Pornind de la ideea că „dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei deveni unul”,

Edward de Bono propune o tehnică interactivă, ce-și propune stimularea creativității

participanților, care se bazează pe interpretarea de roluri, în funcție de pălăria aleasă. Sunt 6
pălării gânditoare, de diferite culori: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Elevii aleg,
însă interpretează rolul precis, sunt liberi să exprime ceea ce gândesc, însă vor formula ideile
proprii în accord cu rolul pe care îl joacă.

Avantajele utilizării acestei metode sunt următoarele:

dezvoltă capacitățile sociale ale participanților, cele de comunicare și toleranță

reciprocă, de respect față de opinia celuilalt;
încurajează și exersează capacitatea de comunicare a elevilor;
este o tehnică aplicabilă unei largi categorii de vârstă;
se utilizează în varii domenii de activitate;
încurajează gândirea laterală, constructivă, complexă și completă;
dezvoltă competențele specifice inteligenței lingvistice, inteligenței logice și celei
interpersonale.

Fiecare pălărie evidențiază un mod de gândire și oferă o imagine asupra informațiilor,

sentimentelor, atitudinii pozitive, creativității și controlului.

Cuvintele – cheie care definesc cele șase pălării

 Pălăria albă (albul reprezintă neutralitate, obiectivitate, disciplină ) este pălăria
povestitorului care redă situația așa cum este, oferă informațiile reale, care merită a fi
cunoscute. Când i se solicită, informațiile sunt însoțite de imagini. Nu interpretează și nici nu-
și exprimă opinia. Se concentrează exclusiv pe situația aflată în discuție, pe care o prezintă
obiectiv, cu precizie.
Pălăria roșie descătușează stările afective, încurajează exprimarea emoțiilor,
sentimentelor, predicțiilor, presupunerilor. În acest rol elevii își manifestă intuiția, chiar
patima, oferind o perspectivă emoțională asupra evenimentelor, Pot explora ceea ce simt
ceilalți participanți, le pot cere opinia, însă va fi formulată în același registru. Participanții nu
își justifică emoțiile sau sentimentele, nu caută explicații logice, ci se concentrează pe : ce-i
place, ce iubește, ce presimte, ce intuiește, ce detestă.
Pălăria neagră ține de aspectele negative, de critici, exprimă prudența, grija,
avertismentul, judecata. Oferă o perspectivă întunecată, tristă, sumbră asupra subiectului
abordat. Cu ajutorul ei, se aduc la cunoștință nereguli în raport cu soluțiile propuse. Atenția se
concentrează pe ceea ce este incorect, pe dificultăți, erori de gândire, riscuri, puncte slabe.
Elevii care aleg această pălărie vor ști că exprimarea emoțiilor negative țin de pălăria
roșie.
Pălăria galbenă simbolizează optimismul, luminozitatea, speranța, gândirea pozitivă și
constructivă. Elevii se vor concentra pe aprecieri, beneficii, valoarea informației, sugestii
corecte și clare. Vor face un efort de gândire, pentru că este o reală provocare să găsească
beneficii într-o situație dificilă.

Pălăria verde subliniază ideile noi, stimulează gândirea creativă, aparține celui care oferă
soluții alternative și este dispus să facă un efort susținut. Verdele semnifică : abundență,
creativitate, fertilitate, renaștere, așadar posesorul ei vine cu idei noi, dă frâu liber imaginației,
decide ce trebuie făcut. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub
pălăria verde.

Pălăria albastră restabilește controlul procesului de gândire, deoarece elevii care o poartă
supraveghează și dirijează întreaga desfășurare a activității. În cazul unui joc, au grijă ca
regulile să fie respectate și pot atrage atenția pălăriilor gânditoare, dacă nu respectă
semnificația culorilor. Formulează ideile principale și trag concluziile la final, rezolvă
conflictele și insistă pe construirea demersurilor de gândire.

Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte
fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei.

Se împart cele 6 pălării elevilor și se prezintă cazul, pentru ca fiecare elev să-și structureze
ideile. Când un singur elev poartă pălăria, îndeplinește rolul individual, însă această metodă se
poate aplica și în grupuri mici: membrii cooperează, și își aduc contribuția pentru a asigura
cea mai bună interpretare.

Științe ale naturii, clasa a III-a

Conținuturi vizate: Poluarea apei, a solului, a aerului

Competențe specifice:

1.2 Utilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri, fenomene și procese;
 2.3 Reprezentarea grafică a unor observații realizate în cadrul unei investigații realizate
după un plan dat, utilizând tabele, diagrame, formule simple;

3.2 observarea consecințelor propriului comportament asupra mediului înconjurător;

1.3. Explorarea grupurilor mici și a regulilor grupului;

2.3 Explorarea unor relații existente între oameni în cadrul grupului;