A. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos.

1. Cum are adesea reacţii neaşteptate, e bine să-l ocoleşti. a. conj. subordonatoare cauzală / fără funcţie
sintactică; b. compl. circ. de cauză / adv. rel. de mod cu val. cauzală; c. compl. circ. de mod / adv. rel. de
mod; d. altă interpretare.
2. Faţa-i palidă şi ochii înceţoşaţi trădau o mare suferinţă. a. atr. adj. / adj. pron. pos., sg., fem., N.; b. atr.
pron. în dativ / pron. pos., D.; c. atr. pron. în dativ / pron. pers., formă neacc., D.; d. altă interpretare.
3. În sfârşit, bine c-ai apărut şi tu. a. nume pred. / adv. de mod; b. pred. verbal / adv. pred.; c. nume pred. /
adj., invariabil, N.; d. altă interpretare.
4. În rest, nu ştiu ce alte probleme ar trebui să-ţi mai rezolv. a. compl. direct / subst., Ac.; b. subiect / subst.,
N.; c. compl. indirect / subst., Ac.; d. altă interpretare.
5. Are o cabană pe malul stâng al râului Mureş. a. atr. subst. apoziţional (=apoziţie) / subst. propriu, G.; b.
atr. subst. apoziţional (=apoziţie) / subst. propriu, N.; c. atr. subst. apoziţional (=apoziţie) / subst. propriu,
D.; d. altă interpretare.
6. N-ai idee cum sunt nunţile-n Bihor. a. compl. circ. de mod / adv. rel. de mod; b. adv. rel. de mod, cu val.
de conj. subordonatoare / fără funcţie sintactică; c. atr. adverbial / adv. rel. de mod; d. altă interpretare.
7. Nu ştiu din ce cauză e tot supărat. a. adj. pron. rel., Ac. / fără funcţie sintactică (element component într-
o locuţiune); b. atr. adj. / adj. pron. rel., Ac.; c. compl. circ. de cauză / pron. rel., Ac.; d. altă interpretare.
8. Era atât de distrat, că aproape l-a atins tramvaiul. a. pred. verbal / adv. predicativ; b. compl. circ. de mod
/ adv. de mod; c. adv. de mod / fără funcţie sintactică; d. altă interpretare.
9. E de înţeles de către oricine că tranziţia cere sacrificii. a. pred. nominal / verb cop. + nume pred. (verb la
supin, d. pasivă); b. pred. verbal / verb pred., impers., d. pasivă; c. pred. nominal / verb cop. + nume pred.
(participiu cu prep.); d. altă interpretare.
10. Iartă-mă că nu ţi-am observat noua poşetă. a. compl. indirect / pron. pers., D.; b. compl. indirect / pron.
refl., D.; c. atr. pron. în dativ / pron. pers., D.; d. altă interpretare.
11. Fie enunţurile: (1) Ai fost azi la ştrand? (2) Mai e până la vacanţa de iarnă. (3) Cât e legătura de
morcovi? (4) Când e să ţi se întâmple, se întâmplă.(5) E ceva animaţie pe la discotecă? (6) Bade, mai e
mult până la Cluj? În formele date (şi subliniate), verbul a fi este: a. predicativ în toate enunţurile; b.
copulativ în toate enunţurile; c. copulativ în (2), (3), (4), predicativ în (1), (5), (6); d. altă interpretare.
12. Şi tu eşti ca ceilalţi? a. compl. circ. de mod (comparativ) / pron. dem., Ac.; b. nume pred. / pron. dem.,
Ac.; c. nume pred. / pron. nehot., Ac.; d. altă interpretare.
13. Unui vecin al nostru i s-a furat maşina. a. atr. adj. / adj. pron. pos., pl., masc., D.; b. atr. adj. / adj. pron.
pos., sg., masc., D.; c. atr. adj. / adj. pron. pos., sg., masc., G.; d. altă interpretare.
14. Comunicaţi-mi în scris ce trebuie să vă mai trimit. a. subiect / pron. rel., N.; b. compl. direct / pron. rel.,
Ac.; c. compl. indirect / pron. rel., Ac.; d. altă interpretare.
15. Nu ştiu cum şi pe socoteala cui s-au îmbogăţit atât de repede. a. compl. indirect / pron. rel., D.; b.
compl. circ. de mod / pron. rel., G. (cu loc. prep.); c. atr. pron. în dativ / pron. rel., D.; d. altă interpretare.
16. Date fiind noile dispoziţii, ne-am amânat plecarea. a. compl. circ. de mod / verb pred., gerunziu, d.
pasivă; b. compl. circ. de cauză / verb cop. (gerunziu) + nume pred. (adj. participial, N.); c. compl. circ. de
cauză / verb pred., gerunziu, d. pasivă; d. altă interpretare.
17. De ce eşti nervos pe toată lumea? a. compl. circ. de mod / subst., Ac. cu prep.; b. compl. direct / subst.,
Ac. cu prep.; c. compl. indirect / subst., Ac. cu prep.; d. altă interpretare.
18. Lasă-ţi pantofii la intrare! a. compl. indirect / pron. pers., D.; b. compl. indirect / pron. refl., D.; c. atr.
pron. în dativ / pron. pers., D.; d. altă interpretare.
19. În urma procesului de succesiune, livada a rămas a mea. a. nume pred. / adj. pron. pos., N.; b. compl.
indirect / pron. pos., G.; c. nume pred. / pron. pos., G.; d. altă interpretare.
20. Mi-e dor de iarba verde de acasă. a. atr. adverbial / loc. adv. de loc; b. atr. subst. prep. / subst., Ac. (cu
prep.); c. compl. circ. de loc / adv. de loc cu prep.; d. altă interpretare.
B. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în ordinea în
care se succedă predicatele [exprimate sau subînţelese] în frază.)
21. A rămas cum îl ştii, măcar că cele trăite ar fi trebuit să-l schimbe. a. principală + predicativă + circ.
concesivă + subiectivă; b. principală + circ. de mod + circ. concesivă + subiectivă; c. principală + circ. de
mod + circ. concesivă + compl. directă; d. altă interpretare.
22. Nu te-am întrebat de ce, dar parcă mă intrigă ce i-ai spus. a. principală + compl. indirectă + principală +
subiectivă; b. principală + compl. directă + principală + compl. directă; c. principală + principală +
subiectivă; d. altă interpretare.
23. Mă acuzi mereu, deşi nu ştiu de ce, că doar nu ţi-am făcut nimic rău. a. principală + circ. concesivă +
circ. de cauză; b. principală + circ. concesivă + compl. directă + circ. de cauză; c. principală + circ.
consecutivă + compl. directă + circ. de cauză; d. altă interpretare.
24. Întrebarea e ce a ajuns şi dacă merită să fie unde a ajuns. a. principală + predicativă + predicativă +
compl. directă + circ. de loc; b. principală + predicativă + circ. condiţională + compl. directă + circ. de loc;
c. principală + predicativă + predicativă + subiectivă + circ. de loc; d. altă interpretare.
25. E prea deşteaptă ca să nu se descurce, dar acum, de speriată ce e, abia se mai poate controla. a.
principală + circ. de scop + atributivă + principală; b. principală + circ. consecutivă + circ. de cauză +
principală; c. principală + circ. de scop + circ. de mod + principală; d. altă interpretare.
26. Te rog, lasă-mă să mai reflectez asupra propunerii făcute, oricât de tentantă ar fi. a. principală + compl.
directă + compl. indirectă + circ. concesivă; b. principală + compl. indirectă + compl. directă + circ.
concesivă; c. principală + compl. directă + compl. indirectă + atributivă; d. altă interpretare.
27. Cui nu-i place, poate să plece, că doar lumea nu-i numai cât se vede pe fereastră. a. subiectivă +
principală + compl. directă + circ. de cauză + predicativă; b. compl. indirectă + principală + compl. directă
+ circ. de cauză + predicativă; c. subiectivă + principală + compl. directă + circ. de cauză + circ. de mod; d.
altă interpretare.
28. S-a decis repede ce tren să ia, dar nu şi-a pus întrebarea dacă are sau nu cu ce veni înapoi. a. principală
+ compl. directă + principală + atributivă + atributivă; b. principală + compl. indirectă + principală +
atributivă + atributivă; c. principală + compl. indirectă + principală + atributivă + atributivă + compl.
directă; d. altă interpretare.
C. Se dau enunţurile de mai jos. Câte greşeli conţine fiecare?
29. Nemai putându-şi controla pe proprii fii, i tot mai anevoie să le agreeze comportamentul de chiulangiii.
a. 6 greşeli; b. 4 greşeli; c. 5 greşeli; d. 2 greşeli.
30. Dacă l-i vedea acolo, spune-i lui Ion că nu-mi prii că socrii-i nu mi-au transmis şi mie salutări, de parcă
nu m-ar mai şti. a. 2 greşeli; b. 1 greşeală; c. 4 greşeli; d. nici o greşeală.
31. Fii mai cu luare aminte, că, altfel, mi-i că o să te speri şi tu, că mie însămi nu-mi priii când citii
scrisoarea de la proprii cuscrii. a. 5 greşeli; b. 3 greşeli; c. 6 greşeli; d. 2 greşeli.
D.
32. Care din următoarele serii conţine numai cuvinte scrise corect: a. incrustaţie, prezumtiv, crestomaţie,
picromigdală, extorca; b. incrustraţie, prezumtiv, crestomanţie, pricomigdală, estorca; c. incrustaţie,
prezumptiv, crestomaţie, picromigdală, estorca; d. incrustraţie, prezumptiv, crestomanţie, pricomigdală,
extorca?
33. Sensul expresiei con brio este: a. cu succes, cu glorie; b. cu vervă, cu însufleţire; c. cu strălucire, cu
fast; d. cu aplauze.
34. Cuvântul dolent este antonim cu: a. indolent; b. jovial, optimist, vesel; c. obraznic; d. apatic, plângăreţ,
jalnic.
35. Sensul cuvântului conciliabul este: a. consfătuire (secretă) între oameni care plănuiesc ceva; b.
atmosferă prielnică unui acord, împăcării unor divergenţe; c. atitudine, acţiune conciliatoare; d. adunare a
reprezentanţilor unui cler catolic.
36. Cuvântul agasant este sinonim cu: a. insidios; b. inoportun; c. importun; d. stenic.
37. Se dau următoarele cuvinte: planşee, deşeuri, cerdace, vârtejuri, birje. Sunt forme literare de plural: a.
toate; b. toate, în afară de a treia; c. numai prima, a doua şi a patra; d. nici una.
38. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe: a. as-tral; Co-dlea; arc-
tic; sfinc-şii; b. as-tral; Cod-lea; ar-ctic; sfinc-şii; c. ast-ral; Co-dlea; ar-ctic; sfin-cşii; d. as-tral; Cod-lea;
arc-tic; sfinc-şii?
39. Adjectivul oneros este antonim cu: a. necostisitor, avantajos; b. generos; c. ubuesc; d. cupid.
40. Alegeţi seria de cuvinte care cuprinde numai forme literare: a. (eu) adap, (eu) sughit, (el) hotărăşte, (ei)
posedă, (el) deposedează; b. (eu) adăp, (eu) sughiţ, (el) hotărăşte, (ei) posedă, (el) deposedează; c. (eu)
adăp, (eu) sughit, (el) hotăreşte, (ei) posedează, (el) deposedează; d. (eu) adap, (eu) sughiţ, (el) hotărăşte,
(ei) posedă, (el) deposedă.
41. Fie enunţurile: (1) Băiatul a moştenit totul, iar fata, nimic. (2) De ce nu dai, Doamne, o ploaie cu
dolari? (3) Vii, sau pleci? Virgula este utilizată corect în: a. numai primul enunţ; b. numai primul şi al
doilea enunţ; c. nici unul din enunţuri; d. toate enunţurile.
42. Alegeţi seria de cuvinte care cuprinde numai forme literare: a. (el) bântuie, (se) succed, ar displace, (se)
bizuie, (eu) speriu; b. (el) bântuieşte, (se) succedă, ar displace, (se) bizuiesc, (eu) sperii; c. (el) bântuieşte,
(se) succede, ar displăcea, (se) bizuie, (eu) speriu; d. (el) bântuie, (se) succedă, ar displăcea, (se) bizuie,
(eu) sperii.
43. Cuvântul calin este sinonim cu: a. nesărat, fad; b. care conţine calciu; c. referitor la cai; d. tandru,
mângâietor.
44. Se dau următoarele cuvinte: gratitudinii, şezătorii, mlaştinii, gropii, obştii. Sunt forme de genitiv–dativ
literare: a. numai prima, a patra şi a cincea; b. numai a doua, a treia şi a patra; c. nici una; d. toate.

45. Se dau următoarele cuvinte: mătuşei, vrăjii, bune-cuviinţei, vorbei-lungi, poianei. Sunt forme de
genitiv–dativ literare: a. numai a doua; b. numai prima, a doua şi a cincea; c. numai a doua, a patra şi a
cincea; d. toate.
46. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe: a. tran-sla-tor; linc-şii;
ling-vist; co-nec-tiv; b. trans-la-tor; linc-şii; lin-gvist; co-nec-tiv; c. trans-la-tor; lin-cşii; ling-vist; co-nect-
iv; d. nici una?
47. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe: a. cu-plu; con-stric-tor;
me-di-te-ra-ne-an; con-jun-ctu-ră; b. cu-plu; con-stri-ctor; me-di-te-ra-ne-an; con-junc-tu-ră; c. cup-lu;
cons-tric-tor; me-di-te-ra-nean; con-jun-ctu-ră; d. nici una?
48. Se dau următoarele perechi de cuvinte: (1) fastuos / fastidios, (2) genunchier / genunchieră, (3)
intricant / intrigant, (4) hipocondru / ipocondru. Avem: a. sinonime în perechile (1), (2), (4), şi paronime în
(3); b. omonime în (4), sinonime în (1) şi (2), paronime în (3); c. sinonime în toate perechile; d. paronime
în toate perechile.
49. Se dau următoarele forme: colegului acesta, nouă însăne, examenului cel greu, unei dorinţe ale sale, om
al cărui pasiune. Care dintre ele sunt corecte: a. numai prima şi a patra; b. numai prima, a treia şi a patra; c.
toate, în afară de a treia; d. nici una?
50. Sensul cuvântului a incumba este: a. a cere, a pretinde; b. a se impune, a reveni cuiva; c. a implica, a
atrage după sine; d. a induce.

51. Ce anume determină comportamentul omului în societate şi faţă de natură: a. tendinţa permanentă şi
normală a omului de a utiliza eficient resursele naturale; b. tendinţa permanentă şi normală a omului de a-şi
acoperi cât mai bine nevoile; c. tendinţa permanentă şi normală a omului de a beneficia de pe urma rarităţii
resurselor; d. tendinţa permanentă şi normală a omului de a trăi raţional?

52. În unităţi naturale se poate exprima: a. costul de producţie; b. consumul specific sau tehnologic; c.
consumul de capital fix; d. consumul factorilor de producţie.
53. Când preţul unei mărfi este la un moment dat de 100 şi ulterior ajunge la 225, înseamnă că: a. a crescut
cu 225%; b. a crescut la 125%; c. a crescut cu 125%; d. a crescut de 1,25 ori.

54. Fiecare nouă unitate care se consumă dintr-un bun economic aduce o satisfacţie mai mare, pentru că: a.
se adresează unei nevoi satisfăcute; b. se adresează unei nevoi fluctuante; c. se adresează unei trebuinţe în
creştere; d. toate răspunsurile de mai sus sunt greşite.

55. Între particularităţile pieţei cu concurenţă perfectă se numără: a. omogenitatea tuturor produselor
existente pe piaţă; b. transparenţa perfectă; c. perfecta mobilitate a factorilor de influenţă ai pieţei; d.
producătorii sunt în număr egal cu consumatorii.

56. Venitul anului curent de 800 este cu 25% mai mare decât venitul anului anterior. Dacă multiplicatorul
investiţiilor a fost egal cu 2 cât a fost sporul investiţiilor: a. 180 ; b. 80 ; c. 20 ; d. 4 ?

57. Consumul de capital fix se include în costul de producţie: a. sub forma uzurii fizice a acestuia; b. sub
forma uzurii fizice şi morale a acestuia; c. proporţional cu producţia obţinută; d. prin amortizare.

58. Legea utilităţii marginale descrescânde a fost formulată prima dată de: a. Alfred Marshall; b. Heinrich
Gossen; c. Paul Samuelson; d. John K. Galbraith.

59. Rodnicia muncii creşte pe măsură ce: a. se asimilează noi factori de producţie; b. factorul muncă
utilizat sporeşte cantitativ; c. scad cantităţile din alţi factori de producţie; d. se îmbogăţeşte conţinutul
muncii pe seama asimilării informaţiei, a perfecţionării celorlalţi factori de producţie.

60. Productivitatea globală exprimă: a. productivitatea medie a factorilor de producţie; b. productivitatea

unui factor de producţie; c. eficienţa agregată a tuturor factorilor de producţie implicaţi în obţinerea unui
rezultat; d. producţia totală pe unitate de factor de producţie.

61. Dacă cererea este egală cu oferta, atunci: a. numărul producătorilor este egal cu cel al cumpărătorilor;
b. piaţa se află în echilibru; c. nevoile de consum sunt egale cu resursele; d. cererea este satisfăcută
integral.

62. Cărei situaţii îi corespunde salariul de echilibru: a. stării în care piaţa muncii se caracterizează prin
egalitatea cererii cu oferta; b. stării în care ofertantul de forţă de muncă este mulţumit de sine; c. stării
căreia îi este propriu preţul minim pe piaţa bunurilor; d. dezechilibrului concomitent pe toate pieţele.

63. Locul central în determinarea şi evaluarea nivelului şi dinamicii productivităţii îl deţine: a.

productivitatea parţială; b. productivitatea globală; c. productivitatea marginală; d. productivitatea muncii
(medie şi marginală).

64. Productivitatea marginală a capitalului se determină ca: a. raport între variaţia efectelor obţinute şi
volumul capitalului utilizat; b. eficienţa unei unităţi din factorul capital utilizat; c. raport între producţia
obţinută şi variaţia de capital tehnic utilizat; d. raport între variaţia absolută a producţiei obţinute şi variaţia
absolută a capitalului tehnic utilizat.

65. Cererea elastică presupune: a. o variaţie a cererii egală cu variaţia preţului; b. o variaţie a cererii mai
mică decât variaţia preţului; c. o variaţie a cererii mai mare decât variaţia preţului; d. că variaţia cererii este
pozitivă.

66. Salariul social se acordă: a. pentru a spori veniturile unor categorii (grupuri) de salariaţi, care se
confruntă cu greutăţi legate de realizarea procesului de producţie; b. pentru a spori veniturile unor categorii
(grupuri) de salariaţi, care se confruntă cu greutăţi legate de slaba lor calificare profesională; c. pentru a
spori veniturile unor categorii (grupuri) de salariaţi aflaţi în preajma pensionării; d. pentru a spori veniturile
unor categorii (grupuri) de salariaţi, care se confruntă cu greutăţi legate de accidente de muncă, boli
profesionale, şomaj ş.a..

67. Bursa de valori este: a. singura emitentă de titluri de valoare noi; b. piaţa indispensabilă transferurilor
de capitaluri individuale de la o întreprindere la alta sau dintr-o ţară în alta; c. formă a pieţei secundare
unde au loc numai operaţiuni speculative; d. forma de piaţă reală care se apropie cel mai mult de modelul
pieţei cu concurenţă imperfectă.

68. Dobânda simplă se calculează după formula: a. D = C / d'; b. D = d' * C; c. D = d' * C/100; d. D = d'
*C/n

69. Deficitul balanţei comerciale impune: a. raţionalizarea consumurilor interne; b. angajarea de credite
externe; c. limitarea deficitului bugetului de stat; d. obligaţia de a realiza un buget de stat excedentar.

70. Un agent economic ia un credit de 100.000.000 lei de la o bancă pe o perioadă de 4 ani, cu o rată a
dobânzii de 20%. Care este suma totală pe care trebuie să o ramburseze debitorul creditorului la scadenţă
(ştiind că atât suma împrumutată cât şi dobânzile aferente se plătesc la finele celor 4 ani): a. 180.000.000
lei; b. 207.360.000 lei; c. 307.360.000 lei; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite?

71. Pe piaţa valutară, operaţiile specifice se realizează, aproape în exclusivitate, prin intermediul: a. caselor
de schimb valutar; b. agenţilor de schimb; c. băncilor; d. instituţiilor financiare internaţionale.

72. Dacă masa monetară (M) este de 50 de miliarde unităţi monetare, cantitatea de bunuri aflate în
circulaţie de 200.000 bucăţi, iar viteza de rotaţie a banilor egală cu 4, preţul mediu (unitar) al bunurilor va
fi de: a. 1.000.000; b. 10.000.000; c. 100.000; d. 100.000.000.

73. Piaţa cu concurenţă monopsonică se caracterizează prin: a. cumpărătorul nu exercită nici o influenţă
asupra preţului produsului; b. vânzătorii sunt puţini la număr sau numai unul singur; c. cumpărătorul
exercită o influenţă asupra preţului, pot fi puţini cumpărători sau unul singur; d. cumpărătorul hotărăşte cât
trebuie să se producă.

74. Cheltuielile materiale de producţie se compun din: a. întregul capital tehnic care se află în proprietatea
întreprinderii la un moment dat; b. consumul de capital fix şi capital tehnic folosit; c. capitalul circulant
consumat şi amortizarea capitalului fix; d. consumul specific sau tehnologic.

75. Dacă s = 0,4 , c' va fi egal cu: a. 0,8 ; b. 0,6 ; c. 4 ; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.

76. Ce legătură există între convertibilitatea monedei şi economie: a. convertibilitatea este un mijloc de
asigurare şi sprijinire a dezvoltării economice; b. convertibilitatea poate fi garantată numai în economia de
schimb; c. convertibilitatea este condiţionată de rezervele de aur ale băncii centrale; d. convertibilitatea este
posibilă numai pe bază de reciprocitate?

77. Care dintre următoarele bunuri pot fi mărfuri: a. bunurile libere, dacă sunt destinate schimbului; b.
bunurile economice apte să satisfacă o nevoie şi care fac obiectul schimbului, prin vânzare-cumpărare; c.
bunurile economice destinate consumului personal; d. toate bunurile care servesc satisfacerii trebuinţelor
umane.

78. O bancă acordă, din sumele atrase spre fructificare, un credit anual de 250.000.000 lei. Rata dobânzii
încasată de bancă este 40%, iar cea plătită deponenţilor săi este de 30%. Cheltuielile anuale de funcţionare
ale băncii sunt de 20.000.000 lei. Profitul anual al băncii respective este de: a. 25.000.000 lei; b.
40.000.000 lei; c. 5.000.000 lei; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
79. Producţia a 4000 de bunuri necesită 80 de lucrători. Angajarea a încă 40 de lucrători determină un spor
de producţie de 1640 de bunuri. La cât se cifrează productivitatea marginală a muncii: a. 16,4 ; b. 56,4 ; c.
41 ; d. 23,6 ?

80. Ce reprezintă supraprofitul sau profitul de monopol: a. profitul obţinut de către agenţii economici ce
practică concurenţa neloială; b. profitul ce se obţine peste cel normal; c. profitul obţinut prin practicarea
unor metode de vânzare aflate în discordanţă cu normele şi reglementările comerciale în vigoare; d.
condiţia fără de care nici o activitate economică nu poate funcţiona?

81. Indicatorul economic reprezintă: a. expresia cantitativă a rezultatelor activităţii umane, prezentată în
unităţi fizice (naturale) şi valorice (băneşti sau monetare); b. cantitatea utilizată într-o activitate economică
şi rezultatele acesteia; c. bunurile şi serviciile create de agenţii economici; d. valoarea bunurilor şi
serviciilor create de agenţii economici naţionali într-un an.

82. Când coeficientul de elasticitate a ofertei este subunitar, oferta este: a. elastică; b. inelastică; c. cu
elasticitate scăzută; d. răspunsurile de mai sus sunt greşite.

83. Care este cantitatea de produse ce asigură realizarea un profit anual de 30 milioane cu un cost fix global
de 200 milioane şi un cost variabil mediu de 150.000 pe produs, la un preţ unitar de 250.000: a. 1.000
bucăţi; b. 2.500 bucăţi; c. 2.300 bucăţi; d. 2.400 bucăţi?

84. Scopul strategiilor concurenţiale este de: a. intensificare a concurenţei; b. a asigura o cât mai bună
satisfacere a nevoilor; c. asigurare a succesului în lupta de concurenţă; d. schimbare a poziţiei deţinute pe
piaţă.

85. A avea eficienţă în activitatea economică înseamnă: a. a satisface trebuinţe mai mari cu resurse mai
ieftine; b. a satisface trebuinţele cu resursele pe care societatea le produce; c. a satisface trebuinţe mai mari
cu aceleaşi resurse sau cu resurse mai puţine; d. a spori permanent cantitatea resurselor atrase şi utilizate.

86. Ce se înţelege prin boom: a. un aspect negativ al economiei, tipic pentru faza de criză a ciclului
economic; b. un element care generează apariţia "punctelor de cotitură" în economie; c. starea de echilibru
a economiei; d. reluarea creşterii economice şi a expansiunii?

87. Egalitatea cererii şi ofertei exprimă: a. elasticitatea unitară a cererii; b. elasticitatea unitară a ofertei; c.
echilibrul pieţei; d. armonia între cumpărători şi vânzători.

88. Ce este informaţia: a. o sinteză a tuturor celorlalte grupe de factori de producţie; b. sumă a cunoştinţelor
veridice, ordonate, însuşite şi folosite; c. factorul activ şi determinant al producţiei de bunuri şi servicii; d.
rezultatul combinării factorilor de producţie?

89. Obiectul proprietăţii îl constituie: a. agenţii economici, care-şi exercită atributele proprietăţii în forme
foarte variate; b. relaţia dintre oameni, contractul social cu privire la activităţile economice; c. bunurile,
ceea ce este comun vieţii economico-sociale; d. nevoile umane de bunuri libere sau economice.

90. În cazul operaţiunilor la termen câştigă: a. cumpărătorul, în cazul în care cursul titlurilor la scadenţă
este mai ridicat decât cel din momentul încheierii contractului, pentru că el este un speculator "a la baisse";
b. vânzătorul, în cazul în care cursul titlurilor la scadenţă este mai ridicat decât cel din momentul încheierii
contractului, pentru că astfel el cumpără mai ieftin şi vinde mai scump; c. cel care intuieşte evoluţia reală a
cursului; d. vânzătorul, în cazul în care cursul titlurilor creşte, întrucât el este un speculator "a la hausse".
91. Care dintre cauzele de mai jos generează necesitatea creşterii volumului masei monetare: a. emisiunea
monetară; b. formarea de rezerve în valută (monedă străină), ce nu sunt depuse la bănci sau instituţii
financiare; c. scăderea vitezei de circulaţie a banilor; d. echilibrarea excedentului bugetului de stat prin
intervenţia băncii centrale?

92. Incidenţa inflaţiei importate este mai mică: a. cu cât ponderea bunurilor importate este mai mare; b. cu
cât elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor de import sau ale celor fabricate cu bunuri de import
este mai mică; c. cu cât elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor de import sau ale celor fabricate
cu bunuri de import este mai mare; d. cu cât elasticitatea ofertei în raport cu preţurile bunurilor de import
sau ale celor fabricate cu bunuri de import este mai mică.

93. Funcţiile profitului sunt: a. impulsionează creşterea economică; b. satisface nevoile de producţie şi de
consum ale agenţilor economici; c. stimulează iniţiativa şi acceptarea riscului de către agenţii economici; d.
incită la realizarea eforturilor de sporire a producţiei şi diversificarea ofertelor.

94. Ce însemnă că banii sunt lichiditate: a. capacitatea acestora de fi preschimbaţi rapid şi uşor în alte
monede; b. banii sunt acceptaţi în tranzacţii în condiţii de risc şi cheltuieli suplimentare minime pentru
deţinători; c. banii pot fi depozitaţi uşor sau preschimbaţi rapid în alte monede; d. permit achitarea oricărei
sume (mai ales prin bani de cont), oricât de mare sau de mică ar fi aceasta?

95. Atunci când este deficitară, balanţa comercială poate fi echilibrată apelându-se la: a. subscripţie
publică; b. rezerva valutară proprie; c. emisiune monetară; d. deplasarea forţei de muncă spre alte ţări.

96. Manifestarea concurenţei este o expresie a: a. dezvoltării producţiei şi creşterii costurilor unitare; b.
gradului de dezvoltare a pieţei şi a gradului de liberalizare economică; c. subvenţionării producţiei şi
desfacerii mărfurilor; d. măsurii în care societatea este capabilă să asigure stabilitatea preţurilor.

97. Care este numărul şomerilor dacă rata şomajului este de 8%, iar populaţia aptă de muncă de 45
milioane: a. 0,36 milioane; b. 8 milioane; c. 36 milioane; d. 3,6 milioane?

98. Care sunt elementele care stau la baza utilităţii în sens general: a. proprietăţile, însuşirile,
caracteristicile pe care le posedă fiecare bun sau categorie de bunuri; b. capacitatea unui consumator de a-şi
aloca veniturile pentru diferite bunuri, în scopul atingerii satisfacţiei maxime; c. satisfacţia pe care crede că
o obţine un consumator dat, prin folosirea unei doze determinate dintr-un bun economic, în anumite
condiţii de loc şi timp; d. evaluarea subiectivă a fiecărui individ cu privire la cantităţile bunurilor?

99. Utilitatea marginală reprezintă: a. satisfacţia resimţită de consumator pe fiecare unitate consumată
dintr-un bun economic; b. sporul utilităţii individuale obţinut prin creşterea cu o unitate a cantităţii
consumate; c. satisfacţia resimţită de un consumator prin consumarea unei doze dintr-un bun economic; d.
sporul utilităţii totale obţinut prin creşterea cu o unitate a cantităţii consumate.

100. Operaţiunile de comerţ exterior sunt judecate: a. în funcţie de raportul dintre efecte şi rezultate; b. prin
comparaţie cu operaţiile de comerţ interior; c. din punct de vedere al eficienţei economice; d. după raportul
dintre eforturi şi cheltuieli.
A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în
ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)
1. Având darul să prezică, omul acesta era cu neputinţă să nu desluşească ceva din mintea
celor care-l obligau să tacă. a. atributivă + principală + subiectivă + atributivă + compl.
indirectă; b. atributivă + principală + subiectivă + atributivă + compl. directă; c. atributivă +
principală + compl. directă + atributivă + compl. indirectă; d. altă interpretare.
2. Mă amuză teribil să-l aud lăudându-se că-i şef şi încă mare. a. principală + subiectivă +
compl. indirectă; b. principală + subiectivă + compl. indirectă + compl. indirectă; c. principală +
compl. directă + compl. indirectă; d. altă interpretare.
3. Fără să vreau, cum eram înfierbântat de propria mea izbucnire şi de tot ce mocnisem
împotriva ei, strâng totuşi braţul acestui bun prieten, care, după ce i-a fost clar că la mijloc
erau sentimente înăbuşite multă vreme, tace ascultându-mă cu resemnare. a. circ. concesivă
+ circ. de cauză + atributivă + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă; b. circ. de mod
+ circ. de cauză + circ. de cauză + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă; c. circ. de
mod + circ. de cauză + compl. indirectă + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă; d.
altă interpretare.
4. Ca să fii sigur că vei schimba opinia celorlalţi, nu există altă modalitate decât aceea prin
care să dai impresia că reprezinţi cerinţele grupului. a. circ. de scop + compl. indirectă +
principală + atributivă + atributivă; b. circ. de scop + compl. indirectă + principală + compl.
indirectă; c. circ. de scop + compl. indirectă + principală + atributivă + atributivă + compl.
indirectă; d. altă interpretare.
5. Gândul că s-ar putea să nu obţină aprobarea de plecare, fapt care, credea ea, i se
cuvenea, a făcut-o să devină ce nu şi-a dorit. a. atributivă + subiectivă + principală (incidentă)
+ atributivă + principală + compl. indirectă + predicativă; b. atributivă + subiectivă + principală
(incidentă) + atributivă apozitivă + principală + compl. indirectă + predicativă + predicativă; c.
atributivă + compl. indirectă + principală (incidentă) + atributivă + compl. directă + predicativă;
d. altă interpretare.
6. Era aşa de firesc să fiu convins că la cea dintâi ocazie voi fi avansat, încât n-am stăruit
prin nimeni, ci am lăsat lucrurile să-şi urmeze calea firească, mai ales că nu mi-a plăcut să
sap groapă nimănui. a. principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. consecutivă + circ.
consecutivă + compl. indirectă + circ. de cauză + subiectivă; b. principală + subiectivă + compl.
directă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl. directă + circ. de cauză + compl. directă;
c. principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl.
indirectă + circ. concesivă + subiectivă; d. altă interpretare.
7. Tot ce-a fost, deşi poate că nu din vina ta, ar trebui să-ţi dea de gândit. a. atributivă + circ.
concesivă + principală + subiectivă; b. subiectivă + circ. concesivă + subiectivă + principală +
subiectivă; c. subiectivă + circ. concesivă + subiectivă + principală + compl. directă; d. altă
interpretare.
B. Marcaţi răspunsul corect:
8. Se dau enunţurile: (1) Acum ai ce-ţi doreşti? (2) Ia-ţi ce-ţi trebuie şi pleacă! (3) Ai făcut ce
ţi-am spus? (4) Ce s-a întâmplat? Cuvântul subliniat este: a. pronume relativ în toate
enunţurile; b. pronume interogativ în toate enunţurile; c. pronume interogativ în (1), (3), (4),
pronume relativ în (2); d. pronume relativ în (1), (2), (3), pronume interogativ în (4).
9. Fie enunţurile: (1) L-am întrebat pe Gigel ce face în vacanţă. (2) L-am ajutat pe Gigel să-şi
repare maşina. (3) Sunt invidios pe Gigel. (4) M-am înfuriat pe Gigel. (5) Nu te poţi baza pe
Gigel. Cuvântul subliniat are funcţia de: a. compl. direct în (2), (3), (5), compl. indirect în (1),
(4); b. compl. direct în toate enunţurile; c. compl. indirect în toate enunţurile; d. compl. direct în
(1), (2), compl. indirect în (3), (4), (5).
10. Se dau enunţurile: (1) Mănâncă tot din farfurie, că, altfel, mă supăr. (2) E teribil copilul
tău, ştie tot. (3) Tot ce mi-ai spus e adevărat. (4) Te las singur acasă, aşa că ai grijă de tot.
Cuvântul subliniat este: a. pron. nehot. în toate enunţurile; b. adv. în toate enunţurile; c. pron.
nehot. în (1), (2), (3), adv. în (4); d. altă interpretare.
11. Fie enunţurile: (1) N-am ajuns acum la bătrâneţe să mă rog de tine. (2) Nu ajungi ce vrei,
ci ce poţi. (3) Nu-ţi ajunge cât m-ai bătut la cap? (4) Am ajuns prea târziu la gară. (5) N-am
ajuns trenul. Verbul subliniat este: a. copulativ în (1), predicativ în (2), (3), (4), (5); b.
predicativ în toate enunţurile; c. copulativ în toate enunţurile; d. copulativ în (1), (2), predicativ în
(3), (4), (5).
12. Fie enunţurile: (1) Copile, intră în casă, că se face frig. (2) E iarnă şi zăpada-i peste tot. (3)
Iarna nopţile sunt lungi şi friguroase. (4) Duminica lenevesc până târziu în pat. Cuvintele
subliniate sunt: a. subst. în (1), (2), adv. de timp în (3), (4); b. subst. în toate enunţurile; c. adv.
de timp în toate enunţurile; d. subst. în (2), adv. de timp în (1), (3), (4).
13. Fie enunţurile: (1) Ion se face că plouă. (2) Vinul se face şi din struguri. (3) Cum se face
că nu le ştii? (4) Nu te faci ce vrei, ci ce poţi. (5) Încă nu s-a făcut noua recoltă. (6) Ce te face
să crezi că glumesc? (7) Îi cam place să facă din ţânţar armăsar. Verbul subliniat este: a.
copulativ în (4), predicativ în (1), (2), (3), (5), (6), (7); b. predicativ în toate enunţurile; c.
copulativ în toate enunţurile; d. copulativ în (2), (4), predicativ în (1), (3), (5), (6), (7).
14. Fie enunţurile: (1) A fost odată un împărat mare. (2) Mai am un singur dor… (3) Are o
soră şi doi fraţi. (4) Aceasta-i o întrebare căreia încă nu i-am găsit răspunsul. Cuvintele
subliniate sunt: a. art. nehot. în toate enunţurile; b. num. card. în toate enunţurile; c. art. nehot. în
(1), (4), num. card. în (3), adj. pron. nehot. în (2); d. art. nehot. în (1), (4), num. card. în (2), (3).
15. Fie enunţurile: (1) M-a căutat o rudă din provincie. (2) Îmi trebuie un costum nou. (3) Mi-
a pus o întrebare la care nu mă aşteptam. (4) Ar fi cazul să-ţi faci de-acum şi tu un rost în
viaţă. Cuvintele subliniate sunt: a. num. card. în toate enunţurile; b. art. nehot. în toate
enunţurile; c. adj. pron. nehot. în toate enunţurile; d. art. nehot. în (1), (2), num. card. în (3), adj.
pron. nehot. în (4).
16. Fie enunţurile: (1) L-ai văzut şi tu pe senator? (2) Am discutat şi cu Ion, şi cu Ioana. (3)
Copilul ăsta, domnule, plânge şi dacă nu-l baţi. (4) Nu ştiam că eşti şi poet. Cuvintele
subliniate sunt: a. conj. coord. în toate enunţurile; b. adv. de mod în toate enunţurile; c. adv. de
mod în (1), (4), conj. coord. în (2), (3); d. adv. de mod în (1), (2), (4), conj. coord. în (3).
17. Fie enunţurile: (1) A străbătut ţara de-a lungul şi de-a latul. (2) De-a lungul râului au fost
plantaţi copaci. (3) În juru-i are numai prieteni. (4) În faţa sa era un câine. Cuvintele
subliniate sunt: a. loc. prep. în toate enunţurile; b. loc. adv. în toate enunţurile; c. loc. adv. în (1),
(3), loc. prep. în (2), (4); d. loc. adv. în (1), loc. prep. în (2), (3), (4).
C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de
mai jos:
18. A primit de la bunici o scrisoare foarte lungă. a. subst., Ac. cu prep. compusă / compl. circ.
de loc; b. subst., Ac. cu loc. prep. / compl. circ. de loc; c. subst., Ac. cu loc. prep. / compl.
indirect; d. subst., Ac. cu prep. compusă / compl. indirect.
19. Ai putea ajunge inspector în câţiva ani. a. subst., Ac. / compl. direct; b. subst., Ac. / nume
predicativ; c. subst., N. / nume predicativ; d. altă interpretare.
20. N-are cum fi profesor atât de tânăr. a. subst., Ac. / nume predicativ; b. subst., N. / nume
predicativ; c. subst., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.
21. Cum nu-i place agricultura deloc, a vândut casa de la ţară. a. adv. rel. de mod / compl.
circ. de mod; b. conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză /
compl. circ. de cauză; d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
22. Modest cum era, nu ieşea niciodată în faţă. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj.
subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză; d.
adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
23. Fiind sancţionat de câteva ori, Gigel s-a mai cuminţit. a. verb, gerunziu, d. pasivă / compl.
circ. de cauză; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume pred.) / compl. circ. de cauză; c.
verb, gerunziu, pers. a III-a, sg., d. pasivă / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.
24. La urmă ni s-au dat cărţi, fiecăruia câte două. a. num. card. distributiv cu val. adj., N. / atr.
adj.; b. num. card. distributiv cu val. subst., Ac. / compl. direct; c. num. card. distributiv cu val.
subst., N. / subiect; d. num. card. distributiv cu val. adj., Ac. / atr. adj.
25. Ceva a fost totuşi acolo, căci, altfel, nu s-ar comenta atâta. a. pron. nehot., Ac. / compl.
direct; b. pron. nehot., N. / nume predicativ; c. pron. nehot., N. / subiect; d. altă interpretare.
26. Fie-mi permis a trage concluziile. a. verb, conj. prez., pers. a III-a, sg., d. pasivă / pred.
verbal; b. verb, imperativ, pers. a III-a, sg., d. pasivă / pred. verbal; c. verb, conj. prez., pers. I,
sg., d. pasivă / pred. verbal; d. verb cop. (conj. prez., pers. I, sg.) + nume pred. (adj. part., sg.,
masc., N.) / pred. nominal.
27. Tare mi-i drag să mă uit la voi. a. adv. de mod, N. / nume predicativ; b. adj., sg., masc., N. /
nume predicativ; c. adv. de mod / compl. circ. de mod; d. altă interpretare.
28. După ce căldură e acum, posibil să plouă după-masă. a. adv. de mod, N. / nume
predicativ; b. adv. pred., impers. / pred. verbal; c. adj., sg., masc., N. / nume predicativ; d. altă
interpretare.
29. Cu siguranţă că va fi primul pe lista reuşiţilor. a. loc. adv. de mod / nume predicativ; b.
subst., Ac. cu prep. / nume predicativ; c. loc. adv. pred. / pred. verbal; d. altă interpretare.
30. Îl dor şalele de la săpat de şanţuri. a. subst., Ac. cu prep. / compl. circ. de cauză; b. verb,
supin / compl. circ. de cauză; c. verb, supin / compl. indirect; d. subst., Ac. cu prep. / compl.
indirect.
31. Iniţiativa ta e de admirat de către oricine. a. verb, ind. prez., d. pasivă / pred. verbal; b.
verb cop. + nume pred. (adj. part. cu prep., Ac.) / pred. nominal; c. verb cop. + nume pred. (verb
la supin, d. pasivă) / pred. nominal; d. altă interpretare.
32. Pe-al nostru steag e scris UNIRE… a. adj. pron. pos., G. / atr. adj.; b. pron. pos., G. / atr.
pron. gen.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.
33. Ai voştri sunt banii, a voastră e decizia. a. pron. pos., G. / compl. indirect; b. pron. pos., N.
/ nume predicativ; c. adj. pron. pos., N. / nume predicativ; d. pron. pos., G. / nume predicativ.
34. Comunică-mi exact cu care tren vii. a. pron. rel., Ac. / compl. indirect; b. pron. rel., Ac. cu
prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron rel., Ac. / atr. adj.; d. adj. pron. rel., Ac. cu prep. / atr. adj.
35. În fiecare zi îi telefonează fetei căreia îi face curte. a. pron. rel., D. / compl. indirect; b. adj.
pron. rel., D. / atr. adj.; c. pron. rel., D. / atr. pron. datival (= în dativ); d. altă interpretare.
36. Ai simţit vreodată gustul notei zece? a. num. card. cu val. adj., G. / atr. adj.; b. num. card.
cu val. subst., G. / atr. subst. gen.; c. num. card. cu val. subst., G. / atr. subst. apoziţional (=
apoziţie neizolată); d. num. card. cu val. subst., N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată).
37. Nu mi-am văzut de mult nepoata. a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b. pron.
refl., D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / fără funcţie sint.; d. pron. pers., D. (posesiv) / atr.
pron. datival (= în dativ).
38. Ţi-am văzut maşina în parcare. a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b. pron. pers.,
f. neacc., D. / atr. pron. datival (= în dativ); c. pron. pos., f. neacc., D. (posesiv) / atr. pron. datival
(= în dativ); d. altă interpretare.
39. De astea s-au mai întâmplat pe la noi. a. pron. dem., N. / subiect; b. pron. nehot., Ac. cu
prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron. nehot. (pe lângă un subst. eliptic), Ac. / atr. adj.; d. altă
interpretare.
40. Dovezile împotrivă-i ne-au dat speranţe noi. a. pron. pers., G. cu prep. / atr. pron. gen. cu
prep.; b. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; c. pron. pers., D. / compl. indirect; d. altă interpretare.
41. Nu-i cine-l pune la punct pe obraznicul acela? a. loc. vb., inf. prez., d. activă / subiect; b.
loc. vb., inf. prez. cu val. de conj., d. activă / pred. verbal; c. loc. vb., ind. prez., d. activă / pred.
verbal; d. loc. vb., inf. prez., d. activă / compl. direct.
42. Pe o vreme ca aceea, n-aveam cum ajunge la timp. a. verb, inf. prez., d. activă / compl.
direct; b. verb, inf. prez. cu val. de conj., d. activă / pred. verbal; c. verb, ind. prez., d. activă /
pred. verbal; d. altă interpretare.
D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:
43. Fie enunţul: De ce susţii într-una că hazlii tăi socri n-au nici-un amestec în afacerea asta
şi că ţie însăţi ţi-i se par de-a dreptul jignitoare acuzele aduse? Acesta conţine: a. cinci greşeli;
b. şase greşeli; c. patru greşeli; d. trei greşeli.
44. Fie enunţul: Nu-mi priii deloc ceea ce auzi-i eu însumi de la cei doi arbitrii, dar mă sfiii să
li-o spun. Acesta conţine: a. trei greşeli de ortografie şi o greşeală de punctuaţie; b. patru greşeli
de ortografie şi nici una de punctuaţie; c. trei greşeli de ortografie şi nici una de punctuaţie; d.
două greşeli de ortografie şi o greşeală de punctuaţie.
45. Fie enunţul: Dragu-mi-i verbul a fi,/ Că-i c-un i, că-i cu doi i,/ Numai lui totuna i-i. Acesta
conţine: a. două greşeli de ortografie şi două greşeli de punctuaţie; b. o greşeală de ortografie şi o
greşeală de punctuaţie; c. o greşeală de ortografie şi nici una de punctuaţie; d. nici o greşeală.
46. Fie enunţul: Apreciez şi eu aceeaşi idee, şi anume că nu ţi-i util acest "du-te-vino"
continuu. Acesta conţine: a. trei greşeli de ortografie şi nici una de punctuaţie; b. două greşeli de
ortografie şi o greşeală de punctuaţie; c. nici o greşeală de ortografie şi o greşeală de punctuaţie;
d. nici o greşeală.
47. În cuvintele: zmeoaică, suiau, bou, aur, copii, avem (în total): a. doi triftongi, doi diftongi,
un hiat; b. doi triftongi, doi diftongi, două hiaturi; c. doi triftongi, doi diftongi, trei hiaturi; d. altă
interpretare.
48. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a. smintit, smântână, smulge, trăsnet, snop, snob,
desluşi; b. zmintit, smântână, smulge, trăznet, snop, snob, desluşi; c. smintit, smântână, zmulge,
trăznet, snop, znob, desluşi; d. smintit, smântână, smulge, trăsnet, snop, znob, dezluşi.
49. Avem triftongul cu structura "semivocală + vocală + semivocală" în cuvintele din seria:
a. vreau, mi-au (dat), suiau; b. vreau, leoarcă, iei; c. aripioară, măduvioară, lăcrimioară; d.
veneai, inimioară, minţeai.
50. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. tranşeei, orhideei, cameei, melopeii,
moscheii, prozopopeii; b. tranşeei, orhideei, cameei, melopeei, moscheei, prozopopeei; c. tranşeii,
orhideii, cameii, melopeii, moscheii, prozopopeii; d. tranşeei, orhideii, cameei, melopeii,
moscheii, prozopopeei.
51. Se dau următoarele cuvinte: Moş-Ajunul, pansea, balama, nou-veniţii, noi-nouţii,
sergenţii-majori. Sunt corect articulate: a. toate; b. numai primul, al patrulea, al cincilea şi al
şaselea; c. toate, în afară de al cincilea; d. primul, al doilea, al patrulea şi al şaselea.
52. Avem numai forme corecte de plural în: a. mormane, pontoane, virusuri, ostroave,
plafoane, pogoane; b. mormanuri, pontoane, viruşi, ostrovuri, plafoane, pogoane; c. mormanuri,
pontonuri, virusuri, ostroave, plafoane, pogonuri; d. mormane, pontoane, viruşi, ostrovuri,
plafoane, pogonuri.
53. Se dau următoarele cuvinte: matineu, ţărancă, politeţe, virus, râpă, artimon. Au forme
literare duble de plural: a. toate; b. numai primul, al doilea şi al patrulea; c. numai primul, al
treilea, al patrulea şi al cincilea; d. toate, în afară de al patrulea.
54. Sensul cuvântului a deconsilia este: a. a sfătui pe cineva să nu facă un anumit lucru; b. a da
sfaturi care nu sunt în interesul persoanei respective; c. a convinge pe cineva să nu urmeze
sfaturile primite; d. a sfătui pe cineva să facă numai lucruri imorale.
55. Sinonimul cuvântului inavuabil este: a. nedemn; b. inamovibil; c. nedorit; d. nemeritat.
56. Se dau următoarele perechi de cuvinte: elucubraţie / divagaţie, fastidios / anost,
conjectural / neîntemeiat, declarativ / categoric. Se pot afla în raport de sinonimie cuvintele
din: a. toate perechile; b. numai prima şi a treia pereche; c. numai prima, a doua şi a treia
pereche; d. numai a doua şi a patra pereche.
57. Se dau următoarele perechi de cuvinte: disolut / decăzut, cutumă / consuetudine, cupid /
lacom, a (se) decava / a (se) ruina. Se pot afla în raport de sinonimie cuvintele din: a. toate
perechile; b. numai prima, a doua şi a treia pereche; c. numai prima, a treia şi a patra pereche; d.
numai a doua şi a patra pereche.
58. Cuvântul a concede este în raport de antonimie cu: a. a dezaproba; b. a nu se înţelege; c. a
nu ceda; d. a recunoaşte.
59. Se dau următoarele perechi: (1) graden / gradină, (2) avers / aversă, (3) genuncher /
genunchieră, (4) fastuos / fastidios, (5) deluviu / diluviu. Avem paronime în: a. numai în (4); b.
numai în (2), (3) şi (5); c. numai în (1), (4) şi (5); d. toate.
60. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. aşază, ataşează,
azvârlă, să bombănească, (eu) ciuruiesc, nu zice!; b. aşază, ataşază, azvârle, să bombăne, (eu)
ciuruiesc, nu zice!; c. aşează, ataşează, azvârle, să bombănească, (eu) ciurui, nu zice!; d. aşază,
ataşează, azvârlă, să bombăne, (eu) ciurui, nu zi!
61. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a.
paupertate, panteon, picromigdală, extorca, brizbiz, bun-plac; b. pauperitate, panteon,
picromigdală, estorca, brizbriz, bun-plac; c. paupertate, pantenon, picromigdală, extorca, brizbriz,
bun plac; d. pauperitate, panteon, pricomigdală, estorca, brizbiz, bun-plac.
62. Se dau următoarele perechi de forme verbale: (1) (el) azvârlă – azvârle, (2) (el) proferă –
proferează, (3) (eu) împătur – împăturesc, (4) (ei) miros – miroase. Conţin doar forme
literare: a. nici una; b. numai (2) şi (4); c. numai (1), (2) şi (3); d. toate.
63. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. ab-
stra-ge, o-mor-ga-nic, sept-u-a-ge-nar, pro-gnos-tic, tranz-i-ent, cro-a-zi-e-ră; b. ab-stra-ge, om-
or-ga-nic, sept-u-a-ge-nar, pro-gnos-tic, tran-zi-ent, cro-a-zi-e-ră; c. abs-tra-ge, om-or-ga-nic,
sep-tu-a-ge-nar, pro-gnos-tic, tranz-i-ent, croa-zi-e-ră; d. abs-tra-ge, o-mor-ga-nic, sep-tu-a-ge-
nar, prog-nos-tic, tran-zi-ent, croa-zi-e-ră.
64. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. ort-o-
don-ţi-e, pa-ra-va-lan-şă, a-brupt, pa-ra-trăs-net, cron-a-xi-e, cui-ra-sat; b. ort-o-don-ţi-e, par-a-
va-lan-şă, ab-rupt, par-a-trăs-net, cron-a-xi-e, cui-ra-sat; c. ort-o-don-ţi-e, par-a-va-lan-şă, ab-
rupt, pa-ra-trăs-net, cron-a-xi-e, cu-i-ra-sat; d. or-to-don-ţi-e, pa-ra-va-lan-şă, ab-rupt,
pa-ra-trăs-net, cro-na-xi-e, cu-i-ra-sat.
65. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. ab-ra-
ca-da-bra, ab-ro-gă, tran-scri-e, tri-ftong, des-fă-tu-i, ge-o-gno-stic; b. a-bra-ca-dab-ra, ab-ro-gă,
trans-cri-e, trif-tong, de-sfă-tu-i, geo-gnos-tic; c. a-bra-ca-da-bra, ab-ro-gă, tran-scri-e, tri-ftong,
de-sfă-tu-i, ge-o-gnos-tic; d. a-bra-ca-da-bra, a-bro-gă, tran-scri-e, trif-tong, des-fă-tu-i, ge-o-
gno-stic.
66. Din perspectiva subiecţilor purtători ai necesităţilor, există nevoi: a. individuale, de grup şi
sociale (colective); b. individuale, familiale şi naturale; c. sociale şi psihologice; d. singulare,
specific sociale şi psihologice.
67. În cele mai multe cazuri, în mod logic, relaţia dintre nevoi (N) şi resurse (R) este de
următoarea formă: a. N < R; b. N = R; c. N > R; d. nu se poate stabili o asemenea relaţie.
68. Creşterea (dezvoltarea) economică este de tip extensiv: a. dacă aportul calităţii şi eficienţei
utilizării factorilor la creşterea activităţii şi producţiei este preponderent; b. în situaţia în care se
extinde numărul factorilor de producţie folosiţi; c. dacă volumul producţiei creşte prin atragerea
unei cantităţi suplimentare din factori de producţie de aceeaşi calitate; d. dacă determină
încetinirea progresului tehnic în activităţile de producţie.
69. Care este caracteristica dominantă a bunurilor economice: a. sunt dobândite din natură şi
trebuie consumate în cantităţi indicate; b. sunt rezultat al consumului raţional de resurse; c.
producţia lor depăşeşte – de regulă – nevoile anticipate; d. raritatea, respectiv insuficienţa lor în
raport cu nevoile.
70. De care din următoarele elemente depinde utilitatea: a. anticipările unui consumator în
privinţa alocării veniturilor salariale pentru diferite bunuri personale, în scopul atingerii
satisfacţiei maxime; b. profitul agenţilor economici; c. salariul nominal; d. nivelul de cultură
propriu consumatorilor.
71. Pe măsură ce se înregistrează creşterea cantităţii consumate din bunul economic X, se observă
că: a. utilitatea marginală creşte, în timp ce utilitatea totală descreşte; b. utilitatea individuală
descreşte în timp ce utilitatea marginală creşte; c. utilitatea totală creşte, în timp ce utilitatea
individuală descreşte; d. utilitatea marginală şi utilitatea individuală cresc.
72. Echilibrul consumatorului se atinge în situaţia în care: a. cunoscându-se utilitatea totală
pentru cantităţile x şi y consumate din bunurile X şi Y, se calculează utilitatea totală determinată
de venitul disponibil; b. cunoscându-se utilitatea marginală pentru cantităţile x şi y achiziţionate
din bunurile X şi Y, se determină utilitatea totală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul
dintre utilitatea totală şi preţ); c. cunoscându-se cantităţile x şi y consumate din bunurile X şi Y,
se determină utilitatea totală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul dintre utilitatea totală
şi preţ); d. cunoscându-se utilitatea totală pentru cantităţile x şi y consumate din bunurile X şi Y,
se determină utilitatea marginală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul dintre utilitatea
marginală şi preţ).
73. Obiectivul principal al producătorului este: a. obţinerea de câştiguri legale; b. înregistrarea de
profit mediu; c. maximizarea profitului; d. minimizarea pierderilor.
74. Cheltuielile cu iluminatul şi chiria pentru spaţiile de producţie reprezintă elemente de: a. cost
variabil; b. cost salarial; c. cost fix; d. cost marginal.
75. Care din următoarele afirmaţii se dovedeşte a fi adevărată: a. pe termen scurt, costul fix este
întotdeauna mai mare decât costul variabil; b. costul total este mai mare decât costul variabil; c.
costul variabil este obligatoriu mai mic decât costul fix; d. pe termen scurt, costul total poate fi
egal cu costul variabil, când firma înregistrează cost fix.
76. Să se determine costul fix mediu ştiind că: producţia obţinută (Q) este 100 bucăţi iar costul
fix global (CF) 10.000 u.m.: a. 100 u.m.; b. 20 u.m.; c. nu se poate determina; d. 180 u.m..
77. Care din categoriile enumerate nu influenţează nivelul costului total mediu: a. costul
marginal; b. costul fix; c. costul variabil; d. costul fix mediu.
78. Pe piaţa muncii: a. se vinde şi se cumpără orice bun rezultat al muncii umane; b. cererea este
întotdeauna egală cu oferta; c. se confruntă cererea şi oferta de muncă (de locuri de muncă); d. se
stabileşte dobânda.
79. Productivitatea marginală a unui factor de producţie are în vedere: a. variaţia rezultatului
economic obţinut prin creşterea numărului de factori de producţie şi / sau a calităţii acestora; b.
raportul dintre sporul consumului din respectivul factor de producţie şi sporul producţiei, în
condiţiile în care ceilalţi factori de producţie nu se modifică; c. sporul de producţie obţinut prin
creşterea cu o unitate a costului producţiei; d. variaţia (modificarea) rezultatului economic obţinut
prin sporirea cu o unitate a unui factor de producţie, în condiţiile în care ceilalţi factori utilizaţi nu
se modifică.
80. Concurenţa presupune ca: a. agenţii economici, care se confruntă pe piaţă, să producă orice
tip de bun; b. agenţii economici să vândă tot ceea ce produc (indiferent de cantitatea, calitatea şi
structura produselor); c. agenţii economici să producă, să vândă şi să cumpere atâta timp cât au
capital propriu la dispoziţie, în virtutea libertăţii economice; d. agenţii economici, care se
confruntă pe piaţă, să acţioneze pe piaţă pentru realizarea propriilor interese şi pentru obţinerea de
cât mai multe avantaje.
81. Cărui tip de piaţă îi este caracteristică vânzarea de produse diferenţiate de către un număr
mare de producători: a. pieţei cu concurenţă imperfectă în general; b. pieţei cu concurenţă
neloială; c. pieţei cu concurenţă monopolistică; d. oligopolului.
82. În general, dacă toate celelalte împrejurări rămân neschimbate, între preţul unei mărfi şi
cererea pentru ea se manifestă o relaţie: a. pozitivă; b. proporţională; c. ca de la parte la întreg; d.
negativă.
83. Dacă preţul unui bun creşte pe piaţă, în general, oferta: a. creşte; b. scade, dar nu în aceleaşi
proporţii; c. se modifică în raport cu elasticitatea cererii; d. variază în funcţie de posibilităţile
producătorilor.
84. Producătorul vinde la preţul de echilibru pentru că: a. este obligat de concurenţă; b. altfel nu
poate vinde, decât făcând reduceri substanţiale; c. la acest nivel de preţ obţine cele mai mari
profituri unitare; d. acesta îi asigură condiţiile reluării activităţii şi obţinerea unui profit relativ
stabil, în decursul unei perioade.
85. Se dă funcţia ofertei din bunul X sub forma O(X) = P+10. Ştiind că în timp, preţul lui X a
scăzut de la 5 la 2 dolari, mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu preţul
bunului este: a. 1/3; b. 2/3; c. 3; d. 2.
86. În cazul oligopolului format din 4 firme care acţionează cooperând pe o anumită piaţă: a.
fiecare firmă va produce cca 25% din oferta (producţia) ramurii; b. firmele vor produce atât cât le
permit resursele de capital propriu; c. fiecare firmă va adopta, pe rând, strategia dominării pieţei;
d. una din firme va domina piaţa, iar celelalte se vor supune deciziilor ei.
87. La o ofertă monetară constantă, cererea de bani evoluează: a. întotdeauna în acelaşi sens cu
rata dobânzii; b. direct proporţional cu rata dobânzii; c. în sens invers faţă de mişcarea ratei
dobânzii; d. fără a avea legătură cu rata dobânzii.
88. O monedă naţională poate participa la operaţiunile pieţei valutare dacă este: a. repatriată; b.
convertibilă; c. metalică; d. oferită pe piaţă.
89. Ce modificări apar în componentele unei mase monetare de 500 mld. lei, din care 30%
reprezintă numerar, atunci când se creează un depozit bancar de 10 mld. lei: a. numerarul creşte
cu 10 mld., iar moneda scripturală scade cu 10 mld.; b. numerarul ajunge la 140 mld., iar moneda
scripturală la 360 mld.; c. numerarul creşte la 160 mld., iar moneda scripturală scade la 340 mld.;
d. numerarul ajunge la 150 mld., iar moneda scripturală la 350 mld.
90. Negocierea acţiunilor: a. nu este posibilă; b. se realizează pe piaţa primară; c. este posibilă
doar dacă unul din cei implicaţi în operaţiune deţine pachetul acţiunilor de control; d. se practică
în cadrul bursei de valori.
91. La o sporire cu 25% a salariului real, pe fondul majorării cu 10% a preţurilor bunurilor de
consum, rezultă că salariul nominal: a. creşte cu 37,5%; b. scade cu 75%; c. creşte cu 137,5%; d.
creşte la 37,5%.
92. Profitul anual şi viteza de rotaţie a capitalului (exprimată prin numărul de rotaţii) sunt în
relaţie: a. invers proporţională; b. directă; c. negativă; d. ca de la întreg la parte.
93. O bancă acordă, din sumele atrase spre fructificare, un credit anual de 250.000.000 lei. Rata
dobânzii încasată de bancă este 40%, iar cea plătită deponenţilor săi este de 30%. Cheltuielile
anuale de funcţionare ale băncii sunt de 20.000.000 lei. Profitul anual al băncii respective este: a.
25.000.000 lei; b. 40.000.000 lei; c. 5.000.000 lei; d. 50.000.000 lei.
94. Produsul naţional brut exprimă: a. un indicator de exprimare a eficienţei economice; b.
valoarea totală curentă, de piaţă, a bunurilor şi serviciilor finale, produse în economie în decursul
unui an, de către agenţii economici naţionali; c. produsul intern brut, din care se scade producţia
finală brută a agenţilor naţionali care-şi desfăşoară activitatea în exteriorul ţării; d. produsul intern
brut, la care se adaugă producţia finală brută a agenţilor străini ce îşi desfăşoară activitatea în
interiorul ţării.
95. Cât este multiplicatorul investiţiilor, dacă înclinaţia marginală spre economii este 1/4: a. 25%;
b. 8; c. 4; d. informaţiile oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui.
96. Cât este creşterea venitului, dacă sporul investiţiilor este 250 miliarde, iar cel al consumului
750 miliarde (ştiind că mărimea investiţiilor este egală cu cea a economiilor): a. 500 miliarde; b.
1.000 miliarde; c. 10.000 miliarde; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
97. Politica monetară şi de credit procedează la majorarea dobânzilor: a. în perioadele de
recesiune, pentru a diminua riscul apariţiei de credite neperformante; b. în perioada de boom,
pentru a stimula investiţiile şi creşterea economică; c. în perioada de boom prelungit, în scopul
frânării cererii pentru bunuri de consum şi investiţii; d. în perioada de recesiune, pentru a favoriza
creşterea ocupării forţei de muncă.
98. În cadrul măsurilor antiinflaţioniste, cele de protecţie a agenţilor economici şi populaţiei sunt
îndreptate împotriva: a. scăderii producţiei; b. scăderii puterii de cumpărare a banilor; c. reducerii
vitezei de rotaţie a banilor; d. scăderii productivităţii muncii.
99. Care este numărul şomerilor, dacă rata şomajului este de 8%, iar populaţia activă disponibilă,
aptă de muncă, este 45 milioane: a. 0,36 milioane; b. 8 milioane; c. 36 milioane; d. 3,6 milioane.
100. Eficienţa economică a exporturilor se exprimă prin: a. export; b. cursul de revenire la export;
c. raportul dintre export şi import; d. promovarea exporturilor.
A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în
ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)
1. Acum, de-o fi vreunul din dumneavoastră de n-a ascultat ce-am spus, eu n-am ce-i face,
că a doua oară nu mai spun, să mă taie. a. circ. condiţională + atributivă + compl. directă +
principală + circ. de cauză + concesivă; b. circ. condiţională + circ. condiţională + compl. directă
+ principală + compl. directă + circ. de cauză + concesivă; c. circ. condiţională + atributivă +
compl. directă + principală + compl. indirectă + concesivă; d. altă interpretare.
2. Mă invitaţi sau nu, eu vin oricum şi poate că nici nu singur. a. principală + principală +
principală + principală + subiectivă; b. concesivă + concesivă + principală + principală +
subiectivă; c. principală + principală + principală + subiectivă; d. altă interpretare.
3. Desigur că mă interesa nu numai preţul, ci şi ce credea el despre această afacere, mai ales
că circulau tot felul de zvonuri. a. principală + subiectivă + subiectivă + circ. de cauză; b.
principală + subiectivă + principală + subiectivă + circ. de cauză; c. principală + subiectivă +
compl. directă + concesivă; d. altă interpretare.
4. După toate câte s-au spus, m-am decis să plec de acasă să-mi caut o slujbă. a. atributivă +
principală + compl. indirectă + circ. de scop; b. circ. de cauză + principală + compl. directă +
circ. de loc; c. atributivă + principală + compl. indirectă + circ. de cauză; d. altă interpretare.
5. Fiind convins că n-are ce vedea acolo, mai ales că totul era în ruină, a renunţat să-şi mai
ia două zile de concediu. a. circ. de cauză + compl. directă + circ. de cauză + principală + compl.
indirectă; b. circ. de cauză + concesivă + principală + compl. directă; c. compl. indirectă + circ.
de cauză + principală + compl. indirectă; d. altă interpretare.
B. Marcaţi răspunsul corect:
6. Se dau enunţurile: (1) Ai grijă ce vorbeşti acolo! (2) Tot ce-am aflat despre tine s-a
confirmat. (3) Cu ce tren vii? (4) De ce eşti supărată? Cuvântul subliniat este: a. pronume
relativ în (1), (2), pronume interogativ în (3), (4); b. pron. rel. în (1), adj. pron. rel. în (2), adj.
pron. int. în (3), pron. int. în (4); c. pron. rel. în (1), (2), adj. pron. int. în (3), pron. int. în (4); d.
altă interpretare.
7. Fie enunţurile: (1) Vă mai reţin un minut şi apoi plec. (2) Daţi-mi, vă rog, un kilogram de
mere. (3) În tot campionatul au câştigat un singur meci. (4) La examen ni s-a dat fiecăruia
câte o foaie pentru ciornă. Cuvintele subliniate sunt: a. num. card. în toate enunţurile; b. art.
nehot. în toate enunţurile; c. num. card. în (1), (2), (4), art. nehot. în (3); d. num. card. în (1), (2),
art. nehot. în (3), adj. pron. nehot. în (4).
8. Fie enunţurile: (1) Din păcate, şi anul acesta a rămas repetent. (2) Rămâne de văzut cum
vor evolua lucrurile. (3) Mi-au mai rămas doar câţiva prieteni. (4) Ion a rămas cum îl ştii.
Verbul subliniat este: a. copulativ în toate enunţurile; b. predicativ în toate enunţurile; c.
copulativ în (1), (4), predicativ în (2), (3); d. altă interpretare.
9. Fie enunţurile: (1) Lasă-l în pace pe frate-meu! (2) Nu miza pe calul acesta! (3) De ce eşti
mânios pe toată lumea? (4) Şi pe tine este supărat? (5) Pe ceilalţi nu i-a ascultat poezia.
Cuvintele subliniate au funcţia de: a. compl. directe în toate enunţurile; b. compl. indirecte în
toate enunţurile; c. compl. directe în (1), (5), compl. indirecte în (2), (3), (4); d. compl. directe în
(1), (2), (4), (5), compl. indirect în (3).
10. Fie enunţurile: (1) Vara aceasta n-am fost la mare. (2) Vara merg la munte. (3) Toată vara
a stat în casă. (4) La vară voi pleca în străinătate. Cuvântul subliniat este: a. adv. de timp în
toate enunţurile; b. subst. (Ac.) în toate enunţurile; c. adv. de timp în (2), (4), subst. (Ac.) în (1),
(3); d. altă interpretare.
C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de
mai jos:
11. Nu i-a fost scris s-o ducă mai mult. a. verb, ind. perf. compus, d. pasivă / pred. verbal; b.
verb cop., impers. + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; c. verb cop., impers. +
nume pred. (adv. de mod, prov. din part.) / pred. nominal; d. loc. vb., ind. perf. compus, d. pasivă
/ pred. verbal.
12. Părerile celor din casă sunt altele decât ale celor de-afară. a. pron. dem. de dep., G. / atr.
pron. gen.; b. pron. dem. de dep., D. / atr. pron. datival (= în dativ); c. art. demonstrativ / fără
funcţie sintactică; d. adj. pron. dem. de dep., G. / atr. adj.
13. Oricât de mare ţi-ar fi durerea, trebuie în cele din urmă să ţi-o înfrângi. a. adj., N. /
nume predicativ; b. adj., Ac. cu prep. de / nume predicativ; c. adv. de mod / compl. circ. de mod;
d. altă interpretare.
14. Aşază-te în care bancă vrei să te aşezi, numai lasă-mă în pace! a. pron. rel., Ac. cu prep. /
atr. pron. prep.; b. pron. rel., Ac. cu prep. / compl. circ. de loc; c. adj. pron. rel., Ac. cu prep. / atr.
adj.; d. altă interpretare.
15. Date fiind împrejurările, nu mai puteam colabora. a. verb, gerunziu, d. pasivă / compl.
circ. de cauză; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume predicativ) / compl. circ. de cauză; c.
verb, gerunziu, pers. a III-a, pl. d. pasivă / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.
16. Atenţia cu care mă asculţi lasă de dorit. a. pron. rel., Ac. cu prep. / compl. circ. de mod; b.
pron. rel., Ac. cu prep. / compl. indirect; c. pron. rel., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d. adj. pron.
rel., N. (prin acord cu subst. atenţia) / atr. adj.
17. În zilele următoare au mai plecat dintre ei. a. pron. pers., Ac. cu prep. / compl. indirect; b.
pron. pers., N. / subiect; c. pron. pers., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d. pron. pers., Ac. cu prep. /
subiect (excepţie reală de la subiectul în N.).
18. Subiectele de examen erau de două feluri, grele şi uşoare. a. adj., N. / nume predicativ; b.
adj., N. / atr. adj.; c. adj. substantivat, N. / nume predicativ; d. adj. substantivat, N. / apoziţie.
19. Un nepot al lui taică-meu a câştigat un miliard. a. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; b. art.
hot. proclitic / fără funcţie sintactică; c. art. genitival (posesiv) / fără funcţie sintactică; d. altă
interpretare.
20. Dat fiind faptul că timpul e înaintat, lăsăm restul problemelor pe data viitoare. a. loc.
conj. subord. cauzală / fără funcţie sintactică; b. loc. conj. subord. (introduce o compl. indirectă) /
fără funcţie sintactică; c. verb la gerunziu, d. pasivă (compl. circ. de cauză) + subst., N. (subiect)
+ conj. subord.; d. altă interpretare.
21. Ţi-am subestimat eu vreodată meritele? a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b.
pron. pers., f. neacc., D. / atr. pron. datival (= în dativ); c. pron. pos., f. neacc., D. / atr. pron.
datival (= în dativ); d. altă interpretare.
22. De ce te agiţi atâta, n-ai ce face? a. verb, inf. prez., d. activă / compl. direct; b. verb, inf.
prez. cu val. de conj., d. activă / pred. verbal; c. verb, ind. prez., d. activă / pred. verbal; d. altă
interpretare.
23. Vă apreciaţi cam mult opera, domnule! a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b.
pron. refl., D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / fără funcţie sintactică; d. pron. pers., D
(posesiv) / atr. pron. datival (= în dativ).
24. Râul şerpuia leneş, iar de-a lungu-i îl urma şoseaua cenuşie. a. pron. pers., D. / atr. pron.
datival (= în dativ); b. pron. pers., D. / compl. indirect; c. pron. pers., G. / compl. circ. de loc; d.
pron. pers., D. / compl. circ. de loc.
25. O invitaţie ca a voastră mă onorează. a. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. circ. de mod
(comparativ); b. pron. pos., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj; d. adj.
pron. pos., N. / atr. adj.
26. Ne-am bucurat cu toţii de întoarcerea acasă a fiului rătăcitor. a. subst., neart., Ac. /
compl. circ. de loc; b. adv. de loc, Ac. / atr. adv.; c. adv. de loc / compl. circ. de loc; d. altă
interpretare.
27. Era de presupus că lucrurile nu puteau rămâne aşa. a. verb, ind. imperfect, d. pasivă /
pred. verbal; b. verb cop. + nume pred. (adj. part. cu prep., Ac.) / pred. nominal; c. verb cop. +
nume pred. (verb la supin, d. pasivă) / pred. nominal; d. altă interpretare.
28. N-a ţinut seama de părerea colegei ei. a. pron. pos., G. / atr. pron. gen.; b. adj. pron. pos., G.
(acordat cu colegei) / atr. adj.; c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; d. altă interpretare.
29. Nu poate fi mai în vârstă decât mine. a. loc. adj., N. / nume predicativ; b. loc. adj., Ac. /
nume predicativ; c. loc. adv. de mod / nume predicativ; d. altă interpretare.
30. Se bazează pe prieteni, cunoştinţe, rude şi pe atâţia alţii. a. pron. nehot., Ac. / compl.
direct; b. pron. nehot., Ac. / compl. indirect; c. adj. pron. nehot., Ac. / atr. adj.; d. altă interpretare.
31. Ale tale doruri toate/ Numai eu ştiu să le-ascult… (M. Eminescu) a. adj. pron. pos., G. /
atr. adj.; b. pron. pos. G. / atr. pron. gen.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr.
pron. gen.
32. Ai văzut ce se mai agita aseară? a. pron. int., Ac. / compl. circ. de mod; b. pron. rel., Ac. /
compl. circ. de mod; c. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; d. adv. de mod / fără funcţie
sintactică.
33. Ion este de două ori mai şmecher decât tine. a. num. card. adv. (= de repetiţie), Ac. / atr.
adv.; b. num. card. adv. (= de repetiţie), Ac. / compl. circ. de mod; c. num. card. adv. (= de
repetiţie) / nume predicativ; d. altă interpretare.
D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:
34. Cuvântul prolix este în raport de antonimie cu: a. ineficace; b. neproductiv; c. concis; d.
prolific.
35. Care dintre următoarele serii conţine numai paronime? a. cambie / cambiu, batard /
bastard, atriu / atrium; b. clamare / clamoare, diamantin / diamantină, heteronom / heteronim; c.
detraca / detracta, ectazie / extazie, codice / codicil; d. toate cele trei serii de mai sus.
36. Se dau următoarele cuvinte: nou-născuţii, genunchele, primii-secretari, primii-miniştri,
prim-procurorii. Sunt corect articulate: a. toate; b. numai primul şi al cincilea; c. numai primul,
al treilea şi al cincilea; d. toate, în afară de al doilea.
37. Fie enunţul: Crede-ţi-mă că i-i dor de voi dar şi de cuscrii voştri, nemaivorbind de
plimbările pe-noptate de-a lungul aleilor Timişorene. Acesta conţine: a. trei greşeli de
ortografie şi o greşeală de punctuaţie; b. patru greşeli de ortografie şi o greşeală de punctuaţie; c.
trei greşeli de ortografie şi nici una de punctuaţie; d. două greşeli de ortografie şi o greşeală de
punctuaţie.
38. Sensul adjectivului iconic este: a. care ţine de pictarea icoanelor; b. referitor la imagine, care
aparţine imaginii; c. care se închină la icoane; d. încadrat într-o ramă, care este înrămat.
39. Se dau următoarele perechi: (1) acrinie / acribie, (2) incizie / incizură, (3) hibernare /
hibernaţie, (4) ectazie / extazie, (5) crupon / cruton. Avem paronime în: a. toate; b. numai în
(1) şi (4); c. numai în (1); d. numai în (1), (4) şi (5).
40. Fie enunţul: Altădată n-o să mă mai speriu aşa de uşor, şi o să continui să-mi apăr
interesele, chiar dacă o să fii sau nu o să fi de acord cu mine. Acesta conţine: a. patru greşeli
de ortografie şi una de punctuaţie; b. trei greşeli de ortografie şi una de punctuaţie; c. trei greşeli
de ortografie şi nici una de punctuaţie; d. două greşeli de ortografie şi nici una de punctuaţie.
41. Sinonimul cuvântului delaţiune este: a. delapidare; b. delăsare; c. denunţare; d. neglijenţă.
42. Se dau următoarele expresii: paliativ aparent, picaj vertical, preaviz de concediere,
represalii drastice, sacrificiu voluntar. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b.
numai prima şi a treia; c. numai a treia; d. toate, în afară de a doua.
43. Fie enunţul: Fiţi mai aspri cu propriii copii, căci, altfel, au să vă creeze încontinuu aceleaşi
probleme. Acesta conţine: a. două greşeli de ortografie şi două greşeli de punctuaţie; b. trei
greşeli de ortografie şi două greşeli de punctuaţie; c. o greşeală de ortografie şi două greşeli de
punctuaţie; d. nici o greşeală.
44. Se dau următoarele expresii: altercaţie verbală, festivitate solemnă, memoriu scris, mentor
spiritual, pilon de susţinere. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a treia; c.
numai prima, a treia şi a cincea; d. nici una.
45. Litera i notează semivocala i în toate cuvintele din seria: a. bine, mine, iese, dai; b. şi-a
(dat), ciornă, sanie; c. băieţi, siamez, piaţă; d. iarnă, haimana, iepure, pai.
46. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. he-
ma-tu-ri-e, te-trar-hi-e, dis-tinc-ţi-e, ma-chie-ze, pro-to-zoa-re, du-ra-cid; b. he-mat-u-ri-e, tetr-ar-
hi-e, dis-tinc-ţi-e, ma-chi-e-ze, pro-to-zo-a-re, dur-a-cid; c. he-mat-u-ri-e, te-trar-hi-e, dis-tin-cţi-
e, ma-chi-e-ze, pro-to-zo-a-re, du-ra-cid; d. he-ma-tu-ri-e, tetr-ar-hi-e, dis-tinc-ţi-e, ma-chie-ze,
pro-to-zoa-re, dur-a-cid.
47. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. ghiceşte!, (eu)
extirp, piei!, (el) descurajează, (să) gâtuie, (să) şovăie; b. ghici!, (eu) extirpez, piei!, (el)
descurajază, (să) gâtuiască, (să) şovăiască; c. ghiceşte!, (eu) extirp, pieri!, (el) descurajază, (să)
gâtuie, (să) şovăie; d. ghici!, (eu) extirp, pieri!, (el) descurajează, (să) gâtuie, (să) şovăiască.
48. Fie enunţul: Nu-mi priii că se grăbi să plece, după ce vorbise întruna despre cum ea înseşi
reuşise să mi ţi-i convingă de faptul că nu se merită să mă sprijine. Acesta conţine: a. trei
greşeli; b. două greşeli; c. o greşeală; d. patru greşeli.
49. Avem numai forme corecte de plural în: a. fenicsuri, decolteuri, tobogane, preavizuri,
gramofonuri, panacee; b. fenicişi, decoltee, toboganuri, preavize, gramofoane, panaceuri; c.
fencişi, decolteuri, tobogane, preavize, gramofoane, panacee; d. nici una dintre seriile de mai sus.
50. Sinonimul cuvântului deferent este: a. preocupat; b. condescendent; c. distinctiv; d. emfatic.
51. Sensul expresiei mixtum compositum este: a. amestec artificial şi nereuşit; b. eterogenitate;
c. operă aparţinând mai multor autori; d. alt sens.
52. Cuvântul inefabil este în raport de antonimie cu: a. banal; b. fezabil; c. exprimabil; d.
posibil.
53. Se dau următoarele serii: (1) tutore / tutor, (2) berbec / berbece, (3) itinerar / itinerariu, (4)
tangou / tango. Norma admite ca fiind corecte ambele variante formale: a. în toate seriile; b.
numai cele din prima serie; c. numai cele din a doua şi a treia serie; d. numai cele din prima, a
doua şi a treia serie.
54. Sensul substantivului complezenţă este: a. serviabilitate; b. de dragul situaţiei; c. de formă,
în aparenţă; d. adaptare momentană la o situaţie.
55. Cuvântul aripe reprezintă: a. un arhaism lexical; b. un arhaism fonetic; c. un arhaism
morfologic; d. un regionalism.
56. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. ţepei, poienei, recreării, tindei, gâdelui;
b. ţepii, poienii, recreerii, tinzii, gâdei; c. ţepei, poienei, recreerii, tindei, gâdei; d. toate cele trei
serii de mai sus.
57. Sensul adjectivului pendinte este: a. subordonat cuiva, care depinde de ceva / cineva; b.
oscilant; c. părtinitor faţă de cineva, în mod condiţionat; d. sortit eşecului.
58. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. de-
za-mă-gi, de-ze-rta, gau-de-a-mus, ab-la-tiv, ab-re-vi-a, ab-ro-gă; b. dez-a-mă-gi, de-zer-ta, ga-u-
de-a-mus, ab-la-tiv, ab-re-vi-a, a-bro-gă; c. dez-a-mă-gi, de-zer-ta, gau-de-a-mus, ab-la-tiv, a-
bre-vi-a, ab-ro-gă; d. dez-a-mă-gi, de-zer-ta, ga-u-de-a-mus, a-bla-tiv, a-bre-vi-a, ab-ro-gă.
59. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a. înnoi, înnoda, înota, înnopta, înnegri, îneca; b.
înnoi, înoda, înota, înnopta, înnegri, îneca; c. înnoi, înnoda, înnota, înnopta, înnegri, înneca; d.
înoi, înoda, înota, înopta, înegri, îneca.
60. Substantivul blestem este format prin: a. derivare regresivă; b. derivare progresivă; c.
schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.
61. Sensul substantivului lobby este: a. grup de presiune; b. grup de susţinere; c. grup
parlamentar; d. atitudine favorabilă (unui parlament).
62. Sensul expresiei státu –quó este: a. locul pe care îl ocupă un individ într-un sistem social
dat; b. stare care a existat, se menţine şi în raport cu care se apreciază efectele unui tratat; c. stare
care se poate interpreta în mai multe feluri, cu două înţelesuri; d. care nu variază câtva timp.
63. Se dau următoarele expresii: aversă de ploaie, legaţie diplomatică, mercurial de preţuri,
prâslea cel mic, retribuţie salarială. Care dintre ele constituie pleonasme? a. nici una; b. toate,
în afară de a patra; c. numai a doua, a treia şi a cincea; d. toate.
64. Se dau următoarele cuvinte: tra-la-la, tura-vura, Baia-de-Aramă, Baia-Sprie, sus-citat,
sus-menţionat. Sunt corect scrise cu cratimă: a. toate; b. numai al doilea, al patrulea, al cincilea
şi al şaselea; c. numai al cincilea şi al şaselea; d. numai primul şi al doilea.
65. Cuvintele ban (= a suta parte dintr-un leu) şi ban (= titlu şi funcţie de mare dregător în
evul mediu) sunt: a. omonime totale; b. omonime parţiale; c. omonime morfologice
(omoforme); d. nu sunt omonime.
66. Pe termen scurt, potrivit unei producţii lunare de 1.000 bucăţi, costul fix mediu este de 30.000
u.m./buc.. Care trebuie să fie nivelul producţiei lunare corespunzătoare unui cost fix mediu de
20.000 u.m./buc.: a. 1.500 bucăţi; b. 10.000 bucăţi; c. 6.000 bucăţi; d. 10 bucăţi.
67. Când riscul creditorului este ridicat: a. rata dobânzii va scădea; b. rata dobânzii va creşte; c.
rata dobânzii nu se va modifica, deoarece riscul creditorului n-o influenţează în nici un fel; d. rata
dobânzii se va modifica în sensul creşterii sau al scăderii, în funcţie de durata creditului.
68. Când calculul unui indicator include consumul de capital fix, este vorba despre: a. indicatori
de capital; b. indicatori macroeconomici în formă netă; c. indicatori macroeconomici în formă
brută; d. indicatori calitativi.
69. În general, cursul la termen este: a. mai ridicat decât cel la vedere; b. mai mic decât cel la
vedere; c. întotdeauna egal cu cel la vedere; d. practicat ilegal.
70. Care este cantitatea de produse ce asigură realizarea un profit anual de 30 milioane lei, cu un
cost fix global de 200 milioane lei şi un cost variabil mediu de 150.000 lei pe produs, la un preţ
unitar de 250.000 lei: a. 1.000 bucăţi; b. 2.500 bucăţi; c. 2.400 bucăţi; d. 2.300 bucăţi.
71. La momentul t, venitul unui consumator este 100.000 dolari şi scade la momentul t+1 cu
25%. Oferta pentru bunul A s-a redus, în timp, de la 100 la 50 bucăţi. Mărimea coeficientului de
elasticitate a ofertei în raport cu venitul este: a. 0,5; b. 2,5; c. 2; d. 2,66.
72. Puterea de cumpărare a banilor se determină ca: a. produs între volumul bunurilor şi
serviciilor în circulaţie – şi nivelul preţurilor; b. raport între masa monetară şi nivelul preţurilor;
c. sumă între totalitatea preţurilor mărfurilor aflate pe piaţă; d. diferenţă între masa monetară şi
volumul bunurilor aflate în circulaţie.
73. În cazul monopsonului: a. funcţionează atomicitatea cererii; b. există un singur producător; c.
poate exista un singur cumpărător; d. preţurile sunt stabilite de către stat.
74. În faza de depresiune a ciclului economic: a. are loc creşterea şomajului; b. oferta dintr-un
bun de consum depăşeşte cererea pentru alt bun; c. se ajunge la echilibru economic; d. se
înregistrează creşterea producţiei.
75. Dacă rata profitului (calculată la costul total) este 12,5%, atunci rata profitului la cifra de
afaceri este: a. 12,5%; b. 88,88%; c. 8%; d. 11,11%.
76. Factorii de producţie constau în: a. elementele care intră în componenţa bunurilor libere; b.
ansamblul elementelor care determină structura şi mărimea consumului; c. totalitatea resurselor
atrase şi utilizate în producerea de bunuri şi servicii; d. elementele atrase şi consumate de indivizi
şi societate.
77. În cazul măsurilor antiinflaţioniste, diminuarea cererii – având ca suport reducerea masei
monetare – se realizează prin: a. scăderea ratei dobânzii la creditele acordate de bănci; b.
creşterea ratei dobânzii la creditele acordate de bănci; c. majorarea numărului băncilor; d.
creşterea masei numerarului în circulaţie.
78. La preţul unitar de 100 dolari, din bunul N sunt cerute 300 bucăţi. Când preţul este redus,
promoţional, la 90 dolari, cererea pentru N devine 385 bucăţi, fiind: a. elastică; b. inelastică; c. cu
elasticitate unitară; d. toate variantele anterioare sunt false.
79. Fiind date relaţiile: CVM1 – CVM0 = 100 u.m., respectiv CFM0 – CFM1 = 99 u.m., care este
raportul corect dintre mărimile CTM1 şi CTM0: a. CTM1 = CTM0; b. CTM1 < CTM0; c. CTM1 >
CTM0; d. nu se poate deduce doar pe baza datelor de mai sus.
80. Între drepturile deţinătorilor de acţiuni specificăm: a. dreptul de a conduce firma; b. dreptul
de a primi o parte fixă din cifra de afaceri a societăţii, numită dobândă; c. dreptul de a primi o
parte din profitul societăţii pe acţiuni, numită dividend; d. dreptul de a primi o parte din
patrimoniul oricărei firme, numită dividend.
81. O întreprindere cu ciclu de producţie anual dispune de capital tehnic în valoare de 3 miliarde
lei, din care 80% capital fix, cu o durată de funcţionare de 10 ani. Expresia valorică a capitalului
tehnic consumat anual este: a. 2,4 miliarde lei; b. 240 milioane lei; c. 600 milioane lei; d. 840
milioane lei.
82. RASDAQ este: a. o piaţă ilegală; b. o piaţă extrabursieră; c. piaţa „neagră” a titlurilor de
valoare; d. o regie autonomă.
83. Masa monetară constituie: a. totalitatea monedelor divizionare dintr-o ţară; b. ansamblul
mijloacelor băneşti aflate în circulaţie într-o ţară, într-o anumită perioadă; c. emisiunea monetară
într-un interval de timp; d. ansamblul cererii şi ofertei de bani, în decursul unei perioade de timp.
84. După scăderea impozitului pe profit şi a altor taxe aferente din totalul profitului brut, rămâne:
a. masa profitului; b. rata profitului; c. profitul normal; d. profitul net.
85. În costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu: a. materiile prime; b. materialele; c.
salariile personalului administrativ; d. combustibilul.
86. Conform legii generale a cererii, dacă toate celelalte împrejurări rămân neschimbate: a.
reducerea preţului unui bun determină întotdeauna creşterea proporţională a cererii pentru acest
bun; b. creşterea cererii pentru un bun determină majorarea preţului acestuia pe piaţă; c.
reducerea preţului unui bun determină creşterea cantităţii cerute din acest bun; d. reducerea
preţului unui bun determină, în general, scăderea cererii pentru acest bun.
87. Un individ achiziţionează şi consumă 6 unităţi din bunul omogen A, ale căror utilităţi
individuale (respectiv marginale) sunt: 10; 9; 7; 4; 1; 0. Dacă, în final, persoana cumpără şi
consumă a 7-a unitate din A (caz în care utilitatea marginală devine negativă şi ia valoarea Umg =
– 2), care afirmaţie este adevărată: a. Umg scade doar pentru ultima (a 7-a) unitate consumată din
bunul A; b. cu fiecare nouă unitate consumată, utilitatea totală UT creşte; c. datorită ultimei unităţi
consumate, UT scade; d. UT ajunge să ia valori negative.
88. Producţia unei firme este 6 milioane bucăţi din bunul X. Dacă nivelul costului total mediu
reprezintă 46 u.m./buc., iar rata profitului la cifra de afaceri ajunge la 8%, rezultă că masa
profitului înregistrat este: a. 300 milioane u.m.; b. 276 milioane u.m.; c. 24 milioane u.m.; d. 92
milioane u.m..
89. O bancă acordă într-un an, din sumele atrase de la clienţi, credite de 100.000.000 lei. Rata
dobânzii încasată de bancă este 50%, iar cea plătită clienţilor (pentru depozite de 100.000.000 lei)
este 45%. Câştigul anual al băncii respective este: a. 50.000.000 lei; b. 5.000.000 lei; c.
95.000.000 lei; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
90. Modificarea mărimii preţului: a. influenţează doar cererea potenţială; b. influenţează direct
proporţional atât cererea, cât şi oferta; c. influenţează invers proporţional atât cererea, cât şi
oferta; d. determină modificarea cererii şi ofertei, în sens invers una faţă de cealaltă.
91. Partea din venit care depăşeşte consumul reprezintă: a. investiţiile directe; b. profitul; c.
consumul neproductiv; d. economiile.
92. Salariul este un venit care revine factorului de producţie: a. capital; b. individ; c. muncă; d.
angajat.
93. Cum se face aprecierea utilităţii unui bun: a. diferit de la un consumator la altul; b. exclusiv în
mod obiectiv; c. în mod abstract, în funcţie de preţul plătit pentru acel bun; d. identic, de către toţi
cumpărătorii acelui bun.
94. Multiplicatorul investiţiilor este: a. egal ca mărime cu mărimea investiţiilor brute; b.
întotdeauna egal cu rata (medie a) consumului; c. inversul înclinaţiei marginale spre economii; d.
inversul investiţiei nete.
95. Când cererea este inelastică, mărimea coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu preţul
este: a. supraunitară; b. subunitară; c. unitară; d. negativă.
96. Reducerea stocurilor şi a cheltuielilor de stocare reprezintă o sursă de: a. reducere a
productivităţii muncii; b. scădere a producţiei; c. reducere a costurilor de producţie; d. scădere a
salariilor.
97. Care din următoarele afirmaţii este adevărată, pe termen scurt: a. costul fix este negativ; b.
mărimea costului variabil este mai mică decât cea a costului total; c. pentru producţia Q = 0,
costul variabil este mai mare decât costul fix; d. când ciclul de fabricaţie nu este încheiat, costul
total este zero.
98. Gradul de dificultate al activităţilor desfăşurate este element al: a. apropierii nivelelor de
salarizare pe plan mondial; b. determinării salariului real; c. sistemului de impozitare; d.
diferenţierii salariilor.
99. Într-o perioadă, în economia naţională E, masa monetară necesară tranzacţiilor a fost 20·108
u.m., iar nivelul general al preţurilor a fost egal cu 80.000 u.m.. Dacă viteza de rotaţie a banilor a
avut o valoare de 10 rotaţii/an, înseamnă că în economie, volumul tranzacţiilor a fost: a. 16·1012
bucăţi; b. 25 milioane bucăţi; c. 4.000.000 bucăţi; d. 250.000 bucăţi.
100. Produsul Intern Brut (PIB) se calculează: a. ca diferenţă între Produsul Global Brut (PGB) şi
Consumul Intermediar (CI); b. ca diferenţă între Produsul Naţional Brut (PNB) şi Consumul de
Capital Fix (CCF); c. ca sumă între Produsul Intern Net (PIN) şi Consumul Intermediar (CI); d.
ca diferenţă între Produsul Naţional Brut (PNB) şi Produsul Naţional Net (PNN).
A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în
ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)
1. Dacă n-ai fost în stare să-ţi susţii cum trebuie punctul de vedere, acum suportă
consecinţele. a. circ. condiţională + compl. indirectă + circ. de mod + principală; b. circ. de cauză
+ compl. indirectă + circ. de mod + principală; c. circ. de cauză + compl. directă + circ. de mod +
principală; d. altă interpretare.
2. Dă-mi voie să abordez problema nu politic, ci profesional, spre a vedea ce-i de făcut şi
dacă merită efortul. a. principală + compl. directă + circ. de scop + compl. directă + compl.
directă; b. principală + compl. indirectă + circ. de scop + compl. directă + circ. condiţională; c.
principală + compl. indirectă + compl. directă + compl. directă; d. altă interpretare.
3. Că nu te preocupă ce cred alţii despre tine nu mă deranjează, dar ce-ai putea gândi tu
despre mine mă interesează în mod deosebit, atâta timp cât ţin ca prietenia noastră să
dureze. a. subiectivă + subiectivă + principală + subiectivă + principală + atributivă + compl.
indirectă; b. atributivă + subiectivă + principală + subiectivă + principală + circ. de timp + compl.
directă; c. subiectivă + compl. directă + principală + subiectivă + principală + circ. de cauză +
compl. directă; d. altă interpretare.
4. Chiar fără a se baza pe informaţiile de la tine, Ion era sigur că va obţine tot ce-l
interesează. a. principală + compl. indirectă + atributivă; b. concesivă + principală + compl.
indirectă + atributivă; c. principală + subiectivă + compl. directă; d. altă interpretare.
B. Marcaţi răspunsul corect:
5. Fie enunţurile: (1) M-am supărat pe Ion. (2) L-am văzut pe Ion. (3) L-am învăţat gramatică
pe Ion. (4) L-am ajutat pe Ion. (5) Sunt nervos pe Ion. Cuvântul subliniat are funcţia de: a.
compl. direct în (1), (5), compl. indirect în (2), (3), (4); b. compl. direct în (2), (3), (4), compl.
indirect în (1), (5); c. compl. direct în toate enunţurile; d. compl. indirect în toate enunţurile.
6. Fie enunţurile: (1) Până la primăvară trebuie să termin cabana. (2) Iarna trecută a fost
foarte frig. (3) Pe la noi vara e mai lungă. (4) În vacanţa de iarnă merge în Elveţia. Cuvintele
subliniate sunt: a. subst. / compl. circ. de timp în toate enunţurile; b. adv. de timp / compl. circ.
de timp în toate enunţurile; c. subst. / subiect în (3), subst. / atr. subst. prep. în (4), adv. de timp /
compl. circ. de timp în (1), (2); d. altă interpretare.
C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de
mai jos:
7. Cum clienţi erau din belşug, şi-a închiriat cabana pe dolari. a. adv. rel. de mod / compl.
circ. de mod; b. conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză /
compl. circ. de cauză; d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
8. De ce nu v-aţi băgat maşina în garaj? a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b.
pron. refl., D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / fără funcţie sint.; d. pron. pers., D. (posesiv) /
atr. pron. datival (= în dativ).
9. Probabil ne vom mai întâlni. a. adv. de mod / fără funcţie sintactică; b. adv. de mod / nume
predicativ; c. adv. predicativ / pred. verbal; d. adv. de mod / compl. circ. de mod.
10. Întoarcerea lui aseară târziu ne-a găsit nepregătiţi. a. subst., neart., Ac. / compl. circ. de
timp; b. adv. de timp, Ac. / atr. adv.; c. adv. de timp / compl. circ. de timp; d. altă interpretare.
11. Fiind harnic şi mereu evidenţiat de patron, îl aştepta o promovare de invidiat. a. verb,
gerunziu, d. pasivă / compl. circ. de cauză; b. adj. part., sg., masc., N. / nume predicativ; c. adj.
part., sg., masc., Ac. / compl. circ. de mod; d. altă interpretare.
12. Aproape că le ştiu pe toate. a. adv. de loc / compl. circ. de loc; b. adv. de mod / compl. circ.
de mod; c. adv. pred. / pred. verbal; d. adv. de mod / nume predicativ.
13. Prietenei ei i s-a întâmplat un accident. a. pron. pos., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b.
pron. pers., D. / atr. pron. datival (= în dativ); c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; d. adj. pron. pos.,
D. (acordat cu prietenei) / atr. adj.
14. De ajuns profesor, va ajunge în cele din urmă, nu-i vorbă. a. subst., Ac. / nume predicativ;
b. subst., N. / nume predicativ; c. subst., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.
15. A discutat cu vărul Nicu de la Pro TV. a. subst. propriu, Ac. / compl. indirect; b. subst.
propriu cu val. adj., Ac. / atr. adj.; c. subst. propriu, Ac. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie
neizolată); d. subst. propriu, N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată).
16. Îţi mai aminteşti povestea cu vulpea cea vicleană? a. art. dem. / fără funcţie sintactică; b.
adj. pron. dem. de dep., Ac. / atr. adj.; c. pron dem. de dep., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d. altă
interpretare.
17. În juru-i se-ntinde câmpul nesfârşit. a. pron. pers., D. / compl. indirect; b. pron. pers., G. cu
loc. prep. / compl. circ. de loc; c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; d. altă interpretare.
18. Doamne, cât de mare e grădina ta! a. adj., N. / nume predicativ; b. adj., N. / atr. adj.; c. adj.,
Ac. cu prep. de / nume predicativ; d. adv. de mod / compl. circ. de mod.
19. Toţi jucătorii, atât ai noştri, cât şi ai voştri, s-au comportat ireproşabil. a. adj. pron. pos.,
N. / atr. adj.; b. pron. pos., N. / subiect; c. pron. pos., N. / apoziţie; d. altă interpretare.
20. Câinele meu este mai al naibii decât al tău. a. pron. pers., G. / compl. indirect; b. pron.
pos., Ac. / compl. circ. de mod (comparativ); c. pron. pos., Ac. / compl. indirect; d. pron. pos., G.
/ compl. circ. de mod (comparativ).
21. Fie-i binecuvântat numele acum şi în vecii vecilor! a. verb, indic. prez., pers. a III-a, sg., d.
pasivă / pred. verbal; b. verb, imperativ, pers. a III-a, sg., d. pasivă / pred. verbal; c. verb cop.
(conj. prez., pers. a III-a, sg.) + nume predicativ (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; d. altă
interpretare.
22. Ce bine-mi pare că te văd! a. pron. rel.; b. adj. pron. rel.; c. adv. de mod; d. altă interpretare.
23. Viclean cum pare, mulţi îl ocolesc în afaceri. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj.
subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; d.
adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
24. Pot să mor de-acum, am zis,/ A noastră e izbânda... a. adj. pron. pos., N. / nume predicativ;
b. pron. pos., N., pl. / nume predicativ; c. pron. pos., G., sg. / nume predicativ; d. pron. pos., N.,
sg. / nume predicativ.
25. N-ai observat câtor geamuri le lipsesc perdelele? a. pron. rel., D. / compl. indirect; b. adj.
pron. rel., D. / atr. adj.; c. num. nehot. cu val. adj., D. / atr. adj.; d. altă interpretare.
26. Propunerea lui de trei ori la rând pentru salariu diferenţiat ne-a cam intrigat. a. num.
card. adv. (= de repetiţie), cu val. adj., N. / atr. adj.; b. num. card. adv. (= de repetiţie) / compl.
circ. de timp; c. num. card. adv. (= de repetiţie) / compl. circ. de mod; d. num. card. adv. (= de
repetiţie) / atr. adv.
D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:
27. Sinonimul cuvântului elucubraţie este: a. aberaţie; b. fulguraţie; c. divagaţie; d.
fantasmagorie.
28. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. viet-
na-mez, vi-le-gi-a-tu-ră, pi-u-ne-ză, pi-e-mont, pa-voa-za; b. viet-na-mez, vi-le-gia-tu-ră, piu-ne-
ză, pi-e-mont, pa-vo-a-za; c. vi-et-na-mez, vi-le-gi-a-tu-ră, piu-ne-ză, pie-mont, pa-voa-za;
d. vi-et-na-mez, vi-le-gi-a-tu-ră, pi-u-ne-ză, pie-mont, pa-vo-a-za.
29. Sensul substantivului colportaj este: a. distribuire (a cărţilor, a presei); b. răspândire de
zvonuri false; c. plan de răzbunare împotriva cuiva; d. adunare de informaţii compromiţătoare
pentru cineva.
30. Fie enunţul: Când li-i vedea, zii-i că mi-i tot mai greu să locuiesc în aceiaşi casă cu proprii-
mi socrii, care, deşi sunt hazlii şi se îmbracă în haine fistichiii, îmi crează numai probleme.
Acesta conţine: a. cinci greşeli; b. şase greşeli; c. patru greşeli; d. şapte greşeli.
31. Cuvântul continenţă este în raport de antonimie cu: a. desfrânare; b. incapacitate; c.
nemulţumire; d. abstinenţă.
32. Fie enunţul: Când întâlnii acei monştri siniştri, am crezut că mă-nşeală privirile şi paremi-
se că am şi leşinat, dragul meu, fi-re-ar să fie de treabă! Acesta conţine: a. trei greşeli; b. o
greşeală; c. două greşeli; d. patru greşeli.
33. Se dau următoarele perechi: (1) exulta / exalta, (2) codice / codicil, (3) carafă / garafă, (4)
epistolă / epistolie, (5) estimaţie / estimare. Avem paronime în: a. în toate; b. în nici una; c.
numai în (1); d. numai în (1) şi (2).
34. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a.
artefact, filigrane, genuncher, imberb, prerie; b. artifact, filigrame, genunchier, imberb, preerie; c.
artefact, filigrane, genuncher, imperb, prerie; d. artefact, filigrane, genunchier, imberb, prerie.
35. Se dau următoarele expresii: cartografierea hărţii, exterminare în masă, afront jignitor,
preambul rezumativ. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. toate, în afară de a treia;
c. numai prima, a treia şi a patra; d. numai a treia şi a patra.
36. Sensul expresiei habeas corpus este: a. drept care garantează libertatea individuală şi
protejează împotriva arestării arbitrare; b. obiect care a servit la săvârşirea unei infracţiuni; c. care
are o realitate materială, fizică, obiectivă, alcătuit din materie; d. alt sens.
37. Sensul substantivului breviar este: a. lucrare în care sunt expuse sumar noţiuni, date; b. listă
de prescurtări; c. lucrare remarcabilă, excepţională; d. lucrare care cuprinde texte scurte,
aparţinând mai multor autori.
38. În cuvintele: exact, exalta, exagera, exegeză, extorca litera x redă grupul de sunete gz în:
a. nici unul dintre cuvinte; b. toate cuvintele; c. primele două cuvinte; d. altă interpretare.
39. Sinonimul cuvântului claustral este: a. monahal; b. izolant; c. disolut; d. afabil.
40. Sensul expresiei ex-voto este: a. fără drept legal la vot; b. ofrandă, danie făcută din
recunoştinţă, în urma unei făgăduieli; c. rezultat, configuraţie a unei instituţii în urma unui scrutin
electoral; d. alt sens.
41. Care dintre următoarele serii conţine numai paronime? a. camelot / camelotă, catalectic /
cataleptic, canavas / canevas; b. atriu / atrium, arlechine / arlechini, eratic / eretic; c. flagrant /
fragrant, epruvetă / eprubetă, celestin / celestină; d. toate cele trei serii de mai sus.
42. Fie enunţul: Înainte de aş face bagajele, mai citi odată telegramele straniii de la socrii săi
dar tot nu le găsi vre-o motivaţie. Acesta conţine: a. patru greşeli de ortografie şi nici una de
punctuaţie; b. patru greşeli de ortografie şi o greşeală de punctuaţie; c. trei greşeli de ortografie şi
o greşeală de punctuaţie; d. cinci greşeli de ortografie şi nici una de punctuaţie.
43. Se dau următoarele cuvinte: vargă, zăbavă, trăsurică, ţarină, mămică. Au forme literare
duble de genitiv-dativ: a. nici unul; b. toate; c. numai ultimul; d. numai al treilea, al patrulea şi
al cincilea.
44. Sensul expresiei ad-hoc este: a. pentru un scop, de circumstanţă; b. pe loc, pe neaşteptate; c.
după cum consideră o adunare; d. alt sens.
45. Se dau următoarele serii: (1) bulgăr / bulgăre, (2) corvadă / corvoadă, (3) rămurea /
rămurică, (4) hublo / hublou. Norma admite ca fiind corecte ambele variante formale: a. în
toate seriile; b. numai cele din prima serie; c. numai cele din a doua şi a treia serie; d. numai cele
din prima, a doua şi a treia serie.
46. Avem numai forme corecte de plural în: a. maratonuri, letopiseţe, maneje, femure,
desfrâuri; b. maratoane, letopiseţuri, manejuri, femururi, desfrâie; c. maratoane, letopiseţe,
manejuri, femururi, desfrâuri; d. nici una dintre seriile de mai sus.
47. Cuvântul culant este în raport de antonimie cu: a. zgârcit; b. generos; c. galant; d. bădăran.
48. Cuvântul pârcălab reprezintă: a. un arhaism fonetic; b. un arhaism lexical; c. un
regionalism; d. altă variantă.
49. Litera i notează vocala i în toate cuvintele din seria: a. chin, şcolari, iarnă, lin; b. spin,
miniştri, aviator, (a) sosi; c. (a) şti, îţi, monştri, cui; d. evrei, (a) pica, indiscret, coli.
50. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. coveţii, mănuşii, cicorii, cămăşii; b.
covatei, mănuşii, cicoarei, cămăşii; c. coveţii, mănuşii, cicoarei, cămaşei; d. nici una dintre cele
trei serii de mai sus.
51. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. (să) ţăcăne, (să)
ciuruie, (să) învârtă, (el) înjgheabă; b. (să) ţăcănească, (să) ciuruiască, (să) învârtească, (el)
înjghebează; c. (să) ţăcănească, (să) ciuruie, (să) învârtă, (el) înjghebează; d. toate cele trei serii
de mai sus.
52. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. cravatei, cărămizii, parei, pajiştii,
volburii; b. cravatei, cărămidei, parei, pajiştei, volburii; c. cravăţii, cărămizii, parei, pajiştii,
volburei; d. cravatei, cărămidei, parei, pajiştei, volburii.
53. Cuvintele vin (= băutură alcoolică) şi vin (= verb, indic. prez., pers. I, sg.) sunt: a.
omonime totale; b. omonime parţiale; c. omonime morfologice (omoforme); d. nu sunt omonime.
54. Se dau următoarele expresii: magmă incandescentă, mecena al artelor, periplu pe ocean,
monopol exclusiv. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a doua şi a patra; c.
numai a patra; d. nici una.
55. Se dau următoarele expresii: mapamondul globului, flash informativ, genocidul
populaţiei, a apostrofa violent. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai prima;
c. numai prima şi a treia; d. toate, în afară de a treia.
56. Substantivul îndemn este format prin: a. derivare regresivă; b. derivare progresivă; c.
schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.
57. Sensul substantivului addenda este: a. ceea ce se adaugă la o lucrare pentru a o completa; b.
erată; c. rezumat al unei lucrări, care se adaugă la sfârşit; d. parte a unei lucrări care conţine note
explicative şi bibliografice.
58. Se dau următoarele cuvinte: după-masă, după-amiază, sud-american, sui-generis, nord-
coreean, cal-de-mare. Sunt corect scrise cu cratimă: a. toate; b. toate, în afară de al şaselea; c.
numai primul, al doilea, al treilea şi al patrulea; d. toate, în afară de al treilea.
59. Fie enunţul: Unde-i fi tu, vom fi şi noi, că tu ni-i fi sprijinul la bătrâneţe, de vreme ce
propriii-i fii ne-au abandonat. Acesta conţine: a. nici o greşeală; b. o greşeală; c. două greşeli;
d. trei greşeli.
60. Avem numai forme corecte de plural în: a. cocoloaşe, râpe, chipie, advoane; b. cocoloşi,
râpi, chipiuri, advonuri; c. cocoloşi, râpe, chipie, advonuri; d. toate cele trei serii de mai sus.
61. Cum evoluează costul variabil mediu, atunci când costul variabil total rămâne constant, iar
cantitatea produsă sporeşte: a. se reduce; b. creşte; c. devine egal cu zero; d. creşte, apoi scade
până la zero.
62. Când cererea este mai mică decât oferta, este cazul: a. unei pieţe a vânzătorilor – care îşi cresc
producţia în mod corespunzător; b. unei pieţe pe care se acţionează pentru mărirea preţurilor; c.
unei pieţe a cumpărătorilor; d. unei pieţe pe care se fac presiuni pentru descurajarea exporturilor.
63. În ce constă uzura fizică: a. în deprecierea treptată a capacităţii de funcţionare a capitalului
fix, ca urmare a folosirii lui în procesul de producţie sau a acţiunii distructive a agenţilor naturali;
b. în acţiunea progresului tehnic şi a condiţiilor pieţei; c. în deprecierea morală a capitalului fix;
d. în scăderea calităţii producţiei.
64. Un indicator macroeconomic apare în expresie netă atunci când în calculul său: a. se elimină
consumul de capital circulant; b. se include consumul de capital fix; c. se adaugă valoarea netă a
capitalului fix; d. se exclude consumul capitalului fix.
65. Costul de oportunitate are în vedere: a. numărul alternativelor eliminate din calculele
decidentului; b. valoarea tuturor alternativelor luate în calcule de agentul economic, prin acţiunile
sale curente; c. câştigul unui agent economic în urma unui plasament corect; d. valoarea
alternativelor eliminate de decident, respectiv ceea ce pierde el prin alegerea făcută.
66. Venitul disponibil se deduce din: a. mărimea venitului personal, diminuat cu impozitele şi
taxele plătite de fiecare individ; b. mărimea venitului naţional, diminuat cu valoarea amortizării
capitalului fix; c. mărimea venitului naţional, diminuat cu taxele indirecte; d. produsul intern brut,
diminuat cu mărimea venitului personal.
67. Când un contract se încheie la un moment dat, iar livrarea bunului tranzacţionat (executarea
contractului) are loc ulterior, se operează pe piaţa: a. la vedere; b. forţei de muncă; c. la termen;
d. vânzătorului.
68. Cererea elastică în raport cu preţul presupune: a. o variaţie procentuală a cantităţii cerute, mai
mare decât cea a preţului; b. o variaţie a cererii egală cu variaţia preţului; c. o variaţie a cererii
mai mică decât variaţia preţului; d. că variaţia cererii este pozitivă.
69. În urma inflaţiei, sunt afectaţi: a. agenţii economici ce-şi convertesc disponibilităţile băneşti
în monedele mai stabile ale altor ţări; b. agenţii care iau bani cu împrumut; c. agenţii economici
aflaţi în ipostaza de cumpărători – mai ales cei cu venituri mici şi fixe; d. agenţii economici
publici.
70. Care este relaţia existentă între preţurile pieţei (PP) şi preţurile factorilor de producţie (PF): a.
PP < PF; b. PP > PF; c. PP = PF; d. nici unul din răspunsurile anterioare nu este corect.
71. Ce reprezintă utilitatea economică: a. talentul unui consumator de a-şi aloca veniturile pentru
achiziţia diferitelor bunuri existente pe piaţă, în condiţiile unui venit nelimitat; b. satisfacţia adusă
consumatorului de utilizarea unui bun sau serviciu, exprimând capacitatea acestuia de a satisface
o anumită nevoie; c. proprietăţile pe care le posedă fiecare bun; d. capacitatea unui bun liber de a
fi resursă regenerabilă.
72. În tranzacţiile la termen, vânzătorul: a. ştie de la început că va câştiga; b. ştie de la început că
va pierde; c. este un speculator „à la baisse”; d. este un speculator „à la hausse”.
73. Componentele capitalului se deosebesc din punct de vedere: a. al vitezei de circulaţie; b. al
gradului de prelucrare; c. al modului în care se consumă şi sunt înlocuite; d. al gradului de
progres tehnic încorporat.
74. Între componentele pieţei valutare se numără: a. investiţiile; b. rata inflaţiei; c.
convertibilitatea monedei; d. băncile care efectuează tranzacţii pe piaţa interbancară.
75. Cât reprezintă sporul venitului, în condiţiile în care creşterea investiţiilor este 316 miliarde
u.m., iar sporul consumului 582 miliarde u.m. (în ipoteza în care presupunem că mărimea
investiţiilor este egală cu cea a economiilor): a. 266 miliarde u.m.; b. 84%; c. 898 miliarde u.m.;
d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
76. Indicatorul care arată câte bunuri şi servicii se pot achiziţiona cu cantitatea de bani existentă
la un moment dat în economie (respectiv cu o unitate monetară), la un nivel dat al preţurilor,
reflectă: a. viteza de rotaţie a banilor; b. cursul de schimb al monedei naţionale; c. puterea de
cumpărare a banilor; d. rata dobânzii.
77. Multiplicatorul investiţiilor (K) arată că atunci când are loc o majorare a investiţiilor faţă de
situaţia iniţială, se constată: a. creşterea de K ori a investiţiilor nete determinate de sporirea
venitului; b. că venitul va spori de K ori mai mult faţă de sporul investiţiilor; c. scăderea ritmului
investiţiilor la nivel naţional, d. că evoluţia ritmului K al creşterii investiţiilor va fi pe măsura
scăderii venitului.
78. Ce reflectă salariul real: a. forma bănească a salariului; b. expresia bănească a preţului
bunurilor ce pot fi achiziţionate la un moment dat într-o economie; c. expresia valorică a
salariului anual; d. cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată la un moment dat cu
salariul nominal.
79. Producţia zilnică a unei firme este de 400 bucăţi din bunul X, iar productivitatea medie a
muncii este 20 bucăţi / lucrător. Câţi salariaţi (având aceeaşi productivitate) trebuie angajaţi în
plus, pentru a creşte producţia la 660 bucăţi: a. 33 lucrători; b. 16 lucrători; c. 13 lucrători; d. 66
lucrători.
80. Identificaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată: a. amortizarea se referă la expresia
fizică a gradului de uzură în privinţa capitalului fix; b. pe perioadă scurtă, mărimea costului fix
mediu nu depinde de nivelul producţiei; c. mărimea costului total mediu nu este egală cu cea a
costului variabil mediu; d. costul variabil poate fi egal cu costul total.
81. Costul total cuprinde: a. costurile fixe şi variabile; b. totalul costurilor variabile şi o parte a
costurilor fixe; c. uzura fizică şi costurile variabile; d. salariile şi profiturile.
82. Suma minimă de bani, care, obţinută de întreprinzător, îl motivează pe acesta şi îi este
suficientă pentru a-şi continua activitatea, se numeşte: a. cifră de afaceri; b. profit normal; c.
supraprofit; d. venit implicit.
83. Oligopolul reflectă: a. situaţia în care numărul firmelor concurente e foarte mare, dar între
produse există deosebiri; b. situaţia în care numărul firmelor producătoare (vânzătoare),
concurente, e mic; c. situaţia în care numărul cumpărătorilor pe piaţă e mic; d. situaţia în care
numai câteva produse sunt comercializate pe o piaţă.
84. Dacă sporul venitului este 60 milioane u.m., iar sporul consumului 45 milioane u.m., rezultă
că înclinaţia marginală spre economii are valoarea: a. 0,75; b. 1,33; c. 1,25; d. 0,25.
85. Dacă masa profitului sporeşte, iar cifra de afaceri a agentului economic productiv rămâne
constantă, rata profitului la cifra de afaceri: a. nu se modifică; b. scade; c. este egală cu rata
profitului calculată la costurile totale; d. creşte.
86. Expresia bănească a uzurii capitalului fix este generată de: a. costul total; b. cifra de afaceri;
c. cheltuiala cu capitalul circulant; d. amortizare.
87. Legea lui Gossen este legată de: a. descreşterea, întotdeauna, a utilităţii totale datorate
consumului unui bun; b. descreşterea utilităţii marginale, în urma consumului succesiv de unităţi
dintr-un bun omogen; c. faptul că mărimea unităţilor adiţionale consumate din fiecare bun
economic creşte în progresie aritmetică până la saturare, dacă respectiva necesitate este
satisfăcută în mod continuu şi neîntrerupt; d. faptul că interesul unei persoane descreşte progresiv
până la saturare, dacă acesta este satisfăcut o singură dată.
88. Când creşte cererea pentru un bun ca urmare a majorării venitului consumatorului (celelalte
condiţii ale pieţei rămânând neschimbate), curba cererii: a. se translatează spre stânga faţă de
poziţia ei precedentă; b. se deplasează spre dreapta, în raport cu aliniamentul ei anterior; c. nu-şi
modifică poziţia; d. se deplasează în jos şi scade.
89. Dacă masa monetară este de 50 de miliarde u.m., cantitatea de bunuri aflate în circulaţie de
200.000 bucăţi, iar viteza de rotaţie a banilor este egală cu 4, preţul mediu (unitar) al bunurilor va
fi: a. 1.000.000 u.m.; b. 10.000.000 u.m.; c. 100.000 u.m.; d. 100.000.000 u.m..
90. Relaţia dintre numărul unităţilor consumate dintr-un bun economic omogen şi utilitatea totală:
a. se exprimă sub forma utilităţii totale descrescătoare; b. se reprezintă grafic, în principiu, printr-
o curbă ascendentă; c. apare în legătură cu suma dintre utilitatea totală şi utilitatea marginală; d.
nu se poate reprezenta grafic.
91. Între factorii care influenţează cererea pentru un bun pe piaţă, menţionăm: a. modificarea
preţurilor altor bunuri (aflate în legătură cu cel vizat); b. modificarea veniturilor producătorilor; c.
modificarea costurilor de producţie şi de distribuţie; d. elasticitatea ofertei.
92. Să se determine costul variabil mediu ştiind că producţia obţinută (Q) este 50 bucăţi şi costul
variabil global (CV) este 5.000 u.m.: a. 200 u.m.; b. 300 u.m.; c. 100 u.m.; d. nu se poate
determina, doar pe baza datelor deţinute.
93. Utilitatea marginală reprezintă: a. utilitatea primei unităţi consumate dintr-o serie de bunuri
similare; b. creşterea cu o unitate a cantităţii cumpărate dintr-un bun; c. satisfacţia resimţită de un
consumator prin utilizarea unei doze oarecare dintr-un bun economic; d. sporul utilităţii totale
obţinut prin creşterea cu o unitate a cantităţii consumate dintr-un bun.
94. Cum se determină coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ: a. ca diferenţă între
variaţia procentuală a preţului şi cea a cererii; b. ca raport între modificarea procentuală a ofertei
şi cea a cererii; c. ca raport între modificarea procentuală a cantităţii cerute şi modificarea
procentuală a preţului; d. ca raport între variaţia cererii şi preţul de referinţă al unui bun.
95. Între ofertanţii de monedă remarcăm: a. agenţii economici publici – ca debitori; b. Banca
Centrală şi băncile comerciale; c. cetăţenii unei ţări – ca debitori; d. fie creditorii, fie debitorii.
96. Care este condiţia ca nevoia de muncă să fie considerată cerere de muncă: a. să fie egală cu
oferta de muncă; b. să fie cuantificabilă; c. să fie făcută o cerere în acest sens, către Oficiul forţei
de muncă; d. să fie salarizată.
97. Între funcţiile banilor, precizăm: a. funcţia de corelare a cererii cu oferta; b. funcţia de
recuperare a costurilor; c. funcţia de distribuire a veniturilor; d. funcţia de mijloc de schimb.
98. O operaţiune de export este eficientă când: a. cursul de revenire la import este mai mic sau cel
mult egal cu cursul de schimb; b. cursul de revenire la export se stabileşte de către stat; c. cursul
de revenire la export este egal cu cursul de revenire la import; d. cursul de revenire la export este
mai mic sau cel mult egal cu nivelul cursului de schimb.
99. Între funcţiile profitului se numără aceea că: a. frânează creşterea economică; b. stimulează
creşterea costurilor de producţie; c. stimulează iniţiativa agenţilor economici; d. determină
restrângerea ofertei.
100. Ce tip de piaţă se caracterizează prin atomicitatea cererii şi ofertei, prin lipsa de omogenitate
a produselor şi posibilitatea unei bune satisfaceri a cererii: a. piaţa cu concurenţă monopolistică;
b. piaţa cu concurenţă oligopol; c. monopsonul; d. oligopsonul.
A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în
ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)
1. De azi înainte nu voi mai fi pentru tine ce-am fost în vremurile când erai prea mic să
înţelegi anumite lucruri. a. principală + predicativă + atributivă + consecutivă; b. principală +
compl. directă + atributivă + circ. de scop; c. principală + subiectivă + circ. de timp +
consecutivă; d. altă interpretare.
2. E adevărat că în ultima vreme n-am prea dat pe la voi, dar asta pe motivul că am fost
destul de bolnav. a. principală + subiectivă + principală + atributivă; b. principală + subiectivă +
circ. de cauză; c. principală + subiectivă + atributivă; d. altă interpretare.
3. De câte ori ne-am întâlnit, v-am avertizat că nu mă tentează să-mi depun candidatura. a.
circ. de mod + principală + compl. indirectă + subiectivă; b. circ. de timp + principală + compl.
indirectă + compl. directă; c. circ. de timp + principală + compl. directă + subiectivă; d. altă
interpretare.
4. În zilele acestea, când scandalurile se ţin lanţ, nu-i pe cine conta cu certitudine şi nici n-ai
cum te apăra în faţa minciunilor de tot felul. a. atributivă + principală + principală; b. circ. de
timp + principală + subiectivă + principală + subiectivă; c. circ. de timp + principală + principală
+ compl. directă; d. altă interpretare.
B. Marcaţi răspunsul corect:
5. Fie enunţurile: (1) În casa care e vopsită în alb am stat şi eu cândva. (2) În ultima vreme
fumează foarte mult, lucru care mă cam supără. (3) S-a întâlnit cu un vechi prieten din
copilărie, care prieten e acum mare patron. (4) Care maşină îţi place mai mult? Cuvintele
subliniate sunt: a. pronume relative în toate enunţurile; b. adjective pronominale relative în toate
enunţurile; c. pronume relative în (1) şi (2), adjectiv pronominal relativ în (3) şi adjectiv
pronominal interogativ în (4); d. altă interpretare.
6. Fie enunţurile: (1) În locul dulapului a mutat biroul. (2) În jurul profesorului erau
studenţii. (3) În caz de incendiu anunţaţi pompierii. (4) Învaţă peste măsură de mult. Cuvintele
subliniate sunt: a. loc. prep. în toate enunţurile; b. loc. adv. în toate enunţurile; c. loc. prep. în
(2), (3), loc. adv. în (1), (4); d. altă interpretare.
7. Fie enunţurile: (1) Iar ai venit, şmecherule? (2) Unii ne-am dus la meci, iar alţii, la cinema.
(3) Ştiai că nici nu mă salută? (4) L-au arestat iar şi de data asta nu mai scapă. Cuvintele
subliniate sunt: a. conj. coord. în toate enunţurile; b. adv. în toate enunţurile; c. adv. în (1), (3),
conj. coord. în (2), (4). d. adv. în (1), (3), (4), conj. coord. în (2).
8. Fie enunţurile: (1) Ion nu pare ce este. (2) Îmi pari cam distrat. (3) După cele întâmplate,
părea că lucrurile se vor schimba în bine. (4) Îmi pare că te ştiu de undeva. (5) Se pare că n-ai
înţeles nimic. (6) Ţi se pare cumva că exagerez? Verbul subliniat este: a. copulativ în toate
enunţurile; b. predicativ în toate enunţurile; c. copulativ în (1), (2), predicativ în (3), (4) (5), (6);
d. copulativ în (1), (2), (4), predicativ în (3), (5), (6).
C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de
mai jos:
9. Lăudat fie Domnul pentru toate câte sunt. a. verb, conj. prez., d. pasivă / pred. verbal; b.
verb cop. (conj. prez.) + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; c. verb, imperativ,
d. pasivă / pred. nominal; d. verb cop. (imperativ) + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred.
nominal.
10. După prinderea alaltăseară a periculosului infractor, populaţia oraşului a răsuflat
uşurată. a. subst. compus, neart., Ac. / compl. circ. de timp; b. adv. compus de timp, Ac. / atr.
adv.; c. adv. compus de timp / compl. circ. de timp; d. altă interpretare.
11. Spune-mi în dreptul cărei case ţi-ai lăsat maşina. a. pron. rel., G. cu loc. prep. / compl.
circ. de loc; b. adj. pron. rel., G. / atr. adj.; c. pron. rel., G. / atr. pron. gen.; d. adj. pron. rel., D. /
atr. adj.
12. Cu toate aceste lipsuri ale voastre, şansele vă mai surâd. a. adj. pron. pos., G. / atr. adj.; b.
pron. pos., G. / atr. pron. gen.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.; d. pron. pers., pers. a II-a pl., G. /
atr. pron. gen.
13. Fiind cinstit în relaţiile cu clienţii, a atras simpatia tuturor. a. verb, gerunziu, d. pasivă /
compl. circ. de cauză; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume pred.) / compl. circ. de cauză;
c. locuţiune verbală, gerunziu / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.
14. În stânga restaurantului "Capitol" s-a produs un accident. a. subst. propriu, G. / atr.
subst. gen.; b. subst. propriu, G. cu loc. prep. / compl. circ. de loc; c. subst. propriu, G. (acordat
cu subst. restaurantului) / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată); d. subst. propriu, N. / atr.
subst. apoziţional (= apoziţie neizolată).
15. În asemenea condiţii, devine imposibil un acord între noi. a. adv. de mod / compl. circ. de
mod; b. adv. de mod, impers. / nume predicativ; c. adj., sg., N. / nume predicativ; d. altă
interpretare.
16. Au fost invitaţi prietenii, vecinii, colaboratorii şi mulţi alţii. a. adj. pron. nehot., N. / atr.
adj.; b. pron. nehot., N. / subiect; c. adj. pron. nehot., Ac. / atr. adj.; d. altă interpretare.
17. Oamenii din juru-i erau amabili. a. pron. pers., G. cu loc. prep. / atr. pron. gen. cu prep.; b.
pron. pers., G. / atr. pron. gen.; c. pron. pers., D. / compl. indirect; d. altă interpretare.
18. Pe toţi i-a felicitat, şi pe învinşi, şi pe învingători. a. subst. (prov. din adj.), Ac. / compl.
direct; b. subst., Ac. / apoziţie; c. adj., Ac. / atr. adj.; d. subst., Ac. / atr. subst. prep.
19. Ţi-ai închiriat cabana unor maramureşeni. a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b.
pron. pers., f. neacc., D. / atr. pron. datival (= în dativ); c. pron. pos., f. neacc., D. (posesiv) / atr.
pron. datival (= în dativ); d. altă interpretare.
20. Ai grijă cum te comporţi cu el, că e extrem de sensibil. a. adj., N. / nume predicativ; b.
adj., Ac. cu prep. de / nume predicativ; c. adv. de mod / nume predicativ; d. adv. de mod / compl.
circ. de mod.
21. Se spun atâtea despre el, că nu mai ştiu ce să cred. a. pron. nehot., Ac. / compl. direct; b.
adj. pron. nehot. (pe lângă un subst. eliptic), N. / atr. adj.; c. pron. nehot., N. / subiect; d. altă
interpretare.
22. Întoarcerea la ai săi a fost pentru el ca un balsam. a. pron. pos., G. cu prep. / atr. pron.
prep.; b. pron. pos., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. circ. de loc;
d. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. indirect.
23. Când e minte, nu-i ce vinde. a. verb, inf. prez., d. activă / subiect; b. verb, inf. prez. cu val.
de conj., d. activă / pred. verbal; c. verb, inf. prez., d. activă / compl. direct; d. verb, ind. prez.,
formă pop., d. activă / pred. verbal.
24. De bună seamă că voi reuşi. a. loc. adv. de mod / compl. circ. de mod; b. loc. adv. de mod /
nume predicativ; c. loc. adv. (de mod) pred. / pred. verbal; d. altă interpretare.
25. Spre sfârşitul lui decembrie a fost un frig nemaipomenit. a. art. genitival (posesiv) / fără
funcţie sintactică; b. art. hot. proclitic / fără funcţie sintactică; c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.;
d. altă interpretare.
26. De zăpăcit ce este, era să piardă trenul. a. pron. rel., N. / nume predicativ; b. pron. rel., N. /
subiect; c. adv. rel. de mod / nume predicativ; d. altă interpretare.
27. Pe ce pune mâna, praful se alege. a. pron. rel., Ac. / compl. circ. de loc; b. pron. rel., Ac. /
compl. indirect; c. pron. rel., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.
28. Au mai fost premiaţi şi dintre ceilalţi. a. pron. nehot., Ac. cu prep. / subiect (excepţie reală
de la subiectul în N.); b. pron. dem., N. / subiect; c. pron. dem., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d.
pron. dem., Ac. cu prep. / subiect (excepţie reală de la subiectul în N.).
29. Ai putea fi în stare de aşa ceva? a. subst., Ac. cu prep. / nume predicativ; b. loc. adj., Ac. /
nume predicativ; c. loc. adj., N. / nume predicativ; d. altă interpretare.
30. Mă deranjează felul cum te comporţi. a. adv. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. de mod
cu val. conjuncţională / fără funcţie sintactică; c. adv. de mod / atr. adverbial; d. altă interpretare.
31. Astâmpără-te, măi copile! a. pron. pers., V. / fără funcţie sintactică; b. interjecţie, V. / fără
funcţie sintactică; c. interjecţie, V. / atribut; d. altă interpretare.
32. Cum se face că mereu întârzii? a. adv. de mod interogativ / nume predicativ; b. adv. de mod
interogativ / compl. circ. de mod; c. adv. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză; d. altă
interpretare.
D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:
33. Auxialiarul de perfect compus la pers. a III-a din (el) o (= a) venit reprezintă: a. un
regionalism fonetic; b. un arhaism lexical; c. un regionalism gramatical; d. altă variantă.
34. Fie enunţul: Nu fi impacientat dacă nu l-i găsi acasă pe Ion; poate că i-i dor de părinţi şi s-
a dus să şi-i vadă. Acesta conţine: a. nicio greşeală; b. o greşeală; c. două greşeli; d. trei greşeli.
35. Sensul expresiei ad libitum este: a. oricum; b. la limită; c. din voinţă; d. alt sens.
36. Se dau următoarele expresii: obelisc comemorativ, nobleţe aristocratică, hit de mare
succes. Care dintre ele constituie pleonasme? a. niciuna; b. numai a doua şi a treia; c. numai a
treia; d. toate.
37. Cuvântul prezumţios este în raport de antonimie cu: a. bănuitor; b. cert; c. modest; d.
estimat.
38. Avem numai forme corecte de plural în: a. madrigale, tunele, politeţi; b. madrigaluri,
tuneluri, politeţuri; c. madrigale, tuneluri, politeţuri; d. toate cele trei serii de mai sus.
39. Fie enunţul: Dacă li-i găsi, zii-i că n-i indiferent dacă vine cu aceiaşi suită de miniştri,
care, deşi se pretind a fi integrii, nu agrează implicaţiile acelei idei inovatoare promovată de
mine. Acesta conţine: a. cinci greşeli; b. şase greşeli; c. patru greşeli; d. şapte greşeli.
40. Avem triftongul cu structura "semivocală + semivocală + vocală" în cuvintele din seria:
a. vreau, iau, leoarcă; b. creioane, lăcrimioară, leoarcă; c. suiau, aripioară, iei; d. vreau,
măduvioară, mi-au (dat).
41. Care dintre următoarele serii conţine numai paronime? a. eludare / elidare, fiabil / friabil;
b. mobiliar / mobilier, inapt / inept; c. fiabil / friabil, alocuţiune / elocuţiune; d. toate cele trei serii
de mai sus.
42. Sensul expresiei modus vivendi este: a. compromis; b. persoană vivace; c. existenţă modică;
d. alt sens.
43. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. cetăţuii, găocii, izbânzii, mămicăi,
panglicii; b. cetăţuiei, găocii, izbânzii, mămicii, panglicei; c. cetăţuii, găoacei, izbândei, mămicii,
panglicii; d. cetăţuiei, găoacei, izbândei, mămicăi, panglicei.
44. Substantivul botez este format prin: a. derivare regresivă; b. derivare progresivă; c.
schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.
45. Se dau următoarele cuvinte: can-can, prim-viceprim-ministru, copy-right, co-autor, cocoş-
de-munte, cocoş-sălbatic. Sunt corect scrise cu cratimă: a.toate; b. toate, în afară de al şaselea;
c. numai al doilea, al treilea şi al şaselea; d. numai al doilea, al cincilea şi al şaselea.
46. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a.
oprobriu, sfeştanie, binefacere, macrameu; b. oprobriu, feştanie, binefacere, macrame; c. oprobiu,
feştanie, bine-facere, macrameu; d. oprobiu, sfeştanie, binefacere, macrame.
47. Cuvintele botez (= ritual creştin) şi botez (= verb, indic. prez., pers. I, sg.) sunt: a.
omonime totale; b. omonime parţiale; c. omonime morfologice (omoforme); d. nu sunt omonime.
48. Avem numai forme corecte de plural în: a. maratonuri, vergi, ocheane; b. maratoane, vărgi,
ochene; c. maratonuri, vărgi, ocheane; d. toate cele trei serii de mai sus.
49. Se dau următoarele cuvinte: basma, cafea, prim-procurorii, nou-veniţii, relei-credinţe.
Sunt corect articulate: a. toate; b. toate, în afară de al patrulea; c. numai al treilea, al patrulea şi
al cincilea; d. numai primul, al doilea şi al treilea.
50. Fie enunţul: Când citii scrisoarea de la acei arbitri integri, crezui că am vedenii şi paremi-
se că am şi mototolit-o, file-ar corectitudinea de pomină să le fie! Acesta conţine: a. trei
greşeli; b. o greşeală; c. două greşeli; d. patru greşeli.
51. Sinonimul cuvântului cerbicie este: a. atenţie; b. încrâncenare; c. tenacitate; d. acuitate.
52. Se dau următoarele perechi: (1) sonet / sonetă, (2) suveranitate / suzeranitate, (3) venust /
vetust, (4) palmier / palmieră, (5) loţiune / poţiune. Avem paronime în: a. în toate; b. în
niciuna; c. numai în (1); d. numai în (1) şi (2).
53. Sensul substantivului catilinară este: a. adeptă a lui Cicero; b. apostrofă vehementă la
adresa cuiva; c. adeptă a lui Catilina; d. tip de vers specific unor scrieri antice.
54. În cuvintele: excesiv, expedia, exil, executa, extras, litera x redă grupul de sunete cs: a. în
toate cuvintele; b. în primul, al doilea şi al cincilea cuvânt; c. în primul şi al doilea cuvânt; d. în al
treilea şi al patrulea cuvânt.
55. Sensul substantivului contumacie este: a. absenţă nejustificată de la judecată a inculpatului;
b. judecare în lipsă de probe; c. regulă de purtare impusă de o societate; d. alt sens.
56. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. (eu) îngăim, (se)
înveşmântează, (se) învolbură; b. (eu) îngaim, (se) înveşmântă, (se) învolburează; c. (eu) îngaim,
(se) înveşmântează, (se) învolburează; d. toate cele trei serii de mai sus.
57. Fie enunţul: Deşi se înnorase, mă sfiii să le cer să plecăm, de vreme ce nu o dată mi s-a
părut că nu li-i pe plac să fie întrerupţi, că li-i dor să înoate, uitând de toate evenimentele
acestea care se succedă întruna. Acesta conţine: a. trei greşeli; b. două greşeli; c. o greşeală; d.
nicio greşeală.
58. Sinonimul cuvântului desuet este: a. demodat; b. indecent; c. insinuant; d. superficial.
59. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. im-pi-
e-gat, im-pi-e-ta, viet-na-mez, tra-u-mă; b. im-pie-gat, im-pi-e-ta, viet-na-mez, trau-mă; c. im-pie-
gat, im-pi-e-ta, vi-et-na-mez, trau-mă; d. im-pie-gat, im-pie-ta, vi-et-na-mez, tra-u-mă.
60. Cuvântul caduc este în raport de antonimie cu: a. şubred, pieritor; b. trainic, durabil; c.
dur, grosolan; d. gentil.
61. Dacă impozitul pe profit scade, iar pe piaţă există cerere susţinută pentru produsul creat de ei,
producătorii: a. îşi vor micşora oferta; b. vor proceda la majorarea ofertei; c. vor fi dezavantajaţi;
d. nu vor face nici o schimbare în mărimea ofertei, deoarece faptul nu-i afectează.
62. Fiind date mărimile: Pi (preţul – în RON – al produsului pe piaţa internă), Cc (cheltuielile
interne de circulaţie – în RON – până la frontieră), Pe (preţul în valută, la frontieră, al mărfii
exportate), cursul de revenire la export (Cre) se calculează astfel: a. Cre = (Pi – Cc) / Pe; b. Cre =
(Pe + Cc) / Pi; c. Cre = (Pi + Cc) / Pe; d. Cre = (Cc – Pi) / Pe.
63. Totalitatea schimburilor economice de bunuri şi servicii, de capitaluri şi alte transferuri
valorice – realizate între agenţi economici din toate ţările lumii – formează: a. economia
naţională; b. economia de piaţă; c. economia naturală; d. economia mondială.
64. Utilitatea marginală ajunge să fie egală cu zero, când: a. utilitatea totală scade; b. nevoile de
consum nu sunt, încă, pe deplin satisfăcute; c. preţul bunului creşte; d. nevoile de consum sunt
integral satisfăcute (corespunzător stării de saturaţie).
65. Costul de producţie reflectă: a. consumul în expresie bănească al factorilor de producţie; b.
expresia bănească a cheltuielilor fixe şi materiale; c. timpul de muncă umană, necesar pentru
producerea unui bun economic; d. expresia cantitativă a consumului de capital propriu.
66. Notând prin KC/P mărimea coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu preţul, o cerere
inelastică presupune: a. KC/P = –1; b. KC/P = 0; c. KC/P = 1; d. KC/P < 1.
67. Dacă, pe termen scurt, producţia unei întreprinderi sporeşte cu 25%, costul fix mediu: a. scade
cu 80%; b. creşte cu 25%; c. scade cu 20%; d. creşte cu 20%.
68. La un profit anual de 8 milioane, rata profitului (calculată la cifra de afaceri) este de 20%.
Ştiind că s-au cheltuit sume egale pentru salarii şi capital circulant – şi sume de două ori mai mari
pentru plata amortizării, să se determine suma cheltuielilor cu salariile: a. 25%; b. 8 milioane; c.
20%; d. 12 milioane.
69. În cazul în care dobânda se capitalizează, având date mărimile S (suma împrumutată), d’ (rata
dobânzii) şi n (perioada pentru care se acordă creditul), putem calcula dobânda compusă D în
felul următor: a. D = S(1+d’)n; b. D = S – S(1+d’)n; c. D = S – (1+d’)n; d. D = S(1+d’)n – S.
70. Care din următoarele elemente influenţează nivelul costului total mediu: a. costul marginal; b.
costul variabil; c. timpul necesar producţiei; d. viteza de rotaţie a banilor.
71. Dacă multiplicatorul investiţiilor are valoarea 4, înclinaţia marginală spre consum este: a. 3/4;
b. 2/4; c. 1/4; d. 1.
72. Evoluţia utilităţii totale în cazul unui consumator, în funcţie de numărul dozelor adiţionale
consumate de el din produsul M, se regăseşte în tabelul următor. În această situaţie, sporul de
utilitate adus de consumul celei de-a 7-a doze din bunul respectiv (măsurat în unităţi de utilitate)
este: a. 154; b. 151; c. 103; d. 3.
Nr. unităţi (doze) 1 2 3 4 5 6 7
Utilitate totală UT 51 89 116 134 145 151 154
73. Dacă volumul producţiei sporeşte prin atragerea unei cantităţi suplimentare din factori de
producţie de aceeaşi calitate, creşterea economică este: a. de tip extensiv; b. de tip intensiv; c.
preponderent intensivă; d. preponderent calitativă.
74. Partenerii unei societăţi pe acţiuni cu activitate economică: a. nu vor suporta nimic din
pierderile înregistrate de firmă (dacă rezultatul economic al societăţii este negativ), întrucât
răspunderea lor este limitată; b. sunt destinatarii unor cote din profitul societăţii, în cazul în care
ea obţine profit; c. nu-şi asumă nici un risc, la fondarea capitalului social al firmei; d. transferă
statului suportarea pierderilor, dacă societatea pe acţiuni înregistrează rezultate economice
negative.
75. Pe o piaţă concurenţială, preţul unui bun tinde spre: a. mărimea sa anticipată; b. nivelul său de
echilibru; c. valoarea bunului de substituţie; d. profitul realizat.
76. Rata profitului în raport cu capitalul folosit, respectiv cea în raport cu costurile totale, se
aseamănă prin aceea că: a. amândouă se calculează ca diferenţă între anumite mărimi; b. prima
depinde invers proporţional de cealaltă; c. reprezintă indicatorii cu ajutorul cărora se evidenţiază
mărimea absolută a profitului; d. amândouă au ca bază de calcul masa profitului.
77. Venitul anului curent este 800 miliarde u.m.. Care este mărimea cheltuielilor pentru consum
în anul curent, dacă rata (medie a) consumului este 0,7: a. 76%; b. 650 miliarde u.m.; c. 560
miliarde u.m.; d. nu se poate determina doar pe baza datelor oferite.
78. Instrumentul care măsoară inflaţia prin intermediul creşterii generalizate a preţurilor este: a.
indicele preţului pentru un bun sau serviciu; b. indicele general al preţurilor; c. dinamica masei
monetare; d. nivelul anticipat al preţurilor.
79. În general, se admite că: a. nevoile sunt mai reduse – ca număr şi diversitate – decât resursele;
b. între nevoi şi gradul lor de acoperire prin resurse există o egalitate perfectă; c. resursele nu pot
acoperi în totalitate nevoile manifestate; d. nu există o relaţie între resurse şi nevoi.
80. Banii îndeplinesc funcţia de mijloc de plată atunci când: a. are loc stingerea unor datorii
legate de vânzarea pe credit a unor bunuri libere; b. servesc la evaluarea şi achitarea (stingerea)
unor drepturi şi obligaţii; c. are loc un proces de intermediere a vânzărilor de către firme
specializate; d. se înregistrează un excedent al bugetului de stat.
81. Mărimea în expresie absolută a profitului este reflectată de: a. masa profitului; b. rata
profitului; c. cifra de afaceri; d. venitul total.
82. Un credit de 408 milioane u.m., preluat pe 6 luni, a fost contractat în condiţiile achitării unei
dobânzi de 61,2 milioane u.m.. În această situaţie, rata anuală a dobânzii a fost: a. 15%; b. 30%;
c. 150%; d. 3%.
83. În general, utilitatea marginală ia o valoare: a. mai mare decât utilitatea totală
corespunzătoare unităţilor consumate; b. pozitivă şi crescătoare; c. pozitivă şi descrescătoare; d.
negativă şi descrescătoare.
84. Viteza de rotaţie a banilor relevă: a. numărul de zile necesare pentru recuperarea valutei
cheltuite cu importul unor bunuri; b. numărul mediu de plăţi pe care le mijloceşte doar valuta
convertibilă; c. numărul mediu de operaţiuni de vânzare-cumpărare şi de plăţi pe care le
mijloceşte o unitate monetară într-o perioadă dată de timp; d. ponderea plăţilor în monedă
scripturală.
85. Sistemul ştiinţei economice este unul de tip: a. dinamic, deschis; b. dinamic, închis; c. static,
deschis; d. static, închis.
86. Dacă veniturile consumatorilor cresc: a. cererea creşte neapărat direct proporţional; b. cererea
scade direct proporţional; c. cererea scade în raport cu elasticitatea ei faţă de venituri; d. toate
răspunsurile anterioare sunt false.
87. Între trăsăturile pieţei cu concurenţă perfectă se numără: a. intrarea, respectiv ieşirea liberă pe
/ de pe piaţă; b. atomicitatea produselor; c. faptul că numărul producătorilor este egal cu cel al
cumpărătorilor; d. mobilitatea perfectă a factorilor de influenţă ai pieţei.
88. Caracteristic nevoilor este faptul că: a. sunt limitate ca număr; b. satisfacerea unor necesităţi
nu mai poate genera apariţia altora; c. satisfacerea unor nevoi poate genera apariţia altora; d. sunt
pe deplin cuantificabile.
89. 1.000 acţiuni sunt vândute la termen de o lună. În momentul încheierii tranzacţiei, cursul unui
titlu a fost 4.000 u.m., dar la scadenţă, el a devenit 4.200 u.m.. La termen, se poate spune că: a.
vânzătorul câştigă 200 u.m. / acţiune; b. cumpărătorul pierde în total 200.000 u.m.; c. vânzătorul
pierde 200.000 u.m. / acţiune; d. cumpărătorul câştigă 200.000 u.m. per total tranzacţie.
90. Dacă rata dobânzii la împrumuturi este de 20%, iar preţurile cresc, în decursul unui an, cu
30%: a. debitorul pierde; b. creditorul câştigă; c. câştigă atât creditorul, cât şi debitorul; d.
debitorul câştigă.
91. Care din următoarele relaţii nu este posibilă: a. CV < CT; b. CTM > CVM; c. CTM < CT; d.
CT < CF (unde: CF – costul fix; CV – costul variabil; CT – costul total; CVM – costul variabil
mediu; CTM – costul total mediu).
92. Dezechilibrul economic general, care presupune exces de ofertă globală în raport cu cererea
globală, se numeşte: a. absorbţie; b. efectul bunăstării; c. efectul exportului net; d. presiune.
93. Masa profitului la nivel de agent economic reprezintă a 5-a parte din încasările sale. În acest
caz, rata profitului (calculată la costurile totale) este: a. 5%; b. 20%; c. 25%; d. 50%.
94. Preţul factorului de producţie muncă poartă numele de: a. rentă; b. valoare brută; c. salariu; d.
profit.
95. Înclinaţia marginală spre economii arată: a. partea din venit destinată economisirii; b. cu cât
cresc economiile, ca urmare a sporirii cu o unitate a venitului; c. variaţia economiilor în totalul
venitului; d. tendinţa generală a oamenilor de a economisi.
96. Ce fenomen nu caracterizează situaţia de încetinire a creşterii şi de criză economică: a.
scăderea vânzărilor; b. creşterea numărului şomerilor; c. ieftinirea şi expansiunea creditului; d.
accentuarea tendinţelor inflaţioniste.
97. Pentru producătorul care păstrează neschimbat volumul producţiei, masa profitului creşte
când: a. veniturile firmei scad, iar costurile rămân constante; b. preţul produsului se majorează; c.
costul de producţie creşte, iar venitul total rămâne neschimbat; d. scade nivelul preţului.
98. Profitul nemeritat, obţinut în mod nejustificat – sau profitul obţinut în condiţiile în care
agenţii economici încalcă reglementările în vigoare – este cunoscut ca: a. pierdere; b. profit brut;
c. profit nelegitim; d. profit neimpozabil.
99. Înclinaţia marginală spre consum este: a. o mărime pozitivă şi supraunitară; b. o mărime
negativă; c. o mărime care tinde spre infinit; d. o mărime pozitivă, dar subunitară.
100. La momentul t0, costul total mediu al unei firme producătoare a bunului B a fost 1.000
u.m./buc.. La momentul t1, costul total ocazionat de procesul de fabricaţie s-a majorat cu 20%, iar
producţia a crescut cu 10%. În aceste condiţii, costul marginal (în u.m.) este: a. 1.000; b. 2.000; c.
1.200; d. 1.100.
A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în
ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)
1. I-a reuşit, deşi nu se ştie datorită cui, să ajungă ce-şi propusese. a. principală + circ.
concesivă + subiectivă + subiectivă + predicativă; b. principală + circ. concesivă + subiectivă +
predicativă; c. principală + circ. concesivă + subiectivă + compl. directă; d. altă interpretare.
2. N-am venit să mă plâng de necazurile pe care mi le-ai pricinuit din ziua când te-am
cunoscut şi nici să-ţi reproşez ceva, ci pentru că nu se mai poate să ne prefacem continuu. a.
principală + compl. indirectă + atributivă + atributivă + compl. indirectă + circ. de cauză +
subiectivă; b. principală + circ. de scop + atributivă + atributivă + circ. de scop + principală +
circ. de cauză + subiectivă; c. principală + circ. de scop + atributivă + circ. de timp + circ. de scop
+ principală + circ. de cauză + subiectivă; d. altă interpretare.
3. Măcar că nu avea posibilitatea să adune atâţia bani, îi era foarte greu să se consoleze cu
gândul că toată viaţa va sta într-o garsonieră modestă, garsonieră care nici măcar nu era a
lui. a. circ. concesivă + atributivă + principală + subiectivă + atributivă + apozitivă; b. circ. de
cauză + atributivă + principală + subiectivă + atributivă + atributivă; c. circ. concesivă + compl.
indirectă + principală + subiectivă + atributivă + atributivă; d. altă interpretare.
4. A fost greu de aflat când vă întoarceţi, încât, văzând că nu veniţi, am plecat. a. principală
+ compl. directă + compl. directă + consecutivă; b. principală + subiectivă + circ. de timp +
compl. directă + consecutivă; c. principală + circ. de timp + circ. de cauză + consecutivă; d. altă
interpretare.
B. Marcaţi răspunsul corect:
5. Se dau enunţurile: (1) Tot unul ca tine m-a deranjat şi ieri. (2) Ai băut tot laptele? (3) Tot
mai eşti aici? (4) Asta o ştie tot prostul. Cuvântul subliniat este: a. adj. pron. nehot. în (1), (2),
(4), pron. nehot. în (3); b. adj. pron. nehot. în (2), (4), pron. nehot. în (1), adv. în (3); c. adv. în
(1), (3), adj. pron. nehot. în (2), (4); d. altă interpretare.
6. Fie enunţurile: (1) Nu l-ai văzut pe Nicu? (2) Nu poţi conta pe Nicu. (3) A luat plasă
bazându-se pe Nicu. (4) Nu dau doi bani pe Nicu. (5) Pe Nicu l-am trecut clasa. Cuvântul
subliniat are funcţia de: a. compl. direct în toate enunţurile; b. compl. indirect în toate
enunţurile; c. compl. direct în (1), (5), compl.indirect în (2), (3), (4); d. compl. direct în (1), (4),
(5), compl. indirect în (2), (3).
C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de
mai jos:
7. Date fiind împrejurările, nu mai puteam colabora. a. verb, gerunziu, d. pasivă / compl. circ.
de cauză; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume predicativ) / compl. circ. de cauză; c.
verb, gerunziu, pers. a III-a, pl., d. pasivă / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.
8. Fata cea mică a voastră este deja studentă? a. adj. pron. pos., G. / atr. adj; b. pron. pos., G. /
atr. pron. gen.; c. adj. pron. pos., N. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.
9. Fiind singur, nu prea avea spor la lucru. a. adv. de mod / nume predicativ; b. adj., N. / nume
predicativ; c. adj., N. / circ. de cauză; d. altă interpretare.
10. Pe Ion s-a aşezat o albină. a. subst., Ac. / compl. circ. de loc; b. subst., Ac. / compl. indirect;
c. subst., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.
11. Cum nu m-ai sunat nici aseară, am crezut că eşti supărat. a. adv. rel. de mod / compl. circ.
de mod; b. conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl.
circ. de cauză; d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
12. Inteligent cum e, va avansa repede. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj. subord.
cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză; d. adv. rel.
de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
13. Destul că-ţi suport toate ieşirile, mai vrei să-mi cer şi scuze? a. adv. (de mod) predicativ /
pred. verbal; b. adv. de mod / nume predicativ; c. adv. de mod / fără funcţie sintactică (destul că
= loc. conj. subordonatoare); d. altă interpretare.
14. Mi-am uitat paşaportul acasă. a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b. pron. refl.,
D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / fără funcţie sint.; d. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron.
datival (= în dativ).
15. Străinii pronunţă destul de greu vocala românească â. a. subst., Ac. / compl. direct; b.
subst., Ac. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată); c. vocală cu val. subst., N. / atr. subst.
apoziţional (= apoziţie neizolată); d. subst., N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată).
16. Mi-a trimis trei exemplare din cartea lui, deşi mie îmi trebuiau doar două. a. num. card.
cu val. adj., N. / atr. adj.; b. num. card. cu val. subst., N. / subiect; c. num. card. cu val. subst., Ac.
/ compl. direct; d. altă interpretare.
17. În dreptul cărei case ai parcat maşina? a. adj. pron. int., G. / atr. adj.; b. adj. pron. int., G.
cu loc. prep. / atr. adj. cu prep.; c. pron. int., G. cu prep. / circ. de loc; d. adj. pron. int., D. / atr.
adj.
18. Nu i-a fost scris s-o ducă mai mult. a. verb pred., indic. perfect compus, d. pasivă / pred.
verbal; b. verb cop., impers. + nume predicativ (adv. de mod, prov. din part.) / pred. nominal; c.
verb cop. + nume predicativ (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; d. loc. vb. impers., indic.,
perfect compus / pred. verbal.
19. Aşa ceva este de neimaginat de către cineva cu mintea întreagă. a. verb, ind. prez., d.
pasivă / pred. verbal; b. verb cop. + nume pred. (adj. part. cu prep., Ac.) / pred. nominal; c. verb
cop. + nume pred. (verb la supin, d. pasivă) / pred. nominal; d. altă interpretare.
20. În afară de tine, îi place de toţi ceilalţi. a. pron. dem., Ac. / compl. indirect; b. adj. pron.
dem., Ac. / atr. adj.; c. pron. dem., Ac. / subiect (excepţie de la subiectul în N.); d. pron. dem.,
Ac. cu val. de N. / subiect.
21. Am stat acolo cât timp a fost nevoie. a. loc. conj. subord. temporală / fără funcţie sintactică;
b. loc. adv. temporală / compl. circ. de timp; c. adj. pron. rel., Ac. (atr. adj.) + subst., Ac. (compl.
circ. de timp); d. altă interpretare.
22. Plecarea lui de voie, de nevoie n-a surprins pe nimeni. a. loc. subst., Ac. / atr. subst. prep.;
b. loc. adv. de mod / circ. de mod; c. loc. adv. de mod / atr. adv.; d. loc. adj. / atr. adj.
23. A doua zi au mai dispărut dintre pui. a. subst., Ac. cu prep. / compl. indirect; b. subst., Ac.
cu prep. / compl. direct; c. subst., N. cu prep. / subiect; d. altă interpretare.
24. Mi-am întâlnit un fost student, între timp ajuns mare patron, student care pe vremuri
nu-mi era prea simpatic. a. subst., N. / apoziţie; b. subst., Ac. / apoziţie; c. subst., Ac. / compl.
direct; d. altă interpretare.
25. Intrând iar în afaceri cu el, se arse pentru a doua oară. a. verb pred., ind., mai mult ca
perfect / pred. verbal; b. verb pred., indic., perfect simplu / pred. verbal; c. verb pred., indic.,
imperfect / pred. verbal; d. altă interpretare.
26. În asemenea condiţii, n-ar avea cum se descurca. a. verb, inf. prez., d. reflexivă / compl.
direct; b. verb, inf. prez. cu val. de conj., d. reflexivă / pred. verbal; c. verb, ind. imperf., d.
reflexivă / pred. verbal; d. altă interpretare.
27. Ar fi de preferat oricare altul în locul tău. a. pron. nehot., N. / subiect; b. adj. pron. nehot.,
N. / atr. adj.; c. pron. nehot., Ac. / compl. direct; d. adj. pron. nehot., Ac. / atr. adj.
28. Nu trecea nimeni pe dinainte-i. a. pron. pers., D. cu prep. / circ. de loc; b. pron. pers., G. cu
prep. / circ. de loc; c. pron. pos., G. cu prep. / circ. de loc; d. pron. pos., D. cu prep. / circ. de loc.
29. Hai zilele acestea pe la mine! a. interjecţie (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal; b.
verb predicativ, imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provenit din
interjecţie) / pred. verbal; d. altă interpretare.
30. Iată că ne revedem după atâţia ani! a. interjecţie (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal;
b. verb pred., imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provenit din
interjecţie) / pred. verbal; d. altă interpretare.
31. Marea devenise atât de agitată, încât nu mai era nimeni pe plajă. a. adj., N. / nume
predicativ; b. adj., Ac. cu prep. de / nume predicativ; c. adj., N. / compl. circ. de mod; d. altă
interpretare.
32. Celui mai bun prieten al meu i s-a decernat un premiu. a. pron. pos., G. / atr. pron. gen.;
b. adj. pron. pos., G. / atr. adj.; c. adj. pron. pos., D. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.
D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:
33. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. amiezii, rouăi, streşinii, togii, oştii; b.
amiezei, rouăi, streşinii, togăi, oştii; c. amiezii, rouăi, streşinei, togăi, oastei; d. amiezei, roii,
streşinii, togii, oştii.
34. Fie enunţul: De ce mă-nfuri domnule, că eu mă-nfuriu rar, dar câte odată mi-i-i destul şi
mie să pretind că mi-ar place ce-mi faci?Acesta conţine: a. trei greşeli; b. patru greşeli; c.
cinci greşeli; d. şase greşeli.
35. Cuvântul prezumţios este în raport de antonimie cu: a. bănuitor; b. cert; c. modest; d.
estimat.
36. Se dau următoarele expresii: mahala mărginaşă, parapetul balustradei, contrabandă
ilegală. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a treia; c. numai a doua şi a
treia; d. niciuna.
37. Avem numai forme corecte de plural în: a. limanuri, jubileuri, minareturi, norocuri,
neglijeuri; b. limane, jubilee, minarete, noroace, neglijee; c. limanuri, jubilee, minarete, noroace,
neglijeuri; d. niciuna dintre seriile de mai sus.
38. Substantivul alint este format prin: a. derivare regresivă; b. derivare progresivă; c.
schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.
39. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare: a. aşază, ataşează, nu
face!, nu duce!, nu zice!; b. aşază, ataşază, nu fă!, nu du! nu zice!; c. aşează, ataşează, nu face!,
nu duce!, nu zi!; d. aşază, ataşează, nu fă!, nu duce!, nu zi!
40. Se dau următoarele expresii: palmares de succes, scadenţă de plată, oprobriu public. Care
dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a doua şi a treia; c. numai a treia; d. niciuna.
41. Cuvântul sară (= seară) reprezintă: a. un regionalism lexical; b. un arhaism lexical; c. un
arhaism fonetic; d. un regionalism fonetic.
42. Cuvintele leu (= mamifer carnivor din Africa) şi leu (= unitate monetară oficială a
României) sunt: a. omonime totale (sau propriu-zise); b. omonime parţiale; c. omonime
morfologice (omoforme); d. nu sunt omonime.
43. Sensul expresiei ad litteram este: a. textual; b. înainte de litere; c. conform regulilor; d. alt
sens.
44. Cuvântul peremptoriu este în raport de antonimie cu: a. îndoielnic, discutabil; b. etern,
veşnic; c. definitiv, nereturnabil; d. nedrept, necuvenit.
45. Se dau următoarele cuvinte: canoea, bunul-gust, telemea, vâlcea, cacealma. Sunt corect
articulate: a. toate; b. toate, în afară de al patrulea; c. numai al treilea, al patrulea şi al cincilea;
d. numai primul şi al doilea.
46. Sensul substantivului glosă este: a. explicarea sensului unui pasaj sau a unui cuvânt dintr-o
scriere; b. listă sau colecţie de cuvinte, concepută ca operă anexă sau independentă; c. rezumat al
unei lucrări, care se adaugă la sfârşit; d. niciunul dintre sensurile de mai sus.
47. Litera i notează vocala i în toate cuvintele din seria: a. plin, cireş, iarbă, vin; b. plic,
arbitri, aviar, (a) părăsi; c. (a) iubi, îmi, sacri, tarif; d. lei, (a) vira, incorect, soli.
48. Avem numai forme corecte de plural în: a. odoare, ocheane, zefiri; b. odoruri, ochene,
zefiruri; c. odoruri, ochene, zefiri; d. toate cele trei serii de mai sus.
49. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a.
vehicul, eschimos, chebap, criblură; b. vehicol, eschimoş, chebab, griblură; c. vehicol, eschimoş,
chebab, criblură; d. vehicul, eschimos, chebap, griblură.
50. Sinonimul cuvântului apologie este: a. parcimonie; b. elucubraţie; c. panegiric; d. aporie.
51. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. bi-
blio-te-că, vă-i-ta, o-biec-tu-al, o-fi-cios; b. bi-blio-te-că, vă-i-ta, o-bi-ec-tu-al, o-fi-ci-os; c.
bi-bli-o-te-că, văi-ta, o-biec-tu-al, o-fi-ci-os; d. bi-bli-o-te-că, văi-ta, o-biec-tu-al, o-fi-cios.
52. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. (să) mântuie, (se)
înveşmântă, (se) învolbură, (să) învârtă; b. (să) mântuiască, (se) înveşmântează, (se)
învolburează, (să) învârtească; c. (să) mântuiască, (se) înveşmântează, (se) învolbură, (să) învârtă;
d. toate cele trei serii de mai sus.
53. Sinonimul cuvântului (a) corobora este: a. (a) consolida; b. (a) reuni; c. (a) corela; d. (a)
colabora.
54. Sensul adjectivului meliorativ este: a. care atenuează (o stare de rău); b. (despre cuvinte,
expresii) cu sens laudabil, favorabil; c. (despre cuvinte, expresii) cu sens depreciativ; d. care
accentuează (o stare de rău).
55. În cuvintele: exotic, exil, exces, exigent, expeditiv litera x redă grupul de sunete gz în: a.
niciunul dintre cuvinte; b. toate cuvintele; c. primele două cuvinte; d. altă interpretare.
56. Fie enunţul: Însăşi mamei mele i teamă că, dat fiind urmările aceleeaşi confuzii care ai
făcut-o şi tu, or să apară din nou acei geamgii scandalagii. Acesta conţine: a. cinci greşeli; b.
şase greşeli; c. patru greşeli; d. şapte greşeli.
57. Fie enunţul: Dacă-i fi şi tu deacord, ni-i spune şi nouă, că ni-i destul cât ne-am învârtit în
jurul aceleiaşi probleme şi nu mai suntem nici noi înşine nişte ageamii în politică. Acesta
conţine: a. nicio greşeală; b. o greşeală; c. două greşeli; d. trei greşeli.
58. Sensul expresiei magna cum laudae este: a. apreciere superlativă acordată la trecerea unui
examen; b. titlu onorific acordat de către un academician; c. extraordinar de mare, însoţit de
ovaţii; d. alt sens.
59. Fie enunţul: Fii-i-ar afacerea de râs, că nu-mi place deloc aiureala asta cu na-ţi-i ţie, dă-
mi-i mie, aşa că mai bine lasă-i pe ei să se descurce! Acesta conţine: a. nici o greşeală; b. o
greşeală; c. două greşeli; d. trei greşeli.
60. Se dau următoarele cuvinte: Calea-Laptelui, cafe-bar, ochi-de-pisică, prim-solist, dis-de-
dimineaţă, post-restant. Sunt corect scrise cu cratimă: a. toate; b. toate, în afară de al
şaselea; c. numai al doilea, al treilea şi al şaselea; d. numai al doilea, al cincilea şi al şaselea.
61. La scăderea cu 10% a preţului unui bun economic, cererea pentru acest produs creşte de la
500 la 600 bucăţi. În raport cu valoarea absolută a coeficientului de elasticitate a cererii în raport
cu preţul, este cazul unei cereri: a. cu elasticitate zero; b. elastice; c. inelastice; d. cu elasticitate
unitară.
62. Depăşirea punctului „critic” (de minim) al ciclului economic se datorează: a. accentuării stării
de criză economică; b. creşterii investiţiilor, care permite depăşirea depresiunii; c. continuării
depresiunii economice; d. trecerii de la faza de expansiune la un nou ciclu economic.
63. La momentul t, venitul unui consumator este 100.000 u.m., iar la momentul t+1 creşte cu
25%. Cererea de consum pentru bunul X a crescut, în timp, de la 100 la 150 bucăţi. Mărimea
coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu venitul este: a. 2,66; b. 2; c. 0,5; d. 0,25.
64. Restricţiile la care este supus cumpărătorul unui bun, în scopul atingerii satisfacţiei maxime în
urma consumului, sunt legate de: a. utilitatea marginală şi valoarea bunului respectiv; b. preţul
bunului şi venitul limitat al individului; c. raportul dintre consum şi economisire; d. utilitatea
totală şi preţul bunului.
65. În ansamblul măsurilor antiinflaţioniste ce vizează sporirea ofertei de bunuri economice şi
servicii se numără: a. creşterea ratei dobânzii la creditele acordate de bănci; b. acordarea de
compensaţii de către stat şi întreprinderi, pentru salariaţi, pensionari şi alte categorii ale
populaţiei; c. scumpirea factorilor de producţie; d. dezvoltarea activităţilor productive şi înnoirea
structurii acestora, conform cerinţelor pieţei.
66. Fiind dat un volum valoric al schimburilor într-o ţară (P·T), egal cu 168 milioane u.m. şi
ştiind că el devine 124,65 milioane u.m. pe fondul scăderii vitezei de rotaţie a monedei de la 5 la
4,5 rotaţii, înseamnă că în intervalul respectiv, masa monetară: a. a scăzut cu 82,44%; b. a ajuns
82,44 milioane u.m.; c. s-a micşorat cu 17,56%; d. a crescut cu 5,9 milioane u.m..
67. Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,4, înclinaţia marginală spre consum va fi
egală cu: a. 0,8; b. 0,6; c. 4; d. 1.
68. Băncile pot crea monedă scripturală prin mijlocirea: a. acordării de credite; b. Guvernatorului
Băncii Naţionale; c. ratei dobânzii; d. funcţiilor banilor.
69. Un individ achiziţionează cantităţile x şi y din bunurile X şi Y. Preţul bunului Y este 10 u.m.,
iar raportul utilitate marginală / preţ pentru bunul X (respectiv Umg X / PX) este 3. Alegerea
consumatorului raţional presupune ca Umg Y să fie (în unităţi de utilitate): a. 10; b. 3; c. 10/3; d.
30.
70. Când, prin interacţiunea cererii cu oferta dintr-un bun se determină atât preţul acelui bun, cât
şi cantitatea cerută (respectiv oferită) – ca mărimi satisfăcute – înseamnă că: a. sunt condiţii
pentru apariţia elasticităţii unitare a cererii; b. numărul vânzătorilor îl egalizează pe cel al
cumpărătorilor; c. piaţa se află în echilibru; d. se manifestă armonia între cumpărători şi
vânzători.
71. Un agent economic efectuează următoarele cheltuieli în scopul de a produce bunul X: materii
prime, 1.000 u.m.; materiale auxiliare, 360 u.m.; combustibil şi energie, 140 u.m.; amortizarea
capitalului fix, 60 u.m.; salarii şi elemente asimilate lor, 160 u.m.. Ponderea cheltuielilor salariale
în totalul costului producţiei este: a. 90,7%; b. 93%; c. 12,79%; d. 9,3%.
72. Venitul perioadei actuale, de 1.200 miliarde u.m., este 150% faţă de venitul perioadei de bază.
Cât a fost multiplicatorul investiţiilor, dacă sporul investiţiilor a atins 40 miliarde u.m.: a. 40; b.
10; c. 0,4; d. 0,1.
73. Ştiind că producţia obţinută de o întreprindere (Q) este 100 bucăţi, iar costul fix global (CF)
8.000 u.m., costul fix mediu (CFM) este: a. 0,125 u.m.; b. 80 u.m.; c. 800.000 u.m.; d. imposibil
de determinat, doar cu datele problemei.
74. Piaţa cu concurenţă perfectă: a. are o existenţă reală, întâlnindu-se pretutindeni în lume; b. are
o existenţă reală doar în statele dezvoltate ale lumii; c. are o existenţă teoretică, deoarece în
practică este imposibil să fie reunite toate particularităţile sale; d. are o existenţă determinată de
venitul fiecărei persoane.
75. Consumul unei unităţi adiţionale dintr-un bun economic omogen, a cărei utilitate marginală
este nulă, are ca efect: a. stoparea imediată a consumului oricărui bun; b. lipsa satisfacţiei; c. o
reacţie de respingere pe viitor a bunului, din partea tuturor consumatorilor; d. creşterea
satisfacţiei consumatorului.
76. Profitul reprezintă: a. o formă fundamentală de existenţă a activităţii umane; b. un aspect încă
nedefinit în sfera economico-socială; c. o manieră de a comensura costurile unui agent economic;
d. o formă de venit.
77. Pentru a obţine bunuri şi servicii necesare satisfacerii nevoilor, omul foloseşte, în activitatea
sa: a. interese; b. mărfuri; c. produse; d. resurse economice.
78. Inflaţia se manifestă prin: a. nivelul crescut al veniturilor; b. cererea şi oferta de credit; c.
excedentul masei monetare în raport cu volumul bunurilor şi serviciilor aflate în circulaţie; d.
volumul excedentar al bunurilor şi serviciilor aflate în circulaţie, în raport cu masa monetară
existentă.
79. De ce oferta de muncă se formează, în general, în decursul unui timp îndelungat: a. pentru că
doar în timp îndelungat, cererea şi oferta de muncă se vor egaliza; b. pentru că pe termen lung,
cererea de forţă de muncă e practic invariabilă; c. pentru că e nevoie de o perioadă relativ
îndelungată ca fiecare generaţie să crească şi să se instruiască, atingând vârsta de încadrare; d.
pentru că în timp, oamenii nu mai au resurse de existenţă şi abia atunci îşi manifestă nevoia de a
lucra.
80. O firmă cu 100 de lucrători realizează o producţie de 50 bucăţi din bunul B. Cum se modifică
productivitatea medie a muncii, dacă producţia creşte cu 30%, iar numărul de salariaţi se
majorează cu 30 lucrători: a. creşte cu 50%; b. scade cu 30%; c. rămâne constantă; d. creşte cu
30%.
81. Cheltuielile cu încălzirea unităţii de producţie sunt elemente de: a. cost marginal; b. cost fix;
c. amortizare; d. cost variabil.
82. O întreprindere producătoare de anvelope dispune de capital fix în valoare de 15 milioane
u.m., iar capitalul ei circulant înseamnă 2/3 din capitalul tehnic al firmei. În acest caz, valoarea
capitalului tehnic reprezintă: a. 10 milioane u.m.; b. 22,5 milioane u.m.; c. 45 milioane u.m.; d.
25 milioane u.m..
83. Mărimea ratei dobânzii reflectă: a. profitul agenţilor economici; b. raportul dintre cererea şi
oferta de credit; c. rata profitului la nivel de agent economic; d. cursul de schimb al monedei
naţionale.
84. Consumul reprezintă: a. folosirea totalităţii veniturilor pentru cumpărarea de bunuri de
folosinţă îndelungată; b. produsul dintre economii şi investiţii; c. folosirea unei părţi din venit
pentru cumpărarea de bunuri şi servicii necesare satisfacerii nevoilor de trai; d. utilizarea
profitului pentru investiţii, după propria pricepere.
85. Operaţiunile de vânzare / cumpărare încheiate la cursul valutar din momentul contractării, în
cazul cărora livrarea se face la o dată ulterioară, convenită de comun acord, sunt proprii: a. ţărilor
dezvoltate din punct de vedere economic; b. doar firmelor private; c. pieţei la termen; d.
perioadelor de criză economică.
86. Mărimea costului fix se poate schimba: a. în raport cu variaţia preţului materiilor prime şi
materialelor folosite la fabricarea unui bun; b. la cererea consumatorilor; c. în funcţie de volumul
producţiei, pe termen scurt; d. când se modifică salariile personalului administrativ.
87. Ca să fie eficientă, operaţiunea de import presupune ca mărimea cursului de revenire la
import să fie: a. mai mică decât cursul de schimb; b. egală cu nivelul cursului de revenire la
export; c. mai mare sau cel puţin egală cu nivelul cursului de schimb; d. stabilită exclusiv de stat.
88. La o întreprindere, costul fix reprezintă 40% din mărimea cifrei de afaceri, în timp ce costul
variabil înseamnă 5/10 din costul total. Rata profitului (calculată în raport cu cifra de afaceri)
este: a. 80%; b. 50%; c. 25%; d. 20%.
89. Funcţia ofertei pentru bunul X este O(X) = 10·PX + 1.000 (unde PX este preţul bunului). În
condiţii de echilibru pe piaţă, mărimea cererii este 5.000 bucăţi din X. Ca urmare, preţul de
echilibru este: a. 500 u.m.; b. 400 u.m.; c. 1.000 u.m.; d. 50 u.m..
90. În cazul unui credit pe 3 luni, mărimea lui n (durata acordării creditelor) se calculează astfel:
a. n = 12; b. n = 12 / 3; c. n = 3 / 12; d. n = 3.
91. Când coeficientul de elasticitate a ofertei este subunitar, oferta pentru un bun este: a. elastică;
b. inelastică; c. cu elasticitate perfectă; d. toate celelalte răspunsuri sunt greşite.
92. Cifra de afaceri a unei firme este 1.200.000 u.m., cheltuielile materiale totale reprezintă 60%
din mărimea ei, iar cele salariale sunt 20% din aceleaşi încasări. Cât reprezintă masa, respectiv
rata profitului (calculată la cifra de afaceri): a. 240.000 u.m.; 25%; b. 200.000 u.m.; 20%; c.
240.000 u.m.; 20%; d. 320.000 u.m.; 26,6%.
93. Cum se modifică salariul real în condiţiile creşterii cu 50% a salariului nominal şi a unei
reduceri cu 25% a preţurilor: a. creşte cu 75%; b. se dublează; c. nu sunt date suficiente pentru a
determina această modificare; d. creşte cu 200%.
94. Pe piaţă se realizează întotdeauna egalitate între: a. cerere şi ofertă; b. cererea solvabilă şi
cererea anticipată; c. cererea şi oferta satisfăcute; d. toate răspunsurile anterioare sunt false.
95. La nivel de firmă, costul fix este 10.000 dolari, costul variabil mediu este 3.000 dolari, iar
preţul de vânzare al unui bun este P = 8.000 dolari. Care este producţia pentru care veniturile
obţinute din vânzări egalizează costul total al firmei: a. 5.000 bucăţi; b. 2 bucăţi; c. 5 bucăţi; d.
2.000 bucăţi.
96. Operaţiunile la termen, efectuate la bursa de valori, au caracter: a. nerentabil; b. sigur; c.
speculativ; d. lichidativ.
97. Când preţul unei mărfi este la un moment dat 100 şi ulterior ajunge 225, înseamnă că: a. a
crescut cu 225%; b. a crescut cu 125%; c. a crescut la 125%; d. a crescut de 1,25 ori.
98. La o întreprindere, nivelul costurilor fixe este egal cu dublul costurilor variabile, iar masa
profitului reprezintă 1/4 din mărimea costurilor fixe. Rata profitului (calculată la costurile de
producţie) este: a. 100%; b. 66,67%; c. 16,67%; d. 33,33%.
99. Nevoile umane sunt: a. elemente ale subconştientului; b. o expresie a cererii efective; c.
dovada satisfacerii tuturor cerinţelor necesare vieţii; d. cerinţe sau condiţii obiectiv necesare
vieţii, existenţei şi dezvoltării purtătorilor lor.
100. Când preţul unui bun se majorează peste nivelul preţului de echilibru: a. cererea rămâne
întotdeauna constantă; b. cantitatea cerută şi cea vândută cresc progresiv; c. cantitatea cerută
scade; d. sunt îndeplinite condiţiile manifestării pieţei de monopol.
A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în
ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)
1. Nu mă încântă deloc să-l aud mereu lăudându-se că ce-a scris el e mai valoros decât
tot ce-au scris confraţii lui. a. principală + compl. directă + subiectivă + compl. indirectă +
atributivă; b. principală + subiectivă + subiectivă + compl. directă + atributivă; c. principală +
subiectivă + subiectivă + compl. indirectă + compl. indirectă; d. altă interpretare.
2. Poate că m-aş obliga să dau curs invitaţiei lui în cazul că mi-ar oferi vreo garanţie,
fie ea oricât de mică. a. principală + subiectivă + compl. indirectă + atributivă + circ.
concesivă; b. principală + subiectivă + compl. directă + atributivă + circ. concesivă; c.
principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. condiţională + circ. concesivă; d. altă
interpretare.
3. Desigur că voi veni şi eu, dar poate că nu singur, ci însoţit de câţiva prieteni, pe
care, sunt convins, îi cunoşti şi tu. a. principală + subiectivă + principală + subiectivă +
principală + atributivă; b. principală + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă +
principală + atributivă; c. principală + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă +
atributivă + principală; d. altă interpretare.
4. În momentul când îţi spun toate acestea, nu te acuz că intenţionat m-ai jignit, ci
doar că nu mă aşteptam să mă tratezi ca şi când n-am fi prieteni de-o viaţă. a. circ. de
timp + principală + compl. indirectă + principală + compl. indirectă + compl. indirectă + circ.
de mod; b. atributivă + principală + compl. directă + principală + compl. directă + compl.
directă + circ. de mod; c. atributivă + principală + compl. indirectă + principală + compl.
indirectă + compl. indirectă + circ. de timp; d. altă interpretare.
B. Marcaţi răspunsul corect:
5. Fie enunţurile: (1) Pe care ai pariat? (2) Nu ştiu pe cine a văzut la ştrand. (3) De ce te-
ai supărat pe mine? (4) Şi pe tine te-a rugat să-i împrumuţi bani? (5) Pe mine să nu
contaţi! Cuvintele subliniate au funcţia de: a. compl. directe în (2), (4), compl. indirecte
în (1), (3), (5); b. compl. directe în (1), (2), (4), compl. indirecte în (3), (5); c. compl.
directe în toate enunţurile; d. compl. indirecte în toate enunţurile.
6. Fie enunţurile: (1) Mi-am cumpărat un pix şi două caiete. (2) O singură palmă i-a dat.
(3) Mai e o zi până la examen. (4) Pacheţelul costă un euro. Cuvintele subliniate sunt: a.
art. nehot. în (3), num. card. în (1), (2), adj. pron. nehot. în (4); b. art. nehot. în toate
enunţurile; c. num. card. în toate enunţurile; d. num. card. în (1), (3), (4), adj. pron. nehot. în
(2).
C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile
de mai jos:
7. Pune şaua pe cal şi dă-i bătaie! a. subst., Ac. /compl. circ. de loc; b. subst., Ac. / compl.
direct; c. subst., Ac. / compl. indirect; d. altă interpretare.
8. Chiar nu poţi fi şi tu măcar o dată sigur pe tine? a. adv. de mod / nume predicativ; b.
adj., N. / nume predicativ; c. adv. de mod / fără funcţie sintactică autonomă (= face parte din
loc. verbală a fi sigur); d. altă interpretare.
9. Cum nu-i din Ardeal, nu se prea pricepe la calitatea ţuicii. a. adv. rel. de mod / circ.
de mod; b. conj. subord. cauzală (= cum „cauzal”) / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză /
circ. de cauză; d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / circ. de cauză.
10. Bogat cum e, îşi permite cam multe. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj.
subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de
cauză; d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
11. N-am înţeles niciodată cum poţi fi tu mereu posomorât şi totuşi atât de apreciat. a.
verb, infinitiv, d. pasivă / compl. direct; b. adj. part., sg., masc., N. / nume predicativ; c. adj.
part., sg., masc., N. / compl. circ. de mod; d. altă interpretare.
12. Făcându-i-se foame după atâta drum, a tras la un motel. a. subst., N. / nume
predicativ; b. subst., Ac. / compl. direct; c. subst., N. / subiect; d. altă interpretare.
13. Nu-ţi stă bine cu pălărie. a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b. pron. refl., f.
neacc., D. / fără funcţie sintactică; c. pron. pers., f. neacc., D. / subiect (excepţie de la
subiectul în N.); d. altă interpretare.
14. E unanim acceptat că politica nu e o treabă uşoară. a. verb, ind. prez., d. pasivă / pred.
verbal; b. verb cop., impers. + nume pred. (adv. de mod, prov. din part.) / pred. nominal; c.
verb cop., impers. + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; d. altă interpretare.
15. Tare i-i greu românului cu atâtea impozite! a. adv. de mod / compl. circ. de mod; b.
adj., N. / nume predicativ; c. adv. de mod (parte componentă a unei loc. verbale) / pred.
verbal (împreună cu –i) d. altă interpretare.
16. Poate o să plouă iar zile în şir. a. adv. predicativ / pred. verbal; b. adv. de mod / circ. de
mod; c. verb pred., impers. (pers. a III-a sg.) / pred. verbal; d. adv. de mod / fără funcţie
sintactică.
17. Celǎlalt prieten al vostru nu mǎ intereseazǎ. a. pron. pos., N. / atr. pron.; b. adj. pron.
pos., Ac. / atr. adj.; c. adj. pron. pos., N. / atr. adj.; d. pron. pos., G. / atr. pron. gen.
18. Spune-mi care carte ziceai că te-ar interesa din cele expuse. a. pron. rel., N. / subiect;
b. pron. rel., Ac. / compl. direct; c. adj. pron. rel., Ac. / atr. adj.; d. adj. pron. rel., N. / atr. adj.
19. Cartea profesorului Popescu a avut un mare succes de librărie. a. subst. propriu, G. /
atr. subst. gen.; b. subst. propriu, N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată); c. subst.
propriu cu valoare adjectivală, N. / atr. adj.; d. altă interpretare.
20. Ioane, vezi că ţi-ai parcat maşina în loc nepermis! a. pron. refl., D. / atr. pron. datival
(= în dativ); b. pron. refl., D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / fără funcţie sintactică (=
marcă a diatezei reflexive); d. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= în dativ).
21. De astea nu-mi mai trebuie, că am deja suficiente. a. pron. dem., N. / subiect; b. pron.
dem., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron. dem., Ac. / atr. adj.; d. pron. nehot., Ac. cu
prep. / atr. pron. prep.
22. Toţi au votat împotrivă-ţi. a. pron. pos., D. cu prep. / compl. indirect; b. pron. pers., D.
cu prep. / compl. indirect; c. pron. pers., G. cu prep. / compl. indirect; d. altă interpretare.
23. Înainte de a fi venit tu, credeam că totul e pierdut. a. verb pred., inf. cu val. de
conjunctiv, perfect / pred. verbal; b. verb nepred., inf., perfect / circ. de timp; c. verb pred.,
inf., perfect / circ. de timp; d. altă interpretare.
24. Uite că a venit şi domnul Escu! a. interjecţie (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal;
b. verb predicativ, imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provenit din
verb) / pred. verbal; d. altă interpretare.
25. Jos cu ai voştri, trăiască ai noştri! a. verb pred., indic. prezent / pred. verbal; b. verb
pred., imperativ, pers. a III-a pl. / pred. verbal; c. verb pred., conjunctiv prez., pers. a III-a pl.
/ pred. verbal; d. altă interpretare.
26. Mersul alene este odihnitor. a. subst. derivat, Ac. / atr. subst.; b. adv. de mod / compl.
circ. de mod; c. adj. invar., N. / atr. adj.; d. altă interpretare.
27. Îţi mai aminteşti de Stamate, unul din Constanţa, care avea mereu probleme cu
dinţii? a. pron. nehot., N. / apoziţie; b. pron. nehot., Ac. (cu prep. subînţeleasǎ) / atr. subst.
prep.; c. pron. nehot., Ac. (cu prep. subînţeleasǎ) / apoziţie; d. adj. pron. nehot., N. / atr. adj.
28. Am stat de vorbă cu părinţii amândurora. a. num. colectiv cu val. subst., G. / atr.
subst. gen.; b. num. colectiv cu val. adj., G. / atr. adj.; c. num. colectiv cu val. subst., D. / atr.
subst. datival (= în dativ); d. altă interpretare.
29. Îi dai tu lui nenea un pahar cu apă? a. pron. pers., D. / compl. indirect; b. pron. pos., D.
/ compl. indirect; c. art. hot. proclitic / fără funcţie sintactică; d. altă interpretare.
30. Pe motivul că întârzie autobusele, întârzie şi el la serviciu. a. loc. conj. subord. cauzală
/ fără funcţie sintactică; b. loc. conj. subord. (introduce o compl. indirectă) / fără funcţie
sintactică; c. subst., Ac. cu prep. (compl. circ. de cauză) + conj. că; d. altă interpretare.
31. Discuţiile cu ai mei au fost destul de tensionate. a. pron. pers., Ac. cu prep., pl. / atr.
pron. prep.; b. pron. pos., Ac. cu prep., pl. / atr. pron. prep.; c. pron. pos., G. cu prep., pl. / atr.
pron. prep.; d. pron. pos., Ac. cu prep., pl. / compl. indirect.
32. Din păcate, numai câţiva dintre ai noştri s-au calificat. a. pron. pos., Ac. cu prep. /
compl. indirect; b. pron. pos., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron. pos., N. / atr. adj.; d.
altă interpretare.
33. Pentru a se face auzit acest punct de vedere, a consumat multǎ cernealǎ. a. adj. part.,
Ac. / compl. circ. de mod; b. adj. part., N. / compl. circ. de mod; c. adj. part., N. / nume
predicativ; d. adv. de mod / nume predicativ.
34. De bunǎ seamǎ cǎ m-ai supǎrat. a. loc. adv. pred. / pred. verbal; b. loc. adv. de mod /
compl. circ. de mod; c. loc. adv. de mod / nume predicativ; d. loc. adv. de mod / fǎrǎ
funcţie sint. autonomǎ (= componentǎ a loc. conj. de bunǎ seamǎ cǎ).
35. Pentru fiecare grupǎ a fost numit câte un responsabil. a. art. nehot. / fǎrǎ funcţie
sintacticǎ; b. num. card. cu val. adj., N. / atr. adj.; c. adj. pron. nehot., N. / atr. adj.; d. altǎ
interpretare.
D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:
36. Fie enunţul: Nu-mi priii cea ce eu însemi auzi-i de la cei doi miniştrii ai noştrii, şi-mi
dădui seama că, deşi sunt integri, nu te agrează şi nici nu te vor agrea vreodată. Acesta
conţine: a. cinci greşeli; b. şase greşeli; c. şapte greşeli; d. opt greşeli.
37. Fie enunţul: Dă-i zor frate, că-i deja târziu, aştrii au apus, iar mie mi-i că se înnorează
şi, nemai putându-i ajunge pe camionagii, ne vom rătăci. Acesta conţine: a. nicio greşeală;
b. o greşeală; c. două greşeli; d. trei greşeli.
38. Fie enunţul: De ce mă-nfuri, domnule, că eu mă-nfuriu rar, dar câte odată mi-i-i
destul şi mie să mă prefac că mi-ar place ce-mi faci? Acesta conţine: a. cinci greşeli; b.
şase greşeli; c. patru greşeli; d. şapte greşeli.
39. Fie enunţul: Nu mi-i-i tot una dacă ştii sau nu şti să scrii, că, profesor de gramatică
fiind, mi-i se rupe inima când văd atâtea greşeli de ortografie. Acesta conţine: a. cinci
greşeli; b. şase greşeli; c. patru greşeli; d. trei greşeli.
40. Cuvintele plâns (= plânset) şi (am) plâns (= verb, indic. perfect compus, pers. I, sg.)
sunt: a. omonime totale; b. omonime parţiale; c. omonime morfologice (omoforme); d. nu
sunt omonime.
41. Substantivul omor este format prin: a. derivare regresivă; b. derivare progresivă; c.
schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.
42. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a.
ma-chi-a-ve-lic, gu-a-şă, cu-lo-ar, co-a-fa; b. ma-chia-ve-lic, gua-şă, cu-loar, co-a-fa; c.
ma-chia-ve-lic, gu-a-şă, cu-loar, coa-fa; d. ma-chia-ve-lic, gu-a-şă, cu-loar, co-a-
fa.
43. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a.
vio-i-ciu-ne, cui-ra-sat, viet-na-mez, tra-u-mă; b. vi-o-i-ciu-ne, cui-ra-sat, viet-na-mez, trau-
mă; c. vi-o-i-ciu-ne, cu-i-ra-sat, vi-et-na-mez, trau-mă; d. vio-i-ciu-ne, cu-i-ra-sat, vi-et-na-
mez, tra-u-mă.
44. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. canoei, cerii, ceţii, cenuşii, vrajbei;
b. canoii, cerii, ceţii, cenuşii, vrăjbii; c. canoei, cearei, ceţei, cenuşei, vrajbei; d. canoei, cerii,
ceţei, cenuşii, vrajbei.
45. Avem numai forme corecte de plural în: a. torente, carioce, canate; b. torenţi, carioci,
canaturi; c. torente, carioci, canate; d. toate cele trei serii de mai sus.
46. Avem numai forme corecte de plural în: a. cătunuri, conacuri, convoaie, curcubeie,
edemuri; b. cătune, conace, convoiuri, curcubeuri, edeme; c. cătune, conace, convoaie,
curcubeie, edeme; d. niciuna dintre seriile de mai sus.
47. Sensul substantivului corolar este: a. concluzie care derivă nemijlocit dintr-o teoremă;
b. totalitatea petalelor; c. desăvârşire a unei lucrări, a unei opere; d. încununare (cu succes).
48. Sensul adjectivului expletiv este: a. de prisos din punctul de vedere al înţelegerii; b.
explicativ, care are darul de a lămuri; c. desluşit, fără echivocuri; d. succint în prezentare.
49. Sensul adjectivului luxuriant este: a. extrem de abundent; b. somptuos; c. extrem de
elegant; d. alt sens.
50. Sensul adjectivului lapidar este: a. sǎpat în piatrǎ; b. care evocǎ prin concizie (şi
vigoare) stilul inscripţiilor latine; c. scurt, concis; d. toate cele trei sensuri de mai sus.
51. Sinonimul cuvântului prodigios este: a. fantasmagoric; b. fertil; c. renumit; d. uluitor.
52. Sinonimul cuvântului continenţǎ este: a. reţinere; b. cumpǎtare; c. abstinenţǎ; d. toate
cele trei cuvinte de mai sus sunt sinonime ale celui dat.
53. Cuvântul inefabil este în raport de antonimie cu: a. neplǎcut; b. previzibil; c.
exprimabil; d. mesianic.
54. Cuvântul fastidios este în raport de antonimie cu: a. plictisitor, anost; b. grandios,
somptuos; c. interesant, amuzant; d. modest, simplu.
55. Se dau următoarele perechi: (1) cafeinǎ / cofeinǎ, (2) cartilaj / cartilagiu, (3) claun /
clovn, (4) corvoadǎ / corvadǎ, (5) chestie / chestiune. Avem paronime în: a. toate; b. numai
în (1), (2) şi (4); c. în niciuna; d. numai în (2) şi (5).
56. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. (să)
stǎruiascǎ, (ei) statuiazǎ, (sǎ) tânjascǎ; b. (să) stǎruiascǎ, (ei) statuieazǎ, (sǎ) tânjeascǎ; c. (să)
stǎruie, (ei) statuazǎ, (sǎ) tânjascǎ; d. (să) stǎruie, (ei) statueazǎ, (sǎ) tânjeascǎ.
57. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a.
sandvici, particulǎ, frustrare, disertaţie; b. sendviş, particolǎ, frustare, dizertaţie; c. sandwich,
particulǎ, frustrare, dizertaţie; d. toate cele trei serii de mai sus.
58. Se dau următoarele cuvinte: prea-luminat, prea-plin, pre-adolescent, Buna-Vestire,
bunǎ-purtare. Sunt corect scrise cu cratimă: a. niciunul; b. toate; c. numai primul, al treilea
şi al patrulea; d. numai primul, al doilea şi al cincilea.
59. Se dau următoarele expresii: spot publicitar, şlagăr la modă, a notifica oficial. Care
dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai prima; c. numai prima şi a doua; d.
niciuna.
60. Se dau următoarele expresii: poantă de efect, blazon de nobleţe, deliberare
îndelungatǎ. Care dintre ele constituie pleonasme? a. numai prima şi a doua; b. toate; c.
numai a doua; d. numai prima şi a treia.
61. Procesul obiectiv de desprindere, diferenţiere, separare şi specializare a categoriilor
de muncă în cadrul muncii sociale se numeşte: a. diviziunea muncii; b. autonomia
producătorilor; c. independenţa producătorilor; d. privatizare.
62. Sunt bunuri de consum: a. doar bunurile libere; b. bunurile economice achiziţionate
pentru folosul sau consumul personal; c. bunurile cu preţuri mici; d. banii.
63. Procesul de recuperare treptată, prin cote-părţi, a preţului de achiziţionare a
capitalului fix, se numeşte: a. cost de producţie; b. uzură; c. capitalizare; d. amortizare.
64. Relaţiile aferente comerţului internaţional sunt relevate de: a. exporturi şi importuri;
b. subvenţii; c. garantarea unui venit minim pe plan mondial; d. intervenţia statului
în economie.
65. Oligopolul se caracterizează prin: a. atomicitatea ofertei, un număr mic de cumpărători
şi un număr mare de producători; b. un cumpărător şi faptul că oferta unui produs este dată de
un număr mic de producători care controlează preţul; c. atomicitatea cererii şi un număr mic
de producători, care influenţează piaţa în domeniul preţurilor sau al producţiei, fabricând
bunuri omogene sau diferenţiate; d. obligativitatea ca producătorii să-şi coordoneze deciziile.
66. Acţiunea desemnează: a. un titlu de credit pe termen lung; b. o valoare imobiliară; c. un
titlu de proprietate asupra unei părţi din capitalul social al unui agent economic; d. o
operaţiune la termen a băncilor.
67. Ce formă specifică îmbracă mărimea relativă a preţului plătit de către debitor,
creditorului: a. suma de bani convenită între bancă şi creditori; b. suma de bani negociată
între bancă şi debitori; c. rata dobânzii; d. rata profitului.
68. Profitul bancar se calculează ca: a. diferenţă între dobânda încasată de bancă de la
debitorii săi şi dobânda plătită de bancă deponenţilor săi; b. diferenţă între câştigul bancar şi
cheltuielile administrative şi de funcţionare a băncii; c. diferenţă între rata dobânzii încasată
de bancă şi rata dobânzii plătită de bancă; d. diferenţă între dobânda încasată de bancă şi
cheltuielile ei de funcţionare.
69. În teoria şi practica economică, este relevantă studierea coeficientului de elasticitate
a cererii în raport cu: a. preţul mărfii, respectiv venitul consumatorului; b. costul marginal,
respectiv costul unitar; c. costul total mediu, respectiv productivitatea muncii; d. taxele,
respectiv impozitele datorate statului.
70. Preţul bunului X este dublu faţă de cel al bunului Y. În condiţiile unui venit
disponibil (fix) şi al obligativităţii achiziţiei de cantităţi din ambele bunuri,
consumatorul raţional va alege: a. o cantitate din X de două ori mai mare decât din Y; b.
cantităţi care corespund raportului UmgX / UmgY = 1/2; c. cantităţi din ambele bunuri, astfel
încât UmgX / UmgY = 2; d. cantităţi din ambele bunuri, care presupun UmgX = UmgY.
71. Având un venit disponibil fix şi notaţiile: UmgA şi UmgB (utilităţile marginale
determinate de consumul aferent bunurilor A şi B), UTA şi UTB (utilităţile totale
corespunzătoare), respectiv PA şi PB (preţurile celor două bunuri), echilibrul
consumatorului se atinge în situaţia în care: a. UmgA / PA = PB / UmgB; b. UmgA / UmgB = PB /
PA; c. UTA / PA = UTB / PB; d. UmgA / PA = UmgB / PB.
72. Raportul dintre cererea şi oferta pentru un bun influenţează: a. preţul pieţei; b.
raportul dintre nevoile de consum şi economisire; c. oferta de forţă de muncă; d. creşterea
economică din ţara respectivă.
73. Dacă piaţa este dominată de un număr restrâns de agenţi economici producători: a.
sporesc posibilităţile consumatorilor de a influenţa preţurile; b. se deteriorează condiţiile de
satisfacere a cererii; c. devin mai uşor de acoperit nevoile de consum ale populaţiei; d. se
lărgesc posibilităţile de manifestare a monopolului, în favoarea consumatorilor.
74. Între căile de reducere a costurilor de producţie se numără: a. creşterea salariilor; b.
scăderea randamentelor factorilor de producţie; c. scăderea mobilităţii factorilor de producţie;
d. creşterea mai rapidă a productivităţii muncii faţă de majorarea salariilor.
75. În cazul funcţiei cererii, între cantitatea cerută dintr-un bun şi preţul acestuia există
următoarea legătură de cauzalitate: a. cererea este variabila independentă, iar preţul – cea
dependentă de gusturile consumatorilor; b. cererea nu depinde de preţul bunului; c.
preţul nu influenţează cererea; d. cererea este variabilă dependentă de preţ (privit ca variabilă
independentă).
76. Preţul unei mărfi creşte atunci când: a. se majorează preţurile bunurilor libere; b. pe
piaţă apare un exces de ofertă; c. pe piaţă se înregistrează exces de cerere pentru bunul
respectiv; d. se îmbunătăţeşte productivitatea muncii, iar costul de producţie scade.
77. Atunci când vânzarea sau cumpărarea diferitelor titluri presupune livrarea efectivă
a acestora în cel mult două zile lucrătoare de la data încheierii tranzacţiei
(contractului), este vorba de operaţiuni: a. pe piaţa la termen; b. speculative; c. pe piaţa la
vedere; d. ilegale.
78. Creşterea economică se poate măsura în mod relevant prin intermediul: a. profitului
agenţilor economici; b. produsului naţional brut real (pe locuitor); c. veniturilor din
sectorul public; d. costurilor la nivel de agent economic.
79. Creşterea ratei dobânzii conduce la: a. mărirea spectaculoasă a cererii de credite în
economie; b. ieftinirea creditului; c. avantaje pentru creditori; d. avantaje pentru debitori.
80. Fie notaţiile: c = rata (medie a) consumului; c’ = înclinaţia marginală spre consum; s
= rata (medie a) economisirii; s’ = înclinaţia marginală spre economisire; V = venitul; C
= consumul; S = economiile. Care din afirmaţiile / relaţiile următoare este falsă: a.
întotdeauna s > c; b. în condiţiile în care V = C + S, rezultă c + s = 1; c. în condiţiile în care V
= C + S şi ΔV = ΔC + ΔS, rezultă c’ + s’ = 1; d. s = S / V.
81. Utilitatea unui bun depinde de: a. salariul real; b. volumul producţiei din acel bun; c.
cantitatea cerută pe piaţă din bunul respectiv; d. mărimea şi intensitatea nevoii pentru acel
bun.
82. Dacă nivelul producţiei şi cel al costurilor totale la nivel de firmă se majorează –
fiecare – cu câte 50% faţă de mărimea lor din perioada de bază, relaţia dintre costul
marginal şi costul total mediu al perioadei de bază este: a. Cmg = 1,5·CTM0; b. Cmg =
CTM0; c. Cmg = 0,5·CTM0; d. Cmg = 150%·CTM0.
83. Dacă salariul real a rămas constant, deşi preţurile s-au dublat în acelaşi interval de
timp, înseamnă că salariul nominal: a. s-a înjumătăţit; b. s-a dublat; c. nu s-a modificat; d.
a crescut cu 200%.
84. Capitalul fix de care dispune o întreprindere producătoare de mobilă este 5,3
milioane u.m., iar capitalul ei tehnic este 13,8 milioane u.m. Capitalul circulant al firmei
reprezintă: a. 22,3 milioane u.m.; b. 5,3 milioane u.m.; c. 8,5 milioane u.m.; d. 13,8
milioane u.m.
85. Pentru a realiza o producţie de 540 tone o întreprindere utilizează, în luna mai, 36
angajaţi (adică un efectiv de muncitori cu 20% mai mare decât în luna aprilie). Dacă
nivelul productivităţii medii a rămas constant în timp, producţia perioadei de bază a
fost: a. 540 tone; b. 675 tone; c. mai mare cu 20% faţă de perioada curentă; d. 450 tone.
86. În anul t0, producţia unui agent economic a fost de 1.200 piese. În anul următor (t1),
angajând încă 4 muncitori, întreprinderea obţine o producţie de 1.296 piese. În
acest caz, productivitatea marginală înregistrată (în piese / lucrător) este: a. 96; b. 24; c.
300; d. 324.
87. La momentul t, oferta unui producător este 1.200 bucăţi şi îi corespunde un preţ
unitar de 40 dolari. La momentul t+1, la preţul unitar de 35 dolari, oferta devine 800
bucăţi. Mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu preţul este: a. 2,66;
b. 3; c. 1,14; d. 0,375.
88. La un preţ unitar de 64 Euro, oferta dintr-un bun pe piaţă reprezintă 500 kg. Când
preţul pieţei se reduce cu 50%, oferta se modifică şi ea, devenind 250 kg. Avem de-a face
cu o ofertă: a. elastică; b. inelastică; c. cu elasticitate unitară; d. perfect elastică.
89. Atunci când preţurile bunurilor de consum se reduc cu 25%, iar nivelul salariului
real scade cu 20%, despre salariul nominal se spune că: a. scade cu 50% faţă de nivelul
său iniţial; b. creşte cu 40% faţă de nivelul său iniţial; c. scade cu 40% faţă de nivelul său
iniţial; d. creşte cu 60% faţă de nivelul său iniţial.
90. În luna martie, salariul nominal al unui muncitor a fost 6.844 u.m., iar în aprilie, el a
fost majorat cu 6%. Ca urmare, creşterea salariului a reprezentat: a. 7.254,64 u.m.; b.
410,64 u.m.; c. bunuri şi servicii în valoare de 7.254,64 u.m.; d. salariul real al angajatului.
91. Un agent economic ia un credit de 100.000.000 u.m. de la o bancă pe o perioadă de 4
ani, cu o rată anuală a dobânzii de 20%. Care este suma totală pe care trebuie să o
ramburseze debitorul, la scadenţă (ştiind că atât suma împrumutată, cât şi dobânzile
aferente, se plătesc la finalul celor 4 ani): a. 180.000.000 u.m.; b. 207.360.000
u.m.; c. 307.360.000 u.m.; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
92. Venitul anului curent, de 800 miliarde u.m., este superior cu 1/4 faţă de venitul
anului anterior. Dacă multiplicatorul investiţiilor a fost egal cu 2, cât a fost sporul
investiţiilor: a. 180 miliarde u.m.; b. 20 miliarde u.m.; c. 80 miliarde u.m.; d. 4 miliarde u.m.
93. Cu cât este egală înclinaţia marginală spre economii, dacă înclinaţia marginală spre
consum este 0,88: a. 12; b. 0,12; c. 0,4; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
94. Un agent economic cumpără 100 acţiuni la termen de trei luni. La data semnării
contractului, cursul unui titlu a fost 200 u.m., iar la scadenţă a ajuns 220 u.m. Ca
urmare, la termen: a. cumpărătorul pierde 2.000 u.m.; b. vânzătorul câştigă 20 u.m. /
acţiune; c. cumpărătorul câştigă 2.000 u.m.; d. vânzătorul pierde 2.000 u.m. / acţiune.
95. Profitul unui agent economic se modifică de la o perioadă la alta în raport cu venitul
înregistrat, de la Pr0 = 0,2·V0 la Pr1 = 0,4·V0. Dacă V1 este 110% faţă de V0, costul
total al perioadei curente: a. creşte cu 87,5% faţă de costul total al perioadei de bază; b.
scade cu 12,5% faţă de costul total al perioadei de bază; c. creşte cu 12,5% faţă de costul total
al perioadei de bază; d. scade cu 87,5% faţă de costul total al perioadei de bază.
96. Fie: UmgA = 8·UmgB şi PA = 4 u.m. (unde: A şi B = bunuri achiziţionate şi consumate
de un individ; Umg = utilitatea marginală a bunului A, respectiv a bunului B; PA = preţul
bunului A, în u.m.). Pentru ca agentul consumator raţional să înregistreze maximum de
satisfacţie, preţul lui B trebuie să fie: a. 0,5 u.m.; b. 32 u.m.; c. 2 u.m.; d. 12 u.m.
97. Fie dată funcţia ofertei din bunul X sub forma O(X) = 2·P + 4. Ştiind că în decursul
unei perioade de timp, preţul lui X a crescut cu 30% (faţă de preţul iniţial, egal cu 10
Euro), mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu preţul bunului este: a.
5/6; b. 1,2; c. 2/3; d. 0,67.
98. O firmă înregistrează o rată a profitului la cifra de afaceri de 25%. Dacă masa
profitului este 4.000 u.m., rata profitului la costurile totale va fi: a. 33,33%; b. 66,67%; c.
25%; d. imposibil de calculat.
99. Costul marginal înregistrează valoarea de 40 u.m. Cât este costul total în perioada
curentă, dacă în perioada de bază el a fost 5.040 u.m., iar producţia creşte „bucată cu
bucată”: a. 5.080 u.m.; b. 5.000 u.m.; c. 126 u.m.; d. 201.600 u.m.
100. O societate comercială beneficiază de un împrumut de 12 mil. u.m., pe o durată de
3 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 50%. Ştiind că dobânda se plăteşte la sfârşitul
fiecărui an, iar creditul se restituie în tranşe anuale egale, rezultă că suma totală plătită
băncii pentru acest împrumut este: a. 40,5 mil. u.m.; b. 18 mil. u.m.; c. 24 mil. u.m.; d. 36
mil. u.m.
A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în ordinea în care se
succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)

1. În seara când s-au întâmplat toate acestea, eu nici nu eram în localitate, încât nu vǎ miraţi cǎ mǎ
întreb şi azi cum le-a putut trece prin cap sǎ mi le punǎ mie în cârcǎ pe toate. a. circ. de timp +
principală + circ. consecutivǎ + compl. directă + compl. indirectǎ + subiectivǎ; b. atributivǎ + principală +
circ. consecutivǎ + compl. indirectă + compl. directǎ + subiectivǎ; c. atributivǎ + principală + circ.
consecutivǎ + compl. directă + compl. directǎ + subiectivǎ; d. altă interpretare.
2. Dat fiind faptul că orice aş spune sau face nu prea contează, dă-mi voie să mă abţin de la orice
comentariu. a. concesivă + circ. de cauză + principală + compl. indirectă; b. concesivă + concesivă +
atributivă + principală + compl. indirectă; c. concesivă + concesivă + circ. de cauză + principală + compl.
directă; d. altă interpretare.
3. Cum subiectele erau uşoare şi clar formulate de comisie, candidaţii, deşi puţin speriaţi la început,
le-au rezolvat destul de repede. a. circ. de cauză + circ. de cauză + circ. concesivă + principală; b. circ. de
cauză + circ. concesivă + principală; c. circ. de mod + circ. concesivă + principală; d. altă interpretare.
4. Acum ceartă-l dumneata, că, de nu, vei ajunge să fii dumneata certat de dânsul. a. principală +
circ.condiţională + circ. de cauză + predicativă; b. principală + circ. de cauză + predicativă; c. principală +
circ. condiţională + circ. de cauză + compl. indirectă; d. altă interpretare.
B. Marcaţi răspunsul corect:

5. Se dau enunţurile: (1) Pune suflet în tot ce face. (2) Celui ce ajunge primul i se oferă totul. (3) Din ce
cauză ai întârziat? (4) Ce le ştii, domnule! Cuvântul subliniat este: a. pron. rel. în (1), (2), adj. pron. int. în
(3), adv. în (4); b. pron. rel. în (1), (2), pron. int. în (3), adv. în (4); c. pron. rel. în (2), adj. pron. rel. în (1),
adj. pron. int. în (3), adv. în (4); d. altă interpretare.
6. Fie enunţurile: (1) Ai şi venit, domnule? (2) Ion şi Maria s-au logodit. (3) Nici nu bea şi nici nu
mănâncă. (4) A mai venit şi altcineva? Cuvântul subliniat este: a. conj. coord. în toate enunţurile; b. adv.
în toate enunţurile; c. conj. coord. în (2), (3), adv. în (1), (4); d. altă interpretare.
C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos:

7. Jos mâinile de pe Cuba! a. subst. propriu, Ac. / compl. indirect; b. subst. propriu, Ac. / circ. de loc; c.
subst. propriu, Ac. / atr. subst. prep.; d. altă interpretare.
8. Fii tare, Ioane, că trece şi asta! a. adj., V. / nume predicativ; b. adv. de mod / nume predicativ; c. adj.
invariabil, N. / nume predicativ; d. altă interpretare.
9. Cum nu-i prea place în Bucureşti, vine destul de rar. a. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; b. conj.
subord. cauzală (= cum cauzal ) / fără funcţie sintacticǎ; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză; d.
altǎ interpretare.
10. Amabil cum e, ajută pe oricine. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj. subord. cauzală (cum
cauzal ) / fără funcţie sintacticǎ; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.
11. Fiind mereu pus la punct pentru orice, copilul s-a însingurat. a. loc. vb., gerunziu, d. pasivă / compl.
circ. de cauză; b. verb cop. (gerunziu) + locuţiune adj., N. (nume predicativ) / compl. circ. de cauză; c. loc.
vb., gerunziu, pers. a III-a, sg., masc. / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.
12. În afarǎ de acestea douǎ, îmi plac toate celelalte. a. pron. nehot., N. / subiect; b. pron. demonstrativ, N. /
subiect; c. adj. pron. nehot., N. / atr. adj.; d. adj. pron. dem., N. / atr. adj.
13. Nu-mi arde de glumă, amice! a. pron. pers., D. / compl. indirect; b. pron. refl., D. / compl. indirect; c.
pron. pers., D. / subiect (excepţie de la subiectul în N.); d. pron. pers., D. cu valoare de N. / subiect.
14. Cântatul interzis după miezul nopţii. a. verb, ind. prez., d. pasivă / pred. verbal; b. verb, part., ind. prez.,
d. pasivă / pred. verbal; c. adj. part., sg., masc., N. / nume predicativ; d. altă interpretare.
15. Nu-i cinstit, domnule, să-mi faceţi una ca asta. a. adv. de mod, N. / nume predicativ; b. adj., sg., masc.,
N. / nume predicativ; c. adj., sg., masc., Ac. / compl. circ. de mod; d. altă interpretare.
16. Ce bine că ne-am cumpărat din timp bilete! a. adv. de mod, N. / nume predicativ; b. adv. pred. / pred.
verbal; c. adv. de mod / nume predicativ; d. altă interpretare.
17. Ale tale-s cizmele sau ale fratelui tău? a. adj. pron. pos., fem., pl., N. / nume predicativ; b. pron. pos.,
 fem., pl., N. / nume predicativ; c. pron. pos., fem., pl., G. / nume predicativ; d. pron. pos., fem., sg., N. /
nume predicativ.
18. Secolul de-a lungul căruia s-au întâmplat atâtea este cel abia încheiat. a. pron. rel., G. cu loc. prep. /
atr. pron. prep.; b. pron. rel., G. cu loc. prep. / compl. circ. de timp; c. pron. rel., G. / atr. pron. gen.; d. pron.
rel., D. cu loc. prep. / compl. circ. de loc.
19. În judeţul Bihor sunt cei mai mulţi cântăreţi de muzică populară pe km². a. subst. propriu, Ac. / compl.
circ. de loc; b. subst. propriu cu val. adj., Ac. / atr. adj.; c. subst. propriu, Ac. / atr. subst. apoziţional
(= apoziţie neizolată); d. subst. propriu, N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată).
20. De ce vǎ vizitaţi atât de rar pǎrinţii? a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b. pron. pers., f. neacc.,
D. / atr. pron. datival (= în dativ); c. pron. refl., D. / fără funcţie sintactică (= marcă a diatezei reflexive);
d. pron. refl., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= în dativ).
21. Dupǎ douǎ ore de negocieri, au mai fost eliberaţi dintre ostatici. a. subst., Ac. cu prep. / compl. indirect;
b. subst., Ac. cu prep. / compl. direct; c. subst., Ac. cu prep. / subiect (= excepţie [realǎ] de la subiectul în
N.) ; d. subst., Ac. cu prep. / atr. subst. prep.
22. De ce sunt cu toţii contra-ţi? a. pron. pers., G. cu prep. / compl. indirect; b. pron. pers., D. cu prep. /
compl. indirect; c. pron. pers., D. cu prep. / compl. circ. de mod; d. altă interpretare.
23. Mai merse el cât mai merse şi apoi se opri. a. verb pred., ind., mai mult ca perfect / pred. verbal; b. verb
pred., indic., perfect simplu / pred. verbal; c. verb pred., indic., imperfect / pred. verbal; d. altă interpretare.
24. Haideţi să vă arăt ceva interesant! a. interjecţie (predicativă), pers. a II-a pl. / pred. verbal; b. verb
predicativ, imperativ, pers. a II-a pl. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provenit din interjecţie) / pred.
verbal; d. altă interpretare.
25. Pe vremea răposatului, bani erau, dar n-aveai ce cumpăra. a. verb, inf. prez., d. activă / compl. direct;
b. verb, inf. prez. cu val. de conj., d. activă / pred. verbal; c. verb, ind. prez., d. activă / pred. verbal; d.
altă interpretare.
26. Plecarea lui de acasǎ ne-a surprins pe toţi. a. adv. de loc cu prep., Ac. / atr. adverbial; b. subst. cu prep.,
Ac. / atr. subst. prep.; c. adv. de loc cu prep. / compl. circ. de loc; d. altă interpretare.
27. Pe unul dintre profesorii mei, mai exact Ardeleanu, nu-l prea aveau la inimă colegii lui. a. subst.
propriu, N. / apoziţie; b. subst. propriu, Ac. / apoziţie; c. subst. propriu, Ac. / compl. direct reluat; d. altă
interpretare.
28. La sfârşitul celei de-a patra zile, mai rǎmǎseserǎ în competiţie doar trei concurenţi. a. num. ord. cu
val. adj., Ac. cu prep. / atr. adj.; b. num. ord. cu val. adj., fem., G. / atr. adj.; c. num. ord. cu val. subst., Ac.
cu prep. / atr. subst. prep.; d. altă interpretare.
29. Din pǎcate, toţi cei care s-au prezentat la examen au cǎzut. a. pron. nehot., N. / subiect; b. adj. pron.
nehot., N. / atr. adj.; c. num. nehot. cu val. adj., N. / atr. adj.; d. altă interpretare.
30. Ca profesor ce este, ţine la o anumită etichetă. a. pron. rel., N. / subiect; b. pron. rel., N. / nume
predicativ; c. adv. rel. de mod (= ce adverbial ) / nume predicativ; d. altă interpretare.
31. Vecinii lor sunt plecaţi la mare. a. pron. pers., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b. pron. pos., G. / atr.
pron. gen.; c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; d. altă interpretare.
32. Eşti un copil cuminte, cum aş vrea sǎ rǎmâi mereu. a. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. rel.
de mod / nume predicativ; c. adv. rel. de mod cu val. conjuncţ. / fǎrǎ funcţie sintacticǎ; d. altă interpretare.
33. Interesele comunitǎţii trebuie sǎ fie mai presus de cele personale. a. adv. de loc, comp. de superioritate /
compl. circ. de loc; b. adv. de mod, comp. de superioritate / compl. circ. de mod; c. loc. adv. de mod /
compl. circ. de mod; d. altǎ interpretare.
34. Parcǎ te-aş cunoaşte de undeva, domnule! a. adv. predicativ / pred. verbal; b. adv. de mod / compl. circ.
de mod; c. adv. de mod / nume predicativ; d. altǎ interpretare.
35. Sculatul de trei ori pe noapte pentru a-ţi lua medicamentele nu-i tocmai o distracţie. a. loc. adv. de
timp / compl. circ. de timp; b. num. adv. (de repetiţie) / atr. adv.; c. num. adv. (de repetiţie) / compl. circ. de
timp; d. num. adv. (de repetiţie), cu prep. / atr. adv. prep.

D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:

36. Fie enunţul: Dacă i-i spune că şi tu vei fii prezent la întâlnire, or să creadă că nu eşti mulţumit de
proprii angajaţi şi nu agreezi implicaţiile ideii minunate promovată de ei. Acesta conţine: a. douǎ greşeli;
b. trei greşeli; c. patru greşeli; d. cinci greşeli.
37. Fie enunţul: Nu-mi prii că se grăbi să plece, după ce vorbise întruna despre cum ea înseşi reuşise să mi
ţi-i convingă, cu-n singur zâmbet, că nu se merită să mă sprijine. Acesta conţine: a. trei greşeli; b. două
greşeli; c. o greşeală; d. patru greşeli.
38. Fie enunţul: Unii dintre maieştri au făcut aceiaşi confuzie care ai făcut-o şi tu, când încercai să-i susţi
pe propriii protejaţi. Acesta conţine: a. patru greşeli; b. trei greşeli; c. două greşeli; d. o greşeală.
39. Fie enunţul: Nu înţeleg cum îţi poate plǎcea stilul şi ritmul tǎu de viaţǎ şi de ce ţi-i ţii mereu aproape pe
aceşti siniştri cheflii, care nici mǎcar nu te agreeazǎ, dar care te-au pornit împotriva prietenilor şi a
cunoştinţelor tale. Acesta conţine: a. patru greşeli; b. trei greşeli; c. o greşealǎ; d. şase greşeli.
40. Se dau urmǎtoarele serii de cuvinte: (1) pégas, maúr, penuríe, arípǎ; (2) pegás, máur, penúrie, áripǎ;
(3) pégas, máur, penuríe, áripǎ; (4) pegás, maúr, penuríe, arípǎ. Conţin numai cuvinte corect
accentuate: a. numai a doua şi a treia serie; b. numai prima serie; c. numai prima şi a patra serie; d. toate
seriile.
41. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. sǎ-pu-nie-rǎ,
fi-as-co, foi-le-ton, fu-mo-ar; b. sǎ-pu-nie-rǎ, fias-co, foi-le-ton, fu-mo-ar; c. sǎ-pu-ni-e-rǎ, fias-co, fo-i-le-ton,
fu-moar; d. sǎ-pu-ni-e-rǎ, fi-as-co, foi-le-ton, fu-moar.
42. Se dau următoarele cuvinte: cicatrice, cireaşǎ, frişcă, mǎmicǎ. Au forme literare duble de genitiv-
dativ: a. toate; b. niciunul; c. numai primul, al treilea şi al patrulea; d. toate, în afară de ultimul.
43. Se dau urmǎtoarele substantive comune: celibat, discernǎmânt, fisc, pegas, deznodǎmânt. Sunt
defective de plural: a. numai primul şi al patrulea; b. numai primul, al doilea şi al treilea; c. numai al
patrulea; d. niciunul.
44. Se dau urmǎtoarele serii: (1) hamace / hamacuri, (2) imprimeuri / imprimee, (3) convoaie / convoiuri,
(4) garderobe / garderoburi. Avem numai forme corecte de plural în: a. prima şi a doua serie; b. prima
şi a patra serie; c. a doua şi a patra serie; d. toate seriile.
45. Avem numai forme corecte de plural în: a. festivale, fundale, horoscopuri, ghişeuri; b. festivaluri, fundale,
horoscopuri, ghişee; c. festivale, fundaluri, horoscoape, ghişeuri; d. festivaluri, fundaluri, horoscoape, ghişee.
46. Sensul verbului (a) conjura este: a. a ruga cu stăruinţă, a implora; b. a împrejmui; c. a forţa pe cineva să
facă o acţiune; d. a jura alături de cineva.
47. Sensul cuvântului crepuscul este: a. sfârşit de zi, înserare; b. declin; c. perioadǎ de timp înainte de
rǎsǎritul soarelui; d. toate cele trei sensuri de mai sus.
48. Fie urmǎtoarele definiri şi / sau explicǎri de cuvinte: (1) milǎ; (2) amabilitate, respect; (3) aer de
superioritate, infatuare; (4) descendenţǎ comunǎ. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile)
cuvântului condescendenţǎ? a. prima; b. a doua şi a treia; c. prima şi a patra; d. a patra.
49. Fie urmǎtoarele definiri şi / sau explicǎri de cuvinte: (1) uzanţǎ; (2) din interes, de formǎ; (3) regulǎ de
purtare impusǎ de o anumitǎ societate; (4) serviabilitate, amabilitate. Care dintre acestea este (sunt)
sensul (sensurile) cuvântului complezenţǎ? a. prima şi a treia; b. a patra; c. prima şi a doua; d. a treia şi a
patra.
50. Sinonimul cuvântului conviv este: a. concetăţean; b. contemporan; c. colocatar; d. comesean.
51. Se dau cuvintele: (1) imoral; (2) superficial; (3) demodat; (4) vulgar. Sunt sinonime ale cuvântului
desuet: a. toate; b. primul şi al doilea; c. numai al treilea este sinonim; d. primul şi al patrulea.
52. Se dau perechile: (1) avers / revers; (2) avuabil / inavuabil; (3) a defrauda / a frauda. Avem antonime
în: a. (1) şi (2); b. (1) şi (3); c. (2) şi (3); d. toate.
53. Cuvântul elucubraţie este în raport de antonimie cu: a. divagaţie; b. digresiune; c. aberaţie; d. niciunul
din cele trei cuvinte de mai sus nu este antonim al celui dat.
54. Se dǎ enunţul: (1) Exordiul / (2) Exodul populaţiei i-a luat prin surprindere pe conducǎtori. Paronimul
corect (potrivit) pentru acest enunţ este: a. primul; b. al doilea; c. niciunul nu este corect; d. cuvintele sunt
sinonime, deci amândouǎ variantele sunt corecte.
55. Se dau urmǎtoarele serii: (1) (sǎ) învârtǎ, (sǎ) ciuruie, (sǎ) împǎtureascǎ; (2) (sǎ) învârteascǎ, (sǎ)
ciuruiascǎ, (sǎ) împǎtureascǎ; (3) (sǎ) învârteascǎ, (sǎ) ciuruie, (sǎ) împǎture. Conţin(e) numai forme
verbale literare: a. prima şi a doua serie; b. a treia serie; c. a doua şi a treia serie; d. toate cele trei serii.
56. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a. giuvaer, şpicher,
expropia, impegat, preşedenţie; b. giuvaier, spicher, expropria, impiegat, preşedinţie; c. giuvaier, spicher,
expropia, impegat, preşedinţie; d. giuvaer, şpicher, expropria, impiegat, preşedinţie.
57. Se dau urmǎtoarele serii: (1) matricolǎ / matriculǎ, (2) corigent / corijent, (3) a incarna / a încarna,
(4) percheziţie / perchiziţie. Ambele forme ale cuvintelor date sunt literare în: a. toate cele patru
serii; b. toate seriile, în afarǎ de prima; c. toate seriile, în afarǎ de a patra; d. doar în prima şi a treia serie.
58. Se dau următoarele cuvinte: mâine-searǎ, bun-rǎmas, dupǎ-prânz, întru-totul, dintr-adins. Sunt corect
scrise cu cratimă: a. niciunul; b. toate; c. numai al doilea şi al cincilea; d. numai primul, al doilea şi al
cincilea.
59. Se dau următoarele expresii: striuri paralele, profit material, fantă îngustă, puhoi torenţial. Care dintre
ele constituie pleonasme? a. toate, în afarǎ de a doua; b. niciuna; c. a doua şi a patra; d. toate.
60. Se dau următoarele expresii: legaţie diplomaticǎ, oficiosul partidului, înalt demnitar, demnitar al
statului. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate, în afarǎ de a doua; b. numai prima şi a patra; c.
numai a doua; d. toate.
E. Marcaţi răspunsul corect:

61. Se vorbeşte despre procesul de capitalizare: a. la calculul dobânzii simple; b. în orice tip de operaţiune pe
piaţa monetară; c. la calculul dobânzii compuse; d. la determinarea plafoanelor de credit.
62. Omogenitatea produsului fabricat (perfecta identitate a bunului creat) este valabilă doar pe piaţa cu
concurenţă: a. monopolistică; b. imperfectă; c. de oligopol; d. perfectă.
63. Costul total mediu nu se calculează astfel (unde: CT cost total; Q cantitatea produsă; CF cost
fix; CV cost variabil; CFM cost fix mediu; CVM cost variabil mediu): a. CT / Q; b. CFM + CVM;
c. CF / Q + CV / Q; d. CF + CV / Q.
64. În legislaţia ţărilor cu economie de piaţă: a. sunt impulsionate acordurile de stabilire a preţurilor între
firmele concurente; b. democraţia impune dreptul monopolului de a controla piaţa; c. libertatea permite
dominaţia producătorului asupra consumatorului; d. sunt promovate măsuri antimonopol (antitrust).
65. Costul de producţie reflectă: a. consumul în expresie bănească al factorilor de producţie; b. expresia
bănească a cheltuielilor fixe şi materiale; c. timpul de muncă necesar pentru producerea unui bun economic;
d. expresia cantitativă a consumului de capital propriu.
66. Din capitalul circulant fac parte: a. materiile prime folosite în producţie; b. calculatoarele de proces;
c. mijloacele de transport utilizate de producător; d. toate mijloacele care servesc la deplasarea
personalului.
67. Productivitatea medie a unui factor de producţie se determină ca: a. diferenţă între producţie şi
consumul de factori de producţie; b. raport între rezultatele obţinute şi profit; c. raport între producţia totală
şi cantitatea totală utilizată din factorul de producţie respectiv; d. sumă a productivităţii tuturor muncitorilor.
68. Suma dintre cheltuielile materiale şi cele salariale la care putem adăuga şi alte categorii de cheltuieli, de
tipul amenzilor, penalizărilor plătite ş.a. constituie: a. costul fix; b. costul total; c. investiţiile; d. venitul
firmei.
69. Proprietatea cererii de a-şi modifica mărimea în raport cu factorii şi împrejurările care o determină se
numeşte: a. rigiditatea cererii; b. elasticitatea cererii; c. sensibilitatea cererii faţă de ofertă; d. intensitatea
cererii.
70. Fazei de expansiune a ciclului economic nu-i este proprie: a. scăderea investiţiilor; b. creşterea
producţiei; c. îmbunătăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă; d. majorarea profiturilor.
71. Rata profitului în funcţie de costurile (cheltuielile) totale se calculează ca: a. raport între cifra de afaceri
şi masa profitului; b. diferenţă între venit şi cheltuieli; c. raport procentual între masa profitului şi costul total;
d. raport procentual între venituri şi cheltuieli.
72. Produsul intern brut relevă: a. rezultatele activităţii obţinute la nivel de firmă; b. expresia valorică a
producţiei brute de bunuri şi servicii create în decursul unui an de către agenţii economici cu activitate în
 afara graniţelor ţării; c. valoarea producţiei finale de bunuri şi servicii create într-un an de către agenţii
economici care-şi desfăşoară activitatea în interiorul ţării; d. suma dintre produsul global brut şi consumul
intermediar.
73. Pe piaţa financiară se tranzacţionează: a. schimburi echivalente; b. mărfuri cu acoperire într-o cantitate
oarecare de aur; c. active financiare; d. dividende.
74. Pe termen scurt, când producţia unei firme creşte: a. costul fix mediu rămâne acelaşi; b. costul variabil
mediu este neschimbat; c. costul fix total rămâne constant; d. costul total îşi păstrează mărimea.
75. Fie date notaţiile Umg (utilitate marginală) şi UT (utilitate totală). În acest context, sporirea cantităţii
consumate succesiv dintr-un bun determină: a. creşterea Umg şi scăderea UT ; b. micşorarea UT şi a Umg;
c. creşterea UT şi scăderea Umg; d. creşterea UT şi a Umg.
76. Cursul de revenire la export exprimă: a. cheltuiala externă cu care se vinde o unitate valutară; b. cursul
de schimb; c. raportul dintre preţurile interne şi cele mondiale; d. cheltuiala internă cu care se obţine o unitate
valutară.
77. Folosind notaţiile CF (cost fix), CV (cost variabil), CT (cost total), din egalitatea CF = CT rezultă că:
a. producţia nu este rentabilă, profitul fiind zero; b. CV = CF; c. nivelul producţiei este nul; d. CT =
CV.
78. Creşterea preţului factorilor de producţie va determina: a. creşterea volumului ofertei şi deplasarea
curbei ofertei spre dreapta; b. rămânerea curbei ofertei pe acelaşi aliniament, ca urmare a menţinerii
neschimbate a volumului ofertei; c. reducerea volumului ofertei şi deplasarea curbei ofertei spre stânga; d.
creşterea nivelului producţiei.
79. Pentru debitor, dobânda este: a. un câştig; b. un venit meritat; c. un venit nemeritat; d. un preţ plătit.
80. Preţul unei monede, exprimat în raport cu o monedă străină, constituie: a. valuta; b. cursul (rata) de
schimb; c. bancnota; d. moneda naţională a unei ţări.
81. Dividendele se exprimă ca procent din profit, în raport cu: a. profitul cumulat pe toţi anii de funcţionare
a firmei; b. piaţa bursieră internaţională; c. cotaţia acţiunilor la bursă; d. cota de participare la capitalul
societăţii pe acţiuni.
82. Micşorarea ratei dobânzii la credite conduce la: a. scăderea cererii de credite în economie; b. reducerea
masei numerarului din circulaţie; c. sporirea cererii de credite în economie; d. scumpirea creditelor.
83. În ce fază a ciclului economic este necesară reducerea fiscalităţii: a. în faza de recesiune, pentru a
încuraja consumul şi investiţiile; b. în faza de boom, pentru a încuraja consumul şi investiţiile; c. în faza de
boom, pentru a asigura suplimentarea veniturilor bugetare; d. în punctul de maxim al activităţii economice.
84. Există o corelaţie între profitul întreprinzătorului şi: a. sursa de credit; b. consum; c. riscul asumat în
afacere; d. bursa de mărfuri.
85. Într-o perioadă de timp, sporul venitului este 20.000 u.m., iar cel al consumului 16.000 u.m. Dacă
economiile sunt egale cu investiţiile, multiplicatorul investiţiilor este: a. 0,8; b. 8; c. 5; d. 0,2.
86. Pentru a fabrica 100 bucăţi din produsul B, un întreprinzător a efectuat următoarele categorii de
cheltuieli: materii prime şi materiale = 20.000 u.m.; combustibil şi energie = 2.800 u.m.; chirii = 1.000
u.m.; iluminat şi încălzit spaţiile de producţie = 900 u.m.; amortizarea capitalului fix = 10.000 u.m.;
salarii şi asimilate lor = 4.100 u.m. Costul total mediu este (în u.m. / bucată): a. 3.880; b. 38.800.000;
c. 388; d. 38,8.
87. Pe termen scurt, la nivel de firmă, relaţia dintre producţia Q (bucăţi) şi costul total CT (u.m.) este
următoarea: pentru Q = 0, CT = 9.000; pentru Q = 2, CT = 20.000; pentru Q = 4, CT = 33.000; pentru
Q = 6, CT = 49.000. Costurile variabile medii corespunzătoare lui Q = 4 bucăţi reprezintă (în u.m. /
bucată): a. 8.250; b. 6.000; c. 24.000; d. 9.000.
88. La preţul unitar de 18 u.m., oferta dintr-un bun pe piaţă este X bucăţi. Dacă preţul pieţei creşte cu
6 u.m., oferta sporeşte cu 10 bucăţi. Ştiind că mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în
raport cu preţul este 1, înseamnă că oferta iniţială (în bucăţi) a fost: a. 90; b. 24; c. 30; d. imposibil de
determinat doar pe baza datelor respective.
89. Într-o economie, în condiţiile existenţei unei mase monetare în circulaţie de 31 milioane u.m., volumul
valoric al schimburilor realizate într-o perioadă de timp (P·T) este 217 milioane u.m. Cât reprezintă
viteza de rotaţie a monedei, în intervalul de timp respectiv: a. 6.727 milioane u.m.; b. 0,142 rotaţii;
 c. 6.727 rotaţii; d. 7 rotaţii.
90. Rata profitului unui agent economic (calculată la costul total) este 8%. Ştiind că nivelul costurilor
totale este 8 mil. u.m., mărimea cifrei de afaceri reprezintă: a. 8.100.000 u.m.; b. 640.000 u.m.; c. cu 8%
mai puţin decât costul total; d. 8.640.000 u.m.
91. O bancă acordă, din sumele atrase de la clienţi, credite anuale de 250 milioane u.m. Rata dobânzii la
creditele acordate de bancă este 50%, iar cea plătită deponenţilor săi (pentru depozite în sumă de 250
milioane u.m.) este 22%. Cheltuielile anuale de funcţionare a băncii sunt 46 milioane u.m. Profitul
anual al băncii respective (în milioane u.m.) este: a. 70; b. 125; c. 24; d. 55.
92. La o populaţie activă disponibilă de 25 milioane persoane, rata şomajului a fost 10%. Care va fi rata
şomajului dacă populaţia activă disponibilă creşte cu 2,5 milioane, în condiţiile în care numărul
şomerilor nu se modifică: a. 9,09%; b. 11%; c. 10%; d. 12,5%.
93. Pe o piaţă concurenţială, la preţul de 3 u.m. / bucată, cererea pentru un produs cumulează 400 bucăţi,
iar oferta este de 200 bucăţi. În acest caz se înregistrează: a. un exces de cerere de 600 bucăţi; b. un
exces de ofertă de 200 bucăţi; c. un deficit de marfă de 400 bucăţi; d. un exces de cerere de 200 bucăţi.
94. Un individ cumpără cantităţile x şi y din bunurile X şi Y, pentru a le consuma. Ştim că utilitatea
marginală a lui Y (respectiv UmgY) reprezintă 12 unităţi de utilitate şi că raportul dintre utilitatea
marginală şi preţul lui X (respectiv UmgX / PX) este egal cu 6. În condiţiile optimului în consum,
alegerea consumatorului raţional presupune că preţul bunului Y (în u.m.) este: a. 2; b. 18; c. 0,5; d. 72.
95. Cum evoluează salariul nominal al unui angajat într-o perioadă dată, dacă, pe fondul dublării
preţurilor în acelaşi interval de timp, indicele salariul său real este 80%: a. scade cu 20%; b. creşte cu
160%; c. creşte de 160 ori; d. mărimea lui ajunge 160% faţă de perioada iniţială.
96. Salariul nominal al unei persoane este, în perioada curentă, mai mare cu 20% decât în perioada de
bază. Dacă salariul real a rămas neschimbat, înseamnă că în intervalul respectiv: a. preţurile au crescut
de 2,2 ori; b. nivelul general al preţurilor s-a majorat cu 120%; c. indicele preţurilor a fost 120%; d. preţurile
au scăzut cu 20%.
97. Despre activitatea pe termen scurt a unui agent economic cunoaştem următoarele: la momentul t0,
costul fix = 2.200 u.m.; la momentul t1, costul fix mediu = 10 u.m. / bucată; în perioada analizată,
producţia a crescut cu 10%. Volumul producţiei în cele două momente de timp (Q0, respectiv Q1) a
fost în bucăţi: a. 200; 220; b. 180; 198; c. 2.200; 2.420; d. 220; 242.
98. Considerând funcţia costului total al unei firme CT = 10 + 2Q + 5Q2 (unde Q = producţia agentului
economic), rezultă: a. costul fix mediu CFM = (10 + 2Q) / Q; b. costul variabil CV = (2Q + 5Q2) / 2;
c. costul fix CF = 5Q2; d. costul variabil mediu CVM = 2 + 5Q.
99. Într-o lună, salariul nominal al unui angajat a fost 1.800 u.m. Dacă în luna următoare, el a fost
majorat cu 3%, rezultă că: a. salariul real a crescut; b. salariul real a scăzut, deoarece o mărire doar cu 3%
a salariului nominal nu poate aduce un spor al salariului real; c. salariul real şi-a menţinut nivelul anterior; d.
nu se poate face nici o precizare legată de evoluţia salariului real, fără a avea date despre mişcarea nivelului
preţurilor la bunurile de consum.
100. Producţia unei întreprinderi este de 25 bucăţi din bunul X, iar preţul de vânzare al unui asemenea
produs este 15,84 u.m. / bucată. Ştiind că nivelul costurilor fixe înregistrate de firmă este de 80 u.m. şi
că mărimea costurilor variabile unitare atinge 10 u.m. / bucată, rata profitului firmei (calculată la
costurile totale) este: a. 12,5%; b. 20%; c. 8%; d. 12%.
Simulare concurs de admitere – 1 mai 2022 Grila nr. 1

A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în ordinea în care se succedă
predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)
1. Mă gândesc ce ar trebui să îi spun celui care, după ce a mizat pe cine nu era indicat, a trimis acel e-mail care ne-
a determinat să ne întrebăm dacă și când vor fi repercusiuni, deși era probabil ca totul să devină cum dorea
majoritatea. a. principală + compl. indirectă + subiectivă + circ. de timp + compl. indirectă + atributivă + atributivă +
compl. indirectă + compl. directă + compl. directă + concesivă + subiectivă + predicativă; b. principală + compl.
indirectă + subiectivă + circ. de timp + compl. indirectă + atributivă + atributivă + compl. indirectă + compl. directă +
concesivă + subiectivă + predicativă; c. principală + compl. directă + subiectivă + circ. de timp + compl. directă +
atributivă + atributivă + compl. directă + compl. directă + compl. directă + concesivă + subiectivă + predicativă; d. altă
interpretare.
2. În caz că te vei răzgândi sau în situația în care vei avea idei noi, rămâne să ne anunți ce să facem, mai ales că nu
vrem să lucrăm în paralel, ci să ne completăm. a. circ. condițională + atributivă + principală + subiectivă + compl.
directă + circ. de cauză + compl. directă + compl. directă; b. circ. condițională + atributivă + principală + subiectivă +
compl. directă + circ. de cauză + compl. directă + circ. de cauză + compl. directă; c. circ. condițională + circ.
condițională + principală + compl. directă + compl. indirectă + circ. de cauză + compl. directă + circ. de cauză + compl.
directă; d. altă interpretare.
3. Mă interesează mai puțin că nu ne e dat să plecăm la mare și să ne odihnim puțin, însă nu-mi place că și pe tine
te afectează ce s-a întâmplat cu firma și că nu se știe dacă va fi să se rezolve repede aceste probleme. a. principală
+ compl. directă + compl. directă + subiectivă + principală + compl. directă + subiectivă + subiectivă + subiectivă +
subiectivă; b. principală + subiectivă + subiectivă + subiectivă + principală + subiectivă + subiectivă + subiectivă +
subiectivă + subiectivă; c. principală + subiectivă + subiectivă + subiectivă + principală + compl. directă + subiectivă +
subiectivă + compl. directă + predicativă; d. altă interpretare.
4. Cum terminăm aici, eu plec, că, afurisiți cum sunt și cum mereu par să nu fie mulțumiți, sunt în stare să ne
oblige să muncim peste program. a. circ. de timp + principală + circ. de cauză + circ. de cauză + circ. de mod + circ.
de cauză + compl. indirectă + compl. directă; b. circ. de cauză + principală + circ. de cauză + circ. de cauză +
predicativă + circ. de cauză + compl. indirectă + compl. indirectă; c. circ. de timp + principală + circ. de mod + circ. de
cauză + predicativă + circ. de cauză + compl. indirectă + compl. indirectă; d. altă interpretare.
5. Sigur o să ajungi și tu într-o zi să accepți că mereu ce e să fie se chiar întâmplă. a. principală + subiectivă +
predicativă + subiectivă + predicativă + compl. directă; b. principală + circ. de mod + subiectivă + predicativă + compl.
directă; c. principală + compl. indirectă + compl. directă + subiectivă + compl. directă; d. altă interpretare.
B. Marcaţi varianta corectă de răspuns:
6. Înaintea ta se deschide perspectiva unor frumoși ani de facultate. a. pron. pos., G. cu prep. / compl. circ. de timp; b.
pron. pos., G. cu prep. / compl. circ. de loc.; c. adj. pron. pos., G. acordat / compl. circ. de loc; d. altă interpretare.
7. Entuziaști cum păreți, veți reuși orice vă propuneți. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj. subord. cauzală
(cum „cauzal”) / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză; d. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod.
8. Ce crezi că vei fi peste la finalul facultății? a. pron. int., Ac. / compl. direct; b. pron. int., N. / subiect; c. pron. rel., N.
/ nume predicativ; d. altă interpretare.
9. Viitorul științelor juridice trebuie să ajungă al vostru. a. adj. pron. pos., N. / nume predicativ; b. pron. pos., G. /
nume predicativ; c. pron. pos., sg., N. / nume predicativ; d. altă interpretare.
10. Nu aveți ce spune, grila e ușoară. a. compl. direct / verb nepred., inf. prez., d. refl.; b. pred. verbal / verb pred., inf. cu
val. de conjunctiv, d. refl.; c. compl. indirect / verb pred., inf. prez., d. activă; d. altă interpretare.
11. Vom răspunde cui are întrebări. a. pron. rel., D. / compl. indirect; b. pron. rel., G. / subiect (excepție reală de la N.
subiectului); c. pron. rel., D. / subiect (excepție reală de la N. subiectului); d. altă interpretare.
12. Completați-vă atent foaia de rezolvare a grilei! a. pron. refl., D. / compl. indirect; b. pron. refl., D. / marcă a diatezei
reflexive, fără funcţie sint.; c. pron. pers., D. / atr. pron. datival (în dativ); d. altă interpretare.
13. Vă veți aminti mereu cu drag vara anului 2022, când ați devenit sudenți. a. num. card. cu val. adj., G. / atr. adj.; b.
num. card. cu val. subst., G. / atr. subst. apoziţional (apoziţie neizolată); c. num. card. cu val. subst., pl., N. / atr. subst.
apoziţional (apoziţie neizolată); d. altă interpretare.
14. Aproape că îmi amintesc emoțiile pe care le-am avut și eu la admitere, cu foarte mulți ani în urmă. a. adverb
predicativ / pred. verbal; b. adverb de mod / compl. circ. de mod; c. adverb de mod / nume predicativ; d. altă
interpretare.
1
Simulare concurs de admitere – 1 mai 2022 Grila nr. 1

15. Fiind mereu susținuți, veți deveni niște avocați de renume. a. verb pred., gerunziu, d. pasivă / compl. circ. de cauză;
b. verb nepred., gerunziu, d. pasivǎ / compl. circ. de cauză; c. verb pred., gerunziu, pers. a II-a, pl., d. pasivă / compl.
circ. de cauză; d. altă interpretare.
16. Haide să rezolvăm odată grila asta! a. interjecţie (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal; b. verb predicativ,
imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provenit din interjecţie) / pred. verbal; d. altă interpretare.
17. Ai mai văzut dintre filmele pe care ţi le-am recomandat? a. subst., Ac. cu prep. / compl. direct; b. subst., Ac. cu
prep. / compl. indirect; c. subst., Ac. cu prep. / atr. subst. prep.; d. altă interpretare.
18. Scumpa mea amică, mi-a fost dor de tine! a. adj. pron. pos., V. / fără funcţie sintactică; b. adj. pron. pos., N. / atr.
adj.; c. adj. pron. pos., V. / atr. adj.; d. altă interpretare.
19. Iertate fie-i păcatele, că are destule! a. verb, conj. prez., d. pasivă / pred. verbal; b. verb, imperativ, d. pasivă / pred.
verbal; c. verb cop. (conj. prez.) + nume predicativ (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; d. altă interpretare.
20. Cui îi convine trecerea de la bine la rău? a. adv. de mod cu prep. / compl. circ. de loc; b. adv. de mod cu prep. /
compl. indirect; c. subst. (provenit din adverb), Ac. cu prep. / compl. indirect; d. altă interpretare.
21. Războiul a început fără a fi fost anticipat de cineva. a. verb pred., inf. perfect, d. pasivă, Ac. cu prep. (fără) / compl.
circ. de mod; b. verb pred., inf. prez., d. pasivă / compl. circ. concesiv; c. verb nepred., inf. perfect, d. pasivă / compl.
circ. de mod; d. altă interpretare.
22. Nu-i nimic dacă mai greșești acum, până la admitere mai ai timp să înveți! a. pron. negativ, N. / nume predicativ;
b. pron. negativ, Ac. / compl. direct; c. pron. negativ, N. / subiect; d. altă interpretare.
23. Nu e evident că știți gramatică? a. adv. de mod / nume predicativ; b. adv. de mod / compl. circ. de mod; c. adj., sg.,
N. / nume predicativ; d. altă interpretare.
24. Nimănui nu i-a priit carantina. a. subst., Ac. / compl. direct; b. subst., N. / subiect; c. subst., Ac. / compl. indirect; d.
altă interpretare.
25. De concentrat ce este, nu mai aude nimic în jur. a. verb, supin / compl. circ. de cauză; b. verb, part.cu prep., Ac. /
compl. circ. de mod; c. verb, participiu, N. / compl. circ. de mod; d. altă interpretare.
26. Fie enunțurile: (1) Se știe când vii. (2) N-am când veni. (3) Când ar fi vinovat, l-am pedepsi. (4) Când a supărat-o
atâta, mai poate să îl ierte? (5) Ziua când va veni va fi una de sărbătoare. Cuvintele subliniate sunt: a. sunt adverbe
în (1), (2) și (5), conjuncții în (3) și (4); b. adverbe în toate; c. adverbe în (1), (2), (3) și (5), conjuncție în (4); d. altă
interpretare.
27. Cuvântul a poate fi: (1) prepoziție; (2) interjecție; (3) substantiv; (4) articol; (5) pronume; (6) verb. Sunt corecte: a.
toate; b. numai (1), (2), (4) și (6); c. toate, în afară de (6); d. altă interpretare.
28. Fie enunțurile: (1) O ține una și bună. (2) Una din cele două surori e studentă. (3) Una a venit, alta a plecat. (4)
Nici una nu m-a convins, nici cealaltă. Cuvântul subliniat este: a. pronume în (1), (3) și (4), numeral în (2); b.
adverb în (1), numeral în (2), pronume în (3) și (4); c. numeral în toate; d. altă interpretare.
29. Se dă enunțul: (1) Astfel de oameni, (2) așa-ziși experți în tot și în orice, pretind că știu (3) pe dinafară tratate
întregi, dar, de fapt, (4) în afară de câteva fraze standard, pe care le știu (5) pe dinafară, nu știu nimic. Secvențele
subliniate sunt: a. loc. adj. în (1) și (2), loc. adv. în (3), (4) și (5); b. loc. adv. în toate; c. loc. adv. în (1), (3) și (5), loc.
adj. în (2), loc. prep. în (4); d. altă interpretare.
30. Se dă enunțul: (1) Față de mine se poartă respectuos, dar știu că atunci când nu sunt de (2) față spune tot felul de
lucruri urâte, chiar dacă la o discuție (3) față în față nu va recunoaște asta, așa că (4) în fața mea nu are onoare.
Secvențele subliniate sunt: a. loc. prep. în (1) și (4), loc. adv. în (2) și (3); b. loc. prep. în (1), (3) și (4), loc. adv. în (2);
c. loc. adv. în (1) și (2), loc. adj. în (3), loc. prep. în (4); d. altă interpretare.
31. Fie enunţul: I se potrivește mult noua funcție. Subiectul propoziţiei este: a. subînţeles; b. nedeterminat; c. inclus; d.
altă interpretare.
32. Fie enunţul: În timpul examenului, se concentrează care cum poate. Cuvintele subliniate: a. sunt amândouă relative
subordonatoare; b. este relativ numai primul; c. este relativ numai al doilea; d. altă interpretare.
33. Fie enunţurile: (1) Nu toți am fost împotriva sa. (2) De ce ești mereu împotrivă-i? (3) Eu n-am votat împotriva ei.
Cuvintele subliniate sunt în cazul: a. G. în toate enunțurile; b. D. în toate enunțurile; c. Ac. în (1), D în (2), G. în (3);
d. G. în (1) și (3), D. în (2).

2
Simulare concurs de admitere – 1 mai 2022 Grila nr. 1

34. Interjecția poate fi termen regent: a. numai pentru complemente directe și compl. circ. de scop; b. numai pentru
complemente directe și subiecte; c. pentru orice parte de propoziție; d. altă interpretare.
35. Se dau enunţurile: (1) Cu ce profesor te-ai pregătit? (2) A învățat ce-a învățat, dar acum e destul. (3) Nu ştii ce
simple subiecte ai de rezolvat. (4) Te-ai bucura să ştii ce rezultat vei avea. Cuvântul subliniat este: a. adj. pron.
interogativ în (1), pronume relativ în (2), adverb în (3) și (4); b. adj. pron. interogativ în (1), adj. pron. rel. în (2), (4),
adverb în (3); c. adj. pron. interogativ în (1), adverb în (2) și (3), adj. pron. rel. în (4); d. altă interpretare.
36. Fie enunţul: Îmi doresc ca ele, dragele mele, să aibe un parcurs lin și corect, astfel încât candidata cel mai bine
pregătită să câștige, că nu mi-i deloc indiferent și nu mă sfiiesc să recunosc că mi-i s-ar pare nedrept să fie
defavorizate. Acesta conţine: a. patru greşeli; b. trei greşeli; c. cinci greşeli; d. altă interpretare.
37. Fie enunţul: Pune-ţi-i la punct stimabililor, acum, cât încă mai aveți ocazia, că nu-mi prii atitudinea lor arogantă și
discursul acid de la festivitate, ambele fiind, dealtfel, semnale de alarmă. Acesta conţine: a. patru greşeli; b. trei
greşeli; c. o greșeală; d. altă interpretare.
38. Fie enunţul: Nu vroiam să plec fără să-ți comunic destinația, aceeași despre a cărei traseu noi mai vorbisem și
înainte, că, nu-mi spune că nu ști și tu, datorită neînțelegerilor sau chiar a lipsei comunicării însăși apar cele mai
mari probleme. Acesta conţine: a. opt greşeli; b. șase greşeli; c. patru greşeli; d. altă interpretare.
39. Fie enunţul: Nu fi aşa de convins, domnul meu că, nemaifiindu-ţi adversar, o să-ţi ţin partea; prin urmare, în
continuarea aceleiaşi idei, fii cum ştii că-mi place să fii, adică să nu fi cum nici ţie nu ţi-ar place să fii. Acesta
conţine: a. patru greşeli; b. două greşeli; c. trei greşeli; d. altă interpretare.
40. Se dă următorul enunţ: Pe mine mă îngrijorează sincer decizia pe care o vor lua-o referitor la situația actuală și nu-
mi place despre tine când repeți, ca și concluzie, proverbul cu pasărea care piere pe limba ei. Acesta conține: a. trei
greșeli; b. o greșeală; c. nicio greșeală; d. altă interpretare.
41. Se dau următoarele serii de cuvinte: (1) Coreei, orhideei, odiseei; (2) ceții, gheții, amiezii; (3) procurii, clujencei,
epopeii. Conţin numai forme corecte de genitiv-dativ articulat: a. toate; b. numai prima şi a doua; c. niciuna; d. altă
interpretare.
42. Se dă enunțul: Ia mai contrazi-i și tu, pentru că nu mi-ar prii ca într-o zi să îmi ciocănească la ușă și să mă perturbe
și aș vrea să nu mai greșească și să înțeleagă că nu trebuiau să ne chinuiască așa, ci trebuia să se comporte civilizat.
Dintre (toate) formele verbale utilizate, sunt incorecte: a. niciuna; b. toate; c. una; d. altă interpretare.
43. Fie următoarele afirmații referitoare la punct: (1) Este semn de punctuaţie. (2) Este semn ortografic. (3) Este semn
grafic convenţional în anumite domenii. (4) Ca semn ortografic, punctul se foloseşte în abrevieri şi simboluri la
sfârşitul sau/și în interiorul lor, putând fi obligatoriu, facultativ sau interzis. Dintre acestea, sunt corecte: a. numai
(1) și (2); b. toate; c. numai (1), (2) și (4); d. altă interpretare.
44. Se dă enunțul: (1) Vrând-nevrând, (2) încet-încet trebuie să vă obișnuiți să utilizați corect (3) punctul-și-virgula, că,
altfel, nu aveți cum obține (4) 10-le la examen și nici nu vreți să ajungeți în (5) situația-limită de a vă redacta cu
greșeli până și (6) CV-urile. Cratima este folosită corect în: a. toate; b. toate, în afară de (3); c. numai (1), (4) și (6);
d. altă interpretare.
45. Se dă enunțul: Cât mi-aș dori ca de revelion să fiu pe vreun țărm mediteraneean, într-un amfiteatru somptuos,
bucurându-mă de vreun show fastuos. Acesta conține: a. 3 diftongi; b. 5 diftongi; c. 7 diftongi; d. altă interpretare.
46. Se dă enunțul: (1) Brávo, ai reușit ceea ce (2) altcândvá nu ai fi putut, și anume să îi uimești pe toți (3) corectórii
lucrării tale, așa că (4) adío spaimelor de (5) altădátă. În contextul dat, cuvintele subliniate sunt corect accentuate:
a. toate, dar pot avea și alt accent, în contexte diferite; b. toate, dar pot avea și alt accent, în același context; c. toate, dar
(3) poate avea, cu sens diferit, și un alt accent; d. altă interpretare.
47. Fie enunţul: Candidaților (1) ăștia / (2) ăstora nu le mai poți reproșa nimic, de vreme ce sunt atât de bine pregătiți
datorită propriilor eforturi, dar și profesorilor (3) aceia / (4) acelora care își dedică viața educării destinelor în
formarea (5) ale alor voștri / (6) alor voștri. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2),
(4) şi (6); c. numai (2), (4) şi (5); d. altă interpretare.
48. Se dau următoarele serii: (1) semeț, sfidător, falnic, obraznic; (2) prevenitor, amabil, curtenitor, serviabil; (3)
agasant, enervant, plictisitor, supărător. Conțin numai sinonime: a. doar (1) și (2); b. doar (1) și (3); c. doar (2) și
(3); d. altă interpretare.
49. Fie următoarele cuvinte: (1) milostiv; (2) cuminte; (3) liniștit; (4) autentic; (5) util; (6) adevărat; (7) talentat; (8)
cuviincios; (9) frumos; (10) rentabil. Dintre acestea, pot fi sensuri ale adjectivului bun, în funcție de context, în
diferite expresii: a. toate; b. toate, în afară de (9); c. numai (1), (2), (3), (5) și (8); d. altă interpretare.

3
Simulare concurs de admitere – 1 mai 2022 Grila nr. 1

50. Fie seriile: (1) malițios, răutăcios; (2) a consacra, a stabili; (3) versatil, instabil; (4) escaladă, ascensiune; (5)
belicos, amenințător; (6) curtoazie, gratitudine. Conțin sinonime: a. toate; b. numai (1), (2) și (5); c. toate, în afară de
(6); d. altă interpretare.
51. Care este trăsătura comună a bunurilor economice cu bunurile libere?: a. satisfac nevoi umane; b. constituie
rezultate ale unor activități de producție; c. sunt bunuri rare; d. sunt realizate cu un anumit efort.
52. Când cantitatea cerută dintr-un bun normal crește cu 25% ca urmare a creşterii preţului cu 30%, înregistrăm o
cerere: a. atipică; b. inelastică (cu elasticitate redusă); c. elastică; d. unitar elastică.
53. Având un venit fix disponibil de 1000 u.m., cu care poate cumpăra cămăși la prețul unitar de 250 u.m., sau
pantaloni la prețul unitar de 500 um. În acest caz, costul de oportunitate al cumpărării unei perechi de
pantaloni este dat de cumpărarea a. a două cămăși b. a cel puțin două cămăși; c. a unei singure cămăși; d. a patru
cămăși de pe piață liberă.
54. Bunurile pot circula fără a fi mărfuri prin a. vânzare către un necunoscut; b. cumpărare de la un prieten; c. vânzare-
cumpărare folosind cardul d. moștenire.
55. Utilizarea mai eficientă a factorilor de producție presupune: a. reducerea consumurilor unitare; b. reducerea
productivității muncii; c. creșterea prețului de producție; d. creșterea numărului de lucrători necesari pentru a același
output.
56. Ce reprezintă capitalul fix?: a) acea parte a capitalului formată din bunuri, care participă la un singur ciclu de
producţie; b) acea parte a capitalului format din bunuri, care participă la mai multe cicluri de producţie; c) este capitalul
format din bunuri care nu-și schimbă valoarea de întrebuințare în procesul de producție; d) este parte a capitalului care
nu se consumă în timpul procesului de producție.
57. Într-un interval de timp, dacă indicele costurilor totale este 102%, aceasta înseamnă că: a. a crescut eficiența
economică față de perioada de bază; b. costurile totale sunt mai mari de 1,02 ori față de perioada de bază; c. costurile
totale sunt cu 2% mai mari decât veniturile totale; d. costurile perioadei de bază sunt cu 2% mai mari față de cele ale
perioadei curente.
58. Folosind notațiile: Q = cantitatea produsă; CF = costul fix pe întreaga producție; CV = costul variabil pe
întreaga producție; CT = costul total; CFM = costul fix mediu; CTM = costul total mediu. Costul variabil unitar
se determină astfel: a. CV/Q; b. Q/CV; c. CT/Q; d. Q/CF.
59. Pe termen scurt, pentru producător, când costul variabil total scade mai rapid decât producţia, costul variabil
mediu: a. rămâne neschimbat; b. creşte; c. scade; d. se plafonează.
60. Creșterea productivității factorilor de producție este sursă a: a. creșterii costului marginal; b. reducerii costului
unitar; c. creșterii prețurilor; d. creșterii mai rapide și mai semnificative a consumului de factori de producție.
61. În condiţiile în care producția rămâne constantă ca mărime și calitate, profitul poate creşte dacă: a. veniturile
totale scad, iar costurile totale cresc; b. preţul produsului creşte c. costul total creşte, iar venitul total rămâne
neschimbat; d. preţul produsului scade.
62. Profitul producătorului rezultă dacă a. diferența dintre preţul de vânzare al bunului este cel mult egal cu costul său;
b. suma obţinută atunci când preţul de vânzare al bunului este mai mic decât costul produsului; c. diferenţa dintre cifra
de afaceri şi preţul de vânzare al bunului; d. avem un surplus de venit peste costul total.
63. Profitul constituie: a. o premisă a reducerii costurilor producţiei; b. motivaţia activităţii economice; c. o trăsătură
definitorie a economiei naturale d. diferenţa dintre ceea ce se cheltuieşte şi ceea ce se consumă într-o activitate
economică.
64. Prețul de echilibru este acel nivel de preț la la care se realizează: a. volumul maxim de tranzacții de pe piață; b.
egalitatea între prețuri și costuri; c. maximizarea profiturilor producătorilor; d. valorificarea integrală a producției
realizate.
65. Piața de monopson presupune: a. câțiva ofertanți puternici și un singur producător;; b. un producător și numeroși
consumatori; c. numeroși consumatori și un singur ofertant. d. un singur consumator și mai numeroși ofertanți.
66. O rată lunară a dobânzii egală cu 0,3% înseamnă o rată anuală a dobânzii egală cu: a. 0,036; b. 18%; c. 4,8%; d.
36%.

4
Simulare concurs de admitere – 1 mai 2022 Grila nr. 1

67. Câştigul bancar (profitul bancar brut) este dat de diferența dintre: a. dobânzile plătite de creditori pentru sumele
depuse la bancă şi cheltuielile de capital b. rata dobânzii pe care o practică creditorul și rata dobânzii în economie; c.
rata dobânzii plătite pentru credite şi rata dobânzilor încasate pentru depozite; d. dobânzile încasate pentru creditele
acordate de bancă şi dobânzile plătite deponenţilor pentru sumele depuse la bancă.
68. Creșterea masei monetare se impune atunci când: a. sporește viteza de rotație a banilor; b. crește volumul valoric al
bunurilor și serviciilor vândute; c. este necesară stimularea vânzării de obligațiuni publice; d. autoritatea monetară
decide retragerea de numerar de pe piață.
69. În calitate de titluri de valoare, acțiunile reprezintă: a. sinonimul dividendelor; b. titluri de credit; c. titluri de
proprietate; d. valori imobiliare.
70. Salariul real scade atunci când salariul nominal: a. scade mai mult decât scad preţurile bunurilor de consum; b.
creşte, iar preţurile la bunurile de consum rămân acelaşi; c. nu se modifică, iar preţurile bunurilor de consum scad; d.
creşte mai mult decât se majorează preţurile bunurilor de consum.
71. Dacă înclinaţia marginală spre consum este egală cu 7/8, înclinaţia marginală spre economisire va fi egală cu: a.
8/7; b. 8; c. 7; d. 0,125.
72. Rata şomajului reflectă raportul procentual dintre: a. numărul populaţiei ocupate şi numărul şomerilor; b. populaţia
activă și numărul şomerilor; c. numărul şomerilor şi populaţia activă (disponibilă); d. populaţia activă şi populaţia
ocupată.
73. Un indice al masei profitului egal cu 89% înseamnă că: a. masa profitului din perioada curentă este cu 89% mai
mare decât în perioada de bază; b. diferenţa absolută dintre masa profitului din perioada curentă şi cea din perioada de
bază este 89%; c. raportul procentual dintre masa profitului aferentă perioadei curente şi cea aferentă perioadei de bază
este 89%; d. masa profitului din perioada de bază este cu 89 u.m. mai mică decât cea din perioada curentă.
74. Ce este datoria publică ?: a. ansamblul creanțelor pe care le are statul în relație cu populația; b. ansamblul relațiilor
financiare ale statului care au caracter public; c. suma veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale. d. ansamblul
obligațiilor pe care și le asumă statul prin contractarea de împrumuturi (interne sau externe).
75. Ce reprezintă convertibilitatea monetară?: a. obligația statului de a preschimba moneda națională în titluri de rentă
sau obligațiuni; b. dreptul posesorilor de valută de a cere băncilor preschimbarea banilor respectivi în monedă
națională; c. dreptul statului de a converti sumele în valută ale populației în monedă națională; d. capacitatea unei
monede de a se preschimba pe alte monede în mod liber, pe piața valutară.
76. În ce an a semnat România Acordul de asociere la Uniunea Europeanã (Acordul European): a. 1997; b. 1993; c.
2004; d. 1980.
77. Pe termen scurt, la o producție de 50 bucăți, costul fix mediu este 100 u.m., iar costul variabil total 8.000 u.m.
Rezultă un cost total mediu (în u.m. / bucată) egal cu: a. 8.100; b. 5.000; c. 260; d. 160.
78. Dacă venitul unei perioade este 1.200 u.m., iar economiile constituie a 6-a parte din mărimea lui, rata (medie a)
consumului este: a. 60%; b. a 4-a parte din venit; c. 0,833; d. 16,7%.
79. Pentru produsul P, raportul dintre preţul unitar şi costul unitar este 5/4. În acest caz, rata profitului calculată în
funcţie de cost este. a.125%; b. 8%; c. 25%;d. imposibil de calculat doar cu informaţiile date.
80. La o reducere cu 1/4 a salariului real ca urmare a creşterii cu 20% a preţurilor bunurilor de consum, rezultă că
față de nivelul său inițial, salariul nominal: a. a crescut cu 10%; b. a scăzut cu 10%; c. a scăzut cu 90%; d. a scăzut
cu 0,9%.
81. Între termenii “roman de aventuri” și “beletristică” există un raport de: a. ordonare; b. identitate; c. contrarietate;
d. contradicţie.
82. Din punct de vedere intensional, termenul “carte de bucate” este: a. un termen nevid; b. un termen compus; c. un
termen singular; d. un termen colectiv.
83. Propozițiile “Unele supe sunt reci” și “Unele supe nu sunt reci” NU pot fi: a. împreună adevărate în același timp și
sub același raport; b. împreună false în același timp și sub același raport; c. împreună crezute adevărate de majoritatea
cetăţenilor români; d. împreună crezute plauzibile de unii bucureşteni.
84. Regula adecvării definitorului la conținutul definit vizează: a. ca definiția să nu fie nici prea reală, nici prea
nominală; b. ca definiția să nu fie nici prea omogenă, nici prea eterogenă; c. ca definiția să nu fie nici prea largă, nici
prea îngustă; d. ca definiția nici să nu ne manipuleze, nici să ne lase indiferenţi.

5
Simulare concurs de admitere – 1 mai 2022 Grila nr. 1

85. Modul silogistic aoo-2 este: a. valid; b. nevalid; c. imposibil de exemplificat în limba română; d. un trop eminescian
frecvent.
Fie textul:
“ ‘Tema nu trebuie să fie o pedeapsă sau o armă. Tema trebuie să fie efectiv o posibilitate ca el (elevul – n.red.) să-și
consolideze acasă, să-și însușească foarte bine ceea ce a învățat la școală, să-și întipărească lucrurile acelea în minte, atât’,
a precizat Florentin Gheorghe, profesor de Limba română, la Radio România Actualități. Acesta predă elevilor de
gimnaziu, la o școală din Târgoviște.
Întrebat care este strategia sa în privința temelor, aceasta a răspuns că ‘nu dau o temă doar de dragul de a avea copilul ce să
scrie acasă, adică sunt lecții de comunicare orală, n-am ce temă să le dau acasă. Insist pe lecțiile de gramatică mai mult, dar
și acolo încerc să fac cât pot cu ei, pentru că și temele, eu le dau 30 de exerciții, dar eu vreau să fiu, asta ar trebui să facem
noi, profesorii, să le și corectăm. Am timp într-o oră să corectez 30 de exerciții? Că degeaba le-a făcut copilul dacă le-a
făcut greșit și nu îl verifică nimeni. Ideea e ca eu să-l pot să-l verific. Și atunci îi dau cinci exerciții, cât știu că pot să verific
ora următoare cu el cinci minute, să mă asigur că a înțeles și s-a corectat. (…).’ ”
(Redacţia Edupedu, 27 aprilie 2022, https://www.edupedu.ro/tema-nu-trebuie-sa-fie-o-pedeapsa-sau-o-arma-spune-
profesorul-de-limba-romana-florentin-gheorghe-nu-insist-pe-teorie-de-exemplu-niciodata-nu-mi-s-a-parut-interesant-sa-
mi-spui-definitii/)
86. Exclusiv în lumina textului citat, autorii articolului sunt cel mai bine interpretaţi ca: a. fiind în dezacord cu prof.
Gheorghe; b. relatând concepţiile prof. Gheorghe; c. afirmând că metodele pedagogice ale prof. Gheorghe sunt valabile
doar în Târgoviște; d. deplângând metodele pedagogice ale prof. Gheorghe.
87. Prin fraza “Că degeaba le-a făcut copilul dacă le-a făcut greșit și nu îl verifică nimeni” și contextul ei, prof.
Gheorghe este cel mai bine interpretat ca susţinând că: a. exerciții rezolvate greșit de elevi sunt muncite degeaba în
orice împrejurare; b. exerciții rezolvate greșit de elevi sunt muncite degeaba dacă profesorul nu corectează greșelile cu
asprime; c. exercițiile date ca temă și rezolvate greșit de elevi sunt muncite degeaba dacă profesorul nu corectează
greșelile; d. temele nu ar trebui să existe.
88. Prin fraza “Ideea e ca eu să-l pot să-l verific. Și atunci îi dau cinci exerciții, cât știu că pot să verific ora
următoare cu el cinci minute, să mă asigur că a înțeles și s-a corectat” și contextul ei, prof. Gheorghe este cel
mai bine interpretat ca susținând că: a. elevii ar trebui să aibă teme cât mai mici ca să aibă mai mult timp de joacă;
b. elevii ar trebui să aibă teme cât mai mici ca profesorii să aibă de corectat mai puțin; c. elevii ar trebui să aibă
preponderent teme pe care profesorii să le poată corecta; d. elevii ar trebui să aibă numai teme pentru care profesorii să
îi poată depuncta.
89. Fie silogismul: “Toți elevii sunt persoane creative, și niciun elev nu este leneș; așadar, nicio persoană creativă nu
este leneșă.” Ce lege a validității silogismelor încalcă acesta? a. legea conform căreia un silogism trebuie să aibă
exact trei termeni; b. legea distribuției termenilor; c. legea conform căreia un silogism nu poate avea două premise
afirmative; d. legea conform căreia dintr-o premisă afirmativă și una negativă reiese o concluzie negativă.
90. Fie propoziția: “Unii elevi sunt persoane creative”. Care este obversa conversei sale simple? a. Unele persoane
lipsite de creativitate sunt elevi; b. nicio persoană creativă nu este elev; c. Unele persoane lipsite de creativitate sunt
non-elevi; d. Unele persoane creative nu sunt non-elevi.
Fie următorul scenariu: Fiecare dintre Alina și Raluca au de ales dacă să meargă, separat, la muzeu, film sau cofetărie.
Presate de timp și fără bani, vor merge, fiecare, la fix două dintre acestea, iar alegerile lor pot diferi. Oricine merge la film
nu merge și la cofetărie. Iar oricare dintre ele merge la film dacă şi numai dacă la cofetărie merge cealaltă. Ştim că Raluca
merge la film.
91. Cine unde merge? a. Alina merge la film și la cofetărie, iar Raluca merge la muzeu și la film; b. Alina merge la
muzeu și la cofetărie, iar Raluca merge la muzeu și la film; c. Alina merge la muzeu și la film, iar Raluca merge la film
și la cofetărie; d. Alina merge la muzeu și la cofetărie, iar Raluca merge şi ea tot la muzeu și la cofetărie.
92. Fie propoziția “Dacă Raluca merge la film, atunci Raluca merge și la muzeu.” Care este valoarea ei de adevăr în
scenariul prezentat? a. propoziția este adevărată; b. propoziția este falsă; c. scenariul nu ne permite să stabilim
valoarea de adevăr a propoziției; d. propoziţia este autocontradictorie.
93. Care dintre situațiile următoarele NU este exclusă de scenariul prezentat? a. situația în care: Alina merge la film
și Raluca merge la cofetărie; b. situația în care: dacă Alina merge la muzeu, atunci Raluca merge la cofetărie; c. situația
în care: dacă Alina merge la film, atunci Raluca merge la muzeu; d. situația în care: dacă Alina merge la cofetărie,
atunci Raluca merge și ea la cofetărie.

6
Simulare concurs de admitere – 1 mai 2022 Grila nr. 1

94. Făcând abstracție de scenariul prezentat mai devreme, fie propoziția: “Nu este adevărat că, dacă Alina merge
deopotrivă la muzeu și la film, atunci Raluca merge la cofetărie”. Care dintre următoarele propoziţii de mai jos
este adevărată în aceleași circumstanțe cu aceasta? a. Fie Alina merge la muzeu, fie Raluca nu merge la cofetărie,
fie ambele; b. Alina merge la muzeu și la film, iar Raluca nu merge la cofetărie; c. Raluca merge la muzeu și la
cofetărie, iar Alina nu merge la film; d. Fie Alina merge la muzeu dar nu merge la film, fie Raluca merge la cofetărie,
fie ambele.
Fie următorul scenariu: Rodica și Mihai au de ales, fiecare, un aperitiv și un desert pentru prȃnzul pe care îl vor lua
împreună. Aperitivele sunt zacuscă, drob sau ouă fierte. Deserturile sunt pandișpan, fistic sau pască. Fiecare dintre ei poate
alege un singur aperitiv și un singur desert, iar alegerile lor diferă, și la aperitiv, și la desert. Rodica va alege zacusca dacă
și numai dacă Mihai va alege drobul. Iar Rodica va alege drobul dacă și numai dacă Mihai va alege ouăle fierte. Însă
nimeni nu alege pască, și nici ouăle fierte. Unul dintre Rodica și Mihai alege pandișpanul, iar celălalt alege drobul. Unul
dintre cei doi alege fisticul.
95. Ce aperitiv și ce desert alege Rodica? a. zacuscă la aperitiv și pandișpan la desert; b. drob la aperitiv și fistic la
desert; c. ouă fierte la aperitiv și pască la desert; d. drob la aperitiv și pandișpan la desert.
96. Ce aperitiv și ce desert alege Mihai? a. zacuscă la aperitiv și pandispan la desert; b. ouă fierte la aperitiv și pască la
desert; c. drob la aperitiv și fistic la desert; d. zacuscă la aperitiv și fistic la desert.
97. Care dintre situațiile următoarele este exclusă de scenariul prezentat? a. Rodica alege fisticul și Mihai alege
pandișpanul; b. Rodica alege pandișpanul și Mihai alege fisticul; c. Rodica alege zacusca și Mihai alege drobul; d. Nici
Rodica și nici Mihai nu aleg pasca.
98. Făcând abstracție de scenariul prezentat mai devreme, fie propoziția: “Dacă Rodica nu alege pandișpanul,
atunci fie Rodica alege pasca, fie Mihai alege zacusca, fie ambele.” Care dintre următoarele propoziții este o
consecință logică a acesteia? a. Rodica nu alege pandișpanul; b. Mihai nu alege zacusca; c. Dacă nu este adevărat că
Rodica alege pandișpanul sau pasca, atunci Mihai alege zacusca; d. Dacă este adevărat că Rodica alege pandișpanul,
atunci Mihai alege zacusca.
Fie textul: “Ca suveran, Zeus incarnează, faţă de totalitatea celorlalţi zei, forţa cea mai mare, puterea supremă: Zeus de o
parte, toţi ceilalţi olimpieni adunaţi de cealaltă, Zeus rămîne totuşi mai tare. Faţă de Kronos şi de ceilalţi zei Titani coalizaţi
împotrivă-i ca să-i răpească tronul, Zeus reprezintă justiţia, repartiţia exactă a onorurilor şi funcţiilor, respectul privilegiilor
de care se poate prevala fiecare, grija faţă de ceea ce se cuvine chiar celor mai slabi. În el şi prin el, în regalitatea lui se
conjugă reconciliate, puterea şi ordinea, violenţa şi dreptul. Toţi regii vin de la Zeus, va spune Hesiod in secolul al VII-lea
a.Ch., nu pentru a opune pe monarh războinicului şi ţăranului, ci pentru a afirma că oamenii n-au cu adevărat un rege dacă
acesta nu-şi asumă sarcina de a face să triumfe fără violenţă dreptatea.” (Jean-Pierre Vernant, Mit si religie în Grecia
Antică, traducere de Mihai Gramatopol, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995, pp. 38-39)
99. Care dintre următoarele afirmații se depărtează cel mai mult de sensul afirmațiilor lui Vernant din fragmentul
citat? a. Zeus este simbolul forței nedrepte; b. Zeus este simbolul forței ce însoțește dreptatea; c. Zeus reconciliază
forța și dreptul; d. mitul lui Zeus nu contrazice afirmațiile lui Hesiod.
100. Așa cum îl comentează Vernant pe Hesiod în textul citat, fraza “sarcina de a face să triumfe fără violenţă
dreptatea” exprimă: a. o condiție suficientă pentru apariţia democrației; b. o alegere liberă a oricărui cetățean de a-și
asuma sau nu această sarcină; c. un privilegiu al zeilor și nu al oamenilor; d. o condiție necesară a regalității autentice.