Comparatie intre potentialul economico-demografic

si procesul migrationist in judetul Brasov

Boros Diana
Balea Anuta
Burlacu Razvan
Casulete Alexandru
Grupa 305
 1.Abstract

• Prin structura sa economica, Brasovul este

foarte expus la doua riscuri majore: o
potentiala noua criza economica si
escaladarea revolutiei digitalizarii sau
automatizarii,orasul suferind astazi de un
fenomen care fost numit ” rocada demografica
 2.Introducere:
• Brașov este un județ din România aflat în sud-estul Transilvaniei.
• Economia județului Brașov este complexă, cu un pronunțat caracter
industrial. La începutul anului 2001 numărul agenților economici cu
capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii
autonome și 73 de societăți comerciale. Numărul agenților economici
cu capital privat se ridică la 14.717. Structura pe activități a economiei
celor 14.796 agenți economici din județ este următoarea: - industrie -
1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de mașini și cea
a prelucrării metalelor, urmată de industria chimică);

• - agricultura și silvicultura - 229; - construcții - 530; - comerț - 8.257; -

transporturi - 563; - cercetare și proiectare - 185; - turism - 773; -
informatică - 171; - prestări servicii - 1.599; - finanțe, bănci, asigurări
 3. Metodoligie

• 2.1 Zona de studiu

• Coordonate geografice:
• - Paralela 46° latitudine nordică trece prin localitățile
Jibert și Ormeniș;
• - Meridianul 25°longitudine estică traversează mun.
Făgăraș. Suprafață:
• Suprafață: Suprafața totală a jud. Brașov este de 5361
km2 (din care 1233,9 km2 ocupați de mediul urban
respectiv 4129,2 km2 mediul rural), reprezentând un
procent de 2,2% din suprafața totală a României – al 25-
• 2.2 Prelucrarea datelor
• S a format o bază de date cu informații culese
de realizatorii acestui proiect și s-au realizat
grafice conform informațiilor găsite pe TEMPO
online
 4. Rezultate.
• 1 Caracteristici economice a județului începând
cu anul 1990
• Braşovul a devenit încă din secolul al XVI-lea cel mai important centru economic prin care se realizau
intensele legături dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, atât datorită aşezării sale geografice pe
principalul drum comercial ce lega în Evul Mediu Apusul Europei cu Levantul, cât şi datorită privilegiilor
comerciale acordate de domnii români în decursul veacurilor.
• Ulterior, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, regiunea Braşovului a trecut printr-un puternic proces de
industrializare – mai ales în perioada interbelică şi în timpul regimului comunist.
• După 1990, transformările la nivel naţional au determinat modificări majore în structura economiei
Braşovului, în momentul de faţă aceasta fiind una foarte diversificată. Braşovul este un judeţ cu potenţial
semnificativ de creştere economică, care prezintă avantaje majore prin poziţia geografică, deschisă spre
piaţa internă şi cea a Uniunii Europene, diversitate etnică şi vocaţie multiculturală, un grad de urbanizare
ridicat, un mediu de afaceri dinamic şi o puternică tradiţie industrial
• Ritmul mediu de creştere economică a judeţului a devansat media naţională şi regională, Braşovul fiind cel
mai competitiv judeţ al regiunii, urmat de judeţele Mureş şi Sibiu. În mod constant, în ultimii ani Braşovul
a deţinut aproximativ 28% din produsul intern brut al regiunii, fiind pe primul loc în ceea ce priveşte
produsul intern brut pe locuitor şi valoarea adăugată brută (27% pondere regională).
Caracterizarea demografică începând cu anul 1992(recesământ)2.

• Ca mărime absolută totală, populația județului Brașov a scăzut

mai accentuat în perioada 1990- 1992, de la un efectiv (la 1
iulie) de 696.441 persoane în 1990*, la 685.117 în 1991*, la
629.172 în 1992, după care fluctuațiile sunt mai reduse,
atingându-se un minim de 622,8 mii persoane în perioada
2002-2004, ca apoi să se înregistreze o creștere lentă dar
continuă până la maximul de 631,8 mii persoane la 1 iulie
2016. *conform datelor prezentate în Caietul Județului Brașov,
1985 și 1990-1993, disponibil la Direcția județeană de
Statistică Brașov.
3. Procesul Migrațional al județului începând cu anul
1990, cu accent după anul 2007 (integrarea în UE)
 CONCLUZII.
• Intre cele 41 de judete ale tarii, la care se adauga mun.Bucuresti , judetul Brasov reprezinta un
centru important al economiei, turismului si culturii romanesti.
• In ceea ce priveste demografia:
• 1.Brasovul este in primele judete cu cele mai mari valori ale natalitatii si fertilitatii.
• 2.Are a doua cea mai mica rata a mortaliatatii.
• 3.Unul dintre cele mai performante in ceea ce priveste durata medie de viata.

• Resursa umana a ajutat foarte mult dezvoltarea economica a Brasovului, o resursa umana bine
pregatita , in mare parte lucrand in domeniul serviciilor , dar si in cel al industriei si agriculturii.
• Populatia ca si numar s-a modificat foarte putin intre 1989 si prezent, in 1989 populatia judetului
Brasov era de 629 de mii de locuitori, iar in 2016 632 de mii, inregistrandu-se o crstere usoara.
• Bazele economiei Brasovului atat pentru prezent cat si pentru viitor sunt reprezentate de servicii,
iar aceste servicii sunt in continua dezvoltare dat fiind si resursa umana care este pregatita in
unitati de invatamant universitatare ale Brasovului , cum este Universitatea Transilvania cu sectii
asemanatoare Universitatii Bucuresti ca si complexitate(drept, turism,etc,).Resursa umana
calificata din Brasov poate sporii performanta serviciilor si implicit atragerea de investitii.