LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA BOLNAVILO

HIPERTENSIVI CU RISC INALT

medicina

UNIVERSITATEA DE MEDICIN sI FARMACIE

,,IULIU HAIEGANU CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ASISTENI MEDICALI LICENIAI

LUCRARE DE DIPLOM
NGRIJIREA BOLNAVILOR
HIPERTENSIVI CU RISC NALT
CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................4
PARTEA TEORETIC ( DATE DIN LITERATUR).........................................5
1. DEFINIIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE................................................5

2. CLASIFICAREA PRESIUNI ARTERIALE.....................................................5

2.1

Clasificarea

Societatii

Europene

de

Hipertensiune

(ESH)

si

Societatii

Euro

Cardiologie(ESC)...................................................................................5
2.2

J.N.C. 7 propune o noua clasificare a presiunii arteriale....................................5

2.3

S.E.P.H.A.R........................................................................................................5

3. ETIOPATOGENIE..............................................................................................6
3.1

Clasificarea HTA n functie de etiopatogenie.....................................................7

4. FACTORI DE RISC.............................................................................................8
4.1 Factori care influienteaza prognosticul.................................................................8
4.2 Afectarea organelor tinta......................................................................................9
4.3 Estimarea riscului...............................................................................................13
5. DIAGNOSTICUL...............................................................................................14
5.1 Diagnosticul clinic..............................................................................................14
5.2 Diagnosticul paraclinic.......................................................................................15
6. EVOLUIE. COMPLICAII...........................................................................15
7. TRATAMENT....................................................................................................16
7.1 Recomandari generale........................................................................................16
7.2 Tratamentul nemedicamentos.............................................................................17
7.3 Tratamentul etiologic..........................................................................................17
7.4 Tratamentul medicamentos.................................................................................17
Beneficiul tratamentului cu Nebivolol (Nebilet) la bolnavii hipertensivi..........19
Algoritmul de tratament.....................................................................................25
7.5

Abordarea

terapeutica

bolnavului

hipertensiv

privind

hipertrofia

stnga..........................................................................................................................26
7.6 Abordarea terapeutica a bolnavului hipertensiv privind functia renala..............27
7.7 Abordare directa a pacientilor hipertensivi cu sindrom metabolic.....................27
GHIDUL ESH / ESC..................................................................................................28
ABORDAREA

NURSING

PACIENTULUI

ARTERIAL............................................................................................................29
CERCETRI PERSONALE...................................................................................31
1. OBIECTIVELE CERCETII sI METODOLOGIA FOLOSIT................31

CU

HIPERT

1.1 Obiectivele cercetarii..........................................................................................31

1.2 Material si metode de lucru................................................................................31
2. REZULTATELE OBINUTE..........................................................................33
3. DISCUII............................................................................................................38
4. CONCLUZII.......................................................................................................41
STUDIU DE CAZ.....................................................................................................42
1. Culegerea datelor personale..42
2. Culegerea datelor pe nevoi...44
LISTA ABREVIERILOR51
LISTA TABELELOR..52
LISTA GRAFICELOR53
BIBLIOGRAFIE...54

INTRODUCERE
Printre bolile cardiovasculare cu impact important asupra populatiei generale
se regaseste si hipertensiunea arteriala(HTA).

n conceptia Rose-Evans, HTA reprezinta ,,acel nivel al presiunii arteriale de la care investigarea si tratamen

mult bine dect rau. Avnd n vedere asocierea HTA cu factori de risc pentru ateroscleroza si nivelul de im
cheltuielilor n sanatatea publica, Societatea Europeana de Hipertensiune a elaborat, n urma cu putin timp, un
evaluarea si tratamentul hipertensiunii arteriale si a bolilor asociate.[1]

Estimarea riscului cardiovascular al bolnavului reprezina principalul obiectiv n algoritmul de investigare si t

HTA. Toate ghidurile terapeutice elaborate n ultimii ani au plecat de la identificarea elementelor de prognostic

influientate terapeutic. Microalbuminemia si cresterea ventricolului stng sunt considerate astazi markeri ai afectarii or

n hipertensiunea arteriala. Prezenta microalbuminemiei la pacientii cu HTA potenteaza riscul morbiditatii cardiovasculare

ischemica, arteropatie periferica si hipertrofia ventricolului stng) si al mortalitatii vasculare asociate hipertensiunii arterial

Din aceste considerente ne-am propus urmarirea evolutia excretiei urinare de albumine la bolnavii hipertensivi aflati
risc nalt.
Lucrarea este expresia activitatii desasurate n CDT Cluj-Napoca, Cabinetul se Cardiologie, activitate ce se ncadreaza
cercetare (sub toate aspectele, a bolii cardiovasculare) al CDT.
in sa multumesc doamnei sef lucrari Dr. LUMINIA LEA, pentru ndrumarea si coordonarea de nalt nivel
parcursul redactarii lucrarii.

PARTEA TEORETIC
( Date din literatura)

1. DEFINIIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE

Hipertensiunea arteriala e un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice pe

normale. Dupa O.M.S. se considera valori normale pentru presiunea maxima 140 -160 mm Hg, interpretate
vrsta, sexul si greutatea, iar pentru presiunea minima 90 - 95 mm Hg.

2. CLASIFICAREA PRESIUNII ARTERIALE

2.1 Clasificarea Societatii Europene de Hipertensiune (ESH) si a Societatii Europene de Cardiologie (ES

Tabel 1 - Definirea si clasificarea nivelelor presiunii arteriale [2]

CATEGORIA
Optima
Normala
Normala nalta
HTA usoara (gradul I)
HTA moderata (gradul II)
HTA severa (gradul III)
HTA sistolica izolata

PAS (mm Hg)

<120
120-129
130-139
140-159
160-179
180
>140

PAD (mm Hg)

<80
80-84
85-89
90-99
100-109
110
<90

2.2 J.N.C. 7 propune o noua clasificare a presiunii arteriale

Tabel - Clasificarea presiunii arteriale (PA) pentru adultii cu vrsta 18 ani [3]

CLASIFICAREA PA
PAS (mm Hg)
PAD (mm Hg)
Normala
<120
<80
Prehipertensiune
120-139
80-90
HTA staduil I
140-159
90-99
HTA stadiul II
160
100
2.3 S.E.P.H.A.R. (Studiu de Prevalenta a Hipertensiunii Arteriale si evaluare a riscului cardiovascular n R
HTA factor major de risc cardiovascular
Pacientii hipertensivi nou diagnosticati n Romnia.

Majoritatea pacientilor nou diagnosticati n Romnia cu HTA sunt descoperiti din ntmplare; foarte rar ace
consult medical pentru cefalee, aritmii, atac ischemic tranzitoriu sau angina pectorala.

Studiul S.E.P.H.A.R. a inclus 2017 persoane alese aleator de pe ntreaga suprafata a tarii. Rezultatele ev

prevalenta crescuta a HTA: 4 din 10 adulti sunt hipertensivi si mai mult de jumatate dintre acestea nu erau co

erau bolnavi. La pacientii cu vrsta sub 50 ani unde aproape 8 din 10 erau hipertensivi nediagnosticati.
Clasificarea dupa S.E.P.H.A.R. n functie de vrsta, severitate si sex.
Varsta: < 40 ani sunt afectati 35%, 40-60 ani sunt afectati 39% si >60 ani sunt afectati 26%.
Severitatea hipertensiunii arteriale la diagnostic: HTA usoara 66%, moderata 22% si redusa 12%.
Sex: proportia mai mare o are sexul masculine dect cel feminine.

Destul de frecvent pacientii hipertensivi nou diagnosticati sunt obezi, fumatori si au n familie cazuri d

vascular cerebral sau infarct miocardic. Acestor pacienti, medical trebuie sa le explice consecintele fiziopa

sechelele posibile ale hipertensiunii arteriale si posibilitatile prin care si pot mbunatatii starea de sanatate

greutatii corporale, stoparea fumatului, efectuarea examinarilor necesare si urmarea corecta a tratamentului. T
trebuie sa fie simplu, eficient si fara efecte secundare.

3. ETIOPATOGENIE

Nivelul presiunii arteriale este determinat ndeosebi de echilibrul existent ntre debitul cardiac, rezistenta
sistemica si rezistenta (elasticitatea) vaselor mari, (practic a aortei), la care se adauga masa sngelui circulant.

HTA sistolica izolata poate fi determinata de cresterea debitului cardiac, ori de scaderea elasticitatii (c
arterelor mari; ea poate fi astfel: HTA de debit sau HTA de elasticitate.
Cresterea rezistentei arteriorale sistemice determina cresterea PAD la care se poate adauga cresterea PAS.
Hipertensiunea arteriala este produaa de cauze necunoscute sau cauze cunoscute. [4]
3.1 Clasificarea HTA n functie de etiopatogenie:
a) HTA esetiala (primara)

n HTA idiopatica (reprezentnd 90-95% din cazurile de HTA) diagnosticul se pune dupa excluderea HTA se
b) HTA secundara (reprezentnd 5-10% din cauzele de HTA)

* renale (glomeruronefrita acuta sau cronica, pielonefrita cronica, nefropatia la pacientii cu diabet zaha
* endocrine (feocromacitom, Cushing, hipertiroidism, B. Cohn);
* neurologice (tumori cerebrale, AVC);
* cardiovasculare (coarctatia de aorta, insuficienta aortica, fistula atrio-ventriculara);
* gestationala (eclampsia, preeclampsia);
* reno-vasculare (stenoza arterei renale, glomeruronefritele acute si cronice, rinichi polichistic,

nehropatii)
* iatrogena (indusa de corticoterapie, steroizi anabolizanti, simpaticomimetice, amfetamine).

4. FACTORI DE RISC
4.1 Factorii care influienteaza prognosticul
Tabel 3 - Factorii care influienteaza prognosticul ( Ghidul OMS / ISH din 1999)
Factori de risc
pentru afectarea
cardiovasculara

Afectarea organelor
tint 919m1223j 59;

Nivelurile sistolice si Cardiovascular

diastolice ale TA
- HVS: eco-masa VS
Vrsta
B. 125g/m

Diabetul zaharat

Glicemia a jeun
126 mg%
Glicemia
postprandial

B.>50 ani, F.>65 ani

F. 110g/m

Sexul B. 50 ani
Aportul se sodiu

- ngrosarea peretelui 198 mg%

arterial sau a placii
aterosclerotice

- reducerea aportului
de sare (<4-6g/zi)

- grosimea intimei
medie 0,9mg%

F. menopauza

Aportul de Ca si Mg Renal
- usoara crestere a
Abuzul de alcool
creatininei serice
20 ml/zi
B. 1,3-1,5mg%
Fumatul
F. 1,2-1,4%
Obezitatea
- microalbuminuria
abdominala
(circumferinta
30-300 mg/24h
abdominala
B. 102 cm

Conditii clinice
asociate
Boli cerebrovasculare
- AVC ischemic
- AVC hemoragic
- AIT
Boli cardiace
- insuficienta cardiaca
congestiva
- sindrom coronarian
acut
Boli renale
- nefropatia diabetica
- IR
- proteinurie
> 300mg/24h
Boli vasculare
periferice

F. 88 cm

Retinopatia
avansata

Sedentarismul

- hemoragii

Dislipidemia

- exudate

-colesterol >250mg%

- edem papilar

- LDL > 155mg%

- HDL B. < 40mg%
F. < 48mg%

CRP 1 mg/dl
Factorii genetici
Printre factorii de risc se numara:

Obezitatea abdominala apartinnd sindromului metabolic.

Proteina C Reactiva este adaugata printre factorii de risc datorita dovezilor strnse privind valoarea sa
a evenimentelor cardiovasculare.

Varsta peste 55 ani creste contributia presiunii pulsului n conturarea riscului cardiovascular.

Diabetul zaharat este tratat distinct n cadrul factorilor de risc, fiind considerat un factor de risc mai
apreciindu-se ca riscul cardiovascular al diabeticului este cel putin dublu.

4.2 Afectarea organelor tint 919m1223j 59;

4.2.1 CORDUL
Studii recente au aratat ca 50% dinte pacientii cu risc nalt pot sa nu fie corect ncadrati daca nu fac

ecografice pntru evidentierea hipertrofiei ventriculare stngi (HVS) si a modificarii raportului intima medie
peretelui carotidian.

Metoda ecografica prezinta n prezent cea mai fiabila metoda de detectare a HVS. [6-8] Masa ventricolul
estimeaza folosind metoda lui Devereux si conventia Penn.
MSV=0.8]1.04(SIV+PPVS+DDVS)3-DDVS3]+0.6g/suprafata corporala
unde: SIV: grosimea diastolica a septului interventricular (mm),
PPVS: grosimea diastolica a peretelui posterior (mm),
DDVS: diametrul telediastolic VS (mm).
Studiul de la Framingham a pus n evidenta urmatoarele aspecte cu importanta pentru practica [9,10] :

HVS evidentiata elestrocardiografic multiplica :

- de 3 ori riscul insuficientei coronariene la barbati ;
- de 6 ori riscul insuficientei coronariene la femei ;
- de 6 ori riscul aparitei unui AVC la barbati ;
- de 10 ori riscul aparitiei unui AVC la femei ;

- de 17 ori riscul insuficientei cardiace.

HVS evidentiata electrocardiografic are o valoare prognostica superioara cresterii presiunii arteriale (>160/95

HVS este un factor de risc independent.

Observatiile clinice derulate n timp subliniaza semnificatia progreiva a masei ventriculare stngi la
electrocardiografic [11,12] :

Cresterea MVS estimata ecocardiodrafic argumenteaza de 4 ori riscul unei complicatii ;

Cresterea MVS multiplica la barbati riscul mortii subite de 1,7 ori.

Asocierea HVS cu moartea subita a fost explicata prin aparitia tulburarilor de ritm ventriculare grave legate

miocardica indusa de HVS sau/si asocierii aterosclerzei coronariene sau anomaliilor functionale ale
miocardicehipertrofiate. [13]
4.2.2. RINICHIUL

Diagnosticul leziunilor renale induse de HTA este conditionat de identificarea unui nivel crescut al creatinin
unui clearance creatininic scazut, pe identificarea micro sau macroalbuminemiei.
Hiperuricemia este constatata frecvent la hipertensivul netratat si prezenta ei se coreleaza cu cea a nefropatiei.

Microalbuminuria este semn de afectare a organelor tint 919m1223j 59;, iar proteinuria o conditie clinica asoc
La indivizii aparent sanatosi rata excretiei urinare de albumina (EUA) este n medie de 6,5 g/min (ntre
g/min).
Este influientata de :
- pozitia corpului,
- dieta,
- monentul recoltarii,
- efortul fizic.[14,15]
Microalbuminuria este n prezent definita cu excretia de albumine cuprinsa ntre 20 si 200 g/min. [16],
mg/24h sau ca un raport dintre albumina si creatinina 22 mg/g la barbati si 31 mg/g la femei. [17]

Microalbuminuria trebuie confirmata n doua ocazii diferite pe o perioada de trei luni. Exista o mare varibi

individuala, ceea ce a impus masurare ntotdeauna cu aceiasi tehnica. [18,19] Cele mai specifice si mai sensibile
determinare sunt : metoda radio-imunologica, imunonefelometrica si ELISA.

Cele mai frecvente cauze de microalbuminurie sunt hipertensiunea arteriala sistemica si diabetul zahart. S-a c

morbiditatea si mortalitatea cardiovasculara este cu mult mai mare la pacientii care prezinta microalbuminurie,
cu albuminurie normala.

Microalbuminuria n hipertensiunea arteriala esentiala apare datorita modificarilor n hemodinamica glom

influientelor asupra transportului de albumina. Rezistenta renala vasculara este n mod caracteristic mai mare, re

fluxul plasmatic renal, dar de obicei se mentine rata de filtrare glomerulara datorita vasoconstrictiei arteriola
care are ca rezultat cresterea fractiei de filtrare glomerulara.

Modificarile ireversibile ale structurii glomerulilor datorte nefrosclerozei care apare n hipertensiunea de lung

fost considerate de multi cercetatori ca un alt mecanism posibil al microalbuminuriei. Rata de excretie urina
crescuta n toate formele de hipertensiune arteriala (usoara, medie, severa), severitatea albuminuriei fiind

severitatea hipertensiunii arteriale si cu afectarea organelor tint 919m1223j 59;, de exemplu cu masa ventriculul

timp ce microalbuminuria incipienta se pare ca se datoreaza n mod esential modificarilor hemodinamice fun

poate fi reversibila, modificarile structurale avansate sunt permanente si se manifesta prin proteinurie clinica si i
renala progresiva.[20]
Se pare ca si factorii genetici au un rol, dupa cum sugereaza studiul ,, Van Eicoft at all ,, care a demonstrat

copiii cu parinti hipertensivi a unor anomalii hemodinamice precoce. [21] S-a observat de asemenea ca nivelu

excretate este mai mare la copiii cu tensiune normala si cu parinti hipertensivi, adica la persoanele cu risc gene

hipertensiune. Se stie ca hipertensivi de rasa alba au un risc semnificativ mai mare dect populatia de culoare de
microalbuminurie.[22]
Prevalenta microalbuminuriei n HTA este cuprinca ntre 8-40%.[23]

Studii prospective au demonstrat rolul microalbuminuriei ca factor predictiv a mortii premature de cauza card

la persoanele aparent sanatoase. ntr-un studiu efectuat pe un esntion neselectionat din Marea Britanie cu privir

de risc cardiovasculari, cum ar fi hipertensiunea arteriala si diabetul, prevalenta microlbuminuriei a fost de 6%

studiu efectuat pe o populatie mexicana, prevalenta microalbuminuriei a fost de 13%.

Prevalenta microalbuminuriei creste cu vrsta. De exemplu, pna la 20% dintre persoanele cuprinse ntre 6

prezinta microalbuminurie, fata de numai 2% la grupele de vrsta mai mica. Persoanele n vrst care au, n

prevalenta mai mare a hipertensiunii arteriale si a diabetului zaharat pot prezenta microalbminuie chiar n abs

afectiuni. Microalbuminuria este rar ntalnita n absenta altor factori de risc cardiovasculari. Ca si la pacientii c

cu DZ prezenta microalbuminuriei la vrsnici, fara aceste conditii, reprezinta un factor de risc impor
morbiditatea si mortalitatea cardiovasculara.[24]

Microalbuminuria este semnalata si n diabetul zaharat, cardiopatie ischemica (n special IMA), ateropa

obliteranta aterosclerotica. Riscul unei coronoropatii semnificative este mai mult dect dublu la p

microalbuminurie. Microalbuminuria creste de patru ori riscul aparitiei cardiopatiei ischemice print pacientii hipe

n hipertensiunea arteriala incidenta microalbuminuriei este legata de severitatea bolii. La pacientii cu HTA

incidenta este de 12-15%, la cei cu HTA usoara/medie este de 15-30%, iar la cei cu forma severa ea depases
hipertensivi, microalbuminuria defineste un risc cardiovascular crescut.[25,26]

Microalbuminuria este semnificativ mai mare la pacientii cu HVS.[26,27] Se apreciaza ca raportul albumina
este un predictor al cresterii indexului masei ventriculare stngi.
4.2.3. VASELE SANGVINE

Relatia dintre indicele intima/medie si evenimentele cardiovasculare este directa. Estimarea ultrasonografica

carotide cu determinarea raportului intima/medie (o valoare 0,9mm) si stabilirea unei placi de aterom este
element predictor al unui AVC ct si a unui IM.[17]
4.2.4. EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI
Keith Wagener si Baker clasifica modificarile oftalmologice astfel :
- gradul I: modificari locale (spasme),
- gradul II: anginopatia hipertensiva,
- gradul III: retinopatia hipertensiva (exudate hemoragice),
- gradul IV: edemul papilar.
n prezent gradele III si IV sunt rar ntalnite. Pe baza studiilor consemnate n literatura, se considera ca gradul

mai frecvent ntalnite, nu pot fi folosite n identificarea riscului cardiovascular global al bolnavlui hipetensiv,
gradele III si IV reprezinta markerii pentru complicatiile hipertensive severe maligne.[17]
4.2.5.CREIERUL
Existenta, natura si localizarea leziunii pot fi stabilite cu ajutorul tehnicilor imagistice:

Tomografia cerebrala computerizata (CT), considerata procedura standard de diagnostic;

Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) ce poate identifica leziunea ischemica n cteva minute de la instala
arteriale.

4.3 Estimarea riscului

Riscul cardiovascular expima probabilitatea de a prezenta o boala cardiovasculara n urmatorii ani.
Dupa studiul Framingham riscul poate fi: [1]
-

scazut (sub 15%),

mediu (15.20%),

nalt (20-30%),

foarte nalt (peste 30%).

Riscul cardiovascular este atribuit n functie de factorii de risc, de diabetul zaharat, de afectarea org
919m1223j 59; si de conditiile clinice asociate.
Tabel 4 Stadializarea riscului
FACTORI DE RISC

PRESIUNEA ARTERIAL(mmHg)
Normala Normala
HTA
HTA
HTA
nalta
gr.I
gr.II
gr.III
Fara factori de risc
Riscul
Riscul
Risc
Risc
Risc
mediei
mediei
scazut
moderat aditional
subiectilor
nalt
1-2 factori de risc
Risc
Risc
Risc
Risc
Risc
scazut
scazut
moderat moderat aditional
nalt
3 sau mai multi factori de
Risc
Risc
Risc
Risc
Risc
risc sau diabet zaharat sau
moderat aditional aditional aditional
foarte
afectarea organelor tinta
nalt
nalt
nalt
nalt
Conditii clinice asociate
Risc
Risc
Risc
Risc
Risc
aditional
foarte
foarte
foarte
foarte
nalt
nalt
nalt
nalt
nalt
Pacientii cu HTA gradul I au un risc scazut n absenta factorilor de risc.

Prezenta a 1-2 factori de risc ridica riscul la 15-20%. Peste 3 factori de risc, prezenta diabetului zaharat sa

organelor tint 919m1223j 59; asigura un risc nalt. Conditiile clinice asociate (AVC, IMA, IVS, boli renale
obliteranta periferica, retinopatia) fac sa se ncadreze bolnavul n categoria de risc foarte nalt.

Pacientii cu HTA gradul II fara factori de risc sau cu 1-2 factori de risc au deja risc moderat. Prezenta
modificari duc la un risc foarte nalt.

Pacientii cu HTA gradul III fara factori de risc sau cu 1-2 factori de risc au risc nalt. Asocierea diabetu
afectarea organelor tint 919m1223j 59; (creier, cord, rinichi), asigura riscul foarte nalt.
5. DIAGNOSTICUL
Diagnosticul complet al HTA presupune precizarea bolii, stabilirea gradului si a riscului cardiovascular.[1]
5.1 Diagnosticul clinic
Anamneza permite obtinerea a numeroase informatii: [13.29.30]
-

durata bolii;

oscilatiile presiunii arteriale;

prezenta factorilor de risc;

simptomatologia organelor tinta;

bolile care determina hipertensiunea arteriala secundara.

Examenul obiectiv poate fi normal. Se evidentiaza de multe ori HVS sau cardiomiopatia cu sau fara

functionale, crsterea zgomotului II accentuarea si dedublarea componentei A2. Pot fi evidentiate leziuni ale org
919m1223j 59; (suflu carotidian, aritmie, ..).
La pacientii cu hipertensiune arteriala secundara se face un examn obiectiv complet.
5.2 Diagnosticul paraclinic
Explorarile paraclinice sunt de trei categorii:
-

de rutina;

recomandate;

complementate.

Investigatiile de rutina sunt: glicemia, colesterolul, HDL, LDL colesterol, trigliceridemia, uricemia, cre
ureea,

hematocritul, hemoglobina, VSH-ul, sumarul de urina, electrocardiograma, monitorizarea presiun

( Holtter TA).

Investigatiile recomandate presupun: Ecocardiografia, Holtter TA, ECG, Ultrasonografia arteriala periferica,
Reactiva, Proteinuria, Examenul Fundului de ochi, Radiografia cardio-pulmonara.

Investigatiile complementare urmaresc diagnosticul hipertensiunii arteriale secundare: urocultura, c

creatininic, densitati n mictiuni separate, VMA, determinarea catecolaminelor din snge si urina, angiogra
angiografia RMN, arteriografia, CT.
6. EVOLUIE, COMPLICAII

Hipertensiunea arteriala este o afectiune cronica ce necesita un tratament continuu. Poate fi prevenita, ntr
masura, n stadiul de prehipertensiune.
Complicatii:

Cardiace: cardiopatia hipertensiva ce se complica cu fenomene de insuficienta cardiaca (insuficienta v

stnga si insuficienta cardiaca congestiva);

Vasculare: arteriopatii ale membrelor inferioare, anevrism disecant de aorta, rupture vasculare;

Renale: nefropatia hipertensiva ce se complica n stadiul final nefro-angioscleroza hipertensiva si

renala cronica;

Cerebrale: hemoragii cerebrale, AVC ischemice, AIT, encefalopatia hipertensiva, retinopatia h

ramolismente cerebrale;

Metabolice: insulino-rezistenta.

7. TRATAMENT

Tratamentul eficient al hipertensiunii arteriale poate determina reducerea consecintelor vasculare si viscerale s

grad de regresiune (uneori important) al modificarilor de organ induse de hipertensiunea arteriala. Au fost astf

reducerea incidentei AVC, regresiunea hipertrofiei ventriculare stngi si, n mai mica masura, reducerea ratei eve
coronariene. [4]

Tratamentul farmacologic are indicatii speciale n formele moderate si severe ale HTA, iar n anumite situa
HTA usoara.

Tratamentul hipertensiunii arteriale este cu att mai necesar cu ct riscul individual al pacientului hipertens
mare.
7.1 Recomandari generale
Tratamentul hipertensiunii arteriale are drept obiective:

Normalizarea valorilor presiunii sau mentinerea unor valori arteriale sub 140/90 mmHg sau sub 130
daca este vorba de bolnavi cu diabet zahatat sau cu insuficienta renala (prin monitorizarea si reevaluarea

Reducerea masei ventriculuilui stng (urmarirea ecografiei nainte si dupa tratament);

Prevenirea si combaterea complicatiilor.

7.2 Tratament nemedinametos

Aceasta presupune:

eliminarea stresului fizic si psihic;

o dieta cu consum scazut de sare si colesterol;

restrictia uzului de alcool;

scaderea ratei calorice la obezi;

abandonarea fumatului;

exercitii fizice (alergare, jogging, not);

excluderea medicatiei hipetensive;

tratarea diatezei urice.

7.3 Tratamentul etiologic

n hipertensiunea arteriala secundara se impune un tratament etiologic n mod real. n mod ideal, n
cauzei poate duce la disparitia hipertensiunii arteriale.
Tratamentul etiologic poate fi reprezentat de: [4]

corectarea chirurgicala a coarctatiei de aorta;

ndepartarea chirurgicala a unor tumori secretante de hormone inductori de hipertensiun

(feocromacitomul, tumora suprarenaliana secretanta de cortizol, tumora hipofizara secretanta de AC

mineralcorticoizi);

renumtarea

la

administrarea

de

medicamente

potential

hipertensive

(antiinflamatorii

ne

anticonceptionale, corticosteroizi, etc.);

tratamentul cu spironalactona n hiperaldosteronismul primar neabordabil chirurgical.

7.4 Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos presupune administrarea progresiva a unor agenti farmacologici n functie de tablo
de contraindicatii.
Terapia trebuie individualizata si ncepe cu doze minime, progresive, pna se obtine o valoare normala
arteriale, apoi se mentine doza minima eficienta de ntretinere, de preferat monoterapia n doza unica. Daca
rezultate satisfacatoare cu monoterapia, se trece la asocierea a doua sau trei medicamente.
Trebuie dispuse eforturi pentru asigurarea compliantei bolnavului la tratamentul de durata.
Medicamentele de prima linie sunt:

inhibitorii enzimei de conversie au aparut n perioada 1970 si sunt n prezent clasa de med
antihipertensive cu cea mai larga folosire.

blocantele canalelor de calciu au fost introdusi n terapeutica la sfrsitul anilor 60 si s-au dov
excelenta medicatie antihipertensiva.

betablocantele ncepnd cu anul 1980, beta-blocantele au devenit, dupa diuretice sau mpreuna ce e

folosite medicamente antihipertensive. Aceste medicamente reduce morbiditatea si mortalitatea cardio

diureticele au fost primele medicamente eficace folosite n tratamentul HTA.

antagonistii angiotensinei II.

Inhibitorii enzimei ce conversie: Captopril, Enalapril, Lisinopril, Benazepril (Cibacen), Fosinopril (

Chinalapril (Accupro), Ramipril (Tritace), Trandalapril (Gopten), Peridopril (Prestarium).
Blocantele canalelor de calciu: Nefidipin Retard, Amlodipina (Norvasc), Fenlodipina (Plendil), Leridip,
Verapamil, Isoptin, Diltiazem.
Betablocantele (cardioselective): Atenolol, Metaprolol, Esmolol, Bismolol, Nebivolol (Nebilet).
Diureticele:
-

tiazidice: Hidroclorotiazida (Nefrix);

de ansa: Furosemid, Edecrin, Bumetadina;

ecomisitoare de potasiu: Spioonalactona, Triamterenul, Amloridul;

sulfamidice/netiazidice: Indapamid (Tertensif).

A doua linie:

Simpaticolitice: Alfametildopa (Dopegyt), Clanidina, Guanfacina, Guanabeset, Guanetidina, Hiposerpil, Hipa

Alfablocantele: Regitina, Prazosinul (Minipres), Urapidil, Nicergolina.
Inhibitorii endozolinici: Endazolina, Moxonidina, Pysiohlus.
BENEICIUL TRATAMENTULUI CU NEBIVOLOL (NEBILET) LA BOLNAVII HIPERTENSIVI

sef lucrari : Latea Luminita, Gherman Madeleine Catedra de Medicina de Familie UMF Cluj-Napo
Introducere:

Calitatea superioara a controlului tensiunii arteriale obtinuta n ultimi ani prin masuri adecvate de tratament hi

monitorizare urmareste reducerea semnificativa a incidentei complicatiilor cardio-vasculare si a mortalitatii pr

cardiace.

Obiectivele tratamentului hipertensiunii arteriale sunt reprezentate de normalizarea presiunii arteriale pe du

precum si evitarea sau corectarea leziunilor organelor tinta.

Nebivololul este un beta 1 blocant selectiv cu un mecanism posibil nou de activitate antihipertensiva. El a
vasodilatator dependent de endoteliu care este mediat pe calea L arginina (oxid nitric n patul vascular).

Obiectivele prezentului studiu au constat n evaluarea clinica si paraclinica a beneficiului tratamentului cu Neb

presiunii arteriale, a frecventei cardiace, efectul asupra ventriculului stng, efecte metabolice, la bolnavii h
dispensarizati prin cabinetul de cardiologie de la Centrul de Diagostic si Tratament Cluj-Napoca.
Materiale si metode:

Lotul de studiu a fost constituit din 30 pacienti hipertensivi (12 femei, 18 barbati) cu vrsta cuprinsa ntre 35-7

n evidenta Centrului de Diagnotic si Tratament Cluj-Napoca n perioada 1999-2001, cu diagnosticul de hi

arteriala esentiala (gr.I), usoara (gr.II), medie pe o perioada de 8 saptamni.

Pentru urmarirea eficienta a parametrilor propusi pentru studiu, am ntocmit o fisa de protocol al bolnavilor h

care cuprindea date personale, antecedente personale si heredocolaterale, diagnosticul de hipertensiune arterial
momentul nceperii tratamentului cu Nebilet, urmarirea clinica si paraclinica la 2,4,8 saptamni.

Metodele de lucru au inclus examenul clinic complet precum si o serie de invetigatii paraclinice: EK
radiologic, exmen ecografic standard 2D si Doppler pulsatil si color, examen de laborator.

Dimensiunile AS si VS au fost masurate prin ecocardiografie n modul M conform standardelor Societatii Am

Cardiologie. Fractia de scurtare a fost calculata dupa formula: diametrul telediastolic-diametrul telesistolic

telediastolic X 100. Functia sistolica a ventricolului stng a fost evaluata prin fractia de ejectie FEVS, determ
metoda TM, formula Teicholtz:

Fe = DTDVS(cm3) DTSVS(cm3) / DTDVS

Examinarea ecocardiografica Doppler a fost de tip pulsatil.
Functia diastolica a ventricolului stng a fost evaluata prin ecocardiografia Doppler a fluxului diastolic
efectuata n incidenta pical 4 camere, cu esantionul de volum plasat la nivelul foitelor vavulare mitrale.
Toate masuratorile au fost analizate si calculate cu ajutorul sistemului computerizat incorporat n ecograf.
Urmatorii parametri Doppler, au fost studiati la fiecare pacient: maximul velocitati E, maximul velocitati
maximul velocitati E / maximul velocitati A, viteza de decelare a undei E, rata de decelare a undei E, timpul
izovolumetrica.
Rezultate:

Repartitia bolnavilor pe grupe de vrsta si sex evidentiaza un numar mai mare de cazuri ntre 35-50 ani (20 pa
de cei ntre 50-75 ani (10 pacienti), cu incidenta mai mare la sexul feminin.
Repartitia bolnavilor pe grupe de vsta

Prevalenta factorilo

fost urmatoarea: obe

diabet

20%,

dislipidemie 35%.

HV

Pacientii cu hipertensiune arteriala esentiala forma usoara ( TAs=140-159mmHg; Tad=90-99mmHg) au

30% din totalul cazurilor iar cei cu HTA forma medie (Tas=160-179mmHg; TAd=100-109mmHg) au reprezent
total.

Evaluarea clinica a pacientilor hipertensivi urmariti a evidentiat o scadere a frecventei cardiace dupa 4 sa
tratament cu Nebilet doza terapeutica (5mg/zi).

Scaderea marcata a FC

tratati cu Nebilet dupa 4 s

Administrarea dozei terapeutice de 5 mg Nebilet o data pe zi a redus semnificativ presiunea medie di

aproximativ 10 mmHg la 2 saptamni si cu 20 mmHg la 8 saptamni.

S-a obtinut reducerea semnificativa a tensiunii arteriale att sistolice ct si diastolice dup cel putin 2 sa
tratament fara nici un semn de hipotensiune ortostatica sau toleranta.
Tabel 5: Evaluarea presiunii arteriale pe perioada tratamentului cu Nebilet
TA initiala
TA la 2 saptamni
TA la 4 saptamni
TA la 8 saptamni
De asemenea scaderea blnda a tensiunii arteriale

170 / 100mmHg
145 / 90mmHg
130 / 80mmHg
130 / 70mmHg
dupa prima administrare face ca Nebiletul sa fie bin

Simplitate administrarii ntr-o singura doza matinala, face ca Nebiletul sa fie usor acceptat de catre pacienti, iar
usor de urmat. Reactiile adverse constatate cel mai adesea includ: cefalee, ameteli, oboseala, parestezii.
Tabel 6: Incidenta efectelor secundare dupa tratament
Efecte secundare
Nebilet 5mg
cefalee
5%
oboseala
2%
ameteli
2%
parestezii
1%
hioptensiune
0,2%
Analiza parametrilor bioumorali, determinati de initierea tratamentului cu Nebilet si la 2,4 si 8 saptamni de

evidentiat ca Nebiletul nu a avut nici un efect semnificativ asupra valorilor de glucoza din plasma, la pacientii h

fara diabet. Nebiletul nu are influiente negative asupra metabolismului glucidic nici n cazul pacientilor hipert

prezinta si diabet zaharat fapt demonstrat prin absenta modificarilor semnificative ale glicemiei a jeune si postpra
Tabel 7: Evaluarea glicemiei pe perioada tratamentului

Glicemia a jeun
Nebilet 5 mg
106
initial
91
4 saptamni
100,5
8 saptamni
n general Nebiletul nu afecteaza n sens negativ parametrii plasmei n ceea ce priveste metabolismul lipide

perioada de tratament de 8 saptamni cu Nebilet 1 tb./zi nivelele serice de trigliceride si colesterol total ramn co
Tabel 8: Evaluarea trigliceridelor si colesterolului pe perioada tratamentului

Trigliceride
Colesterol
Nebilet 5 mg
130
215
initial
135
201
4 saptamni
130
195
8 saptamni
Neutralitatea metabolica a Nebiletului corespunde standardelor care asteapta a fi respectate de t
antihipertensive moderne.

Studiul comparativ ecocardiografic al performantei ventricolului stng la lotul de pacienti tratati cu Ne

comparat cu un lot martor (30 pacienti) fara tratament pe o perioada de 6 luni.

Am ncercat sa urmarim efectele Nebiletului asupra performantei cardiace, pe functia sistolica a ventricolulu
functia diastolica a ventricolului stng, cautnd sa aratam beneficiile acestei clase de medicamente.
Initial, functie sistolica au avut: 10 pacienti din lotul martor si 11 pacienti din lotul tratat cu Nebilet.
Functie sistolica alterata initial au avut: 20 pacienti din lotul martor si 19 pacienti din lotul tratat cu Nebilet.

La pacientii tratati cu Nebilet s-a constatat ca fractia de ejectie ncepe sa creasca usor la 3 luni, avnd o creste
la 6 luni.

Numarul pacientilor cu functie sistolica alterata scade la 6 luni. Cei tratati cu Nebilet si amelioreaza mai m

sistolica la 6 luni fata de lotul martor. Deci tratamentul cu Nebilet a mbunatatit functia sistolica n medie la un
15% pacienti, fata de lotul martor.

Am urmarit functia diastolica prin ecocardiografie metoda Doppler pulsat, prin fluxul transmitral de u

corelat cu fluxul venos pulmonar. Cea mai frecventa anomalie a fost prelungirea timpului de decelar

,,E>224msec. la 10 pacienti, prelungirea timpului de relaxare izovolumetrica >103msec. la 5 pacienti si reduce

declare a undei ,,E<2,1msec. la 5 pacienti, anomalii Doppler semnificative pentru alterarea relaxarii VS.

n grupul de pacienti cu disfunctie diastolica initiala, se constata o ameliorare a functiei diastolicela 30% d

tratati cu Nebilet, vrful maxim este la 3 luni la lotul tratat fata de lotul martor, de aici decurgnd benefic
tratament asupra perormantei cardiace.
Discutii:

Disfunctia endoteliala este astazi considerata una dintre cele mai importante componente n patologia hip
arteriale.

Modificarile endoteliului vascular la pacientii hipertensivi determina scaderea productiei de oxid nitric (NO
diminuare a oxidului nitric determina vasoconstrictie si cresterea tensiunii arteriale.

Nebiletul este un beta 1 blocant selectiv cu un mecanism posibil nou de activitate antihipertensiva. El a
vasodilatator dependent de endoteliu, care este mediat pe calea L arginina/oxid nitric n patul vascular.

Studiile stiintifice au demonstrat ca oxidul nitric joaca un rol important ca modulator endogen al tonusului vas

Nebiletul (Nebivolol) stimuleaza sinteza endogena a oxidului nitric din celulele endoteliale care determin
celulelor musculare netede arteriale si venoase.

Doza recomadata (5 mg/zi) de Nebilet a dovedit ca reduce tensiunea arteriala atat cea sistolica ct si cea dias

semne de rebound hipertensiv sau toleranta. Nebiletul este bine tolerat de pacientii cu HTA chiar de cei cu
diabetici, pacientii hipertensivi care practica sport, cu tulburari de metabolism, cu arteriopatie periferica,

bronhospasm.

Nebiletul are actiune cardioprotectoare, scade frecventa cardiaca, reduce presarcina si post sarcina, mbunata
ventricolului stng. Incidenta generala a reactiilor adverse a fost redusa.
Concluzii:

Nebivololul (Nebiletul) ndeplineste cele mai noi criterii pentru un tratament modern al hipertensiunii arteria
fi recomandat ca altrnativa de tratament la pacientii cu HTA esentiala si medie.
Rezumat:

Nebivololul (Nebiletul), un beta 1 blocant lipofilic cu efecte vasodilatatoare mediate prin oxidul nitric, conf
cale n controlul hipertensiunii. El poate fi recomandat ca o alternativa folositoare pentru prima optiune n
pacientilor cu hipertensiune arteriala esentiala necomplicata.

Eficienta clinica a Nebiletului administrat ntr-o singura doza pe zi (5mg) a fost studiat pe 30 bolnavi h

Reducerea semnificativa a hipertensiunii s-a mentinut n timpul terapiei continue fara semne de reboud hipe
toleranta.
n concluzie: tratamentul precoce cu Nebivolol n HTA reduce semnificativ evenimentele cardiovasculare.
Bibliografie:
1. Jannsens WJ et al, internal nebivolol documentation 1994 and 1996,
2.

Stoleru L., Wijn W., Ezll C., et al: Effects of D- nebivolol on left ventricular systolic and diastoli
comparison with D-L-nebivolol and atenolol, J. Cardiovasc Pharmaol. 1993, Aug. 22:183-90,

3. Nebivolol: The first high selective beta 1 bloker with NO modulating properties. Nebivolol monograph
Communication Europe, London 1996,
4. Van Nueten L et al, internal Nebivolol documentation 1994,

5. Bowman A.J., Chen CPL-H., Ford G.A.:NO mediated venodilatator effects of nebivolol. Br. J. Clin. Pharm
Sept.; 38:199-20.
ALGORITMUL DE TRATAMENT

Strategia tratamentului antihipertensiv a evoluat substantial n ultimele decenii, de cnd trialurile clinice majo

analizele au cuantificat rezultatele diverselor medicatii. n plus, introducerea conceptului de risc cardio-vscula

folosirea sa n stabilirea strategiei de tratament, a permis nuantarea prescriptiilor terapeutice, ct mai aproape
individual al pacientului hipertensiv.
n strategia tratamentului antihipertensiv este important sa se defineasca cteva probleme:
1. Momentul initierii tratamentului antihipertensiv;

2. Alegerea medicatiei hipertensive:

-

terapia initiala si de continuare a tratamentului;

monoterapia sau terapia combinata;

3. Criteriile de alegere ale unui tip de medicatie;

4. Algoritmuri recomandate n tratamentul HTA.
Algoritmul de tratament din JNC VII (2003)
Subliniaza importanta stilului de viata si a nivelelor tinta a TA. Alegerea medicatiei initiale se face diferentiat
HTA cu indicatii speciale si fara indicasii speciale.
Algoritmul include trei aspecte deosebite:
-

medicatia diuretica de baza, n majoritatea stadiilor si formelor de HTA;

alegerea unui tip de terapie pentru gradul HTA;

riscul global si foarte nalt se ntlneste, n HTA cu indicatii speciale.

Algoritmul de tratament n HTA (BHS IV, 2004)

Conform acestui algoritm, tratamentul HTA se poate face ,,n trepte, optiunile pentru o medicatie fiind
vrsta pacientului.

n cazul pacientilor cu HTA gradul I, n afara modificarii stilului de viata, se indica diureticele tiazidice

enzimei de conversie a angiotensinei, betablocantele, blocante ale canalului de calciu. Tratamentul se ncepe p
nevoie se poate apela la combinatii ale diferitelor clase, enumerate mai sus.
Pacientii cu HTA gradele II si III necesita cel putin doua medicamente: diuretic tiazidic + inhibitor de
conversie a angiotensinei, sau diuretic tiazidic + betablocant sau blocant al canalelor lente de calciu.
La pacientii vrsnici si la cei cu HTA sistolica izolata se prefera administrarea diureticelor.
7.5 Abordarea terapeutica a bolnavului hipertensiv privind hipertrofia ventriculara stnga.

Cele mai multe studii (randomizare) au evaluat efectele medicatiei hipertensive asupra masei ventriculare stn
ecocardiografic.
Aceste studii nu ofera nsa informatii de ncredere din cauza ca nu folosesc criterii suficient de certe.

Studiul TOMHS a nrolat 902 barbati, cu varsta medie 55 de ani, si care aveau TAD ntre 90 si

acestia au fost alocati rondomizati n grupe, care au primit placebo sau una din urmatoarele medic

4,4 ani: beta-blocante (acebutolol), calciu-blocant (amlodipina), ACE-I (enalapril), diuretic (clor

alha-blocante (doxazosin). Toate tratamentele au fost mai eficiente dect placebo, dar diferentel

au fost mici.

Studiul STOP-Hypertension 2 a urmarit sa evalueze efectele pe mortalitatea cardiovascu

evenimentele clinice, la hipertensivi vrsnici.

Studiul HOT a demonstrate limitele monoterapiei n HTA gr. II si III. La sfrsitul studiului, dupa
de 3,6 ani, numai 32% au ramas cu monoterapie, comparative cu 59% la nceputul studiului.

Cele mai eficiente medicamente n scaderea masei VS, sunt IECA, BCC, BRA si combinatiile lor.

Efectul benefic al regresiei hipertrofiei ventriculare stngi este ameliorarea functiei sistolice, scaderea
elementelor cardiovasculare.
7.6 Abordarea terapeutica a bolnavului hipertensiv privind functia renala.

Efectele scaderii presiunii arteriale au fost demonstrate asupra excretiei proteinelor, deopotriva asupra pro
microalbuminuriei.

ntrr-o meta-analiza s-a aratat ca filtrarea glomerulara scade cu 1% sub inhibitorii enzimei de conversie a an

comparativ cu 9% sub diuretice si betablocante, n timp ce datele legate de blocantele canalelor de c

controversate.[36]

n studiul BRILLIANT si HOPE, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduce microalbumi

maniera mai importanta dect blocantele de calciu.[37-39]

Studiul BENEDICT, arata beneficiile combinatiei dintre trandolopril cu verapamil n protectia renala.

7.7 Abordarea directa a pacientului hipertensiv cu sindrom metabolic

Studiul STAR arata beneficiile combinatiei IECA+BCC asupra scaderii nivelului glicemiei, fata de combina
hidroclorotiazidacare a crescut nivelul glicemiei, n conditiile scaderii similare a TA.

GHIDURILE ESH/ESC 2007 privind solutiile terapeutice n HIPERTENSIUNEA ART

sI RISCUL CARDIOMETABOLIC GLOBAL

Primul obiectiv al tratamentului antihipertensiv este reducerea pe termen lung a riscului cardiovascular tot

implica att reducerea valorilor tensionale sub 140/90 mmHg la toti hipertensivi si sub 130/80 la pacientii diaber

pacientii cu risc nalt sau foarte nalt, ct si a factorilor de risc reversibili (fumat, dislipidemie, obezitate abdomin
sindrom metabolic).

Hipertensivi cu risc cardiometbolic crescut sunt cei cu una din urmatoarele conditi: sindrom metabolic, d

obezitate, istoric familial de diabet, intoleranta la glucoza sau diabet.

Ghidul aduce n prim-plan afectarea subclinica a organelor (vase, cord, creier, rinichi), si necesitatea terapiei

Diureticele tiazidice si betblocantele conventionale pot creste riscul aparitiei diabetului zaharat iar asoc
betablocant cu un diuretic tiazidic este contraindicata la pacientii cu risc cardiometabolic crescut.

Cel mai important mesaj al ghidului ESH/ESC este ca avem nevoie de terapie mai precoce, pentru contr

tensiunii arteriale ct si al componentelor riscului cardiovascular global. Prezenta sindromului metabolic face c
hipertensiv sa fie ncadrat n grad cu risc nalt.

Pentru terapia de prima intentie se iau n considerare trei tipuri de medicamente, n monoterapie sau n c

IECA sau BRA pentru supresia sistemului renina-angiotensina-aldosteron, un BBC si un diuretic. Combinati

IECA sau BRA cu un BCC este larg utilizata pentru controlul TA, cu avantajul protectiei cardiovasculare si rena

ABORDAREA NURSING A PACIENTULUI

CU HIPERTENSIUNE ARTERIAL

Nursingul nseamna ,,sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau recuper

individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu
acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea, necesare pentru a o face, si sa actioneze n asa fel nct sa-si poarte
mai curnd posibil. [46]

Asistentul medical face parte din echipa care stabileste strategia terapeutica si urmareste efectuarea si rezultat
nefarmacologice si farmacologice.

Abordarea nursing a pacintului cu hipertensiune arteriala presupune efectuarea unei anamneze corecte si a un

obiectiv amanuntit, n vederea descoperirii precoce a factorilor de risc, a conditiiloe clinice asociate si a afectari
tint 919m1223j 59;.
Diagnosticul nursing permite decelarea afectarii a numeroase nevoi fundamentale:

nevoia de a respire si de a avea o buna circulatie (dispneea);

nevoia de a avea a buna odihna si somn linistit (cefalee, nicturie);

nevoia de a elimina (oligurie n caz de insuficienta renala);

nevoia de a se misca si a avea o buna postura (tulburari de auz, de vedere

si de echilibru);

nevoia de a evita pericolele (afectare cardiovasculara);

nevoia de a se realiza profesional (stres, sechele);

nevoia de a comunica (afectarea creierului, accidente vasculare cerebrale).

Interventiile nursing presupun sustinerea n numeroase directii: [47]

automasurarea / masurarea presiunii arteriale;

modificarea stilului de viata;

abandonarea consumului de tutun;

reducerea greutatii corporale;

exercitii fizice (jogging, not.etc.) adaptate vrstei si dizabilitatilor;

reducerea consumului de sare, colesterol, dulciuri concentrate si lipide animale;

administrarea prizelor de medicamente;

monitorizarea aparitiei efectelor adverse;

urmarirea compliantei pacientului la tratament;

urmarirea reactiei bolnavului la boala;

psihoterapia pacientului;

resocializarea pacientului.

Procesul de ngrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor, a analizei situatiei, a

pentru a raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta la adminitrarea ngrijirilor stere

rutina, bazate pe necesitatile presupuse, n favoarea unor ngrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient. Este

a gndi logic, care permite interventia constiecta, planificata a ngrijirilor n scopul protejarii si promovar
individului. [46]

CERCETRI PERSONALE
1. OBIECTIVELE CERCETRII sI METODOLOGIA FOLOSIT

Estimarea riscului cardiovascular al bolnavului reprezinta principalul obiectiv n algoritmul de investigare si t

hipertensiunea arteriala. Toate ghidurile terapeutice elaborate n ultimi ani au plecat de la identificarea elem
prognostic care pot fi influientate terapeutic.

Factorii de risc se cumuleaza la fiecare pacient si exista o asociere graduala ntre fiecare factor de ris
cardiovascular global.
1.1 Obiectivele cercetarii

Exista o relatie directa ntre cresterea masei ventriculare stngi estimata ecocardiografic si crester
cardiovascular al bolnavului hipertensiv.

Microalbuminuria la pacientii hipertensivi este un predictor al evenimentelor cardiovasculare, n relatia

mortalitatea cardiovasculara si noncardiovasculara.

Cercetarea a avut urmatoarele obiective:

Identificarea bolnavilor hipertensivi cu risc cardiovascular nalt;

Evaluarea excretiei urinare de albumina la pacientii hipertensivi dupa 6 luni de tratament antihipertens

Depitarea si ierarhizarea principalelor nevoi fundamentale alterate.

1.2 Materiale si metode de lucru

Studiul a fost efectuat pe un lot de 30 de bolnavi cu hipertensiune arteriale urmariti n CDT Cabinetul C

Cluj-Napoca. Fiecarui bolnav i s-a elaborat o fisa de studiu, datele medicale fiind prelucrate pe baza foilor de
clinica ntocmite de medicul de cabinet.
Criteriile de includere n studiu sunt urmatoarele:

bolnavi hipertensivi urmariti n perioada octombrie martie 2008;

bolnavi hipertensivi cu risc cardiovascular nalt definit prin valorile presiunii arteriale cumulate c

factorilor de risc sau a afectarii organelor tint 919m1223j 59; (conform ntrunirii criteriilor din T
Stratificarea riscului);

toti bolnavii aveau la evaluare n schema terapeutica inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei
asociat cu betablocante sau/si blocante ale calalelor de calciu.

1.2.1

Masurarea presiunii arteriale

Masurarea tensiunii arteriale s-a facut cu un tensiometru cu mercur, cu respectarea urmatoarelor reguli:

Masurarea PA dupa un repaos fizic si psihic timp de 15 minute;

Masurarea PA dupa un repaus alimentar de 3 ore;

Efecturea a doua determinari la interval de 2 minute.

1.2.2 Determinarea masei ventriculare stngi

Masa ventriculara stnga a fost estimata ecocardiografic. Sectiunile au fost cele standrd, masuratorile au fost
modul M n sectiunile parsternale longitudinale.
Masa ventriculara stnga a fost calculata folosind formula:
MSV=0.8]1.04(SIV+PPVS+DDVS)3-DDVS3]+0.6g/suprafata corporala
unde: SIV: grosimea diastolica a septului interventricular (mm),
PPVS: grosimea diastolica a peretelui posterior (mm),
DDVS: diametrul telediastolic VS (mm).
1.2.3 Calculul excretiei urinare de albumina

Se masoara volumul urinii recoltate ntr-un interval de 24 ore. Folosind tehnica BRADFORD calculam
(exprimata n g%). Este o metoda fotometrica de determinare a concentratiei proteinelor.[25]
Proteine (mg)=extinctia probei / extinctia standard * 0,5
Folosind tehnica Mancini calculam albuminuria (exprimata n mg%)
1.2.4 Calculul statistic

Baza de date a fost realizata n programul Excel. Analiza datelor s-a facut cu ajutorul testului ,,t student. O p
statistica mai mica de 0,05 a fost considerata ca semnificativa statistic.
2. REZULTATE OBINUTE

Repartitia bolnavilor hipertensivi n functie de sex este redata n Graficul 4

Persoanele pro

mediul urban n
20,

au

aproximativ

totalul lotului es
Graficul 5.

Repartitia bo

functie de ncadrarea HTA este redata n Graficul 6.

80% din
luati n
avut

ventricula
crescuta

Graficul 7

bolnavi
nalt

prezenta

microal
la

studiulu
redata
8.

Distributia
de

gradul

bolnavilor

hipertensiv

nregistreaz

microalbum

fost urmato

redata n G

microalbumi
6 luni de

antihipertens
IECA,

sin

asociat cu b
sau/si

blo

canalelor de
bolnavii

studiu este
Graficul 10.

Dupa 6 luni de tratament antihipertensiv evolutia microalbuminuriei n functie de cele trei stadii ale H
urmatoarea si este redata n Graficul 11.

fundam
fost

urmator

proporti

1. nevoia de a avea o buna circulatie si respiratie: 100% (30 pacienti);

2. nevoia de a mnca si a bea: 87% (26 pacienti);
3. nevoia de a elimina: 47% (14 pacienti);
4. nevoia de a se misca si a avea o buna postura: 93% (28 pacienti);
5. nevoia de a dormi si a se odihni: 80% (24 pacienti);
6. nevoia de a se mbraca si dezbraca: 53% (16 pacienti);
7. nevoia de a mentine temperatura corpului constanta: 3,3% (1 pacient);
8. nevoia de mentine tegumentele curate si integre: 64% (19 pacienti);
9. nevoia de a evita pericolele: 90% (27 pacienti);
10. nevoia de a comunica: 43% (13 pacienti);
11. nevioa de a actiona conform propriilor credinte si valori: 40% (12 pacienti);
12. nevoia de a se realiza: 50% (15 pacienti);
13. nevoia de a se recreera: 67% (20 pacienti);
14. nevoia de a nvata: 37% (11 pacienti).
3.DISCUII

Toate ghidurile terapeutice elaborete n ultimii ani au plecat de la identificarea elementelor de prognostic

influientate terapeutic. Astfel, estimarea riscului cardiovascular al bolnavului reprezinta principalul obiectiv n
de investigare si tratament n hipertensiunea arteriala.

Bolnavii inclusi n studiu ntrunesc criterii de risc nalt prin valorile presiunii arteriale, prin asocierea afectari

tint 919m1223j 59; (dovedita prin cresterea masei ventriculare stngi si prezenta microalbuminuriei) sau aso

factori de risc, precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul, sau a conditiilor clinice asociate (accident
cerebrale, cardiopatie ischemica, nefropatie diabetica, retinopatie avansata).

Pna nu demult, se folosea drept criteriu de HTA presiunea arteriala diastolica ca predictor de boala cor

cardiovasculara. Revizuirea atenta a observatiilor de dupa 1990, au demonstrat ca att presiunea arteriala sistolic

diastolica sunt n relatie dependenta cu riscul de accident vacular cerebral si cu evenimentele cardiovasculare. [17

Clasificarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii si a Societatii Internationale de Hipertensiune este usor dife

data de Joint National Committe on Prevention, Detection, Evaluation and Treatment of a Hight Blood Press

OMS considera optime valori ale presiunii arteriale sistolice de sub 120 mmHg si diastolice de sub 80 mmHg (

valori normale de JNC) si considera presiunea normala sau nalta normala cea ce americanii interp

prehipertensiune. JNC reda doar doua stadii ale hipertensiunii arteriale, reunind stadiile 2 si 3 din clasificarea OM

Prin adaugarea la valorile presiunii arteriale a factorilor de risc si/sau a diabetului zaharat, a afectarii org
919m1223j 59; si a conditiilor clinice asociate, se contureaza mult mai evident riscul cardiovascular al

hipertensivi. Astfel, un nivel presional normal (120-129/80-89 mmHg) la care se adauga trei factori de risc, diab

sau afectarea organelor tint 919m1223j 59; si conditii clinice asociate, poate deveni un risc nalt. De aseme

presionale nalt normale la care se asociaza trei factori de risc si diabetul zaharat sau afectarea organelor tint 919
pot deveni un risc nalt.
Se remrca faptul ca, femeile predomina n cadrul lotului din cauza acumularii actiunii unor factori de risc.

Predominanta mediului urban (peste 67%) este fireasca avnd n vedere acesibilitatea si calitatea diagnost
crescute n mediul urban comparativ cu cel rural.

80% din bolnavii cuprinsi n studiu prezentau afectarea organelor tint 919m1223j 59; dovedita prin crest
ventriculare stngi, iar ceilalti 20% au permis ncadrarea lor n riscl nalt prin conditii clinice asociate sau diabet

Metoda ecocardiografica reprezinta n prezent cea mai fiabila metoda de detectare a hipertrofiei ventricul

Observatiile clinice derulate n timp subliniaza semnificatia prognostica a masei ventriculare stngi. Cres

estimata ecocardiografic argumenteaza de patru ori riscul unei complicatii. Mediile cele mai mari ale MV

nregistrate n HTA gr.3 (193,12g/m2) comparative cu cele nregistrate n HTA gr.2 (172,98 g/m 2) si respectiv
(161,72 g/m2), ntre ultimele doua nenregistrndu-se diferente semnificative statistice.

La includerea n studiu, 30% dintre pacienti prezentau microalbuminurie. Microalbuminuria este n prezent
excretia urinara de albumina cuprinsa ntre 20-200 g/minut sau 30-300mg/24 ore.

n populatia generala prevalenta microalbuminuriei este de 5-8%. Prevalenta microalbuminuriei creste cu v

este gasita la 2% din populatia tnara si la 20% din persoanele cu vrsta cuprinsa ntre 60 si 74 ani. [19]

La hipertensivi, microalbuminuria defineste un risc cardiovascular crescut. Numai la cte un bolnav din grup

HTA gr.1 si HTA gr.2 se nregistreaza prezenta microalbuminuriei. n grupul bolnavilor cu HTA gr.3 se nregist

bolnavi cu microalbuminurie. Studiul demonstreaza astfel ca incidenta microalbuminuriei este legata de severitat
pacientii cu HTA gr.2 incidenta este de 14%, iar la cei cu forma severa ea depaseste 36%.

Daca la includerea n lot 30% dintre pacienti prezentau microalbuminurie, dupa 6 luni de tratament antihip
IECA, singur sau asociat cu betablocante su/si blocante ale canalelor de calciu, microalbuminuria este

aproximativ 17% dintre pacienti. Microalbuminuria s-a corectat sub tratamect antihipertensiv la doar patru bolna

dintre cei ce prezentau microalbuminurie la internare, n timp ce la cinci bolnavi (55.5%) se mai semnalea

microalbuminuriei. Cei cinci bolnavi fac parte din grupul pacientilor cu HTA gr.3, n timp ce microalbuminuria

din grupul pacientilor cu HTA gr.1 si HTA gr.2 s-a convertit n normoalbuminurie dupa sase luni de
antihipertensiv.

Studiul demonstreaza ca n HTA gr.3 chiar sub tratament antihipertensiv controlat timp de sase luni, pes
pacienti prezinta o afectare a rinchiului dovedita prin prezenta microalbuminurie.

Abordarea nursing a pacientului cu HTA presupune efectuarea unei anamneze corecte si a unui exame

amanuntit, n vederea descoperirii precoce a factorilor de risc, a conditiilor clinice asociate si a afectarii orga
Diagnosticul nursing permite decelarea afectarii a numeroase nevoi fundamentale .

Nevoia cea mai frecvent afectata este nevoia de a avea o buna circulatie. Nevoia cea mai rar afectata este n
mentine temperatura corpului constanta.
4. CONCLUZII
HTA cu risc nalt este mai frecvent ntlnita la femei, din cauza acumularii actiunnii unor factori de risc.
Predominanta mediului urban este fireasca.
La 80% din bolnavii inclusi n studiu, ricul nalt rezulta din prezenta unei mase ventriculare stngi crescute.
Mediile cele mai mari ale masei ventriculare stngi au fost nregistrate n HTA gr.3.

Cresterea masei ventriculre stngi estimata ecocardiografic are semnificatie prognostica, argumentnd
complicatii.

Incidenta microalbuminuriei este legata de severitatea bolii.

n HTA gr.3, chiar sub tratament antihipertensiv, peste 26% dintre cazuri prezinta o afectare a rinichiului.
Nevoia cea mai frecvent afectata este nevoia de a avea o buna circulatie.
Nevoia cea mai rar afectata este nevoia de a mentine temperatura corpului constanta.

Masurarea tensiunii arteriale se poate realiza usor si trebuie sa se efectueze n mod obisnuit pentru to
indiferent de problemele lor medicale.

HTA este o afectiune pentru toata viata, de aceea tratamentul trebuie urmat toata viata.

Nebivololul (Nebiletul) ndeplineste cele mai noi criterii pentru un tratament modern al hipertensiunii arteria
fi recomandat ca altrnativa de tratament la pacientii cu HTA esentiala si medie.

STUDIU DE CAZ
1.

Culegerea datelor personale

1) Numele si prenumele: B.I.
2) Sex: feminin
3) Vrsta: 70 ani
4) Ocupatia: pensionara
5) Nationalitatea: romna
6) Limba vorbita: romna
7) Starea civila: vaduva
8) Antecedente heredo colaterale: neaga
9) Antecedente personale patologice:
- hipotiroidism de 30 ani
- HTA de 20 ani
- Cardiopatie ischemica
- D.Z. tip II
- gonartroza, coxaltroza
- varice membre inferioare operate
10) Factori de risc cardiovasculari:
- cafea ocazional
- obezitate
- sedentarism
- hiperlipoproteinemie
11) Perioada internarii: 14 martie 2008- 29 martie 2008
12) Motivele internarii:
- durere retrosternala

- dispnee de repaus
- astenie, adinamie.
13) Diagnosticul medical: HTA severa stadiul III, risc nalt; cardiopatie ischemica si

hipertensiva; angin

instabila III A; accident vascular cerebral ischemic cu usora hemipareza stnga..

14) Istoricul bolii: boala actuala a debutat brusc n seara precedenta prin dureri retrosternale, cu caracter

intensitate mare, cu iradiere la nivelul bratului stng si toracelui posterior, cu durata de aproximativ o o
amelioreaza partial dupa I.E.C.A. si betablocanti. Durerea este nsotita de transpiratii, palpitatii, stare de rau si

repaus. Se prezinta cu puseu hipertensiv 200/100 mmHg. Se interneaza la Clinica Medicla I pentru reevalu
biologica si tratament de specialitate.
15) Examen obiectiv la internare:
- stare generala: alterata
- stare de nutritie: supraponderala ( talie: 164 cm, greutate: 115 kg)
- facies: necaracteristic
- tegumente: edeme la nivelul membrelor inferioare
- mucoase: normal colorate
- stare de constienta: pastrata
- tesut conjunctiv- adipos: obezitate abdominala
- sistem ganglionar: superficial nepalpabil
- sistem muscular: normoton, normochinetic
- sistem osteo-articular: durere la nivelul genunchilor si a articulatiilor

coxofemurale bilaterale la mobilizare

- aparat respirator: torace simetric, normal conformat, sonoritate pulmonara, fara raluri supraadaugate
- aparat cardio-vascular: soc apexin spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice bine batute, tahicardie
- aparat digestiv: cavitate bucala libera, abdomen globulos, fara senibilitate la palpare
- ficat, cai biliare, splina: nepalpabile
- aparat uro-genital: loje renale libere, mictiuni nedureroase, spontane
16) Analize de laborator:
-

Hemoglobina = 11 mg/dl

- Azot= 24mg/dl

Hematocrit = 33%

- Na= 144 mEg/l

Leucocite = 8.700 /mm3

- K= 4,15mEg/l

Hematii = 4.320.000 /mm3

Trombocite = 240.000 /mm3

- Creatinina= 1,03 mg/l

- ASAT= 80UI

VSH = 38-71 mm/h

- ALAT= 21ui

Glicemia = 265 mg/dl

- CPK= 296; 200; 121; 86UI

Lipide totale = 960 mg/dl

- LDH= 636; 430; 400; 364UI

Colesterol = 286 mg/dl

Trigliceride = 320 mg/dl

CK Mb = 24 UI

TQ = 22

IMR 1,84

Examen sumar de urina: - A, P, Z negativ

- Sediment: saruri amorfe, rar cristale

n urma anamnezei, a examinarii clinice si paraclinice, am efectuat bilantul manifestarilor de independenta d

2 ) Culegerea datelor pe cele 14 nevoi fundamentale

1) A respira si a avea o buna circulatie: Frecventa respiratorie este de 21 respiratii / minut. Prezinta n antece

severa, cu valori maxime de 220/110 mmHg. La debutul bolii prezenta PA: 130/80 mmHg. La internare prezin
mmHg si o frecventa cardiaca de 110 pulsatii/minut.

2) A se alimenta si hidrata: Apetitul bolnavei este bun, nu prezinta greata si varsaturi. Masticatia este buna, ia

normala. nainte de internare bolnava servea trei mese principale si o gustare pe zi. Pe durata internarii regimu

este de 150 H.C, hiposodat, iar regimul hidric contine: supe, ceaiuri si sucuri fara zahar. Nevoia este acum alter
deficitului motor. Pacienta are nevoie de ajutor pentru a se alimenta.

3) A elimina: Pacienta avea naintea internarii mictiuni spontane si o diureza normala de 1000-1200 ml/24h

internarii pacienta este sondata vezcal datorita incontinentei urinare data de AVC si a imobilizarii la pat. D

crescuta sub tratament cu diuretice ( 2400-2800 ml/24h). Pentru a evita o eventuala aparitie a unei infectii urinar

se afla sub protectie de antibiotic. A prezentat si transpiratii ca urmare a imobilizaii la pat, a obezitatii si a deficit

nainte de internare pacienta avea un tranzit intestinal normal, cu un scaun normal de consistenta normala. Dup
bolnava prezinta constipatie datorita schimbarii mediului si a imobilizarii la pat.

4) A se misca a mentine o buna postura naintea internarii aceasta nevoie era satisfacuta, chiar daca datorit
miscarile erau putin ncetinite. Acum nevoia este alterata datorita imobilizarii la pat, data de deficitul motor (
stng ).

5) A dormi a se odihni. n mod normal pecienta dormea 8-9 ore/ noapte fara a se trezi n timpul noptii. nainte

viziona TV. Acum se trezeste n timpul noptii o data sau de doua ori, dar se poate odihni fara a necesita adminis

sedativ.
6)

A se mbraca si a se dezbraca. nainte de internare aceasta nevoie era satisfacuta. Pacienta fiind o persoa

vaduva, se mbraca modest, decent, cu haine de culori nchise. n prezent aceasta nevoie este alterata, pacienta ar
ajutor datorita hemiparezei.

7) A mentine temperatura corpului n limite normale. Pacienta era afebrila n general, cu valori ale temperatu

nrte 36,1 C- 36,8C . Prefera o temperatura n camera de aprox. 18 c*. Pe parcursul internarii temperature p
mentine n limite normale ( sub 37 C* ).

8) A fi curat, ngrijit- a proteja tegumentele. Pacinta era preocupata de igiena personala, si facea o toalet

riguroaa. si spala minile de cte ori era nevoie. Parul i ear prins n mpletitura. Obisnuia efectuarea toalete

doua ori/ zi. Datorita imobilizarii la pat, toaleta partiala este acum realizata la pat de catre infirmieta, sub sup
asistentei. Aspectul exterior al pacientei aste ngrijit, tegumentele si mucoasele sunt curate fara leziuni.

9) A evita pericolele. Bolnava era orientata temporo-spatial naintea internarii. n prezent datorita deficitului mo
este protejata pe parcursul zilei si noptii cu ajutorul somierelor. Pacienta este anxioasa datorita bolii.

10) A comunica. Pacienta este sociabila, comunicativa, cu un vocabular simplu. Vorbirea este coerenta. N
dificultati de vorbire, vedere si auz. Comunica bine u personalul sanitar si ntretine relatii bune si cu cei din jur.

11) A actiona conform credintei si valorilor proprii. Pacienta este de religie ortodoxa. Maegea la biserica aproap

duminica. Este multumita ca n cadrul spitalului se organizeaza vizite ale preotului ortodox al biserici spitalulu
saptamna.
12)

A se realiza. Pacienta este vaduva de 5 ani. Are o familie compua din 2 copii, casatoriti cu familie. P

internarii este nsotita la explorarile efectuate nafara clinici si vizitata zilnic de catre familie.
13) A se recrea. Aceasta nevoie era satisfacuta naintea internarii. Citea zilnic ziarul urmarea TV si era vizitata
vizita la familie si vecine. Nevoia de a se recrea a fost afectata datorita internarii.
14)

A nvata. Pacienta are doar 8 clase. Nu ia fost afectata capacitatea de memorare si nvatare. n timpul

nvata cum sa respecte regimul alimentar, tratamentul medicamentos, cum sa solicite ajutorul cnd este nevoie.
1. PROBLEMELE PACIENTEI
- cresterea PA peste valorile normale
- imobilizarea la pat, riscul aparitiei escarelor dedecubit
- incontinenta urinara, constipatie
- anxietate, vulnerabilitate fata de pericole
- dificultati de a urma prescriptiile de igiena
2. DIAGNOSTIC DE NURSING

A respira si a avea o buna circulatie

OBIECTIVE
- pacienta va prezenta o circulatie adecvata, cu normalizarea PA
INTERVENII
- pacienta a fost asezata n pozitia de decubit dorsal cu perna la cap, s-au asigurat conditiile de mediu: liniste
temperatura de 18-20*C.

- pacienta a fost instruita sa reduca clorura de sodiu si grasimile din alimentatie, sa ntrerupa consumul de alcool.
- s-a maurat PA din ora n ora, apoi de 4 ori/zi.
- la indicatia medicului s-au administrat:

- n urgenta : Furosemid 4f, manitol 15% 2*125ml, Clexane 80mg 2*1f, Cordil 40mg 3*1tb, Aspenter 75mg 1t
10mg 2*1tb, Nifedipin R 20mg 2*1tb/zi, Metroprolol 50mg 2*1tb;

- apoi :Nefidipin R 20mg 2*1tb/zi, Tonolysi 10mg 2*1tb, Tertensif SR 1,5 mg 1tb/zi, Spironalactona 25
Metroprolol 50mg 2*1tb/zi, Aspenter 3*1tb/zi, Diaprel 1tb/zi, Tarosin 3*1tb/zi, Tanakan 3*1tb/zi.
EVALUARE
- dispneea a remis
- valorile PA se mentin n jur de 140/150 PAS si 80/85 PAD.
A se misca si a mentine o buna postura
OBIECTIVE
- pacienta si va recupera tonusul muscular si forta musculara,
- pacienta si mentine integritatea tegumentelor si a activitatii articulare,
- pacienta si mentine satisfacator celelalte nevoi fundamentale.
INTERVENII

- la indicatia medicului s-a nceput programul de mobilizare: miscari ale degetelor, miscari de flexie- extensie
membrelor, apoi exercitii de flexie- extensie active, sub controlul functiilor vitale,
- a cincea zi pacienta a fost ridicata n pozitie semiseznda cu ajutorul somierei pentru 30

- a sasea zi pacienta a fost ridicata n pozitie seznda la marginea patului, nu s-au constatat modificari semni
functiilor vitale,

- pozitia pacientei a fost schimbata la 2 ore , iar regiunile predispuse la escare au fost masate si pudrate cu talc,

pat si corp a fost schimbata de cte ori a fost nevoie,

- pacienta a fost ajutata n satifacerea nevoilor sale si servita la pat cu cele necesare,

- la indicatia medicului s-a nceput programul de mobilizre pasiva, apoi activa, sub atenta supraveghere clinica s
EVALUARE
- pacienta executa miscari active,
- este capabila sa stea n pozitie seznda la marginea patului;
A elimina
OBIECTIVE
- pacienta si va relua mictiunile spontne,
- va avea tranzit intestinal cu un scaun/zi de consistenta normala,
- prevenirea infectiei urinare;
INTERVENII

- pacientei i s-a efectuat nca de la internre sondj vezical, s-au respectate conditiile de igiena si asepsie, odata cu
mobilitatii pacientei aceasta a fost deservita la pat cu plosca, asigurndu-i-se conditii de intimitate si igiena,
- asistenta a monitorizt zilnic bilantul hidric ingestie excretie,
-pacientei i s-a asigurat un aport lichidian adecvat, i s-a stabilit un orar al eliminarilor,

-pacienta a fost educata sa ia dimineata o lingura de miere dupa care sa bea un pahar cu apa, i s-a facut masaj ab
sensul acelor de ceasornic, i s-a servit pacientei un regim bogat n fibre alimentare, legume, fructe,
-la indicatia medicului s-au facut examinari de laborator din urina: sumar de urina si sediment, urocultura
- s-au administrat:- Euciprin 250mg 2*2tb/zi,
- Lactuloza 3 lg/zi,
- clisma joasa cu apa si sapun
EVALUARE
- pacienta si-a reluat mictiunile spontne si prezinta un tranzit intestinal normal
A evita pericolele
OBIECTIVE
- ameliorarea si suprimarea anxietatii,

- pacienta sa beneficieze de un mediu de siguranta fata de accidente si infectii;

INTERVENII
- s-au asigurat conditii de microclimat favorabile care au permis adaptarea pacientei la noul nediu,
- s-a asigurat un mediu optim ca pacienta sa-si poata exprima emotiile, nevoile,
- i s-au furnizat explicatii clare si deschise asupra ngrijirilor programate,
- pacienta a fost ncurajata la lectura, activitati si tehnici de relaxre pentru a nlatura starea de anxietate,
- s-a asigurat legatura pacientei cu familia prin vizite frecvente,
- s-au asigurat conditii de mediu adecvat pentru a evita pericolele prin accidentare,
- pacienta a fost monitorizata permanent clinic si biologic la indicatia medicului;
EVALUARE
- anxietatea pacientei a disparut,
- este optimista n legatura cu stare sa de sanatate;
A fi curat, a proteja tegumentele si mucoasele
OBIECTIVE
- pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate,
- pacienta sa-si redobndeasca stima de sine,
- pacienta sa nu devina sursa de infectii nosocomiale;
INTERVENII
- igiena pacientei a fost asigurata la pat cu respectarea intimitatii,

- lenjeria de pat si de corp a fost schimbata ori de cte ori a fost nevoie,
- pentru efectuarea toaletei pe regiuni s-a pregatit salonul si materiale,

-pacienta a fost informata n legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea mbol
- s-au asigurat masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale,
- la indicatia medicului s-a nceput programul de mobilizare pasiva, apoi activa;
EVALUARE
- tegumentele si mucoasele pacientei sunt curate si normal colorate,
- nu prezinta leziuni tegumentare.
EDUCAIE PENTRU SNTATE

Pacienta a fost educata sa-si mentina pozitia corpului ntr-o postura comoda si sa se mobilizeze la intervale scu
prevei escarele.
Pacienta a fost instruita sa consue ct mai putine grasimi si sare, sa aiba o alimenttie echilibrata bogata n fibre
legume, fructe si un aport hidric corespunzator cu monitorizarea pe ct posibila a ingestiei excretiei.
Pacienta a fost nvatata sa-si masoare singura PA.
Pacientei i s-au explicat importanta miscarilor active a membrelor si i s-a aratat cum sa faca exercitii corecte.
Pacientei i s-a explicat importanta evitarii infectiilor si a fost instruita sa-si mentina o igiena ct mai riguroaa.

LISTA ABREVIERILOR
AIT: atac icchemic tranzitoriu
AVC: accident vascular cerebral
DZ: diabet zaharat
EUA: excretia urinara de albumina
HTA: hipertensiunea arteriala
HVS: hipertrofia ventriculara stnga
IMA: infarct miocardic acut
IR: insuficienta renala
IVS: insuficienta ventriculara stnga
JNC: the Joint National Comitte on Prevention, Detection, Evaluation and Treatment of Hight Blood Pressure
MSV: masa ventriculara stnga
PA: presiunea arteriala

PAD: presiunea arteriala diastolica

PAS: presiunea arteriala sistolica

LISTA TABELELOR
Tabel 1 Definirea si clasificarea nivelelor presiunii arteriale............................pag.5
Tabel 2 Clasificarea presiunii arteriale pentru adulti cu vrsta 18 ani............pag.5
Tabel 3 Factorii care influienteaza prognosticul (Ghidul OMS/ISH din 1999).pag.8
Tabel 4 Stratificarea riscului............................................................................pag.14
Tabel 5 Evaluarea presiunii arteriale la tratamentul ci Nebilet........................pag.22
Tabel 6 Incidenta efectelor secundare dupa tratament.....................................pag.22
Tabel 7 Evalurea glicemiei pe perioada tratamentului.....................................pag.22
Tabel 8 Evaluarea trigliceridelor si colesterolului pe perioada tratamentului.pag.23

LISTA GRAFICELOR
Grafic1 Repartitia bolnavilor pe grupe de vrsta.............................................pag.20
Grafic 2 Prevalenta factorilor de risc..............................................................pag. 21
Grafic 3 Frecventa cardiaca............................................................................pag. 21
Grafic 4 Repartitia bolnavilor n functie de sex...............................................pag.33
Grafic 5 Repartitia bolnavilor n functie de mediul de provenienta................pag.33
Grafic 6 Repartitia bolnavilor n stadiile de severitate a HTA........................pag.34
Grafic 7 Procentul bolnavilor cu MVS crescuta..............................................pag.34
Grafic 8 Incidenta microalbuminuriei la internare...........................................pag.35
Grafic 9 Incidenta microalbuminuriei n functiile stadiilor HTA....................pag.35
Grafic

10

Evolutia

microalbuminuriei

dupa

luni

le

tratament

antihipertensiv

pe

lot............................................................................................................pag.36
Grafic

11

Evolutia

microalbuminuriei

la

luni

tratament

antihipertensiv

functie

HTA........................................................................................pag.36
Grafic

12

Principalele

nevoi

fundamentale

alterate

la

nalt......................................................................................................................pag.37

pacientii

cu

HT

BIBLIOGRAFIE
1. *** EHS guidelines for the management of hypertension. J. Hypertens 2003; 21: 1011-1053.

2. Guidelines Sub-Comitte. 1999 World Health Organization International Society of yipertension gud
management of hypertension. J. Hypertens 1999; 17: 151 183.

3. Chobanian AV, Bakris HR etal: The seventh raport of the Joins National Comitte on Prevention. JAMMA
19: 2560 2572.

4. Olinic N, Blaga S, Vida-Simiti L, Olinic D: Clinica Medicala, CARDIOLOGIE, Editura Medicala Unive
Hatieganu Cluj-Napoca, 2002: 240 270.

5. Kjeldsen SE, Julius S, Hedner T, Hansson L: Stroke is more common than myocardial infarction in hy
analzses basedon 11 major randomized intervention trials. Blood Press 2001; 10: 190 192.

6. Prospective Stuies Collaboration: A meta-analzsis of individual data for one milion adults in 61 prospecti
Lancet 2002, 360: 1903 1913.

7. Casale DN, devereux RB, Kilfield P: Improvede sex specific criteria of left ventricular hypertrophy for c

computer interpretation of electrocardiogram: validation with autopsy findings. Circulation 1987: 75, 565 5

8. Leyy D, Garrison RV, savage., etal: Prognostic implications of ecocariographically deternined left zentricu
the Framigham Hearth study, N Engl J Med 1990; 322: 1561 1566.

9. Fourmier A, Andreja KM, Tribouilloz C,Lesbre JP: Examen d'un malade hypertendu. In: Hypertension ar
Hermann, Editeurs des sciences et des arts. Paris 1998: 161 163.

10. Kannel WB: Left ventricular hypertrophy as a risk factor, the Farmingham experience. J. Hypetension 1997, 9
11. Devereux RD: Detection of left ventricular hypertropie by M made echocardiography. Anatomie
standardiation and comparison other method Hypertension 1987; 9: 19 -26.

12. Devereux RB: Importance of left ventricular mass as a predictor of cardiovascular mortality in hyperten
Hzpertens 1989; 2: 650 654.

13. Mc Jeenacchan JM, Henderson E, Morriski, Dargie HJ: Ventricular arrhytmias in patients with hypert
ventricular hypertrophy. N Engl J Med 1987; 317: 787 792.

14. Rowe DJF, Bagga H, Betts BP: Normal variations in albumin ezcretion to creatinin ration in overneight a
urine collections in non-diabeic children. Br Med J 1985; 291: 639 694.

15. Howey JEA, Browning MCK, Fraser MH: Biologic variation of urinary albumin: consequences of analzsis
collection,interpretation of results, and screening programmes. Am J Kidnez 1989; 13: 31 37.
16. Winopour PH: Microalbuminuria. Br Med J 1998; 13: 31 37.
17. 2003 European Society of Hypetension European society of cardiology guidelines for management
hypertension. Guidelines Comitte. J of Hipertension 2003; 21: 1011 1053.

18. Gerber LM, Jonshon K, Alderman MH: Assesment of new dip sticks test in screening for microalbuminuria
with hypertension. Am J of Hzpertens 1998; 11: 1321 1327.
19. Harnych A, Marre M, Mimram A, et al: Microalbuminuria in arterial hpertension. Measurement,
interpretaion, recommendation. Arch Mal Coeur 2000; 93: 1301 1308.
20. Ljungman S: Microalbuminuria in essential hypertension. Am J Hypertens 1990; 3: 956 960.

21. Van Hooft Ms, Schale Kemp ADH, Hofman A: Renal haemodynamics and the renin angiotensin-aldosteron
normotensive subjects with hypertensive and normal parents. N. Eng J. Med 1991; 324: 1305 1311.

22. Gerber Lm, Shmzker C, Alderman MH: Differences in urinary albumin excretion rate betwen normot
hypertensive, withe and nonwithe subject. Arch. Intern. Med 1998; 152: 373 377.
23. Ritz E, Fliser D: Clinical relevance of albmin in hypertensive patients. Clin. Invest. 1992; 70: sl 114 sl 119.

24. Panaytion BN: Miroalbuminuria: pathogenesis,prognosis and management. The Journal of Internation
Research 1994; 22: 181 201.

25. Olinic N, Vida-Simiti L, Cristea A. Muresan A: Microalbuminuria hypertensive patients. Rev Roun Med In

17 21.

26. Pantremoli R, Sofia A, Ravera M, et al: Prevalence an clinical coorelates of microalbuminuria in

hypertension: the MAGIC stsdy. Microalbuminuria: A Genou Investigation on Complications. Hypertens 199
1143.

27. Post WS, Blumenthal RS, Weiss JL, et al: Spot urinary albumin-creatinine ratio predicts left ventricular hyp
young hypertensive African-American men. Am J oh Hypertens 2000; 13: 1168 1172,

28. Tsioufis C, Stefanadis C, Toutouza M, et al: Microalbuminuria is associated with unfavorable cardia
adaptations in essential hypertensiva subjects. J. Humm Hypertens 2002; 16: 249 254.

29. Collins R, Petro R, Mac Mahon S, et al: Blood presure, stroke and coronarz heart disease. Part 2, short-term

in blood pressure: overview of rondomized drug trials in their epidemiological context. Lancet 1990; 335: 827

30. Gerstein HC, Mann J, Yi Q, et al: Microalbuminuria and rick of cardiovascular events, death and hear
diadetic and nondiabetic individuals. JAMA 2001; 286: 421 426.

31. Gosse P, Sheridam DJ, Zannd F, et al: Regression of left ventriculer hypertrophy in hyertensive pa
indapamide SR 1,5mg,versus Enalapril 20mg; The LIVE study. J. Hypertens 2000; 18: 1465 1575.

32. Terpstra WL, May JF, Smith AJ, et al: Long-term effects of amladipine and lisinopril on left ventricular
diastolic function in aderly, pervioustrial: J Hypertens 2001; 19: 303 309.

33. Devereux RB, Palmieri V, Sharpe N, et al: Effects of once-daily angiotensin-converting enzime inhipition a

chammel blockade-based antyhipertensive tratament regimens of left ventricular hypertrophy and diastoli

hypertension. The Perspective Rondomized Enalapril Study Evaluating Regression of Ventricular Entarde
Circulation 2001; 104: 1248 1254.

34. Zachetti A, Ruilope LM, Cuspidi C, et al: Comparative effects of the ACE inhibitor fosinopril and th

antagonist amlodipine on left ventricular hypertrophy and uinary albumin excretion in hypertensive patient
FOAM a multicenter European stuy-abstract. J. Hypertens 2001; 19: S92.

35. Cuspidi C, Valagussa L, et la: Comparative effects of candesarton and analapil on left ventricular hype

patients with essential hypertension: the Candesartan Assesment in The Tratament of Cardiac Hypertrop
Hipertens 2002; 20:S4.
36. Pickering TG: Cardiorenal protection in diabetes. Heart Dis 2000; 2: S18 22.
37. Abbott KC, Bakris GL: Tratment of the diabetic patients: focus on cardiovascular and renal risk reduction.
Res 2002; 139: 289 298.
38. Sleight P: The HOPE Study. J Renin Angiotensin Aldosteron Syst 2002; 1:18 20.
39. Gerstein Hc: Diabetes and HOPE Study: implications for macrovascular and microvascular disease. Int
Pract. 2001; 117: 8 12.

40. Ciriilo M, stelatto D, et al: Pulse pressure and isolated systolic hypertension: associations wite microalbum
GUBBIO Study Collaborative Research Group, Kidney International 2000; 58: 1211 1218.

41. Aksoyek S, Ozer N, et al: Verapamil SR and trandolapril combination therapy is safe and effective i hy
patients with metabolic disorders. Int. J Clin. Pract 2001; 55: 5 9.

42. Ogawa Y, Haneda T, Hirayama T, et al: Effects of lisonopril and nitrendipine on urinary albumin excretion

function in patients with mild to moderate essential hypertension. Hypetension Research 2000, 26: 607 612.

43. Kavgaci H, Sahin A, et al: The effects of losartan and fosinopril in hypertensive type 2 diabetic patients. Di
Clin. Pract. 2002; 58: 19 25.

44. Tutuncu NB, Gurlek A, Gedik O: Efficacy of ACE inhibitors and ATH receptor blokers in pat
microalbuminuria: a prospective study. Acta Diabetol 2001, 38: 157 161.

45. Sasso FC, Carbonara O, Persica M, et al: Ibesartan reduces the albumin excretion rate in microalbumin

diabetic patients independently of hypertension: a rondomized double-blind placebocontrolled crossover stud

Care 2002; 25: 1909 1913.
46. Tititca L; Ghid de Nursing Editura Viata Medicala Romneasca 1997; 15; 45.

47. *** EHS guidelines for the management of hypertension. J Hypertens 2003; 21: 1011 1053.

48. Levy D, Labib SB, Andersen KM: Deretminants of sensibility and specificity of electrocardiographic crit
ventricular hypertrophy. Circulation 1990, 81: 815 820.