CAPITOLUL 3

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

BOLNAVILOR CU INSUFICIENTA CARDIACA
            La bolnavii cu insuficienta cardiaca  forta de contractie a inimii este scazuta si nu poate asigura  debitul
de sange necesar functiilor normale ale organismului. Din aceasta cauza, aportul deficitar de substante
nutritive si oxigen creeaza grave tulburari ale metabolismului tisular, care reduce la randul sau forta de
contractie a inimii si staza in circulatia de intoarcere. Aceasta categorie de bolnavi necesita o ingrijire speciala
care are ca scop :
a)      reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fata imbolnavirilor, deci     ,
pentru a scadea fortul cardiac;
b)       marirea fortei de contractie a inimii,  marindu-se astfel capacitatea functionala.
Asistenta medicala detine o pozitie importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi. Pentru a-
si  indeplinii menirea nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice, chiar perfect, diferite tehnici
de ingrijire a bolnavului , ci trebuie sa cunoasca si notiuni teoretice care sa-i permita depistarea unui
semn precoce, interpretarea acestuia si chiar, daca este nevoie, interventia in situatiile in care viata
bolnavului depinde de cunostintele sale.
1.Asigurarea repausului fizic
            - asistenta se va ingrijii ca bolnavii sa aiba maxim de confort, sa evite efortul fizic , saloanele sa aiba o
ambianta placuta.
            - bolnavii cu insuficienta cardiaca fiind dispneici, vor fi tinuti in pozitie sezanda sau  semisezanda,
asistenta medicala va avea grija sa le asigure aceasta pozitie.
            - patul va fi prevazut cu utilaj auxiliar , precum si cu un numar mare de perne. In cursul zilei patul va fi
inlocuit cu un fotoliu avand grija ca bolnavul sa aiba sprijin sub picioare
     2. Asigurarea repausului psihic
  - asistenta medicala va avea grija sa fereasca bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura echilibrul nervos,
trebuie sa castige increderea bolnavului printr-o buna pregatire profesionala.
 - pentru a evita starile de neliniste va administra la timp medicamentele prescrise de medic si va  raspunde
prompt la orice solicitare a bolnavului.
 - asistenta medicala va insotii bolnavii la consultatiile de specialitate ( examinari radiologice, EKG.); va
examina starea psihica a bolnavilor, vizitandu-l cat mai des si va instrui vizitatorii asupra modului de
comportare fata de bolnav.
3. Asigurarea igienei personale a bolnavului
- Asistenta medicala va executa zilnic toaletele bolnavului fara ca acesta sa faca eforturi prea mari, va face
apoi o frectie cu alcool diluat pentru a imbunatatii circulatia periferica. Pielea trebuie mentinuta in
permanenta curata si uscata , deoarece pielea umflata se infecteaza usor.
- Se va schimba lenjeria de pat si de corp zilnic.
4. Prevenirea formarii trombozelor
- Asistenta medicala va executa zilnic masajul membrelor inferioare, in directia curentului venos.
- In acelasi scop, asistenta medicala va asigura ridicarea membrelor inferioare la 35 grade prin ridicarea
patului sau prin asezarea unor suluri sub picioarele bolnavului.
- Bolnavul va fi ajutat sa execute muscari de flexie si extensie a membrelor inferioare prin care se impiedica
trombozarea  si se elimina edemele.
5. Urmarirea functiilor vitale si vegetative
- Asistenta medicala va urmarii zilnic T.A. , pulsul central si periferic, respiratia, diureza, tranzitul intestinal,
temperatura.
- Se urmareste bolnavul cu atentie pentru a observa semnele de agravare si complicatiile care pot aparea
( edem pulmonar, embolie pulmonara, tromboflebita) si va anunta imediat medicul. Starile de constipatie vor
fi combatute cu purgative.
- Asistenta medicala va tine evidenta exacta a lichidelor consumate si eliminate de bolnav, va urmari zilnic
greutatea corporala dupa eliminarea scaunului si a urinei inainte de masa.
6. Regimul alimentar
- Asistenta medicala va urmari cu strictete   respectarea regimului alimentar care va fi hipocaloric pentru
mentinerea greutatii corporale; hiposodat pentru a impiedica retinerea apei in organism, contribuind la
reducerea edemelor. Se vor evita alimentele care contin natriu : salicilat de sodiu; cantitatea de lichide zilnica
nu va depasi 1-2  l/24h  . Ratia zilnica de alimente va fi impartita in 4 -5 mese, iar ultima masa se va lua cu 3
ore inainte de culcare.
7. Administrarea tratamentului medicamentos
- Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medic; medicatia folosita consta in cardiotonice ,
cel mai frecvent e Digitala care se administreaza per os si daca nu se administreaza dupa prescriptia medicala
da fenomene de supradozare. Se administreaza si diuretice: Furosemid, Ederen, Nefrix, iar asistenta va avea
grija sa urmareasca diureza.
- Reducerea edemelor si masei sangelui circulant se mai poate face si prin  atarnarea membrelor inferioare,
reducand astfel fluxul venos spre inima.
- Oxigenoterapia este indicata si usureaza starea bolnavilor cu insuficienta cardiaca.
8 Educatia sanitara
- Asistenta medicala contribuie la educarea bolnavului asupra noului regim de viata, dupa externare bolnavul
va duce o viata ordonata evitand suprasolicitarile; se va evita munca fizica. Se respecta regimul dietetic,
numarul meselor, se reduce sarea , cafeaua , alcoolul, tutunul. In caz de imbolnaviri respiratorii: viroze, gripe,
vor fi tratate imediat, deoarece orice neglijenta, poate agrava boala.
3.1ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INVESTIGATIILE PARACLINICE
            Colaborarea cu medicul la examinarea paraclinica este una din sarcinile importante ale asistentei
medicale.
            Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea unui examen paraclinic sunt urmatoarele:
- pregatirea psihica a bolnavului : i se explica bolnavului in ce consta examenul care trebuie sa i se
faca, caracterul inofensiv al examinarii;
- pregatirea si verificarea instrumentarului necesar efectuarii examinarii sau recoltarii;
- dezbracarea si imbracarea bolnavului – Imbracarea si dezbracarea bolnavului se face la solicitarea
medicului si trebuie efectuata cu mult tact si finete, pentru a nu provoca dureri sau miscari inutile ;
- aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor si sprijinirea lui;
- servirea medicului cu instrumentele necesare examinarii si ajutarea medicului in efectuarea tehnicii;
- recoltarea produselor patologice si a analizelor biologice.
A. Examenele paraclinice cuprind:
- examene de laborator care constau in recoltarea de sange pentru determinarea V.S.H. –ului ( valori
normale 5-10 mm /h, sau 20-50 mm/24 h ), glicemiei ( valori normale 65-100 mg %) , lipidemiei ( normal
500- 700 mg% ) , colesterolul ( normal 150-259 mg % ).
- examen radiologic prin care se pot evidentia aspecte utile pentru diagnostic. Astfel se observa o
silueta cardiaca marita cu o configuratie ce depinde de boala cauzala, iar la examenul plamanilor, se constata
o crestere a dimensiunilor  arterelor pulmonare, dar transparenta pulmonara, nu este redusa.
- explorari hemodinamice care sunt utile atat pentru diagnostic cat si pentru urmarirea insuficientei.
 In insuficienta cardiaca stanga, viteza de circulatie este incetinita, constatandu-se:
1.timpul brat-limba este crescut cu mult peste limita superioara a normalului ( 16 secunde), atingand 30
secunde;
 2. timpul brat-plaman este normal.
In insuficienta cardiaca dreapta viteza de circulatie este incetinita, constatandu-se:
- timpul brat-limba este prelungit( poate atinge sau depasi 24 secunde);
 - timpul brat-plaman este prelungit( peste valoarea normala de 8 secunde).    
 Presiunea venoasa determinata la nivelul venelor de la plica cotului este mult crescuta.
 
  3.2.DEFINITIA NURSING-ULUI
             Nursing-ul a primit foarte multe definitii, dar cele mai importante sunt definitia O.M.S.-ului, definitia
Virginiei Henderson si definitia consiliului I.N.( C.I.N.).
              Definitia prezentata de O.M.S. stabileste ca nursing-ul este o parte importanta a sistemului de
ingrijire a sanatatii cuprinzand :
-         promovarea sanatatii ;
-         promovarea bolilor;
-         ingrijirea persoanelor bolnave fizic-mintal, handicapate.
              Cea mai acceptata definitie a fost a Virginiei Henderson; ea defineste nursing-ul astfel: „ Sa ajuti
individul fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul fie
bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca actiunile pentru promovarea sanatatii sau recuperare, cu conditia ca
acesta sa aiba vointa, taria sau cunoasterea necesare pentru a o face,si sa actioneze in asa fel incat sa-si poata
purta singur de grija cat mai curand posibil.”
Definitia prezentata de C.I.N. :
                 „ Nursing-ul ca o parte integrala a sistemului de asistenta sociala cuprinde ocrotirea sanatatii,
prevenirea bolilor si ingrijirea bolnavilor fizic-psihic si a celor infirmi de toate varstele in toate formele de
asistenta sociala si asezari comunitare.
 
               
    3.3. FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE sunt:
              1. de natura independenta
              2. de natura dependenta
              3. de natura interdependenta
1. Cele de natura independenta se refera la faptul ca asistenta asista sau ingrijeste pacientul din proprie
initiativa, temporal sau definitiv. Aceste ingrijiri sunt:
a.) De confort – atunci cand persoana bolnava nu-si poate indeplini aceste functii. Ingrijirile de confort sunt
in functie de varsta pacientului, de natura bolii si de alte dificultati fizice, psihice, sociale.
b.)Asistenta stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii.
c.) Le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sustine.
d.) Este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate.
2. Cele de natura dependenta se refera la faptul ca asistenta la indicatia medicului aplica metodele de
observatie, de tratament sau de readaptare, observa la un pacient modificarile provocate de boala sau
tratament si le transmite medicului.
3.Cele de natura interdependenta – in cadrul acestei functii asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din
domeniul sanitar, social – educativ, administrativ si participa la activitati interdisciplinare, de exemplu:
         - actiunea de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic, social.
         - actiunea de educatie pentru sanatate si sensibilizare asupra responsabililor si asupra drepturilor pe
care le are populatia in materie de sanatate.
         - actiuni de rezolvare a problemelor psiho - sociale.
         - participa la organizarea sau gestionarea centrelor sau unitatile de ingrijire.
          Mai exista o serie de functii care de fapt se regasesc in cele anterior amintite:
1.Functia profesionala – este rolul cel mai important al asistentei,acela de a se ocupa de pacient in scopul
mentinerii echilibrului sau de a face pentru pacient ceea ce el nu poate sa faca; aici intra functia tehnica, de
grup psiholog, preventiva; tot aici intra promovarea mentinerii sanatatii,prevenirea imbolnavirilor si
ingrijirea in situatii de imbolnaviri si recuperare.
2.Functia educativa – presupune alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice, de a sti sa comunice,
de a sti sa fie convingator.
3.Functia de cercetare – aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar si acestea pe fondul
unei pregatiri profesionale si morale superioare. Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de
medic, devine o parte componenta si poate sa-si aduca aportul la dezvoltarea stiintelor medicale.
  3.4.APLICAREA NORMELOR DE CONDUITA SI TEHNICA SECURITATII IN MUNCA
         Ingrijirea bolnavilor este o munca de mare raspundere, personalul mediu sanitar (asistenta) isi
desfasoara activitatea in vederea prevenirii si tratarii unor boli, iar timpul pe care il petrece la patul
bolnavului este in general de 8-12 ore. Datorita misiunii delicate personalitatea asistentei medicale trebuie sa
fie marcata de sensibilitate impletita cu tarie de caracter fundamentata pe o complexa pregatire profesionala,
de gradul de constiinciozitate depind vieti omenesti. Pentru exercitarea meseriei de asistenta este necesar a fi
inzestrat cu anumite inclinatii si aptitudini care printr-o pregatire temeinica se dezvolta in trasaturi morale ce
vor influenta in mod pozitiv conduita personalului mediu sanitar. Cunostintele si baza pregatirii teoretice a
unei asistente se castiga in scoala prin verigile din lanturi disciplinare care contribuie la pregatirea
profesionala. Dupa terminarea scolii, dezvoltarea cunostintelor profesionale nu trebuie sa se opreasca nici un
moment, trebuie sa fie autodidacta si pentru acest lucru are la dispozitie reviste, carti, simpozioane, cursuri
de pregatire profesionala
.
          
    3.5. CALITATILE ASISTENTEI MEDICALE
    Calitatile asistentei medicale se impart in 3 mari categorii:
1.      Calitati morale
2.      Calitati fizice
3.      Calitati de bun tehnician
1.      Calitatile morale cuprind:
- stapanire de sine, rabdare datorita carora asistenta poate sa depaseasca momentele critice create de
starea psihica si fizica a bolnavului
- optimism, seninatate
- calitatea de a se apropia de bolnav, de apartinatorii acestuia, de a castiga increderea si pentru a le oferi
un confort medical
- constiinciozitate – de care depinde nu numai evolutia bolii, dar si viata bolnavului
- punctualitate in toate sarcinile de serviciu
- devotament fata de bolnav dus pana la abnegatie
- promptitudine in luarea deciziilor, ingeniozitate, luciditate, initiativa in fata unor situatii problema
 - pastrarea secretului profesional
- atitudine principala fata de tovarasi, de munca sau fata de echipa in care lucreaza.
2.      Calitati fizice
      Asistenta trebuie sa aiba forta fizica pentru a face fata unor actiuni ca:
- transportul, mobilizarea bolnavului
- rezistenta fizica necesara activitatii in ture si in timpul indelungat petrecut de asistenta in picioare pe
parcursul orelor de munca
- miscari sigure si coordonate
3.Calitati de bun tehnician – se refera la cunoasterea functionalitatii aparaturii medicale, se utilizeaza
in investigatii, tratamente, sali de sterilizare, avand in vedere tehnicile moderne care patrund si in domeniul
aparaturii medicale.
        
          
           
2.6.  LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE
Locul de munca al asistentei medicale este cuprins in:
-         spitale
-         policlinici
-         circumscriptii sanitare
-         crese, gradinite, centre de recoltare si conservare
Spitalul este unitatea sanitara care asigura asistenta sociala completa de specialitate, preventiva,
curativa si de recuperare a bolnavilor.
Spitalul ingrijeste anumite categorii de bolnavi:
-         bolnavi in stare grava care au nevoie de o permanenta supraveghere
-         ingrijeste imbolnaviri, cazuri rare care se diagnosticheaza mai greu si este nevoie de tot felul de
investigatii si supraveghere
-         bolnavii care necesita interventii chirurgicale
-         bolnavii cu boli infecto – contagioase pentru a fi izolati de restul populatiei
Spitalul  este amplasat sub forma de:
a.)    spital pavilion
b.)    spital bloc
Spitalul pavilion – asigura mai multa liniste pentru bolnav, previn infectiile intra –
 spitalicesti ( nozocomiale).Dezavantajul este ca intretinerea lor este mai costisitoare, necesita mai mult
personal, colaborarea dintre sectii este mai greu de realizat
Spitalul bloc – avantajele sunt tocmai dezavantajele spitalului pavilion. Atat la spitalul pavilion, cat si la cel
bloc se intalnesc mai multe componente functionale:
-         serviciul de primire
-         sectie de spital
-         servicii de diagnostic si tratament ( laborator, serviciul de radiologie, explorari functionale)
-         serviciul administrativ gospodaresc.
     
2.7.  TINUTA ASISTENTEI MEDICALE
Tinuta asistentei medicale, echipamentul de protectie trebuie sa fie totdeauna curat apretat, calcat,
adecvat cu statura fiecaruia.
Durata purtarii aceluiasi echipament nu trebuie sa depaseasca 3 zile ( dar poate fi schimbat ori de cate
ori este nevoie).Halatul si boneta trebuie sa fie adaptate la statura asistentei pentru a avea prestanta, pentru a
fi ordonata in fata bolnavilor si a intregului personal medico – sanitar, pentru a castiga increderea, nu
dispretul.
Asistenta inainte de a-si lua echipamentul, verifica integritatea si curatenia acestuia. Halatul se
imbraca dupa ce au fost scoase hainele de strada . Boneta va fi aranjata incat sa acopere foarte bine parul.
Ghetele vor fi curate, comode si silentioase. Mastile de tifon care protejeaza gura vor fi curate, dezinfectate
prin sterilizare si vor cuprinde 4 -5 straturi de tifon. Aceste masti sunt purtate in saloanele de nou – nascuti,
sali de operatie, sali de nastere, la bolnavii contagiosi la care asistenta executa diverse tehnici. Manusile sunt
de cauciuc si sunt indispensabile diverselor tehnici ( recoltat de analize, pansat de plagi, transport de produse
patologice ale bolnavului) si alte tehnici de ingrijire a bolnavilor
.Asistenta este obligata sa poarte echipament de protectie in timpul serviciului si sa pastreze toate
regulile de igiena personala.
2.8.  OBIECTIVELE  ASISTENTEI ]N SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
 In  modelul conceptual al  Virginiei Henderson  se enunta faptul ca orice fiinta  umana indiferent de
varsta, sex, are  o serie de necesitati care trebuie satisfacute. Cadrul conceptual al  Virginiei Henderson  se
bazeaza pe definirea a 14 nevoi fundamentale cu corespondentele lor bio- psiho- sociale. Atingerea de catre
pacient a independentei in satisfacerea nevoilor este telul profesiei de asistent. In conceptul Virginiei
Henderson asistenta trebuie sa  stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala a fiintei umane pentru
a-si asigura starea de bine in apararea fizica si mentala.
Cele 14 nevoi fundamentale in conceptul Virginiei Henderson sunt:
1.      Nevoia de a respira
2.      Nevoia de a alimenta si hidrata
3.      Nevoia de a elimina
4.      Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
5.      Nevoia  de a dormi ;i a se odihni
6.      Nevoia de a se imbraca si dezbraca
7.      Nevoia de  a mentine temperatura corpului  in limite normale
8.      Nevoia de a fi curat, de a-si proteja tegumentele
9.      Nevoia de a evita pericolele
10.  Nevoia de a comunica
11.  Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale
12.  Nevoia de a se realiza
13.  Nevoia de a se recrea
14.  Nevoia de a invata
Toate aceste 14 nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane. Prima  dimensiune cea
biologica,psihologica,culturala si spirituala . In afara de Virginia Henderson s-a mai facut o clasificare a
nevoilor umane conform teoriei lui Maslow. Maslow a fost psiholog si umanist american care afirma ca
exista  5 categorii de nevoi umane ierarhizate in ordinea prioritatilor. Aceste 5 nevoi sunt:
1.      Nevoi fiziologice
2.      Nevoi de securitate
3.      Nevoi de apartenenta
4.      Nevoi de cunoastere
5.      Nevoia de realizare
Dupa teoria lui Maslow trebuie satisfacute mai intai nevoile de baza, fiziologice, securitate, ca
persoana sa poata tinde spre celelalte nevoi din cele 14. Ca sa mentina un echilibru fiziologic si psihologic
pacientul si individul in general trebuie sa atinga un nivel minim in satisfacerea nevoilor sale.
1.ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN
PREGATIREA  BOLNAVULUI PENTRU  RECOLTAREA DE PRODUSE BOILOGICE
SI PATOLOGICE
Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele pot fi produse
normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la individ e nevoie sa se respecte o
serie de reguli si conditii de recoltare. Examenul de laborator exprima in ceea ce priveste
morfologia,fizionomia si biochimia acestuia. Examenele de laborator efectuate produselor biologice
( normale) si patologice, completeaza simptomatologia bolii cu elemente obiective, reflectand modificarile
aparute in organism.
Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.
- reflecta evolutia bolii
- reflecta eficienta tratamentului
- confirma vindecarea
- semnaleaza aparitia unor complicatii
De asemenea, examinarile de laborator permit depistarea unor cazuri de boli infectioase precum si
persoanele purtatoare de germeni patogeni,ele avand rol in profilaxia bolilor contagioase.
Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul cum se efectueaza
examenul de laborator. Dupa modul de efectuare a analizelor intra in sarcina personalului de laborator,
recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala, in majoritatea situatiilor.
Pentru a se realiza in conditii optime recoltarea, asistenta trebuie sa respecte urmatoarele norme:
1.      Orarul recoltarii
2.      Efectuarea pregatirii psihice si fizice a bolnavului
3.      Pregatirea instrumentarului si a materialului necesar pentru recoltare.
4.      Tehnica recoltarii propriu-zise
5.      Completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produsului recoltat
6.      Pastrarea si transportarea produsului recoltat
 Efectuarea pregatirii psihice
Pregatirea psihica va fi facuta cu mare atentie si consta in instruirea lui privind comportamentul sau
in timpul recoltarii, colaborand cu asistenta pentru reusita recoltarii si inlaturarea starii de teama. Din punct
de vedere fizic, bolnavul este pregatit fie printr-un regim alimentar, fie printr-un repaus la pat asezandu-l
intr-o anumita pozitie, fie prin intreruperea unui tratament medicamentos care ar putea influenta rezultatul
analizelor.
Completarea imediata a buletinelor de analiza si etichetarea produselor, asigura evitarea inlocuirii
rezultatelor intre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.
Buletinul de analiza se completeaza cu numele,prenumele bolnavului,sectia si numarul
salonului,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii,numele celui care a recoltat. Pentru anumite
examinari ( serologice) se mai completeaza sexul, varsta,dispensarul medical si intreprinderea unde lucreaza.
Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se lipesc pe
recipientele respective.
Un produs neetichetat nu poate fi  utilizat pentru analiza. Recoltarea unor produse in conditii sterile
urmareste  ca produsul recoltat sa nu fie suprainfectat- introducerea in produs a unor germeni introdusi din
afara. Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni straini proveniti de la bolnavi, de la asistenta, din
aer sau din instrumentarul folosit. Asistenta va transporta produsele recoltate astfel incat ele sa ajunga la
laborator cat mai repede si-n starea in care au fost in organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea.
Cand se transporta de la un spital la altul sau dintr-o localitate in alta,se ambaleaza astfel incat sa nu se
sparga, sa nu se deterioreze. Aceeasi grija o va avea asistenta si pentru transportul de pe sectie la laborator.
Recoltarea sangelui pentru examene hematologice si biochimice
Recoltarea se face prin intepare( la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil fata plantara a
halucelui sau calcai ) prin punctie venoasa,punctie arteriala.
Pentru majoritatea recoltarilor de sange este necesar ca bolnavul sa fie nemancat(nu a ingerat nici un
aliment solid sau lichi timp de 12 ore). In practica se recomanda bolnavului sa nu mai manance nimic de la
cina pana dimineata cand se face recoltarea.
Materiale necesare: tava medicala acoperita cu camp steril, doua seringi de 10 cm sterilizate, trei ace
de punctie venoasa cu mandren sterilizate, uscate si verificate, alcool,tinctura de iod, tampoane de vata, garou
de cauciuc, casoleta cu compuse sterile, leucoplast, musama, perna tare elastica pentru articulatia cotului,
recipienti de recoltare, eprubete si flacoane sterile, uscate, goale sau cu substante chimice, anticoagulante sau
de alta natura in functie de felul analizei pentru care se face recoltare, numerotate cu creion, medii de
cultura,tavita renala.
Etape de executie:
1.      Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:
-         se aleg materialele necesare si se aseaza pe tava;
-         se transporta tava cu materialele in apropierea bolnavului.
2.      Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii
- se aseaza bolnavul in pozitia necesara ( in functie de locul punctiei);
- se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu impiedice circulatia  de intoarcere;
- se aseaza sub bratul bolnavului perna elastica si apoi musamaua;
- se solicita bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.
             3.   Se monteaza seringa.
             4. Stabilirea locului punctiei:
 - se stabileste bratul la care se face punctia;
 - se examineaza calitatea si starea venelor de la plica  cotului;
 - se stabileste locul de executare a punctiei.
             5. Executarea punctiei:
 - se aplica garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului;
 - cu indexul mainii stangi se palpeaza locul pentru punctie;
 - se dezinfecteaza locul punctiei;
  - se cere bolnavului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori si sa ramana cu el inchis ;
- avand seringa in mana dreapta intre police si celelalte degete, cu indexul se fixeaza amboul acului
atasat;
- cu policele mainii stangi fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si executa o compresiune si o
tractiune in jos asupra tesuturilor vecine;
- se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei si se impinge de-a lungul ei
la o adancime de 1-1,5 cm;
- cu mana stanga se trage incet pistonul, aspirand sange ( sangele trebuie sa apara in seringa);
 - se continua aspirarea sangelui in seringa pana se extrage cantitatea de sange necesara;
- se desface garoul si bolnavul deschide pumnul;
- se aplica un tampon de vata uscat peste locul unde este acul si se retrage acul printr-o miscare
rapida;
- se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod care va fi mentinut la
bolnav timp de 5-10 minute, pentru hemostaza;
- se scoate acul de la seringa si sangele recoltat se goleste in  recipientul pregatit;
- spalare pe maini cu apa curenta  si sapun.
6. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica; reorganizarea locului de munca si pregatirea sangelui recoltat
pentru laborator.
Din sangele recoltat se fac urmatoarele analize:
V.S.H.- ul
Se va recolta prin punctie venoasa, fara staza. Pentru aceasta se aspira in prealabil in seringa 0,4 ml
citrat de sodiu 3,8% si se recolteaza 1,6 ml sange. Valorile normale:5-10 mm/h sau 20-50 mm/24 h. La femei
valoarea este cu 1 sau cu 3 mm mai crescuta fata de barbat.
Analize biochimice
 Lipidemia – se recolteaza dimineata pe nemancate, 2-5 ml de sange fara substanta anticoagulanta
prin punctie venoasa.
Valori normale:500-700 mg%
Colesterol  - se recolteaza dimineata pe nemancate 2-5 ml sange prin punctie venoasa fara substanta
anticoagulanta.
Valori normale:150-250 mg%
Glicemia – se recolteaza sange prin punctie venoasa 2 ml sange pe substanta anticoagulanta(florura
de natriu) 4 mg si se va trimite la laborator.
Valori normale: 1 g‰ -1,20g‰.
2.PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI RADIOLOGOCE
            Examenul radiologic al inimii cuprinde :radiografia , radioscopia, kimografia, radiocardiograma,
angiocardiografia.
In practica obisnuita se intrebuinteaza examenul radiologic si radioscopic.
Radioscopia- examen direct, proiectandu-se silueta cardiovasculara pe un ecran fluorescent. Permite
examenul in miscare, dar ramane un examen subiectiv, care nu permite comparatia an timp.
Radiografia- ofera o imagine obiectiva, care permite comparatia in timp , sesizeaza numeroase amanunte
care scapa radioscopiei si prezinta un grad mai redus de periculozitate pentru medic.
            Etapele de executie:
1. Pregatirea psihica a bolnavului- bolnavul este anuntat si i se explica conditiile in care se realizeaza
(camera in semiobscuritate ):
-         va fi condus la serviciu de radiologie;
-         se explica  bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul expunerii ( va executa cateva miscari
de respiratie, iar radiografia se va face in apnee dupa o respiratie profunda).
2. Pregatirea fizica
- asistenta ajuta bolnavul sa se dezbrace  complet in zona toracica;
- se departeaza obiectele radioopace ;
- se aseaza  bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice
umarul cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul  in spatele ecranului. Cand pozitia verticala
este contraindicata se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau decubit. Asistenta are rolul de a ajuta bolnavul
in timpul examinarii , sa ia pozitiile ceruta de medic.
3. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
Bolnavul va fi ajutat sa se imbrace , va fi condus la pat, medicul va nota in foaia de observatie examenul
radiologic si data.
3.PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU ELECTROCARDIOGRAMA
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul
unui ciclu cardiac. Ea reprezinta o metoda de investigatie extrem de pretioasa in diagnosticul unei
cardiopatii, in general, in suferintele miocardului si este o metoda care recunoaste o boala de inima cu
evolutie lenta atunci cand EKG se efectueaza la efort. Inregistrarea electrocardiogramei se face cu ajutorul
unor aparate speciale numite electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat
printr-un cablu cablu – bolnav; la extremitatea distala a cablului  sunt atasate niste placute metalice
numite electrozi in numar de 10, necesare pentru a inregistra 4 derivatii standard si unipolare si 6
derivatii precordiale notate cu V1-V6.
Etapele de executie:
1. Pregatirea bolnavului
-         asistenta pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii emotionali;
-         se transporta bolnavul in sala de inregistrare, de obicei cu caruciorul, cu 10-15 minute inainte de
a inregistrare;
-         bolnavul va fi dezbracat in partea superioara a corpului si la nivelul membrelor inferioare;
-         va fi culcat pe canapea si rugat sa-si relaxeze musculatura.
2. Montarea electrozilor
Placile electrozilor se monteaza pe partile moi, sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza
inmuiata intr-o solutie de electrolit( o lingura sare la un pahar de apa) , iar la aparatele noi se foloseste o
pasta speciala. Cei 10 electrozi( 4- pentru membre si 6- pectorali) se fixeaza pe bolnav in felul urmator:
a)      Montarea electrozilor pe membre:
- rosu-mana stanga
 - galben-mana dreapta
- verde-picior stang
- negru-picior drept
b) La nivel precordial derivatiile precordiale se noteaza cu V1-V2;V3-V4;V5-V6.
V1- in spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului (rosu);
V2- spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului(galben);
V3- intreV2-V4(verde);
V4- spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara(maro);
V5- intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia anterioara axilara stanga(negru);
V6- intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga(verde).
O electrocardiograma normala cuprinde undele numite conventional P,Q,R,S,T,U; segmentele - distanta
dintre doua unde(PQ si ST), iar intervalele sunt portiuni de traseu care cuprind unde si segmente P-Q si
Q-T. In practica, electrocardiograma este foarte utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm, tulburarilor
de conducere, cardiopatiilor ischemice coronariene, intoxicatii cu unele droguri ( Chinidina, Digitala).