Sunteți pe pagina 1din 98

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI COALA POSTLICEAL SANITAR SUCEAVA SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOM
NGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONIC

COORDONATOR, DOINA CHIRAP

ABSOLVENT, CIOTU DOMNICA

PROMOIA 2013

MOTTO
Iubete-i

profesiunea i socotete-o cea mai frumoas dintre toate ,i astfel izbnda va fi deplin. Victor Babe

MOTIVAREA LUCRRII

n tot acest timp, pe parcursul acestor ani de coal ct i n practic mi-am dat seama ce mult nseamn pentru ce-i din jur dar pentru noi s ne ajutm dar mai ales pe cei care au mare nevoie de noi. Aceast profesie i acord o mplinire sufleteasc, o imens bucurie c poi fi util i de ajutor unei persoane aflate n suferin ce are nevoie nu doar de medicamente i investigaii ci i de o persoan bine instruit ,cu respect de sine i de semeni, ce tie s ofere un zmbet. O fa senin transmite pe lng linite sufleteasc i ncredere dar i profesionalism. Pentru mine tainele acestei meserii au nceput n copilrie mai bine zis n clasele primare, cnd am devenit o '' mic sor medical'' ce avea grij de dou persoane vrstnice(unchiul i mtua mea). Ceea ce s-a petrecut de-a lungul timpului au constituit un ghid pentru viitorul profesei mele i totodat sunt foarte mndr i multumit c pot fi de ajutor semenilor dar i societii i ncerc s-mi fac datoria cu seriozitate , druire i profesionalism M-am orientat asupra acestei lucrri, datorit dorineinde cunoatere a ntegului complex de simptome i a etiologiei bolii de faptul c bunicul i mtua mea a suferit de aceast boal ,innd cont de faptul c astmul este o boal cu teren genetic transmisibil doresc ca pregtirea mea toretic i practic s-mi confere posibilitatea de a depista dac apare i la ali membrii ai familiei n scopul aplicrii corecte a tratamentului i chiar n clinica unde voi practica aceast meserie. Astmul bronic beneficiaz astzi de un arsenal terapeutic impresionant , att prin eficien ct i din pcate , prin utilizarea sa incorect. Aici adaug relaia cu lumea medical, care reprezint o importan deosebit n ceea ce privete cooperarea armonioas pacient-cardru medical. Bine utilizat , acest arsenal permite bolnaviilor o via normal care depinde n principal de o bun educare a bolnaviilor pentru aceasta trebuie ns educatorii-respectiv personalul medical de diverse trepte, care vine n contact cu bolnavii.

CUPRINS
CAPITOLUL I - INTRODUCERE CAPITOLUL II - NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI RESIRATOR II.1.Componentele aparatului respirator II.2.Traheea II.3.Plamanii II.4.Pleura II.5.Mediastinul II.6.Fiziologia respiratiei CAPITOLUL III - DESCRIEREA BOLII ASTMUL BRONIC III.1.Definiie III.2.Etiologie III.3.Patogenie III.4.Simptomatologie III.5.Forme clinice III.6.Diagnostic de nursing III.7.Diagnostic diferenial III.8.Diagnosticul unei alergii III.9.Evoluie III.10.Complicaii III.11.Prognostic III.12.Tratamentul infeciei bronice CAPITOLUL IV - PROCESUL DE NGRIJIRE CAPITOLUL V - CAZURI PRACTICE - ANEXE - CONCLUZII CAPITOLUL VI - BIBLIOGRAFIE

Capitolul I INTRODUCERE

Astmul bronsic este o entitate clinica cunoscuta cu aproximativ 1000 de ani i.e.n, el deriva de la un cuvant gracesc care inseamna greutate respiratorie , si este considerat un brevet de viata lunga. Indienii vechi socoteau ca astmul este produs de un principiu activ al toracelui, care impiedicat in trecere, cauzeaza greutatea respiratorie. Ei au introdus tratamentul cu Datura Strammonium in tigari astmatice. Se intalnesc referiri despre astm in Exod, Homer si Herodot. Hipocrate mentioneaza astmul in patru din aforismele lui .Este primul autor care ii recunoaste natura spasmodica (il compara cu epilepsia) si include intre cauze : frigul si excitantii de mediu . S-a crezut multa vreme ca astmul este o boala exclusiv alergica; mai tarziu s-a revenit la idea ca astmul reprezinta un sindrom de etiopatogenie complexa. Se pare ca atat in antichitate, cat si in evul mediu, sub numele de astm au fost clasate tulburarile cu cause diferite si fara rezultate terapeutice satisfacatoare. Hipocrate recunoaste totusi rolul mediului. Astmul bronsic este una dintre cele mai importante si raspandite afectiuni respiratorii cu o prevalenta de 3-6% din populatie. Lucrurile vor continua sa se inrautateasca, pana cand lumea va folosi mai bine mijloacele de care dispune , pentru a putea lupta in prevenirea acestei afectiuni.

Capitolul I
NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR

II.NOTIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR


Aparatul respirator cuprinde organele prin care se realizeaz respiraia pulmonar. O parte din organele aparatului respirator ndeplinesc i alte funcii dect respiraia : - fosele nazale servesc la respiraie, dar i pentru miros - naso-faringele sau rino-faringele las s treac aerul spre plmni, dar ventileaz i urechea medie prin trompa lui Eustachio sau faringotimpaniera. - orofaringele sau bucofaringele : la nivelul lui se ncrucieaz calea respiratorie cu cea digestiv -laringele este un organ respirator, dar i un organ al fonaiei ncepand cu traheea , organele aparatului respirator au funcii pur respiratorii. II.1.COMPONENTELE APARATULUI RESPIRATOR: - cile respiratorii superioare: nas cavitati nazale laringe; trahee.

- organele de schimb respirator, plmnul, cu arborele bronic.

II.1.TRAHEEA:
-este segmentul aparatului respirator ,care cointinu laringele , fiind aezat inaintea esofagului si forma unui conduct cilindric. -este situat pe linia median a corpului i se ntinde de la extemitatea inferioar a laringelui ( C6) pn la mediastin ,unde n dreptul vertebrei a 4-a toracale (T 4 ) se bifurc n cele dou bronhii principale sau pulmonare. Raporturile traheei: Traheei i se descriu dou poriuni : a. traheea cervical b. traheea toracal Traheea cervical - vine in raport anterior cu glanda tiroid, posterior cu esofagul si lateral cu pachetul vasculo-nervos al gtului (artera carotid comun, vena jugular extern, nervul vag) si cu nervii recureni. Traheea toracala - vine in raport anterior cu vasele mari de la baza inimii si timusul , posterior cu esofagul si lateral cu pleura mediastinal dreapt i stang, vena cava superioar, crosa venei azygos si arcul aortei. II.2.1 STRUCTURA ANATOMIC A TRAHEEI: - este format dintr-o membran fibro-musculo-elastic, ce contine 15-20 inele cartilaginoase incomplete. - n partea posterioar, arcurile cartilaginoase lipsesc , iar membrana devine plat; ea vine n contact cu esofagul - musculatura traheei unete cele dou capete ale arcurilor cartilaginoase - contracia musculaturii uureaz diametrul traheei, apropiind extremitaile arcurilor cartilaginoase. Mucoasa traheei este format din: - din corion - glande mixte i epiteliu pluristratificat - cilindric La nivelul limitei inferioare ( T4-T5 ), traheea se bifurc n bronhiile principale dreapt i stang Vascularizaia si inervaia traheei: - arterial : prin ramuri din artera subclavie i aorta toracal - venele urmeaz arterele cu aceleasi nume - limfatic este tribular ganglionilor * traheal * traheo-bronici - inervaie prin : * nervii :- recurrent 10

- vag * nervii din simpaticul:- cervical - toracal superior

Bronhiile principale, dreapt i stng continu - cile respiratorii inferioare de la bifurcaia traheei pn la plmni. Bronhiile pulmonare ajung la hilul pulmonar, prin care patrund in plmni, ramificndu-se i formnd arborele bronic. a. Bronhia principal dreapt - are un traiect mai vertical , este mai groas i mai scurt( 2,5cm). b. Bronhia principal stng - are un traiect mai orizontal, este mai subtire si mai i mai lung (5 cm). Bronhiile principale fac parte din pediculul pulmonar. Pediculul pulmonar cuprinde formaiunile care intra i ies din plmni: - bronhia principal - artera principal - venele pulmonare - vasele i nervii pulmonari Structura bronhiei principale este identic cu a traheei, inelele cartilaginoase n numr de 912 , sunt incomplete posterior . Ele pot fi comprimate de : - adenopatii traheo-bronsice - dnd tulburri de ventilaie n teritoriul respective= atelectazie - tumori de vecintate Bronhiile principale constituie segmentul extrapulmonar al arborelui bronsic. Dup ptrunderea n plamn, ele se ramific , formnd segmentul intrapulmonar al arborelui bronic.

11

II.3 PLMNII: Plmnii reprezint organele n care se realizeaz schimbul de gaze : O 2 si CO2. Sunt n numr de doi: drept i stng, fiind aezai n cavitatea toracic , de o parte i de alta a mediastinului n cele dou caviti pleurale. Greutatea - plmnilor reprezint a 50-a parte din greutatea corpului, plmnul drept fiind mai greu decat cel stng. Capacitatea - plmnului , adica volumul de aer pe care l conine, este de aproximativ 45005000 cmc. Culoarea - plmnilor variaz cu vrsta i cu substanele care sunt inhalate ,( la fumatori i la cei care lucreaz n medii cu pulberi, au o culoare cenuiu- negricioas; n timp ce la copii este roz). Forma- plmnilor este asemntoare unui trunchi de con cu baza spre diafragm.

II.3.1 CONFIGURAIA EXTERN: Plmnul :- drept este format din trei lobi :- superior - mijlociu - inferior - stng este format din doi lobi: - superior - inferior Lobii sunt delimitai de nite sanuri adnci = scizuri , n care ptrunde pleura visceral . Fiecrui plmn i se descriu : doua fete : - costal , in raport direct cu peretele toracic. -mediastinal , la nivelul cruia se afl hilul pulmonar. trei margini : anterioar , posterioar i inferioar o baz sau fa diafragmatic n raport cu diafragmul i prin el cu lobul hepatic drept n dreapta i fundul stomacului n stnga . - vrful este poriunea situat deasupra coastei II . Are forma rotunjit , vine n raport cu coastele I si II ; corespunde regiunii de la baza gatului. .

II.3.2 STRUCUTURA PLMNULUI: Plmnii sunt alctuii dintr-un sistem de canale , rezultat din ramificarea bronhiei principale = arborele bronsic, i un sistem de saci , n care se termin arborele bronsic = lobuli pulmonari. a. Arborele bronsic : totalitatea ramificatiilor intrapulmonare ale bronhiei principale : 12

bronhie principal > bronhii lobare (3 pentru plmnul drept i 2 pentru cel sng)->bronhii segmentare (cte 10 pentru fiecare plmn; cate una pentru fiecare segment pulmonar)->bronhii interlobulare->bronhiole terminale->bronhiole respiratorii->canale alveolare. b . Bronhiile intrapulmonare :au forma cilindric , regulat. Peretele lor este format dintr-o tunic : - fibrocartilaginoas, sub form de inel incomplet - muscular (muschii netezi bronici) - mucoasa : este format dintr-un epiteliu pluristratificat, ciliat(a cror micare este ndreptat spre cile aeriene superioare) i numeroase glande. c . Bronhiolele respiratorii si terminale sunt lipite de inelul cartilaginos, dar prezint un strat muscular foarte dezvoltat, care intervine activ n modificarea lumenului bronhiolelor i astfel n reglarea circulaiei aerului n cilor pulmonare. Arborele bronic poate prezenta dilatai patologice sub form de saci , n care se strng secreii , puroi= bronsiectazii. d. Lobulul pulmonar ( continu ultimele ramificii ale arborelui bronic). Reprezint unitatea morfologic i funcional a plmnului , la nivelul cruia se face schimbul de gaze. Are forma unei piramide cu baza spre exteriorul plmnului i varful spre bronhiol. Lobulul pulmonar este constituit din : bronhiola respiratorie->canale alveolare ->alveole pulmonare -> mpreun cu vase de snge limfatice, fibre motorii nervoase i senzitive. e. Alveola pulmonar-peretele alveolar este format dintr-un epiteliu , sub care se gasete o bogat reea capilar care provine din ramificaiile arterei pulmonare ( ce aduc sngele venos din ventricolul drept ) Epiteliul alveolar formeaz cu epiteliul capilarelor alveolare o structur functional comun = membrana alveocapilar. La nivelul acesteia au loc schimburile gazoase prin difuziune, intre aerul din alveole, a crui compoziie este meninut constant prin ventilaia pulmonar si snge. Suprafaa epiteliului alveolar este acoperit cu o lam fin de lichid = surfactant. Distrugerea pereilor alveolari = emfizem. Mai multi lobuli se grupeaz n uniti morfologice i funcionale mai mari = segmente pulmonare. f. Segmentul pulmonar este unitatea morfologica si functionala, caracterizata prin teritoriu anatomic cu limite precise, cu pediculi bronhovascular propriu si aspecte patologice speciale. Segmentele pulmonare corespund bronhiilor segmentare cu acelasi nume , fiecare plaman avand cate 10 segmente.

II.3. 3 VASCULARIZAIA I INERVAIA PLMNULUI: La nivelul plmnului exist dou circulaii sanguine : a. Circulatia functional : este asigurat de artera pulmonar care ia natere din ventriculul drept, se capilarizeaz la nivelul alveolelor pulmonare.Circulatia functional de ntoarcere este asigurat de venele pulmonare, care se vars in atriul stng.Se incheie astfel circulatia mic ,n care artera pulmonar coninnd snge neoxigenat , se ncarc cu O2 i se ntoarce din venele pulmonare care conin snge oxigenat, rou, la atriul stng. b. Circulaia nutritiv : face parte din marea circulaie i aduce plmnului snge ncrcat cu substane nutritive i oxigen. Este asigurat de arterele bronice, ramuri ale aortei toracice ; ele irig arborele bronic. O parte din snge se ntoarce n venele bronice care se vars n venele azygos i acestea n vena cav superioar i atriul drept o alt parte din snge se ntoarce prin venele pulmonare n atriul stang .Cantitatea de snge care trece prin anastomozele bronice este

13

1% din totalul sngelui care irig plmnul. n condiii patologice(insuficien cardiac, broniectazii) debitul anastomotic poate ajunge la 80% din totalul sngelui care irig plmnul. Circulatia limfatica este tributar: - ganglionilor hilari - ganglionilor traheo-bronici De aici se vars n final, n canalul toracic. Inervaia plmnului - este realizat de SNV printr-un plex pulmonar anterior i altul posterior . Inervaia este : - motorie, asigurat de simpatic (fibre postganglionare) i parasimpatic (nervul vag ) Simpaticul are aciune : - bronhodilatatoare i vasodilatatoare - relazeaz musculatura bronic Parasimpaticul are aciune: - bronhoconstrictorie - vasoconstrictorie - hiperexcreie de mucus -senzitiv ; anexat simpaticului i parasimpaticului . Cele mai multe fibre senzitive sunt n legatur cu nervul vag .

III.4.

PLEURA:

La exterior plmnii sunt nvelii ntr-o foi seroas = pleura.Ea are rolul de a uura micrile plmnilor prin alunecare. Fiecare plmn este nvelit de o pleur . Pleura la rndul ei, este format din dou foie : - pleura visceral - care acoper plmnul - pleura parietal care acoper pereii cavitii toracice. ntre cele dou pleure , exist o cavitate nchis= cavitatea pleural care n mod normal este virtual i care conine o cantitate infirm de lichid , care favorizeaz alunecarea. n condiii patologice cavitatea pleural poate deveni real , putnd fi umplut cu : - puroi( pleurezie ) - snge (hemotorax ) - aer( pneumotorax ). Cnd cantitatea de lichid sau aer este mare, plmnul respectiv apare turtit spre hil ( colabat ) i funcia sa respiratorie este nul. III.4.1 PRESIUNEA N CAVITATEA PLEURAL Este negativ. Datorit presiunii negative, vidului pleural i lamei de lichid interpleural , plmnul poate urma cu fidelitate micrile cutiei toracice n inspir si expir. Totodat presiunii negative din cavitatea pleural favorizeaz circulaia venoas de ntoarcere, att prin venele pulmonare, ct i prin venele cava-superioar i inferioar.

14

III.4.2. VASCULARIZAIA I INERVAIA PLEUREI Inervaia este vegetativ, simpatic i parasimpatic. Pleura visceral este aproape insensibil ; ca i plmnul , n schimb cea parietal are o sensibilitate marcat , fiind o zon reflexogen important. Iritatia ei in timpul unor manevre, de exemplu puncia pleural, poate determina oc pleural cu moarte prin aciune reflex asupra centrilor respiratori i circulatori. III.5.MEDIASTINUL: Toracele este imprit din punct de vedere topografic: - ntr-o regiune median = mediastin - dou regiuni laterale = pleuro-pulmonare a. Mediastinul - regiunea median care desparte cele dou regiuni pleuro-pulmonare. El corespunde : - n sens antero-posterior - spaiului dintre stern i coloana vertebral - n sens supero-inferior - orificiului superior al toracelui i diafragmului. Mediastinul conine organe aparinnd aparatului respirator, cardio-vascular i digestiv.

b. Regiunile pleuro-pulmonare- sunt dispuse de o parte i de alta a mediastinului i conin plmnul i pleura respectiv. III.6.FIZIOLOGIA RESPIRAIEI: Respiraia face parte dintre funciile vegetative, de nutriie. Actul respirator este constituit din dou etape fundamentale: - procesul de respiraie extern sau pulmonar - prin care se face schimbul de O2 si CO2 la nivelul pulmonar. - procesul de respiratie interna sau celular - prin care se face schimbul de gaze la nivelul celular. Procesul de respiraie este continuu. Oprirea lui duce la scurt timp la moartea celulelor, deoarece organismul nu dispune de reserve de O2 , iar acumularea de CO2 este toxica pentru celule. III.6.1. VENTILAIA PULMONAR Aerul atmosferic este introdus n plmnii prin procesul de ventilaie pulmonar, prin care se menine constant compoziia aerului alveolar. III.6.2MECANICA RESPIRAIEI Schimburile gazoase la nivelul plmnului se realizeaz datorit succesiunii ritmice a dou procese: - inspiraia - expiraia 15

a. Inspiratia - este un proces activ care se datoreaz contraciei muchilor inspiratori ducnd la mrirea tuturor diametrelor cutiei toracice.n timpul inspiraiei aerul atmosferic ptrunde prin cile respiratorii pn la nivelul alveolelor pulmonare. Inspirul normal dureaz o secund. n timpul inspirului forat intervin i mucjii inspiratori accesori ( sternocleidomastoidian, pectoralul mare , dilanul mare i trapezul ). b. Expiraia normal - este un proces pasiv, care urmeaz fr pauz dup inspiraie . n expiraie , o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior. Expiraia dureaz aproximativ dou secunde la adult. n timpul expiraiei , cutia toracic revine pasiv la dimensiunile avute anterior . Cele dou faze ala respiraiei pulmonare se succed ritmic , fr pauz, cu o frecven de 1416/minut la brbai i 18 /minut la femeie. Frecvena respiraiei crete n funcie de nevoia de O2 i de prezena CO2. n timpul efortului fizic sau n caz de oboseal pe cile aeriene , expiraia poate deveni activ prin inervaia muchilor expiratori. Conctracia lor comprim viscerele abdominale, care deplaseaz diafragmul spre cutia toracic i apropie rebordurile costale, reducnd volumul toracelui . n inspiraie , prin creterea volumului pulmonar , alveolele se destind i volumul lor crete . Ca urmare , presiunea aerului n regiunea alveolar scade. Se creeaz astfel o diferen de presiune intre aerul atmosferic ( unde presiunea rmne schimbat )i presiunea intramuscular (care scade ). n felul acesta aerul ptrunde prin cile respiratorii pn la alveole, pe baya forei fizice. n expiraie, prin retracia plmnului i revenirea la forma iniial a cutiei toracice, se ntlnesc dou faze : - prima n care revenirea cutiei toracice se face pe seama elasticitii cartilajelor i a ligamentelor ei ; - a doua - n care plmnul elastic, n tendina de a se retracta spre hil, exercit o presiune de aspiraie asupra cutiei toracice. Ciclul respirator( 1 inspiraie+1 expiraie ) are o durat de 3 secunde, ceea ce revine la 20 micri respiratorii/ minut( normal aproximativ 12-20 ) = frecventa respiratorie. n efort fizic, frecvena respiratorie poate ajunge la 40 60 / minut, de asemenea n condiii patologice: febr, hipertiroidism, hipercapnie, hipoxie (tahipnee). Volumele respiratorii(volumele de gaz) n condiiile de repaus, fiecare respiraie vehiculeaz un volum de circa 500 cmc aer, denumit volum curent (VC). Dar, nu tot acest volum de aer particip la schimburile respiratorii care se fac la nivelul alveolelor , deoarece o parte din aerul inspirat rmne n cile respiratorii. Spaiul ocupat de acest volum de aer, constituie spatiul mort anatomic i are valori de aproximativ 150 cmc. Se mai utilizeaz noiunea de spaiu mort funcional care definete volumul de aer, nu particip efectiv la schimburile pulmonare. n conditii normale, spatial mort anatomic coincide cu cel funcional, dar n anumite condiii patologice se produc decalaje ntre aceste volume. Peste volumul de aer curent, o inspiraie maxim poate produce nc aproximativ 1500 cmc aer , care poart denumirea de volum inspirator de rezerv ( VIR ) sau aer suplimentar, iar printro expiraie forat, dup o expiraie obinuit poate elimina nc o cantitate 1000-1500cmc aer denumit volum expirator de rezerv ( VER ) sau aer de rezerva. VC + VIR + VER = capacitatea vital (CV) se determin prin efectuarea unei expiraii forate dup o inspiraie maxim. 16

Capacitatea vital : - la brbat este mai mare ( 4,8 l ) - la femei este mai mic ( 3,2 l ) Capacitatea vital pulmonar valoarea fiziologic este de aproximativ 3600-4000 ml. CV crete n timpul efortului fizic i scade n timpul sedentarismului. Ea depinde de suprafaa corporal, de varst, de antrenament la efort. Volumele i capacitile pulmonare sunt importante pentru stabilirea diagnosticului i prognosticului diferitelor boli pulmonare, totui ele nu dau indicaii directe despre funcia ventilatorie. Schimbul alveolar de gaze Aerul atmosferic ajuns n plmni prin ventilaie este condus n alveole, unde are loc schimbul de gaze ntre aerul alveolar i snge, la nivelul membranei alveolo-capilare. Acest schimb se face prin difuziune, n funcie de presiunea parial a gazelor respiratorii- O 2 i CO2de o parte i de alta a membranei alveolo-capilare. Ventilaia pulmonar normal sau normoventilaia se realizeaz la concentraii alveolare ale : - CO2 de 5-6% meninute la o frecven respiratorie normal, de repaus( 12-20/min. ) - O2 de 14% Hiperventilaia - cnd CO2 scade i O2 crete. Procesul este complexat reflex prin apnee i bradipnee. Hipoventilaia - cnd CO2 crete i O2 scade, compensate reflex prin polipnee. Presiunea parial a unui gaz n amestec ( legea lui Dalton ) este proporional cu concentraia gazului n amestec i este egal cu presiunea pe care ar exercita-o asupra pereilor recipientului , un gaz, daca acesta ar ocupa singur recipientul. n aerul alveolar, presiunea partial este pentru : - O2= 100 mmHg - CO2= 40 mmHg n sngele venos, presiunea parial este pentru : - O2 = 37-40 mmHg - CO2 = 46 mmHg Datorit diferenei de presiune, CO2 trece din sngele venos n aerul alveolar, iar O2 trece din aerul alveolar n sngele venos. Schimbul de gaze se face cu vitez foarte mare. Dac membrana alveolar este ngroat ( edem pulmonar, emfizem ) schimbul de gaze este alterat , mai ales n ce privete CO2 i se instaleaz hipoxemia. Reglarea respiraiei-o respiraie se realizeaz prin intervenia centrilor respiratori . Acetia asigur o reglare automat a respiraiei . Exist centrii respiratori primari , situai n bulb, i centrii respiratori accesorii ,localizai la nivelul punii. Activitatea centrilor nervoi bulbopontini este modificat att n intensitate, ct i n frecven, Sub influene nervoase i umorale. Influenele bervoase pot fi de dou feluri : - directe - de centrii nervoi encefalici ( din hipotalamus i scoara cerebral ) sau de ali centrii vecini . - reflexe de la receptorii rspndii n organism. Influenele nervoase direct corticale pernit controulul voluntar, n anumite limite , al micrilor ventilatorii. Ele explic modificrilr respiratorii n stri emoionale .precum i reflexele condiionate respiraiei. Sub influena scoarei cerebrale are loc reglarea comportamental a rspiraiei . 17

Respiraia poate fi oprit voluntar ( apnee ) pentru cteva zeci de secunde sau 3-4 minute la cei antrenai. Actul ventilator se adapteaz unor activitii psiho-sociale ( vorbitul, cntatul vocal sau la instrumente muzicale de sulfat ) sau psiho-fizice ( eforturi profesionale ). Expiraia poate fi accelerat ( polipnee ) sau ncetinit ( brahipnee) voluntar. Reglarea umoral - a respiraiei se datoreaz influenelor exercitate asupra centrilor respiratori de ctre o serie de substane. Rolul cel mai important n aceast reglare l joac CO2 i O2 i variaiile de pH ale sngelui i ale LCR. Rolul CO2 este esenial i de aceea a fost denumit aceast substant hormonul respirator - el acioneaz direct asupra centrilor respiratori. - creterea presiunii de CO2 n sngele arterial ce numai 0,5 mmHg este urmatde dublarea debitului ventilator pulmonar. - scderea presiunii de CO2 determin rrirea repiraiei i chiar oprirea ei. Rolul O2 este de asemenea important. Scderea O2 din sngele arterial exercit chemoreceptorii vasculari i determin intensificarea respiraiei. Respiratia in conditii de aer rarefiat si comprimat Respiraia pulmonar se adapteaz i n funcie de presiunile partiale ale CO 2 din aerul inspirat. Cnd presiunea atmosferic este scazut ( hipolarism ) la altitudini de peste 8000 m, sau n cazul zborurilor la mare nalime, scade presiunea O2 i se produce hipoxemia. n cazul respiraiei de aer comprimat ( hiperbarism ) ntlnit la scafandrii, n submarine, se produce hipoxie i rrirea respiratiilor: - la C%=33% CO2 n aer respirat , se produce narcoza - la C%=40% CO2 n aer inspirit, se produce moartea.

18

Fig.3 MECANICA RESPIRAIEI

19

Capitolul III DESCRIEREA BOLII ASTMUL BRONSIC

20

Fig.4. SECIUNE BRONHEOLAR NORMAL I ASMATIC


21

III.1. DEFINIIE

ASTMUL BRONIC - poate fi caracterizat ca o obstrucie generalizat a cilor aerine,


cu o etiologie multipl, foarte variat, ca durat i intensitate, care apare cu o hiperreactivitate bronic la o multitudine de stimuli. Se manifest clinic prin accese paroxistice de dispnee predominant respiratorie cu wheezing, tuse, raluri sibilante difuze i este reversibil spontan sau prin tratament. O astfel de definiie include principalele elemente fiziopatologice ale astmului : hiperreactivitate bronsic, obstrucia cilor respiratorii, marea ei variabilitate, reversibilitatea sa i expresia ei clinica, accesul de astm. Astmul bronsic alaturi de bronsita cronica si emfizemul pulmonar constituie conceptul larg de bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPOC) nespecific. n populaie incidena variaz in funcie de regiunea geografic fiind de 4%. Evoluia cunotinelor privitoare la astmul bronic n ultimele decenii, pe plan mondial apermis a permis o mbuntire semnificativ a metodelor de diagnostic i stadializare a bolii la apariia unor scheme de tratament adaptabile la forma clinic de boal, ntrun cuvnt, la ameliorarea prognosticului rezervat alacestuia.

III.2. ETIOLOGIE

n apariia astmului bronic sunt incriminai factori : - predispozani - favorizani - determinani a. Factorii predispozani pot fi : - factorul genetic existnd o predispoziie familial fa de afeciunile alergice n astmul bronic se ntnlesc ntre 50 70 % din cazuri dac ambii prini sunt astmici, sau 30 50% dac este numai unul. b. Factorii favorizani constau n existena alor afeciuni : - pulmonare (bronite cronice, scleroze pulmonare ) - extrpulmonare ( rinite, sinuzite , apendicite, colecistite ). c. Factorii determinani sunt reprezentai de : 1. factorii alergici : aproximativ 30 40 % din cazuri de astm bronic cu o etiologie alergic . Alergenii pot fi exogene sau endogene. 22

Alergenii exogenii pot fi delimitai n : inhalaii : praf de cas, fulgi, polenuri, peri de animale, fin, subsane profesionale. alimente : apa, cpuuni, lapte. medicamente care produc reacii alergene sunt : penicilina, acidul acestilsalcilic, aminofenazona. Alergenii endogeni : microbi parazii hormoni substane stine n organism ( proteze, plombe ). 2. Factorii infecioi : n numeroasele cazuri debutul astmului este precedat de infecii acute sau cronice ale cilor respiratorii cu rol important la bolnavii predispui cu hiperactivitate bronic. Astmul bronic poate fi dat de o varietate mare de virusuri i unele bacterii. astmatic. 5. Factorul endocrin : poate declana, agrava sau ameliora astmul bronic. Tiroida i pancreasul endocrin mresc sensibilitatea alergic, hipofiza, glonadele, corticosuprarenalele au o reacie vagotonic, astmifil. III.3. PATOGENIE 3. Factorii iritativi : micri de aer frig cea umiditate 4. Factorii psihici : stri psiho-afective ce pot participa la declanarea accesului

Alergenele, la indivizi predispui ( atopici ), induc formarea de anticorpi ( imunoglobine ) n cazul astmului imunoglobine E ( lgE ) denumite i esuturi n special la niveleul mucoaseleor, deci i al bronhiilor. La recontactul cu alergenul, cuplul lgE celula bazofil bronic declaneaz reacia alergic ( antigen - anticorp ), cu eliberarea de mediatori chimici bronhoconstrictori ( acetilina, histamina, bradikinina ) i apariia crizei de astm. Terenul astmului ( atopic ) corespunde tipului alergic de hipersensibilizare imediat. Al doilea factor esenial pentru astm este hipersensibilitatatea fa de doze minime de mediatori chimici, incapabili la individul normal s provoace criza de astm ( boal a betareceptorilor adrenergici incapabili s rspund cu bronhodilataie pentru a corecta bronhospasmul produs de mediatori chimici ). La nceput criza paroxistic este declanat nemai de alergene. 23

Cu timpul pot surveni i stimuli emiionali, climaterici reflexi. n toate timpurile ns, criza apare mai ales noaptea, cnd domin tonusul vagal ( bronhoconstrictor ). III.4. SIMPTOMATOLOGIE

n forma sa tipic, astmul este caracterizat prin : crize de intensitate i durat variabil , separate de perioada de acclamie ( astm paroxistic ). Prin accese astmatice ntre care urmeaz o stare asmatic a simptomelor precedenete ( astm cronic ). Prin crize continue de gravitate mare ( status asmaticus ) stadiul iniial al bolii poate fi marcat de prodroame inconstante care preced criza de obicei cu cteva ore. Prodoamele se manifest sub form de : - hiperexcitabilitate - strnuturi repetate - rinoree - tulburri digestive. Deseori criza urmeaz unei boli acute a aparatului respirator. Criza de astm se declaneaz brusc, ziua sau mai ales noaptea n plin somn sau dup perioad prodromal. Subiectiv se manifest prin frieda : dispnee ( n faza uscat ). tuse i expectoraie ( n faza umed ). Bolnavul se trezete cu o stare de anxietate, are o sete mare de aer, ia poziia vertical, apare cianoza i uoara exoltamie. Accesul dureaz aproximativ 30 60 minute,dar se poate prelungi pn la 2 3 ore. Dispneea este bradipneic, expiratorie, zgomotoas ( n expiraie se aude o uiertur ). Respiraia este activ, bolnavul utilizeaz muchii respiratori accesorii . Obiectiv se constat : toracele este mobil, globular distins cu coastele orizontale, spaiile intercostale mrite care se evideniaz palpatoriu. la percuie murmurul vezicular este diminuat cu expiarii prelungite , uiertoare. n momentul n care criza trece de faza a doua, umed subiectiv apare diminuarea dispneei, tuse iniial uscat i dispneizant productiv cu o expectoraie caracteristic, concomitent apare o secreie lacrimogen i nazal abundent. Dup trecerea crizei bolnavul nu prezint nici un fel de simptom, nici subiective nici obiective. Crizele asmatice apar la interval neregulat, ciclul repetndu-se. Astmul cronic sau continuu este uor de difereniat de astmul paroxistic prin simptomatologia lui, care este continu i care predomin de obicei semnele de hipersecreie i eventual infecios .

24

Stare de ru asmatic are un aspect clinic, mai particular. Unul dintre aspectele caracteristice ale acestei stri este c nu cedeaz la medicamentele simptomatice. Dispneea i cianoza sunt foarte accentuate : tusea este obositoare i total indiferent ( bolnavul nu poate elimina pe loc sputa ). Se constat tahicardie uneori. Poate aprea o stare de stupoare determinat de cefalee, greuri, vrsturi, paloare, transpiraie, simptome care n mare parte in de medicamentele administrate. Obiectiv apar semnele unei obstrucii bronice. Durata acestei stri este greu de prevzut putnd fi timp de zile sau sptmni. Tensiunea arterial este normal. Fac excepii crizele de astm bronic complicate cu insuficien care reprezint tahicardie. Explorarea funcional pulmonar arat scderea capacitii vitale n criza ca i scderea volumului expirator maxim pe secund. Presiunea venoas este uor crescut. Examenul electrocardiologic poate pune n eviden forarea ventricular dreapt. Examenul radilogic n timul crizei arat semnele unei retenii intraalveolare de aer. Examenul bronhografic funcional arat bronhiole mult reduse de calibru, iar fora aspirativ a plmnului este diminuat . Bronhoscopia pune n viden edemul i congestia mucoasei precum i eventuala hipersecreie. Laboratorul pune la dispoziie date utile. Astefel se constat cozinolie sanguin macat, iar n sput se gsesc cristale Chancat Lerden i foarte multe euzinofile. n legtur cu euzinofilia din sput, trebuie s atrag atenia asupra corelaiei dintre acestea i evoluia bolii asmatice, deorece o euzinofilie mare nseamn o lips de infecie, ea are mare importan n conducerea tratamentului. Se tie c bolnavii cu euzinofilie mare rspund favorabil la tratamentul bronhodilatator i cu ct euzinofilia scade, starea de ru asmatic se accentueaz, nseamn c a intervenit o infecie de obicei cu stafilococ. Testele alergice care se practic n crize n vedera identificrii alergenului n intradermoreacii fcute de alergene gata preparate. O reacie pozitiv precoce sau tardiv, nu nseamn neaprat c alergenul respectiv este cauza declanatoare. n general, testrile se vor face la alergene, care se pot deduce din anamneya bolnavului sau cele mai des ntlnite : praf, ln, bumbac, pr de animale, mucegai, iar n cazurile n care se observ semne de infecie bronic, la cele microbiene : streptococ, stafilococ.

25

III.5. FORME CLINICE

Astmul bronic se clasific n : Alergic Infecios Nealergic i neinfecios

1. ASTMUL ALERGIC este determinat de obicei de un factor declaant extrinsec i mai este denumit astmul uscat. 2. ASTMUL UMED INTRINSEC SAU INFECIOS este determinat att de fenomene neuroalergice ct i de infecie cronic sau acuta bronhiilor sau bronhiolelor care prezint i o stare de hiperexcitabilitate, reacionnd hiperactv la diveri excitani nespecifici. n aceste forme poate exista o alergie microbian dup cum este posibil ca procesul infecios s determine eliberarea de histamin sau prin acinuea sa de iritaie local la indivizi cu teren alergic s atrag la nivelul arborelui bronic anticorpi, prezeni n organism, declannd astfel fenomene alergice locale. 3.ASTMUL NEALERGIC I NEINFECIOS n care factorii detrminani pot fi de ordin psihic, neurovegetativ umoral, endocrin sau de origine local pulmonar. Prima form are particularitile astmului alergic cu antecedente alergice, crize tipice declanate de caracterul cu alergenul respectiv. A doua form este aspectul unei bronhopatii cronice sau subacute, dispensate pe fonful creia apar paroxisme dispneice. Astmul bronic dup evoluie poate fi : astm cu evoluie uoar astm cu evoluie grea astm cu evoluie lent. Dup teren astmul poate fi : astm la copii astm la sugar astm la adult Astmul la copil are o serie de particulariti asupra crora s ne oprim. n general se cunosc dou forme : a. prima este dominat de tuse persistent, care separ copilul o perioad ndelungat de timp i care nu cedeaz la nici un sedativ;

26

b. a doua este prin crize brute de astm cu hipersecreie. Semnul de baz este dispnee polipneic cu 40 60 respiraii / minut cu dificultate respiratorie i inspiraie , tuse i cianoz. n cursul crizei,cile aeriene sunt pline cu secreie mucoas care pot natere la telectaziu. O importan deosebit o are astmul profesional i dac din punct de vedere clinic se aseamn cu forma paroxistic sau cu astmul cronic, elementul caracteristic este reprezentat de apariia epidemic, la locul de munc sau n colectivitti i dispariia lui dup ieirea din mediul respectiv. Se insist asupra astmului profesional, ntruct n prezent ca urmare a marii industrialiyri, frecvena lui crete din zi n zi. O caracteristic a acstei forme o constituie faptul c aciunea este procedat adesea de rinita spastic. n plus astmul profesional se instaleaz pe un font de bronit cronic n special la morari, brutari, muncitori n silozuri. O alt particularitate a astmului profesional a fost observat la lucrtorii din filaturi care prezint o stare febril i crize de astm n ziua de luni, la nceperea lucrului, dup care apar semne de bronit spastic, iar dup un timp starea spastic se menine i dup prsirea locului de munc. Simptomele se accelereaz dup mas. Diverse forme intermediare ntre astm i bronit spastic se pot observa la locuitorii dib industria de prelucrare a lemnului , la tipografii, alergenul este guma arboric, la personalul medical sau lucrtorii din industria farmaceutic se observ sensibilizarea la : penicilin, aspirin ,codein. n concluzie menionm c astmul profesional poate fi : a. pur alergenul este profesional i apare numai n timpul lucrului b. cauzele profesionale se intrig cu altele c. profesiunea ntreine la un alergen manifestrile alergice pulmonare

III.6. DIAGNOSTIC DE NURSING


Diagnosticul pozitiv se stabilete pe baza unei serii de elemente pozitive : 1. Anamneza care scoate n eviden repetate antecedente alergice familiale sau personale. 2. Caracterul tipic al crizei declanat de o anumit cauz. 3. Semne clinice caracteristice : expectoraie prelungit. 4. Caracterul expectoraei : vscoza , aderen redus. 5. Eventuala ameliorare obinut dup administrarea de bronhodilatatoarere. 6. Eozonofilia sangvin i tisular. 7. Semne radilogice de tip emfizematos. 8. Examen funcional . 9. Examen bronhoscopic 10. Examen bronhografic tipic.

27

III.7. DIAGNOSTIC DIFERENIAL


Trebuie fcut n special n cazurile cu evoluie atipic sau rezistene la medicaiile bronhodilatatoare. Se face cu dispnee respiratorie uiertoare din bronita cronic in stadiul obstructiv aflat n starea de rau bronic, situaie n care numai anamnza, absenta predispoziiei i a ternului atopic sunt argumente care sprijina diagnosticul de bronit cronic. Recunoaterea dispneiei paroxistice este nlesnit de unele detalii de anamneza, mrirea de volum a inimii, prezena ralurilor subcrepitante de staza, modificri electrocardiografice. n astmul cardiac dispneea este polipneic, predominant inspiratorie, tahicardie. CRIZA DE ASTM BRONIC - apare la orice vrst ( dar mai ales la copii, tineri, aduli ) - dispnee expiratorie suieratoare cu bradipnee - accese frecvente n trecut - antecedente alergice - anxietate - examen pulmonar: raluri sibilante i ronflante, expiraie prelungit,Wheezing, hipersensibilitate pulmonar -examen cardiac clinic normal -semne de leziune cardiovascular( valvulopatii, HTA ) III.8 DIAGNOSTICUL UNEI ALERGII ASTMUL CARDIAC - apare mai ales dupa 50 de ani - dispnee cu tahipnee - rare - antecedente cardiovasculare( HTA )sau renale, cardiopatie ischemica, valvulopatii - teama de moarte iminenta - raluri umede ce urc de la baza spre vrf

Anamneza este fundamental diagnosticului. Se interogheaz bolnavul asupra caracterului tulburrilor, dac sunt sezoniere( febra de fn ), dac apare acas ( praf de camer ), n legatur cu substanele sau animalele ( pisici, caini) cu care vine n contact. Indexul leucopenic const n numrul leucocitelor naintea integrrii alergenului bnuit ( bolnavul fiind pe nemncate ) i apoi de mai multe ori n ora care urmeaz ; diminuarea leucocitelor cu o mie ar indica o sensibilizare. Testele cutanate (cutireacia i intradermoreacia ) sunt utile n decelarea alergenelor de contact, inhalate, bacteriene i micotice. Sunt mai puin utile n alergiile alimentare. Pot aparea reactii imediate (dup 5 - 30 minute apare o papula urticariana) sau tardive (dupa 1 - 4 zile se ivete o papula eritematoas, fr reacie urticariana).

III.9 EVOLUIE Evoluia este ndelungat, variat, capricioas. 28

Forma pur apare la copii i are tendina s se diminueze la pubertate. Astmul adultului se vindec dac se aplic precoce tratamentul hipersensibilizant, patologic i se ndeprteaz alergenul, persist timp de mai muli ani nemodicat ; evolueaz favorabil i anume agraveaz prin infecie bronic, insuficiena respiratorie de tip obstructiv cu evoluie spre cord pulmonar cronic urmat de moarte n coma asmatic sau subit ( mai ales la cei tratai cu simpaticometice ).

III.10 COMPLICAII

Astmul bronic se poate compilca cu : 29

infeci bacteriene : bronite acute sau cronice, broniectazie, pneumopatie. Hemoptizii de obicei foarte moderate determinate de tulburri vasomotorii care nsoesc criza. Emfizem pulmonar care reprezint complicaia cea mai frecvent i comun. Criza de astm bronic este nsoit ntotdeauna de emfizem. Pneumotorax spontan care apare ca urmare a ruperii alveolelor pulmonare din cursul emfizemului interstiial i nu a pleurei. Hernii mai ales la barbai prin cedarea punctelor slabe ale peretelui abdomnial i ale orficilor herniare.

III.11. PROGNOSTIC

30

Este in general rezervat. El trebuie apreciat n funcie de diverse condiii : - vrsta - forma clinic - factori de agravare ( infecioi, cardiovasculari ). - reactivitatea bolnavului - rspunsul la tratament. Prognosticul este mai sever n form cronic permanent cu episoade repetate de ru asmatic Prezena complicaiilor agraveaz tratamentul. Tratamentul astmului bronic este: - profilactic - curativ a. Tratamentul profilactic se refer la nlaturarea i evitarea alergenului ( alergenilor ) , schimbarea locului de munc, uneori chiar al domiciliului, prevenirea crizelor paroxistice i al infeciilor intercurente. b. Tratamentul curativ este patogenic i simptomic i se adresez crizelor de astm ct i a terenului, fondului asmatic. Mijloacele de tratament sunt numeroase.Dintre medicamentele care se adreseaz crizei paroxistice fac parte : - betastimulantele - cortizonicele - atroventul - nedocromilil - oxigenul - hidratarea corect - potasiul Pentru prevenirea crizelor se folosesc ndelungat cromoglicatul de Na i nifidina . Injecia se combate cu biseptol i cu antibiotice : tetraciclin, vibramicina.Pentru prevenirea infeciilor intercurente se practic vaccinarea antigripl i se administrezi se administreaz medicamentele imunostimulente care conin multe tulpini microbiene liofilizante . Dintre ele amintim : - Bronhovaxonul - Bronhovalul - Amphovacinul. n astmul infecios se practic att imunostimularea ct i hipersensibilizarea cu vaccinuri stardandizante din care amintim : polidin, bronhodin i paspat, ultimul preparat este din import. n astmul alergic tratamenul hiposensibiliyant apeleaz la preparate apoase de alergeni cu aciune semiretnd sau retnd. Conin poli sau monoalergeni. Cei mai folosii alergeni sunt : praful de cas, praful de strad, polenuri, fulgi, peri de animale, mucegaiuri, microbi i veninuri de insecte. Tratamentul crizelor de astm are ca obiectiv combaterea obstruciei, tratamentul infeciei i a insuficienei respiratorii. Tratamentul trebuie individualizat n raport de gravitatea crizei, care poate fi uoar, moderat sau sever. Crizele uoare cu durata de 10 30 minute se asociaz cu miofilin tablete de 100 mg de 3 ori / zi. Miofilinul inhib fosfodiesteroza i relaxeaz muchii netezi contractai. n crizele moderate care depesc o jumtate de or se prefer miofilinul injectabil,doza fiind de 1 3 fiole / 24 ore.

31

Dac atacul astmatic nu cedeaz la miofilinul administrat intravenos se poate asocia administra pereos de 1 3 tablete de betastimulante neselctive de tip bronhodilataie, tubutalin i din cele selective salbutanol sau fenoterol 1 3 tablete. Acestea din urm nu produc tahicardie i tremurturi ale membranelor. Durata unei astfel de tratament combinat este de 3 5 zile dac nu se mai repet criza. Betastimulantele se pot da sub form de aerosoli, cte 2 - 3 prafuri / zi singure sau asoiciate cu miofilin. Nu se abuzeaz de alupent, astumpent, berotec sau butanol prepartate sub form de aerosoli deoarece sau oobinuin. n administrarea dozeleor de miofilin trebuie s avem n vedere dac bolnavul are pneumonie, suferina hepatic sau un ficat de staz. Apar aspecte nedoritre , traduse printr- p stare de excitabilitate , insomnii, tahicardie. De aceea doza trebuie redus la jumtate. De asemenea metabolizaraea scade dac se folosete concomitent, zanatavul sau contraceptivele orale. Tratamentul este derivat sintetic de atropin prevat de efecte nedorite ale atropinei. Se folosete sub form de tablete sau aerosoli att n tratamentul de atac ct i de ntreinere. Doza este de 2 3 tablete / zi . n crizele severe de lung durat i n stare de ru asmatic se apeleaz la tratamentul intravenos cu miofilin, H.H.C., oxigen intermitent,hidratare i aport de k pe cale oral. Se ncepe cu microperuzie cu 1 2 filoe de miofilin 150 glucoza 5% dat n 30 minute . Apoi se monteaz o perfuzie lent cu medrocomil ( medicament care mpiedic i degrenuleaz mastocitele ).Doza este de 1 tabete / zi, preparatul reprezint o ascociere de cromaliu i antiinflamator nespecific nesteroidic. Nifidina ca inhalator de Ca poate duce la ameliorri dac se folosete n afara crizei i pe termen lung. Tratamentul fond al astmului este de lung durat i necesit identificarea alergenului i instituirea hiposensibilizrii i imunostimulrii, prevenirea i tratamentul infeciei bronice, viaa liniit n aer uscat, gimnastica respiratorie, cure balneo-climaterice n staiunile recomandate de medic : Govora.Stnic Prahova.

III.12 TRATAMENTUL INFECIEI BRONICE


32

Antibioticile se asociaz n orice criz astmatic aprut n sezonul rece i n tratamentul astmului infecios(infecto-alergic). Antibioticele folosite sunt: -biseptol -tetraciclina -cefaloporenia -amoxicilina Hiperasensibilizarea face apel la extracte de alergeni. Toate preparatele pot da oc anafilactic sau declaneaza o criz de astm nainte de injectarea bolnavului primete o fiola de adrenalin 1% i una de feneramin. Pentru imunostimulare pe cale oral putem folosii: -bronhovaxomulsan -bronhoneunal -drajeuri sau fiole Doza n cura de ntreinere este de 1 tableta,capsul sau fiol/ pe zi timp de doua saptmanii n sezonul rece. n cura de atac doza este de 1-2 tablete/zi n asociere cu un antibiotic, timp de doau trei sptmni n limitele reci ale omului. Imunostimularea prin injectare cu vaccinuri microbiene(bronhodin) se ncepe tot cu testarea bolnavului. Imunostimularea cu bronhodin se ncepe cu oxigen din diluia1/10, crescnd progresiv la 0,3-0,4 pana la 1 ml. Ultima doz se repet de 5 ori/sptaman timp de 1-2 luni. n acelai timp bolnavul primete oxigen intermitent, se hidrateaz corect cu 1,5/2 l ceai care are i efecte fluidizante i expectorante. Se da potasiu din soluie de 5/6 grame/KCL la 200ml.Apa de ment cte 3 linguri pe zi/.Se mai pot da i 2-3 tablete de 0,5klc. Dac bolnavul nu rspunde la acest tratament dup 2-3 zile la terapie cu HHC asociat cu Miofilin sau Salbutanol. Doza iniial de HHC este de 500mg n microperfuzie,urmat de administrarea de 6-8 ori a 250mg HHC intravenos.n 24 h se poate atinge doya de 1 gram. La tratamentul de atac cu HHC se asociaza oxigen, hidratare i potasiu.Doza de miofilin este de 2-3 fiole/zi i de salbutanol de 1-3 tablete/zi. Dac dup 72 de ore bolnavul este refractat,( obstrucia, dispneea nu cedeaz se trece la terapie oral cu predinson ) .Prima doz este de 1 mg / kg corp dup care se reduce treptat pentru a ajunge la 15 mg / kg corp / zi .Sunt bolnavi care dup 2- 3 sptmni de tratament nu se amelioreaz i trebuie ameliorat cu o doz minim eficien 2- 3 tablete / zi timp de 4 6 sptmni . n asemenea situaii se prefer tratamentul alternativ o zi prednison, o zi bromoliu, pentru a preveni efectele nedorite ale corticoterapiei. De menionat c prednisonul nu inhib eliberarea mediatorilor chimici din mastocita i bazorilie i nu are aciune antiinflamatoare nespecific, restabilete sensibilitatea betareceptorilor i deprim activitateaxlimfocitelor B i T. Tratamentul preventiv al crizelor de astm beneficiaz de bromoglicatulde sodiu ( Cromolin,Intal ) Ketotifen ( Zaditen ) singur sau asociate cu Nedicromil. Instatul se prezint sub form de capsule 20 mg de cromoglican de Na care se asministrez cu ajutorul unui aparat de inhalare. Doz de atac este de 3 4 capsule inhalate la intervale egale i treptat se ajunge la 1 capsul.Instalul mdedic cuplarea antigenei cu anticorpi, fixarea pexmastocite, euzinofile ct i degranularea mastocitelor. Se crede c inhib reflexe anoxice locale i scade tensiunea superficial a mucusului.

33

Pentru corectarea terenului distonic neurovegetativ psihoterapia reprezint un obiectiv important. Se recomand n afara crizelor cte o tablet de Bromoval, Nitroyepam, seara la culcare. Rezultatele tratamentului profilactice i curative se apreciaz pe baza unor criterii clinice spirografice. Dup tratamentul de atac i fond scad sau dispar crizele de astm se amelioreaz, parametrii spirografiei. La externareabolnavului trebuie fcut un bilan funcionalapelnd la sirometrie, gazometrie, ecografie toracic. Regimul de via i de alimenaie, mediu familial i cel de la locul de munc au valoare cel puin egal cu cea a medicaiei folosit n scopul modificrii terenului. Regimul de via al astmaticului trebuie s fie astfel organizat nct s cuprind sptmnal o plimbare de cteva ore n aer liber, cu eforturi fizice moderate proporionale cu capacitatea funcional. n programul zilnic se va untroduce gimbastica respiratorie efectuat n aer liber sau n camer cu scopul antrenrii bolnavului, pentru schimbarea complet a timpului respirator i trecerea la timpul de respiraie abdominal. Se pot face exerciii care necesit un efort mare dect cele efectuate n vederea suprimrii unui acces de astm o dat declanat. n acest scop sunt recomandabile micrile care cresc durata expiraiei sau care oblig la respiraie abdominal ( n decubit dorsal cu o greutate pe piept, nconjurarea toracelui cu un material putin sau deloc extensibil pe toat nlimea lui). Regimul alimentar al astmaticului va fi astfel ntocmit s ndeprteze alimente cu potenial sensibilizant. Cnd se bnuite existena unui alergen de originie alimentar se recomand timp de 1-10 zile regim de cruditi sau chiar un post relativ compus din ceaiuri, compoturi i zeama de la lmie. Introducerea progresiv a alimentelor permite n unele cazuri decelarea alimentului responsabil de manifestri alergice. Acest regim de excludere are valoare diagnostic limitat, deoarece rareori este posibil evidenierea alergenului alimentar. Tratamentul balneo-climatic este foarte util n tratamentul de fond al astmului bronic . Acionez prin mai multe mecanisme : Scoaterea bolnavului din mediul familial i de activitate, repaos fizic i psihic ( lipsa factorilor traumatizani psihici ) i atmosfera mai puin iritant pentru mucoasa aparatului respirator, mai srac n factori poluani i n alergene. Este posibil ca rarefierea alergenelorcdin atmosfer s fie numai o component a modificrii climatice care acionez asupra terenului. n privina altitudinii la care se face cura climatic a bolnavului asmatic, constatrile sunt aproape unanime ; astmaticii beneficiaz de cur de atitudine n localitile situate ntre 1000 i 1500. Majoritatea bolnavilor de astm beneficiaz de cure de ape minerale alcaline, cloruro-sodice, arsenicale i chiar cabro gazoase.

34

Capitolul IV
PROCESUL DE NGRIJIRE

35

IV.1. DEFINIIE

PROCESUL DE NGRIJIRE este un proces clinic n rezolvarea problemelor,


iar aplicarea s permit identificarea necesitilor persoanei ngrijite i de a rspunde prin ngrijiri adaptate n scopul de a ajuta persoana s-i recapete autonomia. Procesul de ngrijire se bazeaz pe : 1. O nelegere metodologic i logic a situaiilor privind n cadrul unui proces de intersecie cu pacientul sau cu familia sa. 2. Intervenii determinate plecndu-se la observare i analiz. Un rol important l ocup individualizarea, adic centrm atenia pe persoana ngrijit i mpreun cu bolnavul stabilim prioritile nelegerea bolnavului c o persoan cu complexitate de necesiti de ordin fizic, psihic i social constituie principiul de baz care dup asistenta de ngrijiri de snatate oriecri. Pentru aceasta este necesar s se cunoasc necesitile fundamentale oricrei persone, factorii i strile patologice care le pot influna i totodat s stabileasc necesiile ntr- o situaie dat. n elaborarea procesului de ngrijire este necesar s se cunoasc bolnavul din punct de vedere medical ( simptome ) i alte necesiti specifice bolnavului . Recunoaterea acestor necesiti i stabilirea prioritilor n satisfacerea lor este desigur cea mai dificil i ea se face prin observare atent i organizat a bolnavului prin discuii purtate cu acesta sau aparintorii mai ales cnd posibilitile de comnunicare sunt reduse ( copii, incontieni ). Etapele procesului de ngrijire sunt : I. Culegerea datelor II. Identificarea problemelor de ngrijire III. Planificarea ngrijirilor IV. Aplicarea procesului de ngrijire V. Evaluare.

36

I. CULEGEREA DATELOR

CULEGEREA DATELOR const n culegerea informatiilor pe care le obinem prin:


- discuii cu bolnavul sau aparintorii i permit obinerea de date privind perioada de dinainte de internare - observarea pacientului - atitudinea - comportamentul - stare general - stadiul documentelor cu date medicale - schimburi de opinii cu membrii echipei de ngrijiri Pentru a ajunge la o interpretarea corect a datelor este necesar s distrugem elemente obiective de cele subiective. a. Datele obiective sunt cele care le culegem prin simul nostru sau cu ajutorul instrumentelor. b. Datele subiective - sunt cele prezentate de bolnav sau aparintori. Culegerea datelor se efectueaz la internare i se continu pe ntreaga perioad ct bolnavului i se acord ngrijirir .

37

II. IDENTICAREA PROBLEMELOR DE NGRIJIRE

Identificarea problemelor de ngrijire constau n : 1. Interpretarea datelor aceast etap este n mod deosebit un proces divizat n dou faze : a. examenul datelor culese i interpretarea lor care const n stabilirea unei legturi ntre faptele obervate i ncercarea de a le aplica ; b. enunarea unei judecai clinice privind semnificaia situaiei analizate. Aceasta conduce asistenta medical la identificarea c pacientul este capabila s utiliteze propriile resurse, fie c o spune o problem actual .

2.

Problemele de ngrijire

Problemele clinice care decurg din natura problemelor medicale n care asistenta i medicul acioneaz mpreun. a. diagnosticul asistentei este modul de a defini problemele de sntate ale persoanei ngrijite. b. problema actual este simptomul pe care bolnavul l prezint, iar problema potenial este o problem care semnalizeaz alterarea strii de sntate i care poate aprea n absena ngrijilor preventive 3. Componentele diagnosticului asistentei : * enumerarea manifestrilor de dependen grupate sau ale pacientului ; * enumerarea cauzei sau sursei de dificultate. Cele dou pri unite prin cuvinte n legtur cu Trebuie cunoscut ca problem de dependen i de sursa de dificultate se constituie la enunarea diagnosticului asistentei. Indiferent c este o problem clinic enunul trebuie fcut de o manier precis : care este dificultatea i maifestrile sale care este etiologia i factorii favorizani. Problema trebuie s fie delimitat i este important s formulm cauza i apoi trebuie s alegem intervenia. n cazul n care etiologia nu este cunoscut, anunul problemei trebuie s fie urmat de menionarea n legtur cu o cauz cunoscut . n concluzie diagnosticul asistentei este enunat cu problemele de rezolvat ; este bazat pe persoana ngrijit i de datele subiective ; este concluzia rezultat din analiza datelor ; este un enun din dou pri : problema i cauza. El trebuie validat cu o persoan ngrijit cnd este posibil. 38

Clasificarea diagnosticului asistentei se bazeaz pe modul conceptual al Virginei Henderson fcnd o list de 60 de diagnostice ale asistentei , iar pentru fiecare surs de dificultate au fost specifice , iar textul simplu i concis d asistentei termeni siguri care uureaz identificarea manifestrilor de dependen , surselor de dificulatate trite n legtur cu aceste modificri.

III.PLANIFICAREA NGRIJIRIOLR

Cuprinde dou etape : 1. Stabilirea obiectivelor 2. Intervenia asistentei 1. Stabilirea obiectivelor Obiectivele permit nu numai s orienteze intervenile asistentei ci s si controleze dac rezultatele sunt obinute . Obiectivele pot fi subdivizate n : a. obiective privind starea fizic sau fizilogic care descriu starea ateptat creia pacientul are control voluntar, prevenirea sau amelorarea unor disfuncii :felsa vertijb. Obiectivele privind comportamentul , ce poate fi : - motor, adic capaciti care sub control voluntar al pacientului ; - cognitiv, se descriu dac pacientul va fi capabil s nteleag, recunoasc, aminteasc. - afectiv, care privesc emoiile, sentimentele pacientului privitor la starea sa de sntate. - social, interactiv presupune obiectivele legate de activitile sociale i relaiile

Pentru ca obiectivele s corespund criteriilor de evaluare enunul trebuie s respecte urmtoarele reguli : - s fie centrat pe pacient descriind starea sau comportamentul ateptat de la pacient i nu activitatea asistentei; - obiectivul s fie realist innd cont de starea i posibilitile pacientului; - observabil formulndu-l de o manier concret i specific adic n termeni precii care evit evaluarea i msurabil pentru a putea s evalum gradul de eficaciate , enunul trebuie s corespund limitei msurabile exprimate n termene ce privesc distana sau valoarea.

2. Interventiile asistentei Dup ce s-a precizat problemele de ngrijire i obiectivele, asistenta alege interveniile n ceea ce privete ngrijirile adecvate pentru a preveni, reduce sau elimina modificrile ce pot aprea.

39

Alegerea interveniei poate fi fcut n funcie de situaia pacientului i de consecinele mai mult sau mai puin dorite. Alegerea interveniei este n funcie de gradul de dependen i posibilitile pacientului, nct intervenia nu trebuie s se limiteze n aciuni de ajutor parial sau complet, ci de supraveghere. Enunul interveniei asistentei cuprinde data indicnd aciunea. Ce , unde, cnd , de cte ori, n ct timp .

IV. APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRE

Prin plan de ngrijire ntelegem elaborarea detaliat a unei programe de ngrijire al asistentei Organizat corespunztor necesitilor specifice bolnavului care permit ndeplinirea obiectivelor propuse. Planul de ngrijire permite asistentei s desfsoare o munc organizat i planificat, s nteleag baza stiinific a efecturii unei tehnici de ngrijire s evalueze n funcie de bolnav ansamblul tehnicilor aplicate, avnd obilgaia s comunice bolnavului, planul de ngrijire fiind un instrument de lucru i de comunicare ntre toi membrii echipei sanitare. Scoplul procesului de ngrijire este de a asigura o prelucrare a tuturor datelor obinute de ctre asistent. Aplicarea n practic a planului de ngrijire se realizeaz n funcie de modul de execuie i supraveghere , iar delegarea unei sarcini nu trebuie s le influeneze calitatea mgrijirilor, ele rmnnd sub responsabilitatea asistentei care le programeaz, le realizeaz sau face s fie realizate i controlez buna lor execuie . Dac sursa de dificultate este lipsit de fora fizic, asistenta decide s ajute persoana ngrijit complet sau pentru a-i regsi energia fizic. Ea poate s ncredineze unele aciuni ajutoarelor sale, dar trebuie s verifice rezultatele obinute . Dac sursa de dificultate este lipsit de informaie asistenta va ajuta persoana ngrijit s cear informaii medcicului dac rspunsul relev singurul rol medical. Dac sursa de dificultate este o problem psihologic asistenta va stabili o relaie de ajutor individual sau n grup cu o persoan ngrijit, iar utilizarea planului de ngrijire ofer asistentei posbilitatea unei perfecionri continue. n cadrul elaborrii planului de ngrijire asistenta are urmtoarele ndatoriri : descoperirea necesitior i resurselor fiecrei persoane . analizarea problemelor puse de boal ( probleme de dependen, independen, sursa de dificultate , diagnosticul asistentei ) . analizarea posibilitilor de soluionare. comunicarea n acest sens dac este posibil cu persoana bolnav i membrii echipei. stabilirea ngrijirilor necesare. organizarea tururor aciunilor n timp. coordonarea muncii n echip evaluarea rezultatelor aciunilor pentru a stabili noi aciuni. n concluzie planul de ngrijire este alctuit din dou pri : a. ngrijirile asistentei n funcie de necesitile bolnavului ct i rezultatele obinute ; b. aciunile precise de medic ( delegate ) : tratament, explorri funcionale .

40

V. EVALUAREA REZULTATELOR

Evaluarea rezultatelor reprezint o descriere precis i o nterpretare a rezultatelor ngrijirilor la pacient n funcie de obiectivele stabilite . Ea constat n a observa starea pacientului ca urmare a ngrijirilor acordate i s se compare cu criteriile obiectivelor. Enunul trebuie s conin ce, cum i n ce interval. n cazul n care obiectivele sunt atinse putem modifica planul de ngrijire, dac este necesar formulnd noi obiective i programnd noi invenii adaptate, la caz. Dac obiectivele nu sunt atinse va trebui s revizuim procesul i s aducem modificrile necesare att la nivelul culegerii de date, a interpretrilor, a obiectivelor i a interveniilor asistentei. n prctic fazele se suprapun, iar cercetarea sistematic a iformaiilor primite s descoperim aspecte noi la problemele puse. Procesul de ngrijire este un proces care este permanent rennoit.

41

Capitolul V PLAN DE NGRIJIRE A BOLNAVILOR CU ASTM BRONIC

42

CAZUL I

I. Culegerea datelor Nume: C Prenume : V Sex : F Data naterii : 07. V .1963 Domiciliul : Slatina, Suceava Data internrii :15.03.2013 Dats externrii :22.03.2013 Diadnostic de internare : astm bronic infecto-alegic n criz. Motivele internrii : - dureri toracice ; - tuse ; - cefalee, vertij - dispnee expiratorie; - transpiraie . Anamneza: a. antecedente heredo colaterale: mama, tata cadiatici b. antecedente personale ( fiziologice, patologice ) APF : S = 1, N =1 APP : - pleureuzie stng; - pneumonii repetate; - hepatit cronic din 2009 - hepatit viral 2010 - astm bronic din 2011 c. condiii de via i munc : bune d. comportarea fa de mediu : orientat temporo spaial Istoricul bolii: pacienta se interneaz n secia noastr cu dureri toracice, tuse, dispnee, cefalee, vertij, simptomatologie aprut dup un episod gripal, pe care bolnava l-a avut n luna septembrie. Examenul clinic general: Tegumente i mucoase : normal colorate esut adipos : normal reprezentat Sistem osteoarticular : integru, mobil Sistem ganglionar limfatic : nepalpabil 43

Sistem nervos : reflexe osteotendinoase prezente, psihic orientat temporaro spaial. Aparat respirator : torace normal conformat, micri respiratorii simetruce, sonoritate pulmonar normal, raluri ronflante i sibilante bilateral. Aparat cardio vascular : TA = 12 / 8 cm Hg AV = 86 min, motitate cardiac n limite normale zgomote cadiace ritmice fr sufluri, artere periferice pulsatile . Aparat digestiv : abdomen depersibil mobil, cu micri respiratorii, sensibil la palpare n hipocondrul drept ; ficat ; splin n limite normale; Aparatul urogenital : miciuni fizilogice, loje renale nedureroase. 2. Identificarea problemeleor de ngrijire ( probleme legate de cele 14 nevoi fundamentale n prima zi de internare ) Nevoia 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. A respira A se alimenta i hidrata A elimina A se mica i a-i menine o bun postur A dormi i a se odihni A se mbrac i dezbrca A-i menine temperatura corpului n limite normale A fi curat , a-i proteja tegumentele i mucoasele A evita pericolele A comunica A aciona dup credinele i valorile sale A se recrea A se realize -----------------------Bolnava se poate mbrca singur T = 36,4 C i poate efectua zilinic toaleta - Bolnava s-a adaptat cu uurin la condiiile intraspitaliceti Comunicativ i poate practica religia Pacientul este optimist Independent -----------------------Bolnava se alimenteaz singur - Bolnava elimin independent - Miciuni fiziologice, tranzit intestinal normal Independena Dependena
- Dispnee - Tuse cu expectoraie

-------------------------

- Poziie ortopnee

- Bolnava prezint dispnee datorit cruia nu se poate odihni -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

14.

A nva

Independent

-------------------------

44

3. Stabilirea obiectivelor n funcie de prioritti : - combaterea dispneei; - combaterea tusei i expectoraiei; - combaterea complicaiilor. 4. Realizarea ngrijirilor n perioada de spitaliazare 15.03. 2013 - 22.03. 2013 5. Evaluarea rezultatelor n aceeai perioad n cadrul urmtorului tabel:

45

Data 15.03

Problema Dispnee paroxistic bradipneic - Tuse seac - Cefalee - Vertij Dureri toracice - Transpiraii

Intervenii proprii - Bolnava este primit n secia medical i instalat n salon ; I se creaz un microclimat confortabil - Bolnava este aezat n poziie semieznd, se linitete bolnava . - I se explic tehnicile de ngrijire msurarea TA, pulsului, temperaturii, respiraiei. TD=36,7C Ts=36,4C TAD=13/7 cm Hg; TAS=14/9cm Hg; PD= 76 b / min; PS= 80 b / min RD= 14r /min ; RS = 15 r / min - Se supravegheaz n permanen bolnava, se aerisete salonul, poziia ortopneic la marginea patului . - Se terge bolnava de transpiraii, se acord lenjerie curat i uscat.

Intervenii delegate -Miofilin FII /zi I.V. - H.H.C.IV f. 100 mg / zi I.V.

Evaluare - Starea general alterat, afebril prezint dispnee paroxistic bradispneic, tuse seac. - Bolnava este cooperant, se poate ine un dialog cu ea n care s-i exprime sentimentele, probelemele n legtur cu boala sa . - Tranzit intestinal normal , miciunile sunt fiziologice - G = 60 Kg

16.03 17.03

Dispnee paroxistic bradipneic - tuse seac - cefalee - vertij - dureri toracice - transpiraii

Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative. TD=36,5C Ts=37C TAD=12/6 cm Hg; TAS=14/9cm Hg; PD= 80 b / min; PS= 82 b / min RD= 15r /min ; RS = 16 r / min -Se administreaz tratamentul prescris de medic. - Poziia ortopneic la marginea patului, aerisirea salonului. - Se ncurajeaz bolnava n ceea ce privete boala sa ( dispnee ). -Alimentaia : regim complet,se servete bolnava ntre mese cu ceai nendulcit

Miofilin f.II/zi I.V. - H.H.C. IV f. 100 mg / zi I.V - ampicilin 2g - tablete expectorante. VI tb.

- Starea general alterat, afebril, acuz dureri toracice, tuse, cefalee, vertij. - Miciunile sunt fiziologice Tranzit intestinal normal

46

18.03

- Dispnee paroxistic bradipneic - Tuse cu expectoraie perlat ; - Somnul este intrerupt din cauza tusei.

- Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=36,8C Ts=37C TAD=12/7 cm Hg; TAS=13/8cm Hg; PD= 82 b / min; PS= 80 b / min RD= 16r /min ; RS = 15 r / min - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Se pregtete fizic i psihic, bolnava, pentru analize de laborator ; - Se nva bolnava s colecteze sputa; - I se d o can de lapte cald i 1 / 2 tb Romergan, din cauza tusei.

Miofilin f.II/zi I.V. - H.H.C. IV f. 100 mg / zi I.V - ampicilin 2g - tablete expectorante VI tb. - Se recolteaz probe de snge : HLG (snge capilar), uree sangvin, glicemie, TGP, TGO; - Se recolteaz sputa pentru enzinofilie; - Se recomand examen de urin ; - EKG Miofilin f.II/zi I.V. - H.H.C. IV f. 100 mg / zi I.V - ampicilin 2g - tablete expectorante VI tb. - Rezultatele analizelor : TGP = 22,7u.i TGO = 14,6 u.i Fibrinogen=334 mg /dl Mg = 1,94 mg /dl Ca = 1,11 nr. 27 Mol/l Glicemie = 74mg/ dl U,sg = 27mg/ dl Hb = 13,6/ s L=6500/ mm Tr = normal / mm Ex. urinNormal

- Starea general alterat, afebril, acuz dureri toracice, tuse, cefalee, vertij. - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal.

19.03

- Dispnee paroxistic bradipneic; Tuse cu expectoraie perlat ; - Somnul este intrerupt din cauza tusei.

- Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=37C Ts=36,4C TAD=11/8 cm Hg; TAS=13/9cm Hg; PD= 76 b / min; PS= 80 b / min RD= 15r /min ; RS = 16 r / min - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Se aerisete salonul ; - Pentru combaterea tusei, se servete bolnava cu o can de lapte cald; - I se explic tehnicile de gimnastic respiratorie

- Starea general alterat, afebril, acuz dureri toracice, tuse, cefalee, vertij. - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal.

47

20.03

- Dureri toracice; - Se msoar i se noteaz Tuse cu funciile vitale i vegetative: expectoraie TD=37C Ts=36,7 C perlat ; TAD=12/7,5 cm Hg; - cefalee TAS=13/8cm Hg; - vertij PD= 78 b / min; PS= 80 b / min RD= 16r /min ; RS = 15 r / min - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Se aerisete salonul; Bolnava face gimnastic respiratorie. - Dispnee uoar - Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=37C Ts=36,6 C TAD=12/7,5 cm Hg; TAS=14/9cm Hg PD= 78 b / min; PS= 75 b / min RD= 16r /min ; RS = 15 r / min - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Se aerisete salonul; - Bolnava face gimnastic respiratorie.

Miofilin f.II/zi I.V. - H.H.C. IV f. 100 mg / zi I.V - ampicilin 2g - tablete expectorante VI tb. - se recolteaz probe de snge VSH; - Spirograma.

. Starea general alterat, afebril, acuz dureri toracice, tuse, cefalee, vertij. - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal

21.03

Miofilin f.II/zi I.V. - H.H.C. IV f. 100 mg / zi I.V - ampicilin 2g - tablete expectorante VI tb. - Rezultatele analizelor: VSH = 32 min Algocamin tb. II. Miofilin f.II/zi I.V. - H.H.C. IV f. 100 mg / zi I.V - ampicilin 2g - tablete expectorante VI tb. - Algocamin.

- Starea general alterat, afebril, acuz dureri toracice, tuse, cefalee, vertij. - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal

22.03

- Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=37C Ts=36,6 C TAD=12/7,5 cm Hg; TAS=14/9cm Hg PD= 78 b / min; PS= 75 b / min RD= 16r /min ; RS = 15 r / min - Educaie sanitar; - Se administreaz tratamentul prescris de medic;

- Bolnava se externeaz n stare ameliorat.

48

EPICRIZA

Bolnava, n vrst de 50 ani,este cunoscut cu astm bronic de aproximativ 2 ani .S- a internat n secia medical pentru crize de dispnee paraxistic bradipneic, tuse seac, cefalee ,vertij, dureri toracice. Se externeaz n stare ameliorat.

49

CAZUL II

II. Culegerea datelor Nume: S Prenume : A Sex : M Data naterii : 07. VI.1955 Domiciliul : Slatina, Suceava Data internrii :25.04.2013 Dats externrii :01.05.2013 Diadnostic de internare : astm bronic ( criz) . Motivele internrii : - dispnee expiratorie, paroxistic; - transpiraie; - tuse; - febr

Anamneza: a. antecedente heredo colaterale: nensemnate clinic b. antecedente personale ( fiziologice, patologice ) - astm bronic cunoscut de 8 ani c. condiii de via i munc : bune d. comportarea fa de mediu : orientat temporo- spaial Istoricul bolii: bolnavul este cunoscut cu crize repetate de bronhospasm din copilrie i sau accentuat la adolescen . De aproximitiv un an ,apar din nou crize nocturne de dispnee paroxistic de tip expirator cu emisie de sput vscoas . Se interneaz pentru tratament. Examenul clinic general: Tegumente i mucoase : normal colorate esut adipos : normal reprezentat Sistem osteoarticular : integru, mobil Sistem ganglionar limfatic : nepalpabil Sistem nervos : reflexe osteotendinoase prezente, psihic orientat temporaro spaial. Aparat respirator : torace normal conformat, sonoritate toracic crescut , murmurul vezicular nnsprit. 50

Aparat cardio vascular : TA = 13 / 6 cm Hg Zgomote cardiace ritmice , oc apexian sp. V.I.C stng , artere periferice pulsatile. Aparat digestiv : abdomen suplu , nedureros, ficat ,splin n limite normale, trantit intenstinal normal. Aparatul urogenital : normal clinic

51

2. Identificarea problemeleor de ngrijire ( probleme legate de cele 14 nevoi fundamentale n prima zi de internare )

Nevoia 1. 2. 3. 4. 5. A respira A se alimenta i hidrata A elimina A se mica i a-i menine o bun postur A dormi i a se odihni

Independena

Dependena
- Dispnee - Tuse cu expectoraie

-----------------------Bolnava se alimenteaz singur - Bolnava elimin independent - Miciuni fiziologice, tranzit intestinal normal

-------------------------

- Poziie ortopnee

------------------------

- Somnul este interrupt din cauza tusei. - Bolnavul prezint dispnee datorit creia nu se poate odihni ------------------------- Bolnavul este ters de transpiraie, se acord lenjerie curat i uscat

6. 7.

A se mbrac i dezbrca A-i menine temperatura corpului n limite normale

Bolnavul se poate mbrca singur T = 37,7 C

8. 9. 10.

A fi curat , a-i proteja tegumentele i mucoasele A evita pericolele A comunica

i poate efectua zilinic toaleta - Bolnava s-a adaptat cu uurin la condiiile intraspitaliceti - Bolnavul este cooperant , se poate ine un dialog cu el , n care s-i exprime sentimentele , problemele n legtur cu boala sa . i poate practica religia Pacientul este optimist Independent

-------------------------------------------------

11. 12. 13.

A aciona dup credinele i valorile sale A se recrea A se realize

-------------------------------------------------

14.

A nva

Independent

-------------------------

3. Stabilirea obiectivelor n funcie de prioritti : 52

- combaterea dispneei; - combaterea tusei i expectoraiei; - combaterea complicaiilor. 4. Realizarea ngrijirilor n perioada de spitaliazare 25.04 2013 - 01.0. 2013 5. Evaluarea rezultatelor n aceeai perioad n cadrul urmtorului tabel:

Data

Problema

Intervenii proprii 53

Intervenii

Evaluare

25.04

Dispnee paroxistic bradipneic - Tuse Dureri toracice - Transpiraii

- Bolnavul este primit n secia medical i instalat n salon ; I se creaz un microclimat confortabil . - Bolnavul este aezat n poziie semieznd, se linitete bolnavul . - I se explic tehnicile de ngrijire msurarea TA, pulsului, temperaturii, respiraiei. TD=37,7C Ts=37,4C TAD=12/7 cm Hg; TAS=13/9cm Hg; PD= 100 b / min; PS= 96 b / min RD= 12r /min ; RS = 15 r / min - Se supravegheaz n permanen bolnava, se aerisete salonul, poziia ortopneic la marginea patului . - Se terge bolnavul de transpiraii, se acord lenjerie -curat i uscat. - I se administreaz tratamentul prescris de medic Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative. TD=36,6C Ts=36,8C TAD=13/7 cm Hg; TAS=14/9cm Hg; PD= 90 b / min; PS= 86 b / min RD= 12r /min ; RS = 14 r / min -Se administreaz tratamentul prescris de medic. - Poziia ortopneic la marginea patului, aerisirea salonului. - I se explic tehnicile de gimnastic respiratorie - Se ncurajeaz bolnava n ceea ce privete boala sa ( dispnee ). - Bolnavul este educat s-i menin tegumentele curate, prin msuri de igien corporal. - Se pregtete psihic i fizic bolnavul, in vederea recoltrii de analize pentru examenul de laborator .

delegate - Clorfenirmin III tb./ zi Ampicilin2g /zi -Miofilin II f /zi I.V. - H.H.C.IV 100 mg / zi I.V.

- Starea general alterat, afebril prezint dispnee paroxistic bradispneic, tuse seac. - Bolnavul este cooperant, se poate ine un dialog cu ea n care s-i exprime sentimentele, probelemele n legtur cu boala sa . - Tranzit intestinal normal , miciunile sunt fiziologice - G = 70Kg

26.04

Dispnee paroxistic bradipneic - dureri toracice

- Clorfenirmin III tb./ zi Ampicilin2g /zi -Miofilin II f /zi I.V. - H.H.C.IV 100 mg / zi I.V. - Se recolteaz probe de snge : VSH, HLG , uree , glicemie - se recolteaz examenul sumar de urin

- Starea general alterat, prezint dispnee paroxistic, tuse Miciunile sunt fiziologice Tranzit intestinal normal

54

27.04

- Dispnee paroxistic bradipneic - Tuse cu expectoraie perlat ;

- Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=36,5C Ts=36,7C TAD=130/75 cm Hg; TAS=135/80cm Hg; PD= 96 b / min; PS= 89 b / min RD= 13r /min ; RS = 15 r / min - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Se pregtete fizic i psihic, bolnavul , n vederea explorrilor funcionale . - I se d o can de lapte cald i 1 / 2 tb Romergan, din cauza tusei. - Evitarea eforturilor mari. - Regim alimentar normal.

- Clorfeniramin tb. III/ zi Miofilin f.II/zi I.V. - ampicilin 2g / zi - H.H.C. IV f. 200 mg / zi I.V - Rezultatele analizelor: VSH=12mm HLG=19,8 Usg=36mg/dl Glicemie=74,g/ dl Examen urinNormal Rx toracic EKG

- Starea general alterat, afebril, acuz dureri toracice, tuse. - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal - Somnul este intrerupt din cauza tusei.

28.04

- Dispnee paroxistic bradipneic; Tuse cu expectoraie;

- Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=36,2C Ts=36,4C TAD=12/6cm Hg; TAS=13/8cm Hg; PD= 92b / min; PS= 88 b / min RD= 13r /min ; RS = 14 r / min - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Se pregtete fizic i psihic, bolnavul , n vederea explorrilor funcionale . -Se ncurajeaz bolnavul n vederea expolorrilor funcionale; - Se aerisete salonul ; - Se nva bolnavul s colecteze sputa.

- Clorfeniramin tb. III/ zi Miofilin f.II/zi I.V. - ampicilin 2g / zi - H.H.C. IV f. 200 mg / zi I. -EKG - Spinograma

- Starea general alterat, afebril, acuz dispnee paroxistic, tuse cu expectoraie. - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal.

55

29.04

- Dispnee paroxistic bradipneic; - Tuse cu expectoraie ;

- Se msoar i se noteaz - Clorfeniramin funciile vitale i vegetative: tb. III/ zi TD=36,2C Ts=36,4 C Miofilin f.II/zi TAD=12/6 cm Hg; TAS=13/8cm I.V. Hg; - ampicilin 2g / zi PD= 92 b / min; PS= 88 b / min - H.H.C. IV f. RD= 13r /min ; RS = 14 r / min 200 - Se administreaz tratamentul mg / zi prescris de medic; - Se aerisete salonul; - Se nvat bolnavul s colecteze sput. - Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=36,4C Ts=36,5 C TAD=12/7,5 cm Hg; TAS=14/9cm Hg PD= 90 b / min; PS= 85 b / min RD= 14r /min ; RS = 16 r / min - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Regim alimentar normal. - Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=36,7C Ts=36,7 C TAD=13/7 cm Hg; TAS=12/7cm Hg PD= 82 b / min; PS= 80b / min RD= 16r /min ; RS = 15 r / min - Educaie sanitar - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Clorfeniramin tb. III/ zi Miofilin f.II/zi I.V. - ampicilin 2g / zi - H.H.C. IV f. 200 mg / zi

. Starea general nbuntit, afebril. Bolnavul prezint tuse cu expectoraie; - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal

30.04

- Dispnee bradipneic

- Starea general bun , afebril.. - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal

01.05

- Clorfeniramin - Bolnavul se tb. III/ zi externeaz n Miofilin f.II/zi stare ameliorat. I.V. - ampicilin 2g / zi - H.H.C. IV f. 200 mg / zi

56

EPCRIZA
Bolnavul se interneaz pentru dispnee paroxistic de tip expirator cu emisie de sput vscoas , cu apariia, n special , nocturn. Se impune tratamentil bronhodilatator i mucolictic care amelioreaz simptomatologia. Recomandri: - va evita expunerile n aer rece i umed; - va urma tratament conform reetei prescrise.

57

CAZUL III

III. Culegerea datelor Nume: C Prenume : M Sex : M Data naterii : 07. XI.1967 Domiciliul : Grniceti, Suceava Data internrii :28.03.2013 Data externrii :06.03.2013 Diagnostic de internare : astm bronic infecto- alergic - pneumonie inerstiial . Motivele internrii : - dispnee expiratorie, - transpiraie; - tuse productiv; - febr.

Anamneza: a. antecedente heredo colaterale: mama astm bronic, tata-BPOC b. antecedente personale ( fiziologice, patologice ) - astm bronic din 2008 c. condiii de via i munc : munc fizic n condiii de frig i umezeal d. comportarea fa de mediu : orientat temporo- spaial Istoricul bolii: bolnavul este cunoscut cu astm bronic de trei ani, cun repetate suprainfecii bronice n sezonul rece, pentru care a fcut tratament ambulator .De dou sptmni tusea se intensific i sputa devine mucopurulent. Face tratament ambulator cuEfitard, 10 yile , i Miofilin , dar simptomele nu se amelioreaz. De 10 zile face febr pn la 39 C, motiv pentru care este trimis pentru internare.

Examenul clinic general: Stare general: moderat alterat Tegumente i mucoase : facies cianotic, limba sabural esut celular subcutanat : n exces pe abdomen i torace Sistem osteoarticular : integru, Sistem ganglionar limfatic : nepalpabil Sistem nervos : psihic orientat temporaro spaial.

58

Aparat respirator : torace cu diametru mrit, hipersensibilitate pulmonar , murmurul vezicular aspru cu expir prelungit, raluri sibilante diseminate, cteva subcrepitante bayal drept. Aparat cardio vascular : - TA = 120 / 70 cm Hg - AV = 120 b/min, oc apexian n spaiul V.I.C stng, artere periferice pulsatile. Aparat digestiv : abdomen normal conformat mobil cu micrile respiratorii, depresibil, ficat i splin nepalpabile , tranzit intestinal normal; Aparatul urogenital : loje renale libere, nedureroase , miciuni fiziologice.

59

2. Identificarea problemeleor de ngrijire ( probleme legate de cele 14 nevoi fundamentale n prima zi de internare )

Nevoia 1. 2. 3. 4. 5. A respira A se alimenta i hidrata A elimina A se mica i a-i menine o bun postur A dormi i a se odihni

Independena

Dependena
- Dispnee - Tuse cu expectoraie

-----------------------Bolnava se alimenteaz singur - Bolnava elimin independent - Miciuni fiziologice, tranzit intestinal normal

-------------------------

- Poziie ortopneic

------------------------

- Somnul este interrupt din cauza tusei. - Bolnavul prezint dispnee datorit creia nu se poate odihni ------------------------- Bolnavul este ters de transpiraie, se acord lenjerie curat i uscat

6. 7.

A se mbrac i dezbrca A-i menine temperatura corpului n limite normale

Bolnavul se poate mbrca singur T = 38,9 C

8. 9. 10.

A fi curat , a-i proteja tegumentele i mucoasele A evita pericolele A comunica

i poate efectua zilinic toaleta - Bolnava s-a adaptat cu uurin la condiiile intraspitaliceti - Bolnavul este cooperant , se poate ine un dialog cu el , n care s-i exprime sentimentele , problemele n legtur cu boala sa . i poate practica religia Pacientul este optimist Independent

-------------------------------------------------

11. 12. 13.

A aciona dup credinele i valorile sale A se recrea A se realize

-------------------------------------------------

14.

A nva

Independent

-------------------------

3. Stabilirea obiectivelor n funcie de prioritti : 60

- combaterea dispneei; - combaterea tusei i expectoraiei; - combaterea complicaiilor. 4. Realizarea ngrijirilor n perioada de spitaliazare 25.04 2013 - 01.0. 2013 5. Evaluarea rezultatelor n aceeai perioad n cadrul urmtorului tabel:

61

Data 28.03

Problema Dispnee paroxistic bradipneic - Tuse expectoraie - Febr - Transpiraii

Intervenii proprii - Bolnavul este primit n secia medical i instalat n salon ; I se creaz un microclimat confortabil . - Bolnavul este aezat n poziie semieznd, se linitete bolnavul . - I se explic tehnicile de ngrijire msurarea TA, pulsului, temperaturii, respiraiei. -Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=38,9C Ts=38,5C TAD=12/7 cm Hg; TAS=13/8cm Hg; PD= 120 b / min; PS= 100 b / min RD= 13r /min ; RS = 14 r / min - Se supravegheaz n permanen bolnava, se aerisete salonul, poziia ortopneic la marginea patului . - Se terge bolnavul de transpiraii, se acord lenjerie -curat i uscat. - I se administreaz tratamentul prescris de medic

Intervenii delegate Ampicilin2g /zi -Miofilin II f /zi I.V. - H.H.C.IV 50 mg / zi I.V. Brofimen cp.IV / zi - Paracetamol cp.III/zi Tablete expectorante VI/zi - Ser fiziologic 250 ml I.V.

Evaluare - Starea general alterat, afebril prezint dispnee paroxistic bradispneic, tuse cu expectoraie. - Bolnavul este cooperant, se poate ine un dialog cu ea n care s-i exprime sentimentele, probelemele n legtur cu boala sa . - Tranzit intestinal normal , miciunile sunt fiziologice - G = 80Kg

62

29.03

Dispnee paroxistic bradipneic -Tuse cu expectoraie - Dureri toracice

Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative. TD=36,8C Ts=36,7C TAD=12/8 cm Hg; TAS=13/9cm Hg; PD= 100 b / min; PS= 90 b / min RD= 13r /min ; RS = 15 r / min -Se administreaz tratamentul prescris de medic. - Poziia ortopneic la marginea patului, aerisirea salonului. - I se explic tehnicile de gimnastic respiratorie - Se ncurajeaz bolnava n ceea ce privete boala sa .. - Se pregtete psihic i fizic bolnavul, in vederea recoltrii de analize pentru examenul de laborator .

Brofimen cp.IV / zi - Paracetamol cp.III/zi Tablete expectorante VI/zi - Ser fiziologic 250 ml I.V. - Se recolteaz probe de snge : VSH, HLG , uree , glicemie,acid uric ,fibrinogen - se recolteaz examenul de urin

- Starea general alterat, prezint dureri toracice , tuse cu expectoraie -dispnee paroxistic Miciunile sunt fiziologice Tranzit intestinal normal

30.03

- Dispnee paroxistic bradipneic; - Tuse cu expectoraie productiv; - Somnul este intrerupt de tuse.

- Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=36,5C Ts=36,9C TAD=120/75 cm Hg; TAS=135/80cm Hg; PD= 96 b / min; PS= 90 b / min RD= 14r /min ; RS = 15 r / min - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Se nva bolnavul s colecteze sputa - Alimentaia : regim normal - Se pregtete fizic i psihic, bolnavul , n vederea explorrilor funcionale .

- Ampicilin 2g / zi - Miofilin f II /zi - H.H.C. IV f. 50 mg / zi I.V Brofimen cp.IV / zi - Paracetamol cp.III/zi Tablete expectorante VI/zi - Ser fiziologic 250 ml I.V. - Romergan tb./zi - Rezultatele analizelor: Glicemie =83mg/dl Usg=49mg/dl Glicemie=74,g/ dl Fibrinogen=356 /dl

- Starea general alterat, afebril, acuz dureri toracice, tuse. - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal - Somnul este intrerupt din cauza tusei.

63

28.04

- Dispnee paroxistic bradipneic; Tuse cu expectoraie;

- Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=36,2C Ts=36,4C TAD=12/6cm Hg; TAS=13/8cm Hg; PD= 92b / min; PS= 88 b / min RD= 13r /min ; RS = 14 r / min - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Se pregtete fizic i psihic, bolnavul , n vederea explorrilor funcionale . -Se ncurajeaz bolnavul n vederea expolorrilor funcionale; - Se aerisete salonul ; - Se nva bolnavul s colecteze sputa.

- Clorfeniramin tb. III/ zi Miofilin f.II/zi I.V. - ampicilin 2g / zi - H.H.C. IV f. 200 mg / zi I. -EKG - Spinograma

- Starea general alterat, afebril, acuz dispnee paroxistic, tuse cu expectoraie. - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal.

29.04

- Dispnee paroxistic bradipneic; - Tuse cu expectoraie ;

. Starea - Se msoar i se noteaz - Clorfeniramin general funciile vitale i vegetative: tb. III/ zi nbuntit, TD=36,2C Ts=36,4 C Miofilin f.II/zi afebril. TAD=12/6 cm Hg; TAS=13/8cm I.V. Bolnavul Hg; - ampicilin 2g prezint tuse cu / zi expectoraie; PD= 92 b / min; PS= 88 b / min - H.H.C. IV f. - Miciunile sunt RD= 13r /min ; RS = 14 r / min 200 fiziologice - Se administreaz tratamentul mg / zi - Tranzit prescris de medic; intestinal normal - Se aerisete salonul; - Se nvat bolnavul s colecteze sput.

64

30.04

- Dispnee bradipneic

- Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=36,4C Ts=36,5 C TAD=12/7,5 cm Hg; TAS=14/9cm Hg PD= 90 b / min; PS= 85 b / min RD= 14r /min ; RS = 16 r / min - Se administreaz tratamentul prescris de medic; - Regim alimentar normal. - Se msoar i se noteaz funciile vitale i vegetative: TD=36,7C Ts=36,7 C TAD=13/7 cm Hg; TAS=12/7cm Hg PD= 82 b / min; PS= 80b / min RD= 16r /min ; RS = 15 r / min - Educaie sanitar - Se administreaz tratamentul prescris de medic;

- Clorfeniramin tb. III/ zi Miofilin f.II/zi I.V. - ampicilin 2g / zi - H.H.C. IV f. 200 mg / zi

- Starea general bun , afebril.. - Miciunile sunt fiziologice - Tranzit intestinal normal

01.05

- Clorfeniramin - Bolnavul se tb. III/ zi externeaz n Miofilin f.II/zi stare ameliorat. I.V. - ampicilin 2g / zi - H.H.C. IV f. 200 mg / zi

65

Tehnici de ngrijire a pacientului cu amigdalit cronic

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Definitie Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala, vegetala, animala utilizate cu scopul de : profilaxia imbolnavirilor; ameliorarea bolilor; vindecarea bolilor.

Doza de administrare In functie de doza administrata , acelasi produs poate actiona ca aliment, medicament sau toxic, astfel se pot diferentia : doza terapeutica=doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic; doza maxima=doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica asupra organismului; doza toxica=doza administrata care provoaca fenimene toxice grave pentru organism; doza letala=doza care conduce la decesul pacientului .

Prescrierea medicamentelor 66

Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator. Prescrierea consta in : numele medicamentului; concentratie si cantitati; doza unica sau pe 24 h; mod de administrare; orarul administrarilor; administrare in raport cu servitul meselor.

Cunostinte pentru administrarea medicamentelor Asistenta medicala trebuie sa cunoasca si sa controleze: medicamentul prescris de medic sa fie administrat pacientului respectiv; doza corecta de administrare; timpii de executie; actiunea farmacologica a medicamentelor; frecventa de administrare si intervalul de dozare; efectul ce trebuie obtinut; contraindicatiile si efectele secundare; interactiunea dintre medicamente. calitatea medicamentelor; integritatea medicamentelor; culoarea medicamentelor; decolorarea sau supracolorarea; sedimentarea, precipitarea sau existenta flocoanelor in solutie; lichefierea medicamentelor solide; opalescenta solutiilor. calea de administrat prescrisa de medic; dozajul prescris, orarul de administrare si somnul pacientului; incompatibilitatea de medicament; administrarea rapida medicamentelor deschise; ordinea de administrare a medicamentelor (tablete,solutii,picaturi,injectii,supozitoare,ovule vaginale); 67

Asistenta medicala verifica si identifica:

Asistenta medicala respecta:

servirea pacientului cu doza unica de medicamente pe cale orala. pacientul pentru medicamentele prescrise, in ceea ce priveste modul de administrare, cantitatea, efectul scontat si eventualele reactii secundare; medicul asupra efectelor secundare si eventualelor greseli de administrare a medicamentelor.

Asistenta medicala informeaza si anunta :

Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor in conditii de igiena, asepsie, dezinfectie, sterilizare si mentinere a masurilor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale sau intraspitalicesti. Mod de administrare calea digestiva=oral, sublingual, gastric,intestinal,rectal; calea respiratorie; calea percutanta=tegumente si mucoase; calea urinara; calea parentrala; modul de administrare al medicamentelor este prescris de medic pe urmatoarele consideratii: starea generala si toleranta individuala a pacientului; particularitati anatomice si fiziologice ale pacientului; capacitatea de absorbtie si timpul acesteia; efectul asupra caii de administrare(mucoase,tegumente); interactiunea dintre combinatiile de medicamente administrate; scopul urmarit si evolutia bolii pacientului. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RESPIRATORIE Definitie Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezinta introducerea medicamentelor gazoase si volatile pruin mucoasa respiratorie cu absorbtia acestora la nivelul alveolelor pulmonare. Indicatii Vascularizatia intinsa si suprafata mare a alveolelor pulmonare constituie factori favorizanti pentru absorbtia gazelor, substantelor gazificate, lichidelor sub forma de vapori sau fin pulverizate,instilatie, injectie intratraheala, ca si a prafurilor nedizolvabile. 68

Mod de administrare Administrarea oxigenului: Inhalatia: anumite substante medicamentoase pot fi inhalate cu ajutorul vaporilor de apa, in stare pulverizata (amestec de gaz cu medicament dispersat in particule sferice de ordinul micronilor-aerosoli) sau sunt arse intr-un vas de metal; inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a descongestiona mucoasele inflamate ale cailor inflamatorii; nu se aplica pacientilor inconstienti, astenici, adinamici sau la copii; pozitia pacientului este sezand avand vasul in care s-a fiert apa asezat in fata; pacientul se apleaca deasupra vasului, acoperindu-se cu un cearceaf si respira cu gura deschisa; inhalatia vaporilor amestecati cu medicamentul volatilizat are o durata de maximum 5-10 minute, iar pentru a evita inspirarea vaporilor in stare pura se pot utiliza esente aromate, antiseptice sau substante minerale alcaloide; dupa inhalatie pacientul este sters si uscat, asigurandu-i-se repaus la pat 2-3 ore; inhalarea de aerosoli asigura depunerea pe suprafata cailor respiratorii de antibiotice, bronhodilatatoare, anesteziante, antialergice, fluidificante, expectorante, etc., care actioneaza local sau dupa resorbtie general; pregatirea prealabila a pacientului nu este necesare, explicandu-i-se doar modul in care va respira: inspiratie prin amboul de utilizare; expiratie pe nas.

amboul indiferent de forma sau mod de folosire este obligatoriu a fi sterilizat pentru fiecare pacient; partile componente ale unui aparat generator de aerosoli sunt: generatorul de particule dispersate, sistemul de incalzire, selectorul, sursa de presiune, amboul de utilizare; pozitia pacientului este sezand sau semisezand; sistemul de incalzire asigura prin reglare temperatura optima, iar generatorul de presiune este reglat in functie de marimea particulelor si viteza de dispersare prescrisa; in general cantitatea de aerosoli introdusa in organism se distribuie astfel: 40% ajunge in alveolele pulmonare; 35% se dispune in caile respiratorii superioare si mijlocii; 25% se elimina prin expiratie. 69

- in cazul utilizarii flaconului personal, educam pacientul pentru respectarea urmatoarelor etape: - tuse, expectoratie si agitarea flaconului inainte de utilizare; - rasturnarea flaconului si adaptarea buzelor in jurul piesei bucale a inhalatorului cu inclinarea capului usor spre inapoi; - expiratie lenta cat mai mult cu putinta pentru golirea plamanilor de aer; - inspiratie profunda cu activarea flaconului cu aerosoli, pastrand limba apasata; - oprirea respiratiei 10-15 secunde si expiratie pe nas, urmata de clatirea gurii cu apa calda; pentru inhalatoarele cu capsule instruim, educam pacientul pentru : - tuse, expectoratie si fixarea capsulei in inhalator; - expiratie lenta si golirea plamanilor de aer cat mai mult posibil; - asezarea buzelor strans in jurul piesei bucale a inhalatorului, cu inclinarea capului usor spre inapoi; - inspiratie adanca prin inhalator cu oprirea respiratiei 10-15 secunde; - expiratie pe nas si clatirea gurii cu apa

OXIGENOTERAPIA Definitie Oxigenoterapia reprezinta administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, in scopul imbogatirii aerului inspirat cu oxigen in concentratii diferite, putandu-se ajunge pana la 100%. Scop Restabilirea nevoilor de oxigen pentru a mentine pragul de saturatie arteriala in limite fiziologice 95-96% si a combate hipoxia determinata de alterarea urmatorilor factori ce conditionea trecerea oxigenului de la nivelul alveolei pulmonare in sange : presiunea partiala a oxigenului in amestecul gazos de respirat (in sangele arterial presiunea oxigenului este de 100 mm Hg, iar in sangele venos 65-70 mm Hg); 70

coeficientul de solubilitatea al oxigenului: cantitatea de hemoglobina existenta (oxihemoglobina este rezervorul care cedea za oxigen); starea parenchimului pulmonar; starea peretelui alveolar.

Tipuri de hipozie Hipoxie=scaderea oxigenului din sangele circulant; hipoxie anemica ; hipoxie circulatorie; hipoxie hipoxica; hipoxie histotoxixa. statie centrala de oxigen-amplasata in afara cladrii spitalului, conform normelor metrologice; microstatie-statie improvizata din 2-3 tuburi cuplate in serie; butelie de oxigen-tuburi de oxigen care se gasesc in anestezie-terapie intensiva.

Surse de oxigen

Mod de administrare al oxigenului Sonda nazala : metoda simpla, comoda, care consta in introducerea unei sonde de cauciuc sau plastic prevazuta cu orificii la extremitatea pe care o introducem in nara-sonda Nelaton; poate fi utilizata pe termen lung cu interzicere la pacientii ce prezinta afectiuni ale mucoasei nazale; oxigenul are presiunea redusa la 1-2 atmosfere si este obligatoriu trecut prin umidificator sau nebulizatori; oxigenul va fi umidificat 2/3 apa si 1/3 alcool etilic si de preferat sa treaca printr-un vaporizator care sa-l incalzeasca; in umidificator bulele de oxigen barboteaza in lichid. Cateter nazal sau nasofaringian- este confectionat din plastic sau cauciuc si prazinta numeroase orificii laterale. Ochelari pentru oxigen-constituie un mod eficace de administrare al oxigenului, mai ales la pacientii agitati sau copii care-si indeparteaza cateterul , chiar daca acesta este fixat cu leucoplast. Masca este un sistem format din 2 sonde de plastic, care se introduc in nari pentru administrarea oxigenului, iar ochelarii se fixeaza dupa urechi.

71

masca simpla nu poate fu utilizata din cauza imposibilitatii eliminarii de dioxid de carbon(se poate instala hipercapneea-cresterea gazului); masca cu balon permite i reinhalare partiala, fiind prevazuta cu orificii pentru eliminarea gazului expirat in exterior, insa debitul de oxigen este reglat ca in timpul inspiratiei,balonul sa nu se goleasca sub din capacitatea sa;

masca fara reinhalarea gazului expirat- este prevazuta cu un sistem de valve care dirijeaza fluzul de gaz; masca realizeaza concentratie de 100% oxigen; cortul de oxigen- este format dintr-o manta de plastic de preferinta transparent, sustinut pe un suport si care cuprinde patul pacientului, avand dimensiuni variate: - ultimele modele au refrigerator si o circulatie a aerului mai buna; - corturile pot fi pentru fata, pentru cap si ienuri; - concentratia oxigenului poate depasi 50%; - circulatia aerului sub cort este deficitare si duce la incalzirea pacientului.

- camere pentru oxigenoterapie camerele Barach , camere transportabile, sunt reactualizate datorita metodei hiperbare. Atitudini si interventii Oxigenoterapia depinde de : varsta; temperatura corpului; echilibru acido-bazic; tensiunea dioxidului de carbon in sange si tesuturi; activitatea sistemului limfatic. administrarea de oxigen si efectueaza la indicatia medicului in mod continuu sau discontinuu; asiguram pregatirea psihica a pacientului; asezam pacientul corespunzator si daca este posibil si diagnosticul permite, asiguram pozitia semisezanda pentru favorizarea expansiunii pulmonare(presarcina este scazuta); fixam sonda, cateterul sau masca si urmarim reactia pacientului; supraveghem debitul de oxigen pentru a preveni fluctuatiile acestuia; in caz de terapie indelungata, alternam sonda cateterul de la o nara la alta pentru a nu provoca leziuni de decubit ale mucoasei nazale; cateterul si sonsa se introduc pana in caverne . Observam starea generala a pcientului su supraveghem functiile vitale -Anuntam de urgenta medicul daca pacientul este : 72

Asiguram pregatirea pacientului si mentinem masuri generale de supraveghere :

alert, confuz, somnolent, dispneic,cianotic, anxios,nu raspunde la stimuli.

-Observam si controlam caile aeriene, deoarece oxigenoterapia nu poate fi eficienta decat daca acestea sunt libere. -Recunoastem efectele oxigenoterapiei prelungite si in concentratii mari: scaderea hemoglobinei; induce hipotensiune arteriala, colaps. -In cazul folosirii mastilor, evitam fixarea incomoda pentru a nu incomoda si agita pacientul. -Atunci cand pacientul varsa si are masca de oxigen, instituim de urgenta masurile pentru a preveni regurgitarea. -In cazul corturilor de oxigen, vom ridica cortul la un interval regulat de timp pentru a mentine contactul cu pacientul (orice deschidere a cortului duce la scaderea concentratiei de oxigen si controlam debitmetrul pentru realizarea concentratiilor de gaz dirite). -Nu confundam afectiunile abdominale insotite de dispnee cu insuficienta respiratorie acuta. -Instituim masuri de ordin general, atunci cand este cazul: - repaus obligatoriu la pat, regim alimentar; - cantarind zilnic pacientul, efectuam balanta volumica. -Cunoastem ca o buna oxigenare este demonstrata clinic de coloritul rozat al tegumentelor care devin uscate si calde. Complicatii posibile introducerea sondei si cateterului profund (in faringe) ca si administrarea unui debit mare duce la patrunderea oxigenului on esofag, chiar stomac si intestin; rezulta distentia abdominala care creste rapid cu mari dificultati de eliminare a gazului si disconfort exacerbat, durere pentru pacient; in acest caz, introducem urgant tub de gaz si sonda gastrica pentru golirea stomacului; in caz de fisura a mucoasei nazale la administrarea de oxigen, acesta patrunde si se infiltreaza la baza gatului, rezultand emfizemul subcutanat , iar pacientul se sufoca; intrerupem imediat oxigenoterapia si cautam a elimina partial gazul din tesuturile infiltrate; oxigenoterapia prezinta si efecte toxice, pulmonare si nervoase; administrarea timp de 4-16 ore a 70% din oxigen, produce actiune iritativa la nivelul alveolei :otravirea cu oxigen sau pneumonia de oxigen; in administrarile hiperbare (greutate specifica mai mare decat a mediului ambiant) pot apare: - crize convulsive; - agitatie; - sindrom de decompresiune; 73

- embolii gazoase in marea circulatie.

PERFUZIA Generalitati calea intravenoasa, denumita LINIA VIETII, consta in introducerea solutiilor de perfuzat direct in circulatia sanguina, picatura cu picatura, pentru reglarea echilibrului apei si eletrolitilor(corectie si conservare), alimentatie parenterala partiala sau totala, administrare rapida cu efect imediat a medicamentelor sau ca singura cale de administrare a unor medicamente, reglarea echilibrului acido-bazic, diluarea si favorizarea excretiei din organism a unor produsi toxici, precum si mentinerea caii de acces venoasa; in functie de scop, solutie si cantitate poate fi de scurta durata sau de lunga durata; dupa ritmul perfuziei poate fu : jet continuu= perfuzie rapida fara intrerupere si picatura cu picatura=perfuzie lenta. Alegerea si pregatirea materialelor pansamente adezive tip tip folie sau plasa, solutii dezinfectante; camp steril, manusi sterile; tampoane de vata, comprese sterile; garou elastic, masca; musama, aleza; tavita renala, foarfece; pensa hemostatica; romplast,fesa; solutie perfuzabila; perfuzor, piese intermediare(robinete); stativ, canula i.v.,fluturas; seringi si ace de diferite dimensiuni, sterile.

Solutia de perfuzat inainte si dupa efectuarea perfuziilor este obligatoriu spalarea cu apa curente si sapun a mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante; 74

controlam: - ca solutia sa fie cea prescrisa de medic; - aspectul solutiei sa fie limpede si sa nu prezinte particule solide in suspensie; - etanseitatea sacului prin comprimarea acestuia; - incadrarea in termenul de valabilitate.

- solutiile perfuzabile indiferent de prezentare, flacoane, saci PVC, sunt sterile, apirogene, dar trebuiesc administrate numai daca sunt usor incalzite sau la temperatura corpului, cu exceptia solutiei hipertonice 10-20% de Manitol, unde este obligatoriu incalzirea sacului, cand acesta prezinta cristale, pana la disparitia lor, deoarece solutia este suprasaturata. Perfuzor Perfuzorul are urmatoarea alcatuire: trocar acoperit cu carcasa transparenta; tubulatura din material plastic; camera de vizualizare a picaturilor prevazute cu filtru; clema sau robinet de inchidere; manson din materail plastic, elastic, galben-brun; port-ac cu carcasa protectoare. indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica badijonand dopul gumat cu solutie dezinfectanta si fixam pe stativ flaconul sau punga P.V.C.; indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul permite fixam pensa hemostatica sub trocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de picaturi; indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul gumat in flacon fara a atinge trocarul cu degetele; indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor 213(niciodata complet pentru a putea observa numarul de picaturi/minut); eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu solutie fara a scoate carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deasupra nivelului solutiei din flacon-sac si coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand astfel complet bulele de aer; in cazul flacoanelor de sticla sau plastic folosim tubul-filtru de aer prevazut la un capat cu trocar. Pregatirea pacientului

Montarea perfuziei

75

dupa pregatirea psihica a pacientului, pozitia in pat este decubit dorsal cat mai comod cu membrul in care se va efectua perfuzia in abductie si instalarea la indemana a obiectelor utile, ca de exemplu soneria;

atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si chiar anestezie locala. loc de electie-venele de la plica cotului; dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare de pe port-ac pe care il fixam la canula i.v., fluturas fixand cu benzi de romplast atat amboul acului, cat si mansonul perfuzorului;

Loc de electie si punctia venoasa

la executia punctiei venoase cu ac, aceasta se efectueaza cu acul deja montat la port-acul perfuzorului;deschidem imediat clema pentru a evita refluarea prin ac, canula, perfuzor a sangelui si reglam viteza de scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila;

schimbarea sacilor P.V.C. sau a flacoanelor se efectueaza fara introducerea de aer in vena; dupa terminarea administrarii cantitatii prescrise, se inchide clema inainte ca solutia sa o goleasca complet, exfoliem romplastul si exercitam presiune asupra venei punctionate cu tamponul imbibat in solutie dezinfectanta;

retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei(numai pe DIRECTIA DE INTRODUCERE) si aplicam un pansament steril.

Complicatii posibile frison si stare febrila= in cazul numarului mare de picaturi/minut sau utilizarea solutiilor expirate, nesterile, etc.; embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca=patrunderea aerului in cantitate mare in circuitul circulator; dispnee si dureri precordiale=supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie; intrerupem perfuzia si asiguram ritm lent al picaturilor; hranirea indelungata prin perfuzie creste riscul la infectii prin aspiratie si diaree; compresia vaselor sau a nervilor=datorita folosirii diferitelor aparate sau obiecte de sustinere a bratului; pentru a preveni complicatiile toate solutiile folosite i.v. le etichetam cu : data, ora, medicatia adaugata si doza; flebita si necroze=in cazul revarsarii solutiilor hipertonice in tesuturi perivenoase; coagularea sangelui pe ac=datorita infundarii acestuia sau bizoul calca pe peretele venei; scoatem acul; tromboza=prin mobilizarea cheagului sanguin; 76

limfongita=aparitia traiectului dureros, colorata in rosu si cald la atingere, datorita intolerantei la solutii si cateter sau greseli de asepsie; refluare masiva sanguina=punctionarea unei artere; embolie de cateter partiala sau totala= prin fixarea neglijenta a acestuia; administrarea de glucoza, indiferent de valoarea calorica, impune pentru a preveni modificarea glicemiei tamponarea flacoanelor/sacilor P.V.C. cu insulina atat pentru pacientul cu diabet, cat si pentru pacientul cu valori normale ale glicemiei.

ANEXA NR.4 INJECTIA INTRAVENOASA Generalitati calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii fisulare; injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in circulatia venoasa. Loc de electie pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si pentru corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capata o importanta deosebita in cadrul diverselor conduite terapeutice; abordul venos poate fi efectuat periferic sau central; 77

abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala sau medic, iar cel central numai de catre medic; alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de : - starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu; - tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat; - cantitatea de administrat, durata tratamentului.

- pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor; - evitam regiunile care prezinta ; - procese recuperative; - piadermite; - eczeme; - nevralgii; - traumatism,etc. - examinarea o efectuam in urmatoarea ordine; - plica cotului; - antebrat; - fata dorsala a mainilor; - vena maleolara interna; - venele epicraniene la sugari si copii; - la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica. Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor - aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima; - solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasa; - masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului; - tapotam locul pentru punctie cu doua degete; - incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda; - efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului; Utilizarea garoului - garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;

78

- strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei; - in timpul recoltarii sanguine este recomandata a se slabi garoul; ATENTIE ! daca staza venoasa este prea lunga poate modifica parametrii biologici (determinarea potasemiei, probe de coagulare, etc.); - daca intre garou si extremitatea bratului apare cianoza, slabim sau detasam garoul pentru cca 3 minute, apoi repunem garoul; - daca pacientul prezinta frison, slabim si detasam garoul care a fost prea strans sau mentinut timp indelungat. Efectuarea injectiei - injectia intravenoasa consta in punctia venoasa si injectarea medicamentului; - injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand. Punctia venoasa - in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient; - aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul; - alegem locul punctiei si il dezinfectam; - interzis a palpa vena dupa dezinfectare; - mentinem bratul pacientului inclinat in jos; - intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine; - patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului; - dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica pozitia acului; - desfacem garoul cu mana stanga. Injectarea substantei medicamentoase - mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a venei prin aspirare; - in afara acelor pentru patrundere in lumenul vasului, in special in cazul investigatiilor cu substante de contrast, in cazul pacientilor agitati, sau perfuzii inseriate folosim catetere intravenoase cu canula si valva, fluturas, etc. 79

Reguli generale - abordul venos periferic este realizat de o singura persoana; - manusile folosite sunt sterile; - venele de la plica cotului sunt pastrate pentru prelevari sanguine, iar pentru perfuzii se incepe cu venele cele mai distale (venele dorsale ale mainii si antebratului); - abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice; - pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal, Trendelenburg 150 cu capul intors contralateral; - tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului sternochidomastoidian; - abordul venos profund este realizat de catre medic in conditii tip protocol-operator: - vena jugulara interna, vena femurala, vena subclavic. Complicatii posibile durere=la inteparea pielii, avem grija ca pacientul sa nu miste bratul; gazoasa embolie =introducerea de aer in cantitate mare duce la decesul pacientului; hematom si revarsari sanguine=prin strapungerea venei sau retragerea acului mentinand staza venoasa datorita garoului nedesfacut; interzis a se punctiona vena din nou dupa formarea hematomului; vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute; tumefierea brusca a tesutului perivenos si paravenos= revarsarea substantei in afara venei; pot rezulta necroze in regiunea injectarii; flebalgia=injectarea rapida sau efectul iritativ al solutiei injectate asupra endovenei; se manifesta prin durere vie; valuri de caldura si senzatia de uscaciune in faringe=solutii injectabile ca Ca,Mg vor fi introduse foarte lent; hipotensiunea pe cale reflexa=injectarea prea rapida a solutiei medicamentoase; ameteli, lipotimie,colaps=intrerupem imediat injectarea si se anunta imediat medicul; embolie grasoasa=injectari de solutie uleioasa duce la decesul pacientului; paralizia nervului median=consecinta injectarii paravenoase a substantelor cu actiune neurolitica; la indicatia medicului se vor administra solutii neutralizante; punctionarea si injectarea unei artere produce necroza totala a extremitatilor cu urmatoarea simptomatologie: durere exacerbata pana la albire a mainii si degete cianotice-se intrerupe de urgenta injectarea.

80

RECOLTAREA SPUTEI Definitie Sputa este un amestec de saliva, secretii maso-faringiene si bronho-alveolare. Pregatirea materialelor Materiale nesterile: masca de protectie, tavita renala ; vase colectoare bine spalate, uscate fara sa contina substante antiseptice si cu capac. cutii Petri, manusi chirurgicale, apa distilata; vas de 200-300 ml cu solutie Ringer lactozata sau apa peptonata 1%, sterila, prevazuta cu capac. Pregatirea pacientului instruirea eficare, cooperarea si supravegherea competenta a pacientului constituie elemente indispensabile pentru o recoltare corecta; anuntam pacientul ca sputa se recolteaza dimineata, pe nemincate pentru a evita amestecul cu resturi alimentare; educam pacientul pentru a-si clati gura si faringele cu apa inainte de a expectora; solicitam pacientului : - sa indeparteze proteza dentara; - sa nu inghita expectoratia; - sa nu scuipe in batista sau servetele de hartie; - sa expectoreze numai in vasul colector sau cutia Petri; - sa nu murdareasca exteriorul vasului; - sa nu expectoreze in vasul colector saliva din gura.

Materiale sterile:

Tehnica de lucru 81

solicitam pacientului sa expectoreze conform instruirii efectuate si in cazul secretiilor nasofaringiene abundente, sa se spele bine pe dinti cu periuta si apa fiarta si racita, dar fara pasta de dinti;

pacientul , in continuare, isi va clati repetat gura si va tusi pentru prelevarea secretiei in vas colector, cutii Petri sau vas steril; o cantitate de 2 ml de secretie bronhoalveolara- nu saliva este suficienta pentru examenele ulterioare.

Alte metode de recoltare: biopsie sau punctie pulmonara; punctie traheala; bronhoscopie; frotin faringian si laringian; spalatura gastrica; spalatura bronsica.

ANEXA NR.6 TEHNICA RECOLTARII SANGELUI PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR 82

Recoltarea sangelui Asistenta medicala va anunta bolnavul cu o zi inainte ca i se va recolta sange pentru analiza. In acest scop, in dimineata respectiva, va trebui sa nu manance. Recoltarea sangelui se face respectand normele de asepsie, atent, fara a provoca reactii neplacute bolnavului: este foarte importanta spalarea pe maini inaintea efectuarii tehnicii; pentru a preveni autoinfectarea este foarte important ca asitenta medicala sa-si protejeze tegumentul cu ajutorul manusilor sterile; in cazul in care unii pacienti sunt anxiosi, acestia vor fi linistiti si incurajati de catre asistenta medicala; pregatirea materialelor necesare(tampoane de vata, ace sterile, seringi de unica folosinta, tuburi Vacutainer, solutie dezinfectanta, tavita renala, manusi sterile); pregatirea bonurilor pentru analiza pe care se vor trece:numarul salonului si patul bolnavului, numele acestua si analiza ceruta; dupa recoltare, produsele vor fi duse imediat la laborator; asistenta medicala are obligatia de a lua rezultatele analizelor si de a le trece in foaia de observatie a fiecarui bolnav in parte. Recoltarea sangelui venos cu trusa Vacutainer Sistemul Vacutainer de recoltare a sangelui venos, constituie o tehnica simpla si sigura. Etapele prelevarii: recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru investigatii de laborator se practica dimineata pe namincate, in timpul frisoanelor sau la indicatia medicului indiferent de ora; pregatirea psihica si instalarea pacientului pentru recoltare; verificarea si completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de medic; alegerea si pragatirea materialului pentru punctia venoasa; alegerea locului pentru afectuarea punctiei venoase; aplicarea garoului; dezinfectarea locului de electie; efectuarea punctiei venoase; efectuarea recoltarii; aplicarea pansamentului adeziv; reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate) ; transmiterea tuburilor la laborator;

Pregatirea materialelor Materiale necesare: 83

holder; ac in carcasa sa protectoare; verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea termenului de utlizare; garou elastic; solutie dezinfectanta; tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv; tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic; ordinea prelevarii in tuburi este : flacoane pentru hemocultura tuburi fara aditivituburi pentru determinari de coagulare- citrat de Na, diatube-H tuburi cu aditivi=E.D.T.A.,heparina, trombina.

Montare holder-ac: tinem acul cu ambele maini; efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii de siguranta; indepartam carcasa protectoare de culoare alba; se insurubeaza capacul liber al acului in holder. in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient; alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena dupa dezinfectare; mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans; intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga, in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine; holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15; detasam carcasa colorata a acului; introducem acul in vena cel putin 1 cm. introducem tubul in holder, apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si mediusul, iar cu policele impingem tubul; presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului, nu si asupra acului aflat in vena; capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a capacului tubului Vacutainer, iar sangele va fi aspirat in tub; cand sangele nu mai curge in tub, acesta va fi scos din holder printr-o usoara impingere a policelui asupra aripioarelor; 84

Punctia venoasa:

Efectuarea recoltarii in tuburi:

holderul este mentinut stabil; calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0,9%; acul utilizat , carcasaele sunt puse in recipientul pentru deseuri; dupa recoltare, comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie antiseptica, iar la pacientii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare, durata compresiei trebuie marita si aplicam pansament adeziv.

Complicatii posibile: punctia alba(imposibilitatea de cateterizare a venei); introducerea paravenos a substantei cu formarea unui edem sau hematom sau chiar a necrozei ulterioare; embolie gazoasa=introducerea de aer in cantitate mare duce la decesul pacientului; hematom si revarsari sanguine=prin strapungerea venei sau retragerea acului mentinand staza venoasa datorita garoului nedesfacut. Interzis a se punctiona din nou vena dupa formarea hematomului; vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute; tumefierea brusca a tesutului perivenos si paravenos= revarsarea substantei in afara venei; pot rezulta necroze in regiunea injectarii; flebalgia=injectarea rapida sau efectul iritativ al solutiei injectate asupra endovenei; se manifesta prin durere vie; valuri de caldura si senzatia de uscaciune in faringe=solutii injectabile ca, Ca,Mg vor fi introduse foarte lent; hipotensiunea pe cale reflexa=injecftarea prea rapida a solutiei medicamentoasa; ameteli, lipotimie,colaps=intrerupem imediat injectarea si se anunta medicul; embolie grasoasa=injectarea de solutie uleioasa duce la decesul pacientului; paralizia nervului median=consecinta injectarii paravenoase a substantelor cu actiune neurolitica; punctionarea si injectarea unei artere produce necroza totala a extremitatilor cu urmatoarea simptomatologie: durere exacerbata pana la albirea mainii si degete cianoticese intrerupe de urgenta injectarea; daca sangele nu este aspirat in tub, controlam ca acesta sa fie corect impins in holder; daca sangele nu curge, nu am punctionat corect vena si impingem sau retragem acul fara a-l scoate din vena; atat timp cat acul se gaseste sub piele, tubul este vidat, iar sangele va fi aspirat imediat ce am punctionat corect vena.

85

ANEXA NR.8 ELECTROCARDIOGRAMA - E.C.G. Definitie Este inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea miocardului. Inregistrarea se poate face la suprafata inimii sau a toracelui. E.C.G. reprezinta metoda cea mai folosita pentru a investiga activitatea cordului. E.C.G. consta in UNDE (deflexiuni de amplitudini variabile, exprimate in mv, dispuse deasupra sau dedesubtul liniei izoeletrice); SEGMENTE(liniile orizontale dintre doua unde vecine) si INTERVALE (distanta intre inceputul unei unde si inceputul alteia). E.C.G. normal este format dintr-o - unda P - deflexiune pozitiva - corespunde activarii atriale - uncomplex QRS si o unda T - unda P - segmentul PQ

86

5.1.Alimentaia bolnavului Alimentaia bolnavului este una din cele mai importante problem ale ngrijirii bolnavului. Alimentaia bolnavului urmrete: s acopere cheltuielile energetic de baz ale organismului,cele necesare creterii,ct i cele necesare refacerii pierderilor prin cheltuieli exagerate; s asigure aportul de vitamine i sruri minerale necesare desfurarii normale a metabolismului,creterii i delorlalte funcii ale organismului; s favorizeze condiiile prielnice procesului de vindecare,crund organelle mbolnavite i asigurnd un aport de substane necesare organismului bolnav. s previn o evolui nefavorabil n cazul unei mbolnviri latente,s mpiedice transformarea bolilor acute in cornice,precum si apariia recidivelor. s consolideze rezultatele terapeutice obinute prin alte metode de tratament.

Este foarte important ca bolnavul s nu consume alte alimente dect cele prescrise.Asistenta trebuie s explice i s imprime bolnavului i aparinatorilor necesitatea meninerii prescripiilor medicale relative la alimentaia terapeutic,pentru ca aceasta s nu pretind servirea unor alimente interzise. Alimentarea bolnavilor trebuie fcut,dac este posibil,pe cale natural.Sunt ns cazuri cnd aceasta nu poate fi rezolvati este necesar ca alimentele s fie introduse n organismul bolnavului prin mijloace artificial.Alimentarea artificial poate fi efectuat prin sond gastric,duodenal sau intestinal,prin fistul stomacal sau pe cale parenteral intavenoas. alimentarea prin sond se face n general la bolnavii incontieni,negatiziti,precum i la cei cu tulburri de deglutiie n aceste cazuri,nu trebuie,nu trebuie ncercat alimentarea pe cale natural,chiar dac bolnavul ncearc n unele cazuri s nghita,cci bolul alimentar paote ptrunde n cile respiratorii.dnd natere la accidente sau complicaii grave.Amestecurile preparate pentru alimentarea prin sond trebuie s fie lichide i lipsite de grunji sau alte conglomerate care ar astupa sonda. Alimentaia prin fistul stomacal.

n acest caz folosim aceleai principia ca i la alimentarea prin sond Alimentaia parenteral

Dac introducerea alimentelor prin tubul digestiv nu este posibil,se recurge la alimentarea parenteral,aceasta poate s fie complet,cnd toate necesitile calorice ale bolnavului trebuie asigurate pe cale parenteral sau parial,cnd bolnavul nc poate fi alimentat intr-o oarecare msur per os,dar insufficient,motiv pentru care aportul de completare trebuie asigurat pe cale

87

parenterala.Pentru aceast alimentare utilizm calea intravenoas,cum ar fi:glucoza,fructoza, xilina i sorbitolul. Alimentarea bolnavilor inapeteni constitui pentru asistent una din nenumratele posibiliti de a-i afirma miestria profesional.Pentru aceasta ea trebuie s cunoasc factori precum: -durerea -discomfortul general -greuri,diferite forme de vertij -senzaia de gust neplcut n gur -tulburri de transit -condiii neadecvate de consum a alimentelor -mirosurile neplpcute n saloanele cu mai multe paturi -anturajul neobinuit n care se gasete bolnavul n spital -obiceiurile alimentare ale bolnavului -stari stresante -mediul social i familial pe care-l prsetebolnavul la internare. Asistenta trebuie s lupte pentru a acoperi necesitile calorice ale bolnavului inapetent.

5.2. Exudatul faringian Exudatul faringian este un lichid produs n procesul inflamator faringian. Recoltarea secreiilor faringiene se realizeaz n cazul anginelor (inflamaia faringelui i amigdalelor) i n boli declanate de infecia faringian (reumatism articular acut, nefrite, etc.). Scopul recoltrii exudatului faringian este de a depista germenii patogeni la nivelul faringelui, n vederea stabilirii tratamentului, precum i a depistrii persoanelor sntoase purttoare de germeni. Recomandri : este indicat ca bolnavul s fie "a jeun" sau la cteva ore dup mas. Recoltarea se realizeaz naintea administrrii antibioticelor.

88

Materiale necesare: tvia renal, spatula lingual sterilizat, eprubeta steril prevzut cu port tampon cu vat (sterile), lampa de spirt, chibrituri. Etape de lucru: a) Pregtirea materialelor necesare : dup pregtirea materialelor enumerate mai sus, acestea se transport lng pacient. b) Pregtirea fizic i pshic a pacientului : se anun bolnavul i i se explic necesitatea analizei; se recolteaz naintea nceperii unui tratament cu antibiotice sau cu sulfamid; se anun bolnavul ca nainte de recoltare s nu mnnce, s nu bea ap sau alte lichide, s nu fac gargar, s nu-i instileze picturi n nas, iar dac este fumtor s nu fumeze; se invit pacientul pe scaun, nefiind o pregtire fizic special a acestuia. Tehnica: splarea pe mini cu ap curat i spun; se aprinde lampa de spirt, se flambeaz gura eprubetei, fr s scoatem port tamponul; se invit pacientul s deschid gura; cu spatula lingual steril se apas limba; se scoate port-tamponul din eprubet i se terge depozitul de pe faringe i amigdale; se flambeaz gura eprubetei far port-tampon; se introduc n eprubet port-tamponul cu produsul recoltat; se flambeaz din nou gura eprubetei; se eticheteaz cu urmtoarele date: numele i prenumele pacientului, locul recoltrii, data recoltrii; se completeaz biletul de trimitere ctre laborator, care se trimite imediat cu produsul recoltat; se spal minile cu ap i spun. Observaii: naintea recoltrii, se observ atent zona de unde urmeaz s se faca recoltarea; n timpul recoltrii, tamponul nu trebuie s se mbibe cu saliv i nici s ating dintii care, avnd flor microbian, ar putea influena rezultatul.

5.3. Tehnica msurrii i notrii pulsului


Pulsul este senzaia de oc perceput la palparea unei artere superficial,comprimat incomplete pe un plan rezistent. 89

Materiale necesare:ceas cu secundar,fi de temperatur,pix cu rou Timpii de execuie: se pregtesc materialele necesare se pregteste bolnavul psihic i fizic,explicnd-ui tehnica i meninndu-l n repaus fizic 5-10 minute. se repereaz antul radial pe extremitatea distal a antebraului se fixeaz degetele palpatoare pe traiectul arterei i se unete cu valoarea anterioar ,pentru fiecare linie orizontal se socotesc 4 pulsaii.

5.4 Msurarea i notarea tensiunii arteriale


Tensiunea arterial este presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor arterelor. Materiale necesare: tavi pentru instrumentele medicale ,tensiometru ,stetoscopul biauricular ,creion albastru i rou foaia de temperatur ,tampon cu alcool. Timpi de execuie: se pregtesc materialele necesare se pregtete bolnavul explicndu-i scopul msuratorii i se menine n repaus timp de 510 minute.

90

se aeaz manometru pe noptier sau ntr-un loc fr vizibilitate pentru bolnav la nivelul cordului.

se aplic maneta pe braul pacientului. se fixeaz membrana stetoscopului sub manet pe artera humeral . se pompeaz aer n manet cu ajutorul perei de cauciuc pn la valoarea mai mare dect cea msurat anterior sau aproximativ pn la 300 mmHg la prima determinare a TA

se decomprim progrsiv aerul din manet ,privind mamometru se memoreaz valoarea tensional obinut la auzirea primului zgomot pulsatil (tensiunea maxim)i apoi se decomprim in continuare pn la dispariia ultimei unde pulsatile cnd se memoreaz din nou valoarea obinut (tensiunea minim )

se scoate maneta tensiometrului. se dezinfecteaz stetoscopul se noteaz valoarea obinut in foaia de temperatur n chenarul albastru haurat cu culoare rosie ,socotind pentru fiecare linie orizontal o unitate coloana de mercur

5.5. Tehnica msurrii i notrii temperaturii


Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldur, prin dezintegrarea alimentelor energetice. Scop: descoperirea unor modificri patologice ale valorii temperaturii corpului. Locul de msurare: caviti seminchise (axila, plica inghinal, cavitate bucal) sau caviti nchise (rect, vagin). Materiale necesare: termometru maximal, casolet cu tampoane de vat i tifon, prosop individual, spun, pahar cu soluie de cloramin 1-5%, sticl cu alcool medicinal. Etape de executie: a) Pregtirea materialelor necesare:

91

se verific integritatea i funcionalitatea termometrului i dac mercurul este cobort n rezervor; se terge termometrul de soluia dezinfectant, pentru a evita iritarea tegumentelor pacientului.

b) Pregtirea fizic i psihic a pacientului: se anun pacientul; se aaz pacientul n decubit dorsal, confortabil, cu capul pe pern, sau n poziia eznd pe scaun. Tehnica: a) Msurarea n axil: se ridic braul bolnavului; se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului, evitnd frecarea, care poate duce la ridicarea temperaturii; se fixeaz termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei paralel cu toracele, evitnd contactul termometrului cu lenjeria de corp a bolnavului; se apropie braul bolnavului de trunchi cu antrebatul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui; se menine termometrul timp de 10 minute; se recupereaz termometrul din axil, se terge cu o compres uscat (evitnd frecarea), apoi se citete valoarea temperaturii indicat pe scara gradat. b) Msurarea n cavitatea bucal: se realizeaz cu termometrul folosit numai n acest scop; termometrul se scutur cu micari rapide (departe de obstacole), apoi se verific dac mercurul a cobort n rezervor; se introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb; se atenioneaz bolnavul s pstreze gura nchis timp de cinci minute i s nu sparg termometrul cu dintii; se recupereaz termometrul i se citete valoarea indicat.

c) Msurarea temperaturii n rect: se lubrefiaz termometrul cu ulei de vaselin; bolnavul trebuie aezat n decubit lateral, i se departeaz fesele pentru a evidenia orificiul rectal, dup care se introduce uor, cu micri de rotaie bulbul termometrului n rect, pe o distan de 4 - 5 cm; 92

se menine trei minute; se recupereaz termometrul, care se terge cu tampon de vat cu alcool i se citete temperatura. Notare cifric:

se noteaz ntr-un caiet de observaii medicale numele bolnavului, salonul, data i valoarea cifric a temperaturii citite. Notare grafic:

se noteaz grafic cu un punct de culoare albastr n foaia de temperatur pe vertical corespunztoare datei i timpului (dimineaa, seara). Pentru fiecare diviziune a foii se socotesc dou diviziuni de grad, se unete cu valoarea anterioar printr-o linie albastr, obinnd astfel curba termic. Reorganizarea locului de munc:

dup citire se scutur termometrul, pn ce mercurul coboar n rezervor; se spal termometrul cu ap i spun; se spal paharul i se nlocuiete soluia dezinfectant (cloramina 1-5%), apoi se introduc termometrele.

Observatii: Termometrul se menine 10 minute (respectiv 5 i 3 min.), altfel nregistrarea nu este real. Dac axila bolnavului nu este uscat, umiditatea influeneaz valoarea temperaturii. Este contraindicat: msurarea temperaturii n cavitatea bucal la bolnavii agitai i copii care nu coopereaz sau bonlavi cu respiraie nazal dificil i inflamaii bucale ; msurarea rectal la bolnavii agitai, cu inflamaii anale, rectale sau la cei cu operaii rectale.

5.7.Injecia intramuscular
Locul injeciei l constituie muchii voluminosi, lipsii de trunchiuri importante, de vase i nervi a cror lezare ar putea provoca entenente. n muschi se evit lezarea nervului sciatic: 93

cadranul superoextern trece prin marginea cu alta interfesier,

fesier rezult din superioar a

antretierea unei linii orizontale, care

marelui trohanter, pn deasupra antului

vertical, perpendicular pe mijlocul celei orizontale; deasupra i napoia treimii externe cu cele care unete splina iliac anterosuperioar cu

cnd pacientul e culcat, se caut ca repere punctele Smirnov i Barthelmy (punctul Smirnov la un lat de deget dou treimi interne a unei linii extremitatea anului interfesier); marelui trohanter; punctul Bartelmy este situat la unirea

cnd pacientul este n pozitie eznd, injecia se poate face pe toata regiunea fesier, deasupra liniei de sprijin. Materiale necesare:

ace i seringi sterile; tampoane sterile de vat i tifon; solutie dezinfectant i alcool; pile pentru deschiderea fiolelor; medicamentul de administrat; tvia renal. Pregatirea psihic a bolnavului:se informeaz privind scopul i locul injeciei

i eventualele reacii pe care le va prezenta n timpul injectiei. Pregatirea fizic: se aaz n poziie confortabil - decubit ventral; se dezbrac regiunea. Tehnica: asistenta i spal se ntinde pielea minile, ncarc seringa, dezinfecteaz locul injectiei;

ntre indexul i policele minii stngi i se neap rapiditate i siguran, cu acul montat la sering;

perpendicular pielea cu

se verific poziia acului prin aspiraie, se injecteaz lent soluia; se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul; se maseaz uor locul favoriznd resorbia; bolnavul se asaz n poziie comod, rmnnd reorganizarea locului de munc. Accidente i incidente: 94 n repaos fizic 5-10 minute; injeciei pentru a activa circulaia,

durere vie, prin atingerea nervului sciatic; paralizia prin lezarea nervului sciatic; hematom prin lezarea unui vas; ruperea acului; supuraie aseptic; embolie, prin injectarea accidental ntr-un vas a soluiilor uleioase.

5.8.Injecia intravenoas
Injecia intravenoasa const n introducerea substanelor medicamentoase n organism direct n torentul circulator prin intermediul unui ac adaptat la seringa. Scop: terapeutic, exploratory Tehnica: psihic:explicnd-ui necesitatea acestei tehnici pentru ,tratarea boli sale ,locul injectri i eventualele reacii pe care le va prezenta n timpul injeciei fizic:se aeaz bolnavul n poziie confortabil de decubic dorsal sau pe scaun cu sptar protejat de un prosop i o alez Materiale necesare: seringi de unic folosin n ambalaj original ,steril,integru. ace sterile de unic folosin pentru aspirarea medicamentelor (L=38mm,D=1mm cu bizoul lung)i injectarea soluiei medicamentoase cu (L= 25mm,diametru=6/10-7/10 si bizoul scurt) soluie steril de injectat ,izoton sau hiperton ,ce se reabsoarbe instantaneu n circulaie,n fiole integre ,care mai inti se identific . 95

garou,tampoane sterile de vat i tifon ,mnui sterile . solui dezinfectante sterile (alcool sanitar rectificat la 70) pile din metal pentru deschiderea fiolelor lamp spirt pentru flambare tavit renal. muama i alez.

Tehnica propriu-zis: se spal pe mini cu ap i spun. se verific ambalajul seringiilor i acelor. se verific termenul de valabilitate a seringiilor. se verific integritatea fiolelor sau flaconului ,eticheta ,doza ,termenul de valabilitate i aspectul soluiei. se indeparteaz ambalajul seringii se ataeaz acul pentru a aspira soluia,acoperit cu manoul de protecie i se aeaz pe o compres steril. se procedeaz la aspirarea coninutului fiolei dup golirea lichidului din vrful fiolei prin micri de rotaie ,dezinfectarea gtului fiolei prin flambare sau stergere cu un tampon imbibat in alcool,dup care se flambeaz pila de oel i se taie gtul fiolei apoi se deschide fiola astfel ,cu mna stng se ine fiola ,iar cu policile i cu indexul mini drepte protejat cu o compres steril se deschide partea subiat a fiolei ,se trece gura fiolei deasupra flcri,apoi se introduce acul in fiola deschis inut intre police,indexul i degetul mijlociu al mini stngi ,seringa fiind inut in mna dreapt. se aspir soluia din fiol, retrgnd pistonul cu indexul i policilele mini drepte ,avnd grij ca bizoul acului s fie permanent acoperit ,cu soluia de aspirat ,fiola rsturnndu-se progresiv cu orificiul . se indeprteaz aerul din sering inut n poziie vertical cu acul in sus ,prin impingerea pistonului pn la apariia primei picturi de soluie prin vrful acului. 96

se schimb acul de aspirat cu cel pentru injectarea soluiei medicamentoase.

Pentru procedarea pulberilor se procedeaz astfel: se aspir solventul in sering (ser fiziologic,ap distilat,solvent special). se indeparteaz cpcelul metalic al flaconului ,se dezinfecteaz dopul de cauciuc i se ateapt evaporarea alcoolului . se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc i se introduce cantitatea de solvent prescris. se scoate acul din flacon se agit pn la completa dizolvare a pulberilor.

Pentru aspirarea soluiei din flacon inchis cu dop de cauciuc se procedeaza astfel: se dezinfecteaz dopul de cauciuc i se ateapt evaporarea alcoolului, se incarc seringa cu o cantitate de aer egal cu cantitatea de soluie ce urmeaz a fi expirat se introduce acul prin dopul de cauciuc n flacon pn la nivelul dopului i se introduce aerul. se retrage pistonul sau se las s se goleasc singur coninutul flaconului in sering sub aciunea presiunii din interiorul flaconului. acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimb cu acul pentru injectarea soluiei medicamentoase . se alege locul punciei venoase . se aplic garoul pe braul bolnavului la unirea a dou treimi superioare cu treimea inferioar a acestuia pentru a evidenia vena de puncionat . se dezinfecteaz locul injectiei. se efectueaz puncionarea venei cu acul introdus in direcia fluxului sanguin ,perforarea tegumentului fcndu-se in direcia uor oblic ,pn simim senzaia unui gol elastic 97

,dup care se schimb acul in direcia acului in sensul axului longitudinal al venei i se inainteaz in interiorul ei nc 1-1,5 cm. se controleaz dac acul este n ven prin aspiraie . se desface garoul. se injecteaz lent,sprijinind seringa cu mna stng i impingnd pistonul seringii cu policile mini i indexul mini drepte . se verific periodic prin aspirare ,dac suntem n ven . la terminarea injectrii soluiei se retrage brusc acul din ven pe direcia pe care l-am introdus . se aplic tamponul imbibat cu alcool pe locul injectrii efectandund o uoar compresiune ,dar fr a flecta braul . se supravegheaz bolnavul un timp variabil dup injectare n raport cu starea lui general i soluia injectat.. Incidente i accidente: flebalgie :prin introducerea rapid a soluiei sau a unor substane iritante. periflebita prin inflamatia tesutului perivenos . hematom. embolie gazoas :prin introducerea aerului n vena . embolie gazoas prin introducerea de substane uleioase ,ambele ducnd la embolie pulmonar i deces ,oc alergic ,colaps.

98