Curs 1.2 - Poduri Gen

Curs general de poduri
Podurile din vestul Europei din secolul al XIX‐lea foloseau sistemele în arc cu anumite
îmbunătăţiri. Un exemplu în acest sens îl constituie podul peste râul Murg (1846), afluent al
Rinului la Rastatt, care deserveşte o cale ferată dublă în lungime de 84 m, cu cinci deschideri
de 12 m şi viaducte de acces. Structura de rezistenţă era alcătuită din câte un arc plasat sub
fiecare şină; arcele fiind executate din dulapi de 30 – 60 cm lăţime şi grosime de 6 cm.
Infrastructura era executată din zidărie de piatră.
Facultatea de Construcţii
Facultatea Facultatea de Construcţii
de Construcţii
Facultatea de Construcţii 30 Timişoara / noiembrie
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Timişoara / noiembrie 2014
Ulterior au început să se construiască şi poduri în următoarele soluţii:

 Sistemul Town – realizat din dulapi asamblaţi în cruce. În intervalul dintre anii 1837 –
1838 au fost executate mai multe poduri în această soluţie.
 Sistemul Long – Colonelul Stephan Long a fost unul din primii ingineri de poduri căruia ii
era clar modul în care acţiunile din convoaie se predau în barele structurii. El introduce
sistemul cu grinzi cu zăbrele încrucişate, montanţi verticali şi cu tălpi paralele. Long şi‐a
patentat sistemul în anul 1839. În acest sistem au fost executate mai multe poduri cu
deschideri de până la 45 m.
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
 Sistemul Howe – acest sistem derivă din cel precedent, cu specificaţia că montanţii din
lemn sunt înlocuiţi de tiranţi metalici. Howe foloseşte sistemul cu diagonale multiple, duble
sau triple, funcţie de deschidere, care distribuie forţa tăietoare la mai multe bare.
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
În timp ce în Europa se executau structuri în sistem arc, inginerii americani au utilizat

structuri cu grinzi drepte care nu dau în reazeme împingere. Astfel sistemele mai sus
prezentate şi anume – sistemele Town, Long şi Howe sunt sisteme americane. Inginerii
europeni au folosit şi ei aceste soluţii dar nu frecvent. Spre exemplu, austriecii au folosit
sistemul Howe cu ocazia construcţiei căii ferate Viena – Triest. În acest sens se prezintă
podul de lângă Marburg (astăzi Maribor – Slovenia), peste râul Drau (Drava), un afluent al
Dunării. Podul este alcătuit din trei deschideri de 57 m fiecare.
Podul peste râul Drava (1844 – 1846)
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Tot în secolul al XIX‐lea, odată cu revoluţia industrială începută în Anglia (prima cale ferată
1825 – Anglia), podurile au început să se dezvolte în mod rapid. În anul 1779 se dă în
folosinţă primul pod metalic la Coalbrookdale în Anglia. Acest pod traversează râul Severn la
Brosely şi a fost executat din fontă pe o deschidere de 30.5 m. Soluţia are la bază utilizarea a
cinci arce semicirculare legate între ele prin montanţi, care au rolul de a susţine calea. Anglia
este ţara unde s‐au construit primele cuptoare şi s‐a produs pentru prima dată fonta.
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Au urmat mai multe poduri din fontă executate în diferite landuri ale Germaniei. Se remarcă
podul executat peste râul Elz la Sexau executat cu trei deschideri de câte 14.21 m. Structura
constă din arce cu tiranţi, cele două elemente fiind legate cu montanţi iar prinderile dintre
acestea executându‐se cu şuruburi.
Podul peste râul Elz
Unul dintre cele mai cunoscute poduri poduri din fontă este cel din Offenburg peste râul
Kinzig, executat în perioada 1843 – 1851. Podul are o lungime totală de 72 m fiind împărţit
în cinci deschideri care măsoară 12.70 m. Mai târziu prin anii 1870, construcţia podurilor în
arce din fontă s‐a perfecţionat atingându‐se deschideri de 50 – 70 m. Epoca podurilor din
fontă durează până prin anii 1875, când îşi fac apariţia podurile din oţel.
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
În vestul ţării – Banat –K. Maderspach a fost unul dintre pionierii construcţiei de poduri. El a
conceput şi construit o serie de poduri din fontă pe arc.
Podurile lui K.
Maderspach (1840)
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Fußgängerbrücke über Cerna Tal in Herculesbad, Länge 32 m, Bj. 1837
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Începând cu Galileo Galilei (1564 – 1642) care îşi pune problema modului de deformare şi
solicitare la încovoiere, continuând cu Robert Hooke (1635 – 1703), Jacob Bernoulli (1654 –
1705), Leonard Euler (1707 – 1783) şi alţii, se pun bazele ştiinţelor tehnice şi a unui alt mod de
percepere şi concepere a unei structuri.
Fonta folosită iniţial în arce este treptat înlocuită cu oţelul pudlat şi apoi cu oţelul carbon.
Oţelul modern a fost pentru prima dată produs în cuptoarele Bessemer (1860) şi Thomas
(1879). Astfel constructorul de poduri a avut la dispoziţie un material aproape ideal. În
continuare s‐au realizat o serie de poduri remarcabile din oţel cu grinzi cu inimă plină sau cu
grinzi cu zăbrele. Marea majoritate a structurilor podurilor metalice executate în această
perioadă sunt în soluţia cu grinzi cu zăbrele. Structurile cu zăbrele au dominat toată istoria
dezvoltării podurilor de cale ferată şi ulterior cele rutiere.
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Britannia ‐ Brücke in England, vollwandige Balkenbrücke mit zwei Hauptspanweiten von max L
= 146 m; Bj.1850. Die Brücke wurde in 1971 erneuert.
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Viadukt de Garabit in Frankreich, Bj. 1884, Totallänge 564 m, Bogenspanweite 165 m,
Bogenhöhe 52 m, Gustav Eiffel team.
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
În acest sens exemplul cel mai des întâlnit în literatură este remarcabila structură a podului
Firth of Forth din Scoţia, executat în perioada 1882 – 1890 sub conducerea inginerilor Bakker
şi Fowler. Podul este construit peste un gofl marin şi are patru deschideri: două marginale de
câte 205.73 m fiecare şi două deschideri centrale, egale, care măsoară 518.15 m. Podul a
deţinut mult timp recordul mondial de deschidere.
Firth of Forth – Brücke, Bj. 1890
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Dezvoltarea foarte mare a podurilor, fapt care a permis şi realizarea unor structuri cu
deschideri record s‐a produs cu precădere în secolele XIX –XX, susţinută totodată şi de
apariţia formulelor de calcul şi verificare ‐ Navier şi Jurawski, precum şi existenţa unor legi
cum ar fi Bernoulli, Hooke, Euler. La aceasta se adaugă şi perfecţionarea continuă a
tehnologiei de producere a oţelului şi obţinerea unor oţeluri cu calităţi din ce în ce mai
performante.
În secolul al XX – lea au fost realizate numeroase poduri de dimensiuni mari. Pentru
acoperirea unor deschideri cât mai mari au fost introduse noi sisteme cum sunt: podurile
suspendate, hobanate, hibride.
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Un pod suspendat în principiu are puţine elemente componente: cabluri portante, piloni sau
turnuri, grinzile căii, calea, tiranţi de susţinere a căii şi masivele de ancorare. În decursul unui
secol s‐au executat multe poduri suspendate, fiecare pod acumulând experienţa celor
precedente. În special catastrofa podului Tacoma (S.U.A) a dovedit sensibilitatea podurilor
suspendate la acţiunea vântului în rafale. Acest eveniment petrecut în data de 7.11.1940, ora
11:00 a.m., a condus la studierea fenomenelor de oscilaţie induse de acţiuni dinamice ale
traficului, vântului, de acţiuni seismice şi respectiv la perfecţionarea concepţiei de alcătuire,
cât şi a metodelor de calcul. Podul Tacoma s‐a prăbuşit datorită vibraţiilor produse de un vânt
de 65 km/oră.
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Colapsul podului Tacoma ‐ 1940
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Akasi – Kaikyo din Japonia, leagă două insule. Podul măsoară o lungime totală de
3190 m, în deschiderea centrală având 1990 m – an 1998
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Humber Bridge din Anglia. Podul măsoară în deschiderea centrală 1410 m – an 1981
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Verrazzano‐Narrows , New York, L = 1293 m – an 1964
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Golden Gate în San Francisco cu L = 1283 m – an 1937
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Podul hobanat Erasmus, Rotterdam, Olanda. Are o lungime de 802 m si o inaltime de 139 m.
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
Podul Normandie L=856 m, pilonii H=214 m, coloane 60 m adâncime
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
de Construcţii 54 Timişoara / noiembrie
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
de Construcţii 55 Timişoara / noiembrie
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie
de Construcţii
Timişoara / 2020
Timişoara 20142014
/ noiembrie

Curs 1.2 - Poduri Gen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1.2 - Poduri Gen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs general de poduri

Ulterior au început să se construiască şi poduri în următoarele soluţii:

În timp ce în Europa se executau structuri în sistem arc, inginerii americani au utilizat

Podul Normandie L=856 m, pilonii H=214 m, coloane 60 m adâncime

S-ar putea să vă placă și