CAPITOLUL A: PIESE SCRISE

1 DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investiii;
2. Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul);
3. Titularul investiiei;
4. Beneficiarul investiiei;
5. Elaboratorul studiului.

2 INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1.Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea
proiectului;
2. Descrierea investiiei:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiii
pe termen lung (n cazul n care au fost elaborate n prealabil) privind
situaia actual, necesitatea i oportunitatea promovrii investiiei,
precum i scenariul tehnico-economic selectat;
b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii
pot fi atinse (n cazul n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost
elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiii pe
termen lung):
- scenarii propuse (minimum dou);
- scenariul recomandat de ctre elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
c) descrierea constructiv, funcional i tehnologic, dup caz;

3. Date tehnice ale investiiei

a) zona i amplasamentul;
b) statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat;
c) situaia ocuprilor definitive de teren: suprafaa total, reprezentnd
terenuri din intravilan/extravilan;


d) studii de teren:
- studii topografice cuprinznd planuri topografice cu amplasamentele
reperelor, liste cu repere n sistem de referin naional;
- studiu geotehnic cuprinznd planuri cu amplasamentul forajelor, fielor
complexe cu rezultatele determinrilor de laborator, analiza apei
subterane, raportul geotehnic cu recomandrile pentru fundare i
consolidri;
- alte studii de specialitate necesare, dup caz;
e) caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de
investiii, specifice domeniului de activitate, i variantele constructive de
realizare a investiiei, cu recomandarea variantei optime pentru
aprobare;
f) situaia existent a utilitilor i analiza de consum:
- necesarul de utiliti pentru varianta propus promovrii;
- soluii tehnice de asigurare cu utiliti;
g) concluziile evalurii impactului asupra mediului;
4. Durata de realizare i etapele principale; graficul de realizare a investiiei.

3 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIIEI

1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
2. Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei.

4 ANALIZA COST-BENEFICIU

1. Identificarea investiiei i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei
de referin;
2. Analiza opiunilor;
3. Analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan financiar:
fluxul cumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul
cost-beneficiu;
4. Analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performan economic:
valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu;
5. Analiza de senzitivitate;
6. Analiza de risc.

5 SURSELE DE FINANARE A INVESTIIEI

Sursele de finanare a investiiilor se constituie n conformitate cu legislaia n
vigoare i constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri
externe nerambursabile i alte surse legal constituite.

6 ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA
INVESTIIEI



1. Numr de locuri de munc create n faza de execuie;
2. Numr de locuri de munc create n faza de operare.

7 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIIEI

1. Valoarea total (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(n preuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),
din care:
- construcii-montaj (C+M);
2. Ealonarea investiiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II
3. Durata de realizare (luni);
4. Capaciti (n uniti fizice i valorice);
5. Ali indicatori specifici domeniului de activitate n care este realizat investiia,
dup caz.

8 AVIZE I ACORDURI DE PRINCIPIU

1. Avizul beneficiarului de investiie privind necesitatea i oportunitatea investiiei;
2. Certificatul de urbanism;
3. Avize de principiu privind asigurarea utilitilor (energie termic i electric, gaz
metan, ap-canal, telecomunicaii etc.);
4. Acordul de mediu;
5. Alte avize i acorduri de principiu specifice.


CAPITOLUL B: PIESE DESENATE:

PI01 Plan de incadrare in zona scara 1:25000
PS01 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000
PS02 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000
PS03 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000
PS04 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000
PS05 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000
PS06 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 2 scara 1:1000
PL01 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100
PL02 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100
PL03 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100
PL04 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100
PL05 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100
PL06 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100
PL07 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100
PL08 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 2 scara 1:1000/1:100
PTT01Profil transversal tip scara 1:50
PTT02Profil transversal tip scara 1:50


DE01 Detaliu sant pavat scara 1:50
Detaliu rigola acoperita
DE02 Detaliu podet 1000 scara 1:100
DE03 Detaliu podet 800 scara 1:20
DE04 Detaliu podet ape pluviale scara 1:20
DE05 Detaliu podet dalat L=2.00m scara 1:100
DE06 Detaliu podet dalat L=4.00m scara 1:100



CAPITOLUL C: ANEXE:

1. Studiu topografic;
2. Studiu geotehnic.






















(1) DATE GENERALE

1. DENUMIREA INVESTITIEI
mbuntire drumuri comunale si vicinale in comuna uici, judetul Arge

2. AMPLASAMENTUL (judetul, localitatea):
Judetul: Arge
Comuna: uici

3. TITULARUL INVESTITIEI
COMUNA UICI

4. BENEFICIARUL INVESTITIEI
COMUNA UICI

5. ELABORATORUL STUDIULUI
SC UNIX S.R.L.
J15/25/2002, cod fiscal RO 14403470

(2) INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL



1. Situatia actuala si informatii despre entiatea responsabila cu implementarea
proiectului

Comuna Suici in care urmeaza a se realiza investitia este situata in partea de vest
a judetului Arges , la circa 15 km de orasul Curtea de Arges. Comuna are un relief
deluros si uneori cu versanti abrupti si teren accidentat. In componenta comunei se afla
sase sate: Ianculesti, Paltenu, Pauleni, Rudeni, Suici, Valea Calului.
Comuna Suici se nvecineaz cu comuna Salatrucu (nord), la sud cu comuna
Cepari Pamanteni si la est cu comuna Cicanesti si are o populatie de 2870 de locuitori.







2. Descrierea investitiei.

A. Situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei
NECESITATEA SI OPORTUNITATEA PROMOVARII INVESTITIEI

Necesitatea acestui proiect a aprut in ideea asigurarii accesului persoanelor
riverane precum si a utilizatorilor obietivelor cu caracter socio-cultural catre reteaua de
drumuri judetene existente (DJ 703G, DJ 704G si DJ 703H) cat si spre punctele de
interes social din centrul comunei.
Necesitatea lucrarilor propuse in prezentul proiect este argumentata si de starea
fizica a drumurilor existente raportate la conditiile generaIe de circulatie actuale cat si de
perspectiva.
Astfel, pe traseele existente s-a urmarit organizarea unor legaturi cu drumurile
importante din jurul comunei Suici care s asigure accese carosabile n zonele
funcionale.
Pe ntreg traseul studiat exploatarea produselor industriale, agricole, zootehnice se
realizeaz la un nivel redus fa de posibilitile reale ale zonei. Activitile comerciale
In conformitate cu adresa obtinuta de la Consiliul Judetean Arges, coroborata cu
raspunsul primit de la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Arges referitor la numarul de someri existenti in unitatea administrativ teritoriala,
rata reactualizata a saraciei a fost evaluata la 60%.



sunt ngreunate prin relaii greoaie din punct de vedere al traficului. mbuntirea acestor
drumuri ar deschide noi oportuniti cum ar fi prelucrarea produselor agricole cat si
desfurarea altor activiti specifice zonei.
Prezenta documentaie tehnico-economic trateaz modul de mbuntire a
infrastructurii din cadrul comunei Suici, mbunatirea accesului la drumurile naionale si
judeene precum i la unitile de stat sau private care i desfoar activitatea n zona.
Venind n ntmpinarea celor de mai sus, prezentul proiect ofer un rspuns printr-
o investiie care s fie la standarde europene privind calitatea.
Romnia are o reea de infrastructuri inclusiv rutier care asigur realizarea
conectrii tuturor localitilor la reeaua naional de transport i la sistemele
internaionale de transport.
Integrarea infrastructurii romneti n reelele europene de transport are n vedere
promovarea interconectrii i interoperativitii reelelor existente prin concentrarea
ateniei asupra unor "artere de infrastructuri specifice" care strbat zone geografice i
leag principale centre economice i sociale.
Construcia i mbuntirea reelelor de infrastructur contribuie la integrarea
gradual a regiunii i respectiv a rii n familia rilor continentului european i pune n
valoare resursele economice i turistice, reelele de infrastructuri devenind astfel
adevrate artere hrnitoare ale pieei economice i sociale.
Prin dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere n zona se creeaz premisele
unor noi oportuniti pentru populaie, agenii economici i colectivitile regionale i
locale i se realizeaze legturi eficiente ntre centre urbane i regiuni periferice.
Prezenta propunere de proiect este relevant pentru Axa 3 masura 322, din
PNDR, i anume Programul National pentru Dezvoltare Rurala, al crui obiectiv l
reprezint Renovarea, Dezvoltarea Satelor, Imbunatatirea Serviciilor de Baza
Pentru Economia si Populatia Rurala si Punerea In Valoare a Mostenirii Rurale.
n prezent, transportul se realizeaz cu costuri ridicate, pe drumuri din pamant, ce
au o capacitate de circulaie redus, drumuri ce nu corespund cerinelor de trafic rutier
actuale i de perspectiv, cu implicaii directe negative asupra siguranei circulaiei.
De asemenea, activitile comerciale din zon sunt obstrucionate de starea
actuala a drumurilor iar datorit acestor disfuncionaliti este necesar mbuntirea


sistemului rutier aplicndu-se soluii tehnice cu costuri rezonabile. Prin mbuntirea i
reabilitarea acestor drumuri, se va determina i o reducere a cheltuielilor de transport. Se
are n vedere si asigurarea scurgerii apelor cat si reabilitare sau inlocuire podeelor
existente (in functie de gradul de degradare al acestora) pentru aducerea drumului la
parametrii impui de normele tehnice n vigoare.
Acest drum local este un drum comunal, prin intermediul acestuia asigurandu-se
accesul catre drumurile judetene DJ 703G, DJ 704G si DJ 703H (asigura legatura cu
orasul Curtea de Arges) cat si catre satele invecinate, in acest mod un mare numar de
locuitori ai comunei avand acces la drumurile judetene cat si la institutiile publice (scoala,
liceu, gradinita, Primarie, dispensar uman, dispensar veterinar, etc.).

SITUATIA ACTUALA

In prezent sistemul rutier este alcatuit din pamant si este intr-o stare de degradare
accentuata datorita declivitatilor mari ale drumului.
Pe sectoarele de drum analizate limea prii carosabile i platforma drumului
variaz avand latimi cuprinse intre 4.00 la 4.50m iar a platformei de la 4.50 5.00 m,
distanta maxima intre garduri fiind de 5.50m. Pe timp de iarna si in perioadele ploioase,
accesul autovehiculelor si pietonilor se desfasoara cu mare dificultate datorita faptului ca
drumurile sunt valurite, cu gropi dese si neamenajate, nu exista un sistem dirijat de
scurgere a apelor pluviale. n multe situaii pe drumurile locale gropile care se creeaz
din trafic sunt pline cu ap si umplute de localnici cu diverse materiale din curi sau
pmnt.
Profilul longitudinal al drumurilor studiate prezint declivitati cu valori cuprinse
intre 0.51% si 5.43%.
Conform inventarului public al Comunei Suici drumurile au latimi cuprinse intre 5 si
7 m.
In curbe lipsesc supralrgirile corespunztoare razelor i vitezei de proiectare. De
asemenea curbele nu sunt amenajate n spaiu (convertire, supranlare) iar pantele pe
acostamente nu sunt mai mari ca cele de pe partea carosabil.


De asemenea lipsa lucrrilor specifice de drumuri: anuri sau rigole pentru
colectarea si scurgerea apelor pluviale pe intreaga lungime a drumurilor (acolo unde este
necesara amplasarea acestora), podee tubulare insuficiente care s asigure trecerea
apelor pluviale la intersecia cu drumurile laterale, podetele de la accesele n curi sunt
amenajate prin podee din lemn sau tuburi metalice de diverse dimensiuni amplasate
peste anul din faa proprietii fac ca accesul ctre gospodriile locuitorilor din sat s
devin greoi deoarece apa stagneaz pe partea carosabil si degradeaz platforma
drumului.
Drumurile propuse pentru imbunatatire prin prezentul studiu de fezabilitate, au o
lungime total de 1.97 Km dupa cum urmeaza :

B. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse
Prezenta documentaie tehnico-economic dezvolt tema modului de mbuntire
a infrastructurii din comuna Suici cat si a facilizrii accesului catre drumurile nationale si
judeene, precum i la unitile de stat sau private care i desfoar activitatea n zona.
Scenarii propuse

Ipoteze de lucru i evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei
multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu,
legalitate, riscuri)
n conformitate cu Ordinul 66/N/2000, n funcie de starea actual a sistemului
rutier existent, foraje, sondaje, trafic si dimensionare s-au identificat urmtoarele soluii
propuse pentru lucrrile de mbuntire:
Astfel in cadrul proiectului s-au luat in calcul urmatoarele scenarii:

Nr.
Crt.
Denumire
plansa
Denumire
strada
Lungime
(m)
Pozitie conform
inventarul
bunurilor
domeniului public
1 PS01-
PS04 Drum vicinal Valea Podeni
0.000 - 1.400 m
46
2 PS05
Drum vicinal Ograda
1.400 - 1+725.58 m
47
3 PS06
Drum vicinal Plaieni
0.000 - 0+243.34 m
48


1. varianta 1 in cadrul acestei variante drumurile prezentate in cadrul prezentei
documentatii nu vor fi supuse nici unui proiect de mbuntire
2. varianta 2 in cadrul acestei variante drumurile supuse modernizarii urmind a se
efectua o pietruire in doua straturi si o inchidere a suprafetei cu tratament dublu
bituminos.
Solutia de mbuntire propusa pentru varianta 2 este:
4 cm strat de uzura din beton asfaltic de tip BAR16
5 cm strat de legatura de tip BAD 25
15 cm strat de baza din piatra sparta amestec optimal
20 cm fundatie din balast
7 cm substrat de nisip
3. varianta 3 in cadrul acestei variante drumurile supuse modernizarii urmind a fi
pietruite
Solutia de mbuntire propusa pentru varianta 3 este:
15 cm strat din piatra sparta
25 fundatie din balast
7 cm substrat de nisip
Pentru selectarea opiunilor propuse descrise anteror s-au luat n calcul criterii de
tipul:
Social i de mediu
Tehnic
Financiar
Fiecare din variantele alternative propuse au fost evaluate comparativ innd cont
de parametrii sociali i de mediu, tehnici i financiari. Pentru fiecare din criteriile de
evaluare s-a realizat clasificarea alternativelor prin punctarea acestora de la 1 la 3 puncte
(1 opiune recomandat; 2 opiune funcionala; 3 opiune nerecomandat); s-a
folosit o medie ponderat ntre ponderea individual a fiecrui criteriu i subcriteriu de
evaluare i valoarea dat pentru cotarea variantelor.

Criteriu Pondere
individual
Variante propuse
1 2 3


propunere
Mediu si Social
Impactul asupra populaiei 13% 3 1 1
Calitatea serviciilor (transport) 18% 3 1 2
Impactul asupra mediului 12% 3 1 2
Tehnic
Plan de situaie 17% 3 1 1
ncadrarea n stasuri 5% 3 1 1
Siguran n exploatare 15% 3 1 2
Profil longitudinal i transversal 10% 3 1 2
Financiar i Gradul de suportabilitate
Cost de investiie 10% 2 3 1
Total 100% 2,87 1.25 1.5
Decizia Varianta 2

Scenariu propus

n urma evaluarii alternativelor s-a ales ca varianta 2 ca fiind varianta optima,
corespunzatoare celui mai bun punctaj.


Avantajele scenariului recomandat

Prin solutia aleasa (varianta 2) se ofer o soluie viabil printr-o investiie la
standarde europene n ceea ce privete calitatea lucrrilor ce vor fi executate.
Prin reabilitarea acestor drumuri (realizarea unor drumuri impermeabilizate) se va
determina imbunatatirea circulatiei, cresterea calitatii serviciilor publice (salvare,
pompieri), facilitarea accesul pietonilor si a autovehiculelor.
Investiia care se va realiza prin acest proiect va presupune aducerea sistemului
rutier la parametrii tehnici caracteristici categoriei drumului, contribuind la creterea
gradului de siguran a circulaiei n interiorul i ntre localiti, prin construirea unor
drumuri ce vor avea un profil transversal cu elemente geometrice care s se ncadreze n
prevederile legale, se va asigura scurgerea apelor pluviale n lungul drumului.
Efecte ce vor rezulta din mbuntirea acestor drumuri in varianta 2:
o implicare mai activ a comunitilor locale n procesul progresiv de cretere a
nivelului de trai al populaiei din zon;
creerea unor condiii optime de desfurare a activitii operatorilor de transport
locali i regionali;


accesul mai rapid la serviciile medicale, de nvmnt, administrative, juridice
pentru populaia din zon, atrgnd n circuitul economic zone izolate, cu
infrastructura economico-social deficitar;
determinarea creterii volumului i a calitii transportului, precum i satisfacerea
mai bun a nevoilor de deplasare a cetenilor

c. Descrierea constructiva si functionala a investitiei
Avnd n vedere faptul c n prezent drumurile sunt nemodernizate cu capacitate
de circulaie redus care nu corespunde traficului actual i al celui de perspectiv, cu
implicaii directe asupra siguranei circulaiei, investiia propus prin proiect urmrete:
stoparea degradrii infrastructurii i meninerea n exploatare a sistemului de
transport;
aducerea n parametrii de funcionare i valorificarea capacitilor existente prin
repararea i mbuntirea acesteia;
nlturarea sau prevenirea apariiei restriciilor de circulaie;
creterea capacitii de transport n vederea asigurrii interconectrii i
interoperabilitii ntre rute i moduri de transport;
promovarea tehnologiilor de transport ecologice;
ridicarea sistemului de transport la standardele tehnice i la nivelul de servicii
corespunztoare cererii preconizate;
facilitarea i ameliorarea conexiunilor ntre reelele de transport judeean i
interjudeean;
facilitarea accesului n regiune n condiii normale de confort i de securitate.
aducerea sistemului rutier la parametrii tehnici corespunztori categoriei drumului,
asigurndu-se astfel condiii bune de siguran n circulaia auto;
asigurarea unor conditii optime de siguranta si confort in circulatia auto si
pietonala;
realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care s se ncadreze n
prevederile legale;
asigurarea scurgerii apelor pluviale n lungul drumurilor, n condiii ct mai bune.


Astfel a fost aleasa solutia de mbuntire (varianta 2) care consta in:
4 cm strat de uzura din beton asfaltic de tip BAR16
5 cm strat de legatura de tip BAD 25
15 cm strat de baza din piatra sparta amestec optimal
20 cm fundatie din balast
7 cm substrat de nisip
Avand in vedere declivitatile foarte mari s-a ales ca stratul de uzura sa fie de tip
beton asfaltic rugos iar stratul de baza sa fie de piatra sparta amestec optimal in locul
celui de agregate naturale stabilizate cu ciment (pentru a se evita curgerea acestuia in
momentul punerii in opera). Stratul de piatra sparta amestec opimal va avea la partea
superioara o granulometrie similara cu cea a macadamului.

3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

a). Zona si amplasamentul
Judetul Arges este situat in partea sudica a Romaniei, fiind invecinat la nord cu
judetele Sibiu si Brasov, cu judetul Dambovita la est, cu judetul Teleorman la sud si cu
judetele Olt si Valcea la vest.
Relieful judetului Arges este ca un urias amfiteatru care coboara de la nord la sud,
cuprinzand toate unitatile geo-morfologice intalnite in spatiul Carpato-Danubian de la
2.500 m pana la 160 m altitudine

Date climatice:
Din punct de vedere climatic regiunea este caracterizata de elementele climei de
deal , subetajul dealurilor si podisurilor inalte cu altitudini de 400-1000 m. Temperatura
medie anual a aerului este de +8 C. In luna ianuarie temperatura medie este de -4C iar in
luna iulie de +18 C, amplitudinea termica fiind de 22 C.
Prima zi de inghet se afla in intervalul 1-10 octombrie iar ultima zi de inghet intre
20 aprilie si 1 mai, numarul mediu anual fara inghet fiind de 170 zile.

Circulaia general a atmosferei


Este caracterizat prin frecvena mare a adveciilor de aer temperat oceanic din
V (mai ales n semestrul cald), prin ptrunderi frecvente ale aerului temperat continental
din sectorul estic (mai ales n semestrul rece).

Vnturile
Sunt influenate de relief, att n privina direciei, ct i a vitezei. Frecvenele medii
anuale nregistrate indic predominarea vnturilor din Vest (14,8%) i Nord - Vest
(10,8%) .

Temperatura aerului
Clima este o clima temperat continentala diferentiata in functie de relief cu
temperaturi medii anuale cuprinse intre -2 (zona montana inalta) si 10 grade (zonele
joase de campie).


Precipitaiile atmosferice
Precipitatiile asemenea temperaturilor sunt repartizate neuniform cu valori mai
mari in zona montana ce scad inspre zonele joase. Media precipitatiilor anuale este
cuprinsa intre valorile de 800-1000 mm cu o distributie relativ uniforma.

Calitatea aerului n zon
Calitatea aerului n zon este influenat de cantitatea de emisii. n zona studiat,
datorit specificului agrar se poate aprecia ca aceast cantitate este n general redus.
Datorita caracterului climateric se constata o cretere a concentraiei de praf n
perioadele de seceta prelungit.

Date seismice:
Incarcarea seismica este corespunzatoare perioadei de colt TC = 1,5 sec, Ks =
0.16 si zonei seismice de calcul D conform normativului P100/1992.



b). Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
Proiectul propune mbuntirea unui drum comunal, drum ce se afla n
domeniul public al Primriei Suici, lucrrile de drum fiind astfel proiectate nct sa
pstreze traseul existent, fr efectuarea de exproprieri de terenuri, intrega suprafata de
teren aflandu-se in intravilanul Comunei Suici.

c). Situatia ocuparii definitive de teren
Suprafetele ocupate temporar cu organizarile de santier pentru executarea
lucrarilor vor fi puse la dispozitie de Consiliul Local si isi vor recapata destinatia initiala
dupa terminarea investitiei prin ecologizare.
d). Studii de teren
Studii topografice
Lucrrile de ridicare a detaliilor s-au executat cu staia totala si cuprind:
1) ridicarea profilelor transversale;
2) ridicarea detaliilor suplimentare.
Lucrrile de ridicare a profilelor transversale i a detaliilor suplimentare se vor
executa pe cel putin 15 m nainte i 15 m dup sfritul proiectului.
1) ridicarea profilelor transversale se vor executa n sensul de cretere a kilometrajului
de la stnga la dreapta din 25 in 25 de metri in aliniament si din 15 in 15 metri in zonele
cu curbe.
2) prin ridicari suplimentare se vor culege toate detaliile privind cotele i poziiile
necesare pentru alctuirea planului de situaie.
Prin realizarea ridicarilor topografice au permis trasarea amplasamentului
drumului. Pentru ntocmirea proiectului s-a trasat planul de situaie, profilul n lung si s-au
ntocmit profilele transversale curente.
Studiul topografic se gaseste in intregime in Capitolul C : Anexe.
Studiu geotehnic



Prin aceste studii s-a relevat structura rutier existent n zonele cu degradri mari
ct si tipologia pmntului in zona respectiv. Prin studierea nivelului apelor freatice s-a
constatat c acesta este la o adncime de peste 3,50 m. Rezultatul sondajelor si
tronsonarea acestora sunt date in studiul geotehnic prezentat in Capitolul C Anexe.
e). Caracteristicile principale ale constuctiei

Drumurile propuse pentru imbunatatire prin prezentul studiu de fezabilitate, au o
lungime total de 1.97 Km dupa cum urmeaza :

Lucrarea se ncadreaz conf. Ord. 31 / N/ 1995 MLPAT n clasa de importan
C - normal.
In plan traseul drumurilor supuse imbunatatirii va fi proiectat pentru viteza de 25
km/h, iar in zonele curbelor cu raze mici unde nu s-au putut face corectii ale curbelor
datorita necesitatii realizarii exproprierilor deosebit de dificile si costisitoare, viteza de
proiectare este 15 km/h. La amenajarea traseului in plan s-au respectat prevederile STAS
863-85.

Se impun urmtorii parametrii de proiectare:

Avand in vedere ca drumurile comunale au fost proiectate cu o singura banda de
circulatie se vor prevedea platforme de incrucisare (in locurile unde este posibila
Denumire drum

Lungime
Drum vicinal Valea Podeni 1400 m
Drum vicinal Ograda 325.58 m
Drum vicinal Plaieni 243.34 m
Viteza de proiectare 25 km/h
Latime platforma 5.00 m
Latime parte carosabila 4.00 m
Latime acostamente.. 2 x 0.50m
Panta transversala parte carosabila.. 2.50% - panta unica
Panta transversala acostamente. 4.00%


amplasarea acestora fara a se afecta retelele edilitare sau a se efectua exroprieri).
Structura rutiera a platformelor de incrucisare va fi identica cu cea a partii carosabile.
Pentru asigurarea unor conditii de trafic in siguranta s-au prevazut un numar de 7
platforme de incrucisare.
Structura rutiera proiectata va fi :
Pentru partea carosabila




Acostamentele se vor realiza din piatra sparta amestec optimal in grosime 25cm.
n profil longitudinal drumurile vor urmri situaia existent fr a se efectua corecii
mari ale profilului longitudinal existent. In general linia rosie proiectata se va situa cu
aproximativ 30-35 cm deasupra niveletei existente. Declivitatile au valori cuprinse dupa
cum urmeaza:
Suici Valea Podeni tronson 1 intre 0.51% si 5.43% cu raze de racordare cu
valori intre 250 si 4000m.
Suici Valea Podeni tronson 2 intre 0.51% si 2.30% cu raze de racordare cu
valori intre 1200 si 1500m.

Drumuri laterale i intersecii
n vederea asigurrii unui trafic in siguranta trebuie amenajate si interseciile cu
drumurile laterale. Acestea (in numar total de 6 de drumuri laterale) se vor amenaja pe
15 m cu acelai sistem rutier ca si drumurile supuse mbunttirii.

Scurgerea apelor
Datorit resurselor reduse de-a lungul timpului nu s-au executat lucrri de
ntreinere, ceea ce a condus la formarea unor zone n care stagneaz apele pluviale.
anurile de pmnt existente nu au fost ntreinute, s-au colmatat i apoi s-au umplut cu
4 cm strat de uzura BAR16
5 cm strat de legatura BAD 25
15 cm strat din piatra sparta amestec optimal
20 cm fundatie din balast
7 cm substrat din nisip


vegetaie.
Pentru asigurarea scurgerii apelor s-au prevzut demolarea santurilor existente si
inlocuirea aecstora cu anuri pavate iar pe zonele unde ampriza drumului este limitata
de gardurile proprietatilor se vor prevedea rigole carosabile acoperite cu elemente
prefabricate.
Pe tronsoanele unde ampriza drumului este limitata de gardurile proprietatilor,
rigolelele carosabile acoperite se pot amplasa in cadrul latimii partii carosabile iar
santurile pavate se pot amplasa in cadrul latimii acostamentelor (conform Ordin 45 din
27.01.1998 capitolul 5, paragraf 5.2. si Anexa 1).
Pentru asigurarea continuitatii scurgerii apelor in lungul drumului s-au prevazut
podete tubulare F800 la intersectiile cu drumurile laterale si podete tubulare F300 pentru
ape pluviale.
Deasemenea pentru descarcerea santurilor s-a prevazut inlocuirea podetelor
tubulare transversale de descarcare cu podete tubulare de diametru F 1000 (2 podete),
podete dalate L=2.00 m (2 podete km 1+260 Valea Podeni tronson 1), podete dalate
L=4.00m (2 podete km 0+840 pe Valea Podeni tronson 1) .
Astfel pentru asigurarea scurgerii apelor s-au prevazut:
Santuri pavate 700m
Rigole carosabile acoperite 1752m
Podete tubulare F 1000 2 podete
Podete tubulare F 800 58m
Podete dalate L= 2.00 m 2 podete
Podete dalate L=4.00 m 2 podete

Nr
Crt Denumire strada
Tipul
elementului
de scurgere
Zona de
aplicare
Pozitia
fata de
axul
drumului
Lungime

(Km)
(m)
1
Valea Podeni
tronson 1 sant 0+000 0+480 stanga 480.00
0+620 0+840 stanga 220.00
700.00
rigola 0+480 0+620 stanga 140.00


carosabila
1+260 1+610 stanga 350.00
1+690 1+726 stanga 36.00
0+000 0+100 dreapta 100.00
0+840 1+726 dreapta 886.00
1512.00
3
Valea Podeni
tronson 2
rigola
carosabila 0+000 0+240 dreapta 240.00
240.00


Plantare de indicatoare rutiere i msuri de sigurana traficului
Siguranta traficului
Proiectarea parapetilor pentru siguranta traficului se va face respectand
prescriptiile tehnice in vigoare.

Semnalizare vertical
Sistemul de semnalizare pe vertical se va studia cu atenie pentru a avea o
concordana ntre acesta i sistemul de marcare orizontal, pentru a nu crea confuzii i
interpretri greite, pentru a fi citit cu uurin att pe timp de zi ct i pe timp de noapte.
Realizarea unei semnalizri verticale eficiente trebuie s cuprind indicatoare de
avertizare, de obligativitate i indicatoare de informare i orientare.
Se vor propune lucrri de marcare a locurilor de incrucisare (pentru strazile cu o
singura banda de circulatie), pentru avertizare privind delimitarea spaiilor interzise,
pentru interzicerea staionarii, furnizarea de informaii prin utilizarea unor sgei sau
inscripii care ofer indicaii privind ncadrarea corect pe benzile care corespund
itinerarului ales n adoptarea unor viteze corespunztoare traseului care urmeaz.
Toate materialele utilizate (vopseaua de marcaj, indicatoare etc) vor fi
agrementate conform HGR 766/1997 i cele care nu sunt agrementate vor fi nsoite de
Certificate de Calitate.

f). Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
Nu este cazul



g). Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
Impactul negativ
In perioada de executie a lucrarilor de reabilitare, datorita tehnologiilor de
executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unor mecanizari
avansate, perioadele de executie pot fi reduse considerabi. Efectele pot fi rezumate
astfel:
- Emisii importante de praf si noxe preduse de gazele de esapament de la
motoarele extrem de puternice, ale mijloacelor mecanice de transport si utilajelor;
- Perturbarea prin zgomot si noxe a habitatelor, florei si faunei, uneori pe benzi
laterale de peste 1 km, din axul lucrarilor. In unele cazuri aceste perturbari produc
modificari in ecosisteme avand caracter ireversibil;
- Emisii de noxe de diferite tipuri cu ocazia executarii lucrarilor de constructii cum ar
fi praf de la betonari, zidarii sau gaze in cazul betoanelor bituminoase;
- Discomfort important prin poluare fonica, luminoasa, vibratii si emiterea de nexe,
cauzat populatiei din asezarile situate in apropierea santierelor;
- Posibilitatea aparitiei unor conflicte sociale intre populatie si personalul muncitor.

In final se poate concluziona ca in perioada de executie are loc un fenomen
important privind potentialul impact negativ, la modul cel mai general, dar a carui durata
este limitata la cele cateva luni de executie a lucrarilor de reabilitare.

In perioada de exploatare se pot observa urmatoarele potentiale efecte:
- Crestera pericolului de accidente pe traseu ca urmare a vitezelor sporite de
circulatie acceptate, cu efecte aspura participantilor la trafic dar si prin explozii sau
incendii produse de autovehiculele grele;
- Circulatia in comun, cu viteze mari, a autoturismelor si mijloacelor de transport in
comun;
- Modificarea, prin deviere sau anulare a unor rute de transport traditionale si bine
cunoscute, ceeea ce poate perturba activitati economice sau sociale consolidate in
timp;


- Cresterea pericolului de accidente pentru populatia locala, atat in transportul rutier
cat si in deplasarile pedereste.
Impactul pozitiv
In perioda de executie, se remarca urmatoarele aspecte ce constituie un impact
pozitiv asupra mediului:
- Dezvoltarea cu caracter oarecum temporar a unor activitati economice legate de
reabilitarea drumurilor: procurarea de materiale de constructii, semiori prefabricate,
aprovizionarea cu carburanti si lubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de
transport si a utilajelor;
- Dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum, in special de alimente
pentru populatia de muncitori folositi pe santier;
- Crearea temporara de locuri de munca pentru populatia autohtona, concomitent
cu posibilitatea, pentru o parte a acestora de a se califica intr-o meserie noua, mai
profitabila;
- Ridicarea intr-o oarecare masura, a nivelului economic, de civilizarea si informare
al populatiei locale.

In perioada de exploatare, beneficiul principal se regaseste in ansamblul
economiei regiunii, astfel:
- Crearea unui coridor de transport modern cu toate beneficiile ce decurg: cresterea
vitezei de parcurgere a unor trasee cu reducerea timpului de deplasare,
diminuarea consumului de carburanti prin scaderea accelerarilor si decelerarilor
dar si a regimului de functionare a motoarelor, a blocajelor in traseu in special la
parcursul prin localitati;
- Diminuarea pericolului de accidente specific drumurilor inguste, cauzate de
depasiri si tranzitare prin localitati cu circulatie pietonala importanta;
- Reorganizarea generala a retelei rutiere din zonele stabatute, cu cresterea fluentei
in circulatie si imbunatatirea legaturilor intre asezari;
- Dezvoltarea unor activitati economice noi: statii de carburanti, parcari, etc
- Asigurarea unor conditii de confort sporite pentru pasageri si conducatorii auto prin
facilitatile realizate.