Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UTILIZAREA TAI]ELEI,O IT dau, in funclie de diametru terier '1i do ind,lTabelelecc urmeazd, pdnd,la mugureleternrinal), volumul (nr[surat5, dela t5,ietur[ lime ai fusului pentru molid in vdrst5,de gi de formi cu coaj5, coeficienlii pentru regiuneaMunlilor peste 50 ani. Ele sunt valabile in deosebi lor. Este probabil CElimani,de undc s'au luat datelepentru alch,tuirea rcinsl cS,tariful de fa!d, dd qi pentru alte regiuni din lara noastrd, cele ce s'ar obqineprin folosireatabelelorsizultate mai bune decA,t
rnilare strd,irre. Lucrul acesta urrneazl, tr, fi vt'rifical, prin cercetEri
ulterioare. Subliniemqi aici c5, tarifele de cubaj dau cifre m e d i i, dedusc in generaldintr'un numir mare dc arbori. Ele sunt ffi,cutenu atff,t arcubajnl l dt pentrtt p e n t r uc u b a j u la r b o r e l ui in d i v i d u a c boretelor. Pentru a afla volumul numai al lemnului mare (mai gros de ? cm) mio$oracifra din tariful de cubaj cu 4 dms la arborii cu volunr va se tn3. mai mare de 0,5 mBqi cu 5-? dmsla cei cu volum nrai mic de 0,1-l
8g
TABELA No. 1 - I'abelle Nr. 7 Tabeld,de cubaj - Massentalel I)iamctrul la inalfirnea pieptului (em) B r usthiihend,ur chme sser (cm\
72
qa
1 3 108 r23
7 4 1 1 8 134 151 1 6 ? 183 200 2 1 6 232 75 128 1.16 164 181 199 218 236 1 6 137 rb7 1l r47
168
rtt
2 1 6 236 256
190
232 2b3 276 299 248 271 296 321 264 289 316 313 281 307 325
olc D+J
JJt)
387
41
202 228
186 2L4 24L 195 225 264 20i) 237 267 224
DRq
i)ax) o(o
449
47b 509
DUZ
24 215 248 280 3121 345 3 7 8 4L6 293 3271 362 396 436
o4
491
n1
26 27 28 29 30
ol
4t4
394
456
282 319
332 37 1 3B
41
661 ?09 6B? 738 714 767 740 767 795 824
?94
DOt) J)/h
661
32
JJ
B4
83
i I
(cm) f rusthdhenilurchmesser
3? ? lI 3,! 381 I zr I zs I zu I so I er I az I aa I a+ I 3b I 36 I 3
I \rolumul I lusului (dms) Schaltmasse (.dm})
__i -l
-]---l
I ll
20
I 7e1l 82r zur] 8211 beelorul 6b3losol?0?l ir+l ?631 | ;rrl uol b?01 tl 8541 HRr 8861 60el o,,lo,,l ,o,l?B0l ,ool.,r,l ,.rrl,.u*l 2 l I unnl urrl .'4el ,,nol e17luii e52l 6,ul ?r6l tt,l t,nl tntl norl,ttl 22I rtulu,ol e80l 1.0181 '.0', uutl ,rulturltrtl rurl,uol,o*l ,*rl r*nl 23I o'rI ouol '.or'l .0421 1.0831 '.oa: ,rrl ,u,l '.ootl ,*l uuul ,r'l 24 *rl uuul rotl uoul
25
+;31 rbJI +ul rrolb2?l b$l I I I I *rl +erl 66611 uzol 0$l uocl ,*l nczl nri ;rr'lie;l bbsl rzxl5eel I +i7l 5041 72el 75r 6?71 i03l 72el 755| 5b7lsBrl6051 62el6531 5311
I *'l zzel '051 r.1051 1.14e1 r t4t i66l ,0'81 ,0621 8081 e?61 'rl *rl $41
|
.r681 l.l6Hl 1.2151 l.rti r.0?51 Lt22l ?t+[ zcol xo;i snol xcsl e40le85l 1.0301 ;xzl real rnnl rerl e85l r,0361 r.0s?l r,rsril r.l8el
,l 26
27
rl 28
*+rl r+ol r.zaol .2301 r.zur 1.2801 osslr.oaclr.oenl r.razl r.rszl I t*l zsel *szl r.2e3l .2e31 r.2411 1.3461 1.34{
r.aeal .3561 1.1121 r.+r' 'l *rol uoul ',:'.:l r.aorl szolr.oaolr.ou+lr.razl r.rlrlr.zrsl 29 r.4rel .41e1 r.471 '.3021 r.36tl 1.477i ,l '.role06l e62l r.rsril 1.0'71 t.0?rl '.13'l '.2451 30
31I
JJ
r.+arl .4811 s+zl r.arol r.+zrl 1.5431 r.r+i r.onul r.zasl sual r.uurl r.rrol r.rzsl r.zool r.r++l .5441 '.+rol r.+sol 1.60e1 r.oot '.nonl r.to'l t.'o+l t.rrtl,.rsol r.assl ,l ,rtl czsl 32 r.eozl .60?l r.+zel t.r+ol r.ez, 1.6741 r.ornl r.oznl r.r+el r.+orl r.zosl r.rzrlr.s+rl rl snrl
it,)
34
dt) o{
38
.l 39 ,l ,l 40
ll1
(d,ms) Schalhnasse
19 20
,*l carl IUelelel r.Oill r.0bl i .0e01 "ri 2l elsl e5ur l r b l{.l0l ;l r.rrrrl r.rrr.;l r.r rsl r.rr :r I .18? I 1 . 2 2 0t . 1.281 22 e8?l 1.0221 1.obei 1.0e61 1.r$l 1.1?11 r.z08l 1.21b r 2$l1 . 3 2 11 . T . : 1 23 ' 0 5 5 r. 0r3 r .lr 3 1 r .r7 l {i r.Jrn l ri r.ri l ir.3 r.re l 31 s. 3 8 01.421I , 4 1 . 5 0 4 { 21 r. r2 r I lr u sri. 2 0L i er.3 er5 l 3 r.2 8 l +rl r.3 s6 l r L 13 1.1771 1 . 5 2 1l . l ) t ) / 1 . 6 1 2 r. ' e 2 r. l i36 l i r 'r l '.3 r.3 r. 3 r1 r.'0 1 r.r? I i rE l 6 1 1 . 5 71 r.5jl 3.i 1 . 6 1 ? 1.720 r. 2 61 1.1 30 15re .il l 0r. 1r';j r.5 ru .3 l r+l r.5 6r.6 1 1 r ;1.6701 t . ( ( 1 . 8 2 i ' . 3 3r 0 .1 3ie l r.+B r 4l . +Br.i r,l++l r.b er.0 e l 5r.?r rl (1.767 l 1 . 8 7 91 . 9 3 5 I r. 3 er8 l 5rr.lt o sl .4 r . lcxl r.o .:;l r.r;ssl r.i +rl r.sr r1.8631 :r 1. 2.01 r. + 6' ? .b l 2r z.l5 ur{.l61r.7 6 l 0r.? .) 1Kl e l ?r.ssrl rl r.n u 1. ce60 2.08? I ' . 5 31 5.1 5 rr 4 . 7r5 i I r.8 5r.l .1 6 6r0 1 r.;e ? lJ2 l 2.05? r.rse 2 . 1 9 12.2 I I ol l.60,tl 1.6651 l.R03l t.7351 t.'{;Bl l.g ral ::.or rlz.ox: 2.1541 2 . 2 9 52.3(iti
32 t . 6 ? rll. ? 3 ? r .l 8 l 0ll. 8 8 J rl . o s lz l . o u2 r l. l 0 l r i . l ; s 2.250 |
ttol
,-,1*,1",01.*llll ll
, . ; * , 1 . , . " t u 1 , . *ro r lu ,r. , .o t.r l,u ,o l,ro r l. r .l , , , ,.uot ,o I r.urol r.usol z.oesl r.ccoj z.rzol z.zoul r.rzoJ..l.aur I 2.4441 r.ebr r.8?Bl z.r rul :.:ozl z.zuol z.acsl z.+s+i 2.5101 Iz.oaol
2.100 2 . 1 7 4
2. 2.582 2.689
2 . 7 1 22.797 2 . 8 1 62.905
L
36
3.01
D. l
2.i2r 2.30e1 2.4r0i 2.5r ' ,.6r31 z.z r+l z.rrol z.rrul 3.0211 i I
| | |
2.0srl r.r66l 2.35.11 2.2601 u.lulz.s+al r.63;l 2.i'tel 2.8301 2. r521 2.?3il 2.335Jr.21 J.53rl 2.62:)l i.?261 2.si6l z.sztl
3.02
3 . 1 2 8Q O 3.232 o.,1)t)
3.,144
,f.Dl)l
1 2 . 6 e 5 1 2 . 8 0 u 1 2 . 1 . , u 5 i 3 . 0 t 2c1 .Jcrl
3.217 | 3.1
u '*l
lllll,o'ol,on,l,,u'l tlltltll i
3.659
85
qA
q,E 9i ;ds
E ;
(d,ms) Schaltmasse
21 22
()l
,.uurltll ,.r*l
1.640 1.6821 r.osnl r.oszl r.uzl 1.4?71 1.4371 I I 1.8?{l 1.?3?lr.t79 1.82?1 1.6+11 1.6861 1.550i 1.5e51 I 2.077:l 2.0241 1.919 1.e?21 1.8661 1.8151 r.?651 1.6631 1.?111 2.2331 2.175i i.e14l ,.0011 2.11?l 1.'{8ul 1.?761 1.8321
lll
27 28
2.1351 2.or 2l 2.073i 1.88e1 1.e501 2 2.26ei 2.2021 2.1361 2.0021 2.06e1 o tri 2.331i e.{031 r.25el 2.18?l 2.1151 2.617 2.5381 2.4601 2.3u31 2.2281 2.3061
ll
2.1b2 2s2bl2.3881 2.2621 2.61 2.5441 z.47GI 2.40?l 2.774 2.?ool 2.6261 z.bb2l 2. 2.8561 2.?7Gl e.6e?l 2.s27:l3.0111 2.81r1
a
3.25 3.16?l 3.0??l 2.e8?l 3.47 3.3zs1 3.2zsl a.1321 3.27713.37813.47e1 3.74r 3.63+l 3.b281 z.42zl
o.
3.?eol 3.6?el 3.56?l 3.3441 3.2341 6l 3.1251 3.01 ,.e0? I 3.1341 urrul o.r*lu*ol 3.595 u,,rl3.erel o.r*l 3.0201
I
3.6121 3.735 3.4e21 3.3721 3.1331 3.2531 a.oztl e.z+al r +scl 3.2461 3.3711 4.014 3.8811 3.7501 3.'jrel 3.35e1 3.48e1 -1.0151 +.rc+ 3.s7el 3?.r31 3.4?21 3.6081
:t. +.7251 1.5s11 r.+3?l +.trel r.oosl e.sozl 3.5851 3.?261 g.ggol 4.433 1.58211.?3214.8801b . +.rezl 4.2841 3.8451 3.rje8l
ll
ltl
3.8111 3.e631
86
5.191
TABIILA Nr. 2 - TabelleNr. 2 Ooelicienti rle lorm[ - Formzahlett, Diarnctrul la ini,lfimea pieptului (cm) Brusthbh,end,urchm,ess er (cm\
ts
,d: l^i
1bI16|rrIrsIrsIeoIzrIzzl
Oocficicntul de forrnl al fusului -
lll
12 13
46?
160l
1 4 1?7
li
471 4681 I
I I 1
,,,,lrrbl,,,rlr,,rl1ll
llllIl
48cal $71 4ri1 +?rilr6rrl{6'rl 45ll {ril l3?l {Jel 4 +7tl46el 4e2l1e2lit85 +sol $31 4b3l{161{3.ll 4 4e?l4e7l491 ,rrol {;el rTblr6el 160lrb3l uol +37
+r'l +r] o*l 4?b],url +641 re6l+ssl{sbl +sul{;31 "'] +661 4bel
5071 l)tr':1 5061 459 50el50el505 50il re{il4e3l 4uelrdrl +;71 47rl + ;u5l +t\ 5111 i09 {{rEl reTl 4eJl rsul {Bel {?61 5131 5 1 1 50?li0'l 50t,1 4eRl1e2l 4E6l4b0l 4 5111 5111 5il1 io.rl50+{ i)t t0rl .tc6l+0ll {$l
2? 28 29
ll
illl'''ru"iuo'l
rrrrlll
87
*s
iE
,CE
2?l28lzr1aolsrl82l33
31 I
3?138
nl
lil
*rl
1201 1301
la
1B 19 20 2I 22
OQ
J'J
3621 3631
ll]l
"'l 4161
45el 4b2
24
ZD
26 27
tq
4651 459 452]|116j 13El 4?0 464 45el4521 438 4{51 I rtJl 475:l 470 1641 4571 4501 .1801 +15 46el 46214b6l 150]
4B1l4 t g
|
1151 {0El 1u0l 3e4l 388j +?31 1161 +oelr02l 1i0l "t0ll 13ol+!311161
1131$61 43ol +:2al .1181
3rt,
39f
? 8 4E8 483
4i7l +?21 166l1601 4511 4{Bl 1411 +351 +?9t +1+ +s1l+?61 +{11 +711 +65 4581 116] +521 1 I
431
4241 11
rol
| 'ol I {e2lr87l{821 r71 {661 r6ul 15{l 119 I .+701 5o3J 5001 {e5l+e0l 16{1 45rtl {B5l 48ol 1751 I .1e81 I 341'91 502 4e3l18el4811 +?el 1?31 {6sl $21 | I 321
I
4971
I .1.ti .151
DOI
+cd
361
I
.+57
.160 18?l nnrl{7?l rtrl 4661 I b07 4e8l4e4i4e0l $bl +Hoi 1?rl {6el 161 l 5031
-t 4
lli
l''l''i -*l*'l"'l*"1
{e1 4'{61 ls1 +?51 4?0 | I
+lCl
.I6tl
1?0
'88
Coeficienti de formd, -
H.S
*R
{3l++lr"Trm
m (loeficientul dc forrni, ll fusului -, Sclrnltiornuah,l
1(l
,,,13,?l
3111 33eJ
3551 3501 3651 3601 3731 3681 382i3??l
oJ+
20 2l
32el
u-rl
3501 35el
3111 3261
336 |
318l
31? I
--'t
3161
355i
24
33? I 3461
3631
3?01 3 ??l 3811 3e0l 3e5l
3511
3621 36el 376i
,rtl
38el 3e6l
402l
27 28
41el 4r5l
1241 1201 .1281 1251 4331 42el 43?l1331
*rl
no?l 1r 2l
1211
J 6'il -r-
41? I
*ul
4lol
$11
4111 4181
1221
4331
$?l
1+ol
3B 39 10
41
153i1501
*ul'*l
'*61
JIl} --l I
113i
'""1
t29l
--"i 12e I
J']G I
49
13
ll
tl
45rl
"tl
**l
I
89
131 I
TABDLA Nr. 2 (Continuarc) - TabeIIe Nr' 2 (Fortsetzung) Coeficienti de formi, - Irormzahlen Diametrul Ia inillimea pieptului (cm) ser (cm) Brusthiihend,urchmes
e
6 l d ;
E 51 I
52 I 5 3 l b 4 l
55 I 56 I 5 ? l 5 8 t 5 e l 60
-T
2I 22
30el 3o4l l l ttl I 3oel 306l uoul3ool 32ol 3161 3131 i I 3201317 3141 31113081 33ol 32? | 3231 I I 3251 3221 31ei 31?l 33ol 32? 3331 33el 3361 |
3481
-ll
-t---l-]--ll
Schaltlormzahl
Zl)
26 27
I 3561353135113481 3461 3$l 3111 3381 3361 3341 3631361 35el 3561 3541 3521 3501 34?l 3451 342 I u*l 3611 35el 3bzl 3551 3ffi1 350 3?013681866l 37613?413721 3701 3681 3661 3641 3621 360l 358 Jt)J utnl 3??l3751 3821
l
31
o"l '*l ur'l "ri tl 3B3l 3811 I 3?91 3?813?61 3?41 I 3B5l 38813861
I 4021
,*l
3i2
3e3l 3e2i 3e0l 38Bl 3871 3851 3811 3821 38ol 378 3e8l39?l 3e5l 3e4l 3e2l 3e1 38el 3871 3861 384 I 341 4021401 | 40013eel 3e7 3e6l 3e4l 3e3l 3s1l 389
351
ot)
o{
I
I
391
3B 39 40 41
Aq
40cl 4041ru3l 1011399 411 41ol 40el 4081 I 4oel +o?l 406l 404 41514141 41314121 411 I 4181418 .117 1161 4151 414i 4131 4111 1101 408 | | el 1181 41?l +1514141412 422142tl 42Il 4201 41
I 42+l 4r3i lezi 42( 4281 42n 42814'r? 12614251 I I 421 4311 ,131 I 43114301 12el 42el 1281+261-1251
nrol+24l
tt
*'l*"1*"1
41(
43
434]l 11
*n{ *ul
$21 *rl I
I,A}IUItt ITI AST]PIt,\ AI,C]ATIIIR]TTA1]I'L1{]I,0IT I. Adunarea pe teren datelor Materialul de baz[,, care a servit la intocndreaacestuitarif de cubaj, esteformat din 1240arbori m[sura{i in primd,vara ,siin toamna anului 1937in cinci piduri din regiuneaMunlilor Cdlimani,qi anume: Pd,durea 1\tujila (Valca Yoivodeasa) altitudinea" 1050-1250 m u Banffy ( r 1000- Ll50 D Voivodeasa) ,r )) (l\fasivulL'ilinrani) -. 'r ) 1300-1400 D ,r ,' Aluniq (lAng[ Bilbor) .1200-1350 )) ir u Izvorul Lung (jud. Nds[ud) I 200- 1300 )
trli a fost adunat aga dar chiar din zona altitudinall a molidu]ui pur, unde el prezintfl arborete tu aspect de pi,dure virgini, pe mare intindere.
Arborii au fost doborili reglementar, fd,c6,ndu-se la o iniltd,ietura grosimea cu din egal[ o treime arborelui la bazl". Pe teren s'au lime m5,surat:lungimea(inilllimea) dela thieturfl,pffn[ la mugureleterminal (in metri gi decimetriintregi), diametrelc din doi in doi metri adic5, la 1, 3, 5, 'l nt, etc. precum ;i diametrul terier (in rnilimetri intreei). unul S'au md,surat de fiecaredat[ cAte doud diametreperpendiculare pe altul, f5,cdndu-se apoi media. \r6,rstaarborilor s'a stabilit prin numdrareainelelor pe cioat5.
1I. Procedeulurmat h intocmirea tabelslor lui Huber 1. Calcr-rlul volumului s'af[cut prin forrnula cxact5,, socotindu-se arborele sec{io;iat in bucflJi de 2 nt lungime. Volumul vfl,rfrllui (mai scurt dc 2 nr) s'a calculat separat dup5,formula conului gi s'a ad[ugat la vohtmul trunchiului. oblind,ndu-setlstfel volunrul fusului. 2. AlcS,tuirca, tabelei dc cubaj. Inainte dc a proceda la reprezentarea $i compensarcagrafici, a volnmului in vederea intocmirii tabelei de cubaj, am examinat datele spre a vedea dac[, cste caznl s[, se fac[ o singur[, tabelS,de cubaj, care sL cuprindh, atit arborii tineri c.ff,tsi ptr cei b[trAni, sau trebue fil,cutf,, distinclie intrtr arborii exploatabili qi cei neexploatabili. Pentru aceasta am grupat arborii itr cateqorii de diametre de c6,te 5 cm ;i categorii de ini,llimi tabel5, s'att de c6,tc2 m, aga prccum se vcde in tabela Nr. 3. In aceastd, inscris volumcle arborilor ueexploatabili (sub l0t) a,ni) sepa,ratde cele
91
repreale arborilor exploatabili(peste100 Je ani). Cifiele respective din mai multe valori. zintd,in cea mai mare parte niqte medii deduse acesternedii cste trecut in Numd,rularborilor din cari au fost deduse parantezd,. Se inlelegec[ cifrele dedusedintr'un numd,rmai mare de cele dedusedintr'un num[r ntic arbori au greutate mai mare decA,t de arbori. Pentru a face comparalieintre volumul arborilor tineri qi cel al inil{ime, noi vom diametru gi aceea,qi arborilorb5trani, cari au acelagi lua in considerare numai va,lorilemedii deduse din cel putin trei arde 44 de ori. In 24 de bori. In tabela l{r. 3 cazul acesta, se prezint5, cazuri volumul arborilor neexploatabili este mai mic dec0,tcel al arborilor exploatabili,in 13 cazuri este ma.i mare, iar in 7 cazuri egal (o diferenldde cel mult Lo/onus'a luat in considerare). Lucrul sepoate urmbri inci, qi mai bine in diagramadin fig. 1, in care dateledin tabela Nr. 3 se afld,reprezentate in mod grafic. Sc vede cd, deosebirea dintre volumul arborilor de peste100 ani qi cel al arborilor rnai tineri de 100 ani nu reiesecu claritate,curbele impletindu-se intre respective aproapein toate categnriilede diametrc.I)e aceeaam alci,tuit olaltE, de cubaj, valabiliatAtpentrumo]idul o singurH, tabelI exploatabil c6,t gi pentm cel incl neexploatabil(dar avd,ndv6,rsta peste50 ani). Procedeulfolosit la intocnrirea aceastei tabelede cubaj este urm5,. torul. S'a calculatpentru fiecarecategorie de diametregi de inillime volumul mediu dedus din toli arborii indiferent de v6,rsti, (seria a tr'eiade cifre diu tabela Nr.3). Datelerespective au fost reprezextate apoi grafic, desenfl,ndu-se curbelevolumelor in funclie de ioilacestorcurbe s'a.fd,cutrelativ uqor, deoarecc s'a !ime. Compensarea observat cd, volumul fusului cre,ste general cu inXl{imea in dup5,o linie dreapt5,. S'a obtinut astfel in formX,definitivS,diagramadin fig. 2, care reprezintd, pentru diferite categorii de diametre varialia volumului in funclie de ini,lfime. Cu ajutorul acesteidiagrames'a putut alcltui tariful de cubaj definitiv din tabela 1Tr.1, care dI volumul fusuluiin functie de diametrugi de inillime. Tariful esteintocmit pentru diametredin centimentruin centimetrugi inillimi din metru in metru. Pentru diametrele I5,20,25...60 cm, valoarea volumului diferitelor inillimi s'a citit direct de pe diagramadin corespunzfltor figura 2 sau s'a calculat dup5,formula liniei drepte (gtiind cd,fiecd,rei sporiri a in5,liimii cu un metru ii corespunde o anumitd,sporire dc volum, egal5,dela o categorie de inh,llimi la cea urm5,toare). Pentru diametreleintermediare(cuprinseintre 15 qi 20 cm sau intre 20 gi 92
l/o/t/ dn Ci/mani besteiol ani r htnantPttncl rezu/la/ dn mai mu/l de J arbori (Punll ars melr a/s3 Slinnen enlstanden) Pand rezu/lat /iz nai pu/rn de 3 arbon (Panltaus wenrjTer a/s 3 ,flinmen enlstandenl
/i t--r" /ll
/',--'
'
Fig. 1. -
Comparalie intre volumul molirlului neexploatabil (sub 100 ani) 9i cel al rnolidului exploatabil (peste 100 ani). "X:il:1ff::1ffi ro0Jahre) mit derderhaubaren I;I;.,'*"r
93
s_:--\
32 28 lniltmea ( n) Baimhdhetnt
Fig. 2. Volumul fusului in funclie de ind,llime.
Scha'tmuse als Funktion der Brumh0ho. Abb. 2. -
94
25 cm etc.) s'au calculat volumele corespunz[toare prin interpolare, admi!flndu-se cd,pe intervale mici (5 cm) sporireavolumului este di. rect proporlional[,cu sporireadiametrului (varia"lielinear[). De alt. minteri diagrama din figura 3, care (pentru categoriide in5,l{imi din
Fig. 3, Abb. 3. -
volumul in fune{iede diametru,eolfirmd, 3 in 3 m) aratd,cum variazd, in totul aceastH, ipotezfl. preciziunca fn ce privegte p c c a r eo p u t e m a g t e p t a dela tabela de cubaj, ea depindein primul rd,ndde numd,rularborilor folo-
e5
/00 80 60 40 20
Fig. 4. -
Abb, 4. -
Abb. 4. -
96
sili la intocmireaei. DupE cunr, am mai amintit, s'au milsuratin total acestei in vedcrea tabele 1240 arbori avdnd diametrele teriere cuprinse intre 10 pi 80 cm qi in5,l{imile intre 10 gi 46 m (vezitabelaNr. 3). Acegti arbori se repartizeazd, pe diferitelecategoriide inil{imi qi de diametre dup5,cele doui curbe in formd,de clopot din figura 4 a gi b. Se vecle cd, ccle nai rcprezentate sunt categoriile de inir,llimi cuprinse intre 20 qi 30 m qi cele de diametrecuprinseintre 20 qi 4b cm. Categoriile dc in[,]{imi sub ]2 qi peste44 rn rsicele de diametresub 15 gi peste 60 cm sunt aqade slab reprezentate, incdt nici nu au mai fost luate in corrsiderare la alcltuirea tarifului de cubaj. Cifrele ob{inute pentnr acestecategoriiar fi tost prea nesiguredin pricina numb,ruluimic de arbori din care ar fi fost deduse. Aga se face ch la intocmireaacestui tarif de cubai au servit efectiv nurnai1208 din cci 1240 arbori mH,surati. P r c c i z i u r r eta a b e l e i m a i d e p i n d e; i d e i r n p r i , ; t i e r e a da.telor inlfluntrul diteritclor categoriide in6]!imi gi dc diametre,adicX, rle olnogenitatea materialuluide bazd, folosit. Pentru a face o examia tabelei de cubaj din acest punct dc vedere,am alrrare sumarb, c5,tuittabela Nr. 4, care arat[ ce valori extremepoate avea volurnul pcntm aceeagi ini,llimc ;i acelapidiametm qi ce depdrtarepoate prczenta el in practicf,,fa!d, do ciJra din tarif. Categoriile de inbllimi qi de diametrear[te tc iu aceastd, tabeli,sunt nurnaide cfite u n m e t r u respectiv un centirnetru (depildi,categoria de ini,llimide 15 m cuprindearborii inalli de 14,6-15,5 nr, categoriade diametre de 1.b crn cupr. arborii grogi dc L4,6-75,5 cm). In coloana3 se poate vedea e.1arbori cu acelaqidiametru gi aceeaqi inilIline se intflmpli si aibEr uneori volume foarto difcrite. Aga cei doi arbor.ide 60 cm grosime;i 40 m inhllime prezintii o diferenld, de volum de 768 dm3,adici l5,5yo diu cel nrai rnare sau 18,3/o din ccl mai mic. Aceastbdeosebire ppovine din forma diferitd,a trunchiurilor: unul estemai tras, mai conic, al doilea mai implinit, mai cilirrdric; unul a crescutintr'un loc rnai deschis,cu multi, lunfni,, al doilea in masiv bine inchis. Coloanele 5 ;i 6 dau, in valoareabsolutH, si in proccnte, depirtareaceamai mare fa,tdde volumul din tariful de cubaj. In 1.0din celc2l cazuriexarninate clepd,rtarea ceamai mare nu atinge nici 70o/o, in 9 cazuriestecuprins[ intrc 10 qi l3o/ogi nunai in douX, cazuridep[qeqte 13% (odatil trecflnd chiar peste19lo). Ultima coloani,a,rati depi,rtarea mi jlocie in procerrte. Ea a fost calculatd, pentru cele 15 categoriicu cel pulin 2 arbori. In 9 dirr aceste15 cazuri dep5,rtarea mijlocie este mai mic[ de 6/o, in 4 cazuri este cuprinsflintre 6 gi 8]i, iar in doub cazuri g7
TABELA Nr. 4 -
Tabel,leNr. tI
indllime - Slreuung Inrprlgtierea volumelor Ia acelagidiametru gi aceeagi und' qleicher Baum'hiihe bei gleichemDurch,messer der Schaltmassen
i' " sE b E
A
!is
Depirtarea la!d, de valoarea din tabli, Abueichunq o*om lVert aus der Massentalel Oeamai marc Griisste
Medic ]Iiltlere
:c
,::OS
A'4..i
a-
ts 2A -2
h. 15m
+. '""1+ 5l + 3,el
rool
s.ol + 2
2181
h,.
_t-
t t' ll -
+ 12,41+
20m
r
,ol '{l
Bol ,{l
2-cl 1 I
15i
1l
1?6 I 3071
451 | h.
--l
seel
I
"ol
+ 9,41 _F I
-trrql
32.01 + 5,3
25m
3e6l + 1 7
l)ltb I
+ 27,0
I
44,C " 7.4 -i- 45,6 87,5
7l 67
- 11,91 -
808 l +( a
- '''l
t 19,J
+
rr-
+ 10,41 t
-
i,
I + 30.?l --l
169.C I
-r- 3,
0,8 + 10,4
+ 10?,?l - 1 .6 , 9
+ 8,8 4,9
280
1b3
- 1.1,6 f -5,1
uul ,{l
301
2()721 h:35m
- ,rt,ul
+ 52.31
uul '{l
501 1[
1l
*ul ,{l
6,.1 t2,3
o,o
*r*ol --l
-L 101
,{l
98
4984
depi,gegte 8/o. Din aceste cifre ne putem da seamade eroareace se comite laaflareavolumului a rb o r e l u i in d i vi d u al cu ajutorul tabelei de oubaj. Aceasti,eroareeste de obiceiu sub 6/o, dai poat. uneori atinge r0-r3%, iar in cazuri exceplionale chiir 7g-20o./,. B i n ei n l e l e s c d ,l a c u b a j uu l nui arboret intreg sevor face erori mult mai mici, deoarece aici se construegte in prealabil curba indllirnilor compensate, atribuindu-se apoi diferitelor categoriide diametrein5,l!imi m e d i i . A f a r Ed , e a c e a s tn au m i . u l m a r ed e a r _ bori din diferitele categorii de diametreproduce qi el o compensarc ce contribue Ia sporireapreciziunii rezultatului final.
lll
o astfel de comparalieprezintd, interes atet din punct de vederc gtiinlilic cat qi din punct de vedere practic,fiindci, din eane vom putea pe de o parte dedeosebirile da seama ceexistd, intre forma trunchiuluila moliduldin Germania qila celdin Munlii clrimani, iar pe de altd,partc vom vedea mfl,sura in caretabelelestr[,ine pot fi folositein tara noastrd. 1 . T a b e l e l e b a y a r e z e . A c e s t es au n t c e l e m a i c u n o s c g u it e mai r5,spflndite la noi prin faptul cd,au fost publicatein Agendaforestier6. Tarifele bavarezecuprind dou[, tabele: 'na pentiu molidul inci neexploatabil, ava,nd vdlsta de 60-g0 ani, qi alta pentru molidul cxploatabil,in vArst5,dc peste 90 ani. In diagramadin figura b se afli, reprezentatvolumul in funclie de inillime pentru cd,tevaeategorii de diametre.Din aceasth, diagramH, sc poate vedeaugor atat deosebireaco existS, intre molidul exploatabil gi cel inbd,neexploatabil din tabelelebavarezecd,t gi deosebirea dintre acestea am6,ndoud, pe de o parte gi molidul din Cllimani pe de alta. Compard,nd molidul in vd,rstd, de peste g0 ani cu cel sub g0 ani din tabelelektavareze, se constatx cd, la acela;i diametru ;i aceea.si ind,l{imemolidul neexploatabilare de obiseiu volum mai mic decflt molidul exploatabil. Diferenla este neinsemnatE, la arborii sub{iri (sub 30 cm diamtru), dar estecu atd,tmai remarcabilf, cu cd,t avenr de a face cu arbori mai grogi.Noi, cu materialul debaz6, pe care l-anr avut, nu am putut stabili la molidul din Munlii cxlimani vreo deosebire trangar.ti intre volumul arborilor exploatabiligi cel al arborilor inc[ neexploatabilice au acelagidiametru terier gi aceeagi in6llime. chestiuneaaceastaam expus-ode altfel mai amH,nuntit intr,un capitol precedent.
99
i-
r',----1,11401,J7, 1
/it/o/r/ dn Cilnanr (A//mar/-f/thte) pute 90artr tVo/rd lrn Bavana lfayenrle ficle
, ulerS?Jahrelr
5-\
\ $
rN s'
..
Fig. 6. -
Comparalie intre volumul rnolidului din Cilimani qi ccl al molidului din tablele bavarezeilsr Masso tlor Cilimani-Fichto mit der der Fichte aus don
Abb. 5. -Yorgloioh
Tafoln, baysrisohon
100
cornpari,ndacum molidul din cf,,limanicu cel din tabelelebavareze, constat[m o mare deosebire. Arbori cu acelaqidiametru terier gi aceeagi inbl{imeau la noi un volum murt mai mic dec6,t in Bavaria. Dupd,cum se poate vedea din diagramatlin figura b, deosebirea de 'olum nu este aceeagi la arboriide dimensiuni mici ca qi la cei dc dimens i u n im a r i . C e a m a i m a r e d i f e r e n ! b o p r e z i n t 6 ar,borii grogi gi scunzi. Cu crersteri e a n d l { i m i id i f e r e n j a cle volum scade,iar dela o anumiti, inH,l{ime in sus molidul nostru are pentru acelapidiametru un volum mai mare dec0,tcel clin tabelele bavareze. Astfel in categoria de diametrede 16 em a.vem:
la ilil{irnea:
1brn
20ni
2?m
146
202 207
259
c) Yol. molirl. din Bavariaexploat.dms 158 210 iar la categoria de diametrede 58 cm avem respectiv:
la iniltimorr,: 26nt 30m 35ur
40nr
2l7b 2927 3679 4431 2602 3123 3643 2735 3281 3828 4375
))
expl. drns
2. Tabela de cubaj Grundner-Schawapach. Aceasti tabelddd, numai yolumrrllemnului mare (rnai gros de 7 cm) 9i anumo metri cubi, cu doud,zecimale.Cum insd,diferenla dintre volumul in fusului ,sivolumul lemnului mare este destul de micd (circa 4 dm3 la arborii cu volum peste0,5 ma gi 5-7 dm3la cqi cu volum sub 0,5 ma), am putut face o comparaliemicar aproximativi intre tariful nostru d e c u b a jg i c e l e l a b o r a qi Schwappach (cn dt e G r u n d n e r ajutorul coeficienlilorde form6 studia{i de Baur). Am luat in considerare din acesta din urmd, numai tabela intocmiti pentru molidul mai bd,trflnde 60 ani, acestafiind comparabil cu molidul studiat de noi in Munlii Cblimani.Diagramadin ca v6,rst5, figura 6 (construitEin mod analogcu cea din fig. 5) arati, c5,gi aici avem diferenle de volum remarcabile,cari variazi in acelagifel cu Di,m mai jos cfldiametrul gi cu inEllimea ca pi in cazul precedent. pentru aceleaqi de gi teva cifre categorii diametreca mai sus. 101
Fig. 6. -
gi cel al molidului
Abb' 6. -
Yergleiob der Masre der Cilimani-tr'ichte mit tlr der tr'icbte aus der GlrunilnerSchwappach'sohon TaIeL
102
Diametrul 16 cm.
Ind,ltimea:, a/ IVIolid din Cd,limani, rn3 b/ Molid dupi Grundner-Schwappachrmg Diametrul 58 cm Iniltirnoa:
25m
0,26 0,26
40 m
,jj
g:l
Diferenla ceamai mare de volum esteiar[,giIa arborii grogi gi scunzi. Astfel un arbore gros de 58 cm gi inalt de 25 m are dup5,tariful nostru 2,17 m3, dupd,cel bavarez2,?3 m3, iar dupil Grundner-Schwappach 2,7L m3. Gregeala in plus pe care o facem in acest caz cu tarifele germane este de peste0,5 m3, ceeace reprezintfl25o/o. Din cele de mai sus rezultfl ci in Cilimani trunchiul arborilor groqi qi scunziare o formh,mai trasd, mai conicfldecdtin Germania. Expliau servit in deosebirea de Molizii cari calia trebue ch,utati tratament. pentru alcd,tuireatabelelor germane provin proca material de bazd, babil din plduri cultivate, deci echiene,in cari indivizii cresctoat[ viala in masiv str6ns primind lateral fo" rte pufin[ luminb, ceea ce are de elect o conformalie plind, (cilindrici,) a truncrilor, caracterizatl, printr'o scX,dere relativ micfl a grosimii arboreiui cl,tre v6,rf. Pd,durile noastre din Cb,limani,dimpotrivE, au in general caracter quasivirgin. Pe porliunile, unde masiv'ulnu este bine inchis, arborii pricremesc multi luminil laterald,,care, dupil cum se gtie, favorizeazX, (neacoperit5, de crbci), ceea gterea diametrului in partea inferioartr, printr'o sci,ce d5, trunchiului o forml tras5,(conici,),earacterizat5, in astfel tabelelorgermane dere repedea grosimii c5,tre v6,rf.n'olosirea p r e a g i p i d u r i d e c i vide rnari trebuege te duce la rezultate tat5, pe c6,tposibil.
I\r. Coefieienli ile lormi,
de form[ prezintS, interesnai mult din punct Studiul coeficienlilor de vederegtiinlific. In cazul de fa{i, el ne va ajuta a scoateqi mai bine in evidenld,deosebirea dintre forrna molidului din tablele gergi cel din Ci,limani. mane (bavareze) Tabela I{r. 2, care cuprindecoeficienliide formd,ai fusului exprimali in funcfie de diametrugi de indllime, a fost alcd,tuitd, cu ajutorul tabeleiNr. 1, gi anumelmpbrlind volumul cu produsuldintre suprafala
103
terierh, qi inh,lfinre 1gh).Cu ajutorul tabelei Nr. 2 s'au construit apoi diagrameledin figurile 7 gi 8, cari aratd, cum vanazil coeficiertul de
520
sig
500 +90 +80 +70 +60 +50 4+0 +30 420 +t0 +00 390 380
J t/U
360
350 3+0
JJU
320 3t0
Fig. ?. -
1. coeficientul. de fornr5,al fusul.i cr.Fte (u irrilfirnea. creqt.rea, Iui,nu este proporfional[cu sporireairril{inii, ci este din ce in ce rnai ndc[. De aceea. r'aria{ia coeficientului de fonnl in fuuclie de inHJtirne se prezintS, sub forma unor linii curbe (vczi fig. ?). ifu tot astfel se prezinth, coeficienliide formi in tabele]ebavarez,:. La nrolidul incl neexploatabil(60-90 arri) g[sirn aici nnmai b clase
I -- - *'.n'ii--'-.\\ lllo/td ln G/tinani( (ilnan, fi atr\p I /L/o/rd /,n Eavarra,rulg1artr(Earerrsche frchte unler90 Jabrel tl'/o/d deEararnpule91anl&alearsrhefichte ibev9oJahre)
"""\
\r
.\
T\\ i
NN
tiametrulrcmt D/
de ind,llimi, iar la molidul exploatabil(peste90 ani) o singur6, clasd (vezi Agenda n'orestierH,, p. 84). Prin urmare coeficientulde formi, din aceste table nu seprezintEca o funclie regulatd, a ind,ltirnii, agacum se intample la molidul din Cilimani. F'aptul cX, la molidul exploatabil gisim o singurEclas5, (f46,5 m) arati c[ in arboretele de inH,lfime regulate(cum e eazul celor din Germania), dela o anumitf, v6,rsthin
105
sus, forma trunchiului este influenlatd,numai de grosimeaarborelui, inil{imea prezentflnd o neinsemnatd importanln din acest punct de 1). In arboretede vdrste amestecate vedere ins5regulaaceastanu mai este valabild,(vezi diagrama din figura 7). 2. Coeficientulde formfl al fusului variazil in mod regulat cu diarnetrul. Tabela Nr. 2 ;i diagrama din figura 8 arat[, c6 el ln general scade pe m[,surh,ee crepte grosimeaarborelui. Exceplie fac primele diametre(15-17 cm, iar la inbllimile mai mari de 30 m gi diametrele 20--21 em), la care coeficientul de formd, creqte u$or. Scf,derea lui estela inceput mai accentuati, apoi, cd,trediametrele mari, din ce in cc mai mici. In tabelele bavareze coeficientul de formf, scade regulat cu diarnetrul,aproape linear, neprezentflnd nici o exceplie.Curbeletrase cu linii intrerupte (molid incd,neexploatabil)respectivelinii gi puncte (molid exploatabil) din figura 8 aratl grafic varia{ia lui. Din aceastb plangi, se vede foarte li,murit deosebirea dintre forma trunchiului la rnolidul din C[,limanifa![ de cel diu Bavaria. Bun5,oarb, pentru arborii mai grogi de 45 cm, tabelelebavarezedau o singuri curbb a molidului inc[, neexploatabil, cuprinzdndtoli arborii cu inbllimea de 17,5-40,5 nr, qi o singur5, curbh,a molidului exploatabil,cuprinzdndarborii cu iniltimea de3-46,5 m. pe cdndtabelele noastreprezintd, valori diferite Ia fiecare categoriede diametre, gi anume cu atfit mai mici pentru acelagi diametru cu cd,teste mai mici inhl{imea.Concluzia este,dupd cum am mai ardtat gi la discu,tia tabelelorde cubaj, ci molidul nostrn, proverlit diu pX.durinaturale cu v0rstc amosteeato, prezintd,la tliametre mari ;i inftllimi mici o form5, mai r:onicftdec6t mo]idul din pftdur:ileechienegermane.
1) Gralic, coeficicnlii de formi ai molidului exploatabil din tablelo bavarezs s'ar prczenta in funclie de inlllime in lorma unor linii drepto perfect orizontalo (paralele cu abscisa).
106
10?
sie abgclt,itetu'urdeu, Die H0henstufenuntcr 12 rn und iibcr .14m und die l)urehunter 15 cm und iiber 60 cm sind so wenig vertreten, dass sie bei rnesserstufen iler Aufstellung der Massentafelnicht beriicksichtigt wcrden konnton. hii,ngtauch von der Streuungder Einzelwerto Die Genauigkeitdcr Massentafel ab, d. h. von tlor inncrhalb der verschiedenenHdhen- und Durchmesserstu{en Homogenitiit d.es benutzten Grundlagcnmaterials. Die Tabelle Nr. il enthiilt cine summzrrischcPriifung der Massentaiol von diescm Standpunkto aus, Aus ihr ist zu erschen,dass die griisste Abwtrichunggegeniiber dem in der Massentafel enthaltenen \tert meist weniger als 13f[ betrii,gt, di,e mi,ttlereAbweichung aber meisl u:enigerals 6l/o. Diesc ZiIIern gestattrn uns cin Urteil iiber die Genauigkcit, mit wolcher dor Holzgehalt einzelncrFichtenbiiurnemittcls dcr vorliegenden Massentafelbcstimmt werden kann. Selbstverstii,ndlich sind bei der Kubicrung dcr Rcstdnde viel bessereIlrgebnisse zu erwaften als'bei der Madsenermittlung dcs Einzelstarnrrrcs. Dic Abbildungcn 5 und 6 crmciglichen einen Vcrgleich zwischenunserer Massentaicl eincrseits untl den bagerischen und Grurtd,ner-Schwappach'schen Taleln andererseits.I)cn grrisstenUnterschied weiscn die dieken und niedrigen Stiimme auf, wclcho in unserer Tafe'l bedcutend abholziger als in den deutschen Tafeln erscheineu. Gcgen die grdsserenBaumhdhen(joder Durchmcsserstule)nii,hern sich die Massen unserer Tafel immer mehr den lfassen dcr deutschen Tafoln, bei den h0chsten Sthmmen iiberschrcitensio sogar. Die Erkliirung diesesUnterschiedesan llolzgehalt und damit auch an Stammfonn bei dicken und niedrigen Fichten ist jn der AuJbauverschiedenheit der Wii,lder aus dem Cilimani-Gebirge gegeniiber den deutschen Wii,ldern zu suchen. Unsere Forste bewahren zum grossenTeil noch den Urwaldcharakter,indem sie aus ungleichaltrigenBestiinden meist mit lockerem Schluss bcstehen.1)er griissere Lichteinfall l<irdort den Durchmesscrzuwachs in dcm unteren Teil tler Biiurnc. Dic Schdftc bekonmen inlolsedessen eine abholzige, kegelftirmige Gestalt. Die Tabelle Nr. 2 enthiilt die Schaltformzahlon.Sie wurden unmittelbar aus rjer .ulassentafel bcrechnet, und zwar durch l)ivision der betrc-lfeltlen Volumen durch g. h. Abb. 7 stellt die Variation der Formzahl als Funktion der Baumhtihc, Abb. 8 als Funktion des Durchmessers dar. In der Abb. 8 sind auch die FormzahlenderbayerischcnTalcln auigetragenworden. Aus diesergraphischenDarstellung kommen die oben bcsprochcnen Untcrschiededer Schaftfornrnoch deutlieher hervor.
103