Raport SI - AGRISOL - Cazanesti - Ferma Porci

Bd.
Carol I, Nr 11, Bl P4, Sc A, Ap 2 105600 Campina Prahova

Tel / Fax: 0244 372.560, Tel Mob: 0723 323.819, 0747 030.409,
E-mail : hexon_office@yahoo.com, marinache_a@yahoo.com
Nr. Reg. Com. J29/617/2005, Cod Fiscal RO 17367150
Raport la Studiu de Evaluare a

Impactului asupra Mediului
MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE
INGRASARE SUINE
CU CAPACITATEA DE 2.200 CAPETE/HALA
Orasul Cazanesti, Judetul Ialomita
- APRILIE 2010 -
MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
Nr. Proiect : 1635 D / 04 2010

Beneficiarul proiectului :
SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL
Evaluator / Auditor de Mediu :

SC HEXON ENGINEERING SRL CAMPINA
Obiectul contractului :
MEMORIU TEHNIC OBTINERE ACORD DE MEDIU
Lista de semnaturi
SC Hexon Engineering SRL - Campina
Intocmit : Ing. Iuliana Margarit
Verificat : Expert de mediu : Ing. Aurel Marinache
Aprobat : Expert de mediu : Ing. Aurel Marinache
DIRECTOR
Ing. Aurel Marinache
Hexon Engineering SRL
Pagina 2 din 106

Editia 1 / Revizia 0
CUPRINS
INTRODUCERE
SCOP SI ABORDARE
OBIECTIVE
PROGNOZA IMPACTULUI
1. INFORMAII GENERALE
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
Titularul proiectului
Autorul atestat al studiului de impact.
Denumirea proiectului
Amplasament
Scop si necesitate
Descrierea proiectului
Durata de executie propusa
1.8. Durata etapei de functionare
1.9. Productia, resurse folosite
1.10. Materii prime i substane / Preparate chimice utilizate
1.11. Poluani fizici i biologici generai de activitatea propus
1.12. Surse de poluare specifice proiectului analizat
1.13. Documente / reglementri existente privind amenajarea teritorial n zona
amplasamentului proiectului.
1.14. Conectarea la infrastructura existenta.
1.15. Utilitati
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Etapa de modernizare
2.2. Etapa de functionare
2.2.1. Procesele tehnologice propuse; tehnici i echipamente necesare; alternative
studiate
2.2.2. Valori limit atinse prin tehnicile propuse i prin cele mai bune tehnici disponibile
(BAT).
2.3. Etapa de dezafectare
3. DEEURI
3.1. Generarea deeurilor Perioada de modernizare
3.2. Generarea deeurilor Perioada de functionare
3.3. Managementul deeurilor Perioada de modernizare
3.4. Managementul deeurilor Perioada de functionare
3.5. Eliminarea deeurilor Perioada de modernizare
3.6. Eliminarea deeurilor Perioada de functionare
Pagina 3 din 106

3.7. Managementul dejectiilor

4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE
4.1. APA
4.1.1
4.1.2
4.1.3
4.1.4
4.1.5
4.1.6
4.1.7
4.1.8
4.1.9
Condiiile hidrogeologice ale amplasamentului

Informaii de baz privind corpurile de ap de suprafa.
Calitatea apelor subterane
Alimentarea cu apa
Managementul apelor uzate
Surse de poluare a apei si emisii de poluanti Perioada de modernizare
Surse de poluare a apei si emisii de poluanti Perioada de functionare
Prognoza impactului
Masuri de diminuare a impactului
4.2. AERUL
4.2.1. Caracteristici generale
4.2.2. Calitatea aerului Fond de poluare existent
4.2.3. Surse de poluare a aerului si emisii de poluanti Perioada de modernizare
4.2.4. Debite masice si concentratii de substante poluante in aer
4.2.5. Surse de poluare a aerului si emisii de poluanti Perioada de functionare
4.2.6. Prognoza impactului
4.2.7. Msuri de diminuare a impactului
4.3. SOLUL
4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului
4.3.2. Calitatea solului Fond de poluare existent
4.3.3. Surse de poluare a solului si emisii de poluanti Perioada de modernizare
4.3.4. Surse de poluare a solului si emisii de poluanti Perioada de functionare
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI
4.4.1. Caracterizarea morfologica
4.4.2. Calitatea subsolului Fond de poluare existent
4.4.3. Surse de poluare a subsolului si emisii de poluanti Perioada de modernizare
4.4.4. Surse de poluare a subsolului si emisii de poluanti Perioada de functionare
4.5. BIODIVERSITATEA
4.5.1. Informaii asupra biodiversitii
4.5.2. Rezervatii naturale, arii protejate
4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii Perioada de modernizare
4.5.4. Surse de poluare a biodiversitatii Perioada de functionare
Pagina 4 din 106

4.6. PEISAJUL
4.6.1. Informaii privind peisajul
4.6.2. Surse de poluare a peisajului Perioada de modernizare
4.6.3. Surse de poluare a peisajului Perioada de functionare
4.7. MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC
4.7.1. Starea actual a mediului social i economic.
4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic Perioada de modernizare
4.7.3. Influenta asupra mediului social si economic Perioada de functionare
4.8. ZGOMOT SI VIBRATII
4.8.1. Conditii initiale privind Zgomotul si Vibratiile
4.8.2. Zgomot si Vibratii Fond de poluare existent
4.8.3. Zgomot si Vibratii Perioada de modernizare
4.8.4. Zgomot si Vibratii Perioada de functionare
4.9. CONDIII ETNICE, CULTURALE SI DE PATRIMONIU
4.9.1. Starea actual a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu
4.9.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu Perioada de
modernizare
4.9.3. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu Perioada de
functionare
4.9.5. Msuri de diminuare a impactului negativ
4.10. TRANSPORTURI
4.10.1. Conditii initiale privind transporturile
4.10.2. Conditii din zona de influenta a proiectului
4.10.3. Cantiti anticipate de materiale i substane transportate
4.10.4. Influenta transportului Perioada de modernizare
4.10.5. Influenta transportului Perioada de functionare
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Pagina 5 din 106

5.1. Alternativa ZERO, sau NICI O ACTIUNE

5.2. Alternative de Amplasament
5.3. Alternative tehnologice
5.4. Alternative de utilitati
6.
MONITORIZAREA
7.
SITUAII DE RISC
7.1. Riscuri naturale
7.2. Accidente poteniale
7.3. Planuri pentru situaii de risc.Msuri de prevenire a accidentelor
8.
DESCRIEREA DIFICULTILOR
9.
REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

9.1. Date generale
9.2. Descrierea proiectului
9.3. Metodologia de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu
9.4. Impactul prognozat asupra mediului
9.5. Msuri de diminuare / eliminare a impactului negativ
9.6. Situaii de risc i planul de aciune n situaii de risc
9.7. Concluzii
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
Autorizatia Integrata de Mediu Nr. 135/31.10.2007 ARPM Pitesti
Autorizatia de Gospodarire a Apelor Nr. 01/15.01.2007 SGA Ialomita
BAT / BREF Cresterea intensiva a pasarilor si porcinelor www.anpm.ro
Pagina 6 din 106

INTRODUCERE
Lucrarea intitulat Raport la Studiu de Impact asupra Mediului Modernizare 4 hale existente
Ingrasare suine cu capacitatea de 2.200 capete pe hala Orasul Cazanesti, Judetul Ialomita,
apartinand SC Agrisol International RO SRL, s-a realizat de catre SC Hexon Engineering SRL,
Campina, Jud. Prahova.
SC Hexon Engineering SRL Campina este o societate comerciala avand ca activitati principale :
activitati de consultanta pentru afaceri si management, activitati de arhitectura, inginerie si servicii de
consultanta in domeniile ingineria mediului si gospodarirea apelor, societatea fiind detinatoarea
urmatoarelor atestari :
Registrul Naional al elaboratorilor de studii pentru Protecia Mediului Poz 154 RM,
RIM, BM, RA, RS.
Certificat de Atestare Nr. 212 pentru elaborarea documentatiilor in vederea obtinerii Avizului /
Autorizatiei de Gospodarire a Apelor.
Certificat SRAC SR EN ISO 9001 / 2008 RO 6855 Sistem de Management al Calitatii
Certificate IQ NET ISO 9001 / 2008 RO 6855 Quality Management Systems
Lucrarea s-a realizat pentru obtinerea Acordului de Mediu, in conformitate cu normele de coninut
general prevzute de legislaia n vigoare, respectiv Ordinul Nr. 863/2002 al MAPM si Ordonanta de
Urgenta privind Protecia Mediului Nr. 164/2008.
SCOP SI ABORDARE
In cadrul studiului a fost fcut o recunoatere a terenului. Detalii ale acestei recunoateri n teren sunt
prezentate in raport i au fost folosite pentru a oferi o descriere amnunit a terenului, precum i
pentru a identifica orice posibil surs de contaminare a zonei de catre obiectivul analizat.
OBIECTIVE
Principalele obiective ale raportului sunt prezentate mai jos:
Furnizarea de informatii cu privire la impactul activitatii asupra factorilor de mediu.
Furnizarea de informatii cu privire la impactul activitatii asupra populatiei /vecinatatilor.
Furnizarea de informatii asupra caracteristicilor amplasamentului si a vulnerabilitatii sale.
PROGNOZA IMPACTULUI
Prognoza impactului activitilor desfurate in perioada de modernizare si functionare a obiectivelor
analizate se va realiza prin calculul indicelui de impact ( Ip n continuare ) utiliznd relaia:
Ip = CE / CMA
n care:
Ip
CE
este indicele de impact;

este concentraia efectiv a poluanilor emii n mediu ca urmare a activitilor
CMA
este concentraia maxim admisibil stabilit prin normative / reglementri
din obiectiv;
Pagina 7 din 106

existente;
Valorile I >1 pun n eviden un impact negativ asupra factorilor de mediu mai mare dect limitele
maxime admise prin reglementrile existente; valorile I 1 pun n eviden un impact n limite
admise.
1. INFORMAII GENERALE.
1.1. Titularul proiectului.
Titularul proiectului este SC Agrisol International RO SRL, cu sediul in Orasul Boldesti Scaieni, Str.
Morii, Nr. 38, Cod postal 2058, judetul Prahova, Tel : 0244 / 211515.
1.2. Autorul Studiului de Impact
Responsabilul Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului este S.C. Hexon Engineering S.R.L.
cu sediul in Campina, Bd. Carol I, Nr.11, Bl. P4, Sc. A, Ap. 2, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244/372.560.
1.3. Denumirea proiectului
Denumirea proiectului analizat n prezentul Raport este Modernizare 4 hale existente Ingrasare suine
cu capacitatea de 2.200 capete pe hala Orasul Cazanesti, Judetul Ialomita.
1.4. Amplasament
Orasul Cazanesti
Oraul Czneti este aezat n partea central a judeului Ialomia, la distan de 34 km de oraul
Urziceni i la 32 km de municipiul Slobozia.
Cadrul natural, cu altitudine alternnd ntre 30 i 45 m, aparine luncii Ialomiei i Brganului
Padinei, brzdat n partea de sud de rul Ialomia.
Accesul rutier se face dinspre oraele Urziceni i Slobozia, prin intermediul drumului european E 60
care strbate teritoriul Czneti de la Est la Vest.
Accesul feroviar se realizeaz folosind gara Czneti aflat pe linia Bucureti-Ploieti-UrziceniSlobozia-ndrei.
VECINATATI
Punct cardinal
NORD
NORD - EST
EST
SUD, SUD - EST
VEST
Vecinatati
Comuna Cocora
Comuna Reviga
Comuna Jilavele
Comuna Ciochina
Comuna Muntenii - Buzau
Amplasamentul obiectivului studiat
Pagina 8 din 106

SC Agrisol International Ro SRL ferma Cazanesti ocup o suprafa de 19.020 m2 n partea de NE a

Oraului Cazanesti
Cele 4 hale existente ce urmeaza a fi modernizate si populate pentru ingrasarea suinelor, sunt situate in
incinta Fermei Cazanesti, apartinand aceluiasi beneficiar SC Agrisol International RO SRL, care
detine deja Autorizatia Integrata de Mediu Nr. 135/31.10.2007 emisa de ARPM Pitesti
Harta Nr. 1 Plan de incadrare in zona

VECINATATI
Punct cardinal
NORD
EST
SUD
VEST
Vecinatati
Terenuri agricole
Terenuri agricole
Terenuri agricole
Oraul Cazanesti
1.5. Scop si Necesitate

SCOPUL PROIECTULUI
Scopul proiectului l reprezint reamenajarea a 4 hale existente in vederea ingrasarii suinelor cu
capacitatea de 2.200 capete pe hala Orasul Cazanesti, Judetul Ialomita.
NECESITATE
Modernizarea celor 4 hale existente va contribui la dezvoltarea zonei n care se desfsoar investitia,
prin crearea de noi locuri de munc precum si prin satisfacerea cererii de pe piata local.
Pagina 9 din 106


Investitia - Modernizare 4 hale existente Ingrasare suine cu capacitatea de 2.200 capete pe hala
propune dezvoltarea Fermei specializate existente, in vederea cresterii capacitatii totale a Fermelor
Cazanesti, care au ca operator SC Agrisol International RO SRL.
Noua investitie va consta din urmatoarele obiecte :
A. OBIECTE DE CONSTRUCTII
Obiecte de constructii ce vor fi realizate sunt prezentate n tabelul urmtor :
Tabel cu obiectele de constructii ce se vor moderniza prin aplicarea proiectului analizat
Nr.
obiect
Denumire
obiect
1.
Hale de
productie
Nr. 1
2.
Hale de
productie
Nr. 2
3.
Hale de
productie
Nr. 3
4.
Hale de
productie
Nr. 4
Principalele caracteristici
Suprafata construita de 1198,00 m2 (111,00 m x 11,00 m).Nivel de inaltime :
Parter.Sistemul constructiv : Stalpi si grinzi din beton armat prefabricat.
Planseul din chesoane prefabricate de 6,00 m deschidere rezemate pe grinzi
longitudinale din beton armat prefabricat.Compartimentari interioare cu
pereti din zidarie de caramida. Pardoseli din beton armat cu canale deschise.
Fundatiile sunt izolate de tip pahar pentru stalpii prefabricati, combinat cu
grinzi de fundatii din beton armat prefabricat, cu fundatii continue din beton
la peretii din zidarie de caramida.
pereti din zidarie de caramida.Pardoseli din beton armat cu canale
deschise.Fundatiile sunt izolate de tip pahar pentru stalpii prefabricati,
combinat cu grinzi de fundatii din beton armat prefabricat, cu fundatii
continue din beton la peretii din zidarie de caramida.
Suprafata construita de 1198,00 m2 (111,00 m x 11,00 m). Nivel de inaltime :
Parter. Sistemul constructiv : Stalpi si grinzi din beton armat
prefabricat.Planseul din chesoane prefabricate de 6,00 m deschidere rezemate
pe grinzi longitudinale din beton armat prefabricat.Compartimentari
interioare cu pereti din zidarie de caramida.Pardoseli din beton armat cu
canale deschise. Fundatiile sunt izolate de tip pahar pentru stalpii
prefabricati, combinat cu grinzi de fundatii din beton armat prefabricat, cu
fundatii continue din beton la peretii din zidarie de caramida.
Parter. Sistemul constructiv : Stalpi si grinzi din beton armat prefabricat.
B. RETELE
Pagina 10 din 106

Retea de alimentare cu energie electric

Necesarul de energie electrica este asigurat prin linia electrica de medie tensiune ce alimenteaza
platforma prin doua posturi de 630 kvA, amplasate in zona crescatoriei, un transformator de 1000
KVA amplasat in zona de stocare apa potabila si un post de 100 kvA care asigura energia electrica din
zona statiei de epurare.Consumul anual este de 20.000 kW
In proiectarea fermei s-a tinut cont de limitarea la maxim a consumului de energie. In acest sens au
fost luate urmatoarele masuri:
proiectarea iluminatului numai cu lampi cu descarcare in gaze, lampi care au consum mic si
randament mare;
controlul electronic al sistemului de ventilatie;
evitarea pierderilor de caldura prin repararea izolatiei termice a adaposturilor.
Utilizarea energiei electrice se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile pentru
reducerea energiei folosite si cresterea eficientei energetice.
Retea de alimentare cu apa
Sursa de alimentare cu apa o constituie subteranul de mica adancime.
1. Captarea apei in scop potabil, tehnologic, zootehnic si pentru stingerea incendiilor se asigura prin
intermediul unui front de captare, format din 4 foraje la adancime medie (27-30 m), amplasate in
incinta unitatii. Debitele prelevate din sursa subterana sunt Qmax zi = 856,7 m3; Qmed zi= 714 m3.
2. Aductiunea apei se realizeaza astfel :
- o conducta metalica ( Dn =100 mm, L = 430 m ) care asigura transportul apei din foraje catre
rezervoarele de inmagazinare apa;
3. Inmagazinarea apei :
- in scop potabil, tehnologic si zootehnic se asigura in 4 rezervoare semiingropate cu o capacitate de
500 m3 fiecare (2000 m3 capacitate totala)
- in scopul stingerii incendiilor se asigura dintr-un rezervor ( V3 = 250 m3 ), din beton, semiingropat;
4. Distributia apei se asigura prin intermediul unei statii de pompare tip hidrofor, echipata cu 8
pompe si a unei retele de distributie de tip inelar.
Retea de canalizare
Reteaua de canalizare la nivelul platformei agroindustriale are doua componente, si anume :
Reteaua de canalizare interna la nivelul spatiilor de productie, care colecteaza ape uzate si
dejectii de la locatiile de producere a acestora si le deverseaza in reteaua de colectare.
Reteaua de canalizare colectare care asigura preluarea apelor uzate si a dejectiilor de la fermele
de productie porci i psri si de la toate utilitatile generale ale platformei agroindustriale.
Reteaua de canalizare interna a fermei are actionare gravitationala, cu panta de scurgere si este
prevazuta cu camine de vizitare pentru interventie si actionare corespunzatoare.
Retea de ape pluviale
Pagina 11 din 106

Jgheaburile i burlanele din tabla zincata 0,4 mm grosime, 120/100 sunt principalele mijloace prin
care se asigur scurgerea apelor pluviale potential curate in sol.
Apele pluviale sunt colectate de pe acoperi cu ajutorul jgheaburilor. Din jgheaburi apa este
direcionat cu ajutorul burlanelor catre rigolele din amplasament. Pentru a asigura scurgerea apelor
pluviale este necesar s se asigure panta minim pentru conductele pozate orizontal.
C. INSTALATII
Instalaia de iluminat
Iluminatul se realizeaza prin intermediul lampilor cu neon, cu puterea de 2 x 36 W, cu respectarea
prevederilor BAT/BREF, 2.3.2.3 Iluminatul adpostului pentru porci.
Proiectul de iluminat al adaposturilor pentru porci respecta cerintele de lumin ale porcilor sunt
statuate n Directiva 91/630 /EEC, unde se precizeaz c animalele nu trebuie tinute permanent n
ntuneric, ele avnd nevoie de lumin comparabil cu cea natural din orele de zi.
Lumina trebuie s fie disponibil pentru controlareaanimalelor, ea neavnd nici o influent negativ
asupra productiei porcilor. Lumina poate fiartificial sau natural ptrunznd prin ferestre; n orice caz
este normal folosirea si n aceast ultim situatie a luminii electrice.
Sunt utilizate diferite lmpi, fiecare avnd propriile cerinte de energie. Neoanele sunt de pn la7 ori
mai eficiente dect bulbii cu filament, dar n acelasi timp sunt si mult mai costisitoare la achizitionare.
Instalatiile pentru iluminat trebuie s se conformeze standardelor firesti privind operarea n deplin
sigurant si trebuie s fie rezistente la ap.Sursele de lumin sunt instalate astfel nct s fie suficient
radiatie (nivel de lumin) care s permit desfsurarea operatiunilor necesare de ntretinere si a
activittilor de control.
Instalatia de incalzire
Pentru asigurarea temperaturii optime pe timpul iernii, halele vor fi dotate cu generatoare de aer cald,
care functioneaza prin arderea gazului (GPL) precum si cu pardoseala incalzita cu placa ceramica cu
electro rezistenta.
Fiecare hala va fi dotata cu aeroterme, pentru asigurarea temperaturii necesare, pe timpul iernii, de
tipul GP 40.
Cantitatea de caldura necesara este in functie de temperatura exterioara si va fi comandata de un
calculator de proces, care comanda si deschiderea ventilatoarelor, in functie de calitatea aerului
interior.
Aerotermele sunt de fabricatie germana, furnizate de firma Big Dutchman, avand urmatoarele
caracteristici:
Putere - P = 40 kW
Consum de gaz metan - C = 3,6 m3/h
Debit aer Q = 3900 m3/h
Sistemul de incalzire propus respecta prevederile BAT/BREF, Cap. 2.3.2.1 nclzirea adposturilor
pentru porci. Cele 4 cladiri ( hale ) vor fi izolate pentru reducerea energiei pentru incalzire.
Pagina 12 din 106

Instalatia de ventilatie
Sistemul de ventilatie adoptat este cel al ventilatiei mixte prin subpresiune, care se realizeaza prin
intrarea libera a aerului curat pe orizontala.Gurile de admisie a aerului curat sunt amplasate pe ambii
pereti longitudinali, deasupra geamurilor.
Pentru evacuarea aerului viciat, sunt construite cosuri de ventilatie plasate n acoperis pe un rnd.
Pentru a asigura un bun tiraj cosurile trebuie sa aiba o naltime de cel putin 3 m si sa depaseasca
coama acoperisului cu 50 - 70 cm, aceasta conditie fiind ndeplinita.
Fiecare compartiment al unei hale va avea 10 tuburi de admisie a aerului cu diametrul de 80 cm si 5
ventilatoare de evacuare, toate montate in plafon, in orificiile prevazute din constructie.
Debitul de aer este reglabil n functie de anotimp, prin intermediul ferestrelor (ferestre cu deschidere n
sus vara, respectiv cu deschidere n jos iarna).
Primenirea aerului se face fortat, cu ajutorul ventilatoarelor axiale de acoperis.Ventilatia mecanica este
utilizata n exclusivitate sau numai pentru a completa pe cea naturala organizata.
Cerintele (calitative) minime sunt statuate prin Directiva Nr. 91/630/EEC (132,EC,1991) pentru
controlul climatului din adposturile de porcine.
Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si concentratiile de gaz trebuie s
fie sub nivelele duntoare. O bun atmosfer n adpost poate fi obtinut astfel :
izolarea cldirilor
nclzire
ventilare
Factori
CO
H2S
H umiditate relativ
NH3
Viteza aerului
CO2
Nivel
Sub valoarea msurabil
Porci pn la 25 kg: 60- 80 %
Porci mai mari de 25 kg: 50- 60 %
Max. 10 ppm
<0,20 m/s
Volum max. 0,20%
Acesti parametri vor fi obtinuti prin sistemul de ventilatie propus in proiectul analizat.
D. UTILITATI
Put forat alimentare cu apa
Alimentarea cu ap se va face din cele 4 puuri forate cu adncime adancime medie ( 27 - 30 m )
amplasate in incinta unitatii. Pentru captarea i filtrarea apei, puul are la partea inferioar, sub stratul
acvifer, filtre plus pietri mrgritar.
Dup tubaj i denisipare se face punerea n funciune cu pompa submersibil. Debitele prelevate din
sursa subterana sunt Qmax zi = 856,7 m3; Qmed zi = 714 m3.
Pagina 13 din 106

Sistemul de evacuare a dejectiilor

Dejectiile se evacueaza la sfarsitul ciclului de productie din compartimentul respectiv, prin spalare cu
jet de aer la presiune mare si dirijarea lor catre sifoanele din pardoseala. Din sifoane, dejectiile ajung
gravitational in conductele de canalizare.
Canalele colectoare din halele ce urmeaza a fi modernizate sunt in numar de patru, pe fiecare hala, cu
deschiderea de 207 cm, adancimea medie de 75 cm si panta de scurgere de 1%.
Toate canalele sunt acoperite cu gratare din beton armat. Aceste canale sunt prevazute cu stavilare tip
clopot pentru evacuare ciclica.In afara adaposturilor, dejectiile sunt preluate de canale sectoriale ce
aduna dejectiile de la celelate sectoare de activitate de pe amplasament.
Aceste canale au lungimi cuprinse intre 160 si 260 m, cu diametrul de 400 mm si sunt prevazute cu
camine de vizitare. Canalele sectoriale converg in canale magistrale.
Canalele magistrale sunt in numar de 3, au diametrul de 600 mm si sunt fabricate din beton. Exista un
canal magistral pentru halele de gestatie, unul pentru halele de maternitate si tineret si unul pentru
halele de ingrasare.Canalele magistrale sunt prevazute cu camine de vizitare.
Toate cele trei canale magistrale aduc dejectiile in chesonul unei statii de pompare intermediare, statie
care se afla in afara fermei de porci si in apropierea acesteia. Dejectiile ajunse in chesonul statiei de
pompare pot pleca pe doua cai catre statia de epurare:
a) Gravitational, prin prin intermediul unui canal de tuburi de beton cu diametrul de 660 mm si cu
lungimea de 930 m;
b) Prin pompare prin intermediul unui canal din tub metalic cu diametrul de 500 mm si lungimea
si lungimea de 905 m.
.
Pomparea dejectiilor din chesonul statiei intermediare de pompare se face cu ajutorul a doua pompe
submerse cu un debit de 50 m3/h fiecare in regim alternativ.
Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor
La aplicarea dejectiilor pe camp se va tine seama de urmatoarele cerinte :
dejectiile lichide pot fi sau injectate sau aplicate cu furtunul ;

dejectiile nu vor fi aplicate pe teren atunci cand campul este saturat cu apa, inundat, inghetat,
acoperit cu zapada ;
dejectiile nu vor fi aplicate pe terenuri cu panta accentuata sau pe cele din apropierea cursurilor
de apa ;
aplicarea dejectiilor trebuie sa tina cont de vecinatati pentru a evita neplacerile din cauza
mirosurilor ;
se va pastra evidenta cantitatilor imprastiate pe camp si datele efectuarii actiunilor respective ;
Statia de epurare
Staia de epurare cuprinde urmtoarele componente:
un grtar cu tambur rotativ pentru separarea dejectiilor grosiere;
Pagina 14 din 106

o unitate flotaie pentru separarea materialului solid fin ramas in apa uzata;
dou bazine de epurare biologic;
Dejectiile ajunse in statia de epurare parcurg urmatoarele faze tehnologice :
Dejectiile grosiere si namolul rezultat din sediment in treapta fizico - chimica si biologica, se
vor depozita pe paturile de uscare si apoi distribuite ca fertilizante sau depozitate.
Partea lichida obtinuta in urma separarii va fi supusa procesului de epurare prin tratamente
fizico - chimice realizate in bazine, dupa care se va trece la tratarea biologica.
Operatiunile de tratare fizico - chimice si biologice se realizeaza sub controlul urmaririi parametrilor
calitativi pe care trebuie sa ii indeplineasca apele uzate conform NTPA 001 pentru a putea fi evacuate
in emisarul natural - Raul Ialomita.
Namolurile de pe paturile de uscare se trateaza cu hidroxid de calciu pentru eliminarea mirosurilor si
dupa uscare si usoara fermentare se folosesc ca ingrasamant.
La nivelul capacitatii de productie, volumul dejectiilor este de circa 172.379 m3/an si de 472 m3/zi.
E. UTILAJE / ECHIPAMENTE DE PROCES
Transportul furajelor se efectueaza cu mijloace auto prevazute cu buncare si sistem de descarcare
(snecuri rabatabile), iar stocarea se face in silozuri metalice montate pe picioare, avand pentru
extractie si transport la locurile de consum un sistem de snecuri flexibile.
Sistem de furajare
Sistemul de furajare este automatizat si este stucturat astfel:
-
un buncar de furaje de 14,10 tone pe fiecare compartiment, cu o cutie de incarcare;

un grup de actionare a lantului coloana de furaje cu lant .
coloana de furajare cu lant;
Procesul tehnologic de hranire a suinelor consta in alimentarea acestora in concordanta cu greutatea

lor corporala, in sistem de hrana permanenta. In perioada de cazare a suinelor, se utilizeaza trei
retete de hranire a acestora, dupa cum urmeaza :
Reteta pentru suine avand greutatea cuprinsa intre 20 si 33 kg;

Pentru cresterea suinelor de la o greutate de 20 kg, la o greutate de 110 kg greutate in viu, este
necesara o cantitate de 240 kg de hrana.
Nivelele nutrientilor aflati in hrana suinelor sunt distribuite pe categorii de greutate, dupa cum este
ilustrat in tabelul 2-1 :
Tabel Nr. 2 - 1 Repartitia nutrientilor in hrana suinelor
Pagina 15 din 106

Parametrii nutritionali
Calciu ( % furaj )
Fosfor total ( % furaj )
Greutate porc, in viu

30 55 kg
55 90 kg
90 110 kg
0,70 0,90
0,65 0,90
0,65 0,90
0,44 0,70
0,45 0,70
0,50 0,70
Perioadele de asimilare situate intre greutatea animalului de 30 kg si greutatea finala sunt divizate in 2
sau 3 faze de hranire, faze in care continutul nutrientilor din hrana, variaza, pentru a satisface
necesarul variabil al suinelor.
Se considera ca sfarsitul primei faze de crestere a unui porc se situeaza intre 45 si 60 kg greutate in
viu -, iar sfarsitul fazei a doua se situeaza intre 80 si 110 kg.
Compozitia generala a hranei suinelor este redata, succint, in tabelul 2.1-2.
Tabel Nr. 2 - 1 Repartitia principalelor componente nutritionale in hrana suinelor
Proteina cruda ( CP % )
Grasimi crude
Fibra cruda
Total lizina
Total metionina + cistina
Total tionina
Total triptofan
Calciu
Total fosfor
Energie digestibila ( MJ/kg )
Suine
30 90 kg
15 - 17
4-5
4,5 - 6
0,75 0,90
0,45 0,58
0,42 0,63
0,15
0,75 0,90
0,62 0,70
> 13
Suine
90 110 kg
14 - 16
<5
< 4,5
0,65 0,75
0,42 0,50
0,50
0,15
0,75 0,90
0,50 0,70
> 13
Pregatirea hranei, pentru suine, se executa in bucataria furajera, in cateva etape :

Se prepara un amestec alcatuit din :
o
Porumb,
o
Orz,
o
Srot de soia,
o
Srot de floarea soarelui,
o
Premix (5%)
Se macina in moara aflata in bucataria furajera,
Amestecul se omogenizeaza timp de 10 - 15 minute, in amestecator,
Amestecul obtinut se transporta, mecanic, prin conducte, intr-un buncar de 8 t,
Buncarul alimenteaza linia automata de hranire a halelor.
Distibutia apei potabile si medicamentelor cu ajutorul :
Sistemul de adapare este automatizat .

In halele de ingasare sunt utilizate 2 suzete amplasate in fiecare boxa
Ventilarea halelor:
Pagina 16 din 106

Sistemul de incalzire
Necesitatea controlrii temperaturii din adposturile pentru porci depinde de condiiile climaterice,
construcia cldirilor i etapa de producie a animalelor.
n general, n condiii climatice reci sau care prezint perioade cu temperaturi sczute, cldirile sunt
izolate i echipate cu ventilaie mecanic. n perioada de vara, temperaturile ridicate au un impact mai
mare asupra bunstrii i productivitii porcilor aduli dect temperaturile sczute.
In hale se folosesc in general 2 aeroterme cu arzator cu gaz (GPL).
BAT reprezinta reducerea energiei pentru incalzire, prin urmatoarele masuri :
-
utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile, optimizarea densitatii

scaderea temeraturii la limita permisa pentru asigurarea confortului animalier;
izolarea cladirilor si captusirea conductelor de termoficare;
optimizarea pozitiei si reglarii echipamentelor de incalzire;
luarea in considerare a utilizarii instalatiilor de incalzire de mare eficienta
Sistem de lumina
zona statiei de epurare.Consumul anual este de 20.000 kW.
Sistemul de control pentru suine
Sistemul de management poate controla situatia din toate halele doar printr-un singur panou de
control. Functiile sale sunt nelimitate.
Calculatorul poate controla ventilatia, aerul care intra, sistemul de racire, de incalzire, umiditatea
sitemul de hranire, sitemul de picuratori, sistemul de lumina, cata cantitate de apa si de furaj a fost
consumata.
Fiecare problema din fiecare hala va fi depistata de sistemul de management. Fiecare hala poate fi
conectata prin cabluri la calculator care va arata prin intermediul unor grafice problemele existente in
fiecare hala si le va anunta prin intermediul unor alarme.
Caracteristici tehnice
Computerul manager
Senzor de temperatura interna
Senzor de umiditate a temperaturii
Tabloul electric si cablurile.
Tabloul electric include toate componentele pentru asigurarea securitatii Caracterisitici tehnice:
Tablou electric complet
Pagina 17 din 106

Cablurile electrice - YMVK 3x1.50

Sistemul de alarma
Prin schimbare de destinatie incalzirea halei se face cum am mentionat cu aeroterme ce utilizeaza
drept combustibil gazul tip propan. Procesul de arderea cu falcara deschisa a gazului in anumite
conditii poate constitui o sursa de aprindere .
Tinand seama de categoria de pericol de incendiu D cu un risc mediu de incendiu si schimbarea
sistemului de incalzire ca masura compensatorie de prevenire a incendiului este necesar ca in fiecare
zona de amplasare a aerotermelor sa se monteze un detector de semnalizare si alarmare automata a
inceputului de incendiu.
Sistem de comunicatie
Toate halele vor fi conectate la computerul de control. Caracterisitici tehnice:
CAN-BUS Cabluri pentru comunicatie

CAN-CAN Interface
Programul Management Rainbow
CAN-RS232/USB Interfata
Modem max. 56.000 Bps pre-reprogramat
F. Mod de operare recomandat de BREF (EUROPEAN COMMISSION, Integrated Pollution

Prevention and Control (IPPC), Reference Document on Best Available Techniques for
Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2003)
Hala tradiional pentru creterea suinelor este o construcie simpl, realizat din lemn sau
beton armat, iluminat natural sau artificial, echipat cu sisteme de nclzire i de ventilare.
Ventilarea halei se face natural sau forat (cu ventilatoare).
Hala echipata doar cu sisteme de ventilare natural, orientarea halei fa de direcia
predominant a vntului are o mare importan pentru eficacitatea sistemului de ventilare
nclzirea halei de cretere a suinelor se face cu aer cald (preparat n nclzitoare utiliznd gaz)
sau corpuri radiante.
Sistemul de iluminat este artificial sau combinat (artificial i natural).
Halele pot fi echipate cu linii automate de furajare (cu nlime ajustabil) i cu instalaii de
adpare
n hrana suinelor pot fi administrate i proteine crude.
1.7. Durata de construire propusa
Perioada propusa pentru modernizarea celor 4 hale existente crestere porci este de cca. 6 luni.
1.8. Durata etapei de functionare
Durata etapei de functionare nu se poate preciza cu exactitate acesta depinde n primul rnd de cererea
pietii de desfacere. Proiectul nu specific momentul ncetrii definitive a produciei.
1.9. Productia, resurse folosite
Pagina 18 din 106

Pe baza estimarii volumelor de productie, in tabelul de mai jos prezentam informatii privind productia
si necesarul resurselor energetice pentru ingrasarea suinelor.
Resurse folosite
n scopul asigurrii produciei
Denumire
Cantitate
Furnizor
Proces
Denumire
Cantitatea/serie
Ingrasare
suine
2.200 cap/hala
8.800
cap/an/hala
Energie electric
2000 MW/an
SC Electrica SA
Apa
282,6 mii m3/an
Sursa proprie
1.10. Materii prime i substane/preparate chimice utilizate.

Substane / preparate chimice utilizate.
Pe baza estimarii volumelor de productie, in Tabelul Nr. 2 se prezinta materiile prime si substantele
chimice sau preparatele chimice.
Tabelul 2. Materii prime substane / preparate chimice
Denumirea materiei
prime, a substanei sau
preparatului chimic
Cantitatea
anual /
existent n stoc
Medicamente si
vaccinuri
Cca 1 t/an
Dezinfectanti
- Intercept
- D4+Dezinfectant
1000 l /an
Clasificarea i etichetarea substanelor sau preparatelor

chimice
Categorie
Periculozitate
Fraze de risc
R 22- toxicitate
redusa pentru om
S2;S13;S20/21;S46
Toxice
Toxice
Nr.
crt.
Denumire
Natura
chimica/compozitie
Impact asupra
mediului
1.
Medicamente
si vaccinuri
Toxicitate redusa pentru om
Cca 1 t/an
Dezinfectanti
- Intercept
- D4+Dezinfectant
1000 l/an
Cantitate
depozitata
Impact asupra
mediului
2.
Mod de depozitare
Cabinet veterinar, de unde
sunt ridicate si aduse in ferma
numai in momentul utilizarii.
Sunt aduse in ferma numai in
momentul utilizarii ( de 3
ori/an), de catre o firma
specializata.
Materii prime utilizate.

Nr.
crt.
Denumire
Mod de depozitare
Pagina 19 din 106

1.
Porumb
Grau
2.
1800 tone
1800 tone
3.
Srot de soia
366 tone
4.
Srot floareasoarelui
200 tone
5.
Sare
12 tone
6.
7.
Carbonat de
calciu
Fosfat
monocalcic
480 tone
Deseurile sunt
biodegradabile si
asimilate in sol
1000 l/an
Depozitare in depozite
special amenajate in
acest scop (magazii, silozuri,
platforme)
100 tone
8.
Zooforturi
70 tone
9.
Ulei soia
15 tone
10.
Metionina
premix
27 tone
1.11. Poluani fizici i biologici generai de activitatea propus.

ZGOMOT SI VIBRATII
Sursele de zgomot i vibraii in perioada de modernizare a fermei
In perioada de modernizare a halelor, sursele de zgomot sunt grupate sunt datorate activitatilor de
constructii specifice lucrarilor realizate.
Sursele de zgomot i vibraii in perioada de funtionare a fermei:
ventilatoarele de exhaustare aer;

motoarele electrice din dotare;
mijloacele de transport .
RADIATIE ELECTROMAGNETIC, RADIATIE IONIZANT

Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice in functiune, genereaz radiatii electromagnetice care
se situeaz ins la un nivel sczut pentru a avea impact negativ asupra mediului.
In proiectul analizat in etapa de modernizare a halelor nu funcioneaz surse care s genereze i s
emit n mediu radiaii electromagnetice / ionizante sau poluani biologici (microorganisme/virui).
POLUANTI BIOLOGICI
In cadrul halelor de ingrasare suine, poluarea biologica se poate produce prin raspandirea germenilor
microbieni producatori de boli. Printre cele mai raspandite boli la porcine sunt urmatoarele :
ADENOMATOZA INTESTINAL PORCIN
Pagina 20 din 106

Este o boal infecioas, bacterian, cu evoluie cronic, specific porcilor, manifestat clinic prin
diaree, urmat de slbire. Adenomatoza intestinal este denumirea generic atribuit unui complex de
afeciuni intestinale ale porcului, cu aspecte destul de diferite, dar care au element comun ngroarea
pronunat a peretelui intestinului subire, prin proliferarea epiteliului mucos.
Din acest complex fac parte patru afeciuni: adenomatoza intestinal propriu-zis, enterita proliferativ
hemoragic, enterita necrozant i ileita regional.
Boala este cunoscut de mult timp, fiind rspndit pe toate continentele, avnd o frecven mai mare,
n ultima vreme, n rile n care porcii se cresc n sistem industrial. Boala produce pierderi prin
nerealizarea sporului n greutate, i mai puin prin mortalitate.
Etiologie
Mult vreme s-a considerat c aceast boala este produs de mai multe specii bacteriene. n prezent
este precizat faptul c boala este produs de bacteria denumit Lawsonia intracellularis, un germen
parazit intracelular (n citoplasma enterocitelor), de form bacilar (cu dimensiuni mici, de 1,5/0,35
nm), Gram negativ, acido-rezistent, nesporulat.
Bacteria Lawsonia intracellularis este sensibil la mai multe antibiotice, dar n mod practic, acestea
nu-i prea pot dovedi eficacitatea, dat fiind faptul c germenul este parazit intracelular.
Caracterele epidemiologice
La aceast boal sunt receptivi toi porcii, indiferent de vrst, dar mai frecvent fac boala porcii cu
vrsta ntre 6 i 20 de sptmni.
Se consider c transmiterea bolii se realizeaz pe cale digestiv, prin consum de ap i furaje
contaminate prin fecalele porcilor eliminatori de germeni.Pn nu demult incidena bolii a fost redus,
ns n condiiile creterii intensive a porcinelor, semnalrile au devenit tot mai dese, n diverse ri de
pe glob.
n declanarea bolii un rol important l au factorii favorizani (reprezentai de transporturile obositoare,
lotizrile frecvente, schimbrile brute n regimul alimentar etc.), ce duc la scderea rezistenei
generale a organismului la boli.
Tabloul clinic
Boala se exprim clinic la purceii nrcai dup o incubaie de 3-6 sptmni. Starea general a
porcilor bolnavi este puin afectat, apetitul este capricios motiv pentru care porcii nu realizeaz sporul
n greutate.
In forma de adenomatoz intestinal porcii de regul nu prezint diaree, dar se constat ntrzierea n
dezvoltare i refuzul hranei.n formele enterit necrozant i ileit regional porcii prezint diaree, cu
fecale apoase i slbire pronunat.
Forma de enterit proliferativ hemoragic se manifest cu diaree hemoragic, cu fecale de culoare
roie, brun sau negricioas i anemie.Finalitatea bolii este vindecarea, n majoritatea cazurilor, dup o
evoluie care poate dura ase sptmni, moartea putnd surveni la maxim 6 la sut dintre porci.
Pagina 21 din 106

Tabloul morfopatologic
Cadavrele au culoare palid i sunt deshidratate. n toate formele de adenomatoz intestinal reine
atenia ngroarea peretelui intestinului subire, care cuprinde uneori i prima treime a colonului
spiralat, inclusiv cecumul. ngroarea peretelui intestinal este rezultatul proliferrii mucoasei i a
edemului peretelui.
In forma de enterit necrozant mucoasa intestinal afectat este acoperit cu depozite gri-glbui.
In forma de ileit regional, se pot gsi ulcere lineare pe mucoasa ileonului, lumenul intestinal este
ngustat.
n enterita proliferativ hemoragic peretele intestinal este ngroat, coninutul intestinal este
hemoragic, de culoare roietic n intestinul subire i negricioas n colon.
Suprafaa mucoasei intestinale pare normal, fr hemoragii care s explice prezena sngelui n
intestin. Enterita proliferativ hemoragic trebuie deosebit de dizenteria porcului, cu care se
aseamn clinic.
Diagnosticul
Se stabilete pe baza examenului epidemiologic, clinic i morfopatologic coroborate cu examenul de
laborator, care urmrete evidenierea germenilor n mucoasa intestinal, prin coloraii specifice.
Profilaxia i combaterea
Nu sunt cunoscute nc msuri eficace de profilaxie i combatere a bolii. Se recomand s nu se fac
achiziii de animale, pentru completri de efective din ferme cu antecedente de boal i se interzice
transferul de animale din efective mbolnvite, n ferme sntoase.Antibioticele mai utilizate n
prevenirea acestei boli sunt tilozina i tiamulinul.
INFLUENA PORCIN: CARACTERISTICI ALE BOLII LA SUINE
Influena (gripa) porcin este o boal nedeclarabil, care poate s contamineze efectivele de porci.
Boala este cauzat de diferite tulpini de Influenza virus tip A i se suspicioneaz pe baza examenului
epidemiologic i a evoluiei clinice, confirmarea fcndu-se prin diverse examene de laborator.
Examenul epidemiologic.
La infecia natural sunt receptivi porcii, indiferent de vrst sau de ras. Sursele de infecie sunt
animalele bolnave sau trecute prin boal n urm cu cel mult 2-3 luni, care poart virusul n pulmon i
n limfonodurile aferente, pe care l elimin odat cu jetajul sau cu picturile de secreii nazofaringiene
rezultate n urma tusei.
Apariia bolii este favorizat de sezoanele reci i umede, n care exist fluctuaii mari de temperatur
ntre zi i noapte (toamna i nceputul iernii).
In adposturile reci i umede, cu pardoseal de ciment, n care exist cureni de aer i sunt aglomerate
un numr mare de animale, boala cuprinde la nceput animalele cu rezisten sczut. La scurt timp,
aceasta se rspndete, afectnd i restul animalelor din efectiv.
Pagina 22 din 106

Dac boala reapare n sezonul rece urmtor, forme evolutive drastice vor fi semnalate numai la
tineretul n vrst de peste 2-4 luni, care nu mai dispune de imunitate colostral.
Evoluia bolii este de tip enzootic, cu contagiozitate ridicat n cadrul focarului i cu tendin limitat
de difuzare n afara lui.
Influena porcin prezint importan din punct de vedere economic, producnd pierderi prin scderi n
greutate i prin mortalitate crescut la purceii sugari.
Al doilea aspect al importanei bolii const n posibilitatea transmiterii interspecifice a virusului
influenei i de implicaiile fenomenului n epidemiologia bolii la om i la alte specii de animale. Sunt
cunoscute dou mecanisme genetice prin care pot aprea variante sau subtipuri antigenice noi, n mod
natural: mutaii genetice i recombinri genetice.
Tabloul clinic al bolii.
Perioada de incubaie este de 3-6 zile. Boala debuteaz brusc cu febr (41-41,5oC), lipsa poftei de
mncare i abatere. Animalele stau n decubit sterno-abdominal sau adopt poziia cinelui eznd,
pentru uurarea respiraiei care devine accelerat, de tip abdominal.
Starea de abatere este foarte pronunat, animalele reacionnd greu la stimulii externi. Din cauza
durerilor musculare i articulare, animalele prefer starea de imobilitate.
Chiar de la nceput apare conjunctivita i jetajul muco-purulent, care prin uscare formeaz cruste n
jurul orificiilor nazale. Dup 1-2 zile, apare tusea dureroas, profund care se accentueaz dup efort.
Frecvent, insuficiena cardiac cauzeaz cianoza extremitilor i a regiunilor corporale declive, fiind
posibil i hemoragia nazal.
Redresarea clinic se produce dup aproximativ o sptmn la 97-99% din cazuri. Totui, tusea mai
poate persista 1-2 sptmni, iar pierderile n greutate nregistrate n cursul bolii se recupereaz numai
n decurs de cteva sptmni.
Foarte rar, la 1-3% din animalele afectate apar complicaii pulmonare cu sfrit letal. n situaia n care
condiiile de igien i de microclimat sunt deficitare, pierderile prin mortalitate sau sacrificri de
necesitate pot atinge cote alarmante, mai ales la tineret.
Au fost descrise i focare n care evoluia bolii a fost benign, majoritatea animalelor dezvoltnd
forme asimptomatice.
Tabloul anatomopatologic.
Leziunile produse de aciunea direct a virusului influenei porcului, n formele acute, pot fi observate
numai n situaia sacrificrii animalelor, deoarece leziunile observabile la cadavre sunt rezultatul
aciunii conjugate a bacteriilor, care complic modificrile iniiale produse de virus.
La necropsia porcilor sacrificai n faza acut a bolii se observ o congestie a mucoasei cilor
respiratorii anterioare i acoperirea acestora cu o secreie vscoas, abundent. Bronhiile i bronhiolele
sunt obstruate cu un exsudat vscos.
Pagina 23 din 106

Se mai constat o inflamaie cataral a pulmonului.Zonele afectate pot prezenta focare de densificare
de culoare brun sau cu caracter emfizematos de culoare rou deschis, imprimnd pulmonului aspect
marmorat.
In cazurile complicate, la necropsie se observ leziuni grave de pneumonie, adesea nsoit de
inflamaia fibrinoas a pleurei i a pericardului.
Diagnosticul
Elementele revelatoare de diagnostic sunt apariia brusc a bolii n sezoanele reci la un numr mare de
animale, boal care n decurs de 1-2 zile poate cuprinde aproape tot efectivul, indiferent de vrst,
producnd abatere, febr i predominana simptomelor respiratorii.
Faptul c animalele se redreseaz clinic rapid, asociat cu prezena modificrilor anatomopatologice
menionate, ntrete suspiciunea de influen. Pentru confirmare, diagnosticul de laborator este
indispensabil.
Diagnosticul retrospectiv se stabilete prin tehnica Elisa sau prin reacia de inhibare a hemaglutinrii,
pe probe de seruri perechi, recoltate n timpul fazei acute i dup 21 de zile, urmrindu-se creterea
titrului de anticorpi.
Diagnosticul diferenial trebuie fcut fa de pneumonia enzootic, pleuropneumonia porcului,
pasteureloz i forma respiratorie a bolii lui Aujeszky.
Profilaxie i combatere.
Cu toate c au fost create i experimentate numeroase vaccinuri, att inactivate, ct i vii atenuate,
profilaxia specific nu a intrat n practica larg de teren. Este mai bine ca profilaxia s fie bazat pe
msuri generale sanitare veterinare (biosecuritate, carantin, dezinfecii etc.) care previn n acelai
timp i apariia altor boli infecioase.
Datorit faptului c nu exist un tratament specific, este indicat ca pe toat durata epizootiei s se
asigure condiii optime de zooigien, cu evitarea schimbrilor brute de temperatur i a curenilor de
aer.
Hrnirea se face cu furaje echilibrate n principii nutritivi, microelemente i n vitamine. Pe toat
durata epizootiei, se recomand ca animalele s fie ct mai puin perturbate.Administrarea de
antibiotice sau de sulfamide nc din primele faze ale bolii la tot efectivul, cu scopul prevenirii
infeciilor secundare suprapuse, este o metod eficient, dar costisitoare.
Se poate administra numai animalelor care dup primele 5-7 zile de boal nu dau semne evidente de
vindecare spontan.
EFECTE I IMPLICAII ALE VIRUSURILOR GRIPALE
Tipuri de grip i de virusuri gripale. Gripa, numit i influen, este o boal infecto-contagioas, care
afecteaz, mai ales, aparatul respirator.
Boala poate evolua la oameni i la diferite specii de animale, domestice (mai frecvent la psri, la
porci i la cai) i slbatice. Virusurile gripale pot fi de tip A, B sau C, dar cele mai importante stri
patologice, att la om, ct i la animale, sunt determinate de tipul A, care prezint mai multe subtipuri,
caracterizate fiecare printr-o formul antigenic proprie.
Pagina 24 din 106

Virusul gripei umane - subtipul A/H1N1. Porcul face relativ uor infecii cu tipurile de virus gripal
specific (porcin), dar i cu virusurile umane i aviare.
Tulpinile de virus gripal ce se izoleaz n prezent de la oameni bolnavi din numeroase ri, de pe
continente diferite, aparin subtipului A/H1N1. Un subtip foarte asemntor, avnd tot structura
A/H1N1, a mai fost izolat n anii precedeni din cazuri obinuite de grip uman sezonier.
Spre deosebire de cel sezonier, virusul pandemic este foarte patogen, se transmite direct de la om la
om prin aerosoli i conine n materialul genetic (ARN) gene de la virusurile porcine, umane i aviare,
fiind un virus hibrid.Se presupune c reasortarea antigenic ar fi produs n organismul porcilor, dei
nu exist dovezi recente de transmitere de la porcii bolnavi la om.
Ca urmare a creterii numrului de cazuri de boal i a numrului de ri afectate, Organizaia
Mondial a Sntii (OMS) a decis, n ziua de 27 aprilie, trecerea epidemiei de grip din faza 3, n
faza 4 de alert pandemic, pe o scar pn la 6, iar n 29 aprilie, la faza 5.
Astfel s-a recunoscut fr dubiu transmiterea bolii de la om la om i a capacitii virusului gripal de a
produce epidemii, cu focare la nivel de comunitate.
Gripa uman cu tulpin A/H1N1 nu se transmite prin consumul de carne de porc preparat termic.
Prevenirea contractrii bolii este posibil n condiiile respectrii msurilor stabilite, la care se adaug
i alte msuri de igien personal (n special splatul pe mini, folosirea batistei personale pentru tuse
i strnut, evitarea cltoriilor n zonele afectate).
Pentru cresctorii de porci, obligatorii sunt normele sanitare veterinare specifice i msurile de
biosecuritate, valabile, de altfel, n cazul tuturor bolilor transmisibile.
n prezent, exist temerea exprimat de OMS c virusul gripei porcine, care a contaminat peste cinci
mii de persoane n ntreaga lume, dintre care peste 60 au decedat, ar putea dezvolta rezisten la
antivirale, odat cu venirea sezonului rece.
SINDROMUL CU TULBURRI DE REPRODUCIE I RESPIRATORII LA SUINE
Sindromul cu tulburri de reproducie i respiratorii la suine (PRSS) este o boal infectocontagioas de
natur virotic, ntlnit la suine. Apariia bolii n efectiv produce pagube economice prin tulburrile
de reproducie i respiratorii, precum i prin cheltuielile cu profilaxia i combaterea.
Implicaii i manifestri ale bolii
Etiologie. n prezent este unanim acceptat c virusul Lelystad, izolat de Wensvvort i col., de la
diverse cazuri de porci mistrei bolnavi, este agentul etiologic al PRRS.
Acest virus conine ARN, are form sferic cu dimensiuni de 50-72 mm, fr proprieti
hemaglutinante i are n structur patru proteine virale majore. Exist diferene antigenice ntre
tulpinile virale nord-americane i cele europene. Virusul are rezisten mic la factorii fizico-chimici
din mediu.
Caractere epidemiologice. Boala se poate manifesta la toate categoriile de suine (porcul domestic i
mistreul), dar mai sensibile sunt scroafele gestante i purceii sugari. Purceii nrcai i grsunii sunt
mai rezisteni.
Pagina 25 din 106

Sursele de infecie sunt porcii bolnavi, purttorii (rmn eliminatori opt sptmni de la trecerea prin
boal) i carnea de porc congelat.
Transmiterea bolii se face orizontal (la porcii de aceeai generaie), pe cale aerogen, i vertical (pe
cale transplacentar, de la ascendeni la descendeni).
Boala este specific sistemului creterii intensive a suinelor. De la un efectiv la altul virusul este
transmis fie prin intermediul scrofielor de prsil, fie prin intermediul crnii de porc congelate.
Gradul de rspndire a bolii n efectivele de porci este greu de evaluat. ntr-un studiu efectuat n SUA,
porcinele din 36% din fermele din 17 state au reacionat pozitiv la examenul serologic. n Comunitatea
Economic European procentul suinelor serologic pozitive este situat ntre 65 i 75 la sut, cu o
morbiditate la purcei de 30 la sut i o mortalitate la purcei de 5-10 la sut.
Tabloul clinic. Perioada de incubaie este de 4-7 zile.
La scroafe, primele simptome sunt tulburrile de reproducie. Apar avorturi tardive cu fetui mori i
mumifiai (n numr mare), sau gestaia este dus la termen, dar purcei sunt expulzai vii, dar neviabili.
Dup ftare urmeaz o perioad de infertilitate, manifestat prin lipsa cldurilor i reducerea ratei
ftrilor. Pot s apar i simptome respiratorii i diaree. Se mai pot constata semne generale
manifestate prin febr, lipsa poftei de mncare, lipsa secreiei lactate, sau cianoza pielii.
n maternitate, boala se rspndete rapid. La purcei simptomele sunt n funcie de momentul infeciei.
Dac aceasta are loc intrauterin, purceii sunt expulzai vii, dar mor n primele zile dup ftare. Dac
infecia se produce imediat dup ftare, simptomele sunt variate.
Purceii au prul aspru fr luciu, prezint conjunctivit i edem periocular, tremurturi musculare,
mersul cu membrele nepenite i adoptarea poziiei de statuie.
Purceii prezint dispnee, tuse, hemoragii frecvente: ombilicale, dup tierea cozii, dup injecii (mai
ales dup administrarea preparatelor pe baz de fier). Morbiditatea este de 80 la sut, iar mortalitatea
de sut la sut.
La tineret i la grsuni boala se manifest prin semne discrete, necaracteristice, consumul de furaje
este redus, uneori apar simptome respiratorii, cianoza pielii din regiunile cu piele fin, iar morbiditatea
i mortalitatea sunt reduse.
La vieri se constat febr, lipsa apetitului, abatere i reducerea performanelor reproductive. Dup 21
zile de la infecie virusul se izoleaz din materialul seminal.
In efectivele n care este prezent boala s-au asociat i infecii secundare virale sau bacteriene. Pe
fondul imunosupresiv indus de virus, bolile condiionate evolueaz mult mai grav.
Diagnosticul. Boala se suspicioneaz cnd n efectiv apar frecvent cazuri de tulburri respiratorii i de
reproducie la porcine.
Confirmarea diagnosticului se face prin analize de laborator. Examenul virusologic are ca scop
izolarea i tipizarea virusului, primul fiind totui dificil de realizat.
Pagina 26 din 106

Examenul serologic de rutin urmrete evidenierea anticorpilor postinfecioi prin tehnica ELISA
sau prin alte metode.
Este indicat a se face diagnostic diferenial fa de leptospiroza porcin, boala lui Aujesky, sau
parvoviroza porcin.
Profilaxia. Se va pune accent pe restriciile privind micarea suinelor ntre ferme infectate i
neinfectate. Se recomand controlul serologic (prin testul ELISA) al fermelor de reproducie, pentru
cunoaterea situaiei sanitare veterinare.
Imunoprofilaxia se realizeaz att cu vaccinuri vii, ct i cu vaccinuri inactivate. Se vor efectua
tratamente pentru prevenirea complicaiilor secundare, date de flora bacterian de asociaie.
Poluanti fizici si biologici :

Tipul
poluantului
Sursa de
poluare
Surse de
poluare
Poluare max.
admisa
Poluare
estimata
Masuri de
eliminare
Zgomot
Functionarea
motoarelor
Difuze
65 dB
Max 65 dB
Nu este cazul
Radiatie
electromagnetica
Nu
Nu este cazul
Radiatie
ionizanta
Nu
Nu este cazul
Da
Hale de
productie +
bazin
colectare
Conform BAT
si Norme
sanitare
Sub nivelele
max. admise
Tratament
extern *)
Biologice ( din
dejectiile
rezultate)
*) Masuri
Siguranta epiteozootica
Accesul persoanelor in ferma se va face numai prin Filtrul sanitar, cu respectara prevederilor
regulamentului de functionare
Pentru a evita apropierea de ferma a efectivelor de animale domestice ale altor producatori se
vor asigura suprafetele adiacente fermei, creandu-se zone speciale de protectie sanitarveterinara ; de asemenea, se va realiza un gard dimensionat corespunzator.
Se va realiza un traseu murdar la interiorul fermei pe care vor avea acces mijloacele de
transport pentru furaje si preluarea animalelor, prevazut cu statie de dezinfectie speciala, dotat
cu bazin pentru solutii de dezinfectie, etc.
Accesul persoanelor in complex va fi organizat cu un control sever si riguros fiind excluse
orice vizite care nu sunt strict obligatorii; pentru persoanele considerate ca autorizate sa intre in
complex se vor aplica reguli stricte privind vestiarul filtru si echipamentul de protectie.
Pagina 27 din 106

Supravegherea video a intregului complex atat in interior cat si in exterior va fi asigurata

integral din faza de proiectare si utilizare
Masuri vizand gestiunea cadavrelor
Ferma va fi prevazuta cu un recipient frigorific, in care se vor depozita cadavrele rezultate din
mortalitatea interna; acestea cadavre vor fi livrate unei firme specializate in proceasrea acestor
deseuri (ex. PROTAN )
Colectarea, transportul si depozitarea cadavrelor sunt asigurate cu mijloace adecvate.
In incinta complexului nu se vor efectua nici un fel de operatiuni de sacrificare sub nici un
motiv.
Proiectul propus spre avizare propune cele mai bune tehnici de tratare a dejectiilor din
activitatea de crestere a porcilor conform standardelor din Uniunea Europeana ( BAT/BREF,
capitolul 2.5 Colectarea si depozitarea dejectiilor).
1.12. Surse de poluare specifice proiectului analizat

Functie de intensitatea si durata ei, polarea specifica proiectului analizat este de urmatoarele tipuri:
a) Poluarea manifestata pe durata lucrarilor de modernizare hale existente / activitatilor de crestere
porci
Sursele de poluare specifice sunt:
- surse liniare reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul fermei
- surse de suprafata emisiile de amoniac, metan, particule in suspensie si mirosuri.
b) Poluarea accidentala
Fisurarea accidentale a rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport, scurgerilor de hidrocarburi
( benzina, motorina ) in perioada de modernizare si functionare.
Poluarea accidentala n cazul accidentelor de circulatie n care sunt implicate vehicule ce transporta
substante periculoase sau toxice, substante ce pot fi deversate pe platforma drumului, n santurile de
evacuare a apelor din precipitatii sau pe terenurile de la marginea drumului, din defectiuni sau avarii
ale conductelor de transport apa, etc.
c) Poluarea biologica: se poate produce prin raspandirea germenilor microbieni producatori de boli in
ferma de porci.
Pagina 28 din 106
Pe zone de
protectie
Masuri de
eliminare /
reducere a
poluarii
Vezi Capitolul 4
Pe zona
obiectivului
Vezi Capitolul 4
- Surse de suprafata
emisiile de amoniac,
metan, particule in
suspensie si mirosuri.
- Poluare biologica:
raspandirea
germenilor microbieni
producatori de boli in
ferma de porci.
Accidentala Hidrocarburi
Deseuri
Poluare de
fond
Pe zone rezidentiale, de recreere

sau alte zone protejate luand in
considerare poluarea de fond
Fara masuri de
Cu
eliminare/reducere implementare
a poluarii
a masurilor de
eliminare/red
ucere a
poluarii
Vezi Capitolul 4
- Surse liniare:
Traficul zilnic
desfasurat in cadrul
fermei de porci
Valoare maxima admisibila
Sursa de poluare
Vezi Capitolul 4
Specifica
perioadei
modernizare hale
existente
Specifica
perioadei
de
functionare
Nr. Surse de poluare
Tip poluare
Poluarea produsa de activitatea specifica obiectivului si masuri de

eliminare / reducere
Masuri de
eliminare /
reducere a
puluarii
Identificarea zonelor protejate (rezervatii, zone de protectie sanitara, situri arheologice, etc) s-a
prezentat in capitolul 10.Impactul proiectului asupra acestora este prezentat in capitolul 10
Zona analizata nu este caracterizata de poluare, obiectivul aflandu-se intr-o zona naturala, in
care nu se desfasoara procese poluatoare
Valori admisibile (conform standardelor si normativelor in vigoare ), pentru poluantii

caracteristici activitatilor sunt prezentate in capitolul 4

Pagina 30 din 106
1.13 Documente/reglementri existente privind amenajarea teritorial n zona amplasamentului

proiectului.
Ferma Cazanesti ocup o suprafa de 19.020 m2 n partea de NE a Oraului Cazanesti, avand acces la
Drum local si posibilitatea de racordare la retea de: Energie Electrica, Telefonie si Apa.
1.14 Informaii despre infrastructura existent i conectarea la aceasta.
Necesarul de ap este prelevat din subteran prin 4 foraje la adancime medie (27-30 m), amplasate in
Necesarul de energie electric a obiectivului este de cca.2000 MWh/an. El este acoperit prin racordul
la reteaua publica de energie electrica.
Necesarul de energie termic va fi asigurat de catre un sistem de incalzire pe baz de GPL, ce va
produce agentul termic necesar procesului tehnologic, nclzirii halelor i spatiilor administrative.

2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Perioada de reamenajare/modernizare
Descrierea constructiilor existente
Toate constructiile existente au regim de inaltime parter, cu structura de rezistenta, alcatuita din cadre
de beton armat folosind elementele prefabricate.
Descrierea structurilor de rezistenta la hala deingrasare:
stalpi si grinzi din beton armat prefabricat.
planseul este din chesoane prefabricate de 6,00 m deschidere rezemate pe grinzile
longitudinale din beton armat prefabricat .
compartimentari interiuoare cu pereti din zidarie de caramida.
pardoseli din beton armat cu canale deschise prefabricat, cu fundatii continue din beton la
peretii din zidarie de caramida.
Modernizarea solicitata de beneficiar si satrea actuala ale constructiilor implica urmatoarele:
Masuri de protejare ale elementelor din beton aramat , cu materiale speciale realizate in acest
scop, cu aplicare dupa curatirea in prealabil a suprafetelor existente, in conformitate cu
caietele de sarcini ale distribuitorilor acestor materiale.
Modificare tamplarii in goluri de ferestre existente, cu inchiderea partiala ale acestora .
Se interzice agatatarea unor instalatii sau tavane suspendate de chesoanele prefabricate
existente.
In afara lucrarilor mentionate se vor lua masuri de remediere ale tuturor defectelor constatate in timpul
lucrarilor de executie, in conformitate cu normele cu privire la reparatii ale elementelor din beton
armat deteriorate.
Lucrrile desfasurate in obiectiv vor consta n :
a) lucrri de modernizare hale existente:
lucrri de betonare a unor elemente de construcii;
diverse lucrri pe partea de arhitectur.
executat zidarie si tencuieli brute pentru redimensionarea golurilor de ferestre;
lucrari mici de reparatiisi tencuieli la pereti;
montat instalatia de de ventilatie (20 cosuri de aspiratie , 10 cosuri evacuare) cu exceptia partii
electrice ;
montat usi metalice termoizolante (12 bucati din 14 necesare);
montat ferestre metalice duble;
reparat stapli de la garduri despartitore la boxe;
executat lucrari de hidroizolatie la acoperis tip terasa (inlocuirea stratului membranei si a
stratului termoizolant deteriorat);
b) lucrri de montaj echipamente i conducte:
fixare pe fundaii a echipamentelor care nu s-au montat nc;
montare supori conducte prin sudare pe plci nglobate n structuri sau prin prindere cu ancore
autoperforante;
Pagina 32 din 106

montare conducte i armturi de nchidere i reglare prin sudare;

finalizare lucrri de montare conducte i legturi la reele exterioare.
curatat si reparat canale existente;
c) lucrri de instalaii electrice i de automatizare:
montare rastele i trasee de cabluri;
montare aparatur de msur i control local i legturi pentru transmiterea la distan;
montare panouri electrice de distribuie i de comand;
montare calculatoare de proces, camerele de comand principal i secundar;
2.2. Etapa de functionare
2.2.1. Procesele tehnologice propuse; tehnici i echipamente necesare; alternative studiate
Scopul principal l reprezint creterea si ingrasarea porcinelor. Modernizarea halelor existente va
dispune de o capacitate de crestere si ingrasare a porcilor 2.200 capete/ciclu de crestere.
Un ciclu de productie dureaza 3 luni, iar in perioada de 2 saptamani dintre cicluri se face curatenie
generala si igienizarea spatiilor de productie.
Animalele sunt crescute in adaposturi moderne, in care se mentine un microclimat corespunzator, care
sa asigure un spor maxim de greutate intr-un timp minim.
Activitatea desfasurata pe amplasament consta in ingrasarea suinelor. Purceii, cand ating greutatea de
28-30 kg, se transfera in hale de ingrasare.
In ingrasare, animalele depun sporuri medii de crestere in greutate de 650 - 690 grame si ajung la
greutatea de livrare de 100 kg, dupa o perioada de 90 - 93 zile.
Procesul tehnologic de ingrasare a suinelor cuprinde mai multe etape, dintre care trei sunt mai
importante: hranirea suinelor, decontaminarea si deratizarea.
Procesul tehnologic de hranire a suinelor

Pentru cresterea suinelor de la o greutate de 20 kg, la o greutate de 110 kg greutate in viu , este
ilustrat in tabelul de mai jos :
Repartitia nutrientilor in hrana suinelor

Pagina 33 din 106

Calciu ( % furaj )
30 55 kg
0,70 0,90
0,44 0,70
55 90 kg
0,65 0,90
0,45 0,70
90 110 kg
0,65 0,90
0,50 0,70
viu -, iar sfarsitul fazei a doua se situeaza intre 80 si 110 kg.
Repartitia principalelor componente nutritionale in hrana suinelor
Grasimi crude
Fibra cruda
Total lizina
Total tionina
Total triptofan
Calciu
Total fosfor
Suine
30 90 kg
15 - 17
4-5
4,5 - 6
0,75 0,90
0,45 0,58
0,42 0,63
0,15
0,75 0,90
0,62 0,70
> 13
Suine
90 110 kg
14 - 16
<5
< 4,5
0,65 0,75
0,42 0,50
0,50
0,15
0,75 0,90
0,50 0,70
> 13

o
Porumb,
o
Orz,
o
Srot de soia,
o
o
Premix (5%)
Procesul de decontaminare
Procesul de decontaminare curenta consta intr-o succesiune de activitati :
Sunt evacuate animalele din adapost;

Se scoate de sub tensiune reteaua electrica a spatiului in care urmeaza a se executa
decontaminarea;
Se umezeste cu apa -, intreaga suprafata vizata a fi decontaminata;
Se indeparteaza dejectiile prin ridicarea dopurilor conductei colectoare fiind eliminate in basa
iar de aici cu pompa tocator in fosa septica;
Pagina 34 din 106

Suprafata care urmeaza a fi decontaminata se curata bine de resturile organice aderente, cu

ajutorul unui jet de apa sub presiune cel putin 10 atmosfere, sau cu aer comprimat, cu perii,
cu solutii decapante, etc.;
Sunt executate reparatiile curentenecesare reluarii procesului de productie;
Se executa o noua curatenie mecanica;
Se aplica decontaminantul cel mai eficient.
Se recomanda ca activitatea de decontaminare sa fie executata de catre firme specializate.
Procesul de deratizare
Procesul de deratizare este necesara pentru a impiedica existenta diferitelor rozatoare, in prejma
suinelor.
Rozatoarele aflate in exploatatiile zootehnice sobolanul cenusiu, sobolanul negru, soarecii - sunt
surse de contaminare pentru animale si pentru om, cu diferite microorganisme bacterii, virusuri - sau
cu paraziti;
Operatiunea de deratizare se aplica atunci cand adaposturile sunt depopulate. Deratizarea se va face
dupa realizarea curateniei mecanice. Se vor folosi momeli toxice si/sau pulberi toxice pe locurile
circulate de vrozatoare, in galeriile accesibile, in locurile de acces din afara adaposturilor.
2.2.2. Valori limit atinse prin tehnicile propuse i prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT).
Tabel Nr. 2 - 1 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici
disponibile
Parametru
Valori limita
Tehnici propuse de titular
Energie electrica
kwh/cap.an
Apa
3
(m /1000cap.zi)
Poluanti in aer
Poluanti pentru apa
Deseuri generate
15,00
20,0-30 (in functie

de greutate)
De la halele de crestere rezulta poluanti
pentru aerul atmosferic
Tratament extern al dejectiilor (ape uzate);
concentratii maxime conform
NTPA 001/2005
cadavre de
Incinerare depozitare
animale +
temporara + aplicare
dejectii
ca fertilizant
-
Prin cele mai bune

tehnici disponibile
Conform celor
mai bune
practici de
mediu
12,1-19,20
14,0-30,0
Fara evacuare de
ape uzate
Fara evacuare de
ape uzate
incinerare
aplicare ca
fertilizant
incinerare
aplicare ca
fertilizant
2.3. Perioada de dezafectare

Lucrari propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului la incetarea activitatii
Lucrari de inchidere
Pagina 35 din 106

Lucrarile de refacere a mediului propuse a se executa la sfarsitul perioadei de funcionare, vor tine
cont de prevederile legale privind protectia si refacerea mediului astfel incat, la finalul lucrarilor
terenurile afectate sa poata fi redate circuitului economic iniial (regim economic curi cu construcii)
sau pentru o folosin ulterior stabilit.
La inchiderea societatii sau la inchiderea unor sectoare de activitate vor fi realizate studii pentru
dezafectarea in conditii de siguranta pentru mediul inconjurator.
Obiectivul de investitie Modernizare 4 hale existente ingrasare suine, cu capacitatea de 22.000
capete / serie / halaeste prevazut sa functioneze pe timp de cel putin 40 - 50 ani ( durata normala de
functionare a unei cladiri ).
Pentru eventualitatea in care obiectivul isi inceteaza activitatea, Planul de nchidere va cuprinde cel
putin urmatoarele principii :
a) Scurgerea si splarea conductelor si vaselor si golirea lor complet de orice continut potential
periculos;
b) Metode si resurse necesare pentru curtarea halelor si instalatiilor tehnologice
c) Metode de a asigura c orice spatiu se poate preda n conditii adecvate;
d) Indeprtarea materialelor potential periculoase;
e) Metode de demontare a constructiilor, care ofer ndrumri pentru protectia solului si a apelor de
suprafat si subterane;
f) Testarea solului pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitti si necesitatea oricror
remedieri, n vederea redrii zonei ntr-o stare satisfctoare;
g) Evitarea accidentelor care pot avea un efect duntor asupra activittilor din vecintate.
Dezmembrarea echipamentelor si a instalatiilor necesita rezolvarea operativa a unor probleme
inerente, precizate mai jos si monitorizarea permanenta a respectarii urmatoarelor reguli :
Asigurarea conditiilor sigure de lucru (masuri de prevenirea incendiilor, masuri de prevenire a
unor accidente tehnice si/sau umane, etc.);
Valorificarea/eliminarea substantelor periculoase ramase dupa oprirea procesului de productie.
Decizii operative referitoare la destinatia ulterioara a partilor si materialelor rezultate, care nu
fac obiectul contractului de valorificare;
Monitorizarea activitatii si, dupa caz, interventia pentru corectarea acesteia sub aspectul
respectarii cerintelor de mediu, PSI si SSM.
Pentru realizarea lucrarilor de dezafectare in condidii de siguranta, cu respectarea prevederilor
legale in vigoare se recomanda :
Delimitarea obligatiilor si responsabilitatilor prestatorului de servicii si ale proprietarului in
Domeniul protectiei mediului, a protectiei muncii si PSI;
Stabilirea unor modaliatati operative de colaborare in situatiile inedite ce pot aparea pe
parcursul desfasurarii activitatii (modul de actiune in cazul substantelor sau depunerilor ramase
din tehnologie,
Decizii asupra destinatiei ulterioare a unor subansamble, interventii operative in cazul unor
evenimente, etc.).
Msurile propuse la ncetarea activitii sunt:
Monitorizarea permanenta cantitativa si calitativa a deseurilor rezultate.
Gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate.
Valorificarea deseurilor prin firme specializate in colectare.
Pagina 36 din 106

Solicitarea autorizaiei ntegrate de mediu pentru ncetarea activitii;

Evacuarea ntregii cantiti de dejecii din hale;
Splarea i dezinfectarea halelor de cretere a suinelor
Splarea i dezinfectarea instalaiilor de canalizare i a instalaiilor ce au deservit activitatea;
Evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din splarea instalaiei de canalizare;
Evacuarea din incint a tuturor instalaiilor care au deservit activitatea de cretere a suinelor;
Testarea solului i a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate i
necesitatea oricrei remedieri n vederea redrii zonei aa cum este definit n raportul iniial al
amplasamentului;
Lucrari pentru protecia factorilor de mediu:
Interzicerea depozitrii direct pe sol a oricror produse ori materiale care ar putea afecta
calitatea acestuia;
Desemnarea unui personal n vederea monitorizrii deeurilor rezultate, stocate, manipulate,
valorificate, gestionate;
Valorificarea ct mai eficient a deeurilor rezultate la firme specializate;
Valorificarea motoarelor, ventilatoarelor i a instalaiilor pe ct posibil integral fr a fi
dezmembrate pe amplasament;
Verificarea instalaiilor la scoaterea din hale s nu prezinte scurgeri de produse petroliere,
emulsii de ungere sau dejecii;
Colectarea acestora se va efectua de catre personal care va fi echipat corespunzator normelor
de protectie, facandu-se in saci de polietilena care vor fi stocate pe platforma betonata
acoperita. Eliminarea lor se va face prin firme autorizate.
Toate deeurile cu coninut de substane periculoase se vor elimina de pe amplasament prin
firme specializate n colectare i neutralizare;
In caz de poluare accidental se procedeaz la limitarea propagrii i se anun Agenia de
Protecia Mediului pentru stabilirea soluiilor optime de depoluare.
La lucrrile de dezafectare se vor respecta toate normele de protecia muncii, sanitare i PSI,
pentru prevenirea accidentelor.
Toate lucrrile de dezafectare a amplasamentului fermei vor trebui avizate de ctre Autoritatea
de Mediu
Pagina 37 din 106

3. DEEURI
3.1. Generarea deeurilor Perioada de modernizare
Generarea deeurilor Perioada de modernizare
Amplasament
Tipuri de deseuri
Deseuri menajere sau

asimilate
Zonele de lucru
Deseuri metalice
Deseuri materiale de
constructii
Deseuri lemn
Mod de colectare/
evacuare
In pubele metalice
amplasate pe platforme
betonate, transportate la
depozitul de deseuri sau la
statia de transfer a
localitatii .
Pe platforme betonate,
special amenajate,
valorificate prin unitati
specializate
Pe platforme speciale
Observatii
Se vor pastra evidente cu
privire la cantitatile
Predate (conformare cu
prevederile H.G>
Nr.162/2002 privind
depozitarea deseurilor).
privire la cantitatile
valorificate (conformare cu
O.U.G. Nr.16/2001 privind
gestionarea deseurilor
industriale reciclate,
aprobata prin Legea
Nr.456/2001 si cu
modificarile ulterioare).
Se pot valorifica la
infrastructura drumurilor
locale si de exploatare, etc.
Colectate selectiv, se pot

valorifica functie de
dimensiuni si calitate
3.2. Generarea deeurilor Perioada de functionare

Generarea deeurilor Perioada de functionare
Amplasament
Tipuri de deseuri
Zonele de lucru, birouri
Deseuri menajere sau

asimilate
Hale de ingrasare suine
Deseurile veterinare si
cadavrele animale
Mod de colectare/
evacuare
In pubele de PVC de 60 l
evacuate pe baz de
contract la gropa de gunoi
menajer al localitii / la
statia de transfer a
localitatii .
In containere frigorifice
speciale si colectate de
catre serviciul veterinar si
Observatii
privire la cantitatile Predate
(conformare cu prevederile
H.G> Nr.162/2002 privind
depozitarea deseurilor).
Sunt transportate zilnic SC
Protan SA conform OM
Nr.147/2006 emis de
Pagina 38 din 106

predate unei companii
specializate si autorizate in
incinerarea materialelor
Sunt colectate separat i
transportate de firme
autorizate n preluare i
transport n vedererea
incinerarii
Vor fi amestecate cu
mixtura de dejectii si vor fi
aplicate pe camp.
Deeurile din ambalaje de

la dezinfectante i
medicamente
Reziduurile rezultate din
nutreturi neutilizate
Autoritatea Nationala
Sanitara Veterinara pentru
Siguranta Alimentelor
Vor fi preluate de firma
ACTIS, n vederea
incinerrii.
3.3. Managementul deeurilor Perioada de modernizare

Managementul deeurilor Perioada de modernizare
Deseu
Cantitate
generata
Stare
fizic
Cod
deeu
Feroase
Mat. constructii
Menajere
1 t/an
5 t/an
0,5 t/an
Solid
Solid
Solid
17 04 05
17 03 02
20 03 01
3.4.
Cod
proprietate
periculoas
-
Cod
clasificare
statistica
-
Managementul deseurilor
cantitate (tone/an)
Valorificat
Eliminat
Ramas
1 t/an
5 t/an
0,5 t/an
-
Managementul deeurilor Perioada de functionare
Managementul deeurilor Perioada de functionare

Deseu
Cantitate
generata
Ambalaje diverse
13 t/an
Deseuri medicamentoase
7 kg/an
Deseuri veterinare
1 t/an
Deseuri nutreturi
7 t/an
Menajere
0,5 t/an
Dejectii
3.5.
Stare
fizic
Cod
deeu
Solid
Solid
Solid
Solid
Solid
20 03 01
Cod
proprietate
periculoas
-
Cod
clasificare
statistica
-
Managementul deseurilor
cantitate (tone/an)
Valorificat
Eliminat
Ramas
1 t/an
5 t/an
0,5 t/an
-
Eliminarea deeurilor Perioada de modernizare
Eliminarea deeurilor Perioada de modernizare

Denumire deeu
Locul de stocare /
depozitare
Modul de stocare /
depozitare
Deseuri metalice
Temporar in zonele de lucru
Containere metalice
Deseuri mat constructii
Containere metalice
Deeuri menajere
3.6.
Euro - pubele
Destinaia
Valorificare prin intermediul
agentilor autorizati, pe baza de
contract
contract sau in scopuri proprii pe
amplasament
Eliminare prin agenti de
salubrizare licentiati, pe baza de
contract
Eliminarea deeurilor Perioada de functionare
Pagina 39 din 106

Eliminarea deeurilor Perioada de functionare

Denumire deeu
Locul de stocare /
depozitare
Ambalaje diverse
Deseuri
medicamentoase
Deseuri
veterinare
3.7.
Modul de stocare /
depozitare
Containere metalice
Platforma deseuri
Containere metalice
Platforma deseuri
Containere metalice
Deseuri
nutreturi
Deseuri
Menajere
Dejectii
Platforma dejectii
Containere metalice
Euro - pubele
Paturi de uscare
Destinaia
salubrizare licentiati
amplasament
salubrizare licentiati, pe baza de
contract
amplasament
Managementul dejectiilor
Materialele organice reziduale care provin de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la porci, etc.) si
cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile agricole chiar daca sunt o sursa
bogata de elemente nutritive pentru culturi si in acelasi timp de protectie a solului impotriva
degradarii.
Dejectiile de porc pot fi procesate si transformate in substanta concentrata, ce poate fi valorificata prin
comercializare ca ingrasamant, rezolvand astfel si problema deseurilor in exces.
Trebuie sa se cunoasca faptul ca orice ingrasamant cu azot sub forma organica este mineralizat,
rezultand in final forme de azot nitric si amoniacal.
Principalul factor de evolutie spre forme minerale de azot il constituie raportul C/N, respectiv raportul
existent intre cantitatile de carbon si azot din ingrasamant. El poate fi mai mult sau mai putin ridicat si
conditioneaza viteza de mineralizare.
Ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut ( < 15 ), cum sunt dejectiile fara asternut de paie,
evolueaza rapid (de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci saptamani), in
timp ce ingrasamintele cu raport C/N ridicat ( > 30 ), cum sunt dejectiile cu asternut de paie, sunt
mineralizate mai lent, in functie de tipul substantelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai
putin degradabile, si de natura dejectiilor.
Gunoiul sau balegarul este un ingrasamant organic complet, continand toate elementele nutritive
necesare plantei. Compozitia chimica a gunoiului de diferite proveniente este prezentata in tabelul
urmator :
Compozitia chimica [ % ]
Tip gunoi
Gunoi
Apa
75
Materii
organice
21
P2O5
K2O
CaO
0,50
0,25
0,60
0,35
Pagina 40 din 106

proaspat
Gunoi
porcine
Gunoi
fermentat 3-4
luni
Gunoi
fermentat
( mranita )
72
25
0,45
0,19
0,60
0,18
77
17
0,55
0,25
0,70
0,70
79
14
0,98
0,58
0,90
0,88
Cele mai cunoscute caracteristici ale gunoiului de grajd, cu efecte pozitive sunt urmatoarele :
contine intregul complex de nutrienti necesar plantelor cultivate;
este considerat un ingrasamant universal, corespunzator pentru toate plantele de cultura si pe
toate tipurile de sol. Se foloseste cu precadere pe solurile sarace in humus, pe cele nestructurate
sau cu structura degradata, pe cele grele (argiloase) pe care le afaneaza, pe cele usoare
(nisipoase) la care le imbunatateste caracteristicile de retinere a apei;
procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorita aportului de material
vegetal folosit la asternut, astfel ca nitratii sunt eliberati treptat;
de asemenea, introduse in sol contribuie la imbunatatirea starii structurale, la cresterea
capacitatii calorice, a rezervelor accesibile de apa;
are o actiune benefica asupra activitatii macro si microorganismelor din sol, stimulandu-le
activitatea.
Urina este considerata de asemenea un bun fertilizant organic natural, fiind bogata indeosebi in azot si
potasiu. Se utilizeaza urina din adaposturile zootehnice, neretinuta de asternutul folosit, colectata si
pastrata cu sau fara fermentare in bazine acoperite, pentru a se evita pierderile de azot.
Compozitia chimica a urinei ( valori medii )
Specia de la care
provine
Cabaline
Bovine
Porcine
P2O5
K2O
N
0,5 1,6
0,2 1,0
0,4 0,5
Urme
Urme
0,05 0,07
0,6 1,8
0,2 1,0
0,8 1,0
Cantitatea de urina ce se poate

colecta de la un animal [ litrii ]
800 - 1200
2000 - 3000
500 - 900
Dejectiile fluide, numite si tulbureala, se obtin prin colectarea materialului rezultat din spalarea
grajdurilor folosind cantitati mici de apa (in proportie de 1/2 - 1/3 dejectii fata de apa).
Compozitia chimica a dejectiilor lichide difera in functie de specia de la care provine, de tipul si
cantitatea asternutului, gradul de dilutie, etc. Valorile generale ale acesteia sunt prezentate in tabelul
urmator :
Substanta uscata
4 - 15
N
0,4 1,9
P2O5
K2O
0,01 0,07
0,5 2,2
Stocarea dejectiilor
Pagina 41 din 106

Ferma Cazanesti dispune, ca partea componenta a statiei de epurare, de 8 paturi duble de uscare din
beton armat. Acestea au lungimea de 90 m si latimea de 16 m.
Capacitatea maxima de stocare a paturilor de stocare este de circa 7000 t dejectii pe serie de uscare
(cca 6 luni ), incarcatura fiind de 300 kg namol pe metru patrat.
Paturile de uscare au drenurile laterale prin care se dreneaza apa in exces si cea pluviala, apa care
ajunge inapoi in bazinele de aerare ale statiei de epurare.
Conform Codului bunelor practici agricole se recomanda o perioada de stocare de 5 luni (23 - 24
saptamani) atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor,
ca urmare a cresterii debitelor de suprafata sau a infiltatiilor datorita unui drenaj intern rapid.
In aceste circumstante, datorita perioadei mai lungi de stocare, solulului i se da posibilitatea de a se
usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din ingrasamintele organice.
Fosele in care sunt depuse dejectiile vor fi vidanjate dupa cel de-al doilea ciclu, timp in care dejectiile
stocate aici vor intocmi conditiile de calitate necesare acestora pentru a fi imprastiate pe terenul
agricol. Golirea se va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu va fi
cultivat.
Acestea indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible Tehnology (BAT) precum si in ordinele:
MMGA Nr. 34/2004, MMGA Nr. 242/2005 si MAPDR Nr. 197/2005, privind aprobarea organizarii
Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru
reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice
rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati.
Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate de la Fermele de
suine pe terenurile agricole, constituind o noua abordare privind epurarea si utilizarea acestora.
Capacitatea de fertilizare: se poate aproxima ca pentru un porc la o greutate de 70 kg se incadreaza in
urmatoarele valori mg/zi 500.000 substanta uscata, 300.000 substanta organica, azot total 25.000,
calciu 20.000, potasiu 16.000, fosfor 12.000, sulf 5.500, magneziu 3.000, fier 1.000, zinc 200, bor 160,
arama 60.
Majoritatea emisiilor din activitatile de la fermele de porci pot fi atribuita la cantitatea, structura si
compozitia balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului, balegarul este cel mai important
deseu, care este administrat in ferma.
Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii, sunt produse care variaza functie de
categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite
stadii de productie, cu metabolismul lor tipic.
Cu cat sunt mai ridicate stadiile de sacrificare, cu atat sunt mai ridicate nivelele de mixtura de
dejectii.ceste valori sunt prezentate in urmatorul tabel :
Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii
Categorie
porcine
Porci la finisat
Balegar
2
Productie [ kg/cap/zi ]
Urina
Slam balegar
1 1,2
3 7,2
Productie [ m3/cap ]
Per luna
Per an
0,09 0,13
1,1 1,5
Pagina 42 din 106

80 100 kg
Porci la finisat
160 kg
10 13
Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si limitarea
aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil.In zonele vulnerabile (la imprastierea balegarului)
imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.
Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi inrgasamintele minerale,
de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de materii organice si de a reduce
eroziunea solului. Este o problema complexa de a controla aplicarea balegarului intrucit uneori s-ar
putea ca fermierul sa aiba mult balegar, dar nu are asemenea teren pentru a-l incorpora pe tot.
Pagina 43 din 106

4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE
4.1. APA
4.1.1. Condiiile hidrogeologice ale amplasamentului
Din punct de vedere hidrogeologic, in zona cel mai bine reprezentate sunt acviferul de medie
adancime, sub presiune, din stratele de Fratesti (nisipuri cu pietrisuri) si acviferul freatic cantonat in
depozite grosiere (nisipuri si pietrisuri) ale luncii raului Ialomita si in nisipuri de la baza depozitelor
loessoide din zona campului depresionar.
Depozitele fluviatile, specifice luncii sunt stratificate si variate ca textura, mai nisipoase sau
lutonisipoasepe grinduri si mult mai argiloase in ariile depresionare.
Cursul raului ialomita este indiguit in cea mai mare parte si deci zona de lunca este aparata contra
inundatiilor si totdata reprezinta o retea de desecare care asigura scurgerea surplusului de apa in
perioadele ploioase, contribuind astfel la mentinerea unui nivel relativ coborat al apei freatice.
Relieful campului interfluvial este neted cu o panta nesemnificativa inspre Sud si Est; pe suprafata
campului apar crovuri care insa nu opun probleme de stagnare si acumulare a apei.
Hidrologia zonei este conditionata de o serie de factori: litologia si proprietatile fizice ale rocilor
acvifere, situarea morfologica, raportul alimentare/drenare.Exista roci care inmagazineaza apa din
Cretacic pana in Holocen, dar cele mai importante sunt cele Cuaternare.
Acviferul de mare adancime este reprezentat prin Complexul stratelor de Fratesti, situat in jurul
adancimii de 50 nm si avand aproximativ aceeasi grosime.Complexul cuprinde trei nivele nisipoase cu
inclinari estice.
Alimentarea lui se face din infiltrarea apelor meteorice si de suprafata, dar si din afluxul subteran
dinspre Subcarpati. Directia de curgere a apei este de vest-est. Apa este in general potabila, depasiri la
o parte din indicatori inregistrandu-se in putine cazuri.
Acviferul de medie adancime cuprinde Complexul Marnos situat sub 20 m adancime si este
ascensional. Complexul are aceeasi inclinare, directia de curgere fiind NV-SE. Gradul de mineralizare
indica o alimentare prin infiltratiile apelor de suprafata si freatice.
Acviferul de mica adancime, Nisipurile de Mostistea, are apa cu nivel usor ascensional situandu-se
intre 10 si 20 m adancime. Inclinarile stratelor rezervor sunt aceleasi ca la cele din adancime, iar
directia de curgere este VNV-ESE.
Alimentarea se face prin infiltratii din ape meteorice si de suprafata, precum si din capetele de strat din
interfluviul Arges-Mostistea.
Freaticul este potabil si folosit de locuitori; are adancime destul de mica, de 2-4,5 m si este puternic
afectat de apele meteorice. In perioadele de ploi puternice si indelungate nivelul apelor freatice se
ridica cu atat mai mult cu cat canalul de desecare impiedica de fapt drenarea stratelor.
Din punct de vedere hidroedilitar, coordonatorul zonei este Administratia Nationala Apele Romane
Directia Apelor Buzau Ialomita, Sistemul de Gospodarire a Apelor Ialomita.
Pagina 44 din 106

4.1.2. Informaii de baz privind corpurile de ap de suprafa.

Oraul Czneti este aezat n partea central a judeului Ialomia, la o altitudine alternnd ntre 30 i
45 m, aparine luncii Ialomiei i Brganului Padinei, brzdat n partea de Sud de rul Ialomia.
Rul Ialomia izvorte din Carpaii Meridionali (Munii Bucegi) i i desfoara albia pe o lungime
de 400 km, avnd o reea hidrografic codificat de 3.131 km i i adun apele dintr-un bazin de
recepie de 9431 km situat n partea de sud a rii, orientarea generala a rului fiind iniial NV-SE,
apoi V-E.
Limita bazinului hidrografic Ialomia, n zona superioar (cumpna apelor) o constituie crestele
masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clbucet i Ciuca din Carpaii Meridionali i dealurile
subcarpatice.
n zona inferioar, delimitarea bazinului hidrografic Ialomia este realizat la vest i sud de nlimile
din Cmpia Vlsiei i Motitea, iar spre nord de culmea Istriei i slabele denivelri din Cmpia
Brganului.
Reeaua hidrografic a rului Ialomia se caracterizeaz prin regimuri de scurgere variate : permanent caracteristic rurilor de munte ; semipermanent sau temporar - pentru rurile din zona de cmpie.
Afluenii principali ai Ialomiei sunt:
Prahova (176 km/3150 km )

Cricovul Srat (80 km/609 km)
Cricovul Dulce (69 km/579 km).
Teritoriul comunei se gaseste in bazinul hidrografic al raului Ialomita, pe malul stang al acestuia ,in
cadrul Campiei Romane Orientale, la limita dintre subunitatile interna si externa.Raul Ialomita
constituie limita sudica a teritoriului administrativ al comunei, pe o lungime de cca. 7 km.
Debitul mediu multianual al raului este de 35,4 m3/s (postul hidrometric Cosereni).Debitele maxime se
produc in perioadele cu precipitatii abundente, respectiv primavara cand se inregistreaza un maxim
principal si toamna, cand se observa un maxim secundar.
Debitul maxim anual reiesit din calcul este de 1280 m3/s la Cosereni pentru debit de 0.10% si 600 m3/s
pentru asigurarea de 10%.
Debitele minime s-au inregistrat fie in sezonul cald, in anii cei mai deficitari pluviometric (1953;1963)
fie in anii cu iernile cele mai grele, din cauza fenomenelor de inghet.
De obicei, in cursul anului se observa un debit minim pricipal spre sfarsitul sezonului cald, in lunile
august-septembrie, care corespunde lunilor celor mai secetoase si un al doilea in timpul celui mai rece,
lunile decembrie - februarie, cu predominarea fenomenelor de iarna, in special a podului de gheata.
Datorita faptului ca la debite si nivele maxime,in special primavara, ca urmare a ploilor abundente din
lunile mai-iunie, cand lunca raului era in general inundata, au fost executate diferite amenajari
hidrotehnice, in special indiguiri, care exista si in zona pe o lungime de aproximativ 2,5 km.
Sectorul de lunca, situat in sud, se intinde pe langa raul Ialomita pe o lungime de 13 km. Altitudinea
acestui sector variaza intre 23 m in amonte si 15-17 m in aval.
Pagina 45 din 106

4.1.3. Calitatea apelor subterane

Nu exist informaii privind ncrcarea cu poluani a apelor subterane pe amplasamentul studiat.
4.1.4. Alimentarea cu apa
4.1.4.1. Sursa de alimentare cu ap
intermediul unui front de captare, format din 4 foraje la adancime medie ( 27-30 m ), amplasate in
- o conducta metalica ( Dn =100 mm, L = 430 m ) care asigura transportul apei din foraje catre
- in scop potabil, tehnologic si zootehnic se asigura in 4 rezervoare semiingropate cu o capacitate de
500 m3 fiecare (2000 m3 capacitate totala).
- in scopul stingerii incendiilor se asigura dintr-un rezervor ( V3 = 250 m3 ), din beton, semiingropat;
4.1.4.2. Necesarul de apa
Necesarul de ap, pentru ntreaga ferm cuprinde :
apa pentru nevoi igienico - sanitare a personalului de deservire

apa pentru ingrasareasuinelor
apa pentru splare i dezinfecie
4.1.4.2. Necesarul de apa

A.1. Alimentare apa in vederea potabilizarii, scop menajer:
Volume si debite de apa autorizate :
Vzi max = 2,16 m3
Vzi med = 1,80 m3
Vzi min =1,50 m3
Qzi max = 0,6 l/s

Qzi med = 0,5 l/s
Qzi min = 0,4 l/s
V= 788 m3/an
V= 654 m3/an
V= 547 m3/an
Functionarea este permanenta:365 zile/an; 24 ore/zi

A.2. Alimentare apa in vederea potabilizarii, in scop tehnologic proces de ingasare porci si
igienizare/spalare hale
Pagina 46 din 106

Regim de functionare 16 ore/zi:

Vzi max = 774,2m3
Vzi med = 645,2m3
Vzi min = 537,7 m3
V= 282,6 mii m3/an

V= 235,5 mii m3/an
V= 196,3 mii m3/an
Qzi max =143,3 l/s

Qzi med = 119,5 l/s
Qzi min = 99,5 l/s
Q med orar = 27 m3 /h
A3. Apa pentru stingerea incendiilor
Volum intangibil: 250 m3 in bazinele de stocare
Debit suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei de incendiu din surse: conform normelor
PSI.
A.4. Necesar total de apa
Volume de apa asigurate pentru alimentarea cu apa potabila si tehnologica :
-
in regim nominal V= 856,7 m3/zi

in regim minim V= 595,0 m3/zi
V= 312,7 mii m3/an

V=217 2 mii m3/an
4.1.4.3. Cerinta de apa

Debit zilnic mediu al cerintei de apa
Qs zi med = Ks x Kp x Q n zi med [ m3/zi ]
unde :
- Ks Coeficient care tine seama de nevoile tehnologice ale instalatiilor de tratare ale sistemului de
alimentare cu apa. Ks = 1,02
- Kp Coeficient care tine seama de pierderile de apa din retea Kp = 1,15
Qs zi med = 1,02 x 1,15 x 774,2 = 908,13 m3/zi
4.1.4.4. Bilantul consumului de apa
Apa prelevat din surs
Consum industrial
Procesul
tehnologic
Sursa
de ap
Consum total
Consum
menajer
Menajere
Put forat
2,16 m3/zi
788 m3/an
2,16 m3/zi
788 m3/an
Tehnologic
Put forat
774,2 m3/zi
282,6 mii m3/an
Ap
subteran
2,16 m3/zi
788 m3/an
774,2 m3/zi
282,6 mii
m3/an
Recirculare/reutilizare
Pentru
Ap de
compensare
suprafa
pierderilor
Ap de la
propriul
obiectiv
Ap de la
alte
obiective
4.1.5. Managementul apelor uzate.

4.1.5.1. Managementul apelor uzate
Evacuarea apelor uzate
Pagina 47 din 106

Din incinta fermei rezulta ape uzate menajere din pavilionul administrativ, filtru sanitar si spalarea
halelor, dejectii lichide din halele de productie si ape pluviale.
Reteaua de canalizare la nivelul platformei agroindustriale are doua componente, si anume:
reteaua de canalizare interna la nivelul spatiilor de productie, care colecteaza ape uzate si
reteaua de canalizare colectare care asigura preluarea apelor uzate si a dejectiilor de la fermele
Epurarea apelor uzate tehnologice si a dejectiilor
Staia de epurare cuprinde urmtoarele componente:
un grtar cu tambur rotativ pentru separarea dejectiilor grosiere;

unitate flotaie pentru separarea materialului solid fin ramas in apa uzata;
dou bazine de epurare biologic
Dejectiile ajunse in statia de epurare parcurg urmatoarele faze tehnologice:
Dejectiile grosiere si namolul rezultat din sediment in treapta fizico - chimica si biologica, se
vor depozita pe paturile de uscare si apoi distribuite ca fertilizante sau depozitate.
Partea lichida obtinuta in urma separarii va fi supusa procesului de epurare prin tratamente
fizico - chimice realizate in bazine, dupa care se va trece la tratarea biologica.
Operatiunile de tratare fizico - chimice si biologice se realizeaza sub controlul urmaririi parametrilor
calitativi pe care trebuie sa ii indeplineasca apele uzate conform NTPA001 pentru a putea fi evacuate
in emisarul natural - raul Ialomita.
Namolurile de pe paturile de uscare se trateaza cu hidroxid de calciu pentru eliminarea mirosurilor si
dupa uscare si usoara fermentare se folosesc ca ingrasamant.
La nivelul capacitatii de productie, volumul dejectiilor este de circa 172.379 m3/an si de 472 m3/zi.
4.1.5.2. Managementul apelor uzate conform BREF
Curatarea apei de la facilitatile fermei poate contine reziduri de fecale si urina, resturi furajere
asupra carora trebuie aplicati dezinfectanti si agenti de curatire.
Apa reziduala, adesea numita si apa murdara se origineaza din apa de spalare, de la instalatiile
sanitare, din curtea fermei si in special din zonele cu platforme din beton care sunt contaminate
prin gunoi. Cantitatile depind in mare masura de cantitatea de ploaie.
Apa murdara poate fi introdusa in slamul de gunoi dar poate fi de asemenea unui tratament si
manevrari separate in care caz este necesar un depozit separat.
Daca se mentine separat apa reziduala poate fi aplicata pe teren prin niste irigatoare cu rata joasa
Pagina 48 din 106

sau tratate in instalatia de tratare a apelor reziduale.Apele uzate rezultate din activitatea fermelor
contin fecale, urina, resturi din patul de crestere si resturi de hrana, substante dezinfectante si substante
utilizate la curatare.
Asupra activitatilor, unde se utilizeaza apa, se considera BAT reducerea apei utilizata la
urmatoarele:
Curatarea adapostului animal si a echipamentului cu utilaje la presiune ridicata dupa fiecare
ciclu de productie sau dupa fiecare sarja.
La curatarea adaposturilor de porci, apa de curatare ajunge in sistemul de namol si de aceea
trebuie sa se gaseasca un compromis intre curatenia necesara si utilizarea unai cantitati cat mai
mici de apa.
Calibrarea realizata regulat la instalatiile de adapare pentru a preveni scurgerile
Pastrarea unui registru al apei utilizate prin masurarea consumului
Detectarea si repararea scurgerilor.
Din analiza comparativa a practicilor existente si preconizate pentru operarea fermei de prci rezulta ca
sunt respectate recomandarile BREF, cu privire la managementul apelor uzate.
4.1.5.3. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu
Faza de proces
Evacuare
ape uzate
Instalatia pentru retinerea, evacuarea si

dispersia poluantilor
Poluant
Ape menajere uzate
Ape tehnologice uzate din
spalare si igienizare hale
Dejectiile lichide din
ferma de porcine
Retea interioara de canalizare

Statie de epurare pentru apele uzate tehnologice
si a dejectiilor
4.1.5.4. Debite de ape evacuate

Categori apei
Menajere epurate
Tehnologice epurate
Volum total evauat zilnic (m3)

Zilnic (m3)
Anual (mii m3)
Maxim Mediu Minim
Total
Receptori
autorizati
Raul
Ialomita
Orar (m3/s)
Maxim
15
3,3
0,004
700
520
310
188
0,01
4.1.5.5. Debit de ape pluviale evacuat

Pentru a asigura scurgerea apelor pluviale este necesar s se asigure panta minim pentru conductele
pozate orizontal.
Debitul de apa meteorica se calculeaza cu formula:
Qp = [ 1 x S1 ] x i [ l/s ]
unde :
- S1 Aria suprafetei construite S2 = 0,520 ha
- 1 Coeficient de scurgere aferent ariei S2 2 = 0,95
Pagina 49 din 106

- i Intesitatea ploii de calcul, in functie de frecventa f si de durata ploii de calcul t, conform STAS
9470/1973 [ l/s/ha]
Intensitatea ploii de calcul pentru o durata a ploii de 5 minute si o frecventade aparitie a unei ploide
durata t, care se produc in medie intr-un anumit interval de ani, f = 2/1
Luand frecventa de 2/1 cu o durata de 800 min, rezulta pentru zona a VII-a, din care face parte ferma
de suine, i = 5l/s/ha.
Qp = [0,85 x 0,520] x 5 = 2,21 l/s
Volum de ape pluviale evacuat
V= 2,21 x 800 x 60 = 106.080 l/an = 106,08 m3/an
4.1.5.6. Utilizarea apei pentru spalarea adaposturilor conform BREF
Apa reziduala rezulta in principal din apa folsita la curatirea halelor. Toate imprastierele de la apa de
baut sunt in mod normal indepartate impreuna cu gunoiul.
BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele:
Curatind adapostul animalelor si echipamentul cu spalatoare la presiune
Sistemele de adapostire ce se vor construi cu o podea complet sau partial perforata si cu
rigole de spalare sau tuburi aflate la baza si unde spalarea se aplica cu lichid ne-aerat, sunt
BAT conditional.
Volumul de apa produs la fermele de porci, este in mod direct legat de cantitatea de apa pentru
curatenie folosita. Consumul de apa la fermele de porci este afectat nu numai de catre tehnica folosita
dar si de sistemul halelor de crestere, intrucit este folosita multa apa pentru spalarea pardoselelor si
indepartarea gunoiului.
4.1.6. Surse de poluare a apei si emisii de poluanti - Perioada de modernizare
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la manipularea si punerea in opera a
materialelor) sunt nesemnificative si nu produc impact asupra factorului de mediu apa.
Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse, intretinerea utilajelor (spalarea lor,
efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti, etc ) numai in
locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu decantoare pentru retinerea
pierderilor).
4.1.7. Surse de poluare a apei si emisii de poluanti - Perioada de functionare
Din activitatea fermei se genereaza urmatoarele categorii de ape uzate:
ape uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare din corpul de cladire administrativ;
ape uzate tehnologice rezultate din activitatile de igienizare a adaposturilor la depopulare;
ape uzate dejectii
Apele uzate menajere si tehnologice sunt preluate printr-un canal magistral din tuburi de prefabricate,
si sunt deversate intr-un bazin cheson cu capacitatea de 400 m3. Din acest bazin apele sunt pompate
catre statia de epurare proprietatea SC Agrisol International RO SRL.
Pagina 50 din 106

jet de aer la presiune mare si dirijarea lor catre sifoanele din pardoseala.
Din sifoane, dejectiile ajung gravitational in conductele de canalizare, si in canalul magistral care
transporta dejectiile in chesonul unei statii de pompare intermediare, statie care se afla in apropierea
fermei de porci.
In perioada de functionare a obiectivului, sursele de poluare a apelor pot fi :
deversari necontrolate de deseuri, care pot aparea numai in unele situatii accidentale;
aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de transport ape uzate;
neetanseitati ale unor zone de racord;
depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului cheson, avand ca rezultat deversarea apelor
reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice.
4.1.8.1. Impactul produs asupra apelor n perioada de modernizare
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la manipularea si punerea in opera a
materialelor) sunt nesemnificative si nu produc impact asupra factorului de mediu apa.
Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse, intretinerea utilajelor (spalarea lor,
efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti, etc ) numai in
locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu decantoare pentru retinerea
pierderilor).
4.1.8.2. Impactul produs asupra apelor n perioada de functionare
Impactul prin evacuarea apelor uzate
Ferma de ingrasare a suinelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante
care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.
In cazul acestui obiectiv impactul generat de utilizarea apei si restitutia apelor uzate este controlat,
astfel:
Sistemul de distributie a apei pentru baut va fi proiectat, executat si controlat, astfel incat
acesta sa aduca in permanenta suficienta apa si sa previna risipirea apei.
Spalarea si dezinfectia adaposturilor se va efectua cu jet de apa sub presiune pentru reducerea
necesarului de apa.
Apele uzate tehnologice si menajere se vor colecta ntr-un bazin betonat cheson de unde sunt
pompate catre statia de epurare proprietatea SC Agrisol International RO SRL.
4.1.8.3. Cuantificarea impactului

Cuantificarea poluarii potentiale a apelor se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii
acestora in urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar.
Nota de Bonitate
1
2
Indice de impact
0
0,1 0,4
Probabilitate
Nula
Minima
Grad de afectare
Neafectare
Usoara
Pagina 51 din 106

3
4
0,5 0,9
1
Medie
Certa
Admisibila
Inacceptabila
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu apa este minim, acceptabil.
4.1.9. Msuri de diminuare a impactului.

PERIOADA DE MODERNIZARE
Nr
1
Activitate/Actiune/Obiect
Autovehicule
Masuri de reducere a impactului propuse

Interzicerea reparatiei acestora in zonele de lucru.
Verificarea integritatii si etanseitatii rezervoarelor si a
conductelor de alimentare cu carburant
PERIOADA DE FUNCTIONARE
Nr
1
2
3
Bazin betonat cheson

Rigole ape pluviale
Statie epurare
Apa uzata

Decolmatare si vidanjare periodic
Decolmatare periodic
Mentenanta periodica
Monitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor
uzate.
Pagina 52 din 106

4.2. AERUL
4.2.1. Caracteristici generale
Teritoriul comunei apartine climei temperate cu un pronuntat grad de continentalism, ca de altfel
intregul Judet Ialomita, cu contraste mari de la vara la iarna, atenuata in parte de unele suprafete
impadurite situate in apropiere (in zona nord-estica a teritoriului administrativ al comunei, de-a lungul
raului Ialomita).
Regimul climatic general este caracterizat de veri foarte calde (medii termice peste 22 grade C), cu
cantitati medii de precipitatii nu prea importante, in mare parte sub forma de averse, si ierni foarte reci
(medii termice in ianuarie sub -2 grade C), marcate la intervale neregulate de viscole puternice.
Temperatura medie anuala se gaseste in jurul valorii de 10,5 grade C.
Precipitatiile prezinta un caracter insular, local.Frecventa anilor secetosi si a perioadelor secetoase este
mai mare comparativ cu cea a anilor ploiosi si perioadelor ploioase.Fenomenele de seceta se pot
produce pe tot parcursul anului.
Precipitatiile au un caracter diferentiat de la un an la altul, cantitatea medie anuala fiind de 400-600
mm/an,deci un regim deficitar
Astfel in cursul unui an mediu, pot avea loc cca. 7 perioade de seceta cu o durata medie de 16 zile.
Aceste perioade sunt cele mai frecvente la sfarsitul verii - inceputul toamnei.
Vanturile dominante in tot cursul anulu sunt cele din sector nord-estic, cu frecvente intre 25-29 %
toamna, 22-34 % iarna, 26-36 % primavara si 22-25 % vara, urmate de cele din directie opusa,
sectorul sud-estic.
Aceste caracteristici sunt influentate pe de o parte de relieful zonei (tabular, fara proeminente
semnificative), pe de alta parte, de liniile mari de relief din vecinatate (Carpatii si Subcarpatii de
Curbura).Radiatia solara globala variaza intre 125 si 127,5 kcal pe cm2/an.
Valorile medii si extreme ale factorilor climatici inregistrati la statia meteo din orasul Slobozia sunt:
temperatura medie anuala este < 110C
temperatura maxima absoluta 400C;
temperatura minima absoluta 280C;
precipitatii medii anuale - 450 mm;
Pagina 53 din 106

adncimea maxima de inghet 70 80 cm.
Conform codului de proiectare NP 082 04 bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor, cu

privire la actiunea vntului, viteza vntului mediata pe 1 min la inaltimea de 10 m, are valoarea
caracteristica de 35 m/s cu intervalul de recurenta de 50 ani si 2 % probabilitatea de depasire anuala.
Presiunea de referinta a vntului, mediata pe 10 min la 10 m inaltime este de 0,5 kPa.Conform codului
de proiectare CR 1 1 3, evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor valoarea caracteristica a
incarcarii din zapada pe sol este de 2,5 kN/m2, avand intervalul mediu de recurenta de 50 ani.
4.2.2. Calitatea aerului Fond de poluare existent
Calitatea aerului ambiental din zona propusa pentru modernizarea halelor este influenat de poluanii
emii de traficul rutier care se desfoar n zon. Principalii poluani emii in aer sunt: SOx, NOx, CO,
pulberi, etc.
4.2.3. Surse de poluare a aerului - Perioada de modernizare
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante in atmosfera (provenite de la manipularea si punerea in
opera a materialelor) sunt nesemnificative si nu produc impact asupra factorului de mediu aer.
4.2.5. Surse de poluare a aerului n perioada de functionare
Emisii
Emisiile din ferma provin din fermentatia enterica si managementul deseurilor, surse mobile si
stocarea si manipularea furajelor.
Emisiile care pot avea efecte semnificative asupra mediului nconjurator sunt emisiile de amoniac
metan, particule in suspensie si mirosuri.
Nr
crt
Surse generatoare
Punct de
emisie
Poluanti
Sistem de control
Masuri de minimizare
Aplicarea tehnicilor
nutritionale, acceptate la
nivel national prin care sa
se reduca nutrientii din
dejectii
Preluarea dejectiilor
valorificare ca fertilizant
catre terti
Activitate de
crestere-ingrasare
porci
Sistemul de
ventilatie al
halelor
NH3
H2S
pulberi
12 ventilatoare/ hala;
Ventilatia se asigura
prin admisia libera si
evacuarea fortata
-saci filtranti pentru
retinerea pulberilor
Activitate de
manipulare si
depozitare
temporara a
dejectiilor
Platforma
de
depozitare
a deseurilor
NH3
H2S
CH4
mirosuri
Platforme pentru
stocarea dejectiilor
Imisii
Indicator
SO2
Perioada de
mediere
1h
Normative
Ordin 592/2002
Valorile limita de
imisie
350 g/m3
Pagina 54 din 106

NOx
CO
NH3
Pulberi in
suspensie
H2S
24 h
1h
8h
30 min
24h
30 min
24 h
30 min
24 h
Ordin 592/2002
Ordin 592/2002
STAS 12574-87
STAS 12574-87
STAS 12574-87
125 g/m3
200 g/m3
10 g/m3
300 g/m3
100 g/m3
0,5mg/ m3
0,15 mg/ m3
15 g/m3
9 g/m3
Mirosul
Din punct de vedere al mirosului neplacut generat ca urmare a desfasurarii activitatii in cadrul fermei ,
acestea nu sunt de natura a crea o stare de disconfort locuintelor invecinate, datorita tehnologiei de
crestere aplicata, dotarilor si masurilor prevazute pentru eliminarea acestora;
Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici
disponibile pentru: adapostirea animalelor in boxe, compozitia hranei si modul de administrare a
acesteia, colectarea / transferul / tratarea / stocarea si eliminarea dejectiilor .
CALCULUL EMISIILOR DE POLUANTI IN ATMOSFERA IN CADRUL FERMEI DE
SUINE
1. Generalitati
Principalele emisii sunt cele de amoniac (NH3), protoxid de azot (N20) si metan (CH4).
Marimea acestora depinde de caracteristicile (cantitatea, structura si compozitia) balegarului care la
randul lor sunt afectate in primul rand de calitatea furajelor (continutul de materie uscata si
concentratia nutrientilor N si P) si de eficienta cu care animalul transforma furajele in procesul de
dezvoltare (FCR).
Masurile aplicate pentru a reduce emisiile generate la adapostirea, depozitarea si tratarea balegarului
afecteaza structura si compozitia acestuia si in final influenteaza emisiile generate la aplicarea
balegarului pe camp.
2. Productia de azot si fosfor
Cantitatea/ productia de minerale azot si fosfor (N si P) excretate in balegar se poate determina prin
folosirea factorilor de calcul conform documentului de referinta privind cele mai bune tehnici
disponibile aplicabile in activitatea de crestere intensiva a porcilor (BREF-ILF) sau metodologiei
CORINAIR.
2.1 Factori de calcul conform BREF ILF
2.1.1 Productia de dejectii
Cantitatea de dejectii produsa se calculeaza pe baza factorilor de calcul indicati de pe categorii si stadii
de dezvoltare a animalelor.
Pagina 55 din 106

Tabelul nr. 1: Cantitati specifice de dejectii produse de porci in crestere

Categorie
porcine
Porc in
crestere
Productie (kg/cap/zi)
Manure
urina
2
1 2,1
Productie (m3/cap)
Per luna
Per an
purin
3 7,2
0,09 0,13
1,1 1,5
2.1.2 Continutul de azot in dejectii

Factorii de calcul pentru continutul de azot in dejectii (FEN) din BREF ILF, Sectiunea 3.3.1.2, pentru
porcii la ingrasare/ finisare (numiti si porci de sacrificat sau porci in crestere), se prezinta in tabelul
nr.2.
Tabelul nr. 2: Compoziia medie a blegarului i deviaia standard (ntre paranteze) n kg per
1000 kg de blegar
MU
MO
1
2
3
Amestec de dejectii
porci de
90
60
sacrificat
(32)
N
TOTAL
Nm
Norg
P2O6
K2O
MgO
Na2O
10
Densitate
kg/m3
11
7,2
4,2
3.0
4.2
7.2
1.8
0.9
1040
(1,8)
(1,1)
(1,3)
(1,5)
(1,9)
(0.7)
(0.3)
6.1
0.4
0.9-2.0
2.5-4.5
0.2-0.4
1.0
1,5
6,0
7,0-9,0
3,5-5,0
0,7-2,5
1,0
Fractii lichide ale balegarului solid

20-40 5
4.0-6.5
Porci de
sacrificat
Balegar solid
Porci (pe 230250
asternut
de paie)
160
7.0-7,5
N= azot metalic
Mu materie uscata
Norg=azot organic
Mo materie organic
1010
2.1.3 Continutul de fosfor in dejectii

Factorul de calcul pentru continutul de fosfor (FEP), conform BREF ILF, Sectiunea 3.3.1.2, se
prezinta in tabelul nr. 3.
Tabel nr3: Exemplu de consum , asimilare si excretie de fosfor( kg/animal)
Categoria de
animale
La ingrasare 26Hexon Engineering SRL
Zile
119
Consum
1,16
1)
Animale
0,43
Fecale
0,652)
Fosfor excretat
Urina
Total
0,08
0,73
Pagina 56 din 106
%
63

113 kg
Consum hrana 2,03 kg /zi si 4,8 g P/kg hrana
Consum hrana 2,03 kg /zi si2,1g P/kg hrana (dP = fosfor disponibil)
2.2. Calculul excretiei anuale de azot si fosfor conform BREF
2.2.1 Productia de dejectii si cantitatea de azot excretat
Tabelul nr. 4: Productia anuala de dejectii si excretia anuala de azot
Categoria
de Animale
Porci de
crestere
Dejectii
Productia
FEN3)
FEdejectii
de
kg/1000kg
(kg/animale/zi) dejectii
dejectii
(tone/an)
Azot
Nr
animale
Numar
zile/an1)
35.200
300
3,0-7,2
4,0509,720
7,2
29,16-69,98
Excretia de
(t/anazot)
Considerand un numar de animale de 35.200 capete si un numar de 300 zile/an corespunzator la 4

cicluri de productie, rezulta o productie de dejectii de 42.240 tone/an, valoare situata evident in
intervalul determinat cu factorii din BREF (4.050 9.720,
tabelul nr. 4, col.4).
Avand in vedere ca densitatea purinului este de 1040 kg/mc, volumul de dejectii mediu anual este de:
42.240 tone/an : 1.040 kg/ m3 = 40,61 m3/an
Productia/excretia de azot
Excretia de azot calculata cu factorul de emisie indicativ din BREF ILF (coloana 5 din tabelul 4 de
mai sus) este de:
42.240 tone/an x 7,2 kg azot / 1000 kg dejectii = 304.128 kg azot
3. Emisii de poluanti
Cele mai importante emisii de poluanti sunt cele de compusi ai fosforului, azotului si
carbonului.
Fosforul continut in balegarul excretat este transferat in instalatia de stocare si de aici pe camp fara a
genera compusi in emisii atmosferice.
Azotul continut in balegarul excretat se pierde partial in atmosfera sub forma de amoniac (NH3) si
protoxid de azot (N2O) in trei faze/puncte principale din procesul de productie:
Pagina 57 din 106

halele de adapostire,
sistemul de tratare/ stocare a dejectiilor
imprastierea pe camp a dejectiilor dupa fermentare.
Restul azotului si fosforul continute in dejectiile imprastiate pe camp se amesteca in sol si este preluat
partial de plante.
Din hale si din sistemul de tratare/ stocare a dejectiilor in cadrul fermei se mai emite si metan (CH4).
Din procesul de fermentare anaeroba a dejectiilor se genereaza, de asemenea, emisii de fenoli si H2S
dar in cantitati nesemnificative (Emission Inventory Guidebook, sectiunea 3.1, pg.70), motiv pentru
care aceste emisii nu sunt tratate nici in BREF-ILF si nici in metodologia CORINAIR.
3.1 Emisiile in atmosfera din hale (din sistemul de adapostire)
Din hale se produc emisii de poluanti in aer si evacuari de dejectii la sistemul de canalizare:
Emisiile in aer din hale reprezinta cele mai mari cantitati de emisii din tot procesul tehnologic
din ferma, cele mai importante fiind cele de amoniac (NH3), de metan (CH4) si de protoxid de
azot (N2O); acestea rezulta din reactia metabolica in organismul animal si din fermentarea
dejectiilor excretate.
Protoxidul de azot este un produs de reactie secundar al procesului deamonificare a ureei care
apare ca atare, sau poate fi convertit din acidul uric continut in urina. Amoniacul este
principala cauza a mirosurilor neplacute.
Amestecul de dejectii lichide formate din balegar, urina si apa de spalare este transferat prin
pompare/canalizare la sistemul de tratare/ stocare.
Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori care pot avea efecte in lant:
sistemul de constructie a halelor si de colectare a dejectiilor;
sistemul si rata de ventilare;
temperatura interioara si sistemul de incalzire;
cantitatea si compozitia dejectiilor care depind de:
- strategia de furajare;
- compozitia furajelor (nivelul de proteine);
- ne/folosirea asternutului de paie;
- sistemul de adapare;
- numarul de animale.
3.1.1 Factori de emisie
3.1.1.1 Factori de emisie conform BREF
Nivelurile de emisie uzuale, exprimate in kg/loc/an si stabilite in functie de conditiile din hale, se
prezinta in tabelul nr. 7 de mai jos.
Tabelul nr. 5 : Factori de emisie in atmosfera de la halele de porci [kg/loc/an]
Pagina 58 din 106

Categorii de
animale
Porci in
crestere
NH31)
NH32)
CH42)
N2O2)
[2,39 3,0]a
[1,79 2,25]c
[4,2 si 11,1]c
[0,59 3,44]c
1) Sistem de referinta: Tabel 4.24, BREF ILF, Sectiunea 4.6.4

2)Tabelul 3.35, BREF ILF, Sectiunea 3.3.2.2:
b) cele mai mici valori se obtin cu sisteme de retinere a emisiilor (end of pipe)
c) sistem de adapostire PSF (pardoseala partial cu gratare)
NOTA: Valorile factorilor de emisie pentru CH4 si N2O din BREF ILF Sectiunea 3.3.2.2 Tabelul 3.35
sunt doar cu caracter orientativ si de aceea pot fi utilizate in conditii limitate.
3.1.1.2 Factori de emisie folositi din conform CORINAIR
Tabelul nr. 6: Factori de emisie in atmosfera din hale conform CORINAIR
Categorii de animale
FE CH4
Porci
1,5
3.1.2 Emisii in atmosfera la ferma (cantitati anuale)

3.1.2.1 Emisii de amoniac si protoxid de azot calculate pe baza factorilor de emisie din BREF
ILF
Pentru amoniac, emisiile s-au calculat cu valorile extreme ale factorului de emisie din tabelul nr. 7
coloana 2, corespunzatoare tipului de pardoseala folosit in halele de ingrasare suine Cazanesti.
Rezultatele se prezinta in tabelul nr. 9.
Tabelul nr. 7: Emisii din hale calculate pe baza factorilor de emisie din BREF ILF
Ipoteza
Porci la ingrasare
8.800 cap x 300 zile/an /
365 = 7,23 locuri
ponderate
Emisia anuala (valoare
medie)
NH3
FE [kg/loc/an]
1,79 2,25
Emisia
12,94 16,26
N2O
FE [kg/loc/an]
2,015
14,26 Kg/an
Emisia
14,56
14,56 Kg/an
3.1.2.2 Emisii de metan din hale calculate cu metodologia CORINAIR

Tinand seama de nota din sectiunea anterioara emisiile de metan au fost determinate prin metodologia
de calcul CORINAIR.
Tabelul nr. 8: Emisii de metan din hale calculate conform metodologiei CORINAIR
Pagina 59 din 106

Categoria de animale
Numar de animale
Porci
7.23 cap/an
FE CH4
kg/animal/an
1,5
Emisia de FE CH4
kg/an
10,84
Se constata ca, in medie, emisiile anuale calculate cu factorii de emisie din BREF ILF sunt cu cca.
30% mai mici decat cele calculate cu factorii de emisie din CORINAIR (porci in crestere) prezentate
in tabelul nr. 6.
Diferenta se datoreaza faptului ca metodologia CORINAIR nu tine seama de prevederile BREF-ILF
corespunzatoare celor mai bune tehnici disponibile pentru sistemele de adapostire si colectare a
dejectiilor. De aceea, pentru evaluarea impactului sunt folosite valorile emisiilor obtinute cu factorii de
emisie din BREF-ILF si prezentate in tabelul nr.9 de mai sus.
3.2. Emisii in atmosfera rezultate din procesele de tratare a dejectiilor
Marimea emisiilor depinde de metoda folosita pentru tratare. A fost luata in considerare metoda de
stocare pe platforma descoperita, timp de mai multe luni, care asigura fermentarea anaeroba a
dejectiilor, astfel incat, la sfarsitul perioadei de stocare, dejectiile fermentate sa poata fi folosite pentru
fertilizari.
Emisiile in atmosfera sunt in principal emisii de amoniac insotite de emisii de protoxid de azot (al
caror nivel este insa mult mai scazut decat al amoniacului) si de emisii de metan.
Marimea emisiilor generate din bazinele de stocare depinde de mai multi factori:
- compozitia chimica a balegarului/dejectiilor lichide;
- caracteristicile fizice (dm%, pH, temperatura);
- suprafata de emitere;
- conditii climatice (temperatura ambientala, ploaie);
- existenta unui sistem de acoperire a bazinelor de stocare.
Pentru amoniac, BREF ILF indica o rata de emisie in aer de cca. 10% din cantitatea de azot ramasa in
dejectiile transferate din hala, in cazul stocarii dejectiilor in tancuri supraterane deschise sau in lagune
indiguite deschise (BREF ILF, Sectiunea 3.3.3).
Calculele emisiei de amoniac sunt prezentate in tabelul 11. Se reaminteste ca emisiile de amoniac
calculate prin metodologia CORINAIR sunt cuprinse in tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 9: Emisii de amoniac din bazinele de stocare [kg/an] calculate cu rata de
emisie din BREF ILF
Productia de azot
(kg/an)
48.600
Emisie pe
platforma de
stocare
N
NH3
4,579
3,771
N ramas dupa
emisia de NH3
33,941
Pagina 60 din 106

Tabelul nr. 10: Emisii de metan din managementul dejectiilor calculate cu factorii de
emisie din CORINAIR
FE CH4
kg/animal/an
Porci
7.23 cap/an
7
Emission Inventory Guidebook ag. 100400, Sectiunea 8, tabelul 2
Categoria de animale
Numar de animale
Emisia de FE CH4
kg/an
50,61
Pentru calculul emisiei de protoxid de azot se ia in considerare valoarea de 304.128 kg azot excretat
determinata in sectiunea 2.1.
Tabelul nr. 11: Emisii de protoxid de azot din managementul dejectiilor calculate cu
factorii de emisie din CORINAIR
Sursa de emisie
FE N2O 1)
[kg N emis ca N2O /
kg azot excretat]
Cantitate de N emis
de N2O
[kg/an]
Stocare pe paturi de
0,001
304
fermentare anaeroba
1) Emission Inventory Guidebook ag. 100500, tabelul 4.4, pag. 77
2) Emisiile de N2O = 44/28 x Cantitatea de azot
Emisia de N2O 2)
kg/an
76,37
4.2.6. Prevederi ale BREF pentru emisiile n aer :

Majoritatea emisiilor pot fi asociate cu cantitatea, structura i compoziia dejeciilor. Din punct de
vedere al mediului, dejeciile sunt cel mai important reziduu din activitatea fermelor.
Caracteristicile dejeciilor depind, n primul rnd, de calitatea hranei, exprimat n % materii uscate i
n concentraia de nutrieni (N, P, etc.) i de eficiena cu care animalul poate converti hrana n produs
(FCR). Caracteristicile hranei pot fi foarte variate, iar concentraiile n dejeciile proaspete urmeaz
aceeai variaie ca i a hranei.
Msurile aplicate pentru a reduce emisiile, asociate cu colectarea, depozitarea i tratarea dejeciilor
afecteaz structura i compoziia dejeciilor i n final influeneaz emisiile asociate aplicrii
dejeciilor pe terenurile agricole.
Concentraia de amoniu poate avea valori ridicate, de pn la 40 ppm n halele n care sunt crescute
suinele. Concentraia de N2O i CH4 sunt uor mai ridicate dect n aerul ambiental. Princilalele emisii
sunt reprezentate de amoniac, gaz, metan si hidrogen sulfurat care rezulta din procesele metabolice si
din dejectii.
Gama emisiilor in aer provenite de la sistemele de adapost pentru porci conform BREF
Specii
Sistemul de hale
Suine la
Complet perforat
Poluanti
kg/animal/loc/an
NH3
CH4
N2O
1,35 3,0
2,8 4,5
0,02 0,15
Pagina 61 din 106

ingrasat
>30 kg
Partial perforat
0,9 2,4
4,2 11,1
0,59 3,44
Solid si absorbant
2,1 4,0
0,9 1,1
0,02 2,4
Emisii de la instalatiile de stocare exterioare a dejectiilor

Factor
kg/animal//an
NH3
Pierdere
(%)
NH3
Dejectii solide pe o halda
0,08
Namolul in revervoare supraterane
2,1
10
10
Tehnica de stocare a nomulului si

gunoiului solid
Namolul in bazine impamantate

4.2.7.1. Impactul produs asupra aerului n perioada de modernizare

In perioada de modernizare, activittile de executie a halelor de ingrasare porci sunt activitti
generatoare de cantitti neimportante de praf/pulberi in suspensie si sedimentabile sau poluanti
specifici arderii combustibililor fosili. Emisiile rezultate din aceste activitati vor fi in cantitati foarte
mici si de scurt durat.
4.2.7.2. Impactul produs asupra aerului n perioada de functionare
n ferma de suine vor fi aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice
recomandate de normele europene, respectiv:
se va utiliza un sistem de evacuare a dejectiilor la sfarsitul ciclurilor de productie, prin spalare
cu jet de aerla presiune mare si dirijarea acestora catre sifoanele din pardoseala.
sistemele de adpostire sunt n concordan cu cele recomandate de BREF.
platformele de depozitare dejectii solide sunt n concordan cu cele recomandate de BREF.
Cuantificarea poluarii aerului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in
urma unor eventuale emisii de poluanti, printr-un coeficient subunitar
Nota de Bonitate
1
2
3
4
Indice de impact
0
0,1 0,4
0,5 0,9
1
Probabilitate
Nula
Minima
Medie
Certa
Grad de afectare
Neafectare
Usoara
Admisibila
Inacceptabila
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de aer este minim, acceptat.
PERIOADA DE MODERNIZARE
Pagina 62 din 106

Nr
Managementul lucrarilor
Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina seama

de timpii de rulare si punere in opera a materialelor de
acoperire corelandu- se programele de lucru. De asemenea
se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva,
eliminandu-se astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de
material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia si
nepunerii in opera in timp util.
La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia
fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile,
se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele etc.
Nr
Managementul lucrarilor/
Functionarea
echipamentelor
Functionarea
echipamentelor

Se va evita udarea dejectiilor, deoarece este cunoscut
faptul ca din dejectiile cu umiditate mai mica de 50% 55% emisiile de NH3 sunt minime;
Mentenanta sistemului de adapare al porcilor, astfel
incat sa fieeliminata posibilitatea pierderilor si a risipei
de apa
Pentru diminuarea emisiilor de pulberi si bio-aerosoli
viteza de circulatie a aerului in sistemul de ventilatie
va fi minima (aceasta si pentru protectia sanatatii
animalelor);
Planificarea activitatilor din care rezulta mirosuri
dezagreabile persistente, sesisabile olfactiv
(depozitarea si transportul dejectiilor, cadavrelor de
animale, anumite lucrari de intretinere) va tine cont de
conditiile atmosferice, evitandu-se planificarea
in perioadele defavorabile dispersiei pe verticala a
poluantilor (inversiuni termice, timp inourat, stabilitate
atmosferica), pentru prevenire ransportului poluantilor
odorizanti(NH3 ) la distante mari.
Pagina 63 din 106

4.3. SOLUL
4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului
Cea mai mare parte a suprafetei comunei Cazanesti este acoperita cu soluri cu o fertilitate ridicata.
Solul care reprezinta 98% din teritoriul comunei Cazanesti este format din cernoziom cambic, sol
propice cultivarii cerealelor.
Solul este unul din principalii componenti ai invelisului geografic.Studiul lui are importanta in
cunoasterea unei regiuni intrucat reflecta in caracterele sale conlucrarea in timp si sub diverse forme a
elementelor structurii fizico geografice. Solul are un rol principal in ceea ce priveste repartitia
culturilor agricole si productivitatea acestora
Dintre molisoluri, cele mai mari suprafetele detin cernoziomurile tipice, dezvoltate pe depozite
leossoide.Solurile intrazonale si azonale, sunt soluri aluvionare si cernoziomuri cambice. Invelisul de
la sol este format in cea mai mare parte din solurile zonale reprezentate de cernoziomuri. Solurilor
mentionate li se asociaza diferite faze de eroziune, in general slaba sau modesta la nivelul Campiei
Baraganului.
Fertilitatea buna a cernoziomurilor si reliefului cu pante foarte reduse au determinat folosirea in
agricultura pe scara mare a fondului funciar si caracterul predominant cerealier al culturilor, asociat in
suprafetele mai mici cu cel viticol.
Folosirea intensiva a resurselor de sol necesita insa si o serie de masuri sau lucrari de imbunatatire
funciare: lucrari de combatere a eroziunii solului si a celor de eliminare a excesului de umiditate
rezultat in urma precipitatiilor.
Din punct de vedere morfologic zona de studiu este situata in Baraganul Central, considerata cea mai
importanta unitate morfologica a Campiei Romane. Solurile de pe teritoriul comunei Cazanesti sunt
caracteristice zonelor de stepa si silvostepa.In zona comunei Cazanesti si a satelor apartinatoare
predomina cernoziomurile, in proportie de 98%.
Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernozioomuri, ca si a solurilor aluviale, care formeaza
impreuna peste 98% din suprafata fondului funciar, explica larga folosire in agricultura a acestora,
precum si caracterul predominant cerealier al agriculturii.
Pagina 64 din 106

Din punct de vedere seismic, conform Normativului P 100-1/2006, teritoriului judetului Ialomita i
corespund doua zone care au urmatoarele caracteristici:
Ks = 0,24 g,
Tc = 1,6 s,
gradul de echivalenta seismica: 81.
4.3.2. Calitatea solului Fond de poluare existent

Nu exist informaii privind ncrcarea cu poluani a solului pe amplasamentul studiat.
4.3.3. Surse de poluare a solului - Perioada de modernizare
Activitatile desfasurate in zonele de lucru implica manipularea unor cantitati de substante potential
poluante pentru sol. In aceasta categorie sunt incluse: vopsele, solventi, carburanti etc ;
Deseurile rezultate din zonele de lucru de tip menajer, din activitatea personalului, si cele rezultate din
cadrul proceselor tehnologice.In aceasta ultima categorie sunt incluse, spre exemplu: deseuri lichide,
depunuri solide imbibate cu carburanti, produse petroliere deversate accidental;
4.3.4. Surse de poluare a solului Perioada de functionare
Pe durata de ciclurilor de ingrasare a porcilor, dar si in perioada de curatare si dezinfectie pot exista
urmatoarele surse de poluare a solului:
Depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor rezultate din hale de ingrasare porci

Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere
Pierderi accidentale de ulei de la autovehicule si utilaje

4.3.5.1. Impactul produs asupra solului n perioada de modernizare
Principalul impact asupra solului in perioada de executie este ocuparea temporara de terenuri pentru
drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare si productie, etc.
Formele de impact identificate in perioada de executie pot fi:
Deversari acidentale ale unor substante/compusi direct pe sol.

Depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructie sau a deseurilor
tehnologice.
4.3.5.2. Impactul produs asupra solului n perioada de functionare

Modul de amenajare a fermei de suine in ce priveste sistemul de colectare si epurare a apelor uzate dar
si al platformelor de depozitare dejectii solide, elimina practic riscul de infiltare in sol a oricaror
contaminanti.
Pagina 65 din 106

Cuantificarea poluarii solului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in
urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar
Nota de Bonitate
1
2
3
4
Indice de impact
0
0,1 0,4
0,5 0,9
1
Probabilitate
Nula
Minima
Medie
Certa
Grad de afectare
Neafectare
Usoara
Medie
Inacceptabila
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu sol este minim, acceptat.

PERIOADA DE CONSTRUIRE
Nr
Depozitarea deseurilor
Autovehicule

Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in
cadrul halelor de ingrasare suine si a zonelor de lucru
trebuie colectate in pubele tipizate amplasate in locuri
special destinate acestui scop. Pubelele vor fi prelucrate
periodic de catre serviciile de salubritate licentiate din zona,
pe baza de contract.
Interzicerea reparatiei acestora in zonele de lucru.
Interzicerea spalarii acestora in zonele de lucru.
La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia
fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile,
se vor stivui materialele, etc.
Nr
Functionarea
echipamentelor
Ape uzate/Dejectii lichide
Deseuri

Se vor apliaca tehnici nutritionale care sa reduca cantitatea
de azot si fosfor in dejecti.
Pentru diminuarea emisiilor de pulberi si bio-aerosoli viteza
de circulatie a aerului in sistemul de ventilatie va fi minima
(aceasta si pentru protectia sanatatii animalelor);
Pardoselile din hale vor fi impermeabile
Apele uzate vor fi colectate intr-un bazin betonat cheson
inchise si transportate la statia de epurare proprie.
Deseurile reciclabile colectate selectiv si depuse pe locurile
special amenajate
Pagina 66 din 106

Dejeciile vor fi depozitate pe platforme betonate, dupa

perioada de biosterilizare vor fi transportate pentru
fertilizarea solului in baza contractelor incheiate cu
proprietarii terenurilor.
Cadavrele de porci vor fi preluate zilnic de SC Protan SA
Poluari accidentale
Pentru a reduce riscul poluarii solului si a preveni raspandrea

bolilor animaliere in timpul transportului dejectiilor sunt
necesare actiuni de : asigurarea unor containere nchise
impotriva pierderilor de continut, curatarea exteriorului,
curatirea exteriorului utilizat pentru transport, inainte de
parasirea locului de provenienta a dejectiilor
Toate autovehiculele trebuie etansate corespunzator, pentru a
preveni contaminarea solului prin scurgeri
Titularul de activitate trebuie sa aiba in dotare o cantitate
corespunzatoare de substante de absorbtie adecvate pentru
tinerea sub control si absorbtia oricarei pierderi prin scurgere
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizarea morfologica.
Din punct de vedere geologic, orasul Cazanesti apartine platformei Moesice, Caracteristica acestei
zone o constituie prezenta unui fundament cristalin in adancime, acoperit de o serie sedimentara
groasa dintre care spre suprafata apar depozite ce apartin cuaternarului prin etajele sale Pleistocen
mediu, Pleistocen superior si Holocen superior.
Din punct de vedere tectonic, Cmpia Romn face parte din Platforma Moesic. Soclul platformei
este de origine hercinic, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatic. Sedimentele dateaz din
mezozoic i din pleistocen.
In lunci, acestea sunt foarte recente, datnd din holocen.Stratele din jurassic i cretacic conin
zcminte de petrol. Cuvertura de loess acoper ndeosebi cmpiile tabulare, ajungnd pe alocuri s
aib o grosime de 40 m. Pe alocuri ntlnim dune de nisip.
Pleistocenul mediu apare in adncime si este reprezentat prin nisipurile de Mostistea constituite dintrun orizont de nisipuri marunte si fine, galbui, necoezive cu concretiuni grezoase, uneori cu nivele ce
contin concretiuni calcaroase rotunjite, alteori cu lentile de concretiuni manganoase si feruginoase.
Acest orizont a fost interceptat de foraje si prezinta grosimi de 15 - 25 m.
Pleistocenul superior este constituit din nisipuri argiloase cu intercalatii de pietrisuri si depozitele
loessoide care acopera interfluviul Ialomita - Calmatui. Depozitele loessoide sunt reprezentate prin
prafuri nisipoase cu grosimi de 10 - 15 m grosime.
Holocenul superior (qh2), este reprezentat prin depozitele loessoide care acopera terasa joasa si
aluviunile grosiere si fine ale luncii. Depozitele aluvionare ale luncilor sunt alcatuite la baza din
pietrisuri si nisipuri cu grosimea de 4 - 10 m, iar catre partea superioara din nisipuri, nisipuri argiloase,
argile nisipoase si mluri cu grosimea de 5.00 - 8.00 m
Pagina 67 din 106

Din punct de vedere geologic fundamentul regiunii este alctuit din roci cristaline cu o cuvertur
sedimentar de aproximativ 5000 m, cuprinznd paleozoic, mezozoic si neozoic.
Paleozoicul cuprinde Ordovicianul - reprezentat prin gresii cuartitice negricioase, Silurianul
reprezentat prin sisturi argiloase negre cu graptoliti si argilite negre, Devonianul - reprezentat prin
argile negre, gresii, siltite, calcare negre spatice, calcare si dolomite brune cu anhidrit.
Carboniferul cuprinde calcare si dolomite. Triasicul cuprinde pelite si nisipuri roscate, iar Jurasicul argile negre cu gresii si nisipuri silicioase acoperite de calcare si dolomite.
Cretacicul cuprinde calcare n baz si gresii si nisipuri glauconitice la partea superioar. Neozoicul
incepe cu Eocenul, care cuprinde gresii si calcare lumaselice.
Tortonianul este format din calcare, gresii si algire, iar Sarmatianul din argile si calcare.Meotianul
cuprinde nispuri si marne, Pontianul - marne nisipoase, Dicianul - nisipuri, Iar Levantinul - calcare si
nisipuri.
Cuaternarul prezinta in baza Pleistocenul inferior - Complexul stratelor de Fratesti, urmeaza
Pleistocenul mediu - Complexul marnos si apoi Pleistocenul superior - Nisipurile de Mostistea.
Depozitele de terasa si loess-urile apartin Holocenbului, precum si nisipurile de dune.
4.4.2. Calitatea subsolului Fond de poluare existent
Nu exist informaii privind ncrcarea cu poluani a subsolului pe amplasamentul studiat.
4.4.3. Surse de poluare a subsolului Perioada de modernizare
Impactul asupra subsolului se va putea manifesta in perioda de executie prin infiltrarea in subteran a
diverselor substante si produse utilizate in amplasament. Astfel pot aparea:
Poluari accidentale prin deversarea produselor petroliere de la utilaje direct pe sol;
Spalarea agregatelor utilajelor sau altor substante de catre apele de precipitatii poate constitui o
sursa de poluare a subsolului;
Obiectivul propus implica constructia de obiective subterane. Se apreciaza ca lucrarile pregatitoare nu
au un impact major asupra subsolului deoarece la constructia acestora se vor respecta toate masurile
de diminuare a impactului.
4.4.4. Surse de poluare a subsolului Perioada de functionare
Avnd n vedere msurile prevzute pentru prevenirea polurii solului, subsolul nu va fi afectat de
poluare.
Nu se produc schimbri n mediul geologic care pot induce efecte asupra condiiilor hidrogeologice,
reelei hidrologice, biotopurilor etc.
Cuantificarea poluarii subsolului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora
in urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar.
Pagina 68 din 106

Nota de bonitate
1
2
3
4
Indice de impact
0
0,1 0,4
0,5 0,9
1
Probabilitate
Nula
Minima
Medie
Certa
Grad de afectare
Neafectare
Usoara
Admisibila
Inacceptabila
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu subsol este minim, admisibil.
PERIOADA DE CONSTRUIRE
Nr
1
Depozitarea deseurilor

Deseurile rezultate din activitatea zilnica trebuie
colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special
destinate acestui scop, de unde vor fi ridicate de catre
firme specializate
Nr
Functionarea
echipamentelor
Ape uzate

Pardoselile din hale vor fi impermeabile
Apele uzate vor fi colectate intr-un bazin betonat
vidanjabil si pompate la statia de epurare proprie
Deseurile reciclabile colectate selectiv si depuse pe
locurile special amenajate
Deseuri
Dejeciile si asternutul uscat vor fi depozitate pe

platforma amenajata, dupa perioada de biosterilizare
vor fi transportate pentru fertilizarea solului in baza
contractelor incheiate cu proprietarii terenurilor.
Cadavrele de porci vor fi preluate zilnic de SC Protan
SA
Poluari accidentale
Pentru a reduce riscul poluarii solului si a preveni

raspandrea bolilor animaliere in timpul transportului
dejectiilor sunt necesare actiuni de : asigurarea unor
containere nchise impotriva pierderilor de continut,
curatarea exteriorului, curatirea exteriorului utilizat
pentru transport, inainte de parasirea locului de
provenienta a dejectiilor
Incarcarile si descarcarile de material trebuie sa aiba
loc in zone desemnate, protejate impotriva pierderilor
prin scurgeri
Pagina 69 din 106

Toate autovehiculele trebuie etansate corespunzator,

pentru a preveni contaminarea solului prin scurgeri
Titularul de activitate trebuie sa aiba in dotare o
cantitate corespunzatoare de substante de absorbtie
adecvate pentru tinerea sub control si absorbtia oricarei
pierderi prin scurgere
4.5. BIODIVERSITATEA
4.5.1. Informaii asupra biodiversitii
Vegetatia
Vegetatia nativa specifica zonei de stepa, in care domina Festuca Valesiaca, Stipa lessingiana si apar
tufisuri de Prunus Spinosa, Cerasus fructicosa a fost practic complet inlocuita in prezent de culturile
agricole;
Vegetatia din lunca, mult mai variata, reflectand conditiile foarte diferite de umiditate, a fost inlocuita
in cea mai mare parte de culturile agricole.In lunca se gasesc inca suprafete insemnate cu pajisti
mezofile sau hidrofile, precum si zavoaie.
In stepa predomina asociatiile de paius /negara si colilie.In lungul raurilor se desfasurau paduri de
stejar brumariu (Quercus pendunculiflora)care altenau cu petice de vegetatie psamofila .
In ceea ce priveste silvostepa este reprezentata de stejar brumariu, stejar pendunculat, si mai rar stejar
pufos.In cuprinsul lor se afla poieni intinse cu pajisti bogate in specii stepice (graminee) .
Fauna
Fauna salbatica a judetului Ialomita este reprezentata de elemente tipice adaptate agrobiocenozelor din
zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele, potarnichea, prepelita, soparla de iarba, sarpele, dihorul de
stepa, nevastuica, sobolan, fazanul, ciocarlie, graur, gugustiuc, porumbel salbatic, turturica, sturz.
Fauna padurilor de campie este alcatuita din exemplare de caprior, cerb, jder de copac, mistret,
viezure, veverite, cainele enot sau mangutul (Nyctereutes procynoides ussuriensis Matschie),
ciocanitoare, bufnite, porumbel gulerat, sticleti, fazani, melci.
Pagina 70 din 106

Fauna luncilor si lacurilor este reprezentata de vidra (lutra lutra), vulpe (Vulpes vulpes), becatina
comuna, lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul.
Pestii care populeaza apele lacurilor si baltilor sunt: carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca.
4.5.2. Rezervatii naturale, arii protejate
In zona amplasamentului studiat nu sunt consemnate sit-uri Natura 2000, arii protejate din punct de
vedere al bunurilor din patrimoniul natural, al vegetatiei si al faunei sau din punct de vedere
arhitectonic si arheologic la o distanta mai mica de 1,5 km.
4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii - Perioada de modernizare
Potentiale surse de poluare a biodiversitatii sunt reprezentate de ocuparea temporar de terenuri, va
avea un efect negativ asupra vegetaiei n sensul reducerii suprafeelor vegetale i uneori a pierderii
calitii iniiale.
4.5.4. Surse de poluare a biodiversitatii - Perioada de functionare

Suprafata pe care se afla ferma de suine face parte dintr-un perimetru agricol si este incadrata intr-un
ecosistem amenajat agricol. Biocenozele adaptate in acest areal au suferit in timp puternice
antropizari, ce pot fi observate prin afectarea diversitatii biocenotice.
Avand ca referinta un sistem antropizat de activitatile agricole se poate aprecia ca lucrarile de
modernizare/reamenjare a halelor de ingrasare porci existente nu pot conduce la intensificarea
factorilor de stres asupra ecosistemelor naturale.
Prin dotarile care vor fi prevazute pentru colectarea apelor uzate (tehnologica si menajera), a apelor
pluviale si a dejectiilor (platforma uscare dejectii) se apreciaza ca ecosistemele acvative si terestre nu
vor fi afectate de functionarea viitorului obiectiv.
Cuantificarea poluarii biodiversitatii se va face in functie de gradul de afectare al speciilor care isi au
habitatul in zona amplasamentului si in zonele invecinate, printr-un coeficient subunitar
Nota de bonitate
1
2
3
4
Indice de impact
0
0,1 0,4
0,5 0,9
1
Probabilitate
Nula
Minima
Medie
Certa
Grad de afectare
Neafectare
Usoara
Admisibila
Inacceptabila
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu biodiversitate este minim.
4.5.6. Msuri diminuare a impactului
Pagina 71 din 106

Interzicerea circulaiei autovehiculelor n afara drumurilor de acces, drumurilor tehnologice

Interzicerea reparaiilor la utilaje i mijloacele de transport n afara incintelor specializate
legale cu exceptia situatiilor de necesitate n acest ultim caz cu luarea tuturor msurilor de
diminuare a impactului activitii respective
Interzicerea evacurii deeurilor n alte locuri decat cele special amenajate
Interzicerea evacurii apelor uzate netratate in prealabil.
4.6. PEISAJUL
4.6.1. Informaii privind peisajul din amplasament
Peisajul este o poriune dintr-un spaiu, o rezultant a interaciunii n timp ntre mediu fizic iniial,
exploatarea biologic i aciunea omului, la integrarea elementelor aflate n interaciune adugndu-se
dimensiunea istoric, scara vieii umane, organizarea societii, dezvoltarea acesteia.
Peisajul geografic este considerat n mod obinuit fizionomia, proprie unui teritoriu oarecare, care
rezult dintr-o anumit combinaie ntre componentele naturale i aciunea societii umane.
Incadrarea n regiune
VECINATATI
Punct cardinal
Vecinatati
Pagina 72 din 106

NORD
NORD - EST
EST
SUD, SUD - EST
VEST
Comuna Cocora
Comuna Reviga
Comuna Jilavele
Comuna Ciochina
Diversitatea peisajului
Peisajul este partial antropizat, dar folosina terenului este agricol, nainte de intrarea n construcie
si functiune a fermei de suine.
La realizarea lucrarilor de modernizare vor aparea forme de impact vizual datorat prezentei utilajelor
de transport materiale de constructii.
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales
Utilizarea terenului
1. Agricultur
Teren arabil
Grdini
Puni
2. Pduri
3. Drumuri
4. Zone industriale construite
5. Ape
6. Alte terenuri
Vegetaie plantat
Zone umede
Teren deteriorat
Teren nefolosit*
TOTAL
Inainte de punerea n aplicare

a proiectului
19.020
19.020
0
0
0
0
4.792
0
0
0
0
0
0
19.020
Suprafaa, (m2)
Dup punerea n aplicare a
proiectului
19.020
19.020
0
0
0
0
4.792
0
0
0
0
0
0
19.020
Recultivat
Suprafata totala a incintei este de 19.020 m2, halele de ingrasare suine avnd o suprafat ocupat de
aproximativ 4.792 m2.
Raportul dintre terenul natural, sau cel parial antropizat i cel din zone urbanizate (drumuri,
suprafee construite), schimbri ale acestui raport
Raportul dintre terenul natural i terenul utilizat pentru cldiri, platforme i drumuri este:
19.020 / 4.792 = 3,96
Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentrii biotopului, valoarea estetic a
peisajului
Peisajul zonei obiectivului, se incadreaza in categoria celor caracteristice campiei.Fragmentarea
biotopului prezent se produce prin reducerea suprafeei agricole n zona cea mai favorabil, respectiv
se realizeaz ocuparea permanenta a zonei.
Nu se va face schimbarea destinaiei terenului amplasamentului .
Relaia dintre proiect i zone protejate
Pagina 73 din 106

Nu sunt consemnate n apropiere nici un fel de arii protejate, pduri sau alte zone cu statut de protecie.
Relaia dintre proiect i zone naturale folosite n scop recreativ
Amplasamentul obiectivului studiat, se afla ntr-o zona cu o indelungata activitate agricola.Prin
urmare, zona nu are potential turistic.
Nu sunt consemnate n apropiere nici un fel de obiective cu potential turistic sau zone naturale folosite
in scop recreativ.
Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite puncte de observare, numrul i
diversitatea punctelor de observare
Nu este cazul
Fezabilitatea, dimensiunile i msurile de recultivare sau re-naturalizare a terenului degradat
din interiorul i din afara amplasamentului
Prin dimensiunile amenajarii si prin natura obiectivului, realizarea lucrarii nu este susceptibila de a
determina influente asupra altor obiective sau lucrari din zona de amplasament.
Folosirea terenului din amplasamentul propus, n scop recreativ
Terenul din amplasament nu se va folosi n scop recreativ.
4.6.2. Surse de poluare a peisajului - Perioada de modernizare
In perioada de modernizare principalele surse de disconfort pentru peisaj sunt reprezentate de :
Depozitarea materialelor de constructii

Activitatea de modernizare a halelor existente
Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.

4.6.2. Surse de poluare a peisajului - Perioada de functionare
Principalele zone funcionale ale planului general sunt:
zona de producie ( cele 4 hale de cretere a porcilor )
zona de depozitare a nutreurilor
platforma de depozitare a dejectiilor
zona energetic (racord la reeaua de gaz, post trafo, construcii pentru alimentare cu ap,
canalizare, colectare ape uzate menajere, tehnologice)
zona social administrativ (construcii pentru birouri, grup social, filtru sanitar).
S-au respectat indicii privind gradul de ocupare a terenului n complexul zootehnic, dup cum
urmeaz:
- spaii construite < 90%
- spaii de protecie cultivate > 5%
- gradul de ocupare a terenului < 95%
Pagina 74 din 106

In perioada de crestere a suinelor in ferma Cazanesti principalela surse de disconfort pentru peisaj este
reprezentata de platforma de depozitare a dejectiilor/patului de crestere uzat.
4.6.3. Prognoza Impactului
Cuantificarea poluarii peisajului se va face in functie de gradul de afectare a peisajului in zona
amplasamentului, printr-un coeficient subunitar.
Nota de bonitate
1
2
3
4
Indice de impact
0
0,1 0,4
0,5 0,9
1
Probabilitate
Nula
Minima
Medie
Certa
Grad de afectare
Neafectare
Usoara
Admisibila
Inacceptabila
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu peisaj este minim, acceptat
Nu este cazul
4.7. MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC
4.7.1. Starea actual a mediului social i economic.
Mediul economic
Suprafaa agricol este de 4871 ha, reprezentnd aproximativ 88% din totalul suprafeei localitii.
Majoritatea terenului, respectiv 95%, este arabil, 4% este ocupat de puni, iar 1% de culturi viticole.
Potenialul agricol al terenurilor este ridicat pentru majoritatea culturilor. Cea mai mare parte a
suprafeei arabile, 68%, este acoperit cu cereale pentru boabe; alte culturi sunt plantele uleioase,
plantele de nutre i legumele.
In domeniul zootehnic funcioneaz dou ferme mari avnd profil de cretere a psrilor i porcinelor,
cu respectarea cerinelor de biosecuritate i productivitate nalt, obinute prin implementarea unor
tehnologii de ultima or.
Pe raza localitii i desfoar activitatea opt asociaii agricole, cu potenial semnificativ axate pe
cultivarea plantelor i comerul cu cereale, dotate cu maini si utilaje agricole moderne.
Pe lng aceste societi, cetenii beneficiaz de serviciile oferite de un numr de peste 40 de societi
cu profil de comer cu mrfuri alimentare i nealimentare, mrfuri industriale, materiale de
construcie, produse lemnoase, precum i societi comerciale cu profil de alimentaie public.
Mediul social
Prima atestare documentara este in anul 1579. Aflat in lunca Ialomitei, la infiintare, in 1864, locuitorii
s-au mutat de langa raul Ialomita, pe locul unde se afla acum.
Pagina 75 din 106

Pana in 1950 a facut parte din plasa Cazanesti, jud. Ialomita, intre 1950 si 1952 din regiunea Ialomita,
iar intre 1952 si 1968 din regiunea Bucuresti.
Forma administrativa de "comuna" este schimbata in anul 2004, cand localitatea este ridicata la statutul
de oras - 26 aprilie 2004.In ultimii ani, oraul Czneti, a devenit un centru zonal socio-politic i
administrativ pentru localitile nvecinate.
Astfel, s-au nfiinat o filial a Administraiei Financiare Ialomia, un centru al Ageniei de Pli i
Intervenii n Agricultur, un Birou Notarial Public, iar, n curnd, un Birou de Eviden a Populaiei.
Infrastructura serviciilor pubice mai include dou uniti de nvmnt, bibliotec public, cmin
cultural, dou cabinete medicale, unul stomatologic i o farmacie.
Date demografice
Structura etnic a populaiei
Romani
Romi (igani)
Bulgari
Total
3,158
482
1
86.73 %
13.23 %
0.02 %
3,641
Structura populaiei dupa limba matern

Romn
Rromanes (igneasc)
Germana
3,363
277
1
92.36 %
7.60 %
0.02 %
Structura populaiei dup religie

Ortodox
Adventist de ziua a aptea
99.94 %
0.06 %
Structura populaiei pe sexe si vrste

0-14 ani
0-14 ani
15-59 ani
15-59 ani
60+ ani
60+ ani
barbai
femei
barbai
femei
barbai
femei
380
329
1,099
1,102
310
421
10.43 %
9.03 %
30.18 %
30.26 %
8.51 %
11.56 %
4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic - Perioada de modernizare
Zgomotul produs de traficul auto si lucrarile de modernizare

Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile
Pagina 76 din 106

Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.

4.7.3. Influenta asupra mediului social si economic - Perioada de functionare
In perioada de functionare principalele surse de disconfort pentru populatie si pentru obiectivele din
vecinatate sunt reprezentate de :
Zgomotul produs de traficul auto

Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile
Mirosul emanat de pe platforma de depozitare a dejectiilor/patului de crestere uzat
Obiectivul propus determin un impact potenial pozitiv din punct de vedere al :
pieii de munc ;
dinamicii omerilor;
investiiilor locale si dinamicii acestora;
activitilor agro-zootehnice.
Obiectivul propus nu produce impact potenial asupra condiiilor etnice i culturale sau asupra
obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic i monumentelor istorice.
4.7.4. Prognoza impactului.

Cuantificarea poluarii mediului economic si social se va face in functie de gradul de afectare a
mediului economic si social in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar
Nota de bonitate
1
2
3
4
Indice de impact
0
0,1 0,4
0,5 0,9
1
Probabilitate
Nula
Minima
Medie
Certa
Grad de afectare
Neafectare
Usoara
Admisibila
Inacceptabila
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu, mediu economic si social este
minim, acceptat
Nu este cazul
Pagina 77 din 106

4.8. ZGOMOT SI VIBRATII

4.8.1. Conditii initiale privind Zgomotul si Vibratiile
ZGOMOT
Limitele admisibile de zgomot sunt stabilite prin STAS 10009-88.Standardul se refer la limitele
admisibile ale nivelului de zgomot n mediul urban,difereniate pe zone i dotri funcionale, pe
categorii tehnice de strzi, stabilite conform reglementrilor tehnice specifice n vigoare privind
sistematizarea i protecia mediului nconjurtor.
Expunerea excesiv la zgomot intens i pe perioade lungi determin surditatea.Zgomotele de peste 65
dB implic modificri psihice manifestate mai ales prin oboseal i slbirea ateniei.
La peste 90 dB se adaug i creterea tensiunii arteriale intracraniene, diminuarea reflexelor, apariia
tulburrilor sistemului cardio-vascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburri ale aparatului
digestiv i ale glandelor endocrine, accelerarea pulsului i a ritmului respiraiei .
Ordinul Ministerului Sntii pentru aprobarea normelor de igien i a recomandrilor privind mediul
de via al populaiei nr.536/1997 precizeaz:
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot i vibraii i dimensionarea zonelor de

protecie sanitar se vor face n aa fel, nct n teritoriile protejate nivelul acustic echivalent
continuu, msurat la 3 m de peretele exterior al locuinei la 1,5 m nlime de sol s nu
depeasc 50 dB(A).
Pagina 78 din 106

In timpul nopii (orele 22,00-6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie s fie redus cu
10 dB(A) fa de valorile din timpul zilei.
Pentru coli (sli de clas) nivelul acustic echivalent continuu, msurat n interiorul clasei cu
ferestre nchise nu va depi 35 dB(A).Aceste valori sunt obligatorii i pentru alte uniti de
nvmnt i biblioteci.
Intervalul de perceptie a zgomotului pentru urechea umana este intre 20Hz si 20kHZ. Masurarea
zgomotului se face prin evaluarea caracteristicilor fizice si fiziologice si anume :
caracteristica spectrala a zgomotului, prin masurarea nivelului de presiune acustica, in dB

functie de frecventa, in Hz, masuratorile de fac in benzi de octava cu frecventele centrale de
31,5 8000 Hz ;
nivelul global de presiune acustica LIN, masurat in dB.
Limitele maxim admisibile conform STAS 10009/88 (pentru limita incintelor industriale ).
Nivel de zgomot interior unitatii functionale din mediu urban 90 dB(A), respectiv curba Cz 85;
Nivel de zgomot la limita unitatii functionale din mediu urban 65 dB(A), respectiv curba Cz 6;
Nivel de zgomot exterior cladirilor aflate in vecinatatea unitatii functionale din mediu urban, la
2m de fatada 50 dB(A), respectiv curba Cz 45 ;
Nivel de zgomot exterior pe strazi si pasaje rutiere :
o strazi de categoria tehnica I magistrala 75-85 dB(A), respectiv curba Cz 70 ;
o strada categoria a II de colectare 70 dB(A), respectiv curba Cz 65 ;
o strada categoria a III de colectare 65 dB(A), respectiv curba Cz 60 ;
o strazi de categoria tehnica IV de deservire locala 60 dB(A), respectiv curba Cz 55 ;
VIBRAII
Percepia unui observator asupra vibraiilor seismice depinde de amplitudine, frecven i de durata de
micare precum i de efectul de amplificare a vibraiilor generate de condiiile de sol sau de
caracteristicile structurale din zona n care se afl observatorul.
Amplitudinea vibraiei este n mod normal msurat n funcie de vitez prin msurarea micrii
seismice pe trei direcii ortogonale i prin determinarea amplitudinii maxime (suma vectorial), care
este cunoscut i sub denumirea de vitez maxim a particulei (VMP). Sensibilitatea uman la vibraii
este cea mai acut la frecvene cu valorile ntre 8 Hz pn la 80 Hz.
Niveluri perceptibile de vibraii
Nivel aproximativ
de vibraii
Grad de
percepie
0,10 mm
Insesizabil
0,15 mm
Prag de percepie
0,35 mm
Abia perceptibil
1,0 mm
Perceptibil
Pagina 79 din 106

2,2 mm
Uor perceptibil
6,0 mm
Puternic perceptibil
14,0 mm
Foarte puternic perceptibil
Vibraiile reprezint adesea mai mult un inconvenient pentru observator, ns vibraiile cu magnitudine
mare i frecven mic pot determina deteriorri structurale, de la apariia unor fisuri n tencuial i n
rosturile cu mortar pn la prbuirea unor elemente de structur.
CERINE DE REGLEMENTARE
Standardul romnesc STAS 10009-88: Acustica urban: Limite admisibile ale nivelului de
zgomot; acest standard se refer la limitele admisibile de zgomot n zonele urbane, difereniate pe
zone i arii cu folosin specific i pe categorii tehnice de strzi; se conformeaz cu alte reglementri
tehnice specifice referitoare la sistematizare i protecia mediului.
Valorile de zgomot admise la exterior (Leq) pentru strzi, msurate la limita trotuarului i a
carosabilului depind de categoria tehnic a strzii i de intensitatea traficului aferent.
Strzile din categoria III (colector) au un nivel maxim admisibil echivalent de zgomot de 65 dB(A).
Strzile din categoria II (conector) au un nivel maxim admisibil echivalent de zgomot de 70 dB(A).
Nivelul maxim admisibil de zgomot, Leq, la limita zonelor funcionale din zonele urbane este 65
dB(A). Locuinele pot fi construite pe strzi de categorii tehnice diferite sau la limita zonelor sau
ariilor cu o anumit folosin atta timp ct valoarea maxim de zgomot msurat la 2 m distan de
faada cldirii este 50 dB(A).
Ordinul nr. 536/iulie 1997 al Ministrului Sntii stabilete limitele maxime pentru nivelurile de
zgomot (Leq) n cartierele de locuine.
Limita n timpul zilei (ntre orele 6.00 - 22.00) este de 50 dB(A), msurat la 2 metri distan de faada
cldirii; n timpul nopii (ntre orele 22.00 6.00) limita este stabilit la valoarea de 40 dB(A) lng
locuine, msurat la 2 metri distan de faada cldirii.
Standardul romnesc SR 12025/1-94: Efectele vibraiilor produse de traficul rutier asupra
cldirilor sau prilor de cldiri.
Metode de msurare: STAS 12025/94 stabilete metodele de msurare a parametrilor vibraiilor
afereni produse de traficul rutier, propagate prin strzi i care afecteaz cldiri sau pri de cldiri.
Standardul romnesc SR 12025/2-94: Acustica n construcii: Efectele vibraiilor asupra
cldirilor sau prilor de cldiri. (Limite admisibile): STAS-ul SR 12025-2/94 stabilete limitele
admisibile pentru locuine i cldiri socio-culturale precum i pentru ocupanii acestora, care pot fi
afectate de vibraii produse de utilaje interne/externe sau de vibraii propagate ca urmare a traficului
rutier de pe strzile din apropiere.
Ordinul Ministerului Sntii pentru aprobarea normelor de igien i a recomandrilor privind mediul
de via al populaiei nr.536/1997 precizeaz:
Pagina 80 din 106

Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot i vibraii i dimensionarea zonelor de

protecie sanitar se vor face n aa fel, nct n teritoriile protejate nivelul acustic echivalent
continuu, msurat la 3 m de peretele exterior al locuinei la 1,5 m nlime de sol s nu
depeasc 50 dB(A).
In timpul nopii (orele 22,00-6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie s fie redus cu
10 dB(A) fa de valorile din timpul zilei.
Pentru coli (sli de clas) nivelul acustic echivalent continuu, msurat n interiorul clasei cu
ferestre nchise nu va depi 35 dB(A).Aceste valori sunt obligatorii i pentru alte uniti de
nvmnt i biblioteci.
4.8.2. Zgomot si Vibratii Fond de poluare existent

Nu este cazul
4.8.3. Zgomot si Vibratii Perioada de modernizare
In perioada de modernizare, singurele sursele de zgomot vor fi reprezentate de functionarea
autovehiculelor folosite in perioada de modernizare pentru transportul materialelor de constructii.
Programul de lucru si numarul de utilaje va face ca zgomotul perceput in exteriorul obiectivului va fi
sub limita admisa de 65 dB(A) din STAS Nr.10009 88, pentru limita unei incinte industriale.
4.8.4. Zgomot si Vibratii Perioada de functionare
Principalele surse de generare a zgomotului in incinta complexului sunt :
ventilatoare ;
transport si descarcarea hranei ;
manevrarea dejectiilor solide;
spalarea halelor
Autovehicule
Tot anul
Tot anul
diurna
65dBA admis maximLimita
activitatiiTipul
Ventilatoare
Frecventa
Diurna si
nocturna
poluriiTipul
Sursa de
poluare
Zgomot
Formele poteniale de impact generate de zgomot i vibraii aferente activitatii in desfasurata in ferma
sunt:
Pe zona
obiectivului
65dBA
Poluare produs;
msuri de reducere
Pe zone rezideniale
Fr
Cu msuri de Msuri de eliminare/
protecie
reducere
Pe zone de msuri
protecie
50dBA
Nu este cazul
Utilizarea
mijloacelor de
transport si de
incarcare/descar-
Pagina 81 din 106

Livrarea
hranei
(umplerea
buncarelor)
Manevrarea
dejectiilor
solide
Spalarea
halelor
2 3 ori pe
saptamana
diurna
6 ori pe an
fiecare hala
diurna
6 ori pe an
fiecare hala
diurna
-care se vor
desfasura
doar in cursul
zilei (07,00
19,00).
Achizitionarea
de echipamente
silentioase.
Nivelul de zgomot la limita halelor se va incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, respectiv
65dB.
Receptori
Receptorii poteniali ai zgomotului i vibraiilor vor include n mod tipic lucrtorii societatii, populaia
din afara limitelor amplasamentului Proiectului, precum i construcii susceptibile de a fi avariate ca
urmare a vibraiilor:
angajatii fermei;
locuitorii orasului Cazanesti;
4.8.5.1. Perioada de modernizare
Evolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si marimea fronturilor de lucru.
In cazul de fata, principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea
autovehiculelor folosite in perioada de modernizare pentru transportul materialelor de constructii.
Acestea nu genereaza nivele de zgomot semnificative care sa afecteze angajatii fermei sau locuitorii
orasului Cazanesti.
Se poate estima ca nivelul de vibratii in timpul lucrarilor de modernizare va avea un grad de perceptie
insesizabil.
4.8.5.2. Perioada de functionare
Amplasamentul si functionarea obiectivului investigate, apartinand SC AGRISOL INTERNATIONAL
RO SRL, nu genereaza in nici una din etapele pentru ingrasarea porcilor, situatii periculoase (zgomot)
la nivele care pot determina riscuri semnificative asupra starii de sanatate a populatiei din imediata sa
vecinatate si mediului nconjurator.
Cuantificarea poluarii fonice se va face in functie de gradul de afectare a populatiei de catre nivelul de
zgomot in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar:
Nota de bonitate
1
Indice de impact
0
Probabilitate
Nula
Grad de afectare
Neafectare
Pagina 82 din 106

2
3
4
0,1 0,4
0,5 0,9
1
Minima
Medie
Certa
Usoara
Medie
Inacceptabila
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de zgomot este minim, acceptat.
Monitorizarea zgomotului i vibraiilor ambientale i iniierea de aciuni de corectare/prevenire

acolo unde este necesar
Stabilirea i impunerea unor proceduri de operare standard pentru ntreinerea i operarea

vehiculelor /utilajelor, incluznd ntreinerea i schimbarea amortizoarelor de zgomot pentru
motoare
Controlul tehnologic i managementul surselor de zgomot i vibraii
4.9. CONDIII ETNICE, CULTURALE SI DE PATRIMONIU

4.9.1. Starea actual a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu.
Pe teritoriul administrativ al Orasului Cazanesti sunt mentionate urmatoarele monumente istorice,
culturale si de patrimoniu :
Scoala Veche - construita in anul 1905
Biserica Sf Nicolae - construita in anul 1864
4.9.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu - Perioada de modernizare
Nu este cazul
4.9.3. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu - Perioada de functionare
Pagina 83 din 106

Nu este cazul
4.9.4. Prognoza impactului.
Cuantificarea poluarii se va face in functie de gradul de afectare a conditiilor etnice, culturale si de
patrimoniu in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar
Nota de bonitate
1
2
3
4
Indice de impact
0
0,1 0,4
0,5 0,9
1
Probabilitate
Nula
Minima
Medie
Certa
Grad de afectare
Neafectare
Usoara
Medie
Inacceptabila
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu conditii etnice, culturale si de
patrimoniu este inexistent
Nu este cazul.
4.10. TRANSPORTURI
4.10.1. Conditii initiale privind transporturile
Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei este situat in NE orasului Cazanesti si are o
suprafa de 19.020 m2, categoria teren agricol.
4.10.2. Conditii din zona de influenta a proiectului
Nu este cazul
4.10.3. Cantiti anticipate de materiale i substane transportate
Principalele materiale/ utilizari
Cereale
Cantitatea utilizat
anual
3.600 tone
Pagina 84 din 106

Principalele materiale/ utilizari

DM-CID-S/ Curire cu efect bactericid i fungicid Grupa de
toxicitate III i IV, se utilizeaz la nivel mondial i european nu
prezint risc major.
VIROCID / Dezinfecie
ferm/ 0,25-0,5% Grupa de toxicitate III i IV, se utilizeaz la nivel
mondial i european nu prezint risc major.
Cantitatea utilizat
anual
25 l
12 kg
K-Othrine SC25 / Dezinsecie

ferm /Grupa de toxicitate III i IV, se utilizeaz la nivel mondial i
european nu prezint risc major
16 l
Storm / Deratizare
Ferm/ Grupa de toxicitate III i IV, se utilizeaz la nivel mondial i
european nu prezint risc major.
Medicamente / vitamine, suplimente nutritive/vaccinuri
Substante pentru igienizare si dezinfectare adaposturi, deparazitare
(cuatersan substanta activa 1 %, soda caustica, var)
24 kg
35 kg / 4000
flacoane x 250 doxe
8,45 l/an
4,22 kg/an
0,29 t/an
4.10.4. Influenta transportului de materiale Perioada de modernizare

Mijloacele de transport vor respecta normele comunitare privind consumurile de combustibil si
pragurile fonice.
In perioda de modernizare a halelor de ingrasare suine, materiile prime, materialele transportate vor fi
ambalate, etichetate, semnalizate corespunzator, organizate pe compatibilitati chimice.
4.10.5. Influenta transportului de materiale Perioada de functionare

A. Operaii de transport n cadrul fermei
Toate operaiile de transport se fac cu mijloace de transport auto, aflate att n dotarea titularului de
activitate, ct i n dotarea firmelor cu care acesta ntreine relaii comerciale.
Pentru transporturile speciale sunt utilizate mijloace de transport auto special amenajate (caroserii
amenajate pentru transportul cutilor/cutiilor n care sunt expediate/aduse psrile, autobene pentru
transportul furajelor).
Transportul cadavrelor de porci se face cu mijloacele de transport adecvate, cadavrele de animale fiind
transportate n recipienti frigorifici n care sunt colectate i asigurate de S.C. PROTAN S.A.
Valori mai mari ale traficului se nregistreaz doar pentru perioade scurte de timp, n perioadele de
populare/depopulare ale halelor de cretere a psrilor.
Dup ncrcarea mijlocului de transport are loc etaneizarea lui, dup care se va cura. Curirea
mijlocului de transport este obligatorie att la intrare n ferm moment cnd mijlocul de transport este
gol, ct i n momentul cnd mijlocul de transport prsete ferma.
Pagina 85 din 106

B. Operaii de transport conform BREF

Intensitatea operaiilor de transport n ferm depinde de mrimea fermei, de amplasarea depozitului de
carburani, de amplasarea depozitelor pentru hran, de amplasarea instalaiilor de procesare a hranei,
de configuraia i amplasarea halelor n care sunt crescute psrile, de amplasarea depozitelor de
dejecii, de mrimea i locul de amplasare a terenurilor pe care se face fertilizarea cu dejecii.
Hrana este transportat mecanic sau pneumatic. n mod curent, pentru operaiile de transport din ferm
sunt utilizate tractoare, care pot aciona/tracta diferite utilaje specifice activitii din ferm.
Cadavrele de animale sunt transportate vehicule izoterme rutiere.
Cuantificarea poluarii se va face in functie de gradul de afectare a conditiilor etnice, culturale si de
patrimoniu in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar:
Nota de bonitate
1
2
3
4
Indice de impact
0
0,1 0,4
0,5 0,9
1
Probabilitate
Nula
Minima
Medie
Certa
Grad de afectare
Neafectare
Usoara
Medie
Inacceptabila
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu transport este minim,
acceptat.
Spatiu auto n perimetrul fermei, pentru clientii si vehicule in interiorul fermei.
Programarea livrrilor comerciale astfel nct sa se evite orele de aglomeratie maxima a

traficului.
Transportul deseurilor se va realiza numai cu mijloace auto specializate; Cadavrele de animale

sunt transportate vehicule izoterme rutiere.
Se vor respecta toate reglementarile in vigoare privind transportul deseurilor ;
Capacitatea maxima de transport a mijloacelor auto folosite nu va depasi 20 tone.
Pagina 86 din 106

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Alternative studiate i justificarea alternativei ce s-a propus.
In cadrul Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului au fost studiate 2 variante:
A. VARIANTA ZERO Alternativa ZERO sau nici o ACIUNE
B. VARIANTA 1 Alternativa in care proiectul s-ar realiza.
Factor/aspect de
mediu
Calitatea i cantitatea
apei
Opiuni
Alternativa zero
Condiiile actuale nu
influenteaza calitatea si
cantitatea apei
Implementarea
proiectului
Impact nesemnificativ pe
termen lung ca urmare a
Functionarii statiei de
peurare proprie.
Comentarii
Activitile propuse vor
avea asociate surse noi de
poluani , dar acestea vor
fi strict controlate prin
msuri tehnice i de
management
Pagina 87 din 106

Calitatea aerului
Zgomot i vibraii
Sol/Utilizarea terenului
Biodiversitate
Peisaj
Condiiile actuale
persist pe termen lung
aer de bun calitate cu
anumite influene
determinate de
antrenarea particulelor de
pe suprafeele perturbate
Condiiile actuale se vor
menine pe termen lung,
adic specifice unei
zone semi-rurale.
Meninerea pe termen
lung a condiiilor actuale
de utilizare agricola a
solului meninerea pe
termen lung a condiiilor
de naturale a solului
Impact pe termen scurt
i mediu ca urmare a
ocuprii terenului.
Condiiile actuale vor
prevala pe termen lung:
terenuri degradate de
activitile agricole si
ocupate cu hale vechi si
neintretinute.
Aspecte socio economice
Impact semnificativ
negativ asupra locurilor
de munc conducnd la
accelerarea nrutirii
condiiilor socioeconomice
Patrimoniul cultural
Infrastructura rutier
Nu este cazul
Nu este cazul
Impactul asupra calitii

aerului generat de
activitile propuse va fi
meninut semnificativ sub
limitele pentru protecia
receptorilor sensibili

poluani atmosferici, dar
acestea vor fi strict
controlate prin msuri
tehnice i de management
Impactul generat de
zgomotul i vibraiile
aferente activitilor
miniere propuse va fi
meninut sub limitele
pentru protecia
receptorilor sensibili
Impact pe termen lung
prin ocuparea terenului
prin constructii specifice
complexului zootehnic.

zgomot i vibraii, dar
acestea vor fi strict
controlate prin msuri
tehnice i de management
Impact pe termen scurt

i mediu ca urmare a
ocuprii terenului.
Impact pozitiv, prin
modernizarea halelor
existente.
Reabilitarea peisagistic
i crearea unor trsturi
peisagistice variate i
interesante
Investiii locale
semnificative, creare
locuri de munc,
determinnd
mbuntirea condiiilor
socio-economice pe
termen lung
Nu este cazul
Nu este cazul

poluani , dar acestea vor
fi strict controlate prin
msuri tehnice i de
management
Activitile vor avea un
impact nesemnificativ
asupra biodiversitatii.
Activitile vor avea un
impact nesemnificativ
asupra peisajului
Implementarea
proiectului va aduce
avantaje socio-economice
semnificative, durabile
Nu este cazul
Nu este cazul
5.2. ALTERNATIVE DE AMPLASAMENT

Nu s-au studiat.
5.3. Alternative tehnologice
Nu s-au studiat.
5.4. Alternative de utilitati
Nu s-au studiat.
Pagina 88 din 106

6. MONITORIZAREA
Monitorizarea si controlul apelor de suprafata si subterane
Nu este cazul deoarece in cazul fermei analizate nu se vor face descarcari de ape uzate in ape de
suprafata sau subterane .
Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer
Activitatea la ferma de
suine
Sunt expuse emisiile de
poluanti in aer
determinate prin calcul
Cerinte BAT
In mod curent emisiile in aer nu se masoara. Exceptii fac situatiile cand
apar plangeri din partea vecinilor.
Masurarea emisiilor este dificila (deoarece nu sunt surse punctiforme,
n.a.) si necesita dezvoltarea unor protocoale clare care sa permita
compararea rezultatelor din aceste masuratori cu rezultate din
masuratori efectuate pentru activitati si situatii similare.
Pagina 89 din 106

Conform prevederilor OUG nr.195/2005 aprobata de Legea nr 265/2006 si a OUG nr 125/2005

aprobata de Legea nr. 84/2006, titularul autorizatiei are urmatoarele obligatii:
-
se realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii

factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de
prelevare si analiza specifice;
sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii, in forma adecvata, stabilita
prin prezenta autorizatie si la termenele solicitate;
sa transmita la APM Ialomita si ARPM Pitesti orice alte informatii solicitate, sa asiste
si sa puna la dispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei si
pentru prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru verificarea
respectarii prevederilor prezentei autorizatii.
Se va monitoriza urmatorii parametrii tehnologici :

Numarul de animale;
Crestere in greutate;
Consumul de hrana;
Compozitia hranei, cu evidentierea continutului de proteina cruda si fosfor;
Consumul de apa;
Consumul de energie electrica;
Cantitatea de deseuri produsa.
Monitorizarea si raportarea deseurilor
Activitatea la ferma de suine
Cerinte BAT
Inregistrari si evidente curente:

a) numarul /efectivul de animale se inregistreaza la
fiecare data de intrare/iesire
b) greutatea corporala se inregistreaza la fiecare data
de iesire
c) cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la
fiecare data de intrare; consumul lunar se
determina prin calcul;
d) reteta nutretului combinat este pastrata
e) instalatia computerizata pentru controlul
instalatiilor din hala permite determinarea
consumului de apa; urmeaza sa se organizeze
sistemul de evidente;
f) consumul lunar de energie;
g) cantitati de deseuri si compozitia acestora;
h) cantitati de dejectii solide preluate de diversi
beneficiari pe baza de contract
i) integritatea retelei de canalizare exterioare, a
caminelor de vizitare si a bazinelor de stocare.
Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:

a) numar de animale
b) cresterea in greutate
c) consum de hrana,
d) compozitie hrana cu evidentiere continut
de proteina cruda si fosfor,
e) consum de apa,
f) consum de energie,
g) cantitati de deseuri si compozitia acestora
(inclusiv dejectii),
h) evidenta verificarii integritatii bazinelor de
stocare a dejectiilor lichide care se efectueaza
la fiecare golire completa, precum si a
rezultatelor controlului si a masurilor de
remediere, dupa caz.
Monitorizarea procesului tehnologicde
Pagina 90 din 106

Activitatea la ferma de suine
Cerinte BAT
Inregistrari si evidente curente:

j) numarul /efectivul de animale se inregistreaza la
fiecare data de intrare/iesire
k) greutatea corporala se inregistreaza la fiecare data
de iesire
l) cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la
fiecare data de intrare; consumul lunar se
determina prin calcul;
m) instalatia computerizata pentru controlul
instalatiilor din hala permite determinarea
consumului de apa; urmeaza sa se organizeze
sistemul de evidente;
n) consumul lunar de energie;
o) cantitati de deseuri si compozitia acestora
(inclusiv dejectii);
p) integritatea retelei de canalizare exterioare, a
caminelor de vizitare si a bazinului de stocare/
pompare.
Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:

h) numar de animale
i) cresterea in greutate
j) consum de hrana,
k) compozitie hrana cu evidentiere continut
de proteina cruda si fosfor,
l) consum de apa,
m) consum de energie,
n) cantitati de deseuri si compozitia acestora
(inclusiv dejectii),
h) evidenta verificarii integritatii bazinelor de
stocare a dejectiilor lichide care se efectueaza
la fiecare golire completa, precum si a
rezultatelor controlului si a masurilor de
remediere, dupa caz.
7. SITUAII DE RISC
7.1. Riscuri naturale.
Riscurile naturale semnificative care pot afecta zona amplasamentului aductiunii cu apa sunt:
cutremurele, cderile masive de zpad si inundatiile .
Cutremure
Distana fa de probabilul epicentru seismic,Vrancea este de cca. 150 km. n zona Vrancea s-au
semnalat cutremure mari de peste 7 grade pe scara Richter, de dou sau de 3 ori ntr-un secol.
De aceea toate construciile de pe amplasament s-au prevzut a rezista la asemenea cutremure,
rezistena la seism fiind prevzut conform zonrii seismice a teritoriului Romniei.
Cderi masive de zpad
Cderi masive de zpad constituie o cauz natural de risc.Viscolul poate afecta constructia
obiectivului, deoarece utilajele sunt amplasate in exterior, iar transportul materiilor prime se realizeaz
cu vehicule de transport.
Pagina 91 din 106

7.2. Accidente poteniale.

Incidentele nedorite se produc, n general, datorit defectrii unor utilaje sau a nerespectrii Normelor
de Protecia Muncii i /sau a disciplinei de producie.
Accidentele n funcie natura acestora pot fi de mai multe tipuri:
- accidente de natur mecanic,
- accidente electrice,
- accidente chimice,
Accidentele de natur mecanic afecteaz n principal personalul direct implicat n aceste
accidente.Sursele principale ale acestor accidente mecanice sunt:
- circulaia autovehiculelor in zonele de lucru.
- utilajele n micare in zonele de lucru.
Accidente de circulaie datorate circulaiei autovehiculelor n incinta zonelor de lucru se pot solda cu
consecine grave asupra celor implicai.Limitarea vitezei poate reduce acest risc la un nivel minim.
Accidentele de natur electric sunt de fapt electrocutrile. Ca surs de accidente de natur electric
sunt toate utilajele acionate de energia electric, i sistemul de distribuie a energiei electrice.
Riscurile unor electrocutri exist n special n cazul personalului de ntreinere utilaje i a
personalului de ntreinere a instalaiilor electrice.
Accidentele de natur electric respectiv electrocutrile, pot duce la arsuri foarte grave ale celor
implicai sau la deces
Accidentele sau incidentele de natur chimic.
Sursele poteniale sunt substane chimice i materiale combustibile existente pe amplasament.
7.3. Planuri pentru situaii de risc. Msuri de prevenire a accidentelor
Reducerea riscului producerii unor accidente care pot conduce la poluri ale mediului sau accidentarea
personalului, va fi responsabilitatea antreprenorului, care va prevede msuri i reguli de siguran.
Principalele direcii care sunt prevzute la minimizarea riscului de accidente sunt urmtoarele:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Traficul autovehiculelor pe amplasament va fi strict reglementat de aa-zisa politic de

trafic uni-sens, traseul fiecrui vehicul fiind clar stabilit.
Utilajele vor funciona cu parametri n limite acceptabile.
Toate substanele chimice vor fi depozitate conform normativelor n vigoare.
Muncitorii fiecrui loc de munc vor fi calificai si instruiti pentru a cunoaste toate regulile
referitoare la locul de munc.
Personalul va fi pregtit pentru a interveni n cazul unor incidente, fiecare angajat
cunoscnd
procedurile i responsabilitile pe care le are.
Va fi prevzut un plan de mentenan preventiv, care s reduc la minimum probabilitatea
opririlor neprogramate care pot duce la apariia unor incidente.Se vor elabora proceduri de
oprire n siguran pentru fiecare utilaj.
Pagina 92 din 106

7.
Vor fi prevzute proceduri de urgen stabilite mpreun cu instituiile specializate:

pompieri,
poliie, ambulanta, etc.
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR
Pe parcursul elaborrii lucrrii nu s-au nregistrat dificulti majore care s prejudicieze obiectivitatea
i concluziile analizei de impact asupra mediului.
La dispoziia elaboratorului au fost puse datele i informaiile tehnice pe care titularul le-a deinut pn
la acel moment, astfel nct evaluarea de impact s acopere toate domeniile de analiz.
9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

9.1. Date generale
Titularul proiectului
Titularul obiectivului analizat in Raport este SC Agrisol International RO SRL, cu sediul in localitatea
Boldesti - Scaieni, strada Morii, Nr. 38, Judet Prahova, Tel : 0244 / 211515.
Autorul atestat al Studiului de Impact
Responsabilul atestat al Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului este SC Hexon Engineering
SRL Evaluator Principal, atestat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Certificat de Atestare
Cod EIM 04 476/10.12.2007, cu sediul in Campina, Bd. Carol I, Nr.11, Bl. P4, Sc. A, Ap. 2, Jud.
Prahova,Tel / Fax: 0244 / 372.560.
Denumirea proiectului
Pagina 93 din 106

Denumirea proiectului analizat n prezentul Raport este Modernizare 4 hale existente Ingrasare suine
cu capacitatea de 2.200 capete pe hala Orasul Cazanesti, Judetul Ialomita.
Orasul Cazanesti
VECINATATI
Punct cardinal
NORD
NORD - EST
EST
SUD, SUD - EST
VEST
Vecinatati
Comuna Cocora
Comuna Reviga
Comuna Jilavele
Comuna Ciochina
Amplasamentul obiectivului studiat

SC Agrisol International Ro SRL ferma Cazanesti ocup o suprafa de 19.020 m2 n partea de NE a
Oraului Cazanesti
Cele 4 hale existente ce urmeaza a fi modernizate si populate pentru ingrasarea suinelor, sunt situate in
incinta Fermei Cazanesti, apartinand aceluiasi beneficiar SC Agrisol International RO SRL, care
detine deja Autorizatia Integrata de Mediu Nr. 135/31.10.2007 emisa de ARPM Pitesti.
VECINATATI
Punct cardinal
NORD
EST
SUD
VEST
Vecinatati
Terenuri agricole
Terenuri agricole
Terenuri agricole
Oraul Cazanesti
SUPRAFETE
Suprafata teren
Suprafata construita hala1
19.020 m2
1198,00m2
1198,00m2
1198,00m2
Pagina 94 din 106


Regim inaltime
1198,00m2
Parter
SCOPUL PROIECTULUI
Scopul proiectului l reprezint reamenajarea a 4 hale existente in vederea ingrasarii suinelor cu
capacitatea de 2.200 capete pe hala Orasul Cazanesti, Judetul Ialomita.
NECESITATE
Modernizarea celor 4 hale existente va contribui la dezvoltarea zonei n care se desfsoar investitia,
prin crearea de noi locuri de munc precum si prin satisfacerea cererii de pe piata local.
CARACTERISTICILE PRINCIPALELOR ELEMENTE ALE PROIECTULUI
A. OBIECTE DE CONSTRUCTII
Obiecte de constructii ce vor fi realizate sunt prezentate n tabelul urmtor:
Tabel cu obiectele de constructii ce se vor moderniza prin aplicarea proiectului analizat
Nr.
obiect
Denumire
obiect
1.
Hale de
productie
Nr. 1
2.
Hale de
productie
Nr. 2
3.
Hale de
productie
Nr. 3
pereti din zidarie de caramida.Pardoseli din beton armat cu canale
deschise.Fundatiile sunt izolate de tip pahar pentru stalpii prefabricati,
combinat cu grinzi de fundatii din beton armat prefabricat, cu fundatii
continue din beton la peretii din zidarie de caramida.
Parter. Sistemul constructiv : Stalpi si grinzi din beton armat
prefabricat.Planseul din chesoane prefabricate de 6,00 m deschidere rezemate
pe grinzi longitudinale din beton armat prefabricat.Compartimentari
interioare cu pereti din zidarie de caramida.Pardoseli din beton armat cu
canale deschise. Fundatiile sunt izolate de tip pahar pentru stalpii
prefabricati, combinat cu grinzi de fundatii din beton armat prefabricat, cu
fundatii continue din beton la peretii din zidarie de caramida.
Pagina 95 din 106

Nr.
obiect
4.
Denumire
obiect
Hale de
productie
Nr. 4

Parter. Sistemul constructiv : Stalpi si grinzi din beton armat prefabricat.
F. RETELE
In cadrul fermei se folosesc urmatorele tipuri de energie de baza:
Energie electrica pentru iluminat interior/exterior si actionarea utilajelor si instalatiilor
electrice, a pompelor si ventilatoarelor: se preia din reteaua sistemului energetic national
Energie termica obtinuta prin combustia GPL pentru incalzirea halelor si a spatiilor
administrative.
Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din reteaua de distributie nationala
In caz de avarie /intrerupere accidentala a alimentarii cu energie electrica din retea, se foloseste
un grup electrogen, care functioneaza pe motorina
Retea de alimentare cu energie electric
In proiectarea fermei s-a tinut cont de limitarea la maxim a consumului de energie. In aceste sens au
fost luate urmatoarele masuri:
proiectarea iluminatului cu lampi cu descarcare in gaze, lampi care au un
consum mic si
randament mare;
control electronic al sistemului de ventilatie;
evitarea pierderilor de caldura prin repararea izolatiei termice a adaposturilor.
Utilizarea energiei electrice se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile pentru
reducerea energiei folosite si cresterea eficientei energetice.
Retea de alimentare cu apa
intermediul unui front de captare, format din 4 foraje la adancime medie (27-30 m), amplasate in
incinta unitatii.
Debitele prelevate din sursa subterana sunt Qmax zi = 856,7 m3; Qmed zi = 714 m3.
Pagina 96 din 106


o conducta metalica ( Dn =100 mm, L = 430 m ) care asigura transportul apei din foraje catre
-
in scop potabil, tehnologic si zootehnic se asigura in 4 rezervoare semiingropate cu o

capacitate de 500 m3 fiecare (2000 m3 capacitate totala)
in scopul stingerii incendiilor se asigura dintr-un rezervor ( V3 = 250 m3), din beton,
semiingropat;
Retea de canalizare
Reteaua de canalizare la nivelul platformei agroindustriale are doua componente, si anume :
Reteaua de canalizare interna la nivelul spatiilor de productie, care colecteaza ape uzate si
Reteaua de canalizare colectare care asigura preluarea apelor uzate si a dejectiilor de la fermele
Retea de ape pluviale
Jgheaburile i burlanele din tabla zincata 0,4 mm grosime, 120/100 sunt principalele mijloace prin
care se asigur scurgerea apelor pluviale potential curate in sol .
Apele pluviale sunt colectate de pe acoperi cu ajutorul jgheaburilor. Din jgheaburi apa este
direcionat cu ajutorul burlanelor catre rigolele din amplasament. Pentru a asigura scurgerea apelor
pluviale este necesar s se asigure panta minim pentru conductele pozate orizontal.
G. INSTALATII
Instalaia de iluminat
Iluminatul se realizeaza prin intermediul lampilor cu neon, cu puterea de 2 x 36 W, cu respectarea
prevederilor BAT/BREF. Iluminatul adpostului pentru porci.
Proiectul de iluminat al adaposturilor pentru porci respecta cerintele de lumin ale porcilor sunt
statuate n Directiva 91/630 /EEC, unde se precizeaz c animalele nu trebuie tinute permanent n
ntuneric, ele avnd nevoie de lumin comparabil cu cea natural din orele de zi.
Lumina trebuie s fie disponibil pentru controlarea animalelor, ea neavnd nici o influent negativ
asupra productiei porcilor. Lumina poate fi artificial sau natural ptrunznd prin ferestre; n orice
caz este normal folosirea si n aceast ultim situatie a luminii electrice.
Pagina 97 din 106

Sunt utilizate diferite lmpi, fiecare avnd propriile cerinte de energie. Neoanele sunt de pn la 7 ori
mai eficiente dect bulbii cu filament, dar n acelasi timp sunt si mult mai costisitoare la achizitionare.
Instalatiile pentru iluminat trebuie s se conformeze standardelor firesti privind operarea n deplin
sigurant si trebuie s fie rezistente la ap. Sursele de lumin sunt instalate astfel nct s fie suficient
radiatie (nivel de lumin) care s permit desfsurarea operatiunilor necesare de ntretinere si a
activittilor de control.
Instalatia de incalzire
Pentru asigurarea temperaturii optime pe timpul iernii, halele vor fi dotate cu generatoare de aer cald,
care functioneaza prin arderea gazului (GPL) precum si cu pardoseala incalzita cu placa ceramica cu
electro rezistenta.
Fiecare hala va fi dotata cu aeroterme, pentru asigurarea temperaturii necesare, pe timpul iernii, de
tipul GP 40.
Cantitatea de caldura necesara este in functie de temperatura exterioara si va fi comandata de un
calculator de proces, care comanda si deschiderea ventilatoarelor, in functie de calitatea aerului
interior.
Aerotermele sunt de fabricatie germana, furnizate de firma Big Dutchman, avand urmatoarele
caracteristici:
Putere - P = 40 kW
Consum de gaz metan - C = 3,6 m3/h
Debit aer Q = 3900 m3/h
Cele 4 cladiri ( hale ) vor fi izolate pentru reducerea energiei pentru incalzire.
H. UTILITATI
Alimentare cu apa
Sursa de alimentare cu apa o constituie subteranul de mica adancime, din cele 4 puuri forate cu
adncime adancime medie ( 27 - 30 m ) amplasate in incinta unitatii. Pentru captarea i filtrarea apei,
puul are la partea inferioar, sub stratul acvifer, filtre plus pietri mrgritar.
Dup tubaj i deznisipare se face punerea n funciune cu pompa submersibil. Debitele prelevate din
sursa subterana sunt Qmax zi = 856,7 m3; Qmed zi = 714 m3
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate menajere
Apele menajere provenite de la grupurile sanitare si apele tehnologice rezultate n urma operatiunilor
de curtire a spatiilor de crestere suinelor, vor fi colectate ntr-un bazin betonat .
Apele uzate tehnologic
Apa uzata rezultata din spalarea si dezinfectia halelor este colectata prin intermediul sifoanelor de
Pagina 98 din 106

pardoseala si canale de drenare pozitinonate in exteriorul halelor, longitudinal, de o parte si de alta.

Canalele de drenare converg intr-un canal colector care traveseaza toate halele pe la nivelul salilor de
legatura . De aici ape ajung intr-un canal magistral din tuburi de prefabricate , care deverseaza apele
intr-un bazin cheson cu capacitatea de 400 m3. Bazinul este pozitionat subteran, fiind realizat din beton
armat. Din acest bazin, apele sunt pompate catre statia de epurare propietate a SC Agrisol International
Ro SRL si deserveste ferma de suine .
Sistemul de evacuare a dejectiilor
jet de aer la presiune mare si dirijarea lor catre sifoanele din pardoseala. Din sifoane, dejectiile ajung
gravitational in conductele de canalizare.
Canalele colectoare din halele ce urmeaza a fi modernizate sunt in numar de patru, pe fiecare hala, cu
deschiderea de 207 cm, adancimea medie de 75 cm si panta de scurgere de 1%.
Toate canalele sunt acoperite cu gratare din beton armat. Aceste canale sunt prevazute cu stavilare tip
clopot pentru evacuare ciclica.In afara adaposturilor, dejectiile sunt preluate de canale sectoriale ce
aduna dejectiile de la celelate sectoare de activitate de pe amplasament.
Aceste canale au lungimi cuprinse intre 160 si 260 m, cu diametrul de 400 mm si sunt prevazute cu
camine de vizitare. Canalele sectoriale converg intr-un canal magistrale.
Canalul magistral are diametrul de 600 mm, este fabricate din beton si este prevazut cu camine de
vizitare.
Canalul magistral aduce dejectiile in chesonul unei statii de pompare intermediare, statie care se afla
in afara fermei de porci si in apropierea acesteia. Dejectiile ajunse in chesonul statiei de pompare pot
pleca pe doua cai catre statia de epurare:
c) Gravitational, prin prin intermediul unui canal de tuburi de beton cu diametrul de 660 mm si cu
lungimea de 930 m;
d) Prin pompare prin intermediul unui canal din tub metalic cu diametrul de 500 mm si lungimea
si lungimea de 905 m.
Pomparea dejectiilor din chesonul statiei intermediare de pompare se face cu ajutorul a doua pompe
submerse cu un debit de 50 m3/h fiecare in regim alternativ.
Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor
La aplicarea dejectiilor pe camp se va tine seama de urmatoarele cerinte :
dejectiile lichide pot fi sau injectate sau aplicate cu furtunul;

dejectiile nu vor fi aplicate pe teren atunci cand campul este saturat cu apa, inundat, inghetat,
acoperit cu zapada;
dejectiile nu vor fi aplicate pe terenuri cu panta accentuata sau pe cele din apropierea cursurilor
de apa;
aplicarea dejectiilor trebuie sa tina cont de vecinatati pentru a evita neplacerile din cauza
mirosurilor;
se va pastra evidenta cantitatilor imprastiate pe camp si datele efectuarii actiunilor respective.
Pagina 99 din 106

I. UTILAJE / ECHIPAMENTE DE PROCES

Buncarele exterioare de furaje
-
un buncar de furaje de 14,10 tone pe fiecare compartiment, cu o cutie de incarcare;

un grup de actionare a lantului coloana de furaje cu lant .
Sistemul de hranire

Pentru cresterea suinelor de la o greutate de 20 kg, la o greutate de 110 kg greutate in viu - este
ilustrat in tabelul urmator:
Repartitia nutrientilor in hrana suinelor
Calciu ( % furaj )

30 55 kg
55 90 kg
90 110 kg
0,70 0,90
0,65 0,90
0,65 0,90
0,44 0,70
0,45 0,70
0,50 0,70
viu - iar sfarsitul fazei a doua se situeaza intre 80 si 110 kg.
Repartitia principalelor componente nutritionale in hrana suinelor:
Suine
30 90 kg
15 - 17
Grasimi crude
4-5
Fibra cruda
4,5 - 6
Total lizina
0,75 0,90
0,45 0,58
Total tionina
0,42 0,63
Total triptofan
0,15
Calciu
0,75 0,90
Total fosfor
0,62 0,70
Suine
90 110 kg
14 - 16
<5
< 4,5
0,65 0,75
0,42 0,50
0,50
0,15
0,75 0,90
0,50 0,70
Pagina 100 din 106

> 13
> 13

o
Porumb,
o
Orz,
o
Srot de soia,
o
o
Premix (5%)
Distibutia apei potabile si medicamentelor cu ajutorul :

Sistemul de adapare este automatizat .
In halele de ingasare sunt utilizate 2 suzete amplasate in fiecare boxa
Ventilarea halelor:
Sistemul de ventilatie adoptat este cel al ventilatiei mixte prin subpresiune, care se realizeaza prin
intrarea libera a aerului curat pe orizontala.Gurile de admisie a aerului curat sunt amplasate pe ambii
pereti longitudinali, deasupra geamurilor.
Pentru evacuarea aerului viciat, sunt construite cosuri de ventilatie plasate n acoperis pe un rnd.
Pentru a asigura un bun tiraj cosurile trebuie sa aiba o naltime de cel putin 3 m si sa depaseasca
coama acoperisului cu 50 - 70 cm, aceasta conditie fiind ndeplinita.
Debitul de aer este reglabil n functie de anotimp, prin intermediul ferestrelor (ferestre cu deschidere
n sus vara, respectiv cu deschidere n jos iarna).
Primenirea aerului se face fortat, cu ajutorul ventilatoarelor axiale de acoperis.Ventilatia mecanica este
utilizata n exclusivitate sau numai pentru a completa pe cea naturala organizata.
Cerintele (calitative) minime sunt statuate prin Directiva Nr. 91/630/EEC (132,EC,1991) pentru
controlul climatului din adposturile de porcine.
Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si concentratiile de gaz trebuie s
fie sub nivelele duntoare. O bun atmosfer n adpost poate fi obtinut astfel :
izolarea cldirilor
nclzire
ventilare.
Factori
Nivel
Pagina 101 din 106

CO
H2S
H umiditate relativ
NH3
Viteza aerului
CO2

Porci pn la 25 kg: 60- 80 %
Porci mai mari de 25 kg: 50- 60 %
Max. 10 ppm
<0,20 m/s
Volum max. 0,20%
Acesti parametri vor fi obtinuti prin sistemul de ventilatie propus in proiectul analizat.
Sistemul de incalzire
Necesitatea controlrii temperaturii din adposturile pentru porci depinde de condiiile climaterice,
construcia cldirilor i etapa de producie a animalelor.
n general, n condiii climatice reci sau care prezint perioade cu temperaturi sczute, cldirile sunt
izolate i echipate cu ventilaie mecanic. n perioada de vara, temperaturile ridicate au un impact mai
mare asupra bunstrii i productivitii porcilor aduli dect temperaturile sczute.
In hale se folosesc in general 2 aeroterme cu arzator cu gaz (GPL).
BAT reprezinta reducerea energiei pentru incalzire, prin urmatoarele masuri :
-
utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile, optimizarea densitatii

scaderea temperaturii la limita permisa pentru asigurarea confortului animalier;
izolarea cladirilor si captusirea conductelor de termoficare;
optimizarea pozitiei si reglarii echipamentelor de incalzire;
luarea in considerare a utilizarii instalatiilor de incalzire de mare eficienta.
Sistem de lumina
Sistemul de control pentru suine
Sistemul de management poate controla situatia din toate halele doar printr-un singur panou de
control. Functiile sale sunt nelimitate.
Calculatorul poate controla ventilatia, aerul care intra, sistemul de racire, de incalzire, umiditatea
sitemul de hranire, sitemul de picuratori, sistemul de lumina, greutatea suinelor, cata cantitate de apa si
de furaj a fost consumata.
Fiecare problema din fiecare hala va fi depistata de sistemul de management. Fiecare hala poate fi
conectata prin cabluri la calculator care va arata prin intermediul unor grafice problemele existente in
fiecare hala si le va anunta prin intermediul unor alarme.
Caracteristici tehnice
Pagina 102 din 106

Computerul manager pentru cresterea suinelor

Senzor de temperatura interna
Senzor de umiditate a temperaturii
Tabloul electric si cablurile.
Tabloul electric include toate componentele pentru asigurarea securitatii Caracterisitici tehnice:
Tablou electric complet
Sistemul de alarma
Prin schimbare de destinatie incalzirea halei se face cum am mentionat cu aeroterme ce utilizeaza
drept combustibil gazul tip propan. Procesul de arderea cu falcara deschisa a gazului in anumite
conditii poate constitui o sursa de aprindere .
Tinand seama de categoria de pericol de incendiu D cu un risc mediu de incendiu si schimbarea
sistemului de incalzire ca masura compensatorie de prevenire a incendiului este necesar ca in fiecare
zona de amplasare a aerotermelor sa se monteze un detector de semnalizare si alarmare automata a
inceputului de incendiu.
Sistem de comunicatie
Toate halele vor fi conectate la computerul de control. Caracterisitici tehnice:
CAN-BUS Cabluri pentru comunicatie

CAN-CAN Interface
Programul Management Rainbow
CAN-RS232/USB Interfata
Modem max. 56.000 Bps pre-reprogramat
9.4. Impactul prognozat asupra mediului

Prognoza impactului provocat de constructia aductiunii de apa si influenta asupra factorilor de mediu a
condus la formularea urmtoarelor concluzii:
FACTOR DE MEDIU
INDICE DE IMPACT
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
APA
< 0,1
IMPACT MINIM ACCEPTAT
Pagina 103 din 106

AER
< 0,1
SOL
< 0,1
SUBSOL
< 0,1
BIODIVERSITATE
< 0,1
PEISAJ
< 0,1
MEDIU SOCIAL SI ECONOMIC
< 0,1
ZGOMOT
< 0,1
CONDITII ETNICE, CULTURALE SI DE PATRIMONIU
NU SE PRODUCE IMPACT
TRANSPORTURI
< 0,1
Indicele Global de Impact

Evaluarea globala a mediului se bazeaza pe realizarea unei diagrame, ca o metoda de simulare a
efectului sinergetic, sub forma unei figuri geometrice, in functie de numarul factorilor de mediu
analizati.
Indicele starii de poluare globala a mediului ( IPG ) rezulta din raportul:
IPG = SI / SR,
in care :
- SI starea ideala
- SR starea reala
Pentru indicele global de poluare s-a intocmit urmatoarea scara de valori:
Tip de mediu
Efecte asupra Mediului
I=1
Mediu natural neafectat de activitatea umana
2<I<3
Mediu supus activitatii umane in limite admisibile
3<I<4
Mediu afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata
I=4
Mediu degradat, impropriu formelor de viata
FACTOR DE MEDIU
NOTA DE BONITATE
APA
AER
Pagina 104 din 106

SOL
SUBSOL
BIODIVERSITATE
PEISAJ
MEDIU SOCIAL SI ECONOMIC
ZGOMOT
CONDITII ETNICE, CULTURALE SI DE PATRIMONIU
TRANSPORTURI
9.5. Msuri de diminuare / eliminare a impactului negativ

S-au fcut recomandri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu acolo unde a fost cazul.
9.6. Situaii de risc i planul de aciune n situaii de risc
Pagina 105 din 106

Titularul activitatii are obligativitatea de a elabora un Plan de interventii pentru situatii de urgenta
pentru activitatea de modernizare si functionare a obiectivului, in conformitate cu prevederile
legislative in vigoare.
9.7. Concluzii
Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului s-a fcut pe baza Normelor i Reglementrilor
Naionale i Europene folosind documentaia pus la dispoziie de beneficiar, precum i datele din
literatura de specialitate, ghiduri, normative i enciclopedii.
OBIECTIVUL ANALIZAT MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE
CU CAPACITATEA DE 2.200 CAPETE/HALA ORAS CAZANESTI, JUDETUL
IALOMITA, SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL NU REPREZINT O SURS
MAJOR DE RISCURI INDUSTRIALE SAU ECOLOGICE RECOMANDARILE FACUTE
IN PREZENTUL RAPORT PENTRU DIMINUAREA IMPACTURILOR, REDUCAND
NIVELUL RISCULUI LA UN NIVEL MINIM ACCEPTABIL.
Pagina 106 din 106

Raport SI - AGRISOL - Cazanesti - Ferma Porci

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport SI - AGRISOL - Cazanesti - Ferma Porci

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bd.

Carol I, Nr 11, Bl P4, Sc A, Ap 2 105600 Campina Prahova

Raport la Studiu de Evaluare a

Orasul Cazanesti, Judetul Ialomita

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

Nr. Proiect : 1635 D / 04 2010

Evaluator / Auditor de Mediu :

Verificat : Expert de mediu : Ing. Aurel Marinache

Aprobat : Expert de mediu : Ing. Aurel Marinache

Hexon Engineering SRL

Pagina 2 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

Pagina 3 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

3.7. Managementul dejectiilor

Condiiile hidrogeologice ale amplasamentului

Pagina 4 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

4.5.6. Msuri de diminuare a impactului

Pagina 5 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

5.1. Alternativa ZERO, sau NICI O ACTIUNE

REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

Hexon Engineering SRL

Pagina 6 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

RIM, BM, RA, RS.

este indicele de impact;

este concentraia maxim admisibil stabilit prin normative / reglementri

Pagina 7 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

Amplasamentul obiectivului studiat

Hexon Engineering SRL

Pagina 8 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

SC Agrisol International Ro SRL ferma Cazanesti ocup o suprafa de 19.020 m2 n partea de NE a

Harta Nr. 1 Plan de incadrare in zona

1.5. Scop si Necesitate

Pagina 9 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

1.6. Descrierea proiectului

Hexon Engineering SRL

Pagina 10 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

Retea de alimentare cu energie electric

Hexon Engineering SRL

Pagina 11 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

Pagina 12 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

Hexon Engineering SRL

Pagina 13 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

Sistemul de evacuare a dejectiilor

dejectiile lichide pot fi sau injectate sau aplicate cu furtunul ;

un grtar cu tambur rotativ pentru separarea dejectiilor grosiere;

Hexon Engineering SRL

Pagina 14 din 106

MODERNIZARE 4 HALE EXISTENTE INGRASARE SUINE

Dejectiile ajunse in statia de epurare parcurg urmatoarele faze tehnologice :

un buncar de furaje de 14,10 tone pe fiecare compartiment, cu o cutie de incarcare;

Procesul tehnologic de hranire a suinelor consta in alimentarea acestora in concordanta cu greutatea

Reteta pentru suine avand greutatea cuprinsa intre 20 si 33 kg;

Hexon Engineering SRL