MOTTO:

VIATA NU ARE NICI O VALOARE DACA NU POTI FI DE FOLOS ALTUIA

Louis Pasteur

CAPITOLUL I
ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV
GENERALITATI
Aparatul digestiv impreuna cu aparatul respirator formeaza aparatul de import al materiei.
Organismul mentine vitalitatea si functionarea structurilor sale furnizandu-le energia necesara
intr-un permanent schimb de substante cu mediul inconjurator. Energia este adusa prin alimente care
contin substante nutritive: glucide, lipide, proteine, saruri minerale si vitamine.
Aparatul digestiv se compune din tubul digestiv si anexele sale.
Tubul digestiv (tractul digestiv) este un conduct lung de 10-12 m care comunica cu mediul extern
la cele doua extremitati. El incepe cu cavitatea bucala, strabate gatul, toracele, abdomenul, bazinul si se
termina in anus. I se descriu mai multe segmente, diferentiate dupa forma, relatii topografice si functiuni.
Pornind de la cavitatea bucala, vom intalni: faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire, intestinul
gros si anusul.
Anexele tubului digestiv cuprind o serie de glande dispuse in lungul acestui conduct. Acestea sun
glandele salivare, ficatul si pancreasul. Aceste glande secreta sucuri digestive necesare transformarii
alimentelor.
Cavitatea bucala, faringele si esofagul formeaza portiunea ingestiva a tubului digestiv.
In cavitatea bucala alimentele sunt triturate, lubrefiate de saliva si transportate in segmentele
inferioare prin actul de deglutitie. Tot aici incepe procesul de digestie sub actiunea secretiilor glandelor
salivare. Organele olfactive si gustative controleaza compozitia chimica a alimentelor, iar cercul limfatic
Waldeier serveste la apararea antiinfectioasa.
Portiunea digestiva este formata din stomac si intestinul subtire, unde alimentele sunt pregatite
pentru absorbtie. La nivelul intestinului subtire, in procesul de digestie intervine ficatul si pancreasul si un
numar mic de glande din peretele intestinal.
Ultima portiune a tubului digestiv este cea ejectiva, formata din intestinul gros, unde resturile
alimentare neabsorbite sunt condensate prin deshidratare, detoxifiate prin procesul de conjugare,
transformate in fecale prin fermentatie, putrefactie si transportate si eliminate la nivelul rectului si
anusului.

PANCREASUL
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PANCREASULUI
A. ANATOMIE
Pancreasul este o glanda cu dubla secretie externa si interna anexata duodenului. Prin
structura si aspectul exterior prezinta asemanari cu glandele salivare, motiv pentru care a mai fost numit si
glanda salivara abdominala.

GENERALITATI
Forma neregulata, asemanatoare unui ciocan.
Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreapta mai voluminoasa iar portiunea
stanga mai subtiata, ascutita. Este turtit antero-posterior si este aplicat pe peretele posteroir al
abdomenului.
Directia transversala usor ascendenta de la dreapata spre stanga. De asemenea prezinta o curbura
cu concavitatea posterioara, determinata de coloana vertebrala.
Culoare roz-cenusie, devine rosie in timpul activitatii.
Suprafata are un aspect tubular
Consistenta relativ ferma dar elastica ceea ce face ca organele din vecinatate sa-si lase amprenta
pe pancreas. Este friabil, se rupe usor. In sectiune are aspect carnos.
Dimensiuni:
~ lungime: 15-20 cm
~ inaltime: 4-5 cm (la nivelul capului)
~ grosime: 2 cm.
Pancreasul este cava mai voluminos la barbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime
pana la 40 de ani, pentru ca dupa 50 sa descreasca treptat.
Greutatea este in medie de 80 de grame.

CONFIGURATIA EXTERIOARA
Pancreasul este format din doua portiuni perpendiculare una pe alta. Portiunea dreapta orientata
vertical e mai voluminoasa si se numeste cap. Portiunea orizontala usor oblica in sus si spre stanga se
numeste corp; ea se termina ascutindu-se spre coada.
Capul are forma aproximativ circulara si prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si o
circumferinta. Din marginea stanga a portiunii inferioare a capului se desprinde o prelungire care se
curbeaza si se indeapta medial in jos, prin spatele vaselor mezenterice superioare, se numeste proces
uncinat. Intre cap si procesul uncinat se formeaza o scobitura adanca incizura pancreatica.

Corpul are o forma de prisma triunghiulara cu trei fete si trei margini. Fata anterioara prezinta in
vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita tuberozitatea omenala, spre stanga prezinta o
depresiune larga si putin adanca impresiunea gastrica in care se aseaza stomacul. Fata anterioara este
strabatuta de doua santuri, pentru artera si vena splenica. Fata posterioara priveste spre organele etajului
submezocolic. Marginile se formeaza prin intalnirea fetelor si sunt: superioara, anterioara si inferioara.
Coada se continua fara o limita neta cu corpul. Ea poate avea diferite forme si poate fi lunga sau
scurta.
Situatie - Pancreasul este situat profund in abdomen si este aplicat pe coloana vertebrala. La
dreapta lui se gaseste duodenul, la stanga splina. El este impartit prin insertia mezocolonului transvers in
doua portiuni: supramezocolica si submezocolica.
Pancreasul raspunde primei vertebre lombare si poate urca pana la a 12-a vertebra toracica
(situatie inalta), sau poate cobora pana la a 3-a vertebra lombara (situatie joasa), deci pancreasul ocupa
epigastru, iar coada patrunde in hipocondrul stang.
Proiectia la suprafata corpului
~ superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor opt;
~ inferior in plan orizontal trece la doua latimi de degete deasupra ombilicului;
~ la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta liniei mediane;
~ la stanga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stanga.
Mijloace de fixare Pancreasul este unul din organele cele mai bine fixate ale cavitatii
abdominale. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care i se deschid canalele
excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescenta retro duodeno-pancreatica Treitz prin vase si nervi.
Acestora li se adauga presa abdominala.
Portiunile pancreasului au o fixare diferita. Capul este cuprins in concavitatea duodenala si este
mai bine fixat decat coada legata de splina prin ligamentul splenico-lineal.
In cazuri exceptionale, pancreasul poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul unei hernii
ombilicale.

RAPORTURILE PANCREASULUI
Raporturile pancreasului, in special cele ale capului se aseamana in buna parte cu raporturile
duodenului, fapt care a determinat denumirea de simbioza duodeno-pancreatica.
Capul pancreasului este cuprins in concavitatea duodenului, de care adera prin tracturi
conjunctive solide. Fata anterioara a capului pancreasului este acoperita de peritoneu. Portiunea
supramezocolica este acoperita inainte de portiunea pilorica a stomacului si raspunde cavitatii peritoneale
mari si vine in raport cu colonul transvers si cu ansele intestinului subtire. Fata posterioara are un raport
foarte important cu ductul coledoc, care este aplicat pe ea prin fascia de coalescenta retroduodeno-

pancreatica Treitz (acest raport explica de ce inflamatia ductului coledoc se poate propaga la pancreas si
sa dea pancreatita).
Corpul pancreasului stabileste urmatoarele raporturi:
~ fata anterioara vine in raport cu fata posterioara a stomacului (impresiunea gastrica) si este
acoperita de peritoneul parietal al bursei;
~ fata posterioara, neacoprita de peritoneu, este in raport cu fascia retroduodeno-pancreatica
Treitz;
~ fata inferioara este acoperita de peritoneu si prezinta trei impresiuni lasate de organe: flexura
duodeno-jujenala, ansele jejunale si colonul transvers;
~ marginea superioara vine in raport cu plexul celiac (care se prelungeste si pe fata posterioara);
~ marginea anterioara raspunde insertiei mezocolonului transvers;
~ marginea inferioara este aplicata pe peretele abdominal posterior.
Coada pancreasului se indreapta sple splina. Uneori cele doua organe vin in contact, alteori raman
indepartate, ele sunt legata prin ligamentul frenico-lineal.

STRUCTURA
Pancreasul este o glanda amficrina (mixta) cu secretie exo- si endocrina.
La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care continua in interiorul
organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care separa incomplect lobii si lobulii.
In structura glandei pancreatice se disting doua parti componente: masa pricipala (cu functie exocrina) si
o parte mai mica (cu functie endocrina, formata din insulite de celule dispersate in tesutul exocrin
insulele Langerhans).
Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma
sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida.
Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. Produsul de secretie se varsa in
ductele intercalare, unde se adauga bicarbonatul si apa. Din aceste ducte ajunge in canalul Wirsung si in
duoden, la majoritatea oamenilor prin ampula lui Valter, impreuna cu bila. Exista si un canal accesoriu,
canalul Santorini, care se varsa intr-o portiune superioara invecinata.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans, raspandite difuz in tesutul
exocrin. Constituie 1-3% din volumul glandei si sunt mai numeroase la nivelul cozii.
Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare, la periferie sunt
inconjurate de o retea retrico-capilara. In structura lor au: celule A situate predominant in centru insulei
(elaboreaza si secreta glucagonul), celule B mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine),
asezate in special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul endocrin contine si celule D care
secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la reglarea metabolismului glucidic, prin

inhibarea secretiei celulelor A si B. pancreasul endocrin contine si celule ce secreta polipeptidul

pancreatic celulele PP.
Canalele excretoare ale pancreasului sunt cel principal Wirsung si cel accesor Santorini.
Amandoua sunt confundate in parenchimul glandular si se deschid in duoden.
Ductul pancreatic canalul Wirsung strabate pancreasul de la coada spre cap, la egala distanta
intre marginea superioara si cea inferioara (mai aproape de fata posterioara). Ajuns la nivelul capului,
ductul se curbeaza in jos, apoi spre dreapta, se alatura ductului coledoc, perforeaza impreuna tunica
musculara si se deschid impreuna in ampula hepato-pancreatica a lui Valter. Aceasta proemina pe
suprafata interioara a duodenului sub forma papilei mari in varful careia se afla orificiul de deschidere a
ampulei in duoden.
Inainte de deschidere in ampula ductul pancreatic are un sfincter format dintr-un manson de fibre
musculare netede.
Uneori coledocul si ductul pancreatic se pot deschide separat in duoden.
Ductul pancreatic accesor canalul Santorini ia nastere din ductul principal in locul unde acesta
se curbeaza in jos, de aici se indreapta, strabatand capul pancreasului spre duoden, unde se deschide la 3
cm deasupra papilei mari, la nivelul papilei duodenale mici. Cand ductul Wirsung este obstruat canalul
Santorini se dilata si asigura scurgerea sucrului pancreatic in duoden.

VASCULARIZATIE SI INERVATIE
Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele hepatica si
mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ala arterelor splenice).
Venele se formeaza in retele paralele cu arterele avand in general aceeiasi pozitie. Sangele de la
pancreas se varsa in vena porta.
Vasele limfatice merg in limfonodulii peripancreatici si in special retropancreatici.
Inervatia vegetativa simpatica si parasimpatica este data de plexul celiac si plexul mezenteric
superior si lineal.

B. FIZIOLOGIA
1.PANCREASUL EXOCRIN SUCUL GASTRIC
Sucul pancreatic este secretat de celulele acinare ale pancreasului exocrin. Este un lichid limpede,
uneori cu continut de mucus care se adauga la canalele excretoare cu un ph 8. La om se elimina zilnic o
cantitate de 200-800 ml. Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii
confera caracterul alcalin) si substante organice (componentul cel mai important fiin enzimele).

COMPONENTELE ANORGANICE
Bicarbonatul este secretat de ductele pancreatice printr-un proces activ (insotit de cresterea
consumului de oxigen) ce realizeaza o concentratie mare (cca 70 mEq/l). El antreneaza osmotic apa de-a

lungul ductului pancreatic. Transportul de bicarbonat este realizat printr-o pompa situata in membrana
apicala a celulelor epiteliale, care conduce concomitent in celula ioni de clor. Eliberarea clorului este
invers proportionala cu a bicarbonatului.
Ph-ul sucului gastric reflecta ph-ul sangvin, bicarbonatul din suc crescand alcaloza metabolica si
scazand in acidoza metabolica. Bicarbonatul neutralizeaza continutul acid al duodenului.
In ductul pancreatic apare o cantitate mare de natriu transformat in schimbul potasiului. Natriu si
potasiu se elimina prin sucul pancreatic intr-o concentratie asemanatoare cu a plasmei ce se pastreaza
constatanta. Secretia acinara este izotona, cea finala este hipertona.

COMPONENTELE ORGANICE
ENZIMELE
Sunt cele mai importante componente ale sucului pancreatic. Actioneaza asupra celor trei
principii alimentare si se impart in: amilotice (alfa-amilaza si maltaza), lipolitice (lipaza) si proteolitice
(tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza).
Secretia enzimelor este stimulata de acetilcolina, mediator al stimularii vagale si de colecitikinina
(cck).

ENZIMELE AMILOTICE
Alfa-amilaza este mai puternica decat cea salivara deoarece digera si amidonul crud pe care il
transforma in maltoza, maltotrioza si dextrine. Acctiunea ei necesita prezenta ionilor de clor, ph-ul optim
de actiune este de 6,7-7.
Maltaza este in cantitate mica in sucul pancreatic. Impreuna cu izomaltaza (din sucul intestinal)
realizeaza hidroliza maltozei, maltotriozei si dextrinelor.

ENZIMELE PROTEOLITICE
Tripsina secretata ca tripsinogen, activat in duoden de enderokinaza (enzima secretata de mucoasa
duodenala); se activeaza si autocatalitic. In activare intervin ionii de calciu.
Tripsina desface legaturile peptice ale proteinelor si ale polipeptidelor rezultand di- tri si tetrapeptide si unii aminoacizi. Ph-ul optim de actiune este de 8.
Actiunea tripsinei asupra tesutului pancreatic este impiedicata de inhibitori ce se afla in tesutul
pancreatic. Acestia impiedica astfel autodigestia pancreasului exocrin. Acesta se poate totusi produce prin
obstructia ductelor pancreatice.
Chimiotripsina deriva din chimiotripsinogenul activat de tripsina. Actioneaza asemanator cu
tripsina, coaguland insa laptele (tripsina coaguleaza sangele). Calciu stabileaza enzima. Ph-ul optim
pentru actiune este 8. Exista inhibitori intrapancreatici si pentru chimiotripsina.

ENZIMELE LIPOLITICE

Lipaza desface trigliceridele in acizi grasi, monogliceride si glicerol. Actioneaza impreuna cu

acizi biliari la interfata apa-lipide. Ph-ul optim de actiune este 7-9. Activatorii sunt clor, natriu si ionii de
calciu.

2. PANCREASUL ENDOCRIN
a.INSULINA
Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaza in special metabolismul
glucidic dar si cel lipidic si protidic. Are actiune hipoglicemianta mentinand glicemia la nivelul fiziologic
prin indepartarea excesului de glucoza spre ficat (unde se depoziteaza sub forma de glicogen) si
stimularea utilizarii ei tisulare. In metabolismul glucidic intervine si glucoganul (cu efect hiperglicemiant)
prin mobilizarea glucozei din glicogenul hepatic si impiedicarea utilizarii ei tisulare. Glucoganul este
secretat de celulele A. pancreasul endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si
gastrina, prima participand la reglarea metabolismului glucidic, inhiband secretia celulelor A si B.
Pancreasul endocrin poseda si celule care secreta polipeptidul pancreatic (PP).
Celulele A, B si D se afla in anumite zone invecinate, functionand ca celule paracline. Se
influenteaza prin devarsarea produsului de secretie in lichidul interstitial sau prin contigente morfofunctionale, prin jonctiuni prin care citoplasmele celulelor invecinate comunica direct.
Insulina, principalul hormon glicoreglator este sintetizata sub forma unui polipeptid, care se
elimina din celule prin exocitoza (cu interventia ionilor de calciu) in capilarele pancreasului.
Insulina circula libera in sange. Initial este preluata de circulatia porta. Dispare din circulatie prin
metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe receptori. Tesutul nervos (cu exceptia unor zone speciale)
si globulele rosii nu ai receptori pentru insulina si nici nu o utilizeaza.
Hipoglicemia rezultata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea functiilor nervoase
vitale.

EFECTELE METABOLICE ALE INSULINEI

Insulina intervine in reglarea metabolismului intermediar glucidic, dar si in cel lipidic si protidic.
Hipoinsulismul produce prin dereglari ale metabolismului intermediar, diabetul zaharat. Coma diabetica
este explicata prin efectul insulinei asupra metabolismului proteic; este explicata importanta insulinei in
procesele de sinteza si crestere, asemanatoare cu a hormonului somatotrop si a celulelor tiroidiene.

Tesuturile prin care intervine in reglarea metabolismului intermediar sunt: cel hepatic, muscular
si adipos.
Insulina are efect hipoglicemic, deoarece faciliteaza penetrarea glucozei in hepatocit si in
alte tesuturi ca cel muscular si stimuleaza glicogeneza hepatica.
REGLAREA SECRETIEI DE INSULINA

Hiperglicemia stimuleaza secretia de insulina direct, fara interventia sistemului nervos. Insulina
scade glicemia. Acest feed-back negativ contribuie la mentinerea unui nivel glicemic normal. Secretia de
insulina este stimulata si de manoza si fructoza (convertita intracelular in glucoza).
Alti stimulatori ai insulinei sunt: aminoacizii (AA).
Secretia de insulina este cea mai mare dupa ingestia de glucoza (prin actiunea asupra mucoasei
gastro-intestinale ) decat dupa administrarea intravenoasa. Un asemenea efect il au si unii aminoacizi.
Stimularea secretiei de insulina prin ingestia de glocoza si aminoacizi se explica prin seretia de hormoni
digestivi produsa. Acest produs secretor se adauga actiunii directa, prin sange a glucozei pe secretia de
insulina, avand caracterul unei reactii de anticipare, glucoza intalnind in sange o concentratie crescuta de
insulina.
Secretia de insulina este stimulata de vag prin intermediul acetilcolinei. Efectul vagal este inhibat
de atropina. Simpaticul inhiba secretia de insulina.

b.GLUCAGONUL
Glucagonul este un polipeptid sintetizat in celulele A ale pancreasului endocrin. Are un puternic
efect hiperglicemiant, realizat prin mecanisme opuse celor prin care insulina are efect hipoglicemiant.
Stimuleaza glicogenoliza, actiune ajutata de un efect neoglicogenetic ce sustine rezerva de glicogen.
Glucagonul actioneaza cu predilectie de hepatocit eliberand in circulatie glucoza.

REGLAREA SECRETIEI DE GLUCAGON

Hipoglicemia stimuleaza secretia de glucagon rezultand o revenire la normal a glicemiei.
Hiperglicemia inhiba secretia de glucagon realizandu-se un feed-back negativ complementar cu cel
realizat de reactia inversa a hiperglicemiei cu secretia de insulina.
Secretia de glucagon este stimulata si de aminoacizi in special de glicoformatori (alanina, serina,
glicogol) care actioneaza prin sange. Asemeni insulinei glucagonul este stimulat si prin glucoza si
aminoacizii din intestin.
Parasimpaticul, prin acetilcolina, stimuleaza secretia de glucagon.
Secretia de glucagon creste in inanitie in primele zile rezultand o mobilizare a glucozei
disponibile din organism.
Secretia de glucagon este inhibata de hiperglicemie, acizi grasi liber din plasma, corpi cetonici si
insulina.

c.SOMATOSTATINA (STS)
Somatostatina si secretia de insulina si glucagon
STS a fost descoperita initial, ca hormon hipotalamic ce inhiba secrtia de hormon somatotrop.
Ulterior s-au descoperit si alte surse si roluri. In general STS are un efect inhibitor pe functiile pe care le
influenteaza.

STS este secretat de celulele D din pancreasul endocrin, celule situate in vecinatatea celulelor A si
B.
Celulele D secreta si gastrina. STS inhiba secretia de insulina si glucagon actionand ca un
hormon paracrin.
Secretia STS este stimulata de factori care cresc secretia de insulina, hipoglicemie, unii
aminoacizi. STS poate ajunge in circulatia generala actionand ca un hormon sistemic.

d.POLIPEPTIDUL PANCREATIC (PP)

Secretat de celulele pancreatice si celulele tractului digestiv.secretia lui este inhibata de STS.
Rolul lui in metabolismul glucidic si intermediar nu este precizat. Nu afeceaza glicemia.

CAPITOLUL II
PANCREATITA ACUTA
DEFINITIE
Pancreatita acuta este o boala acuta, locala si generala, determinata de procesul patologic de
autodogestie, prin activare in glanda a fermentilor pancreatici, normal inactivi la acest nivel.
Pancreatita este constituita de un lant de fenomene patologice de intensitate, gravitate si durata
variabila. O parte din acestea sunt rezultatul actiuni locale de autodogestie a glandei prin fermentii
tripsina si lipaza, insa fenomenele grave ale bolii sunt urmarea actiunii toxice a fermentilor si a altor
produsi toxici la distanta, pe toate parenchimele si tesuturile ce asigura functiile vitale ale organismului:
creier, rinichi, plamani, vase sangvine, cord, etc.
Pancreatita acuta este o urgenta majora, motiv pentru care este denumita marea drama
abdominala.

ANATOMIE PATOLOGICA
Exista patru forme anatomo-clinice:
Pancreatita acuta edematoasa cu tumefierea glandei prin edem si prin hiperemie, este o forma
usoara, benigna si reversibila.
Pancreatita acuta hemoragica in care initial ia aspectul caramizi datorita numeroaselor
hematoame.
Pancreatita necrotica seroasa peritoneala este presarata cu pete, asemanatoare petelor de ceara
(datorate autodigestiei grasimilor), numite pete de citosteatonecroza. Initial, apar pete cenusii care devin
negre si se extind dand aspectul pancreasului, redus de volum ~ calti in pacura.

Pancreatita mixta in care coexista leziunile necrotico-hemoragica cu leziuni mult mai mari
(comparativ cu pancreatita acuta edematoasa), glanda este marita de volum, prezinta zone hemoragice,
deseori si zone necrotice de marime si distributie variabila interesand parti din glanda sau pancreasul in
totalitate.
Cavitatea peritoneala contine lichid hemoragic in cantitate mare.
Uneori pancreatita acuta edematoasa este stadiul premargator al unei pancreatite acute necroticohemoragice. In alte cazuri pancreatita edematoasa ramane in acest stadiu.
Daca bolnavul supravietuieste perioadei initiale a unei pancreatite acute necrotico-hemoragice,
zonele necrotice se pot transforma in sfaceluri libere, constituind sechele pancreatice sau se pot infecta
determinand formarea unor abcese postnecrotice, care migreaza in general retroperitoneal catre regiunea
lombara stanga sau abdomenul inferior.
Se pot acumula secretii pancreatice si resturi lichefiate de tesaturi intr-un spatiu delimitat de
structuri vecine pancreasului formand un pseudochist pancreatic.
Procesul de digestie enzimatica in jurul pancreasului poate da nastere la leziuni ale vaselor mari
din jurul glandei (vasele splenice), determinand hemoragii intraperitoneale grave, sau la erodarea
segmentelor vecine ale tubului digestiv, provocand fistule (gastrita, duodenala) si peritonita consecutiva.

ETIOLOGIE
Factori favorizanti:
~ obezi, mari mancatori si consumatori de alcool;
~ teren vascular aterosclerotic;
~ purtatori de afectiuni biliare (in special litiaza).
Boala apare des dupa o masa deosebit de copioasa bogata in grasimi si alcool. Poate apare si in
urma unor traumatisme pancreatice, dintre acestea o categorie aparte fiind pancreatitele postoperatorii,
care apar mai frecvent in urma interventiilor in regiune (ulcer duodenal, colecistectomii, splenectomii),
insa poate apare si dupa orice tip de operatii.
Principalele cauze sunt alcoolismul si litiaza biliara. La acestea se adauga forme idiopatice, in
care cauza este necunoscuta (10-15%). Printre nealcolici afectiunile cailor biliare sunt responsabile de
peste 50% din cazuri, episoadele de pancreatita acuta fiind provocate de pasajul calcului prin coledoc si
obstruactia ampulei lui Vater, urmata de refluxul retrograd al bilei.

FIZIOPATOGENIE
Declansarea pancreatitei acute are mai multe mecanisme:
hipertensiunea intracaniculara sau cresterea presiunii in canalele din pancreas care colecteaza
sucurile pancreatice duce la inversarea polaritatii celulelor acinoase secretorii;

Vasoconstrictia reflexa produsa din diverse cauze, duce la ischemia celulelor pancreatice urmata
de activarea granulelor de proenzime inactive, in propriul tesut pancreatic;
Refluxul bilei din canalul coledoc in canalul pancreatic (Wirsung) aduce o cantitate crescuta de
enzime (enterochinaze) care activeaza proenzimele, facandu-le active si producand digestia celulelor
pancreatice aflate in ischemie;
Alcoolul are o influenta deosebita in aparitia pancreatitei acute; el produce gastroduodenita
urmata de dischinezie duodenala care duce la cresterea secretiei de secretina care declanseaza un exces de
secretie pancreatica si o vascozitate crescuta a acestor secretii;
Alergiile produc cantitati mari de histamina care au ca urmare vasodilatatia generala si staze in
interiorul pancreasului;
Hiperlipemia si obezitatea favorizeaza producerea de embolii de grasime in vasul pancreatic
care agreaveaza hipoxia tisulara.
Pancreatita acuta induce o dereglare dramatica a functiilor pancreasului urmata de tulburari grave
generale cauzate de patrunderea in circulatie a produsilor toxici rezultati din distrugerile celulare si de
enzimele pancreasului absorbite in circulatia generala.
Initial, procesul se declanseaza in acinii glandulari secretori ai pancreasului, unde sunt activate
granulele de proenzima inactive.
Tripsinogenul se transforma in tripsina.
Fosfolipaza descompune fosfolipidele in produsi nocivi.
Elastaza topeste fibrele elastice din peretii vasculari determinand hemoragii sau tromboze.
Lipaza scindeaza lipidele neutre in glicerina si acizii grasi care prin saponificare cu ionii de calciu
realizeaza petele de citosteonecroza.
Histamina in exces are efecte nocive asupra circulatiei generale: tahicardie, hipotensiune.
Pancreasul care sufera asemenea procese, isi inceteaza functia secretorie pentru 3-5 zile. In
formele pentru care necroza este intensiva este afectat si tesutul endocrin care secreta insulina. In aceste
cazuri, glicemia este crescuta.
Amilazele patrunse in circulatia generala pot fi puse in evidenta prin examenul de laborator.
Toxemia sau septicemia pancreatica intereseaza toate organele si tesuturile. Durerea dramatica
este cauzata de iritatia plexului celiac.
Pierderile lichidiene masive prin producerea edemului pancreatic declanseaza hipovolemia.
La acestea se adauga sechestrarea lichidelor din circulatia generala in peritoneu, in intestinele
paralizate.
Consecinta este scaderea brutala si periculoasa a tensiunii arteriale care a fost initial declansata de
invazia histaminei, chininei, serotonimei. Acestea au efecte grave asupra tuturor organelor din corp.

Pancreatita acuta poate sa declanseze insuficienta renala, insuficienta respiratorie, insuficienta

cardiaca, insuficienta hepatica, tulburari neuropsihice (encefalopatie pancreatica).

DIAGNOSTICUL CLINIC
Debut in general dupa o masa copioasa, bogata in grasimi si bauturi alcoolice.
Cel mai important simptom este durerea. Foarte violenta, intereseza jumatatea superioara a
abdomenului cu iradieri diverse, spre umarul stang, spre gat, spre hipocondru drept, spre spate, spre
abdomenul inferior. In general se descrie durerea in bara (rezistenta la calmante uzuale) simuland
ulcerul. Are aspect de colica biliara.
Greturi si varsaturi la 80% din cazuri. Varsaturile sunt la inceput alimentare apoi bilioase sau
hemoragice. Intoleranta alimentara poate fi totala, chiar pentru lichide.
Tranzitul intestinal este incetinit, rar exista diaree, ileusul paralitic se manifesta prin balonare
intensa.
Meteorism abdominal si distensia sunt predominante, periombilicare.
Stare generala uneori grava de la inceput, anxietate, transpiratii reci, dispnee, piele marmorata.
Alteori este initial si mult timp conservata.
Tensiune arteriala initial este crescuta, facies vultos, rosu. Puls normal sau tahicardic. Ulterior
tensiunea arteriala poate scadea, insalandu-se socul.
Febra in general sub 380 C.
Tulburari psihice frecvente, sub forma de agitatie, incoerenta verbala, delir. Traduc atingerea SNC
si sunt un semn de gravitate.
Semne generale: encefalopatie pancreatica (delir), tahicardie, dispnee si tahipnee, semne de
insuficeinta hepato-renala: oligoanurie, icter, eritemul pometilor fetei contrasteaza cu colapsul general al
circulatiei sangvine.
Examenul obictiv
Subicter sau icter in 20% din cazuri.
Abdomen normal sau meteorizat, cu sonoritate normala, fara contractura generalizata, dar dureros
la presiune. Este un contrast intre intensitetea fenomenelor subiective si saracia semnelor obiective
abdominale, tabloul clinic local fiind necaracteristic pentru ocluzie sau pancreatita.
Poate exista:
durere la presiunea unghiului costovertebral stang;
tumefactia palpabila transversala, supraombilicala alungita fuziforma, foarte sensibila.
semne de pleurezie (aprox. 1/5 din cazuri)
Predominenta unora dintre simptome si semn clinice a permis descrierea unor forme clinice cu
aspec particular:

forma pseudochistica, asemanatoare cu o colecistita acuta: dureri epigastrice si in hipocondru

drept, varsaturi, febra. O vezicula biliara destinsa si inflamata coexista uneori cu pancreatita acuta.
Forma pseudoocluziva sugerand o ocluzie pe intestinul subtire, predomina meteorismul,
varsaturile, oprirea tranzitului pentru fecale si gaze.
Forma pseudoperforativa, in care exista aparare musculara si chiar contractura generalizata, se
poate pune problema unei perforatii ulceroase sau apendiculare.
Forme fruste, foarte numeroase de-abia schitate sau in care lipsesc majoritatea simptomelor.

DIAGNOSTICUL PARACLINIC
EXAMENE DE LABORATOR
SANGE:
amilazemia prezinta adesea valori crescute. Incepe la 2-12 ore dupa primele simptome,
dureaza 3-4 zile, dar, nu e constanta si nici patognomica pentru pancreatita acuta.
hipocalcemia are valoare prognostica importanta de prognostic, cu cat mai prost cu cat este
mai scazuta.
hiperglicemia moderata in 3/5 din cazuri prin distrugerea hormonilor insulina si glucagon.
VSH-ul crescut
afectarea hepatica este evidentiata prin modificarea testelor de citoliza si a celor de colestoza.
leucocitoza este un semn des intalnit (normo sau leucopenia aparute la bolnavii operati este un
semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general prabusirea mecanismelor de aparare a
organismului).
poate sa apara anemia.
scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului proteic.
hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale.

URINA
reducerea diurezei, oligoanurie, semn de insuficienta renala secundara socului si toxemiei
enzimatice.
modificarea sedimentului urinar cu aparitia hematiilor, cilindrilor granulosi (semne de iritatie
renala)
hiperamilazuria de peste 256-512-1000 u.i.

EXPLORARI IMAGISTICE
examenul radiologic
radiografia abdominala pe gol poate evidentia bule de gaz extraluminal, deplasarea pungii cu
aer a stomacului, ascensionarea hemidiafragmului, pleurezie pulmonara la baze.

 tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si deplasarea anterioara a

stomacului pe radiografia de profil.
irigografia (folosita ocazional)
fistulografia se face la bolnavii operati cu drenaj abdominal prelungit si semne clinice de
abces cu substante de contrast iodate.
colangio-pancreatografia endoscopica retrograda (utila in evidentierea sistemului canalar
pancreatic).
Echografia poate evidentia o colectie de lichid in regiunea peripancreatica sau marire de volum
a pancreasului in prezenta unui calcul in ampula lui Valter.
Alte examene imagistice tomografia computerizata
radioscopia pulmonara
scintigrafia
E.K.G.
Examenul care exploreaza fenomenele electrice ale miocardului in actiune.
indispensabila; poate arata trasee normale trasee modificate prin hipocalcemie, prin semne
de infarct miocardic care poate fi cauza simptomatologiei (semne false de pancreatita acuta) sau asociat
unei pancreatite acute.
Tehnica:
pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica electrozi pe tegumente la diferite
distante de inima. Se monteaza pe membre sau torace prin benzi de cauciuc si racordate prin conductori
electrici la aparat.
au culori conventionale:
rosu pentru bratul drept
verde pentru gamba stanga
galben pentru bratul stang
albastru pentru gamba dreapta
Pregatirea bolnavului:
explicarea tehnicii se adreseaza rugamintea de a sta relaxat, nici o portiune nu trebuie sa
atinga de zonele metalice ale patului, relaxarea dureaza 10-15 minute la 20-22 O C.
bolnavului i se explica ca nu trebuie sa ia medicamente inainte (chinidina, digitala) care ar
putea sa influenteze examenul.
Punctia abdominala

 indicata cand se depisteaza lichid ascitic la examenul clinic. Poate sa apara lichid clar sau
hemoragic, amicrobian sau continut in amilaze.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Un tablou clinic si biologic cu unele varietati in jurul semnelor descrie poate pune in discutie o
serie de afectiuni medicale si chirurgicale.
AFECTIUNI MEDICALE
indigestia simpla sau o gastrita acuta
ulcer gastric sau duodenal in puseu dureros
infarct miocardic
AFECTIUNI CHIRURGICALE
apendicita acuta cu sediu anormal
ulcer gastric sau duodenal perforat
infarctul intestinal
torsiuni viscerale diverse
colica biliara, colicistita acuta, peritonita biliara
colica renoureterala
ocluzi intestinala
Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu bolile abdominale acute chirurgicale
care reprezinta spre deosebire de pancreatita acuta urgenta chirurgicala.
EVOLUTIA
Evolutia pancreatitei acute este severa, la 20-30 % din cazuri, recidivele sunt frecvente, in lipsa
tratamentului; este variabila si numai partial previzibila.
Formele grave supraacute evolueaza mortal in 1-3 zile, cauza mortii fiind:
insuficeienta cardiocirculatorie acuta
intoxicatia globala cu leziuni grave parenchimatoase in:
rinichi oligurie, IRA
plaman plamani de soc, pneumoni acute
insuficienta hepatica; leziuni cerebrale
Formele subacute evolueaza:
spre atenuare dupa 7-10 zile cu vindecare sau cu recidiva precoce care poate fi mortala
spre complicatii precoce, in primele 2-5 zile:
ocluzie intestinala inalta dilatatie acuta gastrica
perforatie de stomac, duoden, colon peritonita acuta
eroziune vasculara hemoragie digestiva sau peritoneala

 tromboza portala insuficienta hepatica acuta spre complicatii ale necrozei dupa 2-4
sapamani
sechestrare pancreatica
supuratie, colectie septicemie, stare toxico-septica
focare de necroza subcutanata, articulare, osoase spre complicatii tardive (la 1-2 luni sau ani
de la pancreatita acuta)
pseudochist
pancreatita cronica prin scleroza glandulara postinflamatorie care sufoca acinii, bareaza
calea excretiei
hipoinsuluism prin distrugerea tesutului insular se instaleaza diabetul postnecrotic
recidiva pancreatitei acute pancreatita acuta recidivanta
TRATAMENTUL
1. MEDICAL
Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute, avand urmatoarele obiective si metode de
realizare:
reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterala totala si aspiratie
nazogastrica prelungita (considerata ca metoda de prevenire a abceselor pancreatice).
Substitutia volemica masiva poate determina inbunatatirea perfuziei capilare si, ca urmare,
diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat educerea extensiei necrozei pancreatice. Se face
intravenos in functie de starea generala, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei si a PVC
(presiunea venoasa centrala)
Pentru combaterea socului se folosesc:
solutii cristaloide: NaCl
K (in functie de diureza)
Ca (la nevoie)
solitii coloide
solutii glucozate
medicatie sedativa:
contraindicatie absoluta pentru morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm Oddian
determinand agravarea bolii
perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. 1% sau infiltratii retroperitoneale
medicatie antienzimatica
Trasylol
EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant antisoc decat antienzimatic

antibioterapia
pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia cu spectru larg si, in
special, cea pentru anaerobi. Se mai recomanda antibiotice cu actiune asupra florei intestinale
(Neomicina, Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce perturbari ale florei, care devine
nociva)
corticoizi
in doze mari 3-4 grame la 24 de ore administrati parenteral intr-o priza probabil fara prea mare
efect asupra leziunilor pancreatice
radioterapia locala
100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie.
Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile evoluand spre atenuarea
simptomatologiei, in special in formele fara necroza intinsa.
Dupa 4-5 zile se poate relua alimentatia lichida, apoi cea solida, progresiv. Bolnavul trebuie
urmarit in spital cel putin 3 saptamani, pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii.
2. CHIRURGICAL
Se recomnanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea biologicaa bolnavului in
vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice.
Se practica laparotomia exploratorie in cazuri de incertitudine diagnostica, in prezenta suspiciunii
de abdomena acut (urgenta chirurgicala). Daca se gaseste pancreatita, se face:
infiltratii cu Procaina peripancreatic si retroperitoneal
drenaj in vecinatatea focarelor pancreatice
controlul cailor biliare, cu tratamentul unei eventuale litiaze biliare, sau cu drenajul extern al
colecistului sau al cailor biliare principale.
Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avand icter sau antecedente biliare
confirmate, se face tratamentul leziunilor biliare care intretin si agraveaza evolutia pancreatitei
(colecistectomie, coledococolitotomie, colecistostoma).
Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor de complicatie, precoce sau tardiva:
hemoragie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza drenajul)
perforatie viscerala cu peritonita (sutura perforatiei, drenaj peritoneal)
abces retroperitoneal (semnalat de aparitia febrei, hiperleucocitoza, reagravarea starii generale,
se intervine pentru plasarea unui drenaj).
Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice necrozate. Tesutul panceatic este
modificat, apare lichefactie, iar la nivelul spatiului retroperitoneal apar sfaceluri si puroi. In prezent nu

exista nici o modalitate diagnostica care sa permita decelarea cu certitudine a necrozei pancreasului si in
consecinta, indicarea interventiei chirurgicle se va formula pe criterii clinice.
sindromul imunodeficientelor multiple de organ (conform O.M.S. multipe systeme organ
foulure) M.S.O.F.
Postoperator poate sa apara M.S.O.F. caracterizat prin aparitia insuficientelor organice multiple,
instalate in etape:
Etapa 1:
stare generala fara modificari
functie cardio-vasculara necesita crestere volemica
functie renala adaptabilitate limitata
functie hepatica necesarul de insulina crescut
S.N.C. confuzie
Etapa 2:
stare generala bolnav suferind
functie cardio-vasculara dependenta de volemie
functie renala azotemie minima
functie hepatica icter
S.N.C. stare variabila
Functie respiratorie tahipnee, hipocapnie, hipoxie
Metabolism catabolism sever
Tablou sanguin scad trombocitele, cresc sau scad leucocitele
Etapa 3:
stare generala evident modificata
functia cardio-vasculara fenomene de soc, scaderea debitului cardiac, edeme
functia respiratorie hipoxie severa
functia renala retentie azotata
metabolismul acidoza metabolica, hiperglicemie
tablou sangvin coagulopatie
S.N.C.- bolnavul raspunde la stimuli
Etapa 4:
stare generala terminala
functia cardio-vasculara supraincarcare volemica
functia respiratorie hipercapnie
functia renala oligurie

metabolismul acidoza severa, creste consumul de oxigen

tablou sangvin apar celule imature la periferie, coagulopatie
S.N.C. coma
Sindromul apare ca raspuns inflamator sistemic excesiv la in factor declansator pe care reactie de
aparare locala nu reuseste sa-l stapaneasca si sa-l delimiteze.
M.S.O.F. se insoteste de o stare hipermetabolica insotita la randul ei de o stare hiperdinamica a
circulatiei in conditiile in care contractilitatea cardiaca scade. In final apre alterarea macro si micro
circulatorie. In conditiile hipercatabolismului accentuat se instaleaza suferinta hipoxica si in final moartea
celulara.
Pentru ameliorarea functiei pulmonare se recomanda mentinerea fractiunii de oxigen la un nivel
cat mai scazut posibil in aerul inspirat deoarece nivelul crescut de oxigen este un stimul pentru
producerea fibroblasterelor care duc la aparitia fibrozei pulmonare si a insuficientei respiratorii acute.
Importanta este si mentinerea microcirculatiei, aceasta facandu-se prin mentinerea volumului
intravascular normal in acest fel combatandu-se staza, ceea ce duce la prevenirea trombozei si
indepartarea trombilor deja formati.
Heparina este utilizata in functie de datele clinice si de laborator pentru modularea coagularii.
Trasylolul este folosit pentru actiunea antienzimatic si pentru actiunea sa de inhibitie a cuagularii
si lizare a cheagului.
La bolnavii cu pancreatita acuta necrotico-hemoragica profilaxia si/sau tratamentul M.S.O.F.
trebuie inceput imediat, acesti bolnavi fiind expusi la M.S.O.F. inca din faza initiala a bolii datorita
procesului inflamator. Cand, ulterior, se adauga si elementul septic, sindromul se accentueaza si poate
intra in faza ireversibila.

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU
PANCREATITA ACUTA
Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa
recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit
singur daca ar fi avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat
acesta sa-si recastige independenta cat mai repede posibil.

Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul
asistentei medicale este deosebit de important.
Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului
(cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de
starea pacientuli, investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de
medic. Acest plan de ingrijire a pacientuui poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de
evolutia starii pacientului.
De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva,
fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de simptomatologia
zgomotoasa a bolii (intoleranta alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa
linisteasca pacientul explicandu-i necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru
evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.
Pacientului, odata cu internarea i se face o serie de explorari utile precizarii diagnosticului,
explorari care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care
sunt absolut necesare.
Bolnavului i se instaleaza o sonda nazo-gastrica pentru a-i pune in repaus tubul digestiv, pentru
limitarea secretiei enzimelor pancreatice, respectand regulile de asepsie si aspira secretia.
Urmareste combaterea durerilor prin administrare parenterala a medicatiei prescrise de medic.
Sa ajuti sa respire
Respiratia bolnavui este afectata de sonda de oxigen instalata, de aceea, pozitiile bolnavului
trebuie alese astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa sesizeze
orice modificare a respiratiei si sa intervina rapid, cand este nevoie.
Sa ajuta bolnavul sa se alimenteze si hidrateze
In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului
digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si, cum am mai spus, prin
instalarea sondei de aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a
caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi, eliminari, varsta, greutate,
etc.
Sa ajuti bolnavul sa elimine
La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de
dren ce se instaleaza intraoperator, notand: cantitaea (in ml), culoare (galben verde, hemoragic), calitate
(seros, hemoragic, sero-hemoragic, bila) eventual mirosul si continutul (cheaguri, sechestre). La indicatia
medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din plaga pentru culturi sau controlul amilazelor.
Aceste recoltari se fac in conditii de asepsie, pentru a evita denaturarea rezultatelor analizelor.

Se urmaresc eliminarile pe sonda de aspiratie ca volum, continut , culoare.

O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale, urina). Se va
incuraja bolnavul sa aiba o pozitie fiziologica pentru a favoriza eliminarea normala. Capatul patului se
poate ridica in timpul folosirii bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata.
Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta
Pacientul trebuie asezat in pat astfel incat sa fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o
aliniere corecta, indiferent de pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajuta
pacientul sa-si modifice pozitia in functie de nevoi.
Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei la 2 ore.
Sa ajute bolnavul sa se odihneasca si sa doarma
Repausul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative: zgomot,
mirosuri, lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn
reparator. Muzica, lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul.
Prezenta asistentei medicale in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea tensiunii
nervoase a pacientului.
Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se dezbrace
Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi, acelasi lucru se intampla
daca poarta ceea ce nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de
imbracaminte este interpretat ca un semn favorabil.
Sa ajuta bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale
Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si prin
portul imbracamintii adecvate.
Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a
unei atmosfere confortabile.
Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu tinand cont de influenta pe care o are asupra
temperaturii corpului.
Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente curate
Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare cat si de ajutorul necesar
pentru ingrijirea corpului sau.
Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel incat
sa aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii.
Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curata prin controlarea
periodica a pansamentului si (la nevoie) schimbarea lui in conditiile de asepsie pentru a evita
suprainfectarea.

Sa ajute bolnavul sa evite pericolele

Boala ii priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele. Pacientii cu delir sau
psihopati trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul, automutilarea sau lezarea
celor din jur.
Tot in cadrul nevoi de a evita pericolelel se include si preintampinarea suprainfectarii
Sa ajuti bolnavul sa comunice
Separare de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de
teama. Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala. Asistenta trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si
exprime nevoile, nelinistele, sa-si exteriorizeze sentimentele explicandu-i ca ea nu poate actiona conform
dorintelor sale (ale pacientilor) dacat daca le cunoaste.
Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine sau rau
Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post in care este
interzisa munca, etc.). avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie sa aiba
prejudecati legate de religie si rasa.
Sa ajuti bolnavul in munca sau ocupatii productive
Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recupararea lui complecta. Acest
lucru trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital urmarind ca pacientul sa-si pastreze sau
recastige independenta tuturor functiilor sale corporale.
Sa ajuti bolnavul in activitati recreative
Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta,
experienta si gusturi, de conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul participa la
modul de recreere sugerat.
Sa ajuti bolnavul sa invete
Pacientul si familia sa, trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie sa-l aiba
pacientul dupa vindecare pentru a preintampina remisurile sau complicatiile tardive.

ROLUL

ASISTENTEI

MEDICALE

IN

RECOLTAREA

PRODUSELOR

BIOLOGICE
Asistenta medicala va recolta anumite produse recomandate de medic, le va eticheta corect si le
va transporta la laborator.
Transportul produsului recoltat se face imediat la temperatura adecvata; in cazul in care nu pot fi
imediat transportate se mentine la temperatura adecvata; este necesara ambalarea corespunzatoare daca se
transporta in afara unitatii sanitare.

Glicemia se recolteaza sange prin punctie venoasa 2-5 ml, cu anticoagulant florura de sodiu.
Regula dimineata pe nemancate (bolnavul nu bea si nu fumeaza inaintea recoltarii). Valori normale
0.80-1.20 g%.
Hemoleucograma se recolteaza prin punctie venoasa sau intepatura pulpei degetului pe EDTA.
Leucocite 5-9.000; hemoglobina 14-18 g la barbati, 12-16 g la femei.

ROLUL

ASISTENTEI

MEDICALE

IN

EXPLORARI

IMAGISTICE

RADIOLOGIE
pregatirea psihica pentru cooperare, restrictia de a manca si fuma in ziua examenului, se
verifica daca a respectat regimul alimentar.
este insotit de foaia de observatie si sulfat de bariu; la recomandarea medicului bolnavul
inghite suspensia; dupa inghitire bolnavul este condus la pat, pentru 2-4 ore este readus la control pentru a
se urmari sub ecran evacuarea stomacului care are loc la 2 ore.
Tehnica:
cu 2-3 zile inaintea examinarii, se va da bolnavului un regim sarac in celuloza (fara legume,
fructe, zarzavat) si alimentatie ce fermenteaza.
se va administra de 3 ori cate 2 tablete de carbune animal pentru a impiedica distensia gazoasa
a intestinelor.
in preziua examenului se va administra 30 grame de ulei de ricin.
seara dinaintea examenului, alimentatia va consta din ceai cu paine prajita.
dimineata se face clisma evacuatoare cu apa calda si se goleste vezica urinara spontan.
in sala de examinare, bolnavul va fi asezat in decubit dorsal, lateral sau ortostatism.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EDUCATIA PENTRU SANATATE

Tinand cont de importanta deosebita a depistarii precoce a pancreatitei acute grupele de risc
(obezi, alcoolici, cei cu afectiuni biliara) trebuie educate si supravegheate in legatura cu factorii
favorizanti ai bolii.
Trebuie evitat abuzul de alcool si alimentatie, afectiunile biliare trebuie tratate (in mod special
litiaza), precum si cele de origine vasculara.
Pancreatita acuta poate sa apara si ca urmare a unor traumatisme pancreatice, dintre acestea o
categorie speciala fiind pancreatitele postoperatorii cara apar frecvent in urma unor interventii in sfera
abdominala, dar, cu o supraveghere postoperatorie competenta se poate preintampina aparitia pancreatitei
acute.

CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ
UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN
JUDETUL :BRASOV
SECTIA: CHIRURGIE
CULEGEREA DATELOR
INFORMATII SOCIALE
NUME: Neamtu
PRENUME:Marian
SEX:M.
DATA NASTERII: 25.02.1970
VARSTA: 42 ani
NATIONALITATE: romana
DATA INTERNARII: 18.06.2012
DATA EXTERNARII: 24.06.2012
SITUATIA FAMILIALA: casatorit, 2 copii
DOMICILIUL: Brasov
OCUPATIA: muncitor
MOTIVELE INTERNARII: Pacientul ajunge la spital, de urgenta in data de 18.06.2012, la ora 10, cu
stare de soc, paloare, facies anxios, durere puternica in epigastru, tulburari de tranzit intestinal, cu greata
si varsatura.
ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in plina sanatate aparenta. In urma cu o seara domnul Neamtu
Marian serveste o masa bogata si mult alcool. Spre seara starea generala se altereaza, apar dureri
insuportabile in etajul superior al abdomenului cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.
Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Pancreatita acuta
ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:
-neaga boli infecto-contagioase: lues si TBC
-nu prezinta alergii medicale, alimentare sau cu alergeni.
ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE:
Mama-se numeste NEAMTU OANA,are 71 ani, este casnica, cunoscuta cu ulcer duodenal, H.T.A.;
a avut 2 sarcini
Tatal-se numeste NEAMTU ION, are 78 ani, pensionar, cunoscut cu H.T.A., alcoolism cronic si
tulburari de comportament.
Frate fara importanta
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:
- la 14 ani a suferit o fractura deschisa de humerus drept, in urma careia a ramas cu o cicatrice
chirurgicala de 18 cm.
IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE:
- pacientul nu da prea multe informatii deoarece nu-si aduce aminte pentru ca avea 14 ani si a uitat.
INFORMATII FIZICE:
GREUTATE: 85 Kg
INALTIME:1,78 m
CAPUL:
Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate
Aspectul gurii: buze cianotice
Aspectul limbii: normal colorata
Aspectul nasului: normal

Aspectul ochilor: incercanati, verzi

Aspectul dintilor: dentitie completa
Aspectul parului: scurt ingrijit
Probleme vizuale: nu prezinta
Probleme auditive: nu prezinta
TRUNCHIUL:
Semne particulare: nu prezinta
Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate
Sistem musculo-adipos: slab reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem osteo-articular: integru
Aparat respirator: torace normal conformat, R=17r/min.,sonoritate pulmonara normala, murmur
vezicular prezent;
Aparat cardio-vascular : cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, TA=160/60mmHg,
P=63p/min.
Aparat digestiv : abdomen meteorizat, difuz, sensibil la palpare, cu tranzit intestinal incetinit, un
scaun la 2-3 zile; tulburari dispeptice, pancreas marit de volum;
Aparat urogenital: oligurie, loje renale libere nedureroase.
MEMBRE:
Semne particulare: cicatrice la bratul drept
Aspectul si culoarea tegumentelor: normala
Mobilitate articulara: buna
COMPORTAMENT:
Pacientul se prezinta in tinuta de spital ingrijita, este nepieptanat. Nu prea coopereaza cu
personalul sanitar, in timpul conversatiei priveste in punct fix si raspunde incet.
Nu citeste, nu se plimba vorbeste foarte putin cu ceilalti pacienti.
OBISNUINTE IN LEGATURA CU IGIENA:
Bolnavul este curat si ingrijit ,
igiena individuala efectuand-o singur in fiecare dimineata.
OBISNUINTE IN LEGATURA CU ALIMENTATIA:
Pacientul mananca mult, mai ales alimente cu un aport caloric excesiv.
Nu se hidrateaza suficient, in schimb consuma bauturi alcoolice zilnic.
OBISNUINTE IN LEGATURA CU ELIMINARILE:
SCAUN: WC ; are un tranzit intestinal incetinit cu scaune la 2-3 zile
abundente, pastoase galbene -albicioase
URINA: WC ; oligurie
OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA:
Pacientul este agitat si anxios
Prezinta insomnie si doarme pe noapte doar 3-4 ore.
INFORMATII MEDICALE:
Analize sange:
Leucocite =12000/mm
Amilazemie = 75 U.W
Calcemie = 8,3 mg%
Lipazemie = 23U.I.
Uree = 0,67 mg
TGO = 31U.I.
TGP = 40 U.I
Colesterol = 235/100ml
fosfataza alcalina= 6U.B.
bilirubina = 0,6mg%

glicemie =1,05 G%
creatinina = 0,82mg%
hemoglobina = 12,2g%
VSH = 40mm/ora
ionograma=Na,K,Ca,Mg,Cl,Fe,
Examenul urinei:
- amilazurie = 92UW
- albumina absenta
- epitelii plate
- leucocite, hematii rare
- numeros urat de Na
DIAGNOSTICE DE NURSING
1. Durere vie epigastrica din cauza inflamatiei pancreasului si a interventiei chirurgicale,
manifestata prin: tipete de durere, facies crispat, refuzul de a se misca, indispozitie, privire
tematoare.
2. Alterarea eliminarii din cauza afectiunilor inflamatorii manifestate prin efort pentru a voma,
varsaturi alimentare,apoase paloare.
3. Deshidratarea din cauza varsaturii manifestata prin:facies tras, ochi incercanati, sete, tegumente
uscate, oligurie.
4. Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza socului pancreatic manifestata prin paloare,
transpiratii reci, tremuraturi, extremitati marmorate
5. Alterarea integritatii tegumentelor si a mucoaselor din cauza interventiei chirurgicale
manifestata prin plaga operatorie.
6. Imobilitate din cauza durerii manifestata prin miscare deficitara, tranzit intestinal incetinit,
balonare meteorism abdominal.
7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin refuz de a comunica, neliniste,
agitatie.
8. Alterarea modului de somn din cauza fricii de interventia chirurgicala, manifestata prin oboseala,
agitatie ,nervozitate.
9. Risc de complicatii dupa interventia chirurgicala manifestata prin aparitia unui proces infectios,
scaderea imunitatii, anemie, recidive.
EPICRIZA
Data externarii: 24 .06 .2012
Luat de familie: pacientul NEAMTU MARIAN este luat acasa de catre sotie
Destinatia la externare: domiciliu BRASOV
Mijloc de transport: taxi
Situatia de acasa: satisfacatoare
Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur
Recomandari la externare:
- evitarea efortului fizic ;
- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;
- prezentare la controale periodice;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
- evitarea alcoolului si tutunului.
S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de durata a
ingrijirilor pacientului.
Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna
Au fost atinse scopurile: da.

EVALUARE
Pacientul NEAMTU MARIAN in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2012 la serviciul
de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile in etajul superior al abdomenului, cu
iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.
Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.
In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie.
Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina , explorari ale
pancreasului.
Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice sedative si interventie
chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si pacientul se simte mai bine, iar pacientul se
externeaza cu recomandarile:
evitarea efortului fizic ;
- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;
- prezentare la controale periodice;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
- evitarea alcoolului si tutunului.

CONCLUZIE
Pancreatita acuta este o bola grava. Gravitatea depinde de teren, fiind mai mare la varstnici si la
cei cu organism tarat, dar in special de forma anatomo-patologica a bolii (mortalitatea este de circa 50%
in pancreatita acuta necrotico-hemoragica), iar complicatiile sunt numeroase si grave.

PLAN DE INGRIJIRE PANCREATITA ACUTA

NEVOIA
PROBLEM
A
1. Nevoia de
a evita
pericolele.
Durere vie
epigastrica

2.Nevoia de
a bea si a
manca.
Varsatura

DIAGNOSTIC
DE NURSING

INTERVENTII
SCOP

Durere
vie
epigastrica din
cauza inflamatiei
pancreasului si a
interventiei
chirurgicale,
manifestata prin:
tipete de durere,
facies
crispat,
refuzul de a se
misca,
indispozitie,
privire
tematoare.

Preoperator
Calmarea
durerii in cel
mult 4 ore
Postoperator
Calmarea
durerii
dupa
interventia
chirurgicala

Alterarea
eliminarii
din
cauza
afectiunilor
inflamatorii
manifestate prin

Pacientul sa fie
menajat fizic si
psihic
in
timpul
varsaturii.
Combaterea

EVALUARE

PROPRII

DELEGATE

Preoperator
- ajut pacientul sa descrie corect
durerea: intensa, localizata in
epigastru
- manifest intelegere fata de suferinta
pacientului
- plasez pacientul intr-o pozitie
antalgica : d.d.
- explic pacientului ca-i este permis
sa se planga, sa-si exprime durerea
- arat pacientului ca ma ocup de el ca
un tot unitar si nu numai de durerea
sa
- aerisesc salonul si creez o
temperatura optima
- urmaresc functiile vitale si notez
valorile acestora in F.O.
-repaus la pat cu punga de gheata pe
abdomen
-aspiratie gastrica continua
Postoperator
urmaresc
aspectul
plagii
chirurgicale
- supraveghez, masor si notez
functiilor vitale si vegetative in F.O.
- fac educatia sanitara a pacientului
privind evolutia postoperatorie
- observ caracterul varsaturii: cu o
cantitate de 50-70 ml, resturi
alimentare, apoase
- aerisesc salonul
- ii cer pacientului sa inspire adanc
- ii opresc alimentatia pe gura

Preoperator
-antialgice: Mialgin 100 mg i.m.
-administrarea pe sonda a Na2CO3 10g
% cate 100-200 ml
-reducerea secretiei gastrice cu
Atropina 0,5 mg in perfuzie din 6 in 6
ore
Postoperator
-montarea unei perfuzii cu Glucagon si
Trasylol
-montarea unei sonde urinare
-administrez
antialgice:
Scobutil ,
Bucospan ,
Mialgin 100 mg
Cale =i.m.

18 06.2012
- pacientul prezinta dureri de intensitate mare
care au fost ameliorate
R=17r/min
T.A.=100/50 mmHg
T=37,20C
P= 73p/min
19. 06. 2012
-durerea a fost combatuta
R=18r/min
T.A.=140/70 mmHg
T=37,20 C
P= 72/min
20. 06. 2012
-durerea din urma
interventiei chirurgicale
persista
21. 06. 2012
-pacientul nu mai prezinta durere,
doar cand este mobilizat

-antiemetice:
Metoclopramid
Cale =i.m.
D.T.=1 f /zi
-aspiratie gastrica continua
-antispastice:

18 06. 2012
Pacientul prezinta un nr. de 3 varsaturi
alimentare, apoase. Pacientul a fost menajat fizic
si psihic in timpul varsaturilor.
19.06.2012
pacientul prezinta un nr. de 2 varsaturi apoase.

4. Nevoia de
a elimina.
Deshidratare
a

efort pentru a
voma, varsaturi
alimentare,apoas
e paloare.

varsaturii
in
cel mult 2 ore

Deshidratarea
din
cauza
varsaturii
manifestata prin:
facies tras, ochi
incercanati, sete,
tegumente
uscate, oligurie.

Pacientul sa fie
reechilibrat
hidroelectrolitic in
termen 2 zile
si stimularea
pacientului in
consumarea
lichidelor pe
durata
spitalizarii.

-asez pacientul in D.D. cu capul intro parte

- ii sustin capul pacientului in timpul
varsaturii cu mana dreapta, iar cu
stanga sustin tavita renala sub barbia
pacientului
- ofer pacientului un pahar cu apa
mentolata pentru a-si clati gura
- pastrez lichidul de varsatura pentru
a fi aratat medicului si pentru analize
de laborator
- fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- notez in FO aspectul, frecventa,
cantitatea lichidului de varsatura
Preoperator
- cantaresc pacientul
supraveghez, masor si notez
semnele vitale
- ingrijesc cu atentie tegumentele
pentru a evita atingerea integritatii
lor
- inspectez zilnic zonele de presiune
de pozitie si le masez la fiecare 2 ore
- asigur aportul lichidian de 2500
ml/zi
-observ
comportamentul
si
faciesul,pacientului
- asigur conditii de mediu : salon
curat, linistit, aerisit
- pregatesc materialele necesare
pentru P.E.V.
- pregatesc materialele pentru
recoltarea de sange;
- urmaresc bilantul hidric si
reechilibrez
hidro-electrolitic
pacientul

Papaverina,
Scobutil
D.T.=1f/zi
Cale =i.m

20.06.2012
-varsatura a fost combatuta, persista doar greata.
Din data de 21.06.2012 pacientul prezinta o stare
de bine fara greata si varsaturi.

Glucoza5%
D.T.=1000 ml/zi Cale=i.v.
-NaCl 500 ml/zi
i.v.
-Dextran 40
-hidratare artificiala
-Dextran 40
-aspiratie gastrica continua

18. 06. 2012

-bolnavul este deshidratat
19. 06. 2012
-se incearca reechilibrarea hidro-electrolitica
20. 06. 2012
-bolnavul a fost reechilibrat conform ionogramei
si rezervei alcaline

Postoperator:
-urmaresc FV:
-suprimarea alimentatiei 2-4 zile
,dupa a 4 a zi ii administrez
bolnavului lichide cu lingura sau
paiul : ceai ,compot
-in a 5 a zi i se permite lapte, iaurt,
piure de legume
-din a 6 a zi se trece progresiv la o
alimentatie fara grasime si un regim
alimentar adecvat
4. Nevoia de
a fi curat
ingrijit.
A.Alterarea
tegumentelo
r si
mucoaselor
B.Alterarea
integritati
tegumentelo
r si
mucoaselor

Alterarea
tegumentelor si
mucoaselor din
cauza socului
pancreatic
manifestata prin
paloare,
transpiratii reci,
tremuraturi,
extremitati
marmorate
Alterarea
integritatii
tegumentelor si
a mucoaselor
din cauza
interventiei
chirurgicale
manifestata prin
plaga
operatorie.

Pacientul
sa
aibe tegumente
normal
colorate
in
decurs de 7
zile
aseptizarea
plagii
si
protejarea ei
pe
durata
spitalizarii

Preoperator :
-observ coloratia neobisnuita a
tegumentelor
-asigur igiena tegumentelor prin
toaleta partiala sau totala
-schimb lenjeria de corp si pat
-sterg pacientul de transpiratie si-l
invelesc cu un cearsaf
-ii explic respectarea regimului
dietetic, a repausului la pat si a
urmarii tratamentului
-recoltez sange pentru analize de
laborator:
Postoperator:
- pregatesc camera, aerisesc salonul
,asigur o temperatura
optima de 18-21C,
- asigur liniste in salon ,
- asigur transportul pacientului si il
instalez in pat.
- supraveghez faciesul si
comportamentul pacientei pe toata
perioada postoperatorie
- observ, masor si notez functiile vitale.
- supraveghez plaga, curat regiunea,

Administrez
perfuzie ev 10% ser
fiziologic
D. T.=1000 ml
ritm=60pic/min
- toaleta plagii operatorii zilnic cu
substante antiseptice (betadina, rivanol,
alcool,tinctura de iod)

18. 06.2012
-bolnavul prezinta tegumente mormorate
19. 06. 2007
-culoarea tegumentelor este marmorata
20. 06. 2012
dupa interventia chirurgicala tegumentele sunt
palide
21. 06. 2012
-tegumentele si mucoasele revin la normal
21.06.2012
- tegumentele si mucoasele au culoare normala,
plaga operatorie are evolutie favorabila, fara
semn de infectare.
24.06.2012
- plaga operatorie s-a vindecat.

pansamentul sa fie uscat sa nu se imbibe

cu serozitati,
- schimb pansamentul zilnic
- asigur o stare de asepsie perfecta in
ingrijirea plagii
- asigur pacientei pregatirea psihica
suprimand starea de neliniste

5. Nevoia de
a elimina.
Constipatia

6. Nevoia de
a se misca
siu a avea o

Alterarea
tranzitului
intestinal cauzata
de anxietate,
hidratare
neadecvata,
interventia chirurgicala
manifestata prin
scaune dure,
balonari, crampe
abdominale.

Pacientul
prezinte
tranzit
intestinal
normal
combaterea
constipatiei
termen de
zile.

sa
un

Alterarea
mobilitatiite din
cauza
durerii

Pacientul
sa
aiba mobilitate
normala la 2-3

si
in
2

- observ scaunele: scaune rare de

culoare brun-inchis ;
- determin pacientul sa ingere o
cantitate suficienta de lichide; aprox.
3000 ml.
- stabilesc impreuna cu pacientul un
orar regulat de eliminare in functie de
activitatile sale;
- determin pacientul sa faca exercitii
fizice cu regularitate;
- asigur conditiile de igiena;
-schimb lenjeria de pat si de corp ori
de cate ori este nevoie;
-fac pregatirea fizica si psihica a
pacientului pentru efectuarea clismei
evacuatoare;
pregatesc
materialele
si
instrumentele
pentru
efectuarea
clismei.
- urmaresc si notez in F. O.
consistenta scaunului si aspectul lui
dupa efectuarea clismei;
Preoperator
-observarea mobilitatii bolnavului
-schimbarea pozitiei bolnavului din

Administrez la indicatia medicului:

P.E.V.cu solutie de glucoza 33 %, 500
ml
solutie Ringer 500 ml;
Efectuarea clismei evacuatoare.
administrez la indicatie ceaiuri laxative;
administrez pacientei supozitoare :
Dulcolax
DT=2 cp,
DU=1 cp,
Cale=P.O.

18.06.2012
Pacientul
prezinta
constipatie,
dureri
abdominale.
In seara zilei de 18.06.2012 pacientei i se
efectueaza o clisma evacuatoare
19.20.06.2012
scaun absent
21.06.2012
Constipatia a fost combatuta, pacienta are un
scaun de consistenta omogena, culoare inchisa

-psihoterapie

18. 06. 2012

-pacientul se vaita la fiecare miscare
19. 06. 2012

bina
postura.
Imobilitate

manifestata prin
miscare
deficitara, tranzit
intestinal
incetinit,
balonare
meteorism
abdominal.

zile
postoperator

7. Nevoia de
a evita
pericolele.
Anxietate

Anxietate
din
cauza
interventiei
chirurgicale
manifestata prin
refuz
de
a
comunica,
neliniste, agitatie

Pacientul
sa
prezinte o stare
de bine fizica
si psihica in 23 zile

8. Nevoia de
a dormi si a
se odihni.

Alterarea
modului de somn
din cauza fricii

Pacientul sa se
poata odihnii
minim 8 ore pe

DD in DLS si DLD, din 2 in 2 ore.

Postoperator:
-incurajez pacientul, ii aduc plosca
ori de cate ori este nevoie
-schimb lenjeria de corp si de pat
daca este nevoie
-dupa prima zi de la interventia
chirurgicala il ridic in pozitie
semisezanda si-i observ faciesul
-in a 2 a zi il ridic la marginea patului
si daca nu prezinta nici o modificare
a FV , il ridic in picioare impreuna cu
asistenta si facem 3-4 pasi
-in ziua urmatoare conduc pacientul
la toaleta, iar din a 4 - 5 a zi facem
impreuna plimbari scurte de cate 15
min. /zi
-observ manifestarile psihice ale
pacientului
- ii explic pacientului orice manevra
- ii asigur un climat de liniste si
siguranta
-identific cauza anxietatii si factorii
declansatori
-ajut pacientul sa-si identifice
anxietatea
imi fac timp zilnic pentru a discuta
cu pacientul si-l conving de reusita
operatiei
-raspund cu calm la intrebarile lui
-ii sugerez sa gandeasca pozitiv
pentru a influenta in bine evolutia
bolii
sfatuiesc familia sa-l sustina
-observ somnul pacientului
- aerisesc salonul si pastrez linistea in
orele de liniste

-pacientul prefera pozitia DD fara a face miscare

21. 06. 2012
-pacientul face progrese, merge la toaleta
sustinut de mine.
23-24. 06. 2012
-pacientul face plimbari scurte de 15 minute prin
parc sustinut

-psihoterapie
-Diazepam
DT =1f
Ritm=seara
cale = per os

18. 06. 2012

-bolnavul este anxios
19. 06. 2012
-pacientul este temator in legatura cu interventia
chirurgicala
21. 06. 2012
-pacientul s-a convins de reusita interventiei
chirurgicale si prezinta o stare de bine fizica si
psihica.

Diazepam
DT =1cp/zi
Cale = per os.

18. 06 2012
- pacientul nu se poate odihni decat cu sedative
19. 06. 2012

Insomnia

de
interventia
chirurgicala,
manifestata prin
oboseala, agitatie
,nervozitate.

noapte

9. Nevoia de
a evita
pericolele.
Risc de
complicatii

Risc complicatii
dupa interventia
chirurgicala
manifestata prin
aparitia
unui
proces infectios,
scaderea
imunitatii,
anemie, recidive.

Pacientul sa nu
prezinte
complicatii in
timpul
spitalizarii si
nici dupa.

-sfatuiesc bolnavul sa-si aminteasca

de lucrurile si intamplarile placute ,si
inainte de culcare sa citeasca dintr-o
carte
-il linistesc in legatura cu interventia
chirurgicala convingandu-l ca va fi
operat de o echipa de medici foarte
competenti
Preoperator:
- observ starea clinica a pacientului
- asigur conditii de mediu adecvate
-urmaresc FV si vegetative
-pregatesc preoperator pacientul
- ii fac pregatire psihica si fizica:
toaleta,
raderea,
dezinfectia
abdominala
- asigur pregatirea si sterilizarea
instrumentelor
- pregatesc pacientul pentru orice
investigatie preoperatorie
Postoperator:
-verific plaga si ii fac toaleta de 2 ori
pa zi
-schimb lenjeria de corp si pat
-administrez tratamentul .

-Bromura de Ca
i.v. lent in perfuzie cu G 5%

Preoperator:
-antipiretice:
Algocalmin
DT =3f/zi
DU=1f la 8ore
i.m.
Postoperator:
-antibiotice
Ampicilina
DT= 14 g/7zile
DU =2g/zi
i.m. 500 mg la 8 ore
Gentamicina
DT=14 fin 7 zile
DU =2f/zi a 80 mg la12 ore i.m.

- pacientul este nelinistit si temator

21. 06. 2012
-dupa interventia chirurgicala insomnia a fost
remediata

18 21. 06. 2012

-procesul infectios nu a aparut
-anemia a fost combatuta
- n-au aparut recidive.