Evaluare Adecvata Otesti

Ploiesti, Malu Rosu 126/10-G/31
Punct de lucru: Ploiesti, Sos. Ploiesti-Targoviste km8

Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686
www.euroenvirotech.ro
e-mail: office@euroenvirotech.ro
Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092
Cont: RO98 BTRL 0300 1202 E739 73XX
Banca Transilvania Ploiesti
EVALUARE ADECVATA
A EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA ARIILOR
NATURALE PROTEJATE, CA URMARE A
EXECUTARII LUCRARILOR DE FORAJ SI
ECHIPARE LA PROIECTUL DE TIP “CLUSTER”
1703, 1738 OTESTI – SONDE EXPLOATARE TITEI,
COMUNA CUNGREA, JUDETUL OLT
EVALUATOR PRINCIPAL
S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L
RNESPM pozitia 406/2012
Contract: C33/21.01.2005/AA 186/30.10 2012
Cod: EE-552-EA/2012
Beneficiar:
OMV PETROM SA Asset III Muntenia Vest
Judetul OLT
FEBRUARIE 2013
Evaluare adecvata a efectelor potentiale asupra ariilor naturale protejate, ca urmare a executarii lucrarilor de
foraj si echipare la proiectul de tip “Cluster” 1703, 1738 Otesti – sonde exploatare titei
comuna Cungrea, judetul Olt
Echipa de elaboratori:
Gheorghe NICULAE
Rodica RUSEN
Teodor GOGONEA
Cornelia NICULAE
Nela ZAMBILA
Mihai NICULAE
FEBRUARIE 2013 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA 186/30.10 2012; Cod: EE-552-EA/2012
CUPRINS
A. INFORMATII PRIVIND INVESTITIA .............................................................................................. 8
1 INFORMATII PRIVIND INVESTITIA: DENUMIREA, DESCRIEREA, OBIECTIVELE ACESTUIA,

INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA, INFORMATII DESPRE MATERIILE
PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE.................................................... 8
1.1 Titularul investitiei.................................................................................................................................... 8
1.2 Autorul atestat al studiului ....................................................................................................................... 8
1.3 Obiectivele generale ale investitiei ............................................................................................................ 8
1.4 Bilantul teritorial existent si cel propus prin Planul Urbanistic General................................................. 9
2 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA .................................................................. 10
3 MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL

AL ORASULUI CHISINEU-CRIS, JUDETUL ARAD (DIN EXCAVARE, CONSOLIDARE, DRAGARE
ETC.) SI CARE VOR AVEA LOC PE DURATA DIFERITELOR ETAPE DE IMPLEMENTARE A
PLANULUI URBANISTIC GENERAL .................................................................................................... 10
4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC GENERAL .. 11
5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PLANULUI
URBANISTIC GENERAL ...................................................................................................................... 15
6 EMISII SI DESEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI

MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA................................................................................... 16
6.1 Emisiile in apa de deseuri rezultate ca urmare a aplicarii Planului de Urbanism General pentru
Chisineu-Cris si a localitatii Nadab si modalitatea de eliminare a acestora ...................................................... 16
6.2 Emisiile pe suprafata unde sunt depozitate deseuri menajere rezultate ca urmare a aplicarii Planului
de Urbanism General pentru Chisineu-Cris si a localitatii Nadab si modalitatea de eliminare a acestora ...... 23
6.3 Emisiile in aer de noxe rezultate ca urmare a aplicarii Planului de Urbanism General pentru Chisineu-
Cris si a localitatii Nadab si modalitatea de eliminare a acestora ..................................................................... 26

7 CERINTELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA

PLANULUI DE URBANISM GENERAL................................................................................................. 31
8 SERVICIILE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PUG

(DEZAFECTAREA/REAMPLASAREA DE CONDUCTE, LINII DE INALTA TENSIUNE ETC.,
MIJLOACELE DE CONSTRUCTIE NECESARE), RESPECTIV MODALITATEA IN CARE ACCESAREA
ACESTOR SERVICII SUPLIMENTARE POATE AFECTA INTEGRITATEA ARIEI NATURALE DE
INTERES COMUNITAR ........................................................................................................................ 32
8.1 Descrierea propunerilor urbanistice si amplasarea acestora in raport cu ariile naturale protejate, cu
precizarea functiunilor, descrierea infrastructurii propuse sau existente pentru functiunile care se propun a
se dezvolta in sit (rutiera, apa, canal) si a amenajarilor propuse ............................. Error! Bookmark not defined.
8.1.1 Descrierea infrastructurii propuse sau existente pentru functiunile care se propun a se dezvolta in aria
naturala protejata a sitului de importanta comunitara RO SCI 0048 Crisul Alb, ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 .......................................................................... Error! Bookmark not defined.
8.1.2 Descrierea infrastructurii propuse sau existente pentru functiunile care se propun a se dezvolta in aria de
protectie speciala avifaunistica – RO SPA 0015, Campia Crisului Alb si Crisului Negru ..... Error! Bookmark not
defined.
8.2 Modalitatea in care propunerile urbanistice si amplasarea acestora in raport cu ariile naturale
protejate pot afecta integritatea ariei naturale de interes......................................... Error! Bookmark not defined.
9 DURATA DE ESALONARE A PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PLANULUI URBANISTIC

GENERAL............................................................................................................................................. 32
10 CARACTERISTICILE PLANURILOR SI PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU

APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PUG CARE ESTE IN PROCEDURA DE
EVALUARE SI CARE POATE AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR 32
B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA

DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI TIP “CLUSTER” 1703, 1738 OTESTI – SONDE EXPLOATARE
TITEI 33
1. DATE PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR: SUPRAFATA,

TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURI DE HABITATE SI SPECIILE CARE POT FI AFECTATE PRIN
IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORASULUI CHISINEU-CRIS, JUDETUL
ARAD ACTUALIZAT ETC.;................................................................................................................... 33
1.1. Suprafetele de teren apartinand Orasului Chisineu-Cris care se suprapun peste parti ale ariei naturale
protejate, parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, „Situl de importanta comunitara RO
SCI 0048 Crisul Alb”.......................................................................................................................................... 33
1.2. Habitate si specii ale ariei naturale protejate, parte integranta a retelei ecologice europene Natura
2000, „Situl de importanta comunitara RO SCI 0225 Seaca-Optasani”, care pot fi afectate prin
implementarea Proiectului ................................................................................................................................. 34
UNIO CRASSUS ................................................................................................................................... 34

RHODEUS SERICEUS AMARUS ......................................................................................................... 36
SABANEJEWIA AURATA .................................................................................................................... 39
COBITIS TAENIA.................................................................................................................................. 41
GYMNOCEPHALUS SCHRAETZER..................................................................................................... 43
ZINGEL ZINGEL ................................................................................................................................... 45
GOBIO KESSLERI................................................................................................................................ 47
ALNUS GLUTINOSA ............................................................................................................................ 48
FRAXINUS EXCELSIOR ....................................................................................................................... 50
1.3. Suprafetele de teren apartinand Orasului Chisineu-Cris care se suprapun peste parti ale “Ariei de
protectie speciala avifaunistica RO SPA 0015, Campia Crisului Alb si Crisului Negru” ................................. 52
1.4. Habitate si specii ale “Ariei naturale de protectie speciala avifaunistica RO SPA 0015, Campia
Crisului Alb si Crisului Negru”, care pot fi afectate prin implementarea Planului Urbanistic General pentru
Orasului Chisineu-Cris ...................................................................................................................................... 53
CIRCUS AERUGINOSUS ..................................................................................................................... 53
CIRCUS CYANEUS .............................................................................................................................. 58
CIRCUS PYGARGUS ........................................................................................................................... 62
NYCTICORAX NYCTICORAX............................................................................................................... 65
MILVUS MIGRANS ............................................................................................................................... 68
LANIUS MINOR .................................................................................................................................... 69
LANIUS COLLURIO.............................................................................................................................. 73
CORACIAS GARRULUS ...................................................................................................................... 77
FALCO VESPERTINUS ........................................................................................................................ 81
CREX CREX ......................................................................................................................................... 84

5

2. DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULATIA SI ECOLOGIA SPECIILOR SI/SAU

HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFATA SI IN IMEDIATA
VECINATATE A PROIECTULUI, MENTIONATE IN FORMULARUL STANDARD AL ARIEI NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ............................................................................................. 87
2.1. Date generale despre aria naturala protejata a sitului de importanta comunitara RO SCI 0225 Seaca-
Optasani, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000........................................................... 87
2.2. Date generale despre aria de protectie speciala avifaunistica – RO SPA 0015, Campia Crisului Alb si
Crisului Negru .................................................................................................................................................... 89
3. DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES

COMUNITAR AFECTATE (SUPRAFATA, LOCATIA, SPECIILE CARACTERISTICE) SI A RELATIEI
ACESTORA CU ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INVECINATE SI
DISTRIBUTIA ACESTORA ................................................................................................................... 92
4. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR .... 93
5. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII AFECTATE.

JUSTIFICAREA DACA PLANUL PROPUS NU ARE LEGATURA DIRECTA CU SAU NU ESTE
NECESAR PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVARII ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR ........................................................................................................................................ 95
5.1. Date generale despre aria naturala protejata a sitului de importanta comunitara RO SCI 0048 Crisul
Alb, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 ................................................................... 96
5.2. Date generale despre aria de protectie speciala avifaunistica – RO SPA 0015, Campia Crisului Alb si
Crisului Negru .................................................................................................................................................... 96
5.3. Justificarea privind legatura dintre PUG si managementul ariilor naturale protejate ......................... 98
6. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI MENTIN INTEGRITATEA

ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR .............................................................. 99
7. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR,

ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT ....................................... 100
8. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUTII/SCHIMBARI CARE SE POT PRODUCE IN VIITOR ... 100
9. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE SCHIMBARI IN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI
NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR....................................................................... 101
10. ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES

COMUNITAR ...................................................................................................................................... 101

10.1. Estimarea impactului potential al planului asupra obiectivelor de protectie pentru care au fost
desemnate ariile naturale protejate.................................................................................................................. 101
12 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 104
13 ANEXE ..................................................................................................................................... 108

A. INFORMATII PRIVIND INVESTITIA
1 Informatii privind investitia: denumirea, descrierea, obiectivele

acestuia, informatii privind productia care se va realiza,
informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele
chimice utilizate
1.1 Titularul investitiei
OMV PETROM SA Asset III Muntenia Vest

Pitesti, Str. Republicii nr. 160, judetul Arges
1.2 Autorul atestat al studiului
EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L
Atestat nr. RNESPM pozitia 406/2012
e-mail: office@euroenvirotech.ro
www.euroenvirotech.ro
Telefon/Fax: 0244 597 109
Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151
1.3 Obiectivele generale ale investitiei
Strategia de restructurare si modernizare a OMV PETROM include si

implementarea unor tehnologii care sa asigure protectia mediului, in conformitate
cu legislatia in vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a pierderilor
tehnologice si a necesarului de personal, in scopul maririi rentabilitatii, precum si
realizarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul societatii.
8

In cadrul acestei strategii, un loc important il ocupa programul de completare a

gabaritului de sonde forate pe aceeasi structura, care va duce la o exploatare de
maxima productivitate, a resursei naturale de titei si gaze, disponibila in zacamant
si cu minimul de extensie, asupra ecosistemului inconjurator.
1.4 Bilantul teritorial propus pentru proiect
Pentru amplasarea santierului de foraj este necesara o suprafata totala de 5276

m2, din care pentru careu sonde 3079 m2, iar pentru conductele de amestec 2197
m 2.
Terenul ocupat de careul sondei şi utilităţi, apartine unor proprietari particulari si
Primariei comunei Cungrea, terenul avand categoria actuala de folosinta :
padure, neproductiv, arabil, drum.
Tabel cu terenure care se închiriaza pentru «Cluster» 1703, 1738 Otesti

Suprafata Suprafata ocupata
Suprafata ocupata
Nr. Amplasarea ocupata de de conducte de
Proprietar de careu sonde,
crt. terenului drum acces, amestec
(m2)
(m2) (m2)
Radulescu com. Cungrea, 3079 397
1 -
Teodor jud. Olt padure padure
Primaria
com. Cungrea, 215
2. comunei - -
jud. Olt neproductiv
Cungrea
MD com. Cungrea, 167
3. - -
Neagoe Ilie jud. Olt arabil
Primaria
com. Cungrea, 763
4. comunei - -
jud. Olt drum
Cungrea
Primaria
com. Cungrea, 655
5. comunei - -
jud. Olt T 38, P 1973
Cungrea
Total (extravilan – padure, neproductiv,
- 3079 2197
arabil, drum)
2
TOTAL GENERAL 5276 m

2 Localizarea geografica si administrativa
Clusterul sondelor 1703, 1738 Otesti este amplasat in comuna Cungrea, judetul
Olt.
Coordonatele – in sistem STEREO 70 -, ale sondei 1703 Otesti sunt:

X = 357 793,41
Y = 455 351,18

X = 357 789,33
Y = 455 327,29
3 Modificarile fizice ce vor avea loc pe durata diferitelor etape de

implementare a proiectului
Toate activitatile de dezvoltare care sunt cuprinse in proiect se vor desfasura

numai dupa obtinerea tuturor avizelor, acordurilor si autorizatiilor necesare de la
autoritatile competente, inclusiv de la Agentia de Protectia Mediulu Olt.
In acest caz in care dezvoltarea se va face intro zona care se suprapune cu zone
apartinand ariilor naturale protejate, acestea vor necesita, suplimentar, o atentie
sporita la executarea de lucrari, care modifica fizic terenul supus proiectului:
De sapatura;
De foraj;
De betonare;
De reabilitare drum de exploatare;
De supraveghere a exploatarii sondelor
De interventii de intretinere/reparatii la sonde.
10

4 Resursele naturale necesare implementarii proiectului
A. Resursele naturale, principale, necesare implementarii proiectului sunt:
Apa
Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei
tehnologice, astfel incat apa uzata rezultata in urma procesului tehnologic se
reintroduce in procesul de foraj.
Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in
receptori naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de
curgere al acestora. Nu se produc restitutii in receptori naturali subterani.
Necesarul de apa tehnologica pentru prepararea fluidului de foraj si pasta de
ciment se asigura de catre executantul contractat al forajului, prin transport cu
vidanja din rezervoarele de apa aflate in incinta „Parcul 11” si se va asigura
stocul zilnic, in rezervoarele de depozitare aferente instalatiei de foraj.
Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele
categoriilor de calitate din Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor
nr. 161/16.02.2006 [25].
In principiu, cele mai mari volume de apa se utilizeaza la prepararea si
conditionarea fluidului de foraj, care se face in incinta unitatii care executa forajul
si pentru completarea apei din fluidul de foraj, pe amplasamentul sondei care se
foreaza.
Necesarul de apa pentru preparare fluide de foraj si paste de ciment

Conform retetei pentru fluidele care se vor prepara, pentru 1 m3 de fluid de foraj
este necesara o cantitate medie de 900 litri apa (0,9 m3). Volumul de fluid de foraj
care se va prepara si conditiona la sonda este de circa 224 m3 pentru fiecare
sonda din „Cluster”.
Q1 = 224 m3 fluid x 0,9 m3 apa/m3 fluid = 202 m3 apa/sonda
Conform retetei pentru preparare pasta de ciment, pentru 1 m3 pasta de ciment
este necesara o cantitate medie de 651 litri apa (0,651 m3). Volumul de pasta de
ciment care se va prepara pentru cimentarea coloanelor este de circa 20 m3 pentru
fiecare sonda din „Cluster”, rezulta un necesar de apa:
Q2 = 20 m3 pasta ciment x 0,651 m3 apa/m3 pasta ciment = 13 m3 apa/sonda
11

Volumul necesar de apa pentru prepararea fluidelor de foraj si a pastelor de

ciment este:
Q = 202 m3 + 13 m3 = 215 m3/sonda
Necesar de apa pentru intretinere

Se foloseste pentru curatirea podului sondei;
2
Suprafata de lucru: 50 m ;
Norma de comsum pemtru spalat platforme este:
qs = 4 l/ m2;
Pentru o spalare a podului sondei:
Q = 4 l/ m2 x 50 m2 = 200 litri = 0,2 m3

Daca se face curatenie de circa 4 ori pe schimb (din practica), rezulta (se lucreaza
3 schimburi pe zi):
Qspalare = 0,2 m3 x 12 spalari/zi = 2,4 m3/zi
Pe durata lucrarilor de foraj (circa 17 zile/sonda) si probe de productie (circa 6
zile/sonda) rezulta un necesar de apa pentru intretinere:
23 x 2,4 = 55,2 m3/sonda.
Necesar de apa pentru rezerva P.S.I.

Rezerva intangibila de apa PSI este de 108 m3/sonda conform normativului
NPCIPG-1989, tab. 9.2.14, in care este specificat debitul de apa de 10 dm3/s si
punctul 0.9.39, unde este specificat ca hidrantii sa functioneze timp de 3 ore.
Necesarul de apa pentru PSI este depozitat in rezervoare sau habe metalice. In
cadrul incintei sunt amplasati doi hidranti de incendiu cu presiunea de 6 bar
montati cat mai aproape de drum cu acces din toate partile.
Rezerva intangibila de apa PSI de 108 m3 va fi depozitata direct in rezervoarele de

stocare ale sondei sau in habe metalice, de unde va fi distribuita la cei doi hidranti
de incendiu montati in incinta careului.
Rezerva intangibila de apa PSI de 108 m3 a fost calculata conform Normativului

NPCIPG din 1989. In tabelul 9.2.14 din normativ este specificat debitul de apa de
10 dm3/s cu presiunea dinamica la hidranti de 6 barr si faptul ca hidrantii trebuie
sa functioneze timp de 3 ore.
Q = 10 x 10-3 dm3/s x 3600 s x 3 ore = 108 m3/sonda
12

Apa potabila in cantitate de circa 1,0 m3/zi, se va asigura din zona si se va

depozita la sonda in recipiente etanse – confectionate din PET -, prevazute special
acestui scop. Aceasta va fi folosita in exclusivitate pentru consumul menajer (baut
si spalat).
Cerinta de apa potabila este de:

Q = 1,0 m3/zi,
rezultata din STAS 1478/1990 [35] si SR 1343-1/2006 [34] si va fi asigurata din
localitatea Schela si va fi depozitata la sonda in recipiente etanse (PET-uri).
Qn zi med = Kp x Ks x (Qsp x Ni)/1000
in care:
Kp si Ks = coeficienti de corectie (1,0; 1,1)
Qsp = consum menajer de apa (30-45 l/om zi)
Ni = numar de personal care deserveste instalatia = 24 persoane
Avand in vedere cele de mai sus, rezulta:

Qn zi med = 1,0 x 1,1 x (40 x 24)/1000 = 1,0 m3/zi = 0,04 m3/ora
Pe durata lucrarilor de realizare a sondelor (17 zile pentru foraj, respectiv 6 zile
pentru probele de productie si 15 zile pentru mobilizare-demobilizare instalatie de
foraj, pentru fiecare sonda), rezulta un necesar de apa potabila de:
38 m3/sonda.
13

Tabelul Bilantul consumului de apa (m3/zi)*
reutilizata,m3
recirculata/
Apa
Apa prelevata din sursa, m3
Consum total de apa,m3/zi

Sursa de apa (furnizor)
Proces tehnologic
Consum industrial m3/zi
Comentarii
Apa de la propriul obiectiv
Apa de la alte obiective

Consum menajer m3/zi
pierderilor cu
circuit inchis
compensarea
Pentru
Total m3/zi
Apa de suprafata
Apa subterana
subterana
suprafata
Apa de
Apa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fluid de foraj, pasta d
e ciment, intretinere
Alimentare cu
autocisterna
10,95 10,95 1 - 9,95 - - 108** -
*)
= Cantitatile de apa calculate sunt elaborate pentru realizarea unei sonde
**)
= Apa pentru rezerva PSI ramane pe acelasi amplasament pana la realizarea tuturor sondelor din cluster. Aceasta se depoziteaza in primele
zile ale activitatii de mobilizare a sondei de foraj
B. Resursele naturale regenerabile, necesare implementarii Planului sunt:
Pentru punerea in aplicare a planului privind forajul si echiparea sondelor 1703 si

1738 nu sunt utilizate resurse naturale regenerabile.
14

C. Resursele naturale neregenerabile, necesare implementarii Proiectului

sunt:
Combustibil lichid
Utilizarea combustibilului lichid prezinta marele avantaj al puterii calorifice
ridicate. Combustibilul lichid utilizat va fi motorina, pentru arderea in motoarele
cu ardere interna a utilajelor si a mijloacelor auto utilizate pentru investitie.
D. Alte resurse necesare implementarii Proiectului sunt:
Energia electrica
Pe timpul exploatarii sondelor 1703 si 1738 acestea vor fi alimentata de o LEA
alimentata de la Parcul 11 aflata la o distanta de 350 m.
5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la
implementarea Planului Urbanistic General
De pe amplasamentul ariei naturale protejate, RO SCI 0225 Seaca-Optasani, prin

implementarea proiectului de forare si echipare sonde 1703 si 1738 nu vor fi
exploatate nici un tip de resurse naturale care sa afecteze aceasta zona.
Practicarea unor asemenea activitati fiind – in mod expres -, interzisa.
15

6 Emisii si deseuri generate de implementarea Proiectului si

modalitatea de eliminare a acestora
6.1 Emisiile in apa de deseuri rezultate ca urmare a aplicarii Proiectului si

6.1.1 Managementul apelor uzate
In procesul tehnologic de foraj al sondei se utilizeaza apa tehnologica la

prepararea si tratarea fluidului de foraj, prepararea pastei de ciment, spalarea
podului sondei, pentru racirea unor utilaje precum si pentru constituirea rezervei
de apa necesara interventiei in caz de incendiu. Aceasta este transportata de catre
executantul forajului - care este un tert autorizat -, la locul de utilizare si o
foloseste in sistem inchis, fara pierderi.
Ca ape uzate se pot considera si apele pluviale care cad pe suprafata careului
sondei. Acestea sunt colectate in habe metalice. Apele uzate rezultate din spalarea
podului sondei, sunt colectate in beciul betonat al sondei de unde, cu ajutorul unei
pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic, va servi ca apa de
completare la pierderile din fluidul de foraj. Apa tehnologica reziduala are practic
aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei folosite in procesul tehnologic de
forare.
Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in
receptori naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de
curgere al acestora. Nu se produc restitutii in receptori subterani.
In procesul de exploatare a sondei, titeiul extras care contine apa de zacamant si

gaze este trimis la Parcul 11, unde are loc masurarea separata a fazelor apa, titei,
gaze. Apa de zacamant si cea reziduala se injecteaza in sonde de injectie.
Apele uzate fecaloid-menajere vor fi colectate intr-o toaleta ecologica. Aceasta va

fi golita prin vidanjare, de catre proprietarul acesteia care este un tert autorizat,
angajat, pe baza de contract, sa presteze aceasta activitate.
Calcului apelor uzate menajere restituite se face dupa formula:

Qr = 0,85 x Qp
16

Unde:
Qr = debit ape uzate menajere
0,85 = coeficient de restitutie
Qp = debit apa proaspata menajera
Tabel Bilantul apelor uzate (m3/zi)*

uzate generate
Totalul apelor
Ape directionate spre

Sursa apelor uzate;
Ape uzate evacuate

Proces tehnologic
reutilizare recirculare
Comentarii
in acest catre alte
menajere industriale pluviale
obiectiv obiective
m3 / an
m3 / an
m3 / an
m3 / an
m3 / zi
m3 / zi
m3 / zi
m3 / zi
m3 / zi
m3/zi
m3
m3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Insta-
latia
0,85 32,3 0,85 32,3 - - - - - - - - -
de
foraj
*) = Cantitatile de apa calculate sunt elaborate pentru perioada de realizare a unei sonde
6.1.2 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondelor

Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de
componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de
sonda ce traverseaza aceste formatiuni.
In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a
reziduurilor provenite de la sonde in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de
circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un
control pe cantitatea de fluid vehiculat.
Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a
suprafetei de lucru din sonde si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de
prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale
fluidului de foraj.
17

Aceasta apa uzata va fi colectata in beciul betonat al sondelor, de unde, cu

ajutorul unei pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa
tehnologica reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei
folosite in procesul tehnologic.
Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica
cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie
bituminoasa aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de
nisip in grosime de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o
parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata in strat prin
sonde speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului. Apa este transportata
cu vidanja la Parcul 11, de unde, impreuna cu apa de zacamant si cea reziduala se
injecteaza in sondele de evacuare/injectie.
Forajul sondelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante
poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de
suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de
suprafata si subterane este nesemnificativ si de scurta durata.
Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si
subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi torentiale cu intensitati
foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand
capacitatea de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.
Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:
deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului de
foraj, pompa 3 PN 700;

neetanseitati ale unor zone de racord;
fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul
hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau

a manevrarii bruste;
fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 3 PN 700 si
manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;

neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
3
depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol

pot ajunge in apele freatice;
18

diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii

formate accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul
fluidului de foraj, depozitate necorespunzator.
Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.
Prognoza impactului asupra apei in timpul productiei sondelor

In timpul functionarii sondelor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit
substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor
de suprafata.
Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:
aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de transport amestec titei, de
la sonde la parcul de rezervoare;

neetanseitati ale unor zone de racord.
6.1.3 Masuri de diminuare a impactului
Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care
supravecheaza investitia
Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se
diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a
careului.
Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica
cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie
bituminoasa aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de
nisip cu grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.
Pentru prevenirea poluarii accidentala vor fi instituite o serie de masuri de
prevenire si control:
respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si
echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor,

utilajelor si echipamentelor;
operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua
pe amplasament, ci in locatii cu dotari adecvate;

amplasarea unei membrane impermeabile la constructia locatiei, fapt
ce va preveni infiltrarea eventualelor scurgeri accidentale;
19

dotarea locatiei cu materiale absorbante specifice pentru compusi

petrolieri si utilizarea acestora in caz de nevoie.
Este strict interzisa aruncarea deseurilor solide in cursurile de apa; acestea vor fi
colectate selectiv si vor fi evacuate de pe amplasament in vederea
valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate
produce poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:
inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei
poluate;
colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;
limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca
impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse
dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor
este extrem de redusa.
6.1.4 Conditii care trebuie respectate
A. In timpul realizarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.
Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a
echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului
aprobat pentru aceasta activitate.
Apa necesara lucrarilor de santier se va aproviziona numai din sursa aprobata.
Intreaga activitate se va desfasura sub supravegherea atenta a coordonatorilor
activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele proiectului si de executie a lucrarilor de forare si a
celor conexe acestora.
Se impune ca si conditie – in acest stadiu –, verificarea calitatii apelor subterane,
la inceputul activitatii.
20

B. In timpul exploatarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de
exploatare a zacamantului.
Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul
aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.
Apele rezultate din precipitatii cazute pe amplasament - colectate in haba special
destinata acestora -, vor fi vidanjate si transportate la parcul desemnat pentru
aceasta. Nu se va permite deversarea apelor pluviale in nicio apa de suprafata sau
subterana.
Se va urmari evacuarea ritmica a continutului beciurilor sondelor, prin vidanjare
si descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui
amestec. Sub niciun motiv - sub atentionarea explicita a aplicarii masurilor legale
-, sa nu se deverseze continutul beciurilor in ape de suprafata sau subterane.
desemnati si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a zacamantului.
Niciun obiect sau material de pe amplasamentul utilizat in activitatile de
intretinere si reparatie a instalatiei de extractie titei sa nu ajunga in ape de
suprafata sau subterane.
C. In timpul inchiderii activitatii

La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impun urmatoarele
conditii, beneficiarului sondelor:
executarea lucrarilor de izolare a instalatiei de extractie fata de conducta
de transport amestec catre parcul de rezervoare, pentru evitarea

potentialelor scurgeri accidentale, care ar putea afecta apele de suprafata
sau cele subterane;
executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondelor, in interior, prin
izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura

sondelor.
Pentru asigurarea sondelor sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de
ciment:
primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;
al doilea dop de ciment, la siul coloanei;
21

al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la

8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele

la rasul beciului.
Conditia cea mai importanta in acest stadiu este aceea ca niciun obiect sau
material de pe amplasamentul utilizat in activitatile desfasurate sa nu ajunga in
ape de suprafata sau subterane.
D. In timpul dezafectarii proiectului

In vederea dezafectarii sondelor sunt prevazute a fi indeplinite urmatoarele
conditii:
demontarea instalatiei de extractie;
demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondelor de exploatare;
transportul instalatiei de extractie si a componentelor auxiliare din incinta
careului de exploatare a sondelor, la baza de productie, pentru revizii,

operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare.
Si in aceasta etapa, conditia cea mai importanta este aceea ca niciun obiect sau
material utilizat in activitatile desfasurate pe amplasament sa nu ajunga in ape de
suprafata sau subterane.
E. In timpul refacerii mediului

Conditiile care se impun in timpul refacerii mediului in vederea retrocedarii
terenului, catre proprietari sunt urmatoarele:
utilajele folosite vor actiona strict pe terenul amplasamentului si a
cailor de acces la acesta;

se vor efectua urmatoarele operatiuni, in vederea aducerii
amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o, anterior existentei
sondelor:
• scarificare;
• doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
• raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
• discuire;
• fertilizare cu ingrasaminte naturale.
Niciuna din activitatile enumerate nu vor incalca conditiile impuse in aceasta
etapa, si anume ca niciun obiect sau material utilizat in activitatile desfasurate pe
amplasament sa nu ajunga in ape de suprafata sau subterane.
22

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor se impune –

ca o conditie obligatorie -, executarea de determinari de catre OSPA, in vederea
stabilirii calitatii solului rezultat. Autoritatea abilitata – OSPA, in acest domeniu -,
trebuie sa certifice calitatea solului rezultat, in raport cu zona in care,
amplasamentul sondelor, se afla situat.
Se impune ca si conditie – in acest stadiu – verificarea calitatii apelor subterane,
la sfarsitul activitatii si refacerea calitatii lor, daca aceasta se impune.
F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului

Dupa predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari
suplimentare.
6.1.5 Modul in care sunt afectate stratele freatice care urmeaza a fi

strabatute de catre coloanele: de ancoraj si de exploatare
Stratele freatice care urmeaza a fi strabatute de catre coloanele de ancoraj si de

exploatare nu sunt afectate, deoarece, in vederea protejarii subsolului si a panzei
freatice impotriva eventualelor infiltratii, se va tuba coloana de ghidaj intr-un put
sapat manual, iar coloana se va betona pe toata lungimea.
Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va fi astfel preparat incat sa aibe
caracteristici compatibile cu stratele traversate, acesta neavand un caracter
poluant, deoarece concomitent cu traversarea acestora are loc tubarea coloanelor
si cimentarea acestora.
6.2 Emisiile de deseuri rezultate ca urmare a aplicarii Proiectului si

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de forare si de productie sunt:

Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt
rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele

vibratoare si colectate in habe de 24 m3/haba. Cantitatea de detritus
rezultat in urma saparii sondelor este de circa 160 tone pentru fiecare
sonda. Conform HG 856/2002 [14] acest deseu poate fi asimilat cu:
23

„noroaie de foraj şi alte deşeuri de forare cu conţinut de substanţe

periculoase”.
Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare
conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la societatea furnizoare,

cu care compania constructoare si executanta a lucrarilor de foraj
are contract de achizitii, pentru a fi reutilizate. Conform HG
856/2002 [14] aceste deseuri pot fi asimilate cu: „ambalaje care
conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase”.
Ambalaje diverse, altele decat cele in care au fost stocate reactivii
chimici – care sunt colectate selectiv si ridicate de terti specializati -

sunt:
ambalaje din PET rezultate de la apa potabila, de la bauturi
racoritoare etc.;
ambalaje de hartie rezultate de la alimente si presa cotidiana;
ambalaje din materiale plastice, altele decat PET, rezultate de
la diverse bauturi racoritoare sau nu, de la diverse alimente
preparate, semipreparate, nepreparate, fructe etc.;
ambalaje de sticla rezultate de la diverse conserve sau bauturi;
ambalaje de metal rezultate de la diverse conserve si bauturi
racoritoare sau energizante.
Metale feroase. Potential, pe amplasament, rezulta deseuri metalice
feroase care pot consta in sape de foraj sparte sau uzate si/sau tije de
forare neconforme, sau rupte, sau uzate. Acestea sunt returnate la
sediul societatii care executa forajul - si in proprietatea careia aceste
materiale sunt -, pentru a fi reconditionate sau valorificate prin
proprii contracte de servicii incheiate cu terti autorizati pentru aceste
activitati.
Deseurile menajere - vor fi colectate, in containere specializate, si
apoi transportate la groapa de gunoi, de catre terti autorizati, pe baza

de contract. Conform HG 856/2002 [14] aceste deseuri pot fi
asimilate cu: „deşeuri municipale amestecate”.
Managementul deseurilor, in cadrul careului sondelor de foraj, este, pe scurt,
redat in tabelul urmator:
24

Tabel Deseuri
Managementul deseurilor –
(Solid -S,Lichid –
Codul deseului*)
cantitatea prevazuta a fi generata -
prevazuta a fi
Semisolid-SS)
Starea fizica
Denumirea
tone/sonda
Cantitatea
generata
deseului
Valorificata
Ramasa in
Eliminata
L,
stoc
1 2 3 4 7 8 9
160 160
Detritus S 01 05 06*
t/sonda t/sonda
Ambalaje Necu-
S 15 01 06 Da
amestecate antificat
Ambalaje
diverse,
rezultate
Necu-
de la S 15 01 10* Da
antificat
ambalarea
reactivilor
chimici
Metale necuantifi
S 16 01 17 Da
feroase cat
Deseuri
0,1 0,1
menajere S 20 03 01
t/sonda t/sonda
amestecate
*) = conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
Din procesul de foraj, rezulta o constructie care pune in comunicatie stratul

productiv cu suprafata, in vederea exploatarii acestuia. Singurele reziduuri
rezultate din proces, sunt rocile sfaramate de catre sapa de foraj – detritus – si
care sunt selectate, de catre sitele vibratoare si colectate in habe metalice, cu
capacitatea de 24 m3/haba, amplasata in vecinatatea sitelor vibratoare.
Depozitarea materialelor utilizate pentru conditionarea fluidului de foraj, se face

intr-o baraca metalica nedemontabila amenajata special pentru acest scop, la
sediul firmei de foraj. Aceste materiale sunt ambalate, de la livrare, in saci de
panza, sau hartie, butoaie metalice sau de plastic. Toate aceste ambalaje sunt
returnate - de catre executantul forajului si este autorizata sa le utilizeze pe
25

teritoriul societatii sale, care este autorizata sa detina -, catre societatea

furnizoare de substante chimice pentru a fi eliminate sau sa reciclate.
6.3 Emisiile in aer de noxe rezultate ca urmare a aplicarii Proiectului si

6.3.1 Surse si poluanti generati
In timpul constructiei sondelor
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom Termica

(instalatie de foraj termica), fac sa apara emisii de gaze arse, pe perioada
functionarii acestora, dar poluarea aerului este de scurta durata si
nesemnificativa.
Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel
nr. 6.3.1.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 6.3.1.-2. - si a surselor
mobile -tabel nr. 6.3.1.-3.:
Tabelul nr. 6.3.1.-1.

Limita la
Concen-
Debit gaze/aer Prag de emisie =
Debit tratia in
Denumirea impurificat alerta prag de
Poluant masic 3 emisie 3
sursei (Nm /h) (mg/Nm ) interventie
(g/h) (mg/Nm3)
(m3/h) (mg/m3) (mg/Nm3)
(mg/m3)
(mg/m3)
1 2 3 4 5 6 7
Pe amplasament nu exista surse stationare dirijate
Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor cu ardere

interna s-au utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa
la Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.
462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia
atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti
atmosferici produsi de surse stationare, completat cu Hotararea Guvernului
Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor [12].
Astfel, pentru motoarele Diesel, factorii de emisie sunt (exprimate in kg/1000 litri):
particule 1,560;
SOx 3,240;
26

CO 27,000;
hidrocarburi 4,440;
NOx 44,400;
aldehide 0,360;
acizi organici 0,360.
In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de
consumul de motorina specific al motorului termic stationar, al instalatiei de tip
HH 75 Tacrom, consumator de motorina (40 l/h) si s-au comparat aceste emisii, cu
limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind
protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de
poluanti atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea
Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor [12].
Tabelul nr. 6.3.1.-2

Debit masic Limite impuse prin
Nr. Crt. Poluant calculat legislatie Observatii*
(g/h) (g/h)
1 Pulberi totale 62,4 500 Conform punct 4.1.
Conform tabel 6.1,
2 SOx 129,6 5000
clasa 4
3 CO 1080 Nespecificat
Conform tabel 7.1,
4 Hidrocarburi 177,6 3000
clasa 3
Conform tabel 6.1,
5 NOx 1776 5000
clasa 4
Conform tabel 7.1,
6 Aldehide 14,4 100
clasa 1
Conform tabel 7.1,
7 Acizi organici 14,4 2000
clasa 2
*) = Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor
tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti
atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind
incinerarea deseurilor
In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de

consumul de motorina specific al unui consumator de motorina (40 l/h - la
functionarea concomitenta a trei motoare Diesel autovehicule de transport) si s-au
comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor
tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare
27

completat, cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind

incinerarea deseurilor.
Tabelul nr. 6.3.1.-3

Debit masic Limite impuse prin
Nr. Crt. Poluant calculat legislatie Observatii*
(g/h) (g/h)
1 Pulberi totale 187,2 500 Conform punct 4.1.
Conform tabel 6.1,
2 SOx 388,8 5000
clasa 4
3 CO 3240 Nespecificat
Conform tabel 7.1,
4 Hidrocarburi 532,8 3000
clasa 3
Conform tabel 6.1,
5 NOx 532,8 5000
clasa 4
Conform tabel 7.1,
6 Aldehide 43,2 100
clasa 1
Conform tabel 7.1,
7 Acizi organici 43,2 2000
clasa 2
*) = Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor
tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti
atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind
incinerarea deseurilor
In timpul productiei sondelor
In timpul intrarii in productie a sondelor emisiile provenite de la sursele mobile si

fixe dispar in totalitate, pe amplasament neaflandu-se decat cate un motor electric
pentru fiecare sonda racordat la reteaua LEA.
6.3.2 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –
foraj sonde titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti
atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.
28

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom Termica
(instalatie de foraj termica), fac sa apara emisii de gaze arse, pe perioada
functionarii acestora, dar poluarea aerului este de scurta durata si
nesemnificativa.
Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor

In timpul functionarii investitiei, nu mai exista emisiile eliberate in atmosfera de
catre grupul generator de electricitate, exploatarea titeiului, din zacamint,
facandu-se cu o pompa antrenata de un motor electric.
In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.
6.3.3 Masuri de diminuare a impactului
In acest caz, ca masuri de diminuare a impactului, potential, pot fi urmatoarele:

folosirea, la lucrari, a utilajelor noi sau cu motoare performante si
omologate;
respectarea stricta a tehnologiei de forare.
Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului

precum si urmarirea realizarii lor revine responsabilului OMV PETROM care
supravegheaza investitia
6.3.4 Conditii care trebuie respectate
A. In timpul realizarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre constructor - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului.
Asezarea tuturor obiectelor care sunt necesare organizarii de santier si a
echipamentelor necesare executarii forajului, numai in interiorul amplasamentului
aprobat pentru aceasta activitate.
Pentru executia lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante care sa nu emita
in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din motoarele cu ardere interna
folosite pentru utilajele destinate transportului executarii forajului si obtinerii
energiei electrice necesare pe amplasament.
29

Nu se vor constitui niciun fel de alte surse de emisie de gaze poluante, in atmosfera
– de exemplu foc deschis, alimentat de combustibili solizi/lichizi.
activitatii si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele proiectului de forare si a celor conexe acestora.
B. In timpul exploatarii proiectului

Prima conditie care trebuie respectata de catre beneficiar - in aceasta faza a
proiectului - este aceea de respectare stricta a proiectului si a tehnologiei de
exploatare a zacamantului.
Exploatarea zacamantului cu instalatii pozitionate strict in interiorul
aplasamentului aprobat pentru aceasta activitate.
Se va urmari evacuarea ritmica a continutului beciurilor sondelor, prin vidanjare
si descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui
amestec, pentru limitarea emisiilor de compusi volatili (COV), in atmosfera.
desemnati si sanctionarea drastica a oricaror abateri disciplinare de la normele,
regulamentele si cerintele procesului tehnologic de exploatare a zacamantului.
Nu se va instala pe amplasament nicio alta sursa potentia de a polua aerul
atmosferic.
C. In timpul inchiderii activitatii

La inchiderea activitatii de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea
conditie, beneficiarului sondelor:
pentru executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje
performante care sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse
rezultate din motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele destinate
transportului si executarii activitatilor de inchidere.
D. In timpul dezafectarii proiectului

La dezafectarea sondelor de exploatare a zacamantului se impune urmatoarea
conditie, beneficiarului sondelor:
pentru executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje
performante care sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse
rezultate din motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele destinate
transportului si executarii activitatilor necesare dezafectarii.
30

E. In timpul refacerii mediului

Pentru perioada de refacere ecologica a amplasamentului pe care a avut loc
exploatarea zacamantului de titei se impune urmatoarea conditie, beneficiarului
sondelor:
la executarea tuturor lucrarilor se vor folosi numai utilaje performante
care sa nu emita in atmosfera decat minimul de gaze arse rezultate din

motoarele cu ardere interna folosite pentru utilajele destinate
transportului si executarii activitatilor necesare de ecologizare a
amplasamentului.
F. In timpul de dupa inchidere (postinchidere) a proiectului

Dupa predarea terenului proprietarilor de drept nu sunt necesare conditionari
suplimentare – nu mai exista surse de emisii poluanti in atmosfera.
7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru

implementarea Proiectului
Suprafetele minime ale ariei naturale protejate RO SCI 0225 Seaca-Optasani din
judetul Olt care vor fi afectate de realizarea investitiei sunt redate, rezumativ, in
tabelul de mai jos.
Suprafata afectata Suprafata afectata

Infrastructura propusa Arie protejata
(km2) (% total arie protejata)
RO SCI 0225 Seaca-
Careu sonde 1703 si 1738 0,003079 0,014
Optasani
RO SCI 0225 Seaca-
Traseu conducta amestec 0,002197 0,010
Optasani
31

8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea Proiectului

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune
etc., mijloacele de constructie necesare), respectiv modalitatea in
care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale de interes comunitar
In aria naturala protejata RO SCI 0225 Seaca-Optasani, aflata in extravilanul

comunei Cungrea nu sunt solicitate servicii suplimentare – in afara celor expuse -,
impuse de implementarea planului de forare si echipere a sondelor 1703 si 1738
Otesti.
9 Durata de esalonare a perioadei de implementare a Proiectului
Durata lucrarilor de realizare/implementare a fiecarei sonde si echiparea acesteia

este de 55 zile.
10 Caracteristicile planurilor si proiectelor existente, propuse sau

aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu Proiectul care este
in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala
protejata de interes comunitar
In acest moment nu exista planuri si proiecte in derulare care sa interactioneze cu

activitatile prevazute in proiectul expus, care sa genereze impact cumulative si
care sa afecteze aria naturala protejata.
32

B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA

PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA
DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI TIP
“CLUSTER” 1703, 1738 OTESTI – SONDE
EXPLOATARE TITEI
1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar:

suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care
pot fi afectate prin implementarea Proiectului de forare si
echipare sonde 1703 si 1738 Otesti, judetul Olt
In tratarea specifica a biodiversitatii existente pe zona cercetata s-a tinut cont de:
Legea 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national – Sectiunea a III-a – zone protejate;
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor
de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000, in Romania;
Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind
instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, in
Romania, modificat prin Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr.
2387/29.09.2011.
1.1. Suprafata de teren apartinand proiectului care se suprapun peste parti

ale ariei naturale protejate, parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000, „Situl de importanta comunitara RO SCI 0225 Seaca-
Optasani”
Pentru amplasarea santierului de foraj si a echipa sondele 1703 si 1738 este

necesara o suprafata totala de 5276 m2, din care:
33

pentru careu sonde 3079 m2;

pentru conductele de amestec 2197 m2.
Coordonatele celor trei sonde care se vor afla in careul desemnat si imediat in
vecinatatea lui:

X = 357 793,41
Y = 455 351,18

X = 357 789,33
Y = 455 327,29

X = 357 790,44
Y = 455 368,93
Suprafetele mentionate se suprapun cu o zona marginala si lipsita de vegetatie

apartinand ariei naturale protejate RO SCI 0225 Seaca-Optasani.
1.2. Habitate si specii ale ariei naturale protejate, parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000, „Situl de importanta comunitara RO
SCI 0225 Seaca-Optasani”, care pot fi afectate prin implementarea
Proiectului
Unio crassus
Clasificare stiintifica
Regnul: Animalia
34

Increngatura: Mollusca
Clasa: Bivalvia
Ordinul: Unionoida
Familia: Unionidae
Genul: Unio
Specia: U. crassus
Denumire
Unio crassus
Unio crassus este o molusca bivalva de apa dulce careia ii place apa de rau. Are o
distributie nativa europeana. Se intalneste relativ des in albia raului Crisul Alb.
Constructiile hidrotehnice constituie principala cauza a degradarii sau a

pierderii habitatelor acvatice specifice.
Poluarea este un alt factor negativ determinant pentru pierderea habitatului
caracteristic.
35

Rhodeus sericeus amarus

Denumire populara: boarta
Regnul: Animalia
Increngatura: Chordata
Clasa: Actinopterygii
Ordinul: Cypriniformes
Familia: Cyprinidae
Genul: Rhodeus
Specia: R. amarus
Denumire
Rhodeus amarus
36

Lungimea 4,5-9 cm obisnuit 7 cm. D (II) III 9-10, A (II) III 8-9(10); l. lat.
necompleta, cu 4-6(7) solzi; dinti faringieni 5-5. Aspectul general al unui pui de
platica cu botul obtuz, gura mica, arcuita si putin oblica. Coloratia variaza mult
37

dupa sex, si varsta; in general, cafeniu-cenusiu-verzuie pe spate, alb-argintie pe

laturi si abdomen, cu o dunga ingusta longitudinala din dreptul D catre baza C.
Masculii in timpul reproducerii cu operculele si spatele violete; laturile, pieptul si
abdomenul roz-argintii sau portocalii. In urma operculelor apare o pata argintie,
inconjurata de pete mici, violete. Dunga longitudinala trece in verde smarald. A si
D rosii, tivite cu negru; c cu pete negre. Pe marginea botului si deasupra ochilor
apar albe. Femelele mai inchise la culoare; papila genitala se alungeste foarte
mult si se coloreaza in rosu sau portocaliu. Peste de apa statatoare, preferand
fundurile nisipoase si pietroase. se hraneste cu plancton si vegetale. Reproducerea
in mai-iunie, femelele depunand icrele in orificiul cloacal al scoicii de rau (Unio
sp.) sau de lac (Anadonta sp.) cu ajutorul papilei genitale. La noi ssp. R.s. amarus
raspandita in toate baltile, japsele, lacurile de campie, zatoanele raurilor, in iazuri
si in apele curgatoare incete.
A fost semnalat si in albia raului Crisul Alb. Se intalneste foarte rar.

Poluarea si pescuitul intensiv sunt un alti factori negativi determinanti pentru
pierderea habitatului caracteristic.
38

Sabanejewia aurata
Denumirea populara: Dunarita
Regnul: Animalia
Familia: Cobitidae
Genul: Cobitinae
Specia: Sabanejewia
Denumire
Sabanejewia aurata
Dunarita – Sabanejewia Aurata - face parte din supraclasa pestilor ososi,

osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii, infraclasa teleastei,
supraordinul ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis
aurata.
39

In genul cobitis aurata, corpul pestilor este usor turtit lateral. Inaltimea acestor
pesti este variabila. Au cate 5-17 pete laterale, de marime si aspecte foarte
variabile. In lungul musculaturii laterale, septul nu apare ca o dunga
longitudinala neagra, nu este vizibil prin transparenta tegumentului, iar petele
laterale nu se contopesc cu el. La baza totdeauna are cate o pata, dorsala si
ventrala, mica. In apele noastre, specia este reprezentata prin 4 subspecii.
Dunarita are lungimea de 5-10 cm, si in gura la mascul se gasesc 7-8 dinti
faringieni si 9-11 la femele. Corpul dunaritei, este relativ scurt, inalt si gros.
Inaltimea sa maxima se cuprinde de 5-6 ori in lungime fara coada. Are spatele
arcuit. In zona pedunculul codal, dorsal si in jumatatea posterioara, are o muchie
adipoasa tare , care in partea ventrala este slab vizibila la baza. Are solzii, mici,ce
se acopera unii pe altii. Linia laterala este , scurta, si intrece cu putin baza.
Dunarita are gura potrivit de mare, cu 6 mustati relativ de lungi si are lobulii
buzei inferioare intregi, slab ondulati sau cu 2-3 mameloane foarte mici. Ochii
sunt mici, foarte apropiati de frunte. Coloratia generala a dunaritei este cafeniu-
violaceu. Pe spate are 5-8 pete dreptunghiulare, intunecate, cu reflexe aurii, ce
alterneaza cu 5-8 spatii mai inguste, galbene-nisipii, uneori roscate, ce se intind in
parti si pe laturi. Laturile au 6-11 pete mai mult sau mai putin dreptunghiulare.
Abdomenul este alb argintiu sau alb-violaceu la exemplarele tinere. La baza cozii,
pe pedunculul codal are doua pete alungite ce se ating intre ele si mai intunecate
decat restul petelor de pe corp. Intre nari are o pata in forma de X sau semilunara.
Este o specie endemica in Dunare la peste 20 m adancime, la Cazane, Corabia,
Oltenita, Silistra, Calarasi si in Cerna, Beloreca, Nera, Arges, Olt. Se mai
intalneste pe funduri pietroase, si se hraneste cu insecte si larvele acestora. Se
reproduce in lunile aprilie-iunie, in rauri mici, repezi si pietroase.

40

Cobitis taenia
Denumirea populara: Zvarluga
Regnul: Animalia
Familia: Cobitidae
Genul: Cobitis
Specia: C. taenia
Denumire
Cobitis taenia
41

Zvarluga face parte din supraclasa pestilor ososi, osteichthyes, clasa

actinopterygii, subclasa neopterygii, infraclasa teleastei, supraordinul
ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis .
In genul cobitis , corpul pestilor este usor turtit lateral. Inaltimea acestor pesti este
variabila. Au cate 5-17 pete laterale, de marime si aspecte foarte variabile. In
lungul musculaturii laterale, septul nu apare ca o dunga longitudinala neagra, nu
este vizibil prin transparenta tegumentului, iar petele laterale nu se contopesc cu
el. La baza totdeauna are cate o pata, dorsala si ventrala, mica. In apele noastre,
specia este reprezentata prin mai multe subspecii.
Zvarluga are lungimea intre 8 si 11 cm. Corpul sau este foarte turtit lateral, avand
aspect de pandglica. Inaltimea sa maxima cuprinzandu-se de 5-8 ori in lungime
fara coada. Solzii zvarlugii sunt, foarte mici, si se acopera unii pe altii, dar lipsesc
in lungul liniei laterale, care se observa numai in parte anterioara a corpului. Pe
penduculul codal, se observa o muchie adipoasa. Are gura mica, pe cea inferioara
are 6 mustati scurte din care 4 pe bot si doua la colturile gurii. Buza inferioara
este bilobata, fiecare lob fiind divizat in 2 lobuli foarte mici . Ochii zvarlugii sunt
mici si asezati catre ceafa. Sub ochi are cate un spin tare, bifid. Narile anterioare
sunt prelungite intr-un tubusor scurt. Coloratia zvarlugii este in general, cafenie-
cenusie sau galbuie. Spatele are 21-29 de pete cafenii, mici, formand o linie
mediana continua. De o parte si de alta a acestei linii mediane are doua linii mai
inguste, formate dintr-o serie de pete mici, aproape contopite. Pe mijlocul laturilor
42

se vad clar 12-20 de pete mari, alungite longitudianal, care uneori sunt unite intr-
o singura dunga continua care uneori e si intrerupta.
Acest peste traieste in ape statatoare sau lin curgatoare, cu funduri maloase si se
hraneste cu viermi, larve de insecte si cu icrele altor pesti. Reproducerea apare in
lunile aprilie-iulie cand femelele lipesc icrele de plantele acvatice. Este raspandita
in toate raurile si afluentii lor, in delta si baltile ei.

Gymnocephalus schraetzer
Denumirea popular: Raspar
Regnul: Animalia
Ordinul: Perciformes
43

Familia: Percidae
Genul: Gymnocephalus
Specia: G. schraetser
Denumire
Gymnocephalus schraetser
Peste exclusiv de apa curgatoare, prefera apele lente de la campie dar ajunge si la
deal. Locurile favorite sunt cele cu fund nisipos. Are corpul alungit cu fruntea
aplatizata dandu-i aspect de cioc de gasca. Solzii marunti sunt brun-deschis la
culoare, cu frumoase irizatii aurii. De la cap pana la coada se intind trei sau patru
linii subtiri, negre, care uneori sunt intregi, alteori fragmentate. Inotatoarele sunt
de culoarea corpului, dorsal are doua, prima cu radii tepoase si punctata cu
negru. Greu de confundat cu speciile inrudite datorita desenului longitudinal.
Primavara intreprinde migratii in susul raurilor pentru a depune ponta sub forma
de benzi late. Mananca larve si insecte acvatice de fund, mai rar icre sau peste
mic. Specie periclitata la nivel European, este o mandrie pentru apele Begai
prezenta sa, in numar nu foarte mare. Statut: Cartea Rosie a Vertebratelor din
Romania (specie vulnerabila); Directiva Habitate (Anexa 2 si Anexa 5), Conventia
de la Berna (Anexa 3) Locatie: Bega Situatie actuala: specie foarte rara.
44


Zingel zingel
Denumire popular: Pietrar
Regnul: Animalia
Ordinul: Perciformes
Familia: Percidae
Genul: Zingel
Specia: Z. zingel
Denumire
Zingel zingel
Ca si ruda sa fusarul (Zingel streber) cu care adesea se
gaseste impreuna, pietrarul este un peste al apelor mari,
preferand substratul tare si curentii de apa. Corpul este alungit dar nu exagerat,
iar pedunculul codal mai gros si mai scurt. Solzii marunti si aspri sunt brun-
maslinii dorsal si cafenii lateral, cu pete intunecate neregulate slab conturate,
45

uneori dispersate sub forma de mozaic. Pentru evitarea confuziei cu fusarul sunt
importante pedunculul codal si desenul corpului. Perioada de reproducere se
desfasoara in martie-aprilie cand femela depune icrele in curent. Consuma toate
felurile de animale bentonice, icre si chiar peste mic. La fel ca si fusarul, recent s-
a inregistrat revenirea in numar relativ mare a pietrarului in apele Begai. Ambele
specii sunt protejate de legislatia europeana si nationala. Statut: Cartea Rosie a
Vertebratelor din Romania (specie vulnerabila); Directiva Habitate (Anexa 5),
Conventia de la Berna (Anexa 3) Locatie: Bega Situatie actuala: specie rara.

46

Gobio kessleri
Denumire popular: petroc
Regnul: Animalia
Familia: Cyprinidae
Genul: Romanogobio
Specia: R. kessleri
Denumire
Lungimea pana la 16 cm. D III 8(9), A II (III) (5) 6 (7-8); l.
lat. 4-5 / (39)40-41(42) / 3-4; dinti faringieni 3,5-5.3 (sau
2.5-5.2; 2.5-5.3). Gura inferioara, orizontala, cumustati Romanogobio kessleri
relativ lungi; inaltimea maxima a corpului se cuprinde de
5,7-6,8 ori in lungimea acestuia. Orificiul anal poate fi asezat la distanta egala
intr Vv si a sau, in cele mai multe cazuri, in apropierea Vv; solzii spatelui cu 3-5
striuri longitudinale. Coloratia in genere cenusie-argintie, cu reflexe albastrui pe
laturi, unde se pot observa 8-9 pete mari alungite sau patrate, intunecate, formand
uneori o sngura dunga. Raspandita in Timis si Bega, in Cerna, in Siret si in
Dunare (Oltenita), pe fund pietros, la adancime de 6-10 m. Pe langa specia tip, in
apele noastre mai traiesc doua subspecii: G.k. banaticus, lungime 8 cm; petele de
pe laturile corpului, cu aspect dreptunghiular si alungite. Raspandita in Timis,
Bega, Peciul Nou, Poganis, Crisul Negru si Crisul Alb; G.k. antipai, de aceasi
47

lungime ca si banaticus. Raspandita in cursul inferior al Siretului, Prutului,

Argesului, Ialomitei, Milcovului si in Dunare.

Alnus glutinosa
Denumire populara: Arinul negru
Regnul: Plantae
Increngatura: Magnoliophyta
Clasa: Magnoliopsida
Ordinul: Fagales
Familia: Betulaceae
Genul: Alnus
Specia: A. glutinosa
Denumire
Alnus glutinosa
48

Arinul negru (Alnus glutinosa) este un arbust cu frunze cazatoate, alterne, ovate
sau subrotunde, cu varf obtuz, trunchiate pe margine, intregi spre baza, in rest
neregulat dintate sau lobulate. Toamna, frunzele au o culoare negricioasa. Florile
masculine, grupate in amenti lungi, si cele feminine, grupate in amenti mici, ovali,
sunt polenizate de catre vant. Bractele lignificate ale amentilor feminini — care se
deschid la maturitate lasand semintele sa cada — raman pe ramuri dupa caderea
fructelor (nucule) ca niste conuri de conifere.
Se gaseste prin paduri umede, in lungul vailor de la campie si pana in regiunea

dealurilor.
Este usor de observat de-a lungul malurilor raului Crisul Alb.

pierderii habitatelor specifice.
Poluarea si defrisarile sunt un alti factori negativi determinanti pentru pierderea
habitatului caracteristic.
49

Fraxinus excelsior
Denumire popular: Frasinul
Plantae
Regnul:
Magnoliophyta
Increngatura:
Magnoliopsida
Clasa:
Lamiales
Ordinul:
Oleaceae
Familia:
''Fraxinus''
Genul:
Specia:
Denumire
Fraxinus excelsior
50

Frasinul (Fraxinus) este un gen de plante din familia Oleaceae, originar din
regiunile temperate ale emisferei nordice. Cuprinde circa 65-75 specii de arbori si
cateva de arbusti. Specia comuna in Europa, raspandita si in Romania, este
Fraxinus excelsior.
Atinge inaltimea de 40 metri. Tulpina sa prezinta in partea tanara scoarta de

culoare cenusie-verzuie, iar in partea bazala de culoare cenusiu-negricioasa.Are
frunze imparipenate, compuse din 7-13 foliole sesile. Infloreste in luna aprilie,
inainte de aparitia frunzelor. Florile nu au nici caliciu, nici corola, iar androceul
este redus la doua stamine; pe acelasi individ se gasesc flori mascule, femele si
hermafrodite. Fructul este aripat (samara).
Frasinul creste relativ repede si produce un lemn foarte valoros pentru industria
mobilei si pentru industria materialelor sportive. Scoarta si frunzele sale isi gasesc
intrebuintari in medicina naturista.
Este usor de observat de-a lungul malurilor raului Crisul Alb.

pierderii habitatelor specifice.
Poluarea si defrisarile sunt un alti factori negativi determinanti pentru pierderea
habitatului caracteristic.
51

1.3. Suprafetele de teren apartinand Orasului Chisineu-Cris care se

suprapun peste parti ale “Ariei de protectie speciala avifaunistica RO
SPA 0015, Campia Crisului Alb si Crisului Negru”
Coordonatele zonelor cu diferite functiuni care se suprapun cu aria naturala

protejata RO SPA 0015 Campia Crisului Alb si Crisului Negru sunt redate in
continuare.
EXTRAVILAN CU SUPRAFATA DE 5170 HA

Nr. punct X Y
1 563703.83 236254.77
2 563215.14 236293.96
3 563191.81 236294.12
4 563186.17 236312.36
5 563179.07 236338.11
6 563161.07 236415.94
7 563119.27 236575.07
8 563078.04 236736.53
9 563041.88 236885.71
10 563018.08 237000.13
11 563019.20 237026.16
12 562996.03 237156.76
13 562998.14 237208.36
14 563016.04 237394.25
52

1.4. Habitate si specii ale “Ariei naturale de protectie speciala avifaunistica

RO SPA 0015, Campia Crisului Alb si Crisului Negru”, care pot fi
afectate prin implementarea Planului Urbanistic General pentru
Orasului Chisineu-Cris
Circus aeruginosus
Denumire populara: Uliu-de-trestie, uliu-de-stuf, gaie-de- trestie
Regnul: Animalia
Clasa: Aves
Subclasa: Neornithes
Infraclasa: Neognathae
Superordin: Neoaves
Ordinul: Falconiformes
Familia: Accipitridae
Genul: Circus
Specia: C. aeruginosus
53

Denumire
Circus aeruginosus
Denumirea in limba romana
Uliu-de-trestie, uliu-de-stuf, gaie-de-trestie, uliu-de-balta, sorecar-de-balta,

herete-de-balta (Lintia,1954), corui, hultan, vierete, sova (Bacescu,1961), erete-
de-stuf (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999).
54

Descrierea speciei
Ca urmare a existentei dimorfismului sexual, masculul are penajul galben-ruginiu

si brun, capul galben, pe aripa cu o zona cenusie, sub aripa si la baza remigele
nuantate alb, aceleasi proximal deci cu varfurile, negre in timp ce femela este
imbracata mai uniform brun, pe crestet, cerbice, piept si pe umeri nuantata
galben-ruginiu. Ceara, colturile gurii si picioarele sunt la ambele sexe galbene.
Reproducerea
Obisnuit, cuibul este plasat pe sol avand ca suport stuful din imediata apropiere
frant (indoit, culcat), centrul prezentand o scufundatura putin adanca (5-7 cm.).
Diametrul vetrei ajunge in schimb la cca. 1 m. Cuibul refolosit in anii urmatori
sufera un adaos de material format din crengi, muschi, diferite ierburi, in asa mod
ca marginea sa sa depaseasca oglinda apei cu aproximativ 40-80 cm. Ponta este
formata din 4-5 (6) oua ovale ori rotund-ovale, albe cu irizatii albastre sau verzi,
fara luciu evident. Intervalul perioadei de reproducere este cuprins intre ultima
treime a lui Aprilie pana spre mijlocul lui Mai; intre primul ou si depunerea celui
de al doilea sunt necesare 2-3 zile si iarasi atatea intervale pentru fiecare ou in
parte. Incubatia dureaza 32 (36,38) de zile. Clocitul este aigurat doar de femela.
Puii sunt stationari in cuib mai mult de o luna si devin zburatori dupa a 56-a zi.
Activitate
Specie diurna, carnivora, survoleaza intinsuri largi in cautare de hrana; terenurile

explorate in acest sens sunt inmlastinirile, zonele umede in general, suprafetele de
apa, terenurile agricole, luncile si pe cat posibil chiar pasunile.
Regim alimentar
Carnivor, regim alimentar format din micromamifere, insecte si pasari mici.
Ecologie, habitat
55

Specie rezidenta, eretele-de-stuf este raspandit mai cu seama in regiunile de

campie cu preferinta pentru stufarisuri in perioada de reproducere la adapostul
carora isi construieste cuibul.
Prefera tinuturile intinse, stepice, campia inierbata, pajistile naturale necultivate,

luncile inierbate, terenurile mlastinoase in apropierea baltilor sau lacurilor
(acestea din urma putand oferi nu numai o sursa trofica variata dar si
”furnizarea” unor locuri potrivite pentru cuibarit) iar ca habitat secundar,
terenurile agricole.
In ROSPA, asemenea conditii sunt teoretic prezente cu toate ca locurile observarii

concrete ale speciei au fost cuprinse, de regula, in perimetrul zonelor umede.
Repartizare geografica
Africa de nord-vest, Europa cu exceptia nordica a continentului, Asia Centrala,

Asia Mica pana in Afganistan. Cuibaritul ereteleui-de-stuf in Romania: pentru
estul tarii din nord pana in sud iar pentru vest tot astfel dar cu confirmari mai
rare; in Transilvania doar in nord apoi est.
Statutul populatiei
Pentru a stabili care este statutul speciei in momentul de fata la noi presupune
totusi o investigatie mai subliniata; efectivele sunt oricum in scadere atata vreme
cat practicile de recuperare a terenurilor prin desecarile executate au reverberat
negativ in demografia speciei cu toate ca inca se vorbeste despre o stabilitate a
acesteia.
Management (propuneri la habitatul speciei, propuneri referitoare la specie,

urmarile managementului asupra altor specii, practici care trebuie evitate)
Nealterarea habitatelor naturale existente; identificarea locurilor de cuibarit, a

cuiburilor in sine prin monitorizari anuale pentru urmarirea evolutiei sau
declinului populatiei; reducerea pana la anulare a activitatii umane acolo unde au
fost identificate pontele speciei pe intervalul perioadei de cuibarit. Factorul liniste
este, ca in cazul tuturor speciilor, hotarator intru reusita unei rate a natalitatii
duse la bun sfarsit.
56

Ca specie stenotopa eretele-de-stuf se adapteaza greu sau deloc ingradirii prin

asanare a zonelor de cuibarit o principala cauza integrabila factorilor limitativi
din perspectiva bunei reproduceri. Protectia nu se poate realiza decat prin
conservarea habitatelor favorabile cuibaritului pasarii. Chiar daca sunt putine ca
suprafata, zonele umede existente din sit se cer a fi protejate strict cu ingradirile
enuntate mai sus.
Statut de conservare
In ROSPA, Circus aeruginosus are atributul de specie dominanta. Conservarea

speciei, ca pretutindeni unde habitueaza, presupune nealterarea habitatelor
naturale existente; identificarea locurilor de cuibarit, a cuiburilor in sine prin
monitorizari anuale pentru urmarirea evolutiei sau declinului populatiei;
reducerea pana la anulare a activitatii umane acolo unde au fost identificate
pontele speciei pe intervalul perioadei de cuibarit.
In sit zonele umede sunt in numar restrans. In aceste zone prezenta eretelui-de-stuf
este totusi o certitudine pasarea aflandu-se aici in cautare de hrana. Survoleaza
uneori si pajistile. Numarul mediu de exemplare observate: 2.
In momentul de fata consideram statutul de conservare al speciei drept stabil.

Codificare formular standard pentru conservare: B – conservare buna.
57

Circus cyaneus
Denumire popular: Eretele vanat
Regnul: Animalia
Clasa: Aves
Falconiformes
(or
Ordinul:
Accipitriformes,
q.v.)
Genul: Circus
Specia: C. cyaneus
Denumire
Circus cyaneus
58

Uliu vanat, gaie vanata, herete de camp (Lintia, 1954), uli vanat, herete vanat
(Bacescu, 1961), erete vanat (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999).
Descrierea speciei
Specia se remarca printr-un pregnant dimorfism sexual in care de regula, ca in

cazul intregului gen, masculul este in greutate mai usor decat femela (greutatea
masculului nu o depaseste pe cea a unui porumbel de scorbura, in medie 300-400
gr., in timp ce aceea a femelei poate ajunge si la peste 700 gr.). Penajul
masculului albastru-cenusiu se afla in contrast flagrant cu cel al femelei, dominant
brun. Gatul si partea dorsala la mascul sunt uniform albastre-cenusii cu exceptia
tartitei albe. Tot alb este si penajul ventral in timp ce proximitatea aripilor
(remigelor) este neagra. Aspectul petei negre dar si lungimea remigelor sunt
elemente de departajare pentru cele trei specii cyaneus, pygargus, macrourus.
Atunci cand pasarea este observata in zbor, diferenta dimensiunilor dintre

remigele primare, echilibrata, imprima varfului aripii aspectul de rotunjit. Bordul
posterior al aceleiasi este limitat de o banda neagra.
Spre deosebire de mascul coloritul de baza al femelei este cafeniu, cromatica

proprie partii dorsale – cap, trunchi, coada si tectricelor mici, mijlocii si mari; la
nivelul stilopodului tectricele mari sunt nuantate mai luminos decat restul
penajului. Albul tartitei este mai mare decat la celelalte doua specii (pygargus,
macrourus). In jurul gatului se observa un guler mai deschis la culoare dar ingust.
Partea ventrala apare striata. Ventral, aripile nuantate cenusiu sunt strabatute de
benzi brun-intunecate. Dungi evidente asigura si desenul cozii dintre care ultima
(varful cozii) este mai lata decat restul celor existente.
Reproducere
Circus cyaneus cuibareste solitar, asocierea mai multor perechi in perioada de

cuibarit (termenul de cuibarit in colonie este impropriu deoarece specia nu este o
specie coloniala) intamplandu-se acolo unde densitatea populatiei este foarte mare
si oferta trofica peste limita abundentei. Obisnuit perechile din anul in curs sunt
59

monogame cu toate ca nici bigamia nu este caz particular. Uneori masculii se pot
manifesta chiar poligami asigurandu-si transmiterea informatiei genetice pana la
7 femele.
Jocul ”nuptial” consta din zboruri in volta, loopinguri executate de catre mascul,
atacuri mimate asupra femelei la care aceasta asista de pe inaltimea unui arbore
sau se implica in zboruri paralele, prinderi reciproce de ghiare si rasturnari in
aer. In timpul acestor zboruri masculul este purtatorul unei prazi pe care in final o
preda femelei dupa care are loc copulatia.
Cuibul, exploatat mai multi ani la rand, este plasat pe sol uscat, umed ori
mlastinos, circumscris de vegetatie densa. Constructia alcatuita din crengi, are
vatra captusita cu vegetatie uscata, stuf si alte plante. Ouale albe variaza ca
numar intre 2 si 7, sunt albe, in unele cazuri punctate cu macule roscate.
Cuibarit in tara: improbabil, date concrete care sa dovedeasca nidificatia sa nu

exista, nici pentru secolul trecut (Lintia,1954) nici pentru timpii recenti (Munteanu
et all., 1994; in acest atlas provizoriu al pasarilor clocitoare din Romania pasare
nici macar nu este trecuta pe lista celor cuibaritoare la noi).
Activitate
Specie diurna. In cautare de prada eretele vanat executa zboruri joase dupa tipicul
genului pe care il reprezinta.
Regim alimentar
Carnivor. Hrana de baza o asigura mamiferele de diferite marimi, de la cea a

soarecelui pana la cea a vatuilor de iepuri. Pradeaza si soparlele cum si
pasarelele.
Ecologie, habitat
Pajisti naturale, tinuturi de campie necultivate cu caracter stepic dar si, chiar
daca mai rar, lunci inierbate, terenuri mlastinoase in apropierea baltilor,
cursurilor de ape. Ca habitat secundar avand scop de sursa trofica pot fi luate in
consideratie culturile agricole. Iarna, in timpul migratiei, eretele poate fi observat
60

de regula in zbor dar si poposind pe sol. Pentru situl avut sub observatie a fost
identificat doar in lunca demarcatoare a Muresului.
Circus cyaneus are raspandire nord-palearctica, din Irlanda pana in Kamciatka,

din Spania in Cazahstan, Mongolia si China nordica. Concentrarea importanta a
populatiei pentru continentul european se afla in sesurile cuprinse intre Belgia si
Polonia, unde si cuibareste. La noi este oaspete de iarna, confirmandu – se specia
pentru Lunca Prutului, Jijiei, Moldovei, Bahluiului (Moldova), Histria, Vadu,
Adamclisi (Dobrogea), Nera Moarta, Socol (sudul Banatului) Hunedoara
Timisana (Banat), Defileul Muresui (Ardeal-vest), Campia Crisurilor (Ardeal NV).
si este de intalnit in perioadele de migratie.
Statutul populatiei
In tara efectivele sunt (credem) stationare asa cum sunt de altfel interpretate ca
fiind pe continent de IUCN. Principalul factor limitativ penru prezenta heretelui
sur sunt desecarile, restrangerea zonelor umede in favoarea terenurilor agricole.
Specie aflata in sit doar pe timpul migratiei, deopotriva masculi cum si femele, o
calificam cu atributul de stationar.

Nealterarea habitatelor naturale existente si limitarea extensiei culturilor

agricole; evocarea sugeram a fi interpretata si ca propunere de conduita in viitor
dar si ca posibila amenintare potentiala in cazul aplicarii altor procedee contrarii,
intruzive, in habitat.
Specia, oaspete de iarna, apare in sit tarziu explorand aceleasi zone ca si in anii
precedenti; posibile modificari ale preajmei pot influenta negativ prezenta pasarii.
Sunt importante din acest punct de vedere nealterarea habitatelor naturale
existente si ramanerea in limitele actuale ale culturilor agricole. Notarea speciei
ca prezenta se bazeaza pe observatiile autumnal-hiemale; inceputul aparitiei in sit
61

a fost de regula doua cumpana a lunii noiembrie cand au dominat numeric

femelele balanta echilibrata mai tarziu, in decembrie prin sporirea numarului de
masculi.
Numarul mediu de exemplare observate: 4.
In momentul de fata consideram statutul de conservare al speciei drept favorabil.

Codificare formular standart pentru conservare: B – conservare buna.
Circus pygargus
Denumire popular: Erete sur, Erete cenusiu, Sorecar cenusiu, Gaie de lunca
Regnul: Animalia
Clasa: Aves
Falconiformes
(or
Ordinul:
Accipitriformes,
q.v.)
Genul: Circus
Specia: C. pygargus
Denumire
62

Circus pygargus
Denumiri populare: Erete sur, Erete cenusiu, Sorecar cenusiu, Gaie de lunca
Trasaturi
Ceara, coltul gurii si picioarele sunt galbene. Irisul este brun la tinerete, la
batranete este galben intens. Valul anterior este intrerupt. Remigele sunt scobite la
63

steagul exterior pana la a patra,la cel interior pana la treia, a treia este ce amai
lunga, remigele mijlocii si tectricele superioare egal de lungi;scobitura mijlocie a
primei remige este de sub tectricele superioare cu 2,4 – 3,6 cm. Aripile sunt foarte
lungi si ajung cu varful lor la capatul cozii sau chiar il intrec.
Masculul adult are capul, grumazul sur – albastrui, restul partii inferioare este alb
cu pete rosu – ruginii. Tectricele supracodale sunt sur – cenusii, remigele mari
complet negre pe partea de dedesubt a aripii.
Masculul tanar are partea superioara brune, patata cu ruginiu deschis, partea de
dedesubt alb – ruginie cu dungi rahiale brune – roscate pe piept, remigele sunt
bandate pe partea de dedesubt.
Femele adulta este brun inchis, patat cu galben ruginiu, partea de dedesub este
galben – ruginie cu dungi rahiale brun – roscate, tectricele supracodale au
capetele sure si dungi rahiale intunecat. Remigele mari sunt bandate pe partea de
dedesubt.
Pasarea tanara are partea superioara bruna inchis , cu dungi ruginii deschis
conturate si pronuntate pe pene. Partea de dedesubt este ruginie deschis, remigele
mari sunt bandate pe partea de dedesubt, tectricele supracodale sunt albe cu
varfuri ruginii dechis si rahisuri intunecate.
Diferenta de Lungimea Lungimea

Sexul si Varsta Lungime Lungimea cozii Tarsul
marimi aripei ciocului
Max. 44 34,5 23 6,2 2,1
Mascul
Min. 42 33 21 6 2
Max. 49 38 25 6,5 2,2
Femela
Min. 45 35 24 6,3 2
Raspandire
Aria geografica de raspandire a acestei pasari o reprezinta Europa Centrala si

sudica, si in partea de Nord a Asiei. Ierneaza in Africa, India si China de Sud.
Habitate preferate
64

Vaneaza pe campii si terenuri agricole in orele timpurii de dimineata si spre

seara.
Hrana
Ataca cu predilectie pitpalaci, mamifere mici, soparle, broaste si insecte mai mari.
Cuibarit
Pasare clocitoare obisnuita, cibareste in mlastini, pajisti, culturi agricole, plantatii

tinere de conifere.
Migratie
Apare la noi la sfarsitul lui martie pana in octombrie. Migreaza apoi in Africa,
India si China de Sud.
Nycticorax nycticorax
Denumire popular: Starc de noapte
65

Regnul: Animalia
Clasa: Aves
Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Ardeidae
Genul: Nycticorax
Specia:
Denumire
Nycticorax nycticorax
Generalitati: Oaspete de vara la noi in tara, din primavara pana in octombrie.

Specie ocrotita prin lege.
66

Descriere: (61 cm). Penajul corpului este cenusiu, crestetul si spatele fiind negre-
verzui. Partea posterioara a abdomenului este galbena - rosiatica. Pe cap prezinta
pene lungi (egrete) de culoare alba. Fata de adulti, coloritul exemplarelor tinere
este uniform cafeniu, cu pete albicioase marunte. Vaneaza pesti, vietati acvatice,
pe la apusul soarelui si pe intuneric.
Reproducerea: Femela depune intre 3 si 5 oua de culoare verzi – albastrui, oua ce

sunt clocite in parteneriat de ambii parinti timp de de 22 de zile.
Habitat: Se intalneste la noi in tara in zonele cu ape, stufarisuri, in special in

lunca Dunarii si in Delta Dunarii, unde cuibareste in colonii mixte cu egrete mici,
cormorani mici, tiganusi. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre continentul
african.
67

Milvus migrans
Denumirea populara: gaie neagra
Regnul: Animalia
Clasa: Aves
Falconiformes
(or
Ordinul:
Accipitriformes,
q.v.)
Genul: Milvus
Specia: M. migrans
Denumire
Milvus migrans
68

Se aseamana cu gaia rosie ca mod de zbor si dimensiune. Se recunoaste dupa

coada mai scurta si putin scobita. Penajul este maro inchis, inclusiv pe partea
inferioara a aripii. Dunga deschisa de-a lungul partii superioare interne a aripii
este mai putin contrastanta. Uneori cuibareste in colonii. Gaia neagra are o
preferinta deosebita pentru zonele umede, unde prinde pesti. In aceesi masura
prefera si zonele urbane, unde se hraneste cu hoituri si resturi menajere.
Lanius minor
Denumire popular: Sfrancioc cu frunte neagra
Regnul: Animalia
Clasa: Aves
Ordinul: Passeriformes
Familia: Laniidae
Genul: Lanius
Specia: L. minor
Denumire
Lanius minor
69

Sfrancioc mic, berbecel mic, francioc mic, lupul-vrabiilor-mic (Dombrowski,

1946), sfrancioc, sfrancioc mic, sfrancioc (Bacescu, 1961), sfrancioc-cu-frunte-
neagra (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999).
Descrierea speciei
Sfranciocul-cu-frunte-neagra este o pasare de talie mai mica decat cea a

sfranciocului rosiatic (Lanius collurio), are coada mai scurta decat acesta, o
tinuta mai dreapta si fruntea neagra. De la distanta si dintr-un unghi neprielnic de
observatie poate fi confundat cu sfranciocul mare (Lanius excubitor) dar si in
acest caz elementul de departajare poate fi coada mai lunga la excubitor si fruntea
neagra pana aproape de crestet la minor in comparatie cu excubitor. Prezinta
dimorfism sexual, la femela penajul fiind bruniu, maculat semilunar in timp ce
masculul are partea superioara cenusie, cea inferioara alba nuantata pe piept
rosietic. Pe aripile negre prezinta o pata alba bine vizibila in zbor.
Reproducerea
70

”Este una dintre cele mai frecvente pasari clocitoare la noi in tara si prefera
pentru plasarea cuibului indeosebi podgorii si gradini cu pomi, alei precum si
copaci singuratici din camp” (Dombrowski, 1946). Daca situatia cuibaritului
speciei era inca la jumatatea secolului trecut aidoma celor afirmate de
Dombrowski, ultimele doua decenii ale veacului nostru nu mai pot confirma decat
in parte o asemenea stare de fapt.
Cuibul compact alcatuit din radacini, crengute, fragmente vegetale subtiri cu

intercalari de plante odorante (Thymus, Menta) si captusit in interior cu fire de
par de la animalele domestice in amestec cu pene este construit la aproximativ 4-5
m de la sol in salcami, duzi, plopi sau pomi fructiferi in care sunt depuse 5-7 oua.
Forma lor este ovala spre oval-alungita iar culoarea de baza verzuie sau pal-
verzuie. Macule maslinii si cenusii sunt dispuse in rozeta la nivelul polului bazal.
Incubatia dureaza 15 zile, puii sunt crescuti la cuib conform caracterului nidicol al
speciei.
Activitate
Specie diurna.
Regim alimentar
Carnivor. Hrana de baza o asigura insectele, melcii. Pradeaza si soparle, soareci

si extrem de rar puii altor passeriforme.
Ecologie, habitat
Pajisti naturale, tinuturi de campie necultivate cu caracter stepic dar si lunci

inierbate, livezi, cu deosebire vegetatia in brau la nivel de talveg.
Specia este raspandita in jumatatea sudica a continentului european si de aici in

Asia. La noi cuibareste aproape in intreaga tara cu reprezentare importanta in
71

Moldova, Dobrogea, jumatatea estica a Campiei Romane si V-NV Banatului,

Ardealului.
Statutul populatiei
Efectivul relativ in tara: 60.000 – 100.000 perechi clocitoare (Munteanu et all.

1994).
In tara efectivele sunt stationare. Principalul factor limitativ penru prezenta

speciei sunt defrisarile luncilor, anularea livezilor, zgomotul si activitatile umane
permanentizate intr-un habitate favorabil. Specie aflata in sit o calificam cu
atributul de vulnerabila cu toate ca in restul tarii poate fi considerata stationara.

Nealterarea habitatelor naturale existente si neafectarea braielor de arbori si

subarbusti intercalate culturilor agricole; evocarea sugeram a fi interpretata si ca
propunere de conduita in viitor dar si ca posibila amenintare potentiala in cazul
aplicarii altor procedee contrarii, intruzive, in habitat.
Existenta acestei pasari este conditionata de nealterarea habitatelor naturale

existente si neafectarea braielor de arbori si subarbusti intercalate culturilor
agricole. Exista astfel posibilitatea ca intr-o repartizare mult mai razleata
cuiburile sa poata fi gasite de-a lungul acestor segmente (acolo unde si vegetatia
este corespunzatoare) cu valoare de nisa ecologica.
In momentul de fata consideram statutul de conservare al speciei drept, specie

vulnerabila. Codificare formular standard pentru conservare: C – conservare
medie sau redusa.
Efectivul relativ in ROSPA: 1-2 p.
72

Lanius collurio
Denumirea popular: Sfrancioc rosietic
Regnul: Animalia
Clasa: Aves
73

Ordinul: Passeriformes
Familia: Laniidae
Genul: Lanius
Specia: L. collurio
Denumire
Lanius collurio
74

Sfrancioc rosietic, sfrancioc rosu, Berbecel rosietic, Sofran, Codalbita

(Dombrowski,1946., capra dracului (Bacescu, 1961), sfrancioc rosiatic
(Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999).
Descrierea speciei
Masculul adult are capul si tartita cenusii iar peste ochi prezinta o dunga neagra.
Spatele este brun roscat, flancurile corpului si pieptul rozii, abdomen alb (spre
culoarea untului). La femela ca si la juvenili penajul este dominant brun cu
intercalari de nuanta mai deschisa de unde si aspectul pestrit al acestuia.
Maculele de pe piept au aspect semilunar.
Reproducerea
Cuibul este construit mai cu seama in tufele de Prunus spinosa, Prunus mahaleb
ori Rosa canina dar si in salcami (Robinia), soc (Sambucus), zmeur (Rubus), alun
(Alnus), apoi, dar mai rar, acolo unde s-au practicat ”taieturi” forestiere de
stejar, conifere, fag si unde curatarile au ramas nefinalizate, printre crengi;
constructia este amplasata cu precadere la inaltimea medie de 1.20 m.
Ouale sunt ovale spre ovoid – ovale uneori ascutite la polul apical, mate, cu pete
cenusii pe fond verzui, galbui sau roziu. Lanius collurio este printre passeriforme
specia cu cea mai mare variabilitate de forma si cromatica a oualor. Numarul de
oua in ponta: 5-6. Cuiburi cu oua pot fi gasite de la mijlocul lui mai pana la
mijlocul lui iulie; durata incubatiei: 14-16 zile.
Activitate
Specie diurna. In cautare de hrana sfranciocul este prezent in zonele cu deschidere

mai larga unde vaneaza de la insecte la vertebrate (soparle).
Regim alimentar
Insectivor (carnivor).
Ecologie, habitat
75

Este specia ecotonurilor si a tufelor razlete din lunca, luminisuri si pasuni.
Europa, Crimeea, Caucaz pana in Iran. La noi in tara pretutindeni dar cu un

puternic regres al perechilor clocitoare pentru ultimele 2-3 decenii.
Statutul populatiei
Efectivul relativ in tara: 600.000 – 800.000 perechi clocitoare (Munteanu et all.

1994).
Efectivul relativ in ROSPA: 2-3 perechi.
In tara efectivele sunt in regres fata de perioada anilor 1980-1990 cand numarul
perechilor clocitoare a fost estimat de pana la 800.000.

Nealterarea habitatelor naturale existente; stoparea defrisarilor acolo unde se

practica neautorizat de catre diverse persoane si controlat acolo situatia o
impune. Identificarea locurilor de cuibarit, a cuiburilor in sine prin monitorizari
anuale pentru urmarirea evolutiei sau declinului populatiei in sit.
Raspandirea speciei in situl Natura 2000 ROSPA
Catre sfarsitul unui ciclu anual, in aspectul serotinal (deci inainte de inceputul
migratiei), pot fi observate in ROSPA exemplare tinere rezultate din pontele anului
in curs. Apreciem totusi statutul speciei in sit ca vulnerabila.
Existenta acestei pasari este conditionata de nealterarea habitatelor naturale

existente; populator al tufarisurilor specia sufera in urma defrisarilor acolo unde
acestea se practica autorizat sau neautorizat. Ca si in cazul rapitoarelor mari
specia este afectata pe linie trofica suferind indirect urmarile impactului cu noxele
rezultate din combaterile chimice, ierbicidari, care prejudiciaza sursele de hrana;
76

este vorba pe de o parte de imputinarea chiar disparitia unor specii de insecte,

reptile si de micromamifere. O buna intampinare pentru pastrarea speciei in sit ar
fi plantarea de brauri cu Prunus spinosa subarboret care este preferat din
perspectiva amplasarii cuiburilor.

Codificare formular standart pentru conservare: B – conservare buna.
Coracias garrulus
Denumirea populara: Dumbraveanca
Subincrengatura: Vertebrata
Clasa: pasari (Aves)
Ordin: Coraciiformes
Familia Coraciidae
Gen: Coracias
Nume binomial
77

Nume: Coracias garrulus
Denumiri populare: Dumbraveanca, Gaita vanata, Corb albastru, Cioara

pucioasa, Corobatica, Drumbravioara, Gaitisara.
78

Ciocul este puternic si gros, varful maxilarului este in forma de carlig curbat in
jos, narile lunguiete, se deschid imediat la baza maxilei si sunt fara peri. Tarsul
este relativ scurt, scutecit si retelizat in partea dinapoi. Picioarele sunt potrivite
atat pentru umblat cat si pentru stat in copaci. Au 3 degete indreptate inainte,
primul indreptat indarat. Numarul remigelor primare este de 10, dintre care prima
este putin mai scurta decat a doua. Numarul rectricelor este de 12. Osul palatin
este nedivizat. Vertebrele cervicale sunt in numar de 13-14. Partea posterioara a
sternului are 4 scobituri. Glanda crupiala este golasa.
Aceste pasari cuibaresc in scorburile copacilor, ouale lor sunt rotunde, alb –
curate, lucioase. Puii la inceput sunt golasi si neputinciosi.
Coraciidele traiesc in Europa
Trasaturi
Are talia la fel ca a cioarei. Picioarele sunt relativ scurte si neapte pentru alergat.
Culoarea principala este un albastru – marin care se evidentiaza pe intreaga parte
inferioara, pe tectricele aripilor, pe cap si pe grumaz si pe banda terminalaa cozii.
Mantaua si partea posterioara a aripilor sunt brune deschis, umerii sunt albastru
– ametist, remigele sunt mari , negre, pe partea inferioara de un albastru – azuriu.
Tartita este albastru – azuriu – verzuie. Picioarele sunt ocru – galben slab. Ciocul
este negru, iar irisul brun inchis.
Coloritul penajului este mult mai viu primavara si vara, atunci cand este si sezonul
imperecherii.
Diferenta de Lungimea Lungimea

Sexul si Varsta Lungime Lungimea cozii Tarsul
marimi aripei ciocului
Max. 33,9 21 13,7 2,4 3,3
Mascul
Min. 31 19,8 12,6 2 2,7
Max. 32,2 20,5 13,5 2,4 3,1
Femela
Min. 30 19,6 12,4 1,9 2,6
Raspandire
79

Aria geografica de raspandire a acestei pasari o reprezinta Europa si Asia de

Vest. Ierneaza in Africa de Nord, Persia si India. La noi in tara este intalnita in
toate zonele de ses si de deal , mai putin in Transilvania.
Habitate preferate
Drumbravi de paduri si zavoaie, cu copaci batrani sorburosi.
Hrana
Dumbraveanca se hraneste in principal cu insecte. Este des vazuta pe firele de

telegraf ori pe crengile uscate si izolate de unde coboara pentru a prinde insectele.
A fost obervata si in apropierea turmelor de animale care sperie insectele si le fac
mult mai usor de prins.
Pel langa aceste insecte se mai hraneste cu rame,melcusori, broaste, soareci.
Cuibarit
Prefera sa cuibareasca in mici colonii rasfirate.
De obicei dumbraveanca isi face cuibul in scorburile arborilor batrani. Femela

depune 4-7 oua albe iar perioada de incubatie este de 20 de zile. Parintii cresc o
singura serie de pui pe an.
Migratie
Dumbraveanca este o pasare migratoare. Apare la noi la sfarsitul lui aprilie si ne

paraseste toamna si pleaca in zonele mai calde din sudul Asiei si din Africa.
Pasarile adulte migreaza mai repede decat cele tinere la a doua jumatate alunii
august. Nu migreaza in stoluri ci in palcuri rasfirate, unele dupa aletele.
80

Falco vespertinus
Denumirea popular: Vanturelul de seara
Regnul: Animalia
Clasa: Aves
Ordinul: Falconiformes
Familia: Falconidae
Genul: Falco
Specia: F. vespertinus
Denumire
Falco vespertinus
81

Denumiri in limba romana

Vanturel de seara, Soimulet de seara, Vinderele de seara, Vinderel cu picioarele
rosii, Herete de seara, herete, vindereu, vanturel.
Descrierea speciei
Specia se aseamana cu vinderelul rosu (Falco tinnunculus) are insa coada mai
scurta; penajul masculului este dominat de culoarea albastra-cenusie, abdomenul
si penele subcodale brun roscate, inelul periorbital, culmen, mandibulele si
picioarele rosii. Femela se aseamana cu femele de vanturel rosu, poate fi usor
confundata cu aceasta; caracterul departajant este desenul pieptului lipsit sau
aproape lipsit de macule. Juvenilii sunt de obicei mai deschisi la culoare
Reproducere
Pasarile sosesc in teritoriu la jumatatea – sfarsitul lui aprilie cu toate ca am
identificat in sit si sosiri mai timpurii. Ouale sunt depuse in luna mai intre al
doilea si ultimul patrar. Vindereii-de-seara folosesc drept vetre de asezare a
pontei cuburile vechi de cioara-de-semanatura (Corvus frugilegus), rar cioara
griva (C. cornix) sau cotofana (Pica pica).
Falco vespertinus este specie coloniala, la care densitatea perechilor cuibaritoare
este data de densitatea cuiburilor de cioara neocupate sau parasite. Au fost gasite
si cuiburi izolate de Falco vespertinus. Ouale depuse de femele sunt in numar de 4
82

(3-5), de culoarea lemnului de stejar, brun – roscate, cu macule mai inchise si mai
deschise ca nuanta pe intreaga suprafata. Forma: scurt – ovala. Incubatia dureaza
22-23 (27) de zile.
Activitate
Specie diurna. In cautare de prada executa zboruri la mica inaltime dupa tipicul
genului pe care il reprezinta.
Regim alimentar
Carnivor. Hrana de baza o asigura micromamiferele. Pradeaza rar si soparlele
cum si pasarelele, insecte de talie mai mare.
Ecologie, habitat
Pajisti naturale, tinuturi de campie necultivate cu caracter stepic dar si, chiar
daca mai rar, lunci inierbate, terenuri mlastinoase in apropierea baltilor,
cursurilor de ape. Ca habitat secundar avand scop de sursa trofica pot fi luate in
consideratie culturile agricole. In timpul migratiei formeaza asocieri de mai multe
exemplare care poat fi observat de regula in amurg in zbor dar si poposind pe
sarmele de telegraf, plopii mai inalti; alteori apar aglomerari importante si in
arboretele cu aspect de brauri la margine de culturi agricole recoltate sau in curs
de recoltare.
Specia este raspandita in jumatatea estica a continentului european si de aici pana
in Siberia de mijloc pana la flucviul Lena apoi Lacul Baical. In sud atinge coasta
nordica a Marii Negre si a Marii Caspice intinzandu-se pana la poalele Mtilor
Altai.
In tara noastra cuibaritul a fost confirmat pentru Banat, Ardeal si jumatatea estica
a Romaniei.
Statutul populatiei
In tara efectivele sunt (credem) stationare asa cum sunt de altfel interpretate ca
fiind pe continent de IUCN. Principalul factor limitativ penru prezenta speciei sunt
desecarile, restrangerea zonelor umede in favoarea terenurilor agricole,
distrugerea pasunilor prin amplasarea de silozuri, rumoarea produsa de
activitatile umane cu masini grele sau de orice alta natura. Specie aflata in sit o
calificam cu atributul de stationar atata vreme cat coloniile de ciori nu vor fi
distruse.
urmarile managementului asupra altor specii, practici care trebuie evitate):
Nealterarea habitatelor naturale existente si limitarea extensiei culturilor
agricole; evocarea sugeram a fi interpretata si ca propunere de conduita in viitor
83

dar si ca posibila amenintare potentiala in cazul aplicarii altor procedee contrarii,

intruzive, in habitat.
Ciclul anual din viata unui vanturel-de-seara mai include pe langa
particularitatile obisnuite in existenta pasarilor si doua momente destinate
migratiei si anume cea de primavara si cea de toamna. In demersul urmarit de noi,
migratia de primavara este cea importanta si in special momentul accederii
speciei in teritoriu. Sosirea, se petrece la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai;
deja, spunem noi, prea tarziu pentru a ocupa cuiburile artificiale (daca
presupunem ca este cazul) deoarece ele sunt vremelnic luate in stapanire de
concurentii sedentari, nemigratori ai locului, pe de o parte de ruda apropiata a
vanturelului-de-seara, oportunistul Falco tinnunculus (vanturelul rosu), pe de alta
de stancute (Corvus /Coeleus/ monedula) si ciufii-de-padure (Asio otus) dintre
strigiforme (bufnite).
Codificare formular standard pentru conservare: B – conservare buna.
Crex crex
Denumirea popular: Cristelul de camp
Regnul: Animalia
Clasa: Aves
Ordinul: Gruiformes
Familia: Rallidae
84

Genul: Crex
Specia: C. crex
Denumire
Crex crex
Denumiri populare: Cristei rosu, Cristei, Carstel, Crestet, Crastaniu, Carstei
85

Trasaturi
Ciocul scurt, la varf putin indoit in jos, mai scurt decat capul. Axilarele prelungite
pana la varful aripilor.
Pasare adulta – partea de deasupra este brun-maslinie roscata, cu pete rahiale

intunecate; de la cioc peste ochi are o dunga brun-scortisorie, de desupt tivita
intunecat; marginea aripii este albicioasa; remigele brun –surii, cu steagul extern
roscat; coada mai roscata decat spatele; barbia, gatul si gusa sunt alb-roscate
tulbure, mai in jos albe. Penele laterale si tectricele subcodale rosu-ruginii,
bandate transversal. Picioarele si ciocul sur-roscate. Irisul brun deschis.
Pasare tanara – partea dorsala este mai inchisa, pe gat mai brunatica. Irisul brun-
suriu intunecat.
Lungimea Lungimea
Lungime Lungimea cozii Tarsul
Diferenta de aripei ciocului
Sexul si Varsta
marime
cm cm cm
cm cm
Mascul Max. 27,5 15,3 6,6 4,1 2,2
Min. 25,4 14 6,1 3,8 2
(10)
Femela Max. 26,4 14,8 6,5 4,1 2,1
Min. 25,4 13,6 6 3,7 1,9
(10)
Raspandire
Europa si Asia central; iarna, Africa si partea de sud a Asiei.
Habitate preferate
Locurile lor favorite de poposire sunt: fanetele umede, marginile lacurilor

acoperite cu rogoz, de asemenea si viile cu locuri tufoase si ierboase.
Hrana
Sunt pasari folositoare, caci se nutresc cu insect si larvele lor, melcisori,viermi,

rame, si crustacee mai mici, muguri de plante acvatice si mai rar cu seminte si
bobite.
86

Cuibarit
Cuibarul constand din 8 – 12 oua, se gaseste de la sfarsitul lunii mai pana la

sfarsitul lunii iunie. Prezenta cristeiului intr-un loc oarecare si-o tradeaza el insusi
prin vocea lui, care este un scartait, asemanator cu sunetul ce s-ar produce cand
am trece cu o scobitoare peste lamele unei spete in cercuri de cate doua ori.
Aceste sunete se aud primavara dupa sosirea cristeilor, mai ales dis de dimineata
sau spre seara, uneori chiar si noaptea.
Migratie
Timpul lor de sosire este mijlocul lunii aprilie. Locurile lor favorite de poposire
sunt: fanetele umede, marginile lacurilor acoperite cu rogoz, de asemenea si viile
cu locuri tufoase si ierboase. In unele locuri de la poalele Carpatilor este de
asemenea frecvent. Dupa ce s-au cosit fanetele si s-a secerat campul, aceste pasari
merg in balti, porumbiste, trifoaie sip e locuri coplesite de buruieni. Cei mai multi
pleaca in septembrie; singuratici se mai intalnesc si pana la sfarsitul lunii
octombrie.
2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor

si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si
in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul
standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
2.1. Date generale despre aria naturala protejata a sitului de importanta

comunitara RO SCI 0225 Seaca-Optasani, ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000
Fisa de sit: RO SCI 0225 – Seaca-Optasani
Tip sit: SCI
Extindere sit
xmin:455008.0
87

ymin:353765.0
xmax:461384.0
ymax:360758.0
Suprafata: 2146.0 Ha
Informatii generale
Tip: B
Respondent: Grupul de lucru Natura2000
Manager: Zona din sit care este declarata arie naturala protejata a fost preluata
in custodie conform prevederilor legale de catre Directia Silvica Slatina, iar restul
suprafetei este administrata de aceeasi institutie.
Coordonatele caracteristice: 44°42"50', 24°28"15'
Altitudine med/max/min: 310.0/337.0/231.0
Calitate: In acest sit exista cel mai curat si mai valoros arboret de garnita
(Quercus frainetto) din Romania si unul dintre cele mai curate din Europa.
Vulnerabilitate: Activitatile care pot pune in pericol situl sunt exploatarile

forestiere intensive.
Desemnarea: Prin Legea 5/2000 au fost desemnate doua zone din acest SCI arii
naturale protejate Padurea Seaca Optasani si Rezervatia de arborete de garnita.
Proprietari/Administratori: Forma de proprietate a sitului propus este proprietate

de stat 95% si proprietate privata 5%.
Documentatie generala:
Popescu A. & al. Vegetatia Campiei Munteniei, Sibiu 1984. Bobarnac B., Popescu
M., Cartu D. - Rezervatii si monumente ale naturii din Oltenia. Editura Sport -
Turism. Bucuresti, 1984. Ciobanu N. - Rezervatii si monumente ale naturii din
88

judetul Olt. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti, 1993 Paun M., Georgescu
L., Fulga Gh. - Importante puncte floristice si de vegetatie din cuprinsul Olteniei.
In volumul “Studii si Cercetari”. Subcomisia Oltenia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii. Craiova, 1971.
Caracterizare:
Prin H.C.M. nr. 518/1954, a fost pusa sub protectie si in anul 1969 a fost
declarata “rezervatie forestiera” a Academiei Romane, aici existand cel mai curat
si mai valoros arboret de garnita (Quercus frainetto) din Romania si unul dintre
cele mai curate din Europa. Specia ocupa 82% din suprafata padurii, iar arborii
au varsta medie de 75 de ani. Multe exemplare depasesc 100 de ani. Padurea
etaleaza la dimensiuni reduse vegetatia veche, caracteristica masivului Fagaras (
E. Pop, N. Salageanu, 1965) Ea este un vestigiu al padurilor din subboreal (3000 -
1000 de ani I. Hr.) care se intindeau din bazinul Mediteranei pana in nordul
Campiei Romane, cu un pronuntat caracter termofil (C. Chirita si colab., 1981). In
literatura de specialitate, padurea Seaca - Optasani este mentionata ca rezervatie
forestiera-botanica, pe suprafata de 218,9 ha.
Plan de management:
In cadrul propunerii de sit SCI Seaca Optasani se afla 2 arii protejate declarate
prin Legea 5/2000 pt care custodele, Directia Silvica Olt, a intocmit planul de
management.
Specii prioritare
2 inregistrari pentru RO SCI 0225
Numele speciei Anexa II Residenta Inmultire Iernat Pasaj Populatia Conservare Izolare Global
Lucanus cervus Y P C B C B
Cerambyx cerdo Y P C B C B
2.2. Date generale suplimentare despre aria protejata RO SCI 0225, Seaca-
Optasani
Legea 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

national – Sectiunea a III-a – zone protejate, pentru judetul Olt se specifica:
89

2664 Padurea Seaca Optasani, comuna Spineni, satul Optasani, pe o

suprafata de 135 Ha;
2669 Rezervatia de arborete de garnita comuna Poboru, pe o suprafata de
121 Ha.
Pădurea Seaca - Optășani este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier), situată în
județul Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Spineni, satul Optățani.[1]
Rezervația naturală are o suprafață de 135 ha, ți reprezintă o arie acoperită cu

arboret de gârniță (Quercus frainetto) în proporție de 82%, în asociere cu cer
ți gorun.
Clase de habitate din componenta rezervatiei:

pășuni;
păduri de foioase;
habitate de păduri (păduri în tranzișie).
Calitatea i importan ă rezervatiei

Aici există cel mai curat și mai valoros arboret de gârnișă din România și unul
dintre cele mai curate din Europa. Specia ocupă 82% din suprafașa pădurii, iar
arborii au vârsta medie de 75 de ani. Multe exemplare depășesc 100 de ani.
Pădurea etalează la dimensiuni reduse vegetașia veche, caracteristică masivului
Făgăraș. Ea este un vestigiu al pădurilor din subboreal (3000 - 1000 de ani î. Hr.)
care se întindeau din bazinul Mediteranei până în nordul Câmpiei Române, cu un
pronunșat caracter termofil. În literatura de specialitate, pădurea Seaca –
Optășani este menșionată ca rezervașie forestieră-botanică, pe suprafașa de
218,9 ha.
Vulnerabilitatea padurii:
exploatările forestiere intensive.
Managementul ariei naturale

Administrator/custode: RNP Direcţia Silvică Olt
Web: http://www.rosilva.ro/subsubcategorie.php?id=71&cat=14&subcat=28
Contact: Slatina, Aleea Oltului, nr 2, jud. Olt
90

Tel: 0249 416428, 0249 43 20 13

Mobil: 0372 79 90 89
Fax: 0249 432002
E-mail: office@slatina.rosilva.ro
Rezervașia de arborete de gârnișă este o arie protejată de interes național ce

corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată
în județul Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Poboru
Aria natuarală se întinde pe o suprafață de 121 hectare în Platforma Cotmeana

(subdiviziune a Podițului Getic), în extremitatea nordică a județului Olt, în
partea teritorială nord-estică a satului Cornățelu, lângă rezervația naturală
Pădurea Seaca - Optățani, aproape de drumul județean (DJ703C) care leagă
localitatea Poboru de satul Otețtii de Jos.
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie
2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -
Sercțiunea a III-a - zone protejate) ți reprezintă o zonă împădurită (la limita de
trecere de la Câmpia Română la Podițul Getic) cu rol de protecție pentru specii
arboricole de gârniță (Quercus frainetto), cu o vârstă medie de 75 de ani.
Aria naturală dispune de habitate cu păduri danubiano-balcanice de gârniță cu

vegetație ierboasă de păiuț, păduri de foioase în tranziție ți pățuni ți se
suprapune sit-ului Natura 2000 - Seaca-Optățani.
Flora este constituită din arbori ți arbusti cu specii de gârniță, gorun (Quercus
petraea), stejar comun (Quercus robur), arțar (Acer platanoides), carpen
(Carpinus betulus), ulm-de-câmp (Ulmus minor), păducel (Crataegus monogyna),
păr-pădureț (Pyrus pyraster), măr-pădureț (Malus sylvestris), sânger (Cornus
sanguinea) sau corn (Cornus mas).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite plante cu specii de: năpraznică (Geranium

robertianum), pățtiță (Anemone nemorosa), cerențel (Geum urbanum),
plămânărică (Pulmonaria officinalis), brânduță de toamnă (Crocus banaticus),
alior (Euphorbia cyparissias), vițelar (Anthoxanthum odoratum), vinariță
(Asperula odorata), mărgică (Melica uniflora), frate-cu-soră (Melampyrum
91

nemerosum), bălbiță (Stachys sylvatica), cioroi (Inula germanica), mărgeluțe

(Lithospermum purpurocaeruleum), popilnic (Asarum europaeum), sau colțițor
(Dentaria bulbifera).
Fauna este reprezentată de mamifere (cu specii de: cerb, cerb lopătar, căprioară,
mistreț, vulpe, iepure, viezure, dihor, țoarece de pădure, arici de pădure, pisică
sălbatică), păsări (uliu porumbar, țorecar, mierlă, vânturel, fazan, coțofană,
pitulice, sturz de vâsc), reptile ți amfibieni (țarpele orb, țopârlă de câmp,
guțter, salamandră, broască de copac, triton cu creastă) ți insecte.
3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de

interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile
caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar invecinate si distributia acestora
In cadrul perimetrului studiat habitatul stepic ponto-sarmatic nu apare in

compozitia caracteristica. Din cauza pasunatului vegetatia specifica a suferit
modificari, in cadrul asociatiei aparand specii care caracterizeaza pajistile
degradate.
Efectul anticipat al investitiei asupra habitatelor: Realizarea lucrarilor de
investitii si exploatare a acestora nu va afecta semnificativ tipului de habitat
identificat in zona de amplasament, deoarece asociatiile vegetale stepice
reprezinta pajisti degradate si nu intrunesc toate elementele structurale ale
stepelor ponto-sarmatice.
Pe amplasament au fost intalnite palcuri de padure cu vegetatie de silvostepa cu

Quercus ssp. Caracteristice habitatului respectiv sunt speciile urmatoare: Q.
robur, Q. pubescens, Acer campestre, etc.
Efectul anticipat al investitiilor asupra habitatelor: Vegetatia silvica de tipul
arboretelor xero-termofile este raspandita pe suprafete restranse, la marginea
perimetrului de investitii si de exploatare a acestora. Activitatea desfasurata in
cadrul amplasamentelor de dezvoltare-exploatare nu va avea un impact
92

semnificativ asupra habitatului, respectandu-se masurile de diminuare a

impactului.
Circus cyaneus Linnaeus (erete vanat). Este o specie oaspete de iarna in zona. Au
fost observate 6-8 exemplare in pasaj.
Efectul anticipat al investitiei asupra populatiei speciei: Exemplare izolate
observate in pasaj pe terenurile agricole limitrofe.
4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes

comunitar
Pentru conservarea ecosistemelor naturale, la nivelul Uniunii Europene s-a

elaborat o retea de arii protejate extinsa la nivelul fiecarui stat membru, numita
"Reteaua Natura 2000". Dezvoltarea acestei retele se bazeaza pe doua directive
principale ale Uniunii Europene: "Directiva Habitate 92/43 din 1992 referitoare
la plante si animale salbatice si habitate naturale" si "Directiva Pasari 79/409 din
1979, referitoare la conservarea speciilor de pasari".
Directiva Habitate a fost creata pentru a conserva atat speciile de plante si

animale salbatice, cat si habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin
infiintarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate actiunile bazate pe aceasta
directiva sunt axate pe mentinerea unui statut de conservare favorabil sau pe
reabilitarea speciilor si habitatelor propuse. Toate masurile de conservare trebuie
sa aiba in vedere si aspectele economice si sociale la nivel regional si local.
Directiva Pasari se refera la conservarea speciilor de pasari care se gasesc in

mod natural in salbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele
obiective ale acestei directive sunt protectia, managementul si controlul acestor
specii si stabilirea de reguli necesare protectiei si conservarii lor. Aceasta
directiva se aplica in cazul pasarilor, oualor lor, cuiburilor si habitatelor lor.
Statele membre trebuie sa declare Zone Speciale de Protectie pentru conservarea
speciilor si habitatelor propuse.
Pentru Romania - in conformitate cu directivele amintite -, au fost desemnate arii

de importanta comunitara (SCI) si arii de protectie speciala avifaunistica (SPA).
93

Speciile si habitatele propuse au elemente de conservare specifice evidentiate in

fisele siturilor respective.
Astfel, speciile si habitatele din ariile protejate – RO SCI 0048 Crisul Alb si RO
SPA 0015 Campia Crisului Alb si Crisului Negru au o anumita structura a
populatiei, statut de conservare, prezentata in continuare.
RO SCI 0048 Crisul Alb, pentru specii prioritare

Numele speciei Conservare Global
Rhodeus sericeus amarus B B
Sabanejewia aurata B B
Cobitis taenia B B
Gymnocephalus schraetzer C C
Zingel zingel B B
Gobio kessleri C C
Unio crassus A A
Conservare A insemnand: stare de conservare excelenta, indiferent de
posibilitatea de refacere;
Conservare B insemnand: conservare buna, specie bine conservata indiferent de
clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si
usor de refacut;
Conservare C insemnand: conservare in conditii dificile.
Global A reprezentand: o stare de conservare a speciei, la nivelul sitului,
excelenta;
Global B reprezentand: valoarea sitului pentru conservarea specie este buna;
Global C indica faptul ca: valoarea sitului pentru conservarea specie este
notabila.
RO SCI 0048 Crisul Alb, pentru habitate prioritare

Nume Conservare Global
Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
B B
Alluvial forests with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion Alnion incanae
Salicion albae)
RO SPA 0015 Campia Crisului Alb si Crisului Negru, pentru specii prioritare
Numele speciei Conservare Global
94

Nycticorax nycticorax B B
Aythya nyroca B B
Milvus migrans B B
Haliaeetus albicilla C B
Circus aeruginosus B B
Circus pygargus B B
Hieraaetus pennatus C B
Falco vespertinus C B
Crex crex B B
Himantopus himantopus C C
Pluvialis apricaria B B
Chlidonias hybridus B B
Coracias garrulus C B
Lullula arborea B B
Anthus campestris B B
Lanius minor B B
5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate.

Justificarea daca planul propus nu are legatura directa cu sau nu
este necesar pentru managementul conservarii ariei naturale
protejate de interes comunitar
95

5.1. Date generale despre aria naturala protejata a sitului de importanta

comunitara RO SCI 0048 Crisul Alb, ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000
Pentru specii prioritare

Nume specie Populatia Izolare
Rhodeus sericeus amarus C C
Sabanejewia aurata C C
Cobitis taenia C C
Gymnocephalus schraetzer C B
Zingel zingel C C
Gobio kessleri C C
Unio crassus A C
Populatie A: semnifica faptul ca la nivelul sitului se gaseste peste 15% din totalul
acestei specii, la nivel national;
Populatie B: semnifica faptul ca la nivelul sitului se gaseste 2-15% din totalul
Populatie C: semnifica faptul ca la nivelul sitului se gaseste sub 2% din totalul
Populatie D: populatie nesemnificativa
Izolare B: populatie neizolata, dar in limita ariei de distributie;
Izolare C: populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa.
Referitor la specia de Unio crassus, aceasta se va mentine, in numar mare si in

viitor, neexistant dezvoltari care sa-i puna in pericol existenta si nu sunt nici
pradatori specifici care sa o conduca la extictie asa cum s-a intamplat in mai
multe tari europene ca de exemplu Olanda.
5.2. Date generale despre aria de protectie speciala avifaunistica – RO SPA

0015, Campia Crisului Alb si Crisului Negru
Pentru specii prioritare

Nume specie Populatia Izolare
96

Botaurus stellaris D
Nycticorax nycticorax C C
Ardeola ralloides D
Egretta garzetta D
Ciconia ciconia D
Plegadis falcinellus D
Platalea leucorodia D
Aythya nyroca C C
Pernis apivorus D
Milvus migrans B B
Haliaeetus albicilla B C
Circaetus gallicus D
Circus aeruginosus C C
Circus cyaneus D
Circus pygargus A B
Aquila pomarina D
Hieraaetus pennatus C C
Pandion haliaetus D
Falco vespertinus B C
Falco columbarius D
Falco peregrinus D
Porzana parva D
Crex crex C C
Grus grus D
Himantopus himantopus C B
Pluvialis apricaria C C
Larus melanocephalus D
Sterna hirundo D
Chlidonias hybridus C C
Chlidonias niger D
Asio flammeus D
Caprimulgus europaeus D
Alcedo atthis D
Coracias garrulus C C
Picus canus D
Dryocopus martius D
Dendrocopos medius D
Lullula arborea B C
Anthus campestris C C
Acrocephalus melanopogon D
Lanius collurio D
97

Lanius minor C C
Buteo rufinus D
Aquila heliaca D
Dendrocopos syriacus D
Populatie A: semnifica faptul ca la nivelul sitului se gaseste peste 15% din totalul
Populatie B: semnifica faptul ca la nivelul sitului se gaseste 2-15% din totalul
Populatie C: semnifica faptul ca la nivelul sitului se gaseste sub 2% din totalul
Populatie D: populatie nesemnificativa
Izolare B: populatie neizolata, dar in limita ariei de distributie;
Izolare C: populatie neizolata, cu o arie de distributie extinsa.
5.3. Justificarea privind legatura dintre PUG si managementul ariilor

naturale protejate
Unul din scopurile principale ale Planului Urbanistic General este acela de a
armonizare cvasitotala - a existentei umane, prin crearea de facilitati de ordin
edilitar, cultural, social si economic -, cu mediul inconjurator, inclusiv prin
augmentarea masurilor de protectie necesare.
Desigur dezvoltarea unui oras solicita luarea de masuri deosebit de complexe
pentru a satisface intreg pachetul de cerinte specifice acestor dezvoltari.
Pentru un plan care are un orizont de timp pentru aplicare relativ lung – 5-10 ani
– este necesara o colaborare punctuala intre autoritatile orasului, responsabile
pentru fiecare noua investitie, realizata in teritoriu, si custodele ariilor naturale
protejate de interes comunitar pentru a se hotara cele mai bune solutii pentru
executarea investitiilor.
PUG-ul nu poate tine loc de documentatie necesara dezvoltarii unui management
activ de conservare a siturilor naturale protejate, deoarece el nu contine
elementele specifice unei astfel de activitati.
98

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Date despre relatiile structurale si functionale ce creeaza si mentin integritatea

ariei naturale protejate de inters comunitar:
situl de importanta comunitara RO SCI 0048 Crisul Alb
si situl de protectie speciala avifaunistica: RO SPA 0015 Campia Crisului
Alb si Crisului Negru,

au fost prezentate sub diferite aspect in capitolele anterioare.
Se pot emite urmatoarele concluzii:

Relatia dintre tipul de ecositem stepic/silvostepic (sectoare de padure),
inconjurat de zone locuite, zone industrial, pasuni si terenuri agricole o

constituie structura vegetatiei si comunitatile de fauna.
Ecosistem stepic cu formatiuni vegetale naturale de pajisti, din stepa si
silvostepa are un pronuntat caracter continental. Se dezvolta pe soluri

bogate in baze, cu un deficit de umiditate pe timpul verii.
Ecosistem silvostepic ce cuprinde arboretele xero-termofil. Intalnit pe
versanti slab pana la mediu inclinati, in expozitii mai mult insorite, pe

platouri ori pe vai largi, pe depozite loessoide sau luto-argiloase.
Vegetatia. Pajisti reprezentate de asociatii de specii diferite.
Fauna. In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup
este cel al insectelor pterigote, adaptate la o multitudine de habitate. Acestea

sunt bine reprezentate prin specii caracteristice si efective relativ
numeroase.
Speciile de vertebrate sunt reprezentate prin amfibieni, reptile, pasari si
mamifere.
Herpetofauna (amfibieni, reptile), include specii comune identificate in zona:
soparla de camp (Podarcis taurica), gusterul (Lacerta viridis), sarpele de

casa (Natrix natrix).
Avifauna. Pasarile identificate pe amplasament sunt, in majoritate, specii
comune caracteristice zonelor stepice/agroecosisteme si antropice.

In general zona amplasamentului este tranzitata si survolata de pasari in
perioadele de migratie, dar si in cautare de hrana. Majoritatea exemplarelor

identificate aveau legatura cu terenurile agricole limitrofe, zonele umede sau
localitatile invecinate.
99

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de
management
Pentru situl RO SPA 0015 Campia Crisului Alb si Crisului Negru nu exista plan de
management. Pentru zona Rezervatia de Soluri Saraturate de la Socodor exista un
plan neavizat, inca de Academia Romana.
In aceeasi situatie se afla si situl RO SCI 0048 Crisul Alb.
Prin urmare nu exista obiective de conservare acceptate official pentru nici una
din cele doua arii protejate.
Teoretic, se pot mentiona cateva obiective general valabile:

Conservarea speciilor;
Conservarea habitatelor;
Conservarea peisajelor protejate,
asigurand conectarea acestora si a majoritatii suprafetelor cu habitate naturale

aflate in zona de vest a Romaniei.
Importanta conservativa a unui sit este reprezentata prin specii si habitate, in

primul rand cele ce necesita constituirea de arii speciale de conservare, taxoni
protejati prin conventiile internationale, specii din listele rosii nationale, alte
specii/habitate rare sau reprezentative.
O prioritate importanta o constituie conservarea habitatelor de interes comunitar
specifice, protejate prin legislatia nationala si internationala.
8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate

de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot
produce in viitor
100

Pentru pastrarea integritatii ariilor naturale protejate autoritatile locale ale

Orasului Chisineu-Cris, precum si autorii documentatiilor care au stat la baza
intocmirii noului Plan Urbanistic General au tinut cont, au recomandat si urmeaza
sa se aplice o serie de masuri:
Aplicarea prevederilor din PUG sa nu reduca suprafata habitatelor si/sau
numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

Sa nu conduca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;
Sa nu aibe impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea
starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar;
Sa nu produca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura
si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar.
9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in
evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar
Pentru alte informatii relevante privind ariile naturale protejate de interes

comunitar din zona de amplasament a Planului Urbanistic General, se vor
consulta toate documentatiile care au stat la baza intocmirii acestuia.
10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes

comunitar
10.1. Estimarea impactului potential al planului asupra obiectivelor de

protectie pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate
In cadrul studiului de evaluare adecvata s-a urmarit evaluarea in mod

corespunzator a impactului asupra fiecarei specii si fiecarui habitat de interes
comunitar din fiecare arie naturala protejata de interes comunitar posibil afectata
de implementarea PUG, astfel incat sa se asigure obiectivele de conservare a
acesteia si integritatea retelei Natura 2000.
101

Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar au in

vedere mentinerea si restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor si
habitatelor de interes comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare se va face
tinandu-se cont de caracteristicile fiecarei arii naturale protejate de interes
comunitar, in general, prin planurile de management al ariilor naturale protejate
de interes comunitar.
Impactul produs de dezvoltarile urbanistice cuprinse in PUG, asupra

biodiversitatii este unul direct, prin executarea fizica a investitiilor cat si unul
indirect asupra zonelor invecinate – prin acestea intelegandu-se si ariile naturale
protejate.
Impactul – chiar daca se va incadra in limitele legale - , va conduce la:
Cresterea nivelului local de zgomot;
Cresterea nivelului local de vibratii;
Cresterea nivelului concentratiilor de gaze arse rezultate de la motoarele cu
ardere interna ale utilajelor folosite in constructii;

Cresterea nivelului concentratiei de pulberi, in atmosfera, datorate
activitatilor de constructii si a cresterii traficului auto.
In acest caz se poate apreciade existent unui impact direct desfasurat pe durata
derularii activitatilor din cadrul amplasamentelor supuse investitiilor si un impact
negativ indirect. Specificam, ca impactul se poate desfasura – cu intermitente -,
pe termen lung (5-10 ani) si se va regasi in:
constructia si amenajarea drumurilor de acces, de interes
international, national si local;
deschiderea de santiere pentru constructia de locuinte;
deschiderea de santiere pentri constructii edilitare diverse, etc.
Impactul indirect. Acest impact se refera la modul cum biodiversitatea din zonele
invecinate perimetrului de investitii va fi influentata de activitatile caracteristice
programului.
Toate speciile de animale (insecte, toate vertebratele) se vor retrage in zonele
invecinate obiectivului, cauzate de lucrarile de santier, existand posibilitatea ca
acestea sa revina temporar in zona de lucru in perioadele de pauza, sau la
inceierea acestora.
Alti factori cu impact asupra vegetatiei si faunei din perimetrul orasului:
pasunatul intensiv practicat in aria studiata;
turismul de weekend, observat in sectoarele silvice;
102

impactul antropic, factor de stres reprezentat de circulatia persoanelor,

autovehiculelor, utilajelor in zona;
imprejmuirea terenurilor private si realizarea diverselor constructii etc.
Avand in vedere structura vegetatiei de pe perimetrele viitoarelor investitii,
precum si componenta faunistica (in principal, specii comune), apreciem ca
impactul asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ, pe durata derularii aplicarii
prevederilor din PUG.
In concluzie consideram ca impactul produs asupra biodiversitatii prin
realizarea obiectivelor prevazute in Planul de Urbanism General este
nesemnificativ, fara urmari grave pe termen lung asupra florei si faunei locale.
Impactul cumulat
Pentru aprecierea impactului investitiilor asupra biodiversitatii a fost luat in
calcul si efectul cumulat al acestora, propuse a fi realizate, concomitent cu alte
investitii noi ce sunt sau vor fi situate in zone apropiate.
Activitatile principale identificate in zona de amplasament sunt legate de:
activitati agricole - culturi agricole de rapita, cereal etc.;
activitati industriale desfasurate in apropierea noilor dezvoltari sociale

si edilitar-gospodaresti;
pasunat (ovine, caprine, cabaline si bovine), in perimetrul Ariei de
protectie avifaunistica RO SPA 0015 si in vecinatatea acesteia;
turism si agrement - in special turismul necontrolat si neorganizat, in
special, in sectoarele silvice limitrofe ariilor naturale protejate sau in
interiorul acestora;
activitati de protectie si conservare ale habitatelor, speciilor de flora si
fauna din zona, in conformitate cu legislatia de mediu, pe suprafetele
siturilor protejate.
Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera supafete foarte mari, celelalte activitati
produc un impact concentrat in jurul sursei.
Impactul rezidual
103

Observatiile realizate in zona de amplasament a viitoarelor investitii prevazut prin

PUG conduc la idea ca investitiile propuse a fi realizate nu vor avea un impact
negativ semnificativ asupra speciilor de flora si fauna si a habitatelor naturale
care au stat la baza instituirii celor doua situri Natura 2000: situl de importanta
comunitara: RO SCI 0048 Crisul Alb si situl de protectie speciala avifaunistica:
RO SPA 0015 Campia Crisului Alb si Crisului Negru.
Totodata, prin raportul de mediu au fost impuse masuri de diminuare a impactului
asupra biodiversitatii, care vor fi in grija investitorului si a celor care vor
supraveghea investitiil.
Prin urmare, atata timp cat beneficiarii investitiilor vor urmari implementarea atat
a legislatiei pentru protectia mediului, cat si respectarea masurilor de diminuare a
impactului asupra biodiversitatii, consideram ca nu va exista nici un impact
rezidual urmare a realizarii activitatilor de investitii si de exploatare a acestora.
Date fiind afirmatiile de mai sus prognoza privind amploarea/marimea impactului

cumulativ identificat si semnificatia acestuia asupra ariilor naturale protejate este
ca integritatea ariilor naturale si a speciilor adapostite de acestea va ramane
intact iar impactul activitatilor mentionate va fi nesemnificativ in raport cu ariile
protejate.
12 BIBLIOGRAFIE
[1] Hotararea Guvernului Romaniei nr 766/10.12.1997, pentru aprobarea unor

regulamente privind calitatea in constructii;
[2] Hotararea Guvernului Romaniei nr 675/11.07.2002, privind modificarea si
completarea Hotararii Guvernului Romaniei nr 766/1997, pentru aprobarea
unor regulamente privind calitatea in constructii;
[3] Hotararea Guvernului Romaniei nr 123/10.10.2008, privind modificarea
Hotararii Guvernului Romaniei nr 766/1997, pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea in constructii;
[4] Legea 10/24.01.1995, privind obligativitatea utilizarii de materiale
agrementate, la executia lucrarii;
[5] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor periculoase;
[7] Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007,
privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de
104

importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000, in Romania;
[8] Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/29.09.2011, privind
modificarea Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr.
1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000, in Romania;
[9] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007, privind declararea
ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000, in Romania;
[10] Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 19/13.01.2010, pentru
aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor
potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de
interes comunitar;
[11] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea
deseurilor;
[12] Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.
atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de
poluanti atmosferici produsi de surse stationare, completat cu Hotararea
Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor;
[13] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea
deseurilor;
[14] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta
gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase;
[15] Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/14.07.2006 modificata si
completata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 955/08.09.2010;
[16] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea
Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/14.07.2006
privind securitatea si sanatatea in munca modificata si completata prin
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 955/08.09.2010;
[17] Hotarea Guvernului Romaniei nr. 971/26.07.2006 privind Cerintele minime
pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;
[18] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 300/02.03.2006 privind Cerintele minime
de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile;
105

[19] Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1048/09.08.2006 privind Cerintele minime

de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
[20] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1146/30.08.2006 privind Cerintele
minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori
a echipamentelor de munca;
[21] Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor modificata
prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 70/14.06.2009, pentru
modificarea si completarea unor acte normative privind taxe si tarife cu
caracter nefiscal;
[22] Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007 privind
aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;
[23] Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului – P 118/1999;
[24] Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor;
[25] Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 161/16.02.2006;
[26] Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului – P 118/1999;
[27] Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului Administratiei si
Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministrului
Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind aprobarea
Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru
proiecte publice si private;
[28] Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/26.09.2002, privind
aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului;
[29] Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului inconjurator;
[30] Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.
atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de
poluanti atmosferici produsi de surse stationare completat, cu Hotararea
Guvernului Romaniei nr. 128/14.02.2002, privind incinerarea deseurilor;
[31] Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/29.09.2011, pentru
modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.
1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor
106

de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania;
[32] Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1284/24.10.2007 privind declararea
ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania;
[33] Aviz nr 601/04.02.2013, emis de catre Directia Silvica Olt;
[34] SR 1343-1/2006, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati;
[35] STAS 1478/1990, Alimentari cu apa la constructii civile si industriale;
[36] Scrisoarea ARPM Timisoara, nr. 5673/25.06.2012;
[37] Memoriu de prezentare privind proiectul P 325/2012 , elaborat de EXPERT
SERV Ploiesti, 2012;
[38] Glasul;
[39] Studiu;
[40] Plan;
[41] www. ;
[42] en.wikipedia.org;
[43] Complexul;
[44] www.birdlife.org;
[45] Directiva nr. 2001/42/CE – Directiva SEA;
[46] Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu
modificarile si completarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial nr.
938/2006;
[47] Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 43/2000 privind protectia
patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de
interes national, modificata si completata, republicata in Monitorul Oficial
nr. 951/2006;
[48] Ordin nr. 196 din 10/10/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor si prescriptiilor tehnice
actualizate, specifice zonelor de protectie si zonelor de siguranta aferente
Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si
etanului;
[49] Hotarare nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele nationale de emisie pentru anumiti
poluanti atmosferici.
107

13 ANEXE
a) CERTIFICAT DE ATESTARE
CI in RNESPM pozitia 406/2012;
b) ACTE, PLANURI SI PLANSE

Aviz 601/04.02.2013, emis de Directia Silvica Olt;
Proces verbal 8545/10.10.2012, emis de catre APM Olt;
Plan de amplasare in zona, scara 1:25000;
Proiectul sondelor 1738 si 1703 Otesti – lucrari de suprafata -, careu
foraj, structuri rutiere, scara 1:500;

Schema RO SCI 0225 Seaca-Optasani;
Schema RO SCI 0225 Seaca-Optasani, detaliu;
c) IMAGINI ACTUALE ALE AMPLASAMENTULUI SI

VECINATATILOR SALE
Detaliu zona padure tanara de garnita - Quercus frainetto;
Drum de acces si exploatare la careul Cluster-ului;
Drum pietruit de exploatare si acces la careul sondelor;
Lastaris de maciesi la limita de vest a RO SCI 0225;
Limita de vest a RO SCI 0225;
Parc 11 Otesti;
Sonda 1154 existenta;
Vecinatatea de sud a drumului de exploatare si acces la Cluster;
Vecinatatea sud-estica a careului Cluster-ului;
Vecinatatea sudica a careului Cluster-ului;
Zona libera de vegetatie rezervata pentru pozarea de conducte.
108


Evaluare Adecvata Otesti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Adecvata Otesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ploiesti, Malu Rosu 126/10-G/31

Punct de lucru: Ploiesti, Sos. Ploiesti-Targoviste km8

FEBRUARIE 2013 EURO ENVIROTECH Ploiesti

A. INFORMATII PRIVIND INVESTITIA .............................................................................................. 8

1 INFORMATII PRIVIND INVESTITIA: DENUMIREA, DESCRIEREA, OBIECTIVELE ACESTUIA,

1.1 Titularul investitiei.................................................................................................................................... 8

1.2 Autorul atestat al studiului ....................................................................................................................... 8

1.3 Obiectivele generale ale investitiei ............................................................................................................ 8

2 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA .................................................................. 10

3 MODIFICARILE FIZICE CE DECURG DIN ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL

4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC GENERAL .. 11

5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE

6 EMISII SI DESEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI

FEBRUARIE 2013 EURO ENVIROTECH Ploiesti

7 CERINTELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA

8 SERVICIILE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PUG

9 DURATA DE ESALONARE A PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PLANULUI URBANISTIC

10 CARACTERISTICILE PLANURILOR SI PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU

B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA

1. DATE PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR: SUPRAFATA,

UNIO CRASSUS ................................................................................................................................... 34

FEBRUARIE 2013 EURO ENVIROTECH Ploiesti

RHODEUS SERICEUS AMARUS ......................................................................................................... 36

SABANEJEWIA AURATA .................................................................................................................... 39

ZINGEL ZINGEL ................................................................................................................................... 45

ALNUS GLUTINOSA ............................................................................................................................ 48

FRAXINUS EXCELSIOR ....................................................................................................................... 50

CIRCUS AERUGINOSUS ..................................................................................................................... 53

CIRCUS CYANEUS .............................................................................................................................. 58

CIRCUS PYGARGUS ........................................................................................................................... 62

MILVUS MIGRANS ............................................................................................................................... 68

LANIUS MINOR .................................................................................................................................... 69

CORACIAS GARRULUS ...................................................................................................................... 77

FALCO VESPERTINUS ........................................................................................................................ 81

CREX CREX ......................................................................................................................................... 84

FEBRUARIE 2013 EURO ENVIROTECH Ploiesti

2. DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULATIA SI ECOLOGIA SPECIILOR SI/SAU

3. DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES

4. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR .... 93

5. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII AFECTATE.

6. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI MENTIN INTEGRITATEA

7. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR,

8. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE

9. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE

10. ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES

FEBRUARIE 2013 EURO ENVIROTECH Ploiesti

12 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 104

13 ANEXE ..................................................................................................................................... 108

FEBRUARIE 2013 EURO ENVIROTECH Ploiesti

A. INFORMATII PRIVIND INVESTITIA

1 Informatii privind investitia: denumirea, descrierea, obiectivele

1.1 Titularul investitiei

OMV PETROM SA Asset III Muntenia Vest

1.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

1.3 Obiectivele generale ale investitiei

Strategia de restructurare si modernizare a OMV PETROM include si

FEBRUARIE 2013 EURO ENVIROTECH Ploiesti

In cadrul acestei strategii, un loc important il ocupa programul de completare a

1.4 Bilantul teritorial propus pentru proiect

Pentru amplasarea santierului de foraj este necesara o suprafata totala de 5276

Tabel cu terenure care se închiriaza pentru «Cluster» 1703, 1738 Otesti

FEBRUARIE 2013 EURO ENVIROTECH Ploiesti