BILANTNIVELI PETROMGALATI Depozittrataredepuspesite

S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L.
PLOIESTI, STR. BUNA VESTIRE NR. 35,

Tel/fax: 0244/574074; 0244572014; Email: santedil@gmail.com

Bilant de Nivel I si Raport la Bilant

DEPOZIT TRATARE TITEI
SI
STATIE DE INJECTIE

SLOBOZIA CONACHI

SC OMV PETROM SA
ASSET IX MOLDOVA SUD

Comuna Slobozia Conachi judetul Galati

NOIEMBRIE 2012

DESIGN

COMPANY
SC OMV PETROM SA ASSET IX MOLDOVA SUD
BILANT DE MEDIU NIVEL I

2
CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZAREA

2.1. Localizare i topografie
2.2. Geologie i hidrogeologie

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI I DEZVOLTRI VIITOARE

3.1. Istoricul amplasamentului
3.2. Dezvoltri viitoare

4. ACTIVITI DESFURATE N CADRUL OBIECTIVULUI

4.1. Generaliti - angajai/schimb; procese tehnologice
4.2. Materiale de construcii
4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane
4.4. Emisii n atmosfer - emisii din procese tehnologice, alte emisii n atmosfer
4.5. Alimentarea cu ap, eflueni tehnologici i menajeri, sistemul de canalizare al
apelor
pluviale
4.6. Producerea i eliminarea deeurilor
4.7. Alimentarea cu energie electric
4.8. Alimentarea cu energie termica
4.9. Alimentarea cu gaze
4.10. Protecia i igien muncii
4.11. Prevenirea i stingerea incendiilor
4.12. Zgomotul i vibraiile
4.13. Securitatea zonei
4.14. Administraie

5. CALITATEA SOLULUI

5.1. Efecte poteniale ale activitii de pe amplasamentul analizat
5.2. Efecte poteniale ale activitilor nvecinate

6. CONCLUZII I RECOMANDRI

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare i cuantificarea acestora, dup caz, n
propuneri
Pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare.
6.2. Rezumatul obligaiilor necuantificabile i/sau al obligaiilor condiionate de un
evenimentviitor i incert;
6.3. Recomandri si masuri propuse

ANEXE

PLAN DE INCADRARE IN ZONA

3

PLAN DE SITUATIE
1. INTRODUCERE

Bilanul de mediu Nivel I reprezint procedura de a obine informaii asupra consecinelor
activitii SC OMV Petrom SA ASSET IX MOLDOVA SUD, respectiv Depozit tratare si
Statie de injectie Slobozia Conachi asupra mediului (apa, aer, sol, subsol ) i const n
identificarea surselor de informaii, culegerea, analizarea i interpretarea prin studii
teoretice a informaiilor disponibile.

Bilanul de mediu Nivel I are rol de a identifica starea mediului n zona de impact a
activitilor care se desfasoara n cadrul amplasamentului studiat, stabilirea i asumarea
unor obligaii pentru refacerea calitii mediului dac acest lucru este necesar.

Lucrarea s-a realizat conform normelor de coninut general prevzute de legislaia n
vigoare, respectiv Ordinul Nr.184/1997 al MAPM si Ordonanta de Urgenta privind Protecia
Mediului Nr.195 / 2005.

Titularul activitatii

Denumirea
unitatii
SC OMV PETROM SA
ZONA DE PRODUCTIE - ASSET IX MOLDOVA SUD
Buzau, Str. Transilvaniei, Nr. 1; tel : 0372/856245; fax : 0372/484527
Amplasamentul Depozit tratare titei si Statie de injectie, Comuna Slobozia Conachi,
nr. 1025 - 1026, jud. Galati
Profilul de
activitate
(conform sediu
secundar)
- Extractia petrolului brut - cod CAEN 0610
- Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor
naturale - cod CAEN 0910
- Furnizarea de abur si aer conditionat - cod CAEN 3530
- Transporturi prin conducte - cod CAEN 4950
- Depozitari - cod CAEN 5210
Forma de
proprietate
Mixta
Regimul de lucru 24 ore/zi; 7 zile/ saptamana; 365 zile/an

Autorul atestat al Bilantului de Mediu

Bilantul de mediu nivel I a fost intocmit de S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. Ploiesti,
jud. Prahova, str. Buna Vestire, nr.35, societate inscrisa in Registrul National al
elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 153 in baza OUG 195/2005,
Legea 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul ministrului mediului nr.
1026/2009, in calitate de proiectant.

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1. Localizare si topografie

LOCALIZARE

Comuna Slobozia-Conachi este situata in partea de sud a judetului Galati, la aproximativ
27 de km, nord-est de orasul Galati, de o parte si de alta a DJ 251 Galati - Pechea -

4
Tecuci.

Teritoriul comunei este traversat de paralela 45 grade 43 minute latitudine Nord si
meridianul 27 grade 57 minute longitutine Est.
Comuna Slobozia-Conachi este formata din satele Slobozia-Conachi si Izvoarele, are o
suprafata de 6134 ha si un numar de 4505 locuitori.

Comuna se invecineaza la Nord cu comuna Cuza-Voda, la Est cu comuna Smardan, la Sud
- Est cu comuna Schela, la Sud cu comuna Independenta, Sud - Vest cu comuna Piscu si
la Vest cu comuna Tudor-Vladimirescu.

Amplasament: Depozitul de tratare titei si Statiea de injectie apa de zacamant ocupa o
incinta comuna, cu suprafata de 46.490 m
2
( 4,64 ha ) situata in extravilanul Comunei
Slobozia-Conachi, cu acces din DJ 25 Galati Pechea, km 22.

VECINATATI

Punct cardinal Vecinatati
NORD Teren agricol
EST DJ 25 Galati Pechea,
Birouri
SUD Teren agricol
VEST Teren agricol

TOPOGRAFIE

Comuna Slobozia-Conachi se incadreaza in Campia Covurlui care este o campie inalta
reprezentata de platouri intefluviale largi, acoperite de depozite foarte groase de loess, cu
altituninea medie de 65 m.

2.2. Geologie i hidrogeologie

GEOLOGIE

Din punct de vedere geologic zona se suprapune partii de sud a Platformei Moldovenesti,
in care fundamentul sau se afunda si ia contact cu cel de tip Nord - Dobrogean.

Cuvertura sedimentara ce acopera soclul rigid al platformei, este constituita din formatiuni
Paleozoice inferioare si superioare, alcatuite din sisturi argiloase negre, carbunoase, cu
pirita fin diseminata, cuartite si sisturi grezoase violacee, cu diclaze umplute cu anhidrit,
care uneori asociaza conglomerate cu elemente de sisturi cristaline alterate, rosii,
intercalate in argilite cenusii si negricioase-verzui.
Formatiunile Mezozoice sunt constituite in baza din sisturi argiloase, gresii fine si
calcaroase, gresii cuartitice si rar conglomerate, iar la partea superioara din marne
sistoase, feruginoase, cu intercalatii de subtiri de calcare brun-roscate si respectiv
formatiuni Neozoice alcatuite din gresii, marne cenusii, marne nisipoase, calcare,
conglomerate cu ciment calcaros-glauconitic, nisipuri cu intercalatii de gresii, pietrisuri, etc.

Din punct de vedere structural zona investigata se caracetrizeaza printr-un fundament
alcatuit din doua unitati distincte care se suprapun partial pe doua depresiuni de varste
diferite.

5

Intre Siret si Prut fundamentul este un bloc hercinic (chimmerian), prelungire a catenelor
Nord-dobrogene, fapt confirmat atat de litologia formatiunilor care intra in alcatuirea regiunii,
cat si de relatiile dintre ele care releva situatii similare celor din Dobrogea de Nord.

Fundamentul este afectat de un sistem de falii care se desprinde din coltul de Sud-Est al
regiunii; orientat intai Sud Est-Nord Vest, faliile se rasfira cu tendinta de a se dirija Nord
Nord Vest si Nord catre partea septentrionala a regiunii.
Dintre acestea sunt falia Siretului ( Vest Umbraresti Tudor Vladimirescu Nord
Independenta) cu prelungire probabil pana la gura Siretului, falia Schela Slobozia
Conachi Matca, falia Focsani Namoloasa - Galati si falia Frumusita care delimiteaza
compartimente ce cad in trepte spre Sud Vest.

Harta nr 1 - Harta geologica regiunii

HIDROGEOLOGIE

Dupa modul de alimentare si dezvoltare stratele acvifere din zona sunt :

Acviferele freatice de mica adancime, care se dezvolta in depozitele poros permeabile
ale teraselor si in aluviunile luncilor, fiind delimitate de suprafata de raspandire a acestora.


6
Sursa de alimentare a acestora o constituie in principal precipitatiile atmosferice, o
contributie avand si infiltrarea apei din rauri si parauri, precum si fluxul subteran ce se
formeaza in amonte. Nivelul hidrostatic este direct influentat de regimul precipitatiilor
atmosferice.

Aceste acvifere freatice de mica adancime ( 3-5 m) sunt, in general, poluate chimic si
bacteriologic datorita activitatii industriale din zona.

Acviferele de adancime sunt cantonate in depozitele poros permeabile pleistocene la
adancimi de (10-30 m). Sursa de alimentare a acviferelor de adancime o constituie
precipitatiile ce se infiltreaza in zonele de aflorare a stratelor nisipoase, precun si infltrarea
apelor din raurile principale din zona.

Potentialul de debitare a acestor strate acvifere este mare, iar granulozitatea depozitelor ce
cantoneaza acviferele prezinta un grad de uniformitate ridicat. Apa din aceste acvifere se
incadreaza in limitele de potabilitate.

Din punct de vedere chimic apele sunt clorurate bicarbonatate sodice, calcice, avand
mineralizarea totala si reziduu fix scazute.

Din punct de vedere hidrografic, colectorul principal al intregii zone este raul Suhurlui
care strabate comuna Slobozia - Conachi de la Nord la Sud.

Rul Suhurlui cod cadastral XII.1.81a.5 este un curs de ap, afluent al rului Gerului.
Initial rul se vrsa n rul Brldel, un brat al Siretului. n urma regularizrii Siretului, fostul
brat al Siretului a ajuns s se confunde cu cursul inferior al rului Gerului.

Rul Suhurlui are urmatoarele caracteristici :

punct de vrsare : Piscu
afluenti : Valea vacii, Suhului, Perisani, Valea satului, Valea rea
lungimea total 72 km;
altitudinea 220 m amonte si 9 m aval;
coeficientul de sinuozitate 1,13
suprafata total a bazinului hidrografic a Rului Suhu este de 373 km.

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1. Istoricul amplasamentului

Primele sonde de petrol pe structura Independanta s-au construit in anul in anul 1958 prin
sonda de prospectiune Nr. 18 Lascar Catargiu. Exploatarea zacamintelor de titei a inceput
in anul 1959 prin sondele nr. 200, 204 si 209. Pana in prezent pe structura Independenta s-
au forat 739 sonde.

Initial pentru extractia petrolului, sondele erau dotate cu unitati de pompare care treptat au
fost inlocuite cu pompe elicoidale Griffin Legrand.

In cadrul Depozitului de tratare , titeiul este depozitat temporar in 8 rezervoare ,dar tratat in
4 rezervoare din cele 8. Depozitul de tratare Slobozia Conachi functioneaza incepand cu
anul 1960.

7

3.2. Dezvoltari viitoare

Prin Autorizatia de Mediu nr 288 / 18.12.2007 si in Autorizatia de Mediu nr 290 / 18.12.2007
au fost prevazute masuri pentru conformare dupa cum urmeaza :

Modernizare depozit tratare titei
o montare apometru pentru monitoriare consum apa
o inlocuirea sistemului de colectare, tratare, masurare si evacuare titei actual din
sistem deschis in sistem automatizat
o igienizarea incintei depozitului
o implementarea managementului deseurilor prin achizitionarea de containere in
vederea colectarii selective a deseurilor

Modernizare statie de injectie ape de zacamant
o modernizare echipamente statie de injectie
o implementarea managementului deseurilor prin achizitionarea de containere in
vederea colectarii selective a deseurilor

Aceste dezvoltari viitoare in zona, nu vor afecta zonele din vecinatate, care nu vor avea de
suferit influente negative, raportat la potentialul disconfort produs de activitatea instalatiilor.

Prin lucrarile de modernizare se urmareste inlocuirea claviaturilor si a rezervoarelor uzate,
aplicarea unor masuri de crestere a sigurantei in exploatare, eliminarea punctelor sensibile
cu potential de contaminare a factorilor de mediu.
De asemenea se va mari gradul de automatizare a proceselor tehnologice si implicit se va
diminua riscul de aparitie a poluarilor accidentale.

4. ACTIVITI DESFURATE N CADRUL OBIECTIVULUI

4.1. Generaliti - angajai/schimb; procese tehnologice

ANGAJATI / SCHIMB

Activitatea in cadrul Depozitului de tratare si a Statei de Injectie Slobozia Conachi are
caracter permanent, angajatii desfasurandu-si activitatea in 3 schimburi de 8 ore/zi, 7
zile/saptamana, 365 zile/an.
Activitatea de baza se desfasoara cu personalul punctului de lucru format din 4 operatori pe
schimb (2 la depozitul tratare si statia de injectie si 2 operatori la bateria de cazane) care
sunt coordonati de un maistru productie. Tot personalul este sub coordonarea
departamentului Productie din E&P.

PROCESE TEHNOLOGICE

Depozit si Statie de tratare

Activitatea specifica in cadrul Depozitului de tratare si Statie de injectie Slobozia Conachi
este receptionarea, depozitarea temporara si tratarea titeiului/apa de zacamint de la cele 14
puncte de lucru (parcuri) apartinand structurilor petroliere Independenta si Frumusita.

8

Depozitul are ca scop primirea, manipularea in vederea omogenizarii si depozitarea de
scurta durata a titeiului asigurandu-se, astfel functionarea in conditii normale a instalatiilor
(capacitatea constanta si fara variatii mari de calitate a titeiului).

Titeiul brut, receptionat de la fiecare parc in parte este depozitat temporar in rezervoarele
colectoare (R2, R6, R4). Aici sufera o prima separare gravitationala dupa care este trecut
prin schimbatoarele de caldura (pentru o mai buna fluidizare).

Amestecul dupa incalzire este trecut in rezervorul spalator (R7) si tratat cu DMO 86400
(cca. 2-3 kg/vag). Din fiecare rezervor se preleveaza probe de titei din 2 in 2 ore care dupa
efectuarea analizei ce consta din centrifugare si spalari in benzina ( se foloseste cca. 7 litri
benzina la 24 ore) este trecut in rezervorul de curat (impuritate sub 1%) pentru livrare la
CONPET sau supus unei noi separari pentru a ajunge la puritatea de livrare.

Apa de zacamint, separata in prima faza, este reintrodusa in circuit pentru recuperarea
urmelor de titei ramase, dupa care este deversata la decantor si/sau pompata in
rezervoarele de stocare apa de zacamint (R1, R3, R8, R9). Totusi dupa aceste repetate
operatii in apa de zacamint mai persista urme de titei (300-1000ppm) care nu influenteaza
injectia.

Pentru operatiile speciale in sonda aceasta apa trebuie sa fie trecuta prin instalatia de
filtrare , care dupa ce a fost curatata de urmele de titei prin filtrul cu suport textil este
stocata in cele doua habe de 30 mc. De aici este incarcata in cisterne si folosita la
interventii la sonde (operatii speciale constind din spalari, consolidari, strat, etc.).

Activitatea de baza este sustinuta de activitatile auxiliare care constau in:

- supravegherea si intretinerea curenta a conductelor de transport titei intre
rezervoarele din cadrul depozitului (conductele de transport titei brut de la parcuri la
depozit este in responsabilitatea operatorilor de linie din cadrul parcului);
- supravegherea si intretinerea instalatiilor tehnologice din cadrul depozitului
(producerea agentului termic pentru fluidizarea titeiului);
- supravegherea si intretinerea curenta a conductelor de apa industriala, la cazanele
de producerea agentului termic;
- supravegherea si intretinerea curenta a instalatiilor electrice

Statia de Injectie

Activitatea specifica Statiei de Injectie Independenta este preluarea, depozitarea si injectia
/ evacuarea apelor de zacamant rezultate in urma separarii finale in statia de tratare si
depozitul Independenta.
Apa de zacamant provenita de pe intreaga structuta Independenta (toate parcurile de
rezervoare) este pompata si evacuata prin cele 6 sonde de injectie de pe structura
Independenta.
Sondele de injectie sunt in custodia Parcului 1 Independenta, (I-34; I-35 si I-36) si la Parcul
4 Independenta (I-31; I-32 si I-33), dar pomparea se face din cadrul Statiei de Injectie
Independenta.
Rezervoarele pentru apa de zacamant apartinind Statiei de Injectie Independenta sunt
amplasate in zona indiguita aferenta Depozitului de Tratare Independenta.


9
Descriere flux tehnologic

Depozit de tratare

In cadrul Depozitului Independenta se colecteaza inteaga cantitate de fluid extras de pe
stuctura Independenta si titeiul separat primar de pe stuctura Frumusita.

Fluxul tehnologic presupune urmatoarele etape:
- receptia titeiului brut de la cele 14 puncte de lucru (parcuri).
- depozitarea temporara
- separarea finala a celor doua faze prin tratamente chimice/termice si gravitationale;
- masurarea si livrarea titeiului curat la CONPET;
- preluarea si pomparea apei de zacamint in scop de evacuare prin sondele de
injectie.

Titeiul brut, receptionat de la fiecare pare in parte este depozitat temporar in rezervoarele
colectoare (R2, R6, R4). Aici sufera o prima separare gravitationala dupa care este trecut
prin schimbatoarele de caldura (pentru o mai buna fluidizare). Amestecul dupa incalzire
este trecut in rezervorul spalator (R7) si tratat cu DMO 86400 ( cca. 2-3 kg/vag). Din fiecare
rezervor se preleveaza probe de titei din 2 in 2 ore care dupa efectuarea analizei ce consta
din centrifugare si spalari in benzina ( se foloseste cca. 7 litri benzina la 24 ore) este trecut
in rezervorul de curat (impuritate sub 1%) pentru livrare la CONPET sau supus unei noi
separari pentru a ajunge la puritatea de livrare. Apa de zacamint, separata in prima faza,
este reintrodusa in circuit pentru recuperarea urmelor de titei ramase, dupa care este
deversata la decantor si/sau pompata in rezervoarele de stocare apa de zacamint (R1, R3,
R8, R9). Totusi dupa aceste repetate operatii in apa de zacamint mai persista urme de titei
(300-1 000 ppm) care nu influenteaza injectia.
Pentru operatiile speciale in sonda aceasta apa trebuie sa fie trecuta prin instalatia de
filtrare , care dupa ce a fost curatata de urmele de titei prin filtrul cu suport textil este
stocata in cele doua habe de 30 mc.
De aici este incarcata in cisterne si folosita la interventii la sonde (operatii speciale constind
dir spalari, consolidari, strat, etc.).

Statia de Injectie

Activitatea desfasurata in cadrul Statiei de Injectie Slobozia Conachi consta in:

- preluarea apelor de zacamant provenite de la Depozitul de tratare Slobozia
Conachi;
- depozitarea temporara in cele 3 rezervoare metalice supraterane;

10
- pomparea apelor de zacamant in circuitul de injectie cu ajutorul a 2 pompe (PN
400), din totalul de 5 pompe active.

Injectia apei de zacamant se realizeaza utilizand facilitatile exixtente in zona:

- statia de pompare a apei separate din titei in circuitul de injectie;
- conducte de transport (prin pompare) apa separata din titei catre sondele de
injectie;
- sonde de injectie.

Rezervoarele pentru apa de zacamant apartin Statiei de Injectie Slobozia Conachi si sunt
amplasate in zona indiguita aferenta Depozitului de Tratare Slobozia Conachi.

DOTARI (INSTALATII, UTILAJE, MIJLOACE DE TRANSPORT UTILIZATE IN
ACTIVITATE)

Depozit de tratare

Dupa receptia titeiului primit in depozit, amestecul de produse petroliere intra intr-un proces
continuu de tratare termochimica si separare gravitationala utilizind instalatii specifice
domeniului respectiv:

claviatura intrare titei de la parcuri cu 8 cai;
rezervoare colectoare primire ( 1 rezervor 1000 m
3
(R6) si 1 rezervor - 1600 m
3

(R2); R4-700 m
3
;)
rezervor spalator R7 500 m
3

rezervoare titei curat 2 rezervoare (R 5 -1600 m
3
si R 10 - 1000m
3
);
rezervoare de apa de zacamant 4 rezervoare ( R1 si R8 - 500m
3
; R9 - 1600m
3
; R3 -
750 m
3
).
schimbatoare de caldura cu abur ( 5 bucati - tip teava in teava);
pompe centrifuge de recirculare interna: 4pompe CERNA 150; 2 pompe CERNA 150
pentru pompare la CONPET;
pompe injectie 5 buc. 2PN 400 amplasate in doua baraci metalice;
baterie cazane cu 6 cazane din care : BAT-3 buc; AC1 -8- 1 buc.; AC4 -8 - 2buc cu
instalatie de dedurizare a apei (2 buc.);
instalatie inhibitare DMO amplasata in baraca pompelor de recirculare interna;
skid masura automatizat livrare titei CONPET;
decantor din beton bicompartimentat scurgeri generale (200 m
3
): cu 3 pompe
recirculare CERNA 150;
instalatie filtrare apa de zacamint cu: 2 habe stocare apa (30 m
3
fiecare; 2 pompe
CERNA 150);
distribuitor injectie cu 3 cai ;
retea conducte interne de legatura;
retea canalizare interna scurgeri rezervoare la decantorul bicompartimentat;
rezervor apa dulce (PSI - 200mc);
casa PSI - dotata cu instalatii pentru stingerea incendiilor.


11
Conducte de transport

Titeiul brut este preluat in cadrul Depozitului printr-o claviatura care dispune de 8 guri de
intrare si 3 guri de iesire.

Conductele de transport al titeiului brut de la parcuri la Depozit tratare titei Slobozia
Conachi :

Nr.
crt.
Sectia
Conducte amestec
Obiectiv Diametru Lungime (km)
1.
Sectia II
Parc1 Depozit Independenta 6 0.05
2.
Parc14 Depozit
Independenta
5 1 / 2 1.48
3.
Parc 2 Depozit
Independenta
6 1.6
4.
Parc13 Depozit
Independenta
6 5 / 8 1.8
5.
Parc 3 Depozit
Independenta
6 1.4
6.

Sectia III
Parc 5 Depozit
Independenta
6 5 / 8 4.53
7.
Parc 6 Depozit
Independenta
6 5 / 8 6.7
8.
Parc 7 conducta Parc 6
Depozit Independenta
6 5 / 8 1
9.
Parc 4 Depozit
Independenta
5 1 / 2 4.9
10.
Parc 11 Depozit
Independenta
6 5 / 8 3.128

Din rezervorul de livrare titetiul (curat) este pompat la rezervoarele CONPET (gara
Independenta) printr-o conducta metalica = 10 avand o lungime de 14 km.

Apa de zacamant, dupa separare, este pompata in rezervoarele Statiei de Injectie,
rezervoare situate in incinta Depozitului Independenta. Din rezervoarele Statiei de Injectie
Slobozia Conachi apa este evacuata in sondele de injectie (6 sonde) ce deservesc sectorul
productiv susmentionat.
Sondele de injectie 1-31; I-32 si I-33 sunt arondate si incluse in autorizatia de mediu pentru
punctul de lucru parcul 4 Independenta , sondele de injectie I-34; I-35 si I-36 33 sunt
arondate si incluse in autorizatia de mediu pentru punctul de lucru parcul 1 Slobozia
Conachi

Rezervoare

In cadrul Depozitului de tratare titei Slobozia Conachi sunt:

- 3 rezervoare metalice colectoare/primire titei (1 rezervor - 1000mc (R6), 1 rezervor -
1600 mc (R2) si un rezervor -700mc (R4),
- 1 rezervor spalator 500 mc (R7),

12
- 2 rezervoare titei curat (R 5 -1600mc si R 10 - 1000mc)
- 1 decantor pentru titei,
- 1 rezervor ce asigura rezerva P.S.I.

Pompe

Fluxul fluidelor spre diversele rezervoare si Statia de Injectie este asigurat de:

- 12 pompe centrifuge tip CERNA 150 (din care 8 sunt in functiune si 4 in rezerva);
- 2 pompe tip SADU 65;
- o instalatie dozatoare pentru DMO.

Statia de Injectie

Apele de zacamant colectate le nivelul depozitului tratare titei Slobozia Conachi sunt dirijate
catre statia de injectie de unde sunt pompate catre cele 6 sonde de injectie.
Debitul mediu zilnic vehiculat este de 900 mc/zi/sonda, la presiunea de injectie de 40-60
atm.


Pentru transportul apei de zacamant spre sondele de injectie sunt folosite doua conducte
magistrale si 2 conducte individuale.

Conducta magistrala de otel (nefunctionala) are diametrul = 511/2 si o lungime L = 2950
m (de la statia de injective pana la sonda de injectie I-31). Din acesta magistrala se
desprinde un racord avand diametrul = 511/2 si o lungime L = 218 m, pana la sonda I-
32.

Conducta magistrala din fibra de sticla (coducta noua) are diametrul =6 si o lungime L=
3220 m (de la statia de injectie pana la sonda de injectie I-31). Din acesta conducta se
desprinde un racord avand diametrul = 6 si o lungime L = 40 m pana la sonda I-33.
Pe traseul conductei se afla un racord, care in functie de necesitati dirijeaza apa de
zacamant catre sonda I-32.
Sonda de injectie I-34 dispune de conducta individuala (fibra de sticla) de la Statia de
Injectie avand diametrul = 6 si o lungime L = 441 m.
Sonda de injectie I-35 dispune de conducta individuala (fibra de sticla) de la Statia de
Injectie avand diametrul = 6 si o lungime L = 594 m.
Conductele de injectie nu apartin de Statia de Injectie Independenta.

Rezervoare titei

Rezervoarele aferente Statiei de Injectie Independeta sunt rezervoare metalice,
supraterane amplasate in zona indiguita (dig de pamant) din cadrul Depozitului
Independenta. Statia de Injectie dispune de 4 rezervoare avand urmatoarele capacitati:

1 rezervor (R3) din anul 1970, capacitate 750 m
3

1 rezervor (R9) din anul 2003, capacitate 1600 m
3

2 rezervor (R1 si R8) din anul 1978, capacitate 500 m
3


13

Pompe

Pentru pomparea apei de zacamant si injectia in sondele de injectie, Statia de Injectie
dispune de 3 pompe 2 PN 400.

BILANTUL DE MATERIALE

Cantitatea zilnica de titei brut receptionata de la parcurile de pe Structurile petroliere
Independenta si Frumusita este de cca. 6800 m
3
, activitate care se desfasoara in 3
schimburi de 8 ore pe zi, 7 zile /saptamina, 365 zile pe an, cu predare titei curat ( impuritate
sub 1%) catre CONPET - livrare zilnica.
Capacitatea maxima de transfer a depozitului este de 8510 mc titei brut (3957 mc titei net).

Depozit de titei si Statie de tratare:
o titei brut cca. 8400 m
3
/zi
o dezemulsionant tip DMO 86400 cca.5 litri la 24 ore.

Titeiul brut este receptionat in cele 14 parcuri de pe Structura Independenta:

Nr. crt. Parc
Cantitati receptionate de
titei brut (mc)
1 Parc 1 Frumusita 327
2 Parc 1 Independenta 196
Total 8395

Predarea se realizeaza alternativ din cele doua rezervoare de stocare titei curat.

Statie de injectie ape de zacamant:

Conform datelor furnizate de benefiaciar, in cursul anului 2011, Statia de Injectie
Independenta a pompat si injectat/evacuat in sondele de injectie 1.416.204 m
3
apa de
zacamant.
De asemenea pentru operatiile de intretinere sunt utilizate o serie de piese de schimb,
lubrefianti, garnituri, etc, in cantitati variabile. Acestea sunt depozitate temporar in magazii
metalice inchise.


14
4.2. Materiale de construcii

Prin specificul sau, activitatea se desfasoara in mare parte in aer liber, iar amenajarile sunt
reduse, cele mai importante fiind rezervoarele si baracile pompelor. In aceste conditii este
utilizat un numar retrans de materiale de constructii, in principal otel si beton.
In cadrul depozitului de rezervoare exista rezervoarele propriu-zise, executate din otel ,
amplasate pe un pat din balast si beton. Zona indiguita este executata din pamanat, iar
claviatura este amplasata pe o platforma din beton.

Pompele sunt amplasate pe platforme betonate intr-o baraca metalica (tabla ondulata cu
armaturi metalice si acoperis din tabla).
Drumurile de acces sunt realizate din dale de beton sau balast.
Mentionam ca pe amplasamentul analizat nu s-a semnalat prezenta azbestului.

4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane

Depozitul si Statia de tratare Independenta reprezinta locul de receptie, separare si
depozitare a titeiului si apei de zacamant in vederea livrarii si/ sau evacuarii. In general,
materialele folosite sunt transportate si utilizate imediat, in functie de necesitati, fara
stocare, exceptand titeiul care este stocat. Fluidele receptionate de la sonde, sunt stocate
prin intermediul unor rezervoare metalice, supraterane.

In tabelul urmator este prezentata situatia rezervoarelor din incinta Depozitului si Statiei de
tratare Independenta:

Rezervor
Capacitate
(m
3
)
Continut
Anul
punerii in
functiune
Pereti
Tipul rezervorului si
date despre acesta
Zona de
indiguire
Suprateran/
Depozit
1600 Titei (R2) 1993 simpli
Rezervor metalic ce
primeste titeiul de la
Parcul 1 Frumusita
-
Suprateran/
Depozit
700 Titei (R4) 1960 simpli Rezervor metalic -
Suprateran/
Depozit
200
Apa
industriala
1977 simpli Rezerva PSI
Nu este
cazul
Suprateran/
Depozit
1000 Titei (R6) 1970 simpli Rezervor metalic
Zona de
indiguire
din
pamant
Suprateran/
Depozit
1600
Apa de
zacamant
(R9)
1995 simpli Rezervor metalic
Suprateran/
Depozit
Rezervor metalic
livrare
Suprateran/
Depozit
1200
Titei
(R10)
1997 simpli
Rezervor cu titei de
livrare
Suprateran/
Tratare
Rezervor metalic,
spalator
Zona de
indiguire
din
pamant
Suprateran/ 750 Apa de 1962 simpli Rezervor metalic, Zona de

15
Tratare zacamant
(R3)
spalator indiguire
din
pamant

Materiale necesare interventiilor la rezervoare nu sunt depozitate in cadrul depozitului, fiind
aduse in functie de necesitati de la Sucursala Braila amplasata pe raza judetului Braila, pe
baza de comanda, in momentul efectuarii operatiilor respective.

Carburantii utilajelor folosite la interventie sunt asigurati de catre executantul lucrarilor de
interventie.
Statia de Injectie reprezinta locul de receptie si depozitare a apei de zacamant in vederea
evacuarii. Fluidele receptionate sunt stocate 2 rezrvoare metalice, supraterane.

Rezervor
Capacitate
(m
3
)
Anul punerii
in functiune
Pereti
Conditia
rezervoarelor
Suprateran/
Injectie (R8)
500 1992 1992
Fundatie betonata,
peretii sunt in
stare buna

Suprateran/
Injectie (R1)
500 1978 simpli

Lucrarile de intretinere la pompe (schimb de ulei) si rezervoare sunt executate de SC
CONFIND SRL conform contractului de prestari servicii. Uleiul de schimb si cel uzat este
adus si preluat de catre executantul lucrarilor de intretinere.

4.4. Emisii n atmosfer - emisii din procese tehnologice, alte emisii n atmosfer

Principalele surse de impurificare a atmosferei, specifice schelei petroliere sunt:
Surse dirijate, de exemplu sistemul de producere a agentului termic necesar
fluidizarii titeiului brut.
Surse nedirijate, de exemplu stocarea produselor petroliere.

Adiacent, celor mentionate se constituie in surse generatoare de emisii necontrolate
autovehiculele ce sunt utilizate la transportul de persoane si pentru interventii la sonde.

a. Surse dirijate

Sistemul de producere a agentului termic are in componenta un numar de 6 cazane pentru
producere abur avand urmatoarele caracteristicii;
- 2 cazane tip Pifati AC - 4 - 8 avand putere arzator de 1300kw, cosurile de evacuare
gaze arse cu dimensiunile de 0,45m x 8 m inaltime.
- 1 cazan tip Pifati AC - 1 - 8 avand putere arzator de 880kw , cosul de evacuare
gaze arse cu dimensiunile 0,45m x 8 m inaltime.
3 cazane tip BA-1 - 100mp avand putere arzator de 700kw, cosurile de evacuare
gaze arse cu dimensiunile de 0,35 x 8 m inaltime. Aceste cazane functioneaza in cazul in
care este intrerupta energia electrica pornirea efectuindu-se manual ( aprindere cu festila).
Toate folosesc ca sursa de combustibil gaze de sonda si sau naturale din reteaua
magistrala existenta in zona.

b. Surse nedirijate
Emisiile de compusi organici volatili (COV) de la rezervoare - sunt reprezentate de
emisiile de lucru si emisiile de respiratie.

16
Emisiile de compusi organici volatili (COV) de la habe/ decantoare provin de la
sursele de surafata

Principalele surse de COV din procesele de extratide a titeiului si gazelor naturale sunt
supapele, emisia de aer, sistemele de evacuare, emisiile fugitive din sistemele de
conducte, sistemele de apa uzata, rezervoarele de depozitare, sistemele de incarcare si
descarcare, depozitarea si manipularea.

Sursele de emisii difuze (fugitive) de COV cum ar fi sigiliile de la pompe, compresoare,
supape, flanse si scurgeri din conducte si echipamente pot contribui cu 20-50% la emisiile
totale de
COV.

Anumite scurgeri accidentale pot fi continue, cum ar fi cele de la sigiliile pompelor de
scurgere, supapele de scurgere si scurgerile de la conducte sau altele, care sunt de natura
permanenta, dar pot aparea si din alte surse cum ar fi: defectiuni la echipamente si
supraincarcarea rezervoarelor.

Factorii care conduc la aceste emisii de hidrocarburi sunt proiectarea echipamentelor,
calitatea sistemelor de etansare, programele de mentenanta si proprietatile continutului
liniei.

4.5. Alimentarea cu ap, eflueni tehnologici i menajeri, sistemul de canalizare al
apelor
pluviale

4.5.1. Alimentarea cu apa potabila

Apa potabila necesara personalului aferent parcului este asigurata de PETROM din
dozatoare (La Fantana).

4.5.2. Alimentarea cu apa menajera si industriala

Conform Autorizatie de Gospodarire a Apelor nr. 249/31.10.2011, privind functionarea
folosintei Asset IX Moldova Sud, sectoare productie 28 si 29 Independenta, alimentarea cu
apa in scop menajer si industrial pentru Structura petroliera Independenta se realizeaza din
sursa subterana prin intermediul a 2 puturi forate de medie adancime, avand caracteristicile

foraj Grup Industrial Independenta, avand coloana definitiva din PVC, cu Dn 180 mm
si adancimea de 162 m; este prevazut cu o electropompa tip GRUNDFOS avand Qi=
2 mc/h;
foraj Parc 2 Independenta, avand coloana metalica cu Dn 85/8" si adancimea de 153
m; forajul este prevazut cu o electropompa tip LOWARA, avand Qi=8 mc/h;
Punct de colectare 373- captare din izvoare de coasta, prin intermediul unei
conducte metalice, cu Dn 75 mm.

Volumele si debitele de apa autorizate pentru Structura petroliera Independenta sunt:

Qzi med = 184,15 m
3
/zi
Qzi max = 211,58 m
3
/zi
V mediu anual = 67,21 mii m
3


17
V max anual = 77,23 mii m
3

Inmagazinarea apei tratate are loc intr-un rezervor din PAFS, pozat orizontal, de 30 me,
dupa ce in prealabil este desnisipata intr-un bazin tampon metalic de 7 me (pentru
furnizarea unui debit optim la statia de tratare).

Cerinta de apa menajera pentru Stuctura petroliera Independenta este:

Qzi med = 31,70 m
3
/zi
Qzi max = 36,23 m
3
/zi
V med anual = 11,57 mii m
3
/an

Cerinta de apa tehnologica pentru Stuctura petroliera Independenta este:

Qzi med = 181 m
3
/zi
Qzi max = 208,14 m
3
/zi
V med anual = 66,065 mii m
3
/an
Statia de Injectie nu dispune de personal propriu si nici de sursa de alimentare cu apa
avand in vedere ca nici nu utilizeaza apa in procesele tehnologice. Personalul deservent al
statiei este reprezentat de personalul din cadrul Depozitului.

4.5.3. Alimentarea cu apa petru stingerea incendiilor

Sursa de apa pentru scopuri PSI, pentru Punctul de colectare 373, o constituie o captare
din izvoare.
Inmagazinarea apei pentru rezerva PSI se face intr-un rezervor de 10 m
3
pozat
semiingropat.

4.5.4. Instalatii de tratare

Structura petroliera Independenta este dotata cu o statie de tratare apa, containerizata,
prevazuta cu:

- grup de pompare GRUNDFOS, avand Qi=4 mc/h, Hp=55 mCA, n=2850 rot/min,
P=1,5kW;
- instalatie de prefiltrare mecanica;
- filtru de carbune activ automat Duplex;
- instalatie de osmoza inversa automatizata, post filtru final cu carbune activ pentru
corectarea gustului, mirosului si culorii apei ;
- instalatie de dezinfectie automata cu UV si hipoclorit de sodiu.

4.5.5. Calitatea apei subterane

Pentru evaluariea impactului activitatii desfasurate in cadrul perimetrului Independenta s-au
utilizat datele existente in sistemul anterior de monitorizare, in speta analizele executate pe
probele prelevate din forajul de monitorizare FM5, din vecinatatea Parcului 11 (din care s-a
prelevat o proba de apa), si dintr-o fantana (AF2) existenta pe versantul Estic al
amplasamentului, in vecinatatea Parcului 2 Independenta.
Forajul de monitorizare FM5 a fost sapat pana la adancimea de 10.00 m avand dimetrul 0 =
220 mm in conditii similare de aceeasi societate, S.C. STIZO Fundatii Speciale S.R.L.
Forajul a fost echipat cu piesa de fund, coloana plina (0 = 125 mm) si filtre slituite (pe

18
intervalul 6,00 - 9,00 m) executate in tubajul din PVC. In spatiul inelar dintre coloana de
tubare si gaura sondei a fost introdus pietris margaritar sort 3 7 mm pe intervalul de
adancime 3.00 10.00 m, forajul fiind asigurat cu dop din bentonita pe intervalul 1,00
3,00 m si dop de argila pe intervalul 0,25 1,00 m. La suprafata a fost prevazut cu placa
circulara de beton de 0,50 m, forajul fiind protejat cu coloana metalica (0 = 160 mm) si
capac metalic asigurat cu dispozitiv de siguranta.
Coloana litologica identificata in urma executiei forajului prezinta urmatoarea succesiune
de strate:

0,00 - 1,30 m argila prafoasa negricioasa, (prezinta infiltratii de apa pana la 0,90 m)
1,30 - 6,00 m praf argilos galbui, plastic consistent,
6,00 - 7,80 m nisip prafos mediu indesat, galbui,
7,80 - 10,00 m nisip fin mediu indesat, galbui (cu apa).

Determinarile au fost efectuate de Laboratorul de Analize Instrumentale al INCD - ECOIND
Bucuresti, metodele de analiza folosite fiind conform standardelor in vigoare.

Avand in vedere conditiile specifice, contributia activitatilor PETROM pare a fi redusa in
acest caz avand in vedere ca in apa freatica se inregistreaza valori ridicate ale indicatorului
sulfati si valori rezonabile in privinta indicatorului cloruri, principalul poluator prezent in
apele de zacamant.

4.5.6. Calitatea apelor de suprafata
Obiectivul analizat este situat in bazinul hidrografic al raului Siret, unul dintre cele mai
importante rauri din tara dar, situtat la o distanta apreciabila fata de obiectivul analizat. In
zona reteaua hidrografica este saraca (densitate sub 0,3).
Cel mai important curs permanent este paraul Lozova care colecteaza apa din Valea
Capatana si Valea Tapamoaga, doua paraiase tipice zonei. In vecinatatea
amplasamentului, limita Estica a acestuia, trece Valea Capatana curs de apa puternic
influentat de regimul precipiatiilor, debitele reduse fiind datorate suprafetei de alimentare
restransa (capete de strat cu grosimi mici si aflorare limitata) si lipsei precipitatiilor. Variatiile
debitelor sunt importante putand fi consemnata chiar secarea paraului in perioadele, calde,
secetoase. Dispozitia locala a reliefului influenteaza curgerea apelor din acviferul freatic dm
zona si firesc traseul celor de suprafata.

Depozitul tratare titei si Statia de injectie Slobozia Conachi se afla in zona paraului
Capatana, care isi are izvorul chiar in zona. Intregul curs al paraului Capatana este situat
intr-un camp de sonde, arondate parcului 1 Independenta si parcurilor 2 Independenta, 3
Independenta, 13 Independenta, 14 Independenta si 11 Schela.

De asemenea, paraul Capatana este si receptorul, dupa epurare, a apelor uzate rezultate
de pe intreaga platforma (Depozit si Statia de tratare, Statia de Injectie, Grup Social, Parc 1
Independenta). In aceste conditii, nu se poate face o distinctie neta a contributiei fiecarui
obiectiv in parte iar o proba de apa colectata pe o anumita sectiune a acestui parau
reprezinta in acelasi timp proba de intrare pentru un anumit parc dar si proba de iesire
pentru alt parc.
Contributia globala a tuturor obiectivelor spalate de acest parau este evidentiata in zona
deversorului amenajat in aval de parcul 13 Independenta.


19
Avand in vedere aceste conditii, prezentam in continuare variatia calitatii apelor din paraul
Capatana de la izvor si pana la iesirea din cadrul parcurilor de sonde de pe structura
Independenta. Pentru evidentierea influentei activitatii desfasurate in cadrul obiectivului si
evaluarea calitatii apei din paraul Capatana au fost prelevate 5 probe de apa din zone
considerate de interes.

Proba AS1, avand coordonatele: N-45 31.984 si E-27 49.227 prelevata din paraul
Capatana, aval deversor situat in imediata vecinatate a Parcului 13 Independenta
(limita Sud-Estica a perimetrului);
Proba AS2, avand coordonatele: N-45 31.895 si E-2749.300 prelevata din paraul
Capatana, amonte deversor situat in imediata vecinatate a Parcului 13 Independenta
(limita Sud-Estica a a perimetrului);
Proba AS3, avand coordonatele: N-45 32.168 si E-27 49.423 prelevata din paraul
Capatana, zona de supratraversare a paraului de catre conductele de amestec ale
sondelor aferente parcului 3 Independenta;
Proba AS4, avand coordonatele: N-45 32.441 si E-2749.173 prelevata din paraul
Capatana, zona de deversare, dupa epurare, a apelor uzate rezultate din cadrul
Depozitului Independenta, Parcului 1 Independenta, Grupului Social Independenta
Proba AS5, avand coordonatele: N-45 33.012 si E-27 49.094 prelevata din izvorul
paraul Capatana, zona aferenta sondelor din cadrul parcului 2 Independenta.

Determinarile au fost executate in cadrul laboratorului S.C. ANALIST Service S.R.L.
metodele de analiza folosite fiind conform standardelor in vigoare. Aparent apa din acest
parau prezinta o depreciere importanta iar valorile determinate o incadreaza in clasa a V-a
de calitate. Totusi, concentratiile in anionii sulfat si cloruri sunt in general ridicate in apele
din podisul Moldovenesc, in literatura de specialitate mineralizatia medie fiind de 500 mg/1.

4.5.7. Evacuarea apelor uzate

De la punctele de consum ale Grupului Social Independenta rezulta urmatoarele categorii
de ape uzate:
a) Ape uzate de tip menajer, astfel:

ape uzate de tip menajer- rezultate de la blocul de locuinte, birouri, cantina, atelier
mecanic sunt colectate prin reteaua de canalizare alcatuita din tuburi de azbociment
cu Dn 200- 300mm si lungimea de 700 m si evacuate in emisarul Valea Capatanii,
dupa epurarea acestora in statia de epurare proprie, de tip mecano- biologic.

ape uzate de tip menajer rezultate de la laborator, vestiare, spalator, sunt colectate
intr-un decantor de 12 m
3
, cu dimensiunile Lxlxh=3x2x2 m.

apele uzate de tip menajer rezultate de la atelierul de transporturi al diviziei EPS
sunt colectate intr-un bazin betonat vidanjabil de 20 m
3
, cu dimensiunile
Lxlxh=3x3x2,20 m.

Apele uzate de tip menajer, colectate in bazinele betonate, sunt vidanjate cu mijloace
proprii si evacuate in bazinul de aspiratie al statiei de pompare din statia de epurare.

De la parcurile nemodernizate nu rezulta ape uzate de tip menajer; exista grupuri sociale ecologice
vidanjabile.


20
Apele uzate de tip menajer rezultate de la parcurile modernizate sunt canalizate in bazine
betonate vidanjabile.

b) Ape uzate de tip tehnologic, care sunt colectate astfel:

apele uzate tehnologice rezultate de la Depozitul Slobozia Conachi (din scurgeri,
spalari instalatii, cu exceptia celor provenite de la tratarea titeiului) sunt colectate si
evacuate prin retele de canalizare metalice cu Dn 200 mm in decantorul din incinta,
de 100 m
3
, prevazut cu 3 compartimente.

ape de zacamant provenite de la parcurile tehnologice (impreuna cu scurgerile
accidentale), inainte de a fi injectate in structurile din care au provenit, sunt colectate
rezervoarele existente la nivelul depozitului si trimise catre circuitele de injectie.
Titeiul este recuperat iar apele uzate sunt dirijate spre rezervoarele de ape uzate de la
statia de injectie Independenta (2x450m
3
si 1x1600 m
3
; rezervoarele sunt metalice, cu
sectiunea in plan circulara), iar dupa filtrare sunt evacuate prin distribuitorul de injectie
aferent statiei de injectie, in strate de mare adancime.
Caracteristicile apelor de zacamant evacuate/injectate in stratele de adancime (Pliocen)
sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Injectia apelor de zacamant in strate de mare adancime:

Apele de zacamant provenite de la Parcurile Structurii Independenta sunt evacuate in strate
de mare adancime prin intermediul urmatoarelor constructii si instalatii:

rezervoare stocare ape de zacamant, amplasate in incinta depozitului, cu o
capacitate totala 2x450 m
3
, 3x1600 m
3
;

statie de pompare, amplasata in incinta depozitului Slobozia Conachi, echipata cu 4
agregate cu transmisie duplex sau triplex tip 2PN 400 si 15x10;

distribuitor de injectie, cu 3 prize, alcatuit din urmatoarele: colector de alimentare,
conductele sondelor prizate la distribuitor, debitmetre diferentiale pentru masurarea
Valori determinate UM Independenta
pH - 7.0
Cl
-
(mg/l) 6745-17352
Na
+
(mg/l) 4211-10060
Ca
2+
(mg/1) 132-641
Mg
2+
(mg/l) 49-328
S0
4
2
(mg/1) 6-15

21
debitelor de injectie, manometru pentru masurarea presiunii de lucru, instalatie de
iluminat, armaturi;

sonde de injectie, alcatuite din coloana de ghidaj 600 mm, coloana de ancoraj
13
3
/
8
" din otel J55, cu lungimea de 200 m, coloana intermediara 8
5
/
8
" din otel J55,
cu lungimea de 920 m, coloana de injectie - coloana pierduta tip lyner 5
1
/
2
" tubata
pana la adancimea finala a sondei de 880- 1020 m; aceasta coloana este din otel
J55 si are lungimea de 140 m;

La Structura petroliera Independenta statia de injectie este echipata cu 6 sonde avand
coloana 6": sondele: I 34, I 35, I 36 (alimentate de la distribuitor prin conducta 5"
separata pentru sonda I 36 si conducta comuna din fibra de sticla cu racorduri metalice
pentru sondele I 34 si I 35), respectiv sondele 131, I 32, I 33 (alimentate prin conducte din
fibra de sticla cu racorduri metalice), cu debite de 900 mc/zi/sonda si presiunea de injectie
de 40-60 atm.

4.5.8. Evacuarea apelor pluviale
Apele pluviale de pe platforma betonata din incinta atelierului mecanic(SC CONFIND), a
atelierului Toolmen (J.Cristof) si transporturi (SC ROHRER) sunt colectate printr-o retea
separata din conducte PVC, cu Dn 500 mm si lungimea de 90 m si epurate intr-un
separator de produse petroliere, dupa care sunt evacuate in c.a. Valea Capatinii, mal drept,
printr-o conducta din azbociment cu Dn 600 mm si lungimea de 400 m.

Apele pluviale colectate din incinta indiguita a rezervoarelor din cadrul Depozit tratare Statie
injectie Slobozia Conachi si sunt dirijate prin canalizarea apelor tehnologice catre
decantorul tricompartimentat.
Apele pluviale colectate de pe suprafetele din exteriorul incintei la parcurile modernizate
sunt dirijate prin rigole betonate cu sectiunea trapezoidala spre spatiile verzi din vecinatate.

4.6. Producerea i eliminarea deeurilor

Deseurile rezultate in urma activitatilor desfasurate in cadrul Depozitului si Statiei de tratare
Independenta sunt in principal de tip:

deseuri cu continut de titei, care pot avea urmatoarea compozitie:
- reziduuri petroliere: 10 - 40%,
- apa de zacamant: 20 - 30%,
- particule solide (argile, praf, nisip) : 20 - 50%.
deseuri metalice
deseuri beton (stalpi de iluminat dezafectati, dale sparte, foste platforme ale
unitatilor de pompare dezafectate)
pamant si pietre cu continut de titei
deseuri menajere.

Deseurile rezultate in urma activitatilor desfasurate in cadrul Statiei de injectie Slobozia
Conachi sunt in principal de tip:
- uleiuri hidraulice uzate (provenind de la pompele de injectie);
- deseuri metalice (piese uzate de la pompele de injectie);
- cauciuc (garnituri si curele de transmisie de la pompele de injectie).


22
Deseuri cu continut de titei rezulta in urma curatarii rezervoarelor este constituit dintr-
un amestec de particule fine de nisip si argila impregnate cu hidrocarburi lichide.

Conform procesului tehnologic specific activitatii de extractie hidrocarburi, slamul este un
amestec ce contine o emulsie de tip titei in apa si impuritati mecanice/solide (nisipuri,
argile, marne,etc.) acestea din urma fiind antrenate in timpul procesulului efectiv de
extractie prin intermediul sondelor. Separarea slamului se realizeaza conform
fluxului tehnologic printr-un procedeu mecanic la o temperatura ce nu depaseste 45
0
C. Cantitatile si caracteristicile fizico-chimiceale slamului rezultat sunt functie de fluidele
extrase, adancimea de exploatare, zacamnt, presiune, temperatura, tipul titeiului.
Slamurile au o compozitie variabila fiind constituite din: reziduuri petroliere 25,5-26%, apa
de zacamant 13-21,8 % si particule solide (nisip, argila, praf) 52,7-61%.

Curatarea rezervoarelor este o operatie discontinua, cu o frecventa mica si se executa
atunci cand acestea se repara, evidentierea cantitatii rezultate facandu-se dupa
lucrarea de reparatie. Conform Fisei de prezentare si declaratie, din activitatea
desfasurata in cadrul depozitului titei rezulta cca. 15 t slam/an.

Scurgerile de amestec de titei/apa sarata provenite de la claviatura, pompe si
rezervoare sunt colectate prin intermediul retelei de canalizare interna si dirijate catre
decantorul tricompartimentat.

Pamantul impregnat cu fluide extrase rezult in urma operatiilor de indepartare a solului
poluat ca urmare a avariilor la conductele de amestec (spargeri) si ca urmare a
reecologizarii zonei, fiind eliminat de firme specializate.

Fierul vechi este rezultat in urma operatiilor de dezmembrari, demontari, dezafectari
instalatii si echipamente, care sunt activitati discontinue cu frecventa redusa. Conform
informatiilor furnizate de beneficiar, cantitatile estimate de fier vechi rezultate sunt de
cca 0,5 t/an.

Deseurile menajere rezulta de la personalul care deserveste parcul. Cantitatea de
deseuri menajere generate este de 1,6 t/an.

Deseurile de ambalaje sunt reprezentate de bidoane de PVC sau cutii metalice, cu capacitati
variabile (max 200 l), rezultate din aprovizionarea cu emulgatori, dezemulsiunanti,etc;
aceste ambalaje sunt returnabile (0,2 t/an) si se predau periodic catre Baza de
aprovizionare Petrom, nefiind depozitate in cadrul punctului de lucru.
Ambalajele (butoaie de tabla, bidoane de plastic, paleti de lemn, saci, etc.) recuperate
sunt eliminate catre firma producatoare sau refolosite dupa caz. Nu sunt stocuri
amplasament.
Fara exceptie, ambalajele goale sunt returnate catre firmele care distribuie produsul.

Activitatile de curatare a rezervoarelor, dezmembrari, dezafectari, interventii, reparatii, intre
tinere, vidanjare, preluarea deseurilor menajere etc. sunt executate de SC CONFIND SRL.,
aceasta companie avand responsabilitatea executarii lucrarilor cu respectarea prevederilor
legale privind protectia mediului in vigoare.

23

Managementul deseurilor

Categoriile de deseuri rezultate din activitate, modul de stocare temporara, valorificare si
/sau eliminare a acestora sunt prezentate in tabelul urmator :

Deseuri nepericuloase

Tip Deseu
Cod deseu
(HG
856/2002)
Sursa Cantitate
Stocare
Temporara
Eliminare finala
Deseuri menajere 20 03 01
activitati
administrative din
cadrul parcului
1,6 to/an
Containere
Din PVC
Depozit deseuri
Deseuri nemetalice 17 04 02 piese uzate
100-
500kg/an;
Containere
metalice/
magazii
inchise
Valorificare ca fier
vechi
Vata minerala 17 06 04
Inlocuiri izolatii la
conducte
300 kg/an
Magazii
inchise
Depozite ecologice
de deseuri
Deseuri de mase
plastice
16 01 19
Ambalaje, PET-
uri, etc
50 kg/an
Containere
PVC
Depozite ecologice
de deseuri
Materiale plastice
si de cuciuc
19 12 04
garnituri si curele
de transmisie de la
pompele de
injectie
20 kg/an
Containere
metalice
Depozite ecologice
de deseuri

Deseuri periculoase

Tip Deseu
Cod deseu
(HG
856/2002)
Sursa Cantitate
Stocare
Temporara
Eliminare finala
Deseuri cu
continut de titei
16 07 08*
Curatarea
rezervoarelor,
10 -20
m
3
/an
Decantor
scurgeri
generale
depozit
Procesare de catre
firme specializate
Deseuri metalice
contaminate cu
substante
periculoase
17 04 09*
Dezafectare
rezervoare,
conducte,
echipamente
5 t/an Nu
Livrat direct catre
firme specializate

24
Pamant si pietre cu
continut de
substante
periculoase
17.05.03*
Curatare scurgeri
accidentale din
incinta/claviaturi
20tone/an Nu
Procesare de catre
firme specializate
Ulei uzat 13.02.08* Pompe de injectie 100 kg/an
Recipienti
plastici de 1
mc
Centre de
colectare/recondition
are

4.7. Alimentarea cu energie electric

Energia electrica este asigurata de divizia de Energie si Gaze a OMV si este achizitionata
de pe piata libera in regim de autofurnizare.
Alimentarea cu energie din retea se face prin posturi trafo proprii, toti contactorii si
instalatiile de iluminare fiind omologati antiex. Bateriile de condensatori sunt de tip Ducati,
cu omologare de tip UE, si nu contin PCB.

Conform informatiilor furnizate de beneficiar, uleiul folosit pentru racirea transformatorului
este de tip electroizolant TR 30 neaditivat (conform STAS 811).

Consumul lunar pentru Depozitul tratare si static injectie Slobozia Conachi este de 5487
MWh/an.

4.8. Alimentarea cu energie termica

Producerea agentului termic pentru fluidizarea titeiului, se realizeaza in bateria de cazane
situata in incinta depozitului. Combustibilul utilizat este gazul metan asigurat atat din
reteaua proprie (gaz de sonda), cat si din reteaua TRANSGAZ.
Bateria de cazane este amplasata in incinta Grupului Industrial Independenta, serveste la
producerea agentului termic (abur) necesar in procesul de tratare termochimica a titeiului si
are in componenta un numar de 6 cazane pentru producere abur cu urmatoarele
caracteristicii;
- 2 cazane tip Pifati AC - 4 - 8 avand putere arzator de 1300kw, cosurile de evacuare
gaze arse cu dimensiunile de 0,45m x 8 m inaltime.
- 1 cazan tip Pifati AC - 1 - 8 avand putere arzator de 880kw , cosul de evacuare
gaze arse cu dimensiunile 0,45m x 8 m inaltime.
- 3 cazane tip BA-1 - 100mp avand putere arzator de 700kw, cosurile de evacuare
gaze arse cu dimensiunile de 0,35 x 8 m inaltime. Aceste cazane functioneaza in cazul in
care este intrerupta energia electrica pornirea efectuindu-se manual ( aprindere cu festila).
Toate folosesc ca sursa de combustibil gaze de sonda si sau naturale din reteaua
magistrala existenta in zona.

4.9. Alimentarea cu gaze

Alimentarea cu gaze se face atat din reteaua proprie (gaz de sonda), cat si din reteua
TRANSGAZ. Conducta de gaz da la SRM (Statia de Reglare si Masura) la Depozitul
Independenta are diametrul de 6 si o lungime de 1,2 km. Pana la SRM, gazul este adus
printr-o conducta avand lungimea de 5,6 km si diametrul de 3 din localitatea Izvoarele.


25
4.10. Protecia i igiena muncii

Statia de injectie Independenta este inclusa in cadrul Depozitului Independenta dispunand
de facilitatile existente in cadrul depozitului. Activitatea privind prevenirea si stingerea
incendiilor este asigurata de catre Serviciul de Pompieri Civili ai Asset IX Moldova Sud.

Activitatea de protectia muncii in cadrul societatii se desfasoara in baza Normelor Generale
de Protectia Muncii, Legea 319 din 2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si a
Normelor Specifice de Securitatea Muncii.

Respectarea normelor de protecie i igien a muncii reprezint un domeniu important n
care relevana subiectelor depinde de activitile desfurate n zon. Responsabilitatea n
acest domeniu va fi asigurat de personal calificat, cu atribuii clar specificate prin fia
postului. La fiecare loc de munc se va pstra un registru de eviden a accidentelor, care
s permit identificarea cauzelor i a msurilor luate n fiecare caz n parte.
Monitorizarea activitatii de securitate si sanatate in munca se face prin instruirea periodica
a personalului cu urmarirea respectarii urmatoarelor norme si reglementari:
- Regulile de deplasare prin unitate, drumuri petroliere, drumuri publice
- Riscurile de accidentare specifice unitatii zone cu risc ridicat si specific
- Masuri de acordare a primului ajutor in caz de accident
- HG 1425/2006 Norme metodologice la Legea 319/2006 a Securitatii si sanatatii in
munca, completata si modificata cu HG 955/2010
- HG 1048/2006 cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
- HG 1058/2006 cerinte minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii
lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive
- HG 971/2006 cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la
locul de munca.
De asemenea sunt respectate toate STANDARDELE OMV PETROM rpivind securitatea si
sanatatea in munca, precum si normele si politicile proprii in vederea diminuarii riscurilor la
un nivel minim, acceptabil.

Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru este meninut n ordine i curenie. n
funcie de mrimea amplasamentului i de activitatea desfurat, poate fi necesar
ntocmirea unui plan de urgen, care s descrie msurile de intervenie n diferite cazuri de
necesitate.

Funcie de necesitile specifice activitii, personalul trebuie s fie dotat cu echipament
individual de protecie i materiale igienico-sanitare, care vor fi acordate periodic de ctre
beneficiarul activitii, conform reglementrilor n vigoare*). Acolo unde se utilizeaz
echipamente tehnice, acestea trebuie s ndeplineasc condiiile de protecie a muncii,
certificate de organele competente potrivit legii*), asigurndu-se paza celor mobile.
La nivelul unitatii exista constituit un compartiment specific cu atributii in prelucraea si
urmarirea aplicarii normelor de sanatate si securitate in munca.
Activitatea din cadrul Depozitului de tratare, Stadei de tratare, si a Statiei de Injectie
Independenta se desfasoara in conformitate cu autorizatia GL5827, din data 29.01.2003.

4.11. Prevenirea i stingerea incendiilor
Activitatea privind prevenirea si stingerea incendiilor este asigurata de catre Brigazii de
pompieri civili Asset IX Moldova Sud.


26
Executarea lucrarilor cu foc deschis se realizeaza conform Ordinului nr. 775/1998 pentru
aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor si a Normativului PSI
91/1990.
Incinta depozitului se afla sub incidenta Decretului 400/1981, republicat, privind instituirea
unor reguli privind exploatarea si intretinerea instalatiilor, utilajelor si masinilor, intarirea
ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foe continuu sau care au instalatii cu grad ridicat
de pericol in exploatare.
Masurile de aparare impotriva incendiilor respecta prevederile legislatiei in vigoare si
prevad:
- asigurarea presiunii de apa la toate rezervoarele pentru a putea intervene in caz de
incendiu cu instalatiile din dotarea remizelor PSI;
- eliminarea scurgerilor de titei in cuvele de retentie ale rezervoarelor si executarea
digurilor de protectie asigurand capacitatea de retentie totala a titeiului in caz de
avarii;
- executarea constructiilor antiex la motoarele electrice ce deservesc pompele de
transport titei acolo unde acestea functioneaza;
- dotarea depozitului - remizele PSI cu materialele necesare stingerii incendiilor;
- revizuirea hidrantilor si centurii de hidranti pentru a putea fi asigurata circulatia apei
in caz de incendiu;
- instruirea personalului la locurile de munca pentru a putea folosi.eficient materialele
din dotarea remizei si instalatia parcului.

Depozitul de titei Slobozia Conachi dispune de urmatoarele:
- remiza PSI (cladire din zid);
- 15 stingatoare cu C02;
- rezerva de substante chimice pentru stingere incendiu (praf unic);
- 3 instalatii generatoare de spuma chimica mobile;
- rezervor de apa pentru incendiu (200 m
3
);
- 9 hidranti pe cele 4 laturi ale incintei;
- sursa de alimentare cu apa subterana put forat Parc 2 Independenta;
- 2 pompe de apa.

4.12. Zgomotul i vibraiile

In general, instalatiile utilizate in cadrul Depozitului si Statiei de injectie Independenta nu
sunt generatoare de zgomot peste limitele impuse de legislatia in vigoare (Hotararea nr.
539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente
destinate utilizarii in exteriorul cladirilor, modificata prin Hotararea Guvemului 1323/2005).
Singurele surse generatoare de zgomot si vibradi in situatii normale de functionare sunt
reprezentate de pompele de titei din cadrul depozitului de rezervoare. Aceste pompe sunt
amplasate pe fundatii de beton si functioneaza intermitent cu un program de cateva ore pe
zi.
Depozitul de titei Independenta este situat in extravilanul localitatilor, distanta pana la zona
rezidentiala fiind de peste 5 km in linie dreapta. Conform studiilor de acusdca, executate
pentru instalatii similare, nivelul de 50 dB se situeaza in limita de 60 - 300 m distanta fata
de obiecdv. In aceste conditii, se apreciaza ca obiectivul nu creeaza disconfort fonic pentru
populatia rezidenta.
4.13. Securitatea zonei
Situatii normale de functionare

27
Activitatea in cadrul obiecrivelor analizat se desfasoara continuu 24 ore din 24, in trei
schimburi. Paza obiectivelor este asigurata continuu, fiind reduse, pe cat posibil,
posibilitatile de furt sau alte acte de vandalism care ar putea determina poluari accidentale.
Principalele masuri de protectie (securitate) sunt:

- Depozitul de tratare si Statia de Injectie Slobozia Conachi sunt inconjurate de
gard si porti de acces asigurate,
- conductele sunt supravegheate si controlate de operatori, putand fi semnalate in
timp util eventualele accidente,
- depozitul este iluminat corespunzator, iar in permanenta lucreaza operatorii care
asigura si paza.

Situatii anormale de functionare

Unitatea dispune de un plan detaliat de prevenire si combatere a poluarilor accidentale,
produs la nivel de Asset IX Moldova sud, care detaliaza modul de actiune si interventie al
celui care observa fenomenul si al sefilor ierarhici.

Conform acestuia, conducerea unitatii are obligativitatea informarii si consultarii institutiilor
relevante, dupa caz.

Situatii exceptionale de functionare

Unitatea dispune de un plan detaliat de actiune in caz de calamitati naturale, produs la nivel
de sectie, care detaliaza modul de actiune si interventie al fiecarui angajat.
Conform acestuia, conducerea unitatii are obligativitatea informarii si consultarii institutiilor
relevante, dupa caz.

4.14. Administraie

Depozitul de tratare si Statia de Injectie Slobozia Conachi, judetul Galati face parte din
ASSET IX Moldova Sud, atelierul de tratare F.F.R. (factor final de recuperare) sectia 36
Independenta dupa noua reorganizare. La nivelul depozitului activeaza numai operatorii si
maistrul coordonator. Raportarile se fac direct la conducerea sectiei, persoanelor care au
putere de decizie si au atributii specifice in administrarea acestui obiectiv.

4.15. Substante toxice si periculoase. Radiatii

Vehicularea titeiului si a apei de zacamant se face in circuit inchis, conform datelor fumizate
in prezentul raport.

In procesul tehnologic, singurul compus considerat toxic,utilizat pentru pentru o mai buna
separare a titeiului este DMO 86400 folosit la tratarea titeiului.

De asemenea, in cadrul Punctului de lucru Depozit tratare si statie injectie Slobozia
Conachi alte substante sau preparate periculoase sunt benzina si/sau toluenul folosite la
analiza titeiului. Benzina si toluenul se utilizeaza in cantitati mici si sunt depozitate in
ambalaje specifice (benzina in canistra de tabla de 20 litri, toluenul in flacon de sticla de 1,5
litri).

28
DMO 86400 este adus cu mijloace de transport aderizate. Manipularea si depozitarea
acestor substante periculoase se realizeaza in conditii de siguranta atat pentru sanatate cat
si pentru mediu. Nu se realizeaza stocuri iar evidenta consumurilor se realizeaza in registre
la fiecare punct de lucru.
Cantitatile utilizate sunt:
- DMO 86400 (folosit pentru tratarea titeiului) cca 5 litri la 24 ore;
- Benzina 9 (folosita la analiza titeiului venit din parcuri) cca. 6 - 7 litri pe zi;
- Toluen (folosit la analiza titeiului livrat catre CONPET), 100 gr./zi.

Manipularea si depozitarea acestor substante periculoase se realizeaza in conditii de
siguranta atat pentru sanatate cat si pentru mediu. Cantitatile existente si evidenta
consumurilor se realizeaza in registre la fiecare punct de lucru.

In activitatea curenta desfasurata in cadrul obiectivului analizat nu exista surse de radiatii.
Controlul nedistructiv al sudurilor se face in laboratoare specializate sau cu substante
penetrante.

5. CALITATEA SOLULUI

5.1. Efecte poteniale ale activitii de pe amplasamentul analizat

Activitatile desfasurate in cadrul obiectivului analizat pot determina contaminari directe ale
solului cu titei si apa de zacamant.

In principal, poluari ale solului apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte,
ganituri uzate, ne-etanseitati ale racordurilor conductelor, sparturi ale conductelor. Apele
freatice pot fi contaminate cu saruri ale metalelor grele si hidrocarburi, ca urmare a infiltrarii
directe sau indirect, a infiltrarii apelor pluviale contaminate.

Indirect, contaminari ale solului pot sa apara ca urmare a emisiilor in atmosfera (procese
tehnologice si de combustie), poluantii fiind transportati de curentii de aer si depunandu-se
la distante mari fata de sursa. Apele pluviale contaminate se vor infiltra in substrat putand
afecta acviferul freatic. Totusi, contaminarile indirecte au o pondere redusa comparativ cu
cele directe.

In aceste conditii, cunoasterea caracteristicilor titeiului si apei de zacamant reprezinta o
necesitate atat din punct de vedere productiv, dar si din punctul de vedere al factorilor de
mediu, pentru stabilirea masurilor de prevenire/diminuare si de remediere in caz de
poluare.

Caracteristicile titeiului extras din aceasta zona, conform datelor puse la dispozitie de
beneficiar, rezultate din analize efectuate in diferite etape, sunt prezentate in tabelele
urmator:


29

Valori determinate UM Valori
Densitatea la 20C Kg/mJ 940 4
Punct de congelare C -17
Vascozitatea la 20 C m
2
/SxlO-
6
416.96
Continut de parafina %gr 5.02
Continut de asfaltene %gr 0.94
Continut de rasini %gr 2.85
Distilarea STAS: - punctul
initial
C 240
Distilarea STAS: - punctul
final
%vol/ C 50/360
Masa moleculara UAM 296.29

In cadrul depozitului Slobozia Conachi se face separarea titeiului de pe intreaga structura
Independenta, apa de zacamant fiind apoi pompata la Statia de injectie. Caracteristicile
apei de zacamant, conform datelor puse la dispozitie de beneficiar, sunt prezentate in
tabelul urmator:

Valori determinate UM Valori
pH - 7.0
Cl
-
6745-17352
Na
+
(mg/
1
) 4211-10060
Ca
2
* (mg/1) 132-641
Mg
i+
(
m
g/l) 49-328
S0
4
2-
(mg/1) 6-15
Salinitate kg/vag. 100-300

Sursele de poluare a solului in cadrul Depozitului de tratare si Statie de injectie pot fi:


Cele mai frecvente efecte nedorite (poluari accidentale ale solului si subsolului cu fluide de
sonda) sunt semnalate in cazul conductelor. Avand in vedere faptul ca la nivelul depozitului
toate conductele de amestec (titei/apa de zacamant) au un traseu scurt si ca eventualele
defectiuni accidentale sunt depistate rapid de aparatele de control se poate considera ca
acestea nu prezinta un potential ridicat de poluare asupra solului.


30
Parc de rezervoare

Fluxul fluidelor spre diversele rezervoare din depozit este asigurat prin intermediul
pompelor centrifuge tip Cema 150 (12 pompe dintre care 8 functionale) si 2 pompe
centrifuge Sadu 65.

Sursele de poluare in cazul parcului de rezervoare sunt reprezentate de:

- claviatura de intrare/iesire (titei si apa de zacamant);
- pompe (titei, apa de zacamant, ulei de transmisie);
- fisuri sau coroziune avansata a separatoarelor si rezervoarelor (titei si apa de
zacamant);
- fisuri ale conductelor intre rezervoare (titei si apa de zacamant);
- neetanseitati ale ventilelor sau garnituri uzate.

In conditii normale de functionare pierderile de fluide sunt pierderi tehnologice care sunt
retinute in zona indiguita din jurul rezervoarelor, fiind preluate prin sistemul de canalizare de
rezervorul decantor ingropat din cadrul Depozitului de titei Slobozia Conachi.

In general, in cursul vizitelor efectuate pe amplasament, nu au fost observate contaminari
ale solului in afara spatiilor de productie (zona rezervoare si zona indiguita aferenta).

In baza informatiilor si a observatiilor efectuate in cursul vizitelor pe amplasament, s-a
intocmit un program de investigatii, conform prevederilor Ordinului MAPPM 184/1997, pe
baza caruia s-a stabilit executia de foraje de monitorizare si prelevarea de probe de sol
superficial din zonele considerate potential contaminate, in vederea evaluarii cantitative a
nivelurilor de poluare.

Avand in vedere aceste considerente, s-a hotarat executia unui foraj de monitorizare:

FM4 - situat zona Estica a Parcului 1 Independenta, in zona imprejmuita din
vecinatatea cantinei, are coordonatele: N-45 32.692 si E-27 48 869. A fost sapat
pana la adancimea de 13 m fiind prelevate 4 probe de sol si sedimente la
schimbarea de litologie.

Nu au fost inregistrate depasiri ale pragului de alerta sau interventie in cazul nici unuia din
indicatorii analizati, dar valorile normale in sol si sedimente la indicatorii Ni si Cu prezinta
unele depasiri (conform Ordinului nr. 756/1997).

5.2. Efecte poteniale ale activitilor nvecinate

Obiectivul este situat in extravilanul localitatii, singurele activitati desfasurate in zona fiind
cele din sectorul agricol (culturile de cereale si pastoritul). In principiu, acest tip de
activitate, desfasurat in conditii responsabile, nu poate avea efecte negative asupra solului
sau apelor subterane.

Exista totusi posibilitatea afectarii solului si subsolului si datorita acestui tip de activitate in
special in conditiile aplicarii unor tratamente empirice (fertilizari si erbicidari) a culturilor
agricole. Fertilizarile si erbicidarile efectuate fara cunoasterea dozajelor specifice pot
determina poluarea solului si in extensie a acviferului freatic (azotati, azotiti, pesticide).


31
De asemenea, in cazul monoculturilor (nu se respecta rotatia culturilor) se poate ajunge la
o saracire a solului in anumite elemente si imbogatirea excesiva in altele, ceea ce se va
reflecta in scaderea productivitatii in zona respectiva. Nu in ultimul rand, pasajul turmelor
din zona corelat cu fenomenele de siroire existente, poate duce la degradarea accentuata a
acestora si inmlastinirea terenului din zona.

CONCLUZII I RECOMANDRI

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare i cuantificarea acestora, dup caz, n
propuneri
pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare.

Bilantul de mediu nivel I si Raportul cu privire la Bilantul de mediu Nivel I au fost intocmite
conform normelor de coninut general prevzute de legislaia n vigoare, respectiv Ordinul
Nr.184/1997 al MAPM si Ordonanta de Urgenta privind Protecia Mediului Nr.195 / 2005.

Activitatea desfasurata pe amplasamentul studiat consta in colectarea hidrocarburilor (titei
si gaze naturale) separarea finala a titeiului/apa zacamant, transportul titeiului la CONPET
si evacuarea apei de zacamant prin injectie in structura Pliocena, in conformitate cu
Autorizada de Gospodarire a Apelor.

Perimetrul Independenta se suprapune pe teritoriul administrativ al localitatii Slobozia
Conachi, judetul Galati, la distanta de aproximariv 25 km de municipiul Galati.

In cadrul Depozitului si Statiei de Injectie Slobozia Conachi este receptionat, depozitat si
tratat titeiul/apa de zacamant de la cele 14 parcuri apartinand structurii Independenta.
Depozitarea temporara, tratarea si expedierea se face in 6 rezervoare (3 pentru primirea
titeiului, 1 pentru spalare, 2 pentru expeditie titei curat).
Sub aceasta forma de organizare, Depozitul si Statia de tratare Slobozia Conachi
functioneaza incepand cu anul 1960. In aceasta perioada nu au fost inregistrate accidente
cu influente semnificative asupra factorilor de mediu.

Sursele de poluare a mediului aferente activitatii desfasurate sunt reprezentate de:
deversarile accidentale de fluide extrase (titei si apa de zacamant) pe suprafata
solului (coroziunea rezervoarelor, ventile defecte, conducte fisurate, etc.),
emisii de COV in aer ca urmare a procesului de productie, in principal separarea
primara a titeiului in cadrul depozitului si statiei de tratare.
In urma evaluarii amplasamentului si analizei activitatilor desfasurate, precum si efectuarii
lucrarilor de teren pentru evaluarea calitativa si cantitativa a impactului generat de
activitatile desfasurate in cadrul Depozitului si Statiei de injectie Independenta asupra
factorilor de mediu, se desprind urmatoarele concluzii:

Factorul de mediu aer

Din totalul dotarilor existente, Depozitul Slobozia Conachi functioneaza cu maximum 3
cazane (in perioada rece).
Avand in vedere consumurile specifice reduse si omologarea de tip a arzatoarelor
foloste, nivelul concentratiei noxelor (NO
x
, CO, SO
z
si pulberi) evacuate in atmosfera prin
functionarea instalatiilor de ardere aferente cazanelor folosite, determinate analitic, se
situeaza sub valorile limita la emisie stabilite de Ordinul 462/1993 si sub pragurile de

32
interventie si de alerta stabilite de ordinul 756/1997 pentru fiecare noxa in parte, tinand cont
de caracteristicile gazului metan nu de gazele de sonda.

Factorul de mediu apa

Sursele de poluare sunt reprezentate de toate sondele din perimetru care chiar si in conditii
normale de functionare, avand dotarile standard (beci betonat si careu de pamant) in
perfecta stare, vor permite infiltrarea apei de zacamant in substrat si prin circulatie
subterana contaminarea apelor de suprafata.

Unitatea dispune de un plan detaliat de prevenire si combatere a poluarilor accidentale,
produs la nivel de sucursala.

Factorul de mediu sol

Activitatile desfasurate in cadrul obiectivului analizat pot determina contaminari directe ale
solului cu titei si apa de zacamant. Apele pluviale contaminate se vor infiltra in substrat
afectand potential si acviferul freatic. Contaminarile indirecte au o pondere redusa
comparativ cu cele directe.
In general, solurile poluate cu titei si apa de zacamant (contaminare directa) apar ca
urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte, gamituri uzate, ne-etanseitati ale
racordurilor conductelor, sparturi ale conductelor.
Pe suprafata depozitului au fost identificate suprafete relative mici (de odinul metrilor
patrati) contaminate superficial cu titei.

Factorul asezari umane

Punctul de lucru analizat este situat la o distanta de peste 5 km fata de orice zona
rezidentiala, impactul asupra sanatatii populatiei datorat desfasurarii activitatii in cadrul
punctului de lucru fiind nesemnificativ atat din punct de vedere al calitatii resurselor de apa,
al aerului atmosferic, cat si al nivelului de zgomot

Eliminarea deseurilor

Unitatea tine evidenta tuturor deseurilor produse din activitatea normala conform HG
856/2002. Datorita intervalului pe care aceasta evidenta a putut fi consultata, si a numarului
fiselor puse la dispozitie, se considera ca aceasta nu a putut deocamdata cuprinde deseuri
generate de activitati anormale si exceptionale.
Unitatea are un program de intretinere functie de care se fac interventiile la rezervoare si
sunt colectate si eliminate, contractula cu firme specializate.

Eliminarea apelor uzate

Apele de zacamant (scurgeri de la valve, netanseitati ale conductelor, claviatura) sunt
colectate impreuna cu apele pluviale din zona indiguita si dirijate spre rezervorul decantor
ingropat.
Prin modul de colectare si dirijare a apelor provenite din procesul tehnologic precum si prin
metodele de prevenire a scurgerilor accidentale se poate concluziona ca este eliminata
posibilitatea ca acestea sa ajunga liber in sol sau apele subterane.
De asemenea exploatarea si intretinerea optima a circuitelor de injectie inlatura posibilitatea
de evacuare necontrolata a apelor uzate.

33

6.2. Rezumatul obligaiilor necuantificabile i/sau al obligaiilor condiionate de un
eveniment
viitor i incert

Pe amplasamentul analizat nu au fost depistate elemente susceptibile de a genera obligatii
necuantificabile.
Prin respectarea cu strictete a tehnologiilor de lucru si intretinerea corespunzatoare a
instalatiilor se elimina aparitia unor evenimente cu potential de contaminare a factorilor de
mediu.

6.3. Recomandri pentru studii urmtoare privind responsabilitile necuantificabile
i
condiionate de un eveniment viitor i incert

Prin aplicarea masurilor si recomandarilor stabilite in programul de conformare se
considera ca vor fi respectate cerintele necesare functionarii in conditii optime privind
protectia mediului.

Modul de aplicare a programului de modernizare va fi supus avizarii APM Galati in cursul
procedurii de obtinere a Acordului de mediu.

Intocmit,
Ing. Amariei Florin

BILANTNIVELI PETROMGALATI Depozittrataredepuspesite

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BILANTNIVELI PETROMGALATI Depozittrataredepuspesite

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L.

PLOIESTI, STR. BUNA VESTIRE NR. 35,

S-ar putea să vă placă și