Culegere

BAZA DE ÎNTREBĂRI
Prof. ŢÂŢAN MIHAELA
PENTRU LIMBA ROMÂNĂ
1. În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale:
a) a, ă, â b) i, e, o, u
c) a, i, â, e, o d) e, u, ă
2. Conţin diftongi cuvintele din seria:
a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, stea
c) chiar, gheară, cioc, ceară, sprânceană, maghiar, ureche d) nu-i, să-i, dă-i, ba-i
3. Conţin triftongi cuvintele din seria:
a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă
b) aripioară, leoaică, taioare, creioane
c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară
d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au
4. Conţin hiat cuvintele din seria:
a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţă
b) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochie
c) mâine, mingea, muchea
d) ou, câine, soare, coală
5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria:
a) el, xilofon, geam
b) Maria, eram, chimie
c) recamier, rummy, jeep
d) pistol, puşcă, grenadă
6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:
a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulic
b) in-gi-ner, car-te, at-let
c) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clu
d) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom
7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel:
a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-e
c) a-mne-zi-e d) am-nez-ie
8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:
a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnic
b) des-pre, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfă
c) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-os
d) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma
9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:
a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica
b) radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza
c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza
d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica
10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria:
a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate b) analogă, pitorească, măiestre, patriote
c) analoagă, pitorească, măiestre, patriote d) analogă, pitorescă, măiestre, patriote
11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:
a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat
b) birjar, coşer, crişan, clujan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, angajat
c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat
d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat
12. Identificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor:
a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent
b) buldozer, pick-up, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent
c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent
d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent
a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător
b) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un aşazis prieten, clarobscur, clarvăzător
c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător
14. Sunt scrise corect cuvintele din seria:
a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda
b) înnopta, înota, înăbuşi, înnoda
c) înopta, înota, înăbuşi, înoda
d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda
15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele
nearticulate:
a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi
b) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile
c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii
d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile
16. În exemplul : "Sfârşitul părţii …", este corectă forma:
a) întâi b) a întâia
c) întâia d) antâia
17. Sunt scrise corect cuvintele din seria:
a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti
b) pantofi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; câmpuri pustii
c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii
d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii
18. Sunt corecte formele din seria:
a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi
b) cel dintâi, cea dintâi
c) cel de întâi, cea de întâi
d) cel dintâi, cea dintâia
a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezecea
b) al cincilea - a cincea, al cincisprezecilea - a cincisprezecea
c) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea - a cincisprezecia
d) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea
20. Formele corecte sunt cele din seria:
a) cel deal doilea - cea dea doua
b) ce-l de-al doilea - ce-a de-a doua
c) cel de-al doilea - cea de-a doua
a) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa I
b) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-a
c) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a I
d) anul II, clasa II, anul I, clasa I
22. Forma corectă este:
a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei
b) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei
c) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei
d) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei
a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete
b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete
c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete
d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete
24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria:
a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşi
b) Maria însăşi, Mariei înseşi, Ion însuşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înşişi, copiilor înşişi
c) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi
25. Forma corectă este:
a) Ceea ce spui e corect.
b) Ceace ce spui e corect.
c) Ceeace spui e corect.
d) Cea ce spui e corect.
26. Este corect scrisă fraza:
a) Cel cel vede săl anunţe.
b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe.
c) Cel ce-l vede să-l anunţe.
d) Ce-l cel vede să-l anunţe.
27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria:
a) luom, luaţi b) lom, loaţi
c) luam, luaţi d) loam, loaţi
28. Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria:
a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie
b) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropie
c) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropie
d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie
29. Verbul "a continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria:
a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue
b) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continue
c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue
d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue
30. Sunt corecte formele de viitor din seria:
a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii
b) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi
c) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii
d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi
31. Sunt corecte formele de imperativ din seria:
a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfieştete, nu te sfii (tu)
scrieţi, nu scrieti, fiţi, nu fiti, sfiiţi-vă, nu vă sfiiţi (voi)
b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieşte-te, nu te sfii (tu)
scrieţi, nu scrieţi, fiţi, nu fiţi, sfiiţi-vă, nu vă sfiiţi (voi)
32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria:
a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa
b) (eu) a-şi învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţa
c) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa
d) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa
33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria:
a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxe
b) accese, localuri, grilaje, calapoade
c) chitări, cicatrici, clişee, plaje
d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji
34. Este corectă forma:
a) repercursiune b) repecursiune
c) repercusiune d) repercuziune
35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor:
a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli
b) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgoli
c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli
d) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli
36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază:
"Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai
tăi la meci."
a) una b) două c) trei d) patru
37. Nu conţine nicio greşeală enunţul:
a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii.
b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna aceasta.
c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită.
d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri.
38. Nu există nicio greşeală în enunţul:
a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris.
b) Cei şapte miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris.
c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris.
d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris.
39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria:
a) aspectuos, cearceaf, adălmaş
b) sanguin, orăşan, primăvăratic
c) maiou, dicţiune, disident
d) (a) seconda, ostatec, cismar
40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia:
a) Citesc două cotidiene de mare tiraj.
b) Vila noastră are două niveluri.
c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase.
d) La teză am avut de rezolvat două matrice.
41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria:
a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmán
b) símbol, senátor, carácter, íntimi, duşmán
c) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmán
d) simból, senatór, caractér, intím, dúşman
a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping
b) stewardeză, pulover, kitchs, judo, camping
c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping
d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping
43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor:
a) căptuşală, meritos, ridicol, siringă b) căptuşeală, merituos, ridicol, seringă
c) căptuşală, meritos, ridicul, seringă d) căptuşală, merituos, ridicol, siringă
44. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul:
a) a prevedea b) a avea c) a auzi d) a mânca
45. Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria:
a) turmă, făget, mărăciniş b) pietriş, rămuriş, stol
c) muncitorime, frunziş, brădet d) studenţime, herghelie, roi
46. Cuvântul "predecesor" nu înseamnă:
a) precursor b) premergător c) înaintaş d) urmaş
47. Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt:
a) sinonime b) antonime c) paronime d) omonime
48. Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia:
a) oneros - necinstit
b) ilizibil - clar
c) bulimie - dezgust
d) acribie - neglijenţă
49. Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie:
a) cală b) liră c) soare d) carte
50. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe:
a) áugust - august; bárem - barém; colónie - coloníe; compánie - companíe
b) imóbil - imobíl; literar - literal; actual - inactual; compatibil - incompatibil
c) comédie - comedíe, familial - familiar; abil - inabil; lizibil - ilizibil
d) compánie - companíe, arbitrar - arbitral, acceptabil - inacceptabil; emigrant - imigrant
51. Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime:
a) onest – necinstit b) lizibil - neciteţ
c) copt – necopt d) tot - netot
52. Este neologism cuvântul:
a) limbă b) fiinţă c) a depăşi d) ispravnic
53. Cuvintele "concesie" şi "concesiune", "porţie" şi "porţiune" sunt:
a) variante ale aceluiaşi cuvânt
b) dublete lexicale diferenţiate semantic
c) una din forme este învechită
d) una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară
54. Nu conţine niciun cuvânt din vocabularul fundamental seria:
a) pribeag, sclifosit, poetic, binom
b) halva, emigrant, din, termen
c) avea, onest, caligrafic, dicţionar
d) funcţie, inegal, obsesiv, zece
55. Antonimul cuvântului "a se bucura" este:
a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât
56. Cuvântul "licenţios" înseamnă:
a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios
57. Dintre cele patru cuvinte sinonime, face parte din fondul vechi al limbii:
a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit
58. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice:
a) limbă, casă, masă, operă
b) limbă, floare, vis, loc
c) casă, copil, prefaţă, localitate
d) masă, copac, claritate, adaptare
59. Nu este derivat în limba română cuvântul:
a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă
60. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria:
a) Europa Centrală, Cuibul Dorului, Ministerul de Interne
b) lirica erotică, dor de ţară, învăţământ preuniversitar
c) nouăsprezece, zi - muncă, cumsecade
d) verde de Paris, izmă creaţă, pantoful- doamnei
61. Conţine numai neologisme seria:
a) a estima, construcţie, caracteristic
b) a aranja, clătinare, clasificare
c) evidenţă, a dura, rânduială
d) flintă, paharnic, stolnic
62. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este:
a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza
63. Conţine numai regionalisme seria:
a) iugăr, birău, limbă
b) a săpuni, curechi, păpuşoi
c) cucuruz, barabulă, colb
d) sabău, perjă, a alinta
64. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă:
a) a trândăvi, a arde gazul de pomană
b) a sta ca pe jar
c) a sta pe gânduri
d) a se încălzi
65. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu:
a) inteligenţă b) judecată
c) argument d) considerent
66. Cuvinte polisemantice sunt:
a) masă, baie, război b) conductor, maistru, jurisconsult
c) enciclopedie, castel, prudenţă d) chimie, dicţionar, feminin
67. Cuvintele "brădet, pietriş" sunt:
a) compuse b) derivate
c) colective d) epicene
68. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere:
a) băietan, copilaş, brădet, B.C.R.
b) prim-plan, blănărie, untdelemn, Făt-Frumos
c) O.N.U, N.A.T.O., A.S.I.R.O.M, B.D.R.
d) T.V.R., redactor-şef, tehnico-ştiinţific, miazănoapte
69. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria:
a) despre, cocostârc, tustrei, despot b) destinaţie, desuet, destitui, dezmierda
c) desprinde, dezarticula, dezmoşteni, destăinui d) destoinic, amândoi, înspre, câţiva
70. Sunt formate prin compunere:
a) extraterestru, hipersensibil, ultramodern, arhiplin, supraaglomerat
b) sud-vest, inginer-şef, după-amiază, prim-ministru, clarobscur
c) sfecla roşie, casă de cultură, cravată de mătase, rochie de ocazie, pantofi de damă
d) Radu de la Afumaţi, Ştefan cel Mare, Vălenii de Munte, Baia Mare
71. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale:
a) dis-de-dimineaţă, astă-seară, cu noaptea-n cap, o dată cu găinile
b) gură-cască, zgârie-brânză, nu-mă-uita, floarea-soarelui
c) aducere-aminte, luare-aminte, ţinere de minte, părere de rău, facere de bine,
d) drum-de-fier, pasăre-liră, mâine-seară
72. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale:
a) de jur împrejur, în caz că, chiar dacă, în scopul
b) în vederea, aşa că, de-a binelea, talmeş - balmeş
c) an de an, de voie de nevoie, ici şi colo, pe neaşteptate
d) zi de zi, de-a dura, în afară de, în afară
73. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale:
a) cât de cât, din ce în ce, aşa şi aşa, din cauza
b) în urmă, pe dinăuntrul, cu toptanul, în faţă
c) dimpreună cu, alături de, în locul, cu privire la
74. În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion", cuvintele "lui" sunt:
a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ
c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte
75. În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit",
cuvintele "mai lămurit" sunt:
a) ambele - adverbe
b) primul - adjectiv; al doilea - adverb
c) primul - adverb; al doilea - adjectiv
d) ambele adjective
76. În propoziţiile: "Aşa e firea lui", "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui", cuvintele "aşa"
sunt:
a) adjective
b) adverbe
c) 1, 3 - adverbe; 2 - adjectiv
d) 1, 2 - adjective; 3 - adverb
77. În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă", cuvintele "gata" sunt:
a) adverbe
b) adjective
c) 1 - adverb; 2 - adjectiv
d) 1 - adjectiv; 2 - adverb
78. În exemplul: "astfel de oameni", cuvântul "astfel de " este:
a) adjectiv cu prepoziţie
b) adverb cu prepoziţie
c) locuţiune adjectivală
d) locuţiune adverbială
79. În propoziţia: "Toţi ne gândim la concedii frumoase, la bucurii familiale şi la anii de
odinioară", cuvintele articulate sunt:
a) concedii, bucurii,
b) anii
c) niciunul nu e articulat
d) concedii, bucurii, anii
80. În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic", "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un
nimic", cuvintele "pe nimic", "nimic" şi "un nimic" sunt:
a) substantive
b) 1 - locuţiune adverbială; 2 - pronume; 3 - substantiv
c) pronume
d) 1 - locuţiune adverbială; 2, 3 - pronume
81. "Mi-l omorâră păgânii", cuvântul "mi " este:
a) pronume reflexiv
b) pronume personal în dativ posesiv
c) pronume personal în dativ etic
d) pronume personal în dativ
82. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia:
a) Cheam-o la tine !
b) A luat-o la dreapta.
c) Zi-i înainte, lăutare !
d) Le vede bine la matematică !
83. În exemplele:
"Nicio fată nu a venit"
"Nici fata aceasta nu ştie"
"Niciunul, nu se interesează", există:
a) pronume negative
b) adjective negative
c) adverbe negative fără funcţie sintactică
d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1; adverb în exemplul 2; pronume nehotărât în
exemplul 3
84. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr, o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea
nopţii" (E.Gârleanu), cuvântul "unui" este:
a) adjectiv nehotărât
b) pronume nehotărât
c) articol nehotărât
d) numeral
85. Este corectă forma de infinitiv a verbului:
a) a ţinea
b) a tăcea
c) a pare
d) a place
86. Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar:
a) Elevul este lăudat de profesor. Aş fi mâncat nişte fructe. Să fi venit mai devreme, nu acum.
Poate voi fi făcut bine. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat.
b) Copilul este în camera lui. Problema este dificilă. Era să piardă trenul. Este greu de abordat
aceasta problemă. Aş fi mers şi eu în excursie.
87. Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare:
a) şi, încât, dar, cât b) deci, când, ce, însă
c) sau, deci, ci, ori d) dacă, iar, căci, fiindcă
88. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie:
a) Haina de blană este elegantă.
b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu.
c) Striga de se auzea în stradă.
d) De ! dacă nu te potoleşti !
89. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative:
a) unde, dacă, cât
b) când, deşi, unde
c) cum, când, unde
d) cum, dar, căci
90. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative:
a) care, cine, oricine, când
b) cine, ce, căci, cât
c) cât, ce, care, cine
d) ce, care, ci, cine
91. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv:
a) înaintea, conform, asemenea, înapoia, datorită
b) înaintea, asupra, împotriva, deasupra
c) înaintea, asemenea, înapoia, mulţumită
d) înapoia, asupra, împrejurul, datorită
92. "calea-valea" este:
a) locuţiune adverbială
b) substantiv compus
c) locuţiune substantivală
d) locuţiune prepozitională
93. În exemplul: "Nu l-a văzut pe niciunul dintre ei", cuvântul "niciunul" este:
a) adverb + pronume nehotărât
b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal
c) pronume negativ
d) adverb + numeral cardinal
94. În exemplul: "Drumul era tot mai greu", cuvântul "tot" este:
a) substantiv
b) adverb
c) pronume nehotărât
d) adjectiv
95. Conţine numai adjective invariabile seria:
a) coşcogea, ecosez, continuu, bordo, limpede
b) gri, pepit, perspicace, ferice, cumsecade
c) nou, tulbure, cuminte, precoce, bej
d) dens, treaz, verde, roşu, feroce
96. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine", expresia "Din vreme în vreme" este:
b) locuţiune conjuncţională
c) locuţiune prepoziţională
d) substantiv + prepoziţie
97. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale, seria:
a) fiecare, altul, niciunul b) ce, ai mei, eu
c) sie, însuşi, tot d) unul, oricine, noi
98. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia:
a) Vă las sănătoşi
b) Vă trimit salutări.
c) Vă restitui cartea.
d) Vă doresc numai bine.
99. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este:
a) Poftim şi noi la această prăjitură.
b) Bineînţeles că poftim la acestea !
c) Să-i poftim să intre.
d) Poftim de intră !
100. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs.", cuvântul "ce" este:
a) adjectiv pronominal relativ
b) adjectiv pronominal interogativ
c) pronume relativ
d) pronume interogativ
101. Sintagma care conţine viitorul anterior este:
a) să-l fi văzut venind
b) are să vină devreme
c) va fi venit devreme
d) s-ar fi văzut venind
102. Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie:
a) astfel b) departe c) bine d) repede
103. În exemplul "Vinde pe nimic", expresia "pe nimic", este:
a) pronume negativ + prepoziţie
b) substantiv + prepoziţie
c) locuţiune adverbială
d) locuţiune adjectivală
104. Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale:
a) a-şi aduce aminte, a ţine seama
b) aducere-aminte, băgare de seamă
c) băgător de seamă, trăgător de elită
d) pe nesimţite, nedus la biserică
105. Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de:
a) locuţiune substantivală
b) locuţiune adverbială
c) locuţiune adjectivală
d) substantiv + prepoziţie
106. Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este:
a) substantiv
b) pronume demonstrativ
c) pronume nehotărât compus
d) adjectiv nehotărât compus
107. Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral:
a) Duminică am văzut un film. b) Am mâncat un măr şi două piersici.
c) Am zburat cu un planor. d) Un individ suspect mă urmărea.
108. Expresiile: "în veci", "rând pe rând", "pe de rost", sunt:
a) locuţiuni verbale
b) locuţiuni substantivale
c) locuţiuni adverbiale
d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor
109. În exemplul: "Uite ce ai făcut !", cuvântul "uite" are valoare de:
a) interjecţie
b) verb la indicativ
c) verb la imperativ
d) adverb
110. În expresia "calcă a popă", termenul "a" este:
a) articol posesiv
b) verb auxiliar
c) prepoziţie
d) interjecţie
111. În exemplul "L-am întrebat care este problema.", cuvântul "care" este:
a) pronume relativ
b) adjectiv pronominal relativ
c) pronume interogativ
d) adjectiv pronominal interogativ
112. Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează", are
valoare morfologică de:
b) adverb de mod
c) adjectiv
d) locuţiune adjectivală
113. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi, verbul "a fi" are valoare de:
a) verb copulativ
b) verb auxiliar
c) verb predicativ şi personal
d) verb predicativ şi impersonal
114. În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?", "ce" are valoare de:
a) pronume interogativ
b) adjectiv pronominal interogativ
c) pronume relativ
d) adjectiv pronominal relativ
115. În enunţul "Are şi el un ce profit", cuvântul "ce" are valoare morfologică de:
a) substantiv b) pronume relativ
c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât
116. Identifică enunţul care conţine verb impersonal:
a) Îi ajung banii. b) Nu se mai ajunge cu banii.
c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă.
117. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ:
a) pe deasupra, graţie, în afară de, pe lângă b) potrivit, aidoma, asemenea, contrar
c) în centrul, conform, de pe lângă, conform cu d) împotriva, împrejurul, înaintea, în faţa
118. Identifică verbul care poate fi, în funcţie de context: tranzitiv, copulativ, personal şi
predicativ:
a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge
119. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind":
a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui
120. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături", termenul "totul"
este:
a) adverb
b) pronume nehotărât
c) substantiv
d) adjectiv pronominal nehotărât
121. Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât:
a) Părerea unuia nu contează.
b) Unora dintre ei nu le spusese.
c) Un om intra, altul ieşea.
d) Un copil citea şi doi ascultau.
122. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar, copulativ, predicativ, impersonal:
a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge
123. Identifică varianta corectă a formei de indicativ prezent, persoana a III-a singular, pentru
verbele :
a. crează; cheltuieli; se îmbarcă; rânduie; îşi aroghează; agrează;
b. creează; cheltuieşte; se îmbarcă;rânduieşte; îşi arogă; agreează
c. creează; cheltuie; se îmbarchează; rânduie; îşi arogă; agreiază
124. Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât:
a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă.
b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari.
c) O zi e mai rea, alta zi poate fi mai bună.
d) Copilul a luat-o la fugă.
125. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional - optativ prezent, persoana a
III-a singular, forma inversă:
a) vedea-l-ar, scrie-l-ar, veni-i-ar, închina-s-ar, lua-şi-ar
b) vedea-l-ar, scrie-lar, veni-ar, închinas-ar, luaşi-ar
c) vede-al-ar, scrie-lar, venii-ar, închina-ar, lua-şi-ar
d) vede-l-ar, scriel-ar, venii-ar, închina-ar, lua-şi-ar
126. Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi
ingrădit.", aparţine stilului:
a) beletristic
b) ştiinţific
c) publicistic
d) administrativ
127. Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia
Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei, revoltate de modul în care liderul de la
Bagdad tratează Statele Unite.", este scrisă în stil:
a) publicistic
b) ştiinţific
c) administrativ
d) beletristic
128. În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului
consiliu.":
a) nu există nicio greşeală
b) există o greşeală
c) există două greşeli
d) există mai multe greşeli
129. În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită.", cuvântul "cui" este:
a) subiect în dativ
b) subiect în nominativ
c) complement indirect în dativ
d) complement direct în dativ
130. În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii.", există:
a) două predicate nominale
b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu
c) două predicate verbale
d) un predicat nominal şi unul verbal
131. În propoziţia: "Ajunge în două ore.", cuvântul "două" este:
a) apoziţie
b) atribut substantival prepoziţional
c) atribut adjectival
d) complement circumstanţial de timp
132. În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină", cuvintele "în trăsură"
şi "în maşină" sunt:
a) complemente indirecte
b) complemente circumstanţiale de mod
c) complemente circumstanţiale de loc
d) atribute substantivale prepoziţionale
133. În propoziţia: "De jur - împrejur erau flori.", complementul circumstanţial de loc este
exprimat prin:
b) locuţiune substantivală
c) substantiv compus
d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională
134. În propoziţiile : "Vorbim de examen". "Ne pregătim de examen.", cuvintele "de examen"
sunt:
a) ambele - complemente circumstanţiale de mod
b) ambele - complemente circumstanţiale de scop
c) ambele - complemente indirecte
d) (vorbim) de examen - complement indirect; (ne pregătim) de examen - complement
circumstanţial de scop
135. În propoziţia "Se cunoşteau de mici.", cuvântul "de mici" este:
a) complement circumstanţial de cauză
b) complement indirect
c) complement circumstanţial de timp
d) complement circumstanţial de mod
136. În propoziţia "Umbla după câstig", cuvântul "după câştig" este:
a) complement indirect
b) complement circumstanţial de scop
c) complement circumstanţial de mod
d) complement circumstanţial de cauză
137. În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit", cuvântul "de ..... citit" este:
a) complement indirect
b) complement circumstanţial de cauză
c) complement circumstanţial de timp
d) complement circumstanţial de mod
138. În propoziţia "Neînvăţând, nu vei avea şansă de reuşită.", cuvântul "Neînvăţând" este:
a) complement circumstanţial de mod
b) complement circumstanţial de timp
c) complement circumstanţial de cauză
d) complement circumstanţial de scop
139. În fraza: "Fugim, căci e totuna de stai pe loc", propozitia "de stai pe loc" este:
a) subiectivă
b) predicativă
c) completivă directă
d) circumstanţială de loc
140. În frazele: "E bine cum lucrează. Procedează cum poate.", propozitiile "cum lucrează" şi
"cum poate" sunt:
a) amândouă - circumstanţiale de mod;
b) prima - completivă directă; a doua - circumstanţială de mod
c) prima - subiectivă; a doua - circumstanţială de mod
d) amândouă - completive directe
141. În fraza: "Primesc cu plăcere pe oricare prieten care mă vizitează", propoziţia subordonată
este introdusă prin:
a) pronume relativ
b) adjectiv pronominal nehotărât
c) pronume nehotărât
d) adverb relativ
142. În frazele: "Nu-i place cum lucrează. Nu se ştie cum lucrează. Nu ştie cum lucrează.",
propoziţiile introduse prin "cum" sunt:
a) toate trei - subiective
b) toate trei - circumstanţiale de mod
c) toate trei - completive directe
d) primele două - subiective, a treia - completivă directă
143. În fraza: "Cui place să roşească, roşească", subordonatele sunt:
a) amândouă - completive directe
b) prima - completivă indirectă; a doua - subiectivă
c) amândouă - subiective
d) prima - subiectivă; a doua - completivă directă
144. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi", propoziţiile introduse prin "că"
sunt:
a) amândouă - predicative
b) amândouă - circumstanţiale de mod
c) prima - predicativă; a doua - subiectivă
d) amândouă - subiective
145. În fraza: "O să-i pară rău că n-a venit", propoziţia subordonată este:
a) subiectivă
b) completivă indirectă
c) completivă directă
d) circumstanţială de cauză
146. În fraza "Când ai mâncat atâta, sigur că ţi-a fost rău.", propoziţia "Cănd ai mâncat atâta"
este:
a) subiectivă
b) circumstanţială de cauză
c) circumstanţială condiţională
d) circumstaţtială de timp
147. În fraza: "Mergi până oboseşti.", subordonata este:
a) circumstanţială de mod
b) circumstanţială de loc
c) circumstanţială de timp
d) circumstanţială concesivă
148. În frazele:
1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă";
2) "M-aş mira să-l văd venind", subordonatele sunt:
a) completive indirecte
b) 1) - circumstanţială de scop; 2) - completivă indirectă
c) circumstanţiale condiţionale
d) 1) - circumstanţială condiţională; 2) completivă indirectă
149. "Spune-i, dom' ne, să mă lase în pace, că nu-mi văd capul de treabă!"
În textul de mai sus există:
a. patru semne de punctuaţie
b. cinci semne de punctuaţie;
c. şase semne de punctuaţie;
d. şapte semne de punctuaţie;
150. Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă, ca în biserică" este întrebuinţată pentru:
a. coordonarea a două părţi de propoziţie;
b. coordonarea a două părţi de vorbire;
c. evitarea unei cacofonii;
d. enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel;
151. În perioada 2 septembrie-7 septembrie, pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă, din
sud-estul ţării, SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor.
În textul de mai sus, cratima este:
a. numai semn de ortografie;
b. numai semn de punctuaţie;
c. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie;
d. de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie; (punctuaţie: primele două;
ortografie: ultimele două)
152. "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul
2010, la Timişul-de-Sus."
În textul de mai sus există:
a. trei greşeli de scriere;
b. patru greşeli de scriere;
c. cinci greşeli de scriere;
d. şapte greşeli de scriere;
153. Identifică seria corectă:
a. Câmpia-de-Vest, Editura Humanitas, prim-ministru, Sfarmă-Piatră, câine-lup;
b. Câmpia-de-Vest, Editura-Humanitas, prim ministru, Sfarmă-Piatră, câine-lup;
c. Câmpia de Vest, Editura Humanitas, prim-ministru, Sfarmă-Piatră, câine-lup;
d. Câmpia de Vest, Editura Humanitas, prim-ministru, Sfarmă Piatră, câine-lup;
154. Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată:
a. Academia română, Excelenţa voastră, Muzeul literaturii române, Şcoala Numărul 2;
b. Academia Română, Excelenţa voastră, Muzeul Literaturii Române, Şcoala Numărul 2;
c. Academia Română, Excelenţa Voastră, Muzeul literaturii române, Şcoala Numărul 2;
d. Academia Română, Excelenţa Voastră, Muzeul Literaturii Române, Şcoala numărul 2;
155. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe:
a. ac-ru, ast-ma-tic, a-tlet, ling-vist, paş-opt-ist;
b. ac-ru, ast-ma-tic, at-let, ling-vist, pa-şop-tist;
c. a-cru, as-tma-tic, a-tlet, ling-vist, paş-opt-ist;
d. a-cru, ast-ma-tic, a-tlet, lin-gvist, paş-opt-ist;
156. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate:
a. (al) dóisprezecelea, matúr, repórter, véveriţă, zeróuri;
b. (al) doisprezécelea, matúr, reportér, véveriţă, zeróuri;
c. (al) dóisprezecelea, mátur, reportér, véveriţă, zeróuri;
d. (al) doisprezécelea, matúr, reportér, veveríţă, zeróuri;
157. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong:
a. alee, cereale, fuior, nuia; b. articulaţie, cereale, fuior, roi;
c. cooperaţie, iarbă, roi, soare; d. fuior, iarbă, nuia, soare;
158. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate:
a. - Întreabă, domnule tot ce doreşti, că, vrând-nevrând, tot nu ai de unde să capeţi alte
informaţii.
b. - Întreabă, domnule, tot ce doreşti, că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii.
c. - Întreabă, domnule, tot ce doreşti, că, vrând-nevrând, tot nu ai de unde să capeţi alte
informţtii.
159. Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte:
a. azalee, epopee, femeie, ideie, scânteie;
b. azalee, epopee, femeie, idee, scânteie;
c. azalee, epopeie, femeie, idee, scânteie;
d. azaleie, epopee, femee, ideie, scânteie;
160. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni:
a. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-şi pune pofta în cui - a pofti; coadă de topor - băţ; întors pe
dos - supărat;
b. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-si pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - trădător;
întors pe dos - supărăt;
c. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-şi pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - trădător;
întors pe dos - boţit;
d. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-si pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - băţ; întors
pe dos - inversat;
161. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice:
a. dureri nevralgice, firesc şi natural, mujdei de usturoi, ortografie corectă, scurtă alocuţiune;
b. dureri musculare, firesc şi prietenos, mujdei, ortografie îngrijită, alocuţiune;
c. dureri musculare, firesc şi natural, mujdei de usturoi, ortografie îngrijtă, alocuţiune;
162. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect:
a. fair-play, i-mail, etetera, curriculum vitae;
b. fairplay, e-mail, et cetera, curriculum vitae;
c. fair-play, e-mail, etcetera, curriculum vitae;
d. fair-play, e-mail, etcetera, curiculum vitae;
163. Identifică seria în care acordul este corect realizat:
a. douăsprezece octombrie, locul al optulea, noi-veniţi, voi trebuiaţi (să plecaţi);
b. douăsprezece octombrie, locul al optălea, nou-veniţi, voi trebuia (să plecaţi);
c. douăsprezece octombrie, locul al optulea, nou-veniţi, voi trebuia (să plecaţi);
164. Identifică seria în care există numai arhaisme:
a. crenel, irod, polcovnic, truver;
b. cetate, cneaz, ipohondru, postelnic;
c. chezaş, greşale, ispravnic, ordonanţă;
d. armaş, feregea, pârău, părete.
165. Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime:
a. a ghici - a intui, a întrezări, a prevedea;
b. intelect - cerebral, gândire, judecată;
c. a judeca - a chibzui, a condamna, a cugeta;
d. mândru - chipeş, orgolios, trufaş;
166. Identifică seria în care există numai antonime:
a. bun - amar; a moşteni - a dezmoşteni; mic - mediu;
b. adevăr - minciună; aici - acolo; diluat - concentrat;
c. acum - atunci; amor - ură; a merge - a obosi;
d. amic - prieten; macrocosmios - microcosmos; sătul - nesătul;
167. Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate:
a. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. Preotul respectă tipícul slujbei religioase.
Fructele de áfin sunt amarui. Prin casatorie cu sora mea, el mi-a devenit afín.
b. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. Preotul respecta típicul slujbei religioase.
Fructele de áfin sunt amărui. Prin căsătorie cu sora mea, el mi-a devenit afín.
c. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. Preotul respectă típicul slujbei religioase.
Fructele de afín sunt amărui. Prin căsătorie cu sora mea, el mi-a devenit afín.
d. A remarcat típicul comportament al prietenei sale. Preotul respectă tipícul slujbei religioase.
Fructele de áfin sunt amărui. Prin căsătorie cu sora mea, el mi-a devenit afín.
168. Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor:
a. a fi cu nasul de ceară - mofturos, neatent, supărăcios;
b. inimă albastră - melancolie, mâhnire, tristeţe;
c. a pune la cale - a îndruma, a gândi, a se sfătui;
d. dus pe gânduri - absorbit, preocupat, trist;
169. Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial:
a. a alerga - alerg, alergare, alergător;
b. cal - călăreţ, căluţ, căluţi;
c. a fi - fiinţă, fiu, nefiinţă;
d. a vedea - nevăzător, nevăzut, a prevedea;
170. Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă:
a. curcubeu - curcubee; hidrant - hidranţi; leah - leşi; leş - leşuri;
b. curcubeu - curcubeie; hidrant - hidrante; leş - leşuri; mesa - mese;
c. curcubeu - curcubee; leah - leşi; leş - leşuri; pai - paie;
171. Identifică seria care conţine forme corecte:
a. a apărea, doi septembrie, înşală, patrusprezece, voluptos;
b. a apăre, două septembrie, înşală, paisprezece, voluptuos;
c. a apărea, doi septembrie, înşeală, paisprezece, voluptuos;
d. a apărea, două septembrie, înşală, paisprezece, voluptuos;
172. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate...",
prepoziţia "prin" intră în relaţie cu:
a. al pădurii;
b. întuneric;
c. mândrul.
173. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară.", cuvintele
"aşa plăcute" sunt la:
a. comparativ de superioritate;
b. superlativ absolut;
c. superlativ relativ.
174. Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în
excursie." sunt, în ordine:
a. adverb şi adverb;
b. adverb şi conjuncţie;
c. conjuncţie şi adverb;
d. conjuncţie şi conjuncţie.
175. În propoziţia : "A fost odată un împărat", verbul "a fost" este:
a. auxiliar;
b. copulativ;
c. predicativ.
176. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci", cuvintele "în spatele" formează:
a. o locuţiune adverbială;
b. o locuţiune prepoziţională;
c. o propoziţie compusă.
177. În propoziţia : " Se vede venind o maşină", cuvântul "o" este:
a. articol;
b. numeral;
c. pronume.
178. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a
răsărit", există:
a. un pronume;
b. două pronume;
c. trei pronume.
179. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă", este:
a. articol hotărât;
b. pronume personal;
c. pronume posesiv.
180. În fraza : "Stăpâne, ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot, ascultă-mă şi du-te la boier de-i
spune cum te-am învăţat", există:
a. numai subiecte neexprimate incluse;
b. numai subiecte neexprimate subînţelese;
c. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese;
d. numai subiecte exprimate şi subiecte incluse.
181. În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine, prietene", cuvântul "prietene " este:
a. complement direct;
b. fără funcţie sintactică;
c. subiect.
182. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el", există:
a. un complement;
b. două complemente;
c. trei complemente.
183. În structura : "Mă gândesc a telefona", cuvântul "a telefona" este:
b. complement indirect;
c. complement circumstanţial de mod.
184. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună", cuvântul "Mihai" este:
a. apoziţie;
b. complement;
c. subiect.
185. În propoziţia : "Mai taci din gură, omule!", subiectul este:
a. exprimat simplu;
b. neexprimat inclus;
c. neexprimat subînţeles.
186. Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este:
b. fără funcţie sintactică;
c. subiect.
187. În propoziţia : "În acea zi, Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament", există:
a. un atribut şi două complemente; b. două atribute şi un complement.
c. două atribute şi două complemente; d. un atribut şi trei complemente;
188. Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este:
a. atribut adjectival;
b. atribut pronominal;
c. fără funcţie sintactică.
189. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală", există:
a. o parte de vorbire fără funcţie sintactică;
b. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică;
c. trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică;
d. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică;
190. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor, tu nu ştii nici măcar
ceea ce vorbesc ei", există:
a. trei propoziţii;
b. patru propoziţii;
c. cinci propoziţii.
191. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul, că aşa tremura de tare, de parcă-
l zghihuia dracul" sunt, în ordine:
a. principală, circumstanţială de cauză, subiectivă, consecutivă;
b. principală, subiectivă, consecutivă, circumstanţială de cauză;
c. principală, subiectivă, circumstanţială de cauză, consecutivă.
192. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili
privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt:
a. principală şi atributivă;
b. principală şi subiectivă;
c. subiectivă şi atributivă.
193. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte, ce-i şi cum se nimereşte" este:
a. circumstanţială de mod;
b. predicativă;
c. principală;
d. subiectivă
194. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi
anul acesta, mam'mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de
10 Mai", se obţine:
a. un complement circumstanţial de cauză;
b. un complement circumstanţial de scop;
c. un complement circumstanţial de mod.
195. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine, însă aşteaptă mai întâi sfârşitul
partidei, fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii", raporturile dintre
propozitii sunt, în ordine:
a. coordonare adversativă, coordonare prin juxtapunere, coordonare concluzivă.
b. coordonare adversativă, coordonare prin juxtapunere, coordonare copulativă;
196. În fraza : "V-am spus, cum mi se pare, de nu îţi fi uitat, că lupul se-ntâmplase s-ajungă
împărat", există:
a. trei propoziţii;
b. patru propoziţii;
c. cinci propoziţii.
197. În fraza : "Aşa e lumea asta şi, de-ai face ce-ai face, rămâne cum este ea; nu poti s-o întorci,
măcar să te pui în ruptul capului", există:
a. o propoziţie subordonată circumstanţială;
b. două propoziţii subordonate circumstanţiale;
c. trei propoziţii subordonate circumstanţiale.
198. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa", din textul ; "Aş ruga pe luminăţia-sa a
ne ospăta", se obţine:
a. o propoziţie completivă directă;
b. o propoziţie completivă indirectă;
c. o propoziţie subiectivă.
199. În fraza :Cum a ajuns pe plajă, s-a simţit minunat", prima propoziţie este:
a. circumstanţială de mod;
b. circumstanţială de timp;
c. circumstanţială de cauză.
200. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :
a. Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia.
b. Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată.
c. La marginea acestui sat este un stadion mare.
d. I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori
201. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare.", cuvântul “noastră" este în
cazul :
a. nominativ
b. acuzativ
c. dativ
d. genitiv
202. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este :
a. prepoziţie
b. conjuncţie
c. pronume reflexiv
d. adverb
203. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet." (M.
Eminescu) are valoarea morfologică de :
a. adjectiv
b. adverb de mod
c. verb la participiu
d. substantiv
204. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte, îţi dau dreptate, pe de alta, trebuie să-ţi spun că
exagerezi." este :
a. articol nehotărât
b. pronume nehotărât
c. adjectiv pronominal nehotărât
d. numeral cardinal
205. Prepoziţia “împotriva" este construită cu genitivul în enunţul :
a. S-au ridicat multe glasuri împotrivă.
b. Împotriva noastră nu a fost nimeni
c. Au luptat cu îndârjire împotriva lui
d. Copiii din cartier joacă împotriva voastră
206. În enunţul “Contrar voinţei voastre, am venit aici", cuvântul “contrar" este în cazul :
a. acuzativ b. genitiv c. dativ d. vocativ
207. Verbul “a ajunge" este predicativ, personal, tranzitiv în enunţul :
a. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun.
b. Ajunge cât ai vorbit !
c. Va ajunge la timp
d. Te ajung eu mai târziu !
208. Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria :
a. cicatrice, vulpoi, carte
b. hârtie, bebe, creion
c. unchi, învăţătoare, matrice
d. secerătoare, tei, unghi
209. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria :
a. aprilie, aur, eroism, muşeţel
b. sânge, atletism, curaj, nazuri
c. moravuri, ochelari, vineri, represalii
d. creştinism, soare, unt, catană
210. Se pot forma substantive de genul feminin, prin adăugarea desinenţei “ă", la toate
substantivele din seria :
a. cal, nor, lup, foc, var
b. şcolar, elefant, băiat, elev
c. inginer, bunic, prieten, suedez
d. copil, urs, lup, stejar
211. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria :
a. accidente, căpşuni, plăji, hoteluri, sore
b. accidenţi, căpşune, plaje, hoteluri, surori
c. accidenţi, căpşune, plăji, hoteluri, surori
d. accidenţi, căpşune, plaje, hoteluri, sore
212. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt :
a. gen, număr, caz
b. gen, timp
c. mod, timp, persoană
d. gen, număr, caz, persoană
213. În enunţul “Dau cartea copilului.", substantivul “copilului" este în cazul :
a. nominativ
b. genitiv
c. dativ
d. genitiv sau dativ, topica menţinând ambiguitatea
214. În enunţul “Plimbându-se prin parc, Ion te va fi văzut şi pe tine", verbul “va fi văzut" este la
diateza :
a. activă
b. reflexivă
c. pasivă
d. activă sau pasivă, contextul menţinând ambiguitatea
215. În textul : “În pacea iernii, codrul minunat dormita. După o tăcere lungă, ascultam duruitul
scurt, de darabană, al ciocănitorii celei mari." (M. Sadoveanu), există :
a. 5 articole
b. 6 articole
c. 7 articole
d. 8 articole
216. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban, un cioban ca atâţia alţii.", adjectivul
“simplu" înseamnă :
a. neevoluat
b. primitiv
c. obişnuit, banal
d. rudimentar
217. În versurile : “Copilo, tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează, Doino, tu
inima ne-o frângi." (G. Cosbuc), substantivele “copilo" şi "Doino" :
a. sunt subiecte
b. nu au funcţie sintactică
c. sunt atribute substantivale apoziţionale
d. primul are funcţie de subiect, iar al doilea nu are funcţie sintactică
218. În enunţul : “Dă-i bătaie, băiete !", pronumele personal în dativ “-i" :
a. nu are funcţie sintactică
b. este complement indirect
c. are funcţia sintactică de atribut pronominald. este complement direct
219. Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul :
a. Are să înveţe mai mult pentru examen.
b. Băieţii au jucat fotbal toata ziua.
c. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată.
d. În anul următor, poetul avea să vină la Bucureşti.
220. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace.", cuvântul
“tuturor"
este :
a. pronume nehotărât
b. adjectiv pronominal nehotărât
c. adjectiv propriu-zis
d. numeral colectiv
221. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna.", cuvântul “noastră" este în
cazul:
a. nominativ
b. acuzativ
c. dativ
d. genitiv
222. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este :
a. personal
b. de întărire
c. reflexiv
d. posesiv
223. În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi.", sintagma “pe faţa" este :
a. substantiv cu prepoziţie
b. adverb precedat de o prepoziţie
c. locuţiune adverbială
d. locuţiune prepoziţională
224. Verbul “a pustii" la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular, are
forma :
a. pustiam b. pustiisem c. pustii d. pustiii
225. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv, singular, cu articol nehotărât din seria :
a. cinstii, lenei, onoarei, gardei
b. cinstii, lenii, onorii, gardei
c. cinstei, lenei, onoarei, gărzii
d. cinstei, lenii, onorii, gărzii
226. Este corectă expresia :
a. oameni grei de pornit
b. directorii noi-aleşi
c. tineri liberi-cugetători
d. persoane nou-venite
227. În propoziţia : “Mă doare capul.", substantivul “capul" are funcţia sintactică de :
a. subiect
b. complement direct
c. nume predicativ
d. atribut
228. În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. Eminescu), cuvântul
“ieri" este :
a. substantiv
b. adjectiv
c. adverb
d. nu se poate preciza valoarea gramaticală
229. Sunt intranzitive toate verbele din seria :
a. a scrie, a gândi, a face
b. a se mândri, a se mira, a se teme
c. a se bucura, a vorbi, a pleca
d. a avea, a citi, a fi
230. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră.", “o dată" este :
a. numeral adverbial
b. numeral multiplicativ
c. locuţiune adverbială
d. substantiv precedat de articol nehotărât
231. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari.", cuvântul “câteşitrei" este :
a. numeral distributiv
b. numeral fracţionar
c. numeral adverbial
d. numeral colectiv
232. În versul : “.şi somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă." (M. Eminescu), substantivul
“vieţii" are funcţia sintactică de :
a. complement indirect în dativ
b. atribut substantival în genitiv
c. atribut substantival în dativ
d. atribut substantival apoziţional
233. Nu au aceeaşi formă, la toate cazurile, adjectivele pronominale de întărire de :
a. genul masculin, numărul plural
b. genul masculin, numărul singular
c. genul feminin, numărul singular
d. genul feminin, numărul plural
234. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă,/ Albă ca zăpada iernii, dulce ca o zi
de vară" (M. Eminescu), “surâzândă" este :
a. adverb de mod
b. verb la gerunziu acordat
c. adjectiv propriu-zis
d. verb la participiu
235. Verbul “a fi" este predicativ în enunţul :
a. Ar fi fost lăudat, dacă ar fi meritat.
b. Tinerii au fost într-o excursie la munte.
c. Să fi învăţat, ai fi ştiut.
d. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului.
236. Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul :
a. Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina.
b. Am plantat în curte zece pomi.
c. Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei.
d. Le-a adus celor doi copii câte o minge.
237. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat, ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută.",
“pentru aceea" este :
a. locuţiune pronominală
b. locuţiune adverbială de cauză
c. locuţiune adverbială de scop
d. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie
238. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. Erau
geamurile unor cafenele boiereşti.", substantivele au, în ordine, următoarele funcţii sintactice ;
a. Cl; Cd; As prep; Ci; S, Ci
b. Cl; Cd; Ci; S; As gen
c. Cl; S; Ci; Ci; NP; As gen
d. Cl;S; As prep; As gen; NP; As gen
239. Există un verb la diateza pasivă în construcţia :
a. Florile vor fi scumpite în perioada ierni.i
b. Părintii sunt plecaţi la mare.
c. Era bine să fi certat copilul la timp.
d. Hainele tale erau ude.
240. Este locuţiune adverbială construcţia :
a. în veci
b. mâine-seară
c. în jurul
d. de acolo
241. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ! l-a apucat pe ied de gât."
a. nu are funcţie sintactică
b. predicat verbal
c. predicat nominal
d. complement circumstanţial de mod
242. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină.", cuvântul “-i" este :
a. pronume personal
b. pronume posesiv
c. verb predicativ
d. verb copulativ
243. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa.", cuvântul “a cărei"
determină :
a. substantivul “pâine"
b. substantivul “mireasmă"
c. verbul “a umplut"
d. propoziţia 1
244. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii :
a. contra, împotriva, asupra
b. contrar, graţie, potrivit
c. conform, multumită, asemenea
d. pentru, peste, lângă
245. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele.", cuvântul “melodiile" are funcţia
sintactică de :
a. complement direct
b. complement indirect
c. subiect
d. atribut
246. În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri.", predicatul “e dovedit" este exprimat prin :
a. verb la diateza activă
b. verb la diateza pasivă
c. expresie verbală impersonală
d. locuţiune verbală
247. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul :
a. Cutreierasem tot ţinutul.
b. Un tot se compune din mai multe părţi.
c. A căzut în apă cu tot cu bagaje.
d. Drumul era tot mai greu.
248. În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun.", cuvântul “cel" este .
a. articol demonstrativ (adjectival)
b. pronume demonstrativ de depărtare
c. pronume demonstrativ de identitate
d. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare
249. În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul :
a. conjunctiv
b. imperativ
c. indicativ
d. infinitiv
250. Există locuţiune adverbială în enunţul :
a. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia.
b. De vreme ce n-ai înţeles, nu are rost să reiau discuţia.
c. Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi.
d. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri.
251. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ, timpul :
a. prezent
b. imperfect
c. mai mult ca perfectul
d. perfectul simplu
252. Verbul “privii" este la modul indicativ, timpul :
a. perfect simplu, persoana a III-a
b. perfect simplu, persoana I
c. imperfect, persoana I
d. mai mult ca perfectul, persoana a III-a
253. Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare :
a. adversativă b. disjunctivă
c. conclusivă d. copulativă
254. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă." Există :
a. o locuţiune adjectivală
b. o locuţiune substantivală
c. o locuţiune adverbială
d. un substantiv cu prepoziţie
255. Exprimă o acţiune realizabilă, posibilă sau dorită modul :
a. indicativ
b. condiţional-optativ
c. conjunctiv
d. imperativ
256. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte, pronumele :
a. posesiv
b. relativ
c. nehotărât
d. negativ
257. În enunţul : “De-a veni pe aici, spune-i să rămână.", verbul “a veni" este la :
a. modul infinitiv, timpul prezent
b. modul indicativ, timpul perfect compus
c. modul condiţional optativ, timpul prezent
d. modul indicativ, timpul viitor
258. În enunţul : “Cartea mea-i, fiule, o treaptă." (T. Arghezi), cuvântul “mea" este :
a. pronume posesiv în cazul genitiv
b. pronume posesiv în cazul nominativ
c. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ
d. pronume posesiv în cazul acuzativ
d. pronume reflexi
259. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă.", cuvântul “şi"
are, în ordinea apariţiei, următoarele valori :
a. conjunţtie coordonatoare copulativă; adverb de mod; pronume reflexiv
b. conjuncţie coordonatoare copulativă; adverb de mod; pronume reflexiv
c. pronume reflexiv; adverb de mod; conjuncţie coordonatoare copulativă
d. pronume reflexiv
260. În enunţul : “Am greşit, dar nu m-a certat.", cuvântul “dar" este :
a. adverb
b. conjuncţie
c. prepoziţie
d. substantiv
261. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc :
a. ordinale
b. adverbiale
c. colective
d. multiplicative
262. Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte :
a. prepoziţie
b. adverb
c. conjuncţie coordonatoare
d. conjuncie subordonatoare
263. În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe", cuvântul
“ale cărei" este :
a. pronume interogativ
b. adjectiv interogativ
c. pronume relativ
d. adjectiv pronominal interogativ
264. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului
în cazul :
a. nominativ
b. acuzativ
c. dativ
d. genitiv
265. Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte :
a. cu condiţia să; în momentul când; în locul unde
b. la un loc cu; în loc să; în afară de;
c. în jurul; în faţa; în susul
d. în caz că; chit că; înainte să
266. Substantivele “atletism","aur", “potasiu" :
a. sunt cu variabile
b. nu au gen
c. sunt defective de numărul singular
d. sunt defective de numărul plural
267. Este corectă construcţia :
a. împotriva alcoolului şi tutunului
b. împotriva alcoolului şi a tutunului
c. graţie disciplinei şi a efortului
d. conform legilor şi a normelor în vigoare
268. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în
enunţul :
a. Cum îţi aşterni, aşa vei dormi.
b. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ?
c. Cum nu şi-a repetat, a luat o nota mică.
d. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ?
269. “Cât" este adverb în enunţul :
a. Mi-a spus cât timp ai stat la ea.
b. Cât lemn s-a exportat ?
c. Copiii află care este câtul a două numere.
d. Cât de frumoasă eşti !
270. Imperativul verbului “ a zice" este :
a. zi !, nu zi !, ziceţi !, nu ziceţi !
b. zi !, nu zice !, ziceţi !, nu ziceţi !
c. zii !, nu zi !, ziceţi !, nu ziceţi !
d. zi !, nu zii !, ziceţi !, nu ziceţi !
271. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul :
a. Ia, te rog, o bomboană !
b. Ia vino la mine !
c. Elevul ia cartea şi citeşte.
d. Nu ia nimic de la străini.
272. Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie :
a. [ . ]; [ ? ]; [ ! ]; [ “ ] b. [ ; ]; [ , ]; [ : ]
c. [ . ] d. [ . ]; [ ? ]; [ ! ]
273. În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră.", cuvântul “un" este :
a. numeral cardinal cu valoare adjectivală
b. numeral cardinal cu valoare substantivală
c. adjectiv pronominal nehotărât
d. articol nehotărât
274. În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri.", cuvântul “-i" are funcţia sintactică de :
a. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur"
c. atribut pronominal
d. atribut adjectival
b. 275. În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie.", cuvântul “indiscreţie"
este :
a. subiect
c. atribut
d. nume predicativ
276. În enunţul : “O alee îngustă, mărginită de trandafiri roşii, duce spre casă", cuvintele “de
trandafiri" au funcţia sintactică de :
a. atribut substantival prepoziţional
b. complement circumstanţial de loc
c. complement indirect
d. complement de agent
277. Există un predicat verbal în enunţul :
a. Îi este milă şi de un gândăcel.
b. Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor.
c. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti.
d. Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui.
278. Există un atribut pronominal în enunţul :
a. Mi ţi-l ia la scărmănat.
b. M-am dus să-mi văd feciorul.
c. Mi-am amintit de întâlnirea de mâine.
d. Mi-am cumpărat nişte cărţi.
279. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu.", cuvântul “celorlalţi" este :
a. complement indirect
b. atribut pronominal
c. atribut adjectival
d. complement direct
280. În enunţul : “E uşor a scrie versuri .. “ (M. Eminescu), verbul “a scrie" este :
a. subiect
c. nume predicativ
d. predicat verbal
281. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos.", cuvintele “sunt admirate" au
funcţia sintactică de :
a. predicat verbal şi complement direct
b. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod
c. predicat verbal
d. predicat nominal
282. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul :
a. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lor
b. Ce faci aici ?
c. Se ştie ce a scris Eminescu
d. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face
283. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori.", cuvintele “din faţă" sunt :
a. atribut substantival prepoziţional
b. atribut adverbial
c. complement circumstanţial de loc
d. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică
284. Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" , are funcţia sintactică de :
a. atribut pronominal
b. nume predicativ
c. atribut adjectival
d. complement indirect
285. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin :
a. substantiv
b. pronume
c. verb la supin
d. verb la gerunziu
286. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin :
a. verbe la participiu
b. verbe la gerunziu şi la infinitiv
c. adverbe
d. substantive
287. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru :
a. complemente de orice fel şi atribute
b. complemente directe
c. atribute
d. complemente circumstanţiale
288. Complementul indirect poate avea ca termen regent :
a. verb tranzitiv
b. substantiv
c. pronume
d. interjecţie
289. Complementul direct poate determina :
a. un verb tranzitiv
b. un substantiv
c. un adjectiv
d. un verb intranzitiv
290. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toată lumea.", subiectul este exprimat prin :
a. adjectiv
b. substantiv
c. adjectiv precedat de articol demonstrativ
d. adjectiv precedat de pronume demonstrativ
291. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui.", cuvintele "la bunicii " au funcţia de :
d. complement circumstanţial de scop
292. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu
rezultatele mele " :
c. subiect
d. nu are funcţie sintactică
293. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor." predicatele sunt
exprimate prin :
a. verbe predicative, personale
b. verbe predicative, impersonale
c. locuţiuni verbale
d. verbe copulative şi nume predicative
294. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini, dacă va fi ger în iarna aceasta.", există :
a. numai predicate verbale
b. numai predicate nominale
c. un predicat nominal şi două predicate verbale
d. un predicat verbal şi două predicate nominale
295. Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul :
a. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza.
b. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz.
c. Fără a te odihni bine, nu poţi munci bine.
d. Odihnit, înainte de a pleca la drum, era veseal
296. În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta.", subiectul este :
a. inclus
b. nedeterminat
c. subînţeles
d. ştirea
297. În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine.", cuvântul "oricând" este :
a. pronume relativ
b. adverb relativ
c. adverb nehotărât
d. conjuncţie subordonatoare
298. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?", elementele subiectului multiplu sunt în
raport de coordonare :
a. copulativă
b. adversativă
c. concluzivă
d. disjunctivă
299. În enunţul : "Poetul adevărat, cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale, nu
moare niciodată.", cuvântul "cel" are funcţia sintactică de :
a. subiect b. atribut pronominal apoziţional c. atribut adjectival
d. nu are funcţie sintactică, deoarece este articol
300. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apă de către colegii lor a fost interzisă.", au,
în ordine, următoarele funcţii sintactice :
a. subiect, atribut, atribut, atribut, atribut, predicat verbal
b. subiect, atribut, complement indirect, atribut, atribut, predicat verbal
c. subiect, atribut, complement indirect, complement de agent, atribut, predicat verbal,
complement de mod
d. subiect, atribut, atribut, complement de agent, atribut, predicat nominal
301. În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles.", cuvântul "poate" este :
a. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate"
b. predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate"
c. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea"
d. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles
302. În enunţul : "Nicio jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe." (T. Arghezi), există :
a. un atribut pronominal şi un atribut substantival
b. un atribut adjectival şi un atribut substantival
c. numai un atribut substantival
d. două atribute adjectivale
303. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale, forme neaccentuate, în
cazul :
a. nominativ
b. acuzativ
c. dativ
d. genitiv
304. În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani.", cuvântul "pe carte" este :
a. complement circumstanţial de loc
b. subiect
c. complement direct
d. complement indirect
305. Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul :
"Acest elev răspunde ori foarte bine, ori foarte slab."
a. copulativă
b. adversativă
c. disjunctivă
d. concluzivă
306. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită.", cuvântul "deznădăjduită" are
funcţia sintactică de :
a. atribut verbal
b. atribut adjectival
c. complement circumstanţial de mod
d. predicat verbal
307. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuizat" se
analizează astfel :
a. atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv
b. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv
c. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ
d. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb
308. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?", cuvântul "cât" are funcţia sintactică de :
a. complement circumstanţial de mod
b. atribut adverbial
309. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame.", există :
a. două predicate verbale
b. patru predicate verbale
c. două predicate nominale
d. un predicat verbal şi unul nominal
310. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/
pronumele relativ determină :
a. propoziţia 1
b. substantivul "sălciile"
c. substantivul "ramuri"
d. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile"
311. În propoziţia : "Ţi-a fost foame.", pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de :
a. subiect
b. atribut pronominal
c. complement indirect
d. nu are funcţie sintactică
312. În fraza "N-a fost problemă, n-a fost situaţie, n-a fost moment politic pe care
<<Cuvântul>> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. Sebastian),
există :
a. 5 predicate nominale
b. 5 predicate verbale
c. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale
d. 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale
313. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria :
a. substantiv, interjecţie, numeral, pronume relativ
b. pronume, adverb, conjuncţie, adverb relativ
c. verb, articol, adjectiv, conjuncţie coordonatoare
d. substantiv, adjectiv, adverb, prepoziţie
314. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă.", cuvântul "oricărei" are funcţia
sintactică de :
a. subiect
315. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945, care avea să paralizeze, încă o
dată şi pentru atâţia ani, creativitatea românească." (M. Eliade), numeralul cardinal are funcţia
sintactică de :
a. complement circumstanţial de timp
b. atribut adjectival
c. atribut substantival
d. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa"
316. Predicatul verbal nu se poate exprima prin :
a. locuţiune verbală
b. locuţiune adverbială
c. verb predicativ
d. verb copulativ
317. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei, dacă
ar fi izbutit" (N. Iorga), sunt :
a. 3 predicate verbale, 1 predicat nominal incomplet, 1 predicat nominal
b. 3 predicate verbale, 2 predicate nominale incomplete
c. 3 predicate verbale, 2 predicate nominale incomplete, 1 predicat nominal
d. numai predicate verbale
318. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul :
a. infinitiv
b. participiu
c. gerunziu neacordat
d. supin
319. În construcţiile "E ger" ; "Mi-e frică" ; "Mi-e dor" :
a. "e ger" ; "e frică" ; "e dor" sunt predicate nominale
b. "e" este predicat verbal, iar "ger", "frică" şi "dor" sunt subiecte
c. "e" este predicat verbal, iar "mi-e" predicat nominal
d. "e ger", "e frică", "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale
320. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat; se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt
oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane; îl exilă pe Silanus şi pe Postumus
Agripa, care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia), există :
a. 5 predicate verbale şi 2 predicate nominale
b. 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal
c. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale
d. 7 predicate
321. În fraza " Sus, în casele domneşti, al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur
cu streşine lungi şi revărsate, stau cu o cucernică smerenie, împrejurul trupului împodobit al
răposatului, toate căpeteniile ţării." (Al. Odobescu), pe lângă alte feluri de atribute există :
a. 5 atribute adjectivale
b. 6 atribute adjectivale
c. 7 atribute adjectivale
d. 8 atribute adjectivale
322. În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate...." (O. Goga), cuvântul
"ta"
este :
a. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ
b. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv
c. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv
d. complement circumstanţial de loc
323. Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr, o broscuţă se bucură de frumuseţea
nopţii" (E. Gârleanu), este :
a. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival
b. pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal
c. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectival
d. articol nehotărât fără funcţie sintactică
324. În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă.", există :
a. 1 predicat verbal şi un predicat nominal
b. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incomplet
c. 2 predicate nominale
d. 2 predicate verbale
325. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă...." (M. Eminescu),
subiectul este :
a. lacul b. nuferi c. subînţeles d. inclus
326. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin.", propoziţia atributivă este introdusă
prin :
a. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal
b. adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival
c. pronume relativ cu funcţia de complement indirect
d. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal
327. Există două predicate verbale în enunţul :
a. Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli.
b. Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor.
c. Mi se pare că el va ajunge campion.
d. Auzind vestea, copilul s-a bucurat mult.
328. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ?
a. pronume posesiv
b.verb la infinitiv
c. verb la supin
d. adjectiv
329. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ?
a. pronume demonstrativ în cazul nominativ
b. pronume personal în cazul genitiv
c. pronume reflexiv în cazul dativ
d. pronume de întărire în cazul dativ
330. Există un complement direct în enunţul :
a. Nu vă bizuiţi pe acest băiat.
b. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră.
c. Uneori, copiii îi supără pe profesori.
d. În depărtare, se văd câteva sate de munte.
331. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul
neînvins?" (M. Eminescu), cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de :
a. complement circumstanţial de loc + complement indirect
b. complement circumstanţial de loc + atribut pronominal
d. nu au funcţie sintactică, "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic
332. Nu se desparte, în nici un caz, prin virgulă :
a. atributul de substantivul determinat
b. complementul direct de verbul determinat
c. apoziţia simplă de substantivul determinat
d. predicatul de subiect
333. Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ?
a. pronume posesiv
b. numeral cardinal
c. substantiv în cazul vocativ
d. substantiv provenit din adjectiv
334. Există predicat nominal în enunţul :
a. Cine-i omul acela ?
b. Cine-i acolo ?
c. Cine-i lăudat ?
d. Cui îi este sete ?
335. Complementul nu poate determină :
a. adjectiv b. pronume c. verb d. adverb
336. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical." (G.
Călinescu), atributele adjectivale se află în raport de coordonare :
a. copulativă b. adversativă
c. disjunctivă d. concluzivă
337. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită, atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare
sminteală, elocinţa-pălăvrăgeală, dărnicia-risipă, nobleţea-desfrâu, învăţătura-fleac" (Cugetări
personale), există :
a. numai predicate nominale
b. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale
c. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal
d. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale
338. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti, de pe Moldova, pornim
înainte spre Moţca şi suim încet, încet codrul Paşcanilor." (I. Creangă), există :
a. 4 complemente circumstanţiale
b. 5 complemente circumstanţiale
c. 6 complemente circumstanţiale
d. 7 complemente circumstanţiale
339. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte
învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş, care e un om scurt, gros,
şchiop de piciorul stâng, rotund la faţă şi zâmbeşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. Slavici),
există :
a. 6 subiecte exprimate, 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului
b. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese
c. 3 subiecte exprimate, 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse
d. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate
340. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)", propoziţia P2 este :
a. completivă directă
b. atributivă
c. predicativă
d. circumstanţială de mod
341. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/", propoziţiile subordonate
sunt :
a. condiţională şi completivă directă
b. subiectivă şi predicativă
c. condiţională şi predicativă
d. cauzală şi completivă directă
342. În fraza : "Cum au plecat părinţii, (1)/ fuga la joacă. (2)/", propoziţia subordonată este :
a. condiţională
b. modală
c. caauzală
d. temporală
343. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul :
a. Veţi reuşi, de veţi fi mai silitori.
b. De-l cerţi toată ziua, şi tot nu ascultă.
c. A scris aşa de bine, de va lua nota 10.
d. Du-te de te culcă !
344. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/", propoziţia subordonată este :
a. subiectivă
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. predicativă
345. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/", propoziţia subordonată este :
a. subiectivă
d. atributivă
346. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)", propoziţia 2 este :
a. subiectivă
d. circumstanţială de loc
347. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp, (1)/ te-aş fi aşteptat.(2)", propoziţia 1 este :
a. principală b. condiţională c. cauzală d. subiectivă
348. În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte, (1)/ o dovedeşte frica de moarte. (2)"
(Emil Cioran), propoziţia 1 este :
a. subiectivă
b. atributivă
c. completivă directă
d. cauzală
349. În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l
urmeze este împrejurarea că, dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine, i-ar fi permis să
se omoare alături de el" (H. R. Patapievici), există :
a. 1 propoziţie principală, 2 atributive, 2 completive directe, 1 conditională
b. 1 propoziţie principală, 1 subiectivă, 1 atributivă, 1 completivă directă,
2 completive indirecte, 1 cauzală
c. 1 propoziţie principală, 2 subiective, 1 atributivă, 1 predicativă, 1 completivă directă, 1
condiţională
d. 1 propoziţie principală, 1 subiectivă, 2 atributive, 2 completive directe,
1 condiţională
350. În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)", propoziţia 2 este :
a. subiectivă
d. circumstanţială de scop
351. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă, şi tot nu ar fi zis nimic.", conjuncţia subordonatoare "să" s-
ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională :
a. în caz că
b. chiar dacă
c. imediat ce
d. din cauză că
352. În fraza : " Cum îl vede, fuge către el.", propoziţia subordonată este :
a. circumstanţială de cauză
b. circumstanţială de mod
c. circumstanţială de loc
d. circumstanţială de timp
353. Propoziţia care determină un pronume din regentă este :
b. atributivă
c. subiectivă
354. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul.(3)" (P.
Picasso), propoziţia 3 este :
a. completivă directă b. completivă indirectă
c. atributivă d. subiectivă
355. Verbul "a ajunge" poate fi termen regent :
a. numai pentru subiectivă
b. numai pentru predicativă
c. numai pentru completivă directă
d. pentru orice subordonată, cu excepţia atributivei
356. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu.", subordonata este :
a. circumstanţială de mod
b. predicativă
d. atributivă
357. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. (4)", subordonatele sunt :
a. subiective
b. predicative
c. completive directe
d. atributive
358. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)", propoziţia 2 este :
a. principală
b. subiectivă
c. predicativă
d. completivă directă
359. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se
cunoştea.", există :
a. 1 principală: 2 predicative; 1 subiectivă
b. 2 principale; 2 predicative
c. 2 principale; 1 subiectivă; 1 predicativă
d. 2 principale; 2 subiective
360. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în
mister, (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. (6)", are următoarea structură :
a. 1.propoziţie principală; 2.completivă indirectă; 3.subiectivă; 4. consecutivă; 5.completivă
directă; 6. modală
b. 1.propoziţie principală; 2.completivă indirectă; 3.subiectivă; 4. cauzală; 5.completivă
indirectă; 6. modală
c. 1.propoziţie principală; 2.subiectivă; 3.cauzală; 4. cauzală; 5.finală;
6. predicativă
d. 1.propoziţie principală; 2.completivă indirectă; 3.completivă directă; 4. cauzală; 5.completivă
indirectă; 6. modală
361. Citeşte cu atenţie fraza :
“Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le
rostesc, bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă, fie măcar pentru
o clipă, la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşită cu ceilalţi." (N. Titulescu)
Se propune urmatoarea structură sintactică ;
1. condiţională
2. principală regentă
3. predicativă
4. completivă indirectă
5 atributivă
6. atributivă
7. circumstantială de scop
8. atributivă
În structura propusă :
a. nu există nicio greşeală
b. există o greşeală
c. există două greşeli
d. există mai multe greşeli
362. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor :
a. subiectivă şi completivă directă
b. concesivă şi consecutivă
c. predicativă, atributivă şi completivă indirectă
d. condiţională şi modală
363. În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească, (2)/ o veţi face voi acolo,
pentru legea creştinească ...." (Al. Davila), propoziţiile P1 şi P2 sunt :
a. subiective
b. completive directe
c. P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă
d. P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă
364. În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul, (3)/ aşa că n-ar fi
rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile". (6)" (Ion Creangă), sunt completive directe :
a. P2 şi P6
b. P5 şi P6
c. P2
d. P2, P5 şi P6
365. În fraza : "A plecat devreme de acasă, pentru ca nu cumva să scape trenul.", subordonata
este :
a. finală
b. indirectă
c. cauzală
d. consecutivă
366. Un verb copulativ se poate construi simultan cu :
a. o subiectivă şi o completivă directă
b. o predicativă şi o completivă indirectă
c. o atributivă şi o predicativă
d. o subiectivă şi o predicativă
367. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele. (2)",
propoziţia 2 este
a. subiectivă
b. predicativă
c. cauzală
d. completivă indirectă
368. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit. (2)", subordonata este :
a. subiectivă
b. completivă indirectă
c. cauzală
d. completivă directă
369. Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul :
a. Rămân aşa cum au fost întotdeauna.
b. Azi au plecat copiii la munte, rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare.
c. Au rămas în clasă.
d. Unele păsări rămân iarna în ţara noastră .
370. În versurile : "Aşa cântă de cu jele,/ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele."
(Folclor), propoziţia subordonată este :
a. consecutivă
b. concesivă
c. modală
d. cauzală
371. Propoziţia : ".........încotro se duce mingea." ar fi completivă directă, dacă regenta ei ar fi :
a. "Se ştie ......."
b. "Problema este ........."
c. "L-a întrebat ..........."
d. "Aleargă ........"
372. În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc.", subordonatele sunt :
a. cauzale b. finale c. cauzală şi completivă directă d. cauzală şi completivă indirectă
373. În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi.(2)", propoziţia 2 este :
a. circumstanţială de loc
b. consecutivă
d. circumstanţială de scop
374. Este completivă indirectă subordonata din fraza :
a. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare.
b. A studiat mult să nu aibă surprize la examen.
c. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie.
d. Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale.
375. Este subiectivă subordonata din fraza :
a. Adevărul este că n-am fost atentă.
b.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură.
c. A notat ceea ce e important.
d. S-a procedat cum am stabilit.
376. Este corect construită fraza :
a. Nu observasem că în urma lor mergea un câine.
b. Mi-a ordonat ca să trec pe la el.
c. Zice că nu dorea nimic acum.
d. A avut de rezumat romanul care l-a citit.
377. În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să
creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l
piardă (8)." (M. Sadoveanu), propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt :
a. completive directe
b. subiective
c. P4 este subiectivă, iar P7 şi P8 sunt completive directe
d. finale
378. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei, (2)/ căci acest surâs îi
umileşte.(3)" (Vintilă Horia), propoziţiile subordonate sunt, în ordinea apariţiei :
a. completivă directă şi completivă indirectă
b. completivă directă şi cauzală
c. subiectivă şi completivă indirectă
d. subiectivă şi cauzală
379. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere, încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi
Leandru a căror poveste e aidoma." (V. Horia), prima subordonată necircumstanţială este :
b. consecutivă
c. modală
d. atributivă
380. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război, (2)/
pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură." (Geo Bogza), propoziţia circumstanţială este :
b. temporală
c. concesivă
d. condiţională
381. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă. (2)", nu s-a pus
virgulă între cauzală şi regenta ei, deoarece :
a. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă
b. s-a făcut o greşeală
c. vorbitorul insistă asupra cauzalei, subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea
din regentă
d. nu se insistă asupra cauzalei
382. În fraza : " Ceea ce am aflat, (1)/ n-o să-ţi spun.(2)", s-a pus virgulă între P1 şi P2,
deoarece :
a. s-a făcut o greşeală
b. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte, de obicei, de aceasta prin virgulă
c. sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere
d. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o"
383. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi,
încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare
simţământ are un cap care cugetă." (L. Blaga), există :
a. 1 principală, 2 subiective, 3 atributive, 1 consecutivă
b. 2 principale, 1 subiectivă, 4 atributive
c. 1 principală, 1 subiectivă, 2 completive directe, 1 atributivă, 1 consecutivă
d. 2 principale, 2 subiective, 2 atributive, 1 consecutivă
384. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu, acela (1)/ care n-a avut înaintaşi
(2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său, (4)/ pentru marele creator de veşnică
poezie, (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte
preocupări morale, cel mai nobil avânt naţional, cu cele mai frumoase realizări estetice, (6)/ e o
adevărată garanţie pentru viitorul acestei ţări."(1)/ (N. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura
sintactică propusă :
P1 - principală regentă pentru P2 si P3
P2 - atributivă subordonată la P1
P4 - subiectivă subordonată la P3
P6 - completivă directă subordonată la P5
a. o greşeală
b. două greşeli
c. mai multe greşeli
385. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal, purtătorul unor experienţe
capabile să lumineze nu numai propria viaţă, ci şi viaţa celorlalţi, trebuie să trăiască el însuşi o
dramă de idei sau de pasiuni, pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine, către ceilalţi." (M.
Sebastian), există :
a. 2 principale, 3 subiective, 1 indirectă
b. 2 principale, 2 subiective, 1 indirectă, 1 finală
c. 2 principale, 2 subiective, 2 finale
d. 2 principale, 3 subiective, 2 indirecte, 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat)
386. În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !", prima propoziţie este :
a. condiţională
b. finală
c. concesivă
d. principală
387. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare, în seria :
a. că, sau, ori, dar, cum
b. cui, încât, fie, nici, iar
c. când, deci, deoarece, să
d. unde, deşi, dacă, fiindcă, cine
388. În fraza : “De d. Alexandru Marghiloman, cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa
şi claritatea cuvântărilor sale, nu se cădea să vorbim, fiindcă politiceşte se apropiase <<de
junimişti>> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate." (T. Maiorescu), există :
a. 1 principală, 1 subiectivă, 2 cauzale, 1 concesivă
b. 2 principale, 1 subiectivă, 1 cauzală, 1 consecutivă
c. 1 principală, 2 subiective, 1 cauzală, 1 modală
d. 2 principale, 2 subiective, 1 concesivă
389. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)", propoziţia 1 este :
a. principală
d. subiectivă
390. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni, merele începură a se pârgui.", se poate
dezvolta într-o subordonată :
a. subiectivă
d. predicativă
391. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român, acela
va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de
neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii."
(Simion Mehedinţi), se pot identifica, în ordine, următoarele locuţiuni :
a. verbală, adjectivală, adverbială, prepoziţională
b. adjectivală, adjectivală, pronominală, conjunctivală
c. verbală, adjectivală, adverbială, pronominală, conjuncţională
d. verbală, adverbială, adverbială, prepoziţională
392. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin :
a. în timp ce
b câtă vreme ce
c. de vreme ce
d. până când
393. Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare ;
a. copulativă prin "şi"
b. disjunctivă prin "ori"
c. disjunctivă prin "sau"
d. prin juxtapunere
394. În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că
este liber să fie infinit." (I. Buga), există :
a. 1 principală, 1 predicativă, 3 completive directe, 1 finală
b. 1 principală, 1 predicativă, 2 subiective, 2 completive directe
c. 1 principală, 1 subiectivă, 1 predicativă, 1 completivă directă, 2 completive indirecte
d. 1 principală, 4 completive directe, 1 finală
395. În fraza : " Numai în grădina ursului, dac-a fi auzit de dânsa, se află sălăţi de aceste. (I.
Creangă), propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este :
a. condiţională
b. concesivă
c. incidentă
d. cauzală
396. Nu se desparte prin virgulă :
a. substantivul în vocativ de restul propoziţiei
b. complementul direct de verbul determinat, dacă e în topică normală
c. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţiei
d. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei
397. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun, ci e nebun cine se pune cu nebunul." (Folclor), între
propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare :
a. copulativă
b. adversativă
c. disjunctivă
d. concluzivă
398. E corect construită fraza :
a. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului.
b. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei.
c. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros.
d. Ştie ca să scrie.
399. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa,/ eram cea care poartă viaţa şi cântă,/ eram aproape
de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram." (M. Isanos), verbul “a fi" (prezent în text
sau subînţeles) are valoare :
a. predicativă, copulativă şi auxiliară
b. predicativă şi copulativă
c. predicativă şi auxiliară
d. copulativă şi auxiliară
400. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria :
a. mesteacăn, coafor, oacheş, lingual
b. lornion, înfiera, jaguar, îngăima
c. gheaţă, leandru, aghiotant, foileton
d. iguană, impiegat, inaugura, fiică
401. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria :
a.barbar, bariton, bolnav, barem
b. caracter, gingaş, facsimil, inspector
c. ibidem, infam, infim, ponei
d. rabin, radar, regizor, rucsac
402. Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele :
a. ager, ger, Geta, gelatină
b. geantă, geam, geamantan, coşcogeamite
c. genunchi, gentuţă, trage, ingenios
d. ninge, hoge, degerat, degete
403. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt :
a. sinonime
b. paronime
c. omonime
d. antonime
404. Este neologism cuvântul :
a. limbă
b. fiinţă
c. a depăşi
d. ispravnic
405. Cuvântul "buged" nu înseamnă :
a. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. buhăit c. puhav d. umflat
406. Nu există nicio structură cacofonică în enunţul :
a. S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii.
b. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă.
c. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită.
d. Pentru că elevul Costache nu a învăţat, a rămas corigent.
407. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt :
a. dublete lexicale diferenţiate semantic
b. paronime
c. forme ale aceluiaşi cuvânt, dar una e greşită
d. omonime
408. Cuvântul "acerb" înseamnă :
a. insolent b. înverşunat c. indolent d. aborigen
409. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă :
a. pretenţios b. afectat c. ardent d. convenţional
410. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria :
a. necinstit, aspru, corect
b. îndoit, curbat, răsfirat
c. rigid, ţeapăn, băţos
d. strâmb, nedrept, stâng
411. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă :
a. zâzanie
b. discordie
c. conflict
d. vivacitate
412. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt :
a. antonime
b. paronime
c. sinonime
d. omonime
413. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu :
a. cu capul în nori
b. tobă de carte
c. cu scaun la cap
d. de vază
414. Cuvântul " a evoca" înseamnă :
a. a implora o forţă în clipele grele
b. a învia amintiri
c. a aduce numele unui argument în sprijinul unei idei
d. a invita
415. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este :
a. chircit
b. pipernicit
c. degenerat
d. pirpiriu
416. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria :
a. eu, corăbiilor, mea
b. corăbii, ieşite, sprânceană
c. socoteală, oricărei, mereu
d. lăcrămioară, pălărioară, şerpoaică
417. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ :
a. Cadrele didactice, profesori şi învăţători, au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului.
b. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi.
c. Aici izolarea geografică şi politică a dus la izolarea lingvistică .
d. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul.
418. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic, care se ocupă succesiv cu
electroni.", aparţine stilului :
a. beletristic
b. ştiinţific
c. publicistic
d. administrativ
419. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria :
a. arhicunoscut, fiinţă, cumsecade
b. bunăvoinţă, perspicace, elementar
c. fiecare, fiindcă, a binevoi
d. preşcolar, sublocotenent, albatros
420. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria :
a. azot, a cunoaşte, semn
b. bun, a trece, calitate
c. rezistenţă, amper, fiabilitate
d. ambreiaj, carburator, jiglor
421. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt", este sinonimă cu :
a. a băga (pe cineva) în răcori b. a o băga pe mânecă
c. a face (cuiva) zile fripte d. a lua (cuiva) capul
422. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu :
a. pietate b. cucernicie c. abnegaţie d. evlavie
423. Cuvântul "manej" înseamnă :
a. loc special amenajat unde se învaţă călăria
b. activitatea de conducere a unei firme
c. sală în care au loc şedinţele
d. activitatea unei gospodine
424. Cuvântul "punic" înseamnă :
a. pasibil de pedeapsă b. cartaginez c. problematic d. ruşinos
425. Sunt adverbe provenite prin derivare, din alte părţi de vorbire, toate cuvintele din seria :
a. omenesc, românesc, frăţesc
b. omeneşte, româneşte, frăţeşte
c. binişor, depărtişor, repejor
d. altfel, niciodată, totdeauna
426. Nu există greşeală în enunţul :
a. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui.
b. Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe.
c. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere.
d. Am dăruit flori dragii mele prietene.
427. Sunt de origine latină cuvintele din seria :
a. apă, casă, soacră, frunte
b. beteşug, rămăşag, oraş
c. prieten, dragoste, plug
d. ghiveci, magiun, cazma
428. "Efemer e este sinonim cu :
a. efervescent b. veşnic c. vremelnic d. etern
429. "Impetuos" este antonimul cuvântului :
a. dezlănţuit b. calm c. năvalnic d. mândru
430. "Fad" este antonimul cuvântului :
a. ridat b. insipid c. inodor d. apetisant
431. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este :
a. prost b. mahalagiu c. locuitor al unui mitoc d. locuitor de la periferia oraşului
432. Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte :
a. injustiţie b. injusteţe c. injurie d. invectivă
433. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este :
a. bagatelizare b. elogiu c. omagiu d. discreditare
434. "Emulaţie" este sinonim cu :
a. glorificare b. competiţie c. apoteoză d. expatriere
435. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii
înseşi." există :
a. o greşeală
b. două greşeli
c. trei greşeli
d. mai multe greşeli
436. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt :
a. variante ale aceluiaşi cuvânt
b. dublete lexicale diferenţiate semantic
c. una din forme este învechită
d. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară
437. Cuvântul "inexigibil" înseamnă :
a. care nu poate fi ales
b. care nu poate fi înţeles
c. care nu poate fi pretins
d. care nu poate fi corupt
438. Conţine numai neologisme seria :
a. chezaş, cinovnic, işlic
b. merindare, meşteşugar, duhan
c. barză, viezure, brânză
d. destin, fidel, a decide
439. Este incorectă construcţia :
a. reuniune familială
b. decizie arbitrară
c. savant eminent
d. preceptorul copiilor
440. Nu există nicio greşeală în enunţul :
a. Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor.
b. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze.
c. Trebuie ca să vii pe la mine.
d. În copilărie, copilul a fost frustat de iubirea a lor săi.
441. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele :
a. literar, hiperbolă, comparaţie b. frate, soacră, noră
c. azot, oxigen, hidrogen d. caimacan, postelnic, pisar
442. Există greşeli în enunţul :
a. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă.
b. Deşi n-avea o dicţiune bună, disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes.
c. Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită, dezidenţii manifestă în faţa Guvernului.
d. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani.
443. Cum e corect ?
a. mamei-soacre
b. mamii soacre
c. mamei-soacră d. lui mama-soacră
444. Nu există nicio greşeală în enunţul :
a. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct.
b. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult.
c. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei.
d. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe.
445. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria :
a. a bate apa în piuă; a-şi lua inima în dinţi
b. trimis special; sondaj de opinie
c. coloană vertebrală; lichid cefalorahidian
d. ad litteram; curriculum vitae
446. Sunt sinonime totale :
a. dalac-antrax; păpuşoi-porumb
b. bun-preţios; tărie-fermitate
c. copcă-cuibar de ape; iubire-foc
d. viguros-energic; emoţie-afect
447. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria :
a. rádar, corectór, asfíxie, butélie
b. radár, coréctor, ásfixie, butelíe
c. rádar, corectór, asfíxie, butelíe
d. radár, coréctor, asfixíe, butélie, tipíc
448. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria :
a. ca-nion; cer-no-ziom; ma-ghiar; ma-chi-aj
b. ca-ni-on; cer-no-ziom; ma-ghiar; ma-chi-aj
c. ca-ni-on; cer-no-zi-om; ma-ghi-ar; ma-chiaj
d. ca-nion; cer-no-zi-om; ma-ghiar; ma-chiaj
449. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria :
a.statuquo, loess, lobi, puzzle
b. statu-quo, science ifiction, leassing, lobby
c. statucvo, chewing-gumm, leasing, lobby
d. hamburger, happy-end, piţa, chemping
450. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria :
a. Russó, Mirón, Stefán, Péru, Râşnóv
b. Russó, Míron, Stéfan, Perú, Râşnov
c. Rússo, Míron, Stéfan, Perú, Râşnov
d. Rússo, Míron, Stéfan, Péru, Râşnóv
451. În frazele : 1. L-am chemat şi a venit; 2. L-am chemat dar nu a venit; 3. L-am chemat, deci a
venit; 4. L-ai chemat ori nu l-ai chemat ?; 5. Ori l-ai chemat, ori nu l-ai chemat, virgula între
propoziţii :
a. este obligatorie în toate situaţiile b. este interzisă în toate situaţiile
c. obligatorie în frazele 2, 3 si 5 şi interzisă în 1 şi 4 d. obligatorie în 1, 2 şi 3 şi facultativă în 4 şi
5

Culegere

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BAZA DE ÎNTREBĂRI

Prof. ŢÂŢAN MIHAELA

PENTRU LIMBA ROMÂNĂ

S-ar putea să vă placă și