Focsani, str Cpt.

Cretu Florin nr 5,ap 11

STUDIU HIDROGEOLOGIC
PENTRU
INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE
CU APA A COMPLEXULUI DE BIROURI SI HELE DE DEPOZITARE
MILITARI - BUCURESTI
- Beneficiar : S.C. MILITARI BUSINESS CENTER S.R.L. -

DIRECTOR ,
ing. Aurel Baciu

INTOCMIT,
ing. Florian Malancu

- 2012 -

CUPRINS
pag.
1. DATE GENERALE ........................................................................... 4
2. PREZENTAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI ..............
5
2.1 Geomorfologia .................................................................... 5
2.2 Clima ................................................................................... 5
2.3 Date geologice .................................................................... 6
2.4 Elemente structurale ............................................................... 9
2.5 Hidrografia zonei ................................................................ 10
2.6 Date hidrogeologice ........................................................... 11
2.7 Chimismul apei ................................................................... 13
3. ACTIVITATEA ANTROPICA DIN ZONA STUDIATA .............
14
4. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE
ALIMENTARE CU APA .................................................................... 14
4.1 Sursa de apa .............................................................................. 14
4.2 Instalatii de captare ................................................................... 15
4.3 Instalatii de aductiune ............................................................... 15
4.4 Gospodaria de apa ................................................................ 15
4.5 Instalatii de distributie .............................................................. 15
5. DESCRIEREA CAPTARII .............................................................. 15
5.1 Caracteristicile stratelor acoperitoare ................................... 15
5.2 Caracteristicile sistemului acvifer ......................................... 15
5.3 Caracteristicile captarii ............................................................. 17
6. DIMENSIONAREA ZONEI DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI DE PROTECTIE HIDROGEOLOGICA ......... 17
6.1 Determinarea capacitatii de purificare a apei a
formatiunilor din zona nesaturata .......................................... 17
6.2 Dimensionarea zonei de protectie sanitara cu
regim sever si de restrictie ........................................................ 19
6.3. Dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica ......... 20
7. MASURI CU PRIVIRE LA UTILIZAREA SUPRAFETELOR
INCLUSE IN ZONELE DE PROTECTIE SANITARA CU REGIM
SEVER SI DE RESTRICTIE .............................................................. 23
8. CONCLUZII .......................................................................................... 24

STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A

PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

ANEXE TEXT
1. Certificat de atestare nr. 873 din 01.03.2012 emis de M.M.P. pentru intocmirea studiilor
hidrogeologice si elaborarea documentatiilor pentru obtinerea avizelor S.C. HIDRO
CAD S.R.L.
2. Certificat de inregistrare a firmei S.C. MILITARI BUSINESS CENTER, Cod unic de
inregistrare 24878476 din 17.12.2008.
3. Buletin de analize a apei nr. 624 din 16.10.2012.
4. Tabel coordonate zone de protectie sanitara si perimetru hidrogeologic al forajului F
Militari.

ANEXE GRAFICE

1. Plan de incadrare in zona.

2. Plan de situatie cu zonele de protectie sanitara.
3. Plan de situatie cu delimitarea perimetrului hidrogeologic.
4. Bucuresti. Harta geologica.
5. Zona vest Bucuresti. Harta hidrogeologica.
6. Constructia forajului F Mlitari.

scara
scara
scara
scara
scara
scara

1 : 25 000
1 : 10 000
1 : 25 000
1 : 200 000
1 : 100 000
1 : 2 000

STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A

PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
Prezentul studiu a fost elaborat in vederea instituirii zonelor de protectie sanitara si a
perimetrului de protectie hidrogeologica a sursei de apa a complexului de birouri si hale de
depozitare din str. Preciziei nr. 3, sect. 6, Bucuresti.
Lucrarea a fost intocmita la solicitarea propietarului complexului S.C. MILITARI
BUSINESS CENTER S.R.L., cu sediul social in str. Preciziei nr. 3, sect. 6, Bucuresti, Sectia
alice de sablaj, anexa sociala, parter (anexa text nr. 2).
Amplasament : Situat in partea de vest a
Capitalei, cu o suprafata de 37 kmp (din totalul
de 228 km ai Bucurestiului), sectorul 6 se
invecineaza la nord cu sectorul 1 (de la Podul
Cotroceni si Calea Plevnei spre Giulesti), la sud
cu sectorul 5 (de la Palatul Cotroceni spre
Drumul Sarii si Bulevardul Ghencea), iar in
extremitatea sa vestica, cu jud. Ilfov.
Sectorul 6 este al doilea sector ca marime din
cadrul municipiului Bucuresti. Este strabatut de
raul Dambovita care, odinioara, se revarsa din
matca, provocand mari inundatii. Amenajarea
cursului Dambovitei, prin ample lucrri
hidrotehnice, a dus la captarea apei intr-un lac de
acumulare - Lacul Morii, cu o suprafata de 241,5
hectare. Acest rezervor de apa asigura debitul
curat al Dambovitei, previne inundatiile si
totodata reprezinta potentialul de energie pentru
centralele electrice.
Principalele cartiere ale sectorului sunt : Drumul Taberei, Militari, Giulesti si Crangasi.
Legatura sectorului 6 cu celelalte sectoare ale capitalei se face prin urmatoarele artere principale:
Splaiul Indepedentei, Calea Crangasi, Bulevardul Timisoara si Bulevardul Ghencea. De
asemenea, Bulevardul Uverturii face legatura cu comuna Rosu, iar Bulevardul Iuliu Maniu se
prelungeste cu autostrada Bucuresti - Pitesti (E70).
Perimetrul in care este amplasat complexul de birouri si hale de depozitare se afla in partea de
vest a sectorului 6, in cartierul Militari, str. Preciziei nr. 3, langa OTV si vis-s-vis de Coca Cola.
Obiectivul dispune de sursa proprie de alimentare cu apa, reprezentata prin forajul de mare
adancime (159,00 m) F Militari, care face obiectul studiului de fata.
Documentatia tehnica a fost intocmita conform Normelor speciale privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica cuprinse in HG nr. 930/2005.

STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A

PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

2. PREZENTAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI

2.1. Geomorfologia
Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Bucuresti este amplasat in partea de sud est a
tarii, in Campia Vlasiei, subdiviziune a Campiei Romane. Campia Bucurestiului, subunitate a
Campiei Vlasiei, se extinde, in nord est si est pana la Valea Pasarea, in sud est si sud, pana la
Campul Calnaului, in sud vest, pana la lunca Arges Sabar, iar in nord vest, pana la Campia
de subsidenta Titu.
Relieful campiei este constituit dintr-o succesiune de campuri (interfluvii) si vai (cu terase si
lunci) care se succed de la nord catre sud : Campul Baneasa (sau Otopeni), situat la nord de valea
Colentinei, cu altitudini de 90 95 m; Campul Colentinei (sau Giulesti Floreasca), cuprins
intre raul Colentina si Dambovita, acopera aproximativ 36 % din teritoriul municipiului
Bucuresti si prezinta o inclinare usoara pe directia NW SE (intre 80 m si 60 m altitudine);
Campul Cotroceni Berceni (sau Cotroceni Vacaresti), la sud.
Campul Cotroceni Berceni, in a carui zona nord - vestica se inscrie obiectivul studiat, se
desfasoara intre valea Dambovitei, la nord si raul Sabar, la sud. Scade in altitudine de la vest (95
m) spre est (60 m), predominand treptele hipsometrice de 70 80 m si 80 90 m (obiectivul se
situeaza la o altitudine de aproximativ 90 m), iar densitatea fragmentarii ajunge pana la 0,5 1
km/kmp. Valea Dambovitei, care delimiteaza Campul Cotroceni Berceni de Campul
Colentinei, este sapata in loess, cu malul drept mai abrupt si inalt (aproximativ 10 15 m), iar
cel stang mai coborat (intre 4 5 m, in amonte si 7 8 m, in aval). Terasele sunt dezvoltate
predominant pe partea stanga a raului si sunt in numar de patru. Pana la amenajarea cursului, in
lunca se gaseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave si maluri abrupte. In prezent, se mai
pastreaza o serie de piscuri (Uranus Mihai Voda) si popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu
Voda, Movila Mare).
2.2. Clima
Arealul se incadreaza in sectorul cu clima temperat - continentala, individualizandu-se in cadrul
districtului climatic central prin diversitatea de suprafete active care reflecta particularitati
microclimatice conditionate de zone functionale cu profil industrial si perimetre cu trafic rutier
intens.
Valorile medii anuale ale temperaturii sunt de aproximativ 11 C (calculata pentru intervalul
1896 - 1996). Temperatura medie a lunii ianuarie este de 1 C iar a lunii iulie este de 25 C.
Iernile, sunt destul de blande, cu putine zapezi si temperaturi relativ ridicate, in timp ce, in
ultimii ani, verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate, de peste 40
C la umbra) si cu putine precipitatii. Maxima absoluta a temperaturii sectorului 6 a fost de
40,56 C (atinsa la 24.07.2007), iar minima absoluta a temperaturii a fost de -17,22 C (atinsa la
06.02.2005, 23 - 24.01.2006). Diferentele mari de temperatura iarna vara ajung pana la 600 C,
exprimand gradul de continentalism destul de ridicat.
Scaderea temperaturii aerului sub 0 C si mentinerea sa pe o anumita perioada de timp,
favorizeaza producerea inghetului. Parametrii caracteristici inghetului sunt influentati, pe de o
parte, de particularitatile circulatiei generale a atmosferei, iar pe de alta parte, de conditiile
locale. Astfel, data medie de producere a primului inghet (de toamna) este cuprinsa intre 3 - 5
noiembrie, iar ultimul inghet se inregistreaza aproximativ intre 29 martie si 1 aprilie.
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

Regimul precipitatiilor atmosferice se remarca prin variatii si diferentieri care rezulta din
structura de convergenta a zonei puternic urbanizate din nord - est si caracterul relativ mai
omogen al spatiului din afara ei. Cantitatile medii anuale de precipitatii care cad in zona
Bucuresti variaza intre 550 - 600 mm.
In timpul anului, cele mai multe precipitatii se produc in sezonul cald (aproape 2/3 din cantitatea
medie anuala), restul de 1/3, producandu-se in sezonul rece. Privind mediile lunare, se observa
ca lunile cele mai ploioase sunt mai - iunie (64 - 87,7 mm), datorita intensificarii activitatii
ciclonice de-a lungul frontului polar, cat si datorita convectiei termice a maselor de aer din partea
inferioara a ariei ciclonale. . In timpul verii, media precipitatiilor si a umiditatii este scazuta, dar
pot aparea, in mod sporadic, furtuni puternice, adesea violente. Cantitatile minime de precipitatii
apar la sfarsitul iernii si inceputul primaverii (ianuarie - martie), cand ating valori de numai 35 40 mm in medie, datorita frecventei regimului anticiclonic.
Durata medie a stratului de zapada este de 53 zile si inregistreaza grosimi de 15 - 20 cm. Exista
si ani cu foarte putina zapada : iarna 2000 - 2001, cand stratul de zapada a fost aproape inexistent
in cea mai mare parte a iernii.
Vanturile dominante pentru acest sector al campiei sunt cele de NE (21,6 %) si E (19,7 %),
urmate de cele de SW (16,8 %) si W (13,8 %). Directiei nord - est ii revin si cele mai mari viteze
medii anuale (3,5 m/s).
Vanturile de nord - est si de est au frecventa mare in anotimpul rece, cand spulbera zapada, scad
mult temperatura aerului, determinand inghet la sol. In anotimpul cald, frecventa mai mare au
vanturile din sectorul sudic si vestic.
2.3 Date geologice
Perimetrul in care este amplasat forajul F Militari face parte din marea unitate structurala a
Platformei Moesice, peste care se suprapune unitatea morfologica a Campiei Romane.
Formatiunile care iau parte la alcatuirea geologica a acestei unitati apartin Paleozoicului,
Mezozoicului si Neozoicului, depuse peste un fundament cutat, constituit probabil, din sisturi
verzi.

Din punct de vedere genetic, Campia Romana a rezultat in urma proceselor de acumulare intr-o
zona cu caracter subsident, pe un fundament cretacic, apartinand Platformei Moesice
(Prebalcanica). Cretacicul prezinta o inclinare de la sud spre nord, aparand la zi in Podisul
Prebalcanic, intalnindu-se imediat sub aluviunile Dunarii, in albia fluviului, la Giurgiu,
afundandu-se la 900 - 1000 m la paralela Bucurestiului si ajungand la aproximativ 3000 - 4000
m adancime in fata geosinclinalului carpatic.
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

De la acest reper tectonic - stratigrafic, coloana de deasupra este alcatuita din formatiuni neogene
si cuaternare, cu unele discontinuitati, care indica fazele cand teritoriul a fost exondat si deci, au
lipsit conditiile de sedimentare. Aceasta situatie se poate constata la sud de Bucuresti, unde
teritoriul a fost exondat de la sfarsitul Cretacicului pana la inceputul Sarmatianului.
Formatiunea caracteristica, care umple spatiul dintre Cretacic si suprafata scoartei terestre este
de varsta pliocena, alcatuita din calcare marnoase, marne, argile si nisipuri. Lacul pliocen, cu
ultima faza levantina (romaniana), este cel in care s-au depus formatiunile fluvio - lacustre ce
caracterizeaza coloana litologica imediat sub depozitul loessoid. Formatiunile cuaternare, care le
acopera pe cele pliocene, sunt alcatuite din pietrisuri, nisipuri, argile si depozite loessoide.
Neregularitatile, si mai ales mobilitatea soclului, au influentat nu numai caracterul cuverturii
sedimentare, ci si morfologia de suprafata a acestei unitati. Se considera ca evenimentele
paleogeografice care au dus la formarea Campiei Romane pot fi grupate in doua cicluri : ciclul
pleistocen si ciclul holocen.

Ciclul pleistocen. Inaltarile, de la sfarsitul Pliocenului, ale Carpatilor si, probabil, ale
Blacanilor, au inviorat eroziunea fluviatila care, concomitent cu retragerea lacului getic spre est,
a imbracat depresiunea dintre cele dou catene muntoase intr-o cuvertura de pietrisuri si nisipuri
fluviatile. Conurile de dejectie villafranchiene ale raurilor care coborau din Carpati ("pietrisurile
de Candesti") si Balcani ("statele de Fratesti") se ingemanau, intrand mult catre axul depresiunii,
corespunzator culoarului vaii Calnistei.
In Pleistocenul mediu are loc o revenire a apelor si depunerea unui complex de formatiuni
marnoase. Apar diferentieri intre partea estica si cea vestica. Astfel, la vest (mai cu seama in
Oltenia), unde conurile de dejectie au o extensie foarte mare, determinand aparitia unor tarmuri
ale lacului getic foarte sinuase, rolul principal in formarea reliefului il are Dunarea. Marele sau
con de dejectie, cu o directie perpendiculara fata de cele coborate din Carpati, forteaza retragerea
treptata a lacului catre est, concomitent cu prelungirea Dunarii, a carei tendinta de inaintare
trebuie sa fi avut, initial, o orientare estica. Punerea in evidenta a zonei de subsidenta de la Lom,
a obligat fluviul sa alunece pe conul sau de dejectie catre sud si l-a fortat apoi, ca pe masura
scaderii nivelului lacului si a ridicarii capatului vestic a Depresiunii Getice, sa-si sape terase pe
bordura sudica a acestuia. Intre Olt si Arges, culoarul Calnistei, loc de intalnire a pietrisurilor
balcanice si carpatice, continua sa joace rolul de ax depresionar catre care se indreapta raurile
laterale.
In Pleistocenul superior continua retragerea lacului getic spre est, pe fondul unor inaintari si
retrageri succesive. Continuitatea teraselor de-a lungul actualei vai a Dunarii, demonstraza
permanenta sa pe acest traseu, iar disparitia si confundarea treptata cu campul interfluvial al
teraselor superioare, indica, incepand de la valea Jiului, un curs din ce in ce mai nou cu cat
inaintam spre est. Dunarea inainteaza si isi formeaza albia pe masura ce tarmul lacului getic, in
care se varsa, suferea o retragere. Prezenta a numai doua, sau maximum trei terase pe cursurile
mijlocii si inferioare a raurilor din estul Oltului (bazinul Arges, Ialomita) indica tineretea acestor
vai, ca si a Dunarii si deci, persistenta tarzie a lacului getic in aceasta parte a Campiei Romane.
Tot Pleistocenului superior ii corespunde, in cea mai mare parte, si depunerea depozitelor de
nisipuri, cunoscute sub numele de "complexul de Mostistea" din zona centrala a campiei. Peste
acestea, depozitele loessoide, de origine controversata, eoliana sau deluviala, incheie seria
depozitelor continentale care acopera atat interfluviile cat si o parte din terase.

STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A

PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

Etapa holocena corespunde retragerii ultimilor resturi ale lacului getic si evidentierii in
continuare a zonei de subsidenta. Referitor la evolutia reliefului Campiei Romane in Holocen, se
semnaleaza : formarea reliefului de dune care paraziteaza versantii de pe dreapta Ialomitei;
formarea limanelor fluviatile prin anastomozarea gurilor unor aflueni mai mici ai Ialomitei,
Argesului, etc. si largirea chiuvetelor prin procese de sufoziune ale loessului in care acestea sunt
formate; aparitia crovurilor, ca forme depresionare de tasare in loess, multe dintre ele devenind
obarsii de vai, cu orientari tentaculare.
Pentru alimentarea cu apa a diferitelor obiective economice si sociale din zona, o atentie sporita
se acorda studiului depozitelor cuaternare.

Pleistocenul inferior. Peste depozitele romaniene formate dintr-o alternanta de argile si

argile nisipoase, cenusiu - vinete sau negricioase, cu intercalatii de nisipuri, urmeaza un orizont
de pietrisuri si nisipuri cunoscut sub numele de "strate de Fratesti" (E. Liteanu, 1952).
Petrografic, "stratele de Fratesti" sunt alcatuite, in partea superioara, din nisipuri marunte si fine,
uneori grosiere, micacee, iar catre baza predomina pietrisuri si bolovanisuri, constituite din
cuartite, micasisturi, gresii, calcare, silexuri si tufuri calcaroase.
La nord de o linie ce trece pe raul Neajlov, raul Arges si, in continuare, pe la sud de valea
Argovei, "stratele de Fratesti" se intalnesc numai in foraje, la adancimi din ce in ce mai mari, in
zona orasului Bucuresti gasindu-se sub adancimea de 95 (in sud) - 180 m (in nord). Odata cu
afundarea "stratelor de Fratesti" spre nord, creste si grosimea lor, ajungand la 120 - 170 m. Se
constata ca de la sud de linia Jilava - Progresu spre nord, orizontul unic al "stratelor de Fratesti"
se divide in doua si apoi trei sau mai multe orizonturi de pietrisuri si nisipuri, prin intercalarea
unor strate de argila (A, B, C,). Sub acest aspect litologic intalnim "stratele de Fratesti" pana la
linia Otopeni - Stefanesti, de unde, spre nord, granulometria acestor depozite devine din ce in ce
mai fina iar intercalatiile argiloase mai numeroase.
De asemenea, pe directie vest - est, incepand din zona centrala a Bucurestiului si pana
aproximativ in zona localitatii Branesti, se remarca o usoara afundare a complexului stratelor de
Fratesti (M. Pascu).
Forajul F Militari a traversat stratul A al complexului de Fratesti pe intervalul de adancime
130,00 157,00 m. Partea superioara a stratului (130 139 m) are o granulometrie mai fina,
fiind constituita din nisipuri fine si mediu granular, iar partea bazala este formata din nisipuri
grosiere si pietrisuri.

STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A

PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

Sectiune litologica W E prin depozitele cuaternare din zona Bucuresti (dupa T. Constantinescu)

Pleistocenul mediu este reprezentat printr-o succesiune de marne, argile si nisipuri,

cunoscuta sub numele de "complexul marnos" (E. Liteanu, 1952). "Complexul marnos" se
afunda sub depozite mai noi, totodata crescand si in grosime; in zona Militari atinge o grosime
de 80 - 90 m.

Pleistocenul superior este reprezentat, in baza, printr-un orizont de nisipuri marunte, galbui,
cu intercalatii de concretiuni grezoase, argiloase sau calcaroase, cu o grosime de 8 - 20 m,
cunoscut sub numele de "nisipuri de Mostistea" (E. Liteanu, 1953).
"Nisipurile de Mostistea" suporta o serie de depozite alcatuite din argile, argile nisipoase, uneori
cu aspect loessoid, groase de 5 - 20 m, cunoscute sub denumirea de "depozite intermediare".
Peste "depozitele intermediare", in anumite zone direct peste "nisipurile de Mostistea", se
constata aparitia, in limitele vechiului curs al Argesului, a unui orizont de pietrisuri si nisipuri,
gros de 4 - 12 m, denumit "pietrisuri de Colentina". Aceste pietrisuri sunt constituite din
fragmente de cuartite, micasisturi, gnaise si gresii. Grosimea stratului de pietrisuri se reduce
treptat spre nord si nu se mai regasesc la nord de linia Otopeni Stefanesti Afumati; in partea
de sud vest se dezvolta pana la linia Branesti Progresu Sohatul Nana Valea Stanii. Se
considera ca terasele Neajlovului, Dambovnicului si Glavaciocului contin depozite de pietrisuri
si nisipuri echivalente pietrisurilor de Colentina, ceea ce inseamna ca aria lor de depunere a
fost foarte mare, fiind legata de evolutia paleo Argesului. Pietrisurile de Colentina au fost
evidentiate si in versantul nordic al liniei Calnistei, ele disparand la sud de acesta linie.
Tinandu-se cont de pozitia stratigrafica, repauzand peste "nisipurile de Mostistea" si fiind
acoperite de depozite loessoide, "pietrisurile de Colentina" au fost atribuite nivelului mediu al
Pleistocenului superior.
Nivelul inalt al Pleistocenului superior este reprezentat prin depozite loessoide apartinand
Campului Vlasiei (5 - 15 m grosime) si pietrisurile aluvionare ale terasei inferioare a Dambovitei
(anexa grafica nr. 4).

Holocen. Depozitele loessoide care acopera terasele si aluviunile grosiere si fine ale luncii
Dambovitei au fost atribuite Holocenului.
2.4. Elemente structurale
Cuvertura Platformei Moesice, explorata prin foraje in cadrul zonei Bucuresti, cuprinde o
succesiune de la Carboniferul inferior si pana la Cuaternar, cu cateva discontinuitati, si anume :
intre Carboniferul mediu si Triasicul inferior, intre Triasic si Jurasicul mediu, cu o lacuna de
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

10

sedimentare care cuprinde, local, intreg Triasicul superior si parte din Triasicul mediu, intre
Barremian si Albian.
Incepand din Cretacicul superior, intreaga platforma se ridica si ramane exondata pana la
inceputul Tortonianului, dupa care, aproape tot teritoriul, este acoperit de ape pana la sfarsitul
Pliocenului.
Formatiunile miocene si cele plicene sunt transgresive de la nord la sud; termenii mai noi ai
succesiunii acopera, in directie spre sud, formatiunile mezozoice.
In Pleistocenul inferior se instaleaza un regim fluvial, in care timp se depun "stratele de Fratesti".
Urmeaza, in Pleistocenul mediu, instalarea unui regim lacustru care a generat "complexul
marnos". La inceputul Pleistocenului superior se constata aparitia unui regim fluvial deltic, care
a depus "nisipurile de Mostistea". Acestea sunt acoperite de sedimente subaeriene, reprezentate
prin depozitele loessoide.
Depozitele miocene si pliocene prezinta o inclinare generala de la nord la sud, directie in care se
observa si o ingrosare a acestora. Acelasi lucru se observa si la sedimentele "stratelor de Fratesti"
si "complexului marnos", bineinteles gradul de afundare spre nord fiind cu mult mai redus la
formatiunile mai vechi.
Luand in considerare succesiunea completa a depozitelor pliocene si cuaternare pana la inceputul
Pleistocenului superior, se poate afirma ca intreaga regiune a fost afectata continuu de miscari
negative pe verticala. Din Pleistocenul superior si pana in Holocenul inferior inclusiv, partea
sudica a regiunii incepe sa se ridice, timp in care s-au format terasele : inalta, superioara,
inferioara si joasa.
In Holocenul superior, intreaga regiune a fost afectata de o miscare negativa, pusa in evidenta
prin aparitia lacurilor la gurile vailor afluente Dunarii (Galatui, Mostistea, Zboiu).

2.5 Hidrografia zonei

Obiectivul hidroedilitar pentru alimentarea cu apa a S.C. MILITARI BUSINESS CENTER
S.R.L. este amplasat in bazinul hidrografic Arges (cod X -1), pe malul drept al raului Dambovita
(cod X.1.25), la aproximativ 2 km de Lacul Morii.
Raul Dambovita afluent stanga, in bazinul inferior, al Argesului, strabate municipiul Bucuresti
pe o distanta de aproximativ 22 de km, parcurgand orasul de la nord - vest la sud - est. Desi este
principala sursa de apa pentru alimentarea Bucurestiului, Dambovita a ridicat de-a lungul
timpului diverse probleme, datorita fenomenelor hidrologice rezultate din traversarea orasului :
inundatii, inmlastiniri. Ca urmare a acestor fenomene, cursul raului a suferit o serie de amenajari
: la trecerea prin municipiul Bucuresti, raul a fost barat pentru a forma Lacul Morii, iar in aval,
cursul raului a fost canalizat pe toata portiunea de albie care strabate capitala. In aval de
Bucuresti, Dambovita are ca afluent raul Colentina. In amonte de Bucuresti, Dambovita este
canalizata pentru ca apoi, din rau, sa se desprinda spre sud un brat care formeaza raul Ciorogarla.
Dupa ce raul se desparte in doua, Dambovita isi urmeaza cursul spre Bucuresti in albia sa
naturala. Astfel, in cazul in care Dambovita are un debit foarte mare, surplusul va fi preluat de
raul Ciorogarla si Bucurestiul nu va fi inundat. De asemenea, modificarea traseului natural al
raului are si efecte negative, precum scaderea debitului raului in aval.
De-a lungul traselui ei, Dambovita a fost barata de trei mari baraje : primul baraj a fost construit
in apropiere de izvoarele raului (aprox. 20 km), in zona montana. Barajul a fost conceput pentru
a asigura necesarul energiei electrice comunelor din preajma localitatii Moeciu (barajul
Pecineagu); al doilea baraj a fost construit in zona campiei inalte a Targovistei si are rolul de a
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

11

furniza apa necesara canalelor de irigatii din preajma; al treilea baraj este cel din Bucuresti
(stavilarul Ciurel). Lacul (lacul Morii) format are rolul de a furniza cea mai mare parte din
cantitatea de apa necesara locuitorilor capitalei. De asemenea lacul ajuta la prevenirea si stoparea
inundatiilor.

2.6. Date hidrogeologice

Campia Romana a constituit obiectul a numeroase cercetari hidrogeologice, constand in cartari
de suprafata si foraje.
In cadrul perimetrului studiat, datele de cunoastere furnizate de forajele de alimentare cu apa a
diferitelor obiective industriale si sociale, au demonstrat ca stratele acvifere care corespund
cerintelor de alimentare sunt localizate in orizonturile poros - permeabile ale depozitelor
cuaternare.In functie de modul de dezvoltare si alimentare, stratele care cantoneaza acvifere pot
fi grupate in urmatoarele categorii :
- strate acvifere freatice;
- strate acvifere de medie adancime;
- strate acvifere de mare adancime.

Stratele acvifere freatice sunt localizate in baza depozitelor loessoide, in "pietrisurile de

Colentina". Din "pietrisurile de Colentina" se pot exploata debite de 2 - 4 l/s, pentru denivelari de
2,50 4,00 m, apa de cele mai multe ori nepotabila. Adancimea redusa la care se gaseste stratul
acvifer cantonat in "pietrisurile de Colentina" a dus la poluarea lui, atat naturala (dreneaza apa
din cursurile de suprafata) cat si artificiala, prin deversarea unor substante poluante. Din punct de
vedere fizico - chimic, apa cantonata in acest strat prezinta, de cele mai multe ori depasiri ale
concentratiilor maxim admise de Legea 458/2002 si Legea 311/2004 privind calitatea apei
potabile pentru unele elemente (Fe2+, Mg2+, NH4+, NO2-, substante organice, etc.).
Directia generala de curgere a apei freatice este NW - SE, prezentand modificari locale, in zonele
captarilor si a cursurilor de apa (anexa grafica nr. 5).

Stratele acvifere de medie adancime sunt prezente in formatiunile poros - permeabile

din baza Pleistocenului superior ("nisipurile de Mostistea") si din Pleistocenul mediu
("complexul marnos"). In zona Militari, din forajele care exploateaza acviferul cantonat in
intercalatiile poros permeabile din complexul marnos si in "nisipurile de Mostistea", s-au
obtinut debite cuprinse intre 2 12 l/s, pentru denivelari de 4 15 m, adancimea nivelului
piezometric regasindu-se la 9 13 m. In general, parametrii hidrogeologici ai acviferului de
medie adancime au valori cuprinse intre 100 - 300 mp/zi, pentru coeficientul de transmisivitate
(T) si de 5 - 20 m/zi, pentru coeficientul de permeabilitate (k). Directia generala de curgere a
apei in cadrul acestui complex este NW SE.
Analizele chimice efectuate pe probe de apa extrase din acviferul de medie adancime indica,
uneori, continuturi ridicate de Fe2+, Mn2+ si/sau depasiri ale duritatii totale, fapt pentru care, de
cele mai multe ori, pentru folosirea apei in scopuri potabile, se recomanda utilizarea statiilor de
tratare.
Forajul din incinta Autobazei Militari, situata in vecinatatea obiectivului studiat, exploateaza
acviferul cantonat in nisipurile de Mostistea, deschis prin filtre pe intervalul de adancime 30,50
39,50 m (grosime deschisa cumulata = 4,50 m). La pomparile experimentale, s-a obtinut un debit
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

12

de 3,70 l/s, pentru denivelarea de 4,20 m, nivelul piezometric aflandu-se la adancimea de 11,40
m.
Forajele executate pe fosta platforma industriala UREMOAS, la adancimi de 60 m, exploateaza
acviferul cantonat in intercalatiile poros permeabile din partea superioara a complexului
marnos + "nisipurile de Mostistea" + pietrisuri Colentina, obtinand debite de peste 4,5 l/s.
Foraj

Adancime
(m)

F1A bis UREMOAS

60.00

F2A bis UREMOAS

60.00

Intervale deschise
(m)
16.50 19.50
38.00 41.00
50.50 53.50
16.50 18.00
41.00 44.00
52.00 54.00

Q
(l/s)

Nh
(m)

s
(m)

Calitatea apei /
an executie

4.70

10.20

2.10

Nepotabila /
1979

5.50

10.00

5.40

- / 1979

Stratele acvifere de mare adancime sunt cantonate in complexul "stratelor de Fratesti",

precum si in orizonturile poros - permeabile din Romanianul superior.
Datorita faptului ca separarea acviferelor Romaniene si a celor corespunzatoare Pleistocenului
inferior ("stratele de Fratesti") este foarte dificila in absenta datelor paleontologice, iar constitutia
litologica este asemanatoare, forajele de hidroobservatie executate in zona Bucurestiului au testat
cumulat acviferele.
Prin corelarea datelor obtinute din foraje, principalele orizonturi poros - permeabile din
Pleistocenul inferior au fost sinonimizate astfel : A, B, C dar, tinand seama ca in zona
municipiului Bucuresti, cele trei strate principalele se ramifica prin intercalarea unor orizonturi
argiloase intermediare, stratele vor fi denumite : A1, A2, B1, etc.
Precizam ca "stratele de Fratesti" au, la sudul Bucurestiului, o grosime de aproximativ 70,00 m,
fiind interceptate la adancimi de 70,00 - 85,00 m, iar la nord de municipiul Bucuresti ating
grosimi de 150,00 m, aparand la adancimi mai mari de 180,00 - 200,00 m.
Incepand din dreptul localitatilor Mogosoaia - Stefaneatii de Sus - Moineasa spre nord,
elementul psefitic din "stratele de Fratesti" dispare, astfel incat debitele obtinute din acest
complex sunt mai scazute, capacitatea de debitare a stratelor fiind mai mica, cedarea apei
facandu-se uneori cu aflux de particule fine care determin colmatarea sondelor.
In general, presiunile de strat cresc structural, de la sud la nord, valorile maxime ale gradientilor
hidraulici crescand cu adancimea. Transmisivitatile medii ale stratelor A, B si C sunt cuprinse
intre 2 - 100 mp/zi, valorile maxime scazand de la stratul A catre stratul C. Debitele acestor
orizonturi variaza intre 2,50 - 15,00 l/s pentru denivelari de 1,00 25,00 m.
In "stratele de Fratesti", apele subterane au o directie generala de curgere NW - SE, iar
temperatura apei variaza strans in jurul valorii medii de 11,50 C.
Alimentarea "stratelor de Fratesti" se face prin infiltratiile provenite din precipitatiile atmosferice
si din apele superficiale in zonele de aflorare dar primeste si afluxul de ape subterane din
intreaga Campie interna, care circula in "pietrisurile de Candesti" dinspre Subcarpati spre aceasta
zona.
In zona strudiata, din forajele care exploateaza acviferul cantonat in formatiunea de Fratesti s-au
obtinut debite, in general, de peste 5 l/s, pentru denivelari de 2 10 m. Nivelul piezometric se
stabilizeaza in jurul adancimii de 45 50 m. Forajul sapat pe B-dul Timisoara, intersectie cu str.
Valea Cascadelor a interceptat orizontul A al stratelor de Fratesti la adancimea de 135 m. Forajul
a deschis prin filtre cumulat, acviferul cantonat in stratul A al acviferului de mare adancime si o
intercalatie poros permeabila din complexul maros (Q = 2,10 l/s; Nh = 42,05 m; s = 7,45 m).
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

13

Forajele executate pe fosta platforma industriala UREMOAS care au deschis stratele A sau B+C
ale complexului de Fratesti au obtinut rezultate apreciabile :

F1A UREMOAS
F4A UREMOAS

Adancime
(m)
159.00
159.00

F10A UREMOAS

270.00

F7A UREMOAS

262.00

Foraj

Intervale deschise
(m)
142,00 158.00
141.00 156.00
186.70 205.50
261.00 268.50
185.00 207.00
235.00 239.00
241.00 258.00

Q
(l/s)
11.10
14.10

Nh
(m)
50.00
47.70

s
(m)
2.00
9.00

Calitatea apei /
an executie
Potabila / 1961
Potabila / 1962

11.10

41.50

2.20

Potabila / 1966

10.30

42.10

4.40

Potabila / 1966

Apa din "stratele de Fratesti" prezinta o mineralizatie ce creste de la vest spre est. In zona de
alimentare, apele subterane au o compozitie chimica comparabila, in linii mari, cu cea a apelor
raurilor din bazinul mijlociu al Argesului; mineralizatia nu depaseste 300 mg/l, fiind constituita
in principal din bicarbonati alcalini si alcalino - pamantosi. Spre est, mineralizarea apelor
subterane sufera variatii incepand din dreptul municipiului Bucuresti; desi mineralizarea incepe
sa fie mai ridicata, apele au totusi calitati superioare. Pe suprafete in general reduse, in care
complexul "stratelor de Fratesti" ia contact cu stratele acvifere din orizonturile permeabile ale
Pliocenului superior, apa debitata de stratul C si, in mai putine cazuri, de stratul B, are un grad de
mineralizare mai ridicat.
In ultimii ani, in multe zone din Bucuresti, apa stratelor de Fratesti prezinta, in multe cazuri,
concentratii peste limitele de potabilitate ale ionului NH4+ datorate, in principal, infestarii
acviferului prin lucrari necorespunzatoare.

2.7 Chimismul apei

Pentru apa cantonata in acviferul de mare adancime s-a prelevat o proba din forajului F Militari
amplasat in incinta complexului S.C. MILITARI BISINESS CENTER S.R.L. din str. Preciziei
nr. 3, sect. 6, Bucuresti, care a fost analizata in cadrul Laboratorului de analize al S.C. CHEM
ANALYST S.R.L. (Buletin de analize nr. 624 / 16.10.2012, anexa text nr. 3), stabilindu-se
urmatoarele caracteristici:
Nr.
Crt.
1.
2
3
4
5
6
7
8

Indicatori de
calitate
pH
Conductivitate
Oxidabilitate
Amoniu (NH4+)
Duritate totala
Cloruri
Nitrai (NO3-)
Nitrii (NO2-)

Unitatea de
masur
S/cm
mgO2/dm3
mg/ dm3
Gr.germ
mg/ dm3
mg/ dm3
mg/ dm3

Valori
determinate
7,93
401
0,62
0,00
7,01
9,11
2,00
0,00

Valori maxim
admise
6,5; 9,5
2500
10,0
0,50
5
250
50
0,50

Metoda de analiza
utilizata
SR ISO 10523/1997
SR EN 27888/1997
SR EN ISO 8467/2001
SR ISO 7150-1/2001
ISO 6059/2008
SR ISO 9297/2001
SR ISO 7890/2000
SR EN 26777/02

Indicatorii fizico - chimici si microbiologici de calitate ai apei prelevate se incadreaza in limitele

impuse prin Legea 458/2002 si Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile.
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

14

3. ACTIVITATEA ANTROPICA DIN ZONA STUDIATA

Sistemul de alimentare cu apa al S.C. MILITARI BUSINESS CENTER S.R.L. din str. Preciziei
nr. 3, sect. 6, Bucuresti deserveste in medie un numar de 60 de persoane.
In vecinatatea obiectivului, terenurile sunt ocupate de cladiri de birouri sau hale de productie
care desfasoara activitati nepoluanate.
In zona captarii nu se desfasoara nici una din urmatoarele activitati interzise, prevazute la art 22
din HG 930/2005:
- nu exista industrii poluante si culturi cerealiere;
- nu exista rampe de deseuri menajere sau depozite de substante toxice;
- nu exista retea de canalizare ape uzate sau menajere;
- nu exista cariere de piatra sau balastiere;
- nu exista ferme zootehnice sau abatoare.

4. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE

ALIMENTARE CU APA
Sistemul de alimentare cu apa prezinta urmatoarele componente:
- un foraj cu adancimea de 159,00 m;
- conducta de aductiune in lungime de 3 m;
- gospodaria de apa (instalatii de inmagazinare si pompare a apei);
- reteaua de distributie cu lungimea de circa 300 m.
4.1 Sursa de apa
Alimentarea cu apa a S.C. MILITARI BUSINESS CENTER S.R.L. se realizeaza dintr-un put
propriu, forat pana la adancimea H = 159,00 m, tubat cu coloana metalica 14.3/4 + 8.5/8 pe
intervalul 0,00 159,00 m (anexa grafica nr. 6).
Forajul capteaza acviferul de mare adancime (orizontul A al complexului de Fratesti) pe
intervalul : 143,00 157,00 m cu urmatorii parametrii hidrogeologici:
- Np = 48,20 m
- Q = 1,00 l/s (86,40 mc/zi)
- s = 0,15 m
- Nd = 48,35 m
Forajul este protejat prin intermediul unei cabine din beton cu dimensiuni de 2 x 4 x 3 m, in care
se afla si Gospodaria de apa.

4.2. Instalatii de captare

Putul este echipat pentru exploatare cu pompa submersibila SEA LAND tip SL4-B30, introdusa
la adancimea de 70,00 m, cu coloana de refulare din PEHD Dn 63 mm.
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

15

Contorizarea apei la sursa se face printr-un apometru.

4.3. Instalatii de aductiune
De la foraj, cu ajutorul pompei submersibile, apa este transmisa la un 3 rezervoare tip
VALROM, interconectate printr-o coloana de PEID Dn 63 mm cu o lungime de L = 3,00 m.
4.4. Gospodaria de apa
Gospodaria de apa a obiectivului cuprinde :
- 3 bazine de inmagazinare apa interconectate, cu volum util de 1 mc fiecare;
- grup de pompare SEA LAND tip JB-150M format din doua pompe (1F+1R) cu un debit
Q = 5 mc/h si inaltimea de pompare H = 20 mc cu vas de expansiune de 400 l.
4.5. Instalatii de distributie
Alimentarea cu apa a consumatorilor din imobile se asigura de la statia de pompare a apei din
Gospodaria de apa prin reteaua de distributie PEHD 63 mm, in lungime de 434 m.
Bransarea consumatorilor la reteaua cu alimentare cu apa potabila se face printr-un camin de
apometru cu teava de PEHD 32 mm.
Alimentarea cu apa este contorizata atat pentru tot ansamblul, prin intermediul contorului din
Gospodaria de apa cat si individual, pentru fiecare consumator, prin intermediul unui apometru
aflat intr-un camin la limita fiecarei proprietati.

5. DESCRIEREA CAPTARII
5.1. Caracteristicile stratelor acoperitoare
Forajul exploateaza un acvifer de mare adancime, de tip interstitial, cantonat in nisipurile si
pietrisurile stratului A al complexului de Fratesti, cu nivel ascensional, acoperit de strate cu
grosimea totala de 143 m, constituite din argile si subordonat nisipuri, nisipuri argiloase si argile
nisipoase, care izoleaza acviferul deschis prin filtre.
De asemenea, spatiul inelar de deasupra stratului acvifer captat este izolat pe 138 m (138.00
0.00 m) prin cimentare, in scopul asigurarii protectiei impotriva poluantilor ce s-ar putea infiltra.
5.2. Caracteristicile sistemului acvifer
Initial, la data darii in folosinta (1962), forajul F Militari avea urmatorii parametrii :
- Np = 48,20 m
- Q = 11,90 l/s
- s = 2,20 m
Intervalul poros-permeabil deschis este: 143,00 157,00 m.
Terenul are o usoara inclinare NV - SE, cu o panta generala cuprinsa intre 1 - 2 %, in zona
obiectivului altitudinea fiind de aproximativ 90 m.
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

16

Forajul a interceptat si deschis prin filtre un acvifer sub presiune, ascensional, cantonat in
depozite de varsta Pleistocen inferior cu extindere regionala.
In anul 2010, cand a fost inlocuita pompa submersibila, au fost facute si masuratori de nivel.
Astfel, datorita exploatarii intense a acviferului de mare adancime in zona industriala din
vestul capitalei, nivelul apei subterane a scazut, regasindu-se la adancimea de 56 m.
Parametrii hidrogeologici ai acviferului s-au calculat pe baza datelor obtinute in timpul
pomparilor experimentale efectuate la instalarea noii pompe submersibile, folosindu-se
formulele empirice ale lui Ilin, Dupuit si Sichardt.
-

Q = 6,67 l/s = 576,29 mc/zi

Nh = 56,00 m
Nd = 63,00 m
s = 7,00 m
M = 14,00 m
q = 0,95 l/s.m
k = 7,14 m/zi
T = 99,96 mp /zi
R = 187,05 m

- debit de testare
- adancime nivel static
- adancime nivel dinamic
- denivelare
- grosimea acviferului deschis
- debitul specific
- conductivitate hidraulica
- transmitivitate hidraulica
- raza de influenta

s (2H s)
7,00 x (2 x 101,00 7,00)
R1 = ------------ = -------------------------------- = 225,25 m
3 x Io x H
3 x 0,02 x 101,00

( Ilin)

Q x lg R1/ r
576,29 x lg 225,25/0,1095
(Dupuit)
k = ---------------------- = ------------------------------- = 7,14 m/zi = 0,00008260245 m/s
2.73 x M x s
2,73 x 14,00 x 7,00
T = k x M = 7,14 x 14,00 = 99,96 mp/zi
R = 10 s k = 10 x 7,00 x 7,14 = 187,05 m

(Sichardt)

va = k /15 = 0,00008260245 /15 = 0,000605906 m/s = 52,35 m/zi

Qadm = 3,14 x de x M x va = 3,14 x 0,219 x 14,00 x 52,35 = 503,99 mc/zi = 5,83 l/s
unde:
-

k
Q
Io
H
R1
T
R
M
s
q
va

- conductivitatea hidraulica [m/zi]

- debitul de pompare la testarea hidrogeologica [mc/zi]
- panta curentului subteran
- grosimea stratului acvifer pana la nivelul hidrostatic [m]
- raza de alimentare [m]
- transmisivitatea [mp/zi]
- raza de influenta a forajului [m]
- grosimea acviferului deschis prin filtre [m]
- denivelarea [m]
- debitul specific [l/s. m]
- viteza admisibila a apei subterane [m/zi]

STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A

PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

17

5.3 Caracteristicile captarii

Captarea s-a realizat printr-un foraj cu adancimea de 159,00 m amplasat in incinta Gospodariei
de apa a S.C. MILITARI BUSINEE CENTER S.R.L.
Constructia sondei este urmatoarea :
- sapat gaura foraj 444,5 mm pe intervalul 0.00 159,00;
- coloana de protectie metalica 14.3/4 intre 0,00 138,00 m, cimentata in spate;
- coloana de exploatare metalica 8.5.8 suspendata pe intervalul 127,44 159,00
m, cu filtre pe intervalul 143,00 157,00 m.
Constructia sondei este prezentata in cadrul anexei grafice nr. 6.
Au fost prelevate probe de apa si s-au efectuat analize fizico-chimice si microbiologice care au
indicat incadrarea apei in clasa apelor potabile (anexa text nr. 3).

6. DIMENSIONAREA ZONEI DE PROTECTIE SANITARA SI A

PERIMETRULUI DE PROTECTIE HIDROGEOLOGICA
6.1. Determinarea capacitatii de purificare a apei a formatiunilor din zona
nesaturata
Principiul de baza al determinarii dimensiunii zonelor de protectie este calcularea lor in functie
de valoarea timpului de transport al unei particule poluante infiltrate in acvifer .
Complexul acvifer deschis prin filtre are o porozitate de tip interstitial, acumulandu-se in
depozite pleistocene.
In perimetrul studiat, rocile acoperitoare ale complexului acvifer au o grosime de 143 m si sunt
constituite din depozitele loessoide, apoi de o succesiune de argile si nisipuri.
Coloana litologica a stratelor traversate de foraj este urmatoarea:
0,00 9,00
= 9,00 m sol vegetal, depozite loessoide
9,00 12,50
= 3,50 m pietris, nisip grosier
12,50 16,50
= 4,00 m argila
16,50 18,00
= 1,50 m nisip grosier, pietris
18,00 31,00
= 13,00 m argila plastica cenusie cu concretiuni calcaroase
31,00 37,00
= 6,00 m nisip argilos
37,00 39,00
= 2,00 m argila
39,00 44,50
= 5,50 m nisip mediu granular
44,50 52,00
= 7,50 m argila
52,00 54,30
= 2,30 m nisip fin
54,30 65,00
= 10,70 m argila compacta
65,00 68,90
= 3,90 m nisip fin
68,90 81,20
= 12,30 m argila, argila slab nisipoasa
81,20 83,40
= 2,20 m nisip fin
83,40 91,50
= 8,10 m argila
91,50 96,40
= 4,90 m nisip fin, argilos
96,40 110,00
= 13,60 m argila
110,00 111,80
= 1,80 m nisip fin
111,80 130,00
= 18,20 m argila cu nivele subtiri de nisip argilos
130,00 139,00
= 9,00 m nisip fin mediu granular
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

18

139,00 143,00
143,00 157,00
157,00 159,00

= 4,00 m nisip grosier, pietris

= 14,00 m nisip grosier, pietris (interval deschis - filtre)
= 2,00 m argila

In cazul acviferelor cu porozitate interstitiala, prin metoda empirica REHSE, poate fi determinata
capacitatea de autoepurare a apei in zona nesaturata, cu urmatoarele precizari:
- exista un strat protector cu grosimea minima de 4 m in toata aria corespunzatoare zonei
de protectie sanitara cu regim de restrictie; in cazul stratelor cu nivel liber, nivelul apei
este situat sub adancimea de 4 m;
- calculul capacitatii de autoepurare a apei se face numai pentru stratele acoperitoare
situate sub adancimea de 4 m.
In functie de granulatia stratului acoperitor, se definesc grosimile, H (m), necesare pentru
autoepurarea apei in zona nesaturata, fiecare tip litologic fiind caracterizat printr-un indice, I =
1/H, dupa cum urmeaza:
I = 1/H
unde:
H(m) grosimea necesara pentru autoepurare
Tabelul nr. 1
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Tipul litologic
Argile,nisipuri foarte argiloase
Prafuri argiloase
Prafuri, nisip prafos, nisip fin prafos si argilos
Nisip fin pana la mediu
Nisip mediu pana la mare
Nisip mare
Pietris bogat in nisip si argile
Pietris cu nisip
Pietris fin pana la mediu nisipos
Pietris mediu pana la mare, putin nisipos
Bolovanis

H (m)
diferenta
2
2.5
3.0 - 4.5
6
10
15
8
12
25
35
50

I = 1/H
0.5
0.4
0.33 - 0.22
0.17
0.1
0.07
0.13
0.08
0.04
0.03
0.02

Capacitatea de autoepurare a apei in zona nesaturata, calculata prin metoda empirica REHSE
pentru stratele acoperitoare de la 4,00 m la 143,00 m adancime este:
Ca = h1 x I1 + h2 x I2 + h3 x I3 + h4 x I4 + h5 x I5 =
= 9,00 x 0,08 + 29,60 x 0,17 + 6,00 x 0,22 + 5,00 x 0,40 + 89,40 x 0,50 =
= 53,77
unde :
Ca = capacitatea de autoepurare in zona nesaturata
hi -grosimea formatiunilor litologice intilnite
Ii - indicii de autoepurare corespunzatori tipurilor litologice intalnite (preluati din
tabel)
Deoarece Ca = 53,77 >1, autoepurarea apei in zona nesaturata este completa si se va institui o
singura zona de protectie cu regim sever.

6.2. Dimensionarea zonei de protectie sanitara cu regim sever si de restrictie

STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

19

Conform H.G. 930/2005, in jurul lucrarilor de captare se instituie zone de protectie sanitara si
perimetre de protectie hidrogeologica, in scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii surselor
de apa.
Protectia sanitara a lucrarilor de captare se realizeaza prin aplicarea masurilor de protectie a
calitatii apelor, stabilite prin actele normative in vigoare, precum si prin instituirea in teren a
urmatoarelor zone de protectie, cu grade diferite de risc fata de factorii de poluare si anume:
a) zona de protectie sanitara cu regim sever;
b) zona de protectie sanitara cu regim de restrictie;
c) perimetrul de protectie hidrogeologica.

a) Zona de protectie sanitara cu regim sever cuprinde terenul din jurul captarii, unde este
interzisa orice amplasare de folosinta sau activitate care ar putea conduce la contaminarea
sau impurificarea surselor de apa.
b) Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie cuprinde teritoriul din jurul zonei de
protectie sanitara cu regim sever, astfel delimitat incat, prin aplicarea de masuri de protectie,
in functie de conditiile locale, sa se elimine pericolul de alterare a calitatii apei.
c) Perimetrul de protectie hidrogeologica cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de
descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale
(izvoare), drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de substante poluante greu
degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare.
In conformitate cu prevederile art. 14 din HG 930 /2005 - pentru forajele care exploateaza
acvifere sub presiune si care realizeaza conditiile de izolare a stratelor captate fata de suprafata
terenului, se instituie numai o zona de protectie sanitara cu regim sever circulara cu raza de 10
m, care va coincide cu zona de protectie sanitara cu regim de restrictie.
Dimensiunile zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru foraj sunt : 20 x 20 m.
Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie se va suprapune celei cu regim sever si va avea
dimensiunile: 20 x 20 m.
Zona de protectie cu regim sever si de restrictie a forajului F Milityari va avea o forma
poligonala cu o suprafata de 400 mp si va fi delimitata de 4 puncte topografice cu coordonate in
Sistem STEREO 70 dupa cum urmeaza :
Nr. pct.
1
2
3
4
Forajul F

X
325882,30
325884,60
325864,80
325862,50
325873,50

Y
579368,80
579388,60
579390,90
579371,10
579379,90

Aceasta zona de protectie a fost evidentiata pe Planul de situatie cu zonele de protectie sanitara
(anexa grafica nr. 2).

6.3. Dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica

STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

20

In conformitate cu Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie

sanitara si hidrogeologica, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 930/2005, Capitolul II
Articolul 7, Perimetrul de protectie hidrogeologica cuprinde arealul dintre domeniile de
alimentare si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente
naturale (izvoare), drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de substante poluante
greu degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare.
Directia de curgere a apelor de suprafata in zona studiata este NV- SE, iar curgerea apelor
subterane se orienteaza dupa aceeasi directie.
Zona de alimentare se declara zona protejata prin ordinul conducatorului autoritatii
publice centrale din domeniul apelor.
Pentru dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica au fost analizate urmatoarele
materiale grafice:
- Hartile topografice cu nomenclatura: L-35-124-Dd si L-35-124-Db,
scara 1: 25 000;
- Harta geologica Foaia Bucuresti, scara 1: 200 000;
- Harta hidrogeologica - Foaia Bucuresti, scara 1: 100 000.
De asemenea, din informatiile culese pe teren au fost localizate vecinatatile si categoriile de
folosinta ale terenurilor inconjuratoare, pentru a identifica posibile surse de poluare din zona .
Dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica pentru forajul F MILITARI s-a facut
prin metoda WYSSLING, conform art. 11 alin. (3), astfel incat sa fie asigurat un timp de tranzit
in subteran de mimimum ts = 3650 de zile, pentru orice substanta nedegradabila sau greu
degradabila, care s-ar infiltra la limita acestei zone si ar ajunge in captare.
Perimetrul hidrogeologic al sursei de apa a S.C. MILITARI BUSINESS CENTER S.R.L. s-a
calculat pentru debitul de exploatare de 3,60 mc/ora (1,00 l/s).

In prima etapa se determina elementele specifice zonei de apel a captarii (figura 2 din anexa nr. 3
din Norme), si anume:
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

21

Latimea zonei de apel, B (m), se determina prin formula:

B = Q / (k x M x i)
B = 86,40 / (7,14 x 14,00 x 0,0015) = 576,23 m
unde:
-

Q - debitul de exploatare;
k - coeficientul de filtratie (m/zi);
i - gradientul hidraulic, in conditii naturale de curgere (Q = O);
M - grosimea acviferului captat (m).

Latimea zonei de apel in dreptul forajului :

B
Q
b = -------- = -------------------2
2xkxMxi
576,23
86,40
b = ------------- = --------------------------------- = 288,12 m
2
2 x 7,14 x 14,00 x 0,0015
Raza de alimentare aval de foraj, x0 (m), este data de formula:
Q
x0 = -----------------------2xxkxMxi
86,40
xo = ---------------------------------------- = 91,76 m
2 x 3,14 x 7,14 x 14,00 x 0,0015
Viteza efectiva a curentului subteran, ve (m/zi), este:
ve = (k x i) / ne,
ve = (7,14 x 0,0015) / 0,20 = 0,05355 m/zi
Urmatoarea etapa consta in determinarea distantei corespunzatoare timpului de tranzit t,
(3650 de zile), cu relatia:
d + d (d +8 x xo)
Da, Dv = -----------------------2
in care:
- d = ve x ts;
- semnul (+) corespunde calculului distantei Da (m), amonte de captare, iar
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

22

semnul (-), calculului distantei Dv (m), aval de captare.

d = ve x ts
d = 0,05355 x 3650 = 195,46 m
+ d + d (d + 8 * xo)
Da = -------------------------------2
+195,46 + 195,46 x (195,46 + 8 * 91,76)
Da = ---------------------------------------------------------- = 310,85 m
2
- d + d (d +8 * xo)
Dv = -------------------------------2
- 195,46 + 195,46 x (195,46 + 8 * 91,76)
Dv = ------------------------------------------------------- = 115,40 m
2
Aceasta metoda permite calculul aproximativ al distantelor, obtinandu-se valori utilizabile mai
ales pe directia amonte (Da).
Pentru directia aval (Dv), unde pot apare valori ale lui Dv mai mari decat x0 (ceea ce este
imposibil in realitate), distanta de protectie in aval va fi considerata x0 (Dv = x0)
In cazul forajului analizat, Dv rezultat din calcule este mai mare decat x0, Dv va avea valoarea :
Dv = x0 = 91,76 m
Pentru a calcula distanta laterala de protectie (Dl) a unui put care exploateaza un acvifer fara
dinamica initiala, in punctul situat la distanta Da (figura 2 din anexa nr. 3 la Norme) este utilizata
metoda Trofin, aplicandu-se formula:
Dl = Q x t / n x x M
Dl = 86,40 x 3650/0,2 x 3,14 x 14,00 = 189,39 m
unde :
Qexp
k

-debitul exploatat [mc/zi]

- coeficient de filtratie [m/zi]

ne = 0,20

- porozitatea eficace (adimensional) - valori orientative pentru

acest parametru, in functie de granulometria stratului acvifer
captat, sunt prezentate n Anexa nr. 2, Tabel cu valori
orientative ale porozitatii eficace ne (%) (Ordinul
1278/20.04.2011)
- raza de alimentare aval de foraj [m]

xo

STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A

PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

23

i = 0,0015
ve
t = 3650
M
Dv, Da
Dl

- gradientul hidraulic
- viteza efectiva a curentului subteran [m/zi]
- timpul de tranzit normat pentru protectia calitatii apei furnizate
de put (t = 3650 zile);
- grosimea acviferului captat [m]
- distante amonte respectiv aval de captare [m]
- distanta laterala [m]

Conform art. 11 alin. (3), Dl nu poate fi mai mare decat decat b, respectiv B/2, drept urmare se va
considera Dl = b. In cazul forajului F1 Militari Dl < b si deci va avea valoarea calculata :
Dl = 189,39 m
Prin urmare, perimetrul de protectie hidrogeologica propus va avea o forma poligonala cu
dimensiunile:
L 1 = Da + Dv = 310,85 + 91,76 = 402,61 m
L 2 = Dl = 189,39 m
adica:
S = L1 x L2 = 402,61 x 189,39 = 76250,31 mp 7,63 ha
Punctele topografice cu coordonate in Sistem Stereo 70 care vor delimita perimetrul de protectie
hidrogeologica sunt redate in tabelul urmator si au fost cartografiate pe Planul de situatie anexat
(anexa grafica nr. 3).
Nr pct
I
II
III
IV

X
326099
3258916
325748
325930

Y
579146
579505
579419
579060

7. MASURI CU PRIVIRE LA UTILIZAREA SUPRAFETELOR

INCLUSE IN ZONELE DE PROTECTIE SANITARA CU REGIM
SEVER SI DE RESTRICTIE
Pentru terenurile limitrofe cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim sever sau de restrictie a
captarii se vor interzice:
- pasunatul;
- culturile prasitoare;
- utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice;
- irigarea cu ape uzate;
- amplasarea grajdurilor, cotetelor, depozitelor de ingrasaminte, depozitelor de
carburanti sau combustibili solizi;
- depozitarea gunoiului de grajd;
- amplasari de iazuri piscicole sau sere;
STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A
PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI

24

amplasarea oricaror constructii, haznale, bazine neetanse sau cimitire umane sau
de animale.

Detinatorul captarii are obligatia de a tine o evidenta a debitelor si a calitatii apei, prin efectuarea
periodica a analizelor bacteriologice, fizico- chimice si biologice.
De asemenea, detinatorul captarii va intocmi un inventar al folosintei terenurilor aflate in zona de
protectie sanitara cu regim de restrictie in vederea respectarii masurilor de protectie prevazute de
lege.
Daca se vor promova pe aceste terenuri investitii de orice natura: agricole, industriale sau
turistice, beneficiarii activitatii au obligatia de a intocmi un Studiu de impact de mediu in
vederea analizarii influentei pe care investitia o poate avea asupra ariei de regenerare a resurselor
de apa.

8. CONCLUZII
Protectia apelor subterane se inscrie intr-o sfera mai larga de activitati pentru protectia mediului
inconjurator .
Instituirea zonelor de protectie sanitara cu regim sever si de restrictie duce la conservarea
resurselor din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Putem concluziona ca alegerea amplasamentului captarii si dimensionarea zonelor de protectie
sanitara si a perimetrului de protectie hidrogeologica au fost stabilite luand in considerare
urmatorii factorii naturali si antropici:
- morfologia terenului
- izolarea stratelor acvifere captate fata de suprafata, prin cimentare
- constructia sondei
- lispa activitatii antropice poluante in zona
- folosinta terenurilor din amonte de captare
- lipsa activitatilor industriale poluante
care coroborati, asigura o protectie sanitara buna pentru captare si regenerarea resursei
exploatabile.
Materializarea in teren a zonei de protectie sanitara cu regim sever va fi efectuata, conform HG.
930/2005, de catre detinatorul sistemului de alimentare cu apa a Complexului de birouri si hale
de depozitare din str. Preciziei nr. 3, sect. 6, Bucuresti, respectiv S.C. MILITARI
BUSINESS CENTER S.R.L.
Intocmit,
ing. Florian Malancu

STUDIU HIDROGEOLOGIC PENTRU INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA SI A

PERIMETRULUI HIDROGEOLOGIC AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA A S.C. MILITARI BUSINESS
CENTER S.R.L. - BUCURESTI