MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

ȘCOALA POSTLICEALĂ “HENRI COANDĂ” SATU MARE

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
CIROZĂ HEPATICĂ

COORDONATOR:
Prof. HÂNCU DOINIȚA MELANIA

ABSOLVENT:
OPRIȘ I. ANUȚA

SATU MARE
2020
 CUPRINS
ARGUMENT ............................................................................................................................3
INTRODUCERE ......................................................................................................................4
CAPITOLUL I – NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A
FICATULUI ....................................................................................................... 5
1.1 Noțiuni de anatomie ........................................................................................................... 5
1.2 Noțiuni de fiziologie .......................................................................................................... 8
CAPITOLUL II – NOȚIUNI TEORETICE DESPRE CIROZĂ
HEPATICA ...................................................................................................... 10
2.1 Definiție. Clasificare ......................................................................................................... 10
2.2 Etiopatogenie .................................................................................................................... 10
2.3 Anatomie patologică ......................................................................................................... 11
2.4 Fiziopatologie ................................................................................................................... 12
2.5 Simptomatologie ............................................................................................................... 12
2.6 Explorări funcționale ........................................................................................................ 13
2.7 Diagnostic ......................................................................................................................... 14
2.8 Forme clinice .................................................................................................................... 15
2.9 Evoluție. Complicații ........................................................................................................ 16
2.10 Profilaxie ......................................................................................................................... 17
2.11 Tratament ........................................................................................................................ 17
CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENȚILOR CU CIROZĂ HEPATICA ................................................. 20
CAPITOLUL IV – CAZUISTICA ...................................................................................... 22
4.1 Cazul I ............................................................................................................................... 21
4.2 Cazul II .............................................................................................................................. 29
4.3 Cazul III ............................................................................................................................ 36
CONCLUZII ...........................................................................................................................40
BIBLIOGRAFIA ....................................................................................................................41

2
 ARGUMENT

Prezența în familie a cirozei hepatice, cât și dorința de a cunoaște mai multe lucruri
despre boală pentru a putea acorda primul ajutor în folosul celui de lângă mine m-a
determinat să aleg această temă a proiectului meu.
În îngrijirile acordate unui bolnav de ciroză hepatică, pe lângă tratamentul
medicamentos aplicat, un rol important îl are și psihoterapia pe care asistentul medical o face
pacientului. Discutând cu pacientul, furnizându-i cunoștintele necesare despre boala acestuia,
noul stil de viață care va trebui urmat, importanța regimului alimentar și de activitate și
odihna în stoparea evoluției bolii, toate acestea vor asigura confortul psihic pentru pacient
care este de importanță majoră în evoluția bolii.
Asistentul medical își alcătuiește un plan complex de îngrijire pentru fiecare bolnav în
parte, care va cuprinde îngrijirea curentă a bolnavului, planul de investigație și măsuri
terapeutice, orânduite în ordinea firească a urgenței și îndeplinirii lor.
Un rol important îl ocupă pregatirea bolnavului la externare în privința noului stil de
viață care trebuie adoptat de acesta, importanța regimului igieno-dietetic și a tratamentului
medicamentos ce trebuie urmat după externare, importanța controalelor medicale periodice și
posibilitățile de reîncadrare în muncă.

3
 INTRODUCERE

Cirozele sunt boli cronice ale ficatului care se caracterizează printr-o evolutțe
progresivă, printr-o modificare structurală a ficatului si prin aparitia semnelor de insuficientă
hepatică.
Cirozele sunt de cauze diferite. Astfel, o proportie de pană la cel mult 10% par sa fie
posthepatice. Celalalte sunt in mare parte urmarea unor suferințe cronice ale căilor biliare sau
a unui exces de alcool sau de produse toxice, cu acțiune hepatotropă. Din această cauză, după
una din clasificarile acestei boli, care ține seamă de mecanismul ei de producere, se vorbește
de ciroze posthepatice, ciroze carențiale (etilice), ciroze biliare, etc.
Boala apare mai frecvent intre 40-50 de ani, dar se cunosc cazuri de ciroze la tineri,
cât si cazuri de ciroze la bătrâni.
Ciroza cea mai des intalnită la noi este ciroza ascitogenă, la care simptomul dominant este
ascita.
In etiologia acestei forme, rolul principal ar reveni alcoolului, dar si prezentei unei
forme epidemice in antecedente. Dacă din punct de vedere structural, boala incepe cu o
incărcare de grasime, (steatoza), mai tarziu , locul necrozelor (distrugerilor) celulare este luat
de o proliferare conjunctivă cu dezvoltarea netă a unui proces fibros. Ciroza hepatică are
adeseori o evolutie lentă, uneori putând fi descoperită cu totul intâmplator. Incepe insidios cu
balonari, inapetentă, intolerantă față de anumite alimente, flatulentă, stari de oboseală și
pierderi in greutate.
Evolutia se face progresiv in decursul de 6-24 luni. In perioadele asa zise de
decompensare a bolii apare hipertensiunea portală cu ascită și edeme.
Hipertensiunea portală este determinată de “jena mecanică” pe care o determină
procesul de seleroză asupra ramurilor intrahepatice ale arborelui portal.
Rezultat al acestei hipertensiuni sunt circulatia colaterală externă ( in potcoava)
splenomegalia si hemoragiile esofagiene de ordin mecanic, care survin in urma ruperii
venoae. Sângerarile in ciroză mai pot insă apare din cauza prelungirii timpului de coagulare a
sângelui si al alterării timpului de protrombină, precum și din cauza unui timp de sângerare
crescut si a unei fragilități a pereților vasculari.
De multe ori pe primul plan se situează fenomenele de insuficiență hepatică, in care
evoluția spre comă se face cu hemoragii: repetate, stări febrile sau din contră temperaturi
subnormale, dificultați tot mai mari in diureză (oligurie, disurie) etc.
Evoluția severă a bolii in această perioadă se mai datorează și tulburarilor care survin în
compozitia sângelui (tulburari hidroelectrolitice) prin pierderile in special de sodiu si potasiu.

4
 CAPITOLUL I - NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A
FICATULUI

1.1 ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glandă din corpul uman. Este situat în cavitatea abdominală
– etajul supramezocolic în partea superioară dreaptă, imediat sub diafragmă, iar lobul său
stâng se întinde până în epigastru. Locul ocupat de ficat se numește loja hepatică.
Configurația externă: Ficatul forma unui semiovoid, așezat transversal în abdomen,
cu lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero-posterior de 18 cm, înălțimea de 8 cm și
greutatea de aproximativ 1400 g are culoare roșie-cărămizie, datorită cantității mari de sânge
pe care o conține.
Ficatul prezintă trei fețe:
a. Fața superioară (diafragmatică) este convexă în sus și vine în raport cu diafragmul și
cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune anetero-superioară. Pe ea se
observă lobul drept și lobul stâng, delimitați de ligamentul falciform. Lobul drept prezintă
impresiunea arcului costal, iar cel stâng întipăritura cardiacă.
b. Fața inferioară (viscerală) este concavă și vine în raport cu: stomacul, duodenul,
colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept și glanda suprarenală dreaptă. Pe această față
se află trei șanțuri:
- șanțul antero-posterior (sagital) drept. Adăpostește în porțiunea anterioară vezicula biliară,
iar în cea posterioară vena cavă inferioară.
- șanțul antero-posterior (sagital) stâng. Adăpostește în porțiunea anterioară ligamentul
rotund, iar în cea posterioară ligamentul Arantius.
- șanțul transvers. Se întinde între cele două șanțuri sagitale.
Conține hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic: artera hepatică, vena
portă, ductul hepatic, limfaticele și nervii. Aceste șanțuri delimitează patru lobi: drept, stâng,
caudat și al lui Spiegel.
c. Fața posterioară o continuă pe cea superioară și vine în raport cu peretele posterior al
cavității abdominale la nivelul vertebrelor T 7-T11. Pe ea se văd lobul drept, lobul Spiegel și
lobul stâng.
Mijloace de fixare sunt reprezentate de ligamente, care nu sunt altceva decât pliuri
peritoneale. Aceste ligamente sunt: ligamentul falciform care împarte ficatul în doi lobi drept
și stâng, ligamentul rotund și ligamentul coronar, care este cel mai important mijloc de fixare
al ficatului.

5
 Un alt mijloc de fixare este micul epiploon, care mai este numit și ligamentul esofago-
gastro-duodeno-hepatic.
Tot ca mijloace de fixare se consideră vena cavă inferioară, presa abdominală și pediculul
hepatic.
Structura: Ficatul este învelit în cea mai mare parte de peritoneul visceral (tunica
seroasă), care formează ligamentele: coronar și falciform. Sub această tunic se află o
membrană fibroasă (capsula Glisson) și apoi parenchimul hepatic.
Capsula Glisson pătrunde în ficat prin hil, urmărind traiectul vaselor sanguine și formează
pereți lamelari conjunctivi care, împreună cu rețeaua vasculară împart parenchimul hepatic în
lobuli hepatici.
Lobulul hepatic reprezintă unitatea anatomică și funcțională a ficatului. Are forma unei
piramide așezate cu baza spre suprafața ficatului și vârful spre interior. În secțiunea
transversală are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. În structura lui distingem: formațiuni
vasculare, celule hepatice, canalicule biliare ți filete nervoase vegetative. Prin alăturarea a
minim trei lobuli hepatici se formeaza spațiile portale (Kiernan). Aceste spații pline cu țesut
conjunctiv* conțin: o ramură a venei porte, o ramură a arterei hepatice, unul sau două canale
biliare, limfatice și filete nervoase.
Celulele hepatice sunt așezate în cordoane Remark, dispuse radiar în ochiurile rețelei
capilare intralobulare. Între celulele hepatice și peretele capilarelor se află spațiul de trecere
Disse. Cordoanele Remak sunt dispuse câte două, trei alături formând trabecule. Între celulele
endoteliului vascular se situează celulele Kupffer, fagocite ce participă la degradarea
hemoglobinei. Între cordoane se formează, prin simpla lor alăturare, spații înguste numite
canalicule biliare, care nu au pereți proprii.
Spre periferia lobului, canaliculele biliare își constituie un perete propriu, numit
colangiola. Colangiolele din lobulii învecinați se unesc între ele și formează la nivelul
spațiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare. Canalele biliare periboluare se unesc între ele
și dau naștere la două canale hepatice – drept și stâng – corespunzătoare celor doi lobi și
ficatului, care părăsind ficatul, la nivelul hilului, se unesc și formează canalul hepatic comun.
După un traiect de 3-4 cm, canalul hepatic comun se unește cu canalul cistic și alcătuiesc
împreună canalul coledoc, care se deschide în duoden, împreună cu canalul Wirsung, la
nivelul carunculei mari. Canaliculele biliare și canalele biliare perilobulare formează căile
biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun și canalul coledoc alcătuiesc căile biliare
extrahepatice.
Acinul hepatic reprezintă subunitatea morfofuncțională a lobului hepatic. Este constituit
din totalitatea celulelor irigate de același vas și care își varsă bila în același canalicul biliar.

6
 Vascularizația ficatului este realizată de: artera hepatică care aduce sânge nutritiv și vena
portă care aduce sânge funcțional provenit din intestin, pancreas, stomac și splina.
a. Artera hepatică ramură a trunchiului celiac, aduce la ficat sângele oxigenat din
sistemul aortic. Pătrunde în ficat prin hilul hepatic și se ramifică în ramura lobară stângă și
dreapta, care la rândul lor se divid în alte ramuri segmentare care irigă ficatul.
b. Vena portă este trunchiul venos colector al sângelui din tractul digestiv
subdiafragmatic, pe care-l aduce la ficat. Se formează din trei trunchiuri venoase principale:
vena mezenterică superioară, vena mezenterică inferioară și vena splenică. Ramura venei
porte din spațiile Kiernan, trimite ramificații de la baza spre vârf, care se anastomozează și
formeaza rețeaua venoasă perilobulară. Acestea se unesc, și formează vena centrolobulară,
care coboară prin axa lobului de la vârf spre bază. De la rețeaua venoasă perilobulară până la
vena centrolobulară pătrund capilarele sinusoidale care formează o rețea intralobulară în
pereții cărora se găsesc celulele Kupffer. Venele centrolobulare se unesc la baza lobulilor în
venele sublobulare care formează trei vene hepatice (dreapta, medie și stânga) în care se
colectează tot sângele din ficat și este dus în vena cav inferioară.
Inervația ficatului se face prin ramuri vegetative simpatice, care vin din plexul celiac, și
ramuri parasimpatice, care se desprind din nervul vag. Ele formează un plex situat în micul
epiploon înaintea și înapoia venei porte.
Căile biliare sunt constituite din: căile biliare intrahepatice reprezentate de canalicule
biliare intralobulare fără perete propriu, colangiole, canale biliare interlobulare și căile biliare
extrahepatice reprezentate de canalul hepatic comun rezultat din unirea canalului hepatic
drept, stâng, canalul coledoc, vezicula biliară și canalul cistic. Canalul hepatic și canalul
coledoc formează împreună canalul hepatocoledoc care drenează bila din vezica biliară în
duoden, vezicula biliară și canalul cystic formează aparatul diverticular al căilor biliare.
a) Canalul hepatocoledoc- este un conduct cu diametrul de 4-5 mm și este format din canalul
hepatic comun și canalul coledoc.
- Canalul hepatic comun se formează prin unirea celor două canale hepatice, drept și stâng.
Iese din ficat prin hilul hepatic, se întinde până la confluiența cu canalul cistic și are o
lungime de 3 cm.
- Canalul coledoc – se formează prin unirea canalului hepatic comun cu canalul cistic. Se
termină printr-un orificiu comun cu canalul pancreatic Wirsung, în duoden prin ampula Vater.
La nivelul canalului coledoc se află sfincterul canalului coledoc, iar ampula Vater prezintă un
sfincter comun celor două conducte, sfincterul ampular Oddi.
b. Vezicula biliară și canalul cistic. Vezicula biliară (colecistul) face parte din căile
extrahepatice și funcționează că un rezervor de depozit și concentrare a bilei în repausul

7
digestiv. Este situată în fosa veziculei biliare de pe fața viscerală a ficatului. Are o lungime de
aproximativ 10 cm, o lărgime de 4 cm și o capacitate de 50-60 ml.
Prezintă 3 porțiuni: fundul, corpul și colul.
Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioară și se află în incizura cistică de pe
marginea anterioară a ficatului, și vine în raport cu peretele abdominal.
Corpul veziculei biliare – are o fața superioară care adera de față inferioară a ficatului și o față
inferioară care este acoperită de seroasă peritoneală și care vine în raport cu colonul transvers
și prima porțiune a duodenului.
Colul formeaza extremitatea profundă și ascuțită a veziculei biliare. Are forma conică și este
cuprins în ligamentul hepatoduodenal. Este delimitat de vezicula și canalul cistic prin două
valvule; una proximala care desparte colul de corpul veziculei și una distală care desparte
colul de canalul cistic. Vine în raport cu ramura dreaptă a venei porte și cu bulbul duodenal
Structura veziculei biliare: la exterior este acoperită de peritoneu (tunica seroasă). Sub
această se află o tunică musculară, iar în înterior o tunică mucoasă ce căptușește cavitatea
veziculei; lipsește submucoasa. Mucoasa este formată dintr-un epiteliu cilindric în grosimea
căruia se găsesc glande mucoase. La nivelul colului și a canalului cistic, mucoasa formează
valvulele semilunare heister. Între col și canalul cistic se află sfincterul vezicular.
Vascularizarea veziculei biliare este legată de vascularizarea ficatului: vascularizația
arterială este realizată de artera cistică care se desprinde din artera hepatică la nivelul hilului
hepatic; venele colecistului confluează în vena cistică care se varsă în ramura dreaptă a venei
porte la nivelul hilului hepatic.
Limfaticele – merg la ganglionii situați în pediculul hepatic și înapoia duodenului și
pancreasului.
Nervii – provin din sistemul nervos vegetativ și anume din plexul celiac.
Funcțiile veziculei biliare sunt următoarele: de rezervor, de concentrare și resorbție, de
secreție și de contractilitate.

1.2 FIZIOLOGIE
Funcțiile ficatului sunt importante și variate: ia parte la digestia intestinală,
depozitează în el o parte din substanțele care depăsesc nevoile imediate ale organismului,
degradează și sintetizează diferite substanțe, ia parte la menținerea compoziției plasmei,
menține echilibrul glucidic, transformă grăsimile în forme care se oxidează mai ușor,
sintetizează fermenții necesari funcțiilor proprii sau ale altor organe, regleză metabolismul
apei și controleză debitul sanguin, oprește pătrunderea toxinelor în organism, are rol în
formarea globulelor roșii, intervine în termoreglare, secretă și excretă bilă.

8
 Bila este formată de celulele hepatice și celulele Kupffer. Este produsă în mod
continuu astfel încât în 24 ore se realizează o cantitate de 600-1200 ml. Ritmul secreției este
mai redus noaptea și mai crescut ziua. Bila se elimină în duoden doar în cursul digestiei
alimentelor. Între timp ea se acumulează treptat în vezicula biliară, unde suferă un proces de
concentrare prin absorbție de apă și ioni și primește o cantitate de mucus.
Compoziția bilei este alcătuită din apa, săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol,
lecitina, mucina și substanțe minerale. Apa se găsește în proporție de 95-97%. Săruri biliare
se găsesc în proporție de 1%. Ele reprezintă cel mai important constituent al bilei și sunt
reprezentate de glicolat și taurocolat de sodiu.
Procentul sărurilor biliare variază în funcție de alimentație. Ajunse în intestin, ele trec
în circulația venei porte și ajung din nou la ficat, unde stimulează formarea de noi săruri
biliare. In felul acesta se stabilește circuitul enterohepatic al sărurilor biliare.
Sărurile biliare îndeplinesc următoarele funcții:
1. La nivelul intestinului emulsioneză grăsimile și potențează lipaza pancreatică.
2. Formează cu grăsimile complecși coleinici solubili în apă, permițând astfel absorbția
grăsimilor și a vitaminelor liposolubile A, D, E, K si F.
3. Stimulează peristaltismul intestinului – rol laxativ.
4. Mențin echilibrul florei microbiene a intestinului gros, combatând flora de putrefacție – rol
antiputrid.
5. Stimuleză formarea bilei – rol coleretic.
Pigmenții biliari - se găsesc în proporție de 0,5% sunt reprezentați de bilirubina și
biliverdina. Iau naștere din hemoglobina eliberată prin distrugerea globulelor roșii bătrâne la
nivelul ficatului și al splinei.
Formarea lor începe cu separarea hemului de globina și apoi, prin reducere, transformarea
acestuia în pigmenții amintiți. Fierul trece în plasma și se unește cu o globină (transferina),
fiind dus la organele hematopoetice. Globina este descompusă în aminoacizi din care este
alcatuită. Pigmenții biliari fiind produși de dezasimilație ai hemoglobinei și eliminându-se
prin bila, îi confera acesteia caracterul de produs de excreție.

9
CAPITOLUL II - NOȚIUNI TEORETICE DESPRE CIROZĂ HEPATICĂ

2.1 DEFINIȚIE. CLASIFICARE

Ciroza hepatică reprezintă stadiul ireversibil al afecțiunilor hepatice inflamatorii și
degenerative, caracterizată morfologic prin distrucție hepatocitară, fibroză și regenerare
nodulară, iar clinic prin apariția sindromului de hipertensiune portală și insuficiența hepatică.
Clasificare:
a) Morfologică: ciroza portală (septată); ciroza postnecrotică; ciroza biliară.
b) Etiologică
1. Ciroza alcoolică (Laennec)
2. Ciroza posthepatică (postvirala)
3. Ciroze biliare; primitive și secundare (colestatice și colangitice)
4. Ciroze toxice (industriale, medicamentoase)
5. Ciroze nutriționale (boala Kwashiorkor)
6. Ciroze congestive: insuficiența cardiacă globală, pericardita constrictivă, și sindromul
Budd-Chiari
7. Ciroze genetice (metal –tezauriene): degenerescența hepato-lenticulară (boala Wilson),
hemocromatoză idiopatică (diabetul bronzat)

2.2 ETIOPATOGENIE
a) Factorii toxici – alcoolul
Alcoolul ingerat sub forma diverselor băuturi alcoolice, joacă un rol important în producerea
cirozei.
Acțiunea nocivă a alcoolului asupra ficatului se exercită pe două căi:
- calea directă asupra țesutului hepatic, când este consumat în cantitate crescută, sub
forma de băuturi alcoolice tari și mai ales când e consumat pe nemâncate, ca aperitiv.
- calea indirectă a alcoolismului cronic, cu leziuni de gastroenterită cronică, cu
tulburări de apetit, de secreție, de digestie și de absorbție, la care se adaugă deseori diete
insuficiente și dezechilibrate, joacă cu siguranță un rol important în geneza cirozelor.
Acțiunea alcoolului se adaugă astfel la carențe în proteine și vitamine necesare troficității
hepatice.
b) Factorii infecțioși
Rolul cirogen al hepatitelor acute virotice apare tot mai evident dezvoltării ulterioare a
procesului cirotic. Cirozele sunt precedate totdeauna de o hepatită subacută sau cronică sau de
o distrofie hepatică necrotică, stări care se pot numi precirotice. Evoluează spre ciroză în
10
special formele de hepatită epidemică cu o atrofie a ficatului în care scleroza apare ca un
proces cicatricial. De asemenea sunt supuse cronicizării și transformării în ciroză hepatitele
epidemice cu forme clinice prelungite, formele cu recădere, formele sclerogene.
În cronicizarea hepatitei acute și evoluția ei spre ciroza, joacă un rol important, pe
lângă intensitatea leziunilor din faza acută, și alți factori care împiedică vindecarea lor, sau le
agravează: eforturi fizice în convalescența, abateri alimentare, infecții intercurente, vaccinări,
dispepsii intestinale, repaus insuficient.
c) Factori dietetici, nutriționali și carențiali
Experimental, s-au putut obține scleroze hepatice prin diete bogate în grăsimi sau sărace
în proteine. Dietele dezechilibrate carențate în factori lipotropi produc, de asemenea, steatoze
hepatice și ciroze. Avitaminozele favorizează cronicizarea hepatitelor inflamatorii ca și
scleroza ficatului. Corectarea dietelor cirogene prin diete normale, face să dispară infiltrația
grasă a ficatului și oprește evoluția proceselor inflamatorii și sclerogene. La om, tulburările
nutriționale și carențiale au fost descrise, tot mai mult, drept cauze ale unor ciroze.
Cirozele copiilor sud-africani sau pelagra copiilor din Camerun sau Africa de Sud apar
în special datorită alimentației predominant glucidică (în special cu porumb), săracă în
proteine și vitamine. Aceste ciroze produse prin diete dezechilibrate și carențate, trec printr-o
fază inițială de steatoză. Ficatul «de foame» e un ficat gras. Infiltrația grasă accentuată și
prelungită conduce la degenerări celulare și fibroză difuză pericelulară. Cirozele alcoolicilor
recunosc cauze nutriționale asociate la alterările digestive produse de alcool.
d) Factorii de stază biliară și sanguină
Sunt cunoscute cirozele cardiace și cirozele din mediastino-pericarditele tuberculoase
constructive, care produc în ficat o stază venoasă și în fazele tardive, scleroza organului. Staza
biliară din icterele mecanice cronice duce frecvent la fibroza ficatului. Factorul staza venoasă
produce ciroza numai în asociație cu alți factori infecțioși, toxici sau nutriționali. Din aceasta
analiză a cauzelor cirozei, reiese faptul că, cauzele cirozei sunt multiple și variate. Numeroși
agenti nocivi, variați prin natura lor, pot deveni cirogeni dacă acționează lent și indelungat
asupra ficatului.

2.3 ANATOMIA PATOLOGICĂ A CIROZELOR

Macroscopic – inițial ficatul este hipertrofic, apoi în cursul evoluției cirozei devine atrofic, de
consistență dură, de culoare roșu-brun în ciroza etanolică și posthepatitică sau roșu-verde în
ciroza biliară și prezentând noduli de mărimi diferite.

11
Microscopic indiferent de etiologia și localizarea inițială a leziunilor, se produc patru tipuri
de modificări histologice: necroza hepatocitară, fibroza, regenerare nodulară, procese
imunologice care autointrețin boala.

2.4 FIZIOPATOLOGIA
Tulburări circulatorii intra și extra hepatice interesează patogenia sindromului de
hipertensiune portală și a icterului din ciroza hepatică.
Sindromul de hipertensiune portală (HTP) marchează trecerea de la hepatita cronică la
ciroza hepatică și este determinat de blocarea sistemului port la diferite nivele; intrahepatic
prin noduli de regenerare și este cea mai frecventă cauză, prehepatic – tromboza venei
splenice, posthepatic – tromboza venei suprahepatice. Consecințele HTP din ciroza hepatică
sunt: dezvoltarea circulației colaterale, splenomegalia și ascita. Icterul din ciroza hepatică are
următoarele cauze: puseu acut de hepatită virală sau alcoolică, colestaza intrahepatică, puseu
de hepatocitoliză cu tulburarea conjugării și a excreției biliare, hiperhemoliza prin
hipersplenism.

2.5 SIMPTOMATOLOGIE
Indiferent de etiologie, simptomatologia cirozelor, cu unele particularități, este asemănătoare
evoluând în două perioade: compensată și decompensată.
Perioada compensată: este saracă în simptome, totuși acestea pot fi grupate în:
- tulburări digestive: anorexie selectivă pentru grăsimi, balonări postprandiale, dureri în
hipocondrul drept;
- tulburări nervoase: astenie fizică și intelectuală, insomnii;
- sindrom hemoragic minor: gingivoragii la periaj, epistaxis spontan;
La examenul obiectiv se observă:
- semne cutanate – steluțe vasculare, eritroză palmară, hepatomegalie moderată nedureroasă
de consistență fermă cu suprafața neregulată, cu marginea ascuțită;
- la nivelul mucoaselor se observă o stare de subicter conjunctival și chelioza mucoasei
buzelor, vizibilă ca o dungă roșie –carminată lucioasă pe fața externă a buzelor, epistaxisuri și
gingivoragii spontane.
Semnele hepato-splenice sunt cele mai frecvente și mai relevatoare ale cirozei:
- ficatul poate fi mărit, normal sau atrofic, de consistență dură cu marginea inferioară subțiată,
tăioasă; suprafața poate fi regulată, dar deseori se simt neregularități micro sau macronodulare
dure; ficatul este insensibil și nedureros;

12
- splina este intotdeauna marită, palpabilă la nivelul rebordului costal sau imediat sub rebord;
deseori depășește cu 2-4 laturi de deget marginea costală.
Examene paraclinice – probe funcționale hepatice modificate.
Perioada decompensată – cronologic distingem două subperioade: vasculară și
parenchimatoasă.
a) Decompensarea vasculară - corespunde sindromului de HTP care trece prin: circulație
colaterală care poate fi superficială și profundă, splenomegalie și ascită.
Ascita este simptomul principal al cirozei hepatice decompensate vascular variind cantitativ
intre 6-12 l. La examenul fizic se constată abdomen mărit de volum, care în decubit dorsal ia
aspect de ,,abdomen batracian”, cu matitate deplasabilă pe flancuri, semnul valului și prezența
herniei ombilicale.
Legat de tulburările metabolismului hidric se constată oliguria și opsiurie (reducerea cantității
de urină nocturnă).
a) Decompensarea parenchimatoasă – reprezintă stadiul cel mai avansat al cirozei hepatice și
se traduce prin:
- semen de mare insuficiență hepatică: icter, HDS (hematemeză și melenă), encefalopatie
hepatică;
- probe funcționale hepatice intens alterate.

2.6 EXPLORĂRI FUNCȚIONALE

Explorările funcționale atât pentru parenchim cât și pentru mezenchim sunt absolut necesare,
ele indicând semne de insuficiență hepatică.
Explorările paraclinice sunt grupate în: teste parenchimatoase, mezenchimale, globale și alte
teste.
1. Teste parenchimatoase: cercetează următoarele sindroame:
- sindromul de hepatocitoliză - determinarea transaminazelor serice TGO și TGP;
- sindromul hepatopriv - caracterizat prin: hiposerinemie și hipoprotrombinemie (scade
indicele de protrombină);
- sindromul biliar – determinarea urobilinogenului urinar, bilirubinemia (conjugată și
neconjugată), colesterolul și fosfataza alcalină.
2. Teste mezenchimale – pozitivarea testelor de disproteinemie, creșterea γ - globuluinelor și
a imunoglobulinelor. Crește IgA în cirozele alcoolice, crește IgN în cirozele biliare primitive
și crește IgG în cirozele virale.
3. Teste globale- retenția BSP (peste 5% în 45 de minute), clearence-ul BSP (sub 14-16 %).

13
4. Alte teste – hemoleucograma și număr de trombocite, AgHB și AgHC, sideremia, cupremia
pentru cirozele genetice, anticorpi antimitocondriali pentru diagnosticul cirozelor bilare, α1 –
fetoproteina pentru diagnostic diferențial al cirozei de cancerul hepatic.
5. Examene speciale:
- ecografia hepatică – evidențiază hipertrofie sau atrofie hepatică, splenomegalie și ascită;
- scintigrama hepatică – arată o hipocaptare hepatică și hipercaptare splenică și hematologică;
- splenoportografia izotopică – pentru evidențierea sunturilor porto-cave;
- puncția biopsică hepatică – pentru evidențierea leziunilor histologice;
- laparoscopia – când celelalte examene sunt neconcludente.

2.7 DIAGNOSTIC
a) Diagnostic pozitiv
In stadiul compensat al cirozei hepatice diagnosticarea este dificilă datorită simptomatologiei
sărace. Hepatomegalia cu antecedente de hepatită virală și/sau etilism cronic sugerează
diagnosticul, care este confirmat de examinările paraclinice.
În stadiul decompensat diagnosticarea este ușoară datorită semenlor clinice și paraclinice
evidente: ficat atrofic, splenomegalie, circulație colaterală, ascită, icter, hemoragie digestivă.
Examenele paraclinice confirmă diagnosticul.
b) Diagnostic diferențial
În faza compensată se va face diagnosticul diferențial al hepatomegaliei. Se va deosebi de:
hepatita cronică activa, tumorile hepatice, boli de sistem (leucemia mieloidă, boala Hodgkin),
tezaurismoze. Diagnosticul diferențial se va pune pe baza examenelor clinice și paraclinice
adecvate.
În stadiul compensat al cirozei hepatice se va face diagnosticul diferențial al ascitei și
icterului.
Diagnosticul ascitei cuprinde: diagnostic de sindrom și etiologic.
Diagnosticul de sindrom ascitic se face prin excluderea obezității abdominale și retenției de
urină, a sarcinii și chistului ovarian prin examene clinice și paraclinice adecvate.
Diagnosticul etilogic al ascitei se face prin excluderea neoplaziilor, insuficienței cardiace
precum și alte cauze: inflamatorii (peritonita tuberculoasă), sindromul nefrotic, malnutriția,
mixedemul, sindromul Demons-Meigs (femei tinere cu ascită și tumoare ovariană).
Icterul. Sindromul icteric se va deosebi de icterul hepatocelular obstructiv și hemolitic de
cauze diverse.

14
2.8 FORME CLINICE
Principalele forme clinice ale cirozei hepatice sunt:
1. Ciroza alcoolică (Laennec) este prima formă de ciroză descrisă, întâlnindu-se mai frecvent
la bărbați dupa 40 de ani. Evoluează inițial cu ficat hipertrofic (steatoza), apoi atrofic,
polinevrita și predominantă semnelor de decompensare vasculară. Ca și particularitate se
observă creșterea gamaglutamiltranspepsidazei – marker al intoxicației etanolice și prezența
corpilor Malory. Suprimarea toxicului duce la ameliorare clinică. În Romania incidența
cirozei alcoolice este evaluată la 40% din cazuri situându-se după cea de etiologie virală.
2. Ciroza posthepatitică (postvirala, postnecrotică, macronodulară)
Este consecința unei hepatite acute cu virus B,C, sau D, trecând prin stadiul de
hepatită cronică activă. Evoluează cu ficat atrofic la început, predominentă semnelor de
decompensare parenchimatoasă, prezența proceselor imunologice și a leziunilor histologice
macronodulare. În țara noastră incidența este de 60%.
3. Ciroza biliară poate fi: primitivă (obstrucția căilor bilare intrahepatice) și secundară
(obstrucția căilor bilare extrahepatice).
a) Ciroza biliară primitivă – boala Hanot este o boală de etiologie neprecizată, rar întâlnită,
predominant la femei între 40-60 de ani, evoluând cu icter prelungit, hepato-splenomegalie,
stări subfebrile, sindrom colestatic (crește bilirubina conjugată, colesterolul și fosfataza
alcalină) sindrom inflamator (cresc γ - globulinele și IgM) creșterea anticorpilor
antimitocondriali – semn caracteristic, fibroza intralobulară moderată. Evoluția este
progresivă (5-15 ani) cu instalarea sindromului de hipertensiune portală și insuficiența
hepatică. Tratamentul constă în reducerea grăsimilor (la 40-50g/zi) administrare de vitamine
A, D, K, imunodepresive (Corticosteroizi și Imuran) cu rezultate discutabile. În faza
decompensată – tratament general al cirozelor.
b) Ciroza biliară secundară poate fi: colestatică – prin staza biliară prelungită datorită litiazei
coledociene, neoplasm al căilor bilare, stenoza coledociană postoperatorie și colangitică.
În ciroza biliară colestatică simptomele sunt asemănătoare cu cele din ciroza biliară
primară, dar icterul este mai intens și durerile din hipocondrul drept au caracter colicativ.
Evoluția este identică cu cea a cirozei biliare primare prognosticul putând fi ameliorat dacă
obstacolul bilar se îndepartează în faza incipientă.
4. Ciroze hepatice congestive
a) Ciroza cardiacă – congestia venoasă cronică a ficatului datorită insuficienței cardiace
globale și pericarditei constrictive (boala Pick). Caracteristic în această formă de ciroză este
hepatomegalia pulsatilă cu absența sindromului de hipertensiune portală.

15
b) Sindromul Budd-Chiari – obstrucția venelor suprahepatice de cauze diverse (congenitală,
tromboza, neoplazie, inflamație). Caracteristic în această formă este hepatomegalie
voluminoasă și dureroasă, ascită, splenomegalie moderată, circulație colaterală presternală și
absența refluxului hepato-jugular. Prognosticu in aceste ciroze este în funcție de afecțiunea
cauzală.
5. Ciroze hepatice genetice( metal-tezaurismoze)
a) Ciroza hepato-lenticulară (boala Wilson) – mai răspândită în Orientul Mijlociu și Asia.
Este o anomalie genetică ce se caracterizează prin absorbție intestinală crescută a cuprului, cu
depunerea excesului de metal la nivelul ficatului și fibroza secundară (ciroza).
b) Hematocromatoză idiopatică (diabetul bronzat) – boala mai frecventă la bărbați intre 40-
60 de ani. Este o anomalie genetică ce se caracterizează prin absorbție intestinală crescută a
fierului cu depunere a excesului de metal în țesutul cutanat, ficat și pancreas.

2.9 EVOLUȚIE. COMPLICAȚII.

Majoritatea cirozelor exitează în următorii 2 ani de la instalarea ascitei; după 3 ani
supraviețuiesc 16%, iar după 5 ani 8% , interval scurtat de apariția complicațiilor.
Cele mai frecvente complicații sunt: hemoragia digestivă superioară, encefalopatia hepatică și
sindromul hepato-renal.
1. Hemoragia digestivă superioară (HDS) din ciroza hepatică este consecința a următorilor
factori: ruperea varicelor esofagiene, reducerea complexului protrombinic datorită
insuficienței hepatice, trombocitopeniei prin hipersplenism. La cirotici predomina
hematemeza, care este masivă și repetată.
Prognosticul imediat este rezervat mortalitatea fiind de 50-75% prin repetarea hemoragiei sau
coma hepatică: cu tratamentul actual mortalitatea s-a redus.
2. Encefalopatia hepatică (EH)
Este un sindrom neuropsihic ce complică ciroza hepatică în stadiu terminal; este
consecința unei intoxicații amoniacale a țesutului cerebral, prin creșterea concentrației
amoniacului din sânge datorită diminuării funcției antitoxice hepatice și scurt circuitării
ficatului prin anastomozele porto-cave. Este precipitată de: regim alimentar hiperproteic,
HDS, infecții intercurente, hipopotasemie sau administrarea unor medicamente. Clinic se
traduce prin: halena de ficat crud, mișcări involuntare de flexie-extensie a mâinilor și tulburări
neuropsihice de grade diferite astenie marcată, dezorientare în timp și spațiu, agitație psiho-
motorie, somnolența și comă profundă. Prognosticul este fatal în peste 50% din cazuri.
Insuficiența hepatică avansată este dominată de encefalopatia hepatică, cu diferite grade de
intensitate, constituind coma hepatică în diferite stadii.

16
Stadiul I – sunt prezente anumite microsimptome neuropsihice: flapping tremor (tremurături
ale degetelor în extensie), foetor hepaticus (miros dulceag de ficat crud pe care bolnavii îl
emana prin respirație) leucocitoza cu neutrofilie, ficat redus în volum.
Stadiul II – se accentuează simptomatologia neuropsihică, agitație neuromotorie cu halucinații
și delir.
Stadiul III – bolnavul intră în comă, din care poate fi trezit în mod temporar, vorbește
incoerent, se instalează semne piramidale și extrapiramidale.
Stadiul IV – coma este profundă, bolnavul nu mai poate fi trezit, prezintă incontinență de
urină și fecale, biochimic se instalează acidoza și apare insuficiența renală.
3. Sindromul hepato-renal
Insuficiența renală funcțională ce apare în ciroza hepatică decompensată, datorită scăderii
fluxului sanguin renal este complicația cirozei hepatice cu mortalitatea cea mai ridicată, de
95%, neavând un tratament curativ, ci numai profilactic ce vizează cauzele acesteia. Se
traduce prin oligurie, creșterea progresivă a creatininei, ureei si Na+ plasmatic, scăderea Na+
urinar, sediment urinar nesemnificativ și absența leziunilor histologice renale.
4. Cancerul hepatic
Complică 15-20% din cirozele hepatice cu VHB sau VHC, care au potențial cirogen și
cancerigen mai ales tipul C. Apare mai frecvent la bărbați, după 50 de ani, manifestându-se
prin hepatomegalie neregulată și dureroasă, stare subfebrilă, creșterea fosfatazei alcaline și a
α1 – fetoproteinei. Scintigrama hepatică și laparascopia precizeaza diagnosticul.
5. Alte complicații: infecția lichidului din ascită, strangularea herniei ombilicale, infecții
intercurente, casexia.

2.10 PROFILAXIA
Profilaxia primară constă în combaterea alcoolismului, prevenirea hepatitei virale acute și
tratarea corectă a hepatitei cronice cu dispensarizare îndelungată, în combaterea factorilor
susceptibili să îmbolnăvească ficatul: alimentație dezechilibrată, alcoolism, abuzuri
medicamentoase. Profilaxia secundară este importantă, ea fiind realizată prin combaterea
cauzelor declanșatoare de complicații: dietă nerațională, medicație intempestivă, disbacterii
intestinale.

2.11 TRATAMENT
Este diferit după stadiul evolutiv al cirozei hepatice.
Tratamentul cirozei hepatice compensate – este identic cu tratamentul hepatitei cronice
active: igieno-dietetic și medicamentos.

17
 Regimul igieno-dietetic: repaus la pat, se interzic eforturile fizice și intelectuale mari,
regim alimentar bogat în vitamine, regim proteic scăzut dar asigurându-se o rație calorică
normală prin suplimentarea glucidelor. Lipidele vor fi limitate la 60-80 g/zi fiind preferate
cele de origine vegetală. Restricții în ceea ce privește alcoolul, fumatul, conservele,
afumăturile, mezelurile, brănzeturile fermentate, condimentele, prăjeli, sosuri.
Ca și tratament medicamentos în ciroza hepatică compensată se administrează
imunodepresive corticosteroizi (Prednison, Supercortizol) doza de atac fiind de
1mg/Kgcorp/zi timp de 1 lună după care se scade treptat cu câte 5mg/săptămână, la doza de
întreținere de 10-20 mg/zi, 3-4 ani continuu și Imuran, doza de atac este de 2-5 mg/Kgcorp/zi,
2 săptămâni apoi se scade treptat la doza de întreținere de 50mg /zi 2-3 ani fără întrerupere.
De precizat că aceste preparate se administrează numai în cirozele hepatice active.
Tratamentul cirozei hepatice decompensate – se adresează simptomelor și complicatiilor
majore ale bolii.
1. Tratamentul ascitei constă din următoarele: - regim dietetic desodat prelungit;
- Se administrează diuretice, în următoarea ordine: Antialdosteronice (Aldactone,
Spironolactona) în doza de 100-200 mg /zi . Dupa 8-12 zile se scade doza Spironolactonei la
jumătate și se adaugă un saluretic (Furosemid 40-80 mg/zi sau acid etacrinic 50-100 mg/zi).
Deoarece salureticele pierd K+ acestea se administrează cu prudență în ciroză hepatică. În
hipokalemia severă salureticele se întrerup rămânând numai antialdosteronicele, la care se
adaugă un diuretic osmotic – Manitol 10-20% 150 ml sau Soluție de Glucoza 20% 500 ml
perfuzie i.v.
- Paracenteză evacuatoare – este indicată în ascitele masive sau refractare la tratamentul
diuretic. Se evacuează maximum 2000 ml *2/săptămână.
- Tratamentul chirurgical – în ciroza hepatică este cu rezultate inconstante.
2. Tratamentul hemoragiei digestive superioare – este medico-chirurgical și se efectuează în
secții de terapie intensivă.
- Tratament medicamentos – se administrează în ordine: vitamina K (Fitomenadion) f.
10mg*4-6/zi i.m.; trombină umană liofilizată per os; transfuzii de sânge isogrup sau masa
trombocitară când există trombocitopenie; Pitresina (vasopresina) 20u.i./100ml cu sol.
Glucoza 5% perfuzie i.v. cu efect vasoconstrictiv. Recent pentru prevenirea HDS la cirotici se
recomandă betablocantele în doze mici (Propranolol 10-20mg/zi) timp îndelungat care prin
acțiune vasodilatatoare diminua HTP.
- Scleroterapia – constă în injecatrea direct în varicele esofagiene, cu ajutorul endoscopului, a
unei substanțe sclerozante (Moruat de Na 0,5-1,5 ml; alcool absolut 5-10 ml);
- Compresia varicelor esofagiene cu ajutorul unor sonde speciale Sengetaken-Blackemoore;

18
- Tratament chirurgical – constă în ligatura varicelor, dacă după 24-36 de ore hemoragia
continua, cu condiția ca insuficiență hepatică să nu fie prea mare.
Prognosticul HDS la cirotici rămâne totuși rezervat în 2/3 din cazuri.
Splenectomia se recomanda în ciroza cu hipersplenism hematologic și imunologic,
neinfluențat de tratament medical.
3.Tratamentul encefalopatiei hepatice. Regim dietetic fără proteine. Diminuarea
amoniogenezei intestinale prin sterilizarea florei proteolitice cu ajutorul antibioticelor cu
spectru larg și neabsorbabile; Neomicina sau Tetracilina 4-6 g/zi per os; în coma pe sonda
duodenală.
Medicația antiamoniacală – se administrează unul din următoarele preparate în perfuzie i.v.
lentă Arginina 250ml*2-4/zi, Multiglutin f. 10 ml *5-10/zi; Aspatofort f. 10 ml *2-4/zi,
ultimele două în soluție glucozată 5%, 500-1000 ml, eficacitate discutabilă.
- Reechilibrare hidroelectrolitică și vitaminică.
Transplantul hepatic – are indicații în cirozele hepatice depășite medical. Contraindicații
peste 60 de ani, boli cardiopulmonare severe și SIDA. Imunodepresia cu Ciclosporina a
crescut rata de supraviețuire între 5-10 ani la 60-70% din cazuri.

19
 CAPITOLUL III - ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZĂ HEPATICĂ

Ciroza hepatică se datorește unor procese degenerative ale parenchimului hepatic, ce

duc în final la insuficiența hepatică.
Deoarece boala se prezintă ca o suferință distructivă a țesutului conjunctiv hepatic,
care va gâtui celulele ficatului, afecțiunea interesând sistemele metabolice, umorale și
endocrine în totalitatea lor, ciroza este catalogată ca o boală a întregului organism.
Pentru supravegherea atentă a bolnavului cu ciroză hepatică, asistentul medical va
avea în vedere următoarele obiective:
Asigurarea repausului fizic și psihic – în perioada acută a bolii, pacienții vor fi
convinși cu mult tact și amabilitate de către asistentul medical, să respecte repausul absolut
fizic și psihic pentru ca o activitate intensă atât psihică cât și fizică, poate provoca recidive
sau agravare (pacienții nu se vor ridica din pat fără recomandarea medicului, vor respecta cu
strictețe perioadele de mobilizare zilnică, vor evita lecturile sau studiile mai dificile). Poziția
cea mai bună care asigură buna irigare a ficatului este decubitul dorsal.
In cirozele ascitogene, pacientul trebuie lăsat să-și aleagă singur poziția cea mai comodă,
dictată de volumul ascitei. Repausul va fi obligatoriu la pat – în cirozele decompensate. În
cirozele compensate, repausul va fi relativ, de 14 ore pe zi, câte o luna repaus complet la pat.
Asigurarea dietei – alimentația se va face în doze mici, dese, pentru favorizarea
drenajului biliar permanent.
Dieta trebuie să asigure un regim alimentar complet, bogat în vitamine. Proteinele se vor da în
proporție de 1,5g/kg corp, aportul fiind redus în encefalopatia portală.
Glucidele se vor da în cantitate de 400g/zi, iar lipidele limitate la 60-80g/zi, în special cele de
origine vegetală care în ciroza biliară pot crește până la 120g/zi sub forma de ulei. Se interzic
afumăturile, conservele, mezelurile, brânzeturile, alcoolul. În ascită se reduce aportul de
lichide și regimul va fi hiposodat.
Supravegherea bolnavului și efectuarea recoltărilor pentru examenele de laborator –
asistentul medical va urmări cu atenție: temperatura, culoarea sclerelor și tegumentelor,
pruritul, culoarea scaunelor, culoarea urinei, cantitatea, apariția edemelor, modificările de
comportament, aportul de lichide, greutatea corporală.
Asistentul medical măsoară, notează și interpretează valorile funcțiilor vitale: puls, tensiune
arterială, respirația, temperatura și la orice modificare va avertiza medicul.

20
 Asistentul medical pregătește toate materialele necesare și recoltează produsele
biopatologice pentru examenele de laborator prescrise: hemoleucograma, probe de
disproteinurie, timpi de sâgerare, timp de coagulare, timpul Quick, fibrinogen, ionograma
sanguină, examen sumar de urină, ionogramă urinară etc.
Asistentul pregătește pacientul și materialele necesare pentru sondaje, examene radiologice,
puncție abdominală, puncție biopsică, laparoscopie etc.
Administrarea medicației conform recomandărilor medicului – se va face tratamentul
etiologic adresat afecțiunilor responsabile de producerea cirozelor.
La indicația medicului, asistentul medical, va administra bolnavului cu ciroză hepatică
diuretice de tipul hidroclorotiazidei (Nefrix), din grupul furosemidelor (Furosemid),
antialdosteronice (Spironolactona), toate acestea pentru combaterea hipertensiunii portale
(ascitei), asociată cu un regim desodat și perfuzii de plasmă.
La nevoie, dacă lichidul de ascită este în tensiune, exercitând fenomene de
compresiune pe alte organe și vase, se va practica o paracenteză. Se va trata insuficiența
hepatică prin Glucoză hipertonică 33% intravenos, Vitaminele B, C, E, antianemice (fier,
vitamina B12), factori hipotropi (Tonozit, Mecopar) hepatoprotectoare.
În ultimul timp câstigă teren terapia cu cortizonice asociate cu anabolizante (Superprednol,
Testosteron) ceea ce duce la o regenerare hepato-celulară.
În caz de complicații asistentul va acționa, urmărind prescripțiile medicului:
- în hemoragiile digestive superioare se aplică gheață pe abdomen, hemostatice (Vitamina K,
Etamsilat, Sandostatin, Vasopresina), tamponamente prin esofagoscop ale varicelor rupte,
microtransfuzii;
Asigurarea igienei bolnavului și prevenirea infecțiilor – bolnavii cu ciroză hepatică
fiind sensibili la infecții nu vor fi asezați în saloane cu bolnavii cu angine, stafilococi
cutanate, infecții pulmonare. Pielea edemațiată necesită atenție deosebită, fiind sensibilă.
Unghiile vor fi tăiate scurt, pentru a evita leziunile tegumentare în prurit (prin grataj).
Gustul amar va fi îndepărtat prin toaleta cavității bucale. Deoarece bolnavii cu afecțiuni
hepato-biliare pot avea etiologie infecțioasă, se va ține cont de prevenirea infecțiilor
intraspitalicești.
Asistentul medical recoltează produse pentru examenele de laborator (sânge, urină,
lichid de ascită), la indicația medicului se pregătește bolnavul pentru examene radiologice,
puncție abdominală, biopsie, laparoscopie.
Asistentul medical va aprecia relațiile pacientului cu membrii familiei sale, explicându-le
acestora că este o suferință cronică, afecțiune ce printr-o atitudine terapeutică adecvată
prescrisă de medic, poate fi incetinită sau oprită în evoluția sa, dar nu este reversibilă.

21
 CAPITOLUL IV CAZUISTICĂ
4.1 CAZUL I

Interviu. Culegerea și interpretarea datelor

Pacientul G.V. în vârstă de 54 de ani, din Livada se prezintă la spitalul județean de
urgență, la serviciul de Urgență Interne în data de 11.XII.2019 pentru următoarele simptome:
creșterea în volum a abdomenului, edeme la nivelul membrelor inferioare, astenie, greață,
inapetență, dureri intermitente în etajul superior abdominal, sub forma de arsuri și este
internat în secția Gastroenterologie.
În urma examinărilor clinice și paraclinice se stabilește diagnosticul de ciroză hepatică
decompensată vascular, concomitent cu ulcer gastro-duodenal cronic.
Din relatările pacientului, acuzele au debutat afirmativ, în urma cu o lună cu creșterea
bruscă a abdomenului, apariția edemelor la membrele inferioare, astenie, greață, inapetență.
Pacientul prezintă în antecedente o hepatită cronică din 2012 si este vechi ulceros, având ulcer
gastro-duodenal cronic de la vârsta de 28 de ani.
Din interviu am aflat că pacientul locuiește într-o casă cu 3 camere împreună cu soția și 2
copii, având condiții bune de locuit.
Nu are preferințe alimentare deosebite, dar ii place mâncarea bine condimentată și în
general respectă regimul alimentar prescris de medic pentru afecțiunile de care suferă.
Fumează un pachet de țigări pe zi, bea o cafea pe zi. Momentan nu consumă alcool, dar
înainte de a fi bolnav de hepatita cronică consuma alcool aproape zilnic, uneori în cantități
foarte mari.
Îi place să lucreze în gospodărie și la câmp cu soția iar în timpul liber se uită la televizor.
Este de religie ortodoxă și merge ocazional la biserică.
M.S. are încredere în cadrele medicale, iar după aflarea diagnosticului prezintă
indispoziție, iritabilitate, insomnie. Nu cunoaște evoluția bolii fapt care-l determină să fie
emotiv și anxios.
Diagnostice de nursing: durere cronică; anxietate moderată; dificultate de a respira;
comunicare ineficientă la nivel afectiv; retenție hidro-salină, edeme ale membrelor inferioare;
alimentație inadecvată, deficit alimentar; alterarea tegumentelor la nivelul membrelor
inferioare; dificultate de a se odihni; dificultate de a se mișca; lipsa cunoștințelor despre boala
și evoluția ei
La internare prezintă funcțiile vitale astfel:
T.A. = 130/80 mmHg; P = 70p/min; R = 20r/min; T = 36,90
Diureza este scăzută la aproximativ 1000 ml/zi.
22
 PLAN DE ÎNGRIJIRE PE PERIOADA 10.XII.2019 – 20.XII.2019

Diagnostic de Obiective Intervenții autonome și Evaluare

nursing delegate
- Dificultate de a Pacientul respiră cu - Asigur un microclimat optim Pacientul are
respira cauzată de minimum de de 20 – 22 0 cu umiditate 50%, circulație
împingerea în sus dificultate în decurs salon aerisit și curat. portală
a diafragmului de de 10 zile. Pacientul - Administrez regimul igienico- ameliorată.
către lichidul să aibe circulație dietetic în 5-6 mese/zi, bogat în După
ascitic manifestată ameliorată în vena vitamine și sărac în lipide. paracenteză
prin modificarea portă în decurs de - Sugerez pacientul să ia o pacientul
amplitudinii 10 zile. poziție care să-i favorizeze o respiră mai
respiratorii mai bună respirație ușor
(respirație (semisezandă)
superficială) - Planific pacientului un orar de
exerciții respiratorii de 3 ori /zi
câte 5 minute
- Măsor și notez în foaia de
observație frecvența
respiratorie, TA și pulsul
- Restrâng consumul de lichide
pentru micșorarea ascitei
- Urmăresc bilanțul hidric,
cântăresc zilnic pacientul
- La indicația medicului
administrez propanolol și
medicația diuretică
- Pregătesc materialele necesare
pentru paracenteză
- Ajut medicul la efectuarea
tehnicii și îngrijesc pacientul
după paracenteză.
- Refuz de a urma Pacientul să accepte - Explorez cu pacientul Pacientul se
regimul alimentar respectarea motivația sa de a nu urma alimentează
din cauza regimului alimentar regimul alimentar. Îi explic și se
obișnuințelor în decurs de 5 zile importanța de a bea și a mânca hidratează

23
 Diagnostic de Obiective Intervenții autonome și Evaluare
nursing delegate
alimentare Pacientul sa se doar alimentele permise, conform
- Alimentație alimenteze si subliniez riscurile la care se regimului
deficitară datorită hidrateze expune dacă nu respectă regimul alimentar
inapetenței, corespunzator in alimentar. impus atât
grețurilor, decurs de 14 zile - Ajut pacientul la combinarea cantitativ cât
manifestată prin unui regim alimentar care să fie și calitativ.
scădere de greutate. pe placul său dar să corespundă
regimului adecvat afecțiunii
sale.
- Îl pun în legătură cu pacienții
care au aceeași afecțiune și
respectă regimul alimentar
impus.
- Explic nocivitatea alcoolului și
fumatului în special în boala sa.
- Explic pacientului necesitatea
de a ingera minimum de lichide
și alimente pentru asigurarea
echilibrului hidro-electric.
- Administrez alimentele în
mese fracționate 5/6/zi în
cantități mici.
- Descopăr alimentele care-i
provoacă greață și sfătuiesc
pacientul să nu le mai consume.
- Administrez medicația
prescrisă de medic: perfuzie cu
Arginina, Aspatofort fII, vit B1
și B6
Retenție hidro-salină - Pacientul să aiba o - Reduc cantitatea de lichide Obiectiv
cauzată de HTP bună diureză de ingerate la 1000 ml/zi atins.
manifestată prin 1500 – 1700 ml - Administrez regim desodat, Pacientul
ascită și edeme ale lichide /zi în decurs hipoproteic, hipolipidic urinează

24
 Diagnostic de Obiective Intervenșii autonome și Evaluare
nursing delegate
membrelor inferioare de 5 zile dar cu supliment de glucide - 1500 ml /zi
urmăresc bilantul hidric Are micțiuni
- Măsor diureza orară zilnică spontane.
- La indicația medicului
administrez diuretice
(Furosemid sau Spironolactona),
pentru combaterea HTP:
Propanolol și vitamine din
complexul B.
Edeme la nivelul Pacientul să nu mai - administrez pacientului un Pacientul nu
membrelor inferioare prezinte edeme în regim desodat mai prezintă
cauzate de HTP decurs de 10 zile - urmăresc bilanțul hidric edeme
- cântăresc zilnic pacientul
- determin pacientul să practice
exerciții ale musculaturii câte 5
minute de 3 ori/zi
- explic importanța masării
picioarelor înainte de a se ridica
din pat
- recomand evitarea
ortostatismului prelungit și a
mersului îndelungat pe jos
- urmaresc evolutia edemelor
- administrez la indicatia
medicului diuretice
Cunoștințe Pacientul să aibă - Evaluez cunostințele Pacientul și-
insuficiente despre cunostințe pacientului despre boala și a insusit
afecțiune și evoluția suficiente despre evoluția acesteia și ii dau informațiile
ei manifestată prin boala și evoluția ei informațiile necesare primite
anxietate și - Îi dau informații despre legate de
emotivitate regimul igieno-dietetic ce boală
trebuie urmat: acesta va fi
complet, bogat în vitamine,

25
Diagnostic de Obiective Intervenții autonome și Evaluare
nursing delegate
proteine dar asigurând o rație
calorică normală prin supliment
de glucide. Lipidele vor fi
retrase și de preferința vegetale.
Dieta va fi hiposodată, bogată în
potasiu (citrice, fructe uscate,
banane, stafide, mere)
Mesele să fie fracționate în 5-
6/zi.
Conștientizez pacientul de
nocivitatea fumatului,
alcoolului, cafelei în general și
în special în cazul bolii sale.
Informez bolnavul asupra
restricțiilor din regimul igienico-
dietetic în ce privește alcoolul,
fumatul, afumăturile, mezelurile,
condimentele (muștar, piper,
oțet) sosuri, prăjeli.
Explic necesitatea reducerii
ingestiei de lichide pentru
reucerea ascitei.
Explic eficiența tratamentului
medicamentos și verific dacă
pacientul a ințeles explicațiile
prin întrebări simple pe ințelesul
său.
Comunicarea Pacientul să-și Ma prezint pacientului cu nume Pacientul și-
ineficientă la nivel exprime nevoile, și funcție. a redus
afectiv, cauzată de temerile, emoțiile în Plasez pacientului într-un salon anxietatea
anxietate, decurs de 5 zile cu pacienti de aproximativ comunică
manifestată prin aceeași vârstă. eficient cu
irascibilitate, echipa de

26
 Diagnostic de Obiective Intervenții autonome și Evaluare
nursing delegate
emotivitate Explorez cu pacientul cauza îngrijire
anxietății sale, lipsa cunoașterii
evoluției bolii. Acord
pacientului în fiecare zi o
perioadă de timp pentru a-și
exprima neliniștea și emoțiile.
În timpul discuțiilor vorbesc cu
voce blânda, calmă.
Ii dau explicații privind
îngrijirile programate și
motivele acestora.
Îl pun în legătură cu alți pacienți
cu aceeați boala dar cu evoluție
bună și optimiști.
Anxietate moderată, Pacientul să-și Identific cunoștințele pacientului Pacientul
din cauza exprime diminuarea despre boala, evoluție tratament este liniștit și
cunoștințelor precare anxietății în decurs și regimul alimentar ce trebuie optimist în
despre boala, de 7 zile urmat și îi furnizez informațiile privința
manifestată prin necesare pentru diminuarea evoluției
iritabilitate anxietății. bolii sale.
Susțin psihicul pacientului
printr-o atitudine corectă, luând-
ul copartener.
Îi acord suficient timp pentru a
pune întrebări și își exprimă
sentimentele negative. Insist
asupra mijloacelor sănătoase de
adaptare: lectură, muzică etc.
Permit vizita familiei pentru a-l
susține psihic și a-l încuraja.
Pacientul să aibă Menținerea Asigur un microclimat optim, Pacientul are
temperatura în limite temperaturii în salonul aerisit, îmbrăcăminte valori de

27
 Diagnostic de Obiective Intervenții autonome și Evaluare
nursing delegate
normale limite normale adecvată sezonului, învelitori Temperatura
corespunzătoare. normale 36 –
Măsor temperatura corporală de 370C
2 ori/zi, notez valorile în foaia
de temperatură și înștiințez

28
 4.2 CAZ II

Interviu. Culegerea și interpretarea datelor

Pacientul M.S. în vârstă de 46 de ani din Satu Mare s-a internat la Spitalul Județean de
Urgență, secția Gastroenterologie, în data de 04.III.2020 cu diagnosticul medical: Ciroză
hepatică de etiologie toxică.
Din interviu am aflat că pacientul este de profesie inginer chimist, este căsătorit și
locuiește cu soția într-o casă salubră, cu condiții optime de locuit. În general, se alimentează
adecvat, consuma zilnic alcool moderat, fumează un pachet de țigări și consumă cafea
moderat. Are o înălțime de 1,85 cm și o greutate de 86 kg. In antecedente, tatăl este suferind
de cardiopatie ischemică, iar mama este diagnosticată cu hemocromatoză.
Din relatările pacientului aflu că boala a debutat în urmă cu aproximativ o săptămână,
cu simptomele: astenie marcată, cefalee, amețeli, tremurături, inapetența și de 2 zile apar
dureri intense în hipocondrul drept și icter moderat.
S-a prezentat la Serviciul de Urgență și în urma examinării clinice de către medicul
specialist gastroenterolog este internat cu diagnosticul prezumtiv de ciroză hepatică în stadiu
incipient.
La internare funcțiile vitale sunt:
TA=150/90 mmHg; P=86 p/min; R=19 r/min; T=36,70 C
În urma analizei și interpretării datelor culese am stabilit diagnosticele de nursing.
Diagnosticele de nursing:
- Dispenee VSH=18mm/1h
- Circulație inadecvată prin deficit Colesterol=200 mg%
- Necoordonarea mișcărilor Glicemie=90%
- Dificultatea de a se îmbrăca și dezbrăca Fibrinogen=190mg%
- Vulnerabilitate față de pericole Sideremie=140/100 ml plasma
- Eliminarea urinară inadecvată calitativ și TGO=30 u/L
cantitativ TGP=19 u/L
- Ignoranța (lipsa de cunoștințe despre Bilirubinemie=1,70mg%
boală) Proteinemie=7 g%
- Comunicare ineficientă la nivel afectiv Albumina ser=48%
Analizele de laborator efectuate: α 1 globuline=3%
Hemoleucograma: Hematii=4.300.00/mm3 α2 globuline=6%
Leucocite=8.800/mm3 β globuline=12%
Trombocite=150.000/mm3 γ globuline=25

29
 PLAN DE INGRIJIRE PE PERIOADA 4.III.2020 – 13.III.2020

Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare

nursing autonome și delegate
Vulnerabilitate față Bolnavul să - discut cu acesta, îl liniștesc și îl 04.03.2020
de pericole beneficieze de un încurajez, asigurandu-l de tot Bolnavul
manifestate prin: mediu de siguranță, sprijinul meu prezintă:
anxietate, astenie să fie ferit de - instalez bolnavul în pat în poziție - TA=130/80
marcată, cefalee, pericole, să-și semisezândă și mă asigur de mmHg
amețeli, tremuraturi, recapete si să-și comfortul acestuia - P=74p/min
neliniste, agitatie, mențina funcțiile - măsor și notez funcțiile vitale - R=16 r/min
semne de vitale in parametrii - explic bolnavului importanța - T=36,5oC
deshidratare (facies fiziologici. repausului fizic și psihic, - sete
palid, sete, oligurie, - prevenirea importanța odihnei și a somnului diminuată
tegumente palide), complicațiilor și și creez condiții optime în vederea - Bolnavul a
risc de complicații reducerea riscurilor implinirii acestui fapt eliminat
ale bolii (anasarcă, - recoltez la indicatia medicului aproximativ
ascită, hemoragii, sânge pentru: HLG, VSH, 500 ml urina
infecții intercurente, fibrinogen, glicemie, colesterol, de aspect
varice esofagiene, sideremie, bilirubina, TGO, TGP, concentrat
encefalopatie proteinemie, electroforeză și urina - a prezentat
portală, comă pentru examen sumar urină un scaun de
hepatică, cancer - administrez la indicatia aspect ușor
hepatic). medicului: 1flacon Arginina 250 decolorat
ml prin pev, 2 fiole Aspatofort IV, - nu prezintă
1 fiola vitamina B1, 1 f semne de
Algocalmin, 1 fiola Furosemid IV complicații
si observ efectul acestora ale bolii
- explic bolnavului impotanța
instruirii și respectării regimului
alimentar impus (hiposodat și
hidro-lacto-zaharat) IV si observ
efectul acestora

30
 Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing autonome și delegate
- măsor și notez lichidele ingerate
și eliminate în vederea efectuării
bilanțului ingesta-excreta
- încurajez bolnavul să solicite
ajutor în caz de nevoie
- evaluez evoluția manifestărilor de
dependență și aduc la cunostință
medicului modificările apărute
- efectuez toate tehnicile corect, la
timp, în condiții perfecte de
asepsie și antisepsie.
Necoordonarea Bolnavul să aibă un - pregătesc fizic și psihic bolnavul Bolnavul
miscărilor tonus muscular privind tehnicile ce vor fi efectuate prezintă:
manifestată prin: adecvat si să - efectuez masaje usoare la nivelul - amețeli
tremurături amețeli, efectueze mișcări extremităților bolnavului diminuate
tulburări de mers, adecvate stării sale - ajut bolnavul și îl însoțesc în - tremurături
agitație deplasare ameliorate
- explic bolnavului necesitatea - se
repausului impus dar și importanța mobilizeaza cu
mobilizării precautie
- învăț bolnavul să-și schimbe - solicită ajutor
poziția din 2 în 2 ore în deplasare
- deservesc bolnavul la pat
- supraveghez bolnavul
Dispnee manifestată Bolnavul să-și - instalez bolnavul în pat în poziție Dupa 2 zile
prin: anxietate, recapete și să-și semisezândă si ma asigur de pacientul
tahipnee (19 r/min), mențină funcția comfortul acestuia prezintă:
amplitudini respiratorie și funcția - discut cu bolnavul și îl liniștesc - TA=130/80
superficiale, circulatorie în - creez condinții de mediu mmHg
circulație inadecvată: parametri fiziologici adecvate (aerisesc încăperea, - P=74p/min
HTA (150/90 asigur liniște în salon) - R=16 r/min
mmHg), amețeli, - măsor și notez funcțiile vitale Nu mai
agitație, cefalee - administrez tratamentul prezinta

31
 Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing autonome și delegate
- explic bolnavului importanța ameteli,
regimului alimentar hiposodat și ii cefalee, si este
recomand să consume lichide linistit
suficiente
- ofer bolnavului o cană de
compot de struguri
Alimentație Bolnavul sa se - discut cu bolnavul și ii explic Bolnavul
inadecvată prin alimenteze conform importanța unei alimentații prezintă:
deficit manifestată nevoilor sale adecvate necesitatea -sete diminuată
prin: inapetență - să fie echilibrat Regimului alimnetar impus - inapetență
selectivă, sete, (hiposodat și hidro-lacto-zaharat) selectivă
semne hidric și nutrițional și importanța respectării lui - la micul
de deshidratare - să respecte regimul - recomand bolnavului consum de dejun a
(facies palid, alimentar impus lichide suficient consumat toate
tegumente palide), - ofer bolnavului o listă cu alimentele
alimentele permise dar și cele pregătite iar la
interzise și întocmesc împreună cu prânz a
acesta un meniu în funcție de consumat ½ din
regimul alimentar impus porția de supă
respectand preferințele sale de pui,
- la micul dejun ofer bolnavului compotul de
500 ml iaurt, 1 ou fiert si 3 felii de struguri și cele
pâine 3 felii de pâine.
- urmăresc apetitul și toleranța
digestivă a bolnavului
- măsor și notez lichidele ingerate
în vederea efectuării bilanțului
ingesta-excreta
- la prânz ofer bolnavului o porție
de supă de pui cu legume, o cană
de compot de struguri și 3 felii de

32
 Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing autonome și delegate
pâine
- urmăresc apetitul și toleranța
digestiva a bolnavului
- urmăresc starea de hidratare a
bolnavului
Eliminare urinara Bolnavul sa - discut cu bolnavul si ii recomand Bolnavul a
inadecvată calitativ și prezinte eliminari consum suficient de lichide eliminat
cantitativ manifestată adecvate - ofer bolnavului o cană de compot aproximativ
prin: oligurie de struguri 500 ml urina
(100ml/micțiune), - măsor și notez lichidele eliminate de aspect
urina hipercromade în vederea efectuării bilantului concentrat
aspect tulbure ingesta-excreta
- conduc bolnavul la grupul sanitar
și îi explic modul de utilizare al
recipientului de colectare a urinii
- colectez urina pentru masurarea
diurezei
- administrez conform FO: 1 fiola
Furosemid IV si observ efectul
- supraveghez bolnavul
Dificultatea de a se Bolnavul să se - discut cu bolnavul, il incurajez și Bolnavul
îmbraca și dezbrăca poată mobiliza în îl liniștesc este
- discomfort fizic și vederea - explorez potențialul de a se optimist,
psihic, amețeli, îmbracării și mobiliza și capacitățile fizice ale prezinta
cefalee, tremurături. dezbrăcării. bolnavului confort.
- ajut bolnavul în vederea
dezbrăcării și îmbrăcării lenjeriei
de corp.
- încurajez bolnavul să solicite
ajutor în caz de nevoie
- învăț bolnavul să-și procure
îmbrăcăminte lejeră cu sisteme
simple de închidere.

33
 Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing autonome și delegate
Ignoranța Bolnavul să - explorez nivelul de cunoștințe al Bolnavul
- lipsa de motivație, ințeleagă bolnavului și posibilitatea de este interesat
- obiceiuri (tutun, importanța aplicare a acestora cooperează,
cafea) renunțării la - explic bolnavului importanța citește
obiceiurile regimului alimentar impus, materiale
dăunătoare, să fie importanța odihnei și a somnului, informative
motivat și să necesitatea spitalizării și oferite și
participe la respectării tratamentului adresează
propria îngrijire. - explic bolnavului importanța întrebări
renunțării la obiceiurile dăunătoare
precum și importanța respectării
normelor de sănătate și de
prevenire a bolilor
- ofer bolnavului materiale
informative, reviste, pliante
Comunicarea Bolnavul să - discut cu bolnavul, ii recomand Bolnavul
inadecvată la nivel prezinte o să se liniștească întrucât agitația îi este mai
afectiv comunicare va agrava starea linistit,
eficientă -ii sugerez bolnavului sa aiba intelege
incredere in personalul medical si importanta
de ingrijire si sa comunice cu comunicarii,
acestia isi exprima
- încurajez bolnavul să gândească teama de
pozitiv pentru o evoluție boala.
favorabilă a stării sale de sănătate
- încurajez bolnavul să se exprime
și să-și exteriorizeze temerile,
sentimentele sau necesitatile sale
Oboseala Bolnavul doarma - discut cu bolnavul și mă Bolnavul a
manifestata prin: suficient, informez asupra gradului de dormit
- astenie odihnitor - sa se odihna și calitatea somnului din destul de
- somnolenta odihneasca in timpul nopții bine, nu mai
- facies palid vederea obtinerii - creez condiții de mediu adecvate prezintă

34
 Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing autonome și delegate
- ochi incercanati unui echilibru (aerisesc încăperea, asigur o semne de
fizic si psihic temperatură optimă și o oboseală
luminozitate medie)
- asigur lenjerie de corp și de pat
curată, asigur liniste in salon
- interzic vizitele pe perioada
odihnei in timpul zilei
- explic bolnavului importanta
odihnei și a somnului
- evaluez calitatea somnului.

35
 4.3 CAZ III

Interviu. Culegerea și interpretarea datelor

Pacientul D.B. în vârsta de 63 de ani din Ardud se internează la Spitalul Județean de
Urgență, secția Gastroenterologie, în data de 16.III.2020 cu diagnosticul Ciroza hepatică
posthepatită virală de tip C.
Din relatările pacientului am aflat ca boala a debutat în urma cu 9 ani când a fost
diagnosticat cu ciroză hepatică cu virus C, pacientul prezentând oboseala fizică, edeme,
gambiere, inapetență, hepatalgii la efort.
A fost sub tratament cu hepatoprotectoare ți sub control periodic. De aproximativ 2
săptămâni pacientul acuză oboseală fizică intensă, inapetență, balonare, gingivoragii, edeme,
prurit, subicter scleral.
S-a prezentat la medicul curant, și în urma examinărilor clinice și paraclinice s-a
constatat asocierea fibrozei extinse cu necroză hepatocelulara și alterarea vascularizației. Este
internat în vederea tratamentului de specialitate și reevaluare.
Din interviu aflu că, pacientul este pensionar, locuiește la bloc împreună cu soția sa și
are condiții bune de locuit. In timpul liber merge la țară unde are o grădina pe care o intreține.
Pacientul are o greutate de 95 de kg și o inălțime de 1,80 m. Pacientul fumează și
consuma alcool moderat.
La internare prezintă funcțiile vitale:
T.A.= 135/75 mmHg
P=80 p/min
R=18 r/min
T=36,8OC
Analizele efectuate la internare: TGO=53u/L, TGP=83 u/L, Ureea =48 mg%,
GGT=101, Bilirubina totala=4 mg%, Proteine serice totale=6,6 g%, Glicemia=140 mg%,
Fosfataza alcalina=144 u/l

36
 PLAN DE INGRIJIRI PE PERIOADA 16.III.2020 – 26.III.2020
Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing autonome și delegate
Stare de Pacientul să - monitorizez funcțiile vitale, Starea
discomfort din prezinte o stare de diureza și le notez pe foaia de generala a
cauza procesului bine, de comfort temperatură pacientului
inflamator hepatic - asigur repaus la pat, într-o poziție stagnează
manifestat prin: corectă a pacientului Starea
astenie, mărirea - cântăresc zilnic greutatea pacientului
de volum a corporală se
abdomenului, - îi explic pacientului importanța îmbunătățeș
balonare. respectării regimului alimentar te treptat,
prescris greutatea
- supraveghez reacțiile pacientului scade iar
la medicamentele administrate diureza
- administrez tratamentul prescris începe să
de medic: perfuzie cu Arginina fl I crească.
500 ml la 2 zile, Silimarina 3x1
tb/zi, Ranitidina tb I/zi, Vit. B1 f I,
vit. B6 f I, vit B12 f I, vit C f II i.v.
perfuzie cu ser fiziologic 9% 500
ml, glucoza 10% 1000ml, hepa-
menz fiole 2-0-2, solutie ringher
500 ml
Gingivoragii Pacientul să nu - urmaresc evoluția hemoragiilor la Dupa 3 zile
manifestate prin mai prezinte nivelul cavitatii bucale pacientul nu
disfagie, hemoragii și să - îi asigur o igienă adecvată a mai prezintă
inapetență aibă un echilibru cavității bucale hemoragii
nutrițional adecvat - hidratez pacientul cu lichide ale gingiei.
în cca. 5-6 zile suficiente, îl alimentez cu supe de
zarzavat, produse lactate, pireuri -
umezesc gingiile cu sol. de apă
oxigenată i.v. la indicația
medicului

37
 Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing autonome și delegate
Edeme ale Pacientul sa nu - urmărește diureza și o notez pe In urma
membrelor mai prezinte foaia de temperatură tratamentu-
inferioare edeme, sa aiba o - efectuez bilanțul hidric (intrări + lui edemele
stare de confort ieșiri) se reduc și
- măsor greutatea corporală zilnic diureza
- sfătuiesc pacientul să se crește.
odihnească mai mult pentru că
clinostatismul este un factor
important în îmbunătățirea diurezei
- sugerez pacientului să reducă
sarea din alimente
- administrez medicația diuretică
prescrisă de medici Furosemid f I în
perfuzie cu ser fiziologic 9% 500
ml apoi Spironolactonă tb 8/zi (4-4-
0)
- ridică extremitățile edemațiate ale
pacientului
Dificultatea de a Pacientul sa-si - în primele zile îi recomand să stea Pacientul se
se mișca din recapete tonusul în repaus la pat mai multe ore pe zi mobilizea-
cauza slăbiciunii muscular și să se - ajut pacientul la mobilizarea ză progresiv
poată mobiliza progresivă în pat și îl ajut să se în pat în
deplaseze la toaleta din a 5-a zi primele zile.
- înainte și în timpul mobilizării îi
monitorizez respirația, pulsul, TA,
și culoarea tegumentelor
Incapacitatea de - Pacientul să - ajut pacientul la efectuarea Pacientul
a-și acorda prezinte toaletei parțiale la pat participă la
ingrijirile
igienice tegumentele și - ii schimb lenjeria de pat și de efectuarea
mucoasele curate, corp ori de câte ori este necesar toaletei
îngrijite - îl ajut la efectuarea toaletei
cavității bucale

38
 Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing autonome și delegate
Insomnie Pacientul să - identific cauza insomniei și încerc Pacientul
beneficieze de un să diminuez anxietatea, linițtindu-l doarme bine
somn liniștit și de tot sprijinul meu pe perioada după
odihnitor internării somnifer și
- ii explic importanța odihnei pentru este mai
refacerea organismului odihnit
- ii administrez somniferul prescris
de medic: Fenobarbital f I i.m.
seara la culcare
Insuficienta Pacientul sa fie - ii explic necesitatea respectării Pacientul a
cunoaștere informat privind tratamentului și ii atrag atenția înțeles
evoluția bolii și asupra consecințelor în cazul în informațiile
asupra regimului care acesta nu este respectat cu primite.
alimentar prescris strictețe
de medic - îl sfătuiesc să evite eforturile
fizice să respecte regimul alimentar
hepatic și desodat prescris de medic
Ii recomand:
- evitarea consumului de alcool
- control lunar la medicul curant

39
 CONCLUZII

Ciroza hepatică este o suferință cronică cu evoluție progresivă caracterizată prin

existența unor leziuni difuze ce asociază fibroză extensivă cu noduli de regenerare, anomalii
structurale ce dezorganizează arhitectonica normală a ficatului.
Ciroza hepatică a fost descoperită întamplător cu ocazia unui examen clinic,
echografic sau de laborator ce evidențiază o hepatomegalie fermă, nedureroasa.
În etapa simptomatică ciroza hepatică se manifestă prin semnele insuficienței hepatocelulare
și cele ale hipertensiunii portale.
Abuzul de alcool și hepatita virală tip B, reprezintă principalele cauze ale cirozei
hepatice.
Tratamentul cirozelor urmărește suprimarea cauzelor, combaterea procesului
inflamator și a reacțiilor imunologice în exces, stimularea regenerării ți prevenirea
complicațiilor.
Repausul este obligatoriu în pat în cirozele decompensate. În cele compensate,
repausul va fi relativ până la 14 ore pe zi și câte o lună de repaus complet la pat. Se interzic
eforturile fizice și cele intelectuale. Clinostatismul este un factor important pentru
îmbunătățirea diurezei.
Asistentul medical are un rol foarte important în îngrijirea pacienților cu ciroză
hepatică acesta materializâdu-se în primul rând în educarea pacientului despre boala și
posibilele stadii evolutive, care este esențiala pentru încetinirea evoluției bolii.
Prin educația pentru sănătate desfasurată în randul populației se realizează profilaxia
cirozei, care constă în combaterea alcoolismului, prevenirea hepatitei virale acute și tratarea
corectă a hepatitei cronice.
Profilaxia complicatiilor este importanta, ea fiind realizata prin combaterea cauzelor
declaratoare de complicatii : dieta nerationala, medicatie intempestiva, interventii chirurgicale
neindicate, disbacterii intestinale.
Asigurarea unei calități a vieții cât mai optime pentru bolnav, până în ultima clipa a
vieții sale, sunt asigurate de către medicul curant alături de asistentul medical care îl îngrijeșt

40
 BIBLIOGRAFIE

1. Borundel C. – Manual de medicină internă pentru cadre medii – Editura

ALL, București 1995;

2. Bruckner I. – Medicină internă – Ed. Medicala, București 1980;

3. Buligescu L. - Bolile ficatului, cailor biliare si pancreasului, - Editura.

Medicală, București 1981;

4. M Ifrim, Gh. Niculescu - Compendiu de anatomie – Editura Științifică si

Enciclopedică, București 1988;

5. R.Paun - Terapeutica medicală – Editura. Medicală, București 1982;

6. Stanciu C., - Gastroenterologie practică, vol. I, II – Editura Junimea, Iași,

1976, 1979;

7. Titirca L. – Ghid de nursing – Editura viata Medicala romaneasca

Bucuresti 1996;

8. Titirca L. – Manual de ingrijiri speciale acordate pacienților de asistenții

medicali – Editura Viata Medicala Romaneasca București 1998.

41