Limba Care 1 Estudiante

LECÞIA 1 EU SUNT DIN MOLDOVA 1
Departamentul Relaţii Interetnice Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
LIMBA CARE NE UNEȘTE

Manual
nivelul I
Ion Bărbuţă Tatiana Callo Ala Cojocaru-Zavadschi

Elena Constantinovici Lucia Cucu
Chișinău, 2003
Limba – mijloc de integrare socialã

2 EU SUNT DIN MOLDOVA LECÞIA 1
Coordonator: doctor habilitat în filologie Elena Constantinovici.
Consultant internaţional: dr. phil. Aija Priedite, Letonia.
Experţi naţionali: Stepanida Catănsus, directorul cursurilor pentru adulţi, Direcţia Educaţie, Știinţă, Tineret și
Sport Chișinău; doctor în filologie Felicia Cenușă, profesor de limbă și cultură română, Corpul Păcii din Moldova;
doctor în filologie, conferenţiar universitar Liuba Petrenco, șef de catedră “Limba Română pentru Alolingvi”
UPS “Ion Creangă”; doctor în filologie Ana Vulpe, cercetător știinţific coordonator la Institutul de Lingvistică al
A.Ș.M., conferenţiar universitar, ULIM.
Autori: Ion Bărbuţă, doctor în filologie; Tatiana Callo, doctor în pedagogie; Ala Cojocaru-Zavadschi, doctor în
filologie, Elena Constantinovici, doctor habilitat în filologie; Lucia Cucu, doctorandă.
Lucrarea a fost editată în cadrul proiectului „Limba – mijloc de integrare socială”, susţinut financiar de
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova implementat de Departamentul
Relaţiilor Interetnice al Republicii Moldova.
PNUD este reţeaua globală a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care promovează schimbarea și conectarea
ţărilor la surse de cunoștinţe, experienţă și resurse pentru a ajuta oamenii să-și construiască o viaţă mai bună.
Prezent în 166 de ţări, PNUD conlucrează cu ele în identificarea soluţiilor proprii pentru realizarea sarcinilor de
dezvoltare la nivel global și naţional. În timp ce ţările își dezvoltă capacităţile locale, ele beneficiază de experienţa
experţilor PNUD și a partenerilor săi.
La editarea lucrării s-a ţinut cont de „identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”, stipulată în
Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova (nr. 3465-XI din 01.09.1989).
Echipa de elaborare a lucrării a valorificat majoritatea observaţiilor expuse în procesul expertizei. PNUD își
rezervă dreptul de autor și în cazul în care editarea manualului se va face în scopuri comerciale.
Într-o fază incipientă, manualul a fost implementat la cursurile organizate în cadrul proiectului „Limba – mijloc de
integrare socială” PNUD Moldova. Autorii exprimă sincere mulţumiri profesorilor din cadrul acestor cursuri,
care, prin sugestiile și observaţiile lor judicioase, au contribuit substanţial la îmbunătăţirea prezentului manual:
Alexei Acsan, Natalia Barladean, Ion Bejan, Viorica Cociorvă, Elizaveta Cojocaru, Constantin Cojocaru, Sabina
Corniciuc, Sofia Durguz, Elena Grabco, Aurelia Luţa, Lilia Manole, Violeta Panfil, Angela Savin, Gheorghe Stog,
Ana Tătaru, Lilia Trinca, Vera Ţurcan, Violeta Ungureanu, Tamara Untu, Valentina Uzun, Olga Zgardan.

Prefaţă
„Limba care ne unește” reprezintă un manual de bază pentru adulţi, manual care asigură studiul limbii de la
nivelul zero. El conţine 40 de lecţii și este prevăzut pentru 120 de ore: câte 3 ore academice pentru fiecare lecţie.
Prezentul manual poate fi utilizat doar în condiţiile învăţării limbii cu profesorul.
Specificul acestui manual constă în faptul că limba se predă și se învaţă prin comunicare, deci este un manual
de tip funcţional-comunicativ.
Scopul manualului este posedarea practică a limbii oficiale a statului ca a doua limbă în vederea realizării unor
necesităţi comunicative generale.
Structura lucrării este determinată de intenţia autorilor de a prezenta materialul lexico-gramatical gradat din
punctul de vedere al dificultăţii de însușire, dar și în funcţie de modul firesc de expansiune a structurilor sintactice.
Principiile care au servit drept bază pentru stabilirea sarcinilor didactice sunt: caracterul progresiv al gradului
de dificultate a materiei de studiu, repetarea sistematică a cunoștinţelor acumulate anterior și luarea în considerare
a necesităţilor comunicative ale cursanţilor.
La selectarea și prezentarea fenomenelor de limbă s-a ţinut cont de valoarea practică a structurilor și a
temelor predate. Din acest punct de vedere, exemplele alese sunt cele utilizate frecvent în viaţa de zi cu zi, iar
tematica lecţiilor este corelată cu situaţiile comunicative tipice.
Așadar, cursanţilor li se oferă materialul necesar pentru obţinerea unor deprinderi de comunicare eficiente.
Fiecare lecţie din manual se împarte în 4 compartimente: I. Vocabular; II. Gramatică; III. Intenţii comunicative;
IV. Text-sinteză.
Materialul inclus în cele 40 de lecţii conţine:

• structurile gramaticale de bază, care ilustrează sistemul și modul de funcţionare a limbii;
• vocabularul minimal, care cuprinde 1325 de cuvinte uzuale;
• intenţiile comunicative (circa 60 la număr) și mijloacele de exprimare a acestora;
• numeroase exerciţii care constituie un mijloc eficient de însușire și de verificare a cunoștinţelor;
• un set de texte didactice care sintetizează materialul lexico-gramatical inclus în fiecare lecţie.
Acţiunile didactice prevăzute de manual sunt:

1. repetarea materialului precedent;
2. formularea sarcinii comunicative;
3. prezentarea materiei de studiu (semantizarea unităţilor de vocabular, explicarea temei gramaticale);
4. exersarea, antrenamentul precomunicativ (efectuarea exerciţiilor lexicale și gramaticale);
5. practica comunicativă (efectuarea exerciţiilor comunicative);
6. verificarea cunoștinţelor (efectuarea exerciţiilor de transfer, pentru realizarea noilor sarcini comunicative).
Astfel, prin realizarea acestor acţiuni didactice manualul asigură dezvoltarea a trei tipuri de abilităţi:
• lingvistice (însușirea cunoștinţelor despre sistemul limbii);
• verbale (cunoașterea mijloacelor de verbalizare a intenţiilor comunicative);
• comunicative (folosirea corectă a limbii în diverse situaţii de comunicare).

C U P R I N S
Lecþia 1. Eu sunt din Moldova ...................................................................................................................... 8
Gramaticã: Pronumele personale. Prezentul verbului a fi forma afirmativã ºi forma negativã
Pronumele de politeþe
Intenþii comunicative: Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas bun. Cum spunem ce suntem de
naþionalitate
Lecþia 2. Eu sunt manager .......................................................................................................................... 12
Gramaticã: Genul substantivelor. Numãrul singular. Articolul nehotãrât la singular
Intenþii comunicative: Cum spunem ce suntem de profesie
Lecþia 3. Noi suntem împreunã .................................................................................................................. 16
Gramaticã: Pronumele demonstrativ. Pronumele interogativ
Intenþii comunicative: Cum indicãm o persoanã sau un lucru. Cum identificãm o persoanã sau un lucru
Lecþia 4. Sunt acasã ..................................................................................................................................... 20
Gramaticã: Pluralul substantivelor. Articolul nehotãrât la plural. Pronumele de politeþe. Pronumele
demonstrative la plural
Intenþii comunicative: Cum ne adresãm respectuos unei persoane. Cum vorbim cu respect despre
o persoanã
Lecþia 5. Îmbrãcãmintea .............................................................................................................................. 26
Gramaticã: Articolul hotãrât. Adjectivele cu 4 forme
Intenþii comunicative: Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã. Cum întrebãm unde
este un lucru sau o persoanã. Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã
Recapitulare (lecþiile 1–5) .......................................................................................................................... 33
Lecþia 6. În familie ....................................................................................................................................... 35
Gramaticã: Prezentul verbului a avea. Adjectivul pronominal posesiv
Intenþii comunicative: Cum indicãm posesorul unui lucru
Lecþia 7. P ortrete ........................................................................................................................................... 42
Portrete
Gramaticã: Genul ºi numãrul adjectivelor. Adjectivele cu 3 terminaþii. Adjectivele cu 2 terminaþii
Prezentul verbului a vrea. Numeralele cardinale (1–19)
Intenþii comunicative: Cum spunem cã avem nevoie de ceva
Lecþia 8. La studii ......................................................................................................................................... 49
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix
Intenþii comunicative: Cum precizãm timpul
Lecþia 9. O zi la serviciu ............................................................................................................................. 55
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix
Intenþii comunicative: Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiune. Cum precizãm profesia cuiva
Lecþia 10. Dupã cumpãrãturi ..................................................................................................................... 61
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor neregulate. Prezentul indicativ al verbelor de
conjugarea I cu unele forme specifice. Adjectivul tot
Intenþii comunicative: Cum precizãm preþul unei mãrfii
Recapitulare (lecþiile 6–10) ........................................................................................................................ 67
Lecþia 11. La munte ...................................................................................................................................... 69
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a
Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv
Intenþii comunicative: Cum descriem o acþiune
Lecþia 12. La teatru ...................................................................................................................................... 77
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a
Intenþii comunicative: Cum indicãm timpul unei acþiuni
Lecþia 13. În vizitã la prieteni ................................................................................................................... 84
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix
Numeralele cardinale (20-90,100,1000)
Intenþii comunicative: Cum precizãm vârsta cuiva
Lecþia 14. Lecturi pentru suflet .................................................................................................................. 91
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufixe
Intenþii comunicative. Cum exprimãm durata unei acþiuni
Lecþia 15. O întâlnire de afaceri ............................................................................................................. 108
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent
Intenþii comunicative: Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate
Recapitulare (lecþiile 11–15) ................................................................................................................... 105
Lecþia 16. Caut un prieten ........................................................................................................................ 107
Gramaticã: Cazul acuzativ al substantivului. Prepoziþiile care cer cazul acuzativ
Intenþii comunicative: Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune. Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni
Lecþia 17. O scrisoare de la pãrinþi ........................................................................................................ 114
Gramaticã: Pronumele personale la cazul dativ cu verbe la prezent indicativ
Intenþii comunicative: Cum confirmãm sau infirmãm ceva
Lecþia 18. Sunt cãlãuzã ............................................................................................................................. 122
Gramaticã: Cazul dativ al substantivului
Intenþii comunicative: Cum identificãm destinatarul unei acþiuni
Lecþia 19. Ce-i al meu e al meu ............................................................................................................... 129
Gramaticã: Pronumele posesive. Gradele de comparaþie ale adjectivului
Intenþii comunicative: Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni
Lecþia 20. Prin oraº .................................................................................................................................... 137
Gramaticã: Cazul genitiv al substantivelor. Prepoziþiile construite cu cazul genitiv
Intenþii comunicative: Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor. Cum precizãm dacã cineva vorbeºte
sau nu o limbã
Recapitulare (lecþiile 16 – 20) ................................................................................................................. 145
Lecþia 21. Regimul zilei ............................................................................................................................ 147
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ
Intenþii comunicative: Cum exprimãm cauza unei acþiuni
Lecþia 22. P oftã bunã ................................................................................................................................. 155
Poftã
Gramaticã: Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronumele în dativ
Intenþii comunicative: Cum exprimãm stãrile psihice ºi fiziologice
Lecþia 23. Sportul în viaþa oamenilor .................................................................................................... 163
Gramaticã: Conjunctivul prezent
Intenþii comunicative: Cum exprimãm necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni
Cum invitãm pe cineva undeva. Cum acceptãm, cum refuzãm o invitaþie
Lecþia 24. O zi de naºtere ......................................................................................................................... 172
Gramaticã: Conjunctivul prezent al verbelor pronominale
Intenþii comunicative: Cum contrazicem pe cineva. Cum ne exprimãm siguranþa sau nesiguranþa
Lecþia 25. Un ajutor la timp ..................................................................................................................... 180
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm mirarea. Cum ne cerem scuze
Lecþia 26. O rugãminte .............................................................................................................................. 190
Gramaticã: Modul imperativ. Forma afirmativã ºi forma negativã
Intenþii comunicative: Cum cerem ceva. Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva.
Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie
Lecþia 27. Anotimpurile ............................................................................................................................. 198
Gramaticã: Perfectul compus
Intenþii comunicative: Cum spunem care este obiectul unei discuþii
Lecþia 28. Regrete ....................................................................................................................................... 206

Gramaticã: Perfectul compus al verbelor pronominale
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm regretul. Cum ne exprimãm opinia
Lecþia 29. La ce putem renunþa ............................................................................................................... 213
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ folosite cu verbe la perfectul compus
Intenþii comunicative: Cum negãm ceva
Lecþia 30. Viaþa la þarã ............................................................................................................................. 219
Gramaticã: Imperfectul. Pronumele nehotãrât. Pronumele negativ
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm acordul. Cum confirmãm ceva
Lecþia 31. Un sfat pentru afaceri ............................................................................................................. 230
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfect
Intenþii comunicative: Cum liniºtim pe cineva care are emoþii
Lecþia 32. Cum va fi vremea ..................................................................................................................... 236
Gramaticã: Viitorul I
Intenþii comunicative: Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor
Cum spunem despre o acþiune probabilã
Lecþia 33. Generaþia de ieri, generaþia de azi ..................................................................................... 242
Gramaticã: Viitorul I al verbelor pronominale. Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm îndoiala
Lecþia 34. O discuþie serioasã .................................................................................................................. 249
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul I
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm satisfacþia
Lecþia 35. O invitaþie la prânz ................................................................................................................ 255
Gramaticã: Viitorul II
Intenþii comunicative: Cum spunem cã suntem sau nu suntem la curent cu o informaþie
Lecþia 36. Un caracter neobiºnuit ........................................................................................................... 265
Gramaticã: Viitorul II al verbelor pronominale. Pronumele personale în acuzativ ºi dativ
cu verbe la viitorul II
Intenþii comunicative: Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii
Lecþia 37. Cum învãþãm o limbã ............................................................................................................. 272
Gramaticã: Condiþionalul prezent
Intenþii comunicative: Cum informãm pe cineva despre ceva
Lecþia 38. O veste bunã ............................................................................................................................. 279
Gramaticã: Condiþionalul prezent al verbelor pronominale
Intenþii comunicative: Cum amintim cuiva despre ceva. Cum comunicãm cu cineva la telefon
Lecþia 39. F elicitãri .................................................................................................................................... 285
Felicitãri
Gramaticã: Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la condiþional prezent
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm speranþa. Cum evidenþiem principalul
Lecþia 40. Biografia mea ........................................................................................................................... 291
Gramaticã: Diateza pasivã. Numeralele ordinale
Intenþii comunicative: Cum ne exprimãm atitudinea faþã de cineva sau ceva. Cum ne cerem permisiune
Vocabular ...................................................................................................................................................... 302

ALFABETUL
A a (a) M m (me)
Ã ã (ã) N n (ne)
Â â (â) O o (o)
B b (be) P p (pe)
C c (ce) Q q (chiu)
D d (de) R r (re)
E e (e) S s (se)
F f (fe) ª º (ºe)
G g (ghe) T t (te)
H h (ha) Þ þ (þe)
I i (i) U u (u)
Î î (î) V v (ve)
J j (je) W w (dublu ve)
K k (ka) X x (ics)
L l (le) Y y (i grec)
Z z (ze)
NOTE
1. Literele c, g
c 1. [k] c + consoanã criteriu, creion
c + a, ã, î, o, u cameră, copil
la sfârºit de cuvânt copac, lac
ˇ
2. [c] c + e, i cere, cinema
3. [k`’] c + h + e, i chemare, chin
g 1. [g] g + consoanã agronom
[g’] g + a, ã, î, o, u , gamă, gol
[g’] la sfârºit de cuvânt fulg, drag
2. [g]
ˇ g+ e, i geană, gintă
3. [g’] g+ h + e, i gheaţă, ghips
2. Litera x
x 1. cs excelent, axã
2. gz examen, exerciþiu
3. Litere folosite în cuvinte strãine
k 1. [k] + consoanã, + a, o, u , la sfârºit de cuvânt kaliu
2. [k] + e, i kilometru
q [k] Qatar
w [v] watt
[u] week-end
y 1. [i] hobby, Yemen

EU SUNT DIN MOLDOVA
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
bãiat fatã dumneata în a fi

bãrbat femeie dumneavoastrã din
bulgar francez
domn gãgãuz iar
doamnã moldovean dar
domniºoarã român
englez rus da
ucrainean nu
II. ○ ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pronumele personale
Prezentul verbului a fi, forma afirmativã ºi forma negativã
III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun

Cum spunem ce suntem de naþionalitate
IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Pronunþaþi corect cuvintele: moldovean, moldoveancã, ucrainean, ucraineancã; doamnã, domniºoarã.
2. Grupaþi cuvintele ce denumesc:

Naþionalitãþile Persoanele dupã sex
3. Numiþi persoanele din imagini.
II. ○ ○GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
Eu sunt Ion Eu sunt din Moldova. Eu sunt moldovean. Tu eºti Ivan. Eºti din Rusia.
Tu eºti rus. El este Ivanco. Este din Ucraina. El este ucrainean. Ea este din
Moldova. Ea e moldoveancã. Noi suntem din Chiºinãu. Voi sunteþi din Moldova. Ei
sunt din Bulgaria. Ele sunt din America.
Pronumele personale. Prezentul verbului a fi, forma afirmativã
eu noi Eu sunt (sînt) Noi suntem (sîntem)

tu voi Tu eºti Voi sunteþi (sînteþi)
el, ea ei, ele El, ea este , e, -i Ei, ele sunt (sînt)
Prezentul verbului a fi, forma negativã
Eu nu sunt (sînt/ -s) Noi nu suntem (sîntem) nu-s

Tu nu eºti Voi nu sunteþi (sînteþi) nu e
El, ea nu este (e, -i) Ei, ele nu sunt (sînt/ -s) nu-i
Pronumele de politeþe dumneata (d-ta) = tu dumneavoastrã (dvs.) = tu

= voi
Dumneata eºti Ion? Dumneavoastrã sunteþi rus?

Aplicãm
4. Alegeþi cuvântul care se potriveºte:

Eu sunt din Ucraina. Eu sunt __________ moldovean. ucrainean.
Tu eºti din America. Tu eºti ___________ american. englez.
El este din Bulgaria. El este ___________ francez. bulgar. din
5. Folosiþi prepoziþia în.
Eu sunt ___ Chiºinãu. Noi suntem ___ Bulgaria.
El este ___ Moldova. Ei sunt ___ Bãlþi.
6. Completaþi propoziþiile cu pronumele potrivite. în
___ eºti din Moldova=? Da, ___ sunt din Moldova.
___ sunteþi din Bulgaria=? Da, ___ suntem din Bulgaria.
___ este din America=? Da, ___ este din America.
___ sunteþi din Ucraina=? Da, ___ sunt din Ucraina.
___ sunt din Rusia=? Da, ___ sunt din Rusia.
___ e din Anglia=? Da, ___ e din Anglia.
7. Utilizaþi corect prezentul verbului a fi.
Eu _______________ moldovean. Ea _______________ moldoveancã.
Ei _______________în Bulgaria. Dumneata___________ din Italia.
Noi ______________ din Moldova. Voi ___________ din America.
Ele ______________ din Ucraina. El ___________ din Franþa.
8. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãrile de mai jos.
Model: Tu eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.
Tu eºti gãgãuz? ______________________________________.

El este ucrainean? ____________________________________.
Ea este Maria? ____________________________________.
Model: Tu eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.

Nu, eu nu sunt din Moldova.
Ele sunt în America?__________________. Dumneata eºti din Ucraina?__________________.

Voi sunteþi din Bulgaria?__________________. Ei sunt din Rusia? __________________.
Dicþionar de contexte minime
Ion este moldovean. El este din Moldova.

Ivan este rus. El este din Rusia.
Ivanco este ucrainean. El este din Ucraina.
Jean este francez. El este din Franþa.
III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun

Cum spunem ce suntem de naþionalitate

Structuri
Eu sunt moldovean.
Tu eºti rus.
El este ucrainean. Bunã ziua! La revedere!
Dumneavoastrã sunteþi francez. Bunã seara! Pe curând!
Dumneata eºti american. Bunã dimineaþa! Salut!
Utilizãm
– Tu eºti din Moldova? – El este din Ucraina?
– Da, eu sunt din Moldova. Eu sunt moldovean. – Da, el este din Ucraina. Este ucrainean.
– Dumneata eºti din America?

– Nu, eu nu sunt din America. Eu sunt din Rusia. Sunt rus.
– Dumneavoastrã sunteþi din Rusia?
– Nu, eu nu sunt din Rusia. Sunt din Bulgaria. Sunt bulgar.
Alcãtuim
9. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi dialoguri similare.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Eu sunt din Moldova

Eu sunt Ion. Sunt din Moldova. ªi el este din Moldova, iar ea este din Ucraina. Tu eºti din
Chiºinãu. Noi suntem din Bulgaria. Voi sunteþi din Rusia. Dar ei? Ei sunt din America.
Dumneavoastrã sunteþi englez? Da, eu sunt englez. Dar el? El este bulgar. Dar tu? Eu sunt
ucrainean.
El este Radu, iar ea este Dana. El este bãrbat, ea este femeie. Noi suntem din Moldova.
10. Rãspundeþi la întrebãri.

Tu eºti din Moldova? El este Dan?
Ea este din Ucraina? Ea este Dana?
El este ucrainean?
11. Selectaþi din text denumirile de þãri ºi de naþionalitãþi.
Învãþãm expresia
A fi sau a nu fi ((Shakespeare).
Generalizãm
Modele comunicative Modele gramaticale
Bunã ziua! La revedere! Eu (nu) sunt rus.
Bunã seara! Pe curând! Tu (nu) eºti bãrbat.
Bunã dimineaþa! Salut! El, ea (nu) este din Moldova.
Eu sunt moldovean. Tu eºti englez. Noi (nu) suntem în Moldova.
El este gãgãuz. Voi (nu) sunteþi în Chiºinãu.
Dumneavoastrã sunteþi ucrainean. Ei, ele (nu) sunt din Chiºinãu.
Dumneata nu eºti rus. Dumneata eºti ucrainean.

12 EU SUNT MANAGER LECÞIA 2
EU SUNT MANAGER
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
actor preºedinte la acolo

arhitect profesor aici
birou profesoarã ba da
contabil sat
economist sportiv
educatoare ºcoalã
funcþionar ºofer
inginer teatru
jurist þarã
magazin vânzãtor
manager ziarist
medic
ministru
oraº
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Genul substantivelor
substantivelor.. Numãrul singular
singular.. Articolul nehotãrât
la singular

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem ce suntem de profesie
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 2 EU SUNT MANAGER 13
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Pronunþaþi corect cuvintele: contabil, oraº, economist, ºofer, educatoare, profesoarã.
2. Selectaþi din vocabular cuvintele ce denumesc profesii.

3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 învãþate la lecþia de astãzi.
Verificaþi-vã reciproc.
El este la teatru.
Eu sunt la medic.
Noi suntem în birou.
Tu eºti în oraº?
Alcãtuim
4. Utilizaþi formele verbului a fi la prezent.

Tu ___________actor. Eu ___________ manager. El _________ arhitect. Noi __________ la
teatru. Ei ___________ în birou. Ea _____________ educatoare. Voi _________ în oraº. Ele
_________ acolo. Ei __________ la ºcoalã.
5. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a fi, utilizând cuvintele din vocabular:
Model: Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
Aici este un profesor. Acolo este un ziarist.
Acolo este o profesoarã. Aici este o ziaristã.
Aici este un artist. Acolo este un contabil.
Acolo este o artistã. Aici este o contabilã.
Genul substantivelor. Articolul nehotãrât la singular

masculin neutru feminin
un contabil un sat o þarã
un preºedinte un birou o profesoarã
un ministru o educatoare

14 EU SUNT MANAGER LECÞIA 2
Aplicãm
6. Folosiþi formele articolului nehotãrât un sau o .

În birou este ____ domn ºi _____ doamnã. Acolo este _____ preºedinte. Aici este _____
domniºoarã. În magazin sunt____ englez ºi ___ francez. La
teatru este ____ ziarist.
7. Urmaþi modelul: Ea este arhitect. Dar tu? ªi eu sunt arhitect.
El este funcþionar. Dar tu? Eu sunt ºofer. Dar el? Noi
suntem în oraº. Dar voi?
Voi sunteþi în magazin. Dar ele? Ei sunt la medic. Dar voi?
Tu eºti în birou. Dar ea?
8. Folosiþi prepoziþiile în ºi la.
Model: El este în Franþa, la Paris.
Noi suntem __ România, __ Bucureºti. în

Ei sunt ___ Germania, __ Berlin.
Tu eºti ___ Italia, ___ Roma. la
Model: Eu sunt în excursie. Sunt la teatru

teatru..
Tu eºti ___ oraº. Eºti ___ medic.

El este ____ sat. Este ___ magazin.
Noi suntem ___ birou. Suntem ____ jurist.
9. Utilizaþi substantivele feminine.
Model: Eu sunt englez, ea este englezoaicã.
Eu sunt francez, ea este ________________. Tu eºti rus, ea este ____________________.

El este bulgar, ea este __________________. El este grec, ea este ___________________
Model: Eu sunt moldovean, ea este moldoveancã

moldoveancã..
Eu sunt român, ea este __________________. Tu eºti american, ea este _________________.

El este ucrainean, ea este _________________.
10. Respectaþi modelul: Aici este un sat. Acolo este un oraº.
Aici este un magazin, acolo este __________. Aici este un ziarist, acolo aici
este _______ _________. Aici este un profesor, acolo este________________. acolo
Aici este un medic, acolo este ___________________. Aici este un sportiv,
acolo este ________________. Aici este o doamnã, acolo este _____________.
Aici este o educatoare, acolo este ________________.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem ce suntem de profesie

Structuri
Eu sunt inginer. Tu eºti profesor. El este medic. Dumneavoastrã sunteþi manager. Ea este arhitect.

LECÞIA 2 EU SUNT MANAGER 15
Utilizãm
– Tu eºti sportiv? – Ea nu este arhitect?

– Da, eu sunt sportiv. – Ba da, ea este arhitect.
– El este ziarist? – Dumneavoastrã nu sunteþi
– Da, el este ziarist. profesor?
– Ba da, eu sunt profesor.
Alcãtuim
11. Lucraþi în grup. Alcãtuiþi un dialog similar.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Eu sunt manager
Aici este un birou. În birou sunt: un inginer, un arhitect ºi un jurist. El este Dan. Dan este jurist.
Ea e Andreea. Andreea este arhitect, iar eu sunt manager. Noi suntem din oraº. Ei sunt Ion ºi
Mihai. Ei sunt din sat.
Aici este un teatru. Dumneavoastrã sunteþi actor. Noi suntem la teatru. Dumneata eºti vânzãtor,
iar el este medic. Ei sunt în magazin. Voi sunteþi la medic. Aici este un sportiv. Acolo este un
ziarist.
12. Gãsiþi în text formele pronumelui personal.

13. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri.
Dan este jurist?
Andreea este arhitect?
Suntem la teatru?
Dumneata nu eºti vânzãtor?
El este medic?
Voi sunteþi la medic?
14. Alcãtuiþi un text despre profesiile cunoscuþilor dvs.

Învãþãm un proverb
Meseria este brãþarã de aur

aur..
Generalizãm

Eu sunt contabil. Aici este un sportiv.
Tu eºti funcþionar. Acolo este o profesoarã.
El este jurist. Ea este Maria.
Ea este inginer. El este Dan.

16 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ LECÞIA 3
NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
bancã lecþie împreunã acesta

burete manual de aceasta
caiet masã pe cine
carte perete lângã ce
clãdire pix
creion radierã
cretã salã
curs scaun
cursant stilou
dicþionar tablã
fereastrã tablou
floare uºã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pronumele demonstrativ
Pronumele interogativ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum indicãm o persoanã sau un lucru

Cum identificãm o persoanã sau un lucru
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 3 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ 17
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Pronunþaþi corect cuvintele: carte, burete, floare, aceasta, fereastrã.

2. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare lucru.
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia
de astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
Alcãtuim
4. Alcãtuiþi enunþuri dupã modelul: Aici este un caiet, acolo este un dicþionar.
5. Daþi rãspunsuri afirmative ºi negative la întrebãri.
Aici este o carte? Acolo este un cursant? Aici este un manual? Acolo este o radierã?
Aici este un scaun? Acolo este un stilou? Aici este cretã?
Eu sunt cursant. Noi suntem împreunã. lângã

Eu sunt la lecþie. Voi sunteþi lângã profesor.
El este la tablã. Pe masã e o floare.
Tu eºti la uºã.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Bunã dimineaþa, Milena. Cine este acesta
acesta?
– Bunã dimineaþa, George. Acesta este un domn. El este Armen.
– Ce este acesta
acesta?
– Acesta este un perete.
– Dar aceasta
aceasta?
– Aceasta e o masã.
– Ce este pe masã?
– Pe masã sunt un creion ºi un pix.
– Dar ce este pe bancã?
– Pe bancã sunt o carte ºi o floare.
– Dar ce este pe perete?
– Pe perete este un tablou.

18 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ LECÞIA 3
Pronumele demonstrativ la singular

masculin / neutru feminin
acesta aceasta
Pronumele interogative cine? ce?
cine? ce?
Cine este acesta? Ce este acesta?
Aplicãm Cine este aceasta? Ce este aceasta?
Aplicãm
6. Folosiþi formele pronumelui demonstrativ.

Acesta este un stilou
Aceasta este o masã
Model: Acesta este un stilou. Aceasta este o carte.
___________________un perete. ___________________o masã.

___________________o lecþie. ___________________un burete.
___________________un manual. _________________o salã de curs.
___________________o fereastrã.
7. Alegeþi cuvântul potrivit.
Acesta este __________ o masã. un creion. Aceasta este _________ o floare. un scaun.
Acesta e ______________ o radierã. un tablou. Aceasta e ___________ un pix. o tablã.
Acesta-i ___________ o fereastrã. un caiet. Aceasta-i ___________ un creion. o bancã.
8. Completaþi propoziþiile cu cuvântul potrivit.
Stilou temã text tablã radierã caiet
Acesta este un __________________. Aceasta este o _________________. Aici este un
___________________. Acolo este o ___________________. Pe bancã este o________________.
Pe masã este un ________________.
9. Urmaþi modelul: Acesta-i un stilou, iar aceasta e o floare.
Acesta-i un scaun, iar ___________________. Acesta-i un cursant, iar ___________________.
Acesta-i un domn, iar___________________. Acesta-i un creion, iar___________________.
Acesta-i un pix, iar___________________.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum identificãm o persoanã sau un lucru.

Structuri
Acesta este un student. Cine este acesta? Cine e aceasta?
Aceasta este o studentã. Acesta este un cursant. Aceasta e o cursantã.
Cum indicãm un lucru
Acesta este un creion. Ce-i acesta? Ce e aceasta?
Aceasta este o carte. Acesta-i un tablou. Aceasta e o cretã.

LECÞIA 3 NOI SUNTEM ÎMPREUNÃ 19
Utilizãm
– Cine este acesta? – Acesta este Ion?

– Acesta este Ion. – Da, acesta este Ion. E inginer.
– Ce este Ion? – Dar aceasta?
– Ion e contabil. – Aceasta este Maria. Ea e juristã.
– Ce este acesta? – Dar aceasta?

– Acesta este un dicþionar. – Aceasta este o carte.
Alcãtuim
10. Lucraþi în grup. Prezentaþi colegul dvs.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Noi suntem împreunã

Suntem împreunã la lecþie. Aceasta este o salã de curs. Aici este un profesor ºi acolo este un cursant.
Acesta este un profesor, iar acesta-i un cursant. Cine este aceasta? Aceasta este Elena. Ea este la lecþie.
Ce este acesta? Acesta este un tablou. Acesta este un perete? Nu, acesta este un burete. Este
pe masã. Aceasta este o masã. Lângã masã este un scaun. Aceasta e o tablã. Iar aceasta-i o carte.
Ce este lângã fereastrã? O bancã. Ce este pe bancã? Pe bancã sunt: un caiet, un creion, un
dicþionar, un manual, un stilou.
Aceasta este o salã de curs? Aici este un profesor?
Acolo este un cursant? Acesta este un perete?
Ce este lângã masã? Ce este lângã fereastrã?
Ce este pe bancã?
12. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele rãspunsuri:
Aceasta este o salã de curs. Acesta este un dicþionar.
Aici este un profesor. Nu, aceasta este o masã.
Acolo este un cursant. Da, acesta este un manual.
Situaþii de comunicare
Sunteþi într-o salã de curs. Indicaþi persoanele ºi obiectele din salã.
Unde-s doi puterea creºte.
Generalizãm

Acesta este un cursant. Cine este acesta?
Acesta e un student. Acesta este un student.
Acesta-i un inginer. Cine este aceasta?
Aceasta-i o floare. Aceasta este o cursantã.
Acesta este un dicþionar. Ce este acesta?
Aceasta este o carte. Ce este aceasta?
Aceasta e o bancã.

20 SUNT ACASÃ LECÞIA 4
SUNT ACASÃ
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
antreu dulap acasã dupã

apartament fotoliu acum sub
baie frigider aproape pentru
bloc mobilã departe
bucãtãrie noptierã
cadã oglindã
casã podea
camerã raft dumneaei
canapea revistã dumnealor
chiuvetã robinet dumnealui
covor salon
cuier tavan
dormitor ziar
II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pluralul substantivelor
substantivelor.. Articolul nehotãrât la plural
Pronumele de politeþe. Pronumele demonstrativ la plural

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne adresãm respectuos unei persoane

Cum vorbim cu respect despre o persoanã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 4 SUNT ACASÃ 21
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Priviþi imaginile. Numiþi fiecare obiect în parte.
......................... ............................... ................. .................................

2. Grupaþi cuvintele ce denumesc obiectele din:
antreu camera de baie bucãtãrie dormitor
3. Restabiliþi propoziþiile.
a b
sunt în
acum este
acasã un fotoliu
eu camerã
a fi departe camerã de baie

a fi aproape mobilã de bucãtãrie
a fi acasã
Modificãm
4. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.

Ce e acesta?
Acesta e —————————————-
Ce e în salon?
În salon sunt ———————————————
Ce e acesta?
Acesta e ——————————————
Ce e în dormitor?
În dormitor sunt————————————————
5. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.
Model: Eºti lângã fereastrã? Da, sunt lângã fereastrã.
Tu eºti în ...................? ..................................................

Voi sunteþi la ....................? ..................................................
El este lângã ...................? ..................................................

6. Completaþi.
Model: Acesta este un creion. Aceasta este o carte.
.........este un salon. .........este o oglindã. .........e un cuier. ..........e o noptierã.
Model: El este aici? Nu, el este acolo.
........... este aproape? Nu, ............. ............este departe? Nu, ............

........... este acasã? Nu, .................. ............este acolo? Nu, .................
Model: Acesta-i un cuier

cuier,, iar aceasta-i o oglindã.
Acesta-i un dormitor, iar. ................ Acesta-i un fotoliu, iar ..........................

Acesta-i un birou, iar ................ Acesta-i un ziar, iar ..............................
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Este aici o salã de curs? – Ce este în salã ?

– Da, este o salã de curs. – Aici sunt o masã, un scaun, dar acolo sunt
– În salã sunt cursanþi
cursanþi? niºte mese ºi niºte scaune
scaune.
– Da, în salã sunt niºte cursanþi – Ce este pe masã ?
– În salã este un cursant? – Pe masã sunt dicþionare, manuale, pixuri, stilouri
stilouri.
– Nu, în salã sunt niºte cursanþi
cursanþi.
– În salã este o grupã?
– Nu, în salã sunt niºte grupe de cursanþi
cursanþi.
Substantivul. Formarea pluralului
Singular Plural Exemple

– -i profesor – profesori
masculin -u -i ministru – miniºtri
-e -i pãrinte – pãrinþi
- ã - e casã – case
feminin - ã - i bancã – bãnci
- e - i clãdire – clãdiri
- a - le cafea – cafele
– - uri pix – pixuri
– -e oraº – oraºe
neutru -u - uri tablou – tablouri
-u -i fotoliu – fotolii
-u -e teatru – teatre

Pluralul substantivelor
substantivelor.. Terminaþiile de plural.
Terminaþiile
Notã:
m asculin feminin neutru
-i -e - uri
-i -e
- le -i
Alternanþe Exemple Alternanþe Exemple

vocalice consonantice
a–ã salã – sãli c + i =ci medic – medici
a–e masã – mese d + i = zi oglindã – oglinzi
ea – e fereastrã – ferestre t + i = þi cursant – cursanþi
oa – o ºcoalã – ºcoli st + i = ºti jurist – juriºti
Aplicãm
7. Formaþi pluralul.
În salã sunt ................................(român, rus, englez, ucrainean, gãgãuz).
Ei sunt .......................................(medic, ziarist, artist, jurist, contabil).
În apartament sunt ...........................(floare, tablou, dulap).
În camerã sunt .............................................(scaun, noptierã, oglindã).
Pe masã sunt ......................................(revistã, ziar, pix, creion, dicþionar).
Articolul nehotãrât Pronumele demonstrativ la plural
singular plural singular plural

masculin un niºte masculin acesta aceºtia
feminin o niºte feminin aceasta acestea
neutru un niºte neutru acesta acestea
8. Urmaþi modelul.
Model: Acesta este un bãrbat. Aceºtia sunt niºte bãrbaþi.
Acesta este un domn. Aceºtia sunt ....................

Aceasta este o chiuvetã. Acestea sunt ....................
Aceasta este o fotografie. Acestea sunt ....................
Aceasta este o carte. Acestea sunt.....................
Acesta este un frigider. Acestea sunt......................
Acesta este un stilou. Acestea sunt.....................
9. Citiþi ºi selectaþi substantivele la plural.

– Aici este o clãdire? – În apartament este o camerã?
– Nu, aici sunt niºte clãdiri. – Nu, în apartament sunt douã
– În clãdire sunt apartamente? camere.
– Da, în clãdire sunt apartamente.

– Ce-i acesta?
– Acesta-i un dormitor.
– Ce este în dormitor?
– În dormitor sunt: douã canapele, un dulap ºi douã scaune.
– Ce este în salon?
– În salon sunt: douã fotolii ºi un birou.
– Ce sunt acestea?
– Acestea sunt rafturi de cãrþi.
– Ce este pe birou?
– Pe birou sunt niºte ziare ºi reviste.
– Acolo este un televizor , iar aici e un aparat de radio.
– Ce este în baie?
– În baie sunt o chiuvetã, o oglindã ºi o cadã.
dumneata tu dumnealui el
dumneavoastrã tu dumneaei ea
voi dumnealor ei, ele
10. Alcãtuiþi propoziþii.
Model: Dumneata eºti inginer

inginer..
Dumneata sportiv, cursant, rus, gãgãuz

Dumnealui ucrainean, gãgãuzã, rusoaicã, româncã
Dumneaei a fi ucraineancã, moldoveancã,
Dumnealor
Dumneavoastrã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne adresãm respectuos unei persoane

Structuri
Cine eºti dumneata
dumneata? Dumneavoastrã sunteþi funcþionar?
Dumneata eºti medic? Cine sunteþi dumneavoastrã
dumneavoastrã?
Utilizãm
– Tu eºti ziarist? – Dar dumneata eºti economist?
– Da, eu sunt ziarist. – Da, eu sunt economist.
Alcãtuim
11. Alcãtuiþi un dialog similar.
Cum vorbim cu respect despre o persoanã
Structuri
Cine este dumnealui
dumnealui? Dumnealui este economist?
Cine este dumneaei
dumneaei? Dumnealor sunt medici?
Dumneaei este educatoare? Cine sunt dumnealor
dumnealor?

Utilizãm
– Dumneavoastrã sunteþi profesori? – Dumnealor sunt arhitecþi?

– Da, noi suntem profesori. – Nu, dumnealor sunt juriºti.
– Dumneavoastrã sunteþi arhitect? – Dar dumnealui este jurist?
– Da, eu sunt arhitect. – Da, dumnealui este jurist.
12. Alcãtuiþi dialoguri similare.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Acasã
Sunt acasã. În apartament sunt: un antreu, o bucãtãrie, un dormitor,
un salon ºi o baie. În antreu este un cuier. Lângã cuier este o oglindã.
Pe noptierã este un telefon. În bucãtãrie sunt o masã, niºte scaune, un
frigider, o chiuvetã ºi mobilã de bucãtãrie. În dormitor sunt un dulap
ºi niºte noptiere. Pe noptiere sunt niºte reviste ºi niºte ziare. Pe perete
este un tablou. În salon sunt o canapea, niºte fotolii, o masã ºi niºte
scaune. În baie sunt o cadã, o chiuvetã, o oglindã.
13. Gãsiþi rãspunsurile în text.
Ce este în apartament? Ce este pe noptierã?
Ce este în antreu? Ce este pe perete?
Ce este lângã oglindã? Ce este în salon?
Ce este în bucãtãrie? Ce este în baie?
Ce este în dormitor?
14. Amplasaþi lucrurile în apartament: noptierã, canapea, chiuvetã, oglindã, dulap, cadã, fotoliu,
frigider.
antreu dormitor
salon
camerã
de baie În apartament sunt... bucãtãrie
Joc de rol
Dvs. sunteþi în vizitã. Sanda vã aratã apartamentul.
Acasã este ca în rai.
Generalizãm

Dumnealui este în apartament. Aceºtia sunt niºte profesori.
Dumneaei este manager. Acestea sunt niºte doamne.
Dumnealor sunt medici. Aici este un fotoliu.
Dumneavoastrã sunteþi funcþionar? Acolo sunt niºte fotolii.
Cine eºti dumneata? Acolo este o canapea.
Cine sunteþi Dumneavoastrã? Aici sunt niºte canapele.

26 ÎMBRÃCÃMINTEA LECÞIA 5
ÎMBRÃCÃMINTEA
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
bluzã alb cum

cãmaºã albastru unde
cãciulã bun de asemenea
cravatã comod iatã
fular elegant
fustã frumos
impermeabil galben
îmbrãcãminte modern
mãnuºã negru
palton rãu
pantaloni scurt
pulover
rochie
tricou
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Articolul hotãrât
Adjectivele cu 4 forme

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum descriem un lucru. Cum caracterizãm o persoanã

Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã
Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 5 ÎMBRÃCÃMINTEA 27
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Clasificaþi cuvintele din prima coloanã dupã terminaþie: în consoanã,

-u, -ã, -e.
2. Puneþi aceste cuvinte la plural. Model: un fular – douã fulare.
3. Grupaþi cuvintele ce denumesc îmbrãcãmintea pentru bãrbaþi, pentru femei, pentru bãrbaþi ºi pentru
femei.
4. Formaþi pluralul cuvintelor.
Model: Aici este un perete, acolo sunt doi pereþi.

m . un – doi
Preºedinte, inginer, medic, ministru; f. o – douã
Cãmaºã, cravatã, fustã, masã;
n . un – douã
Fular, palton, pulover, dulap, salon.
5. Puneþi în locul punctelor articolul nehotãrât.
Pe perete este … tablou. Lângã fereastrã este … pat. În baie este … cadã. În bucãtãrie
este … frigider. Pe fotoliu este … bluzã. Pe scaun este … tricou. Pe birou sunt … cãrþi. În
dormitor este … dulap.
Alcãtuim
6. Completaþi propoziþiile.
Aceºtia sunt niºte… inginer, profesor, economist, cursant, medic, arhitect
Aceºtia sunt niºte… domn, pasager, român, rus, ucrainean, francez
Acestea sunt niºte… birou, dulap, curs, tricou
Acestea sunt niºte… oraº, magazin, creion, etaj, fular, impermeabil, palton
Acestea sunt niºte… doamnã, domniºoarã, româncã, rusoaicã, ucraineancã, franþuzoaicã
Acestea sunt niºte… casã, bluzã, cravatã, tablã,

Acestea sunt niºte… þarã, cãmaºã, cãciulã, mãnuºã

Acestea sunt niºte… femeie, bucãtãrie, rochie
7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvinte din dreapta.
Cine este acesta? Victor Ce este acesta? palton
Cine este aceasta? Maria Ce este aceasta? rochie
Cine sunt aceºtia? Ion, Maria Ce sunt aceºtia? pantaloni
Cine sunt acestea? Elena, Ana Ce sunt acestea? mãnuºi
fular alb bãiat frumos

tricou albastru cursant bun
impermeabil modern domn elegant
pulover negru oraº modern
palton scurt fotoliu comod
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Ce este acesta? – Ce sunt aceºtia?

– Acesta este un costum. – Aceºtia sunt niºte pantaloni.
– Cum este costumul
costumul? – Cum sunt pantalonii
pantalonii?
– Costumul este comod. – Pantalonii nu sunt comozi.
– Ce este aceasta? – Ce sunt acestea?
– Aceasta este o cãmaºã. – Acestea sunt niºte bluze.
– Cum este cãmaºa
cãmaºa? – Cum sunt bluzele
bluzele?
– Cãmaºa de asemenea este comodã. – Bluzele sunt comode.
Formele articolului hotãrât
hotãrât
Singular Plural
masculin -l ((-le
-le
-le)) -i
feminin -a -le
Îmbinarea articolului cu substantivul

Singular Plural
masculin consoanã+u+ l bãiat-u-l -i+ i bãieþi-i
-u + l tigru-l tigri-i
-e + le frate-le fraþi-i
neutru consoanã +u + l creion-u-l -e + le creioane-le
-u + l teatru-l teatre-le
birou-l -uri + le birouri-le
fotoliu-l -i + le fotolii-le
feminin -ã a fatã fat-a -e + le fete-le
-e + a floare-a -i + le flori-le
-a + u + a cafea u -a -le + le cafele - le
-e a lecþie lecþi-a -i + le lecþii - le

Aplicãm
8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.
Model:
Bãiat Bãiatul acesta. Bãieþi Bãieþii aceºtia.
Scaun Scaunul acesta. Scaune Scaunele acestea.
Carte Cartea aceasta. Cãrþi Cãrþile acestea.
Bãrbat. Bãiat. Inginer. Englez. Domn. Contabil. American. Jurist.

Apartament. Dulap. Fular. Palton. Pulover. Caiet. Creion. Manual. Teatru. Frigider. Dicþionar.
Birou. Tricou.
Bancã. Casã. Revistã. Cãmaºã. Mãnuºã. Rochie. Cãciulã. Bucãtãrie. Bluzã. Camerã. Fereastrã.
Adjectivele cu 4 forme de tipul bun
Singular Plural
masculin – -i
feminin -ã -e
Acordul adjectivului cu substantivul determinat

bun buni
Singular Plural bunã bune
masculin bãiat bun bãieþi bunii
neutru scaun bun scaune bunee
feminin ã
fatã bunã fete bunee
9. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.
Model: F rumos bãiat frumos – bãieþi frumoºi

casã frumoasã – case frumoase
Bun – contabil, jurist, profesor, dicþionar, manual, palton, clãdire, cãmaºã, îmbrãcãminte, rochie;
Alb – frigider, perete, ziar, cãmaºã, cretã, rochie, tavan;
Galben – creion, fular, uºã, masã, cãmaºã, rochie, canapea;
Modern – sat, teatru, palton, clãdire.
Adjectivele cu 4 forme de tipul negru
Singular Plural
negru negri
masculin -u -i
feminin -ã -e neagr
neagrãã negre
Singular Plural
masculin u
perete negru pereþi negrii
neutru u
creion negru creioane negree
feminin mãnuºã neagrãã mãnuºe negree

Model: Negru pix negru – pixuri negre
Negru – palton, pulover, impermeabil, stilou, hainã, bluzã, tablã, uºã.

Model: Iatã o cãmaºã. … este albã. Iatã o cãmaºã.

Cãmaºa este albã.
Iatã un palton. … este elegant. Iatã un salon. … este modern. Iatã o cravatã. … este
albastrã. Iatã o rochie. … este galbenã. Iatã niºte pantaloni. … sunt scurþi. Iatã niºte
reviste. … sunt frumoase. Aici este o tablã. … este neagrã. Pe masã este o carte. … este
albastrã.
12. Restabiliþi întrebãrile din dialogurile de mai jos.
__________________? __________________?
– Fusta este elegantã. – Haina este bunã.
__________________? __________________?
– Pantalonii sunt negri. – Rochia este frumoasã.
__________________?
– Costumul este albastru.
13. Alegeþi forma potrivitã.
Fusta este (galben, galbenã). Fustele sunt (galbeni, galbene).
Tricoul este (albastru, albastrã). Tricourile sunt (albastre, albaºtri).
Mãnuºa este (alb, albã). Mãnuºile sunt (negri, negre).
Bluza este (frumos, frumoasã). Bluzele sunt (frumoºi, frumoase).
14. Formulaþi întrebãri pentru rãspunsurile date:
Model: Cãmaºa este în baie. Unde este cãmaºa?
Paltonul este în cuier. ___________________________________________?

Impermeabilul este în dulap. ______________________________________?
Pantalonii sunt pe fotoliu. ________________________________________?
Hainele sunt elegante. ___________________________________________?
Îmbrãcãmintea este comodã. ______________________________________?
Model: Cãmaºa este albã. Cãmãºile sunt albe.
Cravata este frumoasã. Cravatele sunt … Haina este comodã. Hainele sunt … Fata este
elegantã. Fetele sunt … Tu eºti modern. Voi sunteþi … Paltonul este negru. Paltoanele sunt …
Fularul este scurt. Fularele sunt …
Model: Cãmãºile sunt albe. Cãmaºa este albã

albã..
Bluzele sunt comode. Bluza este … Puloverele sunt albastre. Puloverul este …
Costumele sunt galbene. Costumul este … Rochiile sunt scurte. Rochia este … Ei sunt
buni. El este …

16. Urmaþi modelul:
Model: … este frumos. Fularul este frumos.
… este albã. … este alb.

… sunt negre. … sunt frumoºi.
… este bunã. … este scurt.
… este elegantã. … este rea.
… sunt elegante. … sunt rele.
17. Numiþi îmbrãcãmintea. Spuneþi cum este ea.
18. Citiþi dialogurile.

– Cine este acesta? – Unde este Mihai? – Ce este în dulap?
– Acesta este Mihai. – Mihai este în camerã. – În dulap sunt haine.
– Cine este aceasta? – Unde este Maria? – Cum este paltonul?
– Aceasta este Maria. – Maria este în stradã. – Paltonul este negru.
– Cum sunt mãnuºile?
– Mãnuºile de asemenea sunt negre.
Cine este acesta? Unde este dulapul? Unde este Mihai? Mihai este în baie? Ce este
în dulap? Paltonul este alb? Cum este rochia? Cum sunt pantalonii?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum descriem un lucru

Cravata este albastrã. Pantalonii sunt scurþi.
Fularul este frumos. Creioanele sunt negre.
Cum caracterizãm o persoanã
Ion este bun. Maria este elegantã.
Cum întrebãm unde este un lucru sau o persoanã
Unde este mama? Unde este dulapul?
Unde este Mihai? Unde sunt pantalonii?
Cum spunem unde este un lucru sau o persoanã
în baie în dulap în Chiºinãu
Ion este la bucãtãrie Impermeabilul este pe scaun Elena este aproape
la jurist aici, acolo departe

Utilizãm
Model: – Mihai este aici?

– Da, Mihai este aici.
– Nu, Mihai nu este aici, este acolo
acolo..
– Maria este acolo? – Mihai este inginer?

– În camerã este un dulap? – Mãnuºile sunt negre?
– Cravata este albastrã? – Ion este aproape?
– Pantalonii sunt negri?
21. Rãspundeþi la întrebãrile de mai jos.
Unde este colegul? Cum este paltonul dvs.? Costumul este comod? Mãnuºile sunt albe?
Ce este în dulap? Cine este lângã dulap?
22. Descrieþi hainele dvs. ºi ale colegilor.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Îmbrãcãmintea
Iatã un dulap. Ce este în dulap? În dulap este îmbrãcãminte. Este îmbrãcãminte pentru
bãrbaþi ºi îmbrãcãminte pentru femei.
Cãmaºa, pantalonii, cravata sunt pentru bãrbaþi. Bluza, rochia, fusta sunt pentru femei.
Cãciula, paltonul, impermeabilul, puloverul ºi fularul sunt ºi pentru bãrbaþi ºi pentru femei.
Sunt pantaloni ºi pentru femei. Ei sunt negri, albi, albaºtri. Îmbrãcãmintea din dulap este
modernã. Ea e comodã.
În apartament este un dulap. Dulapul este lângã perete. În antreu este un cuier. În cuier
sunt un palton, un impermeabil ºi o cãciulã. În salon este o masã. Lângã masã sunt niºte
scaune. Pe un scaun este un pulover. Sub pulover este o cravatã.
Frumuseþea va salva lumea.

Generalizãm
Unde este Mihai? Fularul este frumos.
Unde este dulapul? Ion este bun.
Unde sunt pantalonii? Maria este elegantã.
Bãiatul este aici. Cãmãºile sunt albe.
Fata este acolo. Stiloul este negru.
Cartea este pe masã. Cravata este neagrã.
Cum este îmbrãcãmintea?

RECAPITULARE 33
RECAPITULARE (lecþiile 1–5)

Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:
Substantivele în limba românã sunt de trei genuri:
Masculin (consoanã, -u, -e) Feminin (-ã, -e, - ea) Neutru (consoanã, -u)
bãiat fatã magazin
domn doamnã oraº
medic uºã teatru
ministru floare birou
preºedinte cafea
Substantivele au douã numere: singular ºi plural. Terminaþiile de plural ale substantivelor sunt:
Masculin (-i) Feminin (-e, -i, -le) Neutru (-e, -uri, -i)
bãieþi fete magazine
domni doamne oraºe
medici uºi teatre
preºedinþi flori birouri
cafele fotolii
Substantivele pot avea articol nehotãrât:
un bãiat niºte bãieþi

o fatã niºte fete
un tablou niºte tablouri
ªi articol hotãrât:
bãiatul, preºedintele bãieþii

fata fetele
tabloul tablourile
Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele.
Pronumele demonstrativ de apropiere:
acesta aceºtia
aceasta acestea
Pronumele interogative: cine, ce.

Pronumele de politeþe: dumneavoastrã, dumneata, dumnealui, dumneaei, dumnealor.

34 RECAPITULARE
Adjectivele cu patru terminaþii: bun, buni; bunã, bune.
bãiat bun bãieþi buni

fatã bunã fete bune
Formele verbului a fi:
eu sunt noi suntem

tu eºti voi sunteþi
el,ea este, e, -i ei, ele sunt
Dumneavoastrã deja puteþi:
Sã salutaþi pe cineva:
Bunã ziua!
Salut!
Sã spuneþi ce sunteþi:
Sunt rus. Sunt arhitect.
Sã indicaþi o persoanã sau un lucru:
Acesta este...
Aceºtia sunt...
Aceasta este...
Acestea sunt...
Sã vã adresaþi respectuos unei persoane:
Dumneavoastrã
Dumneata
Sã vorbiþi cu respect despre o persoanã sau despre mai multe persoane:
Dumnealui
Dumneaei
Dumnealor
Sã întrebaþi ºi sã rãspundeþi unde este o persoanã sau un lucru:
Unde este Mihai? Mihai este la teatru.
Unde este cartea de fizicã? Cartea de fizicã este pe masã.
Dumneavoastrã deja ºtiþi 150 de cuvinte

LECÞIA 6 ÎN FAMILIE 35
ÎN FAMILIE
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
bunic nepot bãtrân bine

bunicã noroc bogat
copil nume bolnav
a avea
elev pãrinte deºtept
familie prenume harnic
fecior rudã sãnãtos
fiicã sorã sãrac
fiu soþ scund
frate soþie slab
mamã tanti tânãr
mãtuºã tatã
membru unchi
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prezentul verbului a avea

Adjectivul pronominal posesiv

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum indicãm posesorul unui lucru
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

36 ÎN FAMILIE LECÞIA 6
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Puneþi substantivele la forma hotãrâtã ºi alcãtuiþi propoziþii.

Model: fra-te/fra-te-le Fratele este economist
economist..
nume, pãrinte, prenume, burete, perete

2. Grupaþi cuvintele din vocabular.
Model: mamã/tatã……….
3. Alegeþi substantivele care se terminã în -ã. Alcãtuiþi propoziþii cu

forma lor de plural.
4. Adãugaþi articolul hotãrât. Formaþi pluralul.

sorã, mãtuºã, fiicã, bunicã
5. Terminaþi propoziþiile.
Model: Mama este scundã, dar frumoasã.
Tata este scund, dar…………. Fratele este tânãr, dar……….. Soþia este bunã, dar…………
6. Lucraþi în perechi. Unul scrie ºapte substantive, altul ºapte adjective. Faceþi schimb de fiºe ºi scrieþi
îmbinãri de cuvinte.Verificaþi-vã reciproc.
7. Examinaþi imaginea ºi spuneþi.
cine este redat în imagine;
care este prenumele persoanelor;
cum este fiecare.
copil deºtept a fi sãnãtos

pãrinte sãnãtos a fi tânãr
familie bogatã a avea fraþi (surori)
fiu harnic a avea familie
fiicã harnicã a avea un nume
a avea noroc
Modificãm
8. Alcãtuiþi îmbinãri.
Model: fiu deºtept, fiicã deºteaptã, copii deºtepþi, doamne deºtepte
tânãr, bãtrân, sãnãtos, harnic

9. Îmbinaþi cuvintele date cu douã adjective potrivite.

soþ ……........ inginer… …
unchi……....... contabil… …
sorã…….... profesor… …
10. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele sãrac / bogat.
11. Alcãtuiþi îmbinãri cu:

un cuvânt nou ºi unul cunoscut; cu douã cuvinte noi învãþate azi.
12. Includeþi îmbinãrile obþinute în propoziþii.
13. Alcãtuiþi un dialog în baza textului.
În familie
Eu sunt acasã. Pãrinþii sunt sãnãtoºi. Soþia este contabilã, fiul este elev. Fiica este o domniºoarã
modernã. Suntem împreunã ºi este bine.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Elena, tu ai fraþi?
– Da, eu am un frate.
– Care este prenumele lui
lui?
– Prenumele lui este Cristea.
– Fratele tãu este inginer?
– Nu, fratele meu este economist.
– Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni?
– Nu, pãrinþii noºtri nu sunt bãtrâni. Ei sunt tineri.
avea.. Forma afirmativã
eu am noi avem Eu am o sorã. Noi avem rude.

tu ai voi aveþi Tu ai un frate. Voi aveþi bunici.
el, ea are ei, ele au El, ea are un unchi. Ei, ele au nepoþi.

avea.. Forma negativã
eu n-am noi n-avem

Eu nu am familie. Noi nu avem pãrinþi. Eu n-am familie. Noi n-avem pãrinþi.
tu n-ai voi n-aveþi
Tu nu ai feciori. Voi nu aveþi surori. Tu n-ai feciori. Voi n-aveþi surori.
el, ea n-are ei, ele n-au
El, ea nu are mãtuºã. Ei, ele nu au fraþi. El, ea n-are mãtuºã. Ei, ele n-au fraþi.
Aplicãm

Ce aveþi în dormitor? Ce au ei în antreu? Ce are ea în bucãtãrie? Ce ai tu în salon? Ce
avem noi în casã? Ce au ele pe masã?

15. Completaþi.
Model: Noi avem manuale, iar ei nu au manuale.
Eu am un frate, iar el ........................................... Tu ai mamã, iar eu ............................

El are o sorã, iar noi .............................. Ea are bunicã, iar voi ............................ Voi aveþi
rude, iar noi ............................. Ei au un nepot, iar ele ......................................
Model: – Dumneavoastrã aveþi fraþi?

– Da, eu am un frate.
– Nu, eu n-am fraþi.
tu surori
voi parinþi
dumneata a avea bunic
dumnealui bunicã
dumnealor rude
dumneavoastrã
17. Completaþi.
Eu am ……………… Fratele este………..El are ………….
18. Formulaþi întrebãri cu ajutorul urmãtoarelor cuvinte.
Model: Radu are pãrinþi?
mãtuºã, copil, fiicã, nepot, unchi, bunicã
Adjectivul pronominal posesiv
(bãiatul) (bãieþii) (sora) (surorile)

meu mei mea mele
tãu tãi ta tale
sãu sãi sa sale
(lui, ei) (lui, ei) (lui, ei) (lui,ei)
nostru noºtri noastrã noastre
vostru voºtri voastrã voastre
lor lor lor lor
19. Completaþi.
Familia mea este……….. Familia noastrã este……... Fratele lui este…………. Fraþii tãi
sunt…………… Sora ta este……………… Surorile noastre sunt……… Unchiul meu
este…… Unchiul vostru este…….
20. Folosiþi forme potrivite de adjective pronominale.
Bunicul…….este deºtept. Bunica……. este bãtrânã. Fiica ……… este elevã. Feciorul
….. este ziarist. Profesia…….este bunã.
21. Scrieþi adjectivele pronominale posesive.
Eu am un frate. Fratele ...... este student. Tu ai o sorã. Sora........ este medic. El are bunici.
Bunicii ..... sunt pensionari. Ea are o prietenã. Prietena...... este frumoasã. Noi avem

televizor. Televizorul ........ este nou. Voi aveþi manuale. Manualele

........ sunt bune. Ei au fiice. Fiicele........ sunt domniºoare. Ele au
pãrinþi. Pãrinþii .......sunt bãtrâni.
22. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele îmbinãri.
mãtuºa mea, fratele lui, pãrinþii noºtri, apartamentul vostru, dormitorul
ei, tatãl meu, bunica noastrã, unchiul tãu, bãiatul lor, profesorul ei,
manualul sãu, cartea sa, cartea voastrã, haina ta, blocul nostru
23. Alcãtuþi dialoguri similare.

– Ce este tatãl tãu? frate
– Tatãl meu este medic. sorã
– Dar ce este mama ta? unchi
– Mama mea este profesoarã. matuºã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum indicãm posesorul unui lucru
Structuri
meu nostru caietul meu, caietul nostru
tãu vostru caietul tãu, caietul vostru
sãu (lui, ei) lor caietul sãu (lui, ei), caietul lor
mea noastrã cartea mea, cartea noastrã

ta voastrã cartea ta, cartea voastrã
sa (lui, ei) lor cartea sa (lui, ei), cartea lor
mei noºtri pantalonii mei, pantalonii noºtri
tãi voºtri pantalonii tãi, pantalonii voºtri
sãi (lui, ei) lor pantalonii sãi (lui, ei), pantalonii lor
mele noastre creioanele mele, creioanele noastre

tale voastre creioanele tale, creioanele voastre
sale (lui, ei) lor creioanele sale (lui, ei), creioanele lor
Utilizãm
24. Completaþi indicând posesorul.

Antreul ........................ este frumos. Casa ..................... este departe. Dulapul ...................
este bun. Paltonul ....................... este negru. Rochia .................. este scurtã. Cravata
........... este albastrã. Fotoliile .............. sunt comode. Canapelele ..................... sunt albe.
25. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– El are familie?
– Da, el are familie.
– Fiul lui este jurist?
– Nu, fiul lui nu este jurist.
– Dar are o profesie bunã?
– Da, este bunã.

– Ce este el?
– El este medic.
– Are soþie?
– Da, soþia lui este jurist.
26. Alcãtuiþi un dialog utilizând cuvinte care exprimã posesia.
27. Citiþi textul ºi notaþi:

O familie. Membrii ei Rudele
................................ ................................
................................ ................................
................................ ................................
Sunt Victor. Am o familie mare. Pãrinþii mei nu sunt bãtrâni. Soþia mea este inginer. Fiul nostru
Dorin este student, fiica noastrã Aneta este economistã. Aneta are soþ. Ei au un bãiat. Bãiatul lor
este sãnãtos. Bunica lui este aici. Avem o familie bunã. Am ºi rude: unchiul Andrei, mãtuºa Ecaterina.
28. Formulaþi (lucrând în grup) câteva întrebãri referitor la:
profesie, familie, apartament
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Familia noastrã
Aceasta este familia noastrã. Eu am pãrinþi, un frate, surori ºi bunici. Pãrinþii mei sunt medici,
fratele meu este student. Surorile mele sunt la colegiu. Bunicii noºtri sunt bãtrâni, dar sãnãtoºi.
Bunicul este scund. Tatãl meu este tânãr.
Unchiul Dan are un nepot manager, un nepot jurist, iar doi sunt profesori.
Avem o familie mare ºi rude cu prenumele Dan, Daniela, Dorin, Dana, Dumitru.
Apartamentul nostru este bun. Avem trei camere ºi bucãtãrie. Blocul nostru este lângã circ.
29. Selectaþi din text cuvintele care aratã:
persoane acþiuni obiecte
30. Rãspundeþi la întrebãri:
Cum este familia dvs.? Cum sunt bunicii tãi?
Ce sunt pãrinþii tãi? Cum este tatãl tãu?
Dar fratele tãu ce este? Ce au rudele dvs.?
Unde sunt surorile tale? Cum este apartamentul tãu?
31. Povestiþi despre familia Dvs.
Vorbiþi despre fiecare persoanã din imagine.

32. Vorbiþi despre aceastã familie.
Bunicul Dan Bunica Maria
tata mama unchiul Sandu mãtuºa Diana
eu sora Cristina soþia Olga

fratele Mihai
nepotul Nicu nepoata Mihaela

Joc de rol
“Formaþi” o familie: mama, tata, fiica, fiul, bunica. Discutaþi despre un nepot (nepoatã).
Ai casã, ai masã.
Generalizãm

Apartamentul meu este bun. Eu am un frate economist.
Familia mea este sãnãtoasã. Tu ai o fiicã deºteaptã.
Fratele ei este economist. El, ea are pãrinþi sãnãtoºi.
Sora ta este jurist? Noi avem rude în Chiºinãu.
Cum este mãtuºa ta? Voi aveþi fraþi studenþi.
Unchiul tãu este bãtrân? Ei, ele au un unchi bãtrân.
Mobila ei este modernã. Ea nu are bunicã.
Apartamentul nostru este bun. Ele n-au dicþionarul acesta.
Fotoliile voastre sunt în antreu. Acum n-ai lecþii.

42 PORTRETE LECÞIA 7
PORTRETE
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a vrea ajutor blond câþi, câte

a avea nevoie de... an brunet
atenþie cuminte
ban dulce
bere gras
ciocolatã înalt
faþã larg
îngheþatã lung
leu mare
ochi mic
pãr nou
pâine vechi
verde
II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Genul ºi numãrul adjectivelor

Adjectivele cu 3 terminaþii
Prezentul verbului a vrea
Numeralele cardinale (1–19)

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem cã avem nevoie d

dee ceva
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 7 PORTRETE 43
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc: produse alimentare, pãrþi ale corpului omenesc,
unitãþi monetare
2. Grupaþi cuvintele din vocabular în urmãtoarele clase:

cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor
cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor
3. Priviþi persoanele ºi lucrurile din imagini ºi spuneþi cum sunt ele.
Modificãm
4. Formaþi pluralul cuvintelor ce urmeazã folosind numeralele un – doi, o – douã:

an, ban, ochi, faþã, ciocolatã, îngheþatã, pâine, leu.
5. Treceþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.
Model: Elevul este harnic. Elevii sunt harnici
Pâinea este bunã. Casa este modernã. Oraºul este frumos.

Copilul este deºtept. Bunicul este sãnãtos. Creionul este albastru.
ochi albaºtri o cãmaºã

pãr bogat o carte de istorie
a avea o faþã frumoasã a vrea o revistã nouã
talent un apartament cu mobilã
o profesie bunã
Alcãtuim
bãiat în clasã
costum în dulap
acum revistã a fi sub masã
elev la tablã
sportivi pe stadion

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Iatã un apartament. – Ce este acolo?

– Apartamentul este mic
mic? – Acolo este o casã.
– Da, apartamentul este mic
mic. – Casa este micã
micã?
– ªi camerele sunt mici
mici? – Da, casa este micã
micã.
– Da, ºi camerele sunt mici
mici.
Singular Plural
masculin – -i mic mici
feminin -ã -i micã mici
Singular Plural
masculin copac mic copaci micii
neutru creion mic creioane micii
feminin ã
fatã micã fete micii
7. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.
Model: Magazin magazin mic – magazine mici

Bucãtãrie bucãtãrie micã – bucãtãrii mici
Birou, casã, oglindã, fereastrã, bancã, cretã, apartament, baie, dulap
Model: Cursant cursant nou – cursanþi noi

Clãdire clãdire nouã – clãdiri noi
Carte, apartament, dicþionar, fotoliu, cãmaºã
Observãm
– Iatã un apartament. – Ce este acolo?

– Apartamentul este mare
mare? – Acolo este o casã.
– Da, apartamentul este mare
mare. – Casa este mare
mare?
– Da, casa este mare
Singular Plural mare mari

masculin -e -e mare mari
feminin -i -i

Acordul adjectivului cu substantivul determinat.
Singular Plural
masculin bãiat mare bãieþi mari
neutru oraº mare oraºe mari
feminin casã mare case mari
8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos la singular ºi la plural.
Model: Actor actor mare – actori mari

Oglindã oglindã mare – oglinzi mari
Birou, dulap, bãiat, fatã, þarã, clãdire, camerã, salon, uºã, fiu, familie.
Model: Perete perete verde – pereþi verzi

Tablã tablã verde – table verzi
vechi vechi
Carte, oraº, cãmaºã, pulover, rochie, creion.
veche vechi
Model: Bloc bloc vechi – blocuri vechi
Canapea canapea veche – canapele vechi
Palton, masã, frigider, revistã, bloc, bluzã, pulover, carte
9. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– Iatã un salon. – Acesta este bunicul tãu?
– Salonul este mare? – Da, acesta este bunicul meu.
– Da, salonul este mare. – El este bãtrân?
– Da, el este bãtrân.
– Ce este acesta? – Aici este casa ta?
– Acesta este un scaun. – Da, aici este casa mea.
– Scaunul este vechi? – Casa ta este înaltã?
– Nu, scaunul este nou. – Da, casa mea este înaltã.
10. Alcãtuiþi dialoguri.
Model: – Eu am un frate. Dar tu?

– ªi eu am frate.
Eu am o sorã. Dar tu? Eu am copii. Dar tu? Noi avem manual de istorie. Dar dvs.? Noi
avem un frigider nou. Dar el? Ei au astãzi examen. Dar dvs.? Ea are o oglindã frumoasã. Dar
tu? Ei au creioane. Dar ele?
Model: – Andrei, Radu are frate?

– Da, are.
– Dar Mihai?
– Mihai n-are frate.
– Tu ai apartament? … – Dar ei? … – El are bunici? … – Dar ea? … – Tu ai adresa mea? …

– Dar numãrul meu de telefon? … – Fratele tãu are maºinã? … – Dar fratele lui? … – El are
familie? … – Dar ea? … – Dvs. aveþi bani? … – Dar ei? … – El are cãciulã? … – Dar tu? …

11. Citiþi dialogurile ºi reproduceþi-le.

– Tu ai sorã? – Ce profesie ai?
– Da, eu am o sorã. – Sunt medic.
– Ea este micã? – Dar ce este soþia ta de profesie?
– Da, ea este micã. – Ea este profesoarã.
– Ea are o rochie albastrã?
– Nu, ea are o rochie verde.
12. Rãspundeþi la întrebãri folosind antonimele.
Model: – Victor este gras?

– Nu, Victor este slab.
Revistele acestea sunt noi? Familia lor este mare? Prietenul tãu este înalt? Casa voastrã
este veche? Bunicul tãu este bolnav? Acesta este un apartament mic? Acestea sunt niºte
fete scunde? El are un coleg înalt? Ei au copii mari?
Observãm
– Cine vrea bere? – Ce vrea copilul? – Vreþi vin?

– Eu vreau bere. – Copilul vrea acasã. – Nu vrem vin, vrem suc.
– Ce vrea el? – Ce rochie vreþi
vreþi? – Dar voi ce vreþi
vreþi?
– El vrea o pâine. – Vreau o rochie verde
verde. – Noi vrem apã mineralã.
Prezentul verbului a vrea
eu vreau noi vrem eu vreau o carte noi vrem o bere

tu vrei voi vreþi tu vrei un caiet voi vreþi ciocolatã
el vrea ei vor el, ea vrea o îngheþatã ei, ele vor ceai

Eu vreau …, iar tu vrei … El vrea …, iar ea vrea …
Ei vor …, iar ele vor … Noi vrem …, iar ei vor …
Numeralele cardinale
a 1–10 b 11–19
1 – unu, una 6 – ºase 11 – unsprezece 15 – cincisprezece
2 – doi, douã 7 – ºapte 12 – doisprezece, 16 – ºaisprezece
3 – trei 8 – opt douãsprezece 17 – ºaptesprezece
4 – patru 9 – nouã 13 – treisprezece 18 – optsprezece
5 – cinci 10 – zece 14 – paisprezece 19 – nouãsprezece
Pronumele câþi? câte?
masculin câþi Câþi bãieþi sunt aici?

feminin câte Câte fete sunt acolo?

14. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.
Câþi pantofi sunt aici? Câte cãrþi sunt pe masã?

15. Rãspundeþi la întrebãri folosind numeralele de la 1 la 10.
Model: – Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)

– În redacþie sunt trei ziariºti.
Câþi profesori sunt în clasã? (doi) Câte dicþionare sunt în dulap? (ºase) Câte fotolii sunt în
camerã? (trei) Câþi sportivi sunt pe stadion? (zece) Câte scaune sunt în bucãtãrie? (patru)
Câte mese sunt în salã? Câte reviste are Radu? (patru) Câþi ani are copilul lor? (ºapte)
Câþi ani are fratele lui? (nouã) Câte creioane are elevul? (opt) Câte pixuri vrei? (trei) Câþi
copii aveþi? (patru) Câte ciocolate vrea ea? (trei) Câte ziare vrei? (douã)

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem cã avem nevoie de ceva

Eu am nevoie de caiete. Noi avem nevoie de reviste.
Tu ai nevoie de cãrþi. Voi aveþi nevoie de gazete.
El, ea are nevoie de bani. Ei, ele au nevoie de mobilã.
16. Daþi rãspunsuri negative la întrebãrile de mai jos.
Model: – Ai nevoie de cãrþi?

– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.
Ai nevoie de frigider? Aveþi nevoie de tablouri? Au ei nevoie de ingineri? Au ele nevoie

de manuale? Au ele nevoie de jurist?
Model: – Cine are nevoie de ajutor?

– Noi avem nevoie de ajutor
ajutor..
Cine are nevoie de manuale? Cine are nevoie de cretã? Cine are nevoie de radierã? Cine
are nevoie de atenþie? Cine are nevoie de stilou? Cine are nevoie de medic?
Model: – De ce ai nevoie?
– Am nevoie de creioane.
De ce au ei nevoie? De ce aveþi nevoie? De ce are el nevoie? De ce are ea nevoie?
18. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.

– De ce are el nevoie? bani, ajutor
– Are nevoie de dicþionar. pâine, bere
– ªi tu ai nevoie de dicþionar? cãmaºã, pantaloni
– Nu, eu nu am nevoie de dicþionar. reviste, ziare
– Eu am nevoie de manual.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Portret de bãrbat, portret de femeie

Acesta este colegul meu. Numele lui este Victor Dumbravã. El este inginer. El este înalt ºi
slab. Are ochi negri ºi pãr blond. El are familie. Familia lui nu este mare.
Aici este casa lui. Este o casã mare ºi frumoasã. Lângã casã este un garaj. În garaj este o
maºinã nouã. Aceasta este maºina lui.
Acolo este firma lui. Este o firmã bogatã, cu un capital mare. Firma lui are mulþi clienþi.
Iatã ºi soþia lui. Ea este înaltã ºi frumoasã: are nas mic, ochi mari, pãrul negru ºi faþa albã. Ea
este o femeie harnicã. Ea este profesoarã.
Aceºtia sunt copiii lor: Radu ºi Mihaela. Radu are zece ani, iar Mihaela opt ani. Ei sunt elevi.
Ei sunt copii cuminþi. Lângã casã este ºcoala lor. Lângã ºcoalã este un stadion.
Acum pãrinþii sunt la serviciu, iar copiii lor la ºcoalã.
19. Daþi rãspunsuri scurte la întrebãrile de mai jos.
Model: – Victor este inginer? – Da.

– Victor este medic? – Nu.
Victor este profesor? Victor este scund ºi gras? Victor are ochi albaºtri?
Victor are pãr blond? Firma lui este o firmã sãracã, cu un capital mic? Lângã
casã este un parc? În garaj este o maºinã veche? Soþia lui este înaltã ºi
frumoasã? Soþia lui este o femeie harnicã? Soþia lui este bibliotecarã?
Copiii lor sunt studenþi? Acum copiii lor sunt la teatru?
20. Ascultaþi întrebãrile ºi daþi rãspunsuri în scris.
Ce este Victor? Cum este Victor? Unde este firma lui? Cum este firma lui? Ce este lângã
casã? Cum este soþia lui? Câþi copii are Victor? Ce sunt copiii lui? Câþi ani au copiii lor?
Unde sunt pãrinþii? Unde sunt acum copiii lor?
21. Citiþi textul. Alcãtuiþi texte similare în care sã vorbiþi despre unul dintre colegii dumneavoastrã.
Victor are o sorã. Numele ei este Maria. Ea este studentã la universitate. Ea are dicþionare ºi
manuale de limba românã.
Radu nu are sorã, el are un frate. Numele lui este Nicolae. Nicolae nu este student la universitate,
el este sportiv. El nu are manuale ºi dicþionare.
N-aduce anul ce aduce ceasul.
Generalizãm

Am nevoie de ajutorul tãu. Aceasta este o familie mare.
Avem nevoie de un specialist bun. Am o casã mare.
Ei au nevoie de atenþia noastrã. Vreau o carte nouã.
El nu are nevoie de ajutor. Câþi copii sunt aici?
De ce are el nevoie? Câþi ani are el?
Aveþi nevoie de manuale noi? Câte reviste vreþi?

LECÞIA 8 LA STUDII 49
LA STUDII
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a asculta absolvent licenþã azi, astãzi

a explica biologie liceu fix
a întârzia catedrã materie mult
a întreba chimie orar puþin
a învãþa colegiu orã spaþios
a repeta examen secþie superior
a rezolva exerciþiu sesiune
a sta facultate sfert cu
frecvenþã specialitate fãrã
gimnaziu studii sau
instituþie universitate
învãþãmânt ziaristicã
jumãtate
juridic
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum precizãm timpul
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

50 LA STUDII LECÞIA 8
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
a învãþa a explica a asculta

1. Împãrþiþi substantivele din vocabular conform modelului:
Masculin Feminin Neutru
Un absolvent – doi absolvenþi O orã – douã ore Un examen – douã examene
O or
orãã = lecþie
Dicþionar de contexte minime O or
orãã = 60 min
Învãþãmânt mediu, învãþãmânt superior, ºcoalã primarã, ºcoalã medie,

facultate modernã, facultate de ziaristicã, salã mare, salã micã, salã
spaþioasã
tema cu 10 minute ora
a asculta lecþia a întârzia la ore a întreba tema
materia mult lecþia
radioul puþin
o melodie
Modificãm
2. Urmaþi modelul:
Aici este un profesor

profesor,, acolo sunt niºte profesori.
student ————————-
absolvent ————————-
medic ————————-
frate ————————-
I atã un profesor
profesor.. Profesorul este la tablã.
Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.
student ________ ________ —————-

absolvent ________ ________ —————-
medic ________ ________ —————-
frate ________ ________ —————-

Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.

Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.
facultate ____________ ___________ ___________

salã ____________ ___________ ___________
lecþie ____________ ___________ ___________
birou ____________ ___________ ___________
Alcãtuim
Clãdire înalt
Profesor frumos
ªcoalã a fi bãtrân
Student mare
Þarã harnic
Elev deºtept
4. Lucraþi în perechi:
Cine sunteþi dumneavoastrã? Cine este colegul dumneavoastrã? Ce studii are? Are el
familie? Cum este familia lui? Câþi fraþi are? Câte surori are? Unde este apartamentul
lui? Unde sunteþi? Câþi studenþi sunt în grupã?
5. Povestiþi despre colegul dumneavoastrã.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Ce instituþie de învãþãmânt este aceasta?

– Aceasta este o universitate.
– Cine învaþã la universitate?
– La universitate învaþã studenþi.
– Ce explicã profesorii la lecþii?
– Profesorii explicã materia.
Modul indicativ. Timpul prezent. Verbele de conjugarea I
Eu rezolv ascult explic întreb învãþ

Terminaþiile Tu rezolvi asculþi explici întrebi înveþi
El, ea rezolvã ascultã explicã întreabã învaþã
– -ãm Noi rezolvãm ascultãm explicãm întrebãm învãþãm
-i -aþi Voi rezolvaþi ascultaþi explicaþi întrebaþi învãþaþi
-ã -ã Ei, ele rezolvã ascultã explicã întreabã învaþã

Aplicãm
6. Urmaþi modelul:
Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.
Noi ascultãm lecþia. ªi voi ________ lecþia.

Ea ascultã radioul. ªi ele ________ radioul.
Tu asculþi muzicã. ªi ei _________ muzicã.
El ascultã dialogul. ªi noi ________ dialogul.
Eu repet tema. Voi repetaþi lecþia.
Tu nu _________ tema. Noi nu _________ lecþia.

El repetã cuvintele. Ei nu _________ cuvintele.
Model:
– Tu înveþi la universitate?
– Da, eu învãþ la universitate. liceu, colegiu
– Dar ea unde învaþã? gimnaziu, facultate
– Ea învaþã la ºcoalã.
8. Citiþi ºi reproduceþi dialogurile. Curs, cursuri = lecþie, or

orãã
– Profesorul de chimie întreabã mult?
– Nu, dumnealui întreabã puþin.
– Dar profesoara de biologie?
– Dumneaei întreabã mult.
– În ce salã de curs avem ore?
– În sala micã. Noi astãzi avem 3 cursuri. E mult sau puþin?
– E puþin. Noi avem 4 cursuri astãzi.
Verbele a sta ºi a întârzia la prezent
A sta A întârzia
Eu stau Eu întârzii
Tu stai Tu întârzii
El, ea stã El, ea întârzie
Noi stãm Noi întârziem
Voi staþi Voi întârziaþi
Ei, ele stau Ei, ele întârzie
9. Completaþi.
Eu stau la masã. Noi nu _________ la masã.
Noi stãm în salon. Voi nu _________ în salon.
El stã cu mama. Ea nu _________ cu mama.
10. Reproduceþi dialogul.
– Maria stã aproape? – Ea este aici?
– Nu, Maria stã departe. – Nu, ea nu este aici.

11. Alcãtuiþi îmbinãri:

carte, lecþie, profesor, studentã, salã. (frumos, bun, tânãr, mare, mic, vechi, nou, tânãr, elegant,
deºtept, harnic, blond, înalt, bãtrân, brunet).
12. Alcãtuiþi 5 propoziþii cu îmbinãrile obþinute la exerciþiul precedent.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum precizãm timpul

Structuri
Când nu ºtim cât e ceasul, întrebãm: Ce orã e? sau Cât e ceasul?
Este ora nouã fix. Este ora douãsprezece fix. Este ora optsprezece fix. E ora nouã ºi
jumãtate. E ora douãsprezece ºi un sfert. E ora optsprezece fãrã un sfert. Este ora nouã ºi
cinci minute. E ora opt ºi douãzeci de minute. E ora opt fãrã zece minute.
Când precizãm timpul zilei, folosim cuvintele:
astãzi, azi, acum, dupã cursuri, dupã masã.
Utilizãm
13. Spuneþi ce orã e.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
La studii
Universitatea este o instituþie de învãþãmânt superior. Ea are multe facultãþi ºi specialitãþi:
biologie, chimie, ziaristicã etc. La Universitate învaþã mulþi studenþi. Ei au cursuri dupã orar.
Astãzi studenþii sunt într-o salã spaþioasã. Ei stau la mese. Profesorul întreabã cine întârzie. El
explicã lecþia, iar studenþii ascultã. Dupã ore studenþii sunt la bibliotecã. Ei repetã materia.
Sesiunea e aproape. Studenþii au puþin timp.

– Ce este universitatea? – Unde stau studenþii?
– Ce este ºcoala? – Ce întreabã profesorul?
– Cine învaþã la universitate? – Ce explicã profesorul?
– Cine învaþã la ºcoalã? – Cine repetã materia?
– Unde sunt studenþii?
Vorbim
15. Întâlniþi doi tineri. Faceþi cunoºtinþã. Aflaþi cât mai mult posibil despre ei.

Ai carte, ai parte.
Generalizãm

Ce orã e? Eu ascult lecþia.
Cât e ceasul? Tu întrebi ceva.
Este ora douãsprezece ºi un sfert. El întârzie la lecþie.
Este ora nouã ºi jumãtate. Noi învãþãm la universitate.
Este ora opt fãrã zece minute. Voi repetaþi materia.
Azi avem ore de limba românã. Ei stau aproape.
Dimineaþa repet lecþia.
Dupã cursuri stau la bibliotecã.

LECÞIA 9 O ZI LA SERVICIU 55
O ZI LA SERVICIU
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a angaja act formular atent

a completa agendã muncitor binevoitor
a concedia angajare oficiu disciplinat
a desena anticamerã parter exigent
a examina calculator post punctual
a executa cerere secretarã vacant
a lucra concediere serviciu
a nota concurs ºedinþã
a organiza conducãtor translator de la
a schiþa desen zi de unde
a semna în calitate de
a studia
a verifica
II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu sufix

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem unde se desfãºoarã o acþiune

Cum precizãm profesia cuiva
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

56 O ZI LA SERVICIU LECÞIA 9
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Examinaþi vocabularul ºi formaþi cuvinte noi.

cuvintele cu aceeaºi rãdãcinã:
are
a angaja – angajare
a organiza__________ a nota ______________
a executa____________ a semna______________
a verifica ____________ a completa___________
ere
a concedia – concediere
studia____________
2. Îmbinaþi cuvintele învãþate la lecþia precedentã cu cele învãþate la lecþia de astãzi.
Model: A întârzia (unde?) la serviciu. A completa (ce?) exerciþiul.
A lucra la_______________ A nota_________________

A studia la_______________ A verifica_______________
A învãþa la_______________ A schiþa_________________
Model: Profesor exigent.
Student__________ Învãþãmânt__________ Liceu__________
post vacant a lucra la universitate

conducãtor exigent a studia biologia la facultate
funcþionar punctual
coleg atent, binevoitor
muncitori a completa agenda

profesori a semna documentele
a angaja manageri actele
a concedia funcþionari
juriºti
economiºti
Modificãm
3. Formaþi pluralul.
Model: agendã – agende Model: conducãtor – conducãtori
anticamerã, secretarã, ºedinþã, catedrã muncitor, translator, absolvent, economist

Model: calculator – calculatoare Model: oficiu – oficii
formular, desen, act, document studiu, serviciu, exerciþiu, gimnaziu
Model: Elevul este atent. Eleva este atentã.

Elevii sunt atenþi. Elevele sunt atente.
Alcãtuim
5. Alcãtuiþi îmbinãri cu cuvintele învãþate urmând modelul: a semna un contract

a examina......, a desena........., a organiza........, a studia.........., a verifica.........,
a nota........
6. Îmbinaþi cuvintele conducãtor, funcþionar, secretar, translator, muncitor cu adjectivele potrivite
din coloana a treia.
Model: Conducãtor exigent.
7. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos.
Model: Aici este o masã. Masa e aproape.

Acolo este un dulap. Dulapul e departe.
bloc, calculator, clãdire, domniºoarã, dormitor, fotoliu, oficiu, oglindã, salon
Model: Apartamentul are 3 camere.

Câte camere are apartamentul?
Familia Ungureanu are 18 copii.————————————?

În salã sunt 10 scaune.————————————————?
În dulap sunt 2 tricouri.————————————————?
Ion are 2 fraþi.——————————-——————————?
câþi Dan are 3 surori.———————————————————?
câte
Model: Eu am nevoie de bani.
Tu ai nevoie de translator
Doru are nevoie de secretarã
Noi avem nevoie de ajutor
Voi aveþi nevoie de serviciu
Profesorii au nevoie de agendã
Model: Eu sunt funcþionar

funcþionar..
tu muncitor
ea conducãtor
noi a fi la ºedinþã
voi în anticamerã
ei la oficiu

8. Priviþi imaginea ºi rãspundeþi la întrebãri:

Cum este ºeful? Unde stã ºeful? Ce are ºeful în birou? Cum este biroul: mare sau mic?
Ce este pe biroul lui? ªeful are calculator pe birou?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Eu examinez agenda. Ce examinezi tu?
– Eu examinez ºi completez niºte formulare.
– Dar dumnealui ce completeazã
completeazã?
– Dumnealui completeazã acte pentru concurs. Noi angajãm doi funcþionari în oficiul
nostru. Acum ºeful semneazã cererile.
Prezentul indicativ al verbelor de conj. I cu sufixul -ez
A semna A organiza A studia

-ez eu semnez organizez studiez
-ezi tu semnezi organizezi studiezi
-eazã el, ea semneazã organizeazã studiazã
-ãm noi semnãm organizãm studiem
-aþi voi semnaþi organizaþi studiaþi
-eazã ei semneazã organizeazã studiazã
Aplicãm
9. Scrieþi forma cerutã de context.

ªeful (a angaja) un translator. Eu (a studia) chimia la universitate. Funcþionarii (a schiþa)
proiectul. Conducãtorul (a semna) contractul. Directorul (a concedia) muncitorii. Dana (a
completa) agenda. Colegii (a organiza) un concurs. Secretara (a nota) posturile vacante. Tu
(a desena) un tablou.

– Tu studiezi chimia? (ei) a organiza
– Da, studiez chimia. o conferinþã, un concurs
– Nu, nu studiez chimia,
studiez matematica.
– Managerul examineazã documentele? a desena
– Da, managerul examineazã documentele. peisaj / portret
– Nu, managerul nu examineazã documentele,
el examineazã planul.
– Funcþionarii completeazã agenda? a nota
– Da, funcþionarii completeazã agenda. informaþia /orarul
– Nu, funcþionarii nu completeazã agenda,
ei completeazã formularele.


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem unde se desfãºoar

desfãºoarã o acþiune
ãºoarã
Structuri de unde
aici, acolo, de la
Lucreazã (unde?) la universitate, la oficiu, la domiciliu
în birou, în oraº
– Unde învaþã fiul tãu? – Unde cântã orchestra? – De unde ai paltonul acesta elegant?
– La Universitatea de Stat din Moldova. – Orchestra cântã în parc. – De la supermarketul Sun City.
Cum precizãm profesia cuiva
Structuri
Ce este el / ea de profesie?
El este ziarist. Soþia lui este medic.
Dan lucreazã în calitate de avocat. fratele lui Dan
Utilizãm sora lui Dan

– Prietenul lui Dan este inginer?
– Nu, prietenul lui nu este inginer. El este economist.
– Ce este tatãl tãu?
– Tatãl meu este jurist.
– Dar tu ce eºti? – Cine este manager?
– Eu sunt profesor. – El este manager.
– Ce profesie are Dana? – Dar tu ce eºti?
– Dana lucreazã în calitate de bibliotecarã. – Eu sunt psiholog.
– Dar Ana? – Dar prietena ta ce este?
– Ea lucreazã în calitate de arhitect. – Ea este medic.
avocat? Dan este avocat. inginer.

______? El este________. _________.
Cine este ______=? Ei sunt________. El lucreazã în calitate de _________.
______? Noi suntem______. _________.
______? Ea este_________. _________.
Vorbim
12. Lucraþi în grup.
Aflaþi ce profesie au colegii dvs. Întrebaþi ce profesie au prietenii lor. Aflaþi ce profesie au
colegii din grupul vecin.
13. Determinaþi profesia din imagini.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
O zi la serviciu
Prenumele meu e Dan. Lucrez la o redacþie. Sunt ziarist. La ora 9 suntem la oficiu. Oficiul
nostru este pe strada Alba-Iulia 8, la parter. Este un oficiu cu un birou pentru redactorul-ºef, o
anticamerã ºi un birou pentru funcþionari. În biroul nostru sunt trei mese ºi trei scaune. Avem ºi
un dulap. Avem multe reviste ºi ziare. Pe mese avem calculatoare.
ªeful stã în biroul sãu, secretara este în anticamerã, eu ºi colegul meu Mihai stãm în biroul
pentru funcþionari. Azi organizãm un concurs pentru un post vacant. Avem trei candidaþi – un
bãiat ºi douã fete. Ei au studii superioare. Au licenþã de jurnaliºti. ªeful examineazã documentele.
Secretara noteazã în agendã numele ºi prenumele lor.
Eu studiez ziarul de dimineaþã. Colegul meu Mihai schiþeazã un plan. Azi avem ºedinþã la ora
10. Noi suntem punctuali. Dupã ºedinþã, ºeful angajeazã un coleg nou. Semneazã contractul cu
Ion Vasilescu, un tânãr înalt, brunet, cu ochii negri. El este elegant ºi binevoitor.
14. Citiþi textul. Rãspundeþi la întrebãri.
– Unde lucreazã Dan? – Ce organizeazã ei azi?
– Ce este Dan? – Câþi candidaþi au?
– Unde este oficiul lui Dan? – Câte fete ºi câþi bãieþi?
– Unde stã redactorul-ºef? – Câte locuri vacante au?
– Cine este colegul lui Dan? – Ce examineazã ºeful?
– Ce noteazã secretara? – Ce studiazã Dan?
– Când au ºedinþã Dan ºi Mihai? – Ce schiþeazã Mihai?
15. Formulaþi întrebãri pentru urmãtoarele propoziþii.
Dan studiazã limba românã. Azi organizãm un concurs. Oficiul nostru este pe
Redactorul stã în biroul sãu. Avem trei candidaþi. strada Puºkin.
El este elegant ºi binevoitor. Eu studiez ziarul de dimineaþã. În biroul nostru sunt trei mese
ªeful semneazã contractul cu Azi avem ºedinþã la ora 18. ºi trei scaune.
Ion Vasilescu. Pe mese sunt calculatoare.
16. Descrieþi oficiul lui Dan.
Intraþi dimineaþa în oficiu. Observaþi cã ºeful nu este în birou.
Cum întrebaþi unde este el?
ªeful anunþã o ºedinþã. Întrebaþi unde ºi la ce orã este ºedinþa.
Observaþi în birou un bãiat ºi douã fete. Întrebaþi cine sunt ei.
Spuneþi cum sunt ei.
Cine primãvara nu lucreazã, în lipsã ierneazã.
Generalizãm Modele comunicative Modele gramaticale

Soþia mea este medic. Eu lucrez la universitate.
Fiica noastrã este manager. Tu notezi numãrul meu de telefon.
Fiul lor este inginer. El, ea completeazã ancheta.
Unde lucreazã prietenul tãu? Noi studiem limba românã.
Prietenul meu lucreazã la ULIM. Voi examinaþi agenda.
Dan lucreazã în calitate de jurist. Ei, ele semneazã contractul.

LECÞIA 10 DUPÃ CUMPÃRÃTURI 61
DUPÃ CUMPÃRÃTURI
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a afla adevãr librãrie amabil

a costa ambalaj marfã convenabil
a da bãuturã noutate delicios
a intra bomboanã preþ ieftin
a lua calitate produs necesar
a prefera cumpãrãtor ºtire scump
a umbla cumpãrãturã tren
cutie varietate întâmplãtor
fãinã zahãr tot
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prezentul indicativ al verbelor neregulate

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele
forme specifice
Adjectivul tot

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum pre cizãm preþul unei mãrfi

precizãm
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

62 DUPÃ CUMPÃRÃTURI LECÞIA 10
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Pronunþaþi corect cuvintele: amabil, convenabil, punctual, cumpãrãturã, noutate, varietate.

2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta.
Eu vreau marfã de _______________ bunã. aproape
El este un vânzãtor _______________. scump, delicios
Preþul nu este _________, produsul este _________. necesar
Bomboanele sunt _______________. convenabil
Cumpãrãtura aceasta este _______________. amabil
Librãria este __________________. calitate
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 7 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 7 cuvinte învãþate la lecþia de
astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
4. Alcãtuiþi îmbinãri corecte.
calculator ieftin cumpãrãtor atent
angajare convenabil cumpãrãturã necesar
produs scump a organiza o ºedinþã

cumpãrãturã necesarã a examina marfa
marfã ieftinã a verifica preþul, calitatea, rezultatul
vânzãtor amabil a prefera bãutura rece
varietate de mãrfuri a afla o noutate, o ºtire
a afla cã ...
a cumpãra de toate
Modificãm
5. Selectaþi ºi acordaþi substantivele cu adjectivele.

cutie vechi tren nou
fãinã ieftin ambalaj lung
preþ mare cumpãrãturã scump
6. Alcãtuiþi enunþuri:
Model: Ambalajul este nou.
cumpãrãtor mare
cumpãrãturã blond
cutie a fi convenabil
noutate amabil
preþ ieftin
vânzãtor bun
zahãr dulce

7. Faceþi acordul.
Ambalajul este (frumos). Îngheþata este (delicios).
Librãria din centru este (mare). Fãina este (bun), dar (scump).
Alcãtuim
8. Continuaþi dialogul.
– Magazinul acesta este mare? – Ce pot cumpãra aici?
– Nu, nu e mare, dar este bun. – De toate. Preþurile sunt convenabile...
II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
Astãzi umblu prin oraº. Aflu întâmplãtor cã nu departe este un magazin nou.
Intru în magazinul acesta dupã cumpãrãturi. Magazinul este spaþios. Peste tot e
o varietate de produse. Mãrfuri în ambalaj frumos. Produse de calitate. Eu prefer
ciocolata ºi iau o ciocolatã ieftinã ºi delicioasã. Vânzãtorul este amabil.
– Cât costã ciocolata?
– 10 lei. E de calitate bunã.
– Preþul e convenabil. Dar berea? La ce preþ este berea?
– 15 lei.
Iau o ciocolatã ºi o bere. Dau banii ºi iau cumpãrãtura.
Prezentul indicativ al verbelor neregulate a da, a lua
Eu dau Eu iau Eu dau o carte Eu iau o carte
Tu dai Tu iei Tu dai un telefon Tu iei un caiet
El, ea dã El, ea ia El, ea dã un caiet El, ea ia o ciocolatã
Noi dãm Noi luãm Noi dãm examen Noi luãm un tablou
Voi daþi Voi luaþi Voi daþi interviu Voi luaþi un costum
Ei, ele dau Ei, ele iau Ei, ele dau concert Ei, ele iau troleibuzul
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I cu unele forme specifice: a afla, a umbla, a intra
Eu aflu u Noi aflãm
ãm Eu umblu u Noi umblãmãm Eu intru u Noi intrãm
ãm
Tu aflii aþi
Voi aflaþi Tu umblii aþi
Voi umblaþi Tu intrii aþi
Voi intraþi
ã
El, ea aflã ã
Ei, ele aflã ã Ei, ele umblã
El, ea umblã ã ã
El, ea intrã ã
Ei, ele intrã
Aplicãm de la...
pânã la...
a lua
Ei ____ o cutie mare de bere. Voi ______revistele necesare de la bibliotecã.
Eu ______ trenul de Bãlþi. Tu ______ o îngheþatã scumpã.
El ________ troleibuzul pânã la librãrie. Noi _______ masa la ora cinci.
a da
Eu ______examen la matematicã. El _______un caiet. Voi _______ cãrþile la bibliotecã. Tu ________
bani pentru cãrþi. Noi _______ telefoane la birou.


Ce troleibuz iei pânã la serviciu? Dar colegul tãu? La ce orã iei masa? Dar soþia ta? De unde iei
revistele necesare? Dar colegii tãi? Ce fel de îngheþatã iei? Dar surorile tale?
Cine dã telefon acasã? Când daþi cãrþile la bibliotecã? Cine dã bani pentru cãrþi?
Model: Eu aflu o noutate interesantã. Dar tu?

ªi eu aflu o noutate interesantã.
Tu afli cã aici este o librãrie. Dar el? El aflã cã este în ºedinþã. Dar ea?
Ea aflã o ºtire. Dar noi? Noi aflãm cât costã zahãrul. Dar voi? Eu intru
în clasã. Dar tu? Tu intri în birou. Dar el? El intrã pe uºã. Dar ea? Noi
intrãm în magazin dupã cumpãrãturi. Dar voi?
Voi intraþi în salã. Dar ei? Ei intrã în librãrie. Dar ele? Eu umblu pe jos.
Dar tu?
Tu umbli puþin. Dar el? El umblã mult. Dar ea? Voi umblaþi la ºcoalã.
Dar ei? Noi umblãm la lecþii. Dar voi?

Tu umbli mult pe jos? Dar pãrinþii tãi? Colegul tãu umblã la ore? Dar sora ta? Voi
umblaþi regulat la lecþii? Dar colegii tãi? Cine umblã dupã ajutor? Tu umbli dupã ajutor?
Model: – Eu prefer ciocolata bunã. Dar tu?

– Eu prefer fructele.
– El preferã _________. Dar ea? îngheþatã

– Ea _______________________. suc
– Noi preferãm _________ Dar voi? ceai

– Noi ________________________. cafea
– Noi preferãm magazinele _________. Dar tu? mic

– Eu _______________________________ mare
– Voi preferaþi lucrurile _______. Dar el? nou

– El _____________________________. vechi
Observãm
– Toatã marfa este de calitate? – Toate femeile sunt frumoase?

– Nu toatã marfa este de calitate. – Da, toate femeile sunt frumoase.
– Toþi managerii sunt punctuali? – Tot zahãrul este din Moldova?

– Nu, nu toþi managerii sunt punctuali. – Avem zahãr ºi din Ucraina.

Adjectivul tot
singular plural
masculin, neutru feminin masculin feminin, neutru
tot toatã toþi toate
Model: ... timpul este la serviciu

...timpul serviciu.. Tot timpul este la serviciu.
_________oraºul ascultã ºtirile. _________ ziua studiazã la bibliotecã. _________funcþionarii

semneazã contractul. _________ manualele sunt bune. _________ maºinile sunt noi. _________
copiii sunt la lecþii. _________preþurile sunt mari. _________ bomboanele sunt delicioase.
Cum sunt toate casele? Cum sunt toate parcurile? Cum sunt toþi bãrbaþii? Cum sunt
toate femeile? Dar toate fetele? Cum sunt toþi absolvenþii? Cum sunt toate examenele?
Cum sunt toate instituþiile de învãþãmânt?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum precizãm preþul unei mãrfi

Structuri
Cât costã o pâine? La ce preþ e acest costum?
Cât costã un kilogram de fãinã? Cum daþi fructele?
Utilizãm
– Vreau o rochie frumoasã.
– La ce preþ?
– La un preþ convenabil.
– Vreþi o rochie frumoasã, elegantã ºi ieftinã?
– Da, ºi un model nou.
– Avem niºte modele noi, la un preþ de 200 de lei.
– Nu vreau. Sunt scumpe.Vreau ceva frumos ºi ieftin.
– Nu avem, doamnã. Aici e un magazin scump.
– Atunci, la revedere.
– La revedere.
Vorbim
16. Citiþi dialogul de mai sus. Rãspundeþi la întrebãri.

Ce vrea doamna X? La ce preþ este rochia? Ce fel de marfã are magazinul? Ce cumpãrã doamna
X?
17. Citiþi dialogul pe roluri.
18. Notaþi propoziþiile din dialog care exprimã aceeaºi idee cu plus, celelalte cu minus.
19. Gasiþi alt sfârºit pentru dialogul de mai sus.
20. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi un dialog similar.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Dupã cumpãrãturi
Am nevoie de produse. Vreau produse de calitate ºi în ambalaj frumos. Aflu cã la magazinul
de lângã casa mea sunt produse ieftine. Intru. E o varietate mare de mãrfuri. Toate mãrfurile
sunt de calitate bunã. Sunt mulþi cumpãrãtori. Umblu prin magazin. Preþurile sunt convenabile.
Eu iau niºte produse.
– Cât costã zahãrul?
– 5 lei.
– E de calitate?
– Da, e din Moldova.
– La ce preþ e fãina?
– 3 lei. Este de la Taraclia.
– Vreau ºi o cutie de bomboane.
– Poftim. 15 lei.
Vânzãtorii sunt amabili. Vreau o îngheþatã. Prefer îngheþatã scumpã ºi bunã.
Acesta-i adevãrul. Eu iau cumpãrãtura.
– Ce vrea cumpãrãtorul? – Cum sunt preþurile?
– Ce aflã cumpãrãtorul? – Ce ia cumpãrãtorul?
– Sunt mulþi cumpãrãtori în magazin? – Cum sunt vânzãtorii?
22. Alcãtuiþi un dialog despre o vizitã la magazin.
23. Alegeþi un cuvânt din rândul A ºi altul din rândul B ºi alcãtuiþi o situaþie de vorbire.
A. a cumpãra a afla a prefera a costa a examina
B. marfã de calitate ambalaj costum adevãr
Cinstea nu se cumpãrã.
Generalizãm
Modele gramaticale
Eu dau un telefon.
Modele comunicative Eu iau troleibuzul 10.
Eu aflu o noutate.
Cât costã marfa?
Tu umbli prin magazin.
La ce preþ e marfa?
Eu intru în magazin.
Cât costã un kilogram de fãinã? El ia masa la ora cinci.
La ce preþ e acest costum? Eu iau revistele de la fratele meu.
Cum daþi fructele? Noi luãm o cutie de bomboane.
Ei iau trenul de Chiºinãu.
Toate bomboanele sunt scumpe.

RECAPITULARE 67

Formele verbului a avea la timpul prezent, modul indicativ:
eu am noi avem eu n-am n o i n-avem
tu ai voi aveþi tu n-ai voi n-aveþi
el, ea are ei, ele au el, ea n-are ei, ele n-au
NB. Nu uitaþi cã verbul a avea exprimã uneori sensul verbului a fi din limba rusã:
У меня есть брат – Eu am un frate.
У него есть деньги – El are bani.
У нас есть дом – Noi avem casã.
Formele adjectivului pronominal posesiv:
meu mea mei mele
tãu ta tãi tale
sãu (lui, ei) sa (lui, ei) sãi (lui, ei) sale (lui, ei)
nostru noastrã noºtri noastre
vostru voastrã voºtri voastre
lor lor lor lor
Adjectivele cu trei terminaþii: Adjectivele cu douã terminaþii:
larg mic mare verde

largã micã mari verzi
largi mici
Conjugarea verbelor la timpul prezent, modul indicativ. Verbele de conjugarea I fãrã sufix ºi cu sufix.
eu ascult eu completez
tu asculþi tu completezi
el, ea ascultã el, ea completeazã
noi ascultãm noi completãm
voi ascultaþi voi completaþi
ei, ele ascultã ei, ele completeazã
Conjugarea verbelor neregulate ºi a unor verbe cu forme speciale la timpul prezent, modul indicativ.
A da A lua A vrea A intra A umbla

dau iau vreau intru umblu
dai iei vrei intri umbli
dã ia vrea intrã umblã
dãm luãm vrem intrãm umblãm
daþi luaþi vreþi intraþi umblaþi
dau iau vor intrã umblã
Numeralele cardinale: unu, doi, trei, patru, cinci, ºase, sapte, opt, nouã, zece, unsprezece, doisprezece/
douãsprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece, ºaisprezece, ºaptesprezece, optsprezece,
nouãsprezece.

68 RECAPITULARE

Sã indicaþi posesorul:
Fratele meu Pãrinþii mei
Sora mea Surorile mele
Profesorii noºtri/voºtri
Profesoarele noastre/voastre
Sã spuneþi cã aveþi nevoie de ceva:
Am nevoie de bani/de cãrþi.
Sã precizaþi timpul:
Ce orã e? Cât e ceasul?
Sã spuneþi despre locul unde se desfãºoarã o acþiune:
Unde lucreazã Mihai?
Sã precizaþi preþul unei mãrfi:
Cât costã? La ce preþ e? Cum daþi marfa?
Dumneavoastrã deja ºtiþi 332 de cuvinte.

LECÞIA 11 LA MUNTE 69
LA MUNTE
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a apãrea aer munte adânc repede

a aranja agenþie nor balnear
a bea apã obosealã curat
a cãdea autocar pat fermecãtor
a dispãrea camerã plimbare strãin
a încãpea cazare portbagaj
a înregistra cãlãtorie recepþie
a mânca cheie soare
a pleca copac somn
când?
a putea limbã staþiune
de ce?
a rezerva loc traseu
a tãcea lunã valizã
a urca masã vârf
a vedea
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a

Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum descriem o acþiune
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

70 LA MUNTE LECÞIA 11
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Formulaþi întrebãri la propoziþiile de mai jos.
La munte aerul este curat. Peisajul este fermecãtor.

Soarele este frumos. Traseul este lung. Somnul este
adânc. Turiºtii pleacã la plimbare. Noi urcãm în vârf de
munte.
2. Citiþi dialogurile pe roluri.

a b
– Cine pleacã la munte? – Mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi?
– Familia Ionescu pleacã la munte. – Da, mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi.
– Cine rezervã bilete? – Mama lui Radu rezervã o camerã cu 2 paturi?
– Tata rezervã bilete. – Nu, mama lui Radu vrea o camerã cu 4 paturi.
– Unde rezervã tatãl lui Dan bilete de cãlãtorie? – Unde rezervã ei camere?
– La agenþia de turism. – Ei rezervã camere la recepþie.
– Cine rezervã locuri la hotel?
– Mama rezervã locuri la hotel.
3. Restabiliþi replicile.
? Unde pleacã familia Ionescu?
Cumpãrãtorul intrã în magazin.
? De ce au ei nevoie?
El ia douã cutii de bomboane.
? Iau ºi ciocolatã?
O cutie de bomboane costã 30 de lei.
? Preferã marfã scumpã?
Da, cumpãrãtorul are nevoie
de multe produse. Preþul este convenabil pentru ei?
4. Continuaþi dialogurile.
– Unde urcã Dan? – Mama lui Dan urcã în autobuz. – Unde pleacã autocarul?
– Dan urcã în autocar. – Ce are în mânã mama lui Dan? – Autocarul pleacã la o staþiune
– Ce are Dan în mânã? – Are în mânã o valizã ºi o hainã. în munþi.
– Dan are în mânã o valizã. – – Unde plecaþi dvs.?
– Unde urcã mama lui Dan? –

Modificãm
5 . Urmaþi modelul
modelul..
Model: aer aerul; munte muntele; masã masa;
plimbare plimbarea; cheie cheia.
pat, somn, an, ban, fecior, ajutor, bunic, fular, bloc;

perete, frate, pãrinte, prenume, nume, soare;
recepþie, femeie, lecþie, rochie, soþie, chimie, agenþie, baie;
bancã, valizã, salã, apã, cadã, casã, cãciulã, faþã, ºedinþã, uzinã, sorã;
clãdire, angajare, organizare, concediere.
Alcãtuim
aer curat apã a mânca fructe a rezerva bilete

staþiune balnearã bere mult o camerã
peisaj fermecãtor a bea vin puþin
cazare ºi masã suc
Model: Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.
Ion a nota hainele în agendã

Eu a completa bomboane în birou
Noi a aranja formularul în cutii
Tu a lua orarul în valizã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Ce vezi tu?
– Eu vãd niºte munþi.
– ªi ei vãd munþii?
– Nu, ei nu vãd munþii, ei vãd niºte copaci.
– Dar ce vedeþi voi?
– Noi vedem un autocar.
– Ce vãd turiºtii?
– Turiºtii vãd un peisaj de munte.

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a

A vedea (ã/e) A apãrea (ã/a)
– - em eu vãd noi vedem eu apar noi apãrem

-i - eþi tu vezi voi vedeþi tu apari voi apãreþi
-e – el, ea vede ei, ele vãd el, ea apare ei, ele apar
Aplicãm
7. Citiþi dialogurile:
a
– De unde apare soarele? De unde?
– Soarele apare de dupã nori.
– De unde apare luna?
De dupã
– Luna apare de dupã nori.
– De unde apar soarele ºi luna?
– Soarele ºi luna apar de dupã nori.
A dispãrea (ã/a)
eu dispar noi dispãrem

tu dispari voi dispãreþi
el, ea dispare ei, ele dispar
b
– Unde dispare soarele?
– Soarele dispare dupã nori.
– Unde dispare luna?
– Luna dispare dupã nori.
– Unde dispar soarele ºi luna?
– Soarele ºi luna dispar dupã nori.
A bea
eu beau noi bem
tu bei voi beþi
el, ea bea ei, ele beau
c d
– Eu beau apã mineralã. Tu ce bei? – Noi bem lapte. Voi ce beþi?
– ªi eu beau apã mineralã. – ªi noi bem lapte.
– Dar el ce bea? – Dar ei ce beau?
– ªi el bea apã mineralã. – Ei beau bere.
A cãdea (a/ã; d/z) A tãcea a/ã; c/œ
eu cad noi cãdem eu tac noi tãcem

tu cazi voi cãdeþi tu taci voi tãceþi
el, ea cade ei, ele cad el, ea tace ei, ele tac

8. Puneþi verbele la forma cerutã de context.
Model: Eu (a bea) apã Eu beau apã
Valiza (a cãdea) din mânã. Soarele (a dispãrea) dupã nori. Noi (a bea) apã mineralã. Voi (a
bea) apã. Turiºtii (a bea) bere. Luna (a apãrea) de dupã nori. Tu (a bea) bere. Haina (a
încãpea) în valizã. Eu (a vedea) un hotel. Ei (a vedea) un autocar. Noi (a vedea) luna. Voi
(a vedea) soarele. Tu (a vedea) turiºtii.
Model: Eu beau (ce? ) Eu beau lapte.
Eu vãd _____. Copilul bea_______. Noi bem _______. Voi beþi _______.
Turiºtii vãd ______. Noi vedem ______. Voi vedeþi _____. Tu vezi _____.
Observaþi ºi reþineþi:
lapte
apã mineralã un peisaj
A bea limonadã un autocar
ceai A vedea un copac
cafea un munte
bere un restaurant
în valizã
A încãpea (unde?) în autocar
în în dulap
din
dupã din mânã
de dupã A cãdea (de unde?) din portbagaj
din pat
de dupã nori
A apãrea (de unde?) de dupã hotel
de dupã copaci
dupã nori
A dispãrea (unde?) dupã hotel
dupã copaci
10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai sus.
Construcþia a putea + infinitivul verbului
eu pot textul eu pot

tu poþi actele tu
el, ea poate documentele un document
examina (ce?) el, ea
noi putem tabloul semna (ce?) un contract
noi
voi puteþi manualul un act
voi
ei, ele pot situaþia ei, ele

eu pot
tu
el, ea la uzinã
noi lucra (unde? la ce?) la birou
voi la calculator
ei, ele
11. Citiþi ºi completaþi dialogurile.

a
– Eu pot examina textul. Dar tu poþi examina textul?
– Da, eu pot examina textul.
– Nu, eu nu________________________________
b
– Dana poate studia limbi strãine?
– Da, ea poate studia limbi strãine. Ce limbã studiazã ea?
– ________________________________________
c
– Voi puteþi semna un contract de angajare la serviciu?
– Da, noi putem semna un contract de angajare la
serviciu.
– Nu, noi nu putem semna contractul acesta.
– De ce?
– ________________________________________
d
– Colegii tãi pot desena un peisaj?
– Da, _________________________
– Nu, _________________________
1) un document
Ce putem semna? 2) __________________
3) __________________
1) dupã masã
Când puteþi organiza o conferinþã? 2) __________________
3) __________________
1) atent
Cum poþi examina un text 2) __________________
Se poate+verb
3) __________________
Nu se poate+verb
a b
– Fiþi amabilã, se poate intra aici? – Se poate desena pe tabla aceasta?
– Da, se poate. – Da, se poate.
– Nu, nu se poate. – Nu,____________


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum descriem o acþiune

Structuri
Cum? repede încet bine rãu atent
Cât? mult puþin
Utilizãm
Cum urcã turiºtii în munþi? repede / încet
Cum ascultã cursanþii? atent
Cum vede Dan? bine
Cum lucreazã colegul? repede / încet; bine /rãu.
15. Formulaþi întrebãri pentru fiecare propoziþie.
Autocarul urcã încet în munþi. Turiºtii vãd bine munþii. La munte copiii mãnâncã bine. Ei
beau mult lapte. Turiºtii beau puþinã apã. Soarele dispare încet dupã nori.
IV. ○ ○ SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
La munte
Familia Ionescu pleacã la munte. Mama aranjeazã hainele în valizã. Tata dã un telefon la agenþia
de turism ºi rezervã bilete de cãlãtorie. Mama rezervã locuri la hotel. Ei pleacã la o staþiune balnearã.
Acolo sunt ape minerale.
La munte este frumos. Dimineaþa soarele apare de dupã un vârf de munte. Autocarul urcã în
serpentinã. Peisajul este fermecãtor. Iatã staþiunea. Aici este un hotel ºi un restaurant. Dan ia cheia de
la recepþie.
Dupã cazare familia Ionescu ia masa. Apoi ei stau la aer curat. Dupã o plimbare lungã ei cad de
obosealã. La aer curat somnul este adânc.

Unde pleacã familia Ionescu?
Ce aranjeazã mama în valizã?
Unde aranjeazã mama hainele?
Ce rezervã tata?
Ce este la staþiunea balnearã?
Cum este la munte?
De unde apare soarele?
Cum este peisajul?
Ce este la staþiune?
Ce ia Dan de la recepþie?
Unde stau ei dupã masã?
Cum este aerul la munte?
Cum este somnul la aer curat?

17. Priviþi imaginea ºi descrieþi peisajul.
Tatãl lui Dan dã un telefon la agenþia de turism. Întrebaþi ce rezervã el.
Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos.
Generalizãm

Dan urcã repede. Beau apã mineralã.
El vede bine. El vede un peisaj.
Ea deseneazã atent. Valiza încape în portbagaj.
Bunicul mãnâncã încet. Soarele dispare dupã nori.
Pot rezerva un loc la hotel.
Putem semna contractul.
Nu pot lucra la calculator.
– Se poate intra?
– Da, se poate.
– Nu, nu se poate.

LECÞIA 12 LA TEATRU 77
LA TEATRU
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a aduce amator acela, aceea astã searã

a ajunge decor fiecare devreme
a aplauda informaþie interesant înainte
a cere lucru înapoi
a cunoaºte prieten pe jos
a duce pânã la seara
propunere
a face cu ce târziu
spectacol
a începe spectator ziua
a înþelege
a merge
a rãmâne
a rãspunde
a scrie
a spune
a trece
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum indicãm timpul unei acþiuni
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

78 LA TEATRU LECÞIA 12
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor.
2. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care numesc:

acþiuni legate de miºcarea în spaþiu; acþiuni legate de vorbire ºi de scriere; acþiuni
intelectuale.
3. Gãsiþi în prima coloanã antonimele cuvintelor: a sta, a întreba.
4. Citiþi cuvintele din coloana a patra ºi gãsiþi douã perechi de antonime.
5. Citiþi cuvintele din coloana a doua ºi grupaþi-le în urmãtoarele clase:

cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor; cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor.
Modificãm
6. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri.

decor frumos, propunere interesantã, lucru necesar, cãlãtorie lungã.
Alcãtuim
7. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care se pot îmbina cu cuvintele:

acasã, repede, încet.
8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele:
a face, interesant, propunere, a ajunge, târziu, acasã, a începe, lucru, devreme.
acasã acasã
a rãmâne în oraº a ajunge la Chiºinãu
la bibliotecã devreme
la prieteni târziu
un bilet lecþia
a cere informaþii a înþelege o problemã
ajutor muzica
rãspuns totul

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Eu merg cu troleibuzul. ªi tu mergi cu troleibuzul?
– ªi eu merg cu troleibuzul.
– Dar ei cu ce merg
merg?
– Ei merg cu maºina.
– Eu ajung acasã ziua. Dar tu când ajungi acasã?
– Ajung acasã seara.
– Dar el când ajunge acasã?
– El ajunge acasã dimineaþa.
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

Terminaþiile a face a ajunge a începe a merge a spune a rãmâne
– eu fac ajung încep merg spun rãmân
-i tu faci ajungi începi mergi spui rãmâi
-e el, ea face ajunge începe merge spune rãmâne
-em noi facem ajungem începem mergem spunem rãmânem
-eþi voi faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi rãmâneþi
– ei, ele fac ajung încep merg spun rãmân
Observaþi care sunt terminaþiile verbelor de conjugarea a III-a la indicativ prezent.

Care forme ale verbelor de conjugarea a III-a coincid?
Aplicãm

Dimineaþa eu (merg, merge) la serviciu. Pe stradã (trec,
trece) maºini ºi troleibuze. Eu (ajung, ajungem) acasã târziu.
Autobuzul nu (ajunge, ajung) pânã la staþie. Trenul (trece,
trec) prin Kiev. Eu nu (înþeleg, înþelege) tema. Nu (înþeleg,
înþelege) ce spui. El (cere, cerem) o carte. Iatã ce (cer,
cerem) ei. El (cere, cereþi) biletele. Vara nu (rãmânem,
rãmân) în oraº.
Model: A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.

Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.
A merge – noi, înainte A merge – ei, înapoi
A merge – noi, la serviciu A merge – ei, la plimbare
A aduce – voi, cãrþi A aduce – ei, ciocolatã
A face – tu, o uºã A face – el, o fereastrã
iar
A cere – eu, un dicþionar A cere – tu, un manual
A trece – eu, pe lângã ºcoalã A trece – voi, pe lângã bibliotecã
A merge – ceasul meu, înainte A rãmâne – ceasul lui, cu cinci minute
A întreba – noi A rãspunde – ei

Model 1: – Mergi la universitate? – Da, merg la universitate.
Voi mergeþi la teatru? Ei merg la poºtã? Ele merg în fiecare zi la ºcoalã? Voi mergeþi în
fiecare dimineaþã la stadion? Ei merg în fiecare searã la concert? El merge în fiecare zi la
bibliotecã? Ei merg în fiecare searã în parc? Voi cunoaºteþi istoria?
Model 2: – Fiecare merge ziua la serviciu?

– Nu fiecare merge ziua la serviciu.
Fiecare merge seara acasã pe jos? Fiecare face propuneri interesante? Fiecare ajunge târziu
acasã? Fiecare începe devreme lucrul? Fiecare face dimineaþa gimnasticã? Fiecare cunoaºte
bine oraºul?
12. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri.
Model: – Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.
Înþelegi ce spune profesorul? Voi faceþi tot ce spun pãrinþii? El cere cartea înapoi? Voi
rãmâneþi acasã? Ei merg seara la concert? Cunoºti oraºul acesta?
Când începe spectacolul? seara
Când pleacã ei în excursie? dimineaþa
Când face ea cumpãrãturi? ziua
Când ajungeþi la Kiev? devreme
Când începe concertul? seara
Când ajungi acasã? la ora ºapte
Câte limbi cunoºti? douã
Unde merge autobuzul acesta? la Iaºi
Cine aduce apã? ei
Cum este propunerea lui? interesantã
14. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele de mai jos.
– Cine merge acasã? T u mergi acasã?

Tu
Model: – Da, eu merg acasã.
– Dar Victor merge ºi el acasã?
– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.
la ºcoalã, în parc, la teatru, la circ, la librãrie, la piaþã

15. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
a
– Unde mergi? la circ
– Merg cu prietenii la film. la spectacol
– Dar ei? la plimbare
– Ei merg la muzeu.
– Dar voi unde mergeþi?
– Noi mergem la concert.

b
– Ce faci astãzi? la ºcoalã
– Dimineaþa merg la universitate. pe la rude
– Seara nu mergi la plimbare? la film
– Nu, seara rãmân acasã. la prietenul meu
16. Priviþi persoanele ºi lucrurile reprezentate în imaginile de mai jos ºi spuneþi ce fac ele.
17. Citiþi îmbinãrile în care se foloseºte verbul a scrie. Rãspundeþi la întrebãri.
un exerciþiu – Ce scrie elevul?

o dictare – Cu ce scrie studentul?
a scrie cu creionul – În ce scrie el?
cu cretã – Pe ce scrie ea? Verbul a scrie
Verbul
în caiet – În ce limbã scrie el?
18. Restabiliþi replicile din dialogurile de mai jos. eu scriu noi scriem
tu scrii voi scrieþi
– …? – …? el,ea scrie ei, ele scriu
– Radu scrie la tablã. – Elevii scriu o dictare.
– …? – …?
– El scrie un exerciþiu. – Ei scriu dictarea în caiete.
Pronumele acela, aceea
singular plural masculin feminim neutru

masculin acela aceia bãiatul acela fata aceea trenul acela
feminin aceea acelea bãieþii aceia fetele acelea trenurile acelea

19. Alcãtuiþi îmbinãri cu pronumele acela, aceea.
Model: Bãrbat bãrbatul acela; FFemeie

emeie femeia aceea
Spectacolul. Propunerea. Cutia. Hotelul. Traseul. Cumpãrãtorul. Cãlãtoria. Casa.

Vagonul. Exerciþiul. Caietul. Satul.
Cãmãºile. Bãrbaþii. Sportivii. Teatrele. Magazinele. Mesele. Cursanþii. Revistele.
Ferestrele. Dulapurile. Lecþiile.

Care este fratele tãu: acesta sau acela? Care este cartea ta: aceasta sau aceea? Care sunt
prietenii tãi: aceºtia sau aceia? Acesta este ºeful vostru sau acela? Aceasta este profesoara lor
sau aceea? Acesta este calculatorul tãu sau acela?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum indicãm timpul unei acþiuni
ziua în fiecare zi în fiecare an

Când? dimineaþa în fiecare dimineaþã în fiecare lunã
seara în fiecare searã
21. Rãspundeþi la întrebãri folosind de fiecare datã cuvintele din coloanele de mai sus.
Când eºti la serviciu? Când bei ceai? Când mergeþi la film? Când duci bãiatul la ºcoalã?
Când pleci la facultate?

– Seara eºti acasã? – El întârzie în fiecare zi?
– Da, sunt acasã în fiecare searã. – Da, el întârzie aproape în fiecare zi.
– Aveþi matematica în fiecare zi? – Ascultaþi muzicã în fiecare searã?

– Nu, nu avem matematica în fiecare zi. – Da, noi ascultãm muzicã în fiecare searã.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prietenii merg la teatru

Radu ºi Mihai sunt mari amatori de teatru. Astãzi, dupã serviciu, ei merg la teatru. În seara asta
la Teatrul Naþional este un spectacol de Ion Luca Caragiale. Ei iau troleibuzul numãrul 10 din staþia
Casa Radio ºi merg opt staþii pânã la bulevardul ªtefan cel Mare.
Când ajung la teatru, ei întreabã domniºoara de la casa de bilete:
– Domniºoarã, aveþi bilete la spectacolul de astã searã?
– Da, avem.
– Aveþi ºi locuri la parter?
– Pentru astã searã avem locuri numai la balcon.
Prietenii iau douã bilete ºi cer un program. Ei trec pe la garderobã ºi intrã în sala de spectacole.
Aici sunt mulþi spectatori. Ei urcã la balcon, unde sunt locurile lor. Din program aflã ce actori
sunt în spectacolul acesta. În rolul principal este un actor talentat.

E ora ºapte ºi cinci minute. Peste zece minute începe spectacolul. Este un spectacol interesant
cu un decor original. În antract, bãieþii merg la bufet unde iau un ceai cu biscuiþi.
Când cade cortina, spectatorii aplaudã. Dupã spectacol bãieþii merg împreunã pe jos spre
casã. Seara târziu prietenii ajung acasã.
în seara asta – сегодня вечером seara târziu – поздно вечером

în rolul principal – в главной роли cortina cade – занавес опускается
23. Gãsiþi în text rãspunsul la urmãtoarele întrebãri.
Unde merg prietenii dupã serviciu?
Ce spectacol este la teatru în seara asta?
Ce troleibuz iau bãieþii din staþia Casa Radio?
Câte staþii merg bãieþii pânã la bulevardul ªtefan cel
Mare?
Ce aflã bãieþii din program?
Cine este în rolul principal în spectacolul acesta?
Când începe spectacolul? Ce fac bãieþii în antract?
Când ajung prietenii acasã?
24. Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã:
când este acasã; dacã merge în fiecare zi la serviciu;
când merge la serviciu; dacã trece în fiecare zi pe la pãrinþi;
când ajunge acasã; dacã înþelege ce spuneþi dumneavoastrã.
dacã merge în fiecare an la mare;
Joc de rol
Discutaþi cu persoana de la ghiºeu despre procurarea unui bilet.
Orice lucru este bun la timpul sãu.
Generalizãm
Modele gramaticale
Modele comunicative – Când începe spectacolul?
Ziua sunt la serviciu. – Spectacolul începe la ora 8.
În fiecare searã fac o plimbare. – Când sunteþi acasã?
În fiecare an merg la mare. – Sunt acasã seara.
Dimineaþa fac gimnasticã. Eu pot scrie dictarea aceasta.
Seara ascult muzicã. Ce putem face?

84 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI LECÞIA 13
ÎN VIZITÃ LA PRIETENI
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a auzi ciorbã cald afarã

a coborî cuþit gustos de obicei
a deveni cuvânt rece
a dormi farfurie
a ieºi furculiþã
Poftã bunã! nimic
a invita lingurã
a lua loc mâncare
a ºti oaspete
a veni pahar
poftã
sarma
scarã
tacâm
vizitã
zgomot
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix

Numeralele cardinale (20 – 90, 100, 1000)

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum precizãm vârsta cuiva
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 13 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI 85
I. ○ VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Numiþi obiectele din imaginile de mai jos.
2. Spuneþi cum este:

bãutura pâinea apa cald rece
ciorba mâncarea sucul gustos
3. Priviþi persoanele din imagini ºi spuneþi ce fac ele.
Modificãm
4. Puneþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.
Model: Spectacolul este interesant

Spectacolele sunt interesante.
Paharul este curat. Strada este largã. Seara este rece. Cutia este mare. Elevul este
harnic. Profesorul este atent. Îngheþata este delicioasã.
Alcãtuim
5. Completaþi propoziþiile dupã modelul prezentat.
Model: Eu fac o propunere. ªi noi facem o propunere.
Eu cer o farfurie. ªi tu …
Eu beau un pahar de apã. ªi el …
Eu mãnânc o ciorbã. ªi ei …
Eu scriu un cuvânt. ªi ea …
Eu fac o vizitã. ªi voi …
Eu desenez o scarã. ªi el …
Eu beau o bãuturã. ªi ei …

6. Citiþi dialogurile ºi alcãtuiþi dialoguri similare.

a b
– Unde merg ei azi seara? – Cine face mâncare?
– Ei merg în vizitã. – Bunica face mâncare.
– ªi voi unde mergeþi? – Cum este mâncarea ei?
– Noi mergem la un film. – Mâncarea ei este caldã ºi
gustoasã.
Aveþi apã rece? Ieºiþi seara la plimbare? Ce luaþi de la magazin?
Mergeþi astãzi în vizitã la prieteni? Ce aveþi în frigider? Cum este ciorba? Cine mãnâncã
supã?
un cântec medic
a auzi o melodie a deveni ºef
un cuvânt prieteni
din casã prietenii în vizitã

a ieºi în stradã a invita o fatã la teatru
afarã oaspeþii în casã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Ieºi afarã? – Unde cobori

cobori?
– Da, ies
ies. – Cobor la universitate.
– Dar cine nu iese
iese? – ªi ei coboarã la universitate?
– Vasile ºi Petru nu ies
ies. – Nu, ei nu coboarã la universitate.
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a în -i ffãr

IV-a ãrã sufix
ãrã
Terminaþiile a dormi a veni a ºti a auzi a ieºi

– eu dorm vin ºtiu aud ies
-i tu dormi vii ºtii auzi ieºi
-e el, ea doarme vine ºtie aude iese
-im noi dormim venim ºtim auzim ieºim
-iþi voi dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi
– ei, ele dorm vin ºtiu aud ies
Aplicãm
Model: – Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.

Eu vin acasã ªi el …
El iese din birou. ªi eu …
Tu ºtii lecþia. ªi el …
Eu invit oaspeþii. ªi tu …
Noi ieºim la balcon. ªi ei …
Ei ºtiu situaþia. ªi voi …
Noi invitãm prietenii. ªi ei …
9. Puneþi verbul din parantezã la forma cerutã de context.
Noi (a dormi) lângã fereastrã. Andrei (a ieºi) din birou. Voi (a veni) la medic. Ana ºi
Elena (a ieºi) afarã. Eu (a rãmâne) la bunici. Spectacolul (a începe) la ora ºase. Vasile (a
merge) pe jos. Muncitorii (a merge) la uzinã. Ea (a scrie) o frazã în caiet.
10. Completaþi propoziþiile folosind verbul cerut de context.

Filmul ___________ interesant. Conducãtorul _________ muncitorii la agenþie. Ghidul
_______ bine muntele. Fratele ________ târziu de la spectacol. Copilul _________ ciorba cu
lingura. Eu __________ prietenii la masã. Noi nu _________ tema pentru acasã. În fiecare zi
eu ________ la etajul trei. Cineva ________ pe scãri. Copilul _________ din casã.
11. Formulaþi întrebãri.
Model: Aud o istorie. – Ce fac eu?
Invitãm colegii la restaurant. El devine ºef. Ieºim din clãdire. Voi veniþi la birou. Cobor
pe scãri. ªtie o noutate.

El iese afarã? ªtii ce datã e astãzi? Cobori pe scãri? Auzi melodia? Auzi ce spune el?
Inviþi prietena la film? Guºti sarmalele? Dormi în salon? Vii în vizitã la noi?
13. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri.
Model: – Ieºiþi seara în parc cu prietenii?

– Nu, nu ieºim ssee ara în parc cu prietenii.
ªtiþi bine lecþia? Coborâþi la staþia aceasta? Auziþi zgomotele din stradã? Invitaþi prietenii în
vizitã? ªtiþi ce face el? Copilul doarme bine?
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a în -î ffãr
IV-a ãrã sufix
ãrã
Terminaþiile a coborî
– eu cobor
-i tu cobori
-ã el, ea coboarã
-âm noi coborâm
-âþi voi coborâþi
-ã ei, ele coboarã

Maria (cobor, coboarã) pe scãri. Voi (coboarã, coborâþi) cu liftul. Tu (cobori, coborâm) pe
scãri. Bãiatul (coborâm, coboarã) din copac. Soarele (cobor, coboarã) dupã orizont. Oaspeþii
(coborâþi, coboarã) pe scãri. Cine (coborâm, coboarã) din autobuz? (Coborâþi, coborâm) aici?

Numeralele
Numeralele 20 – 90
20 – douãzeci 50 – cincizeci 80 – optzeci,

Numeral (2 – 9) + zeci 30 – treizeci 60 – ºaizeci 90 – nouãzeci
40 – patruzeci 70 – ºaptezeci
21 – douãzeci ºi unu 34 – treizeci ºi patru
Numeral (20 – 90) + ºi – douãzeci ºi una 46 – patruzeci ºi ºase
+ numeral 22 – douãzeci ºi doi 83 – optzeci ºi trei
– douãzeci ºi douã 99 – nouãzeci ºi nouã
Numeral (2 – 9) 100 – o sutã 700 – ºapte sute

+ sutã /sute 200 – douã sute 900 – nouã sute
101 – o sutã unu, o sutã una

Numeral (100 – 900) 135 – o sutã treizeci ºi cinci
+ numeral 274 – douã sute ºaptezeci ºi patru
893 – opt sute nouãzeci ºi trei
Numeral (1 –9) o mie douã mii

+ mie / mii trei mii patru mii
14. Numiþi numeralele.

14, 16, 19, 23, 29, 38, 49, 58, 59, 64, 73, 82, 94, 126, 248, 389, 475, 578, 643, 782, 934, 946,
974, 999.
Îmbinarea numeralului cu substantivele
1 –19 + substantiv un bãiat douã cãrþi

o fatã zece copii
20… + de + substantiv douãzeci de copaci o sutã de creioane

treizeci ºi unu de elevi douã sute treizeci de zile
15. Puneþi în locul punctelor, unde este necesar, prepoziþia de.

2 … fraþi, 3 … oraºe, 5 … medici, 10 … linguri, 23 … turiºti, 50 … manuale, 125 … ziare, 250
… studenþi, 300 … troleibuze, 547 … lei, 960 … soldaþi.


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum precizãm vârsta cuiva
– Câþi ani ai? – Câþi ani aveþi? – Câþi ani are?

– Am 20 de ani. – Am 40 de ani. – Are 60 de ani.
16. Citiþi dialogul ºi alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
– Câþi ani ai? bunicul tãu
– Am 21 de ani. unchiul lui
– Câþi ani are prietenul tãu? ºeful vostru
– Prietenul meu are 19 ani. feciorul tãu
Întrebaþi-l pe colegul dvs. câþi ani are, câþi ani au rudele lui.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Astãzi avem oaspeþi

Astãzi familia Rotaru are oaspeþi. În vizitã la ei vine Radu cu doi prieteni din Paris. Mama pune
masa. Ea are nevoie de ajutor. De obicei, Dan aduce tacâmurile: farfurii, pahare, linguri, furculiþe ºi
cuþite, iar sora lui aduce mâncarea.
Iatã vin oaspeþii. Ei coboarã din maºinã ºi urcã scãrile. Ei intrã în casã ºi iau loc la masã. Împreunã
cu oaspeþii sunt ºapte persoane: mama, tata, Dan, sora lui ºi oaspeþii lor, Radu ºi prietenii lui. Pe masã
este un buchet de flori. La masã ei au sarmale, plãcinte ºi vin roºu. Sarmalele ºi plãcintele sunt calde
ºi gustoase. Vinul este rece ºi bun. Oaspeþii mãnâncã cu poftã. Ei beau vinul cu pahare mici.
Dupã masã familia Rotaru împreunã cu oaspeþii ies la plimbare. Ei merg în parcul din centru.
În drum spre parc ei trec pe lângã monumentul lui ªtefan cel Mare.
În parc ei stau pe o bancã. Vremea este frumoasã. Copacii sunt verzi, aerul este curat.
a pune masa – накрыть на стол
în drum spre… – по дороге к…

Cine vine în vizitã?
Cine pune masa?
Cine aduce tacâmurile?
Cine aduce mâncarea?
Cine sunt oaspeþii?
Ce este pe masã?
Câte persoane sunt la masã?
Cum sunt sarmalele ºi plãcintele?
Cum este vinul?
Unde merg dupã masã familia Rotaru ºi oaspeþii lor?
Cum este aerul în parc?
Povestiþi despre o searã petrecutã cu prietenii.

Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.
Generalizãm

– Câþi ani ai? Vin peste cinci minute.
– Am 19 ani. Când vii la noi?
– Câþi ani aveþi? Radu vine în vizitã.
– Am 35 de ani. Noi ieºim la plimbare.
– Câþi ani are fratele tãu? Când ieºiþi în oraº?
– Fratele meu are 16 ani. Ei nu ies seara din casã.
ªtiu bine lecþia.

LECÞIA 14 LECTURI PENTRU SUFLET 91
LECTURI PENTRU SUFLET
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a citi a lipsi capitalã atunci

a construi a locui cetãþean deja
a folosi a mulþumi chestiune încã
a gãsi a munci dispoziþie niciodatã
a gândi a obosi eveniment româneºte
a glumi a primi lecturã ruseºte
a greºi a rãsfoi liniºte totdeauna
a hotãrî a vorbi odihnã
plãcere cineva
poezie ceva
prezent
prozã
suflet
ºtiinþã
viitor
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix
III. INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum exprimãm durata unei acþiuni
IV. TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

92 LECTURI PENTRU SUFLET LECÞIA 14
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.

zile de odihnã odihnã pentru suflet suflet mare om de suflet
carte de lecturã salã de lecturã a citi în original dispoziþie bunã.
Modificãm
2. Completaþi cu articolele necesare.

poet... meu preferat carte... mea preferatã prieten... meu din copilãrie cãrþi... mele
preferate dispoziþi... mea e bunã poezii... lui Mihai Eminescu.
3. Completaþi tabelul.
România român limba românã a vorbi româneºte
Rusia
Anglia
Italia
Turcia
Grecia
Alcãtuim
4. Aþi fãcut cunoºtinþã cu un domn sau cu o doamnã din una din þãrile
indicate. Daþi-i o caracteristicã dupã modelul de mai jos.
Domnul Smith este din Statele Unite ale Americii. El este american.
ªtie multe limbi: rusa, ucraineana, italiana, româna.
5. Alcãtuiþi propoziþii cu antonimele: bunã – rea, nou – vechi, scump –
ieftin, cald – rece.
Model: Masa aceasta este micã,

iar masa aceea este mare.
6. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a putea.
a hotãrî citi
a folosi gândi
A putea A nu putea
a construi glumi
a vorbi lipsi
7. Completaþi.
Model: Copilul este încã mic. Copilul este deja mare.

Elevul ... nu citeºte. Elevul ... citeºte.

Mama ... nu doarme. Mama ... doarme. încã
Nepoþelul meu ... nu poate merge. Nepoþelul meu ... poate merge. deja
salã de lecturã poet preferat a citi o carte

zile de odihnã suflet mare a primi bani
om de suflet dispoziþie bunã a primi ajutor
a primi oaspeþi
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Când citeºti presa?

– Citesc presa în fiecare dimineaþã.
– Dar colegul dvs. când citeºte presa?
– ªi colegul meu citeºte presa dimineaþa.
– Când rãsfoieºti o carte?

– R ãsfoiesc o carte când am o orã liberã.
– Când vorbeºti cu prietenii?

– Vorbesc cu prietenii când suntem împreunã.
– Când pleci la munte?

– Azi hotãrãsc când plec.
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix
Terminaþiile a citi a gãsi a greºi a primi a rãsfoi a hotãrî

-esc eu citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc -ãsc hotãrãsc
-eºti tu citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti -ãºti hotãrãºti
-eºte el, ea citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte -ãºte hotãrãºte
-im noi citim gãsim greºim primim rãsfoim -âm hotãrâm
-iþi voi citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi -âþi hotãrâþi
-esc ei, ele citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc -ãsc hotãrãsc
Aplicãm
8. Urmaþi modelul: Eu obosesc repede.
Tu a nu lipsi niciodatã
El, ea a citi încet

Noi a munci mult

Ei, ele a vorbi repede
9. Completaþi.
Eu citesc o carte. Tu nu ______________nimic?
Noi citim repede. ªi ei _______________ repede?
Tu nu greºeºti niciodatã. Nici el nu _______________niciodatã?
Voi primiþi scrisori. Tu _______________ telegrame?
Spre searã eu obosesc. Voi nu __________ spre searã?
10. Rãspundeþi.
Eu pot citi româneºte. Dar el?
ªi el ____________________ .
Noi putem citi franþuzeºte. Dar ele?
ªi ele ______________.
Tu începi a citi un roman. Dar ei?
ªi ei ________________.
11. Folosiþi în propoziþii verbele: a citi / a rãsfoi

carte ziar
a citi manual a rãsfoi revistã
roman album
12. Completaþi.
Noi primim scrisori în fiecare zi. Ei nu ____________ scrisori în fiecare zi.
Eu vorbesc despre o carte. Radu _____________ despre o piesã de teatru.
Noi gãsim bilete la teatru. Voi nu ____________ locuri libere.
Noi rãsfoim ziarele, iar ei __________________ o carte.
13. Urmaþi modelul.
În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.

Dimineaþa rãsfoim ziarele.
În fiecare searã ieºim la plimbare. _______________________________.

În fiecare zi mergem la serviciu. _________________________________.
În fiecare noapte dormim bine. _________________________________.
14. Folosiþi verbele din paranteze la:
persoana I – eu; persoana a II-a – tu; persoana a III-a – el.
Dimineaþa (a bea) ____________ o cafea ºi (a citi) _______________ ziarele. Apoi (a merge)

_______________ la serviciu. (A lua masa) __________________ la cafenea. Seara (a lua)
___________ troleibuzul ºi (a veni) _________ acasã. În orele libere ( a rãsfoi) ______________
revistele, (a citi) ______________ o carte interesantã. ªi sufletul (a avea nevoie)
___________________ de odihnã.
15. Rãspundeþi.
Ce facem în: sala de curs? a face sport
sala de sport? a asculta lecþia
sala de spectacol? a citi literaturã de specialitate
sala de lecturã? a privi spectacole


a obosi (de ce?, din ce cauzã?) de lucru a citi (ce?) o revistã
de lecþii un ziar
de lecturã un dicþionar
o carte
acolo cartea
a citi (unde?) aici a gãsi (ce?) biblioteca
acasã banii
în salã
a primi (ce?) ajutor

o revistã
un ziar
17. Lucraþi în grup. Completaþi tabelul.
Model: a face sport cine? Lucia; când? Dimineaþa;

unde? În sala de sport.
Cine? Când? Unde?

A rãsfoi presa
A invita oaspeþi
A avea dispoziþie bunã
A construi o casã
A asculta o lecþie
A gãsi bani
A citi o nuvelã
A folosi dicþionarul

Despre ce scriu ziarele? Ce citeºti dimineaþa? Ce citeºti seara? Ce citeºti în zilele de odihnã?
19. Formulaþi întrebãri pentru fiecare cuvânt.
Model: Elena citeºte o carte.
Cine citeºte o carte? Ce citeºte Elena? Ce face Elena?
Fratele primeºte scrisori. Cursanþii folosesc dicþionarul rus-român. Bunicul rãsfoieºte revista.
Studenþii lipsesc de la lecþii.
20. Formaþi cuvinte noi dupã modelul: A învãþa – învãþãtor

A organiza ____________ Verb + -tor = substantiv
A examina ____________ a citi + -tor = cititor
A începe ______________
A trece _______________
A citi _________________

21. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi un dialog similar.

La bibliotecã
– Bunã ziua.
– Bunã ziua.
– Vreau o carte de poezii.
– Avem aici cãrþi de poezii în multe limbi. Ce fel de carte vreþi?
– Vreau o carte de poezii în limba românã.
– Ce scriitori preferaþi?
– Prefer clasicii.
– Iatã o carte de Mihai Eminescu. Este un mare poet român.
– Mulþumesc.
– Cu plãcere.
– La revedere.
– Pe curând.
Ce vrea cititorul? Ce rãspunde bibliotecara? Ce carte vrea cititorul?
Cine este Mihai Eminescu?
III.○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum exprimãm durata unei acþiuni
Structuri
mult toatã ziua
Cât timp? puþin toatã luna
totdeauna tot anul
Utilizãm

– Cât citeºte un student bun?
– ———————————————-
– El lipseºte mult de la cursuri?
– —————————————————-
– Când glumeºte un om?
– ————————————————————————
– Ion munceºte toatã luna.
—————————————————————————
– Când e bolnav, lipseºte mult de la cursuri.
—————————————————————————
– Cursanþii învaþã tot anul.
– ————————————————————————

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Lecturi pentru suflet

Când obosesc, am nevoie de odihnã pentru suflet. Gãsesc odihna în lecturã. Citesc multe
lucruri, dar, pentru suflet, prefer o carte bunã de poezie sau de prozã.
Sunt zile când sufletul cere prozã. Atunci citesc din Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Liviu
Rebreanu, Ion Druþã. Citesc ºi româneºte, dar ºi ruseºte: Lev N. Tolstoi, Anton P. Cehov. Sunt zile
când sufletul vrea poezie ºi atunci citesc din Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coºbuc.
Citesc cãrþile în care gãsesc ºi adevãruri veºnice, dar ºi lucruri necesare pentru viaþa de zi cu
zi. Citesc ºi ziare, ºi reviste. Din ziare aflu ºtirile ºi noutãþile ºi totdeauna sunt un om informat.
Din reviste aflu multe lucruri noi din ºtiinþã ºi tehnicã.
Citesc mult ºi ºtiu cã fac un lucru bun. Învãþ multe cuvinte noi. Învãþ în fiecare zi, în fiecare
lunã, învãþ totdeauna.
Când aveþi nevoie de odihnã pentru suflet?
Ce cãrþi preferaþi pentru suflet?
Ce citiþi din prozã?
Ce citiþi din poezie?
Când citiþi din M. Sadoveanu?
În ce limbi citiþi?
Ce scriitori ruºi citiþi?
De unde aflaþi ºtiri ºi noutãþi?
Sunteþi la bibliotecã. Discutaþi cu bibliotecara ce puteþi citi din
poezia contemporanã.
Sunteþi în vizitã la niºte prieteni. Discutaþi despre scriitorii din Re-
publica Moldova. Aveþi un scriitor preferat?
Povestiþi textul “Lecturi pentru suflet”.
Gusturile nu se discutã.
Generalizãm
Noi învãþãm totdeauna. Eu citesc o carte.

Profesorii muncesc tot anul. Eu primesc o scrisoare.
El nu greºeºte niciodatã.
Când eºti bolnav nu poþi
Noi putem citi romanul acesta.
dormi toatã noaptea.
Toatã ziua citeºte literaturã
de specialitate.

98 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI LECÞIA 15
O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a admira a cumpãra afacere câteva

a ajuta a întâlni domeniu câþiva
a anunþa a întâmpina întâlnire orice
a aºtepta a lãuda înþelegere oricine
a cãuta a observa om pe cine
a chema a recunoaºte pe cineva
a crede a vinde
calm
important
altfel
aºa
reciproc
II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate
IV. TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 15 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI 99
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din dreapta.

Eu admir biletele El cautã dicþionarul
Tu observi tabloul Noi cumpãrãm casa
eu, peisajul, admir, munþi, din. observi, cineva, pe, tu. ascultaþi, pe, dvs., ºi, oricine, orice.
Afacere convenabilã Om de afaceri A aºtepta pe cineva

Preþ convenabil Întâlnire de afaceri A cãuta ceva
Modificãm
3. Puneþi verbele din paranteze la prezent.

Eu (a admira) tabloul de pe perete.
Tu (a observa) cartea de pe masã.
Ea (a lãuda) spectacolul de la teatrul
„M. Eminescu”.
Voi (a cãuta) un coleg de grupã.
Ei (a invita) o colegã de facultate.
Alcãtuim
4. Completaþi dialogul.
– Ce faci aici? – ªtii cã azi la teatru este un spectacol bun? – Mergi la spectacol?
– Ascult ........ – Da, ....................... – Da, ....................
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Tu mã asculþi atent? – Tu ne aºtepþi acolo?

– Da, eu te ascult cu mare atenþie. – Da, eu vã aºtept acolo.
– Mã înþelegi? – Dar pe ele le aºtepþi?
– Te înþeleg. – Nu, pe ele nu le aºtept.
– Dar pe el îl înþelegi?
– Da, îl înþeleg foarte bine.

Pronumele personale în acuzativ (forma neaccentuatã). Folosirea formelor neaccentuate

ale pronumelor personale în acuzativ
Cine? Pe cine?
mã
eu mã
te
tu te
îl
el îl
El, ea o cautã
ea o
ne
noi ne
vã
voi vã
îi
ei îi
le
ele le
Aplicãm
5. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale.
mã
ne îl
te mã o
El ... aºteaptã vã Tu ... ajuþi
îl (pe cine?) (pe cine?)
ne
o îi îi
le le

în staþie
El aºteaptã Pe cine? lângã Banca

unde?
Naþionalã
în clãdire
7. Completaþi propoziþiile cu formele pronumelor personale neaccentuate.

Eu ... vãd. Tu ... rogi. Ea ... înþelege. Noi ... aplaudãm. Voi ... auziþi. Ei ... invitã.
Prietenul ... admirã. Mama ... ajutã. Profesorul ... anunþã. Colegii noºtri ... întâmpinã.
Soþul meu ... întâmpinã în staþie.
8. Înlocuiþi substantivele cu formele pronumelor personale neaccentuate.
Model: Eu (Ana) întâlnesc lângã cafenea
Eu o întâlnesc lângã cafenea.
Noi (Ana, Vladimir) ... întâmpinãm în staþie.

El (Ana) ... ajutã la bucãtãrie.
Tu (Dan) ... chemi la masa dvs.
Ea nu (Vladimir) ... recunoaºte.
Voi (coleg) ... pregãtiþi pentru o întâlnire cu directorul.

Observãm
– Te cautã un bãrbat la telefon.
– Pe mine?
– Da, pe tine
tine.
– Pe tine te aºteaptã prietenii în staþie? – ªi pe el îl aºteaptã?
– Da, pe mine mã aºteaptã. – Da, ºi pe el îl aºteaptã.
Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în
acuzativ.
pe mine mã
pe tine te
pe el îl
pe cine ? pe ea o + verb (prezent)
pe noi ne
pe voi vã
pe ei îi
pe ele le
Aplicãm
9. Deschideþi parantezele ºi completaþi propoziþiile.
Model: El mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nr

nr.. 74.
El mã întreabã pe mine unde este apartamentul nr nr.. 74.
Eu îl (a chema).. ...... la telefon. Tu o (a invita) .. ....... la cafenea. Ea îl (a asculta) .. .......

atent. Noi îi (a verifica) .. ...... la lecþii. Dvs. mã (a angaja) .. ....... la serviciu? Voi ne (a lua)
.. ....... la mare?
Te cheamã Maria? Da, pe mine mã cheamã Maria.
– Te ajutã pãrinþii? Da,..............................................................

– Îl cautã colegul? Da, .............................................................
– Te crede pe cuvânt. Da,……………………………………………
– Îi anunþaþi despre examen? Da,…………………………………
– Le admirã bãieþii? Da,..............................................................
Model: Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.
a aºtepta, a crede, a chema, a cãuta, a întâlni, a lãuda.

Model: Cumperi ceva? Cumpãr o pâine
pâine.
a primi, a citi, a gãsi, a auzi, a aduce, a scrie.
Model: Cum este afacerea? Afacerea este bunã.
înþelegere, întâlnire, om, propunere, informaþie.

12. Citiþi dialogul ºi subliniaþi pronumele personale.
– Bunã ziua.
– Bunã ziua.

– Spuneþi, vã rog, unde este strada Ion Creangã?

– La Buiucani. Ce vã intereseazã?
– Mã intereseazã magazinul „Cristina”.
– Da, este pe strada Ion Creangã. Puteþi merge cu troleibuzul nr. 22 pânã la cinematograful
„Flacãra”. Acolo gãsiþi magazinul care vã intereseazã.
Observãm
– O cãutaþi pe Elena?
– N-o caut pe Elena, îl caut pe Dan.
– Nu este. Îl aºteptaþi?
– Nu-l aºtept
aºtept, e târziu.
Verbe la forma negativã în construcþii cu pronumele personale în acuzativ
Nu + mã = nu mã vede Nu + vã = nu vã vede
Nu + te = nu te vede Nu + ne = nu ne vede
Nu + îl = nu-l vede Nu + îi = nu-i vede
Nu + o = n-o vede Nu + le = nu le vede
Aplicãm
13. Daþi rãspunsuri negative.
Îl crezi totdeauna? Îi întâmpini pe peron? Îl lauzi pe Ion? El o recunoaºte?
Mã aºteptaþi zece minute? Le vedeþi de aici?
a b
– Este cineva aici? – Aveþi nevoie de ceva? Cineva persoanã
– Da, vã ascult. Doriþi ceva? – Pot cumpãra pâine? Ceva lucru
– Am nevoie de Ana. – Da, câte pâini doriþi?
– Ea vorbeºte cu cineva la telefon. – ..................................
– Cu cine?
– ....................................
c d
– Putem lua orice carte? – Cumpãraþi orice marfã?
– Da, puteþi lua orice carte. – Nu, noi nu cumpãrãm ................................
– Din orice domeniu?
– ................................ Oricine
e f
Orice
– Oricine ºtie informaþia aceasta? – Doriþi câteva cãrþi?
– Nu, ............................................. – Da, doresc douã cãrþi.
– .................................................
g
– Unde sunt colegii voºtri? Câþiva + substantiv masculin
– Câþiva sunt la Chiºinãu, iar câþiva sunt la Bucureºti. Câteva + substantiv feminin
– Câþi sunt la Bucureºti?
– ...........................................................................


– Salut, Dan! – Cu o persoanã importantã.
– Salut Ana. Tu eºti? – ªi eu caut o persoanã.
– Da, eu sunt. Ce mai faci? – E o întâlnire?
– Mulþumesc, bine. – Da, am o întâlnire.
– Unde locuieºti? – O clipã... Tu ai întâlnire la ora 9.45? ªi eu am o întâlnire de
– Stau în Chiºinãu. afaceri cu o doamnã pe care nu o cunosc ºi care nu mã cunoaºte.
– ªi ce faci aici? – Cum o cheamã?
– Am o întâlnire de afaceri. – Ana Grigorescu.
– Cu cine? – Pe mine mã cheamã Ana ºi eu sunt Grigorescu. E numele meu dupã soþ.
16. Întrebaþi pe colegul / colega dvs.
Cum vã cheamã? Mã cheamã ..............................
Cum te cheamã? ..................................................
Cum îl cheamã pe soþul dvs.? Pe soþul meu îl cheamã .............
Cum o cheamã pe soþia dvs.? Pe soþia mea o cheamã .............
Cum o cheamã pe fiica dvs.? ..................................................
Cum îl cheamã pe feciorul dvs.? ..................................................
17. Citiþi textul.
Este ora 9.45. Lângã Banca Naþionalã stã un bãrbat înalt într-un costum
negru. Are în mânã ziarul “Capitala”. Priveºte la ceas. Aºteaptã pe cineva.
Spre el vine o doamnã, dar el nu o observã.
18. Continuaþi textul.
III.○ ○INTENÞII
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ COMUNICATIVE
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem cã o persoanã are sau nu are dreptate

Structuri
Tu ai dreptate. Tu n-ai dreptate. El are dreptate? Da, el are dreptate.

El are dreptate. El n-are dreptate. Crezi ca ea are dreptate? Da, ea are dreptate.
Dvs. aveþi dreptate. Dvs. n-aveþi dreptate. Eu am dreptate când spun cã... Da, tu ai dreptate.
Nu vorbim
aici, nu
e bine.
Ai dreptate.
Mergem la
cafenea ºi
vorbim.
Utilizãm
ªeful întotdeauna are dreptate?

Cine are dreptate în familie: soþul sau soþia?
Cine are dreptate: profesorul sau elevul?
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
O întâlnire de afaceri
Ana Grigorescu este un specialist bun. Acum ea este o femeie de afaceri. Ea are o librãrie pe
strada Alba-Iulia. Ea cumpãrã cãrþi, manuale la un preþ convenabil ºi le vinde în Chiºinãu. În
librãrie sunt multe cãrþi necesare din multe domenii: istorie, economie, culturã, politicã.
Dan Vasilescu este de asemenea din Moldova, dar are o afacere în România. El lucreazã la o
firmã care vinde cãrþi. Acum el este în Chiºinãu. Este ora 9.45. El are o întâlnire cu o doamnã pe
care n-o cunoaºte. Observã cã spre el vine o doamnã. Este colega lui de ºcoalã. E Ana Grigorescu,
care vine la aceastã întâlnire de afaceri. Acum ei sunt businessmeni ºi au o afacere convenabilã.
Ce este Ana Grigorescu?

Unde e librãria?
Unde vinde doamna Grigorescu cãrþi?
Ce fel de cãrþi sunt în librãrie?
Cine este Dan Vasilescu?
De unde este el?
De unde este ea?
El o cunoaºte pe Ana?
21. Lucraþi în perechi.
Ce întrebãri mai puteþi formula în baza textului?
22. Discutaþi despre afacerea dvs. sau a prietenilor dvs.
Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.
Generalizãm

Dan are o întâlnire de afaceri. Eu îl ascult atent. Cum vã cheamã?
Aºtept pe cineva. Tu o aºtepþi? Mã cheamã Ana.
Ascult orice informaþie. Noi vã aºteptãm lângã teatru. Cum îl cheamã pe bãiatul dvs.?
Admir peisajul. El o întâlneºte lângã cafenea. Pe bãiatul meu îl cheamã Petru.
Ei sunt businessmeni ºi au o Îi anunþaþi când veniþi? Cum o cheamã pe fatã?
afacere convenabilã. Nu-l cunoaºteþi? Pe ea o cheamã Lina.
Aveþi dreptate. N-o cunoaºteþi?
Nu aveþi dreptate.
Aveþi dreptate când spuneþi cã ...

RECAPITULARE 105

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a:
A apãrea A bea A cãdea A dispãrea A vedea

apar beau cad dispar vãd
apari bei cazi dispari vezi
apare bea cade dispare vede
apãrem bem cãdem dispãrem vedem
apãreþi beþi cãdeþi dispãreþi vedeþi
apar beau cad dispar vãd
Construcþiia a putea + infinitivul verbului:

eu pot cânta noi putem lucra
tu poþi vedea voi puteþi pleca
el, ea poate semna ei, ele pot examina
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a:
A face A ajunge A începe A merge A spune

fac ajung încep merg spun
faci ajungi începi mergi spui
face ajunge începe merge spune
facem ajungem începem mergem spunem
faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi
fac ajung încep merg spun
Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix:
A dormi A veni A ºti A auzi A ieºi

dorm vin ºtiu aud ies
dormi vii ºtii auzi ieºi
doarme vine ºtie aude iese
dormim venim ºtim auzim ieºim
dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi
dorm vin ºtiu aud ies
ªi cu sufix:
A citi A gãsi A greºi A primi A rrãsfoi

ãsfoi
citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc
citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti
citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte
citim gãsim greºim primim rãsfoim
citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi
citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc
Limba - mijloc de integrare socialã

106 RECAPITULARE
Pronumele demonstrative de depãrtare: acela, aceea, aceia, acelea
Numeralele cardinale 20 – 9000
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent:
Pe mine mã cheamã mama. Pe noi ne cheamã pãrinþii.

Pe tine te aºteaptã prietenii. Pe voi vã aºteaptã profesorul.
Pe el îl cheamã un coleg. Pe ei îi invitã partenerii.
Pe ea o cheamã sora. Pe ele le angajeazã directorul.
Prepoziþiile: în, din, dupã, de dupã, la, de la, lângã
Sã descrieþi o acþiune:
Cursanþii învaþã bine. Dan lucreazã repede. Trenul merge încet. Bunicul vede bine.
Sã indicaþi timpul unei acþiuni:
Dimineaþa fac gimnasticã. Ziua sunt la serviciu. Seara merg la teatru. În fiecare zi cumpãr pâine.
În fiecare an plecãm la Paris.
Sã precizaþi vârsta cuiva:
– Câþi ani ai? – Câþi ani aveþi?
– Am 25 de ani. – Am 40 de ani.
Sã exprimaþi durata unei acþiuni:
Lucreazã mult / puþin. Citeºte toatã ziua. Ele totdeauna sunt împreunã.
Sã spuneþi dacã cineva are sau nu are dreptate:
Aveþi dreptate. Sunt de acord. N-aveþi dreptate. Cred cã greºiþi.

LECÞIA 16 CAUT UN PRIETEN 107
CAUT UN PRIETEN
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a accepta artã adesea adevãrat

a apãra domiciliu anual fals
a aprecia drum des suficient
a certa experienþã deseori trainic
a conduce prietenie la nevoie
a considera relaþie lunar
a contrazice sentiment rar alãturi de
a convinge stimã sincer aproape de
a pãstra singur în loc de
a preþui zilnic
a stima uneori
a susþine
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cazul acuzativ al substantivului

Prepoziþiile care cer cazul acuzativ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune

Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Limba socialã
mijloc de integrare – mijloc de integrare socialã
108 CAUT UN PRIETEN LECÞIA 16
I. ○ VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Pronunþaþi corect cuvintele din coloana a doua. Scrieþi douã cuvinte la alegere.
2. Alegeþi adjectivele care se îmbinã cu cuvântul prieten:

sincer, comod, modern, fals, elegant, bun, harnic, punctual, mediu, vechi, mic, scund
sentiment zilnic afacere adevãrat
eveniment convenabil ºtire întâmplãtor
vizitã frumos prieten interesant
4. Citiþi propoziþiile ºi gãsiþi rãspunsul la întrebãri.

Prietenul lui scrie, citeºte, noteazã Ce specialitate are prietenul lui?
Colegul tãu convinge, contrazice, ceartã Cum este colegul tãu?
Anatol rãsfoieºte, rezervã, primeºte Unde este Anatol?
5. Jocul didactic “Cinci cuvinte”.

Unul numãrã pânã la cinci, altul numeºte cuvintele învãþate la lecþie.
6. Alegeþi imaginile care redau noþiunea de prietenie. Alcãtuiþi câte o propoziþie.
prieten adevãrat a apãra (a susþine) prietenul

prietenie trainicã a cãuta un prieten
relaþie frumoasã a preþui o prietenie
prieten sincer a pãstra un prieten
Modificãm
7. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele de mai jos.

sincer, adevãrat, scump, punctual
8. Spuneþi cum este prietenul dvs.
Model: Prietenul meu este bun ºi sincer

sincer..

sentiment fals lucru scump
relaþie frumos experienþã bogat
prietenie adevãrat informaþie lunar
Alcãtuim
10. Alcãtuiþi cât mai multe propoziþii.
aceºtia tale
meu mele
Prietenul
nostru Prietena a fi
aceasta
mea
acestea acesta
11. Formulaþi întrebãri la propoziþiile alcãtuite.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Mergi des la teatru?

– Da.
– Cu cine mergi la teatru?
– Merg la teatru cu prietenul meu Alexandru.
– Spectatorii apreciazã spectacolul
spectacolul?
– Da, spectatorii apreciazã mult spectacolul
spectacolul.
– Preferi spectacolele bune?
– Da, este o mare fericire când vezi un spectacol bun.
Cazul acuzativ al substantivului
Substantive inanimate Substantive animate

Prietenul mãnâncã (ce?) bomboane. persoane necunoscute persoane cunoscute
Colegul admirã (ce?) florile. Caut (pe cine?) un prieten. O aºteptãm (pe cine) pe mama.
Eu vãd (ce?) un munte. Vãd (pe cine?) un profesor. Îl caut (pe cine) pe prietenul meu.
El vede (ce?) niºte copaci. Aºtept (pe cine?) pe un student. Îl vãd (pe cine) pe profesorul acesta.
Întreb (pe cine?) pe colege. Le întreb (pe cine) pe colegele voastre.
nume proprii
Îl contrazic pe Radu.
O stimez pe Rodica.
Limba socialã
Aplicãm
12. Construiþi modele asemãnãtoare cu verbele a apãra, a cãuta,

a aºtepta, a întâmpina, a observa, a invita.
pe un prieten
îl vãd pe cine? pe prietenul meu
pe un prieten vechi
13. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.
Model: Pe cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.

Pe cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.
Pe cine admirã ele? (coleg) Pe cine ajutã bãiatul? (bãtrân)

Pe cine cauþi tu? (frate) Pe cine ascultã funcþionarul? (ºeful)
Pe cine conduce tata? (oaspeþi) Pe cine întreabã profesorul? (elev)
Model: Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna.
Ce admirã ele? (soarele) Ce aratã bãiatul? (album)

Ce cauþi tu? (caiet) Ce ascultã mama? (melodie)
Ce conduce tata? (troleibuz) Ce întreabã profesorul? (temã)
14. Alcãtuiþi propoziþii asemãnãtoare.
Le admir pe studentele acestea. Îl caut pe prietenul tãu. O apreciez pe colega Tamara. Îi conving pe
____________________ ____________________ ____________________ studenþii mei.
____________________ ____________________ ____________________ ______________
uneori, vãd, pe, îl, tãu, prietenul, librãrie, la adevãrat, un prieten, accept, numai o relaþie, este,
frumoasã, prietenia
Prepoziþiile care cer acuzativul
pe O ascult pe mama. Pe cine o asculþi?
la Mergi acasã la prietenul tãu. La cine mergi acasã?
fãrã Este greu fãrã prieteni. Fãrã cine este greu?
dupã Mama vine dupã copil. Dupã cine vine mama?
cu Ea vine acasã cu tata. Cu cine vine ea acasã?
de Am nevoie de un prieten bun. De cine ai nevoie?
16. Completaþi folosind antonimele bine / rãu, uºor / greu.
Cu prieteni este____________ Fãrã prieteni este________
Cu serviciu este____________ Fãrã serviciu este________
Cu pãrinþi este_____________ Fãrã pãrinþi este_________
Cu familie este_____________ Fãrã familie este_________
17. Alcãtuiþi propoziþii potrivind cuvintele.
Eu ascult repede poezia
Tu explici bine angajarea
Voi învãþaþi atent agenda
Ele completeazã deseori lecþia
Ei semneazã ambalajul
Ea examineazã problema


Este bine_____________un prieten adevãrat.
alãturi de
El vede numele lui_____________numele tãu.
Mircea vine___________fratele sãu. aproape de
________un ziar, el ia o revistã. în loc de
Casa este_____________universitate.
_____________pãrinþi este întotdeauna bine.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune

Structuri
Eu discut cu soþul meu.
Tu vorbeºti cu prietenul tãu.
Ele glumesc cu colegii mei.
Voi mergeþi cu profesorul vostru în excursie..
El repetã tema cu fratele sãu.
Ea dialogheazã cu sora ei.
Ei examinezã planul cu specialistul nostru.
Utilizãm
19. Alegeþi varianta potrivitã
Model: Nu discut cu......., dar discut cu.........
Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu.
Nu discut cu _________ profesorul fratele

Nu vorbesc cu ________ vânzãtorul prietenul
Nu glumesc cu ________ inginerul bunica
– Cum îl cheamã pe prietenul tãu?
– Pe prietenul meu îl cheamã Victor.
– Prietenul tãu este din Chiºinãu?
– Da, locuieºte la Botanica. El lucreazã la o firmã. Are o specialitate bunã.
– Ce este el?
– El este manager. Are un birou frumos.
– Cu cine merge des la serviciu prietenul tãu?
– El merge la serviciu cu soþia sa.
– Lucreazã împreunã cu ea?
– Da, lucreazã la firma “Constructorul”. Ei merg la serviciu cu automobilul.
Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni
Structuri
rar deseori zilnic anual

Cât de des? des uneori lunar periodic
Limba socialã
21. Subliniaþi cuvintele care exprimã periodicitatea unei acþiuni.

Eu vorbesc rar cu pãrinþii mei.
Managerul organizeazã ºedinþe lunar.
Noi scriem zilnic în agendã.
Elevii vin anual la muzeul de istorie.
Îi întâlnesc uneori pe colegii mei la teatru.
Merg des dupã cumpãrãturi la magazinul universal.
El cautã deseori la librãrie cãrþi.
Ce fac zilnic studenþii ºi elevii? a face lecþii
Ce fac lunar ºefii firmelor ºi redactorii-ºefi ? a scrie un raport
Ce cautã deseori conducãtorii ºi managerii? a cãuta specialiºti buni
Ce organizeazã anual actorii de teatru ºi de cinema? a organiza festivaluri
23. Formulaþi (lucrând în grup) câte 2 – 3 întrebãri la temele: La magazin; La medic; În excursie.
24. Povestiþi despre prietenul dvs.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Îl caut pe prietenul meu

Consider cã prietenia adevãratã este o relaþie frumoasã. Apreciez mult sentimentul acesta
fermecãtor. Eu cunosc bine ce este o prietenie curatã. Colegul meu de serviciu este un asemenea
prieten. Este redactor la un ziar. Deseori am nevoie de ajutorul lui. El este un om bun la suflet.
În seara aceasta mergem cu soþia la spectacolul “Îl caut pe prietenul meu”.
Este un spectacol despre doi prieteni vechi. Prietenii sunt binevoitori, atenþi. Stima lor este
reciprocã. Fiecare îl ajutã pe prietenul sãu. Ei sunt ºi parteneri de afaceri ºi înþeleg cã au
nevoie de prietenia aceasta.
Actorii sunt talentaþi, spectatorii apreciazã mult spectacolul. Ei îi aplaudã pe actori ºi pe regizor.
25. Selectaþi din text cuvintele care aratã :

calitãþi acþiuni persoane
26. Formulaþi întrebãri la text pe baza îmbinãrilor:

relaþie frumoasã
ajutorul lui
om bun la suflet
prieteni vechi
stimã reciprocã
calitãþile lor

Examinaþi imaginea.
Alegeþi o persoanã care poate fi prietenul dvs. Comentaþi.
Raportaþi fiecare desen la cuvântul prieten.
Joc de rol
Imaginaþi-vã cã aþi întâlnit un prieten vechi de ºcoalã. Improvizaþi un dialog.
Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.
Generalizãm

Alãturi de un prieten bun este bine. Vãd (ce?) copacul.
Eu discut cu soþul meu. Vãd (ce?) un copac.
Ei lucreazã cu un specialist bun. Vãd (pe cine) un student.
Îl vãd (pe cine?) pe prietenul meu.
Nu discut cu tata, discut cu mama.
Deseori merg la teatru cu prietenul meu. Cu cine? Merg cu prietenul.
Vorbesc rar cu managerul. Pe cine? Întreb pe un prieten.
Vizitez anual Muzeul Naþional. Fãrã cine? Este trist fãrã prieteni.
De cine? Am nevoie de prieteni.
Conducãtorul organizeazã lunar ºedinþe
La cine? Merg la prietenul meu.
de lucru.
Despre cine? Vorbesc despre profesorul nostru.
Limba socialã
114 O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI LECÞIA 17
O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a acorda a promite ascensor ci

a conþine a recomanda cadou cui
a-i conveni a restitui datorie cuiva
a dãrui a telefona invitaþie dacã
a împrumuta a transmite încredere nici
a încredinþa a-i trebui salariu numai
a înmâna a trimite scrisoare nu numai …,
a-i plãcea servicii ci ºi …
a plãti Cu plãcere!
a prezenta
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pronumele personale la cazul dativ cu verbe la prezent indicativ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum confirmãm sau infirmãm ceva
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 17 O SCRISOARE DE LA PÃRINÞI 115
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor.
2. Spuneþi care sunt antonimele cuvintelor: a rãspunde, a restitui.
Modificãm
3. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri:

cadou scump, salariu mare.
4. Spuneþi cum se conjugã la prezent verbele din îmbinãrile:
a plãti la casã, a restitui banii, a trimite o scrisoare.
o sutã de lei toate datoriile

a împrumuta bani de la un prieten a plãti pentru cumpãrãturi
o carte de la un coleg cu bani
la casã
un elev nou un elev dupã cãrþi

a prezenta biletul a trimite un bolnav la medic
un plan copilul la ºcoalã
un proiect o scrisoare acasã
Alcãtuim
5. Citiþi verbele din vocabular ºi precizaþi care dintre ele se pot îmbina cu cuvintele cuiva ceva.
Model: a dãrui cuiva ceva
6. Citiþi verbele de mai jos ºi gãsiþi în partea dreaptã cuvintele cu care acestea se îmbinã.
A dãrui, a înmâna, a transmite, o carte, un cadou, o scrisoare,
a trimite un pachet
A împrumuta, a plãti, a restitui zece lei, datoria, serviciile
7. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. conþine

Câþi litri conþine canistra? (zece litri) Câte cuvinte conþine dicþionarul? conþin
(peste cinci mii de cuvinte) Ce conþine aceastã bãuturã? (mult zahãr=) Ce
conþin fructele? (multe vitamine) Ce conþine ideea aceasta? (un mare adevãr)

8. Folosiþi în propoziþiile de mai jos cuvântul numai.
Model: El ºtie despre aceasta. Numai el ºtie despre aceasta.
El poate rãspunde. El plãteºte pentru bilet. Ei sunt de acord cu mine.

Ea nu greºeºte. Eu am dreptate.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Îþi dau o carte. – Le trimit telegramã.

– Mie
Mie? – Dar nouã
nouã?
– Da, þie
þie. – Vouã vã trimit o scrisoare.
Formele accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în dativ
Cine? Cui?
eu mie îmi
tu þie îþi
el lui îi
ea ei îi
noi nouã ne
voi vouã vã
ei lor le
ele lor le
Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale cu verbe la indicativ prezent
Forma afirmativã Forma negativã

El îmi plãteºte (mie) El nu-mi plãteºte (mie)
El îþi plãteºte (þie) El nu-þi plãteºte (þie)
El îi plãteºte (lui, ei) El nu-i plãteºte (lui, ei)
El ne plãteºte (nouã) El nu ne plãteºte (nouã)
El vã plãteºte (vouã) El nu vã plãteºte (vouã)
El le plãteºte (lor) El nu le plãteºte (lor)
Aplicãm
9. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ.
Model: El … telefoneazã în fiecare zi. El îmi /îþi /îi

/ne /vã /le telefoneazã în fiecare zi.
El … trimite scrisori. Ei … încredinþeazã o tainã. Ea … spune totul. Pãrinþii … scriu

scrisori. Eu … transmit toate noutãþile. Ei ... mulþumesc pentru servicii. El … acordã
încredere. El … dãruieºte flori.

10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.
Model: Fratele îmi promite un bilet la concert.

Fratele nu-mi promite un bilet la concert.
El îmi spune adevãrul. Ei ne dau bani. Ei ne rezervã un loc la hotel. Ea îi face o cafea.
Ei ne cer informaþii. Ei ne mulþumesc pentru ajutor. El îþi împrumutã o sumã mare de bani.
Vecinul ne spune de ce nu merge ascensorul. De ce îi trimiþi o scrisoare? El îmi propune un
plan bun. El vã transmite un pachet.
Model: – Ce ne trimiþi? – Þie îþi trimit o carte,

iar lui îi trimit un tablou.
Ce le aduci? (lui, o ciocolatã, ei, o floare). Ce ne cumperi? (vouã, un calculator, lor, niºte
stilouri). Ce le dai? (lui, o bere, ei, o îngheþatã). Ce le promiþi? (lui, o cravatã, lor, niºte
mãnuºi).
12. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele de mai jos.
cine? cui? ce face? cui? ce?
El … îmi a dãrui mie flori
îþi þie o cravatã
îi … lui, ei… o cutie de bomboane
Ei … îmi a restitui mie banii
îþi þie cãrþile
îi … lui, ei… revistele
El … îmi a promite mie o carte
îþi þie un cadou
îi … lui, ei… un bilet la teatru
Ei … îmi a transmite mie o scrisoare
îþi þie un pachet
îi … lui, ei… mulþumiri
13. Alcãtuiþi dialoguri urmând modelul.
Model: – Îþi mulþumesc pentru ajutor

ajutor..
– Numai mie îmi mulþumeºti?
– Nu numai þie, ci ºi lui.
Îi dãruiesc o ciocolatã. Le acordãm ajutor. Vã împrumutãm bani. Îþi înmânez o telegramã.

Ne aduce o bere bunã. Vã explicã tema. Îmi face o cafea. Îmi rãspunde la scrisoare. Îi
restituie datoria. Vã promitem bilete la concert. Le rezervãm o camerã la hotel.
14. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare.

a b
– Îþi dau un pix. – Vã trimit niºte bilete la spectacol.
– Mie? – Nouã?
– Da, þie. – Da, vouã.
– ªi lui nu-i dai nimic? – Le trimiþi ºi lor?
– Lui îi dau un caiet. – Nu, lor nu.
c d
– Îþi dãruiesc un creion. – Îmi împrumuþi sau nu-mi împrumuþi bani?
– Mie? – Nu-þi împrumut.
– Da, þie. – Dar lui îi împrumuþi?
– Dar lor? – Nici lui nu-i împrumut.
– Lor nu. – De ce?
– Nici ei? – Nu am bani.
– Ei îi dãruiesc o floare.
e f

a
– Am nevoie de un dicþionar. o valizã
– Dacã vreþi vã pot da eu un dicþionar. niºte zahãr
– Mulþumesc. un calculator
– Pentru puþin. un scaun
b
– Vã rog, îmi puteþi spune unde e staþia librãria
de troleibuz? teatrul
– E aici aproape. hotelul
– Mulþumesc. stadionul
– Cu plãcere.
Verbul a-i trebui la prezent
(mie) îmi trebuie (mie) nu-mi trebuie

(þie) îþi trebuie (þie) nu-þi trebuie
(lui, ei) îi trebuie (lui, ei) nu-i trebuie
(nouã) ne trebuie (nouã) nu ne trebuie
(vouã) vã trebuie (vouã) nu vã trebuie
(lor) le trebuie (lor) nu le trebuie
16. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a trebui folosind cuvintele de mai jos.

O carte; un ziar nou; un bilet la spectacol; o maºinã nouã; un apartament
17. Puneþi în locul punctelor forma neaccentuatã a pronumelor personale în dativ.

… trebuie. Nu-… trebuie. … trebuie liniºte. … trebuie un calculator.
Lor … trebuie un birou spaþios. Manualul acesta … trebuie. Ce-… trebuie?
Cine … trebuie? Nu-… trebuie nimic. … trebuie un palton nou. …
trebuie bani pentru un televizor nou. Pentru cumpãrãtura aceasta … trebuie
mulþi bani.

Care dicþionar îþi trebuie: acesta sau acela? Care carte îþi trebuie: aceasta sau aceea? Unde
le trebuie: aici sau acolo? Ce le trebuie: cãrþi sau reviste?

19. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din paranteze.

Iatã maºina care îmi trebuie. (casa, staþia, universitatea, parcul
parcul))
Acesta este ziarul care vã trebuie. (documentul, trenul, vagonul)
Acesta nu-i stiloul care vã trebuie. (autobuzul, strada, ºcoala, locul).
– Îmi trebuie un manual. cafea
– Dacã vreþi, vã pot da eu un manual. radio
– Mulþumesc. caiet
– Pentru puþin. niºte bani
21. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile de mai jos.
(mie) ... place muzica (mie) ... plac florile
(þie) ... place teatrul (þie) ... plac romanele istorice
(lui, ei) ... place sportul (lui, ei) ... plac pantofii aceºtia
(nouã) ... place tabloul acesta (nouã) ... plac cãlãtoriile pe jos îmi place + subst. sg.
(vouã) ... place cãmaºa albastrã (vouã) ... plac filmele color îmi plac + subst. pl.
(lor) ... place costumul acesta (lor) ... plac bãieþii înalþi
22. Puneþi în locul punctelor forma accentuatã a pronumelor
personale în dativ.
… îmi place. … nu-mi place. … îþi place ciocolata? Ce nu-þi place …? De ce ... nu-þi
place? … nu-i place vinul. … nu-mi place oraºul acesta. Asta … nu-mi place. … nu ne
place costumul acesta. Care dintre romanele acestea le place …?

a
– Ce spectacol interesant! peisaj frumos
– Îþi place spectacolul acesta? ciorbã gustoasã
– Da, îmi place foarte mult. ciocolatã dulce
b
– Cui îi place berea? nouã, adevãrul
– Mie îmi place berea. ei, îngheþata
lui, matematica
Verbul a-i conveni la prezent
(mie) îmi convine (mie) îmi convin

(þie) îþi convine (þie) îþi convin
(lui, ei) îi convine (lui, ei) îi convin îmi convine + subst. sg.
(nouã) ne convine (nouã) ne convin
îmi convin + subst. pl.
(vouã) vã convine (vouã) vã convin
(lor) le convine (lor) le convin
24. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale.

Aceasta … convine. Aceasta nu- … convine. Nu- … convine salariul. Þie … convine, dar
mie nu- … convine. De ce nu-… convine? Mie … convine, lui nu- … convine.

25. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind

cuvintele: costum, revistã.
– Ce fel de camerã doriþi?
– Doresc o camerã cu un pat.
– Avem o camerã la etajul doi.
– Foarte bine. Camera aceasta îmi convine. Mulþumesc.
– Cu plãcere.
26. Gãsiþi sfârºitul propoziþiilor.

Nu-mi rãspunde când... Nu-þi telefonez când...
Nu ne dau cãrþi dacã... Nu ne împrumutã bani dacã...

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum confirmãm sau infirmãm ceva

Structuri
Într-adevãr Nu-i adevãrat cã…

E adevãrat cã… El nu are dreptate când spune cã…
El are dreptate când spune cã…
Utilizãm
27. Transformaþi propoziþiile de mai jos dupã modelele prezentate.

Într-adevãr, el îmi împrumutã bani.
Model: El îmi împrumutã bani. E adevãrat cã el îmi împrumutã bani.
Nu-i adevãrat cã el îmi împrumutã bani.
El îi dãruieºte flori. El ne restituie revistele. Directorul le rãspunde la întrebãri. El ne
promite multe. Îmi trebuie un pahar. Ea ne aºteaptã de douã ore.
– Ce ziare primiþi?
– Primim Fluxul, Timpul, Jurnal de Chiºinãu, Moldova Suveranã. Într-un
cuvânt, primim multe ziare.
– Într-adevãr, sunt multe ziare.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
O scrisoare de la pãrinþi
Astãzi este zi de odihnã. Ana ºi Maria sunt în parc. Maria citeºte o scrisoare de la pãrinþi.
– Ce îþi scriu pãrinþii în scrisoare? întreabã Ana.
– Îmi scriu cã sunt sãnãtoºi. Iar de ziua mea îmi promit un cadou.
– Pãrinþii mei nu-mi scriu scrisori, spune Ana, ei îmi telefoneazã în fiecare zi.
– ªi fratele meu îmi telefoneazã, spune Maria.

– Dar unde este fratele tãu?

– El este student la universitatea din Iaºi. De acolo el îmi trimite cãrþi ºi reviste.
– Iar fratele meu este acum în Franþa. El îmi rãspunde rar la scrisorile mele. Nu are timp
pentru scrisori. Într-o scrisoare îmi scrie cã pânã la iarnã nu poate veni acasã. El îmi trimite
uneori ºi bani.
– Fratele tãu este un om bun.
– Da, într-adevãr, el este bun cu mine.
Unde sunt Ana ºi Maria?
Ce citeºte Maria?
De la cine este scrisoarea?
Ce întreabã Ana?
Ce îi rãspunde Maria?
30. Temã pentru discuþie.
Spuneþi care oameni vã plac ºi care nu vã plac. De ce?
Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face.
Generalizãm

Într-adevãr, el este aici. Profesorul ne explicã lecþia. Îmi spune cine este el.
E adevãrat cã ei ne promit ajutor. El îmi dã o carte. – Cui transmiþi biletele?
Nu e adevãrat cã el este student. El nu-mi dã revista. – Lor.
Þie îþi trimit o carte. Îmi trebuie un manual nou.
Lor le trimitem niºte reviste. El ne poate împrumuta bani.
Lui îi trimitem o scrisoare,
iar ei o telegramã.

122 SUNT CÃLÃUZÃ LECÞIA 18
SUNT CÃLÃUZÃ
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a adresa adversar clar datoritã

a aminti cãlãuzã drept graþie
a aparþine cinematograf interzis mulþumitã
a arãta colet
a ceda ghiºeu
a comunica hartã est
a datora monument vest
a demonstra parte nord
a expedia rest sud
a oferi semn
a permite siguranþã
a povesti ºef
a propune trecere
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cazul dativ al substantivului

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum identificãm destinatarul unei acþiuni
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 18 SUNT CÃLÃUZÃ 123
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Alcãtuiþi îmbinãri. Alcãtuiþi propoziþii.

a comunica bine a propune o informaþie
a datora o întâlnire a arãta o explicaþie
a demonstra adevãrul
2. Completaþi propoziþiile, folosind cuvintele din dreapta.
Eu ______________ cartea la timp. a expedia
Tu ______________ o plimbare prin parc. a propune
Noi _____________ o cãlãtorie la mare. a oferi
Voi _____________ o cerere. a restitui
Ei _______________ o telegramã. a adresa
4. Alcãtuiþi propoziþii:
Model: El îmi / îþi / îi / ne / vã / le / adreseazã o întrebare.
eu ... a povesti o istorie interesantã

tu ... a arãta o bomboanã
el ... a ceda un colet
ea ... a comunica o teoremã
noi ... a demonstra o noutate
voi ... a expedia umbrela
ei ... a da o revistã
ele ... a desface locul
5. Alegeþi cuvântul care se potriveºte contextului.

Eu îi __________ cã acolo este biblioteca. a) a comunica b) a arãta c) a expedia Eu îi
__________despre bulevardul ªtefan cel Mare. a) a oferi b) a propune c) a povesti Eu îi __________
o informaþie bogatã despre oraºul Chiºinãu. a) a oferi b) a
adresa c) a restitui. Strãinul îmi __________ o întrebare a) a
povesti b) permite c) a adresa Eu îi ___________ unui strãin
oraºul Bãlþi. a) a aparþine b) a arãta c) a propune Tu ne
_________ o excursie prin oraº. a) a datora b) a povesti c) a
propune Noi vã _________ o ºtire importantã. a) a oferi b) a
comunica c) a adresa Ele le ________ o plimbare prin oraº.
a) a aminti b) a comunica c) a permite.
6. Determinaþi dacã propoziþiile sunt false sau adevãrate.

La nord de Moldova este Letonia.
La sud de Rusia este Ucraina.
La est de Franþa este Anglia.
La vest de România este Austria.

adversar slab a avea o siguranþã

cãlãuzã bunã a adresa o cerere
colet important a comunica o ºtire
a povesti o întâmplare
Modificãm
7. Alcãtuiþi propoziþii. Model: Cinematograful este nou.
colet greu semn clar

ghiºeu a fi acolo ºef a fi interzis
oraº modern trecere punctual
drum drept
8. Utilizaþi verbul la prezent.
Model: E l îmi (a restitui) scrisoarea mea.
El îmi restituie scrisoarea mea.
Eu îþi (a propune) ________ o cãlãtorie cu maºina. El nu ne (a povesti) __________ nimic

interesant. Noi vã (a adresa) ___________ multe întrebãri. Voi îmi (a comunica) _________ cã
pleacã astãzi. Ei îþi (a arãta) ______ cu plãcere universitatea.
Alcãtuim
– Ce îmi propui? – Prin oraºul vechi...
– Îþi propun o plimbare. – De ce?
– Unde? – Îþi datorez o explicaþie....
10. Selectaþi 5 verbe din vocabular ºi alcãtuiþi 5 propoziþii dupã modelul:
Eu povestesc o istorie interesantã.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Ce îi arãþi unui strãin
strãin?
– Îi arãt oraºul Chiºinãu.
– Dar ce îi comunici unei turiste
turiste?
– Îi comunic cã plecãm mâine în excursie.
– Dar ce le dai unor turiºti
turiºti?
– Le dau o carte despre Moldova.
Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât
singular plural
masc./ neutru unui + substantivul la singular masc./ neutru / feminin unor + substantivul la plural
feminin unei + substantivul la plural

Eu îi arãt unui strãin oraºul

oraºul. El le aratã unor strãini oraºul.
Tu îi arãþi unei strãine oraºul. Noi le arãtãm unor strãine oraºul.
11. Puneþi substantivele în dativ. Treceþi-le apoi la plural.
Model: Eu îi expediez (un cursant, o colegã) o scrisoare.

Eu îi expediez unui cursant, unei colege o scrisoare.
Eu le expediez unor cursanþi
cursanþi,, unor coleg
colegee o scrisoare.
a
Tu îi cedezi (un domn) ________________ locul. Noi îi oferim (un profesor) _____________ o
carte. Voi îi povestiþi (un coleg) _____________ o istorie. El îi comunicã (un prieten)
____________ o noutate. Ei îi propun (un turist) ________________ o hartã.
b
Tu îi propui (o colegã) _______________ o întâlnire de afaceri. Ea îi expediazã (o nepoatã)
___________ o telegramã. Noi îi cumpãrãm (o profesoarã) _________un cadou. Voi îi acordaþi
(o franþuzoaicã) ______ ajutor. Ei îi promit (o turistã) __________ o vizitã la þarã.
c
Eu îi dãruiesc (o domniºoarã)____________ un dicþionar. Tu îi recomanzi (un oaspete)
_____________ mâncarea aceasta. El îi transmite (o mãtuºã) _______________un colet.. Noi
îi rãspundem (un nepot)____________ uneori. Voi îi prezentaþi (o franþuzoaicã)___________
un concert. Ei îi înmâneazã (un spectator) _____________ programul.
Model: El îi aduce unui prieten un tablou.

El le aduce unor prieteni niºte tablouri
tablouri..
eu a aduce un cumpãrãtor o informaþie

tu a dãrui o fatã planul
îi ... unui
îi ... unei
el a cumpãra niºte profesori dicþionarul
le ... unor
ea a promite niºte profesoare niºte cãrþi
noi a restitui un domn un manual
voi a arãta o doamnã o revistã
ei a expedia niºte manageri un stilou
ele a oferi niºte ziariste o cutie de bomboane
Observãm familiei,
– Cui împrumuþi dicþionarul? – Cui transmiteþi banii? staþiei,
– Îi împrumut dicþionarul colegului de bancã. – Pãrinþilor
Pãrinþilor.. istoriei
– Dar manualul? – Dar maºina?
– Colegei de clasã. – Rudelor
udelor.
Substantiv la cazul dativ cu articol hotãrât
singular plural
masculin/ neutru substantivul la singular + (u)lui masc./ neutru/fem. substantivul la plural + lor
feminin substantivul la plural + i
ului orarul trenurilor..

Eu îi comunic strãinului lor orarul trenurilor..
El le comunicã strãinilor
Tu îi comunici strãineii orarul trenurilor.. lor orarul trenurilor..
Noi le comunicãm strãinelor

Nume proprii
Masculin Feminin
Îi explic lui Gheorghe problema. Îi explic Mariei exerciþiul.
Îi aduc lui Carmen cãrþile. Îi explic Vioricãi tema.
Masculin F eminin
lui + substantiv propriu substantiv propriu + ei.
+ ãi.
Aplicãm
13. Puneþi substantivele la cazul dativ.
Model: Eu îi ofer (colegul, turista) stiloul meu.

Eu îi ofer colegului, turistei stiloul meu.
Eu le ofer colegilor
colegilor,, turiºtilor stiloul meu.
a
Tu îi povesteºti (prietenul) ____________o piesã de teatru. El îi propune (strãinul) _________o
hartã. Noi îi expediem (profesorul)_______un colet. Voi îi cedaþi (turistul) ________ locul. Ei îi
comunicã (ºeful) ________ noutatea. Ele îi restituie (inginerul) _________ planul.
b
Tu îi oferi (colega)________un cadou. El îi propune (doamna)_____o întâlnire. Noi îi expediem
(prietena)_______un colet. Voi îi restituiþi (profesoara)_______niºte reviste. Ei îi aratã
(ziarista)_______Catedrala din Chiºinãu.

Cui prezinþi documentele pentru semnare? Cui încredinþezi secretele firmei? Cui oferi
cadou de Crãciun? Dar de Paºti? Cui comunici despre plecarea ta? Cui dãruieºti flori? Dar
cãrþi? Cui promiþi o vizitã? Cui transmiþi biletul de la concert? Cui restitui banii? Cui
aduci îngheþatã? Cui explici problema? Cui telefonezi seara? Dar ziua?
datoritã
15. Utilizaþi substantivele din paranteze în dativ. mulþumitã cui?
graþie
Datoritã (fratele) meu plec la mare. Mulþumitã (ajutorul) din partea
colegilor sunt ºef. Graþie (profesorul) eºti astãzi student.
Model: Cui trimiþi un pachet? (Ion, Maria).

Lui Ion. Mariei.
Cui cumperi cadoul acesta? (Dan). Cui mulþumeºti pentru carte? (Elena). Cui împrumuþi
pixul? (Vlad). Cui adresezi o întrebare? (Gheorghe). Cui demonstrezi teorema? (Liliana).
Cui aminteºti despre accident? (Rodica). Cui propui o revistã? (Lili)

17. Puneþi substantivele din paranteze în dativ.

Tu îi expediezi (unchiul) _________ o telegramã. El îi oferã (mama) _________un buchet de
flori. Eu le povestesc (niºte colegi) _________despre Italia. Ea le propune (surorile) _________o
cãlãtorie la munte. Noi le acordãm (niºte englezoaice) __________un mare ajutor. Voi îi
transmiteþi (o juristã) __________un dicþionar nou. Ei îi propun (o turistã) __________o
plimbare prin Chiºinãu. Ele le dãruiesc (mamele) ________multe flori. Eu îi mulþumesc
(Dorina)_______pentru serviciu. El îi cumpãrã (Alexandru) _______ un tablou vechi.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum identificãm destinatarul unei acþiuni

Structuri
Eu îi comunic unui profesor o noutate.

Tu îi comunici unei profesoare o informaþie.
Noi le oferim unor profesori niºte dicþionare.
Voi le oferiþi unor profesoare niºte cãrþi.
Eu îi propun turistului o hartã.

Tu îi propui turistei o hartã.
Eu le povestesc turiºtilor despre oraº.

Tu le povesteºti turistelor despre hotel.
Eu îi restitui lui Andrei cartea.

Tu îi restitui Anei valiza.
Utilizãm
– Cui povesteºti despre cazul acesta? – Cui propui o afacere?

– Unui coleg. – Prietenilor.
– Cui expediezi o scrisoare? – Cui cedezi locul?
– Mamei. – Profesoarelor.

– De ce nu le comunici pãrinþilor noutatea?
– Care noutate? ....
19. Alegeþi un cuvânt din rândul “a” ºi altul din rândul “b” ºi alcãtuiþi o situaþie de comunicare.
a a datora a propune a restitui a povesti a comunica
b bani o noutate explicaþie o afacere o ºtire

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Sunt cãlãuzã
Suntem în oraº. Eu îi arãt unui strãin oraºul Chiºinãu. Aici este teatrul “M. Eminescu”, unde
sunt spectacole bune. Eu îi comunic strãinului cã acolo este Sala cu Orgã ºi îi propun o plimbare
prin parcul de alãturi. Eu îi povestesc turistului despre bulevardul ªtefan cel Mare, care este larg,
lung ºi curat. Clãdirea aceasta aparþine Primãriei. Este o clãdire veche ºi frumoasã. Eu îi ofer
turistului o informaþie bogatã despre Piaþa Marii Adunãri Naþionale ºi îi dau ºi o hartã. Strãinul îmi
adreseazã o întrebare:
– Ce monument de arhitecturã este acesta?
– Acesta-i un ansamblu de arhitecturã din trei pãrþi: Arcul de Triumf, Clopotniþa ºi Catedrala.
– E original.
Îi comunic turistului cã monumentul lui ªtefan cel Mare este în centru. Aici întotdeauna sunt
oameni. Îi propun o plimbare prin centru. La ghiºeu cumpãrãm o revistã. La colþ este un semn:
trecerea interzisã.
Grãdina Publicã ªtefan cel Mare are alei drepte ºi lungi. Cinematograful Patria este modern.
Piaþa Marii Adunãri Naþionale este mare. Îmi place mult oraºul meu.
Ce oraº îi aratã strãinului?
Ce spectacole are teatrul Eminescu?
Despre ce îi povesteºte turistului?
Cum este bulevardul ªtefan cel Mare?
Unde este Primãria? Cum este ea?
Ce pãrþi are ansamblul de arhitecturã?
Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare?
Cum este cinematograful Patria?
Cum este Grãdina Publicã ªtefan cel Mare?
Dar Piaþa Marii Adunãri Naþionale?
Faceþi o plimbare prin oraºul natal. Observaþi multe schimbãri. Puneþi întrebãri referitoare la
aceste schimbãri.
Observaþi un nou afiº pentru film. Povestiþi ce hotãrâre luaþi.
Descrieþi Valea Morilor din Chiºinãu sau un loc de odihnã din oraºul dvs.
Descrieþi locul nostru preferat de odihnã.
De ºapte ori mãsoarã ºi o datã taie.
Generalizãm

Eu îi comunic unui coleg o Tu îi comunici unei profesoare o
noutate informaþie.
Eu le ofer unor colegi un calculator. Tu le oferi unor profesoare o agendã.
Eu îi propun turistului o hartã. Tu îi propui turistei o carte.
Eu le povestesc turiºtilor despre oraº. Tu le povesteºti turistelor despre hotel.
Eu îi restitui lui Andrei cartea. Tu îi restitui Anei valiza.

LECÞIA 19 CE-I AL MEU E AL MEU... 129
CE-I AL MEU E AL MEU...
I. ○ VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a cânta adresã pian al cui?

a interpreta cântec picior a cui?
a privi gând rãspuns ai cui?
ginere succes ale cui?
interpret vãr amândoi
mânã veriºoarã amândouã
melodie veriºor ambii
norã viaþã ambele
cumva
deoparte
undeva
II. ○ GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pronumele posesive
Gradele de comparaþie ale adjectivului
III.○ INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem că o acţiune se desfășoară în timpul altei acþiuni
IV. ○ TEXT-SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

130 CE-I AL MEU E AL MEU... LECÞIA 19
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Examinaþi imaginea de la începutul lecþiei ºi completaþi.
Cine cântã la pian? La pian cântã……………
Ce interpreteazã …….? ………interpreteazã o melodie cunoscutã.
Cum este interpretul? Interpretul este……………
Cine ascultã melodia? …………………………
2. Completaþi.
Eu adresez o întrebare colegului meu. Tu adresezi…………
Tu comunici o noutate prietenilor lui. El comunicã…………
El aratã o carte mamei. Ea aratã ……………..
Ea priveºte un tablou. Noi privim…………..
Noi povestim un text. Voi povestiþi…………
Voi împrumutaþi o idee. Ei împrumutã……….
Ei cântã la pian. Ele cântã…………….
3. Analizaþi ºi completaþi.
Ambii bãieþi sunt mari. Ambele fete sunt …………… ambii substantiv
Ambii pãrinþi sunt tineri. Ambele bunici sunt ………… ambele + nearticulat
Ambii fraþi pot cânta la pian. Ambele surori pot …………..
Amândoi vin în vizitã. Amândouã vin sã asculte…….

amândoi + subst. pl. cu
Amândoi fraþii vin azi. Amândouã fetele vin……
Amândoi copiii cântã bine. Amândouã prietenele vãd….. amândouã art. hot.
4. Alcãtuiþi dupã model.
Ambii fraþi amîndoi fraþii

Ambele surori amîndouã surorile
bunic nepot copil veriºoarã prieten interpretã

jurist medic economist nepoatã ºofer norã
cursant fecior membru profesoarã bãrbat mãtuºã
5. Îmbinaþi cuvintele:
Model: tatã mamã
bunic, unchi, soþie, veriºor, fecior, ginere, soþ, fiicã, norã, veriºoarã, bunicã, mãtuºã
gând frumos a privi atent

gânduri negre a avea succes
cântec despre þarã a lucra cu plãcere
viaþã dulce a interpreta o melodie
a cânta la pian

Modificãm
6. Deschideþi parantezele.
Fratele (mea) este inginer. El are o afacere (bun).
Prietenii (nostru) lucreazã la ºcoalã. Ei sunt (atent) cu copiii.
Rãspunsul (ta) nu este corect. Tu nu cunoºti problema (acest).
Privirea (tãu) este caldã. Tu ai ochii (cald).
Ginerele(voºtri) vine cu trenul. El aduce ºtiri (bun).
Veriºoara (tale) admirã natura. Ea este un pictor (talentatã).
7. Completaþi.
Familia ta este mare. Tu ai……. Fratele tãu este tânãr. El studiazã la…….. Surorile
noastre sunt mici. Ele merg la……….. Pãrinþii voºtri sunt bãtrâni. Ei sunt la ………….
8. Alegeþi rãspunsurile la întrebãrile date.

Dãruiþi flori.
Ce faci tu? Plãteºte pentru bilet.
Ce face Andrei? Priviþi spectacolul.
Ce faceþi voi? Cântã la pian.
Interpretezi un cântec.
Alcãtuim
9. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginii de mai sus.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Cartea mea este nouã, dar a ta

ta? – Ale lor sunt vechi, dar ei citesc cu plãcere cãrþile acestea.
– A mea de asemenea este nouã. – Ale cui cãrþi sunt ºi noi, ºi interesante?
– Dar cum sunt cãrþile lor
lor? – Ale noastre sunt ºi noi, ºi interesante.
Pronumele posesive
al meu al nostru a mea a noastrã
(fratele) al tãu al vostru, dvs. (sora) a ta a voastrã, dvs.
al sãu(al lui, ei) al lor a sa (a lui, ei) a lor
ai mei ai noºtri ale mele ale noastre
(fraþii= ) ai tãi ai voºtri, dvs. (surorile) ale tale ale voastre, dvs.
ai sãi(ai lui, ei) ai lor ale sale (ale lui, ei) ale lor
Aplicãm
Model: – Al cui este manualul acesta?
– Manualul acesta este al (meu, tãu, lui,
ei, sãu, nostru, vostru, lor)

Al cui este copilul acesta?……………………..

Al cui este pixul acesta?……………………..
Al cui este dicþionarul acesta?………………
A cui este valiza aceasta?……………..
A cui este cutia aceasta?………………
A cui este haina aceasta?………………
Ai cui sunt copiii aceºtia?……………….. Ale cui sunt valizele acestea?……………..

Ale cui sunt pixurile acestea?…………….. Ale cui sunt cutiile acestea?………………
Ale cui sunt dicþionarele acestea?……… Ale cui sunt hainele acestea?………………
Model: – Caietul meu este aici, dar unde e al tãu?

– Al meu e acolo.
calculatorul, profesorul, scaunul, stiloul, oglinda, cãmaºa, cãciula, scurta

11. Completaþi rãspunzând la întrebãri.
Pixul este al lui? Da,……….. Biroul este al dvs.? Nu,…………….
Casa este a ta? Nu,………… Tacâmul este al lui? Da,……………….
Copiii sunt ai lor? Nu,………. Cãmãºile sunt ale lor? Nu,…………………
12. Completaþi cu formele pronumelui posesiv.

Ideea este……….(eu) Prietenii sunt………..(tu)
Propunerea este………..(tu) Pãrinþii sunt …………(eu)
Gândul este………….(el) Lucrãrile sunt……..(el)
Poezia este…………(ea) Veriºorii sunt ……..(ea)
13. Înlocuiþi un pronume cu altul.
Model: Care copil este al vostru? (tu) Care copil este al tãu?
Care carte este a lui? noi Care prieteni sunt ai ei? voi
Care idei sunt ale lor? ea Care propunere este a ta? ei
14. Înlocuiþi substantivele cu pronume posesive :
Model: Prietena mea învaþã la facultate.

A mea învaþã la facultate.
Copiii mei locuiesc aproape. …………

Fiul lor studiazã istoria. …………
Colegul vostru vine în ospeþie. ………….
Prietenii noºtri sunt bucuroºi. ………
Fetele lui cântã bine. …………
Fiica ta înþelege textul. ………
Bunicii voºtri pot cânta. ………

15. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare.

– Cartea mea este interesantã. Dar cum birou spaþios
este a ta? rãspuns corect
– ªi a mea este interesantã. propunere interesantã
serviciu greu
prieten adevãrat
Observãm
– Noi avem un apartament foarte spaþios

spaþios, cu o bucãtãrie mare ºi cu un antreu foarte larg
larg. Dar
cum este al vostru?
– Avem un apartament vechi
vechi, însã spaþios. Avem mobilã nouã ºi foarte frumoasã
frumoasã. Mobila cea mai
scumpã este în salon, iar cele mai mari ferestre sunt la bucãtãrie. Ele sunt foarte mari.
Gradele de comparaþie ale adjectivului
Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ

frumos mai frumos decât… cel mai frumos foarte frumos
frumoasã mai frumoasã ca… cea mai frumoasã foarte frumoasã
frumoºi mai frumoºi cei mai frumoºi foarte frumoºi
frumoase mai frumoase cele mai frumoase foarte frumoase
Aplicãm
16. Alcãtuiþi.
Model: Scaun comod Cel mai comod scaun este aici.
camerã spaþioasã, acolo casã frumoasã, aproape rochie scumpã, în dulap fiicã harnicã, la
facultate carte veche, pe masã.
Model: – FFaci
aci mâncare gustoasã?
– Da, fac mâncare foarte gustoasã.
Are o familie prietenoasã?

Ai un frate deºtept?
Au surori harnice?
Ea are ochi frumoºi?
Deseneazã un desen mare?
Rezervãm o camerã spaþioasã?
Aºteaptã o persoanã dragã?


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni

Structuri
Când eu vorbesc la telefon, tu asculþi atent.
Când profesorul recitã poezia, elevii tac.
Când artistul interpreteazã melodia, în salã este liniºte.
Bunica lucreazã bine când în camerã este cald.
Utilizãm
18. Formulaþi întrebãri ºi rãspunsuri.
Model: Când bunicul vorbeºte, nepotul ce face?

Când bunicul vorbeºte, nepotul ascultã.
Când eu citesc fratele a privi

Când fratele citeºte sora a asculta
Când mama lucreazã copiii a desena
Când prietenul cântã colegul a învãþa
Când profesorul povesteºte cursanþii a nota
19. Completaþi propoziþia folosind cuvintele din tabel.
Când eu rãsfoiesc ziarele,………………..
tata soþia fiul nora prietenul

? ? ? ? ?
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Ce-i al meu e al meu…

Florile cele mai frumoase de aici sunt ale mele. Prietenul acesta sincer este al meu. În fiecare
zi eu îl invit în ospeþie.
Prietenul meu este un specialist bun. El construieºte case înalte ºi foarte spaþioase. Învaþã
repede tot ce este nou. Datoritã experienþiei, poate executa multe lucrãri. Este un om modern
ºi are nevoie de cei mai deºtepþi colegi de lucru. Împreunã noi rezolvãm cele mai mari probleme.
Realizãrile noastre sunt cele mai bune. ªi al nostru este viitorul: al tãu, al lui, al ei.
20. Scrieþi îmbinãrile din text în coloanele date:

substantiv + adjectiv substantiv + adjectiv pronume posesive
la gradul pozitiv la gradul superlativ (substantiv)
prieten sincer florile cele mai frumoase ale mele (florile)
……………………… ……………………… ……………………

21. Rãspundeþi.
Despre cine vorbeºte autorul?
Cum este prietenul ca specialist?
Datoritã cui el lucreazã bine?
22. Examinaþi imaginile de mai jos. Precizaþi dacã propoziþiile date corespund imaginilor.
Soþul meu este harnic, lucreazã bine! Soþul meu nu poate conduce maºina. Soþul meu este un medic bun.
Ce-i al meu e pus deoparte.
Generalizãm

Ambii prieteni sunt înalþi. Al cui este tocul acesta?
Amândoi fraþii cântã bine. Cartea mea este curatã,
Când eu citesc, soþia ascultã atent. dar cum este a ta?
Când apare soarele, luna dispare. Þara unde locuiesc este a mea.
Pixul este al lui?
Florile acestea sunt ale noastre?
Da, florile acestea sunt ale noastre.
Am un frate foarte harnic.
El este prietenul meu cel mai bun.

136 PRIN ORAª LECÞIA 20
PRIN ORAª
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a însemna aglomeraþie întoarcere deasupra

bulevard întrebare din cauza
cartier locuitor împotriva
apoi centru orã de vârf înaintea
întâi faptã periferie în dreapta
sus grãdinã rezolvare în faþa
dupã ce intersecþie semafor în mijlocul
sosire în spatele
turn în stânga
în timpul
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cazul genitiv al substantivelor

Prepoziþiile construite cu cazul genitiv

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor

Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 20 PRIN ORAª 137
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
1. Citiþi cuvintele ºi spuneþi care dintre ele numesc fenomene, realitãþi legate de oraº. Numiþi ºi alte cuvinte
care au legãturã cu viaþa de la oraº.
2. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din limba rusã.
3. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele:
bulevard, cartier, centru, grãdinã, periferie.
un cuvânt în text
un scaun cu cretã
a însemna
un loc pe hartã
cu creionul o zi în calendar
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
4. Citiþi dialogurile. Observaþi cum se exprimã raportul de posesie.

– E maºina ta? – Sunt bagajele voastre?
– Nu e maºina mea. E maºina unui coleg
coleg. – Nu sunt bagajele noastre. Sunt bagajele unor
– Dar unde e maºina ta? prieteni
prieteni.
– Maºina mea e în garaj. – Dar unde sunt bagajele voastre?
– Bagajele noastre sunt la hotel.
Cazul genitiv al substantivelor
Formele articolului nehotãrât la cazul genitiv
nehotãrât
Singular Plural
masculin/neutru unui unor
feminin unei unor
Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul nehotãrât

nehotãrât
Singular
masculin unui + substantivul la singular unui bãiat
neutru unui + substantivul la singular unui oraº
feminin unei + substantivul la plural unei fete
unei mãtuºi
Plural
masculin unor + substantivul la plural unor bãieþi
neutru unor + substantivul la plural unor oraºe
feminin unor + substantivul la plural unor fete
unor mãtuºi

Aplicãm
Model: cartea – un elev cartea unui elev
Un unui
biroul – un ºef calculatorul – un coleg agenda – un funcþionar
conspectul – un student cãrþile – un profesor revistele – un bunic
copiii – un unchi puloverul – un bãiat banii – un cumpãrãtor
O unei
întrebarea – o fatã casa – o familie vânzãtoarea – o librãrie
caietul – o elevã scrisoarea – o fiicã fereastra – o casã
rochia – o doamnã telegrama – o rudã capitala – o þarã
Un unui
uºa – un dulap actorii – un teatru periferia – un oraº
strãzile – un oraº exponatele – un muzeu locuitorii – un sat
centrul – un stadion piciorul – un scaun vagoanele – un tren
6. Puneþi substantivele din paranteze la cazul genitiv.
Aici este casa (un coleg). Aceasta este umbrela (o prietenã). El îmi cere adresa (un medic).
Admirãm vârful (un munte). Acesta este puloverul (un bãiat). Aceasta este soþia (un
veriºor). Aceºtia sunt actorii (un teatru) din provincie.
Model: Cartea – niºte elevi cartea unor elevi
faptele – niºte eroi preþul – niºte cãrþi locuitorii – niºte oraºe

adresa – niºte colegi muncitorii – niºte uzine regizorul – niºte spectacole
sosirea – niºte oaspeþi valizele – niºte fete autorii – niºte romane
casa – niºte prieteni manualele – niºte studente directorii – niște hoteluri
Acestea sunt florile (niºte studente) de la universitate. Acestea sunt cãrþile (niºte colegi).
Vãd pe masã fotografia (niºte bãieþi). Casele (niºte prieteni) sunt departe. Bulevardele (niºte
oraºe) sunt largi. Bagajele (niºte pasageri) sunt grele. ªefii (niºte organizaþii) sunt punctuali.

– Iei cartea ta? revista,
– Nu, iau cartea unui coleg. manualul,
– Dar unde este cartea ta? dicþionarul,
– Cartea mea e acasã. pixul
Observãm
– Aceasta e casa bunicului
bunicului? – Care este maºina prietenului
prietenului?
– Da, aceasta e casa bunicului
bunicului. – Aceasta este maºina prietenului
prietenului.
– Dar unde este casa voastrã? – Dar care este maºina ta?
– Casa noastrã e acolo. – Maºina mea nu e aici. E în garaj.

Formele articolului hotãrât la cazul genitiv
Singular Plural
masculin/neutru lui
-lui -lor
feminin -i -lor
Formarea cazului genitiv al substantivelor cu articolul hotãrât
Singular
masculin substantivul la singular + -u-lui bãiat-u-lui

neutru substantivul la singular + -u-lui oraº-u-lui
feminin substantivul la plural + -i fete-i
Plural
masculin substantivul la plural + -lor bãieþi-lor

neutru substantivul la plural + -lor oraºe-lor
feminin substantivul la plural + -lor fete-lor
Model: Casa – bunicul casa bunicului
-l, -le -lui

pixul – elevul cadoul – colegul frunzele – copacul
rãspuns – studentul salariul – fratele revistele – prietenul
fapta – bãiatul cãmaºa – fiul sãnãtatea – bunicul
-a -i
cartea – eleva umbrela – domniºoara camera – mama
succesul – prietena fereastra – casa casa – mãtuºa
povestea – bunica lipsa – colega paltonul – soþia
-l, -le -lui

centrul – oraºul locuitorii – oraºul vârful – muntele
vagoanele – trenul calitatea – produsul camerele – hotel
numãrul – troleibuzul juriul – concursul monitorul – calculatorul
-i -lor -le -lor -le -lor

sosirea – prietenii cuvintele – mamele sosirea – trenurile
problemele – pãrinþii cãlãtoria – rudele actorii – teatrele
vizita – oaspeþii varietatea – produsele scãrile – blocurile

Cartea (elevul) este pe masã. Paltonul (bãiatul) este în dulap. Bagajele (turiºtii) sunt în
vagon. Propunerea (colegul) este interesantã. Salariul (inginerul) este mic. Rochia (fata)
este elegantã. Noi locuim în casa (pãrinþii). Casa noastrã este la periferia (oraºul). Ferestrele
(apartamentul) sunt curate. Frunzele (copacul) sunt verzi. Clãdirea (ºcoala) este nouã.

12. Continuaþi propoziþiile.
Model: Bunicul are televizor

televizor.. Acesta …
Acesta este televizorul bunicului.
Mãtuºa are un frigider. Acesta …

Prietenul are o maºinã. Aceasta …
Elevii au cãrþi. Acestea …
Muzicanþii au instrumente. Acestea …
Studenþii au manuale. Acestea …
Copiii au creioane. Acestea …
Inginerii au calculatoare. Acestea …
Profesorii au flori. Acestea …
Model: – Cartea cui este pe masã? (bãiat)

– Cartea bãiatului este pe masã.
Cãmaºa cui este nouã? (nepotului) Puloverul cui este scurt? (fratele) Ziua cui este în mai?
(feciorul) Pãrinþii cui sunt sãnãtoºi? (soþie) Îmbrãcãmintea cui este în dulap? (copilul)
Valiza cui este lângã uºã? (oaspetele) Întrebãrile cui sunt interesante? (studenþii) Masa cui
este lângã fereastrã? (ºeful)
Articolul genitival
Singular Plural
masculin al ai
feminin a ale
14. Puneþi în locul punctelor articolul genitival.
Model: Costumul acesta este … unui domn.

Costumul acesta este al unui domn.
Manualul acesta este … unui prieten. Cumpãrãtura aceasta este … unei doamne. Stiloul
acesta este … unui coleg. Camera aceasta este … unui nepot. Paharul acesta este … unui
oaspete. Florile acestea sunt … unei domniºoare. Copiii aceºtia sunt … unui frate. Mãnuºile
acestea sunt … unui profesor.
Model: – Al cui este dicþionarul acesta? (un student)

– Dicþionarul acesta este al unui student.
Al cui este copilul acesta? (un frate) Al cui este pixul acesta? (un coleg) Al cui este cadoul
acesta? (un prieten) Al cui este patul acesta? (un turist) Al cui este ceasul acesta? (un ºef)
Al cui este ziarul acesta? (o colegã) Al cui este biroul acesta? (niºte economiºti)
Model: – A cui este cartea aceasta? (un student)

– Cartea aceasta este a unui student.

A cui este propunerea aceasta? (un ziarist) A cui este masa

aceasta? (un contabil) A cui este casa aceasta? (un veriºor) A
cui este cãmaºa aceasta? (un nepot) A cui este îngheþata
aceasta? (o fatã) A cui este telegrama aceasta? (niºte rude)
16. Puneþi în locul punctelor articolul genitival.
Model: Paltonul acesta este … feciorului.

Paltonul acesta este al feciorului.
Costumul acesta este … fratelui. Bluza aceasta este … surorii. Rochia aceasta este ...
mamei. Fularul acesta este … colegului. Revistele acestea sunt … mamei. Calculatorul
acesta este … ºefului. Instrumentele acestea sunt … muncitorilor. Cãrþile acestea sunt …
elevilor. Lucrurile acestea sunt … funcþionarilor.
Model: – Al cui este calculatorul acesta? (prietenul)

– Calculatorul acesta este al prietenului.
Al cui este pixul acesta? (profesorul) Al cui este copilul acesta? (fratele) Ai cui sunt
banii aceºtia? (unchiul) A cui este casa aceasta? (bunicul) Al cui este tabloul acesta?
(sora) Ale cui sunt ziarele acestea? (bunicul)
Genitivul numelor proprii. Numele de persoanã

masculin lui + Ion Fratele lui Ion este student.
lui + Alexandru Pãrinþii lui Alexandru sunt medici.
feminin Maria + ei Bunica Mariei este pensionarã.

Aurica + ãi Sora Auricãi învaþã la Paris.

Maºina (Radu) e în garaj. Proiectul (Mihai) este bun. Costumul (Dan) este nou. Cadoul
(Elena) este scump. Casa (Andrei) este în centrul oraºului. Biblioteca (Marcu) este bogatã.
Eu nu am adresa (Olga). Unde învaþã prietenul (Viorica)? Fratele (Angela) are un post
bun.
– Cãrþile cui sunt pe bancã? caietele,
– Cãrþile lui Vasile sunt pe bancã. creioanele,
– Dar unde sunt cãrþile tale? dicþionarul
– Cãrþile mele sunt în bancã.
Prepoziþiile (locuþiunile prepoziþionale) construite cu cazul genitiv

deasupra + patului Deasupra patului este un tablou.
înaintea + casei Înaintea casei este o maºinã.
în faþa + clãdirii În faþa clãdirii este un monument.
în spatele + teatrului În spatele teatrului este un hotel.

20. Puneþi în locul punctelor prepoziþiile necesare.

Soarele este … orizontului. … mesei este o lampã. … cãrþii este o revistã. … casei este
un copac. . … muzeului este un stadion. … magazinului este o maºinã cu pâine. . …
oglinzii este un scaun. Tata pune maºina … garajului.
în mijlocul + parcului În mijlocul parcului este un bust.

în dreapta + tatãlui În dreapta tatãlui stã un coleg.
în stânga + fratelui Cine stã în stânga fratelui?
împrejurul + campionului Ziariºtii stau împrejurul campionului.

… camerei este o masã. … satului este un stadion. … scenei este
un actor. … teatrului este un muzeu. … satului sunt niºte munþi
înalþi. … ºcolii este un magazin.
împotriva + planului Cine e împotriva planului lor?
Eu nu sunt … propunerii voastre. Ei nu sunt … proiectului. Ai ceva … hotãrârii noastre?
în timpul + spectacolului În timpul spectacolului spectatorii nu pot

intra în salã.
… zilei pãrinþii sunt la serviciu. … orei toþi elevii sunt atenþi. … cãlãtoriei pasagerii
ascultã muzicã. … concertului în salã e liniºte. … operaþiei medicii vorbesc puþin.
din cauza + aglomeraþiei Din cauza aglomeraþiei maºinile merg încet.

Din ce cauzã?
Model: – Din ce cauzã întârziaþi? (trenul) Din cauza
– Întârziem din cauza trenului.
Din ce cauzã ajungeþi acasã târziu? (ºoferul) Din ce cauzã nu eºti la ore? (boala) Din ce
cauzã nu plãteºti serviciile? (preþurile mari) Din ce cauzã el nu vorbeºte cu tine? (pãrinþii)

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum exprimãm consecutivitatea acþiunilor
Dupã ce iau marfa, plãtesc banii. Întâi iau marfa, apoi plãtesc.
Dupã ce mâncãm, mergem la plimbare. Întâi mâncãm, apoi mergem la plimbare.
23. Alcãtuiþi din douã propoziþii o frazã.
Model: Aflu noutãþile. Le comunic ºi lor

lor..
Dupã ce aflu noutãþile, le comunic ºi lor
lor..
Citesc cartea. O restitui la bibliotecã.

Ascult întrebarea profesorului. Îi rãspund.
Iau salariul. Plãtesc datoriile.

Trenul ajunge în staþie. Pasagerii coboarã din vagoane.

Verific totul. Vorbesc cu el.
Primesc banii de la pãrinþi. Îþi împrumut.
Examinãm problema. Hotãrâm ce putem face.
Analizez situaþia. Semnez contractul.
Cum precizãm dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã

– Dumneavoastrã vorbiþi româneºte?
– Da, eu vorbesc româneºte.
– Dumneavoastrã cunoaºteþi limba englezã?
– Nu, eu nu cunosc limba englezã.
24. Dialogaþi cu colegul dvs. folosind propoziþiile de mai jos.

Eu vorbesc ruseºte. Eu înþeleg româneºte, dar nu pot vorbi. Eu învãþ germana, dar încã nu
pot vorbi. Eu citesc în englezã, dar încã nu pot scrie.
Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã ce limbi cunoaºte.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prin oraºul Chiºinãu

Sunt Eugen. Am un oaspete din Elveþia. Îl cheamã Andreas ºi
stã la hotelul Olga de la Valea Morilor. Într-o zi, îi propun o
excursie prin Chiºinãu.
Pornim de la hotel. Urcãm scãrile ºi ajungem la Universitate.
În stânga Universitãþii este un turn vechi. De sus vedem tot oraºul.
De aici mergem în jos pe strada Bãnulescu-Bodoni spre centrul
oraºului pânã la monumentul lui ªtefan cel Mare, simbolul
oraºului. În spatele monumentului este Grãdina publicã centralã
cu Aleea Clasicilor. În mijlocul grãdinii este bustul lui Puºkin.
Mai departe mergem tot pe jos. E ora de vârf. În centrul
oraºului sunt mulþi oameni. Dupã ce trecem de Arcul de Triumf,
de magazinul Gemenii, ajungem în scuarul de lângã teatrul
Eminescu, unde sunt multe tablouri. Tot aici este Sala cu Orgã ºi
clãdirea Poºtei.
Apoi mergem spre periferie. În faþa Primãriei este o staþie ºi
de aici luãm un maxi-taxi pânã în cartierul Botanica. Drumul ne
ia zece minute. În timpul cãlãtoriei scurte cu microbuzul, Andreas admirã clãdirile oraºului. Pe
strãzi sunt multe maºini, iar pe trotuare ºi la intersecþii e mare aglomeraþie de oameni.
Iatã ºi cartierul Botanica. Coborâm la staþia bulevardul Dacia. Botanica
este un cartier nou, cu arhitecturã modernã. Aici este curat. Strãzile ºi
bulevardele lui sunt drepte ºi lungi. La Botanica sunt cele mai multe blocuri-
turn. Îmi place acest cartier, pentru cã eu locuiesc aici.
La întoarcere urcãm în troleibuz. Din cauza aglomeraþiei de pe strãzi
troleibuzul merge încet. La staþia cinematograful Patria coborâm amândoi
din troleibuz. Dupã ce privim întâi la stânga, apoi la dreapta, trecem strada
ºi mergem spre casã, spre hotelul din Valea Morilor.


Unde stã Andreas? De unde pornesc prietenii? Ce este în stânga Universitãþii? Ce vãd
prietenii de sus? Unde este monumentul lui ªtefan cel Mare? Unde este bustul lui Puºkin?
Unde ajung prietenii dupã ce trec de Arcul de Triumf? De unde iau prietenii un maxi-taxi?
Ce face Andreas în timpul cãlãtoriei? Unde este cartierul Botanica? Cum este cartierul
Botanica? Cum sunt strãzile ºi bulevardele cartierului Botanica? Unde merg ei dupã ce
coboarã din troleibuz? Cum trec prietenii strada?
Discutaþi despre o cãlãtorie prin oraº.
Reproduceþi dialogul dumneavoastrã cu locuitorii oraºului.
Povestiþi despre cartierele oraºului dvs.
Gãina vecinului întotdeauna este mai grasã.
Generalizãm

Dupã ce ajung acasã, îþi telefonez. Iau cartea unui coleg.
Întâi iau masa, apoi merg la plimbare. Aceasta e camera feciorului.
– Dumneavoastrã vorbiþi ruseºte? Elevul rãspunde la întrebãrile profesorului.
– Da, eu vorbesc ruseºte. Cartea este a unui coleg de facultate.
– Dumneavoastrã cunoaºteþi limba Copiii sunt ai fratelui.
germanã? Ziua lui Victor e în ianuarie.
– Nu, eu nu cunosc limba germanã. Înaintea casei e o grãdinã.
În timpul zilei sunt la serviciu.
Ei sunt împotriva planului nostru.

RECAPITULARE 145

Cazul acuzativ al substantivului:

Vãd florile. Conduc maºina. Apreciez piesa. Desenez un copac. Scriu o dictare.
Prepoziþiile care se construiesc cu cazul acuzativ:
Pe – numai cu substantive animate:

Îl vãd pe prietenul meu. O conduc pe prietena mea acasã. Îi apreciez pe profesorii mei.
Fãrã – cu substantive inanimate ºi animate: Vine fãrã marfã. E greu fãrã pãrinþi.
Cu: Vine acasã cu tata. Merge cu trenul.
De: Am nevoie de bani. Am nevoie de tine.
Cazul dativ al substantivului cu articol nehotãrât:

Expediez unui prieten / unei prietene / unor prieteni / unor prietene un colet.
Cazul dativ al substantivului cu articol hotãrât:
Expediez prietenului / prietenei / prietenilor / prietenelor un colet.
Cazul genitiv al substantivului cu articol nehotãrât:
Iatã maºina unui coleg / unei colege / unor colegi / unor colege.
Cazul genitiv al substantivului cu articol hotãrât:
Iatã casa colegului / colegei / colegilor / colegelor.
Prepoziþiile care se construiesc cu cazul genitiv:
Deasupra, înaintea, în faþa, în spatele + substantiv la cazul genitiv
genitiv..
Pronumle personale în cazul dativ:
Mie îmi, mi Nouã ne, ni

Cui? Þie îþi, þi Vouã vã, vi
Lui, ei îi, i Lor le, li
Pronumele posesive:
al cui? al meu al tãu al lui, al ei, al sãu al nostru al vostru al lor

a cui? a mea a ta a lui, a ei, a sa a noastrã a voastrã a lor
ai cui? ai mei ai tãi ai lui, ai ei, ai sãi ai noºtri ai voºtri ai lor
ale cui? ale mele ale tale ale lui, ale ei, ale sale ale noastre ale voastre ale lor
Gradul superlativ al adjectivului:

Cel mai frumos, cea mai frumoasã, cei mai frumoºi, cele mai frumoase.
Foarte frumos, foarte frumoasã, foarte frumoºi, foarte frumoase.

146 RECAPITULARE
Sã indicaþi persoana împreunã cu care se realizeazã o acþiune:

Discut cu colegul meu. El vorbeºte cu prietenul sãu. Merge cu Ion.
Sã exprimaþi periodicitatea unei acþiuni:
Rar, zilnic, des, deseori, lunar, anual, uneori.
Sã confirmaþi sau sã infirmaþi ceva:
E adevãrat. Nu e adevãrat. Într-adevãr.
Sã identificaþi destinatarul unei acþiuni:
Ofer unui profesor informaþiile necesare.
Povestesc turiºtilor despre oraº.
Sã spuneþi cã o acþiune se desfãºoarã în timpul altei acþiuni:
Când profesorul explicã tema, elevii ascultã.
Sã precizaþi dacã cineva vorbeºte sau nu o limbã:
– Dumneavoastrã vorbiþi româneºte?
– Da, eu vorbesc româneºte.
– Tu cunoºti limba germanã?

– Nu, eu nu cunosc limba germanã.
Dumneavoastrã ºtiþi deja 682 de cuvinte.

LECÞIA 21 REGIMUL ZILEI 147
REGIMUL ZILEI
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a adormi a se înscrie aspirator deoarece

a se afla a se întoarce cinã din cauzã cã
a se apropia a se ocupa dejun fiindcã
a se bãrbieri a se odihni deºteptãtor pentru cã
a se culca a se pieptãna menaj
a se descãlþa a se plimba miros
a se dezbrãca a se pregãti pantof încotro
a se duce a se scula papuc
a se grãbi a se simþi periuþã de
a se îmbrãca a se spãla dinþi a o lua la dreapta
a se încãlþa a se trezi pieptene a o lua la stânga
a se uita prânz
prosop
sãpun
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronumele

în acuzativ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum exprimãm cauza unei acþiuni
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

148 REGIMUL ZILEI LECÞIA 21
I. ○ VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Formaþi îmbinãri.
a se trezi de copii
a se spãla acasã
a se ocupa cu sãpun
a se întoarce la facultate
a se înscrie dimineaþa
a se uita la serviciu
a se scula la televizor
a se duce la ora 7
a se grãbi la mare
a se odihni la ore
2. Lucraþi în perechi. Scrieþi câte 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi câte 5 cuvinte învãþate la
lecþia de astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
Model: a se pieptãna cu pieptenele
a se pieptãna cu………… a se duce la ……

a se spãla cu…………… a se afla la …………
a se duce cu..................... a se grãbi la …………
a se întoarce cu................... a se înscrie la………
a se pregãti de…………. a se afla în………

a se apropia de …………… a se culca în .............
a se ocupa de …………….. a se uita în .................
A se spãla cu sãpun A lua cina

A se spãla pe mâini A face menaj
A se uita la televizor A o lua la dreapta
A se uita în oglindã A o lua la stânga
A se ocupa de copii
A lua dejunul
A lua prânzul
Eu iau dejunul la ora 8.00, dar tu ?........................................................
El ia prânzul la ora14.00, dar dumneata?................................................
Noi luãm cina la ora 19.30, dar dvs.?......................................................
Familia noastrã ia dejunul la 7.30, prânzul la ora 13.15, cina la 19.30, dar familia
dvs.?...........................................................................................................

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
Când mã trezesc, mã uit cât e ora.

Când mã uit la ceas, mã scol repede.
Când mã scol, mã duc repede în baie.
Când mã duc în baie, mã spãl cu sãpun.
Dupã ce mã spãl, mã pieptãn.
Dupã ce mã pieptãn, mã îmbrac.
Dupã ce mã îmbrac, mã grãbesc la serviciu.
Când te trezeºti, te uiþi la televizor?

Când se trezeºte, el, ea se uitã la ceas?
Când ne trezim, ne uitãm pe fereastrã?
Când vã treziþi, vã uitaþi la copii?
Când se trezesc, ei se uitã în tavan?
Pronumele reflexive în acuzativ. Prezentul indicativ al verbelor
pronominale cu pronumele în acuzativ
a se afla a se pieptãna a se înscrie a se odihni

mã eu mã aflu eu mã pieptãn eu mã înscriu eu mã odihnesc
te tu te afli tu te piepteni tu te înscrii tu te odihneºti
se el, ea se aflã el, ea se piaptãnã el, ea se înscrie el, ea se odihneºte
ne noi ne aflãm noi ne pieptãnãm noi ne înscriem noi ne odihnim
vã voi vã aflaþi voi vã pieptãnaþi voi vã înscrieþi voi vã odihniþi
se ei, ele se aflã ei, ele se piaptãnã ei, ele se înscriu ei, ele se odihnesc
Aplicãm
Model: Eu mã scol la ora 6.00. . Dar tu?

ªi eu mã scol la ora 6.00
Tu te scoli la ºase ºi jumãtate. Dar el?............................................

Noi ne sculãm în fiecare zi devreme. Dar voi? .............................
Ei se scoalã târziu. Dar el? ............................................................
Model: El ................ devreme El se trezeºte devreme.
Eu ........................... repede. a se scula

Tu ............................ încet. a se îmbrãca
El, ea ............................. devreme. a se trezi
Noi ............................. târziu. a se întoarce
Voi ............................. dimineaþa. a se grãbi
Ei, ele ............................. seara. a se plimba

Model: Eu (a se trezi) devreme în fiecare dimineaþã.

Eu mã trezesc devreme în fiecare dimineaþã.
Tu (a se bãrbieri) ..........................timp de 7 minute.

Noi (a se pregãti) .........................serios de lecþii.
El (a se încãlþa) ............................ºi merge la serviciu.
Ei (a se scula, a se spãla, a se bãrbieri, a se pieptãna, a se grãbi)...............................la serviciu.
– Eu mã odihnesc în concediu. Dar tu ?
– ªi eu mã odihnesc.
– Unde te odihneºti?
– ..........................................................
– Te pregãteºti de plecare ?
– Nu, eu nu mã pregãtesc de plecare. Acum mã odihnesc.
– Cum te odihneºti?
– ............................................................................
– Fetiþa ta se piaptãnã singurã ?

– Da, ea se piaptãnã singurã. Ea este deja mare.
– Câþi ani are?
– .........................................................................
Model: Tu … ............. desearã la teatru? A se duce – Tu te duci desearã la teatru?

Da, (eu) … ……… desearã la teatru. – Da, mã duc desearã la teatru
Nu, (eu) … ……… – Nu, nu mã duc desearã la teatru,
mã duc la cinema.
Dumneata … ………......... înaintea circului? a se afla

Tu … ………......... la cursuri? a se înscrie
Voi … ……….......... de copii dupã serviciu? a se ocupa
Dvs. .… ………......... în timpul lucrului? a se odihni
Voi … ……….......... dimineaþa devreme? a se trezi
Dumneata … ……….......... seara târziu? a se culca
Tu … ……….......... în faþa colegilor? a se pieptãna
8. Citiþi ºi alcãtuiþi dialoguri similare.

– Când te trezeºti?
– Mã trezesc devreme, la ora 6.00
– Când iei dejunul?
– Dupã ce mã spãl ºi mã pieptãn.
– La ce orã te duci la serviciu?
– Dupã ce iau dejunul, mã îmbrac ºi mã duc la serviciu.

– Dan, este ora 7.15. Întârzii la serviciu.

– Mã duc repede.
– Ai azi ora de limba românã?
– Merg la ora 18.00 la cursurile de limba românã.
– Când te întorci?
– Mã întorc la ora 19.00.
9. Observaþi diferenþa.
a spãla Tu speli hainele. a se spãla Tu te speli pe mâini cu sãpun.
a îmbrãca Ea îmbracã paltonul. a se îmbrãca Ea se îmbracã la modã.
a încãlþa El încalþã pantofii. a se încãlþa El se încalþã ºi se duce
a pregãti El pregãteºte dejunul. a se pregãti El se pregãteºte de plecare.
a afla Noi aflãm toate noutãþile. a se afla Noi ne aflãm la mare.
a duce Eu duc prosopul în baie. a se duce Eu mã duc la cursuri.
a simþi Voi simþiþi mirosul de cafea. a se simþi Voi vã simþiþi bine la noi ?
a uita Eu nu uit repede. a se uita Eu mã uit la televizor.
10. Completaþi dialogurile.
– Când ...... cãrþile la bibliotecã? a se duce / a duce
– Întâi ................. care este programul bibliotecii. a afla / a se afla
– Vrei sã ................ la teatru desearã? a duce / a se duce
– Spune dacã............... bine. a se simþi / a simþi
– ............................ mirosul florilor de primãvarã? a se simþi / a simþi
– Da,...................... mirosul copacilor înfloriþi. a simþi / a se simþi
– ................ prin parcul Valea Morilor. a se plimba / a plimba
– Bine, .......... ºi plecãm. a se îmbrãca / a îmbrãca
11. Spuneþi ce fac persoanele din imagini.
Ora 6.45............................... Ora 7.00............................... Ora 7.20.............................
Ora 7.30 ............................... De la ora 8.00 până la 17.00 ..... Ora 17.30 ...........................

Ora 19.45 ............................... Ora 20.00 .............................. Ora 21.00 ...........................
Model: Maºina o ia la dreapta. O ia la stânga.
troleibuz, autobuz, autocar, taxi, motocicletã

Model: Încotro o iei? O iau la stânga

stânga.
la stânga
a o lua încotro? la dreapta

– Unde te duci? – Încotro o iei?
– Mã duc la serviciu. – La stânga.
– Dar unde se aflã oficiul vostru? – Dar tu încotro o iei?
– Lângã magazinul Unic. – Eu o iau la dreapta. Mã duc la magazin.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum exprimãm cauza unei acþiuni

Structuri
Fiindcã………….
De ce? Deoarece………..
Din ce cauzã? Pentru cã……….
Din cauzã cã……
– De ce te grãbeºti la serviciu? – Din ce cauzã întârzii?

– Pentru cã întârzii. – Fiindcã dorm mult.

Alcãtuim

– De ce te întorci târziu acasã?
– Pentru cã azi mã duc la cursuri.
– Din ce cauzã nu te odihneºti vara la mare?

– Din cauzã cã n-am bani.
– De ce te înscrii la cursurile de limba românã?

– Deoarece nu pot vorbi bine limba românã.
– De ce nu te pregãteºti de plecare?
– Fiindcã mai am mult timp pânã la plecare.
16. Completaþi.
Mã grãbesc, deoarece....................................
El rãspunde bine, fiindcã.......................................
Nu plecãm, din cauzã cã ....................................
Îi plac fructele, pentru cã ........................................
17. Alcãtuiþi întrebãri pentru rãspunsurile date.

– ............................................................................
– Pentru cã mã duc la teatru.
– ...........................................................................
– Fiindcã îmi place spectacolul.
– ..........................................................................
– Din cauzã cã nu are timp.
– .........................................................................
– Deoarece nu cunosc bine limba românã.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
O zi din viaþa familiei Vasilescu

E o dimineaþã rece. În oraº e liniºte. Se aud numai microbuzele, autobuzele ºi troleibuzele.
Sunã deºteptãtorul. În familia Vasilescu tata îi trezeºte pe toþi. Dan Vasilescu se scoalã la ora
6.00 , apoi se duce în camera de baie ºi se bãrbiereºte. Daniel se spalã ºi el pe dinþi cu periuþa ºi
pasta de dinþi. El se spalã pe faþã, pe mâini, se piaptãnã.
Apoi se duc la bucãtãrie, pentru cã mama îi cheamã la masã. La dejun ei mãnâncã omletã ºi
beau cafea. Se îmbracã, se încalþã, apoi se grãbesc cu toþii la staþie.
Astãzi tatãl lui Daniel are o ºedinþã la serviciu. Daniela, soþia lui Dan, are zi liberã, rãmâne
acasã. Azi ea se ocupã de menaj. Face curat cu aspiratorul. Desearã vin pãrinþii lui Dan în vizitã
ºi ea se pregãteºte pentru întâlnirea cu ei. Ea pregãteºte la cinã mâncãruri gustoase.
Cum este dimineaþa? Ce face Dan dupã ce se spalã?
Când se trezeºte Dan? Când se bãrbiereºte tatãl?
Cine este Dan? Ce face el dupã ce se încalþã?

Cine este Daniel? Daniela are zi liberã azi?

Cine este Daniela? Ce face ea?
Cine trezeºte familia Vasilescu? Cine vine în vizitã la ei?
Când se scoalã Daniel? Ce pregãteºte Daniela?
Ziua bunã se cunoaºte de dimineaþã.
Generalizãm

– De ce nu vorbeºti limba românã? Când mã trezesc, mã uit la ceas.
– Pentru cã nu sunt din Moldova. Dupã ce te îmbraci, te grãbeºti la
– Din ce cauzã nu mergeþi cu noi la serviciu.
spectacol? Eu mã odihnesc în concediu.
– Fiindcã nu avem timp. Tu te pregãteºti de plecare?
– De ce te trezeºti devreme? Fetiþa se piaptãnã singurã.
– Deoarece mã grãbesc la serviciu. Noi ne ducem la serviciu.
Voi vã pregãtiþi de lecþii?
Ei se simt bine?

LECÞIA 22 POFTÃ BUNÃ 155
POFTÃ BUNÃ
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a-ºi aduce aminte a-i fi foame aliment atât

a-ºi aminti a-i fi frig cap totuºi
a arde a-i fi greu carne
a ascunde a încânta castravete
a-ºi da seama a-i fi bine caºcaval flãmând
a durea a-i pãrea bine crenvurºti sãtul
a se interesa a-i pãrea rãu fel
a-ºi imagina a-i fi poftã gât
a-ºi însuºi a-i fi rãu inimã
a-ºi reveni a-i fi sete lapte
a-i fi bine a-i fi somn roºie
a-i fi cald a-i fi uºor salam
a-i fi dor a-i fi trist stomac
tristeþe
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronumele în dativ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum exprimãm stãrile psihice ºi fiziologice
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

156 POFTÃ BUNÃ LECÞIA 22
I. ○ VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Priviþi imaginea de la începutul lecþiei ºi descrieþi-o.

alimente bun lapte scump
castraveþi proaspãt unt gustos
caºcaval gras salam de casã
carne dulce oameni flãmând /sãtul
Modificãm
Model: Mã doare capul fiindcã lucrez mult

mult..
Mã doare gâtul fiindcã———. Te doare inima fiindcã———.

Îl doare stomacul fiindcã———. Nu mãnânc carne fiindcã———.
4. Puneþi verbele la forma cerutã de context ºi completaþi propoziþiile.
Model: Eu (a se duce) la —— Eu mã duc la teatru.
Tu (a se grãbi) la—————. El (a se odihni) la—————. Noi (a se trezi) la——————. Voi

(a se culca) la-————. Ei (a se uita) la——.
Alcãtuim
Eu mãnânc alimente proaspete. Dar tu? ªi eu—————————
Eu cumpãr castraveþi buni. Dar el? —————————————
Eu prefer carnea albã. Dar voi? ——————————————
El bea lapte dulce. Dar ei?————————————————
Ei cer salam. Dar voi? ——————————————————
6. Daþi rãspunsuri la întrebãri folosind cuvintele dimineaþa, ziua, seara.
Model: Când luaþi micul dejun?

dejun? Luãm micul dejun dimineaþa.
Când luaþi prânzul? Când luaþi cina? Când faceþi gimnasticã? Când plecaþi la serviciu?
Când vã aflaþi la serviciu? Când vã întoarceþi de la serviciu? Când vã duceþi la piaþã? Când
vã grãbiþi la serviciu? Când cumpãraþi lapte? Când vã trezeºte deºteptãtorul?
Eu televizor
Tu copii
El, ea a se uita la tablou
Noi spectacol
Voi orar
Ei, ele profesori

a-ºi aduce aminte de cineva a fi sãtul

a-ºi aminti de copilãrie a fi flãmând
a-ºi da seama de risc
a-ºi imagina o cãlãtorie la munte
a-ºi reveni dupã operaþie
Model: Merele costã 3 lei kilogramul.

ªi roºiile costã tot atât.
Crenvurºtii costã treizeci de lei kilogramul. ªi salamul ———————.

Costumul acesta costã o mie de lei. ªi acela ———————————.
Rochia verde costã cinci sute de lei. ªi rochia albã —————————.
Puloverul meu costã douã sute de lei. ªi al tãu ——————————.
– Ion, vrei plãcinte?
– Nu, mulþumesc, sunt sãtul.
– Dar tu, Andrei, vrei plãcinte?
– Eu vreau, fiindcã sunt flãmând.
Reþineþi
A durea mã doare mâna Verbul a durea se foloseºte numai la
mã dor mâinile persoana a III-a singular ºi plural.
10. Citiþi ºi reþineþi. Improvizaþi un dialog între 2 prieteni care sunt la medic
Mã doare stomacul fiindcã nu mãnânc la timp. Eu nu pot mânca nimic, fiindcã mã doare gâtul.
Pe mama o dor mâinile. Pe tata îl dor picioarele. Pe Ion îl doare capul. Pe Maria o doare o mânã.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Azi e cald. Mi-e cald

cald. ªi þie þi-e cald? – ªi nouã ne e cald
cald. Dar vouã vã e cald
cald?
– Da, ºi mie mi-e cald. – Da, ºi nouã ne e cald
cald. Dar lor nu le e cald
cald?
– Dar ei îi e cald
cald? – Ba da, ºi lor le e cald
cald. Numai lui Andrei nu îi e cald
cald.
– Da, îi e cald ºi ei.
Construcþii verbale cu pronume personal în dativ
Îmi este foame = Mi-e foame
Îþi este foame Þi-e foame Îmi poftã, sete, somn Mie îmi mi-
Îi este foame = Îi e foame Îþi cald, frig Þie îþi þi-
Îi + este/ e + greu, uºor Lui, ei îi i-
Ne este foame Ne e foame Ne bine, rãu Nouã ne ne
Vã este foame Vã e foame Vã dor Vouã vã vã
Le este foame Le e foame Le Lor le le

Aplicãm
11. Puneþi în locul punctelor formele accentuate ale pronumelor personale în dativ.
Model: —— mi-e foame ? Mie mi-e foame.
——le e poftã. ——vã e greu. —— ne e cald. ——îi e frig. —— þi-e bine. ——le e
cald. ——mi-e dor.
(Mama) îi e dor de copii Mamei îi e dor de copii. Ei î i e dor de copii
copii..
(Profesorul) îi e uºor cu elevii buni. (Studentul) îi e foame dupã ore. (Copiii) le e sete când
e cald. (Elevul) îi e greu la examen. (Vânzãtorul) îi pare bine cã vinde marfa. (Prietenii) le
e poftã de bere. (Prietenele) le e dor de casã.
Model: – Cui îi e foame? Bãiatului îi e foame.
Cui îi e rãu? bunicul

Cui îi e cald? sora
Cui îi e frig? fratele
Cui îi e sete? pãrinþii
Cui îi e dor? mama
Cui îi e greu? turiºti
14. Completaþi cu pronume în dativ.

a – Mi-e poftã de salam. Þie nu ———— poftã?
– Ba da, ———— poftã.
– Cumpãrãm mai mult salam, pentru cã ºi nouã ———— foame.
– Bine, cumpãrãm. Cred cã ºi lor ———— foame.
– Dar Danei nu ———— foame?
– Ba da, ºi ei ————— foame.
– Cumpãrãm ºi caºcaval.
– Þi-e poftã de caºcaval?
– Da, mi-e poftã.
b – Afarã e frig. Þie nu þi-e frig?
– Ba da, ———— frig.
– Dar Danei nu ———— frig?
– Cred cã ºi ei ———— frig.
– Nouã nu ne e frig. Dar vouã ———— frig?
– Nici nouã nu ———— frig.
– Dar lor ——— frig?
– Nu ºtiu dacã lor ———— frig.
– Eu cred cã lor———— frig.
c – Sunt departe de casã ºi mi-e tare dor. Þie nu —— dor de pãrinþi când pleci de acasã?
– Ba da, ———— dor. La toþi ———— dor de casã ºi de pãrinþi.
– Vouã de cine ————— dor?

– Nouã ——— dor de pãrinþi ºi de prieteni.

– ªi lor ——— dor de voi.
d – Fãrã pãrinþi copiilor ———— greu?
– Da, ——— greu. Cu pãrinþi ———— mult mai uºor.
– Tu ai pãrinþi?
– Da, eu am pãrinþi. Mie nu ——— greu. ———— uºor. Pãrinþii
mã ajutã. Lor ——— greu cu noi, pentru cã suntem mulþi copii.
Nouã ——— uºor cu ei.
– Dar Andrei are pãrinþi?
– Andrei are numai mamã. Lui ——— mai greu.
– Totuºi, în doi ———— mai uºor.
– Da, în doi ——— mai uºor. Mamei ——— pare bine cã are un fecior?
– Da, lor ———— pare bine cã sunt împreunã.
e – Lui Dan ——— rãu la stomac. Totdeauna când mãnâncã mult ———— rãu.
– Mie ———— rãu de crenvurºti. Dar þie nu ————— rãu?
– Mie ———— rãu de salam. Când mãnânc crenvurºti cu roºii ºi cu
castraveþi, —— bine.
– Dar vouã nu ————— rãu de salam?
– Ba da, ——— rãu ºi nouã de salam, dacã nu este bun.
– Dar dacã beþi un vin bun la masã, ———— bine?
– Dacã vinul e bun, ———— bine.
15. Folosiþi în context cuvântul nici.
Model: Dana nu vrea lapte. Nici noi nu vrem.
Mama nu mãnâncã crenvurºti. Nici eu——————————————.

Ion nu poate gãsi roºii iarna. Nici noi——————————————.
Copilul meu nu se spalã cu apã foarte rece. Nici al meu——————.
Pe Ion nu-l doare gâtul. Nici pe Andrei——————————————.
Model: Lui tata nu îi e rãu. Nici mamei nu îi e rãu.
Lui Ion nu îi e poftã de carne. Nici Olgãi—————. nici .... nu

Anei nu îi e somn. Nici Elenei————————————. nici .... nici
Lui tata nu îi e sete. Nici mamei———————————.
Bunicului nu îi e uºor. Nici bunicii —————————.
Model: Ion spune cã nu vrea nici ceai, nici cafea.
Bunica spune cã nu bea vin / bere

Bunicul spune cã nu mãnâncã carne / salam
Tata spune cã nu-i sete cald / frig
Ion spune cã nu-i place Maria / Olga
Profesorul nu spune da /nu
Model: Totuºi nouã ne e bine acasã.

Totuºi

eu a-i fi somn când obosesc.

tu a-i fi dor de casã
el, ea a-i fi poftã de caºcaval
Totuºi a-i pãrea bine cã are succes
noi a-i pãrea rãu cã pleacã
voi a-i fi uºor la serviciu
ei, ele a-i fi greu fãrã pãrinþi
Observãm
– Îþi aminteºti de cãlãtoria la munte?

– Îmi amintesc
amintesc. Îmi place la munte. ªi Dan îºi aminteºte
aminteºte.
– Noi toþi ne amintim
amintim.
– Voi nu vã amintiþi
amintiþi?
– Ba da, ne amintim ºi noi. E foarte frumos la munte.
Verbele pronominale cu pronumele în dativ.

eu îmi amintesc eu -mi
nu-mi amintesc îmi -mi
tu îþi aminteºti tu -þi
nu-þi aminteºti îþi -þi
el îºi aminteºte el, ea -ºi
nu-ºi aminteºte îºi -ºi
noi ne amintim noi nu ne amintim ne ne
voi vã amintiþi voi nu vã amintiþi vã vã
ei îºi amintesc ei, ele -ºi
nu-ºi amintesc îºi -ºi
Aplicãm
17. Completaþi dialogurile cu verbe pronominale.

– Tu (a-ºi imagina) cum e la mare?
– Eu (a-ºi imagina). E mult soare acolo.
– Dacã nu eºti atent, soarele te arde.
– Voi nu (a-ºi imagina) cât de bine e la mare!
– Ba da, (a-ºi imagina).
– Fiecare (a-ºi imagina) marea în felul sãu.
– El (a-ºi da seama) ce face? (a-ºi însuºi) banii noºtri.

– Vãd cã greºeºti. El nu (a-ºi însuºi) banii noºtri. Aceºtia sunt banii lui.
– Bine, te cred, dar totuºi sã verificãm.
– De acord.

A-ºi aminti de pãrinþi, de anii de ºcoalã, de prieteni
A-ºi aduce aminte
A-ºi reveni dupã operaþie, dupã stres
A-ºi imagina marea, muntele, un apartament frumos
A-ºi cumpãra un costum, o maºinã, o rochie nouã
A-ºi procura un abonament, bilete la cinema


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Structuri
Când nu ne simþim bine, noi spunem:
Mi-e rãu. Mã simt rãu. Mi-e cald. Mi-e sete. Mi-e frig. Mi-e greu.
Când ne simþim bine, noi spunem:
Mi-e bine. Mã simt bine. Mi-e uºor.

Când ne intereseazã ceva, noi spunem:
Mã intereseazã. Te intereseazã. Sunt atent. Eºti atent.

Când ne place ceva, spunem:
Îmi place. Foarte bine.
Utilizãm
19. Alcãtuiþi propoziþii prin care sã exprimaþi diferite stãri.

Model: (eu) a fi bine mie mi-e bine
(tu) a fi uºor (el) a fi trist (noi) a fi cald (voi) a fi frig (ei) a fi sete (ele) a fi foame.
20. Completaþi frazele.
Model: Când afarã e frig, mie mi-e frig.
Când afarã e cald, þie —————————. Când afarã e noapte, lui——————————.

Când e puþin de lucru, nouã————————. Când e mult de lucru, vouã———————.
Când vede apa, lui———- Când vãd mâncarea, lor—————————. Când vãd tortul,
mie—————————. Când plec de acasã, mie——————————.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
Poftã bunã
Prenumele meu este Maria. Astãzi nu mã duc la serviciu. Am zi de odihnã. Mã ocup de
menaj. Îmi pare bine cã sunt singurã. Nu mi-e trist. Pot face ce îmi place în liniºte. Ai mei se
întorc de la serviciu seara. Numai Dan vine de la ºcoalã la ora 13.00.
Fac curat prin casã, aranjez jucrurile în dulapul de la bucãtãrie. Îmi dau seama cã nu am toate
produsele necesare pentru prânz. Nu am carne, salam, castraveþi, roºii. Merg la magazin. Îmi
amintesc cã Dan nu mãnâncã salam, pentru cã îl doare stomacul. Nu cumpãr salam, cumpãr
caºcaval. Mi-e poftã de crenvurºti. Cumpãr o jumãtate de kilogram de crenvurºti. Caut lapte. Îmi
pare rãu cã nu este lapte. Mi-e bine când beau cafea cu lapte la cinã.
Cumpãr toate produsele necesare ºi mã întorc acasã. Acasã e curat ºi bine. Fac mâncare ºi îl
aºtept pe Dan. Mie mi-e foame. Cred cã ºi lui îi e foame. Vine Dan cu un prieten. Dupã ce se
spalã pe mâini, îi invit la masã ºi le spun “Poftã bunã”!

21. Indicaþi alineatul care v-a plãcut mai mult. Completaþi-l.

• Cine nu se duce astãzi la serviciu?
• De ce nu se duce Maria la serviciu?
• De ce îi pare bine Mariei?
• Când se întoarce familia Mariei de la serviciu?
• Cine vine la ora 13.00?
• Ce nu are Maria pentru prânz?
• Unde se duce Maria?
• Ce îºi aminteºte ea?
• Ce cumpãrã Maria?
• De ce îi pare rãu Mariei?
• Ce face Maria când se întoarce acasã?
• Cu cine vine Dan de la ºcoalã?
• Ce face Maria când vine Dan de la ºcoalã?
Sãtulul nu-l crede pe cel flãmând.
Generalizãm

Dacã nu mãnânc, mi-e foame. Mi-e foame. Þi-e foame.
Când am mulþi prieteni, mi-e bine. Le e poftã. Ne e poftã.
Când mã intereseazã ceva, ascult atent. Vã e frig. Le e frig.
Îmi amintesc.
Dacã nu beau, mi-e sete. Îþi aminteºti.
Dacã nu am mere, mi-e poftã de mere.
Când nu sunt mult timp acasã, mi-e dor
de casã.

LECÞIA 23 SPORTUL ÎN VIAÞA OAMENILOR 163
SPORTUL ÎN VIAÞA OAMENILOR
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a alerga competiþie diferit

a se antrena distanþã folositor
a arunca echipã primul
a câºtiga iarnã riscant
a dori meci ultimul
a încerca minge
a învinge pericol
a juca
portar Hai!
a menþine
putere Haideþi!
a parcurge
rând
a participa
a pierde sãnãtate
a practica scor
a prinde suporter
a reuºi teren
a sãri varã
a stabili
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Conjunctivul prezent

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum exprimãm necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni

Cum invitãm pe cineva undeva
Cum acceptãm, cum refuzãm o invitaþie
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

164 SPORTUL ÎN VIAÞA OAMENILOR LECÞIA 23
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
1. Gãsiþi în vocabular antonimele cuvintelor a gãsi, a sta.

2. Gãsiþi în coloana întâi verbele care denumesc acþiunile caracteristice sportivilor.
3. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele din cele douã rânduri:
a arunca, a parcurge, a prinde, a pierde, a practica;
distanþa, mingea, sportul, meciul.
4. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile: a alerga pe stradã, a alerga dupã troleibuz, a participa la un
concurs, a stabili un record.
5. Precizaþi sub care imagine poate fi scrisã fiecare dintre propoziþiile acestea.
Sportivii se antreneazã în sala de sport. Elevii fac gimnasticã. Ei joacã fotbal pe terenul de
sport. Atleþii aleargã pe stadion. Portarul prinde mingea. Dan ºi Victor joacã tenis.
fotbal pe stadion toatã distanþa

a juca hochei a parcurge o sutã de kilometri
un rol un drum lung
la competiþii sportive mulþi bani

a participa la un concurs a câºtiga un automobil la loterie
la o conferinþã de presã un concurs
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Poþi sã rãspunzi la întrebare? – Vrei sã mergi cu noi în excursie?

– Nu pot sã rãspund
rãspund. – Vreau sã merg
merg, dar nu pot.
– Dar el poate sã rãspundã
rãspundã? – De ce nu poþi sã mergi
mergi?
– Cred cã el poate sã rãspundã
rãspundã. – Deoarece trebuie sã merg la ore în fiecare zi.

a învãþa a lucra
Indicativ Conjunctiv Terminaþiile Indicativ Conjunctiv Terminaþiile
prezent prezent prezent prezent
învãþ sã învãþ – = – lucrez sã lucrez -ez = -ez
înveþi sã înveþi -i = -i lucrezi sã lucrezi -ezi = -ezi
învaþã sã înveþe -ã > -e lucreazã sã lucreze -eazã > -eze
învãþãm sã învãþãm -ãm = -ãm lucrãm sã lucrãm -ãm = -ãm
învãþaþi sã învãþaþi -aþi = -aþi lucraþi sã lucraþi -aþi = -aþi
învaþã sã înveþe -ã > -e lucreazã sã lucreze -eazã > -eze
a vedea a face
vãd sã vãd – = – fac sã fac – = –
vezi sã vezi -i = -i faci sã faci -i = -i
vede sã vadã -e > -ã face sã facã -e > -ã
vedem sã vedem -em = -em facem sã facem -em = -em
vedeþi sã vedeþi -eþi = -eþi faceþi sã faceþi -eþi = -eþi
vãd sã vadã – > -ã fac sã facã – > -ã
a veni a citi
vin sã vin – = – citesc sã citesc -esc = -esc
vii sã vii -i = -i citeºti sã citeºti -eºti = -eºti
vine sã vinã -e > -ã citeºte sã citeascã -eºte > -eascã
venim sã venim -im = -im citim sã citim -im = -im
veniþi sã veniþi -iþi = -iþi citiþi sã citiþi -iþi = -iþi
vin sã vinã – > -ã citesc sã citeascã -esc > -eascã
Model: – Vrei sã mergi la bibliotecã?

– Da, vreau sã merg la bibliotecã.
Vreþi sã învingeþi în meciul acesta? Vreþi sã practicaþi sportul? Vreþi sã parcurgeþi distanþa
aceasta în douã zile? Vrei sã citeºti sau sã scrii? Vreþi sã locuiþi la oraº sau la þarã? Vreþi sã
cumpãraþi televizorul acesta? Vreþi sã vorbiþi româneºte sau ruseºte?
Model: El vrea… (a merge) cu voi. Vrea sã meargã cu voi.
El vrea… a participa la competiþiile acestea.

a studia la Universitatea de Stat.
a pleca în concediu la mare.
a deveni medic.

a vrea El poate… a rãspunde la toate întrebãrile.

a putea a învinge în meciul acesta.
a începe + sã ... a examina situaþia.
a trebui a trece pe la voi mâine.
a dori Ei încep… a juca fotbal pe stadion.
a studia limba românã.
8. Transformaþi propoziþiile în corespundere cu modelele prezentate.
Model: – Voi ascultaþi muzicã? (a vrea)

Voi
– Voi vreþi sã ascultaþi muzicã?
Voi
Noi lucrãm. (a trebui) Plec la mare. (a vrea) Merg acolo mâine. (a trebui) Unde mergeþi?
(a vrea) Radu studiazã istoria? (a începe) Prietenul meu face sport. (a dori) Noi jucãm
fotbal pe stadion. (a vrea) Expediez un colet. (a dori) Citesc un roman istoric. (a vrea)
Model: – Trebuie sã scriu un referat.

Trebuie
– Noi de asemenea trebuie sã scriem un referat.
Trebuie sã scriu o scrisoare. Trebuie sã lucrez astãzi. Trebuie sã citesc cartea aceasta.
Trebuie sã citesc ziare în limba românã în fiecare zi. Trebuie sã cumpãr niºte reviste.
Trebuie sã particip la o conferinþã. Trebuie sã câºtig partida aceasta.
9. Transformaþi propoziþiile în corespundere cu modelul prezentat.
Model: – Nu înþeleg ce vrea sã spunã.

– Nici eu nu înþeleg ce vrea sã spunã.
Nu ºtiu unde vrea sã meargã. Nu înþeleg ce vrea sã facã. Nu ºtiu cine trebuie sã vinã. Nu
ºtiu cine poate sã facã asta. Nu înþeleg de ce trebuie sã mergem noi acolo.
el, a vrea, a cumpãra, o maºinã ei, a vrea, a rãmâne, aici
noi, a vrea, a merge, la mare ei, a vrea, a merge, la munte
iar
noi, a vrea, a juca, fotbal ea, a vrea, a cumpãra, un apartament
noi, a vrea, a merge, acasã ei, a vrea, a juca, tenis
Verbele a fi ºi a avea la conjunctiv prezent
a fi a avea
eu sã fiu noi sã fim eu sã am noi sã avem
tu sã fii voi sã fiþi tu sã ai voi sã aveþi
el, ea sã fie ei, ele sã fie el, ea sã aibã ei, ele sã aibã

Vreau … a fi cu voi.
a avea mulþi bani.
Tu trebuie … a fi acasã la ora 9.
a avea timp pentru aceasta.
El poate … a fi acum acasã.
a avea dreptate.

Verbele a da, a lua ºi a sta la conjunctiv prezent
a da a lua a sta
sã dau sã dãm sã iau sã luãm sã stau sã stãm
sã dai sã daþi sã iei sã luaþi sã stai sã staþi
sã dea sã dea sã ia sã ia sã stea sã stea

Pot sã iau pixul tãu? Cui vrei sã dai cãrþile acestea? Cui trebuie sã dãm banii? Ce vrei sã
iei: apã sau bere? Câte pâini vreþi sã luaþi? Vrei sã stai aici? Putem sã luãm copiii cu noi?
De ce vreþi sã staþi aici? Cât trebuie sã stãm acolo?
a ºti
a începe + sã...
a reuºi

– Mihai, ce vrei sã devii? – Ce vreþi sã luaþi?
– Vreau sã devin medic. – Un kilogram de zahãr ºi un pachet de ceai.
– Dar ce vrea sã devinã fratele tãu? – Poftim.
– El vrea sã devinã sportiv. – Cât trebuie sã plãtesc?
– Zece lei.
Model: Promite… A veni la timp. Promite sã vinã la timp

timp..
ªtiu … a juca ºah foarte bine.

Încerc … a scrie o piesã de teatru.
a afla unde este muzeul acesta.
El preferã … a rãmâne duminica acasã. a ºti
a alerga în fiecare zi câte o orã pe stadion. a încerca + sã ...
a înþelege problema aceasta dificilã. a reuºi
Ei cautã … a face ceva pentru prietenul lor.

El acceptã… a spune adevãrul.
a cumpãra cartea aceasta.
Voi promiteþi … a rãmâne cu noi.
a restitui cãrþile la bibliotecã.
Model: E uºor sã... E uºor sã înveþi o limbã strãinã.
sã ºtie
El, ea sã scrie
E uºor sã… a conduce automobilul. Ei, ele sã restituie
a afla despre el. sã întârzie
a pleca în excursie. sã taie
Nu e uºor sã… a gãsi un prieten bun.
a scrie o carte interesantã.
a construi o casã nouã.

E greu sã… a învãþa la Universitatea de Medicinã.

a învinge într-o competiþie sportivã internaþionalã.
a susþine un examen la fizicã.
E uºor sã ajungi sportiv? E uºor sã înveþi limba englezã? E uºor sã
lucrezi la computer? E greu sã verifici datele acestea? E greu sã urci pe
un munte înalt? E greu sã munceºti la uzinã?
Sã mergem acasã pe jos. Hai sã mergem la un film. Haideþi sã mergem la ei.
17. Puneþi verbele din paranteze la conjunctiv prezent.

(a vedea) mai întâi oraºul. (a urca) în maºinã. (a sta) aici. (a cãuta) o cafenea. Hai (a
coborî) la staþia aceasta. Hai (a juca) o partidã de ºah. Hai (a face) o plimbare. Hai (a intra)
în magazinul acesta. Hai repede, (a ajunge) la timp! (a merge) la el acasã.
18. Puneþi verbele din paranteze la conjunctiv prezent forma negativã.
Model: (a nu sta
sta)) mult timp acolo. Sã nu sta
staþþ i mult timp acolo.
(a nu întârzia) la cursuri. (a nu citi) în pat. Vã rog (a nu pleca) acasã. (a nu vorbi) la

masã. (a nu alerga) pe coridoare. (a nu bea) apã din frigider.
19. Alcãtuiþi dialoguri dupã modelul de mai jos.
Model: – Unde mergi?

– Merg la magazinul central.
– FFoarte
oarte bine. Sã mergem împreunã.
– Ce cauþi? – Caut umbrela mea. – Ce faci? – Scriu un articol. – Ce faceþi? – Cântãm o

romanþã. – Cu ce vã ocupaþi? – Jucãm fotbal.

– Ce sport practici? fotbalul, tenisul
– Eu practic voleiul. boxul, alpinismul
– Dar voi?
– Noi practicãm atletismul.
– Eu ºtiu cã în oraº este un muzeu istoric. Nu ºtiþi stadionul,
unde este muzeul acesta? cinematograful,
– Nu, nu ºtiu. circul, biblioteca,
– Sã întrebãm pe cineva unde este muzeul acesta. hotelul
21. Citiþi dialogurile pe roluri. Gãsiþi verbele la conjunctiv.

– Ce vreme frumoasã! Hai sã mergem la plimbare.
– Hai, dar unde sã mergem?
– Sã mergem în parc.
– Bine. Sã mergem.

– Hai sã mergem la un film.

– Nu pot. E târziu. Mã aºteaptã acasã pãrinþii.
– La revedere. Pe mâine.
– Vrei sã mergem la stadion?
– Ce sã facem acolo?
– Sã vedem competiþiile atleþilor.
– Nu-mi place.
– Atunci sã vedem rubrica sporturilor din ziare. Aºa: un meci de
fotbal, un concurs de atletism, niºte competiþii de volei.
– Sã mergem la competiþiile de volei.
– Bine. Sã mergem.
22. Citiþi dialogul ºi alcãtuiþi, pe baza desenului din dreapta, dialoguri

similare.
– Ce vrei sã cumperi?
– Vreau sã cumpãr un pix.
– Iatã un pix frumos. Costã ºapte lei.
– Este prea scump. Am puþini bani.
– Atunci poþi sã cumperi pixul mic. Costã numai un leu. Nu este
scump.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum exprimãm necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni

Trebuie sã plec acasã. Vreau sã plec acasã. Pot sã lucrez la calculator.
E necesar sã trimit o telegramã. Doresc sã vorbesc cu el.
23. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele ºi îmbinãrile de mai jos.
Model: A plãti zece lei. Trebuie sã plãtesc zece lei.

Trebuie sã plãteºti zece lei.
Trebuie sã plãteascã zece lei.
A face gimnasticã. A parcurge distanþa aceasta în trei ore. A reuºi la tren. A expedia
scrisoarea. A restitui toþi banii. A pãstra carnea în frigider. A munci mai mult.
Model: A coborî aici. Vrea sã coboare aici. Vor sã coboare aici.
A locui la oraº. A cumpãra o revistã. A construi o casã. A ieºi afarã. A veni la voi. A
deveni medic. A mânca o ciorbã. A face o propunere.
Model: A desena un tigru. Pot sã desenez un tigru.

Poate sã deseneze un tigru.
A vorbi ruseºte. A veni devreme acasã. A susþine toate examenele.

A merge în excursie cu ei. A participa la competiþii sportive.

Cum invitãm pe cineva undeva. Cum acceptãm, cum refuzãm o invitaþie

Vrei sã … Nu vrei sã … Mulþumesc. Cu plãcere.
Vreþi sã … Nu vreþi sã … Mulþumesc. Cu pãrere de rãu, nu pot.
24. Alcãtuiþi dialoguri urmând modelele prezentate.
Model: – Sâmbãtã vrem sã plecãm la mare. Nu vrei sã mergi cu noi?

– Mulþumesc. Cu plãcere.
Peste douã zile vrem sã plecãm la bunici la þarã. Mâine vrem sã plecãm la circ. Duminicã
vrem sã plecãm la munte.
Model: – Mergeþi la magazin?

– Da. Nu vrei sã mergi cu noi?
– Cu plãcere.
Mergeþi la bibliotecã? Mergeþi la expoziþie? Mergeþi la ºcoalã? Mergeþi la meciul de fotbal?
Invitaþi-l pe colegul dumneavoastrã la teatru, la concert, la circ, la restaurant.

Vreþi sã mergeþi la muzeul de istorie? Nu vreþi sã mergeþi la concert? Nu vrei sã mergi la un film?
Mulþumesc. Cu plãcere. Mulþumesc, dar nu pot. Regret, dar nu pot. Cu pãrere de rãu, n-am timp.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
Sportul în viaþa oamenilor

Milioane de oameni din diferite þãri fac sport. Vara ºi iarna, toamna ºi primãvara. Tineri ºi
bãtrâni, bãrbaþi ºi femei. Sunt oameni care practicã sporturile de varã ºi oameni care practicã
sporturile de iarnã.
Sporturile pe care le practicã oamenii sunt diferite. Sunt sporturi individuale ºi sporturi
de echipã. Sunt sporturi care nu prezintã nici un pericol pentru viaþa sportivilor. Sunt însã
sporturi riscante pentru sãnãtate ºi pentru viaþa omului, de exemplu, paraºutismul, alpinismul.
Cauzele pentru care oamenii fac sport, de asemenea, sunt diferite. Sunt oameni care fac
sport pentru ca sã batã recordurile vechi ºi ca sã stabileascã recorduri noi. Aceºtia sunt
sportivii de profesie, oamenii care se antreneazã sistematic ca sã participe la diferite competiþii
sportive: naþionale ºi internaþionale. Sportivii care înving la aceste competiþii câºtigã medalii
ºi diferite premii. Fiecare sportiv vrea sã alerge cât mai repede, sã sarã cât mai sus, sã arunce
cât mai departe mingea, sã joace cât mai bine baschet, fotbal, volei. Fiecare vrea sã fie
primul. Nimeni nu vrea sã fie ultimul.
În fiecare þarã de pe glob sunt sporturi preferate sau sporturi naþionale. Dar sunt ºi oameni
pentru care sportul este un mijloc de întãrire a sãnãtãþii. Importanþa sportului pentru
pãstrarea sãnãtãþii este foarte mare. Sunt multe cazuri când oameni foarte bolnavi devin
sãnãtoºi datoritã sportului.
cât mai repede – как можно быстрее

mijloc de întãrire a sãnãtãþii – cредство укрепления здоровья


Ce fel de sporturi practicã oamenii?
Cum sunt sporturile pe care le practicã oamenii?
Care sunt sporturile riscante pentru viaþa omului?
Pentru ce fac sport oamenii?
Ce vrea fiecare sportiv?
Temã pentru discuþie.
Spuneþi ce vreþi sã faceþi în timpul liber.
Sãnãtatea e cea mai bunã avuþie.
Generalizãm

Trebuie sã citesc cartea aceasta. Vreau sã vãd meciul de fotbal.
Vreau sã vorbesc cu tine. Vreau sã plec.
Pot sã rãspund la toate întrebãrile. Trebuie sã lucrãm.
Vrei sã mergi la un meci de fotbal? Mergem sã vedem munþii.
Nu vrei sã facem o plimbare? Copiii învaþã sã cânte.
E necesar sã faci dimineaþa E timpul sã plecãm.
gimnasticã. Sã mergem acasã pe jos.
Doresc sã înving la competiþii. Sã mai încercãm o datã.
Hai sã fim prieteni.
Hai sã facem ceva.
Pot sã merg cu voi?
Pot sã vã întreb ceva?
Unde poate sã fie?
Te rog sã aºtepþi un pic.

172 O ZI DE NAªTERE LECÞIA 24
O ZI DE NAªTERE
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a coace argint omagiat drag

a dansa aur parfum
a dura cercel portmoneu
a felicita dans prilej
a fi nesigur dar pudrierã
a fi sigur fericire rimel
a se indigna
geantã ruj
a împlini
inel sãrbãtoare
a se întâlni
lumânare trusã de bãrbierit
a se întâmpla
a se mira ochelari zi de naºtere
a sãrbãtori
a ura
a zâmbi
a zice
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Conjunctivul prezent al verbelor pronominale

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum contrazicem pe cineva

Cum ne exprimãm siguranþa sau nesiguranþa
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 24 O ZI DE NAªTERE 173
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Formaþi îmbinãri
a cumpãra pâine
a coace daruri
a dansa fericire
a ura 35 de ani
a împlini vals
Dan cumpãrã un portmoneu pentru.....................
Dana cumpãrã un ruj pentru ..........................
Tata aduce o trusã de bãrbierit pentru........................
Bunica pregãteºte un tort pentru..............................................
Toþi aduc flori pentru.................................................................
Model: Dispoziþie bunã
Eveniment ……………… Geantã………………….

Dans……………………… Parfum…………………
Model: A se înþelege cu copiii.
A se întâlni cu……….. A se indigna de………

A se mira de ………… A felicita pe …………
4. Care cuvinte din vocabular denumesc daruri?
5. Ce dãruiþi unui bãrbat la ziua lui de naºtere. Dar unei femei?
a felicita cu ocazia zilei de naºtere zi de naºtere dispoziþie bunã

a felicita cu prilejul sãrbãtorii trusã de bãrbierit eveniment important
a dãrui un ceas portmoneu de piele
a ura succese cercei de aur
cercei de argint
Modificãm
6. Puneþi verbele din paranteze la prezent.

Dana (a se înþelege) bine cu pãrinþii. Ea (a zice) cã (a merge) la magazin cu fratele sãu.
Ei (a pregãti) o surprizã pentru bunica lor. Pãrinþii (a nu se mira) de surprizã, fiindcã ei (a
ºti) bine ce eveniment (a se apropia).

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Mâine sãrbãtorim?
– Da? Ce sãrbãtorim?
– De ce te miri, nu ºtii cã e ziua de naºtere a bunicii?
– ªtiu, dar vreau sã nu afle nimeni.
– Bine, hai sã ne înþelegem ce trebuie sã pregãtim.
– Vrei sã ne ducem la magazin sã vedem ce putem cumpãra?
– Trebuie sã ne pregãtim serios de evenimentul acesta.
Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ
mã eu trebuie sã mã pregãtesc sã mã spãl sã mã întorc sã mã indignez

te tu trebuie sã te pregãteºti sã te speli sã te întorci sã te indignezi
sã s e + verb el, ea trebuie sã se pregãteascã sã se spele sã se întoarcã sã se indigneze
ne noi trebuie sã ne pregãtim sã ne spãlãm sã ne întoarcem sã ne indignãm
vã voi trebuie sã vã pregãtiþi sã vã spãlaþi sã vã întoarceþi sã vã indignaþi
se ei, ele trebuie sã se pregãteascã sã se spele sã se întoarcã sã se indigneze
Aplicãm
7. Completaþi spaþiile libere.
Model: Eu trebuie sã ..... pregãtesc de sãrbãtoare.

Eu trebuie sã mã pregãtesc de sãrbãtoare.
Tu vrei sã .... duci la bunica la ziua ei de naºtere.

El ºtie sã ... grãbeascã pentru cã trebuie sã .... întâlneascã cu sora ca sã ... ducã la magazinul central.
Noi putem sã ... ocupãm din timp de pregãtirile de sãrbãtoare ca sã ... odihnim în ziua de sãrbãtoare.
Dvs. vreþi sã ... plimbaþi prin parc? Ei vor sã ... înþeleagã ce sã cumpere de la magazin.
8. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãri.
Tu vrei sã te duci în România la Bucureºti?
Vreþi sã vã odihniþi la munte?
Doriþi sã vã întâlniþi cu cineva?
Poþi sã te întâlneºti des cu pãrinþii?
eu a se întâlni cu prietenii
tu a vrea a se apropia de staþie
el, ea a dori sã a se înscrie la cursuri
noi a putea a se bãrbieri dimineaþa
voi a trebui a se ocupa de copii
ei, ele a se uita la fim
10.Transformaþi.
Dvs. vã bãrbieriþi în fiecare dimineaþã? (a putea) Vã pregãtiþi de lecþii ?(a începe). Te duci la
serviciu în fiecare zi (a trebui)? Sora mea se indigneazã dacã aflã despre aceasta (a putea).
Bunica se odihneºte la þarã (a dori). Toþi studenþii se întorc acasã în iulie (a putea).

Observaþi diferenþa
Indicativ prezent Conjunctiv prezent Indicativ prezent Conjunctiv prezent

eu mã odihnesc sã mã odihnesc eu mã antrenez sã mã antrenez
tu te odihneºti sã te odihneºti tu te antrenezi sã te antrenezi
el, ea se odihneºte sã se odihneascã el, ea se antreneazã sã se antreneze
noi ne odihnim sã ne odihnim noi ne antrenãm sã ne antrenãm
voi vã odihniþi sã vã odihniþi voi vã antrenaþi sã vã antrenaþi
ei, ele se odihnesc sã se odihneascã ei, ele se antreneazã sã se antreneze
11. Completaþi.
Când doresc sã mã odihnesc, mã odihnesc. Nu vreau sã mã indignez ºi nu...........(a se indigna)
Când doreºti sã te odihneºti, .................. Nu doresc sã mã supãr ºi nu ..........(a se supãra)
Când doreºte sã se odihneascã, ................ Nu trebuie sã mã pregãtesc ºi nu ....(a se pregãti)
Dacã dorim sã ne odihnim,..................... Nu pot sã mã duc ºi nu .................(a se duce)
Dacã doriþi sã vã odihniþi,..................... Nu mi-e frig ºi nu vreau sã ..............(a se îmbrãca)
Dacã doresc sã se odihneascã,................... Nu mi-e foame ºi nu vreau sã ..........(a mânca)
Nu mi-e sete ºi nu vreau sã .............(a bea)
Model: De ce sã (a se indigna) De ce sã mã indignez?
De ce sã (a se întâlni)? ............................................
De ce sã (a se duce)? ..............................................
De ce sã (a se mira)? ...............................................
Model: Hai sã (a se duce) Hai sã ne ducem

Haideþi sa ne ducem
Hai sã (a se înþelege) .........................................

Hai sã (a nu se contrazice) .........................................
Hai sã (a se întâlni) ...................................................
Hai sã (a se plimba) ...................................................
13. Puneþi la conjunctiv.
Model: Sã (a se spãla) pe faþã Sã te speli pe faþã. Sã vã spãlaþi pe faþã.
Sã (a se scula) devreme. ........................................

Sã (a se grãbi) la serviciu. ............................................
Sã (a se întoarce ) repede. ..........................................
Sã (a se culca) la timp. ...............................................
Sã (a se duce) la magazin. ...............................................
Conjunctivul verbelor pronominale în dativ
îmi eu vreau sã-mi amintesc sã-mi imaginez sã-mi revin

îþi tu vrei sã-þi aminteºti sã-þi imaginezi sã-þi revii
sã î º i + verb el, ea vrea sã-ºi aminteascã sã-ºi imagineze sã-ºi revinã
ne noi vrem sã ne amintim sã ne imaginãm sã ne revenim
vã voi vreþi sã vã amintiþi sã vã imaginaþi sã vã reveniþi
îºi ei, ele vor sã-ºi aminteascã sã-ºi imagineze sã-ºi revinã

Aplicãm
– Dragã sorã, îþi aminteºti cã poimâine este ziua de naºtere a bunicii?
– Desigur, îmi amintesc.
– Trebuie sã ne pregãtim de sãrbãtoare.
– Da, e necesar sã ne hotãrâm ce facem, cum organizãm.
– Eu vreau sã ne ducem în vizitã la ea.
– ªi eu vreau.
– Vreau sã fac un tort mare ºi gustos.
– Eu mã duc la magazin. Ce trebuie sã cumpãr pentru tort?
– Stai sã-mi amintesc ............................................
– Trebuie (a se întâlni) cu mama ºi cu tata.
– De ce?
– Trebuie (a se duce) în vizitã la bunica.
– Hai (a se înþelege) unde (a se întâlni).
– Hai (a se întâlni) la ªtefan cel Mare. Bine ?
– Bine. Sunt de acord.
eu
tu a dori a-ºi imagina o cãlãtorie
el, ea a putea sã a-ºi reveni dupã boalã
noi a trebui a-ºi da seama de
voi a vrea a-ºi aminti o istorie
ei, ele
17. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginilor.
Ce face bunica? Cine este doamna? Cine sunt persoanele?

Cu cine este ea? Ce face ea? Ce face bãiatul?
Ce dispoziþie Pentru cine sunt florile? Ce-i dã el doamnei?
are bunica?
Unde este ea?
18. Rãspundeþi.
Cine este doamna? Cine este el? El este sãrbãtoritul?

Câþi ani împlineºte ea? Câþi ani împlineºte? Ce are el în faþã?

Cine îi pregãteºte tortul? Unde este el? Despre ce îºi aminteºte el?
Câte lumânãri are? Ce putem dãrui unui domn? Cine îi aduce daruri?
Ce îi putem dãrui unei doamne ?
Care tort este mai mare? Care sunt ingredientele tortului?

Al cui tort este mai gustos? Cum pregãtim un tort?
Ce este pe tort? Cum sãrbãtoriþi dvs. ziua de naºtere?
Când pregãtim un tort? Ce mâncãruri pregãtiþi pentru ziua de naºtere?
Când sãrbãtoriþi ziua dvs. de naºtere?
19. Priviþi imaginea ºi rãspundeþi la întrebãri.
Cine sunt ei?
Cine îºi sãrbãtoreºte ziua de naºtere?
Ce au ei în pahare?
Ce mai este pe masã?
Ce îi doresc prietenii?
Alcãtuim
20. Alcãtuiþi o felicitare adresatã unui prieten (pãrinte, sorã sau frate).
Dragã prietene,
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
te felicitãm
cu ocazia zilei
Cum contrazicem pe cineva de naºtere.
Îþi urãm multã
Structuri sãnãtate, fericire,
succes.
Eu nu sunt de acord.
Nu, nu este aºa.
În nici un caz.
Utilizãm
– Eu doresc sã mergem sã cumpãrãm o trusã – Sunteþi de acord sã lucraþi sâmbãtã?

de bãrbierit. – În nici un caz
caz.
– Nu sunt de acord. – De ce?
– De ce
ce? El deja are? – Pentru cã trebuie sã ne odihnim.
– Ba nu, el n-are trusã de bãrbierit.
– Bine, atunci sã-i cumpãrãm o trusã.
Alcãtuim
– Ei vor sã plece acasã.
– În nici un caz. Trebuie sã terminãm lucrul.
– Poate venim sâmbãtã?
– Nu sunt de acord, sâmbãtã e zi de odihnã.

Cum ne exprimãm siguranþa sau nesiguranþa

Structuri
– Eºti sigur / sigurã?

– Da, sunt sigur / sigurã. Nu, nu sunt sigur / sigurã
– Ai siguranþa cã .........? N-am siguranþa cã ...
– Da, am siguranþa cã totul este bine.
Utilizãm
– Eu cred cã reuºim sã ne pregãtim de sãrbãtoare.

– Eºti sigur?
– Da, sunt sigur.
– De ce eºti sigur?
– Pentru cã avem tot ce trebuie.
22. Continuaþi dialogul:
– Eºti sigur cã trebuie sã cumperi parfum pentru bunica ta?
– Da, pentru cã bunica n-are parfum.
– Poate cumperi ºi un rimel?
– .....................................................................................
– Ai siguranþa cã oaspeþii vin la ora exactã?
– ....................................................................................
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
Ziua de naºtere a bunicii

E 22 decembrie. Azi bunica lui Dan sãrbãtoreºte ziua sa de naºtere. Bunica împlineºte azi 55 de
ani. Nepoþii merg la magazin sã cumpere cadou bunicii. La început se contrazic puþin:
– Eu zic sã cumpãrãm bunicii o geantã, spune Dan.
– Eu nu sunt de acord. Bunica are deja o geantã bunã, spune Aneta.
– Atunci sã cumpãrãm un parfum.
– Bine. Dar hai sã mai cumpãrãm un ruj ºi o pudrierã.
Azi vin oaspeþii. Ei au o dispoziþie bunã, pentru cã sãrbãtoresc împreunã ziua de naºtere a
bunicii. Este o mare sãrbãtoare în familia Vasilescu.
23. Rãspundeþi la întrebãri în baza textului:
Ce datã este ?
Cine îºi sãrbãtoreºte ziua de naºtere?
Cine este Dan ºi Aneta?
Cine are oaspeþi?
Cine împlineºte 55 de ani?
Ce fac nepoþii?
De ce se contrazic ei?
Ce au hotãrât ei sã cumpere?
Joc de rol
Sunteþi la ziua de naºtere a colegului. Descrieþi situaþia.

Frumuseþea la om e ca floarea la pom.
Generalizãm

Eu nu sunt de acord cu propunerea asta. Vreau sã mã înþeleg cu copiii.
Am siguranþa cã acasã totul e bine. Tu vrei sã te întâlneºti cu colegul.
Nu sunt sigur cã reuºim sã facem lucrul Ei vor sã se odihneascã.
acesta. Eu încep sã mã pregãtesc de sãrbãtoare.
În nici un caz nu accept propunerea ta. Tu trebuie sã te pregãteºti de vizitã.
Încerc sã-mi amintesc evenimentul.

180 UN AJUTOR LA TIMP LECÞIA 25
UN AJUTOR LA TIMP
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a se adresa boalã acut

a consulta clipã grav
a conta comportament
a depãºi curãþenie
a se descurca dificultate deloc
a fi nevoie de duratã doar
a indica durere
a se îmbolnãvi efort
a se îngrãºa farmacie
a prescrie febrã
a salva fracturã
a scãpa indicaþie
a se sprijini luxaþie
a þine cont de pacient
a þine seama de pansament
a se vindeca tensiune
tratament
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm mirare a

mirarea
Cum ne cerem scuze
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 25 UN AJUTOR LA TIMP 181
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Completaþi propoziþiile folosind cuvintele din dreapta.

Pacientul .......... medicul. a þine cont de
Te ...................... piciorul a durea
El ........................ cu succes. a salva
Noi ...................... oameni. a sprijini
Voi ...................... organizaþia copiilor. a consulta
Ei ........................ problemele noastre. a se descurca
3. Formaþi îmbinãri de cuvinte. Alcãtuiþi cu ele propoziþii.
a se indigna (de) pacient
a se mira (de) tratament
a fi sigur (de) succes
a conta (pe) coleg
a indica fericire
a zâmbi (de) rãspuns
a felicita întrebare
fracturã gravã a conta pe cineva (ceva)

tratament scump a se adresa la medic
boalã acutã a se descurca bine
indicaþia medicului a se îmbolnãvi de gripã
a scãpa de probleme
Modificãm
Model: Tratamentul este scump.

Tratamentul
boalã ieftin
durere bun
farmacie a fi aproape
fracturã grav
comportament mare
tratament acut

5. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile date.

a se adresa dupã ajutor a se îmbolnãvi de hepatitã
a conta pe un prieten a prescrie o reþetã
a depãºi o situaþie de conflict a scãpa de boalã
a indica un lucru
Alcãtuim
6. Puneþi întrebãri la urmãtoarele cuvinte evidenþiate.

Bolnavul trebuie sã consulte medicul.
Omul se poate îngrãºa de multã mâncare.
Tu te vindeci repede de boalã.
Ea are o durere acutã.
Copilul are febrã.
Ea nu trebuie sã facã efort.
– Tu trebuie sã consulþi medicul.
– De ce?
– Vãd cã ai febrã ºi cred cã te simþi rãu.
.......................................................
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Vrei sã te ajut? – Te rog sã mã vindeci repede.
– Nu-i nevoie. Mã descurc singur. – Trebuie sã ei medicamente la timp.
– Dar eºti în dificultate. Trebuie sã – Vreau sã mã scapi de durere acum.
te ajute cineva. – Puþinã rãbdare..
– Situaþia nu este gravã.
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la conjunctiv prezent
mã
verb + sã +
te
-l pronume personal
El (nu) trebuie sã o ajute în acuzativ + verb
ne
vã
-i
le
Aplicãm
8. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ.
Model: El ºtie cum sã ............ salveze.(

............salveze.( eu)
salveze.(eu)
El ºtie cum sã mã salveze.

Eu vreau sã .............. sprijin la nevoie. (tu el)

tu) Noi dorim sã .................. ajutãm la timp. (el)
tu
ea) Ei trebuie sã ................ înþeleagã corect. (voi
Colegul vrea sã............... felicite. (ea) voi
voi) Tu
ei
poþi sã ................. contrazici. (ei ele)
ei) Tu doreºti sã ................. recomanzi pentru concurs. (ele)
9. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãrile de mai jos.
Vrei sã-l ajuþi? Vrea sã le felicite? Vrea sã vã contrazicã? Doriþi sã-i ajutaþi astãzi?
Puteþi sã le ºtiþi pe toate? Poate sã te vindece? Vrea s-o învingã în competiþie?
10. Înlocuiþi.
Model: Trebuie sã scriu exerciþiul acesta.

Trebuie sã-l scriu. Nu trebuie sã-l scriu.
Eu vreau sã studiez istoria þãrii

þãrii. Eu vreau sã ............ studiez.
Tu vrei sã înveþi jocul acesta
acesta. Tu vrei sã ............. înveþi.
El trebuie sã înþeleagã glumele mele
mele. El trebuie sã ........... înþeleagã.
Ea trebuie sã arunce pantofii aceºtia
aceºtia. Ea trebuie sã ............. arunce.
Ei doresc sã ºtie tema nouã
nouã. Ei doresc sã ...............ºtie.
Ele pot sã practice sporturile de iarnã
iarnã. Ele pot sã ........... practice.
eu a dori mã a sprijini
tu a vrea te a vindeca
el a ºti -l a depãºi
ea a trebui sã -o a înþelege
noi a putea ne a întâlni
voi vã a învinge
ei -i a prinde
ele le a apãra
12. Puneþi verbele la conjunctiv prezent.
Model: Mã întreabã. Vrea sã mã întrebe.
Mã susþine moral. Te aºteaptã lângã magazin. Îl admirã pentru înþelegere. O anunþã din
timp. Ne primeºte altfel. Vã ajutã întotdeauna. Le invitã la concurs.

– Îmi place sã te ascult cum vorbeºti. – E bine sã te ajute prietenul?
– De ce? – Cred cã da. Dar nu întotdeauna.
– Vorba ta e plãcutã ºi liniºtitã.. – De ce?
– Prefer sã mã descurc singur.
14. Continuaþi propoziþiile, folosind formele pronumelui personal în acuzativ.
Doar eu ºtiu cum sã............................................... a gãsi (el)
Doar tu încerci sã ......................................................... a crede (ea)
Doar el nu vrea sã .................................................... a ajuta (noi)
Doar ea doreºte sã ........................................................... a anunþa (voi)
Doar noi acceptãm sã ................................................. a aºtepta (ei)
Doar ei promit sã ......................................................... a chema (ele)
Ne place sã .......................................................... a lãuda (voi)
Le place sã .......................................................... a certa (eu)

Observãm
– Vreau sã-þi spun ceva. – Vã rog sãã le spuneþi sã vinã la staþie.

– Ce? – Dar nu putem.
– Vreau sã-þi comunic cã nu mai sunt bolnav. – Atunci trebuie sã le telefonaþi.
– Foarte bine. Sã mergem la plimbare. – Bine. Le telefonez desearã.
Pronumele personale în dativ cu verbe la conjunctiv prezent
-mi
-þi verb +sã +
El (nu) vrea sã -i spunã pronume personal
ne în dativ + verb
vã
le
15. Completaþi spaþiile libere.
Model: Medicul (nu) vrea sã ...........prescrie o reþetã. (tu)

Medicul (nu) vrea sã-þi prescrie o reþetã.
Studentul vrea sã ... adreseze o întrebare. (el ) Copilul trebuie sã ... spunã tot adevãrul. (noi)
Medicul trebuie sã ... indice tratamentul. (voi) Profesorul trebuie sã ... comunice rezultatul. (ei)
16. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãri.

Trebuie sã le dãruieºti flori? Poþi sã ne promiþi cã vii? Puteþi sã-i aduceþi manualul acesta? Vreþi
sã-mi scrieþi o reþetã? Puteþi sã ne daþi o invitaþie? Poate sã ne împrumute maºina?

Model: Noi trebuie sã vã adresãm o întrebare.
Dar ei? ªi ei trebuie sã vã adreseze o întrebare.
Eu vreau sã-þi comunic o noutate. Dar el? .........................................

Noi vrem sã le expediem o telegramã. Dar tu? ....................................
Tu doreºti sã ne oferi o invitaþie la concert. Dar voi? .................................
El doreºte sã vã povesteascã romanul acesta. Dar ei? ................................
Voi puteþi sã-mi prezentaþi colegul acesta. Dar ea? ...................................
Ei pot sã-mi trimitã un cadou de ziua de naºtere. Dar voi? ............................
18. Utilizaþi formele pronumelui personal în dativ.

Prietenul nu reuºeºte sã (eu) ................. cumpere cartea aceasta.
Colegii vin sã (el) ............... aducã un bilet la teatru.
Veriºorul tãu ºtie cum sã (noi) ............. prezinte programul serii.
Îþi place sã (ele) ......................rãspunzi la întrebãri.
Îi place sã (ea) ........................ interpreteze o melodie.
Studenþii nu vor sã (voi) ............... promitã multe.
Voi mergeþi sã (ei) ................... expediaþi un colet.

19. Puneþi verbele la conjunctiv prezent.
Model: Îmi dã un pix. Vrea sã-mi dea un pix.
Îmi aratã o clãdire. Îþi comunicã rezultatul. Îi oferã flori. Ne indicã o carte. Vã promite o surprizã.
Le trimite o revistã.

– Îmi place sã-i arãt oraºul. – E bine sã vã acorde multã atenþie?
– De ce? – Cred cã da. Dar nu întotdeauna.
– Pentru cã eu cunosc bine oraºul – De ce?
ºi îi pot da multã informaþie. – Prefer sã mã descurc singur.
21. Rãspundeþi la întrebãri
Sã vã rãspund la toate întrebãrile? Sã-þi recomandãm un specialist bun? Sã-i prezentaþi contractul
astãzi? Sã ne aducã manualele acestea? Sã vã dea invitaþiile acum? Sã le comunic ora plecãrii?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Structuri
Cum ne exprimãm mirarea Cum ne cerem scuze
Nu mai spune! Vai! Mã scuzaþi? Îmi cer scuze.
Utilizãm

– ªtii cã vine unchiul Andrei la noi?
– Nu mai spune!
– ªtii cã la varã plecãm în Crimeea?

– Nu mai spune
spune!
– Dar ºtii cu cine plecãm? Cu prietenii noºtri din Ucraina.
– Vai, ce surprizã plãcutã!
Vai,
– Îmi cer scuze pentru intârziere.

– Nu-i nimic, totul e în regulã.
– Mã scuzaþi
scuzaþi. Mã simt vinovat.
– Nu face nimic, e-n ordine.
Alcãtuim

– ªtii cã rezultatele de la examen sunt foarte bune?
– Nu mai spune!...
– Îmi cer scuze pentru întârziere.

– Nu-i nimic, totul e în regulã.

IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
Un ajutor la timp
Mihai se simte rãu. Crede cã are o luxaþie. Trebuie sã se adreseze medicului. Dar nu poate
merge. Cheamã medicul acasã. Medicul ºtie cum sã-l examineze: cu atenþie ºi rãbdare.
M. – Nu vreau sã-mi indicaþi un tratament de duratã.
D. – Bine. Te vindec acum. Punem un pansament. Nu-i dureros?
M. – Ba da, e foarte dureros.
D. – Atunci situaþia e mai gravã. Poate sã fie o fracturã.
M. – Nu cred. N-am febrã ºi durerile nu sunt acute.
D. – Sunt în dificultate. Încerc sã-þi prescriu un tratament. Iatã
reþeta. Farmacia e alãturi.
M. – Vreau sã mã vindec repede. Vreau sã mã salvaþi, sã mã
scãpaþi de durere. Trebuie sã depãºesc situaþia, sã mã descurc singur.
D. – Conteazã numai pe tine, dar trebuie sã þii cont ºi de indicaþiile
mele.
M. – Mulþumesc. Sunteþi un doctor minunat. Mã scuzaþi pentru comportamentul meu.
D. – Nu-i nimic, totul e bine. Sã nu faceþi efort.
Dupã un timp Mihai nu mai are dureri acute. Piciorul e mai bine. Nu-l mai doare aºa de tare.
Mihai þine seama de indicaþiile medicului ºi le îndeplineºte. Se descurcã singur. Conteazã doar
pe el. Nu se sprijinã pe nimeni. Depãºeºte repede situaþia. Piciorul se vindecã uºor, fãrã mare efort.
În camerã e curãþenie. Aerul este curat. Pe masã sunt cãrþi. Mihai vrea sa le ºtie pe toate.
Acum are timp sã citeascã mult.
Cum se simte Mihai? Cum îl examineazã medicul? Cum este situaþia? Ce îi prescrie
medicul? Cum vrea sã se vindece Mihai? De ce trebuie sã þinã cont Mihai? Cum se descurcã?
Cum este în camerã? Ce face Mihai?
25. Descrieþi starea lui Mihai.
26. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi dialogul „Un ajutor la timp”.
Unde nu intrã soarele, intrã medicul.
Generalizãm

– Nu mai spune
spune! El ºtie cum sã te vindece.. E uºor sã le comunice rezultatul.
– Vai, ce surprizã plãcutã! þi scrie o reþetã.
Trebuie sã-þi Nu e rãu sã vã indice
– Mã scuzaþi
scuzaþi,, am greºit. Noi dorim sã-ll ajutãm la timp. tratamentul acesta.
– Îmi cer scuze pentru com- Poate sã-ii adreseze o întrebare. Vine sã ne spunã tot adevãrul.
portamentul meu. Colegul reuºeºte sã o vadã. Tu vrei sã le recomanzi
Nu e bine sã-ii contrazici. pentru concurs.

RECAPITULARE 187

Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:
a se duce a se pieptãna a se înscrie a se odihni
eu mã duc mã pieptãn mã înscriu mã odihnesc
tu te duci te piepteni te înscrii te odihneºti
el, ea se duce se piaptãnã se înscrie se odihneºte
noi ne ducem ne pieptãnãm ne înscriem ne odihnim
voi vã duceþi vã pieptãnaþi vã înscrieþi vã odihniþi
ei, ele se duc se piaptãnã se înscriu se odihnesc
Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în dativ:
a-ºi imagina a-ºi cumpãra a-ºi aminti a-ºi reveni

eu îmi imaginez îmi cumpãr îmi amintesc îmi revin
tu îþi imaginezi îþi cumperi îþi aminteºti îþi revii
el, ea îºi imagineazã îºi cumpãrã îºi aminteºte îºi revine
noi ne imaginãm ne cumpãrãm ne amintim ne revenim
voi vã imaginaþi vã cumpãraþi vã amintiþi vã reveniþi
ei, ele îºi imagineazã îºi cumpãrã îºi amintesc îºi revin
Construcþiile verbale cu pronume personal în dativ:

Îmi este foame = Mi-e foame
Îmi este somn = Mi-e somn
Îmi este dor = Mi-e dor
Conjunctivul prezent:
a învãþa a lucra a vedea a face a veni a citi

sã învãþ sã lucrez sã vãd sã fac sã vin sã citesc
Trebuie
sã înveþi sã lucrezi sã vezi sã faci sã vii sã citeºti
E uºor
sã înveþe sã lucreze sã vadã sã facã sã vinã sã citeascã
sã învãþãm sã lucrãm sã vedem sã facem sã venim sã citim
sã învãþaþi sã lucraþi sã vedeþi sã faceþi sã veniþi sã citiþi
sã înveþe sã lucreze sã vadã sã facã sã vinã sã citeascã
Conjunctivul prezent al verbelor a fi, a avea, a da, a lua, a sta:
a fi a avea a da a lua a sta

sã fiu sã am sã dau sã iau sã stau
sã fii sã ai sã dai sã iei sã stai
sã fie sã aibã sã dea sã ia sã stea
sã fim sã avem sã dãm sã luãm sã stãm
sã fiþi sã aveþi sã daþi sã luaþi sã staþi
sã fie sã aibã sã dea sã ia sã stea

188 RECAPITULARE
Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:
a se duce a se odihni a se plimba

sã mã duc sã mã odihnesc sã mã plimb
Trebuie sã te duci sã te odihneºti sã te plimbi
E uºor sã se ducã sã se odihneascã sã se plimbe
Hai (haideþi) sã ne ducem sã ne odihnim sã ne plimbãm
sã vã duceþi sã vã odihniþi sã vã plimbaþi
sã se ducã sã se odihneascã sã se plimbe
Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronume în dativ:
a-ºi imagina a-ºi aminti a-ºi reveni

sã-mi imaginez sã-mi amintesc sã-mi revin
Trebuie sã-þi imaginezi sã-þi aminteºti sã-þi revii
E uºor sã-ºi imagineze sã-ºi aminteascã sã-ºi revinã
sã ne imaginãm sã ne amintim sã ne revenim
sã vã imaginaþi sã vã amintiþi sã vã reveniþi
sã-ºi imagineze sã-ºi aminteascã sã-ºi revinã
Formele neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ cu verbe la conjunctivul prezent:

mã
te
-l
o
El (nu) trebuie sã ne apere, susþinã
vã
-i
le
Formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ cu verbe la conjunctivul prezent:
-mi
-þi
-i
El (nu) vrea sã ne prescrie un medicament
vã rãspundã la întrebãri
le

Sã exprimaþi cauza unei acþiuni:
Deoarece am puþin timp, mã grãbesc.
Fiindcã nu învãþ, nu ºtiu.
Din cauzã cã lucrez mult, obosesc.
Pentru cã nu ºtiu limba românã, mã înscriu la cursuri.
Sã exprimaþi stãrile psihice sau fiziologice:
Mi-e bine. Mã simt bine. Mi-e uºor.

RECAPITULARE 189
Mi-e rãu. Mã simt rãu. Mi-e frig. Mi-e greu.

Îmi place. Mã încântã. Mã intereseazã. Sunt atent.
Sã exprimaþi necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni:
Trebuie sã învãþ limba românã. E necesar sã trimit o telegramã. Vreau sã plec acasã. Doresc sã
vorbesc cu el.
Pot sã lucrez la calculator.
Sã invitaþi pe cineva undeva. Sã acceptaþi sau sã refuzaþi o invitaþie:
– Vrei sã mergi cu noi la teatru?
– Mulþumesc. Cu plãcere.
– Nu vrei sã vii sâmbãtã la noi?
– Mulþumesc. Cu plãcere, dar nu pot.
Sã contraziceþi pe cineva:
Cred cã n-ai dreptate. Nu e adevãrat. Greºeºti. Nu este aºa. Copilul nu este bolnav.
Sã vã exprimaþi siguranþa sau nesiguranþa:
Sunt sigurã cã am dreptate. Nu sunt sigur cã am dreptate. Am siguranþa cã prietenii ne susþin.
Sã vã exprimaþi mirarea:
– Vai, ce surprizã plãcutã!
– Plecãm la munte.
– Nu mai spune! Ce bine!
Sã vã cereþi scuze:
Îmi cer scuze pentru întârziere. Vã rog sã mã scuzaþi. Mã simt vinovat. Cer scuze!

190 O RUGÃMINTE LECÞIA 26
O RUGÃMINTE
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a achita amendã aglomerat imediat

a amenda iarbã maro încoace
a se aºeza ieºire încolo
a cãlãtori indicator rutier o datã
a cãlca intrare
a cântãri Poftim!
ordine
a deschide
a fugi paginã
a fuma pieton
a încãlca regulã
a închide rugãminte
a opri staþie terminus
a plânge taxator
a porni taxã
a respecta
a se supãra
a traversa
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Modul imperativ
imperativ.. Forma afirmativã ºi forma negativã
Forma

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum cerem ceva

Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 26 O RUGÃMINTE 191
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
1. Gãsiþi în vocabular antonimele cuvintelor: a deschide, a porni.

2. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele din cele douã rânduri:
a fugi, a cãlãtori, a traversa, a amenda, a respecta;
prin þarã, strada, un cetãþean, acasã, pe colegi.
3. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile:
a cântãri salamul, a achita la timp plata pentru cãlãtorie, a opri în faþa casei, a respecta regulile
de circulaþie.
a deschide uºa a fugi spre casã

fereastra dupã ajutor
frigiderul
o carte
a închide uºa a opri trenul

fereastra o maºinã
geanta ceasul
un robinet motorul
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– De ce nu deschizi uºa? – De ce nu începeþi lucrul?
Deschide
Deschide, te rog, uºa! Începeþi
Începeþi, vã rog, lucrul fãrã mine.
– Bine, deschid. – Bine, începem.
Modul imperativ afirmativ
2 singular ((¡== 3 singular indicativ prezent)
a cânta (el) cãntã = Cântã! (tu)

a lucra (el) lucreazã = Lucreazã! (tu)
a spune (el) spune = Spune! (tu)
a citi (el) citeºte = Citeºte! (tu)
a coborî (el) coboarã = Coboarã! (tu)
a hotãrî (el) hotâreºte = Hotãrãºte! (tu)
a lua (el) ia = Ia o carte! (tu)
4. Alcãtuiþi propoziþii pe baza îmbinãrilor de mai jos.
Model: A achita taxa. Achitã taxa!
A deschide cartea la pagina zece. A închide fereastra. A traversa strada la verde. A arãta
pe hartã Franþa. A pãstra carnea la rece. A coborî la prima staþie. A cumpãra douã pixuri.
A rãsfoi cartea. A intra în casã. A lucra mai mult. A verifica cifrele. A privi ilustraþia.

Model: A intra în casã – dacã – a vrea

Intrã în casã dacã vrei.
A urca în autobuz a vrea

A desena o floare a dori
A organiza un concurs dacã a putea
A scrie un referat a ºti cum
A citi cartea aceasta a avea timp

2 singular (= ¡ 2 singular indicativ prezent)
a vedea (tu) vezi = Vezi! (tu)

a tãcea (tu) taci = Taci! (tu)
a merge (tu) mergi = Mergi! (tu)
a dormi (tu) dormi = Dormi! (tu)
6. Puneþi verbele la imperativ afirmativ.
Model: A vedea unde este el. Vezi unde este el.
A adormi. A tãcea. A fugi acasã. A merge la ºcoalã. A trece azi pe la mine. A rãmâne
la noi. A sta aici. A ieºi din salã. A trece la tablã. A vedea ce e acolo.
2 plural (= ¡ 2 plural indicativ prezent)
a cânta (voi) cântaþi = Cântaþi! (voi)

a lucra (voi) lucraþi = Lucraþi! (voi)
a vedea (voi) vedeþi = Vedeþi! (voi)
a spune (voi) spuneþi = Spuneþi! (voi)
a citi (voi) citiþi = Citiþi! (voi)
a coborî (voi) coborâþi = Coborâþi! (voi)
7. Alcãtuiþi propoziþii cu verbe la imperativ.
Model: A aºtepta o clipã. Aºteptaþi o clipã, vã rog!
A privi ilustraþia. A intra în vagoane. A verifica rezultatele. A transmite biletele. A vorbi

mai încet. A achita plata. A scrie fraza aceasta. A deschide cãrþile la pagina 10. A opri
maºina aici. A coborî la prima staþie. A achita taxa la timp. A pãstra liniºtea. A consulta
un dicþionar enciclopedic.
Verbele a fi, a face, a duce, a aduce, a veni, a zice

A fi Fii! Fii, te rog, atent când traversezi strada!

Fiþi! Copii, fiþi cuminþi!
A face Fã! Fã, te rog, ordine pe masã!
Faceþi! Faceþi, vã rog, ordine în camerã!
A duce Du! Du, te rog, scrisoarea la poºtã!
Duceþi! Duceþi, vã rog, cãrþile la bibliotecã!
A aduce Adu! Adu, te rog, un scaun!
Aduceþi! Aduceþi, vã rog, caietele!
A veni Vino! Vino, te rog, cu noi!
Veniþi! Veniþi, vã rog, mai târziu!
A zice Zi! Zi ºi tu ceva!
Ziceþi! Ziceþi ºi voi da!
8. Completaþi dialogurile în baza modelului.
Model: – Sã duc cãrþile la bibliotecã?

– … cãrþile acestea la bibliotecã.
– Du, te rog, cãrþile acestea la bibliotecã.
– Poþi duce scrisoarea la poºtã? – Poþi aduce lucrurile în casã?

– Pot duce scrisoarea la poºtã. – Sã aduc lucrurile în casã?
– … scrisoarea aceasta la poºtã. – … lucrurile în casã.
– Poþi veni sâmbãtã la serviciu? – Poþi zice încã o datã?
– Sã vin sâmbãtã la serviciu? – Sã zic încã o datã?
– … sâmbãtã la serviciu. – … încã o datã.
– Ce faci acolo? …încoace. – Nu alerga încolo ºi încoace. … aici.
– Vin imediat. Numai sã – Bine, stau. Numai sã aduc un scaun.
opresc motorul.
Modul imperativ negativ
2 singular nu + infinitiv
a fugi Nu fugi!
a lucra Nu lucra!
a fuma Nu fuma!
9. Alcãtuiþi propoziþii pe baza îmbinãrilor de mai jos.
Model: A cãlca pe iarbã. Nu cãlca pe iarbã!
A rupe florile. A deschide uºa. A plânge. A traversa aici strada. A conta pe el. A arunca
mingea. A dormi. A privi în sus. A certa copiii. A bea apã din frigider. A întârzia la ore.
Modul imperativ negativ
2 plural = nu + 2 plural indicativ prezent
a fugi + (voi) fugiþi Nu fugiþi!
a lucra nu + (voi) lucraþi Nu lucraþi!
a fuma + (voi) fumaþi Nu fumaþi!

10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la modul imperativ negativ.
Model: A vorbi la masã Nu vorbiþi la masã!
A merge repede. A scrie pe bancã. A lucra seara. A intra în salã. A coborî aici. A ieºi
afarã fãrã palton. A lipsi de la ore. A cumpãra lucruri scumpe. A glumi cu ºeful. A alerga
pe coridoare. A încãlca regulile de circulaþie.
Verbele pronominale la imperativ afirmativ
2 singular = verb la imperativ afirmativ + pronume
2 plural verb la imperativ afirmativ + pronume
a se duce Du-te acasã! Duceþi-vã acasã!

a se grãbi Grãbeºte-te! Grãbiþi-vã!
a se trezi Trezeºte-te! Treziþi-vã!
a se uita Uitã-te la mine! Uitaþi-vã la mine!
11. Transformaþi îmbinãrile în propoziþii punând verbele la imperativ.
Model: A se aºeza pe scaun. Aºazã-te pe scaun!
A se apropia de fereastrã. A se duce dupã cumpãrãturi. A se îmbrãca la modã. A se ocupa

de oaspeþi. A se pregãti de lecþie. A se scula de jos. A se spãla pe faþã. A se uita în oglindã.
Model: A se apropia de casã. Apropiaþi-vã de casã!
A se culca mai devreme. A se înscrie la medic. A se plimba puþin. A se trezi mai devreme.
A se antrena sistematic. A se duce la director. A se uita la tablã.
Verbele pronominale la imperativ negativ
2 singular = nu + pronume + infinitiv
2 plural = nu + pronume + 2 plural indicativ prezent
a se duce Nu te duce! Nu vã duceþi!

a se grãbi Nu te grãbi! Nu vã grãbiþi!
a se supãra Nu te supãra! Nu vã supãraþi!
12. Completaþi dialogurile punând verbele la imperativ negativ.

– Unde te grãbeºti? – Ce vrei sã faci?
– Mã grãbesc la tren. – Vreau sã mã plimb puþin.
– (A se gãbi). Mai ai timp. – (A se plimba) acum. Afarã e rece.
Verbele la imperativ cu pronumele personale în acuzativ

verb la imperativ afirmativ + pronume personal în acuzativ
nu + pronume personal în acuzativ + verb la imperativ
Cheamã-mã! Chemaþi-mã! Nu mã chema!
Cheamã-ne! Chemaþi-ne! Nu ne chema!
Cheamã-l! Chemaþi-l! Nu-l chema!
Cheam-o! Chemaþi-o! N-o chema!
Cheamã-i! Chemaþi-i! Nu-i chema!
Chemã-le! Chemaþi-le! Nu le chema!

13. Folosiþi în locul pronumelor personale accentuate sau în locul substantivelor formele pronumelor
personale neaccentuate în acuzativ.
Model: Întrebaþi (pe el) când vine acasã.

Întrebaþi-l când vine acasã.
Rugaþi (pe ea) sã nu plece. Trezeºte (pe mine) la ora 7. Ajutã (pe ei) sã facã ordine.
Felicitaþi (pe el) de ziua lui. Conduceþi (pe ele) pânã la ieºire. Convingeþi (pe el) sã rãmânã.
Cheamã (pe Radu) încoace. Luaþi (pe copii) cu voi. Citiþi (cãrþile acestea) acum. Pãstraþi
(produsele) la rece. Pune (vinul) în frigider.
Verbele la imperativ cu pronumele personale în dativ
verb la imperativ afirmativ + pronume personal în dativ
nu + pronume personal în dativ + verb la imperativ
Spune-mi! Spuneþi-mi! Nu-mi spune! Nu-mi spuneþi!

Spune-i! Spuneþi-i! Nu-i spune! Nu-i spuneþi!
Spune-ne! Spuneþi-ne! Nu ne spune! Nu ne spuneþi!
Spune-le! Spuneþi-le! Nu le spune! Nu le spuneþi!
Model: – Sunteþi din Franþa? … despre Paris.

Sunteþi din Franþa? Povestiþi-ne, vã rog, despre P
Povestiþi-ne, aris.
Paris.
Locuiþi în Italia? … despre Roma. a povesti

Aveþi o maºinã nouã? … maºina dumneavoastrã. a arãta
Aveþi un pix negru? … pixul dumneavoastrã. a da
Cunoaºteþi bine oraºul? … unde este bulevardul Dacia. a spune
Sunteþi actor de cinema? … despre rolurile dumneavoastrã. a povesti
Veniþi din Bucureºti? … cum e acolo. a spune
Vãd cã aveþi un manual nou. … unde sunt aºa manuale. a spune
ªtiu cã aveþi un frate în Germania. … ce face el acolo. a spune
– Vrei sã pleci? – Fratele tãu este acum acasã?
– Da, e timpul sã plec. – Nu ºtiu.
– Mai rãmâi, te rog, câteva minute. – Vezi, te rog, dacã e acasã.
– Bine, rãmân. – Bine, sã vãd.
– De ce nu ascultaþi? Eu explic tema. – Nu ºtii unde este examenul?
– Noi ascultãm. – Nu ºtiu.
– Ascultaþi, vã rog, mai atent. – Aflã, te rog, unde este examenul.
16. Spuneþi unde se întâlnesc asemenea fraze.
Aºezaþi-vã la locurile voastre, nu umblaþi încolo ºi încoace!
Închideþi cãrþile ºi deschideþi caietele!
Priviþi imaginea ºi spuneþi ce reprezintã ea!
Luaþi, vã rog, restul!
Prezentaþi, vã rog, biletele!
Daþi-mi, vã rog, sarea!
Opriþi la semafor, vã rog!
Spuneþi-mi, vã rog, când pleacã autobuzul spre Orhei!


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum cerem ceva

Structuri
Dã-mi, te rog, sarea. Transmite-mi, te rog, cartea.
Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmiteþi-mi, vã rog, paharul.
Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva
Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Aºteaptã-ne, te rog, la ieºire.
Cântãriþi-mi, vã rog, un kilogram Ajutã-mã, te rog, sã duc
de salam. bagajele sus.
Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici.
Nu intraþi, vã rog. Nu cãlcaþi, vã rog, pe covor.
Te rog! Nu vã supãraþi...
Vã rog! Nu ºtiþi…
Fii amabil! Spuneþi-mi, vã rog, ...
Fiþi amabili!
17. Puneþi în locul punctelor o construcþie care sã exprime o rugãminte. Adãugaþi, unde e necesar, câte
o formulã prin care sã atrageþi atenþia persoanei cu care vreþi sã discutaþi.
– … nu gãsesc drumul de care am nevoie. … unde se aflã bulevardul Dacia?
– Mergeþi numai înainte.
– Mulþumesc.
– … unde este strada Sadoveanu. … cum sã gãsesc strada aceasta.
– Strada Sadoveanu nu este departe. Mergeþi înainte pe ºosea. Când ajungeþi lângã o clãdire
albastrã, … de cineva acolo.
– Mulþumesc.
Sunteþi într-un oraº necunoscut. Cum vã descurcaþi? Pe cine întrebaþi? Ce întrebaþi? Cum
rugaþi ca sã vã ajute?
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
În drum spre Universitate

Prenumele meu este Daniel. Sunt student la Universitate. În fiecare dimineaþa merg în oraº
împreunã cu prietenul meu Vasile. El este muncitor la o fabricã de mobilã. Eu îi zic fabrica lui
Vasile. Noi suntem prieteni ºi locuim împreunã.
Staþia de troleibuz este alãturi de casa noastrã. În cinci minute ajungem la staþie. Vine
troleibuzul. Urcãm prin uºa din spate ºi trecem în mijlocul salonului. Troleibuzul este aglomerat.
Pasagerii ne calcã pe picioare. Vasile reuºeºte sã se aºeze. El merge pânã la staþia terminus.
Taxatoarea anunþã:
– Achitaþi taxa! Amenda este mai mare decât taxa.
Mã adresez taxatoarei:
– Daþi-mi, vã rog, douã bilete: pentru mine ºi pentru bãiatul acesta.
– Poftim! Taxatoarea îmi înmâneazã biletele. Ea ne aminteºte încã o datã despre amenda care
este mai mare decât taxa.

Troleibuzul merge încet. Opreºte la semafoare. În drumul nostru sunt multe indicatoare rutiere
pe care ºoferul trebuie sã le respecte.
Cineva este nervos ºi îi zice ºoferului:
– Porneºte, te rog! Nu aºtepta atât!
Când vãd pe fereastrã clãdirea Universitãþii, merg spre ieºire. Vasile rãmâne. Fabrica prietenului
meu este la periferie.
Eu vin acasã înaintea lui Vasile. Merg spre casã încet. Traversez strãzile numai la verde. Vasile
vine seara târziu.

Cine merge în oraº? Cu cine merge Daniel în oraº? Unde
lucreazã Vasile? Unde este fabrica lui Vasile? Unde este staþia
de troleibuz? În cât timp ajung prietenii la staþie? Dupã ce
prietenii urcã în troleibuz, unde trec ei mai departe? Ce zice
taxatoarea? De ce troleibuzul merge atât de încet? De ce un om
este nervos? Cine vine acasã primul? Ce face Vasile dupã serviciu?
19. Spuneþi-i colegului dvs.:
Model: – Vezi unde este R
Vezi adu.
Radu.
sã afle dacã profesorul este în clasã;

sã vadã ce fac copiii afarã;
sã vã aºtepte la intrare.
Model: – Nu citi romanul acesta: nu e interesant.

sã nu citeascã un roman deoarece el nu este interesant;
sã nu deschidã fereastra deoarece afarã e frig;
sã nu caute o carte deoarece ea nu este acolo;
sã nu vorbeascã în englezã deoarece nimeni nu înþelege;
sã nu vã aºtepte dupã ore deoarece nu puteþi merge cu el.
Grãbeºte-te încet!
Generalizãm
Modele gramaticale
Citeºte ziarul!
Intraþi, vã rog!
Deschideþi, vã rog, uºa.
Modele comunicative
Stai!
Te rog! Opreºte!
Nu te supãra! Nu alergaþi pe scãri!
Adu-mi, te rog, un scaun! Cãutaþi cuvântul acesta în dicþionar.
Transmite-i, te rog, cãrþile acestea! Nu traversa acum strada!
Ajutaþi-ne sã ducem bagajele sus! Nu pierdeþi timpul!
Daþi-mi, vã rog, sarea! Du-te sã cumperi un ziar!
Spune-mi cât e ora? Nu vã supãraþi!
Spuneþi-mi, vã rog, unde este biblioteca? Ajutã-mã sã fac asta!
Nu ºtiþi când pleacã trenul? Explicaþi-mi asta încã o datã, vã rog!
Nu-l cãuta!

198 ANOTIMPURILE LECÞIA 27
ANOTIMPURILE
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a se încãlzi anotimp polei mãrunt

a se însenina arºiþã poveste multicolor
a înverzi brumã primãvarã senin
a se micºora ceaþã prognozã
a ninge cer meteo
a se numi chiciurã rãcoare chiar
a ploua fulger rouã ieri
a plictisi ger sãptãmânã pe neaºteptate
a se produce grindinã toamnã
a se rãci ninsoare tunet
a tuna noapte umbrã
a urma perioadã vânt
a se topi ploaie zãpadã
a urma
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Perfectul compus

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem care este obiect ul unei discuþii

obiectul
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 27 ANOTIMPURILE 199
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
Ninge Plouã
E vânt Fulgerã
1. Citiþi ºi memorizaþi.
decembrie
ianuarie iarnã
februarie
martie
aprilie primãvarã
mai
An
iunie
iulie varã
august
septembrie
octombrie toamnã
noiembrie
Câte luni are un an? Cum se numeºte prima lunã de primãvarã?
Câte anotimpuri are un an? Cum se numeºte ultima lunã de iarnã?
Cum se numesc anotimpurile? Care sunt lunile de varã?
Câte luni are un anotimp? Care sunt lunile de toamnã?
Cum se numesc lunile anului? Cum se numeºte ultima lunã de toamnã?
Care sunt lunile de iarnã? Care este ultima lunã a anului?
Cu ce lunã începe anul? Câte sãptãmâni are o lunã?
Care sunt lunile de primãvarã? Câte zile are luna ianuarie?
Câte zile are luna octombrie? Câte zile are un an?

3. Citiþi ºi memorizaþi.
O sãptãmânã ¡
= 7 zile
Zilele sãptãmânii:
luni sâmbãtã zile de odihnã
marþi duminicã
miercuri zile de lucru
joi
vineri
Câte zile are o sãptãmânã?
Cum se numeºte prima zi a sãptãmânii?
Ce zi urmeazã dupã duminicã?
Ce zi urmeazã dupã marþi?
Ce zi urmeazã dupã miercuri?
Ce zi urmeazã dupã vineri?
Modificãm
5. Transformaþi propoziþiile.
Model: Eu o plictisesc pe prietena mea. Prietena mea se plictiseºte.
Eu îmbrac copilul. Eu trezesc copilul. Eu o pieptãn pe fiica mea. Eu o calmez pe mama. Eu o

întristez pe mama.
6. Formulþi întrebãri ºi rãspundeþi.
Ninge pe neaºteptate (când?) De obicei ninge (când?)

Plouã pe neaºteptate (când?) De obicei plouã (când?)
Cade brumã pe neaºteptate (când?) De obicei cade brumã (când?)
Se produce ceaþã pe neaºteptate (când?) De obicei se produce ceaþã (când?)
Se topeºte zãpada pe neaºteptate (când?) De obicei se topeºte zãpada (când?)
Alcãtuim
7. De obicei se spune cã luni este o zi grea. De ce? Încercaþi sã motivaþi.
8. Recunoaºteþi anotimpul dupã caracteristicile menþionate.
Cer senin, albastru; rouã; ploi cu fulgere ºi tunete; grindinã; multe legume ºi fructe; arºiþã
mare; oamenii cautã umbrã.
Natura e multicolorã; dimineaþa e brumã, ceaþã; vânt rece, ploi mãrunte ce dureazã câteva
zile; chiciurã.
Cer acoperit cu nori; ceaþã, ger, soarele apare rar, ninge, multã zãpadã; polei.
Cer senin, soare puternic, zãpada se topeºte, nopþile se micºoreazã, dimineaþa e rece, la prânz
se încãlzeºte.

9. Alegeþi cel puþin 3 determinative pentru fiecare substantiv.

lunã ___________________________________________________
ploaie __________________________________________________
primãvarã _______________________________________________
toamnã__________________________________________________
(cald, de iarnã, de primãvarã, de varã, de toamnã, târziu,

frumos, bogat, rece, cu grindinã, cu tunete ºi fulgere,
devreme)
10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile obþinute.
11. Formulaþi întrebãri pentru rãspunsurile date.
– ...
– Anul are patru anotimpuri.
– ...
– Mie îmi place primãvara.
– ...
– Înverzeºte iarba, înverzesc copacii. Totul se trezeºte la viaþã.
– ...
– Luna mea preferatã e luna mai.
anotimpurile anului ploaie de primãvarã

începutul lunii lunile de varã
zilele sãptãmânii ploaie cu grindinã
lunile anului ploaie cu tunete ºi fulgere
roua dimineþii
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Aþi fost ieri la garã? – Ce ai fãcut zilele acestea?

– Da, am fost
fost. – Am lucrat în sala de lecturã.
– ªi aþi cumpãrat bilete? Mâine am examen.
– Da, am cumpãrat
cumpãrat. – Succes la examen!
– Mulþumesc. Cele bune!
Participiul
A fi fost
Infinitiv + sufixul participiul A avea avut
a cânta +t cântat A vrea vrut
a vedea +ut vãzut
a face +ut fãcut
a înþelege +s înþeles
a citi +t citit
a hotãrî +t hotãrât

12. Formaþi participiul de la verbele de mai jos.

a explica ——— a apãrea ———- a cunoaºte—————-
a angaja ———— a încãpea ——— a crede———————-
a comunica —— a plãcea ———— a menþine——————
a demonstra—— a tãcea ————- a susþine——————-
a repeta ———— a vrea ————— a trece———————-
a alege ————- a construi –—— a hotãrî———————
a duce –———— a depãºi –——— a coborî——————-
a permite——— a greºi –————
a promite ——- a întâlni –———
a zice————— a lipsi –————-
Perfectul compus
Indicativ prezent Perfectul compus

verbul a avea verbul auxiliar + participiul verbului de conjugat
a avea
eu am o carte nouã eu am cântat vãzut venit
tu ai un pix negru tu ai cântat vãzut venit
el, ea are o revistã el, ea a cântat vãzut venit
noi avem o maºinã noi am cântat vãzut venit
voi aveþi un calculator voi aþi cântat vãzut venit
ei, ele au un apartament ei, ele au cântat vãzut venit
a afla a vedea a merge a cere a citi a hotãrî

eu am aflat am vãzut am mers am cerut am citit am hotãrât
tu ai aflat ai vãzut ai mers ai cerut ai citit ai hotãrât
el, ea a aflat a vãzut a mers a cerut a citit a hotãrât
noi am aflat am vãzut am mers am cerut am citit am hotãrât
voi aþi aflat aþi vãzut aþi mers aþi cerut aþi citit aþi hotãrât
ei, ele au aflat au vãzut au mers au cerut au citit au hotãrât
Aplicãm
13. Spuneþi ce aþi fãcut ieri, folosind verbele de mai jos. Întrebaþi-l pe colegul dvs. ce a fãcut ieri.
(a pleca, a repeta, a bea, a tãcea, a alege, a permite, a vorbi, a coborî.)
a coace – copt Model: Înverzesc copacii. Au înverzit copacii.

a rupe – rupt Cade bruma. Cade grindina. Cade zãpada. Vine primãvara. Vine vara. Vine toamna.
Vine iarna. Bunica coace pâine. Copilul rupe o floare.
Model: Eu am lucrat, iar voi n-aþi lucrat.
Eu am fost la cursuri, iar ei———————————.

Tu ai avut bani, iar eu————————-——————.
El a vrut bere, iar ea———————————————.

Noi am bãut puþin vin, iar tu——————————.

Nu am=n-am
n-am fost
Voi aþi lipsit de la ore, iar ele——————————.
Nu ai = n-ai fost
Ei au cumpãrat multe cãrþi, iar voi———————. Nu a = n-a fost
15. Rãspundeþi la întrebãri. n-am fost
Nu am=n-am
n-aþi fost
Nu aþi=n-aþi
forma afirmativã; n-au fost
Nu au=n-au
forma negativã.
Model: – Ai fost ieri la serviciu?

– Da, am fost ieri la serviciu.
– Nu, n-am fost ieri la serviciu.
Ai stat douã sãptãmâni la mare? Vremea a fost frumoasã? Au înverzit copacii? A nins sãptãmâna
trecutã? Ieri a plouat?
16. Substituiþi formele de prezent ale verbelor cu forme de perfect compus.
Dimineaþa mâncãm: salatã de roºii, salam ºi pâine cu unt. La prânz mergem la cantinã unde
luãm o ciorbã ºi o fripturã. La desert avem fructe ºi îngheþatã. Seara luãm cina acasã.
Cineva ¡
= o persoanã necunoscutã. Ceva ¡ un lucru oarecare.
A venit cineva la cursuri? Au cumpãrat ceva pentru mine?

Este cineva acasã? Aþi gãsit ceva interesant în cartea aceasta?
Aþi vãzut pe cineva acolo? Ai vãzut acolo ceva?
18. Completaþi cu cuvintele cineva, ceva.
Este ... care te cautã. Are ... un pix? A venit ... la ore? Ai scris ... în caietul acesta? Cumpãrãtorul
a cãutat ... în magazin, dar n-a gãsit. Vreau ... foarte gustos. Am citit ... foarte interesant.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem care este obiectul unei discuþii
Structuri
Despre cine
cine? Despre persoane: – Despre Mihai, Elena, mama, tata, fratele meu, sora mea,
bunica, bunicul – despre oameni
oameni.
ce? Despre lucruri, evenimente
Despre ce evenimente: – Despre profesie, o carte, un film, o cãlãtorie,
vacanþã, un oraº.
Utilizãm

– Despre cine aþi vorbit cu Vasile?
– Despre fratele meu, Mihai.
– Despre cine a povestit profesorul?

– Despre Mihai Eminescu.

– Despre ce aþi vorbit cu colegii?

– Despre filmul de ieri.
– Despre ce ai vorbit cu prietena?

– Despre vacanþã.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
Anotimpurile
Anul are patru anotimpuri: primãvara, vara, toamna ºi iarna. Cineva poate spune cã e frumoasã
primãvara sau vara. Cineva preferã toamna sau iarna. E vorba de gust.
Mie îmi place iarna. Cu un an în urmã a fost o iarnã adevãratã, cu ninsoare ºi ger, cu multã
zãpadã. În luna ianuarie, a fost o perioadã când a nins zi ºi noapte. Dar a nins încet, fãrã vânt. A
fost multã zãpadã, adevãratã o poveste de iarnã. Dupã aceasta a urmat o sãptãmânã de ger. Spre
sfârºitul lunii a început sã se încãlzeascã.
Primãvara a venit o datã cu mãrþiºorul. Primãvara se încãlzeºte chiar de la începutul lunii
martie. Se topeºte zãpada, ziua se mãreºte, noaptea se micºoreazã. La mijlocul lui aprilie se
produce, de obicei, primul tunet, înainte de ploaie, prima ploaie de primãvarã. A plouat puþin,
dar dupã ploaie, cerul a devenit senin, soarele a devenit ºi mai puternic. Natura a înverzit foarte
repede.
Vara a venit pe neaºteptate. În luna iunie temperatura aerului s-a ridicat la treizeci de grade.
În iulie este o arºiþã mare, iar umbra ºi rãcoarea sunt foarte cãutate.
Au trecut zilele, sãptãmânile, au trecut lunile de varã ºi a venit toamna. Apare prima ceaþã,
roua dimineþii se transformã în brumã. Natura este un covor multicolor. Lumina soarelui devine
mai slabã, timpul se rãceºte. Prognoza meteo ne promite ploi, timp rece, chiciurã, pe drumuri
polei. Se întâmplã ceva.
Se apropie anotimpul meu preferat: iarna.
o datã cu – вместе с
Câte anotimpuri are anul?
Cum se numesc anotimpurile?
Care e cel mai frumos anotimp?
Ce anotimp îi place prietenului tãu?
Cum a nins în luna ianuarie?

De ce culoare e zãpada?
Ce a urmat dupã aceea?
Când a început sã se încãlzeascã?
Cum a venit primãvara?
Când se topeºte zãpada?
Cum a devenit ziua?
Ce se produce, de obicei, la mijlocul lui aprilie?
Ce se întâmplã dupã ploaie?
Cum a venit vara?
Când a fost prima furtunã?
Dupã ce anotimp vine toamna?
Prin ce deosebim toamna de varã?
Ce ne promite prognoza meteo pentru toamnã?

21 Lucraþi în grup.
Descrieþi anotimpul dvs. preferat.
Descrieþi vara trecutã.
Descrieþi o zi din sãptãmâna trecutã.
Descrieþi ziua de odihnã ce a trecut.
Cu o rândunicã nu se face primãvarã.
Generalizãm

– Despre ce am vorbit la lecþie? Eu am vãzut un spectacol interesant.
– Despre anotimpurile anului. Tu ai citit o carte.
– Despre cine a întrebat profesorul. El a plecat la þarã.
– Despre prietenul meu, Dan. Noi am vorbit douã ore.
– Este cineva acasã? Voi n-aþi fost la lecþie.
– Ai vrut ceva? Ei n-au lipsit astãzi.

206 REGRETE LECÞIA 28
REGRETE
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a avea loc atitudine chibzuit

a acuza cale îngust
a se apuca caz laº
a se bucura curent electric negativ
a se convinge greºealã omenos
a se defecta onest
incident
a evita
indignare profund
a întrerupe
laºitate prudent
a se întrista
a se lovi minciunã vinovat
a medita opinie
a presupune pãrere demult
a proceda punct de vedere
a regreta regret
a reproºa reproº
a se sãtura trãdare
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Perfectul compus al verbelor pronominale

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm regretul

Cum ne exprimãm opinia
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 28 REGRETE 207
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm

– Alo, Andrei? Bunã ziua! Sunt Ion.
– Bunã ziua!
– Ce faci?
– Meditez asupra cazului de ieri: managerul a spus cã firma noastrã a pierdut o informaþie
importantã.
– ªi ce atitudine ai?
– Cred cã e o greºealã.
– Dar eu cred cã e o minciunã.
– Este o cale de a evita asemenea incidente?
– Trebuie sã fim mai prudenþi.
– Da, sunt de acord.
– La revedere!
– Pe curând!
2. Alcãtuiþi propoziþii cu verbe la perfectul compus.
A medita asupra problemei, a evita un conflict, a proceda corect, a întrerupe examenul, a
presupune cã el pleacã, a lovi mingea.
Modificãm
3. Modificaþi propoziþiile.
Model 1: Meditez asupra propunerii tale.

Am meditat asupra propunerii tale.
Eu presupun cã nu este vinovat. Ion procedeazã aºa cum crede. Noi întrerupem relaþiile cu
ei. Regretãm atitudinea lui negativã. El evitã întotdeauna conflictele.
Model 2: Acum încep sã învãþ limba românã.

Demult am început sã învãþ limba românã.
Acum vãd greºelile. Acum rãspund la întrebãri. Acum întrerup curentul electric. Acum are
loc ºedinþa. Acum regret laºitatea prietenului meu.
4. Formaþi cuvinte noi dupã model.
omenos neomenos atenþie neatenþie
chibzuit _____________ încredere ____________
onest _____________ adevãr ____________
fericit _____________ fericire ____________
Alcãtuim

A fi prudent, a proceda onest, a regreta profund, a evita minciuna, a întrerupe discuþia.

6. Completaþi rãspunzând la întrebãri.

a evita ce? un incident a regreta o greºealã
.................. ce? ................
.................. ................
a proceda cum? corect a acuza pe coleg

.................. pe cine? ................
.................. ................
a se bucura de cine? de copii a se sãtura de carne

de..... de ce? de ...........
de ..... ................
sãptãmâna trecutã a evita un conflict, un incident

luna trecutã a presupune ceva
vara trecutã
anul trecut
a se plictisi de ceva
a se sãtura de ceva
a se bucura de ceva
a se bucura de cineva
a se lovi de ceva
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Vã amintiþi ce a spus managerul? – ªi ei s-au convins

convins?
– Da. Dumnealui a spus cã nu e uºor. – Nu, ei nu s-au convins
convins.
– V-aþi convins cã are dreptate? – Dar tu te-ai convins
convins?
– Da, ne-am convins? – Da, eu m-am convins.
Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ
a se sãtura a se duce a se convinge a se lovi

eu m-am sãturat m-am dus m-am convins m-am lovit
tu te-ai sãturat te-ai dus te-ai convins te-ai lovit
el, ea s-a sãturat s-a dus s-a convins s-a lovit
noi ne-am sãturat ne-am dus ne-am convins ne-am lovit
voi v-aþi sãturat v-aþi dus v-aþi convins v-aþi lovit
ei, ele s-au sãturat s-au dus s-au convins s-au lovit

Aplicãm
7. Puneþi verbele din paranteze la perfectul compus.

Ieri (a se produce) un incident. Colegii (a se bucura) de succesul meu. Aceasta (a se
întâmpla) demult. Noi (a se aºeza) pe scaune. Dan (a se sãtura) sã o aºtepte pe prietena sa.
Fiindcã piesa nu a fost interesantã, spectatorii (a se plictisi). Vremea (a se încãlzi). Prietena
mea (a se supãra) din cauzã cã eu am întârziat.
Model: Câ nd se defecteazã maºina, nu plecãm la pãrinþi.

Când
Ieri s-a defectat maºina ºi n-am plecat la pãrinþi.
Când mã plictisesc de televizor, citesc o carte. Când mã întristez de ceva, nu pot lucra.
Când mã conving cã Ion are dreptate, procedez cum spune el. Când mã îmbolnãvesc, mã duc
la medic. Când mã apuc de lucru, nu observ cum trece timpul.
9. Transformaþi propoziþiile în corespundere cu modelul prezentat.
Model: Regretãm incidentul de ieri.

Am regretat incidentul de ieri.
Procedãm cum e mai bine. Credem cã nu este adevãrat. Evitãm conflictele cu ei. Noi
încredinþãm lucrurile de valoare bãncii. Rãspundem repede la întrebãri. Ne indignãm de
greºeala managerului. Nu ne sãturãm de lucru.
Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronumele în dativ.
a-ºi imagina a-ºi aminti a-ºi reveni (î)mi + am = mi-am
eu mi-am imaginat mi-am amintit mi-am revenit (î)þi + ai = þi-ai
tu þi-ai imaginat þi-ai amintit þi-ai revenit (î)ºi + a = ºi-a
el, ea ºi-a imaginat ºi-a amintit ºi-a revenit ne + am = ne-am
v(ã) + aþi = v-aþi
noi ne-am imaginat ne-am amintit ne-am revenit
(î)ºi + au = ºi-au
voi v-aþi imaginat v-aþi amintit v-aþi revenit
ei, ele ºi-au imaginat ºi-au amintit ºi-au revenit
10. Substituiþi verbele la prezent prin verbe la perfectul compus.

Îmi amintesc cu drag de anii de facultate.
Vã amintiþi temele învãþate?
Ei îºi imagineazã cu greu viitorul.
Îºi revine cu greu dupã stres.
Îþi dai seama ce faci?
Model: A-ºi reveni dupã accident.

Ion ºi-a revenit dupã accident.
A-ºi procura cãrþi

A-ºi imagina o cãlãtorie în Franþa
A-ºi da seama de pericol
A-ºi aminti tema


– Cine ºi-a amintit despre ce a vorbit profesorul ieri?
– ———————————————————————
– Ion, tu þi-ai revenit dupã stresul de ieri?
– ———————————————————————
– Voi v-aþi dat seama de greºeala fãcutã?
– ———————————————————————
– Cine ºi-a imaginat deja cãlãtoria la mare?
– ———————————————————————
III.○ INTENÞII COMUNICATIVE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Când ne exprimãm regretul, noi spunem:

Îmi pare rãu. Cu pãrere de rãu. Din pãcate. Regret mult.
Utilizãm
13. Citiþi dialogurile pe roluri ºi observaþi formulele care exprimã regretul.

– Ai auzit noutatea? Mâine plecãm în excursie.
– Îmi pare rãu, nu pot merge. Am febrã. Trebuie sã urmez tratamentul
prescris de medic.
– Ai citit ce a scris feciorul vecinei noastre?

– Din pãcate, n-am citit ziarele de o sãptãmânã.
– Dar a scris pe uºa apartamentului tãu!
– Cer scuze pentru incidentul de ieri.

– Regret ºi eu cazul. N-am avut nici eu dreptate.
– Nu vã supãraþi, unde e Universitatea de Medicinã?

– Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. Nu cunosc oraºul.
14. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi câte douã dialoguri dupã modelul de mai sus.
15. Citiþi ºi memoraþi.

Ce regretãm?
– Regretãm un caz plãcut?
– Nu, regretãm un caz neplãcut.
– Regreþi un adevãr?
– Nu,…
– Reproºezi un comportament corect?
– Nu,…
Ce evitãm?
– Evitãm o discuþie plãcutã?
– Nu, evitãm o discuþie neplãcutã.
– Evitãm o atmosferã de înþelegere?
– Nu, evitãm un conflict, un scandal.

Când trebuie sã ne exprimãm opinia, noi spunem:
Din punctul meu de vedere.... Cred cã....

Dupã pãrerea mea .... Consider cã...
În opinia mea ...
Pãrerea mea e cã ....
Opinia mea este ...
Utilizãm
16. Citiþi dialogurile ºi scrieþi în caiete formulele care exprimã opinia.

– Ce pãrere aveþi despre poezia lui Grigore Vieru.
– Eu sunt convins cã Grigore Vieru este un poet talentat.
– Ce credeþi despre reforma economicã?

– În opinia mea, nu orice reformã este bunã.
– Ne trebuie oare cursuri de limba românã?

– Pãrerea mea e cã asemenea cursuri sunt necesare.
– Consideraþi cã ºi colegii dumneavoastrã au pãrerea aceasta?
– Presupun cã da, deoarece cunoaºterea limbii e necesarã pentru toþi.
– Grigore Vieru zice: E bine sã înveþe un popor de la altul, nu este bine sã înveþe un popor pe altul.
– Ce pãrere aveþi?
– Eu cred cã Grigore Vieru a spus un adevãr.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
Regrete
Fiecare om se întristeazã uneori ºi regretã.
Regretã trãdarea, mai ales, dacã s-a întâmplat sã trãdeze un prieten. Regretul acesta este
foarte profund.
Regretã laºitatea. Din cauza ei, de multe ori oamenii nu procedeazã aºa cum trebuie într-un
moment dat. Laºului îi este mereu fricã de ceva.
Regretã minciuna. În orice situaþie oamenii trebuie sã spunã adevãrul. Nu e bine sã spunem
minciuni.
Oricine regretã greºelile fãcute în timpul vieþii. Chiar dacã învãþãm din greºeli, unele ne
provoacã mari regrete. Un om chibzuit face mai puþine greºeli. Trebuie sã fim mai prudenþi.
Ieri a avut loc un incident la serviciu. Din cauzã cã s-a întrerupt curentul electric, s-au defectat
calculatoarele ºi am pierdut o informaþie importantã. Colegii, cu indignare, au început sã-i
reproºeze secretarei. Dumneaei a început sã plângã, deoarece este o fatã onestã ºi nu a fost
vinovatã. M-am supãrat ºi eu pe ea. Apoi am regretat foarte mult, fiindcã m-am convins cã nu am
avut dreptate. Ca sã evitãm astfel de cazuri, trebuie sã meditãm
bine. Numai aºa putem sã procedãm corect ºi sã nu avem
regrete.
Ce regretãm de obicei?
Regretãm profund trãdarea? De ce?
Ce greºeli regretã oamenii?
Ce incident a avut loc la serviciu?

Secretara a fost vinovatã?

Ce trebuie sã facem ca sã nu avem regrete?
18. Cãutaþi în text formele de perfect compus ale verbelor:
a regreta, a se întrerupe, a pierde, a se defecta, a avea loc, a se supãra, a se convinge.
19. Amintiþi-vã un caz similar din viaþa dvs. Povestiþi-l colegilor.
20. Puneþi întrebãri la 5 propoziþii din text (la alegere).
Ce-am avut ºi ce-am pierdut!
Generalizãm

Îmi pare rãu cã nu pot merge ºi eu. Mi-am amintit cã s-a defectat
Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. calculatorul.
Din pãcate, n-am citit ziarele. ªi-a revenit dupã oboseala de ieri.
Regret mult greºeala aceasta. Ne-am bucurat cã am evitat un
Pãrerea mea e cã..., în opinia mea, incident.
el n-are dreptate. Te-ai lovit la picior?
Dupã pãrerea mea, nu trebuie sã Nu v-aþi sãturat sã aºteptaþi?
regretãm. Ea s-a plictisit ºi nu e atentã.
Cred cã a fost o greºealã. Toþi s-au convins cã am avut
dreptate.

LECÞIA 29 LA CE PUTEM RENUNÞA 213
LA CE PUTEM RENUNÞA
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a depinde acþiune benevol în favoarea

a intenþiona concluzie forþat
a mustra conºtiinþã
a nega convingere
a se neliniºti cunoºtinþe trecut
a obliga dorinþã
a provoca dulceaþã
a renunþa dulciuri
a speria libertate
a suferi motiv
a suporta neliniºte
a uita principiu
renunþare
þigarã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pronumele personale în acuzativ ºi dativ (folosite în

construcþii cu verbe la perfectul compus)

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum negãm ceva
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

214 LA CE PUTEM RENUNÞA LECÞIA 29
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
la o pãrere benevol benevol=

a renunþa la o convingere a renunþa forþat de bunã voie
(la ce?) la un punct de vedere (cum?) de bunã voie
din motive neclare acum

a renunþa din laºitate a renunþa la moment
(de ce?) de fricã (când?) la timp
2. Examinaþi imaginile. Spuneþi la ce puteþi renunþa dvs.
La ce renunþaþi benevol? La ce nu puteþi renunþa benevol?
La ce renunþaþi de bunã voie? La ce nu puteþi renunþa de bunã voie?
La ce renunþaþi forþat? La ce nu renunþaþi forþat?
La ce nu renunþaþi nici forþat? La ce nu puteþi renunþa nici forþat?
4. Alegeþi rãspunsurile potrivite.

Soþul (soþia) dvs. poate renunþa la... Prietenul (prietena) dvs. poate renunþa la...
cafea neagrã o vacanþã la mare
dulciuri o cãlãtorie la munte
þigãri scumpe un contract bun
haine frumoase un salariu mai bun
Oamenii pot renunþa la... Oamenii deºtepþi pot renunþa la...

studii superioare cãrþi scumpe
un sport greu convingerile lor
o afacere bunã pãreri greºite
o bucurie de moment bogãþii mari

dorinþã de a avea ceva a renunþa benevol

motivul de a face ceva a intenþiona sã facã ceva
libertatea acþiunii a provoca durere
a suporta o nedreptate
Modificãm
5. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate cu altele.

Eu pot renunþa la cafea, iar tu nu poþi renunþa la dulciuri.
Noi putem renunþa la unele idei, iar voi nu puteþi renunþa la convingerile voastre.
El poate renunþa la studii, iar ea nu poate renunþa la un serviciu bun.
Tu poþi renunþa la þigãri, iar ei nu pot renunþa la mâncãruri delicioase.
6. Formaþi îmbinãri ºi alcãtuiþi propoziþii.
acþiune folositoare
concluzie greºitã
principiu de viaþã
libertate presei
motiv serios
pãrere personalã
Alcãtuim
7. Puneþi verbele la perfectul compus.

Eu suport durerea de dinþi. Noi nu negãm adevãrul. Eu intenþionez sã merg la cursuri. Eu
uit sã cumpãr pâine.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– M-a cãutat cineva azi?

– Da, te-a cãutat un bãrbat.
– V-a spus cum îl cheamã?
– Nu, nu ne-a spus cum îl cheamã.
– Dar ce a vrut?
– Nu ºtiu.
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la perfectul compus
m- (pe mine)
te- (pe tine)
l- (pe el)
El ne- a cãutat (pe noi)
El a cãutat-o (pe ea] ieri.
v- (pe voi)
i- (pe ei)
le- (pe ele)

8. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ.

El ... a convins repede (eu). Ea ... cãutat ieri (tu). Ei ... au înþeles bine (noi). Voi .... aþi
aºteptat la staþie (ei). Eu am vãzut ... la magazin (ea). Voi ... aþi întrebat cât e ora (el).
Model: Noi v -am convins uºor

uºor,,
iar voi nu ne-aþi convins.
Tu ne-ai invitat.............., iar ea nu…….... Noi te-am înþeles………, iar ele nu……….
Voi ne-aþi ajutat………, iar noi nu………. Ei m-au supãrat …….., iar ele nu………..
Eu v-am chemat ……….., iar ei nu……….. Eu le-am întrebat……, iar ei nu…………
10. Includeþi urmãtoarele verbe în propoziþii:
l-ai chemat, ne-au suportat, v-au uitat, i-au obligat, ne-a mustrat, m-a speriat
Model: (eu,ea) a ruga sã vinã

vinã.. Eu am rugat-o sã vinã.
(tu, el) a obliga sã facã, (eu, el) a speria tare, (tu, noi) a gãsi repede, (eu, voi) a convinge sã
plecaþi, (voi, el) a invita la teatru.
12. Puneþi verbele din paranteze la perfectul compus.
Model: El (a convinge) pe fratele meu.

El l-a convins pe fratele meu.
Prietenul (a mustra) pe mine. Soþia (a aºtepta) pe soþul ei. Profesorul (a provoca) pe noi.
Colegul (a vedea) pe prietenul sãu la staþie. Elevii (a felicita) pe profesor. ªeful (a invita) pe
lucrãtorii sãi la un ceai.
Observãm
– Ce þi-a adus ieri Maria?

– Mi-a adus o carte de aventuri.
– Dar lui Andrei ce i-a dãruit
dãruit?
– I-a dãruit un telefon mobil.
Pronume personale în dativ cu verbe la perfectul compus
mi-
þi-
El i- a adus un cadou
ne-
v-
le-

Model: Eu (ea, a dãrui) un buchet mare de flori.
Eu i-am dãruit un buchet mare de flori.
Noi (ei, a povesti) istoria aceasta. El (noi, a permite) sã plecãm. Ea (voi, a aduce) multã mâncare.
Eu (ei, a face) mult bine. Profesorul (voi, a explica) tema.

Model: I-ai expediat scrisoarea? (ieri) I-am expediat scrisoarea ieri.
Cine þi-a semnat contractul? (directorul). Cine þi-a desenat floarea? (sora). Cine þi-a recomandat
spectacolul acesta? (prietena). Ce þi-au cerut ei? (bani). Ce þi-a rãspuns?(cã nu ºtie). Ce le-ai
promis? (un tablou)
Model: El / a indica / drumul El mi-a indicat drumul
Eu mi- a spune o noutate

Tu þi- a rãspunde repede
El, ea i- a arãtã un album cu desene
Noi ne- a recomanda un medic bun
Voi v-
Ei, ele le-
16. Folosiþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelui personal în dativ.
Model: Eu ... am arãtat colegilor tablourile mele.

Eu le-am arãtat colegilor tablourile mele.
Soþul... a adus Vioricãi un tablou scump. Cursantul ... a demonstrat profesorului cã el are dreptate.
Noi ... am spus prietenilor noutatea. Ei ... au expediat profesorului o felicitare frumoasã. Directorul
nu ... a rãspuns profesorilor.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum negãm ceva

Structuri
Nu. Sigur cã nu.
Utilizãm
17. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– Ai renunþat la cafea? – Dar la dulciuri ai renunþat?
– Nu. – Sigur cã nu. Nu cred cã dulciurile îngraºã.
– De ce? – Dar eu cred cã greºeºti.
– Dacã beau cafea, mã simt mai bine. – Nu este aºa. Dacã faci regulat sport, nu te îngraºi.
Imaginaþi-vã cã discutaþi cu o persoanã binevoitoare ºi îi povestiþi la ce aþi renunþat în viaþa dvs.
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum am renunþat la o carte

În anii de ºcoalã am locuit aproape de o fatã bolnavã, care n-a mers niciodatã în viaþa ei. Din
cauza bolii a stat tot timpul la pat. Pentru ea lectura a însemnat întotdeauna foarte mult. Într-o zi
i-am fãcut o vizitã ºi i-am adus câteva cãrþi. Am discutat atunci cu ea mult despre lucruri interesante.

Ea a rãmas miratã.
Dupã un timp m-am dus sã iau cãrþile. Am observat cã ei i-a plãcut foarte mult Dicþionarul
enciclopedic ilustrat. ªi atunci am hotãrât sã renunþ la cartea aceasta. Am renunþat la o carte, dar
mi-am fãcut un prieten adevãrat, care pe urmã mi-a devenit o soþie bunã. Avem împreunã doi copii
deºtepþi. Am ajuns la o concluzie în viaþã: ca sã fii fericit trebuie sã poþi renunþa la ceva.
Cine a vizitat-o pe fata bolnavã? Ce i-a adus bãiatul?
Ce i-a plãcut fetei? La ce a renunþat bãiatul?
Despre ce au discutat ei? La ce concluzie a ajuns el?
19. Meditaþi ºi spuneþi ce cãrþi vã place sã citiþi.

20. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginilor.
Joc de rol
Imaginaþi-vã cã sunteþi medic. Discutaþi cu câþiva pacienþi pe care îi convingeþi sã renunþe:
la mâncare multã. la bãuturi alcoolice.
Cu încetul se face oþetul.
Modele gramaticale
Generalizãm
M-ai convins repede sã renunþ la mâncare grasã.
Colegul mi-a dat toate cãrþile.
Modele comunicative Ei ne-au cumpãrat bilete la teatru.
Nu, nu sunt de acord cu pãrerea dvs. L-am întâmpinat ieri la garã.
În nici un caz sã nu faci asta! Am convins-o pe Maria sã vinã la serviciu.
Nu este adevãrat. Ea este studentã. Prietenii v-au reproºat multe lucruri.
Nu cred cã poate fi adevãrat. Ana þi-a oferit un buchet mare de flori.

LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARÃ 219
VIAÞA LA ÞARÃ
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a aduna abuz gospodãrie altul

a avea grijã amintire grâu nici un
a creºte animal iepure nici unul
a dãuna cal lac nici o
a hrãni caprã livadã nici una
oaie
a scãdea cartof nimeni
ou
a se scãlda câine
pasãre
a trãi ceapã pãmânt plãcut
cocoº pisicã
curcan plantã
diferenþã porc alaltãieri
gãinã porumb de atunci
gâscã proprietate pe atunci
pui cândva
la þarã mereu
vacã
vacanþã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Imperfectul
Pronumele nehotãrât. Pronumele negativ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm acordul

Cum confirmãm ceva
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

220 VIAÞA LA ÞARÃ LECÞIA 30
I. ○ VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. În coloana a IV-a sunt 5 adverbe: alaltãieri – позавчера; cândva – когда-то; de atunci – с тех пор;
pe atunci – тогда; mereu – постоянно. Repetaþi-le de 5 ori pentru a le memora.
2. Citiþi ºi completaþi.
Gãina este o pasãre, porcul este un animal. Capra este un animal, cocoºul este ———
Curcanul este o pasãre, câinele este—— Pisica este un animal, raþa este ————
Gâsca este o pasãre, calul este ———— Vaca este un animal, puiul este ———
3. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc animale, pãsãri, plante.
Eu a se bucura de judeþul Lãpuºna a face abuz de studii
Tu a se plictisi de foame a se speria de taxele mari
El, ea a se apropia de copii a se apuca de lucru
Noi a aparþine de viaþa de la þarã a se indigna de soare
Voi a suferi de garã a asculta de dificultãþi
Ei, ele a avea nevoie de pãrinþi
5. Gãsiþi cuvintele care se îmbinã cu adjectivul plãcut.
Alcãtuim

frumos
cai, cocoºi, porci, câini, curcani, iepuri alb, mic
pisici, gâºte, capre, gãini, oi gras, plãcut
amintiri, grãdini, livezi, ierburi rãu, verde
mare, negru
Model: A avea grijã de... Eu am grijã de grãdinã.
curãþenie, bolnav, copii, bãtrâni, pãsãri, animale, livadã
a trãi la þarã pãsãri

avea grijã de animale ºi de pãsãri a creºte animale
a avea livadã ºi grãdinã legume
a pãstra amintiri plãcute despre ceva flori

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
Când trãiam la þarã, creºteam iepuri.

Când învãþam la facultate, citeam mult.
Când profesorul explica tema, studenþii ascultau atent.
Imperfectul verbelor nepronominale
a lucra a hotãrî a scãdea a merge a dormi

eu lucram hotãram scãdeam mergeam dormeam
tu lucrai hotãrai scãdeai mergeai dormeai
el, ea lucra hotãra scãdea mergea dormea
noi lucram hotãram scãdeam mergeam dormeam
voi lucraþi hotãraþi scãdeaþi mergeaþi dormeaþi
ei, ele lucrau hotãrau scãdeau mergeau dormeau
Atenþie! Observaþi diferenþa dintre aceste paradigme.

Imperfectul are douã sufixe:
a – la verbele de conjugarea I ºi a IV-a în î;
-a
ea – la celelalte verbe.
-ea
Aplicãm
8. Deschideþi parantezele. Folosiþi verbele la diferite persoane.
Model: Înainte (a lucra) la universitate, acum nu mai (a lucra)

lucra)..
Înainte lucram la universitate, acum nu mai lucrez.
Înainte (a face) sport, acum nu mai (a face). Înainte (a trece) prin parcul acesta, acum nu mai (a
trece). Înainte (a scrie) scrisori, acum nu mai (a scrie). Înainte (a dormi) pânã târziu, acum nu
mai (a dormi). Înainte (a merge) pe jos, acum nu mai (a merge). Înainte (a ieºi) cu prietenii la
plimbare, acum nu mai (a ieºi). Înainte (a face) cumpãrãturi foarte des, acum nu mai (a face).
Înainte (a coborî) la staþia aceasta, acum nu mai (a coborî). Înainte (a pierde) bani, acum nu
mai (a pierde). Înainte (a plânge) des, acum nu mai (a plânge).
pe atunci a pleca la oraº
dimineaþa a face în vacanþã
seara a sta duº
în fiecare duminicã a veni acasã
a merge la þarã
la serviciu
Model: Pe atunci (a creºte) pãsãri.
Pe atunci creºtea pãsãri.
Pe atunci (a aduna)____________ Pe atunci (a pleca) ___________

Pe atunci (a lucra)_____________ Pe atunci (a locui)_____________
Pe atunci (a aduce)____________ Pe atunci (a urca)_____________
Pe atunci (a cumpãra)__________ Pe atunci (a cãlãtori)__________

Imperfectul verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ
a se bucura a se plimba a se duce a se întâlni

eu mã bucuram mã plimbam mã duceam mã întâlneam
tu te bucurai te plimbai te duceai te întâlneai
el, ea se bucura se plimba se ducea se întâlnea
noi ne bucuram ne plimbam ne duceam ne întâlneam
voi vã bucuraþi vã plimbaþi vã duceaþi vã întâlneaþi
ei, ele se bucurau se plimbau se duceau se întâlneau
11. Puneþi verbele la imperfect ºi continuaþi propoziþiile.
Model: Totdeauna mã pregãteam din timp de cãlãtorie.
Totdeauna (a se scula) (noi)____________________________

Totdeauna (a se îmbrãca) (ei)_____________________________
Totdeauna (a se grãbi) (eu)_____________________________
Totdeauna (a se pieptãna) (tu)_____________________________
Totdeauna (a se duce) (el)_____________________________
Totdeauna (a se plimba) (voi)____________________________
Totdeauna (a se ocupa) (ea)_____________________________
Totdeauna (a se uita) (ele)____________________________
Model: Când venea vacanþa, mã duceam la þarã.
Când venea vacanþa, (tu) ____________________________

Când venea vacanþa, (el)_____________________________
Când venea vacanþa, (noi)___________________________
Când venea vacanþa,(voi) ___________________________
Când venea vacanþa, (ei)____________________________
Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în dativ
a-ºi aminti a-ºi imagina
eu îmi aminteam îmi imaginam
tu îþi aminteai îþi imaginai
el, ea îºi amintea îºi imagina
noi ne aminteam ne imaginam
voi vã aminteaþi vã imaginaþi
ei, ele îºi aminteau îºi imaginau
13. Continuaþi propoziþiile. Folosiþi verbele la diferite persoane.

Model: Mereu (a-ºi aduce aminte) de viaþa de la þarã.
Mereu îmi aduceam aminte de viaþa de la þarã.
Mereu (a-ºi imagina)———————————————

Mereu (a-ºi aminti)—————————————-——
Mereu (a-ºi închipui)——————————————-
Mereu (a-ºi aduce aminte)————————————
Mereu (a-ºi însuºi)————————————————-


Model: A-ºi aminti de Îmi aminteam des de tine.
de pãrinþi
des de rude
adesea de prieteni
a-ºi aminti rar de anii de studenþie
a-ºi aduce aminte uneori de copilãrie
totdeauna de dânsul
mereu de dumneavoastrã
de dumnealor
Imperfectul verbelor neregulate de trecut
A da A sta A avea A fi
dãdeam stãteam aveam eram
dãdeai stãteai aveai erai
dãdea stãtea avea era
dãdeam stãteam aveam eram
dãdeaþi stãteaþi aveaþi eraþi
dãdeau stãteau aveau erau
15. Completaþi.
Model: Când eram mic, trãiam la þarã.
Când erai mic, tu ... Când eraþi mici, voi ...

Când era mic, el ... Când erau mici, ei ...
Când eram mici, noi ...
16. Citiþi dialogurile pe roluri ºi selectaþi verbele la imperfect.
– Când trãiai la bunici, totdeauna aveai grijã de animale?
– Da, totdeauna aveam grijã de animale.
– Nu oboseai sã le hrãneºti?
– Ba da, uneori oboseam, dar era plãcut sã-i ajut pe bunici.
– Bunicii aºteptau sã veniþi la ei?
– Sigur cã da. Aºteptau mult.
– Lucraþi cu ei în grãdinã?
– Da, lucram.
– Dar cine lucra pãmântul?
– Toþi oamenii din sat lucrau pãmântul.
17. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare.
Model: Când (a fi) la þarã, (a sta) mult la soare.

Când eram la þarã, stãteam mult la soare.
Când (a fi) la þarã, (a da) mâncare la pãsãri. Când (a fi) la þarã, (a nu avea) timp liber.
Când (a fi) la þarã, (a avea) mult de lucru. Când (a fi) la þarã, (a da) iarbã animalelor.
Când (a fi) la þarã, (a sta) mult în aer liber.

19. Alcãtuiþi o povestire.

Pe ce stradã stãteaþi când locuiaþi la oraº? Aveaþi mulþi prieteni atunci? Toþi stãteau pe o stradã?
Cine locuia mai aproape de dvs.? Cu cine stãteaþi pânã târziu la un ceai? Eraþi prieteni buni?
Câþi ani aveaþi atunci?
20. Scrieþi forma cerutã de context.
Model: Vara noi ( a se duce) cu pãrinþii la þarã?

Vara ne duceam cu pãrinþii la þarã.
Acolo (eu, a se întâlni) cu prietenii. Seara (noi, a se plimba) pânã târziu. Noi (a-ºi aduce)
aminte de anii de ºcoalã. Ei (a-ºi imagina) multe despre viaþa de la oraº. ªi ei (a veni) uneori
la oraº, dar numai în trecere. El (a nu reuºi) sã vadã diferenþa. Voi (a asculta) povestirea
mea. Ei (a spune) cã le place viaþa la þarã.
Model: Rar (a pleca) (noi) Rar plecam la þarã.
Rar (a trece) (tu)—————————. Rar (a se îmbolnãvi) (voi)—————.

Rar (a vizita) (noi)————————. Rar (a se duce) (ei)————————.
Rar (a se întâlni) (el)———————. Rar (a da) (ele)—————————.
Rar (a se certa) (ea)———————. Rar (a sta) (eu)—————————.
Pronumele nehotãrât unul, altul.
singular singular singular singular
masculin unul unii masculin altul unii
feminin una unele feminin alta altele
Model: Unul citea, altul scria. Unii citeau, alþii scriau.
Unul mergea la lac, altul se ducea la mare. Unul creºtea pãsãri, altul creºtea animale. Unul
venea, altul se ducea. Unul se spãla, altul se pieptãna.
Model: Acolo sunt doi oameni: unul este înalt, altul este scund.
Bunica are doi nepoþi:—— este blond, —— este brunet. Ion are doi prieteni: —— este
bun,——este rãu. Tata are douã costume: ——- este nou, —— este vechi. Pãrinþii mei þin doi
porci:——- este mare, ——este mic. Noi avem doi câini: —— este alb, —— este negru.
Pronumele (adjectivul pronominal) nici un(ul)
Masculin Nici unul N-a venit nici unul Nici un Nici un bãiat n-a venit
Feminin Nici una N-a venit nici una Nici o Nici o fatã n-a venit
23. Înlocuiþi.
Model 1: Nici un bãiat nu lucreazã. Nici unul nu lucreazã.
Nici un prieten n-a venit. Nici un ºef nu întârzie la serviciu. Nici un perete nu este negru.
Nici un scaun nu e bun. Nici un troleibuz nu circulã. Nici un magazin nu este deschis.

Model 2: Nici o fatã nu a plecat. Nici una n-a plecat.
Nici o rochie nu e bunã. Nici o canã nu este curatã. Nici o hainã nu este modernã. Nici o
carte nu este nouã. Nici o bluzã nu este ieftinã.
Model: N-am vãzut caprã cuminte N-am vãzut nici o caprã cuminte.
N-am vãzut cocoº de munte. N-am vãzut porc curat. N-am vãzut plantã exoticã. N-am
vãzut pisicã albastrã. N-am vãzut ban de aur. N-am vãzut copac înalt.
Model: Nici unul / una nu cunoaºte viaþa da la þarã

Nimeni nu cunoaºte viaþa de la þarã.
Nici unul nu a fost la mare. Nici unul nu fãcea abuz de soare. Nici unul nu pleca la munte.
Nici unul nu ºtia tema. Nici una nu a observat greºeala. Nici una nu a venit la întâlnire.
III.○ ○ INTENÞII COMUNICATIVEt

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm acordul
Cum confirmãm ceva

Structuri
Când suntem de acord, noi spunem:
Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã.
Când confirmãm ceva, noi spunem:
E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat.
Uilizãm
25. Citiþi dialogurile ºi scrieþi formulele care exprimã acordul.
– Bunã ziua, Andrei.
– Bunã ziua, Mihai.
– Îþi propun sã mergem la þarã. Eºti de acord?
– Da, —————. Îmi place la þarã.
– Alo, bunã ziua! Cu Andreea, vã rog. Andreea, sunt eu, Dan. Vreau sã te întreb ceva. Mergi cu
mine la þarã?
– Bine,———————. Spune-mi când?
– Mâine, la ora 10. Plecãm cu maºina.
– Merg cu plãcere.
– Foarte bine, ne-am înþeles. La revedere!
– Spune-mi, te rog, pot sã iau revista aceasta?

– Desigur cã se poate.
– Este adevãrat ce scrie aici?
– Da, —————.

– Cum credeþi, de ce cursul leului scade?

– Cursul leului scade, pentru cã nu se dezvoltã economia þãrii.
– ——————, ºi eu credeam tot aºa.
○ ○ ○ ○ ○ ○
Viaþa la þarã
Cine cunoaºte viaþa de la þarã nu o schimbã pe viaþa de la oraº. La þarã e o altã viaþã. Acolo
oamenii au alte griji.
O gospodãrie la þarã are de toate: animale – unul sau doi cai, o vacã, porci, oi, capre, iepuri, câine,
pisicã ºi pãsãri – pui, gãini, cocoºi, gâºte, raþe, curcani. Fiecare gospodãrie are livadã ºi grãdinã. Nu
departe de sat este un lac.
Cândva pãmântul era în proprietate colectivã. Acum fiecare þãran are pãmântul sãu. Nici unul nu
a rãmas fãrã pãmânt. Nimeni nu aºteaptã nimic de la stat. Fiecare are grijã de familia sa. Tot ce creºte
pe lângã casã constituie alimente naturale ºi ecologic curate. Porcul dã carne, vaca dã lapte, brânzã ºi
unt, pãsãrile dau carne ºi ouã.
Din grãdinã fiecare familie are cartofi ºi ceapã. Din livadã are fructe.
Este adevãrat cã e foarte greu sã ai grijã de toate. Dar cât de plãcut e sã ºtii cã tu le-ai adunat pe
toate ºi cã nu depinzi de nimeni!
Când eram mic, am trãit la þarã. De atunci am amintiri plãcute.
26. Citiþi textul ºi determinaþi problemele ce sunt relatate în text.

27. Citiþi textul ºi indicaþi fragmentul ce prezintã cel mai mare interes pentru dvs. Comentaþi alegerea.
28. Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri.
Aþi fost cândva la þarã?
Cunoaºteþi viaþa de la þarã?
Cum este o gospodãrie la þarã?
Ce animale cresc pe lângã casã?
Ce pãsãri are fiecare familie?
Ce creºte în grãdinã?
Ce creºte în livadã?
Este lac nu departe de sat?
Al cui era cândva pãmântul?
Al cui este pãmântul acum?
Ce constituie alimentele unui þãran?
Cum sunt produsele la þarã?
De unde ia o familie de la þarã carne, lapte, brânzã, unt?
De unde ia cartofi ºi ceapã?
De unde ia fructe?
E grea viaþa la þarã?
V-aþi întâlnit cu un prieten care locuieºte la þarã ºi pe care nu l-aþi vãzut
de mult timp. Discutaþi cu el despre viaþa de la þarã.
Vi se propune sã petreceþi vacanþa la þarã. Acceptaþi propunerea.
Imaginaþi-vã cum este vara la þarã.
Aþi petrecut vacanþa la þarã. Ce vã amintiþi?

O zi de primãvarã hrãneºte un an întreg.
Joc de rol
Corabia lui Noe
Profesorul le povesteºte cursanþilor mitul despre corabia lui Noe ºi le propune sã facã o listã
cu ceea ce trebuie salvat pentru generaþiile viitoare.
Cursanþii sunt la þarã ºi discutã despre fiecare obiect care trebuie inclus în listã.
Grupa poate fi divizatã în douã echipe, apoi vor fi comparate ambele liste. Câºtigã echipa care
a întocmit cel mai bine lista.
Generalizãm

Da, sunt de acord. Când mergeam la bunici, aveam grijã de
Aveþi dreptate, el deseneazã frumos. animale.
Nu sunt împotrivã, dar mã mai gândesc. Ei se bucurau când veneam la þarã.
E drept. E just. Uneori stãteam acolo toatã vara.
Foarte bine! Vom cãlãtori împreunã. Când vremea era bunã, ne duceam la lac.
Este adevãrat ce spun ei? Pe atunci lacul era curat.
Totdeauna ne scãldam în lac.
Unul mergea la lac, altul se ducea la
mare. Nici unul nu mergea la munte.
Nimeni nu fãcea abuz de soare, pentru
cã asta dãuneazã sãnãtãþii.

228 RECAPITULARE

Modul imperativ. Forma afirmativã ºi forma negativã

Format de la persoana a II-a singular indicativ prezent: Rãmâi la noi! Treci la tablã!
Deschide cartea la pagina 10! Nu deschide cartea! Închide repede fereastra! Nu închide
fereastra!
Format de la persoana a II-a plural indicativ prezent: Deschideþi caietele! Rãmâneþi la
hotel!
Imperativul verbelor a fi: Fii! Fiþi!; a face: Fã! Faceþi!; a duce: Du! Duceþi!; a aduce: Adu!
Aduceþi!; a veni: Vino! Veniþi! ; a zice: Zi! Ziceþi!
Imperativul verbelor pronominale:
Du-te acasã! Duceþi-vã acasã! Nu te duce! Nu vã duceþi!
Imperativul verbelor cu pronume personale la acuzativ:
Cheamã-l acasã! Chemaþi-o acasã! Cheamã-i acasã! Chemaþi-le acasã!
Nu-i chemaþi acasã! Nu-l chema acasã!
Imperativul verbelor cu pronume personale în dativ:
Spune-mi! Spuneþi-mi! Spune-i! Spuneþi-le!
Nu ne spune! Nu-mi spune!
Perfectul compus al verbelor:
eu am cântat noi am cântat eu n-am citit noi n-am citit
tu ai cântat voi aþi cântat tu n-ai citit voi n-aþi citit
el, ea a cântat ei, ele au cântat el, ea n-a citit ei, ele n-au citit
Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:
eu m-am lovit noi ne-am lovit

tu te-ai lovit voi v-aþi lovit
el, ea s-a lovit ei, ele s-au lovit
Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronume în cazul dativ:
eu mi-am amintit noi ne-am amintit

tu þi-ai amintit voi v-aþi amintit
el, ea ºi-a amintit ei, ele ºi-au amintit
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la perfectul compus:

m -a gãsit mi
mi-au spus
te
te-a chemat þi
þi-au telefonat
l -a întrebat Ei i-au rãspuns
El ne
ne-a invitat ne
ne-au adus
v -a cãutat v-au transmis
i -a vãzut le
le-au mulþumit
le
le-a rugat
o
El a felicitat-o

RECAPITULARE 229
Imperfectul verbelor nepronominale
eu citeam noi citeam

tu citeai voi citeaþi
el, ea citea ei, ele citeau
Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în acuzativ
eu mã bucuram noi ne bucuram

tu te bucurai voi vã bucuraþi
el, ea se bucura ei, ele se bucurau
Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în dativ
eu îmi aminteam noi ne aminteam

tu îþi aminteai voi vã aminteaþi
el, ea îºi amintea ei, ele îºi aminteau
Imperfectul verbelor neregulate:
eu stãteam noi stãteam eu dãdeam noi dãdeam eu eram noi eram

tu stãteai voi stãteaþi tu dãdeai voi dãdeaþi tu erai voi eraþi
el, ea stãtea ei, ele stãteau el, ea dãdea ei, ele dãdeau el, ea era ei, ele erau
Sã cereþi ceva:
Dã-mi, te rog, sarea. Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmite-mi, te rog, cartea.
Sã rugaþi pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva:
Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici!
Sã atrageþi atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie:
Nu vã supãraþi! Fii amabil! Te rog!
Sã spuneþi care este obiectul unei discuþii:
– Despre cine aþi vorbit cu Vasile? – Despre fratele meu.
– Despre ce aþi vorbit cu el? – Despre filmul de ieri.
Sã vã exprimaþi regretul:
Îmi pare rãu, nu pot merge. Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. Din pãcate, n-am citit acest ziar.
Regret, dar nu pot merge cu voi.
Sã vã exprimaþi opinia:
Dupã pãrerea mea, el a avut dreptate. Eu cred cã trebuie sã lucrãm. Sunt convins cã lecþiile sunt
bune. În opinia mea toþi copiii sunt buni.
Sã negaþi ceva:
Nu, nu este aºa. Sigur cã nu.
Sã vã exprimaþi acordul:
Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã.
Sã confirmaþi ceva:
E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat. Da aºa e.

230 UN SFAT PENTRU AFACERI LECÞIA 31
UN SFAT PENTRU AFACERI
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a asigura afecþiune alarmat iarãºi

a avertiza chin complicat
a calma fire emotiv
a complica gândire emoþionant
a discuta iertare emoþionat
a se emoþiona neplãcere liniºtit
a ezita persoanã nerãbdãtor
a ierta rãbdare pozitiv
a liniºti rezultat
a sfãtui sfat
soartã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe

la imperfect

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum liniºtim pe cineva care are emoþii
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 31 UN SFAT PENTRU AFACERI 231
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Completaþi folosind cuvintele de mai jos.

a asigura (ce?)... a avertiza (când?)... a calma (pe cine?) ... a menþine (cum?) ... a sfãtui (de
ce?)...a discuta (cu cine?) ...
cu prietenul, mereu, de bine, liniºtea, pe mama, cu forþa
2. Formaþi îmbinãri posibile.
Fire liniºtititã calmã
Gândire negativã pozitivã
Soartã grea bunã
Sfat prietenesc bun
Persoanã emoþionatã nerãbdãtoare
3. Formulaþi întrebãri.
Din cauzã cã ne emoþionãm, greºim. Din cauzã cã ezitãm, nu facem lucrul la timp.
Din cauzã cã greºim, pierdem mult timp. Din cauzã cã nu lucrãm, avem neplãceri.
Din cauzã cã nu aveþi rãbdare, nu puteþi reuºi în afaceri.
Din cauzã cã sunteþi nerãbdãtori, nu înþelegeþi corect situaþia.
4. Alcãtuiþi îmbinãri ºi propoziþii.
a complica (ce?) relaþiile a calma (pe cine?) pe mama a avertiza (pe cine?) pe copil
viaþa pe pãrinþii noºtri pe prietenii tãi
fire emotivã a avea emoþii

gândire pozitivã a menþine liniºtea
soartã fericitã a discuta o problemã
sfat prietenesc a complica lucrurile
om nerãbdãtor a fi emoþionat
a vorbi emoþionant
a vorbi calm
Modificãm
Eu (a pãstra, prezent) liniºtea în familia noastrã.
El (a ierta, perfectul compus) greºelile prietenului sãu.
Noi (a se emoþiona, imperfect) mult la examene.
Voi (a ezita, prezent) de fiecare datã când faceþi ceva.
6 . Alcãtuiþi dialoguri în baza imaginilor

imaginilor..

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Ieri priveam spectacolul ºi îl întrebam pe colegul meu cine sunt actorii aceºtia foarte talentaþi.
El nu ºtia. Tu nu-i cunoºti?
– Când lucram la teatru, îi cunoºteam bine pe toþi. O vedeam des pe actriþa Nelly Cozaru, îl
salutam în fiecare zi pe actorul Petru Vutcarãu.
– Dar pe cine îl apreciai cel mai mult?
– Îi apreciam pe toþi. Le spuneam în fiecare zi cât de mult îi admir.
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la imperfect
mã (pe mine) ne (pe noi)

El te cautã (pe tine) El vã cautã (pe voi)
îl (pe el) îi (pe ei)
o (pe ea) le (pe ele)
7. Puneþi în locul punctelor pronumele personale în acuzativ

acuzativ..
Tu ... convingeai repede. El ... cãuta la serviciu. Voi ... înþelegeaþi bine. Ele ... aºteptau la staþie.
Eu ... întâlneam la magazin. Noi ... invitam la masã.
8. Puneþi verbele la imperfect.

Maria(tu, a convinge) cã are dreptate. Pãrinþii (noi, a ierta) ca întotdeauna. Sora (tu, a ajuta)
cu plãcere în gospodãrie. Nepoþii nerãbdãtori (tu, a cãuta) în toatã ziua. Fratele (voi, a invita)
des la masã. Eu (voi, a aºtepta) în fiecare zi la facultate. Prietenele (voi, a anunþa) despre
examen.
9. Puneþi verbele la forma negativã.

Eu îl gãseam acolo. El vã anunþa la timp. Noi o cãutam aici. Ea ne aprecia mult. Ei le ajutau
deseori. Tu îi chemai în excursie. Eu vã invitam la teatru. Voi o întrebaþi despre cãlãtoria în
Franþa. Ei vã aºteptau la garã.
10. Continuaþi dupã model.
Model: Noi îl cãutam la facultate, iar ele nu-l cãutau.
Tu îl invitai ………….., iar ea nu ……..

Voi îi aºteptaþi ………...., iar noi nu ……
Eu vã chemam …………., iar ei nu ………..
Noi vã înþelegeam ………, iar ele nu ……….
Eu îi întrebam …………..., iar ea nu …………
Tu îi convingeai ……….., iar el nu …………


Eu o (a întreba) de sãnãtate. Ti îl (a convinge) sã inveþe. El mã (a vedea) des la ore. Voi le (a privi)
des cu admiraþie. Ea vã (a chema) afarã. Noi îi (a obliga) sã cânte. Ei mã (a întâmpina) la staþie. Ele
ne (a acuza) mereu. Tu o (a certa) uneori. Ea îl (a invita) în ospeþie. Noi le (a lua) în excursie.
Model: El ... (a convinge) pe fratele meu.

El îl convingea pe fratele meu.
Mama ... (a certa) uneori pe fiu. Soþia ... (a aºtepta) mult pe soþul ei. Profesorul ... (a provoca)
des pe studenþi. Prietenul ... (a vedea) pe Andrei la staþie. Elevii ... (a felicita) cu plãcere pe
profesor. ªeful ... (a invita) pe lucrãtorii sãi la o cafea.
13. Înlocuiþi cuvintele din paranteze prin formele neaccentuate ale pronumelor personale.
Model: ... invit (pe sora mea) la teatru. O invit la teatru.
... aºtept (pe fratele meu) acasã. ... conduc (pe prietenul tãu) la staþie. ... invit (pe prietenii mei)
la circ. ... admir (pe sora ei). ... vãd (pe colegii lui).
Pronumele personale în dativ cu verbe la imperfect
îmi mie ne nouã
El îþi spunea þie El vã spunea vouã
îi lui le lor

Tu îmi (a aminti) de ea. Ea îþi (a reproºa) minciuna. Eu vã (a comunica) ºtirea. El ne (a aduce)
ciocolatã. Noi le (a vinde) marfa. Voi ne (a cere) bani. Ei îþi (a dãrui) flori. Ele îi (a spune)
poveºti.
Eu îmi a darui bijuterii Noi ne a transmite o informaþie
Tu îþi a arãta casa Voi vã a încredinþa un secret
El a comunica rezultatul Ei a o oferi cadouri
îi le
Ea a prezenta colegul Ele a rãspunde la întrebãri
16. Puneþi în locul punctelor pronumele personal în dativ
dativ..
Eu ... fãceam mult bine. Tu ... explicai tema. El ... desena o floare. Ea ... semna contractul. Noi...
rezervam un loc. Voi ... cumpãraþi o carte. Ei ... recomandau spectacolul acesta. Ele ... aduceau
mâncare. El ... construia o casã. Ea ... expedia scrisori.
17. Alcãtuiþi propoziþii punând verbele date la imperfect cu pronume personale în dativ
dativ..
a reproºa greºeala, a deschide uºa, a indica un tratament, a dori sãnãtate, a Lor le spuneam
pregãti cina, a datora bani, a rãspunde la scrisoare, a cântãri marfa, a restitui
Le spuneam
banii, a dãrui flori, a ceda locul.
Ei îi spuneam
18. Deschideþi parantezele. Îi spuneam
Model: Tata (a arãta, lor) tabloul. Tata le arãta tabloul.

Tata

Prietenul (a aduce, mie) un cadou frumos. Soþia (a pregãti, lui) o supã delicioasã. Profesorul (a
demonstra, nouã) cum lucreazã calculatorul. Aneta (a spune, lor) noutatea. Nepotul (a expedia,
ei) o felicitare frumoasã. ªeful (a rãspunde, vouã) foarte supãrat.
19. Completaþi cu pronumele personale în acuzativ sau în dativ
dativ.. Alcãtuiþi întrebãri.
Tu ..... ascultai atent (pe cine?) Tu ... spuneai poezia (cui?)
Ea ... explica bine (cui?) El ... ajuta în gospodãrie (pe cine?)
Noi ... întrebam des (pe cine?) Ei ... învãþau sã conducã (pe cine?)
Voi ... sfãtuiaþi binevoitor (pe cine?) Eu ... concediam (pe cine?)
El ... certa supãrat (pe cine?) Noi ... aduceam mere (cui?)
Ele ... rãspundeau (cui?) Voi ... vedeaþi la circ (pe cine?)
Model: Ce fãceam? A spune (ei, o noutate)

Îi spuneam ei o noutate.
Ce fãceau? a cânta (nouã o melodie)

Ce fãcea? a spune (mie o istorie)
Ce fãceaþi? a rãspunde (lor la întrebare)
Ce fãceam? a povesti (vouã un roman)

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum liniºtim pe cineva care are emoþii

Structuri
Fii mai calm. Totul e bine. Fii pe pace.

Nu te neliniºti. Nu este nimic grav.
Utilizãm
21. Citiþi ºi reproduceþi dialogul.

– Am întârziat la ºedinþã !
– Fii mai calm! ªedinþa nu a început la timp.
– Da, dar am fost deja avertizat de ºef!
– Nu te neliniºti, cã ºi ºeful a întârziat!
– Nu se poate !
– Ba da, aºa cã totul va fi bine!
– Sunt bucuros! Nu voi avea neplãceri.
22. Alcãtuiþi dialoguri utilizând structurile de mai sus.
23. Formulaþi (lucrând în grup) câteva sfaturi (3–4) pentru a reuºi:

(lucrând
în afaceri în sport
Te sfãtuiesc sã ... E bine sã ...
Îþi propun sã ... Învaþã sã ...
Trebuie sã ... Nu este rãu sã …
Nu trebuie sã … În fiecare zi nu uita sã …

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Reuºita mea în afaceri

Când discutam despre afaceri, priveam într-un punct pe fruntea partenerului. Îmi menþineam
privirea pe punctul acela ºi cream o atmosferã serioasã, iar partenerul îºi dãdea seama cã afacerea
mã intereseazã. Aveam o regulã: sã privesc numai în ochii partenerului. Doar aºa îi demonstram
partenerului cã sunt calm ºi aveam controlul asupra discuþiei. Amândoi ne bucuram de succes.
Am recomandat regula aceasta ºi colegilor. Rezultatul a fost neaºteptat: succesul în afaceri depinde
de respectarea unor reguli elementare.
24
24.. Alegeþi regula de care depinde succesul în afaceri.
a avertiza des partenerul;
a discuta calm cu partenerul;
a avea multã rãbdare în discuþie;
a fi alarmat ºi emoþionat;
a privi partenerul în faþã;
a rãspunde la toate întrebãrile partenerului.
25. Descrieþi imaginile folosind cuvintele date.
îl convingeam
îi arãtam
nu îi ascultam
mã certa
Cine aleargã dupã doi iepuri, nu prinde nici unul.
Generalizãm

Nu te neliniºti! El a venit la timp. Ei mã întrebau de unde vin.
Totul e bine. Fratele ne ajuta mult în lucru.
Fii mai calm! ªedinþa nu a început. Deseori sora te cãuta la facultate.
Nu este nimic grav. Fetele le expediau câte douã
Fii pe pace, Andrei ºtie sã facã lucrul scrisori în fiecare sãptãmânã.
acesta. Uneori prietenul îmi reproºa cã
nu spun adevãrul.

236 CUM VA FI VREMEA LECÞIA 32
CUM VA FI VREMEA
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a se abate aºteptare mulþumit desearã

a ateriza avion personal mâine
a comenta cursã rapid poimâine
a da dovadã de gara auto
a decola hârtie probabil cã
a se manifesta îndoialã
e posibil sã lume peste
a preciza plecare
a se rãtãci vamã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Viitorul I

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 32 CUM VA FI VREMEA 237
I. VOCABULARUL
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Formaþi îmbinãri ºi alcãtuiþi propoziþii.

a preciza ora ora de plecare
a ateriza pe aeroport sala de bagaje
a se abate de la temã birou de aºteptare
a da dovadã de eroism
2. Alcãtuiþi întrebãri ºi rrãspundeþi.

ãspundeþi.
Când (a decola) avionul? ... Când (a ateriza) avionul? ... Voi (a preciza) ce? ... Dvs. (a comenta)
ce? ... Ei (a ajuta) pe cine? ... El (a se manifesta) cum? ...
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia
de azi. V erificaþi-vã reciproc.
Verificaþi-vã
A se abate de la regulã salã de aºteptare

a da dovadã de rãbdare birou de bagaje
a comenta un eveniment gara auto
a se manifesta ca un bun tren rapid
specialist tren personal
Modificãm
4. Formaþi cuvinte noi dupã formula verb + re.
Model: a comenta – comentare
a decola – ................... a preciza – ...................

a ateriza – ................... a se abate – ...................
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Ce vei face mâine?

– Mâine voi merge la plajã.
– Pe mâine au transmis vreme rece.
– Mâine va fi rece?
– Nu sunt sigurã, dar aºa am auzit.
– Dar tu când vei fi liberã?
– Dupã ce voi termina referatul.
– Poate mergi cu noi?
– Poate voi merge sâmbãtã, dacã va fi cald.

Viitorul I
Afirmativ Negativ
eu voi nu voi
tu vei nu vei
el, ea va + infinitiv nu va + infinitiv
noi vom nu vom
voi veþi nu veþi
ei, ele v o r nu vor
a discuta a studia a aduce a citi a spune

eu voi discuta voi studia voi aduce voi citi voi spune
tu vei discuta vei studia vei aduce vei citi vei spune
el, ea va discuta va studia va aduce va citi nu va spune
noi vom discuta vom studia vom aduce vom citi vom spune
voi veþi discuta veþi studia veþi aduce veþi citi veþi spune
ei, ele vor discuta vor studia vor aduce vor citi vor spune
Aplicãm
5. Puneþi verbele la viitor

viitor..
Noi (a ajunge) la aeroport peste 2 ore. (a lua) bilete de la casã. Acolo (a aºtepta) 30 de minute,
apoi (a urca) în avion. (a prezenta) biletele ºi paºapoartele. (a lua loc) în salon ºi avionul (a
decola) la ora 16.00. Avionul (a ateriza) pe aeroportul din Paris la ora 19.00.
6. Citiþi ºi continuaþi textul în lanþ.
Dacã voi avea bani, voi merge la mare. Dacã vei fi mulþumit, vei fi liniºtit.
Dacã vei merge la mare, vei fi mulþumit. Dacã vei fi liniºtit, vei fi sãnãtos.
.................................................................. .......................................................
7. Dialogaþi.
– Veþi preciz
preciza ceva?
– Da, vreau sã precizez ora de plecare a trenului.
– Unde mergeþi?
– Merg la biroul de informaþii.
– Ce veþi face vara?

– Vom pleca la mare, dacã va fi timp bun. Dar voi ce
veþi face
face?
– Noi nu vom pleca la mare. Cred cã vom merge la
munte.
– Vara aceasta vom merge la Marea Neagrã.
– Acolo va fi multã lume. Sã fiþi atenþi sã nu se rãtãceascã copilul.
– Vom fi foarte atenþi, ºi apoi copilul nostru e deja bãiat mare.
– Când veþi pleca?
– …………………….
9. Gãsiþi ºi alte rrãspunsuri
ãspunsuri la întrebãrile din dialoguri.
10. Alcãtuiþi un dialog asemãnãtor utilizând verbele din vocabular la viitor

viitor..

11. Puneþi verbele din paranteze la viitorviitor..

Dacã (a câºtiga) la loterie, (a cãlãtori) în jurul lumii ºi (a vedea) multe monumente de artã. Sper
cã (a fi) mulþumit de cãlãtorie. Dacã (a ploua) ºi (a fi) frig, nu (a merge) la mare. Iar dacã (a fi)
cald ºi bine, noi (a pleca) la odihnã la Constanþa cu toatã familia. Credem cã vara aceasta (a nu)
fi rece ºi (a nu ploua)... Ieri am ascultat prognoza meteo ºi am aflat cã timpul (a fi) frumos, de
aceea (a merge) la mare.
ce? .................... unde? ....................
Veþi câºtiga cât? .................... cu cine? ....................
Veþi cãlãtori
la ce? .................... cu ce? ....................
când? ....................
Observãm
Verbul a vrea la prezent Verbul a cumpãra la viitor
Eu vreau ciocolatã. Eu voi cumpãra ciocolatã.
Tu vrei apã mineralã. Tu vei cumpãra apã mineralã.
Ea vrea suc. Ea va cumpãra suc.
Noi vrem liniºte. Vom face mâncare.
Dvs. vreþi bere. Veþi cãuta bere.
Ei vor o maºinã nouã. Ei vor cumpãra o maºinã.
13. Completaþi.
Model: Ei vor casã. Ei vor cumpãra o casã
Eu vreau o maºinã. Ele vor blãnuri. Ei vor calculator. Ele vor televizor. El vrea ceas. Ea vrea lapte.
Ele vor cafea. Tu vrei lapte. Noi vrem îngheþatã.
Transformaþi
Model: Eu voi preciza planul. Eu voi putea preciza planul.

Eu voi putea sã precizez planul.
El va comenta cazul. Eu voi examina datele. Voi veþi expedia scrisorile mâine. Ele vor învãþa
limba românã. Tu vei gãsi resursele necesare pentru proiect. Voi veþi parcurge distanþa aceasta în
trei ore. Copilul va adormi repede.
15. Spuneþi ce veþi face dacã:
Aþi câºtigat la loterie 12 mii de lei. Unde veþi merge? Cu ce veþi cãlãtori? Cu cine veþi pleca?
Motivaþi-vã opþiunea.
Aveþi program liber pentru desearã?
Vã sunã colegul ºi vã spune cã trebuie sã veniþi urgent la
serviciu, deºi aveþi liber.
Poimâine trebuie sã plecaþi la mare. Aþi promis copiilor cã
veþi merge la Constanþa, dar nu aþi ridicat salariul ºi nu aveþi
bani.
16. Lucraþi în grup.
Alcãtuiþi întrebãri în baza imaginii.
Rãspundeþi la întrebãrile colegilor.
Alcãtuiþi un text în baza imaginii.


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem despre o acþiune care va avea loc în viitor

Mâine va fi......................
Ce va fi mâine? Poimâine va avea loc..........
Ce va avea loc poimâine? Sãptãmâna viitoare va avea loc.......
Ce va fi peste un an? La anul viitor va fi....................
Ce va fi peste douã zile? Peste un an va fi..................
Peste douã zile va fi .............
E posibil sã aibã loc ceva? E posibil sã .................

E posibil sã fie ceva. E posibil cã.....................
Probabil cã.......................
17. Selectaþi verbele la viitor
viitor..
– ªtii cum va fi vremea mâine?
– Mâine va fi o zi caldã cu soare.
– Atunci vom putea merge cu toþii la mare.
– Sigur, vom putea merge la mare.
– Vei merge mâine la piaþã sã cumperi produse pentru cãlãtorie?
– De ce? Nu vom gãsi acolo?
– E posibil cã nu vom avea timp sã mergem pe la magazine.
– Eºti sigur cã va veni autobuzul?

– Da, autobuzul va fi aici exact la timp.
– Dar eºti sigur cã vom ajunge la timp?
– Da, totul va fi bine ºi veþi ajunge la timp la mare.
a întârzia la tren (noi)
a avea oaspeþi (voi) a avea îndoeli (tu)
E posibil sã a se întâlni cu colegul (eu) E posibil cã a se rãtãci (ele)
a discuta cu ºeful (ei) a se bucura de succes (el)
19. Spuneþi cum va fi timpul mâine în baza prognozei meteo.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
În vacanþã
E varã. E cald ºi e bine. Am promis copiilor încã din iarnã cã vara aceasta vom pleca la odihnã
la mare, la Constanþa. Mai sunt câteva zile pânã la concediu. Ana ºi Daniel mereu întreabã când
mergem.
Îmi amintesc cã atunci când eram copil, ne duceam cu pãrinþii pe malul mãrii. Ne jucam mult
în apã, de aceea mama ne certa. Ne plãcea foarte mult aceasta perioadã de vacanþã.
Împreunã cu soþia am mers la agenþia de voiaj sã cumpãrãm bilete ºi sã hotãrâm cu ce vom
pleca. La agenþie ne-au întrebat unde dorim sã mergem la odihnã. Sigur cã am cumpãrat bilete
de cãlãtorie la Constanþa, pentru cã acolo e cel mai bine. Dupã aceasta am mers la piaþã ºi am
fãcut cumpãrãturile necesare. Vom pleca poimâine. Plecarea este la ora 6.30, cu trenul rapid
Chiºinãu – Constanþa.

20. Selectaþi din text:

verbele la imperfect verbele la perfectul compus verbele la viitor
21. Gãsiþi în context echivalentul expresiei a-ºi aduce aminte
22. Gãsiþi în text rrãspunsurile
ãspunsurile la întrebãrile de mai jos.
Ce anotimp este?
Ce au promis pãrinþii copiilor?
Unde vor pleca ei la odihnã?
Ce îºi aminteºte tata?
Unde s-au dus pãrinþii Anei ºi ai lui Daniel? Ce vor ei sã
cumpere?
Când vor pleca ei?
La ce orã este plecarea?
Cu ce vor pleca ei la odihnã?
Ziua bunã se cunoaºte de dimineaþã.
Generalizare

Noi credem cã nu va ploua ºi nu va fi Eu voi comenta punctul meu de
frig. vedere.
Mâine va fi o zi caldã ºi cu soare. Tu vei da dovadã de multã înþelegere.
Vara aceasta vom merge la Constanþa. El va veni mâine.
Poimâine va avea loc o ºedinþã. Noi vom merge la mare.
Sãptãmâna viitoare vom pleca la odihnã. Voi veþi fi specialiºti buni.
Peste cinci luni vom termina cursurile. Ei nu vor avea îndoeli.

242 GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI LECÞIA 33
33
GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a (se) compara bicicletã argumentat

a contacta buzunar ascultãtor
a corecta educaþie corect
a se deosebi explicaþie liber
a educa generaþie
a exista hotãrâre
acelaºi
a influenþa obligaþie
aceeaºi
a interzice politeþe
a se iubi respect
a se îndoi sinceritate aproximativ
a se întrece cam
a preveni
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Viitorul I al verbelor pronominale

Adjectivul ºi pron umele demonstrativ de identitate
pronumele

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm îndoiala
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 33 GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI 243
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
a se bucura de succes obligaþie vechi
a se îndoi de respect respect reciproc
a se deosebi de pãrinþi hotãrâre bun
bicicletã de serviciu
2. Alegeþi cuvântul potrivit.
Noi .......................... de copiii noºtri. a) a influenþa; b) a iubi; c) a se bucura
Voi ........................... copiii sã nu aibã probleme mari. a) a interzice; b) a influenþa; c) a preveni
În þara noastrã .......... mulþi copii fericiþi. a) a exista; b) a educa; c) a corecta
Ei ......................... copiilor sã vinã târziu acasã. a) a corecta; b) a interzice; c) a contacta
Mama .............. doi feciori. a) a influenþa; b) a educa; c) a interzice
3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la
lecþia de astãzi. V erificaþi-vã reciproc.
Verificaþi-vã
obligaþie de serviciu a contacta o persoanã

generaþie nouã a se deosebi de colegi
respect reciproc a influenþa un copil
sinceritate rarã a interzice fumatul
Modificãm
4. Puneþi verbele la prezent.
Noi le (a interzice) ..................... copiilor sã fumeze.
Ei (a se deosebi) .......................... mult unii de alþii.
Ea ne (a contacta) ........................ în fiecare zi la telefon.
Pãrinþii (a preveni) ........................... copiii de pericole.
El (a fi) ............... un cursant ascultãtor ºi corect.
Ei (a se iubi) ................... de mult timp.
În zilele noastre (a întâlni) .............. rar un om educat.
Toþi funcþionarii (a avea ) ............... obligaþii de serviciu.
5. Formulaþi întrebãri la cuvintele evidenþiate.
Model: Pãrinþii îi influenþeazã pe copii. Ce fac pãrinþii?

Cine îi influenþeazã pe copii ? P
copii? Pee cine influenþeazã pãrinþii?
El se deosebeºte printr-o educaþie bunã

bunã. prin ce?
Noi nu avem nici o obligaþie
obligaþie. ce?
Buzunarele lui sunt goale
goale. cum?
Bicicleta este veche
veche. cum?
Voi educaþi o generaþie nouã. ce?
Uneori lipseºte respectul dintre generaþii. ce?

33
Cum este generaþia de astãzi? Prin ce se deosebeºte generaþia de astãzi de generaþia de ieri?
Cum influenþaþi copilul dvs.? Sunt copii buni ºi ascultãtori în zilele noastre? Dar copii rãi
ºi neascultãtori? Cum sunt copiii dvs.? Îl respectaþi pe ºeful dvs.? Daþi explicaþii ºefului
când întârziaþi la serviciu ? ªeful vã interzice sã vorbiþi la telefon în orele de serviciu?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Eu mã voi bucura de copiii mei. Dar el?

– ªi el se va bucura
bucura, dacã ei vor fi copii cuminþi.
– ªi voi vã veþi bucura de succesele copiilor?
– Desigur cã ne vom bucura
bucura.
Viitorul I al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ
a se deosebi
eu mã voi deosebi noi ne vom deosebi
tu te vei deosebi voi vã veþi deosebi
el, ea se va deosebi ei, ele se vor deosebi
Aplicãm
7 . Utilizaþi verbele pronominale la viitor

viitor..
El nu (a se compara) ………………………. cu prietenii sãi.
Ei (a se deosebi) …………………….. de colegii lor.
Eu (a se bucura) …………………….. de succesele copiilor mei.
Tu (a se înþelege) ...................... cu unchiul.
El (a se pregãti) ......................de conferinþã.
Ele (a se odihni) ..................... vara la mare.
8 . Alcãtuiþi propoziþii.
Model: Eu ... de educaþia lui. Eu mã voi ocupa de educaþia lui. (a se ocupa)
Tu ……………………… la viitorul copiilor. a se gândi

El ………………………. cu feciorul sãu. a se întâlni
Noi ……………………... cu copiii noºtri. a se înþelege
Voi ……………………… la casa pãrinteascã. a se întoarce
Ei ……………………….. dupã accidentul acesta. a se schimba
Vã veþi bucura când copiii vor veni în vizitã? Prietenul tãu se va înþelege bine cu colegii sãi?
Te vei emoþiona când te vei întâlni cu un prieten vechi? Bunica se va neliniºti din cauza
timpului rãu? ªeful se va supãra pe funcþionari dacã nu vor veni la timp?

Observãm
– Eu îmi voi aminti mereu de copiii mei. Dar ea?
– ªi ea îºi va aminti de copiii sãi.
– Ei îi va fi dor de copii?
– Desigur cã îi va fi dor
dor..
Viitorul I al verbelor pronominale cu pronumele în dativ
a-ºi aminti a-i fi dor

eu îmi voi (mie) îmi va
tu îþi vei (þie) îþi va
el, ea îºi va aminti (lui, ei) îi va fi dor
noi ne vom (nouã) ne va
voi vã veþi (vouã) vã va
ei, ele îºi vor (lor) le va
10. Puneþi verbele pronominale la viitor

viitor..
Eu (a-ºi imagina) .................. viitorul copiilor noºtri. Ea (a-ºi reveni) ..................... dupã
discuþia cu ºeful. El (a-ºi aminti) ……………………….. mereu de anii de ºcoalã. (Mie) (a-i fi
frig) ....................., dacã nu mã voi îmbrãca bine. (Lui) (a-i fi uºor) ........................, dacã va
cunoaºte multe limbi. (Vouã) (a-i pãrea bine) ..................., dacã copiii vor veni des în vizitã.
(Nouã) (a-i fi dor) ......................... de copii, dacã vor pleca de acasã.
Model: Tu ……viitorul (a-ºi imagina).

Tu îþi vei imagina viitorul.
El ……………………….. dupã ºoc. a-ºi reveni

Voi ……………………… de casa pãrinteascã. a-ºi aminti
Ea ................................ mâine de situaþie. a-ºi da seama
Noi .............................. dupã boalã. a-ºi reveni
Ei................................. de excursia în Grecia. a-ºi aduce aminte
(Mie) .............................. dacã voi pleca de la serviciu. a-i fi greu
(Ei) ........................................ cu rudele sale. a-i fi bine
(Vouã) ............................... dacã nu veþi dormi o noapte. a-i fi somn
(Þie) .......................... dacã nu vei asculta sfaturile parinþilor. a-i pãrea rãu
Îþi vei aminti de zilele de varã cu soare? Iþi va fi uºor când vei fi bãtrân ? Iþi va pãrea rãu dacã vei
rãspunde urât pãrinþilor? Ne va fi somn dacã vom lucra ºi noaptea? Vã va fi greu dacã veþi pleca
de la serviciu?
Voi vã veþi da seama de situaþie. Dar ei?

ªi ei îºi vor da seama de situaþie.
Tu îþi vei aminti totdeauna de rudele tale. Dar el? Eu îmi voi aminti cu plãcere de vacanþã.
Dar ea? Noi ne vom imagina cum va fi timpul mâine. Dar ei? Vã veþi reveni dupã ºoc. Dar
ele? Ele îºi vor aminti de vara aceasta. Dar tu? Îmi va fi rãu dacã voi mânca mult. Dar lui? Îi
va fi bine lângã prieteni. Dar ei? Îþi va fi greu fãrã pãrinþi. Dar lor? Vã va fi dor de nepoþi.

33
Dar lui? Le va pãrea rãu dacã vor pleca din þara lor. Dar vouã? Ne va fi somn dacã nu vom
dormi 8 ore. Dar lor?
Observãm
- Ieri am fost la acelaºi film cu colegii.

- De ce?
- E un film psihologic. Am vrut sã înþeleg totul.
- Ai fost cu aceiaºi prieteni?
- Da, ºi ei au aceleaºi interese.
- Aþi fost la aceeaºi orã?
- Nu. Pânã la masã am avut ore. La film am fost la ora 18.
Adjectivul ºi pronumele demonstrativ acelaºi
Masculin Feminin
singular acelaºi aceeaºi
plural aceiaºi aceleaºi
Acordul adjectivului acelaºi cu substantivul determinat
Singular Plural aceeaºi doamnã

masculin acelaºi bãiat aceiaºi bãieþi acelaºi domn
neutru acelaºi tren aceleaºi trenuri
feminin aceeaºi fatã aceleaºi fete
14. Utilizaþi formele adjectivului pronominal acelaºi.

Eu am vãzut ........................ spectacol ºi sãptãmâna aceasta. Maria foloseºte
.....................manual ca ºi fratele ei. El se plimbã la ..................... orã. La serviciu vedem
.......................... feþe. Noi suntem din ………………. oraº. Mã doare .................... picior ºi
..................... mânã. Port ..................... mãnuºi de 2 ani. Am consultat .................... medici.
Învãþãm la ………………. facultate.
Vã uitaþi des la aceleaºi fotografii? Te întâlneºti cu acelaºi prieten? Te gândeºti la aceeaºi
persoanã? Profesorul se bucurã de acelaºi respect? Ziaristul comenteazã aceleaºi evenimente?
Sunt aceiaºi turiºti? Practici acelaºi sport? Suferi de aceeaºi boalã?
Acelaºi student a întârziat? Da, acelaºi a întârziat.
Aceiaºi ingineri lucreazã de dimineaþã? Aceeaºi persoanã te avertizeazã? Aceleaºi gânduri îl

neliniºtesc? Acelaºi manager organizeazã ºedinþa? Aceiaºi funcþionari scriu formularele? Folosiþi
aceeaºi valizã? Discutaþi aceleaºi probleme?


○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm îndoiala

Structuri
A se îndoi A avea îndoieli A sta la îndoialã
17. Citiþi dialogurile pe roluri.
– Crezi cã el are dreptate? – Vrei sã pleci în concediu acum?
– Mã îndoiesc de argumentele lui. – Încã stau la îndoialã.
– Te îndoieºti ºi de sinceritatea lui? – Atunci poþi pleca mai târziu. Poate timpul va fi mai cald.
– Da, am foarte mari îndoieli. – Voi vedea.
– De ce nu ai încredere în el?
– Cred cã este un om fãrã principii.
– Te îndoieºti de hotãrârea lui?

– Da, eu n-o pot înþelege.
– Dar el s-a bazat pe date concrete!
– Am îndoieli, încã multe lucruri nu sunt clare.
– De ce staþi la îndoialã?
– Nu suntem siguri cã vom reuºi.
– Vã îndoiþi de succes?
– Da, avem mari îndoieli cã vom reuºi.
19
19.. Completaþi propoziþiile.
Mã îndoiesc cã ... el / a veni / la timp
ei / a trimite / o telegramã
el / a gãsi / suma necesarã
20. Rãspundeþi la întrebãri utilizând structurile de mai sus.
Model: Trenul va veni la timp?

Mã îndoiesc cã trenul va veni la timp.
El va spune tot adevãrul? Ea se va bucura de succes? Voi veþi discuta probleme de serviciu?
Copilul dvs. va merge la facultate? ªeful va lua o hotãrâre argumentatã? Veþi reuºi în afaceri?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Generaþia de ieri, generaþia de azi

Suntem siguri cã noi ne vom bucura de copiii noºtri. Astãzi îi ocrotim ºi le dãm tot ce este
mai bun: educaþie ºi studii. Ei pot pleca de lângã noi, dar vor rãmâne pentru totdeauna copiii
noºtri. Îi iubim ca pe ochii din cap ºi vrem sã nu aibã probleme mari în viaþã. Copiii îºi vor
aminti totdeauna de pãrinþi ºi vor reveni acasã. Iar nouã ne va fi mereu dor de ei. Ne va pãrea
rãu dacã vor pleca din þara noastrã.
Copiii noºtri sunt ascultãtori ºi cuminþi. Noi ne bucurãm de succesele lor. Dar ei sunt liberi sã
hotãrascã pe care drum sã meargã în viaþã. Mulþi pleacã de acasã ºi nu se mai întorc. Iar noi ne
gândim cum sã-i ajutãm ºi cum sã-i vedem mai des.

33
Existã probleme între generaþii? Da, desigur. Pãrinþii ºi copii sunt diferiþi. Au opinii diferite.
Sã educi un copil e o artã. Dar nu fiecare reuºeºte. Copiii sunt viitorul nostru ºi noi trebuie sã
avem încredere în ei.
a iubi pe cineva ca pe ochii din cap – любить как зеницу ока, любить как свет очей
Vã veþi bucura de copiii voºtri?
Ce le veþi da copiilor voºtri?
Îi iubiþi mult pe copii dvs.?
Ce le interziceþi?
Cum sunt copiii?
Copiii pot lua orice hotãrâre?
Existã probleme între generaþii?
22. Comentaþi ideea: Copiii sunt bucuria vieþii.
23. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi o disputã între un tânãr ºi un bãtrân.
bãtrân.
Spuneþi ce le permiteþi ºi ce le interziceþi copiilor dvs.
Cine nu are bãtrâni sã-ºi cumpere.
Generalizãm

Mã îndoiesc de hotarârea lor. Eu mã voi bucura de copiii mei.
Stau la îndoialã ºi nu ºtiu ce sã fac. Tu te vei înþelege cu colegii tãi.
De ce stai la îndoialã? El se va întrece cu colegul sãu.
Mã îndoiesc cã el va veni. Ei se vor gândi la tine.
El se îndoieºte de sinceritatea lor. Tu îþi vei aduce aminte de ei.
Îi va fi uºor în viaþã.
Îmi va fi frig la iarnã.
Ne va fi dor de casã.

LECÞIA 34 O DISCUÞIE SERIOASÃ 249
O DISCUÞIE SERIOASÃ
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a acþiona miºcare îndrãzneþ brusc

a admite realizare obiºnuit întotdeauna
a atârna privire simplu
a atrage urât
a clarifica
a copia
a decide
a îndrãzni
a lãsa
a se miºca
a obiºnui
a se strãdui
II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul I

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm satisfacþia
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

250 O DISCUÞIE SERIOASÃ LECÞIA 34
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Alegeþi cuvintele potrivite ºi alcãtuiþi îmbinãri.
a acþiona (cum?) sigur atent
a admite (la ce?) la examen la concurs
a atrage (ce?) atenþia privirea
a depinde (de cine?) de ºef de prieten
a se miºca (cum?) repede încet
Ieri Alexandra (aa copia, perfectul compus) un text despre oamenii de afaceri. Mâine ea (a a
a clarifica, viitor) cine
copia, viitor) textul încã o datã, pentru Violeta, prietena ei. Violeta (a
este autorul textului. Apoi (a învãþa) textul pentru examen.
comportament corect privire serioasã

neobiºnuit caldã
soartã fericitã miºcare bruscã
grea atentã
a atrage atenþia cuiva asupra a ceva a lãsa la o parte

a clarifica lucrurile/problema a acþiona în favoarea cuiva
a lãsa copiii la pãrinþi a acþiona repede
a lãsa o scrisoare pe masã a acþiona la timp
a lãsa mâncare în frigider a se miºca din loc
Modificãm
4. Alegeþi cuvinte din propoziþiile date ºi alcãtuiþi o altã propoziþie.

Într-o discuþie trebuie sã priveºti atent partenerul.
Nu este bine sã copiaþi la examen.
5. Puneþi verbele la viitor
viitor..
Miniºtrii acþioneazã totdeauna corect. Reclama atrage cumpãrãtori. Pânã mâine clarificãm toate
problemele. Noi decidem unde plecãm. El nu îndrãzneºte sã spunã lucrul acesta.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
– Alo, buna ziua. Sunt Dan.

– Bunã ziua, Dan.
– Voi veni mâine la Chiºinãu cu niºte colegi din Franþa.

– Foarte bine.
– Mã vei întâmpina la garã?
– Da, te voi întâmpina.
– Unde mã vei aºtepta
aºtepta?
– Te voi aºtepta pe peron, lângã ceas.
– Ne vei conduce prin oraº?
– Da, desigur, vã voi conduce. Am mult timp liber.
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la viitorul I
mã (pe mine) ne (pe noi)

El te va convinge (pe tine) El vã va convinge (pe voi)
îl (pe el) îi (pe ei)
o (pe ea) le (pe ele)
6. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ

acuzativ..
Model: El... va ajuta. El mã /te /îl /o /ne /vã /îi /le va ajuta.
Tu ... vei cãuta la serviciu. Eu ... voi întâmpina mai târziu. Ea ... va aºtepta acasã. Voi ... veþi
aºtepta întotdeauna. Noi ... vom invita la film. Ei ... vor lãuda sincer. Ele ... vor vedea în salã.
7. Alcãtuiþi propoziþii
Model: Eu ... (a înreba) despre examen Eu îl voi întreba despre examen.
Tu te a ajuta la lucru. Voi va a ajuta cu plãcere.

El îl a întreba despre film. Ei îi a aºtepta întotdeuna.
Ea o a angaja la serviciu. Ele le
8. Urmaþi modelele.
Model: Eu îl anunþ despre excursie. Eu îl voi anunþa despre excursie.
Eu o gãsesc acolo. Tu mã chemi la tine. El te anunþã la timp. Ea îl cautã la serviciu. Noi vã

apreciem mult. Voi ne chemaþi în excursie. Ei o felicitã de sãrbãtori. Ele îi aºteaptã la circ.
Model: Noi vã vom convinge de adevãr ºi ei... ºi ei vã vor convinge de adevãr

adevãr..
Tu ne vei invita la spectacol, ºi noi ...

Eu vã voi chema la ºedinþã, ºi el ...
Ea vã va întreba despre examen, ºi ele ...
Ei îi vor obiºnui cu disciplina, ºi dvs ....
Model: El ... (a convinge) pe tatãl meu.

El îl va convinge pe tatãl meu.
Prietenul ... (a mustra) pe Sanda. Soþia ... (a aºtepta) cu nerãbdare pe soþul ei. Profesorul ... (a
provoca) pe studenþi la discuþie. Colegul ... (a aºtepta) astãzi pe Andrei la staþie. Elevii ... (a felicita)
mâine pe profesor. Andrei ... (a invita) poimâine pe prietenii sãi la o cafea.

Pronumele personale în dativ cu verbe la viitorul I
îmi (mie) ne (nouã)

El îþi va spune (þie) El vã va spune (vouã)
îi (lui, ei) le (lor)
9. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ

dativ..
Model: Ei ... vor comunica noutatea. Ei îmi /îþi /îi /ne /vã /le vor comunica noutatea.
Parinþii ... vor trimite bani. Eu ... voi lãsa mâncarea în frigider. Voi ... veþi dãrui un cadou. Eu ...
voi cere un sfat. Dupã masã ... vom arãta oraºul. Mâine ... voi transmite biletele. Noi ... rãspunde
la toate întrebãrile.
Model: El /.../ a explica tema. El ne va explica tema.
Eu a mulþumi pentru ajutor. Noi a aduce cãrþi noi.

Tu ... a prescrie tratamentul necesar. Voi ... a zice sã nu întârzie.
El, ea a ura sãrbãtori fericite. Ei, ele a stabili ora plecãrii.
11. Puneþi verbele de mai jos la viitorul I ºi utilizaþi formele neaccentuate ale pronumelor
personale în dativ
dativ..
Model: (Noi) a-i fi cald /dacã/ a se miºca mai repede

Ne va fi cald dacã ne vom miºca mai repede.
(Voi) a-i fi somn /dacã/ a nu dormi noaptea. (Ei) a-i fi sete /dacã/ a nu avea apã. (Tu) a-i fi uºor
/dacã/ a lãsa bagajul. (Ele) a-i fi uºor /cãnd/ a clarifica totul. (Eu) a-i fi greu /dacã/ a acþiona
singur. (El) a-i pãrea bine /dacã/ a afla ºtirea.
12. Puneþi verbele la viitor ºi folosiþi pronumele neaccentuate în dativ

dativ..
Model: Victoria ... (a restitui) colegului cartea.

Victoria îi va restitui colegului cartea.
Anton ... (a arãta) fratelui un desen frumos. Angela ... (a aduce) prietenei o carte necesarã. Soþia
... (a da) soþului o cafea dulce. Profesorul ... (a demonstra) cursanþilor teorema. Aneta ... (a
spune) studenþilor o noutate. Nepotul ... (a expedia) bunicilor un cadou scump. ªeful ... (a rãspunde)
lucrãtorilor sãi la toate întrebãrile. Colegul nostru este îndrãzneþ ºi ... (a propune) un plan nou.
1 3 . Completaþi propoziþiile cu formele neaccentuate ale pronumelor personale.
Tu ... vei a asculta pe mine atent. Tu ... vei spune mie poezia?
Ea ... va a rãspunde lui la telefon. El ... va aºtepta pe ea la lecþii.
Noi ... vom a da vouã adresa. Ele ... vor învãþa pe el sã deseneze.
Voi ... veþi învãþa pe mine cum sã procedez? Eu ... voi certa pe el din cauza fratelui.
El ... va arãta lui apartamentul. Noi ... vom aduce þie romanul acesta.
Ele ... vor cumpãra nouã bilete la spectacol? Voi ... veþi aºtepta pe ei mult timp.
14. Folosiþi formele neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ
Model: El ... va susþine pe noi la examen.

El ne va susþine pe noi la examen.

Ei ... vor întreba pe el despre rezultatele concursului. Cifrele acestea ... vor convinge pe voi. Ea
... va obliga pe el sã vinã la timp. Tu ... vei influenþa pe noi. Pãrinþii ... vor mustra pe el pentru
neatenþie. Eu ... voi provoca pe tine la o discuþie. Noi ... vom preveni pe ei la timp. El ... va gãsi
pe ele acasã.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm satisfacþia

Structuri
Sunt mulþumit de... Am o mare satisfacþie sã...

Sunt satisfãcut de / cã ... Îmi produce o mare satisfacþie sã /cã...
Utilizãm

– Ai cumpãrat un apartament nou?
– Da am cumpãrat.
– Eºti satisfãcut de proiectul apartamentului?
– Da, sunt satisfãcut. Apartamentul are o bucãtãrie mare ºi un salon spaþios.
– Þi-ai gãsit un serviciu nou?

– Da mi-am gãsit.
– Eºti satisfãcut de condiþiile de lucru ºi de salariu?
– Da, sunt satisfãcut.
– Îþi place sã cãlãtoreºti?

– Da, îmi place foarte mult. Am o mare satisfacþie sã vãd oraºe ºi þãri noi.
– Preferi sã creºti flori în grãdinã?

– Da, îmi plac florile foarte mult. Am o mare satisfacþie sã cresc flori frumoase.
– Îi ajuþi pe oameni?
– Da, îmi produce o mare satisfacþie faptul cã pot sã-i ajut pe oameni.
16. Alcãtuiþi dialoguri utilizând expresiile satisfacþiei în urmãtoarele situaþii:
la magazin vânzãtorul îi propune unui cumpãrãtor un buchet de flori.
un cunoscut schimbã mobila din apartament.
17. Spuneþi în baza imaginilor:
care personaj este satisfãcut;
din ce motiv este satisfãcut.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
O discuþie serioasã
Sunt unchiul lui Vlad. Ieri discutam cu nepotul meu. Era o discuþie serioasã ºi el mã asculta
foarte atent. Vorbeam cu el despre felul cum trebuie sã acþioneze un om în diferite situaþii din
viaþã. Îi povesteam despre diferite cazuri din experienþa mea de viaþã.
– Cum crezi, l-am întrebat, e bine sã ai alãturi oameni binevoitori, cu care sã poþi comunica?
– Cred cã e foarte bine. Eu totdeauna mã simt bine cu oamenii simpli ºi deºtepþi. Îmi place
sã-i ascult ºi sã-i ajut. Dar, din pãcate, nu toþi oamenii sunt aºa. Sunt încã mulþi oameni care au
un comportament urât. Prin acþiunile lor ei dãuneazã oamenilor.
– Într-adevãr, oamenii sunt diferiþi. Sunt ºi oameni buni, dar sunt ºi oameni rãi. Dar tu cum
vrei sa fii?
– Vreau sã fiu un om obiºnuit. Vreau sã acþionez totdeauna în favoarea oamenilor. Îi voi
respecta mult pe oamenii buni ºi mã voi strãdui sa-i ajut în cele mai grele clipe din viaþa lor.
– Cum vei acþiona dacã cineva îþi va face ceva rãu?
– Nu voi ezita sa-i opresc pe acei care vor greºi. Totuºi niciodatã nu voi rãspunde cu rãutate
la acþiunile unor aºa oameni.
– Ce vei face dacã cineva va fi într-o situaþie grea?
– Îi voi apãra pe cei slabi. Nu voi lãsa ca cineva sa le provoace neplãceri.
Din discuþia cu nepotul meu am înþeles cã el deja a decis cum trebuie sa fie în viaþã. El va fi
un om obiºnuit, care în orice situaþie va avea un comportament civilizat.
cu rãutate – злобно, со злобой
20. Selectaþi din text cuvintele în urmãtoarele rubrici:
calitãþi pozitive;
calitãþi negative.
21. Gãsiþi în text:
despre ce discutau nepotul ºi unchiul sãu;
despre ce îi povesteºte unchiul;
ce i-a rãspuns nepotul;
cum vrea sã fie Vlad în viaþã;
ce va încerca sã facã Vlad;
în favoarea cui va acþiona Vlad;
care este concluzia unchiului lui Vlad.
Situaþii de comunicare.
Imaginaþi-vã cã sunteþi în locul lui Vlad. Formulaþi variante de rãspuns la întrebãrile unchiului.
Cum îþi vei aºterne aºa vei dormi.
Generalizãm Modele gramaticale

El te va întreba unde ai fost.
Colegii ne vor ajuta sã clarificãm
Modele comunicative
situþia.
Sunt mulþumit de rãspunsul tãu. ªeful vã va adresa mai multe întrebãri.
Am o mare satisfacþie când discut cu Mama îl va certa pentru faptele lui.
prietenii mei. Fetele le vor spune ºtirea.
Sunt satisfãcut de salariu. Prietenul îmi va reproºa întârzierea.

LECÞIA 35 O INVITAÞIE LA PRÂNZ 255
O INVITAÞIE LA PRÂNZ
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a amâna biscuit gust bucuros

a bate bucate gustare gata
a consuma bucurie legume ocupat
a exprima concediu mãr proaspãt
a fierbe faþã de masã miere
a frige fripturã orez
altceva
a gãti friºcã sare
a servi garoafã
gospodinã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Viitorul II

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem cã suntem sau cã nu suntem la curent cu o informaþie
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

256 O INVITAÞIE LA PRÂNZ LECÞIA 35
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Priviþi imaginea de la începutul lecþiei. Memoraþi cuvintele ce denumesc obiectele reprezentate

în imagine.
2 . Spuneþi toate formele adjectivelor
adjectivelor..
Model: Bucuros, bucuroasã, bucuroºi, bucuroase
Proaspãt ... ocupat ... drag ... îndrãzneþ ... simplu ... obiºnuit ... urât ...
Lucraþi în grup.
3. Cinci cuvinte.
Grupa se divizeazã în douã echipe. Sarcina este urmãtoarea:
În timp ce un cursant din prima echipã numãrã pânã la 5, un
reprezentant din altã echipã trebuie sã numeascã 5 cuvinte la
tema datã. Dacã nu reuºeºte, iese din joc. Câºtigã echipa care
rãmâne cu mai mulþi membri.
4. Cât mai multe cuvinte.
Fiecare echipã trebuie sã numeascã cât mai multe cuvinte (ce þin de tema datã sau de temele
anterioare) care încep cu o literã pe care le-o spune profesorul. Câºtigã echipa care a numit mai
multe cuvinte.
Modificãm
5. Îmbinaþi adjectivele cu substantivele.
profesor, profesoarã bucuros
mâncare, bucate gata, gustos
arhitect, vânzãtoare ocupat
pâine, apã, alimente proaspãt
Model: Friºca este albã.
Garoafa este........... Mãrul este........ Concediul este............ Mierea este............ Gustarea

este..... Friptura este.........
7. Completaþi propoziþiile dupã modelul: Friºca este albã ºi dulce.
Garoafa este ................ ºi..............; Biscuiþii sunt...............ºi..............
Bucatele sunt................ºi...............; Cafeaua este.................ºi............
Mierea este..................ºi...............; Friptura este.................ºi............
Bomboanele sunt.........ºi...............; Legumele sunt.............ºi.............
Model: Azi amân întâlnirea – Ieri am amânat întâlnirea.

(eu, tu) a pune masa, (el, ea) a coace plãcinte, (noi) a consuma multe legume, (ei, ele) a gãti
bucate gustoase.
Alcãtuim
Model 1: Când veneam acasã, mama cocea pâine.
Când veneam acasã, mama (a gãti).......... Când veneam acasã, mama (a frige)........ Când
veneam acasã, mama (a fierbe)....... Când veneam acasã, mama (a pregãti).....
Model 2: Când era sãrbãtoare, invitam oaspeþi.
Când era sãrbãtoare, (a aranja)......... Când era sãrbãtoare, (a servi)............... Când era sãrbãtoare,
(a consuma).......... Când era sãrbãtoare, (a se plimba)......... Când era sãrbãtoare, (a se scula)..........
Model: – S-a întâmplat ceva? – Aþi pus masa?

– Nu, totul e în regulã. – Da, totul e gata.
– Aþi uitat ceva? – Aþi pregãtit produsele?

– Nu,______________ – Da,______________
– Aþi obosit? – Aþi marinat carnea?
– Nu,______________ – Da,______________
– Aþi pierdut ceva? – Aþi cumpãrat bãutura?
– Nu,______________ – Da,______________
a aranja lucrurile, cãrþile gospodinã bunã

a coace pâine mâncare gustoasã
a consuma cafea faþã de masã curatã
a gãti bucate
a frige carne Totul e în regulã.
a servi pe prieteni cu cafea Totul e gata.
a exprima bucurie, încredere
a bate la uºã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Eu am sã învãþ limba românã. ªi tu ai sã înveþi limba românã?

– Da, ºi eu am sã învãþ limba românã.
– Dar el?

– ªi el are sã o înveþe
înveþe.
– Dar ea are sã o înveþe
înveþe?
– ªi ea are sã o înveþe
înveþe.
– Noi avem sã învãþãm limba francezã.

– De ce vreþi sã învãþaþi franceza?
– Pentru cã e o limbã romanicã ºi nu e o limbã grea.
– Dar voi aveþi sã învãþaþi engleza?
– Da, noi avem sã învãþãm engleza pentru cã vom lucra într-o firmã strãinã.
– Dar ei?
– ªi ei au sã lucreze la o firmã strãinã pentru cã ºtiu deja engleza.
Viitorul II
eu am copiez eu consum
tu ai copiezi tu consumi
el, ea are sã copieze el, ea o sã consume
noi avem copiem noi consumãm
voi aveþi copieþi voi consumaþi
ei, ele au copieze ei, ele consume
Prezentul verbului + Conjunctivul verbului ¡ Viitorul II al verbului

a avea a învãþa a învãþa
am sã învãþ am sã învãþ
ai sã înveþi ai sã înveþi
are sã înveþe are sã înveþe
avem sã învãþãm avem sã învãþãm
aveþi sã învãþaþi aveþi sã învãþaþi
au sã înveþe au sã înveþe
Aplicãm
11.Observaþi ºi reþineþi.
Dacã am sã lucrez, am sã reuºesc.
Dacã ai sã lucrezi, ai sã reuºeºti.
Dacã are sã lucreze, are sã reuºeascã.
Dacã avem sã lucrãm, avem sã reuºim.
Dacã aveþi sã lucraþi, aveþi sã reuºiþi.
Dacã au sã lucreze, au sã reuºeascã.
12. Puneþi verbele la viitorul II.
Model 1: Eu (a servi) oaspeþii Eu am sã servesc oaspeþii.
Tu (a fierbe) un ou. El, ea (a consuma) bãuturã rece. Noi (a

gãti) bucate gustoase Voi (a clarifica) problema mâine. Ei, ele (a
decide) cum sã se îmbrace.
Model 2: Eu (a comenta) acest text, pentru cã este interesant.

Eu o sã comentez acest text, pentru cã este interesant.

Tu (a amâna) ºedinþa, pentru cã————————-

El, ea (a gãti) bucate, pentru cã—————————-
Noi (a bate) friºca, pentru cã—————————-
Voi (a servi cafea), pentru cã—————————-
Ei, ele (a fierbe) orezul, pentru cã—————————-
Model 3: La varã eu (a consuma) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare.

La varã eu o sã consum mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare
folositoare..
La varã tu (a cumpãra) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare.

La varã el (a folosi) mai multe legume, pentru cã sunt bune.
La varã noi (a marina) mai multe legume, pentru cã sunt folositoare.
La varã voi (a mânca) mai multe mere, pentru cã sunt necesare.
La varã ei (a procura) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare.
– Duminicã am sã fac un tort. Ai sã vii la mine?
– Am sã vin cu plãcere.
– Dar voi aveþi sã veniþi?
– ªi noi avem sã venim.
– Dar Dana ºi Andrei au sã vinã oare?
– Cred cã au sã vinã.
– Am uitat de Dan. El are sã vinã oare?
– Sigur cã are sã vinã.
Model:
– Duminicã am sã fac un tort. Ai sã vii la mine?
– Nu, n-am sã vin. N-am timp.
– —————————————————
Model 1: Acum copiii sunt mici. Când vor fi mari,

o sã înþeleagã mai multe.
Acum afarã e frig. Când (a fi cald)————————————————————-

Acum ea este ocupatã. Când (a fi liber) ———————————————————
Acum suntem studenþi. Când (a deveni)——————————————————-
Acum aºtept oaspeþi. Când (a veni)———————————————————
Acum suntem tineri. Când (a fi)———————————————————-
Model 2: Astãzi e cald. ªi mâine are sã fie cald.
Astãzi e soare. Astãzi magazinele sunt deschise. Astãzi la piaþã sunt multe fructe.
Astãzi preþurile la carne sunt mici. Astãzi am citit mult. Astãzi am alergat pe stadion.
Astãzi am fãcut un duº. Astãzi cursul dolarului a rãmas acelaºi.
16. Puneþi verbele la viitorul II.
Model: Eu (a merge) la mare Eu am sã merg la mare.

Tu (a pleca) la Bucureºti. El (a citi) un roman. Noi (a primi) o invitaþie. Voi (a consuma)

multe fructe. Ei (a gãti) bucate. Eu (a bate) la uºa casei tale. Voi ( a fierbe) mult carnea?
Gospodina (a servi) oaspeþii în salon. Oaspeþii (a exprima) mulþumiri.
17. Alcãtuiþi dialoguri similare cu îmbinãrile de mai jos.
Model: – Eu am sã gãtesc fripturã. Dar tu?

– Eu am sã gãtesc altceva.
A fierbe cartofi, a frige carne, a servi cafea, a consuma fructe, a copia

un exerciþiu.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem cã suntem sau nu la curent cu o informaþie

Structuri
Ai auzit despre...? / cã....? – Da, am auzit despre...? / cã....
– Nu, n-am auzit despre...? / cã....
Ai aflat despre...? / cã...? – Da, am aflat despre...? / cã....
– Nu, n-am aflat despre...? / cã....
ªtii cã...? – Da, ºtiu cã....
– Nu, nu ºtiu cã....
Eºti la curent cu...? – Da, sunt la curent cu....
– Nu, nu sunt la curent cu....
Nu eºti la curent cu ultima noutate? – Ba da, sunt la curent.
Utilizãm

– Bunã ziua, Dan.
– Bunã ziua, Mihai.
– Ai auzit cã Dana pleacã la studii în Franþa?
– Da, am auzit. Mi-a spus prietena ei. Dar ea de unde a aflat?
– Ei i-a spus Dana.
19. Completaþi.
– Eºti la curent cu orarul nou?
– Nu, —————. Dar ce s-a schimbat?
– Mâine, în loc de limba francezã, o sã avem româna.
– Mulþumesc pentru informaþie.
– Ai aflat cã mâine o sã fie salariul?

– Da,———————————————.
– ªtii ºi la ce orã?
– Nu,———————————————.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
O invitaþie la pr ânz
prânz
Mã numesc Andreea. Am primit o invitaþie la prânz de la prietenii mei. Întotdeauna mã duc
bucuroasã la ei. Anul trecut am fost în concediu împreunã cu ei. Dana este o gospodinã bunã.
Învãþ multe de la ea. Ea ºtie sã coacã, sã facã fripturã, sã facã tort cu friºcã ºi cu miere. Toate
bucatele ei au un gust foarte bun. Mi-a spus la telefon cã are sã facã ºi mere coapte, ºi fripturã de
gãinã cu legume, ºi ouã cu maionezã, ºi multe altele.
Aºtept cu nerãbdare ziua de mâine. Am sã cumpãr un buchet de flori. Mie îmi plac trandafirii, dar
Danei îi plac garoafele. Am sã cumpãr niºte garoafe frumoase. Mâine e duminicã. Am sã dorm mai
mult, ca sã mã simt mai bine.
Când am ajuns la prietenii mei, totul era gata. Dana punea masa în grãdinã. Faþa de masã era albã
ºi curatã.
La gustare am mâncat ouã fierte cu maionezã, caºcaval, salam ºi salatã de legume. La felul doi
Dana a fãcut o fripturã de gãinã foarte gustoasã. Pe masã era sare, dar nimeni n-a avut nevoie de ea.
Bucatele erau foarte bune. E adevãrat cã unul consumã mai multã sare, iar altul, mai puþinã. De
aceea la masã este sare întotdeauna. La desert Dana a servit un tort cu friºcã ºi cu miere. Ne-a servit
ºi cafea. La cafea erau bomboane ºi biscuiþi.
Am stat pânã târziu la masã. Am discutat despre toate noutãþile ºi am aflat multe lucruri interesante.
Soþul Danei este un om erudit. Vorbeºte o limbã frumoasã ºi povesteºte multe lucruri interesante.

De la cine a primit Andreea invitaþia? Cum este Dana? Ce învaþã Andreea de la Dana? Ce
ºtie sã gãteascã Dana? Ce o sã gãteascã Dana pentru prânz? Ce zi e mâine? Ce are sã-i
cumpere Andreea Danei? Totul era gata când a ajuns Andreea? Ce fãcea Dana? Unde era
masa? Ce au luat ei la gustare? Ce a gãtit Dana la felul doi? Cum erau bucatele? A avut
cineva nevoie de sare? Ce au mâncat la desert? Cum este soþul Danei?
21. Descrieþi masa Danei.
Vã sunã o colegã ºi vã aduce la cunoºtinþã cã mâine o sã fie o
conferinþã. Spuneþi dacã sunteþi la curent sau nu cu informaþia aceasta.
V-a invitat cineva la prânz. Acceptaþi sau refuzaþi invitaþia. Motivaþi
din ce cauzã aþi refuzat.
Povestiþi despre bucatele pe care le gãteºte prietenul, prietena dvs.
Joc de rol
Profesorul îi roagã pe participanþi sã pregãteascã o masã imaginarã
pentru oaspeþi. Le spune cu ce ocazie vin oaspeþii, unde vor fi ei primiþi
ºi cine este gazda care îi primeºte. Participanþii pun masa, numesc
bucatele, gazda le descrie.
Jocul se terminã cu sosirea oaspeþilor care se aºazã la masã.

Sarea-i bunã la fierturã, însã nu peste mãsurã.
Generalizãm

– Ai auzit despre ...? – Da, am auzit. Am sã pun masa în grãdinã
– Ai auzit cã ...? – Nu, n-am auzit. Ai sã accepþi invitaþia?
– Ai aflat despre ...? – Da, am aflat. Are sã plece la munte.
– Ai aflat cã ...? – Nu, n-am aflat. Avem sã amânãm întâlnirea.
– Eºti la curent cu ...? – Da, sunt la curent. Au sã mãnânce legume.
– Nu, nu sunt la curent. O sã accepþi propunerea?
– Nu eºti la curent cu ultima noutate? O sã plece la munte.
– Ba da, sunt la curent. O sã amânãm examenul.
O sã mãnânce fructe.

RECAPITULARE 263

Pronumele personal în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfect

mã cãuta la serviciu îmi comunica noutatea
te cãuta la serviciu îþi comunica noutatea
El îl cãuta la serviciu El îi comunica noutatea
o cãuta la serviciu ne comunica noutatea
ne cãuta la serviciu vã comunica noutatea
vã cãuta la serviciu le comunica noutatea
îi cãuta la serviciu
le cãuta la serviciu
Viitorul I
eu voi discuta voi aºtepta voi ierta voi liniºti
tu vei discuta vei aºtepta vei ierta vei liniºti
el, ea va discuta va aºtepta va ierta va liniºti
noi vom discuta vom aºtepta vom ierta vom liniºti
voi veþi discuta veþi aºtepta veþi ierta veþi liniºti
ei, ele vor discuta vor aºtepta vor ierta vor liniºti
Viitorul verbelor pronominale
cu pronumele în acuzativ cu pronumele în dativ

îmi va fi dor
mã voi duce îmi voi aminti
îþi va fi dor
te vei duce îþi vei aminti
îi va fi dor
se va duce îºi va aminti
ne va fi dor
ne vom duce ne vom aminti
vã va fi dor
vã veþi duce vã veþi aminti
le va fi dor
se vor duce îºi vor aminti
Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate acelaºi

Masculin Feminin
Singular acelaºi aceeaºi
Plural aceiaºi aceleaºi
Pronumele personal în acuzativ ºi în dativ cu verbe la viitorul I
mã va înþelege îmi va dãrui

te va înþelege îþi va dãrui
el, ea îl va înþelege el, ea îi va dãrui
o va înþelege ne va dãrui
ne va înþelege vã va dãrui
vã va înþelege le va dãrui
îi va înþelege
le va înþelege

264 RECAPITULARE
Viitorul II
eu am sã amân eu învãþ
tu ai sã amâni tu înveþi
el, ea are sã amâne el, ea o sã înveþe
noi avem sã amânãm noi învãþãm
voi aveþi sã amânaþi voi învãþaþi
ei, ele au sã amâne ei, ele înveþe
Sã liniºtiþi o persoanã:
Fii mai calm! Nu te neliniºti! Totul va fi bine! Nu este nimic grav. Fii pe pace!
Sã spuneþi despre o acþiune care va avea loc în viitor:

Mâine va fi conferinþa studenþilor. Sãptãmâna viitoare va avea loc întâlnirea lor.
Sã spuneþi despre o acþiune probabilã:
E posibil sã vinã ºi mâine.
E posibil cã ei s-au rãtãcit.
Probabil cã ei vor pleca mâine.
Sã vã exprimaþi îndoiala:
Mã îndoiesc de succesul lui. Stau la îndoialã ºi nu ºtiu ce sa fac. De ce stai la îndoialã? Mã
îndoiesc cã ei vor reuºi. El se îndoieºte de prietenii sãi.
Sã vã exprimaþi satisfacþia:
Sunt mulþumit de comportamentul lui. Sunt satisfãcut de întâlnire. Am o mare satisfacþie sã
spun cã am rezolvat totul. Îmi produce o mare satisfacþie faptul cã te vãd.
Sã spuneþi cã sunteþi sau nu la curent cu o informaþie:
Am auzit de conflictul de ieri. Am aflat cã orarul s-a schimbat. Sunt la curent cu ultima noutate.
Nu ºtiu când aterizeazã avionul.
Dumneavoastrã deja cunoaºteþi 1221 de cuvinte.

LECÞIA 36 UN CARACTER NEOBIªNUIT 265
UN CARACTER NEOBIªNUIT
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a continua amabilitate ambiþios neatent aºadar

a se deprinde caracter comunicativ neobiºnuit cu excepþia
a descoperi cunoscut curajos obiectiv în afara
a descrie excepþie deosebit potrivit în afarã de
a forma impresie fricos rãbdãtor
a se potrivi hotãrât sever
a rãbda ingenios stãruitor
a râde înþelept talentat
a realiza mândru vesel
a rupe modest
a semãna
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Viitorul II al verbelor pronominale

Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul II

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

266 UN CARACTER NEOBIªNUIT LECÞIA 36
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
1. Caracterizaþi o persoanã cunoscutã folosind cuvintele de mai jos.

amabil comunicativ hotãrât neatent sever
ambiþios curajos ingenios obiectiv sincer
ascultãtor deosebit îndrãzneþ optimist stãruitor
atent educat înþelept pesimist talentat
binevoitor exigent mândru punctual trist
bun fricos modest rãbdãtor vesel
calm
2. Gãsiþi antonimele urmãtoarelor adjective: atent, ascultãtor

ascultãtor,, curajos,
educat, mândru, optimist, rrãbdãtor
ãbdãtor
ãbdãtor,, talentat, trist.
3. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din

limba rusã.
4 . Folosiþi în propoziþii cuvintele: a rrãbda,

ãbda, rrãbdare,
ãbdare, rrãbdãtor
ãbdãtor
ãbdãtor..
5. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile: a rupe o floare, a rrâde

âde cu poftã.
discuþia un tablou
a continua lucrul a descrie o situaþie
sã scrie o istorie
o comisie un interviu
a forma grupe a realiza un plan
specialiºti buni o idee
o scrisoare cu oamenii
a rupe o paginã din caiet a se deprinde cu ordinea
piciorul unui scaun cu zgomotul
6. Puneþi verbele la prezent ºi alcãtuiþi propoziþii.

Profesor a continua (ce?) lecþie / discuþie
Fecior / sorã a semãna (cu cine?) tata / mama / mine
Avion a semãna (cu ce?) o pasãre
Ziarist a descrie (ce?) un eveniment / întâmplare
Costum a se potrivi (la ce?) cravatã / pantofi
Colegi a râde (de cine? de ce?) noi / desenul meu / rãspunsul tãu
7. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de cuvinte de mai jos.
A realiza un proiect. A rupe o hârtie. A fi mândru de copii sãi. A
semãna cu pãrinþii sãi. A râde de o glumã bunã. A descrie situaþia. A
se deprinde cu colectivul. A continua tradiþia. A fi exigent cu elevii.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Ce ai sã faci mâine? – Cum crezi: el are sã se supere
– Dimineaþa am sã mã duc la facultate, pe noi?
apoi am sã merg la bibliotecã. – Nu cred cã el are sã se supere.
– Dar ce ai sã faci seara? – De ce crezi aºa?
– Seara avem sã ne plimbãm cu – Deoarece el este un om bun.
prietenii prin parc.
Verbele pronominale la viitor II
Sau:
am sã mã duc avem sã ne ducem o sã mã duc o sã ne ducem
ai sã te duci aveþi sã vã duceþi o sã te duci o sã vã duceþi
are sã se ducã au sã se ducã o sã se ducã o sã se ducã
8. Confirmaþi cã ºi dvs. veþi face acelaºi lucru. Spuneþi acelaºi lucru ºi despre celelalte persoane.
Model: Eu am sã mã bucur de succesele lui. Dar tu?

ªi eu am sã mã bucur de succesele lui.
Eu am sã mã deprind cu colegii de grupã. Dar tu? … Eu am sã mã pregãtesc de examene. Dar

el? … Eu am sã mã antrenez mult. Dar ea? … Eu am sã mã adresez ºefului. Dar dvs.? …
El are sã se emoþioneze în timpul examenului. Dar ea? … Ei au sã se rãtãceascã prin oraº.
Dar ele? …
9. Alcãtuiþi propoziþii folosind verbele din dreapta la viitor II.
Model: E sigur cã… a se duce la concert

E sigur cã are sã se ducã la concert.
a se calma repede
E sigur cã… a se deprinde cu elevii din clasã
a se grãbi dimineaþa la ore
a se neliniºti din cauza noastrã
E probabil cã… a se întâlni cu adversarul sãu
a se înþelege cu toþi
10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.
Model: O sã mã apropii de ei. N-o sã mã apropii de ei.
O sã mã bãrbieresc. O sã ne culcãm târziu. O sã se ducã la pãrinþi. O sã ne plimbãm cu

prietenii prin oraº. O sã mã întâlnesc cu ei mâine. O sã se obiºnuiascã cu noi.
Observãm
– Când are sã vinã unchiul vostru din Italia? – Când este ziua bunicii?
– Are sã vinã peste douã luni. – Ziua ei este în martie.
– Ce are sã vã aducã el? – Ce aveþi sã-i dãruiþi de ziua ei?
– El are sã ne aducã multe cadouri. – De ziua ei avem să-i dăruim o bluză.

Verbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în dativ
are sã -mi spunã (mie) are sã ne spunã (nouã)

El are sã -þi spunã (þie) are sã vã spunã (vouã)
are sã -i spunã (lui, ei) are sã le spunã (lor)
Sau:
o sã -mi spunã (mie) o sã ne spunã (nouã)

El o sã -þi spunã (þie) o sã vã spunã (vouã)
o sã -i spunã (lui, ei) o sã le spunã (lor)
11. Puneþi în locul formelor accentuate ale pronumelor personale formele

neaccentuate în dativ
dativ..
Model: O sã (þie) aduc o carte nouã.
O sã-þi aduc o carte nouã.
O sã (þie) explic totul. El o sã (ei) dãruiascã un buchet de flori. O sã

(lor) scriem o scrisoare. Ei o sã (nouã) acorde ajutor. O sã (þie) fac o
cafea. O sã (îþi) telefoneze desearã. O sã (lor) propun o excursie la
munte. O sã (lor) mulþumim pentru toate. Profesorul o sã (vouã) explice
cum trebuie sã lucraþi. O sã (nouã) spunã despre cazul aceasta.
Model: El / a spune / nouã / ce trebuie sã facem

El o sã ne spunã nouã ce trebuie sã facem.
Cine? Ce o sã facã? Cui? Ce?

Noi … a dãrui lui un ceas
ei un buchet de flori
Ei … a transmite nouã o scrisoare
vouã un colet
Eu … a aduce þie o carte nouã
lor un calculator modern
Model: – Ce ai sã le aduci?
– Lui am sã-i aduc o carte, iar ei un stilou.
– Ce ai sã le dai? (lui, un ziar, ei, niºte reviste) – Ce aveþi sã le dãruiþi? (lui, un pulover, ei, o
rochie) – Ce ai sã ne cumperi? (þie, un manual de englezã, lui, un dicþionar englez-german)
Observãm
– Când ai s-o vezi
vezi? – Cine are sã-l ajute
ajute?
– Am s-o vãd mâine la spectacol. – Noi avem sã-l ajutãm
ajutãm.
– Te rog sã-i transmiþi scrisoarea aceasta. – Cu ce aveþi sã-l ajutaþi
ajutaþi?
– Bine, îi transmit. – Avem sã-l ajutãm cu bani.

Verbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în acuzativ
are sã mã vadã (pe mine) are sã ne vadã (pe noi)

El are sã te vadã (pe tine) are sã vã vadã (pe voi)
are sã -l vadã (pe el) are sã -i vadã (pe ei)
are s -o vadã (pe ea) are sã le vadã (pe ele)
Sau:
o sã mã vadã (pe mine) o sã ne vadã (pe noi)

El o sã te vadã (pe tine) o sã vã vadã (pe voi)
o sã -l vadã (pe el) o sã -i vadã (pe ei)
os -o vadã (pe ea) o sã le vadã (pe ele)
Model: Când ai sã-l vezi? (mâine). Am sã-l vãd mâine.
Unde ai sã le pui? (pe masã) Cine are sã-l întrebe? (eu) Cine are sã-i contacteze? (noi) Cine
are sã-l previnã de pericolul acesta? (colegul) Cine are sã-l influenþeze? (rudele) Cine are sã ne
întreacã? (adversarii) Cine are s-o liniºteascã? (mama) Cine are sã vã întâmpine la garã? (prietenii)
15. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate prin formele pronumelor personale ºi rrãspundeþi
ãspundeþi la întrebãri.
Model: Când ai sã citeºti romanul acesta

acesta??
Când ai sã-
sã-ll citeºti?
Ai sã descrii peisajul acesta? Copilul are sã rupã cartea? Aveþi sã continuaþi discuþia ºi
mâine? Cine are sã formeze grupele? Cine are sã corecteze greºelile? Cine are sã copieze
textul? Cu cine ai sã laºi copiii?
16. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
– Unde ai pus cartea de istorie? manualul de geografie, mâine
– Nu ºtiu unde am pus-o. bicicleta, peste douã zile
– ªi când ai s-o cauþi?
– Chiar acum am s-o caut.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii

În afarã de tine au venit toþi. În afara lui Mihai ºtiu toþi.
În afarã de Radu sunt toþi aici. Cu excepþia Mariei toþi merg în excursie.
Transformaþi
Model: Toþi bãieþii au sã meargã în excursie. Numai

Radu are sã rãmânã acasã. Cu excepþia lui Radu,
toþi bãieþii au sã meargã în excursie.
Toþi elevii sunt atenþi. Numai Nicolae nu este atent.
Toþi copiii au plecat acasã. Numai Victor ºi Mihai au plecat în parc.
Toate fetele sunt în clasã. Numai Maria este în sala de sport.
Toþi au corectat greºelile. Numai Ion ºi Andrei nu le-au corectat.

Model: Toþi au sã meargã la teatru? (tu

tu)) farã de tine,
afarã
În a
toþi au sã meargã la teatru. Cu excepþia ta, toþi au sã
meargã la teatru.
Toþi au sã vinã? (un coleg) Toþi au sã continue lucrul? (Ion) Aveþi sã realizaþi toate
exerciþiile? (exerciþiul 10) El are sã rupã toate fructele din copac? (fructele verzi) Toþi bãieþii
au sã râdã? (prietenul meu)
19. Citiþi dialogul pe roluri. Completaþi dialogul.
A: – Spuneþi-mi, vã rog, cum pot sã merg de la Botanica la Petricani?
B: – În afarã de taxi, nu aveþi cu ce merge la Petricani.
C: – N-ai dreptate! El poate lua autobuzul.
B: – Nu e adevãrat! Nici un autobuz nu merge de la Botanica pânã la Petricani.
A: – Domnilor, o sã-mi spuneþi cum pot sã ajung la Petricani?
C: – …
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Prietenii ºi cunoscuþii mei

Victor stã cu un coleg la o bere.
– Vreau sã-þi povestesc despre prietenii ºi cunoscuþii mei. Eu am mulþi prieteni ºi mulþi
cunoscuþi. Ei locuiesc în mai multe oraºe din Moldova.
Cel mai bun prieten al meu este Sandu. El este ziarist. Cunoaºte câteva limbi strãine. Datoritã
profesiei sale el este totdeauna bine informat. El a fost în multe þãri din Europa: Franþa, Italia,
Germania, Spania. El este un om deosebit. Totdeauna este vesel ºi binevoitor. Este comunicativ
ºi amabil cu toþi. Ca om el este modest, dar foarte curajos. El scrie despre cele mai importante
evenimente din þarã ºi despre multe probleme ale zilelor noastre.
Noi ne cunoaºtem de mult timp, dar niciodatã nu ne-am certat. Noi ne potrivim bine la
caractere. El mã ajutã totdeauna când am nevoie. Noi ne întâlnim foarte des. De multe ori
petrecem concediile împreunã.
Un alt prieten al meu este Mihai. El este inginer la o uzinã din Chiºinãu. Este un bun specia-
list. A studiat la Universitatea Tehnicã din Chiºinãu. Cunoaºte foarte bine tehnica electronicã
modernã. Este foarte ingenios. A fãcut multe propuneri de raþionalizare. El mã ajutã totdeauna
sã repar aparatele electrice. Ca ºef el este obiectiv, dar ºi sever.
El este ºi un bun sportiv. Joacã fotbal într-o echipã din oraº. A participat la multe competiþii
sportive. Ca om este foarte ambiþios. Are planuri mari.
Mai am un prieten care este medic la spitalul republican. Numele lui este Nicolae. În orice
situaþie el este calm ºi hotãrât.
Un bun prieten al meu este ºi Radu, un actor foarte talentat. El a jucat în multe spectacole pe
scena teatrului “Mihai Eminescu”. Radu nu este mândru. El este sincer ºi simplu.
Aºadar, prietenii ºi cunoscuþii mei sunt diferiþi, dar toþi sunt oameni de caracter.
E foarte bine când alãturi ai mulþi prieteni buni, cu care te poþi înþelege.
om de caracter – человек с характером

Despre cine îi povesteºte Victor colegului sãu ? Cine este cel mai bun prieten al lui Victor?
Ce este Sandu de profesie? Cum este Sandu? Despre ce scrie Sandu? În ce þãri a fost

Sandu? Cine este Mihai? Unde lucreazã el? Unde a studiat Mihai?
Cum este Mihai ca om ºi ca ºef? Ce este Nicolae de profesie? Ce
caracter are el? Ce este Radu? Cum sunt prietenii lui Victor?
Povestiþi despre prietenii ºi cunoscuþii dvs.
Spuneþi ce vã place ºi ce nu vã place la cunoscuþii ºi la prietenii dvs.
De ce?
Cine râde la urmã râde mai bine.

Am sã mã scol mai devreme.
Modele comunicative Mâine avem sã ne ducem la un spectacol.
În afarã de tine au plecat toþi. N-am sã mã rãtãcesc prin oraºul acesta.
În afarã de Sandu sunt toþi. Am sã-l vãd mâine.
În afara lui Mihai toþi sunt sãnãtoºi. N-am sã vã neliniºtesc mai mult.
Cu excepþia Auricãi toþi merg la teatru. Am sã-þi explic totul.

272 CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ LECÞIA 37
CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a adãuga praf matern împotrivã

a alege necunoscut
a cerceta
a circula numaidecât
a comanda
a crea
a descuia
a încuia
a repara
a ºterge
a termina
a-i fi fricã
(e) pãcat
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Condiþionalul prezent

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum informãm pe cineva despre ceva
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 37 CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ 273
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
1. Gãsiþi în vocabular antonimele cuvintelor: a începe, a sta.

2. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele din cele douã rrânduri:
ânduri:
– a adãuga, a cerceta, a comanda, a crea;
– o temã, sare, un costum, o piesã.
3. Alcãtuiþi propoziþii în care sã folosiþi expresii le: a fi de acord ºi a fi împotrivã.
expresiile:
4 . Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile: a alege un cadou, a circula cu troleibuzul
troleibuzul,, a repara
televizorul, a rezolva o problemã, a ºterge praful de pe cãrþi.
5. Precizaþi sub care imagine poate fi scrisã fiecare dintre propoziþiile acestea:
Elevul scrie. Pe strada aceasta circulã multe maºini. Mecanicul reparã maºina.
zahãr în ceai un cadou

a adãuga sare în mâncare a alege un cuvânt din text
tablouri la o colecþie un deputat
câteva cuvinte
masa la restaurant un club

a comanda un costum a crea o operã de artã
o carte la bibliotecã o piesã de teatru
bilete pentru avion o echipã de fotbaliºti
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Aº învãþa limba englezã. – Aº citi o carte.

– Iar eu aº învãþa germana. – Iar eu aº scrie o scrisoare.
– ªi el ar învãþa germana? – Dar ce aþi face voi?
– Nu, el ar învãþa franceza. – Noi am merge la plimbare.
– Aº mânca o ciocolatã. ªi tu ai – Aº cumpãra un televizor
televizor..
mânca o ciocolatã? aº cumpãra un televizor, eu
– Eu n-aº
– ªi eu aº mânca o ciocolatã. aº cumpãra un covor.
– Dar ea ar mânca o ciocolatã? – Dar voi ce aþi cumpãra
cumpãra?
– Probabil cã ºi ea ar mânca o ciocolatã. – Noi am cumpãra un ceas.

Verbele la condiþional prezent
Verbul a avea + infinitivul verbului

Eu aº învãþa lucra vedea face veni citi nu aº repara
Tu ai învãþa lucra vedea face veni citi nu ai repara
El, ea ar învãþa lucra vedea face veni citi nu ar repara
Noi am învãþa lucra vedea face veni citi nu am repara
Voi aþi învãþa lucra vedea face veni citi nu aþi repara
Ei, ele ar învãþa lucra vedea face veni citi nu ar repara
Aº cumpãra un dicþionar nou.
6. Puneþi verbele din paranteze la condiþional prezent.
Model: (A vrea) o îngheþatã de ciocolatã.

Aº vrea o îngheþatã de ciocolatã.
(A comanda) o sticlã de bere. (A merge) desearã la un
film. (A mânca) o fripturã. (A bea) o cafea cu lapte. (A
dori) puþin vin. (A pleca) într-o cãlãtorie în Franþa.
7. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind îmbinãrile din dreapta.

– Aº pleca la mare. ªi tu ai pleca la mare? a rezolva problema aceasta
– Da, ºi eu aº pleca la mare. a termina lucrul devreme
– Dar el ar pleca la mare? a ºterge praful de pe cãrþi
– Probabil cã ºi el ar pleca la mare. a face o excursie în Italia
Aº pleca în concediu, dar nu pot.
8. Gãsiþi sf ârºitul frazelor

sfârºitul frazelor..
Aº încuia uºa… dar n-avem timp.
Ar cumpãra o maºinã nouã… dar nu ºtiu cum.
Am merge la plimbare… dar n-am cheie.
Aº bea o bere… dar îl aºteaptã pãrinþii acasã.
Ar rãmâne cu voi… dar n-are bani.
Aº repara televizorul… dar nu gãsesc.
Model: – De ce nu rezolvi problema? (nu ºtiu cum)

– Aº rezolva problema, dar nu ºtiu cum.
De ce nu scrii referatul? (nu am materiale) De ce nu vorbeºti cu el? (nu ºtiu unde se aflã)
De ce nu discuþi cu noi? (trebuie sã plec) De ce nu uiþi totul? (nu pot) De ce nu achitã taxa?
(n-au bani)
Aº merge cu voi, dacã aº putea. Dacã aº putea, aº merge cu voi.
Model: – Vei merge mâine la ore?

Vei
– Aº merge, dar sunt bolnav
bolnav..

Veþi merge la cafenea? Vei vorbi cu el? Veþi cãlãtori în Franþa? Vei accepta invitaþia
noastrã? Vei urca în troleibuz? Vei participa la seminarul acesta?
Model: A merge la un film. A avea timp.

Aº merge la un film, dacã aº avea timp.
A rezolva problema a ºti cum

A pleca la plajã dacã a fi cald
A veni la voi a fi liber
A face sport a fi mai tânãr
12. Gãsiþi sf ârºitul propoziþiilor

sfârºitul propoziþiilor..
Dacã ai ºti limba românã… aº deschide fereastra.
Dacã aº avea timp… am merge la mare.
Dacã vremea ar fi frumoasã… aº face eu lucrul acesta.
Dacã aº avea bani… ai vorbi cu el româneºte.
Dacã ar fi cald… aº plãti eu pentru televizorul acesta.
Aº vrea sã cumpãr un televizor

televizor..
Model: A merge la plimbare. Aº vrea sã merg la plimbare.

Ar vrea sã meargã la plimbare.
A ºti ce a fost aici. A vorbi cu el. A face sport. A scrie referatul. A preciza datele. A avea mai
mult timp liber. A achita plata. A face curãþenie prin casã. A face un duº. A asculta muzicã.
Model: – Ce aþi dori dvs.? (a trimite o telegramã)

– Aº dori sã trimit o telegramã.
A cumpãra un parfum. A mânca puþin. A pleca acasã. A comanda un costum. A adãuga

câteva cuvinte. A cerceta istoria oraºului. A termina lucrul mai devreme.
Ar trebui sã lucrãm mai mult.
15. Daþi rrãspunsuri

ãspunsuri la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.
Model: – Ce-aþi dori sã cumpãraþi? (o pâine)

– Aº dori sã cumpãr o pâine.
Ce-ai dori sã mãnânci? (o îngheþatã). Ce-ai vrea sã iei? (o bere). Unde ai vrea sã mergi? (la
munte). Cine ar putea sã repare aceastã mobilã? (fratele meu). Unde ar putea ei sã fie?
(acasã). Când am putea sã venim? (peste o sãptãmânã).
Ar fi bine dacã am merge împreunã.


a veni la timp (el) a comanda un taxi (tu)
Ar fi bine dacã a achita toatã suma (noi) Ar fi mai bine a susþine toate examenele (el)
a continua lucrul (tu) a copia textul (tu)
a fi mai amabil (tu) a asculta de pãrinþi (voi)
Ce-ai face dacã ai avea mulþi bani?
17. Priviþi aceste desene ºi spuneþi ce aþi alege dacã aþi pleca la mare, la munte, la stadion.
– Dacã aº pleca la munte aº alege … – Dacã aº pleca la mare aº alege … – Dacã aº pleca la stadion
aº alege …
Voi veni orice ar fi. Voi intra oricine ar fi acolo.
Model: – Ai continua sã lucrezi dacã ei ar spune cã nu e bine?

– Aº continua sã lucrez orice ar spune ei.
Ai merge acolo dacã ei ar fi împotrivã? (orice, a crede) Ai alege cadoul acesta dacã ei nu ar fi
de acord? (orice, a spune) Ai deschide uºa dacã ar veni el?(oricine, a veni) Ai fi bucuros dacã
ar veni ea?(oricine, a fi)
– Sãptãmâna viitoare grupa noastrã pleacã într-o excursie la munte. Ai vrea sã mergi cu noi?
– Îmi pare rãu, Andrei, dar trebuie sã merg la bunici la þarã.
– Pãcat. Aº vrea foarte mult sã cãlãtorim împreunã.
– Într-adevãr, e pãcat. Data viitoare merg numaidecât.
– Ce-ai zice dacã am face o plimbare prin parc.

– N-am nimic împotrivã.
– Dacã vrei, am putea sã-i invitãm ºi pe prietenii noºtri.
– Este o idee foarte bunã.
– Atunci sã le dãm un telefon.
– Ai ceva împotrivã?
– Nu am nimic împotrivã.
– Dar el are ceva împotrivã?
– Nici el nu are nimic împotrivã.

– Ce-ai zice dacã am merge la un spectacol împreunã?

– N-am nimic împotrivã, dar am alte planuri.
– Atunci am putea sã mergem mâine-searã.
– Mâine-searã, cu plãcere.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum informãm pe cineva despre ceva

– ªtii cã … – Ai auzit cã … – N-ai aflat cã … – Vreau sã-þi spun cã ...
Model 1: A plecat la mare. – Vreau sa-þi spun cã el a plecat la mare.
El pleacã mâine. El învaþã la universitate. Ei nu sunt de acord cu propunerea noastrã. Ea

creºte doi copii. El cunoaºte trei limbi.
Model 2: Mâine va avea loc un meci de fotbal.

– Ai auzit cã mâine va avea loc un meci de fotbal?
Ea are un bãiat. El a plecat în Germania. El a devenit student. Ea s-a îmbolnãvit. Prietenul

meu scrie un roman. El a vorbit la televizor.
Model 3: Maºina lui a dispãrut din garaj.

– Vreau sa-þi spun cã maºina lui a dispãrut din garaj?
Cum s-a întâmplat aceasta. Ce a fost acolo. Unde trebuie sã coborâm. Unde ar putea sã
fie. Când soseºte trenul.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum în vãþaþi limba românã

învãþaþi
(anchetã)
Dacã veþi rãspunde la întrebãrile din aceastã anchetã, veþi afla ce trebuie sã faceþi ca sã învãþaþi
mai bine limba românã.
a Pregãtesc temele la limba românã:
totdeauna uneori nu pregãtesc
Cit esc gazete ºi reviste în limba românã:
Citesc
deseori uneori nu citesc
Ascult casete cu texte, cu dialoguri ºi cu cântece în limba românã:
deseori uneori nu ascult
Ascult emisiuni radiofonice în limba românã:
deseori uneori nu ascult
Privesc filme în limba românã:
deseori uneori nu privesc

b Ce ai face dacã ar trebui sã citeºti un text în limba românã în care ar fi cuvinte necunoscute?
aº citi textul pânã la sfârºit aº citi textul numai dacã ar fi interesant;
nu aº citi textul
Ce ai face dacã ar trebui sã scrii un text în limba românã, dar nu cunoºti toate cuvintele?
aº cãuta cuvintele în dicþionar aº folosi cuvintele cunoscute; nu aº scrie textul
c Þi-e fricã sã nu faci greºeli când vorbeºti româneºte?
vorbesc fãrã sã-mi fie fricã când vorbesc, mã gândesc sã nu greºesc;
nu vorbesc ca sã nu greºesc
Când vã întreabã cineva în româneºte, îi rrãspundeþi
ãspundeþi tot în româneºte?
da uneori nu-i rãspund în româneºte
Cum credeþi: care sunt rrãspunsurile
ãspunsurile corecte?
Spuneþi cum învãþaþi dvs. limba românã.
Spuneþi ce aþi face:

dacã aþi fi milionar?
dacã aþi cunoaºte zece limbi strãine?
dacã aþi fi conducãtorul þãrii?
Spuneþi:
Câte limbi aþi vrea sã cunoaºteþi? De ce?
Ce limbi aþi vrea sã învãþaþi?
Cum aþi vrea sã învãþaþi o limbã?
Limba dulce mult aduce.
Modele gramaticale
Generalizãm Aº mânca un mãr.
Aº veni la voi, dar nu pot.
Dacã aº fi mai tânãr, aº pleca în Franþa.
Modele comunicative Dacã aº avea mai mulþi bani, aº cãlãtori.
ªtii cã el este student la universitate? Dacã aº fi în locul tãu, aº fi mai atent.
Ai auzit cã Radu învaþã la universitate? Aº vrea sã vã întreb ceva.
N-ai aflat cã el vrea sã plece în Italia? El ar putea sã ºtie asta.
Veau sã-þi spun cã merg la cursuri. Ar trebui sã ne cerem scuze.
Ar fi mai bine dacã am merge mai repede.
N-ar fi mai bine dacã am aºtepta aici?
Ce-ai face dacã ai avea mulþi bani?
Voi veni orice ar fi.

LECÞIA 38 O VESTE BUNÃ 279
O VESTE BUNÃ
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a cheltui expresie atrãgãtor câteodatã

a constata garsonierã convins dimpotrivã
a culege intenþie cumsecade
a exagera inteligenþã minunat
a închiria întâmplare optim
a minþi notã principal
a ridica numãr
a suna veste
II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Condiþionalul prezent al verbelor pronominale

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum amintim cuiva despre ceva

Cum comunicãm cu cineva la telefon
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

280 O VESTE BUNÃ LECÞIA 38
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Încercãm
1. Citiþi cuvintele din coloana a treia. Observaþi sensul lor în propoziþiile date.
Dacã este frumos, omul este atrãgãtor.
Dacã este educat, omul este cumsecade.
Dacã este ºi frumos ºi educat, omul este minunat.
Dacã acþioneazã sigur, omul este convins.
2. Alegeþi cuvintele care au sensuri apropiate.
Model: apartament - garsonierã

a suna
ºtire intenþie
a telefona
dorinþã principal
foarte bun notã
important întocmai
apreciere cãteodatã
uneori optim
la fel veste
3. Scrieþi cuvintele cerute de context.
Maria cunoaºte bine regula jocului, Mihai … nu o cunoaºte. la fel
Andrei a citit frumos poezia, Aneta a citit-o ... câteodatã
Mircea nu întârzie niciodatã, iar Sergiu întîrzie ... pe neaºteptate
…ea rezolvã bine problemele , iar acum ea a greºit. de obicei
Nu credeam sã ne întâlnim, dar ne-am întâlnit … dimpotrivã
a constata adevãrul a minþi câteodatã
cã am dreptate întotdeauna
a culege fructe a închiria o camerã

informaþii un apartament
a cheltui bani a ridica mâna

energie privirea
a forma un numãr de telefon expresia feþei

a închiria un apartament intenþie bunã
a minþi colegul numãr exact
a constata adevãrul variantã optimã
întâmplare adevãratã

Modificãm
5. Completaþi.
Constantin este un bãrbat insistent, atrãgãtor ºi ...
Andrei este binevoitor ºi ...
Maria este cumsecade ºi ...
Dan este un copil minunat ºi ...
Alcãtuim
Unchiul a cheltui mulþi bani
Asistenta a culege informaþia
Inginerul a exagera pericolul
Studentul a închiria o garsonierã
Tata a ridica privirea
7. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele verbe:
aº telefona, ai închiria, ar discuta, am comanda, aþi alege, ar termina
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
– Andrei, ce-ai hotãrât sã faci mâine?

– M-aº duce la þarã, dacã m-aº scula devreme. Mergi cu mine?
– Merg cu plãcere.
– Dacã Mihai s-ar simþi bine
bine, ar merge ºi el cu noi?
– Cred cã ar merge.
– Dacã ar merge ºi el, ne-am odihni bine împreunã.
Condiþionalul prezent al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ
a se odihni a se pregãti a se grãbi

eu m-aº odihni m-aº pregãti m-aº grãbi
tu te-ai odihni te-ai pregãti te-ai grãbi
el, ea s-ar odihni s-ar pregãti s-ar grãbi
noi ne-am odihni ne-am pregãti ne-am grãbi
voi v -aþi odihni v -aþi pregãti v -aþi grãbi
ei,ele s-ar odihni s-ar pregãti s-ar grãbi
Aplicãm
8. Deschideþi parantezele
Model: El (a se vindeca), dar nu are medicamente.

El s-ar vindeca, dar nu are medicamente.

Eu (a se plimba), dar nu am cu cine.

El (a se înscrie la cursuri), dar nu are bani.
Ea (a se duce la serviciu), dar este bolnavã.
Noi (a se apropia) de director, dar ne este fricã.
Ei (a se decide), dar nu sunt convinºi de succes.
Ele (a se opri) la hotel, dar nu sunt locuri.
9. Completaþi cu ajutorul verbelor date
Eu ... cu paltonul, dacã aº ºti cã ar ninge. a se îmbrãca
Pãrinþii ... , dacã copiii ar fi bolnavi. a se neliniºti
Ei ... , dacã ar fi necesar. a se întâlni
Voi ... la cursuri, dacã aþi avea nevoie. a se înscrie
Fetele... de examen, dacã ar avea manuale. a se pregãti
10. Formulaþi întrebãri utilizând verbele de mai jos.
s-ar aºeza, v-aþi supãra, te-ai dezice, s-ar emoþiona
11. Rãspundeþi la întrebãri
Nu v-aþi supãra dacã vã întreb încã o datã? V-aþi apuca de lucru, dacã aþi avea materialele necesare?
Prietenul dvs. s-ar ocupa cu literatura? Fiecare s-ar înscrie la cursurile de limba românã? Ei s-ar
indigna, dacã eu aº întârzia?
Dacã m-aº emoþiona… a uita tema Dacã te-ai gândi… a rãspunde corect
Dacã te-ai liniºti… a putea vorbi Dacã v-aþi rãtãci… a întreba adresa
Dacã s-ar decide uºor… a avea succes Dacã s-ar supãra… a pleca
Dacã ne-am grãbi… a reuºi la timp Dacã m-aº uita… a vedea greºelile
Observãm
– Dar el ce ºi-ar cumpãra?

– Eu mi-aº cumpãra un costum. – El ºi-ar cumpãra niºte pantaloni.
– Dar tu ce þi-ai cumpãra
cumpãra? – Dar ei ce ºi-ar cumpãra
cumpãra?
– Eu mi-aº cumpãra un pulover. – Ei nu ºi-ar cumpãra nimic.
Condiþionalul prezent al verbelor pronominale (cu pronumele la cazul dativ)
a–ºi imagina a–ºi aminti a–ºi da seama

eu mi-aº imagina mi-aº aminti mi-aº da seama
tu þi-ai imagina þi-ai aminti þi-ai da seama
el, ea ºi-ar imagina ºi-ar aminti ºi-ar da seama
noi ne-am imagina ne-am aminti ne-am da seama
voi v -aþi imagina v -aþi aminti v -aþi da seama
ei,ele ºi-ar imagina ºi-ar aminti ºi-ar da seama
13. Alegeþi varianta potrivitã.

Dacã aº fi pictor, mi-aº imagina o mare de flori . Dar tu?
Dacã aº fi scriitor, mi-aº imagina o poezie muzicalã. Dar tu?
Dacã aº fi actor, mi-aº imagina un rol fermecãtor. Dar tu?
Dacã aº fi profesor, mi-aº imagina o ºcoalã minunatã. Dar tu?

14.Gãsiþi câte trei variante.

Dacã aº greºi în viaþã, mi-aº aminti de ………………
.....................
………………
Dacã aº fi nefericit în viaþã, mi-aº aminti de ……………....
……………....
………………
Dacã aº avea greutãþi în viaþã, mi-aº aminti de ………………
………………
………………
Dacã n-aº avea serviciu, mi-aº aminti de ………………
………………
………………
Dacã aº fi departe de prieteni, mi-aº aminti de ………………
………………
………………

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum amintim cuiva despre ceva Cum comunicãm cu cineva la telefon

Structuri
Vreau sã-þi amintesc cã ... / de... – Alo, sunt ... Cu Ana Graur, vã rog!
– Alo, pot sã vorbesc cu …
N-aþi uitat de ... / cã ...
– Nu vã supãraþi, puteþi sã-l(s-o) invitaþi pe …
Þii minte cã … – Aº dori sã vorbesc cu ...
Îþi aminteºti de … / cã ... – Aºteptaþi o clipã, imediat îl(o) invit pe …
– O clipã!
– Nu este, a ieºit. Este la o ºedinþã. Reveniþi peste o orã, vã rog!
Utilizãm

– Alo, Andrei, îmi pare bine sã te aud. Ce faci?
– Mã gândeam la întâlnirea cu partenerii noºtri din Anglia.
– Vreau sã-þi amintesc cã s-a schimbat locul întâlnirii. N-ai uitat?
– Nu, n -am uitat. Dar tu îþi aminteºti cum am convenit sã organizãm
întâlnirea aceasta?
– Da, organizãm întâlnirea aºa cum am convenit noi. Andrei, aº dori
sã vorbesc ºi cu Natalia.
– Da, aºteaptã o clipã, o invit imediat.
– Alo, Ovidiu? Ai dorit ceva?
– Da. Vreau sã ne ajuþi la organizarea întâlnirii cu partenerii noºtri. Eºti de acord?
– Vã ajut cu mare plãcere.
– Mulþumesc. Eºti foarte amabilã. La revedere.
16. Alcãtuiþi dialoguri în urmãtoarele situaþii:
doi foºti colegi de serviciu discutã la telefon;
soþia îi aminteºte soþului despre ziua de naºtere a nepotului;
un tânãr îi aminteºte prietenului despre rugãmintea sa.

17. Lucraþi în perechi. Improvizaþi o discuþie la telefon.

18. Lucru în grup. Fiecare grup pregãteºte câte patru întrebãri pentru celelalte grupe. Grupele
rãspund la întrebãri.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
O veste bunã
Sanda este prietena mea cea mai bunã. Ea este cumsecade, atrãgãtoare ºi intelegentã. Este o
tânãrã minunatã.
Ieri Sanda mi-a comunicat o veste bunã: ea a închiriat o garsonierã aproape de serviciu.
Mi-a telefonat ºi mi-a comunicat lucrul acesta. Era foarte mulþumitã, deoarece era convinsã cã
nu va cheltui mulþi bani. Datoritã prietenilor, a gãsit aceastã garsonierã. Am primit vestea cu
mare bucurie, deoarece Sanda avea nevoie de garsoniera aceasta.
Nu m-aº mira, dacã ea ar face ºi o curãþenie generalã. Chiar m-aº bucura mult, dacã ar reuºi.
Locuinþa ar arãta bine.
Sunt nerãbdãtor. Aº vrea sã vãd garsoniera Sandei. Dacã aº vedea apartamentul, aº constata
ce trebuie sã facã. Cuvântul meu pentru ea înseamnã mult. ªtiu lucrul acesta. De aceea m-aº
înscrie printre vizitatorii ei. Aº putea sã-i dau multe sfaturi. M-aº strãdui s-o ajut. Dacã Sanda s-ar
decide sã mã asculte, garsoniera ei ar deveni cea mai modernã.
19. Excludeþi cuvintele în plus din propoziþiile date.
Ieri Sanda mi-a comunicat o veste bunã la telefon ºi mi-a spus la telefon cã este mulþumitã.
Sanda este o fatã tânãrã, foarte amabilã, minunatã, optimã. Am primit vestea cu mare
bucurie, deoarece Sanda avea mare ºi multã nevoie de aceastã garsonierã.
20. Situaþie de comunicare.
Imaginaþi-vã cã sunteþi în garsoniera Sandei. Spuneþi-ne ºi nouã cum este, unde se aflã.
Joc de rol.
Formulaþi câteva sfaturi pentru Sanda în rolul:
tatãlui ei / al mamei / al unei prietene / al unui coleg de serviciu, comunicând cu ea la telefon.
21. Examinaþi imaginile. Cum credeþi, în care casã este garsoniera Sandei. De ce credeþi aºa?
A promite marea ºi sarea.

Mi-aº imagina cu plãcere o zi la mare.
Modele comunicative
Te-ai indigna, dacã ai afla adevãrul?
Vreau sã vã amintesc de întâlnirea de mâine. S-ar supãra, dacã n-o invitãm.
N-aþi uitat sã veniþi în vizitã? Ne-am pregãti de examene, dar
Þii minte ce am convenit sã facem? n-avem manuale.

LECÞIA 39 FELICITÃRI 285
FELICITÃRI
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a se naºte distracþie fericit

a petrece dragoste
a purta felicitare
a spera gazdã
a turna mesaj în curând
a umple petrecere
receptor
trandafir
urare
vin
vorbã
II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la condiþional prezent

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm speranþa

Cum evidenþiem principalul
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

286 FELICITÃRI LECÞIA 39
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a lua, a rupe, a transmite, a gusta, a spune;
un mesaj, vinul, un trandafir, o vorbã, receptorul.
2. Încercaþi sã determinaþi sensul cuvintelor perechi.
a petrece – petrecere; a felicita – felicitare; a ura – urare; a vorbi – vorbã.
a spera / a ajunge / la timp / la serviciu
astãzi / a fi / zi / de / sãrbãtoare
gazda / pe noi / a primi / foarte frumos
nouã / a-i plãcea / distracþiile
4. Scrieþi în caiet cuvintele pe care le-aþi memorizat.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
la 15 ianuarie un copil în braþe

a se naºte la Soroca a purta un costum nou
într-o familie de pãrul lung
intelectuali ochelari
vin în pahare o cadã cu apã

a turna cafea în ceaºcã a umple paharul cu vin
benzinã în rezervor un balon cu gaz
– L-ai recunoaºte dacã l-ai vedea
vedea? – Ai vrea sã cumpãrãm covorul acesta?
– Desigur cã l-aº recunoaºte. – Aº fi foarte bucuroasã dacã l-am cumpãra.
– L-aþi ajuta dacã el ar avea nevoie? – L-ai chema în vizitã?
– Desigur cã l-am ajuta
ajuta? – Desigur cã l-aº chema
chema.
– Cu ce l-aþi ajuta
ajuta? – ªi pe ea ai chema-o
chema-o?
– L-am ajuta cu bani. – Pe ambii i-aº chema
chema.
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la condiþional prezent
El m-ar întreba (pe mine) El ne-ar întreba (pe noi)

te-ar întreba (pe tine) v-ar întreba (pe voi)
l-ar întreba (pe el) i-ar întreba (pe ei)
ar întreba-o (pe ea) le-ar întreba (pe ele)
6. Alcãtuiþi propoziþii
Model: Eu .. a înþelege pe el Eu l-aº înþelege.

Eu ... a suna desearã

tu ... a ajuta sã ducã lucrurile acasã
el, ea ... a însoþi pânã la garã
noi ... a preveni de pericol
voi ... a lãsa sã plece
ei, ele ...
7. Puneþi în locul punctelor pronumele personale în acuzativ ºi rrãspundeþi
Model: … -ai ajuta sã termine lucrul? L -ai ajuta sã termine lucrul?
…-aþi invita în vizitã? …-ai certa dacã ar întârzia? Ai petrece-… pânã acasã? …-aþi obliga
sã rãmânã? …-aþi lãsa sã plece la ºcoalã dacã ar fi bolnav? …-aþi admite la examen dacã nu
ar fi pregãtit?
8. Completaþi propoziþiile cu formele pronumelor personale în acuzativ ºi rrãspundeþi
Model: – Iatã un roman interesant. Eu l-aº citi. ªi tu l-ai citi?

– Nu, eu nu l-aº citi. Nu am timp.
Iatã un dicþionar nou. Eu …-aº cumpãra. ªi tu …

Iatã o floare frumoasã. Eu aº rupe-… ªi voi …
Iatã niºte cunoscuþi. Eu …-aº întreba unde merg. ªi voi …
Iatã niºte colegi. Eu …-aº convinge sã meargã cu noi la stadion. ªi tu …
Iatã un tablou frumos. Eu …-aº atârna deasupra patului. ªi tu …
Model: Eu / a ruga (tu) / sã rãmâi cu noi.

Eu te-aº ruga sã rãmâi cu noi.
Eu a ruga (tu) sã te grãbeºti Eu a ruga (voi) sã aveþi rãbdare

a ruga (tu) sã-mi aduci un a ruga (ei) sã mai aºtepte
pahar cu apã a ruga (ele) sã nu se supere
a ruga (ea) sã-mi scrie o
scrisoare
10. Formaþi din douã propoziþii o frazã.
Model: Îl vãd. Îl întreb ce mai face.

Dacã l-aº vedea, l-aº întreba ce mai face.
Îi întâlnesc mâine în oraº. Îi invit la noi. Îl gãsesc acolo. Îl rog sã mai aºtepte. Vorbesc cu
el. Îl conving sã continue lucrul. Îl întâlnesc. Îl recunosc. O vãd pânã duminicã. O sfãtuiesc
sã nu renunþe la cãlãtoria aceasta. ªtiu unde este. Îl caut.
Observãm
– I-aþi transmite felicitãri dacã aþi ºti când e ziua ei de naºtere?– Le-ai împrumuta bani?
– Da, i-am transmite. – Le-aº împrumuta, dacã mi-ar cere.
– I-aþi cumpãra ºi un cadou? – Le-ai da ºi un sfat?
– Da, desigur, i-am cumpãra. – Da, desigur.

Pronumele personale în dativ în construcþii cu verbe la condiþional prezent
El mi-ar spune (mie) El ne-ar spune (nouã)

þi-ar spune (þie) v-ar spune (vouã)
i-ar spune (lui) le-ar spune (lor)
Model: Tu ... a spune vestea

Tu Tu i-ai spune vestea.
Tu
eu ... a dãrui ei un buchet de flori.

tu ... a demonstra cã nu are dreptate.
el, ea ... a aduce un pahar cu apã.
noi ... a permite sã meargã la un film.
voi ... a povesti despre cãlãtoria dvs. în Franþa.
ei, ele ...
Model: Eu / a spune / lui / sã vinã mai devreme acasã.

Eu i-aº spune lui sã vinã mai devreme acasã.
Cine? Ce ar face? Cui? Ce?

Noi … a dãrui lui o carte
þie o cutie de ciocolate
Ei … a transmite nouã o informaþie importantã
vouã un pachet
Eu … a aduce þie un costum
lui un manual de englezã
Nicolae s-a nãscut în anul 1965. Câþi ani are el acum? Câþi ani va avea el peste 2 ani?
Maria s-a nãscut în anul 1970. Câþi ani are ea acum? Câþi ani va avea ea peste 4 ani?
Radu ºi Mihai s-au nãscut în anul 1983. Câþi ani au ei acum? Câþi ani vor avea ei peste 10 ani?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm speranþa

Sper sã te vãd în curând. Sper cã eºti sãnãtos.
Model: Sper sã … a ajunge devreme acasã.

Sper sã ajungem devreme acasã.
Sper sã… a nu avea nici o problemã Sper cã … vremea / a fi frumoasã

Sperãm sã… a gãsi acasã / pe voi Sperãm cã … el / a nu se supãra
a nu întârzia / mâine
a avea mult timp liber

Cum evidenþiem principalul

Principalul este cã … Important este cã …
Principalul este sã … Important este sã …
Model: Principalul este sã … a se înþelege (noi)

Principalul este sã ne înþelegem.
Principalul este sã … a ajunge la timp (tu)

a nu amâna lucrul (voi)
Important este sã … a veni toþi (ei)
a gãsi banii necesari (noi)
IV. ○ ○SINTEZÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○
O sãrbãtoare în familie
Sunã telefonul. Nicolae ia receptorul.
– Bunã ziua, Nicolae! Fratele tãu Petru la telefon.
– Da, frate, te-am recunoscut.
– ªtii de ce te sun?
– ªtiu. Astãzi s-a nãscut nepoþica mea Dorina.
– Adevãrat. Am vrea sã sãrbãtorim evenimentul acesta. Vor fi
rudele ºi cunoscuþii noºtri.
– Vã urez petrecere frumoasã!
– Îþi mulþumim mult ºi vã invitãm la noi. Vã aºteptãm pe tine ºi
pe Elena. Am vrea sã fiþi împreunã cu noi în aceastã zi.
Nicolae ºi Petru închid. Nicolae îi spune soþiei. ªi ea acceptã invitaþia. Ei trebuie sã se grãbeascã. Nu
s-ar grãbi dacã nu ar trebui sã treacã pe la piaþã sã cumpere un mic cadou ºi un buchet de trandafiri
pentru Dorina.
Când sosesc, gazdele îi întâmpinã bucuroase:
– Intraþi ºi treceþi în salon.
– Am venit cu multã dragoste pentru voi, dragii mei, zice Nicolae.
În curând se adunã toþi oaspeþii. Toþi erau nerãbdãtori sã ridice paharele ºi sã spunã urarea:
– În sãnãtatea ta, Dorina!
– La mulþi ani!
– Îþi dorim numai bine ºi mult, mult noroc!
A fost o sãrbãtoare simplã ºi frumoasã. Dar timpul trece repede când eºti cu prietenii. Seara târziu
oaspeþii îi mulþumesc gazdei:
– Datoritã vouã am petrecut o searã foarte plãcutã.
– ªi noi vã mulþumim cã aþi acceptat invitaþia ºi aþi venit. Sper sã ne vedem în curând.
Cine îl sunã pe Nicolae? De ce îl sunã Petru pe Nicolae? Pe cine aºteaptã Petru? Ce
cumpãrã Nicolae ºi soþia sa de la piaþã? Ce zic gazdele dupã ce soseºte Nicolae cu soþia? Ce
fel de urãri spun oaspeþii cu ocazia zilei de naºtere a Dorinei? Ce fel de urare aþi sperat dvs. sã
auziþi?
Formule de felicitare cu ocazia zilei de naºtere
La mulþi ani! Vã urez mult noroc!
În sãnãtatea dvs.! Vã doresc numai bine!
Vã urez mult succes! Sã trãiþi!

Formule de felicitare cu ocazia unei sãrbãtori

Sãrbãtori fericite! Crãciun fericit!
Petrecere frumoasã! Paºte fericit!
Formule de felicitare cu ocazia Anului Nou
La mulþi ani! Mult noroc în anul care vine!
Vã doresc un an nou fericit!
Formule folosite la despãrþire
Drum bun! Cãlãtorie plãcutã!
17. Puneþi în locul punctelor formulele de felicitare potrivite dupã sens.
Se apropie Anul Nou. Toþi ne doresc … ªi noi le dorim … Oamenilor care vor sã înceapã o
afacere le urãm … Copiii pleacã la discotecã. Mama le ureazã … Sãrbãtoritul împlineºte o vârstã
frumoasã, oaspeþii ridicã paharele ºi spun … Se apropie Paºtele. Toþi ne doresc … ªi noi le dorim
… Când ne luãm rãmas bun, prietenii ne doresc nouã … Tata este ºofer de cursã lungã ºi noi îi
urãm de fiecare datã când pleacã …
18
18.. Lucraþi în perechi. Dialogaþi în baza urmãtoarei situaþii de comunicare.
În vizitã la dvs. vin musafiri dragi. Îi rugaþi sã intre. Vã amintiþi despre anii de studenþie, despre
clipele frumoase trãite împreunã. Ridicaþi paharele ºi spuneþi câteva felicitãri la adresa gazdelor,
la adresa oaspeþilor. Scrieþi câteva felicitãri pe care trebuie sã le trimiteþi apropiaþilor dvs. cu
ocazia zilelor de naºtere, cu ocazia sãrbãtorii de Anul Nou.
Cât trãieºte omul sperã.
Generalizãm

Sper sã ne vedem în curând. Te-aº ruga ceva.
Sper în zile mai bune. V-aº întreba ce a fost aici.
Principalul este cã suntem împreunã. Dacã l-aº vedea l-aº recunoaºte.
Important este sã nu pierdem timpul. Dacã l-ai cãuta l-ai gãsi.
Un an (nou) fericit! Dacã l-ai întreba þi-ar spune.
Mult noroc! I-aº trimite o scrisoare, dar nu am
Petrecere frumoasã! adresa lui.
Sãrbãtori fericite!
La mulþi ani!
Distracþie plãcutã!
Drum bun!
În sãnãtatea ta!

LECÞIA 40 BIOGRAFIA MEA 291
BIOGRAFIA MEA
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
a afirma comunicare întâiul însã de cine?

a se baza cunoºtinþã al doilea de ce?
a confirma margine al treilea
a cuceri pace al patrulea
a menþiona scop al cincilea
a merita vecin al ºaselea
a numãra al ºaptelea
a numi al optulea
a se orienta al nouãlea
a pãrãsi egal al zecelea
a refuza
a sosi
a vizita
a da voie
a face cunoºtinþã
II. GRAMATICÃ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Diateza pasivã. Numeralele ordinale

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprim ãm atitudinea faþã de cineva sau de ceva

exprimãm
Cum ne cerem permisiune
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

292 BIOGRAFIA MEA LECÞIA 40
I. VOCABULAR
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
1. Gãsiþi în vocabular antonimul cuvâ ntului a refuza.

cuvântului
a numãra, a sosi, a merita, a vizita, a afirma;
acasã, paginile unei cãrþi, un adevãr, un muzeu, un premiu.
o þarã banii
a cuceri un teritoriu a numãra paginile unei cãrþi
un oraº zilele
inimile spectatorilor pânã la o sutã
casa o propunere
a pãrãsi familia a refuza un post
serviciul o invitaþie
scena politicã sã lucreze
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Observãm
El este felicitat de colegi. Clãdirea aceasta a fost construitã în doi ani.
– Sunt cãutat de pãrinþi? – De ziua lui el a fost felicitat de

– Da, eºti cãutat de pãrinþi. prieteni?
– ªi ei sunt cãutaþi
cãutaþi? – Desigur cã a fost felicitat de toþi
– Nu, ei nu sunt cãutaþi
cãutaþi. prietenii.
– A fost vizitat ºi de rude?
– Nu, nu a fost vizitat de rude.
Diateza pasivã
Elevul citeºte o carte. (ce?)

Cartea este cititã de elev. (de cine?)
Columb a descoperit America. (ce?)

America a fost descoperitã de Columb. (de cine?)
Omul va cuceri cosmosul. (ce?)

Cosmosul va fi cucerit de om. (de cine?)

Structura diatezei pasive
este
Drumul a fost asfaltat de muncitori
va fi
este
Casa a fost construitã de muncitori
va fi
sunt
Copiii au fost educaþi de pãrinþi
vor fi
sunt
Cãrþile au fost scrise de scriitori
vor fi
Diateza pasivã. Indicativ prezent
Este cãutat de poliþie.
masculin feminin
eu sunt cãutat noi suntem cãutaþi eu sunt cãutatã noi suntem cãutate
tu eºti cãutat voi sunteþi cãutaþi tu eºti cãutatã voi sunteþi cãutate
el este cãutat ei sunt cãutaþi ea este cãutatã ele sunt cãutate
3. Puneþi verbele din paranteze la diateza pasivã.
Model: Cãrþile (a fi numãrate).

Cãrþile sunt numãrate.
Revistele (a fi adus) la timp. Cazul (a fi cercetat) de specialiºti. El (a fi influenþat) de

pãrinþi. Metalul (a fi atras) de magnet. Copilul (a fi crescut) de bunici. Carnea (a fi pãstratã)
în frigider. De ziua lui el (a fi felicitat) de prieteni. Eu (a fi invitat) la familia Ivanov. Alimentele
(a fi pãstrate) la rece. El (a fi respectat) de toþi colegii sãi.
4. Transformaþi construcþiile active în construcþii pasive.
Transformaþi
Model: Elevii copiazã exerciþiile de pe tablã.

Exerciþiile sunt copiate de elevi de pe tablã.
Profesorul corecteazã dictãrile. Studentul precizeazã tema. Colegii

îl felicitã pe Radu. Mecanicul reparã maºina. Corespondentul
comenteazã informaþia despre accident. Deputaþii discutã proiectul de buget. Excursioniºtii
viziteazã oraºul. Vântul deschide ferestrele. Universitatea organizeazã cursuri de varã.
Mulþi tineri practicã gimnastica. Profesorul prezintã un referat.

– Sunt aºteptat de prieteni? a întreba, profesor
– Da, eºti aºteptat de prieteni. a vizita, rude
– ªi Alexandru e aºteptat de prieteni? a lãuda, director
– Nu, Alexandru nu e aºteptat de prieteni. a respecta, colegi

Diateza pasivã. Perfectul compus

El a fost numit în aceastã funcþie luna trecutã.
masculin feminin
eu am fost chemat noi am fost chemaþi eu am fost chematã noi am fost chemate
tu ai fost chemat voi aþi fost chemaþi tu ai fost chematã voi aþi fost chemate
el a fost chemat ei am fost chemaþi ea a fost chematã ele au fost chemate
6. Transformaþi construcþiile active în construcþii pasive.

Transformaþi
Model: Un mare scriitor a scris cartea aceastã.

Cartea aceasta a fost scrisã de un mare scriitor
scriitor..
Vecinii mei au cumpãrat casa aceasta. Muncitorii au asfaltat drumul.

Autorul acesta a publicat trei cãrþi. Un coleg al meu a gãsit banii.
Directorul a rezolvat toate problemele. Grupa noastrã a organizat o
excursie la munte. Avionul a parcurs distanþa aceasta în douã ore.
Copilul a pierdut cheia.
7. Transformaþi construcþiile pasive în construcþii active.
Transformaþi
Model: Bolnavul a fost operat de un chirurg tânãr

tânãr..
Un chirurg tânãr l-a operat pe bolnav
bolnav..
Maºina a fost opritã de poliþie. Amenda a fost plãtitã de ºofer. Întâmplarea a fost povestitã
de bunic. Proiectul a fost prezentat de inginer. Banii au fost primiþi de fratele meu. Medicamentele
au fost procurate de mama. Calculatorul a fost programat de specialiºti. Clãdirea a fost
proiectatã de doi arhitecþi. Tema referatului a fost propusã de student. Florile au fost puse în
vazã de Maria. Fereastra a fost deschisã de vânt.
Diateza pasivã. Viitorul II
El va fi vizitat de prieteni.
masculin feminin
eu voi fi vizitat noi vom fi vizitaþi eu voi fi vizitatã noi vom fi vizitate
tu vei fi vizitat voi veþi fi vizitaþi tu vei fi vizitatã voi veþi fi vizitate
el va fi vizitat ei vor fi vizitaþi ea va fi vizitatã ele vor fi vizitate
Model: – Cine va fi numit în funcþia aceasta? (un inginer tânãr)

– În funcþia aceasta va fi numit un inginer tânãr
tânãr..
Cine va fi invitat la concert? (eu) Cine va fi ajutat de prieteni? (el) Cine va fi mustrat
pentru aceasta? (copilul) Cine va fi admis la examene? (noi) Cine va fi prevenit despre
aceasta? (ei) Cine va fi vizitat la spital? (bolnavii) Cine va fi felicitat de decan? (studenþii
buni)

9. Transformaþi construcþiile active în co

conn strucþii pasive.
Model: ªoferul va porni motorul. Motorul va fi pornit de ºofer

ºofer..
O profesoarã nouã va preda istoria. Directorul va prezenta planul. Inginerii vor verifica
cifrele. Elevii vor copia exerciþiile în caiete. Nepoþii vor culege fructele.

Model: – Voi fi chemat de director? a fi aºteptat, prieten
– Da, vei fi chemat de director. a fi întâmpinat, rude
a fi întrebat, profesor
Numeralele ordinale
Masculin Feminin
al + doi + lea = al doilea a+ douã + a = a doua
trei al treilea trei a treia
patru al patrulea patru a patra
cinci al cincilea cinci a cincea
ºase al ºaselea ºase a ºasea
ºapte al ºaptelea ºapte a ºaptea
opt al optulea opt a opta
nouã al nouãlea nouã a noua
zece al zecelea zece a zecea
o sutã al o sutãlea o sutã a o suta
11. Formaþi numerale ordinale de la urmãtoarele numerale cardinale.

Cincisprezece, ºaptesprezece, optsprezece, douãzeci, douãzeci ºi trei, douãzeci ºi cinci, treizeci,
treizeci ºi patru, patruzeci, patruzeci ºi doi, patruzeci ºi cinci, cincizeci, ºaizeci, ºaptezeci, optzeci,
nouãzeci.
Model: Care concurent îþi place mai mult? (al doilea)

Al doilea concurent îmi place mai mult.
Care este fiul dumneavoastrã? (al doilea) Care echipã este mai puternicã? (a patra) Pe care
sportiv îl cunoºti mai bine? (pe al treilea) Pe care îl ajuþi? (pe al doilea) La ce etaj este
camera mea? (la etajul al treilea) Când aþi sosit? (a doua zi) În ce clasã este copilul tãu? (în
clasa a treia) În ce rând aveþi bilete? (al zecelea) Care este casa voastrã? (a cincea) Despre
care student aþi vorbit? (despre al patrulea) În ce clasã a trecut el? (a noua).

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
Cum ne exprimãm atitudinea faþã de cineva sau ceva

(Mie) îmi place … (Mie) nu-mi place …
(Lui) îi place … (Ei) nu-i place …

Cum ne cerem permisiune

Pot sã …? Îmi daþi voie sã …? Îmi permiteþi sã …?
Poate sã …? Daþi-mi voie sã …! Permiteþi-mi sã …!
13. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele ºi îmbinãrile de mai jos.
Model: – Pot sã… a ieºi – P

Pot ot sã ies?
Pot
Pot sã ies din clasã?

Pot sã … a pleca; a vorbi cu dumneavoastrã; a vã ajuta; a vã întreba ceva; a lua ziarul
dumneavoastrã;
Îmi daþi voie sã plec?
Îmi daþi voie sã … a deschide fereastra; a da un telefon acasã; a lua stiloul dumneavoastrã;
Daþi-mi voie sã plec!
Daþi-mi voie sã … a ieºi; a merge acasã; a rãspunde la întrebare;
Îmi permiteþi sã trec?
Îmi permiteþi sã … a rãmâne; a adãuga câteva cuvinte; a merge împreunã cu voi;
Permiteþi-mi sã trec!
Permiteþi-mi sã … a coborî; a întreba; a sta lângã dumneavoastrã.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
O cunoºtinþã nouã
Domnul Dorin Ursu merge într-o cãlãtorie de afaceri în România. El pleacã în þara aceasta pentru
prima datã. Cu câteva zile înainte de plecare el a fost la agenþia de turism ºi a cumpãrat un bilet pentru
trenul de Bucureºti. De la vânzãtoarea de bilete el a aflat care este ora de plecare a trenului spre
Bucureºti.
În ziua plecãrii el merge cu bagajul la garã. Pânã la garã el este condus de colegul sãu ªtefan Lupu.
Prietenii se grãbesc: ei au grijã sã nu piardã trenul. Pe peron este multã lume care aºteaptã sosirea
trenului. Iatã ºi trenul care se apropie de peron. Vagonul cu care va cãlãtori are numãrul 5.
Dorin prezintã biletul controlorului ºi urcã în vagon. Dupã ce aºazã bagajul, coboarã pentru câteva
minute ca sã cumpere ziare. Când intrã iarãºi în vagon îl vede pe vecinul sãu de compartiment Sandu
Sãteanu. Ei fac cunoºtinþã.
Este anunþatã plecarea trenului ºi acesta porneºte. Peste câteva clipe trenul pãrãseºte gara.
Pe drum, domnul Dorin Ursu îi povesteºte vecinului sãu despre viaþa sa.
– Sunt din oraºul Soroca. Acolo este familia mea: soþia mea ºi doi copii ai mei: un bãiat ºi o
fatã. Lucrez la o firmã care importã aparataj electronic.
M-am nãscut însã în Orhei. Acolo locuiesc pãrinþii mei. Tot acolo am terminat ºi ºcoala medie.
Obiectele care mã interesau mai mult în ºcoalã erau fizica ºi matematica. Dupã absolvirea ºcolii
am devenit student la Universitatea Tehnicã. Aici am studiat tehnica de calcul. Dupã universitate
am lucrat câþiva ani la o uzinã din Chiºinãu. Acum sunt directorul firmei despre care am vorbit.
Firma noastrã are relaþii cu multe firme strãine, printre care sunt ºi firme din România. Merg la
Bucureºti pentru a încheia un contract de colaborare cu o firmã de acolo. Am fost invitat de
partenerii noºtri din Bucureºti.
În timpul liber îmi place sã citesc, sã fac sport ºi sã cãlãtoresc. Sportul meu preferat este
fotbalul. Îmi plac însã mult ºi sporturile de iarnã.
ªi domnul Sandu Sãteanu îi povesteºte despre cele mai importante evenimente din viaþa sa.
Dimineaþa trenul ajunge în Bucureºti. Ambii coboarã din tren ºi pornesc spre ieºirea din garã.
Pe peron ei sunt întâmpinaþi de colegii lor bucureºteni.

compartiment – купе a încheia un contract – заключить договор

tehnicã de calcul – вычислительная техника
Unde merge domnul Dorin Ursu?
Ce a fãcut el cu câteva zile înainte de plecare?
De cine este el condus pânã la garã?
Cine este vecinul sãu de compartiment?
Ce face domnul Dorin Ursu pe drum?
De unde este domnul Dorin Ursu?
Unde s-a nãscut domnul Dorin Ursu?
Care erau obiectele lui preferate în ºcoalã?
Unde a lucrat el dupã absolvirea facultãþii?
De cine a fost invitat el la Bucureºti?
Ce face el în timpul liber?
De cine sunt întâmpinaþi domnii Dorin Ursu ºi Sandu Sãteanu pe peron?
15. Temã pentru discuþie.

Temã
Ce ºtiþi despre istoria oraºului în care locuiþi? Este un oraº vechi? Când a fost fondat? Sunt în
oraº monumente istorice? Ce muzee sunt în oraºul Chiºinãu?
Câte sectoare sunt în oraºul Chiºinãu? Care sunt ele? În ce parte a oraºului se aflã gara
feroviarã. Unde se aflã Grãdina Botanicã din Chiºinãu?
În oraºul nostru circulã multe autobuze ºi troleibuze? Când încep sã circule dimineaþa
troleibuzele? Ce troleibuze circulã pe bulevardul ªtefan cel Mare? Pânã la ce orã circulã
troleibuzele?
16. Spuneþi sub care desene pot fi scrise aceste dialoguri.
– Iatã o clãdire veche. Ea a fost construitã în secolul trecut.

– Cine este arhitectul care a proiectat aceastã clãdire?
– Aþi putea sã-mi spuneþi unde este staþia de troleibuz?

– Mergeþi drept înainte pânã la prima intersecþie, apoi o luaþi la dreapta.
– Mulþumesc.
– Cu plãcere.

17. Spuneþi unde au venit persoanele acestea, dacã ele au spus:
Model: – Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acesta. Aº vrea sã-l cumpãr

cumpãr..
– El a venit la magazin.
Ce cãrþi aþi primit sãptãmâna aceasta? Aº vrea sã ºtiu dacã aveþi dicþionare noi? …
Ce reviste ºi ziare aveþi? Cât costã aceste plicuri? …
Eu nu ºtiam cã aici sunt atâtea tablouri de pictori strãini. …
Ce meci interesant. Nu-mi pare rãu cã am mers cu voi. …
Ce mulþi pasageri sunt pe peron. ªi trenul încã n-a sosit. …
18. Scrieþi biografia dvs.
Omul cât trãieºte învaþã.
Generalizãm

Mie îmi place teatrul. Este cãutat de poliþie.
Þie îþi plac tablourile acestui pictor. Aceastã lucrare a fost fãcutã de un
Lui îi place sã citeascã romane poliþiste. student talentat.
Nouã nu ne plac oamenii fricoºi. Comanda a fost fãcutã cu 3 zile în
Ei nu-i place sã întârzie. urmã.
Toþi oamenii au fost creaþi liberi.
A fost numit în postul de director
anul trecut.
Aparatul va fi proiectat de
specialiºti.
– În ce clasã eºti?
– Sunt în clasa a VIII-a.
– În ce an este el?
– Este în anul trei.

RECAPITULARE 299
RECAPITULARE (lecþiile 36 – 40)

Viitorul II:
A exprima A scrie A servi

Eu am sã exprim am sã scriu am sã servesc
Tu ai sã exprimi ai sã scrii ai sã serveºti
El, ea are sã exprime are sã scrie are sã serveascã
Noi avem sã exprimãm avem sã scriem avem sã servim
Voi aveþi sã exprimaþi aveþi sã scrieþi aveþi sã serviþi
Ei, ele au sã exprime au sã scrie au sã serveascã
Viitorul II al verbelor pronominale:
A se supãra A se calma A se duce A se întâlni

Eu am sã mã supãr am sã mã calmez am sã mã duc am sã mã întâlnesc
Tu ai sã te superi ai sã te calmezi ai sã te duci ai sã te întâlneºti
El, ea are sã se supere are sã se calmeze are sã se ducã are sã se întâlneascã
Noi avem sã ne supãrãm avem sã ne calmãm avem sã ne ducem avem sã ne întâlnim
Voi aveþi sã vã supãraþi aveþi sã vã calmaþi aveþi sã vã duceþi aveþi sã vã întâlniþi
Ei, ele au sã se supere au sã se calmeze au sã se ducã au sã se întâlneascã
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la viitorul II:
are sã mã vadã (pe mine) are sã ne vadã (pe noi)

el are sã te vadã (pe tine) are sã vã vadã (pe voi)
are sã -l vadã (pe el) are sã -i vadã (pe ei)
are sã o vadã (pe ea) are sã le vadã (pe ele)
Pronumele personale în dativ cu verbe la viitorul II:
are sã-mi spunã (mie) are sã ne spunã (nouã)

el are sã-þi spunã (þie) are sã vã spunã (vouã)
are sã-i spunã (lui, ei) are sã le spunã (lor)
Condiþionalul prezent:
eu aº învãþa lucra vedea face veni citi
tu ai învãþa lucra vedea face veni citi
el, ea ar învãþa lucra vedea face veni citi
noi am învãþa lucra vedea face veni citi
voi aþi învãþa lucra vedea face veni citi
ei, ele ar învãþa lucra vedea face veni citi
Condiþionalul prezent al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:

A se apropia A se duce A se trezi
Eu m-aº apropia m-aº duce m-aº trezi
Tu te-ai apropia te-ai duce te-ai trezi
El, ea s-ar apropia s-ar duce s-ar trezi
Noi ne-am apropia ne-am duce ne-am trezi
Voi v-aþi apropia v-aþi duce v-aþi trezi
Ei, ele s-ar apropia s-ar duce s-ar trezi

300 RECAPITULARE
Condiþionalul prezent al verbelor pronominale cu pronume în dativ:
A-ºi imagina A-ºi aminti A-ºi reveni

Eu mi-aº imagina mi-aº aminti mi-aº reveni
Tu þi-ai imagina þi-ai aminti þi-ai reveni
El, ea ºi-ar imagina ºi-ar aminti ºi-ar reveni
Noi ne-am imagina ne-am aminti ne-am reveni
Voi v-aþi imagina v-aþi aminti v-aþi reveni
Ei, ele ºi-ar imagina ºi-ar aminti ºi-ar reveni
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la condiþional:

m-ar
te-ar
l-ar
El ne-ar asculta, conduce, ajuta
v-ar
i-ar
le-ar
El ar asculta-o, conduce-o, ajuta-o

Pronumele personal în dativ cu verbe la condiþional prezent:
mi-ar
þi-ar
El i-ar trimite, reproºa, telefona
ne-ar
v-ar
le-ar
Diateza pasivã:
Pãrinþii îi educã pe copii. Copiii sunt educaþi de pãrinþi.
Columb a descoperit America. America a fost descoperitã de Columb.
Omul va cuceri cosmosul. Cosmosul va fi cucerit de om.
Numeralele ordinale:
Al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea, al ºaselea, al ºaptelea, al optulea, al o sutãlea
A doua, a treia, a patra, a cincea, a ºasea, a ºaptea, a opta, a noua, a zecea, a o suta.
Sã spuneþi dacã sunteþi sau nu la curent cu o informaþie:

– Ai auzit despre accidentul de ieri?
– Da, am auzit. / Nu, n-am auzit.
– ªtii cã plecãm la Paris?
– Da, ºtiu. / Nu, nu ºtiu.
– Eºti la curent cu rezultatele alegerilor?
– Da, sunt la curent / Nu, nu sunt la curent.
Sã spuneþi cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii:
În afarã de tine au venit toþi.
Cu excepþia Mariei au venit toþi.

RECAPITULARE 301
Sã evidenþiaþi principalul:
Principalul este cã ne-am înscris la cursuri.
Important este sã învãþãm limba românã.
Sã informaþi pe cineva despre ceva:
ªtii cã el cunoaºte trei limbi?
Ai auzit cã mâine va avea loc un meci de fotbal?
Ai aflat cã Maria are un copil?
Sã amintiþi cuiva despre ceva:
Vreau sã vã amintesc de ºedinþa de mâine.
N-aþi uitat cã trebuie sã telefonaþi la birou?
Îþi aminteºti ce mi-ai promis?
Sã comunicaþi la telefon:
- Alo, bunã ziua! Sunt Ion Vasilescu. Cu Ana Graur, vã rog!
- O clipã! Nu este, a ieºit. Este la o ºedinþã. Reveniþi peste o orã.
- Mulþumesc, la revedere!
Sã vã exprimaþi speranþa:
Sper cã totul e în regulã.
Am speranþa cã totul se va rezolva.
Sã vã exprimaþi atitudinea faþã de cineva sau ceva:
Îmi place managerul nostru. Nu-mi place sã vorbesc despre aceasta. Am o atitudine pozitivã
faþã de acest fapt. Am o atitudine negativã faþã de el.
Sã vã cereþi permisiune:
Îmi permiteþi sã intru? Permiteþi-mi sã adaug câteva cuvinte. Îmi daþi voie sã iau cartea aceasta?
Daþi-mi voie sã dau un telefon.
Dumneavoastrã deja cunoaºteþi 1325 de cuvinte.

302 VOCABULAR
VOCABULAR alaltăieri – позавчера – the day before yesterday, 30

alarmat 4 – встревоженный – worried, concerned, 31
A alb 4 – белый – white, 5
albastru 4 – синий – blue, 5
a se abate III – отклоняться, cбиться – to divert from, a alege III – выбирать – to choose (chose,chosen), 37
distract, to be an exception to, 32 a alerga I – бежать – to run (ran, run), 23
absolvent (-i) m. – выпускник – graduate, 8 aliment (-e) n. – пища, продукт питания – food, 22
abuz (-uri) n. – злоупотреблениe – abuse, 30 altceva – иное, нечто другое – something else, anything
acasă – дома – at home, 4 else, 35
a accepta I – принимать, согласиться – to accept, 16 altfel – иначе, по-иному – differently, 15
acela, aceea – тот, та – that, 12 altul, alta – другой, иной, другая, иная – another, 30
același, aceeași – тот же самый, та же самая – the same, 33 amabil 4 – вежливый – kind,amiable 10
acesta, aceasta – эта, этот – this, 3 amabilitate f. – любезность – amiableness, kindness, 36
a achita I – уплачивать – to pay (paid,paid), 26 amator (-i) m. – любитель – amateur, 12
acolo – там – there, 2 a amâna I – откладывать, отсрочить нечто – to postpone,
a acorda I – оказывать, предоставлять –to place to put off, 35
confidence in smb; to lend assistance to smb, 17 amândoi, amândouă – оба, обе – both, 19
act (-e) n. – документ – document, 9 ambalaj (-e) n. – упаковка – package, wrapping 10
actor (-i) m. – актер – actor m, actress f ; 2 ambii, ambele – оба, обе – both, 19
a acţiona (-ez) I – действовать – to act, to proceed, 34 ambiţios 4 – самолюбивый, честолюбивый – ambitious, 36
acţiune (-i) f. – действие – action, 29 a amenda (-ez) I – штрафовать – to fine, 26
acum – сейчас – now, 4 amendă (-i) f. – штраф – fine, 26
acut 4 – острый – acute, serious, 25 a aminti (-esc) IV – напомнить – to remember, 18
a acuza I – обвинять – to accuse , 28 a-și aminti (-esc) IV – вспоминать – to recall, 22
a adăuga I – добавлять – to add, 37 amintire (-i) f. – воспоминание – memory, 30
adânc 4 – глубокий – deep, 11 an (-i) m. – год – year, 7
adesea – часто – often, 16 a angaja (-ez) I – принимать на работу – to engage, to hire 9
adevăr (-uri) n. – правда – truth, 10 angajare f. – зачисление на работу –to get hired,
adevărat 4 – истиный, правдивый – true, 16 employment, 9
a admira I – восхищаться – to admire, 15 animal (-e) n. – животное – animal, 30
a admite III – допускать, принимать – to admit, to accept, 34 anotimp (-uri) n. – время года – season, 27
a adormi IV – засыпать – to fall asleep, 21 anticameră (-e) f. – приемная – reception, 9
a adresa (-ez) I – адресовать – to address, 18 a se antrena (-ez) I – тренироваться – to train, to undergo
a se adresa (-ez) I – обращаться – to address oneself to, training , 23
to ask a question, to ask fro help, 25 antreu (-e) n. – прихожая – hall, vestibule, 4
adresă (-e) f. – адрес – address, 19 anual 4 – ежегодный –yearly, annual, 16
a aduce III – приносить – to bring, 12 a anunţa I – обьявлять – to announce, 15
a-și aduce aminte – вспоминать – to remember, 22 apartament (-e) n. – квартира – apartment, 4
a aduna I – собирать – to gather, 30 a aparţine III – принадлежать – to belong, 18
adversar (-i) m. – враг – enemy, 18 apă – вода – water, 11
aer n. – воздух – air,11 a apărea I – появляться – to appear, 11
afacere (-i) f. – сделка – business, 15 a aplauda I – апллодировать – to applaud, 12
afară – снаружи, вне – out, outside, 13 apoi – затем, после этого – then, after that, 20
afecţiune f. – привязанность, нежность – affection, 31 a aprecia (-ez) I – ценить, уважать – to appreciate, 16
a afirma I – утверждать – to affirm, to state 40 aproape – близко – near, close, 4
a afla I – узнавать – to find out, 10 aproape de – возле – near by, 16
a se afla I – находиться – to be , to be found, 21 a se apropia I – приближаться – to come up, to approach, 21
agendă (-e) f. – записная книжка – pocket book,agenda 9 aproximativ – приблизительно – approximately, 33
agenţie (-i) f. – агенство – agency, 11 a se apuca I – приниматься – to start, to begin, 28
aglomerat 4 – загруженный, набитый – crowded, 26 a aranja (-ez) I – приводить в порядок, укладывать – to
aglomeraţie f. – скопление – agglomeration, 20 arrange, to set in order, 11
aici – здесь – here, 2 a arăta I – показывать, указывать – to show, 18
a ajunge III – дойти, доехать, приезжать – to get to, 12 a arde III – гореть – burn (burnt,burnt), 22
a ajuta I – помогать – to help, 15 argint n. – серебро – silver, 24
ajutor (-e) n. – помощь – help, 7 argumentat 4 – аргументированный – confirmed, proven 33

VOCABULAR 303
arhitect (-i) m. – архитект – architect, 2 bătrân (-i) m. – старик – old man, 6

arșiţă (-e) f. – жара –heat , 27 băutură (-i) f. – напиток – drink, 10
artă (-e) f. – искусство – art, 16 a bea – пить – to drink, 11
a arunca I – бросать – to throw (threw, thrown), 23 benevol 4 – добровольно – voluntarily, willingly, 29
ascensor (-e) n.– лифт – lift , 17 bere f. – пиво – beer, 7
a asculta I – слушать – to listen, 8 bicicletă (-e) f. – велосипед – bicycle, 33
ascultător 4 – послушный – obedient, 33 bine – хорошо – well, 6
a ascunde III – прятать – to hide (hid, hidden), 22 binevoitor 3 – доброжелательный – benevolent, kind, 9
a asigura I – 1. обеспечивать, 2. заверять, уверять – to biologie f. – биология – Biology, 8
provide, 2. to assure, 31 birou (-uri) n. – кабинет – office, 2
aspirator (-e) n. – пылесос – vacuum-cleaner, 21 birou (-uri) n. – письменный стол – writing-desk, 4
astă-seară – сегодня вечером – tonight, 12 biscuit (- i) m. – печенье – cookie, 35
așa – таким образом – so, 15 bloc (-uri) n. – многоэтажный дом – apartment house, 4
așadar – итак, следовательно – thus, hence, 36 blond 4 – блондин – blond, 7
a se așeza I – садиться – to sit down, 26 bluză (-e) f. – блуза – blouse, 5
a aștepta I – ждать – to wait, 15 boală (-i) f. – болезнь – illness, disease, 25
așteptare (-i) f. – ожидание – waiting; expectation, 32 bogat 4 – богатый – rich, 6
a atârna I – 1. висеть, 2. вешать – to hang (hung, hung), to bolnav 4 – больной – ill, sick, 6
hang up, 34 bomboană (-e) f. – конфета – sweet, candy, 10
atât(a) – столько-то – so (much), 22 brumă f. – иней – white frost, 27
atent 4 – внимательный – attentive, 9 brunet 4 – брюнет – dark-haired, 7
atenţie f. – внимание – attention, 7 brusc – внезапно, неожиданно, резко – suddenly,
a ateriza (-ez) IV – приземляться – to land, 32 unexpectedly, sharply, 34
atitudine (-i) f. – отношениe – attitude, 28 bucate f. – еда, пища – dishes, meals, food, 35
a atrage III – притягивать, привлекать – to attract, to bucătărie (-i) f. – кухня – kitchen, 4
involve, 34 a se bucura I – радоваться – to be glad, to enjoy, 28
atrăgător 4 – привлекательный, притягательный – bucurie (-i) – радость – joy, pleasure, 35
attractive, pretty, 38 bucuros (4) – радостный – joyful, 35
atunci – тогда – then, 14 bulevard (-e) n. – бульвар – avenue, 20
de atunci– с тех пор – since then, 30 bulgar (-i) m. – болгарин – Bulgarian, 1
pe atunci– тогда, в те времена – at about that time, 30 bun 4 – хороший – good, 5
aur n. – золото – gold, 24 bunic (-i) m. – дедушка – grandfather, 6
autocar (-e) n. – автобус – coach, bus 11 bunică (-i) f. – бабушка – grandmother, 6
a auzi IV – слышать – to hear (heard, heard), 13 burete (-i) m. – губка – sponge , 3
a avea – иметь – to have (had, had), 6 buzunar (-e) f. – карман – pocket, 33
a avea grijă de – заботиться – to care about, 30
a avea loc– происходить, иметь место – to happen, 28 C
a avea nevoie de – нуждаться – to require, to need 7
a avertiza (-ez) I – предупредить – to warn, 31 cadă (-i) f. – ванна – bath, 4
avion (-e) n. – самолет – plane, 32 cadou (-uri) n. – подарок – present, gift, 17
azi / astăzi – сегодня – today, 8 cafea (-le) f. – кофе – coffee, 4
caiet (-e) f. – тетрадь – notebook, 3
B cal (-i) m. – лошадь – horse, 30
calculator (-e) n. – компьютер – computer, 9
ba da – да – oh yes, 2 cald 4 – теплый, жаркий – warm, hot, 13
baie (băi) f. – ванная – batrhoom, 4 cale (-i) f. – путь, дорога – way, 28
balnear 4 – курортный – resort, 11 calitate f. – качество – quality, 10
ban (-i) m. – 1. бан, 2. деньги – money, 7 calm 4 – спокойный – calm, quiet, 15
bancă (-i) f. – 1. парта, 2. скамейка – desk, 3 a (se) calma (-ez) – успокоить, успокоиться – to calm, to
a bate – бить, стучать – to beat, to knock 35 calm down, 31
a se baza (-ez) I – основываться – to be based on, 40 cam – около – about (near), 33
băiat (-i) m. – мальчик – boy, 1 cameră (-e) f. – комната, номер (в гостинице) – room, 4; 11
bărbat (-i) m. – мужчина – man ( pl. men), 1 canapea – софа – sofa, 4
a se bărbieri (-esc) IV – бриться – to shave, 21 cap (capete) n – голова – head, 22
bătrân 4 – старый – old, 6 capitală (-e) f. – столица – capital, 14

304 VOCABULAR
capră (-e) f. – коза – goat, 30 chin (-uri) n.– страдание – suffering, torture, 31
caracter (-e) n. – характер – character, 36 chiuvetă (-e) f. – раковина – sink, 4
carne (cărnuri) f. – мясо – meat, 22 ci – но – but, 17
carte (-i) f. – книга – book, 3 cină f. – ужин – dinner, 21
cartier (-e) n. – квартал – district, 20 cine – кто – who, 3
cartof (-i) m. – картофель – potato, 30 cinematograf (-e) n. – кинотеатр – cinema, 18
casă (-e) f. – дом – house, 4 cineva – кто-нибудь, кто-то – somebody, 14
castravete (-i) m. – огурец – cucumber, 22 ciocolată (-e) f. – шоколад – chocolate, 7
cașcaval – сыр – cheese , 22 ciorbă (-e) f. – борщ – soup, 13
catedră (-e) f. – кафедра – department, chair, 8 a circula I – двигаться, ходить – to circulate, to move, 37
caz (-uri) n. – случай – case, event, 28 a citi (-esc) IV – читать – to read, 14
cazare f – размещение – accommodation, 11 clar 4 – ясный – clear, 18
căciulă – шапка –fur hat , 5 a clarifica I – разъяснить, объяснить, выяснить – to
a cădea II – падать – to fall (fell, fallen), 11 explain, find out, 34
a călători (-esc) IV – путешествовать – to travel, 26 clădire (-i) f. – здание – building, 3
călătorie (-i) f. – путешествие – trip, 11 clipă (-e) f. – момент – moment, 25
călăuză (-e) f. – проводник – guide, 18 a coace III – печь – to bake, 24
a călca I – ступать, наступать – to step on, 26 a coborî IV – спускаться, выходить – to get off (the bus), 13
cămașă (-i) f. – рубашка – shirt, 5 cocoș (-i) m. – петух – cock, 30
a căuta I – искать – to look for, 15 colegiu (-i) n. – колледж – college, 8
câine (-i) m. – собака – dog, 30 colet (-e) n. – посылка – parcel, 18
când – когда – where, 11 a comanda I – заказывать – to order, 37
cândva – когда-то, когда-нибудь – one day, some day, 30 a comenta (-ez) I – обсуждать – to discuss, 32
a cânta I – петь – to sing (sang, sung), 19 comod 4 – удобный – comfortable, 5
a cântări (-esc) a IV – взвешивать – to weigh, 26 a (se) compara I– сравнивать, сравниваться– to compare, 33
cântec (-e) n. – песня – song, 19 competiţie (-i) f.– cоревнование – competition, 23
a câștiga I – зарабатывать, выигрывать – to earn, 23 a completa (-ez) I – заполнять – to fill in (out), 9
câteodată – иногда – sometimes, 38 a complica I – усложнять – to complicate, 31
câţi, câte – сколько – how many, how much, how long, 7 complicat 4 – сложный – complex (difficult), 31
câţiva, câteva – несколько – some, a few, 15 comportament n. – поведение – beheviour, 25
ce – что – what, which, 3 a comunica I– 1. сообщать, 2. общаться – 1. to inform, 2.
ceapă (-e) f. – лук – onion, 30 to communicate, 18
ceaţă f. – туман – fog, 27 comunicare (-i) f. – сообщение, общение – the message,
a ceda (-ez) I – уступать – to give in, to give up (one’s seat communication, 40
to smb), 18 comunicativ 4 – общительный – sociable, 36
centru (-e) n. – центр – centre, 20 a concedia (-ez) I – увольнять – dismiss, 9
cer n. – небо – sky, 27 concediere f. – увольнение – dismissal, 9
cercel (-i) m. – серьга – earring , 24 concediu (- i) n. – отпуск – holiday, 35
a cerceta (-ez) I – исследовать, изучать – to investigate, concluzie (-i) f. – заключение, вывод – conclusion, 29
to study, 37 concurs (-uri) n. – конкурс – competition, 9
a cere III – 1. просить, 2. требовать – 1. to ask, 2. to conducător (-i) m. – руководитель – manager, 9
demand, 12 a conduce III – руководить – to lead, to run 16
cerere – заявление – application , 9 a confirma I – подтверждать – to confirm, 40
a certa I – ругать, бранить – to scold, 16 a considera I – считать – to consider, 16
cetăţean (-i) m. – гражданин – citizen, 14 a constata I – установить, констатировать – to state, to
ceva – что-нибудь, что-то – something, 14 ascertain, 38
cheie ( – ) f. – ключ – key, 11 a construi (-esc) IV – строить – to build (built, built), 14
a cheltui (-esc) IV – израсходовать, потратить – to spend a consulta I – консультироваться – to consult, 25
(spent, spent), 38 a consuma I – потреблять – to consume, 35
a chema I – звать – to call, 15 conștiinţă (-e) f. – сознание – conscience, 29
chestiune (-i) f. – вопрос – issue, problem, question, 14 a conta (-ez) I – надеяться, расчитывать, пологаться – to
chiar – именно, даже – namely, 27 hope, to rely on, 25
chibzuit (4) – рассудительный – sensible, 28 сontabil – бухгалтер – accountant , 2
chiciură f. – изморозь – white frost, 27 a contacta (-ez) I – позвонить – to call smb, 33
chimie f. – химия – Chemistry, 8 a continua I – продолжать – to continue, 36

VOCABULAR 305
a contrazice III – возражать, опровергать – to contradict, cutie (-i) f. – коробка – box, 10

to deny, 16 cuţit (-e) n. – нож – knife, 13
a conţine III – содержать – to contain, 17 cuvânt (-e) n. – слово – word, 13
convenabil 4 – приемлимый, подходящий – convenient, 10
a-i conveni IV – устраивать, подходить– to be convenient, 17 D
a convinge III – убеждать – to convince, to persuade, 16
a se convinge III – убеждаться – to get convinced, 28 da – да – yes, 1
convingere (-i) f. – убеждение – belief, 29 a da – давать – to give, 10
convins 4 – убежденный – convinced, 38 a da dovadă de – проявить – to prove, 32
copac (-i) m. – дерево – tree, 11 a-și da seama – отдать себе отчет – to realize, 22
a copia (-ez) I – списывать, переписывать – to copy, copy a da voie – разрешать – to allow, 40
out, 34 dacă – если – if, 17
copil (-i) m. – ребенок – child (pl. children), 6 dans (-uri) n. – танец – dance, 24
corect 4 – корректный – correct, 33 a dansa (-ez) I – танцевать – to dance, 24
a corecta (-ez) I – исправлять – to correct, 33 dar – но – but, 1
a costa I – стоить – to cost (cost), 10 dar (-uri) n. – подарок – gift, present, 24
covor (-e) n. – ковер – carpet, 4 o dată – один раз – once, 26
cravată (-e) f. – галстук – tie, 5 a datora (-ez) I – задолжать, быть должным – to owe, 18
a crea (-ez) I – создавать, творить – to create, 37 datorie (-i) f. – 1. долг, задолженность 2. обязанность – 1.
a crede III – верить, считать – to believe, 15 debt, 2. duty, responsibility, 17
creion (-e) n. – карандаш – pencil, 3 datorită – благодаря – thanks to, because of, 18
crenvurșt (-i) m. – сосиска – sausage, 22 a dărui (-esc) IV – дарить – to present smb. with smth., 17
a crește III – 1. расти, 2. растить – to grow, 30 a dăuna (-ez) I – вредить – to harm, 30
cretă f. – мел – chalk, 3 de asemenea – также – also, 3
cu – c – with, 8 deasupra – над – over, 20
cu ce – с чем – with what, 12 de ce – почему – why, 11
a cuceri (-esc) IV – завоевывать – to win, 40 de cine, de ce – кем, чем – who, what, 40
cu excepţia– за исключением – but for, with the de la – от – from, 9
exception of, 36 a decide III – принять решение, решиться – to decide, to
cui – кому – whom, 17 make a decision, to solve, 34
(al, a, ai, ale) cui – чей, чья, чьи – whose, 19 a decola (-ez) I – взлететь – to take off, 32
cuier (-e) n. – вешалка – peg, rack, hallstand, 4 decor (-uri) n. – декорация – scenery, 12
cuiva – кому-нибудь, кому-то – to whom, 18 a se defecta (-ează) I – испортиться, стать неисправным –
a se culca I – ложиться – to go to bed, 21 to get out of order, 28
a culege III – собирать, набрать – to collect, to type, 38 deja – уже – already, 14
cum – как – how, 5 dejun (-uri) n. – завтрак – breakfast, 21
cuminte 4. – послушный – quiet, obedient, 7 delicios 4 – вкусный – delicious, 10
a cumpăra I – покупать – to buy, 15 deloc – совсем – at all, 25
cumpărător (-i) m. – покупатель – buyer, 10 a demonstra (-ez) I – доказывать – to demonstrate, to
cumpărătură (-i) f. – покупка – purchase, 10 show, 18
cumsecade – порядочный, честный – decent, fair, 38 demult – давно – long ago, 28
cumva – как-нибудь, каким-то образом – somehow, 19 deoarece – потому что – because, 21
a cunoaște III – знать – to know, 12 de obicei – обычно – usually, 13
cunoscut (-i) m. – знакомый – familiar, 36 deoparte – в стороне – aside, 19
cunoștinţă (-e) f. – знакомый – acquaintance, 40 a se deosebi (-esc) IV– отличаться – to differ, 33
cunoștinţe f. – знания – knowledge, 29 deosebit 4 – различный, особый – various, special, 36
Cu plăcere! – с удовольствием – with pleasure, 17 departe – далеко – far (away), 4
curajos 4 – смелый – courageous, 36 a depăși (-esc) IV – опережать, обгонять, преодолевать –
curat 4 – чистый – clean, 11 to overcome, 25
curăţenie f. – чистота – cleanliness, 25 a depinde III – зависеть – to depend, 29
curcan (-i) m. – индюк – turkey, 30 a se deprinde III– привыкать – to get used to, 36
curent electric – электрический ток – electric power, 28 des – часто – often, frequently, 16
curs (-uri) n. – курс – lecture, 3 a se descălţa I – разуваться – to take off one’s shoes, 21
cursant (-i) m. – курсант – student, 3 a deschide III – открывать – to open, 26
cursă (-e) f. – маршрут – route, 32

306 VOCABULAR
a descoperi IV – открывать, обнаруживать – to discover, dumneata – вы – you, 1

to find out, 36 dumneavoastră – вы – you,1
a descrie III – описывать, излагать – to describe, to state, 36 după – за – after, 4
a descuia I – отпирать, открывать – to unlock, to open, 37 după ce – после того, как – after, 20
a se descurca I – разбираться, быть изворотливым, a dura (-ează) I – длиться – to last, 24
справиться – to manage, to solve, 25 durată (-e) f. – продолжительность – duration, 25
deseară – сегодня вечером – tonight, 32 a durea II – болеть – to hurt, 22
desen (-e) n. – рисунок – drawing, 9 durere (-i) f. – боль – ache, pain, 25
a desena (-ez) I – рисовать – to draw, 9
deseori – часто – often, frequently, 16 E
desigur – конечно – certainly, 32
deștept 4 – умный – clever, bright, 6 echipă (-e) f. – команда – team, 23
deșteptător (-e) n. – будильник – alarm clock, 21 economist (-i) m. – экономист – economist, 2
de unde – откуда – from where, 9 a educa I – воспитывать – to bring up, 33
a deveni I – стать – to become (became, become), 13 educatoare (-e) f. – воспитательница – educator, 2
devreme – рано – early, 12 educaţie f. – воспитание – education, 33
a se dezbrăca I – раздеваться – to take off, to undress, 21 efort (-uri) n. – усилие – effort, 25
dicţionar (-e) n. – словарь – dictionary, 3 egal 4 – равный – equal, 40
diferenţă (- e) f. – разница – difference, 30 elegant 4 – элегантный – elegant, 5
diferit 4 – отличный, разный – different, 23 elev (-i) m. – школьник – school boy, 6
dificultate (-i) f. – трудность – difficulty, 25 emotiv 4 – эмоциональный – emotional, 31
dimpotrivă – наоборот – on the contrary, 38 a (se) emoţiona (-ez) I – волновать(ся) – to get excited, 31
din – из –out of, from, 1 emoţionant 4 – волнующий – exciting, 31
din cauza – из-за – because of, 20 emoţionat 4 – взволнованный – excited, 31
din cauză că – потому что – therefore, 21 englez (-i) m. – англичанин – Englishman, 1
disciplinat 4 – дисциплинированный – disciplined, 9 est m. – восток – East, 18
a discuta I – обсуждать, беседовать – to discuss, eveniment (-e) n. – событие – event, 14
converse, 31 a evita I – избегать, уклоняться – to avoid, 28
a dispărea III – исчезать – to disappear, 11 a exagera (-ez) I – преувеличивать – to exaggerate, 38
dispoziţie f. – настроение – mood, 14 examen (-e) n. – экзамен – examination, 8
distanţă (-e) f. – растояние – distance, 23 a examina (-ez) I – экзаменовать – to examine, 9
distracţie (-i) f. – развлечение – entertainment, 39 excepţie (-i) f. – исключение – exception, 36
doamnă (-e) f. – госпожа – lady, Mrs., 1 a executa – выполнять – to carry out, to execute, 9
doar – лишь – only, just, 25 exerciţiu (-i) n. – упражнение – exercise, 8
domeniu (-i) n. – отрасль – domain, 15 exigent 4 – требовательный – exigent. demanding, 9
domiciliu – местожительство – place of residence, 16 a exista I – существовать – to exist, 33
domn (-i) m. – господин – gentleman, Mr.1 a expedia (-ez) I – посылать, отправлять – to post, to send, 18
domnișoară (-e) f. – барышня – young lade, miss, Ms., 1 experienţă (-e) f. – опыт – experience, 16
a dori (-esc) IV – желать, хотеть – to wish ( for), 23 a explica I – объяснять – to explain, 8
dorinţă (-e) f. – желание, стремление – wish, desire, 29 explicaţie (-i) f. – объяснение – explanation, 33
a dormi IV – спать – to sleep (slept, slept), 13 expresie (-i) f. – выражение – expression, 38
dormitor (-e) n. – спальня – bedroom, 4 a exprima I – выражать – to express, 35
drag (3) – дорогой – dear, 24 a ezita I – колебаться – to hesitate, 31
dragoste f. – любовь – love, 39
drept 4 – 1. правый, 2. прямой –1.right, 2. straight, 18 F
drum (-uri) n. – дорога – road, way, 16
a duce III – носить, относить – to bear, to carry, 12 a face III – делать – to do, to make, 12
a se duce III – уходить, уезжать, пойти – to go (went, a face cunoștinţă – знакомиться – to get acquainted, 40
gone), 21 facultate (-i) f. – факультет – faculty, 8
dulap (-uri) n. – шкаф – cupboard, 4 fals 4 – фальшивый – false, 16
dulce 4 – сладкий – sweet, 7 familie ( – ) f. – семья – family, 6
dulceaţă (-uri) f. – варенье – jam, 29 faptă (-e) f. – поступок – deed, action, 20
dulciuri n. – сладости – sweets, 29 farfurie ( – ) f. – тарелка – plate, 13
dumnealui, dumneaei – он, она – he, she, 4 farmacie (-i) f. – аптека – pharmacy, 25
dumnealor – они – they, 4 fată (-e) f. – девушка – girl, 1

VOCABULAR 307
faţă (-e) f. – лицо – face, 7 a frige III – жарить – to fry, 35

faţă de masă – скатерть – table cloth, 35 frigider (-e) n. – холодильник – refrigerator, 4
făină f. – мука – flour, 10 friptură (-i) f. – жаркое – steak, roast meat, 35
fără – без – without, 8 frișcă f. – сливки – cream, 35
febră f. – жар, высокая температура – fever, 25 frumos 4 – красивый – beautiful, 5
fecior (-i) m. – сын – son, 6 a fugi IV – бежать – to run (ran, run), 26
fel (-uri) f – 1. вид, сорт; 2. блюдо – 1. kind, 2. dish fular (-e) n. – шарф – scarf, 5
(course) , 22 fulger (-e) n. – молния – lightning, 27
a felicita I – поздравлять – to congratulate, 24 a fuma (-ez) I – курить – to smoke, 26
felicitare (-i) f. – поздравление – congratulation, 39 funcţionar (-ează) I – служащий – clerk, 2
femeie ( – ) f. – женщина – woman (pl women), 1 furculiţă (-e) f. – вилка – fork, 13
fereastră (-e) f. – окно – window, 3 fustă (-e) f. – юбка – skirt, 5
fericire f. – счастье – happiness, 24
fericit 4– счастливый – happy, 39 G
fermecător 3 – очаровательный – charming, 11
a fi – быть – to be, 1 galben 4 – желтый – yellow, 5
a fi nesigur – быть неуверенным – to be uncertain, 24 gara auto – автовокзал – bus station, 32
a fi nevoie – необходимо – to be necessary, 25 garoafă (-e) f. – гвоздика – carnation, 35
a fi sigur – быть уверенным – to be sure, 24 garsonieră (-e) f. – однокомнатная квартира – one-room
a-i fi bine – хорошо (кому-то) – to feel fine, 22 apartment, 38
a-i fi cald – тепло (кому-то) – to be warm, 22 gata – готовый – ready, 35
a-i fi dor – соскучиться – to miss, 22 gazdă (-e) f. – хозяин (дома) – host (f hostess) 39
a-i fi foame – проголодаться – to be hungry, 22 găgăuz (-i) m. – гагауз – Gagauz , 1
a-i fi frică – бояться – to be afraid, 37 găină (-i) f – курица – hen, 30
a-i fi frig – холодно (кому-то) – to be cold, 22 a găsi (-esc) IV – находить – to find, 14
a-i fi greu – трудно (кому-то) – to find smth. difficult, 22 a găti (-esc) IV – готовить – to cook, 35
a-i fi poftă – хотеть (что-л.) – to have a taste for, 22 gând (-uri) n. – мысль – thought, 19
a-i fi rău – плохо, нехорошо (кому-то) – to feel sick, 22 a gândi (-esc) IV – думать – to think (thought, thought), 14
a-i fi sete – испытывать жажду – to be thirsty, 22 gândire f. – мышление – thinking, 31
a-i fi somn – хочеться спать (кому-то) – to be sleepy, 22 gâscă (-e) f. – гусь – goose (pl geese), 30
a-i fi trist – грустно (кому-то) – to be sad , 22 gât (- uri) n. – горло – neck, throat, 22
a-i fi ușor – легко, просто (кому-то) – it is easy for smb to geantă (-i) f. – сумка – bag, 24
do smth., 22 generaţie (-i) f. – поколение – generation, 33
fiecare – каждый – everybody, 12 ger – мороз – frost, 27
a fierbe III – кипятить – to boil, 35 ghișeu (-e) n. – киоск – booth, 18
fiică (-e) f. – дочь – daughter, 6 gimnaziu (-i) n. – гимназий – gymnasium, 8
fiindcă – потому что – because, 21 ginere (-i) m. – зять – son-in-law, 19
fire f – характер, натура – character, nature, 31 a glumi (-esc) IV – шутить – to joke, 14
fiu (-i) m. – сын – son, 6 gospodărie (-i) f. – хозяйство – household, 30
fix 4 – точный – exact, (It’s ten o’clock sharp) 8 gospodină (- e) f. – хозяйка – housewife, 35
flămând 4 – голодный – hungry, 22 gras 4 – толстый – fat, 7
floare (-i) f. – цветок – flower, 3 graţie – благодаря – due to, 18
a folosi (-esc) IV – использовать – to use, 14 grav 4 – тяжелый – serious, critical, 25
folositor 3 – полезный – useful, 23 a se grăbi (-esc) IV – спешить – to hurry, 21
a forma (-ez) I a – образовывать, создавать – to form, grădină (-i) f. – сад – garden, 20
create, 36 grâu n. – пшеница – wheat, 30
formular (-e) n. – бланк – (printed) form, 9 greșeală (-i) f. – ошибка – mistake, 28
forţat – принудительно – compulsory, 29 a greși (-esc) IV – ошибаться – to make a mistake, to be
fotoliu (-i) n. – кресло – armchair, 4 wrong, 14
fractură (-i) f. – перелом – fracture, 25 grindină (-e) f. – град – hail, 27
francez (-i) m. – француз – Frenchman, 1 gust (-uri) n. – вкус – taste, 35
frate (-i) m. – брат – brother, 6 gustare (-i) f. – закуска – snack, 35
frecvenţă (-e) f. – посещаемость – attandence, 8 gustos 4 – вкусный – delicious, 13
fricos 4 – трусливый – coward, 36

308 VOCABULAR
H intersecţie (-i) f. – перекресток – crossing, 20

a interzice III – запрещать – to forbid (forbade, forbidden), 33
hai, haideţi – давай, давайте, - let’s, 23 interzis 4 – запрещенный – forbidden, 18
harnic 4 – трудолюбивый – hard-working, 6 a intra I – войти – to enter, to go into, 10
hartă (-i) f. – карта – map, 18 intrare (-i) f. – вход – entrance, 26
hârtie (-i) f. – бумага – paper, 32 a invita I – приглашать – to invite, 13
hotărâre (-i) f. – решение –decision, 33 invitaţie (-i) f. – приглашение – invitation, 17
hotărât 4 – решительный – resolute, 36 a (se) iubi (-esc) IV– любить – to love, to be in love, 33
a hotărî (-ăsc) IV – решать – to decide, 14
a hrăni (-esc) IV – кормить – to feed, 30 Î
I a se îmbolnăvi (-esc) IV – заболеть – to fall ill, 25

a se îmbrăca I – одеваться –to dress, to put on, 21
iar – но – and, but, 1 îmbrăcăminte f. – одежда – clothes, 5
iarăși – опять, снова – again, 31 a împlini (-esc) IV – достигать определенного возраста,
iarbă (-uri) f. – трава – grass, 26 исполняться – to reach the age of …, 24
iarnă – зима – winter, 23 împotriva – против, вопреки – against, 20
iată – вот – there is, there are, here is, here are, 5 împotrivă – против – against, contrary to, 37
ieftin 4 – дешевый – cheap, 10 împreună – вместе – together, 3
iepure – кролик, заяц – rabbit, hare , 30 a împrumuta I – 1. одалживать, 2. занимать – 1. to lend, 2.
ieri – вчера – yesterday, 27 to borrow, 17
a ierta I – простить – to forgive, 31 în – в – in, 1
iertare f. – прощение – forgiveness, 31 în afara – за исключением – but for, , 36
a ieși IV – выходить – to go out, 13 în afară de – за исключением – but for, 36
ieșire (-i) f. – выход – exit, 26 înainte – вперед – before, forwards 12
a-și imagina (-ez) I – вооброжать – to imagine, 22 înaintea – перед – in front of, 20
imediat – немедленно, сейчас же – immediately, 26 înalt – высокий – tall, high, 7
impermeabil (-e) n. – плащ – raincoat, 5 înapoi – назад – back, backwards, 12
important 4 – важный – important, 15 în calitate de – в качестве –as, 9
impresie (-i) – впечатление – impression, 36 încă – еще – still, yet, 14
incident (-e) n. – инцидент, случай – incident, case, 28 a încălca I – нарушать – to break, 26
a indica I – указывать, назначать – to indicate, to a se încălţa I – обуваться – to put on one’s shoes, 21
prescribe, 25 a se încălzi (-esc) IV – становиться тепло – to get warm, 27
indicator rutier – дорожный указатель/знак –road-sign, 26 a încăpea II – вмещаться, помещаться – to go in, to hold,
indicaţie (-i) f. – указание, назначение – indication, there is room, 11
prescription, recommendation, 25 a încânta I – очаровать – to delight, 22
a se indigna (-ez) II – возмущаться – to get indignant, to a începe III – 1. начинать, 2. начинаться – to begin, 12
get angry, 24 a încerca I – пытаться, попробовать – tu try, 23
indignare (-i) f. – возмущение – indignation, 28 a închide III – закрывать – to close, 26
inel (-e) n. – кольцо – ring, 24 a închiria (-ez) I – 1. сдавать внаем, 2. снимать квартиру
a influenţa (-ez) I – влиять – to influence, 33 – to rent an apartment, 38
influenţă f. – влияние – influence, 33 încoace – сюда, в эту сторону – here, 26
informaţie (-i) f. – информация – information, 12 încolo – туда, в ту сторону – there, in that direction, 26
ingenios 4 – изобретательный – inventive, 36 încotro – куда – where, 21
inginer (-i) m. – инженер – engineer, 2 încredere f. – доверие – trust, 17
inimă (-i) f. – сердце – heart, 22 a încredinţa (-ez) I – доверять – to entrust, 17
instituţie – учреждение – institution, establishment, 8 a încuia I – запирать – to lock, 37
inteligenţă f.– сообразительность – ingenuity, în curând – вскоре – soon, 39
intelligence, 38 a se îndoi (-esc) IV – сомневаться – to doubt, 33
intenţie (-i) f. – намерение – intention, 38 îndoială – сомнение – doubt, 32
a intenţiona I – намереваться – to intend, 29 a îndrăzni (-esc) IV – осмеливаться, посметь – to dare, 34
a se interesa (-ez) I – интересоваться – to be interested in, 22 îndrăzneţ 4 – смелый, храбрый – courageous, brave, 34
interesant 4 – интересный – interesting, 12 în dreapta – направо – to the right, 20
interpret (-i) m. – исполнитель – performer, 19 în faţa – перед – in front of, 20
a interpreta (-ez) I – исполнять – to perform, 19 în favoarea – в чью-л. пользу – in smb’s favour , 29

VOCABULAR 309
îngheţată (-e) f. – мороженое – icecream, 7 larg 4– широкий – wide, 7

a se îngrășa I – полнеть – to put on weight, 25 laș (-i) m. – трус – coward, 28
îngust 4 – узкий – narrow, 28 lașitate f. – трусость – cowardice, 28
în loc de – вместо – instead of, 16 a lăsa I – оставлять – to leave (left, left), 34
în mijlocul – посередине – in the middle, 20 a lăuda I – хвалить – to praise , 15
a înmâna (-ez) I – вручить – to hand over, to give, 17 lângă – возле – near, next to, 3
a înregistra (-ez) I – регистрировать – to register, 11 lectură f. – чтение – reading, 14
însă – но, однако – but, however, 40 lecţie ( – ) f. – урок, лекция – lesson, 3
a se înscrie III – записываться – to enrol, 21 legumă (-e) f. – овощ – vegetable, 35
a însemna I – 1. значить, означать, 2. отмечать – to mark, 20 leu (-i) m. – лев – lion (f lionness), 7
a se însenina (-ează) I – проясняться – to clear up, 27 liber 4 – свободный – free, vacant 33
în spatele – сзади – behind, 20 libertate f. – свобода – freedom, 29
în stânga – налево – to the left, 20 librărie (-i) f. – книжный магазин – book shop, 10
a-și însuși (-esc) IV – присваивать себе – to appropriate, 22 licenţă (-e) f. – дипломная работа – diploma thesis, 8
întâi – вначале, сначала, сперва – for the start, first of all, 20 liceu (-e) n. – лицей – high school, 8
întâi – первый – first, 40 limbă (-i) f. – язык – language, tongue, 11
a întâlni (-esc) IV – встречать – to meet, 15 lingură (-i) f. – ложка – spoon, 13
a se întâlni (-esc) IV – встречаться – to meet, 24 liniște f. – тишина – silence, 14
întâlnire (-i) f. – встреча – meeting, appointment, 15 a (se) liniști (-esc) IV a – успокоить, успокоится – to
a întâmpina I – встречать – to meet, to welcome, 15 calm, to calm down, 31
a se întâmpla I – происходить, случаться – to happen, 24 liniștit 4 – спокойный – quiet, 31
întâmplare (-i) f. – случай – case, incident, 38 a lipsi (-esc) IV – отсуствовать – to be absent, to miss, 14
întâmplător – случайно – by chance , 10 livadă (-i) f. – сад – orchard, 30
a întârzia I – опаздывать – to be late, 8 loc (-uri) n. – место – place, seat, 11
în timpul – во время – during, 20 a locui (-esc) IV – проживать – to live, 14
a se întoarce III – возвращаться – to return, to come back, 21 locuitor (-i) m. – житель – inhabitant, 20
întoarcere (-i) f. – возвращение – return, 20 a se lovi (-esc) III – удариться – to hit (hit, hit), 28
întotdeauna – всегда – always, 34 a lua – брать – to take (took, taken), 10
a întreba I – спрашивать – to ask, 8 a o lua la dreapta– повернуть налево – to turn to the left , 21
întrebare (-i) f. – вопрос – question, 20 a o lua la stânga – повернуть направо – to turn to the
a se întrece III – соревноваться – to compete, 33 right, 21
a întrerupe III – прервать – to interrupt, 28 a lua loc – садиться – to sit down, 13
a se întrista (-ez) I – печалиться – to become sad, 28 a lucra (-ez) I – работать – to work, 9
a înţelege III – понимать – to understand, 12 lucru (-uri) n. – 1. вещь, 2. работа – 1. thing, 2. work, 12
înţelegere (-i) f. – соглашение – agreement, deal, 15 lumânare (-i) f. – свеча – candle, 24
înţelept 4 – разумный, умный – reasonable, wise, 36 lume (-i) f. – люди – people, 32
a învăţa I – 1. учить, учиться, 2. обучать –1. to learn , to lunar – ежемесячно – monthly, 16
study, 2. to teach, 28 lună (-i) f. – 1. луна, 2. месяц – 1. moon, 2. month, 11; 27
învăţământ n. – система образования – education, 28 lung 4 – длинный – long, 7
a înverzi (-ește) IV – зеленеть – to turn green, 27 luxaţie (-i) f. – вывих – dislocation, 25
a învinge III – побеждать – to win (won, won), 23
M
J
magazin (-e) n. – магазин – shop, 2
a juca – играть – to play, 23 mamă (-e) f. – мать – mother, 6
jumătate (-i) f. – половина – half, 8 manager (-i) m. – менеджер – manager, 2
juridic 4 – юридический – juridical, 8 a se manifesta – проявляться – to show one’s worth, to
jurist (-i) m. – юрист – lawyer, 2 manifest oneself , 32
manual (-e) n. – учебник – textbook, 3
L mare 2 – большой – great, big, 7
marfă (-uri) f. – товар – merchandise, 10
la – у – at, in, 2 margine (-i) f. – край, окраина, конец – edge, suburb, end, 40
lac (-uri ) n. – озеро – lake, 30 maro – коричневый – brown, 26
la nevoie – в случае необходимости – in case, 16 masă (-e) f. – 1. стол, 2. обед – 1. table, 2. meal, 3
lapte n. – молоко – milk, 22 materie f. – материал – material, cloth, 8

310 VOCABULAR
matern 4 – материнский, родной – parental, native, 37 neatent 4 – невнимательный – inattentive, 36

mănușă (-i) f. – перчатка – glove, 5 necesar 4 – необходимый – necessary, 10
măr (- e) n. – яблоко – apple, 35 necunoscut – 1. незнакомый, 2. незнакомец – unfamiliar,
mărunt 4 – мелкий – small, tiny, 27 stranger, 37
mătușă (-i) f. – тетя – aunt, 6 a nega I – отрицать – to deny, 29
mână (-i) f.– рука – hand, 19 negativ 4 – отрицательный – negative, 28
mâine – завтра – tomorrow, 32 negru 4 – черный – black, 5
a mânca – есть, кушать – to eat, 11 neliniște f. – беспокойство – worry, concern, 29
mâncare (-uri) f. – еда, пища – food, 13 a se neliniști (-esc) IV – беспокоиться – to worry, 29
mândru 4 – гордый – proud, 36 neobișnuit 4 – необычный – unusual, 36
meci (-uri) n. – матч – match, 23 neplăcere (-i) f. – неприятность – trouble, 31
medic (-i) m. – врач – doctor, 2 nepoată (-e) f. – внучка, племянница – granddaughter,
a medita (-ez) I – размышлять – to think over, 28 niece, 5
membru (-i) m. – член – member, 6 nepot (-i) m. – внук – grandson, nephew, 6
menaj n. – домашнее хозяйство – housekeeping, 21 nerăbdător 3 – нетерпеливый – impatient, 31
a menţine III – поддерживать – to maintain, 23 nici – ни – nor , 17
a menţiona (-ez) I – отмечать, упоминать – to mark, to nici o / nici una – ни одна – none, neither ... nor, 30
mention, 40 nici un / nici unul – ни один – neither ... nor, none, 30
mereu – непрерывно – always, constantly 30 niciodată – никогда – never, 14
a merge III – идти –to go (went, gone), 12 nimeni – никто – nobody, 30
a merita I – заслуживать, быть достойным – to deserve, nimic – ничего – nothing, 13
to be worthy of, 40 a ninge III – идти, падать (о снеге) – to snow, 27
mesaj (-e) n. – сообщение –message, announcement, 39 ninsoare (-i) f. – снегопад – snowfall, 27
mic 3 – маленький – small, 7 noapte (-i) f. – ночь – night, 27
a se micșora (-ez) I – уменьшаться – to decrease, 27 noptieră (-e) f. – тумбочка –side table , 4
miere f. – мед – honey, 35 nor (-i) m. – облако – cloud , 11
minciună (-i) f. – ложь, обман – lie, 28 noră (nurori) f. – невестка, сноха – daughter-in-law, 19
minge (-i) f. – мяч – ball, 23 nord n. – север – North, 18
ministru (-i) m. – министр – minister, 2 noroc n. – удача – luck, 6
a minţi IV – обмануть – to deceive, 38 a nota (-ez) I – отмечать – to note (down) , 9
minunat 4 – великолепный, прекрасный – excellent, notă (-e) f. – 1. отметка, заметка, 2. оценка –1. note, 2.
magnificent, 38 mark, grade, 38
a se mira I – удивляться – to wonder, 24 nou 4 – новый – new, 7
miros (-uri) n. – запах – smell, 21 noutate (-i) f. – новость – news, 10
a se mișca I – двигаться – to move, 34 nu – нет – no, 1
mișcare f. – движение – movement, 34 numai – только – only, 17
mobilă (-e) f. – мебель – furniture, 4 nu numai... ci și... – не только… но и... – not only ... but
modern 4 – современный – modern, 5 also , 17
modest 4 – скромный – modest, 36 numaidecât – немедлено, обязательнo – immediately, 37
moldovean 4 – молдаванин – Moldovan, 1 număr (-e) n.– номер – number, 38
monument (-e) n. – памятник – monument, 18 a număra I – 1. считать, 2. насчитывать – to count, 40
motiv (-e) f. – мотив – reason, 29 nume (-e) n. – имя, фамилия – name, 6
mult – много – much, many, 8 a numi (-esc) IV – называть – to name, to call, 40
multicolor 4 – разноцветный – multi-coloured, 27 a se numi (-esc) IV – называться – My name is... , 27
a mulţumi (-esc) IV – благодaрить – to thank, 14
mulţumit 4 – довольный – content, satisfied 32 O
mulţumită – благодаря – due to, 18
a munci (-esc) – работать – to work, 14 oaie (-i) f. – овца – sheep, 30
muncitor (-i) m. – рабочий – worker, 9 oaspete (-i)– гость – guest , 13
munte (-i) m.– гора – montain, 11 obiectiv 4 – объективный – objective, 36
a mustra (-ez) I – укорять, упрекать – to reproach, 29 a obișnui (-esc) IV – 1. иметь обыкновение, 2. приучить к
чему-либо – to be in the habit, accustomed to something,
N 2. to get used to, 34
obișnuit 4 – привычный, обычный – habitual, usual, 34
a se naște III – родиться – to be born, 39 a obliga I – обязывать – to oblige, 29

VOCABULAR 311
obligaţie (-i) f. – обязанность – duty, 33 a-i părea bine– очень приятно – to be glad, 22
a obosi (-esc) – уставать – to get tired, 14 a-i părea rău – очень жаль – to regret, 22
oboseală (-i) – усталость – tiredness , 11 părere (-i) f. – мнение, взгляд – opinion, 28
a observa I – замечать, наблюдать – to observe, 15 părinte (-i) m. – родитель – parent, 6
ochelari n. – очки – glasses, 24 a păstra (-ez) I – хранить, беречь – to keep , 16
ochi (-i) m. – глаз – eye, 7 până la – до – till, until, 12
a se ocupa I – заниматься – to take care of, to deal, 21 pâine (-i) f. – хлеб – bread, 7
ocupat (4) – занятый – busy, 35 pe – на – on, 3
odihnă f.– отдых – rest , 14 pe cine – кого – whom, 15
a se odihni (-esc) III – отдыхать – to rest, to have a rest, 21 pe cineva – кого-то – somebody , 15
a oferi IV – предлагать – to offer, 18 pe jos – пешком – to walk, 12
oficiu (-i) m. – бюро, контора – office, 9 pe neașteptate – внезапно, неожиданно – suddenly,
oglindă (-i) f. – зеркало – mirror, 4 unexpectedly, 27
om (oameni) m. – человек – man (pl men), 15 pentru – для – for, 4
omenos 4 – 1. человечный, гуманный, 2. отзывчивый – pentru că – потому что – because, 21
kind-hearted, humane, 28 perete (-i) m. – стена – wall, 3
onest 4 – честный – honest, fair, 28 pericol (-e) n. – опасность – danger, 23
opinie (-i) f. – мнение – opinion, 28 periferie (-i) f. – периферия, окраина – suburb , 20
a opri (-esc) IV – останавливать – to stop, 26 a permite III – разрешать – to permit, to allow 18
optim 4 – оптимальный – best, optimum, 38 perioadă (-e) f. – период – period, 27
orar (-e) n. – расписание – schedule, 8 periuţă de dinţi – зубная щетка – tooth brush, 21
oraș (-e) n. – город – city, town, 2 persoană (-e) f. – лицо, личность –person, personality, 31
oră (-e) f. – 1. час, 2. урок – 1.hour, 2. lesson, class, 8; 9 personal 4 – личный – personal, 32
oră de vârf – час пик – rush hour, 20 peste – через – through, over, across, 32
ordine f. – порядок – order, 26 a petrece III – 1. проводить время, 2. провожать – to
orez n.– рис – rice, 35 spend time, 2. see off, 39
a organiza (-ez) I – организовать – to organize, 9 petrecere (-i) f. – развлечение – party, entertainment, 39
orice – всякий, любой – any, anything 15 pian (-e) n. – рояль – piano, 19
oricine – всякий, любой – anybody , 15 picior (-e) n. – нога – foot ( pl feet), 19
a se orienta (-ez) I – ориентироваться – to be guided, 40 a se pieptăna I – расчесываться – to comb, 21
ou (ouă) n. – яйцо – egg, 30 pieptene n. – расческа – comb, 21
a pierde III – терять – to lose, to waste, 23
P pieton (-i) m. – пешеход – pedestrian, 26
pisică (-i) f. – кошка – cat, 30
pace f. – мир – peace, 40 pix (-uri) n. – ручка – pen, 3
pacient (-i) m. – пациент – patient, 25 plantă (-e) f. – растение – plant, 30
pagină (-i) f. – страница – page, 26 a-i plăcea III – нравиться – to like, 17
pahar (-e) n. – стакан – glass,13 plăcere f. – удовольствие – pleasure, 14
palton (-e) n. – пальто – coat, 5 plăcut 4 – приятно – pleasant, nice, 30
pansament (-e) n. – повязка – dressing, 25 a plânge III – плакать – to cry, to weep, 26
pantaloni m. – брюки – trausers, 5 a plăti (-esc) IV – платить – to pay (paid, paid), 17
pantof (-i) m – туфля – shoe, 21 a pleca I – уходить – to leave (left, left), 11
papuc (-i) m. – тапок – slipper, 21 plecare (-i) f – уход – departure, leaving, 32
a parcurge III – проходить, проезжать – to travel, to a se plictisi (-esc) IV – скучать – to get bored, 27
cover, 23 a se plimba I – прогуляться – to walk, 21
parfum (-uri) n – духи – perfume , 24 plimbare (-i) f. – прогулка – walk, 11
parte (-i) f. – часть – part,18 ploaie (-i) f. – дождь – rain, 27
parter (-e) m. – партер – ground floor, 9 a ploua I – идти (о дожде) – to rain, 27
a participa I – участвовать – to participate in, 23 podea (-le) f. – пол – floor, 4
pasăre (-i) f. – птица – bird, 30 poezie (-i) f. – стихотворение – poem, 14
pat (-uri) n. – кровать – bed, 11 poftă f. – аппетит – appetite, 13
(e) păcat – жаль – it is a pity, 37 Poftă bună! – приятного аппетита – Enjoy your meal!, 13
pământ (-uri) n. – земля – earth, 30 Poftim! – пожалуйста! – Here you are!, 26
păr n. – волос, волосы – hair, 7 poimâine – послезавтра – the day after tomorrow, 32
a părăsi (-esc) IV – покидать – to leave (abandon), 40 polei (-uri) n. – гололед – frost, 27

312 VOCABULAR
politeţe f. – вежливость – politeness, 33 a propune III – предложить – to propose, 18

porc (-i) m. – свинья – pig, 30 propunere (-i) f.– предложение – proposal, 12
a (se) porni (-esc) IV – 1. трогаться, двигаться, 2. prosop (-e) n. – полотенце – towel, 21
начинаться – to start, 26 a provoca I – спровоцировать – to provoke, 29
portar (-i) m. – вратарь – goal keeper, 23 proză (-e) f. – проза – prose, 14
portbagaj (-e) n. – багажник – boot of the car, 11 prudent 4 – остoрожный – careful, 28
portmoneu (-e) n. – кошелек – purse, 24 pudrieră (-e) f. – пудреница – powder box, 24
porumb (-i) m. – кукуруза – corn, 30 pui (-i) m. – цыпленок – chicken, 30
(e) posibil să – возможно – probably, 32 pulover (-e) n. – свитер – sweater, 5
post (-uri) n. – пост, должность – position, 9 punct de vedere – точка зрения – point of view, 28
a se potrivi (-esc) IV – подходить, сходиться в … – to punctual 4 – пунктуальный – punctual, 9
match, to suit, 36 a purta I – носить – to carry, 39
potrivit 4 – подходящий – suitable, 36 a putea II – мочь –can, to be able to, 11
poveste (-i) f. – сказка – fairy tale, story, 27 putere f. – сила – power, 23
a povesti (-esc) IV – рассказывать – to tell, to narrate, 18 puţin – мало – little, a little, 8
pozitiv 4 – положительный – positive, 31
a practica I – заниматься – to practice, 23 R
praf n. – пыль – dust, 37 radieră (-e) f. – резинка – eraser, 3
prânz n. – обед – lunch, 21 raft (-uri) n. – полка – shelf ,4
a preciza (-ez) I – уточнить – to specify, 32 rapid 4 – быстрый – fast, 32
a prefera I – предпочитать – to prefer, 10 rar – редко – rare, 16
a se pregăti (-esc) IV – приготовиться – to prepare, 21 a răbda I – терпеть, вынести – to endure, to tolerate, 36
prenume – имя – first name, 6 răbdare f. – терпение – patience, 31
a prescrie III – назначать – to prescribe, 25 răbdător 3 – терпеливый – patient, 36
a presupune III – предпологать – to suppose, 28 a se răci (-esc), IV – охлаждаться – to cool, 27
președinte – председатель – president, 2 răcoare f. – прохлада – coolness, 27
preţ (-uri) n. – цена – price, 10 a rămâne III – оставаться – to remain, to stay, 12
a preţui (-esc) IV – ценить – to value , 16 a răsfoi (-esc) IV – перелистывать – to look through, 14
a preveni IV – предупреждать – to warn, 33 a răspunde III – отвечать – to answer, to reply, 12
prezent n. – настоящее – present, 14 răspuns (-uri) n. – ответ – answer, reply,19
a prezenta I – представлять, показывать – to present, to a se rătăci (-esc) IV– заблудиться – to lose the way, 32
introduce, 17 rău 4 – плохой – bad, 5
prieten (-i) m. –друг – friend, 12 a râde III – смеяться – to laugh, 36
prietenie f. – дружба – friendship, 16 rând (-uri) n. – ряд, очередь – row, line, 23
prilej n. – повод – occasion, 24 a realiza (-ez) I – осуществлять – to carry out, 36
primăvară (-i) f. – весна – spring, 27 realizare f. – осуществление – realization, 34
a primi (-esc) IV – получать – to receive, to get, 14 rece 2 – холодный – cold, 13
primul, prima – первый, первая – first, 23 recepţie f. – 1. бюро обслуживания, 2. прием – reception, 11
principal 4 – главный – main, 38 receptor (-e) n. – трубка (телефонная) – receiver, 39
principiu (-i) n. – принцип – principle, 29 reciproc – взаимно – reciprocal, mutual, 15
a prinde III – ловить – to catch, to seize, 23 a recomanda I – рекомендовать – to recommend, 17
a privi (-esc) IV – смотреть, глядеть – to look, 19 a recunoaște III – признавать –to admit, to recognize smb, 15
privire (-i) f. – взгляд – look, sight, 34 a refuza I – отказывать(ся), отвергать – to refuse, to
proaspăt (4) – свежий – fresh, 35 reject, 40
probabil (că) – возможно – probably, 32 regret (-e) n. – сожаление – regret, 28
a proceda (-ez) I – поступать – to act, to proceed, 28 a regreta I – сожалеть – to regret, 28
a se produce III – случаться, происходить – to take place, regulă (-i) f. – правило – rule, 26
to happen, 27 relaţie (-i) f. – отношение – relationship, 16
produs (-e) n. – продукт – product, 10 a renunţa I – отказываться – to give up, to renounce, 29
profesor (-i) m. – учитель – teacher, 2 renunţare (-i) f. – отказ – refusal, 29
profesoară (-e) f. – учительница – teacher, 2 a repara I – ремонтировать – to repair, 37
profund 4 – глубокий – deep, profound 28 repede – быстро – fast, 11
prognoză (-e) f. – прогноз погоды – weather forecast, 27 a repeta I – повторять – to repeat, 8
a promite III – обещать – to promise, 17 reproș (-uri) n. – упрек – reproach, 28
proprietate (-i) f. – собственность –property, 30 a reproșa (-ez) I – упрекать – to reproach, 28

VOCABULAR 313
respect n. – уважение – respect, 33 a scăpa I – спасать, избавиться – to get rid of, 25

a respecta I – 1. уважать, 2. соблюдать –1. to respect, 2. to a schiţa (-ez) I – делать набросок, набросать – to sketch, 9
observe, 26 scop (-uri) n. – цель –purpose, 40
rest (-uri) n. – сдача – change (of money), 18 scor (-uri) n. – счет – score, 23
a restitui IV – возвращать – to return, 17 a scrie III – писать – to write, 12
a reuși (-esc) IV – 1. удаваться, 2. добиваться успеха – to scrisoare (-i) f. – письмо – letter, 17
manage, to suceed, 23 a se scula I – вставать – to get up, 21
a-și reveni III – прийти в себя – to come to oneself, 22 scump 4 – дорогой –dear, expensive, 10
revistă (-e) f. – журнал – magazine, 4 scund 4 – низкий, невысокий –short (of stature), 6
a rezerva I – бронировать – to book, 11 scurt 4 – короткий – short, 5
a rezolva I – решать – to solve, 8 seara (-i) f. – вечер – evening, 12
rezolvare f. – решение – solution, 20 secretară (-e) f. – секретарь – secretary, 9
rezultat (-e) – результат – result, 31 secţie ( -i ) f. – отдел – section, department, 8
a ridica I – поднимать – to lift, to pick up, 38 semafor (-e) n. – светофор – traffic lights, 20
rimel (-e) n. – туш – mascara , 24 a semăna I – быть похожим – to resemble, to look like, 36
riscant 4 – рискованный – risky, 23 semn (-e) n. – знак – sign, 18
robinet (-e) n. – кран – tap, 4 semna (-ez) I – подписывать – to sign, 9
rochie (-i) f. – платье – dress, 5 senin 4 – безоблачный, ясный – clear, 27
român (-i) m. – румын – Romanian, 1 sentiment (-e) n. – чувство – feeling, 16
românește – по-румынски – in Romanian, 14 a servi (-esc) IV – обслуживать – to serve, 35
roșie (-i) f. – помидор – tomato, 22 servicii n. – услуги – service, 17
rouă f. – роса – dew, 27 serviciu n. – работа – job, 9
rudă (-e) f. – родственник – relative, 6 sesiune (-i) f. – сессия – examination session, 8
rugăminte (-i) f. – просьба – request, 26 sever 4 – строгий, суровый – strict, severe, 36
ruj n. – помада –lipstick , 24 sfat (-uri) n. – совет – advice (council), 31
a rupe III – рвать, ломать – to tear, break, 36 a sfătui (-esc) IV – посоветовать – to advise, 31
rus (-i) m. – русский – Russian, 1 sfert (-uri) n. – четверть – quarter, 8
rusește – по-русски – in Russian, 14 siguranţă f. – уверенность – certainty, to be sure of, 18
simplu 4 – простой –simple, 34
S a se simţi IV – чувствовать себя – to feel (felt, felt), 21
sincer 4 – искренний – sincere, 16
salam (-uri) n. – колбаса – salami, 22 sinceritate f. – искренность – sincerity, 33
salariu (-i) n. – зарплата – salary, 17 singur – сам, один – alone, 16
sală (-i) f. – аудитория – classroom, 3 slab 4 – худой – thin, lean, 6
salon (-e) n. – зал – living room, 4 soare n. – солнце – sun, 11
a salva (-ez) I – спасать – to save, to rescue, 25 soartă f. – судьба – destiny, 31
sare f. – соль – salt, 35 somn n. – cон – sleep ,11
sarma (-le) f. – голубцы – cabbage roll, 13 soră (surori) f. – сестра – sister, 6
sat (-e) n. – село – village, 2 a sosi (-esc) IV – прибывать, приезжать – to arrive, to
sau – или – or, 8 come, 40
sănătate f. – здоровье – health, 23 sosire f. – прибытие – arrival, 20
sănătos 4 – здоровый – healthy, 6 soţ (-i) m. – муж – husband, 6
săptămână (-i) f. – неделя – week, 27 soţie (-i) f. – жена – wife, 6
săpun (-uri) n. – мыло – soap, 21 spaţios 4 – просторный – spacious, 8
sărac 4 – бедный – poor, 6 a se spăla I – умываться – to wash oneself, 21
sărbătoare (-i) f. – праздник – holiday, 24 specialitate (-i) f. – специальность – qualification, 8
a sărbători (-esc) IV – праздновать – to celebrate, 24 spectacol (-e) n. – спектакль – show, performance, 12
a sări IV – прыгать – to jump, to leap, 23 spectator (-i) m. – зритель – spectator, 12
sătul 4 – сытый – full, not hungry, 22 a spera I – надеяться – to hope, 39
a se sătura I – 1. надоедать, 2. насытиться – 1. to get tired a speria I – испугать – to frighten, to scare, 29
of, 2. to have enough, 28 sportiv (-i) m. – спортсмен – sportsman, 2
scară (-i) f. – лестница – ladder, staircase, 13 a (se) sprijini (-esc) IV – 1) поддерживать, 2) опираться –
scaun (-e) n. – стул – chair, 3 to support, to lean upon, 25
a scădea II – уменьшать, сокращать – to reduce, 30 a spune III – говорить, рассказывать – to say, 12
a se scălda I – купаться – to bathe, 30 a sta – стоять – to stand, to stay, 8

314 VOCABULAR
a stabili (-esc) IV – устанавливать – to establish, 23 a telefona (-ez) I – звонить – to call, 17

staţie terminus – конечная остановка –terminal, 26 tensiune f. – давление – pressure, 25
staţiune (-i) f. – курорт – resort, 11 teren (-uri) n. – площадка, поле – ground, 23
stăruitor 3 – 1. настойчивый, 2. старательный – a termina I – заканчивать – to finish, 37
persevering, persistent, 36 timp n. – время – time, 23
a stima (-ez) I – уважать – to respect, 16 toamnă (-e) f. – осень – autumn, 27
stimă f. – уважение – respect, 16 a se topi (-ește) – таять – to melt ,27
stilou (-uri) n. – ручка чернильная – fountain pen, 3 tot – весь, целый – all, whole, everything, 10
stomac (- uri) n. – желудок – stomach, 22 totdeauna – всегда – always, 14
a se strădui (-esc) IV – стараться, усердствовать, – to be totuși – всe же, однако, все-таки, тем не менее – still,
zealous, to try, 34 though, however, 22
străin 4 – иностранный – foreigner, stranger, 11 trainic 4 – надежный –lasting, durable, reliable, 16
a studia (-ez) I – изучать – to study, 9 trandafir (-i) m. – роза – rose, 39
studii n. – образование – studies, education, 8 translator (-i) m. – переводчик – translator, 9
sub – под – under, 4 a transmite III – передавать – to pass, to give, 17
succes (-e) n. – успех – success, 19 traseu (-e) n. – путь – route, 11
sud n. – юг – South, 18 tratament (-e) n. – лечение – treatment, 25
a suferi IV – страдать – to suffer, 29 a traversa (-ez) I – переходить – to cross, 26
suficient 4 – достаточный – sufficient, 16 trădare (-i) f. – измена – betrayal, 28
suflet (-e) n. – душа – soul, 14 a trăi (-esc) IV – жить – to live, 30
a suna I – позвонить – to call, 38 a trebui – 1. быть необходимым, нуждаться, 2. надо – to
a se supăra I – сердиться, огорчаться – to get angry, 26 have to, must, need, 17
superior 4 – высший – superior, higher education, 8 a trece III – проходить – to pass, to cross, 12
a suporta I – терпеть – to suffer, 29 trecere (-i) f. – проход – crossing , 18
suporter (-i) m. – болельщик – fan, 23 trecut 4 – прошлый – past, 29
sus – наверху – up, above, upstairs, 20 tren (-uri) n. – поезд – train, 10
a susţine III – поддерживать – to support, 16 a se trezi (-esc) IV – проснуться – to wake up, 21
tricou (-uri) n. – майка – T-shirt, 5
Ș a trimite III – отправлять – to send (sent, sent), 17
tristeţe f. – грусть, печаль – grief, 22
școală (-i) f. – школа – school, 2 trusă de bărbierit – бритвенный набор – shaving set, 24
ședinţă (-e) f. – заседание – meeting, 9 a tuna I – греметь – to thunder, 27
șef (-i) m. – шеф – boss, 18 tunet (-e) n. – гром – thunder, 27
șofer (-i) m. – шофер – driver, 2 turn (-uri) n. – башня – tower, 20
a șterge III – вытирать – to wipe, 37 a turna I – наливать – to pour, 39
a ști IV – знать – to know, 13
știinţă (-e) f. –наука – sciece, 14 Ţ
știre (-i) f. – новость – news, 10
ţară (-i) f. – страна – country, 2
T la ţară– в деревне – in the country, in a village, 30
ţigară (-i) f. – сигарета – cigarette, 29
tablă (-e) f. – доска – blackboard, 3 a ţine cont de …– иметь ввиду – to consider, to mind, to
tablou (-uri) n. – картина – picture, 3 have in view, 25
tacâm (-uri) n. – столовый прибор – table set, 13 a ţine seama de … – иметь ввиду – to take into
talentat 4 – талантливый – talented, 36 consideration, 25
tanti f. – тетя – aunt, 6 U
tată (-i) m. – отец – father, 6
tavan (-e) n. – потолок – ceiling, 4 ucrainean (-i) m. – украинец – Ukrainean, 1
taxator (-i), m. – кондуктор – conductor, 26 a uita I – забыть – to forget (forgot, forgotten), 29
taxă (-e) f. – такса, плата – charge, payment, fare (for the a se uita I – смотреть – to look, 21
transport) 2 ultimul, ultima – последний, последняя – the last, latter, 23
a tăcea II – молчать – to keep silent, 11 a umbla I – ходить – to walk, to go, 10
tânăr 4 – молодой – young, 6 umbră (-e) f. – тень – snade, 27
târziu – поздно – late, 12 a umple III – наполнять – to fill, 39
teatru (-e) n. – театр – theater, 2 unchi (-i) f. – дядя – uncle, 6

VOCABULAR 315
unde – где – where, 5 verișor (-i) m. – двоюродный брат – cousin, 19

undeva – где-нибудь, где-то – somewhere, 19 vesel 4 – веселый – cheerful, 36
uneori – иногда – sometimes, 16 vest n. – запад – west, 18
universitate (-i) f. – университет – college, university, 8 veste (-i) f. – известие, новость – news, 38
unul, una – один, одна – one, 30 viaţă (-i) f. – жизнь – life, 19
a ura (-ez) I – желать – to wish, 24 viitor n. – будущее – future, 14
urare (-i) f. – пожелание – wish, 39 vin n. – вино – wine, 39
urât 4 – некрасивый – ugly, 34 a vinde III – продавать – to sell, 15
a urca I – подниматься – to go up, to get on (bus), 11 a se vindeca I– вылечиться – to be cured, 25
a urma (-ez) I – следовать – to follow, 27 vinovat (4 ) – виноватый – guilty, 28
ușă (-i) f. – дверь – door, 3 a vizita (-ez) I a – посещать, наносить визит – to visit, to
pay a visit, 40
V vizită (-e) f. – визит – visit, 13
vorbă (-e) f – слово, разговор – word, talk, 39
vacant 4 – вакантный – vacant, 9 a vorbi (-esc) IV – говорить – to speak, 14
vacanţă (-e) f. – каникулы – holiday, 30 a vrea – хотеть, желать – to want, 7
vacă (-i) f. – корова – cow, 30
valiză (-e) f. – чемодан – suitcase, 11 Z
vamă (-i) f. – таможня – the Customs, 32
vara (-i) f. – летом – in summer, 23 zahăr n. – сахар – sugar, 10
varietate f. – разнообразие – variety, 10 zăpadă (-i) f. – снег – snow, 27
văr (-i) m. – двоюродный брат – cousin, 19 a zâmbi (-esc) IV – улыбаться – to smile, 24
vânt (-uri) n. – ветер – wind, 27 zgomot (-e) n. – шум – noise, 13
vânzător (-i) m. – продавец – shop assistant, 2 zi (-le) f. – день – day, 9
vârf (-uri) n. – вершина – top, 11 zi de naștere – день рождения – birthday, 24
vechi 2 – старый – old, 7 ziar (-e) n. – газета – newspaper, 4
vecin (-i) m. – cосед – neighbor, 40 ziarist (-i) m. – журналист – journalist, 2
a vedea II – видеть – to see, 11 ziaristică f. – факультет журналистики – faculty of
a veni IV – приходить – to come, 13 journalism, 8
verde 2 – зеленый – green, 7 a zice III – сказать – to say, 24
a verifica I – проверять – to check, 9 zilnic – ежедневно – daily, 16
verișoară (-e) f. – двоюродная сестра – cousin, 19 ziua – днем – in the afternoon, 12

316 VOCABULAR
CZU 811.135.1’36(075)
L62
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Limba care ne unește: Man.: Nivelul 1 / Ion Bărbuţă, Tatiana Callo, Ala
Cojocaru-Zavadschi, Elena Constantinovici, Lucia Cucu; Dep. Relaţii
Interetnice, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. – Ch.: S. n., 2003
(F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 316 p.
ISBN 9975-78-272-8
2000 ex.
811.135.1’36(075)
Prepress: Vitalie Leca

Tehnolog: Ina Frunze
Com. 1969
Firma editorial-poligrafică “Tipografia Centrală”, MD-2068, Chișinău, str. Florilor, 1

tel. 43-03-60, 49-31-46, 43-03-67
Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcţia Edituri, Poligrafie și Aprovizionare cu Cărţi
ISBN 9975-78-272-8

Limba Care 1 Estudiante

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limba Care 1 Estudiante

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LECÞIA 1 EU SUNT DIN MOLDOVA 1

Departamentul Relaţii Interetnice Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

LIMBA CARE NE UNEȘTE

Ion Bărbuţă Tatiana Callo Ala Cojocaru-Zavadschi

Limba – mijloc de integrare socialã

Coordonator: doctor habilitat în filologie Elena Constantinovici.

Consultant internaţional: dr. phil. Aija Priedite, Letonia.

Limba – mijloc de integrare socialã

Materialul inclus în cele 40 de lecţii conţine:

Acţiunile didactice prevăzute de manual sunt:

Limba – mijloc de integrare socialã

Lecþia 28. Regrete ....................................................................................................................................... 206

Limba – mijloc de integrare socialã

k 1. [k] + consoanã, + a, o, u , la sfârºit de cuvânt kaliu

y 1. [i] hobby, Yemen

Limba – mijloc de integrare socialã

EU SUNT DIN MOLDOVA

bãiat fatã dumneata în a fi

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE

Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun

Limba – mijloc de integrare socialã

1. Pronunþaþi corect cuvintele: moldovean, moldoveancã, ucrainean, ucraineancã; doamnã, domniºoarã.

2. Grupaþi cuvintele ce denumesc:

eu noi Eu sunt (sînt) Noi suntem (sîntem)

Prezentul verbului a fi, forma negativã

Eu nu sunt (sînt/ -s) Noi nu suntem (sîntem) nu-s

Pronumele de politeþe dumneata (d-ta) = tu dumneavoastrã (dvs.) = tu

Limba – mijloc de integrare socialã

4. Alegeþi cuvântul care se potriveºte:

Model: Tu eºti rus? Da, eu sunt rus. Nu, eu nu sunt rus.

Tu eºti gãgãuz? ______________________________________.

Model: Tu eºti din Moldova? Da, eu sunt din Moldova.

Ele sunt în America?__________________. Dumneata eºti din Ucraina?__________________.

Ion este moldovean. El este din Moldova.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE

Cum salutãm ºi cum ne luãm rãmas-bun

Limba – mijloc de integrare socialã

– Dumneata eºti din America?

Eu sunt din Moldova

10. Rãspundeþi la întrebãri.

Limba – mijloc de integrare socialã

actor preºedinte la acolo

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE

Cum spunem ce suntem de profesie

Limba – mijloc de integrare socialã

1. Pronunþaþi corect cuvintele: contabil, oraº, economist, ºofer, educatoare, profesoarã.

2. Selectaþi din vocabular cuvintele ce denumesc profesii.

Dicþionar de contexte minime

4. Utilizaþi formele verbului a fi la prezent.

5. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a fi, utilizând cuvintele din vocabular:

Model: Eu sunt aici. Sunt ministru. Sunt în birou.

Genul substantivelor. Articolul nehotãrât la singular

Limba – mijloc de integrare socialã

6. Folosiþi formele articolului nehotãrât un sau o .

Model: El este în Franþa, la Paris.

Noi suntem __ România, __ Bucureºti. în

Model: Eu sunt în excursie. Sunt la teatru

Tu eºti ___ oraº. Eºti ___ medic.

Model: Eu sunt englez, ea este englezoaicã.

Eu sunt francez, ea este ________________. Tu eºti rus, ea este ____________________.

Model: Eu sunt moldovean, ea este moldoveancã

Eu sunt român, ea este __________________. Tu eºti american, ea este _________________.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE

Cum spunem ce suntem de profesie

Ele sunt în America?. Dumneata eºti din Ucraina?.

Noi suntem România, Bucureºti. în

Tu eºti _ oraº. Eºti _ medic.

Eu sunt francez, ea este . Tu eºti rus, ea este ____.

Eu sunt român, ea este __. Tu eºti american, ea este _.

_un perete. _o masã.