Radu Ana Maria

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARll STllNTIFICE
SCOALA POSTLICEALA SANITARA ,,CHRISTIANA" TIRGOVISTE

DOMENIUL SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICAREA PROFESIONALA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICARll PROFESIONALE
INDRUMATOR
M.I. TOGAN MIHAELA
ABSOLVENT
RADU F. ANA- MARIA
TIRGOVISTE
2016
INGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI
cu
HIPERTENSIUNE ARTERIALA
CU PRINS
ARGUMENT
pag.1
CAPITOLUL I - ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INIMll

1.1. Anatomia inimii
1.1.1.Topografie
1.1.2.Structura
generala
1.1.3.Configuratia
externa
1.1.4.Raporturi
1.1.5.Configuratia
interna
1.1.6.Valvulele cardiace
1.1.7.Structura
inimii
1.1.8.Vascularizatia
si inervatia inimii.
1.2.Pericardul.
1.3. Fiziologia inimii
1.3.1.Ciclul
cardiac sau revolutia cardiaca
1.3.1.1.Manifestari
acustice
1.3.1.2.Manifestari
mecanice
1.3.1.3.Manifestari
electrice
pag.2
pag.2
pag.2
pag.3
pag.3
pag.4
pag.6
pag.6
pag.8
pag.9
pag.9
pag.10
pag.11
pag.11
pag.11
CAPITOLUL II - HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

2.1. Oefinitie. Clasificare. Stadializare
2.1.1. Oefinitie
2.1.2. Clasificare
2.1.3. Stadializare
2.2.Epidemiologie
2.3.Etiologie
2.4.Evaluare clinica a bolnavului cu HTA
2.5.Evaluare paraclinica a bolnavului cu HTA.
2.6.Evolutie. Complicatii
2.6.1. Complicatiile vasculare
2.6.2. Complicatiile cardiace
2.6.3. Complicatiile renale
2.6.4. Complicatiile cerebrovasculare
2.7.Tratament.
2. 7 .1.Tratamentul nonfarmacologic
2.7.2. Tratamentul farmacologic
2.7.2.1. Diureticele
2.7.2.2. lnhibitorii adrenergici:
2.7.2.3. Vasodilatatoare directe musculotrope
2.7.2.4. lnhibitorii enzimei de conversie
2.7.2.5. lnhibitorii receptorilor pentru angiotensina
2.7.2.6. Blocante de calciu
2.7.2.7. lnhibitorii receptorilor serotoninici
2.7.2.8. Activatorii canalelor de potasiu
2.7.3. Tactica tratamentului antihipertensiv
pag.14
pag.14
pag.14
pag.15
pag.15
pag.16
pag.17
pag.17
pag.19
pag.19
pag.19
pag.20
pag.20
pag.20
pag.20
pag.21
pag.21
pag.21
pag.22
pag.22
pag.22
pag.22
pag.22
pag.22
pag.22
CAPITOLUL Ill - CAZURI CLINICE
pag.24
CONCLUZll
pag. 59
AN EXE
pag.60
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta afectiunea cardio-vasculara cea mai

raspandita in populatia globului si una dintre problemele esentiale de sanatate in tarile
industrializate.
lncidenta HTA cunoaste o continua ascensiune motivata de cresterea populatiei
cu rise hipertensiv ( mai ales a populatiei varstnice), dar si de modificarea criteriilor
de diagnostic in aceasta afectiune.
Coborarea progresiva a valorilor tensionale considerate normale, este justificata
de cresterea riscurilor cardiovasculare
la indivizi cu valori tensionale foarte usor
crescute ( peste 140/90 mm Hg).

Astazi, hipertensiunea arteriala este considerata ca fiind factorul major de rise
pentru ateroscleroza renala, coronariana si cerebrala si reprezinta principala cauza de
morbiditate si mortalitate cardiovasculara si generala in tarile industrializate.
lncidenta hipertensiunii arteriale variaza intre 5 - 10 % in tarile cu standard
socio-economic
scazut si depaseste 20 % in multe din tarile industrializate. Studii
statistice recente estimeaza ca in SUA traiesc peste 57 milioane hipertensivi, in Franta

peste 8 milioane si fiecare al cincilea locuitor al Germaniei este hipertensiv.
Hipertensiunea arteriala esentiala cronica apare de regula dupa varsta de 30
de ani si afecteaza o categorie de pacienti activi economic; pierderile economice sunt
astfel semnificative.
Complicatiile produse de hipertensiunea
arteriala netratata se instaleaza
relativ rapid, contribuind semnificativ la scurtarea duratei de viata.

Riscul crescut de accidente la persoanele cu hipertensiunea arteriala se
constata spre varste din ce in ce mai mici.
Studii epidemiologice efectuate recent, desfasurate pe intervale lungi de timp
si cuprinzand loturi populationale impresionante, demonstreaza eficienta tratamentului
hipertensiv combinat (nonfarmacologic si farmacologic); ele scot in evidenta o reducere
cu 35 - 40 % a accidentelor cerebrovasculare si cu 14 % a accidentelor coronariene.
CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INIMll

1.1. Anatomia inimii
Aparatul cardiovascular
circula
sangele
capilare
este format din
si limfa. Sistemul
si vene. El transporta
necesare metabolismului
circulator
inima si sistemul de vase prin care
sanguin
prin artere sange
celular, care ajunse
peretele acestora, integrandu-se
este format
incarcat
din
inima, artere,
cu oxigen
si substante
in reteaua capilara
lichidului interstitial,
din tesuturi,
strabat
de unde sunt incorporate in celule.
In acelasi timp dioxidul de carbon si produsii rezultati din metabolism tree din celule in
lichidul interstitial
si de aici in capilare, de unde, prin vene sunt transportati
la inima si
trimisi mai departe spre organele de excretie.

In cadrul
sistemului
anatomofunctional,
circulatie
circulator
sanguin
doua circuite ale sangelui,
(circulatia
sistemica)
si
lnima este organul central al aparatului
se deosebesc,
strans legate intre ele si denumite marea
mica
circulatie
cardiovascular
vedere structural cu vasele sanguine fiind alcatuita,

concentrice,
ea devine
(circulatia
respingatoare
cavitar,
cu activitate
pulmonara).
si se aseamana din punct de

ca si acestea,
dar prin marea dezvoltare a stratului sau mijlociu,

un muschi
din punct de vedere
din trei straturi
respectiv a miocardului,
ritmica si rol de pompa
aspiratoare -
pentru circulatia sanguina.
1.1.1. Topografie
lnima
mediastinului
este
asezata
in cavitatea
in etajul
inferior
sau cardiac
al
anterior. In aceasta regiune este adapostita intr-un sac fibroseros, denumit
pericard, fixat in partea inferioara

corpului,
toracica,
de muschiul diafragm.
Fata de planul
mediosagital
al
care trece prin linia de mijloc a sternului, % din inima se afla la stanga acestui
plan si % la dreapta. Varful inimii se proiecteaza in spatiul al V-lea intercostal

putin inauntrul
liniei medioclaviculare
(anexa 1 ). Proiectata
pe coloana
stang,
vertebra la ea
corespunzand vertebrelor T4-T8 (vertebre cardiace).
1.1.2. Structura generala

lnima este formata din doua atrii - unul drept si altul stang - fiecare prezentand
cate o prelungire numita auricul (urechiusa) si din doua ventricule - drept si stang. Atriile
sunt separate intre ele prin septul interatrial,
Atriile comunica
prin orificiile
iar ventriculele, prin septul interventricular.
atrioventriculare
pentru care inima a fost subimpartita
cu ventriculul
de aceeasi parte, fapt
in inima dreapta si inima stanga.
lnima
dreapta
este formata
din
atriul
deoarece prin atriu primeste sangele venos

in circulatia pulmonara. lnima
stanga
drept, este inima venoasa
din circulatia mare si prin ventricul
este formata din atriul si ventriculul
inima arteriala, care prin atriu, primeste sangele

ventricul ii trimite in marea circulatie.
si ventriculul
Capacitatea
ii trimite
stang, este
arterial din circulatia pulmonara si prin

totala a inimii este in medie de 500-
600 cm3, iar greutatea de aproximativ 300 g.
1.1.3. Con fig uratia extern a

lnima are forma unui con turtit, cu axul longitudinal dispus oblic in torace. 0
extremitate a axului corespunde varfului inimii si priveste anterior, la stanga si in jos.
Cealalta extremitate a axului corespunde bazei inimii si priveste posterior, la dreapta si
in sus. Pe langa baza si varf inima prezinta fete si margini (anexa 2).
Fata sternocostala este orientata anterior si prezinta in partile laterale santul
coronar, care desparte atriile de ventricule si este perpendicular pe axul longitudinal. In
partea mijlocie a acestei fete, santul
coronar este acoperit de originea arterei
pulmonare, pe plan anterior si a arterei aorte situata posterior de pulmonara; de o parte

side alta a celor doua artere se gasesc atriul drept si eel stang. Tot pe aceasta fata se
observa limita dintre ventriculul drept si eel stang formata de santul interventricular
anterior, paralel cu axul longitudinal. El se continua cu santul corespunzator de pe
fata diafragmatica, putin la dreapta varfului unde formeaza incizura varfului inimii.
Fata diafragmatica priveste inferior spre muschiul diafragm. La nivelul sau se
gasesc santul interventricular posterior si santul coronar, care continua pe eel de pe fata
sternocostala. Fata pulmonara descrisa si ca marginea obtuza (rotunjita) corespunde
ventriculului stang si priveste spre fata mediastinala a plamanului stang.
Marginea dreapta a inimii este singura margine care se poate observa mai bine,
celelalte margini sunt sterse, deoarece inima la omul viu are in general o forma
globuloasa. Baza inimii apartine atriilor si in special atriului stang. La acest nivel se
observa cele 8 vase mari ale inimii (4 vene pulmonare, 2 vene cave, artera aorta si
artera pulmonara). Baza inimii priveste spre esofag si coloana vertebrala. Varful inimii
(apex cordis ) este rotunjit si apartine In totalitate ventriculului stang.
1.1.4. Raporturi
Prin intermediul pericardului inima vine in raport cu sternul si coastele, iar lateral,
cu fata mediastinala a plamanilor, pe care determina impresiunile cardiace. Inferior, prin
muschiul diafragm, este despartita de fata diafragmatica a lobului stang al ficatului.
Posterior, baza inimii vine in raport cu esofagul si posterior de el, cu vena azygos,
canalul toracic si aorta descendenta toracica.Varful
corespunde spatiului al V-lea
intercostal
stang, putin medial de linia medioclaviculara.
1.1.5. Configuratiainterna
lnima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept, doua cavitati cu pereti
inegali ca grosime. Datorita sarcinilor contractile diferite peretele atrial este mult mai
subtire decat eel ventricular. Cele doua cavitati comunica intre ele prin orificiul (ostiul)
atrioventricular drept prevazut cu valva atrioventriculara dreapta sau tricuspida. Din
ventriculul drept pleaca trunchiul pulmonar prevazut cu valvulele semilunare.
Atriul drept, desi formeaza o cavitate unica este subampartit pe baza dezvoltarii
ontogenetice si a structurii peretelui in : sinusul venos si atriul propiu-zis, care trimite
prelungirea numita urechiusa
sau auriculul drept. Sinusul venos este partea atriului
drept cuprinsa intre orificiile de varsare a venei cave superioare si venei cave inferioare
si are peretii netezi. El este despartit de atriul propiu-zis prin santul terminal la suprafata
caruia ii corespunde la interior creasta terminala de pe peretele anterior al acestuia
(anexa 3). Atriul propriu-zis are peretii mai grosi decat sinusul venos si prezinta pe
fata interioara, trabecule musculare perpendiculare pe creasta terminala, formate de
muschii pectinati. Pe septul interatrial, situat posterior deoarece atriul drept este anterior
fata de eel stang in regiunea fostei gauri ovale (Botha!) se afla fosa ovala marginita
de limbul fosei ovale. Orificiul de deschidere a venei cave inferioare In antriu este
prevazut cu o mica valvula, denumita valvula venei cave inferioare. Pe langa cele doua
vene cave, in antriul drept se deschide sinusul coronar, care aduce sangele venos din
peretii inimii. Orificiul sau este prevazut cu valvula sinusului coronar (Thebesius).
Medial de acest orificiu sub endocard se gaseste nodulul atrioventricular (AschoffTawara), iar la nivelul santului terminal, in apropierea varsarii venei cave, superioare in
antriu, sub epicard se afla nodulul sinoatrial (Keith-Flack).
Ventriculul drept este este alcatuit din cavitatea ventricului propiu-zis si conul
arterial, prima reprezentand partea de receptie a sangelui iar conul anterial partea de
evacuare. Peretele ventriculului propiu-zis este mult mai gros decat al atriului si prezinta
pe suprafata sa interna numeroase reliefuri ridicate de miocard formand asa numitele
trabecule carnoase si muschii papilari. Prezenta trabeculelor favorizeaza o mai buna
golire in timpul sistolei. Trabecula septomarginala leaga septul interventricular
peretele anterior si muschiul papilar anterior.
Muschii papilari (anterior,
de
posterior si
septa! dupa numele peretilor), au baza fixata In perete, iar cealalta extremitate se leaga,
prin cordaje tendinoase, de cuspidele valvei atrioventriculare drepte.
Canul arterial al ventriculului drept reprezinta locul de origine a trunchiului
arterei pulmonare.
creasta
El este despartit de cavitatea ventriculului
propiu-zis
printr-o
musculara
groasa denumita cresta supraventriculara.
fara trabecule.
(anterioara,
Trunchiul
Peretii conului arterial sunt netezi
pulmonar este prevazut la origine cu trei valvule semilunare
dreapta si stanga) care impiedica
timpul diastolei ventriculare.

si pe marginea lor libera
reintoacerea
sangelui
in ventricul in
Ele au forma unui cuib de randunica cu concavitatea in sus

se afla cate un mic nodul : nodulii valvulelor
semilunare
(Morgagni).
Orificiul sau ostiul atrioventricular drept este prevazut cu valva atrioventriculara
dreapta
sau
valva
tricuspida.
Aceasta
este
formata
din
trei
valvule
sau
cuspide (anterioara,
posterioara si septala ) care prin baza lor, se prind pe inelul fibres
de pe circumferinta
ostiului si prin cordajele tendinoase se leaga de muschii papilari.
Fiecare muschi papilar trimite cordaje pe doua cuspide invecinate.
Fiecare cuspida are
a fata axiala si alta care priveste spre peretele ventricular.
In timpul sistolei ventriculare,
sangele
apropiindu-se
loveste
atrioventricular.
fata
parietala
cuspidelor,
care
inchid
ostiul
In timpul sistolei, cuspidele nu pot fi impinse in atriu, deoarece cordajele
tendinoase se leaga de muschii
papilari.
poate lua decat singura cale posibila,
Ostiul atrioventicular
fiind inchis, sangele nu
aceea spre conul arterial si trunchiul pulmonar
prin deschiderea valvelor arteriale sau semilunare.

lnima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang care comunica intre ele
prin ostiul atioventricular
stanga sau bicuspida.
valvulele
semilunare.
stang. Acest orificiu, este prevazut cu valva atrioventriculara
Din ventriculul
stang pleaca artera aorta care prezinta la origine
Atriul stang are peretele de grosime aproximativ egala cu aceea a
peretelui atriului drept. In el se deschid cele 4 vene pulmonare (2 vene pulmonare

drepte si 2 stangi)
care aduc de la plamani sange
incarcat
cu oxigen (arterial).
Suprafata interna a peretelui atrial este neteda, cu exceptia prelungirii sale, denumita
urechiusa sau auricul stang, a carei suprafata prezinta
reliefuri
musculare formate de
muschii pectinati. Auriculul stang inconjoara la stanga si anterior, trunchiul pulmonar .

Ventriculul stang cuprinde cavitatea ventriculului propriu - zis, partea de receptie
a sangelui
venit din atriu si conul arterial, componenta de evacuare, prin care sangele
este expulzat in aorta si prin aceasta,
in marea circulatie.
Volumul ventriculului stang
este mai mic decat al ventriculului drept, dar grosimea peretelui sau este mult mai mare;
suprafata interna a cavitatii ventriculului propriu - zis prezinta trabecule carnoase grease
si doi muschi papilari (anterior si posterior) care prin cordaje tendinoase
cuspidele
valvei atrioventriculare
ventriculului
stangi. Conul arterial
apartine
se leaga de
peretelui anterior al
stang, are suprafata neteda, este mai scurt, ca eel drept si se continua cu
artera aorta.
5
Orificiul aortei este prevazut cu 3 valvule semilunare:

stanga) si una posterioara.
(Arantius).
doua anterioare (dreapta si
Pe marginea lor libera se afla nodulii valvulelor semilunare
lntre valvule si peretele aortic sau mai precis buzunarul acestor valvule se
formeaza sinusul Valsalva.

partea superioara.
despartitor,
redus
atrioventriculara
trece fasciculul
1.1.6.
Mai
ca
Septul interventricular are o mica portiune
sus de aceasta zona,
el participa
intindere,
drept
intre
a septului membranes).
atriul
la formarea
ventriculul
Prin partea anterioara
Hiss. Restul septului interventricular
Valvulele
si
membranoasa in
unui perete
stang
a septului
(partea
membranos
este de structura musculara.
cardiace
Ostiul atrioventricular
stang se deosebeste de eel drept prin aceea ca este mai
stramt si are o forma ovala. El este prevazut cu valva atrioventriculara

si bicuspida sau mitrala,
care este formata dintr-o
(aortica) si alta posterioara.
Ca si la tricuspida,
si ele sunt legate, prin cordaje tendinoase
stanga, denumita
valvula sau cuspida anterioara
varful valvulelor
de muschii
proiemina in ventricul
papilari
anterior si posterior,
mult mai dezvoltati decat cei ai ventriculului drept.

Valvele atrioventriculare
aortei si pulmonarei
stanga si dreapta impreuna cu valvulele
sunt asezate in general pe acelasi plan, denumit
inimii care se deplaseaza
in timpul sistolei catre varful
inimii
semilunare ale
si planul ventil al
prin scurtarea
fibrelor
musculare in timpul contractiei.

Baza inimii fiind fixata de pericard la nivelul venelor mari si deplasarea
ventil
facandu-se
aceasta, cresterea
spre varf, se produce cresterea

presiunii
cele doua atrii. Valvele
negative
din atrii.
atrioventriculare
planului
volumului cavitatii arteriale si prin
Ca urmare, creste aspiratia sangelui in
si semilunare
au rol de ventil in circulatia
sangelui prin inima, alcatuind in totalitatea lor aparatul valvular al inimii.

1.1.7.
Structura
inimii
Peretele inimii este alcatuit,

epicard.
de la interior spre exterior,
La acestea se adauga scheletul
Endocardul,
fibros al inimii si aparatul
inveleste suprafata interna a cavitatilor
de celule endoteliale,
din endocard,
miocard si
de conducere.
inimii si este format dintr-un
strat
sub care se afla stratul subendotelial format din tesut conjunctiv
care contine fibre colagene,
elastice,
fibroblasti si mici fascicule de fibre musculare
netede.
Endocardul se continua cu endoteliul
inima. lntre endocard si miocard
contine vase sangvine,
conjunctiv
vaselor
mari care vin sau pleaca de la
se afla un strat subendocardic
fibre nervoase si ramificatiile
din stratul subendocardic
patrunde
muschilor papilari si al cordajelor tendinoase
si in miocard.
(anexa 3).
tesutului
alcatuit din tesut care

nodal al inimii.Tesutul
El lipseste
la nivelul
Miocardul sau muschiul
cardiac formeaza stratul eel mai gros al peretelui inimii.
Structura sa microscopica
separate.
este comparata cu un sincitiu,
La nivelul atriilor fasciculele
de fibre miocardice
formeaza un strat mai subtire care nu se continua

ventricule
fasciculele
musculare,
au o dispozitie
fiind formata din celule

sunt dispuse circular si
cu musculatura
particulara,
ventriculelor.
In
cu directie oblic - spiralata,
formand spre varf, vartejul inimii (vortex cordis). Reteaua de capilare din miocard vine in
contact intim cu fibrele miocardice.
Epicardul
este format de foita viscerala a pericardului

Scheletul
fibros al inimii
atrioventriculare,
fibroase
stratul de suprafata al inimii si
seros.
este format de inele fibroase de la nivelul
care separa musculatura
arteriale
constituie
de la orificiul aortei
atriilor de cea a ventriculelor
si pulmonarei.
orificiilor
si de inelele
Pe inelele fibroase
valvulele acestor orificii. La locul unde inelele fibroase atrioventriculare
se prind
se intalnesc
cu
inelul aortic, se afla doua zone bogate in tesut fibros, denumite trigoanele fibroase drept
si stang. Scheletului fibros ii apartine si partea membranoasa a septului interventricular.
Aparatul de conducere al inimii,
denumite de asemenea si sistem cardio-vector
sau tesut nodal, asigura din punct de vedere functional
automatismul
inimii. El
este alcatuit din celule musculare care-si pastreaza caracterele embrionare cu

particularitati microscopice diferite de tesutul miocardic. Tesutul nodal formeaza:
terminal),
nodulul sinoatrial
in apropierea
drept,
valva tricuspida
si eel atrioventricular
fasciculului),
orificiului
situat in peretele atrial drept (santul
de varsare a venei cave superioare
nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara),
langa
musculaturii
(Keith-Flack),
situat pe planseul atriului
si deasupra trigonului fibros drept. lntre nodulul
sinoatrial
nu exista o legatura directa, ci stimulul produs se transmite intai
atriale si apoi ajunge la nodulul atrioventricular.

fasciculul Hiss pleaca de la nodulul atrioventricular
care este foarte scurt (un centimetru)
dintre atrii, ventricule

partea musculara
si septul membranos
a septului
si strabate zona de tesut conjunctiv
interventricular,
interventricular.
(trunchiul
pana la locul unde incepe
La acest nivel
se imparte
in: ramura
dreapta si ramura stanga.
reteaua Purkinjie.
Ramura dreapta a fasciculului
interventricular si intra in trabecula septomarginala,

papilar anterior,
de unde trece in trabecule,
reteaua Purkinjie.
interventricular,
Ramura
Hiss paraseste septul
iar cu aceasta, in baza muschiului
ajungand sub endocard,
stanga ceva mai lata si subendocardica
da o ramura scurta spre baza muschiului
unde formeaza
la nivelul septului
papilar anterior si alta mai
lunga, spre eel inferior, dupa care se ramifica, formand sub endocard reteaua Purkinjie
7
a ventriculului
stang. Fibrele retelei patrund in miocard
printre fibrele musculare.
1.1.8. Vascularizatia si inervatia inimii

lnima este un organ bogat vascularizat, aspect conditionat de activitatea ritmica,
neintrerupta, a miocardului, care intr-o ora pompeaza in circulatie 400 litri sange, iar in
decurs de o zi 10.000 litri sange. Activitatea metabolica crescuta a miocardului necesita
deci un mare aport de sange, care se realizeaza prin arterele coronare stanga si
dreapta.
Artera coronara stanga ia nastere din aorta la nivelul sinusului Valsava stang si,
dupa un scurt traiect ajungand in santul coronar de aceeasi parte,
ramura interventriculara
anterioara,
din
santul
cu
acelesi
se bifurca in
nume,
si
ramura
circumflexa - considerata ramura colaterala a coronarei stangi, ajunge prin santul

coronar pe fata diafragmatica si da ramuri ventriculului stang. Artera coronara stanga
vascularizeaza atriul stang, ventriculul stang in cea mai mare parte, o parte din peretele
anterior al ventriculului
drept, invecinata santului interventricular
anterior si 2/3
anterioare din septul interventricular.

Artera coronara dreapta pleaca din sinusul Valsava drept al aortei si ajunge in
santul coronar, prin care trece pe fata diafragmatica, in santul interventricular posterior.
Artera coronara dreapta vascularizeaza atriul drept, ventriculul drept o parte intinsa din
peretele inferior al ventriculului stang, 1/3 inferioara a septului interventricular, nodulul
atrioventricular, partea initiala a fasciculului Hiss si in 60% din cazuri nodulul sinoatrial.
lntre cele doua coronate, anatomic exista anastomoze dar functional legatura
dintre ele este putin eficienta; din aceasta cauza sunt considerate artere terminate.
Obstructia unei ramuri arteriale produce infarctul cardiac. Venele inimii aduna sangele
din perete prin venele mare si mica ale cordului, care se varsa in sinusul coronar,
situat in santul coronar de pe fata diafragmatica. Sinusul coronar se varsa in atriul
drept.
Limfaticele se gasesc in toate straturile peretelui.
Ele dreneaza limfa spre
reteaua subepicardica, care, de aici, trece in ganglionii mediastinali anteriori.

lnervatia inimii este realizata de ramuri simpatice si parasimpatice ale plexului
cardiac. In plexul cardiac se afla si celule ganglionare, cele mai multe fiind pe peretele
posterior al atriilor si venind in relatie cu tesutul nodal. Plexul cardiac este format dintr
un plex superficial, situat ventral de arcul aortic si la bifurcatia trunchiului arterei
pulmonare, si un plex profund, cuprins intre arcul aortic si bifurcatia traheii. Fibrele
simpatice ale plexului inerveaza miocardul si vasele inimii, iar cele parasimpatice
inerveaza preponderent nodulii sinoatrial si atrioventricular.
Functional,
simpaticul
accelereaza bataile inimii si dilata arterele coronare, in timp ce parasimpaticul rareste

8
bataile inimii si produce vasoconstrictia coronarelor. Fibrele senzitive, cele mai multe
simpatice, sunt numeroase In epicard si endocard.
1.2. Pericardul
Pericardul este un sac fibroseros care adaposteste inima. Pericardul
(tunica fibroasa) formeaza stratul extern al pericardului,
fibros
care se fixeaza cu baza pe
centrul tendinos al muschiului diafragm, iar varful se continua cu tesutul conjunctiv din
adventicea vaselor mari ale inimii. Pericardul seros (tunica seroasa) are o structura
asemanatoare cu pleura si peritoneul si este format dintr-o foita sau lama parietala si o
alta viscerala.Foita
parietala inveleste suprafata interna
a pericardului fibros si se
continua la baza inimii cu cea viscerala, care fomeaza stratul extern al peretelui cardiac,
denumit si epicard. La locul de reflectare a foitei viscerale pe vasele mari, unde se
continua cu cea parietala,
oblic). Sinusul
se formeaza doua sinusuri pericardice (transvers si
transvers este delimitat
anterior de trunchiul
arterei pulmonare si
aorta, posterior de fata anterioara a atriilor si superior de artera pulmonara dreapta.

Sinusul oblic, situat pe baza inimii, este cuprins intre venele pulmonara dreapta si cele
stangi si se termina in fund de sac in apropierea sinusului transvers.
Cavitatea pericardica este spatiul virtual dintre foita parietala si cea viscerala.
Suprafata celor doua foite este umectata de o lama fina de lichid pericardic,care
inlesneste alunecarea In timpul activitatii inimii.
1.3. Fiziologia inimii
lnima
poate ti considerata ca fiind constituita
dintr-un sistem electric, care
genereaza ritmic impulsuri contractile si dintr-un sistem mecanic care reactioneaza la

aceste impulsuri prin contractii ritmice. Pentru ca inima sa-si poata efectua functia de
pompa, este necesar sa existe o corelatie perfecta intre activitatea electrica si cea
mecanica. Miocardul este, din punct de vedere structural, un muschi striat care poseda
o serie de proprietati functionale comune si altor tesuturi, dar si unele proprietati
specifice. Proprietatile functionale fundamentale ale miocardului sunt:
ritmicitatea sau automatismul, este proprietatea cordului de a se
contracta ritmic ca urmare a unor impulsuri contractile generate in interiorul sau. Acest
lucru este demonstrat de faptul ca inima ,,bate" si dupa denervare sau scoaterea ei din
organism. Ritmicitatea este asigurata de structuri specializate, care genereaza impulsuri
contractile dand ,,ritmul inlrnii": nodulul sinoatrial imprima
ritmul sinusal (72 bat/min),
nodulul atrioventricular imprima ritmul nodal (40 batai/min) si fasciculul Hiss imprima
ritmul idioventricular (20 - 25 batai/min).
conductibilitatea, este proprietatea miocardului si in special a

9
tesutului nodal de a transmite unda de excitatie generata la nivelul nodulului

De la nodulul sinoatrial
sistola atriala,
Hiss
si
unda de depolarizare
apoi ajunge la nivelul
reteaua
Purkinje
se propaga in miocardul atriilor, generand
nodulului
se propaga
sinoatrial.
atrioventricular,
la miocardul
de unde prin fasciculul
ventricular,
generand
sistola
ventriculara.
excitabilitatea, este proprietatea miocardului de a raspunde printr-
o contractie la stimuli adecvati (stimuli cu intensitate prag).
contractilitatea, este proprietatea miocardului de a se contracta ca
urmare a undei de depolarizare descarcate ritmic din nodulul sinoatrial. Forta de

contractie a inimii depinde, pana la o anumita limita, de lungimea initiala a fibrei
miocardice.
tonicitatea, este o problema controversata deoarece notiunea de tonus,
defineste starea de contractie sustinuta prin care un muschi se opune unei intinderi
suplimentare.
1.3.1. Ciclulcardiacsau revolutia cardiaca
Activitatea cardiaca este caracterizata printr-un numar de aproximativ 70 cicluri
pe minut; prin ciclu sau revolutie cardiaca definindu-se o contractie (sistola) si o
relaxare (diastola). Sistola si diastola se desfasoara simultan la nivelul celor doua inimi,
dar contra unor gradiente presionale diferite.
Ciclul cardiac se compune din:
sistola atriala
-+
dureaza 0, 1 O sec si incepe la nivelul nodulului
sinoatrial de unde se transmite spre orificiul atrioventricular
si produce deschiderea
valvulelor atrioventriculare cu pasajul sangelui in ventricule.
diastola atriala -+ dureaza 0, 70 sec; in timpul diastolei scade
presiunea intraatriala si sangele trece din vene in atrii
sistola ventriculara-+
dureaza 0,30 sec si incepe odata cu diastola
atriala. La inceput valvulele atrioventriculare sunt deschise, apoi cand presiunea creste
in ventricule valvulele se inchid si pentru o scurta perioada de timp ventriculii sunt
cavitati inchise. Cand presiunea din ventricule depaseste presiunea din artere, se
deschid valvulele semilunare si se produce ejectia sangelui din ventricule in aorta si
artera pulmonara. Ca urmare a expulziei creste presiunea in artere (125 mmHg in aorta
si 28 mmHg in artera pulmonara).
diastola
intraventriculare
ventriculara
...-.
dureaza
0,53
sec;
scaderea
presiunii
sub cea din artere determina inchiderea valvulelor semilunare si
ventriculii devin iar cavitati inchise.
Scaderea presiunii intraventriculare
diastola generala
--+
continua si se deschid valvulele
atrioventriculare.
dureaza 0,40 sec, este comuna atriilor si
ventriculelor; in timpul ei sangele se scurge pasiv din atrii in ventricule.

Manifestarile care insotesc ciclul cardiac sunt: acustice, mecanice, electrice.
1.3.1.1. Manifestari acustice
Activitatea mecanica a cordului determina zgomote care pot fi auzite daca se
aplica urechea sau un stetoscop in zona precordiala si pot inregistrate grafic daca
sunt culese de un microfon si transmise printr-un sistem amplificator unui oscilograf
(fonocardiograma).
In mod obisnuit se aud doua zgomote cardiace:
zgomotul I
--+
este prelung, cu tonalitate joasa, este produs, in principal,
de inchiderea valvulelor atrioventriculare si se aude bine in spatiul V intercostal stang

pe linia medioclaviculara (valvula mitrala) si in spatiul VI intercostal drept, parasternal
(valvula tricuspida). Corespunde pe ECG cu varful undei R.
zgomotul II
--+
este mai scurt si ascutit, produs de inchiderea valvulelor
semilunare si se aude bine in spatiul II intercostal stang pe (valvula pulmonara) si in

spatiul II intercostal drept, parasternal (valvula aortica). Precede sau urmeaza pe ECG
unda T.
zgomotul Ill~
perceput mai rar la tineri normali si este produs de
vibratiile determinate de patrunderea brusca a sangelui in ventricule.

1.3.1.2. Manifestari mecanice
Aceste manifestari sunt:
socul apexian (batatia varfului inimii)-+ este lovitura pe care inima, prin
varful ei o produce asupra peretelui toracic. Se percepe in spatiul IV-V intercostal stang
pe linia medioclaviculara la fiecare revolutie cardiaca
pulsul arterial
--+
evacuarea brusca a sangelui din ventriculul stang in
aorta determina expansiunea peretilor aortici care se propaga apoi prin coloana de
sange si la peretii arteriali sub forma unei unde pulsatile care poate fi perceputa la
nivelul oricarei artere periferice comprimata pe un plan dur, osos. Pulsul poate fi
inregistrat grafic rezultand sfigmograma, o curba cu o ramura ascendenta (anacrota) si
una descendenta (catacrota).
1.3.1.3. Manifestarielectrice
Activitatea electrica a cordului se inregistreaza sub forma electrocardiogramei
(ECG). Culegerea variatiilor de potential electric se face:
unipolar~
cu un electrod explorator si unul nul
bipolar
Derivatiile
unipolare
galvanometrului
explorator),
... cu 2 electrozi exploratori.

ale
membrelor
se
obtin
conectand
polul
pozitiv
al
cu un electrod asezat pe rand pe fiecare din cele trei membre (electrod
polul negativ fiind conectat cu un electrod asezat cat mai departe de inima
si numit electrod indiferent:
aVR -
derivatia unipolara
aVL -
derivatia
aVF
(foot
unipolara a bratului stang
... derivatia unipolara a piciorului
Unde "a" simbolizeaza

derivatiile
a bratului drept
conducerea amplificata,
unipolare ale membrelor,
stang.
V este un simbol care desemneaza
iar literele R (right
= picior) reprezinta prescurtarile unor cuvinte
= dreapta),
L (left
= stanga) si F
de origine engleza, care arata locul
unde se aplica electrodul explorator.

Derivatiile precordiale sunt derivatii unipolare care inregistreaza diferentele
de
potential din regiunile miocardice situate sub electrodul explorator.

Amplitudinea
deflexiunilor este mai mare decat in derivatiile membrelor,
deoarece electrodul explorator este asezat mai aproape de inima.

Punctele de explorare sunt in numar de sase, iar derivatiile primesc ca simbol
litera V:
V1 - extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostal drept
V2 - extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostal stang
V3
V4 - in spatiul al V-lea intercostal, pe linia medio-claviculara stanga
V5 - in spatiul al V-lea intercostal, pe linia axilara anterioara
Vs - in spatiul al V-lea intercostal, pe linia axilara mijlocie.
la jumatatea distantei dintre V1 si V4
V1 si V2, exploreaza ventriculul drept, V3 si V4 septul interventricular, iar V5 si

Vs ventriculul stang. Electrozii sunt fixati de torace cu o curea.
Derivatiile bipolare standard ale membrelor sunt:
stang
DI -+ electrodul negativ este conectat cu bratul drept, eel pozitiv cu bratul
Oil - electrodul negativ este conectat cu bratul drept, eel pozitiv cu
piciorul stang
Diii - electrodul negativ este conectat cu bratul stang, eel pozitiv
cu piciorul stang.
Pentru efectuarea electrocardiogramei,
pregateasca bolnavul si aparatul. Bolnavul
fizic si psihic.
sora medicala
trebuie sa
se afla in decubit dorsal,
relaxat
Temperatura camerei sa fie de cea 20C.
Tegumentele vor fi degresate cu alcool,
electrozii pusi in contact cu membrele pe regiuni neparoase,
iar
prin intermediul unor fasii
de panza udate cu solutie salina (clorura sau bicarbonat de sodiu). Aparatul se pune in
contact cu sursa de curent,
procedeaza
se controleaza
la inregistrare.
Dupa
fiecare bolnav se noteaza
examen
numele,
varsta,
functionarea,
se retrag electrozii
profesia,
medicamente care pot influenta ECG (digitala,

Electrocardiograma
normala prezinta
intervale (anexa 4). Deflexiunile

traseu cuprinse
se fixeaza electrozii si se
si se curata.
diagnosticul
clinic,
Pentru
daca a luat
chinidina).
o serie de deflexiuni
(unde), segmente si
se numesc P, QRS si T. Segmentele
intre unde: PQ si ST, iar intervalele
sunt portiuni de
sunt portiuni de traseu care cuprind
unde si segmente PQ si QT.

Unda P reprezinta
obisnuit este pozitiva.
procesul de depolarizare
atriala.
Are o forma rotunjita
Dureaza 0,08" - 0, 11" si are o amplitudine
de 1 - 2,5 mm.
lntervalul PQ sau PR (dupa cum complexul ventricular

corespunde
0,21".
activarii
atriale si timpului
de conducere
si
incepe
atria-ventricular.
cu Q sau R)
Dureaza 0, 12" -
E mai scurt in tahicardie si mai lung in bradicardie (anexa 5).

Complexul
sau rapida.
negativa
QRS reprezinta activarea ventriculara.
Prima deflexiune
Se mai numeste si faza initiala
pozitiva se desemneaza
cu R, iar prima deflexiune
cu Q. Cand complexul ventricular este alcatuit dintr-o singura unda negativa,
aceasta se noteaza cu QS.
Durata complexului
membrelor side 0,6 - 0, 11" in derivatiile precordiale.
este de 0,6
-0, 10" in derivatiile
Cand se depasesc aceste valori,
exista o tulburare de conducere.

Segmentul
ST si unda T reprezinta
procesul
de repolarizare
ventriculara.
Segmentul ST este de obicei izoelectric si rar denivelat deasupra sau dedesubtul liniei
izoelectrice.
Unda T corespunde retragerii undei de excitatie din ventriculi.
obicei pozitiva.
Sfarsitul
Este rotunjita si de
Segmentul ST si unda T constituie faza terminala a ventriculogramei.
undei T marcheaza sfarsitul sistolei ventriculare,
iar intervalul T-P reprezinta
diastola electrica.
Electrocardiograma
activitatea miocardului,
permitand uneori chiar localizarea leziunii; in practica este foarte
utila pentru diagnosticul

ramura), hipertrofiilor
unele droguri (chinidina,
este o metoda grafica precisa si simpla, care reflecta fidel
tulburarilor
ventriculare,
digitala).
de ritm, tulburarilor
cardiopatiilor
ischemice
de conducere
coronariene,
(blocuri
de
intoxicatiei cu
CAPITOLUL II
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
2.1. Definitie.
2.1.1.
Clasificare.
Definitie
In sens fiziologic
arteriala
Stadializare
a fiecarui
nu se poate vorbi de hipertensiune
individ; insa din punct de vedere
cresterea valorilor tensionale dincolo
arteriala ci de tensiunea
medical termenul
defineste
de care creste riscul aparitiei unor complicatii in
,,organele tinta" (rinichi, cord, creier).

Studii epidemiologice
extensive
avand ca scop stabilirea
limitei intre valorile
normale si patologice ale tensiunii arteriale, privita prin prisma riscului cardiovascular au
fost efectuate de OMS si de Joint National Commitee ( JNC). Astfel dupa ultimul raport
publicat de JNC se considera
130/65-85
valorilor
ca valori normale tensionale,
valorile situate intre 110-
mmHg; conform acestui raport HTA este definita ca o crestere persistenta a

tensionale
peste
140/90 mm Hg (aceste
valori
sunt corelate
cu varsta
pacientului).
2.1.2. Clasificare
Hipertensiunea arteriala se clasifica pe baza a doua criterii majore:
criteriul etiologic, in functie de care exista HTA esentiala si HTA secundara
criteriul cantitativ care apreciaza valorile tensionale
Dupa JNC, clasificarea
tensionale
arteriale
la adult in functie
de valorile
este (anexa 6).
Dupa Societatea
hipertensiunea
mai
hipertensiunii
raspandita
lntemationala
de Hipertensiune,
care activeaza
arteriala se clasifica (anexa 7). In Europa clasificarea

si acceptata.
In
oricare
din
clasificarile
amintite
(maligna) este considerata ca forma speciala sub aspect fiziopatologic,
in cadrul OMS,
OMS este mult
HTA
accelerata
clinic si evolutiv.
In aprecierea valorilor tensionale sunt unanim admise urmatoarele norme:

conditii pentru pacient
---+
postura: dupa 5 minute de repaus, in decubit dorsal sau sezand, cu bratul
la nivelul inimii. La pacientii peste 65 ani, la diabetici si la bolnavii aflati in tratament

antihipertensiv se masoara si in ortostatism, imediat si la 2 min dupa adoptarea acestei
pozitii
---. circumstante:
pacientul
nu a consumat
fumat cu 15 min in urma, cabinet medical cald, linistit,
cafea in ora precedenta,
nu a
pentru a limita ,,efectul de bluza
alba"
echipament: grosimea mansetei sa nu depaseasca 2/3 din lungimea bratului,
manometru verificat la 6 luni
tehnica: doua determinari
la fiecare vizita, spatiate la cateva minute si trei
seturi de determinari la eel putin o saptamana interval. La pacientul nou prezentat se

fac determinari
la ambele brate si se ia in consideratie
La valori tensionale ridicate,
in special la pacientii
cea mai mare valoare gasita.

sub 30 ani, se fac determinari
si la membrele inferioare
corectitudinea determinarii:
se umfla rapid manseta pana la valoare cu
20 mmHg mai mare ca TAS si se desumfla cu 3mm/secunda.

daca la prima vizita valorile tensionale gasite sunt foarte mari, bolnavul va fi
considerat hipertensiv
2.1.3. Stadializare
OMS propune in 1993 urmatoarea stadializare,
care nu tine cont de valorile
tensionale ci de leziunile organice provocate de hipertensiune arteriala in organele tinta:

stadiul I - fara semne de afectare a organelor tinta
stadiul II - presupune hipertrofie ventriculara stanga demonstrata
ecografic, electrocardiografic si radiologic, examenul fundului de ochi cu modificari de
gradul I sau II, proteinurie minima si/sau crestere usoara a creatininei
stadiul Ill - presupune insuficienta ventriculara stanga sau insuficienta
cardiaca globala, examenul fundului de ochi cu modificari de gradul Ill, afectare
cerebrala
cu hemoragie
intracerebrala,
cerebeloasa
sau de trunchi
encefalopatie hipertensiva si afectare renala cu proteinurie,
cerebral,
microhematurie
si/sau
insuficienta renala.
HTA maligna sau accelerata, ca forma particulara cu urmatoarele criterii de
definire: valori ale TAD mai mari sau egale cu 130 mmHg,
insuficienta
cardiaca, examenul fundului de ochi cu modificari gradul Ill sau IV, insuficienta renala
progresiva, accident cerebrovascular
sau encefalopatie hipertensiva si rezistenta
relativa la tratament.
2.2. Epidemiologie
lncidenta HTA cunoaste o continua ascensiune motivata de cresterea populatiei
cu rise hipertensiv (mai ales a populatiei varstnice), dar si de modificarea criteriilor
de diagnostic in aceasta afectiune.
15
Coborarea progresiva a valorilor

de cresterea
riscurilor
tensionale considerate
cardiovasculare
la indivizi
normale,
este justificata
cu valori tensionale
foarte usor
crescute ( peste 140/90 mm Hg).

lncidenta
hipertensiunii
arteriale
variaza intre 5 - 1 O % in tarile cu standard
socio-economic scazut si depaseste 20 % in multe din tarile industrializate. Studii

statistioe recente estimeaza ca in SUA traiesc peste 57 milioane hipertensivi, in Franta
peste 8 milioane si fiecare al cincilea locuitor al Germaniei este hipertensiv. Se
apreciaza ca hipertensiunea arteriala afecteaza 10% din populatia generala a globului,
25% din persoanele peste 40 ani si 40% din persoanele peste 64
ani.
Frecventa este relativ egala pe sexe; dupa varsta de 60 ani incidenta este mai
mare la sexul feminin. Raspandirea geografica este inegala, variatiile fiind in raport cu
conditiile socio-economice, geografice, sol, apa.
2.3. Etiologei
In absenta unei etiologii certe, in producerea hipertensiunii
se acorda atentie urmatorilor
arteriale esentiale,
factori: ereditate, varsta, sex, rasa, factori de mediu,
obezitate, alcool, cafea, asociere cu alte stari morbide

Ereditatea -+ riscul familial al hipertensiunii arteriale este apreciat la 30-60%. Nu
se cunoaste transmiterea genetica de tip mendelian, dar sunt recunoscute diferite
anomalii celulare transmise genetic, anomalii cu rise crescut in patogenia hipertensiunii
arteriale.
Varsta
-+
incidenta maxima se situeaza dupa 60 ani, insa cresterea valorilor
tensionale cu 5-10 mmHg/an nu mai este considerata un proces fiziologic.

Sexul
-+
nu este considerat factor determinant; HTA este mai putin frecventa si
severa la femei pana la menopauza.

Rasa
-+
boala este mai frecventa la rasa neagra, probabil prin retentie de sodiu,
ca mecanism adaptativ la conditiile de clima.

Aportul de sodiu
relatia intre aportul alimentar de sodiu si HTA este clar
-+
demonstrata, insa, consumul crescut de sodiu este factor de rise, daca se asociaza
unor anomalii privin transportul trasmembranar al sodiului.
Aportul de calciu,
potasiu si maqneziu-
dieta
carentata in
aoesti ioni
favorizeaza aparitia hipertensiunii arteriale.

Obezitatea
-+
este corelata direct cu incidenta hipertensiunii arteriale mai ales
cand survine la copii si adolescenti.

Consumul de alcool
doze mici.
-+
favorizeaza produoerea hipertensiunii arteriale, chiar si in
Fumatul ~ creste valorile tensionale
prin descarcare de noradrenalina;
in timp
complica hipertensiunea arteriala.

Consumul
de cafea ~
creste acut valorile tensionale;
in timp se instaleaza
toleranta.
Sedentarismul
creste
riscul
instalarii
hipertensiunii
arteriale,
asociat
cu
obezitatea.
Factorii psihoemotionali (stress) ~ cresc riscul hipertensiunii
arteriale in asociere
cu ceilalti factori.
Asociere cu alte stari morbide ~ diabetul zaharat, hiperuricemia,
policitemia vera cresc de 2-3 ori riscul hipertensiunii
ateroscleroza si
arteriale.
2.4. Evaluare clinica a bolnavului cu HTA

Evaluarea clinica a bolnavului cu hipertensiune arteriala parcurge urmatoarele
etape:
istoric se va avea in vedere varsta de debuUdescoperire a bolii, variatiile
spontane si sub tratament ale valorilor tensionale, tulburarile functionale atribuite bolii,
semnele si simptomele de afectare a organelor tinta (angina pectorala, tulburari de ritm,
dispnee, vertij, fosfene, scotoame, vedere prin ceata, acufene, deficite motorii sau
senzoriale, poliurie, hematurie, edeme). factorii de rise (dieta, consum de sare, grasimi,
alcool, cafea, tutun, obezitate, diabet), istoricul familial de HTA, medicatia primita pentru HTA
(medicament, doza, durata, efecte), alte medicatii (anticonceptionale orate, corticosteroizi,
antidepresive triciclice,
antiinflamatoare
nesteroidiene) si depistarea unor simptome
sugestive pentru HTA secundara.

examen fizic ~ se va efectua un examen fizic complet, insistand pe
examenul aparatului cardiovascular. Frecvent, in HTA se poate constata cardiomegalie
determinata de hipertrofia ventriculara stinga, suflu sistolic apexian 2/6 sau 3/6,
zgomotul II intarit in focarul aortei, extrasistole supraventriculare sau fibrilatie atriala.
La examenul arterelor periferice se insista
pe arterele carotide si arterele
membrelor. La examenul abdomenului pot fi depistate pulsatii si sufluri patologice in

caz de
anevrism aortic
si nefromegalie.
Examenul fizic
va
fi
completat
cu
examenul neurologic si examenul fundului de ochi.

masurarea corecta a tensiunii arteriale ~ cu respectarea conditiilor impuse.
2.5. Evaluare paraclinica a bolnavului cu HTA
Explorarile de laborator in HTA esentiala sunt relativ !imitate la un numar de
teste initiate care aduc aproape toate informatiile cuprinse in obiectivele evaluarii;
explorari suplimentare, speciale, sunt utile in formele secundare de HTA.
17
Explorarea initiala va cuprinde:

examen sumar de urina: o proteinurie minima se poate intalni atat in HTA
esentiala
netratata cat si in HTA de cauza renala;
sedimentul
urinar,
densitatea si
osmolaritatea urinara orienteaza diagnosticul.

hematocritul:
este examen obligatoriu
fi semnificativ crescut in policitemia

creatininemia
la hipertensivii
pletorici si poate
vera.
si/sau ureea sanguina: furnizeaza informatii asupra gradului de
afectare renala
potasemia:
proba indispensabila pentru hipertensiunea
endocrina prin
hiperaldosteronism este utila si in conduita terapeutica

glicemia,
colesterolemia,
trigliceridemia
si acidul uric, aduc date utile
in stabilirea factorilor de rise metabolic.

examenul fundului de ochi efectuat la orice hipertensiv,
asupra severitatii si duratei hipertensiunii
reflecta in buna parte modificarile
--+
aduce informatii
arteriale. Modificarile vaselor retiniene
vaselor cerebrale si pot fi clasificate in 4 stadii:
stadiul I: arteriole cu lumen redus, spastice, sinuoase, in,, fir de cupru",
venule spiralate
--+
stadiul II : artere scleroase , cu calibru neregulat, vene dilatate (prezenta
semnului incrucisarii arterio-venoase descris de Sallus- Gunn)

--+
stadiul Ill: la elemntele stadiului II se adauga edem retinian, hemoragii
retiniene .. in flacara" perivasculare si exudate determinate de ruptura vaselor mici.

--+
stadiul IV: artere filiforme, vene foarte detinse, hemoragii ,,in panza" si
exudate intinse, edem macular, papilar si peripapilar.Modificarile din acest stadiu sunt
specifice HTA severa cu evolutie maligna.Se impune precizarea, ca nici una din aceste
modificari nu sunt patognomonice hipertensiunii arteriale.
radiografia toracica poate releva alungirea si/sau bombarea arcului inferior
stang, cardomegalie
ecografie cardiaca tinde sa devina examen obligatoriu datorita marii sale
sensibilitati si specificitati in depistarea hipertrofiei ventriculare stangi
electrocardiograma, desi mai putin sensibila ca ecocardiograma, pune in
evidenta semne de hipertrofie ventriculara stanga, hipertrofie atriala stanga,
modificari ischemice secundare.
Cel mai utilizat criteriu este indicele de voltaj Sokolow-Lyon. Foarte folosit este
sistemul imaginat de Romhilt si Estes, care apreciaza hipertrofia ventriculara stanga
pe
baza unui scor ce ia in consideratie atat criteriile de voltaj cat si modificarile segmentului
ST si ale unde P.
explorari paraclinice complementare:
sunt necesare la un grup limitat
de hipertensivi, care necesita o evaluare speciala pentru diagnosticul
HTA
secundare.
2.6. Evolutie. Complicatii
Pentru HT A precoce depistata si corect tratata istoria
schimbata,
in sensul reducerii
morbiditatii
si mortalitatii.
naturala
HTA esentiala
evolutie lunga, pe zeci de ani pana la stadiul complicatiilor
o evolutie progresiva;
are de regula o
severe. Evolutia bolii poate fi
modificata prin tratament in sensul intarzierii aparitiei complicatiilor

lor. Boala nu are insa invariabil
este semnificativ
sau chiar a regresiei
studii epidemiologice
extinse
arata ca sub tratament eficient aproximativ 10% din bolnavi devin normotensivi pe timp
nelimitat.
In evolutia HTA pot sa apara complicatii
in deosebi la nivelul organelor ,,tinta":
cord, rinichi, ochi, creier.

2.6.1. Complicatiile
vasculare
apar relativ precoce si frecvent, afectand
arterele mari, arterele mici si arteriolele:

ateroscleroza accelerata reprezinta un proces difuz localizat la nivelul tunicii
medii si responsabil de dilatarea si rigidizarea arterelor mari
remodelarea vasculara hipertensiva se produce la nivelul arterelor de calibru
mediu si a arteriolelor
si cuprinde hipertrofia arteriala
netede),
hialina (depozit subendotelial
arterioscleroza
(hipertrofia
fibrelor musculare
de glicoproteine,
fibrina,
lipide
si colagen), hiperplazia intimala pronuntata si necroza fibrinoida (in HTA maligna)

2.6.2.
Complicatiile
cardiopatie hipertensiva
consecintele
miocardic
si
cardiace
se
sale. Termenul
refera
de
la
sunt
cunoscute
hipertrofia
cardiopatie
sub
ventriculara
hipertensiva
numele
stanga
reuneste
de
si
la
factorul
(hipertrofia ventriculara stanga) si eel coronarian:

hipertrofia ventriculara stanga poate fi concentrica (neinsotita de dilatare
cavitara), excentrica (dilatativa) si asimetrica de sept (ingrosare izolata a septului

interventricular).
alterarea circulatiei coronariene se face fie prin perturbarea vasomotricitatii,
fie prin leziunile structurale de tip arteriopatie hipertensiva.
Cardiopatia hipertensiva evolueaza catre trei tipuri de manifestari:
insuficienta cardiaca de cauza hipertensiva=- este relativ frecventa si se
produce atat prin hipertrofie si dilatatie ventriculara cat si prin afectare coronariana
aritmiile -+ frecvent ventriculare.
ischemia miocardica
-+
manifestata ca angina pectorala sau infarct.
renale sunt dependente de nivelul si durata HTA, precum
si de particularitatile circulatiei renale. Ele sunt:

arterioscleroza
hipertensiva -+ afecteaza arterele interlobulare si arteriolele
aferente si realizeaza nefroangioscleroza hipertensiva

ateroscleroza de artera renala -+ poate ti uni sau bilaterala si prin ischemia
consecutiva agraveaza evolutia bolii
alterari tubulare
--+
sunt atrofii tubulare progresive
modificari interstitiale-+
prin inflamatie si scleroza
cerebrovasculare
sunt intalnite cu o rata de 4 ori mai
mare decat la normotensivi si sunt reprezentate de:

encefalopatia hipertensiva -+ relativ rara; este complicatia tipica a HTA
maligne
hemoragiile intracerebrale
cerebrovasculare
-+ reprezinta 20% din totalul accidentelor
si recunosc drept principal factor HT A.
infarctele cerebrale
atacurile ischemice tranzitorii -+ definite ca tulburari functionale reversibile in
24 ore, sunt frecvente la hipertensivi
infarctele lacunare --+ sunt manifestari neurologice aproape specific
hipertensive.
2. 7. Tratament
Programe de tratament larg acceptate de OMS precizeaza urmatoarele obiective
terapeutice:
reducerea valorilor tensionale catre limite normale
reducerea morbiditatii
si mortalitatii asociate HTA
controlul altor factori de rise cardiovasculari modificabili.

Aceste obiective pot ti atinse prin mijloace nonfarmacologice
asociate daca terapia a fost bine individualizata
si mentinuta
si farmacologice
indefinit.
Decizia de a
incepe tratamentul se ia prin consens unanim dupa controlul valorilor tensionale de mai
multe ori in 2 - 4 saptamani, daca valorile tensionale
se mentin ridicate.
Pentru formele severe tratamentul intensiv trebuie inceput imediat.

2.7.1.Tratamentul
si tratament
adjuvant
nonfarmacologic
in
tratamentului nonfarmacologic
HTA
moderata
reprezinta terapie
si
severa.
unica in HTA usoara
Componentele
sunt multiple si asociate cu modificarea stilului de viata
devin esentiale
la o mare proportie de hipertensivi:
regimul alimentar hiposodat cu 4-5g Na/zi determina scaderea rezistentei
20
vasculare periferice;
reducerea aportului
de sare sub 2g/zi produce
scadere volemica,
dar este greu acceptata de bolnavi

reducrea greutatii corporale prin regim hipocaloric si exercitii fizice regulate
este
masura
terapeutica
esentiala,
actionand
pozitiv
asupra
factorilor
de
rise
cardiovasculari
suplimentarea potasiului si calciului in conditiile reducerii aportului sodat,
diminua valorile tensionale
alimentatia
hipertensive
cu continut scazut lipidic este indispensabila
la persoanele
cu dislipidemie
restrictia de alcool are efect hipotensor cert mai ales asociata cu regim
hipocaloric
si hiposodat
incetarea fumatului si a consumului de cafea contribuie la reducerea

valorilor tensionale prin scaderea tonusului simpatic
exercitiile fizice zilnice dinamice si moderate ca intensitate au efect
hipotensor; sunt contraindicate in HTA severa
tehnicile de relaxare bazate pe autosugestie,
exercitiile respiratorii
reduc valorile
tensionale
increderea
in special
in terapeut si
la indivizii
cu stress
mental crescut.
2.7.2. Tratamentul farmacologic are indicatie absoluta in formele moderate

si
severe de HTA. Dispunem astazi de un numar mare de medicamente antihipertensive
grupate, in functie de mecanismul de actiune in 8 clase:
2.7.2.1. Diureticele au fast primele medicamente utilizate in tratamentul HTA si

cup rind:
diuretice tiazidice - Nefrix
diuretice de ansa - Furosemid ( Lasix, Furantril)
- Acid etacrinic (Edecrin)
-Torsemid
lndapamida (Tertensif): diuretic si vasodilatator prin inhibarea canalelor de
calciu
diuretice care economisesc potasiu: Spironolactona, Triamteren, Amilorid
Efectele secundare ale diureticelor tiazidice
hipercatcemie,
dislipidemii
alcaloza
metabolica,
(hiperglicemie,
hiperuricemie,
hipovolemie,
hiponatremie,
insuficienta renala si hipopotasemie) le reduc utilizarea de durata.
2.7.2.2. lnhibitorii adrenergici:

periferici - Guanetidina
21
centrali - Alfametildopa (Aldomet, Dopegyt), Clonidina (Catapresan,

Haemiton),
Guanabenz,
Guanfacina.
centrali si periferici - Rezerpina (Hiposerpil)

alfablocante selective - Prazosin (Minipress), Doxazosin (Cardura),
Terazosin (Hytrin)
betablocante neselective - Propranolol,
betablocante selective - Metoprolol,
Atenolol,
alfa-betablocante
- Labetolol
cu actiune mixta
- Urapidil
2.7.2.3.
Vasodilatatoare
directe
Nadolol,
Sotalol
Betaxolol
musculotrope
- Dihidralazina, Diazoxid,
Nitoprusiat de sodiu
2.7.2.4.
lnhibitorii
Lizinopril, Ramipril, Perindopril,
enzimei
de conversie
- Captopril,
Enalapril,
Quinapril,
Benazepril, Trandolapril, Zofenopril,
Fosinopril.
2.7.2.5. lnhibitorii receptorilor pentru angiotensina - Valsartan,

Telmisartan, Losartan, lrbesartan, Candesartan cilexetil, Olmesartan,
Eprosartan
mesylat.
2.7.2.6. Blocante de calciu - Verapamil, Diltiazem, Nifedipina, Felodipina
(Plendil), Amlodipina,
Lercanidipina, Nifedipina.
i2.7.2.7. lnhibitorii receptorilor serotoninic - Ketanserina

2.7.2.8. Activatorii canalelor de potasiu
- Nicorandil
2.7.3. Tactica tratamentului antihipertensiv

Redam in anexa 8 un algoritm rational recent elaborat si acceptat unanim in
tratamentul
hipertensiunii
arteriale. In tratamentul medicamentos
unor principii farmacologice este obligatorie;
al HTA respecterea
dintre acestea mai importante sunt:
folosirea dozelor minime eficiente

cresterea progresiva a dozelor se va face dupa ce a trecut suficient timp
pentru a se dovedi efectul medicamentului
asocierea medicamentelor antihipertensive
se va face in scopul potentarii
efectelor
se evita asocierile de medicamente
cu mecanisme de actiune asemanatoare
si cu efecte secundare similare

stabilirea dozelor optime se face in minimum cateva luni
administrare
o data sau de doua ori pe zi pentru a creste complianta
pacientului.
In HT A usoara sau moderata ale carei valori raman peste 140-190 mm Hg
dupa o perioda de minim trei luni de observare si aplicare a masurilor
nonfarmacologice
se
22
incepe tratamentul cu
unul din
blocant de calciu. Posibilitatea

complianta
urmatoarele
medicamente: diuretic, p-blocant, IEC,
aparitiei tulburarilor
relativ redusa sunt cauze care limiteaza
metablice adverse, precum si

folosirea diureticelor
(eel putin
tiazidice) ca prim drog in HTA.

Utilizarea P-blocantelor impune doze relativ mari si efecte adverse notabile.
Exista tendinta actuala de a folosi ca alternativa la diuretice sau P-blocante un
IEC dar mai ales un preparat din clasa sartanilor, nu numai pentru eficienta dar si
pentru foarte buna toleranta.
Dupa 1-2 luni de monoterapie,
in lipsa unui raspuns adecvat, se recomanda
inlocuirea drogului cu unul din alta clasa sau adaugarea unui nou medicament din alta
clasa.
Daca diureticul nu a fost primul medicament,
el este de obicei al 2- lea
medicament din asociere. In HTA severa se incepe de obicei cu o asociatie de 2

medicamente sau eventual 3 medicamente din clase diferite.
Cele mai fecvente asocieri sunt:
IEC (sartan) +diuretic
a -blocanti + diuretic
IEC (sartan) + blocant de calciu + diuretic
a -blocanti + p -blocanti + diuretic
IEC (sartan) +diuretic+ inhibitori adrenergici centrali
Folosirea acestor asocieri de antihipertensive
in doze adecvate controleaza
valorile tensionale la peste 80% din pacienti; la valori tensionale normalizate dozele se
pot reduce sau se poate trece la monoterapie.
23
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA TIRGOVISTE

SECTIA CARDIOLOGIE
DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTIFICARE
Numele
G.
64 ani
Varsta
Domiciliul:
Strada
Judetul
Dambovita
Prenumele
Sex
Localitatea
Nr.
F.
M
Tirqoviste
DATE DESPRE SPITALIZARE

1.Data intemarii:
ora 8.00
anul2016
luna I
ziua 07
2.Data externarii:
anul2016
ziua 14
ora 12:30
luna I
3.Motivele internarii: stare generala moderat alterata, moderata dispnee aparuta in
conditii de efort, palpitatii, cefalee predominant occipitala, acufene, fosfene, vertij
la schimbarea pozitiei, astenie, oboseala.
4.Diagnosticul la internare: 1. HTA esentiala 2. Obezitate 3. Dislipidemie
SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA
Situatia familiala:
Nr. copii:
Situatia sociala:
Profesia:
Conditii de locuit:
modeste
PERSOANE CU CARE SE IA LEGATURA
Nume: G.C.
(sotie)
Adresa:
Nume: G.P.
(frate)
Adresa:
3
pensionar
Targoviste
Targoviste
Telefon
Telefon
ANTECEDENTE
1.Heredo-colaterale:
fara importanta, neaga luesul, hepatita, SIDA, T.B.C.si
bolile pulmonare cronice in familie
Personale fiziologice: fara importanta
Personale patologice: hipertensiune arteriala diagnosticata in 2004 si tratata
intermitent
2.Factori de rise legati de modul de viata: fumator, consuma alcool, consuma
cafea, duce regim dezechilibrat de viata
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Bolnav de sex masculin in varsta de 64 ani, cu stare generala usor modificata,
stare de constienta pastrata, T=36,8C, G= 79 Kg, I= 170 cm
Se interneaza in sectia de Cardiologie a Spitalului judetean de Urgenta
Tirgoviste la data de 07.01.2016 pentru: stare generala moderat alterata, moderata
dispnee aparuta in conditii de efort, cefalee predominant occipitala, acufene,
fosfene, vertij la schimbarea pozitiei, astenie, oboseala.
Din afirmatiile bolnavului rezulta ca primele semne au aparut in urma cu
aproximativ o saptamana, cand bolnavul a acuzat stare generala moderat alterata,
cefalee, acufene, fosfene, vertij.si astenie.
lsi administreaza
din proprie initiativa tratament cu Enalapril si Propranolol
242
4
Sub acest tratament simptomatologia se accentueaza, apare dispnee, semn

ce alarmeaza bolnavul, care se prezinta la medicul de familie care ii recomanda
internarea
PRESCRIPTll MEDICALE
1 . T ratament:
l.isinopril 1 O mg . 1 cp I zi, dimineata

Tertensif SR, 1,5 mg, 1 cp I zi
Preductal MR, 35mg, 1 cp I zi
Zocor, 1 O mg, 1 cp I zi, seara
Fenobarbital 100 mg , 1 cp I zi seara la culcare
2.Examinari: hemoleucograma, examen sumar de urina, calcemie, glicemie,

proteinemie, colesterol, HDL colesterol, trigliceride, lipide, uree, acid uric, creatinina,
sideremie, TGP, TGO, VSH, fibrinogen, IDR la PPD, Rx. pulmonar, EKG.
3.Regim: regim hipocaloric, fara grasimi animale, fara oua, fara dulciuri concentrate,
boqat in veqetale si fibre veqetate. hiposodat.
OBSERVARE INITIALA
Situatia la internare:
lnaltime:
170 cm
79 kg
Greutate:
T.A.:
190 /100 mm Hg
Puls
84/min
Temperatura: 36.8 C
Respiratie:
28/min
Vaz:
normal
Auz:
normal
EXAMEN FIZIC LA INTERNARE
stare de constienta pastrata, T=36,8 C, I= 170 cm, G= 79 Kg, se interneaza in
sectia de Cardiologie a Spitalului judetean la data de 07.01.2016 pentru : stare
generala moderat alterata, moderata dispnee aparuta in conditii de efort, palpitatii,
cefalee predominant occipitala, acufene, fosfene, vertij la schimbarea pozitiei,
astenie, oboseala.
Tegumente si mucoase: umede, usoara congestie faciala, elasticitate
pastrata, inteqre.
Tesut celular subcutanat: reprezentat in exces.
Sistem limfoqanolionar : ganglioni superficiali nepalpabili.
Sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile, nedureroase la miscarile
active si pasive.
Sistem muscular : normal reprezentat, tonus muscular normal, forta
musculara normala.
Aparat respirator: cai respiratorii superioare libere, permeabile, torace normal
conformat, ampliatii respiratorii simetrice bilateral, sonoritate pulmonara in limite
fiziologice, stetacustic murmur vezicular prezent, nu se percep modificari
auscultatorii, nr. respiratii = 28 I min.
Aparat cardio-vascular : aria precordiala de aspect normal, aria matitatii
cardiace in limite fiziologice, soc apexian in spatiul V i.e. stang pe linia
medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice AV= 84 /min ; nu se percep sufluri, puls
= 84 /min. TA= 190/100 mmHg
Aparat digestiv: apetit diminuat, cavitate bucala normal conformata, carii

dentare multiple, abdomen marit de volum prin depozite de grasime, mobil cu
miscarile respiratorii, ficat cu limita superioara in spatiul V i.e. dr. si limita inferioara
la rebord,splina nepaloablla, scaun de aspect normal.
Aparat uro-genital : mictiuni fiziologice,
loji renale nedureroase la palpare,
rinichi nepalpabili, manevra Giordano negativa bilateral, organe genitale externe de
aspect normal.
Sistem nervos si organe de simt : acuza cefalee, acufene, fosfene, vertij,
astenie, oboseala. Sensibilitate, motilitate, reflexivitate in limite normale, nu sunt
semne de iritatie rneninoeala
NEVOIFUNDAMENTALE
1.A respira:
2.A manca, a bea:
3.A elimina:
4.A se misca:
7 .A-si mentine temperatura in limite
dependenta, moderata dispnee

dependenta, apetit diminuat
independenta
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertij, astenie, oboseala
vertii, astenie, oboseala
independenta
independenta
normale
8.A fi curat, a-si proteja tegumentele:
dependenta, isi realizeaza cu dificultate
5.A dormi, a se odihni:

6.A se imbraca, a se dezbraca:
iqiena corporala
9.A evita pericolele:
dependenta,
acuza cefalee, acufene, fosfene,

1 O.A comunica:
11.A-si pratica reliqia:
12.A se recrea:
13.A fi util:
14.A invata sa-si mentina sanatatea:
Alergic la:

independenta
dependenta, necesita educatie pentru sanatate
nu
ASPECTE PSIHOLOGICE
1.Starea de constienta:
normala
2. Comportament:
astenic, anxios
3.Mod de internare:
singur
salvare
altii
tam ilia da
4.Particularitati:
nu tine cont de prescriptiile medicale si nu respecta regimul prescris
la domiciliu
ASPECTE SOCIOLOGICE
sinqur
Mod de viata:
Mediul (habitat):
rural
Ocupatii, loisiruri:
Particu laritati:
Probleme sociale:
de familie
urban
da
da
altul
INTERPRETAREA DATELOR
Din cele 14 nevoi fundamentale,
inde endenta
POSIBILIT ATI DE EVOLUTIE
1.Vindecare:
2. Stabilizare, ameliorare:
3.Agravare:
4.Deces:
10 sunt nevoi de dependenta si 4 sunt nevoi de
1. DA 2. DA3. DA
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
1.0biective globale Echipa de ingrijire medicala are ca obiective globale acordarea
de ingrijiri generale si specifice in scopul ajutarii bolnavului sa-si recapete autonomia.
2.0biective specifice
sa-i asigur contort fizic, pat cu lenjerie de pat si corp curata

sa-i asigur contort psihic
sa-i asigur un regim iqleno-dletetic corespunzator starii clinice
sa-i asigur efectuarea igienei corporate
sa-i asigur efectuarea investigatiilor paraclinice prescrise
sa-i efectuez recoltarea produselor biologice pentru examenele paraclinice
sa-i administrez corect tratamentul prescris
sa-i monitorizez functiile vitale si sale consemnez in foaia de observatie
sa efectuez educatie sanitara privind factorii de rise in imbolnavirile cardiace
COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL

In aproximativ 7 zile pacientul sa fie externat cu stare generala buna, ameliorat.
lnternarea in spital
Recoltarea analizelor
Externarea din spital
EPICRIZA, RECOMANDARI LA EXTERNARE
Bolnav de sex masculin, in varsta de 64 ani se interneaza pe data de
07.01.2016 ora 8.00 in Sectia de Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta
Tirgoviste pentru: stare generala moderat alterata, moderata dispnee aparuta in
conditii de efort, palpitatii, cefalee predominant occipitala, acufene, fosfene, vertij
la schimbarea pozitiei, astenie, oboseala.
aproximativ o saptamana, cand bolnavul a acuzat stare generala moderat alterata,
cefalee, acufene, fosfene, vertii.si astenie.
lsi administreaza din proorie initiativa tratament cu Enalaoril si Propranolol
Sub acest tratament simptomatologia se accentueaza, apare dispnee, semn
ce alarmeaza bolnavul; se prezinta la medicul de familie care ii recomanda internarea
Din examenul clinic pe aparate si sisteme retinem
: Tesut celular subcutanat : reprezentat in exces.
cardiace in limite fiziologice, soc apexian in spatiul V i.e. stang pe linia
medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice AV= 84 /min; nu se percep sufluri, puls
= 84 /min. TA= 190/100 mmHg
27
Aparat digestiv: apetit diminuat, cavitate bucala normal conformata, carii dentare
multiple, abdomen marit de volum prin depozite de grasime, mobil cu miscarile
respiratorii, ficat cu limita superioara in spatiul V i.e. dr. si limita inferioara la
rebord,splina nepalpabila, scaun de aspect normal.
Se efectueaza urmatoarele investigatii:
Hemograma si formula leucocitara: Hb = 14,9 g%, Ht= 39%,

L = 5.900 /mm3, N = 48%, M = 24% , limfocite = 26% , E = 2%
Calcemie = 9,23 mg%, Glicemie = 80 mg%, Proteinemie = 6,8mg%,
VSH = 12/18 mm,
Fibrinogen =220 mg%,
Colesterol = 390 mo%, HDL colesterol = 84 mo%,Trioliceride = 385 mo%,
t.loide = 720 mo%
Uree = 25 mg%,
Acid uric 2, 18 mg%,
Creatinina = 70 mg%,
TGP = 10 ui,
TGO = 17ui.
Examen sumar de urina = volum urinar = 1800 ml, aspect limpede,
densitate
1030, pH acid, qlucoza absent, albumina absent, sediment urinar in limite
normale
IDR la PPD = negativ,
Radiografie toraco - pulmonara; imagine pulmonara in limite normale , cord
de dimensiuni usor marite, cu arcul inferior sting bombat.
EKG= ritm sinusal, regulat, tahicardic, AV= 84 bat/min, ax electric deviat la
stanga, sunt prezente semne de hipertrofie ventriculara stanoa, nu se distinq
tulburari de repolarizare.
Se efectueaza tratament cu:
Lisinopril , 10 mg. , 1 cp I zi, dimineata
Tertensif SR, 1,5 mg, 1 cp I zi
Preductal MR, 35mg, 1 co I zi
Zocor, 10 mg, 1 cc I zi, seara
Fenobarbital 100 mo , 1 co I zi seara la culcare
Evolutia este favorabila, se externeaza 1, 2, 3, = ameliorat, cu recomandarile:
tratament conform RP.,
alimentatie diversificata, cu dieta hipocalorica, hiposodata, bogata in
alimente ce contin fier si vitamine,
interzicerea fumatului
interzicerea consumului de alcool.
interzicerea consumului de cafea
regim echilibrat de viata, cu respectarea orelor de odihna
evitarea sedentarismului
control si tratament stomatologic
dispensarizare prin cabinetul medicului de familie
se inmaneaza scrisoarea medicala catre medicul de familie
MOD DE EXTERNARE
Mod de externare:
Mijloc de transport:
singur
salvare
cu familia
da
altul
DATA
PROBLEMA
BOLNAVULUI
OBIECTIVE DE
INGRIJIRE
INTERVENTll
U
ATO NOME
EVALUARE
DELEGATE
Administrez
Sa-i asigur confortul
Ajut pacientul sa se
Stare generala moderat alterata,
moderata dispnee,
psihic ~i fizic si sa ajut instaleze in salon.
cefalee, acufene, fosfene,
bolnavul sa
Lisinopril, 10 mg. ,
mode rat
Comunic
cu
pacientul
cp
I
zi,
dimineata
vertij, astenie, oboseala,
1
depaseasca stresul
provocat de internare
si incerc sa ii ajut sa
inapetenta
alterata,
Tertensif SR, 1,5 mg,
depaseasca stresul
cauzat de internare.
1 cp I zi alimentar
moderata dispnee,
Sa-i asigur regimul
prescris
Ajut pacientul sa isi
Preductal MR, 35mg .
cefalee,
I= 170 cm
1 cp I zi
Sa-i asigur mentinerea faca igiena
G = 79 kg
Zocor, 10 mg,
unei bune respiratii
persona la.
acufene,
T = 36,8C
AV= 84 bat/min
1cp I zi, seara
Sa-i administrez
Asigur regimul
fosfene,
TA = 190 I 100 mm Hg
alimentar prescris
medicatia
Resp = 28 I min
Fenobarbital 100 mg ,
prescrisa
vertij,
1 cp I zi seara la
Sa-i asigur mentinerea Pregatesc pacientul
Aport hidric = 1500 ml
unei igiene corporale
pentru ex. radiologic
culeare
astenie,
= 1700 ml
Diureza
coresp u nzatoa re
Scaun
=
1,
normal
Conduc pacientul la
oboseala,
Masor functiile vitale
Varsaturi = 0
examenul radiologic
Sa-i efectuez examene si le consemnez in
paraclinice
fisa.
inapetenta
Rx. pulmonar:
Efectuez IDR la PPD
imagine pulmonara in limite normale ,
Sa-i masor functiile
cord de dimensiuni usor marite, cu
vitale si sale
arcul inferior stang bombat.
consemnez in foaia de
observatie.
07.01.
2016
Stare generala
Sa comunic cu
pacientul si incerc sa ii
ajut sa depaseasca
stresul cauzat de
internare.
29
08. 01.
2016
Sa-i asigur regimul

alimentar prescris
Stare generala
mode rat
Sa-i asigur mentinerea
alterata,
acufene,
fosfene,
paraclinice
vertij,
astenie,
oboseala,
inapetenta
Administrez
Tertensif SR, 1,5 mg,
Lisinopril, 10 mg. ,
1 cp I zi, dimineata
moderata dispnee,
cefalee,
Comunic cu pacientul
depaseasca stresul
faca igiena
Sa-i administrez
persona la.
medicatia
prescrisa
de
cm
kg
medic
Asigur regimul
Sa-i asigur mentinerea alimentar prescris
unei igiene corporate
Hg
corespunzatoare
Asigur mentinerea
vertij, astenie, oboseala,

inapetenta
1 cp I zi
Preductal MR, 35mg ,

1 cp I zi
Zocor, 10 mg,
1cp I zi, seara

Fenobarbital 100 mg ,
Sa-i efectuez examene
1 cp I zi seara la
Pregatesc pacientul
Scaun
= 1, normal
culea re
pentru recoltarea
produselor biologice
vitale si sa le
penrtru examenele de Recoltez produsele
biologice
consemnez in foaia de laborator
penrtu
examenele de laborator
observatie.
si le consemnez in
fisa.
303
0

moderata dispnee,
I= 170
G = 79
T = 36,8C
AV = 84 baVmin
TA = 170 I 90 mm
Resp = 28 I min
Diureza
= 1700 ml
Varsaturi = 0
Hemograma si formula leucocitara:

Hb = 14,9 go/o, Ht= 39%,
L = 5.900 /mm3, N = 48%, M = 24% ,
limfocite = 26% , E = 2%
Calcemie = 9,23 mg%,
glicemie = 80 mg%,
proteinemie = 6,8mg%,
VSH = 12/18 mm/h,
fibrinogen =220 mg%,
colesterol = 380 mg%,
HDL colesterol = 84 mg%
Lipide = 720 mg%
trigliceride = 385 mg
uree = 25 mg%,
acid uric 2,18 mg%,
313
1
creatinina = 70 mg%,
TGP = 10 ui,
TGO = 17ui.
examen sumar de urina = volum urinar
= 1800 ml, aspect !impede, densitate

1030, pH acid, glucoza absent,
albumina absent, sediment urinar in
limite normale,
EKG = ritm sinusal, regulat, tahicardic,

AV= 84 bat/min, ax electric deviat la
stanga, sunt prezente semne de
hipertrofie ventriculara stanga.
31
13.01.
2016
Stare

genera la
buna,
Sa-i asigur regimul

alimentar prescris

faca igiena
personala.
Asigur regimul
alimentar prescris
discreta cefalee,
acuza
Sa-i administrez
medicatia prescrisa de lnstruiesc pacientul in 1 cp I zi

privinta factorilor de
rise in bolile cardiace.
acufene,
Explic pacientului
corespunzatoare
necesitatea
vertij mult diminuat,
respectarii unui regim
moderata astenie si Sa explic pacientului
alimentar in vederea
necesitatea respectarii
mentinerii valorilor
oboseala,
unui regim alimentar in tensionale in limite
normale pentru
vederea mentinerii
apetit reluat.
valorilor tensionale in
prevenirea instalarii
limite normale pentru
complcatiilor .
complcatiilor .
si
medic
le consemnez in
vitale si le consemnez
fisa. in foaia de observatie
Administrez
Stare generala buna,

discreta cefalee,
nu mai acuza acufene,
vertij mult diminuat,
Lisinopril, 10 mg .
1 cp I zi, dimineata
Tertensif SR , 1,5 mg ,
I=
G = 79 kg
MR, 35mg ,
Preductal
1 cp I zi
Zocor,10 mg,
1 cp I zi,
seara
moderata astenie, oboseala,

apetit reluat.
170 cm nu mai
T = 36,6C
AV= 78 bat/min
TA= 135/75 mm Hg
Resp = 20 I min

Diureza
= 1700 ml
Scaun
1,
Varsaturi = 0
normal
Evolutia este favorabila, se externeaza la 14.01. 2016, 1, 2, 3,
= ameliorat, cu recomandariel:
tratament conform Rp.,

alimentatie diversificata, cu dieta hipocalorica, hiposodata, bogata in alimente ce contin tier si vitamine,
interzicerea consumului de cafea
evitarea sedentarismului
control si tratament stomatologic
FOAIE DE TEMPERATURA ADULI

Nume.
Prenume
Anul 2016
Luna 01
Nr. foii de observaie 617
Data
15.01
16.01
Zile boala
de
Resp T.A. Puls T
1
D
2
D
35
300
160
41*
j 30
250
140
40*
25
I 20
200
150
120
100
39*
38*
.^NNS
"-
Nr.salon 4
Nr.pat 4
24.01
10
D S
D S
D S
D S
D S
D S
D S
D S
D S
15
100
80
37*
10
50
60
36*
Lichi ingerate
de a
Di
urez s
Scau
n
Dieta
25 oo 25 OO
2200
2400
1700
1600
MASURAREA PULSULUI
Scop
evaluarea functiei cardiovasculare
Elemente de apreciat
ritmicitate
frecventa
celeritate
amplitudine
Loculde masurare
oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un
plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala superficiala,
pedioasa Materiale necesare
ceas cu secundar
creion rosu sau pix cu mina rosie
lnterventiileasistentei
pregatirea psihica a pacientului
asigurarea repausului fizic si psihic 10-15 min
spalarea pe maini
reperarea arterei
fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor
numararea pulsatiilor timp de 1 min
consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura,
tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii
unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, pentru obtinerea
curbei
consemnarea in alte documente medicate a valorii obtinute si a
caracteristicilor pulsului.
34
34
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA

TIRGOVISTE SECTIA CARDIOLOGIE
DOSAR DE INGRIJIRE
u
Numele
Varsta
Domiciliul:
Strada
Judetul
59 ani
Prenumele
Sex
Localitatea
Nr.
M
Raciu
Dambovita

anul2016
luna I
ziua 13
ora
1.Data internarii:
8.00
luna I
ziua 19
ora
2.Data externarii:
anul2016
12:30
3.Motivele internarii: stare generala modificata, moderata dispnee de efort, tuse
cu expectoratie mucoasa, frecvent matinala, cefalee predominant occipitala,
acufene, fosfene, vertij nesistematizat, astenie, oboseala.
4.Diagnosticul la internare:
HTA esentiala stadiul II, Dislipidemie,
Bronsita
cronica
Situatia familiala:
casatorit
Situatia sociala:
modeste
Conditii de locuit:
Nume: U.C. (frate)
Adresa: Raciu
Nume: U.P. (frate)
Adresa: Raciu
Nr. copii:
Profesia:
agricultor
Telefon
Telefon
ANTECEDENTE
1.Heredo-colaterale:
neaga luesul, hepatita, SIDA, T.B.C.si bolile pulmonare
cronice in familie
2. Personale fiziologice: fara importanta
3. Personale patologice: HTA diagnosticata in urma cu 3 ani pentru care
face tratament intermitent si nu respecta regimul igienodietetic
4.Factori de rise legati de modul de viata: fumator a peste 20 tigarete zilnic,
consuma alcool in cantitate mare, duce regim dezechilibrat de viata, consuma
grasimi animale in cantitate mare, consuma alimente conservate prin sarare.
stare de constienta pastrata, T=36,9C, G= 68 Kg, I= 160 cm
Targoviste la data de 13.01.2016 pentru : stare generala modificata, moderata
dispnee de efort, tuse cu expectoratie mucoasa, frecvent matinala, cefalee
predominant occipitala, acufene, fosfene, vertij nesistematizat, astenie, oboseala.
o saptamana, cand bolnavul a acuzat stare generala moderat alterata, cefalee,
acufene, fosfene, vertii si astenie.
Nu se adreseaza medicului de familie, fumeaza in continuare peste 20 tigarete
zilnic, consuma alcool in cantitate mare, duce reolm dezechilibrat de viata, consuma
alimente conservate prin sarare.

In cursul zilei de ieri simptomatologia se accentueaza, apare dispneea, tusea
se accentueaza, semne ce alarmeaza bolnavul, care se prezinta la medicul de
familie si i se recomanda internarea
1 . T ratament:
Enap 10 mg, 1 co.x 2 /zi
Plendil 5 ma, 1 cc I zi
Tertensif 1,5 mQ, 1 cp./ zi
Crestor 1 Omo, 1 cp./ zi
Preductal MR 35 mg, 3 op. I zi
ACC 600mQ, 1 co I zi
proteinemie, colesterol, HDLcolesterol, trigliceride, lipide, uree, acid uric, creatinina,
sideremie, TGP, TGO, VSH, fibrinogen, IDR la PPD, Rx. pulmonar, EKG, examen
fund de ochi.
3.Regim: regim hipocaloric, hipolipidic, boqat in veqetate si vitamine, hiposodat.
OBSERVAREINITIALA
lnaltime:
160 cm
Greutate:
68 ko
200 /110 mm Ho
T.A.:
Puls
86/min
Ternoeratura: 36.9 C
29/min
Respiratie:
normal
Vaz:
normal
Auz:

sectia de Cardiologie a Spitalului judetean de Urgenta Targoviste la data de
13.01.2016
pentru : stare generala modificata, moderata dispnee de efort, tuse cu
expectoratie mucoasa, frecvent matinala, cefalee predominant occipitala, acufene,
fosfene, verti' nesistematizat, astenie, oboseala.
Te umente si mucoase: con estie faciala, elasticitate astrata, inte re.
Tesut celular subcutanat : reprezentat in exces, depozite importante de
rasime dis use redominant e abdomen.
Sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile, nedureroase la
miscarile active si asive.
Sistem muscular : normal re rezentat, tonus si forta musculara normala.
Aparat respirator: tuse cu expectoratie mucoasa, frecvent matinala, cai
respiratorii superioare libere, permeabile, torace normal conformat, ampliatii
respiratorii simetrice bilateral, sonoritate pulmonara in limite fiziologice,
stetacustic murmur vezicular rezent. se erce raluri romflante, nr. res iratii = 29
I min.
cardiace moderat marita, soc a exian in s atiul VI i.e. stan la 1 cm in afara liniei
medioclaviculare, zgomote cardiace ritmice AV 88 I min ; nu se percep sufluri, puls

88 /min. TA= 200/110 rnrnl-tq
Aparat digestiv : apetit diminuat, cavitate bucala normal conformata, carii
dentare multiple, abdomen marit de velum prin depozite de grasime, mobil cu
miscarile respiratorii, ficat cu limita superioara in spatiul V i.e. drept si limita inferioara
la limita rebordului costal stanq, splina nepalpabila, scaun de aspect normal.
Aparat uro-genital : mictiuni fiziologice, loji renale nedureroase la palpare,
aspect normal.
Sistem nerves si organe de simt : acuza cefalee, acufene, fosfene, vertij,
astenie, oboseala. Sensibilitate, motilitate, reflexivitate in limite normale, nu
sunt semne de iritatie meningeala
NEVOIFUNDAMENTALE
1.A respira:
2.A manca, a bea:
3.A elimina:
4.A se misca:
7 .A-si mentine temperatura in
independenta limite normale:
8.A fi curat, a-si proteja
tegumentele:
10.A comunica:
11.A-si pratica religia:
12.A se recrea:
13.A fi util:
14.A invata sa-si mentina
sanatatea:
Alergic la:
nu
ASPECTE PSIHOLOGICE
1.Starea de constienta:
2. Cornoortarnent:
3.Mod de internare:
4.Particularitati:
dependenta, moderata dispnee, tuse, expectoratie

dependenta, apetit diminuat
dependenta, tuse cu expectoratie mucoasa,
frecvent matinala
deoendenta, acuza cefalee, vertij, astenie, oboseala
independenta
dependenta, isi realizeaza cu dificultate igiena

corpora la
dependenta, acuza cefalee, vertij, astenie, oboseala
independenta
dependenta,
normala
astenic, anxios
singur
da
necesita educatie pentru sanatate
salvare
familia
ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viata:
sinqur
da
de familie
altul
Mediul (habitat):
rural
da
urban
crescator de vite
Particularitati:
Probleme sociale: castica existenta in conditii deosebit de grele de viata
37
alt ii
I Din cele 14 nevoi fundamentale, 11 sunt de dependenta si 3 de independenta
POSIBILITATI DE EVOLUTIE
1.Vindecare:
2.Stabilizare, ameliorare:
s.Acravare:
4.Deces:
1. Da 2. DA 3. DA
1.0biective globale Echipa de ingrijire medicala are ca obiective globale acordarea de
in ri'iri enerale sis ecifice in scopul aiutarii bolnavului sa-si reca ete autonomia.
sa-i asigur contort psihic si sa comunic cu pacientul pentru a depasi stresul

rovocat de internare
araclinice
sa-i administrez corect tratamentul rescris
sa-i monitorizez functiile vitale si sa le consemnez in foaia de observatie
sa efectuez educatie sanitara rivind imbolnavirile cardiace si ulmonare
I In aproximativ 7 zile pacientul sa fie externat cu stare generala buna,
ameliorat.
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARll

lnternarea in spital
Recoltarea analizelor
Externarea din spital
Bolnav de sex masculin, in varsta de 59 anise interneaza in Sectia de
Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Targoviste la data de 13.01.2016
pentru: stare generala modificata, moderata dispnee de efort, tuse cu expectoratie
mucoasa, frecvent matinala, cefalee predominant occipitala, acufene, fosfene, vertij
nesistematizat, astenie, oboseala.
Din afirmatiile bolnavului rezulta ca primele semne au aparut in urma cu o
saptamana, cand bolnavul a acuzat stare generala moderat alterata, cefalee,
acufene, fosfene, vertij si astenie.
Nuse adreseaza medicului de familie, fumeaza in continuare peste 20 tigarete
zilnic, consuma alcool in cantitate mare, duce regim dezechilibrat de viata,
consuma alimente conservate prin sarare.
In cursul zilei de ieri simptomatologia se accentueaza, apare dispnee, semn ce
alarmeaza bolnavul, care se prezinta la medicul de familie care ii recomanda
internarea
Se efectueaza tratament cu:
Enap 10 mg, 1cp.x2 /zi
Plendil 5 mg, 1 cp I zi
Tertensif 1,5 mo, 1 cp./ zi

Crestor 1 O mo. 1 cp./ zi
Preductal MR 35 mg, 3 cp I zi
ACC 600mg, 1 cp I zi
Se efectueaza urmatoarele investigatii:
Hemo~rama si formula leucocitara: Hb = 13,6 g%, Ht = 37%,
L = 5.500 /mm . N = 46%, M = 26% , limfocite = 26% , E = 2%
glicemie = 85 mg%,
VSH = 10/14 mm,
IDR la PPD = negativ
HDL colesterol = 97 mo%
trioliceride = 360 mo%,
lioide = 790 mo%
uree = 24 mg%,
acid uric 4,18 mg%,
TGP = 14 ui,
TGO = 27ui.
examen sumar de urina = volum urinar = 1700 ml, aspect limpede, densitate
1028, pH acid, qlucoza absent, albumina absent, sediment urinar in limite normale,

de dimensiuni usor marite, cu arcul inferior sting bombat.
stanqa, sunt prezente semne de hipertrofie ventriculara stanqa.
Examen fund ochi: fund ochi gr. Ill
Evolutia este favorabila, se externeaza 1, 2,3, = ameliorat, cu recomandarile:
tratament
conform Ro.,
alimentatie diversificata, cu dieta hipocalorica, hiposodata

tratament stomatologic
MOD DE EXTERNARE
Mod de externare:
Miiloc de transport:
sinqur
salvare
da
cu familia
39
altul
PROBLEMA
BOLNAVULUI
Stare generala
DATA
13.0
1.20
16
moderata dispnee
OBIECTIVE DE
INGRIJIRE
psihic si fizic si sa ajut
bolnavul sa
depaseasca stresul
de
Sa-i asigur regimul
modificata,
INTERVENTll
DELEGATE
A UTO NOME
Ajut pacientul sa se Administrez
instaleze in salon.
Enap 10 mg,
1 cp.x 2 /zi
Plendil 5 mg,
depaseasca stresul
1 cp I zi
alimentar prescris
efort,
tuse cu expectoratie

frecvent matinala,
Sa-i administrez
medicatia prescrisa de
medic
cefalee,
ml
acufene,

corespunzatoare
fosfene,

paraclinice
mucoasa,
vertij,
astenie,
oboseala.
Sa masor functiile
vitale si sale
consemnez in fisa.
EVALUARE
Stare generala modificata,
moderata dispnee de efort,
tuse cu expectoratie mucoasa,
frecvent matinala,
vertij,
astenie, oboseala.
Asigur mentinerea
prin adoptarea unei
pozitii favorabile in
pat.
Tertensif 1,5 mg,

1 cp./ zi
Crestor 10 mg,
1 cp./ zi
Preductal MR 35 mg,
I = 160 cm
G = 68 kg
T = 36,9C
AV= 86 bat/min
TA = 200 I 110 mm Hg
Resp= 29 I min
faca igiena
personala.
1 cp x 31 zi
Apart hidric = 1600 ml

Diureza
= 1800
=1, normal
Scaun
Varsatura
=O
Asigur regimul
alimentar prescris
Pregatesc pacientul
si le consemnez in
fisa.
40
ACC 600 mg,

1 cp I zi
Conduc pacientul la
examenul radiologic
Efectuez IDR la PPD
Radiografie toraco - pulmonara;

cord de dimensiuni usor marite, cu arcul
inferior sting bombat.
14. 01.
2016
Stare generala
Sa-i asigur regimul

alimentar prescris
modificata,
moderata dispnee

Sa-i administrez
de
depaseasca stresul
Administrez
Plendil
faca igiena
1 cp I zi
Asigur regimul
Tertensif 1,5 mg,

1 cp./ zi
efort,
medic
tuse cu expectoratie
mucoasa,
Sa-i asigur mentinerea alimentar prescris

Hg
Hidratez pacientul in
corespunzatoare
frecvent matinala,

paraclinice
cefalee,
acufene,
fosfene,
vertij,
astenie,
oboseala.
vitale si sa le
consemnez in foaia de
observatie.
biologice penrtu
personala.
vederea mentinerii
unei temperaturi
optime si in vederea
fluidifierii secretiilor
Enap 10 mg,
1 cp.x 2 /zi
Stare generala modificata,

moderata dispnee de efort,
tuse cu expectoratie mucoasa, frecvent
matinala, cefalee, acufene, fosfene,
vertij, astenie, oboseala.
5 mg,
Crestor 10 mg,
1 cp./ zi
Preductal MR 35 mg,
1 cp x 3/ zi
I = 160 cm
G = 68 kg
T = 36,7C
AV = 82 bat/min
TA = 180 I 90 mm
Resp = 25 I min

Diureza
= 1700 ml
Scaun
=1, normal
1 cp I zi
Pregatesc pacientul
pentru recoltarea
pentru examenele de
laborator
Pregatesc pacientul
pentru examenul
EKG
Masar functiile vitale
si le consemnez in
fisa.
Hemograma si formula leucocitara:

Hb = 13,6 g%, Ht= 37%,
Recoltez produsele
L = 5.500 /mm3, N = 46%, M = 26% ,
glicemie = 85 mg%,
Conduc pacientul
pentru examenul EKG
VSH = 10/14 mm,
IDR la PPD negativ,
HDL colesterol = 97mg%
trigliceride = 360 mg%,
lipide = 790 mg%
uree = 24 mg%,
acid uric 4, 18 mg%,
TGP = 14 ui,
TGO = 27ui.
Examen sumar de urina =
velum urinar = 1700 ml, aspect !
impede, densitate 1028, pH acid, glucoza
absent, albumina absent, sediment
urinar in limite normale
hipertrofie ventriculara stanga, indice
Sokolow- Lion= 47mm.
Examen fund ochi:
fund ochi gr. Ill
18. 01.
2016
Stare

redusa genera la
Sa-i asigur regimul
alimentar prescris
buna,
afebril
cu
medic
Sa-i administrez
expectoratie
redusa cantitativ
fara dispnee,
moderata cefalee,
vertij minim,
astenie,
oboseala.
apetent.
personala.

corespunzatoare
Sa explic pacientului
necesitatea respectarii
unui regim alimentar in
vederea mentinerii
valorilor tensionale in
limite normale pentru
complcatiilor .
Administrez
Enap 10 mg,
depaseasca stresul
1 cp.x 2 /zi
faca igiena
Tertensif 1,5 mg,

Asigur regimul
alimentar prescris
Explic pacientului
necesitatea
respectarii unui regim
alimentar in vederea
mentinerii valorilor
tensionale in limite
normale pentru
complcatiilor .
Masor functiile vita le

Sa-i maser functiile
si le consemnez in
vitale si le consemnez fisa.
in foaia de observatie
43
Stare generala buna, afebril

tuse rara cu expectoratie
cantitativ
fara dispnee, moderata cefalee,
vertij minim, astenie, oboseala. apetent
Plendil 5 mg,
1 cp I zi
I = 160 cm tuse rara

G = 68 kg
1 cp./ zi
T = 36,6C
AV = 76 bat/min
Crestor 10 mg,
TA= 140 I 75 mm Hg
1 cp./ zi
Resp. = 20 I min
Preductal MR 35 mg,
1 cp x 3/ zi
ACC 600 mg,

1 cp I zi
Apart hidric = 1600 ml

Diureza
= 1500 ml
Scaun
=1, normal
Varsatura
=O
se externeaza la 19.01.2016,
1, 2, 3, = ameliorat, cu recomandarile:
tratament conform Ro.,
alimentatie diversificata, cu dieta hipocalorica, hioosodata
tratament stomatologic
Evolutia este favorabila,
FOAIE DE TEMPERA TURA ADULTl

N ume
Data
Zile de boala
T.A.
Reso
p renume p
13.01
Puls
35
300
160
41
30
250
140
40
25
200
120
39'
20
150
100
3s
15
100
80
37"
10
50
60
35
Lichide inaerate
Diureza
Scaune
Dieta
1
D
2016
A nu
Luna
14.01
2
D
1500
1700
N r.pa t2
N r.sa on 4
92
18.01
6
D
Ir-
1600
1800
N r. f 01.1. d e
observat're
01
'"
,.
~
1600
1500
.,
ADMINISTRAREA
MEDICAMENTELOR
PE CALE ORALA
Definitie
Galea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor, acestea

putandu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros.
Scop
Scopul
administrarii
este
obtinerea
efectelor
locale
sau
generale
ale
medicamentelor.
Efecte locale:
favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive
protejeaza mucoasa gastrointestinala
inlocuieste fermentii digestivi, secretia gastrica, in cazul lipsei acestora
Efecte generale:
dezinfecteaza tubul digestiv
medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei
digestive, patrund in sange si apoi actioneaza asupra unor organe, sisteme

aparate (antibiotice, vasodilatatoare, cardiotonice, sedative).
Contraindicaiit
medicamentul este inactivat de secretiile digestive
medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice
pacientul refuza medicamentele
medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva
Forme de prezentare a mdicamentelor

Lichide:
Sotide:
solutii, mixturi, infuzii, tincturi, extracte, uleiuri, emulsii
pulberi, tablete, drajeuri, granule
Tehnica administrarii
Pacientul
este
informal
asupra
efectelor
urmarite
prin
administrarea
medicamentului respectiv si a eventualelor efecte secundare.

Avem nevoie de urmatoarele materiale: lingura/lingurita/pipeta/
pahar gradaU ceasca/ si apa/ceai/lapte.
Lichidele sunt: siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii.
se mascara doza unica cu paharul sau ceasca de cafea
45
sticla picuratoare/
mixturile,
solutiile, emulsiile se masoara cu lingura sau lingurita
tincturile, extractele se dozeaza cu pipeta sau sticla picuratoare

Medicamentele
lichide se pot dilua cu ceai, apa sau se administreaza ca atare,
apoi pacientul bea apa, ceai.

Solidele:
tabletele, drajeurile se asaza pe limba pacientului si se inghit ca atare
tabletele care se resorb la nivelul mucoasei bucale sublinguale si
anume nitroglicerina,
se asaza sub limba
pulberile in capsule cerate se inmoaie inainte capsula in apa si se
asaza pe limba pentru a fi inghitita
granulele se mascara cu lingurita
unele pulberi se dizolva in apa, ceai, si apoi se administreaza
sub forma de solutii

Continutul
unor instrumente cu care se administreaza
1 pahar cu apa = 200 ml solutie apoasa.
1 lingurita
1 lingura = 3 lingurite apa
20 picaturi = 1 g solutie apoasa.
60 picaturi = 1 g solutie alcoolica
40-45 picaturi = 1 g solutie uleioasa
1 lingurita rasa = 1,5 - 2,5 g
1 lingurita cu varf = 2,5 - 5 g
1 varf de cutit = 0,5 -1 g
= 5 ml solutie apoasa ; =
medicamentele solide:
4,5 ml uleioasa;
= 6,5 ml sirop
La pacienti inconstienti cu tulburari de deglutrtie medicamentele se introduc cu

ajutorul unor sonde in stomac sau duoden.
Reorganizarea locului de munca
lnstrumentele folosite se dezinfecteaza, se spala.
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA TIRGOVISTE

SECTIA CARDIOLOGIE
DOSAR DE INGRIJIRE
Numele
0
Varsta
57 ani
Domiciliul:
Strada
Judetul
Dambovita
Prenumele
Sex
Localitatea
Nr.
M
Targoviste

1.Data internarii:
anul2016
luna I
ziua 20
ora 8.00
2.Data iesirii:
anul2016
luna I
ziua 27
ora 12:30
3.Motivele internarii: stare generala moderat alterata, durere precordiala cu
caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a membrului
superior stinQ aparuta in conditii de efort, oatottath, dispnee, cefalee, acufene,
vertii.
4.DiaQnosticul la internare: 1. HTA stadiul II 2. Anqina oectorala 3. Obezitate
Situatia familiala:
casatorit
Situatia sociala:
bun a
Conditii de locuit:
bune
Nr. copii:
2
Profesia: lucrator comercial

Nume: O.C., sotie,
Adresa: Targoviste
Nume: O.P., frate,
Adresa: Targoviste
Telefon
Telefon
ANTECEDENTE
1. Heredo-colaterale:
neaga luesul, hepatita, SIDA, T.B.C.si bolile pulmonare
cronice in familie
2. Personale fiziologice: fara irnoortanta
3. Personale patologice: HTA diagnosticata in urma cu 4 ani pentru care face
tratament intermitent si nu respecta regimul igienodietetic
4. Factori de rise legati de modul de viata: fumator a peste 15 tigarete zilnic,

consuma alcool in cantitate mare, duce regim dezechilibrat de viata, cu ture de
noapte, consuma qrasimi animale in cantitate mare.
stare de constienta pastrata, T=36,7C, G= 98 Kg, I = 171 cm
Tirgoviste la data de 20.01.2016 pentru: stare generala moderat alterata, durere
precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a
membrului superior sting aparuta in conditii de efort, palpitatii, dispnee, cefalee,
acufene, vertii.
Din afirmatiile bolnavului rezulta ca primele semne au aparut in urma cu o
saptamana, cand bolnavul a acuzat stare generala moderat alterata, cefalee,
acufene, fosfene, vertij si astenie.
Nu se adreseaza medicului de familie, continua sa fumeze, consuma alcool in

cantitate mare, consuma cafea.
In cursul zilei de ieri simptomatologia se accentueaza, apare durere
precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a
membrului superior sting aparuta in conditii de efort, semn ce alarmeaza bolnavul si
se prezinta la medicul de familie care ii recomanda internarea
1.Tratament:
Nitroglicerina 0,5 mg 1 tb sublingual, la nevoie
10 mg, 1 cp./ zi
Prestarium
1,5 mQ, 1 co.t zi
Tertensif
Sortis
10 mg, 1 cp./ zi
Maycor retard 20 mg, % cp. x 2 I zi

Metoprolol 50mg, 1cp x 21 zi
Trombex 75mg, 1 cp./zi
proteinemie, colesterol, HDL colesterol, lipide, trigliceride, uree, acid uric,
creatinina, sideremie, TGP, TGO, VSH, fibrinogen, IDR la PPD, Rx. pulmonar, EKG,
examen fund de ochi.
3.Regim: regim hipocaloric, hiposodat.
OBSERVARE INITIALA
lnaltime:
Greutate:
T.A.:
Puls
Ternperatura:
Respiratie:
Vaz:
Auz:
171 cm
98 kg
210 /100 mm Hg
88/min
36.7 C
27/min
normal
normal

Bolnav de sex masculin in varsta de 57 ani, cu stare generala user modificata,
sectia de Cardiologie a Spitalului judetean de Urgenta Tirgoviste la data de
20.01.2016 pentru : stare generala moderat alterata, durere precordiala cu caracter
constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a membrului superior sting
a aruta in conditii de efort, al itatii, dis nee, cefalee, acufene, vertii.
Tesut celular subcutanat:
reprezentat in exces.
Sistem muscular : normal re rezentat, tonus si forta musculara normala.

Aparat respirator: cai respiratorii superioare libere, permeabile, torace normal
conformat, ampliatii respiratorii simetrice bilateral, sonoritate pulmonara in limite
fiziolo ice, stetacustic murmur vezicular, nu se erce raluri, nr. res iratii = 27 I min.
cardiace moderat marita, soc a exian in s atiul VI i.e. stan la 2 cm in afara liniei
48
medioclaviculare, zgomote cardiace ritmice AV= 88 I min; nu se percep sufluri, puts

= 88 /min. TA= 210/100 mmHg. In cursul zilei de ieri a prezentat durere precordiala
cu caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a membrului
superior sting aoaruta in conditii de efort, durere care a cedat la sistarea efortului.
Aparat digestiv : apetit diminuat, cavitate bucala normal conformata, abdomen
marit de velum prin depozite de grasime, mobil cu miscarile respiratorii, ficat cu limita
superioara in spatiul V i.e. dr. si limita inferioara la rebord,splina nepalpabila, scaun
de aspect normal.
Aparat uro-genital : mictiuni fiziologice, loji renale nedureroase la palpare,
aspect normal.
Sistem nervos si organe de simt : acuza cefalee, acufene, fosfene, vertij,
astenie, oboseala. Sensibilitate, motilitate, reflexivitate in limite normale, nu
sunt semne de iritatie meninceala
NEVOIFUNDAMENTALE
1.A
2.A
3.A
4.A
respira:
manca, a bea:
elimina:
se misca:

7.A-si mentine temperatura in
limite normale:
8.A fi curat, a-si proteja
tequrnentele:
10.A comunica:
11.A-si pratica reliqia:
12.A se recrea:
13.A fi util:
14.A invata sa-si mentina
sanatatea:
Alergic la:
dependenta, moderata disonee,

dependenta, aoetit diminuat
indeoendenta,
vertii, astenie, oboseala, durere orecordiala.
dependenta, acuza cefalee, vertij, astenie, oboseala
independenta
independenta
dependenta, isi realizeaza cu dificultate
iqiena coroorala
dependenta, acuza cefalee, acufene,
fosfene, vertii, astenie, oboseala
independenta
deoendenta, acuza cefalee, acufene, fosfene.
dependenta, necesita educatie oentru sanatate
nu
ASPECTE PSIHOLOGICE
1 . Starea de constienta:
2. Comportament:
3.Mod de internare:
4.Particularitati:
normala
astenic, anxios
sinqur
salvare
familia
da
altii
ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viata:
singur
Mediul (habitat):
rural
Particularitati:
Probleme sociale:
de familie
urban
barman
49
da
da
altul
Din cele 14 nevoi fundamentale, 10 sunt nevoi de dependenta si 4 de independenta
POSIBILITATI DE EVOLUTIE
1.Vindecare:
2.Stabilizare, ameliorare:
3.AQravare:
4.Deces:
1. Da 2. DA 3. DA
1.0biective globale Echipa de ingrijire medicala are ca obiective globale acordarea
de inQrijiri generale si specifice in scoout aiutarii bolnavului sa-si recapete autonomia.
2.0biective specifice
sa-i asour contort fizic, pat cu lenierie de pat si corp curata
sa-i asigur contort psihic si sa comunic cu pacientul pentru a depasi stresul
sa-i asiqur un reqirn iqleno-dietetic corespunzator starii clinice
sa-i asiqur efectuarea iqienei corporate
sa-i asiour efectuarea investiqatiilor paraclinice prescrise
sa-i efectuez recoltarea produselor bioloqlce pentru examenele paraclinice
sa-i administrez corect tratamentul prescris
sa-i monitorizez functiile vitale si sa le consemnez in foaia de observatie
sa efectuez educatie sanitara privind factorii de rise in imbolnavirile cardiace si
pulmonare

7 zile pacientul sa fie externat cu stare generala buna, ameliorat.
I In aproximativ
MOMENTE
lnternarea
Recoltarea
Externarea
IMPORT ANTE ALE SPIT ALIZARll

in spital
analizelor
din spital

Bolnav de sex masculin in varsta de 57 ani, cu stare generala user
modificata, stare de constienta pastrata, T=36,7 C, I= 171 cm, G= 98 Kg, se
interneaza in sectia de Cardiologie a Spitalului judetean de Urgenta Tirgoviste la data
de 20.01.2016 pentru: stare generala moderat alterata, durere precordiala cu
caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a membrului superior
stinc aparuta in conditii de efort, palpitatii, disonee, cefalee, acufene, vertii.
Din examenul clinic pe aparate si sisteme retinem:
T esut celular subcutanat : reprezentat in exces.
Aparat cardio-vascular: aria precordiala de aspect normal, aria matitatii cardiace
moderat marita, soc apexian in spatiul VI i.e. stang la 2 cm in afara liniei
medioclaviculare, zgomote cardiace ritmice AV= 88 /min; nu se percep sufluri, puls
= 88 /min. TA= 210/100 mmHg. In cursul zilei de ieri a prezentat durere precordiala
cu caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a membrului
superior stinq aoaruta in conditii de efort, durere care a cedat la sistarea etortului.
S-au efectuat urmatoarele investigatii:
13,6 g%, Ht= 37%,

Hemograma si formula leucocitara: Hb =26%
L = 5.500 /rnm". N = 46%, M = 26% , limfocite
, E = 2%
glicemie = 85 mg%,
proteinemie
6,9mQ%,
VSH = 10/14 mm,
IDR la PPD negativ,
colesterol 340 mg%,
HDL colesterol
88 mg%
Lipide 690 mg%
triqticerlde
380 mq%,
uree = 24 mg%,
acid uric 4, 18 mg%,
creatinina 72 mg%,
TGP 14 ui,
TGO = 27ui.
examen sumar de urina = volum urinar = 1700 ml, aspect !impede, densitate
1028, pH acid, glucoza absent, albumina absent, sediment urinar in limite normale.

de dimensiuni usor marite, cu arcul inferior stinq bombat.

stanga, sunt prezente semne de hipertrofie ventriculara stanga si tulburari de
repolarizare ventriculara.
Evolutia este favorabila, se externeaza 1, 2, 3 ameliorat, cu recomandarile:
MOD DE EXTERNARE
Mod de externare:
Mijloc de transport:
singur
cu familia
autoturism personal
51
da
altul
EVALUARE
INTERVENTll
OBIECTIVE DE
INGRIJIRE
DELEGATE
UTONOME
Administrez
Ajut pacientul sa se
20.01.
psihic si fizic si sa ajut
instaleze in salon.
durere precordiala cu caracter
2016
Nitroglicerina 0,5 mg
constrictiv cu iradiere in umarul sting si
moderat alterata,
bolnavul sa
1 tb sublingual, la
pe fata
depaseasca stresul
nevoie
cubitala a membrului superior sting
durere precordiala
aparuta in conditii de efort,
depaseasca stresul
Prestarium 1 O mg,
dispnee, cefalee,
Sa-i asigur regimul
caracter
cu
acufene, vertii.
1 cp./ zi
alimentar prescris
DATA
PROBLEMA
BOLNAVULUI
Stare generala


faca igiena
persona la.
Sa-i administrez
Hg
medic
Pregatesc pacientul

ml
corespunzatoare

si le consemnez in
fisa.
constrictiv cu
iradiere in umarul
sting si pe fata
cubitala a
membrului
superior sting
aparuta

paraclinice
in conditii de efort,
dispnee,

in foaia de observatie.
I = 171 cm
G = 98 kg
T = 36,?C
Metoprolol 50mg,
1 cp. x 2 I zi.

Diureza
= 1700
Trombex 75mg,
1 cp./ zi
Tertensif 1,5 mg,

1 cp./ zi
Sortis 10 mg,
1 cp./ zi
Maycor retard 20 mg,
% cp. x 21 zi.
Conduc pacientul la
examenul radiologic
Efectuez IDR la PPD
cefalee,
acufene,
vertij.
52
AV= 88 bat/min
TA = 210 / 100 mm
Resp = 27 I min
Scaun
Varsatura
1, normal
=O
Radiografie toraco - pulmonara;

cord de dimensiuni usor marite, cu arcut
inferior sting bombat.
21. 01.
2016
Stare generala
moderat alterata,
durere precordiala
cu
caracter constrictiv
cu
iradiere in umarul
sting si pe fata
cubitala a
membrului
superior sting
aparuta
in conditii de efort,
dispnee, cefalee,
acufene, vertij.
Sa-i asigur regimul

alimentar prescris
depaseasca stresul
Sa-i administrez
medic

faca igiena
persona la.
Administrez
Nitroglicerina 0,5 mg
1 tb sublingual, la
nevoie
Prestarium 10 mg,
1 cp./ zi

durere precordiala cu caracter
constrictiv cu iradiere in umarul sting si
pe fata
cubitala a membrului superior sting
aparuta in conditii de efort,
dispnee, cefalee, acufene, vertij.
I = 171 cm
Sa-i asigur mentinerea Asigur mentinerea
Tertensif 1,5 mg,
G = 98 kg
1 cp./ zi
T = 36,8C
corespunzatoare
AV = 86 bat/min
Pregatesc pacientul
Sortis 10 mg,
TA=180/90mmHg
1 cp./ zi
Sa-i efectuez examene pentru recoltarea
Resp = 25 I min
paraclinice
pentru examenele de Maycor retard 20 mg,
% cp. x 2 I zi.
laborator
= 1800 ml
Diureza
=
1, normal
Scaun
Metoprolol 50mg,
in foaia de observatie.
Varsatura =O
1 cp. x 2 I zi.
si le consemnez in
fisa.
Trombex 75mg,
1 cp./ zi
Recoltez produsele
biologice penrtu
Hemograma si formula leucocitara: Hb

= 13,6 g%, Ht = 37%,
L = 5.500 /mm3, N = 46%, M = 26% ,
glicemie = 85 mg%,
proteinemie 6,9mg%,
VSH = 10/14 mm,
HDL colesterol = 88 mg%
trigliceride = 380 mg%,
lipide = 690mQ%
uree = 24 mg%,
acid uric 4,18 mg%,
TGP = 14 ui,
TGO = 27ui.
examen sumar de urina = volum urinar
1700 ml, aspect limpede, densitate
1028, pH acid, glucoza absent,
albumina absent, sediment urinar in
limite normale.
26. 01.
2016
Stare generala

buna,
nu a mai acuzat
durere
Sa-i asigur regimul

alimentar prescris
depaseasca stresul

Sa-i administrez
faca igiena
persona la.
precordiala
medic
moderata dispnee,
cefalee minima,

corespunzatoare
nu a mai acuzat
acufene,
vertij diminuat.

in foaia de observatie
Asigur regimul
alimentar prescris
Pregatesc pacientul
pentru examenul
EKG
Pregatesc pacientul
pentru examenul
fundului de ochi
si le consemnez in
fisa.
Administrez
Prestarium 10 mg,
1 cp./ zi
Tertensif
1 cp./ zi
1,5 mg,
Stare generala buna, afebril

nu a mai acuzat durere precordiala
moderata dispnee,
cefalee minima,
nu a mai acuzat
acufene, vertij diminuat.
I = 171 cm
G = 98 kg
T = 36,5C
AV= 74 bat/min
Maycor retard 20 mg,
TA = 135 I 70 mm Hg
% cp. x 2 I zi.
Resp= 19 I min
Metoprolol 50mg,
= 1700 ml
Diureza
1 cp. x 2 I zi.
= 1, normal
Scaun
Varsatura =O
Trombex 75mg,
1 cp./ zi
Conduc pacientul
pentru examenul EKG
hipertrofie ventriculara stanga si
tulburari de repolarizare ventriculara.
Conduc pacientul
pentru examenul
Examen fund ochi: fund ochi gr. II
fundului de ochi
Sortis 10 mg,
1 cp./ zi
Evolutia este favorabila,
se externeaza la 27.01.
2016,
1, 2, 3 = ameliorat,

cu recomandarile:
FOAIE DE TEMPERATURA ADULI

Nume
Prenume
Anul 2016
Luna 01
Nr. foii de observaie 617
Data
15.01
16.01
Zile boala
de
Resp T.A. Puls T
1
D
2
D
35
300
160
41*
j 30
250
140
40*
25
200
120
39*
I 20
150
100
38*
15
100
80
37*
10
50
60
36*
Lichi ingerate
de a
Di
urez s
Scau
n
.^NNS
"-
25 oo 25 OO
2200
2400
Nr.salon 4
Nr.pat 4
24.01
10
D S
1700
1600
D S
D S
D S
D S
D S
D S
D S
D S
Dieta
MASURAREA TENSIUNll ARTERIALE
Scop
evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii,
rezistenta vasculara si calibru vaselor)

Elemente de evaluat
tensiunea arteriala sistolica (maxima)
tensiunea arteriala diastolica (minima)
Materiale necesare
aparat pentru masurarea tensiunii arteriale (cu mercur Riva
Rocci, cu manometru, oscilometru Pachon)
stetoscop biauricular
tampon de vata
alcool
creion rosu sau pix cu mina rosie.
Metode de determinare
palpatorie
auscultatorie.
lnterventiielasistentei
pentru metoda auscultatorie

-+
pregatirea psihica a pacientului
-+
asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute
-+
spalarea pe maini
-+
se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in
-+
se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub
extensie
marginea inferioara a mansetei

-+
se introduc olivele stetoscopului in urechi
-+
se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu ajutorul perei de
cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile

-+
se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea
supapei, pana se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea tensiunii
arteriale maxime)
57
se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul
-+
manometrului pentru a fi consemnata

--+ se continua decoprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul
manometrului, in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezintand valoarea
tensiunii arteriale minime
--+
se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie
orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de
mercur
- in alte documente medicale se inregistreaza citric
( Exemplu: T.A. max = 150 mmHg, T.A. min = 75 mm Hg)
--+
se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool
pentru metoda palpatorie

--+
determinarea se face prin palparea arterei radiale
--+
nu se foloseste stetoscopul biauricular
--+
etapele sunt identice
--+
are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat
realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a
compresiunii exterioare.
Atentie
manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului
manometru va fi plasat la nivelul arterei la care se face
determinarea
in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta
e pe bratul pacientului
la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la
ambele brate.
58
CONCLUZll
Exista un numar semnificativ de persoane hipertensive care nu stiu ca sufera de

aceasta boala.
Sunt necesare masuri adresate intregii populatii pentru a reduce consecintele
hipertensiunii arteriale si a minimiza necesarul de tratamente medicamentoase
antihipertensive.
lnainte de inceperea unui tratament medicamentos, se recomanda modificarea
stilului de viata cu scopul de a scadea tensiunea arteriala.
In anul 2004, Societatea Britanica de Hipertensiune
a propus urmatoarele
modificari ale stilului de viata, in conformitate cu indicatiile specificate in anul 2002 in

cadrul Programului National American de Educatie asupra Hipertensiunii
pentru
prevenirea primara a hipertensiunii:
mentinerea unei greutati corporale normale (un indice de masa corporala de 20-
25 kg/m2).
reducerea consumului de sodiu din alimentatie la <100 mmol/zi (<6 g de sare de
bucatarie sau <2,4 g de sodiu pe zi).
practicarea cu regularitate a unei activitati aerobice cum este mersul alert
(~30 min pe zi, in majoritatea zilelor saptarnanii).
limitarea consumului de alcool.
adoptarea unui regim alimentar bogat in fructe si legume.

Modificarea eficienta a stilului de viata poate scadea tensiunea arteriala in
aceeasi masura cu un medicament antihipertensiv. Combinarea mai multor modificari

ale stilului de viata pot duce la rezultate chiar mai bune.
ANtXA
'
'
INIMA - I Ut-'UGt-<At-lt
oU
1.
ANt:XA 2.
INIMA - l_;UNt-1\,jUKf\
01
I It: t:A I t:KNA
ANtXA
Aorta
Vena cave
superioara
Artera pulmonara
Valva aortica
Atriu stang
Vena pulmonara
dreapta
Vena pulmonara
.---j--stanga
Atriu drept
Valva mitrala
Valva tricuspida ----'ii
Ventricul
stang
Vena cava inferioara

Ventricul drept
INIMA-
l;UN~ltjUKA I It:.IN I t:.KNA
t>L
J.
ANt:XA
,,
..... ,
R
...
t::K.G - I KA~t::U NUKMAL
4.
ANt:X.A 5.
I 1-I
I-,-,-,-iI
1-
l I l-~1'
LR-
I 1-1-1
Smm
0.2 sec
'~
!~
IT I
f_I,_
5 mm
-1~-...- -
Olmv
1 mm 0.04 sec
i ...
1 mm 0.1 mV
,.
(10 mm/mV)
_I
_l 1-
I
-1L
-c
-1
~~
. . -...
p
- _P-R_
$eQ-
~~S-T-~.
~
-- ~egment
--i---HI,-,~1.....,
mQOt
....
-~~l
~--1--l-~~-1
1 1 1
-r-
~i ~ - -
~--,-4---
1-
,__I
=.. ~.=, ..=

F
lu
f-
-t--
inte rval
---lw
Q
P-A
.~
s 'r-t-+-1'1-_-+--+--s-T-
~-
interval
_i_J_
I
--
1~~~~u ~
I -1--r-t1
a~ T
1 ~ .
r
interval
~ ~-L
.
,-,-~
;-
_
1-
t:KG - I KAt>t:U NUHMAL
b4
ANt.X.A ti.
TAS (mm Hg)
Categorie
TAD (mm Hg)
TA normala
so
8!S
TA ,, high normal"
130-139
85-89
HTA stadiul I (usoara)
140-159
90-99
HTA stadiul II (moderata)
160-179
100-109
HTA stadiul Ill (severa)
180-209
110-119
HTA stadiul IV (foarte severa)
CLA~lt-lCAKt:.A Hll-'tK I tN~IUNll AK 1 l::.KIALt LA AUUL I IN I-UN(; I It Ut::

VALORILE TENSIONALE
(Dupa JNC)
oo
ANt:XA
Categorie
TAS (mm Hg)
Normotensiune
HTA usoara
140-180
si/sau
90-105
Subgrup: de granita
140-160
si/sau
90-95
egala sau >140
Si
<90
HTA moderata si severa

HTA sistolica izolata
Subgrup: de granita
CLA~lt-lCAKt:A HWl::K I t::N~IUNll AK 1 l::KIALI::

(Dupa Societatea lnternationala de Hipertensiune)
7.
ANEXA8
Raspunsinadecvat
Masuri nefannacologice plus tratament fannacologic cu un singur

medicament diuretic sau betablocant Se pot folosi: IEC, blocanti de calciu,
blocanti de alfa.~iori, alfabetablocanti.
Raspunsinadecvat
l
Crestedoza
Adaugarea unui alt

medicament dintr-o alta clasa
initiala
Raspunsinadecvat
Adaugarea celui de-al 2-lea sau al 3-lea, si/sau diuretic daca nu a fast prescris
anterior
AC 1 ICA TRATAMENTULUI ANTIHIPERTENSIV
67
BIBLIOGRAFIE
1. Borundel C.
-Manual de Medicina interna pentru cadre medii,

Editura Sic All, Bucuresti, 2000
2. Gherasim L.
-Medicina lnterna,
Editura Medicala, Bucuresti, 2001
3. Gherasim L.
-Actualitati in cardiologie,
Editura Teora., Bucuresti, 2004
4. Harrison
-Principiile medicinei interne,

Editura Teora, Bucuresti, 2000
5. Mozes C.
-Tehnica ingrijirii bolnavului,

6. Paun R.
-Tratat de medicina interna

7. Ranga V,
Teodorescu E.
8. Titirca L.
-Anatomia si fiziologia omului,

- Ghid de nursing,
Editura Viata medicala romaneasca,
Bucuresti, 1996
9. Tower L.B.
- Medical - surgical Nursing,

Editura Springhouse Corporation,
Baltimore, Maryland,2000

Radu Ana Maria

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radu Ana Maria

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARll STllNTIFICE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA ,,CHRISTIANA" TIRGOVISTE

INGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI

CAPITOLUL I - ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INIMll

CAPITOLUL II - HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

CAPITOLUL Ill - CAZURI CLINICE

Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta afectiunea cardio-vasculara cea mai

la indivizi cu valori tensionale foarte usor

crescute ( peste 140/90 mm Hg).

scazut si depaseste 20 % in multe din tarile industrializate. Studii

statistice recente estimeaza ca in SUA traiesc peste 57 milioane hipertensivi, in Franta

arteriala netratata se instaleaza

relativ rapid, contribuind semnificativ la scurtarea duratei de viata.

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INIMll

este format din

inima si sistemul de vase prin care

prin artere sange

celular, care ajunse

peretele acestora, integrandu-se

de unde sunt incorporate in celule.

si de aici in capilare, de unde, prin vene sunt transportati

trimisi mai departe spre organele de excretie.

doua circuite ale sangelui,

lnima este organul central al aparatului

strans legate intre ele si denumite marea

vedere structural cu vasele sanguine fiind alcatuita,

si se aseamana din punct de

dar prin marea dezvoltare a stratului sau mijlociu,

din punct de vedere

din trei straturi

ritmica si rol de pompa

pentru circulatia sanguina.

anterior. In aceasta regiune este adapostita intr-un sac fibroseros, denumit

pericard, fixat in partea inferioara

plan si % la dreapta. Varful inimii se proiecteaza in spatiul al V-lea intercostal

corespunzand vertebrelor T4-T8 (vertebre cardiace).

1.1.2. Structura generala

iar ventriculele, prin septul interventricular.

pentru care inima a fost subimpartita

de aceeasi parte, fapt

in inima dreapta si inima stanga.

deoarece prin atriu primeste sangele venos

drept, este inima venoasa

din circulatia mare si prin ventricul

este formata din atriul si ventriculul

inima arteriala, care prin atriu, primeste sangele

arterial din circulatia pulmonara si prin

600 cm3, iar greutatea de aproximativ 300 g.

1.1.3. Con fig uratia extern a

coronar este acoperit de originea arterei

pulmonare, pe plan anterior si a arterei aorte situata posterior de pulmonara; de o parte

corespunde spatiului al V-lea

stang, putin medial de linia medioclaviculara.

sau auriculul drept. Sinusul venos este partea atriului

Muschii papilari (anterior,

El este despartit de cavitatea ventriculului

groasa denumita cresta supraventriculara.

Peretii conului arterial sunt netezi

pulmonar este prevazut la origine cu trei valvule semilunare

dreapta si stanga) care impiedica

timpul diastolei ventriculare.

Ele au forma unui cuib de randunica cu concavitatea in sus

posterioara si septala ) care prin baza lor, se prind pe inelul fibres

ostiului si prin cordajele tendinoase se leaga de muschii papilari.