Morfologia Curs Practic

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI ȘTIINȚEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN MUN. CHIŞINĂU

FACULTATEA DE FILOLOGIE
CATEDRA LIMBĂ ŞI COMUNICARE
MORFOLOGIA
LIMBII ROMÂNE
Curs practic
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
ISBN
CZU
1
PREFAȚĂ
Suportul de faţă are ca obiectiv principal consolidarea temelor

fundamentale din domeniul Morfologiei, relevante pentru însuşirea
conştientă a fenomenelor gramaticale şi, în ultimă instanţă, pentru
dezvoltarea competenţei de comunicare.
Auxiliarul didactic la disciplina Morfologia limbii române este conceput
într-o manieră accesibilă şi vine să faciliteze desfășurarea orelor
practice şi a lucrului individual al studenţilor alolingvi.
Fiecare temă are o structură fixă: planul subiectelor luate în
discuţie, un chestionar şi un set de exerciţii practice. Chestionarul
propus la fiecare parte de vorbire permite studenţilor să-şi creeze o
imagine de ansamblu asupra structurii morfologice a limbii române, să
evidenţieze particularităţile claselor de cuvinte şi să însuşească cu
succes modul de organizare a nivelului morfologic, funcţionarea
unităţilor lui şi relaţiile lui cu alte niveluri ale limbii.
Cea mai mare parte a lucrării date este dedicată aspectului
praxiologic. Tipologia exerciţiilor propuse este foarte variată:
- exerciţii de recunoaştere
- exerciţii de modificare
- exerciţii de transformare
- exerciţii de analiză gramaticală după algoritmul propus
- exerciţii creative
- exerciţii aplicative...
Astfel, prin conceptul său, lucrarea reprezentă un mijloc de
informare sistematizată şi aplicată asupra cunoştinţelor din domeniul
morfologiei.
Suportul dat va contribui la formarea deprinderilor de analiză,
comparaţie şi argumentare a fenomenelor morfologice.
Autorii
2
3
Tema 1:
MORFOLOGIA
CA PARTE COMPONENTĂ A GRAMATICII
Plan:
1. Gramatica şi părţile ei componente.
2. Locul morfologiei între alte compartimente ale limbii.
3. Categoria gramaticală.
Chestionar de autoevaluare:
1. Definiţi noţiunea: sistem gramatical al limbii.
2. Cu ce unităţi operează gramatica: monoplane sau biplane? Ilustrați
răspunsul.
3. Din ce motive se studiază gramatica?
4. În ce raport se află sistemul gramatical faţă de celelalte sisteme ale
limbii? Gramatica şi logica.
5. Din ce cauză este considerat că sistemul gramatical este mai stabil
decât celelalte subsisteme?
6. Care sunt părţile componente ale gramaticii? Ce tipuri de gramatică
se disting?
7. În ce raporturi se află gramatica şi norma gramaticală?
8. Care este obiectul de studiu al morfologiei? În ce raport se află
morfologia faţă de sintaxă, fonetică/fonologie, lexicul şi formarea
cuvintelor? Morfologia şi ortografia, ortoepia. Morfologia şi
semantica. Morfologia şi logica.
9. Ce este forma gramaticală?
10. Prin ce se deosebesc formele unui cuvânt de cuvintele derivate şi
variantele unuia şi aceluiaşi cuvânt? Argumentaţi răspunsul.
11. Ce este paradigma cuvântului? Prin ce se deosebeşte paradigma
generală de cea particulară? Ce este forma iniţială a paradigmei?
12. Pe ce se bazează delimitarea logoformelor sintetice şi logoformelor
analitice? Exemplificaţi răspunsul.
4
13. Ce numim categorie morfologică? Numiţi şi caracterizaţi
categoriile morfologice specifice părţilor de vorbire din limba
română?
14. Care este obiectul de studiu al sintaxei? În ce raport se află sintaxa
și morfologia?
15. Descrieţi corelaţia dintre semnificaţia gramaticală, forma
gramaticală şi categoria gramaticală.
16. De ce inventarul categoriilor gramaticale diferă de la o limbă la
alta? Prin ce se manifestă deosebirea dintre categoriile gramaticale
din diferite limbi.
Exerciţii practice
1. Evidenţiaţi pe baza fragmentelor date, obiectul, necesitatea şi
importanţa studierii gramaticii.
a. „Pentru mulţi vorbitori, poate chiar pentru marea majoritate a
nespecialiştilor, limba este formată numai din cuvinte. Cuvintele nu
sunt însă decât materialul ei de construcţie. După cum jocul de şah
nu înseamnă numai tabla cu cele 64 de pătrate şi 32 de piese sau
tenisul un teren cu fileu, două rachete şi o minge, ci în primul rând,
un set de reguli, tot astfel limba nu se reduce la cuvinte – a căror
totalitate constituie vocabularul sau lexicul -, ci are ca parte
componentă unele reguli de organizare şi funcţionare, a căror
totalitate constituie structura ei gramaticală sau gramatica ei.”
(Mioara Avram, Gramatica pentru toţi)
b. „ Întrebare: Ce este gramatica română?
Răspuns: Gramatica română este cartea care ne învaţă a vorbi şi a
scrie o limbă corect.
Iar în altă ediţie: Gramatica este o învăţătură ce ne arată modul de a
vorbi şi de a scrie bine într-o limbă.
Întrebare: Câte părţi are gramatica română?
Răspuns: 1. Etimologia; 2. Sintaxa; 3. Ortografia şi 4. Prosodia.
Întrebare: Ce ne învaţă fiecare din părţile aceste?
Răspuns: 1. Etimologia ne învaţă a cunoaşte părţile vorbei, adică
analisul gramatical.
5
2. Sintaxa ne învaţă a lega părţile vorbei după firea limbii
noastre, adică sintesul gramatical.
3. Ortografia ne învaţă a scrie bine, adică după regulile
gramaticei.
4. Prosodia ne învaţă a accentua silabele şi a le rosti după
firea cuvintelor şi scopul ce-l avem în vorbire.” (Ion
Creangă, Amintiri din copilărie)
2. Comentaţi următoarele determinări ale gramaticii:

”Gramatica pentru limbă e ca schela pentru o clădire”. (M. Eminescu)
”Gramatica poate fi comparată cu un aisberg, o bună parte a căruia este
ascunsă sub apă”. (S. Kaţnelson)
„Cezar (= împăratul!) nu este mai presus de gramatică”. (dicton latin)
3. Determinaţi care din unităţile de mai jos sunt forme ale aceluiaşi
cuvânt şi care din ele sunt cuvinte derivate? Numiţi forma
iniţială a fiecărei logoforme.
Aş fi cântat, are să muncească, cântăreţ, aş munci, cântai, cântece,
muncirăm, unei mese, a cânta, cântec, munceam, muncitorime, a
încânta, lucraşi, a mesi, masă, am să muncesc, muncitor, voi cânta,
cântecel, aş cânta, lucrătoare, mesitul, va cânta, mesei, încântare, a
munci, cântă, nişte cântece, să cânt.
4. Numiţi formele posibile ale paradigmei generale a următoarelor

cuvinte:
A cunoaşte, frumos, profesor, verde, eu.
5. Evidenţiaţi în textele propuse logoformele analitice şi

logoformele sintetice:
Nu poate fi vorba de învăţătură atâta timp cât elevul nu este adus în
aceeaşi stare de spirit sau la nivelul principiului la care te afli. Are loc o
transfuzie. El devine tu şi tu devii el. R.W.Emerson
Nu ştim cu adevărat decât ceea ce am învăţat prin noi înşine şi
descoperirea personală este unica noastră sursă de entuziasm. E.Faure
6
6. Numiţi categoriile gramaticale ale următoarelor cuvinte.
Sentiment, a răspunde, ale, bine, acesta, el, a depinde, bineînţeles, cu,
caz, nimic, scurt, a prezenta, prieten, valoros, desen, a compune,
compunere, gata, cărturar, voi.
7. Comparaţi următoarele definiţii ale categoriilor gramaticale şi

arătaţi deosebirile dintre ele:
„Categoriile gramaticale sunt modalităţi specifice de reflectare, în
conştiinţa lingvistică a vorbitorilor unei limbi, a variatelor moduri de a
fi ale componentelor lumii extralingvistice, în funcţie de diferite
raporturi în care sunt înscrise ele înseşi sau numai cuvintele care le
denumesc”. (D. Irimia, Gramatica limbii române)
„Categoriile morfologice sunt concepte lexico-gramaticale,
deosebite de sensurile lexicale, exprimate prin modificările suferite de
părţile de vorbire sau prin mijloace fonetice şi lexicale gramaticalizate”.
(M. Andrei, Iu. Ghiţă Limba română)
„Prin categorii gramaticale se înţeleg noţiunile morfologice
fundamentale exprimate prin flexiune (modificările formale suferite de
părţile de vorbire flexibile); acestea sunt în limba română genul,
numărul, cazul, gradul de comparaţie, persoana, diateza, modul,
timpul”. (M. Avram, Gramatica pentru toţi)
8. Identificaţi ce parte de vorbire flexibilă se caracterizează prin

următoarele categorii gramaticale:
- ______________________: gen, număr, caz (categorii specifice);
- ______________________: gen, număr, caz (categorii specifice);
- ________________________: gen, număr, caz, comparaţie (categorii
specifice);
- ______________________: gen, caz (categorii specifice); număr
(categorie nespecifică);
- ______________________: gen, număr, caz, persoană (categorii
specifice);
7
- ________________________: mod, timp, diateză (categorii
specifice);
9. Prezentaţi schema sinoptică a categoriilor gramaticale:

Părţile de vorbire
Categoria Număr de Semnificaţia Mijloace de
pentru care este
gramaticală opoziţii gramaticală exprimare
caracteristică
Bibliografie:
1. Avram M. Gramatica pentru toţi. Bucureşti, Humanitas, 1997.
2. Bărbuţă I., Cicală A., Constantinovici E. Gramatica uzuală a limbii
române. Chişinău: Editura Litera, 2000
3. Bejan D. Gramatica limbii române. Compendiu. Cluj, Editura
Echinox, 1997
4. Constantinescu-Dobridor, Gh. Morfologia limbii române. –
Bucureşti, 1996.
5. Dimitriu C. Gramatica limbii române explicată. Iaşi: Editura
Virginia, 1994.
6. Gramatica limbii române, Academia Română, I, II, Bucureşti:
Editura Academiei Române, 2008
7. Gramatica de bază a limbii române. Academia Română, Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010
8. Gramatica limbii române, vol. 1, Cuvântul, Editura Academiei,
Bucureşti, 2005
9. Irimia D. Gramatica limbii române. Iaşi, Polirom, 1997.
8
Tema 2: MIJLOACE DE EXPRIMARE
A SENSURILOR GRAMATICALE
Plan:
1. Forme gramaticale şi sensuri gramaticale.
2. Structura morfologică a cuvintelor.
3. Morfeme. Morfeme segmentale şi suprasegmentale.
4. Flexiune analitică şi flexiune sintetică (flexiune supletivă,
flexiune mixtă).
1. Ce numim semnificaţie gramaticală şi care sunt trăsăturile ei
esenţiale?
2. Prin ce se deosebeşte semnificaţia gramaticală de cea lexicală?
3. Cum poate fi stabilită semnificaţia gramaticală?
4. În ce constă afixarea ca mijloc de marcare a valorilor gramaticale?
5. Ce înţelegeţi prin noţiunea de morfem?
6. Prin ce se deosebesc morfemele radiale de morfemele
extraradicale?
7. Ce înţelegeţi prin omonimia şi sinonimia morfemelor?
8. Care morfeme îndeplinesc funcţie derivativă şi care formativă?
9. Ce este prefixarea ca mijloc de marcare a valorilor gramaticale?
10. Ce este sufixarea ca mijloc de marcare a valorilor gramaticale?
11. Definiţi noțiunea de flexiune. Prin ce se deosebeşte flexiunea de
terminaţie?
12. Ce este interfixarea? De ce interfixele mai sunt numite „morfeme
de legătură”?
13. Cum putem defini ”morfemul zero”?
14. De ce sunt determinate schimbările în componenţa morfemică a
cuvântului?
9
15. Din ce considerente reduplicarea e considerată un mijloc de redare
a valorilor gramaticale?
16. Ce sunt alternanţele fonetice? Aduceţi exemple de alternanţe
vocalice şi alternanţe consonantice.
17. Ce este supletivismul? Pot fi considerate forme supletive cuvinte
sinonimice? Argumentaţi răspunsul.
18. Ce mijloace suprasegmentalese se utilizează la diferenţierea
semnificaţiilor gramaticale? Exemplificaţi răspunsul.
19. În ce măsură topica poate ajuta la marcarea valorilor gramaticale?
20. Ce înţelegeţi prin noţiunea de cuvânt auxiliar? Numiţi cuvintele
auxiliare ce se folosesc la desemnarea semnificaţiilor gramaticale.
Exemplificaţi răspunsul.
Exerciţii practice
1. Indicaţi ce semnificaţii gramaticale desemnează cuvintele:
Student, muncitor, a cunoaşte, corect, a studia, vai, cinci, expresiv,
vechi.
2. Identificaţi termenii ce corespund definiţiilor date:

Definiţia Termenul
Cele mai mici unităţi ale cuvântului care servesc la diferenţierea
unor sensuri şi forme gramaticale se numesc
Morfemele ce servesc la exprimarea genului, numărului, cazului
şi persoanei se numesc
Morfemele ce servesc la exprimarea modului şi timpului se
numesc
Morfemul ce poartă sensul lexical al cuvântului şi reprezintă
elementul constant în flexiune şi derivare se numeşte
Toate formele flexionare care derivă de la acelaşi morfem
radical constituie
Elementul comun mai multor cuvinte cu sens înrudit se numeşte
Cuvintele formate cu ajutorul aceleiaşi rădăcini alcătuiesc
Rădăcina împreună cu afixele (sufixe şi prefixe) formează
10
3. Identificaţi ce mijloace şi ce categorii gramaticale marchează
perechile de cuvinte:
Eu – mine, ară (prezent) – ară (perf. simplu), luăm – ia, veche –
străveche, om – oameni, acele (subst.) – acele (pr. demonstrativ), casă –
case, au vorbit – vorbeşte, faţă – feţe, băiatul – al băiatului, rar –
rarisim, vine – venise, tată – taţi, şcoală – şcoli, copii (verb) – copii
(subst.), încerc – încerci, bun – mai bun, fin – extrafin, intră (prez.) –
intră (trec.), un om – omul, citesc – am citit, cântam – voi cânta, citesc
– citește.
4. Evidenţiaţi în cuvintele date morfemele radicale şi morfemele
extraradicale. Arătaţi care morfeme extraradicale îndeplinesc
funcţie derivativă şi care formativă.
Degeţel, muncesc, ultramodern, cântăreț, cântam, românesc, al doilea,
aerogară, dezrădăcinare, antevorbitor, morar, cărţi, lui Ion, tatălui,
incorect, drumuri, trecător, arhiplin, mergând, dezorientat, albanez.
5. Subliniaţi cu o linie sufixele cu valoare lexicală şi cu două linii

sufixele cu valoare gramaticală.
A scrie – scriere – scrisese, scris, scriam – scrisoare;
A şti – ştire – ştiuse – ştiut - ştiam – ştiinţă;
A lucra – lucrat – lucrător – lucrare – lucram – lucrasem – lucruşor
6. Determinaţi valoarea gramaticală a sufixelor din următoarele

cuvinte:
Lucrezi, spuneam, trecui, mergând, a vorbi, rarisim, amintit, auzind,
fugise, tăcu.
Sufixe temporale:
Sufixe modale:
Sufixe ce exprimă superlativul:
7. Adăugaţi sufixe gramaticale, derivând forme noi ale acestor

cuvinte.
A vorbi, a veni, a spune.
11
Bibliografie:
1. Avram M. Gramatica pentru toţi. Bucureşti: Humanitas, 1997.
3. Bejan, Dumitru. Gramatica limbii române. Compendiu. Cluj:
Editura Echinox, 1997
4. Constantinescu-Dobridor, Gh. Morfologia limbii române.
Bucureşti, 1996.
Virginia, 1994.
Editura Academiei Române , 2008
Bucureşti, 2005
11. Irimia D. Gramatica limbii române. Iaşi: Polirom, 1997.
12
Tema 3: CLASIFICAREA CUVINTELOR
ÎN CLASE LEXICO-GRAMATICALE
Plan:
1. Clase lexico-gramaticale de cuvinte.
2. Locuţiunile.
3. Conversia cuvintelor.
1. Definiți noțiunea clasă lexico-gramaticală de cuvinte?
2. Pe se se bazează definirea părţilor de vorbire drept clase lexico-
gramaticale?
3. După ce trăsături se stabileşte apartenenţa cuvântului la una sau la
altă parte de vorbire?
4. Enumeraţi dificultăţile privind determinarea părţilor de vorbire.
5. Comentaţi principiile de clasificare a părţilor de vorbire.
6. Ce tipuri de conversie distingem în limba română?
7. Prezentați modalitățile de conversie a părților de vorbire.
Exerciţii practice
1. Completaţi tabelul, clasele lexico-gramaticale de cuvinte.
Denumire Structura Criteriul Criteriul Criteriul
Sim
lexicală semantic morfologic sintactic (funcţii
bol
sintactice)
s. substan Simple Semnifica- flexibile: poate îndeplini
13
(carte, fată) tive; modificări următoarele
Compuse Denumesc formale funcţii
(untdelemn, obiecte în după sintactice:
bunăvoinţă) sens larg număr, caz; subiect, nume
tiv Locuţiuni genul este predicativ,
(deschizător fix. atribut,
de drumuri, complement,
aducere apoziţie,
aminte)
2. Determinaţi căror clase lexico-gramaticale le aparţin cuvintele

din fragmentul dat. Care dintre ele sunt semnificative şi care
auxiliare.
Orice popor, fie el mare sau mic, bogat sau sărac, păstrează pentru zile
mari, păstrează pentru zile negre câte un cântec, care face să tresalte
inima întregului neam. Sufletul neamului nostru se răspunde atunci
când se aude Doina.
3. Conform căror trăsături distinctive cuvintele de mai jos sunt

considerate:
● Substantive: carte, profesoară, elev, suflet, dragoste;
● Adjective: cuminte, mare, înalt, bucuros, moldovenesc;
● Verbe: a învăţa, a medita, a citi, a scrie, a reflecta;
● Pronume: tu, celălalt, altul, nimeni, acela, însămi;
● Numerale: cinci, al doilea, întreit, de două ori, o cincime;
● Adverbe: azi, ieri, repede, departe, aici, jos;
● Conjuncţii: şi, dar, deoarece, însă, fiindcă;
● Prepoziţii: la, sub, cu, lângă, până, pe, pe.
4. Determinaţi căror părţi de vorbire le aparţin următoarele

cuvintele:
Nimeni, cel, ale, student, vai!, pe, a desena, al doilea, mâine, bolnav,
bine, nufăr, un, aici, sătesc, o optime, stea, mult, meu, care, ieri,
coborând, leneşul, a extrage, singurătate, tot, aceea, hotar, extraordinar,
ce, lui, nişte, însămi, să, ne.
14
5. Identificaţi valoarea gramaticală a cuvintelor evidenţiate:
1. „Şi mai fac ce fac de mult,
Vara doina mi-o ascult”. (M. Eminescu)
2. „Şi-ajuns în ţară eu te rog
Fă-mi cel din urmă bine:
Pământul ţării să-l săruţi
Şi pentru mine”. (G. Coșbuc)
3. „Bolnavul s-a trezit şi cere apă şi pre fiul său”. (C. Negruzzi)
4. Vara a venit foarte devreme. Vara plec la munte.
5. „Scumpul mai mult păgubeşte, leneşul mai mult aleargă”. (Din
folclor)
6. „Ş-are oi mai multe,/Mândre şi cornute/Şi cai învăţaţi,/Şi câini
mai bărbaţi”. (Mioriţa)
7. „A mers puţin la deal, ... apoi a luat-o la dreapta”. (Ion Druţă)
6. Completați clusteringul: Tipuri de conversiune în limba română.
Conversiune
7. Identificați, prin subliniere, termenii obţinuţi prin conversiune și

modul.
Tipul de conversiune Modalități de
conversiune
A. A.
_____________________________________________
_____________________________________________
Răul social e greu de vindecat.; Cum te-a păcălit acest
leneş?; “Animal cu alb, cu roz/Stând cu timpul în dinţi
15
nervos.”(N. Stănescu); “Şi din adânc necunoscut/Un
mândru tânăr creşte.”(M. Eminescu); Am recunoscut
mărcile eului liric.; Liricul este o exprimare a sinelui.;
“Nimicul te aduce, nimicul te reia.”(Veronica Micle); El
este un nimeni.; Eşti un ăla, i-a spus cu dispreţ.; În viaţă
nu poţi avea totul.; Zecele pe care l-am luat era meritat.;
Pentru compunere meriţi un nouă.; “El este un fel de
unu întors în doi, trei.”(N. Stănescu) ; Un al doilea n-a
mai venit.; Oful inimii numai el îl ştie.; Casa are un
intrând care dă personalitate faţadei.; Alergarea s-a
desfăşurat pe o vreme toridă.; Cele zise l-au îngrijorat.;
“Pe veci pierduto, veşnic adorato!”(M. Eminescu); “O
dulce strângere de mâini, un tremurat de gene.”(M.
Eminescu); I-am făcut un mare bine.; Iubeşte-ţi
aproapele!; “Dacă” este o conjuncţie.; “Un” este articol
nehotărât.; “Ce”are diverse valori morfologice. N-ai
recunoscut acest dacă?
B. B.
_____________________________________________
_____________________________________________
“Avea o faţă mândră, dulce, pruncă.”(M. Eminescu);
Păstorul moldovean avea: “Şi cai învăţaţi / Şi câini mai
bărbaţi.”; “Se cobor la vale/ Trei turme de miei/ Cu trei
ciobănei.”; Al patrulea băiat n-a ştiut.; La moartea
fiecărui om cade o stea.; Orice pământean înţelege că
vieţii îi urmează moartea.; Rivalii săi au câştigat.;
“Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare.”(M.
Eminescu); Acesta nu schiţează niciun gest de
împotrivire şi nu-şi ia nici o măsură de apărare.; Ce
înţeles dai versului?; Această resemnare a părut unora
fatalism.; Nu ştiu care ipostază în faţa destinului e
proprie românilor.; Nu poţi vedea chipuri surâzânde, ci
priviri triste.; “Eu n-aş alege lira vibrândă de iubire.”(M.
Eminescu); De unde vine asemenea indiferenţă?; Este
un bărbat bine.; Aşa haină îmi place şi mie.
C. C.
16
_____________________________________________
_____________________________________________
Nu cred că poţi învăţa bine noaptea, dar seara târziu?;
Te-a privit ţintă.; Asta nu înseamnă să te duci glonţ.;
Paznicul a fost bătut măr.; Această firmă acţionează
rapid şi energic.; Ce bine s-au potrivit lucrurile!; Tot nu
te-ai hotărât?; Aici ai putea câştiga îndoit.; Veţi lucra
câte doi pe schimb.; Întâi, reexaminează atent toate
ofertele.; A alergat de două ori.; Patronul ţi-a vorbit
deschis.; S-ar putea să fie şi mai avantajos în altă parte.
D. D.
_____________________________________________
_____________________________________________
“Iar mireasa viorică i-aştepta-ndărătul uşii”(M.
Eminescu); “Deasupra-i frunzele pustie - / A mele visuri
care mor” (M. Eminescu); “De-aceea-n urma mea
rămâi-/Adio!” (M. Eminescu); S-a impus graţie
talentului.; A reuşit datorită muncii depuse.
E. E.
_____________________________________________
_____________________________________________
“Sub ţeasta mea – ah, drace, cineva face vocalize într-
un apartament apropiat – s-ar putea ţine congresul
mondial al mediocrilor.”(M. Cărtărescu); “Unde dracu e,
că n-o văd?” (M. Preda); “Fă! Fă! Fă, n-auzi? mormăi
Moromete”(M. Preda); “- Hai noroc, Moromete!”(M.
Preda); “- Aoleo! se scuză Moromete tresărind. Poftiţi în
casă! Poftiţi!”(M. Preda); “- Da’cum să n-am?”(I.
Creangă); Ajutor! Linişte! Foc!; “Ce, bă, vreai să ţi le
plătesc eu din buzunar?!”(M. Preda) ; “- Ferească
Dumnezeu! spuse mama.”(M. Preda); Şase! Vine
profesorul!.
F. F.
_____________________________________________
_____________________________________________
“- Ce spui, cumnată! Da’că l-aş ucide în bătaie când aş
17
afla că el a prins pupăza, s-o chinuiască” (I. Creangă);
Unde nu i-au plăcut ceilalţi invitaţi, a plecat mai
devreme acasă.; Cum n-a fost chemat, n-a ştiut că
trebuie să vină.; “Şi cum i-o dau în mână, javra dracului
se face a o căuta de ou, şi-i dezleagă atunci frumuşel aţa
de la picior, apoi mi-o aruncă în sus.”(I. Creangă); Cât
ajunse acolo, îşi chemă rudele. Fie din greşeală, fie cu
intenţie, Ion nu şi-a cerut scuze.
8. Prezentați, după exemplul dat, modalitățile de conversie a

adjectivelor, adverbelor, prepozițiilor, conjuncțiilor, interjecțiilor.
Model: Pot deveni substantive:
1. adjectivul (frumosul)
personal (eul)
reflexiv (sinea)
2. pronumele negativ (un nimeni)
nehotărât (totul) articulare (articol hotărât/
demonstrativ (un ăla) nehotărât/demonstrativ);
elipsa termenului determinat ;
utilizarea unui determinant
cardinal (zecele)
(adjectiv);
3. numeralul ordinal (un al doilea)
prin
situarea într-un context propriu
substantivului;
procedeul numărării;
4. interjecţia (oful) desinenţe.
gerunziu (intrândul)
infinitiv (strângere)
5. verbul supin (un tremurat)
participiu (rănitul)
6. adverbul (aproapele)
7. articolul
prepoziţia în metalimbaj:
“Un” este articol.
conjuncţia
9. Indicați diferenţele de natură morfologică dintre cuvinte.

1. Merge încet. Avea un mers încet.
2. L-au lăsat bolnav şi fără speranţe. Era un bătrânel bolnav şi singur.
18
3. Copile crescute la orfelinat? Se integrează greu în familie. Să-ţi
amintesc un vers din Eminescu: “Zilele-mi copile şi albe le-a
ţesut”.
4. Înainte nu era mai bine. Înaintea vieţii trebuie să nu fii inflexibil şi
intolerant.
5. Nu ştiu cum învaţă. Cum nu e serios, nu poate face performanţă.
6. S-a auzit vai, dar acest vai nu-l auzeau prima dată.
7. Vara viitoare plec la mare; de obicei, vara stau acasă.
8. Paznicul a fost bătut măr, chiar sub acest măr lângă locuinţa de
serviciu.
9. Toţi au griji şi speranţe. Toţi prietenii mei speră într-un viitor mai
bun.
10. Avea multă graţie şi eleganţă. S-a impus graţie talentului.
11. Cealaltă e plauzibilă. Cealaltă ipoteză e greu de imaginat.
10. Daţi câte 5 exemple de substantive cu valoare adverbială şi cu

funcţie de complement circumstanţial de mod, care determină
fie un
a) adjectiv b) verb
11. Construiţi enunţuri în care cuvintele ce, a, niște să aibă diferite

valori morfologice.
12. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Cuvântul subliniat din enunţul: Cum a venit, a şi spart geamul.
este:
a. conjuncţie coordonatoare/ fără funcţie sintactică;
b. adverb de mod/ complement circumstanţial de mod;
c. adverb de mod/ complement circumstanţial de timp;
d. pronume reflexiv/ formă neaccentuată, D., atribut pronominal
datival.
2. Cuvântul subliniat din enunţul: Nimeni nu mi-i drag ca tine este:
a. complement circumstanţial de mod/ adverb de mod;
b. nume predicativ/ adjectiv calificativ, N.;
19
c. nume predicativ/ adjectiv determinativ, N.;
d. nume predicativ/ adverb de mod.
3. Cuvântul subliniat din enunţul: Nu-l ştiam contra voastră este:
a. complement circumstanţial de mod/ pronume posesiv, G. cu
locuţiune propoziţională;
b. complement indirect/adjectiv pronominal posesiv, Ac. cu
prepoziţie;
c. element predicativ suplimentar/ adjectiv pronominal posesiv,
Ac. cu prepoziţie;
d. altă interpretare.
4. Cuvântul subliniat din enunţul: Când ar fi după corbi, toţi caii ar
fi morţi este:
a. adverb relativ;
b. adverb interogativ;
c. conjuncţie;
5. Cuvântul subliniat din enunţul: Şi cum vara e anotimpul cel mai
frumos trebuie să fii pregătit să faci faţă. este:
a. adverb interogativ ;
b. adverb relativ;
c. conjuncţie;
6. Cuvântul subliniat din enunţul: Du-te de comandă un suc! este:
a. conjuncţie subordonatoare;
b. conjuncţie coordonatoare;
c. prepoziţie;
d. pronume relativ invariabil.
7. Cuvântul subliniat din enunţul: Aproape că-mi vine să plâng este:
a. nume predicativ/ adverb de mod predicativ;
b. adverb de mod în componenţa unei locuţiuni /fără funcţie
sintactică;
c. complement circumstanţial de mod/ adverb de mod;
d. predicat verbal/adverb de mod predicativ.
20
8. Cuvântul subliniat din enunţul: Habar n-ai ce mă stresează
băiatul acela! e analizat corect în:
a. complement circumstanţial de mod/ pronume relativ, Ac.;
b. subiect/ pronume relativ, N.;
c. complement circumstanţial de mod/ adverb de mod relativ;
d. complement direct/ pronume relativ, Ac.
9. Cuvântul subliniat din enunţul: Scăldatul în septembrie e
periculos este:
a. complement circumstanţial de timp/ substantiv comun, Ac. cu
prepoziţie;
b. complement circumstanţial de timp/ adverb de timp;
c. atribut adverbial/ adverb de timp;
d. atribut substantival prepoziţional/ substantiv comun, Ac. cu
prepoziţie.
10. Cuvântul subliniat din enunţul: Alexandru plecă de la ceasurile
cinci să-şi vadă prietenul. este:
a. atribut adjectival/numeral cardinal cu valoare adjectivală, Ac.;
b. atribut adjectival/ numeral ordinal cu valoare adjectivală, Ac.;
c. atribut adjectival/ numeral cardinal cu valoare substantivală,
N.;
13. Precizaţi valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate.

1. “În culmea disperării, pasiunea absurdului este singura care mai
aruncă o lumină demonică în haos”. (E. Cioran)
2. “…turbulenţa era socotită de cei înţelepţi proprie vârstei şi
rareori îmi atrăgea vreo pedeapsă prea gravă”. (M.
Preda)
3. “Bat lung peste ţară
Reci ramuri de vânt
Şi codrul de ceară
Miroase a sfânt” (V. Voiculescu)
4. “Tu eşti la fel de pur şi de frumos, grasule,
şi de neştiutor, ştiutorule.” (N. Stănescu)
21
5. “Eu sunt acel «nu ştiu ce», acel loc unde văzul se transformă
întrucâtva în văz, ca să poată comunica intre ele…”.
(N. Stănescu)
6. “Cei care au sufletul grosolan spun «tu» şi intimilor şi slugilor,
arătând prin aceasta că pentru dânşii intimitatea înseamnă lipsa
de stimă şi de respect.” (G. Ibrăileanu)
7. “În amor omul se mulţumeşte cu un nimic, şi nu se mulţumeşte
cu nimic.” (G.
Ibrăileanu)
8. “Sinele încearcă din «sine» să iasă
ochiul din ochi, şi mereu
însuşi pe însuşi se lasă
ca o neagră ninsoare, de greu”. (N. Stănescu)
9. “Vino, monarhule Timp, cu nobilii tăi
Azi, Ieri, Acum şi Atunce”. (E. Botta)
10. “Sub cerul negru, cerul gurii,
stă marea de scuipat a urii,
ce n-are azi şi n-are mâine…” (N. Stănescu)
11. “Noi vrem să ne strângem în braţe
toată ziua, toată luna pătrată,
prin acel aer cu picioare verzi,
intimidându-l o dată”. (N. Stănescu)
12. “Cu mâne zilele-ţi adaugi
Cu ieri viaţa ta o scazi”. (M. Eminescu)
13. “…ideea de mister condiţionează un întreg mod de cunoaştere
numai fiindcă e produsul unui act de transcendere”. (L. Blaga)
14. “Ce înseamnă a fi? Înseamnă mişcare închisă… Orice a fi
spiritual este nu numai analogic o mişcare închisă, ci şi în el
însuşi”. (C. Noica)
15. “Logica e dans. A lor e mers”. (C. Noica.)
16. “Omul ar înceta de a fi om dacă s-ar «desproblematiza». De
aceea rostul cel din urmă al oricărei filozofii este acela de a fi
combătută”. (L. Blaga)
17. “Ce auzi odată copila-mi murmurare,
22
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut”. (M. Eminescu)
18. “Numai inteligenţa, care e plină de răutate, dacă e liberă şi nu
slujeşte nimic, vrea să vadă clar”. (C. Noica)
14. Identificați valoarea morfologică și funcţia sintactică a

cuvintelor subliniate.
1. Mi-e drag cântecul .
…………………………………………......
2. Mi-e drag să-l privesc ……………………………………….
….
3. Este ruşinos să vorbeşti
astfel…………………………………..
4. Este ruşinos gestul tău …………………………………….
……
5. El este înţelept. ……………………………………………..
…..
6. A procedat înţelept …………………………………….
………
7. Nu este înţelept să procedeze aşa ……………………….
…….
8. Timpul este frumos ……………………………………..….
…..
9. Este frumos să-ţi ajuţi colegii …………………………........
…..
10. Drumul este greu ……………………………………...............…
11. Este greu să ajungi până acolo …………………….............…..
12. Pachetul este uşor ……………………………….................…..
13. Este uşor să înveţi ……………………………......................….
Bibliografie:
23
Bucureşti, 1996.
Virginia, 1994.
Bucureşti, 2005
Tema 4: SUBSTANTIVUL
Plan:
1. Noţiuni generale despre substantiv.
2. Clasificarea lexico-gramaticală a substantivelor.
3. Categorii gramaticale.
a) Categoria gramaticală a genului.
24
b) Categoria gramaticală a numărului.
c) Categoria gramaticală a cazului la substantive.
4. Declinarea substantivelor.
5. Formarea substantivelor, căi şi mijloace.
6. Ortografia substantivelor derivate. Ortografia
substantivelor compuse.
7. Locuţiunile substantivale.
Chestionar de evaluare
1. Ce denumesc substantivele?
2. Ce înţelegeţi prin obiect al cunoaşterii?
3. Cum putem identifica substantivele?
4. Ce sunt locuţiunile substantivale?
5. După ce criterii se clasifică substantivele?
6. Ce denumesc substantivele comune?
7. Ce denumesc şi cum se scriu substantivele proprii?
8. Ce substantive proprii au devenit comune?
9. Ce substantive comune pot deveni proprii?
10. Cum se numeşte procesul de trecere a substantivelor în proprii în
comune şi a celor comune în proprii?
11. Din ce sunt formate substantivele compuse? Cum se scriu
substantivele compuse comune şi proprii?
12. Ce clase lexico-semantice se disting în cadrul substantivelor? Ce
criterii sunt puse la baza clasificării?
13. Caracterizaţi clasele lexico-gramaticale ale substantivelor.
14. Câte genuri au substantivele după înţeles?
15. Ce este genul personal?
16. Cum se recunosc genurile substantivelor după terminaţie?
17. Ce clase semantice distingem în cadrul fiecărui gen?
18. Ce substantive cunoaşteţi care au forme diferite pentru genuri?
19. Ce este moţiunea?
20. Exemplificaţi noţiunea de gen comun.
21. Ce sunt substantivele epicene?
22. Cum se recunoaşte numărul substantivelor?
23. Cum se formează pluralul substantivelor?
25
24. Ce substantive au forme numai pentru singular?
25. Ce substantive au numai forme de plural?
26. Ce substantive au la plural alt înţeles decât la singular?
27. Ce substantive au forme multiple de plural cu acelaşi sens sau cu
sensuri diferite?
28. Ce substantive au forme de singular şi înţeles de plural?
29. Ce sunt substantivele colective?
30. Ce tip de categorie este cazul? Câte cazuri au substantivele?
31. Stabiliţi valorile semantice, mijloacele de exprimare şi funcţiile
sintactice ale fiecărui caz în parte.
32. Cum se formează genitivul-dativul substantivelor feminine?
33. Cum se scriu substantivele la nominativ-acuzativ?
34. Cum se declină substantivele compuse?
35. Cum se declină substantivele proprii?
36. Ce tipuri de declinare se disting?
37. Ce înţelegeţi prin declinare articulată?
38. În ce situaţii se schimbă valoarea gramaticală a substantivului?
39. Care sunt cele mai productive moduri de formare a substantivelor?
40. Ce substantive provin din alte părţi de vorbire?
Exerciţii practice
1. Identificaţi substantivele din textul dat, plasaţi substantivele
identificate în tabelul de mai jos în conformitate cu clasele
semantice indicate.
Învaţă de la toate
Din lirica norvegiană
Învaţă de la apă să ai statornic drum.
Învaţă de la flăcări, că toate-s numai scrum.
Învaţă de la umbră să treci şi să veghezi.
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi!
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui.
Învaţă de la piatră cît trebuie să spui.
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.
Învaţă de la toate, căci toate-ţi sunt surori:
26
Cum treci frumos prin viaţă,
Cum poţi frumos să mori.
Învaţă de la vierme, că nimeni nu-i uitat.
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi.
Învaţă de la ape să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea.
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învaţă de la soare ca vremea să-ţi cunoşti.
Învaţă de la stele, că-n cer sunt multe oşti!
Învaţă de la greier, când singur eşti, să cânți.
Învaţă de la lună să nu te înspăimânți.
Învaţă de la vulturi, când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei!
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea,
Învaţă de la miel să ai blândețea sa.
Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor.
Învaţă de la toate, că totu-i trecător!
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci!

Să-nveţi din tot ce piere, cum să trăieşti în veci!
27
Nu Num No No S Pl Pă Fe O N St Nu
me e de ţiu ţiu u a rţi no bi u ă me
de lucr ni ni b nt ale me ec m ri de
fiinţ uri ab ce st e: co ne te e p acţi
e: (obie str de a fl rp ale c d si uni
oam cte) ac nu nţ or ul na os e hi sau
eni, te me e, i, ui tu m în ce rez
ani sc m c o rii ic s şi ulta
mal ti at o me e u fi tul
e, m er p ne şi zi unei
păsă pu ie ac sc ri ce acţi
ri l i uni
2. Utilizând textul de la exerciţiul de mai sus, completaţi tabelul,

clasificând cuvintele după cum urmează:
nume de unice
cole
conc abstr anim inani apela materie, în
ctiv
rete acte ate mate tive substanţe felul
e
lor
3. Selectaţi din literatura artistică câte trei exemple pentru

următoarele subclase de substantive proprii:
● Antroponime ● Ideonime
● Toponime ● Sărbători
● Hidronime ● Întreprinderi sau
● Cosmonime instituţii
● Crononime ● Cărţi, ziare, reviste etc.
● Zoonime
28
4. Stabiliţi cu ajutorul dicţionarului sensul cuvintelor date şi plasaţi
în contexte potrivite substantivele comune provenite din
toponime.
Americă, astrahan, boston, cotnar, havană, olandă.
5. Numiţi, prin substantive abstracte, trăsăturile de caracter tipice
pentru un tândală, hercule, prometeu, donjuan, donchihote.
6. Selectaţi din literatura artistică exemple – nume de personaje

literare provenite din substantive comune.
7. Identificaţi substantivele din textul dat şi determinaţi genul lor.

Muzicanţii, după ce-au tot schimbat priviri ei între ei, au pornit
încet, de departe, un cântec de jale, un cântec de dor. Şi de odată vioara
a început un cântec. Şi-a desfăcut aripile, s-a înfipt în înălţimile albastre
şi s-a tot dus, încet şi lin, până s-a topit cu totul undeva hăt în largul
cerului. Muzicanţii ştiau ce înseamnă o nuntă într-un sat din Moldova.
Vioara ba se stinge, ba prinde iar suflare. Tremură struna ca o frunză pe-
o creastă de val. Şi se înălţă şi cade, şi e sus, şi e jos. Arcuşul spune
strunelor că a fost un mare război pe pământ, că mulţi din cei plecaţi nu
s-au întors, dar credinţa celor rămaşi a fost mai mare decât lungul
aşteptărilor, că din Valea Cucoarelor au plecat păsările ce-au dat nume
satului. Şi astfel în fiecare toamnă oamenii nu mai au ce petrece, iar
primăverile nu mai au pe cine aştepta. Cele patru coarde subţiri se
înfiorau pentru soarta unei fete tinere şi frumoase, ce îşi lega azi viaţa de
un bărbat de nimica. Aşa a fost şi aşa va fi pe acest pământ, unde
frumosul nu-şi are locul ce i se cuvine, unde fetele sunt măritate la
întâmplare. Apoi mai zicea vioara, că viaţa e nemuritoare şi omul este
nemuritor, fiind miezul, forma cea mai plină a acestei vieţi...
Ion Druţă
8. Puneţi în faţa substantivelor evidenţiate articole sau alte părţi

de vorbire determinative şi stabiliţi genul substantivelor astfel
determinate.
29
1. Pe unde-au fost odată stejarul, bradul, plopul, /Desime uriaşă ce-au
înfumurat potopul, E numai câmp de pietre, gol, trist, secat de
soare, /De care fug şi vulturi şi fiare răpitoare... (V. Alecsandri) 2.
Cântăreața dulce-n grai / Cea numită ”perla /Cântăreților din mai”
/Dulce va doini din nai/ Multe doine mierla. 3. Din nordul cu neguri
/Un vuiet răsare, / Şi vine, şi creşte/ Mai iute, mai tare. (G. Coşbuc) 4.
Pe pajiștea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii/ Înveșmântați în
haine albe se clatină în faţa lunii, / Stând gata parcă să înceapă un pas
uşor de menuet. (D. Anghel) 5. Taci, fetico, nu zi ba – Ai gura ca
piersica, Ochii ca prunele, / Umerii - două gutuie... Vrei să-ţi mai
spun ceva? Ai gura ca piersica. (N. Esinencu)
9. Identificaţi procedeele de determinare a genului următoarelor

substantive. Verificaţi cu dicţionarul ortografic dacă aţi stabilit
corect genul.
Polo, flamingo, tandem, embargo, colibri, bolero, esperanto, flec, show,
confeti.
10. Găsiţi formele pentru genul feminin ale substantivelor de mai

jos şi explicaţi modalităţile de formare:
Socru, cojoc, ied, călător, trecător, compozitor, scriitor, profesor, nepot,
mire, grădinar, cofetar, bucătar, croitor, actor.
12. Determinaţi modul de formare a substantivelor mobile:

a) formate prin adăugare de sufixe (moţiune) sau
b) prin întrebuinţarea de cuvinte diferite.
Pioner – pioneră, prieten – prietenă, băiat – fată, elev – elevă,student –
studentă, frate – soră, unchi – mătuşă, scriitor – scriitoare, bărbat –
femeie, mire – mireasă,cocoş – găină, bunic – bunică
13. Treceţi în coloane diferite substantivele mobile şi substantivele

epicene:
30
Bărbat, cocoş, girafă, femeie, găină, gâscă, licurici, mamifer, capră,
taur, zimbru, gânsac, ţap, răţoi, cărăbuş, zebră,raţă, cal, râs, iapă,
santinelă, leu, țânțar, cimpanzeu, mamifer.
14. Identificaţi modalităţile de marcare a opoziţiei de număr la

substantive. Exemplificaţi răspunsul.
15. Selectaţi exemple din literatura artistică pentru a argumenta

teza că, în funcţie de apartenenţa la diferite clase semantice,
mai multe substantive nu cunosc opoziţia singular-plural.
Singularia tantum:
a. substantive abstracte;
b. substantive generice;
c. substantive concrete denumind jocuri sportive;
d. substantive comune şi proprii, denumind obiecte unice;
e. substantive comune adresative;
f. substantive calificative, comune sau proprii;
g. substantive materiale.
Pluralia tantum:
a. substantive colective;
b. substantive comune denumind obiecte alcătuite din două
elemente egale şi simetrice;
c. substantive proprii toponimice.
16. Repartizaţi următoarele substantive în trei clase: singularia

tantum, pluralia tantum şi substantive cu ambele forme de
număr:
Cetate, naturaleţe, creangă, rechizite, boierime, aluminiu, sfânt, mască,
petrol, obraz, încredere, ochelari, funeralii, ghilimele, virgulă, zori,
nazuri, stejar, aplauze, scop, Timişoara, blugi, sete, argint, Galaţi,
vânturi, mazăre.
17. Argumentaţi teza că substantivele de tipul brânză – brânzeturi,

blană-blănuri, mătase-mătăsuri, iarbă-ierburi, treabă-treburi,
31
argint-arginţi nu se înscriu într-o opoziţie bipolară de număr în
planul expresiei, ci reprezintă termeni izolaţi ai opoziţiei.
18. Completaţi tabelul de mai jos cu substantive defective de

număr şi cu substantive care au forme multiple de singular sau
de plural.
Defective de Defective de Forme multiple de Forme multiple
singular plural singular de plural
friguri sânge Bob-boabă Arce-arcuri
19. Recunoaşteţi substantivele defective de număr din următoarele

texte.
a) „Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură
Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură.” (V. Alecsandri)
b) ”În pântecele acestor munţi zac comorile minerale cele mai felurite
din Europa: sarea, fierul, argintul, arama, plumbul şi aurul, pe care
îl vezi strălucind până şi prin noroiul drumurilor. Astfel este ţara
Ardealului.”(N. Bălcescu)
20. Actualizaţi prin exemple marcarea opoziţiei de număr prin

mijloace sintactice la următoarele substantive.
Tei, învăţătoare, ardei, crai, gutui, pistrui, pui, usturoi, ochi, muşchi,
spate, pronume, joi, apendice, prenume, arici, nume, virgulă.
21. Formaţi pluralul următoarelor substantive. Verificaţi cu

Dicţionarul ortografic, ortoepic ți gramatical al limbii române
dacă aţi ales desinenţele corecte.
Mănuşă, mătuşă, blândețe, frumuseţe, tinereţe, albină, cratiţă, credinţă,
cunoştinţă, movilă, palmă, piaţă, poliţă, aţă, salată, suliţă, ştiinţă,
telegramă, ţărancă, virgulă, uliţă, uzină, poliţă, boală, buruiană,
caracteristică, cămaşă, dimineaţă, grijă, lampă, mustaţă, regulă, replică,
republică, roată, vamă, basma, blestem, bici, control, ghem, refren, vis,
albuş, chibrit, imn, hotel, radio, zero, deceniu, salcie, mânz, obraz,
englez, găgăuz, francez, miel, amiral.
32
22. În următorul tabel însemnaţi cu „+” şi „ –” mărcile gramaticale
ce ajută la la distincţia cazurilor. Stabiliţi care dintre acestea
sunt definitorii şi care secundare; care se manifestă în funcţie
de genul substantivului. Cum se manifestă sincretismul acestor
mărci vizavi de categoriile gramaticale ale genului şi
numărului.
Marcă
Accent
Alternanţa Funcţia
Desinenţa Articol Prepoziţie în
fonetică sintactică
gram. context
caz
N
G
D
A
V
23. Selectaţi câte 4 exemple pentru fiecare din următoarele valori

semantice ale substantivelor la cazul nominativ cu funcţie
sintactică de subiect.
a. autor sau agent autentic al acţiunii;
b. persoană sau obiect care suferă acţiunea efectuată de o altă
persoană în funcţie de subiect sau agent al acţiunii;
c. persoana sau obiectul care face acţiunea şi totodată o suferă.
24. Identificaţi caracteristicile cazurilor în limba română,

completând tabelul dat.
Cazul Valori Mijloace de Funcţii sintactice
33
semantice/raporturi
exprimare
semantice exprimate
Nominativ
Genitiv
Dativ
Acuzativ
Vocativ
25. Stabiliţi funcţiile sintactice ale substantivelor din textul

următor şi indicaţi categoriile semantice numite de acestea.
Un tânăr era foarte supărat că nu are mai mulţi bani şi nu-şi poate
cumpăra tot ce-şi doreşte. Se plimba trist pe stradă, neştiind cum să iasă
din această situaţie. Dar, cum mergea el aşa, s-a lovit deodată de cineva.
I-a părut rău că, din neatenţie, a dat peste un om sărman, fără vedere.
Bietul om încerca să se ajute cu un baston şi să găsească drumul spre
casă. Tânărul l-a ajutat, conducându-l de braţ.
Văzând cât sunt alţi oameni de necăjiţi, tânărul se gândea, de
atunci, la un singur lucru: cât de bogat este el. Nu avea bani pentru tot
ce şi-ar fi dorit, dar avea comoara cea mai mare din lume, pe care cu
bani nu o poţi cumpăra: sănătatea cu tot ce izvorăşte din ea – putere de
muncă, bucurie şi voie bună.
Acum îşi dădea seama că sunt oameni care au rămas calici în urma
unor accidente. Picioarele sale îl puteau duce oriunde. Unii erau orbi. El
însă putea să vadă, clipă de clipă, toate frumuseţile din jurul său. Există
şi unii oameni care, din păcate, sunt orbi şi ologi/bolnavi sufleteşte,
pentru că sufletul lor e pustiu: fără bucurie, speranţă, dragoste. Aceştia
sunt cu adevărat nefericiţi.
Cu cât omul este mai binevoitor, cu atât în sufletul său este mai
multă linişte. Cel rău şi zgârcit nu dă niciodată nimic, nici măcar un
pahar cu apă sau un sfat, chiar dacă aceste lucruri nu-l costă nimic. Un
astfel de om mai este cu ceva de folos celorlalţi? Dacă ne vom uita cu
atenţie în jurul nostru, vom vedea că nimic nu trăieşte doar pentru sine.
34
Până şi un copac obişnuit, chiar dacă nu ne oferă fructe, ne dă cel puţin
posibilitatea să ne odihnim un minut la umbra lui.
Bibliografie:
2. Bărbuţă I., Cicală A., Constantinovici E. Gramatica uzuală a
limbii române. Chişinău: Editura Litera, 2000
Bucureşti, 1996.
Virginia, 1994.
7. Gramatica de bază a limbii române. Academia Română,
Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010
9. Gramatica de bază a limbii române. Academia Română,
Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010
Bucureşti, 2005
35
Tema 5. ARTICOLUL
Plan:
1. Caracterizarea articolului ca parte de vorbire
2. Tipuri de articole.
● Articolul substantival (nehotărât și hotărât)
● Articol posesiv
● Articol adjectival
Chestionar de evaluare:
1. Ce rol are articolul ca parte de vorbire?
2. Cum se clasifică articolul?
3. În ce constă rolul de instrument gramatical al articolului?
4. Prin ce categorii gramaticale se caracterizează articolul?
5. În ce cazuri este posibilă întrebuinţarea substantivului fără articol?
6. Care sunt articolele nehotărâte şi ce părţi de vorbire însoţesc?
7. Ce forme poate avea articolul nehotărât?
8. Care sunt articolele hotărâte şi ce părţi de vorbire însoţesc?
9. Prin ce categorii gramaticale se caracterizează articolul hotărât?
10. Cum se declină substantivele cu articol hotărât?
11. Ce modalităţi de ataşare la substantive au articolele hotărâte?
12. Cum se deosebesc după înţeles substantivele articulate cu articol
hotărât de substantivele articulate cu articol nehotărât?
13. Cum se articulează substantivele proprii?
36
14. Cum se articulează substantivele precedate de prepoziţie?
15. Ce rol are articolul posesiv?
16. Prin ce categorii gramaticale se caracterizează articolul posesiv?
17. Care sunt formele articolului posesiv?
18. Care sunt modurile de întrebuinţare ale articolului posesiv?
19. Ce rol are şi care sunt formele articolului demonstrativ?
20. Cum se declină articolul demonstrativ?
21. Care sunt articolele enclitice şi proclitice?
Exerciţii
1. Identificaţi articolele și determinați valoarea lor morfologică.
a) „O luntre aurită veghea pe undele limpezi ale lacului lângă poartă;
şi-n aerul cel curat al serii tremurau din palat cântece mândre şi
senine.” (M.
Eminescu)
b) „ – Doar izvoarele suspină,/ Pe când codrul negru tace; / Dorm şi
florile-n grădină / Dormi în pace!; „Sub icoana afumat-a unui
sfânt cu comănac / Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de
mac.”
(M. Eminescu)
c) „Am revizuit toate magazinele cele mari şi luxoase, am văzut toate
cele mai frumoase locuri din oraş...
d) „Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ţi iese niciodată cu gol în
cale...”; „ – Din turnurile bisericii mari şi frumoase se văd pe
Mureş la deal ruinele acoperite cu muşchi ale cetăţii.” (I.
Slavici)
e) „Casa lui era nouă, încăpătoare, cu un nuc în faţă”. (B.
Delavrancea)
2. Transcrieți textul, articulând substantivele evidențiate.

„E noapte o noapte caldă, adâncă, liniştită. Nu se mai aude decât
respirare puternică maşină şi murmur somnuros apă. Lumini întârziate
sate clipesc ca licurici, printre crengi copaci. Trecem pe lângă insulă. În
37
bătaia lună, turlă biserică, sat, vii, pădure, toate au înfăţişare fantastică
lucruri văzute-n vis.” (după Al. Vlăhuţă)
3. Completaţi spaţiile punctate cu formele potrivite ale articolului

posesiv/genitival.
Picături...........................ploii;
Zâmbet............................Cristinei;
Locuitori...........................oraşului
Mijloace de dezvoltare.................vocabularului
Un roman..................scriitorului francez
O carte .....................scriitorului francez
Succesul neaşteptat ...............noii colege i-a bucurat pe copii.
Toţi elevii au însuşit metodele de rezolvare..............ecuaţiilor cu două
necunoscute.
Cărţile de citire..............elevilor erau prevăzute cu caiete pentru notiţe.
Arbitrul i-a exclus din echipă pe jucătorii...............căror comportament
i-a şocat pe toţi.
A fost menţionată eleva ............cărei proiect a fost cel mai original.
4. Subliniaţi varianta corectă.

a) Muzeul de istorie al ţinutului natal / Muzeul de Istorie a Ţinutului
Natal.
b) Grijile oamenilor celor mulţi / grijile oamenilor cei mulţi.
c) Medalii ce trebuie cucerite /medalii ce trebuiesc cucerite.
d) Elevele înşişi au confecţionat exponatele / elevele înseşi au
confecţionat exponatele.
e) Vine pe aceeaşi ulicioară / vine pe aceiaşi ulicioară.
5. Stabiliți valorile morfologice ale cuvintelor evidențiate.

UN
1. Am auzit doar un sunet de trompetă în depărtare.
2. Pe peretele din față era atârnat un covor național cu motive
florale.
38
3. La lecție am putut urmări cum elevii erau ghidați de profesor:
un elev desenează, altul citește, celălalt scrie.
4. ”Dați-mi un pix!”
5. ”Un” este un cuvânt monosilabic.
6. Sora mea are un băiat și o fată.
7. Mai am un singur dor în liniștea serii...
8. Am publicat un articol în revista de profil a Universității.
O
1. Am vizitat o rudă pe care nu am văzut-o de mai mult timp.
2. Când a auzit ce i-a spus boierul a luat-o la sănătoasa.
3. Dați-ne măcar o idee.
4. Eu o să plec mai târziu acasă.
5. Pe mama o ajutăm cu plăcere.
6. O studentă citește, alta urmărește.
7. O! Ce bine arăți.
Bibliografie:
2. Bărbuţă I., Cicală A., Constantinovici E. Gramatica uzuală a
limbii române. Chişinău: Editura Litera, 2000
Bucureşti, 1996.
Virginia, 1994.
8. . Gramatica limbii române, Academia Română, I, II, Bucureşti:
39
Bucureşti, 2005
Tema 6. ADJECTIVUL
Plan:
1. Adjectivul ca parte de vorbire.
2. Clasificarea adjectivelor. Flexiune.
3. Marcarea opoziţiilor de gen număr şi caz.
4. Gradele de comparaţie.
5. Adjective fără grade de comparaţie.
6. Funcţiile sintactice ale adjectivului.
1. Ce exprimă adjectivul?
2. Ce determină şi ce rol are în vorbire?
3. Ce sunt locuţiunile adjectivale?
4. De câte feluri sunt adjectivele după criteriul schimbării formei în
vorbire?
5. Dar după terminaţiile genurilor la nominativul singular
nearticulat?
40
6. În câte categorii se împart adjectivele variabile?
7. Ce forme au la singular şi la plural adjectivele variabile care
însoţesc substantivele neutre?
8. Ce alternanţe fonetice apar la tema adjectivelor pentru formarea
pluralului?
9. Cum se declină adjectivele care urmează după substantive şi cum
se vor declină adjectivele care preced substantivele pe care le
determină?
10. Ce arată gradele de comparaţie?
11. Câte forme are gradul comparativ?
12. Ce poate prezenta adjectivul la gradul comparativ?
13. Ce adverbe sau locuţiuni adverbiale ajută la exprimarea celor trei
aspecte ale gradului comparativ?
14. De câte feluri este gradul superlativ şi ce arată?
15. Cum se formează superlativul absolut?
16. Ce mijloace afective/expresive se mai folosesc pentru redarea
superlativului?
17. Ce adjective nu au grade de comparaţie şi de ce?
18. Ce funcţie sintactică poate avea adjectivul?
19. În ce situaţii îşi poate schimba adjectivul valoarea gramaticală?
20. În ce constă valoarea stilistică a adjectivului?
Exerciţii
1. Identificaţi adjectivele din text şi arătaţi ce exprimă şi ce cuvinte
determină:
a) „Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios / Ca înaltele coloane
unui templu maiestos / Şi pe ele se aşează bolta cerului senină / Unde
luna îşi aprinde farul tainic de lumină.” (V. Alecsandri) b) „O mireasmă
fină, călduţă parcă şi dulce, şi astăzi se trezeşte în mine, după ani şi ani,
o dată cu viziunea din copilărie înecată într-o albă linişte. Căsuţele
curate şi văruite proaspăt în primăvară sticleau tainic din geamuri...
Totul era proaspăt şi curat sub cer albastru.” (M. Sadoveanu)
2. Grupaţi adjectivele date în următorul tabel:

41
Adjective cu Adjective cu Adjective cu Adjective
patru terminaţii trei terminaţii două terminaţii invariabile
Înalt, studenţesc, alb, nou, brun, mov, bogat, rău, adânc, cenuşiu,
limpede, ascultător, nou, gri, gălbui, cuminte, omenos, inferior.
3. Arătaţi care este sensul următoarelor locuţiuni adjectivale:

oameni de seamă, oameni cu cap, oameni cu caracter, om cu tragere de
inimă, om cu voinţă, om cu luare-aminte, oameni tot unul şi unul, lucru
de folos, om de nimic, om de nădejde.
4. Rescrieţi toate adjectivele din şir care nu au grade de

comparaţie.
acru, bun, curat, complet, deplin, egal, fierbinte, galben, ieftin, întreg,
limpede, mort, melancolic, neclar, optim, oral, principal, psihic,
reflexiv, rotund, ridicol, scund, sensibil, superior, trist, voinic, viu, vioi,
violent, atent, antic, arhaic, celebru, inadmisibil, imprevizibil, inferior,
mare, superior.
5. Schimbaţi forma adjectivelor din paranteze acordându-le cu
substantivele pe care le determină.
Cioară (mândru şi flămând). Barbă (mare), minte n-are. Bogăţiile trec,
dar faptele (bun) rămân. Boii (bătrân) fac brazda (drept). Briciul prea
(ager) se ştirbă. Bucate (nou) în gură (veche). Cu bucăţele (mic) se prind
peşti (mare). Cu două bucătărese iese ciorba prea (sărat) sau (nesărat).
Friptura (bun) nu se face la fum. (Frumos) poveste, dar (mare)
minciună. Merele (putred) strică pe cele (bun). Câțiva nori (cenuşiu)
erau pe cerul primăvăratic. O dată cu primele raze de soare, copiii
(zglobiu) încep (propriu) lor jocuri. Veselia vârstei îi face să uite de
sfaturile (grijuliu) ale părinţilor.
6. Puneţi adjectivele din paranteze la gradele de comparaţie

corespunzătoare.
42
1. (bună) băutură este apa de izvor. 2. (frumos) ghiocei prin mărăcini se
culeg. 3. Foamea e (bun) bucătar. 4. „Făt - Frumos, mul eşti frumos şi
mi-e milă de tine.” „El se reîntoarse şi o găsi pe fată iar singură, însă
(palidă) şi (plâns) că părea şi (frumos).
7. Deschideţi parantezele şi scrieţi corect adjectivele:

Alb (gălbui), aşa (zis), greco (latin), propriu(zis), a (tot) (văzător), ne
(mai) (auzit), nou (născut), tehnico (ştiinţific), gr i(închis), sus (pus), a
(tot) (puternic), bine (făcător), mult (stimat), mono (silabic), româno
(italian), medico (legal), pseudo (ştiinţific), nord (dunărean), muzical
(coregrafic).
8. Realizaţi analiza morfo-sintactică a adjectivelor din enunţurile

date.
a) „Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos,
lângă iedul ei. Acesta şi-a întins capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe
spatele mamei lui. Căprioara îl linge, şi limba ei subţire culcă uşor blana
moale, mătăsoasă a iedului.” (Emil Gîrleanu) b) „Zori de ziuă se revarsă
peste vesela natură, / Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură. / În
curând şi el apare pe-orizontul aurit, / Sorbind roua dimineţii de pe
câmpul înverzit.” (V. Alecsandri) c) „Atunci fiul craiului, nervos la
culme, îi mai trage un frâu, apoi îl prinde de căpăstru şi punându-i frâul
în cap.” (Ion Creangă)
Bibliografie:
Bucureşti, 1996.
Virginia, 1994.
43
Bucureşti, 2005
Tema 7: PRONUMELE
Plan:
1. Definiţia pronumelui ca parte de vorbire.
2. Categoriile gramaticale ale pronumelui.
3. Clasificările pronumelui ca parte de vorbire.
4. Pronumele personal.
5. Pronumele personal de politeţe.
6. Pronumele reflexiv.
7. Pronumele şi adjectivele pronominale demonstrative.
44
8. Pronumele şi adjectivele pronominale posesive.
9. Pronumele şi adjectivele pronominale relative
10. Pronumele şi adjectivele pronominale interogative
11. Pronumele şi adjectivele pronominale negative.
12. Pronumele şi adjectivele pronominale de întărire.
13. Pronumele şi adjectivele pronominale nehotărâte
14. Funcţiile sintactice ale pronumelor.
1. Definiţi pronumele ca parte de vorbire.
2. Ce raport există între pronume şi substantive?
3. De cite feluri este pronumele după rolul pe care îl poate avea în
vorbire?
4. În ce situaţii unele pronume pot deveni adjective pronominale?
5. Ce desemnează pronumele personal?
6. Care sunt formele pronumelui personal, după persoană, gen, număr
şi caz?
7. De ce la persoana I şi II-a nu sînt forme pentru cazul genitive, iar la
persoana a III-a nu sînt pentru vocativ?
8. Care sînt formele accentuate şi cele neaccentuate în dativ şi
acuzativ?
9. Ce este dativul posesiv?
10. Ce este dativul etic?
11. Ce rol au reluarea şi anticiparea complementului direct, indirect şi a
completivelor directe şi indirecte printr-un pronume neaccentuat?
12. Ce fel de pronume sînt “dânsul”, “dânsa”?
13. Care sunt formele şi rolul pronumelui personal de politeţe?
14. Care sunt funcţiile sintactice ale pronumelui personal?
15. Care sunt funcţiile sintactice ale pronumelul personal de politeţe?
16. Care este rolul pronumelui reflexiv?
17. Ce forme proprii şi ce forme împrumutate are pronumele reflexiv?
18. Care sunt regulile de întrebuinţare a formelor accentuate şi
neaccentuate ale pronumelui reflexiv?
19. Care este funcţia sintactică a pronumelui reflexiv?
45
20. Ce rol are pronumele de întărire?
21. Care sunt formele pronumelui de întărire şi cum se acordă cu
substantivul sau pronumele pe care îl determină?
22. Ce rol are pronumele posesiv?
23. Ce deosebire există între pronumele posesiv şi adjectivul posesiv?
24. Care sunt formele pronumelui posesiv şi cum se acordă cu obiectul
posedat?
25. Ce valori are adjectivul posesiv?
26. Care sunt funcţiile sintactice şi stilistice ale pronumelui posesiv?
27. Ce rol au pronumele şi adjectivul demonstrativ?
28. Care sunt formele pronumelui demonstrativ?
29. De câte feluri sînt?
30. Ce funcţii sintactice au pronumele şi adjectivul demonstrativ?
31. Ce rol are pronumele relativ?
32. Ce rol are pronumele interogativ? Ce deosebiri sînt între ele?
33. Cum se face acordul pronumelui interogativ cu substantivul căruia
îi ţine locul?
34. Cum se declină pronumele interogativ-relativ?
35. Ce funcţii are pronumele şi adjectivul pronominal-interogativ-
relativ?
36. Ce rol are pronumele nehotărît?
37. Ce forme au pronumele şi adjectivul pronominal nehotărît?
38. Ce funcţii au acestea?
39. Care sunt formele pronumelui nehotărât şi negative? Ce rol au şi ce
funcţii pot îndeplini?
Exerciţii practice
1. Declinaţi pronumele:
tu ele noi eu
2. Declinaţi în propoziţii pronumele voi:
46
3. Identificaţi pronumele personale. Indicaţi cazul şi funcţia
sintactică:
El este student.
______________________________________________________
__
Cartea este a ei.
______________________________________________________
__
Ei sunt contra lor
______________________________________________________
__
Ea a devenit ca mine
______________________________________________________
__
Cietul lui este murdar.
______________________________________________________
__
Toate scrisorile de la el au fost păstrate.
______________________________________________________
__
El mă ajută
______________________________________________________
__
Noi ne ducem la cinema
______________________________________________________
__
Voi luptaţi contra noastră.
______________________________________________________
__
Maria mi-a telefonat.
______________________________________________________
__
Ele au vorbit despre noi.
______________________________________________________
__
A venit la noi.
______________________________________________________
__
47
Ei au venit înaintea lor.
______________________________________________________
__
Tu ai lipsit din cauza ei.
______________________________________________________
__
Vine pentru noi.
______________________________________________________
__
Voi aţi procedat ca mine.
______________________________________________________
__
A fost ajuta de noi.
______________________________________________________
__
El te ajută la nevoie.
______________________________________________________
__
Ea mă păzeşte de ei.
______________________________________________________
__
4. Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi:

Pron. pers. eu, c. D, funcţie sint. compl:
_________________________________________
Pron pers el, c.G, funcţie sint. atribut:
__________________________________________
Pron pers noi, c. A, f. neaccent, f.sint compl:
____________________________________
Pron pers tu, c. G, funcţie sint compl:
__________________________________________
Pron pers voi, c. V, -
______________________________________________________
_
Pron pers ele, c. D, funcţie sint compl:
_________________________________________
Pron pers ei, c. N, funcţie sint NP:
____________________________________________
48
5. Subliniaţi pronumele personale. Analizaţi-le conform
algoritmului stabilit:
„ - De ce m-ai prins în pumnul tău, Copil ca tine sunt şi eu,
Copil frumos, tu nu ştii oare Şi-mi place să mă joc şi mie,
Că-s mic şi eu şi că mă doare? Şi milă trebuie să-ţi fie
De ce mă strângi aşa de rău? De spaima şi de plânsul meu.”
(E. Farago)
6. Construiţi enunţuri cu ortogramele:
mie/ mi-e, vii / vi-i, mai / m-ai, mea/ mi-a, la / l-a, ea/ ia/ i-
a,
ţii / ţ-ii, nea/ ne-a, va/ v-a, aţi / a-ţi mii / mi-i, iau/ i-au.
7. Răspundeţi la întrebări, după modelul dat:
Model: - Ai citit cartea?
- Da, am citit-o.
Ai văzut spectacolul? Aţi terminat lecţiile? Aţi ajutat copiii? Ai spus
noutatea? Citeşti scrisoarea? Vezi caietul? Spui adevărul? Vei duce
geanta? Veţi mânca legumele? Vor pregăti lecţiile? Vor cumpăra
pâine?
8. Subliniaţi pronumele personale. Înlocuiţi pronumele personale

cu pronumele personale de politeţe potrivite:
Ea mă întreabă despre serbare._________________________________
Tu cu ce te ocupi?
____________________________________________
Cu ele vom merge în
parc._____________________________________
Voi aveţi o casă frumoasă.__________________________________
9. Identificaţi pronumele personal de politeţe din fragmentul de

mai jos.
Rochia îmbrǎcatǎ de dumneaei este modernǎ.
Domnilor profesori, dumneavoastrǎ ne-aţi învǎţat sǎ preţuim prietenia.
49
10. Citiţi cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă apreciezi că
afrmația este adevărată, încercuiește litera A, dacă tu crezi că
este falsă, încercuiește litera F.
a) Pronumele reflexiv are forme numai pentru cazurile: A C și D.
A/F
b) Pe sine, se, s- sunt forme ale pronumelui reflexiv în D.
A/F
c) Pronumele reflexiv poate deveni adjectiv pronominal.
A/F
d) În enunțul: Mă coafez., pronumele marcat are funcția de
complement direct. A /
F
11. Identificați enunțurile în care cuvântul și are valoare de

pronume reflexiv:
Și-a găsit ochelarii în sertarul biroului.
Vine și el cu noi la munte.
Unul cântă și celălalt citește.
A scris în compunere ce și-a imaginat despre un personaj
cunoscut.
12. Arătați în care din enunțurile de mai jos s- este pronume

reflexiv:
- S-a pus pe învățat.
- A plecat s-aducă afine.
- Poți s-o pui la loc.
- S-o duce mai târziu.
13. Subliniază verbele însoţite de pronume reflexive:

se gândește, mă vezi, mă spăl, mă gândesc, te simți, mă obligă, vă
ajută, se face, ne imaginăm, își scrie, vă credeți, vă gândiți, își
construiește, te bate, ne observă.
14. Identificaţi pronumele reflexive şi completaţi tabelul următor:

50
For
P
Pr ma unc
er
on acce C ţie
so N
Enunț u nt/ a sint
a r.
me nea z acti
n
le cce că
a
nt
1 Dar leac sieși nu putea găsi.
2 Mă odihnesc și eu o oră.
3 Şi-a vândut televizorul.
4 Te-ai lăudat cu rezultatul obținut.
5 Ne-am adresat oficialităților.
6 L-a pus lângă sine.
7 Îmi aduc aminte de anii copilăriei.
8 S-a gândit să plece mâine.
9 Ți-ai bătut joc de munca noastră.
10 Lauda de sine nu miroase a bine.
11 Ne bazăm pe ajutorul tău.
12 Își face o cafea cu zaharină.
13 Se așază și ei la casa lor.
14 Vă luați rămas bun?
15 Maria o să se fardeze repede.
16 O să-și ia doctoratul.
17 Amintiți-vă de noi!
18 Îmi rezolv temele.
19 Vai! te-ai tuns.
20 Așa se întâmplă uneori.
21 Îmi imaginez totul.
22 Mi-am reparat ceasul.
23 Se înnoptează.
24 Vă descălțați repede.
25 Ne dăm seama de greșeli.
26 Îți iei ghiozdanul și pleci spre
școală.
27 Mă duc imediat.
51
28 Se auzea pe sine cum îl îmbuna.
15. Analizaţi pronumele demonstrative din textele următoare:

“Fapta cea mai bună e aceea de care ţi-ai adus aminte mai puţin.”
(N. Iorga, Cugetări)
”Bine, moşule, asta o s-o vedem noi…” (C. Hogaş,
Singur)
16. Subliniaţi pronumele/adjectivele pronominale demonstrative

Indicaţi tipul, genul, numărul şi cazul lor din exemplele:
genul,
tipul pronumelui /
exemple: numărul,
adjectivului
cazul
Acel de acolo este fratele meu.
Ea a ramas aceeaşi.
Cadoul este de la acesta.
Caietul este al aceluia.
Lupta a fost contra celuilalt.
Reuşita a fost asemenea acesteia.
Mi-a placut cartea de la aceştia.
Revolta împotriva celorlalţi s-a sfârşit.
Câştigul asemenea acestuia este bun.
Pasărea aceasta cânta.
Întrebă-l pe celălalt.
I-am răspuns aceluia.
Mă gândesc la asta.
Am luptat contra acelora.
Du-te spre acesta!
Înaintea acestora nu stătea nimeni.
Am sosit la şcoală după ceilalţi.
Am plecat înaintea celorlalţi.
Vorbeşti ca acela.
17. Identificaţi pronumele posesive şi indicaţi numărul de posesori

şi obiecte posedate:
52
Pe banca sunt ale noastre (cărţile)
_________________________________
Pe-al meu (caietul) l-a corectat _______________________________
Ai noştri au plecat.
____________________________________________
Cartea este a ta.
_______________________________________________
Darurile sunt pentru ai tăi. _______________________________
El nu privea lumea cu ochi ca ai noştri.
_____________________________
Am ascultat părerea alor săi. ______________________________
I-am văzut pe ai voştri. _____________________________________
Discutam despre ai
tăi.__________________________________________
Le-am spus alor mei
vestea.______________________________________
Gigel s-a întors la ai săi plin de
trofee._____________________________
Banca a fost reparată de ai noştri.
_________________________________
18. Identifică pronumele posesive şi adjectivele posesive din

enunţurile date. Determină cazul şi funcţia sintactică:
Citesc în ochii tăi că eşti neînduplecat.
(M.Sadoveanu)
a) A voastre vieţi cu toate sunt ca undele ce curg. (M.Eminescu)
b) Şi cât-i satu mereu, / Nu-i bădiţă ca al meu (Doină)
c) Greşeala mea se agravează, vorbi beizade Alecu. (M.Sadoveanu)
d) Rămaseră prăfuite în sufletul pribeag amintirile grele ale sale.
e) Sinan se miră de îndrăzneala alor noştri. El găsi de cuviinţă să
spună şi alor săi.” (N. Balcescu)
f) Acel împărat mare şi puternic îşi întinsese marginile împărăţiei
sale şi toţi împăraţii erau îndatoraţi a-i da cîte un fiu de-ai săi ca
să-i slujească. (P. Ispirescu)
53
19. Alegeţi forma corectă a construcţiei în care apare pronume
posesiv:
a. Un coleg de-al meu / de-ai mei a vizitat Parisul;
b. Corespondez cu o prietenă de-a mea/ de-ale mele din provincie;
c. M-am certat cu un vecin de-al meu;
d. În dulapul gros de stejar a / al meu s-au adăpostit moliile;
e. Tatăl şi mama mea / mei au plecat de ieri dimineaţă la Sovata.
f. Luase toate bomboanele care erau a / ale mele.
g. Băiatul făcu o nouă boacănă pentru că nu ascultase de ale /a
noastre poveţe.
20. Alcătuiţi propoziţii în care să fie:

- pronume posesiv, g. m, nr. sg, p. II, funcţia sintactică - subiect.
- adjectiv pronominal posesiv, nr. pl, g. f, p. III, funţia sintactică –
atribut.
- pronume posesiv, nr, sg, g. m, p. I, funcţia sintactică – complement
- adjectiv pronominal posesiv, nr. sg, g. f, p. II, funţia sintactică –
nume predicativ.
21. Subliniaţi pronumele relative din enunţurile de mai jos.

Indicaţi cazul şi funcţia sintactică a acestora.
Casa în care stau este mare şi frumoasă .
Prăjitura pe care o mănânc este făcută de bunica.
Dulapul ce s-a adus azi în clasa noastră este modern.
Cărţile la care a făcut trimitere sunt la biblioteca şcolii.
Clubul sportiv căruia îi aparţin a programat săptămânal un meci.
Cana ale cărei culori îmi plăceau s-a spart.
Dulapul înăuntrul căruia îmi ţin cărţile este încuiat.
22. Completaţi enunţurile de mai jos, scriind pe liniile punctate,

pronumele relative potrivite.
Este o întâmplare veche .......................... nu-mi mai amintesc.
Pisica ....................am adoptat-o are doi pisoi.
54
Vorbeşte cu prietenul.................... i-am dat cartea.
Muntele .................vârf este cel mai înalt a fost ales pentru instalarea
unui nou releu de televiziune.
Mobilierul ...................îl doreşti este foarte scump.
23. Identificaţi funcţia sintactică a pronumelui relativ cine în

exemplele:
Cine perseverează reuşeşte.
Nu se ştie cine va deveni.
Nu ştiu al cui carnet a fost falsificat.
Pe cine aştepţi nu va veni.
Nu văd la cine te uiţi.
Nu-mi amintesc ca cine scrii.
Problema era cine este autorul acestei balade.
24. Recunoaşteţi valorile gramaticale ale cuvintelor subliniate din

următoarele exemple:
Poezia pe care am scris-o are două metafore.
Câţi elevi vor participa la concurs, atâţia vor primi notă.
Am ajuns în faţa magazinului de care mi-ai vorbit.
Care lucrare va fi mai bună, aceea va fi expusă.
25. Analizaţi morfosintactic câte un pronume şi adjectiv

pronominal relativ de la exerciţiul 24.
26. Identificaţi pronumele relative şi analizaţi-le:

Spune-mi care este adresa ta.
I-a întrebat a cui este cartea.
Nu ştiu împotriva cui au fost colegii tăi.
Nu mi-ai spus pentru cine sunt cărţile.
Am aflat asemenea căruia dintre ei este copilul tău.
Întrebarea este a cărui carte este mai interesantă.
Nu mă interesează de care carte ai cumpărat.
Am întrebat măsurile împotriva cărora au fost mai aspre.
55
Spune-mi reuşita datorită căruia v-a bucurat mai mult.
Spune-mi pe cine aştepţi.
Te-am întrebat cui îi dai carte.
Am aflat despre ce vorbeaţi.
Mă interesa împotriva cui s-au răsculat.
Nu ştiu de cine a fost chemat acolo.
Mi-a spus lângă cine s-a aşezat.
Acesta este blocul în faţa căruia stau eu.
El este elevul o dată cu care ai ajuns la şcoală.
Nu ştiu ca şi cine înveţi tu.
Nu mi-a mărturusit conform caruia dintre planuri a acţionat.
Nu mai ştiu înanintea căruia ai ajuns acolo.
27. Subliniaţi pronumele interogative şi indicaţi cazul şi funcţia

sintactică.
Cine a venit?
Cine esti tu?
Pe cine ai lasat acolo?
Cu cine discutai?
Cui i-ai comunicat veste
Al cui baiat esti tu?
Al cui este baiatul acesta
28. Analizaţi morfo-sintactic pronumele interogative din exemplele

date:
„Dumneavoastra, cinstiti oaspeti, se vede ca pasteti bobocii, de nu va
pricepeti al cui fapt este acesta?
- Cine nu stie?” (I. Creanga)
„Auzi tu, mama, cate-mi spune?
Si-alearga-n sat sa mai adune
Si cate porecliri pe-ascuns
Imi pune?” (G. Cosbuc)
56
29. Precizaţi cazul şi funcţia sintactică a pronumelor negative
marcate în enunţurile de mai jos:
Funcţia
Enunţul Cazul
sintactică
Nu a venit nimeni la mine.
Premiantul nu este niciunul dintre noi.
Nu am pregătit nimic pentru serbare.
Nu am povestit despre nimeni.
Scrisoarea de la niciunul m-a mirat.
Darul nu este pentru niciuna dintre ele.
Sâmbătă nu m-am dus la nimeni.
Fapta n-a fost facută de niciunul de aici.
Nu m-am destăinuit nimănui.
Caietul niciuneia nu este dezordonat.
30. Analizaţi pronumele negative din textele de mai jos:

Eu, cu cât m-ajunge mintea, nu mă stiu greşit cu nimica şi n-am făcut
nimic rău. ( L. Rebreanu- Ion)
31. Alcătuiti enunturi in care sa folositi urmatoarele pronume

negative, respectand cerintele date:
niciuna ( caz genitiv, functia sintactica de atribut pronominal)
nimeni ( caz niminativ, functia sintactica de subiect)
nimic ( caz acuzativ, functia sintactica de complement direct)
32. Puneţi în locul punctelor formele corespunzătoare ale

adjectivelor pronominale de întărire:
V- I
a) Tu............................... eşti prietenul meu cel mai bun.
b) Maria, tu.................... ai luat o notă foarte bună.
c) Ileana, ţie................... ţi s-a acordat premiul.
d) Eu............................... sunt apreciată de colegi.
e) Eu................................ colegul tău, am fost acolo.
f) Ea ............................... are rezultate deosebite.
g) Voi............................. sunteţi cei mai cuminţi şi harnici.
57
h) Noi ............................ am fost premiaţi.
i) Noi.............................. am cusut această ie.
j) Mie ............................. mi-a fost admirată rochia.
k) Mie ..........................., prietenul tău cel mai bun, nu-mi poţi reproşa
asta.
l) Ioana, ţie .................... ţi se cuvin laude.
V-II
a) Nouă............................ fetelor, ne-au fost acordate diplome.
b) Lor.............................., fetelor, le-am luat un cadou.
c) Lor.............................., băieţilor le-am adresat felicitări
d) Lui............................... i-am dat mingea.
e) Ei................................. au participat la un turneu.
f) El ................................ învaţă cu sârguinţă.
g) Ele.............................. au promis.
h) Pe noi........................., pe băieţi, ne laudă toţi.
i) Fetelor, voi.......................... să faceţi tortul.
j) Fetei.................................... i se cuvin laude.
k) Cartea Mariei .................... este curată.
l) Fetelor................................. le-am atribuit acest merit.
33. Corectează formele intenţionat scrise greşit în propoziţiile şi

frazele următoare:
Ele înşişi erau fericite.
Ileana şi Steluţa însăşi m-au aşteptat acasă.
Tata însăşi sosise acasă. Cu tata sosise însuşi mama.
Mario, tu însuşi erai gata de plecare.
Cu tine veneau ele însuşi.
Ilie şi Andrei însuşi ne-au aşteptat la gară.
Mariei însăşi i-au oferit flori.
34. Stabiliţi structura pronumelor nehotărîte compuse. Declinaţi

un pronume la alegere:
● cu va: cineva, ceva, câtva, câţiva, câteva.
● cu ori: oricare, oricine, orice, oricât, oricâţi, oricâte.
58
● cu fie: fiecare, fiecine, fiece, fiecât.
● cu oare: oarecare, oarecine, oarece, oarecât.
● cu ori + şi: orişicare, orişicine, orişice, orişicât.
● cu alt: altcineva, altceva, altcareva.
● unul, una, unii, unele
● altul,alta, alţii, altele.
● atât, atâta, atâţi, atâtea.
● mult, puţin, cutare: Mult a fost, puţin a rămas.
● vreunul, vreuna, vreunii, vreunele.
● tot, toţi, toată, toate.
● cu oare + şi: oareşicare, oareşicine, oareşice, oareşicât.
35. Declinaţi în propoziţiiurmătoarele pronume nehotărîte: tot,

cutare, oricare, orice, careva, ceva.
36. Identificaţi pronumele nehotărîte, precizaţi tipul lor, numărul,

cazul:
- Oricine vrea să aibă o cameră frumoasă. ________________
- Studiind, Lucian a devenit altul. ____________________
- Ajut cu plăcere pe oricine. __________________________
- Am vorbit cu fiecare despre decoraţia interioară.
______________
- Sfaturile de la oricine au fost bune. _______________________
- Cadoul este de la altcineva. _____________________________
- Merg de la unul la altul._______________________________
- Ion se poartă ca
oricine.___________________________________
- Tema a fost scrisă de fiecare.____________________________
- Le-am spus tuturor că o casă plăcută te binedispune._________
- George este asemenea
oricui._______________________________
- El munceşte asemenea
fiecăruia.___________________________
- Opiniile unora mi s-au părut
59
interesante._______________________
- Acţiunea contra cuiva nu se
justifică.________________________
- Părerile lui sunt contra altuia.___________________________
- Au aici două scaune şi dinaintea fiecăruia se află cîte un
covor._____
- Ana a sosit înaintea
tuturor.________________________________
Notă: Nu toate pronumele nehotărâte pot deveni adj pron
nehotărâte!!!!!
37. Identificaţi adjectivele pronominale nehătărâte. Determinaţi

cazul lor.
Mi-am luat câţiva bani.
Oricâţi bani mi-ai da, tot nu mă convingi.
Fiecare concurent trebuie să rezolve testul.
Un copil plângea, iar altul râdea.
I-am dat atâtea sfaturi, şi tot nu a reuşit!
Poate vine vreun individ şi ne încurcă!
Toţi elevii erau în clasă.
38. Găsiţi pronumele nehotărâte şi analizaţi-le:

Mi-am luat câţiva bani.
Oricâţi bani mi-ai da, tot nu mă convingi.
Fiecare concurent trebuie să rezolve testul.
Un copil plângea, iar altul râdea.
I-am dat atâtea sfaturi, şi tot nu a reuşit!
Poate vine vreun individ şi ne încurcă!
Toţi elevii erau în clasă.
39. Deschideţi parantezele şi puneţi pronumele la forma corectă:

Cărţile (toţi) ______________________ elevilor sunt îngrijite. I-am dat
(fiecare) _______________________ copil un cadou. Gîndurile
(oricare) _______________ om sunt un mister. Dorinţele (mult)
60
______________ oameni nu se împlinesc. Vom spune ( altcineva)
___________________ adevărul. Caietul (vreounul)
________________________ dintre voi a fost pierdut. Ne –a spus
(oricare) ____________________ ce trebuie sa facem.
40. Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi:

- pronumele cineva, caz. G.
_____________________________________
- pronumele fiecare, g.f, nr. sg, c.D.
_____________________________
- adj. pron tot, g. masc, nr. pl, c. Ac._____________________________
_
- pron. oricine, c. G.
__________________________________________
- adj. Pron, vreunul, g. m, c. N ______________________________
Bibliografie:
Bucureşti, 1996.
Virginia, 1994.
61
Bucureşti, 2005
Tema 8: NUMERALUL
Plan:
1. Definiţia numeralului ca parte de vorbire.
2. Categoriile gramaticale ale numeralului.
3. Clasificările numeralului ca parte de vorbire.
4. Numeralele cardinale. Structura şi declinarea numeralelor
cardinale.
5. Numralele ordinale. Declinarea lor.
6. Numeralele distributive, fracţionare şi colective.
Declinarea şi utilizarea lor.
7. Numeralele adverbiale şi multiplicative.
8. Valorile gramaticale ale numeralelor.
9. Funcţiile sintactice ale numeralelor.
1. Definiţi numeralul ca parte de vorbire.
2. Care sunt categoriile gramaticale ale numeralului?
3. Numiţi clasele numeralului.
4. Cum se declină numeralele cardinale. Numiţi reguli principale de
declinare.
5. Care este structura numeralelor cardinale propriu-zise. Declinarea şi
utilizarea lor.
62
6. Cum se formează numerale distributive, fracţionare şi colective.
7. Numerale adverbiale şi multiplicative.
8. Numralele ordinale. Declinarea lor.
9. Care sunt valorile numeralului?
10. Ilustraţi funcţiile sintactice ale numeralelor.
Exerciţii practice
1. Subliniaţi numeralele din enunţurile:
a) Îi aştept pe cei doi.
b) Le-am comunicat şi celor doi.
c) Locuia în două camere.
d) În clasă sunt patru baieţi.
e) Doi elevi învaţă bine.
f) Treizeci de copii au fost înscrişi la concurs.
g) I-am dat mamei şaptesprezece ghiocei.
2. Scrieţi cu litere: 7, 9, 20, 145, 221, 16, 47, 730, 100, 805,
1000, 2004.
3. Încercuiţi varianta corectă:

⮚ optsprezece optâsprezece optâşpe
⮚ patrusprezece paişpe paisprezece
⮚ şasesprezece şaisprezece şaişpe
⮚ unşpe ununsprezece unsprezece
⮚ doişpe doisprezece douăşpe
⮚ două mi doi mii două mii
4. Amintiţi-vă denumiri de poveşti în titlul cărora sunt numerale

cardinale. Analizaţi structura lor.
5. Determinaţi la ce caz sunt numeralele. Stabiliţi funcţia sintactică

şi valoarea morfologică a numeralelor:
Doi merg pe stradă.
63
I-am lăudat pe cei doisprezece.
Doisprezece copii vin la petrecere.
Douăzeci şi nouă de fete participă la festival.
6. Analizaţi numeralele:
- Din şapte pui, cel mare era neascultător, dar şase nu ieşeau din vorba
prepeliţei.
Trei surori poţi să le zici
Una mare, două mici.
Vin în fiecare an
Şi pun lacăt la ghiozdan.
Am un copac cu patru crengi
Una înverzeşte
Una rodeşte
Una veştejeşte
Şi una usucă.
7. Alcătuiţi enunţuri cu numerale cardinale propriu-zise care să

fie:
- subiect
- complement direct
- nume predicativ.
8. Subliniaţi numeralele şi indicaţi funcţia lor sintactică:

● „Trecu o lună, trecură două, trecură nouă şi împărăteasa făcu un
fecior alb ca spuma laptelui, cu părul bălai ca razele lunei.
Împăratul surâse, soarele surâse şi el în înfocata lui împărăţie,
chiar stătu pe loc, încât trei zile n-a fost noapte, ci numai senin şi
veselie, vinul curgea din butii sparte şi chiotele despicau bolta
cerului.”
● „Voi sunteţi şapte fraţi, în Vrancea sunt şapte munţi, ai voştri să
fie de veci şi neam de neamul vostru să-i stăpânească în pace.”
(Al. Vlahuţă – „În Vrancea”)
● „ - De ce să-mpărţim galbenii-n zece, când noi toţi suntem nouă?
64
- Suntem nouă, e drept, însă cum este îndeobşte legea la noi,
tâlharii, căpitanului bandei i se cuvine nu una, ci două părţi
din pradă!” (Al. Mitru – „Păcală şi
Tândală)
9. Analizaţi numeralele din propoziţiile de mai jos:

1. Am plecat la şcoală patru.
2. Un grup de trei va participă la concurs.
3. Au fost invitaţi douăzecişi cinci de concurenţi.
4. Cărţile celor doi au fost înlocuite.
5. Tu eşti asemenea celor trei.
6. Colegele celor doua sunt sportive.
7. Se ia unul din întreg.
10. Puneţi la feminin numeralele din enunţurile de mai jos:

▪ Primul va primi premiu.
_________________________________
▪ Al zecelea stă pe loc.
_________________________________
▪ Ultimul va închide uşa.
_________________________________
▪ Al doilea merge la tablă.
_________________________________
▪ Al unsprezecelea scrie.
_________________________________
▪ Penultimul din şir este băiat.
_________________________________
▪ Antepenultimul ajunge primul.
_______________________________
▪ Al douăzeci şi unulea
citeşte.________________________________
11. Aşezaţi în tabel numeralele de mai jos:
65
ultima, două sute, antepenultimul, douăzeci şi unu, prima, al treilea,
nouăzeci, a doua, cincizeci şi nouă, a zecea, trei sute şase, ultimul,
cinci, al doilea, trei mii, penultimul, şase sute şaizeci, al şaptelea,
treizeci şi patru, primul, cinsprezece, penultima, zece mii unu,
antepenultima.
✔ care arată numărul ✔ care arată ordinea
(cardinal) (ordinal)
12. Precizaţi cazul şi funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate:

a) Din maşină coborâră cinci.
caz_____________, funcţia sintactică
de______________
b) Tu eşti al treilea pe clasă.
de______________
c) Părinţii celui de-al patrulea nu vin.
de______________
d) Uneori mă trezesc pe la şase.
de______________
e) Dădusem zece euro pe tricou.
de______________
f) Cobor la prima.
de______________
g) M-am întâlnit cu doi colegi.
66
de______________
h) Dă-le celor trei câteva sfaturi!
de_____________
13. Alcătuiţi enunţuri în care cuvântul „o” să aibă pe rând

următoarele valori morfologice: articol nehotărât, numeral
cardinal, pronume personal , interjecţie.
14. Explicaţi sensul expresiilor de mai jos. Numeşte tipul

numeralelor din componenţa lor.
a) a vorbi între patru ochi
b) a fi în al nouălea cer
c) în doi timpi şi trei mişcări
d) la doi paşi
e) a despica firul în patru
f) a avea zece vieţi
g) a nu se lăsa cu una, cu două
15. Recunoaşte partea de vorbire care corespunde cuvintelor

marcate:
A fost o dată în Italia Te-a întâlnit odată.
A venit la o dată anunţată. Maria a primit o carte nouă.
Nouă ni s-a comunicat azi data examenului.
Maria a luat azi nouă la examen.
16. Corectaţi greşelile de utilizare a numeralului din enunţurile

următoare:
Fratele tău este în clasa a doisprezecea.
Sacul de ciment are 50 kilograme.
Pe doispreze februarie este ziua bunicii.
Pe treizeci şi una ianuarie am mers la munte.
Clasa şaptea merge în excursie.
67
Patru şi cu patru face opt.
Cinci milioane este o sumă mare.
17. Completaţi spaţiile, rezolvînd cerinţele:

În enunţul “Trei au obţinut nota maximă.” , trei este un numeral
….......... ,
val .......................................................................................................
....
În enunţul ”Primul a câştigat concursul”, primul are funcţia
de…............ ,
val .......................................................................................................
....
Numeralul ordinal din enunţul “El este cel de al doilea din clasă” este
în cazul
……...............................................................................................
Având în vedere că numeralul îşi schimbă forma, considerăm că este o
parte de
vorbire…....................................................................................
În enunţul “Frunza cade deasupra celui de al doilea”, numeralul este la
cazul ...................................................................................................
....
În enunţul “Frunza cade deasupra celui de al doilea”, numeralul are
valoare ................................................................................................
....
18. Arătaţi valoarea numeralelor din propoziţii şi precizaţi funcţiile

lor sintactice.
a) Primii au fost aşteptaţi cu nerăbdare.
b) La teatru a stat lângă cei doi băieţi.
c) Câştigul înzecit nu era meritat.
d) Darul pentru amândoi i-a bucurat nespus.
e) Cadoul lui fusese de trei ori mai scump.
Bibliografie:
68
Bucureşti, 1996.
Virginia, 1994.
Bucureşti, 2005
69
Tema 9. VERBUL
Plan:
1. Verbul ca parte de vorbire.
2. Clasificarea verbelor.
3. Funțiile sintactice ale.
4. Locuțiunile verbale. Caracteristici generale.
5. Clasificarea locuțiunilor verbale.
6. Funcţiile sintactice ale locuțiunilor verbale.
1. Definiţi verbul ca parte de vorbire.
2. În funcție de ce criterii se pot clasifica verbele?
3. Ce exprimă :
Verbele de acţiune
Verbele de stare.
Verbele de devenire. Exemplificați.
4. Care sunt verbele predicative? Exemplificați.
5. Care sunt verbele nepredicative? Exemplificați.
6. Care sunt clasele verbelor nepredicative?
7. Ce exprimă verbele tranzitive-directe. Exemplificați.
8. Ce denumesc verbele tranzitive-reflexive. Exemplificați.
9. Ce denumesc verbele tranzitive-reciproce. Exemplificați.
10. Ce denumesc verbele intranzitive. Exemplifcați.
11. Prin ce se deosebesc verbele regulate de cele neregulate?
70
12. Ce verbe intra în categoria celor personale, impersonale,
unipersonale?
13. Ce exprimă categoria modului?
14. Care sunt modurilor predicative?
15. Ce exprimă fiecare mod?
16. Cum se formează modurile personale?
17. Care sunt modurile nepredicative ale verbului?
18. Cum se formează modurile nepredicative ale verbului?
19. Ce exprimă categoria timpului.
20. Care sunt timpurile modului indicativ?
21. Care sunt timpurile modului conjunctiv?
22. Care sunt timpurile modului condițional-optativ?
23. Câte timpuri are modul imperativ?
24. Care este rolul dietezei?
25. Ce diateze exsistă în limba română?
26. Ce exprimă diateza activă?
27. Ce descrie diateza pasiva?
28. Ce descrie diateza reflexivă
29. Ce funcții sintactice are verbul?
30. Ce numim locuțiune verbală?
31. Care sunt criteriile de clasificare a locuțiunilor?
32. Funcțiile sintactice ale locuțiunilor?
Exerciții practice
1. Clasificaţi verbele din frazele de mai jos în trei coloane după
cum exprimă acţiuni, stări, deveniri.
1. Când Isus a murit, nici în Roma August nu mai dormea... (G.
Bacovia). 2. Tot de frică să nu greşiţi, să nu se supere boierii, aţi lăsat pe
alţii să ne ia pământurile de sub nas (L. Rebreanu). 3. În clipa când
Dumnezeu ar părăsi pe om definitiv, fără speranţă, lumea ar deveni o
imensă maşină fără conducător, osândită să scârţâie infinit, fără rost . În
asemenea lume, viaţa ar fi un chin atât de cumplit, că nici o fiinţă
simţitoare nu ar putea trăi! (L. Rebreanu). 4. Nu te îndepărta de carte.
Citeşte şi cărţi bune, şi cărţi rele, aşa poţi vedea şi compara binele cu
71
răul (G. Bacovia). 5. Nimic nu există pe lume nou. Dacă oamenii au
început să zboare, el era încredinţat că n-o să se înalţe prea sus. Dacă
oamenii erau frământaţi de o îndrăzneaţă cugetare a unui savant, el ştia
că tot ce poate gândi un om a fost gândit de alt om. (C. Petrescu).
2. Subliniaţi cu o linie verbele predicative şi cu două linii verbele

nepredicative împreună cu numele predicativ.
1. În general, când povesteşti lucruri atât de intime unui om pe care îl
vezi a doua oară, înseamnă că eşti dominat de nevoia de a te destăinui,
că lucrurile au mereu un caracter acut şi că nu te mai interesează prea
mult cui povesteşti. (M. Preda). 2. Totuşi în noapte aceea, laura a visat
numai pe aurel, care părea că o iubeşte nebuneşte şi vrea să se împuşte
din pricina lui pintea, cu care părea că dansează cadrilul al doilea
fericită, invidiată de toate fetele, pe când pintea stătea bosumflat într-un
colţ ca o arătare urâtă... (L. Rebreanu). 3. Este câte ceva pentru toată
lumea. (C. Petrescu). 4. Încetul cu încetul prinse a i se limpezi
învălmăşagul minţii, şi pe firul vremii începură a i se-nşira una câte una
aducerile aminte din zborul unei copilării neasemănat de triste. (A.
Vlahuţă).
3. Construiţi câte o propoziţie cu verbele: a ajunge, , a (se) face, a

fi, a însemna, a părea, a rămâne aibă valoare predicativă și
nepridecativă.
4. Identificaţi, în următoarele propoziţii, verbele semiauxiliare.

1. Cerul parcă era blestemat, continua să rămână albastru, fără nici un
zbor de pasăre şi fără nici o urmă de nor. (Z. Stancu). 2. Domnul Iliuţă
începuse să-şi piardă somnul şi să recunoască în sinea sa că e un
administrator de modă veche... (C. Petrescu). 3. Gândirea altui filozof
care a declarat că abia după ce a încetat să mai caute fericirea a putut, în
sfârşit, să fie fericit e ispititoare ca gândire... (M. Preda). 4. Pe urmă
crivăţul şi-a îngroşat glasul, a prins să geamă pe strune de violoncel şi să
mugească în alămurile unei fanfare nevăzute. (C. Petrescu).
72
5. Precizaţi valoarea de verb predicativ / copulativ / auxiliar a
verbelor în următoarele enunţuri.
1. Învăţase ce înseamnă realitatea epocii noastre, să-i ajungă pentru o
sută de cărţi!... (C. Petrescu). 2. Continuau să danseze printre celelalte
perechi, izbutind să păstreze figură şi privire şi vorbă şi surâs de oameni
care se amuză la acest ceas... (C. Petrescu). 3. Am şi nişte acţiuni despre
care georges nu se interesează niciodată... Dacă într-adevăr înţelegi ce
însemnezi tu pentru mine... (C. Petrescu). 4. Fiindcă nu avem încă femei
magistraţi, ce-ţi rămânea să faci cu diploma? (C. Petrescu). 5.
Singurătatea îl apăsa dureros, dar durerea lui era dulce ca mierea acestei
lumi de primăvară. (C. Petrescu). 6. Ai început să mă înveţi pe mine ce
e şi ce nu e în interesul gazetei? ... Au început să mă plictisească ifosele
de moralişti, de cugetători şi de independenţi. (C. Petrescu). 6. Şi atunci
abia îşi dădu seama cât de rar s-a mai întors aici şi cât de străină de toţi
a devenit. (C. Petrescu). 7. Ce s-a întâmplat azi nu înseamnă mare lucru,
chiar dacă se mai repetă şi mâine... (C. Petrescu). 8. Rămân aici şi
aştept. Ceea ce se poate să se mai întâmple e fără importanţă şi banal.
(Cezar Petrescu). 9. Nu bănuiam că am să devin atât de repede ostatic în
mâna domnului gică elefterescu. (C. Petrescu). 10. Am oferit un preţ.
S-a părut avantajos. A fost primit. Am plătit. (C. Petrescu).
6. Selectaţi verbele tranzitive şi verbele intranzitive în textele

următoare şi clasificaţi-le în două coloane.
1. Arma întâi şi cea mai grozavă care a bătut cetatea trecutului a fost
schimbarea portului vechi. (A. Russo). 2. Ea mă privi cam mirată şi, din
ochii mei, din glasul meu, îmi înţelese uşor taina; de aceea iar zâmbi cu
puţintică răutate şi-şi dădu la o parte de pe fruntea lucie o şuviţă de păr.
(M. Sadoveanu 3. Stăpânitorii îl asupreau, războaiele îl sângerau, el
totuşi muncea fără încetare, nădăjduind într-o nedesluşită auroră a
veacurilor viitoare. (M. Sadoveanu). 4. Bureţi, de câte ori n-am cules
eu! (I. Agârbiceanu). 5. Toate nebuniile şi istoriile galante ale celui mic,
cel mare le drămuia şi le analiza cu bunătatea unui duhovnic. (D.
Zamfirescu).
73
7. Subliniaţi, în următoarele exemple, verbele tranzitive-directe.
1. Toată copilăria mea am băut cafea cu lapte dintr-o frumoasă ceaşcă
de porţelan, cu flori roşii şi albastre. (M. Preda). 2. Mama împăturea
ceva, un cearşaf, cu mişcări care nu se mai sfârşeau, cu bărbia în piept,
posomorâtă şi mâhnită (M. Preda). 3. Târziu, poate ca în vis, auzi o
trăsură pe stradă, apoi uşa de la de la camera de peste sală. În amorţirea
aceasta, ca niciodată, se gândea că era săracă, cu toate că era proprietara
unei case, care-i aducea un oarecare venit (G. Bacovia). 4. Păstrasem
relaţii diplomatice cu unul dintre tovarăşii mei târgoveţi, cu care
crescusem, şi pe care-l vedeam din când în când... (M. Sadoveanu).5.
Comoara o simte aici, o ştie, după cum prinde să-i zvâcnească inima în
coşul uscat al pieptului, de câte ori se apropie de malul înalt. (C.
Petrescu).
8. Clasificaţi în două coloane verbele intranzitive pronominale şi
nepronominale.
1. Un orologiu sună noapte jumătate, / În castel în poartă oare cine bate?
/ – „Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit; /Eu, şi de la oaste mă întorc
rănit. / Soarta noastră fuse crudă astă dată: / Mica mea oştire fuge
sfărâmată. /Dar deschideţi poarta... Turcii mă-nconjor.../ Vântul suflă
rece... Ranele mă dor!” (D. Bolintineanu). 2. Mă trezesc dimineaţa o
dată cu sluga, înaintea tuturor, mă culc cea din urmă. Mi-am prefăcut a
treia oară rochiile. Ce vor să mai fac? (C. Petrescu). 3. Cine are talent îşi
face singur drum. Cu cât se loveşte de piedici mai multe, cu atât se
înverşunează şi se căleşte mai dârz. Iar dacă sucombă pe drum,
înseamnă că era făcut pentru aceasta. Să-ţi dau un sfat? Scrisul nu se
învaţă şi talentul nu poate fi stimulat... Te naşti cu acest demon şi atât...
(C. Petrescu). ). 4. Şi îndată simţi nevoia poruncitoare să vorbească, să
se dezmorţească şi să arate că trăieşte. (L. Rebreanu).
9. Subliniaţi verbele tranzitive-reflexive în următoarele enunţuri.

1. Până ce-oi simţi... /Pe mine însumi a nu mă mai cunoaşte. (M.
Eminescu). 2. Ion s-a îmbrăcat într-un costum sobru şi a plecat la
conferinţă. 3. Ioana se piaptănă înaintea oglinzii. 4. Copile, vezi că nu
74
te-ai încălţat corect! 5. Fetele se machiază pentru a fi mai frumoase.
6. În fiecare dimineaţă noi ne spălăm pe dinţi.
10. Căutaţi 5 verbe tranzitive-reciproce şi alcătuiţi propoziţii.
11. Identificaţi verbele impersonale în următoarele enunţuri.

1. Mai întâi lumina se isprăveşte foarte curând. La patru şi jumătate se
face seară şi la cinci e întuneric deplin. (M. Sadoveanu). 2. Plouă, plouă,
plouă / Vreme de beţie / Şi s-asculţi pustiul / Ce melancolie! / Plouă,
plouă, plouă. (G. Bacovia). 3. Şi toamna, şi iarna / Coboară-amândouă; /
Şi plouă, şi ninge – / Şi ninge, şi plouă. (G. Bacovia). 4. E toamnă, e
foşnet, e somn.../ Copacii, pe stradă, oftează; / E tuse, e plânset, e gol.../
Şi-i frig, şi burează. (G. Bacovia). 5. Înnoptase. Zare de stea nu se vedea
deasupra, şi începuse să ploaie. (A. Vlahuţă).
12. Alcătuiți propoziții cu verbe care pot avea valoare personală și
impersonală (a (se) zice, a (se) spune, a (se) sărbători, a(se)
construi.
13. Alcătuiți propoziții în care verbele unipersonale să devină

personale (4 propoziții).
14. Grupaţi în două coloane verbele regulate şi verbele neregulate

din următoarele enunţuri.
1. Când ajunse la poarta casei, văzu cu uimire că aceasta se afla închisă
şi începând s-o împingă ca să intre înăuntru, observă că fusese proptită
cu un par şi deşi ar fi vrut să-l ia pe Niţă pe neaşteptate, căci câinele
acestuia îl cunoştea şi nu-l lătra, n-avu încotro şi strigă cu glasul său
răguşit şi pierit ca al unui om care văzuse lupul şi nu se mai trezise din
spaimă... (D. Săraru). 2. Dar când văzu despre ce era vorba, când
înţelese ce contrast şi ce sacrilegiu s-a produs în salonaşul sau granat,
sângele i se ridică brusc în obraji si îi fulgeră în ochi. (M. Sadoveanu).
3. Nu-i întreagă fericire /Pe acest pământ de chin! / Orice tânără
zâmbire /Are-n urmă un suspin. / În deşert tu strângi avere, /Viaţa n-ai
s-o mosteneşti, / Moartea vine şi te cere /Şi cu aur n-o opreşti. (D.
75
Bolintineanu). 4. Pe urmă, porni pe jos, s-o însoţească pe Madala până
la şosea şi s-i repete ultimele sfaturi. Îşi lepădase pălăria. Dădu o
poruncă ascuţită argatului molâu şi somnoros. (C. Petrescu).
15. Identificaţi, în frazele de mai jos, verbele nepronominale și cele

pronomonale, determinați cazul pronumelui. Explicați
diferența.
1. Pe măgar, cât să-l împodobeşti, armăsar nu poţi să-l numeşti.
(Folclor). 2. Duduca Sofia îşi şterge lacrimile în urma feciorului, grăbit
să se îndepărteze de cămin, şi nu ştie ce să facă mai întâi: să se bucure
sau să se înfricoşeze. (V. Demetrius). 3. Maria luă albia părăsită şi intră
în casă, unde o aşteptau rufele, în două maldăre mari, gata pentru întina
pe frânghie. Nu luase în seamă vorbele prietenului. Avea la ce să se
gândească şi ce să ţină minte. (V. Demetrius). 4. Când intrau pe poarta
larg deschisă a grădinii, copiii rămâneau cu gura deschisă, şi de atâta
plăcere şi bucurie nici nu puteau râde. (M. Isanos). 5. După ce am
aruncat câte-o privire cu compătimire înspre patul bolnavului, am ieşit
şi l-am aşteptat pe unchiu-meu în birou. A venit numai după ce băiatul a
aţipit puţin. (C. Petrescu). 6. Nu-şi închipuia că o femeie de la oraş,
deprinsă cu altfel de viaţă şi cu mai uşoară gospodărie, poate fi în stare
să înnoade şi să deznoade atât de îndemânatic firul lucrurilor de aici. (C.
Petrescu). 7. Din copilăria lui triste şi urâte lucruri îşi mai aducea
aminte. (A. Vlahuţă)
16. Subliniaţi, în propoziţiile următoare, cu o linie verbele la

diateza activă și cu două linii verbele la diateza pasivă.
1. Fântânile erau dărâmate, iar unele din ele chiar astupate. (Z. Stancu).
2. Deasupra întinderilor dezolante cerul învineţi şi încetul cu încetul se
întunecă. Acum toate focurile erau stinse.3. Am aflat, aşadar, că eşti
supravegheat, chiar de la cei care te supraveghează. (C. Petrescu). 4.
Câteodată uit în ce ţară mă aflu şi în ce limbă mă pot face înţeles... De
altfel nici nu ţin să fiu înţeles. (C. Petrescu). 5. – Eu ştiu un vin bun,
într-un local unde sunt servit bine! Anunţă Leon Mătăsaru, târziu, când
am ajuns în Bulevardul Academiei. (C. Petrescu). 6. Ca o lacrimă naltă /
76
Picurată pe pânză / Ce mai plânge o dată / După ce a fost plânsă (G.
Vieru).
17. Precizaţi diateza verbelor în următoarele enunţuri.

1. Parcă toată mobila din salonul săvuleştilor fusese cărată noaptea. (V.
Demetrius). 2. Nu se simţea deloc limpede şi stăpână pe ea casandra.
Începea o viaţă nouă intrând în viaţa altora… (V. Demetrius). 3. S-a
scris atât de mult încât, fatal, tot ce se mai scrie pare că s-a mai spus. (G.
Bacovia). 4. Chiar această observaţiune de acum desigur că s-a mai
făcut. (G. Bacovia). 5. Acum poarta era zăvorâtă. Întoarcere nu mai
putea fi. (cezar petrescu). 6. Se zice că sărea asemeni unei mingi, că
mergea în patru labe în mijlocul lor, imitând un câine sau un urs. (M.
Isanos). 7. Cei cărora li s-a amputat piciorul se vaietă însă uneori că îi
doare unghia de la deget. (C. Petrescu). 8. Să-ţi dau un sfat? Scrisul nu
se învaţă şi talentul nu poate fi stimulat. ...(C. Petrescu).
18. Schimbaţi diateza verbelor din următoarele enunţuri conform

indicaţiilor din paranteze.
1. Căutăm şi găsim urme de mistreţ şi de lup [diateza pasivă] (M.
Sadoveanu). 2. Ilie Secară îţi măritase două fete cu zestre destul de
frumuşică [diateza pasivă] (C. Petrescu). 3. Şi dac-a fost peţită des, /E
lucru tare de-nţeles. [diateza activă] (G. Coşbuc). 4. Întrebările s-au
alcătuit, s-au aprobat de toată adunarea şi ni s-au încredinţat [diateza
activă] (C. Negruzzi). 5. Trecea examenele fără grabă, dar nu printre cei
din urmă [diateza pasivă] (C. Petrescu).
Demonstrați prin exemple că verbele: a face, a ridica, a vedea, a
nota pot fi utilizate la toate cele trei diateze.
19. Subliniaţi verbele din propozițiile de mai jos, indicați modul și

timpul fiecărui verb.
1. Dacă n-ar fi fost miriştea locurilor sau urmele roţilor de căruţă, uscate
adânc în pământul drumului, care arătau că pe aici au fost oameni, s-ar
fi zis că porumburile au crescut singure, că au fost părăsite, că nimeni n-
o să mai calce vreodată pe aici (M. Preda). 2. Tu ai o judecată rece şi vei
77
şti să-mi descrii toată natura vizionară şi înşelătoare a lucrurilor
(omeneşti) lumeşti, de la floarea ce cu naivitate minte prin haina ei
strălucită că e ferice înlăuntrul gingaşelor sale organe până la omul, ce
se acopere cu vorbe mari, cu o ipocrizie vecinică, care ţine cât istoria
omenirii, acel sâmbure negru şi rău, care-i rădăcina adevărată a vieţii şi
a faptelor sale – egoismul său (M. Eminescu). 3. Aş vrea să-ţi spun că şi
mai târziu, şi într-altă parte, am văzut că lucrurile se întâmplă tot aşa,
dar ar fi nevoie de oarecari precizări şi simt că nu mi-ar mai ajunge
respiraţia, că aş ocoli prea mult (C. Petrescu). 4. Nu vreau să spun că
toţi maniacii au viaţă interioară, dar ţin să afirm că, după părerea mea,
după câte am înţeles de pe unde am fost, orice om cu viaţă interioară
trebuie să-şi organizeze traiul de toate zilele, să şi-l simplifice pe baza
câtorva deprinderi sistematice, manii le numesc ceilalţi, care-l scutesc
de atenţie exterioară, de explicaţii şi de pierdere de timp (C. Petrescu).
5. S-a posomorât privind spre umbra neagră a hanului, şi-a potrivit
toiagul la subsuoară, sprijinindu-se în el după obiceiul ciobanilor, apoi
s-a întors spre noi şi şi-a plimbat ochii în jur fără să ne vadă căci
privirea lui dintr-o dată se cufundase în alt timp (M. Sadoveanu).
20. Treceţi verbele din paranteze la imperativ.

1. (A face) exerciţii în fiecare zi. (A învăţa) să tragi întotdeauna aici.
(Cezar Petrescu). 2. (A lăsa)-l s-alerge! (A se rezema) de baza unei
vitrine. (A-i. Privi) şi (a vedea) dacă nu e înspăimântător gândul că în
cincizeci de ani, din toţi câţi vin şi trec şi se duc, câţi râd şi iubesc şi se
bucură, nu va mai rămâne nici unul. (Cezar Petrescu). 3. (A spune) ce ai
de spus şi (a isprăvi)! (Cezar Petrescu). 4. Ia, (a se gândi) la dânşii! Au
stors fără pic de omenie munca sărmanilor trudnici, i-au jăcuit şi i-au
vămuit în vreme de pace. (Cezar Petrescu). 5. (A tăcea), afurisitule,
strigă Creţul indignat, (a nu se atinge) de cele sfinte... (V. Alecsandri).
21. Selectaţi cazurile de exprimare a imperativului prin conjunctiv.

Substituiţi formele de conjunctiv prin cele ale imperativului.
1. Să mergi şi să-i vezi, ce face!...Să vezi cum măsoară şi pun semne...
(C. Petrescu). 2. Să-ţi aduci aminte! Îţi ordon să-ţi aduci aminte. Auzi?
78
Îţi ordon! (V. Beşleagă). 3. Peste o oră să fie măturată toată rampa şi
linia! (N. Costenco). 4. –Tu să nu-mi spui mie aşa lucruri, auzi? Să nu-
mi vorbeşti aşa ceva! (A. Busuioc). 5. Dar voi încuieţi uşa după mine,
ascultaţi unul de altul şi să nu cumva să deschideţi până ce nu-ţi auzi
glasul meu. (I. Creangă). 6. Să vorbeşti, Mitruţă, aşa cum simţi, să te
audă meşterul Andrei, dar mai ales Vistireanu... (E. Damian). 7. Seamăn
grâu şi cu secară, / Până-n seară să răsară, / Până mâine să se coacă, /
Pâine multă să se facă! / Să fiţi cu toţii voioşi, / Să rămâneţi sănătoşi!
(Folclor). 8. Să ningă, să plouă /Să picure rouă / Şi grâul să-
ncolţească, /Bogat să rodească, /S-aducă nădejde... (Folclor).
22. Treceţi verbele din paranteze la indicativ prezent și imperfect.

Completați tabela.
Indicativ prezent Indicativ imperfect
1. Ne (a afla) într-un punct esenţial al cărţii, însă epicul (a evada) mereu

din el, meditaţia ( a împinge) romanul spre alt cerc de probleme...
(Eugen Simion). 2. Eu (a se duce) la păr. (A şti) că (a trebui) să cer în
gând. Dar eu uneori (a cere) în glas. Şi sub poalele părului (a găsi) para
care îmi (a trebui). (A avea) un gust puţintel înecăcios; îmi ( a umple)
gura de zeamă acrişoară. (M. Sadoveanu). 3. Comoara o (a simţi, el)
aici. O (a şti), după cum (a prinde) să-i zvâcnească inima în coşul uscat
al pieptului, de câte ori (a se apropia) de malul înalt. (C. Petrescu). 4.
Precum primăvara (a rupe)gheaţa, (a umfla) pâraile şi (a porni)
puhoaiele, aşa schimbarea costumului fu semnul pornirii duhului de
deşteptare. (A. Russo). 5. Cunoscând pe G. Bacovia, îţi ( a da) seama că
psihicul poetului (a fi) însăţi poezia lui, iar vorbele ce le (a pronunţa) nu
( a aştepta) decât ritmul ţi rima pentru a fi turnate în tipare. (G.
Bacovia).
79
23. Analizaţi formele inverse ale perfectului compus.
1. – N-a venit încă. Sosise să stea numai două zile şi tot dusu-s-a dus!
Iar de atunci eu tot trec şi-l tot aştept... Servitoarea crede că nu se mai
întoarce până săptămâna viitoare. (C. Petrescu). 2. – Un bine nu e
niciodată o piatră aruncată în baltă. Dar să revenim la vorba noastră.
Întrebatu-te-ai cumva de unde mi-a venit ideea să te aduc aci?
Telegrama! Telegrama ta de felicitare, când ai depus jurământul. Ce te-a
făcut să trimiţi telegrama? (Cezar Petrescu). 3.Cată-ţi tu de cerul tău, /
Şi eu de pământul meu, / C-aşa vrut-a Dumnezeu. (V. Alecsandri). 4.
Trecut-au mulţi ani de atunci. 5. Plecat-an nouă din Vaslui / Şi cu
sergentul zece. (V. Alecsandri). 6. Mers-au ura domnului, /Mers-au ura
şi lovit-au/ Pe Iordache prăpădit-au! (Folclor). 7. Coborât-a, coborât-
a /La masa bogatului,/ În mijlocul satului /Cu noapte târzie/Un drumeţ
să mâine. (Folclor).
24. Subliniaţi cu o linie verbele la perfectul simplu și cu două linii

verbele la mai mult ca perfectul.
1. Vru să se ferească şi acuma închise pleoapele, dar atunci întrebarea îi
aprinse în suflet o flacără albă, în jurul căreia se înşiruiră toate gândurile
vieţii lui, de la crâmpeiele cele mai infime, ce i-au murit în creier înainte
de a se limpezi, până la cugetările grele, ordonate, mândre, pe care el le
alesese cu încredere drept călăuze de viaţă. (L. Rebreanu). 2. Surâse
îndată prin somn unui vis şăgalnic care-i descruntă figura osoasă şi fină,
cu profil de medalie. (Cezar Petrescu). 3. Expresul dinspre Bucureşti, cu
ferestrele luminate, trecu furtunos în zăngăt de fiare. Aproape îl atinse.
Aburul locomotivei îl stropi; vântul îi fâlfâi hainele. Din vârtej se
desluşiră umbre plecate la geamuri. (Cezar Petrescu). 4. Necunoscutul
gemu din adâncuri. (M. Sadoveanu). 5. Murise un fel de cântăreţ de la
biserica din Sacot şi îl chemaseră şi pe popa Sofronie, care nu mai
avusese de mult nici un mort, iar acum se bucura că mortul era într-un
fel faţă bisericească şi se gândea că se face o pomană mai omenească.
(D Săraru). 6. Tipărise cu doi ani în urmă un volum de nuvele lăudat de
toată critica. Toţi descoperiseră în el o mare speranţă. Se oprise însă
aici. (Cezar Petrescu). 7. Veniseră ai noştri la putere. (M. Sadoveanu). 8.
80
Plecaseră şi se pierduseră prin zăvoi de-a lungul fluviului (Z. Stancu). 8.
Totul se petrecuse foarte de mult, foarte departe, foarte străin. (Cezar
Petrescu). 9. Totul se îndeplinise literă cu literă, cum au prevăzut
planurile încă tuturor tăinuite. Nu-şi dezvăluise jocul decât în parte, atât
cât fusese nevoie. (Cezar Petrescu).
25. Treceţi la mai mult ca perfect verbele în propoziţiile următoare.

1. Merseră încă mult timp, abia târându-se prin neîndurătoarea mare de
flăcări a soarelui. (Z. Stancu). 2. Când ajunseră în dreptul căruţelor
şatrei, camioanele scrâşniră şi se opriră brusc. (Z. Stancu). 3. Se
scurseră şase zile şi şase nopţi de când căruţele lungi, cu coviltir, trecură
fluviul. (Z. Stancu). 4. Pornirăm cu luntrea, intrarăm încet în stufării.
(M. Sadoveanu). 5. Când mă întorsei, crâşmarul se uită cu coada
ochiului la torba mea goală. (M. Sadoveanu).
26. Clasificaţi în coloane diferite verbele la imperfect, la perfect

compus, la perfect simplu şi la mai mult ca perfect.
1. Mai văzuseră asemenea schimbări ale acestor locuri şi altă dată.
Nimic nu era nou. Totul a mai fost. 2. Mâncase şi ea din bureţii aceea,
se îmbolnăvise greu, ajunse în gura morţii. (I. Agârbiceanu). 4. Din ziua
aceea de seceriş, când plânsese pe mirişte fiindcă fraţii îşi bătuseră joc
de el, înţelese că într-adevăr tatăl său nu era un tată din aceia pe care un
copil, ca să i se îndeplinească dorinţa, trebuie să-l sâcâie mereu cu
acelaşi lucru. (M. Preda). 5. Dintr-un lucru de nimic se învrăjbiseră fără
de veste câteva mii de oameni care trăiseră mai înainte în bună
înţelegere, iar ziua următoare vrajba s-a-ntărit fiindcă pornirea pătimaşă
trece de la om la om (I. Slavici). 6. Fântânile de pe marginea drumului
fuseseră părăsite şi astupate, iar stelele se întâlneau şi mai rar decât
fântânile. (Z. Stancu). 7. Era mulţumit de tot ce făcuse, de tot ce aflase
şi ce aştepta. (Cezar Petrescu).
27. Analizați verbele din propozițiile de mai jos conform

algoritmului.
81
1. Încasez onorarii de invidiat. Accept cu seninătate toate elogiile. Mă
las fotografiat şi nu mă indignează când alţii descoperă viaţa acolo unde
n-am pus decât sfori grosolane. (Cezar Petrescu). 2. Dar tot atunci am
învăţat că suferinţa e necesară. Ea ne adânceşte şi ne frământă şi ne
deosebeşte de dobitoc. Dramă e atunci când nu mai suferim de nimic.
Suferinţa presupune speranţa de eliberare. Ea îţi dă scop vieţii. Şi
important în viaţă e să urmăreşti un scop, nu să-l atingi. Cine l-a atins
este om mort. Vezi dumneata ciudăţenia? (Cezar Petrescu). 3. Semnezi,
nu semnezi, întrebi un apărător ori nu; declaraţia n-o mai poţi retrage. Şi
având în vedere această declaraţie, eu aplic legea! Încât fă-mi plăcerea
şi prezintă-te la închisoare să execuţi pedeapsa de trei zile cu care te-am
onorat în numele legii – e minimum prescris, şi te asigur că am fost
foarte indulgent. (Cezar Petrescu). 4. Nicola şi cu tovarăşii lui se
apropie de zid ca nişte umbre; zvârl spre coama zidului scări de
frânghie, se agaţă şi trec dincolo, caii rămân legaţi de arbori. (M.
Sadoveanu). 5. Pe fereastra vagonului priveam cum fulgii sporesc, cum
se învârtejesc, cum cad apoi lin, cum ţes pânză albă pe câmpii, până la
pădurile negre de sub pâcla zării. (M. Sadoveanu).
Bibliografie:
Bucureşti, 1996.
82
Virginia, 1994.
Bucureşti, 2005
Tema 10. ADVERBUL
Plan:
1. Adverbul ca parte de vorbire.
2. Clasificarea adverbelor după structura lor morfematică:
adverbe simple, compuse, locuţiuni adverbiale.
3. Clasificarea adverbelor după sens: adverbe şi locuţiuni
adverbiale de mod; de loc; de timp; de scop; de cauză.
83
4. Clasificarea adverbelor după criteriul sintactic: adverbe
dependente, adverbe regente.
5. Categoria gramaticală a comparaţiei.
6. Funcţiile sintactice ale adverbului.
7. Valorile expresive ale adverbului.
1. Ce parte de vorbire este adverbul şi ce arată el?
2. Ce părţi de vorbire pot fi determinate de adverb?
3. Ce criterii stau la baza clasificării adverbelor?
4. Cum se clasifică adverbele după formă?
5. Din ce sunt formate adverbele compuse?
6. Ce grupuri formează adverbele după originea lor?
7. Din ce părţi de vorbire au luat naştere alte adverbe şi în ce fel?
8. Cum s-au format adverbele derivate?
9. În ce condiţii alte părţi de vorbire sunt folosite cu valoare de
adverb?
10. Ce sunt locuţiuni adverbiale? Cum s-au format?
11. Cum se împart adverbele şi locuţiunile adverbiale după inţeles?
12. Ce exprimă adverbele de mod şi de câte feluri sunt?
13. Ce arată adverbele şi locuţiunile adverbiale de loc?
14. Ce arată adverbele şi locuţiunile adverbiale de timp?
15. Ce sunt adverbele de scop?
16. Ce arată adverbele de cauză?
17. Care adverbe pot avea grade de comparaţie şi ce arată acestea?
Cum se formează gradele de comparaţie ale adverbelor?
18. Ce funcţii sintactice poate avea adverbul?
19. Ce sunt adverbele predicative?
20. Ce valori stilistice poate avea adverbul?
Exerciții practice
1. Identificați ce părți de vorbire determină adverbele din
propozițiile de mai jos.
84
1. Mâine va ajunge acolo. 2. A luat-o la fugă înainte. 3. Hai mai
repede! 4. Bolnavul nu este în stare atât de gravă. 5. Oricât de bună de
gură, nu rezolvă problema. 6. S-a aşezat atât de aproape de el. 7. Va
veni tocmai după-amiază. 8. Sosirea lui aici m-a bucurat. 9. Cel de
acolo e mai bun. 10. I-am aşteptat pe cei trei de ieri. 11. Venisem doar
să privesc.
2. Identificaţi adverbele / locuţiunile adverbiale și completați

tabelul.
Funcția
Enunțul adverbul felul determină
sintactică
Câinele latră arţăgos
Rana suferindă odinioară
e vindecată.
El se află aparent
aproape.
Primul de sus e vecinul
tău.
Ne-a mințit cu bună
știință.
Mi s-a părut necesar să te
consult.
Unde dai și unde crapă.
Era corect să mă anunți.
3. Treceți adverbul repede prin toate gradele de comparație,

includeți în propoziții.
4. Determinați valorile adverbelor:

Abia vine_____________ Abia mâncase, când ai ajuns
tu._____________ Nu ajung ei tocmai acolo.
_____________________. Tocmai a aplecat, când au venit
ei._________________ A plecat aiurea. ________________ Vorbeşte
85
aiurea._____________ Aici s-a întâmplat. ______________ .Aici râde,
aici plânge _________________________ .
5. Precizaţi valorile morfologice ale cuvântului înainte din

enunţurile:
1. Înainte găseai mai ușor un loc de muncă. 2. Mergem înainte, orice ar
fi.3. Înaintea mesei am aflat vestea. 4. Înainte! 5. Înainte de prînz vom
face lecțiile.
6. Determinați valoarea gramaticală a cuvintelor evidențiate.

1. Mi-a făcut un bine. 2. Cu mâine zilele-ţi adaugi / Cu ieri viaţa ta o
scazi. (M. Eminescu) 3. Aşa om mai rar găseşti. 4.Asemenea cazuri nu
se rezolvă uşor. 5.S-a aşezat în faţa maşinii. 6.Coletul a sosit în urma
scrisorii. 7.Ea s-a oprit înaintea mea. 8.În jurul nostru se strânsese
multă lume. 9.El era un om ca toţi oamenii. 10.A procedat aidoma
colegei sale.
7. Dați varianta corectă a cuvintelor evidențiate.

Oameni destui de buni
________________________________________
Copii groşi îmbrăcaţi
__________________________________________
Treburi grele de
realizat________________________________________
Munţi grei escaladaţi________________________________________
Copii noi-născuţi
_____________________________________________
Tineri liberi-cugetători_______________________________________
Ea a alergat cea mai repede
____________________________________
Ei au înotat cei mai uşor
________________________________________
N-am decât numai un
scop.______________________________________
86
8. Analizaţi adverbele şi locuţiunile adverbiale după algoritmul
învățat.
1. După ce şi-a spus, pe bună dreptate, că mai are timp pentru a învăţa,
nu mult după aceea a dat ordin să i se aducă materialele acasă. 2. Poate
că era bine să plece mai devreme de la prietenii săi, ca să ajungă la timp
la serviciu, dar, din păcate, nu a făcut- o.
Bibliografie:
1. Avram M. Gramatica pentru toţi. Bucureşti: Ed. Humanitas, 1998.
2. Axenti V. Morfologia limbii române. Cahul, 2007.
3. Barbăneagră A., Petrenco L. ș.a. Să comunicăm fără bariere.
Gramatica limbii române în formule şi tabele. ANTEM,
IDISViitorul – Chișinău: Grafic Design SRL, 2009.
române. Chişinău: Editura Litera, 2000.
5. Bejan D. Gramatica limbii române. Cluj: Editura Echinox, 1997.
6. Constantinescu – Dobridor, Gh. Morfologia limbii române.
Bucureşti, 1996.
7. Constantinescu-Dobridor Gh. Gramatica limbii române. Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică, 2001.
8. Dicționarul Gramatical al limbii române. Academia Română,
Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iordan – Al Rosetti”, I – II.
București: Editura Academiei Române, 2005 (= DOOM 2).
9. Diaconescu P. Evoluţia noţiunii de morfem şi stadiul actual al
analizei morfematice, în Coteanu, ELS, p. 90-112.
Virginia, 1994.
11. Dârul, A., Ciobanu A. Limba moldovenească literară
contemporană. Morfologia, Chişinău, 1983.
12. Gramatica limbii române. I, II, Bucureşti: Editura Academiei
Române, 2008.
13. Gramatica de bază a limbii române. Academia Română. Bucureşti:
87
14. Gramatica limbii române, vol 1, Cuvântul. Bucureşti: Editura
Academiei Române, 2005 (= GALR).
15. Graur Al. „Capcanele” limbii române. Bucureşti: Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.
16. Graur Al. Gramatica azi. Bucureşti: Editura Academiei, 1973.
17. Gherasim A., Ciornâi I. Morfologia limbii române (curs practic).
Chișinău, 2004.
18. Guţu Romalo V. În problema clasificării verbelor (încercare de
clasificare sintagmatică), în Coteanu, ELS, p. 291-305.
19. Hoarţă-Cărăuşu L. Probleme de morfologie a limbii române. Iaşi:
Editura Cermi , 2001.
20. Iordan I., Gutu Romalo V., Niculescu A. Structura morfologică a
limbii române contemporane. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1967.
21. rimia D. Structura gramaticală a limbii române. Numele şi
pronumele. Adverbul. Iaşi: Junimea, 1987.
22. Matcaş N., Tarâţa Z., Iavorschii N. Limba moldovenească literară
contemporană. Chişinău, 1987.
23. Silvestru E. Morfologia limbii române actuale. București: Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2007.
88
Tema 11. PREPOZIŢIA
Plan:
1. Prepoziția ca parte de vorbire.
2. Clasificarea prepoziţiilor (după structură, după regimul
cazual).
3. Locuţiuni prepoziţionale.
4. Sensul lexical și valoarea sintactică a prepoziției.
5. Prepoziții folosite cu valoarea altor părți de vorbire.
6. Legătura dintre prepoziții și conjuncții.
7. Întrebuințarea prepozițiilor.
8. Probleme de ortografie a prepozițiilor.
1. Definiți prepoziția ca parte de vorbire.
2. Prin ce se deosebesc prepozițiile simple de cele compuse.
3. Ce fel de raporturi exprimă prepozițiile.
4. Ce regim cazual pot impune prepozițiile?
5. Cum se clasifică prepozițiile după felul părților de vorbire pe care
le leagă?
6. Când pot fi folosite prepozițiile cu valoarea altor părți de vorbire?
7. Ce legături există între prepoziții și conjuncții?
8. Ce numim o locuțiune prepozițională?
9. În ce clase se împart locuțiunile prepoziționale din punct de vedere
al raportului exprimat?
89
10. În ce subclase se împart locuţiunile prepoziţionale după regimul
cazual?
11. Ce probleme de ortografie ridică unele prepoziții și locuțiuni
prepoziționale?
Exerciții practice
1. Identificaţi, în textele de mai jos, prepoziţiile şi grupaţi-le în
conformitate cu următorul tabel.
Prepoziţii simple Prepoziţii compuse
prepoziţii primare formate prin formate prin formate prin
conversiunea altor contopirea a două alăturarea a două
părţi de vorbire prepoziţii primare prepoziţii primare
2. Au coborât la crâşmă ş-au trezit pe negustor. (M. Sadoveanu). 3.
Înălţând fruntea, Vitoria simţi adiere rece dinspre munte. (M.
Sadoveanu). 4. Am fost din câteva sărituri lângă cal. (M. Sadoveanu). 5.
Cum a dat norocul tocmai peste dânsul. (M. Sadoveanu). 6. Venea
împotriva noastră ca un păienjeniş. (M. Sadoveanu). 7. Pentru
dobândirea notei la teza de mai, săracele mame de la mahala dădeau
sărindare la biserici. (M. Sadoveanu). 8. Tot răul a fost spre bine. (Cezar
Petrescu). 9. Tipărind o amănunţită dare de seamă despre săpăturile şi
despre cartea ce răstoarnă toate cunoştinţele de până acum din
protoistoria Daciei, înfăţişa ca un semn al timpului înţelegerea şi
tragerea de inimă a gospodarului lipsit de lăcomia îndestulărilor
pământeşti, care contribuia atât de perseverent, cu munca şi mijloacele
lui, la o ispravă cărturărească. (Cezar Petrescu)
2. Identificaţi, în textele de mai jos, prepoziţiile şi spuneţi ce parte

de vorbire introduc ele.
1. De după deal vine, în zbor rotat, un uliu. (Em. Gârleanu). 2. De la un
datornic rău şi un sac de paie este bun. (Folclor). 3. Aşa au ajuns până
aici. (Cezar Petrescu). 4. Consideram sărăcia noastră drept provizorie,
iar mediocritatea lor eternă. (V. Eftimiu). 5. Cupa s-a umplut până la
vârf. (G. Călinescu). 6. Hainele pentru copii se caută mai mult ca orice.
(G. Călinescu). 6. Apoi se învârti în jurul ei înşişi. (D. Zamfirescu). 7.
90
Şi, Doamne, frumos era pe atunci. (I. Creangă). 8. Mă uit în jos, mă uit
în sus, începuse să picure. (Cezar Petrescu)
3. Precizaţi cazul substantivelor precedate de prepoziţii.

1. Zaharia a desfăcut plicul, gârbovindu-se deasupra slovelor tulburi.
(Cezar Petrescu). 2. Alexandru Opriş făcuse un gest neisprăvit cu mâna.
(Cezar Petrescu). 3. Un om în cojoc lung, cu miţele atârnând, intră din
viscol la adăpost. (M. Sadoveanu). 4. Zilele de iarnă erau când senine,
liniştite, luminoase, cu licăriri de piatră scumpă, în zăpada proaspăt
căzută, când acoperite de fumul crivăţului, care purta nămeţii din
munte-n munte şi răsturna copacii bătrâni şi putrezi. (V. Eftimiu). 5.
Mulţumită sfaturilor lui Făt-Frumos, el scăpă din multe capcane, care
altuia i-ar fi venit de hac. (V. Eftimiu). 6. Un foc de puşcă răsună în
noapte. (V. Eftimiu). 7. Pluta pornise printre frunze late de crini de apă.
(M. Sadoveanu). 8. Însă nu era o ştiucă neînsemnată; era un monstru
care se lupta cu putere între papuri şi liane. (M. Sadoveanu) 9. Soarele
se ridicase deasupra pămătufurilor de stuf şi săgeta cu înverşunare. (M.
Sadoveanu). 10. Împotriva aşteptărilor mele, rămase liniştit. (Z. Stancu)
4. Scrieţi pe următoarele trei coloane prepoziţiile din textele de mai

jos: a) prepoziţii cu regim de genitiv; b) prepoziţii cu regim de
dativ; c) prepoziţii cu regim de acuzativ.
1. Cei de la deal au fugit de s-au ascuns prin desişurile munţilor, pe la
mănăstiri. (Camil Petrescu). 2. Chiar în acea zi, imediat după masă, ne-
am aşezat la lucru în odaia mea. (M. Eliade). 3. Dar venerabilul nostru
preot, cuvioşia-sa părintele Mihalache! Îl am aci încă, dinaintea ochilor.
(I. L. Caragiale). 4. Era cel dintâi memoriu al profesorului Alexandru
Opriş, asupra săpăturilor din Piscul Voievodesei. (Cezar Petrescu). 5.
După ce ne-am pus bine-rău gura la cale, ne-am covrigit împrejurul
focului. (I. Creangă). 6. Cine se poate pune împotriva voinţei lui
Petruţă? (Cezar Petrescu)
5. Identificaţi în propoziţiile de mai jos locuţiunile prepoziţionale şi

observaţi care este structura lor.
91
1. Dincolo de râu, pe luncă şi pe coasta dealului, foşnea în bătaia
vântului pădurea întunecată. (Z. Stancu). 2. Înainte de a bea, a vărsat
pentru mort o picătură din pahar. (M. Sadoveanu). 3. Din câteva sărituri
am fost cu toţii în jurul lui, cu bucurie şi cu părere de rău. (M.
Sadoveanu). 4. Cu tot ajutorul bunelor zâne, prietene ale lor, mult
aşteptata izbândă nu venea. (V. Eftimiu). 5. Cât despre iarba aceasta, n-
am teamă că are s-o mai afle şi alţii. (Cezar Petrescu).

clasificaţi-le în raport cu semnificaţia lor.
1. Cu tot vuietul vântului, simţise ceva pe cărarea de dincolo de stufuri.
(M. Sadoveanu). 2. În loc de dreptate, ne-am ales cu batjocura şi cu
averea luată. (V. Eftimiu). 3. Mi-am pus în geantă cărţile de cursuri ale
acelei dimineţi; pe lângă aritmetică mai aveam franceza şi istoria. (M.
Sadoveanu). 4. Vei săpa sare, la ocnă, împreună cu ţiganii robi... (E.
Camilar). 5. Toată noaptea nu putuse închide ochii din pricina unei
măsele. (I. L. Caragiale)

spuneţi ce parte de propoziţie introduc.
1. Boldur Iloveanu rămase în faţa lespedei, cu fruntea în palme. (Cezar
Petrescu). 2. În toată duminica era îmbulzeală mare în jurul tablourilor
cu pierderile. (I. Agârbiceanu). 3. Cu privire la întrebuinţarea banilor,
oamenii se împărţeau în tabere. (M. Sadoveanu). 4. Vrem să te facem
stăpân al codrului, în locul leului care e pe ducă! (V. Eftimiu). 5. Ştim
noi că norocul nu stă în preajma celor vrednici. (M. Sadoveanu). 6. Era
un loc părăsit, în afară de calea trecătorilor. (Cezar Petrescu). 7. În
căruţe însă, în pofida umbrei, era şi mai cald. (Z. Stancu). 8. Orchestra,
în ciuda foielii din grădină şi a gălăgiei, se apucă să cânte. (Z. Stancu).
9. Cât despre automobil, a fost descompus în cele mai mici fragmente,
parc-ar fi fost o jucărie sfărâmată, aşa zăcea în curtea de revizie. (V.
Eftimiu). 10. Iar în locul trăsnetelor, un vuiet infernal se dezlănţuie. (G.
Bogza). 11. Ba ţi-oi spune eu că pe lângă acest semn am avut şi altele.
92
(M. Sadoveanu). 12. Nimeni nu veni s-o vadă, afară de părinţii ei. (I.
Agârbiceanu)
8. Precizaţi cazul substantivelor precedate de locuţiunile

prepoziţionale.
1. Din pricina dogoarei, mlaştinile sunt uscate peste tot. (Em. Gârleanu).
2. Cât despre mâini, nici vorbă să-i tremure. (Z. Stancu). 3. Procesele se
stingeau din pricina termenelor pierdute. (Cezar Petrescu). 5. Zaharia
Duhu a păşit în urma străjerului, fără nici o bănuială. (Cezar Petrescu).
5. Cu tot vuietul vântului, simţise ceva pe cărarea de dincolo de stufuri.
(M. Sadoveanu). 6. În căruţe însă, în pofida umbrei, era şi mai cald.
(Z. Stancu). 6. Iar în locul trăsnetelor, un vuiet infernal se dezlănţuie.
(G. Bogza). 7. În afară de fondatori, membrii societăţii nu se cunosc
între ei. (Camil Petrescu)
9. Scrieţi pe următoarele două coloane locuţiunile prepoziţionale

din textele de mai jos: a) locuţiuni prepoziţionale cu regim de
genitiv; b) locuţiuni prepoziţionale cu regim de acuzativ.
10. Analizați prepozițiile conform algoritmului studiat.
1. Aduceau primăvara, plecau odată cu toamna. (Cezar Petrescu). 2.
Alături de el, încurajat de optimismul tânărului mehedinţean, visam, şi
pentru el, şi pentru mine, destine excepţionale. (V. Eftimiu). 3. Aşa ceva
nu s-a pomenit de dinaintea războiului. (I. L. Caragiale). 4. Înainte de a
face gestul, Tadeu scrise tatălui său, rugându-l să nu-l stânjenească şi
să-l ierte dacă va fi nevoie să renunţe, din cauza căsătoriei neautorizate,
la cariera militară. (G. Călinescu). 5. În privinţa regretelor, fii liniştită,
dragă tanti! (L. Rebreanu). 6. Altă mireasă, afară de Florica vădanei lui
Maxim, n-ai găsit câtu-i satul de mare ?!…(L. Rebreanu)
Bibliografie:
Gramatica limbii române în formule şi tabele. ANTEM, IDIS
93
Viitorul – Chișinău: Grafic Design SRL, 2009.
Bucureşti, 1996.
Virginia, 1994.
Române, 2008.
Chișinău, 2004.
94
Tema 12. CONJUNCŢIA
Plan:
1. Conjuncţia ca parte de vorbire.
2. Clasificarea conjuncţiilor după structura morfematică:
conjuncţii simple, conjuncţii compuse, locuţiuni
conjuncţionale.
3. Clasificarea conjuncţiilor după criteriul sintactic:
conjuncţii coordonatoare şi subordonaroare.
4. Probleme de topică, punctuaţie şi ortografie.
5. Valori expresive ale conjuncţiilor.
1. Ce fel de raporturi exprimă conjuncţia?
2. Ce fel de propoziţii leagă conjuncţia?
95
3. Ce alte părţi de vorbire pot avea valoare de conjuncţie?
4. De cîte feluri sînt conjuncţiile după forma lor?
5. Din ce pot fi alcătuite conjuncţiile compuse?
6. Ce sînt locuţiunile conjuncţionale? Cum se alcătuiesc ele?
7. De cîte feluri sînt conjuncţiile din punct de vedere al funcţiunii lor?
8. De cîte feluri sînt conjuncţiile coordonatoare?
9. Ce sînt conjuncţiile corelative? Daţi exemple de conjuncţii
corelative.
10. Care sînt valorile principalelor conjuncţii din limba română?
11. Ce probleme de ortografie ridică unele conjuncţii?
Exerciții practice
1. Identificaţi în exemplele de mai jos conjuncţiile şi precizaţi felul
lor după structură.
1. Părerea mea e că aici este ceva foarte suspect!... (Cezar Petrescu). 2.
A trebuit să plecăm repede spre maşină, căci se întunecase de-a binelea.
(M. Eliade). 3. Voi să adoarmă îndată, fiindcă într-adevăr călătoria îl
zdrobise... (L. Rebreanu). 4. Cum bântuia arşiţa cumplită, a poruncit
oştenilor să dea foc ierburilor şi semănăturilor. (E. Camilar). 5. Dacă
spui drept, n-o să-ţi fac nimic. (C. Hogaş). 6. Îmi dădea aceste
informaţii într-o şoaptă lină, ca să nu tulbure pacea locului. (M.
Sadoveanu). 7. Deşi îi e frig, nu vrea să ridice gulerul mantalei. (Camil
Petrescu). 8. Se simţi umil şi mic, deşi sufletul îi clocotea de ură. (L.
Rebreanu). 9. Era mai întotdeauna aşa de ocupată de lucruri reale
imediate, încât rar mai avea vreme să viseze. (D. Zamfirescu). 9. Au o
grijă de sănătatea noastră, de te apucă spaima. (A. Buzura). 10. Se
simţea atât de puternic încât să domnească peste tot cuprinsul. (L.
Rebreanu). Copacii sunt tot negri şi uscaţi, dar miroase a primăvară.
(Camil Petrescu).
2. Identificaţi conjuncţiile şi precizaţi ce părţi de propoziţii leagă.

1. Căutam un secretar şi o dactilografă. (V. Eftimiu). 2. Mesele se
încărcaseră cu mâncări şi băuturi. (L. Rebreanu). 3. Aş prefera un venit
modest, dar sigur. (G. Călinescu). 4. Iniţiativa n-a pornit de la ea, ci de
96
la Grigore. (L. Rebreanu). 5. Întrară într-o casă numai cu parter,
însă vastă. (G. Călinescu). 6. Tăcu aşteptând un răspuns sau o întrebare.
(L. Rebreanu). 7. Veniturile bătrânului, deci ale lui, erau de o sută de ori
mai mari decât ceea ce primea, anual, studentul fără studii de la Paris.
(V. Eftimiu)
3. Identificaţi conjuncţiile şi precizaţi ce fel de propoziţii leagă.

1. Erau cam obosite de drum, dar gura nu le stătea o clipă. (L.
Rebreanu). 2. Le place să facă din ţânţar armăsar. (L. Rebreanu). 3.
Totul e să începi. (Camil Petrescu). 3. Să nu uitaţi că acum e război. (Z.
Stancu). 4. O să tac cum tace piatra. (Z. Stancu). 5. Chiar acum sunt
sigur că ai puţină febră, fiindcă prea îţi sticlesc ochii. (L. Rebreanu). 6.
Dacă vii pentru asta nu-ţi dau nimic. (D. Zamfirescu). 7. Se uită în toate
părţile să găsească un adăpost. (Em. Gârleanu). 8. Şi împotrivirea lui a
fost atât de înverşunată, încât nimeni n-a îndrăznit să-i pomenească de
dăscălie. (L. Rebreanu). 9. Ningea de prăpădea pământul. (Em.
Gârleanu)
4. Clasificaţi conjuncţiile din propoziţiile de mai jos.

1. N-a plâns, ci a stat aşa cu capul în palmele aspre. (I. Agârbiceanu). 2.
Copacii sunt tot negri şi uscaţi, dar miroase a primăvară. (Camil
Petrescu). 3. Ne uităm unii la alţii, cum se uită vecinii, în faţa casei, unii
la alţii, peste drum. (Camil Petrescu). 4. Voia să fie foarte exact la
întâlnire, căci omul civilizat întâi după exactitate se cunoaşte. (L.
Rebreanu). 5. Dacă blocul se prăbuşeşte, apartamentul meu dispare cel
dintâi. (G. Călinescu). 6. Mama, ca să n-o mai ocărască, îşi muşcă
buzele. (Z. Stancu). 7. Se simţi umil şi mic, deşi sufletul îi clocotea de
ură. (L. Rebreanu). 8. Erau aşa de plini de frig şi de durere, încât nici
mâncare nu le trebuia. (M. Sadoveanu)
5. Identificaţi locuţiunile conjuncţionale şi precizaţi felul lor.

1. Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn
fiecărui neam. (M. Sadoveanu). 2. În vreme ce Ghighi stârnea veselia
tuturor, Laura ieşi iar în pridvor. (L. Rebreanu). 3. Iar întârzie mult până
97
să răspundă. (Camil Petrescu). 4. Cu cât trecea vremea, cu atât
neliniştea sporea în sufletul lui Ion. (L. Rebreanu). 5. Îndată iese de sub
tufă şi se lungeşte în mijlocul drumului ca şi cum ar fi moartă. (I.
Creangă). 6. Cu cât se apropia, cu atât cei trei tremurau mai tare. (M.
Sadoveanu). 7. Nu s-au putut afla prea multe de la cei arestaţi, cu toate
că ancheta a fost atât de mult prelungită. (Camil Petrescu). 8. În loc să
se apuce de învăţătură, s-a pus din nou pe viaţă, care e aşa de dulce la
Paris când ai bani. (V. Eftimiu). 9. Pe lângă că-şi păgubeşte stăpânul, nu
prinde nici meseria. (Z. Stancu). 10. Ştia că nu are nimic de făcut decât
să aştepte. (Camil Petrescu)
6. Analizaţi morfologic conjuncţiile din textele de mai jos

respectând algoritmul învățat.
1. Se întâlnea cu Ana uneori, dar nu-i vorbea. (L. Rebreanu). 2.
Adevărat este, mamă, că eu ceva nu înţeleg. (M. Sadoveanu). 3. Se trase
înapoi şi se dezmeteci. (M. Preda). 4. Vezi dacă vine jandarmul cu
soldaţi! (M. Preda). 5. Din toate acestea el înţelese îndată că a dezarma
un jandarm nu era rău numai pentru tine, ci şi pentru el, dacă nu chiar
mai rău pentru el. (M. Preda). 6. E copilărie să clădeşti ceva pe vorbe.
(L. Rebreanu). 7. Primul gând mi-a fost să vestesc poliţia. (V. Eftimiu).
8. Orbului degeaba îi spui că s-a făcut lumină. (Folclor). 9. Ana tăcu,
dar ochii i se umplură de lacrimi, fiindcă vorbele-i păreau grele. (I.
Slavici). 10. Toate sunt bune, căci sunt de la Dumnezeu. (M.
Sadoveanu). 11. Au trebuit să fugă călări, ca să-şi scape vieţile. (M.
Sadoveanu). 12. Şi izbeam cu pumnul în uşă de se zguduia cocioaba
întreagă. (C. Hogaş). 13. Şi se întăreau atât de mult în hotărârea lor,
încât nimeni şi nimic nu li se putea pune în cale. (M. Sadoveanu). 14.
Femeile, deşi nici una n-a văzut cu ochii, ar fi jurat că zvonurile erau
adevărate. (I. Agârbiceanu). 15. Viaţa-i datorie grea şi laşii se-ngrozesc
de ea. (G. Coşbuc). 16.Vântul a adus viscolul, iar viscolul o să aducă
lupii. (Z. Stancu)
Bibliografie:
98
Gramatica limbii române în formule şi tabele. ANTEM,
IDISViitorul – Chișinău: Grafic Design SRL, 2009.
Bucureşti, 1996.
Virginia, 1994.
Române, 2008.
Chișinău, 2004.
99
Tema 13. INTERJECŢIA
Plan:
1. Interjecţia ca parte de vorbire.
2. Clasificarea interjecţiilor după structura morfematică:
interjecţii simple şi interjecţii compuse.
3. Clasificarea interjecţiilor după sens.
100
4. Clasificarea interjecţiilor după criteriul sintactic.
5. Funcţiile sintactice ale interjecţiilor.
6. Observaţii cu privire la ortografia şi punctuaţia
interjecţiilor.
7. Valorile expresive ale interjecţiilor.
1. Ce se numeşte interjecţie? Ce se exteriorizează prin interjecţii?
2. Prin ce se deosebesc interjecţiile de celelalte părti de vorbire?
3. După ce criterii se clasifică interjecţiile?
4. De cîte feluri sînt interjecţiile după modul lor de formare?
5. Ce sînt interjecţiile propriu-zise?
6. În ce situaţii alte părţi de vorbire pot avea valoare de interjecţii?
7. Ce sînt onomatopeele?
8. Cum se clasifică interjecţiile după sens?
9. Ce stări sufleteşti pot reda interjecţiile? Daţi exemple.
10. Ce exprimă interjecţiile care redau manifestarea unei voinţe sau
dorinţe? Daţi exemple de asemenea interjecţii.
11. Ce funcţii îndeplinesc interjecţiile în frază?
12. În ce condiţii unele interjecţii au funcţia de predicat?
13. Ce probleme de punctuaţie ridică interjecţia?
Exerciții practice
1. Identificaţi interjecţiile în textele de mai jos. Clasificați-le.
1.Ţiganul nici una nici două, şart! cu gârbaciul în om. (I. L. Caragiale).
2. Ah, şi eu stau în pat, fără să studiez. (G. Călinescu). 3. Ei! frumoase
vremuri! exclamă unul. (I. L. Caragiale). 4. Uf! mi-a zis norocita
matroană română, oferindu-mi un pahar de şampanie; am scăpat! (I. L.
Caragiale). 5. Brr! Ce ger e! Am îngheţat… (Cezar Petrescu). 6. Ei! care
meşteşug nu e greu şi migălos? zic eu. (I. L. Caragiale). 7. Ho! Mai
încet, că nu dau tătarii! (Cezar Petrescu). 8. Măi, fetişoara împăratului
ne-a tras butucul. (I. Creangă)
101
2. Identificaţi interjecţiile în textele de mai jos. Determinați funcţia
sintactică
1. A! Domnule! E un băiat plin de frumoase sentimente morale.
(I.L. Caragiale). 2. Ei? întrebă Ioanide. (G. Călinescu). 3. Nu s-aude
decât tic-tacul ceasului şi agonia de greieri a peniţelor. (I. Teodoreanu).
4. A, cum a sărit atunci, parcă aş fi turnat jăratec pe dânsul. (Gib I.
Mihăescu). 5. Şi cum nu ştia să zboare, haţ! l-a prins un flăcău sub
căciulă. (I.Al. Brătescu-Voineşti). 6. Şi când răcneşte odată cât ce poate,
eu zvârrr! chibriturile din mână, ţuşti! la spatele lui Zaharia şi-ncepem a
horăi, de parcă dormeam cine ştie de când… (I. Creangă). 7. Când
ajunse la târg, gânsacul, dorit de gâşte, ţipa cît îl lua gura: ga, ga, ga, ga!
(I. Creangă). 8. „Cioc! cioc! cioc!” se aude de departe. (Em. Gârleanu)
3. Analizaţi morfologic interjecţiile din textele de mai jos

respectând modelul:
1. O, cât aş vrea să fiu în locul tău! (L. Rebreanu). 2. Uf, ce lume, soro
dragă! (G. Topârceanu). 3. O, paşă, cât de darnic eşti! (G. Coşbuc). 4.
Vezi cum vine, Doamne, peste om năpasta? (G. Coşbuc). 5. Şi şart!
part! o pereche de palme fierbinţi peste urechile degerate. (I. L
Caragiale). 6. Măi! da ruginit mai eşti! (I. Creangă). 7. Vai! cum le bate
inima. (I.Al. Brătescu-Voineşti). 8. 9. Ei! Crezi acum? (P. Ispirescu).
10. Apoi strigă la boi: hăis! Joian, cea! Bourean. (I. Creangă). 11. Ia
ascultaţi, măi! (I. Creangă). 12. A plecat băiatul şontâc-şontâc înapoi la
deal către asfinţit, unde scăpăta luna. (I. L. Caragiale). 13. N-apuc să
răspunz, domnule, şi şart! part! trosc! pleosc! patru palme: îmi turteşte
pălăria şi mi-o aruncă cât colo. (I.L. Caragiale)
Bibliografie:
Gramatica limbii române în formule şi tabele. ANTEM, IDIS
102
Viitorul – Chișinău: Grafic Design SRL, 2009.
Bucureşti, 1996.
Virginia, 1994.
Române, 2008.
Chișinău, 2004.
103
ANEXA 1
ALGORITMUL ANALIZEI PĂRŢILOR DE VORBIRE
Model de analiză morfo-sintactică a substantivului

1. forma iniţială (cazul nominativ, nearticulat)
104
2. clasele lexico-gramaticale (comun/propriu; animat/inanimat;
concret/ abstract)
3. clasele gramaticale (gen, număr, caz)
4. articulat/nearticulat (dacă este articulat tipul articolului)
5. funcţia sintactică.
„Luceferii de noapte, scăpărători i-adun

Din cerul ca o coadă deschisă de păun.”
(„De ce-aş fi trist”, T.
Arghezi)
1. Luceferii – subst., luceafăr, comun, concret, inanimat; genul

masculin, numărul plural, cazul Ac.; articulat cu articol substantival
hotărât „i”, enclitic, funcţia sintactică de complement direct (ce
adun?);
2. de noapte – subst., noapte, comun, concret, inanimat; g. feminin,
num. singular, cazul Ac., precedat de prepoziţia „de”, nearticulat,
funcţia de atribut substantival prepoziţional (care?);
3. din cerul – subst., cer, comun, concret, inanimat, genul neutru,
singular, cazul Ac., precedat de prepoziţia „din”, articulat cu art.
hotărât „l”, enclitic, funcţia sintactică de complement circumstanţial
de loc (unde?);
4. ca o coadă – subst., coadă, comun, concret, inanimat, genul feminin,
singular, cazul Ac., precedat de prepoziţia „ca”, articulat cu articol
nehotărât „o”, funcţia sintactică de atribut circumstanţial, cu valoare
de comparaţie (ce fel de? cum?);
5. de păun – substantiv, păun, comun, concret, inanimat, gen masculin,
singular, cazul Ac., precedat de prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia
sintactică de atribut substantival neacordat (ce fel de?).
Model de analiză morfo-sintactică a adjectivului

1. forma iniţială (nr. singular, genul masculin, cazul nominativ)
2. număr de flexiuni
105
3. categorii gramaticale (gen, număr, caz, grade de comparație)
4. funcţia sintactică.
Model de analză morfo-sintactică a verbului

1. Partea de vorbire
2. Forma inițială
3. Conjugarea
4. Predicati/nepredicativ
5. Personal/impersonal/
unipersonal
6. Regulat/neregulat
7. Tranzitiv/intranzitv
8. Diateza
9. Modul
10. Timpul
11. Persoana
12. Funcția sintactică
Peste cîtva timp, flăcăul se întoarse cu caii.

Se întoarse – verb, a se întoarce, conj. III
Verb predicativ, personal, regulat, intranzitiv, pronominal, Diateza
reflexivă, modul indicativ, perfectul simplu, pers. III., sg. Predicat
verbal.
Model de analză morfo-sintactică a adverbului

1. Partea de vorbire – adverb
2. Clasificarea adverbelor după – adverbe simple / compuse
structură
3. Clasificarea adverbelor după sens – adverbe de mod, loc, timp, scop, cauză
5. Clasificarea adverbelor după – adverbe dependente, regente
criteriul sintactic
6. Gradul de comparație – pozitiv, comparativ, superlativ
7. Funcția sintactică
Încet = adverb de mod, simplu, grad de comparatie pozitiv, functia
sintactica de complement circumstantial de mod;
106
Model de analiză morfo-sintactică a prepoziției
1. Partea de vorbire – prepoziţie
2. Clasificarea prepoziţiilor după – prepoziţii simple / compuse
structură
3. Clasificarea prepoziţiilor după – prepoziţii care exprimă un raport
raportul exprimat atributiv / un raport completiv
4. Regimul cazual – prepoziţii care cer cazul genitiv /
dativ / acuzativ
Model de analiză a conjuncției.

1. Partea de vorbire – conjuncţie
2. Clasificarea prepoziţiilor după – conjuncţie simplă / compusă
structură
3. Clasificarea prepoziţiilor după – conjuncţie coordonatoare / conjuncţie
rolul gramatical îndeplinit subordonatoare
Model de analiză morfo-sintactică a interjecției

1. Partea de vorbire – interjecţie
2. Clasificarea prepoziţiilor după – interjecţii propriu-zise / interjecţii
înţeles onomatopeice
3. Funcţia sintactică – interjecţii fără funcţie sintactică de
parte de propoziţie / cu funcţie
sintactică de predicat, atribut sau
complement
ANEXA 2
107
SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE CURS LA MORFOLOGIE
1. Sistemul şi structura gramaticală a limbii române.

2. Corelaţia dintre părţile componente ale gramaticii.
3. Morfologia ca parte componentă a gramaticii. Obiectul
morfologiei. Cuvîntul ca unitate de bază a morfologiei.
4. Sensul gramatical şi logoforma.
5. Mijloacele de exprimare a sensurilor gramaticale.
6. Categoriile gramaticale (categoria genului, cazului, numărului).
Mijloacele de exprimare a acestor valori gramaticale.
7. Categoriile gramaticale (categoria intensităţii, persoanei, modului,
timpului, diatezei). Mijloacele de exprimare a acestor valori
gramaticale
8. Componenţa morfologică a cuvântului. Morfemul.
9. Structura morfematică a cuvântului.
10. Morfemul. Tipuri de morfeme.
11. Noţiuni de părţi de vorbire. Criteriile de clasificare. Clasificarea
părţilor de vorbire în limba română.
12. Substantivul ca parte de vorbire. Clasificarea substantivelor.
13. Categoriile lexico-gramaticale ale substantivului: comune şi
proprii, concrete şi abstracte, animate şi inanimate.
14. Categoria genului la substantive. Substantive epicene şi mobile.
Gen comun, gen personal. Terminaţii de gen ale substantivelor.
15. Categoria numărului la substantive. Mijloace de redare a acestei
categorii gramaticale. Substantive cu o singură formă de număr:
singularia tantum şi pluralia tantum.
16. Categoria gramaticală a cazului la substantive.
17. Declinarea substantivelor.
18. Formarea substantivelor.
19. Articolul ca parte de vorbire. Tipurile de articole.
20. Formele, valorile şi utilizarea articolului substantival.
21. Formele, valorile şi utilizarea articolului adjectival.
22. Formele, valorile şi utilizarea articolului posesiv.
108
23. Adjectivul ca parte de vorbire. Categoriile gramaticale ale
adjectivelor
24. Clasificarea adjectivelor.
25. Gradele de comparaţie ale adjectivelor.
26. Formarea adjectivelor.
27. Pronumele ca parte de vorbire. Clasificarea pronumelor.
28. Pronumele personal (evoluţia, declinarea, utilizarea). Pronumele
de politeţe.
29. Pronumele reflexive/de întărire/posesive. Caracteristica lor
semantică şi gramaticală.
30. Pronumele demonstrative, interogative şi relative. Caracteristica
lor semantică şi gramaticală.
31. Pronumele nehotărâte şi negative. Caracteristica lor semantică şi
gramaticală.
32. Numeralul ca parte de vorbire. Categoriile numeralului.
33. Numerale cardinale. Legătura numeralului cardinal cu
substantivul. Declinarea şi utilizarea numeralului cardinal.
34. Numerale ordinale,fracţionare, multiplicative şi colective.
35. Numerale distributive, adverbiale şi nehotărâte.
36. Verbul ca parte de vorbire.
37. Clasificarea verbelor.
38. Funțiile sintactice ale.
39. Locuțiunile verbale. Caracteristici generale.
40. Clasificarea locuțiunilor verbale.
41. Funcţiile sintactice ale locuțiunilor verbale.
42. Adverbul ca parte de vorbire.
43. Clasificarea adverbelor după structura lor morfematică: adverbe
simple, compuse, locuţiuni adverbiale.
44. Clasificarea adverbelor după sens: adverbe şi locuţiuni adverbiale
de mod; de loc; de timp; de scop; de cauză.
45. Clasificarea adverbelor după criteriul sintactic: adverbe
dependente, adverbe regente.
46. Categoria gramaticală a comparaţiei.
109
47. Funcţiile sintactice ale adverbului.
48. Valorile expresive ale adverbului.
49. Prepoziția ca parte de vorbire.
50. Clasificarea prepoziţiilor (după structură, după regimul cazual).
51. Locuţiuni prepoziţionale.
52. Sensul lexical și valoarea sintactică a prepoziției.
53. Prepoziții folosite cu valoarea altor părți de vorbire.
54. Legătura dintre prepoziții și conjuncții.
55. Întrebuințarea prepozițiilor.
56. Probleme de ortografie a prepozițiilor.
57. Conjuncţia ca parte de vorbire.
58. Clasificarea conjuncţiilor după structura morfematică: conjuncţii
simple, conjuncţii compuse, locuţiuni conjuncţionale.
59. Clasificarea conjuncţiilor după criteriul sintactic: conjuncţii
coordonatoare şi subordonaroare.
60. Probleme de topică, punctuaţie şi ortografie.
61. Valori expresive ale conjuncţiilor.
62. Interjecţia ca parte de vorbire.
63. Clasificarea interjecţiilor după structura morfematică: interjecţii
simple şi interjecţii compuse.
64. Clasificarea interjecţiilor după sens.
65. Clasificarea interjecţiilor după criteriul sintactic.
66. Funcţiile sintactice ale interjecţiilor.
67. Observaţii cu privire la ortografia şi punctuaţia interjecţiilor.
68. Valorile expresive ale interjecţiilor.
110
CUPRINS
Tema 1: Morfologia ca parte componentă a

gramaticii .......................5
Tema 2: Mijloace de exprimare a sensurilor
gramaticale ...................10
Tema 3: Clasificarea cuvintelor în clase lexico-
gramaticale ...............14
Tema 4:
Substantivul .............................................................................25
Tema 5.
Articolul ....................................................................................36
Tema 6.
Adjectivul .................................................................................40
Tema 7:
Pronumele .................................................................................44
Tema 8:
Numeralul .................................................................................60
Tema 9.
Verbul ........................................................................................67
Tema 10.
Adverbul ..................................................................................80
Tema 11.
Prepoziţia .................................................................................85
Tema 12.
Conjuncţia ...............................................................................91
Tema 13.
Interjecţia ................................................................................96
Anexe I. Algoritmul analizei părţilor de
vorbire .........................100
111
II. Subiecte pentru examenul de curs la
morfologie .........103
112

Morfologia Curs Practic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Morfologia Curs Practic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI ȘTIINȚEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN MUN. CHIŞINĂU

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Suportul de faţă are ca obiectiv principal consolidarea temelor

2. Comentaţi următoarele determinări ale gramaticii:

4. Numiţi formele posibile ale paradigmei generale a următoarelor

5. Evidenţiaţi în textele propuse logoformele analitice şi

7. Comparaţi următoarele definiţii ale categoriilor gramaticale şi

8. Identificaţi ce parte de vorbire flexibilă se caracterizează prin

9. Prezentaţi schema sinoptică a categoriilor gramaticale:

2. Identificaţi termenii ce corespund definiţiilor date:

5. Subliniaţi cu o linie sufixele cu valoare lexicală şi cu două linii

6. Determinaţi valoarea gramaticală a sufixelor din următoarele

7. Adăugaţi sufixe gramaticale, derivând forme noi ale acestor

2. Determinaţi căror clase lexico-gramaticale le aparţin cuvintele

3. Conform căror trăsături distinctive cuvintele de mai jos sunt

4. Determinaţi căror părţi de vorbire le aparţin următoarele

6. Completați clusteringul: Tipuri de conversiune în limba română.

7. Identificați, prin subliniere, termenii obţinuţi prin conversiune și

8. Prezentați, după exemplul dat, modalitățile de conversie a

9. Indicați diferenţele de natură morfologică dintre cuvinte.

10. Daţi câte 5 exemple de substantive cu valoare adverbială şi cu

11. Construiţi enunţuri în care cuvintele ce, a, niște să aibă diferite

12. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

13. Precizaţi valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate.

14. Identificați valoarea morfologică și funcţia sintactică a

Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci!

2. Utilizând textul de la exerciţiul de mai sus, completaţi tabelul,

3. Selectaţi din literatura artistică câte trei exemple pentru

6. Selectaţi din literatura artistică exemple – nume de personaje

7. Identificaţi substantivele din textul dat şi determinaţi genul lor.

8. Puneţi în faţa substantivelor evidenţiate articole sau alte părţi

9. Identificaţi procedeele de determinare a genului următoarelor

10. Găsiţi formele pentru genul feminin ale substantivelor de mai

12. Determinaţi modul de formare a substantivelor mobile:

13. Treceţi în coloane diferite substantivele mobile şi substantivele

14. Identificaţi modalităţile de marcare a opoziţiei de număr la

15. Selectaţi exemple din literatura artistică pentru a argumenta

16. Repartizaţi următoarele substantive în trei clase: singularia

17. Argumentaţi teza că substantivele de tipul brânză – brânzeturi,

18. Completaţi tabelul de mai jos cu substantive defective de

19. Recunoaşteţi substantivele defective de număr din următoarele

20. Actualizaţi prin exemple marcarea opoziţiei de număr prin

21. Formaţi pluralul următoarelor substantive. Verificaţi cu

23. Selectaţi câte 4 exemple pentru fiecare din următoarele valori

24. Identificaţi caracteristicile cazurilor în limba română,

25. Stabiliţi funcţiile sintactice ale substantivelor din textul

2. Transcrieți textul, articulând substantivele evidențiate.

3. Completaţi spaţiile punctate cu formele potrivite ale articolului

4. Subliniaţi varianta corectă.

5. Stabiliți valorile morfologice ale cuvintelor evidențiate.

2. Grupaţi adjectivele date în următorul tabel:

3. Arătaţi care este sensul următoarelor locuţiuni adjectivale:

4. Rescrieţi toate adjectivele din şir care nu au grade de

6. Puneţi adjectivele din paranteze la gradele de comparaţie

7. Deschideţi parantezele şi scrieţi corect adjectivele:

8. Realizaţi analiza morfo-sintactică a adjectivelor din enunţurile

2. Declinaţi în propoziţii pronumele voi:

4. Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi:

8. Subliniaţi pronumele personale. Înlocuiţi pronumele personale

9. Identificaţi pronumele personal de politeţe din fragmentul de

11. Identificați enunțurile în care cuvântul și are valoare de

12. Arătați în care din enunțurile de mai jos s- este pronume