Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Se maninca prea multa carne, grasimi si dulciuri. Incepind de prin anii '50, alimentatia noastra s-a modificat profund, iar
statisticile de pretutindeni arata ca se maninca prea multa carne, grasimi sau dulciuri.
In acelasi timp, numarul celor afectati de maladii cardiovasculare este in crestere, acest lucru constituind una dintre cauzele
principale ale mortalitatii intr-o serie de tari occidentale. Medicii au lansat deja un semnal de alarma si toata lumea a inceput
sa evite grasimile. Pe de alta parte, au aparut deja alte probleme, intrucit grasimile si chiar si colesterolul insusi sint totusi
indispensabile pentru buna functionare a organismului.
Cele doua feluri de colesterol
Diferentele de comportament manifestate de colesterol sint determinate de proteina de care este legat.
Lipoproteinele sint cele care transporta colesterolul in sistemul nostru circulator.
Cele de joasa densitate - LDL (low density proteins) transporta aproximativ 65 la suta din colesterolul sangvin, fiind
responsabile de depunerile din artere.
Lipoproteinele de inalta densitate - HDL (high density proteins) sint un fel de eroi, deoarece ele distrug depozitele de grasimi
de pe vasele sangvine si asigura circulatia colesterolului, fara a bloca arterele.
Care sint partile bune ale colesterolului
Toata lumea stie ca responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroza si o multime de alte boli nu este altul decit colesterolul.
Mai putina lume vorbeste insa de rolul lui esential in mentinerea starii de sanatate a organismului. In timp ce colesterolul in
exces este, intr-adevar, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasa. El contribuie la metabolizarea carbohidratilor, intra in
componenta tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini si feminini, iar
cel existent in piele este convertit, sub actiunea razelor de soare, in vitamina D.
Cum folosim grasimile in alimentatie
O buna alimentatie anti-colesterol nu inseamna deloc o alimentatie fara grasimi, ci din contra.
Esential este ca acestea sa fie insa alese in mod judicious.
Mentinerea ratiei zilnice de grasimi sub valoarea de 20-30 la suta din totalul caloriilor este vitala pentru mentinerea in limite
normale a colesterolului.
In acelasi timp, cantitatea de grasimi saturate nu va depasi 10 la suta. Grasimile saturate provin, cu mici exceptii, din surse
animale, iar grasimile animale contin colesterol. Pe de alta parte, chiar daca un aliment nu contine colesterol, acest lucru nu
inseamna ca el nu contine grasimi. Se vor consuma deci alimente ce contin grasimi nesaturate, cum ar fi: pestele gras
(somon, hering), untura de peste, ficatul de gisca sau rata, uleiuri polinesaturate (rapita, floarea-soarelui, porumb) si
mononesaturate (masline, alune).
Grasimile saturate vor fi evitate: carnea grasa, mezelurile, untul si produsele de patiserie, carnea fiind inlocuita, pe cit posibil,
cu peste.
Cum e la francezi Statisticile din Occident arata ca francezii sint printre cei mai mari consumatori de grasimi, dar, in acelasi
timp, ei sint cel mai putin atinsi de maladiile cardiovasculare.
Acest paradox i-a facut pe cercetatori sa inceteze vinatoarea colesterolului si pactizarea cu el.
Dupa cum se stie, antioxidantii neutralizeaza radicalii liberi, diminuind astfel riscurile maladiilor cardio-vasculare.
Printre antioxidantii cei mai puternici se numara polifenolii, care se gasesc mai ales in simburii de struguri si in... vinul rosu.
Acesta este, fara indoiala, unul dintre factorii ce explica paradoxul francez: doua sau trei pahare de vin rosu pe zi (nu mai
mult) asigura o cantitate suficienta de antioxidanti.
Ce alte alimente si nutrimenti reduc nivelul de colesterol
Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol se numara: cerealele complete, care permit evacuarea colesterolului in
exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa si usturoiul.
Licopenul continut in tomate este de asemenea un antioxidant foarte eficient, mai ales daca tomatele sint fierte.
Fructele si legumele contin si ele principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C si vitamina E.
Cresterea colesterolului e generata si de alti factori. Colesterolul nostru nu provine numai din alimentatie.
Ceea ce absorbim noi reprezinta doar 20-30 la suta din stocul nostru. Restul de 70-80 la suta este fabricat de propriul nostru
organism. Dar si in acest program personal de fabricare exista anumite diferente, datorate unor factori precum: factorii
genetici si alimentatia.
In acelasi timp, exista numeroase cauze care produc cresterea nivelului de colesterol: fumatul, cofeina, stresul,
medicamentele, aditivii alimentari sau poluarea mediului inconjurator.
Pentru buna functionare a inimii sunt necesare colesterol de buna calitate si lecitina. Cantitatea de colesterol (grasime)
este reglata de lecitina. Prin fierberea hranei, enzimele lecitinei sunt distruse si asfel se pierde capacitatea acesteia de a tine
sub control nivelul colesterolului. Colesterolul se acumuleaza in felul acesta in sange. Nivelul lui devine ridicat daca se
consuma multe prajituri, aluaturi, grasimi, prajeli in ulei. Surplusul de colesterol se depune pe peretii arterelor sub forma de
placu (ateroame). Astfel este ingreunata circulatia sanguina si apare hipertensiunea. Muschii inimii nu mai sunt irigati
suficient de arterele coronariene, care se infunda si provoaca angina pectorala. Mai mult, de pe peretii arterelor se poate
desprinde un aterom care, in cel mai fericit caz se dizolva in circuitul sanguin. In cel mai nefericit caz, blocarea arterei
produce infarctul. De asemenea, colesterol depus excesiv in artere determina ruperea vaselor de sange.
Cardiacii cu hipercolesterolemie trebuie sa evite: carnea, grasimile, untul, zaharul rafinat, uleiul presat la cald, painea alba
si sarea. In acest sens, valori ale colesterolului intre 2,5 si 3 g/litru sunt un semnal de alarma. Valorile normale ale
colesterolului sangvin sunt: 1,2 - 2,6 g/litru. Pentru grabirea vindecarii este recomandat regimul de cruditati.
1
Tratamentele pentru colesterol puse sub lupa Ce stim despre colesterol? Iata cateva informatii.
Necesar functionarii organismului si raspandit in intregul corp uman, colesterolul este o substanta lipidica, pe care il gasim in
structura membranelor celulare. Este folosit de catre organism in special pentru a produce acizi biliari si ajuta la producerea
anumitor hormoni.
Colesterolul este purtat prin sange de catre LDL sau lipoproteine de mica densitate, care transporta colesterolul din ficat
catre tesuri, dar si de HDL sau lipoproteine de mare densitate care recupereaza excesul de colesterol din celule pentru a le
readuce la ficat unde este eliminat.
Atunci insa, cand nivelul de colesterol LDL este prea ridicat, excesul este depozitat pe peretii arterelor. Treptat se formeaza
adevarate placi de grasime numite aterome. Colesterolul LDL este de aceea numit si “colesterolul negativ”.
Lipoproteinele cu densitate mare sau HDL au proprietatea de a curata arterele de depozitele de grasime. O crestere a
nivelului acestora in sange diminueaza riscul bolilor cardiovasculare. In consecinta acest colesterol este numit “colesterol
bun”.
Nu este suficient sa mancam fara colesterol pentru a nu-l avea. Alimentele contin si alte grasimi care pot sa influenteze
nivelul colesterolului bun si negativ. Cu cat alimentele sunt mai grase sau pline de grasimi saturate – cum ar fi untul,
smantana proaspata, branzeturile, produsele de patiserie – cu atat mai ridicat este nivelul de colesterol negativ.
Din randul celor care scad nivelul de colesterol negativ figureaza acizii grasi mono-nesaturati, ale caror principale surse sunt
uleiul de masline, arahide, nuci, migdale, dar si acizii poli-nesaturati care se gasesc mai ales in uleiurile vegetale si peste.
Atunci cand sunt prescrise medicamente impotriva colesterolului, aceasta inseamna ca tratamentul este pe termen lung. Iata
ce trebuie sa stiti pentru a va putea supraveghea medicatia si a fi siguri ca o tolerati bine.
Medicamentele sunt eficiente – Adevarat
Medicii ne pot prescrie medicamente puternice pentru a reduce cantitatea de colesterol care se afla in sange. Cele mai
utilizate, statinele, franeaza producerea temutei grasimi de catre ficat.
Eficacitatea lor asupra principalei surse de colesterol (70% produse de ficat, fata de 30% provenit din alimentatie) a fost
demonstrata de catre numeroase studii. Este o veste buna, caci colesterolul rau are tendinta sa se fixeze pe vasele de sange
pentru a le bloca in final. Daca doctorul va prescrie statine, o face pentru evita consecinte grave cum ar fi infarctul sau
accidentele vasculare.
Persoanele slabe nu au nevoie de tratament medicamentos – Fals
Puteti avea o silueta perfecta si totusi sa aveti nivelul colesterolului extrem de ridicat. O mostenire genetica poate sa explice
acest lucru. Medicamentele sunt cu atat mai utile cu cat se acumuleaza mai multi factori de risc, printre care varsta (50 de
ani pentru barbati si 60 pentru femei), fumatul, antecedente in familie de accidente cardio-vasculare, diabet de tip 2, un nivel
inferior de 0.40 g/l de colesterol bun.
In plus, daca ati avut deja un accident cardio-vascular, nu exista nici un dubiu: slab sau plinut, pentru a va mentine nivelul
colesterolului rau sub valoarea de 1g/l, luati-va medicamentele.
Nu exista acelasi obiectiv pentru toti – Adevarat
Aveti acelasi nivel de colesterol ca si vecinul dvs. cu toate acestea dvs. primiti un tratament si el nu. Nu este vorba de o
eroare. Nivelul ideal de colesterol, care depinde si de trecutul fiecaruia, poate varia intre 1g/l si 2,2g/l.
Si nu poate fi vorba sa intrerupeti tratamentul. Chiar si cu un nivel al colesterolului putin peste limita normala, medicamentale
permit diminuarea riscului de boli cardio-vasculare la persoanele cu asemenea dispozitii.
Medicamentele sunt periculoase – Adevarat si fals
Orice medicament poate prezenta inconveniente. O dovedeste lista pe care o gasim la efecte secundare in orice prospect.
Nu va inspaimantati, chiar daca acesta este primul impuls. Urmati instructiunile corect si mergeti la doctor in caz de tulburari
neobisnuite.
Complicatia cea mai temuta in cazul tratamentului cu statine este rhabdomioliza. Aceasta se caracterizeaza prin distrugerea
brutala a celulelor musculare, ducand la dureri musculare si urinari sangerii.
Dar aceasta reactie este extrem de rara: cel mult 1,2 cazuri la 10 milioane de tratamente. In schimb, bolile cardio-vasculare
la persoanele care nu se trateaza sunt frecvente si ajung si pana la 180.000 de decese pe an.
Medicamentele iti permit sa mananci ce vrei – Fals
Chiar daca un regim nu reuseste de unul singur sa scada colesterolul, este de preferat sa aveti o alimentatie echilibrata. Un
regim de tip mediteranean favorizeaza buna functionare cardio-vasculara.
Reteta: mancati multe fructe si legume, micsorati ratiile de carne rosie, branza si lactatele grase, consumati de preferinta ulei
de masline si de rapita. Ca sa cresteti aportul de acizi grasi Omega 3, cunocuti ca protectori, intoarceti-va catre pestele gras
precum somonul, tonul alb, scrumbie sau crustacee. In sfarsit, 30 de minute de activitate fizica zilnica, precum mersul pe jos
rapid activeaza crearea de colesterol bun, care il alunga pe cel rau din artere.
Nu e bine sa faceti pauze in tratament – Adevarat
Atunci cand opriti medicatia, nu inseamna ca si producerea de colesterol se sfarseste. Pentru a fi protejat de medicamente,
trebuie sa stiti ca acestea au o durata de actiune de 24 h.
De aceea ele trebuie luate in fiecare zi fara intrerupere. Cu o exceptie: dorinta doctorului care vrea sa verifice existenta
vreunul efect secundar al tratamentului, cum ar fi caderea parului sau insomnia. Aceste inconveniente sunt extrem de rare,
doar 1% din tratamente, fiind deseori atribuite statinelor. Sunteti tentat de iaurturi speciale? De ce nu? Dar acestea nu
trebuie sa inlocuiasca medicamentele.
Si nu in ultimul rand….
Remediile naturiste sunt binefacatoare si nu au efecte adverse – ADEVARAT!
2
Alimente permise:
Carne de vita matura, peste slab cu carne alba, precum cod, pastrav, stiuca, de 2-3 ori pe saptamana cate 100g – se
consuma numai fierte astfel: se pune la fiert in apa rece si nu se consuma zeama.
Oua: 2-3 pe saptamana.
Iaurt, branza de vaci degresata cu masura – pot fi inlocuite cu lapte de soi, daca se tolereaza.
Grasimi: ulei de masline presat la rece, ulei din samburi de masline, 1-2 linguri pe zi adaugate in salate si in mancare la
sfarsit.
Cereale: fulgi de cereale – orez, orz, secara, mei, paine din faina de soia, paste fainoase din orez.
Legume: salata verde, gulii, ceapa, nap, fasole verde, morcovi, telina, castravete, andive, urzici, ardei gras, dovlecei, praz.
Fructe: ananas, mere, grapefruit, lamai, kiwi, pepene, piersici, pere, caise, cirese.
Condimente aromate: busuioc, marar, dafin, chimion, patrunjel, salvie, menta, cimbru, sofran.
Ceaiuri: cada calului, soc, papusoi, macese, ceai verde, paducel, coada soricelului.
Bauturi: 2-3 litri lichid/zi – din ceaiuri, supe zarzavat cu ceapa, apa plata.
Miere – 1 lingurita pe zi facutativ.
Alimente interzise:
Viscere, carne de animal tanar, supe de carne, mezeluri, picioare de porc, capete de vita, piftie, crustacee, conserve de orice
fel, sosuri leguminoase – fasole uscata, linte, mazare – spanacul, macrisul, ciupercile, smochinele, afinele, curmalele,
sparanghelul, concentrate de rosii, ciocolata, cacao, cafea, alcool, condiment picante, muraturi,maioneza, varza, conopida,
mustar, coca-cola, ape carbogazoase, otet, portocala, porumb, masline, flucte oleaginoase – nuci, alune, arahide, fistic –
branzeturi grase, creier, momite, scrumbii, sardele, heringi, somn, crap, peste afumat, carnati, inghetata, prajituri, produse de
patiserie, smantana.
Recomandari
Alimentele se consuma sub forma fiarta sau de salata. Fructele se consuma la distanta de 2 ore fata de ultima masa
Lichidele se consuma intre mese – este de preferat sa fie un regim lacto-fructo-vegetaria. Se recomanda 6 luni Omega 3 – o
capsula pe zi in timpul mesei principale. Exemple de meniu
Ziua 1
Mic dejun: iaurt degresat 150g, fulgi secara 50g, o lingurita de miere.
Gustare: fructe din cele permise 150-200g.
Pranz: supa de zarzavat – morcovi, telina, pastarnac, salata verde, ceapa, carne de vita fiarta 80g, fasole verde fiarta cu
usturoi 200g, paine de secara 50g.
Gustare: fructe 150-200g.
Cina: pilaf cu praz – totul prin fierbere, fara prajeli – 200g, salata verde 100g, ceai din plante sau ceai de ceapa. Reteta ceai
de ceapa: se fierb 2 cepe in 600 ml apa, pana scade apa la jumatate.
Ziua 2
Mic dejun: lapte soia 150g, fulgi de cereale 50g
Gustare: fructe
Pranz: ciorba de praz acrita cu lamaie, ou fiert cu salata asortata, paine de secara 50g.
Gustare: fructe 150g.
Cina: salata orientala – cartofi, salata verde, ceapa, ulei, lamaie – ceai de plante sau de ceapa.
Ziua 3
Mic dejun: ceai cu miere si lamaie, branza de vaci degresata 80g, paine de secara 50g.
Gustare: fructe.
Pranz: supa crema de legume – morcov, telina, ceapa, pastarnac, dovlecel – peste fiert 100g cu lamaie + orez fiert 150g.
Gustare: fructe.
Cina: ghiveci din legumele premise, cu multa ceapa si fara rosii 300g, ceai din plante.
Ziua 4
Mic dejun: iaurt degresat 150g, fulgi de cereale 50g, lingurita de miere.
Gustare: fructe.
Pranz: supa de salata verde 300g, mancare de gulii dietetica (gulii, ceapa, ardei si ulei adaugat la sfarsit), paine de secara
50g.
Gustare: fructe.
Cina: paste din orez fierte cu condimente 250g, salata verde 100g, ceai din plante.
Ziua 5
Zi de fructe si lichide, de preferat ananasul, in portii de 150g.
Ziua 6
Mic dejun: ceai din plante cu miere si lamaie, ou fiert, paine de secara 50g.
Gustare: fructe.
Pranz: supa de ceapa 300g, carne vita fiarta 80g + salata de morcovi cu telina 150-200g.
Gustare: fructe.
Cina: sote de fasole verde cu usturoi, paine de secara 50g, ceai din plante.
Ziua 7
Mic dejun: iaurt degresat 150g, paine de secara 50g, o lingurita de miere.
Gustare: fructe.
3
Pranz: supa crema de legume, salata verde cu castraveti 150g, branza de vaci degresata 80g, paine 40g.
Gustare: fructe.
Cina: mancare de dovlecei cu usturoi (ceapa, dovlecei, ardei, usturoi, marar fierte cu ulei adaugat la sfarsit – 300g), paine
20g, ceai din plante.
Poate ca v-ati speriat de draconismul dietei, dar stiti ce spun nutritionistii? Macar de ar respecta pacientul un sfert din dieta si
ar fi un lucru minunat. Iata de ce prefer sa va ofere un regim cumplit, pentru a va lasa o marja de scapare. Caci oameni
suntem cu totii.
Un lucru sa nu-l uitati: faceti-va analizele la 3 luni, pentru a nu va trezi ca v-a scazut nu numai colesterolul rau, ci si cel bun.
Colesterolul şi efectele sale negative aduse organismului sunt cunoscute de majoritatea dintre noi. Puţină lume însă
cunoaşte faptul că există două tipuri de colesterol, unul bun şi unul care face ravagii, deci nociv organismului.
Colesterolul „rău” este responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroză şi multe alte boli. El este cunoscut în termeni
medicali ca şi colesterol LDL (low density proteins - lipoproteine cu densitate joasă). Acesta transportă circa 65% din totalul
colesterolului. Colesterol rău se găseşte în carne grasă, mezeluri, unt etc.
Colesterolul „bun” este cunoscut sub denumirea de HDL (lipoproteine cu densitate ridicată). Acesta contribuie la
metabolizarea carbohidraţilor, este indispensabil hormonilor sexuali, distruge depozitele de grăsime de pe vasele de sânge şi
asigură circulaţia colesterolului împiedicând depunerea lui pe artere. Nu în ultimul rând, sub acţiunea soarelui colesterolul
bun se transformă în vitamina D, substanţă atât de necesară organismului.
Valoarea colesterolului creşte cu vârsta până la 60 de ani, după care staţionează
Nu consumaţi alimente cu conţinut mai mare de 200 mg colesterol pe zi.
Mezelurile conţin 100 mg colesterol/100 g.
- Pentru a scădea colesterolul nu înseamnă să scădem complet grăsimile din alimentaţie. Din contră, acestea ajută foarte
mult tocmai la scăderea colesterolului „rău” din sânge. De aceea se recomandă consumul de grăsimi vegetale care sunt
foarte utile, în timp ce cele animale sunt generatoare mai mult de colesterol „rău”. De asemenea se mai indică consumul de
grăsimi nesaturate din peştele gras (somon, macrou, hering), uleiuri vegetale şi untura de peşte, de gâscă sau raţă. Peştele
gras conţine acizi omega-3 care scad colesterolul şi trigliceridele. Uleiul de seminţe de in preparat la rece are acţiune
similară, fiind foarte eficient mai ales la femeile la menopauză (se pune o linguriţă de ulei în salate).
- Antioxidanţii distrug de asemenea colesterolul „rău”. De aceea se poate consuma chiar la fiecare masă câte un pahar de
vin roşu care ajută la distrugerea colesterolului „rău”. Alţi antioxidanţi renumiţi sunt vitamina C naturală care se găseşte în
absolut toate fructele. Soia conţine de asemenea isoflavon care reduce efectul lipoproteinelor cu densitate mică. Vitamina E
ajută şi ea (se găseşte în seminţe oleaginoase în cantitate mare şi este uşor asimilabilă).
- Sulful scade colesterolul. Acesta se găseşte în ceapă, ridichi, usturoi, cartofi, migdale, păpădie sau polen. Usturoiul se
poate consuma sub orice formă zilnic, fiind socotit unul dintre cele mai eficiente plante la această afecţiune. Migdalele se pot
consuma ca atare, însă cel mai bun este uleiul, câte 1 linguriţă de 2-3 ori pe zi (migdalele conţin grăsimi vegetale 54% şi
proteine 18,3%). De la păpădie se vor folosi frunzele în salată sau sub formă de infuzie sau tinctură şi rădăcina sub formă de
decoct sau tinctură.
- Tinctura de anghinare, rostopască şi mesteacăn este unul dintre cele mai bune tratamente pentru scăderea
colesterolului, combinaţia celor 3 plante fiind una din cele mai puternice remedii hipocolesterolemiante. Puneţi 20 de linguri
de pulbere din cele 3 plante (amestecate în cantităţi egale) cu 1 litru de alcool de 75 de grade şi lăsaţi la macerat 10 zile,
agitând zilnic. După 10 zile stoarceţi şi filtraţi preparatul, după care turnaţi în sticluţe închise la culoare. Se ia 1 linguriţă de
tinctură în 100 ml de apă cu 30 d minute înainte de fiecare masă. Tratamentul durează 30 de zile maxi (nu trebuie depăşit
deoarece în doze mai mari rostopasca este toxică).
- O altă tinctură care scade colesterolul este cea din rădăcini de păpădie, urzică şi brusture cu scaieţi. Măcinaţi fin cele 3
rădăcini de plantă şi amestecaţi-le în cantităţi egale. Puneţi într-un borcan jumătate de pahar de amestec de pulbere,
jumătate de pahar cu apă şi 2 pahare de spirt alimentar alb. Lăsaţi 2 săptămâni la macerat cu borcanul închis, apoi filtraţi.
Luaţi timp de 3 săptămâni câte 1 lingură de tinctură într-o cană cu apă înainte de fiecare masă.
- Din lămâie se poate face un preparat foarte simplu care reduce nivelul colesterolului. Se ia o lămâie şi se taie în două. Se
scurge sucul dintr-o jumătate într-un pahar, iar coaja de la acea jumătate se taie în felii mici şi se pune cu 250 ml apă la fiert
până se va înmuia coaja. Se lasă să se răcească, apoi se strecoară peste sucul din pahar. Se îndulceşte cu miere după gust
şi se bea dimineaţa. Cu cealaltă jumătate se procedează la fel şi se consumă cu 15 minute înainte de masa de prânz. Se
4
face acest lucru timp de 20-30 zile, apoi se vor reface analizele şi în funcţie de rezultatele obţinute se va opta pentru
continuarea sau stoparea acestui tratament.
- Uleiurile vegetale naturale scad colesterolul. Cele mai indicate sunt uleiul de măsline şi uleiurile din seminţe (de floarea-
soarelui, in, porumb, germeni de grâu etc.). Uleiul de in conţine acid linoleic, acizi omega-3 (care scad nivelul colesterolului)
şi lignanţi (care reduc riscul de cancer la sân). Uleiul de germeni de porumb este şi el un tratament renumit de scădere a
colesterolului (doar dacă se consumă nefiert). Uleiul de floarea-soarelui scade colesterolul din sânge, doza fiind de 70-90 g,
în mâncare.
- Nucile consumate zilnic pot să scadă colesterolul cu până la 12%.
- Muştarul este un remediu excelent care scade colesterolul. Se va lua de cel puţin 2 ori pe zi câte 1 linguriţă de boabe de
muştar (cele care se pun la murături) şi se vor înghiţi cu apă. După 3 săptămâni de tratament colesterolul va reveni în limita
normală, iar după 3-4 luni se normalizează şi lipidele. Dacă după 1 lună colesterolul nu revine la normal, se va întrerupe
tratamentul cu boabe de muştar şi se va înlocui cu tărâţe de grâu. Ambele remedii combat şi constipaţia. Seminţele de
muştar (3 linguriţe pe zi) luate cu circa 30 minute înaintea mesei sunt un tratament foarte bun şi în ulcer gastric.
- Păducelul scade colesterolul "rău". Se va face zilnic un ceai din 2 linguriţe de frunze şi flori de păducel la 250 ml apă. Dacă
se optează pentru fructe atunci cantitatea va fi întotdeauna dublă. Se poate de asemenea folosi tinctura din frunze şi flori de
păducel, câte 20 picături de 3 ori pe zi.
- Puneţi în 250 ml de apă 2 linguri de oţet de mere şi se adaugă miere după gust. Se consumă 3-4 căni pe zi.
- Luaţi de 3 ori pe zi câte o linguriţă de drojdie de bere. Reglează colesterolul şi tensiunea.
- Schinduful este o plantă cunoscută pentru calităţile sale de a scădea colesterolul "rău", de a reduce glicemia şi de a
interveni în metabolismul lipidelor. Se macină fin seminţele plantei până se obţine o pulbere. Se ia câte 1 linguriţă de pulbere
pe zi, cu 15 minute înaintea meselor principale.
- Ceaiul verde este binecunoscut pentru cantităţile foarte mari de antioxidanţi pe care îi conţine, fapt pentru care este şi un
foarte bun reglator al nivelului de colesterol din sânge. S-a demonstrat că consumul de până la 1 litru de ceai verde pe zi, în
cure de durată, scade riscul de apariţie a bolilor arteriale, a cancerului şi a obezităţii.
- Anghinarea ajută la reducerea colesterolului şi la fortifierea întregului organism. Se prepară o infuzie din 1 lingură de
plantă la 500 ml de apă. Se va bea jumătate din cantitatea de infuzie preparată dimineaţa pe stomacul gol, iar cealaltă
jumătate în timpul zilei, cu 30 de minute înaintea meselor. După ce se consumă infuzia se recomandă ca bolnavul să facă
repaus la pat, culcat pe partea dreaptă.
- Luaţi de 3 ori pe zi câte 1 linguriţă de tinctură de petale de trandafir, în cure de o lună, cu pauză de 7 zile.
Alt articol…
Fiecare persoana care are colesterolul "rau" ridicat este considerata un potential candidat la atac de inima. Majoritatea
colesterolului din organism este produs de ficat, iar 20-30% provine din alimentele de origine animala.
Cauzele hipercolesterolemiei
ereditatea;
consumul exagerat de alimente grase - produse lactate, unt, faina alba, zahar, prajituri, produse de patiserie, biscuiti,
inghetata, carne, peste si oua;
tutunul, alcoolul si stresul.
5
de porumb sunt indicati in aceasta situatie.
Alimente de evitat: oua; carne; branza; unt; sunca; lapte nedegresat; uleiul de palmier si cocos. Toate alimentele de origine animala,
precum si uleiul vegetal de palmier si cocos sunt bogate in grasimi saturate si trebuie inlocuite cu grasimile polinesaturate (ulei de porumb,
sofran, soia, susan).
Bea cel putin 10 pahare de apa pe zi!
Persoanele care au colesterolul ridicat trebuie sa bea cel putin 8 - 10 pahare cu apa pe zi, aceasta avand proprietatea de a stimula functia
excretorie a rinichilor. Acest lucru faciliteaza eliminarea din organism a colesterolului in exces.
Sportul face minuni!
Joaca un rol important in scaderea nivelului de colesterol daunator, stimuland in acelasi timp cresterea colesterolului "bun". De asemenea,
stimuleaza circulatia sanguina. Jogging, inot, plimbarea, ciclism, badminton sunt cateva dintre optiunile pe care le ai la indemana.
Alt articol…
Din ce în ce mai mult auzim vorbindu-se despre dislipidemie, colesterol, bun sau rau, trigliceride. Ce înseamnă toate aceste
noţiuni şi ce trebuie să faceţi aflaţi în cele ce urmează.
Dislipidemia reprezintă creşterea lipidelor(grăsimilor) în sânge. Poate fi dată de creşteri ale colesterolului total, ale LDL
colesterolului, numit şi “colesterol rău”, ale trigliceridelor sau scăderea HDL-colesterolului supranumit colesterol “bun”. Aceste
tulburări pot fi dobândite, dacă a mai avut cineva din familie, sau achiziţionate dintr-o alimentaţie nesănătoasă bogată în
grasimi.
LDL colesterolul, numit şi colesterolul „rău“ reprezintă sursa pentru formarea leziunilor aterosclerotice ce duc la îngustarea
vasului de sânge. Deci cu cât este mai mare LDL colesterolul cu atât mai mare este riscul de boală cardiacă!
HDL colesterolul, numit şi colesterolul „bun“, transportă colesterolul din diverse părţi ale organismului înapoi la ficat, ceea
ce duce la înlăturarea lui din organism, deci la protejarea vasului de sânge. Decu cu cât este mai mic HDL cu atât este mai
mare riscul de boală cardiacă!
7
Tratament naturist in hipercolesterolemie:
Regim alimentar echilibrat, consum scazut de grasimi animale, mai multe legume, fructe, fibre, uleiuri presate la rece, peste,
cereale integrale, orez brun, ceai verde, ciuperci, alimente cu vitamina C, mentinerea greutatii corporale in limite normale,
fara alcool si fumat si consumul de produse naturiste specifice pentru colesterol marit.
Dacă printr-o examinare de rutină vi s-a descoperit creşterea colesterolului şi a trigliceridelor, primul pas este schimbarea
modului de alimentaţie. Peste tot găsim ce alimente nu trebuie să consumăm, o să enumăr şi eu aici câteva: carne grasă de
porc, miel, vită ; pieliţa de la pui; untura de porc/pasare, unt, lapte sau preparate din lapte integral; ulei de cocos; cacao,
uleiuri vegetale prelucrate chimic, margarină, biscuiţi; cartofi prăjiţi, mâncare de fast-food; chipsuri, prăjiturele; pâine albă;
organe (ficat, rinichi, creier); gălbenuşul.
Felul principal:
1. Carne de pui fără pieţiţă fiartă, la grătar sau la
cuptor
2. Carne slabă de vită fiartă, la grătar sau la cuptor
3. Peşte de cel puţin 2 ori pe săptămână:
4. Legume la grătar
5. Ciuperci la grătar
6. Ficăţei de pasăre
7. Raţă pe varză
Garnituri:
1. Fasole verde
2. Varză
3. Mazăre
4. Brocoli
5. Spanac
6. Salată verde
7. Ţelină
8. Cartofi
9. Morcovi
10. Vinete
11. Dovlecei
12. Orez
Acestea se pot prepara fierte, sub formă de piure, sote,
salate
Salate:
1. Salată orientală
2. Salată grecescă
8