STUDIU de Impact PYROCOLECT

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 1
Beneficiar: S.C PYROCOLECT SRL Punct de lucru Rupea
Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036
Tel/Fax: 0268/470095; Mobil 0726735839 ;E-mail:ecobref@gmail.com ; http/ www.ecobref.ro
Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2013
Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului poz.292/12.10.2010.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
intocmit conform Ordinului 863/2002 pentru obtinerea Acordului de Mediu la proiectul:
MONTARE INSTALATIE DE CRACARE

TERMICA DE DESEURI DIN CAUCIUC
Beneficiar: S.C.”PYROCOLECT” S.R.L.

Punct de lucru: Rupea Gara, str.Democratiei, nr.2,jud.Brasov
- 2015 -
Executant: S.C. ECO-BREF SRL

Brasov, str.Diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; 0726735839; email: ecobref@gmail.com; http/www.ecobref.ro
Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036
Tel/Fax: 0268/470095; E-mail:ecobref@gmail.com ; Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/22.10.2008,R- EIM-05-43/22.10.2008
Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2013
Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului poz.292/12.10.2010.
Denumirea lucrarii: Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru proiectul:
―MONTARE INSTALATIE DE CRACARE TERMICA DE DESEURI DIN CAUCIUC‖
Beneficiar: S.C.‖PYROCOLECT‖ S.R.L.

Punct de lucru: Rupea Gara, zona Rupea Silozuri, str.Democratiei, nr.2,jud.Brasov

LISTA DE SEMNATURI
Evaluator Ing.Lipan Lidia …………………..……….
Evaluator Ing.Maniu Codruta………………………
- 2015-


CUPRINS
PARTE SCRISA Pag.
Foaie de garda
Foaie de semnaturi
Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. INFORMATII GENERALE 9
1.1. Titularul proiectului 9
1.2 Denumire proiect 9
1.3 Autorul studiului de evaluare a impactului 9
1.5 Denumirea proiectului si amplasamentul investitiei 12
1.6 Descrierea proiectului 12
1.6.1 Situatia existenta 13
1.6.2 Situatia propusa 14
1.6.3 Incadrarea activitatii in Directivele UE 18
1.6.4 Oportunitatea investitiei 21
1.7 Durata etapei de functionare 21
1.8 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii 22
energiei necesare asig. prod.
1.9 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice si modul lor de 27
depozitare
1.10 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea 29
propusa
1.11 Informatii despre utilizarea curenta a terenului 35
1.12 Alternative studiate pentru proiect 36
1.13 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea 37
teritoriala in zona amplasamentului proiectului
1.14 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta 38
CAPITOLUL 2. PROCESE TEHNOLOGICE 39

2.1.1 Procese tehnologice de productie 39
2.1.2 Dotari 41
2.1.3 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici 44
disponibile
2.2. Activitati de dezafectare 44
CAPITOLUL 3. DESEURI 48
3.1. Deseuri rezultate din faza de constructie 48
3.2 Deseuri rezultate din procesul de productie 48
3.3 Managementul deseurilor 49
CAPITOLUL 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI 50

MASURI DE
REDUCERE A ACESTUIA
4.1 APA 50
4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului 50
4.1.2. Alimentarea cu apa 51
4.1.3 Managementul apelor uzate 52
4.1.4 Prognozarea impactului 55
4.1.5 Masuri de diminuare a impactului 55
4.16. Zone de protectie sanitare si perimetre de protectie hidrologica 56
4.2. AERUL 57
4.2.1. Date generale 57
4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona 57
4.2.1.2 Caracterizarea surselor de poluare existente in zona amplasamentului 57
4.2.2. Surse si poluanti generati 57
4.2.3. Modul de evacuare a poluantilor 58
4.2.4 Instalatii pentru epurarea si dispersia gazelor reziduale si calcule de evaluare 59
4.2.5 Inventarul surselor de poluare 60
4.2.6 Prognozarea poluarii aerului 61
4.2.6.1 Prognozarea poluarii aerului la emisie 61
4.2.6.2 Prognozarea poluarii aerului la imisie 64
4.2.7 Masuri de diminuare a impactului 68
4.2.8 Harti si desene la capitolul aer 68
4.2.9 Concluzii cap.aer 68
4.3. SOLUL 71
4.3.1. Date generale 71
4.3.2. Surse de poluare a solului 71
4.3.3 Prognozarea impactului 72
4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI 72
4.5. BIODIVERSITATEA 72
4.6 PEISAJUL 73
4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 74
CAPITOLUL 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 77

CAPITOLUL 6. MONITORIZAREA 78
CAPITOLUL 7. SITUATII DE RISC 80
CAPITOLUL 8 . DESCRIEREA DIFICULTATILOR 85
CAPITOLUL 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 87
ANEXE:
Plan de incadare in zona

Plan de situatie
Schema de flux tehnologic
Harti de dispersie
Certificat de urbanism
Contract de inchiriere
Certificat de inregistrare
Act constitutiv
Fise tehnice de securitate
Prospect ins. desufurizare
Extrase CF


INTRODUCERE
Prezentul Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului s-a intocmit pentru proiectul
”MONTARE INSTALATIE DE CRACARE TERMICA DE DESEURI DIN CAUCIUC”.
In prezent, activitatea curenta a societatii Pyrocolect SRL se desfasoara in baza Autorizatiei de Mediu nr.
233/revizuita la data de 21.01.2013, si este de colectare si valorificare a deseurilor (cauciuc, piele, lemn,
carton, hartie, materiale textile, mase plastice, derivate din acestea) si de presatari servicii de maruntire a
deseurilor de cauciuc. Activitatea de valorificare consta in colectarea anvelopelor uzate, sortarea dupa cordul
interior (metalic sau textil), extragerea talonului, maruntirea anvelopelor si livrarea acestora in vederea
termovalorificarii.
In contextul în care Comisia Europeană încurajează reciclarea şi refolosirea deşeurilor care conduc la
economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice, a apărut necesitatea implementării în
ROMÂNIA a unor tehnologii în acest domeniu.
Investitia propusa consta in extinderea activitatii de productie prin montarea unei instalatii de cracare
termica de deseuri din cauciuc. Deseurile de cauciuc constituie o materie prima energetica valoroasa datorita
continutului bogat in carbon. Prin natura activitatii nou propuse, aceasta se inscrie in domeniul industriei
constand din reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase prin procesul termic de cracare.
Activitatea propusa se supuse evaluarii impactului asupra mediului conform Deciziei nr. 74/I din
24.02.2014, eliberate de APM Brasov. Investitia propusa se incadreaza in Anexa 2 din HG nr.445/2009
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediul la urmatoarele categorii:
Punctul 13 a) Orice modificare sau extindere, altele decat cele prevazute la punctul 22 din anexa 1,
ale proiectelor prevazute in anexa nr.1 sau in prezenta anexa, executate sau in curs de a fi executate,
care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului
Punctul 9- Industria cauciucului: fabricarea si tratarea produselor pe baza de elastomeri
In vederea intocmirii Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a avut in vedere
cerintele Ord. MAPM nr. 860/2002, modificat prin Ord. nr. 210/2004 si Ord. nr. 1037/2005 privind
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu; Ord. MAPM nr.
863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului.

CAPITOLUL 1
INFORMATII GENERALE
1.1 TITULARUL PROIECTULUI: SC PYROCOLECT SRL
Numele societatii: S.C. ‖PYROCOLECT‖ S.R.L

Adresa:
- Sediul social: Oradea, Str.Bogdan Petriceicu Hasdeu nr.2, jud.Bihor.
- Punct de lucru:Rupea (Gara), zona Rupea Silozuri, str.Democratiei nr.2, jud.Brasov.
Numar de telefon: 0757247906 .
E-mail: pyrocolect@gmail.com.
Numele persoanelor de contact:
Director General: Otto Bosnyak.
Responsabil protectia mediului: Katalin Bosnyak.
1.2 DENUMIRE PROIECT: “Montare instalatie de cracare termica de deseuri din cauciuc‖.
1.3 AUTORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI : S.C. ECO-BREF S.R.L BRASOV,

societate înscrisă în Registrul Naţional al persoanelor fizice şi juridice care elaborează Rapoarte de mediu
(RM), Rapoarte privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţuri de mediu (BM), Rapoarte de
amplasament (BM), Rapoarte de securitate (RS) şi Studiii de evaluare adecvată (EA), conform certificatului
nr. 292 din 12.10.2010 prin Lipan Lidia.
Adresa : Brasov, str.Diaconu Coresi nr.5, tel/fax:0268/470095; 0726735839
1.5 DENUMIREA PROIECTULUI SI AMPLASAMENTUL INVESTITIEI
1.5.1 Denumire proiect: MONTARE INSTALATIE DE CRACARE TERMICA DE DESEURI DIN

CAUCIUC
1.5.2 Amplasament:
Amplasarea instalatiei de cracare termica deseuri de cauciuc se va face in incinta Punctului de lucru-
valorificare deseuri, al S.C.‖PYROCOLECT‖ S.R.L, din orasul Rupea, zona Rupea-Gara, str. Democraţiei,
nr. 2, jud. Brasov.
Terenul este proprietatea SC LAFARGE CIMENT ROMANIA SA, conform contractului de inchiriere
anexat.
Destinatie terenului stabilita cf. CU nr. 16/1013/28.04.2014: ―Zona constructii industriale si edilitare‖
Amplasarea instalatiei de procesare deseuri de cauciuc si a dotarilor conexe se va face conform Planului de
situatie anexat.
Vecintati imediate:
- Nord:teren viran, curti .
- Est: bloc de locuinte, vulcanizare, bloc dezafectat partial, drumul national DN13.
- Sud:teren, DJ 131 F. care face legatura DN 13 (Rupea Gară) – Ungra.
- Sud-Est: locuinte izolate.
- Est: Punct de lucru –Depozite -SC Lafarge Ciment (Romania) SRL.

RUPEA GARA
Lgenda :
Limita amplasament SC PYROCOLECT SRL

Amplasare Instalatie de cracare termica de deseuri de cauciuc si parc de rezervoare
(Investitie noua)
Fig. nr.1- Plan de inacadrare in zona-SC Pyrocolect SRL-Punct de lucru Rupea-Gara
In prezent, in baza Autorizatiei de Mediu nr. 233 revizuita la data de 21.01.2013, pe amplasamentul SC
PYROCOLECT SRL se desfasoara activitatea de valorificarea deseurilor din cauciuc, piele, lemn, carton,
hartie, materiale textile si mase plastice (si derivate din acestea).
Investitia consta din amplasarea unei instalatii aferente procesului tehnologic de procesare termica a
deseurilor din cauciuc, spatii de depozitare, instalatii tehnico-edilitare aferente.
Instalatia de procesare termica deseuri de cauciuc este compusa din module de sine statatoare care se pot
asambla pe orice suprafata betonata, necesitand doar conectarea la utilitati, apa, electricitate, neavand nevoie
de amenajari speciale si constructii civile de sine statatoare.

Fig. nr.2- Plan de situatie

1.6 DESCRIEREA PROIECTULUI
Fata de etapa autorizata anterior, nu se modifica suprafata totala a amplasamentului. Conform contractului
de inchiriere anexat suprafata totala aflata in folosinta PYROCLECT SRL, este de 39117 mp.
Suprafata totala ocupata de noua investitie va fi de cca. 310 mp, din care :
- suprafata ocupata de instalatia de cracare termica : 120 m2
- suprafata ocupata de parcul de rezervoare pentru combustibil lichid (9 rezervoare verticale x 50 mc;
H=12 m; D= 2,5 m): 180 m2
- suprafata ocupata de rezervorul pentru gaz comprimat (1 buc. - V=30 mc): 10 m2
Pentru depozitarea cauciucurilor uzate se va utiliza platforma betonata existenta, in suprafata de 2000 mp,
iar pentru procesarea anvelopelor uzate (extragere taloane din anvelope si maruntire), se va utiliza hala de
productie existenta, in suprafata de 1219 mp, ambele autorizate inca din etapa anterioara.
Instalatia de cracare termica de deseuri de cauciuc este compusa din module care se pot asambla pe orice
suprafata betonata, necesitand doar conectarea la utilitati, (apa, electricitate), neavand nevoie de amenajari
speciale si constructii civile de sine statatoare.
Nu sunt necesare lucrari ample de pregatire a infrastructurii, cu exceptia fundatiilor pentru montarea
instalatiilor. Nu sunt necesare cladiri noi.
Rezervoarele vor fi alimentate prin conducte etanse, direct de la instalatia de cracare termica.
Rezervoarele de combustibil lichid vor fi amplasate in doua cuve de retentie hidroizolate cu membrana de
cauciuc ignifug si deasupra lor se va monta o copertina pentru limitarea acumularilor de ape pluviale.
In urma realizarii investitiei, se va crea o unitate pentru procesarea cauciucului, pentru obtinerea de noi
produse, care pot fi valorificate astfel:
- Fractia lichida -drept combustibil sau ca materie prima in rafinarii in scopul de a se obtine produse cu
proprietati superioare.
- Fractia gazoasa - drept combustibil (in procesul tehnologic propriu srplusul putand fi utilizat la un
generator de curent).
- Fractia solida (negrul de fum) - drept combustibil solid la fabricile de ciment.
Capacitatea de productie proiectata este de 10000 t/an anvelope uzate (cu insertie).
Faza de construcţie şi montaj
- executarea fundatiilor pentru montajul echipamentelor;
- montajul instalatiei si a celor conexe;
- interconectarea echipamentelor principale cu utilităţile necesare pe parte de energie electrică, etc.;
- probe parţiale de punere în funcţiune.
Faza de punerea în funcţiune a arzatorului:
- instruirea personalului;
- probe funcţionale şi tehnologice a echipamentelor ;
- aducerea în funcţiune şi operarea la sarcină maximă şi la sarcini parţiale;
- probă şi testele de performanţă;
- predarea instalaţiei către beneficiar.
Pentru o mai buna intelegere a proiectului vor fi prezentate in continuare urmatoarele subcapitole:
- 1.6.1 Situatia existenta
- 1.6.2 Situatia propusa
- 1.6.3 Dotari – situatia dupa extindere
- 1.6.4 Incadrarea activitatii in Legea 278/2013 (Directiva IPPC RECAST)
- 1.6.5 Oportunitatea investitiei
1.6.1 Situatia existenta
In prezent, in baza Autorizatiei de Mediu nr. 233 revizuita la data de 21.01.2013 , pe amplasamentul SC
PYROCOLECT SRL se desfasoara activitatea de valorificarea deseurilor din cauciuc, piele, lemn, carton,
hartie, materiale textile si mase plastice (si derivate din acestea). Procesul tehnologic consta din :
- receptia deseurilor de anvelope, sortarea acestora in anvelope cu cord textil si anvelope cu cord
metalic, extragerea taloanelor, maruntirea anvelopelor la dimensiunea 60/60 cm, iar sarma din talon
este balotata cu ajutorul presei;
- receptia deseurilor de textile, piele, plastice, hartie/carton, lemn si derivate din acestea, depozitare
temporara pe platforma betonata, tocarea si maruntirea lor, malaxarea, dupa care cele care se
preteaza, vor fi amestecate dupa anumite retete in vederea termovalorificarii/coincinerarii ca si
combustibil alternativ si livrate catre societati autorizate de valorificare/coincinerare;
Produse si subproduse obtinte:
- 110 t/luna-combustibil alternativ;
- 60t/luna tocatura de cauciuc.
(Capacitate maxima de procesare: 10 t/zi, 260 t/luna; 3100 t/an).
Referitor la modul de gospodarire a deseurilor se disting :
- Deseuri produse in urma procesarii: cauciuc: cca. 900t/an, metal:cca.100 t/an;
- Deseuri colectate (cauciuc, piele, lemn, carton, hartie, materiale textile, mase plastice si derivate din
acestea): cca.9000 t/a;
- Deseuri stocate temporar (cauciuc, piele, lemn, carton, hartie, materiale textile, mase plastice si derivate
din acestea):stoc de cca. 6000t/an respectiv 500t/luna, care este depozitata temporar pe platfotrma
betonata, pe o perioada mai mica de 3 ani, conform legislatiei in vigoare.
 Deseurile menajere se colecteaza selectiv in europubele si sunt predate firmelor de
specialitate, in baza contractelor incheiate (Serviciul Public Rupea);
 Deseurile din cauciuc sunt stocate pe suprafata betonata.
 Deseurile nemetalice (hartie, carton, mase plastice, lemn, piele si derivate din acestea)
sunt colectate si depozitate temporara pe suprafata betonatasi/sau acoperita;
- Deseuri valorificate: 250 t/luna din care: 170t/luna materie prima secundara (cc.a110 t/luna
combustibil alternativ si 60 t/luna tocatura de cauciuc) si 75 t/luna deseuri de cauciuc si 8 t/luna
deseuri metalice;
Dotarile existente constau din:
- Dotari specifice activitatii de productie: detaloneza, extractor, presa balotat sarma de talon, masina
simpla de taiat , moara de pretocat, moara de tocat, maruntitor; mijloace de transport: autoutilitara
marca IVECO;
- Cladiri utilizate pe amplasament:
o Atelier electromecanic (154 mp) folosit pentru eventualele reparatii la piesele utilajelor din
dotare;
o Hala procesare anvelope uzate (1219 mp) in care se desfasoara procesele tehnologice de
extragere a taloanelor din anvelope, maruntire anvelope si balotarea sarmei din talon, precum
si de tocare, maruntire, malaxare si amestecare in vederea obtinerii combustibilului aternativ
a deseurilor de piele, textile, plastice, hartie, lemn precum si derivate din acestea;
o Cladire cu destinatia de birouri (47 mp);
o Platforma depozitare anvelope uzate (2000 mp).

1.6.2 Situatia propusa:
Activitatea de productie consta din procesarea deseurilor de cauciuc prin descompunere termochimica.
Dupa cum se cunoaste , cauciucul este un compus macromolecular: (C5H8)n avand >95% hidrocarbura . Ca
toate combinaţiile organice, hidrocarburile sunt stabile numai la temperaturi relativ joase. Când sunt încălzite
destul de sus, un timp destul de lung, ele se desfac în carbon şi hidrogen. Această transformare nu se
produce direct, ci printr-o serie de prefaceri intermediare, care dau naştere altor hidrocarburi, cu o stabilitate
relativă mai mare la temperaturi înalte. Prin aceasta, descompunerea termică poate fi o sursă de noi hidrocar-
buri şi ea stă la baza unor importante procedee tehnice. Deşi reacţiile chimice sunt de acelaşi tip, se
deosebesc de obicei, după temperatura la care are loc descompunerea unei hidrocarburi, reacţii de cracare
sau de rupere (sub 650°) şi, reacţii de piroliză (peste 650 °C). Reacţiile de descompunere termică nu sunt
niciodată simple, aşa că nu se obţine o singură hidrocarbură nouă, ci se formează amestecuri mai mult sau
mai puţin complexe. Factorii care influenţează descompunerea termică sunt, în primul rând, temperatura şi
durata de încălzire. Între ei există o corelaţie.
Prelucrarea deşeurilor de cauciuc are la bază procesul de cracare într-un reactor confecţionat din oţel special
cu functionare la temperaturi prestabilite 450-650oC, în sistem etanş. Gazul de cracare termica obtinut se
supune operatiunii de condensare . Fractiunile lichide obtinute in urma condensarii pot fi folisite ca atare,
sau pot fi supuse unor procedee de amestecare, rezultamd noi produse.
Componentele rezultate in urma cracarii termice a deseurilor din cauciuc sunt:
- fractia lichida C4—C15
- fractia gazoasa (gaze necondensate) C3-C5
- carbon rezidual > C24
Procesele tehnologice de baza sunt :

- depozitare deseuri de cauciuc (platforma betonata existenta);
- extragerea cordului (dotari existente);
- maruntire deseuri de cauciuc;
- alimentare reactor cu cauciuc preincalzit;
- cracare termica (descompunere termochima <650°C);
- ciclonare si condensare gaze de cracare fierbinti;
- colectare fractie lichida, depozitare;
- colectare fractie gazoasa necondensabila, desulfurizare, comprimare, depozitare;
- colectare si prelucrare negru de fum, ambalare, depozitare;
- livrare .
Descrierea procesului tehnologic este prezentata detaliat la capitolul 2.1.1
Suprafata totala ocupata de noua investitiei va fi de fi cca. 310 mp, din care :
- suprafata ocupata de parcul de rezervoare pentru combustibil lichid (9 rezervoare verticale x 50 mc;
H=12 m; D= 2,5 m): 180 m2
- suprafata ocupata de rezervorul pentru gaz comprimat(1 buc. - V=30 mc): 10 m2

Instalatia de procesare termica deseuri de cauciuc este compusa din module care se pot asambla pe orice
suprafata betonata, necesitand doar conectarea la utilitati, apa , electricitate neavand nevoie de amenajari
speciale si constructii civile de sine statatoare, fiind suficienta o suprafata de 120 mp.
Pentru parcul de rezervoare combustibil lichid (9 rezervoare verticale x 50 mc; H=12 m; D= 2,5 m) s-a
prevazut o suprafata de cca. 180 mp. Rezervoarele de combustibil lichid vor fi amplasate in doua cuve de
retentie hidroizolate cu membrana de cauciuc ignifug si deasupra lor se va monta o copertina pentru
limitarea acumularilor de ape pluviale. Pentru livrarea produsului finit, la locul incarcarii cisternei este
prevazuta o rigola pentru a prelua eventualele scurgeri. Rezervoarele vor fi alimentate prin conducte etanse,
direct de la instalatia de cracare termica.
Pentru rezervorul de combustibil gazos comprimat (1 buc. - V=30 mc) s-a prevazut o suprafata de 10 mp.
Rezervorul va fi alimentate prin conducte etanse, direct de la instalatia de cracare termica.
Instalatia de cracare termica propriu-zisa se compune din urmatoarele echipamente:

- Instalatia de maruntire compusa din: linia de premaruntire (premaruntitor, banda transpotoare) si linia
de maruntire (maruntitor, sita rotativa, benzi transportoare);
- Instalatia de alimentare compusa din vas predozare, elevator, vas de dozare cu preincalzire, , snec de
dozare, malaxor, agitator, instalatie de recuperare caldura din gazele de ardere de la arzatoarele
reactorului, pentru preincazire .
- Reactor de cracare : compus din corp reactor, malaxor, protectie de siguranta, camera de ardere, 2
arzatoare cu NOx scazut (2x 450kw) si cos de evacuare gaze de ardere . Reactorul este tubular asezat
vertical, format dintr-un cilindru care comunica la capetele opuse gurilor de alimentare si evacuare
.Este confecţionat dintr-un material rezistent la temperatura inalta si coroziune chimica. Fiecare corp
tubular este prevăzut cu agitator melcat cu ax vertical cu sistem mecanic de acţionare. Reactorul este
amplasat intr-o constructie metalica inchisa, ramforsata si izolata termic.La baza constructiei sunt
amplasate arzatoarele Reactorul este închis ermetic şi separat complect faţă de focar, fiind incalzit de
radiatia de infrarosu generata de mantaua de samota a focarului si de gazele care ies din focar prin
caile dedicate special prin constructia echipamentului.
- Instalatie de golire negru de fum (carbon pirolitic), compusa din: sistem de evacuare cu paleti, vas de
stocaj temporar, snecuri de golire ,transport si racite cu apa instalatie de incarcare in saci BIG BAG ;
- Instalatia de condensare prevazuta cu: tub de legatura , coloane de condensare cu inele rasing, racitor
gaze necondensate, instalatie reflux cu rezervor;
- Instalatie desulfurizare a gazului, compusa din recipienti verticali prevazuti cu duze pentru stropire cu
soluţia alcalina, pentru desulfurizarea initiala, si recipient vertical prevazut cu pat de oxid de fier
absorbant pentru desulfurizarea finala si dezumificarea gazelor .
- Instalatie de comprimare gaze compusa din: compresor de gaze, racitor gaze postcomprimare, rezervor
verificat ISCIR pentru stocare gaze;
- Instalatie de racire compusa din: turn de racire cu apa (in circuit inchis), schimbator de caldura reflux,
schimbator de caldura racire carbon, schimbator de caldura racire gaze arse, rezervor apa racita ,
pompe circuit de apa, pompa circuit racire apa, vas intermediar ; Turnul de racire are o putere de 400
kw avand 4 circuite principale:
o Circuitul 1 raceste apa folosita ca agent de racire in schimbatoarele de caldura destinate racirii
fractiilor de hidrocarburi lichide rezultate din condensarea vaporilor formati in reactor in
urma procesului de descompunre termochimica (cracare).
o Circuitul 2 raceste apa din schimbatorul de caldura (dedicat racirii gazelor necondensabile
comprimate).

- Circuitul 3 raceste apa din mantaua care imbraca conveioarele de evacuare si transport al
pirocarbonului rezultat din procesul de descompunere termochimica (cracare) a deseurilor de
cauciuc.
- Circuitul 4 raceste apa din circuitul primar al chillerului (folosit pentru racirea apei la 50 Celsius de pe
coloana de condensare fractii usoare).
- Parc de rezervoare compus din: 9 rezervoare pentru combustibil lichid cu capacitatea de 50 mc fiecare ,
(prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de
neetanseitate), pompe si conducte aferente si 1 rezervor ISCIR de 30 mc pentru gaz comprimat.
- Instalatie de inertizare compusa din: butelii de gaz inert (azot), sistem de distributie gaz inert, regulator de
presiune, conducte .
- Instalatie de comanda compusa din: calculator pentru comanda automata, senzori de presiune, senzori de
temperatura, indicatori tempeatura plus presiune cu afisaj PLC.
- Spatiu de lucru: container ude va fi amplasata instalatia de comanda, spatiul de lucru pentru minim 1
persoana/schimb.

Cos dispersie
gaze de ardere Conducta de evacuare
arzator cu facla (numai
in caz de excedent de
gaz)
Abur
Vas Recuperator
dozator de caldura
Instalatie de e
Instalatie de desulfurizare
condensare
Reactor
Instalatie de
racire-
recirculare apa
de proces
Container
instalatie de
comanda
Fig.nr.3- Schema flux tehnologic- instalatie de cracare termica de deseuri din cauciuc
1.6.3 Incadrarea activitatii propuse in Directivele UE
1.6.3.1 Referitor la incadarea in Legea 278/2013 (IPPC-Recast)
Proiectul nu se incadreaza in Legea 278/2013-vezi tabelul urmator:

Tab.nr.1.1 Incadrarea activitatilor propuse in cadrul legislativ actual
Mod de
Legislatie/
Legislatie incadrare
Directiva Observatii privind incadrea /Justificare
conform
EUROPEANA
legislatiei
0 1 2 3
Legea Cap.II 5.2 Eliminarea Activitatea nu se incadreaza in Cap.II, Anexa 1 , punctul 5.2 a)
278/2013 Anexa 1, sau valorificarea Capacitatea instalatie de cracare termica < 3 t/ora.
privind emisiile Categoriile de deseurilor in
industriale/ activitati instalatii de In plus, nu avem o instalatie de incinerare . (Cf definitiei din ,,Lege nr. 278 din
mentionate la incinerare a 24/10/2013, Art.3, pct 39-“jj”- instalaţie de incinerare a deşeurilor - orice
Directiva Art.10 deseurilor sau in echipament sau unitate tehnică staţionară sau mobilă destinată tratării termice a
2010/75/UE – instalatii de deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii generate, prin incinerare prin oxidare,
―IED‖ privind coincinerarea a precum şi prin orice alt procedeu de tratare termică, cum ar fi piroliza, gazeificarea
emisiile deseurilor sau procesele cu plasmă, cu condiţia ca substanţele rezultate în urma tratării să fie
industriale a) in cazul incinerate ulterior;
(prevenirea si deseurilor Substantele produse nu sunt incinerate (cu execeptia unei parti din fractia
controlul nepericuloase , cu o gazoasa.care este utilizata drept combustibil in procesul de productie propriu) .
integrat al capacitate de peste Fractia lichida este considerata produs fiind vanduta la terti pentru diveres utilizari.,
poluării) 3 t/ora (prelucrare in rafinarii sau drept combustibil).
-“- Cap.IV.Dispozitii Nu este indeplinita regula de incadrare in Cap.IV din Lgea 278/2013.
speciale privind (,,Lege nr. 278 din 24/10/2013 jj) instalaţie de incinerare a deşeurilor - orice
instalatiile de echipament sau unitate tehnică staţionară sau mobilă destinată tratării termice a
incinerare a deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii generate, prin incinerare prin oxidare,
deseurilor si precum şi prin orice alt procedeu de tratare termică, cum ar fi piroliza, gazeificarea
instalatiile de sau procesele cu plasmă, cu condiţia ca substanţele rezultate în urma tratării să fie
coincinerare incinerate ulterior;
deseuri Art. 42. - (1) Prevederile prezentului capitol se aplică instalaţiilor de incinerare a
deşeurilor şi instalaţiilor de coincinerare a deşeurilor care incinerează sau
coincinerează deşeuri solide ori lichide.
(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplică instalaţiilor de gazeificare sau
piroliză, în situaţia în care gazele rezultate în urma acestor tratamente termice a
deşeurilor sunt purificate la un asemenea nivel încât, la momentul incinerării, nu
mai sunt clasificate ca deşeuri şi emisiile rezultate se situează sub nivelul emisiilor
rezultate din arderea gazului natural.‖
Substantele produse nu sunt incinerate (cu execptia numai a unei parti din fractia
gazoasa.care este utilizata drept combustibil in procesul de productie propriu, restul
putand fi utilizat la un generator de curent) . (Fractia lichida este considerata produs
iar in procesul tehnologic are loc combustia numai a unei parti din fractia gazoasa).
Daca fractia lichida obtinuta ca urmare a cracarii termice, fie ca sunt incadrate ca
deseuri, fie ca sunt incadrate ca produse, daca sunt apoi vandute altor operatori
economici care produc combustibili, atunci acesta instalatie nu este instalatie de
incinerare.
Daca ar fi rezultat numai gaze de sinteza si acestea ar fi fost purificate incat sa nu
mai constituie deseuri inainte de incinerare, atunci nu ar fi intrat pe incinerare.

1.6.3.2 Referitor la incadrarea activitatii in Directica 96/82/CE (SEVESO II), respectiv HG

804/2007 si Directica 2012/18/UE (SEVESO III) , aplicabila din mai 2015:
La aceasta data in urma experimentarilor si a analizelor produsului obtinut in faza pilot, s-a facut o prima
clasificare cf. Regulamentul 1272/2008 (CLP) si Directivei 1999/45/EC(DPD). (v. Fisa tehnica de securitate
anexata).
Tab. nr.1.2- Clasificare si mod de depozitare produse finite
Nr. Denumirea Cantitat Mod de stocare Clasificare substanta sau amestec, Incadrare
crt. substanta/p ea conform FDS detinute de titularul
reparat maxima activitatii
posibil Dir. Reg. Cf. Cf.
a fi 1999/45 1272/2008 HG Dir.
detinuta (DPD) (CLP) 804/2007 2012/18UE
(tone)
0 1 2 5 6 7
1 Fractie 382,5 Parc de rezervoare (9 rezervoare -F-R10 -Lichid Substanta Substanta
lichida verticale x 50 mc; Rezervoarele -Cancerigen cat.1- inflamabil nenominali nominalizata,
de combustibil lichid vor fi R45 categ.3-H 226 zata, Partea a II-a,
amplasate in doua cuve de -Mutagenitate -Cancerigen Partea a 2- Pct.34e
retentie hidroizolate cu categ. 2- R46 categ. 1 A- a, Pct.6
membrana de cauciuc ignifug si H350
deasupra lor se va monta o (Cf. FDS ) - Mutagenitatea
copertina pentru limitarea celulelor
acumularilor de ape pluviale. embrionare 1B-
Rezervoarele sunt prevazute cu H 340
senzor de nivel cu ultrasunete, (Cf.FDS)
pipa cu retur la instalatie pentru
colectare emisii in caz de
neetanseitate Capacitatea maxima
de depozitare este de 9buc. x50
mc x85% grad de umplere= 450
mc, respectiv de 385,5 tone (la o
densitate determinata de
926,1Kg/m3).
Volumul cuvelor de retentie este
de 396 mc, fiind capabile, In
cazul unei scurgeri accidentale, se
asigura un volum de stocare in
cuva mai mare de 2/3 din
capacitatea totala a rezervoarelor.
2 Fractie 0,2628 Rezervor metalice, ISCIR-izat Clasificare prin – Clasificare prin Substanta Substanta
gazosa amplasate pe o platformă prin asimilare cu – prin asimilare nominlizat nominlizata,
betonată separată, la distanta de gaze extrem de cu gaze extrem a, Anexa 1, Partea a II-a ,
instalaţie, platforma este asigurată inflamabile si gaz de inflamabile si Partea 1 Pct.18
cu condiţii anti-ex, controlul natural) gaz natural)
presiunii si temperaturii, instalaţie
de stingere a incendiilor. Gazele
de combustie obţinute se
folosesc pentru arderea în
instalaţia proprie. Capacitatea
maximă de depozitare temporară
pe amplasament este de 30 mc,
respectiv de 0,2628 t (la o
densitate a gazului determinata de
8,76 Kg/m3)
La punerea in functiune se vor efectua analize fizico-chimice ale produselor obţinute prin cracare de deşeuri
din cauciuc, în vederea caracterizării produselor obţinute. Rezultatele obţinute vor sta la baza întocmirii
fişelor tehnice de securitate finale, pentru produsele obţinute.
a) Calcul de incadare pe categorii de pericole conform HG 804/2007 (SEVESO II):

Nr. Substanta Capaci- Incadrare conform partea I Categorii de Categorii de Categorii de substante , Substante nominalizate
crt. chimica tatea si partea substante , partea substante , partea a partea a II-a, gr. 9-10, Partea 1
sau max. de a II – a, a 2-a, gr. 1,2, 2-a, periculoase pentru
preparatul stocare HG 804/2007 toxice si foarte gr. 3-8, oxidante, mediu, orice clasificare
utilizat to toxice explozibile,
inflamabile
Art. Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10
7,8
1 Fractie 382,5 -F-R10 - - 382,5/ 382,5/ - - - -
lichida -Canc.Cat.1-R45 5000 50000
-Mut.Cat. 2- R46
Substanta nenominalizata,
anexa 1, partea a 2-a,
punctul 6
2 Fractie 0,2628 Substanta nominalizata, - - - - - - 0,2628/ 0.2628/
gazoasa anexa 1, partea 1 50 200
∑2qx/Q(Lx) 0.077 0.00877 0.005256 0.0012

∑qx/Q(Ux)
Coeficientii rezultati prin aplicarea regulilor de insumare , conform HG 804/2007, Partea a 2- a , Nota 4 - a, b si c
Insumare : substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept toxice si foarte ∑qx/Q(Lx) 0,005256<1
toxice cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 1,2. ∑qx/Q(Ux) 0,0012<1
Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept oxidante, ∑qx/Q(Lx) 0,082<1
explozibile, inflamabile , foarte inflamabile sau extrem de inflamabile cu substante si preparate ∑qx/Q(Ux) 0,0089<1
partea a 2-a, categoriile 3-8.
Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept periculoase ∑qx/Q(Lx) 0,005256<1
pentru mediu cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 9i si 9ii. ∑qx/Q(Ux) 0,0012<1
Datorita faptului ca in urma calculelor, coeficientul rezultat este < 1 pentru oricare din suma suma
proportiilor raportate la limita inferioara, obiectivul nu intra sub incidenta HG 804/2007.(SEVESO II)
b) Calcul de incadare pe categorii de pericole conform Directivei 2012/18/UE (SEVESO III):

N Substanta Capacit Incadrare conform Categorii de Categorii de Categorii de Subst. nominaliz.
r. chimica, sau atea partea I si partea a II-a , substante, partea substante, partea substante, partea Partea a 2-a
cr preparatul max. de Directivei 2012/18/UE 1-a, Sectiunea H- 1-a, Sectiunea 1-a, Sectiunea E-
t utilizat stocare Pericol pentru P-Pericole fizice Pericole pentru
Tone sanatate mediu
Ptr.nivel Ptr.nivel Ptr.nivel Ptr.nivel Ptr.nivel Ptr.nivel Ptr.nivel Ptr.nivel
inferior superior inferior superior inferior superior inferior superior
1 Fractie 382,5 -Lichid inflamabil categ.3- 382,5/ 382,5/
lichida H 226 2500 25000
-Cancerigen categ. 1 A-
H350
- Mutagenitatea celulelor
embrionare 1B- H 340
Partea a II-a Subst.Nom.
Pct.34e
2 Fractie gazoasa 0,2628 Partea a –I1-a,Subst. Nom - - - - - - 0,2628/ 0,2628/
Pct.18 50 200
∑qx/Q(Lx), ∑qx/Q(Ux) 0,158 0,0166
Coeficientii rezultati prin aplicarea regulilor de insumare conform DIRECTIVEI 2012/18/UE/4 iulie 2012:
Insumare : substante si preparate nominalizate in partea 2 si ∑qx/Q(Lx) 0.158<1
substantele sau preparatele clasificate in Sectiunea H- Pericole ∑qx/Q(Ux) 0.0166<1
pentru sanatate, partea 1 (Nota 4, Cat. a)-Anexa I)
substantele sau preparatele clasificate in Sectiunea P- Pericole fizice, ∑qx/Q(Ux) 0.0166<1
partea 1; (Nota 4, Cat. b)-Anexa I)
substantele sau preparatele clasificate in Sectiunea E- Pericole pentru ∑qx/Q(Ux) 0.0166<1
mediu, partea 1; (Nota 4, Cat. c)-Anexa I)
Tinind cont de faptul ca in urma calculelor pe categorii de pericole ( cantitatea existenta in unitate/
cantitatea relevanta pentru toate categoriile de STP) coeficientul rezultat este < 1 pentru sumele proportiilor
raportate la „ un amplasament de nivel inferior‖ , unitatea nu intra sub incidenta DIRECTIVEI
2012/18/UE.(SEVESO III)
1.6.4 Oportunitatea investitiei:
Scopul si importanta investitiei: o mai buna folosire a resurselor prin valorificare a deseurilor de cauciuc.
În contextul în care Comisia Europeană încurajează reciclarea şi refolosirea deşeurilor care conduc la
Deseurile de cauciuc constituie o materie prima energetica valoroasa datorita continutului bogat in carbon.
A fost ales acest amplasament deoarece pe platforma Pyroclect SRL functioneaza deja, in baza Autorizatia
de Mediu nr.233/06.12.2010 revizuita la data de 21.01.2013, o linie de colectare a deseurilor din anvelope
care consta din receptia anvelopelor uzate, sortarea acestora in anvelope cu cord textil si anvelope cu cord
metalic, extragerea taloanelor, maruntirea anvelopelor, iar sarma din talon este balotata cu ajutorul presei.
Ca interes public:
- Diminuarea somajului prin aceia ca noua investitie va duce la crearea de noi locuri de munca directe.
- Prin aplicarea acestei tehnologii de procesare a deşeurilor de cauciuc rezultă produse valorificabile
care conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice.
Regimul juridic: amplasamentul investitiei este situat in intravilanul localitatii Rupea.

anexat.
Regimul economic:
- Folosinta actuala : In prezent, pe platforma punctului de lucru S.C. ‖ PYROCOLECT‖ S.R.L se
desfasoara activitatea de valorificare deseuri, pentru care exista Autorizatia de Mediu
nr.233/06.12.2010 revizuita la data de 21.01.2013.
- Destinatie stabilita ,cf. CU nr. 16/1013/28.04.2014: zona constructii industriale si edilitare .
1.7 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE: Etapa de functionare este determinata de cererea de

piata.
Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.

Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; 0726735839; E-mail: ecobref@gmail.com; www.ecobref.ro
1.8 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE
FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI
1.8.1. Capacitate de productie:
Prin natura activitatii din cadrul noii investitii, aceasta se inscrie in domeniul industriei constand din
reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase prin procesul de cracare termica .
Profilul de activitate propus: procesarea termica a cauciucului, pentru obtinerea de noi produse care se pot
valorifica
Capacitatea de procesare proiectata: 10000 t/an (1,2 t/h) deseuri de cauciuc.
În urma procesării deşeurilor de cauciuc se obţin următoarele produse:

- fracţii lichide: 35-50% : 440 l/t
- fractie gazoasa: 8-12%- 90Kg/t.
- negru de fum impurificat cu metale: 25-30% -300 kg/t
- metale : 10-27%-190 kg/t
Din capacitatea de procesare a instalatei de 10000 t/an cauciuc (cu insertii metalice), rezulta anual urmatoarea
cantitate de produse care pot fi valorificate:
- Combustibil lichid : 4400 t/an
- Combustibil gazos: 900 t/an
- Negru de fum: 3000 t/an
- Metale: 1900 t/an
Fracţia lichidă va fi livrată în funcţie de cerinţe: pentru ardere sau pentru procesare în rafinării în scopul
obţinerii de produse cu proprietăţi superioare. Prin ardere în grupuri Diesel se poate obţine energie
electrică.
Fractia gazoasa este utilizata intern, la incalzirea propriului proces de cracare termica. (Surplusul poate fi
utilizat la un generator de curent).
Negru de fum va fi valorificat prin firme acreditate, fiind intrebuintat în principal, drept combustibil solid la
fabricile de ciment.
Metalele vor fi valorificate prin firme acreditate.
Un astfel de proces tehnologic a fost experimentat cu succes si in Romania într-o INSTALAŢIE PILOT DE PROCESARE A DEŞEURILOR
DE CAUCIUC, de capacitate 5000t/an. Conform ―Stdiului in faza pilot‖ pus la dispozitie de beneficiarul lucrarii: În Instalaţia pilot, au fost
efectuate prelevări de probe din produsele rezultate: fracţia gazoasă, fracţii lichide şi negrul de fum, în vederea realizării unor investigaţii din
punct de vedere fizico-chimic. Analizele si testele de laborator au condus la determinarea principalelor caracteristici ale produselor rezultate,
astfel:
Rezultate măsurătorilor fractii lichide:
În urma investigaţiilor analitice efectuate prin gaz cromatografic cuplată cu spectrometrie de masă, asupra fracţiilor lichide au rezultat
următoarele compoziţii:
I. pentru fracţia uşoară:
- hidrocarburi normale şi ramificate nesaturate C4 – C10, inclusiv mono şi diterpeni:  80 %;
- hidrocarburi aromatice mono şi di substituite cu lanţuri alcanice (toluen, xileni, etilbenzen, etc.):  20 %;
II. pentru fracţia medie:
- hidrocarburi normale şi ramificate nesaturate C5 – C15, inclusiv mono şi diterpeni:  60 %;
- hidrocarburi aromatice mono şi di substituite cu lanţuri alcanice (toluen, xileni, etilbenzen, etc.):  40 %.

Din analiză comparativă a rezultatelor încercărilor cu condiţiile impuse de STAS-urile în vigoare, pentru anumite tipuri de combustibili reies
următoarele:
- produsele prezintă un ecart energetic superior nivelului limită impus combustibililor de toate categoriile;
- aciditatea şi alcalinitatea sunt în concordanţă cu prevederile tuturor combustibililor;
- lipsa conţinutului de cenuşă şi temperaturile de congelare foarte scăzute, indică conţinutul ridicat în componente valoroase,
care după supunerea unor procesari ulterioare, pot fi valorificate (cis butene, olefine, C3 - C5 şi izomerii acestora);
- temperatura de congelare a fracţiei uşoare este 65 oC; sub cele impuse prin STAS pentru motorină , CLU şi păcură.
Rezultate măsurătorilor fracţiei gazoase:

În urma investigaţiilor analitice efectuate prin gaz cromatografic cuplată cu spectrometrie de masă, asupra fracţiei gazoase a rezultat următoarea
compoziţie:
- hidrocarburi normale şi ramificate saturate şi nesaturate C3 – C5, inclusiv mono şi diterpeni:95 %;
- hidrocarburi aromatice mono şi disubstituite cu lanţuri alcanice: toluen, xileni, etilbenzen,etc.:5 %.
Prin analiza gaz cromatografică cuplată cu spectrometrie de masă s-a decelat prezenţa compuşilor cu sulf dar in concentratii foarte mici. In
configuratia de exploatare industriala a echipamentului s-a prevazut montarea unei instalatii de desulfurizare a gazului. Gazele combustibile trec
din vasul tampon al instalatiei in instalatia de desulfurizare , care conform configuratiei actuale reduce cantitatea de H 2S la o concentratie sub
10ppm /metru cub.
1.8.2 Regimul de lucru

Instalatia v-a functiona 24 h/zi, timp de 310 zile/an.
Numarul de angajati: 15 persoane
1.8.3 Resurse folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Racordarea la energia electrica se va face din retelele existente pe amplasament, urmand ca energia termica
sa fie asigurata din surse proprii. (Energia termica utilizata la incalzirea reactorului este asigurata din surse
proprii utilizand gazul combustibil rezultat din proces de cracare termica. Gazul, dupa ce este desulfurizat,
este alimentat prin conducte din rezervorul de gaz comprimat ISCIR-izat prevazut).
1.8.4 Infrastructura
Referitor la infrastructura utilizata se fac urmatoarele mentiuni:
- Sunt utilizate drumurile si caile de acces existente.
- Racordarea la utilitati se va face din retelele existente pe amplasament (pentru apa si energie electrica),
urmand ca energia termica sa fie asigurata din surse proprii.(vezi cap.1.8.4.1 si 1.8.4.2)
- Referitor la sistemul de canalizare (vezi cap.1.8.4.3) :
- Evacuarea apelor uzate menajere se va face in reteua de canalizare existenta, cu descarcare in
bazinul etans vidanjabil din polistif, cu capacitatea V=18 mc, existent. (Având în vedere că se
efectuează lucrări de realizare a sistemului de canalizare a localităţii Rupea, după terminarea
acestora ,societatea se va racorda la sistemul de canalizare nou realizat).
- Apele pluviale potential impurificate vor fi colectate de pe amplasament printr-un sistem de
rigole, ce vor directiona apele pluviale către un separator de hidrocarburi, după care vor fi
deversate în pârâul Homorod prin intermediul unor canale de desecare.
Tab. nr.1.3- Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice:

Resurse folosite în scopul asigurării producţiei
Situatia Productivitate
Denumire Consum anual Furnizor
Surse proprii .
Energie
400000 mc/an (Este utilizat gaz combustibil , rezultat ca fractie gazoasă
Instalatie de termica
necondensabila in urma procesului de cracare termica) .
cracare termica 10000 tone/an
deseuri de deseuri de Energie Prin intermediul proprietarului de spatiu, cf.contract de
308000 kw/an
cauciuc cauciuc electrică inchirere anexat.
(Din reteaua localitatii Rupea)
364 mc/an
Apa

1.8.4.1 Energia termica utilizata la incalzirea reactorului este asigurata din surse proprii utilizand gazul
combustibil necondensabil rezultat din procesul de productie propriu-zis. Gazul este alimentat prin
conducte din rezervorul de gaz comprimat ISCIR-izat. Inainte de a fi utilizata, pentru reducerea emisiilor in
aer, fracţia gazoasă este filtrata si desulfurizata. Prin folosirea la ardere a fracţiei gazoase, rezultate din
procesul propriu de productie, s-a optimizat eficienţa bilanţului energetic al întregului proces tehnologic.
1.8.4.2 Apa utilizata provine din reteaua urbana si este asigurata de proprietarului de spatiu, SC LAFARGE
ROMANIA SRL, in baza unei minute incheiate cu aceasta.
 Situatia existenta: In prezent, alimentarea cu apa se face din reteua localitatii Rupea Gara prin intermediul
SC Lafarge Ciment (Romania) SA, in baza unei minute incheiate cu aceasta . Necesarul de apa
autorizat, cf. Notificarii pentru punere in functiune nr.41/2012, emisa de SGA Brasov, este: pentru
nevoi igienico-sanitare- zilnic (max): 0,13 mc/zi.. Evacuarea apelor uzate menajere se face printr-o retea
de canalizare din tuburi PVC cu DE =110 mm si L= 5m, cu descarcare intr-un bazin etans vidanjabil
din polistif, cu capacitatea V=18 mc. Vidanjarea se face ori de cate ori este nevoie prin firma autorizata.
 Situatia propusa: Apa va fi utilizata astfel :
o in scop menajer pentru cei 15 angajati;
o in scop tehnologic, (apa dedurizata), pentru completarea si umplerea bazinului de racire-
recirculare apa tehnologica (In procesul tehnologic propriu-zis nu se utilizeaza apa).
o pentru stingerea incendiilor
Necesarul de apa pentru situatia nou propusa:

- pentru consum menajer-pentru 15 angajati : Qn zi max = 1,18 mc/zi (0,364 mii mc/an)
- pentru consum tehnologic (racirea in circuit inchis): nu se folosete apa din retea ci se foloseste apa
dedurizata, stocata in recipienti de plastic, achizitionata de la diversi furnizori. Apa folosita la racire
in circuite impreuna cu cea din turn este utilizata in circuit inchis, cu un coeficient de evaporare
scazut fiind apa dedurizata in amestec cu antigel. Consumul este redus, completandu-se numai apa
evaporata. Capacitatea total estimată de apă dedurizată din instalaţie este 700 l. Apa evaporata se
completeaza din rezerva de apa dedurizata stocata in recipienti de plastic.
- pentru stingerea incendiilor va fi asigurata prin intermediul unui rezervor de apa (V=150 mc) existent pe
amplasament, hidranti si alte dotari specifice.
Sursa de alimentare cu apa:
- pentru consum menajer: reteaua de alimentare cu apa a localitatii Rupea
- pentru consum tehnologic: Pentru completarea si umplerea bazinului de racire-recirculare apa tehnologica,
nu se folosete apa din retea ci se foloseste apa dedurizata, stocata in recipienti de plastic, achizitionata
de la diversi furnizori. Rezerva este completata periodic, ca urmare a pierderilor din instalatie, prin
grija firmei care opereaza instalatia.
- Pentru stingerea incendiilor:volumul intangibil este asigurat din bazinul subteran de inmagazinare cu
capacitatea de V= 150 mc.
Instalatii de inmagazinare a apei: Din reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Rupea apa este stocată în două
rezervoare rectangulare, unul subteran şi unul suprateran, executate din beton cu V = 2 x 150 mc care
asigură volumul de apă pentru rezerva de incendiu şi volumul de compensare a variaţiilor orare de consum.
Conducta de legătură între coloana principală şi rezervoare se va realiza din polietilenă de înaltă densitate
PEHD PE Pn 6 atm, având Dn = 200 mm, cu lungimea L = 81 ml.
Instalatii de distributie: Reţeaua de distribuţie (de la bazine către punctele de consum) este de tip inelar, pe o
lungime de cca. 83 ml, din polipropilenă de înaltă densitate, cu diferite dimesiuni Dn = 20 mm – 40 mm.
Pentru asigurarea presiunii în reţea s-a prevăzut o staţie de pompare, echipată cu un grup de pompare

alcătuit din 2 pompe (1 + 1R), cu Q = 36 mc/h (pentru a asigura debitul şi presiunea în hidranti în caz de
incendiu).
Fig.. nr.4- Schema de alimentare cu apa
1.8.4.3 Referitor la sistemul de canalizare :
Ref. la ape uzate tehnologice: din activitatea propusa nu rezulta ape uzate tehnologice.
Ref. Apele uzate menajere: Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reţea de canalizare existentă pe
amplasament, din tuburi PVC cu Dn = 110 mm şi L= 135 m, cu descărcare într-un bazin etanş vidanjabil
din polistif, cu capacitatea V = 18 m3, existent pe amplasament. Vidanjarea se face ori de cate ori este
nevoie, prin firma autorizata.
Qzi. menajera. maxim. ev= 1,05mc/zi (0,324 mii mc/an)
Având în vedere că se efectuează lucrări de realizare a sistemului de canalizare a localităţii Rupea, după
terminarea acestora ,societatea se va racorda la sistemul de canalizare nou realizat.
Ref.la apele pluviale potential impurificare: Apele pluviale colectate de pe amplasament prin sistemul de rigole, (L
= 260 ml), vor fi direcţionate către un separator de hidrocarburi (Qs=20 l/s), după care vor fi deversate în
pârâul Homorod prin intermediul canalului de desecare CS6, amplasat in apropierea societatii . Reţeaua de
evacuare ape pluviale este realizată din PVC cu Dn = 110 şi L = 133 ml (până la limita amplasamentului).
(Debitul maxim calculat al canalizarii pluviale: Qmax.p%= 15,56 l/s. Rigolele de scurgere ale apelor pluviale au
fost dimensionata în conformitate cu prevederile STAS 10796/1,2-77, în raport cu debitele apelor meteorice
şi caracteristicile geometrice (formă, dimensiuni) ale acestor lucrări).

Masuri si dotari prevazute pentru factorul de mediu apa:
a) Referitor la separatorul de hidrocarburi: Separatorul de hidrocarburi este din clasa 1, cu filtru coalescent, astfel
incat efluentul epurat sa poata fi evacuat direct in emisar , (paraul Homorod). S-a ales un separator cu un
debit de 20 l/s.
Separatoarele de hidrocarburi sunt proiectate pentru separarea lichidelor neemulsionate, mai uşoare decât
apa - densitate maximă 0,95g/cm3 - sau a altor fluide insolubile în apă (benzină, motorină, uleiuri minerale
etc) din apele uzate, înainte de descărcarea în reţelele municipale de canalizare sau în emisar natural. Se
asigura un nivel ridicat de îndepărtare a impuritatilor datorita separării în 2 faze - gravitaţională şi
coalescentă.
- Faza 1-a: separare gravitaţională: Apa reziduală încărcată cu materiale solide şi lichide uşoare (uleiuri,
hidrocarburi) intră în separator printr-un racord de alimentare, care are rolul de a linişti curgerea. Aici,
datorită diferenţei de densitate dintre apă, materiile solide şi particulele de uleiuri&hidrocarburi, se
produce separarea lor – solidele se depun la fund (în ceea ce se numeşte „trapă de nămol‖) iar
particulele de ulei şi hidrocarburi se ridică la suprafaţă.
- Faza a 2-a: coalescenţa: Din camera de separare fluidul schimbă direcţia de curgere şi trece prin filtrul
coalescent şi print-un sistem de şicane. Filtrul coalescent este alcătuit dintr-un amestec de fire dispuse
într-o structură aleatoare care crează microturbulenţe locale şi o curgere tridimensională. Acest regim
de curgere are rol de a prelungi şi intensifica contactul efluentului cu suprafaţa fibrelor. Micro-
picăturile de ulei, prea fine pentru a se fi separate în prima fază ajung astfel în contact cu fibra şi aderă
la aceasta. În timp, prin aderarea mai multor picături se formează una mai mare, care datorită forţei
ascensionale, se desprinde şi urcă la suprafaţă. Sistemul de şicane reţine aceste picături sub forma unei
pelicule fine la suprafaţa interstiţiului dintre ele, de unde sunt îndepărtate prin golire (vidanjare).
Efluentul părăseşte separatorul printr-un racord de ieşire care, ca măsură suplimentară de prevedere,
este poziţionată sub nivelului lichidului pentru a evacua din zona limpede.
Separatorul va fi prevazut cu un dispozitiv de alarma care va permite curatarea acestuia astfel incat acesta sa
nu fie incarcat in cazul ploilor maxime.
b) Referitor la parcul de rezervoare: Rezervoarele de combustibil lichid vor fi amplasate într-o cuva de retenţie
hidroizolată cu membrană de cauciuc ignifug şi deasupra se va monta o copertină.
- suprafata cuvei de retentie: 180 m2
- volumul cuvei: 180 x 2,2 = 396 m3
- volum total rezervoare: 9 x 50 = 450 m3
In cazul unui accident, se asigura un volum de stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea
rezervoarelor.
In caz de colectare ape pluviale in cuva de retentie in care sunt amplasate cele 9 rezervoare, acestea vor fi
vidanjate de către o firmă specializată. Pentru limitarea cantităţii de apă pluvială din cuvă, se va monta o
copertină.

1.9 INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE
CHIMICE, MOD DE DEPOZITARE
Materia prima utilizata in procesul de cracare termica pentru obtinerea de produse valorificabile sunt
constituite din deseuri de cauciuc (anvelope uzate- Cod deseu 16 01 03.). Depozitarea lor se face pe
platforma betonata existenta si autorizata cf. Aut.de Mediu nr.233/21.01.2013.
Ca materiale auxiliare, in procesul de desulfurizare a gazelor se utilizeaza hidroxid de calciu, hidroxid de
sodiu si oxid de fier.
Pentru inertizarea instalatiei se utilizeaza butelii cu azot.
Tab.nr.1.5- Materii prime si materiale auxiliare

Clasificarea si etichetarea substantelor sau
preparatelor chimice*
Cantitatea
Denumirea materiei prime, a substantei sau Categorie
anuala
preparatului chimic Periculoase/ Periculo- Fraze de
Nepericuloase zitate risc
(P / N)
MATERII PRIME: - - - -
Deseuri de anvelope uzate (Cod 16 01 03) 10000 t/an N - -
MATERIALE AUXILIARE: - - -
Hidroxid de calciu * 15 t/an P Xi R37-41
Hidroxid de sodiu * 2 t/an P C R35
Oxid de fier absorbant * (SULFATREAT XLP-EZ) -un 0,5 t/an N - -
material granular de oxid de fier expandat pe cristale de
curat
Azot ( butelii de azot pentru inertizare) 10 t/an N - -
Nota:-*- sunt utilizate la desulfurizarea gazului combustibil rezultat din procesul propriu de productie

1.9.2 Mod de depozitare:
Gestionarea materiei prime si a produselor rezultate se face in conditii de siguranta, conform datelor
prezentate centralizat in tabelul urmator.
Tab.1.6 Mod de depozitare
Nr. crt. Denumirea Categorie Mod de depozitare/
substanta/preparat Periculoase/ Conditii
Nepericuloase
(P / N)
I. Materii prime:
1. Deseuri de cauciuc Nepericulos Platforma betonata existenta. S=2000 mp
(cod 16 01 03) Sunt prevazuti 4 hidranti exteriori amplasati la colturile platformei.
Apele pluviale potential impurificare, ianinte de a fi evacuate in receptorul
autorizat sunt epurate intr-un separator de hidrocarburi prevazut cu filtru
coalescent.
II. Materiale auxiliare
2. Agenti pentru Se depoziteaza in ambalaj original, in spatii inchise .
desulfurizare gaze :
-Hidroxid de calciu, Xi-R37-41
-Hidroxid de sodiu C-R35
-Oxid fier absorbant Nepericulos
(SULFATREAT
XLP-EZ)
II. Produse:
2 Fractie lichida Periculos Parc de rezervoare (9 rezervoare verticale x 50 mc); S= 180 mp
-F-R10 Rezervoarele de fractie lichida vor fi amplasate in doua cuve de retentie
-Cancerigen hidroizolate cu membrana de cauciuc ignifug si deasupra lor se va monta
cat.1-R45 o copertina pentru limitarea acumularilor de ape pluviale, cu dimensiunea
-Mutagenitate de 15 x3 x2 m, intr-o cuva vor fi amplasate 4 rezervoare si in cealalta 5
categ. 2- R46 rezervoare.. Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu
ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de
(Cf. FDS ) neetanseitate Capacitatea maxima de depozitare este de 9buc. x50 mc=
450 mc x85% grad de umplere , respectiv de 382,5 tone (la o densitate
determinata de 926,1Kg/m3).
Volumul total al cuvelor de retentie este de 396 mc, fiind capabile, In
cazul unei scurgeri accidentale, se asigura un volum de stocare in cuva mai
mare de 2/3 din capacitatea totala a rezervoarelor
La locul incarcarii cisternei este prevazuta o rigola pentru a prelua
eventualele scurgeri.
Sunt prevazuti hidranti exteriori.
3 Fractie gazoasa Periculos Rezervor metalic (30 mc. 8 bari), ISCIR-izat amplasate pe o platformă
Inflamabil betonată separată, la distanta de instalaţie, platforma este asigurată cu
condiţii anti-ex, controlul presiunii si temperaturii, instalaţie de stingere a
incendiilor. S= 10 mp
Gazele de combustie obţinute se folosesc pentru arderea în instalaţia
proprie. Capacitatea maximă de depozitare temporară pe amplasament
este de 30 mc, respectiv de 0,2628 t (la o densitate a gazului determinata
de 8,76 Kg/m3)
Sunt prevazuti hidranti exteriori.
4 Negru de fum Nepericulos Pirocarbonul va fi ambalat in saci BIG BAG ce vor fi depozitati pe
(pirocarbon) suprafata betonata si acoperita.
Produsul nu este toxic, nu reactioneaza cu mediul ambient, nu este
higroscopic, se livreaza spre valorificare la fabrica de ciment Lafarge din
apropiere, la cca. 7 km, se livreaza bisaptamanal si nu este stocat in
cantitati mai mari de 5 tone.

1.10 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA
MEDIUL, GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA
Poluantul fizic care ar putea afecta mediul inconjurator datorita efectuarii constructiilor sau functionarii
intreprinderii este zgomotul.
1.10.1 In timpul efectuarii amenajarilor investitiei

Sursele de zgomot, in timpul realizarii obiectivului, vor fi utilajele specifice fazelor de montaj si mijloacele de
transport. Se apreciaza ca nivelul de zgomot creat de utilajele folosite in etapa de amenajare nu vor avea
efect semnificativ asupra zgomotului din zona, ele fiind limitate in timp pe durata executarii lucrarilor.
1.10.2 In timpul functionarii obiectivului
Amplasarea instalatiei de cracare termica de deseuri de cauciuc se va face in incinta Punctului de lucru-
valorificare deseuri, al S.C.‖PYROCOLECT‖ S.R.L, din Rupea-Gara, jud. Brasov.
Linia CF
Bv-Sighisoara
Locuinta amplasata pe
Str. Democratiei la nr.4
Lgenda :
Limita amplasament SC PYROCOLECT SRL
Amplasare Instalatie de cracare termica de deseuri de cauciuc si dotari aferente
Cel mai apropiat receptor sensibil (locuinta amplasata pe str. Democratie nr.4)
Fig.nr.4- Plan de amplasare in raport cu receptorii sensibili
Procesul tehnologic se va desfasura intr-o incinta industriala in care in prezent este autorizata activitatea de
valorificare a deseurilor (cauciuc, piele, lemn, carton, hartie, materiale textile si mase plastice (si derivate din
acestea). Cea mai apropiata zona de locuinte de obiectivul analizat este amplasata in partea de Sud-Est, pe
strada Democratiei la nr.4, la o distante de cca. 180 m de instalatia nou prevazuta.
Vecintati imediate:
- Nord:teren viran, curti .
- Est: bloc de locuinte, vulcanizare, bloc dezafectat partial, drumul national DN13.
- Sud:teren, DJ 131 F. care face legatura DN 13 (Rupea Gară) – Ungra.
- Sud-Est: locuinte izolate.
- Vest: Punct de lucru –Depozite -SC Lafarge Ciment (Romania) SRL.
Contribuţia unei surse la nivelul global al zgomotului la receptor (punctul de imisie) este influenţată de
următorii factori: puterea acustică a sursei, compoziţia spectrală a puterii acustice, distanţa dintre sursă şi
receptor, prezenţa obstacolelor în calea propagării sunetului, cota la care este situată sursa (influenţează
ponderea efectului solului), condiţiile micrometeorologice locale, durata de acţiune a fiecărei surse şi a
fiecărui regim de funcţionare.
Sursele principale de zgomot care pot influenta ambianta acustica in vecintatea amplasamentului analizat vor
fi :
- Sursele de zgomot ce vor rezulta prin montarea instalatie de cracare termica de deseuri din cauciuc, pentru care se solicita
obtinerea Acordului de Mediu prin prezentul studiu; Acestea, sunt in principal, utilajele cu componenete in
miscare cum sunt: instalatia de maruntire deseuri de cauciuc, ce va fi amplasata la interior (in hala de
procesare anvelope uzate existenta si autorizata), precum si pompele, ventilatoarele, incarcatorul
reactorului si compresorul, amplasate la exterior, in aer liber.
- Zgomotul de fond. Pentru evaluarea nivelului de zgomot, sursele principale de zgomot de fond pot fi
considerat, in principal, traficul rutier, desfasurat pe DN13 si traficul ocazional desfasurat pe DJ131F si
linia CF Brasov-Sighisoara. Zgomotul datorat traficului auto pe DN13 (Str.Democratiei) poate fi
influentat de numarul de treceri de autovehicule, categoria de vehicule si viteza de deplasare, fiind
clasificat din punct de vedere al frecventei traficului, ca fiind o sursa discontinua sau suma a mai multor
evenimente izolate repetate. Referitor la zgomotul datorat activitatilor existente aparţinând SC
PYROCOLECT SRL (ca rezultat din activitatea de colectare/valorificare deseuri), pentru care exista
Autorizatia de Mediu nr.233/21.01.2013 acesta, prin natura sa, poate fi considerat nesemnificativ.
1.10.2.1 Prognozarea zgomotului :
Verificarea conditiilor de autorizare presupune de regula, o prognoza a nivelurilor de zgomot care au ca

sursa instalatia evaluata.
Conditia finala necesar a fi indeplinita este ca nivelurile de zgomot aferente investitiei prevazute pe
amplasament, insumata (logaritmic) cu situatia existenta, sa se situeze la receptorii sensibili sub limitele
admise. In conditiile in care pentru situatia existenta limita este depasita se urmareste ca investitia propusa sa
nu aiba nici un aport la nivelul de zgomot existent.
Pe baza informatiilor privind starea actuala si a informatiilor prevazute prin proiect s-au putut face unele
previziuni in vederea evaluarii nivelurilor de zgomot dupa implementarea investitiei, cand vor exista sursele
si activitatile legate de existenta acesteia.

Metoda de lucru:
La prognozarea imisiilor trebuie luate in calcul toate undele acustice provocate de activitatile propuse pe
amplasamentul analizat.
Exactitatea prognozei privind emisiile depinde in principal de exactitatea datelor introduse. Este foarte
importanta locatia surselor de zgomot si dimensiunile obstacolelor importante cum sunt cladirile existente
etc). Din acest motiv, dupa punerea in functiune a obiectivului aceste date trebuiesc verificate.
Prognozarea nivelului de zgomot s-a facut astfel:

- pentru “Instalatia de cracare termica de deseuri de cauciuc ―, prin identificarea surselor de zgomot,
determinarea puterii acustice si calculul efectului zgomotului cu distanta la receptorul relevant,
considerat locuinta amplasata la limita de Sud-Est, pe str. Democratiei la nr.4;
- pentru zgomotul de fond s-au efectuat determinari sonometrice. la cel mai apropiat receptor sensibil,
considerat locuinta amplasata pe str. Democratie la nr.4 . (Masurarile s-au efectuat la limita incintei
industriale, inspre interior, la 2 m de fatada cea mai expusa a imobilului, utilizand un SONOMETRU
INTEGRATOR CU MEMORIE SOLO-Slm-Clasa de precizie 1, Buletin de Verificare Metrologica
sonometru nr. 0056346/14.03.2014 emis de Biroul Roman de Metrologie Legala; Certificat de
Etalonare sonometru nr.01.03-088/2014 emis de Biroul Roman de Metrologie Legala.Certificat de
Etalonare calibrator acustic nr. 01.03-076/2014 emis de Biroul Roman de Metrologie Legala;
- pentru determinarea efectului final, s-au cumulat (insumat logaritimic) nivelurile de zgomot la receptorul
sensibil relevant, considerat locuinta amplasata pe str. Democratiei la nr.4 .
Imisiile de zgomot datorate activitatilor ce vor rezulta dupa implementarea proiectului se vor determina
pentru locul semnificativ de actiune a acestora care in cazul de fata este considerat imobilul cu care sociatea
se invecineaza la limita de Sud-Est , amplasata la cca.180 m de investitia analizata.
Nu au fost luati in calcul alti receptori sensibili, avand in vedere distanta in raport cu proiectul analizat.
Calculul nivelului de putere acustică LW s-a făcut conform SR EN ISO 3744:1997 în care s-a ţinut cont de
suprafaţa sursei Sext . Sursele fiind amplaste la exterior, in aer liber, nu s-a tinut de indicele de atenuare
acustică RW . (Rw=0)
LW  L p  RW  10 logS ext  , in care:
1
- Lp- nivelul de presiune acustica masurat
- Rw-indice de atenuare pentru zgomotul interior
- Sext- suprafata exterioara a surselor de zgomot
Compunerea sunetului produs de sursele care vor influenta nivelul de zgomot dupa implementarea
proiectului se face cu ajutorul formulei de mai jos:
2 Total L = 10log(10Ln/10) , in care:
n- numarul de surse generatoare de zgomot in punctul receptor
Total L- nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, produs in punctul receptor

Relatia matematica ce defineste variatia cu distanta a nivelului de zgomot, (conform recomandrilor –

Twinning Project RO2004/IB/EN), pentru aplicara prognozei aproximative de calcul, este:
3 LAeq(Sm)= LwAeq + Dl + Ko -20 lg (Sm) –11 dB , in care:
- LAeq(Sm) - nivelul de intensitate a zgomotului in locul imisiei.
- Sm - distanta sursa- locul imisiilor.
- LwAeq - nivelul de putere acustica medie a sursei sonore .
- Dl - directia de actionare .
- Ko - unghiul spatial
Pe baza puterii acustice, a caracteristicii surselor de zgomot si a relatiilor mentionate anterior, se pot
determina nivelele de zgomot ce pot fi produse de sursele semnificative de zgomot la cel mai expus
receptor sensibil considerat in cazul de fata imobilul amplasat la limita de Sud-Est a incintei industriale.
La efectuarea calcului s-a tinut cont de efectul de amortizarea pe calea de propagara a zgomotului avand in
vedere efectul de ecranare provocat de cladirile existente , amplasate in dreptul punctului de imisie analizat.
Pentru sursele interioare s-a luat în considerare situaţia cea mai defavorabilă în care izolarea acustică a
pereţilor nu este cea mai performantă .
1.10.2.2 Evaluarea efectului zgomotului generat de investitia propusa
Cele mai importante surse de zgomot aferente instalatie de cracare de deseuri din cauciuc sunt instalatia de
maruntire amplasata la interior, in hala de procesare anvelope uzate existenta, precum si echipametele
amplasate la exterior , in aer liber, cum sunt: instalatia de alimentare (incarcatorul reactorului), instalatia de
comprimare gaze, pompele, ventilatoarele precum si mijloacele de transport intern.
Pentru aceste surse, s-au evaluat puterile acustice caracteristice utilizanf formula ―1‖ si contributia lor la
receptorul sensibil considerat in cazul de fata, locuinta amplasata pe str. Democratiei la nr.4, utilizand
formula ―3‖.
Sursele de zgomot aferente ― Instalatie de cracare termica de deseuri din cauciuc‖, care pot avea o influenta
asupra nivelului de zgomot din zona, sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 1.7 – Sursele de zgomot ale instalatiei de cracare termica

SURSA DE ZGOMOT EXT. / INT. Presiunea acustica Puterea
LAeq acustica
[dB(A)] LAW
[dB(A)]
S1 Instalatia de maruntire INT. 98 65.78
S2 Instalatia de alimentare EXT. 80 94.77
S3 Rector+arzator pe gaz EXT. 85 88.01
S4 Instalatia de comprimare gaze EXT. 85 91.02
S5 Cos dispersie EXT. 87 80.98
S6 Vola alimentare reactor EXT. 81 95.77
O grupa de surse de zgomot in aer liber poate fi tratata ca o sursa de zgomot punctiforma, daca distanta de
la receptorul sensibil (locul imsiilor) fata de punctul din mijlocul grupei este mai mare de doua ori extinderea
maxima a grupei de surse. Ca atare, pentru calculul nivelului de presiune acustică în punctul de imisie, s-a
considerat că toate sursele de zgomot aferente instalatie de cracare termica sunt concentrate într-un singur
punct, având nivelul de putere acustică global calculat cu formula „2‖:
LAW= 99.45 dB(A)
Contributia ―Instaltie de cracare termica de deseuri din cauciuc ‖ la receptorul sensibil, considerat locuinta
amplasata pe str. Democratiei la nr.4 s-a calculat cu formula ―3‖ , rezultand un efectul al zgomotului generat
:
Lt= 26,34 dB.
1.10.2.3 Evaluarea nivelului de zgomot
In prima faza s-au identificat sursele de zgomot generate de ―Instalatia de cracare termica de deseuri de
cauciuc‖ care pot avea o influenta asupra mediului. Inventarul surselor propuse si puterea acustica a acestora
a fost prezentat in tabelul nr.1.7.
Pentru aceste surse, s-au evaluat puterile acustice caracteristice si contributia lor la receptorul sensibil cel mai
apropiat, considerat locuinta amplasata la limita de Sud-Est, pe str. Democratiei la nr.4.
Tabelul 1.8 - Efectul zgomotului generat in punctul de imisie „Locuinta amplasata pe str. Democratiei la nr.4.‖:
Nr Denumire sursă Contributia la receptor calculata langa imobilul amplasat pe strada
crt Democratiei la nr.4
[dB(A)]
1 Surse noi 26,64 (calculat la receptorul sensibil amplasat la 180 m de instalatia propusa )
2 Zgomotul de fond (reprezentat in 51.3 (masurat la receptorul sensibil amplasat la 180 m de instalatia propusa)
principal de circulatia auto pe DN13)
Poluarea fonica totala calculata la 51,3 (total- rezultat la receptorul sensibil amplasat la 180 m de instalatia
receptor propusa)
Contribuţia zgomotului generat de investitia propusa la nivelul zgomotului de imisie în punctul analizat s-a
calculat prin însumarea logaritmică a zgomotului mentionate in tabelul anterior (utilizand formula 2).
Avand in vedere rezultatale calculului de evaluare, se poate spune ca aportul investitiei la nivelul de zgomot
existent la receptorul sensibil analizat (considerat locuinta amplasata pe str. Democratie la nr.4) este
nesemnificativ. Obiectivul propus nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond pentru zona de
locuinte.
Exactitatea prognozei privind imisiile de zgomot depinde in principal de exactitatea datelor introduse. Din
acest motiv, dupa punerea in functiune a obiectivului aceste date trebuiesc verificate. In acest scop, in
perioada de probe si testare se va face monitorizarea nivelului de zgomot prin masuratori privind starea reala
Limite admise:
Limite admisibile ale nivelului de zgomot pentru zone sau funcţiuni din mediul urban conform STAS 10009/88 - "Acustică în construcţii. Acustică
urbană”:
- Pentru strazi de categorie tehnica II, de legatura, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, exterior pe strazi,
masurata la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, este de 70dB(A).
- Pentru strazi de categorie tehnica III, de colectare, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, exterior pe
strazi, masurata la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, este de 65dB(A).
- Pentru strazi de categorie tehnica IV, de deservire locala, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, exterior
pe strazi, masurata la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, este de 60dB(A).
- Limitele maxime admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic la limita zonelor functionale din mediul urban,
prevad:
 pentru zone feroviare, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, ponderat A, valoarea de
70dB(A).
 pentru obiective amplasate in zone industriale, spatii comerciale, piete, resturante in aer liber, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de
presiune sonora, continuu, echivalent, ponderat A, valoarea de 65dB(A), la limita incintei intreprinderii.
- In ceea ce priveste amplasarea cladirilor de locuit, este prevazut ca aceasta se va face in asa afel incat pornind de la valorile admisibile prevazute in
STAS 10009-88 (carora li s-au aplicat corectiile necesare), prin alegerea in mod corespunzator a solutiilor tehnice, sa se asigure valoarea maxima de
50dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada acesteia .Daca in cazul zgomotului provenit de la traficul rutier, aceasta
conditie nu poate fi adoptata trebuie sa asigure valoarea admisibila a nivelului de zgomot interior din cladiri conform STAS 6156-86. Pentru zgomote
provenite din alte surse (cinematografe in aer liber, spatii de joaca, parcaje auto, etc) nu este admisa depasirea valorii de 50 dB(A).
- In cazul a doua sau mai multe zone si dotari functionale adiacente, cu valori diferite ale nivelului de zgomot, ca limita admisa pe linia de separatie intre
aceste zone se ia valoarea cea mai mica.
Limite admise conform Ordinul Nr.119 din 04.02.2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei,
Articolul 16:
(1) Dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se va face în aşa fel încât în teritoriile protejate vor fi asigurate şi respectate valorile-limită ale indicatorilor de
zgomot, după cum urmează:
a)în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqΤ), măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la
1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 55 dB şi curba de zgomot Cz 50;

Z1
b)în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqΤ), măsurat la exteriorul locuinţei conform
standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 45 dB şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40.
(Limitele admise sunt pentru parametrul LAeq, adica pentru nivelul de presiune sonora, continuu echivalent, ponderat A, pentru o anumita durata de referinta. De
aici rezulta ca nivelul de presiune acustica ca valoare momentana poate sa depasesca valoarea limita impusa pentru intervale scurte de timp, daca LAeq,Ti se
pastreaza sub limita impusa. Conform STAS 10009-88 si Ord.119/2014, compararea cu valorile limita admise se face cu valorile LAeq,Ti..).
Tabelul 1.9- Informatii despre nivelul de zgomot la limita incintei industriale .

Poluare estimata produsa de activitate si masuri de
Poluare max. admisa (limita max.admisa
Masuri de eliminare/reducere a poluarii

eliminare / reducere
Pe zone rezidentiale de
Pe zone de protectie/restrictie
aferente obiectivului, conform
recreere sau alte zone
ptr.om si mediu)
Poluare de fond
protejate cu luarea in
Pe zona obiectivului
legislatiei in vigoare
Nr.surse considerare a poluarii de
Tipul fond
Sursa de poluare de
poluarii
poluare
Cu implementarea
eliminare/reducer
eliminare/reducer
Fara masuri de
masurilor de
e a poluarii
e a poluarii
Zgo- Surse: 1 Lech= 65dB(A)- Terenurile din Lechiv. are <45 Obiectivul Obiectivul Pentru
mot Instalatia de cracare limite incinte vecinatatea valorile, in dB(A) nu va nu asigurarea
termica (prin industriale amplasamentului functie de modifica modifica protectiei
instaslatia de (STAS 10009/88) sunt utilizate in distanta indicatorul indicatorul fonice, sunt
maruntire, instalatia prezent ca zone fata de presiunii presiunii prevazute
de alimentare reactor, Lech.zi= 55dB(A)- industriale, zone surse . acustiice acustice de masuri :
compresor, pentru zone de locuinte, zone de fond fond al -amplasare
ventilatoare, cos de rezidentiale (OMS comerciale, si de -Sursa de pentru zonei echipamente
fum) 119/2013) trafic rutier zgomot zona de locuite, in miscare
propusa, locuinte receptorii pe fundatii
Lech.noapte= Lechiv.estimat cca. 75-85 protejati rigide
45dB(A)-pentru intre 35-75 dB(A). dB(A). sunt (elastice sau
zone rezidentiale amplasati cu elemente
(OMS 119/2013) la distante elastice de
de cca. preluare a
180-200 nivelului de
Lech= 87dB(A), la m de vibratii)
locul de munca ( cf. investitia - instalatia
Norme de PM) propusa de maruntire
(sursa cu
puterea
acustica cea
mai ridicata)
va fi
amplasata la
interiorr, etc
Referitor la emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant acestea constau in emisii in aer
provenite de la agregatele termice. Inainte de a fi evacuate in atmosfera gazele reziduale calde captate inainte
de a fi evacute prin cosul de dispersie sunt trecute prin schimbatoare de caldura timp in care are loc racirea
gazelor la o temperatura care nu influenteaza semnificativ modificarea temperaturii mediului ambiant.

1.11 INFORMATII DESPRE UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI
In prezent, activitatea curenta a societatii Pyrocolect SRL se desfasoara in baza Autorizatiei de Mediu nr.
deseurilor de cauciuc. Activitatea consta in colectarea anvelopelor uzate, sortarea dupa cordul interior
(metalic sau textil), extragere talon, maruntirea anvelopelor si livrarea in vederea termovalorificarii.
Descrierea situatiei curente este detaliata la capitolul 1.6.1.
Amplasament
SC PYROCOLECT SRL
Fig. nr.5 Plan de incadare in PUG orasul Rupea (Sursa site-primaria Rupea)

1.12 ALTERNATIVE STUDIATE PENTRU PROIECT
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului
înconjurător s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei ―zero‖ şi a celei finale, pe baza utilizarii
unor criterii de evaluare privind efectele tehnico-economice si de impact asupra mediului.
a) Alternativa ―0‖ – varianta nerealizării proiectului

Principala forma de impact asociata adoptării alternativei „zero‖ (alternativa neimplementarii proiectului) din
punct de vedere a mediului si economic este neidepliniera unor politici privind reducerea cantitatii de deseuri
generate si o mai buna folosire a resurselor. Politica Uniunii Europene în managementul deşeurilor
recomanda utilizarea unei strategii complementare privind încurajarea reciclării şi refolosirii deşeurilor.
În contextul în care Comisia Europeană încurajează reciclarea şi refolosirea deşeurilor, care conduc la
Prin aplicarea acestei tehnologii de procesare a deşeurilor de cauciuc rezultă produse valorificabile care
conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice,iar prin versatilitatea instalatiei
se pot prelucra cu usurinta alte tipuri de deseuri obtinandu-se produse energetice valoroase.
Un astfel de proces tehnologic a fost experimentat si in Romania într-o INSTALAŢIE PILOT DE
PROCESARE A DEŞEURILOR DE CAUCIUC, CAPACITATE 5000t/an.
Prin procesarea deşeurilor de cauciuc se obţin resurse suplimentare de materii prime: produse combustibile
lichide, asemănătoare motorinei, gaze combustibile, negru de fum şi metale, iar din gazele combustibile
obtinute sunt utilizat la incalzirea propriului proces de cracare termica, surplusul putand fi utilizat pentru
generarea de electricitate sau termie.
b) Referitor la alegerea amplasamentului:
A fost ales acest amplasament deoarece pe platforma Pyroclect SRL existenta functioneaza, in baza
Autorizatia de Mediu nr.233/06.12.2010 revizuita la data de 21.01.2013 o linie de valorificare (procesare) a
deseurilor din anvelope care consta din receptia deseurilor de anvelope, sortarea acestora in anvelope cu
cord textil si anvelope cu cord metalic, extragerea taloanelor, maruntirea anvelopelor la dimensiunea 60/60
cm, iar sarma din talon este balotata cu ajutorul presei.. Instalatia propusa poate sa prelucreze deseurile de
cauciuc colectate ,caz in care deseurile se vor valorifica .
c) Referitor la tehnologia aleasa se face mentiunea:
Din punct de vedere al tehnologiilor moderne, procesul tehnologic utilizat este unul nou, intregul proces
tehnologic fiind controlat si monitorizat de calculator cu ajutorul unui soft specilaizat. Toate echipamentele
care vor fi achizitionate vor fi noi, fiind certificate conform standardelor de calitate intrenationale specifice
cu o vechime sub trei ani.
Instalatia de cracare termica va functiona in conditii de siguranta fiind prevazute cu o serie de masuri.
Echipamentul este un echipament industrial performant care este guvernat de un automat programabil de
proces PLC, care indeplineste obligativităţile tehnice de a funcţiona în deplină siguranţă, precum şi cele de
protecţie a sănătăţii personalului de exploatare, a populaţiei şi bunurilor din zona de influenţă şi a mediului
înconjurător.
d) Referitor la alegerea combustibilului:
Pentru functionarea instalatiei de cracare termica se va folosi gaz din productia proprie, rezultat în urma
procesării anvelopelor uzate. (Fracţia gazoasă rezultată din procesare este filtrata, desulfurizata, comprimată
şi depozitată în rezervoare specializate şi autorizate. Din aceste rezervoare fractia gazoasa este folosita
pentru arzatorul low NOx, iar surplusul poate fi utilizat la un generator de curent al carui motor
functioneaza cu gazul din proces.
Prin folosirea la ardere a fracţiei gazoase, rezultate din proces, s-a optimizat eficienţa bilanţului energetic al
întregului proces tehnologic.
Avand in vedere masurile prevazute prin proiect, cat si efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator,
rezulta faptul ca, alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct
de vedere tehnic si economic.
1.13 INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE / REGLEMENTARILE EXISTENTE

PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA
AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI
Regimul juridic: amplasamentul investitiei este situat in intravilanul localitatii Rupea Gara
anexat.
Regimul economic:
- Destinatie stabilita ,cf. CU nr. 16/1013/28.04.2014: zona constructii industriale si edilitare
Amplasamentul nu este situat într-o zonă de importanţă deosebită pentru mediu din punct de vedere al
biodiversitatii şi nici la limită sau in imediata vecintate. D.p.d.v. al protecţiei biodiversităţii, se precizează că
cea mai apropiată arie protejată Natura 2000 este ROSCI 0305- Hartibaciu de Sud-Est ce se afla la 1,8 Km
spre Vest, respectiv la 0,7 Km spre Est fata de instalatia de procesare tremica prevazuta.. In partea de Vest,
la cca.3 Km, suprapusa peste aria protejata ROSCI 0305- Hartibaciu de Sud-Est, se afla ROSPA 0099-
Podisul Hartibaciului.
Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din orasul Rupea, prin amplasarea obiectivului la o distanta
apreciabila fata de acestea, (cca.5,5 Km fata de Cetatea Rupea) el nu va putea genera un impact negativ care
sa se repercuteze asupra acestora.

1.14 INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA

INFRASTRUCTURA EXISTENTA
1.14.1 Accesul rutier se desfasoara pe drumul national existent DN 13.

Nu vor fi executate cai noi de acces si nici nu vor fi modificate cele existente.
1.14.2.Racordarea la utilitati: energie electrica, energie termica, apa
Racordarea la utilitati se va face din retelele existente pe amplasament (pentru apa si energie
electrica).urmand ca energia termica sa fie asigurata din surse proprii.
1.14.3. Racordarea la sistemul de canalizare
Din activitatea propusa nu rezulta ape uzate tehnologice.
Evacuarea apelor uzate menajere se va face in reteaua de canalizare existenta , cu descarcare in bazinul etans
vidanjabil din polistif, cu capacitatea V=18 mc, existent.
terminarea acestora societatea se va racorda la sistemul de canalizare nou realizat.
Apele pluviale colectate de pe amplasament prin sistemul de rigole, cu L = 260 ml, vor fi direcţionate către un
separator de hidrocarburi, după care vor fi deversate în pârâul Homorod prin intermediul unor canale de
desecare. Reţeaua de evacuare ape pluviale este realizată din PVC cu Dn = 110 şi L = 133 ml (până la limita
amplasamentului).
Rigolele de scurgere ale apelor pluviale au fost dimensionata în conformitate cu prevederile STAS
10796/1,2-77, în raport cu debitele apelor meteorice şi caracteristicile geometrice (formă, dimensiuni) ale
acestor lucrări.

CAPITOLUL 2
Procese tehnologice
2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE
2.1.1 Procese tehnologice
2.1.1.1 Descriere proces tehnologic

Activitatea de productie consta din procesarea deseurilor de cauciuc prin descompunere termochimica.
Dupa cum se cunoaste , cauciucul este un compus macromolecular: (C5H8)n avand >95% hidrocarburi . Ca
toate combinaţiile organice, hidrocarburile sunt stabile numai la temperaturi relativ joase. Când sunt încălzite
destul de sus, un timp destul de lung, ele se desfac în carbon şi hidrogen. Această transformare nu se
produce direct, ci printr-o serie de prefaceri intermediare, care dau naştere altor hidrocarburi, cu o stabilitate
relativă mai mare la temperaturi înalte. Prin aceasta, descompunerea termică poate fi o sursă de noi hidrocar-
buri şi ea stă la baza unor importante procedee tehnice. Deşi reacţiile chimice sunt de acelaşi tip, se
deosebesc de obicei, după temperatura la care are loc descompunerea unei hidrocarburi, reacţii de cracare
sau de rupere (sub 650°) şi, reacţii de piroliză (peste 650 °C ). Reacţiile de descompunere termică nu sunt
niciodată simple, aşa că nu se obţine o singură hidrocarbură nouă, ci se formează amestecuri mai mult sau
mai puţin complexe. Factorii care influenţează descompunerea termică sunt, în primul rând, temperatura şi
durata de încălzire. Între ei există o corelaţie.
Prelucrarea deşeurilor de cauciuc are la bază procesul de cracare catalitică într-un reactor confecţionat din
oţel special cu functionare la temperaturi prestabilite 450-650oC, în sistem etanş.
Gazul de cracare termica obtinut se supune operatiunii de condensare . Fractiunile lichide obtinute in urma
condensarii pot fi folisite ca atare, sau pot fi supuse unor procedee de amestecare, rezultamd noi produse.
Componentele rezultae in urma cracarii termice a deseurilor din cauciuc sunt:
- fractia lichida C4—C15
- fractia gazoasa (gaze necondensate) C3-C5
- carbon rezidual > C24

- Depozitare temporara deseuri de cauciuc (platforma existenta si autorizata). Materia prima, cauciucul
uzat achizitionat, cu precadere anvelope uzate, este depozitat pe o platforma betonata.
- Extragerea cordului (dotari existente) : Anvelopele vor fi supuse unor deşapări în utilaje specializate
astfel:
o Anvelopele cu cord metalic, se vor supune unei deşapări, scoaterii taloanelor şi tocării până la
dimensiunile prestabilite. Cordul metalic şi taloanele vor fi depozitate temporar în vederea
valorificării..
o Anvelopele care au cord textil vor fi supuse unor deşapări într-un utilaj specializat, după care se
vor extrage taloanele. Cordul extras se va depozita temporar în containere în vederea valorificarii
.
- Tocare deseuri de cauciuc. Anvelopele desapate sunt maruntite (tocate) în instalatia de tocare..
- Alimentare reactor: Alimentarea reactorului se realizeaza in sistem continuu prin intermediu unui
încărcător transportor cu cupa (cu elevator si snec de alimentare ) –dozator prevazut cu doua supape de
inchidere tip ghilotina care asigura etanseitatea si impiedica intrarea de aer in reactor. Dozatorul este
alimentat de un transportor care are tactul de alimentare sincronizat cu supapa dozatorului alimentator si
timpul de rotire al transportorului melcat determina cantitatea de cauciuc maruntit care intra in
alimentator. Cauciucul alimentat este preincazit prin utilizarea caldurii recuperate de la gazele de ardere
ptin intermediul unui schimbator de caldura.
- Cracare termica, ce se realizeaza intr-un reactor confectionat din otel special, prevazut cu agitataor
melcat cu ax vertical cu sistem de actionare. Incărcarea reactorului se face progesiv pana la capacitatea de
incarcare si operare maxima prescrisa, concomitent cu incalzirea lui pana la temperatura de regim de
functionare optima, temperatura fiind apoi mentinuta constant de catre PLC care coordoneaza
elementele de automatizare si comanda a arzatorului in functie de parametri masurati in reactor si in
camera de ardere a arzatorului.. Dupa incarcarea reactorului si inchiderea ermetica a gurilor de
alimentare, incepe incalzirea acestuia si odata cu aceasta agitarea materialului. Reactorul este inchis
ermetic si separat complet fata de focar. Pe peretele exterior sunt dispuse tangential doua arzatoare. In
partea superioara este amplasat un cos de dispersie pentru evacuarea gazelor arse. Incalzirea deseului de
cauciuc se realizeaza indirect, prin incalzirea mantalei reactorului cu ajutorul gazelor arse rezultate in
urma arderii in focar a fractiei gazoase rezultate in urma procesarii.In acest sens, fractia gazoasa rezultata
din procesare, dupa desulfurizare, este comprimata si depozitata intr-un rezervor specializat. Arderea
combustibilului se realizeaza in doua arzatoare performante (low NOX). Prin folosirea la ardere a unei
parti a fracţiei gazoase, rezultate din proces, s-a optimizat eficienţa bilanţului energetic al întregului
proces tehnologic. Gazele fierbinti care rezulta in urma desfasurarii proceselor fizico-chimice din reactor
vor fi dirijate intr-un ciclon, predimensionat unde are loc o retinere a unor paricule solide si a
condensului greu care poate fi antrenat de catre fluxul aeraulic, cu returnarea acestora in reactor. Dupa
ciclonare , gazele sunt racite in doua trepte; o treapta de racire cu aer si una cu apa in circuit inchis. In
aceasta faza are loc o condensare partiala a vaporilor. Apa de racire care s-a incalzit este trimisa intr-un
turn de racire si recirculata cu ajutorul pompelor. Condensul care rezulta in urma racirii, in doua trepte,
este supus unui proces de rectificare in urma caruia rezulta fractii lichide:
o Racire treaptat I, cu aer, condensarea vaporilor de hidrocarburi si obtinerea fractiei lichide medie,
depozitarea acesteia in rezervoare , livrare;
o Racirea treapta II, cu apa prin trecerea lor printr-un scimbator de caldura racit cu apa,
condensarea vaporilor de hidrocarburi si obtinerea:
 fractiei lichide usoare , depozitarea acesteia in rezervoare, livrare;
 fractiei gazoase care este desulfurizata, comprimata in vederea stocarii si utilizarii
energetice (intern – drept combustibil la arzatoarele sursei de caldura aferente
reactorului de cracare termica). Fractia gazoasă care nu condenseaza urmare a
racirii din schimbatorul de caldura trece printr-o coloana de picurare cu talere
pentru a condensa vaporii fractiilor foarte usoare ,apoi trec printr-un compresor
cu lobi care asigura si vacumul in reactor si intraga instalatie. Dupa faza de
comprimare la 0,45bar si stocarea lor intr-un rezervor intermediar, gazele
urmeaza traseul spre desulfurizare, comprimarea in vederea stocarii in rezervorul
dedicat urmand apoi traseul spre consumul la arzator si, daca este cazul, la facla
.Arderea gazelor la facla are loc doar in cazul unui excedent de gaz, (caz in care
se va arde gaz filtrat si desulfurat).
de a se obţine produse cu proprietăţi superioare. (De exemplu prin ardere în grupuri Diesel se poate
obţine energie electrică.
- Arderea combustibilului în arzătoarele reactorului : Încălzirea deşeului de cauciuc se realizează indirect, prin
încălzirea reactorului cu radiatia infrarosu a focarului arzatorului si ajutorul gazelor arse rezultate în urma
arderii în focar a fracţiei gazoase rezultate în urma procesării. Fracţia gazoasă rezultată din procesare este
filtrata, desulfurizata, comprimată şi depozitată în rezervoare specializate şi autorizate. Din aceste
rezervoare fractia gazoasa este folosita pentru arzatorul low NOx si in generatorul de curent al carui
motor functioneaza cu gazul din proces. Arderea combustibilului gazos pentru incalzirea reactorului este
realizata cu un arzătoar performant ,low NOX. Prin folosirea la ardere a unei parti a fracţiei gazoase,
rezultate din proces, s-a optimizat eficienţa bilanţului energetic al întregului proces tehnologic. Surplusul
de Restul de fractie gazoasa poate fi folosit la producerea de energie electrica cu un generator electric al
carui motor functioneaza cu gaz.
- Negru de fum: Din procesul tehnologic rezultă şi negru de fum, 25 – 30 %, impurificat cu metale. Acesta
se va descărca din reactor urmand doua procese de racire succesive pritr-un conveior melcat racit cu are,
si apoi prin alte conveioare racite cu apa. Negru de fum colectat va fi trecut printr-un separator
electromagnetic, cu ajutorul căruia vor fi separate din acesta, fragmentele metalice. Acestea vor fi
colectate şi depozitate temporar, în recipienţi specializaţi, în vederea valorificării în centre de valorificare
autorizate sau direct la unităţile de producere a oţelurilor speciale. După îndepărtarea fragmentelor
metalice, negru de fum va fi ambalat in ambalaj tip big bag.
2.1.2.1Dotari

- Instalatia de maruntire compusa din: linia de premaruntire (premaruntitor, banda transpotoare) si linia de
maruntire (maruntitor, sita rotativa, benzi transportoare);
- Instalatia de alimentare compusa din vas predozare, elevator, vas de dozare cu preincalzire, , snec de
dozare, malaxor, agitator, instalatie de recuperare caldura din gazele de ardere de la arzatoarele
reactorului, pentru preincazire .
- Reactor de cracare : compus din corp reactor, malaxor, protectie de siguranta, camera de ardere, 2 arzatoare
cu NOx scazut (2x 450kw) si cos de evacuare gaze de ardere ; Reactorul este tubular asezat vertical,
format dintr-un cilindru care comunica la capetele opuse gurilor de alimentare si evacuare .Este
confecţionat dintr-un material rezistent la temperatura inalta si coroziune chimica. Fiecare corp tubular
este prevăzut cu agitator melcat cu ax vertical cu sistem mecanic de acţionare. Reactorul este amplasat
intr-o constructie metalica inchisa, ramforsata si izolata termic.La baza constructiei sunt amplasate
arzatoarele Reactorul este închis ermetic şi separat complect faţă de focar, fiind incalzit de radiatia de
infrarosu generata de mantaua de samota a focarului si de gazele care ies din focar prin caile dedicate
special prin constructia echipamentului.
- Instalatie de golire negru de fum (carbon pirolitic), compusa din: sistem de evacuare cu paleti, vas de stocaj
temporar, snecuri de golire ,transport si racite cu apa instalatie de incarcare in saci BIG BAG ;
- Instalatia de condensare prevazuta cu: tub de legatura, coloane de condensare cu inele rasing, racitor gaze
necondensate, instalatie reflux cu rezervor;
- Instalatie desulfurizare a gazului, compusa din recipienti verticali prevazuti cu duze pentru stropire cu
soluţia alcalina, pentru desulfurizarea initiala, si recipient vertical prevazut cu pat de oxid de fier
absorbant pentru desulfurizarea finala si dezumificarea gazelor.
- Instalatie de comprimare gaze compusa din: compresor de gaze, racitor gaze postcomprimare, rezervor
verificat ISCIR pentru stocare gaze;
- Instalatie de racire compusa din: turn de racire cu apa (in circuit inchis), schimbator de caldura reflux,
schimbator de caldura racire carbon, schimbator de caldura racire gaze arse, rezervor apa racita , pompe
circuit de apa, pompa circuit racire apa, vas intermediar ; Turnul de racire are o putere de 400 kw avand
4 circuite principale:
o Circuitul 1 raceste apa folosita ca agent de racire in schimbatoarele de caldura destinate racirii fractiilor de
hidrocarburi lichide rezultate din condensarea vaporilor formati in reactor in urma procesului de
descompunre termochimica (cracare).
o Circuitul 2 raceste apa din schimbatorul de caldura (dedicat racirii gazelor necondensabile comprimate).

o Circuitul 3 raceste apa din mantaua care imbraca conveioarele de evacuare si transport al
pirocarbonului rezultat din procesul de descompunere termochimica (cracare) a deseurilor de
cauciuc.
o Circuitul 4 raceste apa din circuitul primar al chillerului folosit pentru racirea apei la 50 Celsius de
pe coloana de condensare fractii usoare.
- Parc de rezervoare compus din : 9 rezervoare pentru combustibil lichid cu capacitatea de 50 mc fiecare ,
(prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de
neetanseitate), pompe si conducte aferente si 1 rezervor ISCIR de 30 mc pentru gaz comprimat.
- Instalatie de inertizare compusa din: butelii de gaz inert (azot) , sistem de distributie gaz inert , regulator de
presiune ;
- Instalatie de comanda compusa din: calculator pentru comanda automata, senzori de presiune, senzori de
temperatura, indicatori tempeatura plus presiune cu afisaj PLC;
- Spatiu de lucru: container ude va fi amplasata instalatia de comanda, spatiul de lucru pentru minim 1
persoana/schimb.

Cos dispersie
gaze de ardere Cos dispersie gaze de
(CO, NOX, SO2) ardere -arzator cu facla
(numai in caz de excedent
de gaz)
Abur
Vas Recuperator
dozator de caldura
INSTALATIE DE
INSTALATIE DE DESULFURIZARE
CONDENSARE
REACTOR
Instalatie de
racire-
recirculare apa
de proces
Cauciuc
maruntit
Container
instalatie de
comanda
Fig.nr.5- Schema de flux tehnologic- Instalatie de cracare deseuri de cauciuc

2.1.3 VALORILE LIMITA ATINSE PRIN TEHNICILE PROPUSE DE TITULAR SI PRIN

CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE
Nu este o instalatie IPPC. Pentru instalatiile de cracare deseuri de cauciuc nu exista document de referinta al celor mai
bune tehnici disponibile (BAT).
Tab.nr.11- Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse
Parametru Valori limita
Instalatiile propuse de titular Valori limita de emisie
conform Ord.462/93
Anexa nr.2, punctul 4.1
(pentru combustibili gazosi)
Emisii de poluanti NOx 350 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta 350 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta
atmosferici –sursa de CO 100 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta 100 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta
caldura reactor
SO2 35 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta 35 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta
(combustibil gazos)
Pulberi 5 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta 5 mg/Nmc pentru 3% O2 de referinta
2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
Datorita faptului ca durata de functionare a obiectivului analizat este nedeterminata, nu s-au programat
lucrari de dezafectare.
Daca se pune problema finalizarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare obligativitatea titularului
de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament pentru identificarea gradului de
poluare a amplasamentului datorat in exclusivitate activitatii propuse.
Lucrarile de inchidere a activitatii, constau in general, in efectuarea unor operatii intr-o anumita ordine
astfel incit actiunea sa se desfasoare in conditiile neafectarii mediului inconjurator si in deplina siguranta
pentru cei ce efectueaza aceste operatii.
Avind in vedere volumul mare de lucrari este necesara intocmirea unui plan de desfasurare a lucrarilor pe
faze distincte cu respectarea stricta a ordinii de actionare.
Materialele periculoase vor fi indepartate primele, cu scopul indepartarii riscurilor pentru muncitori si pentru
a nu permite amestecarea cu deseurile nepericuloase, (reciclabile mai usor). Dupa recuperarea eventualelor
materiale periculoase, se vor demonta toate elementele care pot fi reutilizate. Tot ce ramine dupa selectare
este considerat un ansamblu de materiale, care din punct de vedere tehnic sau economic nu se mai valorifica.
Aceste materiale vor fi eliminate prin firme autorizate.
In linii mari, masurile propuse la incetarea activitatii de catre SC PYROCOLECT SRL sunt urmatoarele:
- Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor industriale si menajere
dupa un plan bine stabilit.
- Spalarea si dezinfectarea instalatiilor si traseelor de canalizare;
- Intreruperea alimentarii cu energie electrica.
- Dezafectarea utilajelor si a instalatiilor aferente.
- Colectarea pe categorii de deseuri a deseurilor rezultate din dezafectarea utilajelor si a instalatiilor
aferente si evacuarea prin firme autorizate.
- Refacerea terenului pentru al aduce la starea initiala.
Faza de inchidere presupune efectuarea operatiilor de oprire, golire, asigurare eventual dezafectare a tuturor
utilajelor si a instalatiilor existente precum si a anexelor aferente lor, ceea ce inseamna parcurgerea
urmatoarelor etape:
Etapa I: pregatiri preliminare
- Se intocmeste un program de lucrari.

- Se angajeaza o firma specializate sau se numeste o echipa de specialisti din cadrul societatii.
- Se stabilesc eventualele masuri de supraveghere si control pe perioada in care se efectueaza lucrarile.
- Se delimiteaza zona in care se fac operatiile de inchidere.
- Se vor inventaria materiale existente in depozite, utilaje, echipamente, deseuri .
- Se va identifica fiecare rezervor, echipament, instalatie, conducta, etc functie de rolul pe care l-a avut in
fluxul tehnologic.
- Se vor preciza care au fost in contact cu substante chimice si periculoase, uleiuri, produse petroliere, etc.
- Se va identifica o zona de depozitare temporara a acestora.
- Se procedeaza la oprirea normala a instalatiei in conformitate cu instructiunile de operare, pentru fiecare
instalatie/utilaj in parte.
- Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu materiale si utilitati (energie electrica, apa, etc), dupa caz.
- Se blindeaza racordurile la utilitati.
- Se inspecteaza vizual aceste operatii.
- Se vor imprastia materiale absorbante pe pardoseala unde este posibila contaminarea cu produse toxice
si periculoase.
- Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor industriale si menajere;
- Se transfera carburantii si materialele ramase la momentul dezafectarii, transferul acestora se va face pe
baza unei conventii scrise si sub stricta supraveghere a responsabililor cu protectia mediului si securitatea
muncii.
Etapa II: oprirea functionarii

- Se procedeaza la oprirea normala a instalatiilor in conformitate cu instructiunile de oprire aferente
fiecarei instalatii sau utilaj.
- Pentru utilajele dinamice (pompe, compresoare, suflante, ventilatoare, reductoare), se procedeaza
conform instructiunilor specifice pentru o oprire de lunga durata, golindu-se uleiul de ungere folosit.
- Se golesc toate componentele de continutul cu diverse substante, se incarca in containere si se
depoziteaza.
- Neutralizarea prin curatare si spalare a tuturor componentelor fixe, a instalatiilor si a utilajelor
existente cit si a partilor auxiliare pe categorii de contaminari si cu materiale adecvate; Se sufla sau se
spala, in functie de caz, fiecare utilaj, conform instructiunilor prevazute.
- In cazul contaminarii cu substante chimice, apele de spalare vor fi stocate temporar intr-un rezervor
tampon iar ulterior elimnate prin firme autorizate in eliminarea acestora.
- In situatia cind se impune taierea echipamentelor care au fost in contact cu produse inflamabile,
aceasta se va efectua chiar si dupa operatia de curatire prin spalare cu materiale adecvate si suflare cu
gaze inerte, numai dupa un program strict stabilit de catre o firma specializata pentru acest tip de
lucrari. Acest lucru este necesar intrucit este posibila existenta unor substante periculoase
nevizualizate, cu pericol de colectare a vaporilor de produse petroliere (mai ales in conditiile de
temperatura rezultate la taierea componentelor).

- Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau substante toxice pe
traseul de transport pentru a nu se produce poluarea solului (prin deversarea acestora in canalizarea
pluviala de pe platforma incintei.
- Se golesc toate conductele de produse prin suflare cu aer sau azot, inertizare sau spalare, dupa caz.
- Rezervoarele de depozitare materii prime, produse intermediare sau produse finite, se golesc
complet si se verifica vizual corectitudinea operatiilor de golire.
- Toate conductele se blindeaza la limita instalatiei.
- Se executa alte operatii specifice fiecarei instalatii, operatii prevazute in instructiunile de lucru pentru
o oprire de lunga durata.
- Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau substante toxice pentru
a nu se produce poluarea solului si apelor.
- Inedepartarea scaparilor accidentale de substante poluante.
- Se inspecteaza vizual efectuarea corecta a tuturor operatiilor prevazute.
- Se demonteaza partile componente ale utilajelor (motoare electrice, cducte, diverse echipamente
electrice si AMC) care pot fi refolosite, sau se pot valorifica.
- Se executa spalarea si dezinfectarea instalatiilor de canalizare.
Etapa III: energie electrica
- Se intrerupe alimentarea cu energie electrica (la toate utilajele si instalatiile) de la posturile de
transformare. Aceasta operatie se face in colaborare cu specialistii de la Sucursala de Distributie a
energiei electrice, care trebuie sa faca, in mod obligatoriu, intreruperea alimentarii din statia de
alimentare.
- Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu energie electrica de la posturile de transformare ale
amplasamentului.
Etapa V: demontari
- Se executa demontarea partilor componente ale agregatelor care pot fi refolosite cum ar fi: utilaje,
motoare electrice, conducte, diverse echipamente electrice si aparate de masura si control.
Etapa VI: dezmembrari
- Dezmembrarea si inchiderea constructiilor si confectiilor metalice, cum ar fi: utilaje, platforme, scari,
balustrade, elemente de sustinere, etc, operatii realizate prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau prin
sudura electrica.
- Culcarea la pamant a scheletelor metalice si a altor parti componente mari si debitarea lor in bucati,
astfel incat sa poata fi depozitate si apoi incarcate in mijloacele auto, in vederea evacuarii.
Etapa VII :deseuri
- Deseurile rezultate se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului.
- Colectarea deseurilor rezultate se va face in urma unor operatii de strangere si sortare si/sau
regrupare (depozitare temporara), in vederea transportarii spre valorificare .
- Deseurile metalice generate se depoziteaza in locurile speciale create pe platforma societatii, fiind
respectate conditiile de protectie a mediului inconjurator. Deseurile metalice sunt valorificate la firme
specializate.
- Deseurile de zidarie se depoziteaza pe platforme betonate si apoi sunt incarcate in camioane in
vederea valorificarii, ca materie prima, sau ca umplutura pentru constructii.
- Deseurile obtinute din dezafectarea utilajelor, si anume : motoarele electrice, deseurile de cauciuc
alcatuite din benzile de cauciuc aferente transportoarelor cu banda si cablurile electrice se folosesc
pentru uzul intern ca piese de schimb sau li se dau alte folosinte.
- Deseurile uleioase se colecteaza in bidoane metalice, etichetate privind continutul si se depoziteaza
in magazie speciala in vederea eliminarii controlate.
- Deseurile menajere rezultate de la personalul care executa dezafectarile sunt depozitate impreuna cu
deseurile menajere existente, in pubele speciale, pe platforma betonata special amenajata care se afla
in incinta societatii si sunt ridicate periodic, in vederea evacuarii la rampa de gunoi a localitatii.
-Eliminarea deseurilor se face in conformitate cu Hotararea nr.1470/2004, privind Stategia nationala

de gestionare a deseurilor si a Planului National privind gestionarea deseurilor, pe categorii.
- Deseurile rezultate se colecteaza la locul de producere si se depun fie in recipienti adecvati, fie direct
in mijloace de transport, in functie de tipul de dimensiunile de gabarit. In incinta societatii se asigura
spatii de stocare temporare pentru deseuri. In vederea eliminarii deseurilor, aceste spatii trebuie sa
permita accesul mijloacelor de transport autorizate, astfel incat sa nu fie ingreunat procesul de
incarcare.
- In vederea eliminarii deseurilor rezultate se respecta procedurile de transport al deseurilor pe
teritoriul Romaniei, de pe un loc pe altul, conform cu Ordinul nr.2/01.2004. Deseurile nu vor fi
amestecate intre ele, iar mijloacele de transport utilizate pentru eliminare vor fi adecvate naturii
deseului transportat, astfel incat sa nu permita imprastierea lor. Mijloacele de transport utilizate vor fi
asigurate de firmele autorizate in colectare/ valorificare deseuri, firme care detin ―Autorizatie de
mediu‖ pentru acest tip de activitate.
Etapa VIII: Reconstructie ecologica
- Refacerea ternului, pentru al aduce la starea initiala se va face in functie de destinatia care urmeaza a
se atribui terenului pe care s-a desfasurat activitatea obiectivului in cauza.
- Dupa terminarea lucrarilor de dezafectare, se va face un control al incintei pentru stabilirea situatiei
canalelor subterane si a gropilor rezultate in urma demontarii utilajelor si instalatiilor. Se va acorda o
atentie deosebita eventualelor avarii ce pot aparea in urma actiunii de dezmembrare, asupra starii
instalatiilor de utilitati si se vor lua masuri de remediere, daca este cazul.
- Acolo unde se va costata vizual un potential de poluare a solului se vor preleva probe de sol din
gropile rezultate in urma dezafectarii echipamentelor/instalatiilor/utilajelor tehnologice .
- Valorile concentratiilor determinate pentru parametrii de calitate ai solului vor trebui sa fie sub
pragurile de alerta impuse de Ordinul 756/1997- ordin pentru aprobarea reglementarii privind
evaluarea poluarii mediului. In situatii in care valorile concentratiilor determinate depasesc valorile
pragului de interventie se va proceda la curatirea si decopertarea solului.
- Solul indepartat, contaminat, va fi tratat ca un deseu toxic si va fi preluat in vederea eliminarii numai
de societati autorizate in transport si distrugere deseuri periculoase.
- Atunci cind solul nu este contaminat se va realiza umplerea gropilor rezultate cu material de
umplutura.
- Refacerea stratului vegetal imediat la finalizara lucrarilor
Ordinea operatiilor si lucrarilor de inchidere se poate modifica, daca necesitatile procesului o cer.

Deseuri
CAPITOLUL 3
Executarea proiectului va implica generarea mai multor tipuri de deseuri atit in faza de reamenajare cit si in
timpul functionarii.
Eliminarea tuturor tipurilor de deseuri se va face prin firme specializate cu care se vor incheia contracte
ferme.
3.1 DESEURI REZULTATE DIN FAZA DE CONSTRUCTIE:
Deseuri rezultate din faza de constructie:

a) pietris, beton, tencuieli, etc;
b) deseuri metalice;
c) diferite ambalaje din hirtie, carton, plastic, lemn.
Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate separat si lichidate de catre executantul
lucrarilor prin intermediul unor firme autorizate.
3.2 DESEURI REZULTATE IN PERIOADA DE FUNCTIONARE

In perioada de functionare se disting doua categorii de deseuri:
a) Deseuri rezultate din procesul de productie propriu-zis
b) Deseuri din activitati conexe
a)Deseuri rezultate din procesul de productie propriu-zis
In urma procesului tehnologic, in afara de productia realizata, rezulta deseuri cu posibilitati de valorificare
care, conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, Art. 6, alin.1) si alin.2), fiind valorificate si
reciclate, nu mai sunt incluse in categoria deseuri, cum sunt:
- negru de fum impurificat cu metale, rezultatat din procesul de cracare termica a deseurilor de
cauciuc. Se va depozita teporar, pana la valorificare prin firme acreditate, in saci de rafie ce se
vor depozita in incinta amenajata. (Categ. R 1 - întrebuinţarea în principal drept combustibil sau
ca altã sursã de energie-v. Anexa 3 la Legea 211/2011);
- deseuri metalice rezultate din desaparea anvelopelor uzate (sarma din anvelope). Se vor depozita
temporar, pana la valorficare prin firme acreditate, in container metalic ce se va amplasa in
incinta amenajata. (Categ. R 4 - reciclarea/valorificarea metalelor şi compuşilor metalici- v.
Anexa 3 la Legea 211/2011);
In sensul valorificarii societatea va incheia contracte de predare cu societati abilitate.
b) Deseuri rezultate din activitatile conexe:
Din activitatile conexe pot rezulta deseuri metalice din activitatea de intretinere, deseuri de ambalaje din
activitatea de preparare a hranei, deseuri menajere din activitatile sociale, cenusa rezultata in urma arderii
combustibililor lemnosi in centrala termica etc.
- Deşeuri metalice feroase şi neferoase care provin din procesul de reparaţii. Deşeurile metalice se vor
colecta selectiv si se vor depozita temporar, pana la eliminare in containere pe o platformă betonată
special amenajată, acestea sunt valorificate ca deşeuri reciclabile, prin firme autorizate.
- Deşeurile menajere se depozitează în containere de gunoi pe platformă betonată special amenajată de unde
se transportă periodic cu mijloace auto la groapa de gunoi a localitatii.

- Namol rezultat de la curatirea separatorului de va fi colecat in recipient metalic inchis, si eliminat prin societati
abilitate
- Deseu de la desulfurizarea gazului cu continut de sulf (sulfat de calciu, sulfura de sodiu, pirita) se va colecta
in container inchis si se va elimina prin firme specializate.
- Absorbanti, materiale contaminate cu substante periculoase, se vor colecta in containere inchise si se vor elimina
prin firme specializate.
3.3 MANAGEMENTUL DESEURILOR
In tabelul de mai jos este evidentiata starea fizica a deseului, codul privind principala activitatea periculoasa,
managementul deseurilor. Deseurile periculoase sunt marcate cu *.
Tab. nr.3.1 -Managementul deseurilor
Codul Managementul deseurilor
Starea
Denumirea deseului Cantitatea privind -cantitatea prevazuta a fi generata-
fizica Codul
prevazuta principala t/an
(Solid-S deseului
Observatie a fi proprietate
Lichid-L
generata periculoasa Ramasa
Semisoli Valori-ficata Elimi-nata
* t/an in stoc
d-SS)
Cf. Legii 211/2011, Nepericulos Se valorifica - -
Art.6 al. 1) si 2), prin fabricile
intra in categoria de de ciment -
Negru de fum (pirocarbon) ―incetare a 3000 S 06 13 03 ca si
statutului de comb.solid.
deseu‖.
16 01 17 Nepericulos Se valorifica - -
Se depoziteaza in
Deseuri metalice 1900 S sau prin societati
container
16 01 18 autorizate.
Se depoziteaza in H5 - Societati -
Namol de la separatoarele
containere metalice 1 SS 13 05 02* autorizate
de hidrocarburi
inchise
Deseu de la desulfurizarea Se depoziteaza in Nepericulos Societati - -
15 SS 05 07 02
gazului cu continut de sulf container inchis autorizate
Absorbanti, materiale H5 - Societati -
filtrante, materiale de autorizate
Container metalic 0.02 S 15 02 02*
lustruire contaminate cu
substante periculoase
Deseuri municipale Nepericulos - Societati -
Pubele 5 S 20 03 01
amestecate autorizate
Depozitarea deseurilor se va face astfel încât să se prevină orice contaminare a solului şi a apei.
Deşeurile vor fi valorificate sau eliminate prin agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare, transport, depozitare temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor.
Va fi respectată legislaţia de mediu privind regimul deşeurilor.

CAPITOLUL 4
Impactul potential asupra componentelor mediului
si masuri de reducere a acestora
4.1 APA
4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului
Teritoriul localităţii se încadrează în bazinul hidrografic al Oltului, care străbate judeţul pe o distanţă de cca.
210 km, de la confluenţa Râului Negru până la confluenţa cu pârâul Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte
numeroşi afluenţi dintre care mai importanţi sunt: Homorodul, Tărlungul, Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa,
Hamaradia, Berivoiul, Ucea etc.
Râul Olt are la intrarea în judeţ o suprafaţă de bazin de 4.105 km2 şi o lungime de 131 km, iar la ieşire de
9974 km2 şi respectiv 339 km; panta medie a râului pe acest tronson este de 0,45 ‰.
Caracteristicile apelor subterane - în repartiţia teritorială a resurselor de apă subterană, în funcţie de condiţiile
geologice (natura rocilor care înmagazinează apa), se pot deosebi două zone principale:
- o zonă montană, unde stratul acvifer se află de regulă la adâncime;
- o zonă joasă (care include şesurile depresionare ale Braşovului şi Făgăraşului, lunca şi terasele Oltului) unde
stratul acvifer este foarte larg şi cu calitate potrivită pentru diferite folosinţe. În Depresiunea Făgăraşului,
unde stratele de nisip şi pietriş cuaternar ating grosimi de 35 – 40 m., stratul acvifer se află la adâncimi medii
ce nu depăşesc 60 – 70 m, iar debitul exploatabil este de 1 – 5 l/s.
Precipitaţiile medii anuale se situează în jurul valorii de 650 mm.
Terenul analizat se afla amplasat in sistemul de desecare Ungra, din administratia ANIF RA filiala Brasov.
Terenul este amplasat in apropierea canalului de desecare CS6.
Teritoriul oraşului Rupea, face parte din Depresiunea Braşov şi respectiv din punct de vedere a apelor
subterane din corpul de apă ROOT002.

4.1.2 Alimentarea cu apa
4.1.2.1 Situatia existenta:

In prezent, alimentarea cu apa se face din reteua localitatii Rupea Gara prin intermediul SC Lafarge Ciment
(Romania) SA, in baza unei minute incheiate cu aceasta . Necesarul de apa autorizat, cf. Notificarii pentru
punere in functiune nr.41/2012, emisa de SGA Brasov, este: pentru nevoi igienico-sanitare- zilnic (max):
0,13 mc/zi.. Evacuarea apelor uzate menajere se face printr-o retea de canalizare din tuburi PVC cu DE
=110 mm si L= 5m, cu descarcare intr-un bazin etans vidanjabil din polistif, cu capacitatea V=18 mc.
Vidanjarea se face ori de cate ori este nevoie prin firma autorizata.
4.1.2.2. Situatia propusa:

Apa utilizata provine din reteaua urbana si este asigurata de proprietarului de spatiu, SC LAFARGE
ROMANIA SRL, in baza unei minute incheiate cu aceasta.
Apa va fi utilizata astfel :
o in scop menajer pentru cei 15 angajati;
o in scop tehnologic, (apa dedurizata), pentru completarea si umplerea bazinului de racire-
recirculare apa tehnologica (In procesul tehnologic propriu-zis nu se utilizeaza apa).
o pentru stingerea incendiilor
Necesarul de apa pentru situatia nou propusa:

- pentru consum menajer-pentru 15 angajati : Qn zi max = 1,18 mc/zi (0,364 mii mc/an)
- pentru consum tehnologic (racirea in circuit inchis): nu se folosete apa din retea ci se foloseste apa
dedurizata, stocata in recipienti de plastic, achizitionata de la diversi furnizori. Apa folosita la racire
in circuite impreuna cu cea din turn este utilizata in circuit inchis, cu un coeficient de evaporare
scazut fiind apa dedurizata in amestec cu antigel. Consumul este redus, completandu-se numai apa
evaporata. Capacitatea total estimată de apă dedurizată din instalaţie este 700 l. Apa evaporata se
completeaza din rezerva de apa dedurizata stocata in recipienti de plastic. Consumul este redus,
completandu-se numai apa evaporata. Necesarul zilnic va fi de Qtehn.= 0,4 mc/zi. (Pentru inceperea
procesului necesarul este de 7 mc din care 93% se recircula si 7% se completeaza )
- pentru stingerea incendiilor va fi asigurata prin intermediul unui rezervor de apa (V=150 mc) existent pe
amplasament, hidranti si alte dotari specifice.
Sursa de alimentare cu apa:
- pentru consum menajer: reteaua de alimentare cu apa a localitatii Rupea
- pentru consum tehnologic: Pentru completarea si umplerea bazinului de racire-recirculare apa tehnologica,
nu se folosete apa din retea ci se foloseste apa dedurizata, stocata in recipienti de plastic, achizitionata
de la diversi furnizori. Rezerva este completata periodic, ca urmare a pierderilor din instalatie, prin
grija firmei care opereaza instalatia..
- Pentru stingerea incendiilor:volumul intangibil este asigurat din bazinul subteran de inmagazinare cu
capacitatea de V= 150 mc.
Instalatii de inmagazinare a apei: Din reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Rupea apa este stocată în două
rezervoare rectangulare, unul subteran şi unul suprateran, executate din beton cu V = 2 x 150 mc care
asigură volumul de apă pentru rezerva de incendiu şi volumul de compensare a variaţiilor orare de consum.
Conducta de legătură între coloana principală şi rezervoare se va realiza din polietilenă de înaltă densitate
PEHD PE Pn 6 atm, având Dn = 200 mm, cu lungimea L = 81 ml.
Instalatii de distributie: Reţeaua de distribuţie (de la bazine către punctele de consum) este de tip inelar, pe o
lungime de cca. 83 ml, din polipropilenă de înaltă densitate, cu diferite dimesiuni Dn = 20 mm – 40 mm.
Pentru asigurarea presiunii în reţea s-a prevăzut o staţie de pompare, echipată cu un grup de pompare
alcătuit din 2 pompe (1 + 1R), cu Q = 36 mc/h (pentru a asigura debitul şi presiunea în hidranti în caz de
incendiu).
Tab.nr.4.1 Bilantul total al consumului de apa
Apa prelevata din sursa Recirculata/reutilizata

Consum industrial
Pentru
compensarea
Sursa de pierderilor in
Proces Consum Apa Apa de la Apa de la
apa Total sistemele
tehnologic menajer Apa de propriul alte
cu circuit inchis
subterana Supra obiectiv obiective
Apa
-fata Apa de
Sub-
Supra-
teran
fata
a
Consum Reteaua 1,18 mc/zi 1,18 mc/zi - - - - - -
Menajer urbana Rupea 364 mc/an 364 mc/an
(prin
intermediul
proprietarului
de spatiu)
Consum Apa dedurizata 0,4 mc/zi - 0,4 mc/zi 0,4 mc/zi 0,4 mc/zi
Tehnologic provenita de la 123 mc/an 123 mc/an 123 mc/an 123 mc/an
(pentru terti Sursa de apa va fi in Sursa de apa va Sursa de apa va fi in
completarea functie de furnizorul de fi in functie de functie de furnizorul de la
apei de la care se achizitioneaza furnizorul de la care se achizitioneaza apa
racire apa dedurizata care se dedurizata
utilizate in achizitioneaza
circuit apa dedurizata
inchis)
4.1.3 Managementul apelor uzate
4.1.3.1 Managementul apelor in timpul realizarii obiectivului

In faza de santier nu se utilizeaza apa in scopuri tehnologice. Exista posibilitatea poluarii apei cu produse
petroliere in cazul scurgerilor accidentale de la motoarele utilajelor, dar nu poate fi semnificativa.
4.1.3.2 Managementul apelor uzate in exploatarea obiectivului
In faza de exploatare aobiectivului surse de poluare a apelor pot fi ;

- apele uzate menajere;
- apele pluviale potential impurificate
Din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate tehnologice .

Modul de evacuare a apelor uzate:
Ref. la ape uzate tehnologice: din activitatea propusa nu rezulta ape uzate tehnologice.
Ref. Apele uzate menajere: Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reţea de canalizare existentă pe
amplasament, din tuburi PVC cu Dn = 110 mm şi L= 135 m, cu descărcare într-un bazin etanş vidanjabil
din polistif, cu capacitatea V = 18 m3, existent pe amplasament. Vidanjarea se face ori de cate ori este
nevoie, prin firma autorizata.
Qzi. menajera. maxim. ev= 1,05mc/zi (0,324 mii mc/an)
Ref.la apele pluviale potential impurificare: Apele pluviale colectate de pe amplasament prin sistemul de rigole, (L
= 260 ml), vor fi direcţionate către un separator de hidrocarburi (Qs=20 l/s), după care vor fi deversate în
pârâul Homorod prin intermediul unor canale de desecare. Reţeaua de evacuare ape pluviale este realizată
din PVC cu Dn = 110 şi L = 133 ml (până la limita amplasamentului).
(Debitul maxim calculat al canalizarii pluviale: Qmax.p%= 15,56 l/s. Rigolele de scurgere ale apelor pluviale au
fost dimensionata în conformitate cu prevederile STAS 10796/1,2-77, în raport cu debitele apelor meteorice
şi caracteristicile geometrice (formă, dimensiuni) ale acestor lucrări).
Fig. nr.6- Plan de situatie - evacuare ape pluviale epurate

Fig. nr.7- Plan retele apa si canal
Tab. nr.4.2 Bilantul apelor uzate

Sursa apelor uzate Totalul apelor uzate Ape uzate evacuate Comentarii
generate Menajere Industriale
-m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an- -m3/zi- -m3/an-
Consum menajer 1.05 324 1.05 324 - - Apele uzate menajere
sunt evacuate în bazinul
vidanjabil de 18 mc
existent, amplasat in
incinta societatii

4.1.4 Prognozarea impactului :
Conform celor prezentate la capitolul 4.1.3 din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate tehnologice, iar
apele pluviale potential impurificate colectate de pe amplasament, inainte de a fi evacuate in receptorul
autorizat, vor fi direcţionate către un separator de hidrocarburi (Qs=20 l/s), după care vor fi deversate în
pârâul Homorod prin intermediul unui canal de desecare.
Masurile pentru prevenirea si controlul poluarii indirecte a apelor prezentate, conduc la o probabilitate
extrem de mica de aparitie a unui impact asupra factorului de mediu apa.
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului:
Au fost luate urmatoarele masurile constructive si de exploatare :
a) Ref. Apele uzate menajere: Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reţeaua de canalizare existentă pe
amplasament, cu descărcare într-un bazin etanş vidanjabil din polistif, cu capacitatea V = 18 m3, existent pe
amplasament. Vidanjarea se face ori de cate ori este nevoie, prin firma autorizata.
b) Ref.la apele pluviale potential impurificare: Apele pluviale colectate de pe amplasament (din zona instalatiei)
prin sistemul de rigole, (L = 260 ml), vor fi direcţionate către un separator de hidrocarburi (Qs=20 l/s), după
care vor fi deversate în pârâul Homorod prin intermediul unor canale de desecare.
Separatorul de hidrocarburi este din clasa 1, cu filtru coalescent, astfel incat efluentul epurat sa poata fi
evacuat direct in emisar , (paraul Homorod). S-a ales un separator cu un debit de 20 l/s.
Separatoarele de hidrocarburi sunt proiectate pentru separarea lichidelor neemulsionate, mai uşoare decât
apa - densitate maximă 0,95g/cm3 - sau a altor fluide insolubile în apă (benzină, motorină, uleiuri minerale
etc) din apele uzate, înainte de descărcarea în reţelele municipale de canalizare sau în emisar natural. Este
asigurat un nivel ridicat de îndepărtare a hidrocarburilor, acest lucru datorandu-se separării în 2 faze -
gravitaţională şi coalescentă.
- Faza 1-a: separare gravitaţională: Apa reziduală încărcată cu materiale solide şi lichide uşoare (uleiuri,
hidrocarburi) intră în separator printr-un racord de alimentare, care are rolul de a linişti curgerea. Aici,
datorită diferenţei de densitate dintre apă, materiile solide şi particulele de uleiuri&hidrocarburi, se
produce separarea lor – solidele se depun la fund (în ceea ce se numeşte „trapă de nămol‖) iar
particulele de ulei şi hidrocarburi se ridică la suprafaţă.
- Faza a 2-a: coalescenţa: Din camera de separare fluidul schimbă direcţia de curgere şi trece prin filtrul
coalescent şi print-un sistem de şicane. Filtrul coalescent este alcătuit dintr-un amestec de fire dispuse
într-o structură aleatoare care crează microturbulenţe locale şi o curgere tridimensională. Acest regim
de curgere are rol de a prelungi şi intensifica contactul efluentului cu suprafaţa fibrelor. Micro-
picăturile de ulei, prea fine pentru a se fi separate în prima fază ajung astfel în contact cu fibra şi aderă
la aceasta. În timp, prin aderarea mai multor picături se formează una mai mare, care datorită forţei
ascensionale, se desprinde şi urcă la suprafaţă. Sistemul de şicane reţine aceste picături sub forma unei
pelicule fine la suprafaţa interstiţiului dintre ele, de unde sunt îndepărtate prin golire (vidanjare).
Efluentul părăseşte separatorul printr-un racord de ieşire care, ca măsură suplimentară de prevedere,
este poziţionată sub nivelului lichidului pentru a evacua din zona limpede.
Separatorul va fi prevazut cu un dispozitiv de alarma care va permite curatarea acestuia astfel incat acesta sa
nu fie incarcat in cazul ploilor maxime.
c) Referitor la parcul de rezervoare: Rezervoarele de combustibil lichid vor fi amplasate într-o cuva de retenţie
hidroizolată cu membrană de cauciuc ignifug şi deasupra se va monta o copertină.
2
- suprafata cuvei de retentie: 180 m
- volumul cuvei: 180 x 2,2 = 396 m3
- volum total rezervoare: 9 x 50 = 450 m3
In cazul unui accident, se asigura un volum de stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea
rezervoarelor.
In caz de colectare ape pluviale in cuva de retentie in care sunt amplasate cele 9 rezervoare, acestea vor fi
vidanjate de către o firmă specializată. Pentru limitarea cantităţii de apă pluvială din cuvă, se va monta o
copertină.
d) Referitor la instalatia de cracare: Instalaţia de cracare va fi amplasată pe platformă betonată/impermeabilizată,

iar colectarea apelor pluviale de pe platformă se va realiza prin intermediul rigolelor de colectare care vor fi
trecute printr-un separatorul de grăsimi(produse petroliere) inainte de afi evacuate in emisarul autorizat
În caz de poluări accidentale, se utilizează produse absorbante şi de curăţare specific tipului de substanţă
poluatoare.
Apele deversate , in functie de provenienta, se vor încadra în limitele impuse de „Normativul privind
stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii
naturali, NTPA – 001/2002 si NTPA-002 la evacuare in retea‖.
Masurile pentru prevenirea si controlul poluarii indirecte a apelor prezentate conduc la o probabilitate
extrem de mica de aparitie a unui impact asupra factorului de mediu apa.
4.1.6 Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa
Nu este cazul

4.2. AERUL
4.2.1. Date generale
4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona
Orasul Rupea , este situate la 25°12‚ longitudine estica si 46,3°latitudine nordica . Se afla la altitudinea de 451
metrii fata de nivelul marii si este punctual de trecere din Valea Oltului in Valea Tarnavelor , situate in zona
de contact dintre Podisul Transilvaniei si Carpatii Orientali.
Este o Clima Continental moderata sub influenta circulatiei vestice prin intermediul careia ajung mase de aer
mai umed . Pe aceasta circulatie dominanta se suprapun si mase de aer sudic si sud-vestic de origine
mediteraneeana . Valoarea medie a temperaturii anuale este relativ ridicata atingand 9,5° C
Primaverile sunt tarzii , iar toamnele se prelungesc mult .
4.2.1.2 Caracterizarea surselor de poluare existente in zona amplasamentului
Datorita faptului ca in orasul Rupea activitatea industriala este redusa , nu exista surse importante de
poluare, calitatea aerului nefiind afectata in mod deosebit
.Sursele urbane cele mai importante care afecteaza calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier si de
arderea gazelor naturale (sisteme proprii si centrale termice de bloc sau scara) necesare încalzirii rezidentiale,
institutionale si industriale .
4.2.2. Surse si poluanti generati

Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferenti obiectivului In timpul functionarii
Din activitatea de productie , sursele de poluanti pentru aer pot fi:
a) Emisii dirijate de gaze de ardere (CO, NOx, SO2, pulberi) provenite din surse fixe: Cosul de dispersie pentru
gazele de ardere rezultate din combustia gazului combustibil utilizat in arzatoarele reactorului, in
scopul furnizarii temperaturii necerare procesului de cracare termica. (Drept combustibil se utilizeaza
fracţia gazoasă necondensabila rezultata din productia proprie, dupa ce este desulfurizata,
comprimată şi depozitată în rezervor autorizat). Evacuarea gazelor arse se face prin intermediul
unui cos de dispersie D= 0,35 si H=14 m.
Se face precizarea: Reactorul este închis ermetic şi separat complect faţă de focar, fiind incalzit de
radiatia de infrarosu generata de mantaua de samota a focarului si de gazele care ies din focar prin
caile dedicate special prin constructia echipamentului. Prin urmare, din reactor nu rezulta emisii in
atmosfera. Gazele fierbinţi care rezultă în urma desfăşurării proceselor fizico – chimice in reactor
sunt dirijate spre ciclonare, condensare , desulfurizare, s.a.m.d, de unde rezulta fractiile lichide si
gazoasa ce sunt considerate produsele procesului de cracare termica. (In cazul unui excedent de gaz
comprimat, filtrat si desulfurizat, acesta este ars intr-un arzator cu facla sau va fi utilizat la un
generator de curent).
b) Emisii fugitive de COV rezultate din manipularea si depozitarea combustibilului lichid (produsul de
baza)
c) Emisii fugitive de gaze reziduale: CO, SO2, NOx, COV rezultate prin combustia motorinei utilizată de
mijloacele de transport auto.

4.2.3 Modul de evacuare a poluantilor
Emisiile rezultate din procesul de productie pot fi impartite in:

a) emisii dirijate
b) emisii nedirijate
Tab.nr.4.3 Emisii si masuri de reducere

Nr.crt Sursa Noxa Masuri luate Mod de
posibila evacuare
Emisii Arzatoare pe gaz (2 buc.) – Pulberi, - Arzatoare cu NOX redus Emisii
dirijate Reactor cracare termica NOx, CO, - Gazul de combustie rezultat din procesul de dirijate
(Combustibil utilizat: gaz din CO2, SO2, cracare termica, inainte de a fi utilizat drept prin
productia proprie, rezultat ca combustibil este purificat prin: cos de
fractie gazoasă in urma - Ciclon- retinere pulberi (negru de fum) dispersie
procesului de cracare termica in - Instalatie de desulfurizare. (eficienta de H= 14m
reactor. Gazul rezultat inainte de reducere dupa desulfurizare < 10 ppm; D=
a fi utilizat este desulfurizat , =99,9%) -vezi cap.4.2.4 0,35m
comprimat si depozitat in - Se vor aplica proceduri de control si
rezervor ISCIR). monitorizarea arderii
Emisii Zona parcului de rezervoare COV -Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu -
nedirijate ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru
(fugitive) colectare emisii in caz de neetanseitate.
-Traseul combustibilului lichid de la instalatia de
cracare termica la parcul de rezervoare este etans,
prin conducte.
Zona instalatiei de cracare COV Reactorul este inchis ermetic. -

Pulberi Se va aplica un sistem de flanşare performant,
astfel încât să se realizeze un grad înalt al etanşare,
implicit o reducere la maxim a emisiilor difuze de
COV si praf de negru de fum .
Gaze care sunt antrenate de negru de fum la
iesirea din reactor sunt recuperate din conveiorul
de racire si sunt retrimse in condensator, asfel
incat emisiile necontrolate de COV sunt
nesemnificative.
Sursele mobile rutiere si nerutiere Gaze Revizii tehnice periodice -

din incinta societatii reziduale Traficul fiind redus emisiile sunt nesemnificative.
de CO,
NOx, SOx,
hidrocarbur
i, particule

4.2.4 Instalatii pentru epurarea si dispersia gazelor reziduale si evaluarea poluantilor proveniti din
activitatea SC PYROCOLECT SRL
Masurile prevazute referitor la procesul de combustie desfasurat pentru furnizarea caldurii necesare la
functionarea reactorului sunt:
- Instalatie de desulfurizare a gazului combustibil utilizat. (randament de retinere : = 99,9%)
- Arzatoare performate (cu NOX scazut ), 2 buc x 450 kw.
- Cos de dispersie (H= 14 m; D= 0,35 m)
Combustibilul utilizat este un gaz combustibil (asemanator gazului natural- vezi Nota 1) ce rezulta ca fractia
gazoasa necondensabila din procesul tehnologic propriu, avand in compozitie, in principal, (cf. analizei puse
la dispozitie de beneficiarul lucrarii): metan, propan, etan, azot, butan si bioxid de carbon. Gazul brut
(nedesulfurizat contine cca.1,5% hidrogen sulfurat) si o putere calorifica inferioara de 38,2 MJ/Kg.
(Nota 1: Referitor la gazul natural acesta este un amestec de gaze, unde cea mai mare parte este constituită din metan, la care se adaugă
uneori cantităti apreciabile de hidrocarburi saturate (alcani), metan (CH4), etan (C2H6), propan (C3H8), hidrocarburi nesaturate, alchene sau
olefine, si hidrocarburi aromatice sau arene care în lanțul formulei chimice au o legătură dublă (=) ca etena (etilena) C2H4. Alcanii ce au o
structură chimică inelară mai sunt numiți și cicloalcani, având formula chimică generală CnH2n. Alchenele pot avea de asemenea forme ciclice
ca ciclopentanul. Alchinele sunt hidrocarburi ce conțin mai multe triple legături chimice, cel mai reprezentativ fiind etina (acetilena): C2H2.
Ultima grupă mai importantă a hidrocarburilor nesaturate este benzenul care are o formă structurală ciclică: C6H6; dintr-o subgrupă a acestor
hidrocarburi aromatice face parte naftalina: C10H8, pe când terpenele (terebentina) nu sunt hidrocarburi pure din punct de vedere chimic.
Gazele naturale mai contin: vapori de gaze condensate din care cauză mai sunt numite gaze umede, hidrogen sulfurat (H2S), care necesită
îndepărtarea sulfului, si până la 9% dioxid de carbon (CO2) care diminuează calitatea gazului).
Combustibilul gazos utilizat, inainte de a fi utilizat, este desulfurizat intr-o instalatie performanta .
In urma arderii combustibilului gazos in arzatoarele cu NOX scazut care furnizeaza aerul cald necesar
reactorului, rezulta gaze de ardere care contin in principal, NOx, SO2, CO si pulberi. Evacuarea gazelor de
ardere se face dirijat, prin cos de dispersie, avand dimensiunile stabilite in baza unor calcule de dispersie.
Cosul are o inaltime de 14 m, si un diametru la varf de 0.35 m, care asigura o buna dispersie a poluantilor.
Arzătoarele funcţionează cca. 40 de minute pe ora din care doar 20 de minute la capacitate maxima fiind
pornite cat sa mentina temperatura în plaja presetată de PLC pentru reacţia de cracare optimă. Acest timp
de functionare se datoreaza timpului necesar etapelor de alimentare si evacuare a sarjelor dar si caracterului
exoterm al reactie de cracare. (Arzătorul funcţionează continuu timp de 2-2 ½ ore doar la pornirea
reactorului până se ajunge la temperatura prestabilită de reacţie în reactor);
Instalatie desulfurizare a gazului .

Emisia de SO2 in gazele de ardere este dependentă de continutul de sulf al combustibilului. In configuratia
de exploatare industriala a echipamentului s-a prevazut montarea unei instalatii de desulfurizare a gazului.
Gazele combustibile trec din vasul tampon al instalatiei in instalatia de desulfurizare, care conform
configuratiei prevazute reduce cantitatea de sulf din gazul de combustie la o concentratie sub 10ppm.
Configuratia permite folosirea continua a instalatiei de desulfurizare functionand in mai multe trepte de
curatire a gazului, astfel:
- Desulfurizarea primara se face prin trecerea gazelor prîn 2 recipienti verticali prevazuti cu duze pentru
stropire cu solutie alcalina , în care gazele circula in contracurent. In primul recipient stropirea se face cu
soluţia de hidroxid de sodiu iar in cel de-al doilea recipient stropirea se face cu lapte de var. In urma
procesului de desulfurizare rezulta namoluri cu continut de sulf (sulfat de calciu si sulfura de sodiu) .
Acestea sunt separate prin filtrare iar solutia alcalina filtrata se recircula, completandu-se periodic
cantitatea pierduta in urma reactiei..
- Curatarea finala de compusii cu sulf si dezumificarea gazelor se face prin trecerea gazului desulfurizat
in prima etapa, prin cel de-al treilea recipient vertical prevazut cu pat de oxid de fier absorbant.
(SULFATREAT XLP-EZ -un material granular nepericulos de oxid de fier expandat pe cristale de
curat). In urma procesului rezulta sulfatul de fier (pirita- deseu nepericulos stabil si neutru din punct de
vedere al factorilor de mediu) si gaze desulfurizate cu un continut de sulf mai mic de 10 ppm. Patul de
oxid de fier , dupa ce se epuizeaza, se schimba odata la cca.1 an.
Din procesul de desulfurizare nu rezulta ape tehnologice uzate.
4.2.5 Inventarul surselor de poluare
Inventarul emisiilor pentru sursele de poluare din timpul functionarii obiectivului analizat si debitele de
poluanti emisi calculati sunt prezentate in tabelele nr. 4.4 si 4.5.
Tab.nr. 4.4-Inventarul surselor de poluare stationare dirijate

Nr. Denumirea sursei Poluanti Debit Debit Concentrati Prag de Limita la emisie=prag
crt masic gaze/aer a in emisie alerta de interventie
impurificat Cf. Ord.462/1993,
Anexa 2, pct.4.1
(g/s) (Nmc/h) (mg/Nmc) (mg/Nmc) (mg/Nmc)
CO 0.026 33.48 70 100 *
Cos dispersie sursa de NOX 0.067 85.44 245 350 *
S1 caldura reactor SO2 0.0006 2815 0.77 24,5 35 *
(450 kW/arzator x2 buc.) TSP 0.0007 0.90 3,5 5*
MNVOC 0.0208 26.55 nn nenormat
Nota:-*- Conditii de referinta T=273K, P=101,3 KPa, gaz uscat, continut de oxigen 3%
In tabelul urmator sunt prezentate rezumativ sursele de poluare atmosferica, stationare, caracterizarea
surselor si parametrii gazelor evacuate.
Tabelul nr.4.5- Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi

Denumire Surse generatoare de poluanti atmosferici Carcateristicile fizice ale Parametrii gazelor evacuate
activitate, surselor
proces, Denumire Consum Timp Poluan Poluanti, Cantitati de Denumi Inalti Diam. Vi T Debit
codul productie de ti coduri poluanti re me Int. al t. volumetric /
activitaii lucru generat dupa caz generati virfului debit masic
(SNAP) anual i cosului
ore t/an m m m °C (mc/s ; g/s)

/s
CO 0,459 0,78/0.026
Preparare Cos dispersie Puterea NOX 1,84 0.78/0,067
Max. Gaze Cos
agent sursa de termica SO2 0,0106 0,78/0.0006
4910* de dispersie 14 0,35 8 250
termic caldura reactor 2x450 KW
ore/an ardere TSP 0.0124 0,78/0.0007
MNVOC 0.3712 0,78/0.021
Nota: -*- Durata de functionare a arzatoarelor : cca.40 minute/ora din care 20 de minute la capacitate maxima.(310 zile/an).
Acest lucru se datoreaza etapelor de alimentare si evacuare a sarjelor dar si caracterului exoterm al reactie de cracare.
Tabelul nr. 4.6 - Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi
Coordonate Cantitati de poluanti emisi
Cod Cantitati anuale Debit volumetric /
Denumire sursa Noxa Sursa punctuala
sursa estimate debit masic
-t/an- (mc/s ; g/s)
Cos dispersie - CO 0,459 0,78/0.026
evacuare gaze de NOX 1,84 0.78/0,067
ardere (sursa de SO2 1000* 1000* 0,0106 0,78/0.0006
S1
caldura pentru 46°0’44.89’’N 45°16’23.11’’E
TSP 0.0124 0,78/0.0007
reactor)
MNVOC 0.3712 0,78/0.021
Nota
- -*- Coordonatele x si y au fost stabilite fata de zona selectata pentru simularea dispersiei poluantilor (un patrat cu latura de
1000 m, conform Hartilor de dispersii prezentate in continuare.

4.2.6. Prognozarea poluarii aerului
4.2.6.1 La emisie:
Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate din functionarea instalatiei de incalzire au fost facute
calcule teoretice pentru emisiile de poluanti in functie de consumul si tipul de combustibil utilizat, puterea
calorifica, temperatura de evacuare a gazelor reziduale si factori de emisie .
Calcul a fost efectuat pentru o putere calorica a combustibilului utilizat de 10,6 KWh/Kg (38,2 MJ/Kg-
puterea calorifica inferioara a combustibilului ). Sursa de caldura se compune din 2 arzatoare de cate 450 Kw
fiecare. Evacuarea gazelor de ardere se face dirijat prin cos comun de dispersie Ø0,35 ; H=14 m.
Avand in vedere masurile prevazute pentru desulfurizarea gazului de combustie (sulf <10 ppm, cf. prospect)
factorul de emisie pentru oxidul de sulf poate fi calculat pe baza continutului de sulf din combustibil ,
utilizand formula: EF SO2 = [S] x 20.000 / CVNet (Corinair 2013, 1.A.1- Cap.6.3.2)
în care:
- EF SO2 :factorul de emisie de SO2 (g /GJ)
- [S] :continut de sulf al combustibilului (% g / g): In urma desulfurizarii, gazul contine sulf <10 ppm,
respectiv la o densitate a gazului de 8,762 kg/mc , un continut de sulf de 0.0002% (% gravimetrice)
- CVNet : puterea calorifica inferioara a combustibililui (GJ / tonă, valoarea netă)= 38,2GJ/t
 EF SO2 = 0.105 g/GJ <fata de factorul de emisie pentru gaze combustibile stabilit in Corinair 2013,
Tab.3.3; 1.A.2 la 0,67 g/GJ.
Pentru siguranta calculul de evaluare pentru concentratiile la emisie s-au facut pentru factorul de emisie cel
mai dezavantajos.
Calcul concentratii de noxe in gazele de ardere , la emisie este prezentat centralizat in tabelul urmator:


Concluzii privind emisiile
a) Referitor la emisii dirijate:

Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate din functionarea instalatiei de incalzire au fost facute
calcule teoretice pentru emisiile de poluanti in functie de consumul si tipul de combustibil utilizat, puterea
calorifica, temperatura de evacuare a gazelor reziduale si factori de emisie .
Calcul a fost efectuat pentru o putere calorica a combustibilului utilizat de 10,6 KWh/Kg (38,2 MJ/Kg-
puterea calorifica inferioara a combustibilului ). Sursa de caldura se compune din 2 arzatoare de cate 450 Kw
fiecare. Evacuarea gazelor de ardere se face dirijat prin cos comun de dispersie Ø0,35 ; H=14 m.
Evaluarea s-a facut prin comparare cu limitele admise prin Ordinul 462/1993 .
Cf.rezultatelor prezentate la capitolul 4.2.4, valorile calculate au fost sub limita admisa cf.VLE din
Ord.462/1993.
Prin faptul ca se utilizeaza arzatoare cu NOX scazut si combustibil gazos filtrat si desulfurizat (continut de
sulf <10ppm), emisiile de pulberi, NOX si SO2 in gazele de ardere vor fi reduse. Arderea se va desfasura
controlat si astfel emisiile de CO vor fi scazute.
- Referitor la oxizii de azot (NOX): Pentru reducerea emisiilor de NOX sunt utilizate arzatoare cu NOX
redus. Se apreciaza ca nu vor fi depasite limitele admise la emisie. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2,
pct.4, valoarea limita admise pentru NOX la focare alimentate cu combustibil gazos este de 350
mg/Nmc pentru valoarea de referinta de 3% O2.);
- Referitor la bioxid de sulf (SO2) :Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal din prezenta sulfului in
combustibil. Combustibilul utilizat (gaz din productia proprie), inainte de a fi utilizat va fi supus unui
proces de desulfurizare. Prin urmare, utilizarea combustibilului gazos desulfurizat va conduce la emisii
de SO2 nesemnificative. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru pulberi
la focare alimentate cu combustibil gazos este de 35 mg/Nmc pentru valoarea de referinta de 3% O2.);
- Referitor la pulberi: Se apreciaza ca arderea gazului purificat nu reprezinta o sursa semnificativa de emisii
de pulberi. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru pulberi la focare
alimentate cu combustibil gazos este de 5 mg/Nmc pentru valoarea de referinta de 3% O2);
- Referitor la oxidul de carbon (CO): Monoxidul de carbon apare intotdeauna ca un produs intermediar al
procesului de ardere, in special in conditii de ardere substoichiometrice. Reducerea concentratiilor de
CO rezultat din procesul de ardere se va realiza prin controlul si monitorizarea arderii. (Cf. Ordinului
462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru CO la focare alimentate cu combustibil gazos
este de 100 mg/Nmc pentru valoarea de referinta de 3% O2.)
Dupa punerea in functiune, se va face monitorizarea emisiilor la cosul de evacuare gaze de ardere,
pentru verificarea datelor evaluate si a respectarii limitelor admise prin Ord.462/1993

b) Referitor la emisii nedirijate:
Avand in vedere masurile prevazute se apreciaza ca nu vor exista mirosuri specifice sesizabile in zonele
sensibile.
- Referitor la emisiile nedirijate de COV: Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa
cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate. Traseul combustibilului lichid de la
instalatia de cracare termica la parcul de rezervoare este etans, prin conducte
- Referitor la negru de fum: .Se menţionează că s-a aplicat un sistem de flanşare de ultimă generaţie tehnică,
astfel încât să se realizeze un grad înalt al etanşare, implicit o reducere la maxim a emisiilor difuze de praf
de negru de fum. Gaze care sunt antrenate de negru de fum la iesirea din reactor sunt recuperate din
conveiorul de racire si sunt retrimse in condensator,asfel incat emisiile necontrolate de COV sunt
minime,nesemnificative pt mediu.
- Referitor la emisii de gaze reziduale: CO, SO2, NOx, COV rezultate prin combustia motorinei utilizată de
mijloacele de transport auto, se face mentiunea ca frecventa traficului fiind redusa si, in plus, se vor
utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse in limitele legale astfel incat emisiile nu sunt semnificative.
4.2.6.2 La imisie:
Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului
studiat, la imisie, s-a efectuat prin modelarea matematică a campurilor de concentratii.
Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde « Conditii de
calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator.
Pentru determinarea concentratiilor de poluanti la imisie, s-a folosint un program de modelare matematica
pentru calculul campului de concentratii. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa
intreaga zona posibil afectata.. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale
concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil
afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi.
Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera
Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C. PYROCOLECT SRL, in raport cu situatia
propusa, in zonele invecinate, a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia
gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera.
Modelul climatologic utilizat oferă posibilitatea simulării transportului de gaze emise de surse grupate sau
răspândite pe o arie mare şi calculează pentru acestea concentraţii medii pentru diferite perioade de timp.
Modelul a fost conceput utilizându-se teoria completă a modelului american ISC3 (Industrial Sources
Complex Models). Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera
este modelul climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria
Martin&Tikvart .
Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentata in Anexe sub forma de Harti de izoconcentratii
pentru diferite perioade de mediere.
Datele de emisie cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau suprafata de emisie,
viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debitul masic al poluantului.

Referitor la emisii a fost luat în consideraţie cosul de dispersie aferent sursei de caldura a reactorului.. Fiind
vorba de o singura sursa de caldura s-a utilizat o grilă cu dimensiunile 1000 m x 1000m .
Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care acopera aria de
influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant. Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei
curbele de izoconcentratii si de izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de
concentratii si nivelul de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere.
Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile pentru sursele de poluare din cadrul
obiectivului studiat. Datele de intrare in program au fost preluate din tabelele anterioare unde este
prezentata caracteristica fizica a sursei, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera.
Concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au la bază cele mai nefavorabile condiţii climatice în
cadrul zonei evaluate. Deoarece pentru concentraţiile de poluare atmosferică calculate trebuie să fie
îndeplinite simultan două dintre condiţiile de mai sus, ceea ce reprezintă o situaţie relativ rară, concentraţiile
maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de
funcţionarea fabricii. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru
perioade scurte.
Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata precum si
sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti
la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de
izoconcentratie pentru poluantii emisi. Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate
pe o raza de 0,5 Km fata de sursa de emisie.
Cea mai apropiata zona de locuire se situeaza pe directia SE la o distanta de cca.0,2 Km de amplasamentul
analizat. Din aceste motiv, simularea dispersiei pentru perioada de mediere de scurta durata s-a facut din
directia vantului dinspre NV spre SE, situatia considerata cea mai defavorabila,(cand vantul bate inspre zona
de locuinte).
Evaluarea impactului prin modelarea dispersiei
In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv industrial au fost
incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special zonele de locuinte aflate la distanta cea mai mica
de obiectiv .
Au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de poluanti:
Pentru noxele provenite din sursele dirijate au fost intocmite harti de dispersie, tinind cont de tipul de
poluant, conditiile de teren, temperatura medie a aerului, dimensionarea zonei si limita admisibila a
poluantului in g/mc.(Anexele 2-5)
Au fost intocmite harti de dispersie pentru diferite perioade de mediere, astfel :

- Concentratii medii anuale de NOx-Anexa nr.2.
- Concentratii medii orare de NOx-Anexa nr.3
- Concentratii medii zilnice de CO-Anexa nr.4.
- Concentratii Medii de scurta durata de SO2-Anexa nr.5

Norme de calitate a aerului la imisie
In România, concentraţiile maxime admisibile la imisie sunt stabilite prin Legea 104/2011 privind calitatea
aerului inconjurator. Pentru concentraţiile maxime admisibile la imisie pentru care nu sunt prevazute valori
in Legea 104/2011, sunt valabile valorile prevazute in STAS 12574/1987-―Aer din zonele protejate‖.
Concentratiile maxime admisibile sunt stabilite astfel încât prin respectarea lor să se asigure populaţia
neprotejată împotriva efectelor nocive ale substanţelor poluante.
Baza pentru fixarea nivelurilor pe care le considerăm acceptabile pentru concentraţiile în aer ale poluanţilor
o constituie observaţiile privind aspectele adverse ale noxelor asupra omului. Evident există limite pentru
puritatea aerului cum ar fi cele care garantează protecţia vegetaţiei sau ecosistemelor. Se poate observa din
aceste date că valorile în sine ale concentraţiei nu spun totul; cu alte cuvinte, ele ar fi incomplete dacă nu s-ar
specifica perioada de mediere a concentraţiei;
Se poate observa că expunerile la poluanţi sunt de două feluri: de scurtă durată şi de lungă durată.
Conform Legii 104/2011 privind calitatea erului inconjurator, Anexa 3, « Determinarea cerintelor pentru
evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, si oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si
PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren in
aerul inconjurator, intr-o anumita zona de aglomerare », sunt reglementate urmatoarele valori limita :
Bioxidul de sulf (SO2)
Sănătate umană Ecosisteme

Orară* Zilnică** Anuală
Valori limită 350 μg/m3 125 μg/m3 20 μg/m3
Prag superior - 75 μg/m3 12 μg/m3
Prag inferior - 50 μg/m3 8 μg/m3
* a nu se depasi mai mult de 24 ori pe an
** a nu se depasi mai mult de 3 ori pe an
Oxizii de azot (NOX)
Sănătate umană
Vegetaţie
Orară* Anuală
Valori limită 200 μg/m3 40 μg/m3 30 μg/m3
Prag superior 140 μg/m3 32 μg/m3 24 μg/m3
Prag inferior 100 μg/m3 26 μg/m3 19,5 μg/m3
* a nu se depasi mai mult de 18 ori pe an
Monoxid de carbon (CO)
Zilnică
(media pe 8 ore)
Valori limită 10000 μg/m3
Prag superior 7000 μg/m3
Prag inferior 5000 μg/m3
Conform STAS 12574/1987-―Aer din zonele protejate‖, sunt reglementate urmatoarele concentratii
maxime admise:
CMA momentan STAS 12574/87

Nr.
NOXA [g/mc]
crt.
30 minute Zilnica Lunara Anuala
1 Monoxid de carbon 60000 - - -

Rezulatele modelarii;
Concentratiile maxime calculate (rezultatele modelarilor dispersiei) pe diferite intervale de mediere pentru
situatia existenta cumulat cu situatia propusa sunt prezentate centralizat in tabelul urmator si in hartile de
dispersie prezentate in continuare:
Tabelul nr.4.7- Concentratiile maxime calculate (rezultatele modelarilor dispersiei) pe diferite intervale de mediere
Poluant Conc. Valoarea-limita Tip interval Interpretarea rezultatelor /
maxima de mediere Conditii de simulare
calculata
Cmax
-g/mc- -g/mc-
0 1 2 4 5
NOx 4,5 200 Concentratii Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie
(Anexa nr.2) (Legea 104/2011) medii orare si nici pragul superior sau inferior de evaluare
Procent din valoarea limitei admise=2,25%
In zona cea mai apropiata de locuinte, valoarea maxima
calculata este <4,5 g/mc fata de valoarea limita admisa de
200 g/mc
Conditii de simulare: Directia vantului dinspre NV spre SE
(spre zona de locuinte), conditii meteo defavorabile (calm
atmosferic 1 m/s).
1,3 40 Concentratii Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie
(Anexa nr.3) (Legea 104/2011) medii anuale si nici pragul superior sau inferior de evaluare
Procent din valoarea limitei admise=3,25%
40g/mc
Conditii de simulare : Viteza medie a vantului in functie de
frecventa pe directii-roza vantului in zona analizata (din date
statistice)
CO 1,9 6000 Conc. medii de Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie.
(Anexa nr.4) (STAS 12574/87) scurta durata Procent din valoarea limitei admise = 0,03 %
(30 min.) In zona cea mai apropiata de locuinte, valoarea maxima
calculata este <1 g/mc fata de valoarea limita admisa de
6000g/mc
atmosferic 1 m/s).
SO2 0,6 350 Concentraii Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie
(Anexa nr.5) (Legea 104/2011) medii orare si nici pragul superior sau inferior de evaluare Procent din
valoarea limitei admise = 0,17 %
350g/mc
atmosferic 1 m/s).
Dispersia spatiala a imisiilor si impactul acestora asupra receptorilor sunt prezentate in Anexele 1-4 anexate, la
capitolul 4.2.9
Concluzii privind imisiile:
Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca functionarea activitatii la
capacitate maxima prevazuta, in conditiile de simulare cele mai dezavantajoase in Punctul de lucru analizat,
nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare matematica se situeaza sub
valorile concentratiei admise la imisie cf. Legii 104/2010 sau cf. STAS 12574/87, pentru orice perioada de
mediere.
La valorile determinate prin calcule de modelare matematica pentru sursele provenite exclusiv de la instalatia
de cracare se vor adaoga valorile poluarii de fond din zonele invecinate. Poluarea de fond poate fi datorata
traficului rutier de pe DN13, utilizarii combustibililor in gospodariile din zonele invecinate sau altor
activitati.
4.2.7. Masuri de diminuare a impactului
Instalatiile pentru controlul emisiilor si masurile de prevenire a poluarii aerului au fost prezentate si analizate
pentru fiecare sursa de poluare in parte in capitolele anterioare (cap.4.2.3 si cap.4.2.4 ).
4.2.8. Harti si desene la capitolul aer
Hartile – diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, cu figurarea obiectivului si a curbelor de
izoconcentratie pentru amoniac sunt prezentate in anexele 2-5
4.2.9 Concluzii: impactul asupra aerului este nesemnificativ.

4.2.9.1 Concluzii privind emisiile
Cf.rezultatelor prezentate la capitolul 4.2.4, valorile calculate au fost sub limita admisa cf.VLE din
Ord.462/1993.
Referitor la emisii dirijate:

Prin faptul ca se utilizeaza arzatoare cu NOX scazut si combustibil gazos filtrat si desulfurizat (continut de
sulf <10ppm), emisiile de pulberi, NOX si SO2 in gazele de ardere vor fi reduse. Arderea se va desfasura
controlat si astfel emisiile de CO vor fi scazute.
- Referitor la oxizii de azot (NOX): Pentru reducerea emisiilor de NOX sunt utilizate arzatoare cu NOX redus.
Se apreciaza ca nu vor fi depasite limitele admise la emisie. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4,
valoarea limita admise pentru NOX la focare alimentate cu combustibil gazos este de 350 mg/Nmc
pentru valoarea de referinta de 3% O2.);
proces de desulfurizare in mai multe etape, respectiv cu solutie alcalina si pat de oxid de fier. Prin
urmare, utilizarea combustibilului gazos desulfurizat va conduce la emisii de SO2 nesemnificative. (Cf.
Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru pulberi la focare alimentate cu
combustibil gazos este de 35 mg/Nmc pentru valoarea de referinta de 3% O2.);
Dupa punerea in functiune, se va face monitorizarea emisiilor la cosul de evacuare gaze de ardere, pentru
verificarea datelor evaluate si a respectarii limitelor admise prin Ord.462/1993
Referitor la emisii nedirijate:
Avand in vedere masurile prevazute se apreciaza ca nu vor exista mirosuri specifice sesizabile in zonele
sensibile.
- Referitor la emisiile nedirijate de COV: Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa
cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate. Traseul combustibilului lichid de la
instalatia de cracare termica la parcul de rezervoare este etans, prin conducte.
- Referitor la emisii de gaze reziduale: CO, SO2, NOx, COV rezultate prin combustia motorinei utilizată de
mijloacele de transport auto, se face mentiunea ca frecventa traficului fiind redusa si, in plus, se vor
utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse in limitele legale astfel incat emisiile nu sunt semnificative.
4.2.9.2 Concluzii privind imisiile:

Analizand rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca functionarea activitatii la
capacitate maxima prevazuta, in conditiile de simulare cele mai dezavantajoase in punctul de lucru analizat,
nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare matematica se situeaza sub
valorile concentratiei admise la imisie cf. Legii 104/2010 sau cf. STAS 12574/87, pentru orice perioada de
mediere. La valorile determinate prin calcule de modelare matematica pentru sursele provenite exclusiv de la
instalatia de cracare se vor adaoga valorile poluarii de fond din zonele invecinate. Poluarea de fond poate fi
datorata traficului rutier de pe DN13, utilizarii combustibililor in gospodariile din zonele invecinate sau altor
activitati.

Anexa nr.3 Anexa nr.
Anexa nr.2 Anexa nr.3
Concentratii medii orare de oxizi de azot exprimate in g/mc, Concentratii medii anuale de NOX exprimate in in g/mc,
provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL
1000 1000
900 900
800 800
700 700
Limita incinta Limita incinta

600
SC PYROCOLECT SRL 600 SC PYROCOLECT SRL
Distanta ( m)
Distanta (m)
S1 S1
500 500
400 400
300 300
200 200
100 100
0 0
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
Distanta (m) Distanta (m)
Limita incinta SC PYROCOLECT SRL Limita incinta SC PYROCOLECT SRL

- Valoarea limita orara de NOX ptr. protectia sanatatii umane cf. Legii 104/2011= 200 g/mc - Valoarea limita anuala admisa de NOX cf. Legii 104/2011 = 40 g/mc
- Valoarea maxim calculata = 4,5 g/mc - Valoarea maxim calculata = 1,3 g/mc
Conditii meteo: directia vantului dinspre NV, calm atmosferic (1,0 m/s)
Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL
Anexa nr.4 Anexa nr.5
Concentratii medii orare de SO2 exprimate in g/mc, Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de CO in g/mc,
provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL
1000 1000
900 900
800 800
700 700
Limita incinta Limita incinta

600
SC PYROCOLECT SRL 600
SC PYROCOLECT SRL
Distanta (m)
Distanta (m)
S1 S1
500 500
400 400
300 300
200 200
100 100
0 0
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
Distanta (m) Distanta (m)
Limita incinta SC PYROCOLECT SRL Limita incinta SC PYROCOLECT SRL

- Valoarea limita orara de SO2 cf. Legii 104/2011= 350 g/mc - Conc.maxim admisa (CMA) de CO scurta durata ( 30 min) cf. STAS 12574/87 = 6000 g/mc
- Valoarea maxim calculata = 0,6 g/mc - Valoarea maxim calculata = 1,9 g/mc
Conditii meteo: directia vantului dinspre NV, calm atmosferic (1,0 m/s) Conditii meteo: directia vantului dinspre NV, calm atmosferic (1,0 m/s)
Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL

4.3. SOLUL
4.3.1.Date generale
Morfostructural, terenul teritoriului judeţului Braşov şi implicit şi al oraşului Rupea este clasificat în totalitate
în zona carpatică orogenică, formată prin cutarea zonelor sedimentare Mezozoic şi Neozic, împreună cu
stratul cristalin vechi de bază de vârstă Paleozoică şi Precambriană.
Pe teritoriul judeţului se pun în evidenţă patru unităţi structurale, dintre care trei aparţin lanţului carpatic
(unitatea cristalino-mezozoică, flişului cretacic şi vulcanică), iar una Depresiunii Transilvaniei. Unitatea
cristalino-mezozoică, formată din roci cristaline acoperite, parţial sau în totalitate, de un înveliş sedimentar
mezozoic, se dezvoltă în munţii Făgăraş, Leaota, Persani, Piatra Craiului, Bucegi, Piatra Mare şi Postăvarul.
În schimb, unitatea flisului cretacic formează numai masivele situate la est de valea Prahovei. Unitatea
structurală vulcanică, formată în urma erupţiilor neogene, cuprinde doar câteva culmi cu aglomerate
andezitice ce prelungesc munţii Harghita către depresiunea Homoroadelor şi rocile bazaltice din nord-estul
munţilor Persani.
Depresiunea Homoroadelor face parte din marea depresiune tectonica a Brasovului si este alcatuita din
formatiuni sedimentare fluvio-lacustrelevantin superior-cuaternare.
4.3.2.Surse de poluare a solului
4.3.2.1 Surse specifice perioadei de constructie.

Ca surse sau operatii ce pot duce la emisii in sol, subsol si in freatic, in perioada de construire pot fi
materialele de constructie folosite, pierderile accidentale de produse petroliere de la mijloacele de transport si
operatiile de montare a boxelor. Avand in vedere ca suprafetele construite si cele aferente manevretor
mijloacelor de transport, unde se desfasoara activitatea de construire, sunt betonate se poate aprecia ca
aceasta activitate nu va afecta solul.
4.3.2.2 Surse specifice in perioada de functionare

Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice pot fi:
- platforma pentru depozitare materii prime, in cazul degradarii suprafetelor betonate;
- platforma depozitului de produse finite (parcul de rezervoare), in cazul in care nu sunt prevazute masuri
pentru scurgerile accidentale
- apele meteorice impurificate in conditiile in care nu sunt preepurate in separatoare cu produse petroliere
- depozitarea necorespunzatoare adeseurilor
Masuri prevazute
Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului

- Intreaga suprafata functionala este acoperita prin betonare sau asfaltare, deci probabilitatea de
impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima;
- Rezervoarele de fractie lichida (produsul finit) vor fi amplasate într-o cuva de retenţie hidroizolată cu
membrană de cauciuc ignifug şi deasupra se va monta o copertină. In cazul unui accident, se asigura un
volum de stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea rezervoarelor.
- Apele pluviale potential impurificate vor fi colecate si dirijate inainte de evacure, printr-un separator de
produse petroliere.
- Deseurile rezultate sunt colectate separat pe categorii si coduri de deseuri si depozitate controlat pe
suprafete betonate si in recipienti corespunzatori;
- Prin intretinerea corespunzatoare a suprafetelor active betonate si a retelelor de canalizare, solul este
protejat de pierderile de produse toxice si de activitatea neglijenta a omului;
4.3.3. Prognozarea impactului
Avand in vedere masurile prevazute si specificate anterior la capitolul 4.3.2, se apreciaza ca activitatea
viitoare nu va afecta solul.
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI
Nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra structurii geologice a regiunii ca
urmare a amenajarilor acestui obiectiv si nici nu se prevede manifestarea altor fenomene care sa afecteze
structura geomorfologica a zonei, ca: alunecari de teren, surpari, drenari etc.
Lucrarile preconizate nu includ extragerea resurselor naturale.
4.5. BIODIVERSITATEA
4.5.1 Arii naturale protejate
Fig.nr.4 -Plan amplasare situri Natura 2000 fata de amplasamentul Pyrocolect
spre Vest, respectiv la respectiv la 0,7 Km spre Est fata de instalatia de procesare termica prevazuta.. In
partea de Vest, la cca.3 Km, suprapusa peste aria protejata ROSCI 0305- Hartibaciu de Sud-Est, se afla
ROSPA 0099-Podisul Hartibaciului.

4.5.2 Impactul prognozat
Se apreciaza ca activitatea propusa nu va avea impact asupra zonelor protejate .
Factorii de mediu vor fi monitorizati pentru prevenirea oricarei depasiri a limitelor de noxe admise prin
Autorizatia de Mediu.
Utilajele cu un potential risc de afectare a mediului sunt prevazute cu sisteme si echipamente ce garanteaza
eliminarea pericolului generat prin exploatarea (functionarea) .
Terenul afectat de proiect nu-si schimba folosinta.
4.6. PEISAJUL
Nu sunt modificari fata de situatia autorizata.

Prin realizarea obiectivului nu va fi influentat cadrul natural peisagistic.
Amplasarea instalatiei de cracare termica deseuri de cauciuc se va face in incinta Punctului de lucru-
valorificare deseuri, al S.C.‖PYROCOLECT‖ S.R.L, din orasul rupea, zona Rupea-Gara, str. Democraţiei,
nr. 2, jud. Brasov.
anexat.
Destinatie terenului stabilita ,cf. CU nr. 16/1013/28.04.2014: zona constructii industriale si edilitare
Din punct de vedere urbanistiv obiectivul se incadreaza in arhitectura zonala cu respectarea conditiilor din
certificatul de urbanism.
apreciabila fata de acestea, (cca.5,5 Km fata de Cetatea Rupea) acesta nu va putea genera un impact negativ
care sa se repercuteze asupra acestora.
Datorita faptului ca societatea este amplasata in intravilanul localitatii in zona cu terenuri ce nu au regim
special, nu se pune problema unui impact negativ asupra peisajului din zona.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC SI MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
4.7.1 Conditiile economice
Luându-se în considerare procentajele crescânde a cantităţilor de deşeuri generate în timp, în statele membre
ale Uniunii Europene, a fost inclusă ca prioritară componenta de management al deşeurilor, având drept
scop reducerea cantităţii de deşeuri generate şi o mai bună folosire a resurselor.
Politica Uniunii în managementul deşeurilor implică trei strategii complementare :
- eliminarea producerii deşeurilor la sursă;
- încurajarea reciclării şi refolosirii deşeurilor;
- incinerarea deşeurilor în cazurile în care acestea nu pot fi folosite şi/sau reciclate;
- gropile de gunoi, este o ultimă soluţie.
Un astfel de proces tehnologic este propus a se realizaa într-o INSTALAŢIE INDUSTRIALA DE
PROCESARE A DEŞEURILOR DE CAUCIUC, CAPACITATE - 10000 t/an
S-a avut în vedere realizarea unui proces tehnologic de valorificare a deşeurilor de cauciuc, la nivel industrial,
cu obligativităţile tehnice de a funcţiona în deplină siguranţă, precum şi cele de protecţie a sănătăţii
personalului de exploatare, a populaţiei şi bunurilor din zona de influenţă şi a mediului înconjurător.
Având la bază rezultatele obţinute în Instalaţia pilot, s-a trecut la faza de proiectarea a instalaţiei la faza
industrială.
lichide, asemănătoare motorinei, gaze combustibile, negru de fum şi metale.
Calitatile/avantajele produselor realizare sunt:

- eficienta ridicata de reciclare
- cost redus de fabricatie
- randament mare
- proces tehnologic modern
- solutie de reciclare a deseurilor de cauciuc adaptata cerintelor de mediu actuale
Amplasarea acestui obiectiv in judetul Brasov este benefica si oportuna, avand in vedere profilul de activitate
al societatii, ce are ca specific colectarea deseurilor nepericuloase- cauciuc, generate din diverse activitati, in
vederea reciclarii/valorificarii acestora prin distructie termica- cracare. Ca urmare a procesului de tratare
termica a deseurilor nepericuloase se reduce cantitatea de deseuri nevalorificabile conducand la obtinerea de
carburanti lichizi- fractii medii si usoare ce pot fi utilizati drept combustibili in centrale termice de capacitati
medii.
Investitia ce urmeaza a se realiza constituie un raspuns in sensul respectarii conditiilor impuse prin
managementul deseurilor in ceea ce priveste colectarea, depozitare si reciclarea/valorificarea acestora in
instalatii.
Prin proiectul de realizare a noii investitii, se va aplica tehnologia de reciclare/valorificare a deseurilor cu
reducerea consumurilor de utilitati, obtinerea de carburanti, ceea ce conduce la o eficienta economica
satisfacatoare incluzandu-se in categoria obiectivelor ecologice.
Prin realizarea acestui obiectiv se creaza un sistem de reducere a deseurilor generate si reciclare/valorificare
superioara a acestora, cu diminuarea impactului produs asupra factorilor de mediu.
Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona prin atragerea fortei
de munca, dezvoltarea sectorului de colectare si valorificare a deseurilor nepericuloase.
4.7.2. Folosinta terenului in zonele invecinate
Procesul tehnologic se va desfasura intr-o incinta industriala, in care in prezent este autorizata activitatea de
Vecintati imediate:
- Nord:teren viran, curti
- Est: bloc de locuinte, vulcanizare, bloc dezafectat partial, drumul national DN13
- Sud:teren, DJ 131 F. care face legatura DN 13 (Rupea Gară) - Ungra
- Sud-Est: locuinte izolate
- Vest: Punct de lucru –Depozite -SC Lafarge Ciment (Romania) SRL
Regimul juridic: amplasamentul investitiei este situat in intravilanul localitatii Rupea.

anexat.
Regimul economic:
- Destinatie stabilita ,cf. CU nr. 16/1013/28.04.2014: zona constructii industriale si edilitare
apreciabila fata de acestea, (cca.5,5 Km fata de Cetatea Rupea) el nu va putea genera un impact negativ care
sa se repercuteze asupra acestora.
4.7.3 Situatia propusa si concluzii
Prin proiect au fost luate masurile necesare pentru asigurarea sigurantei in exploatare a instalatiei de
reciclare/valorificare deseuri nepericuloase –anvelope uzate, cu respectarea prevederilor standardelor si
normativelor in vigoare.
Materialele, elementele de constructie si echipamentele folosite vor fi de buna calitate corespunzator

normelor existente in standarde, respectarea agrementelor tehnice prevazute in specificatiile tehnice.

La realizarea investitiei se va avea in vedere prevederile si recomandarile din avizul emis de ISU privind
securitate la incendiu.
Referitor la factorul de mediu aer:
- Conform datelor prezentate la capitolul 4.2-―aer‖, se poate concluziona faptul ca valorile
concentratiilor de poluanti nu vor depasi valorile limita admise la emisie si imisie, cf.Ord.462/1993
pentru emisii, respectiv cf.STAS 12574/87 sau Legea 104/2013, pentru imisii.
- Referitor la emisiile nedirijate de COV (mirosuri): Rezervoarele de stocare sunt prevazute cu senzor de
nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate.
Transportul se face etans, prin conducte. Traseul combustibilului lichid de la instalatia de cracare
termica la parcul de rezervoare este etans, prin conducte.
- Referitor la emsii nedirijate de negru de fum: Se menţionează că s-a aplicat un sistem de flanşare de ultimă
generaţie tehnică, astfel încât să se realizeze un grad înalt al etanşare, implicit o reducere la maxim a
emisiilor difuze de praf de negru de fum. Gaze care sunt antrenate de negru de fum la iesirea din
reactor sunt recuperate din conveiorul de racire si sunt retrimse in condensator,asfel incat emisiile
necontrolate de COV sunt minime,nesemnificative pt mediu.
Avand in vedere masurile prevazute se apreciaza ca nu vor exista mirosuri specifice sezabile in zonele
sensibile.
Referitor la nivelul de zgomot: Avand in vedere rezultatale calculului de evaluare prezentat la capitolul 1.10.2.2.,
se poate spune ca aportul investitiei la nivelul de zgomot existent, la receptorul sensibil analizat (considerat
locuinta amplasata pe str. Democratie la nr.4) este nesemnificativ.
Prin sistemul de monitorizare al factorilor de mediu, cat si a modului de reciclare/valorificare a deseurilor

generate, creste siguranta in exploatare cu diminuarea riscului aparitiei unor poluari accidentale cu impact
asupra calitatii factorilor de mediu.
Prin aplicarea unui bun management al conducerii societatii, in ceea ce priveste tehnologia aplicata de
reciclare/valorificare deseuri nepericuloase se vor urmari :
- funcţionarea la parametri tehnologici a instalatiei, conform programelor instituite prin calculator cu
urmărirea şi remedierea abaterilor de la parametrii de proces
- respectarea diagramelor energetice de pe fluxul tehnologic in vederea incadrarii obiectivului în limitele
impuse prin consumurile specifice preconizate
- urmărirea gestionării produselor utilizate in procesul de cracare , a conditiilor de depozitare, manipulare
si consumurile specifice
- respectarea modului de gestionare selectiva a deseurilor de la producere pana la eliminare/valorificare
conform legislatiei in vigoare
In concluzie se apreciaza ca in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect si a exploatarii

instalatiilor in conditii corespunzatoatre nu se prognozeaza un impact negativ asupra mediului social si
economic al orasului Rupea.
Z1
DIG DE PAMANT
AMPLASAMENT
Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; 0726735839; S.C.”KRONOSPAN ROMANIA
E-mail: ecobref@gmail.com; “SRL BRASOV
www.ecobref.ro
CAPITOLUL 5
Analiza alternativelor
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului
înconjurător s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei ―zero‖ şi a celei finale, pe baza utilizarii
unor criterii de evaluare privind efectele tehnico-economice si de impact asupra mediului.
a) Alternativa ―0‖ – varianta nerealizării proiectului

Principala forma de impact asociata adoptării alternativei „zero‖ (alternativa neimplementarii proiectului) din
punct de vedere a mediului si economic este neidepliniera unor politici privind reducerea cantitatii de deseuri
generate si o mai buna folosire a resurselor. Politica Uniunii Europene în managementul deşeurilor
recomanda utilizarea unei strategii complementare privind încurajarea reciclării şi refolosirii deşeurilor.
Prin aplicarea acestei tehnologii de procesare a deşeurilor de cauciuc rezultă produse valorificabile care
conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice,iar prin versatilitatea instalatiei
se pot prelucra cu usurinta alte tipuri de deseuri obtinandu-se produse energetice valoroase.
Un astfel de proces tehnologic a fost experimentat si in Romania într-o INSTALAŢIE PILOT DE
PROCESARE A DEŞEURILOR DE CAUCIUC, capacitate 5000t/an.
lichide, asemănătoare motorinei, gaze combustibile, negru de fum şi metale, iar din gazele combustibile
obtinute sunt utilizat la incalzirea propriului proces de cracare termica, surplusul putand fi utilizat pentru
generarea de electricitate sau termie.
b) Referitor la alegerea amplasamentului:

A fost ales acest amplasament deoarece pe platforma Pyroclect SRL existenta functioneaza, in baza
Autorizatia de Mediu nr.233/06.12.2010 revizuita la data de 21.01.2013 o linie de valorificare (procesare) a
deseurilor din anvelope care consta din receptia deseurilor de anvelope, sortarea acestora in anvelope cu
cord textil si anvelope cu cord metalic, extragerea taloanelor, maruntirea anvelopelor la dimensiunea 60/60
cm, iar sarma din talon este balotata cu ajutorul presei.
c) Referitor la tehnologia aleasa se face mentiunea:
tehnologic fiind controlat si monitorizat de calculator cu ajutorul unui soft specilaizat. Toate echipamentele
care vor fi achizitionate vor fi noi, fiind certificate conform standardelor de calitate intrenationale .
Instalatia de cracare termica va functiona in conditii de siguranta fiind prevazute cu o serie de masuri.
înconjurător.

d) Referitor la alegerea combustibilului:
Pentru functionarea instalatiei de cracare termica se va folosi gaz combustibil din productia proprie, rezultat
în urma procesării anvelopelor uzate. Fracţia gazoasă rezultată din procesare, inainte de afi utilizata, este
filtrata, desulfurizata, comprimată şi depozitată în rezervoare specializate şi autorizate. Din aceste rezervoare
fractia gazoasa este folosita pentru arzatorul low NOx, iar surplusul poate fi utilizat la un generator de
curent al carui motor functioneaza cu gazul din proces.
Prin folosirea la ardere a fracţiei gazoase rezultate din proces, s-a optimizat eficienţa bilanţului energetic al
întregului proces tehnologic.
Avand in vedere masurile prevazute prin proiect, cat si efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator,
rezulta faptul ca, alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct
de vedere tehnic si economic.
CAPITOLUL 6
Monitorizarea
Pentru societate, din punct de vedere al protectiei mediului, va fi elaborata o structura de responsabilitate
organizatorica pentru supravegherea si controlul calitatii activitatilor de productie.
Factorii de mediu vor fi monitorizati conform actelor de reglementare emise de autoritati. Va fi tinuta o
evidenta stricta si conform legii, a gestiunii deseurilor si substantelor periculoase.
6.1 Propuneri privind monitorizarea factorilor de mediu si valori limita :
Referitor la factorul de mediu aer: se vor efectua periodic determinari la cosul de dispersie aferent arzatoarelor
care furnizeaza aerul cald necesar reactorului instalatiei de cracare termica. (Combustibil utilizat: gaz
combustibil din productia proprie, filtrat si desulfurizat, rezultat ca fractie gazoasă in urma procesului de
cracare tremica in reactor). Ordinul 462/1993 limiteaza emisiile dirijate in atmosfera atat in cazul proceselor
tehnologice cat si in cazul instalatiilor de ardere prin valorile limita de emisie- VLE-care depind de
toxicitatea poluantului si de debitul masic orar evacuat. Ordinul MAPPM nr.756/1997 introduce notiunile
de : Prag de Alerta-PA-care reprezeinta 70% din VLE si Prag de Interventie-PI-care este egal cu VLE din
Ordinul 462/1993.
Valorile limita reglementate conform Ordinului 462/1993 pentru ―instalatii de ardere‖ cu focare alimentate
cu combustibil gaze naturale, Anexa 2, punctul 4.1, sunt:pulberi –5 mg/Nmc, CO-100 mg/Nmc, NOx-350
mg/Nmc, SO2-35 mg/Nmc. (Valorile limită se raportează la un conţinut în oxigen al efluenţilor gazoşi de 3
% ).
6.1.1.2 Referitor la imisiile in atmosfera

In România, concentraţiile maxime admisibile la imisie sunt stabilite prin Legea 104/2011 privind calitatea
aerului inconjurator. Pentru concentraţiile maxime admisibile la imisie pentru care nu sunt prevazute valori
in Legea 104/2011, sunt valabile valorile prevazute in STAS 12574/1987-―Aer din zonele protejate‖.
Concentratiile maxime admisibile sunt stabilite astfel încât prin respectarea lor să se asigure populaţia
neprotejată împotriva efectelor nocive ale substanţelor poluante.
In cazul existentei unor sesizari privind mirosul, acest lucru poate fi verificat prin prelevarea probelor la
limita amplasamentului pe directia vantului.
(De altfel, in conformitate cu legislaţia de mediu din România, monitorizarea imisiilor intră în
responsabilitatea autorităţilor competente, ca de exemplu: APM, Garda de Mediu, DSP după caz).

Referitor la nivelul de zgomot: se vor respecta STAS 10009/1988 privind acustica urbana; OMS nr. 119/2014.
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu
modificările şi completările ulterioare (la solicitarea agenţiilor pentru protecţia mediului).
Referitor la factorul de mediu apa: Se vor respecta valorile prevăzute în HG nr.188/2002, privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, completat şi modificat prin HG nr.352/2005, completat şi
modificat de 210/2007, respectiv NTPA002/2002 pentru apele menajere vidanjate si NTPA 001/2002,
pentru apele pluviale, la iesirea din separatorul de hidrocarburi. (la solicitarea SGA).
Referitor la factorul de mediu sol: se vor respecta valorile prevazute in Ord. 756/1997 pentru aprobarea
Reglementării privind evaluarea poluării mediului (la solicitarea agenţiilor pentru protecţia mediului)
Referitor la STS:. La punerea in functiune se vor efectua analize fizico-chimice ale produselor obţinute, în
vederea caracterizării acestora. Rezultatele obţinute vor sta la baza întocmirii fişelor tehnice de securitate
finale, pentru produsele ce vor fi vandute.
Referitor la gestiunea deseurilor: Se va ţine gestiunea deşeurilor menajere şi tehnologice, conform HG 856/2002,
cu modificări şi completări ulterioare, privind evidenţa gestionării deşeurilor şi pentru aprobarea listei
privind deşeurile;datele vor fi raportate periodic la APM, în formatul şi la data solicitată de către aceasta.

CAPITOLUL 7
Situatii de risc
7.1. Pericole de risc major in care sunt implicate substante periculoase
Procesul tehnologic se va desfasura intr-o incinta industriala, in care in prezent este autorizata activitatea de
Din analiza facuta in capitolele anterioare rezulta ca pe amplasament sunt generate materiale toxice si
periculoase . Avand in vedere capacitatea masima de stocare prevazuta, obiectivul nu intra sub incidenta
HG 804/2007 (Directivei SEVESO)- vezi cap 1.3.2..
La punerea in functiune se vor efectua analize fizico-chimice ale produselor obţinute, în vederea
caracterizăriia cestora. Rezultatele obţinute vor sta la baza întocmirii fişelor tehnice de securitate finale,
pentru produsele ce vor fi vandute.. La aceasta data pentru fractia lichida, obtinuta in urma experimentarilor
si a analizelor produsului obtinut in faza pilot, s-a facut o prima clasificare cf. Regulamentul 1272/2008
(CLP) si Directivei 1999/45/EC(DPD). (v. Fisa tehnica de securitate anexata).
Calcul de incadare pe categorii de pericole conform HG 804/2007 (SEVESO II):

Nr. Substanta Capaci- Incadrare conform partea I Categorii de Categorii de Categorii de substante , Substante nominalizate
crt. chimica tatea si partea substante , partea substante , partea a partea a II-a, gr. 9-10, Partea 1
sau max. de a II – a, a 2-a, gr. 1,2, 2-a, periculoase pentru
preparatul stocare HG 804/2007 toxice si foarte gr. 3-8, oxidante, mediu, orice clasificare
utilizat to toxice explozibile,
inflamabile
Art. Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10
7,8
1 Fractie 382,5 -F-R10 - - 382,5/ 382,5/ - - - -
lichida -Canc.Cat.1-R45 5000 50000
-Mut.Cat. 2- R46
Substanta nenominalizata,
anexa 1, partea a 2-a,
punctul 6
2 Fractie 0,2628 Substanta nominalizata, - - - - - - 0,2628/ 0.2628/
gazoasa anexa 1, partea 1 50 200
∑2qx/Q(Lx) 0.077 0.00877 0.005256 0.0012

∑qx/Q(Ux)
Coeficientii rezultati prin aplicarea regulilor de insumare , conform HG 804/2007, Partea a 2- a , Nota 4 - a, b si c
Insumare : substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept toxice si foarte ∑qx/Q(Lx) 0,005256<1
toxice cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 1,2. ∑qx/Q(Ux) 0,0012<1
Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept oxidante, ∑qx/Q(Lx) 0,082<1
explozibile, inflamabile , foarte inflamabile sau extrem de inflamabile cu substante si preparate ∑qx/Q(Ux) 0,0089<1
partea a 2-a, categoriile 3-8.
Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept periculoase ∑qx/Q(Lx) 0,005256<1
pentru mediu cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 9i si 9ii. ∑qx/Q(Ux) 0,0012<1
Datorita faptului ca in urma calculelor, coeficientul rezultat este < 1 pentru oricare din suma suma
proportiilor raportate la limita inferioara, obiectivul nu intra sub incidenta HG 804/2007.(SEVESO II)

7.2. Evaluarea factorilor de risc asupra mediului
Acest capitol are ca obiectiv principal sa ofere raspunsuri si solutii cu privire la impactul factorilor de risc
existenti pe amplasament, cuprinzand agentii nocivi, raza de actiune posibila, gradul de risc. Studiul
prognozeaza posibilele impacturi ale obiectivului urmarit, se cauta modalitatile de reducere si se prezinta
prognoze si optiuni factorilor de decizie.
Sunt cautate raspunsuri la intrebarile:
- Poate functiona in conditii de siguranta, fara riscul major de accidente sau efecte asupra sanatatii pe
termen lung?
- Va intra amplasarea proiectului in conflict cu destinatia terenului din imprejurimi sau va exclude
dezvoltarile viitoare din zona?
- Ce resurse umane va necesita sau va inlocui si ce efecte sociale poate avea asupra comunitatii?
- Ce pagube accidentale poate provoca valorilor nationale, cum sunt padurile, zonele turistice, istorice sau
culturale?
Analiza de pana acum ne permite sa dam urmatoarele raspunsuri pentru intrebarile de mai sus:
- Obiectivul nu intra sub incidenta Directivei SEVESO, deci nu prezinta riscul unor accidente
majore ;
- Depozitarea substantelor periculoase se face controlat :
 fractia lichida se va depozita in rezervoare prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete,
pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate si cuva de retentie
hidroizolata pentru colectare scurgeri accidentale.
 fractia gazoasa se va depozita in rezervor metalic ISCIR-izat, amplasat pe o platformă
betonată, la distanta de instalaţie, platforma este asigurată cu condiţii anti-ex, controlul
presiunii si temperaturii ;
 fractia solida se va depozita in saci BIG-BAG
- Instalatia este amplasat intr-o zona de constructii industriale si edilitare.
- Efectul social este pozitiv
Termenul de „securitate‖ (siguranta in functionare) s-a utilizat preferential in strategiile de prevenire a

accidentelor de munca. Acesta s-a extins si in domeniul securitatii proceselor.
―Securitatea‖ sau ―prevenirea pierderilor‖ este prevenirea accidentelor prin utilizarea metodelor adecvate de
identificare a hazardurilor statiei de distributie si de eliminare a acestora inainte de producerea accidentelor.
―Hazardul‖ se identifica cu orice situatie cu potential de producere a unui accident.

―Riscul‖ este probabilitatea ca hazardul existent sa se transforme intr-un accident.
Astfel riscul se defineste sub forma unor pierderi probabile anuale de productie sau accidente umane ca
rezultat a unor evenimente tehnice neprevazute.
R=FxC
Unde:
-R: riscul, pierderi (t/an) sau accidente umane;
-F: frecventa, probabilitatea (nr. evenimentelor/an);
-C: consecinta, gravitatea, pierderea medie (t/eveniment).

Dependenta riscului de frecvente si gravitatea evenimentelor
Risc = Frecventa x Consecinte
8
+
RISC
0 consecinte
Frecventa mare Frecventa medie Frecventa mica

Consecinte mici Consecinte medii Consecinte mari
= RISC MIC = RISC MARE = RISC MIC
O atentie deosebita trebuie acordata substantelor inflamabile cum sunt considerate cele doua fractii (fractia
lichida si fractia gazoasa) obtinute in urma procesului de cracare termica.
Accidentele se pot produce in cazul punerii in libertate, in mod accidental a substantelor combustibile.
Identificarea riscului:
- posibil incendiu;
- posibila explozie a materialelor inflamabile;
- posibile evacuari accidentale de substante periculoase.
Aceste tipuri de accidente de munca au caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti
omenesti sau pot conduce la invaliditate temporară sau definitivă. De asemenea, ele pot avea si efecte
economice negative prin pierderi materiale .
Este necesară securizarea locatiei pe toată perioada de functionare a obiectivului, cat si pe perioada lucrărilor
de executie.
Masurile de prevenire se refera la masuri cu caracter specific si masuri cu caracter general .

a) Masuri specifice:
Avand in vedere caracateristicile produselor obtinute, tipurile de accidente ce pot avea loc , marimea riscului
estimat si tehnicile de prevenire instituite sunt prezentata centralizat in tabelul urmator :
Tab. nr. 6.1 Estimarea riscului si masuri specifice
Estimarea
Nr Tip de Cauze Impact frecventei/
Tehnici preventive
. accident potentiale potential estimarea
consecintelor
1 Incendii Scurtcircuit Poluare Mica/Mare - Se vor respecta instructiunile de prevenire si
Incendiile se pot electric; atmosferica; interventie in caz de incendii. Sunt prevazuti
produce datorita lucrului neglijenta; (Putin hidranti exteriori, stingatoare portabile, rezerva
cu foc deschis, trasnete, intretinere Impact probabile intangibila de apa pentru incendiu, etc.
descarcari electrostatice. necores vizual; datorita - Este interzis lucrul cu foc deschis;
Incendierea se produce punzatoare a masurilor de - Echipamentele vor fi legate la pamant pentru
prin contactul dintre echipamente Pagube securitate prevenirea descarcarilor electrostatice, sistem de
vaporii de combustibil si lor . prevazute) descarcare a electricitaţii atmosferice;
o sursa de foc, atunci -Intreaga instalatie va fi supravegheata de la
cand concentratia Scurgeri unitatea centrala de comanda si control si
vaporilor este in limitele accidentale supravegheata video
de inflamabilitate si se din -Vor fi respecatate regulamentele de functionare
atinge temperatura de rezervoare. si instructiunile de lucru;
inflamabilitate, sau daca In cazul -Rezervoarele pentru fractie lichida vor fi
sursa este suficient de prezentei prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete,
puternica pentru a unei flacari pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii
produce incalzirea locala se poate in caz de neetanseitate ;
si amorsarea incendiului. produce -Gazul combustibil va fi stocat in rezervor
incendiu sau metalic ISCIR-izat, amplasat pe o platformă
explozie betonată separată, la distanta de instalaţie,
platforma este asigurată cu condiţii anti-ex,
controlul presiunii si temperaturii ;
.-Va fi asigurata siguranta si etanseitatea
recipientilor de depozitare prin verificari
periodice ale acestora.
-Interzicerea fumatului, a lucrului cu flacara
deschisa, in zonele cu pericol datorat utilizarii
substantelor inflamabile
2 Scurgerile minore la Scurgeri in Medie/Mica - Rezervoarele de combustibil lichid vor fi
rezervoare Sunt cuva de (Putin amplasate in cuve de retentie hidroizolate cu
evenimente cu retentie probabile membrana de cauciuc ignifug Volumul total al
probabilitate mica spre datorita cuvelor de retentie este de 396 mc, fiind capabil,
medie, avand loc prin masurilor de in cazul unei scurgeri accidentale, se asigura un
neetanseitatile la securitate volum de stocare in cuva mai mare de 2/3 din
imbinarile flanselor, a prevazute) capacitatea totala a rezervoarelor. In cazul unei
Pierderea
robinetilor, in zona scurgeri masive trebuie ca produsul sa fie
etansarii
stuturilor de golire sau recuperat prin pomparea in alt rezervor.
rezervoarelor
umplere. - Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de
de stocare
3 Scurgeri masive de Scurgeri in Foarte nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie
combustibil din cuva de mica/Mare pentru colectare emisii in caz de neetanseitate.
rezervoare ; Aceste retentie (Tine de - La locul incarcarii cisternei este prevazuta o
scenarii pot fi incadrate situatii rigola pentru a prelua eventualele scurgeri.
in scenarii cu cele mai exceptionale,
grave consecinte, scenarii putin
exceptionale probabile)

b) Masuri cu caracter general:
Măsuri de reducere a riscului cu caracter general :

- paza obiectivului va fi asigurata non-stop ;
- instructajul periodic al personalului privind protectia muncii, PSI si protectia mediului ;
- verificarea starii tehnice a tuturor utilajelor si echipamentelor la intrarea in schimb pentru a
constata integritatea si buna lor functionare;
- verificarea periodica conform programului a instalatiilor tehnologice si electrice;
- stabilirea unor zone de interzicere a accesului prin aplicare de placute indicatoare cu insemne de
pericol ;
- securitatea obiectivului prin imprejmuire, semnalizări si alte avertizări ce delimiteaza zonele de
lucru;
- restrictionarea accesului persoanelor straine in incinta;
- caile de acces si evacuare vor fi permanent mentinute libere ;
- intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii de urgenta- calamitati naturale, cutremure.
Planul va prevedea măsurile de alertare, informare, punere la adăpost a bunurilor degradabile,
solutii pentru minimizarea efectelor, asigurarea mijloacelor materiale pentru interventia in astfel
de cazuri.Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile de urmat in caz de
accidente. Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cea normala, de natura sa
creeze o conditie de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediu sau bunuri.Planul de
interventie va trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu sarcinile echipei de interventie pentru
urgente, procedurile operative de tratare a diferitelor situatii, colaborarea cu echipele de
interventie externe.
In conditiile respectarii tehnologiei, a parametrilor tehnologici, a regimului de gestionare a materialelor

generate pe amplasament pe durata functionarii obiectivului se elimina riscul aparitiei unui impact cu
afectarea calitatii factorilor de mediu.
Inainte de punerea in functiune a obiectivului societatea va elabora planurile de prevenire si actiune privind :
- Regulamente de intretinere si operare a instalatiilor.

- Regulamentele si instructiunile de protectie a muncii specifice pe locuri de munca .
- Plan de interventie in caz de incendiu avizat de ISU.
- Planul de evacuare in situatii de urgenta va cuprinde caile de evacuare, modul de coordonare a
evacuarii si va fi afisat la loc vizibil.
- Planul de prevenire a poluarilor accidentale (anexa la documentatia de solicitare a autorizatiei de
gospodarire a apelor).
Planurile vor fi testate periodic . Planurile vor fi completate sau revizuite in urma testarilor astfel incat sa
raspunda tuturor situatiilor de urgenta si sa asigure pregatirea personalului implicat
In caz de accident se iau urmatoarele masuri:
- in caz de accident minor se realizeaza interventia locala cu resurse proprii si sunt informate
autoritatile locale interesate. Interventia se face de catre personalul instruit din unitate,
responsabilitatile fiecaruia fiind bine definite.
- in caz de autosesizare a unui accident, transmiterea informatiei autoritatilor competente se realizeaza
telefonic de catre persoana responsabila cu siguranta, protectia mediului, muncii si PSI in unitate.
In privinta pregatirii angajatilor se fac urmatoarele precizari:
- Pregatirea angajatilor se face in primul rand la angajare si se urmareste in primul rand expunerea
situatiei prezente in organizatie privind pericolul producerii unor accidente grave ca urmare a unor
neglijente minore;
- Dupa angajare, se face instruirea periodica a acestora, dupa o programa bine stabilita, urmarindu-se
in special formarea deprinderilor in manipularea echipamentului de interventie in caz de accident;
- Alarmarea serviciilor de interventie din exterior se face de catre responsabilul cu siguranta din
unitate, iar activitatile de combatere in scopul minimizarii efectelor se desfasoara in colaborare cu
echipele externe de interventie.
7.3. Cuantificarea riscului
Se iau in consideratie frecventa aproximata de manifestare a hazardului si gravitate in cazul producerii

accidentului.
Din punct de vedere al pericolului de incendii si de evaluari de substante periculoase:
- hazardul este semnificativ (Hazardul se identifica cu orice situatie cu potential de producere a unui
accident.)
- probabilitatea –accidente foarte rare
.Conform diagramei de mai sus, in aceste conditii , riscul este mic
Nivele de risc si securitate:
Nivel de risc (Ni) minim foarte mic mic mediu mare foarte mare maxim
Nivel de securitate maxim foarte mare mediu mic foarte mic minim
(Si) mare
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5 Nivel 6 Nivel 7
S-a considerat nivelurile de risc peste 4 ca fiind inacceptabile.
Nivelul 7 de risc reprezinta nivelul critic, dincolo de aceasta limita siguranta tinde catre zero. Normativele
din majoritatea tarilor nu permit atingerea stadiului critic. Se stabilesc pentru indicatorii de risc limite
maxime admisibile sub forma de valori pentru cei masurabili si sub forma de interdictii pentru ceilalti.
Analiza riscului si efectului indica pentru aceasta activitate – risc mediu si nivel de securitate mediu .
Nivele de risc si securitate – 4, acceptabil.
Masurile generale si specifice pentru limitarea riscului pornesc de la reguli simple in ideea ca o neglijenta
minora poate duce la declansarea unui accident cu consecinte extrem de grave asupra angajatilor,
instalatiilor invecinate si mediului. Se considera ca probabilitatea de manifestare a riscului este minimizata
prin masurile stricte impuse la nivelul societatii . Acestea au fost prezentate anterior la capitolul 6.2 .

CAPITOLUL 8
Descrierea dificultatilor
Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si, unde este posibil de
compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinte umane, fauna,
flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu cultural, interactiunea dintre acesti factori)
si contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.
Evaluarea impactului are menirea de a analiza propunerile proiectului si nu de a da solutii tehnice, lucru care
revine in sarcina proiectantului de specialitate.
Studiul de impact s-a bazat pe informatiile furnizate de titularul proiectului (SC PYROCOLECT SRL prin
Director tehnic Otto Bosniak, raspunderea pentru furnizarea datelor revine acestuia), dosar cerere de
finantare, prin discutiile avute cu beneficiarul si observarea terenului.

CAPITOLUL 9
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
9.1 DESCRIEREA ACTIVITATII
In prezent, activitatea curenta a societatii Pyrocolect SRL se desfasoara in baza Aut. de Mediu nr.
deseurilor de cauciuc.
In contextul în care Comisia Europeană încurajează reciclarea şi refolosirea deşeurilor care conduc la
Investitia propusa consta in extinderea activitatii de productie prin montarea unei instalatii de cracare
termica de deseuri din cauciuc. Deseurile de cauciuc constituie o materie prima energetica valoroasa datorita
continutului bogat in carbon.
Prin natura activitatii nou propuse, aceasta se inscrie in domeniul industriei constand din
reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase .
Fata de etapa autorizata anterior, nu se modifica suprafata totala a amplasamentului.

Suprafata totala ocupata de noua investitie va fi de cca. 310 mp, din care :
- suprafata ocupata de parcul de rezervoare pentru combustibil lichid : 180 m2
- suprafata ocupata de rezervorul pentru gaz comprimat (1 buc. - V=30 mc): 10 m2
Instalatia este compusa din module care se pot asambla pe orice suprafata betonata, necesitand doar
conectarea la utilitati, (apa, electricitate), neavand nevoie de amenajari speciale si constructii civile de sine
statatoare.
Nu sunt necesare lucrari ample de pregatire a infrastructurii, cu exceptia fundatiilor pentru montarea
instalatiilor. Nu sunt necesare cladiri noi.
tehnologic fiind controlat si monitorizat de calculator cu ajutorul unui soft specializat.
înconjurător.
Amplasament: Amplasarea instalatiei de cracare termica deseuri de cauciuc se va face in incinta Punctului de
lucru-valorificare deseuri, al S.C.‖PYROCOLECT‖ S.R.L, din orasul Rupea, zona Rupea-Gara, str.
Democraţiei, nr. 2, jud. Brasov.
Cea mai apropiata zona de locuinte de obiectivul analizat este amplasata in partea de Sud-Est, pe strada
Democratiei la nr.4, la o distante de cca. 180 m de instalatia nou prevazuta.
.

Flux tehnologic: :Prelucrarea deşeurilor de cauciuc are la bază procesul de cracare într-un reactor
confecţionat din oţel special cu functionare la temperaturi prestabilite 450-650oC, în sistem etanş. Gazul de
cracare termica obtinut se supune operatiunii de condensare. Fractiunile lichide obtinute in urma condensarii
pot fi folosite ca atare, sau pot fi supuse unor procedee de amestecare, rezultand noi produse.

- depozitare deseuri de cauciuc ;
- extragerea cordului ;
- maruntire deseuri de cauciuc;
- alimentare reactor cu cauciuc preincalzit;
- cracare termica (descompunere termochima <650°C);
- ciclonare si condensare gaze de cracare fierbinti;
- colectare fractie lichida, depozitare;
- colectare fractie gazoasa necondensabila, desulfurizare, comprimare, depozitare;
- colectare si prelucrare negru de fum, ambalare, depozitare;
- livrare .
Dotari:
- Instalatia de maruntire deseuri de cauciuc.
- Instalatia de alimentare reactor.
- Reactor de cracare .
- Instalatie de golire negru de fum .
- Instalatia de condensare gaze de cracare.
- Instalatie desulfurizare si comprimare a fractiei gazoase .
- Instalatie de racire .
- Parc de rezervoare pentru produse finire.
- Instalatie de inertizare .
- Instalatie de comanda compusa din: calculator pentru comanda automata, senzori de presiune, senzori
de temperatura, indicatori tempeatura plus presiune cu afisaj PLC.
Profilul si capacitate de productie:
Profilul de activitate propus: procesarea termica a cauciucului, pentru obtinerea de noi produse care se pot
valorifica
Capacitatea de procesare proiectata: 10000 t/an (1,2 t/h) deseuri de cauciuc.
Din capacitatea de procesare a instalatei de 10000 t cauciuc/an (1,2 t/h), rezulta anual urmatoarea cantitate de
produse care pot fi valorificate:
- Combustibil lichid : 4400 t/an
- Combustibil gazos: 900 t/an
- Negru de fum: 3000 t/an
- Metale: 1900 t/an
obţinerii de produse cu proprietăţi superioare. Prin ardere în grupuri Diesel se poate obţine energie
electrică.
Fractia gazoasa este utilizata intern, la incalzirea propriului proces de cracare termica. (Surplusul poate fi
utilizat la un generator de curent).
Negru de fum va fi valorificat prin firme acreditate, fiind intrebuintat în principal, drept combustibil solid la
fabricile de ciment.
Metalele vor fi valorificate prin firme acreditate.
Materii prime, materiale auxiliare: Materia prima utilizata in procesul de cracare termica pentru obtinerea de
produse valorificabile este constituita din deseuri de cauciuc .
Mod de depozitare:
Depozitarea cauciucului uzat se face pe platforma betonata existenta .
Depozitarea produselor obtinute se face in rezervoare amplasate in spatii aerisite , in conditii de siguranta:
- Rezervoarele pentru fractia lichida vor fi amplasate in cuve de retentie hidroizolate cu membrana de
cauciuc ignifug . Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie
pentru colectare emisii in caz de neetanseitate ;
- Rezervorul pentru fractie gazoasa (gaz combustibil) va fi ISCIR-izat si asigurat cu condiţii anti-ex,
controlul presiunii si temperaturii.
La realizarea investitiei se vor avea in vedere prevederile si recomandarile din avizul emis de ISU privind
securitate la incendiu.
9.2 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului
Referitor la emisii in aer: Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate din functionarea instalatiei au
fost facute calcule teoretice pentru emisiile de poluanti in functie de consumul si tipul de combustibil
utilizat, puterea calorifica, temperatura de evacuare a gazelor reziduale, factori de emisie, etc. Evaluarea s-a
facut prin comparare cu limitele admise prin Ordinul 462/1993.
Referitor la imisii in aer: Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului la imisie s-a efectuat prin modelarea
matematică a campurilor de concentratii. Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS
12574/1987 care cuprinde « Conditii de calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Legea 104/2011
privind calitatea aerului inconjurator. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa
intreaga zona posibil afectata.
Referitor la nivelul de zgomot: Pentru evaluarea nivelului de zgomot au fost identificate sursele de zgomot care
pot avea o influenta asupra mediului. Pentru prognozarea nivelului de zgomot la imisie evaluarea s-a facut
prin calcule ale indicatorilor de zgomot la cel mai apropiat receptor sensibil.
Referitor la factorul de mediu apa si sol: Prognozarea nivelurilor de poluare pentru factorul de mediu apa si sol s-
a facut prin analiza proiectului si a masurilor prevazute..
9.3 Impactul asupra mediului
9.3.1 Aspecte de impact asupra factorului de mediu aer:
9.3.1.1.Emisii dirijate in aer in aer: Din activitatea de productie, singura sursa de emisie dirijata este
reprezentata de cosul de dispersie pentru gazele de ardere rezultate din combustia gazului utilizat in
arzatoarele reactorului, in scopul furnizarii temperaturii necerare procesului de cracare termica.
Reactorul este închis ermetic şi separat complect faţă de focar, fiind incalzit de radiatia de infrarosu generata
de mantaua de samota a focarului si de gazele care ies din focar prin caile dedicate special prin constructia
echipamentului. Prin urmare, din reactor nu rezulta emisii in atmosfera. Gazele fierbinţi care rezultă în urma
desfăşurării proceselor fizico – chimice in reactor sunt dirijate spre ciclonare, condensare , desulfurizare,
s.a.m.d, de unde rezulta fractiile lichide si gazoasa ce sunt considerate produsele procesului de cracare
termica. (In cazul unui excedent de gaz comprimat, filtrat si desulfurizat gazul este ars intr-un arzator cu
facla sau va fi utilizat la un generator de curent).

Masurile prevazute referitor la procesul de combustie desfasurat pentru furnizarea caldurii necesare
reactorului sunt:
- Instalatie de desulfurizare a gazului combustibil utilizat.
- Arzatoare performate (cu NOX scazut ), 2 buc x 450 kw.
- Cos de dispersie (H= 14 m; D= 0,35 m)
Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate din functionarea instalatiei au fost facute calcule
teoretice pentru emisiile de poluanti in functie de consumul si tipul de combustibil utilizat, puterea calorifica,
temperatura de evacuare a gazelor reziduale si factori de emisie. Evaluarea s-a facut prin comparare cu
limitele admise prin Ordinul 462/1993. Cf.rezultatelor, valorile calculate au fost sub limita admisa cf.VLE
din Ord.462/1993..
- Referitor la oxizii de azot (NOX): Pentru reducerea emisiilor de NOX sunt utilizate arzatoare cu NOX
redus. Se apreciaza ca nu vor fi depasite limitele admise la emisie. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2,
pct.4, valoarea limita admise pentru NOX la focare alimentate cu combustibil gazos este de 350
mg/Nmc pentru valoarea de referinta de 3% O2.);
proces de desulfurizare eficient. Prin urmare, utilizarea combustibilului gazos desulfurizat va conduce la
emisii de SO2 nesemnificative. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru
pulberi la focare alimentate cu combustibil gazos este de 35 mg/Nmc pentru valoarea de referinta de 3%
O2.);
9.3.1.2 Emisii nedirijate (difuze) in aer: avand in vedere masurile prevazute , se apreciaza ca nu vor exista
mirosuri specifice sesizabile in zonele sensibile:
- Referitor la emisii nedirijate de COV: Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu
retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate. Traseul combustibilului lichid de la
instalatia de cracare termica la parcul de rezervoare este etans, prin conducte.
9.3.1.3 Referitor la imisii in aer: Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental la imisie, s-a efectuat
prin modelarea matematică a campurilor de concentratii. Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile
din STAS 12574/1987 care cuprinde « Conditii de calitate a aerului din zonele protejate » si/sau Legea
104/2011 privind calitatea aerului inconjurator
Pentru determinarea concentratiilor de poluanti la imisie, s-a folosint un program de modelare matematica
pentru calculul campului de concentratii. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa
intreaga zona posibil afectata. Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca
functionarea activitatii la capacitate maxima prevazuta, in conditiile de simulare cele mai dezavantajoase in
Punctul de lucru analizat, nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare
matematica se situeaza sub valorile concentratiei admise la imisie cf. Legii 104/2010 sau cf. STAS
12574/87, pentru orice perioada de mediere.
9.3.2 Aspecte de mediu privind factorul de mediu apa:

Din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate tehnologice.
Avand in vedere masurile prevazute cum sunt:

- Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reţeaua de canalizare existentă pe amplasament, cu
descărcare într-un bazin etanş vidanjabil din polistif, existent pe amplasament. Vidanjarea se face ori de
cate ori este nevoie, prin firma autorizata.
- Apele pluviale potential impurificate, colectate de pe amplasament prin sistemul de rigole, vor fi
direcţionate către un separator de hidrocarburi , după care vor fi deversate în receptorul autorizat prin
intermediul unor canale de desecare. Separatorul de hidrocarburi este din clasa 1, cu filtru coalescent,
astfel incat efluentul epurat sa poata fi evacuat direct in emisar , (paraul Homorod).
- Rezervoarele de combustibil lichid vor fi amplasate într-o cuva de retenţie hidroizolată cu membrană de
cauciuc ignifug şi deasupra se va monta o copertină. In cazul unui accident, se asigura un volum de
stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea rezervoarelor.
- Instalaţia de cracare va fi amplasată pe platformă betonată/impermeabilizată, iar colectarea apelor
pluviale de pe platformă se va realiza prin intermediul rigolelor de colectare care vor fi trecute printr-un
separatorul de hidrocarburi inainte de a fi evacuate in emisarul autorizat
se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta factorul de mediu apa
9.3.3 Aspecte de mediu privind factorul de mediu sol:

Avand in vedere masurile prevazute cum sunt:
- Intreaga suprafata functionala este acoperita prin betonare sau asfaltare, deci probabilitatea de
impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima;
- Rezervoarele de fractie lichida (produsul finit) vor fi amplasate într-o cuva de retenţie hidroizolată cu
membrană de cauciuc ignifug şi deasupra se va monta o copertină. In cazul unui accident, se asigura un
volum de stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea rezervoarelor.
- Apele pluviale potential impurificate vor fi colecate si dirijate inainte de evacure, printr-un separator de
produse petroliere.
- Deseurile rezultate sunt colectate separat pe categorii si coduri de deseuri si depozitate controlat pe
suprafete betonate si in recipienti corespunzatori;
- Prin intretinerea corespunzatoare a suprafetelor active betonate si a retelelor de canalizare, solul este
protejat de pierderile de produse toxice si de activitatea neglijenta a omului;
se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta solul.
9.3.4 Aspecte de mediu privind nivelul de zgomot:

Avand in vedere rezultatale calculului de evaluare se poate spune ca aportul investitiei la nivelul de zgomot
existent, la receptorul sensibil cel mai apropiat de obiectivul analizat, este nesemnificativ.
9.3.5 Aspecte de mediu privind biodiversitatea

biodiversitatii şi nici la limită sau in imediata vecintate.
In concluzie se apreciaza ca in conditiile respectarii masurilor prevazute prin proiect si in conditiile

exploatarii instalatiilor in mod corespunzator nu se prognozeaza un impact negativ asupra
mediului.




STUDIU de Impact PYROCOLECT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU de Impact PYROCOLECT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 1

Beneficiar: S.C PYROCOLECT SRL Punct de lucru Rupea

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE

MONTARE INSTALATIE DE CRACARE

Beneficiar: S.C.”PYROCOLECT” S.R.L.

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

Beneficiar: S.C.‖PYROCOLECT‖ S.R.L.

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

Evaluator Ing.Lipan Lidia …………………..……….

Evaluator Ing.Maniu Codruta………………………

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

PARTE SCRISA Pag.

CAPITOLUL 2. PROCESE TEHNOLOGICE 39

CAPITOLUL 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI 50

4.16. Zone de protectie sanitare si perimetre de protectie hidrologica 56

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 74

CAPITOLUL 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 77

Plan de incadare in zona

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

1.1 TITULARUL PROIECTULUI: SC PYROCOLECT SRL

Numele societatii: S.C. ‖PYROCOLECT‖ S.R.L

1.3 AUTORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI : S.C. ECO-BREF S.R.L BRASOV,

Adresa : Brasov, str.Diaconu Coresi nr.5, tel/fax:0268/470095; 0726735839

1.5 DENUMIREA PROIECTULUI SI AMPLASAMENTUL INVESTITIEI

1.5.1 Denumire proiect: MONTARE INSTALATIE DE CRACARE TERMICA DE DESEURI DIN

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

Limita amplasament SC PYROCOLECT SRL

Fig. nr.1- Plan de inacadrare in zona-SC Pyrocolect SRL-Punct de lucru Rupea-Gara

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

Fig. nr.2- Plan de situatie

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

1.6 DESCRIEREA PROIECTULUI

1.6.1 Situatia existenta

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

1.6.2 Situatia propusa:

Procesele tehnologice de baza sunt :

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

Instalatia de cracare termica propriu-zisa se compune din urmatoarele echipamente:

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

1.6.3 Incadrarea activitatii propuse in Directivele UE

1.6.3.1 Referitor la incadarea in Legea 278/2013 (IPPC-Recast)

Proiectul nu se incadreaza in Legea 278/2013-vezi tabelul urmator:

Executant: S.C. ECO-BREF SRL

1.6.3.2 Referitor la incadrarea activitatii in Directica 96/82/CE (SEVESO II), respectiv HG

a) Calcul de incadare pe categorii de pericole conform HG 804/2007 (SEVESO II):

∑2qx/Q(Lx) 0.077 0.00877 0.005256 0.0012

b) Calcul de incadare pe categorii de pericole conform Directivei 2012/18/UE (SEVESO III):

1.6.4 Oportunitatea investitiei:

Regimul juridic: amplasamentul investitiei este situat in intravilanul localitatii Rupea.

1.7 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE: Etapa de functionare este determinata de cererea de

Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.

1.8.1. Capacitate de productie:

Capacitatea de procesare proiectata: 10000 t/an (1,2 t/h) deseuri de cauciuc.

În urma procesării deşeurilor de cauciuc se obţin următoarele produse:

Metalele vor fi valorificate prin firme acreditate.

Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L.

Rezultate măsurătorilor fracţiei gazoase:

1.8.2 Regimul de lucru

1.8.3 Resurse folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei