Eci

RAPORT DE MEDIU
Plan Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic
national, amplasare turbine
Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Greci

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L
Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE................................................................................................. 4
1.1. Date de recunoastere a documentatiei.............................................................. 5
1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului, relatia
cu alte planuri si programe relevante ..................................................................... 6
2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI Sl
ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA
NEIMPLEMENTARII PLANULUI.................................................................... 59
2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului ............................................................. 60
2.1.1. Elemente de geologie .............................................................................. 60
2.1.2. Solul......................................................................................................... 62
2.1.3. Elemente de hidrologie............................................................................ 64
2.1.4. Clima si calitatea aerului ......................................................................... 65
2.1.5. Biodiversitatea......................................................................................... 69
2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public ................................... 88
2.1.7. Agricultura, industrie, infrastructura....................................................... 89
2.1.8. Populatia .................................................................................................. 91
2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului ............. 92
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI
AFECTATA SEMNIFICATIV............................................................................ 93
4. ALTE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE PE AMPLASAMENT.... 106
5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI ........................................... 115
5.1. Generalitati .................................................................................................. 116
5.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan...... 117
6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ...... 123
6.1. Efectele asupra factorului de mediu apa ..................................................... 124
6.2. Efectele asupra factorului de mediu aer ...................................................... 125
6.3. Efectele asupra factorului de mediu sol-subsol ........................................... 128
6.4. Efectele asupra biodiversitatii ..................................................................... 131
6.5. Efectele asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei........................... 142
6.6. Efectele asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

2
cultural, arhitectonic si arheologic ..................................................................... 143
6.7. Surse de zgomote si vibratii ........................................................................ 146
6.8. Sursele si protectia impotriva radiatiilor ..................................................... 150
6.9. Efectul umbririi ........................................................................................... 151
6.10 Efectul asupra factorilor climatici .............................................................. 152
6.11 Efectul cumulat al celor doua planuri, pe fiecare factor de mediu ............ 153
7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,
INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA. 166
8. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI
COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI............ 167
8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu apa ............................................................. 168
adverse asupra factorului de mediu aer .............................................................. 168
adverse asupra factorului de mediu sol-subsol................................................... 169
adverse asupra biodiversitatii ............................................................................. 170
adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei .................................. 172
adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural 172
zgomotelor si vibratiilor ..................................................................................... 173
9. ANALIZA ALTERNATIVELOR, EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA
MEDIULUI .......................................................................................................... 174
9.1. Alternative analizate.................................................................................... 175
9.2. Evaluarea efectelor asupra mediului prin Metoda Unitatilor de Impact
Negativ................................................................................................................ 176
10. MONITORIZARE........................................................................................ 183
11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC................................................ 189
12. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE............................................................. 198
ANEXE
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

3

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE
BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE
BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA
LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.
INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU
CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA
ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

4

1. INTRODUCERE
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

5
1.1. Date de recunoastere a documentatiei
Denumirea planului: Plan Urbanistic Zonal Construire parc eolian, amenajare
drumuri, racord electric la sistemul energetic national, amplasare turbine
Amplasamentul zonei studiate: Judetul Tulcea, Comuna Greci
Beneficiarul proiectului: S.C. VAN PRO ENERGY S.R.L. Constanta

Elaborator: S.C. As Orimex New S.R.L. inregistrat in Registrul National al
Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru
elaborare de RM, RIM, BM, EA, RA, RS conform Ordinului Ministerului
Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.

Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de
Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si
Padurilor nr. 1026/2009:

Nr.
Crt.
Numele
Persoanei Juridice/ Fizice
Elaborator pentru urmatoarele tipuri de
studii pentru protectia mediului:
1
Cabinet Expert Mediu
Petrescu Traian
RM, RIM, BM, RA
2
S.C. House Construct Invest
Environment S.R.L.
RM, RIM, BM, RA, EA, RS
3 Ing. Oprescu Daiana RM, RIM, BM, RA
4 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM
5 Ing. Petrescu Traian Razvan RM, RIM, RA, RS
6 Ing. Blnda Antonia Irina RM, RIM
7 Biolog Pahon Anca Mariana RM, EA
8 Biolog Vasile Andreea RM, EA
9 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA

Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1

Persoana de contact: Petrescu Razvan
Telefon: 0241.585.020
Fax: 0241/586.505
E-mail: traian_orimex@yahoo.com; petrescutraian@expert-mediu.ro
www.expert-mediu.ro
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

6
1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului,
relatia cu alte planuri si programe relevante
Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) are caracter de reglementare specifica
detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate
functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice,
etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile
PUG-ului localitatii din care face parte.
Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de
urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si
conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza
premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in
timp, functie de fondurile disponibile).
Prezenta lucrare are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi
un parc eolian pe un domeniu privat, situat in extravilan intr-o zona aflata in
apropierea localitatii Greci, spre sud-vestul localitatii, cu suprafata studiata de
558,8187 ha si suprafata aferenta obiectivului conform RLU de 251,9052 ha. Pe
amplasament se propune amplasarea unui parc eolian format din 11 turbine cu
putere nominala de 2,5 MW.
Obiectivul lucrarii il constituie elaborarea unor reglementari care sa
orienteze dezvoltarea urbana a zonei si deblocarea/pregatirea procesului de
investitii.
Pe baza analizei critice a situatiei existente, a prevederilor P.U.G. al
comuniei Greci, a prevederilor certificatului de urbanism nr. 346/12398 din
24.11.2009, emis de Consiliul Judetean Tulcea, a continutului acordurilor si
avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, a concluziilor studiilor de
fundamentare, planul urbanistic zonal va trata urmatoarele categorii generale de
probleme:
- stabilirea amplasamentelor pentru montarea turbinelor eoliene in baza
studiului privind intensitatea vantului si a numarului optim de turbine;
- stabilirea conditiilor de amplasare a turbinelor functie de distantele limita
fata de limitele intravilanului localitatilor adiacente amplasamentlui studiat;
- stabilirea retelei de drumuri de exploatare necesare a fi realizate pe terenul
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

7
din zona studiata - dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de
transport in siguranta a utilajelor la locul de montaj si a materialelor
necesare realizarii infrastructurii turbinelor eoliene;
- stabilirea traseelor de circulatie pe drumurile existente in afara teritoriului
aferent parcului eolian pentru transportarea echipamentelor si a materialelor
de constructie;
- zonificarea functionala a terenurilor;
- statutul juridic si circulatia terenurilor;
- definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a
zonelor aferente acestora;
- masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si
antropice;
- masuri de protectie a mediului si conditiile de aplicare a prevederilor
Raportului de mediu;
- stabilirea obiectivelor de utilitate publica;
- reglementari specifice detaliate -permisiuni si restrictii incluse in
regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z.;
- delimitarea si protejarea patrimoniului natural si arheologic;
- analiza posibilitatii de amplasare a platformei de incarcare descarcare
- analiza posibilitatii de amplasare a turbinelor la distantele de siguranta fata
de traseul LEA de inalta tensiune 20 kV (existente pe amplasament,
eventual).
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru investitia Construire parc
eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic national,
amplasare turbine se realizeaza pe baza analizei multicriteriale a zonei care va fi
afectata de amplasarea turbinelor eoliene si va avea in vedere dezvoltarea
economica a zonei si realizarea unei cooperari eficiente intre investitor si
administratia locala si judeteana.
Investitia propusa care va fi amplasata pe acest teren are o specificitate
proprie conferita de tipul si oportunitatea investitiei precum si de caracteristicile
amplasamentului ales.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

8
Specificul comunei este agro-industrial, terenul arabil de 4500 ha oferind
posibilitatea intretinerii familiilor din recoltele anuale de cereale, porumb, floarea
soarelui si legume.
In comuna Greci este in desfasurare Programul de Dezvoltare Rurala care are
ca obiectiv extinderea si reabilitarea sistemului de distributie a apei potabile.
Conform Planului Urbanistic General pe amplasamentul studiat pentru
amplasarea Parcului de turbine eoliene terenul are destinatia de teren arabil,
pasune, neproductiv si vii. Pe acest teren prin P.U.G. aprobat nu s-a propus
amplasarea nici unei functiuni. Terenul are o importanta economica redusa.

REGULI GENERALE DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE
A TERENURILOR
Avand n vedere faptul ca amplasamentul se afla situat intr-o zona de
extravilan, amplasarea constructiilor se va face functie de specificitatea fiecarui tip
de constructie: pilon de turbina eoliana, drum de exploatare, platforma de montaj,
punct de conexiuni, statie de transformare.
Vor fi respectate distantele de siguranta aferente instalatiilor eoliene si a
retelelor electrice aeriene si subterane.

Reguli cu privire la siguranta constructiilor si apararea interesului public
Se interzice realizarea constructiilor care nu sunt permise prin RLU al
comunei Greci.
Se interzice realizarea constructiilor in zonele expuse la riscuri naturale
(terenuri inundabile, mlatinoase, cu eroziuni, etc.), cu exceptia celor ce au ca scop
limitarea efectelor acestora. n proiectare si executie se vor respecta prevederile
Legii nr.10/1995, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Normativului P
100/1992.
Autorizarea lucrarilor de utilitate publica se va face in baza documentatiilor
de investitii aprobate i cu respectarea, daca e cazul, a Legii exproprierii pentru
cauza de utilitate publica, nr. 33/1994. Pentru toate unitatile, documentatia
D.T.A.C. va include, acordul de mediu studiul de impact si raportul asupra
studiului de impact.
Se vor respecta prevederile legale n vigoare la data autorizarii, privitoare la
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

9
integrarea unei functiuni diferite esential de caracterul zonei.

Procentul de ocupare a terenului
Procentul de ocupare a terenului (P.O.T.= SC/ST x100) se va incadra in
limitele:
- pentru zone functionale de servicii si industriala POT-ul se va stabili prin Studiul
de amplasament.
ST = suprafata parcelei nscrisa n Cartea funciara.
SC = aria sectiunii orizontale a cladirii, la cota 0.00 a parterului, pe conturul
exterior al peretilor, exclusiv rezalidurile cu aria mai mica de 0,4 mp, niele cu aria
mai mica de 0,4 mp, treptele exterioare i terasele neacoperite.
P.O.T. se calculeaza pentru toate cladirile de pe parcela, astfel ncat sa nu se
depaeasca indicii ce asigura confortul i conditiile optime de igiena de pe fiecare
parcela.
Procentul de ocupare a terenului (P.O.T.), coeficientul de ocupare a terenului
(C.U.T.), regimul de aliniere i naltimea sunt conditii obligatorii de autorizare.

Orientarea fata de punctele cardinale
Nu este cazul.

Parcelarea
Pentru parcelari ulterioare se va impune emiterea unui certificat de urbanism
in cazul unor dezmembrari de parcele. Terenurile sunt construibile daca se asigura
accesul direct la un drum public, daca se asigura echiparea tehnico-edilitara i daca
forma i dimensiunile sunt conforme cu prevederile documentatiilor de urbanism.

Amplasarea fata de aliniament (aliniament = limita dintre domeniul public
si privat)
- regim de aliniere = linia imaginara ce unete fronturile construite ale cladirilor
Nu este cazul.

Distante minime obligatorii fata de limitele laterale i limita posterioara
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

10
a parcelei
Se vor respecta prevederile Codului civil.
Amplasarea constructiilor unele fata de altele
Distanta intre turbine nu va fi mai mica de 225m, intre axele verticale ale
pilonului de sustinere.

DISTANTE DE SIGURANTA
aferente centralelor eoliene
Denumirea obiectivului invecinat cu
centrala eoliana
Distanta de
protectie
-m-
Distanta de
siguranta
-m-
De unde se
masoara distanta
de siguranta
Drumuri publice de interes national sau de
interes judetean
*1)
H*2) + 3
m*3)
*4)
Drumuri publice comunale, drumuri publice
vicinale, drumuri de utilitate privata
*1) *5) *6) * 4)
Cai ferate *1)
H *2) + 3 m
*7)
*4)
LEA *1) H * 2) + 3 m *4)
Centrale eoliene * 8) *1) *9) *4)
Linii aeriene de TC *1) H * 2) + 3 m *4)
Conducte supraterane de fluide inflamabile *1)
H * 10) + 3
m*11)
*4)
Instalatii de extractie petrol si gaze naturale,
de pompare petrol, statii de reglare masurare
gaze naturale
*1)
H * 10) + 3
m*11)
*4)
Poduri *1)
H * 2) + 3
m* 12)
*4)
Baraje, diguri *1) H * 2) + 3 m *4)
Cladiri locuite *1) H * 13) *4)
Cladiri cu substante inflamabile *1) H * 2) + 3 m *4)
Aeroporturi *1) *14) *4)
Instalatii de emisie receptie TC *1) *14) *4)
Locuri si cladiri istorice *1) *14) *4)
Zone cu flora sau/si fauna protejate *1) *14) *4)
Terenuri de sport omologate *1) H * 2) + 3 m *4)
Parcaje auto pe platforme in aer liber *1) H * 2) + 3 m *4)

LEGENDA
Tc : telecomunicatii
NOTE:
*1) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2 m imprejur.
*2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

11
*3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50m.
*4) Se masoara de la marginea constructiei supraterane: pentru o amenajare
cu mai multe agregate (ferma) se considera distanta de la agregatul cel mai
apropiat de obiectivul invecinat.
*5) Egala cu o lungime de pala, dar nu mai putinde 30m.
*6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu
se normeaza.
*7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100m.
*8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate (ferma)
apartinand altui operator economic.
*9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul
cel mai apropiat apartinand celeilalte ferme eoliene va fi egala cu 7 x diametrul
celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului
predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci
cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant
*10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei.
*11) Daca obiectivul este ingradit, distanta de siguranta se masoara pana la
ingradire.
*12) Dupa caz, se stabileste distanta egala cu H + 3 m daca peste pod trece
un drum national, un drum judetean sau o cale ferata, tinandu-se seama si de notele
3) si 7), respectiv o distanta egala cu o lungime de pala , dar nu mai putin de 30m,
daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate
privata.
*13) Inaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de
locuinte, cu acurdul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu
inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3; distanta instalatiei eoliene destinata
satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinte va fi cel putin egala cu
inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanta instalatiei eoliene proprii a
unei locuinte nu se normeaza.
*14) Se stabileste cu avizul autoritatilor competente, care sunt mentionate in
certificatul de urbanism.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

12
DISTANTE DE SIGURANTA dintre LEA si obiectivele invecinate
(altele decat LEA)
1) Pentru liniile electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protectie
si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de
axul liniei. Distanta de protectie de siguranta reprezinta latimea culoarului de
trecere al liniei.
2) Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii
simplu sau dublu circuit are valorile:
a) 24 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 kV;
b) 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;
c) 55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kV;
d) 75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;
e) 81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.
3) Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii
simplu sau dublu circuit, construita pe teren impadurit, are valorile:
a) 32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;
d) 81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.
4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau
neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, in
culoare amplasate in zonele de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de
protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora, in conditiile
precizate in NTE 003/04/00.
5) In conditiile prevazute la alin. (3), distanta pe verticala dintre conductorul
cel mai apropiat de arbori si varful arborilor, inclusiv o crestere previzibila pe o
perioada de 5 ani incepand de la data punerii in functiune a liniei, trebuie sa fie de
cel putin:
a) 1 m pentru LEA cu tensiune de 20 kV;
d) 6 m pentru LEA cu tensiune de 400 kV;
e) 9 m pentru LEA cu tensiune de 750 kV.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

13
Pentru liniile electrice in cablu zona de protectie si zona de siguranta se
stabileste astfel:
- In cazul instalarii aeriene, in interiorul sau in exteriorul unei cladiri, zonele de
protectie si de siguranta se stabilesc dupa cum urmeaza:
a) in interiorul cladirilor:
1. zona de protectie si zona de siguranta coincid si sunt delimitate la
distantele minime tehnologice normale pentru canalele de cabluri si pentru culoare
de acces;
2. zona de siguranta comuna cu instalatii tehnologice invecinate se stabileste
prin respectarea distantelor minime legale
b) in exteriorul cladirilor:
1. zona de siguranta comuna cu instalatii tehnologice sau cu cai de transport
ori de acces se stabileste prin instalarea cablurilor fie pe constructii special
amenajate, fie pe elemente de constructie cu alta destinatie decat montarea
cablurilor; se respecta, acolo unde este cazul, distantele minime legale
- In cazul instalarii in pamant a cablurilor de medie sau/si joasa tensiune:
a) zona de protectie a traseului de cabluri coincide cu zona de siguranta, este
simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8 m; in plan vertical zonele de
protectie si de siguranta ale traseului de cabluri se delimiteaza prin distanta
(adancimea) de pozare in valoare de cel putin 0,8 m;
- In cazul instalarii in elemente prefabricate din beton:
a) zona de protectie a traseului de cabluri are latimea egala cu latimea elmentului
prefabricat si, in functie de tensiunile nominale, are valorile urmatoare:
1. pentru cabluri de medie tensiune are latimea de 1 m si adancimea de cel
putin 1 m;
2. pentru cabluri de 110 kv are latimea de 1m si adancimea de cel putin 1,3m
b) zona de siguranta a traseului de cabluri are latimea de 0,5 m de la limita zonei
de protectie, in plan orizontal si in adancime.
Pentru respectarea servitutilor aeronautice civile, titularii de licente de
transport, respectiv de distributie a energiei electrice, vor lua masuri pentru
balizarea LEA cu inaltime de peste 25 m care traverseaza drumurile publice de
interes national; balizajul se executa prin:
a) balizaj de zi pentru conductoarele superioare din deschiderea de traverse;
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

14
b) balizaj de zi (vopsire), pentru stalpii de traversare, iar cand inaltimea lor
depaseste 45 m, si cu balizaj de noapte.
Pentru respectarea servitutilor aeronautice civile, titularii de licente de
producere a energiei dintre surse eoliene vor lua masurile prevazute pentru
balizarea grupurilor de producere a energiei eoliene.
In cazul in care apar suprapuneri ale zonelor de protectie si de siguranta
aferente a doua sau mai multor capacitati energetice, in care isi desfasoara
activitatea titularii de licenta diferiti, la stabilirea zonei de siguranta comune se va
respecta principiul prioritatii zonei de protectie/siguranta care are dimensiunea cea
mai mare, respectiv se va pastra distanta cea mai mare de fiecare capacitate; un
teren situat in zona de siguranta a unei capacitati, care constituie si zona de
protectie pentru o alta capacitate, se supune restrictiilor acesteia din urma. Accesul
in zona de protectie a unei capacitati care se suprapune cu/este situata in zona de
protectie a altei capacitati energetice se face cu respectarea cerintelor cumulate
pentru cele doua zone de protectie.

Inaltimea constructiilor
Pentru zona functionala destinata amplasarii instalatiilor eoliene se propune
o inaltime maxima de 165 m.

Aspectul exterior
Aspectul exterior nu trebuie sa contravina functiunii

Asigurarea acceselor
- asigurarea acceselor se va face de pe drumurile de exploatare existente si
propuse.

Parcaje
Nu este cazul.

Asigurarea echiparii edilitare
Pentru organizarea de santier se vor asigura utilitatile necesare prin racorduri
la retelele edilitare existente in zona pe baza unor documentatii de specialitate.
Pentru platforma de depozitare, incarcare, descarcare in mijloace de
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

15
transport auto, echiparea tehnico-edilitara se va realiza cu echipamente proprii:
grup sanitar ecologic, grup electrogen autonom, cisterna de apa potabila, container
pentru birourile de lucru, vestiare ale personalului.

Imprejmuiri
Se vor executa imprejmuiri care sa nu distoneze in peisaj: garduri din plasa
sudata, panouri metalice.
Imprejmuirile se vor realiza doar pentru protectia punctelor de conexiune,
statia de transformare, organizarea de santier, punctul de incarcare descarcare.

Spatii verzi si plantate
Se vor reface toate zonele verzi afectate in context cu peisajul existent
anterior executarii lucrarilor de constructie, vor fi inierbate terenurile amenajate ca
platforme de montaj cu vegetatie specifica zonei, vor fi replantate cu arbori
specifici zonei, suprafetele de teren defrisate si afectate in timpul lucrarilor de
cunstructie.

ZONIFICAREA FUNCTIONALA
Intreaga zona face parte din UTR, extravilan, in completare la prevederile
PUG si RLU comuna Greci.

Zonele functionale din intravilan pot fi urmatoarele:
Lmt - ZONA CONSTRUCTII EXISTENTE
C - ZONA DE CAI DE COMUNICATIE
Tie - ZONA IMPLANTARE INSTALATI EOLIENE
TE - ZONA DE RETELE
e - subzona retele electrice supraterane si subterane, statii de transformare,
puncte de conexiune;

C - ZONA CAI DE COMUNICATIE
COMPUSA DIN:
CCr - SUBZONA CAI DE COMUNICATIE RUTIERA COMPUSA DIN: strazi
existente;

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

16
LUCRARI PERMISE:
- reparatii, amenajare, modernizare
- lucrari conform standardelor i normativelor specifice
- pot include retele de: alimentare cu apa, canalizare, energie electrica, telefonie
- amplasarea semnalizarilor rutiere;

Dee - drumuri de exploatare existente
Compusa din drumurile de exploatare existente intre parcele
- lucrari permise:
- dimensionarea sectiunii pentru asigurarea capacitatii de transport pentru
echipamente agabaritice
- realizarea structurii de rezistenta pentru sarcini de 15tf /osie, prin
impietruire
- lucrari de corectare a traseelor in limita domeniului privat sau public al
primariilor curbe de giratie cu raza de 50 m
- realizarea de rigole si alte lucrari de protectie impotriva apelor pluviale,
lucrari de arta de mici dimensiuni podete
- pot include retele electrice subterane

Ddp - drumuri de exploatare propuse - compusa din drumurile ce se vor executa in
zona de amplasare a turbinelor eoliene pentru a se realiza transportul materialelor
de constructie, echipamente, utilaje, cu mijloace de transport auto si a lucrarilor de
consolidare si de scurgere a apelor pluviale.

Lucrari permise
- derocari, consolidari cu umpluturi din materialul rezultat
- lucrari de arta pentru asigurarea traversarilor in zonele foarte accidentate
- pot include retele elctrice subterane
TIE - ZONA IMPLANTARE INSTALATIE EOLIANA
1. Generalitati
art.1 - functiunea predominanta a zonei - teren extravilan cu folosinta actuala
pasune, teren arabil, teren neproductiv.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

17
art.2. - Zona de amplasare a turbinelor eoliene este inclusa in teritoriul
administrativ al comunei Greci.

2. Utilizarea functionala a terenurilor
art.3. utilizari premise:
- pasuni
- spatii verzi;

- implantare piloni turbine eoliene,
- construire drumuri de exploatare
- construire platforme de montaj
- construire platforme pentru punctele de conexiune
- construire platfotme pentru transformator
- montare retea electrica subterana
- montare retea electrica supraterana de racord la statia de transformare

art.4. - utilizari premise cu conditionari:
- circulatii pietonale
- orice interventie necesita documentatii specifice aprobate conform legii de
protectia a mediului si cu normele stabilite pe plan local;

art.5. - utilizari interzise:
- amplasarea oricarui alt tip de constructie se va face in conformitate cu prevederile
P.U.G. comuna Greci si a documentatiilor de urbanism specifice.
- exploatari de roci utile
- activitati poluante cu risc tehnologic;
- se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare;

3. Conditii de amplasare si echipare
- amplasarea se va face strict in interiorul suprafetelor de teren concesionate,
inchiriate, private, asupra carora beneficiarul are un drept de folosinta;

4. Conditii si metode de exploatare
Exploatarea parcului de turbine eoliene se va face conform documentatiilor tehnice
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

18
si procesului tehnologic specific acestui gen de capacitati de producere a energiei
electrice -procesul de exploatare a instalatiei eoliene nu implica metode deosebite
de exploatare;

5. Lucrari de refacere a mediului
Realizarea investitiei impune adoptarea unui program de monitorizare
a mediului si a unui plan de management al mediului in zona, pentru lucrarile
proiectate - atat pentru faza de constructie cat si pentru faza de exploatare.
Aceste documentatii se vor realiza in baza datelor furnizate de Studiul de
impact asupra mediului si de prevederile Acordului de mediu, coroborate cu
datele furnizate de Raportul de mediu si de programul de monitorizare
desfasurat anterior implementarii planului. Pentru fiecare interventie vor fi
prevazute in faza de proiectare masurile pentru protectia si refacerea
mediului.

Pe - ZONA SUPUSA RISCULUI
Compusa din zona de ravene create de torentii de ape pluviale.
Sunt interzise orice fel de constructii cu exceptia celor de protectie a mediului.
Sunt permise lucrari de reducere a efectelor torentilor, lucrari de arta pentru
consolidarea structurii drumurilor de exploatare.
Sunt permise lucrari de plantare. Se vor planta numai specii de arbori si arbusti
specifice zonei.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

19
DATE GENERALE PRIVIND PLANUL ANALIZAT STADIUL ACTUAL
AL DEZVOLTARII
Incadrarea in teritoriu
Pe amplasament se propune amplasarea unui parc de turbine eoliene format
din 11 turbine cu putere nominala de 2500 kW (2,5 MW).
Amplasamentul este situat in extravilan, comuna Greci, avand o suprafata
studiata de 558,8187 ha si suprafata aferenta obiectivului conform RLU de
251,9052 ha.
Amplasamentul este situat la cca. 1200 m fata de limita de sud a
intravilanului comunei Greci.

Pe amplasament, potrivit studiului de fezabilitate si o celui de masurare a
intensitatii vantului s-a propus montarea a 11 turbine eoliene pentru care au fost
stabilite coordonatele geodezice proprii. Turbinele au fost numerotate de la 1 la 11
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

20
fiecare turbina avand propriile coordonate geodezice sistem STEREO 1970,
respectiv coordonate Geografice, prezentate in tabelul urmator:

Coordonatele suprafetei de 251,9052 ha, aferenta obiectivului analizat sunt
urmatoarele:

Comuna Greci este compusa dintr-o singura localitate cu un teritoriu
administrativ de 8770 de ha, din care 483 ha intravilan, si o populatie de 5635 de
locuitori ce formeaza 1720 de gospodarii. Organizarea aceasta a fost aleasa din
cauza suprafetei foarte extinse si a numarului mare de locuitori al satului.
Zona depresionara pe care este amplasata comuna este strabatuta pe directia
nord-vest sud-est de paraul Recea.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

21
Localitatea este situata in N -V judetului Tulcea si al Dobrogei, la poalele
celor mai batrani munti din Europa, Muntii Macinului.
In limitele sale, teritoriul administativ al comunei Greci se invecineaza:
la Nord - cu teritoriul administrativ al orasului Macin, jud.Tulcea
la Est-Nord-est - cu teritoriul administrativ al comunei Luncavita, jud.
Tulcea
la Sud - cu teritoriul administrativ al comunelor Cerna si Turcoaia , jud.
Tulcea
la Vest - cu teritoriul administrativ al comunei Carcaliu, jud. Tulcea.
Comuna se leaga printr-un drum judetean in lungime de 3 km de D.N. 22D,
aflandu-se la 72 de km de resedinta de judet, municipiul Tulcea, si la 25 de km de
comuna Smardan care face legatura peste Dunare cu orasul Braila. Distanta intre
comuna Greci si cel mai apropiat oras, Macin, este de 14 km.
Terenul pe care se propune amplasarea parcului de turbine eoline este situat
in extravilanul localitatii Greci si are folosinta actuala de vii, livada, rape, ravene si
pasune.
Zona studiata se invecineaza:
la nord: terenuri proprietati private
la est: terenuri proprietati private
la nord-est: Comuna Greci
la sud: terenuri proprietati private
la vest: terenuri proprietati private
De la zona studiata pana la cele mai apropiate localitati sunt urmatoarele
distante:
fata de Greci aprox. 1200 m
fata de Carcaliu aprox. 4,2 km
fata de Turcoaia aprox. 4,8 km
Distantele au fost considerate de la turbinele eoliene cele mai apropiate fata
de localitatile invecinate.
In zona exista linii electrice aeriene.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

22

Imagini din zona analizata

Terenul in suprafata de 69,49 ha (pasune degradata) detinut de beneficiarul
planului, in conformitate cu Contractul de asociere in participatiune nr. 5242 / 20 /
11.11.2009 este alcatuit din 2 tarlale cu mai multe parcele, respectiv:
- T 39, Vn 339, Vn 343, Vn 341, Vn 345, Vn 349, Vn 351, Vn 354, P 353, Vn
357, P 355, Nb 359, Vn 360, P 374, Vn 362, Vn 364, P 389, Vn 375, Vn
372, Vn 366, Vn 368, Vn 370, Nr 365;
- T 41, P 389, Vn 390, Vn 392, Vn 395, Vn 399, Vn 397, Vn 393, P 391.

Potential de dezvoltare
Singurul potential de dezvoltare cu impact economic semnificativ pentru
zona este cel determinat de prezenta aproape permanenta a vanturilor.
Conform HG 1535/2003 in Romania s-au identificat cinci zone eoliene
distincte in functie de potentialul energetic existent, de conditiile de mediu si
topografice. In cadrul acestor regiuni, amplasamentele favorabile pentru
amplasarea de turbine eoliene sunt acelea care urmaresc exploatarea energetica a
efectului de curgere peste varful de deal sau a efectului de canalizare a curentilor
de aer. Podisul Dobrogean care este beneficiarul unui climat bland face parte
din una din zonele eoliene cu potential energetic ridicat.
Judetul Tulcea are un potential energetic eolian net superior altor judete ale
tarii. Vanturile predominante bat 45% din an cu viteze de peste 7m / sec.
Amplasamentul ales indeplineste conditiile de eficienta energetica solicitate
pentru amenajarea unui parc de turbine eoliene, viteza medie anuala a vantului la
inaltimea de 100m fiind de 6,3 m/s conform Raportului preliminar energetic. Din
datele acestui raport rezulta ca pe amplasamentul studiat pot fi amplasate turbine
eoliene cu o putere nominala de 2,5 MW. Prezenta retelelor electrice in zona este
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

23
deasemenea un avantaj deosebit pentru prezenta unor investitii de acest gen pentru
ca se poate asigura preluarea si transportul energiei electrice produsa.
Potentialul maxim al parcului de turbine eoliene ce se propune a fi realizat
pe acest amplasament este de 27,5 MW.
Amplasamentul ales indeplineste conditiile de eficienta energetica solicitate
pentru amenajarea unui parc de turbine eoliene, viteza medie anuala a vantului
fiind de 6,6 m/s conform Raportului preliminar energetic. Din datele acestui raport
rezulta ca pe amplasamentul studiat pot fi amplasate turbine eoliene cu o putere
nominala de 2500 kW. Prezenta retelelor electrice in zona este de asemenea un
avantaj deosebit pentru prezenta unor investitii de acest gen pentru ca se poate
asigura preluarea si transportul energiei electrice produse.

Surse documentare
Studii si proiecte elaborate anterior PUZ
Organizarea si zonarea functionala a teritoriului administrativ al comunei
Greci este studiata in documentatia de urbanism nr. 75/1997, faza Plan urbanistic
general, aprobata prin HCL al comunei Greci nr. 16 din 27.07.2000.
Pe teritoriul administrativ teritorial al comunei Greci sunt in curs de
dezvoltare si alte investitii de acest tip, fiind o zona foarte interesata din punct de
vedere al potentialului eolian.
Din analiza PUG rezulta ca pentru zona luata in studiu nu erau prevazute
directii de dezvoltare speciale. Terenurile au functiuni economice de teren arabil,
vii, neproductiv si pasune.
In teritoriul comunei Greci vor fi amplasate si alte ferme parcuri de
turbine eoliene, unele amplasamente chiar in vecinatatea acestui parc.

Lista studiilor de fundamentare intocmite concomitent cu PUZ
Pentru realizarea documentatiei Plan urbanistic zonal Construire parc
amplasare turbine, de pe raza comunei Greci au fost elaborate urmatoarele studii:
Studiul topografic, Studiul geotehnic, Studiul de vant .

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

24
Studiu topografic - cuprinde o suprafata de teren de 580 ha, teren situat in
extravilanul localitatii Greci, pe un platou care are o panta usoara pe directia NE-
SV in apropierea limitei de SV a perimetrului intravilan al localitatii Greci,
identificat prin certificatului de urbanism nr. 346/12398 din 24.11.2009.
Documentatia este realizata la scara 1/5.000 si 1/1.000 si este corelata cu
documentatia cadastrala preluata de la O.C.P.I. Tulcea.
Terenul nu este deosebit de accidentat si prezinta o panta de la ..4% la ..6.%.
Diferentele de nivel variaza de-a lungul liniei celor mai inalte cote ale
colinelor de la +14 m si urca spre limita de NE la +73 m.

Capacitati de transport
Accesul la amplasament conform avizului de oportunitate se va face prin DN
22D, drumurile de exploatare De 401 DE 350,DE 373, DE371, 385,346 si De 381
care vor fi amenajate. Drumurile de exploatare din interiorul amplasamentului vor
trebui retrasate si realizate la parametrii ceruti pentru asigurarea conditiilor de
transport in siguranta pastranduse traseele actuale. Drumurile de exploatare
existente vor fi consolidate si adaptate pentru transport.
Pe traseele acestor drumuri nu exista alte instalatii sau amenajari speciale.
Drumurile de exploatare existente in teren si materializate in documentatia
topografica a proiectului au trasee sigur stabilite.

Ocuparea terenurilor
Principalele caracteristici ale functiunilor ce ocupa zona studiata
Terenurile pe care se propune amplasarea parcului de turbine eoliene nu fac
parte dintr-o structura urbana organizata cu anumite functii urbanistice.
Principala lor caracteristica este data de folosinta actuala pasuni si arabil
precum si de altitudinea formelor de relief.

Asigurarea cu servicii a zonei
Zona in discutie nu dispune de nici un fel de servicii edilitare, cu exceptia
liniilor electrice aeriene.
In vecinatatea ampasamentului sunt retele de irigatii, iar spre limita de nord-
vest exista canalul de irigatii (nefunctional si degradat).
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

25
Pe amplasamentul studiat exista ruine ale unor constructii dezafectate.

Asigurarea cu spatii verzi
In zona nu sunt amenajate spatii verzi.

Echiparea edilitara
Stadiul echiparii edilitare a zonei
In zona exista DN 22D care face legatura intre localitatea Macin si
localitatea Cerna, drumurile de exploatare De 401, 350, 372, 371, 385, 346, si De
381. Zona in discutie nu dispune de alte structuri de echipare edilitara. Nu exista
retea de canalizare sau de alimentare cu apa. Pe amplasamentul propus exista linii
electrice aeriene.
Parcul eolian va avea propria structura de dotari edilitare.

Disfunctionalitati
Amplasarea turbinelor eoliene se va face functie de parametri tehnici si de
siguranta turbinelor. Amplasamentul nu prezinta disfunctionalitati urbanistice
legate de existenta anumitor utilitati. Fata de liniile electrice se vor asigura
distantele de siguranta.

Probleme de mediu
Relatia cadru natural -cadru construit
Amplasamentul obiectivului Construire parc eolian, amenajare drumuri,
racord electric la sistemul energetic national, amplasare turbine este situat intr-o
zona fara factori (naturali sau antropici) poluanti sau cu riscuri pentru echilibru
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

26
ecologic al zonei.
Amplasamentul este situat in afara perimetrului construibil al comunei Greci,
la cca. 1200 m fata de limita de sud-vest a intravilanului comunei Greci.
Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un grad
de ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ.

Riscuri naturale
Zona amplasamentului nu prezinta riscuri naturale pentru amplasarea
parcului de turbine eoliene.

Puncte si trasee din sistemul cailor de comunicatii ce prezinta riscuri pentru
zona
Amplasamentul nu este afectat de cai de comunicatie care sa prezinte riscuri
pentru construirea parcului eolian. Drumul national DN 22D existent (in mod
deosebit) si drumurile de exploatare care pot fi utilizate in perioada de construire a
parcului.

Valori de patrimoniu ce necesita protectie
Conform analizei situatiei existente a zonei in cadrul documentatiei PUG
comuna Greci, nu sunt evidentiate valori de patrimoniu evidentiate sau exploatate
turistic in zona.

Optiuni ale populatiei
Puncte de vedere ale administratiei locale
Administratia locala este interesata in realizarea acestei investitii, prezenta
acesteia aducand beneficii economice importante zonei prin valoarea de investitie
ce se va realiza, dar si prin aportul la dezvoltare a zonei. Dezvoltarea economica
poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri de munca pe perioada de executie a
lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare, prin aparitia unor investitii noi
atrase de prezenta dotarilor si a echiparii teritoriului.
Zona poate deveni unul dintre parcurile de turbine eoliene din Dobrogea si
un producator semnificativ de energie electrica din surse regenerabile nepoluante
care sa valorifice potentialul.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

27
Prezenta parcului de turbine eoliene pe amplasamentul studiat nu afecteaza
in vreun fel localitatile din zona.
Prezentarea proiectului va face posibila cunoasterea opiniei favorabile din
partea locuitorilor fata de aceasta intiativa economica.

Punctul de vedere al elaboratorului PUZ
Valorificarea potentialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie
abordata cu maxima exigenta profesionala, cu discernamant critic, pentru ca
efectele prezentei unui astfel de obiectiv sa nu produca niciodata disfunctionalitati
urbanistice, degradari ireparabile ale conditiilor de mediu, modificari ale
ecosistemelor prezente in zona.
Realizarea parcului de turbine eoliene pe acest amplasament va genera o
modificare a peisajului prin prezenta pilonilor, a elicelor in miscare, un peisaj
integrat in contemporaneitate, fara a afecta localitatile din zona.
Elaboratorul documentatiei tehnice considera ca prezenta acestui gen de
investitie in zona nu afecteaza negativ zona ci, dimpotriva, o face mai vizibila mai
interesanta si, de ce nu, mai eficienta. Aceasta investitie poate avea rolul de factor
dinamic al activitatii economice a intregii zone.
Monitorizarea atenta a factorilor care pot perturba conditiile de mediu
existente va constitui un obiectiv principal pentru investitor si administratia locala.
Investitia se justifica prin urmatorii termeni naturali, tehnici si de interes
local:
- amplasamentul se caracterizeaza print-un potential eolian-energetic bun,
valorificarea acestuia reprezentand un interes national major;
- infrastructura locala (cu adaptari de mica extindere) favorizeaza transportul
tehnologic, executia si exploatarea;
- sistemul energetic local are si capacitate de transport suficienta pentru a
permite, cu adaptari reduse, preluarea productiei energetice;
- deoarece zona este saraca in vectori de dezvoltare economica si sociala,
exista un interes deosebit pentru promovarea investitiilor, mai ales in
domenii cu activitate pe termen lung.
Proiectarea de ansamblu si specialitate va urmari valorificarea acestui
potential energetic prin optimizarea tehnico-economica, parametrii tinta fiind:
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

28
- putere instalata;
- durata de viata;
- termenul de recuperare a investitiei.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
Concluzii ale studiilor de fundamentare
Documentatia topografica pentru zona studiata elaborata si hartile zonei
studiate prezinta caracteristicile topografice ale zonei. Terenul este usor denivelat,
specific zonelor colinare, cu pante cuprinse intre ...4% si ...6% . Terenul are zone
cu vegetatie mica, dar in cea mai mare parte este teren agricol utilizat inca pentru
producerea cerealelor si pentru pasunat Terenul prezinta denivelari de la un
amplasament la altul, diferenta de nivel este cuprinsa in zone dintre cotele 14 m si
73 m, cota cea mai inalta.
Studiul geotehnic prezinta caracteristicile geotehnice ale terenului de
fundare. Amplasamentele pentru turbinele eoliene sunt situate pe terenuri bune de
fundare, la distanta de aprox. 1200 m de limita intravilanului localitatii Greci, cea
mai apropiata de amplasament. Prezenta apei freatice este semnalata la adancimi
destul de mari si nu poate influenta solutiile de fundare.
Pe baza studiului geotehnic se vor stabili solutiile de fundare care vor fi
adaptate pentru fiecare amplasament. Deasemenea vor fi stabilite conditiile de
realizare ale drumurilor de exploatare necesare pentru transportul utilajelor,
echipamentelor si materialelor de constructie.
Din studiul geotehnic rezulta ca terenul este bun de fundare, ca nu sunt
riscuri geotehnice deosebite. Pe grila de evaluare terenul se inscrie in categoria
terenurilor cu capacitate portanta normala.
Drumurile existente DN si De pot fi incluse in sistemul de drumuri necesare
construirii si montarii parcului.
Masuratorile de vant indica o buna resursa de vant, in mod deosebit pe
zonele cu cote peste 40m.

Prevederi ale PUG
Planul Urbanistic General intocmit pentru comuna Greci si aprobat prin
HCL nr. 16 din 27.07.2000, este documentatia de urbanism care reglementeaza
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

29
modul de gestionare si dezvoltare urbanistica, a teritoriului comunei Greci.
Pentru amplasamentul aferent obiectivului Construire parc eolian,
amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic national, amplasare
turbine, sunt precizate urmatoarele: amplasamentul se afla in extravilanul
comunei Greci, pe teren cu destinatie teren neproductiv, agricol si pasune, la aprox.
1200 m de localitatea Greci.
Pentru acest amplasament nu au fost prevazute alte directii de dezvoltare sau
de utilizare a potentialului natural existent.
La data elaborarii documentatiei P.U.G. pentru comuna Greci nu exista nici
un alt program privind acest amplasament.
Planul Urbanistic General nu evidentiaza si oportunitatile de valorificare a
potentialului natural si tehnic existent in zona. Nu au fost prevazute lucrari majore
de echipare edilitara, de dezvoltare a structurii drumurilor sau alte operatiuni
economice cu efect in plan urbanistic.
Pentru extravilan sunt permise: constructii noi, reparatii, extinderi, modernizari,
supraetajari cu conditia respectarii Legii nr. 10/1995, cu modificarile si completarile
ulterioare.

Valorificarea cadrului natural
Zona amplasamentului a fost identificata, in baza studiilor de specialitate cu
potentialul eolian cel mai bun, care sa justifice economic amplasarea parcului de
turbine eoliene.
Viteza medie anuala a vantului de 6,6 m/ s asigura conditii optime de
valorificarea acestei surse de energie regenerabila, nepoluanta. Prezenta colinelor
creaza o specificitate a curentilor de aer, asigurand astfel parametrii optimi necesari
pentru functionarea turbinelor. Terenul de fundare este bun.
Autorizarea construirii si functionarii se face numai in conditiile stricte ale
protejarii solului, subsolului, aerului, flori si faunei zonei.
Cadrul construit este conditionat de:
functiuni nepoluante pentru mediu sau improprii unei zone cu valoare
naturala si peisagera;
protejarea solului si subsolului prin evacuarea controlata a deseurilor;
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

30
prin existenta si functionarea constructiilor este interzisa exploatarea
necontrolata a bogatiilor zonei.

Modernizarea circulatiei
In zona amplasamentului, caile de circulatie majora sunt reprezentate de cai
de circulatie rutiera drumul national DN 22D si drumurile de exploatare.
Drumurile de exploatare vor fi racordate la un drum intern, care va servi si ca
drum de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene propuse. Pentru a permite
accesul vehiculelor agabaritice pe timpul transportului utilajelor la locul de
asamblare si pentru accesul autospecialelor de ridicare, se vor studia posibilitatile
de acces, ca spatiu de drum si ca raza de bracaj.
Drumurile de acces trebuie sa fie functionale, indiferent de conditiile
climaterice si pe toata durata constructiei si functionarii parcului.
Drumurile de exploatare existente nu isi schimba destinatia ele devenind
doar niste drumuri mai bune.
Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de
exploatare nou amenajate pe terenul agricol ce vor fi realizate in amplasament prin
lucrari specifice terasamente, derocari, consolidari, taluzari, etc.
Latimea acestor drumuri trebuie sa fie de 5 m, plus rigolele de preluare a
apelor pluviale si de directionare a acestora. Panta impusa de tipul utilajelor de
transport este de maximum 6 % iar curbele trebuie sa aiba raza de giratie de 50 m.
Lungimea drumurilor de exploatare existente care trebuie modernizate este
de 4435 m iar suprafata ocupata este de 22177 mp.
Lungimea intregii structuri de drumuri noi care vor trebui realizate este de
917 m. Astfel suprafata ocupata de drumurile de exploatare noi este de 0,4585 ha.
Se va acorda o atentie deosebita masurilor de protectia mediului si vor fi
adoptate solutiile care sa afecteze cel mai putin situl, vegetatia si peisajul.
Trasarea drumurilor se va face in functie de conditiile impuse de terenul
accidentat si dur protejandu-se cu atentie vegetatia si peisajul neafectat direct.
Executia acestor drumuri se va face in etape corelate cu etapele de realizare a
investitiei. Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce in
zona perturbari semnificative decat in etapa de executie a lor. Etapa postexecutiei,
cea de exploatare a turbinelor, va fi aproape la fel de linistita ca inaintea prezentei
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

31
acestor drumuri si nu va constitui o sursa de poluare in zona si nu va afecta
genofondul si biodiversitate acesteia.

Ocuparea terenurilor
Suprafata de teren studiata pentru realizarea obiectivului Construire parc
eolian, amenajare drumuri, racord electric la sistemul energetic national, amplasare
turbine este de 558,8187 ha si suprafata aferenta obiectivului conform RLU este
de 251,9052 ha.

Aceasta suprafata de teren este impartita in tarlale si parcele cu functiuni
economice inscrise in planurile cadastrale.
Realizarea obiectivului impune ocuparea temporara si definitiva a unor
suprafete de teren pentru:
- sapaturi fundatii (include si fundatia) = 0,5324 ha (temporar)
- turbine eoliene (inelul suprateran) = 0,0151 ha (definitiv)
- platforme transformatoare = 0,0198 ha (definitiv)
- platforme de montaj = 1,65 ha (temporar)
- statie de conexiune = 0,5 ha (definitiv)
- drumuri tehnologice de exploatare noi = 0,4585 ha (definitiv)
- drumuri de exploatare existente extinse si modernizate = 0,3138 ha (definitiv)
Pe teren vor fi amplasate si retele de transport a energiei electrice care vor
fi montate subteran, in infrastructura drumurilor de exploatare.

Caracteristici ale constructiilor ce vor ocupa zona
Tipul fundatiei va fi determinata de tipul si caracteristicile turbinei si mai
ales de categoria terenului de fundare.
Pentru turbinele de 2,5 MW pot fi utilizate fundatii grele (pentru presiuni de
minim 120 kPa terenuri de tip loess), de forma rotunda, care au diametrul -20 m
si ocupa o suprafata de 331 mp.
Pentru montarea turbinelor cu ajutorul macaralelor speciale, trebuie
amenajate platforme de montaj cu o suprafata de 1500 mp fiecare.
Dupa realizarea montajului atat platforma de fundatie cat si platforma
tehnologica se acopera cu strat de pamant vegetal pe care se va reface textura
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

32
vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul in care aceasta vegetatie exista
natural in zona.
Suprafata de teren ocupata definitiv de o turbina eoliana este de 31,8 mp,
aceasta suprafata incluzand:
- suprafata ocupata de inelul suprateran al turbinei eoliene (stalp sectiune
circulara) de 13,8 mp; 11 buc x 13,8 mp = 151,8 mp;
- suprafata ocupata de postul de transformare aferent fiecarei turbine eoliene
de 18,0 mp; 11 buc x 18 mp = 198 mp;
Pentru 11 turbine eoliene rezulta o suprafata de 349,8 mp.
Drumurile de exploatare vor avea calea de rulare cu latimea de 5 m, panta de
maximum 6 raze de curbura de 50 m si va asigura capacitatea de 18 tone f / osie.
Pentru protectia drumurilor si pentru preluarea apelor pluviale vor fi realizate
rigole de dirijare a acestora. Taluzurile care vor rezulta prin amenajarea drumurilor
de exploatare vor fi consolidate si de asemenea inierbate.

Organizarea de santier
Pentru realizarea parcului eolian se va folosi organizarea de santier a
parcului eolian apartinand aceluiasi beneficiar, situat in apropierea
amplasamentului, tot in extravilanul comunei Greci, parc eolian format din 24 de
turbine eoliene.
Constructiile principale care vor desemna zonele functionale in incinta
parcului de turbine eoliene sunt fundatiile acestora si partea supraterana care este
compusa din turn, rotor si nacela turbinei.

Principalii indicatori urbanistici ai P.U.Z., bilant teritorial
Suprafata de teren studiata pentru realizarea obiectivului Construire parc
amplasare turbine este de 558,8187 ha si suprafata aferenta obiectivului conform
RLU este de 251,9052 ha.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

33
BILANT TERITORIAL PARC EOLIAN GRECI

Suprafata de teren totala estimata pentru a fi ocupata definitiv va fi de
1,3072 ha, din care:
- suprafata inel suprateran: 0,0151 ha
- suprafata platforma transformator: 0,0198 ha
- suprafata statie conexiune: 0,5000 ha
- suprafata cu care se extinde drumul existent: 0,3138 ha
- suprafata drumuri de exploatare noi: 0,4585 ha
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

34
Pentru realizarea acestei investitii va trebui ca terenurile sa fie scoase
definitiv sau temporar din circuitul agricol, conform prevederilor legale privind
regimul de folosinta al terenurilor. Astfel se estimeaza ca va trebui scoasa definitiv
din circuitul agricol o suprafata de 2.9572 ha si temporar o suprafata de 0.8965 ha.

Indicatori urbanistici
Procentul de ocupare a terenului:
POT = (0,0151 + 0,0198 + 0,5) / 251,9052 x 100 = 0,21 %
Coeficientul de utilizare a terenului:
CUT = (0,0151 + 0,0198 + 0,5) / 251,9052 = 0,0021
Pentru acest gen de functiuni nu au fost luate in consideratie drumurile de
exploatare existente si amenajarile necesare acestora, precum si platformele de
montaj ale fiecarei turbine.
Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un
grad de ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ.

Dezvoltarea echiparii edilitare
Echiparea edilitara a zonei este dimensionata si determinata de tipul
functiunii care se amplaseaza. Parcul de turbine eoliene va fi un producator de
energie electrica, energie care va trebui transportata de la fiecare turbina spre statia
de conexiune, care va asigura parametrii specifici de preluare a energiei electrice
produsa, in sistemul national de transport al energiei electrice.
Energia produsa de cele 24 de turbine din Trup I, se colecteaza in statia de
conexiune a Trupului I, de unde printr-un cablu de 20 kV subteran ce urmareste
drumul de exploatare existent se realizeaza legatura cu statia de transformare a
parcului amplasat in Trup II. Lungimea cablului subteran este de 4 km.
Conexiunea dintre statia de transformare a parcului si statia de intrare
iesire amplasata in vecinatatea statiei Ostrov, se face astfel:
- linie noua LEA 110 kV, de la statia de transformare a parcului pana la LEA
110 Macin Ostrov, aprox. 400m, montandu-se astfel 2 stalpi de inalta tensiune de
110 kV.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

35
- circuitul liber al LEA 110 Macin Ostrov (24 km)
- linie noua LEA 110 kV (aprox. 400 m) de la LEA 110 Macin Ostrov la
statia de intrare iesire Ostrov II (statie noua)
Pentru functionarea turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare.
Reteaua electrica si cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul
lucrarilor de executie cat si pe perioada de functionare.
Pe linie de telecomunicatii se vor folosi transmisiile GSM si prin fibra
optica, montata subteran, pe canalele pentru reteaua electrica. Deseurile (uleiul uzat
si piesele de schimb defectate) vor fi preluate la sediul central al firmei si vor intra
in circuitul reglementat.

Obiective de utilitate publica
Amplasarea investitiei Construire parc eolian, amenajare drumuri, racord
electric la sistemul energetic national, amplasare turbine, presupune realizarea
urmatoarelor obiective de utilitate publica:
- modernizarea si amenajarea drumurilor de acces spre zona amplasamentului;
- amenajare drumuri de exploatare noi si a drumurilor de exploatare din
interiorul zonei concesionate;
Aceste drumuri asigura accesul la amplasamentele turbinelor, a utilajelor de
transport materiale de constructie si echipamente, cat si a personalului si
echipamentelor de intretinere si exploatare pe durata existentei investitiei.

Tipul de proprietate asupra terenurilor, regimul juridic si economic
Pentru terenul pe care se doreste amplasarea parcului eolian s-a incheiat un
Contract de asociere in participatiune nr. 5242 / 20 / 11.11.2009 intre Comuna
Greci, Judetul Tulcea, in calitate de Asociat Prim si S.C. VAN PRO ENERGY
S.R.L. in calitate de Asociat Secund, obiectul contractului fiind reprezentat de
atribuirea in folosinta de catre Asociatul Prim a unei suprafete de 69,49 ha teren cu
pasune degradata
Pentru amplasament s-a eliberat Certificatul de Urbanism nr. 346 / 12398 din
din 24.11.2009, emis de Consiliul Judetean Tulcea.
Folosinta actuala: vii, livada, rape, ravene si pasune, conform incadrarii
cadastrale; teren neproductiv si pasune, conform avizului emis de primarul
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

36
comunei Greci .
Destinatia propusa: conform Planului Urbanistic General aprobat in anul
2000 , teren arabil, pasune, neproductiv si vii.
La momentul actual PUG al comunie Greci se afla in procedura de revizuire,
conform normelor legale in domeniu.

Inscrierea zonei in prevederi PUG
Realizarea parcului de turbine eoliene pe acest amplasament va completa
arealul de zone functionale si urbanistice al localitatii si comunei Greci, cu zona de
productie de energie electrica prin valorificarea resurselor energetice
neconventionale, resurse existente in potentialul oferit de cadrul natural.

Categorii principale de interventii pentru realizarea programului de
investitie
1. Asigurarea conditiilor de acces in zona.
2. Lucrari de construire a fundatiilor pentru montarea turnurilor turbinelor
eoliene si a platformelor de montaj pentru acestea.
3. Lucrari de protectie a zonelor adiacente amplasamentelor.
4. Stabilirea traseelor drumurilor de exploatare noi din zona amplasamentului.
5. Elaborarea documentatiilor pentru scoaterea din circuitul de folosinta, pe
perioada nedeterminata sau temporara a suprafetelor de teren ce urmeaza sa
fie afectate de drumuri si amplasamentele pentru turbine si platforme
tehnologice.
6. Obtinerea aprobarii de scoatere din circuitul de folosinta a suprafetelor de
teren stabilite.
7. Elaborarea programului de management si monitorizare a actiunilor de
protectie a mediului pe perioada de executie a lucrarilor de constructie-
montaj, in etape a parcului de turbine eoliene.
8. Elaborarea unor programe pentru dezvoltarea capacitatii retelelor de
transport a energiei electrice produsa.
9. Elaborarea documentatiilor pentru autorizarea lucrarilor de construire.

DESCRIEREA SOLUTIEI SI REGIMUL TEHNIC AL OBIECTIVULUI
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

37
Regimul de functionare al turbinelor eoliene
Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de
vant. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de
putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului
estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai
utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu
ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost
mai scazut.
Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.
Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia
vantului.
Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai
simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,
eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de
directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe
directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte Schema unei eoliene cu ax orizontal aval

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai
ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

38

Eoliene cu ax orizontal cu rotorul de tip elice
Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-
generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului
sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este
transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina
eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul
au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui
multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia
electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin
intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele
eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de
ordinul a 89 - 90 %.
Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale
eventualelor sisteme de conversie.
Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai multe tipuri, cel
utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai aceasta solutie.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

39

1. palele 2. butuc 3. mecanism hidraulic
4. capac ax 5. ax 6. sistem controler
7. control activ 8. arbore principal 9. amortizoare
10. cutie viteza 11. mecanism franare 12. cadru sprijin nacela
13. sistem transmitere 14. alimentare generator 15. transformator
16. anemometru 17. sistem comanda 18. capac nacela
19. unitatea hidraulica
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

40
Palele sau captorul de energie sunt realizate dintr-un amestec de fibra de
sticla si materiale compozite. Ele au rolul de a capta energia vantului si de a o
transfera rotorului turbinei. Profilul lor este rodul unor studii aerodinamice
complexe, de el depinzand randamentul turbinei. Astfel:
- Diametrul palelor (sau suprafata acoperita de acestea) este in functie de
puterea dorita.
- Latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu atat mai mare cu
cat palele sunt mai late;
- Profilul depinde de cuplul dorit in functionare;
Numarul de pale depinde de eoliana. In prezent, sistemul cu trei pale este cel
mai utilizat, deoarece asigura limitarea vibratiilor, a zgomotului si a oboselii
rotorului, fata de sistemele mono-pala sau bi-pala. Coeficientul de putere este cu
10 % mai mare pentru sistemul bi-pala fata de cel mono-pala, iar cresterea este de
3% intre sistemul cu trei pale fata de doua pale. In plus, este un compromis bun
intre cost si viteza de rotatie a captorului eolian si avantaje din punct de vedere
estetic pentru sistemul cu trei pale, fata de cel cu doua pale.
Arborele primar: este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numeste
arborele lent, deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin
intermediul multiplicatorului, el transmite miscarea, arborelui secundar.
Multiplicatorul mecanic de viteza permite transformarea puterii mecanice,
caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in putere de
viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei eoliene
este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului.
Multiplicatorul asigura conexiunea intre arborele primar (al turbinei eoliene) si
arborele secundar (al generatorului).
Exista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi:
Multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care permite
transformarea miscarii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. Axele
de rotatie ale rotilor dintate sunt fixe in raport cu carcasa.
Multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor rapoarte de
transmisie mari, intr-un volum mic. In cazul acestora, axele rotilor numite
sateliti nu sunt fixe fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti.
Exista si posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

41
multiplicator.
Sistemul de racire
Sunt prevazute sisteme de racire, atat pentru multiplicatorul de viteza ce
transmite eforturile mecanice intre cei doi arbori, cat si pentru generator. Ele sunt
constituite din radiatoare de apa sau ulei si ventilatoare. Racirea cu ulei este
utilizata pentru multiplicatoare.
Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaza generatorul
electric, sincron sau asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat
cu o frana mecanica cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de
rotatie in cazul unui vant violent. Pot exista si alte dispozitive de securitate.
Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroana dintata
(cremaliera) echipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si "blocarea"
acesteia pe axa vantului, cu ajutorul unei frane.
Sistemul electronic de control a functionarii generale a eolienei si a
mecanismului de orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea inclinarii palelor,
franarea, ca si orientarea nacelei in raport cu vantul.
Generatorul electric asigura producerea energiei electrice. Puterea poate
atinge 6 MW pentru cele mai mari eoliene. In prezent se desfasoara cercetari
pentru realizarea unor eoliene de putere mai mare (7 MW).
Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. Datorita
pretului si randamentului, se utilizeaza, aproape in totalitate, generatoare de curent
alternativ.
Generatoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, functionand
la viteza fixa sau variabila.
Dispozitivele de masurare a vantului sunt de doua tipuri: o girueta pentru
evaluarea directiei si un anemometru pentru masurarea vitezei. Informatiile sunt
transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod
automat.

Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin
miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare
un generator electric asincron.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

42
Descrierea turbinelor eoliene propuse
In analiza parcului eolian propus se iau un considerare turbine eoliene de 2,5
MW, cu un rotor cu diametru de pana la 100 m si este echipata cu un generator cu o
putere nominala de 2,5 MW.

Turbina are un sistem automat de orientare al rotorului dupa directia
vantului, de modificare a unghiului palelor pentru a mentine constanta (la viteze
mari ale vantului) si a optimiza (la viteze mici ale vantului) puterea generata. De
asemenea, cele doua sisteme ajuta la minimizarea nivelului de zgomot al turbinei.
Turbina se poate comanda in combinatie cu mai multe tipuri de turnuri cu
inaltimi variate, pentru parcul eolian in discutie studiindu-se varianta cu turn de
pana la 100 m.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

43

Turbina eoliana

Date operationale ale turbinei
Orientarea proiectului si clasa vantului:
100 m inaltimea centrului: DlBt WZ II, IEC TC IIIa
85 m si 75 m inaltimea centrului: DlBt WZ II, IEC Iib, IEC IIIa
Diametrul rotorului: pana la 100 m
Viteza minima a vantului: 3.0 m/s
Viteza vantului de decuplare: 25 m/s
Putere nominala de iesire (la nivel de medie tensiune): 2.5 MW
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

44
Temperatura ambianta minima de functionare
dupa Germanischer Lloyd Turbina Eoliana GmbH
Orientarea pentru certificarea de turbine eoliene",
editia 2003 w/supliment 2004: - 15 C / - 20 C
Temperatura mediu ambient maxima de functionare: +40
o
C
Umiditatea minima: 5 g/m
3

Numarul maxim al retelelor de inductie deconectate pe an: 30
Altitudina maxima maxima de functionare (altitudine
deasupra nivelului marii, plus inaltimea centrului): 1000 m

Turnul
Tip: Turn tubular din otel
Inaltimea: 100 m, 85 m, 75 m inaltimea studiata pana la 100 m

Rotorul
Diametrul: pana la 100 m
Numarul lamelor de rotor: 3
Suprafata baleata: 7854 m
2

Domeniul vitezei rotorului: 5 - 14 min
-1

Directia de rotatie: Directia vantului din pupa in sensul acelor
de ceasornic
Orientarea: Vant ascendent
Reglarea vitezei: Inaltimea reglabila
Frana aerodinamica: Pozitia lamelelor/palelor elicei
Bobina conica a unghiului: 3
o
Unghiul axei de inclinare al rotorului: 4
o

Palele rotorului
Lungimea palelor: 48.7 m

Distributie - Cutia de viteza
Puterea nominala: 2750 kW
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

45
Tip/fel: Sistem cu etaje multiple (etajat/in mai multe trepte)
Lubrificare: 1 mecanic si 1 pompa electrica

Sistem de franare
Sistem primar de franare: Singurul control al lamelor/palelor
Sistem secundar de franare: Singurul control al lamelor/palelor
Frana de fixare(blocare): Actionarea hidraulica a franei de mare viteza

Generator
Tip: Magnet permanent generator
Puterea nominala: 2640 kW
Turatia nominala: 1650 min
-1

Tensiunea nominala: 710 V
Putere aparenta: 2808 kVA
Frecventa puterii nominale: 110 Hz
Clasa de protectie: IP54
Clasa de izoltie: F
Tipul functiei: S1
Standard: EN 60034-1

Convertorul
Tip: Sursa tensiunii convertoare
Tensiunea nominala, linia de reactie: 690 V+/-10 %
Frecventa de evaluare: 50 Hz/ 60 Hz
Cos : 0.95 capacitiva inductiva (standard)
0.90 capacitiva inductiva (optional)
Clasa protectie: IP54

Solutia constructiva adoptata
Lista obiectivelor de investitie:
- drum tehnologic si de exploatare (inclusiv platforme de montaj)
- amplasamente de generare (11 locatii) compuse fiecare din:
* fundatie adaptata la parametrii portanti ai terenului de fundare
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

46
* platforma pentru montarea cabinei postului de transformare
* agregat eolian, cu o viteza de rotatie variabila
* conexiune la sistemul de bare, in cablu subteran
* priza de punere la pamant: R
- statie de conexiune

Turbinele eoliene si fundatiile acestora
Se monteaza 11 turbine si cate un post de transformare PT, care se
amplaseaza la exteriorul fiecarei turbine eoliene, intr-o cabina cu o suprafata de 18
mp de unde energia electrica este transportata la statia de conexiune.
Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un pilon tubular cu un diametru
la baza de 4,2 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de
comanda si rotorul cu cele 3 pale, totul amplasat pe o fundatie de beton armat.
Pentru turbinele eoliene considerate, care sunt turbine inalte, din otel, este
utilizat un element structural cilindric asezat pe o flansa oarba aliniata cu precizie
cu suruburi de ajustare.
O data ce fundatia este completa, turnul este imbinat cu sectiunea de
fundatie.
Fundatia are de regula forma rotunda, avand diametrul de 20,00 m la o
adancime de 3,5 m sub nivelul initial al situ-lui.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

47

Pentru realizarea efectiva a fundatiilor turbinelor eoliene, este necesara
stabilirea structurii geologice a subsolului si realizarea calculelor de rezistenta, in
asa fel incat tipul de fundatie ales sa asigure prevenirea accidentelor si stabilitatea
in functionare a turbinei.
Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la
adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat
conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurare a
unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.
Dupa realizarea cofrajelor si montarea armaturii din otel special se toarna
betonul pentru fundatie. Turnarea betonului pentru fundatie se face fara intrerupere
pana la finalizarea findatiei.
Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure
forma initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul.
In zona turnurilor vor fi luate stricte masuri de prevenire a infiltratiilor de
apa in terenul de fundatie.
Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant
vegetal se va utiliza de catre primarie pentru diferite lucrari de constructii si
pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile
indicate de catre autoritatile competente.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

48
Pe parcursul existentei si dupa terminarea lucrarilor de constructii montaj,
amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale pentru a nu afecta
functia initiala de teren arabil.

Platforme de montaj
Platformele de montaj se vor realiza pentru fiecare turbina, vor fi plane si cu
structura care sa asigure o portanta de 15 tone f pe mp. Pe aceste platforme vor fi
aduse componentele turbinei si se va pozitiona macaralele speciale pentru montajul
turbinelor. Platformele de montaj vor fi usor accesibile din drumurile amenajate.
Dupa realizarea montajului atat platforma de fundatie cat si platforma
tehnologica se acopera cu strat de pamant vegetal pe care se vor reface textura
vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul in care aceasta vegetatie exista
natural in zona.

Drumurile de exploatare propuse
Suprafetele de acces nu vor fi suprafete construite, acestea fiind drumuri de
exploatare, care sunt accesibile cu utilaje pe pneuri.
Drumurile de exploatare vor fi racordate la un drum intern, care va servi si ca
drum de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene propuse. Pentru a permite
accesul vehiculelor agabaritice pe timpul transportului utilajelor la locul de
asamblare si pentru accesul autospecialelor de ridicare, se vor studia posibilitatile
de acces, ca spatiu de drum si ca raza de bracaj.
Drumurile de acces trebuie sa fie functionale, indiferent de conditiile
climaterice si pe toata durata constructiei si functionarii parcului.
Drumurile de exploatare existente nu isi schimba destinatia ele devenind
doar niste drumuri mai bune.
Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de
exploatare nou amenajate pe terenul agricol ce vor fi realizate in amplasament prin
lucrari specifice terasamente, consolidari, taluzari, etc.
Latimea acestor drumuri trebuie sa fie de 5 m, plus rigolele de preluare a
apelor pluviale si de directionare a acestora. Panta impusa de tipul utilajelor de
transport este de maximum 6 % iar curbele trebuie sa aiba raza de giratie de 50 m.
Se va acorda o atentie deosebita masurilor de protectia mediului si vor fi
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

49
adoptate solutiile care sa afecteze cel mai putin situl, vegetatia si peisajul.
Trasarea drumurilor se va face in functie de conditiile impuse de terenul
accidentat si dur protejandu-se cu atentie vegetatia si peisajul neafectat direct.
Executia acestor drumuri se va face in etape corelate cu etapele de realizare a
investitiei. Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce in
zona perturbari semnificative decat in etapa de executie a lor. Etapa postexecutiei,
cea de exploatare a turbinelor, va fi aproape la fel de linistita ca inaintea prezentei
acestor drumuri si nu va constitui o sursa de poluare in zona si nu va afecta
genofondul si biodiversitate acesteia.

Santuri pentru cabluri subterane
Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de
0,8 - 1,0 m si latimea de 0,6 m. Dupa asezarea cablurilor pe pat de nisip se umplu
santurile cu pamant compact si se reface forma initiala a terenului.
Cablurile se pozeaza in santuri intre doua straturi de nisip de circa 10 cm
fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (de exemplu, benzi avertizoare
si/sau placi avertizoare) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat
toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor)
In aceleasi transee, deasupra cablului electric, va fi pozat cablul de
comunicatii care transmite toate datele asupra functionarii centralei eoliene la un
calculator de procesare si prin radio la o unitate de control unde se monitorizeaza
buna functionare a instalatiei.

Lucrari electromecanice
Se va analiza situatia parcului eolian care ar putea fi compus din mai multe
turbine eoliene independente, dispuse si conectate corespunzator amplasarii
acestora. Fiecare generator este independent din punct de vedere geografic,
structural si electric. Totodata este independent in ceea ce priveste functiile de
control si de protectie.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

50

Turbinele eoliene sunt conectate intre ele sub forma de sub-grupuri care, la
randul lor sunt conectate la cabina de tablouri. In acelasi tablou este situat si
sistemul de monitorizare, control, de masurare si de supraveghere (MCM) al
parcului eolian, care permite evaluarea de la distanta functionarea si performanta
globala in scopul gestionarii acestora.
Pentru introducerea in retea a energiei produse, turbinele eoliene vor fi
conectate prin intermediul cablurilor subterane, care includ mai multe linii, cu
scopul de a reduce la minimum pierderile cauzate de scaderea tensiunii.
Traseul cablurilor pentru conexiunile din interiorul parcului este planificat,
acolo unde este posibil, de-a lungul drumurilor si cailor existente.

Cabluri subterane
Pentru conectarea generatoarelor in interiorul parcurilor vor fi folosite
cabluri unificate Enel utilizate predominant pentru linii electrice subterane de tip
tripolare, cu conductori din aluminiu, cu izolatie extrudata, cu ecran de cupru.
Sectiunea maxima a cablului, utilizata, cu caracteristicile electrice sunt raportate in
tabelulul urmator.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

51
Cabluri subterane
Materiale
Sectiune
(mm
2
)
Curent nominal
(A)
Rezistivitate la 20 C
(/km)
Reactanta
(/km)
Aluminiu 185 324 0.164 0.115

Pozarea cablurilor se va prevedea o rezerva de cablu pentru compensarea
deformarilor si pentru a permite inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor in
urmatoarele cazuri:
- la toate mansoanele cablurilor, indiferent de locul de pozare, tensiunea
nominala sau tipul cablului
- la capetele traseului cablurilor cu tensiunea nominala de 6 kV si mai mare
indiferent de tipul cablului.
Liniile de caburi vor fi protejate impotriva curentilor de suprasarcina si de
scurtcircuit cu sigurante fuzibile sau cu instalatii de protectie prin relee, conform
normativelor I 7 si PE 501.
Legarea la pamant a invelisurilor metalice ale cablurilor (cu asigurarea
continuitatii pe traseu) se face conform STAS 12604.
Adancimea de pozare H a cablurilor in santuri va fi dupa cum urmeaza:
- in cazul cablurilor cu tensiunea nominala pana la 20 kV inclusiv....0,7-0,8 m
- in cazul cablurilor cu tensiunea nominala peste 20 kV.......1-1,2m
Adancimea de pozare va putea fi redusa la 0,5 m in incinta statiei de
conexiune si a posturilor de transformare, pe portiuni scurte (sub 5 m lungime), iar
intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi
de protectie.
Adancimea de pozare a cablurilor pe trasee paralele sau in zona de
intersectie cu linii electrice aeriene 110 kV...750kV se poate mari (pana la 1,5m)
daca va rezulta necesar pentru reducerea influentelor.
Cablurile se pozeaza in santuri intre doua straturi de nisip de circa 10 cm
fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (de exemplu, benzi avertizoare
si/sau placi avertizoare) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat
toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor)
Intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune (de
aceeasi tensiune) pozate in acelasi sunt la distante intre ele de pana la 10 cm se vor
monta distantiere amplasate pe traseu la intervale minime prescrise intre cabluri.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

52
Trecerea cablurilor din pamant prin peretii cladirilor, canalelor, galeriilor, va
fi protejata prin tuburi incastrate in constructii. Cablurile cu functiuni diferite se
vor instala in tuburi diferite.
Cablul va fi protejat in conformitate cu normele in vigoare.
In aceleasi transee, deasupra cablului electric, va fi pozat cablul de
comunicatii care transmite toate datele asupra functionarii centralei eoliene la un
calculator de procesare si prin radio la o unitate de control unde se monitorizeaza
buna functionare a instalatiei.

Impamantarea
Toate instalatiile, inclusiv structura metalica, armatura fundatiei, vor fi
impamantate prin intermediul unui fir de cupru prevazut cu dispersori laterali.

Statia de conexiune
Statia de conexiune va fi amplasata pe o platforma in suprafata de 0,5 ha.
Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu,
amplasat in exteriorul centralei, transformator care transforma energia electrica si o
aduce la o tensiune optima. Energia produsa va trebui transportata de la fiecare
post de transformare spre punctul de conexiuni, care va asigura parametrii specifici
de preluare a energiei electrice produse, in sistemul national de transport al
energiei electrice.

Informatii privind productia care se va realiza si a resurselor folosite in
scopul producerii energiei
Productie energie electrica neta anuala este estimata la 60900 MWh, la un
numar de ore echivalente de functionare de 4000 an (considerand cca. 167 170
zile, pentru viteze ale vantului de 4 16 m/s, perioada specifica mai ales in
perioada rece a anului, lunile noiembrie aprilie, care vor fi varf de productie).
Valoarea investitiei este de 41.250.000 Euro.
Aceasta valoare este una estimata. Baza de calcul a productiei de energie
electrica o constituie:
curba de putere;
distributia vitezei vantului in locatia aleasa;
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

53
atmosfera standard meteorologica;
izolarea instalatiei prin obstructionare (parcuri eoliene);
marja de siguranta a eolienei.
In continuare este prezentata curba de putere pentru acest tip de turbina,
datele utilizate fiind cele puse la dipozitie de furnizor. Curba de putere este
prezentata in tabelul urmator impreuna cu densitatile asociate de aer si intensitatile
de turbulente.

Curba de putere

Inaltime stalp masurare
viteza vant [m/s]
Puterea electrica
[kW]
3 2
4 91
5 221
6 414
7 685
8 1044
9 1506
10 1977
11 2308
12 2457
13 2495
14 2500
15 2500
16 2500
17 2500
18 2500
19 2500
20 2500
21 2500
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

54
22 2500
23 2500
24 2500
25 2500
Diametrul 100
Inaltime stalp 100
Viteza rotatie 5-14 rpm
Densitate aer 1.225 kg/m3

Folosind inregistrari istorice pentru temperatura si presiune atmosferica din
imprejurimile statiilor meteorologice si preluandu-se rata standard de eroare, s-a
estimat media presiunii atmosferice in zona de 102,1 Pa.

Fazele de desfasurare a planului supus studiului
Fazele constructiei:
realizare sapatura pentru fundatie

montarea sistemului de ancorare al
turnului

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

55
montarea armaturii radierului

montarea cofrajelor

turnarea betonului in radier

montarea sectiunilor turnului

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

56
montarea nacelei

asamblarea palelor

liftarea si fixarea rotorului

Conectari electrice: cabluri, trasformatoare, comutator
Punere in functiune, teste
Faza de operare si mentenanta
Faza de operare si intretinere
Faza de dezafectare
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

57
Relatia cu alte planuri si programe
Din datele detinute, in zona parcului eolian exista un singur plan in curs de
avizare apartinand aceluiasi beneficiar, la o distanta de 2,7 km pe directia sud-est.
Planul la care se face referire propune instalarea unui numar de 24 turbine eoliene
si este inclus in SPA Macin Niculitel si SCI Muntii Macinului.

Plan studiat

Plan in curs de avizare

Relatia dintre cele doua planuri analizate decurge din fapul ca beneficiarii
sunt reprezentati de aceeasi societate ce a dorit initial obtinerea unei puteri instalate
dintr-un singur parc eolian (in zona parcului eolian actual cu 24 unitati eoliene).
Data fiind amplasarea fata de zonele protejate, particularitatile biodiversitatii din
acea zona, vecinatatea cu Parcul National Muntii Macinului si considerentele
tehnico economice de realizare a investitiei s-a recurs la solutia impartirii in doua
trupuri care sa compuna puterea instalata dorita de investitor, fara a prejudicia
mediul.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

58
In acest fel s-a redus numarul turbinelor incluse in perimetrul SCI Muntii
Macinului, s-au evitat zonele cu specii si habitate protejate si de asemenea s-a
urmarit diminuarea efectului de bariera asupra zborului pasarilor fata de comasarea
turbinelor intr-un singur parc eolian.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

59

2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII
ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE EVOLUTIEI SALE
PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII
PLANULUI

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

60
2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului
2.1.1. Elemente de geologie
Din punct de vedere geomorfologic, geologic, perimetrul de amplasament al
parcului de turbine eoliene se afla situat pe dealurile din zona Muntilor Macin, una
dintre cele mai vechi structuri cunoscute in tara noastra: masivul cental-dobrogean,
aceasta prezentand aspect tipic de peneplena si infatisare de regiune colinara cu
altitudini joase care nu depasesc altitudinea de 400m.
Aceasta zona face parte structural din Dobrogea centrala al carei fundament
este cutat si constituit dintr-o serie sedimentara slab metamorfozata, cunoscuta in
literatura geologica sub denumirea de seria gnaisurilor si a sisturilor verzi. Sisturile
verzi sunt acoperite in unele sectoare de o cuvertura sedimentara discordanta slab
cutata alcatuita din depozite epicontinentale jurasice, cretatice si tertiare.

Consideratii geotehnice
Din punct de vedere geomorfologic, geologic, perimetrul de amplasament al
parcului de turbine eoliene se afla situat pe dealurile din zona Muntilor Macin.
Aceasta zona face parte structural din Dobrogea centrala al carei fundament este
cutat si constituit dintr-o serie sedimentara slab metamorfozata, cunoscuta in
literatura geologica sub denumirea de seria gnaisurilor si a sisturilor verzi. Sisturile
verzi sunt acoperite in unele sectoare de o cuvertura sedimentara discordanta slab
cutata alcatuita din depozite epicontinentale jurasice, cretatice si tertiare.
Amplasamentele obiectivelor proiectate sunt situate pe versantii unor dealuri
si partial in zone depresionare dintre acestea, din extravilanul localitatii Greci.
La data executarii studiului geotehnic, terenul natural actual din toate zonele
amplasamentelor cercetate se prezinta ca fiind liber de orice constructie, pana in
prezent acesta fiind folosit ca pasune.
Din punct de vedere morfologic, arealul cercetat apartine orogenului nord
Dobrogean.
Geologic, acesta este alcatuit din urmatoarele formatiuni:
- depozite de varsta jurasic superior, exclusiv calcaroase;
- depozite de varsta cretacic superior, alcatuite in baza din calcare
organogene, urmate de conglomerate si gresii calcaroase, calcare grezoase,
calcare si marnocalcare.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

61
In ceea ce priveste cuvertura, in zona studiata aceasta este atribuita
cuaternarului pleistocen, fiind constituita din depozite de loess.
Din punct de vedere tectonic, zona formeaza o cuta sinclinala larga, cu
ridicari si afundari.
Din punct de vedere hidrogeologic, in zona cercetata exista la deferite
niveluri, panze de apa subterana de adancime.
Din punct de vedere seismic, amplasamentul cercetat se incadreaza in zona
cu gradul VIII de intensitate macroseismica si in zona de hazard seismic descris de
valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag = 0,20g (acceleratia
terenului pentru proiectare), determinata pentru intervalul mediu de recurenta de
referinta (IMR), corespunzator starii limita ultime. Valoarea perioadei de control
(colt) a spectrului de raspuns este Tc = 0,7 s.
Din punct de vedere meteoclimatic, zona studiata apartine sectorului de
clima temperat continentala, datorita predominarii influentei directe a maselor de
aer continental, de origine asiatica uscate si reci - iarna, calde sau foarte calde
vara. Frecventa vanturilor predominante este din sectoarele nord estic si din cel
sud vestic. Precipitatiile, sunt reduse, osciland intre 400 si 500 mm anual.
Variatia maxima a temperaturii aerului pe parcursul unui an poate depasi 60 C.

Cercetarea terenului in vecinatatea amplasamentului
In vederea stabilirii stratificatiei terenului de fundare si a principalelor
caracteristici fizice ale formatiunilor din care acesta este alcatuit, pe
amplasamentul cercetat au fost executate semimecanic cu sonda de 8 5/8, pana la
adancimi variabile cuprinse intre 2,00 12,0 m fata de cotele actuale ale terenului
natural din zonele executarii acestora.
Datele de teren obtinute au facut posibila intocmirea profilelor unitare ale
forajelor executate, din a caror analiza reies urmatoarele:
- in zonele tuturor forajelor executate, in suprafata si pana la adancimi
variabile cuprinse intre 0,60 1,80 m, s-a intalnit un strat de pamant vegetal negru
uscat si indesat, local umezit si in amestec cu elemente de nisip cimentat (placi
subtiri) sau de gresii calcaroase.
- in continuare, pana la adancimi ce variaza in intervalul 3,20 9,80m s-a
interceptat un orizont eolian loessoid pe alocuri putin nisipos, constituit din prafuri
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

62
argiloase galbene si galbene cafenii, cu concretiuni calcaroase, lentile subtiri sau
calcar diseminat in masa lor. Aceste formatiuni sunt in general uscate si indesate,
compacte la partea superioara plastic vartoase si pe alocuri putin umezite inspre
si in baza plastic consistente.
Nivelul hidrostatic al panzei de apa subterana nu a fost interceptat in nici
unul din forajele executate, acesta aflandu-se la adancimi mai mari decat cea a
executarii forajelor, pe fiecare amplasament in parte.

2.1.2. Solul
Solurile din judetul Tulcea reprezinta rezultatul actiunii conjugate a
factorilor pedogenetici naturali si antropici asupra rocilor pe care le-a transformat
atat de intens incat acestea au capatat capacitatea de a retine apa si elementele
nutritive pe care le pune treptat la dispozitia plantelor. In general, in majoritatea
cazurilor, roca mama parientala este loessul, ca rezultat al fenomenului de
dezagregare si alterare. Materia anorganica care a contribuit la pedogeneza a fost
produsa de vegetatia de stepa care sub actiunea microflorei a produs humuficare
care desi in procent mic, este foarte apreciata calificativ. Diversitatea tipurilor de
sol rezulta din faptul ca aici se regasesc atat urme din cel mai vechi pamant al
Europei (lantul Hercinic) cat si cel mai tanar pamant al tarii (Delta Dunarii).
Strans corelate cu rocile, clima, vegetatia si solurile prezinta o raspandire
zonala. Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si
solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand
ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile
azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri
halomorfe).
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

63

Cernoziomurile, se gasesc in majoritatea terenurilor din Podisul Nord
Dobrogean. Conditiile de solificare in cadrul stepei sunt pe deplin intrunite atat din
punct de vedere climatic cat si al vegetatiei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este
folosit in principal la pasunat; doar o mica parte este folosit la fermele piscicole.
Din punct de vedere ecologic exista pericolul cresterii salinitatii solului datorita
cresterii nivelului apei freatice, toate acestea ca urmare a vecinatatii crescatoriilor
de peste ce au inrautatit drenajul natural al zonei.
In agricultura, culturile de baza sunt cele de porumb, grau, secara, orz,
orzoaica, soia, rapita, in, floarea-soarelui. De asemenea, culturile de legume sunt
de traditie.
In zona amplasamentului, stratul de sol vegetal variaza si datorita speciilor
nitrofile prezente pe anumite suprafetele care au fost in trecut cultivate
(actualmente parloaga) se apreciaza ca acesta prezinta un continut de substante
chimie ingrasaminte.
In zonele tuturor forajelor executate, in suprafata si pana la adancimi
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

64
variabile cuprinse intre 0,60 1,80 m, s-a intalnit un strat de pamant vegetal negru
uscat si indesat, local umezit si in amestec cu elemente de nisip cimentat (placi
subtiri) sau de gresii calcaroase. Pe alocuri, acesta este urmat de caratura de panta
prafoasa galbena cafenie si cafenie sau cafenie bruna, in general uscata si indesata,
uneori in amestec cu elemente de nisip cimentat si gresii rulate in masa lor in
special in suprafata si in zonele mai inalte ale amplasamentului.
In zona calitatea solului este influentata de factori naturali (eroziune eoliana,
zona arida) si de factori antropici (activitatile agricole din vecinatate, pasunatul,
stanele de oi etc.).

2.1.3. Elemente de hidrologie
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare
podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.
Comuna Greci beneficiaza de 100 ha de luciu de apa. Intre orasul Macin si
localitatea Greci, pe un fost brat al Dunarii, exista doua lacuri mici si sarate: Lacul
Sarat (la aproximativ 3 km fata de localitatea Greci) si Lacul Slatina (la
aproximativ 1 km fata de localitatea Greci), un frumos lac de agrement, langa care
functioneaza popasul turistic Culmea Pricopanului. Distanta de la parcul eolian
pana la lacul Slatina este de aproximativ 3,4 km.
De asemenea, distanta de la Greci pana la Bratul Macin al Dunarii este de
aproximativ 6 km. Parcul eolian se afla la o distanta de aproximativ 2,7 km pana la
Dunarea Veche-Bratul Macin.
Amplasamentul vizat pentru realizarea parcului de turbine eoliene este lipsit
de mlastini si de zone umede sau de cursuri de apa.
Din punct de vedere hidrogeologic, in zona cercetata exista la diferite
niveluri, panze de apa subterana de adancime. Prezenta apei freatice a fost insa
semnalata la adancimi destul de mari.
Nivelul hidrostatic al panzei de apa subterana nu a fost interceptat in nici
unul din forajele executate pe amplasamentele din vecinatate, acesta aflandu-se la
adancimi mai mari decat cea a executarii forajelor, pe fiecare in parte.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

65
In partea de nord est a zonei aferente PUZ, in zona depresionara se afla un
curs de apa (Paraul Recea). Distanta de la cea mai apropiata turbina si drum propus
pana la cursul de apa este de peste 50 m masurati in linie dreapta.

2.1.4. Clima si calitatea aerului
Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse
(sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase,
ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,3
0
C)
Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est
spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci,
cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara
vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transforma solul in
praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe
tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate
temperaturi pe timp de iarna din tara.
Valorile medii lunare ale temperaturii inregistrate in cele 4 statii meteo de la
nivelul judetului Tulcea in anul 2008, se prezinta astfel:
Statia
meteo
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Corugea -1.5 1.7 7.2 11.1 15.0 20.8 21.9 23.7 15.7 12.1 6.2 2.6
Jurilovca 0.1 2.2 7.3 11.5 15.6 21.2 22.7 24.3 17.0 13.0 7.6 3.8
Sulina 1.6 2.7 7.3 11.3 15.8 21.5 23.0 24.2 17.8 14.2 8.8 5.0
Tulcea 0.4 3.0 8.4 12.1 16.3 21.4 22.7 23.6 16.1 12.4 7.2 3.8

Temperaturile extreme, precum si mediile anuale, in anul 2008 au inregistrat
urmatoarele valori:
Statia meteo Media anuala Minima anuala si data Maxima anuala si data
Tulcea 12.3 -12.9 /05.01.2008 35,6 /16.22.08.2008
Sulina 12.8 -10.5 /04.01.2008 30,5 /14.08.2008
Corugea 11,4 -15.1 /05.01.2008 36,1 /16.08.2008
Jurilovca 12,2 -13,5 /05.01.2008 35,8 /16.08.2008

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

66
Cantitati de precipitatii inregistrate la nivelul judetului Tulcea (l/mp) in anul 2008:
Statia
meteo
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Corugea 13.2 8.1 31.9 80.2 41.8 21.2 72.6 4.6 55.8 23.4 15.4 44,9
Jurilovca 12.8 2.5 13.1 43.7 34.5 42.6 41.6 4.5 26.3 4.8 5.6 34,4
Sulina 16.7 2.9 22.3 16.9 13.8 8.0 28.8 4.2 33.1 1.0 0.0 17,6
Tulcea 14.4 5.8 31.0 51.2 45.1 61.4 42.8 2.0 87.8 17.4 14.1 47,6

Cantitatea totala de precipitatii (l/mp) si cantitatile maxime de precipitatii (l/mp)
inregistrate in anul 2008:
Statia meteo Cantitatea totala de precipitatii Maxima in 24 ore si data
Tulcea 420.6 35,8 /16.09.2008
Sulina 165.3 24,4 /16.07.2008
Corugea 413.1 52,8 /09.07.2008
Jurilovca 266.4 21,8 /19.06.2008

Pentru vant, directia predominanta, precum si viteza medie anuala, inregistrate la
nivelul judetului Tulcea, in anul 2008, sunt prezentate in tabelul urmator:
Statia meteo Directia predominanta Viteza medie anuala
Tulcea NV 2,6m/s
Sulina N,S 6,1m/s
Corugea NV,SE 4,0m/s
Jurilovca N 3,8m/s

Zona analizata are o clima deosebit de arida tipica silvostepei cu precipitatii
reduse dar cu vanturi prezente aproape tot timpul anului.
Teritoriul se incadreaza intr-o zona de climat temperat continentala.
Conform datelor meteo temperatura medie multianuala este de 11,3 C,
minima absoluta de - 26,8 C, iar maxima absoluta de 39,8C.
- media lunii ianuarie - 1,8 C,
- media lunii iulie + 23,2 C,
- adancimea de inghet - 0,80m,
- radiatia solara anuala - 125kcal/cmp
- cantitatea maxima de precipitatii in 24 ore 124,00mm
- media anuala a precipitatiilor 412,1mm.
Umiditatea relativa medie multianuala este de 80%
Viteza medie a vantului medie multianuala este de 6,6m/s, viteza maxima nu
depaseste 39m/s.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

67
Directia dominanta a vantului este N-NNV / S-SSE - 31,4%.
Densitatea aerului, medie anuala este de 1,205 Kg /m.

Calitatea aerului
Prin acidifiere se intelege procesul de modificare a caracterului chimic
natural al unui component al mediului conducand la modificarea pH-ului aerului,
precipitatiilor si solului.
Acidifierea atmosferei este provocata, in principal, de compusii ce contin
sulf si azot. Acestia se formeaza in urma emisiilor in atmosfera, de dioxid de sulf
(SO2), oxizi de azot (NOx) si amoniac (NH3).
Acesti poluanti sunt transportati la distante mari de la locul emisiei si
formeaza ploile acide care la randul lor conduc la degradarea solului. Prin
acidifiere suprafata pamantului sufera continuu o crestere a aciditatii, ducand la
degradarea solului, apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente.
Emisiile anuale de gaze cu efect acidifiant au fost estimate pe baza
metodologiei CORINAIR. Deoarece inventarele locale de emisii vor fi validate de
catre ANPM pe parcursul anului 2009, datele referitoare la emisii au caracter
informativ, ele nefiind validate la nivel national.

In anul 2008, in judetul Tulcea, conform inventarului emisiilor, au fost emise
cca. 1457,944 tone substante acidifiante, din care:
SO
2
304,22237 t
NO
x
1139,365 t
NH
3
13,607 t
Remarcam pentru anul 2008 o reducere cca 24,64% a emisiilor de substante
acidifiante fata de anul anterior.
Principalele surse generatoare de gaze cu efect acidifiant sunt:
- Arderi in procesele industriale
- Producerea energiei termice in centrale termice de zona si cele aferente
activitatilor comerciale, institutionale si rezidentiale
- Transportul
- Tratarea deseurilor
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

68
Dioxidul de sulf este deosebit de toxic, determinand efecte directe asupra
florei si faunei (produce acidifierea solului si degradarea constructiilor). Prezinta
un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum etc., este foarte solubil in ap si
contribuie in mare masura la producerea ploilor acide.
Principalele surse generatoare de SO
2
sunt: arderi in energetica si industria
de transformare, instalatii de ardere neindustriale, arderi in industria de prelucrare,
procese de productie, transport rutier, tratarea deseurilor.
Emisii de SO2(t)
4845
4225
3021
4791
4763
4488
593,95
304,222
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

Evolutia emisiilor de SO2

Comparativ cu anii anteriori se observa o scadere a emisiilor de dioxid de
sulf, acest lucru fiind datorat atat reducerii activitatilor generatoare de emisii de
SO
2
cat si reducerii procentului de sulf in combustibilii utilizati.
Formarea oxizilor de azot este foarte greu de evitat, atata timp cat se
folosesc carburanti conventionali, stiut fiind faptul ca substanta de baza care
contribuie la formarea acestora, este azotul, (care se gaseste in cantitati mari in
aerul atmosferic) iar temperaturile ridicate din timpul arderii stimuleaza reactia de
formare a oxidului, respectiv a dioxidului de azot.
Principalele surse generatoare de NO
x
sunt: arderi in energetice si industria
de transformare, instalatii de ardere neindustriale, arderi in industria de prelucrare,
procese de productie, transport rutier, tratarea deseurilor.
Comparativ cu anii anteriori se observa o scadere a emisiilor de oxizi de azot
(cu cca 14% fata de anul 2007).
Principalele surse generatoare de NH
3
sunt utilizarea agentilor frigorifici,
utilajele ce circula in afara drumurilor, tratarea deseurilor.
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
NH
3
(tone)

19 24 24 17,85 20,34 18.81 16,01 13,6
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

69
In zona studiata, calitatea aerului este influentata de traficul auto de pe
drumul national aflat in vecinatate, de activitatile desfasurate de utilajele agricole
si temporar (in functie de directia si viteza vantului) de activitatea carierelor din
vecinatate. Nu sunt date disponibile rezultate din monitorizarea efectuata de
autoritarile publice privind calitatea aerului in zona analizata. Se poate trage
concluzia ca pe perioada lucrarilor agricole se intensifica generarea de pulberi
sedimentabile si pulberi respirabile precum si a poluantilor caracteristici arderii
combustibililor, in restul anului calitatea aerului este influentata de pulberile
generate de eroziunea naturala, avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura
totodata si o buna disperise pentru orice tip de poluare atmosferica.

2.1.5. Biodiversitatea
Dobrogea ca tinut, se remarca prin particularitatile sale deosebite comparativ
cu restul tarii. Pozitia geografica, apropierea si insasi prezenta Marii Negre,
structura solului si clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore
si faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii
ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic biodiversitatii
acestei regiuni.Vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea stepica. Desi in momentul
de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma extinderii agriculturii si
viticulturii, se poate spune cu certitudine - tinand seama de resturile vegetatiei
primare ce se mai pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor - ca pajistile
stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa a Dobrogei si teritoriile
situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordice si sudice.
Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care
reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi
ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede atat pe litoralul
maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea
o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete
extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de
asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in
agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

70
centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai
mare parte. In prezent, doar in zone accidentate versanti, platouri pietroase, vai
mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au
fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de
plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate
de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele
masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de
mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult
mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se
compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa
200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea
compacta de la vest de sistemul lagunar Razelm Sinoe pana la Dunare.
Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei,
acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta
categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepe
instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele
veritabila zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat
flora cat si fauna au trasaturi distincte.
Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee
ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi
de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes
serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In
zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de
graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata alaturi de
specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.
In zona de centru si in nordul Dobrogei, vechile silvostepe au fost profund
modificate de interventia omului, fiind defrisate in proportie de circa 85%. Astazi
ele se mai intalnesc sub forma de benzi destul de late in jurul masivului muntos
nord-dobrogean facand trecerea de la stepa la ecosisteme forestiere. In acest tip de
ecosistem, asociatiile vegetale de stepa alterneaza cu cele de padure, de tufisuri sau
de paduri cu mari luminisuri, remarcandu-se intrepatrunderea speciilor silvicole cu
cele de stepa.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

71
Ecosistemele silvicole ocupa in special nordul Dobrogei; in sud, ele sunt
localizate si foarte fragmentate, doar cateva corpuri de padure cum sunt cele de la
Esechioi, Canaraua Fetii sau Dumbraveni pastrandu-se relativ nealterate de
interventia omului.
Ecosistemele silvicole pot fi subimpartite in mai multe categorii, in functie
de caracteristicile ecologice ale speciilor dominante. Astfel, in Dobrogea se
intalnesc paduri mezofile si paduri xeroterme.
Padurile mezofile ocupa suprafete restranse in zona Muntilor Macin si a
podisului Babadag. Aceste ecosisteme silvice sunt slab reprezentate in Dobrogea,
prin asociatii dominate de arbori ca Quercus polycarpa, Q. dalechampii, Q.
petraea, Carpinus betulus, Tilia tomentosa si sunt prezente doar in Podisul
Babadag si Muntii Macin. Padurile mezofile de foioase ocupa altitudinile cele mai
mari in Muntii Macinului, pe dealurile Niculitelului si in Podisul Babadag,
instalandu-se pe un relief colinar cu platouri largi dar si pe versantii inclinati cu
expozitie nordica strabatuti de vai inguste. Sunt adaptate la un climat mai racoros
si mai umed. In stratul arborilor domina speciile de gorun, Quercus petraea, Q.
dalechampii, Q. polycarpa, tei, Tilia tomentosa, ulm, Ulmus glabra, paltin de
camp, Acer platanoides si frasin, Fraxinus excelsior.
Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic Dobrogei;
numarul mare de specii de origine sudica prezente aici conditioneaza de asemenea
o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt dominate fie de Quercus pubescens
stejar pufos, Carpinus orientalis - carpinita, Fraxinus ornus mojdrean (paduri
vestpontice) prezente in Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau
de specii ca Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis,
Fraxinus ornus, Cotinus coggygria.
Speciile dominante in ecosistemele silvicole din Dobrogea de Nord sunt de
regula Quercus pubescens si Quercus pedunculiflora alaturi de care vegeteaza si
exemplare de Acer tataricum, Ulmus minor, Pyrus pyraster, Pyrus elaeagrifolia.
SPA (Situri de Protectie Speciala Avifaunistica) si SCI (Situri de Importanta
Comunitara) sunt arii protejate prin reteaua ecologica Natura 2000, conform H.G.
1284/2007 pentru SPA, respectiv Ordinul 1964/2007 pentru SCI.
Din totalul siturilor SCI si SPA instituite la nivelul judetului, 15 se suprapun
peste ariile naturale protejate constituite anterior, incluzandu-le in totalitate si
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

72
aproape dublandu-le suprafata la nivel de judet.
Suprafata totala ocupata de siturile de tip SCI si SPA la nivelul judetului
calculata de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea
(exclusiv suprafata ocupata de apele teritoriale marine) este de 696 269, 55 ha,
acoperind peste 80% din suprafata judetului.
Suprafata zonei din apele teritoriale marine propusa pentru includere in
reteaua Natura 2000 este de 95 562,43 ha.
Tipurile de habitate ce se intalnesc in judetul Tulcea, exceptand Delta
Dunarii si zona marina, sunt:
Nr.
crt
Cod
habitat
Denumire Raspandire in Tulcea
1 1530*
Pajisti si mlastini saraturate
panonice si ponto-sarmatice
in zonele cu sol saraturat de langa Greci si Macin,
in SCI Muntii Macinului.
2 3130
Ape statatoare oligotrofe pana
la mezotrofe cu vegetatie din
Littorelletea uniflorae si/sau
Isoto-Nanojuncetea
suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe
Bratul Macin, pe depozitele aluvionare sau soluri
luto-nisipoase
3 3140
Ape puternic oligo-mezotrofe cu
vegetatie bentonica de specii de
Chara
suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe
Bratul Macin, in zone acoperite cu apa statatoare
4 3270
Rauri cu maluri namoloase cu
vegetatie de Chenopodion rubri
si Bidention
suprafata redusa (1% din total sit) pe Bratul Macin,
pe malurile namoloase cu acumulari de material
organic
5 40C0*
Tufarisuri de foioase ponto-
sarmatice
in zonele de silvostepa din siturile SCI: Podisul
Nord Dobrogean, Deniz Tepe, Dealurile
Agighiolului si in Muntii Macinului
6 62C0* Stepe ponto-sarmatice
in proportie redusa in siturile SCI: Podisul Nord
Dobrogean, Muntii Macinului, Dealurile
Agighiolului, Deniz Tepe si Bratul Macin . Uneori
se asociaza cu Tufarisurile de foioase ponto-
sarmatice(40CO) si cu Paduri raristi vest pontice
de stejar pufos cu Paeonia peregrina (91AA)
7 6430
Comunitati de liziera cu ierburi
inalte higrofile de la nivelul
campiilor, pana la cel montan si
alpin
pe suprafete reduse (2%) in SCI Bratul Macin
8 6440
Pajisti aluviale din Cnidion
dubii
suprafete foarte reduse (sub 1%) in zona de lunca a
Bratului Macin

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

73
9 6510
Pajisti de altitudine joasa
(Alopecurus pratensis
Sanguisorba officinalis)
pe suprafete reduse (1%) in SCI Bratul Macin
10 8230
Comunitati pioniere din Sedo-
Scleranthion sau din Sedo albi-
Veronicion dilleni pe stancarii
silicioase
pe soluri nisipoase, pietrisuri si aluviuni luto-
nisipoase in curs de fixare, in Muntii Macinului si
Podisul Nord Dobrogean
11 8310
Pesteri in care accesul
publicului este interzis
in situl Muntii Macinului pe o suprafata infima
(0,0001 %)
12 91AA
Vegetatie forestiera ponto-
sarmatica cu stejar pufos
in Muntii Macinului, Podisul Nord Dobrogean si
Dealurile Agighiolului, in zone de silvostepa cu
stejar pufos

13

91I0*
Vegetatie de silvostepa
eurosiberiana cu Quercus spp
in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului
in zona de silvostepa cu stejar brumariu si artar
14 91M0
Paduri balcano-panonice de cer
si gorun
in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului
in masivele de padure cu amestec de stejar pufos,
garnita, stejar brumariu, tei, mojdrean, carpinita,
jugastru, mar si par paduret
15 91X0 Paduri dobrogene de fag
in Muntii Macinului sub forma unei insule relictare
de fag in cadrul rezervatiei naturale Valea Fagilor
unde se intalnesc trei tipuri de fag: Fagus sylvatica,
F.taurica si F.taurica var. dobrogica; o parte din
exemplare se regasesc in Podisul Nord Dobrogean
16 91Y0
Paduri dacice de stejar si
carpen
pe suprafete intinse (50%) in SCI Muntii Macinului
si in SCI Podisul Nord Dobrogean (27,9%)
reprezentand padurile de gorun in amestec cu tei,
frasin,carpinita
17 92AO
Zavoaie cu Salix alba si Populus
alba
pe suprafete restranse in Podisul Nord Dobrogean
(0,02%) si mai intinse in Bratul Macin(19,41%)

Zona aferenta PUZ, este inclusa in ROSPA0073 Macin-Niculitel in cea
mai mare parte si partial in ROSPA Dunarea Veche Bratul Macin si ROSCI
Bratul Macin cu limita comuna, arii protejate prin programul Natura 2000.
Trebuie precizat faptul ca intre ROSPA0073 Macin-Niculitel si ariile cu
limita comuna ROSPA Dunarea Veche Bratul Macin si ROSCI Bratul Macin
sunt separate de drumul DN 22D Constanta - Macin, iar fundatiile turbinelor
eoliene precum si infrastructura aferenta parcului eolian (statie de conexiune,
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

74
platforme de montaj, drumuri noi, etc.) vor fi realizate pe partea dreapta a
drumului DN 22D Constanta - Macin, prin urmare doar in zona inclusa in
SPA Macin Niculitel, asa cum reiese din imaginile de mai jos.

Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Limitele Ariilor Protejate de Interes Comunitar

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

75

Figurarea limitei zonei aferente PUZ fata de limitele Ariilor Protejate de Interes Comunitar

S-au masuarat in linie dreapta distantele in linie de la cele mai
apropiate turbine pana la ariile protejate:
- 120m fata de limita comuna a ROSCI0012 Bratul Macin si ROSPA0040
Dunarea Veche-Bratul Macin;
- 1km fata de limita ROSCI0123 Muntii Macinului;
- 3km fata de limita Parcului National Muntii Macinului.

Vegetatia pe amplasamentul analizat
Zona analizata se caracterizeaza prin pasune degradata si teren agricol
necultivat, cu specii ierboase comune dispuse in mod uniform de la baza dealurilor
pana pe platourile acestora. S-a constatat in deplasarile pe teren faptul ca factorii ce
au condus la compozitia calitativa scazuta a florei, sunt reprezentati de pasunat
precum si de utilizarea anterioara a unor suprafete importante de teren in vederea
exploatarii agricole, ce a condus la dezvoltarea speciilor oportuniste (buruieni).
Astfel se sesizeaza o trecere de la zonele anterior cultivate de la nivelul platourilor
dealurilor, pe care s-au instalat cu precadere specii de plante de tip ruderal (scaieti),
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

76
la versantii dealurilor cu aspect terasat si vaile inaccesibile interventiilor agricole,
in care au fost identificate cateva specii arbustive dar si palcuri razlete de
Botriochloa ischaemum. Aceste suprafete sunt insa deteriorate ca urmare a
deplasarilor repetate ale turnelor de animale si a pasunatului intens practicat in
zona.

Imagine reprezentativa a zonei studiate cu tufe de Salsola kali Versant terasat cu arbusti si palcuri de
Botriochloa ischaemum

Pentru identificarea speciilor de plante observate in teren, s-au utilizat
determinatoarele: Ciocarlan V., 2000 - Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;
Ciocarlan V., 2004 - Flora segetala a Romaniei. Speciile ierboase cel mai bine
reprezentate, identificate pe amplasament sunt prezentate in continuare. Pentru o
identificare exacta a speciilor intalnite s-a recurs si la culegerea de exemplare.

Fam. Asteraceae

Solidago virgaurea

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

77

Xanthium spinosum (scai tataresc)

Artemisia vulgaris (pelin negru)

Fam. Dipsacaceae

Scabiosa ochroleuca (sipica)

Fam. Boraginaceae

Echium vulgare (iarba sarpelui)

Fam. Labiatae

Ajuga chya

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

78

Teucrium polium

Sideritis montana (urchea soareciului)

Stachys sp.

Salvia nemorosa (jales de camp)

Fam. Chenopodiaceae

Salsola kali (saricica)

Fam. Rubiaceae

Galium aparine (lipicioasa )

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

79
Fam. Scrophulariaceae

Verbascum phlomoides (lumanarica)

Fam. Malvaceae

Malva neglecta (nalba mica)

Hibiscus trionum - zamosita

Fam. Brassicaceae

Berteroa incana

Fam Primulaceae

Anagallis arvensis - scanteuta

Fam Poaceae

Setaria sp.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

80
Speciile arbustive identificate la nivelul vailor si pe alocuri pe versantii
terasati din vecinatatea de vest a canalului de irigatii dezafectat sunt:

Crataegus monogyna paducel Rosa canina (maces)

De asemenea in zona centrala a amplasamentului (intre turbinele T5 si T6,
pe tarlaua T39) s-a observat un palc de aproximativ 30 m
2
cu

specia Rhus typhina
otetar, care nu va fi afectat prin implementarea obiectivelor propuse de plan
(drumuri, platforme, statie de conexiune, etc).

Palc de Rhus typhina
In ceea ce priveste suprafata de teren din cadrul zonei aferente PUZ, dincolo
de drumul DN 22D, inclusa in SCI Bratul Macin, mentionam faptul ca nu prezinta
elemente floristice protejate, data fiind apropierea de drumul national si influenta
traficului asupra florei locale. Practic praful, pulberile si substantele folosite la
intretinerea / refacerea drumului, au dus in timp la modificari calitative ale florei in
imediata vecinatate a drumului, instalandu-se specii ruderale.
In urma deplasarilor pe teren si a analizei florei s-a constatat faptul ca
pe intreaga zona aferenta PUZ nu au fost identificate specii de plante/habitate
protejate.
Prezentarea caracteristicilor Sitului de Importanta Comunitara SCI Bratul
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

81
Macin se realizeaza pe larg in capitolul 3 al prezentului Raport.

Fauna din zona amplasamentului
Pentru analiza faunei din zona amplasamentului s-au folosit instrumente
specifice de observatie (binocluri BAIGISH, NIKON; GPS GARMIN 60CSx;
luneta MEADE; aparate foto Fujifilm F50 12 MP, Fujifilm A800 8MP, SONY
DSLR Alpha 200 10,2 MP). La nivel terestru s-a urmarit cu precadere identificarea
cuiburilor sau galeriilor de pe amplasament.
Fauna de stepa si silvostepa ce caracterizeaza zona localitatii Greci este
reprezentata de mamifere precum specii de rozatoare specifice: popandaul
(Spermophilus citellus), cartita (Talpa europaea), dar si iepurele (Lepus
europaeus), vulpea (Vulpes vulpes) la care se adauga reptile de origine
submediteraneana precum soparla dobrogeana (Podarcis taurica), gusterul
(Lacerta viridis), broasca testoasa de uscat (Testudo graeca), insecte (lacustele,
cosasii, greierii).
Aceste specii folosesc preponderent zonele joase ale dealurilor, unde solul
ofera conditii favorabile realizarii cuiburilor si galeriilor.
Mentionam ca o parte dintre aceste specii sunt mentionate in anexele OUG
57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice, dupa cum urmeaza:
- in Anexa 3 a OUG (Specii de plante si animale a caror conservare necesita
desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala
avifaunistica) sunt mentionate urmatoarele specii: Spermophilus citellus, Testudo
graeca, Falco vespertinus, Buteo rufinus, Coracias garrulus.
- in Anexa 4A a OUG (Specii de interes comunitar/ Specii de animale si de
plante care necesita o protectie stricta) sunt mentionate urmatoarele specii:
Spermophilus citellus, Testudo graeca, Lacerta viridis, Podarcis taurica.
- in Anexa 4B a OUG (Specii de interes national/ Specii de animale si de
plante care necesita o protectie stricta) sunt mentionate urmatoarele specii: Upupa
epops, Merops apiaster.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

82
Mamifere:
Cartita (Talpa europaea) are corpul scurt, gros, cilindric.
Raspandita aproape in toata Europa, ajungand pana
in Asia centrala si septentrionala; in Alpi urca pana la 2000
m. La noi comuna de la ses pana la munte pe arii insulare.
Traieste numai in subteran, intr-o galerie complicata, ce se
recunoaste in afara prin musuroaiele de pamant.

Popandaul (Spermophilus citellus) prezinta corpul alungit
cu peri scurti. Capul mai mult sau mai putin rotund, cu
urechi mici. In general, blana prezinta variatii de culoare.
Raspandit in Europa si o parte din vestul Asiei. La
noi, specie caracteristica de stepa si antestepa, comuna in
toata tara, in afara de Transilvania. Traieste pe ogoare,
izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, etc.
nedepasind altitudinea de 300 m. Hrana variaza in raport cu
anotimpul si regiunea respectiva; vara tot felul de seminte,
radacini, boabe de cereale, fiind direct daunator culturilor
agricole si indirect, prin distrugerea digurilor din sistemele
de hidroameliorare si orezarii, datorita galeriilor sale; rar
consuma si hrana animala.

Iepurele (Lepus europaeus) Iepurele este un reprezentant
al familiei Leporidae al ordinului Lagomorfa. Acestea sunt
animale nocturne, majoritatea trind n cmpii deschise i
stepe.

Vulpea (Vulpes vulpes)
Mamifer carnivor, denumit stiintific Vulpes vulpes
crucigera, face parte din familia Canidae, alaturi de caine,
lup, sacal, enot, etc. Desi in cele mai multe zone de pe glob
este gasita in culoarea pe care cu totii o stim si anume
roscata, ea poate avea un colorit destul de variat de la roscat
pana la galben-cenusiu. Se cunoaste existenta a 3 mari
specii de vulpe: de mesteacan(cu pieptul si varful cozii
albicioase, iar partile laterale galbui), cu cruce (prezinta o
dunga neagra pe spinare) care este cea mai raspandita si

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

83
carbunareasa. Vulpea are o constitutie fina, cu mustati
stufoase si ochii asezati oblic, urechile sunt scurte, purtate
ridicat. Prezinta membre scurte, cele din fata avand cinci
degete, iar cele din spate, numai patru. Coada este lunga si
stufoasa, lungimea corpului este cuprinsa intre 110 si 130
cm.

Reptile:
Testoasa de uscat dobrogeana (Testudo graeca)
Prefera terenurile uscate, cu tufisuri bogate, de
silvostepa, fiind iubitoare de caldura. Se hraneste cu vegetale,
radacini, limaci, rame. Femelele depun, prin mai-iunie, 4-12 oua
sferice, albe, care se clocesc in 70-80 zile. Se comporta bine in
captivitate. Traieste 90-125 ani. Specia tip este raspandita in
nordul Africii. La noi ssp. Testudo graeca ibera localizata in
Dobrogea.

Soparla dobrogeana (Podarcis taurica)
In tara noastra traieste in sud si vest, comuna in
Dobrogea pe terenuri nisipoase cu ierburi, la liziera padurilor, la
marginea culturilor, rar in regiuni pietroase. Se hraneste cu
diferite insecte si paianjeni.

Guster (Lacerta viridis)
Destul de comun in tara noastra, in locurile citate la descrierea
familiei; la munte pana la 1700 m. Alearga, se urca si sare foarte
iute. Este vanat de nevastuici, pasari salbatice, serpi si parsi.
Ierneaza din noiembrie pana in februarie-aprilie in crapaturi de
stanci, printre pietre, sub radacinile arborilor sau sub frunzar
putred. Subspecia Lacerta viridis meridionalis , ceva mai mica si
mai zvelta decat specia tip, masurand in total 24-32 cm.
Raspandita mai mult in Dobrogea si la sud de Bucuresti, unde
traieste prin luminisurile si lizierele padurilor de stejar sau pe
malurile insorite si cu vegetatie ale Dunarii si lacurilor. Se
hraneste cu coleoptere, himenoptere, etc.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

84
Insecte:
Calugarita europeana (Mantis religiosa)
Este o insecta din Familia Mantidae. Se intalneste in lunci, stepe,
la liziera padurilor, preferand povarnisurile uscate si insorite.
Capul este triunghiular, articulat mobil. Aparatul bucal de tip
rozator. Antenele sunt lungi, filiforme. Picioarele sunt bine
dezvoltate, cele anterioare fiind inzestrate cu spini. Aripile
anterioare sunt inguste si tari, iar cele posterioare late,
membranoase, in stare de repaos fiind strinse sub cele anterioare.
Abdomenul e alungit, voluminos, format din 10 segmente.
Corpul este verde, galben sau brun. Lungimea corpului
aproximativ 11 cm. Calugarita este o specie hemimetabola (se
dezvolta prin metamorfoza incompleta). Atit adultii, cit si larvele
sunt pradatori specializati, consumind doar anumite specii de
insecte. Speciei ii este caracteristic canibalismul (in majoritatea
cazurilor, dupa fecundare, femela devoreaza masculul).

Specii de pasari din zona amplasamentului:
Cotofana (Pica pica)
Alaturi de cioara griva, este una din cele mai
stricatoare pasari din fauna noastra. Strict sedentara,
cuibareste atat in regiunile joase, cat si in cele deluroase ori
pe vaile raurilor.
Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale,
tapisat in interior cu lut. Cotofana are penajul negru, cu alb
pe umeri si piept, iar coada este neagra cu reflexe verzui. In
cuiburile vechi ale acesteia isi gasesc loc de cuibarit insa si
unele specii de pasari utile.
Fam. Corvidae, Ord.
Passeriformes
Statut european: specie stabila.
Categoria SPEC: -.
Inclusa in Directiva Pasari,
Anexa 2.2; Conventia de la
Berna, Anexa III.

Cioara griva (Corvus corone L.)
Are capul, gusa, remigele aripilor si retricele cozii de
culoare neagra mata, restul corpului fiind cenusiu. Cioara
griva este de dimensiuni putin mai reduse fata de cioara
cenusie, are remigele secundare de un luciu metalic, iar vesta
cenusie este mai deschisa la culoare.
Cioara de semanatura are penajul complet negru, cu
Fam. Corvidae, Ord.
Passeriformes
Categoria SPEC: -.
Berna, Anexa III.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

85
reflexe violacee metalice. Ambele specii sunt sedentare in
Romania si se gasesc pe areale intinse - mai ales in zonele de
campie si lunca Dunarii, precum si in Delta Dunarii.
Ciorile se hranesc cu ouale si puii pasarilor mici, cu
seminte, fructe, cereale, etc. Prin atacul lor asupra puilor si
oualelor de pasari, si chiar asupra iepurilor, sunt deosebit de
daunatoare pentru efectivele de vinat. Consuma si cadavre
dar si larve, insecte, soareci, etc.
Pe terenurile agricole unde ciorile de semanatura se
aseaza in stoluri, nu ramine nimic necercetat, iar cuiburile de
fazan, potarniche, prepelita si chiar de iepure nu au nici o
sansa. Prin pagubele care le produc sunt deosebit de
daunatoare fondului cinegetic.

Vrabia (Passer domesticus)
Una dintre cele mai cunoscute si mai frecvente pasari
ce se intilnesc atat in natura, cat si in preajma locuintelor ca
specie antropofila. Masculul are penajul cafeniu-patat pe
spate, cenusiu pe frunte, crestet si piept si negru pe barbie;
cel al femelei este cafeniu-striat.
Este abundenta in regiunile joase ale tarii, urca si in
regiuni muntoase, in localitati. Este tipic sedentara. Face
cuiburi sferice in arbori, in special in plopi si salcami, atat
intre crengi, cat si in scorburi; in urma patrunderii in
localitati si a devenirii ei antropofile, a inceput sa-si instaleze
cuiburile si in diferite locuri din constructii.
Fam. Passeridae, Ord.
Passeriformes
Categoria SPEC: -.
Inclusa in Conventia de la Berna,
Anexa III.

Graurul (Sturnus vulgaris)
Este raspandit pe tot cuprinsul tarii, mai ales in
regiunile joase, cu arbori scorburosi, in paduri luminoase, cu
spatii largi descoperite in jur, urcand si pe vaile raurilor.
Coloritul corpului este negru, cu chenare mai
deschise la penele spatelui si cu reflexe intense verzi si
violacee pe cap si piept.
Cuibareste in scorburi, dar si in gauri de ziduri, stuful
acoperisurilor, stalpi de beton, dovedind multa incredere fata
de apropierea omului. Populatiile din nordul arealului se
retrag iarna spre sud-vestul Europei. Carduri mari se
intalnesc si iarna, indeosebi in sud-estul tarii, mai ales ca
Fam. Sturnidae, Ord.
Passeriformes
Categoria SPEC: -.
Berna, Anexa III.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

86
pasari venite din nord. Imita cantecele altor pasari.

Ciocarlan (Galerida cristata)
Este raspandit in toate campiile uscate, joase, din
tara, dar urca si pe vaile largi ale raurilor, in tinuturile
descoperite. Penajul este ca cel al ciocarliei de camp, dar pe
cap are un mot de pene. Cuibareste pe sol in locuri cu
vegetatie saracacioasa. Cele 45 oua depuse in aprilie sint
pamantii cu pete brune si sunt clocite de femela, timp de 14
zile. Au loc doua cuibariri pe sezon.
Este una dintre cele mai frecvente ciocarlii de la noi,
care nu ne paraseste nici iarna, cand poate fi vazuta in
santuri pe marginea soselelor, pe drumurile satelor, prin
curtile oamenilor printre vite.
Fam. Alaudidae, Ord.
Passeriformes
Statut european: specie in declin.
Categoria SPEC: 3.
Anexa III.

Pupaza (Upupa epops)
Pupezele sunt larg raspandite in Europa, Asia si Africa de
nord, dar si in sudul Saharei si Madagascar. Cu exceptia
celor din Sudului Africii, pupezele migreaza la tropice in
timpul iernii. Habitatul lor este reprezentat de spatiile
cultivate deschise, cu iarba scurta. Isi petrec mult timp pe
sol, vanand insecte si viermi. Cuibul este o gaura intr-un
copac sau intr-un perete. Acesta tinde sa contina o cantitate
mare de fecale si miroase foarte urat, ca protectie impotriva
pradatorilor. Pupezele care au pui pot arunca fecale pe
intrusi.
Fam. Upupidae, Ord.
Coraciiformes
Statut european: specie in declin.
Categoria SPEC: 3.
Anexa 2.

Dumbraveanca (Coracias garrulus)
Dumbraveanca prefera luminisurile de la liziera
padurilor ca si pasunile sau fanetele unde traiesc de obicei un
numar mare de insecte. In prezent poate fi intalnita si in
parcurile mai mari. Pasarea are cuibul in apropierea apelor
Fam. Coraciidae, Ord. Coracias
Statut european: specie
vulnerabila. Categoria SPEC: 2.
Anexa I; Conventia de la Berna,
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

87
unde sapa galerii in malurile din argila, gresie sau loess. In
lipsa hranei se apropie si de asezarile omenesti. Este o pasare
activa ziua, hrana principala a ei o constituie insectele
(paduchi de plante, gandaci, libelule, lacuste, urechelnite),
amfibii reptile mici pe care le pandesc, numai in timpul
migratiei consuma si vegetale (in special fructe).
Anexa 2.
Conventia de la Bonn, Anexa 2

Prigoria (Merops apiaster)
Prigoriile, albinareii sau mancatoarele de albine sunt
pasari migratoare, care fac parte din subordinul Meropes,
familia Meropidae. Se numara printre pasarile cele mai viu
colorate din Lumea Veche. Sunt reprezentate prin numeroase
specii in Africa si 24 de specii din genul Merops, distribuite
in Europa si Australia.
Fam. Meropidae, Ord. Coracias
Statut european: declin moderat
Categoria SPEC: 3.
Anexa 2

De asemenea, in zona studiata cu caracter de pasune si in zonele invecinate reprezentate
de terenuri arabile pot fi intalnite si specii rapitoare ce acopera teritorii vaste in vederea hranirii.

Vanturelul de seara (Falco vespertinus)
Este o specie destul de comuna in SE Europei in
stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci.
Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de
semanatura. Se aseamana cu vanturelul rosu in
comportament, dar are aripile proportional mai lungi si
coada mai scurta, fiind astfel foarte asemanator cu soimul
randunelelor; are insa coada mai putin lunga decat acesta din
urma. Adesea sta pe firele electrice. Este capabil sa zboare
pe loc. Prinde insecte zburatoare ca soimul randunelelor,
adesea in amurg, vanand in stoluri mici.
Nu au fost identificate cuiburi pe suprafata aferenta
obiectivului, folosinta terenului pe care se vor amplasa
turbinele fiind de vii, livada, rape, ravene si pasune. Specia
poate fi observata in zona analizata deoarece acopera
Fam. Falconidae, Ord.
Falconiformes
Statut European: aproape de a fi
periclitat. Categoria SPEC: 3.
Anexa 2; Conventia de la Bonn,
Anexa 2

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

88
suprafete intinse in vederea hranirii.
Sorecarul mare (Buteo rufinus)
Specie partial migratoare larg raspandita in
majoritatea regiunilor tarii. Este una din speciile cu penajul
foarte variabil, de la brun-inchis pina la crem. Cuibul contine
34 oua albe, cu pete brune-caramizii, fiind complet inca
din aprilie. Ambii soti clocesc, perioada de incubatie durind
2830 de zile.
In sud-estul tarii traieste subspecia Buteo buteo
vulpinus de un colorit brun-roscat. Toamna migreaza in
Africa, la sud de Sahara. Se hraneste cu soareci, serpi etc.
Exemplare de sorecar au fost observate in vecinatatea
arealului studiat, in cautarea hranei. Se mentioneaza faptul
ca pe amplasamentul analizat nu au fost identificate cuiburi
ale acestei specii.
Fam. Accipitridae, Ord.
Falconiformes
Categoria SPEC: -.
Anexa 2; Conventia de la Bonn,
Anexa 2.

Prezentarea caracteristicilor Siturilor de Protectie Avifaunistica Macin
Niculitel si Dunarea Veche Bratul Macin se realizeaza pe larg in capitolul 3 al
prezentului Raport.

2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public
Localitatea este situata in N-V judetului Tulcea si al Dobrogei, la poalele
celor mai batrani munti din Europa, Muntii Macinului, fiind invecinata de la N la E
cu localitatile Macin, Jijila, Vacareni, Luncavita, Cerna, Turcoaia si Carcaliu.

Comuna se leaga printr-un drum judetean in lungime de 3 km de D.N. 22D,
aflandu-se la 72 de km de resedinta de judet, Tulcea, si la 25 de km de comuna
Smardan care face legatura peste Dunare cu orasul Braila.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

89

Asezarea a fost intemeiata de catre romani si este mentionata pentru prima
data in harta statistica austriaca din 1790 sub forma de Greczj. Pentru ca
majoritatea locuitorilor se ocupau cu gradinaritul, in actele de proprietate turcesti
(tapiuri) localitatea mai este denumita si Saganlic (ceparie).
La locul numit Cuzluc ar fi existat un sat turcesc ai carui locuitori s-ar fi
retras la Greci. In localitate au venit la sfarstitul sec. XIX colonisti italieni care se
ocupau cu exploatarea pietrei din muntele Iacob.
In 1812 sunt mentionati si mocani ardeleni din randul carora s-a evidentiat
primul invatator din sat pe nume Ion Moroianu. Din contopirea acestor inaintasi s-a
nascut comuna de astazi, cea mai mare din judet, daca luam in considerare ca este
compusa dintr-o singura localitate.

2.1.7. Agricultura, industrie, infrastructura
Specificul comunei este agro-industrial, terenul arabil de 4500 ha oferind
posibilitatea intretinerii familiilor din recoltele anuale de cereale, porumb, floarea
soarelui si legume. In localitate functioneaza doua fabrici de confectii cu capital
italian in care lucreaza circa 300 angajati in majoritate femei. Comuna beneficiaza
de existenta a patru exploatari de piatra care fac obiectul unor contracte de
concesionare si care isi vor incepe activitatea in acest an, perpetuand astfel o
indelungata traditie locala a cioplitorilor in piatra. In Greci este in desfasurare
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

90
Programul de Dezvoltare Rurala care are ca obiectiv extinderea si reabilitarea
sistemului de distributie a apei potabile.
Comuna are o infrastructura buna:
60% din comuna este racordata la reteaua de apa potabila,
Reteaua de energia electrica este implementata integral;
Serviciile de telefonie i cele de televiziune prin cablu sunt accesibile pentru
intrega populatie.
Pe amplasamentul vizat nu se afla elemente de infrastructura ce ar putea sa
deserveasca comuna Greci. Conform datelor furnizate de beneficiar, la cca. 900m
fata de parcul eolian se afla zona in care administratia publica locala intentioneaza
amplasarea unei statii de epurare care va deservi comuna. De asemenea, exista in
apropiere, la cca. 1,7 Km un rezervor de apa suprateran, dezafectat care alimenta in
trecut ferma de porcine de la Turcoaia.

rezervor dezafectat

De asemenea, la circa 1,8 km in linie dreapta fata de limita amplasamentului
studiat se afla zona puturilor de apa potabila care alimenteaza comuna Greci.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

91
2.1.8. Populatia
Comuna Greci este compusa dintr-o singura localitate cu un teritoriu
administrativ de 8770 de ha din care 483 ha intravilan si o populatie de 5635 de
locuitori ce formeaza 1720 de gospodarii.
Alaturi de ortodoxi, n comuna Greci din judetul Tulcea i duce existanta i
o comunitate greco-catolica. Aparitia acesteia se explica prin sosirea n jurul anului
1885, a unei colonii de italieni, care s-au aezat n zona dobrogeana Turcoaia,
Greci. Acetia erau meteri renumiti n prelucrarea granitului. La nceput au venit
ca sezonieri, dar mai apoi s-au stabilit mpreuna cu familiile pe aceste meleaguri
romaneti.
Biserica romano-catolica din Greci a fost construita n anul 1912. Biserica
are temelia din piatr, peretii din chirpici si este acoperit cu tabl.
Din totalul populatiei active de 2927 locuitori, circa 500 sunt plecati la
munca in strainatate, in special Italia si Spania, iar salariati aproximativ 1000
locuitori, restul fiind someri sau lucratori ocazionali in agricultura mai ales.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

92
2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului
Terenul pe care se propune amplasarea parcului de turbine eoline este situat
in extravilanul localitatii Greci si este inregistrat din punct de vedere cadastral
vii, livada, rape, ravene si pasune. In fapt, conform avizului administratiei publice
locale terenul are folosinta de pasune (degradata). Atat in situatia neimplementarii
cat si in situatia implementarii planului analizat, terenul isi va pastra in proportie de
aproximativ 98% functia actuala.
Din punct de vedere al aspectelor de mediu relevante, se poate considera ca,
in lipsa implementarii planului, vor ramane constante presiunile antropice
existente, fara aport suplimentar. Se pot inregistra in continuare influente ale
factorilor naturali asupra indicatorilor de calitate ai mediului (eroziune, seceta,
etc.).
Potentialul de dezvoltare este legat de existenta infrastructurii: a retelelor de
apa potabila, a retelelor de canalizare, a cailor de comunicare rutiere existente in
zona. In prezent, marea majoritate a administratiilor publice locale se confrunta cu
dificultati in ceea ce priveste atragerea unor fonduri suficiente pentru dezvoltarea
localitatilor. Sursele sunt relativ limitate la fondurile europene post-aderare si la
investitii private care se pot constitui in resurse pentru bugetul local si in locuri de
munca pentru comunitate. Tinand cont ca in zona localitatii Greci, ca si in restul
judetului Tulcea, sunt identificate arii naturale protejate de diferite ranguri, este
necesara aplicarea premizelor rezultate din conceptul de dezvoltare durabila, astfel
incat, protejand biodiversitatea, sa se permita si dezvoltarea comunitatilor.
In cazul neimplementarii planului, asa numita alternativa zero,
amplasamentul studiat isi va pastra actuala folosinta, fiind in continuare insuficient
protejat impotriva pasunatului excesiv si fara sa contribuie la implementarea
notiunii de dezvoltarea durabila a comunei Greci sau a resurselor din zona,
respectiv a potentialului eolian al zonei (resursa importanta in strategia nationala de
promovare a surselor regenerabile de energie).
In situatia implementarii planului, starea de conservare a SPA Macin
Niculitel se poate mentine la acelasi nivel, dat fiind procentul mic de doar 0,0019
% al suprafetelor ocupate definitiv raportat la suprafata totata a SPA de 67 361,1
ha.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

93

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI
POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

94
Avand in vedere suprafata zonei studiate ce a generat PUZ, POT-ul foarte
scazut si genul activitatii ce se doreste a se desfasura in viitor se apreciaza ca
efectul asupra mediului a noului obiectiv se va resimti local la nivelul suprafetei
amplasamentului.
Amplasamentele obiectivelor proiectate sunt situate intr-o zona de deal din
extravilanul localitatii Greci.
Distantele aproximative masurate in linie dreapta intre amplasamentul studiat
si cele mai importante puncte de interes biogeografic sunt:
- 2,7 km pana la Bratul Macin al Dunarii
- 3 km pana la limita Parcului National Muntii Macin
- 22 km pana la Padurea Babadag
- 22 km pana la limita Complexului Razelm Sinoe
- 81 km pana la Marea Neagra
Distanta pana la cea mai apropiata locuinta rurala este de peste 1,2 km.
Pornind de la obiectivele Directivei SEA si de modul in care acestea au fost
implementate prin Manualul SEA (Ord. MMGA 117/2006), pentru a evita
informatiile in exces, in baza informatiilor detinute, a vizitelor pe amplasament si a
experientei elaboratorului raportului de mediu in promovarea unor planuri/proiecte
similare, se considera ca fiind nesemnficativ potentialul impact al planului propus
asupra factorilor de mediu apa, asupra caracteristicilor climatice, asupra
patrimoniului cultural, arheologic, arhitectonic sau asupra sanatatii umane. Se
poate aprecia ca, chiar si in relatie cu aspectele considerate importante, influenta
asupra acestor factori ramane nesemnificativa.
In spiritul evaluarii strategice, se considera ca zonele de interes ce trebuie
luate in considerare (conform cerintelor din Manualul SEA, pct. 10.6) sunt ariile
naturale protejate, factorii de mediu aer si sol, peisajul.
In ceea ce priveste factorul de mediu aer, calitatea acestuia in zona
amplasamentului este influentat de activitatea agricola, de traficul pe drumurile de
exploatare (drumuri de pamant), in special in ceea ce priveste pulberile
(sedimentabile si in suspensie).
Terenul pe care se instaleaza turbinele eoliene are folosinta de vii, livada,
rape, ravene si pasune. Realizarea obiectivelor propuse prin plan se va face in zone
lipsite de mlastini, zone umede sau cursuri de apa.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

95
Zona aferenta PUZ, este inclusa in ROSPA0073 Macin-Niculitel in cea
mai mare parte si partial in ROSPA Dunarea Veche Bratul Macin si ROSCI
Bratul Macin cu limita comuna, arii protejate prin programul Natura 2000.
Trebuie precizat faptul ca intre ROSPA0073 Macin-Niculitel si ariile cu
limita comuna ROSPA Dunarea Veche Bratul Macin si ROSCI Bratul Macin
sunt separate de drumul DN 22D Constanta - Macin, iar fundatiile turbinelor
eoliene precum si infrastructura aferenta parcului eolian (statie de conexiune,
platforme de montaj, drumuri noi, etc.) vor fi realizate pe partea dreapta a
drumului DN 22D Constanta - Macin, prin urmare doar in zona inclusa in
SPA Macin Niculitel. Astfel suprafetele ocupate definitiv prin implementarea
obiectivelor propuse de plan, reprezinta 0,0019 % din suprafata SPA Macin
Niculitel.

Pozitionarea turbinelor eoliene in raport cu Ariile Protejate

Se mentioneaza faptul ca in momentul de fata siturile Natura 2000 nu
au planuri de management aprobate, si din informatiile detinute de
elaborator, nu au custode/administrator conform prevederilor O.U.G. 57/2007
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

96
cu modificarile si completarile ulterioare.
Speciile si habitatele pentru care s-au declarat ariile protejate de interes
comunitar sunt evidentiate in continuare:
o ROSPA0037 Macin-Niculitel, cu o suprafata de 67 361.1 ha a fost
inclusa in reteaua ecologica Natura 2000 pe baza unor criterii aprobate de
BirdLife: C1, C2, C5, C6.
Cai de acces
Pe directia sud-est, Muntii Macin sunt accesibili de pe drumul national 22D,
intre localitatile Macin si Horia, in special pe un drum local ce se intersecteaza cu
DN 22D la 2 km de orasul Macin si duce la principala cariera de exploatare de
piatra. Dinspre nord, accesul este asigurat de drumul national 22, de pe care se pot
urma doua trasee principale, ce strabat Parcul National: Luncavita Nifon
Hamcearca Balabancea Horia (drumul judetean 222A, de-a lungul paraului
Taita) si Niculitel Nifon Hamcearca Balabancea. Ambele variante sunt
drumuri mai greu practicabile, in special in conditii meteorologice nefavorabile.
Partea estica este accesibila pe drumul judetean 229, pe traseul Niculitel Valea
Teilor Alba.

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

97

Caracteristici generale ale sitului
COD % TIPUL HABITATULUI
N06 2 Rauri, lacuri
N09 5 Pajisti naturale, stepe
N12 29 Culturi (teren arabil)
N14 2 Pasuni
N15 6 Alte terenuri arabile
N16 48 Paduri de foioase
N21 3 Vii si livezi
N23 2 Alte terenuri artificiale (localitati, mine..)
N26 3 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

98
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
Conform datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 123
c) numar de specii periclitate la nivel global: 10
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Falco cherrug
Coracias garrulus
Ciconia ciconia
Accipiter brevipes
Burhinus oedicnemus
Oenanthe pleschanka
Buteo rufinus
Emberiza hortulana
Caprimulgus europaeus
Hieraaetus pennatus
Lullula arborea
Circaetus gallicus
Mentionam faptul ca pe amplasamentul analizat nu s-au observat cuiburi ale
speciilor de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE pentru
SPA Macin Niculitel. Conform datelor bibliografice, zona aferenta Parcului
National Muntii Macinului, aflata la o distanta de 3km, este importanta pentru
populatiile cuibaritoare ale speciilor de avifauna. Pe terenurile agricole ce
caracterizeaza amplasamentul analizat au fost observate exemplare ale speciilor
Falco vespertisnus, Buteo rufinus si Coracias garrulus in cautarea hranei.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:
Ciconia ciconia
Accipiter brevipes
Circaetus gallicus
Buteo rufinus
Hieraaetus pennatus
Lanius collurio
Gyps fulvus
Ficedula parva
Galerida cristata
Lullula arborea
Falco vespertinus
Neophron percnopterus
Pandion haliaetus
Nycticorax nycticorax
Ciconia nigra
Pelecanus onocrotalus
Pelecanus crispus
Ardea purpurea
Plegadis falcinellus
Platalea leucorodia
Chlidonias hybridus
Pernis apivorus
Antus campestris
Aquila pomarina
Aquila heliaca
Aquila chrysaetos
Aquila clanga
Circus macrourus
Circus aeruginosus
Falco peregrinus
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

99
Himantopus himantopus
Haliaeetus albicilla
Recurvirostra avosetta
Tringa glareola
Milvus migrans
Phalacrocorax pygmaeus
Egretta alba

o ROSCI 0012 Bratul Macin (conform ORD. 1964/2007) are o
suprafata de 10.303 ha, fiind incadrat din punct de vedere biogeografic in regiunea
stepica.
Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste
Cod Tipul de habitat
Procent de
ocupare
3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea
uniflorae si/sau
Isoto-Nanojuncetea
0,5
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 0,01
3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 1
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 3
6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 0,5
6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 1
6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la
cel montan si alpin
2
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 19,4

Specii de amfibieni si reptile enumerate
in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1188 Bombina bombina
1220 Emys orbicularis
1993 Triturus dobrogicus
Specii de plante enumerate in anexa II
a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1428 Marsilea quadrifolia
Specii de pesti enumerate in anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE
1134 Rhodeus sericeus amarus
1145 Misgurnus fossilis
1149 Cobitis taenia
2522 Pelecus cultratus
1130 Aspius aspius
2511 Gobio kessleri
Alte specii importante de flora si fauna
Echinops ritro ssp. ruthenicus
Ornithogalum amphibolum
Thymus zygioides

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

100
Caracteristici generale ale sitului
COD Procente Clase de habitate
N06 4 Rauri, lacuri
N06 21 Rauri, lacuri
N07 3 Mlastini, turbarii
N14 6 Pasuni

Clase de habitat
- ape dulci continentale - 26,79%;
- mlastini (vegetatie de centura) - 6,4%,
- stepe - 3,8%;
- pajisti seminaturale umede, preerii mezofile - 4,6%
- paduri caducifoliate - 19,41%
- padurile de monocultura (plopi) - 40% Total = 100%

Calitate si importanta:
Situl prezinta importanta in primul rand pentru conservarea habitatului 92A0
Salix alba and Populus alba galleries, ce ocupa aproximativ 19,41% din sit,
respectiv 4% din suprafata habitatului la nivel national.
Habitatul este reprezentat pe suprafete mai mult sau mai putin reduse si prin
arborete asupra carora nu s-au facut interventii silvice, inca de la
formare, suprafete ce pot fi considerate paduri virgine (in prezent sau potentiale).
Nu au fost insa identificate pana in prezent arborete seculare din acest habitat.
Pe locul secund ca importanta se situeaza habitatul prioritar 62C0* Ponto-
Sarmatic steppes, ce ocupa o suprafata de aproximativ 4% din suprafata nationala a
habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri balane (asociatia
Agropyretum pectiniformae), intalnite in tara predominant in Dobrogea, si stepe
petrofile pe sisturi paleozoice (asociatia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi)
incadrate in alianta endemica pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi
(Sanda, Arcus, 1999).
In sit a fost citata (Savulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea
quadrifolia, din zona lacului Iglita, care exista si in prezent (insa ca amenajare
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

101
piscicola), fapt pentru care se poate presupune ca specia respectiva nu a disparut.
Situl reprezinta partea nordica a coridorului de migratie a speciilor de plante din
Peninsula Balcanica spre Dobrogea de nord si Delta Dunarii.
In plus acesta constituie si o importanta cale de migratie pentru pasari (fiind
propus si ca SPA), precum si pentru anumite specii de pesti, inclusiv sturioni.
Includerea Cursului Dunarii in sit este esentiala pentru asigurarea continuitatii cit si
pentru transportul de catre apele fluviului a organelor de reproducere (seminte,
lastari etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaza propagarea acestora spre
nordul Dobrogei si Delta Dunarii.

Vulnerabilitate:
Situl este indeosebi amenintat prin:
-efectuarea de plantatii in cuprinsul habitatelor 92A0, 62 CO*, intensitatea acestui
factor fiind medie.
- exploatari forestiere si alte tipuri de lucrari silvice in habitatul 92 A0, inclusiv cu
specii alohtone (plopi hibrizi), aceste interventii fiind de intensitate medie.
- poluari ale apelor Dunarii, indeosebi cu hidrocarburi (potential si radioactive sau
cu metale grele) - intensitate redusa.
- perspectivele de instalare a unor centrale eoliene in zona sitului sau in vecinatate.
- amenintarea potentiala de efectuare a unor dragari- probabilitate redusa
- pasunat mediu-intens pe suprafete reduse-medii din sit (ex. zona Iglita com.
Turcoaia)
- constructii, predominant abandonate, in habitatul 62C0*, localizate in apropierea
cetatilor romane de la Turcoaia-Iglita, pe arii reduse.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

102
o ROSPA 0040 Dunarea Veche - Bratul Macin are o suprafata de
18759,2 ha, si este incadrat din punct de vedere biogeografic in regiunea stepica.

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

103

Mentionam faptul ca pe suprafata PUZ nu s-au observat cuiburi ale speciilor
de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE pentru
aceasta zona protejata. Zona umeda, respectiv Bratul Macin, importanta pentru
populatiile cuibaritoare se afla la o distanta de 2,7 km de amplasamentul studiat
prin PUZ.

DESCRIEREA SITULUI
COD Procente Clase de habitate
N06 4 Rauri, lacuri
N06 12 Rauri, lacuri
N07 4 Mlastini, turbarii
N09 2 Pajisti naturale, stepe
N14 9 Pasuni
N15 4 Alte terenuri arabile

Alte caracteristici ale sitului:
La intrarea in judetul Braila fluviului Dunarea se desparte in trei brate:
Dunarea navigabila (in vest), Bratul Valciu (in mijloc) si Bratul Macin (in est).
Bratul Macin realizeaza limita dintre judetul Braila si judetele Tulcea si Constanta,
iar impreuna cu Bratul Valciu delimiteaza Insula Mare a Brailei. Insula Mare a
Brailei cuprinde o suprafata mare de terenuri agricole si s-a format prin indiguirea
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

104
Baltii Brailei, din care a ramas cu regim liber de inundatie Balta Mica a Brailei.

Situl este important pentru
populatiile cuibaritoare ale speciilor
urmatoare:
Coracias garrulus
Falco vespertinus
Aythya nyroca
Accipiter brevipes
Anthus campestris
Lanius minor
Lanius collurio
Calandrella brachydactyla
Situl este important in perioada de
migratie pentru speciile:
Pelecanus crispus
Accipiter brevipes
Branta ruficollis
Pelecanus onocrotalus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:
Anser albifrons

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife
International: C1, C2, C6.

Vulnerabilitate:
- braconaj
- vanatoarea in timpul cuibaritului
- vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
- deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii)
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

105
- desecarea zonelor umede
- industrializare si extinderea zonelor urbane
- pescuitul sportiv in imediata vecinatate a cuiburilor speciilor periclitate
- electrocutare si coliziune cu linii electrice
- pescuitul sportiv in masa care deranjeaza pasarile migratoare
- arderea stufului
- arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor)
- amplasare de generatoare eoliene
- turismul in masa
- inmultirea necontrolata a speciilor invazive

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

106

4. ALTE PROBLEME DE MEDIU
EXISTENTE PE AMPLASAMENT
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

107
Parcul eolian analizat este situat la cca 1 km fata de limita ROSCI0123
Muntii Macinului si la cca 3 km distanta fata de limita Parcului National Muntii
Macinului. Mentionam ca distantele sunt masurate in linie dreapta.

o Muntii Macinului, pe o suprafata de 18.546 ha sunt inclusi in
ROSCI0123 Muntii Macin, ce se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de
habitate:
COD % TIPUL HABITATULUI
1530* 0,1 Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
40C0* 2 Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
62C0 * 20 Stepe ponto-sarmatice
8230 1 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe
stancarii silicioase
91I0* 1,2 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp
91Y0 50,5 Paduri dacice de stejar si carpen
91AA 6 Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
91M0 10,8 Paduri balcano-panonice de cer si gorun
91X0 0,02 Paduri dobrogene de fag
8310 0,0001 Pesteri in care accesul publicului este interzis

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

108
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Rhinolophus ferrumequinum
Spermophilus citellus
Mesocricetus newtoni
Mustela eversmannii
Vormela peregusna

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Bombina bombina
Testudo graeca
Elaphe quatuorlineata

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Lycaena dispar
Callimorpha quadripunctaria
Lucanus cervus
Osmoderma eremita
Cerambyx cerdo
Morimus funereus
Pholidoptera transsylvanica
Euphydryas maturna

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Agrimonia pilosa
Moehringia jankae
Campanula romanica
Himantoglossum caprinum
Echium russicum

Alte specii importante de flora si fauna
Bufo bufo
Bufo viridis
Hyla arborea
Pelobates fuscus
Rana dalmatina
Accipiter brevipes
Anthus campestris
Aquila chrysaetos
Aquila clanga
Aquila heliaca
Aquila pomarina
Bubo bubo
Burhinus oedicnemus
Buteo rufinus
Calandrella brachydactyla
Caprimulgus europaeus
Ciconia ciconia
Ciconia nigra
Pandion haliaetus
Pernis apivorus
Picus canus
Sylvia nisoria
Apatura metis
Euphydryas aurinia
Euphydryas maturna
Hyles hippophaes
Kirinia roxelana
Maculinea arion
Parnassius mnemosyne
Saga pedo
Zerynthia polyxena
Canis aureus
Capreolus capreolus
Cervus elaphus
Crocidura suaveolens
Felis silvestris
Oenanthe pleschanka
Euphorbia dobrogensis
Euphorbia myrsinites
Gagea saxatilis
Gagea szovitsii
Galanthus elwesii ssp. elwesii
Galanthus plicatus
Gymnospermium altaicum ssp.
odessanum
Heliotropium supinum
Iberis saxatilis ssp. saxatilis
Lactuca viminea ssp. viminea
Lythrum thymifolia var. erectum
Minuartia bilykiana
Moehringia grisebachii
Myrrhoides nodosa
Nepeta ucranica
Notholaena marantae
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

109
Circaetus gallicus
Circus aeruginosus
Circus cyaneus
Circus macrourus
Circus pygargus
Coracias garrulus
Dendrocopos leucotos
Dryocopus martius
Emberiza hortulana
Falco cherrug
Falco columbarius
Falco naumanni
Falco peregrinus
Falco vespertinus
Ficedula albicollis
Ficedula parva
Grus grus
Gyps fulvus
Haliaeetus albicilla
Hieraaetus pennatus
Lanius collurio
Lanius minor
Lullula arborea
Melanocorypha calandra
Milvus migrans
Neophron percnopterus
Martes martes
Mustela eversmanii
Achillea leptophylla
Achillea ochroleuca
Allium flavum ssp. tauricum
Allium moschatum
Alyssum caliacrae
Asplenium adiantum-nigrum
Asplenium septentrionale
Astragalus ponticus
Cachrys alpina
Celtis glabrata
Centaurea gracilenta
Centaurea napulifera ssp. thirkei
Centaurea tenuiflora
Comandra elegans
Convolvulus lineatus
Coronilla scorpioides
Crocus chrysanthus
Crocus variegatus
Crucianella angustifolia
Dianthus guttatus
Dianthus nardiformis
Epipactis helleborine
Euphorbia cadrilateri var.
transitoria

Orchis morio ssp. picta
Orchis purpurea
Orchis simia
Paeonia peregrina
Paeonia tenuifolia
Paliurus spina-christi
Physocaulis nodosus
Rosa turcica
Scorzonera austriaca
Scorzonera mollis
Scutellaria orientalis var.
pinnatifida
Seseli tortuosum
Silene compacta
Silene supina
Smyrnium perfoliatum
Spiraea crenata
Stachys angustifolia
Stipa ucrainica
Symphytum tauricum
Valerianella coronata
Ablepharus kitaibelii
Coluber caspius
Elaphe longissima
Lacerta trilineata
Podarcis taurica
Vipera ammodytes

Muntii Macin, formati in timpul orogenezei hercinice (intre erele
Paleozoica si Mezozoica), sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania.
Muntii au o suprafata totala de 50.000 ha si sunt localizati in partea de sud-est a
Romaniei (in judetul Tulcea). Aria tinta include doua lanturi muntoase principale:
Pricopan-Megina (in capatul nord-vestic) si Macin (in partea centrala si sud-estica)
separate prin depresiunea Greci. Cel mai inalt varf Tutuiatu, are 463 m
inaltime.Tipurile de roci dominante sunt granitele, porfirele, argila cu caolin,
cuartul si recent depozitatele straturi de loess.
Din suprafata totala a zonei tinta, 11,291 ha apartin Administratiei Nationale
a Padurilor, din care 10,160 ha sunt paduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130
ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei, restul de 30 ha este
pasune comunala apartinand CL Macin.
Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice de stepa ponto-balcanica,
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

110
paduri sub-mediteraneene si balcanice, si o mare diversitate de flora si fauna. Aria
tinta reprezinta limita nordica a sute de specii Mediteraneene, Balcanice si Pontice,
limita sudica a speciilor central Europene si Caucaziene, si limita vestica de
distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1 900
specii de plante. Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de
nevertebrate (aproximativ 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul
2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile (incluzand
specii rare ca Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata,
Vipera ammodytes), si cel putin 187 de specii de pasari (incluzand specii rare ca
Monticola saxatilis, Oenanthe pleschanka, Oenannthe isabellina, Lanius senator,
Neophron percnopterus, etc), si 40 specii de mamifere (incluzand specii adaptate la
stepa ca Spermophilus citellus, Vormela peregusna, Canis aureus etc).

Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si
este comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul dintre
principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este valoarea ecologica
remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii floristice care sunt periclitate
atat la nivel national cat si international. Muntii Macin si imprejurimile lor sunt
singurele zone din Romania unde inca mai exista suprafete importante de vegetatie
naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei sau altundeva in
Balcani. Muntii Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza
acest tip de vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona protejeaza
27 de specii si subspecii de plante endemice (Campanula romanica, Corydalis
solida ssp slivenensis, Euphorbia nicaeensis ssp cadrilateri, Moehringia
grisebachii, M. jankae, Silene cserei).

Silene cserei Corydalis solida Campanula romanica
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

111
O parte din insectele gasite in Muntii Macin sunt noi pentru stiinta. De
exemplu Polia cherrug a fost descoperita in 1997 langa Greci. De asemeni,
subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui a fluturelui
Chersotis fimbriata a fost descrisa numai in 1997. Cateva specii de insecte au fost
inregistrate numai in aceasta regiune a tarii: Menaccarus arenicola, Nabis
provencalis, Hypantopa segnelle,Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica,
Caryocolum alsinella,Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa
salicicola, Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis,
Trichodes favarius, Cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis ocellata,
Harmonia quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata etc.

o Parcul National Muntii Macinului

Din punct de vedere biogeografic, Muntii Macinului reprezinta limita
nordica a partii submediteraneene a Peninsulei Balcanice, constituind o unitate
distincta a provinciei floristice macedo-tracice.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

112

Importanta biogeografica a Muntilor Macinului consta, intre altele, si in
faptul ca unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor mondial, cum este
cazul speciilor Silene compacta (militeaua), aflata aici la limita nordica sau
Potentilla bifurca (cinci degete), specie relicta aflata la limita vestica.
Nordul Dobrogei si implicit Muntii Macinului constituie o zona in care
interfereaza limita sudica a speciilor central-europene si caucaziene, limita nordica
a celor mediteraneene, balcanice si pontice precum si limita vestica a unor specii
asiatice. Din punct de vedere al speciilor de plante superioare, in aceasta zona se
remarca predominarea elementelor euroasiatice si europene, urmate de un procent
ridicat de specii mediteraneene. Celelalte elemente floristice sunt reprezentate prin
grupele de arealuri pontice, continentale, balcanice, caucaziene, ilirice etc. (Andrei
& Popescu, 1967). Valoarea ecologica remarcabila a acestor munti, cel putin la
nivel national, este conferita de identificarea, pana in prezent, a 72 de fitotaxoni ce
reprezinta 5% din speciile amenintate incluse in Lista rosie a plantelor superioare
din Romania. Valoarea internationala a acestor taxoni este subliniata de prezenta in
cadrul lor a 5 specii incluse in Lista rosie europeana (Dec. no. 46 /1991, adoptata
de Comisia Economica pentru Europa) in categoria vulnerabil: Campanula
romanica (clopotelul Muntilor Macin), Galanthus plicatus (ghiocelul dobrogean),
Moehringia grisebachii (moeringie), M. jancae, Dianthus nardiformis (garofita).

Silene compacta Dianthus nardiformis
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

113
Conform categoriilor IUCN, 4% din acesti taxoni sunt endemici , 6,9% sunt
subendemici, iar 4,2% sunt specii europene. Astfel, Parcul Macin este singurul
Parc National din lume unde se conserva specia endemica pentru Dobrogea
Campanula romanica (clopotelul Muntilor Macin). Alaturi de aceasta tot aici sunt
protejati si taxoni subendemici cum sunt Corydalis solida ssp slivenensis
(brebenel), Euphorbia nicaeensis ssp cadrilater (laptele cainelui), Moehringia
grisebachi (moeringie), M. jankae, Silene cserei (militea). La acestia se adauga
taxonii europeni Centaurea gracilenta (scai ), Centaurea tenuiflora (matura) si
Dianthus nardiformis (garofita).
Importanta internationala a Muntilor Macin consta in faptul ca ei reprezinta
singurul loc din lume unde sunt protejate asociatii floristice endemice pentru acesti
munti cum este Gymnospermio (altaicae)-Celtetum (glabratae) (talpa leului si
sambovina), ce nu este inca publicata. De asemenea, parcul Macin este una din
putinele sau in unele cazuri singura arie protejata din Dobrogea, si implicit din
lume, unde se conserva asociatii floristice descrise si citate numai din aceasta
provincie, ce pot fi considerate endemice pentru aceasta, cum sunt Teucrio polii-
Scleranthetum perennis, Tilio tomentosae-Carpinetum betuli, Nectaroscordo-
Tilietum tomentosae, Galantho plicatae-Tilietum tomentosae si Querco
pedunculiflorae-Tilietum tomentosae, mentionate si in clasificarea habitatelor
palearctice (Devillers, 1996), insula de fag relictar de la Luncavita considerata
specifica Dobrogei, etc.
Din punct de vedere faunistic putem preciza faptul ca un numar important de
specii de insecte din zona Muntilor Macin sunt noi semnalari pentru fauna
Romaniei, majoritatea lor fiind observate pana in prezent doar in aceasta zona.
Astfel de specii sunt: Menaccarus arenicola si Nabis provencalis (dintre
heteroptere), Hypantopa segnelle cunoscuta anterior numai in zona Alpilor,
Bryotropha tachyptilella, raspandita in zonele silvostepice din Ungaria, Slovacia,
Italia, Bulgaria si Ucraina; Bryotropha domestica adaptata la habitate de tufarisuri,
Caryocolum alsinella prezenta in 6 medii nisipoase si xeroterme; Caryocolum
mucronatella cunoscuta doar in cateva tari din sudul si centrul Europei;
Anacampsis timidella si Dyspessa salicicola, ambele observate la Greci si
Pricopan; Exophila rectangularis este raspandita in Asia Mica si estul regiunii
mediteraneene; Cuculia dracunculi a fost de asemeni semnalata pentru prima data
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

114
la noi in tara in Pricopan.
Dintre Amfibieni, speciile care prezinta importanta stiintifica sunt: Bufo bufo
(broasca raioasa) ca relict glaciar in zona Macin, si Rana dalmatina (broasca rosie
de padure) tot un relict ce demonstreaza vechimea padurilor din zona. Dintre
reptile mentionam Testudo graeca (broasca testoasa dobrogeana), Ablepharus
kitaibelii, Lacerta trilineata (gusterul vargat), Lacerta viridis (guster), Elaphe
quatorlineata (balaurul dobrogean), Elaphe longissima, Coronella austriaca si
Vypera ammodytes ssp. montandoni (vipera cu corn).
Ornitofauna se bucura de o mare varietate specifica in zona Muntilor Macin.
Multe dintre specii sunt protejate ele fiind considerate rare sau vulnerabile. Dintre
aceste specii amintim: Apus apus, (drepnea neagra), Caprimulgus europaeus
(caprimulg), Coracias garrulus (dumbraveanca), Lanius senator (sfrancioc cu cap
rosu), Merops apiaster (prigorie), Monticola saxatilis (mierla de piatra), Oenanthe
isabellina (pietrar rasaritean), Oenanthe pleschanka (pietrar negru), Passer
hispaniolensis (vrabie negricioasa). Toate acestea sunt specii de interes stiintific
mai ales pentru faptul ca sunt rare pe teritoriul Romaniei, sunt adaptate la viata in
habitate deosebite sau ajung la limita arealului in aceasta regiune. Dintre speciile
de mamifere protejate sunt: Citellus citellus (popandau), Felis silvestris (pisica
salbatica), Putorius eversmanii (dihorul de stepa), Martes foina (jderul de piatra)
etc.
Alaturi de speciile de mai sus se pot enumera speciile de interes vanatoresc:
- cerbul carpatin (Cervus elaphus), prezent in Dobrogea numai in Muntii
Macinului;
- capriorul (Capreolus capreolus);
- mistretul (Sus scrofa);
- iepurele (Lepus europaeus);
- fazanul (Phasianus colchicus);
- vulpea (Vulpes vulpes).
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

115

5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

116
5.1. Generalitati
Abordarea de o maniera globala, in sensul unor strategii si politici planetare
referitoare la mediu se face de catre ONU. In 1972 are loc prima conferinta a
ONU privind mediul, in care s-au facut recomandari importante in privinta
educatiei ecologice, care a fost recunoscuta ca o unealta importanta in
solutionarea problemelor de mediu.
In 1983 Adunarea Generala a ONU a hotarat formarea unei comisii
independente care sa analizeze problemele globale ale lumii:
1. problemele critice de mediu si legate de dezvoltare;
2. noi forme de colaborare internationala pentru aceste probleme;
3. analiza nivelului de intelegere a problemelor de catre indivizi, organizatii
non-guvernamentale.
Raportul prezentat in 1987 de Comisia Brundtland -Viitorul nostru comun
- atrage atentia asupra faptului ca daca se vor continua actualele forme de
dezvoltare, lumea va fi confruntata cu nivele inacceptabile de suferinta umana si de
vatamare a mediului. Comisia, prin raportul intocmit, cheama omenirea la o era
noua de dezvoltare economica sanatoasa pentru mediu. Este necesar ca dezvoltarea
sa devina durabila, adica sa fie astfel condusa incat sa asigure satisfacerea nevoilor
prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface
propiile nevoi. Conceptul de dezvoltare durabila este azi unanim acceptat atat la
nivelul natiunilor cat si cel al organismelor internationale.
Alarmata de rezultatele si concluziile Raportului Brundtland, Comisia pentru
Mediu si Dezvoltare, creata in 1983 in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite,
incepe, in 1989, pregatirea Conferintei Mondiale asupra Mediului si Dezvoltarii.
Scopul principal al acesteia este de a determina acceptarea de catre toate statele
membre, a aplicarii principiilor dezvoltarii durabile si de a gasi mijloace efective
de implementarea in practica a acesteia. Aceasta s-a desfasurat in 1992 la Rio de
Janeiro si la ea au participat reprezentanti de varf, dar si ai societatii civile, din 179
de tari, fiind, pe drept cuvant, considerata ca cea mai mare reuniune care a avut
vreodata loc la un astfel de nivel.
La aceasta Conferinta au fost adoptate cinci documente care se constituie in
programe concrete pentru implementarea in practica a principiilor dezvoltarii
durabile: Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii , Declaratia de principii
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

117
pentru indrumarea gospodaririi, conservarii si dezvoltarii durabile a tuturor tipurilor
de paduri, Conventia cadru a Natiunilor Unite referitoare la schimbarea climei ,
Conventia privind diversitatea biologica , Agenda 21 ( reprezinta un program amplu,
detaliat, concret, despre modul in care dezvoltarea in sec. XXI poate deveni
durabila).
Actiunile comunitatii europene privind protectia mediului au inceput in 1972
cu patru programe de actiune succesive bazate pe programe ecologice, avand atat o
abordare verticala cat si sectoriala. Tratatul asupra Uniunii Europene (1993) a
atribuit actiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul de politica a Uniunii
introducand conceptul de crestere durabila respectand mediul si introducand
principiul precautiei.
Al saselea Program de Actiune privind Mediul denumit Mediu 2010-
Viitorul nostru, optiunea noastra, stabileste prioritatile UE in intervalul prescris in
patru domenii mari: schimbarile climatice, natura si biodiversitate, mediu si
sanatate si managementul resurselor naturale si al deseurilor. Dintre masurile ce
trebuie luate pentru atingerea scopului urmarit in cele patru domenii se
mentioneaza: imbunatatirea legislatiei in domeniul protectiei mediului,
intreprinderea unor actiuni comune cu cetatenii si piata, integrarea politicii
mediului in celelalte politici ale UE.
Programul National de Protectia Mediului in Romania reprezinta o
particularizare a Programului general de protectie a mediului din Europa, o
abordare specifica tarii noastre a problemelor de protectia mediului, o concretizare
a politicii romanesti in domeniul mediului, in stransa corelatie cu obiectivele
dezvoltarii durabile.
In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementarea
conceptului de dezvoltare durabila si a managementului de mediu se realizeaza
punctiform, prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu, care se
dezvolta la nivel teritorial administrativ al judetelor.

5.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan
Obiectivele de protectie a mediului la nivel local deriva din obiectivele
stabilite la nivel national, prin legislatia si strategiile/planurile de actiune adoptate.
Se poate considera ca obiectivele comunitare, internationale se regasesc in cele
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

118
stabilite la nivel national.
Pentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate de
implementarea PUZ au fost selectate si analizate mai multe obiective relevante,
legate n mod direct de:
Aspectele de mediu indicate n Anexa 2 a HG nr. 1076/2004;
Problemele de mediu relevante pentru PUZ, rezultate n urma analizarii
starii actuale a mediului;
Obiectivele si masurile propuse prin planul urbanistic.
Plecand de la aspectele considerate relevante pentru planul propus, criteriile
pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt:
mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;
mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor
ecologice naturale;
apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor;
respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor
internationale privind protectia mediului;
maximizarea raportului beneficiu /cost;
integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.
Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie de principii
si criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservarea conditiilor de sanatate a
oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive,
conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice,
cine polueaza plateste,apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor,
raport maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Conventiilor si Programelor
internationale privind protectia mediului.
Planul analizat se incadreaza in aceasta tendinta generala, implementarea sa
fiind un rezultat atat al analizei si influentelor pietelor determinate energetic cat si
al celor determinate de mediu, pietele avand caracteristicile de mai jos.
Pietele mondiale de energie eoliana din punct de vedere al determinarii sunt
impartite in doua categorii principale:
Piete Determinate Energetic (in principal Africa, Asia si America Latina)
Piete Determinate de Mediu (in principal tarile din OECD Organizarea
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

119
Economica pentru Dezvoltare si Cooperare).
Piete Determinate de Mediu Piete Determinate Energetic
Caracteristicile pietei
Necesitatea de a avea capacitati
suplimentare de producere a energiei.
Din punct de vedere financiar posibil
de achizitionat. Energia eoliana
contribuie doar intr-o foarte mica
masura la totalul furnizarii de
energie. Interese politice si obligatiile
internationale de a reduce emisiile de
CO
2
Dezvoltarea energiei eoliene nu
este foarte sensibila la variatiile
pretului international al
combustibililor
Caracteristicile pietei
Necesitatea imediata de capacitati
suplimentare. Dependenta de
importurile de combustibili fosil, in
cel mai bun caz suficient pentru
consumul intern. Crestere economica
moderata spre mare. Crestere
economica a populatiei si o crestere a
consumului de energie mai mare
decat a tarilor OECD (Organizarea
Economica pentru Dezvoltare si
Cooperare). Necesitatea transferului
de tehnologie si productia locala
Foarte sensibil la variatiile preturilor
internationale ale combustibililor.
In acest context s-a optat pentru energia eoliana, care este o sursa de energie
regenerabila generata din puterea vantului, fiind o sursa inepuizabila de energie. Ea
va exista atata timp cat Pamintul va primi energie de la Soare. Producerea energiei
electrice avand ca sursa energia eoliana nu duce la poluarea mediului, nu ameninta
in vreun fel viata oamenilor, energia eoliana este disponibila in proportie de doua
treimi in perioadele reci ale anului, nu presupune costuri "externalizate", si este o
tehnologie sigura.
Energia verde va reprezenta 33% din consumul national, pana in 2010, din
care 65% va fi biomasa, 17% energia eoliana, 12% energia solara, 4%
microhidrocentrale si 2% energie geotermala si voltaicaconform declaratiilor
facute de Ministerul Mediuluisi Dezvoltarii Durabile. Romania s-a angajat ca, pana
in anul 2010, energia electrica provenita din surse verzi sa reprezinte 33% din
consumul national, pentru ca apoi, in 2015, procentul sa creasca la 35%, iar in anul
2020 sa ajunga la 38%. Avand in vedere potentialul pe care tara noastra il are in
acest domeniu, tintele nu vor pune probleme Romaniei.In Romania s-au identificat
potential pentru cinci surse regenerabile de energie - eoliana, solara, hidroenergie,
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

120
biomasa si energie geotermala, potential care va asigura Romaniei atingerea
tintelor propuse. Productia de energie verde va fi asigurata, pana in anul 2010, in
proportie de 65% de biomasa, 17% de energie eoliana, 12% de energie solara, 4%
din microhidrocentrale si alte doua procente din energie voltaica si geotermala.
Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele in care viteza
medie a vantului este cel putin egala cu patru metri pe secunda, la nivelul standard
de zece metri deasupra solului. Cu exceptia zonelor montane, unde conditiile
meteorologice vitrege fac dificila instalarea si intretinerea agregatelor eoliene,
viteze egale sau superioare pragului de patru metri pe secunda se regasesc in
Podisul Central Moldovenesc si in Dobrogea.

Necesarul investitional din acest sector este de 2,7 miliarde euro, pana in 2015.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

121
Obiectivele si actiunile strategiei nationale de conservare a diversitatii
biologice
Luand in considerare starea actuala a diversitatii biologice in Romania,
pericolele cu care se confrunta si concluziile generale care au fost prezentate, au
fost stabilite urmatoarele obiective prioritare la nivel national:
1. Dezvoltarea cadrului juridic si consolidarea capacitatilor institutionale
pentru conservarea diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor
sale.
2. Organizarea Retelei Nationale de Arii Protejate si asigurarea
managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii
biologice.
3. Conservarea in-situ si ex-situ a speciilor amenintate, endemice si/sau rare,
precum si a celor cu valoare economica ridicata.
4. Integrarea Strategiei Nationale pentru conservarea diversitatii biologice si
utilizarea durabila a componentelor sale in Strategia Nationala, precum si in
strategiile, planurile, programele si politicile sectoriale si locale pentru dezvoltare
durabila la nivel national si local.
5. Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si
acvatice, existente in afara ariilor protejate prin: (a) reducerea si eliminarea
efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viata, supraexploatarea
resurselor naturale, planificarea, amenajarea si utilizarea necorespunzatoare a
teritoriului si (b) prin reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate.
6. Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice
agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile.
7. Formarea specialistilor si educarea publicului pentru intelegerea
necesitatii conservarii diversitatii biologice si utilizarii durabile a componentelor
sale.
8. Implicarea ONG-urilor si a comunitatilor locale in programe si actiuni de
protectie, conservare si refacere a diversitatii biologice.
9. Dezvoltarea programelor speciale de cercetare si monitorizare pentru
cunoasterea starii diversitatii biologice.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

122
Conform directivelor europene (Directiva Habitate 92/43/EEC,
Directiva Pasari 79/409/EEC) transpuse in legislatia nationala prin H.G.
1284/2007 Ord. 1964/2007 si in baza OUG 57/2007 completata si modificata de
OUG 154/2008 s-a implementat zonei studiate un regim de protectie prin SPA
Macin-Niculitel, SPA Dunarea Veche Bratul Macin, SCI Bratul Macin.
Aceste situri Natura 2000 au scopul sa mentina intr-o stare de conservare
favorabila cele mai importante specii ale Europei (enumerate in Anexa I a
Directivei Pasari). Speciile pentru care au fost declarate Ariile Protejate sunt
mentionate in cadrul capitolului 3 al Raportului de Mediu, iar biodiversitatea
zonei analizate este prezentata in cadrul subcapitolului 2.1.5.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

123

6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE
ASUPRA MEDIULUI

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

124
6.1. Efectele asupra factorului de mediu apa
In timpul implementarii planului
Teoretic, in timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera
surse de poluare ale apelor doar posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti
care ar putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte
mijloace de transport folosite in timpul implementarii obiectivului.
Aceste scurgeri, datorate unor cauze accidentale, pot fi evitate prin
utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este
colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a
mixturilor astfaltice, astfel incat sa nu se polueze apa subterana (cantonata la peste
10 m adancime), solul si in felul acesta sa se evite scurgerea gravitationala a
poluantilor catre zona depresionara de trecere a cursului de apa din nord estul
amplasamentului.
In fapt, in zona analizata nu s-au identificat cursuri de apa permanente sau
lucii de apa care sa poata fi poluate in eventualitatea unui management defectuos
lucrarilor de constructii. Masurile propuse pentru prevenirea oricarui risc vizeaza
in special eliminarea posibilitatii antrenarii scurgerilor in apele pluviale sau
infiltrarea lor in sol.
Nu va exista impact direct asupra factorului de mediu apa.
Nu va exista impact pe termen scurt (pe perioada implementarii planului)
asupra factorului de mediu apa .
Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor
executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin
recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare.
Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita
orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in
spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil
impact asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a
lucrarilor de constructii: drumuri, fundatii turbine eoliene, statii electrice, retele
electrice, dar data fiind adancimea la care se gaseste apa subterana si configuratia
litologica a terenului, ca si respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de
contaminare este aproape nul.
De asemenea, in lipsa amplasarii unei organizari de santier pe terenul
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

125
analizat se reduc sursele potentiale generatoare de ape uzate, fiind diminuat riscul
poluarii cursului de apa din vecinatatea amplasamentului.

In timpul functionarii obiectivului propus prin plan
In timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact asupra factorului de
mediu apa. Investitia nu este sursa de poluare pentru ape, nu utilizeaza apa in
perioada de functionare, nu necesita personal permanent pe amplasamentul
analizat, nu necesita existenta facilitatilor igienico-sanitare. Nu va exista impact pe
termen mediu sau lung asupra factorului de mediu apa .
Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza
gravitational in teren sau se scurg gravitational. In zona nu exista (si nu este
necesara pentru obiectivul analizat) retea de canalizare.
In concluzie se pot considera poluante doar posibilele scurgeri accidentale
de lubrefianti si carburanti rezultate din activitatile de transport aferente
indeplinirii sarcinilor obiectivului in discutie. Insa impactul produs de aceste
scurgeri va fi evitat prin masurile expuse anterior, si anume utilizarea patului de
nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile.
In ceea ce priveste impactul rezidual consideram ca acesta nu va exista
tinand cont de toate aspectele expuse anterior (planul nu utilizeaza surse de apa de
suprafata sau subterane, nu evacueaza nici un tip de ape uzate sau deseuri de orice
fel in apa de suprafata sau subterana, etc.).

6.2. Efectele asupra factorului de mediu aer
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt
surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si
prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane emisii de poluanti). Toate
aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.
O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in
surse de emisie a prafului.
Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor
balastoase si a cimentului/astfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

126
suprafetei terasamentului.
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,
depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile
meteorologice.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,
fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita
existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite
expuse actiunii vantului.
Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a
lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se
efectueaza lucrarile: buldozere, excavatoare, sisteme de transport.
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de
esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific
arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili
nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se
vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele
elemente:
categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;
cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe
categorii de lucrari;
intensitatea lucrarilor;
numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;
durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei.
tehnologia de fabricatie a motorului;
puterea motorului;
consumul de carburant pe unitatea de putere;
capacitatea utilajului;
varsta motorului / utilajului.
Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

127
marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.
Particulele cu diametre 15 m se regasesc in atmosfera ca particule in
suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.
In ceea ce priveste pulberile si zgomotul produse in timpul amenajarii
drumului de exploatare existent si a ingroparii cablului electric ce face legatura
intre cele doua parcuri eoliene, de-a lungul acestui drum, mentionam faptul ca
nivelul acestora va contribui doar la o intensificare temporara a emisiilor in
atmosfera, date fiind circulatia periodica a utiajelor agricole si interventiile
acestora asupra terenurilor agricole din zona.
Utilajele de santier produc si zgomot. In ceea ce priveste nivelul de zgomot,
pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt: buldozer
cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla cca. 80-112dB(A); excavatoare cca. 80-
117dB(A); compactoare cca.105dB(A); basculante- cca. 80- 107dB(A).
Autobasculantele implicate in lucrarile de constructie care strabat localitatea
pot genera niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore,
de cca. 50 dB(A).
Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,
constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea
desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de
circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,
balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.
Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului,
structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.
Pe perioada excavarilor in vederea realizarii fundatiilor se va inregistra
impact pe termen scurt asupra calitatii aerului prin inregistrarea la punctul
decopertarii a emisiilor de pulberi generate de managementul pamantului excavat,
cat si gaze de esapament generate de utilajele folosite. Zona vantoasa asigura o
dispersie buna a acestor poluanti, iar distanta pana la localitatea Greci coroborata
cu viteza predominanta a vantului (dinspre nord) sunt factori care pot confirma
faptul ca la nivelul populatiei nu exista riscul inregistrarii unei deteriorari a
calitatii aerului. Nu se cuantifica efecte pe termen mediu sau lung asupra factorului
de mediu aer urmare a perioadei de implementare a obiectivelor propuse prin plan.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

128
NU EXISTA surse de poluare a aerului in timpul functionarii obiectivului.
In timpul functionarii, modificarile asupra factorului de mediu aer nu sunt
semnificative.
Avand in vedere conditiile de dispersie din zona amplasamentului
consideram ca la finalizarea obiectivului, nu va exista un impact rezidual asupra
calitatii aerului din zona, urmand sa se pastreze factorii de presiune existenti
inainte de implementarea planului.

6.3. Efectele asupra factorului de mediu sol-subsol
Sursele de poluare a apelor in faza de constructie sunt reprezentate de:
tehnologiile de constructie propriu-zise;
utilajele terasiere si cele de transport;
activitatea umana.

Tehnologiile de constructie propriu-zise
Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor date, constituie principalele
tipuri de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului.
Trebuie mentionat ca toate elementele din componenta obiectivului necesita
executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, santuri
pentru pozare cabluri, turnari beton pe loc, executare drumuri, etc.
Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati
importante de pamant si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorica si
vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si antreneaza
fractiuni de material sau mase de pamant.
O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si
poluanti ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de constructii
si transport, care pot migra in sol.
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,
agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii
de constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele
meteorice, poluand apele subterane.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

129
Utilajele terasiere si de transport
Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care
pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului.
Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.
Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin: pierderi
accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele implicate in
lucrarile de constructii; repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in
spatii neamenajate; stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau
recipiente improprii.
Traficul greu, determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera
(NOx, CO, SOx - caracteristica carburantului motorina - particule in suspensie
etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de
rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel incat poluantii din aer
sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol, etc.).

Activitatea umana
Deseurile care pot fi generate in procesul de montaj al turbinei sunt
reprezentate de: tabla PE, carton, resturi de hartie, lemn, resturi de cabluri, resturi
de legaturi de cabluri, ambalaje, deseuri menajere.
Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat
in zona un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile rezultate din activitatea
de instalare a obiectivului.
Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va
face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi
preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.
Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management
de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare
intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.
Din procesul de functionare al centralelor eoliene, deseurile rezultate sunt
sporadice si provin de la intretinerea periodica.
Din moment ce nu se proceseaza nici un material brut sau reciclat, in timpul
motarii turbinelor eoliene se produc foarte putine deseuri.
Activitatea salariatilor este la randul ei generatoare de poluanti cu impact
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

130
asupra solului, deoarece:
- produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi
antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze solul si subsolul;
- manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora
in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;
- manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele
necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la
producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea;
- evacuarile fecaloid-menajere, pot si ele sa afecteze calitatea apelor, daca
grupurile sanitare sunt improvizate.
Odata cu decopertarea stratului fertil, cu depozitarea lui partiala, se scoate
din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi
reintegrata, acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol depozitat va fi
utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de sol, acolo unde
aceasta se va preta. Mentionam ca, elementele nutritive pierdute: continuturile de
azot, fosfor si potasiu, existente in solul decopertat nu se vor pierde in totalitate
datorita faptului ca ele se vor pastra in depozitele de sol vegetal, care vor fi folosite
pentru ecologizarea ulterioara a teritoriului.
Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori
printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor
dominante.
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul
negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,
generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor
fiziologice si biochimice ale plantelor.
Impact direct se va inregistra asupra zonelor in care vor actiona utilajele de
constructii si care vor suferi decopertari, tasari, amenajari etc. In aceste zone se vor
inregistra pierderi temporare sau definitive de sol vegetal, functie de destinatia
fiecarei zone in parte.
Impactul pe termen scurt asupra factorului de mediu sol va fi generat de
lucrarile ce vizeaza suprafetele de teren ocupate temporar. Aceste zone vor fi
scoase din circuitul natural pe perioada implementarii planului, urmand sa fie
renaturate la finalizarea lucrarilor.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

131
Impactul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului,
asupra solului si subsolului, va avea o perioada limitata in timp. Din punct de
vedere cantitativ la aceasta faza de proiectare, nu se poate aprecia cantitatea de sol
decopertata, urmand ca aceste aspecte sa fie reglementate in faza DTAC cand sunt
disponibile date tehnice corespunzatoare.
In cazul adoptarii unui management corespunzator a lucrarilor de amenajare
a parcului, a utilizarii unor utilaje performante, se poate considera ca nu se va
inregistra impact rezidual asupra factorului de mediu sol.

Ca posibile surse de poluare in timpul functionarii turbinelor se pot
considera posibilele deversari accidentale ale substantelor utilizate pentru
intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de ungere.
Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in
colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asemenea poluari este
redus. Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a
posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.
Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinte grave asupra
fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.
In ceea ce priveste impactul rezidual consideram ca dupa adoptarea tuturor
masurilor recomandate (inclusiv recopertare), acesta va fi reprezentat de
suprafetele de teren scoase definitiv din circuitul natural.

6.4. Efectele asupra biodiversitatii

In vederea realizarii obiectivului este necesara organizarea activitatii de
ridicare a parcului eolian, respectiv de punere pe pozitie si ridicare a turbinelor
eoliene, de realizare a statiei de conexiune, a drumurilor de acces si de trasare si
punerea pe pozite a cablurilor electrice. Aceste activitati sunt cele care vor avea
efecte asupra mediului.
Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor
suprafete de teren prin decopertari respectiv recopertari. In realitate, in perioada de
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

132
constructie, durata impactului se imparte pe fiecare punct de lucru in parte ce are o
repartitie izolata si se realizeaza succesiv.
Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de
constructie prin disturbarea punctiforma a habitatului in cadrul lucrarilor ce
implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de praf pe aparatul foliar al
plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de constructie
propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o perioada de
regenerare naturala a ecosistemului. Mentionam in acest sens ca, datorita
conditiilor de mediu locale, nu se pune problema existentei unui impact pe
termen mediu si lung. Aceste aspecte reies si din experienta acumulata prin
studierea parcurilor eoliene existente in Dobrogea si cele din strainatate.
In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii
parcului eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative asupra
biodiversitatii, dar vor exista o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la
imbunatatirea conditiilor de mediu la nivel local.
Efectul temporar consta in afectarea unor suprafete de teren prin
decopertari respectiv recopertari, indepartarea speciilor de fauna ce utilizeaza
amplasamentul pentru hranire, catre zonele invecinate pe perioada desfasurarii
lucrarilor de constructie.
Impactul permanent asupra biodiversitatii consta in pierderea definitiva a
unor portiuni de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele
afectate definitiv.
Impactul asupra vecinatatilor va fi nesemnificativ ca urmare amplasarii si
a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul parcului
eolian. De asemenea, in timpul functionarii obiectivului, nu se va pune problema
devierii rutelor de migrare ale pasarilor sau schimbari de comportament ale
populatiilor de pasari din vecinatatea obiectivului, date fiind masurile de prevenire
si reducere a impactului asupra biodiversitatii prezentate in raport. Terenurile
agricole si pasunile ofera posibilitati de hranire pentru rapitoare, iar padurile pot fi
folosite ca loc de odihna si innoptare. Dispunerea parcului eolian, la o distanta de 3
km fata de Parcul National, permite hranirea speciilor de rapitoare pe terenurile
agricole din apropiere cu riscuri minime de coliziune.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

133
Suprafetele afectate definitiv prin implementarea obiectivului reprezinta
aproximativ 0,0019 % din SPA Macin Niculitel avand in vedere suprafata ariei
protejate de 67.361,1 ha. Nu vor exista suprafete afectate temporar si definitiv din
cadrul SCI Dunarea Veche si SPA Dunarea Veche - Bratul Macin.

Efectul asupra biodiversitatii locale in timpul constructiei obiectivului se
manifesta in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor,
platformelor, a statiei de conexiune, a drumurilor de acces si a ingroparii
cablurilor, a prafului produs de lucrari si datorita zgomotului produs de utilajele
folosite.
Trebuie precizat faptul ca lucrarile se vor realiza etapizat, prin urmare
nivelul pulberilor nu se va resimti la nivelul zonei analizate sau a imprejurimilor,
ca urmare a conditiilor climatice din zona ce asigura o buna dispersie, astfel incat
influenta asupra mecanismelor respiratorii ale plantelor va fi nesemnificativa.
Pe perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan se apreciaza o
dislocare a mamiferelor si partial a pasarilor din cadrul arealului initial, urmand ca
in timp sa fie in mod natural repopulat dupa incetarea lucrarilor si refacerea
terenului. Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete ocupate in afara celor
prevazute prin plan.
Drumurile de acces produc o sectionare a arealului initial al mamiferelor,
insa acestea nu se vor constitui in bariere care sa opreasca circulatia indivizilor,
tinand cont ca traficul este minim, cel putin in perioada de functionare a parcului,
cand acesta se rezuma la verificari periodice ale turbinelor. In ceea ce priveste
lucrarile de amenajare a drumului de exploatare existent intre cele doua parcuri
eoliene si a ingroparii cablului electric de-a lungul acestuia, mentionam ca nu se va
produce o fragmentare suplimentara a zonei. In plus, de-o parte si de alta a
drumului de exploatare exista agroecositeme deci nu poate fi vorba de afectarea
unor specii importante de flora din punct de vedere conservativ. De asemenea zona
dintre cele doua parcuri eoliene cuprinde terenuri arabile si drumuri de exploatare
improprii instalarii cuiburilor sau galeriilor unor specii de fauna, astfel incat
interventiile necesare realizarii infrastructurii aferente parcului vor duce doar la
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

134
inlaturarea temporara a faunei ce utilizeaza zona pentru hranire, in zonele
invecinate, urmand sa revina imediat dupa terminarea lucrarilor.
Privind in ansamblu efectul pe care il va avea realizarea obiectivului cu tot
ceea ce implica el (turbine eoleiene, infrastructura, etc) precizam ca acesta este
nesemnificativ, asigurandu-se integritatea SPA Macin-Niculitel dar si a speciilor si
habitatelor din cadrul ariilor protejate din vecinatate si cadrul Parcului National
Muntii Macin ce pot ajunge pe amplasament in vederea hranirii. Acest lucru se
datoreaza faptului ca realizarea obiectivului nu schimba folosinta initiala a
terenului mentinandu-se conditiile actuale de biotop. Totodata, distanta pana la
Parcul National Muntii Macinului si dispunerea turbinelor eoliene, permite
deplasarea in siguranta a speciilor rapitoare de zi din cadrul Parcului National. Nu
vor exista suprafete afectate incluse in Situl de Importanta Comunitara Bratul
Macin. In plus, atata SCI Bratul Macin cat si SPA Dunarea Veche Bratul Macin
sunt despartite de parcul eolian prin D.N. 22 D, prin constructia caruia s-a realizat
o fragmentare a habitatului initial. Astfel, riscul crescut la care sunt supuse speciile
de fauna la traversarea unui drum national cu trafic greu intens, face dificila
migrarea acestora in perimetrul parcului eolian in vederea hranirii, cu atat mai mult
cu cat aceasta zona nu prezinta conditii diferite de biotop sau o biocenoza aparte.
In ceea ce priveste speciile de avifauna din cadrul SPA Dunarea Veche
Bratul Macin, acestea sunt in mare majoritate specii de apa, ale caror locuri de
cuibarit si hranire sunt strans legate de cursul de apa aflat la o distanta de 2,7 km
fata de parcul eolian in discutie.

Mentionam faptul ca pe amplasamentul analizat nu s-au observat cuiburi ale
speciilor de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE pentru
SPA Macin Niculitel. Dintre acestea, doar exemplare de Falco vespertinus,
Buteo rufinus si Coracias garrulus, au fost observate in zona analizata in cautarea
hranei. Conform datelor bibliografice, zona aferenta Parcului National Muntii
Macinului, aflata la o distanta de 3 km, este importanta pentru populatiile
cuibaritoare ale speciilor de avifauna, inclusiv rapitoare.
De asemenea, trebuie mentionat faptul ca o mare parte din impactul direct
asupra biodiversitatii locale au un caracter temporar (impact pe termen scurt) si
sunt reversibile, manifestandu-se doar pe perioada de constructie.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

135
Avand in vedere suprafata SPA Macin Niculitel de 67.361,1 ha,
rezulta ca parcul eolian reprezinta aproximativ 0,0019 % din SPA.
Mentionam faptul ca impactul rezidual asupra biodiversitatii consta in
pierderea definitiva a unor portiuni de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului
pe suprafetele afectate definitiv de implementarea planului. Avand in vedere ca
suprafetele afectate definitiv ocupa doar 1.1739% din suprafata analizata,
apreciem ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ, ca urmare
a respectarii tuturor masurilor propuse in cadrul Evaluarii de Mediu.

In timpul functionarii, parcul eolian nu are impact asupra biodiversitati,
raportat la emisii de poluanti in aer, apa, sol, ca si elemente locale de biotop.
Analiza categoriilor de impact (direct, indirect, pe termen scurt, mediu, etc)
a acestui tip de obiectiv asupra populatiilor de pasari din zona analizata este
nevoita sa tina seama de experienta inregistrata de alte tari europene in perioada de
functionare a unui parc eolian. In Romania nu exista pana la aceasta data o
experienta in acest domeniu, singurele concluzii rezultate din date practice in zona
Dobrogea fiind generate de monitorizarea functionarii ansamblului de trei turbine
aflate la Baia, jud. Tulcea, rezultate pe care elaboratorul le-a expus in prezentul
Raport.
De asemenea este bine cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca
materie prima face parte din categoria energiilor regenerabile. Riscurile care se
pun in discutie sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor.
Distantele aproximative masurate in linie dreapta intre amplasament si cele
mai importante puncte de interes biogeografic sunt:
- 2,7 km pana la Bratul Macin al Dunarii
- 3 km pana la limita Parcului National Muntii Macin
- 22 km pana la Padurea Babadag
- 22 km pana la limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
- 82 km pana la Marea Neagra
Distanta pana la cea mai apropiata locuinta rurala (localitatea Greci) este de
peste 1,2 km.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

136
De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din
energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in
aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei
vantului duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului,
favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.
Se apreciaza ca efectul de umbrire cumulat cu scaderea vitezei vantului,
datorita prezentei si functionarii centralelor eoliene, este sensibil pozitiv pentru
cresterea umiditatii in aceasta zona caracterizata prin precipitatii scazute.
Analizand in ansamblu zona localitatii Greci se observa faptul ca nu sunt
construite obiective similare in zona, astfel nu se pune problema crearii unui efect
de bariera stanjenitor in calea migratiei. De asemenea, este important de precizat
faptul ca amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la o distanta de aproximativ
3km fata de Parcul National Muntii Macinului.
Mai mult decat atat mentionam ca pe amplasamentul studiat nu s-au
evidentiat cuiburi de specii de pasari sau animale protejate care sa fie afectate de
construirea sau functionarea obiectivului.
Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de aglomerare sau
trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, pe
cursul inferior al Dunarii si la nivelul Parcului National Muntii Macinului, care nu
vor fi afectate de realizarea obiectivului. In urma observatiilor in teren, nu s-au
observat trasee locale obisnuite ale pasarilor, care sa intersecteze perimetrul
analizat.
Ca urmare a consultarii datelor bibliografice existente, dar si a observatiilor
din teren rezulta ca zona studiata nu se afla pe traseul unei rute de migrare a
pasarilor. Conform hartilor aproximative de mai jos, elaborate tinand cont de datele
bibliografice existente (Rudescu L. - Migratia Pasarilor Editura Stiintifica
Bucuresti, 1958; Ciochia V., - Dinamica si migratia pasarilor Editura Stiintifica
si Enciclopedica. 1984;), putem afirma ca zona analizata se afla intre 2 rute
principale de migratie: drumul estelbic si drumul carpatic, astfel incat apreciem ca
nu vor exista devieri ale rutelor de migrare ale pasarilor sau schimbari de
comportament ale populatiilor de pasari din vecinatatea obiectivului.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

137

Argumentele mentionate in studiu, observatiile facute pe amplasament,
datele disponibile la nivel institutional in ceea ce priveste starea de conservare a
speciilor si habitatelor, datele din literatura de specialitate (desi s-au identificat
afirmatii contradictorii in diferite referinte bibliografice asupra aceluiasi subiect)
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

138
pot conduce la afirmatia ca impactul direct asupra populatiilor de pasari din SPA
este redus.
Mentionam faptul ca impactul rezidual asupra biodiversitatii consta in
pierderea definitiva a unor portiuni de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului
pe suprafetele afectate definitiv de implementarea planului. Avand in vedere ca
suprafata ariei naturale protejate este de 67 361.1 ha, iar suprafata afectata definitiv
din habitat este de cca. 1,3 ha consideram ca se pastreaza un areal suficient pentru
hranire. In ceea ce priveste zonele de cuibarire, lipsa cuiburilor pe amplasamentul
analizat poate conduce la concluzia ca din acest punct de vedere nu vor exista
efecte negative asupra populatiilor de pasari. De asemenea, avand in vedere ca
marea majoritate a amplasamentului isi pastreaza functiunea initiala, acesta va
putea constitui in continuare o zona de hranire pentru speciile de avifauna si fauna
terestra, deci dupa implementarea planului nu va exista un impact negativ asupra
compozitiei biodiversitatii in zona analizata.

Analize si comentarii privind impactul centralelor eoliene
asupra populatiilor de pasari
Tinand cont ca in Romania exista putine turbine eoliene in functiune si, deci,
nu exista o baza de date care sa permita analize personalizate la specificul tarii
noastre, s-a considerat oportuna utilizarea experientei dobandite de alte state
europene in acest domeniu, in conditiile in care detin parcuri de eoliene
functionale, monitorizate. Astfel, din cercetarile facute de echipe de ornitologi in
Spania si Olanda, s-a observat ca este important ca amplasarea centralelor sa fie
facuta in apropierea unei localitati, mai precis la marginea acesteia, astfel ca
drumul de acces si constructia statiei sa nu afecteze habitatul pasarilor. In cazul
amplasarii fermei de eoliene intr-o zona nepopulata de oameni, defrisarea si
amenajarea fermei de eoliene poate produce modificari in comportamentul
pasarilor. Pasarile isi modifica comportamentul cand se apropie de asezari
omenesti, fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind aceasta zona mai mult
pentru tranzit. Tot odata pentru multe dintre ele zonele populate nu sunt potrivite
pentru cuibarit.
Pentru evaluarea efectelor asupra avifaunei, colectivul elaborator a tinut cont
de urmatoarele aspecte cu caracter general si a realizat corelatii cu particularitatile
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

139
locale de mediu si biodiversitatea din cadrul zonei analizate:
Deranjarea si modificarea rutelor de zbor. Efectele provocate de centralele
eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie de specie, de anotimp si de locul
amplasarii acestora. Parcul eolian, prin suprafata pe care o ocupa, precum si prin
distributia acestora nu poate deranja sau modifica rutele de zbor ale pasarilor.
Pierderea habitatului. Nu este perceputa ca un impact major asupra
populatiilor de pasari
Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centrale eoliene. Majoritatea
studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a coliziunilor cu
centralele eoliene. Inaltimea corespunzatoare rutelor de migratie este superioara
intervalului de influenta al turbinelor eoliene. De asemenea, in Raport sunt prevazute
o serie de masuri pentru semnalizarea turbinelor si cresterea vizibilitatii parcului
eolian astfel incat riscul de coliziune sa fie redus.
In acelasi timp utilizarea energiei verzi in detrimentul celei furnizate de
combustibili fosili se promoveaza in coroborare cu ingrijorarile globale privind
schimbarile climatice generate de emisiile de CO2. In perspectiva, astfel de
schimbari vor afecta ireversibil nu numai oamenii, ci orice componenta vie a
ecosistemului. Privind pe termen lung, in perspectiva, utilizarea energiei verzi
poate genera un efect indirect pozitiv asupra oricarei specii de fauna si flora. Este
oricum greu de apreciat la momentul actual gradul in care incalzirea globala va
influenta starea de conservare unei specii sau a unui habitat.

In cazul in care pasarile rapitoare de zi din Ariile de Protectie Avifaunistica
ajung in aceasta zona pentru a se hrani sau din alte motive, acuitatea vizuala si
abilitatile deosebite in zbor reduc riscul coliziunilor cu elicele turbinelor eoliene.
Pasarile migratoare rapitoare care tranziteaza zona, zboara la altitudini mult
mai mari decat inaltimea unei centrale eoliene, de pana la 1000 m altitudine, astfel
incat nu sunt afectate de construirea parcului eolian in aceasta locatie, 90% din
migratie petrecandu-se noaptea.
Datorita prezentei culturilor agricole, in special cereale si floarea soarelui, cu
cantitati considerabile de fructe, seminte, zona atrage stoluri de ciori de
semanatura, bogate in numar de indivizi considerati a produce pagube insemnate
fondului cinegetic.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

140
Este binecunoscuta existenta legaturii dintre Vanturelul de seara si Cioara de
semanatura, fiind dat faptul ca vantureii cuibaresc colonial, in cuiburile parasite de
ciori. Aceasta este o specie oportunista, hranindu-se indeosebi cu insecte.
O analiza a factorilor ce pericliteaza aceasta specie in Campia de Vest, arata
ca o influenta majora in scaderea numarului de indivizi este data de degradarea
habitatelor prin distrugerea cuiburilor, taieri ilegale de arbori, aratul pajistilor,
astfel disparand lacustele, situatie care nu a fost observata in arealul studiat.
Cresterea ratei de mortalitate se datoreaza si electrocutarii, in cazul
coloniilor de Falco sp, in apropierea carora sunt linii electrice de medie tensiune,
exista un risc sporit, ca unele exemplare sa fie electrocutate mortal. Acest lucru
datorandu-se faptului ca exemplarele tinere, proaspat avantate in zbor folosesc
acesti stalpi pentru a se odihni; si vantureii adulti prefera aceste obiecte pe timp de
vanatoare pentru a sta la panda, sau in perioada migratiei.
In urma studiilor realizate pentru un ansamblu eolian format din 2 centrale in
zona Baia, reiese faptul ca pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi
fata de turbine, au trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub
pale sau pe deasupra lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata
lovindu-se de turnul turbinelor sau sa fie lovita de palele acestora. De
asemenea, in perioada 2006-2009 pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi locuri
si in aceleasi efective, concluzionand in mod evident faptul ca populatiile locale
de pasari cuibaritoare nu au fost afectate de constructia parcului eolian.
(Banica G. 2009).

Influenta sunetului produs de parcurile eoliene asupra pasarilor (conform
studiului Avian hearing and avoidance of wind turbines, Midwest Research
Institute, Colorado, 2002)
Pasarile au auzul in general mai putin dezvoltat decat majoritatea
mamiferelor, inclusiv oamenii. Pasarile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre
1 si 5kHz. Dispozitivele de inlaturare a pasarilor nu sunt eficiente in general
datorita faptului ca pasarile se obishnuiesc cu acestea si eventual le ignora complet.
Dispozitivele care folosesc sunete cu frecvente ce nu pot fi percepute de oameni
sunt in mod sigur neauzite si de pasari deoarece pasarile au un nivel mai scazut de
sensibilitate auditiva decat oamenii. O trecere in revista a lucrarilor despre cat de
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

141
bine pot auzi pasarile in conditii zgomotoase (cu vant) arata ca pasarile nu pot auzi
zgomotul turbinelor eoliene asa cum o fac oamenii. Practic, un om cu auz normal,
poate auzi probabil rotatia palelor la o distanta de doua ori mai mare decat o pasare
de talie medie.
Diferentele curbelor de audibilitate la diverse specii
Pentru a scoate in evidenta variatiile dintre specii, mediile curbelor de
audibilitate sunt afisate pentru trei grupe de pasari: Passeriforme, ordine mai vechi
de pasari din punct de vedere evolutiv non Passeriforme Anseriforme,
Caprimulgiformes, Casuariformes, Charadriiformes, Columbiformes,
Falconiformes, Galliformes, and Psittaciformes), si un grup special de pasari
pradatori nocturni Strigiformes. Unui numar aproape egal de specii din aceste 3
grupe mari li s-a analizat comportamentul. Un rezumat al acestor date confera o
ide despre sensibilitatea auditiva in randul pasarilor. In general, este mai putina
variatie a sensibilitatii auditive in cazul pasarilor, decat in cazul altor grupe de
vertebrate.
Curbele de audibilitate sunt prezentate mai jos:

Pasarile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre 1 si 5 kHz, cu o
sensibilitate absoluta, de cele mai multe ori nivelul presiunii sunetului la cea mai
sensibila frecventa atinge adesea 0-10 dB, care se incadreaza intre 2-3 kHZ.
Pradatorii nocturni pot detecta in general sunete mai mici decat Passeriformele sau
non Passeriformele. Passeriformele au tendinta de a arata praguri mai mici de
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

142
audibilitate la frecvente inalte decat non Passeriformele, iar non Passeriformele
arata un nivel scazut al pragului auditiv la frecvente mici fata de Passeriforme. In
medie, limita spectrala a spatiului auditiv disponibil unei pasari pentru
comunicare vocala este extinsa de la 0,5 la 6 kHz (interval de frecventa sau latimea
de banda de frecventa 30 dB deasupra celui mai sensibil punct al curbei de
audibilitate).
Pasarile sunt deosebite fata de alte vertebrate in ceea ce priveste structura
auditiva si capacitatea de auz. Se poate considera ca aceste diferente ale curbei de
audibilitate la diferite ordine de pasari sunt datorate parametrilor biologici
caracteristici fiecarei specii precum marimea.
Zgomotul de fond si zgomotul turbinelor eoliene
Intr-o vizita in parcul eolian din Altamond, California in anul 1999, s-a
masurat zgomotul ambiental si cel generat de diferite tipuri de turbine. In ziele de
analiza, vantul a suflat moderat, iar nivelul mediu de zgomot era in jur de 70 dB,
+/- 5 dB. Zgomotul produs de vant si de pale este de frecventa mica. Pentru cateva
din turbinele eoliene din esantion, masuratorile indic faptul ca deplasarile palelor
turbinei in aer nu cresc semnificativ nivelul presiunii suntelului n ntregul spectru.
In cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o
inaltime de 10 m de la baza turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB
mai mare decat nivelul zgomotului ambiental. Nivelul de presiune acustic scade
cu 6 decibeli la fiecare dublare de distan. Cand zgomotul datorat palelor
turbinelor scade cu 1,5 dB fata de zgomotul ambiental al vantului, palele nu pot fi
auzite de pasari (desi pot fi auzite de oameni).

6.5. Efectele asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei
Realizarea obiectivului nu implica efecte negative asupra sanatatii oamenilor
din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare referitoare la
organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a parcului, la normele
de poluare in vigoare.
Efectul negativ direct asupra asezarilor umane este redus datorita distantei
dintre obiectiv si asezarile umane cele mai apropiate si are un caracter limitat in
timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor si a pulberilor sedimentabile. Nu se va
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

143
inregistra impact negativ pe termen mediu sau lung asupra populatiei.
Exista si un efect indirect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de
munca, pe santierul de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor efectua
in afara santierului.

Obiectivul nu are impact asupra sanatatii oamenilor deoarece activitatile
desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie.
Infiintarea parcului eolian va avea efecte benefice asupra comunitatii locale
atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri
de munca.
Conform studiului The Health Effects of Magnetic Fields Generated by
Wind Turbines realizat in ONTARIO, CANADA, privind efectul
electromagnetic al turbinelor asupra sanatatii populatiei, a rezultat faptul ca la o
distanta de aproximativ 3 m, campul electromagnetic este mai mic decat cel
generat de un uscator de par obisnuit. La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost
inregistrat nici un camp electromagnetic generat de transportul curentului eletric
prin cablurile electrice (masuratorile au inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului iar
valoarea acceptata este de 833 mG).
Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul
turbinelor eoliene:
- generatorul turbinei eoliene
- transformatorul
- sitemul de cabluri subterane
In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor
electrice nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului.

6.6. Efectele asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului
cultural, arhitectonic si arheologic
Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,
binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,
precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.
In literatura de specialitate se fac diferente intre peisaj si efecte vizuale
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

144
astfel:
- efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea
acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);
- efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul
asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra
populatiei.
Adoptat la Florena (Italia) la 20 octombrie 2000 i intrat n vigoare la 1
martie 2004, Convenia European a Peisajului are ca obiectiv promovarea
proteciei, gestiunii i amenajrii peisajelor europene i organizarea cooperrii
europene n acest domeniu. Convenia este primul tratat internaional consacrat
exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplic pe tot
teritoriul Prilor semnatare i vizeaz spaiile naturale, rurale, urbane i
periurbane. Ea are n vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile,
dar i peisajele cotidiene sau cele degradate. Statul roman a ratificat Conventia prin
adoptarea Legii nr. 451/2002.
Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca o zona sau un
areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si
caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani).
Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al
actiunii fortelor naturale si a vointei umane. Se subliniaza, de asemenea, si faptul
ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt
luate impreuna, nu separat.
Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:
- factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;
- factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;
- factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,
amintiri.
Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat
la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi n vederea unei mai
bune cunoateri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din
ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a
dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De
asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national,
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

145
innd seama de valorile particulare atribuite lor de ctre prile interesate i de
populatia implicat.

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul
temporar si se poate datora organizarii de santier necesare realizarii lucrarilor de
constructii.
In aceasta perioada, ar putea exista un impact direct (vizual neplacut) cauzat
de aspectul santierului (muncitori, utilaje, mijloace de transport etc).
De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de
transport ale constructorilor pot avea un aspect neplacut pe perioada de executie a
lucrarilor.

Pe amplasamentul vizat de plan nu s-au identificat obiective arheologice
sau obiective valoroase din punct de vedere arhitectural asupra carora sa se poata
contoriza un eventual impact, indiferent de ce anvergura.

Apreciem ca investitia va avea un impact direct pozitiv asupra economiei
locale (atat pe perioada de constructie cat si pe cea de functionare) prin crearea de
locuri de munca, taxele si impozitele care intra in bugetul local, precum si cresterea
potentialului economic al zonei.
In ceea ce priveste peisajul, orice investitie noua, inclusiv un parc eolian,
contribuie la modificarea caracterului si a calitatii acestuia, intr-o masura mai mica
sau mai mare. Astfel se va inregistra un impact (efect) pe termen lung (pe perioada
de viata a parcului eolian) asupra peisajului, manifestat prin schimbarea aspectului
initial al acestuia. Desi aprecierea din punct de vedere estetic al unui peisaj este un
proces subiectiv, ce difera de la individ la individ, consideram ca aportul adus
peisajului de siluetele centralelor eoliene este, in ansamblu, unul placut si induce
ideea de ecologism si energie verde.
Amplasarea parcului in zona se realizeaza fara dislocarea unor valori
naturale notabile (nu au loc defrisari, nu sunt afectate formatiuni geomorfologice,
etc.). Tinand cont de nevoile de dezvoltare a comunitatilor, de modul in care s-au
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

146
integrat in peisaj parcurile eoliene functionale din alte tari europene, dar si in
absenta unei caracterizari si evaluari nationale a peisajelor, se poate considera ca
aportul adus peisajului de siluetele centralelor eoliene este unul placut si nu
stirbeste din valoarea peisajului natural.
Din punct de vedere socio-economic se va inregistra un efect pozitiv pe
termen mediu si lung, urmare a crearii de locuri de munca dar si a suplimentarii
bugetului administratiei publice locale (cu efect indirect asupra calitatii vietii
localnicilor), precum si a imbunatatirii infrastructurii.

6.7. Surse de zgomote si vibratii
Generalitati
Sunetul poate fi definit ca o variatie a presiunii detectat de urechea umana.
In functie de mediile de propagare, sunetul are diferite viteze de deplasare, in aer
acesta are viteza aproximativa de propagare de 340 m/s, in medii lichide si solide,
viteza de propagare este mult mai mare. Astfel in apa viteza este de 1500 m/s, iar
in otel este de 5000 m/s.
Comparand presiunea statica a aerului de 10
5
Pa, cu aria audibila, de la cea
mai mica valoare de 20 Pa pana la cea mai mare de 100 Pa, rezulta o plaja destul
de mica in raport cu spectrul extrem de variat de presiuni aeriene provocate de alte
fenomene, dar pentru sistemul auditiv uman, aceste diferente pot provoca o serie
intreaga de afectiuni ale sanatatii umane.
Deoarece este foarte dificila masurarea in unitati liniare, se folosesc, unanim
recunoscute convertirea in scari logaritmice. Atfel valoarea cea mai mica este
notata cu 0 dB, iar valoarea maxima cu 130 dB.
Printre exemplele de niveluri tipice ale sunetului se pot enumera:
- conversatia obisnuita: 60 dB(A)
- clasa de copii de scoala generala: 74 dB(A)
- traficul rutier greu: 85 dB(A)
- ciocanul pneumatic: 100 dB(A)
- decolarea unui avion cu reactie la 100 metri distanta: 130 dB(A)
Frecventa in domeniul audibil este cuprinsa, aproximativ, intre 20 Hz si 20
kHz. In general dupa o expunere prelungita la sunete puternice se produce o prima
afectare a organului auditiv la frecventele cuprinse intre 2000 si 4000 de Hz
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

147
(scotomul auditiv).
In literatura de specialitate se accepta o diferentiere a sunetelor. Sunetele
placute sunt cotate ca neagresive, iar cele neplacute se numesc zgomot.
Exista patru factori care determina nocivitatea zgomotului:
- Intensitatea sau taria sunetului (masurata in dB)
- Frecventa sau tonalitatea (masurata in Hz = 1/s)
- Periodicitatea frecventa de repetare
- Durata perioada de timp cat dureaza.
Daca intrun punct al unui mediu plasat in aer apare o perturbare de
presiune provocata de o actiune mecanica, aceasta perturbare se propaga in mediu.
Propagarea are un caracter ondulatoriu si este caracterizata de cateva marimi
specifice:
- Frecventa v, definita prin numarul variatiilor de presiune produse in unitatea
de timp.
- Lungimea de unda A, definita prin raportul dintre viteza luminii si frecventa.
Unitatea de masura in SI este (m).
Daca spectrul perturbarii de presiune acopera un interval determinat de
frecventa si daca intensitatea perturbarii apartine unui interval determinat, urechea
percepe perturbarea sub forma de sunet. Variatiile poarta denumirea de presiune
acustica si ea detremina intensitatea sunetului, in timp ce frecventa acestuia
reprezinta inaltimea sunetului.
Presiunea acustica minima necesara pentru ca urechea umana sa ii perceapa,
pentru un tanar otologic normal, este de 0,0002 Pa deci de aproximativ 5 miliarde
de ori mai redusa decat presiunea atmosferica normala.
Pentru un raport dintre doua presiuni acustice de 10:1 nivelul presiunii
acustice este de 20 dB. Mai explicit aceasta conduce la ideea ca o crestere de 10 ori
a presiunii acustice corespunde unei deplasari cu 20 dB inspre valorile superioare
ale unei scale gradate in dB.
Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului.
Cu alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va
fi un sfert din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dB
sa scada la 6.
In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

148
anumita zona si poate modifica rezultatele prezentate aici.
Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi
distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va
dubla. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A). Patru
turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie
de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru
a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB).

Utilajele folosite la constructie produc zgomot. In ceea ce priveste nivelul de
zgomot, pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt:
buldozer cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla cca. 80-112dB(A);
excavatoare cca. 80-117dB(A); compactoare cca.105dB(A); basculante- cca. 80-
107dB(A).
Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90 db(A), valorile
mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere.
Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul
traficului pe santier, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.
Autobasculantele care deservesc santierul pot genera niveluri echivalente de
zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50 dB(A).
Institutul de Sanatate Bucuresti a desfasurat o actiune de monitorizare care a
evidentiat o dinamica ascendenta a nivelurilor de zgomot de la valorile medii de
50 db(A) la inceputul anilor 80, pana la aproximativ 70 db(A) in anul 2000 (extras
din lucrarea Gestiunea deseurilor urbane, autori dr. ing. Alexei Atudorei si prof.
dr. ing. Ioan Paunescu).
Atat pentru muncitori cat si pentru locuitori din zona zgomotul produs de
aceste utilaje ar putea fi deranjant, dar datorita distantei (de aprox. 1200 m) acesta
nu are impact asupra localitatilor umane. Distanta la care este situat parcul eolian
analizat fata de cele mai apropiate locuinte, va conduce la incadrarea in limitele
admisibile ale nivelului de zgomot (sub 45 dB(A)

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

149
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de
recreere sau alte zone protejate
cu luarea in considerare a
poluarii de fond
T
i
p
u
l

p
o
l
u
a
r
i
i

S
u
r
s
a

p
o
l
u
a
r
e

N
r
.

s
u
r
s
e

p
o
l
u
a
r
e

P
o
l
u
a
r
e

m
a
x
i
m
a

P
o
l
u
a
r
e

d
e

f
o
n
d

P
e

z
o
n
a

o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
u
i

Pe zone de protectie/
Restrictie aferente
obiectivului,
conform legislatiei
in vigoare Fara masuri Cu masuri
Masuri de
eliminare/reducere
Z
g
o
m
o
t

M
o
t
o
a
r
e
l
e

u
t
i
l
a
j
e
l
o
r

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i

A
u
t
o
v
e
h
i
c
u
l
e

e
d
i
l
i
t
a
r
e

M
u
l
t
i
p
l
e

8
7

d
B
(
A
)
c
f
.

S
T
A
S
1
0
0
0
9

/
8
8

7
0
d
B
(
A
)

8
5
d
B
(
A
)

Autoutilitarele de transport
materiale rezultate din
excavatii, vor fi indrumate pe
sectoarele unde nu exista
locuinte sau constructii
destinate cazarilor colective;
Utilajele stationare trebuie sa
indeplineasca normele de
poluare cu zgomot impuse de
normativele in vigoare;
Utilajele specifice pt.
decopertare vor fi actionate, cu
prudenta pt. a reduce, la
minimum aparitia varfurilor de
nivele de zgomot.

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,
constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea
desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata
de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,
balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.
Se va inregistra un impact direct, pe termen scurt, pe perioadele de utilizare
a utilajelor grele, insa datorita distantei de peste 1,2 km fata de cele mai apropiate
zone locuite dar si a reliefului neregulat, acest efect este considerat a fi
nesemnificativ.

Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, prin
poluarea sonora desi zgomotul chiar si in aceste conditii poate fi considerat o
problema secundara.
Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine
eoliene este in general acelasi. Datorita faptului ca marii constructori de turbine au
optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale
cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in
extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a
electricitatii.
In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

150
nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct
central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.
Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbinele
eoliene moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista un
singur punct in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba este
necesar pentru predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele eoliene.
Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.
Referitor la sunetele de frecventa joasa emise de turbinele pana in momentul
de fata, nu exista o evidenta stiintifica cu privire la nivelurile de sunet eoliene cu
impact asupra sanatatii oamenilor. Cu peste 68,000 turbine eoliene aflate in
functiune in lume, unele dintre ele vechi de peste 20 ani, au existat multe
oportunitati pentru identificarea unei imbolnaviri; nu a existat nici o dovada despre
natura cancerigena a acestei tehnologii. Toate informatiile disponibile la ora
actuala conduc la concluzia ca nu va exista impact direct asupra calitatii vietii,
generat de zgomotul produs de functionarea turbinelor.
In ceea ce priveste nivelul de intensitate sonora a transformatoarelor in
timpul functionarii in gol, la tensiunea nominala si cu ventilatoarele in functiune nu
trebuie sa fie superior valorilor din tabelul de mai jos. Limita legala e cea conform
normativelor CEI EN 60551 (1997 -9 si varianta 1998- 10). In tabel sunt
specificate valorile intensitatilor sonore pentru diverse tipuri de transformatoare:

6.8. Sursele si protectia impotriva radiatiilor
Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.
Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor
electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat
semnalul direct cat si cel reflectat.
Putere nominala
(MVA)
Nivelul de presiune
sonora dB(A)
Suprafata de emisie

Putere sonora dB
(A)
16 54 16
25 53 17
40 52 18
70
63 55 19 74
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

151
Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua
motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de
unda a frecventelor proprii ale turbinei.
Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in
cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra
de sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undele
electromagnetice.
Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mai mare
decat inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate
semnificativ.
Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,
televiziune, comunicatia radio celulara folosita pentru comunicarea civila si
militara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema
care prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre
exemplu, se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se
poate folosi tehnologia prin retea de cablu.

6.9. Efectul umbririi
Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,
rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta
depinde de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si
conditiile meteorologice (soare sau nor).
Efectul de umbrire nu este stipulat legislativ, dar trebuie sa se tina cont ca
turbinele, ca si alte structuri inalte arunca o umbra asupra zonelor invecinate in
perioada cand soarele este vizibil.
Efectul de umbrire poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai
multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cand
sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce
numai in zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai
cand vantul bate din spre directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva
zeci de ore pe an, practic in orice configurare a parcului eolian si topografie a
locului.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

152
Este posibila predictia cu destula acuratete orele si zilele in care efectul de
licarire apare ca si durata acestuia.
Este imposibil de prezis daca va fi vant pe durata momentelor critice.
Dar, datorita astronomiei, putem cunoaste pozitia exacta a soarelui. Cand soarele
este vizibil, parcul, ca orice structura construita are o umbra. Oricum, numai pentru
casele dispuse la o distanta mai mica de 1000 m exista posibilitatea afectarii, iar in
cazul de fata distanta pana la cea mai apropiata locuinta este de aproximativ 1,2
km.
Datorita distantei mari pana la cea mai apropiata locuinta din localitatea
Greci, peste 1200 m, efectul licaririi si al umbririi este diminuat. Pentru locatiile
mai indepartate de 1000 m parcul este perceput ca un obiect cu soarele in spate.
Impactul maxim posibil poate fi redus de:
- vegetatia din jurul caselor;
- nu toate casele au toate ferestrele spre parcul eolian;
- probabilitate scazuta de plasare a palelor exact perpendicular intre soare si
casa;
- probabilitatea existentei vantului exact in acel moment;
- insorirea specifica locatiei.

6.10 Efectul asupra factorilor climatici
Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse
(sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona Deltei, veri calduroase,
ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura.
In Romania, pana la ora actuala, pentru parcurile eoliene functionale nu s-a
realizat o monitorizare speciala a factorilor climatici, astfel incat sa existe concluzii
certe pe acest subiect. Din acest motiv, se iau in considerare aspectele dezvoltate in
literatura de specialitate, care nu mentioneaza influente notabile asupra factorilor
climatici din zona de incidenta a parcurilor eoliene.
De asemenea, daca se ia in considerare functionarea centralelor eoliene de la
Baia in ultimii doi ani, se constata ca nu exista modificari climatice care sa poata fi
pusa pe seama turbinelor (de exemplu, variatii apreciabile la umiditatea din zona,
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

153
etc.).

6.11 Efectul cumulat al celor doua planuri, pe fiecare factor de mediu
- factorul de mediu APA
Nu va exista un efect cumulat semnificativ asupra apelor de suprafata
provocat de implementarea planurilor pentru parcurile eoliene din zona analizata,
deoarece metodele de lucru sunt practic de tip uscat, iar locatia turbinelor eoliene, a
drumurilor, platformelor, nu se suprapune cu luciuri sau cursuri de apa.
In ceea ce priveste impactul cumulat al parcurilor eoliene din comuna
Greci, mentionam ca in timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact asupra
factorului de mediu apa, deoarece investitia nu genereaza surse de poluare pentru
apa. Consideram ca nu va exista impact rezidual la nivelul ansamblului eolian
tinand cont de faptul ca specificul investitiei nu presupune utilizarea unor surse de
apa de suprafata sau subterane, evacuarea de ape uzate sau deseuri de orice fel in
apa de suprafata sau subterana, etc.

- factorul de mediu AER
Nu exista un impact cumulat semnificativ provocat de implementarea
planurilor analizate asupra factorului de mediu aer. Faptul ca cele doua parcuri
eoliene au termene de realizare a lucrarilor de constructii diferite, reprezinta un
avantaj prin faptul ca utilajele de constructii folosite in aceasta perioada nu vor
functiona simultan pentru cele 2 parcuri, iar modul de lucru punctual pentru fiecare
turbina in parte nu cumuleaza efectele lucrarilor de constructie.
Nu exista un impact cumulat asupra factorului de mediu aer, provocat
de functionarea parcurilor eoliene datorita specificului acestora. De asemenea, in
timpul functionarii obiectivelor, interventiile pentru verificarea turbinelor au loc
periodic si se realizeaza pe drumurile amenajate.

- factorul de mediu SOL-SUBSOL
Se considera ca impactul cumulat al celor 2 parcuri eoliene asupra solului
amplasate pe teritoriul comunei Greci, se manifesta in special pe perioada de
implementare a planurilor, amintindu-se faptul ca lucrarile de constructie vor avea
o perioada de executie limitata in timp, precum si faptul ca acestea vor fi decalate
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

154
in timp, prin etapizarea. Astfel, impactul cumulat va fi nesemnificativ avand in
vedere ca se vizeaza amplasamente diferite, cu distante intre ele, iar impactul
asupra solului se inregistreaza punctual, la locul decopertarii; de asemenea,
procentul de ocupare a terenului este mic pentru ambele parcuri, deci suprafata de
sol afectata definitiv (ocupata definitiv cu amenajari si constructii) este de 3,3%
pentru parcul 1 si de 0,5% pentru parcul 2 (raportat la suprafetele de teren aferente
fiecarui obiectiv in parte); aceasta suprafata isi schimba folosinta initiala si isi
pierde calitatile, pentru restul suprafetei fiind pastrata functiunea initiala.
Impactul cumulat asupra factorului de mediu sol este nesemnificativ in
timpul functionarii parcurilor eoliene, singurele surse de poluare fiind reprezentate
de cantitatile de deseuri sau hidrocarburi rezultate in timpul reviziilor tehnice
periodice (maxim o vizita pe luna); acestea sunt insa minime si gestionate
corespunzator.
In ceea ce priveste impactul rezidual consideram acesta va fi reprezentat de
suprafetele de teren scoase defintiv din circuitul natural.

- factorul de mediu BIODIVERSITATE
In analiza impactului cumulat al ansamblului de turbine eoliene asupra
biodiversitatii, s-a avut in vedere faptul ca acesta este amplasat in extravilanul
comunei Greci, intr-o zona lipsita de constructii, caracterizata de prezenta
pasunilor si a terenurilor agricole si pe suprafete reduse vii, livada, rape, ravene
(conform identificarii cadastrale).
Ansamblul de turbine eoliene teoretic alcatuit din 35 de unitati este inclus
integral in SPA Macin-Niculitel (ROSPA0073), iar 24 din cele 35 sunt situate si in
SCI Muntii Macin (ROSCI0123).
In urma analizei se considera ca efectul cumulat asupra SPA Macin
Niculitel este nesemnificativ dat fiind procentul de doar 0,01% reprezentat de
suprafetele ocupate definitv de cele doua parcuri fata de suprafata ariei
protejate de 67.361,1 ha.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

155

Amplasarea celor doua parcuri eoliene fata de Ariile Protejate

Nu va exista un impact cumulat asupra ROSCI Bratul Macin, deoarece
elementele celor doua parcuri (fundatii turbine, drumuri, organizare de santier,
etc), nu presupun afectarea suprafetelor din cadrul ariei protejate.
S-a avut in vedere repartitia turbinelor grupate in doua trupuri separate
(evitandu-se concentrarea suprafetelor construite intr-un singur perimetru),
tehnologia moderna propusa pentru generatoare (care genereaza un nivel de
zgomot minim), orientarea turbinelor, toate aceste aspecte coroborate cu
caracteristicile zonei analizate din punct de vedere al biodiversitatii.
In ceea ce priveste efectul asupra SCI Muntii Macinului, precizam faptul ca
prin realizarea ansamblului eolian se ocupa definitiv 0,03% din suprafata zonei
protejate, fara a fi afectate zonele in care au fost identificate elemente caracteristice
habitatelor pentru care s-a desemnat situl de importanta comunitara.
In acest fel s-a redus considerabil numarul turbinelor incluse in perimetrul
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

156
SCI Muntii Macinului, ce a dus la reducerea suprafetelor afectate definitiv si
temporar si reducerea fragmentarii zonei protejate. De asemenea s-a urmarit
mentinerea unei zone suficiente de tampon fata de limita Parcului National Muntii
Macinului.

In timpul implementarii planurilor analizate
Este important de mentionat ca realizarea lucrarilor de constructie a
unitatilor eoliene din cadrul ansamblului de eoliene analizat, precum si
infrastructura de drumuri si retele de cabluri necesara, se va realiza etapizat.
Etapizarea se va realiza pe de-o parte in ceea ce priveste realizarea lucrarilor pentru
fiecare parc eolian in parte, dar si in ceea ce priveste executia lucrarilor pentru
fiecare unitate eoliana din cadrul ansamblului analizat.
Prin urmare:
- realizarea etapizata a retelei de drumuri de acces din cadrul ansamblului de
parcuri eoliene, va viza in special imbunatatirea drumurilor existente si intr-o
masura mai mica crearea de noi drumuri, creaza posibilitatea ca populatiile
existente sa poata tranzita zona fara a intampina obstacole, evitandu-se astfel
fragmentarea habitatelor. Etapizarea lucrarilor implica si utilizarea treptata a
utilajelor de constructii, fara o intensificare extrema a traficului pe drumurile de
exploatare in perioada de constructie.
- de asemenea, etapizarea lucrarilor duce la elimitarea riscului de afectare a
calitatii fitocenozei identificate in zonele unde au fost observate elemente
caracteristice habitatului de stancarie; in acest fel se elimina posibilitatea depunerii
pe aparatul foliar al plantelor a unor cantitati concentrate de noxe (pulberi
sedimentabile), ceea ce ar ingreuna considerabil procesele fiziologice vitale ale
plantelor cum sunt fotosinteza si respiratia; un avantaj in ceea ce priveste analiza
acestui aspect este reprezentat de conditiile de dispersie existente in zona si
pozitionarea pe altitudini a zonelor cartate in zona amplasamentului parcului eolian
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

157
pentru trupul 2.
- in ceea ce priveste dislocarea temporara a mamiferelor, reptilelor si a
pasarilor de pe amplasament, mentionam ca nu va exista un impact cumulat
semnificativ, deoarece intreaga zona analizata, cat si zonele invecinate prezinta
conditii de habitat asemanatoare, fauna putandu-se temporar orienta in vederea
hranirii catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de executie pentru realizarea
unitatilor eoliene, dupa care ulterior, vor putea ocupa suprafetele initiale. Mai mult,
datorita executiei etapizate, vor fi suprafete restranse si temporare asupra carora se
va interveni prin lucrari de santier, oferind astfel posibilitatea exemplarelor din
fauna locala sa foloseasca inclusiv interiorul zonei ce vizeaza amplasarea
ansamblului de eoliene.
Trebuie mentionat de asemenea, ca realizarea ansamblului eolian presupune
reducerea suprafetei habitatului initial. Putem insa considera ca efectul asupra
habitatului este minim, ca urmare a faptului ca suprafata la sol afectata definitiv
prin constructiile necesare este extrem de redusa in raport cu suprafata totala a
parcurilor. Acest gen de investitie se bazeaza pe folosirea zonelor inalte (zona de
actiune a palelor turbinelor) si nu necesita lucrari de amploare la nivelul solului, ce
ar putea avea efecte semnificative asupra habitatului existent si implicit asupra SCI
Muntii Macinului.
In plus, pentru zona analizata (suprafete de pasune vizibil afectate de
pasunatul excesiv, cu efecte atat asupra florei, cat si a faunei locale) ca parte
componenta a SCI Muntii Macinului sau a zonelor invecinate, se preconizeaza
chiar o imbunatatire a starii ecosistemelor locale, in conditiile controlului sau
limitarii pasunatului la nivelul zonei analizate.
De asemenea, mentionam ca in urma deplasarilor pe teren efectuate de
reprezentanti de specialitate (biologie si ecologie) din cadrul colectivului
elaborator pe amplasamentele vizate de planurile urbanistice, nu au fost observate
cuiburi sau galerii ale exemplarelor de specii din fauna protejata a SCI Muntii
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

158
Macinului si SPA Macin Niculitel.
Astfel, impactul cumulat provocat de realizarea ansamblului eolian, dupa
adoptarea masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, va fi
nesemnificativ urmare a argumentelor prezentate in paragrafele anterioare.
In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam faptul
ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea
destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de ansamblul eolian.

In timpul functionarii ansamblului eolian
In timpul functionarii ansamblului de turbine eoliene nu vor exista emisii de
poluanti datorita tehnologiei folosite, prin urmare nu va exista un impact cumulat
asupra biodiversitatii din acest punct de vedere.
Ansamblul eolian ar putea avea efecte benefice asupra habitatului existent si
implicit asupra integritatii SCI Muntii Macinului si SPA Macin Niculitel, prin
limitarea pasunatului in cadrul zonei amplasarii celor 24 turbine eoliene, ceea ce ar
permite speciilor de flora sa realizeze cicluri complete de dezvoltare, ducand in
final la cresterea capacitatii de suport a habitatului pentru fauna locala, inclusiv
pasarile.
In ceea ce priveste refacerea ecosistemelor la stadiul initial, s-a recomandat
folosirea pentru recopertare a stratului de sol decopertat initial si interzicerea
aportului de sol sau plante alohtone, pentru a mentine totodata compozitia floristica
caracteristica zonei.
Avand in vedere ecologia chiropterelor, in special a speciei Rhinolophus
ferrumequinum (este un vanator solitar care nu se indeparteaza de un ecoton
impadurit; vaneaza la o inaltime joasa 0,3-3m; zboara putin pe timp rece vantos
sau ploios) si distanta depeste 1,6 km pana la Pestera lui Terente consideram ca nu
va exista un impact semnificativ asupra chiropterelor provocat de functionarea
ansamblului eolian analizat. In plus se apreciaza un efect benefic in ceea ce
priveste crearea conditiilor de dezvoltare a insectelor prin limitarea si/sau controlul
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

159
pasunatului.
De asemenea, drumurile de exploatare amenajate nu vor crea premizele
fragmentarii habitatului, deoarece frecventa utilizarii lor este foarte mica (cca. 2
vizite pe luna in zona) si nu pot fi comparate din punct de vedere al traficului cu
impactul unui drum public de un alt nivel (judetean, national, comunal etc). Se tine
cont in aceasta apreciere si de faptul ca 70-80% din lungimea drumurilor o
reprezinta drumuri existente, oricum utilizate de comunitatea locala si pana acum.
Riscul producerii de coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor eoliene
si posibilul efect de bariera in calea migratiei reprezinta principalele aspecte
care au fost luate in calcul in vederea evaluarii efectelor cumulate in timpul
functionarii ansamblului de turbine eoliene. In acest sens, colectivul elaborator,
a studiat zona analizata inca din anul 2008, efectuand Evaluari de Mediu pentru
investitii similare in vecinatatea zonei studiate.
Terenurile agricole si pasunile ofera posibilitati de hranire pentru rapitoare,
iar padurile pot fi folosite ca loc de odihna si innoptare. Dispunerea celor doua
trupuri din cadrul ansamblului eolian la o distanta de 2,7 km, permite hranirea
speciilor de rapitoare pe pasunile sau terenurile agricole din apropiere cu riscuri
minime de coliziune.
Pentru a reda riscul scazut al producerii de coliziuni ale pasarilor cu palele
centralelor eoliene, prezentam rezultatele monitorizarilor realizate pentru centralele
eoliene instalate din zona Baia (doua cantoane), acestea fiind singurele turbine din
Dobrogea, care ofera date concrete referitoare la avifauna. Astfel, reprezentanti de
specialitate din cadrul colectivului elaborator au efectuat deplasari in teren si in
timpul functionarii parcului eolian existent (3 unitati) pe Dealul Ienicerilor, in
vederea observarii rutelor de migrare si a eventualelor coliziuni ale pasarilor cu
palele centralelor eoliene, insa nu au fost observate coliziuni, pasari moarte sau
rute de migrare in zona analizata. De asemenea, pentru acelasi parc eolian
existent s-a realizat Monitoringul speciilor de pasari din zona centralelor
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

160
eoliene de la Baia Doua Cantoane de catre Biolog drd. Gabriel BANICA, pe
perioada 2006-2009 din care precizam:
- Pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi fata de turbine,
au trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub pale sau pe
deasupra lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata lovindu-se de
turnul turbinelor sau sa fie lovita de palele acestora;
- Avifauna clocitoare nu este, deocamdata, influentata de prezenta
centralelor eoliene;
- Pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi locuri si aproximativ in
aceleasi efective.
- Se pare ca viteza palelor este bine perceputa de pasari, acestea avand
posibilitatea de evitare a acestora.
- Inaltimea de zbor este de 30 m, deci mult sub zona de actiune a palelor
turbinelor eoliene.
- Deosebite sunt observatiile din data de 25.01.2009, cand ceata a fost
foarte deasa. Nici cu aceasta ocazie nu au fost observate coliziuni cu turbinele
eoliene.
- Impreuna, graurii si ciorile de semanatura reprezinta 73,94% din totalul
exemplarelor de pasari observate zburand in zona centralelor de la Baia.

In raport cu cele mentionate mai sus, analizand intreaga locatie a
ansamblului de turbine eoliene din zona Greci se apreciaza un impact cumulat
nesemnificativ, dupa adoptarea tuturor masurilor recomandate, in ceea ce priveste
posibilitatea aparitiei coliziunilor sau a crearii unui efect de bariera stanjenitor in
calea rutelor de zbor ale pasarilor. In sustinerea acestei afirmatii, mentionam:
- turbinele ce se intentioneaza a fi montate, sunt de dimentiuni mari, iar
inaltimea de siguranta pentru zborul de la sol pana la nivelul zonei de actiune a
palelor va fi de aproximativ 60 m;
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

161
- consideram distantele pana la Muntii Macin si bratul Macin al Dunarii ca
fiind suficiente pentru a nu afecta populatiile de pasari cuibaritoare;
- Administratia Parcului National Muntii Macinului a emis Avizul nr
431/16.11.2009 pentru trupul 1 si Aviz nr 486/15.12.2009 pentru trupul 2 ceea ce
exprima faptul ca nu vor fi afectate culoarele de zbor de la nivelul Parcului
National Muntii Macinului;
- zona ansamblului aolian se afla intre doua culoare de migratie a pasarilor:
Culoarul Estelbic si Culoarul Carpatic (vezi harta migratie. Cap 6.4)
- dispunerea parcurilor la o distanta de 2,7 km, diminueaza posibilitatea
crearii unui efect de bariera in calea posibilelor rutelor de migrare/zbor. Din datele
detinute, migratia se realizeaza cu precadere de-a lungul litoralului, a Deltei
Dunarii si a cursului inferior al Dunarii, Muntii Macinului;

- in ceea ce priveste rutele de migrare din zona Greci s-au analizat inclusiv
datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum Migratia
Pasarilor Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; Dinamica si migratia
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

162
pasarilor Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica). Acestea au insa un
caracter general, fiind prezentate principalele rute ale pasarilor marcate la nivelul
intregii Dobrogei. La nivelul zonei analizate nu sunt specificate rute precise de
migratie;
- pentru diminuarea posibilelor accidente/coliziuni ale pasarilor cu centralele
eoliene, in cadrul evaluarilor de mediu s-au propus o serie de masuri dintre care
amintim: vopsirea varfurilor palelor in culori vii si semnalizarea pe timp de noapte
a turnurilor centralelor eoliene cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de
timp intre doua aprinderi consecutive. Respectarea acestor masuri la nivelul
intregului ansamblu de turbine eoliene le va face mai usor de observat de catre
pasari, chiar si in conditii meteo extreme.

Mentionam de asemenea ca monitorizarea efectelor ansamblului eolian
asupra pasarilor este recomandat a se realiza cel putin in primii sase ani de
functionare pentru fiecare parc eolian. Elaboratorul considera necesara
implementarea unui program de monitorizare a intregului ansamblu de
centrale eoliene, dupa finalizarea lucrarilor de constructie a parcurilor
componente. Astfel se va putea realiza o baza de date concludenta si, impreuna cu
cea existenta, vor conduce acolo unde va fi cazul, catre luarea unor masuri
suplimentare cum ar fi: oprirea temporara a functionarii turbinelor eoliene pe
anumite perioade din timpul migratiei de toamna sau primavara, in cazul in care se
constata efecte semnificative in ceea ce priveste mortalitatea pasarilor/liliecilor ca
urmare a coliziunilor cu turbinele eoliene sau devieri ale rutelor de zbor/migrare cu
efecte negative asupra populatiilor.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

163
CONCLUZII REZULTATE IN URMA ANALIZEI EFECTELOR CUMULATE
ASUPRA BIODIVERSITATII

Realizarea etapizata a lucrarilor de constructie in cadrul ansamblului
eolian contribuie la diminuarea efectelor cumulate asupra speciilor
locale de flora si fauna;
Prin realizarea ansamblului eolian se va permite in continuare libera
circulatie a exemplarelor de fauna salbatica;
Realizarea ansamblului eolian presupune suprafete reduse de habitat
afectat, ca urmare a suprafetelor construite foarte mici necesare
centralelor eoliene;
Prin realizarea ansamblului eolian nu vor exista efecte negative asupra
integritatii SPA si SCI (inclusiv asupra Parcului National Muntii
Macinului) si asupra actualei stari de conservare a habitatelor si
speciilor pentru care s-au desemnat aceste situri Natura 2000.
Limitarea pasunatului pe suprafatele de pasune din cadrul
ansamblului eolian va duce la o imbunatatire a starii si capacitatii de
suport a ecosistemului local, parte componenta a SCI Muntii Macinului
si/sau a SPA Macin Niculitel;
Intreaga zona analizata, reprezentata de pasune prezinta conditii de
habitat asemanatoare, existand posibilitatea ca fauna sa se orienteze
temporar catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de executie;
Utilizarea zonelor cu altitudini ridicate pentru amplasarea centralelor
eoliene este favorabila nu numai din punct de vedere tehnic, dar si
pentru ca, datorita conditiilor climatice, zonele inalte si expuse nu sunt
prielnice instalarii de cuiburi sau saparii de galerii;
In timpul functionarii ansamblului de turbine eoliene nu vor exista
emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite;
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

164
Recomandam recopertarea cu sol fertil autohton a zonelor afectate
temporar si eliminarea oricaror resturi de materiale folositei in timpul
constructiei turbinelor eoliene, pentru a permite accelerarea pe cale
naturala a procesului de refacere a covorului vegetal;
In urma monitorizarilor realizate pentru turbine eoliene aflate in
functiune in Dobrogea (zona Baia), a rezultat ca impactul centralelor
eoliene asupra avifaunei este nesemnificativ;
Ca urmare a amplasarii ansamblului eolian fata de zonele protejate
prin programul Natura 2000, monitorizarea efectelor turbinelor asupra
pasarilor este recomandat a se realiza cel putin in primii sase ani de
functionare pentru fiecare parc eolian.

- impactul cumulat al ZGOMOTULUI
Trebuie mentionat faptul ca efectul cumulat al zgomotului provocat de cele
doua obiective va fi in limite admisibile datorita distantelor suficiente dintre
parcuri precum si a distantei suficiente pana la cele mai apropiate asezari umane
(minim 1,2 km pana la localitatea Greci) si a tehnologiei de ultima generatie a
turbinelor eoliene, care permite mentinerea nivelului de zgomot la valori reduse
(prin proiectarea palelor si sistemul de control al vitezei de rotatie al acestora).
S-a tinut cont si de faptul ca functionarea unui parc eolian nu genereaza un
trafic suplimentar, neinregistrandu-se presiuni suplimentare din acest punct de
vedere asupra factorilor de mediu.

- factorul de mediu ASEZARI UMANE SI SANATATEA POPULATIEI
Impactul negativ asupra asezarilor umane este redus datorita distantei
suficiente dintre turbinele eoliene si asezarile umane cele mai apropiate (cca 1,2
km) si are un caracter limitat in timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor de pe
santierele de constructie si a pulberilor sedimentabile.
Realizarea obiectivului nu implica efecte negative asupra sanatatii oamenilor
din zona, in conditiile respectarii cerintelor legislative in vigoare referitoare la
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

165
organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a turbinelor eoliene, la
normele de poluare in vigoare.
Infiintarea ansamblului de parcuri eoliene va avea efecte benefice asupra
comunitatii locale atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin
crearea de noi locuri de munca.
Ansamblul de parcuri eoliene nu va avea impact asupra sanatatii oamenilor
deoarece activitatile desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

166

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA
MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN
CONTEXT TRANSFRONTIERA

Nu este cazul
Distanta masurata in linie dreapta pana la cea mai apropiata granita
(Ucraina) depaseste 18 km.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

167

8. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA,
REDUCEREA SI COMPENSAREA EFECTELOR
ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

168
Orice activitate umana aduce modificari asupra factorilor de mediu.
Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot avea o influenta negativa sau
pozitiva.
Dupa ce s-a constientizat influenta negativa pe care o are activitatea umana
asupra factorilor de mediu, se fac eforturi si exista impuneri pentru ca efectele
negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe.
Privitor la obiectivul analizat se propun urmatoarele masuri la elaborarea
carora s-a tinut cont de includerea amplasamentului in interiorul SPA Macin
Niculitel:

adverse asupra factorului de mediu apa
Este interzisa deversarea apelor uzate rezultate pe perioada constructiei in
spatiile naturale existente in zona in perioada de constructie.
Se vor folosi WC-uri ecologice.
Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri
special amenajate.

Date fiind cantitatile mici de deseuri din perioada de functionare pericolul ca
functionarea turbinei sa aiba un impact asupra apei este minim.

adverse asupra factorului de mediu aer
Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in
conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia,
etc. De asemenea manipularea materialelor (ciment, nisip), in organizarea de
santier se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime.
Excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice
se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se in zone
special amenjate.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

169
Excesul de material excavat va fi transportat la o groapa de deseuri amorfe
sau la alte locuri indicate de primarie; este interzisa depozitarea permanenta pe
amplasamenul analizat.
Se vor efectua verificari ale utilajelor si mijloacelor de transport astfel incat
acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise.

NU ESTE CAZUL.

adverse asupra factorului de mediu sol-subsol
Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de
constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, astfel incat sa se evite pe cat
posibil efectul de tasare a solului prin deplasari repetate ale masinilor si pentru a se
diminua riscul producerii de accidente.
Pe amplasamentul analizat sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii,
lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite
la lucrarile de constructie.
Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de instalatie a turbinelor,
indiferent de natura acestora vor avea prevazut un management performant.
Sistemul de colectare a deseurilor de pe durata executarii lucrarilor se va
face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor va fi asigurata periodic de
serviciul de salubritate.
Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor
fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile,
care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati
specializate.

Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare corespunzator,
pentru a se evita posibilitatea unor deversari accidentale de ulei de transformator,
ulei de ungere. In acest fel se evita afectarea calitatii cursului de apa de la nivelul
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

170
zonei depresionare din nord-estul amplasamentului.
Beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a
terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea
apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii
ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si
subsolului.
Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,
depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice.

adverse asupra biodiversitatii
Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in
perioada de constructie a obiectivului.
Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de
constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, in zonele cu o compozitie
calitativa scazuta a vegetatiei.
In ceea ce priveste portiunea de drum de legatura dintre cele doua trupuri, ce
urmeaza a fi amenajate si de-a lungul careia se vor ingropa cablurile electrice se
recomanda ca lucrarile sa se realizeze din aproape in aproape, pe lungimi de lucru
care pot fi recopertate in aceeasi zi, cu utilizarea solului decopertat initial si tinand
cont de stratificarea acestuia. Facem precizarea ca in acest fel efectul asupra
habitatelor va fi minim, evitandu-se fragmentarea acestora si permitand refacerea
rapida pe cale naturala a covorului vegetal, acolo unde este cazul.
Se impune copertarea sau refacerea suprafetelor de sol afectate in urma
lucrarilor de constructie a obiectivului, astfel incat sa nu existe spatii afectate,
altele decat cele prevazute in plan. Pentru a evita dezvoltarea speciilor alohtone, se
recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat
initial.
Decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea
acestuia.
Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este
recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

171
astfel fragmentarea.
Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii-montaj,
amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta
functia initiala a terenului.
Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor sau a liliecilor cu turbinele
parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus in cadrul capitolului 10)
se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona
analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a
integului parc, pe anumite perioade de timp (ex perioadele de varf ale migratiei,
sau inaintea previziunilor meteo extreme de furtuni, ceata etc.).

Este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in apropierea unei
localitati, mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de acces si utilitatile
aferente sa nu afecteze habitatul pasarilor, indicatie respectata in cazul centralelor
care fac obiectul prezentului studiu. Pasarile isi modifica comportamentul cand se
apropie de asezari omenesti, fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind aceasta
zona mai mult pentru tranzit. Totodata pentru multe dintre ele zonele populate nu
sunt potrivite pentru cuibarit. Aceasta conditie este respectata, parcul eolian
aflandu-se la o distanta de aproximativ 1,2 km fata de localitatea Greci.
Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata pentru ca gunoaiele
atrag rozatoarele iar acestea sunt vanate de rapitoare. Acolo unde sunt gunoaie se
inmultesc si insectele si acestea atrag la randul lor alte pasari de talie mica si
mijlocie, marind riscul coliziunilor.
Nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor, deoarece
si acestea atrag alte specii de pasari iubitoare de apa sau de organisme care traiesc
in apa.
Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta
rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina
va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine
sunt mai usor de recunoscut de catre pasarile migratoare, in cazul folosirii luminii
alternative in defavoarea celei continue.
Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

172
in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze
de date concludent. De asemenea trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului
de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari. Aceste
aspecte vor fi tratate pe larg in planul de monitorizare propus de elaborator.
Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin
20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.
Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS
10009/88.

adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei
Desi activitatea pe perioada constructiei are un efect redus asupra mediului,
se recomanda sa se acorde importantaa reducerii poluarii atmosferice prin masurile
prezentate la capitolul sol, aer si sol-subsol.

Se recomanda folosirea centralelor in conditii normale de exploatare.
Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat
astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor
eoliene, in principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept
urmare nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.
Daca totusi previziunile acustice indica valori putin mai mari decat cele
admisibile se vor lua masuri de reducere a zgomotului prin modificarea vitezei de
rotatie, posibilitate pe care turbinele moderne posesoare a asa numitului sistem
pitch o au.

adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural
Se considera ca activitatea propusa, atat in ceea ce priveste perioada de
executie a constructiilor cat si pe perioada de functionare, nu va aduce modificari
cadrului initial.
Nu este cazul unor masuri pentru prevenirea sau compensarea efectelor
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

173
adverse asupra mediului social, economic si asupra peisajului deoarece efectul
asupra acestor componente este unul benefic si nu unul negativ.

zgomotelor si vibratiilor
In perioada de constructie a obiectivului, data fiind distanta fata de
localitatea Greci (aprox. 1200 m), nu se pune problema unor masuri speciale de
diminuarea a impactului.
Trebuie sa se aibe in vedere executia si montarea corecta a componentelor
instalatiilor precum si echiparea corespunzatoare a utilajelor ce urmeaza a fi
folosite, in vederea diminuarii la maxim a zgomotelor si vibratiilor.

In stadiul de proiect al centralei eoliene se vor lua in considerare orice
sunete care ar putea fi auzite in apropierea locuintelor. In interiorul locuintelor,
nivelul este foarte probabil sa fie mult mai mic, chiar si cu ferestrele deschise.
Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat
astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor
eoliene, in principal prin reproiectarea alicelor si a componentelor mecanice. Drept
urmare nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

174

9. ANALIZA ALTERNATIVELOR, EVALUAREA
EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

175
9.1. Alternative analizate
Conform Directivei SEA, alternativele studiate in cadrul procesului de
realizare a unui plan sau program trebuie sa fie in competenta materiala si
teritoriala a beneficiarului si pot viza modalitati diferite de indeplinire a
obiectivelor planului (parc eolian cu putere maxima de 27,5 MW), raportate
insa la situatia reala, de fapt, de pe teren.
Analiza calitativa a alternativelor viabile s-a realizat prin metoda
unitatilor de impact negativ, calculandu-se ITC pentru fiecare varianta.

Alternative de amplasament
S-a avut in vedere amplasarea parcului eolian pe un teren cu folosinta
cadastrala de vii, livada, rape, ravene si pasune, intr-o zona antropizata, afectata de
pasunatul excesiv, aflata la 50 m fata de drumul national DN 22D si la o distanta
suficient de mare pentru a asigura protectia habitatelor prioritare si speciilor pentru
care au fost instituite SCI Muntii Macin (1km), SCI Bratul Macin (120 m, de
cealalta parte a DN 22D) si Parcul National Muntii Macin (3 km).
Trebuie sa subliniem faptul ca s-au studiat alternativele de amplasament
astfel incat sa se pastreze competenta teritoriala a titularului de plan pe zona vizata
de alternative.

Alternativa in functie de numarul si tipul de turbine eoliene
S-a analizat varianta de obtinere a puterii de 27,5 MW a parcului eolian prin
constructia unui numar de 27 turbine eoliene de putere mai mica (26 turbine de 1
MW si o unitate de 1,5 MW). Aceasta varianta este considerata nepotrivita pentru
cazul de fata, deoarece pe aceeasi suprafata studiata suprafata de teren ocupata s-ar
mari proportional cu numarul de turnuri, fiind nevoie de crearea unei infrastructuri
mai ample si de o perioada de executie mai mare. Astfel, procentul de habitat
pierdut ar deveni semnificativ pentru biocenoza initiala, creand dezechilibre in
ecosistem si creste considerabil posibilitatea aparitiei de coliziuni cu pasarile,
datorita densitatii de turbine creata pe o suprafata mica. In plus, avand in vedere ca
zona analizata este declarata zona protejata, conform H.G. 1284/2007, este indicata
evitarea aglomerarilor de turbine eoliene, mai ales ca obtinerea puterii dorite este
posibila prin montarea a 11 unitati si fara a prezenta un impact semnificativ asupra
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

176
mediului, conform prezentei evaluari de mediu.

9.2. Evaluarea efectelor asupra mediului prin Metoda Unitatilor de Impact
Negativ
Aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului provocat de
diverse planuri/proiecte are la baza transpunerea nivelului de impact asupra
fiecarui factor de mediu in unitati de impact negativ (N) atat pentru perioada de
constructie cat si pentru perioada de functionare a viitorului obiectiv.
Numarul de unitati de impact acordate este direct proportional cu nivelul
impactului suportat direct de catre factoul de mediu sau indirect pin actiunea
cumulata a impactului asupra celorlalti factori de mediu. In cazul in care planul are
un efect pozitiv evident asupra factorului de mediu, fara a avea si efecte negative,
se considera ca planul are efect pozitiv (P). In cazul in care planul nu afecteaza in
nici un sens factorul de mediu, acesta se considera a fi nefectat (0).

INTERPRETAREA EFECTELOR/IMPACTULUI
ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU
P Efect pozitiv
0 Neafectat
1N Usor afectat
2N Afectat in limite admisibile
3N Afectat peste limite admisibile
4N Afectat grav
N unitate de impact negativ

Astfel, nivelurile de impact, efectele pozitive dar si lipsa de efect asupra
factorilor de mediu se consemneaza intr-un tabel (vezi tabelul de mai jos) in
functie de perioada in care sunt resimtite (IPC si IPF). Tabelul este impartit pe trei
categorii corespunzatoare fiecarui factor de mediu.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

177
Tabelul unitatilor de impact
Componenta de mediu (cm) IPC IPF IMC
cm

Apa 0 0 0
Aer 1N 0 1
Sol 1N 1N 1
Biodiversitate 2N 1N 2
Asezari umane 1N P 1
Peisaj 1N P 1
unde:
IPC Impact in perioada de constructie
IPF Impact in perioada de functionare
IMC
cm
Impact maxim cuantificat pe componenta de mediu
1N Unitate de impact negativ
cm componenta de mediu/factor de mediu

IMC
cm
reprezinta prima etapa a cuantificarii impactului, rezultand un indice
al impactului asupra fiecarei componente/factor de mediu (cm). Indicele rezultat
pentru fiecare componenta de mediu reprezinta valoarea maxima a nivelului de
impact acordata fie in perioada de constructie, fie in cea de functionare a
obiectivului, netinandu-se cont de efectele pozitive sau de neafectarea factorului de
mediu.(Ex: Daca in perioada de constructie, factorul de mediu este neafectat (0)
iar in perioada de functionare, nivelul impactului va fi 3N atunci valoarea
indicelui va fi 3. Acelasi lucru se va intampla si cand intr-una din perioade,
factorul de mediu va avea efecte pozitive datorita planului, iar in cealalta perioada
nivelul impactului va fi 3N).
In acest fel, IMC
cm
va reprezenta cu precadere impactul nevativ provocat
de obiectivul studiat, acest lucru resimtindu-se si in calculul pentru stabilirea
impactului total cuantificat (ITC), folosind analiza matematica. Efectele pozitive
si lipsa efectelor vor avea un rol important in cadrul analizei spectrale.

Analiza Matematica
Analiza matematica are ca rezultat aflarea impactului total cuantificat
(ITC) aplicand Formula Mediei IMC
cm
si interpretand incadrarea rezultatului
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

178
obtinut intr-unul din intervalele corespunzatoare nivelului cuantificat total al
impactului asupra mediului cu ajutorul Tabelului de interpretare ITC.
Formula Mediei IMC
cm
:

ITC =
cm nr
IMC IMC IMC IMC IMC IMC
Peisaj ne Asezariuma tate Biodiversi Sol Aer Apa
.
+ + + + +

unde:
ITC Impact total cuantificat
IMC
Apa
Indicele impactului maxim cuantificat corespunzator componentei de
mediu Apa
nr.cm numarul componentelor de mediu

Pentru obiectivul studiat:
ITC =
6
1 1 2 1 1 0 + + + + +
=
6
6
= 1

INTERPRETAREA
IMPACTULUI TOTAL CUANTIFICAT ASUPRA MEDIULUI
0 Mediu neafectat
(0-1] Mediu usor afectat
(1-2] Mediu afectat in limite admisibile
(2-3] Mediu afectat peste limite admisibile
(3-4] Mediu grav afectat

Utilizand Tabelul de interpretare a ITC, aflam ca valoarea ITC se
incadreaza in intervalul (0-1], ceea ce corespunde unui mediu usor afectat
Concluzia Analizei Matematice: Impactul Total Cuantificat asupra mediului
provocat de obiectivul studiat corespunde unui mediu usor afectat.

Analiza Spectrala
Analiza spectrala are ca scop interpretarea generala atat a impactului asupra
componentelor de mediu, dar si a efectelor pozitive sau a lipsei de efecte a planului
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

179
studiat, in cele doua perioade ale acestuia. Cu ajutorul acestei analize se creaza
imaginea de ansamblu, completa asupra tuturor efectelor provocate de planul
propus, inclusiv efectele pozitive, pe care multe alte metode de analiza a
impactului asupra mediului nu le scot suficient in evidenta.
Astfel, privind Tabelul unitatilor de impact se elimina coloana
corespunzatoare IMC
cm
iar efectele/impactul asupra componentelor de mediu se
inlocuiesc dupa cum urmeaza:

Corespondenta efectelor/impactului
in spectrul de impact
P Verde

0 Alb

1N Galben

2N Orange

3N Rosu

4N Negru

Va rezulta in final tabelul spectral de impact asupra mediului specific
fiecarui obiectiv studiat. Acest tabel reprezinta obiectul principal pe baza caruia se
realizeaza analiza propriu-zisa, in urma careia se pot observa cu usurinta o serie de
aspecte extrem de importante, contribuind la evaluarea cat mai corecta a efectului
provocat de fiecare obiectiv in parte.
Tabelul Spectral de Impact
Componenta de mediu (cm) IPC IPF
Apa

Aer

Sol

Biodiversitate

Asezari umane

Peisaj

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

180
Analiza propriu-zisa:
Analizand Tabelul Spectral de Impact reies o serie de aspecte:
asupra factorului de mediu apa, obiectivul studiat nu are nici un fel de efect,
atat in perioada de functionare, cat si in cea de constructie, tinand cont ca in
apropierea obiectivului nu exista luciu de apa;
se observa de asemenea ca majoritatea efectelor negative se regasesc in
perioada de implementare a obiectivului propus prin plan
in perioada de functionare a obiectivului nu numai ca efectele negative sunt
putine si nesemnificative, dar sunt prezente si o serie de efecte pozitive,
asupra factorilor de mediu Asezari umane si Peisaj, lucru evident benefic
pentru comunitatile locale si nu numai;
referitor la nivelul impactului se observa ca predomina culoarea galben, ceea
ce corespunde unui mediu usor afectat, acest lucru reiesind si in urma
analizei matematice;
cel mai afectat factor de mediu este in acest caz Biodiversitatea, insa acest
lucru se intampla cu precadere in perioada de constructie, in timp ce acest
impact se diminueaza in perioada de functionare. Acest aspect este foarte
important privind investitia pe un interval lung de timp;
in nici o perioada, nici un factor de mediu nu sufera un impact semnificativ,
in tabel nefiind prezente culorile rosu si negru.
Concluzia analizei Spectrale: Toate aceste aspecte duc la intarirea afirmatiei ca
impactul total cuantificat asupra mediului provocat de obiectivul studiat
corespunde unui mediu usor afectat.

Concluzia metodei unitatilor de impact:
ITC se incadreaza in limite admisibile, obiectivul studiat putandu-se
realiza fara efecte semnificative asupra mediului.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

181
In cazul alternativelor studiate in cadrul Cap. 9. urmare a aplicarii Metodei
Unitatilor de Impact Negativ, s-au obtinut urmatoarele valori ale ITC:
- Alternativa unui numar mai mare de turbine de putere mai mica (26
turbine de 1 MW si o unitate de 1,5 MW )

cm

Apa 0 0 0
Aer 2N 0 2
Sol 3N 2N 3
Peisaj 1N P 1

ITC =
6
1 1 3 3 2 0 + + + + +
=
6
10
= 1,66
Valoare ITC in acest caz corespunde unui mediu afectat in limite admisibile,
insa in urma analizei spectrale s-au constatat aspecte problematice in special in
ceea ce priveste biodiversitatea in perioadele de constructie si de functionare a
parcului eolian,ceea ce prezinta un risc considerabil de producere a unui impact
semnificativ pe termen scurt mediu si chiar lung. In urma acestor considerente de
mediu si avand in vedere ca locatia este inclusa in SPA Macin Niculitel si in
apropierea SPA Dunarea Veche-Bratul Macin s-a renuntat la aceasta varianta in
favoarea celei propuse prin plan.

- Alternativa de amplasament in interiorul SCI Muntii Macinului si SPA
Macin Niculitel
cm

Apa 0 0 0
Aer 1N 0 1
Sol 2N 2N 2
Peisaj 1N P 1
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

182

ITC =
6
1 1 3 1 2 0 + + + + +
=
6
8
= 1,33
Valoarea ITC in acest caz corespunde unui mediu afectat in limite admisibile,
insa in urma analizei spectrale s-au constatat aspecte problematice in special in
ceea ce priveste biodiversitatea pe perioada de constructie a parcului eolian, fapt
ce a condus la renuntarea la aceasta varianta in favoarea celei propuse prin
plan.

S-a ales in final varianta amplasarii a 11 turbine de 2,5 MW in interiorul
SPA Macin Niculitel insa inafara Siturilor de Importanta Comunitara, intr-o
zona lipsita de specii de plante/habitate importante din punct de vedere al
conservarii.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

183

10. MONITORIZARE

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

184
Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin
utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie.
Toate functiile turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase
unitati de comanda si control pe baza de microprocesoare.
Se va asigura o supraveghere a perimetrului parcului eolian pentru sesizarea
eventualelor incidente care ar putea influenta mediul si raportarea imediata a
acestora pentru luarea masurilor de corectie si prevenire.
In ceea ce priveste monitorizarea inainte de implementarea obiectivelor
planului urbanistic, mentionam ca elaboratorul, in vederea realizarii evaluarii
impactului asupra mediului, a studiat si analizat intreaga zona aferenta PUZ
incepand cu anul 2008, acordand atentie tuturor factorilor de mediu, si relatiei
amplasamentului cu vecinatatile. S-au urmarit cu precadere: speciile de pasari
protejate prezentate in Formularele standard din H.G. 1284/2007 ale SPA Macin -
Niculitel si SPA Dunarea Veche Bratul Macin dar si speciile de fauna din cadrul
SCI Bratul Macin si SCI Muntii Macinului in corelatie cu Formularul Standard din
Ord 1964/2007 ce pot ajunge pe amplasament in vederea hranirii, diversitatea
specifica a florei salbatice, analiza habitatelor de pe amplasament si din zonele
imediat invecinate, identificarea existentei rutelor de migratie in zona analizata.
Monitorizarea zonei a constat in deplasari pe teren (aproximativ doua
prezente pe luna) incepand cu anul 2008, luna noiembrie, observarea speciilor de
avifauna cu ajutorul binoclului, fotografierea si determinarea cu ajutorul cartilor de
specialitate a speciilor de fauna terestra si avifauna.
Intregul set de observatii obtinute in urma monitorizarii zonei analizate si a
vecinatatilor a constituit baza in ceea ce priveste elaborarea aspectelor de
biodiversitate din prezentul Raport de Mediu.
Monitorizarea zonei conform indicatiilor din tabelul planului de
monitorizare propus va contribui la realizarea unei baze de date folositoare in
vederea obtinerii Acordului de Mediu.

PLAN MONITORIZARE:
Rezultatele Planului de Monitorizare propus se va concretiza prin
completarea rubricilor mentionate in tabelul de mai jos, ce va oferi posibilitatea
realizarii unei baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

185
alternanta de specii in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor,
directia dominanta de zbor, inaltimea medie de zbor, identificarea ciuburilor la
nivelul zonei analizate, incadrarea zonei in functie de afinitatea pasarilor pentru
habitat (pasaj, cuibarit, migratie) sau absenta acestora.
Mentionam ca tabelul la care se face referire poate fi folosit cu succes in
cazul in care pe amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere,
reptile, amfibieni).
Inainte de perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan,
frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un
interval de 15 zile.
Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de implementare a
parcului eolian. In aceasta perioada frecventa observatiilor/prezentelor la fata
locului trebuie sa se realizeze la un interval de 7 zile.
Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul
eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul
biodiversitate, contractata de catre beneficiar.
Aceasta va avea responsabilitatea de a se implica activ in organizarea de
santier, prin:
- alegerea locatiei pentru depozitarea solului fertil decopertat, in functie
de caracteristicile locale ale ecosistemului;
- inspectarea locatiilor in care urmeaza a se instala organizarea de
santier si daca este cazul colectarea cuiburilor si transportarea lor in
zone sigure;
- asigurarea integritatii zonelor adiacente locatiei analizate;
- colaborarea stransa cu echipele implicate in procesul de executie in
vederea respectarii masurilor impuse cu scopul protejarii speciilor din
SPA Macin Niculitel.
In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va
realiza pe o durata de 6 ani.
Referitor la perioada de functionare a obiectivelor propuse prin plan:
avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile
martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze
continuu timp de 3 zile pe saptamana;
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

186
in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o
saptamana;
in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau
viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa
ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce
implica o vizibilitate redusa.
In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele
pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aibe in
vedere starea conditiilor meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si
functionarea parcului eolian, cum sunt:
inaltimea de zbor in comparatie interval de actiune al palelor turbinelor;
distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene;
observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care acestea
intersecteaza parcul eolian;
De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca
este cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si
a evalua cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.
Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor
intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si
respectarea stricta a acestora pe toatea perioada de monitorizare. Mentionam ca
durata perioadei de monitorizare va fi de minim sase ani, cu posibilitatea de
prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii
directe corelate cu datele bibliografice existente.
Mentionam ca in intervalul aprilie-septembrie este perioada cea mai
relevanta pentru monitorizarea speciilor de pasari cuibaritoare, pasari in pasaj,
mamifere terestre si lilieci, amfibieni, reptile, insa si restul anului poate oferi date
(ex. monitorizarea pasarilor sedentare si a mamiferelor mari) care sa contureze o
imagine de ansamblu asupra efectelor parcului eolian asupra biodiversitatii.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

187
Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin
completarea urmatorului tabel.
Denumire locatie:........................................................................
Nume observator:.
Data:..........
Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere......
Inaltime turn.................................
Numar turbine...................

Ora
Denumire
stiintifica
(populara)
a speciei

Numar
exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica Observatii cu date despre conditiile
meteo, parametrii fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate
pasarile fata de turbinele eoliene; stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur)
identificate pe amplasament, in relatie cu nivelul de zgomot masurat la momentul
observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite carcase, motivul
decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in
pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor,
perioada si locul de popas.
Rubrica Cuibarit se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi,
cu numarul acestora pentru fiecare specie in parte.
Rubrica Pasaj se va bifa daca este cazul.
De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

188
perioadele de vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei
(dimineata, seara).

Programul de monitorizare al biodiversitatii va fi implementat de personal
de specialitate biologi, ecologi prin responsabilitatea investitorului.
Datele colectate in teren vor constitui baza Raportului anual de monitorizare
care va fi inaintat de catre beneficiar la autoritatile de mediu competente, respectiv
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati si Agentia pentru Protectia
Mediului Tulcea. Deoarece datele obtinute vizeaza amplasamentul planului si
vecinatatile acestuia, se recomanda ca evaluarea rezultatelor monitorizarii sa fie
realizata in coroborare cu rezultatele evaluarii starii de conservare a ariei naturale
protejate in intregime obtinute de autoritatile publice de mediu si, pe cat posibil, cu
datele detinute de custodele/administratorul ariei naturale (tinand cont ca la
inceputul anului 2010 autoritatea publica centrala de mediu a declansat procedura
de acordare a custodiei ariilor naturale protejate din Reteaua Natura 2000). Numai
in acest fel se poate stabili un tablou complet al ariei naturale protejate.
In faza de implementare a planului este necesara atata monitorizarea
factorului de mediu biodiversitate cat si a factorului de mediu aer dat fiind faptul
ca lucrarile de constructie implica emisii de pulberi si noxe.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

189

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

190
a) Date generale
Prezenta lucrare are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi
un parc eolian pe un domeniu privat, cu suprafata studiata de 558,8187 ha si
suprafata aferenta obiectivului conform RLU de 251,9052 ha.
Pe amplasament se propune amplasarea unui parc de turbine eoliene format
din 11 turbine cu putere nominala de 2500 kW fiecare (2,5 MW).
Realizarea acestei investitii se va face in corelare cu realizarea si a altor
investitii de acelasi gen pe amplasamente situate in acelasi areal, investitii
apartinand aceluiasi investitor.
Obiectivul lucrarii il constituie elaborarea unor reglementari care sa
orienteze dezvoltarea urbana a zonei si deblocarea/pregatirea procesului de
investitii.
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru investitia Construire parc
amplasare turbine s-a realizat pe baza analizarii zonei care va fi afectata de
amplasarea turbinelor eoliene si va avea in vedere dezvoltarea economica a zonei si
realizarea unei cooperari eficiente intre investitor si administratia locala si
judeteana.
Investitia propusa care va fi amplasata pe acest teren are o specificitate
proprie conferita de tipul si oportunitatea investitiei precum si de caracteristicile
amplasamentului ales.
Structura retelei de transport in zona este reprezentata prin DN 22A /
DJ222E si drumuri de exploatare. Drumurile de exploatare din interiorul
amplasamentului vor trebui retrasate si realizate la parametrii ceruti pentru
asigurarea conditiilor de transport in siguranta pastrandu-se traseele actuale.
Pe traseele acestor drumuri nu exista alte instalatii sau amenajari speciale.
Terenurile pe care se propune amplasarea parcului de turbine eoliene nu fac
parte dintr-o structura urbana organizata cu anumite functii urbanistice.
Fiecare turbina eoliana consta dintr-un tub metalic alcatuit din tronsoane
conice cu diametre si grosimi variabile ale peretelui pentru structura. Pe ultimul
tronson este montata nacela, in interiorul careia se afla generatorul si pe care este
montat rotorul. Rotorul este fabricat din materiale compozite.
Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

191
miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare
un generator electric asincron.

b) Caracteristici de mediu si probleme de mediu ale zonei analizate
Din punct de vedere morfologic, arealul cercetat apartine orogenului nord
Dobrogean.
Din punct de vedere hidrogeologic, in zona cercetata exista la diferite
niveluri, panze de apa subterana de adancime.
In ceea ce priveste caracteristicile de mediu ale zonei amplasamentului si a
celei imediat invecinate, in urma deplasarilor pe teren, se evidentiaza un teren cu
pasune degradata. Amplasamentele obiectivelor proiectate sunt situate pe versantii
unor dealuri si pe platourile acestora, din extravilanul localitatii Greci. Distanta
aproximativa de la cea mai apropiata turbina pana la limita Parcului National
Muntii Macin este de 3 km. De asemenea distanta pana la cea mai apropiata
locuinta rurala este de aprox 1,2 km.
Intreaga zona prezinta semne evidente ale pasunatului intensiv.

SPA Macin-Niculitel, cu o suprafata de 67 361.1 ha a fost inclusa in
reteaua ecologica Natura 2000 pe baza unor criterii aprobate de BirdLife: C1, C2,
C5, C6.
In Raport sunt prevazute o serie de masuri pentru semnalizarea turbinelor si
cresterea vizibilitatii parcului eolian astfel incat riscul de coliziune sa fie redus.

c) Potentiale efecte semnificative asupra mediului si masuri propuse
pentru prevenirea sau reducerea acestor efecte
Avand in vedere suprafata SPA Macin Niculitel de 67 361.1 ha, rezulta ca
parcul eolian reprezinta aproximativ 0,0019% din SPA.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

192
S-a analizat impactul pe care parcul eolian il are asupra fiecarui factor de
mediu prin Metoda Unitatilor de Impact Negativ. In urma evaluarii de mediu si
tinand cont de masurile propuse pentru diminuarea efectelor negative ale
obiectivului analizat asupra mediului, s-a concluzionat faptul ca impactul total
cuantificat corespunde unui mediu usor afectat.
Se va acorda o atentie deosebita factorului de mediu Biodiversitate, mai ales
datorita includerii in SPA Macin Niculitel si vecinatatii cu alte arii protejate.
Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de aglomerare sau
trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, pe
cursul inferior al Dunarii si la nivelul Parcului National Muntii Macinului, care nu
vor fi afectate de realizarea obiectivului. De asemenea, parcul eolian nu se
interpune traseului chiropterelor din cadrul Pesterii lui Terente catre locurile de
hranire reprezentate de zonele impadurite de la nivelul Parcului National.
Data fiind includerea in SPA Macin Niculitel si vecinatatea cu alte arii de
interes comunitar, este recomandata realizarea unei monitorizari detaliate si
profesionale conform planului de monitorizare propus in prezentul Raport de
Mediu pentru urmarirea efectelor parcului eolian asupra speciilor de avifauna si
fauna terestra din cadrul ariilor de interes comunitar, ce pot ajunge pe
amplasament in vederea hranirii.
Din datele detinute, in zona parcului eolian exista un singur plan in curs de
avizare apartinand aceluiasi beneficiar, la o distanta de 2,7 km pe directia sud-est.
Apreciem ca efectul cumulat asupra factorilor de mediu cauzat de functionarea
celor doua obiective, va fi nesemnificativ datorita distantei suficiente dintre ele si a
perioadelor diferite de implementare a obiectivelor propuse de plan.
Principalele concluzii ale acestei evaluari sunt ca obiectivul este benefic
pentru mediu datorita generarii efective a energiei eoliene.

d) Alternative studiate
Conform Directivei SEA, alternativele studiate in cadrul procesului de
realizare a unui plan sau program trebuie sa fie in competenta materiala si
teritoriala a beneficiarului si pot viza modalitati diferite de indeplinire a
obiectivelor planului (parc eolian cu putere maxima de 27,5 MW), raportate
insa la situatia reala, de fapt, de pe teren.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

193
Alternative de amplasament
S-a avut in vedere amplasarea parcului eolian pe un teren cu folosinta de vii,
livada, rape, ravene si pasune, intr-o zona antropizata, afectata de pasunatul
excesiv, aflata la 50 m fata de drumul national DN 22D si la o distanta suficient de
mare pentru a asigura protectia habitatelor prioritare si speciilor pentru care au fost
instituite SCI Muntii Macin (1km), SCI Bratul Macin (120m, de cealalta parte
a DN 22D) si Parcul National Muntii Macin (3 km).
Trebuie sa subliniem faptul ca s-au studiat alternativele de amplasament
astfel incat sa se pastreze competenta teritoriala a titularului de plan pe zona vizata
de alternative.

Alternative de obtinere a energiei
Se vor analiza alternativele din punctul de vedere al modului de obtinere a
energiei:
1. Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile clasice de generare (prin
arderea combustibililor traditionali- hidrocarburi).
2. Centrale electrice folosind celule fotovoltaice.
3. Turbina eoliana care produce energie prin transformarea energiei cinetice a
maselor de aer in energie electrica.

Alternativa in functie de numarul si tipul de turbine eoliene
In ceea ce priveste folosirea energiei cinetice a vantului, obtinerea puterii de
27,5 MW a parcului eolian s-ar putea realiza prin constructia unui numar mult mai
mare de turbine eoliene de putere mai mica (Ex: 26 turbine de 1 MW si o unitate de
1,5 MW). Aceasta varianta este considerata nepotrivita pentru cazul de fata,
deoarece suprafata de teren ocupata s-ar mari proportional cu numarul de turnuri,
fiind nevoie de crearea unei infrastructuri mai ample si de o perioada de executie
mai mare. In plus, avand in vedere ca zona analizate este declarata zona protejata,
conform H.G. 1284/2007, este indicata evitarea aglomerarilor de turbine eoliene,
mai ales ca acest lucru este posibil prin montarea a 11 unitati, obtinand aceeasi
putere instalata si fara a prezenta un impact semnificativ asupra mediului, conform
prezentei evaluari de mediu.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

194
e) Monitorizare
Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin
utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie. Toate functiile
turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase unitati de comanda si
control pe baza de microprocesoare.
In ceea ce priveste monitorizarea inainte de implementarea obiectivelor
planului urbanistic, mentionam ca elaboratorul, in vederea realizarii evaluarii
impactului asupra mediului, a studiat si analizat intreaga zona aferenta PUZ
incepand cu anul 2008, acordand atentie tuturor factorilor de mediu, si relatiei
amplasamentului cu vecinatatile. S-au urmarit cu precadere: speciile de pasari
protejate prezentate in Formularele standard din H.G. 1284/2007 ale SPA Macin -
Niculitel si speciile de fauna din cadrul SCI Bratul Macin in corelatie cu
Formularul Standard din Ord 1964/2007 ce pot ajunge pe amplasament in vederea
hraniri, diversitatea specifica a florei salbatice, analiza habitatelor de pe
amplasament si din zonele imediat invecinate, identificarea existentei rutelor de
migratie in zona analizata.

PLAN MONITORIZARE:
Tabelul de monitorizare poate fi folosit cu succes in cazul in care pe
amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere, reptile, amfibieni).
Inainte de perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan, frecventa
observatiilor/ prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un interval de 15
zile.
Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de implementare a
parcului eolian, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte perturbante se
inregistreaza in mod normal in timpul perioadei de functionare. In aceasta perioada
frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un
interval de 7 zile.
In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va
realiza pe o durata de minim 6 ani.
Referitor la perioada de functionare a obiectivelor propuse prin plan:
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

195
avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile
martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze
continuu timp de 3 zile pe saptamana;
in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o
saptamana;
in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau
viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa
ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce
implica o vizibilitate redusa.

In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele
pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aibe in
vedere starea conditiilor meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si
functionarea parcului eolian, cum sunt:
inaltimea de zbor in comparatie interval de actiune al palelor turbinelor;
distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene;
observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care acestea
intersecteaza parcul eolian;
De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca
este cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si
a evalua cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

196

CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat, a consultarii unei bibliografii impresionante
a datelor statistice, etc., s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

A. Turbinele eoliene nu produc nici un fel de poluare asupra factorilor de
mediu in perioada de functionare deoarece energia eoliana este o
energie verde.

B. Efectul benefic al producerii de energie electrica prin metode
nepoluante nu poate fi contestat, deoarece aceasta metoda asigura
producerea de energie eliminand emisiile poluante specifice altor
metode.

C. Amplasarea in zona a parcului nu are un impact major asupra florei si
faunei locale, tinand cont si de masurile de diminuare a impactului
mentionate in cadrul Raportului.

D. Amplasarea turbinelor eoliene in vecinatatea unor asezari umane este
recomandata in literatura de specialitate, deoarece pasarile migratoare
ocolesc aceaste zone in mod normal.

E. Turbinele eoliene au un impact peisagistic pozitiv si vor contribui la
dezvoltarea economiei locale.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

197

Elaboratorul recomanda aprobarea de catre autoritatea de mediu a
Planului Urbanistic Zonal - Construire parc eolian, amenajare
drumuri, racord electric la sistemul energetic national, amplasare
turbine, amplasat in extravilanul comunei Greci, Judetul Tulcea,
deoarece efectul asupra mediului datorat activitatii umane este in
limite admisibile.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

198

12. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

199
Bibliografie:
Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea si implementarea
strategiilor de urbanizare;
Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule;
Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicata;
Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and
sustainability of urban life
Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;
Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant;
Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;
Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei;
Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei;
Petrescu M, 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si
habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation;
Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;
Bavaru A., Godeanu S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii
Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;
Rudescu L. - Migratia Pasarilor Editura Stiintifica Bucuresti, 1958;
Ciochia V., - Dinamica si migratia pasarilor Editura Stiintifica si
Enciclopedica. 1984;
Mutihac V., 1990: Structura geologica a teritoriului Romaniei;
Bica loan, 2000: Elemente de impact asupra mediului;
Godeanu S., 2004: Ecotehnie;
Banica G., 2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele
eoliene de la Baia asupra avifaunei;
Studiu: Low Frequency Noise and Wind Turbins Technical Annex British
Wind Energy association Feb. 2005
Studiu: Mass Audubon A Challenge proposal Regarding The Cape Wind
Energy Project March 2006
Wind farm development and nature conservation English nature RSPB
WWF-UK BWEA March 2001l
Noise from wind turbines. The facts The British Wind Energy Association;
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

200
Wind Energy. The facts. A plan for action in Europe European
Commission;
Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power
European Best Practice Guideline for Wind Energy Development The
European Wind Energy Association
Renewable Energy Scenario to 2040 EREC
Wind Farm development nature conservation English nature RSPB WWF
UK , BWEA
Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource
Area State Energy Resources Conservation and Development Commission
- Sacremento California
Wind Energy Manual Iowa Energy Center
Wind Turbine Acoustic Noise Renewable Energy Research Laboratory
June 2002
Adressing Wind Turbine Noise Daniel J. Alberts
Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the
example of birds and bats - Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike
Jeromin, 2005
Feasibility Study for Wind Park Development in Ethiopia and Capacity
Building
Liliecii si Evaluarea Impactului asupra Mediului Ghid Metodologic
Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania, 2008
Avian hearing and avoidance of wind turbines Midwest Research Institute,
Colorado, 2002.

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

201
Baze legale:
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din
domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:
LEGE Nr. 265 din 29.06.2006
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind
protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;
LEGE Nr. 107 din 25 septembrie 1996
legea apelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001
privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile
ulterioare;
republicata, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii cu modificarile
si completarile ulterioare;
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -
zone protejate
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul
deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006
vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, cu modificarile si completarile;
HOTARARE nr. 1.076 din 8 iulie 2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe
HOTARARE nr. 188 din 28 februarie 2002
cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate ;
HOTARARE nr. 621 din 23 iunie 2005
privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu completarile si
modificarile ulterioare;

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

202
HOTARARE nr. 930 din 11 august 2005
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica
HOTARARE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007
privind instituirea de noi arii naturale protejate
HOTARARE nr. 1.284 din 24 octombrie 2007
privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
HOTARARE nr. 349 din 21 aprilie 2005
privind depozitarea deseurilor, Art. 36 completata ulterior de Art. 9 din Hotararea
nr. 210 din 28 februarie 2007
HOTARARE nr. 856 din 16 august 2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase, Art. 5 completat ulterior cu Art. 10 din Hotarare nr.
210 din 28 februarie 2007
ORDIN nr. 756 din 3 noiembrie 1997
pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, completat si
modificat de : Ordin nr. 1.144 din 9 decembrie 2002; Ordin nr. 592 din 25 iunie
2002.
ORDIN nr. 161 din 16 februarie 2006
pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in
vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa
ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007
privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania.
ORDIN nr. 757 din 2004
pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 1
modificata ulterior cu Art. 1 din Ordin nr. 1.230 din 30 noiembrie 2005.
ORDIN nr. 536 din 1997
pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al
populatiei, actualizat, modificat si completat de: Ordin nr. 536 din 23 iunie 1997;
Ordin nr. 862 din 27 noiembrie 2001; Ordin nr. 1.028 din 18 august 2004.
RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

203
ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006
pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii
de mediu pentru planuri si programe
ORDIN nr. 4 din 9 martie 2007
pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de
siguranta aferente capacitatilor energetice - revizia I, completat si modificat
ulterior de: Ordin nr. 49 din 29 noiembrie 2007; Ordin nr. 49 din 29 noiembrie
2007.
ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata de: Ordonanta de Urgenta
nr. 57 din 20 iunie 2007; Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie 2008;
ORDONANTA DE URGENTA nr. 154 din 12 noiembrie 2008
pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr.
407/2006.
STAS 12574/1988
Aer din zonele protejate - Conditii de calitate
SR EN 12461/2000
Biotehnologie - Procese si productie la scara industriala - Ghid pentru manipularea,
tratarea si controlul deseurilor
SR ISO 11932
Masurari ale activitatii materialelor solide destinate reciclarii, reutilizarii sau
eliminarii ca deseuri neradioactive
SR EN ISO 5667-13/2000
Calitatea apei - Prelevare - Partea 13
SR EN 840-6/2001
Containere mobile pentru deseuri - Partea 6: Conditii de igiena si de securitate
STAS 10009/1988
Acustica urbana

RAPORT DE MEDIU

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

204

ANEXE

Eci

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eci

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE MEDIU

S-ar putea să vă placă și