OBEZITATEA,SUPRAPONDERABILITATE

A, ANOREXIA,BULEMEIA,ALIMENTAȚIA
ȘI BOLILE CARDIOVASCULARE

Realizat:Bordianu Alexandru
Elev grupa 13-C
Evaluator:Buzu Valentina
 Supraponderabilitatea și obezitatea
Supraponderabilitatea, obezitatea reprezintă o afecţiune caracterizată de creşterea greutăţii
corporale peste nivelul optim, prin depozitarea în exces a ţesutului adipos. Obezitatea reflectă
existenţa unor puternice dezechilibre hormonale în corp, fiind una dintre cele mai comune
afecţiuni ale societăţii moderne.
În ultimii ani, la nivel mondial, numarul persoanelor care suferă de obezitate s-a dublat. Potrivit
unor estimări ale experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pîna în 2020, mai mult de jumatate
din populaţia occidentală va fi afectată de obezitate. Nici tările în curs de dezvoltare sau sărace nu
vor scăpa de acest flagel, în urmatorii ani prevazîndu-se o creştere însemnată a cazurilor de
obezitate. Alarmante sunt cazurile de obezitate infantilă, cu proporţii dramatice în Statele Unite şi,
mai nou, în Franţa.
Ultimul sondaj public, efectuat de Biroul Naţional de Statistică al RM, denotă un procent înalt
de maturi cu masa excesivă a corpului (36,3%)cu obezitate - 24,1% (12,8% la bărbaţi şi
32,9% la femei). Obezitatea, la rîndul său, este factor de risc major pentru diferite stări morbide
din parte sistemului cardiovascular, şi nu numai.
Supraponderabilitatea este un factor de risc ce favorizează apariţia unor afecţiuni cronice
grave:
- Apnee şi probleme de respiraţie;
- Creşterea nivelului de colesterol;
- Afecţiuni cardiace coronariene;
- Accidente vasculare;
- Afecţiuni ale vezici biliare;
- Diabet;
- Hipertensiune;
- Osteoporoza;
- Afecţiuni maligne la nivelul urmatoarelor organe: uter, sîn, colon şi rect, rinichi, vezica
biliară)
 Factorii principali ai obezității
Factorii principali ai obezităţii sunt cei de natură genetică, de comportament şi cultură.
Printre cauzele obezităţii se află consumul de alimente în exces, în special a celor bogate în grasimi, proteine şi
carbohidraţi, precum şi activitatea fizica redusă. Unii factori sociali, precum un venit prea scăzut al familiei sau
un nivel de educaţie scăzut, au fost de asemenea asociaţi cu obezitatea. Totodată, s-a constatat că oamenii care suferă
de stres sunt mai predispuşi consumului exagerat de alimente.       
  Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că, în prezent, copiii sunt din ce în ce mai puţini activi, marea majoritate a
timpului fiind petrecută în faţa televizorului şi a calculatorului. Copiii care îşi petrec mai mult de zece ore pe
săptamînă în faţa televizorului sunt mai predispuşi să devină supraponderali.
     În marea majoritate a cazurilor, acumularea de ţesut adipos apare în urma unor şocuri de natură psihică, care
disturbă echilibrul mental şi generează apariţia depresiilor. Tensiunea nervoasă acumulată în timp dereglează întreaga
activitate a sistemului endocrin. Glandele endocrine implicate cel mai frecvent în aceste dereglări sunt hipofiza,
tiroida, pancreasul şi suprarenalele.
 BOLI
CARDIOVASCULARE
Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de boli care implică inima sau vasele
sangvine: arterele și venele.
În timp ce termenul din punct de vedere tehnic se referă la orice boală care afectează sistemul
cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele legate de ateroscleroză și/sau hipertensiune
arterială. Cauzele, mecanismele și tratamente de aceste cauze adesea se suprapun.
Bolile cardiovasculare rămân cea mai mare cauza a deceselor la nivel mondial, deși de-a lungul
ultimelor două decenii rata mortalității cardiovasculare a scăzut în multe țări cu venit ridicat. În același
timp, decesele și bolile cardiovasculare au crescut cu o viteză uimitor de rapidă în țările mici și cu
venituri medii.Procentul de decese premature din datorită bolilor cardiovasculare variază de la 4% în
țările cu venituri mari la 42% în țările cu venituri mici. În 2018 mai mult de 17 de milioane de oameni
au murit din cauza bolilor cardiovasculare.
În fiecare an bolile de inimă ucid mai mulți americani decât cancerul. În ultimii ani riscul
cardiovascular la femei a fost în creștere și a ucis mai multe femei decât cancerul de sân.Studii în
rândul tinerilor a arătat că ateroscleroza precoce se poate depista în adolescenșă și se fac eforturi de
prevenire primară necesare din copilărie.
Bolile cardiace coronariene se referă la funcționarea insuficientă a mușchiului cardiac și ca atare o circulație
inadecvată a sângelui care alimentează mușchiul inimii(miocardul). Boala coronariană este cea mai frecvent asimilată
cu bolile coronariene, deși boala coronariană poate fi datorată altor cauze, cum ar fi vasospasm coronarian.[9]
Boala coronariană este o boală a arterelor cauzată de acumularea de plăci de aterom în pereții arterelor care
alimentează miocardului. Angina pectorală (durere în piept) și infarctul miocardic (atac de cord) sunt simptome și stări
cauzate de boala coronariană.
Cardiomiopatie
Articol principal: Cardiomiopatie.
Cardiomiopatia înseamnă literal "boală a mușchiului inimii" ( cardio = inimă,myo= mușchi,patie= boală) este
deteriorarea funcției miocardului (mușchiul inimii), din orice motiv. Oamenii cu cardiomiopatie sunt expuși de multe ori
riscului aritmiei și/sau morții cardiace subite.
•Cardiomiopatii extrinseci
• Bolile ischemice ale inimii
• Cardiomiopatia alcoolică
• Malformații congenitale ale sistemului circulator
•Boli de Nutriție care afectează inima
• Cardiomiopatie ischemică
• Cardiomiopatie hipertensivă
• Cardiomiopatie valvulară
• Cardiomiopatie inflamatorie
• Cardiomiopatie secundară|Cardiomiopatie secundară la o boală metabolică sistemică
• Miocardiodistrofia.
•Cardiomiopatia cu dilatație
•Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
Boli vasculare
•Anevrism
•Arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
•Disecție aortică
•Hipertensiune arterială pulmonară
•Trombo-embolism
Boli cardiace ischemice
Boli cardiace ischemice - bolile miocardului (mușchiului inimii) caracterizat prin faptul că scade alimentarea mușchiului
cu sânge.
Boli cardiace hipertensive
•Hipertrofie ventriculară stângă
•Boală coronariană
•Insuficiență cardiacă
•Aritmie cardiacă
Boli cardiace inflamatorii
Boli cardiace inflamatorii implică inflamația miocardului sau/și ale țesuturilor care îl înconjoară. Acestea sunt:
•Endocardita - inflamația stratului interior al inimii - endocardul. În general sunt afectate valvele cardiace.
•Cardiomegalie inflamatorie
•Miocardită - inflamația miocardului.
Valvulopatii cardiace
Articol principal: Valvulopatii cardiace.
Valvulopatiile cardiace sunt procese care afectează una sau mai multe valve ale inimii. În principal sunt patru valve
care sunt afectate de valvulopatii: valva tricuspidă și aortică pe partea dreaptă a inimii și valva mitrală și aortică pe
partea stângă a inimii.
Factorii de risc cardiovascular
 Vârstă
Vârsta este un factor important de risc în
dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Se
estimeaza că 87 la sută dintre oameni care
mor de boli cardiace coronariene au peste
60 de ani.În același timp, după vârsta de
55 de an riscul de accident vascular
cerebral se dublează la fiecare decadă.Mai
multe explicații au fost propuse pentru a
explica de ce cu vârsta crește riscul de
boli cardiovasculare. Una dintre ele este
legată de nivelul colesterolului
seric.Nivelul seric de colesterol total
crește pe măsură ce crește vârsta. La
bărbați această creștere devine
semnificativă jurul vârstei de 45-50 de
ani. La femei, creșterea continuă brusc
până la vârsta de 60-65 de ani.
Îmbătrânirea este de asemenea, asociată
cu modificări ale proprietăților mecanice
și structurale ale peretelui vascular, care
duce la pierderea elasticitatii arteriale și
poate duce ulterior la boli coronariene.
Sex
Bărbații sunt expuși la risc mai mare de boli de
inimă decât femeile aflate la vârstă înainte de
menopauză.Cu toate acestea, odată cu
menopauza, riscul și la femei este similar ca la
unii bărbați. Printre oamenii de vârstă mijlocie,
boala coronariană este de 2 până la 5 ori mai
frecventă la bărbați decât la femei. Într-un studiu
realizat de Organizația Mondială a Sănătății, s-a
constatat că sexul contribuie cu aproximativ 40%
la raportul mortalității în boli coronariene de
inimă în funcție de sex. Un alt studiu raportează
rezultate similare, în care diferențele de sex
explică aproape jumătate din riscul asociat cu
bolile cardiovasculare. Una dintre explicațiile
propuse pentru diferența de sexn în bolile
cardiovasculare este diferența hormonală. La
femei estrogenul este hormonul sexual
predominant. Estrogenul poate avea efecte de
protecție prin metabolizarea glucozei și sistemul
hemostatic și poate avea un efect direct asupra
celulelor prin îmbunătățirea funcționării celulelor
endoteliale.
 Anarexia și bulimia

Anorexia si bulimia reprezinta tulburari de alimentatie ce pot avea simptome

in comun, precum o imagine distorsionata asupra propriului corp, dar in
acelasi timp fiind caracterizate de comportamente alimentare diferite.
Persoanele care sufera de anorexie reduc in mod drastic consumul de
alimente pentru a putea pierde in greutate, in timp ce persoanele care au
bulimie consuma cantitati foarte mari de alimente, apoi recurg la diverse
metode pentru a le elimina din organism in mod fortat, doar pentru a preveni
cresterea in greutate.
Criteriile de diagnostic sunt următoarele:
 Greutatea corporala menţinută cu cel puţin 15% sub limita normală.
 Pierderea se produce prin vomă autoprovocată, purgaţii, exerciţii excesive,
utilizarea diureticelor şi medicaţiei anorexigene.
 Teama de a nu lua în greutate şi distorsionarea imaginii corporale.
 Tulburări endocrine asociate: amenoree, pierderea potenţei/interesului,
creşterea cortizolului, creşterea STH.

Ca diagnostic diferenţial trebuie excluse cauzele somatice ale pierderii în

greutate precum: boala Crohn, sindromul de malabsorbţie, tumori intestinale,
cerebrale, tulburarea depresivă, abuzul de droguri. Diagnosticul diferenţial se
face relativ uşor, pentru că pacientul nu are frica patologică de a deveni 
supraponderal’’, mai spune specialistul.
 Cauzele aparitiei anorexiei nervoase,simptomele

 Cauze psihologice Cauzele biologice Cauze sociale şi culturale

 gastrointestinală  dermatologică  ale aparatului locomotor

La nivel somatic, malnutriţia din

 endocrină anorexia nervoasă poate determina  în sfera ORL
multiple simptome, afectare

cardiovasculară hematologică  cerebrală

Alimentatia este procesul prin care organismul primeste substantele nutritive
necesare desfasurarii activitatilor fiziologice si isi asigura substratul energetic,
enzimatic, hormonal necesar indeplinirii functiilor principale : relatie, nutritie si
reproducere.
Alimentatia este o componenta a stilului de viata alaturi de activitatea fizica,
sanatatea mentala, somnul. Se pot da definitii pentru stilul de viata sanatos, dar
lucrul cel mai important este sa ne comportam astfel incat sa ne reducem riscul de
boala. Sigur ca fumatul, comportamentul agresiv, poluarea mediului, lipsa
imunizarilor, consumul de droguri contribuie la cresterea acestui risc.
Preocupari privind mentinerea starii de sanatate exista din antichitate. "Principiul
dublei perfectiuni" mentionat in scrierile rabinice (Talmudul), la romani
binecunoscutul "Mens Sana in Corpore Sano" exprima necesitatea de a mentine o
buna stare fizica si mentala. Scrierile mentionau recomandari despre dieta, valoarea
nutritiva a alimentelor, toxicitatea acestora.
 Piramida alimentara
Fiecare dintre noi are un necesar
energetic în funcţie de vârstă, de
fizic şi de activitatea desfăşurată
zilnic.
O alimentaţie corectă este cea
care furnizează cantitatea de
nutrienţi corespunzătoare
necesarului personal.
Astăzi, piramida alimentară
 reprezintă schema la care ne
referim cel mai mult pentru a
cunoaşte proporţiile alimentelor
recomandate consumului.
Este vorba despre o piramidă
împărţită în “straturi”, fiecăruia
corespunzându-i o categorie de
alimente şi cantitatea respectivă.
 Piramida alimentara - descriere
• La baza piramidei găsim alimentele care pot fi consumate în cantitate mai mare (întâi fructe şi legume, apoi
alimente bogate în carbohidraţi, lapte şi derivaţi), iar pe măsură ce urcăm, aflăm alimentele cărora trebuie să le
limităm consumul (grăsimi, proteine, vin, bere, dulciuri). Piramida cuprinde, desigur, şi consumul de apă şi activitatea
fizică.
• Fructe şi zarzavaturi: grupa aceasta cuprinde şi legume proaspete. Fructele şi zarzavaturile sunt o sursă foarte
importantă de fibre, de vitamine (ca provitamina A sau vitamina C), de substanţe minerale şi de antioxidanţi care au
acţiune important de protecţie.
• Cereale, tuberculi şi derivaţi: cerealele au valoare nutriţională mai mare pentru că furnizează nu numai amidon şi
fibre, ci şi proteine şi acizi graşi esenţiali. De asemenea, conţin carbohidraţi cu o structură chimică care permite
absorbţia treptată, ceea ce ajută la menţinerea unui nivel corect de zaharuri în sânge.
• Lapte, iaurt şi brânzeturi: aceste alimente furnizează calciu, proteine şi anumite vitamine (mai ales B2 şi A). În fiecare
zi trebuie consumate 2-3 porţii din această grupă, preferând produsele cu un conţinut mai scăzut de grăsimi.
• Carne, peşte şi ouă: furnizează oligoelemente cum sunt zinc, cupru, fier, proteine şi vitamine din complexul B. Un
regim corect sugerează preferinţa pentru consumul de peşte şi de carne slabă şi nu mai mult de 2-3 ouă pe
săptămână. În această grupă se pot insera şi legumele uscate, sursă de nutrienţi caracteristici cărnurilor, peştelui şi
ouălor, la care se adaugă amidon şi fibre. În fiecare zi trebuie consumate 1-2 porţii de alimente din această grupă.
• Grăsimi de origine vegetală şi animală: folosite drept condiment, trebuie consumate în doze moderate. Grăsimile
aduc în organism acizi graşi esenţiali şi vitamine liposolubile, cărora le favorizează şi asimilarea. În fiecare zi trebuie
consumate 1-3 porţii de grăsimi, preferându-le pe cele de origine vegetală.
 ALIMENTAȚIA DEZECHILIBRATĂ

Alimentaţia dezechilibrată este principala cauză a bolilor grave care apar în prezent, 14
milioane de decese fiind cauzate anual, la nivel global, de o alimentaţie incorectă şi
dezechilibrată, potrivit celor mai recente date oferite de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii.

O alimentaţie de tip fast-food asociată cu un consum ridicat de băuturi carbogazoase nu

este tocmai ideală pentru sănătatea organismului, cu atât mai mult cu cât se recurge
zilnic la acest regim. Dar, o alimentaţie nesănătoasă înseamnă şi consumul exagerat de
dulciuri sau produse de panificaţie care au la bază făină albă rafinată.
 BOLI DECLANȘATE DE ALIMENTAȚIA NESĂNĂTOASĂ

1 Malnutriția: este cauzată fie de subalimentație, fie de supraalimentațieți și indică deficitul de energie, proteine si microelemente
(vitamina A, iod, fier). Această tulburare poate cauza riscuri grave pentru sănătate incluzând scăderea sistemului imunitar,
insuficiența renală, atac de cord și chiar deces.
2 Infecții ale rinichilor: deficitul de vitamine, deshidratarea și scăderea tensiunii arteriale cresc riscul de a suferi de anumite
infecții la rinichi și chiar de insuficiența renală.
3 Osteoporoza: oasele sunt formate în mare parte din calciu, de aceea prezența acestui mineral în organism este absolut necesară.
O dietă necorespunzătoare privează organismul de prezența calciului și conduce ulterior la apariția unor complicații, de genul
fracturilor osoase.
4 Echimoze cutanate: O deficiență de vitamine din organism va scădea capacitatea organismului de a se apăra, cât și tensiunea
arterială sau numărul de tromobocite, favorizând învinețirea pielii și mărind perioada de vindecare a rănilor.
5 Probleme dentare: decalcifierea dintilor, eroziunea smalțului și apariția cariilor.
6 Insuficiența hepatica: ficatul poate fi suprasolicitat în cazul unei alimentații greoaie. Lipsa meselor regulate și o alimentație
bogată în produse grase și aditivi forțează ficatul să-și facă rezerve, constituite adesea din grăsimi.
7 Afectiuni cardiovasculare: asocierea dintre mai multe tulburări precum malnutriția, deshidratarea, scăderea tensiunii arteriale,
dezechilibre electrolitice și dezechilibre horomonale poate provoca probleme serioase inimii.
8 Atrofierea musculară: dupa vârsta de 30 de ani, musculatura corpului suferă modificări și începe să se atrofieze. Un regim
alimentar lipsit de proteine va obosi organismul și va stimula pierderea masei musculare.