Academia de Poliţie„Alexandru Ioan Cuza” CONCURS DE ADMITERE 2010 LIMBA ROMÂNĂ A2

1) Există un diftong descendent în cuvântul: a) miau; b) mergea; c) oboi; d) asemenea.

2) Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) interregn, transparent, inopinant, lincs; b) abţibild, piuneză,
inopinat, excavator; c) someşan, apţibild, basorelief, transperant; d) piuneză, excavator, port-drapel, linx.

3) Precizează numărul cuvintelor care conţin diftongi ascendenţi din seria următoare: birou, leandru, afectuos, soare,
canion, baie, machiavelic, jaguar: a) 6 cuvinte; b) 5 cuvinte; c) 4 cuvinte; d) 3 cuvinte.

4) Numărul de sunete din cuvintele: examen, gheţar, ciorchine, unchi, Kenya, ceas, este, în ordine: a) 6, 5, 8,4, 5, 4;
b) 7, 5, 7, 3, 5, 3; c) 6, 6, 9, 4, 6, 4; d) 7, 5, 7, 4, 5, 3. 5) Se despart între ele prin virgulă propoziţiile în raport de
coordonare: a) copulativă prin „şi"; b) disjunctivă prin „ori"; c) disjunctivă prin „sau"; d) prin juxtapunere.

6) Sensul expresiei „a se face luntre şi punte" este: a) a dispărea; b) a renunţa; c) a se enerva; d) a încerca prin toate
mijloacele.

7) Seria care conţine doar împrumuturi vechi este: a) boier, aldămaş, groaznic, tranzistor; b) nemeş, tardiv, chebap,
grijă; c) polcovnic, nemeş, groaznic, drag; d) ban, oraş, student, stres.

8) Sinonimul pentru cuvântul „a ostraciza" este: a) a persecuta; b) a exorciza; c) a osifica; d) a exonera.

9) În enunţul: Era un infractor care, fiind periculos, prinderea lui era necesară. - există: a) construcţie incidentă; b)
anacolut; c) pleonasm; d) tautologie.

10) Indică seria în care există numai sinonime potrivite pentru adjectivul din sintagma: „un caracter hotărât": a)
fluctuant, nesigur, statornic; b) ezitant, şovăielnic, indecis; c) inflexibil, intransigent, ferm; d) neşovăitor, nedecis,
indecis.

11) Cuvântul „tot" este adverb în enunţul: a) Cu tot ajutorul primit de la prieteni, a eşuat. b) Examenul de admitere
la Academie este tot mai greu. c) Pentru acest examen dificil a repetat tot. d) Aceste mici istorisiri de război
alcătuiesc un tot unitar.

12) Indică numărul conjuncţiilor coordonatoare din enunţul: „ A doua zi dimineaţă, iar le-au dat să se spele, i-au
ospătat, le-au pus şi-n traistă nişte mere cum nu se mai văzuseră şi le-au urat drum bun".( G. Bogza): a) una; b)
două; c) trei; d) patru.

13) În versurile: „Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit, / Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit." (M.
Eminescu), verbele sunt: a) două copulative şi două predicative; b) trei copulative şi unul predicativ; c) unul
copulativ şi trei predicative; d) toate predicative.

14) În enunţurile: Simţea intrând în el soare. A cui eşti? cuvintele subliniate se analizează astfel: a) verb la gerunziu,
complement circumstanţial de mod; pronume interogativ, subiect; b) verb la gerunziu, subiect; pronume interogativ,
atribut pronominal; c) verb la gerunziu, complement direct; pronume interogativ, nume predicativ; d) verb la
gerunziu, complement circumstanţial de timp; adjectiv pronominal interogativ, subiect

15) Nu există niciun pronume în enunţul: a) Îi tot zice din gură. b) Pe unde mi-ai umblat, băiete? c) Unii oameni
mint mult. d) Copiii s-au luat la ceartă.
16) În versurile: „Din ochi clipeşte-ncet cicoarea/ Şi-adoarme-apoi şi ea." (G. Coşbuc) există: a) un adverb; b) două
adverbe; c) trei adverbe; d) patru adverbe.

17) În versurile: „Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost/ De-mi ţin la el urechea şi râd de câteascult/ Ca de
dureri străine?" (M. Eminescu) - cuvintele subliniate sunt, în ordine: a) pronume, prepoziţie, conjuncţie; b)
conjuncţie, adverb, prepoziţie; c) pronume, conjuncţie, prepoziţie; d) conjuncţie, conjuncţie, conjuncţie.

18) În textul: „Dar neaflând care este vinovatul şi nebizuindu-se în putere a se bate cu toţi, se puse la făcut metanii şi
a ne blestema de-i curgea foc din gură". (I. Creangă), există: a) şase verbe predicative şi unul nepredicativ; b) opt
verbe predicative; c) trei verbe nepredicative şi cinci nepredicative; d) şapte verbe predicative şi unul nepredicativ.

19) În fraza: „Lăudată fie memoria marelui poet a cărui pană a ştiut să învieze umbrele glorioase ale eroicului
nostru trecut." (I. Ghica), pronumele relativ determină: a) substantivul „pană"; b) substantivul „poet"; c) prima
propoziţie din frază; d) substantivul „memoria".

20) „Cât" este adverb în enunţul: a) Cât de frumos este în pădure! b) Cât timp durează proba scrisă anul acesta? c)
Agronomul estimează cât grâu va obţine anul acesta. d) Greşind calculul, a obţinut un cât mai mare ca deîmpărţitul.

21) Subordonata din fraza: Pe măsură ce creştea, se făcea tot mai năzdrăvană. - este: a) atributivă; b) predicativă; c)
modală; d) temporală.

22) Subordonatele din fraza: De cum am ieşit, ne-a izbit atâta lumină, că n-am mai văzut nimic, ca şi cum orbisem
pe loc. - sunt în ordine: a) temporală, consecutivă, modală; b) modală, cauzală, modală; c) cauzală, cauzală, modală;
d) modală, consecutivă, modală.

23) În fraza: „Atâta linişte-i în jur, de-mi pare că aud / Cum se izbesc de geamuri razele de lună." (L. Blaga),
subordonata circumstanţială este: a) concesivă; b) modală; c) consecutivă; d) cauzală.

24) În fraza: A şti să râzi în clipe tragice înseamnă a stăpâni tragicul. - există: a) o predicativă; b) o subiectivă; c) o
completivă directă; d) o subiectivă şi o predicativă.

25) Propoziţia subordonată introdusă prin adverbul relativ „cum" în fraza: „Când îi omul în doi peri, să te fereşti c-
atunci e cum îi mai rău". (I. Creangă) - este: a) circumstanţială de mod; b) subiectivă; c) predicativă; d) alt fel de
subordonată.

26) În enunţul Până a nu intra, socoteşte cum ai să ieşi. - cuvintele subliniate au funcţia sintactică de: a) complement
circumstanţial de timp; b) complement circumstanţial de mod; c) complement circumstanţial de cauză; d)
complement circumstanţial de scop.

27) Precizează numărul atributelor substantivale din versurile: „Sunt solitarul pustiilor pieţe/ Cu tristele becuri cu
pală lumină." (G. Bacovia): a) trei; b) patru; c) cinci; d) şase.

28) Partea de propoziţie subliniată din enunţul Este bine de ştiut ce intenţii are. - este: a) complement direct; b)
subiect; c) predicat verbal; d) complement indirect

29) Părţile de propoziţie subliniate din enunţul Am folosit banii de la bunici pentru a cumpăra cărţi. - sunt: a) atribut
substantival prepoziţional, subiect; b) complement indirect, complement direct; c) complement circumstanţial de loc,
complement direct; d) atribut substantival prepoziţional, complement direct

30) Partea de propoziţie subliniată din enunţul S-a adăpostit de ploaie. - este: a) complement indirect; b)
complement de agent; c) complement circumstanţial de cauză; d) complement circumstanţial de scop.
Academia de Poliţie„Alexandru Ioan Cuza” CONCURS DE ADMITERE Sesiunea iulie 2010 LIMBA ROMÂNĂ

1) Identifică seria care conţine nume corecte de locuitori: a) Roman-roman, Alba Iulia- albaiulian, Satu Mare-
sătmărean, Mangalia-mangaliot; b) Roman-romaşcan, Alba Iulia-alba iulian, Satu Mare-satmărean, Mangalia-
mangalez; c) Roman-romaşcan, Alba Iulia-albaiulian, Satu Mare-sătmărean, Mangalia-mangaliot; d) Roman-
romănean, Alba Iulia-alba-iulian, Satu Mare-satumărean, Mangalia-mangalian.

2) Precizează seria cu toate cuvintele accentuate corect: a) astfél, inductór, inexáct, pártaj; b pastíşă, árşiţă asumá,
láic; c) lácăt, predecesór, ápret, láic; d) arşíţă, ţanţóş, mascúl, diplómă.

3) Sunt corecte formele de imperfect din varianta: a) cream, agreeam, înfăţişam, încurajam; b) creeam, agreeam,
înfăţişeam, încurajeam; c) cream, agream, înfăţişam, încurajam; d) creiam, agreiam, înfăţişeam, încurajiam.

4) Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) teară, aghiasmă, cheiaj, abea, eczemă; b) cheamă, agheasmă, gheaţă,
urecheai, vegheau; c) chiamă, aghiazmă, eczemă, veghiau, teară; d) tiară, cheeaj, urechiai, exemă, gheaţă.

5) Identifică cuvintele scrise corect: a) coşear, să îngrijească, oblojală, gogoşerie; b) coşar, să îngrijească, gogoşărie,
oblojeală; c) coşar, să îngrijască, gogoşerie, oblojală; d) coşear, să îngrijască, oblojeală, gogoşerie

6) Sunt monosemantice toate cuvintele din seria: a) crichet, newton, con; b) femur, fibră, ornitorinc; c) axon, gazel,
tetraedru; d) claviculă, joule, box.

7) Sensul următorului sufixoid este incorect: a) -cid - ucigător; b) -taf - mormânt; c) -fil - care are aversiune; d) -log
- specialist.

8) Câte cuvinte sunt formate prin derivare în seria: a remite, multinaţional, pocnet, ţigaretă, a ilumina, molar, a
submina: a) cinci cuvinte; b) patru cuvinte; c) trei cuvinte; d) două cuvinte.

9) Indică expresia sinonimă pentru unitatea frazeologică „ a lua la trei păzeşte": a) a o lua la goană; b) a face cu sare
şi piper; c) a da cu căciula în câini; d) a-l scoate din pâine.

10) Precizaţi seria care conţine şi cuvinte fără pereche omonimică: a) corn, şah, banc, spor, para; b) somn, golf, bor,
sol, troian; c) dinte, acru, capră, atlas, avar; d) liliac, mină, bancă, a acorda.

11) Există un dezacord în enunţul: a) Autoarea însăşi i-a dat autograful. b) A trimis invitaţii prietenilor cei mai buni.
c) Mă bazez mereu pe aceiaşi oameni. d) Blocul a cărui înălţime este de 35 de metri a fost consolidat.

12) Construcţia „de bună seamă" este: a) locuţiune substantivală; b) locuţiune adverbială; c) locuţiune adjectivală, d)
locuţiune verbală.

13) Nu există niciun pronume de politeţe în enunţul: a) Greşeala dumitale a fost observată de toţi; b) Matale vinzi
prea scump merele; c) Pe dumneavoastră nu v-am ascultat niciodată; d) Ascultă-mă şi pe mine, domnule Ionescu!

14) Alege seria care conţine numai pronume nehotărâte: a) nişte, oricare, mulţi; b) oricum, oricine, ceva; c) câţiva,
altă, toţi; d) fiecare, unul, cineva
. 15) În propoziţia: Pădurea era foarte tristă şi foarte pustie, adjectivele au funcţia sintactică de: a) complement
direct; b) complement circumstanţial de mod; c) nume predicativ; d) atribut adjectival.

16) În structura subliniată din enunţul: Nu ştia dacă are să apuce primăvara. - există: a) un verb la indicativ, timpul
prezent şi un verb la conjunctiv, timpul prezent; b) un verb la indicativ, timpul viitor; c) un verb la condiţional-
optativ, timpul perfect; d) un verb la indicativ, timpul imperfect şi un verb la conjunctiv, timpul prezent.

17) În următoarele enunţuri: E vară. Săniile sunt trase de reni. Este greu de precizat. Să fi trecut o lună. - valorile
morfologice ale verbului "a fi" sunt: a) trei verbe copulative, un verb auxiliar; b) verb predicativ, verb auxiliar, verb
copulativ impersonal, verb auxiliar; c) verb predicativ, două verbe copulative, verb auxiliar; d) verb copulativ, verb
predicativ, verb copulativ, verb predicativ. 18) Identifică seria în care toate cuvintele sunt conjuncţii subordonatoare:
a) ca, să, dacă, încât; b) cum, după, căci, că; c) se, ce, or, deci; d) deşi, ca să, deoarece, fiindcă.

19) Alege seria în care toate cuvintele sunt substantive colective: a) stol, prăfăraie, frunziş; b) mulţime, suiş,
ţărănime, c) apăraie, zecime, roi; d) pieptiş, brădet, ceată.

20) Alege enunţul în care „de" are valoare conjuncţională: a) Are de rezolvat o problemă. b) Ajutorul de mi l-ai dat
n-am să-l uit. c) Vino de mă ajută! d) De, acum degeaba mai oftezi! 21) În enunţul: Acum ţi-am adus notiţele,
rămânând să-ţi aduc după-amiază testele. - subordonata este: a) predicativă; b) completivă directă; c) subiectivă; d)
completivă indirectă.

22) Indică felul subordonatelor din fraza: „Nu ajunge să te rogi, tu însuţi trebuie să te transformi într-o rugăciune".
(I. D. Sârbu): a) subiectivă, subiectivă; b) predicativă, completivă directă; c) subiectivă, completivă directă; d)
predicativă, subiectivă.

23) Subordonata din fraza: M-a uimit ceea ce mi-ai spus. - se poate contrage în: a) complement direct; b) subiect, c)
complement indirect; d) complement circumstanţial de mod.

24) În fraza: „Şi dacă de cu ziuă se-ntâmplă să te văz, / Desigur că la noapte un tei o să visez." (M. Eminescu), sunt,
indiferent de ordine: a) trei subiective şi o principală; b) o circumstanţială de timp, două subiective, o principală; c)
două completive directe, o circumstanţială condiţională; d) o circumstanţială condiţională, două subiective, o
principală.

25) Indică felul propoziţiei subliniate din fraza următoare: „Şi când cutreier blestematele ogoare, ce minune/ Mă
îmbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer?" (L. Blaga): a) atributivă; b) subiectivă; c) principală; d) consecutivă.

26) În textul : „Te uită cum ninge decembre,/ Spre geamuri, iubito, priveşte ─ / Mai spune s-aducă jăratic/ Şi focul
s-aud cum trosneşte." (G. Bacovia), există următoarele tipuri de subiect: a) subînţeles; b) incluse; c) inclus şi
subînţeles; d) inclus, subînţeles şi exprimat.

27) Funcţia sintactică a cuvântului subliniat din enunţul Din cauza căldurii mi-e sete mereu. - este: a) complement
direct; b) atribut substantival; c) nume predicativ; d) subiect.

28) În enunţul Elevul din stânga noastră nu este atent la explicaţii. - există: a) două atribute şi un complement; b)
două complemente; c) un complement şi un atribut; d) două complemente şi un atribut.

29) În enunţul Şi-a trimis copiii în tabără. - cuvântul subliniat este: a) complement indirect; b) atribut pronominal; c)
atribut adjectival; d) fără funcţie sintactică.

30) În enunţul Care a fost ultima medie de admitere anul trecut la Frontieră?, cuvântul subliniat este: a) subiect; b)
nume predicativ; c) complement circumstanţial de mod; d) atribut pronominal
Academia de Poliţie„Alexandru Ioan Cuza” CONCURS DE ADMITERE Sesiunea iulie 2011 LIMBA ROMÂNĂ

1) Litera i notează vocala i în toate cuvintele din seria: a. chin, şcolari, iarnă, lin; b. a şti, a lipăi, monştri, mireasă; c.
iarbă, minştri, iepure, a sosi; d. a pica, ilizibil, coli, iederă.

2) Alege varianta care conţine numai forme corecte: a. filoloagă, baroacă, economă, grotească; b. filoloagă, barocă,
economă, grotescă; c. filologă, barocă, econoamă, grotescă; d. filologă, baroacă, econoamă, grotească.

3) Identifică seria care conţine numai cuvinte compuse: a. hipotensiv, hipodrom, disjunctiv, omeneşte; b. coate-
goale, bună- credinţă, preşcolar, copilandru; c. binecuvânta, bunăvoinţă, SNCFR, calofilie; d. gură- cască, ţinere de
minte, descentraliza, încât.

4) Sunt atât polisemantice, cât şi omonime, cuvintele din seria: a. masă, ban, onest, bun; b. sinonim, argument,
avariţie, liliac; c. bandă, bunic, străbunic, leu; d. masă, cap, baie, bandă.

5) Indică valoarea morfologică a cuvântului subliniat: Ion a fost însurat fără voia lui: a. adjectiv; b. adjectiv provenit
din participiu; c. participiul verbului din cadrul diatezei pasive; d. substantiv.

6) Cuvântul zecime este. a. substantiv, b. numeral multiplicativ; c. numeral colectiv; d. numeral distributiv.

7) Ce este adjectiv pronominal relativ în enunţul: a. Merge ce merge. b. Face ce poate. c. Spune ce carte vrei. d. Ce
frumoasă este!

8) Precizează în care structuri există pronume reflexive: 1) te-a anunţat, 2) te-ai deplasat, 3) îţi împrumută, 4) îţi
aminteşti, 5) s-ar mira, 6) vă comunică, 7) aducându-şi, 8) vă echipaţi: a. 1, 2, 3, 6, 7,8. b. 2, 4, 5, 7, 8. c. 1, 3, 4, 5, 7;
d. 2, 3, 4, 7;

9) Cuvântul subliniat din enunţul Iarna trecută am schiat. -este : a. adverb de timp; b. adverb de mod; c. substantiv
în acuzativ; d. substantiv în nominativ.

10) În enunţurile :1) Nişte copii se joacă., 2) Au cumpărat nişte fructe.,3) Am luat nişte note bune., 4) Nişte turişti au
plecat., valorile cuvintelor subliniate sunt corecte în seria: a. articol nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât,
adjectiv pronominal nehotărât, articol nehotărât, b. articol nehotărât, articol nehotărât, articol nehotărât, articol
nehotărât; c. articol nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adjectiv pronominal
nehotărât; d. adjectiv pronominal nehotărât în toate enunţurile.

11) Pot avea valoare adverbială cuvintele din seria: a. şi, ce, deschis, răspicat, aşadar, urât,; b. una, leuştean, prost,
cărţi, scândură; c. profund, faţă, uşor, bubă, jertfă, d. frumos, puşcă, fals, port, contra.

12) Forma adjectivului pronominal demonstrativ este corectă în seria: a. oamenii aceea, fata aceia, aceleeaşi fete; b.
aceeaşi fată, aceiaşi băieţi, fetei aceleia; c. aceiaşi oameni, fetei aceea, aceleeaşi fete; d. aceiaşi fată, fetei aceea,
băiatului acela.

13) În fraza următoare: Mă întristează să am atâtea treburi de rezolvat că nu mai ştiu de unde să încep. propoziţiile
sunt, în ordine: a. principală, subiectivă, circumstanţială consecutivă, completivă directă; b. principală, completivă
directă, circumstanţială de cauză, completivă directă; c. principală, subiectivă, circumstanţială de cauză, completivă
directă; d. principală, subiectivă, circumstanţială consecutivă, circumstanţială de loc.
14) În fraza următoare: Şi ceea ce e miraculos în moarte este faptul că începem atunci ceva cu desăvârşire deosebit
de tot ce cunoaştem noi, cu desăvârşire deosebit de ceea ce ne aşteptam să fie. există, pe lângă alte tipuri de
subordonate: a. două subiective, două completive directe; b. o subiectivă, trei atributive; c. o atributivă, trei
completive directe; d. două atributive, două completive indirecte.

15) Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin: a. în timp ce; b. chiar dacă; c. câtă vreme;
d. oricând.

16) În enunţul: Greşit ar fi fost să procedezi aşa. subordonata este: a. predicativă; b. subiectivă; c. completivă
directă; d. circumstanţială de mod.

17) În textul: Planul de a rămâne cum l-au montat a eşuat. propoziţiile sunt, în ordine: a. principală, predicativă; b.
principală, completivă directă; c. principală, circumstanţială de mod; d. principală, atributivă.

18) În fraza următoare: Nu- i convine să se apuce de treabă. propoziţia subordonată este: a. completivă directă; b.
subiectivă; c. completivă indirectă; d. circumstanţailă de cauză.

19) Nu conţine subordonată circumstanţială consecutivă enunţul: a. Versurile erau astfel recitate, ca să pună în
valoare melodicitatea interioară. b. E prea mulţumit de bani, pentru ca să nu se oprească iar cu gândul la călătoria în
Anglia. c. Totul era prea neaşteptat, ca să-mi pot da seama de speculaţiile lui. d. Învăţ repede să am timp de film.

20) Precizează câte propoziţii are fraza următoare: Ş- atunci tânărul s-a şi înfăţişat înaintea împăratului, spunându- i
de unde, cum, cine şi pentru ce a venit. a. trei; b. patru; c. cinci; d. şase.

21) În fraza următoare: Este bine ca tot ce se întâmplă să fie corect. cea de-a doua propoziţie subordonată este: a.
subiectivă: b. predicativă; c. atributivă: d. completivă directă.

22) În textul: Când ieşi la pensie este ca şi cum ai începe o a doua viaţă. propoziţiile sunt, în ordine: a. subiectivă,
principală, circumstanţială de mod; b. circumstanţială de timp, principală, circumstanţială de mod; c. circumstanţială
de timp, principală, predicativă; d. subiectivă, principală, predicativă;

23) Indică enunţul care conţine un predicat verbal: a. Era destul de isteţ. b. S-a făcut inginer de nave. c. E uşor de
ajuns acolo. d. Cei harnici sunt întotdeauna apreciaţi.

24) În enunţul Călătoresc mereu cu trenul şi fac fotografii multe. -substantivul fotografii este: a. subiect; b. nume
predicativ; c. complement direct; d. complement circumstanţial de mod.

25) Menţionează cazul şi termenul regent al cuvântului subliniat din enunţul următor: Era necesară trimiterea de
ajutoare sinistraţilor: a. genitiv, de ajutoare; b. dativ, de ajutoare; c. genitiv, trimiterea, d. dativ, trimiterea

26) În enunţul Sosirea ta neaşteptată din vacanţă ne-a surprins- sintagma din vacanţă este: a. complement indirect; b.
complement circumstanţial de loc; c. atribut substantival prepoziţional; d. complement circumstanţial de timp

27) În enunţul Îl durea capul de obosit ce era.- cuvântul subliniat este: a. complement direct; b. subiect; c.
complement circumstanţial de cauză; d. complement indirect.

28) Pronumele relativ are funcţie sintactică de atribut pronominal genitival în enunţul: a. Vacanţa care vine va fi
foarte reuşită. b. Aţi văzut filmul asupra căruia s-au purtat discuţii? c. E o dilemă ce carte să mai citeşti înainte de
examen. d. Nu s-a aflat a cui maşină a fost furată ieri
 29) În enunţul Se bucura şi ea de frumuseţea şi de răcoarea dimineţii. -substantivele în cazul acuzativ au funcţia
sintactică de: a. complemente circumstanţiale de cauză; b. complemente indirecte; c. complemente de agent; d.
complemente circumstanţiale de scop.

30) Cuvântul dor din enunţurile: 1) Mi-e dor de tine.; 2) Dorul meu n-are margini.; 3) N-am dor de nimeni.; 4) De
dor plânge.; este subiect în : a. 1, 3; b. 2, 3; c. 1, 2; d. 3, 4

Academia de Poliţie„Alexandru Ioan Cuza” CONCURS DE ADMITERE Sesiunea iulie 2012 LIMBA ROMÂNĂ

1) Indică seria în care sunetul x se pronunţă cs, având în vedere pronunţarea corectă a cuvintelor: a) explicaţie, exhaustiv,
extragere, existent; b) plexiglas, extrapolare, exantematic, exclusivist; c) exasperare, exclamaţie, exacerbare, excava; d)
exprimare, exuberant, maxim, asfixia;

2) Precizează seria în care toate cuvintele conţin triftong: a) leoaică, aripioară, inimioară, eu. b) mioară, ghiozdan, surioară,
vioară. c) Gheorghe, gherghef, leoaică, grecoaică. d) ploioasă, voioasă, ea, gheaţă.

3) Marchează răspunsul corect pentru următoarea serie de cuvinte: el, ea, munceau, autocrat, având în vedere normele lingvistice
în vigoare: a) diftong, diftong, diftong, hiat; b) diftong, triftong, triftong, hiat; c) diftong, triftong, diftong, diftong; d) diftong,
hiat, triftong, hiat.

4) Indică seria în care sunetul x se pronunţă gz, având în vedere pronunţarea corectă a cuvintelor: a) excursie, exmatriculat,
excedentar, exact; b) examen, exerciţiu, exulta, exil; c) anxios, axilă, axă, exotic; d) vexat, parataxă, maxilar, executa.

5) Indică valoarea morfologică a secvenţei subliniate din enunţul: Împrejurul lor se află mulţi oameni. a) prepoziţie +pronume
posesiv în cazul genitiv b) adverb de loc+pronume posesiv în cazul acuzativ c) prepoziţie+pronume personal în cazul genitiv d)
prepoziţie+adjectiv pronominal posesiv în cazul acuzativ.

6) Alege seria în care adjectivele de întărire sunt folosite corect: a) ei însuşi, voi înşivă, ele înseşi. b) Noi înşine, ţie înseţi, ele
înseşi. c) Înşişi oamenii, însăşi faptul, ele înseşi. d) Eu însumi, ei însuşi, voi înşivă.

7) Precizează valoarea morfologică a lui o în structura: I-am spus doar o vorbă. a) articol nehotărât b) adjectiv pronominal
nehotărât c) numeral cardinal, cu valoare adjectivală d) pronume personal cu valoare neutră.

8) Marchează varianta în care cuvântul lui are valoare de articol. a) Culoarea ochilor lui fascina pe toată lumea. b) Ţi-am spus să-
i dai cartea lui Andrei? c) Lui îi ceri cartea? d) Vorbele lui tăioase ne supărau.

9) Precizează numărul verbelor la mod nepersonal din enunţul: Vom răspunde ştiind foarte bine ce este de făcut, fără a cădea în
sminteala de a o defini. a) două b) patru c) trei d) unu

10) Alege varianta corespunzătoare răspunsului corect pentru cazul adjectivului subliniat în enunţul următor: Figura ei părea a fi
tristă. a) genitiv; b) nominativ; c) dativ; d) acuzativ.

11) Indică enunţul în care nu există nicio greşeală: a) Câţi elevi au lipsit nemotivaţi? b) Situaţia cea mai frecvent întâlnită este
aceasta. c) Rezultatele elevilor cei mai buni ne bucură. d) Zilnic apar probleme greu de rezolvat.

12) Precizează valoarea morfologică a termenului subliniat: Vara aceasta voi susţine examenul de admitere la Academia de
Poliţie. a) adverb de mod b) substantiv în nominativ c) adverb de timp d) substantiv în acuzativ.

13) Precizează felul subordonatei din fraza: Hotărându-se în familie ca băiatul să renunţe la facultate, nimeni nu s-a mai gândit la
viitorul lui. a) completivă directă b) completivă indirectă c) subiectivă d) atributivă

14) Precizează valoarea morfologică a elementului care introduce subordonata din fraza: Omul de l-ai văzut e tare bolnav. a)
prepoziţie b) conjuncţie c) pronume relativ d) adjectiv pronominal relativ
15) Alege subiectiva dintre subordonatele introduse prin să: a) Să ştie că o chemaţi, ar veni repede; b) Dorea să ştie dacă veniţi; c)
Ideea să plece o frământa permanent; d) Îi venea să renunţe, dar muncise prea mult.

16) Precizează felul propoziţiilor din fraza: Acum parcă înţelegea că este cu putinţă ca unul să citească ceea ce au scris alţii căci
toţi cărturarii scriu intr-un fel. a) temporală+ completivă directă+ subiectivă+ completivă directă+ cauzală. b) principală+
completivă directă+ subiectivă+ completivă directă+ cauzală c) principală+ completivă directă+ predicativă+ completivă directă+
cauzală d) principală+ completivă indirectă+ subiectivă+ completivă directă+ completivă indirectă

17) Alege varianta corectă, având în vedere natura propoziţiilor din fraza: Ahile s-ar fi păzit rău dacă şiar fi ferecat în vederea
tuturora călcâiul unde putea fi rănit. a) 1 - Propoziţie principală; 2 - propoziţie subordonată circumstanţială de cauză; 3 -
propoziţie subordonată atributivă b) 1 - Propoziţie principală; 2 - propoziţie subordonată circumstanţială condiţională; 3 -
propoziţie subordonată circumstanţială de loc; c) 1 - Propoziţie principală; 2 - propoziţie subordonată subiectivă; 3 - propoziţie
subordonată atributivă d) 1 - Propoziţie principală; 2 - propoziţie subordonată circumstanţială condiţională; 3 - propoziţie
subordonată atributivă

18) Precizează felul propoziţiilor existente în fraza: Crezând că eşti mai mult decât eşti, nu vei progresa niciodată către ceea ce-ţi
doreşti să fii. a) principală+ circumstanţială de mod+ principală+completivă indirectă+ circumstanţială de loc b) principală+
completivă directă+ circumstanţială de mod+ completivă indirectă+ completivă directă c) principală+ completivă indirectă+
predicativă+ completivă indirectă+ completivă directă d) principală+ completivă indirectă+ predicativă+ circumstanţială de loc+
completivă directă

19) În enunţul: Însă atunci e mai greu să pricepem pentru ce ai pus pe cei trei autori împreună. primul predicat este: a) e ... greu b)
e mai greu c) atunci e d) e.

20) Precizează funcţia sintactică pe care nu o poate avea un verb la modul supin: a) subiect b) atribut adjectival c) complement
circumstanţial de scop d) nume predicativ

21) Alege varianta care conţine un nume predicativ exprimat prin verb la supin: a) Inelul e de argint. b) Plăcerea lui era de a citi.
c) A ajuns să spună că greşim. d) E de dorit să-l aştepţi la gară.

22) Precizează varianta în care adjectivul are funcţia sintactică de complement circumstanţial de cauză: a) Camerele erau pline de
mobilă; b) Au găsit-o plângând de bolnavă; c) Îmi părea mai mult înalt decât masiv; d) Încăperile luminoase dădeau spre sud.

23) Se dă enunţul: Omul nostru era un om de aceia căruia-i mâncau câinii din traistă. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor
subliniate: a) atribut adjectival+ atribut pronominal+ complement indirect. b) Atribut adjectival+ atribut adjectival+ complement
direct c) Atribut pronominal+ atribut pronominal+ complement indirect d) Atribut adjectival+ atribut pronominal+ atribut
pronominal.

24) Alege varianta în care valoarea morfologică şi funcţia sintactică a verbului subliniat sunt precizate corect, în enunţul: Nu mai
are timp de pierdut. a) verb la supin, atribut; b) verb la participiu, atribut; c) verb la infinitiv, atribut;. d) verb la supin,
complement indirect.

25) Alege neologismul corespunzător definiţiei: a anula o lege, un act normativ: a) a abrevia. b) a abroga. c) a abrutiza. d) a
aglutina. 26) Precizează seria care conţine exclusiv termeni din vocabularul fundamental: a) mână, scaun, iepure, floare; b) ochi,
masă, păpuşoi, cerc; c) dinte, picior, comestibil, maşină; d) nas, prieten, cameră, armaş. 27) Identifică seria care conţine exclusiv
omonime parţiale: a) ban, broască, bancă, banc, leu. b) bandă, centru, arc, elan, corn. c) lamă, pană, a ambala, ban, leu. d) bandă,
arc, drum, mare, balot.

28) Precizează care este rădăcina cuvântului: desfiinţare. a) fiinţab) fiinţ- c) fid) desfiinţ-

29) Alege seria în care se regăsesc sinonimele cuvintelor aberaţie şi bizar: a) inepţie, cotidian. b) afirmaţie, excentric. c)
altercaţie, straniu. d) inepţie, extravagant.

30) Alege seria care conţine exclusiv cuvinte polisemantice: a) cot, cap, tort, ţol ; b) cord, mână, ochi, albastru; c) automobil, afix,
identitate, corespondenţă; d) ireal, fantastic, imaginar.
CONCURS DE ADMITERE Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” Sesiunea iulie 2014

1) Există vocale în hiat în toate cuvintele din seria: a) farfurie, aeroport, areopag, fereastră; b) ianuarie, ideologie,
material, evoluţie; c) meteorolog, momâie, ploaie, deontologie; d) cioban, denotaţie, fotografie, diurn. 2) Sunt scrise
corect toate cuvintele din seria: a) premiză, avalanşă, deznădejde, păianjen; b) premisă, avalanşă, deznădejde,
păianjăn; c) premisă, avalanşă, deznădejde, păianjen; d) premisă, avalanşă, desnădejde, păianjen.

3) Indică seria care conţine numai vocale: a) a, e, i, o ,u; b) a, ă, î, â; c) e i,o, u; d) ă,î,â,e,i.

4) Indică seria în care toate formele de plural sunt corecte: a) avizuri, pnee, jurări, jupuieli; b) avize, pneuri, jurări,
jupuieli; c) avize, pnee, jurări, jupuieluri; d) avizuri, pneuri, jurări, jupuieli.

5) Există numai cuvinte compuse în seria: a) fărădelege, atotştiutor, binefăcător, floare-de-colţ; b) cumsecade,
deochi, ostaş, TAROM; c) linge-blide, gură-cască, ştiinţific, dinspre; d) reface, deoarece, bunăvoinţă, Romarta.

6) Indică seria în care toate formele de plural sunt corecte: a) aerolituri, bareme, văgăuni, sindroame; b) aerolite,
bareme, văgăuni, sindromuri; c) aerolite, bareme, văgăuni, sindroame; d) aerolite, baremuri, văgăune, sindroame.

7) Sensul substantivului calin este: a) nesărat;b) referitor la cai; c) ce conţine calciu; d) tandru.

8) Sunt corecte toate formele de genitiv-dativ ale substantivelor din seria: a) câmpiei, lunei, lui Maria, dimineţii; b)
lui Jeni, lui Ana, vulpii, vorbei; c) scânteii, grădinii, lui Mihai, serii; d) priveliştei, valei, vieţii, luptei.

9) În contextele: Destul că nu învaţă. E destul ca l-ai bătut, cuvântul destul are, în ordine, următoarele valori
morfologice: a) adverb, adverb; b) adverb, adjectiv; c) adjectiv, adverb; d) adjectiv, adjectiv.

10) În propoziţiile: Stătea în mijlocul ogrăzii. Se aşezase în mijloc. Şi-a încins mijlocul, cuvintele subliniate sunt: a)
locuţiune prepoziţională, locuţiune prepoziţională, adverb; b) locuţiune adverbială, locuţiune prepoziţională,
substantiv; c) substantiv cu prepoziţie, locuţiune prepoziţională, substantiv; d) locuţiune prepoziţională, locuţiune
adverbială, substantiv.

11) Nu acceptă grade de comparaţie niciun adjectiv din seria: a) primordial, principal, superior, antebelic; b) viu,
inferior, timpuriu, gros; c) matinal, nocturn, slab, exterior; d) pecuniar, sfătos, înţelept, etern.

12) Conţine numai pronume personale enunţul: a) Dumnealui şi-a amintit de tinereţea sa.; b) Cineva i-a sugerat
răspunsul; c) Dânsului îi spuneam adevărul; d) Oricine îi aduce un dar este un om bun.

13) Sunt la gradul superlativ absolut toate adjectivele din seria: a) rarisimă, prea frumoasă, grozav de bună,
arhiplină; b) cea mai frumoasă, tare cuminte, extrem de interesantă, foarte activă; c) mai atentă, extraordinar de
ordonată, cea mai veselă, din cale afară de obraznică; d) uriaşă, colosală, perfectă, mai cochetă.

14) Verbul a avea are următoarele valori morfologice: a) verb copulativ, verb predicativ; b) verb auxiliar, verb
copulativ; c) verb predicativ, verb auxiliar; d) doar predicativ.
15) În fraza: Chiar adevăruri de-ar fi câte se spun, în unele privinţe, despre tine, este indiscutabil că ai ajuns ceea ce
ţi-ai pus în gând şi ai dorit atât de mult numai prin meritele tale, pe care, din păcate, unii ţi le contestă, din când în
când, fără motive întemeiate, există: a) două predicative; b) o predicativă; c) trei predicative; d) nicio predicativă.
16) Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazei: Ori că s-a supărat ori că n-a avut timp de n-a venit, nu mă
interesează. a) subiectivă + subiectivă + consecutivă + principală ; b) completivă directă + completivă indirectă +
consecutivă + principală; c) completivă indirectă + completivă indirectă + concesivă + principală; d) completivă
directă + completivă directă + concesivă + principală.

17) Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazei: I-a reuşit, deşi nu se ştie datorită cui, să ajungă ce-şi dorea. : a)
altă interpretare; b) principală +concesivă+subiectivă + subiectivă + predicativă; c) principală +completivă
directă+subiectivă + principală + atributivă; d) ) principală +consecutivă+subiectivă + predicativă.

18) În fraza: Se pare că ai obosit, propoziţia subordonată este: a) completivă directă; b) completivă indirectă; c)
predicativă; d) subiectivă.

19) În fraza: E greu ca omul care este o fiinţă finită sau limitată, să priceapă şi mai ales să conceapă infinitul, care
înseamnă nemărginire în timp şi în spaţiu şi pe care nu se poate să nu-l admitem, chiar dacă această viziune asupra
universului depăşeşte posibilităţile noastre de înţelegere şi de exprimare, există: a) o atributivă;b) Pagina 4 a) b) c) d)
b) două atributive; c) trei atributive; d) patru atributive.

20) În fraza: La întâlnire s-a făcut cum e varul, propoziţia subordonată este : a) predicativă; b) circumstanţială de
mod; c) atributivă; d) circumstanţială de timp.

21) Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazei: A fost greu de intuit când vă întoarceţi, încât, văzând că nu
reveniţi la noi, am plecat. a) principală +subiectivă + completivă directă + consecutivă; b) principală + subiectivă +
completivă directă + predicativă; c) principală +completivă directă + completivă directă + consecutivă; d) principală
+consecutivă+atributivă + predicativă.

22) În fraza: Ceea ce-i convenea să se întâmple era ceea ce şi-ar fi dorit toţi, există: a) o subiectivă; b) două
subiective; c) trei subiective; d) trei predicative.

23) În fraza: E clar că nu a învăţat pentru acest examen, propoziţia subordonată este: a) completivă indirectă ; b)
completivă directă; c) subiectivă; d) circumstanţială de cauză.

24) Cuvântul subliniat din enunţul Atitudinea sa pare ciudată este: a) atribut adjectival; b) predicat verbal; c) nume
predicativ; d) complement circumstanţial de mod ;.

25) Cuvântul subliniat din enunţul De rea nu o acceptau este: a) complement circumstanţial de mod; b) complement
circumstanţial de scop; c) nume predicativ; d) complement circumstanţial de cauză.

26) Cuvântul subliniat din enunţul Se scutură frunzele pe drum este: a) complement direct; b) complement indirect;
c) nume predicativ; d) subiect.

27) Cuvântul subliniat din enunţul Sclipea de rouă iarba este: a) complement circumstanţial de mod; b) nume
predicativ; c) subiect d) complement circumstanţial de cauză.

28) Cuvântul subliniat din enunţul Ieşim ca duşi de vânt este: a) complement circumstanţial de mod; b) complement
circumstanţial de scop; c) nume predicativ; d) complement circumstanţial de timp.

29) Cuvântul subliniat din enunţul A plecat înaintea ta este: a) complement circumstanţial de timp; b) complement
circumstanţial de loc; c) nume predicativ; d) complement circumstanţial de mod ;.
 30) Cuvântul subliniat din enunţul Numai câţiva dintre ei s-au calificat este: a) atribut pronominal prepoziţional; b)
atribut adjectival; c) nume predicativ; d) complement circumstanţial de mod ;.