Redactor: Ioana Vileu ‘Tehnoredactor: Angela Ardeleanu Coperta: Alexandru Da ISBN 978-606-788-797-6 Lynda Mullaly Hunt Fish ina Tree Copyright © 2015 by Lynda Mullaly Hunt © Editura Arthur, 2020, pentru prezenta editie Editura Arthur este un imprint al Grupului Editorial ART Profesorilor... pentru cdi ei pun copilul tnaintea elevului, * ne amintesc cd tofi avem daruri speciale “ de oferit lumii, ne invatit ci este mai important sa te lupti decit sé te conformezi. $i copiilor... jdsesc curajul sa invinga ificultatile vietii, indiferent care ar fi acestea. Voi sunteti eroi. Cartea aceasta este pentru voi.-nyduroxa ap ‘azessaarue by exdord vj HHnuOA ps 2 UMD, -agizod reur eaad ardsap nuns ps exayaud Sy “ourur ad nupsap Bur gs Jap ner reur SrunTU ey TUES od pur NN ‘aun ad mos -ap a3 BS axed ur gutBed o ygoap 499 H-nu ‘oprey] — “paeayo [eH euureog “ppreyad o azapoydxo ys pidearse gored “idasp appzeds n> pis — JUT[Y auDS axed ad nou NooEN uN Nd ~ x eZ axe -3y Uy PORIqUI as aseD STUTOA [doo UN “Woqry “ea EBUET cgep 0 seppur feurrou ny 1S thyod a1 gs Hod nu a> ap ‘Ay — “pzeayo Aeyg “AgBnx e| eaaurp ad voeyd ze uno 18 vo nuqidnd ad axsaquen as 18 apex JAC, gaun]8 Uy Juns go UNIe 1 aunds ry gaoyHurp prsognfe no reop dedoo un-nUy apie put es pues op ure Zo aunds ge-a poeq — “preys uy nga go NY “ea aor ‘eprey] — -so8n reus y se-1ur ‘vas ye Baus ereosajord EEG “‘TeH euureop Rqeasuy pur gnu nes “ILDs ys pups ep ry ZAlIV “1 — “1djgi qns ap jyupurRd ed [ay EY “ofODe nayoUr 938g onponq Uy nur Ley | I— Este important, zice doamna Hall. Ca si te cu- noasca noul profesor. Stiu, si exact de aceea nu vreau. Profesorii sunt ca automatele in care bagi o moned& ca si-ti dea o mingiuta colorata. $tii exact ce vei primi. $i, in acelasi timp, nu stii. — Si tot mazgilitul acela al tau, Ally, continua ea. Daca nu desenai tot timpul, terminai tema pana acum, ‘Te rog si incetezi. Imi strecor jenati desenele sub foaia goal unde tre- buia si scriu ce mi-a cerut. Mi desenam pe mine trasi dintr-un tun. Ar fi mai ugor decat la scoala. Mai putin dureros. — Haide, zice doamna Hall, impingand spre mine foaia de hartie liniata. Striduieste-te! Sapte scoli in sapte ani si toti profesorii sunt la fel. Oricat m-as strédui, imi spun c4 nu-mi dau silinta sufi- cient. C4 sunt prea dezordonata. C4 scriu cuvintele aiu- rea. Ca le ortografiez diferit pe una si aceeasi pagina. lar pe mine ma doare capul. Ma apuca durerea de cap de fiecare data cand mi uit prea mult la strilucirea literelor negre pe foaia alba. Doamna Hall isi drege vocea. Colegii mei iar s-au siturat de mine. Scaunele se frea- ca de podea. Copii ofteaza tare. Poate ei cred ci nu aud ce spun: Ciudatd. Proasta. Ratata. As vrea ca profesoara si se duc si vorbeasca cu Al- bert, o adevarat pagina de Google ambulanta, care ar lua o nota mai buna decat mine si daca si-ar sufla nasul in foaie. Simt cA mi se incinge ceafa. Nu infeleg. Doamna Hall mi las intotdeauna si scap. Probabil c& de data asta insist’ pentru c& lucrarile sunt pentru profesorul cel nou si nu poate si lipseasc’ niciuna. Ma uit la burta ei mare. — V-ati hotarat ce nume o si-i dati copilului? o in- treb. Saptmana trecuta am ficut-o si vorbeasca despre nume de copii o jumstate de ori in timpul lectiei de stiinte sociale. — Haide; Ally, nu mai trage de timp. Nu-taspund nimic. — Vorbesc serios, zice ea, si stiu cd spune adevarul. In mintea mea ruleaza un film cu ea trasand intre noi dou’ o linie cu bagul in f4rand, sub un cer albastru arzator. E imbricata in uniforma de serif, iar eu port haine cu dungi albe si negre, de detinut. Mintea mea face asta tot timpul - ruleaza filme care par atat de ade- varate, incat ma furs de-a dreptul. Sunt un mod de a evada din viata mea reala. MA otelesc pe dinduntru, impunandu-mi si fac ceva ce nu vreau si fac. Ca s4 scap de profesoara asta care se tine scai de mine si nu se di batut’. Ridic creionul si corpul ei se relaxeaza; e ugurat, probabil, de faptul ci mA supun. Dar, in loc si scriu, stiind prea bine c’ ii plac bincile curate si ordinea, apuc creionul bine in pumn si incep s& mAzgilesc peste tot. — Ally! zice ea si vine repede spre mine. De ce faci asta?"gun ej gupd ‘sumdsex un eaautp vap rur-gs rads go nquad “eapfop [e UL ey 399109 nuns pS nNE eyse po naquad ‘pugs purud uy “sof pupd murded jnsns upp ‘399 aq“ rer 1S ey nus po ese ‘fnuoTaID naroUr asru gS ouTG aDKy Se ED npg “yapepead no eres rRdooe Tur 1S RUBUT O ND NOS “eaux eupLE pur} [-Bs baa azeo uy Jepnp efave [Nay UI Nu ‘Ingen ye wn ‘eée |uorerd ur} Rs ox20Uy gULIN ag “deo ap Hamp eaIEIe Rap reur fur-ps O-u BUNUN] "> puRsads ‘HYD daft W. ‘ansosd ap ajamo pur gg ‘eaaoe efueisqns nd suru ad 1 azaziaaaqnd pur ps vara se gored ap arsaarrd EW -keads un no jnagidnd pteano uy ‘dum anuy ‘eiunsou -noay eniz 9p Horposoundas uy gs und aidsap LNyEIs no noued un Buy] 9p njuad eseus ey PNW PA jonp a3 quewiour unasa jnuoran argasdo as 1} goep ‘sep ‘ATTY ‘ug — “preayo [eH euureoc, “yruorg, “nUDs BS O ‘SouTas Jsaquoa 1S na oz ‘ngs axed pur] — iNOSYAMDIN ATTV “LINSA TV ANId 8bDs es ares ad pureoued o efap snd ne nu yo sur pur yoUy ‘aun -rpauip e| sap ap 2eye Bunfy “pNseou easeopaup “ATS ‘euureop nd nou urp IsaUTEIT PUI BS ONp BUT Ps od NN, ‘snds wo ‘suntisanp ey “Atty — -ansqury aoey ag sezned ndury uy esep> ‘uy gupurgs ps yisdapad a Jouns un ayeoas reur aut — “eupu goIpH eq “Nou uIp apex kau] FILO, ay Av — “ssapupSzes PUI UNDE sep ‘WRIOA eISy, jumoy ‘aungisaxrp 1 “eH euueop puL utp ajao uy aorz ‘abunfy — -ea e] sns uy yn pur 1S adard ey ajaferq zagponsouy ray “my eoue Uy eqor a7eq POP JOATTO, eau] BIO} EpNe BS Bd are} ap [MIsap adey ap sep ‘gadeos uy aptindryp Aeys aorz ‘gzepnp o ese | — “mga ze aug ap ¢9 ad afaquauNUaS pundse T-nN ‘eH euureop asiz ‘geredns néa yo eureas nep Tu] — -giueznure grapisu0> yur go nunuad per nu fur apo zep ~ ayasex pre ag “qezaée wre-ur pupd ap Dre ney — “TeH euwreop 2] sns uy an gpl ‘TUNEUTp od quNs pu UND zauasap Ys INIA We PAU NU Roep qarIUT PUI 15 ppeusoy o nd gupuTeag ‘sof ap eayred uy uiFgns reu 1S sns ap eayed uy aye] quns areqnoup apMyTRszE Wy o12 Felicitarea galbena La petrecerea data in cinstea viitorului bebelus al doamnei Hall, Jessica apare cu un buchet de flori atat de mare ~ de la floraria tatalui ei -, incat ai jura cia smuls © tuff din pmant gi a infigurat-o in celofan. Nu conteaz3. Mie nu-mi pas’. Am gisit la magazin 0 felicitare cu trandafiri galbeni. O fotografie cu flori n-o si se ofileascd peste o siptmani. Mi se pare ci asta-i felul potrivit de a spune ci-mi pare rau ci sunt mereu asa o pacoste. Max ii da doamnei Hall cadoul lui. Se reazema de sp&tarul scaunului cu mainile la ceafa si asteapta si-1 deschida. I-a adus scutece. Cred ca spera s-o enerveze si pare dezamagit cdnd vede ci e bucuroas’. Lui Max fi place sa i se dea atentie. Ti mai plac i petrecerile. In fiecare zi ii cere doamnei Hall si dea 0 pe- trecere, iar ast&zi are parte in sfargit de una. Doamna Hall scoate din plic felicitarea de la mine si n-o citeste cu voce tare, ca pe celelalte. Sovaie, iar eu inteleg cd sigur ii place cu adevrat. $i ma simt mandra, ceea ce nu mi se intampl& prea des. Doamna Silver se apleaca si se uite si ea. Ma gan- dese c& s-ar putea si primese si eu, in cele din urma, un compliment, dar in loc de asta se incrunta si imi face semn spre us. Shay s-a ridicat si vadi mai bine. Rade si spune: — Lumea devine si mai proast de fiecare data cand vorbeste Ally Nickerson. doamna Hall, dar e prea tarziu, Nu poti face oamenii si nu auda ceva ce ai spus deja. Ar fi trebuit si m& obignuiesc pana acum, dar inci m& doare nespus de tare, de fiecare data. In timp ce Shay $i Jessica rad, imi aduc aminte cum ne-am‘costuinat siptimana trecuta, de Halloween, in personajul nostru preferat din carti. Eu am ales-o pe Alice din Tara Minunilor, din cartea pe care mi-a citit-o bunicul de o mie de ori. Shay si umbra ei, Jessica, mi-au spus toata ziua Alice din Tara Natangilor. Keisha se duce spre Shay si ii spune: — De ce nu-ti vezi de treaba ta? Imi place de Keisha. Nu se teme de nimic. Iar eu m& tem de atatea lucruri! Shay se intoarce cu aerul c4-i gata sa striveasc& o musca. — Sice, e treaba ta? intreab’ ea. — Ai dreptate. Nu-i treaba mea, dar nici a ta, ris- punde Keisha. Shay pufineste scurt. — Nu mai vorbi cu mine! — Nu mai fi rea! raspunde Keisha, aplecandu-se spre ea. Max igi incrucigeaza bratele si se sprijind de banca. — Asa! Se las cu bitaie, zice el.sr | qunur e pugd eurrut ydna e-s yyy "303 ap ner JUS BIN “23899 -aTyp as PMO} Nur [RQUNEU ep ‘Tp eey UT EWdeasp neIg: gease yndgy re ad ap Punye 1§ — “ena eée ayeod as goec “jus IEDap FIseoud Feu 8 apasD ze- ‘snjd uy Tu-npugoydxo raayis euureop ad pne o-s neaia nu ‘ep go deo urp nep sep ‘nné yo Bou ps vaind sy eAlry ‘ese Tnu ‘9fueajopuos ap fesour un puureasuy a9 19g — TH euureop ynzaID y 0-29 qaxUy guT 1S NDeLIOYS aBUENS 2s IW ‘Seup eaaup aseous a] e10IZ> JOpUaUFeO ayeNSNIT ap [Ase aE eureyy ‘ayUTWe onpe Tuy gULM ad Ig -9sap -up8 pur ser 1§ “ssapuyd RY Zalupajopuos ap fosayy gatueajopuoo ap fesaur un no grensnyt o ayeUTaESUL 19Uay aun ep Te-1 aupo a aq “Bayaiuy nu njduss 18 ang — rounds 18 deo urp sosn punep zaApig euUTeOG, “ppunsas oaua ojose upUTRL reur ys nay vard a-rur nyduns 6 and go purtunis ‘na ssaugnggr ;99]d xs od umnay — “pBry e] adn Q Base aq "eq. “areq e] Onp Bur es ““ureIOA yoIpy “ES NeadA ng [eC] — “zaaTis euureop Rqeanuy ZAnoUT unazA nd ese[D UTp 31891 Te “1BAT|Q — garSaquoa a0 ardsaq “ea nuquad npr aed puny oyun 1g “pyexgdns azre0y ared as 1 ‘doo ap youd un goseu ps pzeauLm go nuquad yeumu poseaspagd au ps amqany go ngy axed 1-go mds Pgs bD ere PaTeWTEF ep Tet ED pad ‘pa ao"z ‘AY — “gsepp utp preye euZN EP 190 “HO #§ ‘umdemp ap as-nputaoy “Brey aprypsap as es) “uaBrxo ap qna un ap axtod un aioaau aze wind aljuaye ap aroasu wry “ETesut 3g -euorpe e ap anno jnpour a ese nu ‘ature vap as 1h ps HSasop poep ‘“JaAyIS BUUTeOp a1 “ATTY — “HEAD yRJ Foun jnaexgdump uy nes y ayeod ao Zayafuy nN ‘axsaaunod as Tux nu go aunds ea ret Inbpup 898 un Ivy {1Z9A BS ED -aentnod as 15 nN 7afiyo ““unds gs um> “"aqsa eISp Jep ‘aBADapeUT EMINY 18 ogy Tew Ty “reais euwreop aoiz ‘Aqry Bajaiuy nu nyduns mg — -“seunzng uy ein3 1s eSpq qod rur-ps eaogyd se-1 “eyasBau Se 9d ADD BOR] ps otpardury ay ps eo axeunznq uy ayfureuy sapuy Tu] seurajqord area ure-u zeqey eyse eyeP ap EI 2 ERSOYD “ena anogy ure ao ap ay1dxo ps Nes ner ared way Eo unds ys amgan ares Uy Pade UIP JU UN EZedLLN BO IATIS youwreop efey ednp eureas nep Tun 16 joy ad wa8unly 2gidurgquy as eqreu 3 -pSn ago eupUE nd UUNAS a5ey THT JeAPIS EUUTCOP eT ‘aT -e7Rq POIA BS aIZOIBU O a BO xe ad EzeauOHUIe [I 1S -posvaystuy as es axaJ ENOp JOP. ax99 a] [TE] PULTLOG, -eyse erjenys uy sunfe e-s um> ng nu zeopUN DIU Na TeE Gearoua e-s PIU] FILO, -eago snds e po aputdins pur iS eyse [Ue RSepD Uy UDA e eYsIay “YSTay PT JIN EM as AeYS “grende a umdy “EeNSe a pug jnuN ay" a7e09s po INZRA UTR 1S ‘BEND O-sIUY EZeaIISed |] aaeo od Barut Jes UN aay “UWa] ap oTUT no UN RURLH UT aur} PMS “TH euUTeop aunds ‘a1p2pq OLDIE ND Bse] as NN —cainele vecinului, ce si mai vorbim daca ar muri vreun copil! Pur si simplu n-am stiut ci am ales un mesaj de condoleante. N-am vazut decat florile alea galbene si frumoase. $i nu mi-am putut imagina decat c& doamna Hall se va bucura foarte tare. Dar am o gramada de motive pentru care nu pot spune adevarul adevarat. Nu ei. Si nimanui altcuiva. Oricat m-am rugat, m-am straduit si am sperat, pen- tru mine cititul seamana in continuare cu incercarea de a gisi un inteles in pastele-alfabet din supa. Pur si simplu nu infeleg cum reusesc alti si citeasc’. Niciodata nu depinde de mine MA sprijin de peretele din hol si tac male. Cativa copii mai mici trec pe langa noi, amintin- du-misca suht intr-a sasea ~ cea mai mare clas din scoala asta. Dar ma simt ca un anc. — Ally? Ai ceva de spus? ma intreaba doamna Silver. Mi-e fricd si deschid gura, pentru ca uneori ies vorbe care ma baga si mai tare in bucluc, In cele din urma, doamna Silver spune si mergem laea in birou. Stau in biroul directoarei si ma uit in ticere pe geam. MA intreb cum o fi si te poti destinde la scoala, si nu trebuiasca s3-ti faci griji in fiecare secunda, minut dup& minut. As vrea si am la mine Caietul de desene cu lucruri imposibile. Este singurul obiect care ma face si simt ca nu fac degeaba umbr& paméantului. Imi place si vad cum imaginile din mintea mea devin reale pe hartie. Preferatul meu din ultimele zile e un om de zépada care lucreaza la furnalul unei otelarii. Pe urma ajung la concluzia ca cel mai nebunesc, mai ciudat si mai de necrezut lucru pe care I-ag putea desena vreodat ar fi 0 imagine cu mine ficnd ceva asa cum trebuie.“saayig EuUTeOp NOU WIP RqeIAUE BUT ZaLIDs 99 “Igy — “gre i$ payau auraaq “apaqurand yemynos re aseo ad ap anuBY ap aFeoy O kD axsaO$ as re |nuarasD “eursyqoud aund as nu tora pyewBe quns pups sey dw ap ppeurgsS o mga. ze-rur sep ‘oryB eaynd Se-a] ajnur ad go piqeqosg ‘a110d ad equitjd as axe pSou pepues argu no pupureas sye ad ap apaz01] Bou ar ‘arson “ATTY ‘eH — syuajauid wre-u seogur ru ng "eayse-NUIp Tsay nes mje ad run urginfe ou es puureasuy a0 aidsap ‘uayud audsap pideaxsap peat Od4A F-R9 |Iqeqord jARZOID "BL -Bad ago PUN pUTUE as areo FUFBUE pop Uns sye aq gare] B04 ni “ea avy Zo]ODe apis 99 Sax gs ‘Bor a3 ‘Hog — -ayauad ad ap sye un pyere ray] {2499UT YS BIOA TEP TL] “JeRAape ENN — “na yeunrour ‘emnfe ayeod pur nu tau — “opred gaye uy 3m pur eux ad 1S pds dsaatid Q * ante ay Bs pur-ese] jp[durequy as ao ru-aunds ‘Aqy ‘prep — “nu po uwres uy deo wip une[> eaerpaape ansq — “piey uy urjnd poeayde ag “onppng uy Laur BS Jaua njdunis 18 and go aed as yur woaun ‘ATy — “ourur pug ap juneds ad pzese ag “p P| RIM as saqyis PU -wreop £9 1$ juumd yeySapPuy wre-yur Bo PUTeAs Nep Tu], é “a1oaau qeraape No aysa Rep Ip BLP -o1ia 91zeUOD NN “Pe? gs aUrG eur F-~ ude EUR ysoj ure apun aqtayIp yoos aides aja> uy weheauy wry “pstypuT vans ps opour TNs aqunue onpe 1] “"pnsearay ad now wp yin pur PO Psy gensosd eoopura azeod as win5 “eynfe eaynd ze-w nu umd {PISDoud 1S PysT| ad aBnepe feu es 9d ap ‘aIs0Ied O vfep Pxapisuoo eur Raum] FIO], “3804 ase-u ED Isopues PUL no ze] “nou urq ‘aniBeurezap ap puyd ayseatid RW “PATS euureop ef 3m RW “ROuG a-tur rep “eaia Sy “ea Ld ped eS 1$ aprypsap 10d o-s azeo no uoanq un kane se 1S eden oad ynuneos no es Se gored ap jus BW Zunds Fes ngon Je areQ ‘uraaap reur 1S pues use-w > e] 9sapuRs RAL “ure Jeop Ng “a1ayNS Bs Dey O-S INIA UTE-N jNN — -eontanid apadar o1pry gaxaTMs BS Dey O-s MUA TY — deo up une gqueznure y eA go INZaD Ty — “ouppe pndsur eg “9 16 ease osaseugdunt Pps outa pw-nu iS outsna a1, ax8 0 yoy y ‘oI[dxe BS areD Nd ayUIAND UTE NN, “purgews wp orper e> “puoy ap yow1087 uni azed saayts fouLOP |NsMosICq ‘suru ap sundap e-u proporoiy “eum ap apurdap nN ‘apundap aun aq — "gnde) ueurE ng "ea ais. “uRquiTyps arstu Dey Es aq -a4J, "Mo ayer vad ynuL ap noxg uy auTUT ey sunfe re IS “‘Aqy ‘tou e| no pugd ap My UTD EU INDaN Ne-N — “oyeaqea P| odeur aonpe pur JeAyig TouLeOP [MEYO, wr— Nu-i nevoie si va citesc nimic. M-am prins, zic eu incereand s-o picilesc. M& uit fix in ochii ei. — Credeti-ma. Stiu deja cum sti treaba. — Nu sunt sigura, fetito. S-ar putea si fie nevoie si faci un efort. ‘Acum chiar ag vrea si stiu ce scrie pe afigul acela. Nu ma uit la el, totusi. Altfel ar vrea si discutim si mai mult despre asta. Suna clopotelul. Doamna Silver isi trece degetele prin par. — Allly, nu stiu daca ai crezut c& felicitarea va fi amu- zantd sau daca esti supSrat c& pleaci doamna Hall. Dar de data asta ai depisit limita. Ma imaginez depasind 0 linie de sosire intr-o cursa. Rup cu pieptul panglica rosie. Mulfimea ovationeazi si prin aer zboara confetti. $tiu ins’ c4 nu la asta se refer’ doamna Silver. — De luni, noul tu profesor va fi domnul Daniels. Hai si incercam si ne ferim de orice fel de situatii nepla- cute. Sd evit eu situatiile nepldicute ar fi ca si cum ploaia ar evita s& cada din cer. Doamna Silver imi face semn ca pot pleca, iar in timp ce mi ridic in picioare ma uit din nou la afigul acela. Ag vrea s& fi aflat ce scrie acolo, pentru c3 imi dau seama c& ar trebui si stiu mai multe lucruri decat stiu. Cand ies, directoarea ofteaza si imi dau seama ca s-a s&turat de mine. Pana si eu m-am saturat de mine. * eo in timp ce fug din biroul directoarei, holurile se umplu de copii. Ma duc inapoi in clasi ca si-mi cer scuze de la doamna Hall inainte si plece autobuzele. Ajung in spatele ei gio bat pe umar. Se intoarce, ma priveste si se intristeazi, dup’ care chipul i se goleste de orice expresie. Stau lang’ ea si ma gandesc cat de rau imi pare pentru ce-am ficut. Sper c& nu crede ca i-as putea dori rau copilagului ei. Dar nu-mi gasesc cuvintele. Mintea mea se transfor- ma in‘foaia de hartie goals si alba. — Ce doresti, Ally? intreaba ea in cele din urma. Doamna Hall isi pune mainile pe burta ei mare ca si cum ar simti nevoia s-o apere. ‘MA intore si ies alergnd din clas’. Fug pe hol si mi reped afar pe usa de la intrare. Autobuzele pleacd fara mine. Asa trebuie si fie, m3 gandesc. Merit si merg pe jos. ‘Tot drumul acela lung, De una singura.tx | ysodurt Emuon} nd auasap ap [matey nguad zalryps Fes daout 1S pPiearo$ un ney “Epeods BT REPOPTE EONp as BS HroAaU ISO} ne-t Bo quns ISos0J0U a9 asapURs RIV ‘soUMLY ap 2159 39 pzeaquawi0d 20 dum uy ‘120 ad ap seym yr0a7aUE UN PY 2s-npugan ‘eayeo neaq 1S news ase EMezZOUTp P| Ig “puys -aumy ruesjna ey osapues pur ps doour is pronaye o-Uy a8anp ares aquIq19y |MPIYDY ef IM PUT ‘9s9ID Bs 90] UL gRoSTU as areo arn] ROSeaID Bs Wife OsasnaT UMD ATEC DS -nSBI as 1S EZLASUEP FEIT] JEP ‘PHyPsap 0 1S BUTE 03095 -ea no pugoayd 1$ ayejayuy no ae} puvorpit ‘eureur aor zpoed Rs eaind wn — eaane warenotay eoR| 1S O [TPH reUULeop go InzauD wre FeNYD “soLaS “Nex ared rex] — jynuneos no Fugauy reux 2} nu Bos a7 “1g “gseOR UNQIOA japaUIas TH-RA — s3y8ay -dos rary eg “Hre[aypo aisad va e] kM as roureUL Jas -unds reur ys 29 npg nu nyduns mg — “yeu oadnqer eau gs eo eopod us jruopid no Surduyy 1$ na d1z ‘eznag — arimase EW iATY — “eur o no puyses ‘eyejoyBuy 18 pueueg o nd oLINysLy O-KWUE BFeA ap PULIOS uy aurpyed no qeqzeq un rg ‘ayeod ‘grdoy prelayBuy ap re ap purwsod euasap vaynd $e piqisodury Nuon] dp [aj 99 osapurd eur is exe RBuR] eu aTEFO]ND EIEIE ump aoejd rw] “aour ‘aprad ‘nSoy ‘amun ‘onsy ‘Tunsde> ‘auojoonynur azejaysuy ap aurd adno no par) o pea | “ngs reur 9 eaur varored dnp a9 ea: “EseoLTY 3pDap BIsLIa EqexBap reul axeg “ATTY ‘Rado ese ade Te a9 ap ns NN eG — “no qanuy gr-ese euns ne-ay, — "guSogo axed amds yur-ps eas ty — -eureur aurisns ‘eayoaeudns aieod pur ojooy “euneaproyUy neys apun |Nd0] J “mnzeq [magdeo rp doy uN. a pyese py ‘ausay ap ar-gonde I$ ojooe ar-ezesy — -deo up punep ewe “sof ad qtuaa wre 1$ jnznqoye ynpzard wry — “fos ap aprurgur -npupBiaxs ve 2012 ‘presoftiBuy ap yer Soy UTY {7503 Te APU] — “eadeoase pur eure, qerouroj8y $e1Q) ajeumu no uemeysax unara pispxe ayeyNIsnd uy easpuN OEP qanur EY “auIZeBeuT ap 19az no ‘PyeFSUTOPe EPeNs oad pye as zep ‘preye 16 ‘nagumgUT IS DeA ND TyeXBOIOJ ary “yepnp are) aumu no jUeMesax UN ‘UasIaIad “D'V a[PUE -4oq P| nugUr iS peoy weg ad gunn up aja uy Bunty SIAT[OO UT a1eseg | Vv | zzCurand in fata mea se opreste sortul in patratele maro cu alb al mamei. Ridic privirea. — Jur cd n-am stiut cd era un mesaj de condo... con- do... Un mesaj pentru oameni morti. — Mesaj de condoleante, zice ea. $i este un mesaj pentru cei cérora le-a murit cineva, nu pentru morti. — Tu nu crezi cd mortul merit o ilustrata mai mult decat ceilalti? Mama rade. Se sprijina cu un cot de bar si imi pune cealaltd palma pe obraz. E calda, iar eu ma simt grozav de usurata ci nu-i chiar atat de furioasi pe mine. — Esti amuzanta, tii? Pe urma trage gervetelul cu dinozauri care beau cafea. — Ce-iasta? — O idee care mi-a venit pentru Caietul de desene cu lucruri imposibile. Mama se uit la desen. — Bunicul tu stia ca esti talentat si ar fi fost tare mandru sa vada cat de mult muncesti la desene. $i i-ar fi placut ca fi-ai numit caietul de desene ca in Alice in Tara Minunilor. Se bucura nespus si-ti citeasca din car- tea aceea. La fel cum imi citea si mie cand eram mica, a s-a uitat la mine. adaugat ea Alice in Tara Minunilor ~ 0 carte despre cum sa tri- iesti intr-o lume in care nimic nu are sens si pe care eu o inteleg perfect. — Mi-e dor de bunicul, zic eu. Cinci cuvinte tot atat de pline de tristefe cum este un copac plin de frunze. — Si mie, draga mea. — Mi-e dor de cum se muta cu noi de fiecare data cAnd tata era trimis in misiune sau incartiruit in alta par- te. Mise pare aiurea si ma gandesc ci nu stie ci ne-am mutat din nou, Mama ma bate usurel pe varful nasului. — Nu stiu ce s& zic, scumpo. Eu cred ca stie. Aud intrand pe usile de sticli voci cunoscute. Sunt Shay $i Jessica. Cand ma intorc, Shay spune: Ally Nickerson. Fetele stiu c&§ mama lucreazi aici si m-au mai vizut la restaurant. Imi dau seama c& n-au venit din intamplare. — Ally, nu te-ai mai intors in clas3, zice Shay. Ne-am facut griji din cauza ta. Ce gluma! Eu ma intore si ele susotesc. Pe urma Jes- sica ma intreab: — De ce nu vii sa stai cu noi? Vocea ei ma face si m& gandesc la un ac ascuns intr-un baton de ciocolatd. Mama imi face semn din cap c& mi pot duce la ele. — Du-te, scumpo! Ia o pauza. Ji arunc mamei o privire care inseamna termina, te rog", in timp ce Shay 0 imit&, zicand ,scumpo* cu voce de copil. Probabil c& mama n-o aude, pentru cA imi sopteste: — Ar fi bine si-ti faci prieteni noi, Ally. Nu patesti nimic daca le dai o sans3. Cineva vine si le conduca la masi, dar Shay spune: — Nu putem sta la bar? — Ia te uitd cine-i aiLz | ajareds uy so9ans PW “aut gdnp ru9a 3od nu ap epun 30] jrunBus 2389 sep ‘opODe ata tre-Ny “areds up erUreD uy onp eur 1S afew ajeBajo> RBugy ad Dan ‘OIE RW. “surpeutp wrestsox8 po oejard gur ps Weor0uy ure Bo vse ‘exeosayosd 18 Sp e req ‘Juapisa ‘ser k esePD BOL “WuPUEUTR] ay ys MAA, -gio ad tnawo[p] ap 19zIaAN Nd eouy jod ajautpueuTe po 2p wre eaade enuz Ul “Eyep asesay ap sauB nep 1g ‘pr0UL BOE [PATE ay Bs O ayeod yo Lost aunds rust Nau Indeo urp eyeorpr a204 0 sep “eyse DBy NU BS SUT TEU eID go weng ‘fore sun(e ure pugs “nda [HUE ase} 290A nd asaao Bs aga e UMD dsaqUTUTe Tuy Na Fer ‘Per Id gasarp Bs od nu po Jee Ne ase jnu ‘C “Wferqo dof ner Tur-"o INS ‘osay19 BS naw reur 1S SULA Tuy ED ese ‘oueaut as nqn> "Erelaysuy ap nud apse] 21203 ad sus 9 axe ad weak) up [nqnd [nyedap no Erese yu] ‘omosep Bur nu ng ZeIelaysuy ap apEMyay ous 1S Soy TUN] “areur nga pugs giaUpaYp na 1S |eF a3 970d “ATPY — ‘adnuaguy o Keys ~-aunds 1S “eoyssa{ adsout ‘oy no axaoeze my eLdoud ae eye], — ‘aja no ssouazatiduyy eur yo aparD ‘asaquryz ‘oureypong ap adeorde ‘eureur ser ‘sea Uy osouDNgzt Of “npuoussoo era ayuTeUy “na 9sauyNges ‘nN — gpiuaujayo euneapyoyUuT soy e ey CUTE — “apes eorssa “pepegye 1S yeuType) feu ne-yy “pureas uy Seq a] nu Bs puRs ap ury “eoUN eiey UIP paused e[ ym pur go ese Gtaunod sundsps unroru wre-N 5 a "ey eoyred up 3em are} 303 V ZfTPH Puureop woade PaTeHDT|AY Wp e-1a9 aq — “roreqanut dsaauid G -ewreus porayd a0 qeIpaurt Aeys an1z jAtTy ‘au-arSasaaod ey — jeoissa nquad o1diy deo aysad mypo neq “eureur aunds 1 ‘gyeJoD01 ap na 18 neas, jEUNUTUT “~y — sowopuyszer as “prejooors ap erejoysuy waza yo Keys od apne o pugo “rep ‘Tungdgo ap pielayuy aaa eoissaf gHepueuios gs Hosa 2D “1039 ‘RUNG — -3]2 P| aonp as 1S |npafoures ayeoos Wy eUTEY, “BIAT[O9 o-nUIp apursed ad au eoissa{ no Aeys yeur eyeugjedpouy — -deo utp amgnos 1$ Seroryp Hn BAY “equrpz un Pup;yps eS RqeaNUT RUF gree] LEP HY euMU a — “preradsexo 201 aeoap pure] ap md un ny padump ru eqeiBap EW — “yen sogjux po eaunds eureur rep ‘neaop]d rur-aryy “aurey neayga. jreyudosd apun iS anmyp no yeys wre aed uy D0] uM e| 2sapUes RL "gaen0 ap RpHs o no aidoude as ys poseaouy “Atty ‘oun ap ardorde as es gorvaouy ga[e Suey rinus ay nu as aq — reydeo$ uy aorz 18 gorajde as eureyy, “aur ap pjueysrp auneos gnop ey] Ezese ag jrounuyy1r de metal inalte, pline cu borcane cu muraturi, sosuri gi condimente, mai mari decat capul meu. Mi li- pesc cu tot spatele de perete si vad c& sunt inconjurati de cuvinte. Pe cutii, pe borcane si pe bidoanele uriase de plastic. Cuvinte. Nu scap de ele niciodata. Imi aduc aminte cum a scris profesoara din clasa a doua o grimada de litere si m-a intrebat ce insemnau. Habar n-aveam. Dar ma obignuisem deja si fie asa. — Este numele tu, Ally. Scrie Ally Nickerson. Se pare cA un copil de clasa a doua intelege ce in- seamn si te simfi umilit. imi dau lacrimile, dar le fin in frau. Stiu c& in curand mi va gasi cineva. Imi fac atatea griji si nu-mi afle secre- tul, incat ma simt de parca ag fi primit un gut in burt’. — Ally? zice mama, aparand de dupa colt. Prietenele tale au plecat. Ce faci aici? Nu-i pot marturisi. Gandul ca am prietene o face grozav de fericit’. — Ia spune, draga mea! — MA uitam ce ingrediente confine ketchupul. Mama se incrunta. $tie c& se intampla ceva, dar ma strecor pe lang ea inainte si-mi mai puné vreo intre- bare. Mi intore in restaurant cu ea in urma mea si ma agez ling’ cupele goale, identice, ale lui Shay $i Jessica. Parca ar insemna ceva. C4 sunt un fel de vas gol in com- paratie cu tofi ceilalti. Dar cupele rimase in urma lor ma fac si simt c& anul acesta va fi cel mai rau dintre tofi anii de pana acum. lar asta chiar zice ceva. Dolari de argint si | banuti de lemn Usa din spate se deschide si apare fratele meu, Tra- vis, mirosind a vaselina. Arata de parca s-ar fi tavalit in vaselina. Ma‘simt instantaneu mai bine. — €e mai face surioara mea preferata? — Sunt singura ta surioara. — Nu conteaz’. Tot preferata mea ai ramane, zm- beste el. Fratele tiu preferat a avut azi o zi ca un dolar de argint! MA gandesc la bunicul gi la tata, care ne intrebau mereu dac& am avut o zi ca un dolar de argint sau ca un banut de lemn. ‘Travis isi flutura degetele prin aer si intreaba ca de obicei: — Ce sunt astea? Pare mai mare ~ seamn& mai mult cu tata, care a fost trimis in misiune de lupt& anul trecut, chiar inainte de Ziua Recunostinfei. Ne-a fost greu sa fim recunos- c&tori dupa ce a plecat. Mai ales ci bunicul murise cu doar trei luni tnainte. — Mainile unui geniu? zic eu. — Ai nimerit-o! — Iti dai seama ca ma rogi sa te laud in fiecare zi?ad sojid un ad ap eayemnas8 1S-npugmnut ‘ea aor, ‘eaur ‘eSeap ‘Qu no azepqes ure Ps S1dU] ‘per BS DEE EW — “que ap [DUD If 1pazRNoU osouTjdu es o pur — gize ye[durequt e-s 99 ardsap SOLIas UHIqUOA ys pups ap re pup> ‘ea aazz ‘ounds ey — “padeayge pur a0 jus 1S nroztAapey aPRPUT eUTEY, -quiniod ap ax2[nAs un ysuy our} 203 Uy “JoysId ap 20 15 eB e] eusseq ‘Aoqmon ap amped Bnepe 1 “ese 3279304 ure-] 303 goRC “ApisseD Yang RUTeaYp [J are ad RUTe] ap ind un zauasap 1 soz1Aapa1 Pf YM RWW “@pUNosT ef euro efap a1zygour ure-rur a9 ednp yseoe adunfe eureyy “yui8ze ap sejop un ko 1 o InAk e BO.MONG RAL “nugdsip e ao dnp 1 Buryasea ap [nsosur jwHs na ser ‘goeayd gunn ag “(uy |EpUATD aseS urind Jao nD “polsep euy “purseur o-1$ sgdumo TU-Rs 0 pug — “psaquiez I] “THSAaYP ap MPF 303 dsazazS9Uw BS RSE] PUL TYAS “Jo!aye ky NUON] ap Epeurpss o jpayy yu ezeamp Tews nu seq ‘Jp aygaquypz ‘nur $8 poep adeze 2] 20jap autq apuusd se-Tur NN [Py eT eID 1S eG — “pour se-29 eqeidap Te — “junuas ps eureur asey pur ps BAIA $e-are J “MTN no ede eo uNALNod au aurur nd 1S epeOIs ‘p FBnepe “THaoy] wpuLs3 Es Inga Tey TEU Lec] — "eyumzap as 1 PaD0A ‘pun ag ‘Tv ‘1 Bung o-HuUT ‘eseouTUN] A101] Nd s119s ay Ys O — n4Qsou afpuu — naur afeuMN, “soqere nour jnudosg °, euOT}puodas “uosTaySIN“ — “yunur ap aug un vere ze-1us posed ap sae uLid ayrureur EMANpY -pseourumy puny eat euidosd BOAR IOA IZ O-AIUL AP] “a|NOS N.QUAd asepias ayNUE Nd eaye apumdeynp agduio gs req mysop we yo adeordy ;eA2> in 1g “p3UEWOdreweU Iz o jnAe UNy {Ty @PEH — jaune eur nN “na per jte-op ng — ‘arepanur fy afuTeLU ap 2ses9j RUT Tep “EoSea] -nynio pur gs pup ap eaae se umd If BD aidosde ag “rinueq eAa> 1g Roun aysru Je uy Seq Bs aMgan TeIUY Teur eq] — “emgrirysuy o ef 1S aoe], “yeny ure-| 4g9 n> qedap duos reus Lio a9z ap PUPA |-RS O “98 ND PR UI “yeoaysour ap pun nuquad qeuromne un ses ure 1g — -umuony ardsap nw reur axgaqioa JeIE NO YOUBy Feur a IBD ND “WHO 2 anys staezy, “unuraia ad ap 129A apps np greduiod as nu 1IN “fp BSNepe “ease e| 97-BIQ — “ons ap eZop RIP RuLIN aq “araae 0 Pzea1O[RA ease aLNAONY ‘1zZaUOLYpUOraZ a] EEC — “pzop 0 aprypsaq, que ap 1pazajdes oaza use ap ug "eJOD-e20> ap TyDeA yeuromne un redax ps SMB we Izy jena ing “aurw aids pugygre pp ao12 ;290x — ‘Tqipaur nsgq — “[nrenape Inds ps seop Boa ay, “INsopiB1y pueztypsap ‘fo aot ‘seIYD NN — ofaltul. Chiar ma strduiesc. Dar azi a fost o petrecere. Cum reusesti tu s& dai de buclue chiar gi la o petrecere? — Nu trebuie si fac nimic special. Ma urase cu totii, rabufnesc eu. — M& cam indoiesc. Nu-ti dai seama ca s-au siturat de felul in care te porti? De toate lucrurile astea pe care le faci gi pe care le spui ca si radi lumea? Mama nu pricepe. E ingrozitor si fii amuzant fara sa vrei. $i e umilitor cand trebuie si razi de tine laolalta cu toi ceilalti. — Of, Ally... esti prea desteapta ca sé te comporti i scoala este prea importanta ca si o iei in de- radere. Nu vreau si ajungi si muncesti toatd ziua in picioare pentru niste amarate de bacsiguri, ca mine. Tu esti foarte desteapta. Esti buna la matematica. Ai talent la desen. Nu crezi ci-i timpul si nu mai faci pe clovnul? — Nu sunt atat de desteapta. Asa spui tu, dar nu sunt, — Stii bine c& n-ai dreptate. Dar ai putea totusi si muncesti ceva mai mult. M-am siturat de discutia asta. Am avut-o de o sutd de ori, chiar daca invayatoarea mea din clasa a treia i-a spus mamei cd s-ar putea ca pur si simplu sa fiu inceata la minte, asa c& s4 nu se astepte la prea mare lucru de la mine. Mama a facut ochii mari si i-au dat lacrimile cand a auzit, iar eu m-am fntristat si mi-a fost rusine c& era tocmai mama mea. Dar ea n-a crezut niciodati ce i-a spus invajatoarea. Uneori ag vrea si 0 fi crezut, dar de cele mai multe ori ii sunt recunoscatoare c4 n-a facut-o. Se apleaca si ma priveste direct in ochi. — Stiu ca fost greu pentru tine si ne mutim atat de des. Stiu c& muncesc tot timpul si nu pot s& te suprave- ghez la invayatura. Probabil ca ti-a fost greu sa tii pasul Ia anumite materii si inteleg asta. Chiar inteleg. Dar tre- buie si te striduiesti mai mult, Ally. Pentru lucrurile care merit trebuie si muncesti. — O si-mi dau toata silinga, ii spun. Obignuiam sa spun asta $i si cred ce spun. Acum mi se pare doar una dintre povestile mele inventate. Ea zambette trist. — Bine atunci. Ma saruta pe crestet. — Pot si deschid din nou televizorul? Isi dezleaga soryul si se uita la mine. — Ai facut baie? —Nu. Oftez. Oboseala din vocea ei imi spune ci n-are rost si insist. Ma taraisc spre hol. — Apropo, nu vreau si te aud spunand ca te uraste Jumea! strig mama in urma mea. Cum ar putea si te uras- c& cineva? A$ vrea s& reuseasca si inteleaga lumea mea. Dar ar fi ca si cum as incerca si-i explic unei balene ce inseamn& si traiesti in padure.“pqunudUy as 18 BF [L SIAR, -vays(aa ad ueq un aung “ynudiqoau eAad ayn Puy “|MEqueg 2012 ‘oulG§ — “yiqasoap baad ad req nep ps pzealuesep pur nN — “yynur pisoo sep “RMUsyqoau eun 1S UY — “reyias un-guL ejquay ‘euasuerds up RorpE TNIEqUE gamusiqo urind reur vag 1S ry “ainBexp yung — “pupur uy ayaonses ay StARI], jpejouod uy ee] aur} o area ad ere eo q “na o1z jeise ad nBs QO — “qypaan ap 20] uy idire axe gored azeo “mosey tnynaz jndeo no ‘Hua 9997 ap 2389 PUP) ‘apauour BADE aIeODs [NIEGIRA gead> ty ‘atloajoo ap apauour near, — “onsepe no asuyid ayousueq ap Saxjuy ns un gq “7MUsIGO Wo ap rue UNS NU IS “TUG IETE yp "BrEporonT adey as nu YD snds e eye} 3D BAAD Bde} SABA, jay ap |-emf reumu nes ‘queq Ty — -staeny ards va no preay “pind up vasoyqoos ayeoos 181 INTEGRA -yey1Se 9 pups avy Se — soja }9Bap ayLMIarYPUT ND eLqagd EOLAY Sy SALLL oe enez — “sara, 9917 ‘opauour axiu redump es near, — “yluayp no wsaquon Bs 21 -ngan po eurew aunds win ese argaquoa nu jaeqaed geaao rine — ‘apauour no pur euENIA P| BM as 1 PPNS aP eneayalay ap sopaiaSap aptnyspa arsadiy 181 StAey, “pyepoasa 3nzEA wre-| a1e> ad MUON] soqrEDs Feu Ja>.9 ‘oured pye ap ad Seuorsaaduy ynjosqe aed as ru ‘oyred o-ap ag “equity nd 0-puyjoSoasos ‘axeonqoos o BINS utd equitg “pINJes ou Nu W[aYBloy aereds up jmEquEg, -dum uy o107uy eur Bs osaftrey Bs a2e] BUT De Ny eg InunPerD vauaa pored PUNY “ueIpUT ap ded ND qUa> ‘um nes “Maza my eYSyo Nd ruso daz ap euN Nes ‘uoZIq no russ Pou ap Bpauiour o ayy ureaiadoosap 103UP) snuneuy ne ao wapaa gs 8 WRaDBJsap 9] IS ESeIE WEN] 3] ‘fou ajousueg ad TyDaA ayLANdISy aqUITYDS BS Pode ap nese mjnurzeBeur meyardosd pup> “apauow ap amogy -sapau Lmorgy pngras ursd asumose vasadoosap ofooe E> nuquad ‘surzeBeur aymygid reur apo uy eadious orang sumrjosuy 1-ps nogpd e-au go ese ‘TUR RT 1S 1]>10908 e] aug wedaoud ayy ‘apauow ap azemed uy surur ad 1S siaeay, ad $es0 uy nen] au pnorUng I$ Bye} puRD apLNUTDIA aadsaq “gunadury aynsanad umuresA audsaq “aunq pu -asa audsaqy “wpUpWe ap ayn o aygazan ny RUN -putp yead ap nsomry “Partsos piunue au y1sn eidnseap ap [njaiodoy5 ‘eund na naqut gs wusas avey muy 1S -ua0 uIp JaueWR ap mynuLZeSeur esn aprysap STAR], dioy to.) nd epouopy | 9— E mai mica decat alte monede. Vanzatorul da din cap ca da. — Este. E rara. Travis imi aruncé o p: barbat. — Cat costa? — Dac te pricepi cat de cat la monede, atunci stii c& una cu defect este mult mai valoroasi decat una obisnuita. Adicd ceva nu-i bun la ea si e mai scumpd? — Te-am intrebat cat costa, zice Travis. Barbatul lasa capul intr-o parte. — Inmod normal fi-as cere optzeci, dar fi-o dau cu... saptezeci si cinci, si zicem. Travis zambeste. Pana gi eu tin minte c& tata ne inva- {a mereu s& nu zAmbim niciodata cand auzim un pret. Niciodat&. Nici daca ar fi cel mai bun pret din lume. lar ‘Travis zambeste de parca a cAstigat la loterie. Incerc eu s& art destul de serioas’ pentru amandoi — Esti foarte generos. $aptezeci si cinci de dolari pentru o moneda de un cent bagata in acid azotic. Tipului ii dispare zambetul de pe fata. — Pun pariu cd politiei i-ar placea s& prinda un escroc. — Hei, asculta... ‘Travis il intrerupe. — Sa stii ci nu m-am nascut ieri. Nu mai incerca si mi duci de nas. Arata spre o moneda din vitrina de sub tejghea. Are pe ea o femeie drapata intr-o panz, cu razele soarelui in spate. Arat& minunat. ire, apoi se intoarce spre — Jumitatea asta de dolar din 1933 cu cat o dai? — Eo moneda in stare foarte buna. De fapt. — Spune-mi direct pretul, zice Travis si se apleaci spre vanzator sprijinindu-se cu palmele pe tejghea. — Patruzeci — Treizeci si sase, daca o adaugi si pe cea de zece cenfi cu Mercur, pentru surioara mea. Ma uit repede la el. Pentru mine? Pe urma socotesc in minte. Da. A respectat regula tatei gi a ofeyit cu douazeci la sut mai putin decat i s-a cerut. Numai ca Travis a vrut si ceva in plus. Vanzatorul se uita piezis la el. — Patruzeci. Travis incuviinteaza. — S-a ficut. Pune banii pe tejghea. Afar, Travis imi intinde moneda de zece centi. — Ce frumoasi e! Imi place nespus. Multumesc, Tra- vis! Esti cel mai tare! El se uit& la moneda gi pare putin trist. — Stii, bunicul s-a nascut in 1933. De aceea am ales monedele astea. Sunt emise amandoua in anul acela. Ma uit la banutul meu sila data de pe el, dorindu-mi ca si oamenii si reziste cat monedele. In masina, Travis zice: — Ai vazut cum m-a luat tipul de prost? A incercat si mi fraiereasca. Tine minte, Ally, cand oamenii nu se asteapta la mare lucru de la tine, poti intoarce asta in favoarea ta. cinci.6£ -ayauejd quns eapeor apinora> po eureas nep rut 18 dosde py “ayeLOJO9 EMDI99 nD BI -eaes> © 1S nsau nooes un ErTeog “T]H PuUTLOp 1e99P aeug) Teur 915g “D1uNg UN Nd do[ap RURUTeAS Nu sprue] |nuwop kD gsuy xRdoosap ‘geoé e| onp yu puRD “auray aymnur eaud eap au nu gs eo “prepEIe ap EMUIBIA ajaxeunur asdsap au-npunsaaod 1 jnuorded 1S-npugy -dospuy awiasa gyjnur goeanad ys sdg “soumyy y ze 29 aad ‘ajapede ap auyjd ajareunzng no oyunq e puns s/2!UDCT jnuwop ‘sumu pdnq “now sosajord un eaae 104 seq, royp ened urd puiseur ap Rios o Sexy ys aingan 1z enop e Bo Ns ge Fored aq “EfeODs ap BU -pureadgs gnou 0 ezeaunn go mmpué eznes utc “esvas gORuTUMp euneaprorUy HUES BULK ese sep ‘EIMaRGe Jung “EPAS ap aun o-nUy eo9saj Nopes un ud y se goreg “paNBUIS HD god J-nu 30) na eq “uMse ap aft iago uy IOap areur feu ys2 [NSLDs et ‘SyepEAARS qs aprursed “nyuneuy “ayaa 9 vauTe> ISap “UA POUL UNS pydoo ad ap apL1O;ND *, nou -nq ‘Seap np jpreunurw eaut eyey — Ary QUag“sounds whrgo jrndaouy v ap Temuran jns~g opunutpy DADs, UE aoyy tp jnze[duraxe aterq uy ut 1S zed uy are e[ NeIS torungq 9p Bq1OA DIN | Z | a aura vpap prur ead updase wre nu ys nav a ‘dumm rusnyn uy “go Rous eaus uy SsepuRs PUT Jeq] “Nou UIp ZajunANouy deny ‘3un ey ap ron vad tupidarse ny 1S re nu es erftpuos n> — “naw Inseu auds gyese 1S 1ypo uy ydaup axsaauid eur odyMajoritatea copiilor s-au strans in jurul lui. Imi arunc lucrurile in dulap si ma alatur lor. — Matusa Victoria pune masa joi seara unde nava- lese pis&rile, zice domnul Daniels si sustine ca este expresia cea mai simpli de a memora planetele in ordi- ne, incepand de la Soare. Albert, al c&rui par imi aminteste de un cuib de pasari, st nga mine. — Imi pare rau de Pluto, Il privesc si imi atrag atentia vanataile de pe brafele lui. — Adic& Pluto a fost planeta atatia ani si pe urma cineva a hotrat c& nu mai este? Pentru c&-i prea mica. Prea departe. $i cu orbit aiurea. — Nu cred cd lui Pluto ii pas’ prea tare, Albert, mor- mai eu. ce el. El se agaza pe scaun si spune: — Dar imi pasi mie. Imi pare rau pentru el si ag vrea s4-l intreb despre vanataile de pe brate. E mare si neindemanatic, dar nu-i gras. Doar destul de voinic cat si-I lase restul lumii in pace. imi trag scaunul si mi asez si eu. Gata, imi spun, © si mi descurc mai bine. O si mA striduiesc mai mult. Doar atat e nevoie sa fac. De data asta chiar o si m3 concentrez. Desi stiu c4 am mai incercat si n-am reusit. Cititul este pentru mine ca atunci cand scap un lucru si degetele mele se reped si-I prinda, si chiar cdnd cred c& am reusit imi dau seama c4 nu. Dac’ era de-ajuns si mA strdduiesc ca s pot citi, as fi fost un geniu. Domnul Daniels e in fata mea. Imi tin respiratia si ma lipesc de spatarul scaunului. El intinde mana. — Sunt domnul Daniels. Ma bucur si te cunosc. Shay se apleaca spre Jessica. — Cred ca nu stie cu cine vorbeste, zice ea. Ca de obicei, majoritatea prietenilor ei rad — Hei, zice domnul Daniels, intorcandu-se spre Shay. Nu-i frumos. Nu ne purtim aga. Lui Shay ii piere zambetul de pe fata. Pe urma dom- nul Daniels revine la mine. — Cum té cheama? — Ally Nickerson, raspund atat de incet, cd de-abia ma aud eu. — Siai de gand s& dai mana cu mine, Ally Nicker- son? ma intreaba. Lunea nu musc. Grozav. Exact de asta aveam nevoie! De un profesor glume| mea deja se invarte. Ma intreb ce grozavii i-o fi spus doamna Silver. Ce-or fi pus amandoi la cale in legatura cu mine. Ma vad legata fedeles si pusi pe sinele trenului, ca in filmele mute, alb-negru ale bunicului. — Bine, fantasticilor! Treceti la locurile voastre domnul Daniels. E vremea si punem lumea pe jai Toti se foiesc s8-si ocupe locul, numai eu zac in con- tinuare pe sinele de tren. Legata fedeles si uitandu-ma cum se apropie locomotiva de dupa colt. ii strang m4na, dar numai o secund’. Minteaeb | spseor ajd pug — danny Hao gyeoos ey 1s — “soS95ut PEt 1g «na pundses ‘ayueaid ajareordiry — gaoeyd a2. pumy — “zayupanouy go e6e ‘nuDs gs aoeyd rur-nu yo vfsp ans syorueq jnuwop go zourseun muy rec] “axe INUT O DEF RS 2 ~aTeut 309 ap Anis 1y Rs EMAax], wopUNUIpy DuD,{, Uy 20H urp yes ap epnred ey eD ‘nyzagy reur auzajqosd 90e5 eomnd se-jur ease Bo reumnu ‘nu go unds T-ps osapuLd PW, eypps gs adeyd f-nu Rorpy — autut aids povajde as 18 ougpe gadsuy sjarueq pnuwog, “gerd ap pueys o-n7uy WOYsUEN BA “apmnyuy as es prey Je RQeaNuy gu ~nu snds ry ZATTy — “ngs azed 3] prodoosap pug> sep ‘josqns [2389 89 aye PS JOA go paid apafeuosiad puy> Ezeoss ap apeury ur eo q “JerRAApe No JuNs uD ans ps PIA NN, -pundsps ‘ny — Rimege qung gaumu nquad sesBered un aus lod -guim urp 3]99 uy sperueq jnuwop aunds ‘osprey — eadeaxse jo 18 1e -ydayse po esy “deo ps apap oingan nu ny 1S 19 pundsgy "ng3 N20] UE -seaqioa gs daouy ‘Inasep eI KEP ‘TOsajod nD “eI, -aup asdsap ea2o nye ps vaogid ze-1yy “oun ap yeB9] Eady yesTered mButs un aur niqjuad tuos gs eagnd re goep qanuy BW — “yeum urp IPH ng [p 212 gmds rur-ps Hog “adey ap vise puureasuy sumue ao qoxuT EW — “NoeWOys aBupNs as rut RD IHS ‘sof ud sns ap ,229 aq" SEOs we aed ut ead ‘auguy tou ad wraLIDs -9p 9U Bs IMWaD v-oU puRD [eH PUUTOP NqUad O-mnDey ure ages ad ewiay pupur uf aur s, “RxpayeD PT PUTeaYD PUT sjerueq jnuWop pugs ‘asesnB nzyWUad ezned uy UWE], ap inugq un ed eun-sUy gsuT RULZOysURI as eNIZ “ojooe eued jhumap pzeayporg rary eajaoe ajaso}!] 2303 ‘PUM UN ND PUTWHa3 as PORP seNYD “1S “NJOUUIS ND aysaaod "BeanUT (0 2389 [nfNdpeD 2x [eB aysa ao no ‘nyduroxa aq “exayy] are vopeurayeur ‘gpeoos e] ‘wNDe eC] “eo ND BINyPa] PAAR 99 303 18 eonewayeUr eaDgld pw ‘yoru reur uIeIE puRD “ey0o0s reummyy “auRorasD Brey “SATEY BARA “SUT Uy apr -sumu wepRos es 1S tRUNpe gs aIngay Tou ser “zngoyne UIP BAvogod IS youn ouBOsrad ago aDIZ aU PULAIN ag ‘fp aunds au “zngoyne un raonpuo> — “mqome ap [nuaos e-ap urEon{ au ps ound ou rosayosd ser ‘ponewayeu wae PieaUTLTp go nuguad ‘aurq adaouy sjorueq jnuwop no 1z euLg i j eneajeq reureyiqg | 8 wbAsteapta si spun mai multe. — Imi place matematica. $i desenul. imi place si desenez. — Pai asta-i grozav. Desenezi mult? —Da. — lar scrisul fi se pare greu, sau doar nu-ti place? — Mise pare usor, mint eu. Dar e plictisitor. — Poate ca reugim sa facem ceva ca sa ti se para mai putin plictisitor. Ca si devina interesant. E nemai- pomenit si explorezi lucrurile scriind. Sa fii creativa. Si pui intrebari. Art spre tema mea. — Am pus 0 multime de intrebari acolo. — Da, rade el. Chiar ai pus. Pe urm trage adanc aer in piept. — Uite care-i treaba, Ally. Voi fi sincer cu tine. Am stat de vorba si cu doamna Hall, si cu doamna Silver. Stiu c& ai petrecut o grimada de timp la directiune. Te pricepi sé fii trimisd la directiune, dar s-ar putea si te pricepi prea bine la ce nu trebuie. Ups! — Vreau si stii ci mA voi stridui din rasputeri si nu te trimit la directiune. Daci avem vreo problemi, 0 s-o rezolvam intre noi. Imi face cu ochiul. — Ce se petrece in sala 206 ramane in sala 206. Poftim? — De-acum inainte n-o mai amestecam si pe doam- na Silver, bine? Cred ca are destul& treaba. A, nu! Tocmai imi ia solutia cu care ma fac scipatd de fiecare data? — Si vreau si mai stii cd sunt de partea ta, bine? adauga domnul Daniels, intorcand capul ca s& ma pri- veasci in ochi. Vreau sé te ajut. Dei vrea si ma ajute, da? Habar n-are in ce se baga.“aqry esemurgy ff ‘ede 2goap FN — jaquas ~oqupos 22 jaqn>sjour neq y EINZRA Thy jo-INEQ VY — -jnadaup e-ap euzes et 0 sea sep ‘stu ap RINE jung ‘jnqnurfuoo vag 11S MyNUEDI0g Te TeIUE ap jNoede> pzeaqningap ‘eyse ap 20] uy ‘apundsex nu yeqry “ATO BBINS Zazapoldxe Es QO — -ua8ixo aured o 1$ uaBoxpry Hired ynop urjuoo ase ajnoajour ap oaysaure un asa eISaDy — -eavon afaup IS] suaredsuen prypy] un n> ueo10q un ayeods 1S anupy ap oxeus pSund o-quy axfouown09g ‘apereUEA 18 UE] NO [NODE ‘1a21Go ap wd ‘ary “Very EzeaULIy) “epo}IA anBurs araroreques 181 unm ad 1S ideaspuy as ‘gourq ap edyj> urn uy spud as sep ‘ayeds uy pUEPD as azed ‘uNeDS ad epeo ps ese] ag ‘sap vaud eaao vse IZM B-U FOATI ED DsaInuRG rep ‘OUIDIA BifNUL ap eIse eeODs ef Bru NN gese mg ydaysap yereg NSa “EAE — “PAO TH] MT -gum ad eupur ound 18-18 axgoquiez sjarueg UO -ageroumn ap aroaau waar Hoy 1S gnu OUT YZUIA nu Une TuaLHTU BAIA a] NU axed ad MUON FZUTA Pep Po “TOTUAUTeO aINqan a| ad IZUIA Rs YaIA yo nNUEd ‘eaumn] g3e0} are ao vaad ay BS MpUEB wE-Wy [eX] — “sprueg juwop eqeannuy gaseroury, — ‘agexaum, PUPA Bs O “1OIRZUBA na 1S Dey Fur ‘@reUT aySAID 0A PUL? xe] “yeurunyy ap tndsoo put, *eye1 B9ej eISe ‘TR — “sjermeq nutop Eqeamut gsouiag — IIINUANT TuoaZONpy “JUNg “ng — "9aq un aye095 “dum Sejaoe uz eapod ad ajaseorid enopugure pepo -p1u are ny “sep efey ur gued [a 1S aredo$ JOA you asdsap uniqioa ys eingan a> yuaUOU! UIp ‘soryBese> jnydexp e-ap ared as yur yur ser ‘gnop aja uns auayayid aungq ao axoxsaaod au 18 Aeyg my e-ap ayesBoy0y 0 nd yuan e eoIssaf “eqre [-nu ps Aeys, aze> ad naony unaia aumy ad gis@ yo paid NN “pIUes ~9P ‘grepeds purey o nd pumasduyy ‘aurgTgo ap To voseo 18 piere ON “RoseafisSuy |-Rs ¥ afoaau d younu EIR ap 1s aep ‘gugureides ad tio eaaygo ap Roseaug[go |-Rs Banp as wm ¥S aygaqnt ff yu ap 3 euNds au gs a3auD)U0D yeur NN “puouwrerg ‘1a jnFeo No ayeBor0y o snpe y “Aeyg eupur RIPE PUES mMJods |Ndos q “BIaYO as ares ro ad reauy reur Eyey Uy ayeODs Hf sjaTUe |NULIOG -orwmu no guy gBund o e nes o10u no puyd dyno o njduraxe ap ‘aonpe vaynd se ao ey pues wre-W ‘p aadsap rasepp efey uy wquoa ps 18 ayurzasdau au ps axeD 2a1go uN a7g> ReODs Y| Hoy urBONpe Bs aman Izy oranu n> vuyd e8und | 6 orIn timp ce domnul Daniels sta de vorba cu Albert, Shay ii sopteste Jessicai: — Apa? Pe bune? Asta-i tot ce-a adus? Shay se pricepe tot mai bine la rautati. De cand dom- nul Daniels a pedepsit-o sa ramana in clasa in timpul pauzei pentru ca a ras de Oliver, isi plaseaz4 comen- tariile cand profesorul este ocupat sau vorbeste cu alt- cineva. — Aceasta ap provine dintr-un lac subteran care se intinde pe kilometri buni, anunfa Albert. Este aceeasi apa prin care au trecut dinozaurii cu o suta de milioane de ani in urmé si pe care au baut-o oamenii cavernelor. Este aceeasi apa in care au inotat ursii polari chiar anul trecut si pe care o d&deau pe gat cavalerii medievali dupa batalie. Oliver si aproape toti ceilalti baieti se ridica in picioa- re, incercand s& vadi mai bine. — Grozav, Albert! zice Max. De unde ai facut rost de ea? Jessica si cu Shay zimbesc si se apleacd si se ite la Max. — Da, Albert, de unde ai facut rost de ea? striga Shay. — Am luat-o de la robinetul din bucatarie. Poftim? — Aceeasi api exista gi este refolosita de la inceputul Pamantului. Mie, ca om de stiinta si istoric, mi se pare important s& stiu cd nu reprezentim decat o strafulge- rare in cronologia planetei. Un graunte de nisip dintr-o plaja enorma a timpului. Copiii incep si ofteze. — lar face pe profesorul, se vaita Max. — Da. Se da in spectacol, zice Jessica, intoreandu-se spre el. — Incetati! spune domnul Daniels. Mie mi se pare fascinanta ideea lui Albert. Faptul ca Pamantul reciclea- z& apa in permanent. Remarcabil, Albert! Urmeazé Keisha. Tine in mana o cutie mica pe care 0 duce de pared ar avea induntru ceva fragil. Scoate din ea o briosa, iar baietii se cearta care dintre ei s-o manance. — Brioga asta am ficut-o eu. Nu-i din semipreparate, e pregatita irr casa. — De ce e important’ pentru tine? intreabi domnul Daniels. — Imi place sa coc prajituri. I-am spus mamei ca vreau s& am 0 afacere cand 0 sa cresc, iar ea mi-a spus c& niciun moment nu-i mai potrivit decat prezentul Este prima brioga pe care o arat altcuiva decat celor din familia mea. — Doamne sfinte, sopteste Shay. Se poarta de parc ar fi prima care a facut vreodata o brios&. Nici macar n-a ornat-o in vreun fel. — Shay, te rog s& te limitezi la comentarii construc- tive, zice domnul Daniels. — Da, pe dinafara pare simpla, zice Keisha si fi zam- beste lui Shay, dar conteaz& cum e pe dinduntru. Keisha scoate un cutit din cutie, taie brioga in dou’ sine araté continutul. — Dupa cum vedeti, pe dinauntru scrie miam. — Cum ai ficut-o asa? intreaba Suki. Sunt surprinsa s-o aud vorbind. Rar spune cate ceva. 49(n-N) ,z0u0d ef ueasy op eourumuap qns 6 ginosouns gwuPord Bised « (1 ‘N) ‘238ad ap aseo ap tunpay aye Up 1S rep ‘sedi ap anferd uiguids uIp Yeo1go ap pupisuo> zeuodel areaupu ap [Ad + “ppof a yore ap eared 2ye03 E> Houndnsaud ‘snjd uy “yew ‘eauautase ap ‘a3sa RSorG o-suy or1so]oy y 30d aaed ary] ap |RagUIMU gO 18 2193 “| @p arannod aprieuiquios ezinda ea guum ey gued go quoo pugurl ‘oruyur dey ep uns nu apigwpqisog — “uuias 998} 1 spprueG fnuLOp 1S PUBUE FOIPEL UAqTY “aquyur Heniqsod BISIXY “sarueg |NULWOP ao1z jeYsIay ‘see — “Muns ao aiuisup.} p ap soisn6 pout un ~ ,asunasy alpsayy" earaaeye DsauMU TUI-RS NeaIA — jaueuorsardunr grery jeysioy ‘ne — -esoug Rzerpnys sjarueg jNUWOp RULIN ag “qerpaurt 992} JOAN rer ‘OY -2 0 ap as-npupen sjarec NUWOp doz ‘ATO — “nu ps Bo aovoo ead nu go ee ‘aurq aoey rw-nu seYez yn vaad po aunds eureur sep ‘eanSuy uy es ae] ry are TN RATO EqeaTUy ZruTuL) pug enBuy Bury — “pfu no quadooe wre-a] 1$ agorq ap erfyzoduroo ur snd use-a] pun ag “3enye ap [J aLIIP Up efasoyy] Bey e utd andaouy wry —wu ¥ Copiii adunati in jurul chiuvetei i se par deopotriva caraghiosi si ciudati. MA gandesc cat de greu trebuie si fie s4 te muti in alt fara gi si trebuiasca sa inveti alta limba. Eu nu ma descure nici cu una. Domnul Daniels rade, tinand intre degete un bob de mazare dolofan si viu colorat. — Nu pare chiar atat de iute, Majoritatea copiilor din clas sunt prea fricosi ca si mai manance si dau pachetelele deoparte. Suki pare putin ofensata. Albert bagi un bob in gura. Il m&nancé, dar pare si sufere. Ba chiar ii dau lacrimile. — Mie imi place, Suki, zice el cu rasuflarea taiata, Multumesc. Albert asta e dragut. Oliver gusta gi el, fra si reactioneze in vreun fel. — Oliver, tie nu fi se pare iute? intreabi domnul Daniels. — Neah! Sunt singurul din familia mea care poate si minance o chiftea picant fara s-o scoata din gura. Mama zice c& s-ar putea si n-am papile gustative, iar tata zice ca... Domnul Daniels se trage din nou de ureche gi spune: — Multumesc, Oliver. Oliver a rimas cu gura cAscat’, gata si vorbeasci mai departe. — Mulfumesc, domnule Daniels, zice el in schimb si tace. Oare au un semnal secret? Suki continu’. — Felurile astea de mancare inseamni mult pentru mine pentru ca le mancam cu bunicul. De multe lucruri din Japonia mi-e dor, dar de bunicul cel mai dor imi este. Imi mai este dor si si cioplesc lemn cu el. El face mie cuburi, iar eu cioplesc cadou pentru el si-l trimit. De asta are cuburile acelea! — Mananc mancarurile asta pentru c& imi aduc aminte de Japonia. $i de bunicul. Imi pare rau pentru ea. — Din cé sunt bucatile astea crocante cu gust de peste? intreaba Albert. Suki se intoarce spre el. — Din creveti si oase de peste Nu doar Oliver o ia razna cand aude. Aproape toaté Tumea zice ,cih’, iar Suki se uit la domnul Daniels, care se intoarce catre clas’. — Hei. Linigte! — Creveti si oase de peste? insist’ Shay. In familia mea, preferam homarul. Albert ridici mana. — As vrea numai sa subliniez c4 in zilele noastre homarul este foarte scump, dar pe vremuri il mancau doar tdranii si sclavii, care la un moment dat s-au revol- tat si au cerut si li se dea homar doar de doua ori pe s&ptmana. $i cred ~ adaugi el, inghitind cu greu ~ c& oasele de peste au proprietiti nutritive extraordinare. Suki zambeste 0 secunda si pe urma se intoarce repe- de la locul ei. Domnul Daniels di aprobator din cap spre Albert.“riuayip wrajuns go aed 1 go eared se-s sperueg mnjnuwop seq “Hinstuy 1S Hoazsod — ay eT HARD 140} ay Bs aoe[d a] go axed as prosayoad rnur reur 10j9), “esed 11 sjatueg mynuwop yo mong UL 1S yUelop Ty ES euuivasur a nng “WALModau ead aavy ED ‘FOMIMG whey Uy ‘GAL MM] PUNds 1-es Woaau aysa reur nu [nIOsayord Seyse [Njay Ul ‘Byam op jNseA Nd epEoe FEUDS ITEqeIS ne-i$ po aysa Avzos8 ap 7g asapuYs pUU IS JeDTpLE oreUT ImaBap Nd AYO My Wuras avy 1 spare MUWIOG 12 ap Jop azey HW) -y03 ap apadar yseoe aoze0qUy eA ‘9s RoIpe — fou nuquad [eULOU | UPAR OA aTLNAON] 1§ “(pron waguns tou 1S yO tAUTUTe aU Bs ‘af ap eIEDe tues e] Weim ou pued grep areday ap yeD9Id B pugs bie) siz P-au a> PUI-NpUIpURS ‘Tau [NDO} B| IOUT PW -pnou 1S snds re-au go aezou8 reur iS ased as tur 1g -sporueg pnuUOp adzz ‘RUT Ig — “wm1s0 quesazaquT aed as rus ary] “TP21qo aP vp ‘wpse nou UIP UaAapar Ne Ja UN ap ajepsuour “POI UY ‘PULIN ag “TEIPUOY 1oqzRY PATIOG [e UIP 277 -dny nquad arjpunur gory gs eo nudno ap afoaau eaae [NT -aan po ezneo uip ‘puree up nu ‘ajo up amnoyy Ne, qe-Ur go eureas nep mut 1S axasRULIN PUL INIOSAJOIY “Hpepoyas qurzaid jy s Bo snpe wre-] asea ad [nya1qQ *€h6r up quad uN ap epauour uumd uy Sugays 1S seunzng uy eur Seg eaa9 y ae go axed 38 TW aT BO NWA {tee aU Ps ad Te NU unig — -eurut | EIN as 1S aorLOWUY as sjaruLG [nUWOp gu aq “Rid re auIq FR ‘TuTRS Naquad Hmosiq no WIUBAY a) Bs Inga eA ‘sjarueq [nUWOp ad1z “oATTQ ‘TUAUOD Feu RORG — ane] ps adaouy x90] “ureayop [-fur are ad [nsnjajyo ex yo as-npugogjaid ‘ouaBeyns und aqey nuged uy 12 o-quy Pye) JAR} B-s LIND JUL One Ruy -poiiaye a ewe “NN — ansasaaod au ps ased aidsap yeuue un yseoe Je ayeod moungy — “ySgurezap aysa sjarueq |NUWOp go eUIeaS NEP TU] “yey ure go unds 1 osia nu Rs OsEA -RI0Y RA Wut aud eaogid se-a] esepD UIp 10]99 ed EINBIs guns nu zep ‘ours nguad eas puueasuy sey onpe ps puwIN UIp [99 UL IBIRIOY We-W a> “Naw [NpuRL out, “tua ap Sc ap apps no neuguras 18 ruYBue nese go nNUAd epnio nevese jua un ap ajapauou “Eh6r uy «deo wip soyeqoude gp [a set ‘sjarueq jnuWop e] TYPO ND na unds ‘oueUr YEUL NaUL a[areY 9389 SIARI], "POISaDe afapauOUT stars], my arur yep e-ou Geoajd e aed uy entz. Uy “EIdNy ap aunistur ut smut a ude se} ‘FeYTTUH 939 eRe], — epauoUur Jo9s 1S fase[D whey UL IPH BUT ED Bsy JOH ap EP