Bazin Piscicol Cu Exploatare de Agregate Minerale

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna
Maracineni-Argeselu, judetul Arges Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L.
1. INFORMATII GENERALE Prezenta lucrare reprezinta Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si a fost elaborat in vederea obtinerii Acordului de mediu pentru Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni, judetul Arges,apartinand S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L. Elaborarea Raportului privind impactul asupra mediului se realizeaza conform Ghidurilor EIM in vigoare, precum si prin aplicarea recomandarilor din Ghidul sectorial EIA proiecte de constructii autostrazi si drumuri, cuprinse in Anexa I si Anexa II a Directivei EIA transpusa in legislatia nationala prin HG. 445 din 8 aprilie 2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului, obiectivul principal fiind imbunatatirea calitatii raportului de mediu pentru proiecte propuse spre finantare din fonduri UE. Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIA) si cele trei revizuiri ulterioare ale acesteia au fost reunite de Comisia Europeana sub forma EIA codificate. Textul acesteia a fost transpus ca Directiva 2011/92. Parlamentul European si Consiliul au adoptat Directiva EIA codificata la 13 decembrie 2011, iar textul acesteia a fost publicat la 28 ianuarie 2012 ca Directiva 2011/92/UE. Procesul de revizuire a Directivei EIA se va incheia in cursul anului 2012, atunci cand Comisia isi va prezenta propunerea privind revizuirea directivei codificate. Directiva EIA este un instrument important pentru abordarea aspectelor de mediu in cadrul elaborarii proiectelor de constructie. Modificarile vizeaza simplificarea formatului directivei, facand-o mai clara din punct de vedere juridic, mai accesibila si mai usor de aplicat. Evaluarea de mediu este o procedura care asigura faptul ca impactul pe care proiectele de constructie (baraje, autostrazi, aeroporturi, fabrici, proiecte energetice etc.) il au asupra mediului sunt evaluate si luate in considerare inainte ca autoritatea competenta a statului membru in cauza sa formuleze o decizie cu privire la aprobarea proiectului. EIA urmareste identificarea, descrierea i evaluarea efectelor directe sau indirecte ale proiectului asupra: fiintelor umane, florei si faunei; solului, apei, aerului, climei si peisajului; valorilor materiale si bunurilor culturale; interactiunea intre factorii mentionati mai sus.
1 Proiectant: APOMAR CONSULTING
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L.
Ca parte a EIA, detinatorul proiectului va trebui sa ofere o serie de date autoritatilor de reglementare, printre care: descrierea proiectului, cuprinzand informatii despre zona, marimea si caracteristicilor proiectului; descrierea msurilor luate pentru a reduce si, daca este posibil, a remedia efectele adverse semnificative ale implementrii proiectului; datele necesare pentru a identifica i pentru a evalua principalele efecte pe care proiectul le-ar putea avea asupra mediului; principalele alternative studiate de proiectant si o indicare a principalelor motive care au condus la varianta aleasa, tinnd cont de efectele asupra mediului; un rezumat al informatiilor mentionate mai sus. Toate proiectele cuprinse in Anexa I trebuie supuse unei evaluari de tip EIA, in timp ce pentru proiectele cuprinse in Anexa II, statele membre vor decide unde si cand EIA este necesar, pe baza unor analize de la caz la caz sau la baza unor criterii locale. La elaborarea prezentului Raport privind impactul asupra mediului s-au avut n vedere urmtoarele elemente:
- documente ale societatii comerciale emise de institutii abilitate; - documentatia tehnica prezentata de beneficiar; - documente ale societatii comerciale; - informatii si date culese pe teren; - date continute in anuare si monografii; - literatura de specialitate; - legislatia in domeniu. 1.1. TITULARUL PROIECTULUI
Beneficiarul proiectului este S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L., cu sediul in sat Argeselu, comuna Maracineni, nr. 3, judetul Arges, telefon: 0746091353, fax: 0748718188, CUI RO14908782, este inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J03/707/2002 si este reprezentata prin dl. Dutulescu Sorin. Conform certificatului de inregistrare seria B, nr. 1380106, S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L. are ca activitate principala Extractia pietrisului si nisipului; extractia argilei si caolinului cod CAEN 0812.
1.2. AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Prezentul Raport a fost elaborat de S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. cu sediul in Pitesti, B-dul I.C. Bratianu nr. 49, bl. M1, sc.A, et.1, judetul Arges, detinatoarea certificatului de inregistrare emis de Ministerul Mediului in data de 17.09.2009, inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.44.
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI
Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni, judetul Arges
1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI Amplasamentul
Viitorul bazin piscicol Argeselu se va realiza cu exploatarea de agregate minerale pe o suprafata totala de 3.49 ha, din care suprafata de 2.74 ha o reprezinta bazinul piscicol, diferenta de 0.75 ha constituind-o pilierii de protectie fata de zonele invecinate si zona de haldare temporara, in suprafata de 0.2 ha. Bazinul piscicol va fi amplasat in extravilanul comunei Maracineni, sat Argeselu, la 600 m vest de raul Doamnei, 350.0 m est de drumul european E 577 si la 70.0 m est de CF Pitesti- Campulung Muscel. Limita sudica a perimetrului se afla la circa 1000.0 m nord de statia de sortare a societatii. Punctele care delimiteaza suprafata de 34910 mp, proprietate a societatii:
NR.PUNCT 1 2 3 4 5 6 X 379946.69 379944.07 379915.73 379897.05 379881.43 379868.30 Y NR.PUNCT X Y 490827.72 7 379849.11 491366.07 490873.40 8 379877.37 490873.40 491367.44 9 379878.43 490854.83 491366.57 10 379888.37 490851.26 491366.58 11 379897.93 490850.59 491367.09 12 379927.35 490838.28
Punctele care delimiteaza suprafata de 27396 mp, care reprezinta bazinul piscicol:
NR.PUNCT X Y NR.PUNCT X Y A 379938.78 490878.39 C 379854.40 491361.11 B 379911.06 491362.64 D 379882.09 490878.39
Coordonate reper borna CSA 8

NR.PUNCT X Y Z (mdMN) CSA 8 379907.93 490820.98 285.05
1.5. INFORMATII PRIVIND INFRASTRUCTURA EXISTENTA Accesul in zona
MODALITATILE
PENTRU
CONECTAREA
LA
Accesul in zona se va face din E 577, pe un drum local in lungime de 0.5 km, pana in statia de sortare a societatii si de aici pe un drum de exploatare in lungime de 1.0 km pana in zona perimetrului de exploatare.
1.6. INFORMATII PRIVIND RESURSELE FOLOSITE
Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de excavare, paza si intretinere, se va face cu apa imbuteliata din comert. Alimentarea cu apa tehnologica In cadrul procesului tehnologic de excavare nu este necesar consumul de apa. Alimentarea cu apa a bazinului piscicol se va face natural, prin infiltratii direct din panza freatica si prin precipitatii meteorice. Alimentarea cu energie electrica In perimetrul bazinului piscicol Argeselu nu se consuma energie electrica. Alimentarea cu carburanti Alimentarea cu carburanti a utilajelor se va face zilnic cu carburant dintr-o cisterna cu capacitatea de 5 tone, amplasata pe platforma statiei de sortare.
1.7. INFORMATII PRIVIND ACTELE DE REGLEMENTARE
Pentru realizarea investitiei studiate, societatea detine: - Certificatul de urbanism nr. 1876/29.03.2012, eliberat de Primaria comunei Maracineni.
2. DESCRIEREA LUCRARILOR Scopul lucrarilor Exploatarea agregatelor naturale din perimetrul Argeselu de pe suprafata detinuta de 3.49 ha, are ca scop realizarea unui bazin piscicol cu suprafata de 2.74 ha, diferenta de 0.75 ha reprezentand-o pilierul de siguranta de 5.0 m fata de terenurile invecinate si zona de depozitare temporara a materialului excavat, in suprafata de 0.2 ha. Materialul excavat pentru realizarea bazinului piscicol va fi sortat in statia de sortare a societatii, amplasata la 1000.0 m sud de perimetru. Clasa de importanta Conform STAS 4273 / 1983 si STAS 5576/88, lucrarile care constituie obiectul prezentei documentatii se ncadreaza n clasa a IV-a de importanta, acestea fiind lucrari provizorii. Dupa rolul functional al lor sunt lucrari secundare, neavand repercursiuni asupra zonelor limitrofe. 2.1. LUCRARI PROIECTATE - BALASTIERA Lucrari de cercetare, deschidere si pregatire In vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul Argeselu, sunt necesare lucrari de pregatire a zonei care constau in: - pregatirea in vederea exploatarii prin decopertarea perimetrului si depunerea stratului vegetal pe laturile perimetrului si in zona de haldare; - bornarea perimetrului si a profilelor de exploatare, a pilierilor de siguranta; - imprejmuirea perimetrului. Exploatarea perimetrului in vederea realizarii bazinului piscicol, presupune lucrari de excavatii pe o adancime medie de 5.8 m, la 3.0 m sub nivelul hidrostatic, pe o lungime medie de 494.0 m si o latime medie de 66.7 m si pe o suprafata de 2.74 ha. Datele tehnice ale perimetrului care se va exploata: - sectiune de excavare trapezoidala - taluze 1:1 - adancime maxima de excavare: 6.6 m - adancimea de excavare sub nivelul hidrostatic: 3.0 m - cota exploatare superioara: 281.73-283.30 mdMN - cota exploatare inferioara: 276.60 mdMN - nivel hidrostatic: 279.60 mdMN - lungime medie perimetru exploatare: 494 m - latime medie perimetru exploatare: 66.7 m - suprafata perimetru: 3.49 ha - suprafata exploatabila: 2.74 ha - pilier siguranta fata de terenuri private si drumuri comunale: 5.0 m - suprafata pilier si zona haldare, neexploatabile: 0.75 ha.
De jur imprejurul perimetrului se prevede pastrarea unei zone de protectie cu o latime minima de 5,0 m, fata de terenurile vecine, cu exceptia zonei dinspre latura vestica, in suprafata de 0.2 ha, care nu se va exploata si va fi folosita pentru haldarea temporara a materialului excavat. Tehnologia de exploatare Avand in vedere: - caracteristicile calitative ale substantei minerale utile inmagazinate in depozitele naturale si antropogene ce urmeaza sa fie exploatate; - conditiile geo-miniere de zacamant si anume depozite heterogene constituite din nisip fin grosier, in amestec cu pietrisuri si bolovanisuri in alternanta cu pamanturi nisipoase sau prafoase; - dotarea tehnico-materiala si performantele utilajelor; s-a impus o metoda de exploatare adecvata, care se va face cu respectarea cotelor din piesele desenate, fara excavarea sub cota proiectata. Latimea de excavare este de 66.7 m. Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul analizat se va face intre profilele P1P11, pe directia Est-Vest, pe lungimea de 494 m, interzicandu-se lucrari de excavatii in zona pilierilor. Exploatarea perimetrului se va face in fasii longitudinale avand lungimea de 50-100 m si latime 10,0 m, paralele cu latura perimetrului dinspre vest spre est, cu taluzarea permanenta a malului si cu respectarea adancimii de excavare: - lucrarile de excavare se vor face cu respectarea pilierilor de siguranta; - materialul excavat va fi transportat si depozitat pe platforma special amenajata, de unde va fi incaracat si transportat in statia de sortare. In vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul care se va autoriza, sunt necesare lucrari de pregatire a zonei, care constau in: - pregatirea in vederea exploatarii prin decopertarea perimetrului si depunerea stratului vegetal pe laturile perimetrului si in zona de haldare, in vederea executarii de umpluturi la platformele de exploatare, la drumurile de exploatare si taluzarea finala a bazinului piscicol; - bornarea perimetrului si a profilelor de exploatare, a pilierilor de siguranta; - imprejmuirea perimetrului. Pentru aplicarea metodei de exploatare se procedeaza dupa cum urmeaza: - se decoperteaza zona propusa pentru excavare; - se stabileste si se marcheaza fasia ce urmeaza a se excava in conformitate cu elementele de teren si latimea optima de exploatat; - pe lungimea fasiei se delimiteaza feliile de excavare orientate perpendicular pe directia fasiei avand lungimea egala cu latimea fasiei (10-20 m) si latimea in functie de lungimea bratului de incarcare a utilajului folosit; - se executa excavarea materialelor depozitate pana la cota 276.60 mdMN; - nisipul si pietrisul excavat se vor transporta la statia de sortare. Aceast metod de exploatare asigur: - evitarea degradrii resurselor din perimetrul de exploatare temporar i din afara acestuia; - extragerea maximal a resurselor, cu respectarea parametrilor de calitate stabilii; - realizarea unor niveluri de diluie i pierderi inferioare; - prevenirea surprilor sau alunecrilor de teren; - o eficien economic superioar;
- un grad de recuperare a resurselor exploatate foarte bun, pierderile de exploatare nedepind 5%. Cantitatea si calitatea rezervelor ce vor fi exploatate. Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil(in interiorul pilierilor) conform cotelor si dimensiunilor proiectate este de 141408.0 mc, din care: volum util, 110699.0 mc (sub Nhs = 67623.0 mc) si volum steril, Vsteril = 30709.0 mc. Exploatarea se va face pe o adancime medie 5.8 m. Grosimea sterilului din zona este de 0.6 m strat vegetal. Exploatarea agregatelor se va face pe o perioada de 5 ani de zile. Transport tehnologic Materialul excavat va fi livrat catre staia de sortare, amplasata la 1000.0 m sud de perimetrul de exploatare. Dotarea tehnica Utilajele aflate in dotarea societatii sunt: > excavator cu cupa de 1,6 mc- 1 buc; > excavator cu cupa de 1.2 mc 1 buc; > incarcator 3,5 mc.-1 buc; > autogreder 1 buc; > buldozer -1 buc; > autobasculante 16 mc- 2 buc. 2.2. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE VIITORULUI BAZIN PISCICOL Viitorul bazin piscicol, care va rezulta in urma exploatarii de balast, va fi folosit pentru agrement, respectiv pescuit sportiv. Bazinul piscicol va fi definit de urmatoarele caracteristici: - Suprafata perimetru bazin piscicol 3.49 ha; - Suprafata bazin piscicol 2.74 ha; - Adancime totala bazin piscicol 6.6 m; - Adancime apa bazin piscicol 3.0 m; - Nivel apa 279.60 mdMN; - Cota fund bazin 276.60 mdMN; - Volum apa bazin piscicol 67623.0 mc; - Suprafata luciu de apa bazin picicol 23670.0 mp; - Taluze bazin 1:1 - Zona verde 0.75 ha Stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul lacului impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinarea duratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica. Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf. Formula de populare Avand in vedere faptul ca bazinul piscicol este destinat pescuitului sportiv, cresterea pestelui se va face fara furajare, pestele hranindu-se cu vegetatia naturala din lac. Bazinul piscicol se va popula cu peste din specia crapului si carasului de cultura, puietul necesar fiind procurat din ferme specializate. Cantitatea de puiet necesara este de 150155 kg/ha si are greutatea de 30 g/buc.
Pentru bazinul piscicol se vor procura 350 kg puiet. Amenajarea piscicola este destinata productiei de peste de consum din specia crapului de cultura, productie care va stisface necesarul pentru pescuitul sportiv. Productia realizabila este de 1000 kg/ha. Apa folosita din panza freatica, corespunde calitativ pentru cresterea optima a pestelui de consum in cultura semi intensiva. Pentru bazinul piscicol s-a prevazut exploatarea de tip semi-intensiv cu o productie de 1000 kg/ha in urmatoarele proportii: - crap de doua veri 30%; - crap de trei veri 30%; - crap de patru veri 40%. Popularea bazinelor piscicole, exploatate in regim natural, trebuie sa tina seama de ecosistemul specific apelor stagnante si in special de organismele planctonice si bentonice caracteristice. In cazul arealului in care se situeaza amplasamentul bazinului, se vor dezvolta natural urmatoarele specii caracteristice:
Organisme planctonice Fitoplancton Microcistis Aphamizomenon Scenedesmus Pandorina Asterrionella Zooplancton Daphnia Cyclops Cypris Keratella Dreissena Tubifex Limnaea Viviparus Planorbis Chironomus Dytiscus Organisme bentonice(bentos)
In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor de adancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa cele doua acvifere. Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de activitatea piscicola sunt de natura biogena, usor asimilabili chimico-biologic de ecosistemul acvatic. Din bazinul piscicol se vor preleva si analiza sistematic probe fizico-chimice si bacteriologice pentru monitorizarea calitatii apei. Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, se vor prevedea 2 foraje (H = 10.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol, pe directia de curgere a apei subterane. Cresterea pestelui se va face in regim natural, prin furajare naturala cu vegetatie din bazine. Nu se vor folosi pesticide sau alte substante chimice. Recoltarea pestelui se va face prin pescuit sportiv. Pentru accesul la bazin vor fi prevazute rampe de acces si pontoane de acostament, construite la capatul bazinului. Constructii si anexe Pentru exploatarea bazinului piscicol , au fost prevazute: imprejmuire plasa sarma pe stalpi metalici, cu inaltimea de 2.0 m; pentru necesitati fiziologice va fi prevazut un WC ecologic; cabana pescar (depozit materiale intretinere bazin piscicol si pescuit)
Imprejmuire perimetru bazin piscicol din panouri de sarma pe stalpi de beton inaltime gard lungime imprejmuire perimetru detinut
= 2.0 m =1194.0 m
Personal exploatare Personalul care va deservi activitatea de exploatare a perimetrului va fi format din 6 angajati, iar cel care va deservi activitatea de paza din cadrul bazinului piscicol este de 2 angajati. Personalul de deservire al bazinului piscicol se va pregati din timp de catre titularul de investitie, iar numarul de personal necesar se va stabili in functie de gradul de pregatire, dotarea tehnica si productivitatea reala a exploatarii piscicole.
3. DESEURI Gestionarea deseurilor se face in conformitate cu prevederile legale cuprinse in Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deeurilor. Legea stabileste masurile necesare pentru protectia mediului si a sanatatii populatiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea si gestionarea deseurilor, si prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor si cresterea eficientei folosirii acestora. Conform legislatiei in vigoare, Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deseurilor, pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediul, in special: a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
3.1. TIPURI DE DESEURI GENERATE
In perioada de executie a lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale, vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri: - pamant excavat; - deseuri asimilabil menajere (resturi vegetale) si deseuri menajere de la personalul angajat. Deoarece toate deseurile trebuie colectate controlat, inainte de a fi livrate unor societati autorizate pentru transportul si/sau procesarea deseurilor valorificabile sau incinerabile, va fi desemnata o zona de stocare intermediara a deseurilor. Cantitatea de deseuri menajere se poate aprecia luand in considerare numarul de angajati si cantitatea de deseu produsa de un om pe zi ( cca 0,5 kg/om/zi) si numarul de zile lucratoare: 6 salariati x 0,5 kg/om/zi x 240 zile = 720 kg/an (0,72 t/an )
3.2. COLECTAREA DESEURILOR
Deoarece toate deseurile trebuie colectate controlat, inainte de a fi livrate unor societati autorizate pentru transportul si/sau procesarea deseurilor valorificabile sau incinerabile, va fi desemnata o zona de stocare intermediara a deseurilor.
3.3. ELIMINAREA DESEURILOR
Gunoiul menajer si alte resturi de materiale rezultate in urma pescuitului sportiv si intretinerii bazinului piscicol, vor fi depozitate in containere ecologice aflate in incinta statiei de sortare, de unde vor fi preluate de catre firma de salubrizare cu care societatea va incheia contract. Materialul decopertat se va transporta in zona pilierului de protectie perimetral, de unde se va folosi la amenajarea taluzelor bazinului piscicol.
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. APA
4.1.1. HIDROLOGIA/HIDROGEOLOGIA
ASUPRA
Amplasamentul terenului care face obiectul prezentei lucrari este situat in bazinul hidrografic al raului Doamnei. Bazinul Raului Doamnei se suprapune unor unitati morfostructurale distincte din punct de vedere genetic, evolutiv, morfologic, morfometric si implicit biopedoclimatic, etajate de la nord la sud Muntii Fagaras-Iezer, Muscelele Argesului, Gruiurile Argesului fapt ce imprima o etajare a proceselor geomorfologice si componentelor biopedoclimatice. Datorita extinderii sale pe mai bine de o treime din versantul sudic al Fagarasului, bazinul Raului Doamnei conserva o mare varietate si complexitate de tipuri de relief, fiind un adevarat manual de geomorfologie: relief denudational si glaciar relict, relief periglaciar si nival, relief fluvial, relief structural si petrografic. Raul Doamnei este cel mai mare afluent al Argesului (la Pitesti), are o suprafata bazinala de 600 kmp i curge pe o directie generala nord-sud, pe o distanta de 96 km. Bazinul se desfasoara pe o diferenta de nivel de 2252 m, intre cota maxima de 2544 m (Varful Moldoveanu) i cea minima de 292 m (la confluenta cu Raul Targului), suprapunandu-se unor unitati morfostructurale distincte (montana, subcarpatica si piemontana), fapt ce imprima o etajare a proceselor geomorfologice si a componentelor biopedoclimatice. Din punct de vedere morfografic, bazinul Raului Doamnei este bine dezvoltat in zona montana, fiind raul cu cea mai mare suprafata bazinala din Muntii Fagaras (376 kmp, depasindu-si colectorul, Argesul) si alungit si ingust in zona subcarpatica si piemontana (suprafata bazinului este insa considerabila, 224 kmp). Unitatea piemontana strabatuta de Raul Doamnei corespunde Dealurilor Argesului sau Gruiurilor Argesului. Se extinde pe circa 20 km lungime din dreptul localitatii Retevoiesti (in nord) pana la localitatea Piscani (in sud). Ca si in sectorul subcarpatic, bazinul piemontan al Raului Doamnei are o forma simetrica, centrat pe culoarul de vale al Raului Doamnei, strajuit de versantii dealurilor piemontane, iar latimea medie a bazinului in acest sector piemontan se mentine la 5-6 km. Prin urmare, unitatea piemontana a Raului Doamnei este alcatuita din culoarul de vale larg al Raului Doamnei, cu lunca si terase bine dezvoltate, marginit catre est si vest de versantii dealurilor piemontane, ce scad in altitudine, fragmentare si energie de relief de la nord la sud.
Hidrologia perimetrului Argeselu este legata direct de prezenta raului Doamnei. Astfel, in cadrul terasei raului Doamnei din zona de amplasament, a fost pus in evidenta acviferul freatic, cu cote ale nivelului piezometric variabile, in functie de valorile adancimii fragmentarii. Debite caracteristice Pe tronsonul studiat, raul Doamnei are un curs rectiliniu, cu o panta medie de 2.17 , cu o albie ale carei latimi variaza intre 50.0 m si 100.0 m, cu adancimi de 4.0-5.5 m, maluri bine conturate si capacitate de transport mare. Pe acest tronson, raul Doamnei poate transporta debitele cu probabilitatile de depasire de 5% si 10% pe toata lungimea sectorului analizat. Debitele caracteristice in sectiunea studiata pentru diferite probabilitati de depasire sunt: - Q1% =575 mc/s - Q5% =325 mc/s - Q10% =240 mc/s Chimismul apelor subterane Analizele efectuate pe probe recoltate din lucrarile de foraj indica un chimism corespunzator al apelor subterane, ncadrandu-se parametrilor de potabilitate conform SR 1342/1991. Din punct de vedere chimic, parametrii se inscriu in prevederile STAS 1667/76, considerandu-se ca agregatele minerale din cadrul perimetrului pot fi folosite, in urma sortarii, la prepararea betoanelor si mortarelor pentru constructii. Inundabilitate Avand in vedere ca amplasamentul viitorului bazin piscicol este amplasat la o distanta suficient de mare si la o cota superioara raului Doamnei, de circa 3.0 m fata de malul raului, consideram ca zona nu este inundabila. Structura hidrogeologica Acviferele freatice sunt cantonate in formatiunile poros permeabile ale luncilor si teraselor raurilor din regiune si zona de dezagregare si alterare superficiala a rocilor existente. Constitutia litologica este data, in principal, de pietrisuri si bolovanisuri intr-o masa de nisipuri diferite, local fiind acoperite cu un complex de argile nisipoase sau argile prafoase, iar pe versanti de nisipuri argiloase. Grosimea lor variaza mult, fiind cuprinsa, in general, intre 2 si 10 m. Acest nivel este direct dependent de nivelul precipitatiilor. Acviferul freatic este cantonat in depozitele grosiere ale luncii, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, avand caracter liber. In forajele executate, a fost interceptat acviferul freatic la adancimea medie de -3.1-3.7 m fata de cota terenului natural, respectiv 3.20 m de la suprafata medie a terenului, la cotra 279.60 mdMN. Conform fantanilor executate de localnici la adancimi de pana la 7,0 m si rar de pana la 25 - 26 m, in primul caz, acviferul variaza pe adancimi de pana la -5-7 m in anii secetosi. Primul strat acvifer (de pana la 8,0 m este delimitat in baza de un strat de argila, argila marnoasa. Acest strat piezometric prezinta variatii notabile determinate de regimul precipitatiilor care cad in zona si care constituie sursa de alimentare a freaticului de suprafata.
Harta hidrogeologica
Zona studiata Perimetru Argeselu
Stratificatia terenului ntalnita n forajele din zona este identica, prezentand, pentru fantanile sapate pana la adancimi de 25 - 26 m, urmatoarea succesiune: 0,00 - 0,60 m pamant vegetal 0,60 -1.20 m nisip si pietris mic 1.20 - 2,80 m nisip si pietris 2,80 - 4,20 m nisip mic si pietris de la mic la mare Nhs 3.20m (279.60 mdMN) 4,20 - 6,50 m nisip si pietris cu bolovanis, saturat, intercalatii argila 0.1-0.2 m 6,50 - 8,00 m nisip si pietris de la mic la mare, saturat 8,00 8,40 m argila cenusie 8,40 10,00 m piatra mare rara, nisip fin, intercalatii lentile argila nisipoasa 10,00 26,00 m pietris si nisip, slab umed Din punct de vedere al piezometriei se poate preciza ca directia de curgere a fluxului subteran este NNE-SSV si spre raul Doamnei. Gradientul hidraulic prezinta valori de 2-3,5. Aciviferul cantonat in depozitele nisipoase se considera cu nivel liber. Suprafata piezometrica a acviferului freatic prezinta variatii importante in timpul anului determinate de regimul precipitatiilor. Astfel in perioadele cu precipitatii abundente si de lunga durata, nivelul hidrostatic al acviferului freatic de suprafata care prezinta interes pentru realizarea bazinului piscicol. Caracteristicile fizico-chimice si bacteriologice ale apelor subterane freatice din amplasament Analizele efectuate pe probe recoltate din lucrarile de foraj indica un chimism corespunzator al apelor subterane, incadrandu-se parametrilor de potabilitate conform SR 1342/1991. Din datele prezentate mai sus se desprind urmatoarele concluzii mai importante: Depozitele aluvionare din zona de exploatare reprezinta un rezervor principal de inmagazinare de ape subterane freatice; Stratul acvifer, delimitat in baza de patul impermeabil si limitat la partea superioara de suprafata piezometrica, cuprinde o roca magazin ale carei dimensiuni si caracteristici fizico-chimice si bacteriologice sunt corespunzatoare standardelor privind redarea in circuitul silvic cu impadurirea zonei cu pomi adecvati; Rezervele de ape subterane freatice pot fi potential refacute prin aportul alimentarii directe din precipitatii care compenseaza toate genurile de pierderi. In zona perimetrului viitorului bazin piscicol se afla amplasata borna CSA 8, care nu intra in zona de exploatare si nici in zona de transport. Coordonate reper borna CSA 8, amplasata in coltul sud-vestic al perimetrului, in stanga drumului de exploatare, la circa 7.0 m de perimetrul proprietatii:
Coordonate reper borna CSA 8
NR.PUNCT CSA 8 X 379907.93 Y 490820.98 Z (mdMN) 285.05
Suprafata terenului prezinta o panta de aproximativ 2.68, dinspre nord - vest spre sud - est, spre raul Doamnei.
4.1.2. ALIMENTAREA CU APA
Alimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de exploatare, paza si intretinerea bazinului piscicol, se va face cu apa imbuteliata din comert. In cadrul procesului tehnologic de excavare nu este necesar consumul de apa. Alimentarea cu apa a bazinului piscicol se va face natural, prin infiltratii direct din panza freatica si prin precipitatii meteorice. Volume de apa necesare Conform STAS 1343/5-86, volumul de apa necesar pentru primenire, compensare si umplere este de maxim 80000 mc/an, in unitati de furajare intensa. In cazul de fata, in care exploatarea piscicola se va face in unitati nefurajate si tinand cont de faptul ca acviferul din terasa este in echilibru hidrodinamic cu debitul vehiculat de freatic, pierderile din evapotranspiratie, evaporatie si infiltratie vor fi compensate natural. Datorita permisivitatii ridicate a aluviunilor (nisip si pietris - circa 3-5 l/m/zi) va exista in permanenta un curent consecvent cu gradientul hidraulic al acviferului (2.5) la care se adauga curentii verticali, datorati diferentelor de temperatura in profunzimea volumului de apa acumulat in bazinul piscicol. Adancimea maxima a apei va fi de 3.0 m. Aceasta dinamica locala este in masura sa contribuie la realizarea habitatului necesar dezvoltarii faunei piscicole si florei. Debitul de apa intrat in bazin prin curgerea subterana, este direct proportional cu viteza de infiltrare sau viteza aparenta si sectiunea reala Ar(adica suprafata golurilor din sectiunea de scurgere: Q=Ar x v). Viteza aparenta in nisipuri variaza intre 0.5 si 3.0 m/zi, pentru o porozitate medie de 0.3, iar viteza reala este cuprinsa intre 1.6 si 10 m/zi, in regim de curgere laminar. Debitul de apa ce va intra in bazinul piscicol este Q = 3.0 m/zi x 170.0 mp = 510 mc/zi = 186200 mc/an, unde Ar = 170.0 mp = 0.25 x 670 mp (sectiunea totala de curgere pe directia NW-SE). Conform STAS 1343/5-86, volumul de apa necesar primenirii este de 80000 mc/ha/an. Pentru suprafata luciului apei de 10500.0 mp , rezulta un necesar de apa de: Vnec=2.37 ha x 80000 mc/ha/an=189600 mc/an Valoarea precipitatiilor la nivelul unui an in zona bazinului piscicol (precipitatii medii anuale de 0.6 mc/mp) este de: Q = (23670 mp x 0.6 mc/an,mp x 1000l/mc)/365 zile x 86400 sec = 14202.0 mc/an Nivelul de apa pierduta prin evaporatie este: Vevap=0.5 mc/mp,an x 123670.0 mp=11835.0 mc/an Rezulta ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile in bazinul piscicol este: V = 189600 mc+14202.0 mc 11835 mc = 191967.0 mc Din analiza calculelor efectuate, rezulta ca primenirea bazinului piscicol se face de 2.8 ori/an, ceea ce demonstreaza ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile satisface cerinta de apa necesara realizarii unei exploatari piscicole.
4.1.3. SURSE DE POLUANTI PENTRU APE
Atat in perioada dezvoltarii obiectivului, cat si dupa punerea in functiune, nu se preconizeaza evacuarea de ape uzate care sa prezinte in compozitie compusi cu caracter poluant semnificativ pentru apele de suprafata sau subterane.
In perioada de realizare si exploatare a lucrarilor, apele uzate vor proveni numai din activitatile igienico-sanitare ale angajatilor (ape uzate fecaloid-menajere). Pentru necesitatile fiziologice ale salariatilor exista WCuri ecologice in statia de sortare a societatii. In perioada de extragere a agregatelor minerale, apele meteorice vor avea continut de materii in suspensie si se vor scurge liber pe suprafata terenului.
4.1.4. PROGNOZAREA IMPACTULUI
Impactul cantitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupra regimului apelor subterane din zona In timpul exploatarii se creaza in zona balastierei o depresionare a nivelului apei subterane , cauzata de extractia fractiilor solide din constitutia acviferului. Aceasta depresionare atrage nesemnificativ resursele de apa din vecinatatea balastierei. Impactul calitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupra regimului apelor subterane din zona Principalul proces de transport al poluantilor care trebuie luat in considerare este transportul convectiv, in care deplasarea poluantului se face cu viteza medie de curgere a apei, deoarece in aceste conditii viteza de transport este maxima. Indiferent de tipul de poluant potential din zona, efectul cel mai periculos se poate datora compusilor solubili din substanta poluatoare, deoarece acestia sunt capabili sa parcurga distante mari sub actiunea apei subterane si au consecinte de durata lunga. In exploatarea balastului, riscul de poluare consta in principal in riscul de aparitie a unor accidente cu deversari de substante poluante (combustibili de exemplu). Privind viitoarea amenajare piscicola, aceasta nu va influenta calitatea apelor subterane, cresterea pestelui facandu-se fara furajare. Influenta lucrarilor proiectate asupra regimului apelor subterane din zona Ca urmare a lucrarilor de exploatare a nisipului si pietrisului va ramane o excavatie care va fi amenajata ca bazin piscicol. Directia de curgere a apei subterana este dinspre nord-nord-vest spre sud-sud-est si spre raul Doamnei. In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor de adancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa cele doua acvifere. Calitatea apelor freatice nu se va modifica deoarece produsii generati de activitatea piscicola sunt de natura biogena asimilabili usor chimico-biologic de ecosistemul acvatic.
4.1.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Pentru evitarea influentelor negative asupra ecositemelor din zona, in timpul procesului de extractie a balastului se vor lua urmatoarele masuri: - in perimetru nu se vor depozita carburanti; - alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate; - reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate; - nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de exploatare, ci numai in locuri special amenajate.
De asemenea, este importanta luarea unor masuri de remediere rapida a poluarii (in cazul in care aceasta s-a produs), in scopul eliminarii efectelor negative asupra apelor subterane. Rapiditatea cu care se intervine depinde insa foarte mult de rapiditatea cu care este pusa in evidenta producerea poluarii. Pe perioada funcionrii amenajrii piscicole se impune: - executarea periodic de lucrari de dragare a fundului excavaiei pentru stoparea fenomenului de eutrofizare. - nu se vor face depozitri de reziduuri menajere i se vor evita scurgerile de produse petroliere. n momentul punerii n funciune a iazului piscicol se vor administra furaje ecologice, astfel nct calitatea apei s-i pstreze limitele admise conform NTPA 001/2005. Recomandm efectuarea unor analize biochimice la anumite intervale de timp, pentru a urmri calitatea apei din bazin. Din bazinul piscicol se vor preleva si analiza sistematic probe fizico-chimice si bacteriologice pentru monitorizarea calitatii apei. Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, au fost prevazute 2 foraje (H = 10.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol (in zona pilierului de protectie), pe directia de curgere a apei subterane. Forajele pot fi utilizate atat pentru monitorizarea nivelurilor piezometrice, cat si pentru monitorizarea calitatii apei subterane. Masuratorile de nivel si prelevarile de probe pentru analiza calitatii apei trebuie sa se faca periodic, cu o frecventa de 2 pe an. Prelevarea probelor de apa din lac se va face din mai multe puncte, situate in zonele amonte si aval fata de directia de curgere a apelor subterane, cu aceeasi frecventa ca si in cazul forajelor de monitorizare. Rezultatele masuratorilor de niveluri si rezultatele analizelor chimice trebuie transmise organelor competente de gospodarire a apelor, astfel incat situatia in zona sa fie permanent cunoscuta de acestea. Influenta bazinului piscicol asupra apei subterane si a raului Doamnei este neglijabila, in conditiile exploatarii bazinului piscicol fara furajare si neinfestarea apei cu produse toxice aruncate de persoanele care practica pescuitul. Cele doua foraje de monitorizare vor fi amplasate pe laturile de nord (FM1 in zona neexploatabila de 0.2 ha) si de sud (F2). Caracteristicile celor doua foraje sunt:
Foraj FM1 FM2 X 379941.97 379852.18 Y 490875.88 491358.43 Z 283.30 281.60 Adancime 10.00 m 10.00 m
Pe amplasament nu vor exista evacuari de ape uzate, deci nu se impun masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa. Pentru necesitatile fiziologice ale salariatilor exista WCuri ecologice in statia de sortare a societatii.
4.2. AERUL
4.2.1. DATE GENERALE
Din punct de vedere climatic, bazinul hidrografic al Raului Doamnei se situeaza in aria zonei de clima temperat continentala si astfel, prin caracteristicile sale morfometrice, se impun in arealul sau unele diferentieri climatice. Distributia spatiala a temperaturii aerului atesta faptul ca temperatura medie anuala a aerului creste de la 4,5C (Fundata) la 9,9C la staia Piteti. Temperaturile minime absolute au fost situate intre -21,4C (la staia meteorologica Fundata, in 27.XII.1996) si 26,8C (la statia meteorologica Curtea de Arges, in 4.II.2001), iar cele maxime absolute 29,5C (la Fundata, inregistrate pe data de 10.VIII.2000) si +39,8C (la statia meteorologica Pitesti, in 3.VII.2000). Inghetul se produce in sezonul rece, iar cele mai multe zile anuale cu inghet s-au inregistrat in zona montana, la statia Fundata (144 zile) ajungand la 100,6 la Pitesti. Umezeala relativa a aerului prezinta variatii spatiale si temporale osciland cu valori situate intre 75% (la Curtea de Arges si Pitesti) si 79% (la Fundata). Nebulozitatea aerului in arealul bazinului studiat creste odata cu altitudinea reliefului, de la 5,5 zecimi in sectorul piemontan la Pitesti, la 6,6 zecimi in cel montan la Fundata. Cele mei multe zile cu cer senin sunt la Pitesti 66,3 zile. Cele mai multe zile cu cer acoperit sunt la statia meteorologica Campulung 137 zile si cele mai putine la Pitesti. Municipiul Pitesti si mprejurimile beneficiaza de o clima temperat - continentala de padure, etajul colinar. Acest climat este determinat de advectia aerului maritim din vest si a celui continental din nord si din est. Precipitatiile anuale variaza intre 500 mm/mp si 800 mm/mp, media anuala fiind de 669,4 mm/mp. Cantitatea maxima de precipitatii cade in perioada mai-iunie si este minima in luna noiembrie. Temperatura aerului are valori medii anuale ce se mentin intre 9C si 10C. Dintre fenomenele climatice periodice, prezinta interes ceata si bruma. Ceata se produce, de regula, in anotimpul rece, cu valori maxime in decembrie si ianuarie in zona subcarpatica si in depresiunile intramontane.In lunile de toamna, ceata este un fenomen frecvent si pe vaile raurilor, reducand gradul de luminozitate. Prima bruma se inregistreaza de regula in ultima decada a lunii septembrie, iar primavara, ultima zi cu bruma, in zonele extracarpatice, se semnaleaza in prima decada a lunii mai. Preciptatiile atmosferice in perioada 1990 - 2005 au cazut, in medie 846,2 mm/an la Fundata; 781,9 mm/an la Campulung si respectiv 752 mm/an la Curtea de Arges, iar cele mai mici la Pitesti de 669 mm.
140 120 100 (mm) 80 60 40 20 0 I II Fundata III IV V C mpulung VI VII VIII IX X XI Piteti XII
C urtea de Arge
Cele mai mari cantitati maxime de precipitatii cazute in 24 de ore sunt specifice intervalului aprilie-august, astfel: 108,3 mm la Fundata (valoare inregistrata in luna iulie), iar cele mai reduse s-au semnalat in sectorul subcarpatic la Campulung (72,5 mm), datorita poziiei de adapost fata de masele de aer a depresiunii. Numarul mediu lunar si anual al zilelor cu ninsoare creste de la 27,1 in zona piemontana (la Pitesti), la 73 zile in sectorul carpatic (la Fundata). Numarul mediu al zilelor cu sol acoperit cu zapada creste, de la 46,7 zile in sectorul piemontan (la Piteti), la 132,7 zile in sectorul montan (la Fundata), unde stratul de zapada poate fi prezent mai mult de o treime din an. Regimul eolian Direcia din care se produce cel mai des advecia maselor de aer este nord-vest cu o frecven de peste 26%, urmat de nord 14%, vest 12% i est 11%, calmul avnd o frecven de 15%. Viteza medie anual este de aproximativ 2,5 m/s.
N NV
28 24 20 16 12 8 4 0
NE
SV S
VITEZA m/s FRECVENTA %
SE
In ceea ce priveste frecventa numarului de zile cu viteze ale vantului mai mari sau egal cu 10 m/s, aceasta este de 10-11 zile pe an. Directia
Viteza Frecventa
N
2.3 30.6
NE
2.0 4.7
E
2.4 8.5
SE
2.4 7.5
S
1.9 4.6
SV
2.1 5.5
V
2.6 8.1
NV
2.6 12.2
4.2.2. SURSE DE POLUANTI
Sursele de impurificare a atmosferei, caracteristice perioadei de extragere a agregatelor minerale, vor fi reprezentate de: - extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale;
- functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale. Extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale va reprezenta principala sursa de poluare a aerului. Aceasta activitate va consta in principal din manevrarea unor cantitati de agregate cu continut de pamant/nisip, materiale generatoare de particule in atmosfera. O alta sursa de poluare a atmosferei este reprezentata de eroziunea eoliana, proces care depinde de conditiile meteorologice. Cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei o reprezinta procesele de ardere a carburantilor la motoarele cu ardere interna. Poluantii emisi de traficul intern sunt mici cantitati de oxizi de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi organici volatili generati de sursele mobile (functionarea autovehiculelor care extrag si transporta agregatele minerale). Aerul atmosferic poate fi viciat , la functionarea obiectivului, cu: - pulberi sedimentabile rezultate in urma circulatiei mijloacelor auto, in perioada de seceta prelungita - gazele de esapament (Nox, Sox, COV, pulberi sedimentabile) rezultate de la functionarea motoarelor cu ardere interna ale utilajelor de transport Se mentioneaza ca sursele caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile legale in vigoare si nici cu alte normative referitoare la emisii. De asemenea, trebuie mentionat ca, prin natura lor, sursele asociate acestor lucrari nu pot fi prevazute cu sisteme de captare si evacuare dirijata a poluantilor. Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational, specifice acestui tip de surse. In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile, acestea trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare.
In zona de desfasurare a lucrarilor, repartizarea poluantilor se considera uniforma. Mijloacele de transport sunt surse liniare de poluare. Utilajele, in schimb, se deplaseaza pe distante reduse, in zona fronturilor de lucru. Poluantii posibil a fi emisi in aceasta perioada sunt dati de traficul intern, mici cantitati de oxizi de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi organici volatili, generati de sursele mobile (functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale). Modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de extragere agregate, utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu EEA, Agentia de Protectia Mediului a SUA - USA EPA), se bazeaza pe luarea in considerare a lucrarilor in ansamblu, care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe portiuni ale acestei arii. In prezentul raport, luand in considerare tipurile si volumele de lucrari, tipurile de materiale implicate in proces, categoriile de operatii specifice, precum si perioada de executie propusa, s-au identificat sursele de poluare a atmosferei si s-a elaborat inventarul emisiilor caracteristice, luand ca baza de timp o ora. Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici, corespunzatoare activitatilor aferente exploatarii de agregate minerale, sunt intermitente. Debitele masice de poluanti caracteristice etapei de constructie s-au determinat cu:
- Metodologia US EPA/AP-42 (Varianta 8.0, 2000) pentru sursele asociate manevrarii agregatelor minerale; - Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR pentru sursele mobile.
Consumurile de carburanti s-au determinat luand in considerare ca lucrarile se vor executa cu utilaje clasice echipate cu motoare lipsite de sisteme pentru reducerea emisiilor (120 l/zi). Ca urmare, emisiile de poluanti asociate reprezinta valori maxime posibile.
Emisii de particule, generate de lucrarile de constructie surse nedirijate
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Categorie lucrare/operatie Sapaturi Excavare Incarcare in vehicule Descarcare din vehicule Eroziune eoliana Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) d 30 mm d 15 mm d 10 mm d 2,5 mm 32,13 8,82 4,79 3,02 29,84 5,97 5,04 2,76 2,87 0,69 0,49 0,04 26,95 5,74 3,98 2,21 2,62 ND ND ND
ND = nu exista factori emisie Emisii de poluanti, generate de sursele mobile in perioada de constructie
Sursa NOx CH4 COV CO N2O Debite masice (g/h) Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP SO2 PM10 [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]
Vehicul 101,2 e + 2842,21 11,87 397,05 1113,4 48,38 591,85 223,02 0,629 98,87 2,245 4,02 0,572 57,36 3 Utilaje
Emisii provenite de la gazele de esapament Emisiile in atmosfera provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici: - sunt surse nedirijate; - ansamblul surselor liniare formeaza o sursa de suprafata. Prin functionarea motoarelor autovehiculelor, sunt emise urmatoarele gaze: - gaze toxice cu actiune in zona apropiata sursei (CO, hidrocarburi nearse, particule in suspensie, fum, mirosuri); - gaze ce degradeaza atmosfera pe timp indelungat si se disperseaza pe arii intinse (NOx); - gaze cu efect planetar asupra atmosferei (CO2, NH4), care contribuie la realizarea efectului de sera, fenomen foarte periculos, cu consecinte ingrijoratoare pentru omenire, constand in cresterea temperaturii atmosferice cu 1,5 4,50C, cresterea nivelurilor marilor, desertificarea unor zone de latitudine medie. Protocolul de la Kyoto constituie baza legala, pe plan mondial, pentru procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES). Perioada 2008 - 2012 reprezinta prima perioada de angajament a Protocolului care, pentru Romania, inseamna o reducere cu 8% fata de anul 1989. Toate utilajele (utilaje pentru excavat, terasiere, autocamioane) utilizeaza drept carburant motorina, prin arderea careia rezulta urmatorii efluenti: CO, oxizi de azot (NOx), So2, hidrocarburi arse oncomplet (COV), particule solide, cu efect local, neafectand localitatile invecinate.
Nr. crt. 1 2 3 4
CMA Concentratie (mg/m3) estimata (mg/m3) Pentru procese de combustie a carburantilor Oxid de carbon 2,0 0,001 0,1 0,003 Oxizi de azot (NOx), exprimat
Specificatie
IPA (%) 99,10 96,23 88,21 89,39
Nota bonitate 6 6 6 6
in NO2 in So2
Particule solide Oxizi de sulf (Sox), exprimat
0,15 0,25
0,0005 0,0006
La dispersia noxelor contribuie si directia predominanta de deplasare a maselor de aer dinspre est vest si faptul ca, prin tehnologia de exploatare, utilajele sunt amplasate la distante relativ mari, unul de celalalt. Activitatea de functionare a mjloacelor de transport din incinta obiectivului poate modifica pe un areal restrans calitatea aerului, prin emisia de gaze si praf rezultate in urma proceselor ce se desfasoara pe platforma obiectivului. Evaluarea concentratiilor estimate, privind emisiile datorate aarderii carburantilor releva faptul ca impactul asupra atmosferei, produs de emisiile rezultate din arderea carburantilor, este nesemnificativ, valorile imisiilor calculate au valori mult sub valorile maxime admise prin STAS 12574/87, modificat prin Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator. Sursele de zgomot In cadrul bazinului piscicol cu exploatare de agregate minerale, zgomotul grupeaza un ansamblu de emisii acustice de origini mobile, corespunzatoare utilajelor de exploatare, manevra si transport, folosite in procesul de exploatare, manevra si transport a resurselor de nisip si pietris. Zgomotele si vibratiile, produse in timpul functionarii utilajelor, pot produce un impact negativ redus (senzatie de disconfort) asupra angajatilor. Sursele de zgomot pot fi grupate dupa cum urmeaza: in fronturile de lucru, zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii, specifice lucrarilor (excavari si curatiri in amplasament, realizarea structurii proiectate etc.), la care se adauga aprovizionarea cu materiale; pe traseele din santier si in afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor, care transporta materiale necesare executiei lucrarii. Conditiile de propagare a zgomotelor depind, fie de natura utilajelor si de dispunerea lor, fie de factori externi suplimentari, cum ar fi: fenomenele meteorologice si, in particular, viteza si directia vantului, gradul de temperatura; absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen numit efect de sol; absorbtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperatura; umiditate relativa; topografia terenului; vegetatie. Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza.
Utilajele folosite si puteri acustice asociate: buldozere Lw 115 dB(A) incarcatoare Wolla Lw 112 dB(A) excavatoare Lw 117 dB(A) compactoare Lw 105 dB(A) finisoare Lw 115 dB(A) basculante Lw 107 dB(A) Masuratorile efectuate pe alte amplasamente, la utilaje identice, arata ca nivelul de zgomot la limita incintelor, nu atinge limita maxima admisa de normele in vigoare (65 db), prin urmare nivelul de zgomot la limita carierei si a incintei tehnologice se va incadra in prevederile legale. Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii. A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, etc.) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone. Radiaiile In perioada de excavare, radiatiile nu constituie o sursa de poluare pentru mediul inconjurator. Radiaiile electromagnetice, generate de funcionarea motoarelor electrice existente n antier sau n atelierul de reparaii, sunt nesemnificative i unanim acceptate i nepericuloase pentru sntate la locul de munc. Avand in vedere specificul lucrarilor descrise in studiul de fata, materialele sau utilajele utilizate pentru finalizarea acestora nu pot constitui surse de radiatii. Din acest motiv, nu este de asteptat ca, pe durata de executie a lucrarilor, in conditii normale de executie, sa se produca emisii de radiatii.
4.2.4.MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Ca masura de reducere a noxelor, se asigura functionarea normala a utilajelor, prin efectuarea corespunzatoare si la timp a reviziilor tehnice si reparatiilor. Se are in vedere verificarea tehnica periodica a utilajelor de exploatare utilizate, precum si a mijloacelor de transport utilizate si folosirea catalizatorilor in vederea reducerii noxelor. Concentratiile de poluanti evacuati in atmosfera nu vor trebui sa depaseasca in aerul inconjurator valorile limita prevazute de Ordinul MAPN 592/2002. Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, respectiv pentru diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, sunt caracteristice lucrarilor de excavare si anume: pe caile de acces, pe unde circula autocamioanele, se va realiza ciclic o stropire in vederea reducerii, pana la anulare, a poluarii cu praf a zonei; evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf, in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s; utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale caror emisii respecta legislatia in vigoare; intretinerea utilajelor si reparatiile acestora se vor face periodic, conform recomandarilor firmelor producatoare, pentru evitarea degajarii suplimentare de noxe in
timpul functionarii; alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei si reparatiile curente se vor efectua numai pe platformele betonate special amenajate, la sediul societatii. Masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor sunt urmatoarele: limitarea traseelor ce strabat localitatea de catre utilajele apartinand santierului si, mai ales, de catre autobasculantele ce deservesc santierul, efectueaza numeroase curse si au mase mari si emisii sonore importante; pentru amplasamentele din vecinatatea zonelor locuite se recomanda lucrul numai in perioada de zi (6.00 22.00), respectandu-se perioada de odihna a localnicilor; pentru protectia antizgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate; depozitarea de materiale utile trebuie realizata prin constituirirea unor ecrane intre santier si zonele locuite; intretinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor. 4.3.SOLUL
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamnetul viitorului bazin piscicol face parte din Platforma Cotmeana, parte integranta a marii unitati cunoscuta sub denumirea de Podisul Getic. Relieful este reprezentat prin complexul de vale al raului Doamnei si afluentii acestora, avand altitudini cuprinse ntre 200 500 m. Altitudinea medie a zonei studiate este de 283.00 mdMN. La suprafata terenului a fost interceptat un strat de sol vegetal in grosime de 0.6 m. Sub proluvii, sondajele au identificat acumulari aluvionare, alcatuite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri, cu predominanta uneia dintre fractiunile granulometrice. Coloana litologica identificata de sondaje a pus in evidenta existenta unei stratificatii omogene privind alcatuirea litologica, uniforma privind succesiunea stratelor si grosimea lor si formata, dintr-un orizont detritic clastic (psefito-psamitic). Zacamantul de nisip, pietris si bolovanis din perimetrul studiat este o acumulare aluvionara cu dezvoltare continua in toata lunca raului Doamnei, peste care se dispune un strat de depozite loessoide alcatuite din prafuri/nisipuri argiloase si/sau argile prafoase/nisipoase, cu grosimi reduse de 0,30 0.60 m, care constituie coperta zacamantului. Zacamantul se incadreaza in clasa a-II-a de complexitate geologica, prezentand coperta, util de grosimi neuniforme, intercalatii sterile si granulometrie inconstanta. Complexul aluvionar prezinta o compozitie mineralogica petrografica reprezentata in principal prin componenti de natura metamorfica. Agregatul este format din: cuartite (80-85%), gnaise (12-16%), micasisturi, sisturi clorito-snictioase, sisturi cuartice (3-4%). Elementele detritice au contur izometric (10%), subizometric (50%), subaplatizat (30%), aplatizat (10%). Acumularile de agregate sunt reprezentate printr-un complex aluvionar format din nisipuri si pietrisuri constituite din fragmente detritice, alohtone, poligene, de natura predominant sedimentara si metamorfica, provenite din formatiuni carpatice. Constitutia litologica este data in principal de nisipuri mediu granulare la grosiere si pietrisuri cu lentile de bolovanisuri. Coperta depozitelor aluvionare este reprezentata prin nisipuri argiloase galbui si argile loessoide, grosimea acesteia fiind de 0.35-0.60 m.
Compozitia granulometrica este reprezentata prin: nisip (40-50%), pietris (30-45%), bolovanis (10-15%). Compozitia granulometrica medie, reprezentativa pentru intregul areal este: - sort 0-3 mm 18,5 %; - sort 3-7 mm- 16,5%; - sort 7-16 mm 16 %; - 16-31 mm 12,9%; - >31 mm 36,1%. Caracteristicile calitative ale zacamantului Caracteristici mineralogice, petrografice si granulometrice Petrografic elementele de nisip si pietris sunt constituite din cuartite, gnaise si sisturi cristaline erodate si transportate din cristalul Meridionalilor, cat si elemente remaniate din rocile sedimentare (conglomerate si gresii). Complexul util este acoperit de sol vegetal cu o grosime medie de 0.6 m. Nivelul hidrostatic se gaseste la adancimi de cca 3.7 - 3.1 m fata de cota terenului natural (cota 279.60 mdMN). Din punct de vedere mineralogic-petrografic, agregatele sunt alcatuite din cuart + cuartite (45-48%), gnaise si micasisturi (30-32%), alte minerale (cca.15-20 %). Continutul de impuritati: - corpuri straine (%) - nu contine; - mica libera n nisip 0.94-1%, se ncadreaza n prevederile de max.1%; - carbune - nu contine; - humus galben deschis; - argila n bucati nu contine; - sulfati-sulfuri 0.24, se ncadreaza n prevederile de max.1%; - saruri solubile 0.1%, se ncadreaza n prevederile de max.1.2%. Agregatele se ncadreaza n prevederile STAS 1667/76 din punct de vedere al continutului de impuritati. Caracteristici fizico-mecanice Densitatea aparenta a agregatelor naturale este de 2595 kg/mc, valoare ce depaseste minimul de 1800 kg/mc impus de STAS 1667/76. Densitatea n gramada, n stare uscat - kg/mc Sort in stare afanata in stare ndesata 0 3 mm 1527 1752 7 16 mm 1603 1729 Materialul excavat consta din: - balast; - pamanturi nisipoase sau prafoase provenite din decopertarea aluviunilor. Aluviunile sunt alcatuite din balast cu nisip, nisipuri prafoase cu intercalatii lentiliforme de argile nisipoase si nisipuri fine. Din punct de vedere mineralogic, aluviunile sunt constituite din: cuart 60-70%, gneise 12-16 %, cuartite 5-10%, sisturi cristaline 1-2%, gresii polimetrice 0-5%, gresii cuartoase 0-2%, calcare 5-10%. Elementele detritice au contururi izometrice, subizometrice, subaplatizate si aplatizate.
Harta solurilor
Calitatea acestor aluviuni poate fi asimilata cu cea a tuturor exploatarilor de balast de pe raul Doamnei. Sorturile granulometrice obtinute din agregatele exploatate sunt: - nisip 0-3 mm 41,9 %; - margaritar 4-8 mm 20,8 %; - pietris 8-16 mm 28,3 %; - bolovanis >16 mm 7,5 %. Sorturile obtinute dupa spalare si sortare se pot utiliza la mortare sau betoane, precum si in stare bruta pentru umpluturi.
4.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLURILOR
In activitatea de exploatare a agregatelor minerale, principalele surse de poluare directa a solului pot fi constituite din: scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se transport diverse materiale sau de la utilajele, echipamentele folosite; depozitarea necontrolat a materialelor folosite si a deseurilor rezultate, direct pe sol, in spatii neamenajate corespunztor; excavarea stratului de sol vegetal; depunerea de pulberi transportate de vant.
Sursa principala de degradare a terenului este activitatea de indepartare a stratului de sol vegetal si se va manifesta in toata zona de exploatare a agregatelor minerale. Acest tip de impact este un impact direct, va dura pe toata perioada de functionare a exploatarii, urmand ca, pe termen lung, prin lucrarile de ecologizare, sa se renatureze zona, deci sa se imprime un caracter reversibil al impactului identificat. De asemenea, se va inregistra impact negativ pe termen mediu, urmare a fenomenelor de tasare in zona platformei organizarii de santier, a platformelor de depozitare si pe suprafata aferenta amenajarii drumurilor tehnologice. Volumul de sol vegetal este proportional cu grosimea medie a stratului de sol vegetal si a gradului de recuperare. Prin gestionarea corespunzatoare a suprafetei de sol vegetal si reintroducerea ei in circuitul natural la finalizarea exploatarii se va evita inregistrarea unui impact rezidual. De asemenea, se pot inregistra modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer. Masurile propuse pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu aer vor avea efect pozitiv si rol in reducerea riscului poluarii solului, in special cu pulberi sedimentabile. Totusi, pulberile antrenate, urmare a circulatiei autovehiculelor pe drumurile balastierei, cat si a utilajelor agricole pe terenurile din jur, au aceeasi structura fizicochimica, la fel ca solul din care provin, reprezentand un factor de poluare mai accentuat pentru aer decat pentru sol. Nu se vor inregistra efecte cumulate, tinand cont ca pe teren nu se vor desfasura alte activitati.
Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asupra solului si subsolului in perioada executiei obiectivului. Exploatarea depozitului se va face conform cu documentatia, organizat, numai din perimetrul autorizat, dupa obtinerea avizului de gospodarire a apelor. Se vor avea in vedere urmatoarele: interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta obiectivului, cu exceptia situatiilor de urgenta (imobilizarea utilajului pe amplasament); stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in spatiu special amenajat, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant; interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol, in special in vatra carierei; depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a deseurilor pana la valorificarea acestora sau eliminarea finala; evacuarea periodica a deseurilor rezultate, ca urmare a desfasurarii activitatilor si evitarea formarii de stocuri de deseuri pe amplasament; extragerea si depozitarea separata a paturii de sol vegetal, in halda prevazuta in acest scop; adoptarea tuturor masurilor constructive si tehnice, necesare pentru conservarea si protejarea acestui depozit (compactarea si nivelarea materialului depus, crearea de pante de scurgere si drenuri, in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere a materialului depus); asigurarea stabilitatii haldei; minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurarea optima a activitatii;
implementarea masurilor necesare pentru reducerea cantitatii de pulberi emise in atmosfera in vederea minimizarii depunerilor de praf pe terenurile adiacente zonei de exploatare; respectarea programului de lucrari, stabilit prin Proiectul tehnic de refacere a mediului. Reconstructia ecologica a zonei este recomandata dupa finalizarea lucrarilor. 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI
Perimetrul analizat este situat pe raza comunei Maracineni, in partea central-sudica a Romaniei, la nord de Municipiul Pitesti, intre Carpatii Meridionali si Dunare, in nord-vestul Munteniei, aflandu-se aval de confluenta raurilor Doamnei si Argesel. Zona studiata face parte din unitatea majora de rielief - Podisul Getic, la contactul dintre subunitatile acestuia si anume Podisul Candesti si Dealurile Argesului. Geologic, teritoriul localitatii Argeselu face parte din unitatea geotectonica numita Depresiunea Getica, iar morfostructural din sectorul Muscele. Din formatiunile de cuvertura se cunosc cele apartinand ciclurilor de sedimentare permian-triasic, jurasic mediu-barremian, albian-senonian si tortonian-cuaternar. Dintre acestea, ultimul ciclu de sedimentare cuprinde, in partea sa superioara, formatiunile care intereseaza in aceasta zona. Cuaternaul este formatiunea cea mai noua si cuprinde depozite foarte variate, alcatuite predominant din nisipuri medii si grosiere cu elemente de pietris, nisipuri fine, nisipuri argiloase, argile, argile loessoide si argile nisipoase. Cuaternarul incepe cu un complex psamo-pelitic, predominant nisipos, cu lentile de pietrisuri marunte si intercalatii subtiri de argile. In partea nordica si nord-estica, acest complex litologic prezinta schimbari faciale accentuate. In acest sens, aici se constata ca intercalatiile de nisipuri si pietrisuri capata o pondere mai mare in detrimentul fractiunii pelitice. Perimetrul studiat pentru realizarea amenajarii piscicole se afla amplasat pe malul stang al raului Doamnei, in zona albiei majore, pe un strat de sedimente apartinand raului. Aspectul actual al sectorului raului Doamnei in zona Argeselu, este rezultatul imbinarii actiunii proceselor endogene si exogene, care in decursul istoriei geologice au fost diferite de la o etapa a evolutiei la alta si in care tectonica si clima au avut un rol principal. Elementele orohidrografice care au imprimat trasaturile actuale ale reliefului zonei sunt Carpatii Meridionali, Dunarea si Marea Neagra. Carpatii Meridionali au determinat energia de relief in care isi au obarsia raurile Doamnei, Targului, Argeselul si Dambovita. Dunarea a indeplinit rolul de colector al sistemului hidrografic Arges, iar Marea Neagra a reprezentat nivelul de baza fata de care s-a exercitat actiunea de modelare fluviatila cea mai intensa. Evolutia acestui sector este legata de cea a Piemontului Getic si a luat nastere in cadrul mai multor etape morfogenetice. Intr-o prima etapa, miscarile laramice au ridicat zona cristalina a Carpatilor Meridionali cu invelisul sau sedimentar. In faza acestei zone s-a format o depresiune montana care a preluat functia de arie de sedimentare, cunoscuta sub numele de Depresiunea Getica si care a evoluat in Palogen si Neogen. Depozitele Depresiunii Getice se sprijina pe un fundament mixt, o parte de origine Carpatica si alta parte ce apartine Platformei Valahe.
Acumularea depozitelor la marginea lacurilor pliocene si levantin-villafranchiene s-a facut succesiv, asa cum arata texturile orohidrografice si stratificatia torential-deltaica a depozitelor piemontane, in raport cu nivelul de baza, cu debitele raurilor Arges, Doamnei, Targului, Argesel si Dambovita si cu miscarile de subsidenta. Contactul dintre Orogenul Carpatic si Platforma Valaha, in urma caderii in trepte a platformei in fata Carpatilor, a conditionat acumularea unei cuverturi molasice, cu grosimi de mii de metri. Conform Hartii geologice a Romaniei, se observa ca partea superioara a acestei cuverturi este constituita din depozite pliocene, in special levantin-villafranchiene, care reprezinta suprafata initiala acumulativa a intregului podis piemontan. Cuvertura piemontana este alcatuita din depozite cu caracter dominant psefiticpsamitic. Elementele componente ale acestor depozite provin din muntii Fagaras, de unde au fost transportate catre raurile Dambovita, Doamnei, Arges, Targului. Procesul de sedimentare care a inceput in Paleogen nu a fost continuu, formatiunile sedimentare corespunzand intervalului Paleogen-Cuaternar. Perioada cuaternara coincide cu inceputul unei noi etape de evolutie corespunzatoare fazei piemontane, cand ritmul miscarilor pozitive a fost incetinit, ducand la modelarea actualului sistem de vai si la formarea teraselor pe raul Doamnei. Este de retinut ca activitatea retelei hidrografice si procesele de panta in aceasta perioada s-au desfasurat pe seama complexului pietrisurilor de Candesti. Paleogenul in Depresiunea Getica marcheaza inceputul procesului de sedimentare. Eocenul se intalneste in cea mai mare parte din Depresiunea Getica si este dezvoltat intr-un facies neritic-litoral. Depozitele eocene se dispun peste sisturile cristaline sau peste depozitele mezozoice si sunt reprezentate prin conglomerate la care se adauga gresii si marne. Oligocenul include depozitele care urmeaza in continuare de sedimentare peste eocen si sunt bituminoase, alcatuite din marne albe bituminoase, calcare negricioase, sisturi disodilice si marne nisipoase, gresii cu inceput de silicifiere, sisturi disodilice si menilite tipice. Neogenul in Depresiunea Getica incepe printr-o regresiune cu formarea depozitelor lagunare, Depresiunea Getica evoluand ca o zona cu subsidenta activa, in care s-au acumulat depozite groase in facies de molasa. Miocenului ii revin depozitele detritice, iar spre sfarsitul Miocenului are loc procesul de indulcire a apelor, marea evoluand spre un mediu salmastru. Acvitanianul corespunde unei faze de regresiune care incheie ciclul paleogen. Depozitele acvitaniene urmeaza in continuitate de sedimentare peste cele oligocene si sunt reprezentate prin gresii si marne gipsifere, gipsuri si nisipuri. Burdigalianul marcheaza o transgresiune generala, indicand inceputul ciclului de sedimentare in Miocen. Depozitele atribuite acestui etaj sunt reprezentate prin conglomerate poligene care trec la partea superioara la gresii si nisipuri. Helvetianul se dezvolta in continuare in continuitate de sedimente peste depozitele Burdigalianului si este reprezentat prin depozite alcatuite din prundisuri, conglomerate, nisipuri, gresii si marno-argile. Tortonianul urmeaza in continuare in continuitate de sedimentare peste Helvetian si include depozite variate: brecii conglomeratice, calcare recifale, tufuri, marne si evaporite. Sarmatianul urmeaza de obicei in continuitate de sedimentare si este reprezentat prin depozite cu caracter de molasa, alcatuite din marne si marnoargile, nisipuri, gresii si conglomerate la care se adauga calcare.
Meotianul include depozite de apa puternic indulcita si este reprezentat predominant printr-un litofacies argilos-nisipos, similar celui din Sarmatian, fiind o continuitate de sedimente, reprezentate prin orizonturi alcatuite din marne, nisipuri si gresii. Pontianul are caracter transgresiv si este predominant marnos in jumatatea inferioara si nisipos argilos in partea superioara. Suita depozitelor pontiene incepe cu marnoargile, argile, nisipuri si nisipuri argiloae. Dacianul este dezvoltat intr-un facies argilos-nisipos cu carbuni si urmeaza in continuitate de sedimentare peste Pontian. In succesiunea depozitelo atribuite Dacianului se gasesc formatiuni reprezentate prin argile nisipoase si nisipuri, nisipuri cu intercalatii de carbune si nisipuri argiloase. Levantinul se dezvolta in continuitate peste Dacian si include un pachet de depozite alcatuit din nisipuri galbui, argile si marne, uneori roscate in care se gasesc intercalatii de carbuni. Coperta depozitelor aluvionare este reprezentata prin strat vegetal. Geologie-litologie zona amplasament Formatiunile sedimentare de suprafata cuprind o succesiune de tip molasa ce apartin ca varsta Cuaternarului, reprezentat prin etajele sale Pleistocen si Holocen. Pleistocen inferior (qp1) Acest prim etaj al Cuaternarului este constituit din doua orizonturi:unul inferior psamopelitic, alcatuit din argile n alternanta cu pachete groase de nisipuri ce contin lentile de pietrisuri marunte, si altul superior, psamo-psefitic, constituit exclusiv din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri. Cele doua orizonturi litologice intra n alcatuirea Stratelor de Candesti si sunt considerate de varsta villafranchiana. Grosimea acestor depozite este de la 20 150 m. Pleistocenul mediu (qp2) Peste complexul psamo-psefitic apartinand Villafranchianului se dispune o serie de depozite cu caracter loessoid, alcatuite din silturi argiloase, argile prafoase si prafuri nisipoase, n masa carora apar si elemente grosiere. Tipul genetic al acestor depozite este deluvial proluvial, iar grosimea variaza ntre 5 20 m. Succesiunea continua cu depozitele terasei vechi a Argesului reprezentate prin acumulari aluvionare constituite din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri, avand grosimi de 3-6 m, care au fost atribuite partii superioare a Pleistocenului mediu. Pleistocenul superior(qp3) Depozitele Pleistocenului superior sunt reprezentate prin proluviile de pe terasa veche, acumularile aluvionare ale terasei nalte, proluviile de pe terasa superioara si acumularile aluvionare ala terasei inferioare. Aceste depozite sunt constituite dintr-o alternanta de depozite psamo-psamitice si depozite psamo-psefitice n compozitia carora intra o serie de roci cristaline. Grosimea acestora este de 12 - 30 m, tipul genetic fiind deluvial proluvial. Holocen inferior Partii bazale Holocenului i-au fost atribuite acumularile aluvionare ale terasei joase a Argesului, care sunt constituite din bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri, a caror grosime este de 5 10 m. Peste acumularile aluvionare ale terasei inferioare se dispun depozite nisipoase si argiloase de tip loessoid, cu concretiuni calcaroase, avand grosimi de 5 10 m.
Zona studiata
Harta geologica
Holocen superior Acestui etaj i-au fost atribuite depozitele loessoide ce acopera aluviunile terasei joase si acumularile luncilor, constituite din nisipuri argiloase, argile nisipoase si argile prafoase, a caror grosime este de 10 20 m. Din punct de vedere seismic, zona se incadreaza in macrozona de intensitate seismica 8.1 (conform SR 11.100/1-93 zonarea seismica), iar conform normativului P100-1/2006, acceleratia ag = 0,24g si o perioada de colt Tc = 1,6 sec.
4.4.2. IMPACTUL PROGNOZAT
Pentru extragerea agregatelor minerale va fi utilizata o suprafata de 2.74 ha. Lucrarile de exploatare si realizarea bazinului piscicol vor conduce la scoaterea din circuitul natural a unor suprafete de teren si crearea unor noi forme de relief, artificiale. Insa, aceste lucrari nu conduc la schimbari majore in mediul geologic, care sa aiba efect ireversibil asupra conditiilor hidrogeologice, hidrologice, zonelor umede, biotipurilor, etc. Din punct de vedere chimic, calitatea subsolului nu va fi afectata, lucrarile de exploatare vor conduce doar la schimbari ale morfologiei terenului, a proprietatilor fizico-mecanice si termice ale solului. Astfel, tinand cont de tipul de activitate, urmare a exploatarii resursei minerale, va exista impact rezidual, ireversibil, reprezentat de dislocarea definitiva a rocii, indiferent de masurile de reducere implementate. Ca atare, impactul produs de activitatea desfasurata se manifesta prin: - excavarea volumului de resurse minerale avizat, aspect ce conduce la agresarea subsolului si la modificarea peisajului prin realizarea bazinelui piscicol; - activitatea de exploatare afecteaza microflora si microfauna caracteristica ce vietuieste in sol si subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora si prin zgomotul generat de utilaje. Acest fapt va conduce la migrarea eventualelor specii de mezofauna in vecinatatea perimetrului. Potentiale surse de poluare a subsolului pot fi considerate urmatoarele aspecte: - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, rezultate din activitatile desfasurate pe amplasament; - scurgeri accidentale de produse de la utilaje si autovehicule; - evacuari de ape uzate in incinta organizarii de santier.
Consecintele degradarii terenului prin excavatii vor trebui minimizate, pentru o perioada indelungata. Astfel, daca elementele geometrice ale fronturilor de exploatare preconizate a fi executate vor fi respectate, conform proiectului, si vor fi urmarite permanent, in timp nu exista riscul aparitiei de deformatii remanente majore cum ar fi: alunecari si deformari de taluz, etc. Proiectul prevede anumite masuri, care sa minimizeze riscurile de poluare a subteranului: - in perimetru nu se vor depozita carburanti; - alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate; - reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate; - utilizarea de material absorbant pentru eliminarea scurgerilor accidentale de produse petroliere si evitarea migrarii acestora;
- amenajarea corespunzatoare a spatiilor destinate depozitarii deseurilor, respectiv impermealizarea si delimitarea suprafetelor utilizate pentru depozitarea acestora, stocarea in conditii de siguranta a deseurilor (containere acoperite); - utilizarea de toalete ecologice. 4.5.BIODIVERSITATEA
4.5.1. DATE GENERALE Vegetatia
Marea varietate a formelor de relief din judetul Arges a determinat o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei salbatice si chiar a plantelor cultivate. Astfel, de la nord la sud se disting urmatoarele etaje de vegetatie : etajul alpin, etajul padurilor de rasinoase, etajul padurilor de foioase, etajul de stepa. De subliniat faptul ca cca. 40% din suprafata judetului este acoperita cu paduri situate in principal in zona de deal si de munte. Acestea contin cca. 60 de specii de arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee si subarbustive (dintre acestea sunt ocrotite 120 specii). Pe amplasamentul studiat, nu sunt identificate specii de flora si fauna salbatica de interes comunitar. Au fost inventariate un numar mic de plante ierboase, datorita, in primul rand, activitatilor antropice desfasurate in trecut pe amplasament, dar in primul rand datorita conditiilor climatice nefavorabile. Analizand informatiile disponibile si bibliografia de specialitate, rezulta ca pe zona de amplasament a perimetrului de exploatare a nisipului si pietrisului nu s-au efectuat, pana in prezent, studii fundamentate stiintific, privind flora si fauna de interea comunitar, migratia pasarilor, habitatele. Din datele obtinute prin deplasarile pe teren, rezulta ca realizarea unei amenajari piscicole nu influenteaza in mod semnificativ zonele agricole invecinate, deoarece masurile tehnice diminueaza nivelul pulberilor, zgomotului si vibratiilor sub nivelul maxim admisibil. In cursul perioadelor de investigatii in teren asupra florei, in principal pe amplasamentul bazinelor piscicole, dar si in zonele invecinate, s-a constatat ca in compozitia vegetatiei intra o serie de specii adaptate la conditiile ecologice specifice zonei, a habitatelor antropizate, a arealelor cu un intens impact antropic. Perimetrul unde se intentioneaza sa se desfasoare activitati de exploatare a agregatelor, reprezinta o zona cu o influenta agresiva a factorului uman asupra vegetatiei, in special, dar si a altor elemente (fauna, peisaj, etc).
Fauna
Fauna este tot atat de bogata si variata, in concordanta cu conditiile oferite de cadrul natural. Fauna terestra este bine reprezentata prin cca. 71 specii de vertebrate, si numeroase specii de nevertebrate (27 specii). Fauna acvatica este intalnita atat in apele curgatoare, cat si in lacuri, unde exista aprox. 34 specii de pesti. Fauna cuprinde specii caracteristice stepei, silvostepei si padurilor de foioase, predominante fiind speciile de rozatoare (iepurele, harciogul, popandaul), unele animale mici (veverita, vulpea, etc), dar si unele specii de reptile, precum si o mare varietate de pasari, existand o stransa legatura intre zonele de vegetatie (care ofera hrana si adapost) si repartitia teritoriala a faunei. Fauna de nevertebrate din vecinatatea amplasamentului este reprezentata de specii cosmopolite, multe fiind euritrope. Fauna de vertebrate este caracteristica pentru zonele de lunca si terasa, fiind dominata de rozatoare : popandau (Citellus citellus si Spermophilus citellus), sobolande apa, guzgan
rosu (Arvicola terrestris), iepure de vizuina (Oryctolagus cuniculus) si, destul de rar si pasager, mistret (Sus scrofa) si caprioara (Capreolus capreolus). Din clasa pasarilor, se intalnesc mierla, mierla neagra (Tudus merula), pitigoi sur (Parus palustris), vrabie de camp (Passer montanus), cioara griva (Corvus corone cornix), fazan (Phasianus colchicus), buhai de balta (Botaurus stellaris), nagat (Vanellus vanellus), gugustiuc (Streptopelia decaocto), lisita (Fulica atra), cojoica comuna, cojoaica de padure (Certhia familiaris), ciuf de padure (Asio otus). In timpul observatiilor din teren, identificarea si inventarul speciilor nu au condus la cartarea de populatii din Lista Rosie nationala sau specii prin conventii internationale. Facem precizarea ca perimetrul in care se va realiza bazinul piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges, nu se suprapune peste nici o zona in care au fost instituite Situri de Importanta Comunitara sau Arii Speciale de protectie Avifaunistica si nici nu se afla in apropierea acestora.
Decopertarea stratului de sol fertil, din cadrul zonelor vizate de proiect, produc o pierdere temporara a habitatului de hranire pentru fauna si avifauna, insa suprafetele ocupate prezinta o pondere foarte mica, raportat la zonele invecinate, care pot asigura necesarul de spatiu de hranire. Implementarea proiectului nu presupune afectarea de habitate protejate, specii de plante lemnoase, sau alte obiective de conservare, neafectand astfel structura si functiile ecologice existente in cadrul zonei Transportul in vederea executarii lucrarilor de amenajare-constructie constituie sursa de zgomot si praf, cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din imediata vecinatate a drumurilor. Pentru reducerea acestui tip de impact, s-a recomandat ca, inca din timpul perioadei de implementare a obiectivelor propuse, sa se stropeasca drumurile in functie de conditiile meteo si temperatura. Analizand intensitatea impactului provocat de implementarea elementelor propuse prin plan, in raport cu durata de timp pe care se resimte acesta, reiese ca impactul este nesemnificativ, temporar si de lunga durata, deoarece elementele generatoare de impact vor persista pe toata durata de etapei I a proiectului, respectiv exploatarea agregatelor minerale. Modificarea habitatului local, in vederea realizarii investitiei, nu poate fi considerata o reducere notabila a habitatului de hranire pentru speciile faunistice prezente in zona, avand in vedere capacitatea de a exploata resurse variate de hrana de la nivelul zonelor invecinate. Impactul asupra biodiversitatii in timpul etapei de exploatare este temporar, dar de lunga durata, manifestandu-se relativ constant in timp, pana la starsitul perioadei de implementare. Dupa incheierea perioadei de exploatare a resursei minerale, se vor demara lucrarile de dezafectare ale organizarii administrative, urmate de lucrarile de refacere a mediului si amenajarea bazinului piscicol. Inchiderea organizarii administrative presupune lucrari de demontare a instalatiilor si dezafectare a platformelor constructiilor, urmate de lucrari de resolificare a tuturor zonelor afectate, folosindu-se sol din halda de sol vegetal. Aceasta etapa este benefica pentru biodiversitate, urmarindu-se ajungerea la conditiile de mediu dinaintea implementarii obiectivului. Lucrarile de refacere a mediului reprezinta un aspect cheie si obligatoriu in cazul oricarei exploatari, deoarece se va desfiinta halda de steril, a carui material se va depune
pe taluzele si pilierii de protectie, urmand resolificarea cu solul fertil din halda corespunzatoare. In acest fel, se vor reda circuitului natural (habitat de hranire pentru speciile de pasari si nu numai) toate suprafetele afectate initial de obiectivul analizat. Deasemenea va exista o schimbare a topografiei terenului corespunzatoare zonei de exploatare, care reprezinta in fapt impactul rezidual al exploatarii. Impactul rezidual asupra biodiversitatii este evaluat ca fiind foarte aproape de situatia existenta inainte de implementarea obiectivului, apreciindu-se ocuparea imediata a noilor nise redate circuitului natural, atat de catre speciile de flora, cat si de catre cele de fauna caracteristice amplasamentului. Astfel, se considera ca dupa executarea lucrarilor de refacere a mediului, impactul rezidual nu va reprezenta un factor perturbator pentru biodiversitate, care se va adapta usor, ocupand noile nise ecologice redate circuitului natural. Se apreciaza posibilitatea maririi posibilitatilor de cuibarire a pasarilor in cadrul perimetrului exploatat, prin folosirea suprafetelor ce vor fi ocupate de vegetatie specifica acumularilor artificiale. Luand in considerare toate aceste aspecte, se apreciaza ca suprafata aferenta proiectului va avea o capacitate de suport si siguranta pentru fauna, mai mare decat cea dinaintea implementarii proiectului.
Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii, descrise mai jos, au rol preponderent de preventie si sunt aplicabile, dupa caz, pe termen scurt, mediu si lung, continuu, ciclic sau in functie de evolutia lucrarilor si a conditiilor de mediu. o Respectarea graficului de lucrari, pentru a nu depasi numarul transporturilor zilnice pe caile de acces si, in acest fel, limitandu-se si impactul asupra florei si faunei din imprejurimile amplasamentului; o Se recomanda ca toate transporturile necesare in faza de exploatare a resurselor si in cea de operare sa fie gestionate cat mai eficient, astfel ncat sa se reduca la minim numarul lor. o Pe caile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h pentru a limita ridicarea prafului si zgomotul. o Depozitarea controlata a deseurilor. o Decopertarea separata a stratului de sol fertil si depozitarea acestuia in halda de sol vegetal, deoarece acest sol contine fragmente si seminte ale speciilor de plante autohtone, asigurand astfel conditiile optime pentru refacerea rapida a covorului vegetal initial. o Se recomanda ca halda de fertil sa reprezinte o prioritate in ceea ce priveste ordinea realizarii elementelor proiectului, pentru depozitarea corecta a intregului volum de sol vegetal decopertat. o Sa se ia masuri de stropire si umectare a cailor de acces si a benzilor transportoare a materialului mineral si totodata acoperirea cu prelate a autospecialelor ce transporta balastul. o In procesul de renaturare si amenajare peisagistic s se foloseasca solul vegetal haldat, fara aport de sol vegetal alohton sau specii de plante alohtone. o Inceperea reconstructiei inca din timpul fazei de operare, pe suprafetele unde nu vor mai exista interventii. Se recomanda ca, pentru minimizarea impactului asupra mediului, amplasamentul realizarii bazinului piscicol sa fie respectat asa cum a fost propus in acest proiect.
Toate masurile ce au fost recomandate pentru factorii de mediu sol si aer au efecte pozitive si in cazul protectiei biodiversitatii din zona amplasamentului si din zona adiacenta. In ceea ce priveste planificarea lucrarilor, pentru activitatile de amenajare a bazinului piscicol si pe perioada functionarii acestuia, trebuie elaborat un plan de management la nivelul unitatii, care sa contina aspecte legate de planificarea si etapizarea lucrarilor, mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putand exercita un efect negativ asupra mediului dac nu sunt gestionate corect. Conform proiectului propus, stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul lacului impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinarea duratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica. Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf. Bazinul piscicol se va popula cu peste din specia crapului si carasului de cultura. 4.6.PEISAJUL
Din punct de vedere teoretic, chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii, binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului, precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari. In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale, astfel: -efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului); -efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei. Peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt luate impreuna, nu separat. Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului: factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora; factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane; factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte, amintiri. In zona amplasamentului, peisajul este antropizat prin activitatile agricole (culturi, pasunatul animalelor), cat si prin diverse alte activitati economice (amenajare piscicola, balastiere,etc.). Receptorii cei mai apropiati sunt reprezentati de locuitorii satului. Zona nu este definita ca zona turistica si nu are caracteristicile unei astfel de destinatii.
Activitatea desfasurata in zona amplasamentului va determina scoaterea unor suprafete de teren din circuitul natural si crearea unui bazin piscicol si zona de agrement sportiv.
Pentru diminuarea impactului vizual se pot implementa o serie de masuri pe perioada de exploatare a resursei:
- utilizarea de utilaje, autovehicule, instalatii cu aspect conform, salubre, astfel incat sa nu se suplimenteze nivelul de intruziune, oricum existent in cazul amplasarii oricarei amenajari noi in mediu; - reamenajarea cadrului natural se va realiza pe masura dezvoltarii exploatarii si cu respectarea recomandarilor prezentului studiu. 4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
Zona in care este amplasat obiectivul analizat in prezenta lucrare este situata la distanta apreciabila de cele mai apropiate locuinte. Datorit distantelor mari de la amplasament la zonele rezidentiale, precum si a masurilor preconizate de titularul de activitate, nu se intrevede posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact major asupra populatiei si mediului inconjurator.
Studierea activitatilor si tehnologiilor utilizate in cadrul exploatarii ne determina sa apreciem ca impactul negativ al acestora asupra asezarilor umane din zona se poate, eventual, manifesta prin zgomotul produs de autobasculantele care transporta balastul catre beneficiari si care strabat localitatile invecinate balastierei, prin emisiile provenite de la gazele de ardere a combustibililor lichizi si prin praful ridicat. Asa dupa cum s-a aratat in capitolul anterior, concentratiile compusilor chimici nocivi, rezultati in urma arderii combustibililor in motoare Diesel, nu au valori mari, datorita dispersiei pe o arie mare, de catre curentii de aer. Activitatea propusa nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale populatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona. Va exista un impact pozitiv pe termen mediu atat din din punct de vedere social prin crearea de locuri de munca, cat si din punct de vedere economic prin taxele si impozitele achitate catre administratia publica locala. Deoarece, in cadrul obiectivului analizat, lucreaza un numar mic de persoane, impactul pozitiv al asigurarii unor locuri de munca in zona amplasamentului este minor. Se estimeaza ca zona protejata, cu caracter rezidential, nu este afectata datorita distantei dintre obiectivul analizat si zona rezidentiala. Datorita faptului ca distanta intre perimetrul de exploatare si asezarile umane sau obiectivele de interes public este considerabila, apreciem ca nu se impun masuri speciale de protectie a asezarilor umane. Este necesara informarea de urgenta a populatiei din zona in cazul producerii unor evenimente sau accidente cu impact asupra mediului. In perioada de executare a lucrarilor de extragere agregate minerale exista un potential de producere a unor accidente, care pot avea loc in legatura cu populatia din zona lucrarilor, neobisnuita cu concentrarile de trafic intens pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrari. De asemenea, populatia poate fi afectata de lucrari neterminate sau nesemnalizate corespunzator. De obicei, victimele sunt copii mai curiosi si mai putin avizati, atrasi de caracterul de noutate al santierului, iar perioada cea mai nefasta este a zilelor cand nu se lucreaza si controlul accesului la punctele de lucru este diminuat. Avand in vedere nivelul relativ redus al lucrarilor proiectate, se apreciaza ca acest tip de risc este minor. Componentele cele mai importante ale impactului negativ, generat de lucrarile prevazute, se manifesta prin:
prezenta santierului, care provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane, marcat prin zgomot, concentratii de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare; posibile conflicte de circulatie, datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transporta materialele la punctele de lucru; posibile conflicte intre angajatii constructorului si populatia riverana. Se apreciaza ca nu exista motive ca sa apara segmente ale publicului nemultumit de existenta proiectului. Pana la data elaborarii prezentei lucrari nu au fost primite reclamatii de la public cu privire la existenta proiectului analizat.
Avand in vedere impactul neglijabil al activitatilor care se vor desfasura in zona analizata in prezenta lucrare asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra acestor componente de mediu (mediul natural si economic). Pentru asigurarea confortului rezidentilor din zona, se propun urmatoarele masuri: utilizarea unor echipamente performante, care sa genereze nivele minime de zgomot si disconfort minim vecinatatilor lucrarii; toate masurile propuse pentru factor de mediu aer se pot considera ca avand o componenta cu efect si asupra sanatatii umane (calitatea aerului in zonele invecinate). In ceea ce priveste personalul ce deserveste activitatea de pe amplasament, este necesara dotarea corespunzatoare cu echipament de protectie, pastrarea stricta a regulilor de igiena si protectie a muncii la locul de munca. Studierea activitatilor si tehnologiilor utilizate in cadrul exploatarii ne determina sa apreciem ca impactul negativ al acestora asupra asezarilor umane din zona se poate, eventual, manifesta prin zgomotul produs de autobasculantele care transporta balastul catre beneficiari si care strabat localitatile invecinate balastierei, prin emisiile provenite de la gazele de ardere a combustibililor lichizi si prin praful ridicat. Asa dupa cum s-a aratat in capitolul anterior, concentratiile compusilor chimici nocivi, rezultati in urma arderii combustibililor in motoare Diesel, nu au valori mari, datorita dispersiei, pe o arie mare, de catre curentii de aer.
4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL
Obiectivul analizat in prezenta lucrare nu va avea un impact negativ asupra condiiilor etnice si culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Alternativele studiate au vizat, in primul rand, amplasamentul obiectivului propus. Astfel, pentru atingerea scopului economic, respectiv exploatarea resursei minerale, terenul trebuia sa prezinte un astfel de zacamant. S-a ales in asa fel amplasamentul incat sa se minimizeze necesarul drumurilor de acces si, astfel suprafetele de teren tasate, si sa se asigure o distanta de siguranta fata obiectivele din vecinatati. Din punct de vedere tehnologic, s-a optat pentru solutii care sa genereze disconfort minim, raportat la zgomot si vibratii in momentul exploatarii, distante mici de parcurs intre zona exploatabila si statia de sortare.
Din punct de vedere al impactului asupra biodiversitatii, s-a optat pentru un teren antropizat, solutionandu-se astfel problemele de mediu printr-o sistematizare a exploatarii resurselor minerale si realizarea unei investitii cu impact pozitiv asupra mediului. Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi grupate in doua categorii: alternativa zero (nerealizarea proiectului) si alternativa realizarii proiectului. Alternativa zero (nerealizarea proiectului) Prin nerealizarea proiectului propus, zona analizata va contiua sa fie o zona nevalorificata la potential maxim, avand in vedere existenta resurselor de materiale de constructii, cum ar fi depozitele de nisipuri i pietriuri. Exploatarea balastului din perimetru va fi urmata de realizarea amenajarii piscicole. Prin realizarea acestei amenajari piscicole, flora si fauna vor prezenta aspecte multiple si variate, iar impactul asupra mediului va fi minim. In concluzie, alegerea alternativei zero este inacceptabila pentru beneficiarul proiectului. Alternativa realizarii proiectului Alternativa realizarii proiectului poate fi grupata in doua categorii: de alegere a amplasamentului si de proiect. S-a analizat in cadrul studiului si varianta evolutiei mediului, in cazul neimplementarii planului, situatie in care zona amplasamentului ar ramane in continuare un spatiu neorganizat si nu va exista impact asupra mediului. Aceasta varianta este inacceptabila pentru beneficiarul proiectului.
Factor/aspect de mediu Calitatea cantitatea apei Calitatea aerului si
Optiuni Alternativa zero (varianta A) Conditiile actuale nu influenteaza calitatea si cantitatea apei Conditiile actuale persista pe termen lung aer de buna calitate cu anumite influente determinate de antrenarea particulelor de pe suprafetele perturbate Implementarea proiectului (varianta B) Impact nesemnificativ pe termen lung Comentarii Activitatile propuse nu vor avea impact semnificativ asupra calitatii apei. Se vor respecta masurile propuse in studiu. Activitatile propuse vor genera poluarea aerului in limite admisibile dar aceasta nu se va resimti decat local, in zona perimetrului de exploatare. Activitatile propuse vor avea asociate surse de zgomot si vibratii utilajele de lucru. Se vor respecta strict masurile dispuse in prezentul studiu.
Zgomot vibratii
si
Conditiile actuale se vor mentine pe termen lung, adica specifice unei zone semi-rurale traficul auto de pe drumul judetean
Impactul asupra calitatii aerului generat de activitatile propuse va fi nesemnificativ si limitat strict la perioada de exploatare agregate minerale. Bazinul piscicol nu genereaza surse de poluare a aerului. Impactul generat de zgomotul si vibratiile aferente activitatilor de exploatare agregate minerale va fi minor Activitatile desfasurate in cadrul bazinului piscicol nu sunt generatoare de zgomot si vibratii.
38
Proiectant: APOMAR CONSULTING
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L. Sol/Utilizarea Mentinerea pe termen Impact pe termen scurt asupra Degradarea generata de terenului lung a conditiilor actuale zonei de exploatare agregate. de activitatile de exploatare Se vor respecta cu strictete agregate va fi remediata de utilizare a solului prin refacerea terenului masurile impuse prin studiu teren culturi agricole dupa terminarea amenajarii piscicole, amenajarea spatiilor verzi, taluzuri, liziere, conform proiectului Biodiversitate Conditiile actuale vor Impact pe termen scurt si mediu, Activitatile vor avea un prevala pe termen lung ca urmare a ocuparii terenului impact pozitiv, luand in considerare amenajarea cu amenajarea piscicola. spatiilor verzi, taluzuri, liziere, conform proiectului dupa finalizarea bazinului piscicol. Peisaj Conditiile actuale vor Impact pozitiv la scara locala, Activitatile vor avea un impact pozitiv asupra prevala pe termen lung prin modificarea reliefului. peisajului Reabilitarea peisagistica si crearea unor trasaturi peisagistice variate si interesante Implementarea Investitii locale Aspecte socio Impact semnificativ proiectului va aduce semnificative, creare economice negativ asupra locurilor avantaje socio - economice locuri de munca, de munca conducand la semnificative, durabile determinand accelerarea inrautatirii conditiilor socio - imbunatatirea conditiilor socio-economice pe economice termen lung Patrimoniul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul cultural Pentru sateni este Imbunatatirea si Infrastructura Situatia actuala se va favorabila amenajarea si modernizarea rutiera mentine pe termen lung drumul de exploatare nu infrastructurii existente, drum de intretinerea drumului de acces. acces. va fi amenajat
Criteriile avute in vedere pentru analiza amplasamentului sunt:

A) Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: a) caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor geologice - studiu geologic; b) folosintele actuale ale terenurilor; c) structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice), adancimea si directia de curgere a apei subterane; d) distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore si majore ale acestora, fata de apele statatoare, fata de apele cu regim special si fata de sursele de alimentare cu apa; e) starea de inundabilitate a zonei; f) aportul de apa de pe suprafata obiectivului la precipitatii. B) Criterii climatice: a) directia dominanta a vanturilor in raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti in atmosfera; b) regimul precipitatiilor. C) Criterii economice: a) necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de acces, utilitati). D) Criterii suplimentare: a) vizibilitatea amplasamentului; b) accesul la amplasament; c) topografia terenului.
Avand in vedere considerentele mentionate anterior, precum si factorul socio-economic (zona nelocuita), se poate considera ca acest amplasament reprezinta o solutie optima pentru amplasarea obiectivului, atat pentru peisajul si populatia din zona analizata, cat si din punct de vedere economic. In vederea realizarii amenajarii piscicole prin extragerea de agregate minerale, au fost analizate alernativele de realizare a unei amenajari piscicole sistematice sau semisistematice, dar si alternativa realizarii unei amenajari piscicole in care apa din bazinul piscicol se va acumula prin infiltrare din panza freatica. Metodele de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator constau in parcurgerea mai multor etape de apreciere, bazate pe indicatori de calitate capabili sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati. Pentru estimarea impactului ecologic global produs de realizarea investitiei s-a utilizat o metoda matriceala de evaluare. Aceasta foloseste un numar de 15 indicatori, dintre care 8 indicatori de mediu, grupati in subsisteme climatic, acvatic si terestru si 7 indicatori socio-economici grupati in economic, social si cultural. Dupa completarea matricei, se calculeaza pe verticala punctajul acumulat de fiecare indicator si se introduce in formula de calcul Cig. Relatia de calcul a impactului global este urmatoarea: Cig=-( n1+3n2+5n3)/5n+(n4+3n5+5n6)/5n In care: n1=indicator cu impact negativ mic n2=indicativ cu impact negativ mediu n3= indicativ cu impact negativ mare n4= indicativ cu impact pozitiv mic n5= indicativ cu impact pozitiv mediu n6= indicativ cu impact pozitiv mare n= numar total de indicatori
Matricea evaluarii impactului global de mediu
Indicatori specifici Impact produs asupra mediului -mic 1.Calitatea aerului 2.Zgomot 3.Calitatea apei de suprafata 4.Calitatea apei subterane 5.Apa pluviala 6.Suprafata ocupata 7.Flora si fauna 8.Impactul solului deseurilor asupra * * * * * * * * -mediu -mare +mic +mediu +mare
Indicatori de mediu
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L. Indicatori socio-economici 9.Investitii in zona 10.Locuri noi de munca 11.Dezvoltare economica 12.Cistigul mediu al locuitorilor 13.Conditii igienico-sanitare 14.Conservarea traditiei in constructii * 15.Obiective turistice Suma 3 4 * 6 2 * * * * *
Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala, rezultat in urma activitatii obiectivului analizat a condus la urmatoarea concluzie: MEDIUL ESTE SUPUS ACTIVITATII
UMANE IN LIMITE ADMISIBILE
6. MONITORIZAREA In faza de executie a lucrarilor de exploatare este indicat sa se efectueze periodic masuratori, privind incadrarea in limitele de poluare admise, privind concentratiile de substante poluante in aer, apa, sol, nivel de zgomot, gestiunea deseurilor. Calitatea factorilor de mediu va fi monitorizata prin efectuarea de analize si masuratori, care vor constata gradul de conformare a activitatii de exploatare cu legislatia in vigoare. Dupa finalizarea lucrarilor de exploatare a resurselor minerale, amenajarea bazinului piscicol si refacerea mediului prin lucrari de taluzare, inierbare si plantari de puiet arboricol, generarea de emisii poluante atmosferice va fi redusa semnificativ, astfel componentele biologice nu vor fi influentate negativ. Totusi, in perioada de functionare a bazinului piscicol se impune realizarea unui sistem de monitorizare a calitatii apei din amenajari, prin prelevari periodice de probe de apa. Totodata, urmeaza a fi monitorizata si calitatea apei subterane din zonele adiacente, scop in care se recomanda executarea a doua foraje de observatie, atat in amonte cat si in aval de amenajarea piscicola. Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, au fost prevazute 2 foraje (H = 10.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol (in zona pilierului de protectie) pe directia de curgere a apei subterane. Forajele pot fi utilizate atat pentru monitorizarea nivelurilor piezometrice, cat si pentru monitorizarea calitatii apei subterane. Masuratorile de nivel si prelevarile de probe pentru analiza calitatatii apei trebuie sa se faca periodic, cu o frecventa de 2 ori pe an. Prelevarea probelor de apa din lac se va face din mai multe puncte, situate in zonele amonte si aval fata de directia de curgere a apelor subterane, cu aceeasi frecventa ca si in cazul forajelor de monitorizare.
Rezultatele masuratorilor de niveluri si rezultatele analizelor chimice trebuie transmise organelor competente de gospodarire a apelor, astfel incat situatia in zona sa fie permanent cunoscuta de acestea. Influenta bazinului piscicol asupra apei subterane si raului Doamnei este neglijabila, in conditiile exploatarii bazinului piscicol fara furajare si neinfestarea apei cu produse toxice aruncate de persoanele care practica pescuitul. Coordonatele forajelor de monitorizare propuse a se executa:
NR.PUNCT FM1 FM2 X Y Z (mdMN) 283.30 281.60
379941.97 490875.88 379852.18 491358.43
Indicatorii de calitate a apelor subterane trebuie sa se incadreze in limitele legale maxime admise. Se vor respecta termenele de raportare si planul de monitorizare, astfel incat sa se poata implementa noi masuri de reducere a impactului, in cazul in care vor aparea presiuni neevaluate initial sau cauzate de accidente.
7. SITUAII DE RISC
Riscuri naturale
Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic in interiorul carora exista un potential de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice si pierderi de vieti omenesti, care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit. Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicrii celor dou mari categorii de hazarde naturale: endogene: erupiile vulcanice (nu este cazul) i cutremurele (activitate scazut n zon); exogene: - climatice: nesemnificativ; - geomorfologice (deplasri n mas, eroziuni): nu este cazul, pe amplasament nu au fost semnalate astfel de fenomene fizico-geologice active; - hidrologice (inundaiile): probabilitate sczut; - biologice (epidemii, invazii de insecte i roztoare): nu este cazul; - biofizice (focul): potenial minor; - astrofizice: neaplicabil.
Accidente potentiale
Pericolul de incendiu sau explozie poate apare in cazul managementului profund defectuos al combustibilului din rezervoarele utilajelor. Principalele cauze ale producerii unui incendiu sau explozie pot fi: - efectuarea unei lucrari de sudura sau fumatul la locul de munca in locuri nepermise; - scurtcircuite electrice; - manipularea defectuoasa a materialelor inflamabile in incinta obiectivului.
Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizarii obiectivului de investitii Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges, sunt: b Risc de poluare accidentala ca urmare a scurgerilor in rau de uleiuri, motorina, benzina, etc. Pentru prevenirea acestui risc se interzice depozitarea carburantilor pe malul raului si circulatia mijloacelor de transport in zonele limitrofe acestuia; b Risc de producere a unor accidente de munca, din cauza exploatarii necorespunzatoare a utilajelor din dotare; b Risc de inec se preintampina prin interzicerea scaldatului in zona de extractie, prin amplasarea de placute avertizoare Scaldatul interzis, Zona cu pericol de inec. Avand in vedere masurile care au fost luate prin proiect nu vor exista riscuri naturale (inundatii, alunecari de teren, etc.).
Masuri de prevenire a accidentelor
Pentru prevenirea potentialelor accidente, rezultate ca urmare a activitatilor desfasurate, sunt necesare adoptarea urmatoarelor masuri: - urmarirea modului de functionare a utilajelor; - realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele de lucru; - identificarea zonelor cu alunecari de teren, semnalizarea acestora si realizarea de lucrari de stabilizare; - verificarea, inainte de intrarea in lucru, a utilajelor si mijloacelor de transport, daca acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili; - pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente, se vor intocmi programe de interventie, care sa prevada masurile necesare; - se va asigura echipamentul de protectie, necesar tutror categoriilor de personal din balastiera; - se vor intocmi instructiuni specifice de lucru pentru fiecare post; - utilajele de extractie vor functiona in perimetru numai la nivelul fasiilor de extractie stabilite prin metoda de exploatare; - autobasculantele vor circula numai pe drumurile amenajate si marcate cu placute si indicatoare de circulatie; - pe drumurile de acces se interzice depozitarea de materiale, inclusiv carburanti si lubrifianti; - dupa terminarea programului zilnic, utilajele de extractie vor fi retrase in locurile stabilite si asigurate pe timpul noptii cu paza; - se interzice accesul persoanelor in timpul functionarii utilajelor de extractie in raza lor de functionare.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nivelul de detaliere solicitat de legislatia de mediu nu este corelat in totalitate cu legislatia nationala, avand in vedere faptul ca multe din detalierile solicitate, necesare evaluarii impactului, nu sunt disponibile. Astfel, in aceasta faza, impacturile / beneficiile potentiale ale lucrarilor propuse sunt de cele mai multe ori evaluate doar calitativ.
Dificultati practice In general, timpul alocat pentru elaborarea lucrarii nu permite analizarea detaliata a conditiilor de pe amplasamente, fiind binecunoscut faptul ca, pentru analizarea conditiilor de mediu sunt necesare analize sistematice, pe o perioada de cel putin un an de zile. Efectuarea unor analize detaliate a conditiilor din amplasamente este foarte costisitoare, cere timp indelungat, greu de acceptat de catre beneficiarul lucrarii. Ca urmare, de cele mai multe ori, pentru aceste analize, sunt folosite date din literatura de specialitate sau monografii de descriere a zonei intr-un cadru mai larg. Sunt astfel posibile unele scapari, dar toate acestea vor putea fi remediate daca masurile de monitorizare vor fi riguros aplicate. Impunerea masurilor de atenuare si eliminare a impactului nu este totdeauna posibila, in conditiile in care nivelul de detaliere solicitat ar impune realizarea prezentului studiu in faza finala de elaborare a proiectului, respectiv dupa licitarea lucrarilor de constructie, cand ar putea fi cunoscute tehnologiile si capacitatile constructorului. Dificultati tehnice Nu au existat dificultati tehnice sau practice in timpul evaluarii impactului asupra mediului, beneficiarul punand la dispozitia intocmitorului toate datele si informatiile necesare. Evaluarea impactului negativ si pozitiv, a beneficiilor de mediu, datorate realizarii lucrarilor proiectate, ar putea fi complet realizata doar dupa monitorizarea tuturor factorilor de mediu in etapa de implementare a proiectului si dupa definitivarea din punct de vedere al detaliilor tehnice a solutiei adoptate, masurile de minimizare fiind luate si dependent de aceste rezultate.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a acoperit toate aspectele menionate in Anexa 2, Partea a II-a a Ordinului 863/2002, iar concluziile acestuia sunt prezentate in cele ce urmeaza. a) Descrierea activitatii Viitorul bazin piscicol Argeselu se va realiza cu exploatarea de agregate minerale pe o suprafata totala de 3.49 ha, din care suprafata de 2.74 ha o reprezinta bazinul piscicol, diferenta de 0.75 ha constituind-o pilierii de protectie fata de zonele invecinate si zona de haldare temporara, in suprafata de 0.2 ha. Bazinul piscicol va fi amplasat in extravilanul comunei Maracineni, sat Argeselu, la 600 m vest de raul Doamnei, 350.0 m est de drumul european E 577 si la 70.0 m est de CF Pitesti- Campulung Muscel. Viitorul bazin piscicol, care va rezulta in urma exploatarii de balast, va fi folosit pentru agrement, respectiv pescuit sportiv. b) Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului i incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a facut prin modelare matematica, utilizandu-se un model acceptat si adecvat surselor aferente activitatilor, precum si conditiilor topoclimatice ale zonei. Determinarea emisiilor de poluanti atmosferici necesare pentru modelare s-a efectuat cu metodologiile recomandate de MMGA.
c)
Impactul prognozat asupra mediului
Factorul de mediu apa
Impactul cantitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupra regimului apelor subterane din zona In timpul exploatarii se creaza in zona balastierei o depresionare a nivelului apei subterane , cauzata de extractia fractiilor solide din constitutia acviferului. Aceasta depresionare atrage nesemnificativ resursele de apa din vecinatatea balastierei. Impactul calitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupra regimului apelor subterane din zona Principalul proces de transport al poluantilor care trebuie luat in considerare este transportul convectiv, in care deplasarea poluantului se face cu viteza medie de curgere a apei, deoarece in aceste conditii viteza de transport este maxima. Indiferent de tipul de poluant potential din zona, efectul cel mai periculos se poate datora compusilor solubili din substanta poluatoare, deoarece acestia sunt capabili sa parcurga distante mari sub actiunea apei subterane si au consecinte de durata lunga. In exploatarea balastului, riscul de poluare consta in principal in riscul de aparitie a unor accidente cu deversari de substante poluante (combustibili de exemplu). Privind viitoarea amenajare piscicola, aceasta nu va influenta calitatea apelor subterane, cresterea pestelui facandu-se fara furajare. Influenta lucrarilor proiectate asupra regimului apelor subterane din zona Ca urmare a lucrarilor de exploatare a nisipului si pietrisului va ramane o excavatie care va fi amenajata ca bazin piscicol. Directia de curgere a apei subterana este dinspre nord-nord-vest spre sud-sud-est si spre raul Doamnei. In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor de adancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa cele doua acvifere. Calitatea apelor freatice nu se va modifica deoarece produsii generati de activitatea piscicola sunt de natura biogena asimilabili usor chimico-biologic de ecosistemul acvatic.
Factorul de mediu aer
In zona de desfasurare a lucrarilor, repartizarea poluantilor se considera uniforma. Mijloacele de transport sunt surse liniare de poluare. Utilajele, in schimb, se deplaseaza pe distante reduse, in zona fronturilor de lucru. Poluantii posibil a fi emisi in aceasta perioada sunt dati de traficul intern, mici cantitati de oxizi de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi organici volatili, generati de sursele mobile (functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale). Emisiile in atmosfera provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici: - sunt surse nedirijate; - ansamblul surselor liniare formeaza o sursa de suprafata. Evaluarea concentratiilor estimate, privind emisiile datorate aarderii carburantilor releva faptul ca impactul asupra atmosferei, produs de emisiile rezultate din arderea carburantilor, este nesemnificativ, valorile imisiilor calculate au valori mult sub valorile maxime admise prin STAS 12574/87, modificat prin Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L. Factorul de mediu sol si subsol
Solul Sursa principala de degradare a terenului este activitatea de indepartare a stratului de sol vegetal si se va manifesta in toata zona de exploatare a agregatelor minerale. Acest tip de impact este un impact direct, va dura pe toata perioada de functionare a exploatarii, urmand ca, pe termen lung, prin lucrarile de ecologizare, sa se renatureze zona, deci sa se imprime un caracter reversibil al impactului identificat. De asemenea, se va inregistra impact negativ pe termen mediu, urmare a fenomenelor de tasare in zona platformei organizarii de santier, a platformelor de depozitare si pe suprafata aferenta amenajarii drumurilor tehnologice. Volumul de sol vegetal este proportional cu grosimea medie a stratului de sol vegetal si a gradului de recuperare. Prin gestionarea corespunzatoare a suprafetei de sol vegetal si reintroducerea ei in circuitul natural la finalizarea exploatarii se va evita inregistrarea unui impact rezidual. De asemenea, se pot inregistra modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer. Masurile propuse pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu aer vor avea efect pozitiv si rol in reducerea riscului poluarii solului, in special cu pulberi sedimentabile. Totusi, pulberile antrenate, urmare a circulatiei autovehiculelor pe drumurile balastierei, cat si a utilajelor agricole pe terenurile din jur, au aceeasi structura fizicochimica, la fel ca solul din care provin, reprezentand un factor de poluare mai accentuat pentru aer decat pentru sol. Nu se vor inregistra efecte cumulate, tinand cont ca pe teren nu se vor desfasura alte activitati. Subsolul Pentru extragerea agregatelor minerale va fi utilizata o suprafata de 2.74 ha. Lucrarile de exploatare si realizarea bazinului piscicol vor conduce la scoaterea din circuitul natural a unor suprafete de teren si crearea unor noi forme de relief, artificiale. Insa, aceste lucrari nu conduc la schimbari majore in mediul geologic, care sa aiba efect ireversibil asupra conditiilor hidrogeologice, hidrologice, zonelor umede, biotipurilor, etc. Din punct de vedere chimic, calitatea subsolului nu va fi afectata, lucrarile de exploatare vor conduce doar la schimbari ale morfologiei terenului, a proprietatilor fizico-mecanice si termice ale solului. Astfel, tinand cont de tipul de activitate, urmare a exploatarii resursei minerale, va exista impact rezidual, ireversibil, reprezentat de dislocarea definitiva a rocii, indiferent de masurile de reducere implementate. Ca atare, impactul produs de activitatea desfasurata se manifesta prin: - excavarea volumului de resurse minerale avizat, aspect ce conduce la agresarea subsolului si la modificarea peisajului prin realizarea bazinelui piscicol; - activitatea de exploatare afecteaza microflora si microfauna caracteristica ce vietuieste in sol si subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora si prin zgomotul generat de utilaje. Acest fapt va conduce la migrarea eventualelor specii de mezofauna in vecinatatea perimetrului. Potentiale surse de poluare a subsolului pot fi considerate urmatoarele aspecte: - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, rezultate din activitatile desfasurate pe amplasament; - scurgeri accidentale de produse de la utilaje si autovehicule; - evacuari de ape uzate in incinta organizarii de santier.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L. Biodiversitate
Decopertarea stratului de sol fertil, din cadrul zonelor vizate de proiect, produce o pierdere temporara a habitatului de hranire pentru fauna si avifauna, insa suprafetele ocupate prezinta o pondere foarte mica, raportat la zonele invecinate, care pot asigura necesarul de spatiu de hranire. Implementarea proiectului nu presupune afectarea de habitate protejate, specii de plante lemnoase, sau alte obiective de conservare, neafectand astfel structura si functiile ecologice existente in cadrul zonei Transportul in vederea executarii lucrarilor de amenajare-constructie constituie sursa de zgomot si praf, cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din imediata vecinatate a drumurilor. Pentru reducerea acestui tip de impact, s-a recomandat ca, inca din timpul perioadei de implementare a obiectivelor propuse, sa se stropeasca drumurile in functie de conditiile meteo si temperatura. Analizand intensitatea impactului provocat de implementarea elementelor propuse prin plan, in raport cu durata de timp pe care se resimte acesta, reiese ca impactul este nesemnificativ, temporar si de lunga durata, deoarece elementele generatoare de impact vor persista pe toata durata etapei I a proiectului, respectiv exploatarea agregatelor minerale. Modificarea habitatului local, in vederea realizarii investitiei, nu poate fi considerata o reducere notabila a habitatului de hranire pentru speciile faunistice prezente in zona, avand in vedere capacitatea de a exploata resurse variate de hrana de la nivelul zonelor invecinate. Impactul asupra biodiversitatii in timpul etapei de exploatare este temporar, dar de lunga durata, manifestandu-se relativ constant in timp, pana la starsitul perioadei de implementare. Dupa incheierea perioadei de exploatare a resursei minerale, se vor demara lucrarile de dezafectare ale organizarii administrative, urmate de lucrarile de refacere a mediului si amenajarea bazinului piscicol. Inchiderea organizarii administrative presupune lucrari de demontare a instalatiilor si dezafectare a platformelor constructiilor, urmate de lucrari de resolificare a tuturor zonelor afectate, folosindu-se sol din halda de sol vegetal. Aceasta etapa este benefica pentru biodiversitate, urmarindu-se ajungerea la conditiile de mediu dinaintea implementarii obiectivului. Lucrarile de refacere a mediului reprezinta un aspect cheie si obligatoriu in cazul oricarei exploatari, deoarece se va desfiinta halda de steril, a carui material se va depune pe taluzele si pilierii de protectie, urmand resolificarea cu solul fertil din halda corespunzatoare. In acest fel, se vor reda circuitului natural (habitat de hranire pentru speciile de pasari si nu numai) toate suprafetele afectate initial de obiectivul analizat. Deasemenea va exista o schimbare a topografiei terenului corespunzatoare zonei de exploatare, care reprezinta in fapt impactul rezidual al exploatarii. Impactul rezidual asupra biodiversitatii este evaluat ca fiind foarte aproape de situatia existenta inainte de implementarea obiectivului, apreciindu-se ocuparea imediata a noilor nise redate circuitului natural, atat de catre speciile de flora, cat si de catre cele de fauna caracteristice amplasamentului. Astfel, se considera ca dupa executarea lucrarilor de refacere a mediului, impactul rezidual nu va reprezenta un factor perturbator pentru biodiversitate, care se va adapta usor, ocupand noile nise ecologice redate circuitului natural.
Se apreciaza posibilitatea maririi posibilitatilor de cuibarire a pasarilor in cadrul perimetrului exploatat, prin folosirea suprafetelor ce vor fi ocupate de vegetatie specifica acumularilor artificiale. Luand in considerare toate aceste aspecte, se apreciaza ca suprafata aferenta proiectului va avea o capacitate de suport si siguranta pentru fauna, mai mare decat cea dinaintea implementarii proiectului.
Peisaj
Activitatea desfasurata in zona amplasamentului va determina scoaterea unor suprafete de teren din circuitul natural si crearea unui bazin piscicol si zona de agrement sportiv. d) Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul Impactul potential al functionarii obiectivului analizat in prezenta lucrare va fi strict local. e)
Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

Factorul de mediu apa
Pentru evitarea influentelor negative asupra ecositemelor din zona, in timpul procesului de extractie a balastului se vor lua urmatoarele masuri: - in perimetru nu se vor depozita carburanti; - alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate; - reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate; - nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de exploatare, ci numai in locuri special amenajate. De asemenea, este importanta luarea unor masuri de remediere rapida a poluarii (in cazul in care aceasta s-a produs), in scopul eliminarii efectelor negative asupra apelor subterane. Rapiditatea cu care se intervine depinde insa foarte mult de rapiditatea cu care este pusa in evidenta producerea poluarii. Pe perioada funcionrii amenajrii piscicole se impune: - executarea periodic de lucrari de dragare a fundului excavaiei pentru stoparea fenomenului de eutrofizare. - nu se vor face depozitri de reziduuri menajere i se vor evita scurgerile de produse petroliere. n momentul punerii n funciune a iazului piscicol se vor administra furaje ecologice, astfel nct calitatea apei s-i pstreze limitele admise conform NTPA 001/2005. Recomandm efectuarea unor analize biochimice la anumite intervale de timp, pentru a urmri calitatea apei din bazin. Din bazinul piscicol se vor preleva si analiza sistematic probe fizico-chimice si bacteriologice pentru monitorizarea calitatii apei. Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, au fost prevazute 2 foraje (H = 10.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol (in zona pilierului de protectie), pe directia de curgere a apei subterane. Forajele pot fi utilizate atat pentru monitorizarea nivelurilor piezometrice, cat si pentru monitorizarea calitatii apei subterane. Masuratorile de nivel si prelevarile de probe pentru analiza calitatii apei trebuie sa se faca periodic, cu o frecventa de 2 pe an.
Prelevarea probelor de apa din lac se va face din mai multe puncte, situate in zonele amonte si aval fata de directia de curgere a apelor subterane, cu aceeasi frecventa ca si in cazul forajelor de monitorizare. Rezultatele masuratorilor de niveluri si rezultatele analizelor chimice trebuie transmise organelor competente de gospodarire a apelor, astfel incat situatia in zona sa fie permanent cunoscuta de acestea. Influenta bazinului piscicol asupra apei subterane si a raului Doamnei este neglijabila, in conditiile exploatarii bazinului piscicol fara furajare si neinfestarea apei cu produse toxice aruncate de persoanele care practica pescuitul. Cele doua foraje de monitorizare vor fi amplasate pe laturile de nord (FM1 in zona neexploatabila de 0.2 ha) si de sud (F2). Caracteristicile celor doua foraje sunt:
Foraj FM1 FM2 X 379941.97 379852.18 Y 490875.88 491358.43 Z 283.30 281.60 Adancime 10.00 m 10.00 m
Pe amplasament nu vor exista evacuari de ape uzate, deci nu se impun masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apa. Pentru necesitatile fiziologice ale salariatilor exista WCuri ecologice in statia de sortare a societatii.
Factorul de mediu aer
Ca masura de reducere a noxelor, se asigura functionarea normala a utilajelor, prin efectuarea corespunzatoare si la timp a reviziilor tehnice si reparatiilor. Se are in vedere verificarea tehnica periodica a utilajelor de exploatare utilizate, precum si a mijloacelor de transport utilizate si folosirea catalizatorilor in vederea reducerii noxelor. Concentratiile de poluanti evacuati in atmosfera nu vor trebui sa depaseasca in aerul inconjurator valorile limita prevazute de Ordinul MAPN 592/2002. Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, respectiv pentru diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, sunt caracteristice lucrarilor de excavare si anume: pe caile de acces, pe unde circula autocamioanele, se va realiza ciclic o stropire in vederea reducerii, pana la anulare, a poluarii cu praf a zonei; evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf, in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s; utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale caror emisii respecta legislatia in vigoare; intretinerea utilajelor si reparatiile acestora se vor face periodic, conform recomandarilor firmelor producatoare, pentru evitarea degajarii suplimentare de noxe in timpul functionarii; alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei si reparatiile curente se vor efectua numai pe platformele betonate special amenajate, la sediul societatii.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L. Factorul de mediu sol si subsol
Solul Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asupra solului si subsolului in perioada executiei obiectivului. Exploatarea depozitului se va face conform cu documentatia, organizat, numai din perimetrul autorizat, dupa obtinerea avizului de gospodarire a apelor. Se vor avea in vedere urmatoarele: interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta obiectivului, cu exceptia situatiilor de urgenta (imobilizarea utilajului pe amplasament); stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in spatiu special amenajat, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant; interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol, in special in vatra carierei; depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a deseurilor pana la valorificarea acestora sau eliminarea finala; evacuarea periodica a deseurilor rezultate, ca urmare a desfasurarii activitatilor si evitarea formarii de stocuri de deseuri pe amplasament; extragerea si depozitarea separata a paturii de sol vegetal, in halda prevazuta in acest scop; adoptarea tuturor masurilor constructive si tehnice, necesare pentru conservarea si protejarea acestui depozit (compactarea si nivelarea materialului depus, crearea de pante de scurgere si drenuri, in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere a materialului depus); asigurarea stabilitatii haldei; minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurarea optima a activitatii; implementarea masurilor necesare pentru reducerea cantitatii de pulberi emise in atmosfera in vederea minimizarii depunerilor de praf pe terenurile adiacente zonei de exploatare; respectarea programului de lucrari, stabilit prin Proiectul tehnic de refacere a mediului. Reconstructia ecologica a zonei este recomandata dupa finalizarea lucrarilor. Subsolul Consecintele degradarii terenului prin excavatii vor trebui minimizate, pentru o perioada indelungata. Astfel, daca elementele geometrice ale fronturilor de exploatare preconizate a fi executate vor fi respectate, conform proiectului, si vor fi urmarite permanent, in timp nu exista riscul aparitiei de deformatii remanente majore cum ar fi: alunecari si deformari de taluz, etc. Proiectul prevede anumite masuri, care sa minimizeze riscurile de poluare a subteranului: - in perimetru nu se vor depozita carburanti; - alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate; - reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate; - utilizarea de material absorbant pentru eliminarea scurgerilor accidentale de produse petroliere si evitarea migrarii acestora;
- amenajarea corespunzatoare a spatiilor destinate depozitarii deseurilor, respectiv impermealizarea si delimitarea suprafetelor utilizate pentru depozitarea acestora, stocarea in conditii de siguranta a deseurilor (containere acoperite); - utilizarea de toalete ecologice.
Biodiversitate
Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii, descrise mai jos, au rol preponderent de preventie si sunt aplicabile, dupa caz, pe termen scurt, mediu si lung, continuu, ciclic sau in functie de evolutia lucrarilor si a conditiilor de mediu. o Respectarea graficului de lucrari, pentru a nu depasi numarul transporturilor zilnice pe caile de acces si, in acest fel, limitandu-se si impactul asupra florei si faunei din imprejurimile amplasamentului; o Se recomanda ca toate transporturile necesare in faza de exploatare a resurselor si in cea de operare sa fie gestionate cat mai eficient, astfel ncat sa se reduca la minim numarul lor. o Pe caile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h pentru a limita ridicarea prafului si zgomotul. o Depozitarea controlata a deseurilor. o Decopertarea separata a stratului de sol fertil si depozitarea acestuia in halda de sol vegetal, deoarece acest sol contine fragmente si seminte ale speciilor de plante autohtone, asigurand astfel conditiile optime pentru refacerea rapida a covorului vegetal initial. o Se recomanda ca halda de fertil sa reprezinte o prioritate in ceea ce priveste ordinea realizarii elementelor proiectului, pentru depozitarea corecta a intregului volum de sol vegetal decopertat. o Sa se ia masuri de stropire si umectare a cailor de acces si a benzilor transportoare a materialului mineral si totodata acoperirea cu prelate a autospecialelor ce transporta balastul. o In procesul de renaturare si amenajare peisagistic s se foloseasca solul vegetal haldat, fara aport de sol vegetal alohton sau specii de plante alohtone. o Inceperea reconstructiei inca din timpul fazei de operare, pe suprafetele unde nu vor mai exista interventii. Se recomanda ca, pentru minimizarea impactului asupra mediului, amplasamentul realizarii bazinului piscicol sa fie respectat asa cum a fost propus in acest proiect. Toate masurile ce au fost recomandate pentru factorii de mediu sol si aer au efecte pozitive si in cazul protectiei biodiversitatii din zona amplasamentului si din zona adiacenta. In ceea ce priveste planificarea lucrarilor, pentru activitatile de amenajare a bazinului piscicol si pe perioada functionarii acestuia, trebuie elaborat un plan de management la nivelul unitatii, care sa contina aspecte legate de planificarea si etapizarea lucrarilor, mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putand exercita un efect negativ asupra mediului dac nu sunt gestionate corect. Conform proiectului propus, stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul lacului impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinarea duratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica. Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf. Bazinul piscicol se va popula cu peste din specia crapului si carasului de cultura.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L. Peisaj
Pentru diminuarea impactului vizual se pot implementa o serie de masuri pe perioada de exploatare a resursei: - utilizarea de utilaje, autovehicule, instalatii cu aspect conform, salubre, astfel incat sa nu se suplimenteze nivelul de intruziune, oricum existent in cazul amplasarii oricarei amenajari noi in mediu; - reamenajarea cadrului natural se va realiza pe masura dezvoltarii exploatarii si cu respectarea recomandarilor prezentului studiu. f) Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Obiectivul de investitie analizat in prezentul raport (bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale), va fi amplasat in comuna Maracineni, judetul Arges. Pentru activitatea de exploatare a agregatelor minerale, apa nu este necesara. Dupa realizarea bazinului piscicol, apa se va acumula in bazin prin infiltrare din panza freatica. In perioada de functionare a bazinului piscicol nu vor rezulta ape uzate tehnologice. Sursele de impurificare a atmosferei, caracteristice pentru perioada de extragere a agregatelor minerale vor fi reprezentate de: extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale si functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale. O alta sursa de poluare a atmosferei va fi reprezentata de eroziunea eoliana, proces care depinde de conditiile meteorologice. In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor exista surse de poluare a aerului. Sursele de zgomot vor fi reprezentate de functionarea utilajelor de excavare a agregatelor minerale. Se apreciaza ca activitatea desfasurata in cadrul obiectivului nu va constitui o sursa de poluare fonica zonala, nivelul de zgomot generat incadrandu-se in limitele stabilite de STAS 10009 - 88 "Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita functionala a incintei: 65 dB(A). Se estimeaza ca zona protejata, cu caracter rezidential, nu va fi afectata de activitatile care se vor desfasura in cadrul obiectivului analizat, datorita distantei dintre acesta si zona rezidentiala. Avand in vedere impactul nesemnificativ al activitatilor care se vor desfasura pe amplasamentul analizat in prezenta lucrare asupra nivelului de zgomot al zonei, nu vor fi necesare masuri suplimentare de diminuare a impactului fata de cele impuse prin proiect. g) Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact Deoarece, in cadrul obiectivului analizat in prezenta lucrare, vor apare noi locuri de munca, se va resimti un impact pozitiv. Prin zona de amplasare si prin masurile care vor fi luate, proiectul analizat in prezenta lucrare nu va avea impact asupra conditiilor de viata ale locuitorilor (schimbri asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii hranei). Avand in vedere impactul neglijabil al activitatilor care se vor desfasura in zona analizata in prezenta lucrare asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra acestor componente de mediu (mediul natural si economic).
CONSIDERATII FINALE In urma studiului efectuat si pe baza datelor obtinute in urma documentarii impuse de specificul unor astfel de lucrari, s-a ajuns la urmatoarele concluzii: - Lucrarile de realizare a bazinului piscicol, cu exploatarea agregatelor minerale din comuna Maracineni, judetul Arges, nu se constituie in surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau a altor obiective din zona; - Zona in care se resimte impactul direct al lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale se limiteaza strict la perimetrul de exploatare. Intr-o masura mai mica, impactul se resimte si in zonele invecinate; - Efectele lucrarilor de amenajare piscicola nu se vor resimti asupra cursurilor de apa sau asupra obiectivelor existente in zona: terenuri agricole, drumuri, poduri si localitati; - Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi si proiectare arhitectonica destinata a integra obiectivul in mediul inconjurator; - Realizarea amenajarii piscicole in zona excavata determina aparitia unei vegetatii si a unor vietuitoare de balta, creandu-se un ecosistem specific acestor amenajari; - La nivel global, se poate aprecia ca investitia proiectata nu va avea ca efect cresterea gradului de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei; - Asigurarea oportunitatilor pentru ca turismul si recreerea sa se desfasoare n conformitate cu imperativele de conservare a habitatelor si speciilor de plante, de importanta nationala si comunitara; - Dezvoltarea unor activitati turistice, prin practicarea turismului rural, ar putea dinamiza dezvoltarea comunitatilor locale, dar aceasta depinde si de dezvoltarea unei infrastructuri corespunzatoare; - Informarea si constientizarea populatiei locale, a turistilor, a asociatiilor de agricultori si a altor factori locali privind masurile necesare pentru protectia speciilor vulnerabile protejate. Luand in consideratie utilitatea publica a investitiei, corelata si cu impactul asupra factorilor de mediu, se recomanda eliberarea acordului de mediu, conditionat de indeplinirea recomandarilor si masurilor prevazute in prezentul studiu.
Bibliografie Lege/Normativ/Standard - O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului; - Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private; -Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare; -Legea nr. 310/2004, pentru modificarea si completarea Legii 107/1996; -Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; -Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002; -Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare; -Ordin 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului; -STAS 9081/1988, Poluarea aerului, terminologie;
-Legea nr. 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator; -Legea nr.211/2011, privind regimul deseurilor; -Legea nr.426/2001 pentru aprobarea O.U.G. 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata prin Legea 104/2011; -H.G. 856/2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; -H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; - Legea nr. 319/2006 Lege securitatii si sanatatii in munca; - Flori din muntii nostrii, Ed. Stiintifica, Bucuresti, Beldie Al., Pridvornic C. (1959); - Flora Romaniei Simionescu I. (1947), Editia a 2-a, revazuta, Editura pentru literatura si arta, Bucuresti;
Definitii ACORD DE MEDIU Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati . AER POLUAT ,,Aer care contine poluanti in concentratii la care acestia actioneaza nociv asupra organismelor vii si daunator mediului inconjurator. COLECTARE Stringerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) deseurilor in vederea transportarii lor. DESEURI Orice substanta sau obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca. DESEURI PERICULOASE Deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau proprietate care face ca acestea sa fie periculoase. DETERIORAREA MEDIULUI Alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si amenajarea corespunzatoare a teritoriului. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului. IMPACT DE MEDIU Modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului
ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora. MEDIU Ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzind elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. POLUARE Concentratii de poluanti in mediu care depasesc valorile naturale. POLUARE ANTROPICA Poluare a aerului rezultata din activitati umane. POLUANT Orice substanta, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie ( radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii ) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestora si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale. PROTECTIE A AERULUI Actiune de prevenire si/sau de reducere a poluarii aerului prin masuri tehnice si legislative. SURSA DE POLUARE Loc, proces sau activitate care genereaza poluanti. PRODUCATOR Orice persoana fizica sau juridica din a carei activitate rezulta deseuri (producator initial ) si/sau care a efectuat operatiuni de pretratare, amestec sau alte operatiuni asupra deseurilor, ceea ce determina schimbarea naturii sau compozitiei acestora. ZONA POLUATA Teritoriu in care se evidentiaza concentratii de poluanti peste concentratia maxima admisibila.

Bazin Piscicol Cu Exploatare de Agregate Minerale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazin Piscicol Cu Exploatare de Agregate Minerale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna

Maracineni-Argeselu, judetul Arges Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L.

2 Proiectant: APOMAR CONSULTING

1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI Amplasamentul

Coordonate reper borna CSA 8

1.5. INFORMATII PRIVIND INFRASTRUCTURA EXISTENTA Accesul in zona

3 Proiectant: APOMAR CONSULTING

1.6. INFORMATII PRIVIND RESURSELE FOLOSITE

4 Proiectant: APOMAR CONSULTING

1.7. INFORMATII PRIVIND ACTELE DE REGLEMENTARE

3.2. COLECTAREA DESEURILOR

11 Proiectant: APOMAR CONSULTING

Zona studiata Perimetru Argeselu

12 Proiectant: APOMAR CONSULTING

13 Proiectant: APOMAR CONSULTING

16 Proiectant: APOMAR CONSULTING

17 Proiectant: APOMAR CONSULTING

4.2.2. SURSE DE POLUANTI

20 Proiectant: APOMAR CONSULTING

IPA (%) 99,10 96,23 88,21 89,39

Particule solide Oxizi de sulf (Sox), exprimat

21 Proiectant: APOMAR CONSULTING

24 Proiectant: APOMAR CONSULTING

4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI

30 Proiectant: APOMAR CONSULTING

Factor/aspect de mediu Calitatea cantitatea apei Calitatea aerului si

Proiectant: APOMAR CONSULTING

Criteriile avute in vedere pentru analiza amplasamentului sunt:

40 Proiectant: APOMAR CONSULTING

379941.97 490875.88 379852.18 491358.43

Impactul prognozat asupra mediului

Factorul de mediu apa

45 Proiectant: APOMAR CONSULTING

46 Proiectant: APOMAR CONSULTING

47 Proiectant: APOMAR CONSULTING

Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

48 Proiectant: APOMAR CONSULTING

49 Proiectant: APOMAR CONSULTING

50 Proiectant: APOMAR CONSULTING

51 Proiectant: APOMAR CONSULTING

52 Proiectant: APOMAR CONSULTING

55 Proiectant: APOMAR CONSULTING

S-ar putea să vă placă și