Sunteți pe pagina 1din 4

Alcoolul Alcoolul afecteaza corpul in doua feluri: (1) intra in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are

o actiune iritanta si "anestezianta" (cauzand lipsa senzatiei de durere cu sau fara pierderea constiintei), (2) doar 20% din cantitatea de alcool ingerata este absorbita in stomac, restul de 80% este absorbit prin peretii intestinali direct in sange, ajungand in fiecare celula a corpului. Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este sa incetineasca functionarea celulelor si a organelor pana cand ajung sa isi desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta. El afecteaza creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gandirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gandire. Mai sunt afectati centrii coordonarii, aparand astfel "simptomele" clasice: mersul impleticit, cazaturile, ajungandu-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mana. In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv astfel incat emotiile devin exagerate. Daca se consuma indeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, in cazuri extreme, va intra in coma. Consumarea alcoolului in cantitati mari mareste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Lipsa acuta de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid in tesuturi). Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, a infarcturilor si determina cresterea presiunii sangelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv. Persoanele care consuma alcool in cantitati prea mari au sanse mai mari decat altele sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute. Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool. Dar dupa ceva vreme el devine incapabil sa isi mai pastreze echilibrul si isi vor face aparitia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Daca dupa o o oarecare perioada se renunta la alcool, efectele negative aparute pot sa dispara. Daca aceasta perioada se prelungeste insa prea mult pot sa apara transformari ireversibile. Alcoolul poate produce sterilitate si tinde sa incetineasca dezvoltarea fatului, la fel cum o face cu functiile celulelor si organelor. Poate determina disfunctionalitati structurale si functionale, chiar retardarea. Aceste disfunctionalitati, cunoscute sub numele "sindromul alcoolului la fat", conduc la dezvoltarea incompleta a membrelor, diformitati faciale si dezvoltarea anormala a creierului, ceea ce da nastere la dificultati de ordin intelectual si motor. Experienta a demonstrat ca riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consuma alcool in exces, ca si cel al nasteri unor copii subdezvoltati sau cu dereglari comportamentale. Acesti copii se dezvolta mult mai incet decat cei ai mamelor care practica abstinenta.

Colesterolul Este o substan necesar bunei funcionri a organismului. Este util n formarea membranelor celulare, a unor hormoni, a vitaminei D, etc Colesterolul are dou surse: O parte se formeaz la nivelul ficatului din grasimile din alimenta ie (cea mai mare parte a colesterolului); O parte provine direct din alimentele care conin colesterol. Creterea cantitii de colesterol n snge, peste valorile considerate normale, poart denumirea de hipercolesterolemie O cantitate mare de colesterol n snge duce la ateroscleroz, caracterizat prin depunerea de grsimi i colesterol n pereii arterelor, ducnd la ngustarea i chiar nfundarea acestora. Consecina poate fi apariia unui infarct de miocard sau a unui accident vascular cerebral. Conceptele de LDL-colesterolul (LDL) i HDL-colesterolul (HDL) Colesterolul (substan "gras") pentru a putea fi transportat n snge, este legat n ficat de nite proteine transportoare. Combinaia care se formeaz poart denumirea de lipoproteine. Exist mai multe tipuri de lipoproteine. Cu importan practic sunt dou dintre ele: a) LDL, numit i colesterolul "ru", transport cea mai mare parte a colesterolului n snge i reprezint sursa pentru formarea leziunilor aterosclerotice ce duc la ngustarea vasului de snge. Cu ct este mai mare LDL cu att mai mare este riscul de boal cardiac b) HDL, numit i colesterolul "bun", transport colesterolul din diverse pri ale organismului napoi la ficat, ceea ce duce la nlturarea lui din organism, deci la protejarea vasului de snge. Cu ct este mai mic HDL cu att este mai mare riscul de boal cardiac Colesterolul crescut nu produce simptome (nu d dureri de cap, grea, ameeal sau alt disconfort). Putei afla dac avei colesterolul crescut numai dup ce verificai valorile acestuia printr-o analiz de snge. Persoanele supraponderale (gras), sedentare (fr o activitate fizic regulat), cu o alimentaie nesntoas (cu multe grsimi i puine legume i fructe), vrstnice sau cu rude cu a cror snge are valori crescute ale colesterolului, atunci i riscul de dislipidemie este mai mare. Dar i persoanele slabe sau tinere pot avea colesterol crescut. nainte de menopauz femeile au nivelul colesterolului mai mic dect brbaii de aceiai vrst. Dup menopauz crete nivelul de LDL i scade cel de HDL, astfel nct dup 50 de ani femeile tind s aib colesterolul mai mare dect brbaii de aceiai vrst. i ereditatea (genele) influeniaz nivelul de colesterol din snge prin afectarea vitezei de producie i nlturare din circulaiei a acestuia. Astfel, exist hipercolesterolemia familial, caracterizat prin nivele crescute de colesterol i LDL, i drept consecin, prin apariia precoce a bolii cardiovasculare. Este ns o boal rar. Toi adulii n vrst de >20 ani trebuie s-i determine profilul lipidic (colesterolul total, LDL colesterolul, HDL colesterolul, TG) cel puin o dat la 5 ani. Dac valorile obinute la prima determinare sunt anormale sau exist factori de risc cardiovasculari asociai, atunci dozrile trebuie fcute mai des, la indicaia i sub controlul medicului. Copiii care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovasculare (prini sau bunici cu colesterol crescut sau cu boli de inim la vrste tinere, adic sub 55 de ani) ar trebui s-i controleze nivelele de colesterol din snge. Valorile normale ale colesterolului Pentru aduli s-au stabilit nite valori considerate optime ale colesterolului, LDL, HDL i TG, astfel:

Colesterol total< 200 mg/dl LDL<100 mg/dl HDL>60 mg/dl TG<150 mg/dl Pentru copiii intre 4-19 ani valorile normale sunt: Colesterol total<170mg/dl LDL<110 mg/dl. n funcie de factorii de risc asociai i de patologia fiecrui pacient, se stabilete un grad de risc, cruia i corespunde o anumit "int", sau valoare considerat normal a colesterolului sau LDL-ului. De asemenea trebuie reinut c dintre colesterol, LDL, HDL i TG, inta principal, care trebuie urmarit i atins, este reprezentat de LDL. n determinarea riscului, alturi de LDL crescut, un rol important l au: Prezena sau absena bolii cardiace ischemice (infarct de miocard, angin, intervenii pe vasele coronare - angioplastii, bypassuri) Afeciuni ce echivaleaz cu boala cardiac ischemic Alt form de boal aterosclerotic (afectarea arterelor membrelor inferioare - aa numita "arterit", afectarea arterelor cerebrale, prezena unui anevrism de aort) Diabet zaharat Multipli factori de risc asociai (mai jos enumerai) Ali factori de risc majori asociai Fumat Hipertensiune arterial Istoric familial de boal cardiac ischemic precoce Vrsta (brbai>45 ani, femei>55 ani) Alcoolul i colesterolul Exist unele studii care arat c doze mici de buturi alcoolice (1-2 pahare mici la brbai i 1 pahar la femei) i n special vinul rou, ar crete HDL colesterolul (colesterolul bun). Exist persoane cu boli de inim la care medicul interzice cu desvrire consumul de alcool, i aceast indicaie trebuie respectat strict. Pe de alt parte consumul crescut de alcool are multiple riscuri: alcoolism, accidente vasculare cerebrale, boli hepatice grave, cancer, suicid. Consumul de alcool nu este soluia pentru creterea HDL (a colesterolului bun)! Cafeaua i colesterolul! Nu exist evidene c n cantitate moderat, cafeaua ar avea efecte negative asupra colesterolului i bolilor cardiovasculare. Exist unele date care spun despre cafeaua decofeinizat c ar crete colesterolul ru (LDL colesterolul) probabil datorit tipului diferit de cafea care se folosete pentru cafeaua decofeinizat, cafea cu arom mai puternic. Dac suntei consumator de cafea, folosii cafeaua natural (nu mai mult de 1-2 cafele/zi). Trigliceridele Trigliceridele sunt grsimi ce provin din alimentaie sau sunt produse n organism. De asemenea exist categorii de persoane la care nivelul de TG este de obicei crescut: cei cu diabet zaharat, persoanele obeze.

Dac exist un nivel crescut al TG atunci cu mare probabilitate exist asociate o cretere a LDL i o scdere a HDL.