Rolul dietei in dislipidemia

aterogena
b y Sudureac Alexandra Ioana

Submission date: 05-Jul-2016 01:12PM (UTC+0300)

Submission ID: 687950700
File name: Licenta_Sudureac_A_FINAL_TURNITIN.docx (1.42M) Word
count: 4866 Character count: 24050
Introducere:
Boala cardiovasculară (BCV) este încă prima cauză de deces din ţările dezvoltate şi cu stil de

viaţă occidental , devenind de asemenea frecvente şi în ţârilc în curs de dezvoltare . Principalii factori de

risc a BCV sunt hipereolesterolemia, fumatul, sexul masculin şi hipertensiunea arterială , dar de asemenea

pot multiplica riscul şi prevalenta crescută a obezităţii , sindromului metabolic şi diabetul zaharat de tip 2

. Cele mai recente reglementări se bazează pe utilizarea LDL-C (Low-density lipoprotein c hol este rol)

pentru prevenirea şi tratarea bolii cardiovasculare Ţintii secundara este non-HDL-C în special pentru

pacienţi hipertrigliceridemici, Hipertrigliceridemia fiind o 1 nisă Luni comunii a obezităţii . sindromului

metabolic . diabet zaharat de Lip 2 şi dislipidemiei aterogene. Celelalte componente ale dislipidemiei

aterogene sunt HDL-C scăzut y şi un număr crescut de mici lipoproteine cu densitate joasă (LDL) .

particule (SD-LDL). Terapia nutriţională comună în această condiţie este o dietă bogată în glucide şi un

conţinut scăzut în grăsimi . Ficatul produce apolipoproteina B ce conţine particule cu densitate foarte

mica de lipoproteine din acizi graşi liberi şi hdrati de carbon după transformarea lor în trigliceride pentru

a le trimite alături de colesterol în ţesuturile exlrahcpatice . Particulele de lipoproteine aterogene constau

din resturi chi 1 omicronice , lipoproteine cu densitate foarte mică VLDL , a resturilor de VLDL ,

lipoproteine cu densitate intermediară (IDL), lipoproteine cu densitate mică (LDL) şi lipoproteina (a),

Chilomicronii transportă lipidele din tubul digestiv în sânge ,dar celelalte lipoproteine aterogene sunt

derivate din ficat şi metaboUzate la particulele de VLDL. [1]

A lerosel^/a este una dintre cele mai grave componente a bolii e ard m vasculare . ksle o boală a

pereţilor vasculari . dezvoltata prin acumularea do lipide , inflarnaţie cronică , moarte celulară şi

tromboză . Clasificarea actuală a leziunilor de aterosclerozâ este :

I SliHEii lipidice k/unii iniţiale . pveeoee \

2 . I .e/iuni ;iv;ms;ile : phiefi ulcioniuUKisă . plaeH tihrolipidieu . placă fibroasă . placă

calcifiată

2
 3. Leziuni complicate

S-a obseivat că mortalitatea prin aterosclerozâ are loc cu 10 ani mai târziu la femei decât la

bărbaţii . [2]

Tabelul 1. Clasele majore de lipoproteine , lipide şi apolipoproteine [3]

Clase Clase Clase majore IniplitM

majore de lip<i majore de de apolipoproteiiie ic in patologic
proteine lipide
Chilom Triglic A1,A2,A4.B48 Pane rea
icroni eride ,C2,C3,E tita
VLDL eridc 1 riylic B100,C2,C3,E 1 oro Zii Aterosc
LDL eroi Col est l)l(il) le roza Aterosc
HDL eroi, Col est A1,A2 e Protecti
cunlm
fbsfolipide a terasele rozei

Inflaţia de lipide în sânge se poate manifesta intra vascular prin a te rom şi trombozâ sau

extravascular prin depozite ( xantoame , tendinoase . cutanate , eruptive , tuberoase sau ocular - arc

comean , xantelasmă ) sau prin pancreatită . Pentru a-şi (ace efectul dieta este necesară diagnosticarea

corectă a tipologiei , Diagnosticul se va pune pe baza unor seri de analize : densitatea optică a serului .

trigliceridele . colesterolul total şi după caz HDL- colesterolul ( prin precipitare .

Valorile normale ale analizelor :

TG - pentru bărbaţi < 1,50 g /I: pentru femei < 1,30 g/l

CT — jiu mai mare de 2g/l

O
HDL - pentru bărbate > 0.50 g/l; pentru femei > 0,45 g/l

LDL - până la 1,30 g/l

Apo Al - mai mare de 1,20 g/l

Apo B - până la 1,30 g/l

Lp(a)-până la 0,30 g/J

După clasificarea OMS sunt şase tipuri de dislipidemii :

Tipul I ( hipertrigJieeridemia exogenă sau hiperehilomieronemia ) unde nivelul tngliceridelor

este foarte ridicat colesterolul este normal sau uşor ridicat , se pot observa chilomicroni la electroforeză,

însă nu sunt aterogeni.

Tipul II a ( hipercolesterolemia pură ) unde colesterolul este crescut , trigliceridele normale însă

la electroforeză se observă un nivel ridicat al beta-lipoproteinelor, fiind ateiogenâ .

Tipul II b ( hi perii pi denii a mixtă ) colesterolul ţi nivelul trigliceridelor este crescut, HDL-ui

scăzut , iar în electroforeză se distinge un nivel ridicat al bela şi pre-beta-lipo proteine , dacă HDL-ul este

scăzut riscul aterogen este mult mai mare .

Tipul III ( asocierea dintre forma II şi IV - hieprlipidemia mixtă } colesterolul si trigliceridele

sunt crescute , la electroforeză se observă un nivel crescut de VLDL şi prezenţa de broad - beta -

lipoproteins ( lipoproteine intermediare ) , prezintă un risc aterogen ridicat deşi este un tip rar întâlnit.

3
 Tipul IV ( hipertrigJiceridemia endogenă sau Iii perii pom ic ro ne nmO unde colesterolul este

uşor crescut însă nivelul trigliceridelor este ridicat iar Ia electroforeză apare un nivel ridicat al

pre-beta-lipoproteine , prezintă risc aterogen şi trombogen .

Tipul V ( asocierea Tipului I cu Tipul IV) unde nivelul colesterolului eslc uşor crescut , nivelul

trigliceridelor este ridicat iar la electroforeză se distinge un nivel trese ut al cliilomicronilor şi

lipomicronilor, prezentând risc de pancreatită .

Cele mai frecvete tipuri aproximativ 90% din cazuri sunt tipul II a, II b şi IV ,

|4|

2 , Epi de mi ol og i a d i sli pi de mi 11 or ate rogene

Este cunoscută o mare diferenţă între valorile concentraţiei lipidelor şi

lipoproteinelor sanguine la diferite zone geografice , datorită stilului de viaţă specific

fiecărei zone . Datorită consumului crescut de lipide, mai ales cele saturate , prevalenta

obezităţii şi a altor factori de risc cardiovasculari , se poate constata o perpetuă creştere

a dislipidemiilor la nivel mondial .

Principalele forme de dislipidemie cercetate sunt hipercolesterolemia , hipertrigliceridemia ţi

liipo HDL-mia . Cea mai mare prevalenta a hipercoleslc-rolemiei fiind în Germania aproximativ 76% ,

Cipru 65% , Portugalia 56,7% şi SUA 29-50% , adică la populaţia nord-americana Date mai precise

despre prevalenta hipercolesterolemiei au fost obseivate din studii epidemiologice Naţional Ilcaltli and

Nutrition E>amination Survery (NHANES) - 1999-2000 cu prevalenta totală dc 55,7% la bărbaţi şi

53,5% la femei , pe când la studiul Minnesota Heart Survery 2000-2002 prevalenta a fost de 54,9 % la

bărbaţi şi 46,5% la femei , Una din cea mai mare prevalenta a fost raportată în studiul Genii an Metabolic

and Cardiovascular Risk Projecl (GEMCAS) de 78,5% la bărbaţi şi 75% la femei, diferenţele atât de mari

apărând atât caracteristicilor alimentare , dar şi datorită modului de diagnostic . Cât despre epidemiologia

hipeilngliceridemie studiile au demonstrat o prevalentă de 4o~% în Cipru , 30% SUA şi 21 % Tunisia ,

aici încadrându-se persoanele cu valori ale trigliceridelor serice > 150 mg/dl . Nu au fost efectuate foarte

multe studii epidemiologice deoarece screening-ul presupune un repaus nocturn alimentar de minim 6 ore

şi nici nu se găseşte ca obiectiv primar al managementului clinic în gliidui ile de prevenţie

cardiovasculară.

O altă anomalie metabolică studiată este hipoHDL-emia care prezintă în gbidun valori 35

mg/dl sau -40 mg dl . cea mai mare prevalentă fund de 75% în Tai landa. 73% Iran şi 7-38% în SUA . Un

alt studiu Pan European Survery cu 9.000 de persoane din 11 ţări europene a demonstrat că deşi le-a fost

îmbunătăţită dietă şi au urmai tratamentul anuhiperlipidemiant 40% din femeile participante şi 33% din

bărbaţi aveau nivelul HDL-ului scăzut. De asemenea s-a demonstrat că această anomalie este datorată st a

tuşului de fumător , cu pondere mai mare la populaţia tânără şi rasei caucaziene .

2,1 Epidemiclogia dislipidemiei în România

Ca şi în celelalte ţări . în România se poate observ'a o diferenţă în funcţie de zonele geografice

datorată obiceiurilor alimentare dar şi diferenţele valorilor utilizate pentru definirea anomaliilor lipidice .

Astfel studiul SEPHAR publicai în anul 2008 ;i arătat o prevalenta de 40 % a hipercolesterolemie la

populaţia generală . Alte două studii , unul realizat la Iaşi a demonstrate o prevalentă de 47,2% , iar cel de

la Cluj Napoca realizat de Centrul de diabet a arătat o prevalentă a hipertriglieeridemiei de 31,9% şi a

4
hipercolesterolemiei de 32% din persoanele incluse . Astfel putem observa importanţa clinică a

dislipidemiilor şi cât de mare este de fapt numărul persoanelor care suferă de această boală .

3. Eti opato geni a di sl ipi demi ilor

Cau^a di sl ipi demn lor este de obicei variabilă , astfel dislipidemiile apărute la o

vârstă tânără sunt dc obicei genetice . pe când cele apărute la vârstnici sunt datorate

factorii or dobândiţi.

Tabel 2 Factori care influienteaza fracţiunile li pi di ce [3]

Factori Col Tri«1 L H

dobândiţi e stei ol total vceride DL Dl.
Stil de
viata pro-risc T T T i
• Alini
entatia pro-rise - î -n i
• Cons
ura de alcool T T T i
• Fum - - - i
at
• Sede
iilunsii:
Condiţii
asociate - î -n i
• Obez T ÎT T i
itatea
• Diab - î -n -
etul zaharat tip 2 n
• Diab - T Pa
etul zaharat tip 1 rticule mici i
• Sind T -n si dense

romul metabolic - T T i
• Hipo i
tiroidism T
• Insuf -
icienta renala T TT a
• Sind Tî i
rom ne trofic TT
• Cole T i
staza
• Insuf
icenta hepatica I

• Hipe
e de Fhiricemia
Medicame
altă nte - T - I
* Beta T -n Î T TT
parte blocante -I -n
factori i • Corti
T T T I

• Estro
geneti gen T T T -
ci suni • Tera
pia antirirala (HIV)

implic • Diur
aţi la etice ti azi di ce

-l
aproximativ 50% din cazuri , şi pot fi luaţi în considerare atunci când în istoricul familial s-au mai

prezentat cazuri . De obicei aceste mutaţii afectează genele receptorului de LDL , li poprote inii pazei sau

ale celor mai importante apolipoproteine ( Apo B . Apo (a) . Apo E , Apo C II , Apo A I ) . Cele mai

importante dislipidemii poligenicc sunt hipercolesterolemia poligenică . hipertrigliceridemia familială şi

hiperlipidemia mixtă familială . [3]

4, Profilaxia dislipidcmiilor aterogene

La nivel mondial printre primele cauze ale mortalităţii sunt bolile

cardiovasculare , de aceea un punct foarte important este profilaxia . [3]In primul rând

se va pune accent pe persoanele cu factori de risc genetici , iar mai apoi se va stabili

cauza : supraalimentaţia , obezitatea , diabetul , pancreatită , stresul , etc. Un alt luciu

foarte important este ameliorarea factorilor de risc prin inducerea unei alimentaţi

echilibrate , leduceiea consumului de alcool , tutun şi cafea . reducerea nivelului de

stres, dar şi inducerea activităţii fizice . De asemenea vor trebui depistate eventualele

complicaţi ale dislipidemiiloi şi tratate ,

In funcţie de stadiul bolii se recomandă că tratamentul să aibe în vedere următoarele valori ţintă

: peiitra persoanele cu risc scăzut colesterolul total '190 mg % şi LDL -ui < 115 mg% , iar pentru

persoanele cu risc crescut ( cu boala cardiovasculară manifestată sau cu diabet zaharat ) colesterolul total

< 175 mg% si LDL-ul sub 100 mg%. Pentru 11 DL şi Inglyceride nu s- j impus o valoare anume . dar
vnioriLe îII)],-ului ■ 40 mg % la bărbaţi şi < 45 mg% la femei , iar ale trigliceridelor > 150 mg% denotă

6
marker de risc cardiovascular crescut. Riscul se poate calcula cu ajutorul grilei SCORE

pentru risc înalt,

[ FBIT«I [ Bfrbali

4S6 7 B 456 7 8 4 56 7 B 45 67B

I ----------------------------------1 1 1 1 1

I C<H«terpt<>nnwUI) | fP^fî^

Figura 1 Grila SCORE pentru risc inalt

* Florin Mitu , Angela Andiies , Roxaua Asaftei - Mic glud al practicianului Dislipidemia ,

Editura Medicala AmaJtea 2011 - pg 50

Tot cu scop profilactic se vor folosi staţi uele ( Iii poli pe mi ante ) despre care s a demonstrat

că reduc cel mai bine nivelul colesterolului total şi a LDL-ului şi despre care s-a observat că au un efect

mult mai bun împreună cu fibratii . Se vor folosi si acizii omega -3,

Pe lângă acest tratament se vor urmări reducerea celorlalţi factori de risc cu scopul reducerii

riscului cardiovascular global.

[5]

5, Tratamentul dietetic al dislipidemiilor aterogene

Ca abordare terapeutică ar trebui folosită in prevenirea primară terapia nutriţională pentru

managementul dislipidemiei timp de minim 3 luni , dai" care jx^ate fi prelungită şi până la 6 luni în

funcţie de progresul pacientului , înainte de iniţierea terapiei medicamentoase . Pentru pacienţi cu risc

ridicai se pol administra concomitent . După ce nivelul lipidelor este sub control se poate intensifica

schimbarea stilului de viaţă la pacienţii cu sindrom dc rezistenţă la insulina. Răspunsul individual la

terapia nutriţională esle variabil şi poate li influientat de diverşi fac lori : aderarea ia dieta de bază, sex.

mărimea particulelor de LDL, dar şi pacienţii cu dislipidemii genetice .

Nutriţia primară preventivă la copii şi adolescenţi nu a fost acceptată în urmă cu un deceniu ,

deoarece se consideră că dietele cu conţinut redus de grăsimi ar putea inhiba creşterea şi scăderea

aportului de vitamine şi minerale . şi erau folosite doar în unele excepţii la cazurile foarte grave . însă

studiile clinice au demonstrat că aportul micro nutri tio nai poate fi menţinut cu diete sărace în grăsimi .

doar că necesarul energetic trebuie îndeplinit prin alte mijloace , De aceea se recomandă ca apoi Iul zilnic

necesar să fie obţinut în proporţie de 30 % sau mai puţin din lipide . proteine între 15 -20 % , iar restul

glucide , de asemea nivelul colesterolului nu trebuie să depăşească 200 mg/zi . Studiile clinice au

demonstrat scăderea nivelului de colesterol total . dar şi reducerea semnificativă a LDL- C după adoptarea

acestor principii. De asemenea trebuie să se ţină cont de următorii factori:

7
 • Dietele cu un număr mic de grăsimi scad colesterolul total dar în acelaşi timp şi HDL-C

. acest lucru poate fi evitat prin limitarea consumului de zaharuri simple , dar nu şi a celor complexe .

• Creşterea de carbohidraţi poate creşte concentraţiile plasmatice ale tngliceridelor, de

aceea nu este recomandată la copiii cu hipertrigliceridemie .

• Consumul de fibre solubile de asemenea ajută la reducerea nivelului colesterolului

seric , de aceea se recomandă consumul de aproximativ 14 g la 1000 kcal ingerate

Dietele suplimentate cu stan o li şi steroli din plante pot reduce de asemenea LDL-ul , de aceea

sunt recomandate copiilor cu hipercoIesterolemie severă , sau celor cu un risc ridicat. Singurul

impediment ar fi necesitatea de a monitoriza nivelul

* vitaminelor liposolubile deoarece poate fi redus de stanoli şi steroli. De asemenea se

recomandă consumul de fructe şi legume de cel puţin 5 ori pe zi sau administrarea de mul ti vitamine

orale zilnic .

[6]

Acizii graşi se clasifică în : saturaţi , mo no ne saturaţi şi polinesaturati , Diferenţa dintre ei fiind

dată de rolurile metabolice diferite , astfel acizii graşi salutaţi sunt cei care cresc cel mai repede nivelul

LDL-ului , ca şi lipidele trans şi din acest motiv sunt de evitat în dieta în schimb aci/ii graşi mo none

saturaţi . eâl şi cei polinesaturati reduc nivelul LDL-ului când îi substituie pe cei saturaţi. Surse

importante de acizii graşi mono ne saturaţi şi polinesaturati sunt uleiul de măsline . uleiul de 11 o arca

soarelui şi uleiul de germeni de porumb . Pe lângă acestea este indicat consumul de acizii graşi omega-3

care se găsesc în uleiul de soia , cano la şi uleiul de peşte , deoarece au roluri dovedite în scăderea riscului

cardiovascular .

Un alt lucru foarte important în dieta este reducerea importanta a c an li laţilor de grăsimi

animale consumate . meurajându-se consumul dc peşte . came dc pasăre şi ere veţi care deşi au nivelul

colesterolului ridicat ,au în component şi mulţi steroli non-col este rol ici care anihilează absorbţia

colesterolului . De evitat este şi consumul de carne de vită , oaie sau porc şi brânzeturi cu excepţia brânzei

telemea sau proaspătă ( cottage).

De asemenea produsele preparate acasă cum ar fi prăjiturile . checurile sau plăcintele pot fi hi

pa-/ normocalorice prin înlocuirea laptelui integral cu laptele degresat sau în loc de unt untură se poate

folosi margarina . [7]

Aportul zilnic va fi:

-1/3 acizi graşi saturaţi ( maxim 8% din raţia caloric globală )

0
-1/3 acizi graşi mono ne saturaţi

-1/3 acizi graşi polinesaturati ( apoit egal sau mai mare de 10% din raţia caloric

globala )

Se va recomanda consumul de feeulente , mai ales linte şi fasole .

O maiu importantă o reprezintă şi valoarea lipidică a alimentelor proteice astfel

putem clasifica alimentele bogate în proteine , ţinând cont de pro ]»iţi a de lipide pentru

;i pjicicniul să cunoască cimlilîilcii dc grăsimi ingcială :

• Alimente cu un conţinut de lipide în proporţie de 0^5 -5%: carne de cal , porumbe],

vânat, şuncă sJabă , do rada , păstrăvul , limba de mare , limanda . pisica de mare . rândunica de mare ,

meri anul şi morunul proaspăt.

• Alimente ce conţin lipide în proporţie de 5-10%: came de iepure . pui , bibilică. came

slabă de vită. macroul, heringul, calcanul, rândunică de mare .

8
 • Alimente care conţin lipide în propoi"ţie de 10 - 15% : carnea de viţel , li leu de poit.

pulpă de miel sau de berbec , carne de curcan. de raţă . tonul proaspăt sau conservat în suc propriu ,

sardinele , somonul ,

• Alimente care conţin lipide în proporţie de 20-25 %: şuncă , bucăţi grase de carne de

oaie şi miel, angliiJă , ehişcarul, murenă , alte preparate din carne de porc în afară de file şi şunca

• Anumite tipuri de carne sunt foarte bogate în lipide : carne de gâscă (30%) şi mezeluri (

de la 30% pentru caltabois. până la 60% pentru carne tocată dc porc prăjită )

Recomandări generale :

Trebuie să mâncaţi lent, mestecând fiecare îmbucătură; Mâncaţi trei

mese principale şi două gustări ; Luaţi zilnic micul dejun ;

Diversificaţi-vă zilnic alimentele şi gatitile în apă . la abur. la cuptor. grătar, în folie sau

într-o tigaie însă încercaţi să nu folosiţi grăsimi

Nu consumaţi alte lichide în timpul mesei

Evitaţi fumatul, consumul de alcool

Faceţi zilnic activitate fizică

Evitaţi consumul de sare

Alimente premise:

Carne slabă : de cal , vită , viţel , file de porc .iepure , fazan , potârniche, raţă sălbatică,

porumbel, pui, bibilică , curcan

Peşte: do rada, păstrăv , limba de mare , limanda . pisică de mare , rândunică de mare, mo

rumul proaspăt. merlan . macrou . hering . calcan, sardine , conserve de peşte în suc propriu

Făinoasele: fecuJentele ( paste . orez, cartofi )

/aliaruri le simple ( cu moderaţie)

Lactatele degresate : laptele cu 0% grăsime ( lichid sau praf}, iaurt cu 0% grăsime nat mal (

fără zahăr. fără fructe ) . brânză do vaci cu 0% grăsime ( Iară zahăr . fără fructe)

Legumele verzi ( proaspete , conservate , congelate ) crude sau gătite : toate . Supele de legume

Mirodeniile şi plantele aromatice , condimentele : muştar, castraveciori, ca pere . ceapă în oţet.

murături, piper:

Fructele uscate şi oleaginoasele (în cantităţi moderate )

Fructele în cantitate rezonabilă (în acest sens ar trebui consumate cel puţin 5 mere pentru a avea

un efect modest asupra colesterolului. Nici nu trebuie sâ ne gândim să atingem această cantitate , aportul

recomandat fiind de 2-3 fructe pe zi)

Alimente limitate:

Carne sau peşte - 200g/zi

Şuncă foarte slabă - 2 felii/saptamana

Brânză - 20 g zi

Margarina -30 g/zi

Ulei - 30 g/zi

Vin - 150 ml/zi

9
 Alimente interzise :

Supe de carne şi peşte :

Untul, smântână proaspătă , untură ;

Uleiul şi margahnă, în afara tipurilor indicate ;

Mezelurile ;

Carnea de gâscă , carnea grasă , bucăţile de carne grasă de oaie sau miel , vânatul fezandat;

Măruntaiele;

Ouăle ;

Brânzeturile , laptele integral, brânzeturi proaspete grase ,

Toate aceste elemente ajută la conceperea unei diete , însă aceasta va fi individualizată după

preferinţele pacientului .[4]

II. Cercetare personală

Introducere:

Una dintre cele mai importante acţiuni pentru reducerea mortalităţii datorate riscului

cardiovascular este abordarea corectă în practică a dislipidemiilor. In acest sens se va avea în vedere

diagnosticul correct pentru a se stabili cu exactitate obiectivele controlului lipidic , dar şi managementul

clinic în care intră optimizarea stilului dc viaţă , farmac o terapia în cazul în care este necesară , educaţia

terapeutică , dar şt monitorizarea evoluţiei .

încă de acum 40 de ani s-a stabilit o relaţie între alimentaţie , pofilul lipidic şi a tei o geneză , iar

cercetările pentru combaterea mortalităţii datorate acestor factori , continuă şi în ziua de astăzi .

Numeroase studii clasice au pus în evidenţă o mare legătură între consumul de acizi graşi saturaţi la un

nivel de peste 15% din totalul caloriilor ingerate într-o zi , nivelul crescut al colesterolului şi mortalitatea

datorată bolilor cardiovasculare. [3]

Scopul acestui studiu a fost de informare a pacienţilor asupra riscului la care se expun . de

determinare a acestora de a-şi modifica stilul de viaţă şi de asemenea de a determina relaţia dintre

dislipidemie şi influienta factorilor de risc genetici, dobândiţi t activitatea lîzica ^ dicta.

OBIECTIVE:

* Identificarea stilului de alimentaţie la pacientul cu dislipidemieii aterogene

* Importanta grupelor alimentare pentru prevenţia di slip ide mie ie aterogeue

* Influenta consumului de alcool asupra metabolismului lipidic

* Relaţia efort fizic dislipidemie

1 .Material şi metodă
Numărul lotului a fost de 50 de persoane cu dislipidemnie aterogenă , dintre care 62% femei şi 38%

bărbaţi , cu un IMC cuprins între 30,07 - 47,75 , media de vârsta 50,18 , cu mediul de provenienţă 52%

rural şi 48% urban . Metoda de evaluare a consumului alimentar fiind cea a gestionai ului anonim de

frecvenţă alimentara şi obiceiuri alimentare . efectuat la Cabinetul de Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli

Metabolice t din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan Cel Nou " Suceava . Dalele obţinute

au fost introduse în programul Microsoft Excel şi analizate cu ajutorul grafkdor şi tabelelor

10
2.Ru/.ullatL-

Figura 2,1 după măsurarea circumferinţei abdominale şi s circumferinţei fesiere am putut calcula IAF
(indicele abdomino fesier) astfel aflând dispunerea ţesutului adipos. Obţinând un procent de 26%
obezitate de tip genoid şi 74% obe2itate de ti p android despre care se ştie că este asociată cu
ateroscleroza şi nu numai.

11
Figura 2 2 Am vrut să observ daca dislepidemia aterogena are în mare parte predispoziţie genetică ,
rezultatele fiind insă aproximativ egale , 44% din lot având în familie rude de gradul I ce suferă de
dislipidemie şi 56% nu au , sau nu ştiu ,

12
r Grăsimi la gătit

1
■ lin

■ Nu

Figura 2.4 Desi sunt conştienţi de boala suferită au susţinut în proporţie de 90% din întregul lot că adaugă
grăsimi la gătit şi doar 10 % nu .

Consumul săptămânal al unor alimente

60
%
70
%
fiO
%
sau
Am
■>-:
u
llli IL
20
%
10
%
0%

ST
ff y ^ ✓ /" f

i<2ori "2-3ori «4-6ori "Zilnic

Figura 2.5 în urma tabelului de frecvenţa ce conţinea alimente permise , de consumat cu moderaţie ţi
de evitat am observat că
* Fructele uscate sunt consumate în mare parte cu moderaţie 54 % din lot consumându-le de mai
puţin de 2 ori pe săptă mână ,32% de 2 sau 3 ori pe săptămână şi 0% zilnic.

* Oleaginoasele sunt consumate totîn cea mai mare proporţie 60% de mai puţin de 2 ori pe săptămâ
nă, 18% de 2-3 ori şi 16% de 4-6 , doa r 6 % consumând zilnic.

* Margarina este consumată de 40% din lot de 2-3 ori pe săptămână şi de 24 respectiv 22% de ma
i puţin de 2 ori şi de 4-6 ori pe să ptămână , iar zilnic de 14%.
• Legumele sunt consumate mai puţin de 2 ori pe săptămâna de 48%, de 2-3 ori de 40% , de 4-6 ori
de 4 % şi zilnic de 8%, însă fructele au obţinut un procent mai mare zilnic de 22%, de 4-6 ori 10%,
de 2-3 ori 34 % şi de mai puţi n de 2 ori de 34%.

• Mezelurile s-au consumat într-o săptămână de mai puţin de 2 ori de 30%, de 2-3 ori de 42%, de
4-6 ori de 24% şi zii nic de 4%.

• Carnea de vită şi de porc s-a consumat cel mai mult de 2-3 ori pe săptămână 52%, iar cel mai
puţin zilnic 856 , de mai puţin de 2 ori 18% şi de 4-6 ori de 22%.

• Carnea de pui s-a consumat de mai puţin de 2 ori 36%, de 2-3 ori 28% , de 4-6 cri 22% iar zilnic
14%.

• Peştele a avut un procent de 2% zilnic şi de 4-6 ori, 42% de 2-3 ori şi 54% de mai puţin de 2 ori pe
săptămână.

• Alimentele prăjite s-au consumat în proporţie de 36 respectiv 34% de 2-3 ori pe săptămână şi de
4-6 ori, zilnic 14%, iar mai puţin de 2 ori 16%,

• Produsele de tip fast food au fost cele mai evitate deoarece 70% din total consuma de mai puţin de
2 ori pe săptămână , 24% de 2-3 ori pe săptămână , 4 % de 4-6 ori pe săptămână şi zilnic doar 2%.

Consumul de lactate degresate

13
Figura 2,6 Ţinând cont de faptul că aproximativ jumătate din lotul ales locuiesc în mediul rural alimentele
degresate nu fac parte din alegerile lor deoarece ei şi le fac singuri, însă şi cei din mediul urban au avut o
preferinţă pentru alimentele nedegresate astfe! 88% dintre persoane nu consumă alimente degresate şi
doar 12 % da.

14
Figura 2.7 fac referire la consumul de ouă despre care se ştie foarte bine că măreşte
colesterolul, 12 % din lot nu consumă ouă, iar 8S% consumă.

r
j
Consumul de ouă/săptamână

15%
1
18%

U 3,6 1

i
3 li

1
S
2 c u 3 4 S 6 7

Figura 2,8 din cei 88% ■ 2,27% consumă 1 ou pe săptămână, 7 si S ouă pe săptămână, 18% consumă
6 ouă , 4,54% consuma 5 ouă , 25% consumă 4 ouă , 13,53% consumă 3 ouă si 29,54% consumă 2
ouă.

15
Figura 2.9 redă consumul de viscere unde 7S% consumă şi 2 2% nu consumă.

Figura 2,10 De unde a rezultat că 56% sunt fumători şi 44% nu.

Consumul de alcool

1
i Da i Nu

Figura 2,H se refera la consumul de alcool 52 % din lot consumi , iar 38% nu .

Doze de alcool consumate/

săptămână

7,69%
3,84% H H 3,84

Figura 2.12 din cei ce consumă am făcut un procentaj pe doze, o doză reprezentând 50 ml ţuica , 150 ml vin
si 500 ml bere de unde a rezultat că 11,53 % consumă o doză, 5 ţi 7 doze, 30,76% consumă 2 doze , 15,38
% consumă 3 doze, 26,92% consumă 4 doze ţi 7,69% consumă 6 doze.

16
Figura 2,13 arată că doar 6% din lotul studiat fac activitate fizica susţinută , iar 94% nu.

Discuţii:
Făcând o comparaţie între stilul de alimentaţie al oiniQi sănătos şi cel al pacientului dislipidemic
.diferenţele nu sunt atât de mari, ţinând cont de faptul câ în primul rând trebuie respectate mesele
principale ,în special micul dejun, nu este recomandat ca ctmsumul dc lipide să dcpă^iscă 30%
din totalul caloriilor ingerate pe o zi t de asemenea nu este recomandat consumul de produse tip
fast food şi alimente prăjite , Un alt punct important în stilul de viaţa al oricărei persoane este
tutunul deoarece nu poale face bine nimănui. Dacă comparăm rezultatele obţinute în urma
chestionarului putem observa câ aceste recomandări nu sunt respectate, mai bine de jumătate din
persoanele chestionate nu iau micul dejun . aproape toate persoanele folosesc ulei la gătit sj aproape
jumătate consumă foarte des alimente prăjite , produsele de tip fast food nu au fost însă printre
preferatele pacienţilor. Fumatul însă este un act prezent la jumătate din cazuri , deşi studiile au
demonstrat câ fumatul activ determină creşterea LDL colesterolului. VLDL dar şi scăderea HDL
colesterolului. în plus duce la creşterea oxidării LDL colesterolului şi implicit, creşterea ateroge ni
tatii particulelor de LDL .

Un alt subiect important este folosirea grupelor alimentare pentru prevenirea dislipidemiei

ateroge ne , după cum arată cercetările dieta cu index glicemic scăzut timp de 12 luni pe bază de

fructe şi vegetale cu frunze verzi a determinat ameliorări semnificative ale HDL şi ale

trigliceridelor serice , astfel se recomandă consumul zilnic de vegetale 6 porţii şi fructe 4 porţii /zi

[10] Dar şi dieta bogată în acizii graşi omega-3 şi omega-6 prin consumul a 20 g de peşte /zi s-a

dovedit foarte eficientă prin reducerea trigliceridelor plasmatice şi nivelul colesterolului total . [1

L12] Comparând cu datele obţinute din chestionar pacienţii nu consumă suficiente fructe şi

legume, iar peştele nu

11
face parte din meniu] zilnic al pacienţilor . Insă consumul de ouă recomandat este de 3 gălbenuşuri pe

săptămână , iar majoritatea pacienţilor consumă doar 2.

Pe de altă parte consumul de alcool este destul de piuponderent puţin mai mult dc jumătate din pacienţi

chestionaţi consumă săptămânal între două şi patru doze de alcool , iar din studiile recente s-a demonstrat

că un consum ridicat produce modificări a parametrilor lipidici prin creşterea trigliceridelor şi un risc

crescut de apariţie a sindromului metabolic şi implicit a dislipidemiei aterogene. [13,14]

Mai multe studii clinice au dovedit beneficiile exerciţiului fizic asupra tabloului lipidic . obţinându-se
creştere HDL-ului , reducerea trigliceridelor dar şi a LDL-ului [15]. de asemenea o activitate fizică
moderată după o masă bogată în lipide reduce semnificativ concentraţia trigliceridelor [16] de asta trebuie
încurajaţi pacienţi să facă efort fizic cât de puţin mai ales ţinând cont că din cei 50 de pacienţi 94% nu fac
nici un tip de activitate fizică .

Condu/i i

Concluzii

In urma studiului se poate observa că deşi sunt conştienţi de boala lor şi despre riscurile care le implică

nerespe crama indicaţilor terapeutice , nu au încercat până acum să işi schimbe obiceiurile alimentare:

- Nu respectă tehnicile de gastrotehnie indicate Fac abuz de

grăsimi

- Nu fac exerciţiu fizic

Nu re nun ţa la ceilalţi factori de risc ( alcoolul . tu t ulmi 1 )

Nu ţin cont de limitările dietetice impuse

Prin urmaiu acest studiu a reuşit să demonstreze ipoteza iniţială . rolul dietoterapiei în dislipidemia

aterogenâ , factori de risc care nu doar participa la declanşarea bolii ci duc şi la înrăutăţirea ei, de

asemenea şi lipsa activităţii fizice duce la înrăutăţirea stării de săiiălale

18
2-1
 Rolul dietei in dislipidemia aterogena
ORIGINALITY REPORT

1%
SIMILARITY INDEX
1%
INTERNET SOURCES PUBLICATIONS
0% %
STUDENT PAPERS

PRIMARY SOURCES

www.rasfoiesc.com
<1
L Internet Source

%
www.amfms.ro
<1
L Internet Source

%
www.diet-e.org
Internet Source <1
1 %
acces-info.org.md
Internet Source <1
%
www.curierulnational.ro
<1
L Internet Source

%
www.acorata.ch
Internet Source <1
%
Exclude quotes Off Exclude matches Off
Exclude bibliography Off