Identificarea și evoluția geomorfositurilor din

Muntii Fagaras

Fig. 1: Harta Muntii Fagaras

Scurt istoric

Geoștiința pentru public: Geotopurile și GeoPark-urile Naționale în Germania

Exploatarea tot mai accentuată a plantetei noastre dar și a resurselor acesteia, precum și
nevoia de menține și de a proteja mediul înconjurător, au făcut ca științele geografice să capete o tot
mai mare importanță în ceea ce privește mediul înconjurător.
Locurile geologice, numite în Germania – geotop- furnizeaza informații cu privire la
evoluția, structura și proprietățile scoarței Pământului. Datorită importanței acestor locuri, în trecut,
acestea au fost considerate monumente naturale și arheologice de o deosebită valoare, fiind astfel
plasate sub protecția unor agenții guvernamentale.
În ceea ce privește baza legală pentru conservarea geotopurilor, încă nu există în Germania
standarde definitive specifice protejării geotopurilor, astfel încât, fiecare stat individual își creează
propria legislație fără a ține seama de Legea Națională a Protejării Naturii. Cu toate acestea, aceste
legi conțin anumite prevederi compatibile cu protejarea geotopurilor. Aprecierea și inventarierea
geotopurilor cer o deținere de informații bine fundamentate. Aceste operațiuni presupun cunoștințe
ale sunetului, întrepătrunderea cu alte geoștiințe, precum și cunoștințe în ceea ce privește geologia
locului. Deoarece există multe locuri care ar putea deveni geotopuri și asupra cărora să se nască
conflicte, este necesar ca doar acele locuri care sunt de interes public sau științific să intre în
programul de protejare.
Pentru a se putea obține rezultate cât mai bune în ceea ce privește selecționarea geotopurilor,
s-a decis crearea unui grup denumit Grupul Comun pentru Conservarea Geotopurilor și care și-a
prezentat rapoartele în “ Ghidul Protejării Geotopurilor în Germania”, ghid care definește clar
noțiunile de geotop și protejarea geotopurilor. Însă, spre deosebire de protejarea biotopului, nu este
posibil ca toate geotopurile de același fel să fie plasate automat sub protejare, ci doare acelea care
prezintă importanță geologică, raritate, unicitate, frumusețe sau valoare științifică.
În mod normal, valoarea protejării naturale a geotopurilor trebuie să fie susceptibilă de
clasificarea în monument al naturii, areal protejat sau rezervație naturală, iar legile statelor federate
trebuind să se alinieze Legii Naționale a Protejării Naturii. Înainte de a deveni un geotop protejat,
acestea sunt supuse mai multor etape care determină dacă merită protejare legală și care sunt
criteriile necesare pentru atingerea scopului protejării geotopului.
Întrucat în ultimii zeci de ani geoștiințele au făcut progrese remarcabile, crescând astfel
înțelesul Sistemului Pământului – geosferă, hidrosferă, biosferă, atmosferă, anul 2002 a fost
denumit "Anul Geoștiinței", urmată de "Ziua Geotopului", prilej cu care peste 750.000 de vizitatori
au fost implicați în diferite evenimente și manifestații.
Activități specifice sectorului de management și explorare a geotopurilor pot fi mult mai
bine observate în GeoParcurile Naționale în Germania, fiind promovate dezvoltarea durabilă
precum și protejarea mediului înconjurător care trebuie să fie în completă armonie cu viața social.
Datorită acestor eforturi, Consiliul Executiv al UNESCO a aprobat ajutorul pentru inițiativele
geoparcurilor naționale.

Cadru teoretic conceptual

Un geomorfosit sau un punct (loc) geomorfologic poate fi definit ca o porţiune a suprafeţei

terestre cu o importanţă deosebită în înţelegerea evoluţiei Pământului, a climatului şi a vieţii
(V.Grandgirard, 1997; M. Panizza, 2001; E. Reynard, 2004). Geomorfositul primeşte mai multe valori
datorită percepţiei societăţii omeneşti. Mulţi specialişti au asimilat geomorfositurile cu obiectivele
turistice naturale legate de relief, termenii nu sunt însă sinonimi, geomorfositul înglobând mai multe
caracteristici- valori. Geomorfositul este un tip de geosit.
Conform M. Panizza (2001) siturile geomorfologice (sau bunurile geomorfologice) se definesc
drept forme de relief şi/sau procese geomorfologice care au căpătat valoare estetică, ştiinţifică, culturală,
istorică şi sau economică, datorită percepţiei umane care s-a realizat şi s-a adâncit în timp odată cu
dezvoltarea societăţii omeneşti. Acest proces se numeşte optimizare de către J.-P. Pralong, E. Reynard
(2005).
Cele mai multe definiţii care au fost acordate geomorfositurilor insistă pe diferenţa între forma
de relief şi situl sau geotopul geomorfologic. Prima categorie de termeni se referă la relief privit obiectiv
(ca obiect de studiu al geomorfologiei generale-alcătuire, geneză, dinamică), în timp ce a doua categorie
de termeni se referă la procesul de atribuire a unei valori de către om, deci o latură subiectivă (obiectul
de studiu al geomorfologiei culturale).
Termenul de geomorfosit a apărut şi s-a dezvoltat în statele din bazinul Mării Mediterane (Italia,
Franţa, Grecia) poate şi ca o replică la unii termeni (sit arheologic, sit istoric) vehiculaţi cu o foarte mare
frecvenţă în aceste state cu istorie extrem de bogată.
Astfel, noua disciplină care se conturează este definită ca "studiul componentei geomorfologice
a teritoriului, inclusiv latura culturală a sa şi interacţiunea cu moştenirea culturală (arheologică,
istorică, arhitecturală)"
 Introducere

Configuraţia actuală a reliefului făgărăşean reprezintă un moment din îndelungată evoluţie a

acestui lanţ care a suferit importante modificări în decursul timpului. Relieful a căpătat aspecte
diferite în funcţie de variaţia raporturilor dintre agenţii exogeni şi endogeni. Modelarea reliefului în
arealul investigat se exercită în moduri variate, fiind condiţionată de particularităţile orografice şi
climatice.
O cauză esenţială care determină mecanismul, intensitatea şi distribuţia spaţială a acestor
procese o constituie climatul specific zonelor de munţi înalţi şi mijlocii. Masivitatea şi înălţimea
apreciabilă a munţilor Făgăraş, care trec de 2500 m (vf. Moldoveanu 2544 m, vf. Negoiu 2535 m,
vf. Lespezi 2522 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu 2507 m etc.) impun variaţia altitudinală a climei, în
etaje (climatice şi de vegetaţie).Teritoriul cercetat se află pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş
(bazinul montan al Argeşului). Procesele analizate şi amploarea lor au condus la distingerea a două
tipuri diferite de fenomene în funcţie de originea lor geologică sau geomorfologică.

Așa cum au fost definite în doctrina de specialitate, geomorfositurile reprezintă porțiuni ale
suprafeței terestre cu o importanță deosebită pentru înțelegerea evoluției Pământului, a climatului și
a vieții. Multitudinea de definiții cu privire la geomorfosituri înfățișează diferența dintre ceea ce
semnifică relieful – privit în mod obiectiv - și situl sau geotopul morfologic – partea subiectiva,
caracterizată prin atribuirea unei valori de către om.
Pentru o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă un geomorfosit, precum și modului de
evaluare a acestuia, în cele ce urmează va fi analizată o serie de geomorfosituri precum:

1.Lacul Balea

2.Lacul Caprei

3.Lacul Doamnei

4.Vanatoarea lui Buteanu

5.Varful Caprei

6.Varful Paltinului

7.Varful Buda

8.Caldarea Vaiugii

9.Valea Capra

10.Saua Paltinului

Zona studiata

Zona de studiu este arealul Fagaras(Transfagarasan).Acest areal are ca punct potențialul său
natural.In aceasta zona gasim multe forme de relief:varfuri,relief glaciar,vaii,circuri) .Cel mai
atractiv loc al acestui areal poate fi considerat Lacul Bâlea.
Alte geomorfosituri identificate: Lacul Caprei,Lacul Doamnei,Vanatoarea lui Buteanu,Varful
Caprei,Varful Paltinului,Varful Buda,Caldarea Vaiugii,Valea Capra,Saua Paltinului, fiecare având o
serie de valori (scenică,științifică.culturală,ecologică și exploatare turistică).
Am ales aceste geormofosituri deoarece consider că sunt locuri de o deosebită importanță
atât istorică cât și geografică, locuri care contribuie la dezvoltarea individului în societate și care
sunt caracterizate prin frumusețe, raritate, unicitate dar si pentru valoarea lor geologica si
geomorfologica.

Metodologie

Destinația finală e evaluării unui geomorfosit o reprezintă promovarea turistică a acestuia.

Datorită acestui lucru, pe plan mondial au fost concepute mai multe metode de analiză, care nu
curpind doar valoarea științifică a geomorfositurilor ci și valorile adiționale care sunt foarte
importante ierarhizarea acestora. Cele mai multe dintre metode iau în considerare: caracteristicile
intrinseci, potențialul de utilizare și riscurile potențiale inclusiv măsurile de conservare.
Esențial pentru orice tip de evaluare este respectarea anumitor aspecte precum: stabilirea
unor criterii adecvate ce pot fi folosite ca repere de selecție a geomorfositurilor dar și aprecierea
acestora pe baza unor caracteristici primordial și secundare, prin punctaje diferențiate pe categorii.

Materialele au fost primite în cadrul seminarului.Datele,imaginile și hărțile turistice sunt

preluate de pe site-uri de pe Internet.

Inventarierea si descrierea Geomorfositurilor

1. Lacul Balea

Codul de identificare Nume (tip) Toponim

SB GLA 01 Lac glaciar,acumularea apei Lacul Balea
Coordonate Altitudinea minima Altitudinea maxima
45.60335°N 24.61714°E 2028,65m 2040m
Tip Marimea Proprietati
ARE Areala:4,65 ha Lacul Balea este de o mare
importanta turistica, este
situata in Carpatii
Meridionali, in Muntii
Fagaras, Judetul Sibiu. Lacul
Balea este de origine glaciara
(s-a format in circ glaciar) si
se afla la o altitudine de
2034m, avand o lungime de
360m, adancime de 11,35m si
o suprafata totala de 46508
Fig.2 : Lacul Balea mp.

Table 1: Descriere Lacul Balea

2. Lacul Capra

Codul de identificare Nume (tip) Toponim

SB GLA 02 Lac glaciar,acumularea apei Lacul Caprei
Coordonate Altitudinea minima Altitudinea maxima
N45.6005491 2222m 2230m
E24.6276837
Tip Marimea Proprietati
ARE Areala:1,8 ha Lacul Capra este un lac glaciar
pe versantul de sud al masivului
Făgăraș, la 2230 m altitudine.
De aici izvorăște pârâul Capra,
unul dintre izvoarele Argeșului.
Lacul Capra se află în munții
Făgăraș, la 45 de minute de
cabana Bâlea.

Table 2: Descriere Lacul Capra

3. Lacul Doamnei

Codul de identificare Nume (tip) Toponim

SB GLA 03 Lac glaciar,acumularea apei Lacul Doamnei
Coordonate Altitudinea minima Altitudinea maxima
45°36'18"N 24°35'59"E 1858m 1865m
Tip Marimea Proprietati
ARE Areala:0,30 ha Printre impresionantele lacuri
din Muntii Fagaras se afla si
Lacul Doamnei. Fiind mai putin
cunoscut, acesta este situat in
partea de nord a muntilor, la o
altitudine de 1.865 m.
Lacul Doamnei este un lac
glaciar, cu o adancime de 1,5 m
si o suprafata de 3.000 mp.
Accesul se face din Cartisoara,
localitate atestata documentar
inca din anii 1322

Table 3: Descriere Lacul Doamnei

4. Vanatoarea lui Buteanu

Codul de identificare Nume (tip) Toponim

SB ERD 04 Varf, eroziune diferentiata Vanatoarea lui Buteanu

Coordonate Altitudinea minima Altitudinea maxima

45°36′15″N 24°37′52″E 2507m
Tip Marimea Proprietati
PCT Punctuala,2507m Vârful Vânătarea lui Buteanu
(eronat numit de cele mai multe
ori Vânătoarea lui Buteanu) este
un vârf muntos în Munții
Făgărașului, având altitudinea
de 2.507 metri, fiind ca înălțime
al nouălea vârf din România.
Fig.3 : Vanatoarea lui Buteanu

Table 4: Descriere Vanatoarea Buteanu

5. Varful Caprei

Codul de identificare Nume (tip) Toponim

SB ERD 05 Varf, eroziune diferentiata Varful Caprei
Coordonate Altitudinea minima Altitudinea maxima
45°35′59″N 24°37′22″E 2230m 2494m
Tip Marimea Proprietati
PCT Punctuala,2494m Capra este un vârf muntos situat
în Masivul Făgăraș, care are
altitudinea de 2.494 metri. La
baza lui se află lacul glaciar
Capra. Este ușor accesibil de la
lacul Bâlea prin șaua Capra.
Table 5: Descriere Varful Capra

6. Varful Paltinului
Codul de identificare Nume (tip) Toponim
SB ERD 06 Varf, eroziune diferentiata Varful Paltinului
Coordonate Altitudinea minima Altitudinea maxima
45°35′53″N 24°36′27″E 2401m
Tip Marimea Proprietati
PCT Punctuala, 2401m Paltinu este un vârf muntos
situat în Masivul Făgăraș, care
are altitudinea de 2.401 metri.
La baza lui se află lacul glaciar
Bâlea. Este ușor accesibil de la
lacul Bâlea prin șaua Doamnei

Table 6: Descriere Varful Paltinului

7. Varful Buda

Codul de identificare Nume (tip) Toponim

AG ERD 07 Varf, eroziune diferentiata Varful Buda
Coordonate Altitudinea minima Altitudinea maxima
45°35′19″N 24°39′33″E 2431m
Tip Marimea Proprietati
PCT Punctuala, 2431m Vârful Buda este un vârf
montan în Munții Făgăraș, care
are o altitudine de 2.431 m. Se
află la Sud de vârful Arpașul
Mic. Nu este accesibil de pe
trasee turistice marcate.
Table 7: Descriere Varful Buda

8. Caldarea Vaiugii

Codul de identificare Nume (tip) Toponim

SB ERD 08 Vale,eroziune diferentiata Caldarea Vaiugii
Coordonate Altitudinea minima Altitudinea maxima
2300m
Tip Marimea Proprietati
PCT 2300m Este un drum periculos iarna.

Table 8: Descriere Caldarea Vaiugii

9. Valea Capra
Codul de identificare Nume (tip) Toponim
SB ERD 09 vale Valea Capra
Coordonate Altitudinea minima Altitudinea maxima
2230m
Tip Marimea Proprietati
2230m Este un drum periculos iarna.

Table 9: Descriere VAlea Capra

10. Saua Paltinului

Codul de identificare Nume (tip) Toponim

SB ERD 10 Saua Paltinului,eroziune Saua Paltinului
diferentiata
Coordonate Altitudinea minima Altitudinea maxima
45°35'50"N 24°36'22"E 2300m
Tip Marimea Proprietati
2300m Saua Paltinului se gaseste la o
altitudine de 2300m.
Oraşe în apropiere: Sibiu,
Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureş

Fig.4: Saua Paltinului

Table 10: Descriere Saua Paltinului

Legenda:

Tip Codul de identificare

PCT - punctual (ex. martor de eroziune, o dolină)
LIN - linear (ex. curs de apă)
ARE - suprafaţă (ex.o câmp de lapiezuri, o alunecare
de teren)
Este un reprezentat de mai multe caractere care sunt
apoi localizate pe harta de sinteză. V. Grandgirard
propune un cod alcătuit din trei părţi: cod format din
litere cu majuscule, pentru regiune (judeţ), cod din
litere pentru proces (cu litere mici) şi cod numeric
pentru situl respective. Cele trei coduri indică de fapt
caracteristicile sale.
 Evaluarea Geomorfositurilor

Cele mai importante și cunoscute metode de evaluare a geomorfositurilor sunt: metoda

elvețiană, metoda italiană, metoda românească, metoda spaniolă, metoda portugheză.
Pentru realizarea acestei analize am considerat utilă aplicarea metodei elvetiene care
folosește încă în faza de selecție a geomorfositurilor care a fost dezvoltata la început la modul
general pentru potenţialul turistic şi utilizarea geomorfositurilor în activitatea turistică concepută de J.P.
Pralong în 2005, a condus la clasificarea geomorfositurilor în funcţie de valoarea turistică; metoda a fost
dezvoltată în 2007 de E. Reynard .

Table 11: Evaluarea valorii scenice (estetice) a Geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri Sce 1 Sce 2 Sce 3 Sce 4 Sce 5 Total
1.Lacul Balea 0,75 0,75 0,5 0 0,5 0,5
2.Lacul Caprei 0,75 0,75 0,25 0 0,5 0,45
3.Lacul Doamnei 0,75 0,75 0,25 0 0 0,35
4.Vanatoarea lui 1 1 1 1 0 0,8
Buteanu
5.Varful Caprei 1 1 1 1 0,5 0,9
6.Varful 1 1 1 1 0,25 0,85
Paltinului
7.Varful Buda 1 0,75 1 1 0,25 0,8
8.Caldarea 0,5 0,25 0,5 0,5 0,25 0,4
Vaiugii
9.Valea Capra 1 0,75 0,75 0,5 0,5 0,7
10.Saua 0,5 0,25 0,5 0,75 0,25 0,45
Paltinului

Valoarea scenică (estetică) este calculată după formula:

Vsce= (Sce 1 +Sce 2 +Sce 3 +Sce 4 +Sce 5)/5
Unde: Sce 1 – Nr de pncte cu vizibilitate; Sce 2 – distanta medie la punctul de belvedere (m);
Sce 3 – Suprafata; Sce 4 – Diferenta de nivel; Sce 5 - Contrastul caloristic cu spatiul inconjurator
vizibil.

Table 12: Evaluarea valorii ştiinţifice a geomorfositurilor din Muntii Fagaras

Geomorfosituri Sci 1 Sci 2 Sci 3 Sci 4 Sci 5 Sci 6 Total
1.Lacul Balea 1 1 0,25 1 0,75 0,5 0,77
2.Lacul Caprei 1 0,75 0,25 1 0,75 0,25 0,67
3.Lacul 0,25 0,5 0 0,75 0,75 0 0,37
Doamnei
4.Vanatoarea 1 0,75 0,5 1 0,75 0,25 0,52
lui Buteanu
5.Varful Caprei 1 1 0,5 1 0,75 0,25 0,75
6.Varful 1 0,75 0,5 1 0,75 0,25 0,7
Paltinului
7.Varful Buda 1 0,75 0,5 0,75 0,75 0,25 0,67
8.Caldarea 0,75 0,5 0,25 0,5 0,75 0,25 0,52
Vaiugii
9.Valea Capra 0,5 0,75 0,25 0,5 0,75 0,5 0,57
10.Saua 0,5 0,75 0,25 0,5 0,75 0,25 0,52
Paltinului

Valoarea ştiinţifică este dată de formula:

Vsci= (Sci 1 +Sci 2 +0.5 x Sci 3 +0.5 x Sci 4 +Sci 5 +Sci 6)/5
Unde : Sci 1 – Interesul paleologic; Sci 2 – reprezentativitatea; Sci 3 Suprafata (%); Sci 4 –
Unicitatea; Sci 5 – integritatea; Sci 6 – interesul ecologic;

Table 13: Evaluarea valorii culturale a geomorfositurilor din Muntii Fagaras

Geomorfosituri Cult 1 Cult 2 Cult 3 Cult 4 Cult 5 Total
1.Lacul Balea 0,5 0,75 0,25 0 0 0,37
2.Lacul Caprei 0,25 0,75 0,25 0 0 0,33
3.Lacul 0 0,5 0,25 0 0 0,29
Doamnei
4.Vanatoarea 0,5 0,75 0,25 0 0 0,37
lui Buteanu
5.Varful Caprei 0,25 0,75 0,25 0 0 0,33
6.Varful 0 0,75 0,25 0 0 0,29
Paltinului
7.Varful Buda 0,25 0,75 0,25 0 0 0,33
8.Caldarea 0,25 0,5 0,25 0 0 0,25
Vaiugii
9.Valea Capra 0,25 0,75 0,25 0 0 0,33
10.Saua 0,25 0,5 0,25 0 0 0,25
Paltinului

Valoarea culturală se calculează astfel:

Vcult= (Cult 1 +2 x Cult 2 +Cult 3 +Cult 4 +Cult 5)/6
Unde : Cult 1- Caracteristici culturale si istorice; Cult 2- Reprezentari iconografice; Cult 3 -
relevanta istorica si religioasa; Cult 4 – Relevanta religioasa; Cult 5- evenimente de arta si cultura;
Table 14: Evaluarea valorii ecologice a geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri Eco 1 Eco 2 Eco 3 Eco 4 Eco 5 Total
1.Lacul Balea 0 0,5 0,25 0 0,75 0,3
2.Lacul Caprei 0 0 0,25 1 0,5 0,35
3.Lacul 0 1 0 1 0,25 0,45
Doamnei
4.Vanatoarea 0 0 0,25 1 0,5 0,35
lui Buteanu
5.Varful Caprei 0 0 0,25 1 0,5 0,35
6.Varful 0 0 0,25 1 0,5 0,35
Paltinului
7.Varful Buda 0 0 0,25 1 0,25 0,3
8.Caldarea 0 0 0,25 1 0,25 0,3
Vaiugii
9.Valea Capra 0 0 0,25 1 0,5 0,35
10.Saua 0 0 0,25 1 0,25 0,3
Paltinului

Valoarea ecologică este dată de următoarea formulă:

Veco= (Eco 1+ Eco 2+ Eco 3+ Eco 4+ Eco 5) /5
unde : Eco 1- Accesibilitatea; Eco 2- Riscuri naturale; Eco 3- Numarul anual de vizitatori in
regiune; Eco 4- Nivelul oficial al protectiei; eco 5- Atractia;

Table 15: Evaluarea valorii gradului de exploatare a geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri Deg 1 Deg 2 Deg 3 Deg 4 Total
1.Lacul Balea 0,25 0,5 1 0,25 0,5
2.Lacul Caprei 0 0 1 0,25 0,31
3.Lacul Doamnei 0 0 0,25 0,25 0,12
4.Vanatoarea lui 0 0 1 0,25 0,31
Buteanu
5.Varful Caprei 0 0 1 0,25 0,31
6.Varful Paltinului 0 0 1 0,25 0,31
7.Varful Buda 0 0 1 0,25 0,35
8.Caldarea Vaiugii 0 0 0,25 0,25 0,12
9.Valea Capra 0 0 1 0,25 0,31
10.Saua Paltinului 0 0 0,25 0,25 0,12

Gradul de exploatare se calculează astfel:

Vdeg= (Deg 1+ Deg 2+ Deg 3+ Deg 4) /4,
unde: Deg 1-suprafata utilizata(ha); Deg 2- numarul de amenajari pt turisti; Deg 3- ocuparea pe
sezoane (zile); Deg 4- ocuparea pe zile (ore);
Table 16: Evaluarea valorii moduluide exploatare a geomorfositurilor din Muntii Fagaras
Geomorfosituri Mod 1 Mod 2 Mod 3 Mod 4 Total
1.Lacul Balea 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75
2.Lacul Caprei 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75
3.Lacul Doamnei 0,25 0 0 0,25 0,12
4.Vanatoarea lui 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75
Buteanu
5.Varful Caprei 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75
6.Varful Paltinului 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75
7.Varful Buda 0,25 0,75 0,75 0,75 0,62
8.Caldarea Vaiugii 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75
9.Valea Capra 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75
10.Saua Paltinului 0,75 0,75 0,75 0,75 0,75

Modul de exploatare se calculează astfel:

Vmod = (Mod 1+ Mod 2+ Mod 3+Mod 4) /4,
unde: Mod 1- utilizarea pt valoarea estetica, Mod 2- Utilizarea pt valoarea stiintifica; Mod 3-
Utilizarea pt valoarea culturala; Mod 4- utilizarea pt valoarea economica;

Table 17: Evaluarea valorii globale a geomorfositurilor din Muntii Fagaras

Geomorfosituri Vsce Vsci Vcult Vecol Vexp Vglobala
1.Lacul Balea 0,5 0,77 0,37 0,3 0,62 0,51
2.Lacul Caprei 0,45 0,67 0,33 0,35 0,53 0,46
3.Lacul Doamnei 0,35 0,37 0,29 0,45 0,12 0,31
4.Vanatoarea lui 0,8 0,52 0,37 0,35 0,53 0,51
Buteanu
5.Varful Caprei 0,9 0,75 0,33 0,35 0,53 0,57
6.Varful Paltinului 0,85 0,7 0,29 0,35 0,53 0,54
7.Varful Buda 0,8 0,67 0,33 0,3 0,48 0,51
8.Caldarea Vaiugii 0,4 0,52 0,25 0,3 0,43 0,38
9.Valea Capra 0,7 0,57 0,33 0,35 0,53 0,49
10.Saua Paltinului 0,45 0,52 0,25 0,3 0,43 0,39
Valoarea Globala se calculeaza astfel:

Vglobala=(Vsce+Vsci+Vcult+Vecol+Vexp) / 5'

unde Vesc – valoarea estetica, Vsci – valoarea stiintifica, Vcult – valoarea culturala; Vecol –
valoarea ecologica; Vexp – valoarea de exploatare (media gradului de exploatare si modul de
exploatare) (Vexp= Deg + Mod)/2 ).