Dimensiunea spațială a dezvoltării economice în municipiul

Făgăraș

MSMV, anul I
Geomarketing
 Universitatea din București

1. Introducere

Municipiul Făgăraș este un oraș care aparține din punct de vedere administrativ județului
Brașov (fiind al doilea oraș ca mărime), având statutul de municipiu din categoria a III-a încă din
anul 1979. Acesta se poziționează în partea sud-vestică a județului, pe malul râului Olt, la poalele
munților al căror nume îl poartă. Dată fiind poziția sa centrală, acesta mai este considerat și ca
fiind cel mai apropiat municipiu de ”Km 0 al României”.

Primele date găsite despre această localitate datează încă din sec. XII, prima atestare
documentară fiind descoperită într-un act emis de regele Ungariei, Andrei al III-lea, în anul
1291. Între anii 1876-1918, această așezare, a fost considerată reședință administrativă a
comitatului Făgăraș, ulterior a județului Făgăraș, care însă a fost desființat o dată cu reforma
administrativ teritorială din 1950. Putem observa însă cum de-a lungul secolelor acest oraș a fost
poziționat drept centru istoric, comercial și administrativ al Țării Făgărașului.

Clima municipiului Făgăraș este aceeași cu cea a întregii depresiuni, influențată de prezența
munților care aduc frecvente inversiuni de temperatură. În zonă se regăsesc niște curenți de aer
cald cu caracter de fonh, care duc la topirea bruscă a zăpezilor.

Din punct de vedere arhitectural, se observă amprenta lăsată de coloniștii sași și influențele
austriece.

Din punct de vedere economic, orașul s-a bazat pe producerea și comercializarea de produse
agricole și pe activitatea micilor meșteșugari. În perioada comunistă orașul a trecut printr-o
transformare economică și socială, fiind supus unui proces de urbanizare și industrializare
accelerată. Astfel, profilul economic al orașului a devenit unul industrial, populația a crescut de
aproape 5 ori în decursul a 40 de ani, din acest motiv, fondul construit s-a extins la rândul său
pentru a putea permite creșterea fluxului de forță de muncă care susținea dezvoltarea industrială.
În anul 1948, în urma recensământului, se constata că în Făgăraș erau 9.296 de locuitori, în anul
1977 numărul acestora ajunsese la 44.931 de locuitori, în prezent având un număr de aproximativ
26.268 locuitori, în urma recensământului din 2021.( a pierdut peste 14% din populație în ultimii
10 ani)

În prezent încă se observă tendința pe care o are acest oraș, de a reveni la profilul comercial/de
servicii și mica industrie, punând astfel în valoare atât poziția așezării în centrul României cât și
funcția de centru urban polarizator în Țara Făgărașului. Principalele domeni economice în care
activează în prezent sunt Turism, Industrie, Comerț și Dezvoltare de parcuri industriale. Aici se
regăsesc și câteva atracții turistice precum Cetatea Făgăraș, Muzeul Făgăraș, Colegiul Național
Radu Negru etc, dar este totodată și un oraș cu tradiții precum: Festivalul Național de Umor
”Ceapa de aur”(iunie); Zilele orașului(august) și Festivalul ”Iată vin colindătorii”(decembrie).

Page 2
 Universitatea din București

2. Context științific

Pentru realizarea acestei lucrări am ales să dezbat subiectul Minicipiului Făgăraș, deoarece
consider că acesta este un oraș cu un potențial de dezvoltare imens, un oraș care nu este tratat la
adevărata sa valoare, și care din cauza unei slabe administrări locale s-a degradat foarte mult în
ultimii ani. În acest studiu vom vedea cum arăta Municipiul Făgăraș înainte de revoluție, cum
arată acesta acum și care sunt principalele proiecte pe care le are Primăria în vedere pentru a
îmbunătății bunăstarea orașului.

Pentru a putea analiza datele prezentate, am folosit articole științifice care m-au ajutat să
înțeleg dacă aceste date sunt relevante și de viitor sau dacă starea lor nu este una recomandată de
specialiști și ce se poate face pentru a îmbunătăți situația. Așadar m-am folosit de articole
precum ”Bubeliny O., Kubina M., Varmus M., ”Railway Stations as Part of Mobility in the
Smart City Concept”” pentru a argumenta poziția bună pe care o are Făgărașul din punct de
vedere al infrastructurii de transport, iar pentru a argumenta importanța reabilitării și extinderii
sistemul edilitar m-am folosit de articolul ”Stanciu, M., & Humă, C. (2018). Elemente de
infrastructură edilitară și condiții de locuire în România, în intervalul 2008–2016”.

Dat fiind faptul că Făgărașul are niște proiecte care se realizează în apropierea sa (aeroportul
din Brașov, autostrada Transilvania), dar care pot avea un impact imens asupra bunei sale
dezvoltări, m-am folosit de articolele ” JUNJAN, Veronica, & Bianca COBÂRZAN. "Evaluarea
resurselor comunității ca parte a procesului de formulare a unei strategii de dezvoltare locală." ”
și ” IANCU, A. (2023). The importance of intelligent urbanism. ” pentru a înțelege impactul pe
care acestea îl pot avea și cum pot fi considerați acești factori externi benefici Municipiului.

Studiile au arătat că în momentul actual Turismul are o foarte mare pondere în economia
acestui oraș așa că m-am folosit de articolele ”Roncea A.N. , ”Dezvoltarea durabilă a turismului
românesc””, ”Chiriac, D., Humă, C., & Stanciu, M. (2009). Spaţiile verzi – o problemă a
urbanizării actuale. Calitatea Vieții” și ” Cosma, S., Bota, M., Fleșeriu, C., Negrușa, A., Toader,
V. and Rus, R.V.., 2016. Some Considerations Regarding Motivations and Overall Perceptions
on Film Festivals” pentru a argumenta importanța pe care o au proiectele pe care le desfășoară
Primăria pentru reabilitarea Parcului Regina Maria și pentru redeschiderea Cinematografului
Transilvania, și avantajele care vin o dată cu acestea, nu numai pentru locuitori, ci și din punct de
vedere turistic și automat avantajele pe care o să le aducă economiei locale.

Pentru a putea înțelege și descoperi importanța proiectului pe care Municipiul Făgăraș dorește
să-l realizeze, acela de a reabilita și deschide Parcul Industrial, și impactul pe care acest proiect îl
poate avea asupra orașului, m-am folosit de ”Houghton J., Ayandibu A.O., ” The role of small
and medium scale enterprise in local economic development(LED)”și ”Ceti, Claudiu Octavian;

Page 3
 Universitatea din București

„MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR PRIVIND ÎNFIINȚAREA PARCURILOR

INDUSTRIALE” ” pentru a clarifica amploarea acestui proiect.

Dezvoltarea durabilă nu este o „modă” sau o reglementare arbitrara ci un model concret,

realist, profesionist și eficient de abordare a problemelor pe care le au toate colectivitățile locale.
Pe lânga eficiență se adaugă responsabilitatea pentru generaţiile viitoare. 1 Așadar o altă lucrare
importantă pe care am folosit-o este ”Strategia de dezvoltare a Municipiului Făgăraș 2014-
2020”.

3. Context teritorial

I. Cadrul natural. Utilizarea terenurilor

Municipiul Făgăraș este o așezare urbană veche, poziționată la coordonatele de 45º50

latitudine nordică și 25º51 longitudine estică, delimitată de cei mai înalți munți de pe teritoriul
țării noastre( Munții Făgăraș), de munții Perșani și de râul Olt.

Acesta are o suprafață totală de 3.905 ha, dintre care 1.270ha sunt considerate ca fiind teren
intravilan, iar restul de 2.635 ha sunt teren extravilan.

Atunci când vine vorba despre situația terenurilor pe categorii de folosință, municipiul dispune
de:

2.094 ha de terenuri agricole care sunt împărțite în felul următor:

- arabile 1.636 ha;

- pășuni 251 ha;

- fânețe 196 ha;

- vii și pepiniere viticole 0 ha;

- livezi și pepiniere pomicole 11 ha

1.811 ha neagricole din care:

- păduri și altă vegetație forestieră 369 ha;

- ape, bălți 45 ha;

- construcții 1.267 ha;

1
http://comunacristian.ro/wp-content/uploads/2018/11/STRATEGIA_DURABILA_UE_SI_ROMANIA_contextul.pdf

Page 4
 Universitatea din București

- căi de comunicații și căi ferate 83 ha;

- terenuri degradate și neproductive 47 ha;

Municipiul Făgăraș nu prezintă niciun risc natural, fiind încadrat în zona 71 de intensitate
seismică pe scara MSK, în zonă nu există riscuri majore de inundații cauzate de revărsării a unui
râu sau a scurgerilor de torenți, fiind o zonă cu o cantitate mică de precipitații ce pot cădea
maxim în 24 de ore, iar din punct de vedere al alunecărilor de teren, PATN Secțiunea a V-a
poziționează municipiul într-o macrozonă teritorială cu un potențial scăzut de producere al
alunecărilor și o probabilitate de alunecare foarte redusă.

II. Infrastructura de transport

Transportul este un factor necesar pentru supraviețuirea unei firme, și implicit a unui oraș.
Pentru a putea avea un mediu atractiv de afaceri, comunitatea trebuie să aibă acces la șosele
naționale și internaționale, la o cale ferată în apropiere și la un aeroport. O dată cu deschiderea
aeroportului de la Brașov(fiind o distanță de aproximativ 45 de km până la acesta, care se pot
realiza în mai puțin de 40 de minute cu mașina), se preconizează că municipiul Făgăraș va
deveni un spațiu mult mai favorabil pentru investiții, beneficiind odată cu inaugurarea acestei
infrastructuri de toate condițiile pentru a putea furniza investitorilor un mediu de afaceri
atrăgător. De asemenea un alt proiect care crește atractivitatea acestui oraș este reprezentat de
către construcția autostrăzii Transilvania2. Orașul Făgăraș are acces la rețeaua de căi ferate
datorită magistralei 200: București-Brașov-Făgăraș-Sibiu-Deva-Curtici, și respectiv calea ferată
simplă neelectrificată care se găsește între tronsonul Brașov – Podu Olt. Acesta este un factor
foarte important care contribuie și influențează buna dezvoltare a orașului, deoarece studiile
recente arată că traficul a crescut semnificativ în ultimii ani, acest lucru fiind evident prin
creșterea numărului de vehicule de pe căile rutiere care duce la crearea de ambuteiaje, încetinind
transportul persoanelor sau al mărfurilor.

Atunci când vine vorba despre rețeaua de căi rutiere din acest municipiu, regăsim drumul
național (DN) 1- Brașov- Sibiu- care tranzitează zona centrală a localității. Lungimea DN1 care
tranzitează Făgărașul este de 3,64 km, care este proprietatea Municipiului Făgăraș, predat în
administrare C.N.A.D.N.R în baza HGR 733/2004 şi se află într-o avansată stare de
degradare.Orașului îi lipsește o centură ocolitoare care să preia tot traficul greu, fapt care duce la
deteriorarea constantă a zonei carosabile existente, care aduce după sine lucrări de reabilitare
costisitoare și aglomerații ale acestui segement din DN1.

2
“ Practic, sectoarele A3 Brașov – Făgăraș și Făgăraș – Brașov (129 km în total) se integrează în
proiectul Autostrăzii Transilvania, nu pentru legătura Brașov – Târgu Mureș (traseul inițial al Autostrăzii
Transilvania), ci pentru legătura cu A1 Sibiu – Nădlac.”- https://economedia.ro/autostrada-transilvania-
tronsonul-sibiu-fagaras-in-linie-dreapta-pentru-proiectare-si-executie.html

Page 5
 Universitatea din București

Pe lângă drumul național se mai regăsesc și alte 4 drumuri județene care fac legătura cu
localitățiile învecinate:
 DJ 104B - Făgăraş – spre Hârseni
 DJ 104C - Făgăraş – spre Recea
 DJ 104D - Făgăraş – spre Şoarş
 DJ 104J - Făgăraş – spre Calbor

Dacă vorbim despre infrastructura serviciului Public de Transport a municipiului, regăsim

două trasee, pe primul traseu autobuzele pleacă din oră în oră în intervalul orar 05:45-17:35,
ulterior din două în două ore în intervalul 18:00-20:00, iar pe traseul numărul 2, autobuzele
circulă din oră în oră, în intervalul 07:00-14:35. Ambele circulând doar de luni până vineri.
Sistemele de transport în comun au un impact direct și de o mare importanță asupra vieții de zi
cu zi a locuitorilor unui oraș. Activitatea oricărui om se desfășoară în regim de dependență față
de aceste elemente ale urbanismului și ale sistemului de transport.

În cele din urmă avem infrastructura în ceea ce privește dotările edilitare, unde regăsim:
rețeaua stradală care măsoară 59 de km și care a fost supusă la mai multe intervenții de
reabilitare( plombări și reparații capitale/covor asfaltic); rețeaua de alimentare cu apă potabilă
care este de aproximativ 80 de km este realizată din conducte de oţel cu o vechime de
funcţionare de 30-50 ani , mult depăşită faţă de perioada recomandată pentru acest material;
reţeaua de canalizare - tratarea apelor uzate se realizează printr-o reţea de aproximativ 47 de km
lungime şi trei colectoare (cca 38 de km) care funcţionează în sistem unitar din zona amonte a
localităţii spre centru şi în sistem divizor din zona centru spre râul Olt. În ciuda numeroaselor
acțiuni și planuri naționale inițiate, la mai bine de 10 ani de la intrarea României în Uniunea
Europeană, există încă probleme semnificative în ceea ce privește dotarea cu infrastructură
edilitară și implicit condițiile de locuit care scad o dată cu apariția acestor lipsuri. Îmbunătățirea
calității vieții cu ajutorul dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare și a serviciilor publice
constituie un obiectiv foarte important pentru a asigura un spațiu urban de bună calitate, atractiv
și inclusiv social, obiectiv care se regăsește și în ”Strategia de dezvoltare teritorială a României.
România policentrică 2035”.

Străzile din cartiere necesită lucrări de reabilitare şi modernizare a carosabilului, însă asupra
acestora se va interveni numai după finalizarea lucrărilor de reabilitare a reţelei de apă potabilă şi
a canalizării.

III. Profilul socio-demografic

2014 2015 2016 2017 2018 2019

Municipiul 40510 40271 39675 39306 38920 38568
Făgăraș
Femei 21246 21154 20890 20725 20518 20334
Grupa de vârstă 7847 7838 7699 7686 7628 7580
0-19ani
20-64 ani 27409 26924 26243 25670 25095 24573
65 și peste 5254 5509 5733 5950 6197 6415
Bărbați 19.264 19.117 18.785 18.581 18.402 18.234

Page 6
 Universitatea din București

Componența etnică a municipiului Componența confesională a municip-

Făgăraș iului Făgăraș
Români Ortodocși
Maghiari Romano-catolici
Romi Reformați
Necunoscută Necunoscută
Altă etnie Altă religie

Analizând graficele prezentate mai sus putem afirma următoarele lucruri: Populația orașului
este estimată 26.268 locuitori, în urma recensământului din 2021, iar în comparație cu ultimii ani
în care am găsit date putem observa o scădere semnificativă, cauzată în mare parte de migrarea
populației. Dacă vorbim despre etnicitate putem afirma că cea mai mare proporție este în
principal română, urmată de maghiară, rommi și alte grupuri etnice. Nu am găsit date care să
detalieze distribuția pe grupe de vârstă, însă putem observa că între anii 2014-2019, numărul
persoanelor de gen feminin l-a depășit pe cel al celor de gen masculin. Din punct de vedere
religios, cea mai mare proporție este deținută de către Ortodocși, urmați de Romano-catolici,
Reformați și alte religii.

Municipiul Făgăraș are instituții de învățământ de la grădiniță până la licee, o școală

postliceală de asistente și Centrul de Instruire pentru Infanterie și Vânători de Munte ”
Constantin Brâncoveanu”.

4. Analiza structurală a profilului economic

- Profilul economic

În prezent, pe teritoriul Municipiului Făgăraș se regăsesc numeroase întreprinderi mici și

mijlocii care au o cifră de afaceri de peste 700 mil lei, acest lucru poate fi un semn bun deoarece
IMM-urile au tendința de a angaja mai multă forță de muncă decât întreprinderile mari, în acest
mod contribuind mai mult la generarea de venituri și eventual reducerea sărăciei. Întreprinderile
din Municipiul Făgăraș cumulează aproximativ 47% din cifra de afaceri și 57% din numărul de
întreprinderi din Țara Făgărașului. Mai mult de jumătate din cifra de afaceri generată de mediul
de afaceri din acest municipiu provine din industrie și construcții (52%), sector care concentrează
și majoritatea firmelor făgărășene.

In ultimele decade economia municipiului Făgăraș a cunoscut o mare restructurare, fapt care a
dus la scăderea de la 12 mii de locuri în industrie la puțin peste 3 mii, însă cu toate acestea,
numărul de salariați din industrie îl depășește pe cel al persoanelor din servicii și agricultură.

Ramurile industriale care ofereau cele mai multe locuri de muncă erau: industria
chimică(5.590 persoane), industria construcțiilor de mașini(3.626 persoane), industria textilă și

Page 7
 Universitatea din București

de confecții (566 persoane) și industria alimentară(426 anagajați). Pentru anul 2021 au depus
datele de bilanț un număr de 1268 de firme înregistrate în Făgăraș.

Anul 2014 1176

Anul 2015 1162
Anul 2016 1145
Anul 2017 1172
Anul 2018 1212
Anul 2019 1281
Anul 2020 1292
Anul 2021 1268
Numărul de firme active din 2014-2021.

Anul 2014 4628

Anul 2015 4909
Anul 2016 4987
Anul 2017 4897
Anul 2018 4942
Anul 2019 5011
Anul 2020 4588
Anul 2021 4706
Evoluția nr total de angajați

Companiile care se aflau pe primele două poziții în economia făgărășeană au fost

Nitramonia( combinatul chimic) și UPRUC CTC (fabrica de confecții metalice și subansamble
sudate). Din reorganizarea combinatului Nitramonia a rezultat o companie Nitroporos, care în
anul 2011 avea undeva la 544, față de numărul de 10.000 de persoane pe care combinatul le
angaja în perioada comunistă, iar UPRUC CTR avea deasemenea in anul 2011 un număr
aproximativ de 244 de angajați. În prezent activitatea combinatului a fost oprită, iar din anul
2016, după doi ani de insolvență și-a declarat falimentul și se vinde la lichidare. Compania
UPRUC CTR încă mai activează având în anul 2022 un număr de 247 de angajați, cu o cifră de
afaceri de 57.892.881 RON, cifra lor de afaceri fiind într-o creștere continuă din 2005 (3.762.940
RON) până în prezent.

Dacă ar fi să realizăm un top 5 companii din economia făgărășeană, am avea următoarele

topuri bazate pe un anumit criteriu:

I. Cifra de afaceri

1. COMUNITAS S.R.L (Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare

predominanta de produse nealimentare)- 121,8 MILIOANE LEI
2. ALUFIX SRL(Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic)-
53,4 MILIOANE LEI
3. DEMGY FĂGĂRAȘ S.R.L(Fabricarea altor produse din material plastic)- 10,4
MILIOANE LEI

Page 8
 Universitatea din București

4. UPRUC CTR SA – 45,5 MILIOANE LEI

5. BRALINA SERV SRL(Activitati de jocuri de noroc si pariuri)- 44,8 MILIOANE LEI

II. Număr de angajați

1. S.T.I INTERNATIONAL SRL(Fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie si a

articolelor de harnasament)- 493 angajați
2. UPRUC CTR SA- 270 angajați
3. FABRICA DE PULBERI SA( Fabricarea explozivilor)- 160 angajați
4. DEMGY FĂGĂRAȘ S.R.L- 157 angajați
5. EXPERT CLEANING SRL- 132 angajați

III. Profit

1. COMUNITAS S.R.L – 19,1 MILIOANE LEI

2. JTTI ROMANIA SRL( producția de țesături) – 14,3 MILIOANE LEI
3. DEMGY FĂGĂRAȘ S.R.L – 3,3 MILIOANE LEI
4. ARPLAMA ROMANIA SRL – 3,2 MILIOANE LEI
5. AROMATICS S.R.L (fabricarea altor produse alimentare)- 2,9 MILIOANE LEI

În Făgăraș se regăsesc și câțiva retaileri internaționali precum: KAUFLAND, LIDL, JISK etc;
care au creat două complexe comerciale poziționate la ieșirea spre orașul Brașov.

Turismul

Toate sectoarele economiei sunt afectate în mod direct de către dinamica industriei turistice.
Fluctuațiile pe care aceasta le generează atât când vine vorba despre gradul de angajare cât și
când discutăm despre veniturile pe care le aduce, precum și a tuturor celorlalți indicatori
economico-financiari influențează foarte mult economia actuală. În perioada 2008-2011,
serviciile, componentă a sub-sectorului turistic, au reprezentat domeniul cu cel mai mare aport de
locuri noi de muncă. Acest lucru demonstrează că municipiul are un potențial de creștere al
activității economice din turism, de aceea primăria depune eforturi pentru reabilitarea cetății și
pentru a organiza evenimente culturale care să atragă vizitatori.(Cetatea Făgărașului-Legendă
Vie). Statisticile oferite de DJS Brașov arată o creștere susținută a numărului de sosiri, precum și
a capacităților de cazare, însă se resimte în continuare o nevoie de a crește vizibilitatea zonei,
pentru a mări durata de ședere și astfel îmbunătățind veniturile din activitățile aferente.

Forța de muncă

La sfârșitul anului 2022 perspectivele pentru piața muncii din viitor erau sumbre. Criza
energetică, războiul din Ucraina, schimbările tehnologice și inflația sunt doar câteva exemple din

Page 9
 Universitatea din București

factorii care influențează masiv rata șomajului. Totuși, conform datelor, în momentul actual, în
municipiul Făgăraș, sunt declarați oficial doar 334 de persoane ca fiind șomeri, adică rata
șomajului pentru municipiul Făgăraș este de 1,27%, un procent foarte mic, față de anii
precedenți, în 2018 procentul era de 2,19%, în 2012 un procent de 5,35%, în 2009 procentul fiind
de 7,47%. Combinat însă cu datele prezentate anterior, referitoare la numărul de salariați putem
observa însă o scădere semnificativă a numărului acestora în ultimii 30 de ani, însă în prezent
menținându-se, având chiar o tentă de creștere. Marile probleme ale acestui domeniu sunt
reprezentate de lipsa unei forțe de muncă calificate, îmbătrânirea populației și migrarea
populației active către alte orașe din țară sau străinătate. Chiar dacă oferta de învățământ liceal
este una diversificată, aceasta se bazează totuși pe activitățiile specifice zonei, prin urmare se
gasesc aici două licee cu profil teoretic, unul tehnic, unul agricol/tehnologic și unul teologic. Cu
toate acestea și sectorul educației este afectat de declinul demografic, numărul de elevi scăzând
de la an la an, fapt care pe termen lung o să afecteze forța de muncă de care dispune acest oraș.

Facilități de petrecere a timpului liber și spațiu public

Chiar dacă poate la prima vedere industria de evenimente nu pare relevantă pentru dezvoltarea
durabilă a unei comunități, aceasta este direct conectată și se află în plină dezvoltare pe lângă
faptul că evenimentele au devenit un factor motivator pentru turism. Perioada pe care oamenii o
dedică timpului liber și activitățiilor de recreere a crescut, persoanele își permit să cheltuie mai
mulți bani pentru astfel de facilități, lucru care a dus la proliferarea evenimentelor publice și a
divertismentului. Deși evenimentele culturale și de divertisment s-au extins în ultima perioadă,
totuși în oraș lipsesc activitățile de tip cultural-artistic, fiind foarte puține și rare piesele de teatru
organizate la Casa de Cultură Municipală, iar atunci când vine vorba despre film, putem observa
că cele două cinematografe existente în Făgăraș sunt închise.

O altă problemă a acestui oraș este reprezentată de către lipsa parcurilor și a spațiilor verzi
destinate recreerii, numărul acestora neacoperind necesarul populației. Parcul principal al
orașului, care este amplasat la marginea de sud, nu este amenajat corespunzător și în consecință,
în ciuda potențialului său deosebit, acesta rămâne foarte puțin utilizat de către localnici. În
ultimii ani s-au realizat investiții în realizarea unor parcuri destinate copiilor, dar nu s-a luat în
considerare realizarea unei zone destinată activitățiilor de genul plimbărilor în aer liber, plimbări
cu role sau biciclete s.a. În prezent spațiile publice cele mai apreciate și frecventate de către
locuitorii și vizitatorii orașului Făgăraș sunt Piața Republicii, unde se găsește atât un parc cu
bănci unde oamenii se pot relaxa, cât și câteva terase care oferă un ambiet plăcut locației, și zona
centrală din jurul Cetății Făgărașului, care la rândul său este amenajată corespunzător unei
plimbări linistite în care te poți bucura, de asemenea de un peisaj superb, punând în valoare atât
spațiul verde cât și elementele de patrimoniu . Crearea unor astfel de spații verzi pot aduce
următoarele beneficii: beneficii ecologice- sunt un adevărat moderator al impactului activității
umane asupra mediului înconjurător; beneficii sociale- contribuie la creșterea incluziunii sociale
și promovează sănătatea populație urbane( încurajează un stil de viață mai activ) și benefici
economice- crește calitatea locuirii, astfel determină creșterea valorii zonei și a proprietăților

Page 10
 Universitatea din București

localizate în vecinătatea lor, și astfel poate spori activitatea pentru investiții și pentru oferta de
noi locuri de muncă, jucând un rol important și în dezvoltarea turismului.

5. Concentrarea activităților economice în sistemul urban și spațiul emergent

Proiectele prioritare la care lucrează Primăria orașului sunt:

 Reabilitare Centru istoric al municipiului Fagaraș;
 Reabilitarea, modernizarea şi refuncționalizarea unitatii militare din str. Azotului, Fagaras, in
sediu administrativ;
 Revitalizarea Parcului industrial;
 Amenajare şi extindere zone verzi in municipiul Fagaras;
 Modernizare parc municipal Regina Maria;
 Extindere Liceu Teologic "Mateias Brancoveanu";
 Modernizarea, reabilitarea si echiparea infrastructurii servicilor de sanatate din cadrul spitalului
municipal Fagaras;
 Revitalizarea cinematografului Transilvania;
 Centura de ocolire pentru traficul greu;
 Extindere iluminat public în municipiul Fagaras;
 Reabilitare, consolidare, amenajare şi restaurare ansamblul arhitectural Cetatea Fagarasului;
 Reabilitarea si modernizare infrastructurii rutiere în municipiu;
 Iluminat arhitectural ansamblul Cetatea Fagarasului;

Obiectivul 1: Atragerea și retenția capitalului uman,

Municipiul Făgăraș dorește să realizeze acest obiectiv în modul următor: primul pas este să
crească calitatea vieții locuitorilor, urmat de o stimulare a identității de făgărășean și apartenență
la zonă și comunitate. Din aceste motive lucrările la dotările edilitare, proiectele legate de
facilitățiile culturale,asigurarea de servicii, reabilitarea Centrului istoric și a Cetății Făgărașului
sunt doar câteva dintre demersurile necesare atingerii acestui obiectiv. Realizând aceste lucruri,
Municipiul va începe să se poziționeze ca un oraș atractiv, în care dorești să locuiești și să-ți
crești copiii.

Page 11
 Universitatea din București

Obiectivul 2: Promovarea și stimularea întreprinzătorilor

După cum am menționat la începutul acestei lucrări, Făgărașul a suferit o mare restructurare
economică, trecând de la o economie bazată pe industrie, la o economie care este susținută în
mare parte de către IMM-uri.
Astfel, pentru a putea realiza atât obiectivul în discuție, cât și pe cel precedent, se observă
necesitatea consolidării și diversificării bazei economice locale. Astfel că apar proiecte precum:
revitalizarea Parcului industrial, centură de ocolire pentru traficul greu etc. care doresc să atragă
noi investitori, sprijinirea întreprinzătorilor existenți(locali) și de asemenea, cu ajutorul acestui
obiectiv, să se poată asigura populației noi locuri de muncă.

Obiectivul 3: Dezvoltarea turismului

Când am discutat în aceasta lucrare, pentru prima dată subiectul turismului, am precizat faptul
că economia Făgărașului este susținută într-un procent mare de către acest domeniu. Dat fiind
acest lucru, al 3-lea obiectiv pe care îl discutăm se bazează pe dezvoltarea și diversificarea
produselor turistice și colaborarea și promovarea turistică. Oferirea unor pachete turistice prin
care sa se racordeze la zonele turistice Sibiu și Brașov, reprezintă o oportunitate foarte bună
pentru a asigura un flux în creștere al numărului de turiști, iar diversificarea serviciilor turistice
est necesară pentru a putea crește durata de ședere, implicit veniturile reținute din această
activitate.

Obiectivul 4: Creșterea capacității instituționale la nivel de oraș și de Țara Făgărașului

Prezentul obiectiv implică un set de măsuri orientate spre a moderniza administrația publică
locală pentru a putea susține dezvoltarea capacității instituționale necesare pentru asigurarea
implementării strategiei. Astfel s-a observat nevoia de noi instrumente care să eficientizeze și să
crească capacitatea de gestionare a proiectelor, și necesitatea unor cursuri de formare și schimb
de experiență pentru a instrui persoanele responsabile de noile domenii de implicare ale
primăriei. ( exemplu: turism )

În municipiul Făgăraș, marile centre economice sunt poziționate la marginile orașului, fie că
vorbim despre complexele comerciale: KAUFLAND, LIDL, PEPCO, JYSK, DM etc; fie că
vorbim despre firmele din industrie precum: NITROPARC, UPRUC, ARPLAMA ETC. Acest

Page 12
 Universitatea din București

lucru poate să reprezinte atât un beneficiu pentru locuitori, deoarece prin poziționarea lor la
marginile orașului se evită un trafic și un posibil mediu mai poluat, și de altfel, și pentru
companii este un factor benefic deoarece logistica lor este simplificată. Dar poate reprezenta și o
problemă, fiind greu accesibile persoanelor, fiind necesar ca firmele să-și anagajeze mașini
speciale pentru muncitori care să-i aducă pe aceștia la locul de muncă, și ulterior, după
terminarea programului să-i ducă și inapoi.

Un alt proiect care este necesar pentru atingerea obiectivelor pe care Primăria Municipiului
Făgăraș le are stabilite este reabilitarea și redeschiderea Cinematografului Transilvania. Prin
finalizarea acestui proiect nu numai că ar crește calitatea vieții și ar atrage mai multe persoane
spre a alege acest oraș ca loc de reședință, dar ar aduce și multe alte beneficii din punct de vedere
economic.

Pentru proiectul aflat în Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Făgăraș 2014-2020,

respectiv modernizarea Parcului Regina Maria, în data de 08 februarie 2023, Gheorghe
Sucaciu(primarul Municipiului Făgăraș) a anunțat că a fost semnat contractul de proiectare și
execuție, contract care are în vedere următoarele: reabilitare alei; amenajare piste de biciclete,
amenajare spații verzi; reparații la puntea pietonală, curățarea lacului și amenajarea unei parcări
și platforme multifuncționale. Acest parc a reprezentat odată unul din principalele puncte de
atracție ale Făgărașului, loc în care se organizau teatre de vară, jocuri populare, spectacole cu
muzică ușoară etc; iar prin readucerea sa la viață, se dorește atât încurajarea localnicilor spre un
stil de viață mai sănătos, cu plimbări relaxante în parc, cât și incurajarea sporturilor, prin
plimbări cu bicicleta, role s.a.m.d. De altfel, se dorește o dezvoltare economică în jurul acestui
parc (un magazin de unde oamenii să-și poată achiziționa ceva dacă doresc, un restaurant care să
le permită să se bucure de peisaj și aer curat la o terasă alături de cei dragi, sau alte tipuri de
activități economice) și totodată atragerea de turiști străini.

În urma unor cercetări de piață, s-a descoperit o cerere pentru un strand local, acesta existând
pe vremea comunismului,dar fiind închis ulterior. În momentul de față există un singur complex
de agrement, Laguna Albastră, dar pe care locuitorii îl consideră foarte scump și inaccesibil,
fiind poziționat la marginea orașului. Un obiectiv al primăriei a fost să reabiliteze vechiul ștrand,

Page 13
 Universitatea din București

1 Mai din Făgăraș, dar în urma unor probleme întâmpinate s-a decis demolarea ștrandului, și
construirea în locul acestuia a unui nou bazin olimpic.

După cum bine știm, parcurile industriale se realizează pentru stimularea dezvoltării
economico-sociale, realizarea transferului tehnologic, atragerea de investiții și valorificarea
resurselor umane ale zonei. Sistemul de parcuri industriale asigură că societățile comerciale care
își desfășoară activitatea în mediul respectiv au acces la infrastructura și la utilitățile necesare
activității economice. Platforma industrială care se regăsește în partea de sud a orașului avea o
dată o dimensiune de peste 400 de ha, rivalizând cu suprafața întregului oraș. În urma
restructurării uzinei Nitramonia, proprietatea asupra platformei industriale a fost spartă în mai
mulți agenți economici, care au preluat fiecare părți din activele rămase neutilizate. Activitatea
economică se desfășoară în continuare pe platforme industriale, dar acestea ocupă doar o mică
parte din suprafețele și clădirile existente. Inspecțiile platformelor industriale au evidențiat un
stoc extins de clădiri cu grade diferite de deteriorare, necesitând investiții semnificative în
echipamente și conexiuni la utilități. Situl este pustiu și în mare măsură acoperit de vegetație,
necesitând un studiu tehnic detaliat pentru a determina amploarea și tipul lucrărilor de
decontaminare necesare. Astfel că un alt obiectiv pe care Primăria Făgăraș urmărește să-l
îndeplinească este reprezentat de revitalizarea parcului industrial, beneficiile pe care le-ar aduce
îndeplinirea unui astfel de proiect sunt evidente și pot aduce schimbări semnificative atât pentru
orașul Făgăraș, cât și pentru locuitorii săi.

6. Concluzii

Dacă ar fi să ne imaginăm 3 scenarii privind dezvoltarea Municipiului Făgăraș, am avea

următoarele:

- Scenariul optimist: Deschiderea aeroportului de la Brașov, finalizarea autostrăzii

Transilvania și finalizarea proiectelor propuse de primărie, ar duce la schimbarea
orașului, transformându-l într-un mediu propice companiilor, atrăgând investitori și astfel
dezvoltând economia locală.
- Scenariul pesimist: În acest scenariu vorbim despre stoparea sau îngreunarea dezvoltării
Municipiului, în cazul în care anumitor proiecte li se prelungesc termenele de finalizare
sau se opresc din a fi realizate din diverse motive;

Page 14
 Universitatea din București

- Scenariul neutru: Deși au fost făcute studii înainte de a se propune orice obiectiv pentru
a se atinge scopurile dorite, nu mereu rezultatele obțiunute sunt aceleași cu cele așteptate,
după cum spune și un vechi proverb românesc ”Socoteala de-acasă nu se potrivește cu
cea din târg”. În acest scenariu discutăm despre posibilitatea în care toate obiectivele și
proiectele discutate de-a lungul acestei lucrări sunt realizate, dar nimic nu se schimbă cu
orașul Făgăraș, acest lucru putând fi cauzat de o slabă implementare a strategiilor sau
niște preconizări prost calculate.

În concluzie, putem observa că Municipiul Făgăraș este o așezare care are un puternic
potențial de dezvoltare, fiind ajutat atât de poziția sa în centrul țării, cât și de alte proiecte
naționale( aeroportul Brașov, autostrada Transilvania) care îl plasează pe acesta într-o poziție
favorabilă evoluției sale.

Cadrul natural în care acesta se regăsește îi oferă posibilitatea să dezvolte un sector turistic
puternic, care să atragă atât turiști din țară, cât și din străinătate, lucru care poate fi atins prin
realizarea obiectivelor analizate în această lucrare. Poziția sa este una strategică, în apropiere
atât de orașul Brașov, cât și de Sibiu, două mari centre economice, care îl împing pe acesta
spre a deveni la rândul său un centru economic și de afaceri, deschizând astfel oportunitatea
orașului pentru a dezvolta un sector industrial și comercial puternic, care să contribuie atât la
crearea unor locuri de muncă, cât și la stimularea economiei locale. Un factor important și
necesar pentru ca orașul să poată țină pasul cu noile modificari exterioare este reprezentat de
îmbunătățirea accesibilității către Făgăraș prin dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare
care ar facilita atât fluxurile de turism, cât și pe cele de comerț. Totodată sunt necesare
investiții și în ceea ce privește infrastructura digitală și tehnologică pentru a putea deveni un
mediu favorabil inovării, digitalizării și dezvoltării afacerilor.

Cu toate acestea pentru a-și realiza potențialul de dezvoltare, Făgărașul are nevoie de
investiții în infrastructură, servicii publice îmbunătățite, să continuie să pună accentul pe
dezvoltarea educației și formării profesionale și prin crearea unor facilități pentru afaceri și
antreprenoriat.

Dezvoltarea municipiului Făgăraș depinde de o strategie bine elaborată, implicând

colaborarea dintre autorități, comunitatea locală și sectorul privat. Promovarea inițiativelor de
dezvoltare durabilă și respectarea mediului înconjurător ar trebui să fie prioritare în planurile
de viitor ale municipiului.

În concluzie, Făgărașul are un potențial remarcabil de dezvoltare în domeniile turismului și

industriei, folosind o strategie bine realizată și realizând investițiile adecvate, acesta se poate
transforma într-un centru dinamic și atrăgător pentru rezidenți, investitori și turiști.

Page 15
 Universitatea din București

7. Bibliografie

 Bubeliny O., Kubina M., Varmus M., ”Railway Stations as Part of Mobility in the Smart
City Concept”, Transportation Research Procedia, Volume 53, 2021, Pages 274-281 -
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2352146521002015

 Ceti, Claudiu Octavian; „MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR PRIVIND

ÎNFIINȚAREA PARCURILOR INDUSTRIALE” ; Revista de investigare a
criminalității, Bucharest Vol. 10, Iss. 1( 2017): 90-94
-https://www.proquest.com/openview/312eb2c293ec05b1ec8789e3ff0f1ce9/1?pq-
origsite=gscholar&cbl=2029647

 Chiriac, D., Humă, C., & Stanciu, M. (2009). Spaţiile verzi – o problemă a urbanizării
actuale. Calitatea Vieții, 20(3-4), 249–270. Retrieved from
https://revistacalitateavietii.ro/journal/article/view/437

 Cosma, S., Bota, M., Fleșeriu, C., Negrușa, A., Toader, V. and Rus, R.V.., 2016. Some
Considerations Regarding Motivations and Overall Perceptions on Film Festivals.
Amfiteatru Economic, 18(Special Issue No. 10), pp. 929-943 -
https://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_2578.pdf

 Houghton J., Ayandibu A.O., ” The role of small and medium scale enterprise in local
economic development(LED)”, Journal of Business and Retail Management
Research(JBRMR), Vol. 11 Issue 2, Jan 2017 -https://www.jbrmr.com/cdn/article_file/i-
26_c-262.pdf

 IANCU, A. (2023). The importance of intelligent urbanism. Smart Cities International

Conference (SCIC) Proceedings, 8, 37–45. Retrieved from
https://www.scrd.eu/index.php/scic/article/view/325

 JUNJAN, Veronica, & Bianca COBÂRZAN. "Evaluarea resurselor comunității ca parte a

procesului de formulare a unei strategii de dezvoltare locală." Revista Transilvană de
Ştiinţe Administrative [Online], 5.9 (2003): 7-18. Web. 25 mai. 2023-
https://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/view/286/281

 Marinescu G; ”Noile Tehnologii și piața muncii în România”; EcoSoEn, Scientific

Journal Economics, Social and Engineering Sciences Year 6, Nr.1/2023 -
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/22-36_1.pdf

Page 16
 Universitatea din București

 Roncea A.N. , ”Dezvoltarea durabilă a turismului românesc”, ECOSTUDENT - Revistă

de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 11/2018 -
https://www.utgjiu.ro/ecostudent/ecostudent/pdf/2018-11/05_.pdf

 Stanciu, M., & Humă, C. (2018). Elemente de infrastructură edilitară și condiții de

locuire în România, în intervalul 2008–2016: Some Elements of Edilitar Infrastructure
and Housing Conditions in Romania, During 2008–2016. Sociologie Românească, 16(3-
4), 123-150 - http://revistasociologieromaneasca.ro/sr/article/view/2018_3_4_
%20stanciu_huma

 Mădălina Podaru, ” Autostrada Transilvania: Tronsonul Sibiu – Făgăraș, în linie dreaptă

pentru proiectare și execuție”, Ian 28,2022 - https://economedia.ro/autostrada-
transilvania-tronsonul-sibiu-fagaras-in-linie-dreapta-pentru-proiectare-si-executie.html

 Știri Făgăraș, ”Rezultatele de la Recensământ. Făgărașul a pierdut peste 14% din

populație”; Ian 31, 2023 - https://salutfagaras.ro/rezultatele-de-la-recensamant-fagarasul-
a-pierdut-peste-14-din-populatie/

 ” Făgăraș, veche așezare urbană și puternic centru commercial” -

https://brasovtourism.app/ro/places/f-g-ra---veche-a-ezare-urban---i-puternic-centru-
comercial

 ”Municipiul Făgăraș” - https://addjb.ro/membri/municipiul-fagaras

 ”Strategia de dezvoltare a Municipiului Făgăraș 2014-2020” - https://www.primaria-

fagaras.ro/mb/pdf/SDD2020.pdf

 ” DETERMINAREA CENTROIZILOR DE ZONĂ PENTRU SUPRAFEŢELE

TERESTRE. APLICAŢIE: DETERMINAREA CENTRULUI GEOGRAFIC AL
ROMÂNIEI” - https://www.agir.ro/buletine/1587.pdf

 Serii de date statistice 2014-2019, Județul Brașov -

https://brasov.insse.ro/wp-content/uploads/2021/08/Serii-de-date-statistice-2014-2019-
JUDETUL-BRASOV.pdf

 Harta economică a firmelor din Făgăraș - https://www.listafirme.ro/harta/brasov-

fagaras.htm

Page 17
 Universitatea din București

 Alina-Elena Vasiliu, ” Fostul combinat Nitramonia Făgăraș, cu peste 2.000 de angajați în

2009, se vinde la lichidare la șase ani de când a intrat în faliment”, 07.09.2022 -
https://www.zf.ro/companii/fostul-combinat-nitramonia-fagaras-cu-peste-2-000-de-
angajati-in-21141715

 ” Cinematograful Transilvania a fost predat către Ministerul Dezvoltării pentru a fi

reabilitat” - http://salutfagaras.ro/cinematograful-transilvania-a-fost-predat-catre-

ministerul-dezvoltarii-pentru-a-fi-reabilitat/

 ”Parc industrial la Făgăraș” - https://www.zf.ro/eveniment/parc-industrial-la-fagaras-

2949293

 ”Parcul Regina Maria din Făgăraș intră în modernizare” -

https://newsbv.ro/2023/02/09/parcul-regina-maria-din-fagaras-intra-in-modernizare/

 ”Fostul ştrand al Făgăraşului se transformă, într-un an, în piscină semiolimpică”-

https://bzb.ro/stire/fostul-strand-al-fagarasului-se-transforma-intr-un-an-in-piscina-

semiolimpica-a164923

Page 18