Plan de Amenajare A Teritoriului Zonal

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL INTERJUDEEAN AFERENT INVESTIIEI A.H.E. A RULUI OLT PE SECTORUL IZBICENI DUNRE C.H.E.
ISLAZ
Achizitor: S.C. HIDROELECTRICA S.A. Sucursala Hidrocentrale "Slatina" Executani: S.C. I.S.P.H. S.A. proiectant general - cod documentaie: 666I.60134. C.22.2009 Director general: dr. ing. Gabriela DIMU Cond. Arh. Paul VLDOIANU (responsabil lucrare) Ing. Vladimir OAN-ISBOIU (ef de proiect) S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. proiectant de specialitate (contract nr. 107/2009) Director: arh. Bogdan CIUCULETE Arh. erban POPESCU-CRIVEANU (ef de proiect) Denumirea seciunii:
SECIUNEA 3. DEZVOLTAREA URBANISTIC

Data: Februarie 2009 Autori: S.C. I.S.P.H. S.A. Ing. Vladimir OAN-ISBOIU (ef de proiect) Cond. Arh. Paul VLDOIANU (responsabil lucrare) Ing. Adrian MODREANU Cond. Arh. Emilian MOLDOVANU S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. Arh. erban POPESCU-CRIVEANU (ef de proiect) Arh. Andrei JELESCU Arh. Irina POPESCU-CRIVEANU Arh. Toader POPESCU Urb. Alina DRGOESCU Urb. Alexandra ANA-VIINESCU Insp. 1A Iulian ATANASIU Arh. Bogdan CIUCULETE
1 ni
2 ni
PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL INTERJUDEEAN AFERENT INVESTIIEI A.H.E. A RULUI OLT PE SECTORUL IZBICENI DUNRE C.H.E. ISLAZ
Denumirea, elaboratorii i coninutul capitolelor:
NOT METODIC SECIUNEA 1. STUDII DE FUNDAMENTARE

1.1. QD Sinteza documentaiilor aprobate pentru zona studiat (PATJ Olt, PATJ Teleorman, PUG Municipiul Turnu-Mgurele, PUG comunele Islaz, Lia, Segarcea-Vale, Giuvrti, Izbiceni) Studiul circulaiei rutiere 1.2. QD 1.3. ISPH Studiul infrastructurii tehnico-edilitare (reelele de transport) 1.4. QD Studiul istoric 1.5. ISPH Studiul de impact asupra mediului
SECIUNEA 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII

2.1. QD ncadrarea teritoriului n unitile administrativ-teritoriale de baz Evoluia istoric, patrimoniul construit 2.2. QD 2.3. ISPH Cadrul natural, mediul i patrimoniul natural (ROSPA 0024 "Confluena Olt Dunre") 2.4. ISPH Reeaua de localiti, evoluia populaiei, potenialul demografic, resursele umane 2.5. ISPH Structura activitilor: agricultura, piscicultura, silvicultura, industria, producerea i distribuia energiei, construciile, serviciile, turismul. 2.6. QD Zonificarea funcional a teritoriului pe folosine Circulaia rutier 2.7. QD 2.8. ISPH Infrastructurile tehnico-edilitare (reelele de transport) 2.9. ISPH Proprietatea asupra terenurilor Cooperarea interjudeean (jud. Olt - jud. Teleorman) 2.10. QD

3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. 3.8. 3.9. 3.10. ISPH QD ISPH ISPH ISPH QD QD ISPH ISPH QD A.H.E. Islaz proiectat i organizarea antierului Protecia monumentelor istorice Protecia mediului i a patrimoniului natural Evoluia populaiei i a resurselor umane Structura activitilor, activitile noi Zonificarea funcional a teritoriului pe destinaii Circulaia rutier Infrastructurile tehnico-edilitare (reelele de transport) Proprietatea asupra terenurilor modificri Implicaiile A.H.E. asupra limitelor unitilor administrativ-teritoriale
3 ni
Denumirea seciunii:

Denumirea studiului:
3.1. A.H.E. Islaz proiectat i organizarea antierului

Elaborator: S.C. I.S.P.H. S.A. Cond. arh. Paul VLDOIANU Cuprinsul capitolului: 3.1.1. Date generale 3.1.1.1. Denumirea investiiei 3.1.1.2. Elaborator 3.1.1.3. Ordonatorul principal de credite 3.1.1.4. Autoritatea Contractant 3.1.1.5. Amplasament, oportuniti 3.1.2. Caracteristicile principale ale construciilor 3.1.2.1. Barajul deversor 3.1.2.2. Digurile i lacul de acumulare 3.1.2.3. Regularizare aval 3.1.2.4. Centrala hidroelectric 3.1.2.5. Ecluza (informativ) 3.1.2.6. Devierea apelor, organizare de antier. 3.1.2.7. Organizarea tehnologic i social. 3.1.2.8. Accese, drumuri i poduri de racord 3.1.2.9. Echiparea cu aparate de msur i control i sistem de avertizare 3.1.3. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei 3.1.3.1. Date de baz 3.1.3.2. Ipoteze de calcul 3.1.3.3. Determinarea produciei de energie a che islaz 3.1.3.4. Analiza energetic pentru funcionarea n regim de pompaj Piese desenate: 3.1. A.H.E. Islaz proiectat i organizarea antierului, sc. 1:25.000
4 ni
3.1.1. Date generale

3.1.1.1. Denumirea investiiei Amenajarea hidroenergetic a rului Olt pe sectorul IzbiceniDunre.C.H.E ISLAZ. Aceast lucrare face parte din proiectul de amenajare hidroenergetic i complex a rului Olt fiind a 31 amenajare la 3,5 km, nainte de confluena cu fluviul Dunrea. Amenajarea hidroenergetic a rului Olt pe sectorul Izbiceni Dunre CHE ISLAZ, a fost aprobat ntr-o prim etap prin H.G. nr. 9 / 9.01.2003, urmat de intocmirea Proiectului Tehnic in luna aprilie 2003. n consecin, in luna noiembrie 2004 s-a emis H.G nr. 1929/10.11.2004, prin care s-au aprobat noii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiii ,,Amenajarea hidroenergetic a rului Olt pe sectorul Izbiceni Dunre. CHE ISLAZ, judeele Olt i Teleorman, care a fost publicat n monitorul Oficial nr. 1056 din 15.noiembrie 2004. 3.1.1.2. Elaborator Proiectul tehnic pentru obiectivul Amenajarea hidroenergetic a rului Olt pe sectorul Izbiceni Dunre. CHE Izlaz, este ntocmit de ctre INSTITUTUL DE STUDII I PROIECTRI HIDROENERGETICE S.C. I.S.P.H.-S.A. BUCURETI. 3.1.1.3. Ordonatorul principal de credite Ordonatorul principal de credite pentru investiia Amenajarea hidroenergetic a rului Olt pe sectorul Izbiceni Dunre. CHE Islaz, este MINISTERUL ECONOMIEI. 3.1.1.4. Autoritatea Contractant Autoritatea contractant este Societatea de Producere a Energiei Electrice S.C HIDROELECTRICA - S.A. BUCURETI.-Sucursala Hidrocentrale SLATINA. 3.1.1.5. Amplasament, oportuniti Amenajarea hidroenergetic complex Islaz face parte din cadrul Amenajrii hidroenergetice a rului Olt, fiind ultima hidrocentral de pe rul Olt, amplasat la o distan de 3,5 km amonte de confluena cu fluviul Dunrea. Prin execuia amenajrii hidroenergetice complexe Islaz se face racordul cu fluviul Dunrea din punct de vedere energetic, asigurndu-se pompajul din Dunre, n spre amonte , prin cele 5 centrale hidrienergetice aflate n prezent n curs de retehnologizare. Fr execuia C.H.E Islaz nu se va putea valorifica oportunitile tehnice oferite de retehnologizarea grupurilor bulb-reversibile ale centralelor C.H.E Ipoteti, C.H.E Drgneti, C.H.E Frunzaru, C.H.E Rusneti i C.H.E Izbiceni, n sensul pompajului i asigurrii consumului de energie n golurile de sarcin, de noapte, smbt i duminic, produse de CNE Cernavod , dup punerea n funciune a unitilor nr. 2 i 3.
5 ni
Acest racord face posibil punerea n practic a scopurilor complexe pentru care au fost concepute i realizate amenajrile sectorului Slatina Dunre: producia de energie electric, asigurarea apei pentru irigarea unor importante suprafee de terenuri arabile din stocul propriu al rului Olt ct i prin pompaj din fluviul Dunrea. navigabilizarea cursului inferior al rului Olt ntre Dunre i oraul Slatina. asigurarea unor servicii Sistemului Energetic Naional, prin consumul de energie electric n golurile de sarcin noaptea i smbt duminic, n primul rnd dup punerea n funciune a Unitii Nr. 2 si 3 de la CNE- Cernavod. asigurarea unei treceri, peste nodul hidrotehnic Islaz, asigurndu-se astfel o bun contnuitate a cilor rutiere din lungul Dunrii i oferindu-se oportunii pentru modernizarea acestora. protecia mpotriva inundaiilor, dezvoltarea pisciculturii, mbuntirea climatului arid al zonei, salubrizarea meandrelor rului Olt etc. oferirea unor oportuniti de dezvoltare a bazelor turistice i de agrement din vecintatea amenajrii CHE Islaz i a fluviului Dunrea.
3.1.2. Caracteristicile principale ale construciilor

3.1.2.1. Barajul deversor Barajul de tip stvilar cu profil practic, situat n frontul de retenie adiacent centralei, are rolul de a tranzita debitele mari prin cele 5 deschideri de 16x9 mp, cu acionare mecanic. Debitul de verificare corespunztor clasei a II a de importan a construciilor Q0,1% +Q=5.600 m3/s este evacuat la cota 32,25 mdMB (cu 1,5 m peste NNR 30,75 mdMB). Limea frontului deversant va fi de 99,5m. Cota coronamentului barajului este de 34,25 mdMB, cu 3,5 m peste NNR - 30,75 mdMB, iar cota pragului deversor este de 21,75 mdMB. Devierea Oltului prin baraj faza a II-a se realizeaz prin intermediul regularizrii amonte. Racordul biefurilor (baraj regularizare aval) se realizeaz prin disipatorul de energie de 27 m lungime i pe zona unei rizberme mobile de 51 m lungime. Eficiena disipatorului este sporit de dinii intermediari i de pragul aval. Rizberma este alctuit din blocuri de beton (legate ntre ele). Cota feei superioare a disipatorului treapta II-a, a rizbermei i a regularizrii aval este de 15,5 mdMB.
6 ni
3.1.2.2. Digurile i lacul de acumulare Traseele digurilor au fost stabilite astfel nct s urmreasc traseul natural al cursului rului Olt cu o distan ntre axele coronamentelor de cca. 450 m, fiind amplasate efectiv n lunca rului. Lungimea total a digurilor este de 13.700 m pe malul stng i de 14.000 m pe malul drept. Digurile au o form trapeziodal, cu limea coronamentului de 4 m. i cu pantele taluzelor 1:2,5 n amonte (protejate cu peree de beton de diverse grosimi, etanate cu masticuri bituminoase aditivate) i 1:3 n aval, nepereate, protejate cu strat vegetal nierbat. Coronamentele digurilor vor urmri cota remuului pentru debitul de verificare, (cca. 5.600 mc/s), variind de la 32,75 mdMB n aval, la cota 36,90 mdMB n dreptul nodului hidrotehnic Izbiceni. Prin crearea acumulrii Islaz se obine o reducere a suprafeelor inundate de ctre rul Olt cu cca 4.000 ha. Principalele caracteristici ale lacului de acumulare sunt : Caracteristici Nivel normal de retenie NNR Suprafaa lacului la NNR Volum total la NNR Volum util (ntre cotele 30,75 mdMB i 28,75 mdMB) Cot talveg n dreptul stvilarului Cot creast deversor Cot creast stavil Lacul de acumulare 30,75 mdMB 824,375 ha 28.92 mil. mc 15,24 mil. mc 19,75 mdMB 21,75 mdMB 30,75 mdM
3.1.2.3. Regularizare aval Evacuarea apelor mari, a debitelor uzinate i tranzitarea debitelor pentru pompaj din fluviul Dunrea, se face prin intermediul regularizrii aval. Aceast regularizare aval cu lungimea de cca. 3 km este un canal cu seciunea transversal trapezoidal, cu limea variabil de 161,50 ml n zona imediat n aval de nodul hidrotehnic. Pe restul lungimii limea va fi de 140 ml. Cota radierului regularizrii, variaz ntre 15,0 mdMB, imediat n aval de nodul hidrotehnic i de 14,28 mdMB n zona racordrii cu fluviul Dunrea. Regularizarea aval va putea tranzita debite de 3.480 mc/s cu asigurarea de pn la 1%, iar debitele mai mari vor inunda zonele adiacente ale rului Olt. Taluzele sunt prevzute a fi realizate cu panta 1:2,5 i vor fi protejate cu peree de beton cu grosimea 0,20 m, pe o lungime de cca. 555 m. Pereul se sprijin pe un pinten de beton de (0,80 1,00) x 3,00m.
7 ni
3.1.2.4. Centrala hidroelectric Centrala hidroelectric i de pompaj este amplasat n frontul de retenie, pe malul drept, avnd spre malul stng barajul deversor i bazinul disipator al acestuia, n imediata apropiere. Are ca scop att valorificarea energetic a ultimei trepte de cdere de pe rul Olt nainte de confluena cu Dunrea, ct i punerea n funciune a sistemului de pompaj a apei din Dunre ctre lacurile de acumulare amonte de Islaz. 1. Capacitate / putere La stabilirea echiprii centralei hidroelectrice, s-au avut n vedere grupuri hidroenergetice tip bulb, reversibile asemntoare centralelor IpotetiIzbiceni, care s satisfac urmtoarele cerine: Puterea la bornele generatorului s fie egal cu puterea consumat de motorul electric; Calculele de pompare s corespund din punct de vedere al debitului de calcul cu regimul de nivele creat la debitul mediu al Dunrii; Regimul de pompare s se fac la debite pe Dunre mai mari de 3.500 mc/s;
S-a avut n vedere ca dimensiunile geometrice ale mainii hidraulice i numrul grupurilor s corespund datelor de la centralele de pe sectorul Ipoteti-Izbiceni. Cu aceste elemente de calcul s-a determinat partea instalat, turaia i cota axului grupurilor astfel nct s asigure cele dou funcii:de turbinare i de pompare. Caracteristicile generale ale hidroagregatelor au fost astfel stabilite: Puterea instalat la turbin: 8,2 MW Puterea maxim la pomp: 6,6 MW nlimea de pompare: 9,5 m Debitul instalat pe grup: 100 mc/s Debitul instalat pe pomp: 55 mc/s Cota axului turbinei (informativ): 13,0 mdMB 2. Soluii constructive Soluiile adoptate la centrala Islaz au avut la baz elemente stabilite la centralele hidroenergetice de pe sectorul Ipoteti-Izbiceni. Centrala hidroelectric Islaz este de tip baraj n frontul de retenie, construcia n sine fiind alctuit din 3 blocuri complet separate prin rosturi generale pe toat lungimea amonte-aval. Mai precis, dou blocuri de agregate i un bloc de montaj. Fiecare dintre blocurile de agregate este un ansamblu monolit de beton armat, modelat dup forma circuitelor hidraulice. Acest ansamblu definete infrastructura care este delimitat n trei zone: zona prizei, zona agregat i zona aspirator, fiecare adpostind anumite echipamente specifice. Blocul de montaj mpreun cu platforma de acces, care se afl n afara frontului de retenie, este tot o construcie din beton armat monolit, a crei dimensiune a rezultat din condiiile impuse de accesul cu echipamentele principale (rotor turbin, generator).
8 ni
Sala mainilor este comun pentru cele dou blocuri de agregate i blocul de montaj, fiind o sal de tip nchis, iar dimensiunile geometrice inclusiv spaiile tehnologice au rezultat din dispunerea echipamentelor, precum i din condiiile de exploatare n deplin siguran. Bazinul de linitire asigur condiiile de curgere hidraulic, fiind realizat din dale de beton n zona apropiat centralei i din cuburi de beton care formeaz rizberma spre aval. Acest bazin de linitire are rolul i de bazin de aspiraie n regim de pompaj, iar pila separatoare a fost prevzut cu goluri pentru o mai bun funcionare. Zona n care este amplasat priza centralei este racordat cu regularizarea amonte, la o cot superioar cotei deversorului pentru evitarea colmatrii cu material fin. Accesul n incinta centralei se face printr-un drum ce se ramific din drumul naional nou, nainte ca acesta s traverseze nodul hidrotehnic. Izolarea circuitelor hidraulice n caz de avarie sau n momentul efecturii operaiunilor de revizie-reparaii, se va face prin batardouri amonte i aval, precum i prin batardourile avansate la priz i prin vana cu nchidere rapid n zona aspiratorilor. Generatorul este amplasat coaxial cu rotorul turbinei, n interiorul capsulei hidroagregatului, iar evacuarea puterii produse, n regim de turbin, se face prin bare izolate cu gabarit redus n podul de cabluri i de aici urmeaz traseul n staiile de transformare de 6,3 KV situate n anexa din aval, care adpostete toate instalaiile electrice de transformare i cele auxiliare de servicii proprii. 3. Evacuarea energiei electrice n sistem Energia electric produs n centrala hiroelectric Islaz, va fi transportat ctre reeaua din Sistemul Energetic Naional prin dou transformatoare cu capacitatea de 40 MVA fiecare, care vor fi montate pe platforma aval a centralei, acestea fiind legate aerian de stlpul racord de 10 kV, spre staia 110 KV de pe mal i de aici n SEN prin dou LEA 110 kV. Centrala hidroelectric Islaz are acelai principiu privind legtura cu sistemul energetic naional ca i centralele din amonte n sectorul Ipoteti Izbiceni. La staia de 20 KV a centralei se racordeaz LEA 20 KV din zon, realiznd o alimentare de rezerv a centralei. Racordarea centralei hidroelectrice Islaz la sistem a fost analizat de ISPE Bucureti n luna aprilie 2002 prin studiul privind Reactualizarea ncadrrii n sistem a cascadei Slatina Dunre, n condiiile reversibilitii acesteia prin racordarea cu fluviul Dunrea prin CHE Islaz. Sistemul de automatizare ales, numeric, integrat, este realizat n tehnologia SCADA, fiind distribuit logic i fizic, asigurnd din punct de vedere funcional ierarhizarea impus de logica de comand i control pentru fiecare entitate n parte.
9 ni
3.1.2.5. Ecluza (informativ) Ecluza ce se va amplasa n nodul hidrotehnic, va fi situat pe malul stng bieful aval, avnd capul amonte, inclusiv zidurile acestuia, n digul realizat n form de S, n frontul de retenie. La stabilirea dimensiunilor utile ale ecluzei s-au avut n vedere elemente geometrice ale convoiului de calcul, precum i capacitatea practic de trafic, care este identic cu capacitatea luat n calcul n amonte pe sectorul Ipoteti Izbiceni. innd cont de cerinele Direciei Generale a Transporturilor Maritime pe Dunre i Ci Navigabile i de configuraia nodului hidrotehnic format din centrala hidroelectric, baraj deversor, avnd n vedere posibilitatea realizrii ecluzei navigabile n viitor, cu lucrri suplimentare minime se evalueaz tehnico economic execuia odat cu nodul hidrotehnic numai a acelei pri a liniei de dirijare amonte al crui traseu coincide cu ampriza digului mal stng a lacului de acumulare. Execuia ecluzei nu face obiectul acestei investiii, urmnd a se executa n viitor, cnd se va trece la navigabilizarea rului Olt.
3.1.2.6. Devierea apelor, organizare de antier. Devierea apelor se va face n dou faze de execuie; faza I form dintr-un dig batardou, executat din materiale locale cu pereu beton i rosturi etanate i racordat la partea inferioar cu ecran tip Kelly; faza II care reprezint nchiderea breei din din digul frontal mal stng. 3.1.2.7. Organizarea tehnologic i social. Lucrrile de execuie la AHE Islaz se prevd a se desfura pe 5 ani, la lucrrile de baz. Pentru executarea lucrrilor la: barajul deversor, centrala hidroelectric, digurile frontale i cele laterale, contracanalele mal stng i mal drept, racordurile i accesele, regularizarea aval, n meandra de la malul stng, aval de incinta de devierea apelor faza I-a i amonte de traseul viitorului drum deviat DN 54, se vor amplasa: - fabrica de betoane, - staia de sortare agregate, - laboratoarele de probe i ncercri, - birouri efi de lot, - depozite de mic capacitate pentru unele materiale, - platforme de lucru fierari, dulgheri etc. - Platforme pentru parcarea unor utilaje, unele remedieri ale acestora, - depozite carburani, vor fi amplasate tot pe malul stng spre amonte de viitorul acces la nodul hidrotehnic Islaz;
10 ni
- Sediul antierului, - Sala de protocol, - Birouri inspectori de antier, - Cantin, - Dispensar- punct sanitar, - Realizarea unor posibiliti de cazare delegaii, - Dou barci pentru echipe speciale de lucru pe timp limitat. - Sediul Energomontaj, - Sediul Electromontaj. Toate zonele amenajate vor fi dotate cu : - Alimentare cu energie electric, - Alimentare cu ap potabil, - Canalizare i instalasii de epurare, - Legturi telefonice, - Instalaii de stins incendiu- PSI, - Instalaii paratrsnet, - Drumuri sigure de acces. Pentru zona de organizare special, amplasat pe malul stng al regularizrii aval, care depinde administrativ de oraul Turnu Mgurele, nu se vor prevede n aceast etap lucrri. n organizarea social nu se vor prevede dect un numr minim de barci pentru cazri provizorii, pe perioade scurte. Mna de lucru se va angaja dintre localnici, care se vor deplasa prin mijloace auto la punctele de lucru. De asemenea se va avea n vedere cantitatea de lucrri ce urmeaz a se realiza n anul de vrf, productivitatea muncii etc. 3.1.2.8. Accese, drumuri i poduri de racord Pentru accesul n zona nodului hidrotehnic Izlaz este necesar execuia unui drum de acces care s stabileasc legtura rutier cu reeaua rutier existent din zon. n varianta energetic (baraj + centrala hidroelectric) pe malul drept se deviaz drumul existent DN 54 (Izlaz -Tr. Mgurele - drum naional secundar) de la km. 63+621 pe o lungime de cca 1.170, 07 ml. n dreptul nodului hidrotehnic, circulaia rutier se realizeaz cu ajutorul podurilor peste baraj i central. Traseul drumului se continu pe malul stng pe o lungime de aproximativ 1.425,4 ml pn se realizeaz intersecia cu traseul iniial al drumului naional la km. 66+384. Prin dimensionarea hidraulic efectuat, a rezultat necesitatea execuiei unui pod cu o singur deschidere, continuitatea drumului naional DN 54 deviat realiznduse prin intermediul unei rampe amplasat pe un dig executat n albia minor. Vechiul bra al rului Olt se va traversa pe un pod nou din beton armat cu o singur deschidere de 14 m, structura podului fiind format din prefabricate. Drumul din zon, n prezent, este drum naional secundar de clasa tehnic IV, DN54 cu dou benzi de circulaie. Devierea lui pentru acces la baraj i central va avea aceleai caracteristici tehnice ca i drumul naional. Traficul ce se
11 ni
desfoar pe acest drum este un trafic foarte greu, iar viteza proiectat de deplasare este de 60 km/h. 3.1.2.9. Echiparea cu aparate de msur i control i sistem de avertizare Aparatele de msur i control sunt prevzute a supraveghea comportarea n timp a uvrajelor, iar sistemul de avertizare i alarmare sonor a populaiei este necesar i obligatorie, pentru ca n situaia petrecerii instantanee a fenomenelor s se creeze posibilitatea evacurii populaiei i a bunurilor materiale. n vederea urmririi n timp a obiectivelor amenajrii Islaz , s-au prevzut a fi echipate barajul deversor, central, ecluza, barajul de pmnt frontal, deversorul fuzibil i digurile, cu urmtoarele tipuri de A.M.C.: pendule inverse, rocmetre, cleme dilatometrice, mire, reperi topo (parament, nivelment, pilatri de microtriangulaie), foraje piezometrice, foraje hidrologice, dispozitive hidrometrice i telemetrice. Sistemul de avertizare alarmare sonor a populaiei i obiectivelor economice din zonele aflate n avalul amenajrilor hidrotehnice, care prin avariere sau cedare pot duce la pierderi de volume de ap necontrolate, este necesar i obligatorie dac se are n vedere c n majoritatea cazurilor fenomenele nu se petrec instantaneu, existnd posibilitatea evacurii populaiei i a bunurilor materiale. Sistemul de avertizare-alarmare pentru amenajarea Islaz va face parte integrant din ansamblul sistemului similar aferent S.H. Slatina.
3.1.3. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei

3.1.3.1. Date de baz La stabilirea produciei de energie n centrala proprie i a sporului de energie obinut prin pompaj pe sectorul Ipoteti-Dunre, n calculele ce urmeaz, s-au folosit: debitele medii multianuale afluente n seciunea fiecrei acumulri de pe sectorul Ipoteti-Dunre pe o perioad de 60 ani (1940-2000) sunt prezentate n tabelul de mai jos: Debitul mediu multianual (m3/s) 163,15 176,69 178,37 179,19 179,67 179,78 - curbele de capacitate ale acumulrilor Ipoteti, Drgneti, Frunzaru, Rusneti, Izbiceni i Islaz .
Seciunea acumulrii Ipoteti Drgneti Frunzaru Rusneti Izbiceni Islaz
12 ni
- cheile limnimetrice aval sau amonte de centrale, dup cum acestea turbineaz sau pompeaz debitele din lacuri. - caracteristicile tehnice ale grupurilor mecanice (capaciti de nghiire, randamente) i caracteristicile privind partea electric; - pierderile de sarcin pe circuitul apei n central. Din curbele de capacitate ale acumulrilor s-au extras volumul total (Vt) la nivelul normal de retenie (NNR) din lac i volumul util (Vu) pentru folosina energetic, cuprins ntre NNR i nivelul minim energetic (NmE). Lacul de acumulare Ipoteti Drgneti Frunzaru Rusneti Izbiceni Islaz NNR(md M) 98,00 84,50 71,00 57,50 44,00 30,75 NmE(md M) 96,00 82,50 69,00 55,50 42,00 28,75 Vt(mil. m3) 99,34 82,75 91,75 82,21 62,80 28,92 Vu(mil. m3) 25,80 20,30 25,86 20,78 18,03 15,24
Nivelul minim energetic, respectiv volumul util pentru folosina energetic, evideniaz faptul c amenajrile de pe sectorul Ipoteti-Izbiceni au fost proiectate n principal pentru satisfacerea irigaiilor din zon (volumele cuprinse ntre nivelul minim energetic i nivelul minim posibil, afectate irigaiilor, au valori cuprinse ntre 30 i 51 mil. m3 - vezi anexele 7..11). Din topogramele de proiect s-au extras limitele ntre care variaz capacitatea de nghiire i randamentul funcie de cdere la turbinare, respectiv la pompare (pentru funcionare cu 4 grupuri): - caracteristicile la turbinare: Cderea net (m) Hmin. = 5,8 Hc = 8,5 Hmax. = 11,1 3 Debitul nghiit (m /s) 71 100 85 Randamentul maxim al turbinei: 90 % - caracteristicile la pompare: Cderea net (m) Hmin. = 8,6 Hc = 9,8 Hmax. = 11,6 3 Debitul nghiit (m /s) 55 47 36 Randamentul maxim al pompei: 76 % Randamentul echipamentului electric s-a admis conform crii tehnice de 96%.
13 ni
3.1.3.2. Ipoteze de calcul Analiza folosirii pompajului energetic pe sectorul Ipoteti-Dunre se bazeaz pe o serie de ipoteze, care in de caracterul funcionrii n regim de pompare-turbinare, de caracteristicile tehnice ale uvrajelor i echipamentului din centrale, precum i de condiiile specifice n care are loc pompajul pe rul Olt, centralele funcionnd i n regim gravitaional, pe seama stocului afluent natural al acumulrii. Lacul Ipoteti este rezervorul amonte pentru pompajul energetic iar pomparea apei se face din Dunre atta timp ct debitul afluent pe Dunre este mai mare 3.500 m3/s (datorit restriciilor impuse de nlimea de aspiraie n regim de pomp), n restul timpului pompajul se face din acumularea Izbiceni. Din curba de durat a debitelor medii zilnice pe Dunre i n aval de CHE Islaz n regim de funcionare ca turbin sau pomp rezult c, n medie, timp de 44 zile/an (pentru 88%) debitul afluent pe Dunre este sub 3.500 mc/s. Principalele ipoteze de calcul: - pomparea apei din Dunare spre lacul Ipotesti se face cand debitul pe Dunare este mai mare de 3500mc/sec dupa urmatorul program: -in timpul saptamanii: 6ore / noapte - in zilele de sambata si duminica: 12 ore; se excepteaza aprilie si mai, cand se va pompa 9 ore. - nu sunt restricii privind ritmul de golire-umplere a lacurilor sau exist restricii impuse de "Normativul H-Ip-1992" pentru protejarea uvrajelor amenajrii (diguri, baraje); - nivelul minim de golire n regim de turbinare va rezulta din regimurile calculate, fiind limitat la cel stabilit prin proiect; pentru lacul Ipoteti nivelul minim va fi de - 4m fa de NNR; - pomparea energetic se efectueaz n perioadele de ape mici i medii pe rul Olt cu 1, 2, 3 sau 4 grupuri pe central n funcie de capacitatea lacurilor. n afara ipotezelor menionate s-a inut seama i de ipoteze tipice funcionrii gravitaionale a centralelor hidroelectrice, care dispun de acumulri ce nu pot asigura dect o regularizare zilnic-orar i sptmnal a debitelor, cum ar fi: - stocul afluent n lacul de acumulare n timpul a 24 ore trebuie turbinat n acelai interval de timp; - stocul de ap din zilele de smbt i duminic trebuie turbinat n restul zilelor din sptmn; - volumul afectat regularizrii debitelor nu poate depi volumul util al lacului respectiv; - debitele turbinate nu pot depi capacitatea maxim total de nghiire a grupurilor din central. Avnd n vedere c sectorul Ipoteti-Izbiceni se afl la captul aval al salbei de lacuri ce deservesc folosina energetic, Oltul fiind amenajat integral ntre Cornetu i Ipoteti, regularizarea zilnic-sptmnal a debitelor mrete durata zilnic de funcionare a centralelor de pe acest sector, fr afectarea capacitii de acumulare a lacurilor proprii. Trebuie doar ca lacul Ipoteti s fac redresarea debitelor turbinate, centralele din amonte avnd un debit instalat egal cu 330 m3/s, iar cele de pe sectorul Ipoteti Izbiceni un debit instalat de 500 m3/s (dictat la momentul proiectrii amenajrilor de pe Oltul inferior de necesitatea pomprii apei din Dunre pentru asigurarea irigaiilor din zon i de capacitatea de nghiire n regim de pompaj).
14 ni
3.1.3.3. Determinarea produciei de energie a CHE ISLAZ La stabilirea produciei de energie s-au luat n considerare: - debitele afluente n seciunea acumulrii Islaz n perioada 1940-2000 Debitul mediu multianual n aceast perioad este Qm = 179,78 m3/s; - debitul instalat Qi = 400 m3/s; - consumuri pentru alte folosine: Qc = 13,3 m3/s (consumuri extrase din lucrarea "Studiul consumurilor de ap din bazinul rului Olt pe sectorul Izbiceni- Dunre"); - debitul disponibil n seciunea Islaz: Qdisp. = 166,5 m3/s; - coeficientul de utilizare a stocului la debitul instalat este de 91%; - debitul uzinat Quz = 151,5 m3/s; - nivelul normal de retenie n lacul Islaz: NNR = 30,75 mdMB; - nivelul minim de exploatare: NmE = 28,75 mdMB; - nivelul aval de central: Nav = 21 mdMB; - cderea brut Hbr = 9,75 m; - caracteristicile tehnice ale grupurilor: - la turbinare: - randamentul max. al turbinei: 90 % - randamentul generatorului: 96 % - la pompare: - randament max. al pompei: 76 % Astfel, rezult o putere instalat Pi = 32,9 MW i o producie de energie n anul mediu din stocul natural: E = 125 GWh/an. 3.1.3.4. Analiza energetic pentru funcionarea n regim de pompaj Pompajul energetic pe cascada Ipoteti-Dunre se desfoar concomitent cu funcionarea gravitaional (bazat pe afluentul natural n acumulri) a centralelor. Energia electric produs i consumat la pompare variaz de la zi la zi fiind funcie de nivelurile n acumulri, volumul disponibil pentru pompare, debitul afluent n ziua respectiv etc. Pentru aprecierea energiei produse din stocul pompat i al energiei consumate n regim de pompaj s-au luat n considerare urmtoarele: - pomparea apei din Dunare spre lacul Ipotesti se face cand debitul pe Dunare este mai mare de 3500mc/sec dupa urmatorul program: -in timpul saptamanii: 6ore / noapte - in zilele de sambata si duminica: 12 ore; se excepteaza aprilie si mai, cand se va pompa 9 ore. - grupurile din central pot funciona pn la plin sarcin, att n regim de turbinare, ct i n regim de pompare, rezultnd un debit instalat total pe central de 400 m3/s la turbinare i 220 m3/s la pompare indiferent de cdere;
15 ni
- centralele pornesc toate odat, cu toate cele 4 grupuri la turbinare iar la pompare pornirea se face la intervale foarte mici, nefiind impuse restricii n aceast privin de ctre reelele de tensiune din zon; - regularizarea zilnic-orar i sptmnal a stocului natural se face n amonte de cascada Ipoteti-Dunre, influennd numai durata zilnic de funcionare a centralelor de pe aceast cascad, nu i lacurile de acumulare (nu solicit volumul n lacurile respective); - lacurile Ipoteti-Islaz regularizeaz zilnic stocul de ap de pe diferena de bazin, lacul Ipoteti asigurnd i redresarea debitelor de la 330 m3/s ct are CHE Slatina din amonte, la 500 m3/s - debitul instalat n centrala proprie; - la turbinare se ine seama de un decalaj de timp necesar undelor de debit pentru parcurgerea distanelor dintre dou acumulri consecutive, determinat pentru o vitez de curgere egal cu 2,0 m/s; la pompare s-a neglijat decalajul de timp; - randamentul echipamentului mecanic se consider egal cu 89,0%89,5% pentru funcionare ca turbin i cu 68% pentru funcionare ca pomp pentru sectorul Ipoteti-Izbiceni; - la partea electric se admite un randament constant i egal cu 96% pentru turbinare, respectiv 95% pentru pompare; - pierderile de sarcin se consider conform cheilor limnimetrice date n anexa 13, iar pentru circuitul apei prin central se admit pierderi de ordinul a 0,30-0,50 m. n condiiile de calcul menionate mai sus, s-au determinat debitele posibil a fi pompate pentru o gam de debite afluente (n regim natural) cu valori cuprinse ntre 40 m3/s i 320 m3/s (cu pai de 20 m3/s) n seciunea acumulrii Ipoteti, la care se adaug diferenele de bazin corespunztoare pentru celelalte acumulri. La un debit natural de 320 m3/s, n seciunea Ipoteti durata de 16 ore / zi este acoperit integral de turbinarea stocului gravitaional. Depirea acestei limite duce la un non-sens pentru funcionarea n regim de pompaj sau creaz deversri artificiale pe cascada Ipoteti-Izbiceni. Rezultatul acestor calcule se poate urmri n diagrama prezentat n anexa 14. De remarcat c toate calculele s-au fcut pe baza curbei de durat a debitelor medii lunare. n diagrama menionat sunt figurate cele dou curbe, o curb corespunznd debitelor naturale i a doua curb corespunznd debitelor disponibile dup realizarea pompajului n condiiile artate anterior. Diferena dintre cele dou curbe a servit la evaluarea stocului pompat. De remarcat c n perioadele n care, datorit debitelor sczute de la Dunre, CHE Islaz nu poate funciona n regim de pompaj, stocul mediu anual pompat respectiv turbinat de CHE Islaz se reduce n mod corespunztor. n aceast perioad pompajul se realizeaz numai pe sectorul cuprins ntre Ipoteti i Izbiceni. n condiiile artate mai sus se poate suplimenta stocul natural cu un volum de ap pompat de 1922 mil m3 anual.
16 ni
Astfel, s-au obinut valorile energiilor att la pompare, ct i la turbinarea stocului de ap pompat, dup cum urmeaz: a) la CHE Islaz - energia electric produs din stocul pompat - energia electric consumat pentru pompaj b) cascada Ipoteti-Izbiceni - energia electric produs din stocul pompat - 213,93 GWh/an; - energia electric consumat pentru pompaj - 326,47 GWh/an. n total pe sectorul Ipoteti-Dunre rezult: - energia electric produs din stocul pompat - 245,28 GWh/an; - energia electric consumat pentru pompaj - 371,91 GWh/an. Se constat c energia consumat este aproximativ dubl fa de energia produs, sau altfel spus, raportul energie produs / consumat la pompajul energetic pe cascada Ipoteti-Dunre este de cca. 0,66. 31,35 GWh/an; 45,44 GWh/an.
17 ni
Denumirea seciunii:

3.2. Protecia monumentelor istorice

Elaborator: S.C. Quattro Design S.R.L. arh. erban POPESCU-CRIVEANU urb. Alexandra ANA-VIINESCU urb. Alina DRGOESCU Cuprinsul capitolului: 3.2.1. Msuri de protecie a monumentelor istorice Piese desenate: 3.2. Protecia monumentelor istorice, sc. 1:25.000
18 ni
3.2.1. Msuri de protecie a monumentelor istorice

Monumentele istorice situate n teritoriile administrative ale localitilor nu sunt afectate de construirea A.H.E. Islaz (vezi detalii n 1.4 Studiul istoric i 2.2. Evoluia istoric, patrimoniul construit). Se menioneaz c podul peste rul Si, monument istoric cu indicativul LMI nr. 345. TR-II-m-B-14482 trebuie protejat n mod special n situaia n care traficul de autocamioane i utilaje grele va crete. n zona albiei majore a Oltului, zon cu patrimoniu arheologic reperat (ZPAR) trebuie luate urmtoarele msuri de protecie a monumentelor istorice: descrcarea de sarcin arheologic a celor 7 puncte n care s-au gsit vestigii istorice (zone cu patrimoniu arheologic evideniat ntmpltor ZPAEI); executarea lucrrilor de construire cu supraveghere arheologic. Documentarea modului de locuire medieval n zon pe baza cercetrilor arheologice va fi posibil pentru aezrile romneti disprute, situate n interfluviul Olt-Si, i anume (de la sud ctre nord) Grdinari, Piscul, Segarcea, Prlitura precum i pentru aezrile turceti Grla Mare i Grla Mic, de la confluena braului vechi al Oltului cu prul Si.
19 ni
Denumirea seciunii:

3.3. Protecia mediului i a patrimoniului natural

Elaborator: S.C. I.S.P.H. S.A. Ing. Adrian MODREANU Cond. arh. Emilian MOLDOVANU Cuprinsul capitolului: 3.3.1. Documentaii anterioare 3.3.2. Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu 3.3.2.1. Solurile 3.3.2.2. Calitatea apei 3.3.2.3. Apele subterane 3.3.2.4. Ecosisteme acvatice i terestre 3.3.3. Riscuri tehnologice Piese desenate: 3.3. Protecia mediului i a patrimoniului natural
20 ni
3.3.1. Documentaii anterioare

n cele ce urmeaz vor fi prezentate cteva aspecte privind impactul realizrii amenajrii hidroenergetice asupra unora dintre factorii de mediu, aa cum rezult din urmtoarele documentaii ntocmite n perioada 2002 2004: Amenajarea Hidroenergetic a rului Olt pe sectorul Izbiceni Dunre CHE Islaz - Studiu de impact; Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului produs de defriarea vegetaiei forestiere pe o suprafa de 49,88 ha (jud. Olt); Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului produs de defriarea vegetaiei forestiere pe o suprafa de 132.03 ha (jud. Teleorman); Acestea vor fi completate cu referiri la ariile naturale protejate instituite ulterior elaborrii celor trei documentaii.
3.3.2. Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu

Prin trecerea de la regimul natural la cel amenajat, pe sectorul respectiv vor aprea modificri n morfologia albiei i a malurilor, dintre care menionm: modificri ale traseului rului prin ndiguiri i enalizri; depuneri aluvionare la coada lacului; nmltiniri ce se pot forma n exteriorul digurilor n zonele n care exist i n regim natural; reducerea fenomenelor de eroziune i transport aluvionar; consolidarea prundiurilor cu vegetaie de lunc;
3.3.2.1. Solurile Solurile din zona amenajrii vor fi afectate la nceput pe perioada execuiei prin apariia organizrilor tehnologice i sociale, a desfurrii lucrrilor de construcii montaj, iar dup nceperea acumulrii vor fi dezafectate solurile din categoria celor nedezvoltate, aparinnd tipurilor de soluri i protosoluri aluviale. De asemenea, regimul hidrologic va suferi o modificare important prin trecerea de la regimul natural de scurgere la un regim fluvio lacustru, regim ce se va instala prin apariia acumulrii pe cei cca. 15km lungime ai acesteia. Deoarece pe sectorul cuprins ntre lacul Izbiceni i seciunea de interes (CHE Islaz) nu exist aflueni, transportul de debit solid nu va suferi modificri n raport cu situaia actual.
21 ni
3.3.2.2. Calitatea apei n ceea ce privete calitatea apei, prin producerea de energie electric ntr-o central hidroelectric nu se produc modificri ale calitii apelor. Apele uzate menajere de la grupul sanitar din central, vor fi evacuate printr-o reea de canalizare, fie ntr-o staie de epurare de tip monobloc, fie ntr-un bazin etan vidanjabil. Avnd n vedere c durata efectiv de staionare a apei n acumulare va fi relativ redus, chiar n situaia unui aport favorabil de nutrieni din amonte, este puin probabil ca procesul de eutrofizare s se manifeste n masa de ap prin dezvoltri masive ale unor populaii de alge planctonice. Simpla apariie a acumulrii nu va putea influena pozitiv valorile acelor indicatori ai apelor Oltului, care sunt influenai de deversrile unor industrii poluatoare din amonte. n acelai context, trebuie subliniat faptul c pn n momentul punerii n funciune a staiilor de epurare de la Giuvrti, Islaz (prevzute n PUG-urile localitilor respective), si Izbiceni (vezi site-ul primariei) valorile care definesc ncrctura organic a apelor Oltului se vor menine n continuare la nivelul actual. n ceea ce privete staia de epurare de la Lia (de asemenea menionat n PUG) , emisarul apelor convenional curate provenite de la aceasta este prul Si, care se vars direct n Dunre. 3.3.2.3. Apele subterane Realizarea amenajrii hidroenergetice va conduce la apariia unor modificri ale regimului apelor subterane, cum ar fi: variaii ale nivelului freatic din zona adiacent lacului sub influena direct a regimului de exploatare, diminuarea gradului de interaciune dintre apele subterane i apele de suprafa, apariia unei zone de influen dintre acviferul freatic i lac ce va fi sub forma unei fii cu limi variabile n funcie de condiiile morfo litologice. 3.3.2.4. Ecosistemele acvatice i terestre Va fi ocupat definitiv o suprafa total de 606,24 ha, din care: teren arabil.......................................... 63,21 ha pune................................................ 68,76 ha vie...........................................................0,77 ha neproductiv.........................................290,67 ha fond forestier...................................... 182,83 ha Realizarea amenajrii va conduce la distrugerea integral a biocenozelor terestre (vegetaie, larve de insecte, diferite specii de viermi, crtie, etc) de pe suprafeele de teren ocupate n vederea realizrii amenajrii. Pe perioada execuiei lucrrilor sunt afectate suprafeele aferente organizrii de antier, iar dup intrarea n exploatare este vorba de acele suprafee afectate att prin realizarea nodului hidrotehnic i a digurilor perimetrale ct i cele situate n albia major a rului, pe poriunea inundat dup nchiderea barajului. Avnd n vedere c aceste asociaii vegetale i animale ocup n zon suprafee mult mai mari, se poate afirma c toate aceste specii vor continua s existe ca i pn acum n afara zonei afectate prin apariia uvrajelor amenajrii, aa c dispariia unei pri din populaiile respective, nu va afecta biodiversitatea general a zonei.
22 ni
n ceea ce privete mamiferele terestre, acestea sunt deja izolate pe teritorii delimitate de acumulrile existente n amonte, (trecerile fiind posibile numai pe podurile construite de om), aa nct construirea a unei alte acumulri nu are cum s prezinte un impact semnificativ asupra faunei terestre n general i asupra fondului cinegetic n special. nceperea exploatrii, prin trecerea de la regimul natural de scurgere a apei la un regim fluvio lacustru, va determina schimbarea unor elemente definitorii ale biotopului cum ar fi transparena i dinamica temperaturii apei, procesele de sedimentare a particulelor in suspensie, alimentarea permanent cu organisme vegetale i animale provenite din ecosistemele de tip lacustru situate n amonte. n privina ihtiofaunei se poate aprecia c apariia unui lac de baraj relativ ngust i lung va reprezenta formarea unui biotop cu caracteristici mixte - att proprii unui lac (prin adncime, stratificare a apei) ct i tipice unui ru (prin caracteristicile regimului de funcionare) aa nct actualele populaii piscicole i vor continua existena. Ar fi de subliniat faptul c creterea turbiditii din perioada execuiei nu va avea un impact semnificativ asupra ihtiofaunei; n schimb apariia unui numr relativ ridicat de muncitori (pe durata realizrii investiiei) va putea favoriza apariia actelor de braconaj. n ceea ce privete avifauna, se poate afirma c realizarea amenajrii nu va influena varietatea speciilor de psri existent n zon. n perioada execuiei lucrrilor, este de ateptat ca populaiile de psri prezente n zon, acvatice i nu numai, s fie deranjate de specificul activitilor desfurate pe antier; majoritatea acestora se vor ndeprta - temporar - din aceast zon. Trebuie artat c majoritatea psrilor din zon au ca habitat preferat luciul de ap. innd cont de mobilitatea lor ridicat, psrile i vor gsi locuri de refugiu in habitatele acvatice apropiate, n special pe lacurile de acumulare din amonte; dup cum s-a menionat anterior, acestea au cptat i ele regim de arie de protecie special avifaunistic. Ulterior, n timp, dup intrarea n exploatare, n zonele litorale de mic adncime ale lacului i mai ales n poriunea de la coadaacestuia, dar i n contracanale, se vor instala formaiuni tipice (rogoz, stufri, ppuri); acestea vor oferi att posibiliti de cuibrire (adpostire) pentru aduli i pui, ct i unele posibiliti de hrnire (prin consumul unor organisme animale/sau vegetale care se instaleaz aici). Un lucru important de menionat este faptul c suprafaa de 182,83 ha care urmeaz a fi defriat nu constituie un corp compact, ci reprezint mai multe petice de zvoaie de plop i salcie; mrimea acestei suprafee reprezint numai 6% din suprafaa de foioase (3192ha) existent n interiorul ariei de protecie special avifaunistic (conform fiei standard ROSPA 0024). Astfel, rolul de habitat pentru anumite psri nedependente de mediul acvatic (pasrea ogorului, dumbrveanca, speciile de ciocnitoare) va fi preluat att de formaiunile pduroase aflate n apropiere, n afara perimetrului amenajrii, ct i de formaiunea pduroas compact de pe insula Calnov, situat amonte de confluena Oltului cu Dunrea; n timp,suprafaa acestui tip de habitat s-ar putea extinde prin realizarea unor plantaii de salcie i plop pe terenurile neproductive din zon.
23 ni
3.3.3. Riscuri tehnologice

n ceea ce privete riscul apariiei unei avarii la baraj, aceasta desigur exist, dar cu o probabilitate de apariie foarte redus. n momentul de fa urmeaz a se definitiva calculul undei de inundabilitate i implicit delimitarea zonei ce va fi afectat n eventualitatea unei avarii la barajul i/sau digurile amenajrii hidroenergetice Islaz;. n orice caz, limitele acesteia se vor situa n interiorul zonei care ar putea fi afectat de unda de inundabilitate propagat ca urmare a producerii unui accident fie la barajul Vidra (pe rul Lotru) fie la barajul Strejeti (pe rul Olt). n conformitate cu prevederile HGR 638/1999 n zon s-a realizat deja un sistem de avertizare alarmare. n momentul de fa, n zon, sunt amplasate n mai multe locaii (Izbiceni, Giuvrti, Lia, Odaia, Islaz, Moldoveni, Segarcea-Vale, Lunca, Tr. Mgurele) sirene de avertizare alarmare a populaiei; amplasarea acestora s-a fcut innd cont de ipoteza producerii unui accident la unul dintre cele dou baraje menionate mai sus.
24 ni
Denumirea seciunii:

3.4. Evoluia populaiei i a resurselor umane

Elaborator: S.C. I.S.P.H. S.A. Cond. arh. Paul VLDOIANU Cond. arh. Emilian MOLDOVANU Cuprinsul capitolului: 3.4.1. Reeaua de localiti 3.4.2. Evoluia populaiei i a resurselor umane 3.4.3. Fora de munc ocupat pentru realizarea investiiei 3.4.3.1. Personal de execuie 3.4.3.2. Personal de exploatare Piese desenate: 3.4. Evoluia populaiei i a resurselor umane
25 ni
3.4.1. Reeaua de localiti

Localiti i uniti administrativ teritoriale n teritoriul studiat pentru care au fost disponibile date statistice: n judeul Teleorman: - Municipiul Turnu Mgurele: localiti componente: Turnu Magurele - Comuna Islaz : localiti componente: Islaz Moldoveni - Comuna Lia: localiti componente: Lia In judeul Olt: - Comuna Giuvrti: localiti componente: Giuvarti
3.4.2. Evoluia populaiei i a resurselor umane

Planurile Urbanistice Generale ale localitilor studiate prevd urmtoarele: n cazul comunei Giuvrti datorita situaiei economice actuale deficitare in care se afla din punct de vedere economic si a mbtrnirii demografice generale, in prima etapa se apreciaz diminuarea in continuare a numrului de locuitori. Odat cu revigorarea activitilor economice si realizarea propunerilor este posibil procesul de redresare demografica. Evolutia populatiei apreciata pe baza modelului de crestere tendentiala (spor natural si migrator) se poate lua in considerare numai ca urmare a revitalizarii activitatilor economice in orasul Corabia. In aceasta situatie plecand de la anul de referinta 1999, se estimeaza pentru comuna Giuvarasti pentru anul 2010 o populatie de 2766 locuitori. Estimarea locurilor de munca necesare in aceste conditii este in legatura directa cu nivelul de relansare economica a comunei si imprejurimilor. Agricultura ar putea asigura un grad de ocupare foarte mare, aproximativ 74,7 locuitori activi la 100ha, fapt ce conduce le o crearea de noi locuri de munca. Restul locurilor de munca pot fi asigurate de sectorul prestarilor de servicii catre populatie, de activitatile de mica industrie precum si de locurile de munca din orasul Corabia sau de pe santierul acumularii si CHE Islaz, care vor fi ocupate de navetisti din Giuvarasti. Evolutia populatiei localitatii Lita , conform datelor statistice informative furnizate de CNS BDL, rezulta ca din totalul de 3705 locuitori inregistrati in 1993, in anul 1998 raman inregistrati doar 3523 locuitori. Deci in comuna Lita nu se poate vorbi de un spor natural sau migrator. Forta de munca in anul 1998 a fost inregistrata cu 142 persoane din care 9 lucrau in comert, iar 51 in agricultura, zootehnie si industria locala, 32 persoane in activitatea de transport, 9 in administratia publica , 31 de persoane in invatamant, 8 persoane in activitatea de sanatate si asistenta sociala si 2 persoane in alte
26 ni
activitati, in anul 2000 a crescut numarul persoanelor lucratoare in comert si in unitati industriale cu profil industrial alimentar. Daca consideram constatnt numarul celor ca-si desfasoara activitatea in invatamant, cultura si sanatate se constata o crestere a numarului celor ce-si desfasoara activitatea in comert si agricultura. Se constata, ca si in cazul localitatii Giuvarasti ca evolutia populatiei depinde de numarul locurilor de munca ce se pot asigura in localitate si inprejurimi. Astfel o relansare e conomica a municipiului Turnu Magurele precum si inceperea santierului la amenajarea hidro-energetica de la Islaz ar duce la cresterea numarului de locuitori ai comunei. Evolutia populatiei in comuna Islaz din datele furnizate de CNS BDL cuprinde perioada 1993-1998. La capitolul populatie se constata o scadere continua si constanta a numarului de locuitori ai comunei. Numarul nasterilor este jumatate din numarul deceselor. Numarul locuitorilor va fi in continuare in scadere, dar pentru a o diminua sunt necesare pe deoparte o imbunatatire a conditiilor de viata in localitate si pe de alta parte cresterea numarului de locuri de munca in comuna si imprejurimi. In imprejurimi ne referim in principal la municipiul Turnu Magurele, dar si la realizarea amenajarii hidrotehnice de la Islaz, care mai ales pe perioara derularii executiei va crea un numar important de locuri de munca. Municipiul Turnu Magurele care a avut o crestere constanta a populatiei pana in 1989, ca urmare a reducerii activitatii industriale si implicit a locurilor de munca a suferit o reducere a acesteia, in principal prin migrare spre municipiul Alexandria, capitala de judet si Bucuresti. Se remarca o scadere a populatiei in perioada 1992 2000 in toate localitatile studiate.
Evolutia populatiei stabile, numar locuitori, indice de crestere
UAT 1930 Jud. Teleorman Turnu Mgurele 17.351 Islaz Lia Jud. Olt Giuvrti 2.532 7.382 4.077
Numr de locuitori 1941 1992 2002
Indice de cretere 1992 2002
19.242 8.084 4.388
36.825 6.851 3.694
30.089 6.203 3.252
2,12 0,93 0,91
1,74 0,84 0,80
2.882
3.099
2.732
1,22
0,88
27 ni
3.4.3. Fora de munc ocupat pentru realizarea investiiei

3.4.3.1. Personal de execuie Prin realizarea amenajrii hidroenergetice a rului Olt pe sectorul Izbiceni Dunre CHE Islaz, se vor crea numeroase locuri de munc att n zona de realizare i execuie efectiv a lucrrilor ct i n industriile paralele de realizare i furnizare a tuturor echipamentelor i instalaiilor tehnologice, mecanice i electrice precum i materialelor de construcii-instalaii. Pe perioada de realizare efectiv a lucrrilor se vor crea i menine, att n anul de vrf ct i n restul anilor de execuie, un numr de cca. 2000-2500 locuri de munc, antrenat n operaiunile menionate la aliniatul precedent.
3.4.3.2. Personal de exploatare Pe toat perioada normal de via privind exploatarea lucrrilor, care decurge de la data recepiei punerii n funciune i realizarea parametrilor tehnico - economici proiectai, se vor crea cca. 40 noi locuri de munc, numai pentru asigurarea exploatrii CHE Islaz n condiii de siguran. Se face precizarea c n numrul menionat, s-a cuprins numai personalul de exploatare, nu i pentru reparaii, ntruct aceast operaiune se va realiza n cadrul noii ntreprinderi Hidroserv Slatina, desprins din SH Slatina, avnd evidene separate.
28 ni
Denumirea seciunii:

3.5. Structura activitilor: activitile noi

Elaborator: S.C. I.S.P.H. S.A. Cond. arh. Paul VLDOIANU Cond. arh. Emilian MOLDOVANU Cuprinsul capitolului: 3.5.1. Potenialul agricol 3.5.2. Potenialul neagricol al comunelor 3.5.3. Potentialul economic generat de amenajarea hidro-energetica de la Islaz Piese desenate: 3.5. Structura activitatilor: activitile noi
29 ni
Teritoriul studiat cuprinde un numar de 7 unitati administrative, ce apartin judetului Teleorman (un municipiu si 4 comune) si judetului Olt (2 comune). In teritoriul studiat functiunile economice, oferta naturala a zonei studiate si gradul actual de valorificare a resurselor naturale, factorii de productie existenti si potentiali, pun in evidenta o structura in cadrul careia se detaseaza ca tipuri de activitate mai importante:
3.5.1. Potenialul agricol

In raport cu posibilitatile naturale ale zonei potentialul economic se bazeaza pe agricultura in principal, urmand legumicultura, viticultura si cresterea animalelor. Pescuitul a ramas o ramura de activitate putin dezvoltata desi apele si baltile Dunarii sunt populate cu o mare varietate de peste. Fondul funciar reprezinta principalul potential natural al zonei, terenul agricol ( arabil + pasuni + fanete) este deosebit de valoros prin calitatea solurilor, dar si prin lucrarile de imbunatatiri funciare existente, pe malul drept al Oltului (sistemul de irigatii Sadova Corabia), precum si sistemul de irigatii de pe malul stang al raului, in Teleorman. Suprafetele cultivate si productiile obtinute pot fi crescute semnificativ, tinand cont de calitatile solului, cu conditia reabilitarii si utilizarii la capacitate a retelelor de irigatiei existente si de folosirea masinilor agricole, reinfiintarea perdelelor de protective a terenurilor arabile.
3.5.2. Potentialul neagricol al comunelor

Se propune dezvoltarea unor noi activitati de tip industrial, cum ar fi: activitatea de reparatii si intretinere a utilajelor agricole, a camioanelor si autoturismelor, sctivitatea de intretinere si paza a sistemelor de irigatii, activitatea de prelucrare a produselor agricole, de origine vegetala si animal din zona, activitati de construit, inclusiv retele de infrastructura, activitati mestesugaresti, comerciale si de prestari servicii de tip industrial sau familial.
3.5.3. Potentialul economic generat de amenajarea hidro-energetica de la Islaz

Lucrrile de execuie la AHE Islaz se prevd a se desfura pe 5 ani, la lucrrile de baz Pentru executarea lucrrilor la: barajul deversor, centrala hidroelectric, digurile frontale i cele laterale, contracanalele mal stng i mal drept, racordurile i accesele, regularizarea aval, n meandra de la malul stng, aval de incinta de devierea apelor faza I-a i amonte de traseul viitorului drum deviat DN 54, se vor amplasa: . fabrica de betoane, staia de sortare agregate, laboratoarele de probe i ncercri,
30 ni
birouri efi de lot, depozite de mic capacitate pentru unele materiale, platforme de lucru fierari, dulgheri etc. Perimetrul A Platforme pentru parcarea unor utilaje, unele remedieri ale acestora, depozite carburani, vor fi amplasate tot pe malul stng spre amonte de viitorul acces la nodul hidrotehnic Islaz; Perimetrul B;
Pe malul drept aval- accesul mal drept la nodul hirotehnic Islaz n zona perimetrului C, n incinte complet separate se vor amenaja: Perimetrul C1: Sediul antierului, Sala de protocol, Birouri inspectori de antier, Cantin, Dispensar- punct sanitar, Realizarea unor posibiliti de cazare delegaii, Dou barci pentru echipe speciale de lucru pe timp limitat. Perimetrul C2 i C3: Sediul Energomontaj, Sediul Electromontaj.
Toate zonele amenajate vor fi dotate cu: Alimentare cu energie electric, Alimentare cu ap potabil, Canalizare i instalasii de epurare, Legturi telefonice, Instalaii de stins incendiu- PSI, Instalaii paratrsnet, Drumuri sigure de acces. Pentru zona de organizare special, Perimetrul D, amplasat pe malul stng al regularizrii aval, care depinde administrativ de oraul Turnu Mgurele, nu se vor prevede n aceast etap lucrri. n organizarea social nu se vor prevede dect un numr minim de barci pentru cazri provizorii, pe perioade scurte. Mna de lucru se va angaja dintre localnici, care se vor deplasa prin mijloace auto la punctele de lucru. De asemenea se va avea n vedere cantitatea de lucrri ce urmeaz a se realiza n anul de vrf, productivitatea muncii etc. Dupa incheierea lucrarilor costul irigatiei la hectar se va ieftinii ca urmare a realizarii acumularii de apa. Se poate dezvolta deasemeni piscicultura si turimul legat de aceasta activitate.
31 ni
Denumirea seciunii:

3.6. Zonificarea funcional a teritoriului pe destinaii

Elaborator: S.C. Quattro Design S.R.L. arh. erban POPESCU-CRIVEANU Urb. Alexandra ANA-VIINESCU Urb. Alina DRGOESCU Arh. Toader POPESCU Cuprinsul capitolului: 3.6.1. Concluziile studiilor de fundamentare 3.6.2. A.H.E. Izlaz 3.6.3. Zonificarea funcional - reglementri Piese desenate: 3.6. Zonificarea funcional a teritoriului pe destinaii, sc. 1:25.000
32 ni
3.6.1. Concluziile studiilor de fundamentare

Studiile de fundamentare conduc la concluzia general c executarea lucrrilor de construire a A.H.E. Islaz vor avea urmri importante n zona studiat i n zona nconjurtoare cu p suprafa mult mai mare. Aceast zon nconjurtoare poate fi definit prin urmtoarele localiti: satele Giuvrti i Segarcea-Vale la nord, mun. Turnu Mgurele la est, fluviul Dunrea la sud i oraul Corabia la vest.
3.6.2. A.H.E. Islaz

Datele principale ale acumulrii sunt urmtoarele (cf. ISPH):
COTA (mdMB) VOLUMUL TOTAL (mil. mc) VOLUMUL UTIL (mil. mc) SUPRAFAA OGLINZII DE AP (ha)
Nivelul minim de exploatare (NmE) Nivelul normal de retenie (NNR) Nivelul maxim de exploatare (NMaxE)
28,75 30,75 32,25
12,62 21,15 28,97
8,53 16,35
379,43 469,36 578,07
Digurile perimetrale au urmtoarele caracteristici:

COTA CORONAMENTULUI (mdMB) LUNGIMEA (ml)
Dig mal drept Dig mal stng
36,90 amonte 32,75 aval 36,90 amonte 32,75 aval
11.452 12.204
Limea coronamentului digurilor 4,0m; Cota coronamentului barajului lacului 34,25 mdMB; Cota pragului deversor 21,75 mdMB; Lungimea regularizrii Oltului n aval de baraj 3000m (lime variabil); Ansamblul amenajrii hidrotehnice, contracanalele i regularizarea Oltului n aval de baraj ocup o suprafa de 606,24 ha. Se expropriaz o suprafa de 150,67 ha, iar prin transmitere va fi ocupata restul suprafetei (455,57 ha). Barajul are prevzut i o ecluz pentru navigaie care urmeaz a fi executat ntr-o etap de perspectiv; aceasta se va realiza pe malul stng al cursului Oltului regularizat.
33 ni
3.6.3. Zonificare funcional - reglementri

Propunerile sunt generate de existena A.H.E. Islaz i constau din urmtoarele: (1) Zona centralei hidroenergetice, cu locuine de serviciu i organizare tehnologic; (2) Zona de organizare social necesar execuiei tuturor lucrrilor; (3) Zona de agrement propus n lunca Oltului, n meandrele prsite ale rului Olt (la sudul barajului); (4) Prevederea posbilitii dezvoltrii unor zone de locuine principale i secundare i zone de agrement pe cmpia nalt, n legtur cu localitile riverane: a. Pe malul drept al Oltului, la est de localitile Islaz i Moldoveni; b. Pe malul stng al Oltului, la vest de localitile Turnu Mgurele, Lia i Segarcea-Vale. Menionm c extinderile de localiti prevzute la pct. (4) sunt posibiliti de principiu i de perspectiv; propunerile reprezint sugestii care trebuie s fie preluate n PUG ale UAT respective. PUG va preciza: suprafeele unde se pot propune extinderile localitilor; funciunile permise i interzise; trama stradal necesar; indicii urbanistici (recomandabil POTmax 20%, CUTmax 0,4, Hmax a cldirilor 8m); implicaiile noilor organizri spaiale asupra cilor de comunicaie rutier .a. Din totalul zonei studiate, suprafeele ocupate de construcii i amenajri sunt urmtoarele:
DESTINAIA TERENURILOR SUPRAFAA (ha) PROCENT DIN TOTALUL ZONEI STUDIATE
Funciuni de interes public (din care castrele Verdea i Racovia 2,0ha) Locuine (numai cele propuse prin PUG i cele pentru A.H.E.; nu sunt incluse suprafeele posibilitilor de extindere n perspectiv ale localitilor) Uniti de producie agricol Zone de agrement, parcuri Uniti de gospodrie comunal Ci de comunicaie rutier TOTAL
9,0
0,1
340,0 13,0 130,0 14,0 24,0 530,0
4,5 0,2 1,7 0,2 0,3 7,0
34 ni
Remarcm faptul c propunerile se refer n special la anexele centralei hidroelectrice i la posibilitatea realizrii unor zone de agrement. Referitor la zona de agrement din meandrul prsit al Oltului, menionm urmtoarele: -
meandrul prsit al Oltului va avea alimentarea cu ap curgtoare din contracanalul digului malului stng al acumulrii; avnd n vedere c pot aprea situaii n care alimentarea meandrei s devin temporar deficitar (contracanal colmatat, secet, etc) n digul mal stng se va amplasa o priz de alimentare a acesteia; prin debitul astfel prelevat direct din acumulare se va putea asigura n perioadele deficitare, condiiile minime necesare tuturor componentelor noului ecosistem ce se va instala n meandr i pe malurile acesteia. este necesar executarea unor lucrri care s fereasc zona de agrement de inundaiile provocate de Dunre la debite maxime; stabilirea exact a ameanjrilor trebuie s in seama de ecluza i de canalul ecluzei care pot exista n viitor.
Propunere Bilan teritorial n zona studiat Destinaiile terenurilor/ ha
Gospodrie comunal
Terenuri neproductive
Ape curgtoare, curs. regulareizat - A.H.E.
Central hidroenergeticA.H.E. Zon de organizare tehnologic A.H.E. / teren renaturat Zon de organizare social - A.H.E.
Teren arabil i diguri aferente
Funciuni de interes public
Ci de comunicaie rutier
Lac artificial- A.H.E.
Agrement / parcuri
2 520 520 520 1440 1440
3 15 15
4 60 60 60 25 25
5 120 120 240 240 360 232 232
6 20 20 115 115 135 318 318
8 -
Uniti agricole
Teritoriul Administrativ
9 13 13
10 -
11 4 4 4 7 7
12 2,8 2,8 1,8 2,6 4,4 7,2 8,6 4,6 13,2
13 265iii 265
14 70 70 370 370 440 85 375 450
15
16 -
17 5 5
18 25 55 80
19 20i 20 20 20 20
20 -
21 70 203 273 68 1240 1308 1583 401 2664 3065
1. Comuna Izbiceni T.I. T.E.

Total 2
2. Comuna Giuvrti T.I. T.E.

Total 2
2 2 2 7ii 7
60 60 60 280 280
15 20 35
175 175 425 190 190
A. Judeul OLT 3. Comuna Islaz T.I. T.E.

Total 3
4. Comuna SegarceaVale Si Comuna Lunca T.I. T.E.

Total 4
570 570
200 200
770 770
Total / ha (2-14)
Zon inundabil
Amenajare hidroenergetic
Locuine
Puni
Pduri
Vii
Ape curgtoare
36
ni
5. Comuna Lia T.I. T.E.

Total 5 1
345 345 2
5 5 3
240 240 5
20 20 6
10
11
12
13
50 50 14
15
30 30 16
17
18
19
20
660 660 21
6. Municipiul Turnu Mgurele T.I. T.E. Total 6 B. Judeul TELEORMAN C. TOTAL ZONA STUDIAT / ha TOTAL ZONA STUDIAT / %
465 465 2820 3340 43,9
5 5 20 20 0,3
25 85 1,2
257 257 929 1289 17
283 283 621 756 9.9
7 9 0,1
280 340 4,5
13 13 0,2
130 130 130 1,7
3 3 10 14 0,2
3,6 3,6 16,8 24 0,3
255 255 520 520 6,8
120 120 620 1060iv 13,9
15 15 50 50
65 65 285 710
5 5
80 80
20 40
133 1389 1522 6017 7600 100
1 1
Zona de organizare social A.H.E. Isbiceni Din care, castrele Verdea i Racovia cca 2 ha 1 Din care, cursul Dunrii reprezint 180 ha 1 Din care, oglinda de ap a lacului i canalului ..... regularizat suprafaa .... ha (conform datelor I.S.P.H.)
37 ni
Denumirea seciunii:

3.7. Circulaia rutier

Elaborator: S.C. Quattro Design S.R.L. Arh. erban POPESCU-CRIVEANU Insp.1A Iulian ATANASIU Urb. Alina DRGOESCU Urb. Alexandra ANA-VIINESCU Arh. Andrei JELESCU Cuprinsul capitolului: 3.7.1. Circulaia rutier Piese desenate: 3.7. Circulaia rutier, sc. 1:25.000
38 ni
3.7.1. Circulaia rutier

Propunerile de organizare nu modific, in general, traseele actuale de circulaie rutier, cu excepia devierii locale pe coronamentul barajului a traseului DN 54 (vezi detalii n 1.2 Studiul circualiei rutiere). Suprafeele ocupate de circulaia rutier sunt urmtoarele: Jud. Olt 7,2 ha; Jud. Teleorman 16,8 ha; o Total zon studiatmodificri ale traseului rului prin ndiguiri i enalizri; Arterele de circulaie DN i DJ din zon vor avea n continuare profilurile transversale de 7,0m carosabil, organiznd prin acest profil circulaia conform fluxurilor prognozate. Se subliniaz necesitatea studierii n PUG ale UATB a modului de organizare a urmtoarelor intersecii: DN 54 cu DJ 642 n localitatea Izlaz; DN 54 cu arterele de circulaie din zona de dezvoltare a localitii Islaz; DN 54 cu arterele de circulaie din zona de dezvoltare a localitii Lia.
39 ni
Denumirea seciunii:

3.8. Infrastructurile tehnico-edilitare (reelele de transport)

Elaborator: S.C. I.S.P.H. S.A. Cond. arh. Paul VLDOIANU Cond. arh. Emilian MOLDOVANU Cuprinsul capitolului: 3.8.1. Alimentarea cu ap potabil 3.8.2. Canalizarea apelor menajere, pluviale i industriale 3.8.3. Alimentarea cu energie electric 3.8.4. Reeaua telefonic 3.8.5. Alimentarea cu gaze naturale 3.8.6. Colectarea, evacuarea i neutralizarea deeurilor Piese desenate: 3.8. Infrastructurile tehnico-edilitare (reelele de transport) Not. Acest capitol se refera la dezvoltarea echipararii tehnico-edilitare si la retelele de transport (exclusiv circulatia rutiera), tinand cont de investitia promovata prin acest studiu.
40 ni
3.8.1. Alimentarea cu ap potabil

Localitatea Islaz care nu are in momentul de fata un sistem centralizat de alimentare cu apa, are prevazuta suprafata de teren in estul intravilanului localitatii pentru captarea si tratarea apei potabile; in prezent alimentarea cu apa se face prin puturi individuale de mica acancime; Localitatea Moldoveni nu are retea de alimentare cu apa dar este prevazut, prin PUG-ul localitatii terenul necesar statieie de captare si tratare, in intravilanul localitatii; se va realiza in viitor si o retea de distribuire pentru apa potabila. Localitatea Lita dispune in momentul de fata de o retea de apa si canalizare de-a lungul DJ 546 de circa 1800 m, retea partial colmatata si cu un grad avansat de deteriorari. Statia de captare nu dispune de sisteme de imbunatatire a calitatii apei. In momentul actual aceasta statie nu functioneaza. PUG Lita prevede in partea de est o captare a apei subterane prin puturi forate pe la cca 40m adancime. Statia propusa va fi prevazuta cu un rezervor de circa 300mc dotat cu hidrofor si statie de pompare, precum si sisteme de imbunatatire a apei. Se va mari reteaua de apa potabila pe toata lungimea satului si se va dimensiona corespunzator pentru ca un numar cat mai mare de gospodarii sa poata fi legat la retea; Localitatea Giuvarasti se alimenteaza in prezent cu apa potabila prin fantani sapate la adancimi de 9 pana la 15m. Aceasta apa nu indeplineste conditiile sanitare pentru apa potabila. In comuna exista un put forat in anul 1980, care impreuna cu un castel de apa au fost utilizate pana in anul 1989. In prezent acest sistem este neutilizat, dar starea lui buna il recomanda pentru utilizarea in continuare, intr-un nou context; utilizarea pentru alimentarea cu apa potabila a locuitorilor comunei Giuvaresti cu apa corespunzatoare din punct de vedere calitativ; se vor realiza zone de protectie ale componentelor sistemului de alimentare pentru toate amplasamentele prevazute in acest scop. Municipiul Turnu Magurele are in momentul de fata o retea de alimentare cu apa potabila si o statie de alimentare cu apa. Reteaua de alimentare este subdimensionata si trebuie extinsa, inclusiv la cartierele Odaia si Magurele, iar statia de alimentare trebuie modernizata. Tot odata trebuie realizata si o sursa alternativa de alimentare cu apa potabila prin realizare de noi foraje. Consiliul Local al municipiului Turnu Magurele implementeaza proiectul Extindere si reabilitare retele de distributie apa potabila si canalizare n municipiul Turnu Magurele n cadrul Programului Phare 2005 Coeziune Economica si Sociala Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public n sectoarele prioritare de mediu. Proiectul, cu o valoare totala de 980.853,37 Euro, si-a nceput implementarea la 01.03.2008 si se va finaliza la 31.08.2009. Realizarea acumularii si C.H.E. Islaz nu are implicatii asupra alimentarilor cu apa potabila care exista in municipiul Turnu Magurele si comuna Lita, sau a celor se vor realiza pentru celelalte comune; Aceste alimentari se fac din puturi forate care vor fi amplasate conform planurilor de urbanism ale acestor localitati. Pentru realizarea investitiei, pe parcursul santierului, dar si ulterior in exploatare se va realiza alimentarea cu apa potabila dintr-o sursa proprie, prin forare. Statia propusa va fi prevazuta cu un rezervor, dotat cu hidrofor si statie de pompare, precum si sisteme de imbunatatire a apei. Se vor realiza zone de protectie ale componentelor sistemului de alimentare cu apa.
41 ni
3.8.1. Canalizarea apelor menajere, pluviale si industriale

Localitatile Islaz si Moldoveni nu beneficiaza de retele de canalizare, aceasta fiind prevazuta prin PUG/1992 si 2000. Amlasamentul retelelor de canalizare va urmari axul central DJ 642 si va cobori la cele doua statii de epurare (cate una pentru fiecare sat). Amlasamentul acestora este tot in estul celor doua sate, la distantele corespunzatoare de statiile de captare si de Olt, sau contracanal, ca primitor al apelor conventional curate. Statiile de epurare vor fi prevazute cu gratare de curatire normala, denisipator, decantor si platforme cu usxare a namolului. Protectia lor sanitara se va realiza cu perdele plantate de arbori si arbusti. Solutiile tehnice definitive pentru sistemele de apa si canalizare vor fi stabilite prin proiecte de specialitate, care vor tine cont de lucrarile hidrotehnice din zona Islaz de pe Olt. Localitatea Lita dispune in momentul de fata de o retea de canalizare de-a lungul DJ 546 cca. 1800m retea partial colmatata. Deversarea se face in paraul Sai prin intermediul unei statii de epurare. Reteaua canalizare se va mari si se va redimensiona. Se va redimensiona si reutila corespunzator statia de epurare a apelor menajere. Apele pluviale se vor evacua separat printr-un sistem de santuri si rigole. Localitatea Giuvaresti nu are sistem de canalizare, fiecare gospodarie utilizand un sistem de closet uscat. PUG Giuvaresti prevede realizarea unui sistem de canalizare, compus din retele stradale si statie de epurare mecano-biologica. Pana la realizarea acestui sistem centralizat, se propune pentru intreaga comuna executarea de fose septice cuplate cu instalatii de filtrare biologica pentru grupuri de gospodarii. Apele meteorice se vor canaliza in continuare prin santurile drumurilor si prin rigole. Orasul Turnu Magurele dispune de o retea de canalizare. Aceasta necesita reabilitarea si extinderea retelei si la cartierele Odaia si Magurele. De asemeni municipiul Turnu Magurele dispune si de o statie de epurare, care partial a fost extinsa si modernizata. Implicatiile ce rezulta din realizarea acumularii si C.H.E. Islaz constau in modificarea emisarului in care urmau sa deverseze apele din statiile de epurare, ce urmeaza sa se execute pentru localitatile enumerate mai sus. Astfel proiectele ce se vor intocmi vor folosi ca emisar contracanalele mal stang si drept ale Oltului. Santierul acumularii si C.H.E. Islaz va avea o retea de canalizare proprie si un sistem independent de epurare, care va fi prevazut cu gratare de curatire normala, denisipator, decantor si platforme cu uscare a namolului. Protectia ei sanitara se va realiza cu perdele plantate de arbori si arbusti. In zona studiata nu exista ape ce au fost folosite in procese tehnologice de tip industrial. Lucrarile efectuate pentru relizarea acumularii si C.H.E. Islaz vor imbunatati circulatia apelor meteorice in zona si o vor feri de inundatii.
42 ni
3.8.3.
Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a comunei Lita se realizeaza in prezent din axul de 20 kV Olteanca-Turnu Magurele. Reteaua de joasa tensiune ce alimenteaza din posturi de transformare de tip Rural 20/0,4Kv. Se propune extinderea retelei electrice de 20Kv si suplimentarea numarului de posturi de transformare aeriene. Comuna Islaz se alimenteaza cu energie electrica in prezent din din linia de 20Kv Pompe - vest. Se propune extinderea retelei de alimentare cu energie electrica si si iluminatul public (inexistent in prezent). Alimentarea cu energie electrica a comunei Giuvaresti se face de la o linie 20KV, care trece pe teritoriul administrativ al comunei, neafectand intravilanul. Distributia curentului electric se face cu ajutorul retelelor aeriene, care sunt deservite printr-o serie de posturi de transformare de minca capacitate, aeriene; Alimentarea cu energie electrica a localitatilor comunei Giuvaresti constau in: - extinderea retelei electrice pe toate zonele cuprinse in extinderea intravilanului; - construirea de noi posturi de transformare pentru sursa de alimentare cu apa si statia de epurare; - reabilitarea si extinderea pe toate caile de acces a intregii retele a iluminatului public. Comuna dispune de 2 posturi de transformare PTA 20/0,4 KV, dispuse in teritoriu in zonele de maxima cerinta. Intregul sistem energetic din comuna a fost reabilitat in anul 2002, cand s-a procedat redimensionarea, refacerea si reechiparea intregii retele electrice. Toti stalpii din lemn au fost inlocuiti cu stalpi din beton armat, iar posturilor de transformare li s-au s-au schimbat numerele cadastrale; In paralel cu retelele de alimentare cu energie electrica s-a reabilitat si sistemul de iluminare publica. Municipiul Turnu Magurele dispune de retea de alimentare cu energie electrica si pentru consumatori precum si de un sistem de iluminare publica. Zona este traversata de la Turnu Magurele spre Corabia de o retea de transport a energiei electrice LEA 220KV. Aceasta urmeaza sa fie deviata pe perioada santierului si apoi reamplasata functie de situatia noua. Totodata se vor realiza pe platforma viitoarei centale statiile noi de transformare precum si retelele de transport ce o vor lega in sistemul national de transport al energiei electrice.
3.8.4. Reteaua telefonica

Comuna Lita nu dispune de retea proprie de telefonie. Abonatii sunt desetviti de centrala telefonica existenta in comuna Segarcea Vale. Comuna Islaz dispune de 2 CTM tip BC de 100 linii cu un numar de 163 abonati telefonici la finele lui 1998. Romtelecom are in vedere extinderea retelei de telefonie la 500 linii in plus pentru Iislaz si 50 de linii pentru sat Moldoveni. In prezent in comuna Giuvarasti exista o centrala telefonica digitala cu 300 de numere, centrala este amplasata in curteadispensarului, langa primarie. Municipiul Turnu Magurele dispune de o retea de telefonie fixa cu o centrala telefonica digitala. Atat santierul acumularii cat si CHE Islaz vor fi racordate la reteaua de telefonie prin racordare la reteaua existenta in zona.
43 ni
3.8.5. Alimentarea cu gaze naturale

Transportul magistral al gazului metan se face in aceasta zona din judetul Teleorman din reteaua Oltenia si a fost finalizata in anul 1976, avand ca scop alimenatea Combinatului Chimic Turnu Magurele. Magistrala se temina printr-o statie de reglare, masura si predare. De la aceasta statie in prezent o retea de alimentare a utilizatorilor (inclusiv a celor casnici) in municipiul Turnu Magutele. Aceasta retea se va extinde si in cartierele Odaia si Magurele. Comuna Giuvarasti nu dispune de alimentare cu gaze naturale. Comuna Islaz nu dispune de alimentare cu gaze naturale. Incalzirea si prepararea hranei se cu combustibil solid. Comuna Lita nu dispune in prezent de retea de alimentare cu gaze naturale. Acumularea si CHE Islaz, nu necesita alimentarea cu gaze naturale, iar magistrala existenta care alimenteaza municipiul Turnu Magurele este in afara zonei ocupate de amenajare.
3.8.6. Colectarea, evacuarea si neutralizarea deseurilor

Pentru asigurarea igienei localitatii Lita gunoaiele se colecteaza si se depoziteaza in locuri special amenajate. La amplasarea acestor locuri s-a tinut seama de directia vanturilor dominante si de nivelul panzei freatice, pentru ca acestea sa nu constituie focare de infectie si surse de mirosuri neplacute. Comuna Lita detine doua platforme pentru depozitarea gunoiului, care se vor proteja prin zone plantate de protectie sanitara. Pentru Islaz sunt prevazute 4 platforme cu suprafete cuprinse intre 1100 si 1200mp, amplasate cate 2 pe laturile de est si de vest. Pentru satul Moldoveni sau prevazut doua platforme a 1100mp fiecare amplasate pe directia est-vest in centrul satului, de o parte si alta a lui. Fiecare platforma va beneficia de acces carosabil propriu. Distantele dintre ele si limita intravilanului sau a statiilor de epurare ape uzate, captare ape potabile vor fi stabilite conform normelor in viguare. In localitatea Giuvarasti depozitarea reziduurile menajere provenite din gospodariile populatiei in prezent se face pe o platforma de deseuri menajere situata in partea estica a comunei. Municipiul Turnu Magurele dispune in cadrul primariei de un serviciu public de salubritate. Depozitarea reziduurilor menajere se face pe platformele existente. Exista o amenajare inchisa cu suprafata de 16,00mp pentru a face colectarea selectiva a deseurilor. Cenusa si pirita deseurile de la Viromet Victoria, fosta Turnu SA se afla acup pe terenurile apartinand primariei. Organizarea santierului amenajarii hidro-energetice de la Islaz va cuprinde si un capitol destinat depozitarii si evacuarii reziduurilor menajere.
44 ni
Denumirea seciunii:

3.9. Proprietatea asupra terenurilor - modificri

Elaborator: S.C. I.S.P.H. S.A. Cond. arh. Paul VLDOIANU Cond. arh. Emilian MOLDOVANU Cuprinsul capitolului: 3.9.1. Tipuri de modificri 3.9.2. Suprafaa i situaia juridic a terenurilor care urmeaz s fie ocupate de lucrare Piese desenate: 3.9. Proprietatea asupra terenurilor modificri
45 ni
3.9.1. Tipuri de modificri

In vederea realizarii obiectivelor de utilitate publuica propuse in comunele cuprinse in acest studiu circulatia juridica a terenurilor va fi: terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul public; terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul privat de interes local; terenuri aflate in domeniul privat de interes local destinate concesionarii; terenuri aflate in domeniul privat de interes local destinate schimbului;
PUG-urile comunelor studiate prevad liste cu obiectivele de utilitate publica, pe domenii: institutii publice si servicii, spatii verzi amenajate, agrement, sport, gospodarie comunala, cimitire, lucrari tehnico-edilitare, protectia mediului.
3.8.5. Suprafaa i situaia juridic a terenurilor care urmeaz s fie ocupate de lucrare
Suprafeele de teren ce vor fi ocupate de viitorul obiectiv Amenajarea hidroenergetic a rului Olt pe sectorul Izbiceni Dunre. CHE Islaz, au fost stabilite la nivel de Studiu de Fezabilitate prin documentaia intitulat Documentaie acord principiu asupra oportunitii obiectivului care necesit scoaterea terenurilor din circuitul agricol, de ctre Secia TOPO ISPH n colaborare cu firma CARTOTOP Craiova i nsuma la acea data 510,2408 ha. Amenajarea hidroenergetica a rului Olt, pe sectorul Izbiceni - Dunre (acumularea i centrala hidroenergetic Islaz) este realizat de-a lungul albiei rului Olt. Terenurile care vor fi afectate, sunt n judeele Teleorman i Olt, i se situeaz n afara perimetrelor construibile ale localitilor. Situaia juridic a terenurilor i categoriile de folosin a fost stabilite avnd la baz aplicarea legilor 18/1991 republicat i 1/2000 (legea fondului funciar).
46 ni
Tabel cu suprafeele de terenuri pe servitui n judeele Olt i Teleorman propuse a fi ocupate de obiectiv:
AGRICOL AMPLASAMENT ARABIL PUNE / VIE 63,41 12,12 69,33 51,09 132,74 63,21 69,53 290,67 18,24 175,87 473,50 182,83 606,24 51,29 114.80 308,82 132.95 NEAGRICOL NEPRODUCTIV PDURE (silvic) 49,88 TOTAL
Judeul Olt Judeul Teleorman TOTAL INVESTIIE
164,68
228,09 378,15
,,Amenajarea hidroenergetic a rului Olt pe sectorul Izbiceni-Dunre.CHE.Islaz" afecteaz terenuri amplasate n extravilanul urmtoarelor localiti: judeul Olt : comuna Giuvrti, comuna Izbiceni; judeul Teleorman: municipiul Turnu Mgurele; comuna Islaz, comuna Lita, comuna Segarcea Vale, comuna Lunca Suprafeele de teren afectate de lucrri ce urmeaz a fi ocupate de construciile de la amenajarea hidroenergetic sunt:
Judeul Olt 228,09 ha. din care: 378,15 ha. din care: 606,24 ha extravilan urban extravilan comune extravilan urban extravilan comune 0,00 ha 228,09 ha 52,12 ha 326,03 ha
Judeul Teleorman Suprafa total lucrare
Dup aplicarea legilor 18/1991 si 1/2000 (Legea fondului funciar), situaia juridic a terenurilor sufer modificri, care sunt evideniate ulterior n tabelul urmator:
TABEL cu terenurile ce urmeaz a fi ocupate definitiv de AHE a rului Olt pe sector Izbiceni Dunre. CHE Islaz
DENUMIREA PROPRIETARULUI SAU DETINATORULUI
TERITORIUL ADMINISTRATIV PE RAZA CRUIA SE AFL TERENUL
NUMR PARCEL
OBINEREA TERENULUI EXPROP TRANSMIS ha ha
SE SCOATE DIN PRODUCIA AGRICOL ARABIL TOTAL VIE PUNE ha ha ha ha
TEREN NEAGRICOL ha
SE SCOT DIN FOND FORESTIE R ha
TOTAL TERENURI ha
2 0 1 PRIMRIA 3,6,7,58 Com. Giuvrti GIUVRTI 54,56 PARTICULARI Com. Giuvrti C.N. ,, APELE ROMNE 4,5,8,52,53, Com. Giuvrti 55,57 DIRECIA APELOR OLT DIRECIA SILVIC TELEORMAN 2 Com. Giuvrti OCOLUL SILVIC TR. MGURELE TOTAL COMUNA GIUVRTI DIRECIA SILVIC TELEORMAN 1 Com. Izbiceni OCOLUL SILVIC TR. MGURELE 60 PARTICULARI Com. Izbiceni PRIMRIA 61 Com. Izbiceni IZBICENI TOTAL COMUNA IZBICENI
3
8.07 --
4
162.44 -3.46
5
0.19 8.07 --
6
-
7
51.29 -
8
51.48 8.07 -
9
110.96 -3.46
10
----
11
162.44 8.07 3.46
--
36.02
--
--
36.02
36.02
8.07
3.86 3.86
201.92
13.86 0.38 14.24
8.26
3.86 3.86
51.29
-
59.55
3.86 3.86
114.42
0.38 0.38
36.02
13.86 13.86
209.99
13.86 3.86 0.38 18.10
TOTAL JUDETUL OLT

PRIMRIA ISLAZ PARTICULARI C.N.,,APELE ROMNEDIRECIA APELOR OLT Com. Islaz Com. Islaz Com. Islaz 12,38,43, 49 9,10,30,31, 33,35,39, 44,47,59 28,32,34, 36,42,45, 48,50,51
11.93
133.87 -
216.16
42.93 6.13
12.12
0.24 45.36 -
0.77 -
51.29
2.04 -
63.41
0.24 48.17 -
114.80
42.69 85.70 6.13
49.88
-
228.09
42.93 133.87 6.13
48 0 1 DIRECIA SILVIC Com. Islaz TELEORMAN OCOLUL SILVIC TR. MGURELE DIRECIA SILVIC Com. Islaz OLT OCOLUL SILVIC CORABIA DIRECIA Com. Islaz REGIONAL DE DRUMURI I PODURI ALEXANDRIA TOTAL COMUNA ISLAZ ARTICULARI Com. Lita GIUVARASTI PARTICULARI Com. Lita ISLAZ C.N. ,, APELE ROMNE Com. Lita DIRECIA APELOR OLT DIRECIA SILVIC TELEORMAN Com. Lita OCOLUL SILVIC TR. MGURELE TOTAL COMUNA LITA PRIMRIA TR. ORA TURNU. MGURELE MGURELE ORA TURNU. PARTICULARI MGURELE DIRECIA SILVIC TELEORMAN ORA TURNU. OCOLUL SILVIC MGURELE TR. MGURELE C.N. ,, APELE ROMNE ORA TURNU. DIRECIA APELOR MGURELE OLT
2
3
-
4
5.27
5
-
6
-
7
-
8
-
9
-
10
5.27
11
5.27
11
27,29,46 37,41
57.43
0.92
57.43 -
57.43 0.92
0.92
133.87
14 13 15 18,19 0.61 3.85
112.68
4.26
45.60
0.61 3.85
0.77
-
2.04
-
48.41
0.61 3.85
135.44
-
62.70
-
246.55
0.61 3.85
4.26
4.26
70.63
0.46
70.17
70.63
4.46
20,23,26 0.28
74.89
16.28 0.08
4.46
0.62 0.28
15.43 -
4.46
16.05 0.28
4.72
0.23 -
70.17
-
79.35
16.28 0.28
20a,21,22, 25 -
0.08
0.08
35.01
35.01
35.01
49
2 0 1 DIRECIA REGIONAL DE 24 ORA TURNU. DRUMURI I MGURELE PODURI ALEXANDRIA TOTAL ORA TURNU MGURELE PARTICULARI Com. Lunca 62 TOTAL COMUNA LUNCA
3
-
4
0.47
5
-
6
-
7
-
10
11
16.33 0.13 0.13
0.47 35.71 -
0.08 -
0.47 52.12 0.13 0.13
0.28 0.13 0.13
51.84 -
0.90 0.13 0.13
15.43 -
TOTAL JUDETUL TELEORMAN
138.74
239.41
51.09
0.77
17.47
69.33
175.87
132.95
378.15
TOTAL LUCRARE
150.67
455.57
63.21
0.77
68.76
132.74
290.67
182.83
606.24
50
Denumirea seciunii:

3.10. Implicaiile A.H.E. asupra limitelor unitilor administrativ-teritoriale

Elaborator: S.C. Quattro Design S.R.L. Arh. erban POPESCU-CRIVEANU Urb. Alina DRGOESCU Urb. Alexandra ANA-VIINESCU Cuprinsul capitolului: 3.10.1. Implicaiile A.H.E. asupra limitelor unitilor administrative-teritoriale Piese desenate: 3.10. Implicaiile A.H.E. asupra limitelor unitilor administrative-teritoriale, sc. 1:25.000
51
3.10.1. Implicaiile A.H.E. asupra limitelor unitilor administrativeteritoriale

n momentul de fa limitele UATB din jud. Teleorman sunt trasate pe talvegul rului Olt: municipiul Turnu Mgurele, comunele Islaz, Segarcea-Vale, Lia. ntruct traseul rului Olt se reorganizeaz, se propun urmtoarele rectificri ale limitelor: Trasarea limitelor UATB de mai sus, toate fcnd parte din jud. Teleorman, pe talvegul rului Olt cu traseul regularizat; Cedarea suprafeelor de teren din com. Islaz care rmn izolate pe malul stng al Oltului ctre celelalte 3 UATB: mun. Turnu Mgurele, com. Lia i com. Segarcea-Vale. Propunerile au o explicaie logic i sunt formulate n scopul de a uura administrarea terenurilor. Subliniem c este vorba numai despre propuneri, cci, n conformitate cu Constituia Romniei, organizarea administrativ teritorial face obiectul legilor organice.
Zona de organizare social A.H.E. Isbiceni Din care, castrele Verdea i Racovia cca 2 ha iii Din care, cursul Dunrii reprezint 180 ha iv Din care, oglinda de ap a lacului i canalului ..... regularizat suprafaa .... ha (conform Datelor I.S.P.H.)
ii

Plan de Amenajare A Teritoriului Zonal

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Amenajare A Teritoriului Zonal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL INTERJUDEEAN AFERENT INVESTIIEI A.H.E. A RULUI OLT PE SECTORUL IZBICENI DUNRE C.H.E.

SECIUNEA 3. DEZVOLTAREA URBANISTIC

Denumirea, elaboratorii i coninutul capitolelor:

NOT METODIC SECIUNEA 1. STUDII DE FUNDAMENTARE

SECIUNEA 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII

SECIUNEA 3. DEZVOLTAREA URBANISTIC

SECIUNEA 3. DEZVOLTAREA URBANISTIC

3.1. A.H.E. Islaz proiectat i organizarea antierului

3.1.1. Date generale

3.1.2. Caracteristicile principale ale construciilor

3.1.3. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei

Seciunea acumulrii Ipoteti Drgneti Frunzaru Rusneti Izbiceni Islaz

SECIUNEA 3. DEZVOLTAREA URBANISTIC

3.2. Protecia monumentelor istorice

3.2.1. Msuri de protecie a monumentelor istorice

SECIUNEA 3. DEZVOLTAREA URBANISTIC

3.3. Protecia mediului i a patrimoniului natural

3.3.1. Documentaii anterioare

3.3.2. Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu

3.3.3. Riscuri tehnologice

SECIUNEA 3. DEZVOLTAREA URBANISTIC

3.4. Evoluia populaiei i a resurselor umane

3.4.1. Reeaua de localiti

3.4.2. Evoluia populaiei i a resurselor umane

Evolutia populatiei stabile, numar locuitori, indice de crestere

Numr de locuitori 1941 1992 2002

Indice de cretere 1992 2002

19.242 8.084 4.388

36.825 6.851 3.694

30.089 6.203 3.252

2,12 0,93 0,91

1,74 0,84 0,80

3.4.3. Fora de munc ocupat pentru realizarea investiiei

SECIUNEA 3. DEZVOLTAREA URBANISTIC

3.5. Structura activitilor: activitile noi

3.5.1. Potenialul agricol

3.5.2. Potentialul neagricol al comunelor

3.5.3. Potentialul economic generat de amenajarea hidro-energetica de la Islaz

SECIUNEA 3. DEZVOLTAREA URBANISTIC

3.6. Zonificarea funcional a teritoriului pe destinaii

3.6.1. Concluziile studiilor de fundamentare

3.6.2. A.H.E. Islaz

28,75 30,75 32,25

12,62 21,15 28,97

379,43 469,36 578,07

Digurile perimetrale au urmtoarele caracteristici:

Dig mal drept Dig mal stng

36,90 amonte 32,75 aval 36,90 amonte 32,75 aval

3.6.3. Zonificare funcional - reglementri

340,0 13,0 130,0 14,0 24,0 530,0

4,5 0,2 1,7 0,2 0,3 7,0

Propunere Bilan teritorial n zona studiat Destinaiile terenurilor/ ha

Ape curgtoare, curs. regulareizat - A.H.E.

Teren arabil i diguri aferente

Funciuni de interes public

Lac artificial- A.H.E.

2 520 520 520 1440 1440

5 120 120 240 240 360 232 232

6 20 20 115 115 135 318 318

12 2,8 2,8 1,8 2,6 4,4 7,2 8,6 4,6 13,2

14 70 70 370 370 440 85 375 450

21 70 203 273 68 1240 1308 1583 401 2664 3065

1. Comuna Izbiceni T.I. T.E.