GRAGItrATGCA ft*IItrANA

STftE#frTG.TRATA T*GIC
fG SGG\*
DE

@ G p@ffiA
EnrTH INTAT
IED1RV15R0_0812]

Sm **
EUFR}NSUt

GUPRINSUL S
$EURT I$TCIRIC IT
CUVANTUL AUTQRULUI TS
cuvANT ir*erxre ra
A.tsREVIERI2T
INTROtrUCERE: PRINelPll FUNEIAMENTALE 23
[1: Pntruclprt FUNDAMENTAm ln uronrot-oetn 24
J2: PRtr.rctpu FUNDAMENTAm lru srrurexn Rnoroaltet 25
13: FRtrugpn FUNDAMENTAIelru srurnxn rnezrt27
14: Scopur- pRAcrc AL ANALTzET enRunrtcnr-e 28
15: FRrNctptt GENEMLE tru rurucrunlrA LrMBtt non+Axe 28

PARTEA A III-A: $INTAXA PROFOEITIHI

$Ft: $INTAXA FROPOEITIEI 3$

SP1.1 FuNcT*, REleTu, gTELEMENTE srNTAcrrcE 35
SP1.2 Mo'nelulsrnrAoTrc RELATToNAL LOGIe 37
SP1.3 CmstrnnRea Rnonozrlrrt-on 38
SFl.4 FRopozrTu ANALIzABTLE $r NEANALIEAeII-r 4t
SPI.5 PRonozrlrr LACoNTcE $r nnsrASunare 44
SFl.0 Fnoeoarlrr eltprtce 46

SF2: $UBIECTUL 4r
$P2.1 ExpRrMRRec susrrcrulur 49
SP2.2 Ect-tvat.euLrl MoRForoore AL suBIECrulut 53
SPz.3 Suergcrul uuslu 56
SP2.4 Su*rEclur euplc 57
SF2.5 $unrecrul GRAMATTcAL gr suarECTuL Locta 59
$P2.6 PozrTrA suBrEcrulur RApoRerA t-R rnEntcnr 6t

$F3: FREDICATUL 62
SP3. 1 PReorcarur veRanl 65
$F3.2 FREotcerul NoMINAL cu vERBE DE PREDIcATIT tucotvtpt-erA 66
SPS.S PREDTcATUT copulATrv gr coMpLEMENTUL suBtEcrtv 69
SF3.4 lureRpRetRnEA,,coMpLEMENTuL pREDlcArtv AL entEcrulul" 74
$F3.5 [rtleRpnereREA,,PREDIcATIVuL suPllMENTAR,, 7S
SP3.6 eon*plerugNrul oerecrrv 76
SF3.7 Unuzenre p*eorcRrulur 78
SF3.8 AalEcrrve pRrnrcnnve 81

$F4: ACSRNUL SUBIECTULUI GU FREBICATUL 83

SP4.t Aconnur suBrECTuLursrMpLU cu pRgntcnrul 84
SP4.2 AcoRour-SUBTECTULUT coupus cu eREntcnrut 88

: CUPR]NSUL
6|

$PS: ATRIBUTUL 9A
SPS.1 UrruzRnen arRlgurulurln uoRroroorr gS
$F5"? Arnrsurul coMuN 10f
SP5.3 eol*pleurrurul suBrEclv t03
SFS.4 Oor*purrvrenrul oarecrtv t 06
SPS.S ApourTtA ATRrBunv-suBsrANrrver_A 1 0g
SP5.6 PozrTtoNAREA erRraureloR t 11

$F6: QBIECTUL T16

SPe.1 Oargcrul nrnecr 118
SP6.2 Onrgcrul DTRECT Apoztlv .tr21
$P6"3 Qnrrcrul runrnecr 113
SP6.4 Qerecrur INDTFECT Apoarnv 1?6
$PS.S SerEcrul pREpoztTroNnt- t2g
SPe.CI lrutenpnrrAnt DMERSE ALE ogrEcrulur srxrncrrc t32
SP6.6. l,,CoupLeuENrul srcuuonn" 1 33
SP6.6.2 ,,CowpLevrNruL DE AGENT" 135
SP6.6.3,,Corrlprrueurul_ posesrv" 1 3g
SP6.6.4,,CoupleueNtur_ corr,lpRRnrv" 1 39
SF6.7 FoaTtorunnee oerecrelon 141

$F7: CIRCUF,II$TANTIALUL 143

$P7.1 QtRcunasrarufHLuL or tmp .148
sPr,2 GrRcun,lsrerrlTrAlul DE Los'l 5t
SF7.3 Crncur,tsrnNTHLUL nE EVoLUTIE (ne cnurLfscor) t$3
SPf.4 CtRcunnsrRNTtALUL nr naon 1SS
SP7.4. 1 CrRcuusrnNlnlul corr,lpRRnrv 1 57
SP7 .4.2 ClRcun,lsrnulnluL coNDtTtounl 160
SP7.4.3 CrRcuusrnulnlul coNcesrv 162
SP7 .4.4 INTEReRETARI DIvERSE ALE ctRCUMSTANTIALULUI DE uroo 164
5P7.4.4. 1 CncuusraNVntut coNsrcunv I 65
SP7. 4.4. 2 A ncuusraNVntu t cuuu tnnv 1 67
S P7. 4. 4. 3 C t Rc u M srANTtAtu t oeozV or'tnt 1 6g
5P7.4.4.4 CmcuusreNVatut or exceeVe 172
5P7.4.4.5 CncuusraNVatut or aetnnr 174
SP7. 4.4. 6 A acuusrnNVaru t soaenv 1 7 6
5P7.4.4.7 CnIUMSTANTIALUL ctNnranv 1 T 8
5P7.4.4.8 CncuusrnNTmLUL tNsrRUMENrar 1 Bl
5P7.4.4.9 CncuusteNflnLuL DE MoDALrrere 184

$F8: $TRUCTURA FROPOEITIEI SINTACTICE'[87

FARTEA A lV-A: $INTAXA FRAEEI

$INTA,XA FRAUEI T91

$Ft: REI-Altl BE COQRDONARE lgr

$Ft.t RemTti cCIpurATrve I curr,rum'rrvr 198
SFt.2 Rrultt ars*uxcrtve 200
SF1.3 RrmTrt nnvrns*rrve 201
SF1.4 Rrmlr concluevr 202
SF1.5 Remlr expucenve 203

CUPRINSUL :
 |'l

$F2: RELAfll trE SUBQRBQNARE 204

spz. r nr*nileen MoRFoLoGrcA aos
SF2.1.1 SueoRooNnrE suBSrANrvALE 208
5F2.1 .2 SusoRooNnre noLecrvRle 2'1 1
SF2.1 .3 SusoRooNrnre vrnanle 21 3
SF2.'1 .4 SueonooNnrr noveRerRlr 214
5F2.1.4.1 Sueoaooxnre ADvERBTALA or tup 215
5F2.1 .4.2 SueoRoo/vnrn ADVERBTALA oe toc 216
SF2. 1 . 4. 3 SuaoRoo/vna ADVERBTALA oe cnuzA 21 7
5F2.1.4.4 SueonooNntn ADyERBTALA oe scop 218
5F2.1.4.5 Susonoot'tnre ADVERBTALA DE REZULTAT sAU coNsEcurtvA 219
5F2.1.4.6 Sueonoouere ADvERBTALA DE MoD gt coueeaeVe 221
5F2.1 .4.7 SueoRDoNArA ADVERBTALA coNcEstvA 223
SF2. 1 .4.8 SusonooNea ADIERBTALA coNDtTtoNALA 224
SF2.1.5 SuaoRooNlrr Remrve 226
$F2.2r ANALOGIA CU SINTAXA FROFOEITIEI 232
SF2.2.1 SusoRooNntE suet=crve 234
5F2.2.2 SusonooNrRre pREDIcATVE 237
SF2.2.3 SueoRooNnre Rrnteurve 239
5F2.2.3.1 SueoaooNara ATRtBUTtvA PRoPRtu-ztsA / ADJEITIvALA 240
5F2.2.3.2 SueonooNnte ATRtBUTtvA IUBSTANTIzALA couptenvA suatcnv 242
5F2.2.3.3 Sueonoo^tern ATRtBUTtvA suasreNnved coMPLETtvA oerccnv 245
5F2.2.3.4 SueonooNere ATRtBUTtvA IUBSTANTIyALA apozttvA 246
SF 2.2.4 Su eonooNrnre oetect w e 247
5F2.2.4.1 SueonooNern oBEcrtvA ontcr 248
S F 2. 2. 4. 2 S u aonooNert oBt EcrtvA t t'tonecr 249
S F 2. 2. 4. 3 S u aoaooNne oil EcrtvA eaeeozVoNet 250
SF2. 2.4.4 INTERPRETAREA,,IUBaRDaNATA coMPLETtvA DtREcr DUBLA" 251
5F2.2.4.5 oe aaeNr" 253
INTERPRETAREA ,,suBoRDoNATA coMPLETtvA
SF 2.2.5 SuaonooNRte cr RCUMSTANTtnIe 255
5F2.2.5.1 SusoRoo/vnrn :IRaUMSTANTIALA DE TIMP 257
5F2.2.5.2 Sueonoovete dRcuMsrANftALA DE Loc 258
5F2.2.5.3 SueonooNern on.cuMsrAN7Arl oe ceuzA 259
5F2.2.5.4 Suaonoovere cRcuMsrANTtAG DE scoP 261
5F2.2.5.5 SuaonooNarn IRIUMSTANT:AA DE REzuLrAr (coNsecuttvA) 263
5F2.2.5.6 SuaoRooruere cRcuMsrANTtALA DE MoD $t coMPARATtE 265
5F2.2.5.7 SUIIRDaNATA ctRcuMsrANTtALA coNcEStvA 268
S F 2. 2. 5. I Su aonooNern cRc u MITANTIALA coN DtTtoNALA 27 0
5F2.2.5.9 lvtenpaerenen,,suBoRDoNATA IIRIUMSTANTIAU cANTffArtvA" 272
5F2.2.5.10 INTER?RETAREA,,suBoRDoNATA ctRcuMsrANTtAtA tNstauueurALA" 274
SF2.2. 5. 1 1 lNrenpattenee,,stJBoRDoNATA ctRcuMsrANTtALA soctATtvA" 276
5F2.2. 5. 1 2 INTERPRETAREA,IUBIRDINATA ctRcuMsrANTIAta ot mtnne" 279
5F2.2.5.1 3 INTERPRETAREA,,suBoRDoNATA ctRcuMsrANTtALA oPoztTtoNALA" 281
5F2.2. 5.1 4 INTERPRETAREA,,suBoRDoNATA ctRcuMsrANTtALA cuMULATtvA" 283
5F2.2. 5. 1 5 INTERPRETAREA,,IUBIRDINATA ctRcuMsrANTtALA DE EXzEPTIE" 285
5F2.2.5.16 IJT1LT1AREA suBoRDoNArELoR ?IR?UMSTANTIALE iN stNTAxA rnezet 288

$F$: EXE[frFtE trlN ANA,LIEA FRAEEI 3$0

SF3*1 A*eI.IeA FRMEI STMPLE 292
SF3.2 AunIra FRAZEI DUBLE 2S4
SF3.3 Arunt.EA FRnzEI MULT}FLE 296

$F4: STILUL NARATIV DIRECT $l INtrlREeT 29$

$F4. T TRANSFQRMAREA $TILULUI DIRECT IN INDIRECT: SCENARIT GENEMLE 303
SF4.t ExpResra pRepeztTtrleR TNTERoGATIvE" EXcLAMATIvE, $t TMeERATIvE lN $lLuL INDIRECT 308
SF4.2.1 TRnuspoRvnREA pRoPoztTlLoR tNTERoGArlvE LA srlLUL tNotnecr 308
SF4.2.2 Tnnr.isFoRMAREA pRopoztTlloR ExcLAMATIvE LA srlLUL tNotnecr 309
SF4.2.3 Tnnr.rsFoRMAREA pRopoztTlloR IMPERATIvE LA srlLUL luotnecr 310
$F4.3 Utltznnen srtlulut NARATIv DTRECT $l INDIRECT 31'l
SF4.4 NopuNr DE snL]$rcA 3ta
SF4.4.1 CoHapRRRrn, ANALoctA, urrnronn 313

: CUPRlNSUL
 8:
SF4.4.2 Ar_eooRtA, HtpERBoLA, pARABoLA 3.13
SF4.4.3 pensourrrcnREA gt,,slLUL
tMeERSoNAL,, 314
5F4.4.4 EUDENTTEREA pRru eupsA tNTENTIoNATA 314
SF4.4.5 ORcRrurznnen coMpoztlEt: ANAcoLUTUL 31 s

$F5: AFIRMATil, INTEROGATTI, NEGATII SI 6

SFS. 1 Fonrr,rnn# rNrenoGATtrLoR g16
SF5.2 FoxnrnRre NEGAInLoR g1g
$F5.$ RAspur.rsul $cuRT LACoNrc BZ0

FARTEA A V,A: PUNCTUATIA

DESFRE FUNCTUAT*A LrMBrr ReMANE $25

FT: FFRINqIPII BE BAEA [r.I PUTErUATIE 32S

FI"1 Trlut- 3ZB
F1.2 Pnopozrln 329
P1.3 Fnezn 329
P1.4 Pnnncnerul BBg

F2; PUNGTUT 334

P$: GF|ILIMEtE $$e

F4: VIRGUTA 341

P4.f UnIIznREA \IIRGuLEIlN FRAZE: CooRDoNARrn 341
P4.2 UrtleaREA vrRGuLErlru rRear: suBoRDoNAnEn 34S
P4.3 UILBAREA \ltRGULErtru eRoroalt 846
F4.4 [zoLAREA Apozt;rrlon gl n emnadNTELOR m vocntv 34g
P4.5 $EpARnREA ArRtBurElon Haulrrple 3$0
P4.Q Urt-xeREA vlRGuLErlN L$TELE onrzonrnle 351
P4.? UrtuanREA vtRGuLEriN usrcm veRrrenu 3S3
P4.8 UII.TzaREAVIRGULEIIN INTERJECTII $I CoN$TRuclII ETIRTIca 3$3
F4.9 [JrtItznREAVIRGuLE} FENTRU A INTRonucE STILuL DIRECI355
F4. t 0 Gnegelr n*eloRe ln ulLtuAREA vrncur-rr 356

F5: PUNCT $t VIRGULA SSC

F6: BOUA PUNCTE 367

F7: $ERfiNUt EXGLAMARII $[ SEMNUL INTREBANII EEg

P7,1 UnlrnREA sEMNULuT rxemlrranlt 368
F7.2 Unt-zeREA sEMNuLut tNrneaAnrr 364

F8: LINIUTE 3Co

F8.1 Cnerrun 3S6
P8.? Uru_ranREA,,LlNtufEr n" 36I
F8.3 UruraaREA,,LtNtuTEr n*,'(trttR ne enuzn) 96g
P&.4 Ltnn DE DrALoc Af1

CUPRINSUL :
 .o

P9: BARA AFLECATATNEINTC *T*

F1*: ELIFSA (PUNGTELE BE SU$PEN$[E] 3rd

Ptt: FARANTEEE 3?e

P1 1.1 FnneNTEzE AscuTrre376
PI1.3 Acompn 376
F1 1.3 FeRnureze pArnare 377
P1 1.4 PARANTEaE RoruNoE 3?7

FtEr AFQ$TROFUL SrS

CUVANT t}E FINAL S8t

BIBLMGRAFIE 38$

: CUPR]NSUL
 . a)

$Ft : $INTAXA FRQFQECTIHI

Limbile vorbite Si scrise sunt mijloace avansate de comunicare, de care oamemt au nevoie pentru a transmite
mesaje complexe. Totuqi, datoritl faptului cd o limbd este utilizati de foarte multe persoane, ea trebuie
structuratd logic, considerAndu-se forma qi structurile cuvintelor, precum qi funclionalitatea lor. Forma gi
structurile cuvintelor sunt analizate de morfologie; fitnclille cuvintelor sunt analizate de sintaxa propoziliei.

Aten{ie: sintaxa propozi}iei studiazi numai funcliile cuvintelorl Sintaxa propoziliei nu are legituri cu
morfologia. Raportarea elementelor sintactice la cele morfologice se face numai prin intermediul
categoriei cazului.

Unitatea de bazd in orice limbd este cuvdntul; suma tuturor cuvintelor ce aparlin unei limbi formeazd
,,lexicut'. Cuvintele pot l.rta forme structurale diferite, aqa ci morfologia le studiazb individual---cum a fost
prezentat in lucrarea GRSL-M. Totuqi, cuvintele analizate individual, sau local, nu sunt suficiente pentru a
se forma, in mod eficient, mesaje ample, dezvoltate, coerente; in consecin!6, cuvintele lexicului sunt grupate
in doud structuri logice complexe: propozilia qifraza.

Dincolo de morfologie apare sintaxa, ca un instrument avansat de analizd a cuvintelor, qi a gruprilor de

cuvinte, considerdndu-se numai funclionalitatea lor gramaticald. Drept rezultat, elementele morfologice gi
propoziliile morfologice sunt restructttrate, in sintaxa propoziliei, in elemente sintactice Si propozilii
sintctctice. Setul urmdtor de definilii explicd cd[iva termeni gramaticali importanli; funclionalitatea 1or,
precum gi exemple contextuale, sunt prezentate in capitolele urmltoare.

o construclie gramatical-d ce grupeazd clteva cuvinte care Tucreazd

,,Loculille;liea,' este
toate impieund ca u n s i iqur,, eleir,ent' zre-iEo Logic/siatactic : ec}tirralenf, .t .' L ocu{ iunea n u
:

poate eomSlne un oveth predicati\l",;, daed :totu.S.a are unul, ,atunci i.oeutiufiea,devjne o
propazifie- : :: :

Din punct de vedere morfologic, Toculiunea poate fi un substantiv, adjectiv, numeral,

verb, adverb, prepozitiet,'conjunctie. .sau:,e fnterjecfr.e,.,Dia #utlct de,,vede.re sifitaetic)
o locu;.iune poate fugcf,iona ca sabiect, ;p1edicat/ atribut.,qbiect, sau c:rcutl?startiaJi.

cdruia pat::fi.:ianstrua'te:r?ai', mu|'te .ir,ra::jante, de)',, lacusiuni. ,,Ezg>resia idimaticd" este

o formd patticuTard de expresie ce se,fo-lose',gte,in fiodro.bi$nult. i,t1 Ti.ntba 'vorb::t5, €r
care are io[eJesuJ eiementului norfo'7aqi:els'intactie.'aehivaLent -'(eampletJ, djferrt de,
infelesuJ cuvintelar campanente,

ekiar sl ur:uf ,,tFOtfeqt./',dpdv ,lexieaL),,, g,,prapozi{.ie:

,,cornpTeta' dpdu qramaticaL :(paaib.i1,r,
con{ine un, subiect €j un,pred-leat. ca un:,ninitn$1fi, .yotu7i, atdt subiectul cdt qi
oredicatu7pot.fiexpr1mate.,per6nd,.inm,od1mp7icit.]...
stabr.lesfe regulile', {Togice) : funcf1anale
,,Sintaxa,1 :este ralnur&'gramatieii'eate
referitaare 7a inbinarea i,elementelar, sintact,ice" in, propa'zifii, precura gi a
,,propaziliiTor constituente" in fraze.

: S]NTAXA
 34l.

Acest capitol este mai departe structurat in:

SP1.1 Funclii, relalii, qi elemente sintactice
SP1.2 Modelul sintactic relalional logic
SP i .3 Clasifrcarea propoziliilor
S P 1 4 Prop o zi\ii analizabi le g i ne anal izabile
.

SP 1.5 Propo zi1li laconice gi desfbgurate

SPl.6 Propozilii eliptice

Atenlie: este posibil ca termenul ,func/ionalitate relalionald" si deranjeze, intrucdt el

,,sund,, pulin prea
complicat (qi cam ,,pretenlios"). Un element sintactic are o funclie sintacticd (de exempiu, de alribut,
sau
de circumstanlial). TotuSi, trebuie remarcat ci toate funcfiile sintactice sunt determinate numai inbaza
unei relalii tntre doud elemente sintactice (de exemplu, subiect-atribut, sau predicat-circumstanlia[).

Pentru a se u$l.ra analiza gramatical6., este foarte important ca termenii gramaticali sd exprime c6t
mai
clar mecanismul gramatical la care se refer[. Astfel a apIrut gi termenul ,lf,unclionalitate rilalionatd,,;
de
fapt, termenul complet este ,funclionalitate relalionald interdependentd". Partea
,,interdependentd,, este
necesar[ datoritd faptulul cd, intr-o propozilie sintactic6 specificS, cele doui elemente sintactice
nu pot
exista singure (de exemplu, subiectul fEr[ elementul sdu determinant, atributul, sau invers, atributul
fard,
elementul s6u determinat, subiectul).

Atenlie: hebuie menlional cd in aceastd parte, Sintaxa propoziliei, sunt prezentate cateva aspecte-din
nefericire-diferite faf[ de norma gramalicald actual5. Totuqi, lucrarea ie fald nu susline un punct de
vedere partizan: toate aspectele sintactice diferite, aare apar in paginile urmlioare, au fost preluate
din
gramatica tradilionald (europeanl).

Avantajul net al gramaticii tradilionale in primul rdnd in simplitatea ei, precum gi in faptul cI
constd,
reugegte sd explice toate aspectele ,,neclare" ce abundl prin gramaticile moderne
ai tip ,,Oescriptiv,,. Mai
mult, pentru a se lucra efectiv cu gramatica, in viala de zi cu zi, existd o singura..opliune viabill:
gramatica tradilionald clasicd-prezentatdin lucrarea de fat[.

N
oilxl

STNTAXA PROPOZTTIET :
 FUNCTII, RELAT]I, $I ELEMENTE S]NTACTICE : 35

sPt.tr FUNCTII, RELA,T[], $l ELEEGENTE SINTACTIeE

Existenla ,,elementelor sintactice" este dependentd defuncliile (sa:u de rela/iile) lor sintactice. Altfel spus, un
cuvdnt intr-o propozilie devine un anumit element sintactic numai dacS el are o funclionalitate specificd.

,,Elaentele sintactice" {numite €i ,,gtdcfi al:e varbitLi") sunt cuvintel.e fexjculuj

grupate in baza ,,f,tmctionalite*it siatactice". Elementele sintactjce exjstd numai in
*-aructura propozifie: s:ntactiee; in afar,a propazi{iei sintactiae:, cuvintele suntl(po,t
!:) studiate numai ca elemente norfoTogice.

Definilia elementelor sintactice explicd un aspect deosebit, specific sintaxei. in sintaxa propozi[iei nu mai
:onteqzd forma cuvdntului, sau originea lui (respectiv, categoria elementului morfologic); elementele
;intactice tqi capdtd statutul considerdndu-se numai funclionalitatea sintacticd ce le caracterizeazd. Din
eceasti cauzb nu pot fi echivalate elementele morfologice cu cele sintactice: in mod practic, nu existi
legaturi directe intre elementele morfologice (care numesc ,,forma"), qi elementele sintactice (care numesc
-tuncfia"). Totuqi, pornind de la elementele sintactice, pot fi identificate elementele morfologice care le
corespund, dacd se ttilizeazd categoria gramaticalS a cazuhti.

Atenlie: corespondenla sintaxd-morfologie trebuie explicatd pulin. in urma analizei gramaticale se poate
int6mpla ca un element sintactic (de exemplu, subiectul) s[ fie identificat ca fiind un corespondent al mai
multor elemente morfologice (de exemplu, substantive, adjective, pronume, verbe nepersonale).

Analiza gramaticald, trebuie sd inceapi in sintax6, pentru a fi apoi finalizatd in morfologie. Mai departe,
odatd ajunsd analiza gramatical[ in morfologie, cuv6ntul identificat ca fiind subiect in sintaxd trebuie si
fre un substantiv in morfologie, indiferent de ceea ce este el in realitate. Astfel, adjectivele, pronumele,
sau verbele nepersonale identificate in sintaxd ca fiind subiecte devin, in morfologie, (toate) fie
substantive, fie loculiuni substantivale-Ain nou, in ciuda faptului cI ele sunt totuqi adjective, pronume,
verbe nepersonale.

Lementele sintactice au un caracter abstract pronunlat. De exemplu, subiectul in sintaxa propoziliei poate
i esprimat de un substantivladjectivlpronume/numeral/(verb impersonal) in morfologie. Toate aceste forme
ir origini morfologice diferite sunt grupate, in sintaxd, intr-un singur element sintactic, subiectul; insd, acest
-":u-ru este posibil considerAndu-se numai funcyia subiectuhti, nt forma sa.u originea hti morfologicd-care
:*:i fr deosebit de diverse.

l::buie remarcat cd in sintaxd se l:uicrezd cu elementele sintactice, insd ele sunt numai simple ,,manifestdri"
z-e .funcliilor sintactice-care definesc, in realitate, elementele sintactice. Acum, caracterul abstract al
:.;mentelor sintactice nu este foarte dificil de infeles: elementele sintactice nttmesc) de fapt,funclionalitatea
::,tracticd. Tofugi, ceea ce pare cd nu a fost infeles, in gramatica normatl a limbii romene, este urmitorul
-u* t: nu se poate identifica un element sintactic abstract, cu un element morfologic concrel.

: =orul c5 un element sintactic poate fi insolit de o prepozilie, sau nu, este cu totul irelevant in sintaxd. Mai

: SINTAXA
 36 : SP1.1

departe, originea morfologic6 a-unui element sintactic nu poate tj un critenu in determinarea statutului
elementului sintactic respectiv. in final, nici pozilia elementului sintactic in srructura propoziliei nu este
relevantS, mai ales atunci c6nd se interpune funclionalitdtii sale. Singurul criteriu utiliiat in stabilirea
statutului unui element sintactic este mtmaifunclionalitatea sa sintactica. Toate aceste aspecte prezentate la
modul general aici sunt identificate, pe rdnd, in capitorere urmdtoare.

Sintaxa lucleazd. cu cinci elemente sintactice grupate, ra modul general, in:

A. principale (subiectul gi predicatul);
B. s ecundare (atributul, obiecful, circumstanfialul).

in cadrul relafional-logic al propoziliei sintactice, elementele sintactice sunt identificate numai in baza
relaliilor/funcliilor sintactice ce le caracterizeazd. Astfel, se disting urmdtoarele categorii de elemente
sintactice: subiect, predicat, atribut, obiect, si circumstanlial. Diagrama urmdto are prezintigrafic elementele
sintactice, plus primul lor nivel de subclasificare.

DIAGRAMA $PI.1 : ELEMENTELE STNTACTTCE

In diagrama SP1.1, obiectul direct este marcat cu o nuanld de gri aparte, datoritd faptului cd el are un statut
sintactic special. Cu toate c5 obiectul este considerat un element sintactic secundar, in anumite condilii (la
diateza pasiv6 a verbului-predicat) obiectul direct devine un element sintactic principal numit
,sub'ieciul
logic". Deocamdatd insl nu trebuie anticipat; fiecare element sintactic din diagrama Sp1.1 trmeazd a ft
prezentat in detalii, in paginile urmitoare.

&

SINTAXA PROPOZTJIET :