Sunteți pe pagina 1din 33

Studiu de Oportunitate

Privind infiintarea unui operator de servicii


de apa si apa uzata in Judetul Giurgiu
precum si delegarea in mod direct a
gestiunii serviciilor aferente catre acesta

385675411.doc page 1/33


CUPRINS

I. DESCRIEREA CONDITIILOR SOCIO-ECONOMICE A ARIEI DESERVITE.....3


1.1 Definirea ariei deservite..........................................................................3
1.2 Conditiile socio-economice ale Orasului Giurgiu.....................................3
1.3 Conditiile socio-economice ale Orasului Mihailesti.................................5
1.4 Conditiile socio-economice ale Orasului Bolintin Vale.............................5
1.5 Conditiile socio-economice ale Comunei Slobozia...................................5
II. OBIECTIVE STRATEGICE LA NIVEL DE JUDET............................................6
III. DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA SI
CANALIZARE......................................................................................................... 9
3.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Orasul
Giurgiu (inclusiv comuna Slobozia)....................................................................9
3.2 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Orasul
Mihailesti.......................................................................................................... 11
3.3 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Orasul
Bolintin Vale..................................................................................................... 13
IV. INVESTITII NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR
STRATEGICE....................................................................................................... 17
4.1 Considerente generale...........................................................................17
4.1 Investitii necesare pentru Orasul Giurgiu (inclusiv comuna Slobozia)..17
4.2 Investitii necesare pentru Orasul Mihailesti..........................................18
4.3 Investitii necesare pentru Orasul Bolintin Vale.....................................18
V. FINANTAREA INVESTITIILOR.....................................................................19
5.1 Surse de finantare a investitiilor............................................................19
5.2 Programe de finantare in curs...............................................................19
5.3 Estimarea Macro-suportabilitatii...........................................................19
VI. ORGANIZAREA SERVICIILOR DE APA SI APA UZATA LA NIVEL
JUDETEAN........................................................................................................... 22
6.1 Necesitatea infiintarii unui operator la nivel judetean..........................22
6.2 Crearea operatorului de apa si apa uzata la nivel judetean..................23
VII. CONCESIONAREA SERVICIILOR DE APA SI DE CANALIZARE...............24
7.1 Motive de ordin economic, financiar, social si de mediu privind
concesionarea................................................................................................... 24
7.2 Modalitarea de concesionare.................................................................25
7.3 Perioada de concesionare si nivelul minim al redeventei......................25
7.4 Termene previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare......25
VIII. CONCLUZII............................................................................................... 27

385675411.doc page 2/33


I. DESCRIEREA CONDITIILOR SOCIO-ECONOMICE A ARIEI
DESERVITE

1.1 Definirea ariei deservite

Aria de operare a serviciilor de apa si canalizare considerata pentru studiul de


oportunitate acopera urmatoarele unitati administrativ teritoriale din Judetul
Giurgiu (prezentata si in Figura 1):
- Orasul Giurgiu
- Orasul Bolintin Vale
- Orasul Mihailesti
- Comuna Slobozia

Figura 1: Aria considerata pentru studiul de oportunitate

Pentru a asigura implementarea unei strategii unitare la nivelul Judetului a fost


infiintat o Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara.

1.2 Conditiile socio-economice ale Orasului Giurgiu

Municipiul Giurgiu, centrul politic, administrativ, comercial si cultural al


judetului cu acelasi nume este situat la 60 km sud de capitala, pe malul stang al
Dunarii. Este resedinta judetului cu acelasi nume si unul dintre cele mai
importante orase portuare din Romania.

385675411.doc page 3/33


Are 73.586 locuitori si o suprafata totala de 4.862 ha din care 2.154 ha
intravilan.
Giurgiu este situat in partea sudica a tarii, in lunca si pe malul stang al Dunarii,
la kilometrul 494 si la numai 64 km de capitala tarii. Se afla pe traseul
coridorului de transport Pan-European nr. 9, Dunarea si canalul Rhinn Mein
Dunare il leaga pe cale fluviala de 9 tari, de Marea Neagra si de Marea
Nordului.
Magistrala feroviara Pan-Europeana care porneste de la Ostende (Belgia) trece
prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucuresti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul sau,
prin Salonic se face legatura cu Atena.
Legenda spune ca Giurgiu a fost fondat in sec. al X-lea de un grup de
comercianti din Genova, pe locul unei foste colonii a imperiului roman. Prima
atestare documentara a orasului dateaza din 1403. Cucerit de armatele
imperiului otoman cativa ani mai tarziu, Giurgiu a ramas sub ocupatie turceasca
timp de 4 secole, fiind transformat intr-un cap de pod inspre Tara Romaneasca.

Orasul a devenit un important centru administrativ in sec. al XVIII-lea si al XIX-


lea. La inceputul sec. al XIX-lea, orasul, distrus in mare parte in timpul
razboaielor ruso-turce, a fost reconstruit dupa un plan arhitectural care
presupunea o dezvoltare radicala a strazilor pornind de la o piata centrala
circulara (asa numita FARFURIE). In timpul regimului comunist, aceasta retea
de strazi si piete, UNICAT in Romania, a fost distrusa partial.

Prima cale ferata din Romania a fost data in functiune in 1869 pe ruta Giurgiu-
Bucuresti.
Giurgiu detine si alte recorduri, cum ar fi: prima linie telegrafica, primul feribot
si primul vas comercial sub drapel romanesc.

Intre Giurgiu si orasul Ruse se afla singurul pod peste Dunare dintre Romania si
Bulgaria, denumit simbolic "Podul Prieteniei", construit in anul 1954. Podul are
doua nivele, unul pentru transportul rutier si celalaat pentriu transportul
feroviar, facand legatura intre tarile din Peninsula Balcanica, Europa Centrala si
Orientul Mijlociu.

Potentialul fortei de munca al municipiului este de aproximativ 35.000 persoane.


La Giurgiu functioneaza societati comerciale cu profil de constructii de masini,
utilaje si piese de schimb pentru foraj, transporturi rutiere, feroviare si fluviale,
constructii civile, industriale, prefabricate din beton armat, mobilier din lemn,
produse chimice (vulcacite, mase plastice, detergenti, inalbitori, coloranti),
alimentare (carne si preparate din carne, ulei, conserve din legume si fructe,
lactate, produse de panificatie, biscuiti, produse piscicole, bauturi alcoolice),
textile (tesaturi bumbac, tip bumbac, confectii, covoare), comert si servicii.

In anul 1996 s-a infiintat, prin Hotarare de Guvern, Zona Libera Giurgiu cu o
suprafata de 156 ha, cu posibilitati de extindere in viitor. Astfel, agentii
economici au construit aici spatii adecvate pentru desfasurarea unor activitati
de: asamblare calculatoare, productie oteluri speciale, productie confectii si
accesorii, prelucrare profile PVC, conditionare cereale, depozitare, manipulare
marfuri diferite categorii, s.a.

Orasul Giurgiu a devenit foarte atractiv atat pentru investitorii romani, cat si
pentru cei straini, cu atat mai mult cu cat a participat la "Programul de de
reglementare a procedurilor de autorizare si functionare a IMM-urilor, program
coordonat si monitorizat de IRIS CENTER Bucuresti, USAID si Ambasada SUA la
Bucuresti.

385675411.doc page 4/33


Cu proiectul "Sa facem afaceri simplu si rapid" finalizat in 2001, Giurgiu a
ocupat locul I in competitia cu celelalte municipalitati. Giurgiu a mai colaborat si
cu alti parteneri straini pentru derularea unor proiecte de interes local. Astfel:

1. Proiectul "Reabilitare retele termice, Cartier Policlinica, P.T. 91" finalizat in


noiembrie 2001, a&a mp;a mp;a mp;n bsp; fost finalizat de DEPA Danemarca
(Agentia Daneza pentru Protectia Mediului). Valoarea aproximativa a investitiei
a fost de 1.050.000 USD.

2. Proiectul "Sistem regional de management pentru protectia mediului


inconjurator" inclus intr-un
program de strategie ecologica a oraselor partenere (DULUTH Minnesota - SUA,
Ruse - BULGARIA, Giurgiu - ROMANIA) a fost si el finalizat.

O serie de alte 6 proiecte in derulare cu parteneri straini sunt cuprinse in cadrul


anexei COLABORARI CU PARTENERI STRAINI - PROIECTE IN DERULARE, pe
care va invitam sa o parcurgeti in masura in care prezinta interes pentru
dumneavoastra.

Giurgiu a fost inclus in randul celor 9 orase pilot din Romania si a elaborat, cu
finantarea nerambursabila a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare
PNUD, strategia locala de dezvoltare durabila in cadrul Proiectului Agenda 21
Locala (proiect in derulare).

Patronul spiritual al orasului Giurgiu este Sfantul Mare Mucenic Gheorghe si la


23 aprilie se sarbatoreste, in fiecare an, Ziua Municipiului.

Dintre obiectivele principale ale administratiei locale amintim:

- Dezvoltarea economica a municipiului prin crearea unui cadru favorabil


investitiilor si initiativei private si realizarea unor proiecte de dezvoltare locala
printr-un parteneriat activ investitori - administratie, prin extinderea Zonei
Libere Giurgiu si prin crearea unui parc industrial;
- Dezvoltarea urbanistica a municipiului prin sistematizarea zonei centrale si a
cartierelor, punerea in valoare a terenurilor de pe malul Dunarii;
- Participarea Primariei Municipiului Giurgiu la diverse programe in vederea
obtinerii surselor de
finantare;
- Cresterea continua a calitatii serviciilor publice, alimentarea cu apa, agent
termic, salubrizare si energie electrica, precum si modernizarea si reabilitarea
acestora;
- Infiintarea distributiei de gaze naturale in municipiul Giurgiu;
- Dezvoltarea infrastructurii rutiere si realizarea soselelor de centura din sudul
si nordul municipiului;
- Sprijinirea institutiilor de invatamint, cultura, sanatate si religioase;
- Dezvoltarea bazelor sportive si de agrement ale municipiului.

1.3 Conditiile socio-economice ale Orasului Mihailesti

Mihăileşti este un oraş în judeţul Giurgiu, Muntenia, România. Are o populaţie


de 7.483 locuitori.

385675411.doc page 5/33


1.4 Conditiile socio-economice ale Orasului Bolintin Vale

Bolintin-Vale este un oraş în judeţul Giurgiu, Muntenia, România. Are o


populaţie de 11.246 locuitori. Bolintin-Vale este format din oraşul propriu-zis
plus doua sate (Malu-Spart şi Crivina) care aparţin din punct de vedere
administrativ de el. Este al doilea oras ca importanţă şi ca numar de locuitori
din judeţul Giurgiu.

1.5 Conditiile socio-economice ale Comunei Slobozia

Slobozia este o localitate în judeţul Giurgiu, Muntenia, România. Comuna se


află la doar 5 km de Giurgiu (reşedinţa de judeţ) şi 6 km de oraşul Ruse
(Bulgaria).

385675411.doc page 6/33


II. OBIECTIVE STRATEGICE LA NIVEL DE JUDET

Principalul obiectiv al strategiei locale pentru dezvoltarea sectoarelor de apa si


apa uzata suntale proiectului este asigurarea conformării cu cerinţele legislaţiei
naţionale şi europene în cadrul perioadelor de tranziţie agreate de România şi
UE pentru sectorul de mediu:
o Objectivul 1 – Implementarea Directivei UE 91/271/CEE
(transpusă în legislaţia naţională prin NTPA 011/2002) cu privire la
colectarea şi epurarea apelor uzate din judeţul Giurgiu şi evitarea
descărcării apelor uzate urbane neepurate în receptorii naturali;
o Objectivul 2 – Conformarea cu cerinţele Directivei UE 98/83/EC cu
privire la calitatea apei destinate consumului uman transpusă în
legislaţia naţională prin Legea apei potabile nr. 458/2002 amendată
prin Legea 311/2004;

Obiectivele specifice vizează reabilitarea şi extinderea infrastructurii în


domeniul apei şi apei uzate, cu privire la:
 îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi protejarea sănătăţii publice;
 protejarea mediului, în particular, a calităţii apei în cursurile de apă şi a
apei subterane;
 maximizarea numărului de locuitori conectaţi la sistemul public de
alimentare cu apă;
 extinderea serviciului de colectare a apelor uzate la nivelul întregului
judeţ Giurgiu;
 îmbunătăţirea standardelor serviciilor şi creşterea siguranţei în
funcţionare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;
 optimizarea reţelei de distribuţie şi a sistemului de colectare şi epurare a
apelor uzate;
 asigurarea economiei de energie şi reducerea costurilor generale de
operare;
 definirea unui program de investiţie pe termen lung în sectorul de apă şi
apă uzată;
 creşterea capacităţii operatorului.

Principalele ţinte pe care trebuie să le atingă România după aderarea la


Uniunea Europeană, aşa cum au fost negociate şi cum sunt stipulate în Tratatul
de Aderare sunt:
 Conformarea cu cerinţele Directivei apei uzate 91/271/EEC:
o Extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate la următoarele
rate de acoperire:
 61% până la 31 Decembrie 2010;
 69% până la 31 Decembrie 2013;
 80% până la 31 Decembrie 2015;

385675411.doc page 7/33


o extinderea staţiilor de epurare la următoarele rate de acoperire:
 51% până la 31 Decembrie 2010;
 61% până la 31 Decembrie 2013;
 77% până la 31 Decembrie 2015;
 Conformarea la Directiva apei potabile 98/83/EC:
o Conformarea la cerinţa privind oxidabilitatea pentru localităţi cu
mai puţin de 10.000 l.e. până la 31 Decembrie 2010;
o Conformarea la cerinţa privind oxidabilitatea pentru localităţi cu
10.000 – 100.000 l.e. până la 31 Decembrie 2010;
o Conformarea la cerinţele referitoare la oxidabilitate, amoniu,
aluminiu, pesticide, fier şi mangan pentru localităţi cu peste
100.000 l.e. până la 31 Decembrie 2010;
o Conformarea la cerinţele referitoare la amoniu, nitraţi, turbiditate,
aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide pentru localităţi cu mai
puţin de 10.000 l.e. până la 31 December 2015;
o Conformarea la cerinţele referitoare la amoniu, nitraţi, aluminiu,
fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan pentru localităţi cu 10.000
– 100.000 l.e. până la 31 December 2015.

Principalele obiective prevăzute de Tratatul de Aderare au fost transpuse în


Master Plan printr-un plan de investiţii ce acoperă sectorul de apă şi apă uzată,
după cum este prezentat în tabelele următoare.

Tabel II.OBIECTIVE STRATEGICE LA NIVEL DE JUDET.1 Măsuri în sectorul de


colectare a apelor uzate
Nr. Parametru 2006 2010 2013 2015
crt.
ZONA URBANĂ
1 Lungimea sistemului existent de 97,10 151,40 192,6 195,8
colectare a apelor uzate (km)
2 Populaţia conectată la serviciile 46.273 76.728 86.521 89.530
de apă uzată
3 Populaţia acoperită de sistemul 52,3% 84,1% 93,4% 95,7%
de de colectare a apelor uzate
(%)
ZONA RURALĂ
4 Lungimea sistemului existent de - 32,0 32,0 222,0
colectare a apelor uzate (km)
5 Populaţia conectată la serviciile - 3.265 3.265 23.770
de apă uzată
6 Populaţia acoperită de sistemul - 1,7% 1,7% 12,5%
de de colectare a apelor uzate
(%)
TOTAL PE JUDEŢ
7 Lungimea sistemului existent de 97,10 183,40 224,6 417,8
colectare a apelor uzate (km)
8 Populaţia conectată la serviciile 46.273 79.993 89.786 113.300
de apă uzată
9 Populaţia acoperită de sistemul 16,6% 28,4% 31,8% 40%
de de colectare a apelor uzate
(%)

385675411.doc page 8/33


Tabel II.OBIECTIVE STRATEGICE LA NIVEL DE JUDET.2 Măsuri în sectorul de
epurare a apelor uzate
Nr. Parametru 2006 2010 2013 2015
crt.
ZONA URBANĂ
1 Numărul de staţii de epurare 2 3 3 3
(buc.)
2 Gradul de dezvoltare al staţiei Treaptă Mecanic Mecanic Mecanică,
de epurare mecanic ă, ă, biologică,
ă biologic biologic eliminare
ă, ă, N, P
eliminar eliminar
e N, P e N, P
3 Populaţia conectată la serviciile 46.273 76.728 86.521 89.530
de apă uzată
4 Populaţia acoperită de staţiile 52,3% 84,1% 93,4% 96,7%
de epurare a apelor uzate (%)
ZONA RURALĂ
5 Numărul de staţii de epurare - 1 1 9
(buc.)
6 Gradul de dezvoltare al staţiei - Mecanic Mecanic Mecanică,
de epurare ă, ă, biologică,
biologic biologic eliminare
ă, ă, N, P
eliminar eliminar
e N, P e N, P
7 Populaţia conectată la serviciile - 3.265 3.265 23.770
de apă uzată
8 Populaţia acoperită de staţiile - 1,7% 1,7% 1,7%
de epurare a apelor uzate (%)
TOTAL PE JUDEŢ
9 Numărul de staţii de epurare 2 4 4 12
(buc.)
10 Gradul de dezvoltare al staţiei Treaptă Mecanic Mecanic Mecanică,
de epurare mecanic ă, ă, biologică,
ă biologic biologic eliminare
ă, ă, N, P
eliminar eliminar
e N, P e N, P
11 Populaţia conectată la serviciile 46.273 79.993 89.786 113.300
de apă uzată
12 Populaţia acoperită de staţiile 16,6% 28,4% 31,8% 40%
de epurare a apelor uzate (%)

Tabel II.OBIECTIVE STRATEGICE LA NIVEL DE JUDET.3 Măsuri în sectorul apei


potabile
Nr. Parametru 2006 2010 2013 2015
crt.
ZONA URBANĂ
1 Lungimea reţelei de distribuţie 199,6 234,96 283,3 283,3
existentă (km)
2 Populaţia conectată la serviciile 66.888 77.944 88.641 91.550
de alimentare cu apă
3 Populaţia acoperită de sistemul 75,6% 85,4% 95,7% 97,8%
de alimentare cu apă potabilă
(%)
ZONA RURALĂ
4 Lungimea reţelei de distribuţie 139,7 139,7 139,7 329,7
existentă (km)

385675411.doc page 9/33


5 Numărul de localităţi cu - - - -
probleme în privinţa calităţii
apei potabile/parametrilor, cu
mai mult de 10000 LE
6 Numărul de localităţi cu 38 38 34 -
probleme în privinţa calităţii
apei potabile/parametrilor, cu
mai puţin de 10000 LE
7 Populaţia conectată la serviciile 22.855 22.855 22.855 43.718
de alimentare cu apă
8 Populaţia acoperită de sistemul 12,1% 12,1% 12,1% 23%
de alimentare cu apă (%)
TOTAL PE JUDEŢ
9 Lungimea reţelei de distribuţie 339,3 374,7 423 613
existentă (km)
10 Numărul de localităţi cu - - - -
probleme în privinţa calităţii
apei potabile/parametrilor, cu
mai mult de 10000 LE
11 Numărul de localităţi cu 40 38 34 -
probleme în privinţa calităţii
apei potabile/parametrilor, cu
mai puţin de 10000 LE
12 Populaţia conectată la serviciile 89.743 100.799 111.496 135.268
de alimentare cu apă
13 Populaţia acoperită de sistemul 32,3% 35,8% 39,5% 47,8%
de alimentare cu apă (%)

385675411.doc page 10/33


III.DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU
APA SI CANALIZARE

3.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in


Orasul Giurgiu (inclusiv comuna Slobozia)

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă

Sistemul de alimentare cu apă existent constă în):

 Sursă subterană de apă – 64 foraje de mică şi mare adâncime grupate în


şapte fronturi de captare (5 fronturi sunt localizate în afara municipiului
iar două sunt localizate în incinta zonei rezidenţiale) cu apă de calitate
foarte bună;
 5 conducte de aducţiune cu diametre între 100 şi 1000 mm, realizate din
oţel, beton armat şi azbociment. Lungimea totală a conductelor de
aducţiune este 34.0 km;
 două complexe de înmagazinare-pompare localizate în incinta staţiilor de
pompare (capacitate totală 19.000 m3):
o Staţia de pompare Sud şi complexul de înmagazinare constau într-o
staţie de pompare şi două rezervoare, unul cu capacitatea de 4000
m3 iar celălalt cu capacitatea de 5000 m3;
o Staţia de pompare Nord şi complexul de înmagazinare constau într-
o staţie de pompare şi două rezervoare circulare, fiecare cu
capacitatea de 5000 m3; un alt rezervor cu capacitatea de 5000 m 3
nu este finalizat;
 2 staţii de clorare localizate în incinta staţiilor de pompare Nord şi Sud;
 reţeaua de distribuţie: 189 km de conducte cu diametre între 20 şi 500
mm, realizate din: azbociment (6.0 km), fontă ductilă (31 km), oţel (87
km) şi PEHD (37.3 km);
 17 staţii de hodrofor, dintre care numai 15 funcţionează;
 numărul total de branşamente la reţeaua de distribuţie este de 9317
bucăţi;
 80% din apa distribuită este contorizată;
 84.3% din populaţia oraşului este conectată la sistemul de alimentare cu
apă.

Clorare: la SP Nord
si la SP Sud

Surse: Balanoaia, Rezervoare Giurgiu: Statii pompare: Giurgiu - retea


Balanu, Vieru, Slobozia I 2 x 5.000 mc la SP Nord; SP Nord si SP Sud de distributie
(in conservare) 4.000 + 5.000 mc la SP Sud

Clorare: Gospodaria
de apa Slobozia

Rezervor: 300 mc Statie pompare:


Slobozia - retea
Sursa: Slobozia II la Gospodaria de la Gospodaria
de distributie
apa Slobozia de apa Slobozia

Figura III.DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA SI


CANALIZARE .1 Schema generală a sistemului de alimentare cu apă existent în
municipiul Giurgiu

385675411.doc page 11/33


Principalele deficienţe ale sistemului de alimentare cu apă sunt:
 vechimea şi eficienţa scăzută a pompalor din foraje;
 starea necorespunzătoare a staţiilor de clorare;
 starea necorespunzătoare a staţiilor de pompare şi a rezervoarelor de
înmagazinare;
 pierderile semnificative pe conductele de aducţiune (5%);
 pierderi masive în reţeaua de distribuţie (39 – 45%).

Măsurile de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă vor consta în:


 reabilitarea fronturilor de captare:
o înlocuirea a 31 electropompe submersibile, inclusiv tablouri
electrice;
o debitmetrie la fiecare foraj;
 reabilitarea conductelor de aducţiune: înlocuirea a 6.7 km de conducte;
 reabilitarea principalelor staţii de pompare şi a complexelor de
înmagazinare:
o SP Sud: înlocuirea unei pompe cu turaţie variabilă, 7 debitmetre
electromagnetice;
o SP Nord: înlocuirea unei pompe cu turaţie variabilă, patru noi
debitmetre electromagnetice;
 reabilitarea rezervoarelor de apă: reabilitarea structurii şi înlocuirea
instalaţiei hidraulice la cele două rezervoare de la SP Sud, finalizarea
rezervorului de la SP Nord;
 reabilitarea staţiilor de clorare:
o reabilitarea clădirilor celor două staţii de clorare;
o înlocuirea echipamentelor de preparare şi dozare;
o două instalaţii de neutralizare pentru pierderile accidentale de clor;
 reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie:
o înlocuirea a 26,5 km de conducte;
o extinderea reţelei de distribuţie cu 23 km;
 extinderea numărului de branşamente cu:
o 1450 branşamente în zona de extindere a reţelei de distribuţie;
o 1200 branşamente în zona de înlocuiri în reţeaua de distribuţie;
 reabilitarea a 8 staţii de hidrofor prin înlocuirea pompelor, vaselor de
explansiune şi tablourilor electrice;
 reabilitarea laboratoarelor de analiză a calităţii apei;
 îmbunătăţirea echipamentelor de întreţinere pentru sistemul de
alimentare cu apă;
 SCADA, automatizare şi control pentru sistemul de alimentare cu apă.

Dezvoltarea sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate

Sistemul existent de colectare şi epurare a apelor uzate constă în (vezi figura


A.6):

 Sistem de canalizare menajeră, 90.7 km de conducte cu diametre între


110 şi 1200 mm: conducte de beton – 79.2 km, conducte PVC – 11.7 km;
 Sistem de canalizare meteorică, 45.3 km de conducte cu diametre între
200 şi 1400 mm: 43.7 km conducte de canalizare din beton şi 6.4 km de
conducte PVC;
 2 staţii de pompare ape uzate;
 6 bazine de retenţie inclusiv staţii de pompare;

385675411.doc page 12/33


 staţie de epurare a apelor uzate urbane care constă numai în treaptă de
epurare mecanică pe linia apei şi o linie de tratare a nămolului pentru
moment scoasă din funcţiune;
 3367 racorduri la sistemul de colectare a apelor uzate care deservesc
63.2% din populaţie.

Retea de canalizare Statii de pompare


Statia de epurare Emisar: fluviul
menajera municipiul ape uzate, Zavoi
Giurgiu Dunarea
Giurgiu si SP3

Bazine de retentie/statii de
Retea de canalizare pompare ape meteorice: Berzei, Emisari: fluviul
meteorica municipiul Negru Voda, Tineret, Dunareana Dunarea
Giurgiu SP4, Oleomet si Obor

Figura III.DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA SI


CANALIZARE .2 Schema generală a sistemului existent de canalizare în
municipiul Giurgiu

Principalele deficienţe ale sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate sunt:


 condiţia necorespunzătoare a sistemului de colectare a apelor uzate;
 echipamente vechi şi neeficiente la bazinele de retenţie ape meteorice;
 starea necorespunzătoare a staţiilor de pompare ape uzate;
 infiltraţiile importante în sistemul de canalizare;
 slaba acoperire cu servicii de canalizare;
 slaba acoperire cu reţele de canalizare meteorică;
 condiţia necorespunzătoare şi dezvoltarea insuficientă a staţiei de
epurare;
 apa uzată epurată nu corespunde prevederilor Directivei;
 resurse umane şi materiale insuficiente pentru asigurarea unei
funcţionări corespunzătoare.

Măsurile de reabilitare a sistemului de canalizare menajeră vor consta în:


 reabilitarea sistemului de colectare a apelor uzate:
o înlocuirea a 9.5 km de conducte de canalizare, inclusiv 165 cămine;
o extinderea sistemului de canalizare cu 57 km de conducte de
canalizare, inclusiv cămine;
 extinderea sistemului de canalizare meteorică cu 32 km de conducte;
 reabilitarea unei staţii de pompare şi realizarea a trei noi staţii de
pompare;
 reabilitarea şi extinderea staţiei de epurare:
o înlocuirea grătarelor;
o deznisipator-separator de grăsimi nou – 2 canale;
o punct de măsurare a debitelor;
o reabilitarea celor două decantoare primare;
o bazin cu nămol activat nou, cu nitrificare-denitrificare şi eliminare
biologică a fosforului – o unitate, inclusiv staţie de suflante;
o două decantoare secundare noi;
o linie nouă de tratare a nămolului care constă în:
 staţie de pompare nouă pentru nămolul activat recirculat şi
nămolul în exces, inclusiv structura şi echipamentele;
 bazin de amestec, nou;
 echipament nou de îngroşare mecanică;
 un grup de două noi fermentatoare;
 un rezervor de gaz;

385675411.doc page 13/33


 echipament de deshidratare mecanică a nămolului.

3.2 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Orasul


Mihailesti

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă

Sistemul existent de alimentare cu apă constă în:

 Sursă subterană de apă – 3 foraje de adâncime medie, unul dintre ele este
localizat în incinta gospodăriei de apă (P1) iar celelalte două, (P2 şi P3)
sunt localizate în zona rezidenţială a oraşului; apa are calitate
acceptabilă, cu excepţia indicatorilor microbiologici;
 Conductă de aducţiune, PE-HD, cu diametrul 110 mm. Lungimea totală a
conductei de aducţiune este de 0.6 km;
 Gospodărie de apă cuprinzând: rezervor cu capacitatea de 300 m 3; staţie
de pompare cu
2 pompe tip LOWARA, o pompă pentru creşterea presiunii, tip LOWARA
U1-W1-V1 şi o pompă tip LOWARA pentru alimentarea maşinilor pentru
combaterea incendiului; staţie de clorare – în curs de echipare; la
gospodăria de apă există singurul debitmetru din sistemul de alimentare
cu apă;
 3.4 km reţea de distribuţie cu diametrele de 100 şi 200 mm;
 numărul total de branşamente este de 97 bucăţi;
 nu există contorizare secundară;
 10.3% din populaţia oraşului este conectată la serviciul public de
alimentare cu apă.

Sursa subterana: Rezervor: 300 mc la Statie pompare:


foraje P1, P2, P3 Gospodaria de apa la Gospodaria de apa

Mihailesti - retea
de distributie

Figura III.DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA SI


CANALIZARE .3 Schema generală a sistemului de alimentare cu apă existent
din oraşul Mihăileşti

Principalele deficienţe ale sistemului de alimentare cu apă sunt:


 lipsa echipamentelor la staţia de clorare (deficienţă în curs de rezolvare);
 pierderi mari în reţeaua de distribuţie (20%);
 gradul scăzut de acoperire cu servicii de alimentare cu apă.

Măsurile de reabilitare propuse vor consta în:


 extinderea sursei:
o front nou de captare: realizarea a 8 foraje (inclusiv cabine foraj,
gard pentru împrejmuirea perimetrului de protecţie sanitară,
electropompe şi debitmetre);
 extinderea conductei de aducţiune:
o o nouă conductă de aducţiune cu diametre cuprinse între DN 63 –
DN 180 mm, cu lungimea totală de 1100 m, inclusiv lucrări de
montaj; realizarea a 8 cămine de intersecţie;

385675411.doc page 14/33


 extinderea capacităţii de pompare:
o se va realiza o nouă staţie de pompare în incinta gospodăriei de apă
existentă;
 extinderea capacităţii de înmagazinare:
o rezervor nou de înmagazinare 1 x 750 m3 în incinta gospodăriei de
apă;
 tratarea apei:
o extinderea echipamentelor de preparare şi dozare, instalaţie de
neutralizare pierderi accidentale de clor;
 reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie:
o înlocuirea a cca. 2.1 km de conducte, cu hidranţii şi camerele de
vane aferente;
o extinderea reţelei de distribuţie cu cca. 29 km de conducte, cu
hidranţii şi camerele de vane aferente;
 extinderea numărului de branşamente cu:
o 1900 branşamente în zona de extindere a reţelei de distribuţie;
 contorizare:
o 100 debitmetre pentru consumatorii existenţi necontorizaţi;
o 1900 debitmetre pentru branşamentele în zona de extindere a
reţelei de distribuţie;
 laborator nou de analiză a calităţii apei; va fi amenajat la gospodăria de
apă existentă;
 îmbunătăţirea echipamentului de întreţinere a sistemului de alimentare
cu apă;
 echipamente SCADA, automatizare şi control pentru sistemul de
alimentare cu apă.

Dezvoltarea sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate

Sistemul existent de colectare şi epurare a apelor uzate constă în:


 Reţea de canalizare – sistem unitar – lungimea: 3.2 km, diametre: DN 200
mm şi
DN 400 mm;
 Staţie de pompare apă uzată;
 Nu există staţie de epurare pentru apele uzate colectate din oraşul
Mihăileşti; apa uzată colectată este epurată la staţia de epurare a S.C.
SERVICE AVICOLA S.A. care are numai treaptă de epurare mecanică;
 97 racorduri la sistemul de colectare a apelor uzate, sistem care
deserveşte numai 10.3% din populaţie.

Statie Statie epurare mecanica


Retea de canalizare Emisar:
pompare la S.C. SERVICE
in sistem unitar raul Arges
cheson AVICOLA S.A. Mihailesti

Figura III.DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA SI


CANALIZARE .4 Schema generală a sistemului de canalizare existent în oraşul
Mihăileşti

Principalele deficienţe ale sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate sunt:


 starea precară a sistemului de colectare a apelor uzate;
 starea precară a staţiei de pompare a apelor uzate; echipamente de
pompare vechi şi cu eficienţă scăzută;
 infiltraţii ridicate în reţeaua de canalizare;

385675411.doc page 15/33


 gradul scăzut de acoperire cu servicii de alimentare cu apă;
 lipsa staţiei de epurare a apelor uzate;
 resurse materiale şi umane insuficiente pentru a asigura o funcţionare
corespunzătoare.

Măsurile de reabilitare a sistemului de canalizare vor consta în:


 transformarea sistemului de canalizare unitar existent în sistem de
canalizare divizor, ţinând cont de faptul că lungimea reţelei existente este
scurtă (numai 3.2 km); prin urmare va exista un sistem de canalizare
pentru apa uzată şi unul pentru apa meteorică;
 reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare:
o reabilitarea a 1.0 km de conducte de canalizare existente şi
înlocuirea a 22 de cămine;
o realizarea a 21 km de conducte de canalizare noi, având diametre
de 250 şi 300 mm; 420 cămine noi în zona de extindere a reţelei de
canalizare; 1900 racorduri în zona de extinderi a reţelei de
canalizare;
 staţii de pompare apă uzată:
o staţia de pompare existentă se va abandona;
o se vor realiza trei noi staţii de pompare apă uzată;
 se va realiza un sistem nou de colectare şi evacuare a apelor meteorice
cuprinzând:
o 11.5 km de conducte de canalizare meteorică; 200 cămine; 250 guri
de scurgere;
o un bazin de retenţie cu capacitatea de 1000 m3;
 staţie de epurare compactă cu epurare mecanică şi biologică avansată;
 îmbunătăţirea echipamentelor de întreţinere a sistemului de canalizare.

3.3 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Orasul


Bolintin Vale

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă

Sistemul de alimentare cu apă existent constă în:


 Sursă subterană – 3 foraje de medie adâncime, unul dintre ele este
localizat în incinta gospodăriei de apă (P1) iar celelalte două (P2 şi P3)
sunt amplasate în incinta zonei administrative a oraşului; apa este
acceptabilă din punct de vedere calitativ, cu excepţia parametrilor
microbiologici;
 Conductă de aducţiune din oţel, diametrul de 100 mm; lungimea totală a
conductei de aducţiune este de 0.6 km;
 Gospodăria de apă, care constă în: rezervor de înmagazinare cu
capacitatea de 500 m3; staţie de pompare cu 3 pompe Lotru 100 şi 2
rezervoare de hidrofor, cu o capacitate de 5000 l fiecare; staţie de clorare;
 Un castel de apă cu o capacitate de 270 m3 şi înălţimea de 35 m;
 Numărul total de racorduri la reţeaua de distribuţie este de 214 bucăţi;
 80% din apa distribuită este contorizată;
 18.7% din populaţie este conectată la sistemul de alimentare cu apă.

Sursa subterana: foraje Rezervor: 500 mc la Statie pompare:


P1, P2 - in functiune Gospodaria de apa la Gospodaria de apa
P3 - nefunctional
Bolintin Vale - retea
de distributie

Clorare: Gospodaria
385675411.doc de apa Bolintin Vale
Castel page 16/33
apa
Figura III.DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA SI
CANALIZARE .5 Schema generală a sistemului existent de alimentare cu apă în
Bolintin Vale

Principalele deficienţe ale sistemului de alimentare cu apă existent sunt:


 vechimea şi eficienţa scăzută a pompelor din foraje;
 condiţia precară a staţiei de clorare;
 condiţia precară a staţiei de pompare şi a rezervorului de înmagazinare;
 pierderile mari în reţeaua de distribuţie (20%);
 gradul scăzut de acoperire cu servicii de alimentare cu apă.

Măsurile de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă vor consta în:


 reabilitarea şi extinderea frontului de captare:
o reabilitarea forajelor existente, incluzând aici: forajul, cabina şi
împrejmuirea perimetrului de protecţie sanitară; înlocuirea celor 3
pompe submersibile, inclusiv panourile electrice; debitmetru
pentru fiecare foraj în parte;
o realizarea a 11 noi foraje (inclusiv cabina forajului, împrejmuirea
perimetrului de protecţie sanitară, electropompele submersibile şi
debitmetrele);
 reabilitarea şi extinderea conductei de aducţiune:
o înlocuirea conductei de aducţiune existente, DN 100 mm cu
lungimea de 600 m;
o realizarea unei noi conducte de aducţiune cu diametre variind între

DN 50 – DN 280 mm, cu o lungime totală de 2300 m, inclusiv


lucrările de montaj; realizarea a 11 camere de intersecţie;
 reabilitarea şi extinderea staţiei de pompare:
o reabilitarea staţiei de pompare existente (reabilitarea clădirii,
înlocuirea pompelor, debitmetre);
o realizarea unei noi staţii de pompare în incinta unei noi gospodării
de apă;
 reabilitarea şi extinderea rezervoarelor:
o reabilitarea rezervorului existent cu capacitatea de 500 m 3 şi a
castelului de apă existent;
o realizarea a două noi rezervoare, 2 x 750 m 3 amplasate în incinta
noii gospodării de apă;
 clorarea apei:
o reabilitarea staţiei de clorare existentă la gospodăria de apă;
reabilitarea clădirii staţiei de clorare, înlocuirea echipamentelor de
preparare şi dozare, prevederea unei instalaţii de neutralizare a
pierderilor accidentale de clor;
o realizarea unei noi staţii de clorare amplasată în incinta noii
gospodării de apă (clădire, echipamente de preparare şi dozare,
instalaţie de neutralizare pierderi accidentale);
 reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie:
o înlocuirea a cca. 2 km de conducte, cu hidranţi şi camere de vane;

385675411.doc page 17/33


o extinderea reţelei de distribuţie cu cca. 31.3 km, inclusiv hidranţii
şi camerele de vane aferente;
 extinderea numărului racordurilor cu:
o 2600 branşamente în zona de extindere a reţelei de distribuţie;
 contorizare:
o 645 debitmetre pentru consumatorii branşaţi la reţeaua existentă;
o 2600 debitmetre pentru branşamentele în zona de extindere a
reţelei de distribuţie;
 realizarea unui laborator de analiză a calităţii apei ce va fi amplasat în
incinta noii gospodării de apă;
 îmbunătăţirea echipamentelor de întreţinere a sistemului de alimentare
cu apă;
 echipamente SCADA, automatizare şi control pentru sistemul de
alimentare cu apă.

Dezvoltarea sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate

Sistemul existent de colectare şi epurare a apelor uzate constă în:


 Reţea de canalizare – sistem unitar – lungime: 3 km, diametru: DN 300
mm;
 Staţie de pompare apă uzată;
 Staţie de epurare a apelor uzate care constă numai în treaptă de epurare
mecanică pe linia apei şi o linie de tratare a nămolului; întreaga staţie de
epurare este scoasă din funcţiune;
 122 racorduri la sistemul de canalizare, care deservesc 13.3% din
populaţie.

Statie Statie epurare


Retea de canalizare Emisar:
pompare mecanica la Bolintin
in sistem unitar raul Sabar
cheson Deal - nefunctionala

Figura III.DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CU APA SI


CANALIZARE .6 Schema generală a sistemului de canalizare existent în Bolintin
Vale

Principalele deficienţe ale sistemului de colectare şi de epurare a apelor uzate


sunt:
 condiţia precară a sistemului de colectare a apelor uzate;
 condiţia precară a staţiei de pompare a apelor uzate; vechimea şi eficienţa
scăzută a echipamentelor din staţiile de pompare;
 infiltraţiile însemnate în sistemul de canalizare;
 gradul scăzut de acoperire cu servicii de canalizare;
 condiţia precară şi dezvoltarea insuficientă a staţiei de epurare a apelor
uzate;
 resurse umane şi materiale insuficiente pentru asigurarea unei
funcţionări corespunzătoare.

Măsurile de reabilitare a sistemului de canalizare vor consta în:


 deoarece sistemul de canalizare existent este unul unitar (iar lungimea
reţelei existente este de numai 3 km), s-a propus transformarea sa în
sistem separativ de canalizare, rezultând un sistem pentru colectarea şi
epurarea apelor uzate şi un sistem distinct pentru colectarea şi evacuarea
apelor meteorice;

385675411.doc page 18/33


 reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare:
o reabilitarea a 1.3 km de conducte de canalizare existente şi
înlocuirea a 22 cămine;
o realizarea a 29.1 km de conducte de canalizare având diametre de
250 şi 300 mm; 500 noi cămine în zona de extindere a reţelei de
canalizare; 2000 racorduri în zona de extindere a reţelei de
canalizare ape uzate;
 staţii de pompare apă uzată:
o staţia de pompare existentă va fi abandonată;
o se vor realiza două noi staţii de pompare;
 sistem nou de colectare şi evacuare ape meteorice care va conţine:
o 15 km de conducte de canalizare pentru ape meteorice; 250
cămine; 300 guri de scurgere;
o un bazin de retenţie cu o capacitate de 1000 m3;
 staţia de epurare va fi reconstruită pe acelaşi amplasament, fiind propuse
următoarele obiecte tehnologice:
o cameră de admisie, inclusiv clădirea, vanele şi pereţii;
o grătare rare şi dese, inclusiv clădirea, echipamentele şi utilajele;
o debitmetru cu ultrasunete pentru canale deschise, inclusiv camera
şi echipamentele;
o deznisipator-separator de grăsimi aerat, inclusiv clădirea, utilajele
şi echipamentele;
o camera de distribuţie, inclusiv clădirea şi vanele;
o lucrări şi echipamente pentru prepararea, dozarea şi injectarea
agentului de coagulare pentru îndepărtarea fosforului;
o 2 decantoare primare radiale cu D = 16 m, inclusiv lucrări, vane,
conducte, poduri racloare şi echipamente electrice.
o Bazin cu nămol activat pentru treapta biologică inclusiv lucrări şi
echipamente;
o Staţie de suflante pentru bazinul cu nămol activat, inclusiv lucrări
şi echipamente;
o Două decantoare secundare noi cu diametrul de 16 m, inclusiv
structuri, vane, conducte, poduri racloare şi echipamente electrice;
o Staţie de pompare nămol recirculat şi în exces, inclusiv construcţia
şi echipamentele;
o Bazin de amestec cu diametrul de 8 m; structura, vanele,
conductele, podurile racloare şi echipamentele electrice;
o Concentrator mecanic nămol, Q = 10 m 3/h, inclusiv pompele şi
echipamentele electrice;
o Bazin de stabilizare nămol, 21 x 10 x 3 m, inclusiv vanele şi
echipamentele;
o Staţie de suflante pentru stabilizatorul de nămol;
o Staţie de deshidratare mecanică nămol, inclusiv clădirea şi
echipamentele;
 Îmbunătăţirea echipamentelor de întreţinere pentru sistemul de
canalizare.

385675411.doc page 19/33


IV. INVESTITII NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR
STRATEGICE

4.1 Considerente generale

Principalele considerente care au stat la baza calculului costului de investiţie


pentru dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă au fost:
- evaluarea cantităţilor de lucrări stabilite ca necesare pentru reabilitarea,
modernizarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă existent, la
toate nivelurile (captare, aducţiuni, înmagazinare, clorare, pompare,
distribuţie); această evaluare a condus la stabilirea costurilor de investiţie
pentru construcţii şi instalaţii, utilaje şi echipamente;
- cheltuielile de proiectare s-au determinat pe baza unui procent de 4% din
costul construcţiilor şi instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor;
- cheltuielile cu pregătirea terenului s-au determinat pe baza unui procent
de 5% din costul construcţiilor şi instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor;
- cheltuielile cu asistenţa tehnică s-au determinat pe baza unui procent de
3% din costul construcţiilor şi instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor;
- cheltuielile cu supervizarea lucrărilor s-au determinat pe baza unui
procent de 7% din costul construcţiilor şi instalaţiilor, utilajelor şi
echipamentelor;
- cheltuielile neprevăzute s-au determinat pe baza unui procent de 10% din
suma cheltuielilor cu proiectarea, pregătirea terenului, construcţiile şi
instalaţiile, utilajele şi echipamentele, asistenţa tehnică şi supervizarea
lucrărilor.

Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă pentru


întregul judeţ Giurgiu înseamnă un cost total de investiţie de 257.571.000 €.

Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de canalizare pentru


întregul judeţ Giurgiu înseamnă un cost total de investiţie de 421.497.000 €.

Costurile totale de operare au fost determinate pe baza costurilor cu energia


consumată de componentele care rămân neschimbate, costurilor cu energia
consumată de componentele noi sau reabilitate, costurilor cu materialele şi
reactivii, costurilor cu reparaţiile şi întreţinerea, costurilor cu salariile, costului
apei brute, cheltuielilor generale ale companiei şi costurilor de amortizare. In
particular, urmatoarele costuri unitare au fost considerate:

- Costul unitar al energiei s-a considerat de 0,11 €/kW.


- Costul unitar al apei brute s-a considerat 0,013 €/m3.
- Costul unitar al apei epurate s-a considerat 0,004 €/m 3. Costul unitar al
depozitării nămolului deshidratat s-a considerat 10 €/tonă.
- Costurile cu reparaţiile şi întreţinerea s-au evaluat la 1,5% din costul
anual de investiţii pentru municipiul Giurgiu şi la 0,75% pentru oraşele
Bolintin Vale şi Mihăileşti, iar cheltuielile generale ale companiei s-au
evaluat la 5% din total cheltuieli.

Costurile unitare sunt valabile pentru anul 2006. Costurile de operare vor fi
luate in considerare in momentul finalizarii investitiilor.

385675411.doc page 20/33


4.1 Investitii necesare pentru Orasul Giurgiu (inclusiv comuna
Slobozia)

Costuri de investiţie şi operare pentru sistemul de alimentare cu


apă

Costul total de investiţie calculat pentru sistemul de alimentare cu apă din


municipiul Giurgiu este de 15.459.000 €.
Costul total de operare calculat pentru sistemul de alimentare cu apă din
municipiul Giurgiu este de 2.256.000 €/an.

Costuri de investiţie şi operare pentru sistemul de colectare şi


epurare ape uzate

Costul total de investiţie calculat pentru sistemul de canalizare din municipiul


Giurgiu este de 38.285.000 €.

Costul total de operare calculat pentru sistemul de canalizare din municipiul


Giurgiu este de 2.103.000 €/an.

4.2 Investitii necesare pentru Orasul Mihailesti

Costuri de investiţie şi operare pentru sistemul de alimentare cu


apă

Costul total de investiţie pentru sistemul de alimentare cu apă din oraşul


Mihăileşti este de 7.255.000 €.

Costul total de operare calculat pentru sistemul de alimentare cu apă din oraşul
Mihăileşti este de
333.000 €/an.

Costuri de investiţie şi operare pentru sistemul de colectare şi


epurare ape uzate

Costul total de investiţie pentru sistemul de canalizare din oraşul Mihăileşti este
de 10.037.000 €.

Costul total de operare calculat pentru sistemul de canalizare din oraşul


Mihăileşti este de
351.000 €/an.

4.3 Investitii necesare pentru Orasul Bolintin Vale

Costuri de investiţie şi operare pentru sistemul de alimentare cu


apă

Costul total de investiţie calculat pentru sistemul de alimentare cu apă din


oraşul Bolintin Vale este de 7.541.000 €.

Costul total de operare calculat pentru sistemul de alimentare cu apă din oraşul
Bolintin Vale este de 409.000 €/an.

385675411.doc page 21/33


Costuri de investiţie şi operare pentru sistemul de colectare şi
epurare ape uzate

Costul total de investiţie calculat pentru sistemul de canalizare din oraşul


Bolintin Vale este de 16.192.000 €.

Costul total de operare calculat pentru sistemul de canalizare din oraşul Bolintin
Vale este de 556.000 €/an.

NOTA: Detalii privind investitiile in fiecare localitare sun prezentae


pe larg in Master Planul pentru Judetul Giurgiu

385675411.doc page 22/33


V. FINANTAREA INVESTITIILOR

5.1 Surse de finantare a investitiilor

Ca surse de finantare pentru programele de investitii in sistemele de apa si de


canalizare se pot considera:

- fonduri nerambursabile de la UE
- fonduri de la bugetul de stat
- fonduri de la bugetul local
- fonduri proprii ale operatorului
- alte surse

5.2 Programe de finantare in curs

In prezent, in aria de deservire a viitorului Operator judetean, nu implementate


investiti cu impact major.

5.3 Estimarea Macro-suportabilitatii


Abordare

Evaluarea a macro-suportabilitatii consta in a determina potentialul judetului de


a finanta implementarea masurilor de imbunatatire propuse.

Analiza macro-suportabilitatii se bazeaza pe nivelul tarifelor (si in consecinta pe


veniturile operatorului de apa) care pot fi platite de gospodariile situate in zona
deservita, cu conditia ca valoarea facturii pentru serviciile de apa si canalizare
pentru o gospodarie de dimensiune medie sa nu depaseasca 3%-4% din venitul
disponibil al acesteia.

Analiza de macro-suportabilitate este realizata separat pentru total masura asa


cum este definita in Master Plan pentru perioada 2006-2026 si in plus pentru
“Faza 1” (investitii considerate pentru perioada 2008-2010) care ar putea fi
subiectul unei aplicatiei pentru fonduri de coeziune.

Structura si continutul modelului de macro-suportabilitate, realizat in Excel,


este prezentata in figura următoare.

Figura 11. 7 Structura modelului de macro-suportabilitate

In termeni generali, calcularea indicelui de macro-suportabilitate tine seama de:

385675411.doc page 23/33


 evolutia populatiei totale din zonele urbane si rurale racordate si
neracordate la sistemul de apa si canalizare in perioada 2006-2026
 investitiile totale si costurile de reinvestire din masurile propuse de-a
lungul perioadei de evaluare (2006-2026), conform estimarilor
consultantului
 costul operational si de intretinere necesar pentru intretinerea sistemelor
reabilitate si extinse de apa si canalizare, pentru asigurarea standardelor
serviciilor prevazute si asigurarea duratei tehnice de viata a investitiilor,
conform conditiilor predominante (estimat si previzionat anual pentru
perioada de operare 2006-2026)
 volumul de apa produs si volumul vanzarilor de apa si volumul de apa
uzata rezultat, (colectare, tratare si manipulare namol) asa cum sunt
estimate si previzionate de catre consultant;
 veniturile rezultate din serviciile de apa si canalizare oferite populatiei si
agentilor economici din zona deservita , care pot fi obtinute la un nivel
maxim suportabil al tarifelor (3%-4% din venitul gospodariei)

Toate calculele si estimarile realizate in estimarea macro-suportabilitatii sunt


realizate in termeni reali la nivelul anului 2006 in Euro.

Pentru a estima impactul fiecarei variabile asupra rezultatului analizei a fost


efectuata o analiza de senzitivitate.

Pe baza rezultatelor analizei de macro-suportabilitate si analizei de senzitivitate,


ultimul pas al studiului presupune elaborarea concluziilor privind pre-
fezabilitatea “pachetului de masuri” propus si, daca este necesar, ajustarea
pachetului de masuri in functie de nivelul suportabilitatii.

Macro-suportabilitatea si pre-fezabilitatea lucrarilor propuse

Scopul analizei de suportabilitate este de a determina aproximativ resursele


financiare care pot fi obtinute in urma unei tarifari maxim suportabile, resurse
utilizabile pentru finantarea si co-finantarea investitiilor corespunzatoare
diferitelor etape ale Master Planului.

Aceasta abordare ia in considerare:

 analiza si previziunea indicatorilor demografici relevanti disponibili pentru


regiune (inclusiv populatia, veniturile medii in zona urbana si rurala,
sursele de venit, caracteristicile gospodariilor);
 analiza situatiei economice a judetului si previziunea nivelului PIB;
 analiza si previziunea productiei si consumului de apa si apa uzata;
 nevoile de investitii in sectorul de apa si apa uzata, asa cum sunt definite in
Master Plan;
 costurile de exploatare ale sistemelor reabilitate si extinse de apa si apa
uzata.

Deoarece Operatorul Regional nu este stabilit oficial la momentul actual, si


tinand cont ca estimarea suportabilitatii anumitor municipalitati poate avea ca
rezultat tarife diferite pentru apa si canalizare pentru anumite zone deservite de
Operatorul Regional, s-a decis efectuarea unei estimari a macro-suportabilitatii
pentru fiecare zona de deservire, iar in final sa agregheze rezultatul pentru tot
judetul.

385675411.doc page 24/33


Capacitatile maxime de co-finantare rezultate pentru fiecare zona deservita sunt
prezentate in tabelul de mai jos. In acest tabel valoarea actualizata neta (VAN) a
capacitatii maxime de co-finantare pentru fiecare zona deservita este comparata
atat cu VAN a costului total de investitii, dupa cum este definit in Master Plan,
cat si cu VAN a costului de investitii din Faza I, care poate fi considerat pentru
co-finantare UE.

Table V.FINANTAREA INVESTITIILOR .4 Capacităţile maxime de cofinanţare şi Indicatorii


de macro-suportabilitate
Municipalit VAN a VAN a VAN a Indicatorul Indicatorul
ate capacitat costului costului de macro de macro
ii total de de suportabili suportabilit
maxime investitii investitii tate pentru ate pentru
de pentru din Fazei costul total costul de
finantare Master 1a de investitii
Plan Master investitii al din Faza 1 a
Plan Master Master
Plan-ului Planului
Mil Euro Mil Euro Mil Euro % %
Giurgiu 12.312 44.927 31.605 27.4% 39.0%
Mihailesti 0.024 13.346 3.065 0.2% 0.8%
Bolintin Vale 0.769 18.744 5.200 4.1% 14.8%
Sub-total 13.105 77.017 39.870 17.0% 32.9%
Zona rurala 3.998 373.898 n/a 1.1% n/a
Total 17.102 450.915 n/a 3.8% n/a

Valorile din tabel indica ca Giurgiu poate finanta aproximativ 27.4% din costul
total de investii, dupa cum este prevazut in Master Plan pentru perioada 2006 –
2026, respectiv o proportie de 39% din Faza I de investitii.

Pe de alta parte, orasele mici pot finanta doar o mica parte din investitiile
incluse in Master Plan, (sub limita minima de co-finantare necesara de 15%), cu
tarifele stabilite in limita maxima de 4% din venitul mediu disponibil in zona
deservita. Pentru aceste orase, se manifesta o nevoie de co-finantare
suplimentara din partea Bugetelor Locale sau Bugetul de Stat.

Estimarea capacitatii globale de co-finantare a zonelor urbane deservite din


judet indica o valoare medie a capacitatii de co-finantare de 17.0% din total
investitii, foarte apropiata de cerinta minima de 15%. Aceasta abordare “prin
medie” se bazeaza pe “principiul solidaritatii” care presupune folosirea
capacitatii de finantare ridicate a Municipalitatii Giurgiu la co-finantarea
investitiilor din alte zone urbane din judet (subventionare incrucisata).

Analiza de senzitivitate arata ca impactul variatiei nivelului investitiilor si a


costurilor operationale asupra indicatorului de macro suportabilitate este
semnificativ. Asadar, aceste elemente trebuie evaluate in detaliu in faza

385675411.doc page 25/33


realizarii studiului de fezabilitate pentru a asigura o implementare durabila a
investitiilor si o viitoare operare eficienta a sistemelor.

Cum portiunea de 45.9 milioane este compatibila cu cerintele Fondurilor de


coeziune, aceasta va deveni subiectul studiului de fezabilitate, urmand ca
elemente tehnice si financiare sa fie studiate la un nivel de detaliu cerut pentru
aplicatia pentru fonduri de coeziune.
Un posibil pachet de masuri care ar putea fi finantat in prima faza (perioada
2007-2010) precum si capacitatea de co-finantare este prezentata in urmatorul
tabel:

Table V.FINANTAREA INVESTITIILOR .5 Necesarul de fonduri pentru pachetul de măsuri


propuse pentru Studiul de Fezabilitate
Municipiul Total Contribu Suma Suma Nivel
necesar tie potentiala potentiala potential
fonduri potential din din de
pentru apa a de la fonduri Bugetul cofinantar
si UE (%) UE de Stat e
canalizare
Mil Euro % Mil Euro Mil Euro
Giurgiu 36.352 72.6% 26.390 0.000 9.962
Mihailesti 3.538 85.0% 3.007 0.524 0.006
Bolintin
Vale 6.010 85.0% 5.109 0.655 0.246
Sub-total 45.900 75.2% 34.506 1.179 10.215
Rural area 0.000 n/a n/a n/a n/a
Total 45.900 75.2% 34.506 1.179 10.215

385675411.doc page 26/33


VI. ORGANIZAREA SERVICIILOR DE APA SI APA UZATA LA NIVEL
JUDETEAN

6.1 Necesitatea infiintarii unui operator la nivel judetean

In conformitate cu Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, Romania are


obligatii care implica investitii importante in serviciile de alimentare cu apa si de
canalizare, astfel incat pana in 2015 un numar de 263 de aglomerari urbane cu
un echivalent-locuitor (e.l.) mai mare de 10.000 si pana in 2018 un 2.346
aglomerari urbane cu un e.l. cuprins intre 2.000 si 10.000, sa se conformeze cu
standardele de mediu ale UE.

In urma unei asistente tehnice de care beneficiaza Ministrerul Mediului si


Gospodaririi Apelor dar si autoritati locale din judetul Giurgiu, s-a intocmit un
Plan de Investitii General (Master Plan) pentru judetul Giurgiu, care cuprinde
masurile necesare in vederea atingerii standardelor UE, conform calendarului
stabilit. De asemenea, din studiile efectuate la nivelul fiecarei Autoritati Locale,
rezulta cu claritate ca, pentru buna functionare a serviciilor de apa si canalizare
sunt necesare investitii financiare importante in sistemele publice de alimentare
cu apa si de canalizare, care depasesc in mod considerabil capacitatile
financiare ale Autoritatilor Locale si ale operatorilor de servicii de apa si apa
uzata.

Pentru a acoperi o parte din masurile necesare conformarii cu standardele UE,


Romania beneficiaza de fonduri de la Uniunea Europeana, respectiv fonduri de
coeziune. Programarea acestor fonduri se face prin intermediul Program
Operational Sectorial (POS) pentru sectorul de mediu, care va fi detaliat ulterior
printr-un program complement.

In cadrul POS, s-a precizat ca fondurile UE destinate conformarii in domeniul


apei si apei uzate vor fi acordate numai unor operatori regionali, creand astfel
premizele unei eficientizari a serviciilor cu precadere la nivel de judet.

Astfel, crearea unui operator la nivel judetean si accesarea de fonduri de la UE


pare sa fie singura fezabila pentru atingerea obiectivelor propuse, in
completarea resurselor financiare alocate la nivel local sau national.

Crearea unui operator la nivel judetean va viza urmatoarele obiective:

- Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, lucrări de extindere şi


modernizare în oraşe mici şi mijlocii;
- Imbunătăţirea calităţii serviciilor de alimentare cu apă în aceste oraşe;
- Restructurarea operării şi administrarii serviciilor de alimentare cu apa şi
stimularea cooperării între autorităţile locale în rezolvarea nevoilor
prioritare în sectorul serviciilor publice;
- Identiificarea măsurilor de îmbunătăţire a solvabilităţii utilităţilor, creând
astfel posibilitatea de acces la scheme de creditare;
- Dezvoltarea din punct de vedere instituţional şi organizatoric pentru
implementarea Directivei Europene Cadru a Apei cu privire la
managementul integrat al apei.

Pentru atingerea obiectivelor propuse, se vor avea in vedere urmatoarele


activitati:

- Întărirea capacităţii instituţionale şi manageriale

385675411.doc page 27/33


- Imbunatarirea sistemului de colectare a veniturilor
- Obtinerea unui personal calificat
- Cresterea numarului de consumatori
- Dezvoltatrea unui mediu de afaceri prosper
- Diminuarea pierderilor din reţea şi diminuarea numărului de avarii
- Diminuarea pierderilor de apă în sol
- Reducerea costurilor de producere şi de întreţinere
- Creşterea eficienţei staţiilor de pompare (creşterea randamentului
pompelor şi reducerea consumului energetic)
- Utilizarea raţională a apei
- Livrarea apei în regim continuu şi la presiune optimă
- Creşterea calităţii apei
- Siguranţă în exploatare
- Monitorizarea sistemului (presiune, avarii)

Dar pentru ca viitorul Operator judetean să fie capabil să atingă obiectivele


scontate, o foarte mare importanţă o are dezvoltarea instituţională, care de fapt
stă la baza intregului proces de infiinţare a acestuia.

6.2 Crearea operatorului de apa si apa uzata la nivel judetean

In conformitate cu prevederile legale in vigoare, mai multe solutii institutionale pot


fi luate in considerare pentru crearea unui operator de apa si apa uzata la nivel
judetean:

(a) Crearea unui Operator nou cu participarea consiliilor locale membre ale
asociatiei de dezvoltare intercomunitara
(b) Dobandirea de catre asociatia de dezvoltare intercomunitara a statutului de
Operator unic;
(c) Crearea Operatorului de catre asociatia de dezvoltare intercomunitara.

Toate alternativele conduc la doi pasi institutionali si administrativi:

- Crearea unui operator judetean urmat de concesionarea serviciului catre


acesta de fiecare consiliu local in parte;
- Incetarea/restrangerea activitatilor de apa-canal din cadrul
societatilor/serviciilor publice actuale, in conformitate cu prevederile legale.

Dintre alternativele prezentate mai sus cea mai convenabila este cea de la litera (a)
fiind cea mai simpla si eficienta din punct de vedere al infiintarii si operarii. Astfel,
varianta (b) presupune transferul activelor necesare catre asociatia de dezvoltare
intercomunitara, aceasta fiind persoana juridica de drept privat, fara scop lucrativ;
acest aspect poate crea disorsiuni financiare, limitand activitatile „economice” ale
operatorului judetean. Varianta de la puctul (c) ar putea crea premisele unei bune
implemantari a activitatilor vizate, dar presupune un sistem mai complicat de
monitorizare a activitatilor acesteia fiind implicate in mod direct atat asociatia de
dezvoltare intercomunitara cat si autoritatea locala in calitate de concedent.

Cat priveste incetarea/restrangerea activitatilor de apa-canal din cadrul


societatilor/serviciilor publice existente, este de recomandat ca majoritatea
salariatilor acestora implicati in furnizarea de servicii de apa si canalizare, sa fie
transferati catre noul operator judetean, pentru a asigura personal calificat noului
operator judetean.

385675411.doc page 28/33


In plus, data legala de incetare a serviciilor va trebui sa coincida cu data legala de
intrare in vigoare a Contractelor de concesiune semnate cu operatorul judetean.

385675411.doc page 29/33


VII. CONCESIONAREA SERVICIILOR DE APA SI DE CANALIZARE

7.1 Motive de ordin economic, financiar, social si de mediu privind


concesionarea

Motivarea economico – financiară

Pornind de la studiul de macro-afordabilitate efectuat in cadrul Master-Planului


pentru Judetul Giurgiu, apare in mod evident ca înfiinţarea unui operator
judetean şi concesionarea către acesta a serviciilor publice de apă - canal este
cea mai potrivită strategie pentru scopul urmărit şi anume obţinerea celui mai
bun raport calitate/cost şi realizarea indicatorilor de performanţă ai serviciilor
prestate la utilizatori (indicatori de ieşire) la nivelele de calitate şi la termenele
stabilite de legislaţia în vigoare.

In particular, pe langa impactul favorabil asupra economiei locale, avantajele


economico-financiare ale crearii unui operator judetean rezida in:

- Realizarea unei economii de scala (parc limitat de utilaje pentru


deservirea intregii zone, stocuri generale mici, putere de negociere cu
furnizorii mai mare, etc.)
- Diminuarea costurilor financiare fata de solutia in care valoarea integrala
a investitiei s-ar realiza prin credit bancar rambursabil. Diminuarea cotei
de finantare a infrastructurii datorata finantarii nerambursabile se va
refleacta si in tariful practicat;
- Construirea unui laborator de analize propriu, care altfel nu ar fi fost
posibil, poate cu exceptia Orasului Giurgiu
- Asigurarea unui flux de lichiditati corespunzator

Delegarea serviciilor de distribuţie de apă şi canalizare va asigura preluarea de


către Operatorul Regional a unei părţi importante a sarcinii finanţării
infrastructurii aferente sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,
atât din punct de vedere investiţional, cât şi din punct de vedere operaţional.

De asemenea, delegarea gestiunii catre Operatorul judetean este motivată ca


fiind cel mai potrivit instrument juridic prin care municipalităţile se vor putea
degreva de sarcinile administrării serviciilor publice ce fac obiectul prezentului
Studiu de Oportunitate, dându-l spre administrare unei entităţi cu un
management performant.

Motivarea socială

Din punct de vedere social, concesionarea sistemelor publice de alimentare cu


apă şi de canalizare din orasele/comunele participante la aceasta constructie
institutuionala, va conduce la asigurarea unor servicii eficiente de alimentare cu
apă potabilă şi de colectare a apelor de canalizare şi implicit la îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă ale locuitorilor din aceste zone şi din împrejurimi (asigurarea
necesarului de apă la consumatorii casnici, atât din punct de vedere cantitativ,
cât şi calitativ, 24 ore pe zi, colectarea controlată a apelor uzate menajere).

In particular, pe langa impactul favorabil asupra economiei locale, avantajele


sociale ale crearii unui operator judetean rezida in:

385675411.doc page 30/33


- Asigurarea apei potabile la standarde de calitate conform directivelor UE,
in termenele negociate de Romania
- Asigurarea furnizării de servicii de calitate (disponibilitate de apă potabilă
24 de ore din 24, la toţi consumatorii)
- Racordarea la sistemele publice de alimentare cu apă potabilă şi de
canalizare a acelor zone care în prezent nu sunt deservite
- Cresterea calitatii cadrului de viata si a atractivitatii zonei, implicit crearea
potentiala a unor locuri de munca;

Motivarea pentru protecţia mediului

Din punct de vedere al protecţiei mediului, concesionarea sistemelor publice de


alimentare cu apă şi de canalizare din orasele/comunele participante la aceasta
constructie institutuionala va avea efecte benefice în mod special asupra
factorului uman, apelor freatice şi solului din arealul acestei unităţi
administrativ-teritoriale. Asigurarea unei ape de calitate şi îmbunătăţirea
sistemului de canalizare, conduc la protejarea sănătăţii umane, în timp ce
colectarea şi transportul corespunzător al apelor de canalizare previn poluarea
solului şi a apelor freatice.

7.2 Modalitarea de concesionare

Modalitatea de concesionare va fi prin delegare in mod direct a gestiunii


derviciilor de apa si de canalizare, in baza prevederilor Art. 45 al
Regulamentului cadru de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare
cu apă şi de canalizare aprobat prin HG nr.1353/2003, avand in vedere ca este
vorba de crearea unui operator rezultat dintr-o reorganzare teritoriala bazata pe
principii de eficienta economica si performanta operationala.

Semnarea contractului de cencesiune se va face de catre fiecare autoritate


locala concedenta cu operatorul creat la nivel judetean.

7.3 Perioada de concesionare si nivelul minim al redeventei

Perioada estimata de concesioare este de 30 de ani pentru a indeplini


urmatoarele posibile cerinte:
o Creditele care vor fi contractate pentru co-finantarea proiectelor de
coeziune ar putea avea o perioada maxima de rambursare de 25 de ani
(inclusiv peritada de gratie). Pentru a asigura o durabilitate financiara
pentru Intitutia Finantatoare, ar trebui ca perioada minima a concesiunii
sa fie de cel putin 25 de ani (pentru a acoperi intreaga durata a
creditului). Aceasta cerinta a aparut si in trecut in cazul unor proiecte
ISPA.
o Pana in momentul semnarii acordului de imprumut cu Institutia
Finantatoare s-ar putea sa mai treaca aproximativ 1-2 ani (procesul de
aprobare al aplicatiei de fonduri de coeziune, procesul de negociere ci
Banca, aprbari obtinute de la Ministerul Finantelor Publice pentru
garantia de stat, procedurile de semnare, etc).
o Considerand primele doua aspecte, rezulta ca perioada minima pe care ar
trebui sa o acopere contractul de concesiune este de aproximativ 26-27 de
ani. Pentru a asigura un grad de siguranta ridicat privind indeplinirea
acestor conditii este recomandat ca perioada concesiunii sa fie de 30 de
ani.

385675411.doc page 31/33


Considerand prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 198/2005 privind
constituirea, alimentarea si utilizare fondului IID precum si strategia
Ministerului Mediului si Gospodariri Apelor in calitate de Autoritate de
Management privind contractarea creditelor de co-finantare pentru proiectele
de coeziune de catre Operatorul Regional, nivelul redeventei nu este important,
pentru ca oricum ea va fi platit inapoi de catre Autoritatiile Locale catre
Operator pentru a asigura resursele financiare necesare pentru rambursarea
creditelor si realizarea de investitii din surse proprii.

Este recomandat ca in contractul de delegare a gestiunii sa se mentioneze ca


nivelul redeventei va fi stabilit in urma anailzei financiare realizata pentru
aplicatia de fonduri de coeziune.

7.4 Termene previzibile pentru realizarea procedurii de


concesionare

Activitate Termen de
realizare
estimativ
Adoptarea de Hotarari ale autoritatilor locale privind 1 luna
aprobarea formei si modului de delegare a gestiunii
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare
Organizarea unei dezbateri publice privind clauzele 1 ½ luni
contractului de concesiune, si stabilirea formei finale a
acestuia
Adoptarea de Hotarari ale autoritatilor locale privind 2 luni
aprobarea continutului contractului de delegare a
gestiunii
Semnarea contractului de concesiune 2 ½ luni
Semnarea proceselor verbale de predare primire a 3 ½ luni
patrimoniului public dat in administrare

385675411.doc page 32/33


VIII. CONCLUZII

Având în vederea analiza efectuată în prezentul Studiu de Oportunitate asupra


situaţiei actuale a sistemelor publice de apă şi canalizare, precum si a
obiectivelor strategiei de dezvoltare a serviciilor publice de apă şi apa uzata,
este evident că alternativa concesionarii serviciilor respective catre un operator
creat la nivelul Judetului Giurgiu reprezintă soluţia optima pentru obţinerea
celui mai bun raport calitate/cost pentru serviciile de apa si apa uzata furnizate.

Rezultatele preconizate a fi atinse prin crearea unui operator judetean vizeaza


in principal asigurarea furnizării la cel mai scăzut preţ posibil, de servicii de
calitate (disponibilitate de apă potabilă 24 de ore din 24, la toţi consumatorii;
asigurarea apei potabile la standardele EU), racordarea la sistemele de apă
potabila şi de canalizare a toturor persoanelor care nu sunt deservite in prezent,
precum si tratarea corespunzatoare a apei uzate.

Existenta unui Operator Regional la nivelul judeţului va avea efecte benefice şi


din punct de vedere al îndeplinirii cerinţelor de protecţia mediului, în mod
special asupra factorului uman, apelor freatice şi solului din arealul localitatilor
propuse prin preluarea si capacitatea sporită de îndeplinire a obligaţiilor
aferente, obligaţii care vor presupune un efort investiţional substanţial, greu de
suportat separat de fiecare autoritate locala in parte.

385675411.doc page 33/33