Sunteți pe pagina 1din 82

CAPITOLUL I

Anatomia i fiziologia pielii


Pielea este un organ care potejeaz organismul: este o barier ntre organism i mediu
extern. La aduli, pielea are o suprafa de 1,5-2 m2 , iar masa ei se ridic, lund n considerare i
hipoderma, la 18-20 kg. Grosimea pielii este de 0,5-4 mm - cel mai groas n palm i pe tlpi (do
80m) i cel mai subire pe abdomen (6-36m). Grosimea hipodermei (esutul adipos) se
modific cu odat cu vrsta, se modific de asemenea n funcie de sex, hran i condiiile de
via.
Datorit permanentei regenerri, pielea apr organismul de cldur i de frig, de loviturile
mecanice, soluiile chimice i de factorii fizici, de parazii i microorganisme etc. Modul de
alimentare i condiiile de via influeneaz aspectul pielii. n stare ideal, pielea este delicat i
neted - aa cum se prezint pielea copilului sntos.
Pielea are o textur unic, special, care se compune din linii care corespund porilor
pielii. Acest desen este caracteristic fiecrui individ, mai ales pe degete. Majoritatea cutelor i
a ncreiturilor se datoreaz contractrii i decontractrii muchilor, au caracter funcional, cu
timpul devenind permanente. Astfel apar ridurile de expresie.
Culoarea pielii depinde de grosimea epidermei, de cantitatea de pigment. La persoanele
cu piele alb, pielea este mai deschis la culoare la femei dect la brbai, iar n copilrie mult
mai deschis la culoare dect la maturitate.
Pielea este elastic i flexibil. Odat cu trecerea timpului, prin procesul de mbtrnire, se reduce
elasticitatea i flexibilitatea pielii .
FUNCTIILE PIELII
Pielea ndeplinete foarte multe funcii, este organul care ia parte la:

perceperea impulsului
termoreglarea sistemului
protecie fa de lovituri mecanice i fizice, chimice i bacteriologice
menine sistemul ap - electrolii
n metabolizarea globulelor albe, a lipidelor, a hidrailor de carbon, a hormonilor i
a vitaminelor
secreie

STRUCTURA PIELII
Pielea se compune din trei straturi:

hipoderma (esutul subcutanat) (subcutis);


dermul (pielea propriu-zis) (corium);
epiderma (epidermidis).

Epiderma

Este stratul exterior al pielii. Este format din rnduri de celule legate ntre ele keratinocite, aezate unele peste altele. Aceast organizare d posibilitatea pielii de a-i
modifica forma i consistena cu uurin n timpul micrii. Celulele epidermei se unesc
cu cele ale dermei printr-un esut. Celulele se regenereaz permanent din straturile
interioare spre cele exterioare, adic din stratul germinativ spre cel spinos. Sub presiunea
generaiei urmtoare de celule keratinizate, se produce deplasarea celulelor. n timpul
acestei deplasri, se produc n aceste celule modificri eseniale: sunt supuse procesului
de granulare, hidratare, iar metabolismul lor slbete pn ce mor. Celulele vii ale
epidermei sunt ncrcate cu omprotein rezistent care se transform n cheratin
rezistent la factori chimici i care nu se dizolv n ap.Celulele moarte din esutul cornos
se exfoliaz. Printre celulele stratului bazal se gsesc: melanocitele i celulele
Langerhans.Epiderma este cea mai activ biologic dintre straturile pielii. Epiderma
ndeplinete numeroase funcii ntre altele protecia datorit keratinei, i protecia fa de
radiaiile ultraviolete datorit melaninei. Epiderma este stratul exterior care protejeaz
organismul fa de aciunea paraziilor i a microorganismelor.
Derma

Derma se compune din esut fibros. n apropierea, n substana fundamental, lng esutul de
grani se afl fibrocite care dezvolt fibre i celule ale sistemului de imunitate: histiocite, celule
adipoase i limfocite. n reeaua de fibre elastice colagene se gsesc vase sanguine i limfatice i
numeroase terminaii nervoase. n aceast structur se regsesc de asemenea glandele sudoripare
i sebacee. Toate acestea se afl poziionate n esutul conjunctiv care formeaz numeroase fibre
de colagen, elastice i reticulare.

Fibrele de colagen sunt componenta de baz a pielii. Se caracterizeaz prin flexibilitate i


rezisten la factorii mecanici i fizici. De starea fibrelor de colagen depinde aspectul
exterior al pielii starea sa se nrutete cu trecerea timpului dar i sub influena altor
factori atmosferici, printre altele radiaiile ultraviolete. Astfel pielea devine uscat, i
pierde vigorea i tinereea.
Fibrele elastice formeaz o reea care se sprijin pe reeaua de fibre de colagen. Acestea
sunt foarte ntinse (pn la 50%) i de ele depinde ntinderea i elasticitatea pielii. Sunt
compuse din aminoacizi, dintre ei cel mai important i cel mai prezent glicoproteina.
Fibrele reticulare formeaz o reea n substana fundamental a dermei n apropierea
vaselor sanguine. Ele sunt responsabile de elasticitatea pielii. Substana de baz,
fundamental, este compus din mucopolizaharide, acid hialuronic, sruri minerale i
glicoproteine.

Hipoderma

Se compune n special din celule adipoase de mrimi diferite. Se mai compune din vase sanguine
i limfatice i centri nervoi. ndeplinete funcia de sprijin a dermei pe urmtorul strat i
protejeaz organismul de lovituri mecanice, este numit i depozitul de energie. Are o grosime
variabil: mai groas n anumite zone ale corpului, iar n alte zone este inexistent - de exemplu
pe pleoape.
Erizipelul este o boala infectioasa acuta a tegumentului, determinata de streptococul betahemolitic din grup A, caracterizata clinic prin aparitia unui placard de
dermita rosu, eritematos si dureros cu tendinta extensiva, insotit de fenomene
generale precum febra si frison.
Din punct de vedere anatomo-patologic, erizipelul este o inflamatie acuta care se
intinde in adancime pana la corion, ca urmare a patrunderii si inmultirii microbilor in
limfaticele reticulare.
ETIOLOGIE
Agentul etiologic al erizipelului este Streptococcus pyogens, beta hemolitic grup A.
Nu este un streptococ particular erizipelului; oricare din cele 83 de tipuri de streptococ beta
hemmolitic grup A pot provoca erizipel. Mai rar intervin streptococi din grupul B sau C.
Acelasi tip de streptococ care produce erizipelul poate produce septicemia, flegmoane,
angine sau scarlatina.
EPIDEMIOLOGIE
Erizipelul apare sporadic. Epidemii au aparut in secolele trecute, in serviciile de
chirurgie, de obstetrica sau in spitalele de cronici. Erizipelul este raspandit pe tot globul,
dar, ca si alte boli produse de streptococul beta hemolitic, el apartine mai ales regiunilor
temperate. Incidenta sezoniera a bolii arata un maximum toamna si primavara.
Morbiditatea prin erizipel se suprapune cu morbiditatea prin angine si scarlatine.
Aceste afectiuni au prezentat in timp numeroase variatii in ceea ce priveste durata valorilor
epidemiologice, morbiditatea si in special alternanta dintre epidemii in care predominau
forme usoare cu altele in care predominau forme grave de boala.

Erizipelul apare mai rar la copii si la adolescenti si este mai frecvent la adulti si
varstnici. Sexul masculin este mai des afectat.

Sursa de infectie este reprezentata de bolnavi si convalescenti de diferite forme de


infectii streptococice (angine, otite, scarlatina, impetigo, pemfigus, erizipel, flegmon) sau de
purtatori sanatosi de streptococ beta hemolitic grup A. Cazurile de erizipel pot constitui
surse de infectie, indeosebi prin secretiile infectate de pe suprafata placardului( continutul
flictenelor, cruste).
Nu este exclusa exacerbarea, datorita unor anumiti factori locali sau generali, a unui
streptococ hemolytic, aflat de multa vreme pe mucoasa in stare de saprofitism.

Modul de transmitere este atat contactul direct cu bolnavul, sau pe cale aeriana,
prin picaturi Flgge de la bolnavi cu angine sau purtatori de streptococ beta hemolitic. In
mod indirect transmiterea se poate face prin intermediul obiectelor contaminate.

Contagiozitatea erizipelului este redusa si usor de evitat. Numai greseli grosolane de


asepsie ( maini si obiecte contaminate cu secretii infectate) pot conduce la transmiterea
infectiei.

Poarta de intrare este reprezentata de solutii de continuitate in tegument (leziuni


invizibile, minore sau evidente, plagi accidentale, chirurgicale, arsuri) sau pe mucoase, de
unde infectia streptococica se propaga prin continuitate la tegumentul vecin ( de exemplu
rinita streptococica si erizipelul fetei). Pentru erizipelul membrelor inferioare, poarta de
intrare este reprezentata adesea de solutii de continuitate provocate de micoze interdigitale
cronice, ulcere varicoase, escoriatii.

In secolul trecut, inaintea introducerii regulilor de asepsie in serviciile chirurgicale,


se produceau veritabile epidemii intraspitalicesti de erizipel, care se soldau cu numeroase
decese.
Receptivitatea. Anumite conditii ale macroorganismului predispun la infectii: nounascutul face erizipel la plaga ombilicala, persoanele traumatizate accidental sau operator,
cardiacii, neoplazicii, diabeticii sunt predispusi sa faca erizipel grav si recidivant.
Boala apare cu mai multa usurinta pe terenurile tarate, in incompetenta imunobiologica, la cei care au mai avut erizipel, ca si cum infectia precedenta ar fi creat o
receptivitate crescuta pentru streptococul beta hemolitic si o sensibilitate de tip alergic.

Imunitatea. Dupa erizipel nu apare o stare de imunitate, ci dimpotriva o stare de


predispozitie, care explica recidivele; uneori multiple, care apar la multi dintre bolnavii de
erizipel ( erizipel recidivant).
PATOLOGIE SI ANATOMIE PATOLOGICA
Streptococul beta hemolitic, cauzator al erizipelului patrunde, in tegument printr-o
solutie de continuitate (minuscule sau plaga evidenta) sau prin propagarea de la o infectie a
mucoasei ( rinita sau faringita streptococica). De la poarta de intrare difuzeaza in
vecinatatea acesteia progresand pe cale limfatica pana la ganglionii regionali. Streptococii se
multiplica in vasele limfatice si in spatiile limfatice ale dermului provocand o dermita,
caracterizata prin vasodilatatie, edem si infiltratie celulara. Aceste modificari sunt mai
intense catre marginile suprafetei infectate, propagarea facandu-se in jur, din aproape in
aproape. In centru placardului de dermita, modificarile se atenueaza, iar streptococii se
gasesc, aici, in numar redus. Deseori, serozitatea acumulata in derm provoaca, prin
presiune, un clivaj al stratului superficial al pielii, avand ca urmare aparitia de flictene.
Uneori, se realizeaza arii de necroza a epidermului, urmate de eliminari lente ale portiunii
sfacelate. Nu numai epidermul si dermul sunt afectate de erizipel, dar si hipodermul, care
este sediul unui edem (deseori masiv) si chiar al unor procese supurative (celulita, abces,
flegmon).

Ganglionii regionali prezinta o reactie inflamatorie. Fenomenele generale sunt


cauzate de toxinele streptococulu, care trec in circulatie. In cazuri rare, bariera ganglionara
este depasita, realizandu-se forma bacterienica sau septicemica a bolii.
Se admite ca in patogenia erizipelului, intervine o stare alergica a organismului, de
sensibilizare fata de streptococul beta hemolitic grup A. Pe un astfel de teren, factorii
predispozanti si favorizanti, care tin de mediul extern si de organism,

intervin in

declansarea bolii, provocand o schimbare in reactivitatea organismului.


Acesti factori pot fi scaderile bruste de temperatura, traumatismele, debilizarea,
rezistenta scazuta etc. Astfel se explica de ce acelasi streptococ, provenit de la un bolnav de
erizipel, va determina la o alta persoana nu un erizipel, ci eventual un abces, o limfangita, o
angina, uneori nimic si numai foarte rar, un erizipel.
TABLOU CLINIC
Boala evolueaza in trei faze in succesiune:
- faza de incubatie
- faza de stare
- faza de rezolutie sau remisiune
Incubatia este scurta, de 1-3, maxim 8 zile. Debutul este brusc, chiar dramatic, incat
prin el insusi sugereaza o infectie sistemica grava, ca de exemplu inceputul pneumoniei
( debut pseudopneumonie). Perioada de invazie este marcata prin fenomene generale ;
frisoane, febra 39-400C, cefalee, inapetenta, greturi, varsaturi.
La 1/3 din bolnavi fenomenele locale apar concomitent cu cele generale, la restul de
2/3, ele succed la 1-2 zile. Febra se mentine ca atare, cu caracter continuu, timp de 5-6 zile,
pana la rezolutia bolii.
Perioada de stare se caracterizeaza prin constituirea placardului erizipelatos. La
inspectie se observa o pata rosie inchisa, caramizie, care se constitue rapid si are marginile
policiclice si usor ridicate, fata de tegumentul limitrof. Aceasta pata rosie, usor ridicata,
poarta numele de placard erizipelatos. Aria de dermita sau placard erizipelatos este unic, cu

tendinta la extensie rapida si prezinta toate caracterele procesului inflamator (rubor, tumor,
dolor, calor). Placardul este tumefiat, cu marginile mari reliefate si net conturate,
prezentand aspectul unui chenar (cearcan sau burelet). La palpare, apare lipsit de
suplete.
Culoarea placardului este rosie, cu nuanta inchisa; in pielea capului, placardul
apare de culoare roz deschisa, chiar albicioasa (aspect slaninos).
La anemici si la casectici, acest aspect este curent in orice regiune a corpului. La
cardiaci, culoarea placardului poate fi albastra cianotica (erizipelum ceruleum).
Temperatura locala este crescuta.
Placardul erizipelatos se insoteste de o senzatie de tensiune dureroasa si nu o durere
bine exprimata. Aparitia unei dureri acute, mai ales la palpare, reprezinta mai repede
semnalul unei complicatii supurative (abces, flegmon). Exista totusi localizari de erizipel,
care sunt insotite de durere neta, ca de exemplu erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii
capului.
La nivelul placardului, apar frecvent flictene, asezate superficial si continand un
lichid clar si usor galbui. Acoperisul epidermic al acestora se rupe usor, lasand sa se scurga
continutul, care se concentreaza sub forma unor cruste melicerice (galbene ca mierea).
In formele grave, straturile superficiale ale tegumentului, se necrozeaza constituind
erizipelul necrotic sau gangrenos.
Tesutul subcutanat este sediul unui edem, care poate lua uneori proportii
considerabile, in special la fata si pleoape, provocand deformari hidoase, ca si in alte regiuni
bogate, in tesut conjunctiv.
Placardul se extinde in suprafata prin margini, avand o evolutie centrifuga, centrul
ramanand mai palid, mai sters si mai putin tumefiat extinderea se face in mod regulat, ca o
pata de ulei dar si cu variate si neregulate prelungiri de aspect peninsular.
La fata, placardul erizipelatos se extinde pe ambii obraji, luand aspectul de
fluture, in timp ce buza superioara nu este afectata. Netratat, placardul erizipelatos se

poate extinde si in alte parti ale corpului, cu aspecte evolutive, care se observau alta data,
denumite erizipel migrator, erizipel serpiginos, erizipel eratic.
La un examen atent se deceleaza o adenita usor dureroasa din partea ganglionilor,
tributar regiunii unde va aparea placardul erizipelatos.
In cursul perioadei de stare se mentin fenomenele generale intalnite in perioada de
invazie: febra, frison, tahicardie, cefalee, insomnie, dureri osteomusculare.
Evolutia placardului netratat se insoteste in continuare de febra, tahicardie,
tulburari digestive (anorexie, varsaturi) si nervoase (cefalee, agitatie, chiar delir, accentuate
mai ales la alcoolici, accese de delirum tremens). Splina poate fi usor marita. Aparatul
urinar prezinta oligurie, albuminurie si un sediment urinar cu hematii experimand o nefrita
in focar.
La examenul de laborator se va observa VSH accelerat. Leucograma arata
leucocitoza cu polinucleoza. Uneori streptococul poate fi cultivat din serozitatea veziculelor
dupa placard. In cazurile cu bacteriemie sau septicemie, hemocultura este pozitiva pentru
streptococ beta-hemolitic grup A.
Perioada de remisiune. Dupa 6-11 zile, fenomenele locale se atenueaza iar pe
suprafata fostului placard apare o descuamatie fina. Febra scade in lizis sau in crisis, starea
bolnavului se amelioreaza rapid.
Fostii bolnavi au predispozitie la recidiva; noul placard erizipelatos se localizeaza de
obicei in aceiasi regiune. Recidivele apar dupa cateva saptamani, luni sau ani de la prima
imbolnavire. De obicei recidivele sunt din ce in ce mai benigne (erizipel redux).
FORME CLINICE
Placardul erizipelatos poate lua una din urmatoarele forme anatomo clinice:
eritematoasa, buloasa si gangrenoasa.
Erizipelul eritematos numit si erizipelul rubeosum, reprezinta forma obisnuita. Ea a
fost descrisa mai sus.

Erizipelul bulos se caracterizeaza prin aparitia de flictene pe placardul erizipelatos.


Aparitia lor reflecta gradul crescut de tulburare a permeabilitatii capilarelor si rata mare
de formare a exudatului inflamator care reuseste sa decoleze straturile epidermului si sa se
colecteze. Continutul flictenelor este serocitrin dar poate deveni seropurulent sau purulent,
realizand o adevarata supuratie a dermului. Dupa spargerea bulelor, suprafata denudata se
acopera de o crusta galbuie, melicerica.
Erizipelul gangrenos este o eventualitate mai rara. El se datoreste trombozelor
vaselor intradermice, de obicei a celor din centrul placardului eritematos.
Aceste diferente de intensitati lezionale sunt expresia raporturilor care se stabilesc
intre virulenta microbiana, rezistenta organismului, sensibilitatea individuala fata de
streptococul beta-hemolitic si momentul si calitatea tratamentului.
Din punct de vedere al localizarii cea mai frecventa forma anatomo clinica este
erizipelul fetei. Placardul erizipelatos se extinde la nas si la obraji dar nu si la buza
superioara. Din aceasta cauza roseata este caracteristica, luand forma de aripi de fluture.
Aceasta extindere particulara se datoreste diferentei de structura densitate si
aderenta a epidermului la derm. In cazul in care placardul erizipelatos se extinde spre
ureche, cuprinde si pavilionul urechi, in timp ce celulita fetei se opreste net la nivelul
acestuia.
Aceasta diferenta de extindere se datoreste faptului ca erizipelul este o limfangita a
pielii, o dermita acuta in timp ce celulita este inflamatia acuta a hipodermului. Ori, la
nivelul pavilionului urechii tegumentul adera strans la cartilaj fara intreruperea unei lame
celuloconjunctive. Aceasta diferenta este un element de diagnostic diferential si a fost
descries de Gostan Milian (1871-1945 dermatolog francez la spitalul Saint Louis din Paris),
sub denumirea de semnul urechii. Erizipelul pavilionului urechii este foarte dureros.
Erizipelul poate fi insa intalnit si la nivelul mainilor, pielii capului, organelor
genitale (erizipelul scrotului). Exista si un erizipel al nou nascutului care se dezvolta la
nivelul regiuni ombilicale, produs prin infectarea ombilicului cu ocazia sectionarii si
legaturii facute in conditii lipsite de sterilitate.

Erizipelul este o boala care nu confera imunitate de aceea o noua infectie sau o
recidiva sunt oricand posibile.
Erizipelul recidivant este favorizat de existenta tulburarilor circulatorii venoase sau
limfatice, ca in cazul sindromului posttrombotic sau in cel al limfedemului cronic.
In aceste cazuri se realizeaza un adevarat cerc vicios. Erizipelul agraveaza
insuficienta limfatica prin leziunile de limfangita, iar insuficienta limfatica, favorizeaza
recidiva erizipelului prin conditiile locale favorizante.
In cadrul erizipelului recidivant exista o forma particulara, aceea de erizipel
catamenial in care recidiva apare in perioadele menstruale.
In afara de aceste forme se mai intalneste erizipelul recidivant sezonier. Caracterul
recidivant al erizipelului pare ca s-ar datora constituirii unei adevarate predispozitii fata d e
infectia cu streptococul beta-hemolytic. Erizipelul recidivant al membrelor poate duce la o
insuficienta limfatica cronica, elefantiaza.
Erizipelul recidivant constituie o manifestare frecventa ( 15%) si deosebit de
suparatoare, prin numeroasele recidive la aceeasi persoana.
Cauzele sunt multiple:
- lipsa de imunitate fata de infectia streptococica
- predispozitie generala prin deficiente de aparare antiinfectioasa
( diabet, ciroza, alcoolism).
- factori locali predispozanti: micoze interdigitale cu afectarea epidermului, ulcere
varicoase, escoriatii, ragade, fisuri, lipsa de igiena, obezitate excesiva, edeme cronice sau
prin flebite.
Dupa cum se face extinderea placardului, se deosebeste erizipelul localizat,
migrator, eratic si serpiginos.
In erizipelul localizat placardul se extinde in pata de ulei.

In erizipelul migrator, placardul se extinde, dar, in aceeasi masura, paleste in zona


eritematoasa, anterior.
In erizipelul eratic, placardul se configureaza discontinuu, in insule, iar in cel
serpiginos, serpuitor, in fasii.
COMPLICATII
Incidenta complicatiilor in erizipel a scazut mult de cand au aparut substantele
antimicrobiene. Erizipelul poate evolua cu complicatii locale, regionale si sistemice.
Complicatiile locale sunt:
- necroza tegumentului
- patrunderea infectiei in hipoderm cu constituirea unui edem voluminos a celulitei acute
sau a unei supuratii care se poate extinde si subfacial ( flegmonul temporal in erizipelul
fetei, flegmonul orbitar ).
Complicatiile regionale sunt:
- adenoabcese
- adenoflegmoane
Complicatiile sistemice sunt:
- septicemii
- limfangite
- adenite supurate
- pleurezii purulente
- nephrite in focar

Glomerulo-nefrita acuta difuza si boala reumatismala pot aparea, ca si alte boli


streptococice, dupa 2-3 saptamani. Edemul, cronic, uneori enorm( elefantiazis nostras) al
membrului inferior apare dupa erizipele repetate.
DIAGNOSTIC
1. DIAGNOSTIC POZITIV
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe debutul brusc cu frison si febra mare, urmat de
aparitia unui placard unic de dermita, cu ,,burelet si cu extindere rapida in suprafata.
Datele de laborator arata VSH accelerata, leucocitoza cu polinicleoza. Uneori
streptococul poate fi cultivat din serozitatea veziculelor de pe placard. In cazurile cu
bacteriemie sau septicemie, hemocultura e pozitiva pentru streptococ beta hemolytic grup
A.

2. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
In perioada de stare, dupa aparitia placardului, diagnosticul diferential trebuie
facut cu eriteme, dermite si infectii cutanate de variate etiologii ca: eritemul fix, eritemul
nodos, eritemul solar, eritemul pernio, dermitele artificiale produse de agentii fizici sau
chimici ( raze X, fenol, tincture de iod). Mai rar este necesar diagnosticul diferential cu un
furuncul, eczema, zona zoster sau cu un erizipeloid Rosenbach.
Deosebita importanta prezinta diagnosticul diferential cu edemul malign,
stafilococia maligna a fetei, eritemul nodos.
PROGNOSTIC
Erizipelul are astazi un prognostic favorabil, vindecarea obtinandu-se in mod usual.
Inainte de sulfamido si penicilinoterapie, evolutia bolii era grava si deseori letala la
varstnici, sugari, cirotici. In conditiile penicilinoterapiei, letalitatea este sub 1%. Metodele
moderne nu au reusit insa sa influenteze frecventa recidivelor si evolutia unor erizipele ale
membrelor inferioare spre elefantiazis.

De asemeni, prognosticul este mai rezervat la cirotici, cardiaci, diabetici si batrani.


TRATAMENT
Formle uzuale de erizipel se pot trata la domiciliu, in conditii de izolare si de
respectare a tehnicii aseptice, spitalizarea fiind rezervata, mai ales, formelor grave sau
complicate.
Tratamentul erizipelului este profilactic si curative. Tratamentul profilactic are
urmatoarele obiective:
- recunoasterea si izolarea cazului, asigurand profilaxia contagiunii, conform normelor
antiepidemice,
- respectarea regulilor de tratament al plagilor,
- dispensarizarea cazurilor de limfedem, de ulcere trofice de origine venoasa ale gambei si a
cazurilor omologate de erizipel recidivant.
Repauzul la pat este necesar. Regimul alimentar lacto-hidro-zaharat si fructarian, in
febra, se schimba intr-unul lacto-fainos si apoi intr-unul complet, daca nu exista alte
complicatii.
Tratamentul local consta in:
- dezinfectarea pirn badijonare a regiunii bolnave, de 2-3 ori pe zi, cu un antiseptic: ca
alcool etilic, alcool iodat 2% sau cu Metosept; se mai poate folosi pulverizarea cu un sprai
antiseptic de tipul Clorhexinei sau pansamente umede cu un antiseptic conventional.
- daca pe placardul de erizipel s-a dezvolat pustule sau bule, acestea vor fi deschise cu
foarfecele, marginile se excizeaza, iar pe suprafata plagilor se aplica un antiseptic si se
panseaza steril
- daca erizipelul evolueaza spre forma gangrenoasa, bolnavul va fi trimis de urgenta la
spital; in aceste cazuri tratamentul consta in incizii largi, iar daca infectia a difuzat in
adancime, deschiderea va interesa fascia de invelis si spatiile subfasciale.

Tratamentul general este antiinfectios si consta in administrarea de antibiotice.


Penicilina G este antibioticul de electie. Doza, in functie de gravitate, variaza intre
1.000.000 si 3.000.000 U/24 h. Ca si la scarlatina si angine, durata penicilinoterapiei va fi de
cel putin 6 zile ( preferabil 10 zile).
Dupa primele zile de penicilina G injectabila, se poate trece la penicilina V oral,
incheindu-se cu benzatinpenicilina (Moldamin). Cei sensibilizati la penicilina se trateaza cu
eritromicina propionil 20-30 mg/kilocorp/zi, aceeasi durata de timp.
Formele de erizipel cu edem intens si tenace la membrele

inferiore raspund

favorabil la corticoterapie, pe cale orala (Prednison). Insuccese ale terapiei cu penicilina pot
fi determinate de tulpini de streptococ beta-hemolitic tolerante la penicilina.
Complicatiile supurative se rezolva chirurgical.
PROFILAXIA
Profilaxia erizipelului este, in general, aceea a bolilor produse de streptococii betahemolitici grup A.
Boala face parte din grupa B. Izolarea si declararea nu este obligatorie, decat in
cazul in care imbolnavirea survine in serviciile de chirurgie sau obstetrica.
Profilaxia recaderilor de erizipel ramane o problema dificila. Se va identifica si trata
sursa de infectie (otita, dacriocisita, ulcer varicose, micoza interdigitala cu maceratia pielii
si suprainfectii streptococice).
S-au incercat, in acelasi scop, autovaccin si iradierea cu raze ultraviolete a suprafetei expuse
la recidive; penicilina depozit, la fiecare 1-2 saptamani, timp de cateva luni.
Pentru viitor, se prevede realizarea unui vaccin streptococic, fara riscuri de
sensibilizare.
CAPITOLUL II
PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A

PACIENTULUI CU ERIZIPEL

CAZUL I
Nume: G
Prenume: M
Varsta: 60 ani
Sex: feminin
Domiciliu: mediul rural
Data internarii: 19.03.2008
Sectia: Boli infectioase
Diagnostic:
-

,,Erizipel recidivant al membrului inferior stang in forma eritematoasa, de


gravitate medie;

,,Elefantiazis, tromboflebita, micoza si streptodermie la nivelul membrului


inferior; ,

,,Obezitate de gradul IV;

,,Diabet zaharat;

,,Colecistopancreatita cronica

Motivele internarii:
-

febra - 39.2C

frison

slabiciune generala

anorexie

cefalee

durere in coapsa si gamba dreapta

Antecedente:
-

obezitate de gradul IV

erizipel al gambelor anual incepand din 1995

diabet zaharat

colecistopancreatita cronica

PLAN DE INGRIJIRE
19.03.2008- ziua I de ingrijire
Diagnostic de ingrijire

Obiective

Interventiile asistentei
Rol propriu

Rol delegat

Evaluare

Vulnerabilitate fata de pericole.

Pacienta sa fie ferita -se conduce pacienta

-se recolteaza sange

de pericole
Durere
Anxietate

continuare

Pacienta sa nu mai
prezinte

durere

la

nivelul

gambelor

si

cefalee

pacienta este in

- intr-un salon bine


aerisit

pentru examene de

vulnerabila fata de
pericole

laborator

- se cateterizeaza

se recolteaza urina

vena de la plica

pentru examene

pacienta
prezinta
diminuarea
durerii

cotului

de laborator
-

- se transporta

P=78 p/min

- se administreaza
-

produsele recoltate

tratamentul

la laborator

prescris

- se masoara
functiile vitale

- vit. C f 2; 1x2 pe zi
-penicilina G
1000000 UI 1fl la 12
ore i.m.

TA=130/90mmHg
-

R=17 r/min

-se linisteste pacienta

- gentamicina f II

si se pune in legatura

1f la 12 ore

cu alte paciente cu
aceeasi afectiune

- maninil tb 1 la
nevoie
-algocalmin f2
1x2/zi dimineata
si seara

Hipertermie manifestata prin


febra
ridicata,
tegumente
hiperemice, transpiratii, frison.

Pacienta sa prezinte
temperatura corpului
in limite normale

- se aplica comprese
reci

-se masoara
temperatura

se sterge pacientul

dimineata si seara

de transpiratie

-se administreaza

- se aeriseste salonul

tratamentul

Td=39.2C
Ts=37.8C
- pacientul prezinta
transpiratii in
cantitate normala

prescris:

Alterarea integritatii
tegumentelor si mucoaselor,
manifestata prin plante si gambe
acoperite cu cruste uscate,
pruriginoase si edem.

Pacienta
tegumente
integre

sa

prezite

curate

si

se face toaleta locala

-paracetamol 1x2/zi
-se administreaza

a tegumentelor

plantele si

gambele sunt in
tratamentul

continuare
acoperite cu

prescris:
-Lamisil gel

cruste
-

pacienta nu mai
prezinta edem la

aplicat local
-se aplica
pansament steril
si se face bandaj
pentru fixarea
pansamentului

nivelul gambelor

Alimentatie si hidratare

Pacienta sa se

inadecvata manifestata prin

alimenteze adecvat

inapetenta si sete accentuate.

-se supravegheaza

-se administreaza

-pacienta este
hidratata

pacienta daca respecta


- regimul alimentar
-

diabetic

-se servesc alimentele


- preferate care
- stimuleza apetitul

perfuzie intravenoasa cu ser


fiziologic 500 ml
-Ca gluconic 10%f I

corespunzator
-

pacienta a luat
trei mese si doua
gustari

dar

cantitati mici

in

Eliminare inadecvata manifestata


prin transpiratie abundenta din
cauza hipertermiei.

Pacienta sa nu mai
prezinte

-se sterge pacienta de

INGESTA

transpiratii

abundente

transpiratii
-se hidrateaza

oral 1000 ml
perfuzie 500
ml

pacienta pentru
EXCRETA
evitarea deshidratarii
- diureza- 1100 ml
-se calculeaza bilantul
- scaun- 100 ml
ingesta-excreta
- transpiratii- 300
Dificultate de a se imbraca si
dezbraca din cauza durerii.

Pacienta sa se imbrace
si sa se dezbrace
singura

- se ajuta pacienta sa-si


schimbe hainele de
strada cu pijamaua
- se schimba lenjeria
pacientei ori de cate

ml
- pacienta si-a
schimbat lenjeria de
corp cu ajutorul
asistentei

ori este nevoie


- se schimba lenjeria de
pat ori de cate ori este
nevoie

Dificultate in deplasare din cauza


durerii la nivelul gambei.

Pacienta sa se deplaseze
fara ajutor

- se ajuta pacienta sa se
deplaseze
- se insoteste pacienta la
investigatii
- se supravegheaza
pacienta sa nu cada in
timpul deplasarilor
- se combate durerea de
-

la nivelul gambelor

- pacienta s-a
deplasat la toaleta
cu ajutorul
asistentei

Insomnie din cauza durerii la


nivelul gambelor.

Pacienta sa doarma cel


putin 8 ore in cursul
noptii

- se aeriseste salonul
- se creiaza un climat de
liniste
- se creiaza semiobscu- ritate in salon
- se sfatuiesc celelalte
- paciente sa pastreze
- linistea
- se administreaza
- tratamentul recomandat:
- Diazepam tb 1 seara

PLAN DE INGRIJIRE
20.03.2008- ziua aII-a de ingrijire

- pacienta a dormit
h dupa amiaza si
7 h in cursul noptii

Diagnostic de ingrijire

Obiective

Evaluare
Interventiile asitentei

Vulnerabilitate fata de

Pacienta sa fie ferita

pericole.

de pericole
Pacienta sa nu mai

Durere
Anxietate

prezinte durere la
nivelul gambelor

Rol propriu
-se schimba cateterul

Rol delegat
-se administreaza

pacienta este in
continuare

venos

tratamentul

- se recolteaza sange

prescris:

pentru determinarea

vit. C f 2; 1x2 / zi

glicemiei

-penicilina G

-se preiau rezultatele

1000000 U.I

analizelor de la

1fl la 12 ore i.m.

laborator

-gentamicina f II

-se masoara functiile

vulnerabila fata de
pericole
-

diminuarea durerii
-

nevoie
si

TA=120/85mmHg

Hb-11.8 g/dl
-

R=18 r/min
VSH-43 mm/h

-maninil tb 1 la

dimineata

P=82 p/min

1f la 12 ore

vitale

pacienta prezinta

Ht- 35.5%

Glicemie-130 mg/dl

seara

-algocalmin f2

Uree- 31 mg/dl

- se linisteste pacienta

1x2/zi

TGO- 22 U/L

si se pune in legatura

TGP-12U/L

cu alte paciente cu

Hipertermie manifestata prin

Pacienta sa prezinte

febra ridicata, tegumente

temperatura

hiperemice.

corpului in limite
normale

aceeasi afectiune
- se aplica comprese

-se administreaza

Td=37.2C
Ts=36.5C

reci

tratamentul
prescris:

- se aeriseste salonul
- se masoara

-paracetamol tb

temperatura

Alterarea integritatii

Pacienta sa prezinte

tegumentelor si mucoaselor

tegumente curate si

manifestata prin plante si


gambe acoperite cu cruste
uscate, pruriginoase

integre

dimineata si seara
- se face toaleta

1x2/zi
se administreaza

locala a tegumentelor
- se aplica pansament

- plantele si gambele
sunt in continuare
acoperite cu cruste

steril si se face bandaj

tratamentul

pentru fixarea
prescris:
pansamentului
-Lamisil gel
a
Alimentatie si hidratare

Pacienta sa se

inadecvata manifestata prin

alimenteze adecvat

inapetenta si sete accentuate.

-se supravegheaza

plicat local
-se administreaza

- pacienta este
hidratata

pacienta daca

perfuzie

corespunzator

respecta regimul

intravenoasa cu:

- pacienta a luat trei

alimentar diabetic

ser fiziologic 500

- se supravegheaza

ml

daca pacientul ia

-Ca gluconic

masa

10% f I

mese si doua gustari


INGESTA
-

oral 1200 ml
perfuzie 500 ml

Dificultate de a se imbraca si

Pacienta sa se

dezbraca din cauza durerii.

imbrace si sa se
dezbrace singura

- se face bilantul

EXCRETA

ingesta - excreta

- diureza- 1500 ml

- se ajuta pacienta

- scaun- 200 ml
- pacienta si-a
schimbat lenjeria de

sa-si schimbe
pijamaua
- se schimba lenjeria

Dificultate in deplasare din

Pacienta sa se

cauza durerii la nivelul

deplaseze fara ajutor

gambei.

- de pat
- se ajuta pacienta

corp cu ajutorul
asistentei
- a fost schimbata
lenjeria de pat

- pacienta s-a deplasat la


toaleta cu ajutorul

sa se deplaseze
- se insoteste pacienta
la investigatii
- se supravegheaza
pacienta sa nu cada

asistentei

- in timpul deplasarilor
se combate durerea
de la nivelul gambelor
PLAN DE INGRIJIRE
21.03.2008- ziua a III-a de ingrijire
Diagnostic de ingrijire

Obiective

Evaluare
Interventiile asistentei cu
Rol propriu

Rol delelgat

Vulnerabilitate fata de

Pacienta sa fie ferita

pericole.

de pericole
Pacienta sa nu mai

Durere
Anxietate

- se schimba cateterul

pacienta este in
continuare

venos

prezinte durere la

vulnerabila fata de
pericole

-se recolteaza

nivelul gambelor

sange pentru

diminuarea durerii

determinarea
glicemiei

- se preiau rezultatele
analizelor de la laborator
- se masoare functiile
vitale
-se administreaza
tratamentul
prescris:

pacienta prezinta

P=82 p/min
TA=120/85mmHg

R=18 r/min

T= 36,9C

Glicemie 135 mg/dl

-vit. C f 2; 1x2
pe zi
-penicilina G
1000000 UI 1fl
la 12 ore i.m.
-gentamicina f II
1f la 12 ore
-maninil tb 1 la
nevoie
-algocalmin f2
1x2/zi dimineata
si seara

- se linisteste pacienta
si se pune in legatura
cu alte paciente cu
aceeasi afectiune
-se administreaza
perfuzie

intravenoasa

Alterarea integritatii

Pacienta sa prezinte

tegumentelor si mucoaselor

tegumente curate si

manifestata prin plante si

integre

gambe acoperite cu cruste

- se face toaleta

- plantele si gambele
sunt in continuare

locala a tegumentelor

acoperite cu cruste

-se administreaza

uscate, pruriginoase

tratamentul
prescris:
-Lamisil gel
aplicat local
- se aplica pansament
steril si se face
bandaj pentru

Dificultate de a se imbraca si

Pacienta sa se

dezbraca din cauza durerii.

imbrace si sa se
dezbrace singura

fixarea pansamentului
- se supravegheaza

- pacienta si-a
schimbat singura

daca pacienta poate

lenjeria de corp
- a fost schimbata

lenjeria de pat
sa-si schimbe
pijamaua
- se schimba

Dificultate in deplasare din

Pacienta sa se

cauza durerii la nivelul

deplaseze fara ajutor

gambei.

lenjeria de pat
- se ajuta pacienta

- pacienta s-a deplasat la


toaleta singura

sa se deplaseze
- se supravegheaza
pacienta sa nu cada

in timpul
deplasarilor

- se combate durerea
de la nivelul gambelor

CAZUL II
Nume: C
Prenume: L
Varsta: 52 ani
Sex: feminin
Domiciliu: mediul rural
Data internarii: 10.03.2008
Sectia: Boli infectioase
Diagnostic:
-

,,Erizipel recidivant al coapsei drepte, forma eritematoasa, grava;

,,Obezitate

Motivele internarii:
-

febra - 38.2C

frison

greturi

durere in coapsa dreapta

Antecedente:
-

interventie chirurgicala in 1985 si 1992 pentru extirparea ganglionilor limfatici ai


coapsei drepte,

varice membre inferioare

erizipel al coapsei drepte, forma eritematoasa in 1992 si 2002

PLAN DE INGRIJIRE
10.03.2008- ziua I de ingrijire
Diagnostic de

Obiective

ingrijire

Rol propriu

Hipertermie

Pacienta sa

manifestata prin

prezinte

febra moderata,

temperatura

tegumente

corpului in

hiperemice,

limite normale

transpiratii, frison.

Interventiile asistentei

Evaluare

Rol

delegat
- se aplica comprese

Td=38.2C

reci

Ts=37.8C

- se sterge pacienta

- pacientul
prezinta

de transpiratie

transpiratii in
cantitate

- se aeriseste salonul

normala

- se masoara
temperatura
dimineata si seara
-se
administreaza
trat
amentul
pre
scris:
-par
acetamol tb.
1x2/
zi

Alterarea integritatii

Pacienta sa

tegumentelor si

prezite

mucoaselor

tegumente

manifestata prin

curate si integre

edem si eritem la

- se face toaleta

prezinta
locala a

edem si
eritem la

tegumentelor

nivelul coapsei

nivelul
coapsei

-se

drepte.

pacienta

drepte

administreaza
trat
amentul
pres
cris:
-La
misil gel
apli
cat local
- se aplica pansament
steril si se face
bandaj pentru

Eliminare

Pacienta sa nu

inadecvata

mai

transpiratii

transpiratie

abundente

hipertermiei.

INGESTA

de transpiratii

prezinte

manifestata prin
abundenta din cauza

fixarea pansamentului
- se sterge pacienta

oral 1000
ml

- se hidrateaza
pacienta
pentru evitarea

perfuzie1000
ml

EXCRETA

deshidratarii

diureza-1100
ml

- se calculeaza
- scaun- 100 ml
bilantul ingestaexcreta
Circulatie

- pacienta sa

inadecvata

prezinte puls in

manifestata prin

limite normale

- se masoara P, TA, R
-se

transpiratii300 ml
- P= 100p/min

- TA=110/80 mmHg

administreaza

tahicardie

- R= 17r/min
prop
ranolol cp.
1x2/z

Dificultate de a se

Pacienta sa se

imbraca si dezbraca

imbrace si sa se

din cauza durerii.

dezbrace
singura

i
- se ajuta pacienta

- pacienta si-a
schimbat lenjeria

sa-si schimbe
hainele de strada

de corp cu
ajutorul
asistentei

cu pijamaua
- se schimba lenjeria
pacientei ori de cate
ori este nevoie
- se schimba lenjeria
de pat ori de cate

Dificultate in

Pacienta sa se

deplasare din cauza

deplaseze fara

ori este nevoie


- se ajuta pacienta

- pacienta s-a
deplasat la

durerii la nivelul

ajutor

toaleta cu
sa se deplaseze

coapsei drepte.

se insoteste pacienta

ajutorul
asistentei

la investigatii
- se supravegheaza
pacienta sa nu
cada in timpul
deplasarilor
- se combate durerea
de la nivelul coapselor
Insomnie din cauza

Pacienta sa

- pacienta a

durerii la nivelul

doarma cel

dormit h dupa

coapsei.

putin 8 ore in

amiaza si 8 h in

cursul noptii

cursul noptii

- se aeriseste
salonul
- se creaza un climat
de liniste

- se creaza
semiobscuritate
in salon
- se sfatuiesc celelalte
paciente sa pastreze
linistea
PLAN DE INGRIJIRE
11.03.2008- ziua a II-a de ingrijire
Diagnostic de ingrijire

Obiective

Interventiile asistentei cu

Vulnerabilitate fata de pericole.

Pacienta sa fie ferita de

Rol propriu
-se schimba cateterul

Rol delegat

pericole
Durere
Anxietate

Pacienta sa nu mai
prezinte

durere

nivelul coapsei dr.

la

venos
-se administreaza
tratamentul
prescris:
-vit. C f 1 in PEV
-vit. B1 f 1 in PEV
-vit. B6 f 1 in PEV
-gentamicina f III
1f la 8 ore

-algocalmin f1 la
nevoie
- se linisteste
pacienta si se pune
in legatura cu alte
paciente cu aceeasi
afectiune
-se administreaza
perfuzie
intravenoasa cu:
ser fiziologic 500
ml
-ser glucozat 5%
500 ml
-Ca gluconic 10%

Hipertermie manifestata prin

Pacienta sa prezinte

febra ridicata, tegumente

temperatura corpului

hiperemice.

in limite normale

fI
- se aplica comprese
- reci
- se aeriseste salonul
- se masoara
temperatura

dimineta
si seara
-se administreaza
tratamentul
prescris:
-paracetamol tb
1x2/zi
Alterarea integritatii

Pacienta sa prezinte

tegumentelor si mucoaselor

tegumente curate si

manifestata prin edem si eritem

integre

la nivelul coapsei drepte

- se face toaleta
locala a
tegumentelor
-se administreaza
tratamentul
prescris:
-Lamisil gel
aplicat local
- se aplica
pansament steril
si se face bandaj
pentru fixarea

Circulatie inadecvata manifestata

- pacienta sa prezinte

pansamentului
- se masoara

prin tahicardie

puls in limite normale


P, TA, R
- se administreaza
propranolol cp.
1x2/zi

Dificultate de a se imbraca si

Pacienta sa se imbrace

dezbraca din cauza durerii.

si sa se dezbrace
singura

-se ajuta pacienta


sa-si schimbe
pijamaua
se schimba lenjeria

Dificultate in deplasare din cauza

Pacienta sa se

durerii la nivelul coapsei

deplaseze fara ajutor

de pat
- se ajuta pacienta
sa se deplaseze
se insoteste pacienta
la investigatii
se supravegheaza
pacienta sa nu
cada in timpul
deplasarilor
se combate durerea
de la nivelul coapsei

PLAN DE INGRIJIRE
12.03.2008- ziua a III-a de ingrijire

Diagnostic de ingrijire

Obiective

Interventiile asistentei cu

Vulnerabilitate fata de pericole.

Pacienta sa fie ferita de

Rol propriu
Rol delegat
-se schimba cateterul

pericole
Durere
Anxietate

Pacienta sa nu mai
prezinte durere la
nivelul coapsei

venos
-se administreaza
tratamentul
prescris:
-vit. C f 1 in PEV
-vit. B1 f 1 in PEV
-vit. B6 f 1 in PEV
-gentamicina f III
1f la 8 ore
-algocalmin f1 la
nevoie
-se linisteste pacienta
si se pune in legatura
cu alte paciente cu
aceeasi afectiune
- se administreaza
perfuzie

intravenoasa
cu: ser fiziologic
500 ml
- ser glucozat 5%
500 ml
-Ca gluconic 10%
fI
Hipertermie manifestata prin

Pacienta sa prezinte

subfebrilitate, tegumente

temperatura corpului

hiperemice.

in limite normale

-se aplica comprese


reci
se aeriseste salonul
-se masoara
Temperature
dimineata si seara
-se administreaza
tratamentul
prescris:
-paracetamol tb
1x2/zi

Alterarea integritatii

Pacienta sa prezite

tegumentelor si mucoaselor

tegumente curate si

manifestata prin edem si eritem

integre

la nivelul coapsei drepte

-se face toaleta


locala a tegumentelor

-se administreaza
tratamentul
prescris:
-Lamisil gel
aplicat local
-se aplica pansament
steril si se face
bandaj pentru fixarea

Circulatie inadecvata manifestata

- pacienta sa prezinte

prin tahicardie

puls in limite normale

pansamentului
- se masoara P, TA, R
- se administreaza
propranolol cp.
1x2/zi

Dificultate de a se imbraca si

Pacienta sa se imbrace

dezbraca din cauza durerii

si sa se dezbrace

coapsei.

singura

-se ajuta pacienta


sa-si schimbe
pijamaua
se schimba

Dificultate in deplasare din cauza

Pacienta sa se

durerii la nivelul coapsei drepte.

deplaseze fara ajutor

lenjeria de pat
-se ajuta pacienta
sa se deplaseze
se insoteste pacienta

la investigatii
- se supravegheaza
pacienta sa nu
cada in timpul
deplasarilor
-se combate durerea
de la nivelul coapselor

CAZUL III
Nume: A
Prenume: V
Varsta: 34 ani
Sex: feminin
Domiciliu: mediul urban
Data internarii: 12.04.2008
Sectia: Boli infectioase
Diagnostic:
-

,,Erizipel recidivant al gambei drepte, forma eritematoasa, grava;

Motivele internarii:
-

febra - 38.7C

frison

durere in gamba dreapta

Antecedente:
-

erizipel al coapsei drepte, forma eritematoasa in 2001 si 2004 cu forme mai usoare

PLAN DE INGRIJIRE
12.04.2008- ziua I de ingrijire
Diagnostic de ingrijire

Interventiile asistentei cu
Obiective

Vulnerabilitate fata de

Pacienta sa fie ferita de pericole

pericole.

Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul gambelor


si cefalee

Rol propriu

Evaluare

Rol

delegat
-se conduce pacienta

pacienta este
in continuare

intr-un salon bine

vulnerabila

Durere

fata de pericole

aerisit
Anxietate

-se cateterizeaza vena

pacienta
prezinta
diminuarea

de la plica cotului

durerii
-se
recolteaza
san

P= 80 p/min

TA= 130/75
mmHg

ge pentru
exa

R=17 r/min

mene de
lab
orator
-se
recolteaza
urin
a pentru
exa
mene de
lab
orator
-se transporta
produsele
recoltate la laborator
-se

administreaza
tratam
entul
prescri
s:
-vit. C
f 1 in PEV
-vit. B1
f 1 in PEV
-vit. B6
f 1 in PEV
-gentam
icina f III
1f la 8
ore
-algocal

min f1 la
nevoie
-se linisteste pacienta
si se pune in legatura
cu alte paciente cu
aceeasi afectiune
-se
administreaza
perfuzi
e

Hipertermie

Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite

manifestata prin febra

normale

moderata, tegumente
hiperemice,
transpiratii, frison.

-se aplica comprese

Td=38.7C

reci

Ts=37.6C

-se sterge pacienta

- pacientul
prezinta

de transpiratie

transpiratii in
cantitate normala

-se aeriseste salonul


-se masoara
temperatura
dimineta si seara
-se
administreaza
tratam
entul
prescri
s:

-paracet
amol tb

Alterarea integritatii

Pacienta sa prezite tegumente curate si integre

1x2/zi
-se face toaleta locala

tegumentelor si
mucoaselor manifestata

pacienta
prezinta edem

a tegumentelor

prin edem si eritem la


nivelul coapsei drepte.

si eritem la
-se

administreaza
tratam
entul
prescri
s:
-Lamisil
gel
aplica
t local

nivelul
gambei drepte

-se aplica pansament


steril si se face bandaj
pentru fixarea

Eliminare inadecvata

Pacienta sa nu mai prezinte transpiratii abundente

pansamentului
-se sterge pacienta

INGESTA

manifestata prin
transpiratie abundenta
din cauza hipertermiei.

de transpiratii

oral 800 ml

-se hidrateaza

perfuzie1000
ml

pacienta pentru
EXCRETA
evitarea
- diureza-1100
deshidratarii

Dificultate de a se
imbraca si dezbraca din

Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura

ml

-se calculeaza bilantul

- scaun- 100 ml

ingesta-excreta

- transpiratii-

-se ajuta pacienta sa-si

300 ml
- pacienta si-a
schimbat lenjeria

cauza durerii.

de corp cu
schimbe hainele de

ajutorul asistentei

strada cu pijamaua
-se schimba lenjeria
pacientei ori de cate
ori este nevoie
-se schimba lenjeria
de pat ori de cate ori

Dificultate in deplasare

Pacienta sa se deplaseze fara ajutor

este nevoie
-se ajuta pacienta sa

din cauza durerii la


nivelul gambei drepte.

- pacienta s-a
deplasat la toaleta

se deplaseze
-se insoteste pacienta
la investigatii
-se supravegheaza

cu ajutorul
asistentei

pacienta sa nu cada
in timpul deplasarilor
-se combate durerea

Insomnie din cauza

Pacienta sa doarma cel putin 8 ore in cursul noptii

de la nivelul gambelor
-se aeriseste salonul

durerii la nivelul

- pacienta a
dormit h dupa

-se creaza un climat

gambelor.

de liniste
-se creaza
semiobscuritate in
salon
-se sfatuiesc celelalte
paciente sa pastreze
linistea
PLAN DE INGRIJIRE

amiaza si 8 h in
cursul noptii

13.04.2008- ziua II de ingrijire


Diagnostic de ingrijire

Interventiile asistentei cu
Obiective

Rol propriu

Evaluare

Rol

delegat
Vulnerabilitate fata de

Pacienta sa fie ferita de pericole

pericole.

Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul gambelor

-se

pacienta este

administreaza

in continuare

si cefalee

vulnerabila

Durere

tratam

fata de pericole

entul
Anxietate

prescri

pacienta
prezinta

s:

diminuarea
durerii

-vit. C
f 1 in PEV
-vit. B1

P= 80 p/min

TA= 130/75

f 1 in PEV

mmHg
-vit. B6

f 1 in PEV
-genta

R=17 r/min

micina f III
1f la 8
ore
-algoca
lmin f1 la
nevoi
e
-se linisteste pacienta
si se pune in legatura
cu alte paciente cu
aceeasi afectiune
-se
administreaza
perfuzi

e
intrave
noasa cu:
ser
fiziologic 500
ml
-ser
glucozat 5%
500 ml
-Ca
gluconic 10%
fI
-se recomanda
pacientei sa respecte

regim alimentar
hidrozaharat

Hipertermie

Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite

manifestata prin febra

normale

moderata, tegumente
hiperemice,
transpiratii, frison.

-se masoara P, TA, R


-se aplica comprese

Td=37.2C

reci

Ts=36.6C

-se sterge pacientul

- pacientul
prezinta

de transpiratie

transpiratii in
cantitate normala

-se aeriseste salonul


-se masoara
temperatura
dimineata si seara
-se
administreaza
trata

mentul
prescr
is:
-parac
etamol tb

Alterarea integritatii

Pacienta sa prezite tegumente curate si integre

1x2/zi
-se face toaleta locala

tegumentelor si
mucoaselor manifestata

pacienta
prezinta edem

a tegumentelor

prin edem si eritem la


nivelul gambei drepte.

si eritem la
-se

administreaza
tratam
entul
prescri
s:
-Lamis

nivelul gambei
drepte

il gel
aplica
t local
-se aplica pansament
steril si se face bandaj
pentru fixarea

Eliminare inadecvata

Pacienta sa nu mai prezinte transpiratii abundente

pansamentului
-se sterge pacienta

INGESTA

manifestata prin
transpiratie abundenta
din cauza hipertermiei.

de transpiratii

oral 800 ml

-se hidrateaza

perfuzie1000
ml

pacienta pentru
EXCRETA
evitarea deshidratarii
- diureza-1100
-se calculeaza bilantul
ingesta-excreta

ml

- scaun- 100 ml
- transpiratiiDificultate de a se

Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura

-se ajuta pacienta sa-si

imbraca si dezbraca din

300 ml
- pacienta si-a
schimbat lenjeria

schimbe hainele de

cauza durerii.

strada cu pijamaua

de corp cu
ajutorul asistentei

-se schimba lenjeria


pacientei ori de cate
ori este nevoie
-se schimba lenjeria
de pat ori de cate ori

Dificultate in deplasare

Pacienta sa se deplaseze fara ajutor

este nevoie
-se ajuta pacienta sa

din cauza durerii la


nivelul gambei drepte.

- pacienta s-a
deplasat la toaleta

se deplaseze

cu ajutorul
asistentei

-se insoteste pacienta


la investigatii
-se supravegheaza
pacienta sa nu cada
in timpul deplasarilor
-se combate durerea
de la nivelul gambelor
PLAN DE INGRIJIRE
14.04.2008- ziua III de ingrijire
Diagnostic de ingrijire

Interventiile asistentei cu
Obiective

Rol propriu

Evaluare

Rol

delegat
Vulnerabilitate fata de

Pacienta sa fie ferita de pericole

pericole.

Pacienta sa nu mai prezinte durere la nivelul gambelor

-se
administreaza

pacienta este
in continuare

si cefalee

vulnerabila
tratam

fata de pericole

Durere

entul

pacienta
prezinta

Anxietate

prescri

diminuarea

s:

durerii
-vit. C

P= 80 p/min

TA= 130/75

f 1 in PEV
-vit. B1

mmHg

f 1 in PEV
-vit. B6
f 1 in PEV
-genta
micina f III
1f la 8
ore
-algocal
min f1 la

R=17 r/min

nevoie
-se linisteste pacienta
si se pune in legatura
cu alte paciente cu
aceeasi afectiune
-se
administreaza
perfuz
ie
intrave
noasa cu:
ser
fiziologic 500
ml

- ser
glucozat 5%
500 ml
-Ca
gluconic 10%
fI
-se recomanda
pacientei sa respect
e regim alimentar
hidrozaharat
-se masoara P, TA,

Alterarea integritatii

Pacienta sa prezinte tegumente curate si integre

R, T
-se face toaleta locala

tegumentelor si
mucoaselor manifestata

pacienta nu
mai prezinta

a tegumentelor

edem si eritem

prin edem si eritem la

la nivelul
-se

nivelul gambei drepte.

gambei drepte

administreaza
tratam
entul
prescri
s:
-Lamis
il gel
aplicat
local
-se aplica pansament
steril si se face
bandaj pentru fixarea

Eliminare inadecvata
manifestata prin

Pacienta sa nu mai prezinte transpiratii abundente

pansamentului
-se sterge pacienta

INGESTA

transpiratie abundenta
de transpiratii

din cauza hipertermiei.

oral 1000
ml

-se hidrateaza
-

perfuzie1000

pacienta pentru
evitarea

EXCRETA

deshidratarii

- diureza-1500

-se calculeaza
bilantul ingestaexcreta
Dificultate de a se

Pacienta sa se imbrace si sa se dezbrace singura

-se ajuta pacienta sa-si

imbraca si dezbraca din


cauza durerii.

ml

ml
- scaun- 100 ml
- transpiratii300 ml
- pacienta si-a
schimbat lenjeria

schimbe hainele de
strada cu pijamaua
-se schimba lenjeria
pacientei ori de cate

de corp cu
ajutorul asistentei

ori este nevoie


-se schimba lenjeria
de pat ori de cate ori

Dificultate in deplasare

Pacienta sa se deplaseze fara ajutor

este nevoie
-se ajuta pacienta sa se

din cauza durerii la


nivelul coapsei drepte.

- pacienta s-a
deplasat la toaleta

deplaseze
-se insoteste pacienta
la investigatii
-se supravegheaza
pacienta sa nu cada
in timpul deplasarilor

-se combate durerea

cu ajutorul
asistentei

de la nivelul gambelor

CAPITOLUL III
FISE TEHNICE
PERFUZIA ENDOVENOASA
DEFINITIE: introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a solutiei
medicamentoase.
SCOP:
- hidratarea si mineralizarea organismului;
- administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit;
- depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici;
- alimentarea pe cale parenterala.
PREGATIREA MATERIALELOR:
- materiale pentru punctia venoasa si manusi sterile;
- perfuzor;
- sol. de injectat;
- branula.
PREGATIREA PACIENTULUI:
- psihic: se informeaza;
- fizic: poz. comoda (decubit dorsal).
EXECUTIE:
- asistenta isi spala mainile si isi pune manusile sterile;

- pregateste solutia de perfuzat;


- monteaza perfuzorul si lasa lichidul sa circule prin tuburi pentru indepartarea aerului;
- alege vena si efectueaza punctia venoasa,
- introduce branula in vena si o fixeaza;
- scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza ritmul perfuziei;
- mentine o perfecta asepsie si supravegheaza perfuzia;
- schimba punga cu solutie inainte de golirea completa a precedentei.
ACCIDENTE:
- hiperhidratarea (poate duce la edem pulmonar);
- embolia gazoasa prin patrunderea aerului in curentul circulator;
- revarsarea lichidului paravenos si poate da nastere la flebite, necroze;
- coagularea sangelui pe ac sau pe canula.
EFECTUAREA BANDAJELOR SI PANSAMENTELOR

Prin bandajare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon, de panza


sau material plastic.
Materiale necesare:
-2-3 pense anatomice
-2-3 pense hemostatice
-1-2 foarfeci
-sonda canelata

-tavita renala
-tuburi de dren de marimi si calibre corespunzatoare
-casoleta cu pansamente sterile
-fesi de diferite marimi
-apa oxigenata
-benzina sau benzina iodata
-alcool
-tinctura de iod
-ser fiziologic
-solutie rivanol1/1000
-leocoplast
Dupa pregatirea materialelor asistenta se va spala pe maini cu apa si sapun, si apoi
va trece la sortarea materialului si la pregatirea bolnavului in vederea pansamentului.
Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit, in asa fel ca regiunea
care urmeaza sa fie bandajata, trebuie asezata pe un suport (pelvisuport, taburet, suluri de
patura etc.) sau sustinuta de o infirmiera, sa fie usor accesibila pentru asistenta.
Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav, iar infirmiera care
sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el, ca sa nu impiedice
miscarile asistentei in timpul manoperei.
Bandajarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:
-bandajarea membrelor se incepe de la extremitatea lor distala, fasa se infasoara intr-o
singura directie, de obicei de la stanga la dreapta.

-turele fesei trebue sa le acopere pe cele precedente, in asa fel, incat acestea sa adere
reciproc, sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri,
-fasa sa nu fie aplicata prea strans, pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie
si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece, lasand plaga descoperita.
-in timpul bandajarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca
dureri bolnavului.
-capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga
intr-un loc in care nodul nu va incomoda bolnavul.
-aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei, iar cu
dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective. Cand s-a trecut cu prima tura circulara,
coltul fixat cu mana stanga, care a ramas in afara, se indoaie si se trece cu fasa a doua oara
peste capatul liber, pentru a-l fixa.
Fasa se poate conduce circular , in spirala , in forma de opt, in spica rasfranta sau
in evantai, dupa regiunea anatomica unde se aplica.
TEHNICA MASURARII TEMPERATURII
Scop:
Evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri de masurare:-la copil rectal
Materiale necesare:-termometru uman
-recipient cu solutie dezinfectanta
(cloramina)
-tava medicala
-ceas, comprese,

-lubrefiant (pentru rect)


Efectuarea tehnicii:
-asistenta medicala se spala pe maini
-se scoate termometrul din solutia dezinfectanta,
se clateste si se sterge cu o compresa, se scutura
astfel incat Hg sa se gaseasca in rezervor
-se lubrefiaza termometrul
-se aseaza pacientul in decubit lateral cu
membrele inferioare in semiflexie
-se introduce tubul termometrului in rect prin
miscari de rotatie si inaintare
-termometrul se tine in mana in timpul
masurari timp de 3 minute
-dupa scurgerea timpului este scos, sters cu o
compresa si se citeste gradatia
-se noteaza valoarea gasita in foaia de
temperatura.
Valoarea temperaturii rectale este cu 0,5 subunitati mai mare decat temperatura din
axila.
BIBLIOGRAFIE

1. Erscoiu Simona; Ceausu Emanoil- Epidemiologie si boli infecttioase; Manual pentru


invatamantul sanitar postliceal; Editura didactica si pedagogica; Bucuresti 1995
2. Prof dr. doc. Radulescu Petru- Elemente de patologie si terapeutica chirurgicala; Editura
didactica si pedagogica; Bucuresti 1980
3. Titirca Lucretia- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicaliEditura Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2006
4. Prof. dr. doc. Vata Alla; conf. dr. Brauner E. boli infectioase, Institutul de Medicina si
Farmacie Iasi; Clinica de boli infectioase; 1978
5. Voiculescu Marin Boli infectioase, vol II;Editura medicala; Bucuresti 1990
6. Titirca lucretia- Twehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali - Editura
Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2001