Raport de Mediu

S.C. S.M.CONSULTING S.R.L.
BUCURESTI
Str. Visana, Nr. 5, Bl. 43, sc. A, Et. 1, Ap. 7, sector 4, Nr. R.C. J 40/625/1997,
Cod. Fiscal RO9133914, Tel.: 0744 84 56 32; 331 07 92 ; fax.: 331 54 13
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC GENERAL
MUNICIPIUL PIATRA NEAMT
DENUMIREA PROIECTULUI: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

AMPLASAMENT: Municipiul Piatra Neamt, judetul Neamt
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT
ELABORATOR STUDIU: STRAINESCU ELENA
SEPTEMBRIE 2012
CUPRINS
1.
EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

PLANULUI URBANISTIC GENERAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI
CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
1.1.
Informaii generale
1.2.
Incadrarea in teritoriu
1.3.
Obiectivele evalurii strategice de mediu
1.4.
Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale PUG
1.5.
Zonarea functionala a teritoriului analizat
1.6.
Echiparea edilitara

Situatia existenta
1.6.1.1. Alimentarea cu apa
1.6.1.2. Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale
1.6.1.3. Alimentarea cu energie electrica
1.6.1.4. Alimentarea cu energie termica si gaze naturale
1.6.1.5. Telecomunicatii
1.6.1.6. Retele de transport
4
5
6
6
8
12
12
12
22
27
28
30
32
Situatia propusa
1.7.
Premise i direcii de dezvoltare a turismului
1.8.
Gospodaria de deseuri menajere
33
33
33
35
36
37
38
39
40
1.9.
1.9.1.
1.9.2.
1.9.3.
1.9.4.
Relatia cu alte planuri si programe

Planuri i programe la nivel local
Planuri i programe la nivel regional
Planuri si programe la nivel national
Planuri si programe la nivel international
45
45
47
49
50
2.
ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI

EVOLUTIA PROBABILA IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
51
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
2.6.
2.7.
2.8.
Relieful zonei
Geologia
Seismicitatea
Particularitatile factorilor climatici din zona
Date hidrologice si hidrogeologice
Solul
Biodiversitatea/Arii protejate
Evoluia probabil a mediului n cazul neimplementrii PUG
51
53
54
54
55
56
57
59
3.
CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV
61
3.1.
3.2.
3.3.
3.3.1.
Calitatea apelor de suprafata

Calitatea apelor subterane
Calitatea aerului
Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de
mediu in judetul Neamt, intocmit de APM Neamt
62
67
68
68
3.4.
3.5.
3.6.
3.7.
3.8.
Calitatea solului
Zgomotul i vibraiile
Starea florei si faunei
Situaia economic i social
Starea de sanatate a populatiei
70
70
74
75
75
4.
5.
6.
7.
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN

OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUG
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX
TRANSFRONTIERA
80
84
90
100
8.
MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE

ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
100
8.1.
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL
adverse asupra factorului de mediu APA
adverse asupra factorului de mediu AER
adverse produse de ZGOMOT
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea
efectelor adverse asupra BIODIVERSITATII/ARIILOR NATURALE PROTEJATE
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI
adverse asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI
si PATRIMONIULUI CULTURAL
8.2.
8.3.
8.4.
8.5.
8.6.
8.7.
101
101
102
103
103
104
105
9.
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR

SI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV
ORICE DIFICULTATI
106
10.
MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUZ
11.
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
11.1. Continutul si obiectivele principale ale planului
11.1.1. Informatii generale
11.1.2. Obiectivele principalele ale proiectului PUG
11.1.2.1. Zonarea functionala a teritoriului
11.1.2.2. Echiparea edilitara
11.2. Evoluia probabil a mediului n cazul neimplementrii PUG
11.3. Probleme de mediu relevante pentru plan
11.4. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national sau comunitar care sunt
relevante pentru plan si modul cum s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte
considerati de mediu in timpul pregatirii planului sunt prezentate in tabelul urmator
11.5. Potentialele efecte semnificative asupra mediului
11.6. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele adverse asupra
mediului
11.7. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor si descrierea
modului cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati
11.8. Expunerea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative
ale implementarii PUG
112
117
117
117
118
120
122
129
131
134
137
140
145
149
Titularul proiectului: PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT

Persoana de contact: Geol. STRAINESCU ELENA
Beneficiar: PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT
Autorul atestat al studiului: STRAINESCU ELENA, reprezentant al S.C. S.M. CONSULTING
S.R.L., str. Visana nr. 5, bl. 43, et 1, ap. 7, telefon 0744845632, fax 021 3315262
Denumirea proiectului: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
Amplasament si adres: Municipiul Piatra Neamt, judetul Neamt
Capitolul 1.
EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI
URBANISTIC GENERAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI
SI PROGRAME RELEVANTE
1.1. Informaii generale
Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu asupra Actualizarii Planului Urbanistic
General al Municipiului Piatra Neamt. Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu
cerintele H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru
planuri si programe si cu precizarile si recomandarile prevazute in Manualul pentru aplicarea
procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai
inalt nivel decizional, care faciliteaza integrarea de mediu in procesul de luare a deciziilor,
conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru
pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea
strategica se aplica de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o
metoda de asigurare si promovare a principiilor dezvoltarii durabile. In acest sens, s-a
dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003
Protocolul privind evaluarea strategica de mediu si care reglementeaza procedura prin care
anumite planuri, programe, politici sau acte normative pot face obiectul evaluarii de mediu.
In cadrul Raportului de mediu pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al

Municipiului Piatra Neamt au fost abordate urmatoarele aspecte:
- informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe;
- starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General;
- obiectivele de protectie a mediului relevante pentru Planul Urbanistic propus;
- metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului posibil a fi generate de PUG;
- evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate cu punerea in
aplicare a planului;
- masuri de diminuare a impactului asupra mediului;
- analiza alternativelor;
- propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului.
1.2. Incadrarea in teritoriu
Municipiul Piatra Neamt resedinta judetului Neamt este asezat pe valea raului
Bistrita, mai exact la iesirea acestuia dintre munti, la confluena cu paraul Cuiejdi.
Municipiul Piatra Neamt este amplasat in partea centrala a judetului Neamt, si este
situat la 46 si 56 latitudine nordica si la 26 si 22 longitudine estica, in partea de nord est a
Romaniei, la altitudine de 320 m. Acesta este strajuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est,
Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Crloman (617 m) la nord-vest i Btca
Doamnei (462 m) la sud-vest.
Municipiul se nvecineaza cu:
la nord - localitatea Garcina;
la est - localitatile Girov si Garcina;
la sud - localitatea Dumbrava Rosie si Piatra Soimului;
la vest - localitatea Alexandru cel Bun.
De Municipiul Piatra Neamt apartin cartierele:
- Ciritei;
- Doamna;
- Valeni;
- Vanatori.
1.3. Obiectivele evalurii strategice de mediu

Evaluarea strategic de mediu este un instrument utilizat pentru minimalizarea riscului
i pentru maximalizarea efectelor pozitive ale planurilor i programelor de mediu propuse.
Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri i
programe asupra mediului (denumit n continuare Directiva SEA) cere ca evaluarea
strategic de mediu s fie efectuat n faza de elaborare a unui plan sau program, precum i
elaborarea unui Raport de mediu, efectuarea de consultri i luarea n considerare a
Raportului de mediu i a rezultatelor consultrilor n procesul de luare a deciziilor. Romnia
a transpus Directiva SEA prin Hotrrea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004.
Procesul de evaluare strategic de mediu examineaz rezultatele individuale ale
procesului de planificare i poate propune modificri necesare pentru a maximaliza beneficiile
pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare i pentru a minimaliza riscurile i
impacturile negative ale acestora asupra mediului.
O bun aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la opiunile
care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, naintea formulrii
proiectelor specifice i atunci cnd sunt nc posibile alternative majore. Ca atare, SEA
faciliteaz o mai bun luare n considerare a limitelor de mediu n formularea PUG care
creeaz cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, procedura SEA vine n sprijinul dezvoltrii
durabile din punct de vedere al mediului.
1.4. Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale PUG
Principalul obiectiv al planului Actualizare Plan Urbanisc General Municipiul Piatra
Neamt const n crearea cadrului de reglementare din punct de vedere al planificarii urbanistice
in vederea realizarii dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistica a
arealului de implementare, n corelaie cu zonele adiacente si cu prevederile celorlalte planuri
urbanistice aprobate in cadrul teritoriului administrativ al Municipiului Piatra Neamt.

Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor efecte
semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in care Planul
Urbanistic General propus de catre beneficiar promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin
integrarea corespunzatoare a consideratiilor cu privire la mediu.
In acest sens, Planul Urbanistic General constituie documentatia care stabileste
obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru aceasta zona teritoriala in perioada

urmatoare, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si orienteaza politicile de
dezvoltare in vederea stabilirii obiectivelor propuse.
Prin Planul Urbanistic propus s-au stabilit obiectivele, actiunile, prioritatile si
reglementarile de urbanism (permisiuni si restrictii) necesar a fi aplicate in utilizarea teritoriului
si in conformarea propunerilor la situatia urbanistica de fond a zonei.
Principalele obiective de dezvoltare urban pe termen mediu (5-10 ani) a Municipiului
Piatra Neamt, sub urmatoarele aspecte:
- optimizarea relatiilor cu teritoriul administrativ si cu teritoriul judetean;
- restabilirea directiilor, prioritatilor si a reglementarilor de amenajare a teritoriului si
dezvoltare urbanistica a Municipiului;
- restabilirea si delimitarea teritoriului intravilan;
- reevidentierea detinatorilor de terenuri din intravilan;
- reutilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;
- restabilirea si delimitarea zonelor functionale, zonelor construibile, zonelor cu
interdictie temporara sau definitiva de construire, zonelor protejate (naturale, construite) si de
protectie a acestora;
- reaprecierea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati
geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit);
- restabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a
constructiilor;
- reevidentierea fondului construit valoros si modului de valorificare a acestuia pe
teritoriul Municipiului;
- revalorificarea potentialului natural, economic si uman;
- recorelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului;
- cresterea calitatii vietii cu precadere in domeniile locuirii si serviciilor;
- fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica;
- reorganizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii;
- stabilirea masurilor pentru protectia mediului;
- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare.
De asemenea, prezenta documentatie urmareste pe cat este posibil si admis, sa

contracareze tendintele si aspectele negative aparute in dezvoltarea Municipiului Piatra
Neamt. Aspectele cele mai importante aparute prin aceasta reactualizare a PUG-ului sunt:
- valorificarea optim a resurselor turistice n contextul protejrii acestora i a mediului n
conformitate cu principiile dezvoltrii durabile, cu accent pe cele montane;
- crearea unor oferte turistice diversificate i competitive pe piaa extern i intern;
- revitalizarea, consolidarea i dezvoltarea unor forme de turism practicate n prezent
(odihn i recreere, turism montan, sporturi de iarn, turism cultural, turism de afaceri, turism
de congrese i reuniuni);
- realizarea canalizarii in zonele neamenajate si racordarea acestora la reteaua
centralizata de canalizare;
- extinderea retelei de alimentare cu apa;
- extinderea si modernizarea retelei de canalizare a apelor pluviale;
- realizarea unui sistem modern de preluare selectiva, transport, tratare si depozitare a
deseurilor (tratarea deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii, compostare, tratare
mecano-biologica, sortare);
- inlocuirea retelelor de distributie gaze din teava de otel, cu perioada de exploatare
depasita, cu conducte din polietilena cu durata normata de functionare de 50 de ani;
- descongestionarea orasului de zona industriala si reamplasarea in exteriorul acestuia;
- reglementari ale interventiilor de conservare, restaurare, reabilitare, remodelare,
construire sau asanare a constructiilor;
- reglementarea modului de amenajare a spatiilor pietonale (pavimente, plantatii
elemente decorative).
1.5. Zonarea functionala a teritoriului analizat
Din punct de vedere functional, teritoriul Municipiului Piatra Neamt are urmatoarea
structura:
Nr.
crt.
1
Simbolul zonei
sau subzonei
functionale
C.P.
CP1
Zona functionala
Subzona functionala
Subzona centrala situata in limitele zonei de protectie a
valorilor istorice si arhitectural-urbanistice
Subzona central n care se menine configuraia esutului
CP1
2
CP1a
CP1b
C.A.
CA1
Subzona centrala situata in afara limitelor zonei protejate

Subzona central cu funciunea de centru de afaceri cu
cldiri de nlime medie, nalt i cu accente peste 30 metri
n regim de construire continuu i discontinuu
Subzona central cu funciuni complexe, cu cldiri de
nlime medie, nalt i cu accente peste 30 metri, cu regim
de construire continuu sau discontinuu
CA2
CB
Zone situate n afara perimetrului central care grupeaz

funciuni complexe de importan supramunicipal i
municipal
Subzona serviciilor publice dispersate n afara zonelor
protejate
Subzona centrelor de conferine i expoziii judeene,
nationale, internaionale
CB1
CB2
4
urban tradiional
Subzona central aferent Centrului istoric
Subzona central aferent strzii Alexandru cel Bun
Zona mixt coninnd instituii, servicii i echipamente

publice, servicii de interes general
(servicii
manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective i
personale, comer, hoteluri, restaurante, recreere),
activiti productive mici nepoluante i locuine.
Subzona mixt cu cldiri avnd regim de construire continuu
sau discontinuu i nlimi maxime de
P+4 nveluri
Subzona mixt cu cldiri avnd regim de construire continuu
P+10 niveluri,
sau discontinuu i nlimi maxime de
eventual cu accente mai nalte
M1
M2
Zona activitilor legate de culte
L
L1
Zona de locuit
Subzona locuinelor individuale i colective mici cu P - P+2
niveluri
Locuine individuale i colective mici cu maxim P+2 niveluri
situate n afara perimetrelor de protecie
situate n interiorul perimetrelor de protecie
situate n noile extinderi sau n enclave neconstruite
Locuine individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fr
reele edilitare
niveluri realizate pe baza unor lotizri urbane anterioare
Locuinte individuale i colective mici realizate pe baza unor
lotizri anterioare cu P - P+2 niveluri, situate n afara zonei
protejate
L1a
L1
L1b
L1c
L1d
L2
L2a
L2
L2b
lotizri anterioare cu P- P+2 niveluri, situate n zone

protejate
Subzona locuinelor colective medii cu P + 3-5 niveluri situate
n ansambluri preponderent rezideniale
Subzona locuinelor colective nalte cu P + 5-8-10 niveluri,
situate n ansambluri preponderent rezideniale
L3
L4
7
A
A1
A1
A1a
A1b
A2
8
V
V1
V1
V1a
V1b
V2
V2
V3
V3
V2a
V3a
V3b
V4
V5
V6
V7
V7
V7a
V7b
V8
Zona de activiti productive

Zona activitilor productive i de servicii
Subzona unitilor predominant industriale
Subzona unitilor industriale i de servicii
Subzona unitilor mici i mijlocii productive i de servicii
Zona spatiilor verzi
Subzona spatii publice cu acces nelimitat
Subzona spatiilor verzi publice cu acces nelimitat-parcuri,
gradini, scuaruri, precum si plantatii de aliniament ale
arterelor principale sau secundare, plantatii aferente
promenadelorpietonale, amenajari locale ambientale
Amenajari sportive publice-stadioane
Subzona spaii verzi publice cu acces limitat de folosin
specializat
Gradini zoologice
Subzona spatiilor verzi pentru agrement
Baze de agreement, parcuri de distractie, poli de agrement la
nivel municipal
Complexe si baze sportive
Subzona spatiilor verzi pentru protectia cursurilor de apa
Subzona spatiilor verzi de protecie sanitar
Subzona protecie fa de infrastructura tehnic
Subzona padurilor si plantatiilor forestiere
Paduri i plantaii forestiere protejate
Paduri i plantaii forestiere situate n afara zonelor protejate
Subzona prtii de sky i amenajri sportive n cadrul
plantaiilor forestiere
B
B1
B2
Zona activitilor balneare i turistice

Subzona de turism i agrement
Subzona caselor de vacant
10
T
T1
T1
T2
T2
T3
Zona transporturilor
Zona transporturilor rutiere
Unitati de transporturi rutiere izolate
Subzona transporturilor feroviare
Uniti de transporturi feroviare izolate
Subzona transporturilor pe cablu
11
G
G1
T1a
T2a
Zona de gospodarie comunala

Subzona constructiilor si amenajarilor pentru gospodarie
10
G2
comunala
Subzona cimitirelor
12
Zona cu destinatie speciala
13
Zona echipamentelor tehnice majore
14
EX
EX1
EX 2
EX 3
EX 4
EX 5
Zone situate n extravilanul Municipiului Piatra Neamt

Captarea de ap potabil Vaduri
Locul fosilifer Cernegura
Locul fosilifer Agrcia
Rezervaia floristic Dealul Vulpii - Booaia (Ochiul de Step)
Rezervaia arheologic Valea Cireului
Bilant teritorial existent - bilant zone functionale existent in intravilan

ZONIFICAREA TERITORIULUI
1. INSTITUII I SERVICII (CP1a, CA1, CA2, CB1, CB2, CB3, B1, B2),
din care:
Zone situate n afara zonei centrale care cumuleaz funcii municipale, poli
urbani (CB1, CB2)
Zona centrala CB
Centrul istoric (CP1)
2. LOCUINE si functiuni complementare (L1a, L1b, L1c, L1d, L2, L3,
L4, M1, M2) din care:
Locuinte individuale (L1,L2)
Locuinte colective medii (L3)
Locuite colective inalate (L4)
3. CULTE (F)
4. ZONA MIXTA (M1,M2)
5. ZONA UNITI INDUSTRIALE I AGRO-ZOO (A1, A2) din care:
Unitati industriale
Unitati agricole
6. ZONE SPAII VERZI AMENAJATE / NEAMENAJATE, SPORT,
AGREMENT, PROTECIE (V1a, V1b, V1c, V2a, V2b, V3a, V3b, V4, V5,
V6)
7. PADURI (V7a, V7b)
8. ZONA TURISTICA (B1, B2)
9. CONSTRUCII TEHNICO-EDILITARE (R)
10. GOSPODRIE COMUNAL (G1, G2)
11. ZONA CAI DE COMUNICAII , din care:
- Transporturi rutiere
- Transporturi froviare
12. DESTINAIE SPECIAL (S)
13. APE
14. TERENURI NEAFECTATE DE AMENAJRI (agricole, neproductive)
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN
Suprafata
ha
93,56
Procent
%
5,33
0,00
0,00
93,56
5,33
937,80
53,41
827,42
93,50
16,88
0,00
0,00
258,92
225,42
33,50
172,55
15,53mp/loc
47,12
5,32
0,97
0,00
0,00
14,74
12,84
1,90
9,82
0,00
0,00
23,81
36,72
136,95
103,30
33,65
55,00
0,00
40,69
1756,00
0,00
0,00
1,36
2,09
7,80
5,88
1,92
3,13
0,00
2,32
100,00
11
Bilant teritorial propus - bilant zone functionale propuse in intravilan

ZONIFICAREA TERITORIULUI
1. INSTITUII I SERVICII (CP1a, CA1, CA2, CB1, CB2, CB3, B1, B2),
din care:
Zone situate n afara zonei centrale care cumuleaz funcii municipale, poli
urbani (CB1, CB2)
Zona centrala CB
Centrul istoric (CP1)
2. LOCUINE si functiuni complementare (L1a, L1b, L1c, L1d, L2, L3,
L4, M1, M2) din care:
Locuinte individuale (L1,L2)
Locuinte colective medii (L3)
Locuite colective inalate (L4)
3. CULTE (F)
4. ZONA MIXTA (M1,M2)
5. ZONA UNITI INDUSTRIALE I AGRO-ZOO (A1, A2)
Unitati industriale
Unitati agricole
6. ZONE SPAII VERZI AMENAJATE / NEAMENAJATE, SPORT,
AGREMENT, PROTECIE (V1a, V1b, V1c, V2a, V2b, V3a, V3b, V4, V5,
V6)
7. PADURI (V7a, V7b)
8. ZONA TURISTICA (B1, B2)
9. CONSTRUCII TEHNICO-EDILITARE (R)
10. GOSPODRIE COMUNAL (G1, G2)
11. ZONA CAI DE COMUNICAII , din care:
- Transporturi rutiere
- Transporturi froviare
12. DESTINAIE SPECIAL (S)
13. APE
14. TERENURI NEAFECTATE DE AMENAJRI (agricole, neproductive)
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN
Suprafata
ha
100,56
Procent
%
3,86
53,1
2,03
47,46
12,24
1177,22
1,83
0,47
45,10
1035,92
100,30
41,00
4,48
243,77
133,56
107,87
25,70
187,20
18mp/loc
39,70
3,80
1,60
0,17
9,35
5,12
4,13
0,99
7,18
239,67
23,05mp/loc
34,10
6,53
9,19
68,24
188,29
163,59
24,70
44,74
177,61
0,00
2605,97
2,61
7,35
5,75
0,95
1,71
6,81
0,00
100,00
1,30
0,25
1.6. Echiparea edilitara

1.6.1. Situatia existenta
Alimentarea cu ap a Municipiului Piatra Neam se realizeaz din dou surse distincte,
si anume:
a) sursa de la Vaduri care are o capacitate de 848 l/s, const din dou fronturi de
captare prin puuri, amplasate pe malul stang al raului Bistria de o parte i de alta a canalului
de fug al hidrocentralei Vaduri i dou chesoane.
12
Cele dou fronturi de puuri totalizand un numr de 53 puuri, furnizeaz n
prezent,
mpreun cu cele dou chesoane, un debit de 848 l/s.

b) debitul suplimentar de 300 l/s se asigur din acumularea Batca Doamnei printr-o
priz amenajat n lac la 50 m amonte de baraj.
Localitati deservite in prezent (dispun de retele centralizate de alimentare cu apa):
Nr. crt.
1
3
4
5
6
7
8
9
Denumire utilizatori
Alexandru cel Bun
Vadurele
Bistrita
Viisoara
Scaricica
Piatra Neamt zona de presiune 1.1 Precista
Piatra Neamt zona de presiune 1.2 Maratei
Piatra Neamt zona de presiune 2.1 Valea Viei
Piatra Neamt zona de presiune 2.2 Obor
Piatra Neamt zona de presiune 3.1 Darmanesti est
Piatra Neamt zona de presiune 3.2 Darmanesti nord
Dumbrava Rosie
Brasauti
Savinesti
Roznov
Slobozia
Zanesti
Traian
Girov
Contesti
Versesti
Danesti
Dochia
Botesti
Doina
Gircina
Puturile sunt in cea mai mare parte echipate cu electropompe cu debitul de 75 mc/h si
H = 50 mCA, cu puteri de 5,5 KW si 7,5 KW.
Sursa de apa de la Vaduri, ce capteaza apa subterana este echipata cu o statie de
clorinare, iar sursa de apa de la Batca Doamnei care este o sursa de suprafata (lac de
acumulare) este echipata cu o statie de tratare moderna (reabilitata prin proiectul ISPA 2),
compusa din compartimentele din tabelul de mai jos.
13
Statie
microsite
tamburi
microsite
rotitoare
400l/s
Coagulare
Decantoare
308 l/s
sulfat de 308 l/s orizontal
aluminiu camera de radial D=30.00
amestec si distributie V=1453/buc
(compartiment cilindric
Dn 2.50; H = 7.5 m;
izolat
interior
fibra
sticla )
Filtru
Dezinfectare
filtre rapide cu
nivel liber (3
buc L=10.00
l=3.00)
308 l/s clorinare

(clor gazos)
Complexe de inmagazinare - pompare

Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un numar de 10 rezervoare cu un volum total de
21300 mc pe grupe de rezervoare si pe zone de locuit astfel:
Zona I deservita de rezervoarele R3 cu V = 3000 mc si R3 cu V = 2500 mc,
CR = 350,5 mc.
Zona II-1 deservita de rezervorul R1 cu V = 1520 mc si CR = 383,0 mc.
Zona II-2 deservita de rezervorul R2 cu V = 2166 mm si R2 cu V = 2500 mc,
CR = 375,5 mc.
Zona III-1 deservita de rezervorul R5 cu V = 286 mc, CR = 431,5 mc.
Zona III-2 deservita de rezervoarele R6, R6 cu V = 2 x 2500 mc, CR = 394,25 m.
Zona IV deservita de rezervoarele R4 cu V = 2000 mc si R4 cu V = 2500 mc,
CR = 350,04 m.
Se precizeaza ca obiectivele din zona 1 se alimenteaza cu apa si direct din conducta de
aductiune Vaduri, iar obiectivele din zona 4 sunt alimentate si din conducta de aductiune de la
captarea Batca Doamnei.
Toate cele 10 rezervoare sunt alimentate cu apa de la captarile Vaduri prin intermediul
statiilor de pompare, dupa cum urmeaza:
rezervorul R5 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu doua
electropompe cu Q = 25 mc/h, H = 80 mCA, P = 7,5 KW;
rezervorul R1 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu doua
electropompe cu Q = 150 mc/h, H = 45 mCA, P = 25 KW;
rezervorul R3 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu trei
electropompe cu Q = 150 mc/h, H = 45 mCA, N = 30 KW;
rezervorul R3 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu trei
14
electropompe cu Q = 200 mc/h, H = 80 mCA, N = 55 KW;

rezervoarele R4 si R4 sunt alimentate prin intermediul unei statii de pompare echipata
cu 3 pompe cu Q = 180 mc, H = 75 mCA si P = 55 KW.
Conductele de aductiune
Transportul apei de la cele dou surse se face astfel :
- din captarea Vaduri prin dou conducte PREMO 800 mm i o conduct din PAFSIN
300 mm;
- din sursa Batca Doamnei printr-o conduct din PAFSIN 1000 mm. Aductiunea are
lungimea de 73,41 Km.
1
2
3
4
5
Captare Vaduri Piatra Neamt
Premo
800
800/Ol
OL 800
6500
OL300
12500
6500
S tratare Batca Doamnei-Piatra

Neamt
PREMO 1000
3500
Piatra Neamt D-va Rosie
4300
OL 100 mm
Reteaua de distributie
Distribuia apei n Municipiul Piatra Neam se face prin reele separate pe trei zone de
presiune: zona I ce cuprinde cartierele Precista, Centrul, Mrei, Gara Veche, Doamna i
Vleni; zona II ce cuprinde cartierele Valea Viei, Sarata i rncua, precum i o parte din
cartierul Drmneti; zona III ce cuprinde zona Drmneti Est i Ciritei.
Reelele de alimentare cu ap din ora sunt, n general, n sistem inelar pe cele trei zone
de presiune atat pentru ap potabil, cat i pentru cea industrial.
Toate unitile industriale sunt racordate la reeaua de alimentare cu ap a Municipiului
care folosesc apa pentru consumul menajer i tehnologic. O serie de industrii mai mari din
ora au surse proprii (Pergodur S.A., Intreprinderea Avicola; Petrocont S.A., Montana S.A.).
n derulare exist un proiect de reabilitare a sistemului de alimentare cu ap ISPA 2,
prin care se vor reabilita staiile de pompare i tratare a apei,rezervoarele de stocare, se vor
echipa cu sisteme de automatizare i se vor realiza extinderi ale capetelor de reea.
15
Dintre problemele conflictuale i disfuncionalitile constatate, putem aminti:

calitatea sub normele de potabilitate europene;
echipajele sunt energofage, uzate moral i fizic;
insuficiena conductelor de alimentare cu ap i starea proast a celor existente.
Pentru zona sudica a orasului alimentarea cu apa la presiunea de serviciu se asigura
direct din reteaua de aductiune prin retelele de distributie stradale, pentru zonele mai inalte ale
orasului, alimentarea cu apa se asigura prin ridicarea presiunii cu ajutorul statiilor de
repompare si a rezervoarelor amplasate pe dealurile din jurul localitatii.
Lungimea retelelor de alimentare cu apa este de 117,73 km.
Nr.
crt.
1
Denumire tronson
Str. Humariei
Mater/Dext/s 1
OL 100mm
L 3
317.57
Str. Satencii
OL 100mm
227.92
Str. Verii
OL 100mm
732.41
Str.Mierlei
OL 25mm
63.09
Str. Cerbului
OL 80 mm
70.38
Str. Merilor
OL 80 mm
103.84
Str. Piscului
OL 50mm
416.26
Str. Molidului
OL 50mm
83.88
Str. Carloman
OL 100mm
344.83
10
Str. Soarelui
OL 100mm
220.3
11
Str. Arges
OL 100mm
259.24
12
Str. Tarancuta
OL 100mm
219.69
13
Fundatura Somes
OL 100mm
112.6
14
Str. Somes
OL 100mm
297.74
15
Str. Crisului
OL 100mm
149.67
16
Fundatura Timis
OL 100mm
103.46
17
Str. Florilor
OL 100mm
253.13
18
Str. Apelor
OL 100mm
167.33
19
Str. Crangului
OL 100mm
272.58
20
Str. Eroilor
OL 300m
561.63
21
Str. Petru Movila
OL 150mm
547.88
22
Str. Dragos Voda
OL 80mm
1780.53
16
23
Str. Dimitrie Cantemir
OL 300mm
363.39
24
Str. Amurgului
OL 100mm
301.64
25
Str. Izvor
OL 100mm
355.04
26
Str. Stefan cel Mare
FC 80mm
441.45
27
FC 300mm
894.84
28
FC 200mm
388.26
29
Str. I. Creanga
OL 100mm
511.27
30
Str. Cozlei
OL 50mm
366.33
31
Str. Codrului
OL 100mm
264.29
32
Str. Pinului
OL 50mm
83.12
33
Str. Dimitrie Ernici
FC 100mm
408.63
34
Str. V.A.Ureche
OL 150mm
259.08
35
Str. Alexandru cel Bun
OL 150mm
294.14
36
Str. Mihail Sadoveanu
OL 100mm
479.16
37
Str. Oituz
OL 100mm
291.52
38
Str. Liliacului
OL 100mm
586.19
39
Str. Crinului
OL 100mm
127.04
40
Aleea Uranus
OL 100mm
90.6
41
Str. Baladei
OL 80mm
94.53
42
Str. Elena Cuza
OL 100mm
152.18
43
Str. I.L.Caragiale
OL 100mm
159.84
44
Str. Artelor
PEHD 63mm
85.74
45
Str. Prof.Ion Negre
OL 100mm
315.54
46
Str. Bradului
OL 100mm
192.77
47
Str. Plugarului
OL 100mm
218.03
48
Str. Alex.Lapusneanu
OL 150mm
583.3
49
B-dul Decebal
FC 150mm
871.36
50
B-dul Decebal
OL 100mm
411.21
51
B-dul Decebal
OL 100mm
224.48
52
Str. Pietrosul
OL 100mm
101.26
53
Str. Penes Curcanul
OL 100mm
91.01
54
Str. Calistrat Hogas
OL 100mm
321.92
55
Str. Duraului
400mm
281.04
56
B-dul Republicii
OL 100mm
602.47
57
Str. Titu Maiorescu
150mm
435.22
17
58
Str. Uzinei
100mm
79.15
59
Str. Aurel Vlaicu
100mm
126.91
60
Str. Burebista
150mm
995.91
61
Str. Rovine
150mm
136.84
62
Str. Unirii
100mm
562.15
63
Str. Pictor Grigorescu
OL 100mm
594.33
64
Str. Pacii
150mm
116.94
65
Str. Emil Costinescu
OL 100mm
552.03
66
Str. Borzesti
OL 100mm
109.18
67
Str. Ecoului
OL 100mm
180.4
68
Str. Adancata
150mm
281.95
69
Str. Independentei
150mm
193.92
70
Str. Plutasului
150mm
68.99
71
100mm
75.64
72
80mm
90.06
73
Str. Plopului
100mm
248.53
74
Str. Retezat
OL 100mm
127.89
75
Str. Arcului
OL 100mm
342.24
76
Str. Bistritei
OL 100mm
1471.23
77
Str. George Cosbuc
OL 100mm
270.09
78
Aleea Trandafirilor
OL 100mm
118.68
79
Aleea Viorelelor
OL 100mm
91.6
80
Str. Caisilor
OL 100mm
175.27
81
Aleea Margaretelor
OL 100mm
123.29
82
Str. Lt.Draghescu
OL 100mm
523.28
83
Str. Anton Vorel
OL 100mm
239.97
84
B-dul 9 Mai
OL 100mm
608.6
85
Str. Mihai Eminescu
OL 100mm
516.12
86
Str. Costache Negri
150mm
202.59
87
Str. Rodnei
OL 100mm
207.25
88
Str. Pietei
OL 100mm
191.65
89
Str. Baltagului
OL 100mm
59
90
Str. Gh. Iacomi
OL 100mm
445.1
91
Str. Iulian Antonescu
OL 100mm
189.57
92
Str. Dimitrie Leonida
PEHD 100mm
1154.5
18
93
Str. Veseliei
OL 150mm
155.38
94
Str. Progresului
OL 150mm
483.82
95
Str. Progresului
OL 100mm
426.86
96
Str. Biruintei
OL 100mm
143.26
97
Str. Lamaitei
OL 150mm
432.17
98
Str. Branduselor
OL 150mm
195.77
99
Str. Narciselor
OL 150mm
130.47
100 Str. Paltinilor
150mm
261.79
101 Str. Maratei
100mm
693.81
102 Str. Maratei
150mm
723.23
103 Str. Plaiului
OL 100mm
376.87
104 Str. Anton Naum
OL 100mm
180.93
105 Str. Progresului
FC 200m
336.1
106 Str. Luminei
80mm
146.81
107 Str. Ecaterina Varga
OL 100mm
170.36
108 Str. Muncii
100mm
365.23
109 Str. Mioritei
OL 100mm
1420.72
110 Str. Ioan Slavici
OL 100mm
325.71
111 Str. Horia

B-dul Gen.
112 Dascalescu
OL80mm
196.84
OL 100mm
2155.7
113 Str. Nordului
OL 100mm
1099.41
114 Str. Izvoare
200mm
380
115 Str. Izvoare
100mm
1099.41
116 Str. Terasei
150mm
348.58
117
100mm
437.28
118 Str. Banatului
100mm
919.716
119
150mm
720.76
120 Str. Zefirului
100mm
282.23
121 Str. Cracau
110mm
140.93
122 Str. Prieteniei
OL 100mm
276.86
123 Str. Prieteniei
OL 100mm
276.86
124 Str. Banatului
100mm
919.76
125 Str. Banatului
150mm
720.76
126 Str. Zefirului
100mm
282.23
19
127 Str. Cracau
110mm
140.93
128 Str. Prieteniei
OL 100mm
276.86
129 Str. Banatului
150mm
720.76
130 Str. Aurel Baiesu
OL 100mm
155.84
131 Str. Dunarii
OL 100mm
190.05
132 Str. Transilvaniei
OL 100mm
126.12
133 Str. Marasti
100mm
457.02
134 Str. Munteniei
OL 100mm
173.2
135 Str. Pescarusului
100mm
245.4
136 Str. 1Mai
OL 100mm
78.74
137 Str. Aliantei
OL 100mm
132.92
138 Str. Moldovei
100mm
139.07
139 Str. Moldovei
OL 100mm
147.68
140 Str. Olteniei
100mm
202.44
141 Str. Sucevei
OL 100mm
125.8
142 Str. Milcov
OL 100mm
126.26
143 Str. Putnei
OL 100mm
130.53
144 Str. Jiului
OL 100mm
129.74
145 Str. Mures
OL 100mm
465.7
146 Str. Siret
OL 100mm
417.68
147 Str. Siret
OL 100mm
311.75
148 Str. Siret
OL 100mm
186.05
149 Str. Trotus
OL200mm
624.87
150 Str. Trotus
OL 100mm
331.74
151 Str. Lotrului
OL 100mm
191.19
152 Str. Eliberarii
150mm
288.58
153 Str. Carlova
100mm
356.63
154 Str. Tipografului
100mm
140.15
155 Str. Tarnavelor
100mm
143.1
156 Str. Solidaritatii
100mm
140.7
157 Str. Blanduziei
100mm
214.28
158 Str. Olteniei
100mm
226.36
159 Str. Soimului
100mm
156.44
160 Str. Vulturului
100mm
108.38
161 Str. Garii
100mm
334.12
20
162 Str. Fermelor
OL 100mm
1430.15
163 Str. Privighetorii
150mm
860.1
164 Str. Castanilor
OL 100mm
51.52
165 Str. Orhei
OL 100mm
159
166 Str. Orhei
OL 100mm
170.02
167 Str. Mihai Viteazul
OL 100mm
390.62
100mm
534.12
150mm
26.12
170 Str. Nufarului
150mm
639.54
171 Aleea Ulmilor
OL 100mm
1474.84
172 Str. C. Matase
OL 200mm
217.08
173 Str. Garofitei
OL 250mm
370.19
174 Str. N. Iorga
OL 100mm
482.16
175 Str. N. Iorga
OL 200mm
441.54
176 Str. G. Galinescu
OL 100mm
360.85
177 Str. Hangului
OL 200mm
705.12
178 Str. Izvorul Alb
OL100mm
168.24
179 Str. Audia
OL 100mm
167.6
180 Str. Pepinierei
OL 150mm
375.69
181 Str. Boboteni
OL 150mm
705.12
182 Str. Poiana Teiului
OL 150mm
492.69
183 Str. Zambilelor
OL 100mm
384.72
184 Str. Orientului
OL 100mm
178.83
185 Str. Pastravului
OL 100mm
394.55
186
PEHD 150mm
836.96
187
OL 100mm
394.55
188 Str.Apusului
OL 150mm
124.06
189 Str. 1 Decembrie

Str. Cetatea
190 Neamtului
OL 100mm
1964.87
PEHD 150mm
2436.03
191 Str. Hatasului
OL 100mm
350.47
192 Str. Baltatesti
OL 100mm
391
193 Str. Nada Florilor
OL 100mm
366.47
194 Str. Darmanesti
150mm
1330.9
195 Str. Nicu Albu
150mm
1639.87
21
196 Str. Morii
85 mm
87.98
197 Str. Bujorului
OL 100mm
81.03
198 Str. Violetei
OL 100mm
66.95
199 Str. Petru Rares
OL 100mm
263.18
200 Str. Ana Ipatescu
OL 100mm
873.88
78,377

Canalizarea Municipiul Piatra Neam este n sistem divizor; apele uzate menajere fiind
preluate de colectoare menajere.
Colectorul general are o dimensiune maxim de 180/114 cm i conduce apele
menajere, gravitaional si prin 8 statii de pompare spre staia de epurare a oraului, situat pe
malul stang al Bistriei n intravilan.
Principalele canale colectoare componente ale retelei de canalizare, inclusiv lungimile
si diametrele nominale ale acestora sunt cuprinse in tabelul de mai jos.
Strada
L (m)
Dn (mm)
Stefan Cel Mare
670
400
Petru Rares
585
400
Mihai Viteazu
1342
300
Darmanesti
1262
400
1 Decembrie 1918
2467
400
Dimitrie Leonida
953
500
Dimitrie Leonida
418
600
Dimitrie Leonida
291
800
Olteniei
1812
400
Muncii
733
800
Bistritei
735
400
Bistritei
1319
400
9 Mai
472
400
9 Mai
210
500
Orhei
1238
800
Lungimea totala a retelelor de canalizare menajera din cadrul Municipiului Piatra Neamt
22
este de 88 Km si colecteaza apele uzate de la 90 % din populatie.

Deoarece Municipiul Piatra Neamt prezinta 3 zone distincte de relief, transportul apelor
uzate menajere spre statia de epurare se realizeaza atat gravitational, cat si prin intermediul a
8 statii de pompare, dupa cum urmeaza:
- statia de pompare SP1 colecteaza apele din zona industriala (in spate Depozit
Petraru) si deverseaza in conducta principala din strada General Dascalescu. Statia este
echipata cu doua electropompe cu Q = 100 mc/h, H = 30 mCA;
- statia de pompare SP2 colecteaza apele uzate din strada Izvoare si cartier Speranta
si sunt deversate in conducta existenta zona pasaj. Statia este echipata cu doua electropompe
submersibile cu Q = 45 mc/h, H = 30 mCA;
- statia de pompare SP3 este amplasata in zona Valeni, colecteaza apele uzate din
zona de sud-est a zonei si o deverseaza in canalul din amonte de statia SP4. Aceasta este
echipata cu 2 electropompe cu Q = 17 mc/h si H = 12,5 m CA;
- statia de pompare SP4 amplasata, de asemenea, in zona Valeni, colecteaza apele
menajere din toata zona de nord si centru inclusiv apele descarcate de statia SP3 si prin
subtraversare a raului Bistrita, trimite apele uzate la statia SP5 (existenta in zona Salubritas pe
strada Gh. Doja), statia compost;
- statia SP6 amplasata in zona Cinema Cozla, colecteaza apele din zona Darmanesti
si deverseaza in canalul colector de pe strada 1 Decembrie 1918. Statia este echipata cu 2
electropompe submersibile cu Q = 28 mc/h si H= 8 m CA;
- statia SP7 amplasata in zona Maratei, colecteaza apele de pe strada Aleea Plaiului
si deverseaza in strada Progresului. Statia este echipata cu 2 electropompe submersibile cu
Q = 52 mc/h si H = 9 m CA;
- statia SP8 amplasata la intersectia str. Stramutati cu str. General Dascalescu,
colecteaza apele de pe strazile Stramutati si G-ral Dascalescu si deverseaza in camin existent
pe strada Mioritei, zona Vanatori.
Statia de epurare
Statia de epurare a Municipiului Piatra Neamt se afla in partea de sud-est a orasului pe
malul stang al raului Bistrita, in intravilan.
Provenienta apelor uzate: ape uzate colectate in sistemul de canalizare provenite de la
23
blocurile de locuinte, locuintele individuale, obiective social-culturale si ape uzate industriale

provenite de la agentii economici cu activitati pe raza Municipiului Piatra Neamt. Dupa epurare,
apele uzate sunt descarcate in emisarul care este raul Bistrita.
Se mentioneaza ca statia de epurare a fost reabilitata prin programul ISPA 2, fiind
adusa in parametri tehnici corespunzatori cerintelor europene.
Debitul maxim de tratare pentru treapta mecanica este de 6000 mc/h, iar debitul maxim
pentru treapta biologica este de 4500 mc/h.
Principalele obiecte din statia de epurare sunt:
camera grtarelor;
desnisipator longitudinal cuplat cu separator de grsimi;
staie pompe ape uzate pretratate i camera electric;
camera de distribuie la decantoarele primare;
decantoarele primare radiale;
decantoarele primare radiale (rezervoare anoxice);
bazine cu nmol activ;
camera de distribuie la decantoarele secundare;
decantoarele secundare radiale;
ingrotor de nmol primar;
staie de pompare nmol ngroat;
rezervor de fermentare a nmolului;
bazin tampon de nmol fermentat;
staie de dezhidratare mecanic a nmolului;
gazometru;
depozit de nmol dezhidratat;
staia de pompare nmol activ;
cmin de msurare a debitelor.

Obiecte noi construite sunt:
camer deversoare;
camera grtarelor rare i camera electric;
bazin de nmol activ;
24
staie de pompare reactivi chimici pentru reducerea fosforului;
bazin de amestecare a nmolului ngroat;
staie de pompare ap de nmol;
atelier mecanic;
staie de suflante i camera electric;
staia de ngroare mecanic a nmolului n exces;
camera deversoare treapta biologic;
rezervor tampon;
camera de distribuie treapta biologic.

Descrierea procesului
Staia de tratare a apelor uzate funcioneaz n dou trepte. Treapta I este treapta de
epurare mecanic i treapta a II-a este treapta de epurare biologic.

Debitul maxim de tratare pentru treapta mecanic este 6000 mc/h. Debitul
maxim
de
tratare pentru treapta biologic este de 4500 mc/h. Inainte de intrarea apei n treapta biologic,
exista o instalaie automat de prelevare probe.
Modernizarea staiei de epurare a adus urmtoarele modificri n procesul tehnologic:
limitarea debitelor de intrare la nivelul maxim de procesare pe care l realizeaz
treapta mecanic respectiv biologic;
imbuntirea separrii materialului grosier prin introducerea sitelor rare n faa celor
dese existente;
introducerea reactivilor (clorur feric) pentru reducerea fosforului;
regndirea epurrii biologice prin separarea zonei anoxice de cea anaerob.
Treapta I - Epurare mecanic
Procesul de epurare mecanic cuprinde:
- noua camer cu grtare rare. Aflat n continuarea camerei deversoare, aceasta e
prevzut cu dou compartimente cu funcionare independent asigurat de sistemul de
nchidere cu acionare mecanic.Grtarele sunt cu deschiderea de 30 mm ntre bare i au un
sistem automat de funcionare pe baza msurtorilor de nivel din cele dou camere. Un
transportor cu band trimite materialul reinut la pres. Materialul presat i deshidratat este
colectat n remorc.
25
- camera cu grtare dese. Grtarele au 5-6 mm ntre bare i un sistem automat de

funcionare pe baza senzorilor de nivel. Materialul reinut este trimis, folosind transportul cu
band, la pres. Materialul presat i deshidratat este colectat n remorc. Cldirea este
prevzut cu o ventilaie mecanic.
- decantorul longitudinal de nisip cuplat cu separatorul de grsimi
Apa ieit din grtarele dese intr n decantorul longitudinal. Acesta este format din
dou camere prevzute cu un sistem de nchidere-izolare ce asigur funcionarea
independent. Pentru funcionarea decantorului au fost prevzute dou pompe de nisip, dou
pompe de grsimi i dou suflante, utilajele funcionnd pe principiul una n funciune i una n
rezerv. Procesul de separare are loc prin barbotarea aerului n bazine, printr-o reea de evi
perforate ce asigur distribuia aerului generat de suflante. Nisipul este descrcat n remorc,
iar materialul organic separat se ntoarce n separatorul de nisip. Grsimile separate prin
proces vor fi trimise la cminul ecologic pentru deeuri solide.
- staia de pompare ape uzate pretratate. Dup ieirea din decantor, apele intr n
staia de pompe unde se monteaz cinci pompe submersibile, patru n funciune i una n
rezerv. Dou din cele cinci pompe sunt acionate de convertizoare de frecven. Pentru
funcionarea corect a staiei, aici este montat aparatur pentru msurarea debitului, a
pH-ului i a temperaturii, precum i o instalaie automat de prelevare a probelor. n staia de
pompe exista instalaii de ventilaie pentru asigurarea condiiilor normale de operare.
- staia de preparare reactivi chimici pentru nlturarea fosforului. Acest obiectiv
este nou i a fost prevzut pentru mbuntirea calitii apelor la ieirea din staia de tratare.
Soluia de clorur feric dozat n staie este introdus n procesul de tratare prin dou puncte,
unul la intrarea apei n staia de pompe, iar cellalt n bazinul de nmol activ.
- camera de distribuie la decantoarele primare. Din staia de pompare apa este
trimis n camera de distribuie a decantoarelor primare, de aici prin vane separate ajunge n
decantoarele primare radiale.
- decantoarele primare radiale au o reea nou de canale i racloare pentru colectarea
nmolului i a depunerilor. n aceste decantoare ncepe procesul de separare a fosforului ca
urmare a procesului de sedimentare i n urma reactivilor introdui. Reactivii vor mbunti
inclusiv procesul natural de sedimentare gravitaional. Depunerile colectate vor fi trimise la
cminul ecologic pentru deeuri solide, iar nmolul separat intr n proces urmnd s fie trimis
26
la ngrotoarele primare. Cantitatea de nmol separat va crete ca urmare a introducerii de

reactivi, evacuarea fiind controlat prin vanele cu actionare mecanic instalate pe fiecare
ieire. Apele evacuate n urma procesului de decantare primar intr n noua camer
deversoare treapta biologic.
Treapta II - epurarea biologic
Procesul se bazeaz pe ndeprtarea nutritiv realizat biologic i pe reactivii chimici
pentru eliminarea fosforului, astfel nct apele deversate s ating parametrii de calitate impui
la deversarea n rul Bistria.
Activitatea nmolului activ este dependent de temperatur, procesul a fost calculat
pentru o temperatur minim de 10C i o vechime a nmolului de 14 zile. La calculul cantitii
de nmol produs s-a inut cont inclusiv de surplusul de nmol datorat aditivilor introdui n
proces. Pentru ndeprtarea azotului sunt prevzute pompele interne de recirculare n zona
deoxic a rezervoarelor de aerare, ele fiind calculate pentru debitul mediu orar. n zona
anoxic, ct i n zona de aerare a bazinului de nmol activ se monteaz amestectoare
submersibile.
Canalizare pluviala
Apele de pe versani, provenite din precipitaii, sunt preluate parial prin anuri de
gard de colectoarele pluviale din zonele apropiate care conduc apele n paraul Cuiejdi sau
raul Bistria.
Apele de ploaie din zona locuinelor sunt preluate de colectoare pluviale care
deverseaz prin guri de deversare n Cuiejdi sau Bistria.
Colectorul general pluvial preia apele pluviale din zona central, le conduce n aval de
ora i le descarc n raul Bistria, n dreptul staiei de epurare.
Municipiul Piatra Neam este alimentat cu energie electric din Sistemul Energetic
Naional prin intermediul urmtoarelor staii de transformare:
- staia de transformare SARATA 110 / 20 /6 KV;
- staia de transformare CENTRU 110 / 20 KV;
- staia de transformare GAR 110 / 20 KV;
27
- staia de transformare CIRITEI 110 / 20 / 6 KV;

- staia de transformare PAL 110 / 20 KV.
Puterile maxime absorbite actuale, repartizate pe staii sunt:
- staia SARATA: P = 10,2 MW;
- staia CENTRU: P = 7,1 MW;
- staia GAR: P = 3,3 MW;
- staia CIRITEI: P = 4,0 MW;
- staia PAL: P = 4,5 MW.
Total : P max. abs. = 29,1 MW
Reele de medie tensiune
Reelele de medie tensiune ale municipiului Piatra Neamt sunt n majoritatea lor
realizate n linii electrice subterane de 20 KV. Sunt i poriuni de reele de medie tensiune de
6 KV care deservesc zone din Ciritei, Sarata, zona Central i zona industrial. Posturile de
transformare sunt alimentate n sistem buclat,avand o ncrcare medie de aproximativ 60% 75%.
Retelele de medie tensiune si posturile de transformare sunt in exploatarea EON
MOLDOVA.
Reele de joas tensiune
Retelele de joasa tensiune ale municipiului Piatra Neamt sunt realizate pentru
Un = 0,4 KV.
Reelele de joas tensiune care alimenteaz consumatorii fiecrui post de transformare
sunt pozate n principal n subteran.n zonele periferice liniile electrice sunt montate aerian pe
stalpi, branamentele monofazate i trifazate realizandu-se de la reeaua stradal.Reelele de
iluminat publice parcurg strzile i cartierele oraului,realizand nivelele de iluminare n
majoritatea lor.
Municipiul Piatra Neamt este prevazut cu centrale termice de cvartal cu functionare pe
gaze naturale. Alimentarea cu caldura a obiectivelor din Municipiul Piatra Neamt se realizeaza
in principal de la centrale termice de zona, echipate cu cazane cu functionare pe gaze
28
naturale, dar si prin centrale termice proprii cu functionare pe gaze naturale sau pe lemn, cu
centrale termice proprii cu functionare pe energie electrica sau cu sobe (locuinte individuale).
Se precizeaza ca in anul 1990 obiectivele din Municipiul Piatra Neamt erau alimentate
cu caldura de la cazane PAG 25 care erau montate in centrale termice de zona. De-a lungul
celor 20 de ani, in sistemul de alimentare cu caldura au avut loc o serie de transformari, astfel:
- pentru reducerea pierderilor de energie termica pe traseul de la centrala la
consummator, s-au gasit amplasamente in apropierea consumatorilor (blocurilor) si s-au
construit mai multe centrale mici in loc de una mare;
- s-a renuntat la cazanele PAG 25 cu gabarite foarte mari si randament redus, cu
supraveghere permanenta in functionare, si s-au prevazut cazane fiabile, cu dimensiuni
reduse, puteri mari si randament ridicat, cu functionare automatizata, fara supraveghere
permanenta;
- o mare parte a retelelor de la centrala la consummator care erau intr-o stare avansata
de uzura au fost inlocuite cu racorduri noi, din materiale rezistente la coroziune.
Desi toate aceste transformari au determinat un consum redus de gaze si un confort
termic ridicat, pretul total mai ridicat al gigacaloriei a determinat renuntarea la sistemul
centralizat cu centrale de cvartal si trecerea pe un sistem de incalzire individualizat a multor
consumatori. Astfel, in prezent, din 35000 apartamente care erau alimentate cu caldura din
sistemul centralizat, au mai ramas pe acest sistem doar 13000 de apartamente.
Apartamentele care au renuntat la energia termica de la centralele din zona sunt
incalzite cu instalatii si centrale termice proprii cu functionare pe gaze (cu tiraj fortat), cu
energie electrica sau cu lemne. Sunt cazuri in care apartamentele s-au debransat fara a mai
avea alta sursa de incalzire.
Numarul celor racordati la centralele de zona a scazut in perioada 2004-2009 de la
50 % la 37 % la populatie si de la 35 % la 15 % la agentii economici.
Lungimea totala a retelelor termice subterane este de circa 60 Km din care 85 % mai
veche de 30-40 ani s-a inlocuit.
Se precizeaza ca sistemul centralizat de incalzire cu C.T. de zona cu functionare pe
gaze naturale este administrat de operatorul LOCATO, Piatra Neamt.
In prezent, in sistemul centralizat de alimentare cu energie termica pentru incalzire si
apa calda menajera sunt un numar de 166 centrale din care 29 sunt in locatii vechi. Acestea
29
produc un debit de energie termica de 120 MV si deservesc un numar de 13000 apartamente.

n prezent Municipiul Piatra Neam este alimentat cu gaze naturale din conducta de
presiune nalt Svineti-Bicaz prin intermediul a 2 staii de predare, una amplasat la est
(zona industrial) iar cealalt n zona de Vest (Baraj Btca Doamnei).
Reeaua de presiune medie din Municipiul Piatra Neam este buclat asigurnd
interconectarea staiilor de reglare-msurare.
Lungimea conductelor de distribuie a gazelor era la sfritul anului 1990 de
65,8 km, cantitatea anual de gaze naturale livrat a fost n 1990 de 175.755,0 mii m3 din care
65.847,0 mii m3 pentru uz casnic.
Debitul de gaze naturale avizat pentru centralele termice este de 34855,6 m3/h, iar
pentru cazanele montate i pentru care s-a cerut aviz de combustibil solid nainte de
Decembrie 1989, necesarul suplimentar de combustibil gazos este de 9415 m3/h.
La consumurile de vrf n perioada rece a anului presiunea gazelor scade iar SRM-urile
sunt trecute pe ocolitor.
Att locuitorii din locuine individuale ct i cei din blocuri prefer surs proprie de
energie termic pe care o gestioneaz n funcie de posibiliti.
Pentru locuinele individuale se utilizeaz gazele naturale i foarte rar lemnele ca
variant alternativ.
Pentru locuinele colective (blocuri) se utilizeaz numai gazele naturale. Nu sunt blocuri
care s nu fie alimentate cu gaze naturale.
Pentru prepararea hranei se utilizeaz gazele naturale, iar n zonele n care nu exist
reele de gaze naturale se folosesc butelii cu GPL.
n prezent, n Municipiul Piatra Neam funcioneaz centrale telefonice repartizate
astfel:
- central telefonic digital n CENTRU;
- central telefonic digital i analogic n DRMNETI;
- unitate digital la T3 - Str. G-ral Dsclescu;
- unitate digital (subrepartitor) la S3 B-dul Traian.
Unitile digitale se vor extinde astfel nlocuind partea analogic a centralei din
30
Drmneti. Sunt, de asemenea, centrale telefonice proprii la o serie de instituii i

ntreprinderi. Reelele principale de cabluri Tc i fibr optic sunt n canalizaie subteran.
n zone precum Sarata,Valea Viei, 1 Decembrie 1918 spre Garcina, Ciritei, Gara
Veche, circuitele telefonice sunt montate aerian pe stalpi proprii sau pe stalpii reelelor
electrice de joas tensiune.
Numrul de linii de reea este de aproximativ 40000, deservind i localitile adiacente.
n ora sunt aproximativ 31000 de abonai ROMTELECOM i 300 de posturi telefonice
publice.Posibiliti limitate de nfiinare de noi posturi telefonice sunt n zone precum Str.
Drago Vod spre valea Viei, cartier Sperana spre Izvoare, 1Decembrie 1918, anexa Vleni.
n telefonie fix, pe lang ROMTELECOM, mai fucioneaz n faz de nceput R.D.S., cu
sediul
la
EUROCONFORT,
care
utilizeaz
reea
telefonic
aerian
pe
stalpi
existeni,rezolvand solicitri ale agenilor economici. Au n acest moment aproximativ 400 500 posturi telefonice.
Pe lang telefonia fix s-a dezvoltat n ultimii ani telefonia mobil care este n plin
ascensiune, realizand o bun acoperire n ntreg oraul. Operatorii de telefonie mobil sunt:
ORANGE, VODAFONE, COSMOTE, etc.
Furnizori de INTERNET precum ROMTELECOM, AMBRA, CSC OPEN SISTEM, REMUS,
RDS rezolv n mare msur solicitrile actuale de comunicare cu ntreaga lume.
Reele TV cablu, Televiziune, Radio
In oras functioneaza operatori de transmisii TV prin cablu (TELEMACH S.R.L.) prin
antene satelit (ex. ROMTELECOM DOLCE, RDS, etc.) care rezolva in mare masura
solicitarile actuale.
Reelele de cablu CATV sunt montate aerian pe stalpii existeni i n cartiere pe faadele
blocurilor de locuine.
Multi abonati folosesc pachete complete de telefonie, TV, INTERNET furnizate de catre
operatori specializati.
Reelele de cablu ale operatorului TELEMACH acoper n principal oraul i cartierele
mrginae.
Avand n vedere dezvoltarea continu a oraului, sunt necesare mbuntiri i extinderi
ale reelelor de toate categoriile, impunandu-se montarea lor n canalizaie n zona central i
31
n cartierele cu blocuri de locuine, funcionand doar n zonele adiacente acestora cu reele

montate aerian.
n ora funcioneaz posturi locale de televiziune: TV-EURO MEDIA, ACTUAL, TV-M i
posturi locale de radio: RADIO AS, DEEA SRL, TERRA RADIO SRL,care, prin activitatea lor
informeaz populaia cu evenimentele locale, cu activitile instituiilor, cu programe de
divertisment.
Municipiul Piatra Neamt, important centru social-politic si economic, este legat de restul
tarii prin:
- Drumul National 15 (DN15) care leaga Moldova de Transilvania (Bacau-Targu Mures),
traversand localitatea;
- Drumul National 15 C (DN15C) care are punctul zero in Piatra Neamt si face legatura
cu orientarea spre nord cu Targu Neamt si DN2.
Municipiul Piatra Neamt are o retea de strazi cu o lungime totala de 142562 km, ce
cuprinde strazi de diferite categorii si anume:
- categoria I
L = 25475 km
18 %;
- categoria II
L = 11105 km
8 %;
- categoria III
L = 25862 km
18 %;
- categoria IV
L = 80121 km
56 %.
Sistemul de organizare a circulatiei a fost stabilit in raport de:

- configuratia retelei stradale;
- ponderea categoriilor de strazi;
- amplasarea functiunilor pe teritoriul Municipiului Piatra Neamt;
- posibilitatile legaturii cu teritoriul de influenta;
- rolul pe care administratorii il atribuie unor strazi in prelucrarea traficului de tranzit si a
traficului greu.
Atat traseele pietonale, cat si trasee pentru ciclisti sunt organizate cu preponderenta in
zona central i de-a lungul arterelor de legtur cu zonele Cozla, Pietricica, Btca Doamnei,
de-a lungul malurilor r. Bistria, ca i de-a lungul prului Cuejdi pe ambele maluri, fcndu-se
legtura cu traseele turistice.
32
Accesul la obiectivele din zona Parcului Cozla Gradina Zoologica se face din strada
Stefan cel Mare prin strada Aleea 3 Caldari. De asemenea, accesul la baza partiei de schi
pentru avansati, propusa, se face prin intermediul strazilor D. Cantemir, Amurgului, Izvor si
Izvoras (acces facil mijloacelor de interventie speciale : pompieri, salvare).
In prezent n ora funcioneaz o telegondol pentru transportul turitilor de la Gara
CFR pe masivul Cozla.
Situatia propusa
In contextul extinderilor propuse in intravilan sunt necesare extinderi ale sistemului de
aductiune, stocare si distributie a apei. Astfel, in zona Bacioaia pentru alimentare cu apa se va
prevedea un rezervor de 300 mc care va fi alimentat din conducta ce alimenteaza rezervorul
R5.
Zona de nord-est (zona salii de sport) va fi alimentata din reteaua de distributie care
pleaca de la rezervoarele R6, R6.
Zona Fermelor (livada Frasinel) va fi alimentata cu apa din conducta de distributie
existenta pe str. Fermelor si str. Ion Ionescu de la Brad.
Zona extindere Valeni va fi alimentata cu apa prin extinderea retelelor din zona care
sunt in executie prin proiectul ISPA 2.
Zona Sarata Deal si zona DN15 spre Bicaz vor fi alimentate cu apa din reteaua de
distributie stradala Dn = 100 mm.
In zonele lipsite de canalizare menajera se vor executa colectoare principale pentru
preluarea debitelor din intreaga zona.
In prezent, prin programul ISPA 2, pentru zonele deja construite, au fost realizate
urmatoarele:
- reabilitarea staiei de epurare i aducerea acesteia n parametri tehnici corespunztori
cerinelor europene;
- realizarea de reele stradale n zonele: Vantori, Gara Veche, Vleni, Batca Doamnei,
Ciritei, Balaur, Strada Cetatea Neamului, Strada 1 Decembrie 1918 (Balaur), Strada
Fermelor;
33
- reabilitarea de reele n zonele: Drmneti, Centur, Gara Veche.

In concordanta cu dezvoltarea locativa a zonelor si cu dezvoltarea retelei de apa s-a
realizat si dezvoltarea retelei de canalizare menajera.
In zona Batca Doamnei s-a realizat colectorul de canalizare menajera si o statie de
pompare care transporta apele uzate pana in zona Strand. Acestea sunt deversate in
colectorul general de pe strada Bistritei.
Obiectivele din zona extindere Valeni deverseaza apele uzate in reteaua de canale
colectoare stradale existente care au capacitate de preluare a noilor debite.
Zona str. Dragos Voda este prevazuta cu un colector principal stradal cu Dn 200 mm ce
s-a extins in vederea preluarii apelor deversate de noile obiective propuse in zona Bacioaia.
Pe DN15 in zona de extindere spre Bicaz exista un colector stradal nou din PVC cu
Dn = 315 mm care are capacitate de preluare a debitelor de ape uzate ce va rezulta de la
noile obiective prevazute in extinderea intravilanului.
Pentru preluarea apelor uzate menajere din zona Sarata Deal s-a realizat un colector
stradal care deverseaza in colectorul principal din strada Petru Movila.
Apele uzate menajere din zona salii de sport sunt preluate de un sistem de canale
colectoare noi care deverseaza intr-un canal colector general pe strada Fermelor.
Acest colector este paralel cu cel existent si preia si apele uzate din zona fermelor
(livada Frasinel).
Canalizare pluviala
Apele pluviale din zonele de extindere a intravilanului vor fi deversate in reteaua
existenta si de aici in emisari (paraurile Borzogheanu si Cuiejdi si raul Bistrita).
Se precizeaza ca este imperios necesara rezolvarea preluarii apelor de pe versanti si
decantarea acestora si reabilitarea intregului sistem de canale colectoare stradale.
S-au completat retelele de conducte si canale pentru asigurarea canalizarii apelor uzate
din zonele urbanistice propuse. De asemenea, prin redimensionarea statiei de epurare,
completarea corespunzatoare cu obiectele necesare
epurarii, s-au asigurat conditiile de
calitate ale apei deversate in emisar, conform cerintelor standardelor in vigoare.

Se are in vedere si eliminarea urmatoarelor disfunctionalitati:
- santurile de garda existente fie sunt subdimensionate, fie distruse si nu pot prelua
34
toate apele de scurgere de pe versanti;

- gratarele si bazinele de decantare a materiilor solide sunt colmate in general si
blocheaza descarcarea apelor de pe versati in reteaua de canalizare;
- in zonele unde nu exista aceste amenajari, apele de pe versanti intra in canalizarea
pluviala, asa ca, practic, reteaua de canalizare apa pluviala care este subdimensionata, isi
realizeaa scopul in proportie de 30-50 %.
Pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor ce vor aparea in zonele
propuse pentru extinderi prin introducerea in intravilan a terenurilor, conform RLU, vor fi
necesare amplificari ale retelelor electrice de medie tensiune, propunandu-se posturi de
transformare 20/0,4 KV montate suprateran de tip prefabricat in anvelope de beton.
Stabilirea caracteristicilor energetice pentru consumatori (locuinte, spatii comerciale,
etc.) s-a facut in conformitate cu prevederile normativului PE 132/2003. De la posturile de
transformare prin linii electrice subterane (LES-J.T.) sau aeriene (LEA J.T.) se vor alimenta
toti consumatorii la firidele de bransament, la blocurile de masura si protectie a energiei
electrice si, de asemenea, iluminatul public.
Se propun pentru zonele extinse prezentate in PUG aferente locuintelor, spatiilor
comerciale, serviciilor, urmatoarele posturi de transformare 20/0,4 KV:
- un post de transformare de 400 KVA pentru zona de locuinte din suburbia Valeni;
- noua posturi de transformare de 2 x 800 KVA pentru cartier Speranta;
- cinci posturi de transformare de 2 x 800 KVA pentru zona adiacenta str. Fermelor
spre est;
- patru posturi de transformare de 2 x 800 KVA pentru zona adiacenta Salii
Polivalente spre nord-est;
- doua posturi de transformare de 400 KVA - in zona prelungirii str. Dragos Voda din
Valea Viei;
- un post de transformare de 400 KVA pentru zona de extindere Sarata spre nord.
Retelele electrice de medie tensiune care vor deveni posturile de transformare se vor
realiza in cabluri montate subteran.
La pozarea cablurilor in santuri cu profile standardizate se vor respecta si distantele
35
minime fata de alte cabluri electrice sau retele ale altor instalatii, constructii sau obiecte,
prevazute in normativul NTE 007/08.
Retelele de medie tensiune si posturile de transformare propuse in Planurile
Urbanistice Zonale aprobate sau in curs de aprobare sunt preluate in conformitate cu
prevederile Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Piatra Neamt.
Propunerile de retele majore de M.T. si posturi de transformare in faza actuala au un
grad ridicat de flexibilitate, fiind reactualizate si adaptate exact la obiectivele ce se vor
proiecta. Studiile de solutie privind alimentarea cu energie electrica a viitorilor consumatori se
vor efectua de catre personal autorizat ANRE, apartinand EON MOLDOVA dupa obtinerea
autorizatiilor de construire, in etape, la solicitarile beneficiarului.
Planificarile dezvoltarii si modernizarii retelelor electrice de distributie in perspectiva pe
durata medie de 3 ani si pe durata maxima de 10 ani se realizeaza prin studii de dezvoltare
ale operatorilor de distributie, titulari de licente acordate de ANRE.
Avizele de racordare se vor elibera de catre EON MOLDOVA pentru fiecare obiectiv
sau pentru grupuri de obiective (locuinte, spatii comerciale, servicii, industrie) in baza
autorizatiilor de construire.
Inaintea inceperii construirii noilor obiective, amplasamentele acestora vor fi verificate
de personala autorizat in vederea eliminarii existentei accidentale a tensiunii (JT, MT) pe
eventualele cabluri din montaj subteran, obtinandu-se avize de amplasament care se vor
anexa la documentatiile necesare obtinerii autorizatiilor de construire.
1.6.2.4. Alimentarea cu gaze naturale si energie termica
Alimentarea cu gaze naturale se va realiza dupa cum urmeaza:
Zona Sarata - se va alimenta din reeaua de distribuie presiune redus (1,8 bar)
existent pe str. Petru Movil cu Dn 100 m, prin extinderea acesteia pe str. Petru Movil cu
800 m i n ansamblu cu 2300 m.
Zona Valea Viei - in zon exist reea de distribuie presiune redus (1,8 bar) pe
str. Drago Vod, cu Dn 80 mm, dar nu mai poate fi extins datorit distanei de la SRM
sector. Se va alimenta prin extinderea reelei de distribuie presiune medie (4 bar) existent pe
str. Florilor cu Dn 100 mm. Extinderea se va realiza pe str. Florilor n lungime de 150 m, pe
str. Eroilor n lungime de 150 m, pe str. Eroilor n lungime de 180 m, str. tefan cel Mare n
36
lungime de 100 m pe str. Eroii Muncii n lungime de 50 m i pe str. Drago vod n lungime de
1600 m unde se va executa i o staie de reglare-msurare de sector (SRM sector). Din SRM
sector se vor realiza reele de distribuie presiune redus (2 bar) n lungime de 3000 m.
Zona Drmneti - se va alimenta din reeaua de distribuie presiune redus
(1,8 bar) existent cu Dn 160 mm, pe str. M. Stamatin i str. Calea Romanului prin extinderea
acesteia n zon n lungime de 1700 m.
Zona Ciritei - in zon exist staie de reglare-msurare de sector (SRM sector) care
are capacitatea de 1200 m3/h i poate prelua noi consumatori. Alimentarea se va face din
SRM sector, prin realizarea reelei de distribuie presiune redus n lungime de 1100 m.
Zona Speranei - reeaua de distribuie presiune redus, existent pe str. Izvoare are
diametrul de 80 mm i poate fi extins pe str. Izvoare n lungime de 300 m. Din aceast reea
(existent i propus) se va realiza reeaua de distribuie n zon cu o lungime de 2100 m.
Zona Vntori - se va alimenta cu gaze naturale din mai multe puncte (strzi) a le
cartierului Vntori, n care exist reea de distribuie presiune redus pe 90 % din strzi.
Extinderea n zon este de aproximativ 3800 m.
Alimentarea cu energie termica
Blocurile de locuinte vor fi dotate cu instalatii interioare de incalzire centrala cu centrale
termice de bloc sau de scara sau pe fiecare apartament in parte.
Locuintele individuale vor avea instalatii interioare de incalzire si centrale termice proprii
cu fucntionare pe gaze, pe curent electric sau pe combustibil solid (lemn sau peleti).
Retelele de telecomunicatii se vor extinde in zonele propuse pentru dezvoltare edilitara,
realizandu-se canalizatii Tc amplasate in lungul strazilor. Pentru noile obiective propuse, dupa
proiectarea instalatiilor de telecomunicatii (telefonie, etc.) interioare se va solicita de catre
beneficiar de la furnizorii de servicii Tc avize pentru realizarea cablarilor exterioare in
canalizatii. Se vor executa instalatii de telecomunicatii exterioare de catre firme specializate si
autorizate. Cablarile exterioare se vor realiza in functie de solicitari de catre ROMTELECOM
sau de alti furnizori de servicii Tc. Eventualele extinderi ale centralei telefonice a orasului cu
aparataj Tc pentru noii consumatori se va realiza de catre furnizorul serviciilor Tc in functie de
situatia tehnica actuala. Blocurile de locuinte se prevad cu firide Tc echipate corespunzator
37
numarului de apartamente. De asemenea, spatiile comerciale se prevad cu posturi Tc,

cuplarea lor la retelele exterioare realizandu-se in conformitate cu avizele furnizorilor de
servicii Tc. Se vor obtine avize de amplasament de la ROMTELECOM pentru fiecare obiectiv
sau pentru grupuri de obiective (locuinte + spatii comerciale) la solicitarile beneficiarului
necesare documentatiilor in vederea obtinerii autorizatiei de construire.
Furnizorii existenti de servicii TV, radio isi vor extinde retelele in zonele propuse pentru
dezvoltarea edilitara a municipiului. Retelele de internet, cablu TV se vor introduce subteran,
alaturi de retelele de telefonie in lungul strazilor in canalizatie proprie din tuburi PVC sau
beton.
Municipiul Piatra Neamt trebuie sa devina un oras protejat in raport cu agresiunea
exercitata de circulatia auto. In acest scop se impun solutii argumentate tehnic si constructiv
privind:
- includerea in reteaua principala si a altor strazi, pentru a da o configuratie coerenta si
a oferi tuturor zonelor functionale posibilitati de acces;
- aducerea mai multor strazi la parametrii categoriilor I si a II - a (in special in zonele
care atrag sau genereaza fluxuri de circulatie ridicata);
- prelungirea unor trasee de strazi pentru a delimita zone cu potential ridicat si s-ar
putea dezvolta functiuni noi;
- realizarea unor trasee ocolitoare, in zona de sud si de nord a Municipiului pentru a
separa traficul de tranzit de cel local;
- asigurarea continuitatii unor trasee cu poduri (peste raul Bistrita) si pasaje (peste
Calea Ferata) realizand astfel o relatie optima intre functiunile dezvoltate de o parte si de alta
a acestor obstacole;
- realizarea de profile transversale omogene pe strazile ce alcatuiesc un traseu solicitat
de fluxuri de circulatie;
- reamenajarea si echiparea cu instalatii de semaforizare a intersectiilor importante
pentru a asigura fluenta ridicata;
- extinderea retelei de transport public de calatori pentru a acoperi cu zona de influenta
38
intreg perimetrul construibil al Municipiului;

- crearea de zone pietonale;
- crearea de conditii pentru a folosi mijloace alternative nepoluante de transport, in
special biciclete.
De asemenea, traseul ce asigura continuitatea lui DN15 ce se inscrie pe strazile Bistrita
9 Mai Dimitrie Leonte si G-ral N. Dascalescu trebuie adus atat din punct de vedere al
elementelor geometrice (traseu si intersectii), cat si a capacitatii de circulatie la un nivel
corespunzator strazilor de categoria I, si anume:
- latimea benzilor de circulatie sa fie de 3,50 m (deci un profil transversal constant cu
partea carosabila de 14,00 m);
- distanta dintre intersectiile in care se pot efectua toate relatiile sa se mareasca in
sensul ca in intersectiile cu strazile de categorie inferioare si cu nivelul fluxurilor redus
sa se efectueze numai relatia de dreapta;
- crearea de alveole, in statii, pentru transportul public de calatori;
- semaforizarea intersectiilor importante de pe traseu si corelarea lor.
Pentru asiguarea fluidizarii circulatiei se propune rezervarea spaiilor necesare
dezvoltrii reelei de comunicaie, cu interdicii temporare sau chiar definitive de construire,
astfel nct aceste terenuri s rmn libere pentru a fi utilizate n diferite scopuri funcionale
(zon de protecie i siguran, spaiu verde, platforme i parcaje etc.). Totodata traseele
deficitare ca elemente geometrice, cu sinuoziti, curbe necorespunztoare etc., mpreun cu
zonele adiacente, care se prevd a fi mbuntite n diferite etape, trebuie s apar n
msurile restrictive pentru a se evita apariia de construcii noi prost amplasate, care s
mpiedice optimizarea situaiei.
1.7. Premise i direcii de dezvoltare a turismului
Obiectivul strategic consta in transformarea pana n 2015 a zonei Piatra Neam ntr-o
important destinaie din Romania pentru turismul alternativ, ecologic i cultural.
In acest sens se au vedere urmatoarele obiective specifice:
- creterea numrului de turiti cu 30 % pn in 2015, bazat pe o promovare mai
eficient a oportunitilor turistice i pe diversificarea ofertei turistice prin investiii n
infrastructur turistic;
39
- mai buna repartizare a vizitelor pe toat durata anului.

1.8. Gospodaria de deseuri menajere
Municipiul Piatra Neamt a fost ales primul oras pilot din tara pentru derularea proiectului
Managementul Deseurilor sub deviza O Romnie verde incepe cu Perla Moldovei,
proiect care are ca principal obiectiv alinierea Municipiului Piatra Neam la Reglementrile i
Standardele Uniunii Europene n ceea ce privete colectarea, sortarea, transportul, tratarea i
depozitarea deeurilor. Noul sistem ecologic de management integrat al deseurilor a fost
implementat incepand cu anul 2005 fiind finantat din Programul ISPA, de Guvernul Romaniei,
de Guvernul Danemarcei si de Primaria Municipiului Piatra Neamt. Unitatea de Implementare
a Proiectului (UIP) in numele beneficiarului (Primaria Piatra Neamt) va monitoriza si va
superviza orice elemente de ordin tehnic legate de contracte. Obiectivele specifice noului
sistem de gestionare a deeurilor pentru Municipiul Piatra Neam constau n:
- contribuirea la o mbuntire general a calitii mediului urban i a igienei publice;
- implementarea colectrii selective a deeurilor solide municipale;
- operarea i ntreinerea unui sistem durabil i ecologic de colectare a deeurilor;
- reutilizarea i reciclarea deeurilor reutilizabile i reciclabile;
- tratarea tuturor deeurilor tratabile n scopul reducerii capacitii necesare pentru
depozitare;
- operarea i meninerea instalaiilor de tratare i eliminare a deeurilor;
- nchiderea i monitorizarea post-nchidere a vechiului depozit
Prin aplicarea msurii ISPA se preconizeaz reducerea volumului de deeuri ce vor fi
depozitate n noul depozit ecologic de la Piatra Neam cu mai mult de jumtate, reciclarea a
circa 90% din deeurile de hrtie i carton, 70% din sticl i 90 95 % din materialul plastic
refolosibil.
Proprietar / Operator
Primria Piatra Neam / S.C. Salubritas S.A.
( depozit vechi)
Primria Piatra Neam / S.C. Salubritas S.A.
( depozit nou)
Localitatea
Piatra Neam
Piatra Neam
Suprafaa
(ha)
14,6
2,28
(prima alveol)
40
Sursele si compoziia deeurilor solide din Piatra Neamt (%)

n total, Municipiul Piatra Neamt produce anual 60500 tone de deeuri, 60 %
reprezentand resturile provenite din curarea parcurilor i grdinilor i resturile de mncare. n
prezent, doar 2 % din deeurile menajere produse n Piatra Neam se recicleaz.
Cantitati de deseuri:
t/zi
- Metale
- Hrtie/ Carton/ Cartonaj
- Sticl
- Materiale de plastic
- Deseuri organice bucatarie
41
- Deseuri sezoniere
21
- Lemn
- Metale
- Deseuri provenite din demolari
- Altele
10
Total
100
Colectarea si transportul deseurilor

Cantitatile de deseuri colectate si transportate variaz n funcie de anotimp, de numrul
populaiei (care se modific n special pe perioada vacanelor), de frecvena de colectare i nu
n ultimul rnd de fluctuaia beneficiarilor serviciilor de la un prestator la altul. Cantitatea cea
mai mare rezult din gospodriile individuale, de aproape dou ori mai mult de ct la blocuri,
unde spaiul limitat reprezint una din constrngeri. Din datele furnizate de prestatorii de
salubritate s-a observat c n ultimii ani a crescut cantitatea de deeuri colectat de la casele
particulare, datorit pe de o parte extinderii serviciului de salubritate n zonele limitrofe ale
oraului, ct i apariiei de noi construcii n ora.
Un rol important in colectarea deseurilor il reprezinta locuitorii orasului care pot reduce
cantitatea de deseuri sau pot preveni generarea de noi deseuri cumparand bunuri durabile de
folosinta indelungabila sau produse ce pot fi reutilizate (evitand pe cele din plastic)
economisind astfel bani precum si pachete tip familial la un pret scazut (se scade costul
41
ambalajului) dar si prin reutilizarea produselor (reparare, vindere sau donare).

Primul pas este reprezentat de preselectarea deseurile inca din locuintele
individuale.
Pentru blocurile de locuine (la cele cu peste 4 etaje vor disparea ghenele pentru
gunoi eliminand mirosurile neplacute si aparitia rozatoarelor si a insectelor), vor fi amenajate
aproape 1000 de puncte de colectare, raportul fiind de aproximativ 1 la 40 de apartamente. In
fiecare punct, locuitorii vor separa gunoaiele n cele patru tipuri de containere ecologice,
produse special pentru acest proiect:
- Containerul Deeuri organice - deeurile depozitate aici vor merge la Staia de
Compost i transformate n fertilizator;
- Containerul Sticl i Plastic - deeurile depozitate n acest container vor fi sortate,
ambalate i reciclate;
- Containerul Hrtie i Carton - deeurile de aici vor fi reciclate;
- Containerul Deeuri Reziduale - doar aceste deeuri vor fi trimise la depozitul
ecologic.
n ceea ce privete cele peste 5000 de case din Piatra Neam, deeurile vor fi colectate
la poarta fiecareia, din interiorul sau exteriorul proprietii, potrivit unui program stabilit de
proprietari i compania de salubritate.
Al doilea pas este constituit de amenajarea a doua puncte de colectare pentru deseuri
de dimensiuni mari, in cartierele Mrei si Drmneti - Centre de reciclare.
Al treilea pas este constituit de valorificarea deeurilor. In prezent, principalii ageni
economici din Piatra Neam care desfoar activitate de colectare/valorificare deeuri
sunt: S.C. Petrocart S.A deeuri de hrtie i carton, S.C. Remat S.A deeuri de hrtie i
carton, S.C. Gevado Pani S.R.L. deeuri tip PET, S.C. Art Impact S.R.L. deeuri tip PET,
S.C. Petroflax S.A. deeuri polietilen.
Depozite de deeuri urbane
Al patrulea pas in derularea proiectului este amenajarea noii celule de depozitare a
deseurilor, in continuarea depozitului existent, care nu va permite patrunderea substantelor
toxice in panza freatica.
Datorita faptului ca depozitul existent este situat in apropierea raului Bistrita iar
42
deseurile depozitate s-au infiltrate deja in sol, poluand apele raului si panza freatica, acesta
reprezinta un potential risc major pentru sanatatea populatiei si va fi inchis iar suprafata lui
acoperita cu material cu coeficient redus de permeabilitate (compostul de la statia de
compostare) eliminand totodata si poluarea aerului provocata de praf, fum, mirosuri neplacute.
3
Noul depozit ecologic de deseuri va avea o capacitate de 400 mii m si o durata de

utilizare de 10 ani (deseurile aduse vor fi compactate - 1 tona deseuri/m3). Intrucat masura
ISPA prevede si construirea unei statii de compostare se va reduce substantial cantitatea de
deseuri transportata catre depozit. O directiva europeana prevede reducerea cu 75% a
cantitatii de deseuri organice aduse la depozitele ecologice, compostul rezultat va putea fi
folosit in agricultura. Levigatul rezultat in urma patrunderii apei de ploaie in deseuri va fi tratat
in statie, iar dupa aceea va ajunge in statia de tratare a apelor reziduale.
Transportul deseurilor de la producatorii de deseuri se va realiza cu masini specializate,
primaria municipiului Piatra Neamt achizitionand 16 camioane mari IVECO STARLIS cu rol si
de compactare a deseurilor, o masina IVECO STARLIS pentru accesul la punctele de
colectare amplasate in spatii inguste si un vehicul IVECO dotat cu macara pentru ridicarea
containerilor de la cele doua centre de reciclare care se vor construi in oras.
Implementarea prevederilor Programului Naional de Gestionare a Deeurilor
(PNGD) n zona Piatra Neam se va asigura prin realizarea urmtoarelor msuri:
nchiderea/conformarea depozitului de deeuri existent conform calendarului
prevzuta in anexa 5 la HG nr.349/2005 (in anul 2017);
realizarea staiilor de transfer propuse;
extinderea sistemului de colectare selectiv a deeurilor i a zonelor deservite de
serviciile de salubritate;
reducerea cantitii de deeuri biodegradabile depozitate conform obiectivelor
stabilite n HG nr. 349/2005;
creterea gradului de valorificare a deeurilor;
realizarea obiectivelor naionale de valorificare sau incinerare n instalaii de
incinerare cu recuperare de energie i, respectiv, reciclare prevzute prin HG nr. 621/2005,

pentru deeurile de ambalaje;
43
nchiderea crematoriilor spitaliceti pentru incinerarea deeurilor conform
graficului din HG nr. 268/2005 - Anexa 9;
amenajarea punctelor de colectare pentru deeurile de echipamente electrice i
electronice;
asigurarea colectrii selective i ndeplinirea obiectivelor prevzute de HG nr.
448/2005, de valorificare, reutilizare i reciclare a deseurilor colectate selectiv;
respectarea prevederilor Ordinului comun nr. 2/211/118 privind transportul
deeurilor;
urmrirea reutilizrii, reciclrii i valorificrii componentelor vehiculelor scoase din
uz pentru atingerea obiectivului de 85 % pn la 31.12.2006;
eliminarea echipamentelor ce conin compui desemnai (PCB/PCT), conform
planurilor de eliminare aprobate;
utilizarea nmolurilor de la staiile de epurare numai n baza Permisului de
aplicare emis de APM.

Noul sistem de colectare a deseurilor va fi asemanator celor din tarile Europei de Vest
(Franta, Germania), insa unic in Romania si va conferi Municipiului Piatra Neamt statutul de
localitate ecologica.
Tot la Piatra Neam, pe 25 noiembrie 2005, a avut loc lansarea Proiectului pilot
Managementul integrat al deeurilor colare implicarea tineretului n promovarea
activitilor de colectare selectiv a deeurilor de ambalaje, iniiat de ctre Asociaia
Managerilor de Proiecte, finanat prin programul Naional de grant-uri Natura Romniei.
Implementarea proiectului a demarat cu implicarea a 7 uniti de nvmnt, respectiv,
Colegiul Naional de Informatic Piatra Neam, Liceul de Art Piatra Neam, Colegiul Naional
tefan cel Mare Tg. Neam, Grupul colar Vasile Sav Roman, coala nr. 3 Piatra Neam,
coala de Arte i Meserii Vntori Neam i Clubul Copiilor Zneti.Deeuri generate de
activiti medicale.
n conformitate cu Planul de implementare a Directivei privind incinerarea deeurilor, n
anul 2005 pentru zona Piatra Neam au fost programate pentru nchidere un numr de 6
crematorii spitaliceti. nchiderea acestora a fost finalizat n luna decembrie 2005. Pentru
eliminarea in continuare a deeurilor medicale periculoase de ctre unitile ale cror
crematorii s-au nchis, acestea au ncheiat contracte cu unitile sanitare ale cror crematorii
44
rmn n funciune pn n anul 2007. Pentru transportul deeurilor de la unitile generatoare

la locurile de eliminare n Piatra Neam exist un transportator autorizat S.C. Eurosept S.R.L.
Piatra Neam.
In Piatra Neamt nu se desfasoara activitati productive generatoare de deseuri
periculoase.
1.9. Relatia cu alte planuri si programe
1.9.1. Planuri i programe la nivel local
Politica Consiliului Local al Municipiului Piatra Neamt este o politic investiional, ce
are realizri i propuneri de proiecte de investiii n infrastructur efectuate cu fonduri de la
bugetul local, dar si din fonduri acordat de ctre U.E. (fonduri ISPA, PHARE, LIFE,
ECOLINKS, REC).
La intocmirea memoriului de Acualizare a Planului Urbanistic General s-a tinut cont si
de obiectivele propuse prin Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) si prin Planurile Urbanistice de
Detaliu (PUD) elaborate si aprobate pentru diferite zona din cadrul Municipiului Piatra Neamt.
-
Strategia de Dezvoltare Durabil a Municipiului Piatra Neam
Strategia de dezvoltare a Municipiului Piatra Neamt este rezultatul constientizarii

faptului c ansa dezvoltrii competitive de viitor a zonei poate fi valorificata doar prin
abordarea unei politici locale, coerente, de planificare strategic si de promovare economic
modern, care s permit incadrarea zonei in actualele tendinte de dezvoltare la nivel
mondial, european si national, cu scopul final de asigurare a prosperitatii si a calitatii vietii
locuitorilor si.
Obiective pe domenii specifice
- strategia pentru dezvoltare durabil a economiei locale - Crestera productivitatii si
competitivitatii intreprinderilor in vederea reducerii decalajelor comparativ cu productivitatea
medie si pozitionarea pe diferite piete europene si obtinerea in final a cresterii calitatii vietii
cetatenilor din Municipiul Piatra Neamt;
- strategia pentru dezvoltare socio-cultural - dezvoltarea unui mediu socio-cultural
stabil si favorabil progresului;
45
- strategia pentru dezvoltarea turismului - Transformarea pana n 2015 a zonei

Piatra Neam n cea mai important destinaie din Regiunea de Nord Est i ntr-o important
destinaie din Romania pentru turismul alternativ, ecologic i cultural;
- strategia privind protectia mediului si regenerarea urbana - Realizarea unui
habitat ecologic prietenos fata de locuitorii zonei Piatra Neamt.
- Planului Local de Dezvoltare Durabila a Turismului din zona Piatra Neamt in
perioada 2007 2015
Planul contine o evaluare a situatiei actuale a sectorului turistic( evaluarea potentialului
turistic, al patrimoniului natural si cultural), analiza SOWT ( punctele tari, punctele slabe,
oportunitatile insuficient utilizate) si stabileste obiective, prioritati de dezvoltare si masuri de
atingere a acestora.
Principalele prioritati identificate sunt:
- dezvoltarea infrastructurii turistice;
- cresterea calitatii si diversificarea ofertei turistice;
- promovarea eficienta a oportunitatilor turistice.
Masurile prevazute in cadrul acestor prioritati vor conduce spre indeplinirea
urmatoarelor obiective specifice:
- cresterea cu 30 %, pana in 2015, a numarului de turisti;
- mai buna repartizare a vizitelor pe toata durata anului.
- Planul Integrat de Dezvoltare Urban (PIDU)
Necesitatea pregtirii unor planuri integrate de dezvoltare urban a aprut ca urmare
efectelor pe care procesul de restructurare a industriei Romniei nceput n anii 1990 le-a atras
dup sine.
Procesul de dezvoltare urbana integrata se caracterizeaza prin coordonarea aspectelor
spatiale, sectoriale si temporale cheie ale politicii urbane. Implicarea publicului general, a
purtatorilor de interese si a actorilor economici, prin utilizarea unor metode de participare si
cooperare variate, este esentiala.
46
Prin strategia de dezvoltare se au in vedere urmatoarele aspecte:

acordarea de atentie dimensiunilor sociale n planificarea urban
- eforturi de mbuntatire a zonelor dezavantajate si introducerea acestora n spatiul
urban;
- luarea de msuri pentru integrarea social a diferitelor grupuri;
- asigurarea unei infrastructuri si a unui spatiu care s permit mentinerea diversittii
culturale.
asigurarea unei bune calitti a mediului construit
- luarea de msuri pentru protejarea patrimoniului cultural;
- consultarea si implicarea tuturor decidentilor de la nivel local, pentru stabilirea clar a
sarcinilor ce se impun n vederea atingerii unor standarde de calitate ridicate, n conditiile unei
eficiente ridicate a costurilor (ex: cheltuielile mici cu ntretinerea permit cheltuieli mai mari cu
noi investitii).
crearea si asigurarea de spatii publice de nalt calitate
- reglementri privind asigurarea unui minimum de structuri verzi per locuitor;
- asigurarea spaiilor deschise pentru activiti artistice, precum i a terenurilor de joac
i a celor sportive.
luarea n considerare a aspectelor ecologice si a celor legate de clim
- reducerea emisiilor i a polurii trebuie s fie o realitate.
transportul si traficul
- ncurajarea i asigurarea infrastructurii aferent unor moduri ecologice de transport,
cum ar fi ciclismul, mersul pe jos i trasportul public accesibil si confortabil;
- reducerea traficului auto n spaiul urban printr-un management corespunztor al
spaiilor de parcare,introducerea de taxe pentru accesul auto n spaiul urban i desemnarea
unor zone n care accesul automobilelor este interzis.
1.9.2. Planuri i programe la nivel regional
In vederea adoptarii solutiei optime in derularea proiectului propus si pentru a evita
47
aparitia unor stari teritoriale conflictuale la nivelul arealului de impact al proiectului, au fost
urmarite corelatiile si interferentele cu urmatoarele planuri si programe:
- Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est 2007-2013
Prin acest plan, pentru Regiunea Nord-Est, se are in vedere dezvoltarea infrastructurii de
afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a accesului la mediul de afaceri,
furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul competitivitatii afacerilor.
- Plan Regional de gestionare a deeurilor regiunea 1 Nord-Est

Ordonana de urgen nr. 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de
Urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (care transpune Directiva cadru a
deeurilor) prevede obligativitatea elaborrii Planurilor de gestionare a deeurilor la nivel
naional, regional i judeean.
Actul de reglementare prevede ca planurile regionale de gestionare a deeurilor
(PRGD) s fie elaborate de ctre Consiliile Judeene n colaborare cu Ageniile Regionale
pentru Protecia Mediului n baza Planului Naional de gestionare a Deeurilor. Planurile
regionale de gestionare a deeurilor se aprob prin ordin comun al conductorului Autoritii
publice centrale pentru protecia mediului i al conductorului Autoritii pentru o dezvoltare
regional.
Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari
durabile a deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si
optiunile de gestionare a acestora.
- Strategia de Dezvoltare a Turismului in Judetul Neamt cuprinde:
- dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice in intregul judet (semnale
de intrare/iesire in judet, panouri, harti, indicatoare pe drumurile nationale si judetene, in gari,
autogari, etc);
- instalarea indicatoarelor turistice maro inscriptionate cu litere albe si pictograme
conform normelor europene pentru obiectivele turistice;
- crearea unor circuite turistice la nivelul judetului si/sau rute turistice tematice, care sa
permita vizitatorilor sa cunoasca atat atractiile urbane si obiectivele de patrimoniu, cat si stilul
de viata rural;
48
- introducerea zonelor rurale in circuitul turistic dezvoltarea ecoturismului prin punerea

in valoare a traditiilor locale, mestesugurilor locale, arhitecturii traditionale, a florei si faunei;
- organizarea de targuri, expozitii muzeale, etnografice si manifestari culturale, expozitii
florale, festivaluri, actiuni si campanii de promovare integrate a produsului turistica local si
sprijinirea participarii la acest tip de evenimente pe plan intern si international;
- dezvoltarea unei baze de date complexe in domeniul turismului;
- pastrarea unui mediu inconjurator sanatos: aerului, solului, apelor subterane sau de
suprafata, a padurilor, florei, faunei, etc.
- pastrarea curateniei in localitati, infrumusetarea acestora, etc;
- constientizarea tuturor locuitorilor ca turismul in Judetul Neamt depinde de atitudinea
fiecaruia locuitor.
1.9.3. Planuri si programe la nivel national
- Strategia pentru dezvoltare durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale, in profil
inter-sectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural.
Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic si ecologic, in
deciziile investitionale din fonduri publice pe plan national, regional si local si stimularea unor
asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta
in toate activitatile de productie sau servicii; anticiparea efectelor schimbarilor climatice si
elaborarea atat a unor solutii de adaptare pe termen lung, cat si a unor planuri de masuri de
contingenta inter-sectoriale, cuprinzand portofolii de solutii alternative pentru situatii de criza
generate de fenomene naturale sau antropice; necesitatea identificarii unor surse suplimentare
de finantare, in conditii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte si programe de
anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protectiei mediului, sigurantei
alimentare, educatiei, sanatatii si serviciilor sociale.
- Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului 2008
Obiectivul strategic general al protectiei mediului l constituie mbuntirea calitii
vieii n Romnia prin asigurarea unui mediu curat, care s contribuie la creterea nivelului de
via al populaiei, mbuntirea calitii mediului, conservarea i ameliorarea strii
49
patrimoniului natural de care Romnia beneficiaz.

Planul national privind strategia adoptata in problema mediului inconjurator, identifica
protectia calitatii apelor ca obiectiv major, urmata de protectia calitatii aerului.
Planul indica acordarea prioritatii masurilor ce vor diminua poluarile locale grave ce pot
afecta mediul si-sau sanatatea populatiei.
- Strategia Dezvoltarii Turismului in Romania
Aceaselaborata de Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT). Documentul evidentiaza
evolutii si tendinte in turismul mondial, premisele dezvoltarii turismului romanesc, obiective
strategice si specifice privind dezvoltarea turismului, analiza SWOT a turismului din Romania,
analiza principalelor produse turistice, actiuni care vizeaza dezvoltarea turismului, conditionari
interne.
1.9.4. Planuri si programe la nivel international
- Carta de la Leipzig pentru orase europene durabile - document care promoveaza:

folosirea mai frecventa a abordarilor integrate in dezvoltarea urbana; crearea si asigurarea
unor spatii publice de buna calitate; modernizarea retelelor de Infrastructuri si cresterea
eficientei energetice; acordarea unei atentii speciale pentru zonele defavorizate in contextul
orasului ca un tot unitar; consolidarea economiei locale si a politicii locale legata de piata fortei
de munca.
- Carta Municipiilor si oraselor europene pentru durabilitate (Carta Aalborg) prin
care sunt promovate aspecte ce tin de strategiile locale pentru durabilitate, durabilitatea ca
proces creator, de echilibrare la nivel local, economia urbana pentru durabilitate, modele de
utilizare durabila a terenurilor, modele de mobilitate urbana durabila, responsabilitatea pentru
clima globala, autonomia locala ca o conditie pentru dezvoltare, cetatenii ca factori principali si
implicarea comunitatii, instrumente si metode de management urban pentru durabilitate.
50
Capitolul 2
ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI
EVOLUTIA PROBABILA IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Relieful zonei
Municipiul Piatra Neamt este amplasat in partea centrala a judetului Neamt, si este
situat la 46 si 56 latitudine nordica si la 26 si 22 longitudine estica, in partea de nord est a
Romaniei, la altitudine de 320 m.
Municipiul Piatra Neamt ocupa terasele de pe stanga Bistritei, incepand de la albia
majora si pana la terasa de 15 - 20 m, precum si terasele de 2 - 3 m si 10 - 12 m de pe stanga
Cuejdiului.
Piatra Neamt este amplasata la contactul a doua mari unitati geografice: Carpatii
Orientali si Subcarpatii Moldovei.
In cadrul arealului orasului, se intalnesc urmatoarele unitati de relief:
- Muntii Stanisoarei, situati in partea de NV a orasului. Acestia sunt orientati NW-SE si
cele mai mari altitudini sunt reprezentate de catre Vf. Cozia - 651 m si Vf. Pietricica 529 m.
- Muntii Tarcaului (Gosmanului), situati in partea de sud a orasului si cele mai mari
altitudini sunt reprezentate de catre Vf. Cernegura - 852 m si Vf. Cazacuci 920 m; intre cele doua unitati montane se afla situat Culoarul Bistritei, cu o altitudine
cuprinse intre 290 - 320 m.
Depresiunea Cracau - Bistrita, situata la est de regiunea montana, face parte din cadrul
Subcarpatilor Moldovei.
Prin extinderea vetrei si comasarea unor sate din jur, orasul Piatra Neamt se prezinta
ca o zona intramontana (orasul vechi) si o zona extramontana (mai noua).
Tendinta actuala de dezvoltare urmareste unirea cartierelor de pe valea Cuejdiului cu
cele de pe valea Bistritei din regiunea subcarpatica, orasul incluzand in perimetrul sau
muntele Pietricica.
51
Morfologia terenului si constitutia litologica a zonei a condus in timp la aparitia in

anumite zone a urmatoarelor riscuri naturale:
- riscul la inundaii
- zona fost PETROFOREST
Albia major a rului este prin natura ei teren inundabil i deci, conform calculelor de
specialitate, inundarea zonei ncepe imediat ce debitele tranzitate nu mai ncap n albia
minor, n cazul nostru la debite de 700-800 mc/s. n continuare dac debitele cresc
(1950 mc/s estimat) se ajunge la inundarea ntregului amplasament cu grosimi ale stratului de
ap de pn la 2 m. Prin realizarea amenajrii hidroenergetice s-a mbuntit regimul de
scurgere al apelor mari, fiindc albia Bistriei pe acest sector s-a adncit.
n aceast situaie folosirea amplasamentului se poate face cu amenajri, care s nu fie
afectate de inundaiile periodice (zona poate fi folosita ca un parc de odihn. De altfel,
construciile realizate pe malul drept (trand) sunt de aceast natur.
- zona fost RECONSTRUCIA
Conform studiilor efectuate, nivelul maxim la debitul de verificare (1950 mc/s) este sub
nivelul coronamentului digului mal stng al rului i conform datelor rezultate nu este asigurat
garda normat de 0,70 m. n cadrul studiului efectuat pentru S.H. Bistria n anul 2006, s-a
recomandat ca la prima reparaie capital s se refac garda normat.
n perspectiv, s-a recomandat ca beneficiarul S.H. Bistria sa aiba n vedere s
reproiecteze ntreaga amenajare, care a depit durata normat de via pentru
echipamentele hidromecanice de la barajul Reconstrucia. Cu aceast ocazie se va realiza
probabil i coronamentul digului mal stng la o lime de 4,0 m pentru a fi circulabil, necesar
pentru intervenii (cf. normelor actuale).
Municipiul Piatra Neam este aprat contra inundaiilor pe zona: debuare pr. Cuejdi
priza de ap a canalului de aduciune Reconstrucia.
Cu toate c prul Cuejdi este regularizat n perimetrul oraului, pentru combaterea
viiturilor pe acest pru se impune amenajarea complex a ntregului bazin hidrografic al
acestui pru. n prezent regularizarea realizat are o serie de puncte slabe care prezint
nc riscuri de inundare a oraului.
52
Acestea au fost identificate in urmatoarele zone:

- la debuarea paraului Cuejdi n lacul Reconstrucia este amplasat o ramp de acces,
care poate contribui la nfundarea regularizrii cu plutitori n zona celor dou poduri de osea
i calea ferat;
- in zona amonte de debuare s-au realizat construcii peste albia regularizat ca
urmare zona prezint riscul s fie nfundat de plutitorii adui de pru.
In zona podului, care traverseaz canalul Reconstrucia, pe malul stng imediat aval de
pod, debueaz o canalizare care are radierul la cota 307,49 m.d.M.N. i bolta superioar la
cota 309,49 m.d.M.N. La tranzitarea debitului maxim de 1950 mc/s n dreptul profilului 22 se
realizeaz cota 311,49 m.d.M.N. Este necesar s se verifice dac punerea sub presiune a
acestei canalizri, destinat evacurii apelor pluviale, nu se produc inundaii locale ale oraului
prin gurile de scurgere ale apelor pluviale;
Starea general a lacului Reconstrucia, n special a zonelor ndiguite, nu este n
concordan cu cerinele normelor de specialitate. n cadrul studiilor amintite, in anul 2006 s-a
recomandat s se acioneze pentru realizarea unui studiu de ecologizare i igienizare a lacului
prin folosirea acelorai fonduri de protecia mediului. Pe baza acestui studiu se pot realiza
etapizat lucrri, care s duc la nbuntirea aspectului peisagistic.
In cadrul studiilor efectuate (Anexa 5 Studiu de inundabilitate pentru viitorul complex
Orizont) se arat c la baza digului mal stng n exterior s-a realizat, ncepnd din dreptul
profilului topobatimetric nr. 13 pn la nceputul canalului de aduciune, un dren ngropat prin
care sunt captate i evacuate eventualele exfiltraii din lacul Reconstrucia. Acest dren
debueaz n rigola de la baza taluzului exterior a canalului de aduciune. n aceeai rigol
debuau apele uzate de la complexul industrial Reconstrucia n prezent dezafectat. Se
recomand ca S.H. Bistria s verifice funcionalitatea acestui dren, urmnd ca n funcie de
rezultatele acestei verificri s execute lucrri de reabilitare.
2.2. Geologia
Din punct de vedere geologic, Municipiul Piatra Neamt este situat la contactul flisului
marginal paleogen cu depozitele miocene. Contactul este vizibil in valea Cuejdiului, la
Garcina, localitate din imediata vecinatate a Municipiului si pe frontul de est al culmei Cozla.
Flisul marginal este reprezentat in cea mai mare parte prin gresii cuartitice de tip Kliwa,
53
recunoscute in culmile Cozla si Cernegura, precum si pe alocuri in malurile Bistritei. Astfel de

gresii s-au interceptat si in forajele F1 si F2 din apropierea garii Piatra Neamt. Gresia
interceptata in aceste foraje prezinta continuitate cu masivul grezos Cernegura.
In complexul flisului marginal paleogen exista si o serie de roci marnoase albe.
Miocenul, care se intinde aproximativ spre est fata de oras, este constituit in cea mai
mare parte din marne cenusii verzui, avand pe alocuri intercalatii grezoase si urme de gipsuri.
In forajele executate in vecinatatea culmii Pietricica s-au gasit marne apartinand miocenului.
Formatiunile geologice de baza aratate sunt acoperite de depozite cuaternare din care
predomina depunerile aluvionare de terasa. In partea lor superioara, ele sunt reprezentate prin
nisipuri si prafuri, iar spre baza devin grosiere, trecand treptat spre pietrisuri si bolovanisuri.
2.3. Seismicitatea
Din punct de vederea seismic, zona Municipiului Piatra Neamt se incadreaza astfel:
- conform Normativului P100-92, in zona seismica de calcul E (ks = 0,16) si zona cu
perioada de colt Tc = 0,70 s.
- conform SR11100/1-93 in macrozona cu grad de intensitate 6 (grade MSK), in care
probabilitatea producerii unui seism de gradul 7 sau mai mare este de minim o data la 50 de
ani.
2.4. Particularitatile factorilor climatici din zona
Sub aspect climat teritoriul Municipiului Piatra Neamt se incadreaza in perimetrul
sectorului de clima continentala cu variatii mari in functie de treptele de relief.
Temperatura medie anuala inregistreaza valori de cca. 8,4 C; mediile lunii celei mai
calde (iulie) ating 20 C, iar ale lunii celei mai reci (ianuarie) sunt de -3,3 C. Numarul mediu
anual al zilelor de inghet este de 125-130 de zile pe an.
Media precipitaiilor anuale este de 614 mm. Variaia precipitaiilor medii lunare n
decursul anului prezint o alur sinusoidal, nregistrnd un maxim n luna iulie (107 mm) i un
minim n luna decembrie (20 mm).
Numrul de zile mediu anual n care cad precipitaii este de 137, cu un maxim n lunile
mai-iunie (15 zile) i un minim n luna octombrie (8 zile).
Precipitaiile medii anuale n lunile de var (iunie - august) cumuleaz 290 mm, iar
54
precipitaiile medii anuale n lunile de iarn (decembrie - februarie) -62 mm.

2.5. Date hidrologice si hidrogeologice
Din punct de vedere hidrologic, Municipiul Piatra Neamt se afla in bazinul hidrografic al
raului Bistrita.
Raul Bistria care se afl n partea de sud a Municipiului este regularizat n zona
oraului i n amonte de localitatea existent.
Bistrita este principalul afluent al raului Siret, care isi aduna apele din regiunea
carpatica si subcarpatica.
Raul Bistrita, de la izvoare pana la varsarea in raul Siret, are o lungime de 234 km, iar
bazinul se extinde pe o suprafata de 6081,8 km2. Alimentarea bazinului hidrografic este de tip
pluvial moderat, apele provenite din zapezi participand la alimentare cu 30 40 %, iar apele
subterane cu 10 35 %.
Regimul nivelelor si debitelor arata clar ca cel mai mare volum de ape se scurge prin
albia raului in perioada de primavara. Situatia se datoreaza suprapunerii unor perioade
ploioase peste perioada de topire a zapezilor care mai persista inca in zona inalta. Este
perioada cand debitul raului inregistreaza un volum deosebit de mare ; astfel, la intrarea in
lacul Izvoru Muntelui, s-au inregistrat valori de peste 30 de ori debitul mediu multianual
(Q med = 37,8 mc/s).
In sezonul ploios si mai ales in perioada de primavara, cand se inregistreaza debite
mari, amplitudinea nivelului ajunge la valori cuprinse intre 2 si 4 m.
In mod obisnuit, scurgerea de primavara reprezinta peste 40 % din volumul total al
scurgerii anuale.
Scurgerea cea mai mica are loc in sezonul de iarna, reprezentand 9 10 % din
scurgerea anuala. In acest sezon se inregistreaza fenomenul de inghet, alimentarea raului
fiind asigurata din apa subterana.
De asemenea, o scurgere redusa se inregistreaza si toamna. Scurgerea raului are un
regim de scurgere puternic influentat de activitatile antropice.
Amenajarea hidrotehnica a contribuit la o evidenta regularizare a scurgerii in aval de
barajul lacului Izvoru Muntelui.
Fenomenul de inghet apare de regula in decada a 3-a a lunii decembrie, durata medie
55
a podului de gheata pentru raul Bistrita fiind de 25 zile.

Raul Bistrita (sectiunea Piatra Neamt stabilita la iesirea din lacul Reconstructia) se
incadreaza in clasa a II-a de calitate (monitorizare trimestriala a indicatorilor RO1, GM2, MP3 si
N4), fiind indeplinite conditiile necesare pentru protectia ecosistemelor acvatice.
Paraul Cuiejdi care strbate municipiul de la nord la sud este regularizat n zona
oraului, dar seciunea regularizrii i deschiderea podurilor sunt subdimensionate.
Paraul Cuiejdiu, afluent de partea stanga a raului Bistrita, se incadreaza in clasa a II-a
de calitate (monitorizarea indicatorilor RO, GM si MP) si in clasa a III-a de calitate pentru
indicatorul N. Calitatea apei raului este influentata de poluarea exercitata de localitate prin
diverse titpuri de deseuri depuse pe maluri si prin evacuarile necontrolate de ape menajere
prin canalele pluviale. In concluzie, pe raul Cuiejdiu, aval de municipiul Piatra Neamt, nu sunt
asigurate conditiile pentru protectia ecosistemelor acvatice.
Lacul Batca Doamnei este situat la altitudinea 324,5 m in amonte de orasul Piatra
Neamt, cu orientare VE si cu afluentii Agarcia, Valea Mare, Doamna si Sarata si se
incadreaza in clasa a II-a de calitate pentru indicatorii analizati RO, N, GM si M5.
Determinarile calitative si cantitative ale componentelor biocenotice (fitoplancton si
zooplancton), releva o biodiversitate mare, fapt ce indica o stare de stabilitate (echilibru) a
ecosistemului si o calitate buna a apei. Din punct de vedere ecologic, lacul corespunde starii
ecologice bune, dar in urma inundatiilor sunt aduse din amonte deseuri care acopea malurile
sale, reprezentand o problema pentru comunitatea locala.
Din punct de vedere hidrogeologic, cercetarile efectuate in zona prin foraje in scopul
alimentarii cu apa a unor locuinte si unitati industriale au pus in evidenta principalele aspecte
hidrogeologice ale acestei zone. Astfel, din punct de vedere al potentialului hidraulic al
subteranului, in zona studiata au fost puse in evidenta urmatoarele formatiuni geologice
purtatoare de apa :
- depozitele aluvionare ale luncilor, teraselor si conurilor de dejectie;
- stratele de adancime, care apar la contactul dintre formatiunile cristaline si cele de flis.
2.6. Solul
Diversitatea factorilor locali, concretizati in multimea microreliefurilor, topoclimatelor,
biocenozelor si biotipurilor, ca si extremismul manifestarii unora dintre ei (declivitate
56
accentuata, exces de umiditate, duritate excesiva a substratului) contribuie la diversificarea

invelisului de sol, imprimandu-i acestuia caracterul de veritabil mozaic pedologic de
ansamblu, care ramane trasatura fundamentala a distributiei solurilor carpatice. In acelasi
timp, se particularizeaza printr-o dispozitie paralel longitudinala a tipurilor de sol,
corespunzator directionalitatii NV-SE a zonelor structural-orografice.
In cadrul culoarului Bistrita se disting clasele argiluvisolurile (soluri brune argilo-iluviale,
pseudogleizate sau luvice) sau ale celor cambice (brun eu-mezobazice) de pe treptele
fluviatile de terase.
Argiluvisolurile reprezinta clasa cea mai raspandita din punct de vedere zonal.
Conditiile pedogenetice ce au dus la formarea unui orizont - Bt bine dezvoltat, se intalnesc
pe toate categoriile genetice de relief din regiune. Cele mai bune conditii de formare a
acestora se intalnesc pe culmile interfluviale, pe versantii sculpturali si pe podul
teraselormijlocii si superioare. Textura solului in orizontul Ap este nisipo-lutoasa, argilolutoasa, predominand cea lutoasa si luto-argiloasa. Reactia solului - Ap variaza de la
puternic acida pana la cea neutra, fiind din cauza antropica, prin fertilizare. Rezerva de humus
prezinta diferentieri, de valori mici, mijlocii si mari. Aici se intalnesc urmatoarele tipuri de
soluri :
- soluri brune, tipice si pseudogleizate ;
- soluri brunice luvice, tipice, pseudogleizate si erodate ;
- luvisoluri albice, tipice si pseudogleizate.
2.7. Biodiversitatea/Arii protejate
Pe raza Municipiului Piatra Neamt, exista zone de interes stiintific si turistic, care au fost
declarate oficial arii protejate potrivit Legii 5/2000 cum sunt:
- locul fosilifer Cozla, 10 ha;
- locul fosilifer Cernegura, 198,2 ha;
- locul fosilifer Pietricica, 39,5 ha;
- rezervatia naturala Dl. Vulpii, 2 ha.
In Neamt au mai fost propuse ca situri de importanta comunitara 7 arii naturale protejate
care indeplinesc criteriile pentru a fi incluse in reteaua Natura 2000, o retea ecologica de arii
naturale protejate la nivel european si care se supune reglementarilor a doua directive privind
57
conservarea pasarilor si a habitatelor naturale, a faunei si a florei salbatice.

In urma evalurii Agentiei Nationale de Protectia Mediului, lor li s-au mai adaugat doua
arii speciale de conservare, pentru protectia speciilor de pasari:
- lacul Pangarati;
- lacul Vaduri.
Locul fosilifer Cozla
Din punct de vedere geologic zona n care este amplasat pdurea Cozla este
ncadrat n unitatea fliului carpatic, n zona de tranziie de la fliul marginal din Carpaii
Orientali la zona Subcarpailor Orientali. Marginea extern a Carpailor este caracterizat
printr-o linie de nclecare de-a lungul creia depozitele fliului acoper n parte zona miocena
pericarpatica.
La alctuirea depozitelor fliului iau parte depozite cretacice inferioare i superioare,
paleogene i niocene.
n cazul depozitelor s-au separat doua orizonturi:
- stratele de Bisericani cu o grosime de 250 - 300 m, formate din argile cenuiiverzui,
cu lentile de marno-calcare sideritice iar la partea superioara strate de gresii cenuiii, argile
negre nisipoase bituminoase;
- gresia de Lucacesti care formeaz un orizont de 5 -15m, format din gresie crbunoasa
peste stratele de Bisericani.
Formarea masivului Cozla este legat de existena, cu 60 de milioane de ani n urma, a
Mrii Oligocene, care a determinat, datorita micrilor orogenetice, o sedimentare de o variaie
n care se observ urmtoarele orizonturi:
- orizontul gresiei de Lucceti (5 -15m);
- orizontul menilitelor inferioare i al marnelor brute (20 - 25 m);
- orizontul isturilor disodilice inferioare (60 -100);
- orizontul gresiei de Kliwa cu lentile conglomeratice, cu elemente verzi;
- orizontul menilitelor i disodilelor superioare.
n marnele brune i n isturile disolitice inferioare s-a pstrat o bogat faun fosil
reprezentat prin specii de peti fosili, bivalve, izopode i decapode. n aceasta zona, cercetri
importante au fost efectuate de ctre renumii paleontologi I. Simionescu, M. Pauc i M.
58
Ciobanu, care a publicat o interesant monografie a acestei faune fosile.

M. Ciobanu, pe baza celor aproximativ 3980 de exemplare fosile descoperite, din care
descrie 102 specii de vertebrate si nevertebrate, arata ca Marea Oligocen avea caracterul
unui bazin deschis, prezenta condiii normale de temperatura, salinitate, lumin, oxigen,
identificnd toate zonele biocenotice specifice marilor actuale, in Oligocen clima era tropical
i subtropicala. M. Ciobanu (1977) ajunge la urmtoarele concluzii privind compoziia faunei
oligocene:
- Lamellibranhiate 14 familii, 20 genuri, 24 specii;
- Gasteropode 4 familii, 3 genuri, 4 specii;
- Arachnidae 1 familie, 1 gen, 1 specie;
- Pisces 26 familii, 44 genuri, 69 specii, din care 29 specii noi;
- Reptilia 1 familie, 1 gen, 1 specie noua.
Analiza atenta a situatiei actuale a zonei pentru care se propune implementarea PUG,
conduce la urmatoarele concluzii pentru cazul in care nu s-ar transpune in practica proiectul:
- pierderea unui numr important de locuri de munc pe plan local ce pot conduce la
aparitia unor problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei (aceste fenomene
se vor acutiza) ;
- pierderea unor investiii importante n sprijinul infrastructurii i serviciilor ;
- lipsa oportunitilor de cretere a veniturilor la bugetul local din venituri prin
posibilitile de dezvoltare a zonei industriale i a zonelor destinate serviciilor ;
-
subdimensionarea
sau
lipsa
sistemului
centralizat
de
alimentare
cu
apa
potabila pentru o parte din zonele cuprinse in intravilan ;

- subdimensionarea sau lipsa unui sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate
menajere si pluviale ;
- slaba implicare in revitalizarea, consolidarea i dezvoltarea unor forme de turism
practicate n prezent (odihn i recreere, turism montan, sporturi de iarn, turism cultural,
turism de afaceri, turism de congrese i reuniuni);
59
- lipsa unei trame stradale corect dimensionata pentru fluxurile actuale ;
- dezinteresul pentru descongestionarea orasului de zona industriala si reamplasarea in
exteriorul acestuia ;
- blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunitilor privind valorificarea urban a unor
terenuri disponibile n intravilan ;
- lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si functiuni
cu caracter public.
Din punct de vedere economic este de asteptat ca neimplementarea planului, sa aiba
cele mai mari efecte asupra potentialului economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici
limitate a dezvoltarii. Unul dintre obiectivele primordiale ale planului este de a dinamiza din
punct de vedere economic zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari.
Situaia economic i social n Municipiul Piatra Neamt, ca urmare a crizei economice
este delicata, i aceast situaie va continua s evolueze negativ dac nu sunt susinute
proiecte ce reprezint investiii majore.
Situaia economic i social a comunitii se va degrada din urmtoarele motive:
- carena de oportuniti pentru dezvoltarea i diversificarea activittilor economice,
sociale, comerciale, de servicii n zon ;
- posibilitatea de mbunttire i diversificare a calificrii locuitorilor din zon sau din
localittile nvecinate va fi redus ;
- nu vor mai exista oportuniti de cretere a veniturilor din taxe i impozite la bugetul
local ;
- lipsa unei infrastructuri corespunzatoare privind drumurile, alimentarea cu apa,
canalizarea ;
In ceea ce privete starea de sntate a populaiei, prin neimplementarea proiectului nu
se va produce o mbuntire, ci cel mult, meninerea situaiei actuale ca urmare a dispariiei
oportunitilor de mbunttire a condiiilor de trai prin asigurarea unor condiii de locuit
civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate i a unei caliti a factorilor de mediu
corespunztoare. De asemenea, nereabilitarea sistemului de colectare, tratare si evacuare a
apei menajere si a apei pluviale si/sau de distribuie a apei potabile va avea in timp efecte
negative asupra snttii umane.
60
Calculul riscului neimplementrii Planului Urbanistic General

Aplicand valori pentru efectul pe care l reprezint neimplementarea msurilor din
PUG asupra factorilor de mediu rezult riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0, minor=1,
major=2, catastrofal=3)
Msura
prevzut n
PUG
Ap
Aer
Sol
Sntate
Riscuri naturale
Schimbri
climatice
Conservarea
resurselor
Biodiversitate
Patrimoniu
cultural si
istoric
nesemnificativ
EFECTUL
minor
major
catastrofal
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Constientizarea
populatiei
X
0
12
O data aprobat impreuna cu PUG-ul din care face parte, Regulamentul Local de
Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie reguli specifice
de urbanism in teritoriul considerat.
Capitolul 3
CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV
Analiza obiectivelor si a masurilor propuse nu a condus la identificarea unor situatii de
afectare semnificativa a componentelor de mediu.
Pentru proiectele de investitii noi si modificarea substantiala a celor existente, inclusiv
pentru proiecte de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului
este obligatorie solicitarea acordului de mediu, conform Ordinului 863/2002 pentru aprobarea
61
procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, cu modificarile si completarile ulterioare.

Proiectele ce pot avea efecte semnificative asupra mediului, datorita naturii, dimensiunii
si localizarii lor fac obiectul evaluarii impactului asupra mediului inainte de emiterea acordului
de mediu.
Evaluarea impactului asupra mediului, identifica, evalueaza si descrie in mod
corespunzator pentru fiecare caz in parte, efectele directe si indirecte ale proiectului asupra
urmatorilor factori: sanatatea umana, flora, fauna, sol, apa, aer, clima si peisaj, patrimoniu
cultural.
Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si
unde este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra
factorilor mentionati mai sus.
3.1. Calitatea apelor de suprafata
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, evoluia calitii apei rurilor i
ncadrarea n clase de calitate conform Ordinului nr.161/2006 este urmtoarea:
Raul Bistrita (sectiunea Piatra Neamt - stabilita la iesirea din lacul Reconstructia) se
incadreaza pe acest tronsonul dup indicatorii chimici n clasa a I a de calitate, stare chimic bun
iar dup elementele biologice n clasa a II a de calitate i stare ecologic bun.
Seciunea Piatra Neam - este stabilit la ieirea din lacul Reconstrucia i

monitorizeaz cu frecven trimestrial calitatea unui tronson de 18 km (Straja Piatra
Neam).
Seciunea se afl pe firul amenajrilor hidroenergetice. Caracteristicile fizicochimice
determinate sunt comparabile cu cele regsite n seciunea Frumosu, unele modificri care
apar datorndu-se afluenilor i condiiilor geologice specifice fondului natural.
n seciunea Piatra Neam, frecvena de monitorizare a parametrilor biologici a fost
semestrial.
Conform Manualului de Operare, indicatorii biologici stabilii pentru seciunea Piatra
Neam sunt fitoplancton i zoobentos.
62
Tabelul 3.4. Date privind dinamica valorilor indicatorilor biologici din rul Bistria, n anul
2007, conspectul algofloristic i lista speciilor organismelor zoobentonice.
Compoziia taxonomic
BACILLARIOPHYTA
Achnanthes minutissima Ktz.
Cocconeis pediculus Ehr.
Cocconeis placentula Ehr.
Cocconeis placentula var. euglypta (Ehr.) Cl.
Cyclotella comta ( Ehr.) Ktz.
Cyclotella ocellata Pant.
Cyclotella sp.
Cymbella ventricosa Ktz.
Diatoma elongatum var. tenue (Ag.) V.H.
Diatoma vulgare Bory
Didymosphaenia geminata (Lingb.) E.Schmidt
Fragilaria intermedia Grun.
Gomphonema intricatum var. pumilum Grun.
Navicula cryptocephala Ktz.
Navicula cryptocephala var. intermedia Grun.
Navicula hungarica var. capitata (Ehr.) Cl.
Navicula radiosa Ktz.
Nitzschia palea (Ktz.) W. Sm.
Nitzschia sp.
Surirella linearis W. Sm.
Synedra tenera W. Sm.
Synedra vaucheriae Ktz.
PYRROPHYTA
Chroomonas nordstedti Rosenberg
Cryptomonas ovata Ehr.
Peridinium cinctum Penad
Seciunea de control Bistria Piatra Neam

fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
fitoplancton;
63
Tabelul 3.5. Lista speciilor de organisme zoobentonice i distribuia acestora n rul

Bistria n seciunea de control Bistria - Piatra Neam
Compoziia taxonomic
GASTROPODA
Ancylus fluviatilis (Mller)
Mixas glutinosa (Mll.)
Radix peregra (Mll.)
OLIGOCHAETA
Enchytraeus albidus
Nais simplex (Piguet)
HIRUDINEA
Dina lineata Mller
Erpobdella octoculata (L.)
Glossiphonia complanata (L.)
Haemopsis sanguisuga (L.)
CRUSTACEA
Asellus aquaticus (L.) Racov.
Rivulogammarus balcanicus Karaman
EPHEMEROPTERA
Baetis rhodani (Pict.)
Seratella ignita Jacob
TRICHOPTERA
Cheumatopsyche lepida (Pict.)
Hydropsyche pellucidula Curtis
Hydropsyche siltalai Dhler
DIPTERA
Chirotopus spp.
Eukefferiella gracei (Edw.)
Orthocladius spp.
Polypedilum spp.
Potthastia spp.
Tipula lunulata Linn
64
Tabelul 3.6. Dinamica valorilor indicatorilor biologici din seciunea Bistria Piatra Neam
de monitorizare a calitii apei rului Bistria, n anul 2007
Seciunea
de control
Data
Piatra Neam
Media
16.04
15.08
Fitoplancton
Nr.
ex/l
taxoni
18
1.035.000
15
415.500
17
725.250
Fitobentos
Nr.
ex/m2
taxoni
Zoobentos
Nr.
ex/m2
taxoni
15
498
17
668
16
583
Tabelul 3.7. Abundena numeric (%) pe grupe taxonomice

algelor bentonice i macrozoobentosului din rul Bistria, n anul 2007
Grupa sistematic
FITOPLANCTON
CYANOPHYTA
CHRYSOPHYTA
BACILLARIOPHYTA
PYRROPHYTA
CHLOROPHYTA
EUGLENOPHYTA
ALGE BENTONICE
CYANOPHYTA
BACILLARIOPHYTA
CHLOROPHYTA
EUGLENOPHYTA
MACROZOOBENTOS
GASTROPODA
OLIGOCHAETA
HIRUDINEA
CRUSTACEA
EPHEMEROPTERA
ODONATA
PLECOPTERA
TRICHOPTERA
DIPTERA
a fitoplanctonului,
Piatra Neam
88
12
13,04
8,70
17,39
8,70
8,70
13,04
30,43
65
Tabel nr. 3.8. Dinamica valorilor indicelui saprob i starea ecologic a apei rului Bistria,
n anul 2007
Fitoplancton
Seciunea
de control
Data
Piatra
Neam
Zoobentos
Indice
saprob
Clasa de
calitate
Starea
ecologic
Indice
saprob
Clasa
de
calitate
Starea
ecologic
16.04
1,10
foarte bun
2,09
II
bun
15.08
1,26
foarte bun
1,72
foarte bun
1,18
foarte bun
1,91
II
bun
Media
Indicatorii grupelor
RO (Regimul de oxigen), N (Nutrieni), GM (Gradul de
Mineralizare), M (Metale) i P (Poluani) au prezentat concentraii medii anuale care s-au

ncadrat n clasa I de calitate.
Substanele prioritare/periculoase PP (Substane prioritar periculoase) , au nregistrat
pentru toi indicatorii analizai valori care s-au ncadrat n limitele standardelor de calitate,
evideniind o starea chimic bun.
Spectrul
algoflorei
planctonice
nsumeaz
25
de
taxoni,
din
care:
BACILLARIOPHYTA-22 i PYRROPHYTA-3. Numrul taxonilor scade din primvar spre

var, precum i densitatea numeric (1.035.000 ex/l n aprilie la 415.500 ex/l n august).
Abundena numeric relev dominana diatomeelor n proporie de 88%. Bine
reprezentate numeric sunt speciile: Achnanthes minutissima, Cyclotella ocellata, Cyclotella
sp.,Diatoma elongatum var. tenue.
Speciile indicatoare de saprobitate au determinat un indice saprob n valoare medie de
1,18 corespunztor clasei I de calitate, nivel oligosaprob i strii ecologice foarte bun.
Zoobentosul cuprinde urmtoarele grupe: GASTROPODA-3, OLIGOCHAETA-2,
HIRUDINEA-4, CRUSTACEA-2, EPHEMEROPTERA-2, TRICHOPTERA-3 i DIPTERA-7. Din
totalul de 23 taxoni, doar 2 sunt sensibili la modificrile factorilor de mediu. Numrul taxonilor
zoobentonici nregistreaz o cretere redus din primvar spre var. Acelai sens de evoluie
semnalm i n ceea ce privete dezvoltarea cantitativ a organismelor zoobentonice, de la
498 la 668 ex/m2.
Referitor
la
abundena numeric
a macronevertebratelor
bentonice,
dipterele
inregistreaz valori de 30,43 %, hirudineele 17,39 %, gastropodele i trihopterele proporii
66
egale de 13,04 %, iar oligochetele, crustaceele i efemeropterele valori de 8,70%. Dintre

speciile
dominante
menionm:
Dina
lineata,
Eukiefferiella
gracei,
Rivulogammarus
balcanicus, Seratella ignita.

Indicele saprob mediu de 1,91 include seciunea n clasa a II-a de calitate, indicnd o
stare ecologic bun.
Not:
Analiza calitativ a rului Bistria s-a realizat pe baza datelor din Raportul anual de mediu
pe anul 2007-APM Neam.
Praul Cuiejdiu afluent de partea stanga a raului Bistrita, se incadreaza in clasa a II-a
de calitate (monitorizarea indicatorilor RO, GM si MP) si in clasa a III-a de calitate pentru
indicatorul N. Calitatea apei prului este influentata de poluarea exercitata de localitate prin
diverse tipuri de deseuri depuse pe maluri si prin evacuarile necontrolate de ape menajere prin
canalele pluviale. In concluzie, pe raul Cuejdiu, nu sunt asigurate conditiile pentru protectia
ecosistemelor acvatice.
Lacul Batca Doamnei se incadreaza in clasa a II-a de calitate pentru indicatorii
analizati RO, N, GM si M1. Elementele biologice de calitate privind compoziia taxonomic,
densitatea, abundena componentelor biotice analizate, ct i cele chimice, indic o stare
ecologic bun a ecosistemului (conform Raportului privind
starea
mediului
judeul
Neam - anul 2006), dar in urma inundatiilor sunt aduse din amonte deeuri, care acopera
malurile sale, reprezentand o problema pentru comunitatea locala.
3.2. Calitatea apelor subterane
Apa subteran este folosit ca sursa de alimentare cu ap menajer fie in sistem
centralizat (retea centralizata de distributie), fie in sistem individual, pentru diferite unitati
economice i industriale dar si pentru locuinele din zon.
Poluarea apelor subterane poate fi datorata, n principal, de subdimensionarea/lipsa
sistemului de canalizare sau uzura acestuia.
Lipsa/subdimensionarea reelelor de canalizare pluvial face ca apele pluviale de pe
67
versanti si platformele drumurilor din zon s se infiltreze la nivelul solului i s ajung n

apele subterane.
3.3. Calitatea aerului
Calitatea aerului n Municipiul Piatra Neamt poate fi influenat din cauza emisiilor de pe
platformele i unitile industriale din municipiu, ct i din cauza traficului rutier intens
desfurat pe arterele rutiere.
Surse de poluare atmosferic pot proveni din:
- traficul rutier desfurat pe arterele rutiere;
- emisii specifice aezrilor umane;
- emisii datorate activitilor industriale desfurate.
Surse de poluani atmosferici ce trebuiesc luate n considerare sunt:
- sursele provenite din activitile desfurate n zonele destinate activitatilor industriale,
depozitelor si serviciilor. Poluatii principali asociati acestor surse pot fi: pulberi, gaze de ardere
(CO, NOX, SO2).
- sursele specifice aezrilor umane, i anume: arderea combustibililor solizi (lemne,
deeuri lemnoase, deeuri agricole), arderea gazelor, n sisteme casnice de nclzire, de
prepararea apei calde menajere i de prepararea hranei n unele imobile, creterea psrilor i
animalelor n gospodrii individuale, culturi vegetale, traficul rutier local i de tranzit. Poluanii
principali asociai acestor surse sunt reprezentai de oxizi de azot (NO, NO2), oxizi de carbon
(CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compui organici volatili i condensabili, metale.
3.3.1. Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de
mediu in Municipiul Piatra Neamt
Poluarea atmosferei produce n primul rnd afeciuni la nivelul aparatului respirator.
Pentru controlul influentelor antropice, redresarea ecologica a zonelor afectate de poluare,
dezvoltarea social-economica durabila in viitor din punct de vedere al protectiei ecologice este
necesara cunoasterea starii de calitate a mediului.
Calitatea aerului este una din conditiile esentiale ale calitatii vietii populatiei. In
Municipiul Piatra Neamt s-a monitorizat calitatea aerului atmosferic la doua tipuri de statii si
68
anume:
- la statiile orasenesti de fond amplasate la periferia orasului, si anume la Statia Meteo,
s-au efectuat masuratori ale concentratiilor urmatorilor indicatori: NO2 -19,5 g/m3, NH3
0,0189 mg/m3, SO2 1 g/m3, neinfluentate direct de trafic sau de surse industriale. Pentru
anul 2007 se constata n zona Piatra Neam meninerea concentraiilor la valori de acelai
ordin de mrime pentru poluanii analizai.
- la statia de trafic amplasata la Statia de salvare Piatra Neamt s-a analizat indicatorul
pulberi n suspensie PM10 efectuandu-se masuratori zilnice, generate de traficul rutier,
jumatate din ele depasind CMA (50g/ m3).
Variaia indicatorilor de aciditate pentru zona Piatra Neam
Variaia
concentraiei anuale
Valoare Valoare
Maxim medie
zilnica
anuala
CMA
prot. sanatatii
zi
an
Prag
evaluare
Sup. Inf.
Frecvena
depirii
CMA
(%)
75
50
JUDE
Neam
Substana
poluant
acidifiant
U.M.
Piatra
Neam
(Staie
fond)
SO2
g/m3
23
125
NO2
52
19,5
40
32
26
83,3
0,0189
0,100
g/m
NH3
mg/m
Concentraii ale pulberilor n suspensie determinate n zona Piatra Neam

Pulberi in suspensie
UM
Valoare
medie
anuala
Valoare
maxima
24 ore
PM 10
54,16
141,84
Piatra
Neam
PM 2,5
CMA pentru
protecia sanatatii
Frecvena
depirii
CMA
24
ore
(%)
Media
anuala
24 ore
g/m 3
40
50
49,46
69
Pentru determinarea pulberilor sedimentabile s-au efectuat masuratori lunare in

punctele Ciritei si Gara, inregistrandu-se depasiri ale CMA (17mg/m2/luna), in special pe
arterele rutiere care preiau traficul greu si sunt afectate de traficiul feroviar. De asemenea s-a
determinat continutul de Pb si Cd din pulberile sedimentabile, colectate de la statiile de trafic.
Emisiile de metale grele
Judet Neam
Metale grele
Cd (kg/an)
Pb (t/an)
Hg (kg/an)
Emisie 2005
33,211
8954,083
32,803
Deoarece cea mai mare parte din industria poluanta este inchisa sau aproape inchisa
iar agentii economici existenti care gestioneaza gaze cu efect de sera isi desfasoara
activitatea in afara orasului, se tinde pe viitor spre dezvoltarea de noi activitati economice
nepoluante, astfel incat Piatra Neamt sa redevina oraselul frumos si nepoluant.
3.4. Calitatea solului
Diversitatea factorilor locali, concretizati in multimea microreliefurilor, topoclimatelor,
biocenozelor si biotipurilor, ca si extremismul manifestarii unora dintre ei (declivitate
accentuata, exces de umiditate, duritate excesiva a substratului) contribuie la diversificarea
invelisului de sol, imprimandu-i acestuia caracterul de veritabil mozaic pedologic de
ansamblu, care ramane trasatura fundamentala a distributiei solurilor carpatice. In acelasi
timp, se particularizeaza printr-o dispozitie paralel longitudinala a tipurilor de sol,
corespunzator directionalitatii NV-SE a zonelor structural-orografice.
Prin apariia HG 1408/19.11.2007 privind modalitile de investigare i evaluare a
polurii solului i subsolului, s-a creat cadrul legal de demarare a procesului de investigare i
evaluare a polurii solului i subsolului, n scopul identificrii prejudiciilor aduse acestora i
stabilirii responsabilitilor pentru refacerea mediului geologic.
3.5. Zgomotul i vibraiile
Principalele surse de zgomot de pe teritoriul Municipiului Piatra Neamt sunt:
activitatile industriale;
traficul rutier/feroviar ce se desfoar in cadrul Municipiului;
70
activitatile specifice aezrilor umane.

In anul 2005 s-au efectuat determinari ale nivelului de zgomot in principalele intersectii
din municipiul Piatra Neamt (31 de puncte 5 masuratori / an = 155 indicatori), urmand ca
pana in anul 2012 sa fie intocmita o Harta de zgomot.
Punctele de monitorizare au fost stabilite pentru a evalua impactul traficului rutier
asupra mediului i implicit a factorului uman. Condiiile n care s-au efectuat msurtorile
au fost alese pentru a minimiza influena factorilor care pot influena propagarea
sunetului (tipul sursei, distana de la surs, absorpia atmosferic sau terestr, vntul,
temperatura, umiditatea, reflexia pe diferite supafee).
71
ZONA
(punct
de
masura)
Intersectia
Petrodava
Intersectia
Pietricica
Intersectia
Hotel
Ceahlau
Intersectia
Orion
Intersectia
Gara
Intersectia
Pod
Caprioara
Intersectia
Spital
Sursa
de
poluare
Trafic
rutier
Trafic
rutier
Trafic
rutier
Trafic
rutier
Trafic
rutier+
feroviar
Trafic
rutier+
feroviar
Trafic
Rutier
Nivel mediu de zgomot echivalent

masurat, dB (A)
IAN
FEB
MAR
72,4
APR
MAI
70,5
71,6
76,35
74,5
70,92
NOV
72
68,65
72,43
71,1
OCT
69,93
73,53
71,9
74,8
SEPT
69,58
66,95
67,33
68,3
AUG
69,53
70,175
69.7
74,3
IUL
71,025
66,1
65,9
IUN
DEC
Nivel
zgomot
echival.
admis
dB (A)
70
70
69,58
70
75,23
85
74,7
85
74,38
75,05
85
72,33
72,98
85
72
Se constata depasiri ale nivelului maxim admis prevazut de STAS 10009-1988 in

intersectiile cu trafic intens mai ales in orele de varf.
Pentru aprecierea nivelului de zgomot in parcuri si zone de recreere si odihna s-au facut
masuratori si s-a constatat o depasire cu 100 % a nivelului de zgomot echivalent admis
conform STAS 10009-1988.
Intrucat APM Neamt nu dispune de un sistem de monitorizare automata a nivelului
poluarii aerului si a zgomotului in principalele intersectii ale orasului, 24 din 24 de ore, dotarea
existenta fiind depasita, se impune achizitionarea si montarea unor astfel de echipamente in
viitorul apropiat. Municipiul Piatra Neamt, prin Agentia pentru Protectia Mediului, a procurat
doua statii de monitorizare a radioactivitatii mediului prin implementarea proiectului cu
finantare Phare, Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a
radioactivitatii mediului, derulat de MMGA, amplasate in fata sediului APM si pe Vf. Toaca din
masivul Ceahlau. Aceste staii fac parte din Reeaua Naional de Supraveghere a
Radioactivitii Mediului (R.N.S.R.M.) din subordinea Ageniei Naionale pentru Protecia
Mediului. n conformitate cu prevederile Ordinului MMP nr. 1978/19.11.2010, la S.S.R.M.
Piatra Neam este executat un program standard de monitorizare a radioactivitii factorilor
de mediu corespunztor unei staii cu program de 11 ore/zi i un program special de
monitorizare a radioactivitii factorilor de mediu din zonele
de explorare minier
zcmntului de uraniu din judeul Neam (zonele Tulghes-Grinie i Bicazu-Ardelean

Telec). La S.S.R.M. Ceahlu Toaca se execut un program standard corespunztor unei staii
cu program de 24 ore/zi, program adaptat pentru o staie de munte.
Deoarece transportul rutier este responsabil de poluarea mediului pe arterele de
circulatie importante (fonica si emisii de gaze cu efect de sera: oxizi de azot, monoxid de
carbon, plumb, fibre de azbest, nocive pentru sanatatea populatiei), au fost propuse de catre
autoritatile locale unele masuri administrative ca de exemplu: schimbarea unor trasee de trafic
greu, plantatii de aliniament, o zona verde intre carosabil si trotoare care sa protejeze pietonii
de inhalarea directa a gazelor de esapament, descongestionarea traficului in zona centrala a
orasului prin crearea conditiilor de utilizare a centurilor ocolitoare (Centura Fermelor),
infiintarea unei piete de gross care sa fluidizeze soseaua de centura in zona pietei centrale,
inlocuirea parcului de transport public existent cu vehicule ecologice.
73
Prin aceste masuri se apreciaza ca nivelul de zgomot poate fi redus, deoarece nivelul
zgomotului n exterior scade pe msur ce distana de la sursa sonor crete, datorit
distribuiei energiei sonore pe o suprafa mai mare, i absorbiei terestre atmosferice.
Concluzii privind zgomotul ambiental:
- determinrile sonometrice efectuate n anul 2005, n principalele intersectii rutiere din
Municipiu au evideniat depiri ale valorilor limit admise n STAS 10009-88;
- reducerea nivelului de zgomot la care este expus populaia poate fi realizat prin
implementarea unor msuri de reducere a nivelului de zgomot la surs, pe traseul de
propagare al undelor sonore sau la receptor.
3.6. Starea florei si faunei
Marea diversitate a cadrului natural, alturi de modificrile petrecute n decursul erelor
geologice, a determinat perenitatea unor elemente de flor, vegetaie i faun.
Fauna este foarte variat, graie multitudii biotopurilor ntlnite. Dintre speciile de fauna
prezente n Municipiul Piatra-Neam i mprejurimi pot fi amintite mamiferele de talie mic
(veveria, bursucul, iepurele, oarecele, dihorul, nevstuica, vulpea). Speciilor de mamifere li
se adaug i numeroase specii de psri, dintre care: coofana, sticletele, piigoiul,
ciocnitoarea, gaia, cioara, cucuveaua, rndunica, lstunul, pupza, ciocrlanul, scatiul, etc.
Dat fiind distana mic fa de ora i prezena frecvent a turitilor sau localnicilor aceste
specii sunt prezente doar n cutarea hranei sau n pasaj.
n apele Bistriei i Cuejdiului se ntlnesc specii de peti mici (mrean, boitean,
porcuor, etc.), iar n lacul de acumulare de la Btca Doamnei - din ce n ce mai rar - pstrv,
clean, i tiuc.
Flora prezent n Municipiul Piatra-Neam i mprejurimi este destul de bogat i
variat. n pdurile din jur se ntlnesc n general conifere (brad, molid i pin) i foioase (fag,
mesteacn, carpen, stejar, cire, mr, plop) dar i arbuti (corn, mce, alun, etc.), alturi de
numeroase de graminee si alte specii caracteristice zonei de step.
Vegetaia actual reprezint aspectele vegetaiei naturale, precum i ecosistemele
fragmentare instalate n urma interveniei omului n timp.
74
3.7. Situaia economic i social

Scderea produciei industriale n perioada de dup anul 1990 a dus la disponibilizarea
unui numr foarte mare de angajai din Municipiul Piatra Neamt i din celelalte localitti ale
judeului Neamt. Un numr important de societi comerciale din Piatra Neamt au dat faliment
datorit reducerii pietei de desfacere a produselor finite. In aceast conjuctur o parte a forei
de munc a fost preluata de societile de servicii din turism i de societile profilate pe
comer.
In contextul actual al crizei economice tot mai multe societi comerciale intr n
faliment iar numrul de omeri este n continu cretere.
3.8. Starea de sanatate a populatiei
Starea de confort i sntate a populaiei este strns legat de cea a factorilor de
mediu: aerul, apa, solul, fiind influenat i determinat de acetia, imediat sau dup o
perioad de timp.
Factorii de risc pentru sntatea uman, asociai urbanizrii, sunt legai de: calitatea
aerului; alimentarea cu ap potabil; colectarea i ndeprtarea reziduurilor lichide i solide de
orice natur; zgomotul urban; habitatul condiii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea
populaional etc); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaiei; accidentele de trafic;
stresul i probleme legate de schimbarea stilului de via.
Efectele polurii aerului asupra strii de sntate
Principalele surse de poluare a aerului n mediul urban sunt: transporturile, sistemele
individuale de nclzire i sursele industriale.
Substanele poluante, odat ajunse n troposfer, se menin o perioad variabil de
timp, de la cteva zile pn la civa ani, n funcie de reactivitatea lor i de condiiile meteo
dnd natere la numeroase reacii chimice.
Monoxidul de carbon este stabil timp de aproximativ trei ani. Este foarte toxic, la
concentraii ridicate devenind letal (n incinte nchise). Expunerea la concentraii ridicate de
monoxid de carbon produce cefalee, oboseal, pierderea cunotinei. Dupa oxidare la bioxid
de carbon, CO devine gaz cu efect de ser.
Oxizii de azot provin din procesele de ardere i din transportul auto, n special diesel, n
75
condiii de accelerare i la viteze ridicate. Oxizii de azot se menin n atmosfer timp de cteva
zile. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de patru ori mai mare dect cel al
monoxidului de azot.
Oxizii de sulf provin din sistemele de nclzire (cu excepia celor pe baza de metan),
turntorii, rafinrii, fabrici de acid sulfuric, i n mic msur de la motoarele diesel. Oxizii de
sulf produc iritarea ochilor, gtului, sistemului respirator. Expunerea la concentraii mari timp
de cteva minute poate provoca constricia bronhiilor. Persoanele n vrst i cele cu
probleme respiratorii deja existente sunt primele afectate de poluarea cu SO2. Compuii bogai
n sulf ajuni n atmosfer funcioneaz ca substrat pentru cloroflorocarburi, ducnd la
afectarea stratului de ozon stratosferic.
Ozonul troposferic este o substan poluant secundar, formarea sa depinznd de
prezena altor poluani: oxizii de azot i hidrocarburile. Este un gaz puternic iritant, ce poate
provoca distrugerea ochilor i a aparatului respirator. Ca rezultat al expunerii pe o perioad de
dou ore la o concentraie mai mare de 2000 micrograme/mc, poate produce oboseala
accentuata si lipsa de coordonare.
Hidrocarburile provin din arderea incomplet, industria petrochimic, transportul i
stocarea produselor petrochimice, transportul auto. Vehiculele reprezint principala surs de
poluare cu hidrocarburi. Hidrocarburile se menin n atmosfer pn la trei ani. Unele dintre
ele, (benzen, toluen, xilen, benzo-a piren, benzo-a antracen) sunt puternic cancerigene.
Hidrocarburile aciclice i aliciclice, la concentraii mai mari de 500 ppm, provoac iritarea
mucoasei i asfixia.
Pulberile sunt stabile n atmosfer de la cteva minute pn la cteva zile, n funcie de
dimensiunile lor i de proprietile stratului atmosferic. Dac ajung direct n stratosfer acestea
pot circula n jurul globului timp de civa ani, cu efecte considerabile asupra climatului.
Cele mai periculoase pentru sntatea uman sunt pulberile cu dimensiuni mai mici de
10 microni (PM10). Pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 m (micronice i submicronice
PM10 i PM2,5) sunt considerate ca avnd efecte negative asupra sntii umane, datorit
faptului c, n timp ce particulele cu dimensiuni mai mari de 10 m se rein, n cursul
respiraiei, n cile respiratorii superioare, fiind rapid eliminate din organism, cele cu
dimensiuni de sub 10 m pot ajunge pn la nivelul alveolei pulmonare, unde se depun.
Atunci cnd cantitatea de pulberi inhalat ntr-un interval de timp depete cantitatea
76
ce poate fi eliminat n mod natural, apar disfuncii ale plmnilor, ncepnd cu diminuarea
capacitii respiratorii i a suprafeei de schimb a gazelor din snge. Aceste fenomene
favorizeaz instalarea sau cronicizarea afeciunilor cardiace.
n funcie de compoziia lor chimic, pulberile pot face parte i din grupa poluanilor
cancerigeni. Este cazul pulberilor care adsorb la suprafaa lor substane organice cancerigene,
cum
sunt
hidrocarburile
policiclice
aromatice
(PAH),
printre
care
benzo(a)pirenul,
benz(a)antracenul. Benzo(a)pirenul, cel mai rspndit poluant din grupa PAH, ia natere n
principal din procese de combustie, att fixe ct i mobile. El se volatilizeaz la temperaturile
ridicate, condensnd rapid la suprafaa particulelor n suspensie. Prezena n aer a acestei
substane recunoscute ca avnd efect cancerigen conduce la un risc crescut de cancer
pulmonar.
Dintre poluanii cancerigeni anorganici fac parte pulberile de azbest, precum i cele
care conin arsen, crom, cobalt, beriliu, nichel i seleniu.
Efectele apei poluate asupra strii de sntate
Apa poate influena sntatea populaiei fie n mod direct prin calitile sale biologice,
chimice i fizice, fie indirect. Astfel cantitatea insuficient de ap duce la meninerea unei stri
insalubre, a deficienelor de igien corporal, a locuinei i a localitilor, rezultnd rspndirea
unor afeciuni digestive (dezinteria si hepatita endemic) a unor boli de piele, etc.
Boli infecioase produse prin apa poluat (epidemii - afecteaz un numr mare de
persoane sau endemii - forma de mbolnvire care se gsete permanent ntr-o zon):
- bolile bacteriene
- febra tifoid este determinat de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combtut
prin vaccinarea antitific i prin respectarea msurilor de igien personal:
- dizenteria, produs de Shigella sp., este extrem de periculoas prin efectele sale
de deshidratare;
- holera, produs de Vibrio holerae, considerat eradicat n unele zone, poate
reaprea, chiar pe arii extinse.
- bolile virotice
- poliomielita, o boal invalidant, poate fi prevenit prin vaccinare;
- hepatita epidemic este legat de transmiterea virusului prin apa contaminat, nu
77
doar prin contactul cu omul bolnav.

- boli parazitare
- lambliaza sau giardiaza se contrateaz prin consumarea apei infestate cu chiti;
- strongiloidoza este produs de un parazit ce triete n organismul uman;
- tricomoniaza este determinat de Trichomonas sp. (flagelat);
- fascioloza sau distomatoza.
Boli neinfecioase produse prin apa poluat:
- intoxicaia cu nitrai (efect methemoglobinizant);
- intoxicaia cu plumb (saturnism hidric);
- intoxicaia cu mercur ce are ca semne i simptome: dureri de cap, ameeli, insomnie,
anemie, tulburri de memorie i vizuale, are de asemenea efecte teratogene
(produce malformaii la ft);
- intoxicaia cu cadmiu afecteaz ficatul (enzimele metabolice), duce la scderea
eritropoiezei i la anemie, scderea calcemiei;
- intoxicaia cu arsen (ce se acumuleaz ca i mercurul n pr i unghii) duce la tulburri
metabolice i digestive, cefalee, ameeli;
- intoxicaia cu fluor are forme dentare, osoase i renale;
- intoxicaia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere.
Efectele cronice reprezint formele de manifestare cele mai frecvente ale aciunii
polurii mediului asupra sntii umane. n mod obinuit, diverii poluani existeni n mediu
nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezena lor continu, chiar n
concentraii mai sczute nu este lipsit de efecte nedorite.
De asemenea, sistemele de alimentare nvechite pot permite contaminarea
microbiologic a apei (bacterii, virui, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetaneiti
existente. Pentru apa potabil o surs de poluare o reprezint apa subteran contaminat i
utilizarea ei din puuri/fntni fr luarea msurilor corespunztoare de protecie. Avnd n
vedere numrul locuitorilor expui, riscul este evaluat ca fiind semnificativ.
Monitorizarea calitii apei potabile, inspecia i autorizarea sanitar a sistemelor
publice de aprovizionare cu ap i a fntnilor publice se face de ctre Direcia de Sntate
Public Neamt.
78
Efectele gestionrii deeurilor municipale asupra strii de sntate a populaiei

Deeurile municipale reprezint totalitatea deeurilor generate n mediul urban i rural
din gospodrii, instituii, uniti comerciale, ageni economici (deeuri menajere i asimilabile),
deeuri stradale colectate din spaii publice, strzi, parcuri, spaii verzi, deeuri din construcii demolri generate n gospodrii i colectate de operatorii de salubritate i nmoluri de la
epurarea apelor uzate oreneti.
Gestionarea deeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea i
eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deeuri dup nchidere. Depozitele
vechi de gunoi ale localitilor urbane reprezint att surse de poluare a factorilor de mediu,
neavnd amenajrile necesare pentru prevenirea polurii mediului, dar i surse poteniale de
risc pentru sntatea uman, ndeosebi prin aciunea agenilor patogeni.
Acesta este cu att mai crescut cu ct nc este permis accesul unor persoane
recuperatoare de deeuri reciclabile pe rampele de gunoi, cu riscurile mbolnvirilor datorate
factorilor patogeni asociai depozitelor necorespunztoare de deeuri organice (n care
prolifereaz diverse organisme i microorganisme duntoare sntii umane), dar i
contaminrii chimice cu diveri poluani provenii din diferitele tipuri de deeuri industriale
depozitate pe rampe.
Depozitarea necorespunztoare a deeurilor poate duce la contaminarea cu diferite
substane, precum i la contaminarea microbiologic a solului i a apelor subterane.
Depozitele de deeuri amenajate i administrate necorespunztor, precum i depozitarea
necontrolat a deeurilor afecteaz valorile estetice ale peisajului, determin un disconfort
pentru populaie, determin creterea costurilor pentru refacerea mediului i pentru ngrijirea
sntii.
Efectele zgomotului asupra sntii populaiei
n aglomerrile umane, zgomotul face parte din ambiana comun, influennd populaia
ntr-o msur din ce n ce mai mare datorit creterii continue a nivelului de zgomot. Efectele
nocive ale zgomotului afecteaz o mare parte a populaiei contemporane, ndeosebi a celei
urbane, emisiile surselor sonore fiind situate printre cele mai importante pentru epoca actual.
Omul percepe sunete cu o frecven ntre 16 i 20000 vibraii pe secund i cu o
intensitate ntre 0 i 120 dB. Zgomotul produs de o convorbire se situeaz ntre limitele de 30
79
i 60 dB. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta fiind fondul
sonic normal. Sunete de 130 decibeli provoac senzaia de durere, iar la 150 decibeli
zgomotul este insuportabil.
Zgomotul nu are numai o aciune patologic specific asupra organului auditiv,
provocnd pierderile temporare sau permanente ale acuitii auditive, dar poate s exercite un
anumit efect toxic asupra organismului. Astfel, zgomotul provoac modificri ale echilibrului
fiziologic al organismului; simptomul general este o senzaie de oboseal, de slbiciune.
Tulburrile pot duce la ameeli, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de mncare,
anemie. Zgomotul poate produce tulburri neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului
cardiac, a ritmului respirator, modificri ale presiunii sanguine, slbirea ateniei, leziuni ale
timpanului, diminuarea reflexelor. n cele mai multe cazuri poluarea fonic ridic nivelul
stresului n timpul zilei, provoac insomnii i poate conduce chiar la atacuri de inim.
Capitolul 4
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN
Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea
mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana
armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii care respecta prevederile legale
privind protectia mediului.
Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a
regiunii, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu protejat,
mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor
zonei; si se apreciaza ca proiectul nu are impact negativ asupra mediului.
Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in
permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului.
Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 i ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/
aspectele de mediu care trebuie avui n vedere n cadrul evalurii de mediu pentru planuri i
programe, sunt: aerul, zgomotul i vibraiile, sntatea uman, apa, solul / utilizarea terenului,
biodiversitatea, populaia, managementul deeurilor, infrastructura rutier/ transportul, peisajul.
80
Factor de mediu
Probleme relevante privind mediul din zona PUG
Aer
Calitatea aerului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte:
Apa
- poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale

zonelor industriale existente (emisiile din zonele industriale);
- poluarea atmosferica datorata traficului rutier (traficul de tranzit, lipsa locurilor de
parcare, cresterea numarului de autoturisme, parc auto invechit, etc);
- sistematizarea rutiera defectuoasa a unor zone ;
- poluarea atmosferica datorata prepararii agentului termic si a apei calde menajere
(randamente mici la producere, lipsa automatizarii punctelor termice, grad avansat de
uzura a retelelor de distributie);
- poluarea aerului datorata lipsei spatiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de
aliniament, spatii verzi amenajate).
Calitatea necorespunzatoare a apei poate fi influentata de urmatoarele aspecte:
Solul
- subdimensionarea/grad de uzura avansat sau in unele cartiere lipsa sistemelor

centralizate de alimentare cu apa potabila;
- subdimensionarea/grad de uzura avansat sau lipsa in unele zone a retelelor
centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale;
- folosirea in cadrul unor gospodarii individuale din zonele unde nu exista retea de
alimentare cu apa a panzei freatice ca sursa de alimentare cu apa, a carei potabilitate
variaz n funcie de distana de sursele de poluare; in aceste cazuri asigurarea cu ap
potabil este necorespuztoare datorat inexistenei unei delimitri corespunztoare a
zonelor de protecie sanitare i a lipsei monitorizarii calitii apei din aceasta sursa;
- evacuarea apelor uzate in zonele lipsite de retelele de canalizare prin bazine
vidanjabile, fose septice, WC uscate, sau alte sisteme locale;
- evacuarea apelor pluviale provenite in receptorii naturali fara o prealabila preepurare.
Calitatea solului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte:
Zgomot
- depuneri de pulberi datorit circulaiei rutiere i a activitilor industriale din Municipiu ;

- folosirea ngramintelor n zona cu terenuri agricole;
- infiltraii la nivelul solului a apelor uzate menajere provenite din : gospodariile
individuale din zonele lipsite de canalizare;
- infiltraii la nivelul solului cu ape pluviale potential contaminate provenite de pe
platformele drumurilor.
Sursele de zgomot pot fi:
Sanatatea
populatiei
- activitatile industrial existente;

- traficul rutier ce se desfoar pe arterele din cadrul Municipiului;
- traficul feroviar;
- activitatile specifice aezrilor umane.
Efectele asupra starii de sanatate a populatiei pot fi generate de:
- funcionarea unitatilor cu profil industrial de pe teritoriul administrativ al Municipiului
Piatra Neamt;
- subdimensionarea sau lipsa in unele zone a sistemului centralizat de alimentare cu
apa potabila; utilizarea in aceste zone ca ap potabil, a apei din pnza freatic (prin
intermediul fntnilor) a cror calitate variaz n funcie de deprtarea de sursele de
poluare posibile, n special de grajduri, fose septice, etc;
- subdimensionarea sau lipsa in unele zone a retelelor centralizate de evacuare ape
uzate menajere si pluviale;
- amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecintatea
principalelor artere de circulatie;
- incapacitatea arterelor de circulatie de a prelua fluxurile de circulatie generate (mai
ales in orele de varf sau la sfarsitul saptamanii, cu aparitia ambuteiajelor si implicit a
81
Biodiversitate/arii
naturale protejate
Mediul social si
economic
Gospodaria
deseurilor
Peisajul
Infrastructura
rutiera/
transport
Factorii climati
cresterii timpilor de stationare in trafic ce genereaza cantitati mari de gaze);

- parc auto invechit;
- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din gospodariile individuale.
Afectarea biodiversitatii/arii naturale protejate poate fi generata de:
- modificarea suprafetelor biotopurilor si a categoriilor de folosinta a terenurilor (atat in
faza de executie, cat si in cea de functionare);
- pierderi si modificari de habitate;
- modificari/distrugeri asupra populatiilor de plante;
- impacturi indirecte asupra componentei biotice prin poluarea accidentala cu produse
petroliere sau alte substante cu potential poluator care ar determina scaderea
productivitatii biologice.
In Municipiul Piatra Neamt, se impun masuri urgente n unele cartiere, pentru a
contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj i de mbtrnirea
populaiei. In contextul crizei economice mondiale ce a afectat i ara noastr i implicit
i pe locuitorii Municipiului Piatra Neamt, ce a dus la falimentare unui numr
considerabil de societi comerciale i la mrire numrului de omeri, este necesar
promovare unor noi proiecte de investiii;
- dezafectarea societtilor industriale necesita gsirea unor noi amplasamente pentru
zone industriale care s creeze locuri de munc;
- necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea
activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii;
- ponderea redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert, servicii,
sanatate, sport, agremet, etc).
La nivelul gospodariei de deseuri:
- necesitatea eliminarii depozitarii necontrolate a deseurilor.
Efecte asupra peisajul pot proveni din:
- slaba dezvoltare sau gradul de imbatranire al dotarilor si echipamentelor conexe
locuirii, cum ar fi retelele tehnico-edilitare, dar si dotrile comerciale i de servicii, de
loisir, sport, spaii verzi ;
- dezinteresul populatiei fata de mediul inconjurator, cu implicatii si asupra peisajului
prin: depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din gospodariile individuale (deseuri
menajere, dejectii animale, etc).
La nivelul infrastructurii s-au identificat urmatoarele probleme:
- necesitatea separarii traficului de tranzit de cel local (ocolitoare);
- stabilirea unui sistem de organizare a circulatiei bazat pe raportul flux/capacitate care
permite desfasurarea circulatiei cu o fluenta in care sunt posibile si unele manevre;
- lipsa locurilor de parcare.
La nivelul factorilor climatici:
- emisiile de gaze rezultate din combustia motoarelor ca urmare a timpilor de stationare
in trafic, a parcului auto invechit, a cresterii numarului de autovehicule;
- sistematizarea rutiera defectuoasa a unor zone;
- pierderile de energie prin nereabilitarea termica a locuintelor;
- noxele rezultate din procesul de preparare al agentului termic si a apei calde menajere
(randamente scazute la producerea agentului termic, grad avansat de uzura a retelelor
de agent termic primar si secundar);
- noxele rezultate din activitatile industriale;
- lipsa de responsabilitate a populatiei si lipsa de preocupare pentru protejarea mediului
inconjurator.
82
Modul in care problemele enumerate se inscriu in problematica actuala de mediu

stabilita la nivel national prin Anexa 1 la Planul National de Actiuni pentru Protectia Mediului
(PNAPM).
01. Calitatea necorespunzatoare a aerului
Poluarea aerului datorita traficului rutier
Poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale
unor unitati industriale
01.7 Poluarea accentuata a aerului datorita lipsei/diminuarii suprafetei spatiilor verzi
amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spatii verzi amenajate)
03. Cantitatea si calitatea necorespunzatoare a apei
Cantitatea si calitatea necorespunzatoare a apei potabile
Asigurarea partiala si necorespunzatoare cu apa potabila a oraselor
Lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila in unele zone locuite
03.2 Poluarea apelor de suprafata
03.2.1 Evacuarea apelor uzate insuficient epurate
03.2.6 Sisteme de canalizare vechi, insuficiente si statii de epurare neperformante in
mediul urban
03.2.7 Starea degradata a sistemelor de canalizare existente
03.2.8 Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate
06. Poluarea solului si a apelor subterane
06.4 Poluarea solurilor datorita emisiilor in atmosfera de prafuri si pulberi in suspensie
cu continut de SO2 si metale grele
06.6 Poluarea solului cu metale grele datorita traficului rutier
07. Degradarea mediului natural si construit
07.1 Afectarea habitatelor naturale prin activitati antropice
07.2 Afectarea ariilor protejate de activitati antropice
07.9 Modificarea folosintei terenurilor naturale sau agricole in terenuri pentru constructii
08. Urbanizarea mediului
08.1 Diminuarea si degradarea spatiilor verzi intraurbane si peri-urbane
08.3 Insuficienta spatiilor de parcare
08.4 Absenta delimitarii zonelor rezidentiale de cele industriale
83
08.5 Sistem necorespunzator de colectare a apelor pluviale

10. Poluarea mediului datorata activitatilor de transport
10.3 Reabilitarea cailor rutiere intra si inter urbane fara (sau insuficient) reabilitarea
sistemelor de colectare a apelor pluviale (pante, rigole, guri de receptie, retele de
canalizare pluviala)
10.4 Eliminarea din trama stradala a mijloacelor de transport ce nu corespund din punct
de vedere al emisiilor de noxe in atmosfera si al tonajului depasit
10.5 Promovarea sistemelor alternative de transport
11. Degradarea mediului datorita turismului si agrementului
11.1 Absenta managementului in dezvoltarea si controlul activitatilor turistice si de
agrement
11.2 Deficiente privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienicosanitar, al gestiunii deseurilor si al locurilor speciale de preparare a hranei in aer
liber
11.6 Lipsa marcajelor turistice in zonele montane
15. Educatia ecologica
15.1 Educatie ecologica deficitara la toate nivelele
15.7 Nivel scazut al reactiei comunitare la agresarea factorilor de mediu
Capitolul 5
OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL SAU
COMUNITAR CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL CUM S-A TINUT
CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE CONSIDERATI DE MEDIU IN TIMPUL
PREGATIRII PLANULUI
Strategia UE pentru dezvoltarea durabila (Gothenburg 2001) Consiliul European
de la Gothenburg (2001) a adoptat prima strategie UE pentru dezvoltarea durabila (numita
SDD UE) care a fost revizuita la Bruxelles in 2006 luand in considerare propunerile Summitului Mondial pentru Dezvoltarea Durabila de la Johannesburg (2002). A fost corelata cu
strategia de la Lisabona adaugandu-se la obiectivele SDD cele legate de dimensiunea sociala
si economica a dezvoltarii. SEDD atrage atentia asupra tendintelor nedurabile cu privire la
schimbarile climatice si utilizarea energiei care ameninta sanatatea publica, saracia si
excluderea sociala, managementul resurselor naturale, pierderile la nivelul biodiversitatii,
84
utilizarea terenului si transportului.

Aspectele si obiectivele cheie prezentate in SDD UE sunt legate in mod direct de
dezvoltarea economica si de schimbarile climatice, energia curata, productia si consumul
durabil, conservarea si managementul resurselor naturale si provocarile dezvoltarii durabile.
Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din Europa pot fi
legate de urmatoarele cinci obiective majore ale dezvoltarii regionale durabile:
- echilibrarea structurii spatial urbane;
- imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban;
- mentinerea identitatii regionale: renasterea mostenirii culturale;
- administrarea integrarii: cooperarea dintre retelele de infrastructura regionala;
- noi parteneriate in planificare si implementare.
Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor
de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.
85
Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategica a PUG

Aspect de
mediu
Populatia si
sanatatea
umana
Mediul urban
inclusiv
infrastructura
rutiera
Obiective de mediu
Imbunatatirea conditiilor sociale si de
viata ale populatiei, protejarea sanatatii
umane
Imbunatatirea calitatii si functionalitatii

componentelor mediului urban, crearea
conditiilor urbanistice pentru atingerea
obiectivelor strategice de dezvoltare a
zonei
Tinte
- reducerea pierderilor energetice datorate
izolarii termice ineficiente
- crearea, reabilitarea si extinderea
suprafetelor ocupate de spatii verzi
- reducerea emisiilor de poluanti specifici
traficului auto
- asigurarea unui management
corespunzator al deseurilor
- reducerea poluarii fonice datorate traficului
auto
- realizarea de perdele vegetale de protectie
- crearea de locuri de munca
- dezvoltarea activitatii economice
- asigurarea calitativa si cantitativa a apei
potabile pentru toti utilizatorii din zona
analizata
- asigurarea colectarii apelor uzate menajere
din toate obiectivele ce se vor dezvolta in
zona analizata
- mentinerea calitatii factorilor de mediu in
limita prevederilor legale pentru protectia
sanatatii populatiei
- asigurarea protectiei peisajului natural,
cultural si istoric
- cresterea responsabilittii publicului fat
de mediu
- imbunatatirea conditiilor privind traficul
rutier prin modernizarea arterelor rutiere
existente
- imbunatatirea calitatii locuirii si a
conditiilor sociale
- punerea in valoare si protectia peisajului
- reglementarea modului de construire
- separarea traficului de tranzit de cel local
(crearea conditiilor de utilizare a centurilor
ocolitoare - Centura Fermelor)
- stabilirea unui sistem de organizare a
Indicatori
Numar de locuri de munca
Indicatori economici specifici activitatii
Venituri la bugetul local
Echipamente tehnico-edilitare
Indicatori specifici pentru calitatea
factorilor de mediu (aer, apa, sol)
Modul de asigurare a utilitatilor in

perimetrele construite
Plantatii de protectie si de reabilitare
peisagistica
Lucrari de modernizare a
infrastructurii
86
Mediul
economic si
social
Crearea conditiilor pentru dezvoltarea

economica si pentru crearea de locuri de
munca
Solul
Limitarea impactului negativ
circulatiei bazat pe raportul flux/capacitate

care trebuie sa se situeze in limitele nivelului
de serviciu C care permite desfasurarea
circulatiei cu o fluenta in care sunt posibile si
unele manevre
- identificarea unor terenuri, in apropierea
centrelor de interes pentru a se construi
parcaje
- extinderea retelei de transport public de
calatori si crearea conditiilor in cadrul
sistemului de organizare a circulatiei
pentru mijloacele de transport public (benzi
proprii, prioritate in intersectii, dotari, etc)
- crearea unei zone mixte coerente care sa
ofere conditii pentru dezvoltarea
activitatilor comerciale si de servicii pentru
diferite domenii
- implementarea planului de mangement al
deeurilor pentru intregul teritoriu
administrativ al Municipiului Piatra Neamt;
- reducerea polurii solului prin gestionarea
adecvat a deseurilor atat in cadrul unitatilor
industriale/economice, asociatiilor de
locatari, cat si in cadrul locuintelor
individuale
- reducerea polurii solului prin
implementarea unui sistem de transport
adecvat
- reducerea polurii solului prin reabilitarea,
modernizarea si extinderea sistemului de
colectare, tratare si evacuare a apelor
uzate menajere si a celor pluviale
- reducerea i prevenirea polurii i
degradrii solurilor
- remedierea zonelor afectate de poluri
accidentale
- reducerea polurii solurilor afectate de
infiltraiile apelor menajere
- reabilitarea suprafeelor de teren
degradate prin activiti antropice
Modul de respectare a legislatiei

pentru protectia mediului
Sistemul de management al
deseurilor in relatie cu prevederile
legale
Modul de respectare a indicatorilor
urbanistici propusi
87
Biodiversitate/Fl
ora si fauna
Limitarea impactului negativ asupra florei

si faunei
- respectarea legislatiei in vigoare

- respectarea indicatorilor urbanistici
Apa
Limitarea poluarii la nivelul care sa nu

produca un impact semnificativ asupra
calitatii apelor
Aerul
Limitarea emisiilor de poluanti in aer la

nivelul care sa nu genereze un impact
semnificativ asupra aerului
- reducerea polurii apelor prin creterea

gradului de epurare a apelor reziduale
menajere i industriale
- creterea numrului de populaie care s
beneficieze de infrastructura de ap/canal
- extinderea reelelor de alimentare cu ap i
asigurarea apei potabile de calitate pentru
toi locuitorii
- reabilitarea sistemelor de colectare,
transport si de tratare a apei
- nlocuirea i modernizarea reelelor de
distribuie ap
- extinderea reelelor de canalizare pentru
captarea i epurarea apelor uzate in zonele
deficitare
- reabilitarea i modernizarea staiilor de
epurare a apei
- staii de epurare moderne pentru apele
uzate industriale
- modernizarea reelelor de canalizare
existente i realizarea de reele noi de
canalizare
- optimizare raport resurse de apa consum, contorizarea consumului de ap
potabil, ap industrial i ape uzate
- minimizarea impactului asupra calitatii
aerului
- monitorizarea si controlul emisiilor de
poluanti n aer
- introducerea/utilizarea combustibililor care
genereaza emisii reduse de poluanti
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de
sera, inclusiv prin marirea eficientei
energetice si utilizarea surselor regenerabile
de energie
Modul de respectare a legislatiei in

vigoare referitoare la amenajarea
spatiilor verzi si la ariile naturale
protejate
Modul de respectare a indicatorilor
urbanistici propusi
Indicatorii de calitate ai apei potabile
Indicatorii de calitate ai apelor uzate
evacuate care sa permita evaluarea
calitatii acestora in raport cu
prevederile legale
Periodicitatea verificarii indicatorilor
Reabilitarea, modernizarea si
extinderea retelelor apa-canal
Lucrari de modernizare a
infrastructurii
Modul de respectare a legislatiei
pentru protectia mediului
88
Zgomotul si
vibratiile
Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de

vibratii in zonele cu receptori sensibili la
acestea
Factorii climaticii
Limitarea emisiilor de poluanti
Peisajul
Crearea unui peisaj adecvat

traficului auto
- asigurarea fluenei traficului pe arterele
principale de circulaie prin optimizarea
ciclului de semaforizare n intersecii
- crearea liniei de centur
- reabilitarea infrastructurii reelelor stradale
sau tronsoanelor intens circulate
- implementarea unor msuri tehnice la
nivelul surselor de zgomot
- reducerea nivelului de zgomot rezultat n
urma desfurrii unor activiti productive
sau de alimentaie public prin aplicarea
unor sisteme de izolare fonic la aceste
uniti
- blocarea cilor de propagare a zgomotului
prin crearea de perdele de protecie,
inclusiv spaii verzii pentru zonele locuite
- realizarea unor izolaii speciale ale unor
cldiri mpotriva unuia sau mai multor
tipuri de zgomot ambiental, combinat cu
faciliti de ventilaie sau aer condiionat,
astfel nct valorile ridicate ale izolaiei
mpotriva zgomotului ambiental s poat
fi meninute
- modernizarea infrastructurii rutiere
- extinderea si modernizarea sistemului de
colectare a apelor uzate menajere si a
celor pluviale
- reabilitarea unitatilor de producere a
agentului termic si a apei calde menajere
- prevederea acestora cu instalatii
moderne si eficiente de ardere
- intretinerea spatiilor verzi
- reabilitarea cladirilor cu valoare istorica
- exinderea/modernizarea retelelor de
alimentare cu apa
- extinderea/modernizarea sistemelor de
colectare, tratare si evacuare apelor
uzate
Niveluri de zgomot la receptori

Niveluri de vibratii la receptori
Indicatorii de calitate ai apelor uzate

evacuate care sa permita evaluarea
calitatii acestora in raport cu
prevederile legale
Indicatorii de calitate ai aerului care
sa permita evaluarea calitatii
acestuia in raport cu prevederile
legale
Modul de respectare a prevederilor
referitoare la asigurarea esteticii
peisajului
Suprafete spatii plantate, localizarea
acestora
89
Capitolul 6
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
n conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgent a Guvernului 195/2005 privind
protectia mediului aprobat prin Legea 265/2005 si modificat si completat prin OUG nr.
114/2007, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie s duc la atingerea obiectivelor de
mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare
durabil a zonei.
Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in
mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de
implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si
evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau
program.
In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe forme
potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati.
In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai
relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potentiale
semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.
Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului
semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat punerii in practica a prevederilor
planului avute in vedere.
Impactul semnificativ este definit ca fiind impactul care, prin natura, magnitudinea,
durata sau intensitatea sa altereaze un factor sensibil de mediu.
Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra
factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice,
pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.
In vederea evaluarii impactului Actualizarii Planului Urbanistic General s-au stabilit
sase categorii de impact, prezentate mai jos.
90
Categorii de impact
Categoria de impact
Descriere
Impact pozitiv semnificativ
Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale

propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu
Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Efecte pozitive si negative care sa echilibreze sau nici un efect
Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu
Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra
Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra
Impact pozitiv
Neutru
Impact negativ nesemnificativ
Impact negativ
Impact negativ semnificativ
In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului in cazul

implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de
mediu relevant, dar si integrativ, vizand proiectul in sine.
Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului prin
implementarea proiectului:
Factor/Aspect de mediu
Criterii de evaluare
Comentarii
POPULATIA SI
SANATATEA UMANA
Criteriile de evaluare a impactului datorita

implementarii
proiectului
au
luat
in
considerare formele de impact socioeconomic pentru urmatoarele domenii:
- fora de munc ;
- legturi sociale i calitatea vieii ;
- acces ;
- economie ;
- protecia comunitii ;
- efectele socio-economice dup
implementarea proiectului;
- terenuri, infrastructur ;
- msuri de diminuare ;
- gestionarea impactului.
Implementarea proiectului analizat

va determina aparitia unor forme
de impact pozitiv pe termen lung
din punct de vedere socioeconomic prin absortia de forta de
munca disponibilizata in prezent.
Proiectul va avea i un efect
negativ datorit aportului de
poluare adus de relocarea si
extinderea activiti industriale.
Formele de impact care pot fi
relevante pentru populatie
sunt cele referitoare la calitatea
aerului, nivelului de zgomot si
implicit starea de sanatate.
MEDIUL URBAN INCLUSIV

INFRASTRUCTURA
RUTIERA
Noua configuraie i soluiile constructive ale

infrastructurii rutiere n raport cu necesitile
teritoriului administrativ al Municipiului Piatra
Neamt, cu sigurana circulaiei i cu protejarea
receptorilor sensibili (populaie, fauna, .a.)
Implementarea planului implic

modificri ale configuraiei actuale
a infrastructurii rutiere i
modernizarea acesteia, prin
masuri de reorganizare a circulatiei
si/sau largirea strazilor,
reamenajarea si echiparea cu
instalatii de semaforizare a
intersectiilor importante, realizarea
de trasee ocolitoare,
sistematizarea trecerilor de pietoni.
91
MEDIUL ECONOMIC SI
SOCIAL
Criteriile de evaluare a impactului datorita

implementarii proiectului a luat in considerare
formele de impact socio-economic pentru
urmatoarele domenii :
- forta de munca ;
- legaturi sociale si calitatea vietii ;
- efecte socio-economice dupa
implementarea proiectului ;
- masuri de diminuare si gestionare a
impactului.
Implementarea proiectului analizat

va determina aparitia unor forme
de impact pozitiv pe termen lung
din punct de vedere socioeconomic prin absortia de forta de
munca disponibilizata in prezent.
SOLUL
- surse potentiale de poluare a solului pe

durata constructiei obiectivelor de investitii si
pe durata de viata a proiectelor ;
- suprafete de sol afectate si natura acestor
poluanti ;
- posibilitati de poluare a solului prin scurgeri
accidentale de combustibil sau prin
depozitarea necontrolata a deseurilor.
Implementarea proiectului nu va
duce la producerea de forme
diverse de impact asupra solului
(fizic, mecanic, chimic si biologic).
Proiectul prevede un plan de
management al deeurilor.
BIODIVERSITATEA/FLORA
SI FAUNA
- modificarea incadrarii functionale ;

- pierderea de habitate suprafete ocupate
cu constructii ;
- traficul rutier ;
- activitatile antropice.
Implementarea proiectului
poate determina diferite forme de
impact asupra biodiversitii: direct,
indirect, parial, ireversibil, prin:
- prezenta santierelor afecteaza n
mod direct mediul din punct de
vedere fizic, chimic;
- traficul rutier determina
numeroase decese n rndul
faunei care utilizeaza habitatele din
vecinatatea drumurilor;
- prezenta oamenilor, a masinilor si
respectiv prezenta noilor pradatori
(animale de casa, caini si n
principal pisici).
APA
- calitatea apei potabile si existenta sistemelor

centralizate de alimentare cu apa potabila ;
- subdimensionarea, absenta sau invechirea
retelelor de canalizare a apelor uzate
menajere si a celor pluviale;
- concentratii de poluanti in apele uzate
evacuate in raport cu valorile limita
prevazute de legislatia nationala in vigoare ;
- masuri prevazute pentru protectia apelor
subterane si de suprafata.
Dezvoltarea infrastructurii retelelor

de alimentare cu apa si canalizare
va reduce impactul asupra apelor
subterane si de suprafata.
AERUL
- concentratii de poluanti in emisiile de la

sursele dirijate si sursele mobile in raport cu
valorile limita prevazute de legislatia de
mediu ;
- masuri de reducere a poluarii aerului prin
stimularea utilizarii unor mijloace de
transport verzi sau cu emisii reduse ;
Implementarea obiectivelor de
investitii de pe amplasamentul
PUG nu pot genera cantitati
semnificative de poluanti in
atmosfera care cumulate cu cele
existente sa atinga niveluri mai
ridicate (pulberi, NO2, NOx, SO2,
92
- utilizarea de instalatii moderne si eficiente

de producere a agentului termic si a apei
calde menajere ;
- sisteme de msuri pentru controlul emisiilor
de poluani n atmosfer de la sursele
majore i eficiena acestora n reducerea
nivelurilor de poluare.
CO).
Nivelul poluarii cumulate se va
inscrie in limitele normativelor si
stas-urilor in vigoare in ceea ce
priveste poluarea atmosferica.
ZGOMOTUL SI VIBRATIILE
- niveluri de intensitati de zgomot si vibratii

care sa nu afecteze viitorii locatari si
proprietatile din vecinatate ;
- nivelul de zgomot n zonele cu receptori
sensibili n raport cu valorile limit prevzute
de stas-uri i legislaia naional ;
- sisteme de msuri pentru reducerea polurii
fonice.
Activitatile desfasurate nu se pot

constitui in surse semnificative de
zgomot si vibratii, acestea nu vor
depasi
nivelul
de
zgomot
inregistrat in zona.
FACTORII CLIMATICI
Emisii de gaze cu efect de ser.

Msuri tehnice i de management pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser.
PEISAJ
Implementarea proiectului
presupune funcionarea unor
surse de ardere a combustibililor,
avnd drept rezultat emisii de gaze
ce contribuie la nclzirea global.
- modificari asupra peisajului pe scara locala ; Implementarea proiectului va avea
- gradul in care proiectul se incadreaza estetic impact pozitiv semnificativ, la scara
si functional in peisajul general al zonei ;
locala asupra peisajului
- masuri de reducere a impactului asupra
peisajului.
Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de planul

analizat, a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in capitolul anterior. Astfel, pentru
fiecare din factorii de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata predictia
impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in comparatie cu
nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala. Impactul estimat a fost raportat
la masurile de prevenire/diminuare prevazute in proiect, pentru ca in final sa se evalueze
impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite.
93
Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan

Factor de mediu
1
Sanatatea
populatiei
Mediul urban
inclusiv
infrastructura
rutiera
Mediul economic si
social
Descrierea impactului prognozat prin

implementarea proiectului PUG
Categorie
impact
2
Promovarea PUG nu va determina efecte adverse
asupra starii de sanatate a populatiei ; masurile
propuse cu privire la promovarea si adoptarea
masurilor de protectie a factorilor de mediu vor
contribui la imbunatatirea calitatii vietii si implicit a
starii de sanatate a populatiei
Dotarea amplasamentului PUG cu infrastructura
tehnico-edilitara (alimentarea centralizata cu apa,
energie electrica, gaze naturale, canalizare
menajera/pluviala, transport) corespunzatoare,
inclusiv prin adoptarea programului de gestionare
a deseurilor, va conduce la cresterea gradului de
confort si imbunatatirea sanatatii populatiei si a
mediului inconjurator
Monitorizarea continua a calitatii apelor uzate
evacuate in reteaua stradala de canalizare,
respectiv in emisari ; monitorizarea calitatii aerului
in zona
3
Pozitiv
Modernizarea infrastructurii rutiere existente cu

creterea gradului de siguran i de fluidizare a
circulaiei
Plantarea de perdele de protecie arborescente dea lungul cilor rutiere
Fluidizarea circulatiei, reduce timpii de stationare
in trafic, creterea traficului rutier i implicit crete
nivelurilor de emisii de poluani n atmosfer
Pozitiv
Semnificativ
Imbunatatirea conditiilor de trai prin sistematizarea

urbanistica a zonei, infrastructura, acces
imbunatatit la servicii comunitare pentru locuitorii
zonei
Cresterea angajarilor directe si indirecte, crearea
de locuri de munca ca urmare a prezentei unor
obiective majore de investitii
Cresterea activitatilor economice locale dupa
inceperea etapei investitionale - constructie, etapa
cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata
de o restrangere a acesteia dupa finalizarea
constructiilor
Crearea
de
forta
de
munca
calificata,
multidisciplinara pentru zona de prestari servicii
Imbunatatirea bugetului autoritatii locale prin
cresterea veniturilor din taxe si impozite,
determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare
a serviciilor civile locale
Cresterea increderii pentru alte investitii in zona
Stimularea unor initiative noi prin contributia
planului la imbunatatirea infrastructurii de baza din
Ponderea
impacturilor
cumulative
4
Pozitiv
Pe termen lung
Pozitiv
Pozitiv
Pozitiv
Pe termen lung
Pozitiv
Negativ
Pozitiv
Semnificativ
Pozitiv
Pozitiv
Pozitiv
Pozitiv
Pozitiv
Pozitiv
Semnificativ
Pozitiv
Pe termen lung
zona
Forme potentiale de afectare a solului si a apei
prin deficiente in gestionarea deseurilor menajere
Solul
Biodiversitate/Flora
si fauna
Apa
Aerul
Zgomotul si
vibratiile
Factorii climatici
Intensificarea traficului rutier va genera o poluare a

solului cu praf si particule incarcate cu metale
grele emise in gazele de esapament
Scurgeri accidentale de lubrefiati pe sol si starea
tehnica precara a mijloacelor de transport sau a
utilajelor (in perioada de construire si functionare)
Poluare potentiala generata de o practica
necorespunzatoare de colectare si eliminare a
deseurilor
Dimensionarea corespunzatoare a arterelor de
circulatie cu rol de fluidizare a traficului
Modificarea
suprafetelor
biotipurilor
de
amplasament si categoriilor de folosinta
Amenajari de spatii verzi pe 30 % din suprafata
analizata si efectuarea de plantatii de arbusti
decorativi
Negativ
Neutru
Neutru
Pe termen scurt
Neutru
Neutru
Pozitiv
Negativ
Neutru
Pe termen lung
Pozitiv
Implementarea proiectului impune modernizarea si

extinderea retelelor edilitare, racordarea
obiectivelor de pe amplasamentul PUG la retelele
de canalizare centralizata
Educarea populatiei in vederea eliminarii
evacuarilor de ape uzate potential poluatoare pe
sol sau in apele de suprafata
Excluderea modului de evacuare a apelor in
bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra
apelor subterane
Modernizarea si extinderea retelor de canalizare
ape pluviale
Apele pluviale de pe platforme si drumuri vor fi
trecute prin separatoare de nisip si hidrocarburi
inainte de a fi deversate in emisari
Pozitiv
semnificativ
Implementarea planului si a unei infrastructuri

rutiere adecvate va duce la o usoara scadere a
gradului de poluare atmosferica cu NOx, SO2, CO
sau cu alti poluanti toxici de la arderea motoarelor
autovehiculelor prin reducerea timpilor de
stationare in trafic
Implementarea masurilor pentru reducere nivelului
emisiilor de poluanti in atmosfera
Pozitiv
Pozitiv
semnificativ
Pe termen lung
Pozitiv
Pozitiv
Neutru
Pe termen mediu
Pozitiv
Impact sensibil asupra factorilor de mediu ca

urmare a fluidizarii traficului rutier
Aplicarea masurilor de reducere a nivelului de
zgomot la sursa
Neutru
Implementarea planului (avand in vedere ca o

mare parte din terenul propus a fi introdus in
intravilan va avea functiunea de rezidenta, servicii,
Negativ
Pozitiv
Pe termen lung
Pozitiv
Negativ
Pe termen mediu
95
activitati productive, cai de comunicatii/transport)

contribuie la schimbrile climatice prin emisii de
gaze cu efect de ser.
Peisaj
Modificarea peisajului la scara locala prin

modificarea
raportului
dintre
peisajul
natural/antropizat, modificarea raportului dintre
categoriile de folosinta a terenului si a valorii
estetice a peisajului
Reabilitarea peisajului creat de constructiile
existente pentru incadrarea in noul peisaj
urbanistic
Pozitiv
Pozitiv
semnificativ
Pe termen lung
Pozitiv
Impactul cumulat al factorilor de mediu asupra altor factori de mediu

Factor/Aspect de
mediu
SANATATEA
UMANA
Factor de mediu/Aspect de
mediu cu care
interactioneaza
Aer Din evaluarile impactului
cumulat asupra factorului de
mediu aer a rezultat un impact
pozitiv
datorita
masurilor
prevazute. Nivelul emisiilor in
aer va fi sub limitele admise de
standardele in vigoare. In
aceste conditii se considera ca
si impactul asupra sanatatii
populatiei va fi pozitiv.
Apa Efectul cumulat al
activitatilor asupra factorului de
mediu-apa este pozitiv datorita
implementarii proiectelor de
realizare a sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare
in sistem centralizat. Calitatea
apei este esentiala pentru
sanatatea populatiei, mai ales
pentru acea parte a populatiei
care isi va asigura sursa de
apa din puturi forate.
Zgomotul si vibratiile
Impactul cumulat de zgomote
si vibratii ale activitatilor
actuale cu cele propuse de
proiect va fi neutru, avand in
vedere dotarile prevazute in
acest sens.
Factorul social-economic
Impactul
cumulat
produs
acestui factor este unul pozitiv
din toate punctele de vedere
inclusiv
asupra
sanatatii
populatiei.
Categorie
impact
Pozitiv
Pozitiv
Efecte
cumulate
ale poluarii
factorilor de
mediu
Pozitiv
Observatii
Cumulul dintre
categoriile de
impact ale
factorilor de
mediu cu care
interactioneaza
factorul de
mediu
SANATATEA
UMANA are
pondere de
impact pozitiv
ceea ce
inseamna ca
implementarea
planului nu va
determina
aparitia unor
efecte adverse
semnificative
asupra sanatatii
umane.
Pozitiv
Pozitiv
96
BIODIVERSITATEA
Infrastructura
rutier
Efectul cumulat al modernizrii

infrastructurii rutiere are o
pondere
pozitiv
pentru
comunitate.
Chiar
dac
cretere traficului rutier va
duce la mrirea polurilor
fonice i a emisilor de poluani
n aer, implementarea unui
sistem
rutier
modernizat
atenueaz parial acest impact
i
va
crete
calitatea
transporturilor ce va proteja
sntatea populaiei.
Factorii climatici ponderea
functiunilor de locuinte, servicii,
activitati productive, cai de
comunicatii/transport,
din
suprafata de teren ce urmeaza
sa fie introdus in intravilan, fara
masuri de protectie a mediului
inconjurator pot conduce la
cresterea volumului de emisii
de gaze cu efect de ser,
generand un impact negativ
asupra factorilor climatici.
Pozitiv
semnificativ
Aerul Evaluarile impactului

cumulat asupra factorului de
mediu aer, a determinat un
impact neutru datorita faptului
ca prin masurilor prevazute,
nivelul emisiilor in aer va fi sub
limitele admise de normativele
si standardele in vigoare.
Apa Efectul cumulat al
activitatilor din proiect asupra
factorului de mediu apa este
pozitiv datorita implementarii
proiectelor de construire a
sistemelor de alimentare cu
apa si canalizare in sistem
centralizat
in
cadrul
amplasamentului analizat.
Solul Impactul cumulat
asupra solului este neutru
datorita masurilor de prevenire
si diminuare a efectelor
negative
a
implementarii
proiectului, si in acest caz si
impactul asupra diversitatii
datorat calitatii solului va fi unul
neutru.
Infrastructura
rutier

Neutru
Negativ
Pozitiv
semnificativ
Neutru
Neutru
Impactul cumulat
asupra factorilor
de mediu aer,
apa si sol are
ponderea de
impact neutru.
Calitatea apei,
aerului si solului
este esentiala
pentru
biodiversitate.
Din analiza
rezulta ca
biodiversitatea
nu va avea de
suferit in urma
implementarii
proiectului prin
respectarea
masurilor
impuse pentru
zonele protejate
si pentru
celelalte spatii
verzi din cadrul
Municipiului.
Pozitiv
semnificativ
97
pondere
pozitiv
pentru
comunitate.
Chiar
dac
sistem
rutier
modernizat
i
va
crete
calitatea
sntatea populaiei.
Factorii climatici fara
masuri de reducere a emisiilor
factorii climatici vor fi afectati,
si implicit si biodiversitatea.
SOLUL
PEISAJUL
Negativ
Apa calitatea apei pluviale

are o importanta deosebita
asupra
calitatii
solului.
Infiltratiile de ape pluviale
poluante pot influenta calitatea
solului.
Aerul depunerile de pulberi
si metale existente in emisiile
rezultate de la mijloacele de
transport si de la incalzirea
spatiilor pot influenta calitatea
solului.
Gospodarirea deseurilor o
gospodarire
necorespunzatoare a
deseurilor poate duce la
poluari ale solului.
Infrastructura rutier
Modernizarea infrastucturi va
reduce nivelul pulberilor din
atmosfer ce se depun pe sol.
Emisiile specifice traficului
rutier sunt dependente de
starea tehnic a infrastructurii.
Acestea determin creterea
nivelurilor de poluare a aerului
i solului n vecintatea cilor
de circulaie.
Neutru
Solul/Utilizarea terenului
proprietatea privata asupra
terenului are un impact negativ
asupra
implementarii
proiectului cu impunerile de
reglementari si restrictii privind
dezvoltarea si crearea de spatii
si functiuni publice.
are
un
impact
pozitiv
Negativ
Neutru
Impactul cumulat
al efectelor
rezultate din
implementarea
PUG va fi neutru
asupra factorului
de mediu sol
Pozitiv
Impactul cumulat
al factorilor de
mediu asupra
peisajului are o
pondere pozitiva
in schimbarea
aspectului zonei.
Neutru
Neutru
Pozitiv
semnificativ
Pozitiv
98
semnificativ asupra peisajului

in
ceea
ce
priveste
sistematizarea urbanistica a
zonei.
Biodiversitatea respectarea
masurilor de interventie asupra
ariilor naturale protejate vor
avea un efect pozitiv asupra
peisajului
AER
APA
Pozitiv
Impactul
cumulat
produs
din toate puntele de vedere
inclusiv asupra aerului.
Infrastructura
rutier

pondere
pozitiv
pentru
comunitate.
Chiar
dac
sistem
rutier
modernizat
i
va
crete
calitatea
aerul.
Factorii climatici ponderea
functiunilor de locuinte, servicii,
activitati productive, cai de
comunicatii/transport,
din
suprafata de teren ce urmeaza
sa fie introdus in intravilan, fara
masuri de protectie a mediului
inconjurator pot conduce la
cresterea volumului de emisii
de gaze cu efect de ser,
generand un impact negativ
asupra factorilor climatici si
implicit asupra aerului.
Pozitiv
Impactul
cumulat
produs
din toate puntele de vedere
inclusiv
asupra
apei.
Extinderea
retelelor
de
colectare si evacuare a apelor
uzate menajere si a apelor
pluviale, reprezinta o masura
suplimentara de protejare a
factorului de mediu apa.
Pozitiv
Pozitiv
Cumulul dintre
categoriile de
impact ale
factorilor de
mediu cu care
interactioneaza
factorul de
mediu AER are
pondere de
impact pozitiv
ceea ce
inseamna ca
implementarea
planului nu va
determina
aparitia unor
efecte adverse
semnificative
asupra aerului.
Pozitiv
Din analiza
reiese ca
factorul de
mediu apa nu va
avea de suferit
in urma
implementarii
planului.
Pozitiv
semnificativ
Negativ
99
Infrastructura
rutier

pondere
pozitiv
pentru
comunitate.
Sistematizarea
arterelor rutiere si prevederea
acestora cu rigole de colectare
a apelor pluviale si cu instalatii
de preepurare va avea un
efect pozitiv asupra calitatii
apei de suprafata.
Pozitiv
Capitolul 7
POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX
TRANSFRONTIERA
Avand in vedere specificul acestui plan (care se refera la reglementarea urbanistica a
unei suprafete de teren), coroborat cu situarea zonei analizate in partea de nord-vest a
Romniei, la mare distan de graniele rii, nu se pune problema existenei unor efecte
semnificative asupra mediului sau sntii n context transfrontier.
Capitolul 8
MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE
ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante si atingerea obiectivelor
propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea,
diminuarea si compensarea cat mai eficienta a potentialelor efecte adverse asupra mediului
identificate ca fiind semnificative pentru PUG-ul propus.
In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si
compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii planului
propus, precum si masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului.
Masurile propuse se refera numai la factorii asupra carora s-a considerat prin evaluare
ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potential.
100
8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL
Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar
sa se aplice urmatoarele masuri:
- extinderea si modernizarea sistemului de colectare, tratare si evacuare a apelor
- implementarea planului de gestionare a deseurilor;
- verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de colectare
si evacuare a apelor uzate.

adverse asupra factorului de mediu APA
Pentru a preintmpina impactul asupra apelor de suprafa i subterane se impun
urmtoarele masuri de diminuarea impactului ce vor fi luate n calcul la urmtoarea faz de
proiectare.
Se au in vedere urmatoarele:
- reducerea polurii apelor prin creterea gradului de epurare a apelor reziduale
menajere i industriale;
- creterea numrului populaiei care s beneficieze de infrastructura de ap/canal;
- extinderea reelelor de alimentare cu ap i asigurarea apei potabile de calitate pentru
toi locuitorii;
- reabilitarea sistemelor de tratare a apei;
- nlocuirea i modernizarea reelelor de distribuie ap;
- extinderea reelelor de canalizare pentru captarea i epurarea apelor uzate pentru toi
locuitorii;
- unitatile economice si industriale ce isi desfasora activitatea in cadrul teritoriului
administrativ al Municipiului Piatra Neamt, vor monitoriza periodic calitatea apei uzate
evacuata n reteaua stradala de canalizare sau in ape de suprafata i se va verifica modul de
ncadrare a indicatorilor fa de limita admis conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, i
de Autorizaia de Gospodarirea Apelor;
- reabilitarea i modernizarea staiei de epurare a apei;
- staii de epurare moderne pentru apele uzate industriale;
101
- optimizare raport resurse de apa - consum, contorizarea consumului de ap potabil,

ap industrial i ape uzate.
adverse asupra factorului de mediu AER
- funcionarea sistemului de monitoring integrat al mediului;
- ntocmirea, actualizarea i utilizarea unei baze de date, ataat sistemului
informaional de mediu, n vederea informrii publicului;
- impunerea de condiii prin legislaia de mediu n vederea scderii principalelor emisii
de poluani (dioxid de sulf, oxizi de azot, substane organice volatile, amoniac);
- reducerea sub normele de emisie a evacurilor poluanilor n atmosfer, pe baza
principiului poluatorul pltete;
- stabilirea concentraiilor emisiilor de gaze cu efect de ser la nivelul care s permit
prevenirea interferenelor antropice periculoase cu sistemul climatic;
- fluidizarea traficului prin crearea unor rute de ocolire, amenajarea unor spaii de
parcare, modernizarea i ntreinerea drumurilor existente;
- mbuntirea transportului public n comun prin nnoirea parcului auto i ntreinerea
corespunztoare a acestora;
- plantarea de perdele vegetale de protecie;
- exploatarea resuselor primare existente cu reducerea la minim a emisiilor de noxe;
- ntocmirea hrilor de zgomot, hrilor strategice de zgomot i a planurilor de aciune
aferente acestora;
- evaluarea i gestionarea integrat a calitii aerului (pregtirea programelor/planurilor
pentru mbuntairea calitii aerului la nivel local, adoptarea acestora);
- implementarea cerinelor de limitare a emisiilor de poluani provenii din instalaiile
mari de ardere;
- implementarea cerinelor de limitare a emisiilor de compui organici volatili provenii
din utilizarea solvenilor organici n anumite activiti i instalaii i a celor rezultai din
depozitarea, ncrcarea/descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin;
- implemenatea cerinelor de eliminare a substanelor care distrug statul de ozon.
102

adverse produse de ZGOMOT
- asigurarea fluenei traficului pe arterele principale de circulaie prin optimizarea ciclului
de semaforizare n intersecii;
- crearea rutelor de ocolire;
- reabilitarea infrastructurii reelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate;
- implementarea unor msuri tehnice la nivelul surselor de zgomot;
- reducerea nivelului de zgomot rezultat n urma desfurrii unor activiti productive
sau de alimentaie public prin aplicarea unor sisteme de izolare fonic la aceste uniti;
- blocarea cilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecie,
inclusiv spaii verzii pentru zonele locuite.
adverse asupra BIODIVERSITATII/ARIILOR NATURALE PROTEJATE
Pentru a se diminua impactul prognozat ct mai mult posibil se impun s se ia
urmtoarele msuri:
- nu se vor utiliza pentru depozitare temporara sau definitiva de moloz sau materiale de
constructie suprafete din incinta ariilor naturale protejate si pe ct posibil nici a unor suprafete
ocupate cu habitate naturale nealterate ;
- interzicerea cu desavrsire a distrugerii vegetatiei de arbori si arbusti ;
- organizarile de santier nu vor fi sub nici o forma realizate pe suprafete din cadrul ariilor
naturale protejate; pe ct posibil se vor realiza la o distanta de minim 100 m de limita
acestora ;
- pentru reducerea la minim a impactului temporar cauzat de zgomotul generat cu
prilejul executarii lucrarilor de constructie, se va utiliza pe ct posibil o gama de utilaje cu
caracteristici ct mai bune n ceea ce priveste emisia de zgomot ;
- folosirea
utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic fata de normele
actuale;
- zonele pe care se va interveni se vor delimita corespunzator si se va respecta
proiectul de realizare avizat de catre institutiile abilitate ;
103
- pe perioada de desfasurare a lucrarilor de executie se recomanda asigurarea unui

permanent flux informational ntre beneficiar, proiectant, constructor, compartimentul de
Protectie a Biodiversitatii din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Piatra Neamt si
custodele ariilor protejate.
adverse asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI
ntre ultimele dou recensminte, 1992 i 2002, populaia a sczut de la
123360 locuitori n 1992 la 104914 n 2002, o diminuare cu 18446 persoane (-15 %), sporul
mediu anual fiind de -1.845 locuitori/an.
La 1 iulie 2005, populaia Municipiului Piatra Neam era de 111117 locuitori, din care
51,8 % femei din populaia total.
Teritorial, evoluia populaiei este diferit: populaia a sczut la nivelul unitii
administrative principale a Municipiului Piatra Neam cu 18628 locuitori (-15,4 % fa de 1992)
prin migraie spre alte localiti din jude, ar sau alte ri sau spre localitile aparintoare
municipiului. Astfel, aceste localiti au crescut demografic cu 182 persoane, cunoscnd o
stabilizare a populaiei i cretere n cazul localitii Vleni (14 %).
In vederea protejarii asezarilor umane si a sanatatii populatiei, se propun urmatoarele:
- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele
admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal in
zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise;
- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;
- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile
principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de
aliniament);
- pentru a obtine un standard ridicat al vietii se propun spatii verzi atat pentru loisir cat si
de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier;
- dotarea zonei analizata in PUG cu o infrastructur corespunztoare privind
managementul deeurilor, alimentarea centralizat cu ap potabil i cu energie electric,
canalizare, transport, ngrijirea sntii, ceea ce duce la creterea gradului de confort i
mbuntirea sntii.
104

adverse
asupra
MEDIULUI
SOCIAL
si
ECONOMIC,
PEISAJULUI
si
PATRIMONIULUI CULTURAL
- proiectarea arhitectonic va fi adecvat integrrii noilor construcii n peisaj conform
recomandrilor din regulamentul PUG;
- se va interzice amplasarea de construcii sau instalaii care prin natura lor funcional
s poat avea un impact negativ asupra mediului;
- aspectul cldirilor va exprima caracterul i reprezentativitatea funciunii i va rspunde
exigenelor actuale ale arhitecturii europene de coeren i elegan;
- cldirile noi sau modificrile de cldiri existente se vor integra n caracterul general al
zonei i se vor armoniza cu cldirile nvecinate ca arhitectur i finisaje;
- la construcia cldirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile n timp;
- pentru a obtine un standard ridicat al vietii, pentru fiecare obiectiv in parte se va
prevede un procent de 30 % - spatiu verde conform reglementarilor Agentiei de Protectia
Mediului;
- reconstruirea infrastructurii tehnico-edilitare la standarde moderne;
- practicarea unei politici de angajri cu prioritate pentru populaia local;
- dezvoltarea capacitii administraiei locale de a planifica i a utiliza adecvat terenurile
din zon;
- dezvoltarea si mbuntirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea
descreterii activitii economice;
- msuri de contientizare a publicului in vederea protejarii factorilor de mediu;
- dezvoltarea zonei ca aezare atractiv cu standarde ridicate de calitate a vieii, pe
baza principiilor de dezvoltare durabil;
- monitorizarea periodic a nivelului polurii n zona cu receptori sensibili i o
monitorizare imediat n urma sesizrilor membrilor comunitii din vecinatate.
105
Capitolul 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR SI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT
EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic si al
protejarii mediului inconjurator s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei zero si a
celei finale.
Varianta 0 alternativa neimplementarii proiectului
Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei zero sunt:
- pierderea oportunitatilor privind valorificarea urbana a unor terenuri disponibile in
intravilan, respectiv a unor terenuri ce pot fi introduse in intravilan;
- pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;
- pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor;
- subdimensionarea sau lipsa lipsa retelelor de alimentare cu apa si a celor de
canalizare in zone traditionale de locuit, cu efecte majore asupra starii factorilor de mediu, dar
si asupra sanatatii populatiei;
- lipsa interventiilor asupra infrastructurii rutiere, mentinerea valorilor de trafic, cresterea
timpilor de stationare in trafic, cantitate ridicate de gaze rezultate din combustia motoarelor;
- lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri.
Un plan de aceasta factura presupune un pronuntat impact potential asupra domeniului
socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa se implementeze, in
acelasi timp, accelerarea vietii economice, pe de o parte, dar si crearea cadrului favorabil
dezvoltarii sociale a comunitatii locale, sub forma noilor locuri de munca (temporare, dar si pe
termen lung), a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a facilitatilor
educative etc.
Trebuie mentionata si nota generala favorabila conferita de un asemenea plan prin
contributiile financiare directe si indirecte la bugetul local.
VARIANTA 1
In tema de proiectare initiala s-a cerut introducerea in intravilan a unei suprafete de
aproximativ 850,00 ha.
106
Prezenta propunere privind suprafata viitorului intravilan este in conformitate cu nevoile

de dezvoltare inregistrate de administratia locala si cu nevoile de extindere ale zonei.
In principal se inregistreaza mai multe tendinte de dezvoltare in acest teritoriu ce se va
introduce in intravilan. Aceste tendinte nu sunt intotdeauna in concordanta unele cu altele si
nici cu potentialul real de dezvoltare al zonei.
Intrucat functiunea cea mai solicitata pentru terenul propus a fi introdus in intravilan este
cea de locuire si servicii, propunerea facuta de proiectantul PUG a tinut seama de aceasta
tendinta de dezvoltare si a analizat infrastructura rutiera in zona, analizand posibilitatile de
fluidizare a circulatie, de reducere a timpilor de stationare in trafic ; alternative ce pot usura
echiparea si utilizarea acestui teritoriu.
In acest scop, au fost argumentate tehnic si constructiv urmatoarele solutii privind:
- separarea traficului de tranzit de cel local (realizarea rutelor ocolitoare);
trebuie sa se situeze in limitele nivelului de serviciu C care permite desfasurarea circulatiei
cu o fluenta in care sunt posibile si unele manevre;
- identificarea unor terenuri, in apropierea centrelor de interes pentru a se construi
parcaje.
De asemenea, in acesta varianta s-a avut in vedere restudierea traseelor pentru
retelele edilitare care sa acopere intreaga suprafata a teritoriului introdusa in intravilan, precum
si stabilirea prioritatilor de interventie menita sa remedieze deficientele aparute ca urmare a
gradului de invechire/uzura si subdimensionare a acestor retele.
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic i al
protejarii mediului nconjurtor, s-a procedat la o analiz comparativ a alternativei
zero i a variantei 1, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate n
continuare.
In continuare se prezint tabelar o comparaie a alternativei zero - varianta
neimplementrii proiectului cu varianta de proiect final analizat n acest raport.
107
Factor de
mediu/aspect de
mediu
1
Calitatea apei
Calitatea aerului
Aspecte socialeconomice
Variante
Varianta zero
2
Asupra factorului de mediu
APA va continua impactul
negativ pe termen lung ca
urmare a faptului ca
sistemul de colectare,
tratare si evacuare a apelor
uzate si a celor pluviale
este subdimensionat si
invechit, iar in unele zone
construite lipseste.
De asemenea, se va
mentine colmatarea retelei
de canalizare ape pluviale
ca urmare a lipsei,
subdimensionarii sau
distrugerii scuturilor de
garda; sau prin
subdimensionarea
grtarele i bazinele de
decantare a materiilor
solide.
Calitatea aerului n
condiiile actuale este
influenat de emisiile de
poluanti produsi de
sursele stationare din
zona, precum si de traficul
rutier existent in zona-timpi
mari de stationare in trafic,
lipsa locurilor de parcare.
In prezent se resimte un
impact negativ asupra
locurilor de munc i a
Varianta 1
(varianta aleasa)
3
Se va reabilita, extinde si
moderniza sistemul
centralizat de
alimentare cu apa
potabila si de evacuare a
apelor uzate menajere si
pluviale.
Se va intensifica
programul de
monitorizare a calitatii
apelor evacuate in
emisari si a apelor uzate
colectate in reteaua
publica de canalizare
(determinarea
indicatorilor de calitate la
sursa).
Planul propus contine

masuri de fluidizare a
circulatiei; masuri ce pot
conduce la reducerea
cantitatilor de emisii
rezultate din combustia
motoarelor, masuri de
reabilitare si
modernizare a punctelor
termice.
De asemenea, o atentie
deosebita se va acorda
unitatilor industriale ce
isi desfasoara activitatea
in Municipiul Piatra
Neamt, prin verificarea
modului de
implementare a
masurilor referitoare la
protejarea mediului.
Datorita masurilor
prevazute, cresterea va
fi nesemnificativa, iar
nivelul poluanilor n
atmosfer se
va menine sub limitele
admise pentru protecia
receptorilor sensibili.
Proiectul propune
investiii locale
semnificative, crearea de
Comentarii
4
Proiectul ofer beneficii
pe termen lung
comparativ cu varianta
zero
Masurile propuse pentru

monitorizarea calitatii
aerului vor avea ca
rezultat identificarea
punctelor critice si
stabilirea masurilor de
interventie si de
reducere a impactului
Implementarea
proiectului va aduce
avantaje
108
investiiilor din Municipiul

Piatra Neamt conducand la
accelerarea nrutirii
condiiilor socialeconomice.
locuri de munc,
determinnd
mbuntirea condiiilor
social economice pe
termen lung.
Infrastructura rutiera
Situaia actual se va
menine pe termen
lung cu o infrastructur
necorespunztoare
din punct de vedere tehnic
i a aspectelor de
mediu.
Proiectul propune o
infrastructur rutier
corespunztoare din
punct de vedere tehnic
cu amenajarea de spaii
verzi de-a lungul
arterelor de circulaie
pentru diminuarea
polurii aerului.
Zgomot si vibratii
Sursele principale care

influenteaza ambianta
acustica in diferite sectoare
ale ariei analizate sunt:
- traficul rutier
corespunzator zonei;
- activiti specifice
aezrilor umane din zon.
Sol/Utilizarea terenului
Condiiile de interventie
asupra terenurilor se vor
menine pe termen lung iar
zona va continua s se
dezvolte fr o
sistematizare
urbanistic.
Biodiversitatea
In cadrul amplasamentului
analizat exista doua zone
naturale protejate
La ora actuala se
manifesta o oarecare
doza de fragmentare a
habitatelor naturale
Peste intensitatea
nivelului de zgomot
existent se va suprapune
intensitatea nivelului de
zgomot generat de
extinderea intravilanului.
Datorita masurilor
prevazute prin plan,
impactul generat de
zgomotul aferent
activitilor propuse va
fi meninut sub limitele
admise.
Se valorifica
oportunitile
privind valorificarea
urban a unui teren
disponibil n intravilan.
Se va schimba aspectul
zonei prin sistematizare
urbanistic ce d un
aspect plcut peisajului.
Se vor asigura masurile
necesare pentru
protejarea ariilor
naturale.
Se va implementa un
program de monitorizare
a calitatii solului din
punctele identificate de
Agentia de Protectia
Mediului
Conservarea diversitatii
biologice, utilizarea
durabila a habitatelor
naturale, a speciilor de
flora si fauna salbatica si
reconstructia ecologica a
sistemelor deteriorate
socialeconomice
semnificative pe termen
lung.
pe termen lung
zero.
Imbuntirea
infrastructurii rutiere va
crete sigurana
circulaiei n zon i va
diminua poluarea
atmosferic existent.
pe termen mediu si
lung comparativ cu
varianta zero.
In PUG sunt
prevazute msuri
tehnice i de
management pentru a
nu se depi nivelul
admis conform legislatiei
in vigoare.
Prin implementarea
proiectului ntreaga zon
se va dezvolta conform
destinaiei din PUG.
Planul ofer beneficii
pe termen lung
zero.
Impactul negativ suferit

de biodiversitate n
etapele de construcie
va fi remediat prin
replantri de spaii verzi
si restabilirea echilibrului
ecologic.
109
n zona domeniului
schiabil, prin existenta
culoarelor prtiilor nsa se
poate considera ca s-au
format deja echilibre
corespunzatoare n cadrul
populatiilor apartinnd
faunei locale.
Peisajul
Sanatatea populatiei
In situaia actual exista

zone in care peisajul nu
este in concordanta cu
incadrare in teritoriul
administrativ al Municipiului
Aceste condiii vor persista
pe termen lung iar
constructiile din vizate vor
continua sa se deterioreze,
conducand la o imagine
necorespunztor unei
aezri urbane.
Analiza surselor ce pot
avea influente negative
asupra starii de sanatate a
populatiei si implicit a
mediului inconjurator, a
identificat urmatoarele
aspecte:
- subdimensionarea
Gestionarea durabila a
padurilor si sustinerea
rolului acestora n viata
social-economica a tarii
Obiective specifice:
- dezvoltarea Retelei
Ecologice Europene
n Romnia;
- protectia, conservarea
si refacerea diversitatii
biologice terestre si
acvatice, existente n
afara ariilor naturale
protejate: reducerea si
eliminarea efectelor
negative cauzate
de poluarea mediilor de
viata si reconstructia
ecosistemelor si
habitatelor deteriorate;
- monitorizarea speciilor
potential invazive;
- cresterea suprafetei
ocupate de vegetatia
forestiera, n scopul
restabilirii echilibrului
ecologic si al
satisfacerii necesitatilor
de dezvoltare;
- accentuarea si
diversificarea functiilor
socio-economice ale
ecosistemelor
forestiere n raport cu
cresterea cerintelor
societatii fata de padure
Sistematizarea urban
prevzut n PUG va da
zonei aspectul urban
corespunzator, cu
o infrastructur tehnicoedilitara
corespunzatoare
Implementarea masurilor
prevazute in PUG
referitoare la echiparea
tehnico-edilitara a zonei,
fluidizarea circulatiei,
adoptarea de masuri
pentru reducerea
intensitatii nivelului de
Proiectul ofer
beneficii comparativ cu
varianta zero ,
impactul fiind pozitiv,
prin intretinerea spatiilor
verzi create.
Implementarea
proiectului va avea un
impact pozitiv asupra
peisajului.
pe termen lung
zero
Implementarea planului
va avea un
sanatatii populatiei.
pe termen lung
zero
110
retelelor de alimentare cu
apa si a sistemului de
colectare, tratare si
evacuare a apelor uzate
sau chiar lipsa acestora in
anumite zone;
- incapacitatea
infrastructurii rutiere de a
preluata traficul din zona,
fara crearea de
ambuteiaje;
- existenta fostelor
platforme industriale cu
implicatii asupra calitatii
factorilor de mediu.
Prin mentinerea situatiei
existente, fara
intensificarea programelor
de monitorizare/combatere
a efectelor acestor
activitati/instalatii va
conduce la agravarea
calitatii factorilor de mediu
cu efecte adverse asupra
starii de sanatate a
populatiei si a calitatii vietii.
zgomot, a emisiilor la
sursa, a stabilirii gradului
de contaminare a solului
in diferite zone
identificate de Agentia
de Protectie a Mediului
si a masurilor de
interventie/combatere
va determina
aparitia unor efecte
pozitive cu impact
semnificativ asupra
populatiei pe termen
lung.
Varianta finala varianta in care se va implementa planul

In urma analizei facute cu privire la specificul activitatilor ce se vor desfasura in cadrul
noilor limite ale intravilanului
propus prin Actualizarea Planului Urbanist General,
caracteristicile amplasamentului, morfologia si vecinatatile, contextul economic regional,

preocuparea fata de respectarea legislatiei in vigoare, protejarea mediului, a ariilor naturale
protejate si imbunatatirea calitatii vietii, s-au analizat toate posibilitatile de derulare a
proiectului in vederea selectarii variantei optime.
Varianta finala conduce la urmatoarele avantaje:
- cresterea economica locala si regionala;
- se vor crea noi locuri de munca;
- furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si cresterea
competitivitatii regiunii;
- contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea
conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;
- modernizarea, reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa;
111
- modernizarea, reabilitarea si extinderea sistemului de colectare, tratare si evacuare a

apelor uzate si a celor pluviale;
- reglementarea interventiilor in zona ariilor naturale protejate;
- implementarea planului referitor la gestionarea deseurilor;
- monitorizarea activitatilor si a emisiilor rezultate din activitatile industriale existe;
realizarea unui program de monitorizare pentru activitatile industriale ce se vor
dezvolta in zona ;
- crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate, orientate spre utilizator, care
joaca un rol important in conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor economice, tehnologice, sociale si ecologice;
- monitorizarea indicatorilor de calitate a apei potabile conform Legii nr. 458/2002
modificata si completata cu Legea 311/2004 ;
- asigurarea zonelor de protectie severa in jurul fronturilor de captare a apei din
subteran conform prevederilor HG 930/2005;
- monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate in receptori naturali conform
HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG352/05 (NTPA001/02);
- monitorizarea nivelul de zgomot stabilit prin STAS 10009-88 si Ordinul MS 536/1997;
- verificarea implementarii masurilor de protectie impotriva zgomotului ;
- monitorizarea starii de sanatate a populatiei prin determinarea indicatorilor de calitate
prevazuti in Ord. MS 536/1997 ; indicatorilor de calitate pentru emisii si imisii aer
prevazuti in Ord. 462/1993, Ord. 592/2002, STAS 12574/87.
Varianta finala se va stabili in urma preluarii tuturor sugestiilor si conditiilor discutate cu
avizatorii si va respecta toate analizele sectoriale rezultate in urma consultarilor separate,
discutiile in sedintele tehnice de avizare si a avizelor deja emise.
Capitolul 10
MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PUG
Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27,
din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv
112
la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevzute sau neprevzute.

Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci i cele indirecte, sinergice i
cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificat i util
dac se are n vedere cuantificarea efectelor globale ale implementrii PUG.
Programul de monitorizare a implementrii PUG trebuie s permit att obinerea i
nregistrarea informaiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementrii,
ct i identificarea eventualelor efecte adverse neprevzute (de ex. aciuni de remediere ce
pot fi ntreprinse).
Programul de monitorizare a implementarii PUG are ca scop:
- urmarirea implementarii, a modului in care obiectivele specifice ale PUG sunt
indeplinite;
- validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca, corespunde probabilitatea si
marimea efectelor produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport (valabilitatea
previziunilor privind impactul si concluziile SEA);
- de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efectelor
adverse si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport, eficacitatea masurilor si concluziile
desprinse de SEA;
- identifica dac sunt necesare modificri ale planului n vederea reducerii impactului
asupra mediului sau a optimizrii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.
Programul de monitorizare a implementarii PUG trebuie sa urmareasca:
- Planul de monitorizare privind implementarea PUG;
- Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUG.
Sistemul de monitorizare propus ia n considerare faptul c, n cadrul monitorizrii
factorilor de mediu la nivel local, va fi dificil la unii factori de mediu s se fac diferenierea
ntre impactul de mediu ale PUG i impactul altor activiti/intervenii din vecintatea teritoriului
administrativ al Municipiului Piatra Neamt.
Sistemul de monitorizare propus se bazeaz pe obiectivele de mediu relevante
specificate anterior. Aceste obiective reprezint domeniile i subiectele de mediu care pot fi
puternic influenate de implementarea PUG.
Conform prevederilor HG 1076/2004, art. 27 indeplinirea programului de monitorizare a
113
efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului.

Pentru a monitoriza msura n care efectele pe care le are PUG-ul asupra mediului,
evaluatorul a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.
RECOMANDRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA
ntregul sistem de monitorizare trebuie s cuprind urmtoarele activiti:
- monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii;
- examinarea rezultatelor monitorizrii, adic revizuirea modificrilor intervenite n
cazul indicatorilor de mediu;
- iniierea pailor respectivi n cazul identificrii unor impacturi de mediu negative;
- comunicarea rezultatelor monitorizrii;
- asigurarea de informaii privind problemele de mediu din PUG ctre toi factorii
interesai.
Avnd n vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport
de Mediu, innd cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG i de
rezultatele evalurii potenialelor efecte asupra mediului datorate implementrii acestuia,
recomand urmtoarele msuri de monitorizare:
114
OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE

INDICATORI
PE COMPONENTE/ASPECTE DE
MEDIU
1
2
- MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PUG
Crearea si asigurarea unor spatii urbane - Modul de utilizare a
de buna calitate, orientate spre utilizator, suprafetelor de teren, (ha, %)
care joaca un rol important in conditiile - Numar de cazuri de POT si
de trai ale populatiei ca suma a tuturor CUT schimbat fata de
aspectelor
economice,
tehnologice, prevederile PUG (nr.)
sociale si ecologice:
- Numar de derogari de la
- Respectarea POT, CUT;
regulament pentru schimbari
- Respectarea aliniamentului;
in functiuni (nr)
- Respectarea regimului de inaltime;
- Distante, inaltimi (m)
- Amenajarea de spatii verzi.
Imbunatatirea infrastructurii tehnice:
- Realizarea alimentarii cu
- Reabilitarea, extinderea si
apa si evacuarii apelor uzate
modernizarea sistemului centralizat de
la toti consumatorii din zona
alimentare cu apa si de colectare, tratare (instalatii si grad de acoperire
si evacuare a apelor uzate si a celor
sau numar consumatori)
- Numar de drumuri nou
oluviale;
construite sau modernizate
- Racordarea constructiilor la reteua
(numar sau Km), accesul la
publica de distributie a apei potabile;
- Racordarea constructiilor la reteua de
proprietati
canalizare ape menajere;
- Asigurarea scurgerii apelor pluviale la
reteaua colectoare a acestora;
- Imbunatatirea infrastructurii de drumuri.
- MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE PUG
APA/ Asigurarea calitatii apelor uzate - Indicatori de calitate
evacuate in canalizarea urbana si in specifici apelor uzate
evacuate in canalizarea
emisari
urbana conform HG
188/2002 cu completarile si
modificarile ulterioare prin
HG 352/2005 (NTPA
002/2002, NTPA 001/2002)
APA/ Asigurarea calitatii apei potabile
- Indicatori de calitate
conform Legii nr. 458/2002
modificata si completata cu
Legea 311/2004
AER/ Mentinerea calitatii aerului

inconjurator sub valorile limita
prevazute de normele in vigoare
Programul de monitorizare a calittii
factorului de mediu AER va include
urmtoarele aciuni:
- Monitorizarea calitii aerului n zona
locuit potenial afectat de investitia
analizata / concentratii de poluanti in
aerul ambiental in zonele populate
- Indicatori de calitate privind

niveluri de emisii conform
Ordinului 462/1993,
niveluri de imisii de
poluanti n atmosfer
conform, Ordin 592/2002,
STAS 12574/87
- Verificarea implementarii
masurilor de protectie a
factorului de mediu aer
FRECVENTA
ORGANIZATII
RESPONSABILE
Anual
Autoritatea
administratiei
publice locale
Anual
Autoritatea
administratiei
publice locale
- Monitorizarea se va realiza prin

Sistemul National de Supraveghere a
calitatii Apelor Piatra Neamt
- Administratorul retelei de evacuare
centralizata din zona
- Emisiile in apa trebuie monitorizate
la nivel de operator conform cerintelor
din autorizatia de protectia mediului si
raportate Directia Apelor Piatra
Neamt
DSP Piatra Neamt
- Inventarul emisiilor in cadrul

Sistemului National de evaluare si
gestionare integrata a calitatii aerului
- Emisiile in aer si nivelul trebuie
monitorizate la nivel de operator
conform cerintelor din autorizatia de
protectia mediului
ZGOMOT/
Reducerea impactului produs de zgomot
i vibraii asupra
receptorilor sensibili
Monitorizarea nivelului de zgomot in
zona cu receptori sensibili
SANATATE /
Ameliorarea starii de sanatate a
populatiei prin implementarea de masuri
care sa vizeze asigurarea dotarilor
edilitare si prevenirea poluarii datorita
noxelor, inclusiv a poluarii fonice.
Indicatori privind nivelul de

zgomot stabiliti prin STAS
10009-88 si Ordinul MS
536/1997
Verificarea implementarii
masurilor de protectie
impotriva zgomotului
- Indicatori de calitate
prevazuti in Ord. MS
536/1997
- Indicatori de calitate pentru
emisii si imisii aer prevazuti
in Ord. 462/1993, Ord.
592/2002, STAS 12574/87
nivelul de zgomot sabiliti prin
STAS 10009-88
apa potabila stabiliti prin
Legea 458/2002 modificata si
completata cu legea
311/2004
starea apelor de suprafata
stabiliti prin Ord. 161/2003
Nivelul de zgomot trebuie monitorizat

la nivel de operator conform cerintelor
din autorizatia de protectia mediului
Structuri teritoriale ale Institutului

National de statistica, Ministerul
Sanatatii Publice,
Garda Nationala de Mediu, Directia
Apelor Piatra Neamt
116
11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

11.1. Continutul si obiectivele principale ale planului
11.1.1. Informatii generale
Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu asupra Actualizarii Planului Urbanistic
General al Municipiului Piatra Neamt. Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu
cerintele H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru
planuri si programe si cu precizarile si recomandarile prevazute in Manualul pentru aplicarea
procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai
inalt nivel decizional, care faciliteaza integrarea de mediu in procesul de luare a deciziilor,
conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru
pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea
strategica se aplica de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o
metoda de asigurare si promovare a principiilor dezvoltarii durabile. In acest sens, s-a
dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003
Protocolul privind evaluarea strategica de mediu si care reglementeaza procedura prin care
anumite planuri, programe, politici sau acte normative pot face obiectul evaluarii de mediu.
In cadrul Raportului de mediu pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al
Municipiului Piatra Neamt au fost abordate urmatoarele aspecte:
- informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe;
- starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General;
- obiectivele de protectie a mediului relevante pentru Planul Urbanistic propus;
- metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului posibil a fi generate de PUG;
- evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate cu punerea in
aplicare a planului;
- masuri de diminuare a impactului asupra mediului;
- analiza alternativelor;
- propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului.
11.1.2. Obiectivele principalele ale proiectului PUG

Principalul obiectiv al planului Actualizare Plan Urbanisc General Municipiul Piatra
Neamt const n crearea cadrului de reglementare din punct de vedere al planificarii urbanistice
in vederea realizarii dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistica a
arealului de implementare, n corelaie cu zonele adiacente si cu prevederile celorlalte planuri
urbanistice aprobate in cadrul teritoriului administrativ al Municipiului Piatra Neamt.

Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor efecte
semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in care Planul
Urbanistic General propus de catre beneficiar promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin
integrarea corespunzatoare a consideratiilor cu privire la mediu.
In acest sens, Planul Urbanistic General constituie documentatia care stabileste
obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru aceasta zona teritoriala in perioada
urmatoare, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si orienteaza politicile de
dezvoltare in vederea stabilirii obiectivelor propuse.
Prin planul urbanistic propus s-au stabilit obiectivele, actiunile, prioritatile si
reglementarile de urbanism (permisiuni si restrictii) necesar a fi aplicate in utilizarea teritoriului
si in conformarea propunerilor la situatia urbanistica de fond a zonei.
Principalele obiective de dezvoltare urban pe termen mediu (5-10 ani) a Municipiului
Piatra Neamt, sub urmatoarele aspecte:
- optimizarea relatiilor cu teritoriul administrativ si cu teritoriul judetean;
- restabilirea directiilor, prioritatilor si a reglementarilor de amenajare a teritoriului si
dezvoltare urbanistica a Municipiului;
- restabilirea si delimitarea teritoriului intravilan;
- reevidentierea detinatorilor de terenuri din intravilan;
- reutilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;
- restabilirea si delimitarea zonelor functionale, zonelor construibile, zonelor cu
interdictie temporara sau definitiva de construire, zonelor protejate (naturale, construite) si de
protectie a acestora;
- reaprecierea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati
geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit);
118
- restabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a

constructiilor;
- reevidentierea fondului construit valoros si modului de valorificare a acestuia pe
teritoriul Municipiului;
- revalorificarea potentialului natural, economic si uman;
- recorelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului;
- cresterea calitatii vietii cu precadere in domeniile locuirii si serviciilor;
- fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica;
- reorganizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii;
- stabilirea masurilor pentru protectia mediului;
- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare.
De asemenea, prezenta documentatie urmareste pe cat este posibil si admis, sa
contracareze tendintele si aspectele negative aparute in dezvoltarea Municipiului Piatra
Neamt. Aspectele cele mai importante aparute prin aceasta reactualizare a PUG-ului sunt:
- valorificarea optim a resurselor turistice n contextul protejrii acestora i a mediului n
conformitate cu principiile dezvoltrii durabile, cu accent pe cele montane;
- crearea unor oferte turistice diversificate i competitive pe piaa extern i intern;
- revitalizarea, consolidarea i dezvoltarea unor forme de turism practicate n prezent
(odihn i recreere, turism montan, sporturi de iarn, turism cultural, turism de afaceri, turism
de congrese i reuniuni);
- realizarea canalizarii in zonele neamenajate si racordarea acestora la reteaua
centralizata de canalizare;
- extinderea retelei de alimentare cu apa;
- extinderea si modernizarea retelei de canalizare a apelor pluviale;
- realizarea unui sistem modern de preluare selectiva, transport, tratare si depozitare a
deseurilor (tratarea deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii, compostare, tratare
mecano-biologica, sortare);
- inlocuirea retelelor de distributie gaze din teava de otel, cu perioada de exploatare
depasita, cu conducte din polietilena cu durata normata de functionare de 50 de ani;
- descongestionarea orasului de zona industriala si reamplasarea in exteriorul acestuia;
119

11.1.2.1. Zonarea functionala a teritoriului
Din punct de vedere functional, teritoriul Municipiului Piatra Neamt are urmatoarea
structura:
Nr.
crt.
1
Simbolul zonei
sau subzonei
functionale
C.P.
CP1
CP1
C.A.
CA1
CA2
CB
CB1
CB2
M1
M2
CP1a
CP1b
Zona functionala
Subzona functionala
Subzona centrala situata in limitele zonei de protectie a
valorilor istorice si arhitectural-urbanistice
Subzona central n care se menine configuraia esutului
urban tradiional
Subzona central aferent Centrului istoric
Subzona central aferent strzii Alexandru cel Bun
Subzona centrala situata in afara limitelor zonei
protejate
Subzona central cu funciunea de centru de afaceri cu
cldiri de nlime medie, nalt i cu accente peste 30 metri
n regim de construire continuu i discontinuu
Subzona central cu funciuni complexe, cu cldiri de
nlime medie, nalt i cu accente peste 30 metri, cu
regim de construire continuu sau discontinuu
Zone situate n afara perimetrului central care grupeaz
funciuni complexe de importan supramunicipal i
municipal
Subzona serviciilor publice dispersate n afara zonelor
protejate
Subzona centrelor de conferine i expoziii judeene,
nationale, internaionale
Zona mixt coninnd instituii, servicii i echipamente
publice, servicii de interes general
(servicii
manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective i
personale, comer, hoteluri, restaurante, recreere),
activiti productive mici nepoluante i locuine.
Subzona mixt cu cldiri avnd regim de construire
continuu sau discontinuu i nlimi maxime de
P+4 nveluri
Subzona mixt cu cldiri avnd regim de construire
continuu sau discontinuu i nlimi maxime de
P+10 niveluri, eventual cu accente mai nalte
120
Zona activitilor legate de culte
L
L1
Zona de locuit
niveluri
situate n afara perimetrelor de protecie
situate n interiorul perimetrelor de protecie
situate n noile extinderi sau n enclave neconstruite
Locuine individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fr
reele edilitare
niveluri realizate pe baza unor lotizri urbane anterioare
lotizri anterioare cu P - P+2 niveluri, situate n afara zonei
protejate
lotizri anterioare cu P- P+2 niveluri, situate n zone
protejate
Subzona locuinelor colective medii cu P + 3-5 niveluri
Subzona locuinelor colective nalte cu P + 5-8-10 niveluri,
L1a
L1
L1b
L1c
L1d
L2
L2a
L2
L2b
L3
L4
7
A
A1
A1
A1a
A1b
A2
8
V
V1
V1
V1a
V1b
V2
V2
V3
V3
V2a
V3a
V3b
V4
V5
Zona de activiti productive

Zona activitilor productive i de servicii
Subzona unitilor predominant industriale
Subzona unitilor industriale i de servicii
Subzona unitilor mici i mijlocii productive i de servicii
Zona spatiilor verzi
Subzona spatii publice cu acces nelimitat
Subzona spatiilor verzi publice cu acces nelimitat-parcuri,
gradini, scuaruri, precum si plantatii de aliniament ale
arterelor principale sau secundare, plantatii aferente
promenadelorpietonale, amenajari locale ambientale
Amenajari sportive publice-stadioane
Subzona spaii verzi publice cu acces limitat de folosin
specializat
Gradini zoologice
Subzona spatiilor verzi pentru agrement
Baze de agreement, parcuri de distractie, poli de agrement
la nivel municipal
Complexe si baze sportive
Subzona spatiilor verzi pentru protectia cursurilor de apa
Subzona spatiilor verzi de protecie sanitar
121
V6
V7
V7
V7a
V7b
V8
Subzona protecie fa de infrastructura tehnic

Subzona padurilor si plantatiilor forestiere
Paduri i plantaii forestiere protejate
Paduri i plantaii forestiere situate n afara zonelor
protejate
Subzona prtii de sky i amenajri sportive n cadrul
plantaiilor forestiere
B
B1
B2
Zona activitilor balneare i turistice

Subzona de turism i agrement
Subzona caselor de vacant
10
T
T1
T1
T2
T2
T3
Zona transporturilor
Zona transporturilor rutiere
Unitati de transporturi rutiere izolate
Subzona transporturilor feroviare
Uniti de transporturi feroviare izolate
Subzona transporturilor pe cablu
T2a
G2
Zona de gospodarie comunala

Subzona constructiilor si amenajarilor pentru gospodarie
comunala
Subzona cimitirelor
12
Zona cu destinatie speciala
13
Zona echipamentelor tehnice majore
14
EX
EX1
EX 2
EX 3
EX 4
Zone situate n extravilanul Municipiului Piatra Neamt

Captarea de ap potabil Vaduri
Locul fosilifer Cernegura
Locul fosilifer Agrcia
Rezervaia floristic Dealul Vulpii - Booaia (Ochiul de
Step)
Rezervaia arheologic Valea Cireului
11
G
G1
T1a
EX 5
11.1.2.2. Echiparea edilitara

Alimentarea cu apa
In contextul extinderilor propuse in intravilan sunt necesare extinderi ale sistemului de
aductiune, stocare si distributie a apei. Astfel, in zona Bacioaia pentru alimentare cu apa se va
prevedea un rezervor de 300 mc care va fi alimentat din conducta ce alimenteaza rezervorul
R5.
Zona de nord-est (zona salii de sport) va fi alimentata din reteaua de distributie care
pleaca de la rezervoarele R6, R6.
122
Zona Fermelor (livada Frasinel) va fi alimentata cu apa din conducta de distributie

existenta pe str. Fermelor si str. Ion Ionescu de la Brad.
Zona extindere Valeni va fi alimentata cu apa prin extinderea retelelor din zona care
sunt in executie prin proiectul ISPA 2.
Zona Sarata Deal si zona DN15 spre Bicaz vor fi alimentate cu apa din reteaua de
distributie stradala Dn = 100 mm.
Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale
In zonele lipsite de canalizare menajera se vor executa colectoare principale pentru
preluarea debitelor din intreaga zona.
In prezent, prin programul ISPA 2, pentru zonele deja construite, au fost realizate
urmatoarele:
- reabilitarea staiei de epurare i aducerea acesteia n parametri tehnici corespunztori
cerinelor europene;
- realizarea de reele stradale n zonele: Vantori, Gara Veche, Vleni, Batca Doamnei,
Ciritei, Balaur, Strada Cetatea Neamului, Strada 1 Decembrie 1918 (Balaur), Strada
Fermelor;
- reabilitarea de reele n zonele: Drmneti, Centur, Gara Veche.
In concordanta cu dezvoltarea locativa a zonelor si cu dezvoltarea retelei de apa s-a
realizat si dezvoltarea retelei de canalizare menajera.
In zona Batca Doamnei s-a realizat colectorul de canalizare menajera si o statie de
pompare care transporta apele uzate pana in zona Strand. Acestea sunt deversate in
colectorul general de pe strada Bistritei.
Obiectivele din zona extindere Valeni deverseaza apele uzate in reteaua de canale
colectoare stradale existente care au capacitate de preluare a noilor debite.
Zona str. Dragos Voda este prevazuta cu un colector principal stradal cu Dn 200 mm ce
s-a extins in vederea preluarii apelor deversate de noile obiective propuse in zona Bacioaia.
Pe DN15 in zona de extindere spre Bicaz exista un colector stradal nou din PVC cu
Dn = 315 mm care are capacitate de preluare a debitelor de ape uzate ce va rezulta de la
noile obiective prevazute in extinderea intravilanului.
Pentru preluarea apelor uzate menajere din zona Sarata Deal s-a realizat un colector
123
stradal care deverseaza in colectorul principal din strada Petru Movila.

Apele uzate menajere din zona salii de sport sunt preluate de un sistem de canale
colectoare noi care deverseaza intr-un canal colector general pe strada Fermelor.
Acest colector este paralel cu cel existent si preia si apele uzate din zona fermelor
(livada Frasinel).
Canalizare pluviala
Apele pluviale din zonele de extindere a intravilanului vor fi deversate in reteaua
existenta si de aici in emisari (paraurile Borzogheanu si Cuiejdi si raul Bistrita).
Se precizeaza ca este imperios necesara rezolvarea preluarii apelor de pe versanti si
decantarea acestora si reabilitarea intregului sistem de canale colectoare stradale.
S-au completat retelele de conducte si canale pentru asigurarea canalizarii apelor uzate
din zonele urbanistice propuse. De asemenea, prin redimensionarea statiei de epurare,
completarea corespunzatoare cu obiectele necesare
epurarii, s-au asigurat conditiile de
calitate ale apei deversate in emisar, conform cerintelor standardelor in vigoare.

Se are in vedere si eliminarea urmatoarelor disfunctionalitati:
- santurile de garda existente fie sunt subdimensionate, fie distruse si nu pot prelua
toate apele de scurgere de pe versanti;
- gratarele si bazinele de decantare a materiilor solide sunt colmate in general si
blocheaza descarcarea apelor de pe versati in reteaua de canalizare;
- in zonele unde nu exista aceste amenajari, apele de pe versanti intra in canalizarea
pluviala, asa ca, practic, reteaua de canalizare apa pluviala care este subdimensionata, isi
realizeaa scopul in proportie de 30-50 %.
Alimentarea cu energie electrica
Pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor ce vor aparea in zonele
propuse pentru extinderi prin introducerea in intravilan a terenurilor, conform RLU, vor fi
necesare amplificari ale retelelor electrice de medie tensiune, propunandu-se posturi de
transformare 20/0,4 KV montate suprateran de tip prefabricat in anvelope de beton.
Stabilirea caracteristicilor energetice pentru consumatori (locuinte, spatii comerciale,
etc.) s-a facut in conformitate cu prevederile normativului PE 132/2003. De la posturile de
transformare prin linii electrice subterane (LES-J.T.) sau aeriene (LEA J.T.) se vor alimenta
124
toti consumatorii la firidele de bransament, la blocurile de masura si protectie a energiei

electrice si, de asemenea, iluminatul public.
Se propun pentru zonele extinse prezentate in PUG aferente locuintelor, spatiilor
comerciale, serviciilor, urmatoarele posturi de transformare 20/0,4 KV:
- un post de transformare de 400 KVA pentru zona de locuinte din suburbia Valeni;
- noua posturi de transformare de 2 x 800 KVA pentru cartier Speranta;
- cinci posturi de transformare de 2 x 800 KVA pentru zona adiacenta str. Fermelor
spre est;
- patru posturi de transformare de 2 x 800 KVA pentru zona adiacenta Salii
Polivalente spre nord-est;
- doua posturi de transformare de 400 KVA - in zona prelungirii str. Dragos Voda din
Valea Viei;
- un post de transformare de 400 KVA pentru zona de extindere Sarata spre nord.
Retelele electrice de medie tensiune care vor deveni posturile de transformare se vor
realiza in cabluri montate subteran.
La pozarea cablurilor in santuri cu profile standardizate se vor respecta si distantele
minime fata de alte cabluri electrice sau retele ale altor instalatii, constructii sau obiecte,
prevazute in normativul NTE 007/08.
Retelele de medie tensiune si posturile de transformare propuse in Planurile
Urbanistice Zonale aprobate sau in curs de aprobare sunt preluate in conformitate cu
prevederile Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Piatra Neamt.
Propunerile de retele majore de M.T. si posturi de transformare in faza actuala au un
grad ridicat de flexibilitate, fiind reactualizate si adaptate exact la obiectivele ce se vor
proiecta. Studiile de solutie privind alimentarea cu energie electrica a viitorilor consumatori se
vor efectua de catre personal autorizat ANRE, apartinand EON MOLDOVA dupa obtinerea
autorizatiilor de construire, in etape, la solicitarile beneficiarului.
Planificarile dezvoltarii si modernizarii retelelor electrice de distributie in perspectiva pe
durata medie de 3 ani si pe durata maxima de 10 ani se realizeaza prin studii de dezvoltare
ale operatorilor de distributie, titulari de licente acordate de ANRE.
Avizele de racordare se vor elibera de catre EON MOLDOVA pentru fiecare obiectiv
sau pentru grupuri de obiective (locuinte, spatii comerciale, servicii, industrie) in baza
125
autorizatiilor de construire.
Inaintea inceperii construirii noilor obiective, amplasamentele acestora vor fi verificate
de personala autorizat in vederea eliminarii existentei accidentale a tensiunii (JT, MT) pe
eventualele cabluri din montaj subteran, obtinandu-se avize de amplasament care se vor
anexa la documentatiile necesare obtinerii autorizatiilor de construire.
Alimentarea cu gaze naturale si energie termica
Alimentarea cu gaze naturale se va realiza dupa cum urmeaza:
Zona Sarata - se va alimenta din reeaua de distribuie presiune redus (1,8 bar)
existent pe str. Petru Movil cu Dn 100 m, prin extinderea acesteia pe str. Petru Movil cu
800 m i n ansamblu cu 2300 m.
Zona Valea Viei - in zon exist reea de distribuie presiune redus (1,8 bar) pe
str. Drago Vod, cu Dn 80 mm, dar nu mai poate fi extins datorit distanei de la SRM
sector. Se va alimenta prin extinderea reelei de distribuie presiune medie (4 bar) existent pe
str. Florilor cu Dn 100 mm. Extinderea se va realiza pe str. Florilor n lungime de 150 m, pe
str. Eroilor n lungime de 150 m, pe str. Eroilor n lungime de 180 m, str. tefan cel Mare n
lungime de 100 m pe str. Eroii Muncii n lungime de 50 m i pe str. Drago vod n lungime de
1600 m unde se va executa i o staie de reglare-msurare de sector (SRM sector). Din SRM
sector se vor realiza reele de distribuie presiune redus (2 bar) n lungime de 3000 m.
Zona Drmneti - se va alimenta din reeaua de distribuie presiune redus
(1,8 bar) existent cu Dn 160 mm, pe str. M. Stamatin i str. Calea Romanului prin extinderea
acesteia n zon n lungime de 1700 m.
Zona Ciritei - in zon exist staie de reglare-msurare de sector (SRM sector) care
are capacitatea de 1200 m3/h i poate prelua noi consumatori. Alimentarea se va face din
SRM sector, prin realizarea reelei de distribuie presiune redus n lungime de 1100 m.
Zona Speranei - reeaua de distribuie presiune redus, existent pe str. Izvoare are
diametrul de 80 mm i poate fi extins pe str. Izvoare n lungime de 300 m. Din aceast reea
(existent i propus) se va realiza reeaua de distribuie n zon cu o lungime de 2100 m.
Zona Vntori - se va alimenta cu gaze naturale din mai multe puncte (strzi) a le
cartierului Vntori, n care exist reea de distribuie presiune redus pe 90 % din strzi.
Extinderea n zon este de aproximativ 3800 m.
126
Alimentarea cu energie termica

Blocurile de locuinte vor fi dotate cu instalatii interioare de incalzire centrala cu centrale
termice de bloc sau de scara sau pe fiecare apartament in parte.
Locuintele individuale vor avea instalatii interioare de incalzire si centrale termice proprii
cu fucntionare pe gaze, pe curent electric sau pe combustibil solid (lemn sau peleti).
Telecomunicatii
Retelele de telecomunicatii se vor extinde in zonele propuse pentru dezvoltare edilitara,
realizandu-se canalizatii Tc amplasate in lungul strazilor. Pentru noile obiective propuse, dupa
proiectarea instalatiilor de telecomunicatii (telefonie, etc.) interioare se va solicita de catre
beneficiar de la furnizorii de servicii Tc avize pentru realizarea cablarilor exterioare in
canalizatii. Se vor executa instalatii de telecomunicatii exterioare de catre firme specializate si
autorizate. Cablarile exterioare se vor realiza in functie de solicitari de catre ROMTELECOM
sau de alti furnizori de servicii Tc. Eventualele extinderi ale centralei telefonice a orasului cu
aparataj Tc pentru noii consumatori se va realiza de catre furnizorul serviciilor Tc in functie de
situatia tehnica actuala. Blocurile de locuinte se prevad cu firide Tc echipate corespunzator
numarului de apartamente. De asemenea, spatiile comerciale se prevad cu posturi Tc,
cuplarea lor la retelele exterioare realizandu-se in conformitate cu avizele furnizorilor de
servicii Tc. Se vor obtine avize de amplasament de la ROMTELECOM pentru fiecare obiectiv
sau pentru grupuri de obiective (locuinte + spatii comerciale) la solicitarile beneficiarului
necesare documentatiilor in vederea obtinerii autorizatiei de construire.
Furnizorii existenti de servicii TV, radio isi vor extinde retelele in zonele propuse pentru
dezvoltarea edilitara a municipiului. Retelele de internet, cablu TV se vor introduce subteran,
alaturi de retelele de telefonie in lungul strazilor in canalizatie proprie din tuburi PVC sau
beton.
Retele de transport
Municipiul Piatra Neamt trebuie sa devina un oras protejat in raport cu agresiunea
exercitata de circulatia auto. In acest scop se impun solutii argumentate tehnic si constructiv
privind:
127
- includerea in reteaua principala si a altor strazi, pentru a da o configuratie coerenta si

a oferi tuturor zonelor functionale posibilitati de acces;
- aducerea mai multor strazi la parametrii categoriilor I si a II - a (in special in zonele
care atrag sau genereaza fluxuri de circulatie ridicata);
- prelungirea unor trasee de strazi pentru a delimita zone cu potential ridicat si s-ar
putea dezvolta functiuni noi;
- realizarea unor trasee ocolitoare, in zona de sud si de nord a Municipiului pentru a
separa traficul de tranzit de cel local;
- asigurarea continuitatii unor trasee cu poduri (peste raul Bistrita) si pasaje (peste
Calea Ferata) realizand astfel o relatie optima intre functiunile dezvoltate de o parte si de alta
a acestor obstacole;
- realizarea de profile transversale omogene pe strazile ce alcatuiesc un traseu solicitat
de fluxuri de circulatie;
- reamenajarea si echiparea cu instalatii de semaforizare a intersectiilor importante
pentru a asigura fluenta ridicata;
- extinderea retelei de transport public de calatori pentru a acoperi cu zona de influenta
intreg perimetrul construibil al Municipiului;
- crearea de zone pietonale;
- crearea de conditii pentru a folosi mijloace alternative nepoluante de transport, in
special biciclete.
De asemenea, traseul ce asigura continuitatea lui DN15 ce se inscrie pe strazile Bistrita
9 Mai Dimitrie Leonte si G-ral N. Dascalescu trebuie adus atat din punct de vedere al
elementelor geometrice (traseu si intersectii), cat si a capacitatii de circulatie la un nivel
corespunzator strazilor de categoria I, si anume:
- latimea benzilor de circulatie sa fie de 3,50 m (deci un profil transversal constant cu
partea carosabila de 14,00 m);
- distanta dintre intersectiile in care se pot efectua toate relatiile sa se mareasca in
sensul ca in intersectiile cu strazile de categorie inferioare si cu nivelul fluxurilor redus
sa se efectueze numai relatia de dreapta;
- crearea de alveole, in statii, pentru transportul public de calatori;
- semaforizarea intersectiilor importante de pe traseu si corelarea lor.
128
Pentru asiguarea fluidizarii circulatiei se propune rezervarea spaiilor necesare

dezvoltrii reelei de comunicaie, cu interdicii temporare sau chiar definitive de construire,
astfel nct aceste terenuri s rmn libere pentru a fi utilizate n diferite scopuri funcionale
(zon de protecie i siguran, spaiu verde, platforme i parcaje etc.). Totodata traseele
deficitare ca elemente geometrice, cu sinuoziti, curbe necorespunztoare etc., mpreun cu
zonele adiacente, care se prevd a fi mbuntite n diferite etape, trebuie s apar n
msurile restrictive pentru a se evita apariia de construcii noi prost amplasate, care s
mpiedice optimizarea situaiei.
Analiza atenta a situatiei actuale a zonei pentru care se propune implementarea PUG,
conduce la urmatoarele concluzii pentru cazul in care nu s-ar transpune in practica proiectul:
- pierderea unui numr important de locuri de munc pe plan local ce pot conduce la
aparitia unor problemele sociale legate de somaj si imbatrinirea populatiei (aceste fenomene
se vor acutiza) ;
- pierderea unor investiii importante n sprijinul infrastructurii i serviciilor ;
- lipsa oportunitilor de cretere a veniturilor la bugetul local din venituri prin
posibilitile de dezvoltare a zonei industriale i a zonelor destinate serviciilor ;
-
subdimensionarea
sau
lipsa
sistemului
centralizat
de
alimentare
cu
apa
potabila pentru o parte din zonele cuprinse in intravilan ;

- subdimensionarea sau lipsa unui sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate
menajere si pluviale ;
- slaba implicare in revitalizarea, consolidarea i dezvoltarea unor forme de turism
practicate n prezent (odihn i recreere, turism montan, sporturi de iarn, turism cultural,
turism de afaceri, turism de congrese i reuniuni);
- lipsa unei trame stradale corect dimensionata pentru fluxurile actuale ;
129
- dezinteresul pentru descongestionarea orasului de zona industriala si reamplasarea in

exteriorul acestuia ;
- blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunitilor privind valorificarea urban a unor
terenuri disponibile n intravilan ;
- lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si functiuni
cu caracter public.
Din punct de vedere economic este de asteptat ca neimplementarea planului, sa aiba
cele mai mari efecte asupra potentialului economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici
limitate a dezvoltarii. Unul dintre obiectivele primordiale ale planului este de a dinamiza din
punct de vedere economic zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari.
Situaia economic i social n Municipiul Piatra Neamt, ca urmare a crizei economice
este delicata, i aceast situaie va continua s evolueze negativ dac nu sunt susinute
proiecte ce reprezint investiii majore.
Situaia economic i social a comunitii se va degrada din urmtoarele motive:
- carena de oportuniti pentru dezvoltarea i diversificarea activittilor economice,
sociale, comerciale, de servicii n zon ;
- posibilitatea de mbunttire i diversificare a calificrii locuitorilor din zon sau din
localittile nvecinate va fi redus ;
- nu vor mai exista oportuniti de cretere a veniturilor din taxe i impozite la bugetul
local ;
- lipsa unei infrastructuri corespunzatoare privind drumurile, alimentarea cu apa,
canalizarea ;
In ceea ce privete starea de sntate a populaiei, prin neimplementarea proiectului nu
se va produce o mbuntire, ci cel mult, meninerea situaiei actuale ca urmare a dispariiei
oportunitilor de mbunttire a condiiilor de trai prin asigurarea unor condiii de locuit
civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate i a unei caliti a factorilor de mediu
corespunztoare. De asemenea, nereabilitarea sistemului de colectare, tratare si evacuare a
apei menajere si a apei pluviale si/sau de distribuie a apei potabile va avea in timp efecte
negative asupra snttii umane.
130
Calculul riscului neimplementrii Planului Urbanistic General

Aplicand valori pentru efectul pe care l reprezint neimplementarea msurilor din
PUG asupra factorilor de mediu rezult riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0, minor=1,
major=2, catastrofal=3)
Msura
prevzut n
PUG
Ap
Aer
Sol
Sntate
Riscuri naturale
Schimbri
climatice
Conservarea
resurselor
Biodiversitate
Patrimoniu
cultural si
istoric
nesemnificativ
EFECTUL
minor
major
catastrofal
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Constientizarea
populatiei
X
0
12
O data aprobat impreuna cu PUG-ul din care face parte, Regulamentul Local de
Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie reguli specifice
de urbanism in teritoriul considerat.
11.3. Probleme de mediu relevante pentru plan
Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea
mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana
armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii care respecta prevederile legale
privind protectia mediului.
Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a
regiunii, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu protejat,
mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor
131
zonei; si se apreciaza ca proiectul nu are impact negativ asupra mediului.

Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in
permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului.
Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 i ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/
aspectele de mediu care trebuie avui n vedere n cadrul evalurii de mediu pentru planuri i
programe, sunt: aerul, zgomotul i vibraiile, sntatea uman, apa, solul / utilizarea terenului,
biodiversitatea, populaia, managementul deeurilor, infrastructura rutier/ transportul, peisajul.
Factor de mediu
Probleme relevante privind mediul din zona PUG
Aer
Calitatea aerului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte:
Apa
- poluarea atmosferica generata de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare ale

zonelor industriale existente (emisiile din zonele industriale);
- poluarea atmosferica datorata traficului rutier (traficul de tranzit, lipsa locurilor de
parcare, cresterea numarului de autoturisme, parc auto invechit, etc);
- sistematizarea rutiera defectuoasa a unor zone ;
- poluarea atmosferica datorata prepararii agentului termic si a apei calde menajere
(randamente mici la producere, lipsa automatizarii punctelor termice, grad avansat de
uzura a retelelor de distributie);
- poluarea aerului datorata lipsei spatiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de
aliniament, spatii verzi amenajate).
Calitatea necorespunzatoare a apei poate fi influentata de urmatoarele aspecte:
Solul
- subdimensionarea/grad de uzura avansat sau in unele cartiere lipsa sistemelor

centralizate de alimentare cu apa potabila;
- subdimensionarea/grad de uzura avansat sau lipsa in unele zone a retelelor
centralizate de evacuare ape uzate menajere si pluviale;
- folosirea in cadrul unor gospodarii individuale din zonele unde nu exista retea de
alimentare cu apa a panzei freatice ca sursa de alimentare cu apa, a carei potabilitate
variaz n funcie de distana de sursele de poluare; in aceste cazuri asigurarea cu ap
potabil este necorespuztoare datorat inexistenei unei delimitri corespunztoare a
zonelor de protecie sanitare i a lipsei monitorizarii calitii apei din aceasta sursa;
- evacuarea apelor uzate in zonele lipsite de retelele de canalizare prin bazine
vidanjabile, fose septice, WC uscate, sau alte sisteme locale;
- evacuarea apelor pluviale provenite in receptorii naturali fara o prealabila preepurare.
Calitatea solului din zona va fi influentata de urmatoarele aspecte:
Zgomot
- depuneri de pulberi datorit circulaiei rutiere i a activitilor industriale din Municipiu ;

- folosirea ngramintelor n zona cu terenuri agricole;
- infiltraii la nivelul solului a apelor uzate menajere provenite din : gospodariile
individuale din zonele lipsite de canalizare;
- infiltraii la nivelul solului cu ape pluviale potential contaminate provenite de pe
platformele drumurilor.
Sursele de zgomot pot fi:
- activitatile industrial existente;
- traficul rutier ce se desfoar pe arterele din cadrul Municipiului;
- traficul feroviar;
- activitatile specifice aezrilor umane.
132
Sanatatea
populatiei
Biodiversitate/arii
naturale protejate
Mediul social si
economic
Gospodaria
deseurilor
Peisajul
Infrastructura
rutiera/
transport
Factorii climati
Efectele asupra starii de sanatate a populatiei pot fi generate de:

- funcionarea unitatilor cu profil industrial de pe teritoriul administrativ al Municipiului
Piatra Neamt;
- subdimensionarea sau lipsa in unele zone a sistemului centralizat de alimentare cu
apa potabila; utilizarea in aceste zone ca ap potabil, a apei din pnza freatic (prin
intermediul fntnilor) a cror calitate variaz n funcie de deprtarea de sursele de
poluare posibile, n special de grajduri, fose septice, etc;
- subdimensionarea sau lipsa in unele zone a retelelor centralizate de evacuare ape
uzate menajere si pluviale;
- amplasarea unor locuinte in zona liniilor de inalta si medie tensiune, in vecintatea
principalelor artere de circulatie;
- incapacitatea arterelor de circulatie de a prelua fluxurile de circulatie generate (mai
ales in orele de varf sau la sfarsitul saptamanii, cu aparitia ambuteiajelor si implicit a
cresterii timpilor de stationare in trafic ce genereaza cantitati mari de gaze);
- parc auto invechit;
- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din gospodariile individuale.
Afectarea biodiversitatii/arii naturale protejate poate fi generata de:
- modificarea suprafetelor biotopurilor si a categoriilor de folosinta a terenurilor (atat in
faza de executie, cat si in cea de functionare);
- pierderi si modificari de habitate;
- modificari/distrugeri asupra populatiilor de plante;
- impacturi indirecte asupra componentei biotice prin poluarea accidentala cu produse
petroliere sau alte substante cu potential poluator care ar determina scaderea
productivitatii biologice.
In Municipiul Piatra Neamt, se impun masuri urgente n unele cartiere, pentru a
contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj i de mbtrnirea
populaiei. In contextul crizei economice mondiale ce a afectat i ara noastr i implicit
i pe locuitorii Municipiului Piatra Neamt, ce a dus la falimentare unui numr
considerabil de societi comerciale i la mrire numrului de omeri, este necesar
promovare unor noi proiecte de investiii;
- dezafectarea societtilor industriale necesita gsirea unor noi amplasamente pentru
zone industriale care s creeze locuri de munc;
- necesitatea crearii unor zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea
activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii;
- ponderea redusa a echipamentelor si dotarilor conexe locuirii (comert, servicii,
sanatate, sport, agremet, etc).
La nivelul gospodariei de deseuri:
- necesitatea eliminarii depozitarii necontrolate a deseurilor.
Efecte asupra peisajul pot proveni din:
- slaba dezvoltare sau gradul de imbatranire al dotarilor si echipamentelor conexe
locuirii, cum ar fi retelele tehnico-edilitare, dar si dotrile comerciale i de servicii, de
loisir, sport, spaii verzi ;
- dezinteresul populatiei fata de mediul inconjurator, cu implicatii si asupra peisajului
prin: depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din gospodariile individuale (deseuri
menajere, dejectii animale, etc).
La nivelul infrastructurii s-au identificat urmatoarele probleme:
- necesitatea separarii traficului de tranzit de cel local (ocolitoare);
permite desfasurarea circulatiei cu o fluenta in care sunt posibile si unele manevre;
- lipsa locurilor de parcare.
La nivelul factorilor climatici:
133
- emisiile de gaze rezultate din combustia motoarelor ca urmare a timpilor de stationare

in trafic, a parcului auto invechit, a cresterii numarului de autovehicule;
- sistematizarea rutiera defectuoasa a unor zone;
- pierderile de energie prin nereabilitarea termica a locuintelor;
- noxele rezultate din procesul de preparare al agentului termic si a apei calde menajere
(randamente scazute la producerea agentului termic, grad avansat de uzura a retelelor
de agent termic primar si secundar);
- noxele rezultate din activitatile industriale;
- lipsa de responsabilitate a populatiei si lipsa de preocupare pentru protejarea mediului
inconjurator.
11.4. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national sau comunitar care
sunt relevante pentru plan si modul cum s-a tinut cont de aceste obiective si de orice
alte considerati de mediu in timpul pregatirii planului sunt prezentate in tabelul urmator
Aspect de
mediu
Populatia si
sanatatea
umana
Obiective de mediu la nivel national,

regional si local
Imbunatatirea conditiilor sociale si de
viata ale populatiei, protejarea sanatatii
umane
Mediul urban
inclusiv
infrastructura
rutiera
Imbunatatirea calitatii si functionalitatii

componentelor mediului urban, crearea
conditiilor urbanistice pentru atingerea
obiectivelor strategice de dezvoltare a
zonei
Obiective de mediu stabilite prin PUG

- reducerea pierderilor energetice datorate
izolarii termice ineficiente
traficului auto
- asigurarea unui management
corespunzator al deseurilor
- reducerea poluarii fonice datorate traficului
auto
- realizarea de perdele vegetale de protectie
- crearea de locuri de munca
- dezvoltarea activitatii economice
- asigurarea calitativa si cantitativa a apei
potabile pentru toti utilizatorii din zona
analizata
- asigurarea colectarii apelor uzate menajere
din toate obiectivele ce se vor dezvolta in
zona analizata
- mentinerea calitatii factorilor de mediu in
limita prevederilor legale pentru protectia
sanatatii populatiei
- asigurarea protectiei peisajului natural,
cultural si istoric
- cresterea responsabilittii publicului fat
de mediu
- imbunatatirea conditiilor privind traficul
rutier prin modernizarea arterelor rutiere
existente
- imbunatatirea calitatii locuirii si a
conditiilor sociale
- punerea in valoare si protectia peisajului
- reglementarea modului de construire
- separarea traficului de tranzit de cel local
(crearea conditiilor de utilizare a centurilor
134
Mediul
economic si
social
Crearea conditiilor pentru dezvoltarea

economica si pentru crearea de locuri de
munca
Solul
Limitarea impactului negativ
Biodiversitate/Fl
ora si fauna
Apa
Limitarea impactului negativ asupra florei

si faunei
Limitarea poluarii la nivelul care sa nu
produca un impact semnificativ asupra
calitatii apelor
ocolitoare - Centura Fermelor)

- stabilirea unui sistem de organizare a
circulatiei bazat pe raportul flux/capacitate
care trebuie sa se situeze in limitele nivelului
de serviciu C care permite desfasurarea
circulatiei cu o fluenta in care sunt posibile si
unele manevre
- identificarea unor terenuri, in apropierea
centrelor de interes pentru a se construi
parcaje
- extinderea retelei de transport public de
calatori si crearea conditiilor in cadrul
sistemului de organizare a circulatiei
pentru mijloacele de transport public (benzi
proprii, prioritate in intersectii, dotari, etc)
- crearea unei zone mixte coerente care sa
ofere conditii pentru dezvoltarea
activitatilor comerciale si de servicii pentru
diferite domenii
- implementarea planului de mangement al
deeurilor pentru intregul teritoriu
administrativ al Municipiului Piatra Neamt;
- reducerea polurii solului prin gestionarea
adecvat a deseurilor atat in cadrul unitatilor
industriale/economice, asociatiilor de
locatari, cat si in cadrul locuintelor
individuale
- reducerea polurii solului prin
implementarea unui sistem de transport
adecvat
- reducerea polurii solului prin reabilitarea,
modernizarea si extinderea sistemului de
colectare, tratare si evacuare a apelor
uzate menajere si a celor pluviale
- reducerea i prevenirea polurii i
degradrii solurilor
- remedierea zonelor afectate de poluri
accidentale
- reducerea polurii solurilor afectate de
infiltraiile apelor menajere
- reabilitarea suprafeelor de teren
degradate prin activiti antropice
- respectarea legislatiei in vigoare
- respectarea indicatorilor urbanistici
- reducerea polurii apelor prin creterea
gradului de epurare a apelor reziduale
menajere i industriale
- creterea numrului de populaie care s
beneficieze de infrastructura de ap/canal
- extinderea reelelor de alimentare cu ap i
asigurarea apei potabile de calitate pentru
toi locuitorii
- reabilitarea sistemelor de colectare,
transport si de tratare a apei
135
Aerul
Limitarea emisiilor de poluanti in aer la

nivelul care sa nu genereze un impact
semnificativ asupra aerului
Zgomotul si
vibratiile
Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de

vibratii in zonele cu receptori sensibili la
acestea
Factorii climaticii
Limitarea emisiilor de poluanti
- nlocuirea i modernizarea reelelor de

distribuie ap
- extinderea reelelor de canalizare pentru
captarea i epurarea apelor uzate in zonele
deficitare
- reabilitarea i modernizarea staiilor de
epurare a apei
- staii de epurare moderne pentru apele
uzate industriale
- modernizarea reelelor de canalizare
existente i realizarea de reele noi de
canalizare
- optimizare raport resurse de apa consum, contorizarea consumului de ap
potabil, ap industrial i ape uzate
- minimizarea impactului asupra calitatii
aerului
- monitorizarea si controlul emisiilor de
poluanti n aer
- introducerea/utilizarea combustibililor care
genereaza emisii reduse de poluanti
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de
sera, inclusiv prin marirea eficientei
energetice si utilizarea surselor regenerabile
de energie
traficului auto
- asigurarea fluenei traficului pe arterele
principale de circulaie prin optimizarea
ciclului de semaforizare n intersecii
- crearea liniei de centur
- reabilitarea infrastructurii reelelor stradale
sau tronsoanelor intens circulate
- implementarea unor msuri tehnice la
nivelul surselor de zgomot
- reducerea nivelului de zgomot rezultat n
urma desfurrii unor activiti productive
sau de alimentaie public prin aplicarea
unor sisteme de izolare fonic la aceste
uniti
- blocarea cilor de propagare a zgomotului
prin crearea de perdele de protecie,
inclusiv spaii verzii pentru zonele locuite
- realizarea unor izolaii speciale ale unor
cldiri mpotriva unuia sau mai multor
tipuri de zgomot ambiental, combinat cu
faciliti de ventilaie sau aer condiionat,
astfel nct valorile ridicate ale izolaiei
mpotriva zgomotului ambiental s poat
fi meninute
- modernizarea infrastructurii rutiere
- extinderea si modernizarea sistemului de
colectare a apelor uzate menajere si a
celor pluviale
136
Peisajul
Crearea unui peisaj adecvat
- reabilitarea unitatilor de producere a

agentului termic si a apei calde menajere
- prevederea acestora cu instalatii
moderne si eficiente de ardere
- intretinerea spatiilor verzi
- reabilitarea cladirilor cu valoare istorica
- exinderea/modernizarea retelelor de
alimentare cu apa
- extinderea/modernizarea sistemelor de
colectare, tratare si evacuare apelor
uzate
11.5. Potentialele efecte semnificative asupra mediului

n conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgent a Guvernului 195/2005 privind
protecia mediului aprobat prin Legea 265/2005 si modificat si completat prin OUG nr.
114/2007, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie s duc la atingerea obiectivelor de
mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare
durabil a zonei.
Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in
mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de
implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si
evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau
program.
In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe forme
potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati.
In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai
relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potentiale
semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.
Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului
semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat punerii in practica a prevederilor
planului avute in vedere.
Impactul semnificativ este definit ca fiind impactul care, prin natura, magnitudinea,
durata sau intensitatea sa altereze un factor sensibil de mediu.
Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra
factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice,
pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.
137
Pentru fiecare din factorii de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata
predictia impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in
comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala. Impactul estimat
a fost raportat la masurile de prevenire/diminuare prevazute in proiect, pentru ca in final sa
se evalueze impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de
impact stabilite.
Factor de mediu
1
Sanatatea
populatiei
Mediul urban
inclusiv
infrastructura
rutiera
Mediul economic si
social
Descrierea impactului prognozat prin

implementarea proiectului PUG
Categorie
impact
2
Promovarea PUG nu va determina efecte adverse
asupra starii de sanatate a populatiei ; masurile
propuse cu privire la promovarea si adoptarea
masurilor de protectie a factorilor de mediu vor
contribui la imbunatatirea calitatii vietii si implicit a
starii de sanatate a populatiei
Dotarea amplasamentului PUG cu infrastructura
tehnico-edilitara (alimentarea centralizata cu apa,
energie electrica, gaze naturale, canalizare
menajera/pluviala, transport) corespunzatoare,
inclusiv prin adoptarea programului de gestionare
a deseurilor, va conduce la cresterea gradului de
confort si imbunatatirea sanatatii populatiei si a
mediului inconjurator
Monitorizarea continua a calitatii apelor uzate
evacuate in reteaua stradala de canalizare,
respectiv in emisari ; monitorizarea calitatii aerului
in zona
3
Pozitiv
Modernizarea infrastructurii rutiere existente cu

creterea gradului de siguran i de fluidizare a
circulaiei
Plantarea de perdele de protecie arborescente dea lungul cilor rutiere
Fluidizarea circulatiei, reduce timpii de stationare
in trafic, creterea traficului rutier i implicit crete
nivelurilor de emisii de poluani n atmosfer
Pozitiv
Semnificativ
Imbunatatirea conditiilor de trai prin sistematizarea

urbanistica a zonei, infrastructura, acces
imbunatatit la servicii comunitare pentru locuitorii
zonei
Cresterea angajarilor directe si indirecte, crearea
de locuri de munca ca urmare a prezentei unor
obiective majore de investitii
Cresterea activitatilor economice locale dupa
inceperea etapei investitionale - constructie, etapa
cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata
de o restrangere a acesteia dupa finalizarea
Ponderea
impacturilor
cumulative
4
Pozitiv
Pe termen lung
Pozitiv
Pozitiv
Pozitiv
Pe termen lung
Pozitiv
Negativ
Pozitiv
Semnificativ
Pozitiv
Pe termen lung
Pozitiv
Pozitiv
138
constructiilor
Crearea
de
forta
de
munca
calificata,
multidisciplinara pentru zona de prestari servicii
Imbunatatirea bugetului autoritatii locale prin
cresterea veniturilor din taxe si impozite,
determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare
a serviciilor civile locale
Cresterea increderii pentru alte investitii in zona
Stimularea unor initiative noi prin contributia
planului la imbunatatirea infrastructurii de baza din
zona
Forme potentiale de afectare a solului si a apei
prin deficiente in gestionarea deseurilor menajere
Solul
Biodiversitate/Flora
si fauna
Apa
Aerul
Intensificarea traficului rutier va genera o poluare a

solului cu praf si particule incarcate cu metale
grele emise in gazele de esapament
Scurgeri accidentale de lubrefiati pe sol si starea
tehnica precara a mijloacelor de transport sau a
utilajelor (in perioada de construire si functionare)
Poluare potentiala generata de o practica
necorespunzatoare de colectare si eliminare a
deseurilor
Dimensionarea corespunzatoare a arterelor de
circulatie cu rol de fluidizare a traficului
Pozitiv
Pozitiv
Pozitiv
Pozitiv
Semnificativ
Negativ
Neutru
Neutru
Pe termen scurt
Neutru
Neutru
Pozitiv
Modificarea
suprafetelor
biotipurilor
de
amplasament si categoriilor de folosinta
Amenajari de spatii verzi pe 30 % din suprafata
analizata si efectuarea de plantatii de arbusti
decorativi
Negativ
Implementarea proiectului impune modernizarea si

extinderea retelelor edilitare, racordarea
obiectivelor de pe amplasamentul PUG la retelele
de canalizare centralizata
Educarea populatiei in vederea eliminarii
evacuarilor de ape uzate potential poluatoare pe
sol sau in apele de suprafata
Excluderea modului de evacuare a apelor in
bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra
apelor subterane
Modernizarea si extinderea retelor de canalizare
ape pluviale
Apele pluviale de pe platforme si drumuri vor fi
trecute prin separatoare de nisip si hidrocarburi
inainte de a fi deversate in emisari
Pozitiv
semnificativ
Implementarea planului si a unei infrastructuri

rutiere adecvate va duce la o usoara scadere a
gradului de poluare atmosferica cu NOx, SO2, CO
sau cu alti poluanti toxici de la arderea motoarelor
autovehiculelor prin reducerea timpilor de
stationare in trafic
Implementarea masurilor pentru reducere nivelului
Pozitiv
Neutru
Pe termen lung
Pozitiv
Pozitiv
semnificativ
Pe termen lung
Pozitiv
Pozitiv
Neutru
Pe termen mediu
Pozitiv
139
emisiilor de poluanti in atmosfera

Zgomotul si
vibratiile
Impact sensibil asupra factorilor de mediu ca

urmare a fluidizarii traficului rutier
Aplicarea masurilor de reducere a nivelului de
zgomot la sursa
Neutru
Pozitiv
Pe termen lung
Factorii climatici
Implementarea planului (avand in vedere ca o

mare parte din terenul propus a fi introdus in
intravilan va avea functiunea de rezidenta, servicii,
activitati productive, cai de comunicatii/transport)
contribuie la schimbrile climatice prin emisii de
gaze cu efect de ser.
Negativ
Negativ
Pe termen mediu
Peisaj
Modificarea peisajului la scara locala prin

modificarea
raportului
dintre
peisajul
natural/antropizat, modificarea raportului dintre
categoriile de folosinta a terenului si a valorii
estetice a peisajului
Reabilitarea peisajului creat de constructiile
existente pentru incadrarea in noul peisaj
urbanistic
Pozitiv
Pozitiv
semnificativ
Pe termen lung
Pozitiv
Pozitiv
11.6. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele

adverse asupra mediului
Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante si atingerea obiectivelor
propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea,
diminuarea si compensarea cat mai eficienta a potentialelor efecte adverse asupra mediului
identificate ca fiind semnificative pentru PUG-ul propus.
In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si
compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii planului
propus, precum si masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului.
Masurile propuse se refera numai la factorii asupra carora s-a considerat prin evaluare
ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potential.
asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL
Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar
sa se aplice urmatoarele masuri:
140
- extinderea si modernizarea sistemului de colectare, tratare si evacuare a apelor

- implementarea planului de gestionare a deseurilor;
- verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de colectare
si evacuare a apelor uzate.

asupra factorului de mediu APA
Pentru a prentmpina impactul asupra apelor de suprafa i subterane se impun
urmtoarele masuri de diminuarea impactului ce vor fi luate n calcul la urmtoarea faz de
proiectare.
Se au in vedere urmatoarele:
- reducerea polurii apelor prin creterea gradului de epurare a apelor reziduale
menajere i industriale;
- creterea numrului populaiei care s beneficieze de infrastructura de ap/canal;
- extinderea reelelor de alimentare cu ap i asigurarea apei potabile de calitate pentru
toi locuitorii;
- reabilitarea sistemelor de tratare a apei;
- nlocuirea i modernizarea reelelor de distribuie ap;
- extinderea reelelor de canalizare pentru captarea i epurarea apelor uzate pentru toi
locuitorii;
- unitatile economice si industriale ce isi desfasora activitatea in cadrul teritoriului
administrativ al Municipiului Piatra Neamt, vor monitoriza periodic calitatea apei uzate
evacuata n reteaua stradala de canalizare sau in ape de suprafata i se va verifica modul de
ncadrare a indicatorilor fa de limita admis conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, i
de Autorizaia de Gospodarirea Apelor;
- reabilitarea i modernizarea staiei de epurare a apei;
- staii de epurare moderne pentru apele uzate industriale;
- optimizare raport resurse de apa - consum, contorizarea consumului de ap potabil,
ap industrial i ape uzate.
141

asupra factorului de mediu AER
- funcionarea sistemului de monitoring integrat al mediului;
- ntocmirea, actualizarea i utilizarea unei baze de date, ataat sistemului
informaional de mediu, n vederea informrii publicului;
- impunerea de condiii prin legislaia de mediu n vederea scderii principalelor emisii
de poluani (dioxid de sulf, oxizi de azot, substane organice volatile, amoniac);
- reducerea sub normele de emisie a evacurilor poluanilor n atmosfer, pe baza
principiului poluatorul pltete;
- stabilirea concentraiilor emisiilor de gaze cu efect de ser la nivelul care s permit
prevenirea interferenelor antropice periculoase cu sistemul climatic;
- fluidizarea traficului prin crearea unor rute de ocolire, amenajarea unor spaii de
parcare, modernizarea i ntreinerea drumurilor existente;
- mbuntirea transportului public n comun prin nnoirea parcului auto i ntreinerea
corespunztoare a acestora;
- plantarea de perdele vegetale de protecie;
- exploatarea resuselor primare existente cu reducerea la minim a emisiilor de noxe;
- ntocmirea hrilor de zgomot, hrilor strategice de zgomot i a planurilor de aciune
aferente acestora;
- evaluarea i gestionarea integrat a calitii aerului (pregtirea programelor/planurilor
pentru mbuntairea calitii aerului la nivel local, adoptarea acestora);
- implementarea cerinelor de limitare a emisiilor de poluani provenii din instalaiile
mari de ardere;
- implementarea cerinelor de limitare a emisiilor de compui organici volatili provenii
din utilizarea solvenilor organici n anumite activiti i instalaii i a celor rezultai din
depozitarea, ncrcarea/descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin;
- implemenatea cerinelor de eliminare a substanelor care distrug statul de ozon.
produse de ZGOMOT
- asigurarea fluenei traficului pe arterele principale de circulaie prin optimizarea ciclului
142
de semaforizare n intersecii;
- crearea rutelor de ocolire;
- reabilitarea infrastructurii reelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate;
- implementarea unor msuri tehnice la nivelul surselor de zgomot;
- reducerea nivelului de zgomot rezultat n urma desfurrii unor activiti productive
sau de alimentaie public prin aplicarea unor sisteme de izolare fonic la aceste uniti;
- blocarea cilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecie,
inclusiv spaii verzii pentru zonele locuite.
asupra BIODIVERSITATII/ARIILOR NATURALE PROTEJATE
Pentru a se diminua impactul prognozat ct mai mult posibil se impun s se ia
urmtoarele msuri:
- nu se vor utiliza pentru depozitare temporara sau definitiva de moloz sau materiale de
constructie suprafete din incinta ariilor naturale protejate si pe ct posibil nici a unor suprafete
ocupate cu habitate naturale nealterate ;
- interzicerea cu desavrsire a distrugerii vegetatiei de arbori si arbusti ;
- organizarile de santier nu vor fi sub nici o forma realizate pe suprafete din cadrul ariilor
naturale protejate; pe ct posibil se vor realiza la o distanta de minim 100 m de limita
acestora ;
- pentru reducerea la minim a impactului temporar cauzat de zgomotul generat cu
prilejul executarii lucrarilor de constructie, se va utiliza pe ct posibil o gama de utilaje cu
caracteristici ct mai bune n ceea ce priveste emisia de zgomot ;
- folosirea
utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic fata de normele
actuale;
- zonele pe care se va interveni se vor delimita corespunzator si se va respecta
proiectul de realizare avizat de catre institutiile abilitate ;
- pe perioada de desfasurare a lucrarilor de executie se recomanda asigurarea unui
permanent flux informational ntre beneficiar, proiectant, constructor, compartimentul de
Protectie a Biodiversitatii din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Piatra Neamt si
custodele ariilor protejate.
143

asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI
In vederea protejarii asezarilor umane si a sanatatii populatiei, se propun urmatoarele:
- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele
admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal in
zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise;
- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;
- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile
principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de
aliniament);
- pentru a obtine un standard ridicat al vietii se propun spatii verzi atat pentru loisir cat si
de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier;
- dotarea zonei analizata in PUG cu o infrastructur corespunztoare privind
managementul deeurilor, alimentarea centralizat cu ap potabil i cu energie electric,
canalizare, transport, ngrijirea sntii, ceea ce duce la creterea gradului de confort i
mbuntirea sntii.
asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL
- proiectarea arhitectonic va fi adecvat integrrii noilor construcii n peisaj conform
recomandrilor din regulamentul PUG;
- se va interzice amplasarea de construcii sau instalaii care prin natura lor funcional
s poat avea un impact negativ asupra mediului;
- aspectul cldirilor va exprima caracterul i reprezentativitatea funciunii i va rspunde
exigenelor actuale ale arhitecturii europene de coeren i elegan;
- cldirile noi sau modificrile de cldiri existente se vor integra n caracterul general al
zonei i se vor armoniza cu cldirile nvecinate ca arhitectur i finisaje;
- la construcia cldirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile n timp;
- pentru a obtine un standard ridicat al vietii, pentru fiecare obiectiv in parte se va
prevede un procent de 30 % - spatiu verde conform reglementarilor Agentiei de Protectia
144
Mediului;
- reconstruirea infrastructurii tehnico-edilitare la standarde moderne;
- practicarea unei politici de angajri cu prioritate pentru populaia local;
- dezvoltarea capacitii administraiei locale de a planifica i a utiliza adecvat terenurile
din zon;
- dezvoltarea si mbuntirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea
descreterii activitii economice;
- msuri de contientizare a publicului in vederea protejarii factorilor de mediu;
- dezvoltarea zonei ca aezare atractiv cu standarde ridicate de calitate a vieii, pe
baza principiilor de dezvoltare durabil;
- monitorizarea periodic a nivelului polurii n zona cu receptori sensibili i o
monitorizare imediat n urma sesizrilor membrilor comunitii din vecinatate.
11.7. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor si descrierea
modului cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic i al
protejarii mediului nconjurtor, s-a procedat la o analiz comparativ a alternativei
zero i a variantei 1, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate n
continuare.
In continuare se prezint tabelar o comparaie a alternativei zero - varianta
neimplementrii proiectului cu varianta de proiect final analizat n acest raport.
Factor de
mediu/aspect de
mediu
1
Calitatea apei
Variante
Varianta zero
2
Asupra factorului de mediu
APA va continua impactul
negativ pe termen lung ca
urmare a faptului ca
sistemul de colectare,
tratare si evacuare a apelor
uzate si a celor pluviale
este subdimensionat si
invechit, iar in unele zone
construite lipseste.
De asemenea, se va
mentine colmatarea retelei
Varianta 1
(varianta aleasa)
3
Se va reabilita, extinde si
moderniza sistemul
centralizat de
alimentare cu apa
potabila si de evacuare a
apelor uzate menajere si
pluviale.
Se va intensifica
programul de
monitorizare a calitatii
apelor evacuate in
emisari si a apelor uzate
Comentarii
4
pe termen lung
zero
145
Calitatea aerului
de canalizare ape pluviale

ca urmare a lipsei,
subdimensionarii sau
distrugerii scuturilor de
garda; sau prin
subdimensionarea
grtarele i bazinele de
decantare a materiilor
solide.
Calitatea aerului n
condiiile actuale este
influenat de emisiile de
poluanti produsi de
sursele stationare din
zona, precum si de traficul
rutier existent in zona-timpi
mari de stationare in trafic,
lipsa locurilor de parcare.
Aspecte socialeconomice
In prezent se resimte un
impact negativ asupra
locurilor de munc i a
investiiilor din Municipiul
Piatra Neamt conducand la
accelerarea nrutirii
condiiilor socialeconomice.
Infrastructura rutiera
Situaia actual se va
menine pe termen
lung cu o infrastructur
necorespunztoare
din punct de vedere tehnic
i a aspectelor de
mediu.
colectate in reteaua
publica de canalizare
(determinarea
indicatorilor de calitate la
sursa).
Planul propus contine

masuri de fluidizare a
circulatiei; masuri ce pot
conduce la reducerea
cantitatilor de emisii
rezultate din combustia
motoarelor, masuri de
reabilitare si
modernizare a punctelor
termice.
De asemenea, o atentie
deosebita se va acorda
unitatilor industriale ce
isi desfasoara activitatea
in Municipiul Piatra
Neamt, prin verificarea
modului de
implementare a
masurilor referitoare la
protejarea mediului.
Datorita masurilor
prevazute, cresterea va
fi nesemnificativa, iar
nivelul poluanilor n
atmosfer se
va menine sub limitele
admise pentru protecia
receptorilor sensibili.
Proiectul propune
investiii locale
semnificative, crearea de
locuri de munc,
determinnd
mbuntirea condiiilor
social economice pe
termen lung.
Proiectul propune o
infrastructur rutier
corespunztoare din
punct de vedere tehnic
cu amenajarea de spaii
verzi de-a lungul
arterelor de circulaie
pentru diminuarea
polurii aerului.
Masurile propuse pentru

monitorizarea calitatii
aerului vor avea ca
rezultat identificarea
punctelor critice si
stabilirea masurilor de
interventie si de
reducere a impactului
Implementarea
proiectului va aduce
avantaje
socialeconomice
semnificative pe termen
lung.
pe termen lung
zero.
Imbuntirea
infrastructurii rutiere va
crete sigurana
circulaiei n zon i va
diminua poluarea
atmosferic existent.
pe termen mediu si
lung comparativ cu
146
Zgomot si vibratii
Sursele principale care

influenteaza ambianta
acustica in diferite sectoare
ale ariei analizate sunt:
- traficul rutier
corespunzator zonei;
- activiti specifice
aezrilor umane din zon.
Sol/Utilizarea terenului
Condiiile de interventie
asupra terenurilor se vor
menine pe termen lung iar
zona va continua s se
dezvolte fr o
sistematizare
urbanistic.
Biodiversitatea
In cadrul amplasamentului
analizat exista doua zone
naturale protejate
La ora actuala se
manifesta o oarecare
doza de fragmentare a
habitatelor naturale
n zona domeniului
schiabil, prin existenta
culoarelor prtiilor nsa se
poate considera ca s-au
format deja echilibre
corespunzatoare n cadrul
populatiilor apartinnd
faunei locale.
Peste intensitatea
nivelului de zgomot
existent se va suprapune
intensitatea nivelului de
zgomot generat de
extinderea intravilanului.
Datorita masurilor
prevazute prin plan,
impactul generat de
zgomotul aferent
activitilor propuse va
fi meninut sub limitele
admise.
Se valorifica
oportunitile
privind valorificarea
urban a unui teren
disponibil n intravilan.
Se va schimba aspectul
zonei prin sistematizare
urbanistic ce d un
aspect plcut peisajului.
Se vor asigura masurile
necesare pentru
protejarea ariilor
naturale.
Se va implementa un
program de monitorizare
a calitatii solului din
punctele identificate de
Agentia de Protectia
Mediului
Conservarea diversitatii
biologice, utilizarea
durabila a habitatelor
naturale, a speciilor de
flora si fauna salbatica si
reconstructia ecologica a
sistemelor deteriorate
Gestionarea durabila a
padurilor si sustinerea
rolului acestora n viata
social-economica a tarii
Obiective specifice:
- dezvoltarea Retelei
Ecologice Europene
n Romnia;
- protectia, conservarea
si refacerea diversitatii
biologice terestre si
acvatice, existente n
afara ariilor naturale
protejate: reducerea si
eliminarea efectelor
negative cauzate
varianta zero.
In PUG sunt
prevazute msuri
tehnice i de
management pentru a
nu se depi nivelul
admis conform legislatiei
in vigoare.
Prin implementarea
proiectului ntreaga zon
se va dezvolta conform
destinaiei din PUG.
Planul ofer beneficii
pe termen lung
zero.
Impactul negativ suferit

de biodiversitate n
etapele de construcie
va fi remediat prin
replantri de spaii verzi
si restabilirea echilibrului
ecologic.
Proiectul ofer
beneficii comparativ cu
varianta zero ,
impactul fiind pozitiv,
prin intretinerea spatiilor
verzi create.
147
Peisajul
Sanatatea populatiei
In situaia actual exista

zone in care peisajul nu
este in concordanta cu
incadrare in teritoriul
administrativ al Municipiului
Aceste condiii vor persista
pe termen lung iar
constructiile din vizate vor
continua sa se deterioreze,
conducand la o imagine
necorespunztor unei
aezri urbane.
Analiza surselor ce pot
avea influente negative
asupra starii de sanatate a
populatiei si implicit a
mediului inconjurator, a
identificat urmatoarele
aspecte:
- subdimensionarea
retelelor de alimentare cu
apa si a sistemului de
colectare, tratare si
evacuare a apelor uzate
sau chiar lipsa acestora in
anumite zone;
- incapacitatea
infrastructurii rutiere de a
preluata traficul din zona,
fara crearea de
ambuteiaje;
- existenta fostelor
platforme industriale cu
implicatii asupra calitatii
factorilor de mediu.
Prin mentinerea situatiei
de poluarea mediilor de
viata si reconstructia
ecosistemelor si
habitatelor deteriorate;
- monitorizarea speciilor
potential invazive;
- cresterea suprafetei
ocupate de vegetatia
forestiera, n scopul
restabilirii echilibrului
ecologic si al
satisfacerii necesitatilor
de dezvoltare;
- accentuarea si
diversificarea functiilor
socio-economice ale
ecosistemelor
forestiere n raport cu
cresterea cerintelor
societatii fata de padure
Sistematizarea urban
prevzut n PUG va da
zonei aspectul urban
corespunzator, cu
o infrastructur tehnicoedilitara
corespunzatoare
Implementarea masurilor
prevazute in PUG
referitoare la echiparea
tehnico-edilitara a zonei,
fluidizarea circulatiei,
adoptarea de masuri
pentru reducerea
intensitatii nivelului de
zgomot, a emisiilor la
sursa, a stabilirii gradului
de contaminare a solului
in diferite zone
identificate de Agentia
de Protectie a Mediului
si a masurilor de
interventie/combatere
va determina
aparitia unor efecte
pozitive cu impact
semnificativ asupra
populatiei pe termen
lung.
Implementarea
proiectului va avea un
peisajului.
pe termen lung
zero
Implementarea planului
va avea un
sanatatii populatiei.
pe termen lung
zero
148
existente, fara
intensificarea programelor
de monitorizare/combatere
a efectelor acestor
activitati/instalatii va
conduce la agravarea
calitatii factorilor de mediu
cu efecte adverse asupra
populatiei si a calitatii vietii.
11.8. Expunerea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementarii PUG
Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27,
din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv
la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevzute sau neprevzute. Trebuie monitorizate
nu numai efectele directe, ci i cele indirecte, sinergice i cumulative. Monitorizarea altor
efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificat i util dac se are n vedere
cuantificarea efectelor globale ale implementrii PUG.
Programul de monitorizare a implementrii PUG trebuie s permit att obinerea i
nregistrarea informaiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementrii,
ct i identificarea eventualelor efecte adverse neprevzute (de ex. aciuni de remediere ce
pot fi ntreprinse).
149

Raport de Mediu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. S.M.CONSULTING S.R.L.

DENUMIREA PROIECTULUI: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

Relatia cu alte planuri si programe

ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI

CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

Calitatea apelor de suprafata

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN

MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE

Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR

MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

Titularul proiectului: PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT

In cadrul Raportului de mediu pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al

1.3. Obiectivele evalurii strategice de mediu

urbanistice aprobate in cadrul teritoriului administrativ al Municipiului Piatra Neamt.

obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru aceasta zona teritoriala in perioada

De asemenea, prezenta documentatie urmareste pe cat este posibil si admis, sa

Subzona centrala situata in afara limitelor zonei protejate

Zone situate n afara perimetrului central care grupeaz

Zona mixt coninnd instituii, servicii i echipamente

Zona activitilor legate de culte

lotizri anterioare cu P- P+2 niveluri, situate n zone

Zona de activiti productive

Zona activitilor balneare i turistice

Zona de gospodarie comunala

Zona cu destinatie speciala

Zona echipamentelor tehnice majore

Zone situate n extravilanul Municipiului Piatra Neamt

Bilant teritorial existent - bilant zone functionale existent in intravilan

Bilant teritorial propus - bilant zone functionale propuse in intravilan

1.6. Echiparea edilitara

Cele dou fronturi de puuri totalizand un numr de 53 puuri, furnizeaz n

mpreun cu cele dou chesoane, un debit de 848 l/s.

308 l/s clorinare

Complexe de inmagazinare - pompare

electropompe cu Q = 200 mc/h, H = 80 mCA, N = 55 KW;

Captare Vaduri Piatra Neamt

Captare Vaduri Piatra Neamt

Captare Vaduri Piatra Neamt

S tratare Batca Doamnei-Piatra

Piatra Neamt D-va Rosie

Dintre problemele conflictuale i disfuncionalitile constatate, putem aminti:

Str. Petru Movila

Str. Dragos Voda

Str. Dimitrie Cantemir

Str. Stefan cel Mare

Str. Dimitrie Ernici

Str. Alexandru cel Bun

Str. Mihail Sadoveanu

Str. Elena Cuza

Str. Prof.Ion Negre

Str. Penes Curcanul

Str. Calistrat Hogas

Str. Titu Maiorescu

Str. Aurel Vlaicu

Str. Pictor Grigorescu

Str. Emil Costinescu

Str. George Cosbuc

Str. Anton Vorel

Str. Mihai Eminescu

Str. Costache Negri

Str. Gh. Iacomi

Str. Iulian Antonescu