Cap. I - NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA OMULUI.

PIELEA – constiutuie un invelis neintrerupt care se continua la nivelul marilor

orificii(gura, nas, etc.) cu o semimucoasa si care in interiorul cavitatilor respective devine o
mucuoasa propriu-zisa. Pielea reprezinta o suprafata receptorie extrem de vasta care asigura o
sensibilitate diversa participand la secretarea unor produse finale ale metabolismului, are rol de
termoreglatie, executa functiile de respiratie, protejeaza corpul de leziuni mecanice si
microorganisme, contine rezerve energetice si leaga mediul inconjurator cu tot organismul.
Suprafata pieli nu este uniforma, pe ea gasindu-se proeminente, creste si orificii, ea este
constituita din trei invelisuri ca: epidermul, dermul si hipodermul.

1. Epidermul – este alcatuit dintr-un epiteliu perimentos, celulele sale fiind in

permanenta regenerate. Epidermul este un protector mecanic contra pierderilor de apa din
straturile profunde ale pielii si impiedica patrunderea microbilor. El este lipsit de vase sangvine,
nutritia celulelor avand loc prin difuzarea limfei interstitiale din derm, prin intermediul
membranei bazale si prin spatiile inguste care separa intre ele celulele vitale ale acestui strat.
Celulele epidermului sunt impartite in doua categori si anume :keratinocitele care constituie
marea majoritate a masei celulare si melanocitele – care sunt mai putine. Stratul generator sau
stratul bazal este cel mai profund, celulele sale avand un nucleu mare situat opical unde se gasesc
granulele de melamina cu rol fotoprotector ferind Acizii Nucleici (ADN) de razele ultraviolete cu
actiune inhibanda asupra acestora. Imediat deasupra stratului bazal gasim stratul spinos, care este
alcatuit in mod normal din 6-15 randuri de celule poliedrice, care sunt mai acidofile decat cele
bazale, dar sunt intens vitale. Stratul spinos este un strat unde se fac multe transformari
importante in eczema sau metaplazii si in alte multe afectiuni. Un alt strat important situat
deasupra celui spinos, este stratul granulos care prin abundenta granulatiilor citoplasmatice de
keratohialina formeaza o bariera care impiedica pierderea apei, dar care este insa penetrata de
vitamine, lipide, gaze, enzime, glucoza, hormoni sexuali, radiati si substante nocive (ex.
Nicotina).

Ultimul strat vital al epidermului, care impreuna cu stratul cornos constituie asa numita „bariera
epidermica”, bariera fata de substantele chimice, apa si microorganisme. Deasupra stratului
cornos si amestecat cu celulele stratului disjunct se gaseste un strat functional (fiziologic),
rezultat din prelungirea secretiei sudoripare si sebacee, care mai este numita si filmul sau pelicula
protectoare fata de substantele chimice si microorganisme.
1
 2. Dermul – constituie scheletul nerezistent conjunctivo-fibros al pielii, este reunit si
separat prin membrana bazala de epiderm. Membrana bazala este constituita dintr-o impletire de
fibre dermice si epidermice cu functia de filtru selectiv servial la nutritia epidermului si ca a doua
bariera pentru substantele ce ar putea patrunde din epiderm. Dermul este alcatuit din doua straturi
: unul superficial subepidermic si este denumit strat subpapilar, caracterizat prin substanta
fundamentala abundenta , elemente celulare nervoase si o vascularizare si inervatie bogata.
Stratul profund numit dermul propriu-zis, care este mult mai rezistent, compus din fibre elatice si
reticulare colagenice. Pielea reprezinta 16% din greutatea corporala.

3. Hipodermul – este stratul care separa pielea de straturile subiacente, este alcatuit din
lobuli de celule grase continand trigliceride cu rol de rezerva nutritiva si izolator termic si
mecanic. Hipodermul protejeaza organismul de socuri si presiunii, fiind bogat in vene si artere.

Pe langa Epiderm, Derm si Hipoderm, pielea contine deasemenea, foliculi pilosi care produc fire
de parsi glande sebacee care se deschid in foliculi pilosi. Glandele sebacee secreta sebum, care
lubrifiaza pielea si o protejeaza. Suprafata pieli la un om matur si talie mijlocie este de 1.5-
1.8mp, iar greutatea ei totala corespunde la circa 20%(14-16 Kg) din care 15% reprezinta
hipodermul, 5% dermul si 1% epidermul. Grosimea pieli variaza in functie de regiune, este mai
groasa pe toracele anterior, abdomen si subtire pe fata, frunte si in zona genitala. Cea mai groasa
piele se gaseste pe talpi si palme. Elasticitatea pieli se datoreaza fibrelor elastice, aceasta
elasticitate scade odata inaintarea in varsta si dispare in starile edematoase sau scleroza cutanata.
Datorita elasticitatii plagile devin mai mari decat suprafata sectionata, iar grefele mai mici decat
suprafata prelevata.Culoarea pieli depinde de cantitatea de pigment melamic, care confera nuante
de la alb la negru. Cantitatea de melamina este determinata genetic, iar variatiile dupa latitudinea
geografica. Melamina variaza in functie de expunerea la razele ultraviolete, culoarea de roz-rosie
este determinata si de gradul de vascularizare capilara. Culoarea pieli depinde si de cantitatea de
hemoglobina (poluare in anemii) dar si de grosimea pielii influenteaza culoarea, astfel ca pielea
talpilor si a palmelor este balbuie, la fel si pielea copiilor mici care este mai subtire si roz.

FUNCTIILE PIELII:

Pielea indeplineste un rol deosebit de important in mentinerea sanatati intregului

organism. Pielea are rol de apararea organismului, impiedica patrunderea unor agenti patogeni in

2
organism ca : radiatii, substante toxice, bacterii etc. Aceasta functie si capacitate nu este
nelimitata.In contactul cu substantele chimice concentrate, aceasta bariera poate fi distrusa .

Un alt rol al pielii este acela de excretie, fiind astfel considerata „al treilea rinichi” al omului. Cu
ajutorul functiei de excretie pielea elimina componente asemanatoare cu cele excretate la nivel
renal, respectiv uree, saruri de toate tipurile si acid uric. O alta functie a pielii este functia de
sinteza a vitaminei D , unde influenta razelor ultraviolete (UV) este benefica pentru ca sub
influenta razelor UV se sintetizeaza aceasta vitamina.

Pielea mai are si functia de termoreglarea , de mentinere constanta a temperaturii corpului, ce este
influentata de cantitatea de secretie sudorala care se elimina la suprafata pielii si mai ales, de
evaporare a sudoratiei care, prin evaporare poate sa scada temperatura cu aproximativ un grad.

Alte functii ale pielii ar fi: functia imunologica care este realizata cu ajutorul celulelor
dangerhaus din piele, functia de organ de simt, care este una din functiile de comunicare a pielii
cu mediu inconjurator, aceasta fiind indeplinita de receptorii de durere (fiind pana la 200/mp), de
presiune (corpusculi Vater-Pacini), receptori de intindere (corpusculi Ruffini),
termoreceptori(corpusculi Krause), receptorii tactili sunt mai desi la degete, buze, limba, sfarcul
mamelei, organelor genitale externe(corpusculi Meissner si Celule Merkel).

Cap. II – NOTIUNI TEORETICE DESPRE SCARLATINA.

Scarlatina – este o boala infectioasa acuta endemo-epidermica, determinata de un

streptococ beta-hemolitic din grupul A, caracterizata simtomatic initial cu angina, varsaturi si
febra, urmat de aparitia unui exantem caracteristic (eritem punctat) si ulterior de descuamatie.

Scarlatina este cunoscuta de mult timp chiar confundata cu alte boli eruptive la inceput. In anul
1676 Sydenhom a separat scarlatina de alte boli, dandu-i numele de febris scarlatinae. Dupa
primul razboi mondial pana in anul 1939 a fost o lunga perioada de epidemii de scarlatina severa,
mortalitatea in tara noatra fiind de 10-20% in randul copiilor mici. De atunci pana in zilele
noastre, scarlatina se prezinta in toata lumea, dar mortalitatea a scazut considerabil sub 1%
ajungand chiar la 0,1%.

Etiologie – Agentul care cauzeaza scarlatina este reprezentat de variate serotipuri

toxigene de streptecoci beta-hemolitici dein grupul A. Un streptococ pentru a produce scarlatina
trebuie sa posede proprietatea de a secreta toxina eritrogena responsabila de sindromul toxic al
3
scarlatinei (erupti, febra, fenomene digestive si nervoase), iar organismul sa fie receptiv, ceea ce
se constata prin intradervoreactie Dick.

Reactia Dick – se injecteaza intradermic cantitatea minima de toxina eritrogena care

produce un eritem cu diametrul de 10mm. Persoanele care sunt receptive la scarlatina vor avea
reactia Dick pozitiva, iar cele imune reactia va fi negativa.

Determinarea serotipurilor de scarlatina beta-hemolitici, care provoaca scarlatina are o

importanta clinica, explicand variatiile in duritatea cazurilor de scarlatina. Pe plan epidemiologic,
existand mai multe serotipuri se explica infectiile incrucisate din saloanele de scarlatina precum
si infectiile recidivante (scarlatina de intoarcere acasa) in functie de tipul respectiv de streptococ.

1. EPIDEMIOLOGIE.

Scarlatina este o boala raspandita pe tot globul pamantesc, dar epidermic domina zonele
tenaperate. Epidemiile de scarlatina prezinta o anumita dinamica, prin aparitia de valuri
epidemice la intervale de 5-7 ani. Mortalitatea prin scarlatina este in declin continu pe plan
mondial, dar si in tara noastra, fenomen la care a contribuit tratamentul cu penicilina.

Scarlatina apare mai des in sezonul rece (iarna, toamna, inceput de primavara.)fiind
favorizata de climatul ploios. Ca varsta frecvent afectata este intre 1-10ani, dar poate aparea si la
copii sub un an, fiind observata in primele 6 luni. Este foarte rar intalita la persoanele cu varsta
peste 50 de ani, in familie pot aparea 1-2 cazuri de scarlatina severa, iar restul soar angine cu
stare de purtator.

Transmiterea scarlatinei se face prin contact direct prin intermediul aerului contaminat cu
streptococ (infectie aerogena) continand picaturi Flugge sau particule de praf. Transmiterea
indirecta se face prin obiecte contaminate . Perioada de contagiune a scarlatinei se extinde atat
timp cat bolnavul adaposteste streptococi beta-hemolitici in faringe, nas si pe tegument . Aceasta
durata inainte de terapiea cu penicilina dura saptamani, chiar luni, acum a scazut la cateva zile.

Purtatori de streptococ beta-hemolitic au un rol mai important in transmiterea scarlatinei

decat bolnavii de scarlatina pentru ca acestia nu prezinta boala insa raspandesc agentul patogen.
Dupa scarlatina se obtine o imunitate antitoxica care apara pe bolnav de o noua scarlatina dar nu
si de alta infectie cu streptococ beta-hemolitic (angine, sinuzite, otite etc.), din aceasta cauza
reimbolnavirea de scarlatina sunt foarte rare.
4
 2. PATOGENIE.

Streptococii beta-hemolitici toxigeni ajunsi la poarta de intrare care cel mai frecvent este
orofaringele se multiplica si determina un proces inflamator local numit angina.

Exotoxina eritrogena difuzeaza in intreg organismul sindromul toxic al scarlatinei format din
varsatura, greata, cefalee, exantem caracteristic si febra. Organismul fata de toxina eritrogena
rectiveaza prin formare de anticorpi care in decurs de 2-3 saptamani formeaza imunitate specifica
antiscarlatinoasa. In afara de antitoxine apar si alti anticorpi a caror determinare serveste pentru
diagnosticul solilor streptococice. Ca urmare a actiunii toxice asupra tegumentului, straturile
superficiale se desprin dupa 2-3 saptamani constituind descuamatia de intensitate variabila.

Streptococi beta-hemolitici cu ajutorul celorlalte toxine si enzime pot invada organismul

determinand astfel variate conplicatii ca : angina ulceronecrotica mastoida, otita, bacteriemii si
septicemii cu diferite metastaze. Toate aceste manifestari septice alcatuiesc sindromul septic al
scarlatinei ce se poate instala la inceputul bolii si poate dura cateva saptamani. Al treilea simptom
care poate aparea in evolutia scarlatinei (dar nu obligatoriu), dupa 20 de zile de la inceputul bolii
este sindromul alergic manifestat prin reumatism articular acut, glomerulonefrita acuta difuza,
petesii,eritem nodos sau chiar numai o febricula.

Astazi acest sindrom se intalneste foarte rar si numai in cazurile de scarlatina

nediagnosticata si ne tratata. Odata in cazurile verbale de scarlatina se constata necropsia
leziunilor diferitelor organe (miocardita, hepatica) dar astazi sunt numai in cazuri exceptionale.

3. TABLOU CLINIC.

In scarlatina incubatia este in medie de 3-6 zile pan la 10 zile in unele cazuri.

Debutul boli este brusc, uneori brutal, cu febra mare 40 grade C, angina, cefalee si
varsaturi. Angina este insotita de dureri de gat si se caracterizeaza printr-o roseata intensa care
cuprinde amigdalele si intregul istm faringian. Pulsul este rapid, tensiunea arteriala scade si starea
generala este alterata uneori aparand chiar delirul.

4. PERIOADA DE INVAZIE.

Dureaza intre 36-48 de ore modificarile din cavitatea bucala si faringe se amplifica luand
aspecte caracteristice: enantemul scarlatinos. Angina este de un rosu „ca flacara” cuprinzand
5
amigdalele, stalpii si o parte a ralului palatin unde enantemul se delimiteaza, ca o linie
transversala sau se pierde treptat prin puncte si zone mici de eritem. Alteori angina poate fi
pultace cu exsudat cenusiu. Daca streptococi sunt mai virulenti si au o putere necrozanta mai
mare se pot realiza necroze tisulare, angina capata aspect de angina ulceronecrotica. Cu cat
angina este mai intensa cu atat gravitatea scarlatinei este mare, mai ales prin componenta septica .

Ganglioni limfatici submaxilari si cervicali superiori sunt tumefiati si durerosi. Limba

scarlatinosului este incarcata cu un depozit cenusiu – albicios din prima zi de boala, pentru ca, cu
fiecare zi sa se descuameze, incepand de la varf si margini progresand catre baza. Acest proces de
curatire a limbi lasa o mucoasa rosie prin desprinderea stratului epitelial, ceea ce face sa
proemine papilele linguale, aspect particular in scarlatina numita „limba zmeurie”, care este
complet realizat dupa 5-6 zile de la inceputul bolii.

Dupa aceasta perioada limba se reepitelizeaza capatand o culoare rosie – inchisa si

lucioasa „limba de pisica”. Toate aceste aspecte reprezinta „ciclul lingual” dupa care se poate
stabili uneori si ziua de boala

5. PERIOADA DE ERUPTIE.

Incepe o data cu examenul scarlatinos care isi face aparitia dupa 24-36 de ore de la
debutul bolii, Eruptia se anunta printr-un prurit usor ce se caracterizeaza printr-un eritem punctat
cu mici papule rosii dand la pipait o senzatie aspra (de nisip). Culoarea eruptiei este rosie intensa
stacojie.

Examenul scarlatinos incepe pe gat si torace si se extinde rapid pe tot corpul in 24 de ore.
El este mai intens pe torace si abdomen, in axile si pe fata anterointerna a membrelor. La nivelul
plicilor de flexiune a membrelor si mai des la plica cotului eruptia prezinta un aspect caracteristic
sub forma unor linii hemoragice asezate transversal corespunzator pliurilor de flexiune.

Acest aspect caracteristic al eruptiei este cunoscut si sub numele de semnul Pastia si este
util pentru diagnosticarea tardiv al scarlatinei deoarece persista cateva zile dupa stingerea
eruptiei. Pe fata nu exista un exantem punctiform ci o congestie intensa a obrajilor numita masa
lui Filatov (faciest palmuit). Aspecte deosebite ale exantemului intalnim in scarlatina miliaris
unde micropapilele se transforma in vezicule, scarlatina hemoragica-exantemul este hemoragic

6
chiar cu aspect de purpura generalizata, scarlatina hipertoxica cu colaps – exantem pal sau
cianotic (scarlatina albastra).

Exantemul paleste treptat si este urmat dupa 5-10 zile de o descuavatie caracteristica, in
perioada de stare febra se mentine ridicata, inregistrand o scadere treptata odata cu palirea
exatemului ajungand la normal. In aceasta perioada se mai pot constata: midificari
circulatorii(tahicardie), atingere renala, hepatomegalie, artralgii si simptome neuropsihice in
scarlatine severe.

In analiza de laborator in special cele de sange, se constata leucocitoza cu neutrofilie

marcata si cu un grad de eozinofilie (4-5%), in leucocite se observa granulatii toxice, reactia
Wassermann poate fi slab pozitiva.

6. PERIOADA DE DESCUMATIE.

De regula se observa dupa 7-15 zile de la boala, apare initial pe gat si subungheal la pulpa
degetelor. Scuamele au aspect fainos pe fata, extremitatile membrelor si in lambouri.

Descumatia poate dura 2-3 saptamani, dar poate ramane si discreta in scarlatina precoce
cu antibiotice.

7. FORME CLINICE.

Dupa intensitatea simptomelor scarlatina poate capata diferite forme ca:

a) Forme benigne – forme fara eruptie, acestea constituie majoritatea formelor clinice ale
scarlatinei actuale.
b) Forma de gravitate medie care corespunde formei benigne.
c) Scalatina maligna care la randul ei cuprinde 3 forme :
- Forma toxica care prezinta debut brusc, eruptie intensa, varsaturi repetate,
epistoxis, hematemeza in forma hipertoxica evolutia este foarte rapid, iar decesul
poate surveni in cateva ore de la eruptie.
- Forma septica prezinta anagina ulceronecrotica intensa in care uneori ulceratiile
amigdalelor duc la perforatii ale ralului paletin, adenite si periadenite submaxilare
enorme, septicemii.

7
 - Forma toxicoseptica care constituie o combinatie a celor doua forme : toxica si
septica.

Dupa poarta de intrare descoperim doua tipuri de scarlatina :

- Scarlatina cu poarta de intrare orofaringiana.

- Scarlatina cu poarta de intrare extrafaringiana - in care intra scarlatina
stafilococica foarte rara, cirurgicala si scarlatina puerperala (poarta de intrare
intrauterina)

Recaderea in scarlatina reprezinta reaparitia bolii in convalescenta datorata unei

imunizari imperfecte.Ea poate fi cauzata de acelasi streptococ sau de alt serotip ca rezultat al unei
infectii incrucisate.Astazi sunt foarte rare aceste cazuri si sunt datorate prezentei streptococului in
amigdalele greu sterilizabile sau unei infectii in familie la intoarcerea pacientului acasa.

O noua scarlatina aparuta dupa cel putin 6 saptamani de la terminarea boli sau dupa luni si ani
printr/o noua infectie se numeste Reimbolnavire.La noi in tara reimbolnavirile au crescut de la
0,6 la 13%.

8. COMPLICATIILE SCARLATINEI.

Odata netratata scarlatina cu antibiotice era insotita de numeroase complicatii, cele mai
multe fiind septice sau alergice.Complicatiile septice sunt cele mai frecvente si sunt rezultatul
unor infectii streptococice locale si regionale.Dintre complicatiile septice locale amintim abcesul
cerebral,otita tromboflebita,sinuzita,iar dintre cele regionale amintim septicemiile cu variate
metastaze septice {artrite,meningite bronhopneumonie,peritonita}.Complicatiile alergice apar cel
mai frecvent intre a 15/a zi si a 25/a zi de boala.Ca si complicatii alergice putem amintii
glomerulonefrita acuta difuza,reumatismul articular acut,stare febrila cu adenita.Aceste
complicatii alergice apar astazi foarte rar, desi sunt autori care considera ca incidenta
fenomenelor toxice si de sensibilizare nu a scazut atat de mult nefiind influentata esential de
terapia cu penicilina.

9. DIAGNOSTICUL SCARLATINEI.

Diagnosticul pozitiv de scarlatina este usor in formele comune, adesea dificil in formele
fruste si usoare,iar uneori in cele maligne se bazeaza pe date epidemiologice si date clinice

8
ca..angina,varsatura eruptie de tip scarlatinoform cu semnul Pastia,faciest Filatov,,limba
zmeurie..Sunt deasemenea semnificative pentru scarlatina si anumite asocieri cum ar fi..otita cu
descuamatie ,angina cu descuamatie,nefrita cu descuamatie.

Culturile din exsudatul nasofaringian arata si ele prezenta de streptococ beta/hemoliticA

iar in leucograma vom avea leucocitoza cu neutrofilie si usoara eozinofilie.In unele cazuri de
scarlatina se mai pot efectua Intradermoreactia DICK la inceputul bolii si dupa 10/14
zile,determinarea de antistreptolizime O ASLO peste 200 U.pledeaza pentru scarlatina sau pentru
o alta boala streptococica,,determinarea proteinei C reactive cara este crescuta in primele zile de
boala in scarlatina,reactia de stingere Schultz/Charlton care se face injectand intradermic 0,2 ml
de ser antitoxic in plina eruptie de scarlatina ,palirea exantemului pe o raza de cativa cm pledeaza
pentru scarlatina.

Diagnosticul Diferential in scarlatina in perioada de stare se face cu alte boli eruptive

ca,,rujeola,rubeola etc.dar se mai poate face si cu urmatoarele eruptii alergice indeosebi
medicamentoase>eritrodermia ,dermite artificiale ,boala serului ,eritemul solar, eritemul pudic.

Scarlatina in perioada de descuamatie trebuie diferentiata de descuamatia dupa

dermatitele artificiale,dupa eritemul solar sau dupa eritemul descuamativ recidivant cu stare
generala buna, eruptia si descuamatia au loc concomitent. Scarlatina variaza in functie de tipul
epidemic de streptococ care poate fi uneori extrem de toxigen sau dotat cu o mare putere invaziva
si necrotica.

Scarlatina actuala este caracterizata de aspectul predominant benign prin raritatea

complicatiilor si printr/o mortalitate foarte scazuta 0/0,1%.In cazurile netratate, gravitatea
complicatiilor si frecventa cresc considerabil.

10. TRATAMENTUL.

In scarlatina urmareste suprimarea germenului cauzal si in formele toxice si hipertoxice

si neutralizarea toxinei eritrogene. Altadata scarlatina se spitaliza timp de 40 de zile, astazi are
nevoie de o perioada de izolare si tratament mult mai mica care se poate realiza uneori si la
domiciliu.Izolarea este necesara cea individuala pentru a se evita infectii incrucisate, iar in spital
nu se vor interna niciodata in acelasi salon bolnavi noi cu cei in convalescenta.Spitalizarea a fost

9
redusa in prezent la 7 zile insa controlul clinic si de laborator se mentin 4 saptamani de la
inceputul bolii pentru a prevenii aparitia unor complicatii alergice ,renale sau reumatismale.

In primele 7/10 zile repausul la pat este indispensabil, bolnavul fiind ferit de frig, regimul
alimentar la inceput este cel pentru febrilitate,,,hidro/lacto/zaharat si fructerian dupa care se trece
la regimul lacto/fainos/vegetarian. Dupa 7 zile de afebrilitate se trece la un regim normal daca
analizele de urina sunt in limite normale.La nevoie in scarlatina se pot administra analgezice,
vitamine, antitermice si gargara repetata cu ceai de musetel.

Tratamentul antimicrobian se face cu penicilina fiind antibioticul de electie.Pentru

bolnavii alergici la penicilina se poate administra eritromicina.Penicilina se administreaza pe cale
parenterala in doze adecvate formei clinice de la 800.000U./24H la mai multe milioane U./24
continuindu/se la nevoie cu penicilina V.

In total tratamentul cu penicilina este de 10 zile, pentru succesul terapeutic conteaza mai mult
durata tratamentului decat intensitatea,,,,si din aceasta cauza la terminarea zilelor de spitalizare se
injecteaza 1200.000 U penicilina-depozit,,dibenzatinpenicilina-MOLDAMIN, care se repeta dupa
14 si 21 de zile. In acest mod se obtine sterilizarea prelungita a organismului de streptococii beta-
hemolitici, conditie indispensabila pentru a impiedica aparitia complicatiilor septice si alergice.
In cazul in care streptococul persista se datoreste amigdalelor hipertrofice in criptele carora
streptococii nu sunt accesibili penicilinei sau prezenta unor stafilococi producatori de penicilinaza
in faringe.

Eritromicina care inlocuieste penicilina in anumite cazuri in tratament se administreaza in

doza de 20-30mg./kilogramcorp/24 ore timp de 10 zile.Gamma globulinele sau serul
antiscarlatinos DICK-DOCHEZ [100-200ML] se foloseste in formele toxice si cele hipertoxice
si la care in formele cu stare de soc se asociaza si hemisuccinatul de hidrocortizon 2-3 zile.In
aceste cazuri cu stare de soc se va aplica toata schema de tratament a starii de soc toxico-
septic.Astazi serul de convalescent nu se mai utilizeaza din cauza pericolului transmiterii
virusurilor hepatice.

Cap. III - ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIRILE PACIENTULUI CU

SCARLATINA
In trecutul indepartat ingrijirea bolnavului se rezuma doar la pansarea ranilor barbatilor
intorsi din lupta sau de la vanatoare ,astazi procesul de nursing a capatat valente noi.Pentru ca
10
nursingul sa devina o profesie, de-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe teorii despre
nursing. Generatii de teoreticieni ca.Florence Nightingale[1820/1910]ce sustinea in teoriile sale
conceptul de mediu inconjurator, Hildegard Peplau[1909] care spunea ca teoriile sale sunt
centrate pe relatia terapeutica dintre nursa si pacient identificandu-se cele 4 secvente ale lui
Peplau ca fiind orientarea,exploatarea,identificarea si retragerea.Imogene M.King[1923] care a
utilizat ca si concept major persoana introducand 3 sisteme dinamice care interactioneaza si
anume.grupurile ,individul si societatea. Myra E. Levine[1920] care sustinea ca teoria sa este
deosebita datorita celor 4 principii ale sale; 1.conservarea energiei pacientului, 2.conservarea
integritatii personale[psihice] a pacientului;3.consrvarea integritatii structurale a
pacientului;4.conservarea integritatii sociale a pacientului.Prima care foloseste explicit termenul
de autonomie in nursing este Dorothea Orem;dar cea care da definitia nursingului si care mai apoi
este adoptata de I.C.N.si conceptul sau fiind bazat pe cele 14 nevoi ale omului este VIRGINIA
HENDERSON[1897-1996].

Conceptele cheie ale modelului Virginiei Henderson - spun ca individul bolnav sau
sanatos trebuie vazut ca un tot complet prezentand 14 nevoi fundamentale pe care trebuie sa si le
satisfaca,ca scopul ingrijirilor sa fie acela de a pastra sau a restabili independenta individului in
satisfacerea acestor nevoi si ca rolul asistentei este acela de a suplinii ceea ce pacientul nu poate
sa faca singur.Pentru o profesie modelul conceptual reprezinta o imagine mentala a profesiei de
asistent medical, o conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie, o abstractie sau o creatie a
spiritului.

Virginia Henderson spunea ca rolul asistentei medicale este acela de a ajuta individul sa-
si mentina sau sa-si recastige sanatatea,sa-l asiste in ultimele sale clipe prin indeplinirea sarcinilor
pe care le-ar fi efectuat singur daca ar fi avut forta ,vointa sau cunostintele necesare.Asistenta
medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa isi recastige independenta
cat mai repede posibil. Functiile asistentei medicale deriva direct din rolul ingrijirilor medicale in
societate.Aceste functii pot fi universale si constante, indiferent de locul ,timpul acordarii
ingrijirilor sau de statusul pacientului sau de resursele disponibile.

1. FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE SUNT:

- functii de natura independenta[autonome]

- functii de natura dependenta[delegate]

11
 - functii de natura interdependenta

Functia de natura independenta - este functia care ofera asistentei medicale posibilitatea
de a acorda ingrijiri de baza pacientului din propria initiativa temporar sau definitiv.Ajutorul
oferit de asistenta medicala este in functie de varsta natura bolii de dificultatile fizice,psihice sau
sociale ale pacientului.Asistenta medicala se ocupa de confortul pacientului atunci cand el nu isi
poate indeplini anumite functii ca,,igiena personala, schimbatul lenjeriei de pat.Asistenta
medicala stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii acesteia, le
transmite informatii si invataminte ascultand si sustinand pacientul.Asistenta medicala are dreptul
de a fi alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unei vieti mai bune si mai
sanatoase.

Functia de natura dependenta - ofera asistentei medicale dreptul de a aplica metodele de

observatie ,tratament sau readaptarea la indicatia medicului.Tot ceea ce observa la pacient ca
modificari ale bolii sau ale tratamentului administrat trebuie transmis medicului.

Functia de natura interdependenta - asistenta medicala colaboreaza cu alti profesionisti

din domeniul medical, social ,educativ ,administrativ si patricipa la diferite actiuni si activitati
interdisciplinare in scopul imbunatatirii starii de sanatate al pacientilor.Pentru a raspunde bine
nevoilor pacientilor asistenta medicala utilizeaza cunostinte teoretice si practice medicale,
informatica ,psihologie si pedagogie.Asistenta medicala are ca scop vindecarea bolnavilor,dar
daca aceasta vindecare nu este posibila ii ramane decat posibilitatea de a alina suferintele
acestora.Ingrijirea bolnavilor cu boli infecto-contagioase necesita o serie de particularitati pe care
asistenta medicala le cunoaste si le pune in practica cu toata daruirea sa.

2. INTERVENTIILE AUTONOME ALE ASISTENTEI MEDICALE IN

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SCARLATINA

Asistenta medicala asigura repausul la pat pe toata perioada de stare a bolii chiar si in
cazurile cele mai usoare de scarlatina.Repausul la pat trebuie pastrat cel putin 7 zile,pentru ca in
acesta perioada necesitatile metabolice sunt scazute.Asistenta medicala trebuie sa se asigure ca
saloanele in care se afla bolnavii cu scarlatina trebuie sa aiba unul ,doua maxim 4 paturi in
conditii de perfecta curatenie cuprinzand numai mobilierul strict necesar.Aceste saloane trebuie
sa fie luminoase si cu o ventilatie ireprosabila pentru a se putea asigura o aeratie perfecta dar si

12
cu o temperatura care nu trebuie sa fie mai mare de 17-19 grade C. Patul bolnavului trebuie sa
asigure o odihna perfecta sa aiba salteaua comoda si lenjerie curata si dezinfectata.

Asistenta medicala va avea grija ca bolnavul in stare grava sa fie servit la pat cu plosca si
urinar bine dezinfectate.Dezinfectia curenta si terminala este una din premizele cele mai
importante ale ingrijirii bolnavilor contagiosi.Perioada de spitalizare a acestor bolnavi trebuie de
foarte multe ori prelungita.Bolnavii ajungand in convalescenta,se simt bine insa continua sa
elimine germeni,deci ei nu vor parasi spitalul decat dupa sterilizare.In aceste conditii bolnavii isi
pierd calmul devin nervosi si vor sa plece acasa.

Asistenta medicala trebuie sa ii lamureasca asupra necesitatii prelungirii perioadei de

spitalizare.Durata izolarii bolnavilor cu scarlatina variaza in raport cu conceptiile despre etiologie
si contagiozitate facandu-se pana la completa descuamare,adica in jurul a 6 saptamani sau pana la
terminarea administrarii antibioticului.

Asistenta medicala trebuie sa urmareasca functiile vitale ale organismului ..tensiunea

arteriala,puls, respiratie si temperatura, modificarile constante reprezentand simptomele de debut
ale complicatiilor caracteristice bolilor infectioase.

Asistenta medicala trebuie sa urmareasca emisiile de urina si materii fecale ingrijindu-se

de evacuarea lor in caz de retentie.Stand in permanenta langa patul bolnavului asistenta medicala
poate observa modificarile alarmante si sa le comunice medicului.

Bolnavul cu scarlatina are nevoie de o alimentatie rationala atat cantitativ cat si calitativ
dar care sa contribuie la apararea organismului.In perioada febrila si nu numai si atunci cand
exista fenomene de disfagie se va administra un regim lactat-hidric compus din supe de legume
fara sare ,sucuri de fructe,zeama de compot,lichide zaharate,vitamine din abundenta.

Dupa scaderea febrei se poate introduce si fructe crude,fainoase,biscuiti si legume

preparate cu unt sau ulei.Se mentine bolnavul pe acest regim timp de 3 saptamani,iar daca nu
apare nici o complicatie se poate adauga in mod progresiv carne, oua, branzeturi ca mai apoi sa se
ajunga la regimul obisnuit.

Dupa asigurarea regimului alimentar si hidratarii ,asistenta medicala trebuie sa dea o

importanta deosebita tegumentelor si mucoaselor.Asistenta medicala ajuta pacientul sa faca bai
calde generale care favorizeaza descuamatia pielii,iar daca pruritul este suparator ii va aplica pe
13
piele pudra de talc mentolat.Pentru curatarea mucoasei bucale asistenta medicala invata pacientul
sa faca gargara cu ceai de musetel.Pe perioada febrila asistenta medicala aplica pentru scaderea
febrei comprese reci asezate pe frunte si extremitati si ajuta pacientul sa se hidrateze cu ajutorul
ceaiurilor sau a apei.

Cap. IV - STUDII DE CAZ

STUDIU DE CAZ 1:

Culegere de date

Nume Prenume: Carbunaru David

Varsta: 6 ani

Sex : masculin

Ocupatia : elev la grupa mare Gradinita NR.7 , Pitesti

Domiciliu : Bl. B9 , Sc. B , Ap. 27 , Pitesti , Arges

Religie : Ortodox

Data internarii : 21.06.2018 ore 16:00 , Boli infecto-contagioase

Motivele internarii : - febra 39,5 C

- frison

- durere foarte mare in gat

- cefalee , varsatura , greturi

- agitatie , anxietate

- faciest , palmuit , crispat

- prurit

- limba incarcata cu depozit cenusiu

- oboseala , somnolenta

14
 - exantem scarlatinos cu papule mici , rosii si rugoase

Diagnostic medical : - Scarlatina

Istoricul bolii : - Pacientul in varsta de 6 ani este adus de familie la spitalul de boli contagioase
prezentand febra 39,5 C , durere mare in gat , frison , prurit , limba saburala , somnolenta ,
cefalee, exantem scarlatinos.

Din discutiile cu mama copilului reiese ca in urma cu 2 zile pacientul prezenta febra mare
39,5 C , durere in gat si ca a varsat o singura data dupa ce a incercat sa manance ceva .

Deasemenea mama afirma ca in colectivul de la gradinita au mai fost 2 cazuri de

scarlatina in urma cu 3 saptamani .

Pacientul este un copil comunicativ , activ caruia ii place sa se joace in aer liber sa mearga
sin oras sa consume fast-food si inghetata. Din discutia cu mama , prin observarea pacientului si
masuratori facute , pacientul prezinta o TA=90/60 mm/Hg , R=28r/min , P=100 p/min.

Pacientul prezinta un abdomen suplu fara zone si puncet sensibile la palpare , dar cu o
respiratie abdominala reprezentata de aceeasi miscare de ridicare si coborare a abdomenului in
timpul inspiratiei si expiratiei . Pacientul are mictiuni frecvente de 4-5/zi in cantitate de 500-1200
ml/24h cu aspect al urinei normal , dar transparent de culoare galben deschis , iar scaunul este de
1/zi dimineata si este omogen , pastos cu miros fecaloid in functie de alimentele si
medicamentele consumate .

Corespunzator varstei pacientul prezinta un sistem muscular adipos normal , dar si un

sistem asteoarticular integru liber , mobil care ii permite sa execute cu usurinta miscari de rotatie
, flexie/extensie , exercitii de coordonare si de executie.Mama pacientului ne afirma ca , pacientul
prezinta dese treziri , este obosit , agitat si ca plange incontinuu.

Pacientul prezinta o dentitie buna , completa , ingrijita ,cu o mucoasa bucala umeda
deculoare rosu-zmeuriu. Are deprinderi igienice invatandu-si chiar si fratele sa se spele des pe
maini . Pacientul afirma ca isi doreste foarte mult sa se vindece si sa se intoarca iar la gradinita .

Pacientului i se pune diagnosticul de scarlatina si se va interna pentru supraveghere si

tratament corespunzator pentru 7 zile.

15
16