1.

Studiu de proporii restrnse asupra unor teme filozofice, literare sau tiinifice, compus cu mijloace originale, fr pretenia de a epuiza problema. Din fr. essai. (sursa: DEX)

1. Eseu literar 2. Eseu filosofic 3. Eseu politic 4. Eseu tiinific 5. Eseu argumentativ

Eseurile pot fi structurate sau nestructurate. Cele nestructurate, dup cum le e i denumirea, nu presupun reguli deosebite, ci doar necesit prezena unei introduceri, a unui cuprins i a unei ncheieri.

1. Eseurile argumentative, unde se consider indispensabile: - ipoteza - dezvoltarea argumentelor (numeroi conectori: pe de o parte, pe de alt parte, astfel c, de asemenea, totodat, de exemplu, n primul rnd, n al doilea rnd etc., exemple, citate, zicale, proverbe etc.) - concluzia (s fie n legtur cu ipoteza i s sintetizeze ideile prezentate n eseu)

2. Orice alt tip de eseu unde se pretinde anticipat o anumit structur/schem/regul. De exemplu:

Realizai un eseu n care s se regseasc cuvintele: viziune asupra lumii, perspectiv narativ, gen epic, tem literar.

 Presupune

observarea atent a trsturilor textului i prezentarea acestora prin intermediul unui limbaj obiectiv i elevat, a unei atitudini obiective, a preciziei i claritii.

 Trebuie

avut n vedere: Curentul n care se integreaz opera; Genul literar cruia i aparine; Specia literar creia i aparine; Subiectul operei; Trsturile personajelor; Limbajul utilizat de autor etc.