Sunteți pe pagina 1din 79

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARll STllNTIFICE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA ,,CHRISTIANA" TIRGOVISTE


DOMENIUL SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICAREA PROFESIONALA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICARll PROFESIONALE

INDRUMATOR
M.I. TOGAN MIHAELA

ABSOLVENT
RADU F. ANA- MARIA

TIRGOVISTE

2016

INGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI

cu
HIPERTENSIUNE ARTERIALA

CU PRINS
ARGUMENT

pag.1

CAPITOLUL I - ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INIMll


1.1. Anatomia inimii
1.1.1.Topografie
1.1.2.Structura
generala
1.1.3.Configuratia
externa
1.1.4.Raporturi
1.1.5.Configuratia
interna
1.1.6.Valvulele cardiace
1.1.7.Structura
inimii
1.1.8.Vascularizatia
si inervatia inimii.
1.2.Pericardul.
1.3. Fiziologia inimii
1.3.1.Ciclul
cardiac sau revolutia cardiaca
1.3.1.1.Manifestari
acustice
1.3.1.2.Manifestari
mecanice
1.3.1.3.Manifestari
electrice

pag.2
pag.2
pag.2
pag.3
pag.3
pag.4
pag.6
pag.6
pag.8
pag.9
pag.9
pag.10
pag.11
pag.11
pag.11

CAPITOLUL II - HIPERTENSIUNEA ARTERIALA


2.1. Oefinitie. Clasificare. Stadializare
2.1.1. Oefinitie
2.1.2. Clasificare
2.1.3. Stadializare
2.2.Epidemiologie
2.3.Etiologie
2.4.Evaluare clinica a bolnavului cu HTA
2.5.Evaluare paraclinica a bolnavului cu HTA.
2.6.Evolutie. Complicatii
2.6.1. Complicatiile vasculare
2.6.2. Complicatiile cardiace
2.6.3. Complicatiile renale
2.6.4. Complicatiile cerebrovasculare
2.7.Tratament.
2. 7 .1.Tratamentul nonfarmacologic
2.7.2. Tratamentul farmacologic
2.7.2.1. Diureticele
2.7.2.2. lnhibitorii adrenergici:
2.7.2.3. Vasodilatatoare directe musculotrope
2.7.2.4. lnhibitorii enzimei de conversie
2.7.2.5. lnhibitorii receptorilor pentru angiotensina
2.7.2.6. Blocante de calciu
2.7.2.7. lnhibitorii receptorilor serotoninici
2.7.2.8. Activatorii canalelor de potasiu
2.7.3. Tactica tratamentului antihipertensiv

pag.14
pag.14
pag.14
pag.15
pag.15
pag.16
pag.17
pag.17
pag.19
pag.19
pag.19
pag.20
pag.20
pag.20
pag.20
pag.21
pag.21
pag.21
pag.22
pag.22
pag.22
pag.22
pag.22
pag.22
pag.22

CAPITOLUL Ill - CAZURI CLINICE

pag.24

CONCLUZll

pag. 59

AN EXE

pag.60

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta afectiunea cardio-vasculara cea mai


raspandita in populatia globului si una dintre problemele esentiale de sanatate in tarile
industrializate.
lncidenta HTA cunoaste o continua ascensiune motivata de cresterea populatiei
cu rise hipertensiv ( mai ales a populatiei varstnice), dar si de modificarea criteriilor
de diagnostic in aceasta afectiune.
Coborarea progresiva a valorilor tensionale considerate normale, este justificata
de cresterea riscurilor cardiovasculare

la indivizi cu valori tensionale foarte usor

crescute ( peste 140/90 mm Hg).


Astazi, hipertensiunea arteriala este considerata ca fiind factorul major de rise
pentru ateroscleroza renala, coronariana si cerebrala si reprezinta principala cauza de
morbiditate si mortalitate cardiovasculara si generala in tarile industrializate.
lncidenta hipertensiunii arteriale variaza intre 5 - 10 % in tarile cu standard
socio-economic

scazut si depaseste 20 % in multe din tarile industrializate. Studii

statistice recente estimeaza ca in SUA traiesc peste 57 milioane hipertensivi, in Franta


peste 8 milioane si fiecare al cincilea locuitor al Germaniei este hipertensiv.
Hipertensiunea arteriala esentiala cronica apare de regula dupa varsta de 30
de ani si afecteaza o categorie de pacienti activi economic; pierderile economice sunt
astfel semnificative.
Complicatiile produse de hipertensiunea

arteriala netratata se instaleaza

relativ rapid, contribuind semnificativ la scurtarea duratei de viata.


Riscul crescut de accidente la persoanele cu hipertensiunea arteriala se
constata spre varste din ce in ce mai mici.
Studii epidemiologice efectuate recent, desfasurate pe intervale lungi de timp
si cuprinzand loturi populationale impresionante, demonstreaza eficienta tratamentului
hipertensiv combinat (nonfarmacologic si farmacologic); ele scot in evidenta o reducere
cu 35 - 40 % a accidentelor cerebrovasculare si cu 14 % a accidentelor coronariene.

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INIMll


1.1. Anatomia inimii
Aparatul cardiovascular
circula

sangele

capilare

este format din

si limfa. Sistemul

si vene. El transporta

necesare metabolismului

circulator

inima si sistemul de vase prin care

sanguin

prin artere sange

celular, care ajunse

peretele acestora, integrandu-se

este format
incarcat

din

inima, artere,

cu oxigen

si substante

in reteaua capilara

lichidului interstitial,

din tesuturi,

strabat

de unde sunt incorporate in celule.

In acelasi timp dioxidul de carbon si produsii rezultati din metabolism tree din celule in
lichidul interstitial

si de aici in capilare, de unde, prin vene sunt transportati

la inima si

trimisi mai departe spre organele de excretie.


In cadrul

sistemului

anatomofunctional,
circulatie

circulator

sanguin

doua circuite ale sangelui,

(circulatia

sistemica)

si

lnima este organul central al aparatului

se deosebesc,

strans legate intre ele si denumite marea

mica

circulatie

cardiovascular

vedere structural cu vasele sanguine fiind alcatuita,


concentrice,
ea devine

(circulatia

respingatoare

cavitar,

cu activitate

pulmonara).

si se aseamana din punct de


ca si acestea,

dar prin marea dezvoltare a stratului sau mijlociu,


un muschi

din punct de vedere

din trei straturi

respectiv a miocardului,

ritmica si rol de pompa

aspiratoare -

pentru circulatia sanguina.

1.1.1. Topografie
lnima
mediastinului

este

asezata

in cavitatea

in etajul

inferior

sau cardiac

al

anterior. In aceasta regiune este adapostita intr-un sac fibroseros, denumit

pericard, fixat in partea inferioara


corpului,

toracica,

de muschiul diafragm.

Fata de planul

mediosagital

al

care trece prin linia de mijloc a sternului, % din inima se afla la stanga acestui

plan si % la dreapta. Varful inimii se proiecteaza in spatiul al V-lea intercostal


putin inauntrul

liniei medioclaviculare

(anexa 1 ). Proiectata

pe coloana

stang,

vertebra la ea

corespunzand vertebrelor T4-T8 (vertebre cardiace).

1.1.2. Structura generala


lnima este formata din doua atrii - unul drept si altul stang - fiecare prezentand
cate o prelungire numita auricul (urechiusa) si din doua ventricule - drept si stang. Atriile
sunt separate intre ele prin septul interatrial,
Atriile comunica

prin orificiile

iar ventriculele, prin septul interventricular.

atrioventriculare

pentru care inima a fost subimpartita

cu ventriculul

de aceeasi parte, fapt

in inima dreapta si inima stanga.

lnima

dreapta

este formata

din

atriul

deoarece prin atriu primeste sangele venos


in circulatia pulmonara. lnima

stanga

drept, este inima venoasa

din circulatia mare si prin ventricul

este formata din atriul si ventriculul

inima arteriala, care prin atriu, primeste sangele


ventricul ii trimite in marea circulatie.

si ventriculul

Capacitatea

ii trimite
stang, este

arterial din circulatia pulmonara si prin


totala a inimii este in medie de 500-

600 cm3, iar greutatea de aproximativ 300 g.

1.1.3. Con fig uratia extern a


lnima are forma unui con turtit, cu axul longitudinal dispus oblic in torace. 0
extremitate a axului corespunde varfului inimii si priveste anterior, la stanga si in jos.
Cealalta extremitate a axului corespunde bazei inimii si priveste posterior, la dreapta si
in sus. Pe langa baza si varf inima prezinta fete si margini (anexa 2).
Fata sternocostala este orientata anterior si prezinta in partile laterale santul
coronar, care desparte atriile de ventricule si este perpendicular pe axul longitudinal. In
partea mijlocie a acestei fete, santul

coronar este acoperit de originea arterei

pulmonare, pe plan anterior si a arterei aorte situata posterior de pulmonara; de o parte


side alta a celor doua artere se gasesc atriul drept si eel stang. Tot pe aceasta fata se
observa limita dintre ventriculul drept si eel stang formata de santul interventricular
anterior, paralel cu axul longitudinal. El se continua cu santul corespunzator de pe
fata diafragmatica, putin la dreapta varfului unde formeaza incizura varfului inimii.
Fata diafragmatica priveste inferior spre muschiul diafragm. La nivelul sau se
gasesc santul interventricular posterior si santul coronar, care continua pe eel de pe fata
sternocostala. Fata pulmonara descrisa si ca marginea obtuza (rotunjita) corespunde
ventriculului stang si priveste spre fata mediastinala a plamanului stang.
Marginea dreapta a inimii este singura margine care se poate observa mai bine,
celelalte margini sunt sterse, deoarece inima la omul viu are in general o forma
globuloasa. Baza inimii apartine atriilor si in special atriului stang. La acest nivel se
observa cele 8 vase mari ale inimii (4 vene pulmonare, 2 vene cave, artera aorta si
artera pulmonara). Baza inimii priveste spre esofag si coloana vertebrala. Varful inimii
(apex cordis ) este rotunjit si apartine In totalitate ventriculului stang.
1.1.4. Raporturi
Prin intermediul pericardului inima vine in raport cu sternul si coastele, iar lateral,
cu fata mediastinala a plamanilor, pe care determina impresiunile cardiace. Inferior, prin
muschiul diafragm, este despartita de fata diafragmatica a lobului stang al ficatului.
Posterior, baza inimii vine in raport cu esofagul si posterior de el, cu vena azygos,
canalul toracic si aorta descendenta toracica.Varful

corespunde spatiului al V-lea

intercostal

stang, putin medial de linia medioclaviculara.

1.1.5. Configuratiainterna
lnima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept, doua cavitati cu pereti
inegali ca grosime. Datorita sarcinilor contractile diferite peretele atrial este mult mai
subtire decat eel ventricular. Cele doua cavitati comunica intre ele prin orificiul (ostiul)
atrioventricular drept prevazut cu valva atrioventriculara dreapta sau tricuspida. Din
ventriculul drept pleaca trunchiul pulmonar prevazut cu valvulele semilunare.
Atriul drept, desi formeaza o cavitate unica este subampartit pe baza dezvoltarii
ontogenetice si a structurii peretelui in : sinusul venos si atriul propiu-zis, care trimite
prelungirea numita urechiusa

sau auriculul drept. Sinusul venos este partea atriului

drept cuprinsa intre orificiile de varsare a venei cave superioare si venei cave inferioare
si are peretii netezi. El este despartit de atriul propiu-zis prin santul terminal la suprafata
caruia ii corespunde la interior creasta terminala de pe peretele anterior al acestuia
(anexa 3). Atriul propriu-zis are peretii mai grosi decat sinusul venos si prezinta pe
fata interioara, trabecule musculare perpendiculare pe creasta terminala, formate de
muschii pectinati. Pe septul interatrial, situat posterior deoarece atriul drept este anterior
fata de eel stang in regiunea fostei gauri ovale (Botha!) se afla fosa ovala marginita
de limbul fosei ovale. Orificiul de deschidere a venei cave inferioare In antriu este
prevazut cu o mica valvula, denumita valvula venei cave inferioare. Pe langa cele doua
vene cave, in antriul drept se deschide sinusul coronar, care aduce sangele venos din
peretii inimii. Orificiul sau este prevazut cu valvula sinusului coronar (Thebesius).
Medial de acest orificiu sub endocard se gaseste nodulul atrioventricular (AschoffTawara), iar la nivelul santului terminal, in apropierea varsarii venei cave, superioare in
antriu, sub epicard se afla nodulul sinoatrial (Keith-Flack).
Ventriculul drept este este alcatuit din cavitatea ventricului propiu-zis si conul
arterial, prima reprezentand partea de receptie a sangelui iar conul anterial partea de
evacuare. Peretele ventriculului propiu-zis este mult mai gros decat al atriului si prezinta
pe suprafata sa interna numeroase reliefuri ridicate de miocard formand asa numitele
trabecule carnoase si muschii papilari. Prezenta trabeculelor favorizeaza o mai buna
golire in timpul sistolei. Trabecula septomarginala leaga septul interventricular
peretele anterior si muschiul papilar anterior.

Muschii papilari (anterior,

de

posterior si

septa! dupa numele peretilor), au baza fixata In perete, iar cealalta extremitate se leaga,
prin cordaje tendinoase, de cuspidele valvei atrioventriculare drepte.
Canul arterial al ventriculului drept reprezinta locul de origine a trunchiului
arterei pulmonare.
creasta

El este despartit de cavitatea ventriculului

propiu-zis

printr-o

musculara

groasa denumita cresta supraventriculara.

fara trabecule.
(anterioara,

Trunchiul

Peretii conului arterial sunt netezi

pulmonar este prevazut la origine cu trei valvule semilunare

dreapta si stanga) care impiedica

timpul diastolei ventriculare.


si pe marginea lor libera

reintoacerea

sangelui

in ventricul in

Ele au forma unui cuib de randunica cu concavitatea in sus


se afla cate un mic nodul : nodulii valvulelor

semilunare

(Morgagni).
Orificiul sau ostiul atrioventricular drept este prevazut cu valva atrioventriculara
dreapta

sau

valva

tricuspida.

Aceasta

este

formata

din

trei

valvule

sau

cuspide (anterioara,

posterioara si septala ) care prin baza lor, se prind pe inelul fibres

de pe circumferinta

ostiului si prin cordajele tendinoase se leaga de muschii papilari.

Fiecare muschi papilar trimite cordaje pe doua cuspide invecinate.

Fiecare cuspida are

a fata axiala si alta care priveste spre peretele ventricular.

In timpul sistolei ventriculare,

sangele

apropiindu-se

loveste

atrioventricular.

fata

parietala

cuspidelor,

care

inchid

ostiul

In timpul sistolei, cuspidele nu pot fi impinse in atriu, deoarece cordajele

tendinoase se leaga de muschii

papilari.

poate lua decat singura cale posibila,

Ostiul atrioventicular

fiind inchis, sangele nu

aceea spre conul arterial si trunchiul pulmonar

prin deschiderea valvelor arteriale sau semilunare.


lnima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang care comunica intre ele
prin ostiul atioventricular
stanga sau bicuspida.
valvulele

semilunare.

stang. Acest orificiu, este prevazut cu valva atrioventriculara

Din ventriculul

stang pleaca artera aorta care prezinta la origine

Atriul stang are peretele de grosime aproximativ egala cu aceea a

peretelui atriului drept. In el se deschid cele 4 vene pulmonare (2 vene pulmonare


drepte si 2 stangi)

care aduc de la plamani sange

incarcat

cu oxigen (arterial).

Suprafata interna a peretelui atrial este neteda, cu exceptia prelungirii sale, denumita
urechiusa sau auricul stang, a carei suprafata prezinta

reliefuri

musculare formate de

muschii pectinati. Auriculul stang inconjoara la stanga si anterior, trunchiul pulmonar .


Ventriculul stang cuprinde cavitatea ventriculului propriu - zis, partea de receptie
a sangelui

venit din atriu si conul arterial, componenta de evacuare, prin care sangele

este expulzat in aorta si prin aceasta,

in marea circulatie.

Volumul ventriculului stang

este mai mic decat al ventriculului drept, dar grosimea peretelui sau este mult mai mare;
suprafata interna a cavitatii ventriculului propriu - zis prezinta trabecule carnoase grease
si doi muschi papilari (anterior si posterior) care prin cordaje tendinoase
cuspidele

valvei atrioventriculare

ventriculului

stangi. Conul arterial

apartine

se leaga de

peretelui anterior al

stang, are suprafata neteda, este mai scurt, ca eel drept si se continua cu

artera aorta.
5

Orificiul aortei este prevazut cu 3 valvule semilunare:


stanga) si una posterioara.
(Arantius).

doua anterioare (dreapta si

Pe marginea lor libera se afla nodulii valvulelor semilunare

lntre valvule si peretele aortic sau mai precis buzunarul acestor valvule se

formeaza sinusul Valsalva.


partea superioara.
despartitor,

redus

atrioventriculara
trece fasciculul
1.1.6.

Mai
ca

Septul interventricular are o mica portiune

sus de aceasta zona,

el participa

intindere,

drept

intre

a septului membranes).

atriul

la formarea
ventriculul

Prin partea anterioara

Hiss. Restul septului interventricular

Valvulele

si

membranoasa in
unui perete

stang

a septului

(partea

membranos

este de structura musculara.

cardiace

Ostiul atrioventricular

stang se deosebeste de eel drept prin aceea ca este mai

stramt si are o forma ovala. El este prevazut cu valva atrioventriculara


si bicuspida sau mitrala,

care este formata dintr-o

(aortica) si alta posterioara.

Ca si la tricuspida,

si ele sunt legate, prin cordaje tendinoase

stanga, denumita

valvula sau cuspida anterioara

varful valvulelor

de muschii

proiemina in ventricul

papilari

anterior si posterior,

mult mai dezvoltati decat cei ai ventriculului drept.


Valvele atrioventriculare
aortei si pulmonarei

stanga si dreapta impreuna cu valvulele

sunt asezate in general pe acelasi plan, denumit

inimii care se deplaseaza

in timpul sistolei catre varful

inimii

semilunare ale
si planul ventil al

prin scurtarea

fibrelor

musculare in timpul contractiei.


Baza inimii fiind fixata de pericard la nivelul venelor mari si deplasarea
ventil

facandu-se

aceasta, cresterea

spre varf, se produce cresterea


presiunii

cele doua atrii. Valvele

negative

din atrii.

atrioventriculare

planului

volumului cavitatii arteriale si prin

Ca urmare, creste aspiratia sangelui in

si semilunare

au rol de ventil in circulatia

sangelui prin inima, alcatuind in totalitatea lor aparatul valvular al inimii.


1.1.7.

Structura

inimii

Peretele inimii este alcatuit,


epicard.

de la interior spre exterior,

La acestea se adauga scheletul

Endocardul,

fibros al inimii si aparatul

inveleste suprafata interna a cavitatilor

de celule endoteliale,

din endocard,

miocard si

de conducere.

inimii si este format dintr-un

strat

sub care se afla stratul subendotelial format din tesut conjunctiv

care contine fibre colagene,

elastice,

fibroblasti si mici fascicule de fibre musculare

netede.
Endocardul se continua cu endoteliul
inima. lntre endocard si miocard
contine vase sangvine,
conjunctiv

vaselor

mari care vin sau pleaca de la

se afla un strat subendocardic

fibre nervoase si ramificatiile

din stratul subendocardic

patrunde

muschilor papilari si al cordajelor tendinoase

si in miocard.

(anexa 3).

tesutului

alcatuit din tesut care


nodal al inimii.Tesutul
El lipseste

la nivelul

Miocardul sau muschiul

cardiac formeaza stratul eel mai gros al peretelui inimii.

Structura sa microscopica
separate.

este comparata cu un sincitiu,

La nivelul atriilor fasciculele

de fibre miocardice

formeaza un strat mai subtire care nu se continua


ventricule

fasciculele

musculare,

au o dispozitie

fiind formata din celule


sunt dispuse circular si

cu musculatura

particulara,

ventriculelor.

In

cu directie oblic - spiralata,

formand spre varf, vartejul inimii (vortex cordis). Reteaua de capilare din miocard vine in
contact intim cu fibrele miocardice.

Epicardul

este format de foita viscerala a pericardului


Scheletul

fibros al inimii

atrioventriculare,
fibroase

stratul de suprafata al inimii si

seros.

este format de inele fibroase de la nivelul

care separa musculatura

arteriale

constituie

de la orificiul aortei

atriilor de cea a ventriculelor

si pulmonarei.

orificiilor

si de inelele

Pe inelele fibroase

valvulele acestor orificii. La locul unde inelele fibroase atrioventriculare

se prind

se intalnesc

cu

inelul aortic, se afla doua zone bogate in tesut fibros, denumite trigoanele fibroase drept
si stang. Scheletului fibros ii apartine si partea membranoasa a septului interventricular.
Aparatul de conducere al inimii,

denumite de asemenea si sistem cardio-vector

sau tesut nodal, asigura din punct de vedere functional

automatismul

inimii. El

este alcatuit din celule musculare care-si pastreaza caracterele embrionare cu


particularitati microscopice diferite de tesutul miocardic. Tesutul nodal formeaza:

terminal),

nodulul sinoatrial
in apropierea

drept,

valva tricuspida

si eel atrioventricular

fasciculului),

orificiului

situat in peretele atrial drept (santul

de varsare a venei cave superioare

nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara),

langa

musculaturii

(Keith-Flack),

situat pe planseul atriului

si deasupra trigonului fibros drept. lntre nodulul

sinoatrial

nu exista o legatura directa, ci stimulul produs se transmite intai

atriale si apoi ajunge la nodulul atrioventricular.


fasciculul Hiss pleaca de la nodulul atrioventricular
care este foarte scurt (un centimetru)

dintre atrii, ventricule


partea musculara

si septul membranos

a septului

si strabate zona de tesut conjunctiv

interventricular,

interventricular.

(trunchiul

pana la locul unde incepe

La acest nivel

se imparte

in: ramura

dreapta si ramura stanga.

reteaua Purkinjie.

Ramura dreapta a fasciculului

interventricular si intra in trabecula septomarginala,


papilar anterior,

de unde trece in trabecule,

reteaua Purkinjie.
interventricular,

Ramura

Hiss paraseste septul

iar cu aceasta, in baza muschiului

ajungand sub endocard,

stanga ceva mai lata si subendocardica

da o ramura scurta spre baza muschiului

unde formeaza

la nivelul septului

papilar anterior si alta mai

lunga, spre eel inferior, dupa care se ramifica, formand sub endocard reteaua Purkinjie
7

a ventriculului

stang. Fibrele retelei patrund in miocard

printre fibrele musculare.

1.1.8. Vascularizatia si inervatia inimii


lnima este un organ bogat vascularizat, aspect conditionat de activitatea ritmica,
neintrerupta, a miocardului, care intr-o ora pompeaza in circulatie 400 litri sange, iar in
decurs de o zi 10.000 litri sange. Activitatea metabolica crescuta a miocardului necesita
deci un mare aport de sange, care se realizeaza prin arterele coronare stanga si
dreapta.
Artera coronara stanga ia nastere din aorta la nivelul sinusului Valsava stang si,
dupa un scurt traiect ajungand in santul coronar de aceeasi parte,
ramura interventriculara

anterioara,

din

santul

cu

acelesi

se bifurca in

nume,

si

ramura

circumflexa - considerata ramura colaterala a coronarei stangi, ajunge prin santul


coronar pe fata diafragmatica si da ramuri ventriculului stang. Artera coronara stanga
vascularizeaza atriul stang, ventriculul stang in cea mai mare parte, o parte din peretele
anterior al ventriculului

drept, invecinata santului interventricular

anterior si 2/3

anterioare din septul interventricular.


Artera coronara dreapta pleaca din sinusul Valsava drept al aortei si ajunge in
santul coronar, prin care trece pe fata diafragmatica, in santul interventricular posterior.
Artera coronara dreapta vascularizeaza atriul drept, ventriculul drept o parte intinsa din
peretele inferior al ventriculului stang, 1/3 inferioara a septului interventricular, nodulul
atrioventricular, partea initiala a fasciculului Hiss si in 60% din cazuri nodulul sinoatrial.
lntre cele doua coronate, anatomic exista anastomoze dar functional legatura
dintre ele este putin eficienta; din aceasta cauza sunt considerate artere terminate.
Obstructia unei ramuri arteriale produce infarctul cardiac. Venele inimii aduna sangele
din perete prin venele mare si mica ale cordului, care se varsa in sinusul coronar,
situat in santul coronar de pe fata diafragmatica. Sinusul coronar se varsa in atriul
drept.
Limfaticele se gasesc in toate straturile peretelui.

Ele dreneaza limfa spre

reteaua subepicardica, care, de aici, trece in ganglionii mediastinali anteriori.


lnervatia inimii este realizata de ramuri simpatice si parasimpatice ale plexului
cardiac. In plexul cardiac se afla si celule ganglionare, cele mai multe fiind pe peretele
posterior al atriilor si venind in relatie cu tesutul nodal. Plexul cardiac este format dintr
un plex superficial, situat ventral de arcul aortic si la bifurcatia trunchiului arterei
pulmonare, si un plex profund, cuprins intre arcul aortic si bifurcatia traheii. Fibrele
simpatice ale plexului inerveaza miocardul si vasele inimii, iar cele parasimpatice
inerveaza preponderent nodulii sinoatrial si atrioventricular.

Functional,

simpaticul

accelereaza bataile inimii si dilata arterele coronare, in timp ce parasimpaticul rareste


8

bataile inimii si produce vasoconstrictia coronarelor. Fibrele senzitive, cele mai multe
simpatice, sunt numeroase In epicard si endocard.
1.2. Pericardul
Pericardul este un sac fibroseros care adaposteste inima. Pericardul
(tunica fibroasa) formeaza stratul extern al pericardului,

fibros

care se fixeaza cu baza pe

centrul tendinos al muschiului diafragm, iar varful se continua cu tesutul conjunctiv din
adventicea vaselor mari ale inimii. Pericardul seros (tunica seroasa) are o structura
asemanatoare cu pleura si peritoneul si este format dintr-o foita sau lama parietala si o
alta viscerala.Foita

parietala inveleste suprafata interna

a pericardului fibros si se

continua la baza inimii cu cea viscerala, care fomeaza stratul extern al peretelui cardiac,
denumit si epicard. La locul de reflectare a foitei viscerale pe vasele mari, unde se
continua cu cea parietala,
oblic). Sinusul

se formeaza doua sinusuri pericardice (transvers si

transvers este delimitat

anterior de trunchiul

arterei pulmonare si

aorta, posterior de fata anterioara a atriilor si superior de artera pulmonara dreapta.


Sinusul oblic, situat pe baza inimii, este cuprins intre venele pulmonara dreapta si cele
stangi si se termina in fund de sac in apropierea sinusului transvers.
Cavitatea pericardica este spatiul virtual dintre foita parietala si cea viscerala.
Suprafata celor doua foite este umectata de o lama fina de lichid pericardic,care
inlesneste alunecarea In timpul activitatii inimii.
1.3. Fiziologia inimii
lnima

poate ti considerata ca fiind constituita

dintr-un sistem electric, care

genereaza ritmic impulsuri contractile si dintr-un sistem mecanic care reactioneaza la


aceste impulsuri prin contractii ritmice. Pentru ca inima sa-si poata efectua functia de
pompa, este necesar sa existe o corelatie perfecta intre activitatea electrica si cea
mecanica. Miocardul este, din punct de vedere structural, un muschi striat care poseda
o serie de proprietati functionale comune si altor tesuturi, dar si unele proprietati
specifice. Proprietatile functionale fundamentale ale miocardului sunt:

ritmicitatea sau automatismul, este proprietatea cordului de a se

contracta ritmic ca urmare a unor impulsuri contractile generate in interiorul sau. Acest
lucru este demonstrat de faptul ca inima ,,bate" si dupa denervare sau scoaterea ei din
organism. Ritmicitatea este asigurata de structuri specializate, care genereaza impulsuri
contractile dand ,,ritmul inlrnii": nodulul sinoatrial imprima

ritmul sinusal (72 bat/min),

nodulul atrioventricular imprima ritmul nodal (40 batai/min) si fasciculul Hiss imprima
ritmul idioventricular (20 - 25 batai/min).

conductibilitatea, este proprietatea miocardului si in special a


9

tesutului nodal de a transmite unda de excitatie generata la nivelul nodulului


De la nodulul sinoatrial
sistola atriala,
Hiss

si

unda de depolarizare

apoi ajunge la nivelul

reteaua

Purkinje

se propaga in miocardul atriilor, generand

nodulului

se propaga

sinoatrial.

atrioventricular,

la miocardul

de unde prin fasciculul

ventricular,

generand

sistola

ventriculara.

excitabilitatea, este proprietatea miocardului de a raspunde printr-

o contractie la stimuli adecvati (stimuli cu intensitate prag).

contractilitatea, este proprietatea miocardului de a se contracta ca

urmare a undei de depolarizare descarcate ritmic din nodulul sinoatrial. Forta de


contractie a inimii depinde, pana la o anumita limita, de lungimea initiala a fibrei
miocardice.

tonicitatea, este o problema controversata deoarece notiunea de tonus,

defineste starea de contractie sustinuta prin care un muschi se opune unei intinderi
suplimentare.
1.3.1. Ciclulcardiacsau revolutia cardiaca
Activitatea cardiaca este caracterizata printr-un numar de aproximativ 70 cicluri
pe minut; prin ciclu sau revolutie cardiaca definindu-se o contractie (sistola) si o
relaxare (diastola). Sistola si diastola se desfasoara simultan la nivelul celor doua inimi,
dar contra unor gradiente presionale diferite.
Ciclul cardiac se compune din:

sistola atriala

-+

dureaza 0, 1 O sec si incepe la nivelul nodulului

sinoatrial de unde se transmite spre orificiul atrioventricular

si produce deschiderea

valvulelor atrioventriculare cu pasajul sangelui in ventricule.

diastola atriala -+ dureaza 0, 70 sec; in timpul diastolei scade

presiunea intraatriala si sangele trece din vene in atrii

sistola ventriculara-+

dureaza 0,30 sec si incepe odata cu diastola

atriala. La inceput valvulele atrioventriculare sunt deschise, apoi cand presiunea creste
in ventricule valvulele se inchid si pentru o scurta perioada de timp ventriculii sunt
cavitati inchise. Cand presiunea din ventricule depaseste presiunea din artere, se
deschid valvulele semilunare si se produce ejectia sangelui din ventricule in aorta si
artera pulmonara. Ca urmare a expulziei creste presiunea in artere (125 mmHg in aorta
si 28 mmHg in artera pulmonara).

diastola

intraventriculare

ventriculara

...-.

dureaza

0,53

sec;

scaderea

presiunii

sub cea din artere determina inchiderea valvulelor semilunare si

ventriculii devin iar cavitati inchise.

Scaderea presiunii intraventriculare

diastola generala

--+

continua si se deschid valvulele

atrioventriculare.

dureaza 0,40 sec, este comuna atriilor si

ventriculelor; in timpul ei sangele se scurge pasiv din atrii in ventricule.


Manifestarile care insotesc ciclul cardiac sunt: acustice, mecanice, electrice.
1.3.1.1. Manifestari acustice
Activitatea mecanica a cordului determina zgomote care pot fi auzite daca se
aplica urechea sau un stetoscop in zona precordiala si pot inregistrate grafic daca
sunt culese de un microfon si transmise printr-un sistem amplificator unui oscilograf
(fonocardiograma).
In mod obisnuit se aud doua zgomote cardiace:

zgomotul I

--+

este prelung, cu tonalitate joasa, este produs, in principal,

de inchiderea valvulelor atrioventriculare si se aude bine in spatiul V intercostal stang


pe linia medioclaviculara (valvula mitrala) si in spatiul VI intercostal drept, parasternal
(valvula tricuspida). Corespunde pe ECG cu varful undei R.

zgomotul II

--+

este mai scurt si ascutit, produs de inchiderea valvulelor

semilunare si se aude bine in spatiul II intercostal stang pe (valvula pulmonara) si in


spatiul II intercostal drept, parasternal (valvula aortica). Precede sau urmeaza pe ECG
unda T.

zgomotul Ill~

perceput mai rar la tineri normali si este produs de

vibratiile determinate de patrunderea brusca a sangelui in ventricule.


1.3.1.2. Manifestari mecanice
Aceste manifestari sunt:

socul apexian (batatia varfului inimii)-+ este lovitura pe care inima, prin

varful ei o produce asupra peretelui toracic. Se percepe in spatiul IV-V intercostal stang
pe linia medioclaviculara la fiecare revolutie cardiaca

pulsul arterial

--+

evacuarea brusca a sangelui din ventriculul stang in

aorta determina expansiunea peretilor aortici care se propaga apoi prin coloana de
sange si la peretii arteriali sub forma unei unde pulsatile care poate fi perceputa la
nivelul oricarei artere periferice comprimata pe un plan dur, osos. Pulsul poate fi
inregistrat grafic rezultand sfigmograma, o curba cu o ramura ascendenta (anacrota) si
una descendenta (catacrota).
1.3.1.3. Manifestarielectrice
Activitatea electrica a cordului se inregistreaza sub forma electrocardiogramei
(ECG). Culegerea variatiilor de potential electric se face:

unipolar~

cu un electrod explorator si unul nul

bipolar

Derivatiile

unipolare

galvanometrului
explorator),

... cu 2 electrozi exploratori.


ale

membrelor

se

obtin

conectand

polul

pozitiv

al

cu un electrod asezat pe rand pe fiecare din cele trei membre (electrod

polul negativ fiind conectat cu un electrod asezat cat mai departe de inima

si numit electrod indiferent:

aVR -

derivatia unipolara

aVL -

derivatia

aVF

(foot

unipolara a bratului stang

... derivatia unipolara a piciorului

Unde "a" simbolizeaza


derivatiile

a bratului drept

conducerea amplificata,

unipolare ale membrelor,

stang.
V este un simbol care desemneaza

iar literele R (right

= picior) reprezinta prescurtarile unor cuvinte

= dreapta),

L (left

= stanga) si F

de origine engleza, care arata locul

unde se aplica electrodul explorator.


Derivatiile precordiale sunt derivatii unipolare care inregistreaza diferentele

de

potential din regiunile miocardice situate sub electrodul explorator.


Amplitudinea

deflexiunilor este mai mare decat in derivatiile membrelor,

deoarece electrodul explorator este asezat mai aproape de inima.


Punctele de explorare sunt in numar de sase, iar derivatiile primesc ca simbol
litera V:

V1 - extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostal drept

V2 - extremitatea interna a celui de al IV-lea spatiu intercostal stang

V3

V4 - in spatiul al V-lea intercostal, pe linia medio-claviculara stanga

V5 - in spatiul al V-lea intercostal, pe linia axilara anterioara

Vs - in spatiul al V-lea intercostal, pe linia axilara mijlocie.

la jumatatea distantei dintre V1 si V4

V1 si V2, exploreaza ventriculul drept, V3 si V4 septul interventricular, iar V5 si


Vs ventriculul stang. Electrozii sunt fixati de torace cu o curea.
Derivatiile bipolare standard ale membrelor sunt:
stang

DI -+ electrodul negativ este conectat cu bratul drept, eel pozitiv cu bratul

Oil - electrodul negativ este conectat cu bratul drept, eel pozitiv cu

piciorul stang

Diii - electrodul negativ este conectat cu bratul stang, eel pozitiv

cu piciorul stang.
Pentru efectuarea electrocardiogramei,
pregateasca bolnavul si aparatul. Bolnavul
fizic si psihic.

sora medicala

trebuie sa

se afla in decubit dorsal,

relaxat

Temperatura camerei sa fie de cea 20C.

Tegumentele vor fi degresate cu alcool,

electrozii pusi in contact cu membrele pe regiuni neparoase,

iar

prin intermediul unor fasii

de panza udate cu solutie salina (clorura sau bicarbonat de sodiu). Aparatul se pune in
contact cu sursa de curent,
procedeaza

se controleaza

la inregistrare.

Dupa

fiecare bolnav se noteaza

examen

numele,

varsta,

functionarea,

se retrag electrozii
profesia,

medicamente care pot influenta ECG (digitala,


Electrocardiograma

normala prezinta

intervale (anexa 4). Deflexiunile


traseu cuprinse

se fixeaza electrozii si se
si se curata.

diagnosticul

clinic,

Pentru

daca a luat

chinidina).
o serie de deflexiuni

(unde), segmente si

se numesc P, QRS si T. Segmentele

intre unde: PQ si ST, iar intervalele

sunt portiuni de

sunt portiuni de traseu care cuprind

unde si segmente PQ si QT.


Unda P reprezinta
obisnuit este pozitiva.

procesul de depolarizare

atriala.

Are o forma rotunjita

Dureaza 0,08" - 0, 11" si are o amplitudine

de 1 - 2,5 mm.

lntervalul PQ sau PR (dupa cum complexul ventricular


corespunde
0,21".

activarii

atriale si timpului

de conducere

si

incepe

atria-ventricular.

cu Q sau R)
Dureaza 0, 12" -

E mai scurt in tahicardie si mai lung in bradicardie (anexa 5).


Complexul

sau rapida.
negativa

QRS reprezinta activarea ventriculara.

Prima deflexiune

Se mai numeste si faza initiala

pozitiva se desemneaza

cu R, iar prima deflexiune

cu Q. Cand complexul ventricular este alcatuit dintr-o singura unda negativa,

aceasta se noteaza cu QS.

Durata complexului

membrelor side 0,6 - 0, 11" in derivatiile precordiale.

este de 0,6

-0, 10" in derivatiile

Cand se depasesc aceste valori,

exista o tulburare de conducere.


Segmentul

ST si unda T reprezinta

procesul

de repolarizare

ventriculara.

Segmentul ST este de obicei izoelectric si rar denivelat deasupra sau dedesubtul liniei
izoelectrice.
Unda T corespunde retragerii undei de excitatie din ventriculi.
obicei pozitiva.
Sfarsitul

Este rotunjita si de

Segmentul ST si unda T constituie faza terminala a ventriculogramei.

undei T marcheaza sfarsitul sistolei ventriculare,

iar intervalul T-P reprezinta

diastola electrica.
Electrocardiograma
activitatea miocardului,

permitand uneori chiar localizarea leziunii; in practica este foarte

utila pentru diagnosticul


ramura), hipertrofiilor
unele droguri (chinidina,

este o metoda grafica precisa si simpla, care reflecta fidel

tulburarilor

ventriculare,
digitala).

de ritm, tulburarilor

cardiopatiilor

ischemice

de conducere
coronariene,

(blocuri

de

intoxicatiei cu

CAPITOLUL II

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

2.1. Definitie.
2.1.1.

Clasificare.

Definitie

In sens fiziologic
arteriala

Stadializare

a fiecarui

nu se poate vorbi de hipertensiune

individ; insa din punct de vedere

cresterea valorilor tensionale dincolo

arteriala ci de tensiunea
medical termenul

defineste

de care creste riscul aparitiei unor complicatii in

,,organele tinta" (rinichi, cord, creier).


Studii epidemiologice

extensive

avand ca scop stabilirea

limitei intre valorile

normale si patologice ale tensiunii arteriale, privita prin prisma riscului cardiovascular au
fost efectuate de OMS si de Joint National Commitee ( JNC). Astfel dupa ultimul raport
publicat de JNC se considera
130/65-85
valorilor

ca valori normale tensionale,

valorile situate intre 110-

mmHg; conform acestui raport HTA este definita ca o crestere persistenta a


tensionale

peste

140/90 mm Hg (aceste

valori

sunt corelate

cu varsta

pacientului).
2.1.2. Clasificare
Hipertensiunea arteriala se clasifica pe baza a doua criterii majore:
criteriul etiologic, in functie de care exista HTA esentiala si HTA secundara
criteriul cantitativ care apreciaza valorile tensionale
Dupa JNC, clasificarea
tensionale

arteriale

la adult in functie

de valorile

este (anexa 6).

Dupa Societatea
hipertensiunea
mai

hipertensiunii

raspandita

lntemationala

de Hipertensiune,

care activeaza

arteriala se clasifica (anexa 7). In Europa clasificarea


si acceptata.

In

oricare

din

clasificarile

amintite

(maligna) este considerata ca forma speciala sub aspect fiziopatologic,

in cadrul OMS,
OMS este mult
HTA

accelerata

clinic si evolutiv.

In aprecierea valorilor tensionale sunt unanim admise urmatoarele norme:


conditii pentru pacient
---+

postura: dupa 5 minute de repaus, in decubit dorsal sau sezand, cu bratul

la nivelul inimii. La pacientii peste 65 ani, la diabetici si la bolnavii aflati in tratament


antihipertensiv se masoara si in ortostatism, imediat si la 2 min dupa adoptarea acestei
pozitii

---. circumstante:

pacientul

nu a consumat

fumat cu 15 min in urma, cabinet medical cald, linistit,

cafea in ora precedenta,

nu a

pentru a limita ,,efectul de bluza

alba"
echipament: grosimea mansetei sa nu depaseasca 2/3 din lungimea bratului,
manometru verificat la 6 luni
tehnica: doua determinari

la fiecare vizita, spatiate la cateva minute si trei

seturi de determinari la eel putin o saptamana interval. La pacientul nou prezentat se


fac determinari

la ambele brate si se ia in consideratie

La valori tensionale ridicate,

in special la pacientii

cea mai mare valoare gasita.


sub 30 ani, se fac determinari

si la membrele inferioare
corectitudinea determinarii:

se umfla rapid manseta pana la valoare cu

20 mmHg mai mare ca TAS si se desumfla cu 3mm/secunda.


daca la prima vizita valorile tensionale gasite sunt foarte mari, bolnavul va fi
considerat hipertensiv

2.1.3. Stadializare
OMS propune in 1993 urmatoarea stadializare,

care nu tine cont de valorile

tensionale ci de leziunile organice provocate de hipertensiune arteriala in organele tinta:


stadiul I - fara semne de afectare a organelor tinta
stadiul II - presupune hipertrofie ventriculara stanga demonstrata
ecografic, electrocardiografic si radiologic, examenul fundului de ochi cu modificari de
gradul I sau II, proteinurie minima si/sau crestere usoara a creatininei
stadiul Ill - presupune insuficienta ventriculara stanga sau insuficienta
cardiaca globala, examenul fundului de ochi cu modificari de gradul Ill, afectare
cerebrala

cu hemoragie

intracerebrala,

cerebeloasa

sau de trunchi

encefalopatie hipertensiva si afectare renala cu proteinurie,

cerebral,

microhematurie

si/sau

insuficienta renala.
HTA maligna sau accelerata, ca forma particulara cu urmatoarele criterii de
definire: valori ale TAD mai mari sau egale cu 130 mmHg,

insuficienta

cardiaca, examenul fundului de ochi cu modificari gradul Ill sau IV, insuficienta renala
progresiva, accident cerebrovascular

sau encefalopatie hipertensiva si rezistenta

relativa la tratament.
2.2. Epidemiologie
lncidenta HTA cunoaste o continua ascensiune motivata de cresterea populatiei
cu rise hipertensiv (mai ales a populatiei varstnice), dar si de modificarea criteriilor
de diagnostic in aceasta afectiune.
15

Coborarea progresiva a valorilor


de cresterea

riscurilor

tensionale considerate

cardiovasculare

la indivizi

normale,

este justificata

cu valori tensionale

foarte usor

crescute ( peste 140/90 mm Hg).


lncidenta

hipertensiunii

arteriale

variaza intre 5 - 1 O % in tarile cu standard

socio-economic scazut si depaseste 20 % in multe din tarile industrializate. Studii


statistioe recente estimeaza ca in SUA traiesc peste 57 milioane hipertensivi, in Franta
peste 8 milioane si fiecare al cincilea locuitor al Germaniei este hipertensiv. Se
apreciaza ca hipertensiunea arteriala afecteaza 10% din populatia generala a globului,
25% din persoanele peste 40 ani si 40% din persoanele peste 64
ani.
Frecventa este relativ egala pe sexe; dupa varsta de 60 ani incidenta este mai
mare la sexul feminin. Raspandirea geografica este inegala, variatiile fiind in raport cu
conditiile socio-economice, geografice, sol, apa.

2.3. Etiologei
In absenta unei etiologii certe, in producerea hipertensiunii
se acorda atentie urmatorilor

arteriale esentiale,

factori: ereditate, varsta, sex, rasa, factori de mediu,

obezitate, alcool, cafea, asociere cu alte stari morbide


Ereditatea -+ riscul familial al hipertensiunii arteriale este apreciat la 30-60%. Nu
se cunoaste transmiterea genetica de tip mendelian, dar sunt recunoscute diferite
anomalii celulare transmise genetic, anomalii cu rise crescut in patogenia hipertensiunii
arteriale.
Varsta

-+

incidenta maxima se situeaza dupa 60 ani, insa cresterea valorilor

tensionale cu 5-10 mmHg/an nu mai este considerata un proces fiziologic.


Sexul

-+

nu este considerat factor determinant; HTA este mai putin frecventa si

severa la femei pana la menopauza.


Rasa

-+

boala este mai frecventa la rasa neagra, probabil prin retentie de sodiu,

ca mecanism adaptativ la conditiile de clima.


Aportul de sodiu

relatia intre aportul alimentar de sodiu si HTA este clar

-+

demonstrata, insa, consumul crescut de sodiu este factor de rise, daca se asociaza
unor anomalii privin transportul trasmembranar al sodiului.
Aportul de calciu,

potasiu si maqneziu-

dieta

carentata in

aoesti ioni

favorizeaza aparitia hipertensiunii arteriale.


Obezitatea

-+

este corelata direct cu incidenta hipertensiunii arteriale mai ales

cand survine la copii si adolescenti.


Consumul de alcool
doze mici.

-+

favorizeaza produoerea hipertensiunii arteriale, chiar si in

Fumatul ~ creste valorile tensionale

prin descarcare de noradrenalina;

in timp

complica hipertensiunea arteriala.


Consumul

de cafea ~

creste acut valorile tensionale;

in timp se instaleaza

toleranta.
Sedentarismul

creste

riscul

instalarii

hipertensiunii

arteriale,

asociat

cu

obezitatea.
Factorii psihoemotionali (stress) ~ cresc riscul hipertensiunii

arteriale in asociere

cu ceilalti factori.
Asociere cu alte stari morbide ~ diabetul zaharat, hiperuricemia,
policitemia vera cresc de 2-3 ori riscul hipertensiunii

ateroscleroza si

arteriale.

2.4. Evaluare clinica a bolnavului cu HTA


Evaluarea clinica a bolnavului cu hipertensiune arteriala parcurge urmatoarele
etape:

istoric se va avea in vedere varsta de debuUdescoperire a bolii, variatiile

spontane si sub tratament ale valorilor tensionale, tulburarile functionale atribuite bolii,
semnele si simptomele de afectare a organelor tinta (angina pectorala, tulburari de ritm,
dispnee, vertij, fosfene, scotoame, vedere prin ceata, acufene, deficite motorii sau
senzoriale, poliurie, hematurie, edeme). factorii de rise (dieta, consum de sare, grasimi,
alcool, cafea, tutun, obezitate, diabet), istoricul familial de HTA, medicatia primita pentru HTA
(medicament, doza, durata, efecte), alte medicatii (anticonceptionale orate, corticosteroizi,
antidepresive triciclice,

antiinflamatoare

nesteroidiene) si depistarea unor simptome

sugestive pentru HTA secundara.


examen fizic ~ se va efectua un examen fizic complet, insistand pe
examenul aparatului cardiovascular. Frecvent, in HTA se poate constata cardiomegalie
determinata de hipertrofia ventriculara stinga, suflu sistolic apexian 2/6 sau 3/6,
zgomotul II intarit in focarul aortei, extrasistole supraventriculare sau fibrilatie atriala.
La examenul arterelor periferice se insista

pe arterele carotide si arterele

membrelor. La examenul abdomenului pot fi depistate pulsatii si sufluri patologice in


caz de

anevrism aortic

si nefromegalie.

Examenul fizic

va

fi

completat

cu

examenul neurologic si examenul fundului de ochi.


masurarea corecta a tensiunii arteriale ~ cu respectarea conditiilor impuse.
2.5. Evaluare paraclinica a bolnavului cu HTA
Explorarile de laborator in HTA esentiala sunt relativ !imitate la un numar de
teste initiate care aduc aproape toate informatiile cuprinse in obiectivele evaluarii;
explorari suplimentare, speciale, sunt utile in formele secundare de HTA.

17

Explorarea initiala va cuprinde:


examen sumar de urina: o proteinurie minima se poate intalni atat in HTA
esentiala

netratata cat si in HTA de cauza renala;

sedimentul

urinar,

densitatea si

osmolaritatea urinara orienteaza diagnosticul.


hematocritul:

este examen obligatoriu

fi semnificativ crescut in policitemia


creatininemia

la hipertensivii

pletorici si poate

vera.

si/sau ureea sanguina: furnizeaza informatii asupra gradului de

afectare renala
potasemia:

proba indispensabila pentru hipertensiunea

endocrina prin

hiperaldosteronism este utila si in conduita terapeutica


glicemia,

colesterolemia,

trigliceridemia

si acidul uric, aduc date utile

in stabilirea factorilor de rise metabolic.


examenul fundului de ochi efectuat la orice hipertensiv,
asupra severitatii si duratei hipertensiunii
reflecta in buna parte modificarile
--+

aduce informatii

arteriale. Modificarile vaselor retiniene

vaselor cerebrale si pot fi clasificate in 4 stadii:

stadiul I: arteriole cu lumen redus, spastice, sinuoase, in,, fir de cupru",

venule spiralate
--+

stadiul II : artere scleroase , cu calibru neregulat, vene dilatate (prezenta

semnului incrucisarii arterio-venoase descris de Sallus- Gunn)


--+

stadiul Ill: la elemntele stadiului II se adauga edem retinian, hemoragii

retiniene .. in flacara" perivasculare si exudate determinate de ruptura vaselor mici.


--+

stadiul IV: artere filiforme, vene foarte detinse, hemoragii ,,in panza" si

exudate intinse, edem macular, papilar si peripapilar.Modificarile din acest stadiu sunt
specifice HTA severa cu evolutie maligna.Se impune precizarea, ca nici una din aceste
modificari nu sunt patognomonice hipertensiunii arteriale.
radiografia toracica poate releva alungirea si/sau bombarea arcului inferior
stang, cardomegalie
ecografie cardiaca tinde sa devina examen obligatoriu datorita marii sale
sensibilitati si specificitati in depistarea hipertrofiei ventriculare stangi
electrocardiograma, desi mai putin sensibila ca ecocardiograma, pune in
evidenta semne de hipertrofie ventriculara stanga, hipertrofie atriala stanga,
modificari ischemice secundare.
Cel mai utilizat criteriu este indicele de voltaj Sokolow-Lyon. Foarte folosit este
sistemul imaginat de Romhilt si Estes, care apreciaza hipertrofia ventriculara stanga
pe

baza unui scor ce ia in consideratie atat criteriile de voltaj cat si modificarile segmentului
ST si ale unde P.
explorari paraclinice complementare:

sunt necesare la un grup limitat

de hipertensivi, care necesita o evaluare speciala pentru diagnosticul

HTA

secundare.
2.6. Evolutie. Complicatii
Pentru HT A precoce depistata si corect tratata istoria
schimbata,

in sensul reducerii

morbiditatii

si mortalitatii.

naturala

HTA esentiala

evolutie lunga, pe zeci de ani pana la stadiul complicatiilor

o evolutie progresiva;

are de regula o

severe. Evolutia bolii poate fi

modificata prin tratament in sensul intarzierii aparitiei complicatiilor


lor. Boala nu are insa invariabil

este semnificativ

sau chiar a regresiei

studii epidemiologice

extinse

arata ca sub tratament eficient aproximativ 10% din bolnavi devin normotensivi pe timp
nelimitat.

In evolutia HTA pot sa apara complicatii

in deosebi la nivelul organelor ,,tinta":

cord, rinichi, ochi, creier.


2.6.1. Complicatiile

vasculare

apar relativ precoce si frecvent, afectand

arterele mari, arterele mici si arteriolele:


ateroscleroza accelerata reprezinta un proces difuz localizat la nivelul tunicii
medii si responsabil de dilatarea si rigidizarea arterelor mari
remodelarea vasculara hipertensiva se produce la nivelul arterelor de calibru
mediu si a arteriolelor

si cuprinde hipertrofia arteriala

netede),

hialina (depozit subendotelial

arterioscleroza

(hipertrofia

fibrelor musculare

de glicoproteine,

fibrina,

lipide

si colagen), hiperplazia intimala pronuntata si necroza fibrinoida (in HTA maligna)


2.6.2.

Complicatiile

cardiopatie hipertensiva
consecintele
miocardic

si

cardiace

se

sale. Termenul

refera
de

la

sunt

cunoscute

hipertrofia

cardiopatie

sub

ventriculara

hipertensiva

numele
stanga

reuneste

de
si

la

factorul

(hipertrofia ventriculara stanga) si eel coronarian:


hipertrofia ventriculara stanga poate fi concentrica (neinsotita de dilatare

cavitara), excentrica (dilatativa) si asimetrica de sept (ingrosare izolata a septului


interventricular).
alterarea circulatiei coronariene se face fie prin perturbarea vasomotricitatii,
fie prin leziunile structurale de tip arteriopatie hipertensiva.
Cardiopatia hipertensiva evolueaza catre trei tipuri de manifestari:
insuficienta cardiaca de cauza hipertensiva=- este relativ frecventa si se
produce atat prin hipertrofie si dilatatie ventriculara cat si prin afectare coronariana
aritmiile -+ frecvent ventriculare.
ischemia miocardica

-+

manifestata ca angina pectorala sau infarct.

2.6.3. Complicatiile

renale sunt dependente de nivelul si durata HTA, precum

si de particularitatile circulatiei renale. Ele sunt:


arterioscleroza

hipertensiva -+ afecteaza arterele interlobulare si arteriolele

aferente si realizeaza nefroangioscleroza hipertensiva


ateroscleroza de artera renala -+ poate ti uni sau bilaterala si prin ischemia
consecutiva agraveaza evolutia bolii
alterari tubulare

--+

sunt atrofii tubulare progresive

modificari interstitiale-+
2.6.4. Complicatiile

prin inflamatie si scleroza

cerebrovasculare

sunt intalnite cu o rata de 4 ori mai

mare decat la normotensivi si sunt reprezentate de:


encefalopatia hipertensiva -+ relativ rara; este complicatia tipica a HTA
maligne
hemoragiile intracerebrale
cerebrovasculare

-+ reprezinta 20% din totalul accidentelor

si recunosc drept principal factor HT A.

infarctele cerebrale
atacurile ischemice tranzitorii -+ definite ca tulburari functionale reversibile in
24 ore, sunt frecvente la hipertensivi
infarctele lacunare --+ sunt manifestari neurologice aproape specific
hipertensive.

2. 7. Tratament
Programe de tratament larg acceptate de OMS precizeaza urmatoarele obiective
terapeutice:
reducerea valorilor tensionale catre limite normale
reducerea morbiditatii

si mortalitatii asociate HTA

controlul altor factori de rise cardiovasculari modificabili.


Aceste obiective pot ti atinse prin mijloace nonfarmacologice
asociate daca terapia a fost bine individualizata

si mentinuta

si farmacologice

indefinit.

Decizia de a

incepe tratamentul se ia prin consens unanim dupa controlul valorilor tensionale de mai
multe ori in 2 - 4 saptamani, daca valorile tensionale

se mentin ridicate.

Pentru formele severe tratamentul intensiv trebuie inceput imediat.


2.7.1.Tratamentul
si tratament

adjuvant

nonfarmacologic
in

tratamentului nonfarmacologic

HTA

moderata

reprezinta terapie
si

severa.

unica in HTA usoara

Componentele

sunt multiple si asociate cu modificarea stilului de viata

devin esentiale
la o mare proportie de hipertensivi:
regimul alimentar hiposodat cu 4-5g Na/zi determina scaderea rezistentei
20

vasculare periferice;

reducerea aportului

de sare sub 2g/zi produce

scadere volemica,

dar este greu acceptata de bolnavi


reducrea greutatii corporale prin regim hipocaloric si exercitii fizice regulate
este

masura

terapeutica

esentiala,

actionand

pozitiv

asupra

factorilor

de

rise

cardiovasculari
suplimentarea potasiului si calciului in conditiile reducerii aportului sodat,
diminua valorile tensionale
alimentatia
hipertensive

cu continut scazut lipidic este indispensabila

la persoanele

cu dislipidemie

restrictia de alcool are efect hipotensor cert mai ales asociata cu regim
hipocaloric

si hiposodat

incetarea fumatului si a consumului de cafea contribuie la reducerea


valorilor tensionale prin scaderea tonusului simpatic
exercitiile fizice zilnice dinamice si moderate ca intensitate au efect
hipotensor; sunt contraindicate in HTA severa
tehnicile de relaxare bazate pe autosugestie,
exercitiile respiratorii

reduc valorile

tensionale

increderea

in special

in terapeut si

la indivizii

cu stress

mental crescut.

2.7.2. Tratamentul farmacologic are indicatie absoluta in formele moderate


si
severe de HTA. Dispunem astazi de un numar mare de medicamente antihipertensive
grupate, in functie de mecanismul de actiune in 8 clase:

2.7.2.1. Diureticele au fast primele medicamente utilizate in tratamentul HTA si


cup rind:
diuretice tiazidice - Nefrix
diuretice de ansa - Furosemid ( Lasix, Furantril)
- Acid etacrinic (Edecrin)
-Torsemid
lndapamida (Tertensif): diuretic si vasodilatator prin inhibarea canalelor de
calciu
diuretice care economisesc potasiu: Spironolactona, Triamteren, Amilorid
Efectele secundare ale diureticelor tiazidice
hipercatcemie,

dislipidemii

alcaloza

metabolica,

(hiperglicemie,

hiperuricemie,

hipovolemie,

hiponatremie,

insuficienta renala si hipopotasemie) le reduc utilizarea de durata.

2.7.2.2. lnhibitorii adrenergici:


periferici - Guanetidina

21

centrali - Alfametildopa (Aldomet, Dopegyt), Clonidina (Catapresan,


Haemiton),

Guanabenz,

Guanfacina.

centrali si periferici - Rezerpina (Hiposerpil)


alfablocante selective - Prazosin (Minipress), Doxazosin (Cardura),
Terazosin (Hytrin)
betablocante neselective - Propranolol,
betablocante selective - Metoprolol,

Atenolol,

alfa-betablocante

- Labetolol

cu actiune mixta

- Urapidil

2.7.2.3.

Vasodilatatoare

directe

Nadolol,

Sotalol

Betaxolol

musculotrope

- Dihidralazina, Diazoxid,

Nitoprusiat de sodiu
2.7.2.4.

lnhibitorii

Lizinopril, Ramipril, Perindopril,

enzimei

de conversie

- Captopril,

Enalapril,

Quinapril,

Benazepril, Trandolapril, Zofenopril,

Fosinopril.

2.7.2.5. lnhibitorii receptorilor pentru angiotensina - Valsartan,


Telmisartan, Losartan, lrbesartan, Candesartan cilexetil, Olmesartan,

Eprosartan

mesylat.
2.7.2.6. Blocante de calciu - Verapamil, Diltiazem, Nifedipina, Felodipina
(Plendil), Amlodipina,

Lercanidipina, Nifedipina.

i2.7.2.7. lnhibitorii receptorilor serotoninic - Ketanserina


2.7.2.8. Activatorii canalelor de potasiu

- Nicorandil

2.7.3. Tactica tratamentului antihipertensiv


Redam in anexa 8 un algoritm rational recent elaborat si acceptat unanim in
tratamentul

hipertensiunii

arteriale. In tratamentul medicamentos

unor principii farmacologice este obligatorie;

al HTA respecterea

dintre acestea mai importante sunt:

folosirea dozelor minime eficiente


cresterea progresiva a dozelor se va face dupa ce a trecut suficient timp
pentru a se dovedi efectul medicamentului
asocierea medicamentelor antihipertensive

se va face in scopul potentarii

efectelor
se evita asocierile de medicamente

cu mecanisme de actiune asemanatoare

si cu efecte secundare similare


stabilirea dozelor optime se face in minimum cateva luni
administrare

o data sau de doua ori pe zi pentru a creste complianta

pacientului.
In HT A usoara sau moderata ale carei valori raman peste 140-190 mm Hg
dupa o perioda de minim trei luni de observare si aplicare a masurilor
nonfarmacologice

se

22

incepe tratamentul cu

unul din

blocant de calciu. Posibilitatea


complianta

urmatoarele

medicamente: diuretic, p-blocant, IEC,

aparitiei tulburarilor

relativ redusa sunt cauze care limiteaza

metablice adverse, precum si


folosirea diureticelor

(eel putin

tiazidice) ca prim drog in HTA.


Utilizarea P-blocantelor impune doze relativ mari si efecte adverse notabile.
Exista tendinta actuala de a folosi ca alternativa la diuretice sau P-blocante un
IEC dar mai ales un preparat din clasa sartanilor, nu numai pentru eficienta dar si
pentru foarte buna toleranta.
Dupa 1-2 luni de monoterapie,

in lipsa unui raspuns adecvat, se recomanda

inlocuirea drogului cu unul din alta clasa sau adaugarea unui nou medicament din alta
clasa.

Daca diureticul nu a fost primul medicament,

el este de obicei al 2- lea

medicament din asociere. In HTA severa se incepe de obicei cu o asociatie de 2


medicamente sau eventual 3 medicamente din clase diferite.
Cele mai fecvente asocieri sunt:
IEC (sartan) +diuretic
a -blocanti + diuretic
IEC (sartan) + blocant de calciu + diuretic
a -blocanti + p -blocanti + diuretic
IEC (sartan) +diuretic+ inhibitori adrenergici centrali
Folosirea acestor asocieri de antihipertensive

in doze adecvate controleaza

valorile tensionale la peste 80% din pacienti; la valori tensionale normalizate dozele se
pot reduce sau se poate trece la monoterapie.

23

SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA TIRGOVISTE


SECTIA CARDIOLOGIE
DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTIFICARE
Numele
G.
64 ani
Varsta
Domiciliul:
Strada
Judetul
Dambovita

Prenumele
Sex
Localitatea
Nr.

F.

M
Tirqoviste

DATE DESPRE SPITALIZARE


1.Data intemarii:
ora 8.00
anul2016
luna I
ziua 07
2.Data externarii:
anul2016
ziua 14
ora 12:30
luna I
3.Motivele internarii: stare generala moderat alterata, moderata dispnee aparuta in
conditii de efort, palpitatii, cefalee predominant occipitala, acufene, fosfene, vertij
la schimbarea pozitiei, astenie, oboseala.
4.Diagnosticul la internare: 1. HTA esentiala 2. Obezitate 3. Dislipidemie
SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA
Situatia familiala:
Nr. copii:
Situatia sociala:
Profesia:
Conditii de locuit:
modeste
PERSOANE CU CARE SE IA LEGATURA
Nume: G.C.
(sotie)
Adresa:
Nume: G.P.
(frate)
Adresa:

3
pensionar

Targoviste
Targoviste

Telefon
Telefon

ANTECEDENTE
1.Heredo-colaterale:
fara importanta, neaga luesul, hepatita, SIDA, T.B.C.si
bolile pulmonare cronice in familie
Personale fiziologice: fara importanta
Personale patologice: hipertensiune arteriala diagnosticata in 2004 si tratata
intermitent
2.Factori de rise legati de modul de viata: fumator, consuma alcool, consuma
cafea, duce regim dezechilibrat de viata
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Bolnav de sex masculin in varsta de 64 ani, cu stare generala usor modificata,
stare de constienta pastrata, T=36,8C, G= 79 Kg, I= 170 cm
Se interneaza in sectia de Cardiologie a Spitalului judetean de Urgenta
Tirgoviste la data de 07.01.2016 pentru: stare generala moderat alterata, moderata
dispnee aparuta in conditii de efort, cefalee predominant occipitala, acufene,
fosfene, vertij la schimbarea pozitiei, astenie, oboseala.
Din afirmatiile bolnavului rezulta ca primele semne au aparut in urma cu
aproximativ o saptamana, cand bolnavul a acuzat stare generala moderat alterata,
cefalee, acufene, fosfene, vertij.si astenie.
lsi administreaza

din proprie initiativa tratament cu Enalapril si Propranolol

242
4

Sub acest tratament simptomatologia se accentueaza, apare dispnee, semn


ce alarmeaza bolnavul, care se prezinta la medicul de familie care ii recomanda
internarea
PRESCRIPTll MEDICALE
1 . T ratament:

l.isinopril 1 O mg . 1 cp I zi, dimineata


Tertensif SR, 1,5 mg, 1 cp I zi
Preductal MR, 35mg, 1 cp I zi
Zocor, 1 O mg, 1 cp I zi, seara
Fenobarbital 100 mg , 1 cp I zi seara la culcare

2.Examinari: hemoleucograma, examen sumar de urina, calcemie, glicemie,


proteinemie, colesterol, HDL colesterol, trigliceride, lipide, uree, acid uric, creatinina,
sideremie, TGP, TGO, VSH, fibrinogen, IDR la PPD, Rx. pulmonar, EKG.
3.Regim: regim hipocaloric, fara grasimi animale, fara oua, fara dulciuri concentrate,
boqat in veqetale si fibre veqetate. hiposodat.
OBSERVARE INITIALA
Situatia la internare:
lnaltime:
170 cm
79 kg
Greutate:
T.A.:
190 /100 mm Hg
Puls
84/min
Temperatura: 36.8 C
Respiratie:
28/min
Vaz:
normal
Auz:
normal
EXAMEN FIZIC LA INTERNARE
Bolnav de sex masculin in varsta de 64 ani, cu stare generala usor modificata,
stare de constienta pastrata, T=36,8 C, I= 170 cm, G= 79 Kg, se interneaza in
sectia de Cardiologie a Spitalului judetean la data de 07.01.2016 pentru : stare
generala moderat alterata, moderata dispnee aparuta in conditii de efort, palpitatii,
cefalee predominant occipitala, acufene, fosfene, vertij la schimbarea pozitiei,
astenie, oboseala.
Tegumente si mucoase: umede, usoara congestie faciala, elasticitate
pastrata, inteqre.
Tesut celular subcutanat: reprezentat in exces.
Sistem limfoqanolionar : ganglioni superficiali nepalpabili.
Sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile, nedureroase la miscarile
active si pasive.
Sistem muscular : normal reprezentat, tonus muscular normal, forta
musculara normala.
Aparat respirator: cai respiratorii superioare libere, permeabile, torace normal
conformat, ampliatii respiratorii simetrice bilateral, sonoritate pulmonara in limite
fiziologice, stetacustic murmur vezicular prezent, nu se percep modificari
auscultatorii, nr. respiratii = 28 I min.
Aparat cardio-vascular : aria precordiala de aspect normal, aria matitatii
cardiace in limite fiziologice, soc apexian in spatiul V i.e. stang pe linia
medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice AV= 84 /min ; nu se percep sufluri, puls
= 84 /min. TA= 190/100 mmHg

Aparat digestiv: apetit diminuat, cavitate bucala normal conformata, carii


dentare multiple, abdomen marit de volum prin depozite de grasime, mobil cu
miscarile respiratorii, ficat cu limita superioara in spatiul V i.e. dr. si limita inferioara
la rebord,splina nepaloablla, scaun de aspect normal.
Aparat uro-genital : mictiuni fiziologice,
loji renale nedureroase la palpare,
rinichi nepalpabili, manevra Giordano negativa bilateral, organe genitale externe de
aspect normal.
Sistem nervos si organe de simt : acuza cefalee, acufene, fosfene, vertij,
astenie, oboseala. Sensibilitate, motilitate, reflexivitate in limite normale, nu sunt
semne de iritatie rneninoeala
NEVOIFUNDAMENTALE
1.A respira:
2.A manca, a bea:
3.A elimina:
4.A se misca:

7 .A-si mentine temperatura in limite

dependenta, moderata dispnee


dependenta, apetit diminuat
independenta
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertij, astenie, oboseala
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertii, astenie, oboseala
independenta
independenta

normale
8.A fi curat, a-si proteja tegumentele:

dependenta, isi realizeaza cu dificultate

5.A dormi, a se odihni:


6.A se imbraca, a se dezbraca:

iqiena corporala
9.A evita pericolele:

dependenta,

acuza cefalee, acufene, fosfene,

vertii, astenie, oboseala


1 O.A comunica:
11.A-si pratica reliqia:
12.A se recrea:
13.A fi util:
14.A invata sa-si mentina sanatatea:
Alergic la:

dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,


vertii, astenie, oboseala
independenta
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertij, astenie, oboseala
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertii, astenie, oboseala
dependenta, necesita educatie pentru sanatate
nu

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.Starea de constienta:
normala
2. Comportament:
astenic, anxios
3.Mod de internare:
singur
salvare
altii
tam ilia da
4.Particularitati:
nu tine cont de prescriptiile medicale si nu respecta regimul prescris
la domiciliu
ASPECTE SOCIOLOGICE
sinqur
Mod de viata:
Mediul (habitat):
rural
Ocupatii, loisiruri:
Particu laritati:
Probleme sociale:

de familie
urban

da
da

altul

INTERPRETAREA DATELOR
Din cele 14 nevoi fundamentale,
inde endenta
POSIBILIT ATI DE EVOLUTIE
1.Vindecare:
2. Stabilizare, ameliorare:
3.Agravare:
4.Deces:

10 sunt nevoi de dependenta si 4 sunt nevoi de

1. DA 2. DA3. DA

OBIECTIVE DE INGRIJIRE
1.0biective globale Echipa de ingrijire medicala are ca obiective globale acordarea
de ingrijiri generale si specifice in scopul ajutarii bolnavului sa-si recapete autonomia.
2.0biective specifice

sa-i asigur contort fizic, pat cu lenjerie de pat si corp curata


sa-i asigur contort psihic
sa-i asigur un regim iqleno-dletetic corespunzator starii clinice
sa-i asigur efectuarea igienei corporate
sa-i asigur efectuarea investigatiilor paraclinice prescrise
sa-i efectuez recoltarea produselor biologice pentru examenele paraclinice
sa-i administrez corect tratamentul prescris
sa-i monitorizez functiile vitale si sale consemnez in foaia de observatie
sa efectuez educatie sanitara privind factorii de rise in imbolnavirile cardiace

COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL


In aproximativ 7 zile pacientul sa fie externat cu stare generala buna, ameliorat.

lnternarea in spital
Recoltarea analizelor
Externarea din spital
EPICRIZA, RECOMANDARI LA EXTERNARE
Bolnav de sex masculin, in varsta de 64 ani se interneaza pe data de
07.01.2016 ora 8.00 in Sectia de Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta
Tirgoviste pentru: stare generala moderat alterata, moderata dispnee aparuta in
conditii de efort, palpitatii, cefalee predominant occipitala, acufene, fosfene, vertij
la schimbarea pozitiei, astenie, oboseala.
Din afirmatiile bolnavului rezulta ca primele semne au aparut in urma cu
aproximativ o saptamana, cand bolnavul a acuzat stare generala moderat alterata,
cefalee, acufene, fosfene, vertii.si astenie.
lsi administreaza din proorie initiativa tratament cu Enalaoril si Propranolol
Sub acest tratament simptomatologia se accentueaza, apare dispnee, semn
ce alarmeaza bolnavul; se prezinta la medicul de familie care ii recomanda internarea
Din examenul clinic pe aparate si sisteme retinem
: Tesut celular subcutanat : reprezentat in exces.
Aparat cardio-vascular : aria precordiala de aspect normal, aria matitatii
cardiace in limite fiziologice, soc apexian in spatiul V i.e. stang pe linia
medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice AV= 84 /min; nu se percep sufluri, puls
= 84 /min. TA= 190/100 mmHg

27

Aparat digestiv: apetit diminuat, cavitate bucala normal conformata, carii dentare
multiple, abdomen marit de volum prin depozite de grasime, mobil cu miscarile
respiratorii, ficat cu limita superioara in spatiul V i.e. dr. si limita inferioara la
rebord,splina nepalpabila, scaun de aspect normal.
Se efectueaza urmatoarele investigatii:

Hemograma si formula leucocitara: Hb = 14,9 g%, Ht= 39%,


L = 5.900 /mm3, N = 48%, M = 24% , limfocite = 26% , E = 2%
Calcemie = 9,23 mg%, Glicemie = 80 mg%, Proteinemie = 6,8mg%,
VSH = 12/18 mm,
Fibrinogen =220 mg%,
Colesterol = 390 mo%, HDL colesterol = 84 mo%,Trioliceride = 385 mo%,
t.loide = 720 mo%
Uree = 25 mg%,
Acid uric 2, 18 mg%,
Creatinina = 70 mg%,
TGP = 10 ui,
TGO = 17ui.
Examen sumar de urina = volum urinar = 1800 ml, aspect limpede,
densitate
1030, pH acid, qlucoza absent, albumina absent, sediment urinar in limite
normale
IDR la PPD = negativ,
Radiografie toraco - pulmonara; imagine pulmonara in limite normale , cord
de dimensiuni usor marite, cu arcul inferior sting bombat.
EKG= ritm sinusal, regulat, tahicardic, AV= 84 bat/min, ax electric deviat la
stanga, sunt prezente semne de hipertrofie ventriculara stanoa, nu se distinq
tulburari de repolarizare.
Se efectueaza tratament cu:
Lisinopril , 10 mg. , 1 cp I zi, dimineata
Tertensif SR, 1,5 mg, 1 cp I zi
Preductal MR, 35mg, 1 co I zi
Zocor, 10 mg, 1 cc I zi, seara
Fenobarbital 100 mo , 1 co I zi seara la culcare
Evolutia este favorabila, se externeaza 1, 2, 3, = ameliorat, cu recomandarile:
tratament conform RP.,
alimentatie diversificata, cu dieta hipocalorica, hiposodata, bogata in
alimente ce contin fier si vitamine,
interzicerea fumatului
interzicerea consumului de alcool.
interzicerea consumului de cafea
regim echilibrat de viata, cu respectarea orelor de odihna
evitarea sedentarismului
control si tratament stomatologic
dispensarizare prin cabinetul medicului de familie
se inmaneaza scrisoarea medicala catre medicul de familie
MOD DE EXTERNARE
Mod de externare:
Mijloc de transport:

singur
salvare

cu familia

da

altul

DATA

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE DE
INGRIJIRE

INTERVENTll
U
ATO NOME

EVALUARE
DELEGATE

Administrez
Sa-i asigur confortul
Ajut pacientul sa se
Stare generala moderat alterata,
moderata dispnee,
psihic ~i fizic si sa ajut instaleze in salon.
cefalee, acufene, fosfene,
bolnavul sa
Lisinopril, 10 mg. ,
mode rat
Comunic
cu
pacientul
cp
I
zi,
dimineata
vertij, astenie, oboseala,
1
depaseasca stresul
provocat de internare
si incerc sa ii ajut sa
inapetenta
alterata,
Tertensif SR, 1,5 mg,
depaseasca stresul
cauzat de internare.
1 cp I zi alimentar
moderata dispnee,
Sa-i asigur regimul
prescris
Ajut pacientul sa isi
Preductal MR, 35mg .
cefalee,
I= 170 cm
1 cp I zi
Sa-i asigur mentinerea faca igiena
G = 79 kg
Zocor, 10 mg,
unei bune respiratii
persona la.
acufene,
T = 36,8C

AV= 84 bat/min
1cp I zi, seara
Sa-i administrez
Asigur regimul
fosfene,
TA = 190 I 100 mm Hg
alimentar prescris
medicatia
Resp = 28 I min
Fenobarbital 100 mg ,
prescrisa
vertij,
1 cp I zi seara la
Sa-i asigur mentinerea Pregatesc pacientul
Aport hidric = 1500 ml
unei igiene corporale
pentru ex. radiologic
culeare
astenie,
= 1700 ml
Diureza
coresp u nzatoa re
Scaun
=
1,
normal

Conduc pacientul la
oboseala,
Masor functiile vitale
Varsaturi = 0
examenul radiologic
Sa-i efectuez examene si le consemnez in
paraclinice
fisa.
inapetenta
Rx. pulmonar:
Efectuez IDR la PPD
imagine pulmonara in limite normale ,
Sa-i masor functiile
cord de dimensiuni usor marite, cu
vitale si sale
arcul inferior stang bombat.
consemnez in foaia de
observatie.
07.01.
2016

Stare generala

Sa comunic cu
pacientul si incerc sa ii
ajut sa depaseasca
stresul cauzat de
internare.

29

08. 01.
2016

Sa-i asigur regimul


alimentar prescris

Stare generala
mode rat

Sa-i asigur mentinerea

alterata,

acufene,
fosfene,
paraclinice

vertij,
astenie,
oboseala,
inapetenta

Administrez

Ajut pacientul sa isi

Tertensif SR, 1,5 mg,

Lisinopril, 10 mg. ,
1 cp I zi, dimineata

unei bune respiratii

moderata dispnee,
cefalee,

Comunic cu pacientul
si incerc sa ii ajut sa
depaseasca stresul
cauzat de internare.

faca igiena
Sa-i administrez
persona la.
medicatia
prescrisa
de
cm
kg
medic
Asigur regimul
Sa-i asigur mentinerea alimentar prescris
unei igiene corporate
Hg
corespunzatoare
Asigur mentinerea

vertij, astenie, oboseala,


inapetenta

1 cp I zi

Preductal MR, 35mg ,


1 cp I zi

Zocor, 10 mg,
1cp I zi, seara

unei bune respiratii


Fenobarbital 100 mg ,
Sa-i efectuez examene
1 cp I zi seara la
Pregatesc pacientul
Scaun
= 1, normal
culea re
pentru recoltarea
Sa-i masor functiile
produselor biologice
vitale si sa le
penrtru examenele de Recoltez produsele
biologice
consemnez in foaia de laborator
penrtu
examenele de laborator
observatie.
Masor functiile vitale
si le consemnez in
fisa.

303
0

Stare generala moderat alterata,


moderata dispnee,
cefalee, acufene, fosfene,

I= 170
G = 79

T = 36,8C
AV = 84 baVmin
TA = 170 I 90 mm
Resp = 28 I min
Aport hidric = 1600 ml
Diureza
= 1700 ml
Varsaturi = 0

Hemograma si formula leucocitara:


Hb = 14,9 go/o, Ht= 39%,
L = 5.900 /mm3, N = 48%, M = 24% ,
limfocite = 26% , E = 2%
Calcemie = 9,23 mg%,
glicemie = 80 mg%,
proteinemie = 6,8mg%,
VSH = 12/18 mm/h,
fibrinogen =220 mg%,
IDR la PPD = negativ,
colesterol = 380 mg%,
HDL colesterol = 84 mg%
Lipide = 720 mg%
trigliceride = 385 mg
uree = 25 mg%,

acid uric 2,18 mg%,

313
1

creatinina = 70 mg%,
TGP = 10 ui,
TGO = 17ui.
examen sumar de urina = volum urinar

= 1800 ml, aspect !impede, densitate


1030, pH acid, glucoza absent,
albumina absent, sediment urinar in
limite normale,

EKG = ritm sinusal, regulat, tahicardic,


AV= 84 bat/min, ax electric deviat la
stanga, sunt prezente semne de
hipertrofie ventriculara stanga.

31

13.01.
2016

Stare

Sa-i asigur mentinerea


unei bune respiratii

genera la
buna,

Sa-i asigur regimul


alimentar prescris

Ajut pacientul sa isi


faca igiena
personala.
Asigur regimul

alimentar prescris
discreta cefalee,
acuza

Sa-i administrez

medicatia prescrisa de lnstruiesc pacientul in 1 cp I zi


privinta factorilor de
rise in bolile cardiace.
acufene,
Sa-i asigur mentinerea
unei igiene corporate
Explic pacientului
corespunzatoare
necesitatea
vertij mult diminuat,
respectarii unui regim
moderata astenie si Sa explic pacientului
alimentar in vederea
necesitatea respectarii
mentinerii valorilor
oboseala,
unui regim alimentar in tensionale in limite
normale pentru
vederea mentinerii
apetit reluat.
valorilor tensionale in
prevenirea instalarii
limite normale pentru
complcatiilor .
prevenirea instalarii
complcatiilor .
Masor functiile vitale
Sa-i masor functiile
si
medic

le consemnez in
vitale si le consemnez
fisa. in foaia de observatie

Administrez

Stare generala buna,


discreta cefalee,
nu mai acuza acufene,
vertij mult diminuat,

Lisinopril, 10 mg .
1 cp I zi, dimineata

Tertensif SR , 1,5 mg ,

I=
G = 79 kg

MR, 35mg ,
Preductal
1 cp I zi
Zocor,10 mg,
1 cp I zi,
seara

moderata astenie, oboseala,


apetit reluat.

170 cm nu mai

T = 36,6C
AV= 78 bat/min
TA= 135/75 mm Hg
Resp = 20 I min

Aport hidric = 1700 ml


Diureza
= 1700 ml

Scaun

1,

Varsaturi = 0

normal

Evolutia este favorabila, se externeaza la 14.01. 2016, 1, 2, 3,

= ameliorat, cu recomandariel:

tratament conform Rp.,


alimentatie diversificata, cu dieta hipocalorica, hiposodata, bogata in alimente ce contin tier si vitamine,
interzicerea fumatului
interzicerea consumului de alcool.
interzicerea consumului de cafea
regim echilibrat de viata, cu respectarea orelor de odihna
evitarea sedentarismului
control si tratament stomatologic
dispensarizare prin cabinetul medicului de familie
se inmaneaza scrisoarea medicala catre medicul de familie

FOAIE DE TEMPERATURA ADULI


Nume.
Prenume
Anul 2016

Luna 01

Nr. foii de observaie 617

Data

15.01

16.01

Zile boala
de
Resp T.A. Puls T

1
D

2
D

35

300

160

41*

j 30

250

140

40*

25
I 20

200
150

120
100

39*
38*

.^NNS
"-

Nr.salon 4

Nr.pat 4
24.01
10
D S

D S

D S

D S

D S

D S

D S

D S

D S

15

100

80

37*

10

50

60

36*

Lichi ingerate
de a
Di
urez s
Scau
n
Dieta

25 oo 25 OO
2200
2400

1700
1600

MASURAREA PULSULUI
Scop

evaluarea functiei cardiovasculare

Elemente de apreciat
ritmicitate
frecventa
celeritate
amplitudine
Loculde masurare
oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un
plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala superficiala,
pedioasa Materiale necesare
ceas cu secundar
creion rosu sau pix cu mina rosie
lnterventiileasistentei
pregatirea psihica a pacientului
asigurarea repausului fizic si psihic 10-15 min
spalarea pe maini
reperarea arterei
fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor
numararea pulsatiilor timp de 1 min
consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura,
tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii
unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, pentru obtinerea
curbei

consemnarea in alte documente medicate a valorii obtinute si a

caracteristicilor pulsului.

34
34

SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA


TIRGOVISTE SECTIA CARDIOLOGIE
DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTIFICARE
u
Numele

Varsta
Domiciliul:
Strada
Judetul

59 ani

Prenumele
Sex
Localitatea
Nr.

M
Raciu

Dambovita

DATE DESPRE SPITALIZARE


anul2016
luna I
ziua 13
ora
1.Data internarii:
8.00
luna I
ziua 19
ora
2.Data externarii:
anul2016
12:30
3.Motivele internarii: stare generala modificata, moderata dispnee de efort, tuse
cu expectoratie mucoasa, frecvent matinala, cefalee predominant occipitala,
acufene, fosfene, vertij nesistematizat, astenie, oboseala.
4.Diagnosticul la internare:
HTA esentiala stadiul II, Dislipidemie,
Bronsita
cronica
SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA
Situatia familiala:
casatorit
Situatia sociala:
modeste
Conditii de locuit:
PERSOANE CU CARE SE IA LEGATURA
Nume: U.C. (frate)
Adresa: Raciu
Nume: U.P. (frate)
Adresa: Raciu

Nr. copii:
Profesia:

agricultor

Telefon
Telefon

ANTECEDENTE
1.Heredo-colaterale:
neaga luesul, hepatita, SIDA, T.B.C.si bolile pulmonare
cronice in familie
2. Personale fiziologice: fara importanta
3. Personale patologice: HTA diagnosticata in urma cu 3 ani pentru care
face tratament intermitent si nu respecta regimul igienodietetic
4.Factori de rise legati de modul de viata: fumator a peste 20 tigarete zilnic,
consuma alcool in cantitate mare, duce regim dezechilibrat de viata, consuma
grasimi animale in cantitate mare, consuma alimente conservate prin sarare.
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Bolnav de sex masculin in varsta de 59 ani, cu stare generala usor modificata,
stare de constienta pastrata, T=36,9C, G= 68 Kg, I= 160 cm
Se interneaza in sectia de Cardiologie a Spitalului judetean de Urgenta
Targoviste la data de 13.01.2016 pentru : stare generala modificata, moderata
dispnee de efort, tuse cu expectoratie mucoasa, frecvent matinala, cefalee
predominant occipitala, acufene, fosfene, vertij nesistematizat, astenie, oboseala.
Din afirmatiile bolnavului rezulta ca primele semne au aparut in urma cu
o saptamana, cand bolnavul a acuzat stare generala moderat alterata, cefalee,
acufene, fosfene, vertii si astenie.
Nu se adreseaza medicului de familie, fumeaza in continuare peste 20 tigarete
zilnic, consuma alcool in cantitate mare, duce reolm dezechilibrat de viata, consuma

alimente conservate prin sarare.


In cursul zilei de ieri simptomatologia se accentueaza, apare dispneea, tusea
se accentueaza, semne ce alarmeaza bolnavul, care se prezinta la medicul de
familie si i se recomanda internarea
PRESCRIPTll MEDICALE
1 . T ratament:
Enap 10 mg, 1 co.x 2 /zi
Plendil 5 ma, 1 cc I zi
Tertensif 1,5 mQ, 1 cp./ zi
Crestor 1 Omo, 1 cp./ zi
Preductal MR 35 mg, 3 op. I zi
ACC 600mQ, 1 co I zi
2.Examinari: hemoleucograma, examen sumar de urina, calcemie, glicemie,
proteinemie, colesterol, HDLcolesterol, trigliceride, lipide, uree, acid uric, creatinina,
sideremie, TGP, TGO, VSH, fibrinogen, IDR la PPD, Rx. pulmonar, EKG, examen
fund de ochi.
3.Regim: regim hipocaloric, hipolipidic, boqat in veqetate si vitamine, hiposodat.
OBSERVAREINITIALA
Situatia la internare:
lnaltime:
160 cm
Greutate:
68 ko
200 /110 mm Ho
T.A.:
Puls
86/min

Ternoeratura: 36.9 C
29/min
Respiratie:
normal
Vaz:
normal
Auz:

EXAMEN FIZIC LA INTERNARE


Bolnav de sex masculin in varsta de 59 ani, cu stare generala usor modificata,
stare de constienta pastrata, T=36,9 C, I= 160 cm, G= 68 Kg, se interneaza in
sectia de Cardiologie a Spitalului judetean de Urgenta Targoviste la data de
13.01.2016
pentru : stare generala modificata, moderata dispnee de efort, tuse cu
expectoratie mucoasa, frecvent matinala, cefalee predominant occipitala, acufene,
fosfene, verti' nesistematizat, astenie, oboseala.
Te umente si mucoase: con estie faciala, elasticitate astrata, inte re.
Tesut celular subcutanat : reprezentat in exces, depozite importante de
rasime dis use redominant e abdomen.
Sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile, nedureroase la
miscarile active si asive.
Sistem muscular : normal re rezentat, tonus si forta musculara normala.
Aparat respirator: tuse cu expectoratie mucoasa, frecvent matinala, cai
respiratorii superioare libere, permeabile, torace normal conformat, ampliatii
respiratorii simetrice bilateral, sonoritate pulmonara in limite fiziologice,
stetacustic murmur vezicular rezent. se erce raluri romflante, nr. res iratii = 29
I min.
Aparat cardio-vascular : aria precordiala de aspect normal, aria matitatii
cardiace moderat marita, soc a exian in s atiul VI i.e. stan la 1 cm in afara liniei

medioclaviculare, zgomote cardiace ritmice AV 88 I min ; nu se percep sufluri, puls


88 /min. TA= 200/110 rnrnl-tq
Aparat digestiv : apetit diminuat, cavitate bucala normal conformata, carii
dentare multiple, abdomen marit de velum prin depozite de grasime, mobil cu
miscarile respiratorii, ficat cu limita superioara in spatiul V i.e. drept si limita inferioara
la limita rebordului costal stanq, splina nepalpabila, scaun de aspect normal.
Aparat uro-genital : mictiuni fiziologice, loji renale nedureroase la palpare,
rinichi nepalpabili, manevra Giordano negativa bilateral, organe genitale externe de
aspect normal.
Sistem nerves si organe de simt : acuza cefalee, acufene, fosfene, vertij,
astenie, oboseala. Sensibilitate, motilitate, reflexivitate in limite normale, nu
sunt semne de iritatie meningeala

NEVOIFUNDAMENTALE
1.A respira:
2.A manca, a bea:
3.A elimina:
4.A se misca:
5.A dormi, a se odihni:
6.A se imbraca, a se dezbraca:
7 .A-si mentine temperatura in
independenta limite normale:
8.A fi curat, a-si proteja
tegumentele:
9.A evita pericolele:
10.A comunica:
11.A-si pratica religia:
12.A se recrea:
13.A fi util:
14.A invata sa-si mentina
sanatatea:
Alergic la:
nu
ASPECTE PSIHOLOGICE
1.Starea de constienta:
2. Cornoortarnent:
3.Mod de internare:
4.Particularitati:

dependenta, moderata dispnee, tuse, expectoratie


dependenta, apetit diminuat
dependenta, tuse cu expectoratie mucoasa,
frecvent matinala
deoendenta, acuza cefalee, vertij, astenie, oboseala
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertii, astenie, oboseala
independenta

dependenta, isi realizeaza cu dificultate igiena


corpora la
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertii, astenie, oboseala
dependenta, acuza cefalee, vertij, astenie, oboseala
independenta
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertij, astenie, oboseala
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertii, astenie, oboseala
dependenta,

normala
astenic, anxios
singur
da

necesita educatie pentru sanatate

salvare

familia

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viata:
sinqur
da
de familie
altul
Mediul (habitat):
rural
da
urban
Ocupatii, loisiruri:
crescator de vite
Particularitati:
Probleme sociale: castica existenta in conditii deosebit de grele de viata

37

alt ii

INTERPRETAREA DATELOR
I Din cele 14 nevoi fundamentale, 11 sunt de dependenta si 3 de independenta
POSIBILITATI DE EVOLUTIE
1.Vindecare:
2.Stabilizare, ameliorare:
s.Acravare:
4.Deces:

1. Da 2. DA 3. DA

OBIECTIVE DE INGRIJIRE
1.0biective globale Echipa de ingrijire medicala are ca obiective globale acordarea de
in ri'iri enerale sis ecifice in scopul aiutarii bolnavului sa-si reca ete autonomia.

sa-i asigur contort psihic si sa comunic cu pacientul pentru a depasi stresul


rovocat de internare

araclinice
sa-i administrez corect tratamentul rescris
sa-i monitorizez functiile vitale si sa le consemnez in foaia de observatie
sa efectuez educatie sanitara rivind imbolnavirile cardiace si ulmonare

COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL

I In aproximativ 7 zile pacientul sa fie externat cu stare generala buna,

ameliorat.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARll


lnternarea in spital
Recoltarea analizelor
Externarea din spital
EPICRIZA, RECOMANDARI LA EXTERNARE
Bolnav de sex masculin, in varsta de 59 anise interneaza in Sectia de
Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Targoviste la data de 13.01.2016
pentru: stare generala modificata, moderata dispnee de efort, tuse cu expectoratie
mucoasa, frecvent matinala, cefalee predominant occipitala, acufene, fosfene, vertij
nesistematizat, astenie, oboseala.
Din afirmatiile bolnavului rezulta ca primele semne au aparut in urma cu o
saptamana, cand bolnavul a acuzat stare generala moderat alterata, cefalee,
acufene, fosfene, vertij si astenie.
Nuse adreseaza medicului de familie, fumeaza in continuare peste 20 tigarete
zilnic, consuma alcool in cantitate mare, duce regim dezechilibrat de viata,
consuma alimente conservate prin sarare.
In cursul zilei de ieri simptomatologia se accentueaza, apare dispnee, semn ce
alarmeaza bolnavul, care se prezinta la medicul de familie care ii recomanda
internarea
Se efectueaza tratament cu:
Enap 10 mg, 1cp.x2 /zi
Plendil 5 mg, 1 cp I zi

Tertensif 1,5 mo, 1 cp./ zi


Crestor 1 O mo. 1 cp./ zi
Preductal MR 35 mg, 3 cp I zi
ACC 600mg, 1 cp I zi
Se efectueaza urmatoarele investigatii:
Hemo~rama si formula leucocitara: Hb = 13,6 g%, Ht = 37%,
L = 5.500 /mm . N = 46%, M = 26% , limfocite = 26% , E = 2%
Calcemie = 9,30 mg%,
glicemie = 85 mg%,
proteinemie = 6,9mg%,
VSH = 10/14 mm,
fibrinogen =260 mg%,
IDR la PPD = negativ
colesterol = 280 mg%,
HDL colesterol = 97 mo%
trioliceride = 360 mo%,
lioide = 790 mo%
uree = 24 mg%,
acid uric 4,18 mg%,
creatinina = 72 mg%,
TGP = 14 ui,
TGO = 27ui.
examen sumar de urina = volum urinar = 1700 ml, aspect limpede, densitate
1028, pH acid, qlucoza absent, albumina absent, sediment urinar in limite normale,

Radiografie toraco - pulmonara; imagine pulmonara in limite normale , cord


de dimensiuni usor marite, cu arcul inferior sting bombat.
EKG= ritm sinusal, regulat, tahicardic, AV= 88 bat/min, ax electric deviat la
stanqa, sunt prezente semne de hipertrofie ventriculara stanqa.
Examen fund ochi: fund ochi gr. Ill
Evolutia este favorabila, se externeaza 1, 2,3, = ameliorat, cu recomandarile:
tratament
conform Ro.,

alimentatie diversificata, cu dieta hipocalorica, hiposodata


interzicerea fumatului
interzicerea consumului de alcool.
tratament stomatologic
regim echilibrat de viata, cu respectarea orelor de odihna
dispensarizare prin cabinetul medicului de familie

se inmaneaza scrisoarea medicala catre medicul de familie

MOD DE EXTERNARE
Mod de externare:
Miiloc de transport:

sinqur
salvare

da

cu familia

39

altul

PROBLEMA
BOLNAVULUI
Stare generala

DATA
13.0
1.20
16

moderata dispnee

OBIECTIVE DE
INGRIJIRE
Sa-i asigur confortul
psihic si fizic si sa ajut
bolnavul sa
depaseasca stresul
provocat de internare

de

Sa-i asigur regimul

modificata,

INTERVENTll
DELEGATE
A UTO NOME
Ajut pacientul sa se Administrez
instaleze in salon.
Enap 10 mg,
Comunic cu pacientul
1 cp.x 2 /zi
si incerc sa ii ajut sa
Plendil 5 mg,
depaseasca stresul
1 cp I zi
cauzat de internare.

alimentar prescris
efort,
tuse cu expectoratie

Sa-i asigur mentinerea


unei bune respiratii

frecvent matinala,

Sa-i administrez
medicatia prescrisa de
medic

cefalee,
ml
acufene,

Sa-i asigur mentinerea


unei igiene corporate
corespunzatoare

fosfene,

Sa-i efectuez examene


paraclinice

mucoasa,

vertij,
astenie,
oboseala.

Sa masor functiile
vitale si sale
consemnez in fisa.

EVALUARE
Stare generala modificata,
moderata dispnee de efort,
tuse cu expectoratie mucoasa,
frecvent matinala,
cefalee, acufene, fosfene,
vertij,

astenie, oboseala.

Asigur mentinerea
unei bune respiratii
prin adoptarea unei
pozitii favorabile in
pat.

Tertensif 1,5 mg,


1 cp./ zi
Crestor 10 mg,
1 cp./ zi

Ajut pacientul sa isi

Preductal MR 35 mg,

I = 160 cm
G = 68 kg
T = 36,9C
AV= 86 bat/min
TA = 200 I 110 mm Hg
Resp= 29 I min

faca igiena
personala.

1 cp x 31 zi

Apart hidric = 1600 ml


Diureza
= 1800
=1, normal
Scaun
Varsatura
=O

Asigur regimul
alimentar prescris
Pregatesc pacientul
pentru ex. radiologic
Masor functiile vitale
si le consemnez in
fisa.

40

ACC 600 mg,


1 cp I zi
Conduc pacientul la
examenul radiologic
Efectuez IDR la PPD

Radiografie toraco - pulmonara;


imagine pulmonara in limite normale ,
cord de dimensiuni usor marite, cu arcul
inferior sting bombat.

14. 01.
2016

Stare generala

Sa-i asigur regimul


alimentar prescris

modificata,
moderata dispnee

Sa-i asigur mentinerea


unei bune respiratii
Sa-i administrez

de

Comunic cu pacientul
si incerc sa ii ajut sa
depaseasca stresul
cauzat de internare.

Administrez

Ajut pacientul sa isi

Plendil

faca igiena

1 cp I zi

Asigur regimul

Tertensif 1,5 mg,


1 cp./ zi

efort,

medicatia prescrisa de
medic

tuse cu expectoratie
mucoasa,

Sa-i asigur mentinerea alimentar prescris


unei igiene corporate
Hg
Hidratez pacientul in
corespunzatoare

frecvent matinala,

Sa-i efectuez examene


paraclinice

cefalee,
acufene,
fosfene,
produselor biologice
vertij,
astenie,
oboseala.

vitale si sa le
consemnez in foaia de
observatie.
biologice penrtu

personala.

vederea mentinerii
unei temperaturi
optime si in vederea
fluidifierii secretiilor

Enap 10 mg,
1 cp.x 2 /zi

Stare generala modificata,


moderata dispnee de efort,
tuse cu expectoratie mucoasa, frecvent
matinala, cefalee, acufene, fosfene,
vertij, astenie, oboseala.

5 mg,

Crestor 10 mg,
1 cp./ zi
Preductal MR 35 mg,
1 cp x 3/ zi

I = 160 cm
G = 68 kg
T = 36,7C
AV = 82 bat/min
TA = 180 I 90 mm
Resp = 25 I min

Aport hidric = 1500 ml


Diureza
= 1700 ml
Scaun
=1, normal

1 cp I zi

Pregatesc pacientul
pentru recoltarea
pentru examenele de
laborator
Pregatesc pacientul
pentru examenul
EKG
Masar functiile vitale
si le consemnez in
fisa.

Hemograma si formula leucocitara:


Hb = 13,6 g%, Ht= 37%,
Recoltez produsele
L = 5.500 /mm3, N = 46%, M = 26% ,
limfocite = 26% , E = 2%
examenele de laborator
Calcemie = 9,30 mg%,
glicemie = 85 mg%,
Conduc pacientul
proteinemie = 6,9mg%,
pentru examenul EKG
VSH = 10/14 mm,
fibrinogen =260 mg%,
IDR la PPD negativ,
colesterol = 280 mg%,
HDL colesterol = 97mg%
trigliceride = 360 mg%,
lipide = 790 mg%
uree = 24 mg%,
acid uric 4, 18 mg%,

creatinina = 72 mg%,
TGP = 14 ui,
TGO = 27ui.
Examen sumar de urina =
velum urinar = 1700 ml, aspect !
impede, densitate 1028, pH acid, glucoza
absent, albumina absent, sediment
urinar in limite normale
EKG = ritm sinusal, regulat, tahicardic,
AV= 88 bat/min, ax electric deviat la
stanga, sunt prezente semne de
hipertrofie ventriculara stanga, indice
Sokolow- Lion= 47mm.
Examen fund ochi:

fund ochi gr. Ill

18. 01.
2016

Stare

Sa-i asigur mentinerea


unei bune respiratii

redusa genera la
Sa-i asigur regimul
alimentar prescris

buna,
afebril

cu

medic

Sa-i administrez

medicatia prescrisa de

expectoratie
redusa cantitativ
fara dispnee,
moderata cefalee,
vertij minim,
astenie,
oboseala.
apetent.

personala.

Sa-i asigur mentinerea


unei igiene corporate
corespunzatoare
Sa explic pacientului
necesitatea respectarii
unui regim alimentar in
vederea mentinerii
valorilor tensionale in
limite normale pentru
prevenirea instalarii
complcatiilor .

Comunic cu pacientul
Administrez
si incerc sa ii ajut sa
Enap 10 mg,
depaseasca stresul
cauzat de internare.
1 cp.x 2 /zi
Ajut pacientul sa isi
faca igiena

Tertensif 1,5 mg,


Asigur regimul
alimentar prescris
Explic pacientului
necesitatea
respectarii unui regim
alimentar in vederea
mentinerii valorilor
tensionale in limite
normale pentru
prevenirea instalarii
complcatiilor .

Masor functiile vita le


Sa-i maser functiile
si le consemnez in
vitale si le consemnez fisa.
in foaia de observatie

43

Stare generala buna, afebril


tuse rara cu expectoratie
cantitativ
fara dispnee, moderata cefalee,
vertij minim, astenie, oboseala. apetent

Plendil 5 mg,
1 cp I zi

I = 160 cm tuse rara


G = 68 kg
1 cp./ zi
T = 36,6C
AV = 76 bat/min
Crestor 10 mg,
TA= 140 I 75 mm Hg
1 cp./ zi
Resp. = 20 I min

Preductal MR 35 mg,
1 cp x 3/ zi

ACC 600 mg,


1 cp I zi

Apart hidric = 1600 ml


Diureza
= 1500 ml
Scaun
=1, normal
Varsatura
=O

se externeaza la 19.01.2016,
1, 2, 3, = ameliorat, cu recomandarile:
tratament conform Ro.,
alimentatie diversificata, cu dieta hipocalorica, hioosodata
interzicerea fumatului
interzicerea consumului de alcool.
tratament stomatologic
regim echilibrat de viata, cu respectarea orelor de odihna
dispensarizare prin cabinetul medicului de familie
se inmaneaza scrisoarea medicala catre medicul de familie

Evolutia este favorabila,

FOAIE DE TEMPERA TURA ADULTl


N ume
Data
Zile de boala
T.A.
Reso

p renume p
13.01

Puls

35

300

160

41

30

250

140

40

25

200

120

39'

20

150

100

3s

15

100

80

37"

10

50

60

35

Lichide inaerate
Diureza
Scaune
Dieta

1
D

2016

A nu

Luna

14.01

2
D

1500
1700

N r.pa t2

N r.sa on 4

92

18.01

6
D

Ir-

1600
1800

N r. f 01.1. d e
observat're

01

'"

,.
~

1600
1500

.,

ADMINISTRAREA

MEDICAMENTELOR

PE CALE ORALA

Definitie

Galea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor, acestea


putandu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros.
Scop
Scopul

administrarii

este

obtinerea

efectelor

locale

sau

generale

ale

medicamentelor.
Efecte locale:

favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive

protejeaza mucoasa gastrointestinala

inlocuieste fermentii digestivi, secretia gastrica, in cazul lipsei acestora

Efecte generale:

dezinfecteaza tubul digestiv

medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei

digestive, patrund in sange si apoi actioneaza asupra unor organe, sisteme


aparate (antibiotice, vasodilatatoare, cardiotonice, sedative).
Contraindicaiit

medicamentul este inactivat de secretiile digestive

medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice

pacientul refuza medicamentele

medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva

Forme de prezentare a mdicamentelor


Lichide:
Sotide:

solutii, mixturi, infuzii, tincturi, extracte, uleiuri, emulsii

pulberi, tablete, drajeuri, granule

Tehnica administrarii
Pacientul

este

informal

asupra

efectelor

urmarite

prin

administrarea

medicamentului respectiv si a eventualelor efecte secundare.


Avem nevoie de urmatoarele materiale: lingura/lingurita/pipeta/
pahar gradaU ceasca/ si apa/ceai/lapte.
Lichidele sunt: siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii.

se mascara doza unica cu paharul sau ceasca de cafea

45

sticla picuratoare/

mixturile,

solutiile, emulsiile se masoara cu lingura sau lingurita

tincturile, extractele se dozeaza cu pipeta sau sticla picuratoare


Medicamentele

lichide se pot dilua cu ceai, apa sau se administreaza ca atare,

apoi pacientul bea apa, ceai.


Solidele:

tabletele, drajeurile se asaza pe limba pacientului si se inghit ca atare

tabletele care se resorb la nivelul mucoasei bucale sublinguale si

anume nitroglicerina,

se asaza sub limba

pulberile in capsule cerate se inmoaie inainte capsula in apa si se

asaza pe limba pentru a fi inghitita

granulele se mascara cu lingurita

unele pulberi se dizolva in apa, ceai, si apoi se administreaza

sub forma de solutii


Continutul

unor instrumente cu care se administreaza

1 pahar cu apa = 200 ml solutie apoasa.

1 lingurita

1 lingura = 3 lingurite apa

20 picaturi = 1 g solutie apoasa.

60 picaturi = 1 g solutie alcoolica

40-45 picaturi = 1 g solutie uleioasa

1 lingurita rasa = 1,5 - 2,5 g

1 lingurita cu varf = 2,5 - 5 g

1 varf de cutit = 0,5 -1 g

= 5 ml solutie apoasa ; =

medicamentele solide:

4,5 ml uleioasa;

= 6,5 ml sirop

La pacienti inconstienti cu tulburari de deglutrtie medicamentele se introduc cu


ajutorul unor sonde in stomac sau duoden.
Reorganizarea locului de munca
lnstrumentele folosite se dezinfecteaza, se spala.

SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA TIRGOVISTE


SECTIA CARDIOLOGIE
DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTIFICARE
Numele
0
Varsta
57 ani
Domiciliul:
Strada
Judetul
Dambovita

Prenumele
Sex
Localitatea
Nr.

M
Targoviste

DATE DESPRE SPITALIZARE


1.Data internarii:
anul2016
luna I
ziua 20
ora 8.00
2.Data iesirii:
anul2016
luna I
ziua 27
ora 12:30
3.Motivele internarii: stare generala moderat alterata, durere precordiala cu
caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a membrului
superior stinQ aparuta in conditii de efort, oatottath, dispnee, cefalee, acufene,
vertii.
4.DiaQnosticul la internare: 1. HTA stadiul II 2. Anqina oectorala 3. Obezitate
SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA
Situatia familiala:
casatorit
Situatia sociala:
bun a
Conditii de locuit:
bune

Nr. copii:
2
Profesia: lucrator comercial

PERSOANE CU CARE SE IA LEGATURA


Nume: O.C., sotie,
Adresa: Targoviste
Nume: O.P., frate,
Adresa: Targoviste

Telefon
Telefon

ANTECEDENTE
1. Heredo-colaterale:
neaga luesul, hepatita, SIDA, T.B.C.si bolile pulmonare
cronice in familie
2. Personale fiziologice: fara irnoortanta
3. Personale patologice: HTA diagnosticata in urma cu 4 ani pentru care face
tratament intermitent si nu respecta regimul igienodietetic

4. Factori de rise legati de modul de viata: fumator a peste 15 tigarete zilnic,


consuma alcool in cantitate mare, duce regim dezechilibrat de viata, cu ture de
noapte, consuma qrasimi animale in cantitate mare.
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Bolnav de sex masculin in varsta de 57 ani, cu stare generala usor modificata,
stare de constienta pastrata, T=36,7C, G= 98 Kg, I = 171 cm
Se interneaza in sectia de Cardiologie a Spitalului judetean de Urgenta
Tirgoviste la data de 20.01.2016 pentru: stare generala moderat alterata, durere
precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a
membrului superior sting aparuta in conditii de efort, palpitatii, dispnee, cefalee,
acufene, vertii.
Din afirmatiile bolnavului rezulta ca primele semne au aparut in urma cu o
saptamana, cand bolnavul a acuzat stare generala moderat alterata, cefalee,
acufene, fosfene, vertij si astenie.

Nu se adreseaza medicului de familie, continua sa fumeze, consuma alcool in


cantitate mare, consuma cafea.
In cursul zilei de ieri simptomatologia se accentueaza, apare durere
precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a
membrului superior sting aparuta in conditii de efort, semn ce alarmeaza bolnavul si
se prezinta la medicul de familie care ii recomanda internarea
PRESCRIPTll MEDICALE
1.Tratament:
Nitroglicerina 0,5 mg 1 tb sublingual, la nevoie
10 mg, 1 cp./ zi
Prestarium
1,5 mQ, 1 co.t zi
Tertensif
Sortis
10 mg, 1 cp./ zi

Maycor retard 20 mg, % cp. x 2 I zi


Metoprolol 50mg, 1cp x 21 zi
Trombex 75mg, 1 cp./zi
2.Examinari: hemoleucograma, examen sumar de urina, calcemie, glicemie,
proteinemie, colesterol, HDL colesterol, lipide, trigliceride, uree, acid uric,
creatinina, sideremie, TGP, TGO, VSH, fibrinogen, IDR la PPD, Rx. pulmonar, EKG,
examen fund de ochi.
3.Regim: regim hipocaloric, hiposodat.

OBSERVARE INITIALA
Situatia la internare:
lnaltime:
Greutate:
T.A.:
Puls
Ternperatura:
Respiratie:
Vaz:
Auz:

171 cm
98 kg
210 /100 mm Hg
88/min
36.7 C
27/min
normal
normal

EXAMEN FIZIC LA INTERNARE


Bolnav de sex masculin in varsta de 57 ani, cu stare generala user modificata,
stare de constienta pastrata, T=36,7 C, I= 171 cm, G= 98 Kg, se interneaza in
sectia de Cardiologie a Spitalului judetean de Urgenta Tirgoviste la data de
20.01.2016 pentru : stare generala moderat alterata, durere precordiala cu caracter
constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a membrului superior sting
a aruta in conditii de efort, al itatii, dis nee, cefalee, acufene, vertii.
Tesut celular subcutanat:

reprezentat in exces.

Sistem muscular : normal re rezentat, tonus si forta musculara normala.


Aparat respirator: cai respiratorii superioare libere, permeabile, torace normal
conformat, ampliatii respiratorii simetrice bilateral, sonoritate pulmonara in limite
fiziolo ice, stetacustic murmur vezicular, nu se erce raluri, nr. res iratii = 27 I min.
Aparat cardio-vascular : aria precordiala de aspect normal, aria matitatii
cardiace moderat marita, soc a exian in s atiul VI i.e. stan la 2 cm in afara liniei

48

medioclaviculare, zgomote cardiace ritmice AV= 88 I min; nu se percep sufluri, puts


= 88 /min. TA= 210/100 mmHg. In cursul zilei de ieri a prezentat durere precordiala
cu caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a membrului
superior sting aoaruta in conditii de efort, durere care a cedat la sistarea efortului.
Aparat digestiv : apetit diminuat, cavitate bucala normal conformata, abdomen
marit de velum prin depozite de grasime, mobil cu miscarile respiratorii, ficat cu limita
superioara in spatiul V i.e. dr. si limita inferioara la rebord,splina nepalpabila, scaun
de aspect normal.
Aparat uro-genital : mictiuni fiziologice, loji renale nedureroase la palpare,
rinichi nepalpabili, manevra Giordano negativa bilateral, organe genitale externe de
aspect normal.
Sistem nervos si organe de simt : acuza cefalee, acufene, fosfene, vertij,
astenie, oboseala. Sensibilitate, motilitate, reflexivitate in limite normale, nu
sunt semne de iritatie meninceala

NEVOIFUNDAMENTALE
1.A
2.A
3.A
4.A

respira:
manca, a bea:
elimina:
se misca:

5.A dormi, a se odihni:


6.A se imbraca, a se dezbraca:
7.A-si mentine temperatura in
limite normale:
8.A fi curat, a-si proteja
tequrnentele:
9.A evita pericolele:
10.A comunica:
11.A-si pratica reliqia:
12.A se recrea:
13.A fi util:
14.A invata sa-si mentina
sanatatea:
Alergic la:

dependenta, moderata disonee,


dependenta, aoetit diminuat
indeoendenta,
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertii, astenie, oboseala, durere orecordiala.
dependenta, acuza cefalee, vertij, astenie, oboseala
independenta
independenta
dependenta, isi realizeaza cu dificultate
iqiena coroorala
dependenta, acuza cefalee, acufene,
fosfene, vertii, astenie, oboseala
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertii, astenie, oboseala
independenta
deoendenta, acuza cefalee, acufene, fosfene.
dependenta, acuza cefalee, acufene, fosfene,
vertii, astenie, oboseala
dependenta, necesita educatie oentru sanatate
nu

ASPECTE PSIHOLOGICE
1 . Starea de constienta:
2. Comportament:
3.Mod de internare:
4.Particularitati:

normala
astenic, anxios
sinqur
salvare

familia

da

altii

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viata:
singur
Mediul (habitat):
rural
Ocupatii, loisiruri:
Particularitati:
Probleme sociale:

de familie
urban
barman

49

da
da

altul

INTERPRETAREA DATELOR
Din cele 14 nevoi fundamentale, 10 sunt nevoi de dependenta si 4 de independenta

POSIBILITATI DE EVOLUTIE
1.Vindecare:
2.Stabilizare, ameliorare:
3.AQravare:
4.Deces:

1. Da 2. DA 3. DA

OBIECTIVE DE INGRIJIRE
1.0biective globale Echipa de ingrijire medicala are ca obiective globale acordarea
de inQrijiri generale si specifice in scoout aiutarii bolnavului sa-si recapete autonomia.
2.0biective specifice
sa-i asour contort fizic, pat cu lenierie de pat si corp curata
sa-i asigur contort psihic si sa comunic cu pacientul pentru a depasi stresul
provocat de internare
sa-i asiqur un reqirn iqleno-dietetic corespunzator starii clinice
sa-i asiqur efectuarea iqienei corporate
sa-i asiour efectuarea investiqatiilor paraclinice prescrise
sa-i efectuez recoltarea produselor bioloqlce pentru examenele paraclinice
sa-i administrez corect tratamentul prescris
sa-i monitorizez functiile vitale si sa le consemnez in foaia de observatie
sa efectuez educatie sanitara privind factorii de rise in imbolnavirile cardiace si
pulmonare

COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL


7 zile pacientul sa fie externat cu stare generala buna, ameliorat.

I In aproximativ
MOMENTE
lnternarea
Recoltarea
Externarea

IMPORT ANTE ALE SPIT ALIZARll


in spital
analizelor
din spital

EPICRIZA, RECOMANDARI LA EXTERNARE


Bolnav de sex masculin in varsta de 57 ani, cu stare generala user
modificata, stare de constienta pastrata, T=36,7 C, I= 171 cm, G= 98 Kg, se
interneaza in sectia de Cardiologie a Spitalului judetean de Urgenta Tirgoviste la data
de 20.01.2016 pentru: stare generala moderat alterata, durere precordiala cu
caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a membrului superior
stinc aparuta in conditii de efort, palpitatii, disonee, cefalee, acufene, vertii.
Din examenul clinic pe aparate si sisteme retinem:
T esut celular subcutanat : reprezentat in exces.
Aparat cardio-vascular: aria precordiala de aspect normal, aria matitatii cardiace
moderat marita, soc apexian in spatiul VI i.e. stang la 2 cm in afara liniei
medioclaviculare, zgomote cardiace ritmice AV= 88 /min; nu se percep sufluri, puls
= 88 /min. TA= 210/100 mmHg. In cursul zilei de ieri a prezentat durere precordiala
cu caracter constrictiv cu iradiere in umarul sting si pe fata cubitala a membrului
superior stinq aoaruta in conditii de efort, durere care a cedat la sistarea etortului.
S-au efectuat urmatoarele investigatii:

13,6 g%, Ht= 37%,


Hemograma si formula leucocitara: Hb =26%
L = 5.500 /rnm". N = 46%, M = 26% , limfocite
, E = 2%
Calcemie = 9,30 mg%,
glicemie = 85 mg%,
proteinemie
6,9mQ%,
VSH = 10/14 mm,
fibrinogen =260 mg%,
IDR la PPD negativ,
colesterol 340 mg%,
HDL colesterol
88 mg%
Lipide 690 mg%
triqticerlde
380 mq%,

uree = 24 mg%,
acid uric 4, 18 mg%,
creatinina 72 mg%,
TGP 14 ui,
TGO = 27ui.
examen sumar de urina = volum urinar = 1700 ml, aspect !impede, densitate
1028, pH acid, glucoza absent, albumina absent, sediment urinar in limite normale.

Radiografie toraco - pulmonara; imagine pulmonara in limite normale , cord


de dimensiuni usor marite, cu arcul inferior stinq bombat.

EKG= ritm sinusal, regulat, tahicardic, AV= 88 bat/min, ax electric deviat la


stanga, sunt prezente semne de hipertrofie ventriculara stanga si tulburari de
repolarizare ventriculara.
Evolutia este favorabila, se externeaza 1, 2, 3 ameliorat, cu recomandarile:
tratament conform Rp.,
alimentatie diversificata, cu dieta hipocalorica, hiposodata
interzicerea fumatului
interzicerea consumului de alcool.
regim echilibrat de viata, cu respectarea orelor de odihna
dispensarizare prin cabinetul medicului de familie

se inmaneaza scrisoarea medicala catre medicul de familie

MOD DE EXTERNARE
Mod de externare:
Mijloc de transport:

singur

cu familia
autoturism personal

51

da

altul

EVALUARE
INTERVENTll
OBIECTIVE DE
INGRIJIRE
DELEGATE
UTONOME
Administrez
Sa-i asigur confortul
Ajut pacientul sa se
Stare generala moderat alterata,
20.01.
psihic si fizic si sa ajut
instaleze in salon.
durere precordiala cu caracter
2016
Nitroglicerina 0,5 mg
constrictiv cu iradiere in umarul sting si
moderat alterata,
bolnavul sa
Comunic cu pacientul
1 tb sublingual, la
pe fata
depaseasca stresul
si incerc sa ii ajut sa
nevoie
cubitala a membrului superior sting
durere precordiala
provocat de internare
aparuta in conditii de efort,
depaseasca stresul
Prestarium 1 O mg,
dispnee, cefalee,
Sa-i asigur regimul
cauzat de internare.
caracter
cu
acufene, vertii.
1 cp./ zi
alimentar prescris
DATA

PROBLEMA
BOLNAVULUI
Stare generala

Sa-i asigur mentinerea


unei bune respiratii

Ajut pacientul sa isi


faca igiena
persona la.

Sa-i administrez
medicatia prescrisa de
Hg
medic

Pregatesc pacientul
pentru ex. radiologic

Sa-i asigur mentinerea


unei igiene corporate
ml
corespunzatoare

Masor functiile vitale


si le consemnez in
fisa.

constrictiv cu
iradiere in umarul
sting si pe fata
cubitala a
membrului
superior sting
aparuta

Sa-i efectuez examene


paraclinice

in conditii de efort,
dispnee,

Sa-i masor functiile


vitale si le consemnez
in foaia de observatie.

I = 171 cm
G = 98 kg
T = 36,?C

Metoprolol 50mg,
1 cp. x 2 I zi.

Aport hidric = 1600 ml


Diureza
= 1700

Trombex 75mg,
1 cp./ zi

Tertensif 1,5 mg,


1 cp./ zi
Sortis 10 mg,
1 cp./ zi
Maycor retard 20 mg,
% cp. x 21 zi.

Conduc pacientul la
examenul radiologic
Efectuez IDR la PPD

cefalee,
acufene,
vertij.

52

AV= 88 bat/min
TA = 210 / 100 mm
Resp = 27 I min

Scaun
Varsatura

1, normal
=O

Radiografie toraco - pulmonara;


imagine pulmonara in limite normale ,
cord de dimensiuni usor marite, cu arcut
inferior sting bombat.

21. 01.
2016

Stare generala
moderat alterata,
durere precordiala
cu
caracter constrictiv
cu

iradiere in umarul
sting si pe fata
cubitala a
membrului
superior sting
aparuta
in conditii de efort,
dispnee, cefalee,
acufene, vertij.

Sa-i asigur regimul


alimentar prescris
Sa-i asigur mentinerea
unei bune respiratii

Comunic cu pacientul
si incerc sa ii ajut sa
depaseasca stresul
cauzat de internare.

Sa-i administrez
medicatia prescrisa de
medic

Ajut pacientul sa isi


faca igiena
persona la.

Administrez
Nitroglicerina 0,5 mg
1 tb sublingual, la
nevoie
Prestarium 10 mg,
1 cp./ zi

Stare generala moderat alterata,


durere precordiala cu caracter
constrictiv cu iradiere in umarul sting si
pe fata
cubitala a membrului superior sting
aparuta in conditii de efort,
dispnee, cefalee, acufene, vertij.

I = 171 cm
Sa-i asigur mentinerea Asigur mentinerea
Tertensif 1,5 mg,
G = 98 kg
1 cp./ zi
unei igiene corporale
unei bune respiratii
T = 36,8C
corespunzatoare
AV = 86 bat/min
Pregatesc pacientul
Sortis 10 mg,
TA=180/90mmHg

1 cp./ zi
Sa-i efectuez examene pentru recoltarea
Resp = 25 I min
produselor biologice
paraclinice
pentru examenele de Maycor retard 20 mg,
Aport hidric = 1700 ml
% cp. x 2 I zi.
Sa-i masor functiile
laborator
= 1800 ml
Diureza
vitale si le consemnez
=
1, normal
Scaun
Metoprolol 50mg,
Masor functiile vitale
in foaia de observatie.
Varsatura =O
1 cp. x 2 I zi.
si le consemnez in
fisa.

Trombex 75mg,
1 cp./ zi
Recoltez produsele
biologice penrtu
examenele de laborator

Hemograma si formula leucocitara: Hb


= 13,6 g%, Ht = 37%,
L = 5.500 /mm3, N = 46%, M = 26% ,
limfocite = 26% , E = 2%
Calcemie = 9,30 mg%,
glicemie = 85 mg%,
proteinemie 6,9mg%,
VSH = 10/14 mm,
fibrinogen =260 mg%,
IDR la PPD = negativ,
colesterol = 340 mg%,
HDL colesterol = 88 mg%
trigliceride = 380 mg%,
lipide = 690mQ%

uree = 24 mg%,
acid uric 4,18 mg%,
creatinina = 72 mg%,
TGP = 14 ui,
TGO = 27ui.
examen sumar de urina = volum urinar
1700 ml, aspect limpede, densitate
1028, pH acid, glucoza absent,
albumina absent, sediment urinar in
limite normale.

26. 01.
2016

Stare generala

Sa-i asigur mentinerea


unei bune respiratii

buna,
nu a mai acuzat
durere

Sa-i asigur regimul


alimentar prescris

Comunic cu pacientul
si incerc sa ii ajut sa
depaseasca stresul
cauzat de internare.

Ajut pacientul sa isi


Sa-i administrez
faca igiena
medicatia prescrisa de
persona la.

precordiala

medic
moderata dispnee,
cefalee minima,

Sa-i asigur mentinerea


unei igiene corporale
corespunzatoare

nu a mai acuzat
acufene,
vertij diminuat.

Sa-i masor functiile


vitale si le consemnez
in foaia de observatie

Asigur regimul
alimentar prescris
Pregatesc pacientul
pentru examenul
EKG
Pregatesc pacientul
pentru examenul
fundului de ochi
Masor functiile vitale
si le consemnez in
fisa.

Administrez
Prestarium 10 mg,
1 cp./ zi
Tertensif
1 cp./ zi

1,5 mg,

Stare generala buna, afebril


nu a mai acuzat durere precordiala
moderata dispnee,
cefalee minima,
nu a mai acuzat
acufene, vertij diminuat.

I = 171 cm
G = 98 kg
T = 36,5C
AV= 74 bat/min
Maycor retard 20 mg,
TA = 135 I 70 mm Hg
% cp. x 2 I zi.
Resp= 19 I min
Aport hidric = 1600 ml
Metoprolol 50mg,
= 1700 ml
Diureza
1 cp. x 2 I zi.
= 1, normal
Scaun
Varsatura =O
Trombex 75mg,
1 cp./ zi
EKG = ritm sinusal, regulat, tahicardic,
AV= 88 bat/min, ax electric deviat la
Conduc pacientul
stanga, sunt prezente semne de
pentru examenul EKG
hipertrofie ventriculara stanga si
tulburari de repolarizare ventriculara.
Conduc pacientul
pentru examenul
Examen fund ochi: fund ochi gr. II
fundului de ochi
Sortis 10 mg,
1 cp./ zi

Evolutia este favorabila,

se externeaza la 27.01.

2016,

1, 2, 3 = ameliorat,

tratament conform Rp.,


alimentatie diversificata, cu dieta hipocalorica, hiposodata
interzicerea fumatului
interzicerea consumului de alcool.
regim echilibrat de viata, cu respectarea orelor de odihna
dispensarizare prin cabinetul medicului de familie
se inmaneaza scrisoarea medicala catre medicul de familie

cu recomandarile:

FOAIE DE TEMPERATURA ADULI


Nume
Prenume
Anul 2016

Luna 01

Nr. foii de observaie 617

Data

15.01

16.01

Zile boala
de
Resp T.A. Puls T

1
D

2
D

35

300

160

41*

j 30

250

140

40*

25

200

120

39*

I 20

150

100

38*

15

100

80

37*

10

50

60

36*

Lichi ingerate
de a
Di
urez s
Scau
n

.^NNS
"-

25 oo 25 OO
2200
2400

Nr.salon 4

Nr.pat 4
24.01
10
D S

1700
1600

D S

D S

D S

D S

D S

D S

D S

D S

Dieta

MASURAREA TENSIUNll ARTERIALE

Scop

evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii,

rezistenta vasculara si calibru vaselor)


Elemente de evaluat

tensiunea arteriala sistolica (maxima)

tensiunea arteriala diastolica (minima)

Materiale necesare
aparat pentru masurarea tensiunii arteriale (cu mercur Riva
Rocci, cu manometru, oscilometru Pachon)
stetoscop biauricular
tampon de vata
alcool
creion rosu sau pix cu mina rosie.
Metode de determinare
palpatorie
auscultatorie.
lnterventiielasistentei

pentru metoda auscultatorie


-+

pregatirea psihica a pacientului

-+

asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute

-+

spalarea pe maini

-+

se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in

-+

se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub

extensie

marginea inferioara a mansetei


-+

se introduc olivele stetoscopului in urechi

-+

se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu ajutorul perei de

cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile


-+

se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea

supapei, pana se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea tensiunii
arteriale maxime)
57

se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul

-+

manometrului pentru a fi consemnata


--+ se continua decoprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul
manometrului, in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezintand valoarea
tensiunii arteriale minime
--+

se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie

orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de
mercur
- in alte documente medicale se inregistreaza citric
( Exemplu: T.A. max = 150 mmHg, T.A. min = 75 mm Hg)
--+

se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool

pentru metoda palpatorie


--+

determinarea se face prin palparea arterei radiale

--+

nu se foloseste stetoscopul biauricular

--+

etapele sunt identice

--+

are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat

realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a
compresiunii exterioare.
Atentie
manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului
manometru va fi plasat la nivelul arterei la care se face
determinarea
in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta
e pe bratul pacientului
la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la
ambele brate.

58

CONCLUZll

Exista un numar semnificativ de persoane hipertensive care nu stiu ca sufera de


aceasta boala.
Sunt necesare masuri adresate intregii populatii pentru a reduce consecintele
hipertensiunii arteriale si a minimiza necesarul de tratamente medicamentoase
antihipertensive.
lnainte de inceperea unui tratament medicamentos, se recomanda modificarea
stilului de viata cu scopul de a scadea tensiunea arteriala.
In anul 2004, Societatea Britanica de Hipertensiune

a propus urmatoarele

modificari ale stilului de viata, in conformitate cu indicatiile specificate in anul 2002 in


cadrul Programului National American de Educatie asupra Hipertensiunii

pentru

prevenirea primara a hipertensiunii:

mentinerea unei greutati corporale normale (un indice de masa corporala de 20-

25 kg/m2).

reducerea consumului de sodiu din alimentatie la <100 mmol/zi (<6 g de sare de

bucatarie sau <2,4 g de sodiu pe zi).

practicarea cu regularitate a unei activitati aerobice cum este mersul alert

(~30 min pe zi, in majoritatea zilelor saptarnanii).

limitarea consumului de alcool.

adoptarea unui regim alimentar bogat in fructe si legume.


Modificarea eficienta a stilului de viata poate scadea tensiunea arteriala in

aceeasi masura cu un medicament antihipertensiv. Combinarea mai multor modificari


ale stilului de viata pot duce la rezultate chiar mai bune.

ANtXA

'

'

INIMA - I Ut-'UGt-<At-lt

oU

1.

ANt:XA 2.

INIMA - l_;UNt-1\,jUKf\

01

I It: t:A I t:KNA

ANtXA

Aorta
Vena cave
superioara

Artera pulmonara
Valva aortica

Atriu stang

Vena pulmonara
dreapta

Vena pulmonara
.---j--stanga

Atriu drept

Valva mitrala
Valva tricuspida ----'ii
Ventricul
stang

Vena cava inferioara


Ventricul drept

INIMA-

l;UN~ltjUKA I It:.IN I t:.KNA

t>L

J.

ANt:XA

,,

..... ,
R

...

t::K.G - I KA~t::U NUKMAL

4.

ANt:X.A 5.

I 1-I
I-,-,-,-iI

1-

l I l-~1'

LR-

I 1-1-1

Smm

0.2 sec

'~

!~

IT I

f_I,_

5 mm

-1~-...- -

Olmv

1 mm 0.04 sec

i ...
1 mm 0.1 mV

,.

(10 mm/mV)

_I

_l 1-

I
-1L

-c
-1

~~

. . -...
p

- _P-R_
$eQ-

~~S-T-~.

~
-- ~egment
--i---HI,-,~1.....,

mQOt

....

-~~l
~--1--l-~~-1
1 1 1

-r-

~i ~ - -

~--,-4---

1-

,__I

=.. ~.=, ..=


F
lu

f-

-t--

inte rval

---lw
Q

P-A

.~

s 'r-t-+-1'1-_-+--+--s-T-

~-

interval

_i_J_
I

--

1~~~~u ~

I -1--r-t1

a~ T

1 ~ .
r

interval

~ ~-L
.

,-,-~

;-

_
1-

t:KG - I KAt>t:U NUHMAL

b4

ANt.X.A ti.

TAS (mm Hg)

Categorie

TAD (mm Hg)

TA normala

so

8!S

TA ,, high normal"

130-139

85-89

HTA stadiul I (usoara)

140-159

90-99

HTA stadiul II (moderata)

160-179

100-109

HTA stadiul Ill (severa)

180-209

110-119

HTA stadiul IV (foarte severa)

CLA~lt-lCAKt:.A Hll-'tK I tN~IUNll AK 1 l::.KIALt LA AUUL I IN I-UN(; I It Ut::


VALORILE TENSIONALE
(Dupa JNC)

oo

ANt:XA

Categorie

TAS (mm Hg)

Normotensiune
HTA usoara

140-180

si/sau

90-105

Subgrup: de granita

140-160

si/sau

90-95

egala sau >140

Si

<90

HTA moderata si severa


HTA sistolica izolata
Subgrup: de granita

CLA~lt-lCAKt:A HWl::K I t::N~IUNll AK 1 l::KIALI::


(Dupa Societatea lnternationala de Hipertensiune)

7.

ANEXA8

Raspunsinadecvat

Masuri nefannacologice plus tratament fannacologic cu un singur


medicament diuretic sau betablocant Se pot folosi: IEC, blocanti de calciu,
blocanti de alfa.~iori, alfabetablocanti.

Raspunsinadecvat
l
Crestedoza

Adaugarea unui alt


medicament dintr-o alta clasa

initiala

Raspunsinadecvat

Adaugarea celui de-al 2-lea sau al 3-lea, si/sau diuretic daca nu a fast prescris
anterior

AC 1 ICA TRATAMENTULUI ANTIHIPERTENSIV

67

BIBLIOGRAFIE

1. Borundel C.

-Manual de Medicina interna pentru cadre medii,


Editura Sic All, Bucuresti, 2000

2. Gherasim L.

-Medicina lnterna,
Editura Medicala, Bucuresti, 2001

3. Gherasim L.

-Actualitati in cardiologie,
Editura Teora., Bucuresti, 2004

4. Harrison

-Principiile medicinei interne,


Editura Teora, Bucuresti, 2000

5. Mozes C.

-Tehnica ingrijirii bolnavului,


Editura Medicala, Bucuresti, 1998

6. Paun R.

-Tratat de medicina interna


Editura Medicala, Bucuresti, 1994

7. Ranga V,
Teodorescu E.
8. Titirca L.

-Anatomia si fiziologia omului,


Editura Medicala, Bucuresti, 1969

- Ghid de nursing,
Editura Viata medicala romaneasca,
Bucuresti, 1996

9. Tower L.B.

- Medical - surgical Nursing,


Editura Springhouse Corporation,
Baltimore, Maryland,2000