Raport La Studiu de Impact - RETELE APA BUSTENI

Bd.
Carol I, Nr 11, Bl P4, Sc A, Ap 2 – 105600 – Campina – Prahova

Tel / Fax: 0244 – 372.560, Tel Mob: 0723 – 323.819, 0747– 030.409,
E-mail : hexon_office@yahoo.com, marinache_a@yahoo.com
Nr. Reg. Com. J29/617/2005, Cod Fiscal RO 17367150
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului

asupra Mediului
REABILITARE / ÎNLOCUIRE / EXTINDERE SISTEM

PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ (CAPTARE,
ADUCŢIUNE, STAŢII DE TRATARE, REZERVOARE
DE ÎNMAGAZINARE, REŢELE DE APĂ), ÎN
LOCALITATEA BUŞTENI, JUDET PRAHOVA
BENEFICIAR
LOCALITATEA BUŞTENI,
JUDET PRAHOVA
- NOIEMBRIE 2012 -
REABILITARE RETELE APA POTABILA BUSTENI
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Nr. Proiect : 5196 / 05 – 2012
Beneficiarul proiectului :
LOCALITATEA BUŞTENI, JUDET PRAHOVA
Evaluator / Auditor de Mediu :
SC HEXON ENGINEERING SRL
Obiectul contractului :
RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI -

Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public de alimentare cu apă (captare,
aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă), în localitatea
Buşteni, judet Prahova
Lista de semnaturi
SC Hexon Engineering SRL
Intocmit : Ing. Iuliana Baciu
Verificat : Ing. Aurel Marinache
Aprobat : Ing. Aurel Marinache
DIRECTOR
Ing. Aurel Marinache
Editia 1 / Revizia 0
SC Hexon Engineering SRL Pagina 2 din 130

BORDEROU
INTRODUCERE
SCOP SI ABORDARE
OBIECTIVE
PROGNOZA IMPACTULUI
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Titularul proiectului

1.2. Autorul atestat al studiului de impact.
1.3. Denumirea proiectului
1.4. Amplasament
1.5. Scop si necesitate
1.6. Descrierea proiectului
1.7. Durata de constructie propusa
1.8. Durata etapei de functionare
1.9. Productia, resurse folosite
1.10. Materii prime şi substanţe / preparate chimice utilizate
1.11. Poluanţi fizici şi biologici generaţi de activitatea propusă
1.12. Surse de poluare specifice proiectului analizat
1.13 Documente / reglementări existente privind amenajarea teritorială în zona
amplasamentului proiectului.
1.14 Conectarea la infrastructura existenta
2. REALIZAREA PROIECTULUI
2.1. Caracteristicile principale ale constructiilor

2.2. Descrierea lucrarilor efectuate
2.3. Utilitati / tehnici si echipamente necesare
2.4. Activitati in perioada de functionare
2.5. Activităţi de dezafectare
3. DEŞEURI
3.1. Generarea deşeurilor

3.2. Managementul deşeurilor
3.3. Eliminarea şi reciclarea deşeurilor
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE
4.1. Apa
4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.2 Informaţii de bază privind corpurile de apă de suprafaţă.

4.1.3 Reteaua de alimentare cu apa potabila

4.1.4 Managementul apelor uzate
4.1.5 Calitatea apelor subterane si de suprafaţă
4.1.6 Surse de poluare a apei
4.1.7 Prognoza impactului
4.1.8 Masuri de diminuare a impactului
4.2. Aerul
4.2.1. Caracteristici generale

4.2.2. Calitatea aerului
4.2.3. Surse de poluare a aerului
4.2.4. Impactul transfrontiera
4.2.5. Prognoza impactului
4.2.6. Măsuri de diminuare a impactului
4.3. Solul
4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului

4.3.2. Calitatea solului
4.3.3. Surse de poluare a solului
4.4. Geologia subsolului
4.4.1. Caracterizarea morfologica

4.4.2. Calitatea subsolului
4.4.3. Surse de poluare a subsolului
4.5. Biodiversitatea
4.5.1. Informaţii asupra biodiversităţii

4.5.2. Rezervatii naturale, arii protejate
4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii
4.6. Peisajul
4.6.1. Informaţii privind peisajul

4.6.2. Surse de poluare a peisajului
4.7. Mediul social şi economic
4.7.1. Starea actuală a mediului social şi economic.

4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic

4.8. Nivelul de zgomot
4.8.1. Generalitati
4.8.2. Nivelul de zgomot – Fond de poluare existent
4.8.3. Nivelul de zgomot – Perioada de constructie
4.9. Condiţii etnice, culturale si de patrimoniu
4.9.1. Starea actuală a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu

4.9.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
6. MONITORIZAREA
7. SITUAŢII DE RISC
7.1. Riscuri naturale

7.2. Accidente potenţiale
7.3. Planuri pentru situaţii de risc. Măsuri de prevenire a accidentelor
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
9.1. Date generale

9.3. Metodologia de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu
9.4. Impactul prognozat asupra mediului
9.5. Măsuri de diminuare / eliminare a impactului negativ
9.6. Situaţii de risc şi planul de acţiune în situaţii de risc
9.7. Concluzii
PIESE DESENATE
ANEXE

INTRODUCERE
Lucrarea intitulată „Raport la studiu de impact asupra mediului – Reabilitare / înlocuire / extindere
sistem public de alimentare cu apă (captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare,
reţele de apă), în localitatea Buşteni, judet Prahova, s-a realizat de către SC Hexon Engineering SRL.
Lucrarea s-a realizat pentru obtinerea Acordului de Mediu, in conformitate cu normele de conţinut
general prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv Hotararea Nr. 445/2009 al MMP si Ordonanta de
Urgenta privind Protecţia Mediului Nr. 164/2008.
SCOP SI ABORDARE
Raportul are drept scop evidenţierea impactului asupra mediului prin reabilitarea / înlocuirea /
extinderea sistemului public de alimentare cu apă în localitatea Buşteni, judet Prahova.
Acest raport este in legatura cu aria amplasamentului si cu aria din imprejurul obiectivului care poate
afecta sau poate fi afectata de zona amplasamentului.
In cadrul studiului a fost făcută o recunoaştere a terenului. Detalii ale acestei recunoaşteri în teren sunt
prezentate in raport şi au fost folosite pentru a oferi o descriere amănunţită a terenului, precum şi
pentru a identifica orice posibilă sursă de contaminare a zonei de catre obiectivul analizat.
OBIECTIVE
Principalele obiective ale raportului sunt prezentate mai jos:
 Sa furnizeze informatii cu privire la impactul activitatii de constructie a obiectivelor asupra

factorilor de mediu.
 Sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor amplasamentului si a vulnerabilitatii sale.
 Sa furnizeze informatii asupra impactului asupra biodiversitatii zonei amplasamentului.
PROGNOZA IMPACTULUI
Prognoza impactului activităţilor desfăşurate in perioada de constructie si functionare a obiectivelor

analizate se va realiza prin calculul indicelui de impact ( Ip în continuare ) utilizând relaţia:
Ip = CE / CMA
în care:
Ip este indicele de impact;
CE este concentraţia efectivă a poluanţilor emişi în mediu ca urmare a activităţilor
din obiectiv;
CMA este concentraţia maxim admisibilă stabilită prin normative / reglementări
existente;
Valorile I >1 pun în evidenţă un impact negativ asupra factorilor de mediu mai mare decât
limitele maxime admise prin reglementările existente; valorile I  1 pun în evidenţă un impact în limite
admise.

1. INFORMAŢII GENERALE.
1.1. Titularul proiectului.
Titularul obiectivului analizat in prezentul raport este localitatea Busteni, judet Prahova.
1.2. Autorul atestat al Studiului de Impact
Responsabilul atestat al Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului este SC Hexon Engineering
SRL, cu sediul in Campina, Bd. Carol I, Nr.11, judet Prahova,Tel / Fax 0244 / 372.560, societatea
fiind detinatoarea urmatoarelor atestari :
 Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru Protecţia Mediului – Poz. 154 – RM, RIM,
BM, RA, RS.
 Certificat de Atestare Nr. 756 pentru elaborarea documentatiilor in vederea obtinerii Avizului
/ Autorizatiei de Gospodarire a Apelor.
 Certificat SRAC – SR EN ISO 9001 / 2008 – RO – 6855 – Sistem de Management al Calitatii
 Certificate IQ NET – ISO 9001 / 2008 – RO – 6855 – Quality Management Systems
1.3. Denumirea proiectului
Denumirea proiectului analizat în prezentul raport este Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public
de alimentare cu apă (captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă),
în localitatea Buşteni, judet Prahova.
1.4. Amplasament
Investitia se va realiza in Romania, judetul Prahova in orasul Busteni, lucrarile prevazute in cadrul
acestui proiect, se vor realiza pe spatiul domeniului public, aflat in administratia Consiliului Local
Busteni.
Orasul Busteni
Orasul Busteni este situat pe cursul superior al raului Prahova, la o altitudine de 850 – 950 m. Este
invecinat, la nord cu Azuga si Predeal, iar la sud cu orasul Sinaia. Culoarul Vaii Prahovei, care
strabate statiunea de la Nord la Sud, este marginit, spre Vest, de abruptul masisului Bucegi, iar spre
Est de cateva culmi domoale secundare ( Sorica, Babova, Cumpatu ) ale muntilor Garbova.
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit
vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor.
Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu localitatea Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe
plaiul piciorului Zamora cu cartierul avand acelasi nume.
Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de urmatoarele coordonate:
 Latitudine nordica 45025’

 Latitudine estica 25033’

Distanta pana la Bucuresti pe DN 1 (E 60) si pe calea ferata = 129 km; pana la Brasov pe DN 1 (E 60)
si pe calea ferata = 37 km.
Limita nordica a localitatii este plasata in preajma kilometrului 133 – unde se gaseste tunelul taiat in
pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudica in apropierea orasului Sinaia, la kilometrul 126, in punctul
numit Vadul Cerbului sau Gura Padurii.
Harta 1 – Plan de situatie

Harta 2 – Statiunea Busteni

1.5. Scop si Necesitate
Sistemul de alimentare actual al oraşului Buşteni este deficitar în ceea ce priveşte tratarea apei,
înmagazinarea apei şi nu deţine armături de reglare a presiunilor de serviciu în reţeaua de distribuţie.
Construirea de noi locuinţe cu un grad ridicat de confort şi creşterea gradului de confort al locuinţelor
deja existente precum şi revigorare turismului fac necesară reabilitarea, înlocuirea şi/sau extinderea
sistemului de alimentare cu apă.
Starea actuala a sistemului de alimentare cu apă al oraşului Buşteni, în ansamblul lui, necesită luarea
unor măsuri radicale din punct de vedere al funcţionalităţii acestuia.
Actualmente sistemul funcţionează defectuos atât din punct de vedere structural (construcţii şi
echipamente, instalaţii avariate) cât şi din punct de vedere hidraulic. Din cauza vechimii foarte mari a
structurilor şi instalaţiilor obiectelor sistemului de alimentare, fapt ce a dus la deteriorarea aproape în
totalitate a acestora, cât şi a intervenţiilor necontrolate asupra sistemului de-a lungul anilor de
exploatare (pese 40 de ani) .
Sistemul de alimentare al oraşului Buşteni prezintă o funcţionalitate improprie unui sistem de

alimentare cu apă. Această funcţionalitate improprie a sistemului este caracterizată prin pierderi
masive de apă (debite şi presiuni) din cauza exfiltraţiilor din sistemele de înmagazinare şi din sistemul
de conducte sub presiune (aducţiuni şi reţele de distribuţie) dar şi printr-o funcţionare dezechilibrată
din punct de vedere hidraulic. Acest dezechilibru este cauzat de faptul că reţeaua de distribuţie nu
lucrează într-un sistem separativ de presiuni nefiind împărţită pe zone de presiune; mai mult distribuţia
se realizează preponderent ramificat fără închiderea unor inele principale pentru echilibrarea
presiunilor.
De asemenea, datorită faptului că în unele zone (vezi zona V. Babei I si II) sistemele de înmagazinare
au fost scoase din funcţiune, compensarea vârfurilor de consum se face direct din sursele de captare,
acest lucru ducând la consum de debite la surse nejustificat de mari.
Din aceste considerente se impune luarea de măsuri în ceea ce priveşte reabilitarea obiectelor
sistemului de alimentare cu apă al oraşului Buşteni şi extinderea acestuia prin mărirea capacităţii
resurselor de captare precum şi a sistemelor de înmagazinare şi dezinfecţie. De asemenea devine
obligatorie înlocuirea conductelor de aducţiune existente foarte vechi (de exemplu conducta de
aducţiune Clăbucet din OL Dn 125 are o vechime de aproximativ 101 ani) aferente surselor care vor
intra în programul de reabilitare.
Noul sistem de alimentare va prezenta următoarele avantaje:
- preţul redus al apei în sistem centralizat faţă de sistemele individuale;

- siguranţa în exploatare şi asigurarea continuităţii serviciului de alimentare cu apă;
- protecţia solului prin micşorarea considerabilă a posibilităţilor de a avea defecţiuni (pierderi de
apă);
- creşterea nivelului de trai prin accesibilitatea locuitorilor la sursa de apă cu presiuni şi calitatea
dorită, care să le mărească confortul edilitar;
- sistemul asigură igiena şi sănătatea utilizatorilor;
- obiectele propuse ocupă definitiv suprafeţe mici de teren şi nu afectează ambientul natural al
zonei;
- construcţiile care înmagazinează apa sunt etanşe, de asemenea instalaţiile tehnologice şi

reţelele de apă;
- utilajele şi echipamentele au randamente energetice ridicate cu consum redus de energie
electrică;
- creşterea calităţii serviciilor turistice prin implementarea proiectului;
- permisivitatea comodă a sistemului pentru mărirea debitului de apă, în funcţie de nevoi şi
cerinţe.
- ocuparea forţei de muncă din zonă în execuţie şi exploatare.
Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, este de neconceput progresul şi dezvoltarea

economică, creşterea nivelului de viaţă la standard european fără dezvoltarea infrastructurii
localităţilor, în special alimentarea cu apă şi canalizarea.
Din aceste considerente şi în conformitate cu rezultatele expertizelor tehnice efectuate pe

amplasamentul obiectelor sistemului (surse de captare şi rezervoare de înmagazinare) dar şi pe traseele
conductelor de aducţiune rezultă necesitatea şi chiar obligativitatea realizării lucrărilor de reabilitare şi
extindere la obiectele investiţiei ,,Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public de alimentare cu apă
(captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă), în localitatea Buşteni”.
Situaţia actuală
Conform datelor din P.U.G.-ul oraşului Buşteni necesarul de apă al oraşului precum şi cerinţa la sursă
s-au calculat având în vedere următoarele :
 Număr de locuitori: 11.326 locuitori în 5853 gospodării, la care se adaugă 7000 turişti în
perioadele de maxim aflux;
 Rata de creştere a populaţiei în procente este constantă şi are o valoare lunară de+/- 10 persoane.
Fenomenul migraţional a avut loc în perioada 1995-2001 când populaţia oraşului ajungea la
aproximativ 12.500 locuitori;
 Densitatea populaţiei (locuitori/km2) : 136,84;
 Există 32 unităţi publice (grădiniţe, şcoli, spitale, primărie etc);
 Unităţile industriale sunt constituite din societăţi comerciale active în diferite domenii de activitate
ca: prelucrarea lemnului, industria electronică, construcţii-staţii betoane, industria laptelui,
îmbuteliere ape minerale şi sucuri, comerţ, turism, alimentaţie publică.
Date statistice UM Valoare

Populaţie nr. locuitori 11326
Populaţie alimentată cu apă “ 10.021
Grad de asigurare a serviciilor de apă ore/24 24/24
Lungimea reţelei de alimentare cu apă km 79,9
Branşamente, din care: nr. 3.802
- populaţie – case nr. 3.440
- asociaţii de proprietari (blocuri) nr. 81
- instituţii şi agenţi economici nr. 281
Cişmele stradale nr. 5
Hidranţi stradali nr. 104
Branşamente contorizate, din care: nr. 1.569
- populaţie – case nr. 1.289
- asociaţii de proprietari (blocuri) nr. 58
- instituţii şi agenţi economici nr. 230

Situaţia generală existentă
a) Sursa de alimentare cu apă:
Parametrii de calitate ai apei tratate se încadrează în limitele admise legale.
Sursele de apă disponibile ale oraşului sunt prezentate în tabelul următor :
b) Reţelele sunt structurate astfel :
An de Pierderi
Tip Lungime
Reţele existente construcţie/ de apă Observaţii
material (km)
reabilitare (%)
Aducţiune a apei OL;FC; 1905-1967 Conductele de Ol şi FC au durata de
28,3 20
brute PEHD; 2006-2009 utilizare depăşită
Transport apă OL; Conductele de Ol au durata de utilizare
7,4 1974 10
potabilă PEHD; depăşită
Reţea de distribuţie OL; 1905-1976 Conductele de Ol au durata de utilizare
79,86 20
a apei potabile PEHD; 2006-2010 depăşită

Conducte de aducţiune
CONDUCTE DE ADUCŢIUNE
Nr.Crt. Denumire conductă Material conductă Diametru conductă Lungime tronson
1 Clăbucet OL Dn=125mm 2.3km
Fontă Dn=150mm 2.95km
2 Gura Diham
OL Dn=200mm 0.45km
3 Valijean OL Dn=100mm 1.4km
4 Caraiman II OL Dn=100mm 0,8km
5 Valea Babei I OL Dn=100 -125 mm 2.32km
6 Valea Babei II OL Dn=150mm 1km
7 Zamora OL Dn=150mm 6.5km
Conductă aducţiune "Castel de
OL Dn=273mm 2.7km
distribuţie cu nivel liber din
8
perimetrul S.C. OMNIPEX Hârtie
S.A..- rezervoarele Fântânii’’ PEHD Dext=225mm 0.5km
Conductă Azuga-Sinaia PEHD /OL
PEHD Dn=225mm
cu Dn 315 mm/400mm - tronsonul
9 7.4km
aferent oraşului Buşteni are o OL Dn=160
lungime de 7.4 km OL Dn=100
Total 28,3 Km
Conducte de transport
Conducta Azuga-Sinaia PEHD /OL cu Dn 315 mm/400 mm - tronsonul aferent oraşului Buşteni are o
lungime de 7.4 km. Aceasta alimentează capătul de Sud al arterei de pe B.dul Libertăţii şi este din PE
Dn =225 mm, iar în capătul de Nord aceasta are un tronson de OL Dn160 respectiv Dn100.
Reţeaua de distribuţie
Distribuţia apei se face gravitaţional pe o reţea de oţel, fontă şi PEHD. Lungimea reţelei de distribuţie
este de 79,9 km şi are diametre cuprinse între 32-273 mm. Numărul de avarii înregistrate în anul 2009
la nivelul reţelei de distribuţie se regăseşte în tabelul de mai jos:
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Total
Număr de
89 85 98 69 68 64 74 92 80 75 89 31 914
intervenţii
c) Rezervoarele de înmagazinare a apei potabile:
Rezervoarele existente si caracteristicile acestora sunt prezentate în tabelul următor:

Rezervoare existente pentru inmagazinare

Nr. Crt. Denumire rezervor Capacitate de stocare Nr. rezervoare
1 Clăbucet 300m3 1
2 Valjean 80m3 1
3
3 Fierăstrău 500m 1
300m3 1
4 Fântânii
750m3 2
5 Piatra Arsa 500m3 1
6 V. Babei I si II 150m3 2
3
Total 3480 m 9 buc
Situatia proiectata
Pentru realizarea obiectivului ,,Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public de alimentare cu apă
(captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă), în localitatea Buşteni”,
s-au studiat şi evaluat modalităţile cunoscute pentru proiectarea şi dimensionarea reţelei de conducte
sub presiune, în vederea obţinerii diametrelor optime pentru asigurarea debitelor de consum şi a
presiunilor de serviciu în nodurile reţelei.
Conform descrierii anterioare şi a scenariului tehnico-economic recomandat de către proiectant,

obiectele investiţiei ,,Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public de alimentare cu apă (captare,
aducţiune ,staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele apă), în localitatea Buşteni” sunt:
Ob. 1 Camera captare G. Diham

Ob. 2 Conductă aducţiune apă brută G. Diham
Ob. 3 Cameră captare Clăbucet
Ob. 4 Conductă aducţiune apă brută Clăbucet
Ob. 5 Rezervor înmagazinare R750 Gura. Diham-
Ob. 6 Staţie dezinfecţie-clorinare Clăbucet
Ob. 7 Conducte transport apă tratată G. Diham şi Clăbucet-reţea distribuţie
Ob. 8. Staţie dezinfecţie-clorinare R5000 Kalinderu
Ob. 9. Conductă transport apă tratată R5000 Kalinderu - reţea distribuţie
Ob. 10. Conductă aducţiune apă brută Omnimpex-R500 Fierăstrău-2xR750 Fântânii
Ob. 11. Rezervor înmagazinare R500 Fierăstrău
Ob. 12. Conducte legatură R500 Fierăstrău - reţea distribuţie
Ob. 13. Rezervoare înmagazinare 2xR750 Fântânii
Ob. 14. Staţie dezinfecţie-clorinare Fântânii
Ob. 15. Camera captare V. Babei I
Ob. 16. Conducta aductiune apa bruta V. Babei I - 2xR300
Ob. 17. Camera captare V. Babei II
Ob. 18. Conducta aductiune apa bruta V. Babei II - 2xR300
Ob. 19. Rezervoare înmagazinare 2xR300 V. Babei I si II
Ob. 20. Statie dezinfectie-clorinare V. Babei I si II
Ob. 21. Conducte transport apa tratata 2xR300 V. Babei I si II - retea distributie
Ob. 22. Instalatii de automatizare si control
1.7. Durata de constructie propusa
Perioada propusa pentru constructia obiectivului analizat este de cca.12 luni.

1.8. Durata etapei de functionare
In proiectul analizat durata etapei de funcţionare a obiectivului este teoretic nelimitată.
1.9. Productia, resurse folosite
Perioada de executie Perioada de functionare

Pamant ; Apa – pentru alimentarea cu apa de la
Balast ; spatiile de servicii, parcari, centre
Nisip ; intretinere ;
Beton; Energie electrica – pentru spatiile de
Asfalt; servicii, parcari , centre intretinere ;
Agregate de rau ; Combustibil lichid usor / gaze naturale la
Apa – alimentarea cu apa organizare de spatiile de servicii, centre de intretinere ;
santier; Benzina si motorina pentru circulatia
Energie electrica – la organizare de santier vehiculelor.
si in functionarea utilajelor etc ;
Combustibil lichid usor, gaze naturale – la
organizarea de santier;
Benzina, motorina – la functionarea
utilajelor, vehiculelor etc ;
Masa lemnoasa – pentru realizarea
cofrajelor etc .
1.10. Materii prime şi substanţe/preparate chimice utilizate.
Necesarul de materii prime estimate pentru realizarea obiectivului şi clasificarea acestora se prezintă
în tabelul de mai jos :
Denumirea Cantitatea Clasificarea conform Regulament Reach

materiei prime/ anuală
substanţei/preparatului [t] Categorie P/N Periculozitate Fraze de risc
Motorina 500,00 P F R2-R10/R20-.R30, S15-S16
Lubrifianti 0,05 P Xi R36-R38/R41
Vopsea 0,50 P F R36-R38/S15-S17
Solventi 0,10 P F, Xn R 10-20/ R 21-38
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase se va face cu respectarea prevederilor legale in

vigoare. Ambalajele provenite de la aceste materiale vor gestionate in conformitate cu prevederile
legale in vigoare, in functie de gradul de contaminare al acestora.
Antreprenorului ii revine sarcina depozitarii si folosirii in conditii de siguranta a acestor substante si sa

tina o evidenta stricta a acestor materiale.
De asemenea antreprenorul trebuie detina fise de securitate pentru toate materialele folosite si sa le
puna la dispozitia personalului care utilizeaza aceste materiale in scop de informare si de a preveni
orice potentiala afectare a sanatatii umane si a mediului inconjurator.

1.11. Poluanţi fizici şi biologici generaţi de activitatea propusă.
In proiectul analizat atat in etapa de constructie cat si in cea de functionare nu funcţionează surse care
să genereze şi să emită în mediu radiaţii electromagnetice / ionizante sau poluanţi biologici
(microorganisme/viruşi).
Zgomot si vibratii
Sursele de zgomot pot fi clasificate dupa modul de manifestare in :

 surse cu caracter continuu, utilajele aflate in functiune.
 surse cu caracter discontinuu ca traficul rutier.
Limitele maxim admisibile conform STAS 10009/88 ( pentru limita incintelor industriale ).
 Nivel de zgomot interior unitatii functionale din mediu urban 90 dB(A), respectiv
curba Cz 85 ;
 Nivel de zgomot la limita unitatii functionale din mediu urban 65 dB(A), respectiv
curba Cz 60
 Nivel de zgomot exterior cladirilor aflate in vecinatatea unitatii functionale din mediu
urban, la 2m de fatada 50 dB(A), respectiv curba Cz 45 ;
 Nivel de zgomot exterior pe strazi si pasaje rutiere :
 strazi de categoria tehnica I magistrala 75-85 dB(A), respectiv curba Cz 70 ;
 strada categoria a II de colectare 70 dB(A), respectiv curba Cz 65 ;
1.12. Surse de poluare specifice proiectului analizat
Functie de intensitatea si durata ei, polarea specifica proiectului analizat este de urmatoarele tipuri:
a) Poluarea manifestata pe durata lucrarilor de constructie
Acest tip de poluare are caracter temporar, atingand valori ridicate in perioada de constructie. Sursele
de poluare specifice perioadei de constructie sunt:
- surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul santierului ( masini de
transport, utilaje, etc )
- surse de suprafata – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona de
lucru
b) Poluarea manifestata in perioada de functionare
Nu este cazul.
c) Poluarea accidentala
Acest tip de poluare este scurgerilor de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate :

- fisurarii accidentale a rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport in perioada de
constructie a obiectivului.
- fisurarii accidentale a rezervoarelor autoturismelor si autocarelor aflate in parcarea
auto, precum si datorate eventualelor accidente de circulatie.

Masuri de
Valoare maxima admisibila

Poluarea produsa de activitatea specifica obiectivului si masuri de eliminare /
Nr. Surse de poluare

eliminare / reducere reducere a
puluarii
Pe zone rezidentiale, de recreere sau
Poluare
Tip poluare Sursa de poluare alte zone protejate luand in considerare
de fond Masuri de
Pe zone poluarea de fond
Pe zona eliminare /
de Fara masuri de Cu implementarea
obiectivului reducere a
protectie eliminare/reducere masurilor de
poluarii
a poluarii eliminare/reducere
a poluarii
Specifica - Surse liniare:
Identificarea zonelor protejate ( rezervatii, zone de protectie

Valori admisibile ( conform standardelor si normativelor in
Zona analizata nu este caracterizata de poluare, obiectivul
sanitara, situri arheologice, etc ) s-a prezentat in capitolul

perioadei Traficul rutier desfasurat
vigoare ), pentru poluantii caracteristici activitatilor sunt
10.Impactul proiectului asupra acestora este prezentat in

aflandu-se intr-o zona naturala, in care nu se desfasoara
de in cadrul santierului
constructie - Surse de suprafata :
Functionarea
echipamentelor si
utilajelor in zona de lucru
- Surse punctiforme: prezentate in capitolul 4
procese poluatoare
Vezi Capitolul 4
Vezi Capitolul 4
Vezi Capitolul 4
Vezi Capitolul 4
Nu este cazul
capitolul 10
Specifica - Surse liniare:
perioadei Traficul rutier in parcare
de - Surse de suprafata :
functionare Nu este cazul
- Surse punctiforme:
Nu este cazul
Accidentala Hidrocarburi provenite
din fisurarea accidentala a
rezervoarelor
autovehiculelor
1.13. Documente/reglementări existente privind amenajarea teritorială în zona amplasamentului

proiectului.
Toate lucrările prevăzute prin prezentul proiect sunt amplasate pe domeniul public, conform Studiului
Topografic efectuat de către PFA: Morar Petru.
Obiectivul propus (sistem de alimentare cu apă) este amplasat pe domeniul public, aflându-se în totalitate
pe proprietatea localităţii Buşteni, jud. Prahova. Terenul pe care urmează a se executa construcţiile
prevăzute în studiu reprezintă proprietatea localităţii Buşteni, jud. Prahova.
1.14. Informaţii despre infrastructura existentă şi conectarea la aceasta.
Alimentarea cu apă a oraşului se realizează din 10 surse subterane şi una de suprafaţă, care asigură
alimentarea cu apă în proporţie de 90 % din consum, cu un volum anual de 1.752.000 mc/an.
Calitatea apei potabile este monitorizată de Compania Naţională Apele Române–S.G.A. Prahova şi de
S.C Hidro Prahova SA ca operator al serviciului public de furnizare a apei, neînregistrându-se surse de
poluare care să depăşească normele de calitate în vigoare. Lungimea reţelelor de distribuţie a apei
potabile este de 74,5 km, şi 21 km aducţiune asigurând distribuţia apei în întreg oraşul. Din punct de
vedere al calităţii în zona Buşteni, apele sunt de Categoria I. Staţiile de apă Buşteni au o capacitate de
1.644 000 m3/an.
Poluarea nu se resimte asupra apei potabile neexistand concentraţii peste limita din STAS 1342/91
Canalizarea orăşenească menajeră şi pluvială funcţionează în sistem centralizat pe o lungime de 40 km,

urmând ca prin accesarea Fondurilor Structurale să se realizeze o Staţie de Epurare, care să le colecteze.
În acest moment toate unităţile economice (turism, industrie) sunt conectate la reţeaua centralizată
orăşenească de canalizare menajeră.
Energia electrică în staţiunea Buşteni este asigurată de S.C.Electrica Muntenia R.A. în proporţie de
100%.

2. REALIZAREA PROIECTULUI
2.1. Caracteristicile principale ale constructiilor
Conform descrierii anterioare şi a scenariului tehnico-economic recomandat de către proiectant, obiectele

investiţiei ,,Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public de alimentare cu apă (captare, aducţiune ,staţii
de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele apă), în localitatea Buşteni” sunt:
Ob. 1. Camera captare G. Diham (reabilitare)

Acest obiect are rolul de a asigura debitele necesare consumului zilnic maxim şi refacerii rezervei
intagibile de incendiu pentru zona de blocuri de locuinţe din parte de N-E a oraşului Buşteni.
Ob. 2. Conductă aducţiune apă brută G. Diham (înlocuire)

Conducta de aducţiune are rolul de a prelua debitul asigurat de sursa (camera de captare subterană Gura
Diham), îl transporta la Ob. 5. Rezervor înmagazinare R750 G. Diham şi continuă până la căminul de
interconectare CVi1.
Ob. 3. Camera captare Clăbucet (reabilitare)

intagibile de incendiu pentru zona de blocuri de locuinţe din parte de N-E a oraşului Buşteni.
Ob. 4. Conductă aducţiune apă brută Clăbucet (înlocuire)

Conducta de aducţiune are rolul de a prelua debitul asigurat de sursă (captare) şi a-l transporta către
căminul de interconectare (Gura Diham - Clăbucet).
Ob. 5. Rezervor înmagazinare R750 G. Diham (nou)
Rezervorul R 500 mc are rolul de a stoca volumul necesar satisfacerii consumului din reţea cât şi volumul
de apă necesar rezervei intangibile de incendiu, pentru consumatorii din zona G. Diham.
Ob. 6. Staţie dezinfecţie-clorinare Clăbucet (nou)

Acest obiect are rolul de a realiza tratamentul fizico-chimic al apei furnizate de către sursa de captare, în
vederea aducerii acesteia la parametrii şi indicatorii de calitate în conformitate cu normele în vigoare.
Ob. 7. Conducte transport apă tratată Gura Diham şi Clăbucet-reţea distribuţie (înlocuire)
Conductele de transport au rolul de a transporta apa la rezervorul de înmagazinare 1XR750 mc până la
punctul de injecţie în reţeaua de distribuţie, aflat la intersecţia străzii Mărăşeşti cu strada Soarelui.
Ob. 8. Statie dezinfectie-clorinare R5000 Kalinderu (nou)

Ob. 9. Conducta transport apa tratata R5000 Kalinderu - retea distributie (înlocuire)
Această conductă face legătură între rezervorul R5000 mc care deserveşte reţeaua interioară de hidranţi
şi tunurile de zăpadă a pârtiei de schi Kalinderu şi punctul de injecţie din intersecţia străzii Matei Basarab
cu strada Erou Rădulescu, în reţeaua de distribuţie alimentată de rezervoarele Fântânii.

Ob. 10. Conducta aductiune apa bruta Omnimpex-R500 Fierăstrău-2xR750 Fântânii (înlocuire)
Conducta de aducţiune apă brută are rolul de a prelua debitul asigurat de sursă (Castel distribuţie) şi al
transporta la rezervorul 1xR500 mc Fierăstrău şi cele două rezervoare 2xR750 mc Fântânii.
Ob. 11. Rezervor înmagazinare R500 Fierăstrău (înlocuire)

Rezervorul R 500 mc are rolul de a stoca volumul necesar satisfacerii consumului din reţea cât şi volumul
de apă necesar rezervei intangibile de incendiu, pentru consumatorii din zona Fierăstrău.
Ob. 12. Conducte legătură R500 Fierăstrău - reţea distribuţie (înlocuire)

Deoarece conducta de plecare din rezervor OL Dn 150 tranzitează pe o lungime de 400 m proprietatea
S.C. OMNIMPEX Hârtie S.A. Buşteni, propunem devierea acesteia pe terenul aparţinând domeniului
public, pe malul drept al pârâului Valea Jepilor.
Ob. 13. Rezervoare înmagazinare 2xR750 Fântânii (înlocuire)

Rezervoarele 2xR750 mc au rolul de a stoca volumul necesar satisfacerii consumului din reţea cât şi
volumul de apă necesar rezervei intangibile de incendiu, pentru consumatorii din zona Fântânii.
Ob. 14. Staţie dezinfecţie-clorinare Fântânii (nou)

Ob. 15. Cameră captare V. Babei I (nou)

Camera de captare va fi o construcţie nouă, din beton armat de tip suprateran cu bazin de colectare, bazin
de priză şi incinta vanelor.
Ob. 16. Conductă aducţiune apă brută V. Babei I - 2xR300 (înlocuire)

Conducta de aducţiune are rolul de a prelua debitul asigurat de sursă (captare) şi al transporta la
rezervoarele de înmagazinare 2xR300 mc de la V. Babei.
Ob. 17. Cameră captare V. Babei II (nou)

Camera de captare este formată dintr-un ansamblu de trei subcamere de captare noi cu functionare
independentă (subcamera de captare I, subcamera de captare II şi subcamera de captare III)
Ob. 18. Conductă aducţiune apă brută V. Babei II - 2xR300 (înlocuire)

Conducta de aducţiune are rolul de a prelua debitul asigurat de sursă (captare) şi al transporta la
rezervoarele de înmagazinare 2xR300 mc de la V. Babei.
Ob. 19. Rezervoare înmagazinare 2xR300 V. Babei I si II (înlocuire)

Cele două rezervoare de înmagazinare a apei 2xR300 mc au rolul de a stoca volumul necesar satisfacerii
consumului din reţea cât şi volumul de apă necesar rezervei intangibile de incendiu pentru zona de
consum V.Babei.
Ob. 20. Staţie dezinfecţie-clorinare V. Babei I şi II (nou)


Ob. 21. Conducte transport apă tratată 2xR300 V. Babei I şi II - reţea distribuţie (înlocuire)
Conducta de plecare din rezervorul de 300 mc Valea Babei I şi II va alimenta reţeaua de distribuţie a
oraşului prin bifurcarea în 2 conducte de legătură, una spre strada Mihai Bravu şi cealaltă spre strada
Urlătoarei.
Ob.22. Instalaţii de automatizare şi control

Sistemul SCADA pentru urmărirea şi controlul întregului sistem de alimentare cu apă din localitatea
Buşteni va duce la introducerea echipamentelor de automatizare şi control necesare urmăririi interactive a
tuturor
La proiectare, execuţie şi pe toată durata exploatării se vor respecta normativele şi STAS - urile în
vigoare în mod deosebit cele din: P7/2000, C169/88, corelat cu C 29/85, P100/92, NE012/99, STAS
6054/77 şi P10/2004.
Adâncimea de îngheţ a amplasamentului este de 1,00 m de la suprafaţa terenului.
 Realizarea a 6 rezervoare noi după cum urmează:

Rezervoare propuse pentru inmagazinare
Suprafaţa Capacitate de Lucrari propuse
Nr. buc. Actiunea Material
Nr. Ob. Denumire rezervor ocupată/buc. stocare/buc.
rez. propusa Civile (structuri) Mecanice rezervor nou
(mp) (mc)
- realizare fundaţie procurarea si instalarea
Ob. 5. Rezervor înmagazinare înfiintare sistem rezervor nou; - armaturilor si instalaţiilor
Ob. 5 141 1 750 Plăci otel inox
R750 mc Gura Diham de inmag.nou montare rezervor hidraulice din camera
suprateran vanelor
înlocuire
Ob. 11. Rezervor înmagazinare rezervor nou; - armaturilor si instalaţiilor
Ob. 11 97 1 500 rezervoare Plăci otel inox
R500 mc Fierăstrău montare rezervor hidraulice din camera
existente vanelor
suprateran
înlocuire
Ob. 13. Rezervoare înmagazinare rezervor nou; - armaturilor si instalaţiilor
2xR750 mc - Fântânii montare rezervor hidraulice din camera
existente vanelor
suprateran
înlocuire
Ob. 19. Rezervoare înmagazinare rezervor nou; - armaturilor si instalaţiilor
2xR300 mc – V. Babei I şi II montare rezervor hidraulice din camera
existente vanelor
suprateran
Rezerva asigurata din rezervorul
- - 300
existent R5000 mc Kalinderu
TOTAL 664 6 3650
Rezervoarele de înmagazinare a apei vor fi prefabricate din plăci de oţel inox cu o capacitate de
înmagazinare de:
- 300 mc x 2 buc. pentru Valea Babei I şi II ,
- 500 mc x 1 buc. pentru Fierăstrău
- 750 mc x 3 buc. pentru Fântânii (2 buc.) şi Gura Diham (1 buc.)
Rezervoare de înmagazinare 300mc:

- diametrul interior Di = 8,50 m;
- înălţimea rezervorului Hr = 6,00 m;
- înălţimea maximă a apei în rezervor Hmax = 5,60 m;

- grosime radier: 0,30 m;

- diametrul fundaţiei 9,70 m;
- grosimea pereţilor: 0,20 m;
- diametrul exterior Dn = 8,90 m;
- suprafaţa ocupată este de 72 mp;
- încărcare la vant 45 m/s;
- încărcare la zăpadă 3 kN/mp.
Rezervor de înmagazinare 500mc:

Rezervoare de înmagazinare 750mc:

 Realizarea a 4 staţii dezinfecţie - clorinare noi după cum urmează:
Staţii de dezinfecţie - clorinare propuse

Nr. Suprafaţa
Nr. Ob. Denumire obiect Tip lucrari Structura
buc. ocupată (mp)
Ob. 6 Staţie dezinfecţie - Clabucet 1 15 infiinţare Container metalic
Ob. 8 Staţie dezinfecţie - clorinare R5000 Kalinderu 1 15 infiinţare Container metalic
Ob. 14 Staţie dezinfecţie - clorinare Fântânii 1 15 infiinţare Container metalic
Ob. 20 Staţie dezinfecţie - clorinare V. Babei I şi II 1 15 infiinţare Container metalic
TOTAL 4 60
Staţie dezinfecţie - clorinare Clăbucet (nou) va fi compusă dintr-o construcţie tip container cu pereţi din
panouri termoizolante tip perete şi va avea următoarele caracteristici constructive:
- dimensiuni 6.00 x 2.50 m;
- înălţimea H = 2,6 m;

- suprafaţa ocupată este de 15 mp.
Staţie dezinfecţie - clorinare Kalinderu (nou) va fi compusă dintr-o construcţie tip container cu pereţi
din panouri termoizolante tip perete şi va avea următoarele caracteristici constructive:
Staţie dezinfecţie - clorinare Fântânii (nou) va fi amplasată într-o construcţie tip container cu pereţi din
panouri termoizolante tip perete şi va avea următoarele caracteristici constructive:
Staţie dezinfecţie - clorinare Valea Babei I şi II (nou) va fi amplasată într-o construcţie tip container cu
pereţi din panouri termoizolante tip perete şi va avea următoarele caracteristici constructive:
 Reabilitare/realizare a 4 surse de captare după cum urmează:
Sursele propuse pentru amenajare

Tipul Debit
Nr. Nr. structuri Nr. camere Tip Debit
Nr. Ob. Denumire obiect Pozitionare fata Tip max.
Surse reabilitate captare noi lucrari expl. (l/s)
de CTN constructiv (l/s)
Drenuri reabilitare
Ob. 1 Camera captare G. Diham 1 1 - Subterana Orizontale+ structura 23 16
Camera captare existenta
reabilitare
Dren Orizontal structuri
Ob. 3 Camera captare Clabucet 1 4 1 Subterana + Camera existente + 15,0 10,5
captare camera
captare noua
reabilitare
Drenuri structuri
Ob. 15 Camera captare V. Babei I 1 1 1 Subterana Orizontale + existente + 8 6
Camera captare camera
captare noua
reabilitare
structuri
Camera captare
Ob. 20 Camere captare I, II si III, V. Babei II 1 3 3 Subterana existente + 5 4
pe izvor
camera
captare noua
TOTAL 4 9 5 51 36
Reabilitarea structurilor camerei de captare de la Gura Diham ; inclusiv camere de vane si realizarea
împrejmuirilor.
Camerele de captare (camera captare Clăbuce, camera captare Valea Babei I, subcamerele de captare
I, II, III Valea Babei II) vor fi construcţii noi, din beton armat cu cameră de colectare, cameră de priza
şi camera vanelor.

Camera de colectare va fi de tip bazin cu nivel liber, cu volumul V = 15 mc, dimensiunile în plan 3 m x
3,4 m x 1,8 m cu o înălţime de apă de 1,5 m.
Camera de priza va fi de tip bazin cu nivel liber cu volumul V = 3,6 mc şi dimensiunile 2 m x 1,4 m x 1,8
m cu o înălţime de apă de 1,3 m
Camera vanelor va fi o incintă poziţionată în compartimentul alăturat celor două bazine, va avea
dimensiunile 2 m x 1,8 m x 1,8 m şi va cuprinde toate instalaţiile hidraulice necesare atât funcţionării
camerei de captare cât şi pentru protecţie la suprasarcini hidraulice şi pentru separaţie
 Reabilitare/înlocuire a conductelor de aducţiune, legătură si transport după cum urmează:

Caracteristici conducta aductiune noua (propusa)
Denumire conducta aductiune/transport Material Dn Lungime
Nr. fire
Nr. Obiect Zona (mm) (Km)
Conducta aductiune apa bruta G.
Ob. 2 PEHD, PE100, PN10, SDR17 200 1 1,13
Diham
Ob.4 Conducta aductiune apa bruta Clabucet FONTA DUCTILA, Dn150, Pn25 150 1 0,63
Conducta transport apa tratata G.
Ob.7 PEHD, PE100, PN20, SDR9 250 2 1,8
Diham - Clabucet-retea distributie
Conducta transport apa tratata R5000
Ob.9 PEHD, PE100, PN10, SDR17 315 1 0,5
Kalinderu-retea distributie
Conducta aductiune apa bruta PEHD, PE100, PN10, SDR17 315 1,58
Ob.10 Omnimpex-R500 Fierastrau-2x750 1
Fantanii FONTA DUCTILA, Dn300, Pn25 300 0,67
Conducte leg R500 Fierastrau - retea

PEHD, PE100, PN10, SDR17 250 1 0,65
distribuţie - Tr. 1
Ob.12
Conducte leg R500 Fierastrau - retea
PEHD, PE100, PN10, SDR17 150 1 0,25
distribuţie - Tr. 2
Conducta aductiune apa bruta V. Babei
Ob.16 FONTA DUCTILA, Dn150, Pn25 150 1 2,4
I-2xR300
Conducta aductiune apa bruta V. Babei
Ob.18 FONTA DUCTILA, Dn150, Pn25 150 1 1,23
II-2xR300
Conducte transport apa tratata 2xR300 1fir zona
PEHD, PE100, PN10, SDR17 250 0,54
Ob.21 V. Babei I si II-retea distributie-Tr. 1 de inalta
Conducte transport apa tratata 2xR300 1fir zona
PEHD, PE100, PN10, SDR17 250 0,66
V. Babei I si II-retea distributie-Tr. 2 de joasa
TOTAL 13,2
Împrejmuire
Perimetrele de protecţie sanitară a surselor de apă în conformitate cu HG nr. 930 din 2005, la sursele de
apă şi la rezervoarele de acumulare au fost prevăzute cu împrejmuire, respectiv gard. Pentru accesul în
incintele perimetrelor de protecţie sanitară au fost prevăzute panouri de gard bordurat zincat pe stâlpi
metalici şi sârmă ghimpată cu laturile de 10,0x16,0m. Porţile de acces vor fi permanent închise şi
asigurate cu lacăt.

2.2. Descrierea lucrarilor efectuate
OBIECT 1 - CAMERĂ CAPTARE GURA DIHAM
intangibile de incendiu pentru zona de blocuri de locuinţe din parte de N-E a oraşului Buşteni.
Camera de captare este o construcţie subterană din beton armat cu dimensiunile în plan de 5,2 x 2 x H
(H = 2 m ÷ 4,2 m) peste care este amplasată suprateran o cabină, realizată din zidărie de cărămidă
presată, cu o şarpantă din lemn de răşinoase cu învelitoare de tablă zincată.
Aceasta are dimensiunile în plan 2 x 2,2 x H (H = 2,4 m). Camera de captare este formată din trei
compartimente funcţionale, camera de deznisipare, camera sorburilor şi camera vanelor. Actualmente apa
deznisipată ajunge gravitaţional la reţeaua de distribuţie printr-o conductă de aducţiune.
După terminarea lucrărilor de reabilitare la toate obiectele incluse în proiect apa deznisipată va fi
transportată gravitaţional la rezervorul nou de 750 m3 Gura Diham (Ob.5), printr-o conductă de aducţiune
Dn = 200 mm (Ob. 2).
Camera de captare este alcătuită din:
 camera de deznisipare - cu dimensiunile în plan de 2 x 1 m,

 camera sorbului - cu dimensiunile în plan de 2 x 1 m,
 camera vanelor - cu dimensiunea în plan de 3 x 2 m,
 conducta de plecare din camera de captare (Ob.2.Conductă aductiune apă brută Gura Diham) este din
PEHD PE100 PN10 SDR17 DN 200 cu lungimea de 1,13Km;
 camera de captare este prevzută cu o conductă de golire din PEHD PE100 Pn6 SDR26 Dn110 cu
lungimea de 70 m. Aceasta subtraversează un drum pietruit existent si este prevazută cu tub de
protecţie din PEHD PE100 Pn6 SDR26 Dn 125 cu lungimea de 7m.
 captarea alimentează zona de nord a oraşului Buşteni.
Subtraversarile cursurilor de apa şi drumurilor se vor executa prin săpătură deschisă. Acestea se vor
realiza în sistem tub în tub.
Sursa (camera de captare) a fost dimensionată la nivelul etapei de perspectivă îndepărtată 20 ani, la
debitul dat de cerinţa zilnică maximă QIC = Kp (Qzimax + QRI) = 1366,60 m3/zi (QIC = 16,00 l/s).
Lucrări mecanice
Lucrările de demontare şi înlocuire a echipamentelor existente se vor desfăşura pe bază de grafic de lucru
agreat cu Autoritatea Contractantă pentru a asigura continuitatea alimentării cu apă.
Instalaţiile mecanice existente vor fi demontate şi transportate la depozitul desemnat al Autorităţii

Contractante, la o distanţă maximă de aproximativ 20 km de şantier. Se va acţiona cu deosebită grijă la
demontarea instalaţiilor existente respectându-se condiţiile impuse pentru lucrările în zone sanitare
protejate.

Înainte de comandarea echipamentelor se vor realiza toate releveele necesare pentru a evita
neconcordanţe sau dificultăţi la instalarea noilor echipamente.
Lucrările de demontare şi înlocuire a conductelor existente se vor desfăşura în coordonare cu

antreprenorul responsabil pentru reabilitarea structurii de beton al rezervoarelor.Se vor înlocui toate
conductele, armăturile ca de exemplu vane de închidere, vane cu flotor, etc.
La preaplin se vor prevedea măsurile necesare pentru evitarea poluării apei potabile prin racordarea la
emisar.Se va acorda atenţie deosebită la etanşarea trecerii prin pereţii camerei de captare.
Lucrări civile
Lucrările de reabilitare a structurii aferente acestui obiect include :
 curatirea interioara a camerei de captare;

 lucrari pentru asigurarea stabilitatii;
 îndepartarea tencuielii interioare deteriorate, daca este cazul si in consecinta refacerea acesteia
prin metode adecvate;
 lucrari de etansare pentru fundatie si radier, injectare fisuri;
 lucrari de etansare pentru peretii camerei de captare prin tratamentul adecvat al suprafetei
interioare a camerei de captare cu material certificat ca admis pentru contactul cu apa potabila. Se
va prezenta certificatul emis de organele competente;
 prezentarea de certificate care sa ateste utilizarea cu succes a materialului propus in alte lucrari
similare;
 reabilitare confecţii metalice, tencuieli, înlocuirea şarpantei şi a învelitorii;
 realizarea termoizolaţiei la pereţii exteriori, înlocuiri de conducte şi armături, refacerea unei
porţiuni de 200 m din împrejmuirea de sârmă ghimpată a captării;
 reabilitarea camerelor de vane, capace de acces, trepte, etc.;
 se vor asigura toate condiţiile necesare pentru ca instalaţiile ce urmează a fi montate în spaţiile
reabilitate să se desfăşoare conform cerinţelor inclusiv normelor de protecţia muncii relevante;
 se vor executa lucrări de reparaţii ale acoperişului;
 materialele existente vor fi îndepărtate şi se va asigura o nouă izolaţie, dintr-un material termo şi
hidroizolant;
 schimbarea uşilor şi ferestrelor;
 efectuarea testului de etanseitate conform normelor nationale in vigoare;
 dezinfectarea camerei de captare;
 reamenajarea terenului, drumuri acces, etc.;
 toate lucrările se vor desfăşura ţinând cont de faptul că structura trebuie să rămână în permanenţă
funcţională asigurând parametrii de calitate ceruţi;
 pe timpul desfăşurării lucrărilor se vor lua măsuri de protecţie pentru a nu împieta calitatea apei
captate.
apă şi la rezervoarele de acumulare au fost prevăzute cu împrejmuire, respectiv gard cu lungimea de 450
ml. Suprafaţa perimetrală a zonei protejate este de 1,26 ha.

Pentru accesul în incintele perimetrelor de protecţie sanitară au fost prevăzute panouri de gard bordurat
zincat pe stâlpi metalici şi sârmă ghimpată. Porţile de acces vor fi permanent închise şi asigurate cu lacăt.
Acest perimetru se va împrejmui şi se va asigura cu poartă metalică cu lacăt şi se vor face următoarele
precizări:
 terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru
asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei de apă;
 este interzisă amplasarea de alte construcţii civile, industriale, agroindustriale în această zonă de
protecţie;
 este interzisă infiltrarea de substanţe sau ape reziduale, platforma de deşeuri menajere, industriale
sau zootehnice, în această zonă de protecţie;
 pe terenurile agricole din zona de protecţie sanitară cu regim sever sunt interzise utilizarea
îngrăşămintelor animale sau chimice şi a substanţelor fitofarmaceutice, culturile care necesită
lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea tracţiunii animale şi păşunatul;
 în zona de protecţie sanitară cu regim sever este interzis accesul mijloacelor de transport cu
excepţia mijloacelor de intervenţie la puţuri şi la staţia de pompare, motiv pentru care drumul
existent va fi păstrat.
OBIECT 2 - CONDUCTĂ ADUCŢIUNE APĂ BRUTĂ GURA DIHAM
Conducta de aducţiune are rolul de a prelua debitul asigurat de sursa (camera de captare subterană Gura
Diham), îl transporta la Ob. 5. Rezervor înmagazinare R750 G. Diham şi continuă până la căminul de
interconectare CVi1 (Nod 31) ce aparţine de OB.7. Această conductă transportă apă brută
(nedezinfectată), motiv pentru care este interzisă branşarea consumatorilor.
Conducta se va realiza din PEHD PE100 PN10 SDR17 DN200, 1 fir, cu lungimea L=1130 m şi va fi
echipată cu cămine tehnologice. Pentru operarea in conditii de siguranta a aductiunii de apa vor fi
prevazute toate constructiile accesorii necesare pe conductele de aductiune care sa permita izolarea unor
tronsoane, golirea si revizia acestora, precum si toate masurile necesare la schimbarile de directie si
subtraversari.
Conducta preia debitul aferent sursei G. Diham începând cu nodul 1 aferent camerei de vane din camera
de captare G. Diham (C.C. G. Diham), continuă pe traseu paralel cu drumul pietruit care urmează traseul
Pârâului Cerbului, până la intrarea în camera vanelor aferentă rezervorului R750 G. Diham (Nod 7). De
aici conducta continuă pe traseul paralel cu drumul pietruit şi Pârâul Cerbului până în căminul CVi1
(Nod 31) ce aparţine de OB.7.
Pe traseu conducta intersectează (subtraversează) de 3 ori Pârâul Cerbului, la subtraversarea acestuia

conducta fiind prevăzută cu tub de protecţie PEHD PE100 PN10 SDR17 DN250.
Conducta de aducţiune a fost dimensionată la nivelul etapei de perspectivă îndepărtată 25 ani, la debitul
dat de cerinţa zilnică maximă QIC = Kp (Qzimax + QRI) = 1382 mc/zi (QIC = 16 l/s) şi verificată la debitul
de incendiu exterior de 5 l/s.

Pe conducta de aducţiune sunt prevăzute următoarele construcţii şi instalaţii:
- 3 cămine (vane de secţionare, ramificaţie, aerisire, golire, etc.) după cum urmează:
- 2 buc. cămine vane şi aerisire CVA1 şi CVA2;
- 1 buc. cămin vane şi golire CVG1;
- 3 buc. tub protecţie la subtraversare curs de apă, PEHD PE100 PN10 SDR17 DN315, (2
buc.xL=10 m şi 1 buc.xL=15 m).
Conducta cu lungimea L=1130 m face legatura între camera de vane din camera de captare G. Diham şi
camera de vane aferentă rezervorului R750 G. Diham. Conducta este realizată din PEHD PE100 PN10
SDR17 DN200. Pe traseul conductei se vor monta 3 cămine.
În funcţie de situaţia din teren căminele pot fi turnate din beton armat monolit sau prefabricate din
beton.Sunt necesare lucrări de terasamente în vederea pozării tronsoanelor conductei şi a căminelor de
vizitare.
Partea de construcţie cuprinde operaţiunile de săpare, aducere la cotă, nivelarea suprafeţelor, sprijiniri,
acoperire cu pământ a conductelor după pozare şi refacerea infrastructurii.
Pentru pozarea conductei cu Dn 200 mm se va realiza o săpătură tip tranşee executată mecanizat, iar în
zonele inaccesibile utilajelor săpătura se va executa manual. Săpătura deschisă va permite aşezarea unui
strat de nisip de 15 cm.
După ce conducta va fi pozată se va realiza o umplutură de nisip stânga-dreapta şi peste conductă cu

înălţimea de 15 cm. Peste stratul de nisip se va executa umplutură compactată, până când caracteristicile
umpluturii vor fi la fel cu cele ale terenului natural.
De asemenea pe traseul conductei de aducţiune vor fi executate cămine de vane, cămine de aerisire şi
cămine de golire, în care vor fi montate armăturile necesare.
Căminele vor avea următoarele caracteristici:
- grosimea radierului: 0,20-0,30 m;

- grosimea pereţilor: 0,15-0,30 m;
Căminele sunt prevăzute cu capac şi ramă iar accesul în cămine este asigurat printr-o scară metalică.
Toate piesele metalice vor fi grunduite şi vopsite cu vopsele epoxigudron.
De asemenea după terminarea fiecărui tronson se vor executa lucrări de aducere la starea iniţială a
terenului prin lucrări de refacere drumurilor a spaţiilor verzi, a rigolelor stradale şi al podeţele deteriorate.
OBIECT 3 - CAMERĂ CAPTARE CLĂBUCET
Acest obiect are rolul de a asigura debitele necesare consumului zilnic pentru zona de blocuri de locuinţe
din parte de N-E a oraşului Buşteni.
Camera de captare Clăbucet va fi formată din patru cămine de captare existente ce se vor reabilita şi se
vor conecta la cameră de captare nouă, subterană, din beton armat.

Camera de captare nouă va avea dublu rol, de colectare a apei provenită de la căminele de captare
existente, reabilitate, dar şi de înmagazinare a apei având în vedere faptul că sursa Clăbucet va trebui să
asigure presiunea de serviciu pentru zona înaltă a Nord-Estului localităţii prin injecţia debitului direct în
reţea.
S-a optat pentru această variantă deoarece amplasarea unui rezervor pe traseul aducţiunii până în oraş ar
fi dus la o rupere de pantă hidraulică ce nu ar mai fi permis asigurarea presiunilor de serviciu în zona mai
sus menţionată. De asemenea amplasarea unui rezervor pe o cotă dominantă ar fi fost dificilă având în
vedere accesul greoi în zona captării Clăbucet.
Camera de captare va fi o construcţie nouă, din beton armat de tip îngropat cu bazin de colectare, bazin
Bazinul de colectare va fi de tip bazin cu nivel liber, cu volumul V = 15 mc, dimensiunile în plan 3 m x
3,4 m x 1,8 m cu o înălţime a apei de 1,5 m. Bazinul va avea rol de decantor şi a fost dimensionat pentru
un timp de decantare T = 30 min.
Va fi dotat cu deversor cu funcţionare liberă (deversor neînecat) pentru deversarea debitului tranzitat în
compartimentul secundar (bazin de priză). În acest compartiment va fi prevăzută intrarea conductei de
alimentare a camerei de captare propusă de la căminul de captare existent amplasat în amonte. Conducta
de alimentare a camerei de captare va fi de tip Fontă ductilă. De asemenea, bazinul de colectare va fi
prevăzut cu conducta de golire.
Bazinul de priză va fi de tip bazin cu nivel liber cu volumul V = 3,6 mc şi dimensiunile 2 m x 1,4 m x
1,8 m cu o înălţime a apei de 1,3 m.
Bazinul va avea rol de decantor şi a fost dimensionat pentru un timp de decantare T = 10 min. În aceast
compartiment va fi amplasată priza pentru conducta de aducţiune sifonată, preaplinul pentru protecţia
bazinului şi gura conductei de golire, care vor avea rolul de evacuare a debitului în surplus furnizat de
sursă în momentul în care nivelul apei în compartiment va atinge cota maxim admisibilă. Debitul în
surplus va fi evacuat în avalul camerei de captare în emisarul sursei.
Incinta vanelor va fi poziţionată în compartimentul alăturat celor două bazine, va avea dimensiunile 2 m
x 1,8 m x 1,8 m şi va cuprinde toate instalaţiile hidraulice necesare atât funcţionării camerei de captare
cât şi pentru protecţie la suprasarcini hidraulice şi pentru separaţie.
debitul dat de cerinţa zilnică maximă QIC=Kp (Qzimax+QRI)=849 mc/zi (QIC = 10,00 l/s).
Conducta de plecare din camera de deznisipare şi decantare (Ob.4.Conducta aductiune apa bruta
Clabucet) este din fontă ductilă Pn25 Dn150 cu lungimea de 0,63Km
Camera de deznisipare şi decantare este prevzută cu o conductă de golire şi evacuare preaplin din PEHD
PE100 Pn6 SDR26 Dn110 cu lungimea de 20m.

Lucrări mecanice
Lucrările de demontare şi înlocuire a echipamentelor existente se vor desfăşura pe bază de grafic de lucru
agreat cu Autoritatea Contractantă pentru a asigura continuitatea alimentării cu apă.
Instalaţiile mecanice existente vor fi demontate şi transportate la depozitul desemnat al Autorităţii

Contractante, la o distanţă maximă de aproximativ 20 km de şantier. Se va acţiona cu deosebită grijă la
demontarea instalaţiilor existente respectându-se condiţiile impuse pentru lucrările în zone sanitare
protejate.
neconcordanţe sau dificultăţi la instalarea noilor echipamente.
Lucrările de demontare şi înlocuire a conductelor existente se vor desfăşura în coordonare cu

antreprenorul responsabil pentru reabilitarea structurii de beton al rezervoarelor.
Se vor înlocui toate conductele, armăturile ca de exemplu vane de închidere, vane cu flotor, etc.La
preaplin se vor prevedea măsurile necesare pentru evitarea poluării apei potabile prin racordarea la
emisar.Se va acorda atenţie deosebită la etanşarea trecerii prin pereţii camerei de captare.
Lucrări civile
Lucrările de reabilitare a structuri aferente acestui obiect include :
 curatirea interioara;
 lucrari pentru asigurarea stabilitatii;
 îndepartarea tencuielii interioare deteriorate, daca este cazul si in consecinta refacerea acesteia
prin metode adecvate;
 lucrari de etansare pentru fundatie si radier, injectare fisuri;
 lucrari de etansare pentru peretii căminelor de captare prin tratamentul adecvat al suprafetei
interioare a căminelor de captare cu material certificat ca admis pentru contactul cu apa potabila.
Se va prezenta certificatul emis de organele competente;
 prezentarea de certificate care sa ateste utilizarea cu succes a materialului propus in alte lucrari
similare;
 reabilitare confecţii metalice, tencuieli, înlocuirea şarpantei şi a învelitorii;
 se vor asigura toate condiţiile necesare pentru ca instalaţiile ce urmează a fi montate în spaţiile
reabilitate să se desfăşoare conform cerinţelor inclusiv normelor de protecţia muncii relevante;
 materialele existente vor fi îndepărtate şi se va asigura o nouă izolaţie, dintr-un material termo şi
hidroizolant;
 efectuarea testului de etanseitate conform normelor nationale in vigoare;
 desinfectarea căminelor de captare;
 reamenajarea terenului, drumuri acces, etc.;
 toate lucrările se vor desfăşura ţinând cont de faptul că structura trebuie să rămână în permanenţă
funcţională asigurând parametrii de calitate ceruţi;
 pe timpul desfăşurării lucrărilor se vor lua măsuri de protecţie pentru a nu împieta calitatea apei
captate.

Camera de captare va fi o construcţie nouă, din beton armat de tip îngropat cu bazin de colectare, bazin
3,4 m x 1,8 m cu o înălţime a apei de 1,5 m.
Bazinul de priză va fi de tip bazin cu nivel liber cu volumul V = 3,6 mc şi dimensiunile 2 m x 1,4 m x 1,8
m cu o înălţime a apei de 1,3 m.
metalici şi sârmă ghimpată cu laturile de 10,0x16,0m. Porţile de acces vor fi permanent închise şi
precizări:
 terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru
 este interzisă amplasarea de alte construcţii civile, industriale, agroindustriale în această zonă de
protecţie;
 este interzisă infiltrarea de substanţe sau ape reziduale, platforma de deşeuri menajere, industriale
 în zona de protecţie sanitară cu regim sever este interzis accesul mijloacelor de transport cu
OBIECT 4 - CONDUCTĂ ADUCŢIUNE APĂ BRUTĂ CLĂBUCET
Conducta de aducţiune are rolul de a prelua debitul asigurat de sursa (camera de captare subterană
Clăbucet) şi a-l transporta către căminul de interconectare (Gura Diham - Clăbucet). Această conductă
transportă apă brută (nedezinfectată).
Conducta se va realiza din Fontă ductilă, 1 fir, Dn=150, Pn=25 bar cu lungimea L=630 m şi va fi echipată
cu cămine tehnologice.
Pentru operarea in conditii de siguranta a aductiunii de apa vor fi prevazute toate constructiile accesorii
necesare pe conductele de aductiune care sa permita izolarea unor tronsoane, golirea si revizia acestora,
precum si toate masurile necesare la schimbarile de directie si subtraversari.
Conducta preia debitul aferent sursei Clăbucet începând cu nodul 20 aferent camerei de vane din camera
de captare Clăbucet (C.C. Clăbucet), continuă prin pădure până la intersecţia cu Pârâul Cerbului, pe care
îl subtraversează în dreptul nodului 24. De aici conducta continuă pe traseul paralel cu drumul pietruit şi

Pârâul Cerbului până în căminul CVi1 (Nod 31), de interconectare cu Ob. 2.
Conductă aductiune apă brută G. Diham.
Pe traseu conducta intersectează (subtraversează) 1 curs de apă (Pârâul Cerbului) şi un drum secundar
aflat pe partea dreaptă a pârâului. La subtraversarea cursului de apă şi a drumului conducta a fost
prevăzută cu tub de protecţie FONTA ductilă Dn 200 mm. Subtraversarile cursurilor de apa şi drumurilor
se vor executa prin săpătură deschisă. Acestea se vor realiza în sistem tub în tub.
Pe traseul conductei în punctele de schimbare de direcţie se vor realiza 3 masive de ancoraj.

- 1 buc. cămin vane şi aerisire CVA3;
- 1 buc. cămin debitmetrie CVD1;
- 3 masive de ancoraj, MA1, MA2 şi MA3
- 1 buc. tub protecţie la subtraversare curs de apă, FONTA, Dn200 mm, L=25 m.
- 1 buc. tub protecţie la subtraversare drum, FONTA, Dn200 mm, L=10 m.
Conducta cu lungimea L= 630 m face legatura între camera de vane din camera de captare Clăbucet şi
căminul de interconectare CVi1. Conducta este realizată din Fontă ductilă; Dn = 150; Pn = 25 bar. Pe
traseul conductei se vor monta 3 camine.
vizitare.
zonele inaccesibile utilajelor săpătura se va executa manual. Săpătura deschisă va permite aşezarea unui
strat de nisip de 15 cm. După ce conducta va fi pozată se va realiza o umplutură de nisip stânga-dreapta şi
peste conductă cu înălţimea de 15 cm.
Peste stratul de nisip se va executa umplutură compactată, până când caracteristicile umpluturii vor fi la
fel cu cele ale terenului natural. De asemenea pe traseul conductei de aducţiune vor fi executate cămine
de vane, cămine de aerisire şi cămine de golire, în care vor fi montate armăturile necesare.


Pe traseul conductei se vor amplasa un număr de 3 masive de ancoraj. Masivele de ancoraj vor fi din
beton armat monolit cu dimensiunea în plan de 2 x 2 m şi înălţimea de 2,3 m.
OBIECT 5 - REZERVOR ÎNMAGAZINARE R750 MC GURA DIHAM
Rezervorul de înmagazinare a apei are rolul de a stoca volumul necesar compensării debitului orar maxim
din reţea cât şi volumul de apă necesar rezervei intangibile de incendiu.
Se adopta un singur rezervor de înmagazinare a apei de tip prefabricat din plăci de oţel inox cu o
capacitate de înmagazinare de 750 m3 cu următoarele caracteristici principale:
- diamentrul interior Di = 12,00 m;
- adâncimea maximă a apei în rezervor Hmax = 6,60 m;
- suprafaţa ocupată este de 141 m2;
- încărcare la zăpadă 3 kN/m2.
Rezervorul este prevăzut cu camera de vane.Rezervorul va fi amplasat suprateran, pe platformă din beton
armat.Acesta va fi complet echipat, cu toate compartimentările şi deschiderile necesare şi scară de acces.
Acoperişul rezervorului va fi din perete tip sandwich cu izolaţie termică, pe structură de traverse zincate
rezistenţe la 3 kN/mp conform STAS 10101/21-92.Corpul rezervorului este format din plăci de otel inox,
2500 x 1250 mm, sau jumătăţi şi sferturi, cu care se formează virole cilindrice.
Grosimea plăcilor este de minim 5 mm, în funcţie de calculul de rezistenţă statică şi dinamică a
respectivului rezervor. Izolaţia termică este aplicată în interiorul rezervorului cu plăci de polistiren
expandat cu o grosime de 200 mm.
Etanşeitatea rezervorului este datorată unei pungi din Butyl, care ţine apa şi care a fost croită iniţial de
producător şi termosudată conform formei şi dimensiunilor geometrice ale rezervorului comandat.
Scările, stuţurile de racordare, consolele de fixare a ţevilor la interior şi accesorile incluse în rezervor sunt
de asemenea din oţel zincat.
Fluxul tehnologic este automatizat şi controlat prin montarea electrovanelor pe conducta de intrare,
conducta de ieşire şi conducta rezervei de incendiu. Rezervorul va fi echipat cu senzori de nivel minim şi
maxim şi debitmetre electromagnetice pe conducta de alimentare a reţelei de distribuţie. De asemenea se
va monta un sistem de supraveghere-alertă.

Apa tehnologică de la rezervor este evacuată prin conducta de golire în sistemul de canalizare al
oraşului.Rezervorul va fi alimentat de la reţeaua de medie tensiune existentă printr-un post de
transformare amplasat în vecinătatea gospodăriei de apă.
Pentru amplasarea rezervorului s-au prevăzut:
 lucrări de terasamente, ce constau în defrişarea terenului, îndepărtarea stratului vegetal de pământ,

săpături mecanizate executate în taluz vertical până la o adâncime de 1,10 m, săpături manuale în
platformă finală, epuizarea mecanică a apei;
 lucrări de turnări betoane;
 lucrări de construcţii montaj;
Sistemul de înmagazinare a apei este situat în gospodăria de apă. Gospodăria de apă va fi împrejmuită cu
panouri de gard bordurat zincat pe stâlpi metalici şi sârmă ghimpată (23,5x20,0m), delimitând astfel
zona de protecţie sanitară. Porţile de acces vor fi permanent închise şi asigurate cu lacăt.
Acest perimetru se va împrejmui în conformitate cu HG nr. 930 din 2005, se va asigura cu poartă
metalică cu lacăt şi se vor face următoarele precizări:
- terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru
- este interzisă amplasarea de alte construcţii civile, industriale, agroindustriale în această zonă de
protecţie;
- este interzisă infiltrarea de substanţe sau ape reziduale, platforma de deşeuri menajere, industriale
- pe terenurile agricole din zona de protecţie sanitară cu regim sever sunt interzise utilizarea
- în zona de protecţie sanitară cu regim sever este interzis accesul mijloacelor de transport cu
Se va realiza un drum de acces cu lăţimea de 4m si lungimea de 25m din balast (min. 40 cm balast
si piatra sparta) cu santuri laterale.
OBIECT 6 - STAŢIE DEZINFECŢIE-CLORINARE CLĂBUCET
Injecţia cu clor se va face direct în conductele de transport apă tratată (2 fire) (Ob. 7), la aprox. 0,7 km
aval de rezervorul 750 m3 (Ob. 5), către oraş, în nodul comun de interconectare a celor două conducte, iar
dozarea se va face automat funcţie de debitul tranzitat şi de cantitatea de clor rezidual determinată în
punctul de injecţie în reţeaua de distribuţie.
Staţia de tratare (dezinfecţie-clorinare) a apei include o construcţie cu dimensiuni 6,00 m x 2,5 m şi

înălţime H = 2,60 m tip container cu pereţi din panouri termoizolante tip perete ce va cuprinde spaţii
pentru următoarele necesităţi:

 dozarea hipocloritului;
 depozitarea hipocloritului;
 instalarea echipamentelor şi instrumentelor de contorizare şi automatizare.
INSTALATIE CU REGLAJ AUTOMAT DE DOZARE HIPOCLORIT DE SODIU
 debit nominal apa brută supusă dezinfecţiei: 36 m3/h ( 10 l/s )

 substanţa dozata: hipoclorit de sodiu
 concentraţia soluţie de hipoclorit : 10 %
 capacitate de dozare maximă (necesară ): 0,36 l/h
 doza: 0.55 ÷ 1 mg/l
 pentru 1 punct de injecţie în conductă
 presiunea maximă în circuitul de injecţie: 20 bar
 control automat în funcţie de valoarea clorului rezidual şi al debitului de apă (se foloseşte
debitmetru cu semnal unificat 4-20 mA );
 cu următoarea componenţă :
Instalaţie de dozare propriu-zisă alcătuită din :
 Pompa dozatoare tip DDC - Smart Digital (1 buc)

 Qmax. = 6 l/h
 Pmax. = 20 bar
 conectare tub 4/6
 materiale: cap dozator PVC, garnituri FKM, bila din CERAMICA
 panou de comanda montat frontal: reglaj manual, semnal puls, analog 0/4-20 mA
 1x 230V, 50 Hz, protecţie IP 65, fişă de conectare standard european
 Cablu de semnal - analog, ext. stop, puls (1 buc)

 lungime 5 m
 Recipient dozare - pentru stocare soluţie hipoclorit (1 buc)

 volum 200 l
 dimensiuni: D=600 mm, H=880 mm
 material PE
 Robinet de golire pentru recipient (1 buc)

 robinet de izolare DN 20 PVC, niplu, stut
 Agitator manual - pentru amestecarea soluţiei chimice în rezervor (1 buc)
 Subansamblu de aspiraţie cu senzor de golire (1 buc)

 linie rigidă de aspiraţie pentru montare pe rezervor
 sorb cu filtru
 senzor de nivel (gol)
 DN4, furtun 4/6
 material: PVC / PE

 Supapa multi-funcţională (1 buc)

 funcţie de supapa de încărcare : 3 bar
 funcţie de supapa de presiune: 10 bar
 funcţie de dezaerare
 material: PVDF / PTFE; DN 8
 Unitate de injecţie (1 buc)

 DN 8, conectare 5/8"; 60 l/h
 material: PVC / FKM
 Furtun (1 buc)
 material: PE; lungime 10 m; 4/6
1.2 Unitate de măsurare şi control preasamblată (1 buc)
 cu control automat în funcţie de valoarea clorului rezidual
 Celula de masura potentiostatica (1 buc)

 pentru Cl2, ClO2 şi O3
 curăţare hidromecanică, rezistentă la presiune
 corp din plexiglass
 electrod de măsură din platină
 senzor de temperatură
 senzor de curgere integrat
 Controler şi amplificator de măsurare multifunctional (1 buc)

 parametrii: clor rezidual, pH, temperatura
 semnale analogice de iesire 4 - 20 mA ( parametru, temperatura, controler )
 afisare cu text multilingv
 display LCD iluminat
 alimentare 1 x 230-240 V / 50Hz; IP 65
 Subansamblu extractie apa de proba: (1 buc)

 robineţi sferici, reducător de presiune
 filtru, manometru
1.3 Panou de comandă pentru întreaga instalaţie (1 buc)
 semnalizare prezenta tensiune

 alimentare şi protecţie echipamentele instalaţiei
 comanda: pompa dozatoare, conex, celula de măsură, agitator electric
Staţia de tratare (dezinfecţie-clorinare) a fost dimensionată la debitul dat de către cerinţa zilnică maximă,
respectiv debitul QIC = Kp Ks (Qzimax + QRI) = 2246 m3/zi (QIC = 26,00 l/s).

Lucrări mecanice
Lucrările de montare-instalare a echipamentelor se vor desfăşura pe bază de grafic de lucru agreat cu

Autoritatea Contractantă pentru a asigura continuitatea alimentării cu apă.
Se va acţiona cu deosebită grijă la montarea instalaţiilor respectându-se condiţiile impuse pentru lucrările
în zone sanitare protejate precum şi normele de securitate şi protecţia muncii impuse pentru zonele cu
clor.
neconcordanţe sau dificultăţi la instalarea acestora.
Pentru staţiile de dezinfecţie se vor prevedea câte un PLC separat conectat la dispecerele locale (DL).
Principalele funcţii sunt:
 monitorizarea şi controlul clorinatoarelor şi instalaţiilor anexă pentru a asigura valoarea selectată

de clor rezidual la ieşirea din staţie în dependenţă cu debitul de apă potabilă la ieşirea din staţie
 să transmită şi să recepţioneze semnalele necesare de la DL privind starea, alarma sau interblocaje
 să indice presiunea pe conducta de apă de serviciu la intrarea în staţia de dezinfecţie
 să indice funcţionarea containerelor de clor
 să indice funcţionarea clorinatoarelor
 să indice degajări de clor
Deasemenea se vor realiza şi următoarele lucrări:
 realizarea pardoselilor ţinând cont de condiţiile de lucru în spaţiile amenajate, agenţi chimici,
solicitări mecanice, etc.;
 tencuiala şi zugrăvirea pereţilor şi planşeelor;
 montarea uşilor şi ferestrelor;
 montarea de instalaţii sanitare şi de ventilaţie;
 montarea unei instalaţii de încălzire pentru toate spaţiile utilizând unde este posibil sistemul de
aer condiţionat;
 montarea cablurilor electrice pentru iluminat şi energie.
Staţia de dezinfecţie-clorinare va fi alimentată de la reţeaua de medie tensiune existentă printr-un post de

transformare amplasat în vecinătatea gospodăriei de clor.
Lucrări civile
Pentru realizarea construcţiei ce adăposteşte staţia de clorinare, s-au prevăzut următoarele lucrări:
 lucrări de terasamente, ce constau în defrişarea terenului, îndepărtarea stratului vegetal de pământ,

 lucrări de turnări betoane;
 lucrări de construcţii montaj.

Toate lucrările se vor desfăşura ţinând cont de faptul că staţia de tratare(dezinfecţie-clorinare) trebuie să
asigure parametrii de calitate ceruţi.
 realizarea pardoselilor ţinând cont de condiţiile de lucru în spaţiile amenajate, agenţi chimici,
 tencuiala şi zugrăvirea pereţilor şi planşeelor;
 lucrări necesare pentru noua destinaţie a camerelor;
 montarea uşilor şi ferestrelor;
 montarea de instalaţii sanitare şi de ventilaţie;
 montarea unei instalaţii de încălzire pentru toate spaţiile utilizând unde este posibil sistemul de
aer condiţionat;
 montarea cablurilor electrice pentru iluminat şi energie.
panouri de gard bordurat zincat pe stâlpi metalici şi sârmă ghimpată (43,0 x 16,8 x 15,6 x 28,1 x 31,5m),
delimitând astfel zona de protecţie sanitară. Porţile de acces vor fi permanent închise şi asigurate cu
lacăt.
protecţie;
Se va realiza un drum de acces cu lăţimea de 4m si lungimea de 53 m din balast (min. 40 cm balast

si piatra sparta) cu santuri laterale.
OBIECT 7 - CONDUCTE TRANSPORT APĂ TRATATĂ GURA DIHAM ŞI CLĂBUCET –

REŢEA DISTRIBUŢIE
Conducta de transport apă tratată (Ob. 7) are rolul de a prelua debitul asigurat de cele două surse (camera
de captare subterană Clăbucet şi camera de captare subterană G. Diham) şi a-l transporta la căminul
CVGPi1, corespunzător punctului de injecţie în reţeaua de distribuţie de joasă presiune. Între CVGPi1 şi
punctul de injecţie în reţeaua de înaltă presiune s-a prevăzut o conductă racord din PEHD PE100 PN20
SDR9 DN250, cu lungimea L=50 m.

Datorită concentratiei mari de clor si a nerealizarii timpilor de contact decat in momentul in care apa
ajunge in punctul de injectie in retea este interzisa realizarea de bransamente la consumatori pe acest
tronson de conducta.
Conducta se va realiza din PEHD PE100 PN20 SDR9 DN250, 2 fire, cu lungimea L=1800 m şi va fi
echipată cu cămine tehnologice.
Conducta preia debitul aferent celor două surse G. Diham şi Clăbucet începând cu nodul 30 aferent
căminului de vane şi interconectare CVi1, continuă pe traseu paralel cu drumul pietruit şi Pârâul
Cerbului, până în căminul în care se realizează injecţia în reţeaua de distribuţie CVGPi1 (Nod 58). Pe
traseu conducta intersectează 4 cursuri de apă secundare (afluenţi nepermanenţi ai Pârâului Cerbului), şi
drumul al cărui traseu îl urmează, pe care le subtraversează, fiecare subtraversare fiind prevăzută cu
tuburi de protecţie din PEHD PE100 PN10 SDR17 DN355.
de incendiu exterior de 5 l/s. În acest sens s-a avut în vedere ca prin dimensionare, diametrul şi lungimea
conductei de transport apă tratată (Ob. 7) să permită realizarea timpilor de contatct dintre apă şi clor.
- 2 buc. cămin vane şi aerisire CVA4, CVA5;
- 2 buc. cămin vane şi golire CVG3, CVGPi1 (care are si rol de camin de injecţie in reteaua
de distributie pentru zona de joasă presiune);
- 1 buc. cămin vane şi interconectare CVi1;
- 2 buc. masiv de ancoraj, MA4 şi MA5;
- 8 buc. tub protecţie la subtraversare curs de apă, PEHD PE100 PN10 SDR17 DN355, L=10
m/buc.
- 2 buc. tub protecţie la subtraversare drum, PEHD PE100 PN10 SDR17 DN355, L=10 m/buc.
- 1 buc. conductă racord pentru zona de înaltă presiune PEHD PE100 PN20 SDR9 DN250, L=50m
Conducta cu lungimea L=1800 m face legătura între căminul de vane şi interconectare CVi1 şi căminul
CVGPi1 de injecţie în reţeaua de distribuţie deservită de sursele G. Diham şi Clăbucet.
Conducta este realizată din PEHD PE100 PN20 SDR9 DN250. Pe traseul conductei se vor monta 5.
vizitare.

zonele inaccesibile utilajelor săpătura se va executa manual.
Săpătura deschisă va permite aşezarea unui strat de nisip de 15 cm. După ce conducta va fi pozată se va
realiza o umplutură de nisip stânga-dreapta şi peste conductă cu înălţimea de 15 cm.
fel cu cele ale terenului natural.
Căminele vor avea următoarele caracteristici :

beton armat cu dimensiunea în plan de 2,8x2,8m şi înălţimea de 2,3m
OBIECT 8 - STAŢIE DEZINFECŢIE-CLORINARE R5000 KALINDERU
Procesul de tratare a apei se va face înainte de intrarea apei în rezervor într-un complex (dezinfecţie-
clorinare) amplasat în apropierea rezervorului.
Staţia de tratare(dezinfecţie-clorinare) a apei include o construcţie cu dimensiuni 6,00 m x 2,5 m şi

 dozării cu hipoclorit
 depozitării hipocloritului,
 echipamentelor şi instrumentelor de contorizare şi automatizare.
INSTALATIE CU REGLAJ AUTOMAT DE DOZARE HIPOCLORIT DE SODIU
 debit nominal apa brută supusă dezinfecţiei: 54 m3/h ( 15 l/s )

 substanţa dozata: hipoclorit de sodiu
 concentraţia soluţie de hipoclorit : 10 %

 capacitate de dozare maximă (necesară ): 0,54 l/h

 doza: 0.55 ÷ 1 mg/l
 pentru 1 punct de injecţie în conductă
 presiunea maximă în circuitul de injecţie: 10 bar
 control automat în funcţie de valoarea clorului rezidual şi al debitului de apă (se foloseşte
 cu următoarea componenţă :
Instalaţie de dozare propriu-zisă alcătuită din:
 Pompa dozatoare tip DDC - Smart Digital (1 buc)

 Qmax. = 6 l/h
 Pmax. = 10 bar
 conectare tub 4/6
 materiale: cap dozator PVC, garnituri FKM, bila din CERAMICA
 panou de comanda montat frontal: reglaj manual, semnal puls, analog 0/4-20 mA
 1x 230V, 50 Hz, protecţie IP 65, fişă de conectare standard european
 Cablu de semnal - analog, ext. stop, puls (1 buc)

 lungime 5 m
 Recipient dozare - pentru stocare soluţie hipoclorit (1 buc)

 volum 200 l
 dimensiuni: D=600 mm, H=880 mm
 material PE
 Robinet de golire pentru recipient (1 buc)

 robinet de izolare DN 20 PVC, niplu, stut
 Agitator manual - pentru amestecarea soluţiei chimice în rezervor (1 buc)
 Subansamblu de aspiraţie cu senzor de golire (1 buc)
 linie rigidă de aspiraţie pentru montare pe rezervor

 sorb cu filtru
 senzor de nivel (gol)
 DN4, furtun 4/6
 material: PVC / PE
 Supapa multi-funcţională (1 buc)

 funcţie de supapa de încărcare : 3 bar
 funcţie de supapa de presiune: 10 bar
 funcţie de dezaerare
 material: PVDF / PTFE; DN 8
 Unitate de injecţie (1 buc)

 DN 8, conectare 5/8"; 60 l/h

 material: PVC / FKM
 Furtun (1 buc)
 material: PE; lungime 10 m; 4/6
 Unitate de măsurare şi control preasamblată (1 buc)

 cu control automat în funcţie de valoarea clorului rezidual
 Celula de masura potentiostatica (1 buc)

 pentru Cl2, ClO2 şi O3
 curăţare hidromecanică, rezistentă la presiune
 corp din plexiglass
 electrod de măsură din platină
 senzor de temperatură
 senzor de curgere integrat
 Controler şi amplificator de măsurare multifunctional (1 buc)

 parametrii: clor rezidual, pH, temperatura
 semnale analogice de iesire 4 - 20 mA ( parametru, temperatura, controler )
 afisare cu text multilingv
 display LCD iluminat
 alimentare 1 x 230-240 V / 50Hz; IP 65
 Subansamblu extractie apa de proba: (1 buc)

 robineţi sferici, reducător de presiune
 filtru, manometru
 Panou de comandă pentru întreaga instalaţie (1 buc)

 semnalizare prezenta tensiune
 alimentare şi protecţie echipamentele instalaţiei
 comanda: pompa dozatoare, conex, celula de masura, agitator electric
Staţia de tratare(dezinfecţie-clorinare) a fost dimensionată la debitul dat de către cerinţa zilnică maximă,
Lucrări mecanice
Pentru staţiile de dezinfecţie se vor prevedea câte un PLC separat conectat la dispecerele locale (DL).
Principalele funcţii sunt:
- monitorizarea şi controlul clorinatoarelor şi instalaţiilor anexă pentru a asigura valoarea selectată de

clor rezidual la ieşirea din staţie în dependenţă cu debitul de apă potabilă la ieşirea din staţie
- să transmită şi să recepţioneze semnalele necesare de la DL privind starea, alarma sau interblocaje
- să indice presiunea pe conducta de apă de serviciu la intrarea în staţia de dezinfecţie
- să indice funcţionarea containerelor de clor
- să indice funcţionarea clorinatoarelor

- să indice degajări de clor
- realizarea pardoselilor ţinând cont de condiţiile de lucru în spaţiile amenajate, agenţi chimici,
- tencuiala şi zugrăvirea pereţilor şi planşeelor;
- montarea uşilor şi ferestrelor;
- montarea de instalaţii sanitare şi de ventilaţie;
- montarea unei instalaţii de încălzire pentru toate spaţiile utilizând unde este posibil sistemul de
aer condiţionat;
- montarea cablurilor electrice pentru iluminat şi energie.
Apa tehnologică de la staţia de dezinfecţie-clorinare este evacuată în sistemul de canalizare al oraşului.

Din punct de vedere constructiv clădirea staţiei de clorinare va fi realizată pe structură metalică, tip
container cu pereţi din panouri termoizolante tip perete şi va cuprinde un spaţiu destinat dozării cu
hipoclorit, un spaţiu destinat depozitării hipocloritului, un spaţiu dotat cu echipament şi instrumente de
contorizare şi automatizare.
Staţia de tratare (dezinfecţie-clorinare) va fi realizată prin execuţia unei platforme pe care se va monta un
container cu caracteristicile:
- 1 buc. standard cu L = 6,00 m, l = 2,50 m, H = 2,60 m pentru gospodărie de reactivi;

Partea de construcţie cuprinde operaţiunile de săpare, aducere la cotă, nivelarea suprafeţelor,
sprijiniri, acoperire cu pământ a conductelor după pozare şi refacerea infrastructurii.
Lucrări civile
- lucrări de terasamente, ce constau în defrişarea terenului, îndepărtarea stratului vegetal de pământ,
- lucrări de turnări betoane;
- lucrări de construcţii montaj.



- lucrări necesare pentru noua destinaţie a camerelor;
aer condiţionat;
OBIECT 9 - CONDUCTĂ TRANSPORT APĂ TRATATĂ R5000 MC KALINDERU – REŢEA

DISTRIBUŢIE
Conducta de transport apă tratată (Ob. 9) are rolul de a prelua debitul asigurat sursa de suprafaţă
Kalinderu şi a-l transporta în punctul de injecţie în reţeaua de distribuţie.
Conducta se va realiza din PEHD PE100 PN10 SDR17 DN315, 1 fir, cu lungimea L=500 m şi va fi
echipată cu cămine tehnologice. Datorită concentratiei mari de clor si a nerealizarii timpilor de contact
decat in momentul in care apa ajunge in punctul de injectie in retea este interzisa realizarea de
bransamente la consumatori pe acest tronson de conducta.
Deoarece din calculul necesarului de apă la consumatori şi a cerinţei pentru fiecare sursă în parte a reieşit
că pentru subsistemul Kalinderu este necesar un volum de înamagazinare de 300 m3 care va fi preluat din
volumul rezervorului existent R 5000 m3 Kalinderu se impune limitarea debitului influient în reţeaua de
distribuţie prin montarea unui sistem de reglare a debitului (vana reglare-limitare debit).
De asemenea limitarea debitului la consumatori conform breviarului de calcul se impune totodata şi

pentru a respecta timpii de contact dintre apă şi clor. Prelevarea din rezervor al unui debit mai mare
pentru consumatori ar duce la o creştere a vitezei de transport şi o micşorarea a timpului de contact.
Conducta preia debitul aferent sursei Kalinderu începând cu nodul 59 aferent căminului de vane al
rezervorului existent R5000 mc Kalinderu care deserveşte reţeaua interioară de hidranţi şi tunurile de
zăpadă a partiei de schi Kalinderu si-l transportă până în căminul în care se realizează injecţia în reţeaua
de distribuţie CVGPi2 (Nod 70). Pe traseu conducta intersectează 1 curs de apă (Pârâul Valea Albă) pe
care îl supratraversează şi 3 drumuri pe care le subtraversează.
În zona supratraversării estimată pe o lungime de 25 m conducta se va realiza din OL Dn300 mm

preizolată termic cu spumă poliuretanică şi un strat de tablă pentru protecţie la solicitări mecanice din oţel
zincat şi va fi echipată cu cămine de sectorizare, golire şi aerisire, iar fiecare subtraversare este prevăzută
cu tuburi de protecţie din PEHD PE100 PN10 SDR17 DN450.

Pe traseul conductei în punctele de schimbare de direcţie se vor realiza masive de ancoraj. Conducta de
aducţiune a fost dimensionată la nivelul etapei de perspectivă îndepărtată 25 ani, la debitul dat de cerinţa
zilnică maximă QIC = Kp (Qzimax + QRI) = 1296 mc/zi (QIC = 15 l/s) şi verificată la debitul de incendiu
exterior de 5 l/s.
În acest sens s-a avut în vedere ca prin dimensionare, diametrul şi lungimea conductei de transport apă
tratată (Ob. 7) să permită realizarea timpilor de contatct dintre apă şi clor.
- 1 buc. cămin vana reglare debit CVRD1;
- 1 buc. cămin vane şi aerisire CVA6;
- 2 buc. cămin vane şi golire CVG4, CVGPi2(care are si rol de camin de injecţie in reteaua
de distributie);
- 1 buc. cămin vane şi debitmetrie CVD2;
- 1 buc. masiv de ancoraj, MA6;
- 1 buc. conductă supratraversare curs de apă (SUP1), OL Dn300 mm, L=25 m;
- 3 buc. tub protecţie la subtraversare drum, PEHD PE100 PN10 SDR17 DN450, L=10 m/buc.
Conducta cu lungimea L=500 m face legatura între rezervorul R5000 m3 Kalinderu şi căminul CVGPi2
de injecţie în reţeaua de distribuţie deservită de sursa Kalinderu. Conducta este realizată din PEHD
PE100 PN10 SDR17 DN315. Pe traseul conductei se vor monta 5 camine.


Pe traseul conductei se va amplasa un masiv de ancoraj. Masivul de ancoraj va fi din beton armat cu
dimensiunea în plan de 2x2 m şi înălţimea de 2,3 m
OBIECT 10 - CONDUCTĂ ADUCŢIUNE APĂ BRUTĂ CASTEL APĂ OMNIPEX –

R500 FIERĂSTRĂU – 2 X R750 MC FÂNTÂNII
Conducta de transport apă brută (Ob. 10) are rolul de a prelua debitul asigurat sursa subterană Caraiman
II şi Denes (proprietate Omnimpex) amplasată la cotă dominantă (CTN 1082 m) şi a-l transporta la
rezervorul R500 m3 de la Fierăstrău (Ob. 11) şi la cele două rezervoare 2xR750 m3 de la Fântânii (Ob.
13). Această conductă transportă apă brută (nedezinfectată), motiv pentru care este interzisă branşarea
consumatorilor.
Conducta se va realiza astfel:

- intre Nod 71 - Nod 105 din PEHD PE100 PN20 SDR9 DN315, cu lungimea L=1575 m
- intre Nod 105 - Rezervoare 2xR750 m3 - din Fonta Dn300 Pn 25 bar cu lungimea de 675 m.
Conducta de aducţiune va fi echipată cu cămine tehnologice.
Conducta preia debitul asigurat din punct de vedere contractual de către societatea S.C. Omnimpex SRL
oraşului Buşteni începând cu racordul din incinta SC Omnimpex la conducta existentă care face legătura
între sursa Caraiman II şi Denes şi castelul de apă al SC Omnimpex, amonte de castel; cota la care se află
racordul este CTN 1032 m.
Traseul conductei de aducţiune continuă apă brută continuă paralel cu Pârâul Jepilor, trece prin
vecinătatea rezervorului R500 mc Fierăstrău (Ob. 11) pe care îl alimentează printr-o ramificaţie de
conductă amplasată în nodul 76 al reţelei la CTN 985 m.
Mai departe conducta continuă pe traseu paralel cu Pârâul Jepilor pe care îl intersectează în dreptul
nodului 86, după care continuă traseul pe str. Telecabinei până în nodul 93. De aici continuă către nord
până la ieşirea din oraş în dreptul nodului 106 şi mai departe spre nord de-a lungul drumului forestier
până la cele două rezervoare 2xR750 m3 Fântânii (Ob. 13).
Pe traseu conducta intersectează 1 curs de apă (Pârâul jepilor) pe care îl supratraversează şi 5 drumuri pe
care le subtraversează. În zona supratraversării estimată pe o lungime de 20 m conducta se va realiza din
OL Dn300 mm preizolată termic cu spumă poliuretanică şi un strat de tablă pentru protecţie la solicitări
mecanice din oţel zincat şi va fi echipată cu cămine de sectorizare, golire şi aerisire, iar fiecare
subtraversare este prevăzută cu tuburi de protecţie din PEHD PE100 PN20 SDR9 DN35.
Subtraversarile drumurilor se vor executa prin săpătură deschisă. Acestea se vor realiza în sistem tub în
tub.


- 1 buc. cămin vane şi apometrie (CVApometru) amplasat în nodul 71 al reţelei,
corespunzător racordului la conducta existentă a SC Omnimpex;
- 1 buc. cămin vane şi ramificaţie (CVRamificaţie) amplasat în nodul 76 al reţelei, pentru
alimentarea rezervorului R500 mc Fierăstrău;
- 4 buc. cămin vane şi aerisire CVA7, CVA8, CVGA1 (care are şi rol de cămin de golire),
CVA9;
- 2 buc. cămin vane şi golire CVG5, CVG6;
- 2 buc. cămin vane şi debitmetrie CVD3 (amplasat pe ramificaţia spre rezervorul R500 mc
Fierăstrău), CVD4;
- 3 buc. masiv de ancoraj, MA7, MA8, MA9;
- 1 buc. conductă supratraversare curs de apă (SUP2), OL Dn300 mm, L=20 m;
- 5 buc. tub protecţie la subtraversare drum, PEHD PE100 PN20 SDR9 DN450, 4 buc x L= 10 m şi
1 buc x L=70 m.
Conducta cu lungimea L=2250 m face legatura între racord conductă existentă SC Omnimpex şi
rezervoarele R500 m3 Fierăstrău şi 2xR750 m3 Fântânii. Conducta este realizată din Fontă ductilă; Dn =
300; Pn = 25 bar. Pe traseul conductei se vor monta 10 camine
În funcţie de situaţia din teren căminele pot fi turnate din beton armat monolit sau prefabricate din beton.
Sunt necesare lucrări de terasamente în vederea pozării tronsoanelor conductei şi a căminelor de
vizitare.


beton armat monolit cu dimensiunea în plan de 2x2m şi înălţimea de 2,3m. De asemenea după terminarea
fiecărui tronson se vor executa lucrări de aducere la starea iniţială a terenului prin lucrări de refacere
drumurilor a spaţiilor verzi, a rigolelor stradale şi al podeţele deteriorate.
OBIECT 11 - REZERVOR ÎNMAGAZINARE R500 MC FIERĂSTRĂU
Întrucât, în urma expertizei rezervorul R500 m3 existent, a rezultat impropriu pentru exploatare s-a luat
decizia realizării unui rezervor nou de 500 m3 prefabricat realizat din plăci de oţel inox cu următoarele
caracteristici principale:

Rezervorul este prevăzut cu camera de vane. Rezervoarele vor fi amplasate suprateran, pe platforme din
beton armat. Acesta va fi complet echipat, cu toate compartimentările şi deschiderile necesare şi scară de
acces.
Acoperiş: din perete tip sandwich cu izolaţie termică, pe structură de traverse zincate rezistenţe la 3
kN/mp conform STAS 10101/21-92. Corpul rezervorului este format din plăci de o el inox, 2500 x 1250
mm, sau jumătăţi şi sferturi, cu care se formează virole cilindrice.
conducta de ieşire şi conducta rezervei de incendiu. Rezervoarele vor fi echipate cu senzori de nivel
minim şi maxim şi debitmetre electromagnetice pe conducta de alimentare a reţelei de distribuţie. De
asemenea se va monta un sistem de supraveghere-alertă.

Apa tehnologică de la rezervor va fi evacuată în emisarii existenţi deoarece nu exista retea centralizată de
canalizare. Rezervorul va fi alimentat de la reţeaua de medie tensiune existentă printr-un post de
Întrucât, în urma expertizei nr. 21152/2011 Obiect: Rezervor înmagazinare R500 Fierăstrău, acesta a
rezultat impropriu pentru exploatare s-a luat decizia realizării unui rezervor nou de 500 mc prefabricat
realizat din plăci de oţel inox cu următoarele caracteristici principale:

- diametrul exterior Dn = 10,90-11,10 m;
Lucrări civile
Se adoptă un singur rezervor de înmagazinare a apei de tip prefabricat din plăci de oţel inox cu o
capacitate de înmagazinare de 500 m3
Rezervorul va fi amplasat suprateran, pe o platformă din beton armat.Acesta va fi complet echipat, cu
toate compartimentările şi deschiderile necesare şi scara de acces.

- lucrări de construcţii montaj;
Sistemul de înmagazinare a apei este situat în gospodăria de apă (separat de captare). Gospodăria de apă
va fi împrejmuită cu panouri de gard bordurat zincat pe stâlpi metalici şi sârmă ghimpată (41,4 x 34,5 x
44,1 x 20,9m), delimitând astfel zona de protecţie sanitară. Porţile de acces vor fi permanent închise şi
protecţie;


OB. 12. CONDUCTE LEGĂTURĂ R500 MC FIERĂSTRĂU – REŢEA DISTRIBUŢIE
Deoarece conducta de plecare din rezervor OL Dn 150 tranzitează pe o lungime de 400 m proprietatea
S.C. OMNIMPEX Hârtie S.A. Buşteni, propunem devierea acesteia pe terenul aparţinând domeniului
public, pe malul drept al pârâului Valea Jepilor. Conducta de legătură (Ob. 12) are rolul de a prelua
debitul asigurat de rezervorul R500 mc şi a-l transporta la punctul de injecţie în reţea.
Conducta (Ob. 12-Tr. I) se va realiza din PEHD PE100 PN10 SDR17 DN250, 1 fir, cu lungimea L=650
m şi va fi echipată cu cămine tehnologice.
Întrucât strada Caraiman este alimentată din conducta de aducţiune apă brută Castel de Distribuţie
S.C.OMNIMPEX Hârtie S.A. - rezervorul Fântânii, se impune eliminarea acestei legături şi alimentarea
străzii Caraiman din reţeaua de distribuţie aferentă rezervorului de 500 mc Fierăstrău prin realizarea unei
bretele din strada Telecabinei.
Conducta (Ob. 12-Tr. II) se va realiza din PEHD PE100 PN10 SDR17 DN160, 1 fir, cu lungimea L=250
m şi va fi echipată cu cămine tehnologice.
Pentru operarea in conditii de siguranta a conductelor de apa vor fi prevazute toate constructiile accesorii
necesare care sa permita izolarea unor tronsoane, golirea si revizia acestora, precum si toate masurile
necesare la schimbarile de directie si subtraversari.
Conducta (Ob. 12-Tr. I) preia debitul de la rezervorul R500 m3 Fierăstrău (Ob. 11) şi îl transportă până
la punctul de injecţie în reţea corespunzător căminuluiCVPi1(Nodul 135). Pe traseu conducta
intersectează un curs de apă (Pârâul Jepilor) pe care îl supratraversează şi un drum pe care le
subtraversează.
În zona supratraversării estimată pe o lungime de 20 m conducta se va realiza din OL Dn250 mm

preizolată termic cu spumă poliuretanică şi un strat de tablă pentru protecţie la solicitări mecanice din oţel
zincat şi va fi echipată cu cămine de sectorizare, golire şi aerisire, iar subtraversarea este prevăzută cu tub
de protecţie din PEHD PE100 PN10 SDR17 DN355.
Pe conducta de legătură dintre rezervor şi punctul de injecţie (Tr. I) sunt prevăzute următoarele
construcţii şi instalaţii:
- 2 buc. cămin vane şi aerisire CVA10, CVA11;
- 2 buc. cămin vane şi golire CVG7, CVG8;
- 1 buc. cămin vane şi injecţie în reţeaua de distribuţie CVPi1;

- 1 buc. conductă supratraversare curs de apă (SUP2), OL Dn250 mm, L=20 m, (supratraversare
comună cu conducta aducţiune apă brută de la Omnimpex (Ob. 10));
- 1 buc. tub protecţie la subtraversare drum, PEHD PE100 PN10 SDR17 DN355, L=10 m.
Pe conducta de legătură dintre nodul 136 şi nodul 141, (Tr. II) sunt prevăzute următoarele
construcţii şi instalaţii:
- 1 buc. tub protecţie la subtraversare drum, PEHD PE100 PN10 SDR17 DN250, L=10 m;
- 2 buc. racorduri la reţeaua existentă în zona străzii Telecabinei în nodurile 136 şi 141.
Pe traseul celor două conducte se vor monta un număr de 5 camine. În funcţie de situaţia din teren
căminele pot fi turnate din beton armat monolit sau prefabricate din beton. Sunt necesare lucrări de
terasamente în vederea pozării tronsoanelor conductei şi a căminelor de vizitare.
Pentru pozarea conductei cu Dn 250 mm şi Dn 160 mm se va realiza o săpătură tip tranşee executată
mecanizat, iar în zonele inaccesibile utilajelor săpătura se va executa manual.

OB. 13. REZERVOARE ÎNMAGAZINARE 2 X R 750 MC - FÂNTÂNII
Întrucât, în urma expertizei rezervoarele 2 x R 750 m3 existente, au rezultat improprii pentru exploatare s-
a luat decizia realizării a două rezervoare noi de 750 m3 prefabricate, realizate din plăci de oţel inox, cu
următoarele caracteristici principale:



Rezervorul este prevăzut cu camera de vane.Rezervoarele vor fi amplasate suprateran, pe platforme din
beton armat.Acesta va fi complet echipat, cu toate compartimentările şi deschiderile necesare şi scară de
acces.
Acoperiş: din perete tip sandwich cu izolaţie termică, pe structură de traverse zincate rezistenţe la 3
kN/mp conform STAS 10101/21-92. Corpul rezervorului este format din plăci de otel inox, 2500x1250
mm, sau jumătăţi şi sferturi, cu care se formează virole cilindrice.
Rezervorul va fi însoţit de:
- lista completă de materiale cu specificaţiile lor

- desenul de ansamblu al rezervorului cu detaliile pentru conectică aleasă
- certificat de conformitate de la producător
- agrement tehnic conform normelor europene în vigoare
- proiect de fundaţie (ce va fi realizat pe baza studiului geo primit de la beneficiar).
Rezervorul include următoarele accesorii:
- 2 x 3kW Încalzitoare imersate

- Izolaţie termică: plăci de polistiren de 20 cm grosime;
- Alimentare inox;
- Menajer inox;
- Preaplin inox;
- Golire inox:
- Racord pompieri inox.
- Casa pentru vane;
- Robineţi actionaţi cu flotor;
- Sistemul de etanşare: BUTYL
- Conectare aspiraţii x 2;
- Console ţevi;
- Placa, contraplacă anti-vortex si sorb inox
- Indicator nivel hidrostatic;

- Scară acces inox;

- Conexiuni de drenaj;
- Robineti fluture pentru racord pompieri si golire de fund
Apa tehnologică de la cele două rezervoare va fi evacuată în emisarii existenţi deoarece nu există reţea
centralizată de canalizare.
Rezervoarele vor fi alimentate de la reţeaua de medie tensiune existentă printr-un post de transformare
amplasat în vecinătatea gospodăriei de apă.
Lucrări civile
Se adoptă două rezervoare de înmagazinare a apei de tip prefabricat din plăci de oţel inox cu o capacitate
de înmagazinare de 2 x R750 m3
Rezervoarele vor fi amplasate suprateran, pe o platformă din beton armat.Acestea vor fi complet
echipate, cu toate compartimentările şi deschiderile necesare inclusiv cu scara de acces.
Execuţia instalaţiilor hidraulice interioare se face prin grija furnizorului rezervoarelor şi în baza fişei
tehnice a proiectantului care va indica configuraţia golurilor şi a diametrelor conductelor.
Sistemul de înmagazinare a apei este situat în gospodăria de apă (separat de captare). Gospodăria de apă
va fi împrejmuită cu panouri de gard bordurat zincat pe stâlpi metalici şi sârmă ghimpată (42,5 x 30,0 m),
delimitând astfel zona de protecţie sanitară. Porţile de acces vor fi permanent închise şi asigurate cu lacăt.
precizări:
protecţie;
Drum acces

Se va realiza un drum de acces cu lăţimea de 4 m si lungimea de 30 m din balast (min. 40 cm balast si

piatra sparta) cu santuri laterale.
OB. 14. STAŢIE DEZINFECŢIE - CLORINARE FÂNTÂNII
Procesul de tratare a apei se va face înainte de intrarea apei în rezervoarele de înmagazinare 2 x R750 m3
Fântânii (Ob. 4), într-un complex (dezinfecţie-clorinare) amplasat în apropierea rezervoarelor.
Staţia de tratare (dezinfecţie-clorinare) a apei include o construcţie cu dimensiuni de 6,00 m x 2,5 m şi

- dozării cu hipoclorit
- depozitării hipocloritului,
- echipamentelor şi instrumentelor de contorizare şi automatizare.
ECHIPAMENTE
1 INSTALATIE CU REGLAJ AUTOMAT DE DOZARE HIPOCLORIT DE SODIU

 debit nominal apă brută supusă dezinfecţiei: 129,6 m3/h ( 36 l/s )
 substanţă dozată: hipoclorit de sodiu
 concentraţia soluţie de hipoclorit : 10 %
 capacitate de dozare maximă (necesară): 1,29 l/h
 doza: 0.55 ÷ 1 mg/l
 pentru 1 punct de injecţie în conducta
 presiunea maximă în circuitul de injecţie: 10 bar
 control automat în funcţie de valoarea clorului rezidual şi al debitului de apă (se foloseşte
cu următoarea componenţă :
1.1 Instalaţie de dozare propriu-zisa alcătuită din: (1 buc )
 Pompa dozatoare tip DDC - Smart Digital (1 buc )

 Qmax. = 6 l/h
 Pmax. = 10 bar
 conectare tub 4/6
 materiale: cap dozator PVC, garnituri FKM, bila din CERAMICA
 panou de comandă montat frontal: reglaj manual, semnal puls, analog 0/4-20 mA
 1x 230V, 50 Hz, protecţie IP 65, fisa de conectare standard european
 Cablu de semnal - analog, ext. stop, puls (1 buc )

 lungime 5 m

 Recipient dozare - pentru stocare soluţie hipoclorit (1 buc )

 volum 200 l
 dimensiuni: D=600 mm, H=880 mm
 material PE
 Robinet de golire pentru recipient (1 buc )

 robinet de izolare DN 20 PVC, niplu, stut
 Agitator manual - pentru amestecarea soluţiei chimice în rezervor (1 buc )
 Subansamblu de aspiraţie cu senzor de golire 1
 linie rigidă de aspiraţie pentru montare pe rezervor

 sorb cu filtru
 senzor de nivel ( gol )
 DN4, furtun 4/6
 material: PVC / PE
 Supapa multi-funcţională (1 buc )

 funcţie de supapa de încărcare : 3 bar
 funcţie de supapa de presiune: 10 bar
 funcţie de dezaerare
 material: PVDF / PTFE; DN 8
 Unitate de injecţie (1 buc )

 DN 8, conectare 5/8"; 60 l/h
 material: PVC / FKM
 Furtun 1
 material: PE; lungime 10 m; 4/6
1.2 Unitate de măsurare şi control preasamblată (1 buc )

 cu control automat în funcţie de valoarea clorului rezidual
 Celula de măsură potenţiostatică (1 buc )

 pentru Cl2, ClO2 şi O3
 curăţare hidromecanică, rezistenţă la presiune
 corp din plexiglass
 electrod de măsură din platină
 senzor de temperatură
 senzor de curgere integrat
 Controler şi amplificator de măsurare multifuncţional (1 buc )

 parametrii: clor rezidual, pH, temperatura

 semnale analogice de ieşire 4 - 20 mA (parametru, temperatura, controler )

 afişare cu text multilingv
 display LCD iluminat
 alimentare 1 x 230-240 V / 50Hz; IP 65
 Subansamblu extracţie apă de probă: (1 buc )
 robineţi sferici, reducător de presiune
 filtru, manometru
1.3 Panou de comandă pentru întreaga instalaţie (1 buc )
 semnalizare prezenta tensiune

 alimentare şi protecţie echipamentele instalaţiei
 comanda: pompa dozatoare, conex, celula de masura, agitator electric
Staţia de tratare (dezinfecţie-clorinare) a fost dimensionată la debitul dat de către cerinţa zilnică maximă,
respectiv debitul QIC = Kp Ks (Qzimax + QRI) = 3110 mc/zi (QIC = 36,00 l/s).
Lucrări mecanice
Se vor realiza următoarele lucrări:
aer condiţionat;
Apa tehnologică de la staţia de dezinfecţie-clorinare va fi evacuată în emisarii existenţi deoarece nu

exista retea centralizată de canalizare.

Din punct de vedere constructiv clădirea staţiei de clorinare va fi realizată pe structură metalică, tip
container cu pereţi din panouri termoizolante tip perete şi va cuprinde un spaţiu destinat dozării cu
hipoclorit, un spaţiu destinat depozitării hipocloritului, un spaţiu dotat cu echipament şi instrumente de
contorizare şi automatizare.

Lucrări civile

- lucrări de construcţii montaj.
- lucrări necesare pentru noua destinaţie a camerelor;
- montarea unei instalaţii de încălzire pentru toate spaţiile, utilizând unde este posibil sistemul de
aer condiţionat;
OBIECT 15 - CAMERĂ CAPTARE VALEA BABEI I
Camera de captare Valea Babei I va fi formată dintr-un cămin de captare existent ce se va reabilita şi se
va conecta cu o cameră de captare nouă supraterană din beton armat.
Camera de captare va fi construcţie nouă, din beton armat de tip suprateran cu bazin de colectare, bazin
Bazinul de colectare va fi de tip bazin cu nivel liber, cu volumul V = 15 m3, dimensiunile în plan 3 m x
un timp de decantare T = 30 min. Va fi dotat cu deversor cu funcţionare liberă (deversor neînecat) pentru
deversarea debitului tranzitat în compartimentul secundar (bazin de priză). În acest compartiment va fi
prevăzută intrarea conductei de alimentare a camerei de captare propusă de la căminul de captare existent
amplasat în amonte. Conducta de alimentare a camerei de captare va fi de tip Fontă ductilă. De asemenea,
bazinul de colectare va fi prevăzut cu conducta de golire.
Bazinul de priză va fi de tip bazin cu nivel liber cu volumul V = 3,6 m3 şi dimensiunile 2 m x 1,4 m x
Bazinul va avea rol de decantor şi a fost dimensionat pentru un timp de decantare T = 10 min. În aceast

debitul dat de cerinţa zilnică maximă QIC=Kp (Qzimax+QRI)=518,40mc/zi (QIC = 6,00 l/s).
Lucrările de reabilitare a structuri aferente acestui obiect include:
- tencuieli armate impermeabile la interior

- tencuieli armate la exterior
- înlocuire capac metalic
- înlocuire ţeavă metalică preaplin şi conductă de transport
- realizarea unui perimetru securizat pentru asigurarea protecţiei igienico sanitare.
În urma reabilitării căminul actual va servi drept sursă pentru camera de captare nou, propusă a fi
amplasată în aval de cea existentă.
Camera de captare va fi o construcţie nouă, din beton armat de tip suprateran cu bazin de colectare, bazin
3,4 m x 1,8 m cu o înălţime a apei de 1,5 m.
Bazinul de priză va fi de tip bazin cu nivel liber cu volumul V = 3,6 mc şi dimensiunile 2 m x 1,4 m x 1,8
Pentru accesul în incintele perimetrelor de protecţie sanitară au fost prevăzute panouri de gard bordurat
zincat pe stâlpi metalici şi sârmă ghimpată cu laturile de 10,0x13,0x12,0x12,0m. Porţile de acces vor fi
permanent închise şi asigurate cu lacăt.
precizări:
protecţie;

OBIECT 16 - CONDUCTĂ ADUCŢIUNE APĂ BRUTĂ VALEA BABEI I – 2 X R300 MC
Conducta de transport apă brută (Ob. 16) are dublul rol, de a prelua debitul asigurat de sursa subterană V.
Babei I amplasată la cotă dominantă (CTN 1245 m) şi a-l transporta la rezervoarele 2xR300 mc (Ob. 19)
dar şi alimentarea directă a reţelei de distribuţie din zona înaltă a localităţii (vezi schema funcţională de la
pag. 36). Această conductă transportă apă brută (nedezinfectată), motiv pentru care este interzisă
branşarea consumatorilor.
Conducta se va realiza astfel:
- supraterană din OL, 1 fir, Dn=150 mm, Pn=25 bar cu lungimea L=550 m în aval de captare
(Nod142-Nod148) preizolată termic cu spumă poliuretanică (100mm) şi un strat de tablă pentru
protecţie la solicitări mecanice din oţel zincat. Conducta va rezema pe 110 socli de beton armat cu
dimensiunile 0,3x0,3x0,5m.
- îngropată din fontă ductilă, 1 fir, Dn=150 mm, Pn=25 bar cu lungimea L=1850 m şi va fi echipată
cu cămine tehnologice (Nod148-Nod198)
Conducta preia debitul asigurat de sursa subterană V. Babei I începând cu căminul aferent camerei de
captare de la V. Babei I (Ob. 15).
Traseul conductei de aducţiune apă brută continuă prin pădure pe o distanţă de 2,4 Km până în căminul
de interconectare CVi2 (Nod 170), cu conducta de aducţiune de la V. Babei II (Ob. 18), creînd
posibilitatea alimentării celor două rezervoare 2xR300 mc (Ob. 19) dar şi a by-pass-ării acestora şi
alimentării directe a reţelei de distribuţie. De aici continuă până în căminul CVi3 (Nod 198) unde face
joncţiunea cu conducta de transport apă brută care vine din camera venelor aferentă celor două
rezervoare.
Pe traseu conducta intersectează 1 drum forestier pe care îl subtraversează; subtraversarea este prevăzută
cu tub de protecţie din FONTA ductilă Dn 250 mm.
Pe traseul conductei în punctele de schimbare de direcţie se vor realiza masive de ancoraj. Conducta de
aducţiune a fost dimensionată la nivelul etapei de perspectivă îndepărtată 25 ani, la debitul dat de cerinţa
zilnică maximă QIC = Kp (Qzimax + QRI) = 518 mc/zi (QIC = 6 l/s) şi verificată la debitul de incendiu
exterior de 5 l/s.

- 3 buc. cămine vane şi rupere de pantă hidraulică CVRP1, CVRP2 şi CVRP3;
- 2 buc. cămine vane şi aerisire CVA12, CVGA2 (care are şi rol de cămin de golire);
- 2 buc. cămine vane şi interconectare CVi2 şi CVi3;
- 4 buc. masiv de ancoraj, MA10, MA11 MA12, MA13;

Conducta cu lungimea L=2400 m face legatura între camera de vane a captării V. Babei I şi rezervoarele
2xR300 m3 V. Babei. Conducta se va realiza astfel:
- supraterană din OL, 1 fir, Dn=150 mm, Pn=25 bar cu lungimea L=550 m în aval de captare
(Nod142-Nod148), preizolată termic cu spumă poliuretanică (100mm) şi un strat de tablă pentru
protecţie la solicitări mecanice din oţel zincat, alcătuită din tronsoane de 11m. Pentru fiecare
tronson se prevad 2 socli de beton armat cu dimensiunile 0,3x0,3x0,5m, totalizând 110 buc.
- îngropată din fontă ductilă, 1 fir, Dn=150 mm, Pn=25 bar cu lungimea L=1850 m şi va fi echipată
cu cămine tehnologice (Nod148-Nod198)
vizitare.
fel cu cele ale terenului natural. De asemenea pe traseul conductei de aducţiune vor fi executate cămine
de vane, cămine de aerisire şi cămine de golire, în care vor fi montate armăturile necesare.
Pe traseul conductei se vor monta 8 camine.Căminele vor avea următoarele caracteristici:

OBIECT 17 - CAMERĂ DE CAPTARE VALEA BABEI II
Având in vedere sistemul actual de captare a apei de la Valea Babei II (trei drenuri cu trei camine ce
captare existente şi aductiune comună), pentru creşterea siguranţei în exploatare s-a adoptat soluţia
execuţiei unei camere de captare formată dintr-un ansamblu de trei subcamere de captare noi cu
funcţionare independentă (subcamera de captare I, subcamera de captare II şi subcamera de captare III).
Căminele de captare existente racordate la reteaua de drenuri se vor reabilita în totalitate şi se vor conecta
cu cele trei subcamere noi ce fac parte din ansamblul camerei de captare Valea Babei II
Subcamerele de captare vor fi construcţii noi, din beton armat de tip semiîngropat cu bazin de colectare,
bazin de priză şi incinta vanelor.

un timp de decantare T = 30 min. Va fi dotat cu deversor cu funcţionare liberă (deversor neînecat) pentru
deversarea debitului tranzitat în compartimentul secundar (bazin de priză). În acest compartiment va fi
prevăzută intrarea conductei de alimentare a camerei de captare propusă de la căminul de captare existent
amplasat în amonte. Conducta de alimentare a camerei de captare va fi de tip Fontă ductilă. De asemenea,
bazinul de colectare va fi prevăzut cu conducta de golire.
Bazinul de priză va fi de tip bazin cu nivel liber cu volumul V = 3,6 m3 şi dimensiunile 2 m x 1,4 m x
Bazinul va avea rol de decantor şi a fost dimensionat pentru un timp de decantare T = 10 min. În acest
debitul dat de cerinţa zilnică maximă QIC = Kp (Qzimax+QRI) = 518 m3/zi (QIC = 6 l/s).
Lucrările de reabilitare a structuri aferente acestui obiect include:

- tencuieli armate impermeabile la interior
- tencuieli armate la exterior
- înlocuire capac metalic
- înlocuire teavă metalică preaplin şi conductă de transport
- realizarea unui perimetru securizat pentru asigurarea protecţiei igienico sanitare.
În urma reabilitării căminele de captare actuale vor servi drept sursă pentru camerele de captare noi,
propuse a fi amplasate în aval de cele existente.
Camerele de captare vor fi o construcţii noi, din beton armat de tip semiîngropat cu bazin de colectare,
bazin de priză şi incinta vanelor.
3,4 m x1,8 m cu o înălţime a apei de 1,5 m.
Bazinul de priză va fi de tip bazin cu nivel liber cu volumul V = 3,6 m3 şi dimensiunile 2 m x 1,4 m x 1,8

metalici şi sârmă ghimpată.Porţile de acces vor fi permanent închise şi asigurate cu lacăt
precizări:
- CC1 va avea împrejmuirea cu laturile de 10,0 x 18,0 m.

protecţie;
Drum acces
Pentru CC2 (Valea Babei II) se va realiza drum de acces cu lăţimea de 4m si lungimea de 25 m din balast
(min. 40 cm balast si piatra sparta) cu santuri laterale.
OBIECT 18 - CONDUCTĂ ADUCŢIUNE APĂ BRUTĂ VALEA BABEI II–2 XR300 MC
Conducta de transport apă brută (Ob. 18) are dublul rol, de a prelua debitul asigurat de sursa subterană V.
Babei II amplasată la cotă dominantă (CTN 1025 m) şi a-l transporta la rezervoarele 2xR300 m3 (Ob. 19)
dar şi alimentarea directă a reţelei de distribuţie din zona medie-înaltă a localităţii (vezi schema
funcţională de la pag. 36). Această conductă transportă apă brută (nedezinfectată), motiv pentru care este
interzisă branşarea consumatorilor.
Conducta se va realiza din Fontă ductilă, 1 fir, Dn=150 mm, Pn=25 bar cu lungimea L=1230 m şi va fi
echipată cu cămine tehnologice.
Conducta preia debitul asigurat de sursa subterană V. Babei II începând cu căminul aferent camerei de
captare de la V. Babei II (Ob. 17). Traseul conductei de aducţiune apă brută continuă prin pădure pe o
distanţă de 1,2 Km până în căminul de vane aferent velor două rezervoare 2xR300 mc, după care
continuă până în căminul de inteconectare CVi3 (Nod 198), cu conducta de aducţiune de la V. Babei I
(Ob. 16), creînd posibilitatea alimentării celor două rezervoare 2xR300 mc (Ob. 19) dar şi a by-pass-ării
acestora şi alimentării directe a reţelei de distribuţie.
Pe traseu conducta intersectează 2 cursuri de apă (o amenajare de torent şi un afluent al Râului Prahova)
pe care le supratraversează şi un număr de 5 drumuri pe care le subtraversează. În zona supratraversărilor
estimate pe o lungime de 10 m respectiv 15 m, conducta se va realiza din OL Dn150 mm preizolată

termic cu spumă poliuretanică şi un strat de tablă pentru protecţie la solicitări mecanice din oţel zincat şi
va fi echipată cu cămine de sectorizare, golire şi aerisire, iar fiecare subtraversare este prevăzută cu tuburi
de protecţie din FONTA ductilă Dn 250 mm.
Subtraversarile de drum se vor executa prin săpătură deschisă. Acestea se vor realiza în sistem tub în tub.
Pe traseul conductei în punctele de schimbare de direcţie se vor realiza masive de ancoraj.
dat de cerinţa zilnică maximă QIC = Kp (Qzimax + QRI) = 346 m3/zi (QIC = 4 l/s) şi verificată la debitul de
incendiu exterior de 5 l/s.
- 1 buc. cămin vane şi rupere de pantă hidraulică CVRP4;
- 2 buc. cămine vane şi aerisire CVA13, CVA14 (care are şi rol de cămin de golire);
- 3 buc. cămin vane şi golire CVG10, CVG11, CVG12;
- 3 buc. masiv de ancoraj, MA14, MA15 MA16;
- 3 buc. conductă supratraversare cursuri de apă: SUP3 (OL, Dn150 mm, L=10 m), SUP4 (OL,
Dn150 mm, L=10 m) şi SUP5 (OL, Dn150 mm, L=15 m);
Conducta cu lungimea L=1230 m face legatura între camera de vane a captării V. Babei II şi
rezervoarele 2xR300 mc V. Babei. Conducta este realizată din Fontă ductilă; Dn = 150; Pn = 25 bar. Pe
traseul conductei se vor monta 6 camine.
vizitare.


OB. 19. REZERVOARE ÎNMAGAZINARE 2 X R300 MC – VALEA BABEI I ŞI II
Rezervoarele 2 x R300 m3 înmagazinează volumul de apă provenit de la cele două surse Valea Babei I şi
II prin intermediul celor două conducte de aducţiune (Ob. 16., şi Ob. 18). Rezervorul asigură presiunea
de serviciu la utilizatorii din partea superioară a reţelei astfel incât presiunea la consumatorii din zona
inferioară a reţelei Pserv <= 6 bar.
de înmagazinare de 2 x 300 m3 cu următoarele caracteristici principale:

Rezervoarele vor fi amplasate suprateran, pe platforme din beton armat.Acesta va fi complet echipat, cu
toate compartimentările şi deschiderile necesare şi scară de acces.
Apa tehnologică de la cele două rezervoare va fi evacuată în emisarii existenţi deoarece nu exista retea
centralizată de canalizare.
Rezervoarele vor fi alimentate de la reţeaua de medie tensiune existentă printr-un post de transformare
amplasat în vecinătatea gospodăriei de apă.
Lucrări civile
de înmagazinare de 2 x R300 m3 Rezervoarele vor fi amplasate suprateran, pe platforme din beton armat.


- lucrări de construcţii montaj;
panouri de gard bordurat zincat pe stâlpi metalici şi sârmă ghimpată (34,x26,5m), delimitând astfel zona
de protecţie sanitară. Porţile de acces vor fi permanent închise şi asigurate cu lacăt.
protecţie;
Drum acces
Se va realiza un drum de acces cu lăţimea de 4m si lungimea de 52 m din balast (min. 40 cm balast si

piatra sparta) cu santuri laterale.
OB. 20. STAŢIE DEZINFECŢIE - CLORINARE VALEA BABEI I ŞI II
Acest obiect are rolul de a realiza tratamentul fizico-chimic al apei furnizate de sursele Valea Babei I şi
Valea Babei II în vederea aducerii acesteia la parametri de calitate conform cu normele în vigoare.
clorinare) amplasat în apropierea rezervorului. Staţia de tratare(dezinfecţie-clorinare) a apei include o
construcţie cu dimensiuni de 6,00 m x 2,5 m şi înălţime H = 2,60 m tip container cu pereţi din panouri
termoizolante tip perete şi va cuprinde următoarele spaţii pentru următoarele necesităţi:
- spaţiu destinat dozării cu hipoclorit

- spaţiu destinat depozitării hipocloritului,
- spaţiu necesar echipamentelor şi instrumentelor de contorizare şi automatizare.
Staţia de tratare(dezinfecţie-clorinare) a fost dimensionată la debitul dat de către cerinţa zilnică maximă,
Lucrări mecanice:

aer condiţionat;
Apa tehnologică de la staţia de dezinfecţie-clorinare va fi evacuată în emisarii existenţi deoarece nu
exista retea centralizată de canalizare.

OB. 21. CONDUCTĂ TRANSPORT APĂ TRATATĂ
Conducta de transport apă tratată (Ob. 21) are rolul de a prelua prin 2 fire de conductă, direct
debitul asigurat de cele două surse (V. Babei I şi V. Babei II) sau de a prelua prin intermediul
rezervorului debitul cerinţei orare şi a-l transporta la căminele CVGPi3 respectiv CVGPi4,
corespunzătoare punctelor de injecţie în reţeaua de distribuţie. Datorită concentratiei mari de clor si a
nerealizarii timpilor de contact decat in momentul in care apa ajunge in punctul de injectie in retea este
interzisa realizarea de bransamente la consumatori pe acest tronson de conducta.
Conducta se va realiza din PEHD PE100 PN10 SDR17 DN250, 2 fire, după cum urmează:
- Tronson 1:un fir, Dn=250 mm, Pn=10 cu lungimea L=540 m pentru zona înaltă care va face
legătura între căminul CVi3 şi CVGPi3;
- Tronson 2:un fir, Dn=250 mm, Pn=10 cu lungimea L=660 m pentru zona joasă care va face
legătura între căminul CVi3 şi CVGPi4;
Pentru operarea in conditii de siguranta conductei de apa vor fi prevazute toate constructiile accesorii
necesare pe conductele de transport care sa permita izolarea unor tronsoane, golirea si revizia acestora,
Cele două conducte preiau debitul consumului orar începând cu căminul comun CVi3, continuă pe traseu
paralel până în masivul de ancoraj MA17 (Nod 205). După acest nod cele douĂ conducte continuă pe
trasee individuale.
Tronsonul 1 continuă pe traseul CVA15 până în punctul de injecţie în reţea corespunzător căminului
CVGPi3, iar Tronsonul II pe traseul CVG13 până în punctul de injecţie în reţea corespunzător căminului
CVGPi4.

Pe cele două trasee conducta intersectează un număr de 7 drumuri ( 5 pe traseul Tronsonului I şi 2 pe

traseul Tronsonului 2), pe care le subtraversează, fiecare subtraversare fiind prevăzută cu tuburi de
protecţie din FONTA ductilă Dn 300 mm.Subtraversarile de drum se vor executa prin săpătură deschisă.
Acestea se vor realiza în sistem tub în tub..
Pe traseul conductelor în punctele de schimbare de direcţie se vor realiza masive de ancoraj. Conducta de
transport a fost dimensionată la nivelul etapei de perspectivă îndepărtată 25 ani, la debitul dat de cerinţa
zilnică maximă QIC = Kp (Qzimax + QRI) = 864 m3/zi (QIC = 10 l/s) şi verificată la debitul de incendiu
exterior de 5 l/s. În acest sens s-a avut în vedere ca prin dimensionare, diametrul şi lungimea conductei de
transport apă tratată (Ob. 21) să permită realizarea timpilor de contatct dintre apă şi clor.
Pe conducta de transport sunt prevăzute următoarele construcţii şi instalaţii:
- 1 buc. cămin vane şi interconectare CVi3 (comun ambelor conducte);
- 1 buc. cămin vane debitmetrie CVD5 (comun ambelor conducte);
- 2 buc. cămin vane şi aerisire CVA15 (pe traseul tronsonului 1) şi CVA16 (pe traseul
tronsonului 2);
- 1 buc. cămin vane şi golire CVGPi3 (care are si rol de camin de injecţie in reteaua de
distribuţie) - pe traseul tronsonului 1;
- 1 buc. cămin vane şi golire CVG13, CVGPi4 (care are si rol de camin de injecţie in
reteaua de distributie)- pe traseul tronsonului 2;
- 1 buc. cămin vane şi debitmetrie CVD1;
- 2 buc. masiv de ancoraj, MA17 şi MA18 (comune ambelor conducte);
- 7 buc. tub protecţie la subtraversare drum, PEHD PE100 PN10 SDR17 DN355, 5buc.x L=10
m/buc, 1buc. x L=30m şi 1buc. x L=40m.
OB.22. INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE ŞI CONTROL
Sistemul SCADA care se va implementa pentru localitatea Buşteni va fi sub forma unui instrument unitar
de management operaţional, de exemplu va fi prevăzut cu facilităţi pentru realizarea monitorizării zilnice
şi controlul întregului sistem de alimentare cu apă şi anume: surse de captare, rezervoare, staţii
dezinfecţie, distribuţie.
Sistemul SCADA va fi proiectat pe baza unui ”sistem deschis” în vederea dezvoltării şi extinderii
ulterioare.În fiecare tablou electric va fi prevăzut câte un automat programabil cu intrări/ieşiri digitale şi
analogice, care va fi cuplat la un modem de transmitere a datelor prin unde radio/GSM/GPRS la
dispeceratul SCADA. Componenţa echipamentelor aferente automatizării prin sistemul SCADA se va
detalia în cadrul etapei de proiectare Detalii de Execuţie.
Se va realiza un Dispecerat apă (Da) amplasat într-o locaţie convenabilă în incinta Gospodăriei de apă
Buşteni (S.C. Hidro Prahova S.A., sucursala Buşteni) şi implementarea în cadrul acestuia a unui sistem
de monitorizare, control (comandă) şi achiziţie de date (SCADA – Supervisory Control And Data
Aquisition) bazat pe automatele programabile (PLC) şi cu o interfaţă standard cu calculator personal
(PC), care să achiziţioneze şi să gestioneze toate datele (parametrii de funcţionare ai echipamentelor)
provenite din staţiile de captare (camere de captare), din Staţiile de clorinare şi din rezervoarele de

stocare. Tot în aceeaşi locaţie se va amplasa şi panoul central SCADA care va fi conectat la un sistem de
operare în care vor fi centralizate datele.
Dispecerul apă (Da) va putea să controleze toate procesele tehnologice în Complexele de stocare –
dezinfecţie şi in Staţiile de Captare din intravilanul şi extravilanul oraşului Buşteni. Dispeceratul apă (Da)
va trebui să fie prevăzut cu toate elementele necesare (hardware şi software), astfel încât să asigure şi
transmisia bilaterală de informaţii şi primirea de comenzi de la alt dispecerat.
Transmisia datelor între elementele componente ale sistemului SCADA va fi realizată cu module de
comunicaţie GSM/ GPRS, cu excepţia comunicaţiilor dintre elementele aflate în incinta Gospodăriei de
apă Buşteni, care vor fi realizate prin intermediul unei reţele cablate (de preferinţă cu fibră optică).
2.3. Utilitati / tehnici si echipamente necesare
Conform Memoriu Tehnic – Instalaţii Electrice intocmit ing. Mihai Constantin.
2.4. Activitati in perioada de functionare
In perioada de functionare, sistemul de alimenatare cu apa va fi monitorizat permanent in sistem

automatizat, se ver efectua operatii de revizie, modernizare si verificare periodica. Echipamentele folosite
in cadrul programului vor fi achizitionate de la firme consacrate in domeniu si vor fi insotite de certificate
de conformitate CE.
2.5. Activităţi de dezafectare
Nu este cazul

3. DEŞEURI
3.1. PERIOADA DE CONSTRUCTIE
Conform Hotararii Guvernului Nr. 856 din martie 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv cele periculoase, antreprenorul ca generator de deseuri, are
obligatia, sa tina evidenta lunara a gestiunii acestora, in conformitate cu prevederile Anexei Nr. 1 a
acestei HG, pentru fiecare tip de deseu.
Antreprenorul va incheia un contract cu o firma specializata care va asigura transportul si tratarea

deseurilor in instalatii autorizate sau depozitarea deseurilor in depozite ecologice.
Deseurile din constructii si demolari sunt clasificate conform „ Lista cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase „ prezentate in Anexa Nr.2 a HG Nr. 856 / 2002 cu codul 17.Cantitatile de deseuri
pot fi estimate global dupa listele cantitatilor de lucrari.
3.1.1. Surse de deseuri.
Din activitatea constructie a obiectivului studiat vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri :
Tip de deşeu Sursa generatoare Caracteristici

Deseuri materiale de Betonare si asfaltare Piatra, resturi de beton si asfalt
constructii suprafate
Deseuri de lemn Realizare podete, scari, Resturi de scandura, Rumegus
platforme
Deseuri menajere Activităţile personalului Amestec alcătuit din hartie,
plastic, metal, gunoi domestic,
etc
Deseuri metalice Lucrările de demontare şi Conducte, instalatii mecanice,
înlocuire a echipamentelor ecipamente
existente
3.1.2. Eliminarea şi reciclarea deşeurilor
Modul şi locul de stocare al deşeurilor este prezentat în tabelul urmator
Denumire deşeu Locul de stocare / Modul de stocare / Destinaţia

depozitare depozitare
Deseuri materiale Temporar in apropiere Eliminare la rampa ecologica pe
de constructii de parcarea auto in Vrac baza de contract
zona strict delimitata
Deşeuri menajere Temporar in zona Eliminare la rampa ecologica pe
strict delimitata Euro - pubele baza de contract
Deseuri metalice Temporar in zona Reciclare pe baza de contract
strict delimitata Pubele metalice

3.1.3. Managementul deşeurilor
Managementul deseurilor
Cantitate Stare Cod
Deseu cantitate (tone/an)
generata fizică deşeu
valorificat eliminat ramas
Materiale constructii 1 t/an Solid 10 09 08 - 1 t/an -
Lemn 0,1 t/an Solid 20 01 38 - 0,5 t/an -
Menajere 0,5 t/an Solid 20 03 01 - 0,5 t/an -
Metalic 0,5 t/an Solid 17 04 02 0,5 t/an - -

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE
4.1. Apa
4.1.1. Informaţii de bază privind corpurile de apă de suprafaţă.
Intreaga retea hidrografica de pe teritoriul localitatii Busteni este subordonata raului Prahova, care o
strabate mai bine de 5 km.Cu toate ca izvoarele Prahovei se gasesc numai la cativa kilometrii, mai la
nord, sub pasul Predealului, multimea de afluenti montani care o alimenteaza determina ca, la Busteni,
debitul multianual al raului sa ajunga la 2,65m3/s.
Vara, ca urmare a topirii zapazilor tarzii de pe abruptul adapostit al Bucegilor si al ploilor repezi, debitul
se mentine ridicat ( 4m3/s in iunie si peste 3m3/s in iulie si august ).Toamna debitul Prahovei scade brusc
sub 2m3/s, ajungand iarna sub 1,5m3/s. Cele mai mari cresteri se observa primavara cand, datorita topirii
zapezilor si a caderii ploilor din lunile aprilie si mai, media multianuala este de 5,57m3/s ( in aprilie ) si
de 5,34 m3/s in mai.
Rolul pe care il au afluentii de pe rama Bucegilor in alimentarea Prahovei este dovedit de inregistrarile
hidrografice, obtinute pentru debitul Vaii Cerbului, prin puternicul sau bazin de alimentare ce isi are
izvoarele sub varful Omu.
Un regim hidrologic asemanator Vaii Cerbului inregistreaza si celelate rauri de munte de pe versantul
Bucegilor ( Valea Alba, Valea Jepilor, Valea Urlatoarea, Valea Babei ) in timp ce apele de pe versantul
Garbovei ( Valea Fetei , Zamora ) se remarca prin cresteri mai timpurii primavara.
4.1.2. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului
Cercetările efectuate în timp au pus în evidenţă în subteranul zonei prezenţa unui acvifer freatic şi a unui
complex acvifer de adâncime. Freaticul este cantonat în pietrişurile din terasă şi poate fi întâlnit
discontinuu la 1.00 – 1.50 m adâncime în luncă şi 5.00 – 10.00 m adâncime pe terasa joasă. Debitul şi
nivelul freaticului sunt condiţionate de cantitatea de precipitaţii.
Complexul acvifer de adâncime este cantonat şi circulă prin sistemul de fracturi transversale, fisuri şi
diaclaze în stratele de Sinaia.Direcţia generală de curgere a curentului acvifer este oblic pe sensul de
curgere al râului Prahova. Alimentarea acestuia se face tot din precipitaţii, care se infiltrază prin sistemul
de fracturi, fisuri, şi diaclaze. Acviferul apare la zi sub forma unor izvoare cu ape dulci sau ape minerale.
În mare parte, izvoarele dulci apar în deluviile depuse pe roca de bază, au debite mici, influenţate direct
de precipitaţii. Debite mai consistente izvorăsc pe Valea Zamora 8.00 – 9.00 l/sec şi Valea Sipa 6.00 –
7.00 l /sec. Izvoarele minerale sunt reduse ca importanţă şi au în compoziţie hidrogen sulfurat, brom şi
sodiu. Izvorul Fetei apare în malul drept al văii Fetei, la nivelul albiei minore şi este captat rudimentar
(0.01 – 0.02 l /sec). Apa are o mineralizare de 365 – 500 mg / l şi caracter sulfuros – bicarbonatic – sodic
– calcic.
O alta zonă, cu ape sărate, există în partea de nord a oraşului. aceste ape au fost captate în trecut, apoi au
fost reamenajate 3 puţuri (dintr–o serie de alte puţuri, care însă s-au dovedit a capta, în mare parte ape

dulci şi doar 6 dintre ele apa sărată). Debitele extrase sunt mici (340 – 800 l/24ore). Aceste ape sunt
clorosodice şi au mineralizaţie cuprinsă între 3 – 25 mg/l.
4.1.3. Reteaua de alimentare cu apa potabila
Statiunea Busteni
Alimentarea cu apă a orasului se realizează din 10 surse subterane si una de suprafata, care asigură
alimentarea cu apă în proporţie de 90 % din consum, cu un volum anual de 1.752.000 m3/an. Pentru
asigurarea in totalitate a populatiei si a sectoarelor industriale cu apa potabila este incheiat contract de
furnizare a apei si cu operatorul localitatii Azuga care livreaza diferenta.
Calitatea apei potabile este asigurată de Compania Naţională Apele Române – S.G.A. Prahova şi de S.C
Hidro Prahova SA ca operator al serviciului public de furnizare a apei.Lungimea reţelelor de distribuţie a
apei potabile este de 74,5 km, si 21 km aductiune asigurând distribuţia apei în întreg oraşul.
Din punct de vedere al calităţii în zona Busteni,apele sunt de Categoria I, (grupează apele care pot fi
potabilizate pentru alimentarea cu apă a centrelor populate sau care pot fi utilizate la alimentarea fermelor
zootehnice şi la păstrăvării).Staţiile de apă Busteni au o capacitate de 1.644 mii m3/an.
Descrierea situatiei in ceea ce priveşte sursele de apă existente
a) Sursa de alimentare cu apă:
Sursele de apă disponibile ale oraşului sunt prezentate în tabelul următor :

Descrierea situatiei in ceea ce priveşte sursele de apă existente
CAPTAREA SUBTERANĂ CLĂBUCET
Q capabil sursă = 5 -15 l/s (conform adresei primite de la HIDRO PRAHOVA SA ).Anul punerii în
funcţiune 1911.
Captarea subterană Clăbucet este situată pe versantul stâng al Văii Cerbului la altitudinea de 1077 m dM.
Aceasta preia - printr-o reţea de drenuri (3 buc. dren cu lungimile 15 m, 20 m 15 m), trei izvoare
subterane.
Debitele captate sunt transportate prin intermediul galeriilor intr-un puţ colector cu dimensiunile 1,0 m x
3,0 m x 0,7 m. Debitul captat în prezent este de cca.1 - 2 l/s
Perimetrul sanitar este asigurat cu gard de sârmă ghimpată montat pe stâlpi de lemn.
Amplasare din punct de vedere La altitudinea de 1077 m pe versantul

administrativ stâng al Văii Cerbului
Amplasare din punct de vedere geografic La N-V faţă de DN1
Adresa obiectivului La circa 2,3 km de oraşul Buşteni
CAPTAREA SUBTERANĂ GURA DIHAM
Q capabil sursă = 10 - 23 l/s, (conform adresei primite de la HIDRO PRAHOVA SA). Anul punerii în
funcţiune 1941
Captarea Gura Diham se află pe Valea Cerbului la altitudinea de 974 m dM. Captarea este formată din
trei drenuri (2 buc. x 30 m şi 1 buc. x 50 m), realizata din tuburi de bazalt cu diametrul De =200 mm,
găurite, (cu diametrul gaurilor De =20 mm).
Apa din drenuri este colectată într-o cameră de colectare cu dimensiunile de 5.2 x 2.0 x H (H = 2 m) la o
adâncime de 4 m - faţă de cota terenului natural. Debitul captat în prezent este de 15 l/s.
Drenurile sunt functionale (conform situatiei prezentate de către operatorul regional S.C. HIDRO
PRAHOVA S.A. în adresa anexată prezentului proiect), fiind prevăzute lucrări de decolmatare.
Camera de captare este alcătuită din:
 camera de deznisipare - cu dimensiunile în plan de 2 x 1 m,

 camera sorbului - cu dimensiunile în plan de 2 x 1 m,
 camera vanelor - cu dimensiunea în plan de 3 x 2 m,
 conducta de plecare din camera de captare este de din OL cu Dn 200 mm şi are montat un robinet cu
sertar Dn 200 mm,
 cele două conducte de golire a compartimentului de deznisipare sunt din OL cu Dn 150 mm şi au
robineţi cu sertar pană şi corp plat Dn 150 mm.
 canalul de golire este realizat din tuburi de beton B200.

Captarea alimentează zona de nord a oraşului Buşteni.
Zona de protecţie a captării măsoară 5000 m2 şi este asigurată prin-un gard de sârmă ghimpată montat pe
stalpi de beton.
Amplasare din punct de vedere În extravilanul oraşului Buşteni

administrativ
Amplasare din punct de vedere geografic La altitudinea de 974 m şi o distanţă de
aproximativ 3 km de oraş
Adresa obiectivului Valea Cerbului, la N-V faţă de oraş
Starea actuală este prezentată în tabelul următor :
Camera captare Gura Diham
- partea de structuri prezintă deteriorări în ceea ce

priveşte tencuielile exterioare şi termoizolaţia;
- şarpanta şi învelitoarea prezintă urme avansate
de uzură;
- partea de structuri prezintă deteriorări în ceea ce
priveşte tencuielile exterioare şi termoizolaţia;
- instalaţiile hidraulice prezintă grad mare de

degradare şi coroziune;

- tencuielile hidrofuge sunt deteriorate şi necesită

înlocuire;
- confecţiile metalice (scări, pasarele, uşi

metalice, etc.) prezintă grad de coroziune
avansat şi prezintă pericol în ceea ce priveşte
siguranţa în exploatare;

- gardul ce delimitează zona de protecţie sanitară

prezintă pe alocuri spărturi iar stâlpii din lemn
sunt rupţi (sectionaţi) în urma acţiunilor
mecanice umane.
CAPTAREA SUBTERANĂ VALEA COSTILEI (COMPLET NEFUNCŢIONALĂ)
Q capabil sursă = 5 l/s; (conform adresei primite de la HIDRO PRAHOVA SA). Anul punerii în
funcţiune 1976
Captarea Valea Costilei, situată pe versantul drept al Văii Cerbului la altitudinea de 1050 m dM, captează
apa din 8 izvoare subterane. Camera colectoare are dimensiunile de 1 x 0,8 x 1 m şi este din piatră şi
beton cu capace de tablă.

administrativ
Amplasare din punct de vedere geografic La V faţă de DN1
Adresa obiectivului La circa 2,5 km faţă de oraşul Buşteni
CAPTAREA SUBTERANĂ VALJEAN
Q capabil sursă = 0,8-1,8 litri/s (conform adresei primite de la HIDRO PRAHOVA SA). Anul punerii în
funcţiune 1936

Captarea Valjean plasată sub masivul Coştila la altitudinea de 1000 m dM, captează două izvoare,
însumând un debit cuprins între 0,8 - 2 litri/s.

administrativ
Amplasare din punct de vedere geografic La V faţă de DN1
Adresa obiectivului La circa 2 km faţă de oraşul Buşteni
CAPTAREA SUBTERANĂ CARAIMAN - I
Q capabil sursă =1 litru/s (conform adresei primite de la HIDRO PRAHOVA SA). Anul punerii în
funcţiune 1936
Captarea Caraiman I este amplasată pe versantul estic al masivului Caraiman, la o altitudine de 1200 m
dM. Apa este captată cu ajutorul a două drenuri longitudinale în lungime de 20 m fiecare într-o cameră de
captare cu dimensiunile 1 x 0,7 x 2,5 m.
Debitul captat în prezent este de 1 litru/s şi alimentează utilizatorii din zona superioară strada Matei
Basarab -str. Invalizii de război.

administrativ
Amplasare din punct de vedere geografic La est faţă de masivul Caraiman
Adresa obiectivului La circa 2 km faţă de oraşul Buşteni
CAPTAREA SUBTERANĂ DENES ŞI CARAIMAN - II
Q capabil sursă = 45-55 l/s (conform adresei primite de la HIDRO PRAHOVA SA)
Captările Denes şi Caraiman II aflate în proprietatea OMNIPEX HÂRTIE SA Buşteni asigură printr-o
cameră colectoare situată la altitudinea de 1055 m dM, un debit de 40 l/s.Înmagazinarea apei din aceste
surse se face în rezervoarele Fierăstrău (1 x 500 m3 ) şi Fântânii (1 x 300 m3 şi 2 x 750 m3) amplasate pe
domeniul public.

administrativ
Amplasare din punct de vedere geografic În partea de V a oraşului Buşteni, la
confluenţa pârâurilor Valea Spumoasă şi
Jepi
Adresa obiectivului Buşteni, la circa 1,5 km de la camera
colectoare
CAPTAREA SUBTERANĂ VALEA BABEI - I
Q capabil sursă =4 - 8 l/s (conform adresei primite de la HIDRO PRAHOVA SA ). Captarea Valea Babei
I a fost construită în perioada 1932-1936

Captarea Valea Babei I este situată pe versantul estic al muntelui Jepii Colţii la 4 Km de Poiana Ţapului,
la o altitudine de 1245 m dM. Captarea este formată din trei foraje orizontale efectuate la baza unei stânci
de înălţime 55-60 m şi o cameră de captare cu dimensiunile în plan 2 x 2 x H (H = 2 m) şi preia izvoarele
concentrate de foraje dirijândule prin conducta de aducţiune de OL Dn100-125 direct spre zona de
locuinţe Zamora.
Captările sunt functionale (conform situatiei prezentate de către operatorul regional S.C. HIDRO
PRAHOVA S.A. în adresa anexată prezentului proiect), fiind prevăzute lucrări de decolmatare.

administrativ
Amplasare din punct de vedere geografic La S de oraşul Buşteni
Adresa obiectivului La circa 4 km de Poiana Ţapului

CAPTAREA SUBTERANĂ VALEA BABEI - II
Q capabil sursă = 3 - 5 litru/s Q capabil sursă =1 litru/s (conform adresei primite de la HIDRO
PRAHOVA SA) Anul punerii în funcţiune 1947.
Captarea Valea Babei II este situată la vest de Poiana Ţapului la 2 km de aceasta şi este formată din două
captări alimentate de 2 izvoare subterane pe partea stângă şi o captare aflată pe partea dreaptă a pârâului
Valea Babei.
Prima captare (aflată la cota 1025 m dM ) are o cameră de captare cu dimensiunile de 2,9 x 1.6 x H (H =
1.4 m), a doua captare (aflată la cota 942 m dM ) este prevăzutăcu o cameră de captare cu dimensiunile 3
x 2 x H (H = 1,7 m) şi conducta OL100, iar cea de pe partea dreaptă a pârâului (aflată la cota 932 m dM )
are dimensiunile de 1.2 x 1.4 x H (H = 0,25 m).
Captările sunt functionale (conform situatiei prezentate de către operatorul regional HIDRO PRAHOVA
SA ), fiind prevăzute lucrări de decolmatare.

Camerele de captare sunt prevăzute cu conducte de golire şi preaplin. Conductele de golire nu au

amenajată gura de evacuare lipsind canalul deschis pereat.
Conductele de plecare din cele trei camere de captare sunt din OL Dn 100,PE Dn=63 şi au prevăzuţi
robineţi cu sertar Dn 150,100 şi robinet sferic de 2”, iar conducta principală de colectare este din OL
Dn=150 şi are L=800 m.
Această conductă de aducţiune alimentează direct reţeaua de distribuţie a oraşului în capătul vestic al
străzii Mihai Bravu.

administrativ
Amplasare din punct de vedere geografic La N de oraşul Buşteni
Adresa obiectivului La circa 2 km de Poiana Ţapului
Starea actuală a Captării Valea Babei II este prezentată în tabelul următor:
Camere captare Valea Babei II
Camera de captare (cămin) 1 apa subterană Valea

Babei II – zona barajului
- structura căminului care joacă rol de cameră de

captare nu prezintă semne de degradare
accentuată; ele vor rămâne în fluxul tehnologic;
Camera de captare (cămin) 1 apa subterană Valea

- zona de protecţie sanitară cu regim sever nu este

delimitată

Camera de captare (cămin) 2 apă subterană Valea

- partea de structură nu prezintă grad de uzură

avansat;
- zona de protecţie sanitară cu regim sever nu
este delimitată.
Camera de captare (cămin) 3 apă subterană Valea

- structural căminul de captare 3 nu mai există;
conducta de aducţiune pleacă direct dintr-o
groapă în care se acumulează apa de la
izvoarele din zonă.
- zona de protecţie sanitară cu regim sever nu
este delimitată.

- Camera captare Valea Babei (rezervor 150 m3

nr.1)
- În prezent aceste rezervoare nu sunt
funcţionale ele nefăcând parte din nici un flux
tehnologic; conducta de aducţiune de la
captările din amonte (de la Valea Babei II)
ocolesc rezervorul şi intră direct în reţeaua de
distribuţie
- pentru aceste rezervoare nu se prevăd nici un
fel de lucrări

- Camera de captare subterană Valea Babei II

(rezervor 150 m3 nr. 2)
- În prezent aceste rezervoare nu sunt
funcţionale ele nefăcând parte din nici un flux
tehnologic; conducta de aducţiune de la
captările din amonte (de la Valea Babei II)
ocolesc rezervorul şi intră direct în reţeaua de
distribuţie
- pentru aceste rezervoare nu se prevăd nici un
fel de lucrări
CAPTAREA SUBTERANĂ PIATRA ARSĂ
Captarea Piatra Arsă este amplasată la vest de Poiana Tapului la o altitudine de 980 m dM. Apa este
captată prin intermediul unui dren dintr-un izvor subteran aflat pe partea dreaptă a pârâului Piatra Arsă,
după care pleacă printr-o conductă de oţel la camera de captare cu dimensiunile de 6 x 5 x 2 m.

Debitul captat în prezent este de 5 l/s (conform adresei primite de la HIDRO PRAHOVA SA ).

administrativ
Amplasare din punct de vedere geografic La Vest de Poiana Ţapului
Adresa obiectivului La circa 1 km faţă de DN1 Bucureşti-
Braşov
CAPTAREA SUBTERANĂ ZAMORA
Captarea Zamora – amplasată pe Valea Zamorei, proprietate Gr. Cantacuzino, captează apa a două
izvoare subterane prin două drenuri de câte 60 m lungime, asigurând un debit Q=5-8 l/s. (conform adresei
primite de la HIDRO PRAHOVA S.A). Menţionăm că terenul pe care este amplasată această sursă a fost
trecut în domeniul public.

administrativ
Amplasare din punct de vedere geografic La Est de oraşul Buşteni
Adresa obiectivului La circa 11 km de oraşul Buşteni
CAPTAREA DE SUPRAFAŢĂ KALINDERU
Este situată pe malul drept al pârâului Valea Albă la cota 1020 m dM şi este o captare cu grătar de fund,
priza constând dintr-o galerie peste care este montat un grătar metalic şi asigură accesul apei într-un
deznisipator cu dimensiunile 2 x 7 x H (H = 1,8 m) cu spălare hidraulică. Conducta de plecare din
deznisipator este din OL Dn 250 şi are o lungime de 150 m, aceasta alimentează rezervorul de 5000 m3.
Rezervorul de 5000 m3 este o construcţie, de beton armat postcomprimat, supraterană şi este deservit de o
cameră de vane cu dimensiunile 6 x 6 x H (H= 4 m). Apa tratată (deznisipată) din această sursă este
utilizată pentru alimentarea hidranţilor exteriori supraterani Dn 100 şi a tunurilor de zăpadă de pe pârtia
de schi Kalinderu. Starea actuală a captării Kalinderu este prezentată în tabelul următor:
Rezervor 5000 m3 Kalinderu Camera vanelor R5000

Camera vanelor R5000
Priza, camera de captare sursa de suprafaţă Valea Priza, camera de captare sursa de suprafaţă Valea
Alba zona Kalinderu Albă zona Kalinderu
Debitul capabil al sursei apreciat este de 20 l/s.
Apa brută preluată din surse este deznisipată (excepţie valea Babei II unde camerele de captare sunt
simple construcţii de beton armat cu secţiune dreptunghiulară) şi înmagazinată cu excepţia apei din
sursele Valea Babei I şi II, Clăbucet, Gura Diham şi Coştila.
Dezinfecţia (tratarea apei) se face la nivelul rezervoarelor de înmagazinare cu var cloros respectiv
camerei de captare ca şi în cazul captării subterane Gura Diham.
b) Reţelele sunt structurate astfel :
An de Pierderi
Tip Lungime
material (km)
reabilitare (%)
28,3 20
Transport apă OL; 7,4 1974 10 Conductele de Ol au durata de utilizare


79,86 20
2 Gura Diham
OL Dn=200mm 0.45km
OL Dn=273mm 2.7km
8
PEHD Dn=225mm
9 7.4km
Total 28,3 Km
Descrierea situatiei actuale in ceea ce priveste aductiunile oraşului :
Au o lungime totală de 28.3 km şi sunt realizate din oţel, fontă şi PEHD, plaja de diametre Dn este
cuprinsă între 80 mm şi 273 mm şi au următoarea configuraţie :
 Clăbucet: conducta este realizată din OL, Dn= 125mm, L= 2,3 km, anul punerii în funcţiune este
1911;
 Gura Diham: conducta este realizată din fontă, Dn 150 mm, L= 2,95 km şi conducta OL, Dn=200
mm, L= 0,45 km; anul de punere în funcţiune 1976;
 Valjean: conductă OL, Dn=100 mm, L=1,4 km; anul punerii în funcţiune 1936;
 Caraiman II: conductă OL, Dn=100 mm, L= 0,8 km; anul punerii în funcţiune 1905;
 Valea Babei I: conductă OL, Dn=100-125 mm, L= 2,32 km; anul punerii în funcţiune 1936;
 Valea Babei II: conductă OL, Dn=150 mm, L= 1 km; anul punerii în funcţiune 1976;
 Zamora (proprietate Gr. Cantacuzino): conductă OL, Dn=150 mm, L= 6,5 km;
 Conductă de aducţiune “ Castel de distribuţie cu nivel liber din perimetrul S.C. OMNIMPEX
Hârtie S.A.- rezervoarele Fântânii’’este o conductă din OL, Dn=273 mm, L= 2,7 km, anul punerii
în funcţiune 1976, prezintă o stare avansată de coroziune, cu menţiunea că pe zona cimitirului
aceasta a fost deviată şi este realizată din PEHD, Dext = 225 mm, L= 0,5 km, anul punerii în
funcţiune 2007. Menţionăm faptul că din această conductă de aducţiune sunt alimentate incorect
(înainte de rezervor) zone din reţeaua de distribuţie aferente străzii Caraiman –PE 110, şi prin altă
ramificaţie din OL 89 strada Erou Rădulescu – capăt Sud.

Tubulatura de oţel şi fontă au durata normală de utilizare depăşită şi necesită înlocuire.
Conducta de aducţiune SC. OMNIMPEX – Conducta de aducţiune Valea Babei II

rezervoarele Fântânii
lungime de 7.4 km. Aceasta alimentează capătul de Sud al arterei de pe B.dul Libertăţii şi este din PE Dn
=225 mm, iar în capătul de Nord aceasta are un tronson de OL Dn160 respectiv Dn100.
este de 79,9 km şi are diametre cuprinse între 32-273 mm.Numărul de avarii înregistrate în anul 2009 la
nivelul reţelei de distribuţie se regăseşte în tabelul de mai jos:
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Total
Număr de
89 85 98 69 68 64 74 92 80 75 89 31 914
intervenţii
c) Rezervoarele de înmagazinare a apei potabile:

3
1 Clăbucet 300m 1
2 Valjean 80m3 1
3 Fierăstrău 500m3 1
3
300m 1
4 Fântânii
750m3 2
3
5 Piatra Arsa 500m 1
3
Total 3480 m 9 buc

Descrierea situatiei actuale in ceea ce priveste sistemul de înmagazinare al oraşului:
Volum total de înmagazinare funcţional este de 2380 m3 :
 Fântânii 3 rezervoare (2 x 750 m3, 1 x 300 m3) = 1800 m3

 Valjean 1 rezervor (1 x 80 m3) = 80 m3
 Fierăstrău 1 rezervor – (1 x 500 m3) = 500 m3
Volumul de înmagazinare nefuncţional este de 1100 m3:
 Piatra Arsă 1 rezervor nefuncţional (1 x 500 m3) = 500 m3

 Valea Babei 2 rezervoare nefuncţionale (2 x 150 m3) = 300 m3
 Clăbucet 1 rezervor nefuncţional (1 x 300 m3) = 300 m3
Rezervoarele sunt realizate din beton armat – semiîngropate.
Apa preluată din surse se înmagazinează în rezervoare cu următoarele capacităţi:
 rezervorul Valjean – 1 x 80 m3, anul PIF 1936;
 rezervorul Fierăstrău (alimentat din sursele SC Omnimpex Hartie SA) – 1x500 m3, anul PIF 1976,
este o construcţie subterană de beton armat, circulară, Dint=12.0m, Hint=4.45 m are o cameră a vanelor
cu dimensiunile 5.4 x 2.4 x Hint suprateran=2.5 m. Starea fizică actuală se prezintă astfel: rezervorul are
tencuielile hidrofuge interioare degradate, izolaţia exterioară îmbătrânită, instalaţiile hidraulice
corodate cu armături nefuncţionale, camera vanelor are termohidroizolaţia la acoperiş degradată,
deasemenea tencuielile interioare şi exterioare, precum şi zidăria de cărămidă, gura de evacuare este
degradată şi canalul deschis nepereat.
 rezervoarele Fântânii (alimentate din sursele SC Omnimpex Hârtie SA) – 1 x 300 m3 şi 2 x 750 m3,
an PIF 1976
1) rezervorul de 300 m3 este o construcţie subterană de secţiune circulară cu cămin de

manevră Dint = 10 m, Hint. subteran = 5 m, are tencuielile hidrofuge degradate, instalaţiile
hidraulice corodate şi armături cu funcţionare defectuasă. Conductele de preaplin şi
golire sunt separate, neexistând organ de închidere la nivelul maxim al apei în
rezervor. De asemenea lipsesc gura şi canalul de evacuare al apei din rezervor.
2) rezervoarele 2 x 750 m3 sunt construcţii subterane de beton armat, circulare, Dint =

15,56 m, Hint = 4,45 m, au camera vanelor comună cu dimensiunile 11,72 x 4,17 x Hint
suprateran (Hint suprateran = 3,18 m).
Starea fizică actuală se prezintă astfel: rezervoarele au tencuielile hidrofuge interioare degradate, izolarea
exterioară îmbătrânită, instalaţiile hidraulice corodate cu armături nefuncţionale, camera vanelor are
termohidroizolaţia la acoperiş degradată deasemenea tencuielile interioare şi exterioare, precum şi zidăria
de cărămidă; gura de evacuare este degradată şi canalul deschis nepereat.

În prezent, rezervorul Clăbucet este by-pasat, conducta de aducţiune are intrarea direct în reţeaua de
distribuţie. Rezervoarele sunt în număr de nouă din care cinci sunt funcţionale şi patru nefuncţionale,
respectiv:
 Fântânii 3 rezervoare funcţionale (2 x 750 m3, 1 x 300 m3)
Rezervoare existente 2 x R 750 m3 Fântânii
Camera de vane rezervoare 2x750 m3 zona Fântânii

Starea fizică actuală se prezintă astfel:
-rezervoarele au tencuielile hidrofuge interioare
degradate, izolarea exterioară îmbătrânită;
- camera vanelor are termohidroizolaţia la acoperiş
degradată deasemenea tencuielile interioare şi
exterioare, precum şi zidăria de cărămidă;
Camera de vane rezervoare 2 x 750 m3 zona Fântânii

- instalaţiile hidraulice corodate cu armături
nefuncţionale;

Cămin golire 2 x R 750 m3 zona Fântânii
Rezervor existent R 300 m3 Fântânii
Rezervor de 300 m3, zona Fântânii

- are tencuielile hidrofuge degradate, instalaţiile
hidraulice corodate şi armături cu funcţionare
defectuasă.
Rezervor de 300 m3 , zona Fântânii

Rezervor de 300 m3, zona Fântânii

Cămin vane rezervor
- conductele de preaplin şi golire sunt separate,
neexistând organ de închidere la nivelul maxim al
apei în rezervor. De asemenea lipsesc gura şi
canalul de evacuare al apei din rezervor.
Rezervor existent R 500 m3 Fierastrau

Camera de vane:
Starea fizică actuală se prezintă astfel:
- rezervorul are tencuielile hidrofuge interioare
degradate;
- izolaţia exterioară este îmbătrânită;
- camera vanelor are termohidroizolaţia la acoperiş
degradată;
- tencuielile interioare şi exterioare, precum şi
zidăria de cărămidă prezintă grad avansat de
degradare;
- gura de evacuare este degradată şi canalul deschis
nepereat.
Camera de vane:
- instalaţiile hidraulice corodate cu armături
nefuncţionale;

Camera de vane:
- conductele de preaplin şi golire sunt separate,
neexistând organ de închidere la nivelul maxim al
apei în rezervor.


4.1.4. Managementul apelor uzate
Statiunea Busteni
Orasul statiune Busteni este canalizat în sistem colector menajer - pluvial cumulate.Reţelele de canalizare
menajeră şi pluvială acoperă circa 80 % din suprafaţa oraşului, pe o lungime de 40 km.
Lungimea reţelelor de canalizare menajeră si meteorica acopera 57,2 % din totalul gospodariilor si
unitatilor economice iar 42,8 % din totalul gospodariilor sunt deservite de fose septice
În acest moment toate unităţile economice (turism, industrie) sunt conectate la reţeaua centralizată
orăşenească de canalizare menajeră.
4.1.5. Calitatea apelor subterane si de suprafaţă – Fond de poluare existent
Raul Prahova
Se incadrează în clasa a II-a de calitate de la izvoare până în zona Floreşti, unde valorile unor indicatori
de calitate depăşesc limitele clasei a II-a, după care trece în clasa de calitate a III-a şi ramane astfel până
la vărsare.
Principalii indicatori de calitate responsabili de deteriorarea calităţii apei râurilor din amonte spre aval
sunt cei din grupa nutrienţi, CBO5, fenoli şi detergenţi pentru râurile Prahova şi Teleajen.
Celelalte cursuri de apă monitorizate, situate cu precădere în zona montană, s-au încadrat în general în
clasa a I-a de calitate (Valea Urlătoarei, Peleş, Valea Cerbului, Valea Clăbucet, Valea Babei, Valea Arsă,
Zamora, Valea Coştilei, Valea Jepilor, Valea Spumoasă, Izvorul Dorului, Crasna), cu două excepţii
(Căşăria şi Vărbilău) care s-au încadrat în clasa a II-a.
Calitatea din punct de vedere fizico – chimic.
Urmărind evoluţia indicatorilor de calitate, pe întregul parcurs al râului, se constată că Valea Prahovei –
zonă turistică, dar şi industrializată influenţează negativ calitatea apelor de suprafaţă.Această influenţă se
manifestă în punctele de prelevare aval Comarnic şi Tinosu datorita multitudinii şi varietăţii surselor de
poluare.
Valoarea măsurată a indicatorilor analizaţi în anul 2006 comparativ cu anii 2003, 2004, 2005 au prezentat
o scădere la încărcarea organică a apei reprezentată de indicatorii CCO-Mn şi CBO5 , la metale grele ( Fe,
Cd ) şi la indicatorii chimici de poluare ai apei ( NH3, NO2-, NO3- , PO4-3 )
Valorile medii ale gradului de curăţenie relativă C% sunt cuprinse între 53% zona β- α mesasaprobă la
intrare în Judeţ, creste la 76,% zona β mesasaprobă la Buşteni, scade la 65% la Sinaia zona β- α
mesasaprobă, iar la Câmpina şi Tinosu valorile lui C% sunt 59% si 48,5%, ultimele trei valori
încadrându-se în zona de trecere β-α-mesosaprobă.

Poluarea apei se poate produce în mod accidental, dar de cele mai multe ori datorită îndepărtării
necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau solide.Sursele de poluare a apei sunt multiple,
cel mai frecvent însă ele sunt reprezentate de reziduurile comunale, industriale şi agrozootehnice.
Factorii care au condus la poluarea apei pot fi grupaţi în:
 factori demografici, reprezentaţi, de numărul populaţiei dintr-o anumită zonă;

 factori urbanistici, corespunzători dezvoltării aşezărilor umane care utilizează cantităţi mari de
apă, pe care le deversează în natură subformă de ape uzate intens impurificate;
 factori industriali reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică şi industrială.
Poluarea apelor, deşi este un fenomen general, poate fi grupată în mai multe tipuri, astfel:
 poluarea fizică, cu precădere cea termică sau cea determinată de elemente insolubile plutitoare sau
sedimentabile.Acest tip de poluare este caracteristic, în general zonelor dezvoltate din punct de
vedere industrial;
 poluarea chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe chimice diverse, de la
cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată;
 poluarea biologică – bacteriologică, legată în mod direct de prezenţa si activitatea omului.
Efectul cel mai des întâlnit produs de poluarea chimică a apei constă în influenţa diverselor substanţe
poluante asupra proceselor biologice care se petrec în apele naturale.
Astfel, echilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apă este atât de sensibil încât schimbări infime, dar
persistente, în compoziţia apei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe nebănuite.
Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor din apă şi ca urmare oprirea sau încetinirea
proceselor naturale de autoepurare.Uneori pot apărea şi consecinţe economice grave prin distrugerea
florei şi faunei acvatice, în special a peştilor care sunt foarte sensibili la poluarea chimică a apei.
Poluarea chimică produce mari dificultăţi in procesul de tratare a apei, deoarece instalaţiile de epurare se
dovedesc ineficiente în eliminarea poluanţilor chimici, mai ales în concentraţii scăzute.
4.1.6. Surse de poluare a apei
In perioada de reabilitare / înlocuire / extindere a sistemului public de alimentare cu apă, sursele de

poluare a apelor pot fi :
a) Executia propriu-zisa a lucrarilor
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii ( beton, bitum, agregate, etc ) determina
emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie.
Aceste emisii, sunt spalate de apele pluviale si pot ajunge in apa freatica sau in cursurile de apa.
b) Traficul de santier

Traficul greu rezultat din circulatia vehiculelor grele pentru trasport materiale, transport personal, utilaje,
echipamenta, determina diferite emisii de substante poluante, ca urmare apele pluviale care spala zona de
lucru constituie ape poluate.
c) Poluarea accidentala
Acest tip de poluare este scurgerilor de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate fisurarii accidentale a
rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport in perioada de constructie a obiectivului.
Tipurile de poluanti sunt dupa cum urmeaza :
 uleiuri si grasimi minerale

 hidrocarburi ( benzina, motorina )
 reziduri provenite de la arderea carburantilor ( hidrocarburi, plumb )
 reziduri provenite de la uzura pneurilor ( substante hidrocarbonice, zinc, cadmiu )
 reziduri metalice provenite de la coroziunea vehiculelor ( fier, crom, nichel, cupru, cadmiu )
 apa uzata de la spalarea masinilor si utilajelor
Traficul greu, specific santierului, determina diferite emisii de substante poluante in atmosfera rezultate
din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx, CO, SOx, COV, particule in suspensie, etc).
Implementarea proiectului va determina efecte benefice asupra factorului de mediu apa din urmatoarele
considerente:
- siguranţa în exploatare şi asigurarea continuităţii serviciului de alimentare cu apă;

- protecţia solului prin micşorarea considerabilă a posibilităţilor de a avea defecţiuni (pierderi de
apă);
- creşterea nivelului de trai prin accesibilitatea locuitorilor la sursa de apă cu presiuni şi calitatea
dorită, care să le mărească confortul edilitar;
- sistemul asigură igiena şi sănătatea utilizatorilor;
- construcţiile care înmagazinează apa sunt etanşe, de asemenea instalaţiile tehnologice şi reţelele
de apă;
Nota de bonitate Indice de impact Probabilitate Grad de afectare

1 0 Nula Neafectare
2 0,1 – 0,4 Minima Usoara
3 0,5 – 0,9 Medie Admisibila
4 1 Certa Inacceptabila
Impactul produs asupra factorului de mediu apa este minim, acceptat.

Nr Activitate/Actiune/Obiect Masuri de reducere a impactului propuse
1 Autovehicule grele, utilaje Interzicerea spalarii acestora in zonele de lucru.
Autovehicule grele, utilaje Verificarea integritatii si etanseitatii rezervoarelor si a

2
Rezervoare de carburanti conductelor de transport carburant

4.2. Aerul
4.2.1. Caracteristici generale
Temperatura medie anuală este funcţie de altitudine. Astfel, în Valea Prahovei, între Sinaia şi Buşteni,
este de +6°C în timp ce la Vârful Omul este de -2,6°C. Izoterma de 0°C este teoretic situată la 1910 m,
corespunzând altitudinii maxime de vegetaţie a arborilor. Gradientul termic vertical mediu este de 0,54°C
iar izotermele anuale sunt etajate la diferenţe de nivel de 185 m.
Temperatura medie lunară cea mai scăzută este în ianuarie când izoterma de - 6°C se află la 1250 m iar
cea de -10°C la 2250 m. Temperatura medie lunară maximă este în iulie, când izoterma de +10°C se află
la altitudinea de 1800 m. Temperaturile maxime şi minime absolute variază între +32 °C şi -27 °C la
Busteni şi -38 °C pe Vârful Omul.
Regimul vânturilor
Vânturile dominante bat din direcţia N (35.5%) sau se canalizează pe direcţia văilor.
Încărcări date de vânt: Presiunea de referinţă vântului, mediată pe 10 min. la 10 m şi 50 ani interval
mediu de recurenţă  0.7 kPa
Încărcări date de zăpadă: Încărcarea din zăpadă pe sol, pentru o perioadă de revenire IMR = 50 ani:
2kN/mp
Zăpada acoperă solul timp de 78 zile pe an la Busteni, 153 zile la Peştera (1610 m), şi 208 zile la Omul.
Prima zăpadă de schi poate să se aşeze în octombrie la Partia Kalinderu, iar ultima în luna mai la Omul,
în timp ce în Valea Albă „La Verdeaţă" se poate schia uneori până în iulie.
Precipitaţiile
Precipitaţiile anuale se situează între 808 mm/mp la Busteni şi 1346 mm/mp la Varful Omul, luna cea
mai bogată în precipitaţii fiind iunie iar cea mai săracă octombrie. Regimul precipitaţiilor este urmatorul:
- Iarna – 14.5%
- Primăvara – 25%
- Vara –39.1%
- Toamna – 21.4%
Cantitatea maximă a precipitaţiilor căzute în 24 h este de aproximativ 115.8mm
4.2.2. Calitatea aerului – Fond de poluare existent
In Busteni principalele probleme/aspecte privind calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental se referă

la: poluarea generată de traficul rutier, diminuarea fondului forestier, existenţa depozitelor de deşeuri
menajere amenajate necorespunzător.

Traficul rutier constituie o sursă de poluare importantă în localitate datorită numărului mare de
autovehicule existente, precum şi faptului că, datorită absenţei drumurilor ocolitoare ale localităţii,
traficul de tranzit, deosebit de intens pe drumul national 1 ( E 60 ), are loc în interiorul ariei locuite.
Din acest motiv, un procent semnificativ din populaţia orasului (locuitorii din zonele limitrofe căilor de
trafic) este expus la poluarea generată de traficul rutier.Dominantă din acest punct de vedere este axa N-
S.
Impactul asupra sănătăţii umane: efectele asupra sănătăţii umane sunt legate de nocivitatea gazelor de
eşapament care conţin NOx, CO, SO2, CO2, compuşi organici volatili, particule încărcate cu metale grele
(plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc).
Aceste noxe împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca probleme respiratorii acute şi
cronice, precum şi agravarea altor afecţiuni.
Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii, precum şi fondul sonor permanent
determină condiţii de apariţie a stresului, cu implicaţii uneori majore asupra stării de sănătate.
Impactul asupra mediului: gazele emise din trafic contribuie atât la creşterea acidităţii atmosferei, cât şi la
formarea ozonului troposferic, cu efecte directe şi/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu
(vegetaţie, faună, sol, apă).
4.2.3. Surse de poluare a aerului - Perioada de constructie
Executia lucrarilor de constructie a obiectivului analizat constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de

praf, cauzata de circulatia vehiculelor grele, emisii de pulberi in suspensie si carbon la punerea in opera a
cladirilor, iar pe de alta parte sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse
petroliere distilate ) atat in motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.
In acest sens, la evaluarea impactului asupra mediului pe durata lucrarilor de constructie a obiectivului s-
au analizat separat emisiile de substante poluante evacuate in atmosfera :
a) surse de suprafata – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona de lucru

b) surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul santierului ( masini de transport)
a) surse de suprafata – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona de lucru
Pentru operatiile demolare contructii, demontare echipamente si instalatii, s-au luat in calcul urmatoarele
utilaje :
Buldozer – 3,2 tone

 fluxul zilnic de circulatie - 20 ori./zi
 viteza de trafic – 5 km/h
 distanta parcursa de autovehicul – 0,05 km
 număr de km/zi parcurşi în amplasament - 1 km/zi (24 h);
 consum total de motorină - 7 l /100 km;

Factori de emisie recomandati pentru vehicule grele conform CORINAIR 2007
NOx NMVOC CH4 CO CO2 N2O

Control moderat, consum carburant de 30.8 l/100 km
Total g/km 10.9 2.08 0.06 8.71 800 0.03
g/kg fuel 42.7 8.16 0.25 34.2 3138 0.12
g/MJ 1.01 0.19 0.006 0.80 73.9 0.003
Heavy Metal Emission Factors for all Categories in mg/kg fuel

Cadmium Copper Chromium Nickel Selenium Zinc
Vehicule grele,
0.01 1.7 0.05 0.07 0.01 1
Diesel (070302)
b) surse de liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul santierului ( masini de transport )
Pentru transportul materialelor s-au luat in calcul urmatoarele mijloace de transport :

 transport balast stabilizat si nisip – 1 autobasculanta
 transport beton– 1 autobetoniera
Autobasculanta cu capacitatea – 8 tone
 fluxul zilnic de vehicule – 5 ori/zi

 viteza autovehiculelor – 5 km/h
 număr de km/zi parcurşi în amplasament de – 0,25 km/zi (24 h);
 consum total de motorină - 7 l /zi;
Autobetoniera cu capacitatea – 5m3
 fluxul zilnic de vehicule – 5 ori./zi

 viteza autovehiculelor – 5 km/h
 număr de km/zi parcurşi în amplasament de – 0,25 km/zi (24 h);
 consum total de motorină - 7 l /zi;
Factori de emisie recomandati pentru vehicule grele conform CORINAIR 2007
NOx NMVOC CH4 CO CO2 N2O

Control moderat, consum carburant de 30.8 l/100 km
Total g/km 10.9 2.08 0.06 8.71 800 0.03
g/kg fuel 42.7 8.16 0.25 34.2 3138 0.12
g/MJ 1.01 0.19 0.006 0.80 73.9 0.003
Heavy Metal Emission Factors for all Categories in mg/kg fuel

Cadmium Copper Chromium Nickel Selenium Zinc

Vehicule grele,
0.01 1.7 0.05 0.07 0.01 1
Diesel (070302)
4.2.4. Impactul transfrontiera
Nu este cazul
4.2.5. Prognoza impactului.
Deoarece nivelul de poluare al aerului este influentat si de traficul rutier, cuantificarea poluarii aerului se
va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in urma unor eventuale emisii de
poluanti, printr-un coeficient subunitar

1 0 Nula Neafectare
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de aer este minim, acceptat.
4.2.7. Măsuri de diminuare a impactului.
Nr. Tip activitate / actiune Masuri de diminuare a impactului

Crt.
1. Functionarea utilajelor Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in
vederea cresterii performantelor
Folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu
sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in
atmosfera
2. Transportul materialelor Pentru limitarea discomfortului iminent ce apare in perioada de
constructie se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce deservesc
zonele de lucru, mai ales pentru cele care transporta materiale de
constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine. De asemenea ,
transportul acestor materiale se va face pe cat posibil acoperit.
3. Managementul lucrarilor Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina seama de timpii
de rulare si punere in opera a materialelor de acoperire corelandu- se
programele de lucru ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor
Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul
umpluturilor de pamant , vor fi reduse in perioade cu vant puternic
sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor.

4.3. Solul
4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului
Asezat in culoarul Vaii Prahovei, la contactul dintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali, Orasul
Busteni dispune de un cadru geografic plin de contraste si pitoresc.
In est, relieful Muntilor Garbovei se infatiseaza cu un profil montan domol, din care se desprind,
perpendicular pe Prahova, o serie de culmi secundare, cu spinari largi si altitudini de 1400 – 1600 m.
De la Clabucetul Predealului, in nord si pana dincolo de Piscul Cainelui, in sud, aceste tentacule montane
( Sorica, Zamora, Cumpatu ) alcatuiesc o treapta intermediara intre culmea Garbovei si vatra statiunii.
Largile culmi montane de la poalele marelui zid, desfasurate sub forma unor plaiuri inguste ( de la nord la
sud, plaiul Munticelului, plaiul Valea Seaca, plaiul Bolovanului, plaiul Stanei, plaiul Paltinului inscrise
intr-o treapta de 1000 – 1200 m, pun si mai bine in evidenta peretii stancosi.
Profilul versantului cu inclinatie medie de 180, prezinta denivelari in trepte cu diferite inclinari de pe
pante slab inclinate ( sub 100 ) pana la pante putermic inclinate ( peste 250 ).
4.3.2. Calitatea solului – Fond de poluare existent
Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova monitorizează calitatea solurilor din punct de vedere al
conţinutului de metale grele în sol ( Cd, Pb, Zn, Ni, Cu) , din imediata vecinătate a principalei artere de
circulaţie din judeţ: Pe DN1 (Valea Prahovei) în 11 puncte de monitorizare din judetul Prahova, printre
care si orasul Buşteni.
Zone critice sub aspectul degradării solurilor - in zona BUSTENI - 1 ha - degradare teren Valea Alba,
Valea Cerbului - consolidare cu zid de sprijin.
4.3.3. Surse de poluare a solului - Perioada de constructie
Pe perioada lucrarilor de executie a aductiunii de apa sursele de poluare a solului sunt de trei tipuri :
a) Surse liniare - reprezentate de traficul de vehicule grele si utilaje
Emisile de substante poluante degajate in atmosfera din arderea combustibilului (CO, NOx, SO2 ), atat
cele cauzate de desfasurarea traficului, cat si functionarii utilajelor in zona fronturilor de lucru (pulberi,
CO, NOx, SO2, Pb, HC), ajung sa se depuna pe sol putand conduce la modificarea temporara a
propietatilor naturale ale solului.
Cantitatile de praf degajate in atmosfera pe durata lucrarilor de reparatii si reabiltare a sistemului de

alimentare cu apa, pot fi semnificative. Poluarea se manifesta pe o perioada limitata de timp (pe durata
lucrarilor de constructie), iar din punct de vedere spatial, pe o arie restransa.
b) Surse de suprafata - reprezentate de functionarea utilajelor in zona fronturilor de lucru.

Suplimentar, aici exista riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibil ca urmare a unor defectiuni
tehnice survenite la utilaje.
c) Surse punctiforme - reprezentate de zonele de lucru iar sursele potentiale de poluare a solului sunt :
- Activitatile desfasurate in zonele de lucru implica manipularea unor cantitati de substante potential
poluante pentru sol. In aceasta categorie sunt incluse : vopsele, solventi, carburanti etc ;
- Deseurile rezultate din zonele de lucru de tip menajer , din activitatea personalului , si cele rezultate
din cadrul proceselor tehnologice. In aceasta ultima categorie sunt incluse, spre exemplu : deseuri
lichide, depuneri solide imbibate cu carburanti, produse petroliere deversate accidental;
Principalul impact asupra solului in perioada de constructie a autorizarii este reprezentat de ocuparea
temporara de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, zone cu deseuri etc.
Numarul, amplasarea si suprafetele ocupate de acestea vor fi stabilite de Antreprenori, functie de

necesitatile si de tehnologiile adoptate, la aceasta faza acestea nefiind cunoscute.
Impactul manifestat de traficul descfasurat in cadrul santierului are caracter temporar si se exercita ca
urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilor rezultati din arderea combustibilului.
Cuantificarea poluarii solului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in
urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar
Nota de Bonitate Indice de impact Probabilitate Grad de afectare

1 0 Nula Neafectare
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu sol este minim, acceptat
Nr. Tip activitate / actiune Masuri de reducere a impactului propuse

Crt.
1. Decapare sol vegetal Pregatirea terenului se face prin inlaturarea vegetatiei, dupa care se trece
la decaparea solului vegetal.
Decaparea se va realiza in limita strictului necesar.

2. Depozitare provizorie Terenul ocupat cu depozitele provizorii se va stabili cu acordul

autoritatilor locale, inclusiv cele pentru protectia mediului.Se va incerca
pe cat posibil ca suprafetele ocupate sa fie minime.
3 Reconstructia La terminarea lucrarilor de constructie pamantul vegetal va fi asternut pe
ecologica taluzuri si folosit pentru reconstructia peisagistica a zonei. In cazul in
care exista un exces de pamant vegetal acesta va fi folosit pentru
imbunatatirea caracteristicilor productive a unor terenuri degradate din
zona.
4 Amplasarea zonelor de Depozitarea provizorie a pamantului excavat este recomandat a se face
lucru pe suprafete cat mai reduse.
Platformele organizarilor de santier, bazelor de productie vor fi betoane
si va fi amenajat un sistem de colectare a apelor pluviale si uzate.
5 Depozitarea Stocarea carburantilor, uleiurilor si materiilor prime care intra in
carburantilor, materiale procesul tehnologic este necesar a se face in zone strict delimitate.
prime etc Pentru evitarea procedurii de accidente este recomandat a se stabili
accesul vehiculelor la combustibil si la instalatiile de producere a
mixturii asfaltice sau a betonului dupa un flux prestabilit.
6 Depozitarea deseurilor Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul bazelor
de productie si a zonelor de lucru trebuie colectate in pubele tipizate
amplasate in locuri special destinate acestui scop. Pubelele vor fi
prelucrate periodic de catre serviciile de salubritate din zona , pe baza de
contract.
Deseurile provenite de la pierderile accidentale de produse petroliere pot
fi trebuie colectate si transportate la cea mai apropiata statie de epurare
capabila sa preia acest cantitati si sa le epureze.
7 Poluari accidentale Pentru suprafetele de teren contaminate accidental in timpul executiei se
propune excavarea volumului de pamant si depunerea in gropile de
imprumut intr-o dilutie care sa permita derularea proceselor de
decontaminare naturala.

4.4. Geologia subsolului
4.4.1. Caracterizarea morfologica
Oraşul Buşteni face parte din unitatea geomorfologică Masivul Bucegi, caracterizat prin prezenţa masivă
a formaţiunulor cretacice. Perimetrul examinat aparţine flişului marginal, reprezentat în sectorul estic de
complexul stratelor de Sinaia (Cretacic inferior) şi în sectorul vestic de conglomeratele de Bucegi
(Cretacic mediu).
Stratele de Sinaia – cuprind trei succesiuni litostratigrafice:

- Stratele de Sinaia inferioare, reprezentate de şisturi argilo-mărnoase, grezocalcaroase şi calcare
mărnoase, cu intercalaţii nisipoase;
- Stratele de Sinaia medii, cuprind gresii calcaroase şi şisturi argiloase roşii şi verzi (Stratele de
Azuga);
- Stratele de Sinaia superioare sunt formate din şisturi argilo-mărnoase, brecii şi conglomerate, cu
blocuri mari de şisturi cristaline şi calcare (Tithonic superior).
Conglomeratele de Bucegi – sunt reprezentate de formaţiuni de fliş marno-grezos (Barremian - Aptian).
Depozite cuaternare – au o dezvoltare relativ largă în zonă şi sunt reprezentate prin acumulări ale
teraselor fluviatile, deluvii şi conuri de dejecţie, precum şi aluviuni recente pe talvegurile văilor.
Procesele de eroziune, transport şi acumulare care se manifestă puternic în zonă au făcut ca stratele din
fundament să fie acoperite, în prezent, cu aceste depozite deluviale de pantă.
Pachetul de roci a fost puternic tectonizat, iar înclinarea generală a stratelor este către vest.Prezenţa unor
roci cu rezistenţă diferită la eroziune a dus la crearea reliefului actual, reprezentat prin văi (săpate în
rocile cele mai puţin rezistente) şi creste (constituite din roci mai dure) şi separarea unor suprafeţe
terasate, cu mai multe terpte secundare, formate prin eroziune şi acumulare de material derocat din
amonte.
Pe teritoriul oraşului Buşteni pot fi separate următoarele unităţi morfologice:
Şesul aluvial – este reprezentat de lunca râului Prahova şi se dezvoltă în general de o parte şi de alta a
văii, cu lăţimea de maxim 350 m. Către nord lunca se îngustează treptat. Dintre celelalte văi, doar pârâul
valea Cerbului prezintă local zone de luncă.
Şesul este expus local inundaţiilor la viituri (la debite extraordinare pe valea râului Prahova), însă în mare
parte (mai cu seamă în zona industrială) au fost executate lucrări de regularizare, care au redus foarte
mult riscul.
Zonele de terasă – reprezintă mai multe nivele cu altitudini cuprinse între 5 – 60 m, în lungul râului
Prahova, discontinue pe partea dreaptă şi continue (cu precădere terasa inferioară) pe partea stângă.
Trecerea de la un nivel la altul de terasă se face prin taluze abrupte, în general stabile (frunţi de terasă).
Zonele de versant – sunt în general împădurite şi au altitudini de peste 900 m pantele sunt medii şi
agresive, fragmentate de văi cu caracter torenţial. Versanţii se dezvoltă deasupra zonelor de terasă (în

continuarea acestora), începând cu pante line şi medii şi continuând cu pante agresive (peste 1000 m
altitudine).
Seismicitatea zonei
Conform normativului P100-1/2006, perimetrul oraşului Buşteni este caracterizat prin următoarele valori:
- perioada de colţ a spectrului de răspuns: Tc = 1.0 sec
- valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR = 100 ani: ag = 0.20 g.
- adâncimea de îngheţ: 0.90 – 1.00 m.
4.4.2. Calitatea subsolului – Fond de poluare existent
Nu este cazul
4.4.3. Surse de poluare a subsolului – Perioada de constructie
Obiectivul propus nu implica desfasurarea unor activitati care sa afecteze calitatea subsolului în zona de
amplasament.
Cuantificarea poluarii subsolului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in
urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar

1 0 Nula Neafectare
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu subsol este minim, acceptat.
Nu este cazul.

4.5. Biodiversitatea
4.5.1. Informaţii asupra biodiversităţii
Conform Studiu de Evaluare Adecvata – intocmit de catre SC Hexon Engineering SRL.
4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii
4.5.5. Măsuri diminuare a impactului
- antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor

vegetale;
- se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada de desfăşurare a
proiectului, a altor suprafeţe decât cele pentru care a fost întocmit prezentul studiu;
- suprafeţele ocupate de organizarea de şantier vor fi reduse la strictul necesar;
- şantierul, drumurile de acces provizoriu şi toate suprafeţele a căror înveliş vegetal a fost
afectat, vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale, sub atenta indrumare a unui
biolog pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noi în aria vizată de proiect;
- se interzice depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afara perimetrului
organizărilor de şantier;
- se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor; depozitarea
temporara a acestora pe traseele destinate alimentarii cu apa, energie electrica si producerea
energiei regenerabile, se va face doar după ce suprafeţele destinate au fost impermeabilízate
cu folie de polietilena;
- se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea
şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul minimizării impactului de orice
natură, asupra habitatelor/speciilor pentru care a fost declarat;
- constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase pentru a evita disturbarea
speciilor de păsări şi mamifere prezente în zonă;
- pentru a evita disturbarea faunei din zonă, este recomandabil ca lucrările se se efectueze pe
tronsoane scurte;
- indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor de construcţie, se vor
respecta măsurile din prezentul studiu;
Pentru ca impactul cu mediul să fie cât mai mult atenuat, soluţiile constructive ale amenajării îndeplinesc
următoarele condiţii:
- perioada execuţiei săpăturilor şi terasamentelor ce afectează fauna datorita zgomotului produs
de utilaje, având ca rezultat perturbarea activitatilor de hrana si reproducere, va fi redusă la
minim posibil:
- materialele de construcţii utilizate (beton, piatra, oţel, lemn) nu sunt poluanţi de natură majoră
(clasa mare de nocivitate sau perioada îndelungata de biodegradabilitate);

4.6. Peisajul
4.6.1. Informaţii privind peisajul din amplasament.
Date generale
Peisajul este o porţiune dintr-un spaţiu, o rezultantă a interacţiunii în timp între mediu fizic iniţial,
exploatarea biologică şi acţiunea omului, la integrarea elementelor aflate în interacţiune adăugându-se
dimensiunea istorică, scara vieţii umane, organizarea societăţii, dezvoltarea acesteia.
Printre numeroasele categorii cu care operează ştiinţele geografice s-a impus şi aceea de peisaj geografic.
Peisajul geografic reprezintă o categorie cu conţinut ştiinţific prin care se urmăreşte redarea cât mai
obiectivă a realităţii geografice.
Peisajul geografic este considerat în mod obişnuit fizionomia, proprie unui teritoriu oarecare, care
rezultă dintr-o anumită combinaţie între componentele naturale şi între acestea şi acţiunea societăţii
umane.Se poate considera că peisajul geografic constituie forma / formele de manifestare concretă
regională / locală a mediului geografic, a raporturilor complexe care au loc în cadrul mediului geografic.
Incadrarea în regiune
Statiunea Busteni este situata pe cursul superior al raului Prahova, la o altitudine de 850 – 950 m.Este
invecinata, la nord cu Azuga si Predeal, iar la Sud cu Sinaia.Culoarul Vaii Prahovei, care strabate
statiunea de la Nord la Sud, este marginit, spre Vest, de abruptul masisului Bucegi, iar spre Est de
cateva culmi domoale secundare ( Sorica, Babova, Cumpatu ) ale muntilor Garbova.
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei
statiunii posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor.
Spre Sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu localitatea Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe
plaiul piciorului Zamora cu cartierul avand acelasi nume.
Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de urmatoarele coordonate:
 Latitudine nordica 45025’

 Latitudine estica 25033’
Diversitatea peisajului
Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incintatoare, fiind asezat chiar la
poalele muntilor Bucegi, cu virfuri dintre cele mai impresionante. Busteni, este considerat de catre multi
un " Sestogradcity " unde isi dau intilnire marea masa a celor indragostiti de vaile si brinele pline de
farmec ale muntilor.
Incepind dinspre miazanoapte, privirea cuprinde mai intii creasta Bucsoiului ce duce la Virful Omul,
apoi urmeaza spre sud Morarul, cu acele ciudate stinci cunoscute sub numele de " Coltii Morarului ",
Piciorul Morarului se termina prin Muchia Lunga tocmai la DN1 (tunel).Urmeaza semeta Costila si apoi
Caraimanul, indesat si impunator ce domina Bustenii, cladit in cea mai mare parte la poalele lui. Spre

sud lanitul Bucegilor se continua mai intii cu Jepii Mici cu Claia Mare, urmeaza Jepii Mari, apoi Piatra
Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400, din care se vede hotelul de pe aceasta inaltime. La est
localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. |naintea tuturor
masivelor muntoase din Rominia , Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate
trasee de stinca , de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. Din virful cel mai inalt -
Omul, 2507 m - aflat in nordul masivului, se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea
principala, culmile nordice si culmea Strunga.
CULMEA PRINCIPAL - Avand directia nord-sud, formeaza un "platou" intins cuprins intre Valea
Prahovei si Valea Ialomitei. Interesant pentru alpinisti este versantul prahovean cuprinzind marela abrupt
estic al Bucegilor, de 1700 m inaltime. Abruptul estic al culmii principale, dominat de muntii Costila ,
Caraiman si Jepii Mici , se continua catre nord cu abruptul culmilor nordice Morarul si Bucsoiul. Accesul
spre abruptul Bucsoiul se face mai usor din Rasnov pe Valea Glajariei, respectiv pe Valea Malaiesti.
COSTILA (2490 m) - Primul in Bucegi si pe tara, Costila isi merita pe deplin locul pe care-l ocupa in
clasificarea alpinistilor. Jumatate din numarul de trasee alpine ale Bucegilor este concentrata in abruptul
Costila, iar poarta principala de intrare a acestui abrupt se afla la Refugiul Costila. Tancul Ascutit de
langa Refugiu ofera cataratorilor posibilitatea de a lua primul contact cu conglomeratul Bucegilor.
JEPII MICI (2148 m) si JEPII MARI (2131) - Abruptul Jepilor Mici , ca si abruptul Costilei, este
orientat spre Valea Prahovei si face parte din Culmea Principala a Bucegilor desfasurandu - se de-a
lungul Vaii Prahovei intre Valea Jepilor si Valea Urlatorii Mari, dincolo de care se ridica muntele
Caraiman la nord si Jepii Mari la Sud. Din platoul somital al Jepilor Mici se desprinde catre est Coama
Jepilor Mici, care desparte Valea Jepilor de bazinul Urlatorilor. Peretele frontal al acestei coame -
Peretele cu Florile - se inalta deasupra Branei Mari a Jepilor ( Brana lui Raducu ).
CARAIMANUL (2384 m) - Impresionantul colos de piatra pe a carui creasta se inalta, perfect armonizat
cu natura , Monumentul Eroilor, este probabil cel mai cunoscut munte din tara . Facand parte din culmea
principala a Bucegilor , Caraimanul domina orasul Busteni . Limitele sale sunt : spre nord Valea Alba ,
care-l desparte de Costila ; spre est Valea Prahovei; spre sud , Valea Jepilor ( Valea Caraimanului ),
dincolo de care se ridica Jepii Mici; spre vest, platoul somital al Caraimanului coboara usor catre obarsia
Vaii Jepilor , dincolo de care se ridica Muntele Babele. Versantul nordic - Peretele Albisoarelor - se
inalta din Valea Alba pana la Creasta Picaturii, fiind strabatut de mai multa vai ce poarta numele generic
de Albisoare. Versantul estic, inalt de 1500 m, de forma trapezoidala, cu baza mare - Valea Prahovei si
baza mica - Saua Mare a Caraimanului pe care se inalta Crucea Eroilor, este marginit lateral de Creasta
Picaturii spre nord si Muchia Mare a Portitei spre sud, fiind strabatut de Valea Seaca a Caraimanului si
afluentii ei. Versantul sudic se ridica din Valea Jepilor catre Muchia Mare a Portitei, inaintea carea se
inalta ca o culisa Creasta Branelor; strabatut de numeroase sistoace si de Valea Spumoasa , versantul
sudic se ridica in trepte marcate de brane inierbate din Brana Portitei pana in Brana Mare a Caraimanului.
MORARUL (2357 m) - Muntele Moraru reprezinta una din culmile nordice ale Bucegilor, ce se desface
direct din punctul de maxima altitudine al masivului, respectiv Varful Omul ( 2507 m ) catre est , intre
haurile adanci , strabatute odinioara de ghetari, ale Vailor Cerbului si Morarului. Culmea coboara in
trepte largi; la extremitatea estica se afla Acele Morarului : Acul de Sus, Degetul Prelungit, Degetul Rosu
si Acul Mare. Fata sudica a culmii ( Versantul Vaii Cerbului ) este caracterizata prin brane largisi fete
inierbate expuse la soare, strabatute de sistoace abrupte. Prin contrast cu acest aspect senin, fata nordica (
Versantul Vaii Morarului ) este aspra, rece si stancoasa, de o maratie neintrecuta in zona Acelor

Morarului, de unde coboara vaile Adanca, Rapa Zapezii, Valcelul Tancurilor, Valea Poienii. Intre firele
acestor vai se inalta mai multe turnuri : Coltul Mosului, Tancul Retezat, Coltul Ghinturii, Tancul Poienii,
Coltul Vaii Adanci. Fata estica , frontala, a Morarului, brazdata de vaileBujorilor si Comorilor, este
incununata de stancile Manusii Morarului.
BUCSOIUL (2492) - Culmile nordice ale Bucegilor se desprind din punctul culminant , Virful Omul:
catre est - Morarul, catre nord - Bucsoiul si catre vest Scara; din Culmea Scara se desprind alte doua
culmicatre nord, Padina Crucii si Culmea }iganesti. |ntre aceste culmi se adincesc vaile modelate de
ghetarii din perioadele trecutelor glaciatiuni : Valea Morarului, Malaiesti, Valea }iganesti . Acest peisaj
este dominat de muntele Bucsoiul, alcatuit din Bucsoiul Mre ( Creasta Nordica ) si Bucsoiul Mic (
Creasta Estica numita si creasta " La Balaur " ). Cumea Bucsoiului Mic face parte din cumpana apelor
care separa Muntenia de Transilvania ( }ara Birsei ). La nord de aceasta culme , fata estica a Bucsoiului
Mare se desfasoara de-a lungul Vaii Glajariei; ea este brazdata de Valea Bucsoiului , Valea Rea si
afluentii lor. Fata vestica a Bucsoiului Mare , catre Valea Malaiesti ( Bisericuta ), cu interesantele sale
trase alpine. Dincolo de Valea Malaiesti, in Culmea Padina Crucii si Valea }iganesti, exista inca alte
doua trasee alpine.
CULMEA STRUNGA - In sfarsit, culmea Strunga prezinta zone de abrupt atit catre vest - Gutanul,
Grohotisul, Strungile Mari - cit si spre est - Batrina , Tatarul.
Versantul branean al Culmii Stunga formeaza abruptul vestic aal Bucegilor, cuprinzind peretii
muntilorGutanul si Grohotisul. Spre deosebire de abruptul estic sI nordic, aici predomina calcarele
jurasice. Aceste calcare apar sI la poalele muntelui Batrina, pe versantul Ialomitean al Culmii Strunga
unde se afla zona de alpinism din Valea Horoabei, - respectiv peretele Batrina , Turnul Seciului,
Turnuletul. De asemenea, Peretele Tatarului Mare din Cheile Tatarului este alcatuit din aceleasi calcare.
Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificări în utilizarea terenului, impactul acestor

schimbări asupra stabilităţii peisajului
Obiectivul propus (sistem de alimentare cu apă) este amplasat pe domeniul public, aflându-se în totalitate
pe proprietatea localităţii Buşteni, jud. Prahova. Terenul pe care urmează a se executa construcţiile
prevăzute în studiu reprezintă proprietatea localităţii Buşteni, jud. Prahova.
Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentării biotopului, valoarea estetică a

peisajului
Peisajul zonei de constructie a obiectivului analizat se incadreaza în categoria celor caracteristice zonelor
montane, dar care a suferit modificari antropice specifice dezvoltarii centrelor urbane si a turismului.
Relaţia dintre proiect şi zone protejate
4.6.2. Surse de poluare a peisajului - Perioada de constructie
In perioada de constructie principalele surse de disconfort pentru peisaj sunt reprezentate de :

 Depozitarea materialelor de constructii
 Activitatea de santier
Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.

4.6.3. Impactul prognozat.
Cuantificarea poluarii peisajului se va face in functie de gradul de afectare a peisajului in zona

amplasamentului, printr-un coeficient subunitar

1 0 Nula Neafectare
3 0,5 – 0,9 Medie Medie
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu peisaj este minim.
Nr. Tip activitate / actiune Masuri de reducere a impactului propuse

Crt.
1. Constructii Respectarea elementelor de arhitectura traditionala prin utilizarea de
materiale naturale ( piatra, lemn ).
Armonizarea constructiilor cu peisajul natural.
2. Depozitare provizorie Terenul ocupat cu depozitele provizorii se va stabili cu acordul

autoritatilor locale, inclusiv cele pentru protectia mediului.Se va incerca
pe cat posibil ca suprafetele ocupate sa fie minime.

4.7. Mediul social şi economic
4.7.1. Starea actuală a mediului social şi economic.
Populaţia
În prezent localitatea are o populaţie de 11.326 locuitori, întinzându-se pe 7.527 hectare, identificându-se
5853 gospodării, 238 societăţi comerciale şi 32 organizaţii bugetare publice.
Principala activitate la nivelul oraşului este turismul fiind reprezentat de structuri primire turistică (188)
de categoria 1-4 stele, unităţi de alimentaţie publică pentru turism de categoria 1-3 stele (44) şi agenţii
de turism tour-operatoare(3).
Structura etnica
Total 10463
Români 10368
Maghiari 25
Romi 44
Germani 15
Ruşi/lipoveni 2
Turci 1
Sârbi 1
Bulgari 1
Greci 2
Evrei 1
Italieni 1
Ceangăi 1
Altă etnie 1
Structura dupa religie
Ortodoxă 10202
Romano-catolică 50
Reformată 14
Penticostală 35
Greco catolică 23
Baptistă 29
Adventistă de ziua a Şaptea 29
Unitariană 1

Creştină după Evangelie 3

Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 8
Evanghelică 31
Evanghelică de confesiune augustană 1
Mozaică 1
Altă religie 28
Fără religie 1
Atei 5
Religie nedeclarată 2
Analiza Gradului de echipare tehnica a orasului statiune Busteni
Detine :
 23% din totalul locurilor de cazare din judetul Pahova;

 31% din totalul locurilor de cazare din Valea Prahovei, aflandu-se pe locul II cu 2700 locuri de
cazare ;
 2 teleferice ce fac legatura cu platoul Bucegi , respectiv telecabina Busteni – Babele si Babele -
Pestera;
 un telescaun ( telegondola ) debraiabil de mare capacitate , care deserveste partia omologata
Kalinderu ;
 6,5 ha de partie de schi amenajata ( Kalinderu– 1500 m.) si omologata ;
 188 structuri de primire turistica cu 2700 locuri de cazare, autorizate si clasificate conform
normelor in vigoare, de categoria 1 – 4 stele ;
 44 de unitati de alimentatie pentru turism clasificate conform normelor, de categorie 1-3 stele ce
insumeaza 3471 locuri ;
 retea densa de poteci turistice marcate insumand peste 130 km ;
 retea de trasee mountain bike, marcate insumand 76 km;
 cea mai mare retea de trasee de alpinism si escalada din tara ( 212 trasee) ;
 doua structuri escalada artificiala pe gheata ;
 6 terenuri de joaca pentru copii ;
 6 Amenajari si dotari pentru relaxare in aer liber ( parcuri si terenuri de sport si 5 in spatii
acoperite ;
 14 Sali de fitness si intretinere corporala ;
 Echipa salvamont
 un centru de informare modern cu materiale de promovare specifice unei statiuni turistice de
interes national ( harti, brosuri, ghiduri, pagina internet cu accesare on line pentru informatii
turistice si rezervari)
 infrastructura de utilitati publice ( apa, canal, salubritate, iluminat public, infrastructura stradala –
centralizate) care deserveste toti agentii economici industriali, toate unitatile de primire turistica si
de alimentatie pentru turism
 un centru cultural ce gazduieste anual numeroase spectacole de teatru nationale si internationale
sub egida UNESCO.

4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic
In perioada de constructie principalele surse de disconfort pentru populatie si pentru obiectivele din
vecinatate sunt reprezentate de :
 Zgomotul produs de traficul auto si lucrarile de constructie

 Emisii de praf datorate lucrarilor lucrarile de constructie, inlocuire conducte
 Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile ( vehicule si utilaje implicate in realizarea
lucrarilor )
Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.
4.7.3. Prognoza impactului.
Cuantificarea poluarii mediului economic si social se va face in functie de gradul de afectare a mediului
economic si social in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar

1 0 Nula Neafectare
Obiectivul studiat va contribui la crearea unui mediu propice dezvoltarii economice si sociale a
Orasului Busteni si la imbunatatirea standardelor de viata ale locuitorilor.
Mediul social, respectiv populatia rezidentiala va fi influentata pozitiv de executia proiectului prin
asigurarea calitatii corespunzatoare apei potabile furnizate, astfel incat apa potabila care va fi consumata
de populatie va fi sanogena, curata si va indeplini conditiile si parametrii de calitate ai apei potabile in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu mediu economic si social va
avea un impact pozitiv

Interzicerea lucrului pe timp de noapte
1 Utilaje de constructii
Interzicerea repararii utilajelor in zonele de lucru

4.8. Nivel de zgomot
4.8.1. Nivelul de zgomot - Poluare existenta
De-a lungul timpului, s-au constatat valori notabile ale nivelului de zgomot în oraşele: Comarnic,
Buşteni, Azuga, Văleni de Munte, unde traficul rutier greu tranzitează centrele localităţilor enumerate
mai sus, neavând arteră ocolitoare
Preponderent , nivelul de zgomot este dat de traficul rutier , traficul feroviar şi de activităţile industriale .
In oraşele Comarnic, Buşteni, Azuga şi Văleni de Munte valorile mari ale nivelului de zgomot sunt
datorate traficului autovehiculelor grele, care nu au o rută ocolitoare.
De asemenea, în toate oraşele din judeţul Prahova nivelul de zgomot cunoaşte o uşoară creştere, în urma
măririi accelerate a numărului de autovehicule şi a defectiunilor apărute la calea de rulare .
Zgomotul are efecte negative asupra organismului uman.Are ca rezultat apariţia afecţiunilor cardio-
vasculare şi dereglări hormonale.Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatică şi
perturbări ale sistemului nervos, cu evoluţie lentă sau agresivă.
Expunerea excesivă la zgomot intens şi pe perioade lungi determină surditatea.Zgomotele de peste 65 dB

implică modificări psihice manifestate mai ales prin oboseală şi slăbirea atenţiei.La peste 90 dB se
adaugă şi creşterea tensiunii arteriale intracraniene, diminuarea reflexelor, apariţia tulburărilor sistemului
cardio-vascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburări ale aparatului digestiv şi ale glandelor
endocrine, accelerarea pulsului şi a ritmului respiraţiei.
De asemenea, zgomotul are influenţă nocivă asupra organismului şi are ca rezultat apariţia stresului şi
deteriorarea calităţii somnului.Pentru reducerea nivelului de zgomot s-a luat măsura devierii pe rute
ocolitoare ( în oraşele Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga şi Văleni de Munte) a autovehiculelor cu o
capacitate mai mare de 3,5 t. O altă posibilitate pentru reducerea poluării fonice ar fi amplasarea unor
perdele formate din arbori în jurul surselor industriale de zgomot şi în jurul cartierelor de locuit.
Limitele admisibile de zgomot sunt stabilite prin STAS 10009-88. Standardul se referă la limitele
admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban, diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale, pe categorii
tehnice de străzi, stabilite conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare privind sistematizarea şi
protecţia mediului înconjurător.
Ordinul Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de
viaţă al populaţiei nr.536/1997 precizează:
 amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibraţii şi dimensionarea

 zonelor de protecţie sanitară se vor face în aşa fel, încât în teritoriile protejate nivelul
 acustic echivalent continuu, măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5 m
 înălţime de sol să nu depăşească 50 dB(A).
In timpul nopţii (orele 22,00-6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A)
faţă de valorile din timpul zilei.Pentru şcoli (săli de clasă) nivelul acustic echivalent continuu, măsurat în
interiorul clasei cu ferestre închise nu va depăşi 35 dB(A).

Traficul rutier pe lângă zgomot poate produce vibraţii însemnate, afectând fundaţiile şi pereţii
construcţiilor.
In concluzie, din aspectele prezentate rezultă că cunoaşterea şi reducerea nivelului de zgomot reprezintă o
problemă importantă, atât din punct de vedere al sănătăţii oamenilor, cât şi din punct de vedere economic.
Zgomotul exterior este datorat atât de sursele mobile cat şi de sursele fixe existente în zona de studiu
acustic la timpul respectiv.
4.8.2. Nivelul de zgomot - Perioada de constructie
Poluare produsă;
Tipul poluării
măsuri de reducere
Poluare de
maximă
admisă
Nr. surselor Pe zone rezidenţiale Măsuri de

Limita
Sursa de
fond
de eliminare/
poluare Pe zona Pe zone de Fără Cu
poluare măsuri măsuri reducere
obiectivului protecţie
de
protecţie
Excavator 1
65dBA
Zgomot
65dBA
Buldozer 1 65dBA 50dBA Da Da

Basculanta 4
Din punct de vedere constructiv si al amplasamentului, instalatiile / utilajele generatoare de zgomot

redus nu transmit vibratii la locuintele situate in imediata vecinatate.
Deoarece :
 nivelul de zgomot a utilajelor este in limitele admise

 nivelul de zgomot in zonele de lucru este influentat si de traficul rutier
Cuantificarea poluarii fonice se va face in functie de gradul de afectare a populatiei de catre nivelul de
zgomot in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar

1 0 Nula Neafectare
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de zgomot este minim, acceptat.

Zgomot – Măsuri de diminuare a impactului.

Interzicerea lucrului pe timp de noapte
1 Utilaje de constructii
Interzicerea repararii utilajelor in zonele de lucru

4.9. Condiţii etnice, culturale si de patrimoniu
Monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă
Cel mai mare si valoros monument al statiunii, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe
campurile de lupta pentru intregirea neamului, construit intre anii 1926-1927, prin grija Majestatii Sale
Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman, la cota 2291 m.
Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se
afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de
becuri a 500 W fiecare.
Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. Noaptea

cand este senin si becurile sunt aprinse, privitorului I se ofera o imagine feerica si dumnezeiasca, prin
aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta vereasca.
In centrul statiunii, pe B-dul Libertatii, in zona cuprinsa intre statuia "Ultima Grenada" si Strada Bariera
CFR, s-a construit intre anii 1887-1889 Centrul Civic a carui varsta depaseste 110 ani. Acest ansamblu de
cladiri, majoritatea pastrandu-se si azi, este compus din:
- pe partea stanga: Biserica Domneasca, - Scoala Primara - care a ars in anul 1987, este reconstruita azi
pastrand in mare fatada cladirii initiale - Hotelul Busteni, azi Primaria Orasului. Mentionam ca localul
Primariei initiale a fost demolat in anul 1967 pentru a se construi Complexul Caraiman, iar perbolele de
lemn amplasate in parcul statiunii pe care se catarau boscheti de trandafir, au disparut si ele.
- pe partea dreapta s-au construit vile de locuit. Una din aceste vile dupa ce-a fost restaurata, a capatat
destinatia de " Casa Romano-Franceza.
In anul 1911 a fost cladit Castelul, si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul
al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu. Castelul, din punct de vedere
arhitectural, figureaza in topul primelor castele din Romania fiind construit in anul 1911 , astazi
functioneaza ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, urmand ca dupa finisarea noului sediu al
sanatoriului, castelul sa fie repus in circuitul turistic.
Monumentul " Ultima Grenada situat intre Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928
prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat,
cazut in primul razboi mondial.Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand
grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara.
Rezervatia de arhitectura industriala si oraseneasca - Str. Telecabinei nr. 49-51 compusa din:
- colonie muncitoreasca la IHB (1900)
- locuinte din incinta fabricii de hartie (1900)
- hale de productie din incinta fabricii de hartie
- blocuri locuinte muncitoresti din incinta fabricii de hartie (1880)
- anexe gospodaresti
- hale de productie ale fabricii de hartie (1920-1940)

In statiune sunt alte multe cladiri a caror arhitectura ne indreptateste sa le mentionam in randul
monumentelor locale si anume:
 Vila Muzeul Memorial " Cezar Petrescu " - scriitor si publicist - muzeul contine biblioteca
personala a scriitorului ( 10304 volume din care 3/4 in limba franceza ) In hol pot fi admirate trei
sculpturi semnate Oscar Han, iar pe pereti sunt expuse cateva lucrari ale pictorilor Jiquidi, H.
Dumitru, Iser si G. Loewenti.
 Vila " Nestor Urechia - scriitor, publicist si inginer,
 Vila "Gheorghe Titeica” - academician si matematician de renume mondial.
 Vila "Tudor Vianu - academician, istoric si critic literar.
 Vila " Lucretiu Patrascanu " - avocat si om politic.
 Vila "D. Leonida - profesor universitar, intemeietorul Muzeului Tehnic din Bucuresti.
 Vila "Cunescu - avocat si om politic.
 Vila "Aura Buzescu – actrita.
 Vila "Gheorghe Lupu - profesor universitar, doctor si om politic.
 Vila "Madgiaru - economist si om politic.
 Vila "Borneanu - doctor.
O alta constructie impunatoare si reprezentativa este fostul cazino si hotel, azi casa de copii orfani, situata
pe str. Traian nr.1.
Biserica Domneasca, zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu, prin arhitectura,
dotarile interioare si vechimea sa, intra in randul monumentelor remarcabile ale statiunii. Este o biserica
ortodoxa construita in anu 1889.
Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce
cu doua turle de forme diferite, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi.
Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost
lucrata la Viena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate Ghe.Tatarascu sau ucenicii sai. Pictura originala
din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner
Pe B-dul Libertatii intre nr. 208 si 210, sunt doua banci din piatra masiva prelucrata, construite si
amplasate prin anul 1904, prin grija neobositului si iubitorului de munte, Nestor Urechia.
Banca " La Regina " amplasata in padure la circa 2 km, pe punctul numit " La Fierastrau ", este o lucrare
de arta construita din piatra masiva, la 17 sept. 1888.
Pe traseul turistic Caminul Alpin - Poiana Costilei, este amplasata o troita din lemn scluptat tip
maramuresan.
4.9.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu
Nu este cazul

Cuantificarea poluarii se va face in functie de gradul de afectare a conditiilor etnice, culturale si de

patrimoniu in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar

1 0 Nula Neafectare
Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu conditii etnice, culturale si de
patrimoniu este inexistent
Nu este cazul.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Alternative studiate şi justificarea alternativei ce s-a propus.
In cadrul Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului au fost studiate 2 variante:
A. VARIANTA ZERO – Alternativa ”Zero” sau ”nici o acţiune”
B. VARIANTA 1 – Alternativa in care proiectul s-ar realiza.
Aspecte de Varianta
Comentarii
mediu Nici o actiune Realizarea Proiectului
Apa Sistemul de alimentare cu Implica realizarea alimentarii cu
alimentare cu apa si retea de apa
canalizare vechi si deteriorate
Aer Nivelul de poluare a aerului Impact minim pe termen scurt Proiectul introduce
este influentat doar de traficul asupra calitatii aerului provocat de surse noi de poluare a
rutier activitatile de constructie (pulberi aerului, dar vor fi
si emisii de gaze de ardere), si de controlate si mentinute
activitati de transport (pulberi si in limite care sa
emisii de gaze de ardere); asigure siguranta
comunitatii
Sol Se vor mentine pe termen lung Activitatea ce se desfasura in
Subsol conditiile actuale, adica relativ obiectiv nu genereaza poluare
neperturbata a solului si potentiala pentru sol si subsol
subsolului
Biodiversitate Amplasamentul este in zona Amplasamentul este antropizat, cu
de dezvoltare durabila a un caracter specific ecosistemelor
parcului natural Bucegi urbane, cu folosinţă turistica.
Peisaj Valoarea estetică a peisajului Valoarea estetică a peisajului nu
oferită de teren este destul de se va modifica prin implementarea
mare. proiectului
Mediu Impact negativ prin utilizarea Ca beneficiu direct pe termen
social - unui sistem de alimentare cu mediu se estimeaza imbunatatirea
economic apa nefunctional, calitatii vietiipopulatiei orasului
nemodernizat
Zgomot si Nivelul de zgomot de traficul Din punct de vedere constructiv si Proiectul introduce
vibratii rutier al amplasamentului, instalatiile / surse noi de zgomot si
utilajele generatoare de zgomot nu vibratii pe termen
transmit vibratii la locuintele scurt, dar acestea vor
situate in imediata vecinatate. fi controlate
Patrimoniu Zona amplasamentului în Constructia obiectivelor nu are
cultural cauza nu detine obiective de influenta asupra obiectivelor de
patrimoniu cultural, patrimoniu cultural, arheologic
arheologic sau monumente sau monumente istorice.
istorice.

FACTOR DE MEDIU VARIANTA ZERO ESTIMARE VARIANTA 1 ESTIMARE
AER FARA IMPACT 0 IMPACT MINIM <1
APA IMPACT NEGATIV 0 IMPACT MINIM <1
SOL FARA IMPACT 0 IMPACT MINIM <1
SUBSOL FARA IMPACT 0 IMPACT MINIM <1
ZGOMOT FARA IMPACT 0 IMPACT MINIM <1
BIODIVERSITATE FARA IMPACT 0 IMPACT MAXIM <1

ADMISIBIL
PEISAJ FARA IMPACT 0 IMPACT MINIM <1
MEDIU SOCIAL SI FARA IMPACT 0 FARA IMPACT 0

ECONOMIC
CONDITII CULTURALE SI FARA IMPACT 0 FARA IMPACT 0

ETNICE
5.2 Alternative de amplasament studiate
Nu este cazul.
5.3. Alternative constructive de realizare a investiţiei
Conform STUDIU DE FEZABILITATE privind ,,Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public de

alimentare cu apă (captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă), în
localitatea Buşteni” intocmit de catre S.C. PRO TOBY S.R.L. IAŞI

6. MONITORIZAREA
Domeniul impactului semnificativ Masuri de monitorizare

Biodiversitate Monitorizarea permanenta a impactul activitatii de
constructie asupra florei si faunei din zona.
Factor de mediu apa Se vor monitoriza periodic calitatea apei captate si
distribuite catre populatie
Peisaj Respectarea elementelor de arhitectura traditionala
prin utilizarea de materiale naturale.
Armonizarea constructiilor cu peisajul natural.
7. SITUAŢII DE RISC
7.1. Riscuri naturale
Riscurile naturale semnificative care pot afecta zonele captarilor de apa, rezervoarelor, ecchipametelor de
distributie, statiilor de tratare sunt: cutremurele, căderile masive de zăpadă si inundatiile .
Cutremure.
Distanţa faţă de probabilul epicentru seismic, Vrancea este de cca. 3350km. În zona Vrancea s-au
semnalat cutremure mari de peste 7 grade pe scara Richter, de două sau de 3 ori într-un secol.
De aceea toate construcţiile de pe amplasament s-au prevăzut a rezista la asemenea cutremure, rezistenţa
la seism fiind prevăzută conform zonării seismice a teritoriului României. Gradul de seismicitate al zonei,
conform P-100 este VIII.
Căderi masive de zăpadă.

Căderi masive de zăpadă constituie altă cauză naturală de risc. Viscolul poate afecta procesul de
constructie a aductiunii de apa, deoarece utilajele sunt amplasate in exterior, iar transportul materiilor
prime se realizează cu vehicule de transport.
Inundaţii.
Amplasamentele constructiilor captarilor de apa nu sunt inundabile.
7.2. Accidente potenţiale.
Incidentele nedorite se produc, în general, datorită defectării unor utilaje sau a nerespectării Normelor de
Protecţia Muncii şi /sau a disciplinei de producţie.
Accidentele în funcţie natura acestora pot fi de mai multe tipuri:
- accidente de natură mecanică,
- accidente electrice,
- accidente chimice,
- pericole de incendiu,

Accidentele de natură mecanică afectează în principal personalul direct implicat în aceste

accidente.Sursele principale ale acestor accidente mecanice sunt:
- circulaţia autovehiculelor in zonele de lucru.
- utilajele în mişcare in zonele de lucru.
Accidentele de natură electrică sunt de fapt electrocutările. Ca sursă de accidente de natură electrică sunt
toate utilajele acţionate de energia electrică, şi bineînţeles sistemul de distribuţie a energiei electrice.
Riscurile unor electrocutări există în special în cazul personalului de întreţinere utilaje şi a personalului
de întreţinere a instalaţiilor electrice.
Evitarea aproape în totalitate a unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor oameni cu o
bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la instalaţiile electrice.
Accidentele sau incidentele de natură chimică.

Sursele potenţiale sunt substanţe chimice şi materiale combustibile existente pe amplasament.
Pericole de incendiu. Sursele potenţiale de foc sunt substanţe şi materiale combustibile existente pe
amplasament.
7.3. Planuri pentru situaţii de risc. Măsuri de prevenire a accidentelor
Reducerea riscului producerii unor accidente care pot conduce la poluări ale mediului sau accidentarea
personalului, va fi responsabilitatea antreprenorului, care va prevede măsuri şi reguli de siguranţă.
Principalele direcţii care sunt prevăzute la minimizarea riscului de accidente sunt următoarele:
1. Traficul autovehiculelor pe amplasament va fi strict reglementat de aşa-zisa politică de trafic
uni-sens, traseul fiecărui vehicul fiind clar stabilit.
2. Utilajele vor funcţiona cu parametri în limite acceptabile.
3. Toate substanţele chimice vor fi depozitate conform normativelor în vigoare.
4. Muncitorii fiecărui loc de muncă vor fi calificaţi si instruiti pentru a cunoaste toate regulile
referitoare la locul de muncă.
5. Personalul va fi pregătit pentru a interveni în cazul unor incidente, fiecare angajat cunoscând
procedurile şi responsabilităţile pe care le are.
6. Va fi prevăzut un plan de mentenanţă preventivă, care să reducă la minimum probabilitatea
opririlor neprogramate care pot duce la apariţia unor incidente.Se vor elabora proceduri de
oprire în siguranţă pentru fiecare utilaj.
7. Vor fi prevăzute proceduri de urgenţă stabilite împreună cu instituţiile specializate: pompieri,
poliţie, ambulanta, etc.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Pe parcursul elaborării lucrării nu s-au înregistrat dificultăţi majore care să prejudicieze obiectivitatea şi
concluziile analizei de impact asupra mediului.
La dispoziţia elaboratorului au fost puse datele şi informaţiile tehnice pe care titularul le-a deţinut până la
acel moment, astfel încât evaluarea de impact să acopere toate domeniile de analiză.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
9.1. Date generale

Titularul proiectului
Titularul obiectivului analizat in prezentul raport este localitatea Buşteni, judet Prahova.
Autorul atestat al Studiului de Impact
Responsabilul atestat al Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului este SC Hexon Engineering
SRL, cu sediul in Campina, Bd. Carol I, Nr.11, judet Prahova,Tel / Fax 0244 / 372.560, societatea fiind
detinatoarea urmatoarelor atestari – Poz. 154 – RM, RIM, BM, RA, RS – din Registrul Naţional al
elaboratorilor de studii pentru Protecţia Mediului
Denumirea proiectului
Denumirea proiectului analizat în prezentul raport este Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public de
alimentare cu apă (captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă), în
localitatea Buşteni, judet Prahova.
Situatia existenta
Sursa de alimentare cu apă

este de 79,9 km şi are diametre cuprinse între 32-273 mm.
An de Pierderi
Tip Lungime
material (km)
reabilitare (%)
28,3 20
Transport apă OL; Conductele de Ol au durata de utilizare
7,4 1974 10
79,86 20
2 Gura Diham
OL Dn=200mm 0.45km
OL Dn=273mm 2.7km
8
PEHD Dn=225mm
9 7.4km
Total 28,3 Km
lungime de 7.4 km. Aceasta alimentează capătul de Sud al arterei de pe B.dul Libertăţii şi este din PE Dn
=225 mm, iar în capătul de Nord aceasta are un tronson de OL Dn160 respectiv Dn100.
Rezervoarele de înmagazinare a apei potabile


1 Clăbucet 300m3 1
2 Valjean 80m3 1
3
3 Fierăstrău 500m 1
300m3 1
4 Fântânii 3
750m 2
5 Piatra Arsa 500m3 1
Total 3480 m3 9 buc
Situatia proiectata
Pentru realizarea obiectivului ,,Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public de alimentare cu apă
(captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă), în localitatea Buşteni”, s-
au studiat şi evaluat modalităţile cunoscute pentru proiectarea şi dimensionarea reţelei de conducte sub
presiune, în vederea obţinerii diametrelor optime pentru asigurarea debitelor de consum şi a presiunilor
de serviciu în nodurile reţelei.
Conform descrierii anterioare şi a scenariului tehnico-economic recomandat de către proiectant, obiectele

investiţiei ,,Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public de alimentare cu apă (captare, aducţiune ,staţii
de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele apă), în localitatea Buşteni” sunt:
Ob. 1 Camera captare G. Diham

Ob. 2 Conductă aducţiune apă brută G. Diham
Ob. 3 Cameră captare Clăbucet
Ob. 4 Conductă aducţiune apă brută Clăbucet
Ob. 5 Rezervor înmagazinare R750 Gura. Diham-
Ob. 6 Staţie dezinfecţie-clorinare Clăbucet
Ob. 7 Conducte transport apă tratată G. Diham şi Clăbucet-reţea distribuţie
Ob. 8. Staţie dezinfecţie-clorinare R5000 Kalinderu
Ob. 9. Conductă transport apă tratată R5000 Kalinderu - reţea distribuţie
Ob. 10. Conductă aducţiune apă brută Omnimpex-R500 Fierăstrău-2xR750 Fântânii
Ob. 11. Rezervor înmagazinare R500 Fierăstrău
Ob. 12. Conducte legatură R500 Fierăstrău - reţea distribuţie
Ob. 13. Rezervoare înmagazinare 2xR750 Fântânii
Ob. 14. Staţie dezinfecţie-clorinare Fântânii
Ob. 15. Camera captare V. Babei I
Ob. 16. Conducta aductiune apa bruta V. Babei I - 2xR300
Ob. 17. Camera captare V. Babei II
Ob. 18. Conducta aductiune apa bruta V. Babei II - 2xR300
Ob. 19. Rezervoare înmagazinare 2xR300 V. Babei I si II
Ob. 20. Statie dezinfectie-clorinare V. Babei I si II
Ob. 21. Conducte transport apa tratata 2xR300 V. Babei I si II - retea distributie
Ob. 22. Instalatii de automatizare si control

9.3. Metodologia de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu
Evaluarea impactului provocat de constructia aductiunii de apa s-a făcut utilizând legislaţia românească şi
cea din Uniunea Europeană.
Impactul asupra factorilor de mediu de bază s-a cuantificat prin calculul indicelui de impact care este
raportul dintre concentraţia poluanţilor emişi în mediu ca urmare a activităţii desfăşurate în obiectiv şi
concentraţia maxim admisibilă stabilită prin legislaţia din domeniu.
Valorile subunitare ale indicelui de impact evidenţiază un impact în limitele admise în timp ce valorile
supraunitare evidenţiază un impact peste limitele admise.
9.4. Impactul prognozat asupra mediului
Prognoza impactului provocat de constructia aductiunii de apa si influenta asupra factorilor de mediu a
condus la formularea următoarelor concluzii:
FACTOR DE MEDIU INDICE DE IMPACT IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
APA < 0,1 IMPACT MINIM ACCEPTAT
AER < 0,1 IMPACT MINIM ACCEPTAT
SOL 0,1 – 0,4 IMPACT MINIM ACCEPTAT
SUBSOL 0,1 – 0,4 IMPACT MINIM ACCEPTAT
BIODIVERSITATE 0,5 – 0,9 IMPACT MEDIU ADMISIBIL
PEISAJ 0,1 – 0,4 IMPACT MINIM ACCEPTAT
MEDIU SOCIAL SI ECONOMIC 0 NU SE PRODUCE IMPACT
ZGOMOT 0,1 – 0,4 IMPACT MINIM ACCEPTAT
CONDITII ETNICE, CULTURALE SI DE 0 NU SE PRODUCE IMPACT

PATRIMONIU
Indicele Global de Impact
Evaluarea globala a mediului se bazeaza pe realizarea unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului
sinergetic, sub forma unei figuri geometrice, in functie de numarul factorilor de mediu analizati.
Indicele starii de poluare globala a mediului ( IPG ) rezulta din raportul:

IPG = SI / SR
unde :
- SI – starea ideala
- SR – starea reala
Pentru indicele global de poluare s-a intocmit urmatoarea scara de valori:
Tip de mediu Efecte asupra Mediului
I=1
Mediu natural neafectat de activitatea umana
Mediu supus activitatii umane in limite

2<I<3
admisibile
Mediu afectat de activitatea umana, provocand
3<I<4
tulburari formelor de viata
I=4
Mediu degradat, impropriu formelor de viata
FACTOR DE MEDIU NOTA DE BONITATE
APA 2
AER 2
SOL 2
SUBSOL 2
BIODIVERSITATE 3
PEISAJ 1
MEDIU SOCIAL SI ECONOMIC 1
ZGOMOT 1
CONDITII ETNICE, CULTURALE SI DE 1

PATRIMONIU

AER
4.00
CO NDITII ETNIC E,
CULTURALE SI DE APA
PATRIMO NIU
ZGO MO T SO L
0.00
MEDIU SO C IAL SI
SUBSO L
ECO NO MIC
PEISAJ BIO DIVERSITATE
STARE IDEALA STARE REALA
9.5. Măsuri de diminuare / eliminare a impactului negativ
S-au făcut recomandări de reducere a impactului asupra factorilor de mediu acolo unde a fost cazul.
9.6. Situaţii de risc şi planul de acţiune în situaţii de risc
Antreprenorul are obligativitatea de a elabora un Plan de interventii pentru situatii de urgenta pentru
activitatea de constructie a obiectivului, in conformitate cu prevederile legislative in vigoare.
9.7. Concluzii
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a făcut pe baza normelor şi reglementărilor naţionale
şi europene folosind documentaţia pusă la dispoziţie de beneficiar, precum şi datele din literatura de
specialitate, ghiduri, normative şi enciclopedii.
Obiectivul analizat – Reabilitare / înlocuire / extindere sistem public de alimentare cu apă (captare,
aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de înmagazinare, reţele de apă), în localitatea Buşteni, judet
Prahova, NU reprezintă o sursă majoră de riscuri industriale sau ecologice, recomandarile facute
in prezentul raport pentru diminuarea impacturilor, reduc nivelul riscului la un nivel minim
acceptabil.

Raport La Studiu de Impact - RETELE APA BUSTENI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport La Studiu de Impact - RETELE APA BUSTENI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bd.

Carol I, Nr 11, Bl P4, Sc A, Ap 2 – 105600 – Campina – Prahova

Raport la Studiu de Evaluare a Impactului

REABILITARE / ÎNLOCUIRE / EXTINDERE SISTEM

Nr. Proiect : 5196 / 05 – 2012

LOCALITATEA BUŞTENI, JUDET PRAHOVA

Evaluator / Auditor de Mediu :

SC HEXON ENGINEERING SRL

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI -

SC Hexon Engineering SRL

Intocmit : Ing. Iuliana Baciu

Verificat : Ing. Aurel Marinache

Aprobat : Ing. Aurel Marinache

SC Hexon Engineering SRL Pagina 2 din 130

1.1. Titularul proiectului

2.1. Caracteristicile principale ale constructiilor

3.1. Generarea deşeurilor

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

SC Hexon Engineering SRL Pagina 3 din 130

4.1.3 Reteaua de alimentare cu apa potabila

4.2.1. Caracteristici generale

4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea morfologica

4.5.1. Informaţii asupra biodiversităţii

4.6.1. Informaţii privind peisajul

4.7. Mediul social şi economic

4.7.1. Starea actuală a mediului social şi economic.

SC Hexon Engineering SRL Pagina 4 din 130

4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic

4.8. Nivelul de zgomot

4.9. Condiţii etnice, culturale si de patrimoniu

4.9.1. Starea actuală a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu

7.1. Riscuri naturale

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1. Date generale

SC Hexon Engineering SRL Pagina 5 din 130

Principalele obiective ale raportului sunt prezentate mai jos:

 Sa furnizeze informatii cu privire la impactul activitatii de constructie a obiectivelor asupra

Prognoza impactului activităţilor desfăşurate in perioada de constructie si functionare a obiectivelor

SC Hexon Engineering SRL Pagina 6 din 130

1.2. Autorul atestat al Studiului de Impact

1.3. Denumirea proiectului

Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de urmatoarele coordonate:

 Latitudine nordica 45025’

SC Hexon Engineering SRL Pagina 7 din 130

Harta 1 – Plan de situatie

SC Hexon Engineering SRL Pagina 8 din 130

Harta 2 – Statiunea Busteni

SC Hexon Engineering SRL Pagina 9 din 130

1.5. Scop si Necesitate

Sistemul de alimentare al oraşului Buşteni prezintă o funcţionalitate improprie unui sistem de

Noul sistem de alimentare va prezenta următoarele avantaje:

- preţul redus al apei în sistem centralizat faţă de sistemele individuale;

SC Hexon Engineering SRL Pagina 10 din 130

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, este de neconceput progresul şi dezvoltarea

Din aceste considerente şi în conformitate cu rezultatele expertizelor tehnice efectuate pe

1.6. Descrierea proiectului

Date statistice UM Valoare

SC Hexon Engineering SRL Pagina 11 din 130

Situaţia generală existentă

a) Sursa de alimentare cu apă: