Studiu Privind Schimbarile Climatice

In asociere cu: OFEK AERIAL PHOTOGRAPHY (1987) LTD & SC RUTIN
CONSULT SRL & SC TEAMNET INTERNATIONAL SA

Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
Proiect: „Harti de hazard si de risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut
– Barlad”
CUPRINS
1 INTRODUCERE...........................................................................................................................................4
2 CLIMA ACTUALA SI REGIMUL PRECIPITATIILOR..........................................................................................4
3 MODELAREA GLOBALA A SCHIMBARILOR CLIMATICE................................................................................6
4 MODELUL GLOBAL AL PROGNOZELOR IN ROMANIA..................................................................................8
4.1 APLICAREA GCM LA O SCARA MAI MICA / SUB-REGIUNE....................................................................................8

4.2 ESTIMAREA IMPACTULUI SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA FRECVENTEI SI INTENSITATII PRECIPITATIILOR IN ROMANIA.....9
4.3 IMPACTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA DEBITELOR CURSURILOR DE APA.......................................................11
5 PROGNOZA IMPACTULUI SCHIMBARILOR CLIMATICE IN B.H. PRUT-BARLAD...........................................13
6 CONCLUZII...............................................................................................................................................21
7 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................22
Lider Asociere: SC TOPRAM PROJECT SRL, CUI 18388291, CIF RO 18388291, J40/2505/2006, Capital Social 200lei
Bucuresti,Aleea Barajul Iezeru, nr. 6, cam 106, sector 3, T: +40 312 287210, F: +40 312 287211
Iasi: Stradela Ipsilante, nr. 2, T: +40 332 228710, F: +40 322228711
office@top-ram.ro, topramproject@yahoo.com, www.top-ram.ro Pg 1/23
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
Index tabe
Tabel 4-1 – Comparatie intre debitele maxime anuale pentru probabilitatile simulate pentru raul Dyje, Slovacia..................13
Tabel 5-1 – Precipitatii zilnice inregistrate la Iasi.....................................................................................................................15
Tabel 5-2 - Valorile precipitatiilor trasnformate folosind ponderile lunare................................................................................16
Tabel 5-3 – Valori transformate ale precipitatiilor....................................................................................................................17
Tabel 5-4 – Transformarea frecventei precipitatiilor aferenta schimbarii temperaturii cu 4oC.................................................20
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Index figuri
Figura 2-1- Variatia indexului North Atlantic Oscillation (NAO).................................................................................................5
Figura 2-2 - Periodicitatea regimului meteorologic si hidrologic in Romania - Anonymous (2003)...........................................6
Figura 4-1 – Modificari in precipitatiile lunare (%) pentru perioada 2001-2030 (Scenariul A1B) in comparatie cu 1961-1990,
indicate ca medie in Romania....................................................................................................................................................9
Figura 4-2 – Prognoza schimbarii cantitatilor de precipitatii (mm)n pe perioada verii in Romania pentru perioada 2070-2099
comparativ cu perioada 1961-199), determinata cu modelul RegCM, scenariul IPPC A2......................................................10
Figura 4-3 – Prognoza schimbarii cantitatilor de precipitatii (mm) in timpul iernii in Romania, determinata din simularea
efectuata cu modelul ICTP RegCM, conform scenariului IPCC A2) (Sursa: Busuioc si altii, 2006)........................................10
Figura 4-4 - Prognoza schimbarii cantitatilor de precipitatii (mm) in timpul iernii in Romania, determinata din simularea
efectuata cu modelul ICTP RegCM, conform scenariului IPCC B2) (Sursa: Busuioc si altii, 2006)........................................11
Figura 4-5 - Bazine Hidrografice utilizate pentru simulari in proiectul CECILIA: 1 – partea superioara a raului Vltava, 2-Dyje -
Jihlava, 3 - Raul Hron si 4 - Ialomita si Buzau.........................................................................................................................12
Figura 4-6 - Compararea debitelor lunare pentru diferite perioade a raurilor Buzau si Ialomita, Romania.............................12
Figura 5-1 – Schimbarile procentuale a cantitatilor de precipitatii functie de ponderea distributiei precipitatiilor zilnice.........14
Figura 5-2– Histograma precipitatiilor inregsitrate si a celor prognozate in Iasi (mm).............................................................19
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
AbrevierI
ABA PB Administratia bazinala de apa Prut-Barlad
ANM Administratia Nationala de Meteorologie
CECILIA Central and Eastern Europe Climate Change Impact and Vulnerability Assessment
IPCC Intergovernmental Panel on Climate Change
GCM Global Climate Model
GES Gaze cu Efect de Sera
HHRI Harti de hazard si de risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut-Barlad
NAO North Atlantic Oscilation
UE Uniunea Europeana
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
1 INTRODUCERE
Directiva UE 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscului de inundatii impune cartografierea riscului la inundatii si
hazardului la inundatii pentru bazinele hidrografice din Romania pana la 22 decembrie 2013, si apoi, conform articolului
14.2, se va face prima actualizare pana la 22 decembrie 2019 si apoi la fiecare sase ani. Prin proiectul HHRI se va
cartografia riscul de inundatii curent, urmand ca la prima actualizare cu termen in 2019 sa se ia in considerare impactul
schimbarilor climatice.
In acest raport se analizeaza impactul direct si indirect al schimbarilor climatice ce ar putea afecta riscul la inundatii.
Impactul direct va include:
- Cresterea intensitatii precipitatiilor, datorita cresterii caracterului torential al ploilor si/sau o capacitate mai mare de
retinere in atmosfera sub premiza unui climat mai cald;
- Modificari in umiditatea bazinului, datorita modificarilor in frecventa perioadelor ploioase si de seceta;
- Modificari in stocarea si intinderea stratului de zapada;
- Modificari ale cantitatilor totale de precipitatii;
- Modificari in circulatia atmosferica globala;
- Nivelul crescut al marii ce poate afecta cursul inferior al Dunarii.
Impactul indirect poate fi cauzat de modificari de vegetatie si utilizarea terenurilor sau modificarea culturilor agricole, ca
rezultat al adaptarii agriculturii la schimbarile climatice.
In timp ce hartile de risc la inundatii care se realizeaza prin proiectul HHRI nu includ impactul schimbarilor climatice, prin
acest raport se poate prognoza un impact pe perioada de perspectiva, astfel incat sa se poata identifica necesarul de input
pentru hartile actualizate ce trebuiesc realizate pana in 2019.
Acest raport include o analiza a informatiilor existente asupra impactului prognozat al schimbarilor climatice in Romania. Din
studiile intreprinse in acest sens, exista putina informatie publicata referitoare la impactul schimbarilor climatice asupra
riscului la inundatii in Romania.
2 CLIMA ACTUALA SI REGIMUL PRECIPITATIILOR

Clima in Romania este controlata de Muntii Carpati, care divizeaza climatul ce variaza de la temperat in vest la continental
in est. Acest fapt este datorat localizarii si inaltimii Muntilor Carpati, care actioneaza ca o bariera asupra vanturilor Atlantice
astfel limitand influenta lor spre zonele de vest si centru. Aditional ei blocheaza influentele continentale dinspre Campia
Rusa, in timp ce in sud-est Marea Neagra asigura un climat mai bland si umed.
Variatia climatului poate fi transpusa in schimbarile de precipitatii, de exemplu exista o crestere in precipitatii (in medii
lunare) din sud-vest spre nord-est cu precipitatiile cele mai mari in zonele muntoase. Cele mai mari precipitatii au loc ori in
decembrie si februarie ori in ianuarie si martie si aceasta este dependenta de indexul NAO ( North Atlantic Oscillation)
NAO reprezinta fluctuatia presiunii atmosferice in Oceanul Atlantic de Nord intre presiunea joasa Islandica (intre Islanda si
Groenlanda) si presiunea inalta a Insulelor Azore care controleaza intensitatea si directia a vanturilor vestice si prin urmare
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
o directie a furtunilor. De asemena are loc o manifestare neregulata ce variaza de la an la an cum se poate vedea in Figura
2 -1.
Figura 2-1- Variatia indexului North Atlantic Oscillation (NAO)
Diferenta mare intre presiunea la cele doua statii (un index anual mare, notat NAO +) conduce la o crestere a vanturilor
predominante si in consecinta, veri reci si ierni umede si calde in Europa Centrala. In contrast, daca indexul este scazut
(NAO -), vanturile predominante sunt suprimate, aceaste zone suferind ierni friguroase si o directie a furtunilor dinspre sud
spre Marea Mediteraneana. Aceasta inseamna o crestere in activitatea furtunilor si a precipitatiilor in sudul Europei, care se
poate extinde si in Romania.
Variatia indexului NAO are o importanta semnificativa asupra climatului European incluzand Romania, iar schimbarile
acestor modele de circulatie pot reprezenta un impact previzibil al schimbarilor climatice. Relatia dintre indexul NAO si
perioadele de vreme ploioasa in Romania nu este directa, dupa cum se poate vedea prin comparatia rezultatelor din Figura
2 -1 cu rezultatele unui studiu publicat referitor la anii ploiosi sau secetosi din Romania, regasite in Figura 2 -2. In timp ce
tendinta de aparitie a perioadelor secetoase este aferenta unui index NAO mare, sunt de asemenea multi alti factori care
influenteaza regimul de precipitatii.
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
Figura 2-2 - Periodicitatea regimului meteorologic si hidrologic in Romania - Anonymous (2003)
3 MODELAREA GLOBALA A SCHIMBARILOR CLIMATICE

Impactul schimbarilor climatice este investigat folosind Modele Climatice Globale (Global Climate Models –GCMs). Acestea
combina un model de circulatie atmosferica si un model oceanic si de asemenea un model al marilor. Modelele lucreaza pe
un grid regulat, de obicei 1 grad latitudine si longitudine, si deci sunt la o scara relativ mare. Exista modele scalate pentru
studiu la scari mai mici care pot fi utilizate pentru a estima efectele regionale ale modificarilor prognozate de GCMs.
Modelarea climatului global nu este o stiinta foarte precisa. Complexitatea climatului global, legaturile sale si feedback-ul
altor sisteme globale trebuiesc simplificate semnificativ si de multe ori datele de input sunt indisponibile sau prea putine. Din
acest motiv este o practica uzuala combinarea datelor de la cateva GCM-uri, cunoscute ca Ansambluri – ENSEMBLE
(Linden si Mitchell, 2009), acestea fiind rezultatul unui numar mare de simulari, pentru a avea o estimare a probabilitatii
prognozelor facute. Concentratia gazelor cu efect de sera (GES) in atmosfera pe perioada de prognoza este de asemenea
o necunoscuta, asadar putem avea o multitudine de scenarii care reflecta evolutia gazelor de sera, strategiile de reducere a
acestora pe viitor.
Rezultatul va fi o gama larga de prognoze climatice posibile, pe un grid la scara mare, asadar prognozele actuale a
climatului viitor intr-o locatie particulara sunt dificile de facut cu o precizie satisfacatoare. Aceasta problema este accentuata
si mai mult cand se impune o prognoza a precipitatiilor si chiar mai mult cand sunt cerute intensitatile precipitatiilor. O
estimare a intensitatii precipitatiilor ca rezultat al schimbarilor climatice, pot oferi doar o indicatie a nivelului schimbarilor
potentiale.
Realizarea acestor estimari este folositoare pentru o informare asupra strategiilor de adaptare la schimbarile climatice, in
special cand aceasta nu implica modificari de cost pentru managementul la inundatii, dar trebuie avuta mereu in vedere
scara erorilor posibile in aceste prognoze.
Simularile efectuate pentru estimarea viitorului climat European indica cresterea temperaturii medii intre 2,0 si 6,3°C pana
in 2100, daca nu este luata nici o actiune globala de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Scenarii care includ
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
strategii de reducere a acestor emisii indica posibilitatea cresterii cu 1,4 - 5,8 °C in aceeasi perioada de perspectiva, pana
in anul 2100.
Aceste schimbari vor varia functie de locatie si perioada anului:
1. Un trend crescator dinspre sud spre nord in evolutia temperaturilor medii;

2. Cresteri ale temperaturii medii mai mari in perioada de iarna decat in perioada de vara.
Tendinta generala a schimbarilor prognozate ale precipitatiilor medii anuale prezinta o situatie mult mai complexa decat cea
a temperaturilor. Precipitatiile, cel mai probabil, vor creste in nordul Europei si vor descreste in sud, intensificand variatiile
curente a precipitatiilor, iar o crestere a intensitatii precipitatiilor in nordul Europei este prognozata a fi mai mare in perioada
de iarna. Modelul GCM prognozeaza ca ploile torentiale intense si valurile de caldura pot deveni mai frecvente si ca
precipitatile solide (ninsoarea) se vor reduce. In general, sudul Europei va fi cel mai afectat.
Folosind GCM-urile IPPC (Intergovernmental Panel on Climate Change), recent s-au concluzionat urmatoarele:
„S-au inregistrat modificari semnificative ale frecventei precipitatiilor abundente in unele regiuni; S-a stabilit ca
aceste modificari tin mai mult de cresterea frecventei precipitatiilor decat de descresterea acesteia, de
asemenea inregistrandu-se variatii mari ale modificarilor la nivel regional si subregional;
Se preconizeaza ca frecventa precipitatiilor abundente sau proportia aportului total cauzat de precipitatii
abundente va creste in secolul 21 in multe regiuni de pe glob. Aceasta se aplica in principal la latitudini mari
si regiuni tropicale si in timpul iernii in regiunile de latitudine medie din partea de nord. Caderile masive de
precipitatii asociate cu ciclonuri tropicale au o tendinta ascendenta cu continuarea incalzirii generale. Se
anticipeaza ca in unele subregiuni cresterea precipitatiilor masive va avea loc contrar prognozei de
descrestere a precipitatiilor totale in regiune. Bazat pe unele scenarii de emisie (B1, A1B, A2), o ploaie
maxima zilnica cu o probabilitate de 5% va deveni o maxima zilnica cu probabilitatea de 6% pana la 20%
pana la sfarsitul secolului 21 in multe regiuni, iar in majoritatea regiunilor cu scenarii de emisii mai mari (A1B
si A2) se prognozeaza un trend descendent al frecventei de producere a precipitatiilor.
Nu exista suficiente inregistrari ale evenimentelor istorice care sa poata fi folosite pentru evaluarea
schimbarilor climatice bazate pe observatii, schimbari cu impact asupra frecventei si intensitatii inundatiilor la
o scara regionala, deoarece inregistrarile evenimentelor istorice in sectiunile de masurare existente (statii
hidrometrice) sunt limitate in spatiu si timp si efectele cumulandu-se cu schimbarile utilizarii terenurilor.”
Scenariile publicate de IPCC în anul 2000 în raportul SRES (Special Report on Emissions Scenarios) prevad o crestere a
emisiilor gazelor cu efect de sera (GES) de la 9.7 la 36.7 Gt CO2 – echivalent, respectiv de la 25 la 90% in perioada 2000
-2030. Emisiile de CO2 rezultate din arderea combustibililor fosili vor creste de la 40 la 110% in perioada amintita.
Scenariile SRES sunt grupate in 4 categorii: A1, A2, B1, B2 care exploreaza cai de dezvoltare alternative, care acopera o
mare varietate de evolutii demografice, economice si tehnologice ale societatii.
1. A1 presupune o crestere economica foarte rapida, cresterea populatiei care va atinge un maxim în anii 2050 si
introducerea unor tehnologii noi si eficiente. A1 este impartit in 3 subgrupe care descriu directii alternative de
schimbare tehnologica:
a. A1FI –folosirea intensa a combustibililor fosili;
b. A1T – folosirea resurselor alternative;
c. A1B – folosirea echilibrata a diferitelor tipuri de resurse.
2. B1 presupune aceeasi crestere demografica ca si A1, dar cu schimbari mai rapide in structurile economice,
orientate catre o economie a informatiei si serviciilor.
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
3. B2 prevede o crestere medie a populatiei si o crestere economica medie, presupunand solutii locale pentru
dezvoltarea durabila economica sociala si de mediu.
4. A2 presupune o societate foarte eterogena, caracterizata printr-o crestere importanta a populatiei, dezvoltare
economica lenta si schimbari tehnologice lente.
4 MODELUL GLOBAL AL PROGNOZELOR IN ROMANIA

GCM prognozeaza atat modificarile temperaturii, cat si a precipitatiilor in Romania, desi gridul este la o scara mare.
Conform rezultatelor modelarii unui scenariu cu emisii moderate efectuat de IPCC, se prognozeaza o crestere a
temperaturii medii anuale in Romania (in comparatie cu perioada 1980-1990) similar ca in toata Europa.
Cele mai multe modele climatice (peste 90%) indica perioade secetoase mai ales in timpul verii in Romania in perioada
2090-2099, in special in sud si sud-est, in ipoteza in care se anticipeaza o scadere a precipitatiilor de peste 20%. Sunt
asteptate schimbari minore in precipitatiile solide in timpul iernii, desi incertitudinea asupra acestei prognoze este mare.
4.1 APLICAREA GCM LA O SCARA MAI MICA / SUB-REGIUNE

Modelele climatice globale pot oferi prognoze pentru climatul regional si un eventual impact al schimbarilor climatice la nivel
regional. Cu toate acestea, asa cum s-a mentionat mai sus, rezolutia orizontala din componenta atmosferica a acestor
modele globale este grosiera (intre 400 la 125 km), si este insuficient pentru necesitatile practice privind studiul impactului
schimbarilor climatice la scari mai mici, necesare evaluarii inundatiilor in bazinul hidrografic Prut– Barlad.
Scalarile sunt utilizate pentru a obtine informatii la o scara mai mica. Aceste scalari pot fi facute in doua feluri:
1. Metoda dinamica – realizarea unor modele regionale la scara mica cu conditii limita preluate din modele
Globale;
2. Metoda statistica – utilizeaza relatii statistice stabilite intre inregistrari climatice sub – regionale si variabile
atmosferice de output din modele globale.
Ambele metode prezinta avantaje si dezavantaje, dar pentru o anumita regiune data este mai bine a se utiliza ambele
metode, pentru a putea determina gradul de incertitudine al rezultatului.
Administratia Nationala de Meteorologie din Romania (ANM) este angajata in cercetarea schimbarilor climatice din tara si
are un program de cercetare ce vizeaza scalarea predictiilor GCM la nivel regional.
ANM a folosit ambele metode de scalare (dinamica si statica), recomandata de IPCC, si le-a aplicat pentru a stabili modele
GCM sau regionale. In cadrul acestui studiu s-a folosit scenariu A1B IPCC, care a luat in considerare o mica crestere de
concentratii de GES in atmosfera in secolul 21, pentru a face previziuni ale schimbarilor climatice transpuse in parametrii
precum temperatura aerului si precipitatii in Romania pentru perioada 2001-2030, comparativ cu 1960-1990.
Rezultatele metodei statistice arata urmatoatele:
O crestere a temperaturii medie a aerului de la 0,7 la 1.1 ° C;

O scadere a valorii medii a precipitatiilor pe parcursul lunilor decembrie-februarie;
Cresterea precipitatiilor in lunile octombrie si iunie;
Nici o schimbare sesizata in alte luni.
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
Rezultatele modelarii dinamice sunt mai detaliate si arata astfel:
temperatura medie creste mai mult in partea de est a Romaniei;

temperatura aerului este de asteptat sa scada in timpul iernii cu 1,5 ° C, in afara Muntilor Carpati, dar creste in
timpul verii cu 0,2 ° C;
primavara, temperatura va creste cu 1.8 ° C;
toamna, temperatura va creste;
cresterea precipitatiilor vara, in special in partea de vest a Romaniei;
cresterea precipitatiilor toamna;
scaderea precipitatiilor in timpul iernii.
Modificarea lunara a precipitatiilor, indicata de metoda dinamica ruland un ansamblu de 16 modele (din cadrul Coupled
Model Intercomparison Project - CMIP3) realizate de ANM este prezentat in Figura 4 -3.
Figura 4-3 – Modificari in precipitatiile lunare (%) pentru perioada 2001-2030 (Scenariul A1B) in comparatie cu 1961-1990, indicate ca medie in
Romania
4.2 ESTIMAREA IMPACTULUI SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA

FRECVENTEI SI INTENSITATII PRECIPITATIILOR IN ROMANIA
Estimarea schimbarilor in intensitate a precipitatiilor, in special la scara bazinului Prut-Barlad, este inca un domeniu de
cercetare activ si nu pot fi definite inca prognoze certe.
Cu toate acestea ANM a efectuat un studiu la scara locala (la nivelul statiilor meteorologice) care au permis cuantificarea
catorva parametri. Rezultatele au fost apoi comparate cu cele generate de modele climatice regionale, realizand o evaluare
mai buna a incertitudinii. Aceasta evaluare a permis estimarea modificarii precipitatiilor sezoniere, pentru perioada 2070 –
2099 comparata cu perioada 1961 – 1990 (Figura 4 -4, Figura 4 -5 si Figura 4 -6), folosind doua scenarii IPPC (A2 si B2)
Aceste prognoze sustin scaderea cantitatilor de precipitatii vara pana la sfarsitul secolului 21 in cazul bazinului hidrografic
Prut-Barlad, dar va creste cantitatea precipitatiilor din timpul iernii, in special in partea de Nord a bazinului hidrografic.
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
Totusi, cu aceste metode nu se poate determina schimbarea intensitatii precipitatiilor care ar putea duce la cresterea /
descresterea debitelor maxime.
Figura 4-4 – Prognoza schimbarii cantitatilor de precipitatii (mm)n pe perioada verii in Romania pentru perioada 2070-2099 comparativ cu perioada
1961-199), determinata cu modelul RegCM, scenariul IPPC A2
Figura 4-5 – Prognoza schimbarii cantitatilor de precipitatii (mm) in timpul iernii in Romania, determinata din simularea efectuata cu modelul ICTP
RegCM, conform scenariului IPCC A2) (Sursa: Busuioc si altii, 2006)
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
Figura 4-6 - Prognoza schimbarii cantitatilor de precipitatii (mm) in timpul iernii in Romania, determinata din simularea efectuata cu modelul ICTP
RegCM, conform scenariului IPCC B2) (Sursa: Busuioc si altii, 2006)
4.3 IMPACTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA DEBITELOR

CURSURILOR DE APA
Dificultatile si incertitudinile evaluarii impactului schimbarilor climatice asupra cantitatilor de precipitatii prognozate sunt
agravate atunci cand incercam sa estimam schimbarea unor parametri cum ar fi scurgerea de suprafata si debitul maxim.
Aceasta incertitudine poate doar indica o posibila schimbare a parametrilor mentionati. Cu toate acestea, un studiu recent
arata ca exista modificari prognozate ale debitelor medii si maxime ale raurilor, utilizand modele climatice (detaliate mai
jos).
In carul proiectul CECILIA 2010 s-a realizat un studiu pentru Europa de Est, incluzand Romania, cu ANM ca si partener
cheie. Studiul a fost facut pentru cateva bazine hidrografice din tari din Europa de est (Figura 4 -7), incluzand raurile
Ialomita si Buzau din Romania. Rezultatele studiului pentru aceste bazine hidrografice pot fi de asemenea aplicabile pentru
bazinul Prut-Barlad.
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
Figura 4-7 - Bazine Hidrografice utilizate pentru simulari in proiectul CECILIA: 1 – partea superioara a raului Vltava, 2-Dyje - Jihlava, 3 - Raul Hron si 4
- Ialomita si Buzau
Proiectul a folosit rezultatele proiectului ENSEMBLES (realizat pe un grid cu latura de 25 de km) si a utilizat un nou model
regional pe un grid cu latura de 10 km, si a efectuat simulari pentru debite medii lunare pentru bazinele hidrografice studiate
pentru doua perioade: 2021 - 2050 si 2071 - 2100. Rezultatele acestor simulari sunt prezentate in Figura 4 -8.
Figura 4-8 - Compararea debitelor lunare pentru diferite perioade a raurilor Buzau si Ialomita, Romania.
Simularea debitelor medii lunare arata o crestere in perioada de iarna, in special in viitorul apropiat (2021 - 2050) si o
descrestere generala pentru sfarsitul secolului (2071 - 2100). Aceste rezultate finale sunt comparate cu rezultatele
simularilor bazate pe un model de climatic regional pe un grid cu latura de 25 km, dar nu se observa o mare diferenta intre
aceste doua simulari.
Proiectul CECILIA a mers mai departe si a investigat schimbarile climatice in cazul evenimentelor extreme. Simularile
pentru probabilitatile de aparitie a inundatiilor inregistrate in timpul acestor doua perioade de referinta 2021 - 2050 si 2071-
2100 au fost create folosind modelul ploaie scurgere in bazinul hidrografic al raului Dyje din Slovacia. Acest bazin a fost
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
selectat pentru ca nu include schimbari antropice semnificative (lacuri de acumulare), lucru ce implica o anumita
complexitate in cazul multor bazine hidrografice de pe teritoriul Romaniei.
In Tabel 4 -1 se arata schimbarile debitelor maxime rezultate din simulari pentru diferite probabilitati de aparitie. Se
prognozeaza o crestere semnificativa in prima jumatate a acestui secol a debitelor maxime pentru probabilitati extreme,
datorita cresterii intensitatii ploilor, dar cresterea se poate reduce cu aproximativ 10% pe termen lung cu cat volumul de
precipitatii se reduce.
Autorii acestor studii au subliniat ca intregul proces de simulare a inundatiilor este foarte imprecis si este foarte dependent
de scenariile climatice folosite in aceste simulari.
Tabel 4-1 – Comparatie intre debitele maxime anuale pentru probabilitatile simulate pentru raul Dyje, Slovacia
5 PROGNOZA IMPACTULUI SCHIMBARILOR CLIMATICE IN B.H.

PRUT-BARLAD
Majoritatea metodelor de prognoza a schimbarilor magnitudinii viiturilor cauzate de schimbarile climatice necesita informatii
referitoare la precipitatii cu pas zilnic sau orar. Schimbarile climatice studiate in Romania pana in prezent au ca rezultat
precipitatii maxime lunare in cel mai bun caz, acestea fiind insuficiente pentru prognoza debitelor necesare simularii
inundatiilor statistice.
In continuare se descrie o metoda empirica de ajustare a seriilor de precipitatii medii lunare, care foloseste un scenariu al
schimbarii precipitatiilor medii si ajusteaza de asemenea distributia spatiala pentru cresterea cantitatilor zilnice de
precipitatii. Aceasta metodologie este adaptata dupa modelul folosit in Noua Zeelanda (Ministerul Madiului, 2010) pentru
prognoza efectului schimbarilor climatice asupra debitelor in rauri si poate fi folosita pentru analiza modificarii intensitatii
precipitatiilor in diferite scenarii de schimbari climatice.
Metodologia este aplicata pentru ajustarea valorilor precipitatiilor zilnice inregistrate in ipoteza unui regim climatic schimbat.
Astfel se obtine un nou set de date cu precipitatii care poate fi folosit pentru simularea unui hidrograf de debit cu ajutorul
unui model ploaie-scurgere sau prin analiza pentru a genera noi parametri de intensitate a precipitatiilor ce vor fi folositi in
abordari mai simplificate cum ar fi metoda rationala sau metoda hidrografului unitar. Fiecare din cele 3 efecte generate de
schimbarile climatice – cantitatea totala lunara de precipitatii, numarul zilelor ploioase si intensitatea crescuta a
evenimentelor de precipitatii – sunt obtinute dupa cum se prezinta in continuare.
In prima faza se modifica valoarea precipitatiilor inregistrate utilizand schimbarile precipitatiilor lunare prognozate de
modelele climatice regionale. Prognozele schimbarilor precipitatiilor lunare pot diferi in functie de modelul regional utilizat, si
depinde in mod direct de scenariul de emisii GES folosit. De exemplu, in Figura 4 -3 se poate vedea schimbarea medie a
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
precipitatiilor lunare in Romania pentru 16 modele folosind scenariul de emisii A1B, bazat pe o crestere economica
moderata.
Apoi, precipitatiile inregistrate sunt ajustate astfel ca sa respecte schimbarea prognozata din punct de vedere al numarului
zilelor ploioase. Astfel s-a estimat un climat mai uscat. Aceasta schimbare climatica este obtinuta dintr-un model climatic
regional. Aceasta procedura nu a fost studiata in Romania. In acest exemplu, se va folosi metodologia folosita in Noua
Zeelanda., care poate fi aplicata si in alte regiuni din Romania.
Dupa modificarea celor 2 parametri, frecventa precipitatiilor se modifica astfel incat sa se obtina intensitatea crescuta a
precipitatiilor ca rezultat al capacitatii crescute de retinere a apei in atmosfera. Acest lucru s-a facut prin ordonarea zilelor
ploioase si obtinerea ponderii lor raportat la cantitatea totala de precipitatii. Precipitatiile aferente fiecarei ponderi sunt
modificate in conformitate cu schimbarile de temperatura prognozate ca rezultat al schimbarilor climatice. Gradul de
modificare variaza pentru fiecare pondere (cantitate de precipitatii zilnica raportat la cantitatea de precipitatii lunara),
deoarece se asteapta ca cresterea intensitatii precipitatiilor este mai mare pentru evenimentele importante (de exemplu
aceste evenimente vor avea o probabilitate de producere mai mare).
Modificarea prognozata a intensitatii datorita schimbarilor climatice este analizata in Figura 5 -9 de mai jos. Astfel, se poate
vedea ca intensitatea precipitatiilor abundente va creste, in timp ce frecventa precipitatiilor va fi mai redusa. Relatia
empirica rezultata din aceasta analiza este urmatoarea:
Schimbarea precipitatiilor zilnice (% per °C) = 6.15 * [1 – ln (100–P)/2.3 ].
Unde P este ponderea precipitatiilor. Cresterea maxima este limitata la 8% pentru 1 oC de crestere a temperaturii, care este
cresterea teoretica a vaporilor de apa saturati datorita temperaturii atmosferei. Relatia de mai sus este reprezentata in
figura urmatoare cu linie rosie.
Figura 5-9 – Schimbarile procentuale a cantitatilor de precipitatii functie de ponderea distributiei precipitatiilor zilnice
Datele rezulta din modelul climatic regional NIWA (utilizand un grid redus in regiunea Wellington) cu o crestere a
temperaturii locale prognozate de 2,5 oC (linia albastra) si modelul de ajustare – distributie a precipitatiilor ideale (linia rosie)
Frecventa precipitatiilor este ajustata pentru a ne asigura ca totalul prognozat pe termen lung conform modelului regional
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
este in conformitate cu schimbarile prognozate a acestora.
Acest proces este aplicat mai jos pentru o prognoza a cresterii temperaturii medii cu 4 oC folosind frecventa inregistrata a
precipitatiilor care include un eveniment hidrografic moderat. Acest proces poate fi de asemenea aplicat pentru serii de
evenimente mai lungi, reprezentand decade cu inregistrari existente. Setul de date prezentat mai jos demonstreaza
principiul ce a fost aplicat. Datele inregistrate sunt transpuse in Tabel 5 -2.
Tabel 5-2 – Precipitatii zilnice inregistrate la Iasi

Extras date precipitatii
Cod 710736
Statie IASI
An 1985
UM mm
Luna
Zile Mai Iunie Iulie
1 0 0 0
2 0 35.6 0
3 0 2 6.5
4 9.5 0 0.9
5 0 0 11.6
6 0 0 15.6
7 0.1 0 0
8 0 5.2 0
9 0 9.4 1.5
10 0 0 0
11 0 1.5 0
12 0 1.8 1
13 1.6 0 6.2
14 0 2.6 0
15 0 0 0
16 1.3 0.4 0
17 21.2 0 0
18 0.7 78.6 0
19 0.7 114.2 0
20 4.9 1.6 0
21 0 0 0
22 0.5 24.2 2.3
23 3.4 2.2 0.1
24 8.3 6.4 0
25 1.1 0.7 0
26 0 1 4.9
27 0 0 0
28 0 4.4 7.3
29 0.1 0 0.4
30 0 0.1 0
31 0 0
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
Etapa 1 – Prima transformare a valorii precipitatiilor se face pentru ajustare utilizand parametrii schimbarilor prognozate a
precipitatiilor rezultate din modelele climatice regionale. Valoarea procentuala a schimbarii lunare prognozate reprezentata
in Figura 4 -3 a fost folosita pentru a ajusta valoarea precipitatiilor din Tabel 4 -1. Rezultatele se pot vedea in Tabel 5 -3 -.
Tabel 5-3 - Valorile precipitatiilor trasnformate folosind ponderile lunare

Extras date precipitatii
Cod 710736
Statie IASI
An 1985
UM mm
Luna
Zi Mai Iunie Iulie
1 0.0 0.0 0.0
2 0.0 35.8 0.0
3 0.0 2.0 6.1
4 9.5 0.0 0.9
5 0.0 0.0 11.0
6 0.0 0.0 14.7
7 0.1 0.0 0.0
8 0.0 5.2 0.0
9 0.0 9.5 1.4
10 0.0 0.0 0.0
11 0.0 1.5 0.0
12 0.0 1.8 0.9
13 1.6 0.0 5.9
14 0.0 2.6 0.0
15 0.0 0.0 0.0
16 1.3 0.4 0.0
17 21.2 0.0 0.0
18 0.7 79.1 0.0
19 0.7 114.9 0.0
20 4.9 1.6 0.0
21 0.0 0.0 0.0
22 0.5 24.3 2.2
23 3.4 2.2 0.1
24 8.3 6.4 0.0
25 1.1 0.7 0.0
26 0.0 1.0 4.6
27 0.0 0.0 0.0
28 0.0 4.4 6.9
29 0.1 0.0 0.4
30 0.0 0.1 0.0
31 0.0 0.0
Precipitatiile vor fi ordonate descrescator pentru a atribui o pondere mai mare precipitatiilor de intensitate mare, dupa cum
se poate vedea in coloana B din Tabel 5 -4.
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
Etapa 2 – Aceasta faza include ajustarea numarului de zile cu precipitatii. Acesta este redus cu 0,0175 pentru fiecare 1 oC in
plus la temperatura prognozata. Astfel, sunt 43 de zile ploioase in 3 luni consecutive de inregistrari, deci reducerea este de
0.0175*4 =0.07 sau 6,44 zile pentru o crestere a temperaturii cu 4 oC pe perioada de 92 de zile de inregistrari. Aceasta
valoare se va rotunji superior – 7 zile. Astfel, vor fi scoase din seria de date 7 zile cu valori ale precipitatiilor cele mai mici
(marcate in culoarea rosie) - Tabel 5 -4.
Tabel 5-4 – Valori transformate ale precipitatiilor

A B C D E F
Nr. Precipitatii Ponderea Procent Precipitatii Ajustare
criteriu dupa etapa 1 modificare a ajustate finala
ordonat ponderii (D*4*B/100)+
B
mm P/100 (% per °C) mm mm
1 114.89 1.00 8.00 151.65 140.36
2 79.07 0.97 3.34 89.64 82.97
3 35.81 0.94 1.49 37.95 35.12
4 24.35 0.91 0.41 24.74 22.90
5 21.24 0.89 -0.36 20.93 19.37
6 14.74 0.86 -0.96 14.18 13.12
7 10.96 0.83 -1.45 10.33 9.56
8 9.52 0.80 -1.86 8.81 8.15
9 9.46 0.77 -2.22 8.62 7.98
10 8.32 0.74 -2.53 7.47 6.92
11 6.90 0.71 -2.81 6.12 5.67
12 6.44 0.69 -3.07 5.65 5.23
13 6.14 0.66 -3.30 5.33 4.93
14 5.86 0.63 -3.52 5.04 4.66
15 5.23 0.60 -3.71 4.45 4.12
16 4.91 0.57 -3.90 4.14 3.84
17 4.63 0.54 -4.07 3.88 3.59
18 4.43 0.51 -4.23 3.68 3.40
19 3.41 0.49 -4.39 2.81 2.60
20 2.62 0.46 -4.53 2.14 1.98
21 2.21 0.43 -4.67 1.80 1.67
22 2.17 0.40 -4.80 1.76 1.63
23 2.01 0.37 -4.92 1.62 1.50
24 1.81 0.34 -5.04 1.45 1.34
25 1.61 0.31 -5.15 1.28 1.18
26 1.60 0.29 -5.26 1.27 1.17
27 1.51 0.26 -5.37 1.18 1.10
28 1.42 0.23 -5.47 1.11 1.02
29 1.30 0.20 -5.57 1.01 0.94
30 1.10 0.17 -5.66 0.85 0.79
31 1.01 0.14 -5.75 0.77 0.72
32 0.95 0.11 -5.84 0.72 0.67
33 0.85 0.09 -5.92 0.65 0.60
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
34 0.70 0.06 -6.01 0.54 0.50

35 0.70 0.03 -6.09 0.53 0.49
36 0.70 0.00 -6.16 0.53 0.49
37 0.50 - - - -
38 0.40 - - - -
39 0.38 - - - -
40 0.10 - - - -
41 0.10 - - - -
42 0.10 - - - -
43 0.09 - - - -
Etapa 3 - Zilele cu precipitatii ramase dupa eliminarea celor 7 valori minime, sunt folosite pentru a determina schimbarea
intensitatii precipitatiilor. Procentele calculate din coloana D sunt raportate la ponderea precipitatiilor, folosind formula:
Schimbarea precipitatiilor zilnice (in % per °C) = 6.15 * [1. – ln (100–P)/2.3 ].cu maximum 8% pentru 1 oC de schimbare a
temperaturii cum a fost descris anterior. Precipitatiile totale rezultate se pot vedea in coloana E din Tabel 5 -4.
Etapa 4 – In aceasta etapa precipitatiile totale zilnice (coloana E) sunt ajustate pentru a ne asigura ca valoarea acestora
corespunde prognozei modelului climatic regional (coloana B). Astfel, au rezultat valorile din coloana F, conditia fiind ca
suma precipitatiilor zilnice calculate din perioada analizata sa fie egala cu suma precipitatiilor zilnice prognozate conform
modelului climatic regional.
Pentru a determina valorile din coloana F, respectand conditiile de mai sus se aplica formula:
F 1−43=E1−43 −( p x∗E 1−43)
p x =( Σ¿¿ coloana E 1−43−Σ 1−43 1−43

coloana B )/ Σ coloana E ¿
Graficul rezultat al precipitatiilor are mai putine zile ploioase dar maxime mai mari – intensitatea precipitatiilor creste,
frecventa precipitatiilor normale scad, dar precipitatiile totale sunt egale cu valoarea totala prognozata. Acest lucru este
reprezentat grafic in histograma din Figura 5 -10– Histograma precipitatiilor inregsitrate si a celor prognozate in Iasi (mm).
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
160
140
120
100
Precipitatii zilnice
inregistrate
80
Precipitatii prognozate
60
40
20
0
1
3
5
7
9
11
15
19
25
29
33
37
43
13
17
21
23
27
31
35
39
41
Figura 5-10– Histograma precipitatiilor inregsitrate si a celor prognozate in Iasi (mm)
Inregistrarile folosite includ un eveniment moderat in sectiunea Iasi cu o probabilitate de producere aproximativa de 20%.In
urma transformarilor facute in etapele de mai sus, valoarea precipitatiilor maxime inregistrate in perioada luata in calcul a
fost majorata cu 22%. Asta nu inseamna neaparat ca debitul maxim in setiunea de rau va creste, analiza necesitand o
perioada mult mai lunga de timp. Aceasta metoda demonstreaza ca se pot realiza prognoze pe baza scenariilor de
schimbari climatice regionale.
Frecventa originala poate fi reconstituita prin inlocuirea valorilor transformate cu cele inregistrate din Tabel 5 -2 –
Precipitatii zilnice inregistrate la Iasi, cum se poate vedea in tabelul urmator:
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
Tabel 5-5 – Transformarea frecventei precipitatiilor aferenta schimbarii temperaturii cu 4oC

Precipitatia prognozata
Cod 710736
Statie IASI
An 1985
UM mm
Luna
Zi Mai Iunie Iulie
1 0.00 0.00 0.00
2 0.00 35.12 0.00
3 0.00 1.50 4.93
4 8.15 0.00 0.60
5 0.00 0.00 9.56
6 0.00 0.00 13.12
7 0.00 0.00 0.00
8 0.00 4.12 0.00
9 0.00 7.98 1.02
10 0.00 0.00 0.00
11 0.00 1.10 0.00
12 0.00 1.34 0.67
13 1.17 0.00 4.66
14 0.00 1.98 0.00
15 0.00 0.00 0.00
16 0.94 0.00 0.00
17 19.37 0.00 0.00
18 0.49 82.97 0.00
19 0.49 140.36 0.00
20 3.84 1.18 0.00
21 0.00 0.00 0.00
22 0.00 22.90 1.63
23 2.60 1.67 0.00
24 6.92 5.23 0.00
25 0.79 0.50 0.00
26 0.00 0.72 3.59
27 0.00 0.00 0.00
28 0.00 3.40 5.67
29 0.00 0.00 0.00
30 0.00 0.00 0.00
31 0.00 - 0.00
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
6 CONCLUZII
Prognoza schimbarii debitelor raurilor, si in particular a debitelor maxime, rezultate in urma schimbarilor climatice este un
proces nesigur la ora actuala. Debitele maxime se afla la finalul unui intreg lant de incertitudini, care includ scenarii de
emisie, circularea apei in atmosfera la nivel global, schimbari de temperaturi, modele de precipitatii si schimbari de
intensitate a precipitatiilor.
Proiectul CECILIA reprezinta ultima cercetare a impactului schimbarilor climatice asupra precipitatiilor si debitelor in rauri.
Studiul prognozeaza schimbari modeste ale debitelor cu anumite probabilitati de producere, cu un procent de aproximativ
15 % ce poate fi aplicat la valorile debitelor bazinelor hidrografice din Romania si este in concordanta cu prognoza cresterii
precipitatiilor in perioada de iarna. Prognoza facuta in sensul ca se asteapta o crestere in prima jumatate a secolului,
urmata de o descrestere spre sfarsitul secolului este contradictorie, intrucat ar putea indica ca spre sfarsitul secolului 21
regimul hidrologic nu va diferi semnificativ fata de situatia actuala.
Nivelul de acuratete al prognozelor nu este foarte ridicat, si nu este suficient pentru realizarea hartilor de risc la inundatii
care se vor efectua prin acest proiect pana in 2013. Stiinta se dezvolta rapid si vor exista prognoze mai detaliate in anii ce
vor urma.
In acelasi timp, ajustarea empirica a inregistrarilor precipitatiilor poate oferi o abordare buna pentru estimarea gradului
impactului schimbarilor climatice in spatiul hidrografic Prut-Barlad. Metodologiile dezvoltate in alte tari arata ca acest impact
poate fi evaluat utilizand informatii dezvoltate de modele climatice regionale, care deja exista in Romania. Aceasta metoda
foloseste informatii preluate din studii similare, iar rezultatele sunt raportate la prognoze si pot fi folosite pentru estimarea
schimbarii frecventei si intensitatii precipitatiilor, apoi a debitelor cursurilor de apa in spatiul hidrografic Prut-Barlad.
Contract nr. 9979 - TRP46 - 21.07.2011
– Barlad”
7 BIBLIOGRAFIE
1. Anonymous, 2003. Dangerous hydrometeorological phenomena’s in Romania. Power Point Presentation.

Acquired from Dr. PetruBoeriu- UNESCO-IHE
2. Busuioc, A, F. Giorgi, X. Bi and M. Ionita, 2006: Comparison of regional climate model and statistical downscaling
simulations of different winter precipitation change scenarios over Romania. Theor. Appl. Climatol.,86, 101-124.
3. CECILIA, 2010. Climate change impacts in central-eastern Europe. Project No. 037005 Publishable Final Activity
Report 1.1.6.3.I.3.2. Central and Eastern Europe Climate Change Impact and Vulnerability Assessment. Charles
University, Prague, Faculty of Mathematics and Physics. http://www.cecilia-eu.org
4. IPCC, 2012: Summary for Policymakers. In: Managing the Risks of Extreme Events and Disasters to Advance
Climate Change Adaptation [Field, C.B., V. Barros, T.F. Stocker, D. Qin, D.J. Dokken, K.L. Ebi, M.D. Mastrandrea,
K.J. Mach, G.-K. Plattner, S.K. Allen, M. Tignor, and P.M. Midgley (eds.)]. A Special Report of Working Groups I
and II of the Intergovernmental Panel on Climate Change. Cambridge University Press, Cambridge, UK, and New
York, NY, USA, pp. 1-19
5. Ministry for the Environment. 2010. Tools for estimating the effects of climate change on flood flow: A guidance
manual for local government in New Zealand. Woods R, Mullan AB, Smart G, Rouse H, Hollis M, McKerchar A,
Ibbitt R, Dean S, and Collins D (NIWA). Prepared for Ministry for the Environment, New Zealand.
6. van der Linden P., and J.F.B. Mitchell (eds.) 2009: ENSEMBLES: Climate Change and its Impacts: Summary of
research and results from the ENSEMBLES project. Met Office Hadley Centre, FitzRoy Road, Exeter EX1 3PB,
UK. 160pp.
Intocmit,
Ing. Bob SARGENT

Studiu Privind Schimbarile Climatice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Privind Schimbarile Climatice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

In asociere cu: OFEK AERIAL PHOTOGRAPHY (1987) LTD & SC RUTIN

CONSULT SRL & SC TEAMNET INTERNATIONAL SA

2 CLIMA ACTUALA SI REGIMUL PRECIPITATIILOR..........................................................................................4

3 MODELAREA GLOBALA A SCHIMBARILOR CLIMATICE................................................................................6

4 MODELUL GLOBAL AL PROGNOZELOR IN ROMANIA..................................................................................8

4.1 APLICAREA GCM LA O SCARA MAI MICA / SUB-REGIUNE....................................................................................8

5 PROGNOZA IMPACTULUI SCHIMBARILOR CLIMATICE IN B.H. PRUT-BARLAD...........................................13

Tabel 5-1 – Precipitatii zilnice inregistrate la Iasi.....................................................................................................................15

Tabel 5-2 - Valorile precipitatiilor trasnformate folosind ponderile lunare................................................................................16

Tabel 5-3 – Valori transformate ale precipitatiilor....................................................................................................................17

Tabel 5-4 – Transformarea frecventei precipitatiilor aferenta schimbarii temperaturii cu 4oC.................................................20

Figura 2-1- Variatia indexului North Atlantic Oscillation (NAO).................................................................................................5

Figura 2-2 - Periodicitatea regimului meteorologic si hidrologic in Romania - Anonymous (2003)...........................................6

Figura 5-2– Histograma precipitatiilor inregsitrate si a celor prognozate in Iasi (mm).............................................................19

2 CLIMA ACTUALA SI REGIMUL PRECIPITATIILOR

Figura 2-1- Variatia indexului North Atlantic Oscillation (NAO)

Figura 2-2 - Periodicitatea regimului meteorologic si hidrologic in Romania - Anonymous (2003)

3 MODELAREA GLOBALA A SCHIMBARILOR CLIMATICE

Aceste schimbari vor varia functie de locatie si perioada anului:

1. Un trend crescator dinspre sud spre nord in evolutia temperaturilor medii;

4 MODELUL GLOBAL AL PROGNOZELOR IN ROMANIA

4.1 APLICAREA GCM LA O SCARA MAI MICA / SUB-REGIUNE

Rezultatele metodei statistice arata urmatoatele:

O crestere a temperaturii medie a aerului de la 0,7 la 1.1 ° C;

Rezultatele modelarii dinamice sunt mai detaliate si arata astfel:

temperatura medie creste mai mult in partea de est a Romaniei;

4.2 ESTIMAREA IMPACTULUI SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA

4.3 IMPACTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA DEBITELOR

5 PROGNOZA IMPACTULUI SCHIMBARILOR CLIMATICE IN B.H.

Schimbarea precipitatiilor zilnice (% per °C) = 6.15 * [1 – ln (100–P)/2.3 ].

este in conformitate cu schimbarile prognozate a acestora.

Tabel 5-2 – Precipitatii zilnice inregistrate la Iasi

Tabel 5-3 - Valorile precipitatiilor trasnformate folosind ponderile lunare

Tabel 5-4 – Valori transformate ale precipitatiilor

34 0.70 0.06 -6.01 0.54 0.50

F 1−43=E1−43 −( p x∗E 1−43)

p x =( Σ¿¿ coloana E 1−43−Σ 1−43 1−43

Figura 5-10– Histograma precipitatiilor inregsitrate si a celor prognozate in Iasi (mm)

Tabel 5-5 – Transformarea frecventei precipitatiilor aferenta schimbarii temperaturii cu 4oC

1. Anonymous, 2003. Dangerous hydrometeorological phenomena’s in Romania. Power Point Presentation.

Ing. Bob SARGENT

S-ar putea să vă placă și