1

Consiliul Local al Sectorul 2 Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 18 August 2009

Consiliul Local al Sectorul 2, Bucuresti

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, din Sectorul 2, Bucuresti

18 August 2009 Acest raport contine 275 pagini

© 2009 Finance & Consulting Group, a Romanian limited liability company. All rights reserved. Printed in Romania.
2

Cuprins
1. Preambul
1.1. Elaborator 1.2. Obiectivele proiectului de consultanta 1.3. Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

Pg 7 7 7 10 12 12 12 14 15 18 44 44 48 49 50 51 52 53 54 57 57 58 58 59 61 62 62 66 66 68 86 87 89 95 95 95 96 106 109
3

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana
2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.1. Justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.2. Caracteristici geografice 2.1.3. Zonificare Functionala 2.1.4. Analiza tesutului urban existent 2.2. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.2.1. Distributia populatiei 2.2.2. Spor natural 2.2.3. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita 2.2.4. Analiza SWOT a situatiei demografice 2.2.5. Forta de munca si Somaj 2.2.6. Multiculturalism 2.2.7. Educatie 2.2.8. Servicii sociale 2.2.9. Servicii de sanatate 2.2.10. Migratie 2.2.11. Situatia referitor la criminalitate 2.2.11.1. Date statistice privind infractionalitatea 2.2.11.2. Ilegalitati in zona peninsulara 2.2.12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale 2.3. Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.3.1. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice 2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice 2.3.3. Servicii publice 2.3.4. Situatia referitoare la mediu in cartierul Plumbuita 2.3.5. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita- Steaua Rosie – Petricani 2.3.6. Analiza SWOT a situatiei economice 2.4. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.4.1. Investitii imobiliare 2.4.2. Alte investitii economice 2.4.3. Infrastructura publica - spatii verzi si parcari 2.4.4. Infrastructura publica

2.4.5. Accessibilitate si sistemul de transport public privat 2.4.6. Conditii de trafic in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.7. Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul 2.4.8. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei 2.4.9. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.9.1. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone 2.4.9.2. Apa si canalizarea 2.5. Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2.5.1. Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor b) La nivelul populatiei 2.5.2. Reclamatiile din cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 2.5.3. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie 2.5.4. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 2.6. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2.6.1. Infrastructura publica urbana 2.6.2. Infrastructura sociala 2.6.3. Infrastructura de afaceri 2.7. Analiza SWOT a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

113 116 117 118 119 119 124 128 128 128 130 133 136 136 138 138 139 141 144 146 146 146 146 147 148 150 151 151 152 155 155 157 157 159 159 161 161 164
4

3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana
3.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.1. Elemente externe zonei 3.1.1.1. Prioritati la nivelul UE 3.1.1.2. Prioritati la nivelul national 3.1.1.3. Prioritati la nivelul regional 3.1.1.4. Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti 3.1.2. Elemente specifice zonei 3.1.2.1. Politici publice 3.1.2.2. Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucuresti 3.1.3. Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.4. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov 3.1.5. Viziunea administratiei locale 3.1.6. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie Petricani 3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani 3.3. Politici si programe 3.4. Prioritati de dezvoltare 3.4.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.4.2. Incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale

3.4.3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice 3.5. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.6. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de devoltare durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

166 167 168 170 170 171 173 176 176 179 179 180 183 184 184 190 192 195 198

4. Planul de actiune
4.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.1.1. Lista proiectelor 4.1.2. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 4.2. Surse de finantare 4.2.1. Fonduri nerambursabile 4.2.2. Fonduri rambursabile 4.2.3. Surse Proprii Primariei Sectorului 2 4.2.4. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.2.5. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3. Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional, axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3.1 Proiect 1 - Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj 4.3.2. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 4.3.3. Proiect 3 - Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice - Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 4.3.4. Proiect 4 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.3.5. Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) 4.4. Bugetul estimat al proiectelor 4.4.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR 4.4.2. Bugetul estimat al proiectelor elegibile pe Axa 1.1 4.5. Perioada de implementare a proiectelor 4.5.1. Perioada de implementare a proiectelor POR 4.5.2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.6. Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.6.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR 4.6.2. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.7. Managementul implementarii planului integrat 4.7.1. Justificarea metodologica 4.7.2. Managementul implementarii

5. Informarea publicului in procesul elaborarii planului
5.1. Informarea publicului 5.1.1. Consultarea publica 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica

200 200 206 212 212 213 215 215 220 224 224 224 230 230 230 232
5

Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala 234 236 236 236 237 238 239 244 249 250 251 252 256 262 268 269 271 273 274 275 6.Minuta III intalnire Anexa 16 .II consultare: lista participantilor Anexa 12 .Petricani Anexa 4 .Invitatie II consultare publica Anexa 9 .Retea Apa-Canalizare TeiToboc Anexa 17 .Invitatie I consultare publica Anexa 8 .Retea Apa-Canalizare Plumbuita Anexa 18 – Flyer Planul Integrat de Dezvoltare Urbana 6 .Minuta I intalnire Anexa 14 .5. Anexe Anexa 1 .Model de chestionar pt cetateni Anexa 6 .Adresa din partea Evidenta Persoanelor Anexa 5 .Harta Plumbuita .3.Steaua Rosie .Minuta II intalnire Anexa 15 .Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2 .Harta satelitare Plumbuita.Petricani Anexa 3 .I consultare: lista participantilor Anexa 11 .Model de chestionar pt firme Anexa 7 .Invitatie III consultare publica Anexa 10 .Steaua Rosie .III consultare: lista participantilor Anexa 13 .1.

in cadrul acestei axe prioritare. 1.finco-group. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. Bucuresti este elaborat de Finance & Consulting Group Srl (www. • activitatilor de reabilitare a infrastructurii de baza. Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita/ Steaua Rosie/ Petricani din sectorul 2. Acesta vizeaza rezolvarea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. cat si a zonei inconjuratoare. condusi de un spirit dinamic. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. multumita unei echipe de consultanti si profesionisti de cel mai inalt nivel. se va implementa prin proiecte individuale colectate si depuse de primariile eligibile. firma de drept romanesc infiintata in aprilie 2006. Bucuresti. • actiunilor pentru dezvoltarea economica. Aceasta abordare consta in sprijinirea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. care are ca scop asigurarea cresterii economice si crearea de locuri de munca.Co Group are in portofoliul sau mai mult de 250 de clienti. Planul contine strategia de dezvoltare pe termen lung a zonei respectiva. In dubla provocare de inovare si imbunatatire continua a performantelor. Planul integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. inovativ si orientat catre satisfacerea clientilor. Acest document de planificare a dezvoltarii zonei de actiune urbana clar delimitata.1 Elaborator Master Planul de Dezvoltare Durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. Fin. Experientele europene anterioare au aratat ca abordarea integrata a problemelor a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. asa cum sunt: • activitatilor de renovare fizica a mediului urban. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. care sa respecte cerintele de elaborare 7 . propunandu-se ca partener strategic in dezvoltarea de proiecte ale societatilor si administratiei publice din Romania. • integrarii grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. cresterea competitivitatii si a ocuparii. plan care se implementeaza prin proiectele individuale identificate in planul de actiune. grupul ofera clientilor publici si privati sprijin total in administrarea societatilor si in management proiectelor.2 Obiectivele proiectului de consultanta Planul integrat de dezvoltare urbana este un document de planificare strategica a dezvoltarii ce se poate referi la un centru urban sau zona de actiune urbana. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate.eu). Din acest motiv.1 Preambul 1. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de actiune urbana”). sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. Abordarea integrata a problemelor economice. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate.

vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Scopul final al proiectului il constituie rezolvarea simultana a o serie de probleme identificate la nivelul zonei Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. in cadrul acestei axe prioritare. sector 2. prin reabilitarea infrastructurii urbane. in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta. Obiectivele specifice acestei cercetari converg catre realizarea unui sistem coerent si complet de date si informatii. Domeniul Major de Interventie 1. Obiectivul secundar al proiectului consta in aplicarea pe baza acestui document . precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013. planurile integrate de dezvoltare si regenerare urbana vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR. si care sa propuna optiunile de dezvoltare strategica pentru regenerarea urbana a zonei. 8 . Bucuresti. anume cresterea rolului economic si social al oraselor. Sub-domeniul: Centre urbane. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. Avantajul unei abordari integrate a problemelor economice. in vederea atragerii de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare. de mediu. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate. Planul Integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. transport cu politicile teritoriale specifice dezvoltarii durabile a zonei.ale unui plan integrat de dezvoltare urbana. 2. asa ca acest documentul strategic de planificare a dezvoltarii va corela politicile sectoriale economice. inclusiv a serviciilor sociale in zona vizata. 3. imbunatatirea serviciilor urbane. sociale. In acest context. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. care sa fundamenteze analiza nevoilor locale si a orientarilor strategice de dezvoltare si care sa furnizeze informatii relevante privind situatia din zona Plumbuita / Steaua Rosie/ Petricani. Planul are drept scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele adiacente zonei de interventie propriu-zise – zona Plumbuita. Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. in cadrul Programului Operational Regional. elaborarea Planului de actiune. elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. analiza generala a zonei de actiune urbana si comparatie cu Sector 2 si Municipiul Bucuresti. cat si a zonei inconjuratoare. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. inclusiv a serviciilor sociale. Master Planul de Dezvoltare Durabila a fost elaborat in patru etape: 1. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana). Din acest motiv. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. Obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta – conform Programului Operational Regional .cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase.1 – Planuri integrate de Dezvoltare.

• pentru a vedea costurile monetare. Pe langa avantajele generate de interesul socio-economic. • Programul de Cooperare Interregionala INTERREG IV C. • pentru a stabili si a agrea scopuri comune de dezvoltare a localitatii. • pentru a asigura beneficii egale pentru toti membrii comunitatii. Bucuresti este elaborat in concordanta cu: • Legislatia Comunitara (europeana si nationala) in domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii). 9 . • Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2). cat si din partea Primariei. Planul integrat de dezvoltare este necesar si datorita altor beneficii conexe: • pentru a crea o viziune a comunitatii locale cu privire la dezvoltarea sa in viitor. de resurse umane si timp care sunt implicate in dezvoltarea locala. • Planul Urbanistic General si regulamentul aferent. La nivel international: • Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei. MPDD ia in considerare si prioritatile formulate in urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influenta elaborarea sa: Documente strategice Documente de programare – Fonduri structurale Documente planificare urbana de • Planul National de Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2007-2013. • Programul de Cooperare Interregionala URBACT II. ONG-uri. • Cadrul Strategic National de Referinta pentru 2007-2013. • Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013. elaborarea Portofoliului de proiecte finantabile. Master Planul de dezvoltare durabila (MPDD) a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2.4. • pentru a fi folosita ca instrument de atragere a investitiilor. • Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila. • Programele Operationale Sectoriale pentru perioada 2007-2013. • pentru a implica cat mai multi beneficiari in acest proces: mediul educational. documentele de programare strategica la nivelul Uniunii Europene si mondial. comunitatea de afaceri. La nivel national: • Programul Operational Regional 2007-2013. • Programul de Cooperare Interregionala INTERACT 2007-2013. • Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucuresti-Ilfov. atat din partea mediului de afaceri.

Acesta se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. reprezintă limita de vest care delimitează zona de lacul Tei. Andronache (începutul. • Strada Petricani. a cărui morfologie generează două peninsule subţiri de forma unei potcoave. In Sectorul 2 convietuiesc romani (cca. Trebuie menţionat însă că datorită prezenţei lacului acului Plumbuita. zona Plumbuita –Steaua Rosie e Petricani are o mare importantă din punct de vedere istoric. 1 Soseaua Colentina. Petricani. Sos. cultural si religios pentru sectorul 2.Petricani Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a orasului Bucuresti. Colentina. în judetul Ilfov.332 loc/km². romi (1. este localizata strategic in capitala. cu o medie de varsta de 40 ani. un procent de 46.44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53. 96%). Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei. secui (0. desfasurandu-se pe o suprafata de 32 km² cu o populatie de 360. Oituz. doar linia care merge de la strada Oituz si str. marea majoritatea a străzilor interne ale zonei în discuţie (mai ales cele două peninsule) sunt greu accesibile. ţărmul reprezinta o limită naturală care trebuie luata in considerare. Din punct de vedere geografic. Mihai Tudor. pentru conexiunile cu platforma industrial industri ă Pipera şi pentru accesul la provincia Ilfov. Zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani. Situata in partea centrala a Sectorului 2 Bucuresti.Salcilor) reprezintă limita de nord al perimetrului în discuţie. cât şi de Tunari şi de alte centre localizate în nord sau exteriorul municipiului Bucureşti.12%).03%).74%). Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intersectia cu Sos. Andronache. strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nord-Estul tarii. accentuând caracterul periferic al zonei. Dintre acestia. • Tărmul nordic al lacului Plumbuita.01%). reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante ale orasului.3 Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . macedoromani (0. str. Gherghitei şi având în vedere că zona e limitrofă unor zone precum Tei. având în vedere prezenţa arterelor fundamentale pentru viabilitatea din sectorul 2 şi pentru circulaţia din capitală. Această arteră se întinde pe verticală conectând inima sectorului 2 atât de zonele de producţie şi de birourile din Pipera/Tei. odată activă din punct de vedere industrial şi foarte atractivă pentru populaţia Bucureştiului datorită prezenţei parcului şi lacului Plumbuita şi al faimoasei mănăstiri. In general. cartierul Andronache/ Creanga şi Fundeni. 10 . până la Pepiniera Tei Toboc. D-na Ghica. Fundeni pana la intrarea pe Sos. Afumati (pana la iesirea din municipiul Bucuresti). fosta fabrică de ceramica parasita.56% populatia de gen feminin. Str. germani (0. este principala intrare catre zona de studiu.000 locuitori. D-na Ghica şi Fundeni. Sectorul 2 se caracterizeaza printr-un relief plat de campie. populatia Sectorului 2 este una tanara. sasi (0. maghiari (0.1. datorită prezenţei arterelor precum Sos. Conform statisticilor. zona e delimitată de urmatoarele artere de circulatie: • Str. în vecinătatea arterelor Colentina. Zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. detine o localizare strategica în cadrul sectorului 2 (mai mult decat alte macro-zone precum Baicului şi Creanga). cu o densitate a populaţiei de 11.01%). populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei.33%). Str. Colentina1 reprezintă limita de sud. atât în analiza problemelor existente cât şi ca punct de plecare pentru o dezvoltare integrată şi durabilă a zonei. D-na Ghica şi Sos.

Zona pe care o avem in studiu prezinta mari disparitati infrastructurale. Hortensei (care reprezinta inceputului cartierului Colentina). ambientală şi economică. trebuie mentionata absenta totala a unei retele productive locale şi prezenţa unui număr reduse de firme care să activeze în cartier. ţinând cont de logica regenerării urbane şi construcţiei unei identităţi locale pe baza patrimoniului existent2. Cu excepţia câtorva societăţi care produc mobilă. • lipsa de integrare a comunitatii rrome si grad ridicat de separare sociala (mai ales în cele două zone peninsulare. problemele de natură socială. Zona noastra de studiu nu este dezvoltata nici din punct de vedere industrial. Salcilor şi de Sos. instalaţii urbane. fiind caracterizata prin: • starea ridicata a infractionalitatii. Colentina care porneste de la sos. Primaria Sectorului 2 Bucuresti impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finantare. cu o mare concentraţie de populaţie romă). Numeroasele probleme cu care se confruntă zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani în ceea ce priveşte infrastructura.Perimetrul de est al zonei noastre este delimitat de str. 2 11 . echitatea sociala si protectia mediului. mai ales daca vorbim despre instalatiile de productie existente. aşa cum există şi pe străzile din partea de est a peninsulei Tei Toboc. publicitate şi consultanţă. Bucuresti. economice si sociale in raport cu alte zone ale sectorului 2 si cu realitatea existenta la nivelul Bucurestiului. care subliniaza caracterul economic al zonei ca fiind cu precadere de servicii. societăţi de servicii. necesită o serie de intervenţii urgente care să respecte o strategie integrată de dezvoltare durabilă. sau care derulează anumite activităţi comerciale. mai ales din cauza deficienţelor reţelei de apă şi situaţiei grave a reţelei de canalizare (absentă aproape în totalitate într-un cartier din centrul unei capitale europene) • mari probleme legate de ambient din cauza lacului Plumbuita şi a nivelului redus de educaţie civică a populaţiei. construirea capacitatilor pentru dezvoltare durabila va presupune un echilibru intre noile infrastructuri publice. dezvoltarea economica. unde se găsesc diverse cazărmi din metal). La nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. bazandu-se pe potentialul de dezvoltare al zonei. ceea ce demonstrează că zona nu este un pol productiv important pentru sectorul 2 şi cu atât mai puţin pentru Bucureşti. periferic si nedezvoltat. care sa faca posibila dezvoltarea armonioasa si durabila a Sectorului 2. Fundeni si ajunge la Str. încălţăminte. in special in zona Tei Toboc si arealul locuit din peninsula Plumbuita. • infrastructura de acces deficitara pentru locuitori. genereaza un impact negativ asupra atragerii investitiilor si dezvoltarii de noi activitati economice. • infrastructura tehnica (utilitatile) care necesita extinderi si modernizari importante in tot perimetru. Imaginea de cartier degradat. Aceasta segregare sociala a condus la procese de formare a inegalitatilor si la o distantare sociala (marginalizare si chiar la izolare sociala). mai ales în ceea ce priveşte problema gunoaielor. • In vederea implementarii Agendei Locale 21. • infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata. Sectorul 2 devenind primul sector din Bucuresti care pune in practica acest instrument modern de planificare si management care urmareste o abordare integrata a problemelor comunitatii locale. • un fond de locuinte vechi şi improvizat (în special in cele două peninsule si in zona Gherghitei-Tudor Mihai. ceea ce determina activitati comerciale cu volum redus. cu un grad ridicat de periculozitate şi având consecinţe asupra vieţii şi condiţiilor sociale ale locuitorilor. de o calitate foarte slaba a mediului construit.

Petricani este bine cunoscuta de administratia publica pentru o serie de probleme nerezolvate şi pentru o serie de condiţii minime care ar trebui să fie garantate cetăţenilor din cartier. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2. integrare care poate tine de o imbunatatire a infrastructurii urbane. In zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani este nevoie de accentuarea identitatii cartierului.1. poate atrage atat turisti. avand în vedere faptul ca se constata disparitati de dezvoltare intre zona si celelalte zone ale sectorului si ale Bucurestiului. Faptul că la cele două peninsule se poate ajunge printr-o singură arteră (Petricani pentru Tei Toboc şi Plumbuita. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana 2. Munchen sau Londra. cat mai ales investitii majore. absenţa staţiilor de pompaj pentru apa din lac.1. dar şi cu un nivel ridicat al criminalităţii locale (care se organizează şi afectează şi alte zone sau ţări). pe baza unei logice de dezvoltare integrata a teritoriului4. care.imbunatatind nivelul de trai in zona pentru locuitori. majoritatea proiectelor reusite de gen fiind bazate pe repere culturale preexistente. inca in curs. o mai mare accesibilitate. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se confrunta cu mai multe probleme fundamentale. Un program de recuperare urbană bine structurat ar putea să transforme ţesutul urban al zonei discutate pentru a favoriza o distribuţie mai echilibrată a 3 Marele avantaj al zonei este dimensiunea culturala. asa cum s-a intamplat in orase precum Copenhaga. Iar centrele si reperele culturale sunt perfecte pentru proiectele de regenerare urbana. bandele de cartier) fac din cartierul Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani o zona de granita. de segregare etnica (rrom) si sociala (familiile numeroase. zona dispune de un anumit potenţial turistic şi cultural şi de agrement. Pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare.Ricinului pentru peninsula Plumbuita) demonstrează gradul de accesibilitate redus al zonei în ceea ce priveşte transportul cu auto-vehiculul. 4 Regenerarea urbana se produce doar intr-un teritoriu care functioneaza in anumite conditii. probleme cu reţeaua de apă. esenta fiind reconsiderarea pentru un confort superior. ridicarea calitatii vietii si serviciilor. Aspecte relevante legate de lipsa infrastructurii (într-o zonă deja periferică dată fiind morfologia celor două peninsule create de lac). veniturile foarte mici ale populaţiei. probleme cu poluarea apelor). prin optimizarea conditiilor mediului urban si regenerand perimetrul cartierului dintr-o perspectiva sustenabila. construirea unei zona urbane functionale. conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural şi arhitectural existent3. 12 . Din contra.2.1 Justificarea alegerii zonei de actiune urbana De decenii. degradarea spaţiilor verzi. nivelul redus de educaţie şi condiţiile precare de trai. folosita inspirat. absenţa totală a serviciilor medico-sanitare şi sociale pentru rezidenţi (mai mult de 23. dar si o schimbare estetica pozitiva. de gradul de degradare al constructiilor si o puternica tendinta. zona Plumbuita – Steaua Rosie . Situaţia gravă existentă şi înrăutăţită de-a lungul anilor a amplificat degradarea şi izolarea zonei care are nevoie astăzi de o serie de intervenţii integrate şi orientate către recuperarea cartierului şi regenerarea urbană. este necesar să se structureze demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. putin dezirabila ca zona de locuit sau de lucrat pentru populatia din Bucuresti. prima dintre ele fiind cea privitoare la marile carenţe în infrastructură (străzi care nu sunt asfaltate.645 locuitori din sectorul 2 nu beneficiază de aceste servicii). de securitate si nivelul de trai in spatiile publice. Caracterul de segregare al cartierului se regaseste in integrarea redusa a zonei in restul orasului. prioritate au apărarea. absenţa canalizărilor. Poate ca toate problemele semnalate si de care se lovesc locuitorii se vor rezolva in momentul in care vor incepe o serie sistematica de actiuni de interventii programate pe teritoriu. In afara piorităţilor sociale şi de infrastructură care trebuie soluţionate imediat. Administraţia publică a sectorului şi administraţia generală au datoria de a pune în aplicare politici concrete pentru recuperarea zonei. Zona se confruntă cu probleme diverse.

garantarea unui minim de servicii sociale si sanitare pentru rezidenti prin reabilitatea infrastructurii sociale. de asemenea. rezidential) fiecarei zone a cartierului. deoarece nu toate modelele pot fi extinse dincolo de mediul geografic la care fac referire. stiut fiind faptul ca reclasificarea zonei este absolut necesara. urbana si de mediu. Programul Operational Regional 2007 – 2013 pentru Romania include fonduri pentru proiectele care se integreaza in Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – zone de actiunea urbana. ambientală şi socială care caracterizează zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. a infrastructurii existente deja care isi sporeste utilitatea. O politica orientata spre regenerarea urbana. fie acelea care necesita o noua proiectare si constructie. Orice posibilitate de reinnoire. turistic. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. Reconditionarea zonelor din Plumbuita. Daca planificarea urbana in reamanajarea unei zone inseamna. comercial. Ca si alte zone periferice. De altfel. Plumbuita . inclusiv transportul urban. orientata spre reechilibrarea functiilor urbane si valorificarea potentialului specific (cultural.Petricani. Este de o importanta majora abordarea integrata a dezvoltarii urbane.Petricani. ca in ciuda neglijarii intretinerii. acces la utilitati pentru locuitorii din cartier. problemele sunt acute si impun solutii urgente: punctele critice ale zonei au nevoie de raspunsuri ad hoc.serviciilor şi a infrastructurii şi pentru a îmbunătăţi calitatea ambientală şi arhitectonică a spaţiului urban.Petricani. rezolvarea problemei referitoare la criminalitate si infractiuni. creare ex novo sau de conversie trebuie sa se bazeze pe o atenta evaluare a caracteristicilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Steaua Rosie . saraciei si a deteriorarii in general. de agrement. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. In cadrul acestei axe prioritare se finanteaza proiecte de regenerare urbana. pentru a elimina condiţiile de abandon şi de degradare urbană. a devenit o prioritate a Administratiei Primariei Sectorului 2 regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steua Rosie – Petricani. Pe termen scurt. Obiectivul administratiei consista in regenerare urbana prin care se intentioneaza revigorarea unei zone periferice cu pronuntate carente structurale si cu o nemultumire generala la nivel socioeconomic. vizeaza posibilitatea concreta pentru zonele periferice de a reconstrui sau de a forma ex novo o proprie identitate si un nou rol functional. pentru a reduce marginalizarea sociala si de mediu. a construi ex novo inseamna a rationaliza interventiile care trebuie efectuate dintr-un punct de vedere care presupune armonizarea potentialului fie de structurile care trebuie reevaluate. Este intr-adevar aceasta baza de la care se pleaca pentru a optimiza intr-un mod cat mai coerent regenerarea intregii zona Plumbuita – Steaua Rosie . astfel cu atat mai mult cu cat exista oportunitatile de finantare oferite de programele europene5. care traieste o stare de degradare urbana si nemultumire sociala. sociala. in conformitate cu principiile de sustenabilitate. In contextul dezvoltarii viitoare. ar trebui efectuata intr-un cadru concordant cu strategia de planificare integrata si durabila. servicii sociale in sprijinul populatie locale.Petricani catre un studiu calitativ-cantitativ a tuturor fenomenelor care se vor prezenta in aceasta zona. Proiectele de investitii vor trebui sa vizeze revigorarea socio-economica a zonei prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediata a comunitatii locale: modernizarea strazilor. solutii pentru o mai buna accessibilitate din toate zonele cartierului. actiunea de dezvoltare si incluziune sociala se bazeaza pe recuperarea si valorificarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice. prin integrarea strategiilor de dezvoltare economica. De aici deriva necesitatea de a individualiza criteriile de transformare concordante cu caracteristicile fiecarui mediu. Tocmai datorita acestor motivatii foarte puternice s-a orientat analiza socio-economico-structurala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Steaua 5 In cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala. 13 .

Prezenta lacurilor si a spatiilor verzi constituie o adevarata oaza de verdeata si. cu prelungiri in zona judetului Ilfov ce conduc spre orasele Buzau si Urziceni. Pe teritoriul Capitalei. Arealul Plumbuita – Soseaua Rosie . suprapunandu-se Campiei Bucurestiului. Baneasa. cu a sa forma de semicerc. Herastrau. ci ar trebui sa se observe oportunitatea interventiilor structurale si strategice pentru dezvoltarea si recalificarea intregului sector 2 si al orasului. surse de oxigen pentru echilibrul climatic si improspatarea atmosferei poluate a orasului. de coeziune sociala si de identitate care o separa de celelalte cartiere avantajate din acest punct de vedere. atat din prisma faptului ca este vorba de o ocazie de redefinire a structurarii sistemului teritorial din Sectorul 2. dincolo de care se intinde Lacul si Parcul Tei • Delimitarea in partea de sud este data de strada Sinaia. rolul pe care aceste zone il poate avea in procesul de transformare urbana rezulta strategic. care acum sunt lipsite de activitate si de semnificatie. totodata.Petricani are o pozitie centrala inc adrul sectorului. 2.Rosie – Petricani trebuie sa-si aduca aportul la relansarea sectorului 2. rau care izvoreste din zona dealurilor Targovistei. Tei. Dovada a faptului ca teritoriul a fost candva acoperit de faimosii codri ai Vlasiei este padurea Andronache. cat si pentru ca zonele degradate constituie o oportunitate de recuperare si refolosire fizica a unor areale din oras. Andronache pana la intersectia cu Strada Oituz si. delimitarea este data de Str. Pantelimon.2 Caracteristici geografice Situat in partea de nord-est a Bucurestiului. in zona lacului Plumbuita. Colentina.1. o subunitate a Campiei Vlasiei. care imparte zona in mai multe segmente. astfel incat delimitarea este data atat de artere de circulatie. continuata in sud-vest de strada Doamna Ghica. Colentina formeaza o salba de lacuri naturale: Mogosoaia. Sos. formand astfel o zona peninsulara si una insulara si zoan exterioara acestui spatiu. in continuare. in lunca raului Colentina. situata chiar la nord de lacul Plumbuita. Cadrul natural favorizeaza asadar dezvoltarea asezarilor umane. Astfel. Sectorul 2 se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. Ca si imagine geografica. traverseaza zona de nord a Bucurestiului si curge mai apoi inspre Dambovita. zona de studiu este dominata de prezenta lacului Plumbuita. In plus. 14 . zona de studiu este marginita de: • Limita de vest a cartierului.4 km pe aria Municipiului Bucuresti. al carei afluent este si in care se varsa dupa un curs de 98 km. fiind localizat intre cartierul Tei (perimetrul este marginita la vest de Lacul Tei). o simpla “rana urbana” care trebuie rezolvata in scurt timp prin intermediul instrumentelor structurale. dintre care 37. Sos. formata de strada Petricani. zona cartierului Doamna Ghica (in sud) si in vecinatatea cartierului Fundeni (in est). strada Cremenita. Colentina si Strada Simetriei. Perimetrul zonei obiect de studiu nu are o forma regulata. Plumbuita. Mihai Tudor si de malul nordic al lacului Plumbuita Cartierul Plumbuita s-a dezvoltat pe un relief jos. cat si de limita lacului care da si numele zonei. Insa ideal ar fi sa nu se perceapa zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani ca una periferica si degradata. Floreasca. prin bararea cursului raului si asanarea albiei mlastinite a raului. limita care separa cartierul Andronache • In nord. depasind diferenta de calitate a vietii urbane. zona Andronache (in nord). care despart zona de studiu de cartierul Fundeni • Limita estica este formata din Strada Salciilor. Salba de lacuri a fost creata incepand cu anul 1936. Fundeni. de strada Oituz.

Zonificare Functionala Cu obiectivul administratiei publice al recalificarii urbanistice se face referire la reevaluarea si relansarea zonei in ceea ce priveste structura si caracterul social si economic. Diferentele de temperatura intre vara si iarna pot ajunge pana la 60 de grade. Crevedia (ferma de crestere a pasarilor). Centrul urban. calitatea apei lacului nu corespunde standardelor calitative. chiar caniculare (cu temperaturi care pot ajunge si pana la 45 de grade la umbra). care evidentiaza clar delimitarea spatiului ce formeaza perimetrul cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. pe cealalta in schimb. zona are o amplasare foarte buna. caracterizata de prezenta celor patru anotimpuri. obiect al studiului nostru. Actiunea de dezvoltare si de integrare sociala se bazeaza. lacul este inconjurat pe de o parte de blocurile din cartier. mai ales in luna ianuarie. Acest lucru se datoreaza deversarii direct in raul Colentina a apelor uzate rezultate in unitatile industriale din amonte de Bucuresti: Buftea (industria alimentara. Depunerile de aluviuni transportate de apele care alimenteaza lacul a dus la dezvoltarea excesiva a vegetatiei acvatice si. in mod esential. temperaturile coboara destul de mult.In prezent. Pe de alta parte. in timp ce verile sunt foarte calde in ultimii ani. dar si in gospodariile localnicilor din zona. pentru a reduce situatia de marginalizare sociala si ambientala. Mogosoaia (industria cinematografica). Astfel. Iarna.1. deoarece interesul acordat in amenajarea acestui spatiu verde este foarte scazut. in consecinta. Cu toate acestea. Astfel. Din punct de vedere al vegetatiei. indicam mai jos o lista care le cuprinde integral. motiv penru care nu poate fi utilizata in scop domestic. obiect al studiului nostru. 2. pe recuperarea si reevaluarea zonei urbane si reevaluarea din punct de vedere socio–economic. Clima este temperat-continentala. fundurile lacurilor de pe raul Colentina nu au mai fost dragate de mai bine de 30 de ani. este bine definit de graficul din dreapta. industria usoara. doar arborii obisnuiti in parcurile bucurestene. Un astfel de piesaj prezinta atractie doar pentru pescarii care se incumeta sa-si desfasoare pasiunea intrun mediu insalubru si dezolant. Intalnim. la imposibilitatea practicarii de activitati de agrement. ceea ce a condus la acumularea de mari cantitati de namol insalubru. strazile perimetrului sunt enumerate in 15 . aporturi de nutrienti). nu se evidentiaza printr-o diversitate a speciilor flauristice. asadar. de vile in cosntructie si mormane de moloz. Schimbarile ce au intervenit la nivelul cadrului natural al zonei au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a cartierului. Atat iarna cat si vara se caracterizeaza prin prezenta redusa a precipitatiilor. Pentru a crea o imagine mai clara a celor 66 de strazi. in cadrul si in vecinatatea parcului Plumbuita.3. cu atat mai mult cu cat nu exista retea de canalizare si statii de epurare care sa colecteze apele menajere.

prin spatii industriale parasite (in mov) şi prin inceputul arterelor Colentina-Andronache care duc către cartierul Creanga.Intr. Elevatorului 20. Constantin Beiu 15. Str. Str. Stanga 31. N. Gherghitei 5. Str. Bujorul Alb 14. Ferestrei 23.Sos. Gherghitei 25. Tei (vest). Porumbaceanu 30. Harta de mai jos arată clar localizarea cartierului discutat în interiorul sectorului 2. Litoralului 35. Petre Negulescu 51. Str. Colentina. Str. Magura Vaii 38. Str. Str. Str. Str. Ivarului 33. Polixemia Radulescu 55. Str. Sipca 62. Andronache 10. Str.Intr. Str. Colentina 11. Plumbuita 54. Marcu Zamfir 39.Intr. Str. Str. Str. Petricani 52. Tomovici 66. Safirului 8. Str. 16 . prin două peninsule şi o insulă şi prin prezenţa renumitei Mănăstiri Plumbuita (asa cum este reprezentată mai jos). Tamaioarei 65. Str. Oituz 46.Petricani se caracterizează prin numeroase spaţii verzi (Parcul Plumbuita 1 şi 2). Pietrisului 53. Geicu 29. Parau 42. Str. I. Aristotel 12. Salciilor 58. Str.Intr.Intr. Zamfir Gh. Str. Str. Logofatul Carstea 36. Str. Mihai Tudor 41. Folclorului 24. Str. Str. Str. Olanelor 47. Savu Bara 59. Palamidei 48. Str. Cremenita 16. Str. 1. Gimalau 27. Str. Nicolae Paraschiv 44. Str. Fundeni şi Andronache (sud şi est). Lopetii 37. Str. Constantin Beiu 4.Str. Str.Str. Brana 13. Tiglelor 9. cartierul Plumbuita – Steaua Rosie . Str.Aleea Sinaia 2. In imediata vecinătate a cartierului Pipera (nord). Str. Ghimbav 26. Str. Doamna Ghica 18. I. Str. Ineu 6. Str. prin prezenţa a 3 braţe ale lacului Plumbuita. Str. Str. Afirmarii 3. Nicolae Zamfir 45. Mica 40. Fabrica de Gheata 22. Paroseni 49. Str. Memoriei 7. Str. Dumitru Tane 19. Str. Stefan Pascale 64. Str. Ion Marin 32. Simetriei 60. Str. Petre Ispir 50. Str. Str.Intr.Intr. Str. Raul Colentina 56. Str. Str. Gorgan Spatarul 28. Str.Sos. Str. I. Linotipului 34. Emanciparii 21. Ricinului 57. Str. Str. Str. Culmea Fagarasului 17. Steaua Rosie 63.urmatorul tabel. Sinaia 61. Neagota 43. Str.

dar o singura adresa poate influenta prelucrarea datelor statistice selectate pentru fiecare strada in parte. cu atat mai mult cu cat nu o portiune de strada.ro.Prezentam in continuare o harta (imagine satelitara) pe care se pot vedea si numele strazilor din cuprinsul zonei analizate. document public si prezent pe www. pentru cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani nu exista un PUZ specific. am extrapolat si 17 . Trebuie facuta si mentiunea ca. desi pentru sectorul 2 sunt prevazute diferite PUZ-uri pentru anumite zone.ps2. pentru o mai buna observare a zonei. Din planul urbanistic general al sectorului 2. Limitele amintite prezinta o importanta deosebita din punct de vedere al integrarii cladirilor si activitatilor economice din cuprinsul zonei. necesare la elaborarea proiectului. Perimetrul arealului a fost delimitat cu o linie galbena.

face zona mai putin practicabilă. din spaţii verzi şi dintr-o zonă in care este necesara elaborarea de planuri urbanistice zonale (in gri). În afară de arterele de comunicaţii importante. Emanciparii.4. obiect al unor planuri şi modernizări recente (străzi asfaltate). Dna Ghica ce se află între intersecţia Petricani-Tei şi sensul giratoriu Ghica-Colentina). înconjurată de o zonă mixtă constituită dintr-un ţesut urban într-un teritoriu de importanţă majoră dar cu capacităţi reduse pentru absorbţia traficului intens (Gherghitei. din analiza Sos. fiecare strada a perimetrului din zona Plumbuita.Mihai Tudor – Str. Insula se întinde de-a lungul lacului în partea dinspre Steaua Rosie (asa cum si sos Petricani e limitrofă lacului Tei) şi cele două ţărmuri ale râului Colentina sunt considerate spaţii verzi de protecţie.delimitat si aici zona-obiect a studiului (jos stinga). nefiind legaturi cu centrul din Sectorul 2 si cu zonele mai periferice ale cartierului.Steaua Rosie . se observă că partea centrală a perimetrului discutat este compusa aproape exclusiv. D-na Ghica. în timp ce celelalte spaţii verzi sunt considerate spaţii verzi cu acces public nelimitat.Petricani. Din analiza in detaliu a Planului Urbanistic. observăm prezenţa unei zone mixte comercialo-rezidenţială. tipică pentru o mare arteră şi dens populată (aşa cum este Str. oferta de mobilitate publică este absentă in peninsulă Plumbuita şi în arealul din Tei Toboc. Colentina. Ulterior. Sos. la absenţa soluţionării problemelor de infrastructură ale rezidenţilor şi la o sărăcire lentă şi tragică a patrimoniului natural al zonei. scopul vizitei a fost acela de a oferi o impresie initiala a zonei.1. începutul sos.Colentina. obtinand in linii mari un tablou urbanistic zonal al portiunii care se analizeaza (jos dreapta). este în schimb compusă dintr-o zonă rezidenţială (în gri deschis). Colentina şi Str. precum Str. 2. cuprinsă intre străzile Gherghitei – Str. Partea de sud a zonei discutate. Andronache). Lipsa omogenităţii specifice zonei. cu excepţia părţii de sud.Petricani a fost analizata 18 . limita sud-estică a perimetrului nostru. linia metodologica urmata din partea staff-ului de cercetare a fost o dezvoltare directa a studiului prin vizite pe teren si prin analize efectuate la fata locului. dincolo de a fi in mod vizibil haotica. Analiza tesutului urban existent Pentru o descriere mai buna a unei zone asa de variate si complexe.Str. atat de ordin arhitectonic. Astfel de zone cuprind şi câteva locuinte colective în blocuri cu regim de inalţime ridicată (peste P+6 niveluri). La inceput. Specificul celor două peninsule şi funcţionalitatea actuală a lacului şi a spaţiilor verzi arată opţiunea pentru un plan urbanistic care a favorizat politici locative ale zonei exterioare marilor artere. In schimb. in afara de lacul Plumbuita. cat si si practico-locativ. opţiune care a condus încet la abandonul zonei. Oituz.Salcilor – Sos.

precum si prin zone utilizate pentru schimburi comerciale. Colentina Str. Aceasta etapa a fost importanta pentru familiarizarea cercetatorilor cu zona urbana si comerciala a cartierului Plumbuita. care delimiteaza in partea nordica teritoriul. Ivarului Str.de mai multe ori pentru o descriere detaliata a fiecarui segment care compune cartierul. Cremenita Str. Continuand drumul din Str. Geicu Str. Constantin Beiu Intr. Zona 1 Str. Afirmarii Intr. Andronache Sos. Ineu Intr. dar cu carente evidente. Emanciparii Str. Str. care reprezinta granita de Est a zonei. Culmea Fagarasului Str. D-na Ghica Str. se ajunge la incrucisarea cu Str. pana in punctul in care se intalneste cu Str. impreuna cu Str.Petricani se caracterizeaza printr-o mare varietate urbana data de zonele rezidentiale. Aceasta ultima strada. Tudor Mihai si cu Str. zona Plumbuita . I. Linotipului Str. din centrul urban analizat. Elevatorului Str. Pentru o descriere optima a tesutului urban existent in perimetrul zonei pe care o studiem. Plumbuita Zona 2 Al. I. care merge mai departe pana cand se intalneste cu Str. Neagota Str. Salciilor va da in Str. Petre Negulescu Zona 5 Intr.Zamfir Str. aceasta intalnindu-se cu Str. Petricani. Andronache. Oituz Str. Mihai Tudor Str. Colentina. Brana Str. mai mult sau mai putin organizate. defalcate in functie de diferitele caracteristici ale structurii urbane. Andronache. Memoriei Intr. Folclorului Str. Ghimbav Str. Ferestrei Str. Sinaia Zona 3 Sos. Litoralului Str. Petricani. Inaintand in directia Nord Est. Mai departe. analizam marginea zonei in detaliu impartita in mai multe microzone. Mica Str. Lacul Plumbuita delimiteaza la Nord zona “Plumbuita Steaua-Rosie Petricani”. Dumitru Tane Str. care se gasesc respectiv la colt cu Str. Nic. Sinaia si Strada D-na Ghica. Bujorul Alb Str. Tiglelor Str.Petricani si cu clarificarea nevoilor pentru o regenerare urbana de cartier. Ricinului Str. Chiar daca este doar o portiune din sectorul 2.Steaua Rosie . Tamaioarei 19 . reprezinta intregul perimetru de Sud din zona PlumbuitaGranita zonei inainteaza la vest de-a lungul Strazii D-na Ghica pana la rond. Porumbaceanu Str. In tabelul urmator vom lista strazile care formeaza fiecare zona. La Est granita este reprezentata de Str. Salciilor. Oituz. Sinaia Sos. Plumbuita Str. Gherghitei Str. se ajunge din nou la rondul cu lacul Plumbuita. Gimalau Zona 6 Str. Oituz in zona cuprinsa intre numerele civice 45 si 60.Steaua Rosie . Salciilor Str. Fabrica de Gheata Str. de la numerele civice 99 si 106. Gherghitei Str. Tudor Mihai. I. Colentina Str. Safirului Intr. Gorgan Spatarul Str. Aristotel Str. Cremenita. pana la numarul 347. Simetriei Zona 4 Intr. Inaintand spre Nord de-a lungul Str. Stanga Str. Dumitrescu Tanase Str. Constantin Beiu Str. granita zonei inainteaza spre Str. Marcu Zamfir Str. Polixemia Radulescu Str.

foarte bogata in verdeata si caracterizata in zona sud-orientala de prezenta unui far de mici dimensiuni. Savu Bara Str. care este taiata in doua de Str. Zona 1. Pietrisului Str. care au avut loc in timpul regimului comunist. Palamidei Str. Peninsula este inconjurata. Stefan Pascale Str. Steaua Rosie Str. Nicolae Paraschiv Str. In zona nordvestica la stanga manastirii. care printr-un noroc a supravietuit demolarii multor edificii istorice. o straduta acoperita cu pamant duce pana la Strada Ricinului. zona fiind caracterizata de prezenta manastirii. de o strada marginita de arbori de-o parte si de alta care delimiteaza pana la pod toata zona. Petre Ispir Str. Plumbuita. Zona 1 Zona 1 ar putea fi definita ca si zona cea mai verde din cartier. In partea nord-vestica vom gasi un pod. Magura Vaii Str. Neagota Str. Zamfir Gh. Tomovici Str. de-a lungul coastei. Olanelor Str. 20 . ce merge de-a lungul lacului Plumbuita. de o ampla si difuza zona de verdeata si de apropierea de lac. Zona se distinge prin prezenta slaba si aglomerata de casute. Parau Str. a. Logofatul Carstea Str. Sipca Str. Ion Marin Str. intr-o stare evidenta de abandon. Paroseni Str. care duce la o insulita. Lopetii Str. Raul Colentina Str. se caracterizeaza prin prezenta unor ample spatii verzi si prin apropierea de lacul Plumbuita care inconjoara si limiteaza toata zona nord – centrala si cea vest – centrala.Str. N. Petricani Str.

care se indreapta in aceasta directie nu doar pentru a se bucura de frumusetea locului. dar si pentru a-si regasi pacea si linistea sufleteasca. Din Str. dar cu un impact vizual puternic si situata intr-o zona linistitoare. se prezinta bine pentru viitoarele investitii in sectorul de food&beverage. ci si de la viata frenetica a orasului. Tot peisajul este infrumusetat de prezenta unui mic parculet de jocuri si de bancute. Ajunsi pe insula se poate observa un mic far. care este situata in zona nord-vestica. Plumbuita in directia manastirii (parcului). o puteti lua si pe podul de fier. fiind un potential punct atractiv pentru locuitorii acestei zone si pentru numerosii visitatori. 21 . lipsa unui sistem hidric si al canalizarii precare. domina zona. asa cum se poate observa si in fotografia de mai jos.Intrand pe Str. folosit in trecut pentru a putea fi vazute incendiile din zona. Calitatea constructiei denota o recenta restructurare. Spatiul verde si pozitionarea spatiului. se poate urmari cursul unui suvoi de apa care nu face altceva decat sa accentueze imaginea degradata a invelisului stradal: trotuarul este mai mult utilizat pentru parcarea masinilor locuitorilor din zona si din strada se pot vedea amplele spatii verzi care caracterizeaza zona pana in apropierea lacului . este caracterizata de prezenta copacilor inalti. Pentru a putea ajunge pe insulita. campuri intinse. zona este traversata de strazi cu pamant si asfalt. nu doar de la haosul urban. Lacul care inconjoara pensinsula caracterizeaza statutul de abandon si de degradare a zonei. Vegetatia este alcatuita din copaci inalti si boscheti si iarba. Plumbita se ajunge la Manastire. cu o structura odihnitoare. Manastirea constituie un potential centru de dezvoltare al cartierului. foarte ingrijita desi nu foarte impunatoare. dar si in cel cultural. deoarece este inconjurata de verdeata si se situeaza in partea centrala a zonei 1. desisuri scunde si multi arbusti. Cladirea se distinge prin prezenta unui acoperis verde si prin albul zidurilor cladirii. in dreapta strazii Plumbuita. Parcul. Manastirea Plumbuita atrage numerosi pelegrini.

amplificand. intr-o evidenta stare de degradare . care este utilizata de locuitorii din zona ca niste zone de atarnat rufele. de pe Strada Ricinului. Locul necesita o importanta interventie de reamenajare si imbunatatire. In imaginea din dreapta jos se poate vedea apa lacului insalubra. masinile. foarte poluata. trotuarul. datorita lipsei unei retele de canalizare si a posibilitatii de epurare. fiind unicul punct de acces catre insulita si catre far. statutul de degradare al zonei . din fier. In imaginile de mai jos se poate vedea micul pod de fier . La acest pod care duce la insula cu far se poate ajunge de pe strada ingusta care vine de la manstire sau venind din sud. ocupa. din zona 1 . precum cea alba din imagine. strada Plumbuita care duce la Manastire. partea din dreapta este delimitata de o imprejmuire ca o retea. de culoare verde inchis.Fotografia de mai jos ilustreaza foarte bine felul in care se prezinta strada principala din zona 1. pe bucati. 22 .

23 . fiind nevoie asadar de o interventie pentru recuperare si valorificare. locuit de numerosi caini vagabonzi. Pentru vizitatorii parcului acest lucru reprezinta un ulterior indiciu al starii de degradare a zonei. Asa cum se poate observa. in plus. refluxul apelor. Strada Plumbuita. mai complexa tinand cont de starea de abandon si prezenta unei stradute nepavate. de la Manastire. nepermitand. in poza alaturata. prin prezenta lor ii descurajeaa pe potentialii vizitatori sa mearga mai departe. Lipsa unui sistem de epurare. Traversand Str. traversand Strada Ricinului. se pot observa vestitele haine atarnate pe gardul din sarma.Sagetile galbene indica posibilitatile actuale de acces catre insulita: una de la sud. se afla intr-o stare de degradare a mediului avansata. lacul Plumbuita. Parcul este. cealalta varianta. faptul ca apa este statuta amplifica efectul de poluare. Plumbuita. mergand spre manstire. care. deci.

Colentina si se continua cu Str. Petricani. Ricinului. care se uneste la vest cu prima parte din Sos. strada Dna Ghica. Paroseni si Sos. Petricani. Zona 2 Zona 2 se gaseste la sudul zonei Plumbutia. zona 2 incepe din punctul intersectiei cu Str.b. la Nord zona este delimitata de marginile lacului Plumbuita si de Str. Petricani si D-na Ghica. La vest. se caracterizeaza prin prezenta structurilor de locuinte. Zonele care se gasesc de-a lungul perimetrului sud-vestic al zonei 2. pentru ca apoi sa dea la est in Str. Sos. care traverseaza Sos. Este delimitata in partea sa sudica de o strada principala. si se dezvolta de-a lungul partii finale a ultimei dintre cele doua strazi. blocuri care se gasesc in conditii nu foarte potrivit. unele dintre acestea sunt insa intro stare de restructurare. Sinaia. care coincid cu cele doua strazi. Cremenita. 24 .

o mare artera de comunicatie. fast-food-uri si supermarket-uri. Luand-o spre Sud. impreuna cu activitati comerciale de toate tipurile precum centrul foto. se poate observa trecerea de la o zona in intregime inconjurata in majoritatea ei de spatiu verde pe ambele parti ale strazii la o zona complet urbanizata. D-na Ghica. Zona este caracterizata de o urbanizare puternica: sunt prezente ample zone cu parcari neconventionale de-a lungul si de-a latul blocurilor locuite.Traversand portiunea din Soseaua Petricani spre Sud. se ajunge la Str. 25 . magazinul cosmetic.

precum linia de tramvai si legaturile prin intermediul autobuzului. sunt prezente recipiente imense pentru reciclarea diferentiata a gunoaielor.De-a lungul si de-a latul suprafetei stradale sunt prezente blocuri de locuinte. asa cum este 282. este legata de restul orasului de o retea de transport in comun destul de dezvoltat. 26 . Din foto se vede cum zona este bine intretinuta: strazile sunt curate. ingrijirea liniei de electricitate este optima. asfaltul pe sosele in Strada Colentina este intr-o stare destul de buna. de partea cealalta strada este ca un bloc format din cladiri construite adiacent. Pe cand pe partea stanga blocurile sunt despartite de prezenta zonelor verzi. zona. Asa cum se poate vedea din poza de mai sus. chiar daca este periferica.

este foarte ingrijita si este intr-o stare foarte buna.In plus. sunt diverse activitati comerciale. se intalneste la intersectie cu Sos. spre Str. ce delimiteaza zona 2 la est. inconjurata de verdeata. care favorizeaza traficul intens caracteristic periferiei Bucurestiului. este caracterizata prin multitudinea de cladiri. Zona rezulta a fi o aglomerare urbana. O latura a strazii este marginita de zona verde. cu prezenta atat a blocurilor realizate in ciment. in timp ce latura cealalta este complet delimitata de cladiri. chiar daca sunt prezente si cateva zone verzi. precum Mega Image si Mc Donald. ajungem la biserica cu acelasi nume.Sinaia. 27 . Doamna Ghica. continuand spre Sud. Colentina. Strada D-na Ghica. Zona care se afla intre Sos. Indreptandu-ne spre Sud. Soseaua Colentina este una din principalele cai de comunicatie.Colentina si Str. imprastiate din loc in loc. cu o densitate mare a populatiei. cat si a vilelor individuale. Constructia.

care incepe de la intersectia D-na Ghica si Str. se observa o cladire. In partea de nord. imprejmuita in totalitate de copaci. situata la Sud-Est. delimitata de strazile Petricani. Comunicarea interna este asigurata de o strada principala. Colentina si se termina in spatele lacului Plumbuita. Aceasta strada se intretaie cu o strada de acces de mici dimensiuni. D-na Ghica. care se intrepatrunde cu zona verde.Partea interna din zona 2. cu prezenta parcurilor si copacilor. si lacul Plumbuita este aproape in intregime verde. 28 . reprezentand o comunicare cu zona de locuinte din acest perimetru.

Zona este apoi delimitata tot in corespondenta cu aceasta. Fundeni. Colentina. Simetriei cu Sos. Zona 3 Micro zona 3 se afla in partea estica a arealului analizat. Pentru o portiune de cativa zeci de metri granita este formata de Str. 29 . care pana la 31 martie 2009 a fost reconstruita in mare parte. pentru a se continua mai apoi cu Str. Emanciparii. Granita zonei de analiza se continua cu Str. de Str. Colentina. Granita de Sud este formata in intregime de Sos. Fabrica de Gheata. de la nord est la sud vest. In interiorul acestei parti a zonei 3. Andronache. inchizand in acest fel perimetrul zonei 3. Fundeni. care se curbeaza spre sud-vest si se intersecteaza cu marginea lacului Pumbuita. Aceasta parte din microzona 3. 66. 51. de unde ajunge mai apoi iar in Sos. Emanciparii se ajunge intr-un final la Str. Fabrica de Gheata. in zona cuprinsa intre suprapunerea Str. Petricani si luand-o pe Strada D-na Ghica. Colentina. Strada Gherghitei. Traversand Str. Petre Negulescu. Colentina. inchide o importanta strada de comunicatie a Bucurestiului. Salciilor pana in punctul in care se intalneste cu Str. delimitata de Soseaua Colentina. rezulta a fi un spatiu cu o densitate destul de mare. Aceasta ultima portiune. Sos. in afara de faptul ca parcurge intregul cartier Colentina. permite si legatura traficului vehiculelor care vin dinspre nor vest Str. asa cum se vede si in fotografiile zonei. Pe latura nordica.c. Aceasta strada. Simietrei. si de prima parte din Sos.Fundeni. o strada paralela cu Sos. definita ”Plumbuita -Steaua Rosie Petricani din Sectorul 2 Bucuresti”. Sos. care prezinta doua benzi pe fiecare din sensurile de mers si este caracterizata si de prezenta statiilor de tramvai si de autobuze 21. si se afla intre Fabrica de Gheata si intersectia in forma literei T dintre aceasta si Sos. se observa numeroase locuinte de tipul blocurilor.Petre Negulescu. traversand Sos. cu cea care vine dinspre sud est. e 667. Fundeni si punctul in care se intalneste Str. Andronache delimiteaza zona 3 pana la intersectia cu Str. Simetriei cu Salciilor.

iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. Colentina. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul Plumbuita si catre parc. se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. cu un numar de 156 apartamente. Cooper Beach Tower vor fi blocuri cu 12 etaje. mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice. in apropierea lacului.Zona inglobeaza diferite portiuni comerciale. magazine specializate in ustensile necesare pentru uz caznic si constructii. Fabrica de Gheata si Sos. mai ales cea formata din chinezi. precum activitatile de import alimentar. In interiorul zonei cuprinsa de la Str. viitoarele locuinte. In zona se gasesc si servicii private precum cabinetele stomatologice de mici dimensiuni. Existenta acestor micro activitati economice diverse reflecta prezenta unui ridicat procent de populatie straina care locuieste in zona. 30 . Realizate de Cooper Beach.

Zona 3 se termina cu zona descrisa mai sus si este destul de populata. Granita este reprezentata de Str. Poza de jos ne arata insa . Colentina. Intr-adevar doua strazi asfaltate. Simetriei si Salciilor. patiserii. Aceasta parte a zonei 3 este delimitata de strazile: Gherghitei. uneori locuintele prezente aici in zona 3. cu o perspectiva mai larga.Andronache care da in Sos. sunt cateva activitati comerciale de mici dimensiuni precum magazine alimentare. Radulescu Polixenia. Str. In aproprierea Str. pe structuri de tipul blocurilor. 31 . iar soselele sunt asfaltate. materiale electronice si centre foto. Totodata. aproximativ in intersectia unde se gaseste un moment in forma de avion. Colentina si Andronache. caracterizate de diferente ale tesutului urban si a tipurilor de locuinta. leaga diversele strazi de blocuri de-o parte si de alta si inchid aceasta parte a micro zonei 3. Tipologia de locuinte mai frecvente in aceasta parte a zonei 3 este formata din case pentru cate o familie cu gradini nu foarte mari/medii. adapostesc mai multe familii si sunt construite pe un etaj. magazine de telefonie. Zona este deci in general bine deservita si din punct de vedere stradal. Gorgan Spataru si Str. Poza ne arata granita dintre cele doua sub zone ale microzonei 3. Toata zona este deservita de iluminare stradala. Salciilor apar in plus cateva activitati industriale. macelarii. tesutul urban si dimensiunea fiecarei unitati de locuinte prezentate mai sus. Emanciparii. Fundeni.De-a lungul Str. mici magazine specializate in materiale de constructii. o zona mai diversificata din punct de vedere al tesutului urban si din punct de vedere al caracteristicilor locuintelor. Sos. Gherghitei si Sos.

si de hotelul “Colentina”. Fasia de teren care se extinde in vecinatatea lacului. precum Cooper Beach Tower.Luand-o iar pe Str. O restransa parte de teren cuprinsa intre Str. nici in scop industrial. nu numai pentru construirea noilor nuclee rezidentiale. au fost folosite gratie pozitiei panoramice. dar nici comercial si nici de locuit sau de inchiriat. 32 . Toata zona de pe langa parc cu jocuri pentru copii si mese de picnic a fost in cele din urma reamenajata. dar si pentru realizarea de investitii pentru deshiderea punctelor de restaurare din partea marilor lanturi de fast-food precum Mac Donald’s si Mega Image. Acesta este in prezent frecventat de familiile celor care locuiesc aici. Fabrica de Gheata a fost utilizata pentru realizarea unui parc. Fabrica de Gheata. se poate vedea ezitarea diverselor parti din micro zona 3 neutilizate.

Pe partea strazii care se intersecteaza cu Str. la Est de strada Oituz (cum putem vedea si in fotografia cu numarul 2) la Sud de strada Emanciparii si Fabrica de Gheata.d. sunt 3 cladiri de birouri care sunt reprezentate de cladiri formate din constructii de mici dimensiuni. Tudor Mihai. de o zona de fabrici care nu mai functioneaza insa si niste zone verzi de dimensiuni neregulate si acoperite de pamant. Spre deosebire de Strada Tudor Mihai. Z. si care sunt de fapt locuite de persoane. Nicolae. pe partea nordica a strazii Zamfir Nicolae gasim si blocuri de dimensiuni mai mici dar cu niste conditii mai bune pentru a putea fi locuite. Nicolae.Estica a zonei urbane Plumbuita si este delimitata la Nord de strada Tudor Mihai. Pe latura interna a strazii care este paralela cu 33 . Str. la vest de marginile lacului Plumbuita. departate una de alta . Tudor Mihai nu prezinta de-a lungul ei multe cladiri si contructii pe latura nordica a strazii. in conditii bune . care par a fi int-un stadiu de saracie. Strada Zamfir Nicolae traverseaza perpendicular aceste trei siruri de constructii. in schimb. Litoralului. pozitionate respectiv la inceputul si la sfarsitul strazii. Z. Zona 4 Zona 4 se gaseste in partea Nord. Patru strazi principale traverseaza paralel zona 4: Str. exceptand doua case private. Capitan Zamfir a Marcu. apropiate una de alta in prelungire.

Emanciparii. intr-adevar. care inchide zona 4. si cladiri care sunt folosite in diferite activitati. acest areal intern al zonei 4. Parcurgand Strada Litoralului.Strada Capitan Zamfir si Marcu au fost construite cladiri prefabricate care au functii industriale pentru stocarea si depozitarea marfurilor. de exemplu. sunt asezate in asa maniera si atat de aproape si concentrate. nearanjate de nici un fel din punct de vedere al aspectului urbanistic. in timp ce. Particularitatea care face ca aceasta strada sa se distinga fata de alte strazi analizate mai devreme este ca astfel de cladiri cum sunt aici. in stilul unor mici vile. Astfel de cladiri sunt multe. in timp ce restul strazii este format de diverse tipuri de baraci. 34 . chiar daca sunt total diverse una fata de alta. in ultima parte a strazii. Cum se poate vedea si in fotografia a treia. dar inainteaza pana la intersectia cu strada Gherghitei. cu distanta intre ele. numarul caselor in conditii bune si vile se micsoreaza din ce in ce mai mult cu cat ne afundam in aceasta zona interna: in Str. De altfel. se poate observa prezenta cu totul necorespunzatoare a cladirilor necorcondante intre ele: astfel. Capitan Zamfir si Marcu ne gasim in partea distrusa a zonei 4. sunt prezente case noi. Emanciparii se observa doar 3 locuinte. inainte de a ajunge in strada Gherghitei. Capitan Zamfir Marcu pana la Str. care se intinde de la Str. Inaintand pe Str. atelier mecanic de dimensiuni medii si activitati in sectorul mecanic si de reparatii si intretinere a automobilelor. Asa cum se poate observa continuand acelasi traseu pana la intersectia cu Str. asa cum se observa in cea de-a 4° fotografie. Emanciparii este zona reprezentata de cea mai mare densitate de cladiri iesite din comun si abandonate parca pentru ele insele. “Motul – Service Auto”. de dimensiuni mici si in stare foarte proasta. strada in analiza este in principal formata din cladiri de dimensiuni mici. nu doar traverseaza arealul blocurilor contruite si al baracilor numeroase si depozitelor. facand-o sa fie o zona foarte densa de constructii. cladiri cu strucuturi de dimensiuni foarte mari si destul de noi si ingrijite se intersecteaza cu constructii de mici dimensiuni ale caror acoperisuri stau sa cada. Astfel de strada.

delimiteaza cea de-a patra micro-zona la interiorul zonei 4. care odata au servit pentru diverse activitati productive. si nu prezinta nici un fel de constructie sau cladire care sa fie dedicata activitatii de productie. a carei lungime transversala taie cele cinci strazi analizate mai sus.Inainte sa se termine Strada Emanciparii patrundem pe Str Gherghitei. sau mai bine zis Strada Gherghitei se intinde pana la marginea lacului Plumbuita. In ceea ce priveste restul suprafetei. Aceasta microzona este cu totul inactiva. Gherghitei are si cateva locuri de verdeata care alterneaza cu diversele cladiri destinate folosirii comerciale si pentru productie. Str. aceasta parte din strada Emanciparii. In zona de analizat sunt prezente doar 3 cladiri folosite ca si locuinte si una care este formata din mai multe baraci. acest spatiu este ocupat de baraci abandonate. Zonele verzi pe care le analizam nu sunt asezate intr-o anumita ordine. si segmente ale teritoriului folosita aproape numai ca zone de aruncare a deseurilor produse de fabricile si companiile din zona. dar sunt foarte la intamplare asezate una fata de alta. fiind complet abandonata cu zone mlastinoase. intr-adevar. ca si de zone verzi care nu sunt deloc ingrijite 35 .

Asa cum putem observa si in imaginea de mai sus. atfel de tipuri de structuri sunt in general realizate pe 3 etaje si au o gradina interioara. care delimiteaza in est zona 4 legand direct Strada Tudor Mihai de Strada Emanciparii. nici comercial sau tertiar in general. Si flora prezenta in aceasta microzona apare foarte slab dezvoltata si foarte neingrijita. mai precis numeroase baraci imprastiate care alterneaza cu depozitele si cu locuintele propriu-zise. in timp ce numarul de hambare prezente aici este net superior si depozitele sunt distribuite pe intreaga lungime a strazii Oituz. Se pot vedea pana la 3 astfel de vile care sunt in curs de constructie pe la jumatatea strazii Oituz. Este prezent si un al 4-lea tip de structura. Cum putem vedea din fotografia alaturata. Astfel de structuri au o forma non-conformista – cum putem observa in fotografia de mai jos – pentru ca par abandonate in ceea ce priveste ingrijirea lor si construite din materiale de o clitate foarte proasta. nici in scop industrial. Inaintand pe partea opusa fata de Strada Gherghitei si a lacului Plumbuita. de exemplu. si spatiul ramane ocupat de cladiri si baraci de dimensiuni mici. care fac pesisajul sa fie si mai deplorabil. Fotografia ne arata exact imaginea strazii Oituz. Oituz. si nici macar pentru a fi locuite. Oituz cateva hambare pentru depozitare si pentru fabricarea propriilor produse . 36 . Diversele hambare ale depozitelor se intrepatrund cu cladirile care sunt in curs de constructie. Pe masura ce ne apropiem de malul lacului Plumbuita. se observa prezenta cladirilor distruse si a resturilor de constructii. depozite pentru firme si fabrici. Cum putem observa din urmatoarea fotografie. Este vorba de mici cladiri locuibile multifamiliare si de nivel mediu-slab. unde se alterneaza peisajul cu mari cladiri de un ciment gri. pe langa structurile care arata mai putin bine intalnim si structuri care arata foarte bine. care detin pe aceasta strada cateva sedii pentru producerea la scara larga. Al doilea tip de structura sunt magaziile. alcatuite din structuri care pot fi locuite. ajungem la Strada Oituz.care dau direct spre lac. Se poate vedea existenta unor cosntructii neutilizate. in prima parte a Str. Se pot numara cel putin 5 exemple de astfel de structuri in prima jumatate a Str. alcatuite din mai multe etaje si in care se simte o ingrijire periodica. Oituz vedem cladiri de marime medie si in conditii bune. mai ales in partile de pe langa cladiri. acestea fiind realizate in scopul locuirii. un mare lant de productie si distributie de imbracaminte precum “Losan SRL” detine chiar pe Str. si structura ei la sfarsitul strazii inainte de intersectia cu Soseaua Andronache: aici.

gasindu-se din loc in loc gropi daca o iei pe strada de la un capat la altul. Si la nord de Strada Sipca si de Strada Raul Colentina in timp ce la est este marginita de Str. asadar.Strada nu este foarte bine asfaltata. Aceasta strada este compusa din 4 benzi. e. La inceputul strazii Sos. Aceasta zona peninsulara este marginita de Tei Toboc si se arata la nord si vest a lacului Plumbuita in timp ce in est se invecineaza cu lacul Tei. acestea fiind parcate in maniera dezordonata pe marginea strazii. Paroseni. Aceasta zona se extinde pe distanta intregului teritoriu si e caracterizat de o mare diferentiere atat sociala cat si economica si a mediului. Steaua Rosie. 37 . sunt cu totul absente parcarile vehiculelor de dimensiuni mai mari. nefiind prezenta nici un fel de trecere de pietoni sau trotuar. Petricani si Str. Petricani pe stanga este lacul Tei. In plus. Ajungand pe teritoriul in analiza al Soselei Petricani se observa ca aceasta strada are un trafic relativ mediu. Zona 5 Zona 5 este situata in partea nord-estica a cartierului Plumbuita si este delimitata la vest de Sos. in tip ce pe partea dreapta este o serie de constructii si depozite destul de vechi si unele in stare de abandon. de o complexitate si diversitate sociala. doua pe sensul de dus si doua pe sensul de intors si leaga cartierul cu restul Bucurestiului. iar in sud. si. aceasta zona incepe la inceputul Sos. dens.

deci este compus din cladiri si depozite de tot felul si de cateva case recent contruite. asadar. insa la sfarsitul lor sau trecand de Strada Sipca nu mai rezulta a fi acoperite de asfalt. Petricani. spre terminarea cartierului Tei Toboc sunt terenuri nefolosite si lasate in custodia proprietarilor si au rams asa in paragina. Spatiile verzi in aceasta zona sunt destul de numeroase dar de mici dimensiuni si total abbandonate. Aceasta strada este situata la nord de zona Tei Toboc si este marginita in totalitate de lacul Plumbuita. Petricani. fara ca cineva sa se ocupe de aspectul acesta. Inaintand pe Sos. Rezulta. In acest perimetru. se ajunge in Str. astfel incat diverse buruiuni cresc dupa bunul plac. nu este nici o modalitate de trasnport urban care sa permita locuitorilor rezidenti aici sa se poata deplasa cu usurinta si sa poata ajunge in orice zona a Bucurestiului. o nevoie de reamenajare si de restructurare a spatiilor verzi. Sunt insa probleme cu epurarea apei si cu canalizarea in general. si iluminarea stradala si legaturile de curent electric functioneaza perfect. In plus. este destul de variat.Inceputul zonei 5. Sipca. ca si in restul cartierului Tei Toboc. este prezenta multitudinea de baraci si de depozite. precum tot restul cartierului. Se poate observa ca in aceasta zona a cartierului Tei Toboc chiar daca strazile nu rezulta a fi asfaltate. Nu este prezenta in aceasta parte a cartierului nici o zona comerciala sau vreun chiosc de vanare a produselor alimentare de diverse tipuri. se pot observa pe dreapta diverse strazi care dau in aceasta strada si sunt asfaltate. 38 . Terminand de parcurs Sos.

se observa o diferenta semnificativa.Se poate observa ca de-a lungul lacului Plumbuita si Tei. 39 . creand astfel probleme enorme populatiei care locuieste aici. ar putea duce la o imbunatatire generala a conditiilor de viata si a viabilitatii cartierului. In plus. oferind posibilitatea de costruire a unor spatii publice si locuinte. adunate la marginea strazilor. sunt prezente locuri cu deseuri imprastiate pe ici pe colo. situata in partea de nord vest a cartierului Tei Toboc. fundul este tulbure. dar nu este deloc o retea de canalizare iar strazile de pe marginea lacului nu sunt deloc asfaltate. Compozitia calitativa si cantitativa a caselor si a strazilor care se arata pe aceste strazi este mult diversa fata de strada Petricani. si in aceasta parte a cartierului nu pare a se desfasura vreo activitate comerciala sau a fi vreun magazin alimentar sau vreo linie de transport public. aceasta parte a cartierului este alimentata de curent electric. pentru ca acest cartier are potential dar nu este valorificat. la marginea strazilor sunt din plin gunoaie si deseuri adunate de la locuitorii de aici de toate tipurile. este plin de alge si de tot felul de deseuri aruncate in lac. o actiune de refacere a mediului cu o restructurare a caselor deja existente. de ce nu. Apropo de lac. trotuare sau sisteme de protectie care sa impiedice accesul la lac. mai ales pentru cei care deja locuiesc in aceasta zona si. Locuintele de-a lungul strazii Sipca sunt inferioare calitativ fata de strada mai sus mentionate si. Asa cum s-a adaugat si mai sus. a unor potentiali turisit in viitor. Dincolo de toate aceste lucruri negative si privind mai departe in viitor. Toate strazile interne ale cartierului sunt lispsite de asfalt. Acestea nu sunt asfaltate. Mergand mai departe. asa cum a fost specificat si mai devreme. Lasand putin de-o parte aceasta strada si uitandu-ne pe strazile laterale acesteia. mai ales pe perioada iernii. apa nu este mai curata decat in alte parti. situatia acestor strazi este cu adevarat deplorabila. nu exista drumuri. de la Strada Sipca se ajunge la o alta strada care margineste lacul Plumbuita care se numeste Raul Colentina. desi acest cartier ar avea un enorm potential. In realitate.

in apropierea de Str. si ceea ce se poate vedea aici. si pe aceste strazi situate spre interior. In mod cert problemele acestea se constituie intr-un focar de boli infectioase datorita deseurilor care sunt abandonate aici. este prezenta iluminarea publica si legatura de curent elctric. Raul Colentina. avand si multe gropi care ar face imposibila inaintarea vehiculelor si a pietonilor. si lipseste cu desavarsire canalizarea atat de importanta. este evident contrastul dintre locuintele care sunt pe marginea lacului cu o constructie moderna si apartinand unei clase sociale inalte. care se prezinta c aun mediu propice de aparitie a sobolanilor.O astfel de strada este foarte asemanatoare cu strada Sipca prin prezenta iluminarii publice si asfaltului. purtatori de boli diverse care ar putea fi transmisible si la om. aceste strazi rezulta a fi impracticabile datorita faptului ca nu sunt asfaltate. deseurile abandonate pe marginea strazii si prezenta depozitelor si a depozitelor de toate felurile. insa legat de restul. Totusi. chiar daca acesta este compromis si ar putea avea si el probleme la precipitatii. Langa aceasta. Si aici zona se deschide spre marginea lacului si face ca cei care se ocupa de amenajarea urbanistica sa ii puna pe ganduri cu reamenajarea ei. transformand-o intr-o o zona foarte atractiva. 40 .

Aceasta strada se prezinta ca si cele anterior descrise. Costantin Beiu. au niste probleme esentiale. si astfel se poate observa lipsa retelei de canalizare si prezenta locuintelor prost facute. Este un aspect foarte important intrucat majoritatea populatiei care locuieste aici este de varsta inaintata. Steaua Rosie intrand in interiorul peninsului se intalnesc in ordinea urmatoarele strazi: N. iar situatia nu se schimba mult de la un loc la altul. Astfel de strazi. Continuand itinerariul. Beliu. nici in acesta zona nu sunt legaturi de mijloace publice de tran sport. asa cum s-a spus si mai sus. 41 . depozite intangibile si parasite. multe terenuri in paragina. B. Aceste strazi sunt tot mai putin largi si in anumite portiuni este o urma de asfalt ramas de la foste asfaltari. ca si energia electrica la nivelul locuintelor. pe masura ce se inainteaza spre cartierul Tei Toboc. intreaga zona este caracterizata de mult mai multe probleme fata de zonele care marginesc lacurile Tei si Plumbuita.In plus. In aceasta zona este si un cimitir. in realitate. Iluminarea stradala este prezenta. Este prezenta iluminarea stradala si este energie electrica in fiecare casa. situatia caselor construite cu materiale precare si daunatoare mediului si nerezistente. la fel ca pe Sos. Si in aceasta zona se poate observa prezenta deseurilor si a gunoaielor imprastiate pe marginea lacului si in zonele apropiate acestuia. Petricani. Dupa str. Se poate concluziona ca. avand nevoie de mijoace de transport. Zamfir. si la strada numita Steaua Rosie. se ajunge din nou la lacul Plumbuita. precum lipsa totala a trotuarelor. strazile de aici sunt asfaltate chiar daca intr-un mod deplorabil. Spre deosebire de altele.

este relevanta si Str.Situatia strazii este intr-adevar foarte preocupanta. Prima strada margineste zona 6 pe partea de vest. 42 . asa cum se vede si in cele doua poze din lateral. Cealalta strada insa. In plus. Plumbuita si Strada Ricinului. impejmuind parcul si separandu-l de zona 1. Tamaioarei care traverseaza central toata zona. Zona 6 Perimetrul zonei 6 este foarte bine delimitat de 2 strazi foarte importante precum Str. aceastea rezulta a fi total impracticabila si este aproape imposibila trecerea cu masini pe aici. delimiteaza partea de est a zonei si margineste pe de o parte lacul. f. Intradevar.

Ricinului. Plumbuita se incruciseaza cu Str. multe par aproape distruse sau construite cu materiale foarte putin stabile si putin rezistente. se ajunge la intersectia cu Str. vazand numarul mare de autovehicule parcate pe ambele parti ale carosabilului. si ajunge pana la manastire. Zona pare oricum a fi foarte dens populata. oricum in conditii de degradare. si acestea. Ajunsi la capatul strazii Tamaioarei. Casele sunt in conditii degradante. facand stanga se ajunge Str. Situatia acestei strazi ne apare foarte delicta din punct de vedere urbanistic. Ne apare foarte dificila si situatia igienico – sanitara. Pe langa asta. ar putea fi destul de problematic. care margineste lacul Plumbuita. Conditia in care apare aceasta strada este in mod sigur mult mai buna fata de conditiile strazilor prezentate mai devreme. Plumbuita incepe in partea sudica a zonei 6. Str. multe din acoperisuri sunt construite din materiale poluante si daunatoare pentru sanatatea indivizilor care locuiesc acolo. care zac. Tocmai de aceea.Str. sunt utilizate de locuitori pentru a-si usca rufele. Dupa o analiza mai profunda s-a observat ca. cand apar precipitatiile mai ales in perioada iernii. Tamaioarei. foarte des in gramezi imense la marginea strazii. In plus gardurile aproape distruse de rugina. unde se poate observa o serie compacta de locuinte. Situatia stradala a zonei este complet neadecvata pentru ca rezulta ca aceasta nu este asfaltata. care. precum servicii sanitare chimice. cand strada se umple de noroaie ramanand impracticabila. Acest lucru. locuitorii acestor locuri sunt constransi sa utilizeze cateva structuri mobile. dat fiind lipsa canalelor adecvate. chiar daca este evidenta necesitatea unei noi revizii. multe dintre ele aparand intr-o stare evidenta de abandon sau de degradare. Ricinului. Strada este destul de ampla si pe alocuri se prezinta destul de bine. a iesit la iveala si lipsa unui loc adecvat pentru strangerea gunoaielor. Acest lucru ar putea provoca dezastre foarte mari. marginand lacul. abia spalate. mai ales in perioada verii. fara nici o ingrijire speciala. In partea de sud a hartii. tinand cont de caldura si decompunerea deseurilor. 43 . Inaintand. divide practic perimetrul in 2 parti. chiar daca in anumite puncte degradarea este extrem de evidenta. Reteaua electrica este prezenta pe intreaga strada si pare a fi functionala. traversand zona de la sud la nord. probabil. Neglijenta este foarte vizibila in partea stanga a strazii.

03%).40 ani M F 404 458 6 16 4 4 0 0 0 0 2 2 7 6 6 5 40 . 96%). Analizand. Strada pare a fi asfaltata si zona este deservita de tot ce trebuie.56% si un numar de 167. In intervalul 2000-2007.12%). insa. corespunzator unui procent de 46. germani (0.2009. macedoromani (0. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2. se poate observa o iluminare destul de scazuta a strazii. care ar putea fi un pericol pentru locuitorii din zona.593 persoane de sex masculin.F 1173 31 14 4 0 7 14 34 44 . sunt baruri. Memoriei Intr. Cu toate eforturile. Ceea ce uimeste in mod favorabil este mai ales aranjamentul urbanistic care se adapteaza perfect carasteristicilor peisajului din zona. 2. romi (1. cu foarte multi copaci prezenti pe ambele parti ale trotuarului.05. populatia Sectorului 2 reprezinta un procent de 18.60 ani M F 279 347 9 8 5 6 0 0 0 0 1 2 4 3 8 8 peste 60 ani M F 127 186 1 3 0 2 0 0 0 0 0 2 3 3 5 12 Total 2187 52 25 13 0 10 37 64 Tot. Constantin Beiu Intr.01%).212 din populatia Capitalei. reprezentand 53.300 locuitori). natalitatea.01%) totalizand aproximativ 363. este posibila realizarea a numeroase vile. 6.44%. Referitor la distributia populatiei in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani. intr-adevar. Gherghitei Intr.33%). Existenta unui mic excedent feminin poate influenta. referitor la strazi din cartier.E a Bucurestiului. Structura pe sexe este echilibrata. situatia zonei pare destul de dificila si pentru recuperare ar fi necesare.2.7% din populatia Capitalei insumand in anul 2006. maghiari (0. Strada Aleea Sinaia Intr. probabil.1 Distributia populatiei Situat in partea de N. in mod particular. Bucuresti. in decembrie 2006 populatia Sectorului fiind alcatuita din 193. secui (0. Afirmarii Intr.18 ani M F 40 35 2 1 0 1 9 4 0 0 0 0 7 1 10 6 18 .2. ale carui ape tulburi lasa sa se vada urma unei poluari daunator pentru locuitorii din zona.M 1014 21 11 9 0 3 23 30 Tot.011 de persoane. populatia Sectorului 2 a avut o evolutie descrescatoare.619 persoane de sex feminin. La nivel de sector convietuiesc romani (cca. cu o suprafata de 32 km2. numeroase opere de epurare a apei si curatare. cu diferente minore de la un an la altul.559 de locuitori. sasi (0. Pentru a obtine o imagine cat mai relevanta a zonei Plumbuita. 361. in sens usor pozitiv. Ineu Intr. Ceea ce ne face sa analizam mai in profunzime este conditia in care se afla lacul. mai in detaliu.Petricani este esential sa analizam si aspectul demografic si situatia statistica a populatiei si distributia acesteia pe sexe si grupe de varsta. locuinte din materiale noi si intr-o stare foarte buna. Tiglelor 0 -14 ani M F 164 147 3 3 2 1 0 0 0 0 0 1 2 1 1 3 14 . Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor a furnizat urmatoarele date statistice a persoanelor care domiciliaza in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani.Aici. Safirului Intr.74% reprezentand cca. extrasa din baza de date de evidanta a persoanelor a Mun. actualizata la nivelul datei de 01. pe langa numeroasele centre comerciale care.Steua Rosie . cea mai importanta modificare fiind inregistrata in intervalul 2001-2002 cand populatia Sectorului a scazut cu 17.

Folclorului Str. Steaua Rosie Str. I. Brana Str. Gorgan Spatarul Str. Olanelor Str. Sipca Str. Plumbuita Str. Elevatorului Str. Simetriei Str.Sos. Petricani Str. Palamidei Str. Paroseni Str. Petre Negulescu Str. Magura Vaii Str. Constantin Beiu Str. Ion Marin Str. Doamna Ghica Str. Ricinului Str. Emanciparii Str. Gimalau Str. Culmea Fagarasului Str. Ghimbav Str. Andronache Sos. I. Polixemia Radulescu Str. Mica Str. Logofatul Carstea Str. Ivarului Str. Parau Str. Dumitru Tane Str. Stanga Str. Aristotel Str. Marcu Zamfir Str. Raul Colentina Str. Cremenita Str. Nicolae Paraschiv Str. Neagota Str. Geicu Str. N. Linotipului Str. Litoralului Str. Oituz Str. Colentina Str. Lopetii Str. Tamaioarei Str. I. Mihai Tudor Str. Salciilor Str. Petre Ispir Str. Nicolae Zamfir Str. Gherghitei Str. Tomovici 22 443 0 6 17 39 41 3 118 3 3 1 1 0 7 9 42 4 23 9 1 3 3 5 4 3 15 2 4 5 24 0 2 2 14 5 2 10 6 11 32 16 12 7 0 23 18 2 0 6 8 16 77 1 3 26 30 9 30 428 0 4 25 28 38 3 142 4 5 2 1 0 18 12 38 2 18 8 5 4 1 3 4 1 30 1 5 6 14 0 7 5 10 11 8 12 8 8 31 17 6 3 1 26 22 1 0 3 9 15 66 3 3 25 25 6 5 85 0 2 9 13 7 0 30 0 6 0 3 0 2 1 0 4 0 1 1 4 0 4 0 0 8 1 0 5 1 0 2 2 3 2 2 3 9 3 6 6 2 2 1 13 2 2 0 8 1 0 11 0 0 9 1 2 8 92 0 3 8 14 8 1 27 0 1 2 2 0 3 3 0 11 0 3 0 3 2 2 0 0 10 0 0 6 4 0 1 4 1 1 2 5 3 0 10 3 3 1 2 2 0 1 8 7 6 1 11 0 0 5 2 2 40 1542 0 11 59 56 147 8 509 14 16 2 28 0 21 21 149 6 36 28 8 21 11 20 13 7 82 7 15 28 24 0 9 24 44 14 19 36 24 18 79 24 39 27 7 48 11 8 42 6 18 48 126 8 6 25 113 16 38 1551 0 11 68 69 164 3 501 9 12 4 21 0 21 22 127 2 43 34 12 19 9 13 13 4 74 4 16 33 55 0 9 16 32 15 10 36 25 22 84 36 24 15 2 63 12 4 44 10 25 39 146 5 5 39 104 18 36 1186 0 11 48 65 106 6 357 9 7 3 0 0 12 11 106 4 36 20 10 11 12 12 3 1 76 6 7 33 42 0 5 15 23 4 9 30 12 13 60 29 35 6 10 45 5 3 41 6 20 36 142 5 3 12 69 14 39 1574 0 13 53 60 156 3 389 12 9 3 0 0 14 13 130 5 27 25 6 13 14 10 6 5 74 7 8 24 47 0 10 11 25 5 16 33 13 8 54 27 30 9 7 40 11 3 37 7 20 39 165 8 3 14 79 16 22 827 0 4 12 26 46 2 258 7 4 1 11 0 1 6 38 1 15 4 5 3 7 7 2 2 28 4 0 7 25 0 5 5 12 1 1 18 9 1 16 9 12 8 4 19 5 1 13 5 12 19 174 5 4 7 38 8 33 1145 3 5 28 35 75 1 300 9 6 2 16 0 12 10 69 2 19 8 8 8 7 5 1 1 46 6 2 17 29 0 3 4 21 4 6 26 10 4 37 12 23 16 7 23 4 5 35 5 12 34 173 7 2 11 41 16 273 8873 3 70 327 405 788 30 2631 67 69 20 83 0 111 108 699 41 217 140 56 89 66 81 46 24 443 38 57 164 265 0 53 88 185 62 75 209 119 88 409 179 186 94 41 302 90 30 220 63 131 247 1091 42 29 173 502 107 125 4083 0 34 145 199 347 19 1272 33 36 7 43 0 43 48 335 19 110 62 25 42 33 48 22 13 209 20 26 78 116 0 23 48 96 26 33 97 60 46 193 84 100 50 22 148 41 16 96 31 59 119 530 19 16 79 251 49 148 4790 3 36 182 206 441 11 1359 34 33 13 40 0 68 60 364 22 107 78 31 47 33 33 24 11 234 18 31 86 149 0 30 40 89 36 42 112 59 42 216 95 86 44 19 154 49 14 124 32 72 128 561 23 13 94 251 58 45 . Stefan Pascale Str. Savu Bara Str. Dumitrescu Tanase Str. Bujorul Alb Str. Pietrisului Str. Fabrica de Gheata Str. Ferestrei Str. Sinaia Str. Porumbaceanu Str.

18 ca mai mult de o treime din populatie apartine 19 . Copiii si tinerii pana in 14 ani reprezinta doar 41 . Feminin Graficul circular din dreapta prezinta procentele acestor categorii. impartite pe 5 Procentul populatiei grupe de varsta. dupa cum urmeaza: de la 0 la totale 14 ani. Pentru a studia prezenta 47% si distributia demografica pe baza varstei 53% cetatenilor. Se observa 15 . Total partial Total pe clase de varsta Total populatia 18 1388 22 1389 2777 2 354 2 344 698 35 4232 33 4316 8548 18 3212 18 3821 7033 5 1927 5 2662 4589 158 78 80 23645 11113 12532 Graficul urmator ilustreaza structura distributiei demografice in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. anume doar 3%. cei mai putini fiind cei care apartin Peste 60 grupei 15-18 ani.60 12%. Zamfir Gh. intre 41 si 60 de ani a patra 19% 0 .14 3% grupa si peste 61 ani ultima grupa.40 30% 36% grupei de varsta cuprinsa intre 19 si 40 de ani. evidentiind procentul major al persoanelor de sex feminin (53%) si inferioritatea celor de sex masculin (47%). se observa si procentul populatiei de grupe de sex pentru fiecare din cele 6 zone care alcatuiesc perimetrul de studiu. Aceste date evidentiaza o situatie destul de ingrijoratoare. Observand distributia populatiei in cadrul cartierului studiat. de la 19 la 40 ani o a 12% treia categorie. Zona 1 15% 0% 10% 24% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 46 . de la 15 la 18 ani. imagine care reprezinta o caracteristica a intregului perimetru Plumbuita in complexul sau. zone urmata apoi de zona 3 (24%). demonstrand o imbatranire avansata a populatiei din cartier.Str. zona 5 (15%) 6% si zona 4 (10% din total). populatia cartierului a fost Masculin impartita in 5 categorii de varsta. Pe langa o analiza detaliata a structurii demografice sub aspectul raportului masculinDistributia populatiei feminin. se trage concluzia ca zona Distributia populatiei pe cea mai dens locuita este zona 2 (45%).

Pentru zona 1 nu a fost ilustrat un astfel de grafic.14 ani 15 .14 ani 15 . sunt prezentate in continuare 5 grafice care ilustreaza datele pentru fiecare grupa de varsta: 47 . zona 5 este si zona cu cea mai mare concentrare a populatiei din cea de-a doua grupa de varsta.40 ani 33% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 5 14% 27% 38% 16% 5% 0 . populatia populatia de peste 61 de ani este concentrata majoritar in zonele 2 si 3 (22% din populatiei depasind aceasta varsta).18 ani 19 . In cele din urma.40 ani 32% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 3 22% 11% 2% 36% 29% 0 . anume 32%).40 ani 19 . Zona care corespunde celui mai mare procent al populatiei cu varsta cuprinsa intre 41 si 60 de ani este zona 4 (cu un procent de 33%).40 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 4 18% 11% 3% 35% 0 .18 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 6 16% 29% 40% 11% 4% 0 . procentul cel mai mare se inregistreaza in zona 6 (40%) si in zona 2 (in care aceasta grupa de varsta totalizeaza 39%). In acelasi timp.18 ani 19 . cu un procent corespunzator de 16%. dat fiind faptul ca nu prezinta o concentrare de populatie rezidenta in acest spatiu.14 ani 15 . Astfel.18 ani 19 .14 ani 15 .40 ani Considerand distributia populatiei in cadrul fiecarei zone. Distributia populatiei pe categorii de varsta… 22% 4% 3% 39% 0 .Prezentam in continuare cele 5 grafice circulare care descriu distributia demografica pe baza varstelor in fiecare zona in parte.14 ani 15 . distributia populatiei in baza sectoriala si teritoriala a fost analizata luand ca punct de referinta si diferitele categorii in care a fost impartita populatia intregului perimetru. rezulta ca prima grupa de varsta (0-14 ani) este cel mai bine concentrata in zona 5.18 ani 19 . Referitor la populatia cu varsta cuprinsa intre 19-40 ani. Pe langa analiza in functie de zonele in care a fost impartit arealul cartierului. mai precis 15-18 ani (al carui procent ajunge la 5%). urmata de zona 2 (cu un procent asemanator.

iar distributia reala si oficiala a acestora pe grupe de varsta se prezinta astfel: • intre 0-14 ani → 2.548 persoane (4.2.465 persoane.232 barbati si 4.662 femei) – 19% pentru un total de: 23.Distributia populatiei categoria 0-14 ani 19% 9% 22% 5% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 15-18 ani 19% 6% 50% 9% 16% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 19-40 ani 13% 6% 10% 22% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 41-60 ani 12% 5% 11% 23% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria peste 60 ani 10% 4% 9% 25% 52% Zona 2 Zona 3 Zona 2 prezinta cele mai multe particularitati in ceea ce priveste aspectul demografic: este interesant astfel de observat ca grupa de varsta 0-14 ani este prezenta cu precadere in zona 2.389 femei) – 12% • intre 15-18 ani → 698 persoane (354 barbati si 344 femei) – 3% • intre 19-40 an → 8.465 persoane Analizand datele referitoare la intreaga populatie din Bucuresti.033 persoane (3. Zona 4 2.316 femei) – 36% • intre 41-60 ani → 7. Trebuie mentionat faptul ca numarul 48 .777 persoane (1.927 barbati si 2.589 persoane (1.821 femei) – 30% • peste 60 ani → 4.2.212 barbati si 3.388 barbati si 1. si tot in cadrul acesteia se gaseste si procentul cel mai mare al persoanelor cu varsta peste 61 de ani. sectorul 2 si cartierul Plumbuita este posibil sa observam tendinta demografica a acestuia din urma. Spor natural Numarul de cetateni cu adresa de domiciliu pe strazile din zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani este de 23.

crearea de noi locuri de munca si cresterea calitatii pentru serviciile medicale. nonformala si informala.5% din totalul populatiei cartierului). Populatie Bucuresti Sectorul 2 Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 1.1 9. 2.1 9.5 12.931. pe masura inaintarii in varsta a locuitorilor. cu circa 3 puncte procentuale mai mult.107 Rata natalitatii (la 1. Numarul persoanelor in varsta in schimb. trage un semnal de alarma cu privire la viitorul trend demografic din cartier. Alti 19% din acestia sustin ca venitul mediu al locuitorilor din cartier este cuprins intre 500 si 800 49 .0% In privinta sporului natural.07.3 Raportul natalitate/ mortalitate -1.7% Procentul tinerilor (‹18) 17. Alt factor. locuite in principal de persoane in varsta. actualizata la nivelul datei de 30. Cu toate acestea. Cum rezulta si din chestionarele la care rezidentii au fost rugati sa raspunda.000 pers) 10. comparativ cu alte cartiere. trebuie subliniate faptul ca 58% din acestia sunt femei. Sporul natural pentru intreg anul 2008 atunci este negativ (-180 unitati). pentru persoanele cu domiciliul pe strazile din zona de interes. Acest proces de crestere a numarului persoanelor cu varsta peste 40 de ani (un total de 11622. Creanga sau Colentina).2009. asa cum sunt zonele peninsulare. in vederea operarii in baza de date a mentiunilor de casatorie. In plus. cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin probleme referitoare la nivelul de trai.3 19. protectia sociala a varstnicilor.2. In ceea ce priveste date referitoare la raportul natalitate/mortalitate. in special in anumite zone. Procentul de 3% in plus in cazul populatiei in varsta.0% 15. situatia statistica extrasa din baza de date nu este relevanta deoarece nu toate persoanele declara sau prezinta actele de casatorie la ghiseu. Drept urmare. Datele comunicate au fost extrase din baza de date a evidentei persoanelor a municipiului Bucuresti.persoanelor tinere sub 18 ani pastreaza aceeasi linie ca si in alte cartiere ale sectorului 2 (aproximativ 15%. cel mai apasator se resimt problemele finanziare.4 -0. care totalizeaza 66% din populatia cartierului. micsoreaza segmentul populatiei apte de munca (19-60 ani).4 Procentul varstnicilor (+60) 18. ca si in cartiere precum Baicului.5% 23.9% 16. se impune continuarea programelor de masuri pentru a tine trendul de crestere a natalitatii.236 359. ceea ce demonstreaza ca populatia din zona analizata prezinta o concentratie a batranilor.9 Rata mortalitatii (la 1. simultan cu impulsionarea activitatilor economice. astfel incat nu se poate estima cu exactitate numarul de casatorii din baza de date.8% 19.3 -2. asa cum se intampla si in cazul altor cartiere ale sectorului. In ceea ce priveste numarul casatoriilor inregistrate in intervalul cuprins intre anii 2001-2008. al carui procent in totalul populatiei din Plumbuita este de 19%.465 9. il constituie nivelul celor trei componente ale educatiei: formala. trebuie sa mentionam faptul ca se inregistreaza o tendinta negativa.3. ceea ce demonstreaza diferenta tot mai mare intre sexe. care s-a inrautatit ca urmare a scaderii veniturilor familiilor defavorizate in primul rand. 73% din intervievati au un venit mai mic de 500 RON. ceva mai mare ca in alte zone ale sectorului 2. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita Sub aspect social.000 pers) 11. precizam ca in decursul anului 2008 s-au nascut 252 persoane cu domiciliul in zona Plumbuita si au decedat 432 persoane cu domiciliul in zona de referinta. adica 49. important indicator al nivelului scazut de viata.

peste media din Bucuresti • Spor natural negativ • Rata populatiei sub 18 ani sub media din Bucuresti • Rata somajului ridicata Riscuri • Descrestere demografica • Imbatranirea populatiei si scaderea populatiei apte de munca • Scaderea numarului populatiei 50 .6% in cazul femeilor si de 6. 2. unde viata cotidiana a populatiei este caracterizata de substantive precum “excluziune” si “singuratate”. cu astfel de venituri.5% (35. este in crestere si rata somajului.Steaua Rosie .5% barbatii). Astfel.2% femei) sunt ocupati. depozitarea deseurilor in zona lacului. Este lesne de inteles nivelul de trai pe care si-l pot permite cetatenii din Plumbuita.4%). in special cei cu studii inferioare.4% (67. existenta unor foste spatii industriale abandonate.1%). situatia ilustreaza un procent de dezocupare de 14.8% in medie (43. Aspectele ce deriva din aceste probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de asigurare a securitatii publice. precum lipsa canalizarii. gradul de ocupare a populatiei cu varste peste 15 ani era de 49.3% pentru cele de sex masculin).4.9%. Analiza SWOT a situatiei demografice Puncte tari • Concentrare a populatiei cu varsta apta de munca • Rata mortalitatii mai mare decat media pe Bucuresti • Zona cu potential de extindere comercial si rezidential Oportunitati • Dezvoltarea spatiului rezidential • Expansiunea spatiilor comerciale. 76. In ceea ce priveste ocuparea pe piata muncii. Clasa sociala mijlocie din zona Plumbuita . Trebuie subliniate mai apoi problemele reale ale zonei. degradarea cartierului si indiferenta locuitorilor.Petricani. care reprezinta o proportie semnificativa a populatiei. se descrie ca fiind neintegrata in structura sociala. ceea ce alimenteaza nesiguranta populatiei. In plus.RON. transformarea unor spatii in zone de pasunat pentru animale domestice (cai. Trebuie evidentiata si deficienta existenta la nivelul serviciilor sociale.2% in cazul barbatilor. gaste). delincventa in zona peninsulara.2. sanitare si de asistenta oferita persoanelor dezavantajate. procentul persoanelor fara loc de munca a atins nivelul cel mai inalt in cazul tinerilor sub 20 de ani. In plus. Totodata. Dificultati in gasirea unui loc de munca intampina si tieni cu varste sub 20 ani.8% barbatii si 21. In cazul impartirii pe sexe. poluarea mediului.2% femeile).8% din populatia cu studii superioareare un loc de munca (79% in cazul persoanelor de sex feminin si doar 72.3%. mai precis 28. In ultima perioada. existenta unor strazi neasfaltate. cainii vagabonzi. procentul populatiei active fara locuri de munca inregistrat la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani era de 8. asa cum era de asteptat. O mare parte din numarul persoanelor fara locuri de munca este reprezentat de tineri cu varsta sub 25 de ani (25. unde rata somajului ajunge la 7.2%. perceptia negativa asupra acestei zone. superioara fata de nivelul national (8%) si fata de cel al Bucurestiului (8.3% barbati si 53. prezinta cel mai mic procent de ocupare pe piata muncii. pentru crearea de noi locuri de munca • Cresterea mobilitatii populatiei • Imbunatatirea standardelor educazionale ale populatiei Puncte slabe • Concentrare a populatie in varsta. cel mai mare procent al persoanelor somere s-a inregistrat in cazul barbatilor cu varste cuprinse intre 30-39 ani (76%). Categoria celor fara studii.8% femeile si un procent ceva mai ridicat 53. 62. ajungand la 28. Din populatia cu studii medii.

sunt in evidenta 271 someri in plata. sau pe care l-au pierdut in aceasta perioada de criza economica. Urmeaza categoria celor cu varsta cuprinsa intre 30 si 39 de ani (59 de persoane somere). cei mai multi dintre ei (77) apartin grupei de varsta de peste 55 ani. ca cei care intampina mai multe probleme in gasirea unui loc de munca sunt cei apropiati de varsta pensionarii si cei intre 30 si 39 de ani.25% din someri din sectorul 2.53%) • intre 25 – 29 ani: 23 persoane (8.2009. care totalizeaza 38 de persoane in situatie de somaj. reiese ca. sub forma de procente. Forta de munca si Somaj Cu privire la situatia somerilor in datele trimise de catre ALOFM sector 2. Rezulta. Cei mai putini sunt tinerii cu varsta sub 29 de ani.046 someri indemnizati. exista in evidenta un numar de 2.41%) Asa cum reiese din histograma alaturata. Aceleasi date. Situatia generala din interiorul cartierului Plumbuita nu difera de media la nivel national.5. Tinerii in schimb intampina cele mai putine probleme atunci cand vine vorba de gasirea unui lco de munca. in cartierului Plumbuita.2. nemultumiti de cel pe care l-au avut initial. care reprezinta 13. Repartitia pe grupe de varsta a somerilor sub 25 ani intre 30-39 ani intre 25-29 29 ani intre 40-49 49 ani peste 55 ani Repartitia pe grupe de varsta a somerilor (%) 28% 6% 8% sub 25 ani intre 50-59 ani 22% intre 25-29 ani 19% 77 intre 30-39 ani 17% intre 50-59 ani intre 30-39 ani 51 46 59 23 15 intre 40-49 ani intre 50-59 ani peste 55 ani sub 25 ani 51 . Din acest total in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.97%) • intre 50 – 55 ani : 51 persoane (18.77%) • intre 40 – 49 ani : 46 persoane (16. sunt prezentate si in graficul circular prezentat in continuare.2.48%) • intre 30 – 39 ani : 59 persoane (21. din care: -cu studii superiore: 17 persoane -cu studii medii: 48 persoane -muncitori calificati si necalificati: 206 persoane Conform datelor publicate in evidentele oficiale.81%) • peste 55 ani: 77 persoane (28. unde sunt prezentate in date absolute informatiile referitoare la situatia somerilor din zona de studiu. Se observa astfel cum cei 271 someri sunt impartiti dupa in urmatoarele categorii: • sub 25 ani: 15 (5. tabelul urmator prezinta repartitia pe grupe de varsta a somerilor din zona de studiu.06. care probabil sunt in cautarea unui alt loc de munca. in data de 02. asadar.

Trebuie sa evidentiem ca situatia care reiese din actele oficiale este total diferita de cea reala, avand in vedere ca nu ia in considerare cetatenii care nu lucreaza sau lucreaza din cand in cand la negru, si nu o declara.Ingrijorator este faptul ca populatia tanara este afectata cu precadere de acest fenomen, fiind necesare programe de reconversie profesionala si educatie (pregatire profesionala initiala si continua). Din acest total, trebuie sa evidentiem ca 15 persoane sunt sub 25 ani, care reprezinta 9.2% din total somerilor. 2.2.6. Multiculturalism In ceea ce priveste structura populatiei din Plumbuita, aceasta este eterogena. Romanii reprezinta majoritatea, dar pe langa ei mai sunt si alte minoritari, cea mai reprezentativa fiind cea a etniei rrome. Cetatenii romani nu sunt inregistrati in Registrul National privind Evidenta Persoanelor dupa criteriul etnic. Conform ultimelor inregistrari statistice realizate la nivelul anului 2007 ponderea populatiei rrome declarate din totalul populatiei Sectorului este de 1,74%, ceea ce reprezinta un numar de aproximativ 6.300 de persoane. Insa, din surse provenite de la asociatiile rrome se estimeaza ca la nivelul Sectorului exista un numar de aproximativ 20.000 de etnici rromi. Oricum, trebuie sa mentionam ca neoficial in Sectorul 2 locuiesc 10.000 de rromi din care 3% locuiesc in zona Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani, pentru un total de 300 de unitati. Pentru o analiza corecta a situatiei populatiei rrome care locuieste in Sectorul 2, un rol deosebit il are intelegerea factorilor determinanti ai conditiilor socio-economice. Astfel, printr-un raport elaborat in cadrul proiectului “Campanie de promovare a sanatatii in comunitatile de rromi” finantat prin programul PHARE si a unor chestionare aplicate in comunitatea rroma de catre expertii locali rromi si reprezentanti DGASPC Sector 2, au fost evidentiate mai multe aspecte legate de starea reala a acestei comunitatii, care se caracterizeaza prin: • standard de viata scazut, • lipsa actelor de identitate (s-a evidentiat faptul ca majoritatea familiilor sunt formate din cupluri in concubinaj) • nivel precar de locuire (multe familii nu detin locuinta proprietate personala, motiv pentru care inchiriaza de multe ori locuinte cu statut incert de proprietate, locuind fara forme legale) • nivel de studii foarte scazut si prezenta unui grad ridicat de analfabetism • venituri mici (venitul mediu pe membru de familie este sub venitul mediu garantat, existand chiar familii care nu au nicio sursa de venit). Anchetele sociale realizate la nivel local au identificat si alte elemente definitorii pentru situatia cetatenilor rromi, precum: ocuparea abuziva a unor terenuri si spatii, realizarea de constructii fara autorizatii, o stare de incertitudine in ceea ce priveste actele de proprietate, existenta unor spatii improprii pentru locuire (baraca, bordei), asa cum se poate observa foarte clar si in fotorafiile care ilustreaza capitolul referitor la analiza tesutului urban al arealului. Un procent semnificativ din populatia de etnie rroma, adulti si copii nu sunt inscrisi la medicul de familie. Problemele de sanatate ale populatiei de rromi sunt complexe, dar nu au o determinare etnica ci, mai degraba, educationala (stilul de viata) si socio-economica (nivelul de trai scazut). Referitor la ocuparea cetatenilor de etnie in rroma pe piata muncii, se poate spune ca, in general, gradul de ocupare este destul de mic. Un numar semnificativ de rromi obtin venituri din munci necalificate, in domeniul colectarii deseurilor si ca muncitori zilieri. Ponderea mare a casnicelor in totalul populatiei feminine de etnie rroma arata slaba participare a femeii rrome pe piata muncii.

52

In cadrul arealului analizat, sunt 3 zone (din cele 6 in care a fost impartit perimetrul) in care prezenta acestei etnii se face mai bine simtita. Poate ca cea mai reprezentativa zona sub acest aspect este zona 4, situata in imediata apropiere a Manastirii Plumbuita. Informatiile existente referitoare la cetatenii de origine rroma (informatii provenite in special din chestionarele pe care cetatenii din zona le-au completat) arata ca acestia nu au un loc de munca stabil, desfasurand diferite activititati precum colectarea fierului vechi si/sau a sticlelor goale. Copiii care apartin acestor familii nu frecventeaza scoala, petrecandu-si timpul in general pe strazile cartierului, ceea ce duce la integrarea lor in bande de cartier si la crearea unui ambient social periculos. Pentru rezolvarea acestor problematici, institutiile administrative si diferite organizatii ar trebui sa lanseze diferite programe de integrare sociala pentru membrii acestei comunitati. Concluzionand, se observa existenta unor diferente de dezvoltare intre zona analizata si alte cartiere ale capitalei, disapritati evidente mai ales la nivelul educatiei, al conditiilor de viata, al serviciilor medicale si sociale. De asemenea, exista o segregare sociala intre membrii etniei rrome si populatia de origine romana, diferenta care a dus la o distantare sociala a celor din comunitatea rroma. 2.2.7. Educatie In zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, se gasesc urmatoarele unitati de invatamant: I. Gradinita 137 (str. Plumbuita nr. 5 - sectorul 2 - 021-240.75.81, mijloace de tran sport care permit accesul: Troleibuze: 66: statia D-na Ghica; Tramvaie: 21: statia D-na Ghica; Autobuze: 101,143,182,282: D-na Ghica); II. Gradinita de copii nr. 11, unde sunt inscrisi aproximativ 100 de copii (aleea Sinaia nr. 2 sectorul 2, 021-240.47.55). III. Scoala generala cu clasele 1-8 Nr. 39 (Soseaua Colentina, Nr.91, Sectorul 2- 021.2403025).

IV.

Centru de limba araba situat in Str. Fabrica de Gheata nr 14, sector 2 si scoala “Jerusalem School Bucharest” pentru copii musulmani.

53

In general, nefiind universitati in zona (in apropiere se afla doar Universitatea Tehnica de Constructii, www.utcb.ro in B-dul Lacul Tei nr.124 si centrele de la Fundeni), trebuie sa mentionam faptul ca nu exista nici centre de specializare sectoriala sau de cercetare, publice sau apartinand unor structuri private. In consecinta, forta de munca din cartier, care oricum nu are prea multe posibilitati de angajare, data fiind carenta de structuri industriale private si de societati in cadrul cartierului, este deficitara prin lipsa know-how-ului tehnic. O explicatie a acestui fapt consta in intreruperea studiilor, putini fiind cei care au studii superioare, in lipsa posibilitatii de formare tehnica sau in lipsa ofertei de locuri de munca, care sa le dea posibilitatea sa se angajeze si sa perfectioneze. Studentii, prin intermediul arterei Colentina, Tei si Fundeni, frecventeaza centrele din centrul capitalei. Problema majora a zonei Plumbuita in domeniul specializarii resurselor umane este generata de lipsa unitatilor de invatamant specializate si nivelul salarial al locuitorilor din aceasta arie urbana. Slaba calificare a tinerilor genereaza slaba adaptare a fortei de munca la nivelul zonei pentru meserii calificate, solicitate de putinele intreprinderi (mai ales cele din sectorul serviciilor) care au investitii in areal. Riscul major este ca mare parte dintre tineri, din cauza situatiei lor de trai, poate sa sa devina infractori sau sa migreze in alte zone din Bucuresti/tara. 2.2.8. Servicii sociale In cartier exista si o serie de probleme generate de lipsa de servicii sociale: din pacate exista o lipsa de asistenta integrata la nivel de populatie, insuficienta proiectelor sociale pentru populatia din zona, absenta unui sistem de asigurare a securitatii persoanelor. Inainte de tot, trebuie si sa mentionam faptul ca Mănăstirea susţine constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcţionează un cabinet medical şi o farmacie, înfiinţate şi susţinute cu ajutorul sponsorilor, unde populaţia cu venituri mici beneficiază, în limita posibilităţilor, de asistenţă medicală şi medicamente gratuite. La nivelul zonei Plumbuita, pentru care s-au prezentat informatiile, exista Serviciul de Asistenta Sociala, “Masina de Paine (S.A.S.M.P.), cu sediul la adresa din Str. Maina de Paine nr. 65. Acest serviciu este unul din cele 5 servicii de specialitate in structura organizatorica a institutiei, acoperind o zona relevanta a sectorului 2 din perspectiva asistentei sociale. O parte din principiile care au stat la baza infiintarii serviciilor de specialitate descentralizate, in diferite zone sau cartiere ale sectorului 2, sunt urmatoarele: - asigurarea unui acces rapid al beneficiarilor la serviciile sociale, prin sedii in imediata apropiere a comunitatii, cu decongestionarea sediului central al institutiei; - asigurarea unor mai eficiente idntificiari, stabiliri da masuri si monitorizari ale cazurilor sociale din zonele arondate serviciilor de speciali tate, printr-o acoperire adecvata a
54

problemelor specifice in ceea ce priveste raportul numerului reprezentantilor institutiei si al cazurilor din zona ( cunoasterea mai exacta a problemelor, interventie mai rapida etc.); - gestionarea la un nivel superior a informatiilor referitoare la beneficiarii de servicii si prestatii sociale din zona (grad de detaliere ridicat, posibilitatea de a intocmirapid situatii mai exacte etc.); Activitatea desfasurata de serviciile de specialitate este orientata catre cazurile persoanelor sau grupurilor pentru care nu s-au instituit masuri de asistanta sociala prin centrele aflate in subordine. La nivelul zonei Plumbuita nu exista centre care sa asigure asistentia sociala in sistem rezidential, nici pentru adulti, nici pentru copii, desi populatia din zona beneficiaza de diferite forme de protectie, in functie de grupul vulnerabil din care face parte. Spre exemplu, o parte din adulti beneficiaza de servicii socio-psiho-medicale in regim de urgenta prin Ambulanta Sociala (S.I.U.S.) sau de prestatii sociale aflate in evidenta altor compartimnte. In situatiile statistice prezentate in continuare, pentru o mai corecta analiza a situatiei socioeconomice si a starii de sanatate a populatiei din zona, grupurile analizate in functie de serviciile si prestatiile sociale acordate, au fost impartite pe categorii de varsta. Pentru cateva din arterele mari, care se incadreaza numai partial in zona analizata, numarul persoanelor nu a fost delimitat in functie de codul postal al domiciliului (numar calastra), ci dupa denumirea arterei, existand posibilitatea ca situatiile sa contina un numar mai mare de beneficiari. Spre exemplificare, strazile D-na Ghica si Colentina se incadreaza numai partial in zona analizata, insa situatiile nu fac distinctie intre persoanele cu domiciliul situat in zona sau in exterioul acesteia. De asemenea, exista situatii in care o persoana poate aparea in mai nulte statistici, in cazul in care i se ofera mai multe servicii sau prestatii sociale. Totodata, precizam faptul ca, pentru o evidentiere mai clara, informatiile au fost prezentate grafic, in functie de categoriile analizate. Au fost intocmite astfel, urmatoarele situatii statistice: • situatia generala a zonei Plumbuita : o Distributia pe strazi a beneficiarilor de asistentia sociala ; • Situatii referitoare la persoanele cu handicap, ale caror drepturi au fost stabilite in conformitate cu Legea nr. 448/2006n privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: o situatia persoanelor cu handicap din zona alalizata – repartizaerea pe grade de handicap; NR. PERSOANE CU HANDICAP Gr. 1 Gr. 2 Gr. 3 52 533 12 • situatii pe categori de servicii si prestatii sociale (persoane fara venituri si cu venituri sub nivelul venitului minim garantat prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minin garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; beneficiari ai O.U.G. nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentale, beneficiari ai H.C.L. Sector 2 nr. 159/2007privind stabilirea categoriilor de persoane beneficiare si a ajutoarelor finnciare de urgenta acordate,in vederea depasirii unor situatii de dificultate care pot duce la marginalizzare si excluziune sociala, servicii socio-psiho-medicale prin Ambulanta Sociala): o situatia acordarii serviciilor si prestatiilor sociale in zona, trim. I anul 2009;
55

TOTAL SERVICII SI PRESTATII SOCIALE ACORDATE AJ AJ SER AS ASIST AJUT A SE UT UT VICII IS ENTA OAR L RV OR OR MED TE SOCIA E O ICII SO FIN ICAL N PRI LA SI INCA C CI AN E T N MEDIC LZIR A AL CIA STO A E TII AM ALE R MAT SO PRIN LOC BU OLO CI “CRUC UINT LA GICE A A NT EA ALBG GRA L LEM A ALBE TUIT A NE SO NA” E CI AL A 16 545 91 62 1 1201 75 17

PE RS OA NE CU HA ND IC AP

1%

Total servicii si prestatii 21% 23% sociale acordate
3% 46%

1%

3% 2% 0%

AJUTOR SOCIAL AJUTOR FINANCIAR

597

o structura pe sexe si categorii de varsta;
FEMININ F> F> =1 =3 8 5 Si Si F< F< 35 45 1 13 0 F> =4 5 F< 59 38 3 F >5 9 MASCULIN M> M> M> =18 =35 =45 Si Si Si M< M< M< 35 59 45 102 142 249 M> =59

Structura pe sexe si categorii de varsta
M>=18 Si M<35 M>59 M>=35 Si M<45 F>=18 Si F<35 M>=45 Si M<59 F>=35 Si F<45

65 8

334

F>=45 Si F<59

F>59 33% 5% 7% 12% 17% 19% 7% 0%

0%

Structura pe sexe si categorii de varsta: Feminin
F>=18 Si F<35 56% F>=45 Si F<59 F>=35 Si33% F<45 F>59

11%

Structura pe sexe si 12% categorii de varsta: Masculin
41%
M>=18 Si M<35 M>=45 Si M<59

17% M>=35 Si M<45 30% M>59

Persoane beneficiare ale prevederilor O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzi rea locuintei, precum si a unor facilitati opulatiei pentru energiei termice, cu modificarile si completarile ulterioare:
56

care asigura asistenta gratuita cetatenilor. rata superioara daca facem referire la alte cartiere ale sectorului 2 din Bucuresti. unul dintre principalele centre medicale la nivel national chiar. zone care deservesc cam intregul cartier. Coelntina. Pe baza interviurilor se poate observa ca. Lipsa serviciilor sociale de sanatate. Unul dintre ele se afla in apropierea intersectiei dintre Str. La sud de perimetrul studiat.2. prin deplasarea la domiciliul acestora. din populatia totala cu resedinta in zona respectiva. 2. procentajul cetatenilor care au emigrat legal in strainatate a fost egal cu 7% din total.2. Exista in schimb serviciul de ambulanta al Primariei Sectorului 2. Cel mai apropiat spital este Spitalul E. D-na Ghica. pe baza limitelor teritoriale delimitate in vederea obtinerii de date referitoare la fluxul emigrantilor. Tesatoarelor. se afla si Institutul Clinic Fundeni. Irza. locuitorii nu beneficiaza de un altfel de asistenta medicala. ceea ce creaza dificultati populatiei. trecand apoi la somaj si criminalitate (infractiuni si talharii). Fundeni. Cele doua farmacii se afla una la intersectia strazilor Petricani. Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. Migratie Deoarece nu exista statistici referitoare la fluxul si evolutia emigrarii legale a fortei de munca din cartierul Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani s-a realizat un sondaj telefonic pe un esantion reprezentativ cu administratorii blocurilor din zona Petricani/ D-na Ghica / Colentina din perimetru de studiu. inspre alte cartiere si 57 . cartiere precum Baicului sau Ion Creanga de exemplu. in spatele Universitatii de Constructii. pe Bulevardul Lacul Tei. D-na Ghica si Sos. In afara limitelor zonei de studiu in schimb. educatie sau de alta natura produce un impact negativ asupra confortului intregii populatii la nivelul acestei zone. una dintre acestea fiind chiar lipsa serviciilor medicale in perimetrul cartierului. Fundeni) si un al treilea in Str.o beneficiari de ajutoare pentru incalzirea locuintei. 2. Clopotului (zona Sos.9. la est de perimetrul delimitat. cealalata la intersectia dintre strada Fabrica de Gheata si Gherghitei. situat in imediata vecinatate a zonei. un altul in Str. In ceea ce priveste migratia interna Bucurestiului. Servicii de sanatate Cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin lipsa unor servicii sociale de baza. pornind de la venturile pe familie (aflate in medie sub limita de subzistenta).10. In afara de doua farmacii existente in cadrul arealului. cu o abordare “bottom-up”. AJUTOARE INCALZIRE LOCUINTA LEMNE LEMNE GAZE NATURALE RADET 246 217 738 Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. pe Sos. sunt mai multe puncte farmaceutice. Lacul Tei.

Din analiza efectuata se constata ca cele mai afectate artere de circulatie unde s-au inregistrat diferite infractiuni sunt: -Soseaua Colentina (de la str. 69 de furturi din auto. Principalele infractiuni sunt reprezentate de cele 148 de fapte penale cu autori neconoscuti comise numai in primele 6 luni ale acestui an (13 talharii.30 fapte din care 2 talharii. Copper Beach). 11 furturi din locuinte. Berindei).) precum si frecvente accidente auto produse pe principalele artere de circulatie (sos Clolentina. locuiesc mai multe familii care comit diferite infractiuni. delimitate de Parcul Plumbuita si de lac si cele rezidentiale din zona 4 a perimetrului analizat. 5 distrugeri.P-Sector 2 Politie. Ca destinatii. 14 furturi simple si 9 furturi de autovehicule). talhari. lucru confirmat si in cadrul celei de-a doua consultari publice.23 fapte din care 1 talharie. Doamna Ghica. 15 furturi din autovehicule si 1 furt de autovehicul -Strada Domnea Ghica (de la bd. rezulta ca cele mai multe persoane care emigreaza nu au o specializare profesionala si nici studii superiore. 3 furturi din societati comerciale. Brigada de la Politie Rutiera si Politia Comunitara Sector 2) au rezultat o serie de aspecte privind existenta unor fapte ce pot pune in pericol siguranta cetatenilor. 66 furturi din autovehicule. 75% din acestia mentionau o rata a migratiei de 65%. ci doar la date aproximative. Din cartierul Tei Toboc. ceea ce insemana ca cetateanul buucrestean nu doreste sa se mute in zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. rezultate din opiniile intervievatilor.1.P. Colentina si Bd. distrugeri. 58 . lasand in continuare descoperite zonele peninsulare. acestia aleg Italia si Spania.G. 14 furturi simple si 9 furturi din autovehicule).sectoare. Lacul Tei la str.2. 1 furt din buzunare/genti. Noile vile construite in cartier apartin celor care deja locuiau in zona si care au avut posibilitatea de a investi in imbunatatirea propriei locuinte. Din totalul de 148 de fapte cu caracter penal. 16 furturi din autovehicule. 6 furturi simple si 1 furt de autovehicul. 2. nu au dat nastere unui flux migratoriu intern in zona de studiu. 1 furt din buzunare/genti. producerea unor infractiuni stradale in unele zone cu potential criminogen ridicat in arealul “Plumbuita” (furturi. care a fost descrisa in capitolul de tesut urban pe zone. 23 distrugeri. 5 distrugeri. consum de droguri. zone deja aglomerate si populate. 119 au fost comise in segmental stradal (6 talharii. Astfel. 6 distrugeri. zona cu cea mai mare rata a infractionalitatii in cadrul perimetrului analizat. motivand acest procent prin lipsa oportunitatilor de lucru la nivelul cartierului. Viitorul flux de locuitori va ocupa zona din str.11. Trebuie amintit si faptul ca marile complexe rezidentiale in constructie (Lakeland. In general. care nu poate fi considerat atractiv pentru populatie in scopuri rezidentiale. bd Lacul Tei si sos Petricani) si strazile adiacente acestora.21 fapte din care 1 talharie. nu am avut acces la date concrete.11. 13 furturi din autovehicule si 2 furturi de autovehicule -Soseaua Colentina (pana la str. Ca urmare a raspunsurilor inregistrate la sondaj. nefiind inca finalizate. 28 de distrugeri. Fabrica de Gheata si din Sos.2. D-na Ghica la str Oradea). etc. Situatia referitor la criminalitate 2. In interiorul cartierului nu au fost construite structuri locative noi in complexe integrate de vile indivuduale sau duplex. Fabrica de Gheata). Date statistice privind infractionalitatea Urmare a analizei efectuate de catre factorii responsabili din domeniul ordinii si sigurantei publice la nivelul Sectorului 2 (D. zona nu este foarte cautata de potentiali chiriasi.M.

59 . sediul Politiei Sector 2 si la Brigada Politiei Rutiere. atrag atentia presei. care traiesc in case darapanate. Din intregul cartier. Asistenta Sociala. calamitati naturale. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2 . dar si insalubritatea prezenta aici. aceasta zona este locuita in special de populatie de etnie rroma. Exista insa si incercari de rezolvare a acestora si de imbunatatire a conditiilor de viata din areal. Ambulanta.2. a insulei. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii.11. Administratia Domeniului Public. inconjurate de gunoaie menajere sau deseuri provenite de la materiale de constructii. Politia Rutiera. pentru a-si plati achizitionarea acestora. prevenirea precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de interes public si privat. dar si comecializarea de droguri. etc. 2. atat al Politiei Sectorului 2 cat si al Politiei Comuitare Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace technice a acestui areal. Se constata de asemnea ca unii consumatori de droguri.In perimetrul delimitat de Soseaua Petricani-Strada Sipca-Strada Raul Colentina-Strada Steaua Rosie-45 fapte din care 2 talharii. prin proiecte de restructurare si modernizare. pe timp de 24 de ore. pe strazile Sipca. furturi din buzunare genti etc. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenirea si combaterea unor fapte infractionale comise cu violenta. Ilegalitati in zona peninsulara Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. Apa Nova. initiate de primarie sau de companii private.2. recurg la diverse fapte cu caracter penal (talharii. conflictele sunt generate in principal de stilul de viata al rromilor. Pompierii. Intamplator sau nu. distrugeri si furturi. Raul Colentina. polarea mediului sau traficul de droguri. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. accidente. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. Datele si informatiile obtinute prin acest sistem de catre personalul destinat supravegherii si monitorizarii acestor zone vor putea ti transmise operativ pentru a fi explorate si ce catre alte institutii de pe raza Sectorului 2 – Politia. interactiunea dintre aceasta etnie si romani duce la aparitia de conflicte. 22 furturi din autovehicule. Ricinului si Fabrica de Gheata. Steaua Rosie. Transportul Local etc. 8 furturi simple si 5 furturi de autovehicule. Asa cum se intampla in general. Paroseni si Gimalau constand in talharii. fapt care a dus la producerea a numeroase fapte de tulburare a ordinii publice pe strazile Constantin Beiu. zone pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere in special in zona malurilor lacului. protectia mediului inconjurator. explozii. Avand in vedere numarul redus de etective. probleme care.). 1 furt din buzunare/genti. bineinteles. 7 distrugeri. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din cadrul dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. Din analiza datelor statistice ale anului 2009 rezulta ca arealul este controlat si dominat infractional de 2 gasti de cartier in zona strazii Gimalau. Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. avarii. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. In acest caz. Arealul este dominat de existenta Lacului si Parcului Plumbuita. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice.

ducand acolo practic toate lucrurile de care nu mai au nevoie in gospodarie. din consumatori ajung chiar dealeri. contribuie la scaderea ratei criminalitatii - - Oportunitati Puncte slabe pozitionarea cartierului in afara centrului orasului perimetrul parcului si al manastirii perceput ca zona cu risc major anturajul stradal infractionalitate ridicata traficul si consumul de droguri numar redus al efectivelor de politisti care supravegheaza zona situatie financiara precara pentru mare parte din locuitorii zonei aparitia de conflicte intre populatia de etnie rroma si romani mare parte din populatie nu are contract cu firmele de salubrizare Amenintari 60 . Mai mult chiar. din pacate de varste tot mai fragede. lacului si manastirii. ceea ce. isi fac chiar nevoile pe strazi. Lipsa de educatie si de simt civic se vede foarte clar si in comportamentul celor care locuiesc in zona.infiintarea unor servicii sociale. asa-numitul “drog al saracilor”. Copiii nu se sfiesc sa umble dezbracati pe strazi. Preotii de la manastire au facut in repetate randuri sesizari la Primarie si la alte autoritati. ceea ce constituie unul dintre principalele aspecte negative ale zonei. grupurile de rromi alimenteaza criminalitatea din zona peninsulara a cartierului Plumbuita. Proiectele in desfasurare si cele viitoare vor contribui cu siguranta la transformarea cartierului si la crearea unei imagini mai bune in opinia publica. Au fost inregistrate diverse sesizari in special cu privire la consumul de droguri. faptul ca nu au contracte cu firma de salubrizare care opereaza in zona ii face sa depoziteze resturile menajere in zona lacului. prin integrarea acestor categorii in programe sociale. zona peninsulara sin Plumbuita ar putea deveni o mare atractie pentru investitori. Astfel. Tot mai multi au acces la astfel de stupefiante. De altfel. imaginea fiind mai degraba aceea a unei mahalale din secolul al XIX-lea.prezenta parcului. Puncte tari . a parcului si a lacului. Zona fiind cunoscuta ca una saraca. beneficiind de prezenta manastirii. Daca toate aceste elemente ar fi mai bine valorificate.ducand astfel la poluarea zonei. aceasta zona a cartierului Plumbuita este o zona cu un potential ridicat. locuitorii din acest areal au transformat zona lacului intr-un depozit de aparate electronice vechi. in general se vinde heroina. In ciuda problemelor. completata de dispretul si lispa de interes a localnicilor fata de mediul in care isi desfasoara propriile activitati creeaza un tablou greu de imaginat pentru timpurile in care traim. ceea ce reprezinta un potential cultural si social important . Pe langa deseurile menajere. obiecte de mobilier si materiale de constructii. amintind numarul foarte mare de seringi folosite la injectarea de substante halucinogene si apoi aruncate si abandonate pe spatiul public. care ofera anumite servicii (mai ales medicale) familiilor defavorizate. traficul de droguri nu mai este de mult un aspect necunoscut pentru oamenii legii. Lipsa canalizarilor. In zona parcului si a manastirii sunt prezente foarte multe urme care indica consumul de stupefiante. Situatia de agraveaza cand minorii.

etc. centre de reintegrare sociala a copiilor strazii. pe timp de 24 de ore. adica (persoane domiciliate in cartierul Plumbuita) 13.posibilitatea accesarii unor programe de finantare pentru alcatuirea unor programe sociale (reconversie profesionala. avarii.interesul personalului autoritatilor publice de a se implica in realizarea sigurantei comunitare .Centre pentru victime ale violentei in familie financiare alocate de catre Consiliul Local al . accidente etc. conform rezultatelor chestionarelor) • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 • Probleme de siguranta si ordine publica gradinite. combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii. sediul Politiei Sector 2 si Brigada Politiei Rutiere. implicit.Centre de zi pentru batrani sau persoane cu nevoi • Existenta serviciilor publice (ALOFM) si speciale private de ocupare a fortei de munca .2.instalarea unui sistem de supraveghere cu camere video in zona parcului . Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din catru dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. protectia mediului inconjurator.25% din totalul sectorului 2) • Stabilitatea a indicatorilor sociali si • Spor natural negativ (-180 unitati) demografici • Fenomenul de migratie ia amploare (65% din • Predominarea populatiei cu varsta apta de membrii comunitatii se transfera in alte zone ale munca si tendinta de imbatranire a populatiei Bucurestiului.000 locuitori • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri. 1 scoala generala. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. Avand in vedere numarul redus de efective. precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de inters public si privat.) - - - - lipsa de educatie si simt civic si dezinteresul populatiei pentru zona in care isi desfasoara activitatile sau in care locuieste deficit de personal in cadrul Politiei Comunitare si insuficienta resurselor materiale alocate pentru serviciile de siguranta publica inexistenta unor programe sociale pentru reducerea faptelor de violenta si pentru integrarea in societate a tinerilor care comit astfel de fapte criza economica mondiala. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: Puncte tari Puncte slabe • Populatie de aproape 24. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenire si combaterea incalcarii regulilor de comert stradal. rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace tehnice a acestui areal. curatenia sectorului in zonele vizualizate. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2. 1 scoala de • Lipsa serviciilor sociale precum: limba araba) .Spatii pentru activitati recreative si culturale • Infiintarea unor servicii si programe de • Inexistenta pistelor pentru biciclisti sprijinire a familiilor defavorizate in cadrul 61 . atat al Politiei Sectorului 2 cat si ai Politiei Comunitarie Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice. care duce la cresterea ratei somajului si a saraciei si. de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona.12.Centre pentru copii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani • Administrarea eficienta a resurselor .Centre pentru persoanele fara adapost Sectorului 2 . a ratei criminalitatii scaderea gradului de instruire scolara a tinerilor Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala. 2. calamitati naturale.. explozii.

62 . comparativ cu restul tarii (datele studiului CNP. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice Analiza economica a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani porneste in primul rand de la pozitionarea Sectorului 2 in capitala tarii. este si cel mai important centru politic. economic si cultural-stiintific al tarii. care ofera servicii socio-psiho-medicale unor categorii de populatie • Prezenta parcului si a Manastirii Plumbuita. care se poate transforma intr-un centru cultural si recreativ al perimetrului Oportunitati • Definirea unor proiecte de imbunatatire a centrelor sociale si scolare • Infiintarea punctelor de servicii medicale • Amenajarea unor locuri de recreere atat pentru copii cat si pentru adulti • Cresterea numarului de agenti de politie prezenti in zona pentru asigurarea sigurantei cetatenilor • Dezvoltarea unor programelor de protectie sociala a varstnicilor • Impulsionarea activitatilor economice.Dezvoltarea regionala . nu in ultimul rand. care. accesul pe piata muncii si calitatea vietii acestora vor ramane in continuare la un nivel scazut • Atitudinea negativa a comunitatilor locale fata de rromi • Migratia populatiei calificate inspre alte zone ale Bucurestiului • Insuficienta si chiar lipsa spatiilor de locuit (mai ales pentru tineri) • Cresterea ratei somajului • Cresterea numarului de beneficiari de asistenta sociala • Interes tot mai scazut al populatiei tinere pentru continuarea studiilor postliceale si universitare • Neconcordanta intre oferta educationala si cerintele pietei de munca 2. ce se bazeaza pe o forta de munca cu o inalta calificare si pe un sistem de comunicatii dezvoltat dar. ceea ce inseamna ca nivelul educational. crearea de noi locuri de munca • Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene • Existenta programelor de sustinere financiara a elevilor (acordarea suplimentului de hrana.3 Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2. pe o retea institutionala prezenta. Astfel. ambientului economic al capitalei.prezent si perspective indicau la nivelul anului 2006 o valoare de 3.Manastirii • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala.075 la nivelul Bucurestiului). in acelasi timp. constituie principalul factor care explica valoarea net superiora a PIB-ului pe cap de locuitor in Bucuresti.000 euro a PIB-ului la nivel National si de 9.1. programe pentru dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul unor programe sociale • Existenta unei forte de munca necalificata • Inexistenta unor unitati de invatamant liceal in zona • Lipsa unor servicii de sanatate in cadrul perimetrului analizat • Lipsa unei piete agroalimentare • Nivel insuficient de asigurare a securitatii elevilor si cadrelor didactice in perimetrul unitatilor de invatamant • Insuficienta personalului calificat care sa acopere nevoia de servicii sociale oferite • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Amenintari • Gradul scazut de integrare a populatiei rrome.3. acordare de rechizite gratuite.

La capitolul societati comerciale si economice, sectorul 2 insumeaza peste 17% in cifra de afaceri a capitalei, doar ca acestea nu sunt distribuite in mod uniform, ceea ce inseamna ca in cadrul sectorului sunt si zone de vid comercial. La sfarsitul anului 2005 in Sectorul 2 al Municipiului Bucuresti erau 21.417 agenti economici. 21.391 (99%) din acestea erau in registrate ca proprietati majoritar private. Din punct de vedere al marimii acestor agenti economici, la aceeasi data predominau societatile “micro” (mai putin de 9 angajati), in numar de 19.316 sau 90% din total. Sectorul economic al cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani rezulta din conformatia fizicogeografica a teritoriului, din eterogenitatea tesutului urban si din prezenta unor importante cai de comunicatie. Această zonă a sectorului 2 din Bucureşti a fost dintotdeauna cunoscută pentru existenţa unor fabrici de gheaţă în zona bisericii din D-na Ghica şi pentru fabrica de ceramică (construită în 1870), pentru fortăreţele turceşti din vecinătatea Str. Gherghitei, instalaţie care acum nu mai există şi care prelucra nisipul în anii ’30. Pana in 1989, desi exista o fabrica de glucoză în zonă, exista intenţia ca zona să fie demolată, inclusiv casele locuitorilor din zonă şi crearea unui mare parc şi a unei zone de agrement. Inainte de revoluţie, în afară de cafeneaua localizată pe insula din vecinătatea Mănăstirii din Plumbuita, lacul era traversat de vaporase si era foarte frecventat de către copii şi locuitori ai zonei. In vremea lui Ceauşescu, se intenţiona crearea unui bazin sportiv pentru sporturi nautice cu scopul de a transforma zona într-un sat olimpic (in zona de sud a lacului Plumbuita). Trebuie de asemenea menţionat modul în care conformaţia ţesutului urban s-a schimbat în ultimii 30 de ani, având în vedere faptul că braţul occidental al lacului Plumbuita era compus înainte din case, cel puţin până la inundaţiile din 1976-1979 de pe str. Colentina şi Str. Fabrica de Gheata (nu exista încă partea de pământ din str. Ricinului). Centrul cartierului este dominat de o zona verde, marginita pe trei dintre laturi de lacul Plumbuita, in interiorul careia se afla manastirea Plumbuita, relevanta pentru patrimoniul cultural-istoric (zona 1). Astfel, zona se caracterizeaza prin lipsa cailor de comunicatie, cu exceptia unui pod care face legatura intre manastire si celalalt mal. Lipsa de infrastructura ingreuneaza dezvoltarea de zone productive, caracteristice centrelor culturale. Zona prezinta potential sub aspect turistic, dar este nevoie de masuri clare de recalificare. Chiar in apropierea malurilor lacului Plumbuita, data fiind distanta fata de principalele artere de comunicatie, se intind zone rezidentiale supuse fenomenului de degradare urbana si lipsite de activitati productive (zona 6). In perimetrele urmatoare (zona 4, 5, 6) in schimb, se concentreaza in mare parte activitatile productive, ce tin in general de sectorul secundar. Multe firme si depozite care opereaza in sectorul constructiilor se localizeaza in aceasta zona, ca urmare a prezentei strazilor asfaltate si a preturilor scazute ale terenurilor. Aceste societati, caracterizate de o cifra mica de afaceri, sunt localizate in general in zonele exterioare lacului, zone cu o prezenta scazuta a activitatilor tertiare. Un astfel de tesut productiv se intalneste mai ales in apropierea strazilor Steaua Rosie, in zona de nord-vest, si Fabrica de Gheata, Emanciparii, Andronache. Aceasta zona, in afara de centrele comerciale din sectorul alimentar deja prezente, McDonald’s si Mega Image, se prezinta ca un perimetru supus proceselor de transformare, ca urmare a alocarii investitiilor destinate realizarii de noi spatii rezidentiale, de exemplu complexul Cooper Beach. De-a lungul malurilor lacului, se intind zone foarte degradate, de multe ori fara servicii de canalizare sau de colectare a gunoiului si cu strazi neasfaltate. In aceste perimetre multe locuinte sunt darapanate si lipsesc activitatile productive, atat cele secundare, cat si cele tertiare.
63

Zona caracterizata de o astfel de structura urbana este cea cuprinsa intre Str. Ricinului si Str. Plumbuita. De fapt, cele trei strazi principale ale micro-zonei analizate, Plumbuita, Ricinului si Tamaioarei, insumeaza circa 70% din activitatile economice, ceea ce demonstreaza lipsa aproape in totalitate a agentilor econimici in strazile din imprejur. Zona verde se intinde si la sud de lac, dincolo de Str. Ricinului (zona 2). Acest areal margineste una dintre cele mai productive arii si, in acelasi timp, una dintre cele mai diversificate din macro-zona. Astfel, spatiul delimitat de strazile Siania, Dna Ghica si Sos. Colentina reprezinta perimetrul cu cea mai mare concentrare a activitatilor din intregul cartier studiat. Principalele artere de comunicatie ale cartierului, adica Petricani, Colentina, Dna Ghica, Gherghitei, situate din punct de vedere geografic in partile extreme ale arealului, sunt si strazile care concentreaza cel mai mare numar de societati economice, dintre care cele mai multe opereaza in sectorul tertiar. Asa cum se poate vedea din graficul alaturat, zona 2 este dominanta din punct de vedere al prezentei agentilor economici. Serviciile concentrate aici sunt in general legate de activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative.

Un caz particular in ceea ce priveste concentrarea de servicii in apropierea strazilor importante il reprezinta Str. Dna Ghica. Aceasta artera, care delimiteaza in sud tot perimetrul, este foarte locuita pe latura de sud-est, in timp ce pe partea cealalta se intinde doar un spatiu verde. De altfel, Dna Ghica este o artera importanta in cadrul cartierului, la o oarecare distanta de zonele degradate. Aceasta strada, care totalizeaza un numar de 187 activitati profesiona profesionale, le, stiintifice si tehnice si 91 de societati care activeaza in sectorul transporturi si depozite de materiale, demonstreaza, pe langa o prezenta semnificativa a unei concentrari de societati mici si mijlocii din sectorul teriar, si o insemnata specializare in prestarea de servicii calificate. Alte activitati prezente in Str. Dna Ghica sunt: servicii ITC, intermedieri financiare, servicii publice si administrative, restaurante si hotel. Sos. Colentina (zona 3) se caracterizeaza, in schimb, prin prezenta numeroaselor activitati din sectorul alimentatiei, cu specific etnic (mai ales chinezesti si arabe), a fast-foodurilor, import-export cu produse pentru locuinte si alte servicii, de care beneficiaza populatia rezidenta, eterogena, care se concentreaza in special in apartamente de bloc. Si zona din partea de est a lacului (zona 4), ce se intinde intre strazile Emanciparii si Gherghitei, concentreaza un numar seminificativ de intreprinderi mici care activeaza in sectorul tertiar.

64

Activitatile din cartier sunt in general impartite pe sectoare: activitati de spectacol, transformari industriale si sectorul alimentar cu un procent de circa 8%; 40% din activitati apartin sectorului constructiilor (desi cu o concentrare mai mica decat in alte cartiere); serviciile financiare si de real estate reprezinta 14% si tot 14% si activitatile din sectorul hotelier si al restaurantelor. Sub aspect turistic, zona prezinta potential. Perimetrul imediat urmator, situat tot in zona 4 de analiza, subliniaza existenta unei discontinuitati la nivelul distributiei activitatilor tertiare. Aceasta micro-zona, cuprinsa intre Gherghitei si lacul Plumbuita, este o zona mlastinoasa si este caracterizata prin prezenta unor spatii inactive si parasite. Saptiile verzi prezente au aparut ca urmare a incetarii fostelor activitati. De altfel, strada Emanciparii, desi usor de parcurs, nu prezinta o concentrare deosebita a activitatilor economice si comerciale, din cauza conditiilor tesutului urban si social.

In concluzie, se face simtita o puternica prezenta a activitatilor economice si o eterogenitate a sectoarelor productive, care corespund principalelor artere stradale dens locuite. Amintim in schimb, un procent scazut al dezvoltarii economice in zonele situate la o oarecare distanta de axele principale, aflate in apropierea lacului si degradate din punct de vedere social si urban. De altfel, sectorul tertiar se concentreaza in lungul strazilor principale, in timp ce in restul teritoriului se distribuie omogen activitatile ce tin de sectorul secundar.

65

2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Ca urmare a analizei economice prezentate mai sus si in baza datelor oficiale ale Institutului National de Statistica cu privire la societatile care activeaza in sectorul 2 al capitalei, date care au fost selectionate in functie de strazile prezente in perimetrul studiat, putem analiza acum cifrele de afaceri ale societatilor din Plumbuita, care activeaza in diferite sectoare economice. Metodologia de lucru care s-a folosit se bazeaza pe impartirea societatilor in 6 zone care constituie macro-zone, in functie de cifra de afaceri inregistrata. Astfel, societatile au fost impartite in 3 categorii: cele cu o cifra de afaceri anuala mai mare de 4.200.000 RON (1 milion de euro), cele a caror cifra de afaceri este cuprinsa intre 1.050.000 si 4.200.000 RON (intre 250.000 si 1 milion de euro) si societati cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 1.050.000 RON (250.000 euro). In baza acestei clasificari, rezulta ca la nivelul intregului cartier, societatile cu o cifra de afaceri mai mare de 4.200.000 RON sunt 11, prezentate in tabelul de mai jos. Cifra de afaceri in RON
17.919.476 17.166.831 14.803.412 13.811.284 11.212.915 10.363.739 8.317.201 6.745.984 5.786.999 4.442.330 4.307.017

Societate
NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL (www.nexidian.ro) EVID-CONT CONSULT SRL MTC MATERIAL COMPANY S.R.L. BREJAWI INTERNATIONAL SRL FARR GROUP SRL INFOMED SRL CORE METALIAT EXIM SRL SIND TEL ROMANIA SRL KLASS PRODEXPORT SRL (www.klass.ro) STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

Ca urmare a impartirii teritoriului in zone functionale, analizam in continuare cele mai mari realitati economice, dupa cifra de afaceri. Din totalul de 1.775 societati prezente in periemtrul de studiu, am preferat sa nu luam in considerare societatile cu o cifra de afaceri mai mica de 250.000 euro pe an, existente in numar foarte mare. Pentru o mai buna cartare a operatorilor economici prezenti in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani, prezentam in continuare lista celor mai mari societati din zona in functie de cifra de afaceri exprimata in RON, enumerate in ordine descrescatoare. Evident, o asemenea analiza nu va fi facuta si pentru zona 1, unde nu este prezenta niciun fel de activitate economica. Zona 2 Trepte ale cifrei de afaceri – peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 14.803.412 10.363.739 4.442.330 4.307.017 Societate MTC MATERIAL COMPANY S.R.L INFOMED SRL STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

66

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.605.003 3.425.710 3.408.363 3.338.769 3.298.267 3.251.094 3.019.865 2.930.061 2.807.122 2.473.445 2.396.758 2.321.713 2.313.485 2.234.258 2.033.496 2.013.227 1.988.484 1.969.666 1.867.606 1.854.668 1.815.542 1.797.662 1.760.784 1.722.392 1.693.068 1.652.597 Societate Cifra de afaceri in RON Societate

ARCADE DOORS SRL 1.569.186 ANDA & YB COM TRADING SRL 1.533.432 BABY STAR 2000 SRL 1.475.983 PETRIA II SRL 1.459.824 MEDIVETSIM IMPEX SRL 1.434.367 PROFESIONAL PRODSERV SRL 1.421.024 LEVEL WOOD PROD EXIM SRL 1.400.396 GINROX PRODCOM SRL 1.397.682 TOP EXPERT DCE SRL 1.382.620 DIGITAL BIT SRL 1.376.152 HIDROPROIECT DESIGN SA 1.375.072 DAHER COM SRL 1.350.760 EL STUDIO DESIGN SRL 1.340.337 FAREN COMEXIM SRL 1.330.572 POWER NET SRL 1.328.796 ALTAMIRA PRODIMPEX SRL 1.307.988 F& D IDEAL TRADING SRL 1.264.605 SERVCO & CONTA SRL 1.223.143 GROUP M.G. INTERNATIONAL 1.216.053 LUDICOM ART SRL 1.190.824 EL MUNDO TOUR SRL 1.177.506 MOD EXPRES INTERNATIONAL 1.161.422 EXPERT LINE SRL 1.084.930 PRONET COMPUTERS COMIMPREST1.062.133 ROCO'CO TEAM-IMPEX SRL 1.059.950 EKOL INVEST SRL

RIVA SRL ACTEC SRL CAVIO PROD SRL EURO TRANS GROUP SRL TUDOR SELF SRL WEB MEDIA SERVICES SRL SMART STAR SRL SYS IMPEX SRL CHENNING TRADING S.R.L. A.S. VIDA EXIM SRL GAUDEAMUS TRADE GENICOM INTERMED SRL LIQENG COMIMPEX SRL ZHONG XIN IMPEX SRL CABO PROD CORPORATION SRL GOLDEN BRICK CONSTRUCT SRL PETRIA SRL MEDIA SYMBIO S.R.L. PATELA SERV COM IMPEX SRL MANICEX TRADING SRL AKIL 97 CO-IMPEX S.R.L. GELPA SRL NOVA - ROM HL SRL YUJING IMPEX SRL ROMANIA GUO CHENG

Zona 3 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON 11.212.915

Societate FARR GROUP SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.418.075 3.331.119 2.963.253 2.596.915 Societate Cifra de afaceri in RON 1.710.436 1.616.319 1.124.031 1.123.261 Societate

PH PNEUMOSERVICE SRL JINDA COMPANY SRL TORNADO DISTRIBUTION 2002 SRL TRAFFIC COMETAL SA

FACHANG SRL DANKO DIVERS SRL HAMEDAN COM SRL RUXCONTAD GRUP SRL

67

Zona 4 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 8.317.201 Societate CORE MATALIAT EXIM SRL Cifra de afaceri in RON 6.745.984 Societate SIND TEL ROMANIA SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.269.023 2.558.657 Cifra de afaceri Societate in RON CULTURE BUSINESS SRL 2.027.701 NISACO PROD COM SRL WEIXIN INTERNATIONAL DEVELOPMENT SRL Societate

Zona 5 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 17.919.476 17.166.831 Cifra de afaceri in RON 13.811.284 NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL EVID-CONT CONSULT SRL Societate Societate BREJAWI INTERNATIONAL SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 0 RON
Cifra de afaceri in RON 2.909.972 2.396.758 Societate

SANTINA '96 COMPREST SRL HIDROPROIECT DESIGN SA

Cifra de afaceri in RON 1.892.397

Societate LOID GRUP SRL

Zona 6 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON Societate 5.786.999 KLASS PRODEXPORT SRL

2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice Considerand impartirea teritoriului care constituie obiectul nostru de studiu in sase micro-zone, vom analiza in continuare in detaliu aceste diviziuni, din punct de vedere al activitatilor economice. Precizam faptul ca este posibila o analiza pentru fiecare micro-zona si fiecare strada in parte, si nu doar una cu caracter general, ca urmare a selectarii tuturor persoanelor juridice prezente pe ficare strada a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. In primul rand, trebuie mentionat faptul ca zona 1, ca urmare a conformatiei sale, nu prezinta nicun tip de activitate economica, cu exceptia fluxului turistic sau a donatiilor pentru Manastirea Plumbuita. 2.3.2.2.1. Zona 2 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Numarul total de societati care desfasoara activitati economice in zona 2 este de 921 unitati. Distributia teritoriala este puternic neomogena. Acest aspect depinde de lungimea strazilor, de pozitia strategica in care se gasesc si de eterogenitatea geografica a zonei, impartita intre spatii verzi si zona urbana. Strada cu cea mai mare rata a activitatilor este Sos. Colentina, unde activeaza 366
68

urmata de D-na Ghica cu 318 societati. asa cum se intampla pe str. Strazile cu o prezenta redusa a activitatilor economice sunt Cremenita. atat in procente cat si in valori absolute. Colentina. dar si volumul de trafic. petricani 2% Strada crementi a 5% 300 400 Doamna Ghica 34% Aleea Sinaia 10% Strada sinaia 8% Acest fapt este lesene de inteles. Comparativ cu strazile amintite deja . Colentina. rezulta ca cea mai mare parte a acestora desfasoara activitati professionale. strazile care urmeaza dupa cele doua mai sus amintite sunt Aleea Sinaia si Str. unde functioneaza doar 22 de societati. Bujorul Alb. dministrative. tehnice sia dministrative. densitatea scazuta a firmelor prezente aici se explica fie prin lungimea redusa a strazilor strazilor (cum este cazul str. data fiind lungimea celor doua strazi si pozitia lor centrala. Numarul agentilor economici este mai mic de 100.operatori economici. urmate maia poi de constructii. Sinaia. stiintifice. mai ales in cazul Sos. mai precis. care traverseaza o zona urbana. Totusi. cu 43 societati). sau traverseaza o zona caracterizata de prezenta spatiilor rezidentiale. Colentina. fie prin predominanta vegetativi. pe Aleea Sinaia opereaza 90 de societati. In graficele de mai jos este presentata aceasta situatie. Petricani. Asta inseamna ca 74% din activitatile economice din zona 2 se conc concentreaza entreaza pe aceste doua strazi. asadar vizibilitatea activitatilor ce se desfasoara. 69 . diferenta fata de primele doua artere este destul destul de mare. in timp ce pe strada Sinaia 70. Cremenita. tran sport si depozit. b) Analiza activitatilor economice pe strazi Analizand distributia operatorilor economici pe sos. Petricani si Bujorul Alb. Din aceasta categorie face parte str. Distributia activitatilor economice pe strazi Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Sos colentina 40% 366 318 90 70 43 22 12 0 100 200 Bujorul alb 1% Str. fiind practic artere secundare ale Sos. Conform datelor. Acets lucru se datoreaza faptului ca cele doua strazi sunt mult mai scurte si nu au o pozitie centrala.

tehnice si administrative 50% Activitati profesionale. Astfel. divertisment 2% Activitati de spectacole. stiintifice. in timp ce restul agentilor apartin celorlalte categorii. D-na Ghica. Trebuie mentionat faptul ca sunt sectoare de activitate din cadrul carora activeaza cate o singura societate. daca ne gandim ca din punct de vedere cantitativ este vorba de circa 10 unitati. Prezenta celorlalte sectoare nu este relevanta. care in valori procentuale inseamna 85%. mai putin de 10 unitati. concentrarea acestui sector este de 25%. Trebuie subliniata in schimb absenta serviciilor publice si administrative. In procente. restaurante. Invatamant si asistenta sociala 1% Hoteluri. culturale si recreative 2% Intermedieri financiare. tehnice si administrative” . asa cum sunt serviciile publice si administrative. 70 . Un al doilea sector bine reprezentat pe aceasta artera este cel al constructiilor. adica 58%. cu o valoare absoluta de 187 societati dintr-un total de 318. stiintifice. Concentrarea activitatilor pe Strada Sos Colentina Valori in procente Industria alimentara si agricultura 1% Servicii publice si administrative 0% Sanatate.asigurari si Real Estate 2% Activitati profesionale. transporturilor si depozitelor. Celelalte 54 de societati ramase se impart in alte 8 sectoare. transporturi si depozitare 35% Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 4% O astfel de analiza economica se poate face si pentru str. cu exceptia zonei industriei prelucratoare si de administrare a deseurilor.stiintifice. Prezenta activitatilor economice in zonele ramase este foarte redusa. se observa o concentrare mai mare a activitatilor economice din categoria “activitati profesionale.In valori absolte. numarul total de societati care activeaza in aceste sectoare este 312 dintr-un total de 366. tehnice si administrative 50% Constructii.

unde functioneaza 90 societati. In shimb. transporturilor si depozitelor. sunt singurele strazi fara activitati ins ectorul industriei alimenatare si agricole. De altfel.… 8 Industria alimentara si… 7 Activitati de… 4 Intermedieri… 4 Sanatate. Analizand mai in detaliu datele. urmate de alte 18 care desfasoara activitati din categoria activitatilor professionale. 71 . tehnice si administrative. transporturi si depozite. transport si depozite. urmeaza analiza Aleii Sinaia.Concentrarea activitatilor pe Strada Doamna Ghica Valori absolute 187 91 Industria… 11 Hoteluri. mai precis 420. tehnice si administrative pe de alta parte si toate celelalte 8 categorii de activitati. Al doilea sector cu o prezenta insemnata este cel al cosntructiilor. strazile care in termeni absoluti au o prezenta scazuta a agentilor economici sunt Petricani si Bujorul Alb. mai mult de 50% din agentii economici apartin activitatilor de constructii. restaurante. ceea ce trans format in valori relative inseamna 45. stiintifice. stiintifice. proportia distributiei economice este cam aceeasi. care numara 355 societati. transporturilor si depozitelor pe de o parte si a celor legate de activitati profesionale. adica 39% din total. cu 22 respectiv 12 societati. stiintifice. Si in cazul strazilor Sinaia si Cremenita. tehncie si administrative. In acest caz. rezulta ca pe toate strazile exista o puternica discrepanta intre prezenta societatilor din sectoarele constructiilor. Societatile implicate in acest sector sunt aproape jumatate. a serviciilor publice si administrative. a restaurantelor. ceea ce in valori relative inseamna 84%. Raman astfel doar 19 societati cu activitati in alte domenii. mai precis 53 de firme. cele mai multe activitati aparin categoriei constructii. sanatatii si asitentei sociale. societatile apartinatoare la cele doua sectoare majore numara numara 775 unitati dintr-un total de 921 cate sunt in registrate in total in zona 2. In valori absolute. c) Activitati economice in zona 2 Din analiza distributiei operatorilor economici pe baza sectorului de care apartine. Invatamant… 3 ITC 3 0 50 100 150 200 Dupa numarul de societati. In ambele cazuri. se observa ca predominanta este categoria activitatilor profesionale.6%.

mai numeroase in Str. in numar absolut. 60% din firme opereaza in sectorul tertiar.6%) de-a lungul Sos. In concluzie. sunt implicate 12 societati din 921. secundar si tertiar (318) pe strada. analizand graficul de mai sus. In cazul Sos. cele de sanatate si de asistenta sociala. servicii legate de intermedieri financiare. adica 0. adica 12. sunt prezente doar 3 firme. adica doar 1. 118 operatori economici. IT&C. 72 . dar. Colentina (366 in Colentina. raportat la activitatile totale. Rezulta astfel un contrast intre datele referitoare la prezenta operatorilor economici. Dna Ghica) si societatile din sectorul tertiar. in cazul primul sector mentionat mai sus. Celelalte 6 categorii de activitati ramase sunt: industria alimentara sia gricultura. Valorile relative sunt egale cu 65. acestea fiind concentrate cu precadere in Sos.7% raportat la doar 60% in Sos. cu accent pe fiecare strada. In valori absolute. se poate spune ca la nivelul zonei 2. sectorul hotelier si al restaurantelor. Aceasta diferenta este determinata de prezenta semnificativa a societatilor care activeaza in sectorul secundar (34. In toate aceste categorii activeaza in intreaga zona 2. situatia este similara cu cea care se obtine prin analizarea distributiei societatilor pe strazi.8%. asa cum se vede si in graficul de mai jos. Colentina in schimb. d) Analiza activitatilor tertiare De interes este si analiza specifica a sectorului tertiar. strada Colentina prezinta cel mai mare numar de activitati prin comparatie cu celelalte. D-na Ghica (65. referitor la distributia societatilor in cadrul diferitelor sectoare de activitate. Concret.3%.7% si rezulta din raportul dintre activitatile tertiare (209) si totalul celor din sectorul primar.Lipsesc agentii economici care opereaza in cadrul serviciilor publice si administrative.3% din toata zona 2. administrarea deseurilor. in raport cu 318 in Str. Coelntina). cea mai mare concentrare de activitati tertiare se concentreaza in strada D-na Ghica. Colentina. asigurari si activitati in sectorul cultural. Concret.

predomina activitatile tertiare. si celelalte strazi pe de alta parte. si un al treilea segment.2. In valori absolute.2. in timp ce pe cele din urma se intalnesc cu precadere activitati secundare. usor de plasat pe piata ca urmare a preturilor accesibile si a pozitiei geografice favorabile. cea mai mica concentrare se intalneste in Str. unde isi au sediul si numeroase societati cu activitati productive secundare si tertiare. 73 . caracterizat printr-o densitate mare a locuintelor. Acesta este un rezultat al prezentei semnificative de activitati secundare. Colentina este cea mai mare concentrare de activitati tertiare din toata zona 2. cele mai importante din zona. o zona caracterizata de o concentrare scazuta a activitatilor productive si cu un spatiu locuibil de dimensioni medii. inferioara procentului de 45%. strada D-na Ghica are cele mai mare numar de agenti tertiari. Zona 3 Microaria pe care o analizam in continare este o zona puternic eterogena a orasului daca luam in considerare tesutul urban. in timp ce Bujorul Alb si Petricani au cel mai mic numar de societati care activeaza in acest sector. Sinaia si in Str. In Sos. structura sociala a cartierului si structura economica productiva. D-na Ghica pe de o parte. Comparand fiecare strada se observa o diferenta mare intre Sos. In schimb.2. in care se fac investitii pentru construirea unor proiecte rezidentiale. concentrarea de activitati tertiare pe celelalte strazi este redusa. Ultimul grafic ilustreaza activitatile tertiare pentru fiecare strada in parte raportat la totalul operatorilor economici care activeaza in sectorul tertiar in intreaga zona 2 (adica 514 societati). Petricani. Microzona 3 poate fi impartita in 3 segmente diferite: segmentul litoral.3.Asa cum este ilustrat in graficul alaturat. Colentina si Str. Pe primele doua artere. 2.

permite legatura dintre traficul ce vine din nord-vest prin intermediul strazii Petricani si care continua cu Dna Ghica si cel din sud-est.Prima dintre cele trei zone descrise mai sus. caracterizat de o valoare ridicata a densitatii urbane si de un sistem de artere de comunicatie ca o locatie ideala pentru realizarea de investitii directe si pentru deschiderea de magazine si restaurante de catre catene mari precum McDonald si Mega Image si a unui hotel. Zona analizata a fost definita. ca urmare a propriului tesut social. in aceasta zoan au fost realizate investitii importante atat in volum cat si ca recalificare si relansare a zonei. Fabrica de Gheata si Andronache. Asa cum a fost descris si anterior. Particularitatea acestei zone sub aspectul profilului urban social si economic consta in faptul ca densitatea urbana ridicata si locuintele de tip bloc coexista cu o realitate diversificata din punct de vedere geografic si economic. pe langa faptul ca strabate intreg cartierul Colentina de la nord la sud-vest. ingradite si degradate. Structura productiva din str. 148 dintre apertamente vor avea vedere la lac lacul ul si parcul Plumbuita. viitorul complex rezidential Cooper Beach Tower va fi realizat de grupul Cooper Beach cu 12 etaje si va avea 156 apartamente. multumita tarficu tarficului lui zilnic din zona si prezentei transportului public. In aceasta zona se desfasoara si diferite activitati tertiare. Pe aceasta artera se concentreaza cea mai mare parte din activitatile productive ale cartierului si. transporturilor si depozitelor de marfa. 30 societati care ofera servicii tehnice administrative si professionale. bine reprezentata de diferitele servicii cu potential de devoltare si recalificare. Colentina. cele mai diversificate. este a doua microzona dupa numarul absolut de firme care activeaza sau au sediul legal aici. anume Sos. dinspre Sos. de asemenea. cu o valoare medie intre 1500 si 1800 euro/mp. care pot avea posibilitati bune de dezvoltare a propriei afaceri. cea care margineste lacul. De altfel. Colentina in apropiere constituie o atractie pentru cele mai multe societati din microaria analizata. 7 care desfasoara activitati IT&C. In imediata apropire functioneaza si o scoala generala si o scoala de limba araba. Fabrica de Gheata deonstreaza aceasta situatie. 5 societati active in sectorul serviciilor culturale si spectacolelor. 74 . aici isi au sediul 61 de societati care opereaza in sectorul constructiilor. Aceasta strada. Microaria 3 este un sector important in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din punct de vedere economic productiv. 2 societati care desfasoara activitati de asigurari si real estate si 3 care se ocupa de transformarea si administrarea deseurilor. cuprinsa intre Sos. in ciuda faptului ca prezentei Sos. Fundeni. Limita de sud este alcatuita din principala strada a zoeni. Asa cum se observa in graficul alaturat. Aceasta situatie economico-productiva demonstreza o valoare a terenului si o pozitie geografica privilegiata. prezinta inca numeroase spatii nefolosite. Str. Coelntina. Astfel.

Zona beneficiaza de servicii de canalizare. 12 societati ITC. prezenta serviciilor diversificate din Sos. mai ales in ceea ce priveste activitatile menite sa serveasca piata locala. Se poate observa ca prestatia serviciilor profesionale. Emanciparii. 3 in cadrul serviciilor publice administrative. Concret. 15 in industria prelucratoare sau de prelucrare a deseurilor. zona poate fi considerata ca avand o preponderenta a activitatilor tertiare. Acest aspect este evident prin prezenta restaurantelor. Este strada cea mai relevanta pentru concentrarea de activitati si pentru diversitatea acestora. iar impartirea lor pe sectoare de activitate este foarte diferita de cea de pe Sos. 76 activitati professionale. amintim prezenta a 21 de societati care activeaza in sectorul constructiilor si al transporturilor. este delimitata de strazile Gherghitei. 9 in sectorul hotelier sau al restaurantelor. este caracterizat de eterogenitatea etnica. In ciuda densitatii urbane. centre de reparatii si servicii ITC. Colentina. Datele prezinta o repartitie destul de echilibrata intre serviciile si activitatile productive. 4 societati din sectorul ITC si cateva activitati de servicii de diferite tipuri (culturale. a ctivitatilor de import-export de produse de artizanat si alimentare. 75 .Strada a fost restructurata de curand si reprezinta o cale de comunicare importanta atat pentru transportul privat cat si pentru cel public. 2 in sectorul serviciilor de sanatate si asistenta sociala. iluminat stradal si unele strazi sunt asfaltate. Sunt inregistrate 413 societati. Pe strazile adiacente in schimb. dar cu perspective de dezvoltare in ceea ce priveste recalificarea spatiului din punct de vedere urban si social. Cea de-a treia zona. Acest areal. serviciilor logistice si de transport. care apartin comunitatii arabe si chineze din cartier. Numarul mare de activitati de transport si depozitare evidentiaza numarul semnificativ de societati mici care activeaza in distributia de produse artizanale. transport si depozitare. de alimente sau de servicii de transport marfa. tehnice si administrative. situatia este diferita din punct de vedere al activitatilor productive. Diveristatea ce caracterizeaza Sos. desi exista o gama complexa de activitati productive. Coelntina. pe langa densitatea urbana. ca si existenta serviciilor publice in zona alaturata (scoala generala). situata in imediata apropiere a acesteia. analizata anterior. recreative) si activitati profesionale. tehnice si stiintifice. Colentina se explica prin importanta acestei artere ca si cale de comunicatie pentru intreaga zona sin imediata sa apropiere. Astfel. Cu exceptia unor activitati de constructii. Aici se afla un numar destul de mic de societati. tehnico-stiintifice s-a dezvoltat cu precadere in zona. Realitatea descrisa pana acum demonstreaza o situatie critica. realitatea economica a acestui perimetru se prezinta ca fiind destul de putin dezvoltata si diversificata. ceea ce reprezinta un factor important in dezvoltarea activitatilor productive tertiare. prezenta saptiilor verzi a stimulat dezvoltarea unui nucleu rezidential. 9 in industria alimentara si agricoltura. cu urmari evidente si la nivel economic. 6 in sectorul de intermedieri financiare si asigurari. activittai culturale. Acest aspect se explica prin desnitatea urbana scazuta si lipsa unor artere importante de comunicatie. din care 273 operatori in sectorul de constructii. Simetriei si Salciilor. Tipologia caselor cea mai frecvent intlanita este cea a locuintelor monofamiliare. desi in aceeasi microarie 3. In plus. transport si depozite de marfa. care se desfasoara in strazile Salciilor si Spataru. activitati din sectorul restaurantelor si hotelier.

Fabrica de Gheata). Zonele in care sunt prezente cele mai multe societati sunt pe Sos.Distributia activitatilor economice Sos. 0 100 200 300 400 500 alimentara si agricultura 3 Activitati economice . caracterizata de predominarea functiei rezidentiale. Graficul prezinta situatia celui de-al treilea sector din cadrul microzonei 3. Colentina 41 33 28 26 24 25% 65% Sos. cat si relativ. Invatamant si asistenta sociala Activitati de spectacole. Andronache 19 Str. 76 . Colentina si in zona laculului Plumbuita (str. divertisment ITC Intermedieri financiare. Colentina. Distributia activitatilor tertiare pe strazi . Colentina pe strazi 110 Fabrica de Gheata 29 Sos. Andronache Fabrica de Gheata Sos. din graficul de mai sus putem intelege repartitia activitatilor aferente sectorului tertiar pe strazile zonei 3. restaurante. tehnice si administrative Servicii publice si administrative Sanatate. Pe restul strazilor nuamrul societatilor scade. asa cum s-a spus si anterior. Simetriei 9 Emanciparii 8 Gorgan Spatarul 4 Str Salcilor 4 Dumitrescu Tanase 0 Strada\Polixemia… 413 In graficul alaturat este ilustrat un tablou complet al distributiei activitatilor economice in cadrul microzonei 3. culturale si recreative 63% 18% 4% 3% 3% 1% 1% 1% 2% 4% Analizand graficul urmator. ca si celelalte ce tin de alte sectoare de activitate sunt concentrate. Simetriei 0% 1% 2% 3% 4% Dumitrescu Tanase Str Salcilor Emanciparii Str. apartinand sectorului tertiar. se poate observa compozitia economica a cartierului: constructiile. transportul si depozitarea constituie principala activitate productiva. asigurari si Real Estate Activitati profesionale. urmata de activitatile profesionale. stiintifice.Zona 3 % activitatilor tertiare in cadrul activitatilor totaleZona 3 Fabrica de Gheata Emanciparii Sos. Andronache Gorgan Spatarul 0 Intrand in mai multe detalii. Simetriei Sos. tehnice si administrative. Colentina Str. atat ca numar absolut. transporturi si depozitare Hoteluri. Toate aceste activitati. in Sos.Zona Industria Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor Constructii.

Mihai 1% Ion 2% 1% Ion Acest lucru este normal. fiind strazi mici. prezenta a operatorilor asigurari si economici activitatea Real Estate predominanta este cea 11% Constructii. Tudor Geicu Stanga si vizibilitaii strazii. Strada Strada Industria Industria Gherghitei restaurante. Str. asa cum este ilustrat si in graficul de mai jos: De altfel.2. cu cel mai mare numar de operatori.2. Str. SavuNicolae economici functioneaza 30 de societati. depozitelor Activitati de depozitare si transporturilor – Str. Zona 4 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Acest paragraf urmareste distributia activitatilor economice in cele 14 strazi care apartin de zona 4. Distributia teritoriala aIntr. Oituz 8% Emanciparii. Str.2. asa cum s-a vazut si in Negules ui partea de analiza a tesutului urban. spectacole. Oituz. insumand Str. datele referitoare la prelucratoare alimentara si .3. ca urmare a lungimii Str. Bara Zamfir pe strazi ei aproape toate activitatile economice din zona. Strada Mica. comparand Concentrarea activitatilor pe Hoteluri. nu se 5% arii ei bucura de o prezenta semnificativa a agentilor Str. se observa ca pe deseurilor 5% Intermedieri strazile cu cea mai mare 2% financiare. 32% 6% Str. 16% Str. in zone de multe Petre Litoralul ori greu accesibile. Oituz. Impartirea acestora se prezinta destul de eterogena si depinde de dimensiunile strazilor si de pozitia mai mult sau mai putin strategica a acestor strazi. Gherghitei. agentilor economica este strada Gherghitei. unde Gherghit Str. b) Distributia teritoriala a activitatilor economice pe strazi Zona cu cea mai mare concentrare a activitatilor economice este Strada Gherghitei. 11% Str. Strada i Emancip Gherghit Mihai Tudor si Strada Savu Bara. 77 . In zona 4 Str. Str. 67% culturale si Gherghitei. care traverseaza practic Tomovic 1% 4% 4% aproape toata zona 4. Mihai Tudor Marcu 9% si Str. Gherghitei. legata de sectorul transporturi si constructiilor. recreative Litoralului.Valori in ITC procente strazile prezente in zona divertisment si gestionarea 2% agricultura 2% 4. Strada cu ce mai puternica activitate Str. economici. O descriere exacta a distributiei Zamfir territoriale a activitatilor economice in zona 4 11% se poate vedea in graficul circular alaturat.3. cu se intersecteaza 4 artere principale – Str.

ba chiar sunt spatii parasite. imaginea este aceea a unui spatiu abandonat. Emanciparii. Strada Emanciparii rezulta de altfel si din analiza tesutului urban ca fiind una dintre cele mai bune strazi ca si accesibilitate. c) Concentrarea activitatilor economice Desi nu este mentionat in datele statistice pe care le-am prelucrat pana acum. neavand nicio activitate productiva in registrata. dar si sectorul investitiilor financiare. Aceasta microzona este complet inactiva. Asadar. Capitan Marcu Zamfir si Str. Si asta deoarece mai mult de jumatate din lungimea strazii. cum ar fi: Str. fiind prezente doar 9 societati. Marcu Zamfir. sunt prezente 4 tipuri de structuri. Se evidentiaza si alte strazi in afara de Oituz si Gherghitei. care se alterneaza cu depozite si fabrici cu uz comercial si productiv. care delimiteaza in est zona 4. in timp ce restul strazii este ocupat de baraci. este clar ca cele mai multe societati commerciale s gasesc in Str. Totusi. Astfel. d) Lista sectoarelor economice pentru fiecare strada Clasificare economica a fiecaruia dintre sectoarele de activitate se prezinta destul de omogena in zona 4. Ghrghitei. De altfel. Asa cum am prezentat deja in analiza tesutului urban. Tomovici si Str. tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a sectoarelor active in zona tin de sectorul industrial.Histograma alaturata ilustreaza distributia activitatilor economice pentru cele 13 strazi din teritoriu. sunt prezente in special depozitele si fabricile. caracterizata de prezenta zonelor verzi. societatile inregistrate cu activitate in aceste sectoare sunt numeroase si volumul de investitii este semnificativ. Str. se pot numara doar 3 locuinte pe strada Emanciparii. depozitelor si transporturilor. asigurarilor si cel de real estate. Pe strada Oituz. Strada Mica nu a fost considerata. restaurantelor. in sensul ca nu prezinta cladiri cu destinatie productiva. este cel care inregistreaza cea mai mare densitate a spatiilor abandonate. mai precis fragmentul cuprins intre Str. 78 . activitatile cu cea mai mare prezenta apartin de sectorul constructiilor. cu cei circa 30 de agenti economici. care prezinta un numar semnificativ de activitati in comparatie cu celelalte. Litoralului. hotelurilor. care. Acest lucru nu este valabil si pentru Strada Gherghitei. numarul de activitati care se desfasoara pe aceasta strada este redus. se observa ca si concentrarea locuintelor scade pe masura ce se intra in zona. Emanciparii. unde unele zone au fost transformate in locuri de depozitare a gunoiului. comercial si financiar si impartirea societatilor este echilibrata (cu exceptia Str. Oituz. legand direct Strada Tudor Mihai si Strada Emanciparii. atat pentru depozit cat si pentru fabricarea produselor vestimentare. Str. Zo Zonele nele verzi amintite nu sunt organizate bine. reprezinta cel mai mare procent al prezentei activitatilor din zona).

alte doau ca apartin de industria prelucratoare. Pe strada Litoralului gasim doua activitati din cadrul sectorului alimentar.6% 8% 8% 14% 5% 1%1% 1% Activitati economice . O alta societate desfasoara activitati in domeniul divertismentului si al restaurantelor. unul care activeaza in industria prelcuratoare prelcuratoare si gestionarea deseurilor. una de ITC. la care se adauga o activitate din sectorul sanatatii si al serviciilor sociale. cinci agenti comerciali in cadrul sectorului hotelier. Gherghitei este una dintre cele mai importante din punct de vedere al activitatilor economice: Pe strada Ion Geicu Concentrarea activitatilor pe strada functioneaza o societate in -Valori Absolute industria alimentara. 79 . Pe str strada ada Emanciparii. culturale si recreative Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 14% Activitati profesionale. stiintifice. 11 din cadrul sectorului cosntructiilor. una in 30 Constructii. divertisment 42% Intermedieri financiare. 5 opereaza in campul financiar si al asigurarilor. transporturilor si Industria prelucratoare si… depozitelor si una din 0 5 10 15 20 25 30 domeniul restaurantelor. Pe strada Gherghitei sunt doi operatori care desfasoara activitati in sectorul industriei alimentare. asigurari… sociala si alta in sectorul 2 Industria alimentara si agricultura recreativ si cultural. Pe Intr. restaurante. restaurante. Asa cums epoate vedea si in graficul urmator. In schimb functioneaza 30 de agenti comerciali in sectorul constructiilor.Zona 4 Constructii. Invatamant si asistenta sociala Graficul prezentat ilustreaza asadar valorile absolute ale prezentei pe strazi a activitatilor economice. Prin intermediul unei analize detaliate. o activitate in cadrul sectorului financiar. una in 5 Activitati de spectacole. Gherghitei se desfasoara doua activitati din sectorul restaurantelor si una singura ce tine de sectorul financira. transporturi si depozitare Hoteluri. 5 activitati apartinand domeniului financiar. divertisment activitati din sectorul 1 const ructiilor. Pe strada 1 ITC Ion Stanga functioneaza 5 1 Hoteluri. se observa diferitele tipuri de activitati economice si sectoare productive. functioneaza o societate care opereaza in industria prelucratoare. in timp ce alte 5 au activitati recreative si culturale. transporturi si… sectorul restaurantelor. real-estate. una in sectorul ITC. asigurari si Real Estate Industria alimentara si agricultura Activitati de spectacole. tehnice si administrative ITC Servicii publice si administrative Sanatate. de asigurari si real estate. Str. Se mai desfasoara si activitati de servicii publice si administrative si activitati recreative-culturale (cate un singer operant). al asigurarilor si de real estate. transporturilor si depozitarii. al restuarantelor si al divertismentului. culturale… domeniul sanatate si asistenta 5 Intermedieri financiare. transporturilor si depozitarii.

asa cum este prezentata in graficul alaturat. in cele din urma. De-a lungul str. Petru Negulescu functioneaza doi operatori din industria industria alimentara. in cadrul zonei 4. e) Distributia activitatilor tertiare pe strazi In continuare prezentam un studiu detaliat asupra distributiei activitatilor tertiare pe strazi. 80 . (7%). dupa cum urmeaza – strazile cu un procent pana in Str. una in constructii. asigurari si real estate. 5 in sectorul constructiilor si doi pe partea financiara. de asigurari si real estate. Petre Negulescu Intr. stiintifice. 12%. Ion Geicu. Tomovici. Oituz Str. Urmeaza apoi Intr.Strada Marcu Zamfir se caracterizeaza prin prezenta unui operator din sectorul industriei alimentare. patru in sectorul financiar. respectiv 14%). cu doar 3% din societati care activeaza in acest scetor. al asigurarilor si de real estate si doua in cadrul serviciilor publice si administrative. trei agenti in domeniul activitatilor profesionale. Asa cum aminteam deja. In cele din urma. Strada Gherghitei 20%. in domeniul constructiilor. Marcu Zamfir insemnata a serviciilor tertiare (Strada Emancipari 3% 5% 14%. Gherghitei 5% al prezentei serviciilor (primele trei strazi). Se observa astfel ca Strada Petre Negulescu prezinta cea mai mica concentrare de activittai tertiare. ar trebui citit in sens orar. Strada Litoralului Emanciparii Gherghitei 12%) si in cele din urma strazile cu o distributie mai Str. pentru inceput se poate afirma ca distributia activitatilor tertiare se prezinta dispersata. depozite si tran sport. pe strada Tomovici se observa prezenta unei societati care activeaza in sectorul alimentar. Litoralului si Emanciparii (cu o prezenta de 10%. tehnice si administrative si una pe domeniul cultural-recreativ.ZONA 4 poate imparti in trei grupe. zona 4 se tertiare pe strazi. stiintifice. Situatia. Litoralului Ion Geicu 7%. in sensul ca pentru a intelege caracterul dispersat al distributiei activitatilor. prezenta activitatilor tertiare este mai densa (7%). in timp ce pe str. Pe strada Oituz functioneaza sapte societati in domeniul cosntructiilor. o societate care se ocupa de ITC. transportului si depozitarii. la acelasi nivel cu Str. unde activitatile tertiare se alterneaza intr-o masura echilibrata cu alte tipuri de activitati. asa cum se vede si in graficul de mai jos. Urmeaza strazile Oituz. situatia etse un pic diferita. Tomovici Ion Geicu un procent mediu al prezentei acestor activitati (Strada Str. Asa cum a fost prezentat si in analiza tesutului urban. activitatile cele mai prezente in aceasta zona 10% sunt cele legate de cosntructii. una in industria prelucratoare si alta in doemniul constructiilor. tehnice si administrative si doua care activeaza in domeniul recreativ si cultural. Sunt opt societati care functioneaz ain domeniul restaurantelor. destul de omogene intre ele. Activeaza aici doua societati. Gherghitei cu 5% din operanti. cele cu Str. in Str.In strada Savu Bara opereaza o singura societate. 20% 12% de sectroul restaurantelor si. Strada Oituz 10 %. Deja pe str. Mihai Tudor se poate vorbi despre despre un operator din industria alimentara. un altul din industria prelucratoare si a gestionarii deseurilor. doi din industria prelucratoare. Strada Marcu Zamfir 24 7% 5% 24% %). de 14% investitiile finanziare. Nici in Nicolae Zamfir prezenta activitatilor economice nu este foarte numeroasa. Mica nu functioneaza niciun tip de activitate comerciala sau economica. doua societati cu activitati profesionale. Astfel. Strada Gherghitei si strada Marcu Zamfir sunt doua zone in care sunt concentrate cele mai multe activitati de servicii (20% respectiv 24%). Distributia activitatilor apare eterogena pana la un punct: astfel. Acest grafic circular este crescator.

al asigurarilor si de real estate. arealul analizat pare a fi destul de omogen din punct de vedere al activitatilor economice prezente. Ion Geicu. Sipca. O ultima strada.2. Alta societate ofera servicii culturale/recreative. conditiile economice ale populatiei care locuieste aici. Marcu Zamfir. prezenta diferitelor servicii in teritoriu si a posibilitatilor acestei populatii populatii de a beneficia de servicii diferite. au fost luate in considerare aceleasi categorii ale clasificarii CAEN. tehnice si administrative.4. Paroseni si Gimalau. una in domeniul sanatatii si asistentei sociale. ITC si. a dus la crearea unui sistem sistem de activitati productive diversificate. a dus la nasterea unei microzone diferita de tesutul social si urban sin restul arealului Tei Toboc. Astfel. nu in ultimul rand. in cocnluzie. strazic concentreaza si cea mai mare prezenta a serviciilor. Observand structura geografica a teritoriului cartierului Tei Toboc. de o complexitate si diversi tate a situatiilor sociale. mai ales in zona strazilor Neagota. transporturilor si depozitelor resimt intr-o masura mica structura sociala a cartierului. De altfel. De mentionat insa ca nu sunt prezente toate toate categoriale in cadrul acesui areal de analiza. fiind vorba despre o zona aproape abandonata si care nu beneficiaza de servicii esentiale pentru populatie si in acleasi timp pentru desfasurarea unor activitati economice. 2. prezinta activitati din sectoarele industriei alimentare. ceea ce vine sa completeze analiza teritoriala facuta in primul paragraf.2. 81 . Marcu Zamfir. Totusi. care. Zona 5 Pentru analiza structurii economice si a distributiei si concentrarii activitatilor economice in microaria 5. Mai ales prin analizarea activitatilor ce se desfasoara in strazile Emanciparii. o societate in domeniul financiar. Slaba diversificare a activitatilor productive care functioneaza in microzona 5 evidentiaza faptul ca doar unele tipuri de activitati. a spatiilor verzi publice si a malului lacului in partea de vest a zonei 5. o societate care desfasoara activitati in sectorul administratiei publice si una care activeaza in sectorul cultural. doar 8 din cele 10 tipuri de activitati se regasesc in microzona analizata in acest paragraf. al industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. vedem ca acesta este acrcaterizat de o mare diferentiere atat sociala. Strada Ion Geicu prezinta o societate care activeaza in industria alimentara.3. 5 operatori in sectorul alimentatiei publice si hotelier. la randul sau. pe strada Emanciparii se gaseste o societate care opereaza in industria prelucrarii si gestionali deseurilor. stiintifice. Ferestrei. una in sectroul alimentatiei publice si al restaurantelor. Prezenta unei retele de strazi imbunatatite. a energiei electrice.Urmatorul grafic este o histograma care urmareste sa demonstreze natura diferitelor activitati de pe fiecare strada. activitati profesionale. cat si ambientala si. de alimnetatie publicarestaurante (8 societati). cele care activeaza in sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor si inc el alc osntructiilor. folosit si in cazul celorlalte microzone.

sub profilul tipurilor de activitati productive subliniaza o prezenta predominanta a societatilor care activeaza in sectorul constructiilor si transporturilor (46). este alcatuita din patru benzi. Analiza completa a compozotiei microzonei 5. Din aceasta ultima categorie. nu in ultimul rand. Activitatile care au sediul aici beneficiaza de o mai buna retea rutiera. Constantin Beiu si Paroseni. si leaga orasul si cartierul de referinta cu imprejurimile Buucrestiului. strada care. cu o predominare aproape absoluta a sectorului industriei 82 . Urmeaza. Alte sectoare prezente. dar un numar important de societati in raport cu toata microzona 5. stiintifice si profesionale. activitati culturale si recreative. restaurantele.Aceasta zona este traversata de Strada Petricani. de o categorie mai buna de locuinte si de un cost al terenurilor destul de scazut. cat si cele ale industriei agro-alimentare numara 3 operatori care functioneaza in cadrul microzonei 5. asa cum a fost deja descris anterior. Trecand in revista si celelalte tipuri de activitati economice prezente in zona. Acesti factori considerati impreuna explica prezenta nu numai a industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. doua pe fiecare sens de circulatie. Aceste activitati sunt impartite intr-o masura omogena in tot perimetrul. intermedieri financiare si real estate. alimentara si industria de prelucrare si depozitare. Zona studiata a atras un numar mic de activitati economice. sunt serviciile ITC. a celor de servicii. tehnice si administrative. sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor. desi cu putini operatori din fiecare categorie. Paroseni si Gimalau. Perimetrul poate fi definit ca o zona putin relevanta pentru activitaea economica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. dupa numarul de societati. serviciile de asigurari. dar si a sectorului de constructii si depozite de marfa si. amintim prezenta serviciilor de publica alimentatie/restaurante. daca consideram intregul perimetru Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. servicii tehnice. care tin de categoria serviciilor tertiare. desi cu o concentrare ceva ma mare in Str. Concentrarea cea mai mare de firme din aceste categorii se afla in strazile Constantin Beiu. In restul cartierului sunt prezente in cea mai mare aprte doar trei tipuri de activitati. anume cea de constructii. se evidentiaza o predominare a activitatilor professionale. Atat activitatile legate de structuri de primi primire re si restaurante.

Paroseni prezinta cea mai mare concentrare de societati din total. 83 . prezentul perimetru se prezinta ca fiind putin dezvoltat din punct de vedere al profilului realitatilor economice care functioneaza aici. stiintifice. ne vom referi la urmatoarele strazi: Str. 1 in prelucrarea deseurilor. ca si cel alimentar si al industriilor de prelucrare a deseurilor constiutie nucleul definitoriu al activitatilor economice in chestiune. element emplematic al realitatii sociale ale zonei. Neagota.prelucratoare. relevante pentru activitatile productive prezente. comparativ cu cel de servicii. una de domeniul hightech si ultima de sectorul industriei alimentare. Totusi. precum serviciile publice si sanitare. La analiza situatiei specifice a unor strazi. Sunt prezente mai apoi si cateva categorii. se concentreaza in partea de vest a cartierului. Str. tehnice si administrative. 1 in tran sport si depozitare de marfa. 2 in sectorul activitatilor culturale si artistice recreative). 1 in activitati tehnice. dinc are 3 activeaza ins ectorul constructiilor transporturilor di depozitarii de marfuri. Strada Gimalau este cea de-a patra strada analizata sub profilul concentrarilor societatilor din fiecare sector. fiind sediul a 2 operatori din domeniul prelucrarii deseurilor. 1 in sectorul constructiilro si transporturilor. In Str. Strada Neagota adaposteste 7 societati (2 in industria prelucrarii deseurilor. Constatin Beiu. Neagota. Ferestrei si Gimalau. aceasta zona a cartierului este mai diversificata din punct de vedere al profilului activitatilor economice. 1 ce tine de activitatile structurilor receptive si doua in sectorul activitatilor culturale. iar ultima intreprinde activitati stiintifice. Sunt prezente in total 5 firme. transporturi si depositare. Asa cum a fost descris si mai devreme. Ferestrei. Din graficul urmator se pot extrage diferite informatii cu privire la structura economica generala a cartierului. in termeni relativi sau absoluti. Ferestrei functioneaza 7 firme (5 in constructii si transporturi. din care 6 apartin sectorului de constructii si transporturi. Constantin Beiu. Cum reiese si din graficul si din prezentarea perimetrului. unde sunt prezente 8 societati. 1 in sectroul activittailor professionale. cele mai multe firme. 1 in sectorul structurilor receptive. una opereaza in sectorul prelucrarii deseurilor. in zona definita de strazile Paroseni. In Str. in raport cu alte microzone ale cartieului Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. Asa cum rezulta din datele si din graficele corespunzatoare. Conctantin Beiu. sectoarele de constructii. stiintifice si profesionale). professionale sau administrative. Str.

2. 2.5. divertisment puternice prezente de activitati specializzate in Industria alimentara si agricultura transportul de marfa. Plumbuita. transporturi si depozitare individualizarea unei 59% Hoteluri. care ocupa 18% dina ctivitatile din zona. Steaua Rosie Gimalau 1%1% 1% Ferestrei 1% 1% 4% 3% 1% 4% 17% 4% 10% 4% 4% 9% 5% 9% 5% 4% 6% 4% Garficul de mai sus ne prezinta o perspectiva analitica a localizarii activitatilor sectorului tertiar in zona. Analizand in detaliu Activitati economice .3. Mai sunt prezente societati care ofera servicii de ITC (7%) si firme care opereaza in sectorul de prelucrare a deseurilor. este posibila Constructii. Structura functionala a activitatilor apartine de sectoarele de tran sport si depositare marfuri. 3% Servicii publice si administrative asa cum se ilustreaza si 3% in graficul circular Industria prelucratoare si gestionarea 2% 2% deseurilor alaturat.Zona 6 Activitati profesionale. Invatamant si asistenta 7% sociala acets sector productiv. de altfel. care. Urmeaza mai apoi sectorul serviciilor. Tigleror Folclorului Ion Marin Str. restaurante. Cea mai mare concentrare se observa pe strada principala. din numarul total de agenti economici prezentin microzona 5. Nicolae Paraschiv Str. Lopetii Str. Pietrisului Str. Firmele care functioneaza in cadrul acestei zone sunt specializate in cea mai mare parte pe activitati de transport si depozitare marfuri. ceea ce indica o specializare productiva scazuta. cu cei 13 agenti economici. Olanelor Str. Palamidei Str.2. ITC 17% Circa 60% dina ctivitati sunt cuprinse. Safirului Str. activitati care nu necesita o dotare tehnolgica. Petre Ispir Intr.Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Intr. Zona 6 Zona 6 se deosebeste de celelalte printr-o prezenta foarte redusa a societatilor economice. in 7% Sanatate. reprezinta in mod sigur partea cea mai importanta a perimetrului perimetrului considerat. stiintifice. Magura Vaii Str. Memoriei Intr. Afirmarii Intr. Diagrama alaturata ilustreaz ain schimb procentul societatilor pentru fiecare sector. statisticile diferitelor tehnice si administrative activitati. Sipca Str. 84 . Costantin Beiu Intr.

dupa numaruld e agenti economici: • Plumbuita. data fiind lungimea arterei. profesionlae si administrative. cu cele 13 societati dinc are 9 in cadrul categoriei cosntructiilor si transporturilor. Strada Plumbuita este reprezentativa. In graficul urmator sunt prezentate procentele Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi concentrarilor activitatilor economice pe strazi. paralela cu Plumbuita si carcaterizata de prezenta a 12 operatori economici.multumita mai ales pozitiei strategice a strazii principale. 2 in cadrul activitatilor stiintifice. cat si prin ELEVATO intretinerea lor. cea mai mare densitate este. Este lesne de esplica acest lucru. Plumbuita care reprezinta 33% din activitatile desfasurate in zona 6. stiintifice si administrative. 2 care opereaza in activitatile professionale. in ordine descrescatoare. Distributia pe strazi a activitatilor confirma concentrarea majora a operatorilor economici in strazile mai lungi si mai accesibile. stiintifice si administrative si cate una in ITC si sanatate si asistenta sociala. Serviciile ITC. Plumbuita. pe cele trei artere principale. Asa cum a mai fost spus deja. cele doua strazi analizate insumeaza 50% din operatorii economici activi in zona. RULUI RICINULU I 22% TAMAIOA REI 29% 5% ION PORUMB ACEANU 7% Analizam in continuare vocatia economica a fiecarei strazi din interiorul microzonei 6. Serviciile legate de asemenea activitate demonstreaza si prezenta semnificativa a celor care opereaza in sectroul activitatilor professionale. ARISTOTE PLUMBUI Zona 6 Astfel. Microzona analizata ina cest paragraf este caracterizata printr-o puternica prezenta a activtatilor netehnologizate. caracterizata de prezenta activitatilor de transport si depozitare (9 din 13) • A doua in ordinea importantei este Str. asa cum era L LINOTIPU TA de asteptat. Cea de-a doua strada ca importanta este Tamaioarei. Pana acum. ceea ce se 2% explica atat prin lungimea acestora. impartiti pe sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 7 in sectorul edilitar. unde sunt prezente aceleasi activitati de transport si depositare de marfuri (7 din 12) 85 . si a spatiilor largi de depozitare a marfurilor. Tamaioarei. Histograma alaturata ilustreaza valorile absolute ale prezentei activitatilor economice pe strazi. care 3% LUI 32% totalizeaza 70% din totalul activitatilor. care reunesc 1/5 din totalul activitatilor economice. industria agro-alimentara si prelucrarea deseurilor au cate un singer reprezentant. strada cu cea mai mare densitate de activitati economice este Str.

86 • . care se ocupa de salubrizare in sectorul 2. si o moschee. la intersectia cu Doamna Ghica.3. situata tot in zona strazii Fabrica de Gheata. este situat la intersectia dintre Soseaua Andronache si Colentina. Cu exceptia catorva farmacii si cabinete stomatologice. Cea de-a doua benzinarie este Lukoil. Pentru reabilitarea acestui perimetru. in zona Sos. unde acestia pot juca table. situata chiar la intersectia dintre Sos. fara sa existe insa un serviciu dominant care sa dea un caracter specific cartierului. In cartier exista. Pe langa aceasta insa.Urmeaza Str. deschiderea acestui punct comericla a oferit si numeroase locuri de munca pentru locuitori. transporturilor si depozitarii marfurilor • Celelalte 4 strazi ramase urmeaza aceeasi schema. Colentina si biserica “Cuvioasa Paraschiva” in str. in cartier functioneaza o sucursala a Bancii BRD.3. Pe langa faptul ca este principalul punct de aprovizionare pentru populatia din zona. in cartier mai sunt alte 3 biserici . Astfel. Singurul supermarket. 2. fast-fooduri. la cares e adauga si activitati professionale. Din punct de vedere al lacasurilor de cult. spatii verzi amenajate pentru copii (locuri de joaca) si pensionari (locuri de recreere. sah). imaginile intalnite trecand de la spatii verzi la terenuri parasite. tabloul general al zonei Plumbuita-Steaua Rosie-Petricani. stiintifice. depozite pentru materiale de constructii. biserica de la intersectia dintre Str. in fata Palatului Ghica. Interiorul zonei in schimb este lipsit de mijloace de tran sport. Doamna Ghica si Bulevardul Lacul Tei. troleibuze (66) si tramvaie (21). Am descris astfel. Colentina. de la case darapanate la vile sau de la zone lipsite total de servicii. spatiu nefolosit in prezent. Serviciile publice de baza sunt prezente pe arterele exterioare ale cartierului. Imaginea de ansamblu este aceea de cartier aflat intr-o vizibila stare de degradare. care apartine retelei Mega Image. in special in partea sudica. benzinarii. In ceea ce priveste serviciile. Colentina si Sos. ceea ce indica starea de degaradare si saracie a zonei. pentru cetatenii de origine musulmana. zona este deservita de o serie de autobuze (liniile 167. zona 6 este caracterizata de prezenta unor intreprinderi low-tech. Petricani. Colentina. dar si spalatorii auto. 282). insa toate aceste trasee marginesc cartierul pe latura vestica si sudica. pe strada Cremenita functiona Piata Colentina. de asemenea. Colentina. la una dintre cele mai aglomerate artele ale Bucurestiului. este si o statie de benzina Agip. Doamna Ghica si Sos. fiind prezente aceleasi activitati. Fundeni. in partea de sud a cartierului. cu activitati care nu necesita o specializare tecnologica. punctele de asistenta medicala lipsesc in cadrul arealului studiat. locuitorii fiind obligati sa se deplaseze pe jos pana la cele mai apropiate statii RATB. 182.vorbim despre o zona in care sunt prezente servicii bancare. situata la intersectia strazilor Petricani. unde 6 din 9 societati desfasoara activitati ins ectorul constructiilor. Servicii publice Perimetrul care constituie obiectul de studiu al prezentului proiect se caracterizeaza prin aspectul general contrastant. Irza si a Institutului Clinic Fundeni. Activitatea comerciala se polarizeaza pe principalele cai de acces din cartier. cat si la schimbarea calitatii vietii locuitorilor. spatii comerciale. farmacii. Nu in ultimul rand. in cateva cuvinte.“Inaltarea Domnului” Ghica-Tei in Str. care poate duce atat la cresterea economica a arealului. Ricinului. tehncie si administrative si diferite servicii. la nord de lacul Plumbuita isi are sediul societatea Supoercom. este cu siguranta nevoie de o inteventie externa. Fabrica de Gheata. Astfel. Tot pe Sos. In ceea ce priveste transportul public. La sud de Sos. locuitorii benficiind insa de localizarea in imediata vecinatate a Spitalului E. sub mai multe aspecte. prezenta Manastirii Plumbuita in centrul cartierului este dominanta. cu un aspect rural chiar.

Principala problema in aceste zone o constituie pozitionarea pe raul Colentina.4 Situatia referitoare la mediu in zona Plumbuita. agrement. Plumbuita. Calitatea apei din râului Colentina7 si din lacul Plumbuita a fost în programul de control pentru zone vulnerabile şi substanţe organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic . Analiza biologică a evidenţiat la nivelul algelor planctonice o dominantă a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie. mai precis pentru construirea unei statii de pompare a apelor si a retelei de canalizare. 87 . Abia in 2006 de exemplu. Cartierul Plumbuita este unul dintre cartierele bucurestene care si-a format in timp imaginea unui cartier de risc. Oamenii s-au obisnuit cu gramezile de gunoaie. iar acum rezidenţii din zona lacului aruncă în lac gunoaie şi reziduuri din construcţii. trebuie mentionat că apele lacului sunt poluate cu grasimi. sub forma unor acumulări permanente pentru folosinţe de piscicultură. Schema de amenajare a râului Colentina este compusă din 15 lacuri amplasate în cascadă. ceea ce nu permite evacuarea apelor pluviale si menajere in sens gravitational. înregistrandu-se o biomasă de 104.2. prezinta conditii de viata mult sub nivelul celor normale in secolul XXI intr-o capitala europeana. In martie are loc înflorirea puternică a diatomeelor (Cyclotella meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella vulgaris).42 mg/l) însă se dezvoltă puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides. lipsa de simt civic a unora dintre cei care locuiesc sau lucreaza in zona nu fac decat sa strice imaginea acestei arii. Tot lacul creat din partea Raului Colentina a fost construit pentru agrement6. Prezenta parcului si a lacului in zona ar trebui sa fie un punct in favoarea locuitorilor.Steua Rosie . în campaniile următoare să devină dominante algele verzi din genul Scenedesmus. irigaţii. Din pacate. Mai mult. cu număr redus de indivizi (în iunie) şi Crucigenia (august).III. mai precis un total de 17 strazi la nivelul ambelor cartiere. cu incendiile provocate de instalatiile electrice improvizate. Braţul secundar al lacului e închis. unde se amestecă ape pluviale şi menajere. Cu toate acestea nu au fost scoase de pe harta zonelor inundabile cartierele in intregime. Microcystis) şi Cryptophytele. având în vedere că nu funcţionează conducta dintre cele două braţe ale lacului. pentru că. iar apele nu se întâlnesc. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată (56. Lacul Plumbuita este partea cea mai depresionară din zonă şi direcţionează toate apele secundare din cartier. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. neexistând conducte sau decantoare înainte de intrarea în lac. Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică corespunzătoare clasei II de calitate. Indicele de saprobitate mediu încadrează secţiunea în clasa IV de calitate . Aphanizomenon gracile. cu traficul sau cu consumul de droguri. Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea râului Colentina s-a materializat prin amenajarea hidrotehnică a lacurilor Tei. atenuarea viiturilor. creând astfel alge şi miros de putrefacţie. In schimb. 7 Singura apă curgătoare care străbate teritoriul Sectorului 2 este râul Colentina. care face parte din bazinul Argeş şi este afluent de stânga al Dâmboviţei. în zona lacului există rampe special create pentru deversarea gunoaielor.Petricani Zona care constituie obiectul prezentului studiu. atat din punct de vedere infractional. Inafara de gunoaie si alge. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia azotaţilor care în primavară au depăşit limita clasei III de calitate. Stadiul trofic: hipertrof. aceste probleme nu sunt singulare la nivelul Bucurestiului. ulei.02) încadrând secţiunea în clasa II de calitate. ci doar anumite areale. Pe ţărm.stare ecologică slabă. in cartierele Plumbuita si Colentina au fost investiti 7 milioane de RON pentru retelele de apa si canalizare. benzină şi dau tot la est spre strada.3. nu există nici măcar containere sau coşuri de gunoi care să înfrâneze parţial dorinţa de a polua. indicele de saprobitate (2. cat si din punctul de vedere al insalubritatii.4 mg/l în zona de mijloc a lacului. Fundeni şi Pantelimon.

se afla Manastirea Plumbuita. Aceasta situatie este cu atat mai constrastanta cu cat. cei care isi doresc sa ajunga la manastire pentru a se reculeaga.Pe langa problema colectarii apelor. multi dintre locuitori refuza sa incheie contracte de salubrizare. • lipsa unui loc special amenajat pentru depozitarea deseurilor menajere. Astfel. Acest proiect a contribuit astfel la suplimentarea zonei verzi. este departe de a a avea destinatia initiala. Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. aceea de zona de agrement. care oricum la nivelul Bucurestiului se afla in numar redus comparativ cu nevoile numarului populatiei. menajere. in zona mentionata au fost identificate urmatoarele nereguli: • depozitari de deseuri din constructii rezultate in urma interventiilor asupra unor constructii ce au fost amplasate anterior. Pe de alta parte. preferand astfel sa arunce gunoaiele menajere si nu numai. In prezent. Locuitorii cartierului sunt depasiti de situatia aceasta si au apelat in mai multe randuri atat la autoritati cat si la mass-media in incercarea de a solutiona problema. • prezenta urmelor de ardere a deseurilor de orice fel. • lipsa contractelor de prestari servicii privind salubritatea. ca sa nu mai vorbim despre imaginea de nedescris pe care toti care lucreaza sau locuiesc in zona sunt nevoiti sa o vada zilnic. • lipsa unui sistem de colectare selectiva a deseurilor din ambalaje rezultate din activitatile comerciale din perimetru. In total. Mirosurile sunt greu de suportat. 88 . artari. in mijlocul aceluiasi parc. Parcul Plumbuita a fost amenajat ca zona de agrement in anul 1977 si includea terenuri de joaca pentru copii si chiar o fantana in mijlocul lacului. au colectat peste 160 metri cubi (aproape 5 tone). • lipsa sistemului de aprovizionare cu apa si de preluare a apelor uzate. Voluntarii care s-au ocupat de ecologizarea lacului Plumbuita in cadrul unei actiuni de salubrizare organizate de Administratia Nationala Apele Romane la inceputul lunii iunie a acestui an. in cele doua etape ale programului au fost plantati circa 700 arbori – mesteceni. acestia acuza firma de salubritate ca nu trec saptamani la rand prin cartier pentru a ridica gunoaiele. Din punct de vedere al Protectiei Mediului. Pentru schimbarea imaginii parcului si imbunatatirea conditiilor de viata a celor care locuiesc in arealul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. a carei imagine este completata de personaje care cer mai mult sau mai putin amenintator “da-mi o tigara” sau “n-ai cumva un leu?”. unul dintre locasurile de cult importante ale Bucurestiului. zona cartierului Plumbuita se confrunta si cu problema deseurilor menajere din preajma lacului. program care s-a repetat in aceasta primavara. sunt envoiti sa traverseze zona descrisa mai sus. frasini si stejari. direct in strada sau pe malul lacului. in toamna anului trecut s-a desfasurat si o campanie de plantare de arbori. intreg arealul fiind practic transformat intr-o groapa de gunoi. In acelasi timp.

Puncte tari Puncte slabe . adaugam in continuare o analiza Swot sectoriala.Dezvoltarea de programe de plantare de amortizare este de minim 10 ani) arbori pentru suplimentarea zonei verzi . datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb.Multe familii nu au contracte cu firmele de salubrizare . • Mănăstirea Plumbuita (figura 3). fapt care nu permite care ar putea fi transformat intr-un spatiu evacuarea apelor menajere si pluviale in sens cultural si de agrement gravitational .Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare.Absenta de minim doi statie de pompare apelor menajere zonei lacului si pluviale (costuri mari de executare si grad de .Steaua Rosie – Petricani In cartierul Plumbuita sunt mai multe locatii istorice si monumentale. • Monumentul Eroilor 1916-1918 (figura 2).Depozitarea deseurilor menajere. din constructii si a deja existente aparatelor electrocasnice pe malurile lacului . importante si atractive pentru Regiunea BucurestiIlfov.Dezinteresul locuitorilor din zona pentru mentinerea zona. 89 .Pozitionarea pe raul Colentina. de interes cultural. Asa cum se observa pe harta de alaturi.Investitii pentru retele de apa si canalizare . asa cum ar fi: • Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1). zona prezinta diferite puncte de atractie. care vor schimba imaginea curateniei in zona cartierului .Programe de ecologizare si salubrizare a .Consumul de droguri in parc si in zona manastirii Oportunitati Amenintari .3. • „Palatul Ghika Tei” (figura 5). Numele de Plumbuita ia fost dat de localnici.Infractionalitate Plumbuita si Colentina) .Absenta de cos de gunoi pe malul lacului .Inexistenta unui loc special pentru colectarea aparatelor electrice si electrocasnice 2.Dezvoltarea de proiecte rezidentiale in . .Prezenta parcului si a lacului Plumbuita.5.Nivel de trai scazut (7 milioane RON in 2006 pentru zona .Calitatea apei din lacul Plumbuita foarte scazuta . Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita . Pentru a rezuma prezenta analiza ce face referire la aspectele de mediu ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Lipsa retelelor de canalizare pe majoritatea dintre strazi din Petricani – Steua Rosie – Petricani .

ce foloseste vara terasa dinspre lac cu 450 de locuri la mese. ca resedinta de vara. În anul 1978.Turism 1983). pe fundatiile unor case mai vechi. ridicată de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica în anul 1822. in stil diferit de cel traditional (1833). „Palatul Ghika Tei” (figura 5). Palatul Ghica-Tei este cel mai reprezentativ monument de arhitectura neoclasica italiana din oras. pe locul vechii case părinteşti a banului Dumitrache Ghica8. Exista si o sala muzeu unde sunt expuse obiecte ce reflecta istoria acestui monument (dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. cabinetul de lucru. Se remarca holul de primire a carui bolta pastreaza pictura initiala. in anul 1822. construit fiind in 1822. Biserica Ghica-Tei a fost paraclis al palatului. 9 8 90 .editura Sport. Petricani si lac prezinta mai multe puncte de interes istoric. Elena Roşca şi Dan Broscăuţeanu. Graur Florescu . asupra carora ne oprim pentru o descriere detaliata si pentru o prezentare a potentialului artistic foarte mare. este o construcţie în stil neoclasic. salonul Ludovic si sala tronului9.Cum se poate observa si in fotografia satelitara prezentata mai jos. de domnitorul Grugore al IV-lea Ghica (1822-1828) A fost restaurat si transformat in restaurant de epoca (Restaurantul Tei). Palatul Ghica a fost construit in stil neoclasic. a italianului Giacometti. care mărgineşte latura sudică a lacului. palatul este restaurat de Sorin Ilfoveanu. zona cuprinsa intre Sos. cu motive romantice. salonul vanatorec. precum si saloanele care mantin denumirile fostelor lor destinatii: sala de receptie.

XVIII – XIX. Paideia . Fosta Capela a Palatului Domnesc al Printului Grigore Ghica.3. Mănăstirea Plumbuita (figura 3).Doamna Ghica. Astfel în 1595 a suferit urmarile invaziei turcesti condusa de Sinan Pasa iar în 1632. Doamna Ghica 3 sector 2). în incinta căreia se află şi Casa domnească. Acest prim ctitor al manastirii era fiul lui Mircea Ciobanul. Opera lui a fost terminata de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si Mihnea Turcitul (1577-1583. pictata de pictorul italian Giacometti (Bucuresti in date si intamplari Radu Olteanu .Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1): o biserică ortodoxă din Bucureşti (Str. 1585-1591). Fiind acoperit cu tabla de plumb. In apropierea structurii se gaseste si Monumentul funerar Grigore Ghica (Str. sector 2). Doamna Ghica nr. asezamântul monahal a fost numit de populatie „Plumbuita". sec. ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tânăr(1559-1568). care dateaza de la mijl. Ca toate constructiile de acest fel si manastirea Plumbuita a avut multe de îndurat. zidita în anul 1833.2002). în curtea Bisericii "Înălţarea Domnului" . în apropierea ei s-a dus cunoscuta lupta dintre 91 . la 25 octombrie.Ed. Realizata in 1883 de mesterul Iosif Weltz. ridicată de Matei Basarab în 1647.

3. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: 1. fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectura civila anterioara secolului al XIX-lea care se pastreaza in Bucuresti. la etaj. chiliile. de plan triconc. de aproape un metru. unde. inclusiv o secţie de turnat clopote. mănăstirea dispunea de ateliere de sculptură. care evidentiaza influenta arhitecturii moldovenesti. 4. Manastirea a suferit mult si în urma cutremurelor din 1802 si 1838 iar apoi a fost transformata în închisoare pentru revolutionarii de la 1848. cladirea manastirii. turnul clopotniţă. printre altele a fost scos în 1582 un „Tetraevanghel". Biserica manastirii prezinta atat caractere arhitecturale tipic muntenesti. Între 1933-1940 manastirea a fost supusa unor restaurari serioase conduse de Comisia Monumentelor Istorice. cat si ancadramente de tip gotic la ferestre. Casa Domneasca are arcade pe masive de zidarie la parter si arcade mai numeroase. fiul lui Constantin Ilias. sprijinit de moldoveni si de tatari. Restaurare şi Patrimoniu din cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti. care este facatoare de minuni. cu turla pe naos. de tâmplărie mecanică şi manuală. sprijinite pe coloane cilindrice. în 1647. cuprinde titluri valoroase. Tabloul votiv al bisericii ii infatiseaza pe voievodul-ctitor Matei Basarab si pe Elena Doamna.Matei Basarab si rivalul sau la domnie. Are ziduri foarte groase. cunoscut muzeu de carte veche. 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către stareţul Simeon Tatu). Pantelimon si Ioan cel Nou de la Suceava. Biblioteca mănăstirii. aceasta fiind prima carte tiparita la Bucuresti. 2. unele vechi de 500 de ani. În ultimul sfert al veacului al XVI-lea a functionat aici o tipografie. (Cel mai mare clopot turnat la Mănăstirea Plumbuita are 1200 de kg şi este în funcţiune la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti). de preparat tămaie şi ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal. În interiorul bisericii se află moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfinţilor Mucenici Gheorghe. Casa Domnească: aici este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă. Până recent. construind si un rând de case domnesti. Dupa câstigarea luptei. Mai detinem o icoana a Sfantului Nicolae de secol XVIII. 92 . Pantelimon şi Ioan cel Nou de la Suceava. In interior se afla moaste ale Sfantului Ierarh Nicolae si ale Sfintilor Mucenici Gheorghe. biserica mănăstirii. În cadrul mănăstirii funcţionează atelierele Secţiei de Pictură. Radu. Matei Basarab a refacut. precum şi picturi murale originale.

mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. bazate mai mult sau mai putin pe date istorice. mareşalul Ion Antonescu începe o acţiune de restaurare. Colentina. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popeşti-Leordeni. Biserica este avariată grav de cutremurul din 1942. Mentionam mai apoi faptul ca in cadrul perimetrului cartierului care constituie zona de studiu este prezenta si una dintre cele mai importante biserici ortodoxe din zona cartierului Colentina. mănăstirea este supusă unei renovări ample. Mănăstirea este părăsită. În anii 1954-1955. 93 . stareţ fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea şi clopotniţa. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti. în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Printre altele. la intersectia cu Sos. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor şi rezultatul celui de Al Doilea Război Mondial nu au permis finalizarea acestui proiect. dorind ca Plumbuita să devină Panteonul Naţional al eroilor căzuţi în războiul pentru reîntregirea neamului. Cum originea acestei constructii (ca de altfel nici a celorlalte refugii si tuneluri care creeza o adevarat retea in subteranele Bucurestiului) nu este foarte clara. fiind transformată în biserică de mir. biserica mănăstirii este restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. Muzeul din Casa Domnească este închis pentru lucrări de restaurare. s-au format mai multe legende cu privire la momentul aparitiei si la functionalitatea acesteia. Plumbuita decade şi ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. Harta satelitara atasata prezinta foarte bine localizarea si structura in cadrul ariei de studiu.Începând cu secolul al XIX-lea. toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. Este târnosită pe 24 iunie 1958. iar locul său de veci să fie în acest lăcaş. si anume biserica din Strada Doamna Ghica. trebuie amintita prezenta tunelului subteran de sub Lacul Colentina. În prezent. În 1940. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina.

are mai mult de 1 km lungime. Pe langa punctele de interes istoric.Astfel. Dupa sapaturi s-a observat ca tunelul incepe in pivnitele Palatului cu o portiune verticala prevazuta cu o scara de lemn care coboara zeci de metri sub pamant. care se poate observa atat din Parcul Plumbuita cat si din zona strazii Ricinului. trebuie amintita construirea recenta a fantanii arteziene de pe lacul Plumbuita. Ca si dimensioni. 94 . plina de moloz. Se crede ca acest tunel de refugiu a aparut in secolul al XIX-lea. a fost descoperit in jurul anului 1948. totul se prezenta ca o zidarie patrata. care leaga pivnita Palatului Ghica de Manastirea Plumbuita. trece pe sub lacul Colentina si ajunge in zona Manastirii. La momentul descoperirii. tunelul din nordul Bucurestiului.

Proiectul consta in construirea a 156 de apartamente in strada Fabrica de Gheata.predominarea sectorului secundar in zona din jurul lacului.pozitie periferica in raport cu centrul orasului . punand la dispozitia cumparatorilor tot confortul necesar.lipsa unor cai de comunicatie fluviala .nivel scazut al productivitatii (low tech) .interes scazut pentru introducerea de noi tehnologii Oportunitati . Denumit "Blue Tower".775 societati economice .15 societati a caror cifra de afaceri depaseste 4. Analiza SWOT a situatiei economice Puncte tari .predominarea societatilor de mici dimensiuni. Investitii imobiliare Zona Plumbuita a cartierului Colentina a intrat in ultimii ani in atentia investitorilor imobiliari. Petricani .adancirea echilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta .500. cu dificultati in infruntarea crizei economice . prin faptul ca este o zona accesibila atat din centrul orasului cat si venind din afara si este situata intr-o zona populata.prezenta a 1. Cladirea are 16 etaje si este costruita 95 .6. pozitia geografica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani constituie ea insasi un avantaj.4.poluarea apelor lacului .reamenajarea spatiilor verzi abandonate si transformarea lor in spatii urbane sau productive .investitii care sa urmareasca construirea unei statii de epurare a apelor 2. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.potential turistic cultural-artistic prin prezenta manastirii . imbina suprafetele mai mici ale apartamentelor vechi cu design si facilitati moderne.lipsa retelei de canalizare si a unei statii de epurare .1. ca urmare a scaderii puterii de cumparare in aceasta perioada .zona accesibila din centru . In acest scop. Noile complexe ce se construiesc incearca sa vina in intampinarea clasei de populatie cu venituri medii. cu prezenta intreprinderilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Amenintari . Principalul proiect care se realizeaza in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este ansamblul imobiliar Cooper Beach. Conform programului. Colentina.fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata .nivel de trai scazut . de la garsoniere pana la penthouse-uri.dificultati in gasirea de personal cu o inalta calificare . D-na Ghica.79% dintre activitatile productive sunt concentrate in lungul celor trei artere. beneficiind de servicii in imediata apropiere.prezenta numeroasa a societatilor cu o cifra de afaceri foarte scazuta .2.000 RON/an . al carui dezvoltator anunta in 2007 valoarea totala a proiectului la circa 30 milioane de euro.prezenta a trei artere de circulatie importante: Sos. In ciuda aspectului saracacios si a locuintelor individuale modeste care caracterizeaza mare parte din zona de studiu.4.suprafete extinse necultivate si abandonate .3.cresterea ratei somajului in aceasta perioada de criza . In plus. specializate in sectorul tertiar Puncte slabe .investitii private pentru construirea de spatii rezidentiale .piata de consum tot mai scazuta. dezvoltatorii care au demarat proiecte in acest cartier au mizat pe avantajul de a construi ansambluri rezidentiale cu vedere spre lacul si parcul Plumbuita. lucrarile de constructie incepute in anul 2007 ar trebui finalizate in cursul acestui an.lipsa unor artere principale si usor de parcurs in cadrul cartierului . ansamblul imobiliar din Plumbuita este proiectat sa ofere un mix de apartamente.

Preturile de vanzare pornesc de la 1. chiar in apropierea lacului. in imediata apropiere a lacului. Proiectul este unul complex.350 si 1. cat si celor care au familii. La sfarsitul anului 2008. ceea ce cu siguranta va contribui la schimbarea imaginii zonei. Garsonierele au o suprafata medie de 45 mp. in timp ce penthouseurile ajung pana la 200 mp. influentand procesul de regenerare urbana a cartierului. care a dus la stagnarea multor investitii. avand un total de 4000 de apartamente.2 Alte investitii economice In cadrul perimetrului analizat. sub aspectul profilului economic-comercial si rezidential. dar dezvoltatorii ofera si alte variante. La sfarsitul anului 2008 mai erau disponibile 25 de apartamente din totalul de 156. Suprafetele acestor tipuri de apartamente sunt cuprinse intre 30 mp in cazul garsonierelor si 90 mp la apartamentele de patru camere. o investitie recenta ce se desfasoara pe o suprafata de 4.650 euro. mai apoi din cauza starii proaste a majoritatii strazilor. Academia functioneaza in prezent si este dotata cu diferite trasee. cluburi si restaurante. De-a lungul strazii Petricani. se afla Academia de paintball. zona nu a atras atentia investitorilor economici. Cu toate acestea. exista unele structuri care se evidentiaza. Preturile de vanzare pe metru patrat variaza intre 1. Tot pe malul lacului. piscina si parcari.000 mq (imaginea de mai jos. in aceeasi zona a lacului Plumbuita este proiectata si constructia unui centru comercial. mai ales in cazul micilor intreprinzatori. complet abandonata. urmand sa cuprinda spatii verzi. 2. cele mai multe dintre ele au fost costruite inainte de 1977.200 euro pe mp. apartamentele din proiectul Blue Tower corespund atat cerintelor celor care locuiesc singuri. cele cu 4 camere 170 mp. Acest nou proiect ar urma sa se numeasca Planorama II si conform planurilor proiectului va cuprinde 12 blocuri a cate 16 etaje. cele cu 3 camere 120 mp. Modalitatea standard de plata cel mai des promovata este 25% avans şi 75% la receptie. gradinita. numit Galleria Bucharest. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. daca ne gandim ca sunt in curs de desfasurare proiecte pentru extinderea retelelor de utilitati sau de construire a complexelor rezidentiale mai sus amintite. In ceea ce priveste blocurile construite in perioada comunista. drumurile neasfaltate facand dificil accesul masinilor de tonaj mare care ar trebui sa faca aprovizionarea agentilor economici. Suprafetele apartamentelor variaza intre 50 mp si 300 mp. costul pe mp intr-un astfel de apartament era in jur de 1. anume situatia economica globala. 10 sali de cinema si 2000 de locuri de parcare. Pe langa proiectele imobiliare. 96 . Din pacate. labirinte si constructii din lemn.pe un teren de 5. lucrurile se pot schimba in bine pentru cartierul din imprejurul Lacului Plumbuita. De mentionat insa un alt factor. In primul rand din cauza lipsei utilitatilor precum apa si canalizare. apartamentele cu doua camere 79 mp.500 euro. Prin interventii de reamenajare a spatiului ar permite extinderea zonelor verzi (cums e poate vedea in harta din stanga jos). absolut necesare in desfasurarea oricarei activitati economice.4. Un alt proiect planuit pentru a fi dezvoltat in zona lacului Plumbuita apartine investitorilor israeliani care detin si complexul Planorama. Pe malul lacului Plumbuita se afla o fosta fabrica de caramida. dreapta). Ca si suprafete. ce va cuprinde 250 de magazine.500 mp.

Acest spatiu. oferind si garaje la preturi de 12.in apropiere de lac. este sediul central si productiv al Supercom. Intre Str. Complexul va include si spatii de parcare. Apartamentele vor avea finisari de lux. se desfasoara o zona folosita ca parcare / service auto de catre Univers Company. Cladirea dispune de locuri de parcare subterana si supraterana. in cartierul Fabrica de Gheata. balcoane private si centrala de incalzire. Fabrica de Gheata. in zona Strazii Gherghitei. 95% dintre apartamente avind vedere catre lacul Plumbuita si parcul din apropiere.000 de euro.In lungul malului lacului Plumbuita. Pretul locuintelor variaza intre 1. Gherghitei si lacul Plumbuita.400 si 1. garsoniere si penthouse-uri. Copper 97 . Cooper Beach. Blue Tower este o constructie de 16 etaje. a carei constructie a inceput in august 2007. ferestre. Totalul de apartamente ajunge la 156. proeictul este administrat de Grupul FDP. finantarea fiind asigurata in proportie de 48% de la Alpha Bank Romania si restul din sursele proprii ale companiei. Investitia atrasa de acest ansamblu se ridica la circa 30 milioane de euro.500 de metri patrati.580 de euro pe metru patrat. una dintre companiile renumite in acest spatiu (imaginea din stanga jos). pe o suprafata de 5. In prezent. in zona Colentina din Bucuresti. si va fi finalizata la jumatatea anului 2009. Dezvoltatorul imobiliar Copper Beech a lansat proiectul Blue Tower in valoare de 30 de milioane de euro. Pe str.500 mp se desfasoara santierul proiectului rezidential Blue Tower. pe o zona extinsa au fost costruite mai multe hale industriale. folosit pentru schimb de marfuri si depozit. realizat de societatea Cooper Beach. Pentru moment. urmand a fi cedat mai apoi companiei care a realizat investitia. constind intr-un mix de 156 de apartamente. constructia a ajuns la cel de-al 13-lea etaj. Cladirea Blue Tower are 16 etaje si este construita pe un teren cu o suprafata de 5.

000 de metri patrati de spatii comerciale (14 cladiri. Conform ultimelor informaţii. Un alt santier din zona lacului Plumbuita este cel din Sos.500 euro). intre doua si 16 etaje. 11 Dezvoltatorul imobiliar spaniol CP Grupo are un buget de investitii imobiliare de 100 mil. La o primă vedere. Acesta as trebui cuprinde un ansamblu de blocuri cu un regim maxim de înălţime de P+45E. discotecă şi restaurante. cu o valoare a investitiei de 210 milioane euro. totalizând 6.Beech. aceste noi orăşele pot deveni realitate. şansele de finalizare a unor proiecte de asemenea anvergură par destul de slabe. Sigma Proiect Development pregateste demararea lucrarilor pentru un nou ansamblu rezidential cu 1. Petricani. 12 'Pe malul lacului va fi o alee încadrată de copaci. dată fiind şi cererea foarte mare pentru locuinţele noi. Lucrarile de constructie vor incepe in 2009 si se vor incheia in 2011. iar în mijlocul complexului va exista un parc cu o suprafaţă de 7. Proiectul. Complexul va cuprinde 144 de apartamente costruite pe 15 etaje si va beneficia de parcari Proiectul este subterane10.000 de apartamente. peste aceste proiecte s-a lăsat liniştea. Publicul tinta al primului proiect al dezvoltatorului complexului rezidential sunt persoanele de peste 25 de ani. va fi derulat pe un teren de nouă hectare.800 de apartamente. însă. euro pe piata romaneasca pe termen mediu. Desi proiectul a fost oprit de criza economica si amanat. proiectul aşteaptă aprobarea PUZului de către municipalitate.000 de mp'. un club cu baruri. proiectul se remarcă prin existenţa unor suprafeţe importante de spaţii verzi12. Potrivit dezvoltatorilor EuroHabitat. dar si prin credite bancare). asigurati atat din surse personale. Colentina. Grupul de investitori israelieni care deţin ansamblul Planorama din Bucureşti ar fi trebuit sa inceapa in iulie 2009 lucrările de construcţie a unui cartier rezidenţial în zona Lacului Plumbuita.700 de apartamente noi si 20. mai ales. Creditul a fost accesat pentru dezvoltarea proiectului Blue Tower din zona Plumbuita. din cartierul bucureştean Colentina. piscină şi un centru de tratament şi înfrumuseţare. finalizarea unui astfel de proiect implică multe riscuri şi necesită calcule financiare elaborate. care va fi numit Planorama II şi a cărui valoare va depăşi 600 de milioane de euro. proiect care era deja inceput din luna august a anului 2007.200 euro / mp. Deocamdată. Proiectul va include şi o grădiniţă. daca perioada de criza va permite acest lucru. va renegocia in urmatoarele doua luni termenii contractului de credit in valoare de circa 15 milioane de euro cu Alpha Bank. lansarea şi. totalizând circa 4. 10 98 . condus de compania spaniola CP Grupo11 si realizat de Terratest Geotehnic. iar preţurile de vânzare vor porni de la 1. care a amanat din cauza crizei majoritatea proiectelor rezidentiale planificate. Complexul va include şi două nivele subterane de parcări. Suprafeţele apartamentelor vor varia între 50 de mp şi 300 de mp. De altfel. cu un venit mediu spre ridicat (1. unde se va construi proeictul Lakeland Residence. a spus Zemer-Tov. Un alt mare proiect despre care s-a vorbit foarte mult în ultimi ani de zile este parcul rezidenţial Manhattan-ul Bucureştean din Şos. iar momentan suntem in faza de selectie a constructorului. impreuna cu arhitectul local All Plan Construction. Dar în cazul în care dezvoltatorii au experienţă în crearea unor comunităţi de mari dimensiuni şi sunt susţinuti de o bancă puternică pe piaţa locală. amplasat langa lacul Plumbuita. trebuie mentionat ca: “vor fi 12 blocuri a câte 16 etaje fiecare. Proiectantii proiectului sunt firma austriaca Baumschlager & Eberle.

remod. vom face referire la lista autorizatiilor de construire eliberate in perioada 2006 – aprilie 2009 in zona Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita.00 831.704. Şipca nr.000. 38 A str.400. 19 str.11.000.00 922.00 25. 49 str.00 250. 10 str. .07 21.04.440.cu un nivel modif. 4 str.388. Paroşeni nr.formă acoperiş. Petricani nr. Petricani nr. 6 D str.00 194. 6 str. Ferestrei nr.024.00 50.în leg.00 610.320.340. Petricani nr.00 50. .438. Paroşeni nr. 4 str.02.04.02.00 1. Ferestrei nr.în leg.00 1.11. supraetj. I.00 1.423.00 166.12.65 151.06 24.Pentru a prezenta mai bine investiţiile private cele mai importante din zonă.00 184.01. 24 B str.00 794.03. 6 str.02.06 1.315.00 Data 07.000.locuinţă P+1E Strada şos.08 13. Şipca nr.09 07.02.09 30. 6 A str.00 1.07 02. Petricani nr.00 400.641.08.07 20.03.06 14.06 30.708.464.00 1.în leg..00 214.00 245.06 07.extind.52 99 .300. 6 şos. Beiu Constantin nr...comp.împrejmuire desfiinţare anexe desfiinţare intr.00 10.000.09 16. II la AC 90"P"/2006 amplasare staţie GSM mansardare amplasare pilonet pt.07 14.09. Petricani nr.00 20.00 1.00 961. Petricani nr.290.096.extind. Autorizare de costruire 708/90 P/ 31360/37232 1082/128 P/ 47897 1160/134 P/ 55719 661/71 P/ 32005 1351/145 P/ 61903 115/24 P/ 6036 1240/148 P/ 67338 220/31 P/ 19707 321/38 P/27764 701/62 S/ 34902 702/63 S/ 34901 1057/100 S/ 46113 1334/124 S/ 58729 152/16 S/ 10639 120/10 S/ 10533 226/19 S/ 10539/17302 1446/135 S/ 72232/80475 947/14 N/ 47528 158/2 N/ 14290 1483/162 M/ 62130 46/2 M/ 1937 766/50 B/ 35648 1660/111 B/ 92399 1228/56 F/ 58332 44/4 F/ 1031 231/10 F/ 12798 482/68 P/ 25207 1327/158 P/ 57145/58859 45/11 P/ 398 239/30 P/ 14892 Tipologia locuinţă D+P+2E consolid. Şipca nr.06 13.764.00 19. 32 str.000. Şipca nr. lot 2) str. Paroşeni nr.00 194.00 192.00 358.06 07.int..000.815..07.00 123..02.08 11..258.06. 34 str. 12 str..10.50 18. antenă GSM consolid. .100. 2 str.30 292.119. Neagota nr. 22 str. 46 D şos.00 263.0 12. 14 A str.locuinţă P+1E locuinţă P+1E+Emansardat extindere anexă locuinţă P+1E şi împrejmuire locuinţă P+2E locuinţă P+1E+pod circulabil intr. Beiu Constantin nr.641.810. Şipca nr.40 23.35 5. Ds+P+2-3E consolid.06 24.07 02.70 277. schimb.00 2.09 14. Ferestrei nr.990.09 10.000.07.910.06 03.00 1.726.509. intr.09.09. 11 str.magazie parter locuinţă P+1E locuinţă P+1E intr.08 19. extindere parter locuinţă S+P+3E+M şi ref.00 550.839.07.688.00 7. Paroşeni nr.20 188. Petricani nr. 1 str.în leg.096.12 858.724. 65 Cheltuieli (RON) 581.00 158.08 15.supraet j.062.00 200.locuinţă S+P+1E împrejmuire locuinţă Sp+P+2E+M locuinţă P+1Em locuinţă P+1E locuinţă P+1E+M locuinţă P+1E consolid.modif. Petricani nr.10.10.08 04.07 26. supraetj. 6 şos.06 19.cu 2 etaje .00 940.07.00 110. 34 şos. 45 (fost 41-49.06 15.074. 43 str. . 20 str. Petricani nr.00 219.03.495.P+2E RK.06 13.00 1.00 412. Măgura Văii nr. 14 str.08 06.00 610. 14 str. Şipca nr.extind. Şipca nr.00 123. Neagota nr.00 4.07 14.11.00 973. Măgura Văii nr.06.00 2.07 24.00 122.794.00 7.00 1.et. 21 C str. Şipca nr.729.03.07 13.11.01.învelit.070.

07 22.05.06 30. 10 intr.278. .270.06 01.00 192.948. 65 str.00 565. supraetajare locuinţă S+P+1E cu sp. 43 B str.06 20.06 20. 67 str. Paroşeni nr. Plumbuita nr.05.18 580.50 113.58 153.00 93.60 760.620.50 2. 99 str.07 04.256.549.00 3.12. Olanelor nr.05.00 1.000. Tămâioarei nr.03 1.07 14.000.02. 101 str. mansardare birouri intr.580..228. Gimalău nr.09 06..extindere modificare construcţie autoriz.104.06 02. Gimalău nr. . Ţiglelor nr.00 201. Steaua Roşie nr. Ţiglelor nr.00 69. 65 str.07 28.00 1.00 1. 26 str. Folclorului nr. 1 str.08. Steaua Roşie nr.supraetj.07 10..locuinţă P+1E consolid. 26 str.. 12 str.07.41 1. extindere.10.00 412. 103 str. supraetajare reamenajare locuri joacă consolid. 5 str.000.060. 63 str.00 56.supraetj locuinţă P+1E locuinţă P+2E împrejmuire locuinţă P+1E şi gard extindere P+1E locuinţă P+1E consolidare.în leg. Steaua Roşie nr.062.02.02. Logofătul Cârstea nr.07 17.11.08 13.00 15. 30-32 str.29 116.07 02.11.07.00 1. Paroşeni nr.06 150.06. Brâna nr.00 Scutit 471.în leg.001.07.000.extindere.00 530.500.065. Paroşeni nr.11...00 1.02.750.00 100 .10.535.00 1.101.126. Steaua Roşie nr.45 575.06. 9 intr.50 212.02.. Plumbuita nr..00 380. 53 str. extind. Pietrişului nr.control-pază consolid.47 50.00 ? 543.extindere. Plumbuita nr.00 1.00 2. 25 str.420.160.06 10.300.80 753.. 27 str.650.07 25.09. 27 str.. 12 B str.00 215.11. 35 str.06 19.00 79.773. Plumbuita nr.08.00 280.00 347.77 1.în leg.357.reconf. Gimalău nr.07 25. extindere cu P+Em locuinţă P+1E şi gard intr. Gimalău nr.10.018. 26 str. supraetajare locuinţă S+P+1E locuinţă locuinţă regim de urgenţă str.03.09 25. Plumbuita nr.06 19.50 53. 12-14 str. extindere. 1 şi 2 str.692/73 P/ 39289 1406/152 P/ 66113 1474/160 P/ 71091 1595/170 P/ 77405 1681/182 P/ 82307 1284/156 P/ 66669 1363/85 T/ 64985 889/63 T/ 45270 742/22 G/ 36081 1534/60 G/ 85264 122/3 G/ 7973 183/9 G/ 17012 626/81 C/ 27909 1021/48 L/ 35287/42722 797/41 L/ 47132 734/48 B/ 36153 1000/21 O/ 41851/45894 719/33 F/ 38401 358/30 S/ 7114/19830 902/81 S/ 39482/43053 136/13 S/ 6362 1549/152 S/ 74657 1629/159 S/ 78052 49/5 S/ 5864 586/62 P/ 30539 1373/130 P/ 60728 1377/132 P/ 54146 1400/150 M/ 66431 113/23 P/ 74441/9631 333/50 P/ 18476 108/9 T/ 41687/7049 408/35 T/ 27597 consolidare.768. Tămâioarei nr.09 10.496.007.498.00 2.remod.08 27. extindere locuinţă P+2E cf.00 1.80 115.076.08 02.04.08 17.00 scutit 225. 23-25 str.00 1. Steaua Roşie nr. 5 str.373. 113 552.00 scutit 495.07 04.122.86 193.07 27. Plumbuita nr.857.865.12.08 10.033. 47 str.09 19.051.06 08.140. mansardare construcţie lemn . Logofăt Cârstea nr. 27 str. 49 str. Paroşeni nr.12. Paroşeni nr. 26 str. comercial consolid.00 34.07.00 354.07.00 25.724.47 scutit 151.00 5. etajare consolid. Steaua Roşie nr.10.625.06 03.613. .00 22. etajare împrejmuire locuinţă P+1E+M intr.605.00 5.PUD consolidare.465.remod.80 467.750.07 10. Logofătul Cârstea nr.360.00 202.00 404.09.07 14. cu 2 etaje locuinţă P+1E+M extindere cu S+P+1E+2E consolid.

30 B str. Ricinului nr. Ferestrei nr. Ricinului nr.00 664.75 165. 82 C str.731.08 19.12.03. Ferestrei nr. Petricani nr. extind.940. Tămâioarei nr.00 908.00 175.în leg.P+2E Locuinţă .2008 22 CA 6/1 din 2001 135 CA 13/1 din 2003 234 CA 19/6 din 2003 66 CA 5/1 din 2004 112 CA 7/36 din 2004 163 CA 11/5 din 2004 Tipologia de cerere Imobil de locuinţe colective . Logofat Cârstea Str.00 175. .00 28. . 6 str.00 25.000.08 187.841/57 T/ 26405/34006/40593 1496/93 T/ 71766/72681 953/66 T/ 46403 1095/79 T/ 50499 1269/68 T/ 53888 896/43 T/ 30570 1506/74 T/ 82504 18/3 T/ 2617 111/9 T/ 7901 25/3 R/ 72614 510/32 R/ 26808 577/36 R/ 24079 722/40 R/ 34891 915/47 R/ 44370 1299/42 R/ 58025 513/27 R/ 34920 740/31 R/ 46356 149/7 A/ 9916 1268/167 C/ 56897 1191/124 P/ 55648 3/1 G/ 94638 236/6 E/ 11228 locuinţă P+1E intr. S+P+1E+2Eretras.778.834.P+1E+M Imobil de locuit . Petricani nr.4S+P+10E+12E+14Er Locuinta unifamiliala . 12 A str. 4 str. 1. 24 str. lot 1 Str.în leg.00 235.820. 8A-10 str.2006 148 CA 10/7 din 28.06 20.cfPUD consolidare. supraetj.00 10. 62A-64 str.00 Mai mult. Linotipului 166.06 08.00 175.09 17.06.000. Petricani nr.00 10.07.000. Tămâioarei nr.10.386.56 685. înafară de cazul în care este cerut planul urbanistic de dezvoltare punctuală. 116 B str.06.00 1.00 6.P+1E Complex locuinţe ANL Ansamblu de locuinţe .00 188.09 03. 30 B str..09 991. 82 A str.000..01. 9 str.703.44 650. 26 str. amenajări intr.00 248..000. . vom ataşa evidenţa autorizaţiilor PUD care s-au cerut la Directia Investitii din PS2. Ricinului nr.500.50 363.861. 43 B str. Ricinului nr.50 941. 11A Str.00 2.07 05.P+1E Locuinta . mansardare intr.06 06. Ricinului nr.201.00 109.10. 5.P+M Extindere locuinta . Tămâioarei nr. 32 Str.11.08 12. 24 str.07 09.00 18.06.2007 207 AC 12/6 din 22.07 15.00 100.07. Tămâioarei nr.034.08. şi gard locuinţă P+1E locuinţă P+1E consolidare. Strada si nr.325.02.02.07. Petricani nr. 43 B str.036.424.consolid.08 24.654.00 1. Ricinului nr. colţ cu str.07 04.00 825.în leg. Petricani nr. 6 str. Ferestrei nr.00 500. Petricani nr.09 13.09.09 13.extind. Tămâioarei nr.868. . 9A Str.2004 5 CA 1/6 din 17.07 09.00 750. civic Str. Tămâioarei nr.55 206. 102 str. Tămâioarei nr. Ricinului nr.00 1.06 15.84 1. 19 Str.40 15. Orice autorizaţie e înregistrată după stradă şi numărul personal.311.P+1E şi P+1E+M locuinţă P+1E+M şi ref. destin.S+P+16E Imobil de locuinţe colective . Fabrica de Gheaţă nr.Ds+P+2E+M 101 .02. 14A Str.886.06. 14 str.00 121.în leg.10.00 1. Ricinului nr.967. lot 2 Str.01.06 08.03. Ghimbav nr.locuinţă amenajare garaj 2 imobile .000.05.00 137. Culmea Făgăraşului nr.3 x P+4E Complex multifuncţional Spălătorie auto şi birouri .Ds+P+2E Imobile multifuncţionale .294. împrejm.802. lot 2 Str. extindere cu un corp P+1E cf. Aristotel nr. extindere.06 08. Tămâioarei nr.PUD locuinţă Sp+P+1E+2Em locuinţă P+1E împrejmuire locuinţă P+1E garaj locuinţă P+1E+pod intr. 30 B str.20 1. 64 str.30 2.372.08 23.60 78.00 830. 46B Avis 80 CA 9/23 din 2007 122 CA 12/28 din 2007 93 CA 10/21 din 27.05.00 149.202.06 14. Elevatorului nr.împrejmuire loc.schimb.589. 11 Str. cu un corp P+1Em locuinţă P+1E. 1. împrejmuire .etajare consolidare.09. Ion Porumbăceanu nr.08. Fabrica de Gheaţă nr.06 10.01.00 100.47 342. fosă septică şi puţ apă menajeră str. Tămâioarei nr. 1.00 3. 1 Str.

P+1E Locuinţă . lot 2 Str. Petricani nr. Paroşeni nr. lot 2 323 CA 17/5 din 2005 381 CA 21/12 din 2005 84 CA 5/31 din 2006 269 CA 17/11 din 2006 359 CA 23/20 din 2006 21 CA 3/5 din 2007 62 CA 8/8 din 2007 205 CA 17/11 din 2007 355 CA 26/3 din 2007 160 CA 9/1 din 2008 223 CA 12/27 din 2008 270 CA 15/11 din 2008 320 CA 16/45 din 2008 374 CA 17/58 din 2008 403 CA 18/20 din 2008 410 CA 19/1 din 2008 406 CA 18/23 din 2008 418 CA 19/9 din 2008 150 CA 14/ 7 din 2003 220 CA 12/ 23 din 2008 365 CA 17/47 din 2008 205 CA 12/ 2 din 2005 335 CA 18/17 din 2005 225 CA 12/29 din 2008 60 CA 8/3 din 2007 259 CA 15/3 din 2004 54 CA 4/12 din 2008 278 CA 16/15 din 2004 133 CA 13/9 din 2007 11 CA 1/18 din 2006 99 CA 11/6 din 2007 103 CA 9/19 din 2009 299 CA 16/14 din 2008 341 CA 25/4 din 2007 129 CA 7/36 din 2006 166 CA 9/10din 2006 59 CA 8/2 din 2007 52 CA 7/8 din 2007 308 CA 16/23 din 2008 25 CA 2/17 din 2004 125 CA 8/17 din 2004 261 CA 15/6 din 2004 331 CA 18/11 din 2005 75 CA 5/17 din 2006 297 CA 19/15 din 2006 117 CA 7/22 din 2006 Extindere şi supraetajare locuinţă .S+P+3E+M Imobil de locuinţe . 34 Str. 7 Str.P+1E Imobil de locuit . Petricani nr. 99 Str.P+1E+M Imobil multifuncţional .P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă . 128 -154. 50A Str.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . Gimalău nr.20xDs+P+2E Imobil de locuit . Petricani nr. Paroşeni nr.Ds+P+2E Extindere şi supraetajare imobil de locuit . 109-111 Str.P+1E 102 . Petricani nr. Gimalău nr. Măgura Văii nr. 62 Str. 46B Str. Petricani nr.P+1E+M Locuinţă . M2a Str. Petricani nr.S+P+3E+4-5Er Imobil de locuinţe . Ghimbav nr. Plumbuita nr.P+1E+M Extindere şi supraetajare imobil de locuit . Neagota nr.2 Str. 30B Str. Petricani nr.Ds+P+2E. Petricani nr. 1 Str. 25 Str.Str.Sp+P+4E+5Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii .P+1E+M Imobil de locuit . 3 Str. 20 Str. 63 Str.Sp+P+1E+M Locuinţă . 48. Gimalău nr. Folclorului nr.Ds+P+2E Locuinţă . 128 -154.P+1E Imobil de locuit şi comerţ Extindere şi supraetajare locuinţă . 1. Petricani nr. Plumbuita nr. Ion Porumbăceanu nr. Gimalău nr. Pascale Ştefan nr. 12A Str. 50. Râul Colentina nr. 1. 53 Str. 1.3S+P+22E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . Petricani nr. Neagota nr.S+P+3E+4Er Imobil multifuncţional . Paroşeni nr. Plumbuita nr. 49 Str. 128 -154. CB3 Str.P+1E Locuinţă .P+1E+M Locuinţă .S+P+3E+6-7Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii .3S+P+12E Ansamblu imobile de birouri .P+1E Imobil de locuit .P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr. 1.P+1E Locuinţă unifamilială .P+2E+Em Imobil de locuit . Petricani nr. 9 Str.P+M Imobil de locuit . Ricinului nr. Petricani nr.S+P+2E+3Er Imobil de locuinţe . 47 Str.P+1E+M Locuinţă unifamilială .2S+P+10E Imobil de birouri .P+1E+M Locuinţă unifamilială . Pietrişului nr.P+1E Extindere imobil de locuit . Ricinului nr. Ispir Petre nr. 22 Str. 5 Str.P+1E Extindere şi supraetajare imobil de locuit .P+1E Imobil de locuit . Ds+P+6E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe .P+3E+M Imobil de locuit . Petricani nr. 66B Str. Petricani nr.Ds+P+2E Locuinţă . 18 Str.5 Str. Ivărului nr. Ricinului nr.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . 6 Str. Sold. 1. Ion Porumbăceanu nr.S+P+2E+4Er Imobil de locuinţe . 52 Str. 3 Str. Petricani nr.P+1E+M Extindere imobil de locuit .P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr. 46D Str. Petricani nr. 40B Str.6x3S+P+30E. 4-6 Str. parcela 72 Str. Ricinului nr. 9A Str.P+1E Locuinţă . 6 Str. Ricinului nr. 26 Str. 70-72 Str. 29. 72 Str.2S+P+10-14E Locuinţă . lot 1 Str. 32 Str. Paroşeni nr. lot 4. subparcela 8. 1 Str. 70-72 Str. 36 Str. 2x3S+P+45E Imobil de locuinţe . M2b Str.

P+1E+M Locuinţă .P+1Ep+Mp Asa cu meste sublimiate in tabel prezentat pe dreapta. 121-123 Str. Steaua Roşie nr. Tămâioarei nr.P+M Locuinţă . Tămâioarei nr.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . 46A Str. Tămâioarei nr. 12B 104 CA 11/2 din 2003 180 CA 12/2 din 2004 309 CA 18/8 din 2004 368 CA 20/19 din 2005 292 CA 19/8 din 2006 291 CA 16/2 din 2008 223 CA 13/7 din 2005 238 CA 13/18 din 2006 332 CA 17/4 din 2008 44 CA 6/1 din 2002 65 CA 7/10 din 2003 115 CA 12/5 din 2003 282 CA 17/3 din 2004 92 CA 7/7 din 2005 248 CA 13/10 din 2005 377 CA 21/5 din 2005 312 CA 21/4 din 2006 29 CA 4/5 din 2007 197 CA 17/2 din 2007 409 CA 29/4 din 2007 34 CA 3/3 din 2008 101 CA 7/16 din 2008 334 CA 17/6 din 2008 370 CA 17/54 din 2008 245 CA 13/26 din 2006 40 CA 6/1 din 2007 Locuinţă .S+P+1E Locuinţă . Ţiglelor nr. Tămâioarei nr.Str. Tămâioarei nr. 20 Str.P+1E Imobil de locuit . 27 Str. Şipca nr. 29.P+1E+M Imobil de locuinţe şi birouri . Tămâioarei nr. 14 Str.S+P+1E+M Imobil de locuit . Tămâioarei nr.P+1E Locuinţă . 40 Str.P+2E+M Imobil de locuinţe .S+P+2E+3Er. 26 Str. 51 Str.P+1Ep Locuinţă . 20 Str. 43B Str. Tămâioarei nr.Parter Imobil de locuit . 77 Str.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă .S+P+2E+M Locuinţă .P+1E+M Locuinţă .P+1E+M Extindere locuinţă . Şipca nr. 33B Str. 24 Str. 12 Str. Str. Tămâioarei nr.S+P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă .S+P+2E Locuinţă . Şipca nr.P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă . Mai jos. 99 Str. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr.S+P+1E+M Locuinţă . Şipca nr. 74 Str. 31 Str. 82A Str.S+P+4E Imobil multifuncţional .P+1E Extindere şi mansardare locuinţă . lot 2 Str. 103 . 75A Str.P+1E Locuinţă . 14. Tamaioarei sunt străzile unde sunt concentrate majoritatea acestor cereri. 27. Tămâioarei nr. 50 Str. Petricani şi Str. 10 Str. Şipca nr. 82 Str. trebuie menţionat că mai mult de jumătate din cereri au făcut referire la locuinte individuale şi imobile de locuinte (aproximativ 59% din cereri). S+P+5E+6Er Imobil de locuit . Ţiglelor nr. 43B Str. Tămâioarei nr.Ds+P+1E+M Locuinţă . Steaua Roşie nr. 23% din cereri (19) au făcut referire la extinderea şi supraetajarea locuinţei. se poate vedea evidenţa şi graficul referitoare la cererile de PUZ de strazi. Steaua Roşie nr. Tămâioarei nr. Şipca nr. Tămâioarei nr. 14 Str. Au existat 6 cereri pentru complexuri rezidenţiale noi şi 5 cereri pentru imobile destinate să fie folosite ca birouri.S+P+1E+M Imobil de locuit .

agrement si transport public. Ricinului 5 Str. Ghimbav 1 Str. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Ferestrei 3 Str.turism. Telegondola dorita de edili sectoarelor 1 si 2 ar urma sa aiba mai multe functiuni .În proiect se prevede că vor fi montaţi stâlpi de susţinere a cablurilor din 700 în 700 de metri şi că vor fi prevăzute şase staţii. asocierea avand insa nevoie si de acceptul Consiliul General al Muncipiului Bucuresti (CGMB). din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru ca proiectul sa fie pus in practica. Steaua Roşie 3 Str. Paroşeni 4 Str. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Plumbuita. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. Herăstrău. Pascale Ştefan 1 Str. Tei. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. Ivărului 1 Str. Ispir Petre 1 Str. dupa cum promit edilii. Fundeni. Traseul aerian pe care vor putea circula bucureştenii este de la Pavilionul H din parcul Herăstrău până la Cora în şoseaua Pantelimon. Neagota 2 Str. in acest mod. Proiectul telegondolei doreste valorificarea potenţialului natural turistic. Şipca 6 Str. Floreasca. Surse din CGMB au precizat. Un alt avantaj al proiectului este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Logofat Cârstea 1 Str. Râul Colentina 1 Str. agrement si transport public. Avize de PUD care s-a cerut Str. Tămâioarei 15 Str. Pietrişului 1 Str. Telegondola va avea mai multe functiuni . Ţiglelor 2 Consiliile locale ale sectoarelor 1 si 2 au aprobat hotarari prin care se asociaza pentru a construi o telegondola care va circula peste lacurile de pe raul Colentina din Capitala. Gimalău 4 Str. care vrea ca bucurestenii sa se poata deplasa. 104 . Sold. amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa. de agrement şi de transport prin realizarea telegondolei peste lacurile Colentina. Ion Porumbăceanu 2 Str. Neculai Ontanu. Măgura Văii 1 Str.Strada / Nr. in opinia edililor. Folclorului 1 Str. Plumbuita 3 Str. peste lacurile de pe raul Colentina si pana in zona Herastrau.turism. insa. Ideea unei telegondole cu capacitatea de 4-6 persoane apartine primarului sectorului 2. Telegondola va rezolva doua probleme dintr-un foc: cea a traficului supra-aglomerat si va atrage turistii care vor sa se afle macar o data deasupra Bucurestiului. "oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa". Petricani 24 Str. ca asocierea nu are mari sanse sa fie aprobata in 2009. Un alt avantaj al acestui proiect este. Fabrica de Gheaţă 2 Str.

Andronache. cu un diametru de cca. Cremeniţa şi Vasile Băcilă. Intre cele doua sosele. daca va fi cazul. Primul pas în demersurile Primăriei Sectorului 2 pentru reabilitarea salbei de lacuri şi a amenajării telegondolei în Capitală. efecte colaterale de regenerare urbana. 200m.4. dar ar genera toate acele efecte colaterale. asa cum s-a intamplat si in Bucuresti: la construirea unui mall. incluzand astfel zona obiect de studiu al prezentului proiect. râul cu acelaşi nume. 17 Ar implica pentru intreaga zona. Pantelimon. Se presupune ca va fi situat in fata benzinariei OMV din Sos. 13 105 . exista strazi constituite dintr-o retea foarte fragila care s-ar putea dezvolta cu aceasta ocazie. cu atat mai mult cu cat in zona vor mai aparea masini. 17 iulie 2009. pentru ca este necesara cu orice pret o fluidizare a circulatiei. acest fapt fiind o consecinta clasica a acestui gen de proiect. Colentina si Andronache. dupa Carrefour Colentina si inainte de intrarea in complexul comercial Europa. de forma aproximativ rotunda. previzibile in cazul unei astfel de investitii similare in teritoriu (crearea spontana a unor servicii publice ulterioare pentru vizitatorii mall-ului. Mall-ul este. Este bine-cunoscut faptul ca orice contructie de tip mall modifica starea comertului nu doar in zona Andronache si a sectorului 2. tele gondola urmand sa treaca pe deasupra ei. Pasarela peste râul Colentina este realizată dintr-o dală de beton armat pe o suprafaţă de 280 mp. Amenajarea pasarelei în dreptul pieţei Colentina a fost gândită ca urmare a construirii pieţei situate pe strada Cremeniţa nr. iar constructia sa. a fost făcut vineri. in cea mai mare parte pozitive. trebuie mentionat faptul ca se obtin autorizatii pentru constructia unui mall in zona care a fost un timp utilizata pentru productia Helitube. pasarela asigură tranzitul pietonal pentru locuitorii cartierelor Doamna Ghica. prospectul Soselei Colentina va fi amplificat la 28m. pusă la dispoziţia locuitorilor din cartierul Colentina. pe malul drept al râului. Siragului. in momentul de fata. În acest mod. când s-a inaugurat cea mai nouă şi modernă pasarelă pietonală. Colentina. de fiecare data preturile apartamentelor din zona au crescut brusc. iar CUT-ul nu va depasi 1. inclusiv zona limitrofa mall-ului. diversi experti nu sunt de acord cu posibilitatea de anulare a problemelor referitoare la inlocuirea activitatii comerciale a complexului comercial Europa prin noul spatiu comercial. este programata in anii urmatori. Ramane de stabilit ce se va petrece cu spatiul din spatele mall-ului. 14 Noua variantă de trafic asigură accesul direct al locuitorilor de pe malul stâng către piaţa Cremeniţa. 16 POT-ul propus este de 55%. etc. avand in vedere care sunt implicatiile unui astfel de proiect. un interes crescut in sectorul de imobiliare.). Accentul vertical propus va fi destinat birourilor. Cat despre intentia de a construi un mall comercial pe Sos. ca o contra-propunere comerciala care sa anuleze activitatea centrului Europa16. intre Str. inaugurată vineri. fie si numai in stadiu de proiect. Suceava si Str. sprijinită pe două culei fundate pe câte şase piloţi foraţi la adâncime de 16 metri.Dobroieşti. in cazul in care se finalizeaza17. ci in intreg orasul15. Colentina si Sos. face parte din acest amplu proiect şi este menită să uşureze traficul locuitorilor care vor să traverseze de pe o parte pe cealaltă. 17 iulie. Chiar daca este in afara zonei care constituie obiectul studiului nostru. cu mini-ecluze prin care râul Colentina va deveni navigabil pentru ambarcaţiuni. reuşindu-se astfel fluidizarea tranzitului pietonal14. 13-15. Andronache si un complex rezidential. legaturi cu centrul. deoarece pe acest mal se construiesc locuinţe pentru bucureşteni şi fluctuaţia populaţiei va fi mult mai mare. cu autorizatiile care au fost deja obtinute. Intr-adevar. pentru ca in esenta este vorba despre tipuri de comert total diferite. de catre acelasi dezvoltator. In aceasta zona se intentioneaza construirea unui mall multi-terasat. constructia mall-ului ar rezolva nu numai problemele legate de absenta unui centru de agregare pentru viata sociala a cartierului. in faza de proiect. mai exact intre Sos. Oricum. este un lucru care trebuie mentionat. vor exista doua niveluri de parcare. Pasarela peste râul Colentina13. 15 Efectele sunt adesea rapide in cazul unor astfel de proiecte. trafic intens si noi probleme legate de locurile de parcare.

ii confera o pozitie avantajata in comparatie cu alte parcuri bucurestene. devine evident că în Sectorul 2 suprafaţa spaţiilor verzi este insuficientă. Infrastructura publica . 18 Suprafaţa medie totală care revine unui locuitor este de aproximativ 9. Impactul asupra intregii cartier va fi pozitiv. Colentina.73 m².952 m² de grădini şi parcuri publice. si dintr-o cladire de birouri. proiectul cuprinde si o serie de constructii adiacente. parter si 16 etaje supraterane. respectiv Str. Amplasamentul pe malul lacului Plumbuita. 106 .500 m² spaţii verzi stradale (scuaruri şi platbande) şi 2. viitorul spatiu comercial ce umeaza a fi construit (in cazul in care proiectul va fi aprobat) in zona Andronache se va intinde pe o suprafata considerabila.515 m² spaţii verzi în ansambluri de locuinţe.208. Complexul va fi alcatuit din centrul comercial propriu-zis. fiecare persoană are nevoie de aproximativ 12-16 mp de spaţiu verde. In zona Plumbuita – Steua rosie . situat chiar in centrul perimetrului c\de studiu Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita.Petricani peisajul este dominat de prezenta Parcului Plumbuita. În aceste condiţii. schimband total imaginea si imbunatatind calitatea vietii locuitorilor sub aspect ambiental si social. parter si 2 etaje supraterane (in zona centrala). Intregul spatiu va fi inconjurat de o perdea verde. în condiţiile în care se înregistrează o tendinţă continuă de reducere a acestora. Doamna Ghica. Normele europene prevăd că. pentru o dezvoltare sănătoasă. Parcul este delimitat in nord si est de lac. 2. 451.4.spatii verzi si parcari Zonele verzi sunt alcătuite din 896. Suprafata parcului si pozitia sa il fac usor de frecventat de toti locuitorii cartierului. iar suprafaţa medie a spaţiului verde public pentru un locuitor este de 3. structurat pe 2 etaje subterane. Plumbuita.3. cu o altitudine maxima de 35 m.iar in sud-est si sud-vest de Sos.14% din suprafaţa sectorului18. ajungand astfel la o inaltime maxima de 60 m. Limita vestica o constituie Str. în timp ce media internaţională recomandată este de 26 de metri pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor.Asa cum se vede si in schita alaturata. De asemenea.87 m². reprezentând aproximativ 11. avand 2 etaje subterane. formata prin plantarea mai multor arbori si arbusti.

le-a fost adaugat ulerior un teren de fotbal (cu acces pe baza de plata). Pe lac a fost construita si o fantana arteziana. plop. Dar acestea doua sunt insuficiente pentru copiii din intreg cartierul. In cadrul acestui parc este amenajat si Strandul Tei. O zona amenajata este si spatiul care marginaste in sud lacul Plumbuita. lampadare si cosuri de gunoi. care tipăreau şi decorau cărţi bisericeşti. De curand. Administratia Locala a sectorului 2 a investit in reabilitarea parcului circa 3. 19 Mânăstirea Plumbuita (1559). de-a lungul aleilor se gasesc numeroase banci. platan şi salcâm. locuri de joaca pentru copii. Spatiile de joaca amenajate pentru copii deja exista in cartier. In imediata apropiere a locului de joaca din Fabrica de Gheata exista si un loc de recreere pentru batrani. amatori de skateboard. in nordul parcului. situat pe Strada Petricani. terenul a fost salvat si inapoiat spatiului public. Fauna este caracteristică zonelor de câmpie fiind reprezentată în special de păsări. in sud-vestul parcului. Astfel. mesteacăn. pe o suprafata de 80 ha. care constau in alei. Pentru moment peisagistica acestui spatiu este foarte simpla. Sunt spatii imprejmuite. Primaria a organizat in parcul Plumbuita si un patinoar in aer liber. evitandu-se astfel o situatie similara celei din parcul Bordei.7 milioane de lei. Un alt parc amenajat. doar gazon si arbori. Prin interventia Primariei Sectorul 2. In 2007. corn. dud. 6 hectare din parc au fost retrocedate de instanta in baza unei expertize gresite. de dimensiuni mult mai reduse. In luna decembrie a anului trecut. ordonata si curata. socializa si juca sah sau table. arţar. renovata. ctitorita in secolul al XVI-lea si Palatul Ghica Tei. dar tinand cont de faptul ca zona a intrat in interesul investitorilor imobiliari. Structura este bine intretinuta. in Parcul Plumbuita mai este amenjat un spatiu dedicat adolescentilor. dotate cu jucarii si mobilier specific. insa putine si nu foarte bine distribuite la nivelul intregului cartier. a fost amenajat un spatiu in cadrul parcului. fiind un spatiu organizat pentru ca acestia sa se poata intalni. situat intre lac si strada Fabrica de Gheata. cel mai vechi lăcaş religios din Sectorul 2. fag. este Parcul Petricani. ambele dedicate copiilor. Dotarilor initiale.Spatiul a fost amenajat ca zona de agrement in 1977. indiferent de varsta. Aici a funcţionat încă din secolul al XV-lea. o tipografie şi ateliere tipografice. stejar. constructie ce dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Imbunatatirile aduse constau in amenajarea unui gard care imprejmuieste spatiul parcului si schimbarea bancutelor. conifere. sunt multi copaci si plante. curate si ingrijite. frasin. pe latura dinspre strada Plumbuita si un altul in strada Fabrica de Gheata. a fost şi este un important centru cultural al Bucureştilor. In cadrul parcului se afla doua obiective arhitecturale istorice ale Bucurestiului. catalpă. Pe langa acestea. castan. Dintre speciile de arbori existente. o pergola cu mese si scaune. Amintim aici Manastirea Plumbuita19. cele mai întâlnite specii sunt: tei. cu siguranta ca se vor aduce imbunatatiri si sub acest aspect. care constituie limita vestica a perimetrului in studiu. urmand a fi construit un complex rezidential. 107 . la care aveau acces toti cetatenii.

datorita amplasarii chiar pe malul lacului. fie in cladiri cu destinatii economice (tertiare) ar putea contribui la cresterea nivelului de trai in zona. Vorbim despre un teren aflat intre Strada Petricani si Strada Paroseni si despre un altul situat chiar pe malul lacului plumbuita. locuitorii s-au putut bucura de numeroase spectacole. fara constructii. in Strada Sipca. Este vorba despre zone care sunt acoperite in prezent de pamant si noroi. Patinoarul a fost amenajat in Parcul Plumbuita din cartierul Colentina. 5 din analiza tesutului urban) sunt prezente alte doua astfel de spatii nefolosite. In ceea ce priveste spatiile de parcare. a inaugurat deja un proiect specific sezonului rece. acest teren ar putea intra fara probleme in folosul cetatenilor. Neculai Ontanu. de asemenea. exista in cartier si spatii libere. In felul acesta. in raport cu nevoile cetatenilor. Astfel. dupa care a urmat un program demonstrativ de patinaj Acestea fiind spatiile verzi la care locuitorii au acces. a caror destinatie devine di pacate aceea de spatiu de depozitare a gunoaielor. prin construirea unui complex de birouri. de exemplu economic. Toate aceste spatii ar putea fi evaluate ca potentiale resurse. la degradarea vizuala a cartierului contribuie si masinile parcate pe trotuare in fata locuintelor de catre cetatenii din zona. la care au participat atat artisti romani. Fabrica de Gheata. de deseuri (fiind transformate in spatii de depozitare a gunoiului de catre cetatenii cartierului) sau de resturile constructiilor care le ocupa initial. spatii de recreere si agrement. fiind un spatiu trist. Singura parcare amenajata este cea situata intre malul lacului si Str. Primarul sectorului 2. In zona cuprinsa intre lacul Tei si lacul Plumbuita (care corespunde zonei nr. referitor la primul patinoar in aer liber cu instalatie de iluminat nocturn. Ontanu a primit o pereche de patine pentru gheata. Poate fi amintit astfel si spatiul fostei fabrici de caramida. care in prezent este abandona in neglijenta. fie in spatii verzi amenajate. care din lipsa spatiilor de parcare sunt nevoiti sa procedeze in acest fel. acestea sunt putine. zone linistite pentru varstnici sau ar putea fi dedicat unui alt scop. Prin dezafectarea si reabilitarea zonei.Parcul Plumbuita este. Transformarea acestor terenuri. cat si straini. La deschidere. s-ar putea construi un loc de joaca pentru copii. Este asadar evident ca. prin imbunatatirea amenajarii zonelor deja dedicate spatiilor verzi publice. de exercitii demonstrative ale pompierilor sau serbari organizate cu ocazia diferitelor sarbatori. Unele dintre terenurile amintite mai sus ca fiind abondonate si lasate din neglijenta in grija nimanui ar putea fi folosite chiar in acest scop. reintroducand in circuit a terenurilor nefolosite momentan si mai ales prin construirea de parcari 108 . si scena mai multor evenimente organizate in aer liber in cartier. cu potential.

fiind in acelasi timp accesibil dar greu de strabatut din cauza impracticabilitatii strazilor. 2. Coelntina si Sos. Dna Ghica. anume: intersectia Petricani – Dna Ghica. Fundeni. O alta posibilitate este aceea de a crea o zona rezidentiala. Si in ceea ce priveste transportul public. atat din punct de vedere al aspectului urban. Asa cum se poate vedea. ar trebui luata in considere si posibilitatea amenajarii de zone destinate concertelor. cartierul nu este atractiv pentru spatii rezidentiale. 45 strazi nu sunt asfaltate./Pamint Pamint/Pami nt Asfalt/Asfalt .4. este important de subliniat faptul ca toate liniile de autobuz. Andronache. de intersectia dintre Sos. in cele din urma. etc. adaugam in continuare o lista completa a strazilor asfaltate si a celor care nu au fost inca asfaltate. Colentina. urmata de incucisarea dintre Dna Ghica si Sos. Colentina si. date fiind particularitatile acesteia. Mp Lat. In interiorul cartierului sunt zone de interes. Petricani. Lu ng Tro t. de asemenea in zona peninsulara sau in imprejurimi.). Infrastructura publica In analizarea infrastructurii publice in cartierul Plumbuita trebuie evidentiata absenta sau slaba prezenta a infrastructurii publice care sa corespunda nevoilor populatiei care locuieste in zona sau. Sos. Caro s. dar mai ales ca si calitate a vietii. M Sup./Piatra de riu . troleibuz sau tramvai strabat doar arterele principale – Str.4. s-ar putea dezvolta puncte sociale de intalniri (centre sociale. tuturor celor care interactioneaza din diferite motive cu acest perimetru. M Denumire Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorulu i Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Tip imbrac Trotuar/Ca rosabil Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton Beton/Beton Beton/Piatra de riu . Caros . Trot. mai ales pe strazile care imprejmuiesc lacul. Introcandu-ne la infrastructura publica.pentru locuitorii cartierului. operelor si reprezentatiilor teatrale. Mp Sup Total a mp Limite de la Strada Limite pana la Strada Raul Colentina Valoare deviz general Valoar e C+m LEI 50 2 200 4 200 400 Pascal Tamai oarei Petrica ni Gimala u Ricinul ui Linotip ului Neagot a Steaua Rosie Colenti na Elevat 314000 286000 81 662 210 98 65 300 224 157 127 - 1 1 2 1 1 1 - 162 1192 798 235 5 6 3 4 3 7 381 3972 651 402 195 2010 2128 942 597 543 5164 1449 637 195 2010 2576 1256 597 Steua Rosie Steua Rosie Tamaioar ei Porumbac eanu Pietrisului Steua Rosie - 370000 4059000 911000 502000 168000 2044000 1311000 2220000 303000 337000 369600 0 829000 457000 153000 186100 0 119400 0 202200 0 276000 448 314 10 6 5 109 . Legat de acest aspect. librarii. Sos. in aceasta zona./Pamint Lung. intreaga zona ar avea de castigat. in general. Sub aspectul prezent. Cartierul Plumbuita este accesibil din exterior prin trei intersectii mari. care se pot constitui in oportunitati pentru dezvoltarea turismului in zona. pe langa aceste propuneri. Strada ml Sup.

/Piatra de riu Dale/Piatra cubica Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Piatra de riu Beton/Beton Piatra de riu Beton/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . Cap. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan. Petre. 45 303 - 2 - 180 6 8 270 2363 450 2363 Gimalau Tamaioar ei Tamaioar ei Oituz Raul Colentina Steua Rosie Steua Rosie Gimalau 615000 1865000 560000 169900 0 Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea 75 118 535 - 1 3 150 3 4 225 496 2943 375 496 5618 204000 339000 2754000 186000 309000 255000 0 2675 6 50 1 100 6 300 400 734000 669000 575500 0 164600 0 163500 0 Lopetii Marin Ion./Pamint Asfalt/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Dale/Piatra cubica .orului Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . Magura Vaii 136 2 406 4 544 952 6613000 394 314 2 1 1182 628 8 6 3152 1821 4334 2449 1808000 1796000 Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. 30 72 340 312 1 1 202 624 3 7 9 5 90 482 2890 1685 90 684 2890 2309 Simetriei Gimalau Steua Rosie Raul Colentina Steua Rosie Petricani Steua Rosie 90000 404000 2162000 1778000 82000 368000 196900 0 162000 0 115 197 577 1 1 1 230 453 1269 8 5 6 690 1024 3635 920 1478 4905 620000 802000 3913000 585000 697000 290800 0 178300 0 394 2 1340 6 2403 3743 1958000 Palamidei Pietrisului Plumbuita 169 285 862 - 1 1 338 6 8 963 2366 6120 1301 2366 7844 - 564000 1366000 5582000 1724 7 514000 124400 0 508400 0 110 ./Pamint Asfalt/Asfalt Raul Colenti na Petrica ni Ferestr ei Plumb uita Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Gimala u Gimala u Ferestr ei Beiu Consta ntin Colenti na Sipca Gimala u Stefan Pascale Gimala u Petre Ispir Gimala u Gimala u Petrica ni Colenti na Steua Rosie 211300 0 Gimalau 505 1 1263 6 2980 4242 2319000 Ineu Ispir. Sold./Piatra de riu Asfalt/Piatra de riu ./Pamint Piatra de riu/Piatra de riu . Sold.

pline de gropi si crapaturi de dimensiuni destul de mari. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe. ca urmare a degradarii asfaltului. Sipca./Beton ./Piatra de riu Piatra de riu/Pamint . TOTAL 72 - - 5 360 360 Zamfir Marcu Raul Colentina Gimalau Ricinului Oituz Raul Colentina Steua Rosie 244000 222000 104500 0 309900 0 131100 0 821000 447200 0 255600 0 679000 807000 140 560 299 100 780 375 150 104 - 1 2 2 2 - 280 12 6 6 5 1610 3360 1884 500 5304 3000 825 936 1890 3380 1884 500 7800 4425 1425 936 1147000 3403000 1440000 901000 4911000 2892000 746000 886000 2496 1426 600 7 8 6 9 165 1 330 6 990 1320 934000 7734400 0 850000 694460 00 La strazile neasfaltate s-ar putea adauga si unele artere asfaltate./Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu 115 238 - 1 476 6 6 725 1380 725 1856 Elevat orului Gimala u Colenti na Tamai oarei Beiu Consta ntin Zamfir Nicola e Parose ni Petrica ni Petrica ni Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Petrica ni Gimala u Steua Rosie Gorgan Spataru Tamaioar ei 412000 1790000 375000 163000 0 114 917 1 2 319 3668 6 7 627 6419 946 10087 632000 6518000 576000 593600 0 Safirului Stanga Ion Cap./ Pamint Beton/Beton Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton . Sold. Str. Ricinului. Plumbuita. Exemple foarte bune de astfel de strazi sunt Str. Str. dar aflate intr-o stare foarte proasta.Porumbace anu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului .Raul Str./Pamint . In graficele de mai jos rezumăm datele referitoare la tipul de trotuar şi de carosabil în tot perimetrul studiat./Beton Beton/Piatra de riu Dale/Pamint Dale/Pamint .Raul Colentina. Tip imbrac Trotuar Piatra de riu 13% 3% 29% Beton 13% 42% 24% Pamint Carosabil Dale Piatra de riu Asfalt Beton Piatra cubica Asfalt Pamint 5% 5% 50% 16% 111 .

Plumbuita. devenind astfel un spatiu in care viata rau-famata. prezente in numar mic. Spatiile verzi se prezinta ca fiind putin functionale pentru cetatenii cartierului si ai Bucurestiului chiar. dar mai ales a strazilor. etc. pastrand arborii deja existenti. pot avea loc diferite infractiuni. dar ingrijindu-i si inlocuindu-i totusi acolo unde este cazul.Colentina si un alt spatiu amenajat in Str. Tip imbrac Trotuar Zona 5 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale Tip imbrac Trotuar Zona 6 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale 6% 0% 6% 53% 40% 0% 0% 35% 0% 60% Carosabil Zona 5 Piatra de riu Asfalt Beton Piatra Cubica Pamint Asfalt Carosabil Zona 6 Piatra de riu Beton Piatra Cubica Pamint 4% 13% 0% 13% 70% 13% 25% 12% 0% 50% O alta tema ce trebuie adusa in discutie este aceea a iluminatului public. piste de biciclete. Spatiile dedicate activitatilor sportive se situeaza in part partea ea de sud a lacului Plumbuita: se pot considera doua structuri sportive intre Str. desi distantele intre stalpi sunt destul de mari. Este necesara amenajarea spatiilor verzi din perimetrul analizat. prin cresterea gradului de confort si siguranta pe timp de noapte. să analizăm mai atent situaţia trotuarului şi al carosabilului în cele două microzone. In interiorul cartierului este functonabil iluminatul public. D-na Ghica si Sos.). De altfel. Arealul prezinta potential si ofera posibilitatea transformarii spatiului verde din cadrul tesutului urban. in aceste zone. pancarde care sa interzica aruncarea gunoiului in zona lacului de exemplu. In zona lacurilor Tei si Plumbuita in schimb. iluminatul public lipseste lipseste cu desavarsire. ar trebui inlocuite cu altele noi – si facem aici referire atat la obiectele de mobilier stradal si alte elemente de amenajare urbana (cosuri de gunoi. se poate desfasura fara a intampina niciun fel de probleme. din cauza vizibilitatii scazute si a lipsei de control. astfel incat sa permita o mai buna desfasurare a activitatilor sportive. Proiectul ar putea sa includa printre altele demolarea gardurilor 112 . Obiectivul este ca toate aceste elemente sa contribuie la definirea mediului inconjurator. Programul care se refera la spatiile destinate activitatilor sportive si de joaca ar trebui sa cuprinda restructurarea si completarea spatiilor de acest fel. cat si la corpuri de iluminat. organizata sau nu. ceea ce da o imagine de degradare urbana. iar elementele de amenajare urbana.Având în vedere faptul că zonele care au cea mai mare nevoie de intervenţii se regăsesc în zonele 5 şi 6 (peninsula Tei Toboc şi Plumbuita).

sunt areale in cadrul cartierului in care lipsesc si alte servicii de baza pentru viata cotidiana. ar fi limitate in implementarea activitatilor lor. Componenta traficului este eterogena. putin apreciate. cu cate doua benzi.4. • Str. caracteristici de demaraj si franare. ca urmare a inexistentei unui sistem de drenare a apelor. Colentina. din trafic local. Arterele indicate prezinta fiecare doua sensuri de mers. lipsite fiind de serviciile de apa si canalizare. fiind circulate de tramvaie. Accessibilitate si sistemul de transport public . nevoiti sa-si faca nevoile pe strada. inscrierea in viraje si in intersectii. care. nu ar putea desfasura activitati productive sau.privat Arealul Colentina – Steaua Rosie – Plumbuita se desfasoara la nord-est de centrul Bucurestiului si este despartit de restul orasului de lacul Plumbuita. atat a personaleor cat si a marfurilor. intre intersectia dintre Sos. situatie care devine si mai dificila iarna sau in perioadele ploioase. generat de activitatile economice desfasurate in zona si. intre intersectia Colentina-D-na Ghica si intersectia cu strada Salciilor. avand o distributie variata cu mai multe tipuri de vehicule care prin gabaritul in dimensiune si greutate influenteaza comoditatea traficului urban prin manevrabilitate. asa cum este cea actuala. nu in ultimul rand. cu exceptia celor trei artere principale (Colentina. desi este externa perimetrului analizat. D-na Ghica. troleibuze si tramvaie – insa acestea nu au o distributie uniforma la nivelul intregului cartier. Tranzitarea zonei si a altor autovehicule similare este practic aproape imposibila. Zona analizata in prezentul studiu. Colentina. Pe o piata foarte competitiva. Principalele cai de acces in cartierul studiat sunt: • Strada Petricani. Potentialul arealului este clar diminuat de lipsa unor infrastructuri atat de necesare. Aceasta artera uneste intersectia dintre Petricani – Tei – Ghica cu cartierul Tei. lipsa infrastructurilor inluenteaza in mod negativ viata unei societati. • Sos. Zona nu este deservita de nicio statie de metrou. Realizarea unor astfel de trasee ar duce la promovarea turismului in zona. Lipsa acestor servicii face dificila prezenta turistilor in zona. dar chiar si o posibila localizare de activitati productive.rupte si invechite si crearea unora noi. pana in Str. putin cunoscute si din cauza asta. De altfel.Petricani este deservit de o serie de mijloace de transport – autobuze. riscand in felul acesta contractarea de boli. realizarea unei instalatii de irigare a terenului de fotbal si organizarea spatiilor verzi. zonele peninsulare nu beneficiaza de o retea de canalizare.Petricani-Bd. Lacul Plumbuita ar putea deveni navigabil prin desfasurarea de lucrari de amenajare pentru navigatie cu barcute. gravitatea situatiei fiind evidenta in starea de degradare si abandonare a anumitor strazi secundare si chiar in aspectul malos si culoarea apei lacului: acest aspect influenteaza negativ nu numai calitatea vietii cetatenilor. Doamna Ghica si Petricani). face dificila circulatia in areal. O alta artera ce are un rol important in accesibilitatea in zona noastra de studiu este Bd.5. Fluxurile de trafic se compun din: trafic de origine. Barbu Vacarescu. Un alt factor determinant care duce la atractivitatea scazuta a cartierului consta in lipsa totala de activitati legate de promovarea si informarea structurilor din zona. in orice caz. Lacul Tei. Zona Plumbuita – Steaua Rosie . 113 .Lacul Tei pana la intersectia GhicaColentina. 2. In acest scop ar putea fi organizate puncte de informare. precum internet sau electricitate. In perimetrul analizat. O imagine a acestor conditii de viata pe care le suporta locuitorii di zonele studiate o reprezinta copii. care delimiteaza macrozona in partea de vest si face legatura intre peninsula Tei Toboc de strada D-na Ghica si Sos.

Str. Practic. Dimitrie Pompei la nord. situata si ea in afara zonei de studiu. troleibuz sau tramvai. Colentina si Str. D-na Ghica. • Toata microzona delimitata de Str. la o distanta de cel putin 2 km. care corespund principalelor artere de comunciatie din macrozona. zonele din centru si estice ale cartierului nu au nicun fel de conexiune RATB. Aceasta fiind situatia. De altfel. Lacul Tei in sud si cu Bd. este o artera aglomerata pentru traficul rutier. In ceea ce priveste transportul public. care face legatura cu Bd. Calea ferata nu este in apropierea zonei de studiu. se face doar cu autobuze private. Este vorba despre liniile 1 si 21. mijloacele de transport public lipsesc in zonele urmatoare: • Zona limitrofa Parcului Plumbuita (Manastirea Plumbuita). Lipseste orice forma de transport public. Liniile de tramvai sunt prezente doar pe doua dintre strazi. Lacul Plumbuita si inchisa la sud de Sos. Colentina. Petricani si D-na Ghica. traficul este foarte intens in ciuda prezentei celor doua sensuri giratorii. mai ales cand ploua sau ninge. Ricinului si Lacul Plumbuita • Zona estica a perimetrului analizat. acest aspect este foarte important pentru fluiditatea circulatiei si la orele de varf. Coelntina. cea din urma este traversata de linia tramvaielor 16 si 36. Concret. Colentina. Sos. Linia tramvaiului 17 ajunge in partea de sud-vest a zonei. fara dificultati. pe langa faptul can u exista o retea stradala asfaltata. Plumbuita. Petricani. cuprinsa intre Lacul Plumbuita. Lacul Tei cu Str. 114 . in intersectai dintre Bd. permite accesul dinspre estul Bucurestiului in zona Plumbuita. Petricani. Accesul la insula din vecinatatea manastirii este permis doar pietonilor. Fundeni. perimetru legat de restul zonei printr-o singura strada.In apropierea intersectiilor dintre Sos. cea mai apropiata gara fiind cea de la Bucuresti Obor. Alte doua linii de tramvai parcurg si Sos. locuitorii cartierului Plumbuita – Steua Rosie . zonele bine servite de transportul public sunt cele din apropierea limitelor de sud si est. venind din partea de est a orasului si terminandu-se la Sos. Petricani. Lacul Tei. Colentina si D-na Ghica si Bd. O a treia strada. Accesul la manastire. Sos. Dna Ghica si Sos. care ar trebui sa asigure o buna circulatie a traficului privat in zona Peninsula Tei Toboc.Petricani sunt nevoiti sa parcurca pe jos distante mai mici sau mai mari pentru a ajunge in cea mai apropiata statie de autobuz. o cunoscuta destinatie turistica a Regiunii Bucuresti-Ilfov. care parcurg zona de sud si est a macrozonei. Strada Steaua Rosie este greu accesibila chiar si locuitorilor. Strada Plumbuita. delimitata de Str. macrozona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este foarte bine deservita de liniile de tran sport urban. De altfel. In schimb.

182. 409. Liniile de autobuz in schimb strabat mai multe strazi. Astfel. Str Oituz.153. Gheorghe Roventa. 682 iar intre Sos Fundeni si Str Sportului functioneaza liniile 21. Str Gerghitei. 143. pe cartierul Andronache. 417. 253. D-na Ghica. 454. functioneaza liniile 282. Pe Sos Colentina.182. 411 – circula pe Sos. Pe Sos Petricani intre Bd Lacul Tei si Bd Dimitrie Pompeiu functioneaza liniile de tramvaie 16 si 36. 415. Referitor la situatia statiilor RATB. 432. iar strada Andronache de autobuzul numarul 153. Liniile de autobuz si tramvai permit o legatura frecevnta intre partea de sud a zonei analizate si centrul orasului. Petricani circula autobuzul 167. 115 . se prezinta mult mai bine decat cea din interiorul zonei de studiu. 412. 282. 409. 101. Peris. Str Cpt. Soseaua Colentina este traversata de linia de troleibuz 66 si autobuzele 182 si 282. strada care se termina in Sos. Sos Colentina. 66. intre Str Teiul Doamnei si Str Doamna Ghica functioneaza liniile 21. Str. Str Cornisei cu intoarcere prin Mentiunii.In general. situatia legaturilor exterioare si strazile de acces principale pentru cine provine din alte zone ale orasului. 253. Str Zamfira Nicolae. 416. Fundeni. pe Str. Alte autobuze . 182. 155. Pe Str. Intre Bd Lacul 6 Tei si sos Colentina si 143 (intre Sos Colentina si Str Heliade intre Vii). 56. Colentina. pe strada D-na Ghica autobuzul numarul 282. Andronache. 682 intre Str Doamna Ghica si Sos Fundeni functioneaza liniile 21. 426. 66. functioneaza linia 682 pe Sos Colentina Sos.

asa cum aminteam si anterior. Colentina este cea mai importanta artera de comunicatie. cat si de starea de pastrare a acestora. O strada care are deschidere in Sos. cu iluminat public si trotuare. Colentina nu mai putin de 132 accidente. dar fara piste pentru biciclete. Lipsesc in schimb pistele ciclabile. determina cel mai mare flux auto. treceri de pietoni. In plus. este un punct care trebuie traversat in mod obligatoriu pentru patrunderea in zona. cand si mai multi bucuresteni ies cu masinile personale. Conditii de trafic in zona Plumbuita. Cu alte cuvinte. Au fost numarate 35 de masini pe minut. desi nesemnalate.2. treceri de pietoni si parcari. data fiind desfasurarea in linie dreapta a strazii si lipsa intersectiilor importante si a sensurilor giratorii. spatii pentru parcari.Steaua Rosie . Strada prezinta doua sensuri de mers. care se desfasoara in mai toate perioadele anului. Pe langa faptul ca uneste zona Andronache de zona Tei. este marginita de trotuare. localizarea arterei. Colentina reprezinta punctul de iesire din Bucuresti catre orasele din estul tarii (respectiv de intrare. Gheorghitei sau din Colentina. atat din punct de vedere ambiental cat si fonic. continuandu-se cu DN2. diferenta creata pe de o parte de importanta logistica a strazilor. Si aceasta este o importanta artera de circulatie. desi nu intotdeauna regulamentare. Colentina si Str. Sos. iluminat public. Traficul se ridica la 54 de masini pe minut. In anul 2008 s-au inregistrat pe Sos. accesibila din Str. conform analizei noastre. exista un sens giratoriu in intersectia dintre Sos. fiind in acelasi timp si strada de acces in zona Tei Toboc. Str. dupa Iuliu Maniu. se poate circula cu viteza destul de mare. fundamentala la nivelul perimetruluiobiect de studiu. viteza neadaptata la conditiile de drum si nerespectarea culorii rosii a semaforului de catre conducatorii de autovehicule. Colentina a rezultat a fi a doua cea mai periculoasa sosea din Bucuresti. Prezinta 4 benzi si beneficiaza de iluminat public. 116 . treceri de pietoni. Pe langa faptul ca reprezinta poarta de iesire/intrare in Bucuresti. Cea de-a treia strada este Petricani. conditiile se ingreuneaza in zilele ploioase. In plus. daca ne gandim la sensul invers). ceea ce duce la producerea de multe accidente. semafoarele si pistele ciclabile. Colentina este strabatuta de un trafic intens si rapid si ca urmare a faptului ca in zona functioneaza mai multe centre comerciale. se desfasoara Str. probleme precum semafoare care nu functioneaza sau lucrari de infrastructura. duc la formarea de cozi nesfarsite si la ore intregi petrecute in trafic. Sos. sau iarna. Sos. Principalele cauze ale accidentelor sunt. Asfaltul se prezinta gaurit. traversarea neregulamentara a pietonilor. fara a fi delimitate insa. Aceasta prezinta doua benzi pe fiecare sens. cand zapada este stransa si depozitata in gramezi pe marginea carosabilului. Colentina este Str. asa cum era amintit si mai sus. o artera cu un trafic mediu.4. soldate cu 4 morti si 38 de raniti grav. trotuare pe ambele parti si piste ciclabile. care traverseaza si delimiteaza partea vestica a perimetrului studiat. in care are deschidere si Calea Mosilor (o alta cale de comunicatie cu un trafic intens la nivelul Bucurestiului).6. De asemenea. mai ales din vina pietonilor care incearca sa traverseze prin locuri nepermise. neacordarea de prioritate pietonilor. Traficul este de 22 de masini pe minut in medie. Fabrica de Gheata. D-na Ghica. In partea de sud-vest a arealului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. spatii verzi care separa carosabilul de trotuare. Are doua benzi pe fiecare sens. dar lipsesc trecerile de pietoni. ceea ce inseamna si valori foarte ridicate ale poluarii. stabilit la 83 de masini pe minut. In interiorul zonei. Astfel. Andronache. adica cele doua cartiere care se desfasoara de o parte si de alta a lacului Plumbuita. Strada se deosebeste de celelalte prin prezenta a doua sensuri de mers si a 8 benzi. Intr-o statistica recenta a Brigadei de Politie Rutiera a Capitalei.Petricani Dintr-o analiza a traficului stradal in cadrul macrozonei de studiu rezulta o discrepanta evidenta intre arterele de comunicatie.

Desi este o strada secundara.7 Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul Analiza SWOT privind caracteristicile referitoare la accessibilitate si transport in zona Plumbuita: Puncte tari Oportunitatii • Localizarea in vecinatatea arterelor majore de • Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea trafic din sectorul 2. Constantin Beiu . se afla si Sos. autobuzele 182 si 282 si in strada principale si strazile de acces Andronache autobuzul numarul153) – liniile de • Noi parcursuri de transport urban tramvai sunt accesibile din Sos. fiind aproape imposibil de parcurs este Str. prezinta un trafic foarte redus. total neasfaltata si pe marginea careia sunt depozitate resturi menajere si deseuri. care leaga perimetrul • Infiintarea de zone destinate organizarii de studiat cu Bd Lacul Tei in sud si cu Bd Dimitrie concerte si spectacole de teatru in zona Pompei in nord. • Imbunatatirea transportului public spre zona Petricani linia de autobuz 167. Colentina si Str. este intr-o stare proasta. strada D-na Ghica comerciala dinspre zonele interne ale cartierului linia de autobuz 282. Fundeni. fiind foarte greu de strabatut. Sos. Colentina si partea de nord a perimetrului. are o pozitie strategica. Strada Ricinului. Nu exista piste ciclabile. cat si pentru pietoni. Aceasta din urma este traversata de • Crearea in zona peninsulara de spatii sociale liniile de tramvai 16 si 36.Colentina • Largirea benzilor de circulatie pentru arterele troleibuzul 66. ce permite legatura dintre zona Sos. sunt strazi care din cauza pozitiei marginale si a starii proaste in care se afla. necesitand imbunatatiri. Nici trotuarele nu sunt foarte ingrijite. Paroseni si Steaua Rosie. dar lipsesc semafoarele si pistele pentru biciclete. 2. iar parcarile nu sunt semnalate prin benzi. peninsulara si in spatiile din imprejurimi • Prezenta ariilor largi disponibile pentru • Dezvoltarea complexului rezidential din strada dezvoltare Fabrica de Gheata si crearea unei zone • Prezenta Parcul Plumbuita si a Manastirii rezidentiale in lungul strazilor din jurul lacului Puncte slabe Amenintari • Situatia dezastruoasa referitoare la canalizare in • Neabsorbirea fondurilor nerambursabile prin POR zona • Dezvoltari rezidentiale .4. al carui trafic intens este influentat in mare masura de spitalul Fundeni. in Sos. cu gauri in asfalt. asfaltata doar partial. atat pentru autoturisme. De asemenea. in partea exterioara perimetrului analizat. Ultima parte a strazii nu este asfaltata. care reprezinta principalul pol al zonei. Str. Astfel de situatia creeaza dificultati pentru cetatenii care locuiesc in zona. Numarul mediu de masini este de 14 pe minut. De-a lungul strazii sunt trotuare si treceri de pietoni. Una dintre strazile care se afla intr-o stare de ingrijire foarte proasta. Cand ploua. Trebuie sa amintim faptul ca 27 dintre strazile arealului studiat nu sunt asfaltate.potential de segregare a 117 .ceea ce incetineste traficul auto. Gherghitei prezinta un trafic mediu de 6 masini pe minut. Colentina si Doamna dezvoltarii durabile Ghica si Petricani • Renovarea si asfaltarea tuturor strazilor • Proiecte de investitii in infrastructura facuta din • Fluidizarea traficului si ameliorarea accesibilitatii partea Primariei Sectorului 2 cetatenilor la zonele de utilitate publica • Accesibilitate la autobuze si la troleibuze (str. In aceeasi situatie sunt Str. parcarile nu sunt delimitate si lipsesc iluminatul public si pistele ciclabile. • Oportunitati pentru turism Petricani. In sudul zonei de studiu. pe strazi se formeaza noroi.

desi prin intermediul Sos. Aspectele care au dus la conturarea unei astfel de perceptii sunt in primul rand cele legate de lipsa unor servicii precum reteaua de canalizare sau de apa. Ricinului. dedicandu-se mai mult categoriei de populatie cu venituri medii. sub aspect economic si social poate fi definita fara probleme ca un cartier marginas.4. Spatiile de locuit sunt adesea dezordonate. Apartamentele din aceste complexe imobiliare imbina caracteristici ale apartamentelor din blocurile comuniste – suprafata mai redusa – cu facilitatile si designul specifice apartamentelor noi. Fabrica de Gheata. 118 . absolut necesare intr-o comunitate umana civilizata si normale pentru perioada in care traim si de care. Cele mai raspandite tipuri de locuinte raman insa apartamentele de bloc. care au atras si atentia presei. fiind prezente diferite tipologii de locuinte. in special in zona centrala a perimetrului urban ales Crearea infrastructurii rutiere Situatia deficitara ailuminatului public in spatiile verzi si in zona lacului Plumbuita Situatia deficitara referitoare la necesitatea crearii de spatii de joaca pentru copii Acces redus la servicii medicale si la spitalele cele mai apropiate Lipsa unei piete agroalimentare Lipsa unei retele de transport public in zona Peninsulei Tei Toboc. au contribuit la crearea acestui tablou si gradul de degradare al zonei si mai ales problemele sociale. Desi din punct de vedere geografic nu este tocmai o zona izolata a capitalei. zona noastra de studiu este legata de centrul orasului. in general slab dezvoltat. cu putin interactiuni cu zonele invecinate. Cu alte cuvinte. care se continua ulterior cu Calea Mosilor. Petricani. oferind in acest fel confort la un pret convenabil. sarac. Astfel. totusi. Plumbuita si Str.8. Din aceste motive. care se dezvolta in prezent in Str. Sos. Structura urbanistica este aceea a unui cartier mic. vorbim despre o segregare a zonei si o atractivitate scazuta pentru investitori. Colentina este continuata de DN2 si. Nedezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) in urma expansiunii rezidentiale. iar cele mai multe dintre acestea sunt de o calitate scazuta. ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte areale din Bucuresti. specific unui oras mare. putinele cazuri in care zona in studiu este amintita in mass-media se datoreaza tocmai acestor aspecte. locuitorii din aceasta zona sunt privati. de la case saracacioase si darapanate in zona cuprinsa intre Str. asa cum este si cazul proiectului amintit mai sus. Doamna Ghica. Insuficienta colaborare intre autoritatile locale pentru dezvoltarea proiectelor de imbunatatire a aspectului si accesibilitatii cartierului 2. Colentina. De asemenea. precum Bucurestiul. intre lacul Plumbuita si Strada Petricani (din cauza neasfaltarii strazilor) • • • noii populatii (zona Fabrica de Gheata) Trafic intens pe arterele care fac legatura cu centrul orasului . iar in celalalt sens. de calitate slaba si nefinisate. in ciuda pozitie sale intre bratele lacului Plumbuita. Colentina. perimetrul analizat se prezinta ca o insula izolata. Destinatia spatiului este cu precadere rezidentiala. pana la complexe rezidentiale in constructie – asa cum este cazul proiectului Cooper Beach. Oferta imobiliara din ultimii ani a cunoscut o diversificare in schimb.Colentina. Situatia aceasta se explica prin lipsa unei infrastructuri moderne si a unor linii de transport care sa faca legatura intre centrul Bucurestiului si spatiul in discutie. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei Imaginea cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este una pozitiva in viziunea locuitorilor din celelalte zone ale Bucurestiului. intre lac si Sos.• • • • • • • Calitatea scazuta a fondului construit existent.

nefolosite. una dintre principalele artere ale sectorului 2 chiar. ajungand in acest fel in apele lacului.Pe langa functia rezidentiala. Bara Savu Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Domna Ghica Elevatorului Emanciparii Ferestrei Tip artera INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA Nr. In plus. in acelasi timp. cu toate ca nu exista un punct central al activitatilor comericale. demonstreaza nivelul slab de dezvoltare a spatiului studiat si. Atractiile publice sunt reprezentate de existenta in inima perimetrului analizat a Manastirii Plumbuita.9. nivelul de infractionalitate. etc. refuza sa se integreze in cadrul comunitatii locale. contextul economic prezent a avut un impact negativ asupra imaginii generale a zonei si a calitatii spatiilor construite. Mai mult decat atat. accetuand astfel imaginea negativa a unui areal deja lipsit de servicii la nivel local – centre de recreere. Va facem de asemenea urmatoarele precizari: 119 . Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Petricani 2. etc. care desfasoara activitati economice.4.4. Cele mai multe dintre ele se concentreaza in zona Sos. stalpi 18 13 30 5 1 4 24 8 5 4 16 Situatia sistemului de iluminat public este gestionata de catre SC Luxten Lighting Co. cu exceptia supermarketului Mega Image si a restaurantului McDonald nu a mai fost facuta o alta investitie in cadrul cartierului. oferind o perspectiva buna pentru economica locala. ceea ce ar modifica echilibrul natural al mediului inconjurator si ar atrage investitori in mai multe sectoare deficitare la nivel local – amintim aici sectorul serviciilor (banci. trebuie sa mentionam situatia sistemului de iluminat public existent in zonele Petricani . in ciuda preturilor accesibile in ceea ce priveste chiriile. supermarketuri.775 societati.1. ca si scurgerea apelor menajere pe strazi. Din punct de vedere al spatiilor de productie si spatii comerciale. Astfel. trebuie mentionat faptul ca in cadrul perimetrului se alterneaza zonele cu functii rezidentiale sau comerciale. 2.Steaua Rosie Plumbuita pentru strazile din cartier. evidentiind in acest fel necesitatea aplicarii unor modificari sociale si de structura. In felul acesta. spatii culturale. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone Denumire strada Afirmarii Aristotel Sold. locuitorii au pierdut numeroase oportunitati de angajare in zona. in Plumbuita nu au mai fost facute alte investitii. farmacii. perimetrul analizat in prezentul studiu adaposteste si 1. dezinteresul locuitorilor fata de zona in care traiesc.SA. Cu toate acestea.). nefiind valorificata la adevaratul ei potential. Sistemul infrastructurii stradale din cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este in cea mai mare parte invechit. cu cele fara nicio destinatie. fiind stopate investitiile. Din punct de vedere social. accesul nu foarte usor o pune in umbra. unul dintre cele mai importante lacase de cult din Bucuresti. axa principala a cartierului. unitati de invatamant. nefunctional si degradat. care sa urmareasca crearea unui punct focal de viata a comunitatii. Cu exceptia proiectului rezidential Cooper Beach. Colentina. Referitor la sistemul de iluminat public existent in zonele Petricani-Steaua-Rosie-Plumbuita. depozitarea deseurilor menajere si a resturilor electronice in zona malurilor lacului.) si cel rezidential (blocuri. este cunoscuta problema grupurilor de rromi care prin neacceptarea regulilor de conduita sociala. spatii pentru birouri.9. In scopul regenerarii urbane a perimetrului Plumbuita este nevoie de o specializare functionala a zonei.

Tomovici Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Cap. Colentina nr. 2-98 Cap.2-60 Petrisului Plumbuita Porumbacc-anulon Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Salciilor Simetriei nr. 2-60 Olanclor Paraschiv N.Geicu Ion Gherghitei Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Cao. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. Andronache nr. 1-67 si nr. Petre Ispirescu Ivarolui Linotipului Litoralului Logofatul Carstea Lopeti Sold. Zamfir Gheorghe Zamfir Nicolae Fabricu de Gheata Sos. 1A-45 si nr. 2-52 si 1-71 Gorgan Spataru nr. beton centifugat fisurati tip SCP ) sunt in momentul de fata utilizati atat pentru sistemul de iluminat public cat si pentru distributia altor retele (electric. 43-309 si nr.Marin Ion Magura Vaii Neagota Negulescu Oiutz nr. 18-336 St. ceea ce o face sa fie destul de uzata: Stalpii (de lemn. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petricani nr. Marcu Sold.Folclorului Sold. 1-27 si nr. cablu. telefonie) facand dificile operatiile de intretinere/mentinere a instalatiei de iluminat public. 120 . Zamfir A. Bujorui Alb Crementina STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA 17 7 31 55 16 20 7 16 29 9 3 5 6 5 11 12 15 33 5 6 8 17 5 101 8 23 4 4 4 25 4 4 23 5 11 11 21 7 9 7 5 14 6 13 22 61 33 9 13 28 20 - - Reteaua de iluminat public din zona mentionata are o vechime de peste 30 ani. 2-38 Sos. Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tanaioarei Sold.

Colentina 43-309 si 18-336 D-na Ghica Sinaia Strazi cu retea Clasica+TYIR Petricani nr.Marin Ion Negulescu Oiutz nr. 1-7 si nr. Marcu Zamfir Nicolae Dumitrescu Tanase Brgd. 1A-45 si nr. Zamfir Gheorghe Gorgan Spataru 1-27 si 2-38 St.Geicu Ion Gherghitei Gimalau Ineu Linotipului Lopeti Sold. nr 2-10 Sinaia 5% STRADA STRADA ALEEA 15 22 45 Retea de iluminat public Clasica 9% TYIR Subterana Clasica+TYIR 51% 35% In ceea ce priveşte tipologia reţelei de iluminat public. în timp ce aproximativ 35% beneficiază de o tipologie TYIR. Tomovici Cap. 83. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petrisului Raul Colentina Safirului Salciilor Safirului Salciilor Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Sold. Pascale Crementina Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Strazi cu retea TYIR: Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Domna Ghica Sold. Strazi cu retea Clasica: Afirmarii Aristotel Sold. este interesant de observat în graficul alăturat că în macro-zonă aproximativ jumătate din străzi posedă o reţea clasică. în cele din urmă. Andronache 2-52 si 1-71 Sos. doar 5% din străzi posedă o reţea clasică şi TYIR. Zamfir A. Petre Ispirescu Ivarolui Gherghitei Ghimbav Litoralului Logofatul Carstea Magura Vaii Neagota Olanclor Paraschiv N.Sinaia Doamna Ghica nr. 2-60 Porumbacc-anulon Radulescu Polixenia Ricinului Tanaioarei Sold. Bara Savu Culmea Fagarasului Elevatorului Emanciparii Ferestrei Folclorului Cao.2-60 Simetriei 1-67 si 2-98 TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYR TYIR TYIR Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Clasica/ TYIR Clasica+TYIR 121 . Bujorui Alb Sinaia Strazi cu retea Subterana Plumbuita Fabricu de Gheata Sos. după care urmează străzile dotate cu reţea subterană de iluminat şi.

în zonă nu există străzi care să beneficieze de sistemul de furnizare al energiei electrice. In graficul alăturat putem 0% 0% observa că zona 2 este caracterizată de o cotă Aerian semnificativă în comparaţie cu întreaga zonă. cel mai mare 0% 0% din cadrul macro-zonei Plumbuita . de 36% Subteran legături subterane pentru furnizarea de energie electric ă. In plus. localizată în zona 2 vecinătatea Lacului Plumbuita. Graficul reprezentând condiţia reţelei de distribuţie a Tipuri de retea electrica in curentului electric în zona 3 arată o acoperire totală zona 3 a teritoriului şi un procentaj relevant. Acesta este de fapt utilizat cu precădere în străzile cu o activitate economică mai intensă şi cu o mai mare densitate urbană. 11% din macro-zonă este conectată la reţeaua de distribuţie printr-un sistem aerian. în zonă sunt utilizate două tipuri de reţele de distribuţie a energiei electrice: cel aerian şi cel subteran. Subteran 62% Ae+Su Niciun tip 122 . Stanga Ion Steaua Rosie Clasica Clasica+TYIR La momentul de faţă. Acest lucru e un indicator al condiţiei unor Ae+Su 64% servicii de distribuţie energetică mai eficiente şi mai Niciun tip sigure.Steaua Rosie – Aerian Petricani. Lipsa luminii electrice se intâlneşte într-un singur Tipuri de retea electrica in caz: pe strada Logofatul Carstea. de legături subterane. In anumite cazuri pentru aceeaşi zonă au fost dispuse ambele sisteme. Tipuri de retea electrica-total 1% 11% 23% 65% Aerean Subteran Sub+ ae Niciun tip Situaţia generală arată o situaţie la fel de îngrijorătoare în ceea ce priveşte distribuţia de energie electrică în zonă.Sipca Clasica Cap. Similar. în interiorul peninsulei Tei Toboc. nu există 38% străzi unde să lipsească lumina electrică. Prezenţa sistemului de furnizare subteran e un indicator al sistemului de distribuţie al curentului electric relativ mai sigur şi mai eficient.

SP-3W şi stâlpi RATB. în cazul în care legătura aeriană nu este în conformitate cu normele sau prezintă standarde scăzute de siguranţă şi eficienţă. într-un număr net inferior. Acesta e un indicator al ineficienţei reţelei din zonă. Ambele condiţii prezentate se regăsesc în zona Tei Toboc. Retea de iluminat public si de telefonia: Tip Stalpi Beton Metalici 8m 2% 1% 13% 18% Beton+Lemn SP-3W 3% 3% 60% 123 . aproximativ 13% de tip beton+lemn. putem observa din grafic că marea majoritate a străzilor din interiorul zonei posedă o bază de reţele de iluminat public de tip beton. metalici 10m. 0% Tipuri de retea electrica in zona 6 14% 43% 43% Aerian Subteran Graficul alăturat evidenţiază o condiţie foarte neomogenă pentru zona 6 în ceea ce priveşte conectarea zonei la energia electrică. aflată între strada Petricani şi lacul Plumbuita. 18% de tip lemn şi restul străzilor.Tipuri de retea electrica in zona 4 0% 0% 14% Aerian Subteran In zona 4. Ae+Su Niciun tip Analizând datele referitoare la reţeaua de iluminat public şi la stâlpii corespunzători (pentru electricitate şi telefonie). de tip metalici 8m. 86% Ae+Su Niciun tip 4% Tipuri de retea electrica in zona 5 21% 14% Aerian Subteran Ae+Su Niciun tip 61% Situaţia reprezentată e destul de gravă şi provine din absenţa unei legături pe o stradă din zonă şi din prezenţa unui procent ridicat de străzi dotate cu electricitate pintr-un sistem de legături strict aeriene. procentajul de legături aeriene e preponderent. Strada Logofat nu dispune de o reţea electrică. graficul care prezintă cota de legături subterane indică necesitatea de a pune în siguranţă o parte din sistemul de distribuţie energetică.

2-98 Beton+Lemn Steaua Rosie Beton+Lemn Sipca Beton+Lemn Strazi cu Stalpi Tip Metalici 8m: Plumbuita Metalici 8m Doamna Ghica nr. Andronache nr. de unde şi nevoia absolută a unei staţii de pompaj pentru apele din zonă. Bara Beton Savu Beiu Beton Constantin Brana Beton Culmea Beton Fagarasului Domna Ghica Beton Ferestrei Beton Folclorului Beton Sold.Plumbuita. 1-67 si nr. nr 2-10 Strazi cu Stalpi Tip Metalici 10m: Sos.Strazi cu Stalpi Tip Beton: Afirmarii Beton Aristotel Beton Sold. a retelelor de ape si canalizare existente in zona Petricani Steaua Rosie . Din analiza reţelei de apă şi de canalizare a zonei Petricani . rezultă că 26 de străzi nu sunt dotate cu o instalaţie de reţea de apă. Mai ales în zona Tei Toboc. Zamfir A. 2-52 si Metalici 10 m 1-71 Strazi cu Stalpi Tip SP-3W: Fabricu de Gheata Sinaia SP-3W SP-3W 2. 1-7 si nr. Apa si canalizarea Analizam acum situatia.Steaua Rosie – Plumbuita. Tip Retea Apa nu detinem in cuncesiune retea de apa detinem in cuncesiune retea de apa 39% 61% La momentul de faţă.9.5 la 7 milioane de euro (costuri ridicate de execuţie şi timp mare de amortizare).Geicu Ion Beton Gherghitei Beton Gherghitei Beton Ghimbav Beton Ineu Beton Cao. Bujorui Alb Crementina Sinaia Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Strazi cu Stalpi Tip Beton+Lemn: Elevatorului Beton+Lemn Gimalau Beton+Lemn Magura Vaii Beton+Lemn Mica Beton+Lemn Neagota Beton+Lemn Paroseni Beton+Lemn Simetriei nr. cu potenţialitatea unor variante diferite ferite de investiţii care oscilează de la 3.2. Marcu Zamfir Nicolae Gorgan Spataru 127 si 2-38 St. aşa cum putem vedea în graficul alăturat. Microzona Ricinului – Tamaioarei – Plumbuita pare să fie bine acoperită de reţeaua de distribuţie a apei. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. primita de la SC Apa Nova Bucuresti SA.2-60 Radulescu Polixenia Ricinului Salciilor Cap. Stanga Ion Tanaioarei Sold. 1A-45 si nr. Tomovici Tudor Mihai Cap. SF-ul a fost predat din partea PMB şi la momentul actual PS2 aşteaptă un feedback de la Primăria Generală. în schimb lipseşte reţeaua de canalizare: singura reţea existentă e aceea care serveşte lacului şi care e pluvială şi non-menajeră. Petre Beton Ispirescu Ivarolui Beton Linotipului Beton Lopeti Beton Sold.4. se pare că a fost depus la PMB un studiu de fezabilitate cu privire la reţeaua de apă şi de canalizare a zonei Plumbuita – Petricani – Steaua Rosie. 124 .Marin Ion Beton Negulescu Beton Oiutz nr. 2-60 Olanclor Porumbaccanulon Petricani nr. trebuie menţionată existenţa unei reţele ilegale de conducte cu un diametru de 1 000 de mm şi care ar trebui eliminate şi direcţionate către Soseaua Petricani. Metalici 8m 83. analizând datele furnizate de Apa Nova Bucureşti.

Reţeaua pluvială ar trebui să dispună cel puţin de nişte decantoare la intrarea în lac. igienă şi la condiţiile de viaţă ale cetăţenilor. Intr. Cap Ispir Petre Ivarului Linatipului Logofat Carstea Lopetii Sold Marin Ion Magura Vaii Memoriei. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune reteaua de canalizare: Afirmarii. Neagota Oleanuz Paraschiv Parau Nicholae Paroseni Palamidei Petricani Pietriusului Porumbacea Raul Colentina Ricinului Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tamaioarei 125 . mai ales peninsula Tei Toboc şi zona Plumbuita ale cărei străzi sunt aproape în totalitate lipsite de serviciul de canalizare cu toate consecinţele referitoare la ambient. Intr. Intr. Intr. Mica Neagota Paraschiv N . turistică şi socială a cartierului. Intr. cu toate consecinţele legate de poluare. lucru de evitat pe viitor având în vedere faptul că cea pluvială se varsă în lac. Ghimbav Ineu. Ghimbav Ineu.La momentul actual canalizarea menajer m ă şi pluvială sunt amestecate. Cap Ispir Petre Linatipului Logofat Carstea Magura Vaii Memoriei. Intr. Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. acţiuni esenţiale pentru îmbunătăţirea străzilor şi pentru relansarea economică. Intr. Aristotel Brana Constantin. atât din punctul de vedere al reconstruirii imaginii cartierului cât şi vizavi de condiţiile sanitare şi sociale ale cetăţenilor rezidenţi. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune retea de apa: Afirmarii. Intr. Intr. Aristotel Beiu Constantin Constantin. Intr. ceea ce arată o altă problemă a zonei Plumbuita . Parau Nicolae Palamidei Pietriusului Raul Colentina Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca In ceea ce priveşte structura reţelei de canalizare.Steaua Rosie Petricani. putem vedea în grafic că numai 13 străzi prezintă un astfel de sistem. Tip Retea Canal nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesiune retea de canalizare 19% 81% Problema reţelei de canalizare este de o prioritate absolută faţă de celelalte probleme ale zonei. Brana Culemea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite.

Ar fi deci util ca reţeaua de apă să fie mutată din interiorul străzii Ferestrei. Stra. dar arată faptul că este distribuită în partea centrală a suprafeţei unde străzile sunt de dimensiuni mici şi deci nu sunt adecvate pentru a suferi o intervenţie viitoare de lărgire a reţelei de apă pentru a o face mai eficientă şi adaptată pentru a distribui un sistem de apă complex în toată zona. Str. Str. Magura Vaii. Stefan Pascii. strada Steaua Rosie şi delimitată la nord de lacul Plumbuita. Str. Tamaioarei şi Str. Str. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente in zona de la Str. Str. In schimb. rezultă că zona 6 are cea mai mare concentraţie de străzi de unde lipseşte reţeaua de ape (cu un procentaj de 45%). Petricani pana la Str.Se poate deci deduce că Tip Retea de apa si canalizare situaţia zonei Petricani Steaua Rosie – Plumbuita nu detinem in e deosebit de gravă din cuncesiune punct de vedere igienicoretea de apa si 32% sanitar: aproape jumătate canalizare din străzi nu beneficiază detinem in de niciuna din cele două 68% cuncesiune reţele. Nicolae Parau. zona prezintă un sistem de canalizare care se propagă pe străzile Petricani. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare. Paroseni. Lopetii. Ferestrei. Ricinului. Zona cuprinsă în interiorul străzii Petricani. Linotipului. adică la linia de-a lungul capătului străzii Ricinului înainte de a ajunge în strada Colentina. Zona cuprinsă în interiorul străzii Plumbuita şi străzii Ricinului inului e dotată de o instalaţie de apă care se extinde prin trei străzi principale. Cap. Ricinului şi care este legată direct la Statie Pompe instalată la începutul şoselei Colentina. Ghimbav. Nicolae Paraschiv Str. adica Str.Steaua Rosie – Plumbuita. străzii Neagoită şi străzii Paroseni în exterior. Str. Str. adică prin întreaga stradă Petricani. Betu Costantin. Steaua Rosie nu e prevăzută cu un sistem de canalizare. Petre Ispir. Plumbuita pana la Str. Negoita. Folcloru Folclorului şi mai puţin pe strada Steua Rosie. Colentina 126 . Dumitru Tane. Acelaşi lucru se poate spune şi despre structura reţelei de canalizare care e absentă în străzile interne ale zonei precum pe Str. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente existente in zona de la Str. Neagoita şi Str. Soldat D. Aristotel. Afirmarii. zona prezintă o reţea de apă de un volum mare dar de o extensie limitată în partea de sud. Se pare însă că această instalaţie e ineficientă deoarece acoperă doar o parte redusă din strada Ricinului şi nu are acces la reţeaua de apă care acoperă Sos. Str. Toată partea de la Nord si de la Est. Această structură a reţelei de apă este de dimensiuni mari. Paroseni. Marin Ion. Olanelor. Ambele reţelele de retea de apa si apă şi de canalizare sunt canalizare absente în 25 de străzi ale cartierului analizat Din analiza reţelei de apă a celor 6 zone ale regiunii Petricani . Brana. prezintă o reţea de ape care se extinde de la începutul străzii Petricani şi se întinde în interiorul zonei prin Str. Soldat Gheorghe Zamfir şi o bună parte din str. adică Str. Str. Gimalau. Plumbuita. In plus. sistemul de apă este absent în străzile secundare şi mici. Str. Steaua Rosie.

aşa cum se poate vedea în graficele alăturate. aşa cum se arată în graficele de alături. Zona 2 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 4 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 38% 62% Zona 5 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 3% 97% Zona 3 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 6 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 17% 83% 63% 37% 9% 91% 127 . în timp ce zona 5 e cea mai săracă în instalaţii de canalizare. rezultă că zona 4 beneficiază de cea mai mare concentraţie de străzi cu instalaţii ale reţelei de canalizare (38%). După analiza reţelei de canalizare ale celor 6 zone.Zona 2 şi zona 5 sunt zonele care beneficiază cel mai mult de instalaţiile reţelei de apă.

In primul rand este de amintita reteaua de canalizare. din analizarea raspunsurilor completate de operatori. sectorul serviciilor. ce va sprijini strategic reinnoirea acestui perimetru. Astfel.2. si anume: situatia curenta. Surprinzator. rezulta ca principala prioritate in viziunea comunitatii de afaceri o constituie legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. sectorul constructiilor si al infrastructurii edilitare. dar si asupra imbunatatirii iluminatului public in zona. referitor la problema transporturilor in zona avuta in studiu.1 Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor Firmelor operante in perimetrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie .5 Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2. Din raspunsurile referitoare la sectorul constructiilor si infrastructurii edilitare. O a doua etapa a chestionarului incerca sa sublinieze nevoile de imbunatatire a zonei in viziunea acelorasi operatori. in timp ce a treia parte era concentrata pe stabilirea prioritatilor in rezolvarea situatiilor problematice. de care peste 90% se declara nemultumiti. 1 insemna “foarte multumit” si 5 “deloc multumit”. unde intrebarile s-au concentrat pe sectorul transporturilor. De asemenea. care incerca evidentierea principalelor probleme existente in zona. au fost si cateva intrebari deschise. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. respectiv 62%. Analiza chestionarelor se va face indicand frecventa raspunsurilor intervievatilor in procente. nevoia de imbunatatire a situatiei actuale si prioritatea rezolvarii problemelor identificate. Intrebarile chestionarului erau organizate in trei directii principale. propunandu-se luarea unor masuri imediate pentru reabilitarea strazilor si pentru infiintarea mai multor locuri de parcare. unde raspunsurile urmareau o scara de la 1 la 5. care au dat ocazia intervievatilor sa formuleze singuri problemele cu care se confrunta in cartierul analizat sau sa mentioneze fiecare ce proiecte dezvoltate de primarie ar putea duce la cresterea potentialului de devoltare a societatii in care activeaza sau care ar fi domeniile de activitate care considera ca s-ar putea dezvolta mai mult in zona. de care se arata multumiti circa 80%. Cele mai multe intrebari erau de tip scala. Urmeaza apoi sistemul rutier. in ideea formularii unor strategii de dezvoltarea urbana ce vor sta la baza alcatuirii masterpanului zonei mai sus amintite. intr-o prima faza se urmarea identificarea opiniilor comunitatii de afaceri cu privire la situatia prezenta. raspunsurile s-au concentrat in procente mari (cuprinse intre 66 si 83%) si asupra situatiei sistemului rutier.5. dezvoltarea unor masuri care sa conduca la dezvoltarea zonei. rezulta ca cele mai multe dintre aspectele enuntate ii nemultumesc. singurele aspecte pozitive in viziunea comunitatii de afaceri sunt accesul la internet si reteua de gaze. Tinta chestionarului era de a ajuta autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona. Trecand la urmatorul set de intrebari. respondentii au fost de acord cu luarea unor masuri care sa conduca la imbunatatirea conditiilor de transport si la fluidizarea traficului rutier (circa 71% considerand foarte necesare astfel de masuri). si anume: situatia actuala a zonei Plumbuita. despe care 83% spun ca situatia actuala este departe de nivelul dorit. siguranta cetateanului.Petricani li s-a solicitat completarea unui chestionar. respectiv 1 “foarte necesar”. Cu alte cuvinte. Intrebarile au fost structurate pe mai multe categorii. Lipsa locurilor de parcare si fluenta traficului rutier sunt aspecte care pentru circa 71% dintre respondenti nu satisfac nevoile operatorilor comerciali din zona. De asemenea. in timp ce 5 era echivalentul pentru “deloc necesar”. 128 .

3 13. Din intrebarile adresate comunitatii de afaceri. amenajarea lacului si a parcului si transformarea intr-o insula de agrement.6 40 40 13.6 6.6 Raspunsuri exprimate in procente Canalizare referitoare la problemele enuntate de catre firme Salubrizarea 2% 2% zonei 2% Reabilitare strazi 2% 3% 2% 2% 3%3% 5% 5% 14% 14% 24% 17% Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastructura Infiintarea de locuri de parcare 129 .000 RON pe luna. cei care forta de munca din zona are un nivel de pregatire care se limiteaza la 8 clase. Circa 75% din intervievati au declarat ca activeaza activeaza ins ectorul comertului si ca sunt proprietarii unor microintreprinderi.6 6. o intrebare era dedicata motivului pentru care operatorii economici au ales sa opereze in zona analizata.6 6. Cei mai multi au raspuns ca nu au gasit ceva mai mai bun sau ca aveau deja in proprietate acel teren (62% din respondenti). transport si depozitare a gunoiului (50% din respondenti) respondenti) si mai ales infiintarea unor centre medicale (75%). au mai rezultat informatii legate de chiria lunara a halelor sau a birourilor. cand li s-a cerut sa enumere 5 probleme care considera ca ar trebui sa se rezolve cat mai curand in perimetrul cartierului respondentii au indicat in primul rand lipsa canalizarii. peste 79% din cei care au completat chestionarele au considerat foarte necesara luarea unor masuri pentru cresterea gradului de siguranta publica. acestia au raspuns in totalitate ca nu au platit niciodata taxa de protectie pentru a-si desfasura activitatea in zona. in general.6 6. reabilitarea strazilor si a asigurarea sigurarea sigurantei publice in cartier. operatorii economici considera ca nu este nici foarte usor dar nici foarte greu sa se gaseasca si ca. imbunatatirea alimentarii cu energie electrica sau gasirea de solutii pentru descongestionarea traficului. dar si infiintarea unor servicii medicale. care se situeaza. In continuarea acestor intrebari generale. la mai putin de 1. Au urmat apoi intrebarile deschise. Astfel. La intrebarile legate de forta de munca din zona.6 6.6 46. ceea ce indica faptul ca acestea sunt intr-adevar cele mai apasatoare exigente cu care se confrunta operatorii economici din zona zona avuta in studiu. au urmat mai multe intrebari adresate numai societatilor. Astfel.6 6. De asemenea. cei care desfasoara afaceri in zona de studiu se declara convinsi ca rezultatele firmei au de suferit din cauza amplasarii in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. salubrizarea zonei.In sectorul constructiilor se subliniaza necesitatea imbunatatirii serviciilor de colectare. De asemenea. conform a 44% din respondenti.6 6.3 6. Probleme enuntate din totalul respondentilor Canalizare Salubrizarea zonei Reabilitare strazi Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastrcutura Infiintarea de locuri de parcare Amenajare fosa septica Amenajare parc Amenajarea laculului Sistemul rutier Servicii medicale Alimentarea cu energie electrica Apa curenta Trafic % 66. Raspunsurile au reluat de multe ori probleme care se regaseau si in intrebarile anterioare.6 6. Cu privire la siguranta cetateanului.

si 130 . mizerie. construirea de noi locuinte. conform raspunsurilor intervievatilor. crearea de locuri de parcare. de asemenea. Pentru o analiza mai eficienta a rezultatelor chestionarelor.Petricani considera ca zona are posibilitatea de a se dezvolta in continuare. in timp ce ultima parte puncta aflarea prioritatii rezolvarii unor probleme in viziunea locuitorilor. Au fost. Concluzionand. formularea unor strategii de dezvoltare urbana in scopul elaborarii masterpalnului zonei mai sus amintite. descris prin cuvinet precum: nesiguranta. care a permis autoritatilor sa evalueze perceptia si opiniile cetatenilor. poluare. fluidizarea traficului. li s-a cerut respondentilor sa descrie in cateva cuvinte zona in care opereaza. s-a considerat ca sunt cei mai in masura sa identifice problemele si necesitatile care ar trebui rezolvate cu prioritate. furturi. rezulta asadar ca firmele situate in zona Plumbuita – Steaua Rosie . lipsa echipajelor de politie stradala. mentionam ca intrebarile urmareau trei directii principale. lipsa canalizare.Steaua Rosie – Petricani. principalele proiecte care ar putea duce la cresterea potentialului de dezvoltare a zonei sunt urmatoarele: pasaj rutier reorganizare sistem iluminat modernizare carosabil sistematizarea arhitectonica extinderea suprafetelor verzi construirea de locuinte posturi fixe de politie deratizare curatenie reabilitare zona siguranta cetatenilor Proiecte de realizat asistenta medicala amenajare lac canalizare agrement investitii imobiliare infrastructura asfaltare strazi dezapezire pe timp de iarna parcari stopare infractionalitate infiintarea unei piete agroalimentare Din analiza completa a chestionarelor. infiintarea centrelor de asistenta medicalam amenajarea parcurilor si spatiilor verzi. intr-o prima parte se dorea cunoasterea opiniei cetatenilor cu privire la situatia actuala.atat intrebari de tip scala. Chestionarul a fost alcatuit din mai multe tipuri de intrebari . Locuitorii din zona fiind cei care se confrunta zilnic cu problemele si situatiile din cartier. In viziunea celor chestionati. extinderea retelei de canalizare. dar si parcuri ingrijite. problemele cele mai urgente pe care autoritatile ar trebui sa le rezolve pentru imbunatatirea zonei se refera la sistemul rutier (reabilitarea soselelor si a strazilor). cat si din intrebari deschise.Tot prin intrebari cu raspunsuri deschise. Urmatorul set de intrebari se concentra pe identificarea nevoilor de imbunatatire a situatiei actuale. astfel incat nu este luata in considerare posibilitatea unui transfer al activitatii. urmareau crearea unei imagini care sa oglindeasca cat mai bine conditiile sociale ale cartierului Plumbuita . de asemenea. Alaturi de chestionarul aplicat agentilor economici din zona. zona placuta. rezultand astfel un tablou real. curatenia stradala. nivel de trai scazut. b) La nivelul populatiei Chestionarele realizate cu un esantion reprezentativ al populatiei. care au dat posibilitatea respondentilor sa-si exprime liber nevoile si parerile. cel dedicat populatiei urmarea. Astfel.

Surprinzator. unde respondentii trebuiau sa aleaga o varianta de raspuns dintr-o lista de raspunsuri. transportul in comun. acestia raspunzand negativ la aproape toate intrebarile. in timp ce 78% considera importanta cresterea preocuparilor cetatenilor pentru protectia mediului. de posibilitatile de a gasi un loc de munca in zona. se mai adauga iluminatul stradal. cetatenii din Plumbuita au fost rugati sa-si exprime opinia referitoare la nevoia de imbunatatire a situatiei actuale. Nu in ultimul rand. Trecand la cea de-a doua parte a chestionarului. Principalele nemultumiri exprimate de locuitorii cartierului Plumbuita lipsa activitati sportive-… reteaua de apa traficul rutier posibilitatea gasirii unui… reteaua de canalizare % 0% 20% 40% 60% 80% 100% Pe lista neagra alcatuita de locuitorii din zona in c ceea eea ce priveste situatia actuala a cartierului lor. 1 insemna „foarte necesar”. unde cifra 1 insemna „foarte multumit” si 5 „deloc multumit”. reteaua de apa (51%). Alte puncte esentiale punctate de cetateni au facut referire la numarul si la starea unitatilor de asistenta medicala si a unitatilor de invatamant (64%. reteaua de gaze (58%). respectiv 54%).intrebari tip grila. Raspunsurile intrebarilor de tip scala scala urmareau o scala de la la 1 la 5. starea spatiilor verzi si a locurilor de joaca. Astfel. La alte intrebari. sunt 73% din locuitori care considera foarte necesare masuri precum cresterea numarului de politisti comunitari in zona. 131 . in ceea ce priveste siguranta siguranta cetateanului si protejarea mediului inconjurator. cetatenii nu se declara multumiti de niciunul dintre punctele enumerate in lista intrebarilor. sistemul rutier (68% din cei care au completat chestionare). in timp ce 5 insemna „deloc necesar”. de siguranta personala in cadrul cartierului (circa 68% din locuitori indicand aceste aspecte ca principale probleme). care sa duca la dezvoltarea zonei. poluarea sau lipsa unor activitati sportiverecreative in cartier (46%) sau activitati culturale (49%) reprezinta nevoi identificate de locuitorii din Plumbuita. aproape 92% dintre respondenti declarandu-se nemultumiti. locuitorii din Plumbuita s-au aratat foarte nemultumiti in primul rand de reteaua de canalizare. De asemenea. Primul set de intrebari a scos la iveala foarte multe nemultumiri ale cetatenilor. de curatenia din cartier.

gradinite acte de proprietate piete criminalitate furturi fluenta traficului rutier somaj magazine locuinte 5.78 cartier.96 care sa asigure ordinea si sigurnata publica. ceea ce nu face decat sa sublinieze importanta si necesitatea rezolvarii acestor nevoi. De altfel.78 0. la curatenia din starea drumurilor/asflatare 26.89 0.67 1.07 des nominalizata sub diferite forme. Ca si in cazul chestionarelor la care au raspuns agentii economici. la problema parcarilor.89 Canalizare Raspunsuri exprimate in % referitoare la problemele enuntate de catre cetateni Starea drumurilor/asflatare 1% 1% 1% 1% 1% 1% Educatie / scoli si gradinite 2% 4% 2% 1% 1% 1% 2% 3%2% Sectie politie/siguranta populatiei 4% 27% Curatenie 17% 10% 6% 6% 6% Gaze Parcari Servicii medicale 132 . in momentul in care le-a fost adresata o intrebare care privea in special gradul in care criminalitatea este prezenta in zona.78 1.35 3. Lista completa a gaze 8.Principalele probleme cu care se confrunta populatia.89 0. Principalele cauze ale problemelor populatiei din cartierul Plumbuita 33% 5% 13% 25% 25% venitul redus al familiilor somaj droguri/alcoolis m In viziunea locuitorilor.57 2.82 transformat intr-o zona de agrement.92 sesizarilor enuntate si considerate prioritare de catre parcari 6.25 populatia cartierului Plumbuita este prezentata in tabelul si servicii medicale 6.89 0. cei mai multi dintre respondenti (38%) au indicat o slaba prezenta a acestui factor.89 0. De asemenea. Factori precum droguri/alcolism. multe dintre raspunsurile indicate la intrebarile deschise se regaseau in problemele enuntate in primul set de intrebari. factorii care au dus la amplificarea acestor probleme au fost in primul rand marginalizarea sociala (4%) si lipsa ajutoarelor economice publice (2%).25 graficul de mai jos.89 0.82 lacului Plumbuita.5% respectiv 5%). situatia parcului si a sectie politie/siguranta 9.78 1. la necesitatea infiintarii unor patrule de politie canalizare 41. identificate cu ajutorul intrebarilor grila. care ar putea fi mult mai bine valorificat si curatenie 9.57 3. sunt cauzate in general de venitul familiilor sub limita supravietuirii si de rata somajului (25%). amenajarea spatii verzi apa curenta iluminatul public locuri de munca transport in comun integrarea copiilor rromi in scoli. a fost foarte educatie / scoli si gradinite 16. violenta de orice tip sau criminalitate influenteaza intr-o masura mult mai mica viata sociala in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (12.57 3. Probleme enuntate din totalul % Au fost amintite in continuare aspecte relative la reteaua de respondentilor canalizare.

solicitare referitoare necesitate plantare braduti intre aleea pietonala si bl 1-7 pe bd. Sesizare referitoare la lipsa tribunelor in mini stadionul de la Parcul Plumbuita. de inmatriculare B 04 RBV. Memoriu referitori la borduri si trotuar pt biciclisti biciclisti Memoriu referitor la desfiintarea cismelelor.2. Sesizare referitoare la iluminat public diurn pana la orele 10-11 in Parcul Plumbuita. prezenta gropi pe portiunea dintre Palatul Ghica si prima alee care duce in parcul Plumbuita. langa ghereta de la rond.Steua Rosie . defectiune iluminat public Sesizare referitoare la panta strada defecta -se strange apa de la ploaie Solicitare asfaltare strada reparare trotuare amenajare alveole. Solicitare .l6bl77. Sesizare privind iluminatul public ce functioneaza ziua pe aleile din Parcul Plumbuita. Mentionam ca la intersectia acestor doua strazi este mult noroi. Mentionam ca este vorba de doua Dacii cu nr. B 95 BMW si de 133 . au acoperit lucrarea cu pietris in urma cu o luna. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la taierea pomilor in parcul Plumbuita. D-na Ghica. deoarece in jurul lui este imprastiat foarte mult gunoi si duce la producerea unui focar de infectie.5. iar cand ploua fantanile din pare sa fie oprite Sesizare privind necesitatea introducerii str. Sesizare telefonica referitoare la nefinalizarea lucrari de catre Acvatot.Plumbuita .Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 Anexam in continuare lista intreaga a sesizarilor si reclamatiilor inregistrate la Primaria Sectorului 2 in perioada mai sus amintita: Anul 2009 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Pentru Sesizare telefonica referitoare la stalpi de iluminat public non-functionali. Sesizare privind 3 masini abandonate pe str. Sesizare privind deteriorarea unui stalp metalic de iluminat public. Beiu Constantin si Ferestrei in programul de reabilitare. Sesizare referitoare la necesitatea relocarii containerului de gunoi din Parcul Plumbuita. Sesizare privind defectiune iluminat public diurn in parcul Plumbuita.2 Reclamatiile din zona Plumbuita.Tei –Toboc Sesizare referitoare la necesitatea curatarii lacului Plumbuita + dotarea bodyguarzilor cu cele necesare. Sesizare referitoare la udare platani in Parcul Plumbuita. nu doar cei din dreptul cladirii Gradina cu Poney. Sesizare referitoare la deteriorare poarta de acces in parcul Plumbuita. aflat pe marginea lacului Plumbuita. Mentionam ca necesita a fi udati toti platanii din zona Palatului Ghica si cei din zona Manastirii Plumbuita. Sesizarea telefonica referitoare la lucrarea apartinand Sc Distrigaz Sud SA care blocheaza accesul locatarilor in imobil si ghena pe Aleea Sinaia nr. iar acestia sa impiedice persoanele care pescuiesc cu plasa in parcul Plumbuita.propune distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare cum ar fi zona 10 . Cremenita vis-a-vis de Politia Comunitara. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in Parcul Plumbuita. precum si vandalizare mobilier urban de catre tineri turbulenti.

65. SUPERCOM S. Mentionam ca domnul Margarit Daniel propune ca in momentul in care strazile sunt maturate sa se ridice si sacii cu deseuri menajere Sesizare privind distribuire tomberoane de catre Supercom persoanelor fara contract pe Str Paroseni si Str Gimalau Sesizare privind defectiune conducta de apa pe strada Beiu Constantin in fafa imobilelor nr. Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semn de semnalizare intermitent in mijlocul carosabilului la trecerea de pietoni din dreptul Pietei Cremenita.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • un microbuz albastru cu nr.95. Solicitare primita de la "Margarit Daniel" (8582338).03. precum si montarea de cosuri de gunoi pe marginea lacului. Ferestrei. Aceste trei ma§ini au somatiile in geam dar nu sunt ridicate. in dreptul nr IB §i nr 5. Mentionam ca acestea nu sunt ridicate de aproximativ 3 saptamani Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile Petricani si Beiul Constantin Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strada Beiul Constantin Sesizare privind necesitatea ridicarii sacilor de gunoi de catre reprezentantii S. Sesizare referitoare la neaducere la nivel a canalelor pe str Oituz. Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile: Beiu Constantin. Petricani. 134 . Petricani la statia §trandul Tei.2009 22:35:19 . Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Ferestrei sect 2. Mentionam ca exista un semn de avertizare dar nu este vizibil din cauza coronamentului copacilor din zona. atat pe str Ricinului cat si pe partea opusa a acesteia. iar marcajul zebrei de pietoni nu este suficient de vizibil. in urma salubrizarii strazilor.lipsa iluminat public la Sos Petricani. 2. in data de 19. de inmatriculare DB 05 VHH. Str Beiu Constantin Aleea §trandul Tei.C. Intrarea Sefirului. langa fostul targul de animale. Mentionam ca in urma accidentului petrecut in data de 02. deoarece in zona se afla o gradinita de copii si numeroase persoane insotite de copii mici tranziteaza zona catre pare. in dreptul statiei RATB tramvai. Aceasta situatie favorizeaza producerea de accidente. Mentionam ca petentul dore§te si montarea unor panouri care sa interzica aruncarea gunoiului pe spatiul verde precum si o amenda specifica privind aceasta fapta. 46 si 48. Mentionam ca acesta prezinta un real pericol pentru copii celor 2 §coli aflate in zona Sesizare privind neingrijire parculet din Aleea §trandul Tei aflat la intersectia cu str. Mentionam ca aceasta este defecta de aproximativ 1 luna Sesizare privind montarea de limitator de viteza si indicator cu lumina galbena intermitenta la trecerea de pietoni sos Petricani intersectie cu str C-tin Beiu si Aleea §trandul Tei.05. Sesizare referitoare la gunoi pe marginea Lacului Plumbuita. Petricani. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Paroseni.2008 stalpii de iluminat public au fost inlocuiti fara a se monta becuri la ace§tia. Sesizare privind lisa becuri pentru stalpii de iluminat din Sos. sect.A. Sesizare privind lipsa capac canal pe str Fabrica de Gheata in parcarea blocului nr. Sesizare privind functionarea fara intrerupere a iluminatului public din Parcul Plumbuita Sesizare lipsa iluminat stradal -Str. Beiu Constantin nr. Paroseni Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere aflate la intersectia strazii Beiul Constantin cu Sos.

Oituz. Strazi • • Social • • • • Siguranta • • • • • Montarea de limitatoare de viteza si indicatoare cu lumina galbena intermitenta la trecerile de pietoni (sesizare primita pentru interesectia Ctin Beiu si Aleea Strandul Tei) Lucrari pentru adducerea la nivel a gurilor de canal sau lipsa capacelor de canal (str. respectiv str. Dna Ghica. in fata Bisericii din fata parcului Plumbuita + necesitate reinfiintare pe str. str. Ricinului nr. Fabrica de Gheata nr. • Sesizare referitor haite mari de caini comunitari agresivi in parcul Plumbuita. care impiedica accesul catre Clubul Seniorilor. • Sesizare referitor la prezenta a numerosi caini comunitari in Parcul Plumbuita. Petricani. 68 sect.2009 12:09:31 -construire baie fara autorizatie la Str. in fata Bisericii si a Parcului Plumbuita) Semnalizarea • • • • • • • Realizarea de constructii in spatiul privat fara autorizatie Reinfiintarea statiei de autobuz linie 282 pe str. Dna Ghica Defectiune conducte apa (str. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita • Solicitare primita de la (8582530). Dna Ghica. in data de 11. Beiu Constantin) Neingrijirea spatiilor verzi Lipsa cismelelor de apa. in zona parcului Plumbuita (sunt agresivi. • Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semafor acustic pe str. Sos. impiedica accesul catre Clubul Seniorilor) • Prezenta seringilor folosite de cei care isi injecteaza diferite substante halucinogene. Beiu Constantin) Distributie tomberoane de gunoi persoanelor care nu au contract cu firma de salubrizare si ridicarea gunoiului menajer si neridicarea deseurilor menajere Probleme cu iluminatul public (str. desfiintarea celor existente Depozitarea de gunoaie in zona lacului Masini abbandonate Distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare Lipsa tribunelor in mini stadionul Problema cainilor comunitari. fca mizerie.05. Paroseni. care musca batranii si copii. 95) Reabilitarea strazilor (intersectia Beiu Constantin cu Ferestrei). in zona parcului si chiar si in fata manastirii • Criminalitatea in zona peninsulara a cartierului • Transformarea lacului si a zonelor inconjuratoare in adevarate focare de infectie prin depozitarea deseurilor menare in aceste spatii 135 • . Mentionam ca in ultima perioada au avut loc foarte multe accidente ca urmare a semnalizarii necorespunzatoare a trecerii de pietoni. proprietarul de la adresa respectiva a construit o baie in curtea proprie. Dna Ghica statia de autobuz 282. s-a intocmit urmatorul tabel care cuprinde principalele probleme rezumate pe macrozone. str.Sesizare privind semnalizare necorespunzatoare a trecerii de pietoni la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita. mai ales in zonele in care se strange apa dupa ploi Reabilitarea bordurii trotuarelor si amenajarea pistelor pentru bi ciclisti Montarea semafoarelor acustice (sesizare referitoare la str. Mentionam ca acestia ataca oamenii si fac mizerie. Pentru a evidentia cat mai bine problemele observate de populatia cartierului. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita in sectorul 2. Mentionam ca. Sector 2. Ferestrei. parcul Plumbuita. 2.

De altfel. foarte importanta este si prezenta activitatilor culturale si sportive-recreative in viziunea intervievatilor. la nivelul arealului mai sus amintit s-au alcatuit doua modele de chestionare. De asemenea. lucru greu de imaginat intr-o capitala europeana. Nu au fost uitate problemele legate de imbunatatirea serviciilor de colectare. s-a adus in prim plan nevoia infiintarii unor centre medicale. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. cu atat mai mult cu cat zona nu este bine iluminata. chiar a unei gradinite si a unei piete agroalimentare. Locuitorii s-au plans si de prezenta cainilor vagabonzi pe strazile cartierului. Pe langa acestea. reabilitarea retelelor stradale a fost un alt aspect enuntat de populatia din Plumbuita. Rezultatele acestor chestionare prezinta autoritatilor perceptia exacta a cetatenilor si nevoilor acestora. care are o structura stradala alcatuita din 67 artere. Cei mai multi s-au declarat nemultumiti de aspecte precum reteaua de canalizare. cetatenii si operatorii economici care au completat chestionarele au mai amintit si aspecte precum lipsa transportului comun la nivelul intregului cartier. unul pentru cetateni si un altul pentru agentii economici. este necesara si infiintarea unui centru medical. amenajarea mai multor locuri de joaca pentru copii. la care se adauga starea proasta a strazilor. dintre cei care locuiesc sau care lucreaza in zona. 2. nicidecum a unui cartier bucurestean. In continuare au fost aminitite problemele legate de fluenta traficului. care lipseste pe foarte multe dintre strazi. locurile de parcare existente nu fac fata nevoilor populatiei. neasfaltate in cele mai multe cazuri.3. respondentii au mentionat lucrarile de extindere a retelelor de utilitati. In ceea ce priveste sectorul constructiilor. acoperit cu praf atunci cand vremea este calduroasa si secetoasa si de noroi in perioada ploilor.4. de curatenie cartierului sau de siguranta publica. Pe de o parte au fost subliniate aspectele negative specifice fiecareia dintre cele doua categorii in parte si pe de alta parte au fost identificate si raspunsuri comune. Astfel. transport si depozitare a gunoiului. De asemnea.necorespunzatoare a trecerilor de pietoni (sesizare referitoare la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita) • din Parcul Plumbuita Lucrari ale furnizorilor de servicii care ingreuneaza accesul in zona 2. Si lipsa locurilor de parcare ridica mari probleme in cartierul analizat.5. mai ales odata cu lasarea serii.5. Strazile au aspectul de camp deschis. o principala prioritate in viziunea atat a locuitorilor cat si a agentilor economici o reprezinta legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. si inca unul a carui populatie are o putere economica scazuta. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic Infrastructura stradala este unul din punctele sensibile ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Concluzionand. dau imaginea unei localitati rurale. fapt care indica necesitatea gasirii unor solutii pentru remedierea acestor lipsuri ale cetatenilor. din care 3 strazi cu o importanta 136 . Acest aspect. Desi caracterizat cu precadere ca un cartier rezidential. Multi locuitori se tem pentru pentru viata lor si pentru bunurile personale. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie In scopul de a sprijini autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona pentru formularea unor strategii de dezvoltare urbana ce vor sta la baza alcaturii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana dedicat perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.

Traficul este intens. Sos. modernizarea drumurilor. Bd. care limiteaza zona in studiu pe latura vestica – Sos. atat pietonal cat si auto. imediat in spatele Sos. sau in zona cuprinsa intre Str. Fabrica de Gheata. Odata finalizat acest proiect. situatia prezentata nu constituie un aspect foarte dificil. Vorbim astfel despre reorganizarea spatiilor verzi si amenajarea de locuri de joaca pentru copii. montarea de limitatoare de viteza pe strazile care permit circularea cu viteza mare. inspre lac. Astfel. perimetrul. 2. Str. 3. prin functiile pe care le indeplineste la nivelul intregului cartier si chiar al sectorului. Petricani si Str. Petricani. Primaria Sectorului 2 a implementat proiecte de reabilitare a strazilor. sunt in stare de degradare. asfaltarea trotuarelor strazilor nou amenajate si amenajarea celor existente. a inceput constructia complexului rezidential Cooper Beach din Str. altele insa. au fost enuntate nevoile de dezvoltare cu privire la zona de studiu. astfel incat toti cetatenii din zona vor beneficia de imbunatatirile aduse. Un alt punct care necesita atentia deosebita a autoritatilor il reprezinta transportul. Sos. prin modernizarea infrastructurilor. de gasirea unor solutii pentru interzicerea depozitarii de deseuri in imediata 137 . Daca pentru cei care locuiesc in apropierea acestor artere principale. Altfel spus. la interior. celelalte mijloace strabatand celelalte doua artere. Aceasta aglomeratie se explica prin faptul ca face legatura intre centrul orasului si DN2 / E60. pe langa piata de imobile in scop comercial – reprezentate de locatii pentru constructia de spatii de birouri. rezidentii din zona care nu au masini personale fiind nevoiti sa se deplaseze pe jos pana la cea mai apropiata statie de autobuz/troleibuz/tramvai. In felul acesta. Considerand problemele enuntate mai sus. drumuri care fac conexiunea intre capitala si orasele din estul tarii (Moldova). Colentina. au intrat in atentia investitorilor si spatiile din vecinatate. Parte dintre ele au fost deja reabilitate. D-na Ghica. de punerea in functiune a iluminatului public in zona parcului si a lacului. Pentru a veni in sprijinul cetatenilor si a celor care desfasoara activitati in acest spatiu. crearea de noi locuri de parcare supraterane. fiind greu accesibile transportului. mai ales in zonele rezidentiale. Dupa cum se amintea si mai sus. atat din cauza numarului mare al autoturismelor rezidentilor. fiind printre altele una dintre cele mai intens traficate artere la nivelul Bucurestiului. ceea ce poate duce la producerea de accidente.deosebita la nivelul intregului sector: Sos. imaginea zonei se va schimba. Colentina. perimetrul studiat este delimitat in partea sudica de una dintre arterele cu cea mai intensa circulatie. in care nu toate strazile sunt asfaltate si a caror stare actuala prezinta pericol de producere a accidentelor. a retelei de apa si canalizare pe anumite strazi. Cu alte cuvinte. a atras si atentia proiectelor imobiliare. pentru cei care au domiciliul in interiorul zonei Tei Toboc. faptul ca nu beneficiaza de servicii de transport public devine problematic. 4. se propune adoptarea unor masuri precum: 1. Colentina. nu este traversat de niciun fel de mijloc de transport. Soseaua Colentina este caracterizata de un trafic intens. au fost identificate mai multe proiecte ce ar trebui puse in practica pentru ridicarea standardelor de viata ale rezidentilor. a pietrisului sau a pamantului care le acopera. Colentina. o problema principala in cadrul perimetrului o constituie starea drumurilor. Oituz. In scopul imbunatatirii infrastructurii rutiere. care pot fi inchiriate la preturi convenabile. din cauza pietrelor sparte. centre commerciale si depozite. Tot aceasta cale de comunicatie concentreaza si cele mai multe mijloace de transport in comun. cat si al transporturilor de marfa catre centrele comerciale care functioneaza in arealul din jurul acestei artere. Asa cum a fost deja amintit anterior. Gherghitei si Str. Doamna Ghica.

Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2. precum Str. ar trebui sa tinteasca mai ales spre imbunatatirea accesibilitatii si viabilitatii strazilor minore interne. Str. pe langa folosirea tuturor suprafetelor. Petricani. cu scopul de a face traficul pietonal mai bun. acestea au o importanta secundara. a caror situatie in prezent este negativa. Str. trebuie mentionata si problema sigurantei publice. Ricinului. pe langa problemele care priveau amenajarea sau organizarea spatiilor verzi sau infiintarea spatiilor de petrecere a timpului liber dedicate diferitelor grupe de varste. de infiintarea unor servicii medicale. care comunica unele cu altele. D-na Ghica e Sos. Acesta este unul dintre punctele care trebuie sa atraga cea mai multa atentie din partea autoritatilor. Astfel. Un alt aspect important al serviciilor sociale. precum Sos. cum ar fi o biblioteca la care sa aiba acces toti cetatenii. cat si in cadrul consultarilor publice organizate anterior alcatuirii prezentului studiu. Acest contrast este reprezentat mai ales printr-o diferenta a aspectului calitativ al strazilor si conditiile de viabilitate stradala si pietonala pe fiecare dintre aceste strazi. Putem sa amintim printre acestea infiintarea unei piete agroalimentare sau organizarea unor spatii de recreere si petrecere a timpului liber. Din punct de vedere al serviciilor publice si sociale. pentru cei care nu au o calificare sau care nu-si gasesc de lucru in domeniul in care sunt calificati si doresc sa-si faca o noua specializare. Evident. de organizarea unor spatii de parcare.6. Str.6. rezulta a fi de o mare importanta si introducerea de semne stradale orizontale (de exemplu dungile pentru separarea benzilor. tot printre masurile urgente care trebuiesc luate amintim extinderea retelelor de apa si mai ales de canalizare. o sala de sport sau chiar centre de formare profesionala. parcarile si punctele de traversare 138 . Este adevarat ca populatia din zona beneficiaza de serviciile ambulantei sociale. ca si de cele ale Clubului Seniorilor. In plus. securitatea cetatenilor este un aspect operational al acestor nevoi. Beiu Constantin. daca ne gandim la importanta sa in cadrul unei comunitati in care populatie prezinta o tendinta de imbatranire. dar prezenta unor cabinete medicale sau a unui dispensar medical este absolut necesara. Interventiile necesare pentru restaurarea si reechilibrarea acestui standard calitativ in toate strazile din zona.Steaua Rosie – Petricani cer o imbunatatire a conditiilor generale ale cartierului. Printre operele de intretinere. Dupa o prima analiza a teritoriului iese la iveala un contrast evident intre situatia arterelor principale ale zonei. Colentina.apropiere a lacului. Sunt si alte servicii care lipsesc in perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. spre deosebire de strazile de legatura interna si de dimensiuni mai mici. 2. care sunt in conditii jalnice. pe langa faptul ca ar trebui mai intai de toate asfaltate strazile care sunt inca acoperite de pamant (ceea ce nu face decat sa ingreuneze conditiile de circulatie auto si pietonala cand ploua sau ninge). Steaua Rosie. dar prin comparatie cu cele amintite anterior. Solutia indicata pentru aceasta problema este cresterea numarului politistilor comunitari. ar fi necesara infiintarea de noi treceri de pietoni si restaurarea celor deja existente. este cel al serviciilor medicale. ar trebui sa se inceapa o opera de intretinere a invelisul stradal. care a fost subliniat atat in rezultatele chestionarelor la care cetatenii si agentii economici au raspuns. prin eliminarea gaurilor care reprezinta un obstacol in bunul mers al circulatiei autovehiculelor si prin largirea strazilor de legatura pe diverse portiuni din zona. In acest sens. cu obiectivul specific de reamenajare a teritoriului. acestea fiind prioritatile.1 Infrastructura publica urbana Lipsurile existente la nivelul infrastructurii zonei Plumbuita .

o interventie de reamenajare a zonei nu poate porni daca exista in continuare aceasta bariera arhitectonica si imbunatatirea accesibilitatii fata de ceea ce li se ofera acum rezidentilor si persoanelor care vin aici. ar putea fi realizate asa-zisele “fose biologice” sau conducte pentru ape menajere si pentru garantarea nivelului de igiena si. mai ales ca actuala retea de tramvaie permite doar accesul in zona limitrofa in partea centrala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . facand astfel mai placuta si usoara circulatia nocturna in trafic. care se deschide intre Strada Gherghitei. precum Sos. sau mai bine zis Sos. element care mareste gradul de degradare si izolare a persoanelor care locuiesc aici. sa se tina cont atat de apele rezultate din activitatile domestice cat si de cele din precipitatii. Este prezenta o retea de servicii publice doar in strazile care delimiteaza macro-zona la Sud si Est. O reamenajare a zonei ar face ca accesibilitatea interna prin mijloacele de transport care au trasee pe strazile mai putin importante si mai mici sa fie mai buna. 2.2.6.pietonala) si verticale. Si construirea eventualelor canale si a unui centru de epurare in apropierea marginii lacului Plumbuita. Este nevoie. este necesara implementarea unor semne de circulatie si avertizare verticale si orizontale. Pentru a garanta o mai buna siguranta.Steaua Rosie . Colentina. pe de alta parte. pe de o parte. reprezinta o foarte mare dificultate pentru locuitori. De o foarte mare importanta rezulta a fi si prezenta unui sistem de utilizare a gunoaielor in conformitate cu respectarea mediului inconjurator si mentinerea unui nivel adecvat de igiena. cat si spre lac. garantand. pentru orientarea in maniera disciplinata a mersului vehiculelor si mijloacelor de transport. care poate fi obtinut prin implementarea diverselor cosuri de gunoi pentru diferitele tipuri de gunoaie. Petricani si D-na Ghica.Petricani. D-na Ghica si Sos. calitatea vietii in general. marind o eventuala activitate turistico/economica indreptata atat spre zonele de verdeata de aici. Recalificarea acestei zone ar trebui sa vizeze si imbunatatirea sistemului de canalizare pentru adunarea apelor menajere. Barierele arhitectonice contituie de asemenea o dificultate pentru persoanele cu probleme de sanatate. In ceea ce priveste strazile de dimensiuni mai mari. Str. Pentru a elimina riscul de inundare a strazilor din cauza ploilor si a evita crearea de inundatii care ar pune in pericol si ar crea pagube locuitorilor si celor care folosesc strazile si asigurarea curatarii apelor murdare departe de locuintele oamenilor si cele de birouri. si spre manastirea Plumbuita. Distantele mari si slaba legatura stradala a anumitor zone fac tot mai dificila accesibilitatea in cateva din portiunile interne a serviciilor in perimetrul luat in analiza. Colentina – Str. este necesara instalarea unui sistem de iluminare prin lampi prezente pe toata lungimea strazii. Infrastructura sociala Zona Plumbuita . ar fi posibila ajungerea la un nivel de comunicare urbana. 139 . este fundamentala construirea unui sistem de retea de canalizare mixta pentru a aduna atat apele murdare urbane cat si pe cele rezultate din ploi. Lipsa liniilor de autobuz si tramvaie in zonele interne care sunt departe de principalele axe de comunicare. Cu o imbunatatire a retelei stradale. deci.Petricani este in prezent o zona care beneficiaza de o slaba infrastructura sociala. Reamenajarea infrastructurii strazilor este necesara deoarece ar permite imbunatatirea ritmului de viata a locuitorilor si ar face mai usoara accesibilitatea in zona ceea ce ar duce la imbunatatirea si marirea activitatilor economice in acest perimetru. mai ales daca nu au masina proprie. ar trebui realizata pentru a imbunatatirea nivelului de igiena si diminuarea gradului de poluare. mai ales in interiorul noilor spatii publice cu importanta socio-culturala. in consecinta. serviciile locuitorilor si. In acest sens. cu costuri majore si timpi tot mai mari pentru cei care au nevoie de anumite servicii sociale. Petricani.

cu capacitate de a atrage un numar mare de persoane. procentul mare de abandon scolar. centrele culturale. intr-adevar. planificarea urbanistica a cartierului nu a tinut cont suficient de mult in ceea ce priveste necesitatile de a fi create spatii publice fundamentale pentru a putea coexista din punct de vedere social si cultural a cetatenilor care locuiesc aici. Sunt multe problematicile de tip social si ambiental. In plus. concerte si festivaluri. acestea nu reprezinta intregul potential al zonei din punct de vedere al activitatilor sportive. ceea ce lipseste cu desavarsire in Bucuresti si in Romania in general. Creste astfel si riscul de izolare sociala pentru cine locuieste aici si de marire a criminalitatii in zona. ar putea constitui un sistem de prevenire a activitatilor ilegale mai ales in zona spatiilor verzi si in apropierea marginii lacului. organizata urmarind o logica zonala.culturale. in prim plan fiind abuzul de substante stupefiante si alcoolul. ar trebui puse la punct serviciile de paza. nu dispune de cinematografe. asa cum se intampla intre comunitatea rroma si celelalte prezente aici. In plus. nici zona imediat apropriata axei de comunicare principala. zonele sportive si recreative. Acest element rezulta tot mai critic cu cat zona este foarte neomogena sub aspect etnic si cultural. Pe langa aceasta. ar dota zona cu structuri necesare pentru dezvoltarea diverselor activitati artistico-cultural. lansari de carti si diverse alte activitati in general. realizandu-se in acest mod zone predispuse la ghetouri (Tei Toboc). ca si de aparitie a delincventilor. Modul dificil de intalnire si interactiune intre diversele etnii prezente in aceasta zona. cat si in peninsula Ricinului-Tamaioarei-Plumbuita. sunt cateva structuri sportive precum zonele de joaca. inclusiv in strazile din perimetrul Tudor Mihai. Colentina. Structura etnico-sociala si culturala este. slaba atentie acordata partii gunoaielor. bibliotecile. prezenta activitatilor culturale si artistice de acest tip ar putea atrage in mod sigur diverse activitati economice (pub-cafenele. Previziunea realizarii unui nou Centru Social si a unei biblioteci a cartierului. prin promovarea expozitiilor (pictura. ar putea fi imbunatatit printr-o atentie deosebita alocata apectului politic si cultural. de altfel. chiar si sporturile acvatice ar putea fi practicate pe lac. teatre si centre unde sa te poti culturaliza in general. absenta structurilor socio. de fotbal. discoteci-baruri). activitati cu un potential economic dezvoltat. zonele verzi dotate cu un sistem de monitorizare si de paza. Protectia zonei prin efectuarea rondurilor Politiei Comunitare. muzeele si teatrele. Sos. pentru a mari procentul de siguranta al persoanelor care locuiesc aici. In plus. In plus. baschet si alte sporturi. odata exploatate toate modurile de recreere in intreaga zona. ar putea fi dificultatile care s-ar putea rezolva cu 140 . sculptura). etnica si sociala. Factorul infrastructural poate fi un punct determinant pentru noile forme de coexistare interculturala. zona luata spre analiza este total lipsita de spatii recreative si locuri destinate schimbului cultural. atat dintre rezidenti cat si turisti. spatii care lipsesc cu desavarsire atat in peninsula Tei Toboc. diferite activitati si work-shopuri artistice si culturale. ar putea fi instituita o zona cu o imensa activitate culturala. precum pietele. Intr-adevar. stilurile de viata caracterizate ca fiind de nivel jos din punct de vedere al standardelor igienice si de sanatate. in special in anumite zone unde starea de degradare este tot mai mare. Singurele structuri care in momentul de fata ar putea atrage activitati de schimb cultural si socializare in zona. izolarea zonei si a persoanelor care locuiesc aici depinde mai ales de spatiile de unire publica. Totusi. prin intermediul camerelor de supraveghere capabile sa monitoreze activitatea in interiorul zonei. atat pentru cei care locuiesc aici cat si pentru turisti.Oituz – Emanciparii – Gherghitei. reprezentata de areale unde accesul este aproape inexistent.precum si in insula care este in apropiere de Manastirea Plumbuita.

cu siguranta. ar putea fi niste puncte de sprijin pentru dezvoltare si contituire a noilor baze economice zonale. In ceea ce priveste spatiile pentru persoanele in varsta. cheltuieli care sunt acoperite prin ajutoare sociale. Consecintele pozitive ale actiunii de acest tip ar putea sa reprezinte o foarte mare reducere a activitatilor ilegale in zona si o marire a activitatilor economice atrase de o diminuare pe plan larg a degradarii zonei. un Club al Seniorilor. cu structura bine organizata de operatori si persoane care se se ocupe de partea sociala si culturala. telecomunicatiile si energia sunt servicii esentiale. servicii de prim ajutor si de ingijire a bolnavilor.3. Prezenta numeroasa a populatiei care are nevoie de ajutor necesita mai multa asistenta. cartierul are deja un centru de dimensiuni mici ce-i drept.6. se bucura de o pozitie strategica si nu foarte periferica fata de centru si prezenta un potential foarte mare de dezvoltare in ceea ce priveste infrastructura. Infrastructura de afaceri Retele de transport eficiente. ingrijiri la domiciliu si structuri de protectie. sudura. Perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. ar putea constitui mai apoi un adevarat stimul in ceea ce priveste dezvoltarea in planul muncii si formarea capitalului uman. care se confrunta cu un declin economic si social. s-ar putea considera potentialul structurii sociale deja existente . mase plastice. Strcturile cartierului nu reusesc sa satisfaca nevoile primare cum ar fi asistenta persoanelor cu probleme sociale si psihologice si a activitatilor de asistenta informativa prin intermediul celor care ii consulta. care in momentul acesta la Bucuresti nu reprezinta o dezvoltare industriala. In cartier lipseste si un punct de asistenta permanenta. care in zona de analiza nu sunt prevazute. ceea ce ar influenta pozitiv procentul rezidentilor fara loc de munca. Cursurile de formare profesionala. tinichigerie. ar diminua numarul somerilor care locuiesc aici si ar creste starea de bunastare si viata mai buna a locuitorilor. in ceea ce priveste forta de munca. dar reprezentant un imbold pentru proiectul de aprovizionare cu medicamente. Aceste lucruri ar fi fundamentale mai ales in ceea ce priveste tinerele mame. in privinta ocuparii specializate pe domenii in ceea ce priveste munca si conditia psihologica si sociala a locuitorilor. o situatie din care.evitand astfel infiintarea si functionarea unor servicii de doua ori. Astfel. gratuite pana la o anumita limita. O serie de interventii bazate pe infrastructura business ar putea sa sprijine atat comertul en-gross cat si cel endetail in zona. In plus. Chiar daca exista farmacie sociala. Sunt si magazine care vand diferite produse alimentare sau industriale. fiind utile campaniile de informare si de prevenire legate de sfera sociala si sanitara si legate de asistenta sociala a tinerilor si a batranilor. pentru ca existenta si accesibilitatea lor este necesara pentru cresterea economica. structura care nu este totusi suficienta pentru a satisface toate nevoile populatiei cu varsta inaintata din intreg perimetrul. O asemenea actiune nu ar presupune un efort si sarcini atat de grele. reparatii auto etc. ar putea avea adevarate beneficii. In toata zona sunt putine societati de productie: mobila. parchet. zona ramane in plan general fara resurse in gradul de a fi specializate si capabile sa raspunde nevoilor intregii populatii care locuieste in acest cartier. 2. rezidentiala. 141 . avand in vedere situatia avantajoasa in care se gaseste sectorul 2. si zona Plumbuita – Steaua Rosie. de oferire de asistenta sociala si de asigurare de ture suplimentare ale doctorilor si stomatologilor in zona. facand ca serviciul de asistenta sociala sa fie mai dezvoltat per total pentru intreaga populatie.Farmacia Sociala din interiorul Manastirii Plumbuita . servicii de strungarie. a serviciilor si localizarea productiva (nu sunt prezente in perimetrul acestei societati in ceea ce priveste productia).Petricani.ajutorul centrelor de informare permanenta.

b) Zona este reprezentata de 6. Am putea analiza dezvoltarea diverselor tipologii de infrastructura de business in zona luand in considerare diversele tipuri de investitii in teritoriu care ar putea fi realizate si astfel am putea vedea potentialul cresterii oferite de fiecare oferta din zona pentru fiecare dintre acestea. al asiguarilor. Mai mult. a volumului de afaceri. 142 . Zona ar avea insa nevoie de: • Imbunatatirea calitativa a strazilor si a transporturilor publice in general.775 operatori economici. Sectorul 2 este unul dintre cele mai dezvoltate din Bucuresti din punct de vedere economic. imbunatatirea infrastructurii existente si construirea unor noi strazi in apropierea lacului Plumbuita . reprezinta punctul slab al sectorului: aici au fost. multumita propriei pozitii strategice. favorizand in acest mod accesibilitatea in zona a muncitorilor si a potentialilor clienti. zona reprezentata de Str. cifra care reprezinta numai 5. anumite zone s-au evidentiat in analiza noastra prin anumite activitati in care merita sa se investeasca in continuare pentru dezvoltarea cartierului. • Optimizarea zonei trebuie sa se bazeze pe o imbunatatire a serviciului de curatenie urbana. Sub aspect economic.000 de locuitori din care preponderent sunt locuitorii cu vârsta aptă de muncă pentru care trebuie identificate posibilităţi de angajare in zona. PIB-ul pe cap de locuitor este aproape triplu fata de media orasului (9.000 euro). Am putea deduce astfel ca pe arterele principale de legatura prezentate mai sus se concentreaza un procent de activitati cu un ptential mare in paralel cu legatura numarului total al activitatilor prezente in sectorul 2. capabila sa valorizeze zona fundamental pentru tipul de servicii si activitati care prevad o relationare directa cu clientii. un procentaj minim. astfel. Colentina prezinta si acum. sa se realizeze infrastructura ulterioara. prin intermediul proiectelor ce urmează să se implementeze prin fonduri structurale. eliminarea deseurilor trebuie sa se faca in mod natural in mediu si. • O marire a serviciilor de inalta tehnologie precum furnizarea si crearea retelelor fixe si wireless in scopul de a se imbunatati mai ales posibilitatea de informare a intreprinderilor si a operatorilor. ale capacitatilor de vanzare si distributie. financiare.7% din totalul firmelor din sector. In ceea ce ar insemna dezvoltarea investitiilor in sector din punct de vedere informational. crescand volumul acestora si. In general. Daca am lua in considerare urmatoarele premize: a) Zona se prezinta intr-o maniera neomogena cu o foarte mare concentrare a activitatilor productive in apropierea arterelor care fac legatura cu axele mari. sunt prezenti 21.trebuie specificat ca zona Plumbuita are o populaţie de circa 24. datorita densitatii urbane si volumului mare de trafic o buna atractivitate in ceea ce priveste investitia.075 euro fata de media de 3. c) In interiorul arterelor de legatura principale circa 80% din activitatile zonei Plumbuita Steaua Rosie . precum Sos. iar acest procent reuseste aproape sa compenseze deficitul activitatilor economice pe strazile mai putin importante din zona.Petricani.7% din total.417 operatori economici activi. Petricani / Sos. Prin urmare. oficial 1. Colentina. prin urmare. cat si in zonele limitrofe si cele rezidentiale ar facilita transportul de marfuri. Str. Petricani si Strada D-na Ghica. este de dorit o actiune care sa favorizeze cresterea acestei valori. Dar cartierul Plumbuita / Petricani / Steaua Rosie.5% din zona totala a sectorului 2 si numarul companiilor prezente aici constituie 5. • Opere de recalificare urbana complexa.

a catorva companii. Gherghitei. care desi este in afara perimetrului pe care il analizam. ar putea sa fie favorabila. ca urmare a faptului ca terenurile sunt ieftine si a prezentei in zona a importantelor axe stradale. ar putea fi un factor de stimulare a dezvoltarii zonei in mod indirect. ar putea constitui un serviciu important pentru locuitorii din zona. ar putea fi unul dintre viitoarele puncte de dezvoltarea a acestui loc. cat si pentru promovarea activitatilor culturale si recreative care pot fi realizate in zona. Fabrica de Gheata. precum Supercom. legala si controlata. infiintarea unor noi sedii rezidentiale si. dezvoltarea unei structuri corespunzatoare pentru realizarea unei piete agroalimentare stabile. creand astfel un nou brand pentru capitala si aducand cu ea o serie de activitati economice colaterale pentru aceasta zona. Referindu-se la realitatea comerciala a intregului cartier se observa ca nu exista piete agro-alimentare. in pozitie strategica. Zona lacustra ar putea sa fie utilizata atat pentru promovarea sportului nautic. Str. ce ar putea fi folosit prin infiintarea unui traseu pitoresc strabatut de un trenulet. car ar putea intra in circuitele turistice. sunt intr-adevar cele mai active din punct de vedere economic. Zona. artistice si mai ales cele recreative. Petricani. ( dintre cele sigure) precum cel realizat de Copper Beach. discoteci cu vedere directa la lac. dar care nu este dezvoltat la maxim. In zona este prezent si un pasaj subteran care leaga Palatul Ghica de Manastire. Aceste strazi (Colentina. ceea ce ar face ca o serie de activitati economice sa mearga bine. Ghica. Potentialul zonei pentru acest tip de investitie este fortat de prezenta zonelor verzi si de elementele de relevanta arhitecturala istorica si culturala. mai ales pentru lansarea 143 . inclusiv activitatile culturale. printre care Mc Donald’s si Mega Image. In plus. Din punct de vedere al realizarii investitiilor productive in sectorul de distributie alimentara.Analizand posibilitatile de dezvoltare ale investitiilor de pe piata imobiliara. obiect de interes din partea marilor intreprinzatori imobiliari pentru pozitia sa favorabila constructiei de noi centre rezidentiale precum si birouri (fiind aproape de zona Pipera). In zona imediat urmatoare a intersectiei dintre Colentina si Str. in consecinta. nu beneficiaza in schimb de un numar de puncte de restaurare suficient pentru a putea satisface intreaga zona. ne dam seama cum diferite zone mai mici sunt deja utilizate. care benficiaza de mijloacele de transport in comun si care are un trafic destul de intens. a vanzarilor de terenuri si a chiriilor. lucru pretios pentru activitatile comerciale de mica si mare intreprindere din zona. precum distractiile in baruri. foarte bine deservite de mijloace de transport. Fabrica de Gheata). Pana la momentul in care acest tip de investitie poate fi pus in practica. 5 e 6). Daca consideram in ultima instanta potentialul de crestere al activitatii de stocare. ne dam seama cum potential destul de dezvoltat ale diverselor infrastucturi urbane si generale de recalificare in zona ar putea avea un impact pozitiv in ceea ce priveste cresterea investitiilor imobiliare. ar trebui in primul rand sa se imbunatateasca infrastructurile stradale si retelele de distributie energetica. cat si pe cea din celelalte zone (zona 4. distributie a marfurilor si activitatii de transformare si gestiune a deseurilor. in al doilea rand ar fi necesar. La ceea ce s-a scris deja trebuie adaugat un punct de importanta vitala: construirea centrului comercial Andronache. cateva importante investitii au fost realizate de marile GDO alimentare. cu cea mai mare concentrare a populatiei. pentru a putea deservi nu doar populatia care locuieste in acea zona. favorizate de prezenta unor zone neutilizate in apropierea intregii parti de est a malului Lacului Plumbuita. sunt arterele mari de circulatie care dispun de un potential productiv a investitiilor. printr-o marire a valorii pamantului. Nasterea investitiilor de acest tip si a unui nou impuls pentru santierele deja existente. oferind posibilitatea de a se ajunge in acest fel la Manastire. Prezenta unui astfel de tip de investitie lasa sa se presupuna existenta unui potential al investitiilor de acest tip. o crestere demografica.

42‰ in zona Plumbuita. in raport cu 12. Petricani Investitii Investitii • Punct de interes pentru investii imobiliare .Petricani Puncte tari Oportunitati Situatia economica Situatia economica • Dezvoltarea unui mediu economic. programe pentru ofera servicii socio-psiho-medicale dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul programelor sociale Infractionalitate • Existenta patrulelor de interventie Infractionalitate • Instalarea unui sistem de supraveghere video • Disponibilitatea administratiilor publice de a se implica in cresterea sigurantei comunitare Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana • Prezenta principalelor artere de transport din • Existenta unor terenuri nefolosite in 144 .200. Colentina. Dana Ghica.• Posibila dezvoltare in zona din jurul lacului Plumbuita a spatiului rezidential Panorama complexul rezidential “Blue Tower”. un control foarte mare al teritoriului. ceea ce poate duce la crearea de • Predominarea populatiei din grupa de varsta apta lcouri de munca de munca (66% locuitori cu varsta cuprinsa intre 19-60) • Cresterea fenomenului de mobilitate a populatiei • Rata scazuta a mortalitatii (9. care se II si a complexului comercial Galleria adreseaza populatiei cu venituri medii Bucharest • Posibilitatea obtinerii de finantari de la bugetul local si din fonduri externe Situatia demografica Situatia demografica • Populatie de aproape 24. Sos. 1 scoala de limba araba) crearea de noi locuri de munca • Infiintarea unor servicii si programe de sprijinire • Existenta programelor de sustinere a familiilor defavorizate in cadrul manastirii financiara a elevino (acordarea suplimentului de hrana.3‰ in sectorul 2 si 11.7 Analiza SWOT a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . prin prezenta • Investitii private in construirea de spatii celor 1.000 ron/an transformarea lor in spatii economice sau destinatii productive • 79% dintre activitatile economice sunt concentrate in lungul celor trei artere principale Sos.unui numar semnificativ de activitati in sectorul de gestionare si de adunare a deseurilor. Str.000 locuitori • Potential de extindere comercial si rezidential. 2.775 societati economice rezidentiale • 15 din aceste societati au o cifra de afaceri de • Reorganizarea spatiilor abandonate si peste 4. reusind astfel sa combata depozitarea ilegala a deseurilor. care rechizite gratuite. acordarea de • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala. 1 • Impulsionarea activitatilor economice si scoala generala.5‰ in Bucuresti) Caracteristici sociale Caracteristici sociale • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 gradinite.

troleibuz 66.417 operatori inregistrati in sectorul 2) • Nu toate firmele inregistrate au intr-adevar punctual de activitate in cartier. ceea ce inseamna in realitate o cifra si mai mica • Nivel de trai scazut • Nivel scazut al productivitatii (activitati low tech) si prezenta societatilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Investitii atractivitate pentru investitorii • Slaba economici din cauza aspectului neingrijit al zonei si a lipsei serviciilor Situatia demografica • rata natalitatii mai mica decat media pe Bucuresti (9. ca si accesul pe piata muncii.1‰ in Bucuresti si 9.9% in Bucuresti ) • Spor natural negativ (-0.3‰) Caracteristici sociale • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri.29% din totalul de 21. ca urmare a scaderii puterii de cumparare Investitii • Stagnarea investitiilor in perioada crizei • Inasprirea conditiilor de obtinere a finantarilor Situatia demografica • Fenomenul de migratie ia amploare (din chestionare rezulta ca 65% din membrii comunitatii se transfera in alte zone ale Bucurestiului) • Imbatranirea populatiei Caracteristici sociale • Nivel educational scazut in cadrul comunitatii de rromi.25% din totalul sectorului 2) • Probleme de siguranta publica • Lipsa unor centre de zi dedicate unor grupuri tinta: persoane cu nevoi speciale. 11 furturi din locuinte. 3 furturi din societati commerciale. 69 furturi din auto.• sectorul 2 – Colentina. din cauza gradului scazut de integrare a membrilor etniei • Spatii locative insuficiente Infractionalitate • cresterea ratei somajului si a saraciei. 282. care au dificultati in infruntarea crizei economice • Cresterea ratei somajului • Fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata • Piata de consum tot mai scazuta. raportat la 16. copii mai mici de 3 ani.9‰ in sectorul 2 ) • procentul populatiei sub 18 ani mai mic in raport cu media pe Bucuresti (15% in Plumbuita. ceea ce are ca si consecinte cresterea ratei criminalitatii • lipsa unor programe sociale pentru reduce rea faptelor de violenta comise de gastile de 145 .1‰ in Plumbuita.5% in sectorul 2 si 17. 182. ce ar putea fi trasformate in spatii productive Asfaltarea strazilor din interiorul arealului Organizarea unei piete agro-alimentare Puncte slabe Situatia economica • Prezenta scazuta a agentilor economici (8. D-na Ghica si Petricani Zona strabatuta pe arterele externe de mai multe mijloace de transport public (autobuze 153. 167. tramvaie 16 i 36) • • prezent. victime ale violentei in familie • Lipsa serviciilor medicale publice in cadrul perimetrului analizat • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Infractionalitate • Potential criminogen ridicat (conform datelor Politiei Comunitare: 148 fapte penale in primele 6 luni ale anului: 13 talharii. 1 Amenintari Situatia economica societatilor de mici • Predominarea dimensiuni. comparativ cu 10. adica 13. 28 distrugeri.

care au fost transformate • Trafic foarte intens pe cele 3 artere principale in depozite de deseuri menajere • Insufiecienta structurilor dedicate timpului liber si activitatilor culturale • Inexistenta unei piete agroalimentare 3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana 3. planul de actiune ales pentru zona Plumbuita au la baza analiza cadrului strategic. precum si pe baza sugestiilor partenerilor/ actorilor locali consultati. 3. Politia Comunitara Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana • Situatia negativa in ceea ce priveste retelele de • Posibila concentrare a investitiilor in canalizare si de apa infrastructura in zona Fabrica de Gheata. 9 cartier furturi de autovehicule) • numarul redus al efectivelor de politisti si insuficienta colaborare intre institutiile responsabile – Politie.1. obiectivele / prioritatile identificate. competitivitate regionala si cooperare teritoriala europeana). cat si la 146 . de accessibilitate si transport si pe piata imobiliara. a contextului socio-economic. 14 furturi simple. Prioritati la nivelul UE Romania trebuie sa se racordeze atat la Politica de Coeziune a Uniunii Europene (care se axeaza pe trei obiective: convergenta.1. 3. Sector 2. Bucuresti este elaborat in concordanta cu prioritatile stabilite la nivelurile: Uniunii Europene. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie . national. Elemente externe zonei Masterplanul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. de mediu.1.1.furt din buzunare/genti.1. regional si local.Petricani Strategia definita. unde se construieste complexul rezidential • 27 din cele 67 de strazi sunt neasfaltate • Lipsa unei retele de transport in interiorul zonei • Neluarea unor masuri pentru curatarea spatiilor nefolosite. Jandarmerie.1.

3.). Romania puncteaza alinierea politicii sale de dezvoltare la prioritatile europene de dezvoltare. cu un PIB<75%. fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei. si anume cresterea competitivitatii. PND constituie. Trebuie aminitit faptul ca propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in perioada de programare 2007-2013 reflecta o reorientare in sensul sustinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale incluse in Agenda Lisabona si Agenda Göteborg. regiunea X fata de media nationala etc.prioritatile Agendei Lisabona. incercand in acest scop imbunatattirea conditiilor pentru cresterea si ocuparea fortei de munca. care se axeaza pe reducerea cat mai rapida a decalajelor existente fata de UE prin metode promovate la nivel european si care vor beneficia de o sustinere financiara substantiala din partea UE. reprezentand strategia agreata de Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale. ca si fundamentarea acesteia pe masuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european. Programul National de Dezvoltare se concentreaza. Astfel.1. si pe de alta parte la nivel intern (ex. credite externe. Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC). prin folosirea PND-ului. cat si externe (fondurile structurale si de coeziune.). PND serveste si la stabilirea ordinii prioritatilor investitiilor publice pentru dezvoltare. Programul Operational Regional (2007 – 2013). instrumentul fundamental pe care Romania il are la dispozitie in idea de a recuperara cat mai rapid decalajul existent la nivel socio-economic. urban-rural. proveniente atat din surse interne (buget de stat. Asadar. 3. 4. Cadrul Strategic National de Referinta (2007 – 2013). 147 . obiectivul amintit urmareste accelerarea procesului de convergenta a Statelor membre si a regiunilor mai putin dezvoltate. la nivel national: 1.2 Prioritati la nivelul national Enumeram in continuare principalele documente strategice necesare in procesul de dezvoltare strategica a Romaniei. etc. ocuparea deplina si protectia durabila a mediului. Tot in baza PND a fost elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007 . ce grupeaza in interior mai multe domenii si sub-domenii prioritare: 1. Planul National de Dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013. Totodata. in primul rand asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. al carui scop consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala in regiunile din cadrul UE. Pe aceleasi obiective ale Agendei Lisabona si ale Agendei Göteborg se axeaza strategia de dezvoltare a PND 2007-2013. 2. Toate regiunile Romaniei se incadreaza in obiectivul “Convergenta”. cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. Cu alte cuvinte. la indeplinirea carora va trebui sa contribuie. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala. 3. 2.). si a directiilor catre care vor fi alocate fondurile publice pentru investitii. etc. bugete locale. Proiectele desfasurate sub obiectivul “Convergenta” pot fi finalizate prin cele trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). este documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala. dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. pe de o parte intre Romania si Uniunea Europeana. Strategia PND include sase prioritati nationale de dezvoltare.1. In acelasi timp. de altfel. Planul National de Dezvoltare (PND) (2007 – 2013).2013.

Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov 2007 – 2013 (PDR BI). adica “sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile. cat si social.4. Programul Operational Regional acopera sase arii principale. promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. De asemenea. diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. adica diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala. Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere. care are ca scop ajutorarea regiunilor UE cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana a UE 27. Prioritati la nivelul regional La nivel regional au fost adoptate urmatoarele planuri si strategii: 1.3. s-a stabilit aducerea nivelului calitatii vietii in regiunea Bucuresti-Ilfov la acelasi nivel cu cel inregistrat in celelalte capitale europene. 5. cultura. Prima axa prioritara. asemenea celoralte programe operazionale. intarirea capacitatii administrative. unul dintre Programele Operationale romanesti agreate de UE. Acestea sunt impartite la randul lor in sectiuni mult mai specifice. 2. numite Axe prioritare. 4. dezvoltare si regenerare urbana. prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri. mediu. turism. Strategia regionala de inovare a regiunii Bucuresti – Ilfov. contribuie la indeplinirea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala si al Cadrului Strategic de Referinta. Cadrul Strategic Regional pentru Regiunea Bucuresti – Ilfov. in cadrul urmatoarelor domenii: transport. in regiunile Romaniei. 3. si crearea locurilor de munca de calitate pentru toti. denumite Domenii de Interventie. prin notiunea de “calitate a vietii” s-a definit accesul la serviciile publice. dezvoltarea resurselor umane. Bucuresti – Ilfov. inclusiv cele sociale. care sustin cresterea economica”.1. Fondurile pentru proiectele finantate prin POR vin de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). POR. 30% din totalul fondurilor au fost alocate de Programul Operational Regional acestei axe. atat din punct de vedere economic. Prin obiectivul sau general. infrastructura sociala. 6. pana in 2015. imbunatatirea serviciilor urbane. intr-un context de crestere sustinuta si durabila.1. care vor incerca sa obtina finantare prin Programele Operationale Sectoriale si Regionale. cooperare transnationala. domeniul major de interventie – Planuri integrate de dezvoltare urbana. Ca obiectiv general. Pentru alcatuirea Strategiei de dezvoltare durabila a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie Petricani s-au avut in vedere si obiectivele ca apartin Programului Operational Regional. Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala si Planul de implementare a planului regional de actiune 2006 + 2008. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (2007-2013) urmareste sa sprijine proiectele regionale de investitii publice. POR-ul este un document stategic care urmareste implementarea elementelor Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala din Planul National de Dezvoltare. urmareste cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. intre regiuni mai dezvoltate sau mai putin dezvoltate ale tarii. prin reabilitarea infrastructurii urbane. 3. 148 . dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol. care se adreseaza celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. si prin dezvoltarea structurilor ce ofera sprijin dezvoltarii afacerilor si antreprenoriatului. POR urmareste reducerea diferentelor existente la nivel socio-economic.

transport combinat. In plus. 149 . Cresterea economica si crearea locurilor e munca Obiectivul I: Imbunatatirea capacitatii administrative Priveste eforturile foarte mari pe care o administratie locala sau regionala trebuie sa le faca in mod sustinut. Mediu 4. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chisinau – Bucuresti – Dimitrovgrad – Alexandropolis (strazi. articulate pe patru prioritati de dezvoltare. aeroporturi. Imbunatatirea calitatii mediului inclusiv utilizarea eficienta a resurselor de energie 4. Optiunea legata de structura activitatilor economice 3. Obiectivul II: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii Este prioritatea regionala principala. Pentru definirea strategiei de dezvoltare a regiunii au fost numite trei seturi de optiuni principale: 1. in scopul rezolvarii problemelor de mediu. Obiective specifice 1. Optiunea spatial teritoriala: – intarirea zonei metropolitane printr-o coeziune si competitivitate spatiala (urmareste integrarea policentrica de dezvoltare prin vectorii de atractie ai orasului: poli de dezvoltare noi in cadrul regiunii. 2. Lungime totala: 3. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii 3. Astfel: 1. urbana. daca se tine cont de faptul ca Bucurestiul este principalul nod de transport al tarii. lungime totala: 6 500 km). Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca Prioritati 1. alaturi de axa de dezvoltare Bucuresti – Ilfov: Voluntari si Otopeni). Administrarea regionala 2. Imbunatatirea capacitatii administarative regionale 2. Coridorul IX: Helsinki – S. specializarea functionala prin inovare (cu alte cuvinte urmareste consolidarea unui parteneriat intern intr-un numar de sectoare bazate pe servicii si productie). legatura la Dunare prin feribot. bunastarea sociala si protectia mediului inconjurator si la ocuparea deplina a fortei de munca pentru combaterea saraciei si excluderii sociale).In regiunea Bucuresti-Ilfov intra capitala tarii si judetul Ilfov. in proportie de peste 90%. Accesibilitate si mobilitate 3. Coridorul IV: Berlin – Nümberg – Praga – Budapesta – Bucuresti – Constanta – Salonic – Istanbul (legatura EU-Drumul Sud-Est European. cale ferata. de trafic si sociale. capitala Romaniei va fi traversata si de doua din coridoarele PanEuropene multimodale. porturi. sprijinirea cresterii economice durabile (se refera la cresterea standardului de viata. ceea ce face ca regiunea sa fie. iesire la port.258 km) si 2. Optiunea de dezvoltare Dintr-o analiza a nevoilor au rezultat patru obiective specifice. calea ferata.

Nu trebuie neglijate nici efectele pozitive pe care astfel de masuri le au asupra sanatatii umane si nici timpii de transport. se refera la diversificarea si internationalizarea economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. precum si prioritatile necesare pentru realizarea acestora. Prioritatea 4 – cresterea economica si ocuparea fortei de munca – urmareste sprijinirea educatiei si cercetarii. I – accentuarea identitatii Municipiului Bucuresti in vederea transformarii sale intr-o metropola europeana. precum alocarile financiare din fonduri publice. care constituie unul dintre coridoarele Pan Europene de Transport. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele strategice si urbanistice de dezvoltare. Acest factor. totodata. a zonelor urbane si rurale si a sistemelor de productie locale. care in acest fel se diminueaza. intr-un context de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania.Prezenta in apropiere a Dunarii. turism si cultura. care au rolul de piloni ai cresterii economice si a reducerii saraciei. Obiectivul IV: Investitii in inovare regionala si internationalizare. plus faptul ca Bucurestiul este un important centru feroviar. Obiectivul III: Imbunatatirea calitatii mediului Acest obiectiv se bazeaza pe principiul de durabilitate. care duce la reducerea emisiilor de gaze si.1. obiectiv strategic nr. dar mai ales reducerea impactului activitatilor antropice asupra mediului natural si regenerarea sistemelor naturale de mediu. 2.1. a produselor si a sistemelor de gestiune a standardele impuse de competitia globala si interna si in acelasi timp. a costurilor de transport. dupa cum urmeaza: 1. care includ si resursele “virtuale”. pot reduce dependenta de traficul rutier. Intreprinderile au nevoie de sprijin pentru imbunatatirea activitatilor.Petricani se regasesc printre cele propuse de PUG: 1. Prioritatea 1 – guvernarea regionala . 150 . prin compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului punctand pe integritatea fizica si pe identitatea culturala a zonei. este un avantaj important pentru regiunea Bucuresti Ilfov.urmareste contributia la dezvoltarea regionala prin raspunderea si responsabilitatea deplina in administrarea resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. educatie si ocuparea fortei de munca. exprimat in acest caz prin dezvoltarea coerenta a teritoriului. Prioritatea 2 – acesibilitate si mobilitate – se refera la imbunatatirea atractivitatii regiunii Bucuresti-Ilfov si la dezvoltarea de oportunitati prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. Totodata. economie rurala si marketing regional Investitiile care se incadreaza in acest obiectiv servesc la imbunatatirea structurii si performantei activitatilor economice din regiune.4 Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti In ceea ce priveste municipiul Bucuresti. In Planul National de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov (elaborat pentru perioada 2007-2013) au fost incluse patru prioritati de dezvoltare. de asemenea. internationalizarea economiei regionale trebuie incurajata prin ajutarea IMM-urilor in accesarea pietelor si furnizorilor externi. 3. Prioritatea 3 – mediu – are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa reduca impactului activitatilor umane asupra sistemelor naturale si de mediu. termenul de durabilitate exprima imbunatatirea calitatii vietii si a conditiilor de locuit. a inovatiei si imbunatatirea productivitatii. 4. Obiectivele Primariei Sectorului 2 si ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie . 3.

proiecte de reabilitare. administrarea apelor reziduale. sanse egale pentru persoanele defavorizate. in functie de necesitatile identificate. 3. a spatiilor verzi. 3.2. Dezvoltarea inovatiei antreprenoriale si stimularea fortei de munca. Cresterea confortului vietii: facilitarea accesului la servicii medicale si alte servicii publice. II – dezvoltarea atractivitatii Municipiului Bucuresti pentru a corespunde cu pozitia sa de Capitala a Romaniei. Planurile de dezvoltare nationala si regionala pentru perioada 2007-2013 cuprind cele cinci domenii prioritare: competitivitate. Oferirea de facilitati: facilitarea serviciilor pentru varstnici si copii. servicii pentru IMM-uri. dezvoltarea colaborarii public-privat. in conformitate cu normele comunitare aflate in vigoare. care urmareste protejarea mediului inconjurator si a sanatatii locuitorilor. cat si metropolitan.dezvoltarea capitalei ca Aglomeratie Urbana si a rolului sau activ atat la nivel regional. prin mijloace sustenabile. asigurarea sigurantei si prevenirea infractionalitatii. 4. promovarea surselor de energie reinnoita. Reintegrarea persoanelor excluse: consiliere. 151 . transporturi. Aceste foruri sunt abilitate sa decide modul in care sunt alocate fondurile alocate dezvoltarii de investitii la nivel local. In mod special. obiectiv strategic nr. Aceste documente au fost elaborate pentru a sta la baza accesarii Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. implicarea in viata comunitatii. planuri de formare si invatare a limbilor orientate spre nevoile caracteristice minoritatilor. oferind astfel posibilitatea de a gestiona programele de dezvoltare economica integrata. Dezvoltarea comunitara prin: imbunatatirea capitalului social. prin: reabilitarea spatiilor publice.1 Politici publice In vederea implementarii unor programe si actiuni specifice. 5. IV – imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor. 3. Elemente specifice zonei Procesul de dezvoltare a sectorului 2 este sub directa coordonare a autoritatii publice locale. Municipiul Bucuresti reprezinta principalul pol de dezvoltare al acestor unitati teritoriale. Dezvoltarea mixta a zonei Plumbuita. ca urmare a indicatorilor economici si sociali. asociatii mutuale. 6. zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani este obiectul interventiei publice. reducerea poluarii fonice. obiectiv strategic nr. supraveghere cu dispozitive video. implicarea rezidentilor in supravegherea cartierelor. imbunatatirea iluminarii stradale. sociale. III . ce se axeaza pe: sprijinirea companiilor.2.1. Zona Plumbuita este unul din beneficiarii interventiilor publice ale PS2. 2. prin intermediul institutiei Primarului si a Consiliului Local. Primaria Sectorului 2 a stabilit obiective de dezvoltare pentru perioadele de planificare a fondurilor europene. gradinite). monitorizarea calitatii aerului. reducerea consumului de apa si energie. iar politicile publice dezvoltate pentru zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani vor fi compatibile cu interventia in alte zone ale sectorului 2: 3. Aceasta pozitie deriva din rolul de capitala. integrarea minoritatilor. anume Primaria Sectorului 2. de unde se va pleca inspre dezvoltarea celorlalte regiuni. obiectiv strategic nr. In ceea ce priveste dependentii de droguri: centre de reabilitare. resurse umane. obiective care au ca principal scop imbunatatirea vietii locuitorilor.2. comert. renovarea cladirilor pentru a oferi spatiu unor activitati economice. sau stabilit urmatoarele politici publice: 1.1. 4. dezvoltare rurala si mediu. imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala. facilitati de ingrijire a copiilor (crese.

comert electronic) Pentru succesul efectuarii unor schimbari radicale in zona studiata. sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare pentru formare. Cresterea suprafetelor de spatii verzi Gestionarea eficienta a deseurilor Reabilitarea energetica a blocurilor in vederea indeplinirii prevederilor protocolului de la Kyoto. sprijin pentru IMM-uri. putem proiecta dezvoltarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie . mediu inconjurator. Fluidizarea traficului Reducerea numarului de accidente rutiere prin cresterea sigurantei traficului rutier (realizarea unui iluminat rutier adecvat normelor). importanta majora a politicilor si programele dezvoltate si promovate de Primaria Municipiului Bucuresti. Urmand o metoda deductiva. Reducerea cheltuielilor aferente iluminatului urban. si continuand cu nivelul regional si municipal. de asemenea. care cuprinde: 1) Strategia Locala de Dezvoltare Durabila.1. 152 . nevoile identificate de PS2 la nivel de macrocategorii sunt prezentate in tabelul de mai jos. dezvoltarea serviciilor de interes public (domeniile prioritare fiind: educatie si formare. sisteme de IT pentru managementul resurselor umane. in special in zonele cu risc ridicat de infractionalitate. cresterea ocuparii locurilor de munca. 7. Din punct de vedere al obiectivelor. Trebuie sa se considere. Dezvoltarea societatii informationale prin: educatie si cultura. Bucuresti (dupa o atenta evaluare a nevoilor la nivel local) si Planul Local de Dezvoltare Durabila a Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti. 3.conectarea transportului public la zona locurilor de munca si de formare in zona respectiva sau in afara acesteia.Petricani are la baza strategiile de dezvoltare adoptate la nivel local – Sector 2. este esentiala colaborarea intre toate autoritatile implicate la nivelul sectorului 2.2.Petricani ca element intrinsec al dezvoltarii mai largi a Sectorului 2. 2) Planul Local de Actiune si 3) Portofoliul de proiecte. Bucuresti Strategia de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . adica pornind de la nivelul european.2 Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2. promovarea educatiei integrate si planuri de formare care vizeaza reintegrarea persoanelor marginalizate si defavorizate. care rezuma problemele politicilor locale din ultimii ani: Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti – llfov Dezvoltarea serviciilor Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului Dezvoltarea constructiilor pentru activitati economice Valorificarea potentialului turistic Imbunatatirea calitatii locuirii Siguranta populatiei la nivelul Sectorului 2 Realizarea iluminatului pietonal in mediul urban. Asigurarea securitatii in scoli. sanatate. Eficientizarea energetica a sistemelor de iluminat urban. Astfel de proces de dezvoltare tin cont de elementele de dezvoltare durabila si constrangerile impuse de finantarile europene.

prin: Sprijinirea procesului de pregatire continua a personalului din sistemul de asistenta sociala Reducerea numarului de persoane asistate social. Protectia victimelor violentei in familie si a persoanelor cu venituri reduse. cultural. Reabilitarea patrimoniului cultural – istoric Valorificarea patrimoniului cultural – istoric Constientizarea publicului cu privire la valorile culturale – istorice locale Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale Atragerea de resurse financiare pentru valorificarea mostenirii culturale Dezvoltarea unui centru cultural polivalent la nivelul Sectorului 2 Strategia de dezvoltare durabila elaborata in Agenda 21 a sectorului 2 din Bucuresti cuprinde o descriere detaliata a aspectelor relevante referitoare la obiectivele macro-zonelor: social. prin: Derularea programelor de invatare pe parcursul intregii vieti Dezvoltarea programelor educationale de prevenire a abandonului scolar. Sub aspectul dezvoltarii sociale la nivelul Sectorului 2. Cresterii accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare. Cresterii nivelului educational si a nivelului de acces la educatie. mediu inconjurator si minoritari (rromi). 2. Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Asigurarea unui sistem educational eficient. Imbunatatirea dezvoltarii de programe pentru diminuarea fenomenului de migrare a fortei de munca de inalta calificare Sustinerea pregatirii continue a personalului din invatamant Asemenea obiective specifice puncteaza pe realizarea pe termen lung a: 1. Protectia populatiei rrome Dezvoltarea serviciilor de sanatate (Extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spitalelor si dotarea cu aparatura medicala) Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor si asigurarea securitatii in scoli. 153 . Dezvoltarea serviciilor de sanatate Dezvoltarea infrastructurii scolare Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor. Dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii scolare si unitatilor de invatamant Asigurarea unui sistem educational eficient. economic. Protectia victimelor violentei in familie.Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora Protectia populatiei rrome Cresterea calitatii vietii pentru populatia rroma Cresterea accesului pe piata muncii pentru rromi Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie pentru rromi Protectia sociala a persoanelor cu venituri reduse. in contextul exercitiului programatic national privind atingerea tintelor la nivel local de convergenta si coeziune. Strategia de dezvoltare durabila a sectorului 2 puncteaza elementele de viziune strategica de dezvoltare a intregului sector. dar care sunt apte de munca Atragerea prin programe de pregatire si stimulare a personalului din sistemul de asistenta sociala. obiectivele strategice pe termen mediu si-au structurat prioritatile dupa cum urmeaza: Siguranta cetatenilor din cartier si lupta impotriva bandelor de cartier si a crimei organizate Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora prin dezvoltarea serviciilor de tip centru de zi Dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale.

politicilor de incluziune sociala. Valorizarea si promovarea turistica a obiectivelor culturale reprezentative pentru sector prin promovarea de evenimente culturale si inscrierea obiectivelor in circuite turistice prin parteneriate public-private.istorice locale si atragerea lor la evenimente. Solutionarea problemelor privind documentele de identitate si stare civila b. 2. prin: a. Cresterea nivelului veniturilor familiale c. Dezvoltarea sectorului de constructii (pentru activitati economice si ansambluri comerciale/ rezidentiale) si extinderea retelelor tehnico-edilitare si reabilitarea fondului construit existent in zonele deficitare 6. proiectele considerate prioritare vizeaza in mod special politicile de protectie si asistenta. Atragerea de resurse financiare externe si guvernamentale pentru valorificarea mostenirii culturale. Cu privire la etnia rroma. Imbunatatirea si diversificarea serviciilor publice 5. inscrierea la medicul de familie. considerand urmatoarele obiective generale ca fiind strategice pentru integrarea si incluziunea sociala a rromilor: 1. crearea / reorganizarea structurilor de asistenta sociala. Cresterea calitatii vietii. 3. obiectivele strategice de dezvoltare culturala pe termen mediu si lung in sectorul 2 sunt urmatoarele: 1. PS2 a inteles ca este nevoie de o abordare integrata a chestiunilor comunitatii. Fluidizarea traficului si dezvoltarea infrastructurii de transport 4. medicatie compensata 4.3. Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti-Ilfov. 4. integrarea minoritatilor. Identificarea unor solutii pentru includerea romilor in sistemul asigurarilor de sanatate. au fost considerate prioritare pe termen mediu si lung urmatoarele obiective: 1. Cresterii calitatii vietii. Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie 2. Cresterea accesului pe piata muncii In scopul indeplinirii obiectivelor amintite si a minimalizarii riscurilor. Cresterii accesului pe piata muncii. sa reduca munca la negru (facilitand accesul la piata de munca) si sa puna accentul pe eliminarea actiunilor discriminatorii la adresa etniei rrome (prin 154 . Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare 3. Primaria Sectorului 2 se focalizeaza pe implementarea actiunilor care sa intensifice actiunile de preventie si control (pentru reducerea gradului de infractionalitate). In ceea ce priveste dezvoltarea economica. Reabilitarea patrimoniului si fondului cultural existent. 4. Ca urmare a structurii specifice a cartierului analizat (Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). 2. Constientizarea publicului cu privire la valorile cultural . calificarea resurselor umane la accesul pe piata muncii. Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului prin planuri integrate de regenerare urbana a zonelor deficitare 3. 5. Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale. Valorificarea potentialului turistic prin refacerea si modernizarea patrimoniului arhitectural cu valoare cultural-istorica Referitor la dezvoltarea culturii.

Petricani trebuie sa tina cont atat de nevoile locuitorilor. astfel incat programul sa aiba succes.1. prin care se doreste dezvoltarea terenurilor si proiectarea noilor zone de interventie. cat si de cele ale firmelor si institutiilor care participa la dezvoltarea zonei. Una stfel de proces urmareste cresterea simtului de apartenenta la comunitatea locala. Promovarea problematicii de mediu si educatia ecologica prin dezvoltarea de programe multianuale pentru informarea cetatenilor cu privire la problemele de mediu 5.intermediul programelor nationale si europene de incluziune sociala si formare profesionala pentru comunitatea rroma). • Modele de mobilitate urbana durabila: se urmareste stoparea utilizarii inutile a vehiculelor motorizate si. Cresterea suprafetelor de spatii verzi.4. Gestionarea eficienta a deseurilor bazate pe colectare selectiva si crearea unei statii de transfer. este individualizata de 155 . unde deseurile menajere sa fie depozitate dupa sortare (sticle. folosirea bicicletei. aprobat in cadrul Summit-ului de la Rio de Janeiro. amenajarea de noi parcuri b. • Cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii: pentru a respecta mandatul dat de Agenda 21. in acelasi timp. carton) si valorificarea acestora pentru diferite intrebuintari. Primaria Sectorul 2 a considerat prioritare si strategice urmatoarele obiective: 1.Petricani Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se bazeaza pe urmatoarele principii de dezvoltare: • Dezvoltare durabila: element fundamental al planului de dezvoltare a zonei Plumbuita. hartie. in scopul de a rezolva problema distributiei inechitabile a bogatiei. firme. 3.1. cu protectia mediului. 3. utilizare a fortei de munca si a spatiului locativ. pentru a reduce nevoia de mobilitate. • Modele de utilizare durabila a terenurilor: acest element consta in planificarea urbana. 3. grupuri de interese – programul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . care priveste colaborarea intre toate sectoarele comunitatilor locale – cetateni. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov Comunitatea urbana locala a cartierului Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. plantarea de pomi si gard viu pe marginea acestora pentru absorbtia noxelor provenite de la autovehicule 2. Foarte importanta este strangerea relatiilor dintre institutii si comunitatea locala. stimularea utilizarii mijloacelor de transport ecologice (mersul pe jos. • Echitate sociala: se doreste integrarea nevoilor esentiale din punct de vedere social. Reducerea poluarii aerului (prin devierea traficului pe unele artere secundare si prin promovarea utilizarii mijloacelor de transport alternative) si a solului si imbunatatirea calitatii apei. iar mijloacele individuale de transport raman a fi utilizate doar pentru facilitarea accesului catre serviciile locale si pentru mentinerea activitatii economice in oras. a mijloacelor de transport in comun). a diferitelor programe de asistenta sanitara. Din punct de vedere al mediului inconjurator.3 Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Utilizarea surselor de energie neconventionale. prin: a. 4.

din care 600.834.2013 sunt incluse tinte generice. din care 16 milioane din Fondul Social European. din care 270 regenerarea milioane Euro din Fondul urbana European pentru Dezvoltare Regionala. precum: „nivelul de calitate a vietii in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene. Descriere Principalul scop este acela de a contribui la dezvoltarea regionala prin raspundere si responsabilitate deplina in procesul de alocare si gestionare a resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. 250 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare Rurala.43 milioane Euro din Fondul Social European si 94 milioane Euro de la administratiile locale. intr-un cadru de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. proces fundamentat pe analizele diagnostic realizate in etape precedente (mediul existent). 1413. 521. precum si a diversificarii si internationalizarii economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune. Obiectivul principal este de a sprijini zone de actiune urbana defavorizate in implementarea programelor pentru a fi revigorate social si economic. inovatie si imbunatatire a productivitatii. 1 Prioritatea Guvernare regionala Alocari totale 50 milioane Euro. 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune. inclusiv resursele “virtuale”. 897 milioane investitii planificate de administratia locala.5 finantare de la administratia locala. din care economica si 300 milioane Euro din Fondul ocuparea fortei European pentru Dezvoltare de munca Regionala. 304 de la administratia locala si 14 Obiectivul principal al strategiei de mediu a regiunii Bucuresti-Ilfov urmareste imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa duca la dimuarea presiunii asezarilor umane si productive asupra sistemelor si resurselor naturale. din care 274 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. asa cum sunt alocarile financiare din fonduri publice. Principalul obiectiv al prioritatii pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca consta in sprijinirea sectorului de educatie&cercetare. Aceste elemente definitorii stau astfel la baza procesului de planificare strategica a perimetrului analizat.084 milioane Euro. Viziunea zonei Plumbuita trebuie sa aiba in vedere si cerintele Regiunii de Dezvoltare BucurestiIlfov.584 milioane Euro din FEDR.43 milioane Euro. In cadrul viziunii strategice definite la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov pe o perioada cuprinsa intre 2007 . Scopul principal consta in imbunatatirea gradului de atractivitate al regiunii BucurestiIlfov si in dezvoltarea oportunitatilor prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni.alte comunitati similare locale prin caracteristicile specifice care o definesc. 790 milioane Euro investitii private/FI. in contextul cresterii sustinute si durabile si a asigurarii locurilor de munca de calitate pentru toti”.721 milioane Euro. care este inclusa in Planul Regional de Dezvoltare (PRD). Mediul 1. 2 Accesibilitate si mobilitate 3 4 3. 156 . pe consultarea unor documente oficiale care contin date statistice si pe consultari publice cu actorii locali interesati. urmarind prin asta ocuparea deplina a fortei de munca si incluziunea sociala. 5 Dezvoltarea si 714 milioane Euro. Cresterea 915. ce urmareste punctele prioritare prezentate in continuare: Nr.

5 Viziunea administratiei locale Viziunea administratiei locale vine sa continue politicile locale ale Consiliului Local al Primariei.Steaua Rosie . care se refera la structura geografica. Asa cum reiese si din studiul DG Regio. guvernarea regionala este reprezentata de administratia de sector. se spera ca si anul acesta o parte dintre proiecte isi vor gasi aplicabilitatea si ca vor fi implementate. Studiul mai sus amintit demonstra ca guvernarea regionala reprezenta 35% din competitivitatea teritoriala totala. cultura si turism. Rezulta asadar. acopera o gama larga de ramuri – domeniul economic. 3.1. proiecte care urmaresc extinderea categoriei de servicii oferite cetatenilor. domeniul social. este cel referitor la realizarea traseului telegondolei peste Lacul Colentina. mostenirea arhitecturala si functionalitatea urbana a zonei analizate. ca proiectul strategic al cartierului Plumbuita . Altfel spus. Administratia locala a PS2 isi demostreaza capacitatea sa administrativa care-i permite sa promoveze si sa asigure dezvoltarea proiectelor sale: „Primaria Sectorului 2 Bucuresti iti propune sa devina un etalon al calitatii la nivelul primariilor din Romania prin obtinerea si mentinerea unui sistem de elita in furnizarea serviciilor catre cetateni si ceilalti clienti”. Pentru realizarea acestor proiecte au fost luate in considerare aspectele specifice cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. Mai multe dintre aceste proiecte fac referire concreta si la perimetrul Plumbuita. sectorul cultural – si de zone ale sectorului 2. 157 . zona de studiu a prezentului Proiect Integrat de Dezvoltare Urbana. domeniu economic. proiecte sociale si dezvoltare comunitara. proiecte de mediu.Petricani Primaria Sectorului 2 are in plan mai multe proiecte pentru reabilitarea si modernizarea diferitelor zone mai putin favorizate ale sectorului. infrastructura. 3. Proiectul de fata are ca scop imbunatatirea vietii cetatenilor din sector. existand astfel un raport direct si obligatoriu intre cele doua institutitii. lucru care va duce la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din zonele respective. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steua Rosie . Inovatie. adica cu Primaria Generala a Bucurestiului. comerciala. care include si cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Astfel. intitulat “Al saselea raport periodic privind situatia sociala si economica si dezvoltarea regiunilor in UE”. in domenii precum: regenerare urbana / amenajarea spatiilor verzi. mediu. prezentate in numar destul de mare (aproape 90 numai al nivelul acestui an). o conditie esentiala pentru eficienta unei administratii publice este o buna guvernare. Structura Activitatii Economice si Eficacitatea Serviciilor pentru firme). viziunea de dezvoltare a Regiunii nu poate fi pusa in practica fara o corelare cu viziunea de dezvoltare urbana si metropolitana. a carui activitate nu se poate desfasura fara o legatura directa cu guvernarea locala.Petricani a fost realizat conform Strategiei de dezvoltare durabila a Sectorului 2 si viziunii stabilite la nivelul municipiului Bucuresti. folosindu-se de interventiile si finantarile publice. sociala.6. Proiectele propuse.1. Astfel. in timp ce restul de 65% este sustinut de ceilalti patru factori (Accesibilitate si Mobilitate. Individualizarea zonelor cheie in care se pot aplica finantarile venite de la UE reprezinta o prioritate strategica si depinde de nivelul guvernarii locale si de viziunea de dezvoltare a PS2. Asa cum s-a intamplat si in anii trecuti.contributie din surse private. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si Programul Operational Regional 2007-2013 sunt instrumentele principale care servesc indeplinirii obiectivelor prioritatilor mentionate in PRD. unul dintre aceste proiecte. In cazul Municipiului Bucuresti.

Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din sectorul 2. Fundeni. care au lansat in partea a doua a lunii iulie 2009 acest proiect. este posibila si infiintarea unor trasee pentru vaporase pe lacurile Tei si Plumbuita. prin acordarea unui plus de activitati. In paralel cu initiativele Primariei Sectorului 2. proiectul telegondola urmareste si punerea in valoare si includerea in circuitul turistic a unor zone cu potential natural si antropic deosebit (fiind vorba aici de valorificarea salbei de lacuri si a zonelor verzi din acea zona a Bucurestiului). odata cu amenajarea eficienta a zonei lacurilor. Cercetarii. Ilfov-Bucuresti. Valorizarea acestui areal nu se refera doar la aspectul cultural. Amenajarea Teritoriului si Echilibrului Ecologic. A. pasaj care ar avea ca scop descongestionarea traficului pe traseul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Primaria Sectorului 2 desfasoara lucrari de asfaltare (din zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani fiind inclusa in acest program Str.D. Primaria Municipiului Burcuresti. se vrea si punerea la punct a unui program de masuri coerente pentru gestionarea deseurilor din acel perimetru. La prima intalnire au participat reprezentanti ai diferitelor administratii publice si institutii culturale: Administratia Nationala “Apele Române” . a luat fiinta si un Grup de Lucru numit “Adopta Lacul Plumbuita – Adopta O 9 Atitudine!”. Politia Comunitara a Sectorului 2.Scopul acestui proiect este acela de a oferi celor care locuiesc sau lucreaza in arealul lacului Colentina un plus de confort. Directia de Sanatate Publica 158 . un avantaj foarte important al proiectului consta in descongestionarea traficului si in amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Ministerul Educatiei. Spatarul Gorgan).G. Andronache si a strazii Gherghitei. care vor avea opriri in diferite puncte de interes public stabilite de-a lungul acestora. ci si la cel economic. Astfel. care este proiectata sa porneasca in acest nod rutier. prin crearea de noi locuri de munca si atragerea de investitii din sectorul public-privat. In cadrul intalnirilor lunare ale membrilor grupului se vor prezenta propuneri si idei de solutionare a problemelor din zona direct afectata. Din acesta categorie.A. cunoscuta fiind problema traficului intens din aceasta zona a Bucurestiului. un astfel de program urmareste transformarea zonei in favoarea cetatenilor. probleme sociale si infractionale.P. Camera Deputatilor – Comisia de Administratie Publica. Cu alte cuvinte. Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti. Inovarii. Alte proiecte aflate in coordonarea Primariei Sectorului 2 se refera la investiiile in retelele de apa si canalizare. si anume – lipsa canalizarii. Sector 2.Directia Apelor Arges – Vedea S. Consilier obstesc zona Plumbuita. In acelasi timp. Proiectul. Totul a pornit de la reprezentantii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania si de la cei ai Asociatiei “Bio-Romania”. Pe langa functia turistica de interes regional si impactul pe care l-ar avea asupra Bucurestiului. Pe alte strazi. sunt in derulare in prezent lucrari de introducere a retelelor de canalizare pe strazile Bujorul Alb si Cremenita (1 SPAU si 3 statii de preepurare a apelor meteorice SPAM). neasfaltarea strazilor. au fost luate in considerare si alte iniziative. este in acest moment in stadiu de elaborare a Studiului de Oportunitate si de realizare a Caietului de Sarcini. care a primit deja aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Acestea fiind proiectele cu reale sanse de punere in practica. Primaria intentioneaza ca acest proiect sa fie eligibil pentru finantarea cu fonduri europene. dedicat schimbarii imaginii cartierului. Pe langa descongestionarea traficului. un alt proiect analizat de Administratia Primariei Sectorului 2 face referire la construirea unui pasaj rutier in zona soselelor Colentina. Scopul principal al acestui grup il constituie rezolvarea problematicilor constante in zona lacului.

imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani prin actiuni si politici de: Dezvoltarea urbana (modernizarea strazilor. oferirea de sanse egale pentru minoritatii (special rromi) din cartier. S. In vederea atingerii acestor obiective. de agrement si turistice.2. dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in cartier Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. 5.. resolvand probleme de mediu din zona. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltare comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate (nu exista incartier nicun centru de asistenta sociale-sanitara). Teatrul Tandarica. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.Petricani. Obiectivul general este referitor la imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani).Petricani. bine conoscute si nerezolvate din 1992). consideram esentiala sustinerea colectiva a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunitatii. Manor Center S..L. crestera sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii. prin atragerea de investitii strategice.Municipiul Bucuresti. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane (nu exista in cartier nicun centru de specialitate). Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie . 3. Politici si programe 159 . Garda de Mediu. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie . cresterea suprafetelor de spatii verzi folosibili din partea populatiei. Sectia 7 Politie. pentru o programare pe perioada medie/lunga au fost identificate urmatoarele 6 directii strategice: 1. construirea de 2 pasaj suprateran). recreative. Zona prezinta un potential nefolosit si pentru desfasurarea unor activitati culturale. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale. asigurare acces la zone deconectate din cartier. special in zona de maluri de pel ac Plumbuta aferente zonei Steua Rosie si Plumbuita).Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. 3. 2. incluziune sociala.Petricani urmareste pe termen mediu si lung urmatoarele obiective strategice si specifice. obiectiv care se transpune in trei obiective specifice: 1.3. precum si efortul comun in implementarea de proiecte de dezvoltare strategice la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . Ca urmare a analizei diagonistic realizate la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . unde in anul de 450 ani de istoria Manastirului nu ajunge sistema de trasport public). Manastirea Plumbuita.Petricani In urma consultarilor publice cu actorii locali interesati. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite perimetre din zona de actiune urbana Plumbuita –Steaua Rosie. Manastirea Plumbuita si-a anuntat intentia de a se implica activ prin organizarea de activitati cu caracter social – cultural si educativ in folosul comunitatii locale. 4.R. 3.Petricani (special in peninsula Tei Toboc si in pensinsula Plumbuita.C. 2. Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita –Steaua Rosie . competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in perimetru Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani si celelalte zone din Sectorul 2 si ale Municipiului Bucuresti. de infrastructurii de transport si de infrastructurii de utilitati (in primis referitor la retea de apa si canalizare din cartier. Universitatea Ecologica din Bucuresti. 3. 6.

Petricani. locuri de joaca Politica SI-A2 Siguranta cetatenilor Programe: SI-A2-1 Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani. Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice Programe: SII-A3-1: Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica. Politica SII-A3. minori cu parinti plecati in strainatate.Petricani Programul S1-A1-1: Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi si drumuri urbane (cuprinzand infrastructura aferenta: trotuare. poduri. SII-A3-3: Cresterea suprafetelor de spatii verzi.) Politica SI-B1: Fluidizarea si descongestionarea traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programe: SI-B1-1 Realizarea sistemului de management al traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani . Politica SI. pasaje.Petricani). SI-B1-2 Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Plumbuita – Steaua Rosie . SI-B1-4: Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Plumbuita – Steaua Rosie . drum de halaj. SI-A3-2: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate.Petricani. persoanele fara adapost din zona Plumbuita – Steaua Rosie .A2. Sectiunea II: Infrastructura de mediu Politica SII-A1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Programul: SII-A-1: Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare.Sectiunea I: Modernizarea infrastructurii locale Politica SI-A1: Cresterea accesibilitatii si a mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .A4: Imbunatatirea infrastructurii educationale in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programul: SI-A4-1: Dezvoltarea infrastructurii preuniversitare/scolare. SII-A3-2: Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice. Politica SII. parcari. 160 . sistem de iluminat. Politica SI. piste ciclabile etc. SI-A2-2: Imbunatatirea sigurantei publice pentru cetateni.Petricani Programul: SII-A2-1: Gestionarea eficienta a deseurilor. varstnici. copii si adulti cu dizabilitati. Politica SI-C1: Cresterea atractivitatii economice a domeniului public: Programul SI-C1-1: Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi. SI-B1-3: Amenajarea de locuri de parcare in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Dezvoltarea sistemului de managenent al deseurilor in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Programe: SI-A3-1: Modernizarea centrelor sociale si diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate in situatie de risc social (persoanele cu nevoi speciale.A3: Imbunatatirea infrastructurii si a serviciilor sociale in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani.

Politica SIII-A2. Iluminatului arhitectural si ambiental urmeaza a fi asigurat de surse de energie regenerabila. Promovarea masurilor active de ocupare Programul: SIV-A2-1: Promovarea masurilor active pe piata muncii Politica SIV-A3. Această carenţă structurală în termeni de accesibilitate a făcut ca acest cartier 161 . Infrastructura economica Politica SIII-A1. Dezvoltarea resurselor umane Politica SIV-A1. un alt program pe care autoritatile locale ale sectorului 2 vor sa-l implementeze se refera la insula Plumbuita si la transformarea acesteia intr-un "parc cultural" prin amenajarea unor spatii de joaca.Petricani Prioritatea specifica pentru dezvoltarea aerealului Plumbuita . vor amplasa un debarcader pentru inchirierea ambarcatiunilor pe lac si vor construi fantani arteziene. In cartier trebuie sa fie asigurate legaturi eficiente ale infrastructurii de transport şi e necesară o îmbunătăţire a condiţiilor actuale ale străzilor. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Programul: SIV-A1-1: Recrutarea. Prioritati de dezvoltare 3. a unei biblioteci publice in spatiul foisorului existent si a unei cafenele literare. a unei tabere de sculptura / sezatori si cenacluri literare.Steaua Rosie .Petricani priveste imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii in zona. dotari pentru tenis de masa. Promovarea tehnologiei informatiilor Programul: SIII-A2-2: Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice. Sectiunea III. a unor zone de fitness si agrement.4. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . reprezintă o adevărată barieră pentru majoritatea populaţiei.4. autoritatile vor amenaja un teren de sport cu nocturna.Steua Rosie . care va fi in acest fel inclusa in circuitul turistic monahal al Bucurestiului. având în vedere că mai mult de 45 de străzi nu sunt asfaltate. Printre altele. un punct medical. instruirea si perfectionarea personalului din sectorul serviciilor sociale Politica SIV-A2.1. Multe zone sunt deconectate total. Crearea structurilor de sprijin al afacerilor Programul: SIII-A1-1: Crearea si oferirea conditiilor de infrastructura in vederea dezvoltarii economice.SII-A3-4: Informare si constientizare publica privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora. Promovarea incluziunii sociale pe piata muncii Programul: SIV-A3-1: Integrarea pe piata muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap si a rromilor Pe langa politicile amintite mai sus. In cadrul analizei facute de primarul sectorului 2 impreuna cu specialistii in materie s-a discutat demararea cat mai curand a lucrarilor de reabilitare a zonelor verzi. iar frontiera reprezentată de lac al cărui derum de halaj nu e modernizat iar malurile lacului nu sunt amenajate. de curatenie a insulei si a apei. 3. care va avea o suprafata de circa 2 hectare. toate acestea cu finantari europene. De asemenea. Lucrarile de amenajare vor pune astfel in valoare si Manastirea Plumbuita. Sectiunea IV. urmate de trasarea si amenajarea aleilor de promenada si acces. de va amenaja o zona de belvedere cu locuri de relaxare si una de agrement cu promenada. Capitala se va imbogati cu singurul parc cultural din tara. generând enclave locative în interiorul celor două peninsule.

Gherghitei.Petricani si a necesitatilor cartierului. In zona e nevoie de o crestere a eficacitatii si a eficientei transportului public. 2) Dezvoltarea infrastructurii de transport. Aceasta prioritate este consistenta cu celelalte prioritati regionale si locale. centre sportive. cât si cu politicile sectoriale ale UE si nationale. Cresterea functionalitatii spatiilor publice. accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale). Dezvoltare urbana i. axele individualizate pentru imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii pentru fiecare dintre cele trei axe sunt urmatoarele: 1. recreationale b) Dezvoltare urbana mixta a zonei 1. Axele strategice de urmarit pentru a indeplini un astfel de obiectiv de devoltare sunt: 1) Dezvoltarea urbana. recreationale. scaderea timpului de calatorie pentru locuitori si calitatea mediului ar putea fi îmbunatatita prin reducerea dependentei de transportul rutier. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. Dezafectarea/ reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . de asemenea. deci reducând traficul si emisiile de gaze. Fundeni. este esentiala pentru îmbunatatirea imaginii cartierului20. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale de 1. sos. chiar dacă externă perimetrului. Infrastructura urbana A. 2. Petricani. sociale. 4. 21 162 . Pentru reducerea timpului de calatorie. Str. Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare din zona.Steua Rosie . a zgomotului asociat si a numarului de accidente rutiere este nevoie sa se îmbunatateasca mobilitatea sia per le strade menzionate come si in aerelul limitrof. sunt artere foarte populate şi de o importanţă capitală pentru traficul din sectorul 2 şi pentru municipiul Bucureşti21. B. educationale. Fundeni. Reabilitarea transport urban infrastructurii de B. Avand in vedere analiza diagnostica si pe baza sondajului de opinie facuta in zona Plumbuita . Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice Masuri a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile viitoare 1. In plus. Reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . Sos.parcuri. ii. Investitiile în aceasta prioritate sunt coerente atât cu strategia de la Lisabona. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3. Impactul va consta în costuri reduse.Str. D-na Ghica şi.1 Infrastructura urbana A. Inafară de un trafic mai bine organizat şi de o îmbunătăţire al accesului la anumite zone. educationale. centre sportive. alte zone. Modernizarea infrastructurii de transport urban. 3) Dezvoltarea infrastructurii de utilitati.să fie din ce în ce mai marginal. Andronache. în timp ce majoritatea zonelor din cartier sunt prost conectate la arterele stradale. Dezvoltarea unui tesut permeabil. Colentina.Sos. Prioritati de dezvoltare Aria de interventia 20 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati 1. Dezafectarea/reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in cercuit pentru noi activitati – spatii publice. în timp ce un nivel înalt de atractivitate ar fi o pre-conditie pentru investitii durabile în activitatile economice si. nivel înalt de calitate si o crestere a atractivitatii locala. în vederea reducerii numarului de vehicule care circula în timpul zilei de pe arterele Colentina-D-na Ghica . precum străzile Sos. sos. sociale.spatii publice. a aglomerarii. accesibil tuturor locuitorilor (accesul facil la mijloacele de transport in comun.2 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati.

Reabilitarea infrastructurii de transport urban a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b) Optimizarea circulatiei 163 . Crearea unui centru multifunctional pentru persoanele varstnice 2. iii. Dezvoltare infrastructurii de trasport i. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu de 1. Amenajarea parcului Plumbuita si amenajare complexa de pe lacul aferente zonei Steaua Rosie si Plumbuita C. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu A. Amenajarea spatiilor publice A. 2. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. B. Optimizarea circulatiei Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale 2. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri iv.4 Cresterea gradului de constientizare a populatiei. Infrastructura de trasport rutier 1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. Amenajarea spatiilor publice C. Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public 1. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei privind protectia mediului. Surse de energie alternativa de 1. Rezolvarea problemelor de mediu 1.3 Rezolvarea problemelor de mediu A.1 Infrastructura de transport rutier A. 2. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice. Amenajarea spatiilor publice a) Reducerea poluarii 1. Infiintarea unei linii de metrou subteran. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor a) Modernizarea managementului deseurilor 1. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor B. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri Cresterea gradului de constientizare a populatiei. cu puncte de reciclare la nivelul sub-zonelor. Schimbarea mentalitatii si a comportamentului fata de mediu a) Constientizarea populatiei privind obiectivele dezvoltarii durabile 1.Obiective operationale Masuri a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice 1. Dezvoltarea unei zone de agrement 3. 2. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale a. Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b.Crearea unui dispensar 4.

servicii sociale. Probleme ca saracia. apa potabila. Conectarea zonei la Soseaua Fundeni. În acest sens. Reabilitarea infrastructurii sociale Tranzitia în România a fost însotita de o crestere exploziva a saraciei. Modernizarea retelelor de apa-canal.1. 22 164 . 2. Incluziune sociala. electricitate. Prevenirea excluderii sociale este o sarcina fundamentala pentru Administratia Publica si scopul sau este înlaturarea barierelor în vederea participarii la viata de zi cu zi si a îmbunatatirii accesului la serviciile care satisfac nevoile rezidentilor. epurare ape reziduale. Infrastructura de utilitati 1. 3. sanatate. acesta fiind un scop intrinsec al modelului social şi de bunăstare european. linii telefonice. iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioada scurta de declin. In scopul de a realiza prioritatea referitoare la Dezvoltarea comunitara (cultura.Petricani.4. 3.2. Deci. apa potabila. discriminarea si inegalitatea sunt recunoscute ca necesitând o abordare coordonata si comprehensiva pentru tratarea lor în mod eficace. Imbunatatirea infrastructurii de utilitatii: canalizare. multiculturalism) in mediul social. începând cu anul 1997 saracia a cunoscut o crestere atingând maximul perioadei în anul 2000 (35%). cablu TV. politicile si actiunile ar trebui sa se concentreaza pe lupta pentru o calitate mai buna a vietii prin cresterea nivelului de trai si pentru accesul la oportunitati pentru toti locuitorii din cartier Plumbuita – Steaua Rosie . ii. energie termica. 1. Racordarea tuturor gospodariilor la epurare ape reziduale. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. Modernizarea de strazi. internet) Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 3. incluziunea sociala a minoritatii. 3. a femeilor. gaze. Optimizarea fluxului traficului auto prin crearea de sensuri unice de circulatie pe strazi 2. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in 1. Crearea de parcari subterane si supraterane. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale I. trebuie avute in vedere urmatoarele macroobiective: 1. a saracilor.1 Infrastructura de utilitati A. gaze 2.Masuri 1. Extinderea/ modernizarea a. drumuri si poduri. gaze. Ratele scazute ale ocuparii fortei de munca precum si ratele scazute de participare la educatie si încadrarea în munca a minoritatilor etnice trebuie sa creasca semnificativ. În prima jumatate a anilor 90 saracia a crescut. Infrastructura urbana 1. Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de transport. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale Este esenţial ca cetăţenii să poată beneficia şi contribui la progresul economic şi social. Totusi. intravilanul existent. 4. retelele de alimentare a) Extinderea utilitatilor in zonele a) Modernizarea retelei de utilitati publice intravilane 1. Racordarea tuturor gospodariilor la retelele de alimentare (apa-canal. Dezvoltarea infrastructurii de utilitatii i. B. si a persoanelor marginalizate sau cu handicap este o prioritate importanta si zona de saracie reprezentata de cele doua pensinsule necesita raspunsuri publice adecvate22. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati: canalizare.

Securitatea cetatenilor din zona liber. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul B. b) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni 1.1.Petricani I. Securitatea cetatenilor din zona Plumbuita . Integrare inter-etnica a) Exploatarea potentialului multicultural din zona Plumbuita . 165 .3 Dezvoltarea de relatii multiculturale A.Steua Rosie . Persoanele apartinând etniei rrome se confrunta cu o serie de dificultati de integrare pe piata muncii. iii. 2. Dezvoltarea resurselor umane I. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) c) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii sociale 1. Riscul unei persoane Rroma de a fi saraca este de 2. cât si reticentei unor angajatori de a-i încadra în munca. Dezvoltarea de relatii multiculturale Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 1. Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei. b. Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu disabilitatii Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni Pregatirea resurselor umane si suport pentru serviciile sociale 1. Reabilitarea infrastructurii sociale a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dizabilitati. prin: a. Plumbuita .2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. 3.Steaua Rosie – Petricani. b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii 1.Steua Rosie . Marirea numarului din politisti. Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii a.Petricani23 1.Steua Rosie . Crearea unui post de referent cultural din cartier pentru rromi in cadrul Primariei Sectorului 2 2. Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Plumbuita . Cresterea accesului la cultura b. atât datorita unei calificari slabe. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul liber. Construirea de noi spaţii pentru sport Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii Crearea unui centru multifunctional.7 ori mai mare decât al unei persoane facând parte din etnia majoritara sau din alte grupuri etnice minoritare. 1.3. Cresterea accesului la cultura. Asigurarea accessului la educatie si formare al populatiei. ii.Petricani prin formarea de asistenti sociali Masuri 1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Plumbuita Steua Rosie . 23 Populatia Rroma este în mod disproportionat afectata de saracie.i. desi reprezinta doar 7% din totalul persoanelor sarace din România. 2. Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane a. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. 1. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate.Petricani a) Activitati recreationale (sportive / culturale) 1.

2.corelate cu nevoile pietei muncii.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei Plumbuita . adaptarea la cerintele pietei muncii. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice Dezvoltarea si diversificarea activitatilor in zona ce constituie obiectul prezentului studiu se bazeaza pe atragerea de investitii strategice. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). de agrement si culturale si pentru valorificarea complexului manastirii din punct de vedere turistic. 2. Dezvoltarea de servicii pentru mediul antreprenorial a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1. stagii de practica) tinerilor 3. investitii care sa contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil. imbinarea dintre elementele naturale (parcul si Lacul Plumbuita in cazul de fata) si cele antropice (manastirea) construind tabloul ideal pentru amenajarea unor spatii recreative. dezvoltarea antreprenoriatului) . acordarea de stimulente (burse de studiu. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant existente / infiintarea de noi unitati de invatamant 1. reconversia profesionala. Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT 1.4. B. si cel profesional si tehnic C.Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii 2. Realizarea de centre de informare pentru cetateni. Prioritati dezvoltare Aria 166 . Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca. Reabilitarea infrastructurii de educatie. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prezinta potential si pentru desfasurarea unor activitati culturale. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu si vocational.Petricani A. organizare jobshop-uri. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. 1.Steaua Rosie Petricani A.Steua Rosie . Servicii de consiliere.1 Dezvoltarea mediului economic A. Comercializarea produselor agroalimentare B. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei din zona Plumbuita . orientare. Modernizarea unitatilor de invatamant existente.3. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 2. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu. de de 1. c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor b) Programe de pregatire continua Masuri 1. a) Organizarea de targuri de locuri de munca 1.

expropriatorul imobilului va avea sarcina de a alcatui planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre expropriere. care urmareau tematica finantarilor nermabursabile si managementul proiectelor. implementarea unor proiecte la nivelul sectorului 2 mai poate fi incetinita sau chiar oprita din cauza situatiilor in care responsabilitatile sunt impartite intre 167 . Cu exceptia situatiilor descrise mai sus. judetean si local prevazute la art. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita – Steaua Rosie .interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1. Staff-ul Primariei Sectorului 2 dispune de capacitatea de realizare si implementare a proiectelor. Ulterior declararii utilitatii publice. Acest pas implica in prealabil efectuarea unei cercetari si este conditionat de inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului. drumurile temporare. beneficiind in plus si de experienta acumulata in proiectele pregatite si implementate anterior. Sub aspect financiar. 33 din 27/05/1994 exproprierea de imobile. cu modificarile si completarile ulterioare. capacitatea de administrare. Stafful din Primarie. 43/1997 privind regimul drumurilor. dar atragerea de fonduri europene prin programul POR poate contribui in mod semnificativ la dezvoltarea locala. dupa o dreapta si prealabila despagubire. aprobate conform legii. prin hotarare judecatoreasca. republicata. in timpul implementarii pot aparea riscuri legate fie de neimplicarea mediului privat in sustinerea masurilor. In timpul procesului de implementare pot aparea diferite probleme. drumurile ocolitoare. ceea ce poate duce la inadecvarea si necorelarea prioritatilor identificate. Legea nr. se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. cat si de parteneriatele incheiate. in tot sau in parte.Petricani Rolul principal in implementarea unui plan integrat de dezvoltare durabila la nivelul unui centru de actiune urbana ii revine Primariei Sectorului 2. referitor la expropierea de terenuri. Instantele judecatoresti competente vor putea hotari exproprierea numai dupa ce utilitatea publica s-a declarat potrivit prezentei legi. Astfel. precum si cele necesare gropilor de imprumut pot fi expropriate si se supun prevederilor acestei legi. indicand numelui proprietarilor. 184 din 21/10/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 198/2004 stabileste cadrul juridic pentru luarea unor masuri de pregatire prealabila a executarii lucrarilor de constructie de drumuri de interes national. Cu privire la cel de-al doilea punct amintit mai sus. au participat la o serie de cursuri de instruire. conform Legii nr. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante 3. pentru drumurile tehnologice. precum si ofertele de despagubire. trebuie mentionat ca totul depinde de bugetul Primariei. Terenurile necesare pentru relocarea utilitatilor. posibile litigii si exproprieri de terenuri si / sau imobile. este de mentionat ca implementarea proiectelor depinde atat de caapcitatea institutionala a PS2. dar. alcatuit din resursele tehnice si cele din cadrul Directiei Managementului Proiectelor si Integrarea Europeana.5. cele mai multe din acestea avand legatura cu lichiditatile financiare. Cu privire la exproprierea cladirilor in schimb. fie de riscul programatic de dezvolatre existent la nivelul autoritatilor centrale sau al Primariei Generale. Utilitatea publica se declara de catre Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local. pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. si anume capacitatea administrativa. 5 din Ordonanta Guvernului nr. Foarte importante sunt cazurile in care terenurile sau imobilele necesare dezvoltarii urbane sunt expropriate. Municipiile reprezinta expropriatorul pentru drumurile de interes local.

peste 60 ani. prevede urmatorii indicatori de monitorizare la nivel de proiect: Crearea. alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati. persoane cu dizabilitati. Persoane din categorii defavorizate (persoane de etnie roma. din care: copii. pe categorii de marime: microintreprinderi. persoane de etnie roma. pasaje. 19-60 ani. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de dezvoltare durabila a Zonei Plumbuita – Steaua Rosie -Petricani Indicatorii constituie masuratori specifice ale obiectivelor enuntate in Master Planul Zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din Sectorul 2.) Terenuri poluate/neutilizate amenajate pentru alte tipuri de activitati (ha) Imbunatatirea transportului public urban Linii de tramvai/troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) Crearea. care nu intra in sarcinile primariilor de sector. norma intreaga). Cazuri concrete sunt de exemplu arterele de circulatie principale.) Infrastructura feroviara construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura rutiera construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura utilitati de baza create/ modernizate/extinse in structura de afaceri (km) Drumuri de acces la SSA. dezvoltarea. etc).administratia locala si cea municipala sau trec total in sarcina administratiei Municipiului Bucuresti. Altfel spus. modernizarea. femei. indicatorii permit masurarea gradului de indeplinire a obiectivelor si demonstreaza modul in care s-a ajuns la punerea in practica a acestora.1 din cadrul Programului Operational Regional.) Crearea de locuri de munca Locuri de munca nou create total (nr-echiv. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. scuaruri. (mp) Cladiri aflate in stare de degradare. in cazul unui raport de activitate. Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. IMM-uri. barbati. persoane foste dependente de droguri. din care: femei/ barbati 168 . local din mediul urban.(re)integrate pe piata muncii (nr) Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr. Axa prioritara 1. beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . administratiile locale nu pot dezvolta niciun fel de lucrari pentru reabilitarea / modernizarea acestora. conform Ghidului solicitantului. reabilitate si modernizate pentru alte destinatii (mp) Obiective de patrimoniu cultural mondial – UNESCO -.6. construite/ modernizate/ extinse (km) Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). etc. drept urmare. varstnici. intreprinderi mari Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale Centre sociale modernizate (mp) Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar). domeniul major de interventie 1. persoane foste dependente de droguri. national. 3. echiparea infrastructurii urbane Spatii publice modernizate: strazi. trotuare. etc). restaurate (nr. dezvoltarea mediului de afaceri Structuri de afaceri create/dotate (mp) Structuri de afaceri modernizate/dotate (mp) Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr.

Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr. numar de articole favorabilenefavorabile de presa. total (nr-echiv.) . controale efectuate). Indicatorii obiectivi (avize de constructii. am putea sa reducem lista indicatorilor obiectivi. Pentru fiecare Proiect identificat la nivelul Portofoliului de Proiecte vor fi utilizati indicatori de program: . Infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite aree din zona de actiune urbana Plumbuita. norma intreaga) . certificate de urbanism. etc. Cu privire la cele 6 directii strategice indicate de noi. Indicatorii subiectivi sunt indicatori de satisfactie a consumatorului.Zone industriale dezafectate reabilitate si/sau folosite pentru dezvoltare (ha) In cazul zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Proiecte care promoveaza dezvoltarea mediului de afaceri si antreprenoriatului in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) . I.Input (Intrari) – pentru corelarea resurselor implicate raportat la rezultate.Locuri de munca create / salvate in „zonele de actiune urbana” (nr.Companii stabilite in „zonele de actiune urbana” (nr.) . . sunt doua tipuri de indicatori ce vor fi folositi pentru masurarea eficacitatii obiectivelor propuse. . norma intreaga).Linii de tramvai/ troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) III.Locuri de munca dupa durata angajarii: permanente /temporare. (mp) II.) .) 169 . Acestia sunt prezentati in continuare: 1. Dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor existente intre zona Plumbuita. masurabile ale proiectelor. Acest fel de indicatori sunt cei de Impact – pentru a masura efectul real in societate.Strazile noi asfaltate (nr.Suprafete spatii verzi nou create (ha) .Spatii publice modernizate: scuaruri.Proiecte care asigura servicii care promoveaza egalitatea de sanse si incluziunea sociala in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .) .Petricani. eventual pe termen lung. 2. Cresterea suprafetelor de spatii verzi Asigurarea sigurantei cetatenilor din cartier si . .Extinderea suprafatelor de spatii verzi deja existente (ha) .Locuitori care beneficiaza de implementarea PIDU-lui (nr. pasaje. IV. trotuare. din care: femei/ barbati Locuri de munca nou create ocupate de persoane de etnie rroma: total (nr-echiv. numar de plangeri sau petitii.Proiecte care asigura sustenabilitatea si imbunatatirea infrastructurii publice urbane in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .Steua Rosie Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti.Output (Iesiri)– pentru a masura rezultatele imediate.Steua Rosie .Proiecte care valorifica patrimoniul cultural –istoric (nr) . satisfactie exprimata in date de opinie publica. etc.

aria de interventie precum si masurile care sunt necesare pentru rezolvarea problemelor identificate.Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). din in dificultate. Planul de actiune 4. care cuprinde trasaturi locale ce pot constitui factori care influenteaza negativ sau pozitiv dezvoltarea pe termen lung. barbati. . formarii si ocuparii resurselor alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati.Persoane din categorii defavorizate beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate .Petricani prin prisma a) celor trei obiective specifice de dezvoltare: 1. analizele documentelor strategice la nivel comunitar. construite/ modernizate/ extinse firmelor. Ca urmare a acestor analize. (km) . pentru minoritatii.Infrastructura rutiera construita/ modernizata extinsa in Rosie . determinand un numar de 5 proiecte de dezvoltare care vizeaza regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . etc).Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr.) in zona Plumbuita. persoane de etnie roma.Petricani Analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial.Petricani. Fiecare axa strategica a presupus identificarea unei serii de prioritati de dezvoltare a zonei. dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale. combaterea criminalitatii Dezvoltarea serviciilor sociale . persoane umane.Drumuri de acces la SSA. 19-60 ani. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. peste 60 ani. egalitate de sanse. s-a continuat cu identificarea celor 6 directii strategice de dezvoltare pe baza nevoilor si a potentialului de dezvoltare a zonei. 170 . regional si municipal si confruntarea rezultatelor acestor analize cu datele statistice existente sunt elementele care stau la baza strategiei de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. sprijinirea care: copii.Petricani si cresterea interiorul SSA (km) gradului de competitivitate a .Structuri de afaceri modernizate/create/dotate (mp) dezvoltarea mediului de afaceri . Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani s-a conturat profilul strategic al zonei. pentru fiecare dintre acestea fiind trasate obiectivele specifice. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . care apoi au determinat proiecte individuale de dezvoltare.(re)integrate pe piata muncii (nr) Competitivitate economica: . Plecand de la stabilirea obiectivului general si a celor specifice de dezvoltare.Steua .V. Incluziunea sociala. national. 2. VI. Prioritatile si potentialul de dezvoltare al zonei au fost identificate pe baza analizei diagnostic si a nevoilor de dezvoltare. oferirea de sanse egale foste dependente de droguri.Petricani. pe categorii de marime: microintreprinderi. intreprinderi mari 4. . IMM-uri. varstnici.Centre sociale modernizate (mp) si devoltare comunitara: .Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de sustinerea categoriilor sociale centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar).1. femei. a dezbaterilor si consultarilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .

O1-D2-2 . 2. 171 . 4. 5. 3. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltarea comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate. dezvoltarea resurselor umane.Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil.Steua Rosie Petricani D1 Directia strategica: Dezvoltare urbana Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie . Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani prin atragerea de investitii strategice.1.Petricani • Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. oferirea de sanse egale pentru minoritari.Petricani.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . 4. O1-D1-1. inclusiv drum de halaj • Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita • Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita . competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. In special. sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane. locuri de joaca) .1. Lista proiectelor 01 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita • Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. b) celor sase directii de dezvoltare: 1. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite zone din Plumbuita – Steaua Rosie .Steua Rosie .Steua Rosie .3. 6.Steua Rosie – Petricani. • Siguranta cetatenilor si lupta impotriva criminalitatii. Plumbuita) Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport Proiect nr.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Sursa de Finantare: POR Axa Prioritara 1 Proiect nr. Plumbuita. O1-D1-2 . .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . ne vom axa pe urmatoarele obiective: • Cresterea suprafetelor de spatii verzi. devoltarea unei infrastructuri de utilitati.

O1-D3-6 Extinderea retelelor de apa si canalizare O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala. Sursa de Finantare: Bugetul local O1 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . O1-D2-5 . servicii sociale) Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita.Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita .Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr. dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale D4 Directia strategica Dezvoltarea comunitara (cultura. O1-D1-4 – Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Axa prioritara 4 – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in furnizarea energiei electrice. O2-D4-12 . O2-D4-9 . O2-D4-10 .2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Proiect nr. D-na Ghica • Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.Steua Rosie Petricani D3 Directia strategica: Dezvoltarea infrastructurii de utilitati Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Proiect nr. in conditiile combaterii schimbarilor climatice Domeniul Major de Interventie 4. O2-D4-11 . egalitate de sanse. O1-D1-3 .• Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. dezvoltarea resurselor umane si a 172 .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor Proiect nr. Fundeni si Str. Gherghitei • Componenta 7: Sisteme de management al traficului • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita Proiect nr. Colentina intersectie cu str.Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 3 O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala.Steua Rosie – Petricani: Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere Proiect nr. egalitate de sanse. sanatate.

serviciilor sociale D5 Directia strategica Dezvoltarea resurselor umane Sursa de Finantare: POSDRU Axa prioritara 6 Proiect nr.2. O3-D5-13 . 4. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara.1.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 173 .

D-na Ghica 3.Steua a deseurilor si reciclarea acestora Rosie .Petricani a de trasport tranzit: Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Plumbuita – 174 .1 . prioritatii la nivelul zonei Ion Plumbuita .Steua Rosie .Petricani prin impunerea si promovarea conform prevederilor prezentului Masterplan si mobilitati in unor norme si modele de devoltare pentru zona prioectele viitoare din zona. Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 5.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru pe timp de noapte iluminatul pe timp de noapte Permanentizarea unor campanii de informare si Proiect nr.Steua Rosie . Intretinerea si amenajarea de noi parcuri/ serviciilor publice in zona Plumbuita .Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala accessibilitatii Rosie . Componenta 6 .Petricani zone verzi dupa normele urbanistice 1. Dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru Proiect nr. Componenta 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Gherghitei 4.Steua Steaua Rosie .3 . Recomandam ca Plumbuita dezvoltarile viitoare sa includa un mix Steua Rosie functional care se completezze oferta existenta Petricani 1.Steua Rosie .4 . Componenta 2 – Pasaj suprateran Sos. Fundeni si Str.Petricani privind protectia mediului 1. 1. Cresterea functionalitatii spatilor publici Proiect nr. Plumbuita) Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public Proiect nr.Campania de constientizare privind colectarea selectiva coscientizare a populatiei zonei Plumbuita .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea infrastructur absorbtia fluxul ridicat de trafic rutier greu si de serviciilor publice in zona Plumbuita .2 . Dezvoltare Dezvoltarea unui tesut permeabil. Componenta 3 – Pasaj suprateran Sos.Obiective generale. inclusiv drum de halaj 2.Petricani Obiective Directii Masuri Proiecte individuale specifice de strategice dezvoltare a. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. locuri de joaca) .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea 2.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Imbunatatirea urbana tuturor locuitorilor zonei Plumbuita . accessibil Proiect nr.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 6. specifice. 2 . Plumbuita. Colentina intersectie cu Str.

10 .Oferire de servicii de asistenta medicala in cadrul asistenta medicala) centrului de asistenta sociala Club Seniorilor Infintarea de centre de pregati rea Proiect nr. comunitara egalitate de (cultura. Incluziune Dezvoltarea sociala. sanatatea. a carui tema este integrarea asigurari (re)insertiei pe piata fortei de munca: rromilor in viata comunitara reconversia profesionala.11 . umane si a multicultura servicilor lism) sociale Modernizarea retele de apa-canal Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect nr. dezvoltarea servicii resurselor sociale. Creare de piste pentru ciclisti pe arterele principale ale zonei 3. Dezvoltarea infrastructur ii de utilitatii b. 8 . adaptarea la cerintele pietei munci. Creare de parcai subterane si supraterane 2. dezvoltarea antreprenonoriatului( corelate cu nevoile piatei munci 175 .Steaua Rosie . sanse.Petricani securitatii locuitorilor zonei Dezvoltarea resurselor umane Plasarea de camere de supraveghere in spatii Proiect nr. in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect nr.Program de pregatire profesionala initiala pentru profesionalainitiala si continua in vederea populatia de etnie rroma din cartier.Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarul din politisti in cartierul Proiect nr.Petricani Componenta 7: Sisteme de management al traficului Proiect nr.2 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita .5 .9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala (Clubul grupurilor dezavantajate Seniorilor) acordata persoanelor varstnice Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de Proiect nr. 7 .1.6 . Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta Extinderea/ infinta rea de linii de autobus 2.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani .Sistem de supraveghere video si management publice informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Infintarea unui centru de asistenta sociala acordata Proiect nr.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport.

inclusiv a serviciilor sociale. 176 .2.4. mai precis prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – acorda spijin financiar pentru IMM-uri (in vederea crearii de locuri de munca durabile).1 Programul Operational Regional Programul Operational Regional are rolul de a implementa elementele Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND. ale carui actiuni sunt sustinute de fonduri structurale. cresterea eficientei administrative si integrare sociala si Fondul de Coeziune (FC) – finanteaza actiuni ce fac parte din domeniul retelelor transeuropene de transport si mediu. sanatate si instrumente financiare pentru cooperare teritoriala. educatie. turism. isi propune dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Totodata. FC desfasoara pe o Transport Transporturilor si perioada de Infrastructurii sapte ani si isi Programul Operational Sectorial Mediu Ministerul Mediului FEDR. contribuind. In continuare sunt prezentate pe rand cele doua tipuri de surse.1. prin reabilitatea infrastructurii urbane si prin imbunatatirea serviciilor urbane. Programul Operational Asistenta Tehnica Internelor Ministerul Economiei FEDR 4. Astfel. infrastructura in transport. mediu. telecomunicatii. energie. pe de alta parte. proiectele vor primi finantare prin programele de fonduri comunitare. adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor. Bugetul local al Primariei Sectorului 2. surse nerambursabile de finantare comunitara si surse rambursabile (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare co-finantare). 4. la indeplinirea obiectivului general. anume impulsionarea dezvoltarii regionale prin reducerea diferentelor intre regiunile Romaniei. referitoare la educatie si formare profesionala. alaturi de celelalte Programe Sectoriale.2 Surse de finantare Finantarile proiectelor pot proveni atat din fonduri nerambursabile. Fondul Social European (FSE) – sustine proiecte de natura sociala. FSE Dezvoltarea Resurselor Umane Familiei si Protectiei Romania si Sociale nivelul mediu Programul Operational Dezvoltarea Ministerul FSE al celorlalate capacitatii Administrative Administratiei si state membre. Axa prioritara 1 a POR – „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere” are ca obiectiv cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. cercetare si dezvoltare.2. FC propune reducerea Programul Operational Sectorial Ministerul Economiei FEDR Cresterea Competitivitatii Economice disparitatilor existente la Programul Operational Regional Ministerul Dezvoltarii FEDR nivel social si Regionale si Locuintei economic intre Programul Operational Sectorial Ministerul Muncii. Programul Operational Autoritatea de Instrumente Strategia Management Structurale urmarita se Programul Operational Sectorial pentru Ministerul FEDR. cat si din fonduri rambursabile.1 Fonduri nerambursabile Romania va beneficia de spijin prin intermediul obiectivului „Converegenta”. Proiectele de dezvoltare urbana in zona cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani pot beenficia de finantari / co-finantari provenite din mai multe fonduri: pe de o parte.

Prin finantarea de planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. la randul lui. Planuri integrate de dezvoltare urbana. asa cum sunt cele care vizeaza infrastructura de transport.1. patrimoniu cultural mondial (UNESCO). strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura”) sau alte programe operationale sectoriale (POS Mediu. cu singurul Domeniu major de interventie 2. proiectele individuale.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. dezvoltarea mediului de afaceri pot cere finantari si in cadrul altor axe ale POR (Axa prioritara 2 –„Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. reprezentati de 13 orase/municipii si centre urbane. eligibile doar in cadrul Axei prioritare 1. domeniul major de interventie 1. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. Cu exceptia proiectelor incluse in Planul integrat pentru dezvoltare urbana. sistemele hidroedilitare (apa si canalizare). poli de dezvoltare urbana. Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane este sprijinita in totalitate de axa prioritara 1.000 de locuitori si diferite de primele doua categorii). in procesul de dezvoltare a unor zone mai izolate din cadrul unei 177 . adica dezvoltarea social-economica a orasului. cu singurul Domeniu major de interventie 2. care corespund obiectivelor axei prioritare 1 a POR-ului. POS Dezvoltarea Resurselor Umane). Astfel de planuri integrate se vor implementa avand la baza proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane. celelalte categorii de proiecte ale centrelor urbane. Existenta a doua proiecte din categorii diferite de operatiuni constituie o conditie a eligibilitatii planurilor integrate. Proiectele finanatate prin Axa prioritara 1 fac referire la 3 categorii de structuri: poli de crestere – alcatuiti dintr-un mare centru urban si zona sa de influenta. axa prioritara 1 permite rezolvarea simultanta a problemelor economice. centre urbane (orase/municipii cu o populatie superioara a 10.000 de locuitori si diferite de polii de crestere si de polii de dezvoltare urbana. sociale si de mediu din zonele urbane aflate in stadiu de degradare.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii de operatiuni si activitati eligibile: a. inclusiv transportul urban: i. dar si din zonele limitrofe ale acestor perimetre. din mediul urban b. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura” se adreseaza reabilitarii si modernizarii retelei de drumuri judetene. c. este divizat in trei sub-domenii. transport si mobilitatea populatiei iii. Acesta. national si local. acoperind astfel mai multe categorii de beneficiari: poli de crestere. a strazilor urbane. reprezentate de orase/municipii cu populatie mai mare de 10. Axa proritara 2 – „Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. Pentru a fi eligibile. reabilitarea infrastructurii sociale. Axa in discutie indeplineste o etapa de tranzit. care includ si transportul urban. incluse in planurile integrate de dezvoltare urbana ce vor fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1. reabilitarea sit-urilor industriale poluate si pregatirea pentru noi activitati.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene.Axa prioritara mai sus amintita include un singur domeniu de interventie. obligatorie de altfel. ceea ce va duce la atingerea obiectivului specific al Programului Operational Regional. Unul dintre acestea trebuie sa se refere la reabilitarea infrastructurii urbane si la imbunatatirea serviciilor urbane. poli de dezvoltare urbana. dar si la constructia / reabilitarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/sau urban. infrastructura publica urbana ii. anume: 1.

215/2001 republicata. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1. trebuie sa corespunda uneia din urmatoare categorii de operatiuni: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. Activitatile eligibile orientative in cadrul proiectului pot fi: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. cu modificarile si completarile ulterioare. c. Obiectivul sau se refera la imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si mobilitatii populatiei. Beneficiarii finantarilor prin intermediul Axei prioritare 2 sunt cei care corespund categoriilor de mai jos: a. • Devierea retelelor de apa. stand la baza cresterii competitivitatii societatilor si a mobilitatii fortei de munca. dezvoltarea infrastructurii de transport va facilita si cooperarea interregionala. Domeniul major de interventie 2. orasul si comuna (consiliile locale). electricitate. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele. infiintata de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice constituite in baza Legii administratiei publice locale nr. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine. gaze. electricitate. solicitantii pot fi unitatile administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). • Eliberarea si amenajarea terenului. Un proiect propus pentru obtinerea finantarii prin Axa prioritara 2 a POR. Asociatie pentru Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Entitate cu personalitate juridica. bunurilor si serviciilor. Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale Sunt considerati parteneri urmatoarele unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). atat din punct de vedere temporar. • Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa. 2 si 3). • Amenajari pentru protectia mediului. 178 . Astfel. Pentru indeplinirea acestui obiectiv un prim pas necesar consta in imbunatatirea infrastructurii de transport. ceea ce are ca finalitate stimularea dezvoltarii economice durabile. municipiul. In cazul consiliilor locale. telefonie.regiuni.1. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete. cat si economic. 215/2001. prin formarea de conditii favorabile pentru transportul de marfuri si de calatori. municipiul. care incearca sa obtina finantari din fonduri structurale (FEDR) si/sau de la bugetul de stat. gaze si canal. primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice. telefonie). Autoritati ale administratiei publice locale In conformitate cu prevederile Legii nr. Insumarea tuturor acestor factori pot duce la o dezvoltare mai rapida a Romaniei in general si a fiecarei regiuni in parte. b. orasul (consiliile locale). ceea ce va inregistra mai apoi consecinte pozitive in randul mobilitatii populatiei si a bunurilor. canalizare. precum si in justitie. de drept privat.

in scopul intaririi competitivitatii si accesului la piete externe 2. BERD va sprijini in continuare Romania si in ceea ce priveste proiectele de infrastructura municipala. Din pacate insa. Tamaioarei si Plumbuita in cartierul cu acelasi nume. prin fonduri proprii. Dupa ce initial. pot fi utilizate pentru pregatirea parteneriatelor si proiectelor pentru a consolida rolul transfrontalier si transnational al acestor orase/municipii. Sectorul energetic – acorda investitii companiilor din sectorul public si privat. 4. Guvernul a luat in calcul limitarea cotelor de TVA 24 Dintre toate investitiile necesare la nivelul infrastructurii. care se stabileste in cadrul intalnirilor de consiliu si se distribuie spre toate departamentele si directiile din cadrul Primariei. Infrastructura – se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii nationale. In afara de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Ca si principal investitor institutional in regiune. 179 . cele 30 din Steaua Rosie-Petricani si 10 in Plumbuita trebuia sa fie modernizate cu bani de la Banca Europeana de Investitii (BEI). pe langa finantarile proprii. imbunatatirea transportului public. Ispir Petre. reabilitarea infrastructurii din centrul istoric al Bucurestiului si imbunatatirea infrastructurii privind deseurile solide. alte surse de creditare pot fi obligatiunile municipale si institutiile bancare. BERD reprezinta un catalizator major pentru investitii.2 Fonduri rambursabile O sursa de finantari rambursabile pentru proiectele administratiilor locale o constituie Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Orice alte activitati a caror eligibilitate este dovedita de solicitant. care se ocupa de producerea. in special cea de transport. innoirea parcului de autobuze. transportul si distributia de energie 3. Initial. trebuie mentionat ca in perioada 2006-2007 se vorbea de nevoia crearii in perimetrul care reprezinta obiectul nostru de studiu doua statii de pompare a apei. modernizarea liniilor de tramvai. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2.2. investitii straine directe semnificative. Steaua Rosie si Sipca din zona Petricani si Ricinului. in masura relevantei. Raul Colentina. asigurarand astfel cofinantarea alaturi de fondurile structurale disponibile din partea Uniunii Europene. Sectorul privat – tinteste sustinerea intreprinderilor private autohtone.Trebuie mentionat faptul ca activitatile enumerate mai sus ca fiind eligibile au caracter orientativ. finantarile erau adresate investitiilor din sistemul de apa si canalizare24. de aceasta problema. modernizarea soselelor. Printre strazile care trebuia sa fie modernizate se numara Gimalau. pot fi inscrise pentru obtinerea de finantari. In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2.1. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. strategia axandu-se pe urmatoarele directii prioritare: 1. Cei care beneficiaza de imprumuturile BERD sunt in general societatile furnizoare de utilitati detinute de municipalitati.2. Pentru Romania. pentru anul 2009. insa amanarea din diverse motive a proiectului a determinat administratia locala sa se ocupe. BERD investeste atat in sectorul public cat si in cel privat. BERD si-a extins sprijinul si la nivelul altor tipuri de infrastructura: modernizarea sistemului de incalzire centralizata. urmarind cresterea cooperarii regionale si a comertului. Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare mobilizeaza. BERD a inceput finantarea investitiilor importante in sectorul infrastructurii inca din 1995.2 Alte fonduri nerambursabile • Programul Operational Sectorial Mediu • Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane • De asemenea. 4. 4. Paroseni. Totodata. Astfel. Cap.2.3 Surse Proprii Primariei Sectorului 2 In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. Programele Operationale aflate sub obiectivul „Cooperare Teritoriala Europeana”.

4.2. O astfel de masura se traduce prin reduce rea investitiilor de la bugetul de stat.4. dar si cele care urmeaza sa inceapa.platite catre administratiile locale.Petricani 180 . ceea ce afecteaza lucrarile deja incepute si aflate in curs de desfasurare. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . ca o masura anticriza.

Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie . locuri de joaca) .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului prioritara 4 Fondul de mediu POS Mediu si buget Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie . Proiect nr.2 .Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4. Plumbuita) Budgat local / Budget POR Axa prioritara 2.8 . Proiect nr.5 .2 . Proiect nr.Petricani • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.1 .Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.2 .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei POR Axa prioritara 1 Buget local Proiect nr. Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.6 .Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora local Budget local Proiect nr.4 . D-na Ghica 2.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita POS Mediu Axa POR Axa prioritara 2 Proiect nr.7 .Petricani 1.Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 181 .Petricani • Componenta 7: Sisteme de management al traficului POS CCE Axa Buget local Proiect nr. Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Fundeni si Str. Plumbuita. Proiect nr. Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. inclusiv drum de halaj 2. Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 3.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .Petricani Potentiale surse de finantare Proiecte individuale Alternativa 1 Alte alternative Buget local Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Primaria Generala Buget local Steaua Rosie . Componenta 2: Pasaj suprateran Sos.Petricani Bucuresti 1. Colentina intersectie cu str. Gherghitei POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.3 .2 .Extinderea retelelor de apa si canalizare prioritara 1 / Buget local Buget local Proiect nr.

Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.11 .Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect nr.POR Axa prioritara 3 POR Axa prioritara 3 POS DRU Axa prioritara 6 Buget local Buget local Buget local Proiect nr. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 182 .10 .9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr.

impartirea acestor sume pe tipuri de proiecte se face dupa cum urmeaza: un procent de maxim 50% din alocarea financiara totala a Axei prioritare 1 a POR. proiectele prezentate in planurile integrate de dezvoltare urbana. maxim 20% reprezinta alocarea dedicata finantarii proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare urbana promovate de catre polii de dezvoltare urbana. Sub-domeniul: Centre urbane la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti – Ilfov este de 123. persoane aflate in dificultate) si dotarea acestora cu echipamente specifice.restaurarea. 2. centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente. In tabelul de mai jos este prezentata repartizarea pe regiuni de dezvoltare a alocarilor financiare pentru Axa prioritara 1.96 159.04 Pentru a indeplini criteriile de eligibilitate a operatiunilor si activitatilor. in cazul centrelor rezidentiale pentru copii. consolidarea.568.transport si mobilitatea populatiei .4. 2.reabilitarea / modernizarea cladirilor destinate serviciilor sociale (centre de ingrijire a copiilor.2. Sumele reprezinta milioane de euro: Regiunea de dezvoltare Alocarea financiara totala.726. din care: FEDR Nord Est 227.02 milioane euro provin de la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR). frescelor. protejarea si conservarea monumentelor istorice. Domeniul de interventie 1. reabilitarea infrastructurii sociale: .04 182. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1.19 135.patrimoniu cultural mondial (UNESCO).43 Sud Est 184.33 148. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. din care 1. astfel cum este indicata mai sus. domeniul major de interventie 1.poli urbani de crestere". inclusiv echipamente de informare si comunicare.58 Nord Vest 168. inclusiv transportul urban: . este prevazut pentru finantarea proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare elaborate de catre cei sapte poli de crestere.85 115. Restul este asigurat din fonduri publice nationale. centre pentru tineret.391.infrastructura publica urbana .117. centre pentru persoane varstnice.84 Bucuresti Ilfov 123. Mergand mai in amanunt.07 Sud Vest 194. ce urmeaza a fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1. din mediul urban . 183 . capacitatea acestora nu trebuie sa depaseasca 50 de locuri.restaurarea.5. pentru perioada 2007-2013. Programului Operational Regional i-a fost distribuita suma de 1.11 Sud 197. prin: 1.60 Vest 143.34 milioane euro.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii: 1.refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate.90 156.998/2008.1 – Planuri integrate de devoltare urbana. Conform HG nr. din care 3. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. iar restul sumelor disponibile sunt prevazute pentru centrele urbane. in interiorul zonei de protectie a acestora.26 milioni di euro.14 Centru 151.64 121. picturilor murale exterioare. 3.1 Totalul resurselor financiare alocate Programului Operational Regional 2007-2013 este egal cu 4.806 milioane euro din FEDR si 273.171 milioane euro pentru axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor . national si local.26 99.365 milioane euro co-finantare nationala. alocarea financiara disponibila pentru Domeniul major de interventie 1. protejarea si conservarea picturilor interioare.

700. incluziv drum de halaj 184 . Selectia planurilor ce urmeaza a primi finantarea se face pe baze competitive.000 lei.3.000 lei si 85.1.operatiunea Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. Plumbuita. 4. Ghidul solicitantului precizeaza limite minime si maxime intre care proiectele de dezvoltare din Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere.proiectele ce apartin operatiunii Reabilitarea infrastructurii sociale: intre 350. inclusiv transportul urban are ca limita maxima a proiectelor 1.Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. Valoarea totala a proiectului reprezinta suma cheltuielilor eligibile si neeligibile inclusiv a TVA –ului aferent acestora. Domeniul de interventie 1.000.000. Proiect 1 .000 lei.achizitionarea si instalarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere. etc.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana.3 Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional 4. sub-domeniul: centre urbane.000 lei si minima 90.) Planurile integrate de dezvoltare a centrelor urbane sunt finantate exclusiv din axa prioritara 1 a POR.700.. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa respectivele planuri. trebuie sa se incadreze pentru fiecare din cele trei operatiuni eligibile: .000 lei si 3. .000 lei.500.proiectele care se incadreaza in operatiunea Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri: intre 1. .

durabile si obiectiv specific) echilibrate teritorial. potrivit nevoilor si resurselor specifice. pentru a facilita mobilitatea populatiei. Bucuresti proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului Toderita C. Plumbuita. 598. proiectului Telefon: 021-209600 int. Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice. pentru a face din regiunile Romaniei. prin intermediul proiectului. incluziv drum de halaj Localizarea proiectului Zona Plumbuita – Steua Rosie . Bucuresti si Primaria Municipiului Bucuresti Entitatea responsabila cu implementarea Consiliul Local al Primariei Sectorului 2. de dezvoltare economica si sociala a regiunii Bucuresti Ilfov. se va realiza imbunatatirea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane de baza ale regiunii mentionate. inclusiv a serviciilor sociale.Petricani. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.Petricani (reprezentare grafica pe harta) Anul realizarii investitiei Iunie 2010.cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. sociale.a) INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT 1. 6. imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza. se incadreaza in obiectivele Domeniului de investitie al POR intitulat „Planuri integrate de dezvoltare urbana”. ceea ce va determina si cresterea investitiilor in zona. 4. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. contribuind astfel la imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. realizand incadrarea obiectivului general al priectului in obiectivul general POR masura 1.Iunie 2012 Durata proiectului 24 luni Beneficiarul proiectului /Parteneri Consiliul Local al Primariei Sectorului 2. in special cele mai slab dezvoltate.2096252. cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere. Email: angelatoderita@ps2. 5. Obiectivele proiectului intitulat „ Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. si in special a zonei vizate de proiect. Angela. Fax: 021. Titlul proiectului Reabilitarea infrastructurii urbane in Zona Plumbuita – Steaua Rosie . sub-domeniul Centre urbane. Prin proiect se doreste îmbunatairea infrastructurii urbane de transport la nivelul cartierului.ro b) DESCRIERE PROIECTULUI 1. incluziv drum de halaj”. 7. 3.Petricani Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. Astfel. a tuturor regiunilor Romaniei.1– Centre Urbane.1 – „ Planuri integrate de dezvoltare urbana il reprezinta – conform Programului Operational Regional . a bunurilor si serviciilor în vederea stimularii dezvoltarii 185 . Obiectivul Domeniului major de interventie 1. 2. Plumbuita. Obiectivele proiectului (obiectiv general. Obiectivul general al proiectului consta in reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Plumbuita – Steua Rosie . locuri atractive pentru investitii.

o delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala.Steaua Rosie . Potentialii beneficiari ai proiectului: Grupurile tinta propuse au fost astfel alese incat actiunea 186 . inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. • cresterea calitatii peisajului. • Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor. • Infrumusetarea peisajului prin solutii moderne. Se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: o reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. printr-o abordare policentrica. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului “Modernizare strazilor din cartierul Plumbuita . prin realizarea de trotuare si asigurarea accesului la proprietati. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. • Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. • mentinerea viabilitatii retelei rutiere . Obiectivele specifice ale programului POR sunt: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. • cresterea gradului de confort al populatiei.2. pietoni si biciclisti. • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare. • sistematizarea verticala a zonei aferente strazii. • Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri. • realizarea suprastructurii stradale. Zonele tinta si / sau grupurile tinta economice durabile a cartierului. • inlaturarea aspectului neingrijit si neunitar al aleilor ce deservesc spatiile urbane. incluziv drum de halaj sunt: • modernizarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto. printr-o abordare policentrica. • cresterea gradului de siguranta rutiera. in conditiile dezvoltarii continue a traficului.Petricani”. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. • promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie . o reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. cu scopul imbunatatirii confortului si sigurantei circulatiei. Se intentioneaza sistematizarea pe verticala a zonei aferente strazilor cuprinse in zona prin: • realizarea infrastructurii stradale.Petricani.

Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 1. 187 . turistii. Beneficiarii directi : Primii beneficiari ai investitiei sunt toti locuitorii din zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani. Prin implementarea acestui proiect persoanele din grupul tinta vor beneficia de un bun confort si de stoparea fenomenului de degradare al mediului inconjurator prin infrumusetarea peisajului prin solutii moderne si infrastructurii stradale. Grupul tinta vizat prin implementarea acestui proiect este reprezentat de locuitorii cartierul Plumbuita – Steua Rosie . fiecare cu atributiile specifice fisei postului. Acestia vor beneficia in mod direct de o retea rutiera modernizata (modernizarea carosabilului. cu subactivitatile mentionate este de 3 luni. de asemenea sunt partile interesate de dezvoltarea comunitatii locale: o Consiliul Local . 1. persoanele care tranziteaza zona Manastirul Plumbuita.3 Semnare contract de finantare In cadrul acestei activitati sunt implicati toti membrii echipei de proiect. mijloace de transport in comun si nu numai. Dintre beneficiarii directi putem aminti si firmele din domenii diverse si cladiri de birouri care va fi in zona cartierului Plumbuita . cu urmatoarele subactivitati. o Firmele care vor participa la implementarea proiectului. Beneficiarii indirecti ai investitiei propuse sunt. Durata acestei activitati. o Comunitatea de afaceri din zona .3. Principalele activitati din proiect proiectului sa aiba un impact socio-economic semnificativ in zona de dezvoltare. someri).1 Identificare furnizori servicii. insa responsabilul principal este managerul de proiect care va coordona intreaga activitate. Printr-o abordare integrata se are in vedere sprijinirea dezvoltarii de lunga durata a potentialului economic si social local si al regiunii in ansamblu. Acestia vor avea parte de o buna fluidizare a traficului datorita moderizarii strazilor din aceasta zona. Beneficiarii indirecti sunt. femei. modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale). persoanele care nu locuiesc in zona dar care trec prin zona cartierului Plumbuita – Petricani atat cu automobilul personal. Demararea proiect: Aceasta activitate presupune toate demersurile necesare inceperii proiectului propus.2 Intocmire si depunere proiect 1. 1. actionandu-se in sfera decizionala a sectorului economic.Petricani carora li se vor oferi conditii mai bune de infrastructura de transport. printre altii.Petricani. agentii economici care îsi desfasoara activitatea. o Forta de munca din zona (in special tineri. lucrari si bunuri.

1 Realizare panouri 6. Urmarirea intocmirii si depunerii proiectului tehnic cade in sarcina responsabilului tehnic.4 Realizare fotografii.1 Realizare de rapoarte de progres.1 Solicitarea de catre managerul de proiect a unor rapoarte periodice. in stransa colaborare cu managerul de proiect 5. 5.2 Realizarea de sedinte de lucru.3 Intocmirea de rapoarte financiare Activitatea de monitorizare si control se desfasoara pe parcursul celor 24 de luni de implementare de catre managerul de proiect in colaborare cu ceilalti membri ai echipei. Coordonare proiect 3. pliante. ea urmand a se desfasura pe intreaga perioada de implementare a proiectului. brosuri 6.2 Asistenta tehnica 4.2 Realizarea de controale pe teren in vederea identificarii stadiului de implementare a proiectului. ca si atributie este in sarcina managerului de proiect.5 Placa permanenta Realizarea activitatii de informare prin publicitate si marketing este in atributia managerului de 188 . banere. 3.1 Amenajare protectia mediului 4. Aceasta activitate se va realiza in prima luna de dupa semnarea contractului de finantare. de 24 de luni.4 Constructii Activitatea de lucrari de constructii se desfasoara pe parcursul tuturor celor 24 de luni de implementare.2 Anunturi in media 6.3 Organizare de santier 4. Publicitate si marketing 6. Rapoartele financiare vor fi realizate de catre responsabilul financiar al proiectului. Monitorizare si control: 5. Se vor intocmi in acest sens rapoarte periodice si se vor realiza controale anuntate si inopinate la locul de desfasurare a investitiilor in vederea urmaririi modului de desfasurare a acestora si a preintampinarii eventualelor probleme ce pot aparea. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 4. 3. conform instructiunilor din ghidul solicitantului. Coordonarea proiectului.2. 6. Elaborare si depunere Proiect tehnic Dupa semnarea contractului de finantare este necesara depunerea proiectului tehnic. 5. 4. Monitorizarea desfasurarii acestei activitati conform conditiilor contractuale este in atributia reprezentantului tehnic.3 Publicitate pe site-ul primariei 6.

. infrastructura stradala din zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani al in Zona Plumbuita – Steua Rosie . 7. . prin intermediul proiectelor. 4.Bucuresti. . S-a optat pentru accesarea de fonduri europene in vederea rezolvarii problemelor identificate. . Proiectul propus raspunde demersurilor de revitalizare a zonei prin modernizarea infrastructurii stradale.Petricani. Pentru atingerea acestui deziderat se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene.Petricania. Justificarea proiectului: nevoi identificate În momentul de fata. local. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: . inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. Prin implementarea acestui proiect Sectorul 2 isi propune sa reabiliteze strazi.2 Rambursarea cheltuielilor de catre autoritatea contractanta conform contractului de finantare Inchiderea proiectului se va realiza dupa terminarea investitiilor care vor fi predate managerului de proiect.1 Receptia lucrarilor.cresterea gradului de confort social (crearea de facilitati locuitorilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.proiect si se va desfasura periodic. 7.imbunatatirea infrastructurii urbane.reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. îngreunând Petricani astfel desfasurarea traficului rutier si pietonal în zona. Asigurarea acestor conditii va permite valorificarea si conservarea patrimoniului istoric. Cu ajutorul responsabilului financiar se vor intocmi documentele contabile referitoare la inchiderea proiectului precum si cele necesare rambursarii cheltuielilor eligibile conform contractului de finantare.reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. In vederea rezolvarii acestor probleme s-a realizat un Plan local de Dezvoltare al sectorului 2 si un Plan Integrat Dezvoltare Urbana pentru Zona Plumbuita – Steua Rosie . cu efecte pozitive asupra dezvoltarii economice si atractivitatii zonei. 5.Petricani de 45 strazi din Sector 2 . contribuind la promovarea zonei ca target turistic. INCADRARE IN TIMP : 189 . trotuare si spatiile verzi din zona Plumbuita – Steua Rosie . Inchidere proiect 7. .cresterea accessibilitati in zona.cresterea atractivitatii zonei Plumbuita – Steua Rosie . Impactul estimat al proiectului (impact . conform graficului. III.Sectorul 2 este insuficient dezvoltata sau prezinta un grad ridicat de deteriorare. muncitorilor si agentilor economici). Necesitatea implementarii acestui proiect apare din necesitatea sa se obtina o imbunatatire a confortului si a sigurantei circulatie. regional.cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere turistic si de agreement. national) . pe parcursul implementarii proiectului.delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala.

090000 RON) V. Angela. Bucureşti în parteneriat cu Poliţia Comunitară. Steaua Rosie. 5. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. 4. Email: angelatoderita@ps2. Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona Plumbuita – Steaua Rosie .Str. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii I. Titlul proiectului 2. 6. domeniul major de interventie 1. 598. 7. Localizarea proiectului 3. Tamaioarei – Lacul Plumbuita (reprezentare grafică pe hartă) 2010-2011 12 luni Primăria Sectorului 2. Fax: 021. sub domeniul centre urbane 4.Petricani : Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Zone Peninsulari – delimitata 1.2.3. Axa Prioritara 1.2096252. Ricinului/ Str. Telefon: 021-209600 int. Petricani . BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI Estimati costul total al proiectului 9. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. DESCRIEREA PROIECTULUI: 190 .1.Paroseni/ Lacul Plumbuita/ Strada Sipca. Plumbuita.ro II.000 Euro (40. de Sos. Bucureşti şi Poliţia Comunitară Toderita C. de Str. Sector 2.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Incadrare in timp -Data de incepere a proiectului: Iunie 2010 -Data incheierii proiectului: Iunie 2012 -Situatia curenta a proiectului: In curs de implementare IV. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. 2. Bucureşti Primăria Sectorului 2.500.

prevenirea şi reducerea consumului de droguri în spaţiile publice din zona Plumbuita.prevenirea şi combaterea actelor de violenţă si infractionalitate (mediu) pe malul lacului Plumbuita. spatiile verzi din parcul Plumbuita.prevenirea şi combatearea actelor de violenţă în spaţiile publice. Din intregul cartier. . caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse. 191 . Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă 3.1. calugari. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. dând o imagine negativă acesteia. care va consta în amplasarea de camere de supraveghere pe principalele artere rutiere şi spaţiile publice. Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. Obiectivele proiectului (obiectiv general. proiectelor tehnice.Petricani Obiectivul general este îmbunătăţire siguranţei. .Petricani (intersecţii. 4 Monitorizarea implementării proiectului de investiţii. sisteme anti-vandalizare). Elaborarea documentaţiilor de atribuire. stabilirea modului de transmitere a datelor. evaluarea. 3. care să asigure: . Principalele activităţi din proiect 4. 5 Asigurarea personalului responsabil cu supravegherea. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradală şi in proximitatea şcolilor si a obiectivelor de interes public. turisti. În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi: 1.1. vizitator de parcuri. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR. De aici rezultă nevoia de instalare a unui sistem de supraveghere şi monitorizare. evaluarea. selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate. dar si insalubritatea prezenta aici.schimbarea imaginii cartierului. .. care va fi perceput ca sigur si linistit Zona tinta: zona Plumbuita – Steaua Rosie . obiectiv specific) 2. staţii de autobuz si spatiile cu factori de risc ridicat). 2. echiparea dispeceratului. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Plumbuita – Steaua Rosie . Grupurile tinta: locuitorii din cartier. Axa Prioritara 1. selectarea şi contractarea companiei (iilor) în vederea achiziţionării sistemului de monitorizare (stabilirea locurilor de montare a camerelor video. Numărul crescut al infracţiunilor care se petrec în zona Plumbuita măresc gradul de nesiguranţă al locuitorilor şi vizitatorilor acestei zone. stabilirea numărului de camere de supraveghere. securităţii locuitorilor şi copii din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prin un sistem de supraveghere video si management informational pentru crestere siguranta sociale si prevenirea criminalitati. polarea mediului sau traficul de droguri. zone in care s-au inregistrat infractiuni conform datelor de la politie. lansarea licitaţiei publice. Lansarea licitaţiei publice. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice.

Situatia curenta a proiectului: Estimati costul total al proiectului 2010 2011 In planificare Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 710. Fax: 021.Data de incepere a proiectului: . national) • • • • • • III.000 Euro (2. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1.3.Data incheierii proiectului: . 598. Racinului. Str.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. 4. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Municipiul Bucuresti. Axa Prioritara 1. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. INCADRARE IN TIMP : prevenirea anumitor fenomene sociale degradante la adresa persoanelor. prevenirea şi combaterea consumului de droguri (zona Plumbuita si parc).5.96 ha delimitat de Str. 5. Email: angelatoderita@ps2. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. sub domeniul centre urbane 4. 7. Sector 2 Teren in suprafata de 1. 3. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. domeniul major de interventie 1. Steaua Rosie.2096252.3. Proiect 3 .1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Obiectivele proiectului (obiectiv general. 6.996. Angela. reducerea violenţei (Zona Peninsuare). INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. 1. regional. obiectiv specific) .Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita I. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. zona 192 II.200 RON) lei IV. depistarea reţelelor de traficanţi de droguri. scăderea/ descurajarea comportamentului indisciplinar pe străzi. pe zone parasite si pe maul lacului Plumbuita. V. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. Telefon: 021-209600 int. Incadrare in timp . Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. reducerea numărului de infracţiuni si îmbunătăţirea condiţiilor de asigurare a ordinii şi liniştii publice. Impactul estimat al proiectului (impact local. 2.

pe parcursul derularii contractului de lucrari. printre lucrarile de constructii ce se vor executa enumeram: o Crearea unui stavilar in zona insulei Plumbuita o Amenajarea bazei lacului prin betonare o Crearea in partea sudica a lacului a unei scurgeri a apei din lac in Raul Colentina Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent.2.500 locuitori. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni . prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu 193 . cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. Principalele activitati din proiect 4. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale controlarea nivelului lacului utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Transferul dreptului de administrare a zonei vestice a Lacului Plumbuita de la Apele Romana la Consiliul Local al Sectorului 2 Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). avand un numar de aproximativ 23. Ca obiective specifice. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana.

etc. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. fara a 194 . se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. Impactul estimat al proiectului (impact local. Avand un nivel controlat al apei se poate goli periodic lacul permitand curatarea acestuia de impuritati si deseuri. depozitarea necontrolata a deseurilor. iar pe perioada de iarna transformarea lacului in patinoar. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. reciclare a deseurilor solide municipale. panza freatica. gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). social. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). pe intreaga durata de analiza a proiectului. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. economic si al infrastructurii. aer). Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. in mod indirect.). regional. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. 23. zone verzi) . pe cale de consecinta.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. in structura primariei. fapt ce creeaza un disconfort vizual.5. hidrobiciclete. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. national) alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 12 ha de suprafata recreationala (lac) controlarea nivelului apei din lac prin stavilarul din dreptul insulei Plumbuita si prin canalul de scurgere amenajat in partea sudica a lacului utilizarea lacului in perioada de vara pentru activitati de agrement (barci.

intrucat rezultatele proiectului. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Incadrare in timp . INCADRARE IN TIMP : 1. 195 .500.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 3.96 ha delimitat de Str. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune II. Steaua Rosie. 6. Estimati costul total al proiectului V. Email: angelatoderita@ps2. Axa Prioritara 1. Sector 2 Teren in suprafata de 1. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. 598. Impactul national: nu este cazul. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Municipiul Bucuresti. contribuind astfel la marginalizarea acestora. Obiectivele proiectului (obiectiv general. Telefon: 021-209600 int. domeniul major de interventie 1. locuri de joaca) . Proiect 4 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.000 Ron) IV.4. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. III.000 euro (14. 4. sub domeniul centre urbane 4.apela la metodele traditionale.770.2096252. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. 2. 7. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. Racinului. Angela. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. Fax: 021. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. desi semnificative in plan local. Str.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita I. 3.3. 5.

aer). a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. depozitarea necontrolata a deseurilor. zone verzi) .obiectiv specific) 2. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. panza freatica. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau.500 locuitori. social. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. Ca obiective specifice. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. pe parcursul derularii contractului de lucrari. Principalele activitati din proiect 4. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. 196 . Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona sociala. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. economic si al infrastructurii.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. avand un numar de aproximativ 23. fapt ce creeaza un disconfort vizual. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul.

lipsa de siguranta pe care o resimte populatia nevoita sa tranziteze zona propusa pentru construirea viitorului parc. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”.Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) 197 . intrucat rezultatele proiectului. Impactul estimat al proiectului (impact local. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. III.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului).2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. 23. in mod indirect. regional. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. INCADRARE IN TIMP : 1. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 1. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. pe intreaga durata de analiza a proiectului. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. Impactul national: nu este cazul.5. national) gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. in structura primariei. desi semnificative in plan local. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. contribuind astfel la marginalizarea acestora. reciclare a deseurilor solide municipale. pe cale de consecinta. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. Incadrare in timp . fara a apela la metodele traditionale.

Steaua Rosie. sub domeniul centre urbane 4. Obiectivele proiectului (obiectiv general. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1.500 locuitori.96 ha delimitat de Str. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Racinului. Ca obiective specifice. domeniul major de interventie 1. 3.3. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.2096252.500.- Situatia curenta a proiectului: Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 1. 7.000 Euro (6.5.000 RON) IV. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. 6. 598.330. Sector 2 Teren in suprafata de 1. Proiect 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. II. Str. 2. Email: angelatoderita@ps2. Angela. Telefon: 021-209600 int. Axa Prioritara 1. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita Municipiul Bucuresti. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. 5. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. 4. Plumbuita) I. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. obiectiv specific) 2. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. Fax: 021. Estimati costul total al proiectului V. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. avand un numar de aproximativ 23. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 198 . prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.

Principalele activitati din proiect 4.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. aer). Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 4. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri.2 (ca 199 . fapt ce creeaza un disconfort vizual. Impactul estimat al proiectului (impact local. in mod indirect. depozitarea necontrolata a deseurilor. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. pe parcursul derularii contractului de lucrari. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. panza freatica. social. zone verzi) . 23. national) Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. in structura primariei. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva).3. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). economic si al infrastructurii. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona 5. regional.

pe intreaga durata de analiza a proiectului. Impactul national: nu este cazul.100. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. fara a apela la metodele traditionale. sub domeniul centre urbane 4. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. pentru proiecte de dezvoltare cu finantare POR:Buget 200 . III. domeniul major de interventie 1.1. desi semnificative in plan local.000 euro (8.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national.4. intrucat rezultatele proiectului.000 RON) IV. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca.urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). Axa Prioritara 1. reciclare a deseurilor solide municipale.862. INCADRARE IN TIMP : 1. contribuind astfel la marginalizarea acestora. Bugetul estimat al proiectelor 4. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR In tabelul urmator sunt listate estimarile de buget necesare pentru a realiza obiectivele de investitii propuse si asistenta tehnica in implementare. Estimati costul total al proiectului V. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative.4. pe cale de consecinta. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. Incadrare in timp .Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 2. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri.

2013 Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.500. Fundeni Componenta 2: 5.04.03.2011 31.2011 str.000 Euro (128.2013 Colentia – Doamna Ghica. 01. Gherghitei mobilitatii in zona estica din lacul Plumbuita Obiective specifice: Fluidizarea traficului din intersectia Sos.000 Euro (40.Petricani 01.210.Petricani cu Consiliul un set de masuri de Local al PS2 reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Colentina – Sos.2010 01. inclusiv drum de halaj. pietoni si biciclisti .000.07.05.06. Plumbuita.Petricani Consiliul Local al PS2 Componenta 1: si PMB Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.000 Euro (2.2011 30.Petricani Pasaj suprateran Sos. unde trece si tramvai si se 01. Obiective specifice: Fluidizarea traficului la intersectia Componenta 2: Componenta 2: Colentina intersectie cu Consiliul 31. Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Fundeni si Str.000 RON) 201 .000 Euro (23.000 RON) Componenta 3: 6.03. Actualizarea planului urbanistic zonal astfel incat acesta sa raspunda noii directii de dezvoltare a zonei.06.958 lei) 2 Componenta 1 Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Obiective specifice: .2010 31. Anul finalizarii Total (lei) 1 O mai buna incadrare a noilor dezvoltari intr-o strategie pentru zona.2012 9.090000 RON) 2 Componenta 2: Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in tot Sectorul 2 si in zona sudica din cartier Componenta 2: Plumbuita – Steua Rosie .04.Nr. D-na Ghica Local al PS2 creaza mari cozile la semafoar si PMB Componenta 3: Componenta 3: Componenta 3: 01.532. crt.500.amenajarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto.promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Perioada de implementare Denumire proiect Solicitant Obiectiv si activitati propuse Anul inceperii Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .

2010 malurilor de pe lacul si PMB cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.07.Local al PS2 Manastirul Plumbuita si PMB Crearea unui parc de .07. Amenajarea complexa a Local al PS2 Ca obiective specifice.07.06. zona Plumbuita – Steaua publice (spatii verzi) – Consiliul Rosie – Petricani.330.06. 01. Componenta 4: Ca obiective specifice.06.ameliorarea calitatii mediului ambiant .000 Euro (6.000 RON) 202 .862.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine 01. proiectul isi Consiliul pregătirea lor pentru noi propune: activităţi economice Local al PS2 • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.2011 1. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.000 Ron) 31.500.2011 2.000 euro (14.000 RON) 31. locuri Consiliul . proiectul isi propune: 01. prin Componenta 6: imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Amenajarea de noi spatii Municipiului Bucuresti. Plumbuita (aferenta zonei in special a spatiilor recreationale Steaua Rosie. Plumbuita) cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului 31.2 2 2 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.000 euro (8.500.2011 3.Petricani Amenajarea de noi spatii Obiective specifice: publice (spatii verzi.2010 Amenajarea complexa a si PMB in special a spatiilor recreationale zonei vestice a lacului • imbunatatirea gradului de protectie a mediului Plumbuita inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement • intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Componenta 5 Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Componenta 5: mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.770.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de utilitate publica in zona petrecere a timpului liber Plumbuita .2010 de joaca) in cartier .100. prin intermediul carora va fi Amenajarea terenurilor şi transpus in realitate obiectivul general.

330.2010 31. Consiliul Componenta 8: Crearea de .09.2011 31.000 euro (6.08.09.Petricani Plumbuita – Steaua Rosie Obiective specifice Componenta 8: .Petricani Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea vizibilittaii si sigurantei cetatenilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie .2010 31.2012 Componenta 9: 1.cresterea culturii sportive si civice la nivelul Local al PS2 sectorului piste ciclabile (Ricinului – si PMB Obiective specifice Componenta 9: Parcul Plumbuita – Colentina) .000 euro (253. care ofera: .500.2011 Componenta 8: 60.08. 2 2 3 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Componenta 7 Consiliul Plumbuita – Steaua Rosie Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Local al PS2 .200 RON) Componenta 9: Componenta 9: 01.Petricani si PMB Obiective specifice: optimizarea circulatiei in zona Componenta 7: Sisteme de management al traficului Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si serviciilor publice in zona mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .000 lei) 203 .000 RON) Componenta 8: Componenta 8: 01. de noapte Obiectivul specific: achizitia si instalarea de lampadare publice bazate pe panouri solare.2012 500.2010 31.000 Euro (844.Petricani.000 RON) 01.08.reducerea cheltuielor la energie electrica 01.110.2011 200.sporirea confortului in utilizarea spatiului carosabil si Componenta 9: Crearea de al trotuarelor parcari supraterane in zona .07.000 euro (2.06.Petricani .crearea de noi locuri de parcare Plumbuita – Steaua Rosie .09. precum si a Utilizarea tehnologiei celor ce tranziteaza sectorul /zona prin montarea si celulelor fotovoltaice Consiliul modernizarea sistemului de iluminat public utilizand pentru iluminatul pe timp Local al PS2 energia solara (celule fotovoltaice).cresterea traficului rutier alternativ si crearea in zona un circuit turistic pentru biciclisti.mai buna utilizare a spatiilor publice .inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.Petricani mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .cresterea sigurantei cetatenilor .

07.4 Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Consiliul Local al PS2 in parteneriat cu operatorul de salubrizare Obiectiv general: crearea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor la nivelul Sectorului 2 Obiective specifice: .000 Euro (105.2011 31. Obiectivul specific consta in realizarea unui studiu de oportunitate tinand cont de scenariile de dezvoltare prezente si viitoare ale cartierului.2010 31. Obiectivul general este cresterea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii. Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei. 01.stimularea colectarii selective . Proiectul urmareste: .2010 31.01.2010 cu apa si canalizare la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .reciclarea unui volum mai mare de deseuri 01.12. .schimbarea mentalitatii locuitorilor zonei Plumbuita Steaua Rosie – Petricani si a comportamnetului acestora fata de mediu.asigurarea comunicarii intre locuitori si politisti. responsabilizarea.12.2010 30.000.07.01.600 RON) 5 Studiu de oportunitate Consiliul privind necesitatea crearii Local al PS2 de noi linii de transport Consiliul Local al PS2 Extinderea retelelor de apa in si canalizare parteneriat cu PMB Obiectivul general al proiectului urmareste analizarea necesitatii crearii de noi linii de transport public in urma dezvoltarii cartierului.000 lei) 31.000 euro (in functia de devizul elaborat in faza de pre-fezabilitate) (8. Obiectiv specific: extinderea sistemelor de alimentare 01.prevenirea si combaterea actelor de violenta. .600 RON) 6 7 Consiliul Local al PS2/ Politia Comunitara Marirea numarului de si Politia politisti in vederea Capitalei asigurarii securitatii (Ministerul locuitorilor zonei de Interne si Reformei Administrati ve) 8 Sistem de supraveghere Consiliul Obiectivul general al proiectului: imbunatatirea conditiilor de viata si a conditiilor de mediu.2010 710.12.07. prin reorganizarea interna a politiei comunitare (realocari.05.000 Euro (126. . angajari de personal).cresterea sigurantei si a ordinii publice.2010 al actelor ilicite. Obiectivul specific urmareste marirea numarului de politisti in zonele unde se inregistreaza un nivel ridicat 01.000 Euro 204 . .440. Principali activitatii din proiect: . 01.Cresterea efectivului de politisti in zonele considerate periculoase.Petricani.2010 25.500 RON) 31.000 Eur (126.12.2010 2.2011 30.Stabilirea zonelor unde trebuie intarita siguranta publica.

lansarea licitatiei publice.04. Serviciile acordate in cadrul acestui centru de asistenta sociala sunt: consiliere. specializate.07. etc).000 Euro (2.2010 si pregatirea acestora in meserii solicitate la nivel de sector si la nivelul municipiului Bucuresti (constructii. care sa asigure prevenirea si combatearea actelor de violenta in spatiile publice.000. Obiectivul general este imbunatatirea starii de sanatate a locuitorilor prin oferta de servicii de asistenta medicala in clubul Seniorilor a diverselor grupuri 01.000 RON) 30.000 Euro (506. Bucuresti Agentia Nationala Ocupare Fortei Munca al / de a de Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea starii de sanatate si siguranta a populatiei varstnice din zona Plumbuita –. Acest centru poate sa furnizese accesul rapid la servicii medicale primare si sa ofera servicii persoanelor aflate in dificultate.000 Euro (4.video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Local al PS2 in parteneriat cu Politia Comunitara. de asistenta sociala si medicala. 01. Directia de Protectie Sociala 10 Furnizare de asistenta medicala primara in cadrul centrului de asistenta sociala Consiliul Local al PS2. hrana si socializare.996.220. Elaborarea documentatiilor de atribuire. (2. Obiectivul specific consta in modernizarea unui imobil si transformarea acestuia intr-un centrului 01.Petricani prin realizarea infrastructurii de asistenta sociala si medicala.400 RON) 205 . Sector 2.2010 de asistenta sociala si medicala care sa furnizeze servicii complexe.04. cu sau fara loc de munca. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara Consiliul Local PS2. ingrijire medicala.2011 120.05. Activitatii prevazute: 1.2010 afectate de fenomenele sociale.110. Obiectiv specific este instalarea unui sistem de supraveghere stradala.2012 500.2012 1.05.200 RON) 9 Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice (Clubul Seniorilor) Consiliul Local al PS2.07.000 RON) 01. evaluarea. Obiectivul specific consta in identificarea persoanelor rrome fara pregatire initiala. mecanica. Bucuresti securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie . precum si suport persoanelor varstnice. Obiectivul General al proiectului urmareste gradul de absorbtie a persoanelor dezocupate in piata muncii si imbunatatirea gradului de integrare in comunitate a populatiei rrome. selectarea 30. Directia de Protectie Sociala 11 Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.Petricani.

Lansarea licitatiei publice.000 Euro 34. evaluarea.4.000 Euro (146. Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat TOTAL 34. Bugetul estimat al proiectelor eligibile pe Axa 1. crt Denumire proiect Solicit ant Perioada de implemen tare Obiectiv si activitati propuse Buget proiect 206 . selectarea si contractarea companiei (iilor) care vor furniza cursurile de pregatire profesionala. 2. 3.si contractarea companiei (iilor) care se va/vorocupa de intocmirea dosarului de finantare.1 Nr . Elaborarea dosarului de finantare (cererea de finantare si documentele suport) conform specificatiilor din Ghidul Solicitantului aferent Programului Operational in cadrul caruia se aplica pentru obtinerea finantarii nerambursabile.805.100 RON) 4.877.805.2. Monitorizarea implementarii proiectului. 4.

2 Colectare si analiza oferte 5. printr-o abordare policentrica.2 Depunere cerere de finantare cu anexe 6.090000 RON) 207 .3 Semnare contract de finantare 7.62 609.1 Trimitere cereri de oferte 7. asistenta tehnica si consultanta cu urmatoarele subactivitati: 5.1 Amenajare protectia mediului Cos turi neel igib ile (lei) Valoarea investitiei TOTAL (lei) (inclusiv TVA) este de 1 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. dotari 7.3 Selectie furnizori servicii 8.Val Co oar ntri A buti e n e ner ul am pro Anul fi bur prie incep n sabi cost erii al uri la iz soli elig ar cita ibil ii e ta (lei) (lei) Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.000 Euro (40. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului Modernizare strazi Cartierului Plumbuita – Steaua Rosie . Plumbuita. Elaborare si depunere proiect 6. inclusiv drum de halaj Consil iul Local al sector ului 2 2010 2 0 1 2 29.1 Trimitere cereri de oferte 5. 59.1 –Centre urbane 6.3 Selectie furnizori servicii 6.500.8 9. Achizitii publice pentru servicii de constructii.1 Intocmire proiect conform ghidului POR 1. Demararea procedurii de achizitii publice pentru serviciile de proiectare.0 1. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 8.60 368 32 0 RO RO RO N N N 9. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 5.2 Colectare si analiza oferte 7.Petricani sunt: • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane.

000Euro (2. modernizarea managementului operational si al resurselor. eficientizarea activitatilor de depistare. Anuntarea posturilor disponibile 7.2 Asistenta tehnica 8.2.Petricani. Training 8. gestiune.3.4.5 Placa comemorativa 7. Angajarea de personal si training 7.996. Inchidere proiect Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei.200 RON) 2 0 1 1 2. Publicitate si marketing 6.1. securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie .4 Anunt inchidere proiect 6.4 Constructii 5. Organizarea de interviuri 7.1 Anunt incepere proiect 6. Centralizarea Cv-urilor 7. Angajarea personalului 7. 1.5 719. Obiectivul specific al proiectului: Supravegherea video permanenta (24/7) si in timp real a zonei delimitate de zonei delimitate de peninsula Tei Toboc si peninsula Plumbuita.2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Consil iul Local al Prima riei Sector 2 8.57 42 088 0 RO RO RO N N N 208 .3 Organizare de santier 8.23 45. precum si a unor obiective locale de interes cuprinse in aceasta zona. combatere si instrumentare juridica a infractiunilor si cresterea gradului de protectie a mediului. planificare.3 Anunt de progres 6.2 Panou descriere proiect 6.6. urmarire a investitiilor urbane) 6. Principalele activitati din proiect: 2010 • Organizarea Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) • Indeplinirea formalitatilor de achizitie publica • Realizarea proiectului de executie • Achizitia echipamentelor si executia lucrarilor de instalare si testare a sistemului de supraveghere • Auditul proiectului • Asigurarea activitatilor de informare si publicitate • Scolarizarea si instruirea operatorilor sistemului 710. Achizitie bunuri lista de dotari: (soft management integrat.

zona cartier Plumbuita – Steua Rosie . prin imbunatatirea infrastructurii urbane in setorul 2 al Municipiului Bucuresti. Principali activitati din proiect: Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor 2010 de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate).80 0 0 0 RO RO RO N N N 3.ameliorarea calitatii mediului ambiant .20 16 4 0 RO RO RO N N N 1.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine Manastirul Plumbuita .Petricani Obiective specifice: .000 Ron) 2 0 1 1 4.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale.000 euro (14.3 Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Consil iul Local al PS2 si PMB Crearea unui parc de utilitate publica in cartierul Plumbuita Consil iul Local al Sector ului 2 al Munic ipiului Bucur esti 4 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.54 0. in special a spatiilor 2010 recreationale • imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. proiectul isi propune: • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. 2 0 1 1 8. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general.770. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.16 5. Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .98 2.04 4. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.330.71 1.Petricani.000 RON) 209 .51 96. Ca obiective specifice. pe parcursul derularii contractului de lucrari.500.500.2 4.58 9.24 3. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).000 Euro (6.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de petrecere a timpului liber .

500.500. locuri de joaca) Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Contributie proprie Valoare nerambursabila costuri Costuri solicitata (Lei) eligibile (lei) neeligibile (lei) Total (lei) Total (Euro) 29859032 609368 9621600 40090000 9. Ca obiective specifice. 2 0 1 1 660 041 8 RO N 2.048.310.000 2231570 45542 719088 2996200 710. Plumbuita.200 RON (17.100.12 2.Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. inclusiv drum de halaj Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 3 . in special a spatiilor 2010 recreationale cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.000 0 RON) RO RO N N Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat 17.000 euro 13.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 . zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.500.4 6.000 Euro) Denumire proiect Proiect 1 .88 70 (8.862.000 210 . Plumbuita) Consil iul Local al PS2 si PMB Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.000 8980160 2245040 3544800 14770000 3. proiectul isi propune: cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.310.000 4714584 96216 1519200 6330000 1.000 Euro TOTAL 73.5 Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.

100. Plumbuita) 6600418 52385764 13470 3009636 2126880 17531568 8862000 2.310.Proiect 5 .000 Total 211 .Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.000 73048200 17.

locuri de joaca) . Plumbuita) Componenta 7: Sisteme de management al traficului Componenta 8: Crearea de piste ciclabile 212 . Perioada de implementare a proiectelor 4.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Proiect 2 .4.5. Plumbuita. Gherghitei Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. inclusiv drum de halaj Componenta 2: Pasaj suprateran Sos.an) Proiect 1 .Petricani Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Perioada de implementare a proiectelor POR 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Colentina intersectie cu str. Fundeni si Str.5.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .1. D-na Ghica Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.

Plumbuita.(Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect 3 .2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.5. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 4. inclusiv drum de halaj” dureaza 12 luni.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Proiect 4 . cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (iulie 2010 – iulie 2011). Referitor la cele cinci proiecte. “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” dureaza 12 luni. trebuie mentionate urmatoarele: 1.Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect 7 . 213 .Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect 10 .Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect 11 . cu implementarea prevazuta de la 1 ianuarie 2009 pana la 1 ianuarie 2011.Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect 5 .Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 9 .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect 6 .1 Perioadele de implementare a celor cinci proiecte de dezvoltare sunt programate pentru perioada 2010-2011.“Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. 2.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Proiect 8 .Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.

cu implementarea prevazuta pentru ani 2010. din care durata de executie 8 luni.2011 (iulie 2010 – iulie 2011) . 4. Tabelul urmator reprezinta starea desfasurarii lucrarilor prevazute: 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna. “Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” dureaza 12 luni.2011 (iulie 2010 – iulie 2011).3.“Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” Proiect 5 .an) Proiect 1: “Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.“Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” 214 . inclusiv drum de halaj” Proiect 2 – “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” Proiect 3 .Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 . „Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita” dureaza 12 luni. dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna). 5. “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” dureaza 12 luni. cu implemntarea prevazuta pentru ani 2010. cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (inceput prevazut pentru 1 iulie 2010). Plumbuita. dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna).

D-na Ghica Pasaj suprateran Sos.4. locuri de joaca) . Plumbuita.6. 8.Petricani 1. 2.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Plumbuita) Sisteme de management al traficului Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita harta 2 harta 3 harta 3 harta 4 harta 5 harta 6 harta 7 harta 8 harta 9 harta 10 harta 1 harta 11 harta 12 si harta 13 harta 14 harta 15 harta 16 harta 1 Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice 215 . 4. Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 7 Proiect 8 Proiect 9 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. 9. 6. 7.1. Gherghitei Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice .6 Harta zonelor de actiune a proiectelor 4. 5. Fundeni si Str. 3. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR Scopul principal Proiect 1 Proiect 2 Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Colentina intersectie cu str. inclusiv drum de halaj Pasaj suprateran Sos.

1 si nr.Proiect nr. Componenta 1 .Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. 11) Harta 2 . Plumbuita. 2.Proiect 10 Proiect 11 Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara harta 16 harta 1 Harta 1 – Zona de actiune urbana “Plumbuita – Steua RosiePetricani” (Proiecte nr. inclusiv drum de halaj 216 .

Proiect nr.Pasaj suprateran Sos. 2.Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul (aferenta zonei Steaua Rosie.Harta 3 .Proiect nr. Colentina intersectie cu str. Fundeni si Str. componenta 4 –Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Harta 5 . 2. D-na Ghica si compunenta 3 . componenta 5 – Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Harta 6 . 2.Proiect nr. Gherghitei Harta 4 .Pasaj suprateran Sos. 2 – Componenta 6 . Componenta 2 .Proiect nr. Plumbuita) 217 .

Sisteme de management al traficului Harta 8 .Proiect nr.Harta 7 . 3 – Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte 218 . 2 –Componenta 7.Proiect nr. 2 – Componenta 8 – Creare de piste ciclabile Harta 9(Proiect nr.Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita) Harta 10 .Proiect nr. 2 – Componenta 9 .

5 – Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Harta 12 .Harta 11 .Proiect nr. 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de Canalizare Harta 13 . 7 – Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei 219 .Proiect nr. 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de apa Harta 14 .Proiect nr.Proiect nr.

9 si nr. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 Localizarea celor cinci proiecte integrate de dezvoltare propuse pentru obtinerea de finantare in cadrul Programului Operational Regional .2.Harta 15 .6. 8 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii Harta 16 .Proiect nr.axa prioritara 1 este urmatoarea: 220 .Proiect nr. 10 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice si furnizarea de asistenta in cadrul centrului de asistenta sociala 4.

Sold. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan.Proiect 1 – Modernizare strazi cartierului Plumbuita Steaua Rosie . astfel incat este mult mai bine definita si zona rezidentiala din cadrul perimetrului pe care il avem in studiu.Petricani. Palamidei Pietrisului Plumbuita Porumbaceanu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Stanga Ion Cap. Pentru a fi vizualizate mai usor le-am evidentiat in violet. Sold. incluziv drum de halaj. Cu privire la acest proiect. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe 221 . Petre. Magura Vaii Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. in tabelul ce urmeaza graficului sunt prezentate strazile ce vor fi reabilitate. Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Ispir. Cap. Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea Lopetii Marin Ion.

asa cum se poate observa si pe harta zonei) va fi pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement. Prin acest proiect. Proiectul isi propune cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate in zona vestica a lacului Plumbuita. am incercta sa localizam camerele video in zonele strategice ale cartierului. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator. Proiect 3 . utilizarea a zonei vestica lacului (in galben.Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie. este prevazuta si o noua conducta pentru a decanta apelor din lac in raul Colentina. Localizarea lor exacta va fi definita mai apoi in fisa de proiect. un control sistematic al nivelului lacului si intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului. Pentru o scurgere mai eficienta a apelor.Petricani. 222 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita”. tinand cont si de rezultatele studiului de fezabilitate si a analizelor cost-beneficiu. In graficul alaturat. pe baza indicatiilor primite de la Politia Comunitara.

Proiect 5 . cuprind zona Steua Rosie si peninsula Plumbuita. Str. Plumbuita). viitorul parc va fi construit intre Str. Plumbuita. Asa cum se poate observa si pe harta zonei. 223 . Ricinului si Manastirea Plumbuita. adica in zona de centru-nord est a perimetrului studiat. Proiectul se va desfasura pe toata parte nordica a malului lacului Plumbuita.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita”. Teren unde va fi amenajat un parc de utilitate publica este in suprafata de 1.Proiect 4 .96 ha si este localizat in patratul verde din grafic alaturat.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.

Prin acest proces de supraveghere in timp.4. propriile investitii. • Definirea unui instrument de monitorizare a rezultatelor intermediare si finale. indiferent de sursa de finantare (POR – prioritate principala sau 224 . menita sa realizeze un acord intre diferitii agenti si grupuri de interese. planurile respective urmand a fi selectate pe baze competitive. coordonarea dintre continutul planului si documentatiile ce fac referire la proiectele propuse pentru obtinerea de finantare prin intermediul Axei 1. Intreg procesul este caracterizat de participarea publica in diferitele faze de costructie.Petricani si in relatia reciproca de interdependenta. in functie de un aspect care puncteaza pe impartasirea activa a deciziilor.Petricani si ulterioara implementare a acestuia reprezinta. o viziune comuna si dinamica a propriului viitor si a propriei pozitii competitionale. propriile politici. se urmareste determinarea performantelor si a rezultatelor implementarii. asadar. • Formularea strategiilor si a planurilor de devoltare pentru zonele de interventie si definirea prioritatilor (sub un aspect organic si global). elaborand printr-o atitudine deschisa si flexibila. Planul de dezvoltare durabila cuprinde si un desfasurator ce va permite monitorizarea evolutiei mecanismelor de implementare. 4. propriile alegeri prioritare. in acelasi timp. avand ca instrument aprecierea veniturilor realizate odata cu punerea in practica a planului. • Dezvoltarea unui proces de implementare a strategiilor.7. Elaborarea Masterplanului pentru zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani” explica relatiile existente intre departamentele aplicantului si partenerii publici si privati care conteaza in procesul de programare strategica a perimetrului Plumbuita – Steua Rosie .1 a Programului Operational Regional (Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane se va asigura in totalitate din axa prioritara 1 a POR.7 Managementul implementarii planului integrat 4. considerand sistemul de inteventii necesare dezvoltarii sale intr-un cadru organic si global. dar si a aspectului economic si social. totul pentru o optimizare a eficientei. printr-un efort comun si sustinut. b) definirea metodelor si a resurselor umane si materiale pentru concretizarea obiectivelor. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa aceste planuri). aria urbana a sectorului 2 si societatile locale care opereaza aici pot construi.7. • Identificarea actorilor organizarii si a diferitelor competente de profil.1 Justificarea metodologica Procesul ce duce la identificarea planului integrat de dezvoltare durabila este definit ca fiind principala metoda in cadrul careia. Identificarea partenerilor strategici in etapa de elaborare a Planului Integrat “Zona Plumbuita – Steua Rosie . Obiectivul actiunii planului strategic este de fapt acela de a ordona cerintele de transformare a centrului de actiune urbana. Aceasta prezentare urmareste asigurarea conditiilor de implementare a proiectelor existente in cadrul Planului Integrat si. Managementul implementarii Managementul implementarii presupune implementarea Planului Integrat de Dezvoltare si proiectele integrante ale acestuia. alcatuit pe de o parte dintr-o analiza specifica a contextului planului si pe de alta parte din propuneri creative: a) programul obiectivelor.2. Principalele etape ale proiectului de planificare strategica au in general urmatoarea alcatuire: • Analiza de mediu interna si externa. c) sistemul de control al rezultatelor proiectelor propuse. In cele ce urmeaza se face o descriere a conditiilor si metodelor de administrare a implementarii Planului Integrat. rezultatul unui proces decizional organizat.

si din punct de vedere financiar. tehnica si financiara din acest document vor implementa Planul Integrat de Dezvoltare in timpul si in conditiile estimate. Modul de bugetare temporara si financiara a proiectelor este factorul in functie de care este realizat managementul. in limitele bugetului si folosind resursele de care dispune beneficiarul. Se estimeaza ca perioada de finantare pentru finantarea si implementarea Planului Integrat „Zona Plumbuita. respectiv 2010-2013. Axa 1. Intrucat pentru perioada 2010-2013 este estimata o implementare a unor proiecte individuale in valoarea de aproximativ 73. Procesul de coordonare a activitatilor interdependente pentru asigurarea conditiilor in vederea atingerii obiectivelor prezentului proiect de investitii reprezinta managementul proiectului.877. timp si resurse.805. Evaluarea procesului de formare a planului integrat este un element esential in economia proiectului. un plan integrat este relevant pentru o zona de actiune urbana.048. . Pentru a contracara posibilele probleme de management sau de coerenta in desfasurarea proiectului. planificarea pe termen scurt urmareste atragerea finantarii externe prin Programul Operational Regional.Petricani” este de 3 ani. sunt urmarite trei etape principale • Evaluarea ex-ante: necesara pentru distribuirea adecvata a resurselor • Evaluarea intermediara: necesara pentru a determina daca strategia urmarita este eficienta si modul in care se poate optimiza managementul • Evaluarea ex-post: analiza rezultatului. . Similar administratiei. 225 .310. In continuare se ve descrie cum capacitatea operationala. adica 34. necesitatile sale si oportunitatile viitoare reprezinta obiectivele urmarite de metodele de implementare. activitate vitala pentru implementarea proiectului. S-a creat o Unitate de Implementare a Planului Integrat coordonata de Primarul Sectorului 2.Steaua Rosie .Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana va sustine activitatea echipelor de implementare asigurand transferul de know how privind implementarea proiectelor cu finantare externa.100 RON.Directia Economica va asigura resursele financiare necesare implementarii proiectelor. intrucat procedura publica de implementare a proiectelor poate cauza aceasta prelungire si de asemenea. Un management performant va asigura atingerea obiectivelor in conformitate cu standardele propuse. la timp.200 milioane lei (17. Evaluarea corecta a potentialului zonei de interventie.Directia Urbanism si Gestionarea Teritoriului va sprijini implementarea proiectelor din perspectiva reglementarilor urbanistice. impactul implementarii strategiei. . Perioada de implementare estimata poate depasi 2 ani. etapa ce poate fi aplicata la nivel local prin functionarii instruiti.000 Euro). asigurand un echilibru optim intre performanta.Directia Juridica va asigura suportul necesar privind aspectele juridice din cadrul proiectelor. Unitatea formata din reprezentanti ai principalelor directii cu atributii in domeniul dezvoltarii urbane: . un buget total de aproximativ 146. luand in considerare si disponibilitatea de finantare sau cofinantare a Primariei Sectorului 2.000 Euro milioane de Euro (finantare proprie si confinantare din fonduri externe).1.alte surse de finantare). ca o consecinta logica a unui Masterplan care vizeaza solutionarea diverselor probleme pe termen scurt si mediu.

Director Elena Nita Reprezentant DUGT. evaluarea propusa fiind una participativa. rolul managerului de proiect si al echipei fiind determinant in sensul ca astfel se vor stabili eventualele corectii necesare in derularea proiectului. inclusiv elaborarea unor proceduri de lucru care sa asigure indeplinirea obiectivelor propuse.Angela Toderita Reprezentant Dir. acorduri.Economica. Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP. Se va avea grija sa existe un flux informational permanent astfel incat toti participantii sa dispuna de informatiile necesare. Grupul de Coordonare este compus din: Manager coordonator. Juridica. . Planificare si Managementul Calitatii va asigura monitorizarea indeplinirii indicatorilor la nivelul planului integrat si este responsabil de asigurarea calitatii in derularea activitatii. Director Corneliu Drug In procedura de evaluare interna sunt implicati toti membrii unitatii. autorizatii si in ceea ce priveste reglementarile referitoare la investitiile publice.Serviciul Strategii. Director DMPIE.Ion Marin Reprezentant Dir. - 226 .Directia Investitii si Servicii Publice se va implica in rezolvarea problemelor ce tin de avize. Director Bogdan Parvanu Reprezentant DRP. Director DE. Evaluarea se va realiza dupa parcurgerea etapelor cheie.

Identificarea nevoilor si evaluarea posibilitatilor de atingere a obiectivelor propuse 2. Studii de Impact). Reevaluarea Planului Integrat. adaptarea noile cerinte legale (daca este cazul) si elaborarea Cererilor de Finantare. verificarea eligibilitatii acestora. 3. Unitatea de Implementare al Planului Integrat va urmari: definirea prioritatilor de finantare propuse si.Astfel. Evaluarea initiala a costurilor de proiectare si a costurilor necesare pentru a implementa masurile propuse. totodata. 227 . estimarea bugetelor. evaluarea masurilor propuse in cadrul planului integrat si verificarea legalitatii proiectului integrat. 4. Sarcinile presupuse de managementul Planului Integrat „Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani” sunt: 1. alegerea indicatorilor de monitorizare si evacuare. nevoilor de cofinantare si sumelor necesare. Realizarea caietelor de sarcini cu scopul de a face studiile de fezabilitate necesare aplicarii masurilor propuse (Studii de Fezabilitate. Plan de Afaceri. Analiza Cost-Beneficiu.

AM. CV-uri. prin monitorizarea unei unitati specifice. 9. Inserarea elementelor tehnice si financiare in PIDU si in Cererile de Finantare a proiectelor. 11. MDRL): conditie necesara pentru ca lucrarea facuta la nivel de proiect sa poata fi efectuata pana la implementare. Acesta trebuie sa fie evaluat si aprobat de autoritatile competente (OI.). Realizarea unei dezbateri publice si inserarea propunerilor celor implicati. 7. economice. Obtinerea Hotararii Consiliului Local Sector 2 pentru obtinerea finantarii proiectelor prioritare si asigurarea co-finantarii din bugetul local. proiectul urmeaza schema de mai jos. Obtinerea Acordurilor si Avizelor necesare masurilor propuse si realizarea Documentelor Administrative pentru depunerea Cererilor de Finantare (Certificat Fiscal. este sustinuta la nivel de management de o structura responsabila atat in ceea ce priveste managementul tout court. si institutionale. 8.5. Depunerea documentatiei de finantare la OI ADR Bucuresti Ilfov. cat si controlul financiar. 10. 6. Scrisoare de bonitate financiara. Realizarea variantei finale a PIDU si a cererilor de finantare. Inainte de a fi pus in practica. Realizarea achizitiei publice. Analiza informatiilor. proiectul trece la nivelul de implementare care. Titluri de Proprietate sau Contracte de Inchiriere. 12. etc. In cazul unui feedback pozitiv. 228 . Vor fi stabilite structurile unitatilor de implementare la nivel de proiect astfel incat membrii acestora sa acopere activitatile tehnice.

Petricani. Componenta. In vederea implementarii cu succes a proiectelor Consiliul Local al Sectorului 2 in calitate de beneficiar al finantarii nerambursabile va asigura la nivelul fiecarui proiect individual: ■ infiintarea Unitatilor de Implementare a proiectelor. ■ contractarea serviciilor de management de proiect cu rolul de asistenta in implementare.Activitatea echipelor va fi sustinuta. a proiectelor individuale si de indeplinirea obiectivelor. Unitatea de Implementare la nivel de proiect individual Scopul infiintarii Unitatii de Implementare la nivel de proiect individual este sa asigure implementarea cu succes si la timp a proiectului. UIP este responsabila de respectarea obligatiilor delegate de Autoritatea Contractanta catre Beneficiar. responsabili de desfasurarea curenta a activitatilor si a subactivitatilor Planului. Unitatea de Implementare a Proiectului va fi constituita din : ■ manager de proiect ■ responsabil tehnic ■ responsabil financiar ■ responsabil cu achizitiile ■ consultantul 229 . monitorizata si evaluata de un Grup de Coordonare care va fi compus din Membrii echipei manageriale a Planului Integrat de dezvoltare urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .

■ Asigurarea managementului de risc al proiectului. ■ urmarirea indeplinirii indicatorilor asumati prin documentatia de finantare. ■ Asigurarea comunicarii dintre beneficiar si Organismul Intermediar. ■ Aprobarea draft-urilor rapoartelor de progres si a raportului final elaborate de consultant ■ intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare. ■ asistenta la intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. prin care se organizează grupuri consultative.Atributiile Unitatii de Implementare a Proiectului constau in evaluarea interna si raportarea progresului proiectului catre organismele abilitate. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari. ■ Monitorizarea activitatii firmei care va asigura managementul proiectului finantat. Consultantul (Firma de Management de Proiect) va dispune de experti cu calificari si abilitati necesare pentru : ■ Pe durata lucrarilor de constructie asigura respectarea legislatiei specifice domeniului abordat de investitie. interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media. Activitatile desfasurate la nivelul UIP vor consta in: ■ Monitorizarea evolutiei proiectului sub aspectul incadrarii activitatilor in bugetul estimat si in graficul de timp. ■ participarea la vizitele pe teren. s-a organizat o consultare publica. o elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare o intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. 5. ■ asistenta la intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare. In acest fel. ■ Monitorizeaza activitatea firmei care va asigura managementul proiectului finantat. ■ Asigura comunicarea dintre beneficiar si Organismul Intermediar. Pentru a implica populatia si comunitatea de afaceri din zona Plumbuita .Steaua Rosie . ■ Elaborarea draft-ului raportului de progres.1. ■ asistenta in elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare.1 Consultarea publica Forma sustinuta de asociere a societăţii ca întreg. procesul decizional a fost imbunatatit mai ales prin 230 . ■ Asigura respectarea cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. ■ asigurarea respectarea legislatiei specifice domeniului pe durata efectuarii lucrarilor de investitie. consultarea publicului reprezintă un schimb interactiv de informatii.Petricani in decizia de politica publica şi de a incuraja exprimarea lor libera fata de autoritatea publica. ■ Asigura managementul de risc al proiectului. Informarea publicului in procesul elaborarii planului 5. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari. ■ Asigurarea respectarii cerintelor si procedurilor de identitate vizuala.1 Informarea publicului 5.

faptul ca s-au aplicat proceduri eficiente de colaborare la toate nivelurile din cadrul administratiei publice. Scopul consultării publice a fost acela de a colecta opiniile populatiei si comunitatii de afaceri cu privire la continutul, la strategie, la obiective si masurile Master planului de dezvoltare durabila a zonei, optiunile de dezvoltare propuse si potentialele proiecte de dezvoltare pentru obtinerea acceptului din partea grupurilor tinta. Dezbaterea a fost organizată de Comisia de initiere a audierii publice. Comisia a fost formata din Directia Management Proiecte si Integrare Europeana. Prin dezbatere, a oferit publicului de trei ori posibilitatea de a-si exprima opiniile in legatura cu Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani. Grupurile-tinta au fost invitate la dezbatere si astfel au fost colectate multe opinii despre Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Primaria Sectorului 2 a intreprins acele activitati care conduc la implicarea comunitatii in dezbaterea pe marginea documentului strategic si la colectarea acelor perceptii si necesitati care au condus la realizarea Master Planului. Actori la nivel local au constituit grupurile-tinta ale consultarii publice. Printre acestia se numără: Comunitatea locala (cca 23500 locuitori); • Reprezentanti ai Administratiei publice locale din sectorul 2 • Reprezentanti ai Agentiei de Dezvoltare Regională Bucuresti-Ilfov • Reprezentanţi ai Agentiei pentru Protectia Mediului • Reprezentanţi ai Apelor Romane şi Apa Nova • Reprezentanţi ai Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca • Reprezentanti ai mediului de afaceri • Reprezentanti ai societăţii civile • Consilieri Obstesti Ca metoda de consultare, a fost aleasă audierea publica şi care s-a derulat la sediul Primariei Sectorului 2. S-au identificat expertii necesari subiectului (actori istitutionali, tehnicieni, publicul afectat ori posibil afectat sau care are un interes in procesul decizional inclusiv organizatiile neguvernamentale relevante, mass media), fie din cadrul organizatiei proprii, fie independenti. Consultarea publica a respectat metodologiă specifică de consultare propusă prin intermediul legii 52/2003 privind transparenta decizionala. Experti ai audierii publice au colectat opiniile martorilor si au efectuat sinteza depozitiilor acestora, sub forma de raport. Există mai multe motive pentru care s-a ales audierea ca metoda de consultare publica. Acestea sunt: • Prin audierea publica orice structura de interese, de la autoritatea publica, ONG-un, coalitii, aliante, organisme, organizatii, isi aduce contributia transparenta la actul decizional al politicilor publice. • Audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii si puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere prezinta importanta. • Audierea publica ofera posibilitatea reprezentantilor administratiei publice locale de a asculta si de a auzi parerile cetatenilor inainte de a lua decizia finala. Instrumente metodologice pentru promovarea proiectului si internalizarea si externalizarea discutiilor:
231

1. Mai intai, s-a realizat o ancheta socio-economică. 2. Au fost prezentate o serie de obiective si de strategii pentru dezvoltarea integrata a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani 3. S-au organizat întalniri de lucru cu expertii Primariei si coordonatorii principalelor servicii publice la nivel de autoritate locala. Astfel, au fost consultate Departamentele Primariei si Administratia Domeniului Public, Apelor Romane, Apa Nova, Centrul National de Administrare privind Evidenta Persoanelor, Politia Comunitara; 4. S-a consultat populatia prin audiere publica pentru a identifica problemele zonale impreuna cu actori locali si actori istitutionali si pentru a face propuneri de dezvoltare. Planul integrat a fost mai apoi revizuit in functie de concluziile consultarii. 5. S-au organizat intalnirile de lucru cu actori-cheie la nivel local (Reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai Asociatii de Locatari si Proprietari); 6. La finalizarea proiectului, publicul tinta si actorii cheie la nivel decizional au fost implicati in formularea de feedback pe marginea propunerilor din Master Plan. In cazul evenimente organizate de PS2, publicul a fost consultat in procesul elaborarii planului. Publicul a trebuit sa completeze un chestionar referitor la problemele, nevoile si la cererile care nu pot fi amanate din punctul de vedere al populatiei, ale caror rezultate le-am analizat in paragrafele precedente. Intrebarile chestionarului au fost elaborate de staff-ul Directiei de Management Proiecte si Integrare Europeana şi au avut ca scop strangerea de elemente pentru a defini frecventa si dinamicile relationale a celor intervievati, starea socio-economica si de integrare, calitatea serviciilor oferite de cartier si gradul de disponibilitate in ceea ce priveste recalificarea. S-a realizat o cercetare orientata spre adunarea, in afara de necesitatile si dorintele exprimate ale cetatenilor, acelei parti ne-exprimate, care poate oferi un exercitiu de citire a starii de spirit si a emotiilor populatiei. Astfel, participantii la consultarile publice, actori cheie ai sistemului local din zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani, si-au expus propriul punct de vedere referitor la subiectul supus dezbaterii, ea fiind denumita in prezenta procedura martor. Aceasta consultare a populatiei si firmelor cu privire la opinia fata de intentia de reabilitare/dezvoltare a constituit un element important pentru a identifica nevoile comunitatii de afaceri si ale cetatenilor la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. De asemenea, a fost implementata o campanie informativa specifica prin intermediul unor flyere cu ajutorul Primariei Sectorului 2. Se doreşte ca documentele dezvoltate in cadrul proiectului usa aiba un impact atat la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani cat si la nivelul sectorului 2 sau al orasului Bucuresti. Prin activitatile de informare si consultare, atat implicarea publicului cat si sustenabilitatea abordarii au fost asigurate. 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica Pe parcursul procesului de elaborare al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), s-au realizat întalniri între actorii principali în dezvoltarea localitatii: autorităti publice locale, agenti economici, cetăteni, în vederea identificarii proiectelor prioritare care raspund nevoilor stringente ale cartierului Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani. În vederea informării si consultării comunitătii locale privind planul integrat, s-a asigurat procesului de implicare a populatiei urbane în procesul de elaborare a PIDU-lui. Pentru ca planul integrat de dezvoltare a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani sa fie acceptat de catre populatia beneficiara si sa aiba sustinerea actorilor cheie implicati, Primaria Sectorului 2 a utilizat o serie de instrumente de popularizare si informare, instrumente care au la baza norme si legi privind participarea publica a cetatenilor si societatii civile.
232

Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a avut următoarele obiective: • Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat; • Asigurarea implicării factorilor de decizie; • Identificarea nevoi de devoltare din partea locuitori din cartier; • Sustinerea procesului de constientizare a cetătenilor privind problemele si potentialul de dezvoltare al cartierului si educarea comunitătii privind valorile locale; • Responsabilizarea factorilor-cheie si a comunitătii privind deciziile în dezvoltarea urbană; • Facilitarea procesului de aprobare si asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. Persoanele cheie din localitate (conducătorii principalelor instituţii din localitate, reprezentanţi ai agenţilor economici şi ai sectorului neguvernamental) au fost invitate nominal la întâlnirile de către Primăria Sectorul 2. Cu ocazia culegerii de informaţii despre infrastructura, probleme de mediu si situaţia socio-economică curentă, au fost realizate discuţii cu reprezentanţi discuţii cu reprezentanţii tuturor instituţiilor din Sectorul 2, ai Poliţiei Comunitare, al Agentiei de Protectia Mediului, ai Apelor Romane, ai Apa Nova, al ADP Sectorul 2, ai Agenţiei Locală de Ocupare a Forţei de Muncă. În aceste întâlniri, reprezentanţii acestor instituţii au fost informaţi asupra intenţiei muncipalităţii de a prelua o parte din priorităţile din prezent PIDU. Prezentarea Master Plan-ului Zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani se bazeaza pe: 1. O etapa importanta de consultare a publicului, etapa initiata de Primaria Sectorului 2 odata cu inceperea studiilor pentru identificarea problemelor si nevoilor din zona. Scopul acestei consultari publice a fost de a identifica nevoile de dezvoltare ale zonei, resimţite la nivelul comunităţii, în funcţie de solicitările şi sesizările locuitorilor. Aceasta prima consultare a avut loc in sediul Primariei Sectorului 2 (Sala Tudor Arghezi), pe data de 17 iulie 2009, la ora 11.00. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Schimbare radicală a zonei Petricani Steaua Roşie – Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/07/17_2/10.html, unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate niste slide-uri referitoare la nevoile si prioritati de dezvoltarea a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU la anexa nr. 13. 2. Alta etapa importanta a consultarii s-a realizat odata cu efectuarea studiilor de perceptie cu privire la dezvoltarea zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Au fost din nou convocaţi pe data de 6 august 2009 (ora 11.00, Sala Tudor Arghezi, Sediul PS2) reprezentanţi ai comunităţii pentru a discuta şi propune priorităţile şi proiectele care vor face obiectul investiţiilor din acest plan. Specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai comunităţii respective s-au întâlnit la Primăria Sectorului 2 pentru a analiza modalităţile de reabilitare a infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a celor sociale. Pe baza analizei efectuate pentru identificarea nevoilor de dezvoltare a fost elaborată o strategie de dezvoltare, structurată pe obiective şi măsuri prioritare. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Modernizarea cartierului Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/08/06/02.html unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate urmatoarele slide-uri, referitoare la un draft asupra strategiei adoptate si a proiectelor propuse pentru zona de actiune Plumbuita Steua Rosie Petricani, disponibile online pe
233

http://www.ps2.ro/download/PIDU%20ZONA%20PLUMBUITA.pdf. Minuta acestei consultari publice este atasata la prezentul PIDU, sub forma anexei nr. 14. 3. Cea de-a treia consultare publica, ce a incheiat practic elaborarea PIDU-lui, a avut rolul de a evidentia proiectele ce au fost propuse in prezentul studiu, in scopul rezolvarii problemelor identificate anterior. Intalnirea a avut loc in ziua de 9 octombrie 2009. Cei prezenti au avut, asadar, ocazia sa dezbata varianta finala a PIDU-lui, care a urmarit identificarea tuturor problemelo de infrastructura, mediu, sociale, economice si culturale ale arealului analizat. Mai multe informatii cu privire la eveniment sunt disponibile pe site-ul PS2, in cadrul articolului intitulat “Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie Petricani”, accesibil la adresa http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/10/09/08.html. De asemenea, la aceeasi adresa sunt postate si fotografiile din timpul intalnirii. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU, la anexa nr. 15. Actiunea de consultare a societatii civile si participarea publicului larg a fost sustinuta de o actiune de marketing si comunicare, care a constat in elaborarea unui flyer, care a fost pus la dispozitia cetetenilor si a altor parti interesate si a fost pus online pe websitul Primariei Sectorul 2 la urmatoare adresa: www.ps2.ro/download/Flyer_PIDU%20Ion%20Plumbuita - Steua Rosie Petricani.pdf. Aceasta forma de comunicare adresata cetatenilor are ca scop principal incurajarea implicarii acestora, pentru a dezvolta ideea ca isi aduc contributia activa la modernizarea cartierului25. 5.1.3. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala Legea numarul 544 din 12 octombrie 2001 privind contenciosului administrativ. reglementeaza modul de solutionare a litigiilor dintre cetateni si autoritatile publice atunci cand drepturile si interesele cetatenilor sunt lezate de acte administrative ilegale sau de refuzul autoritatilor de a raspunde cetatenilor in conditiile prevazute de lege. Modificata de: OUG 190/2005; L. 262/2007; OUG 100/2007 aprobata cu modificari de L. 97/2008; L. 100/2008. Legea 544 detaliaza liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza si garanteaza accesul liber si neingradit la informatiile de interes public. Astfel, se prevad urmatoarele: Art. 1. Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei. Art. 5. /(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: a. actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;

Motivul care sta la baza pregatirii acestor materiale publicitare se incadreaza in logica unui plan de regandire a relatiei dintre cetateni si institutii, ale carui implicatii pot fi intelese printr-un concept de comunicare publica ca flux informativ dintre cetateni si administratia publica.

25

234

b. structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice; c. numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice; d. coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet; e. sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; f. programele si strategiile proprii; g. lista cuprinzand documentele de interes public; h. lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii; i. modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate. (2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1). (3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. (4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin: a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. In conformitate cu aceasta lege (Art. 3) obligatia de transparenta reprezinta obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice. In acelasi temei, asociatia legal constituita reprezinta orice organizatie civica, sindicala, patronala sau orice alt grup asociativ de reprezentare civica. Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 reglementeaza modul de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor si institutiilor publice petitii formulate in nume propriu, precum si modul de solutionare a acestora. Potrivit Art. 6, autoritatile publice sunt obligate sa organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care sa primeasca, sa inregistreze, sa se ingrijeasca de rezolvarea petitiilor si sa expedieze raspunsurile catre petitionari.

235

Steaua Rosie . Anexe Anexa 1: Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2: Harta Plumbuita .Petricani 236 .6.

Anexa 3: Harta satelitare Plumbuita.Petricani 237 .Steua Rosie .

Anexa 4: Adresa din partea Evidenta Persoanelor 238 .

curăţenie Foarte mulţumit h. furturi). 2. transportul în comun Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 i.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial.) Deloc mulţumit 4 5 l. poluarea în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 Foarte mulţumit 1 2 3 2 3 4 5 k. activitatea sportivă în zonă (terenuri de fotbal. spaţiile verzi şi locuri de joacă Foarte mulţumit c. activităţile culturale în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 m. tenis etc. străzi. reţelele de canalizare Foarte mulţumit f. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ 3. reţele de apă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 e. protejarea securităţii personale (agresiuni fizice. iluminatul stradal Foarte mulţumit b. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA POPULAŢIEI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA ZONEI PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . În ce măsură sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani referitoare la: 1. reţelele de gaze Foarte mulţumit g.Anexa 5: Model de chestionar pt cetateni Primăria Sector 2 Bucureşti Data completării Completat de Nr. Foarte mulţumit 1 2 3 4 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 a. găsirea unui loc de muncă pentru tineri Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 j. protejarea locuinţelor ş i a bunurilor personale 239 . alei) Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 d. acestea fiind utilizate în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. sistemul rutier (şosele.

fluidizarea traficului rutier II. Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit Deloc mulţumit s.PETRICANI 4.1 Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 n. numărul şi starea unităţilor de înv ăţământ din zonă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 t. În domeniul transportului Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. accesul la Internet în zonă OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . înfiinţarea de linii noi care s ă acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei Foarte necesar c. zonele de agrement Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 o. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 p. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar extinderea / modernizarea reţelei de canal 240 . îmbunătăţirea condiţiilor de transport Foarte necesar d. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar a. locurile de parcare Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 q. posibilităţile locale de aprovizionare cu alimente Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 r. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente Foarte necesar b. b.

îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 g. b. amenajare piste pentru biciclişti IV. întreţinerea mai bună a spaţiilor de joacă existente Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. a spaţiilor verzi. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. a locaţiilor pentru petrecerea timpului liber Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. transportului şi depozitării gunoiului Foarte necesar b. îmbunătăţirea colectării. zone de agrement. deschiderea unor centre de agrement în zonă (s ăli spectacole. alei) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. îmbunătăţirea izolaţiei apartamentelor din vechile blocuri Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 h. În domeniul întreţinerii curăţeniei stradale. În domeniul îngrijirii sănătăţii şi modernizării învăţământului Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. amenajarea de noi spaţii de joacă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. creş terea numărului locurilor de parcare III. străzi. întreţinerea mai bună a spaţiilor verzi existente Foarte necesar c. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicale Foarte necesar Deloc necesar construirea de noi grădiniţe 241 .1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. expoziţii etc. reabilitarea sistemului rutier (şosele. încurajarea activităţii sportive prin construirea de terenuri de sport Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 g.

sucursale bancare) VI. construirea de spaţii de alimentaţie public ă (restaurante. terase etc. creş terea accesului la Internet în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. licee Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 d.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. construirea de noi pieţe agro-alimentare Foarte necesar b. creş terea numărului de poliţiş ti comunitari în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 b. creş terea colaborării dintre cetăţeni şi poliţia comunitară Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 c. În domeniul comerţului şi serviciilor Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. creş terea serviciilor bancare în zonă (bancomate. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? a) Consiliul local Foarte mult Foarte puţin 242 . modernizarea/reabilitarea unităţilor de învăţământ (şcoli. grădiniţe) V. modernizarea pieţei agro-alimentare din zonă Foarte necesar c. construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. creş terea preocupărilor cetăţenilor din zonă pentru protecţia mediului OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . În domeniul siguranţei cetăţeanului şi protejarea mediului înconjurător Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c.PETRICANI 5. construirea de noi şcoli.

.. care sunt problemele principale cu care se confrunta populaţia din aceasta zona? (selectaţi 3 răspunsuri in ordinea importanţei......1 Foarte mult 2 3 4 5 Foarte puţin b) Primăria Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin c) ONG-uri Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin d) Instituţii independente Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 5 Aţi putea indica 2 caracterizări succinte pentru a descrie populaţia care locuieşte in zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani? 1) ... In ceea ce priveşte criminalitatea... După părerea Dvs....... după părerea Dvs......................…………………………… 2) ……………………….. 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… CONFIGURAŢIA DEMOGRAFICĂ CARACTERIZAREA RESPONDENTULUI 5. Sex Masculin Feminin 6.......... aceste probleme s-au amplificat in decursul anilor? 1) Da 2) Nu 9......... Puteţi indica venitul mediu al unui locuitor din zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani ? 1) Mai puţin de 500 RON 2) Intre 500 si 800 RON 3) Intre 800 si 1000 RON 4) Peste 1000 RON Enumeraţi cel mult 5 probleme care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs..... 1 2 3 4 5 6. Vârstă 10-20 ani 21-40 ani 41-65 ani Peste 65 ani 7...... 10... 11...... Studii primare gimnaziale liceale superioare 243 ............... vă rugăm să indicaţi ordinea răspunsurilor indicând de ordine numărul în dreptul acestora) 1) Venitul familiilor sub limita supravieţuirii 2) Şomaj 3) Droguri/alcoolism 4) Violenta in familie si nu numai 5) Criminalitate 8.. 8...... în ce măsură/proporţie este prezentă? Foarte mult Foarte puţin 7.. Ocupaţie....... 12..... Daca da.......... ce a favorizat amplificarea acestor probleme? 1) Marginalizare sociala 2) Lipsa ajutoarelor economice publice 3) Politia nu este prezenta 4) Lipsa de educaţie/instruire 5) Alt motiv :.... După părerea Dvs...

Etnie: Română Maghiară Germană Rromă Rromă 11. Venit mediu lunar net (personal) Sub 500 RON 500-1500 RON Peste 1500 RON 10.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA COMUNITĂŢII DE AFACERI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . reţele de apă 15. sistemul rutier (şosele. curăţenie Foarte mulţumit 1 aa.9. iluminatul stradal Foarte mulţumit 1 v. ele folosind în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. străzi. transportul în comun Foarte mulţumit bb. Număr copii Nici unul 1-3 copii mai mult de trei copii Anexa 6: Model de chestionar pt firme Data completării Completat de Nr. reţelele de canalizare Foarte mulţumit 1 y. poluarea în zonă 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 244 . OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani referitoare la: Foarte mulţumit 1 u. alei) Foarte mulţumit 1 w. Stare civilă Necăsătorit Căsătorit 11. reţelele de gaze Foarte mulţumit 1 z. În ce măsură Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 x.

1 Foarte mulţumit 1 cc. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit 1 gg. înfiinţarea de linii noi care să acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei 1 Foarte necesar c. fluidizarea traficului rutier 1 Foarte necesar e. Altele (specificaţi)…………………………………………. posibilităţile locale de aprovizionare ale firmei Foarte mulţumit 1 ff.PETRICANI 16. accesul la Internet în zonă 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 5 OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 245 . În domeniul transportului Foarte necesar a. Altele (specificaţi)…………………………………………. locurile de parcare 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 ee. Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. îmbunătăţirea condiţiilor de transport 1 Foarte necesar d. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente 1 Foarte necesar b. 1 Foarte necesar f. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 dd.

II. Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 extinderea / modernizarea reţelei de canal Foarte necesar 1 k. creşterea accesului la Internet în zonă Foarte necesar d. i. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 l. 1 Foarte necesar 1 III. Altele (specificaţi)…………………………………………. Altele (specificaţi)…………………………………………. transportului şi depozitării gunoiului Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar Foarte necesar 1 b. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 i. creşterea numărului locurilor de parcare Foarte necesar h. creşterea serviciilor bancare în zonă (bancomate. reabilitarea sistemului rutier (şosele. Altele (specificaţi)…………………………………………. 1 Foarte necesar 246 . îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 o. În domeniul serviciilor Foarte necesar 1 g. sucursale bancare) e. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicală Foarte necesar 1 c. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 m. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar 1 j. străzi. alei) Foarte necesar 1 n. îmbunătăţirea colectării.

Daca da.1 Foarte necesar f. IV.. Poziţia strategica fata de restul oraşului 2... Altele (specificaţi)………………………………………….. ……………………………... Nu 21.. de ce? (explicaţi in maxim 2 rânduri) …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 247 ....): 1. creşterea colaborării dintre firme şi poliţia comunitară 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE PETRICANI 17.. sunt penalizate pentru ca este localizată in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani (cifra de afaceri.. noi clienţi... Preturile avantajoase pe piaţa imobiliară din zonă 3.. 2…………………………. 20.. În domeniul siguranţei cetăţeanului 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Foarte necesar 1 d. 19. Da 2. Care este motivul pentru care v-aţi amplasat firma/întreprinderea in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani din sectorul 2? 1. etc.. 5.... Nu am găsit altceva mai bun 4. creşterea numărului de poliţişti comunitari în zonă Foarte necesar 1 e. Aţi putea indica doua cuvinte care va vin in minte când va gândiţi la cartierul Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1.... Consideraţi că performanţa şi rezultatele firmei Dvs.... Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? Foarte mult Foarte puţin a) Consiliul local 1 Foarte mult b) Primăria 1 Foarte mult c) ONG-uri 1 Foarte mult d) Instituţii independente 1 Foarte mult e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 18.. Alt motiv:..

In ceea ce priveşte forţa de munca.. Domeniul 2………………………………………………………………………………………… 3. 29.. Domeniul 1………………………………………………………………………………………… 2.. Nu ştiu 17. şi care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs.. Da. Intre 1000 si 2000 RON 3.... Nu plătesc chirie/ proprietate personala 26..... Ce proiecte consideraţi că ar trebui realizate în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani care să conducă la creşterea potenţialului de dezvoltare a firmei dvs: 1) 2) 3) 4) 5) ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… DATE DE IDENTIFICARE 8... Mare 248 ... 4 clase 3.. 8 clase 4. cat de uşor se găseşte in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? Foarte mult Foarte puţin 1 2 3 4 5 23.. Enumeraţi cel mult 5 probleme cu care se confruntă firma dvs... Intre 3000 si 4000 RON 5.... Universitate 6..... In medie care este nivelul de pregătire al forţei de muncă din zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1. Liceu 5. Nu 3.. o plătesc 2. ? 1..22.. 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… 28. Fara diploma 2. Care este costul mediu al forţei de munca pe oră in zonă? ………... Calificare post-universitate 24. Care este cuantumul chiriei lunare a halelor si/sau birourilor? 1. Peste 4000 RON 6... IMM 3. Nu 27. În condiţiile actuale de dezvoltare ale zonei Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani există potenţial de dezvoltare pentru firma dvs. Care este sectorul de activitate al firmei Dvs.. RON/h 25.. Intre 2000 si 3000 RON 4. Microîntreprindere 2. Mai puţin de 1000 RON 2.... Aţi plătit vreodată taxă de protecţie? 1. Da 2. Domeniul 3………………………………………………………………………………………… 16. Tip întreprindere 1..? .. am plătit-o in trecut 3..... Menţionaţi 3 domenii de activitate care credeţi că ar putea să se dezvolte la nivelul zonei: 1.. Da...

Număr de angajaţi (conform bilanţ 2007) 1. Servicii …………………………………. Industrie 2. Anexa 7: Invitatie I consultare publica 249 . Construcţii 3. Domeniul de activitate 10.9. Cifra de afaceri (conform bilanţ 2007) 11.(EUR) …………………………………. Comerţ 4.

Anexa 8: Invitatie II consultare publica 250 .

Anexa 9: Invitatie III consultare publica 251 .

Anexa 10: I consultare: lista participantilor 252 .

253 .

254 .

255 .

Anexa 11: II consultare: lista participantilor 256 .

257 .

258 .

259 .

260 .

261 .

Anexa 12: III consultare: lista participantilor 262 .

263 .

264 .

265 .

266 .

267 .

Anexa 13: Minuta I intalnire 268 .

Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. pentru a se contura astfel mai bine punctele care vor constitui analiza SWOT. Distrigaz. locuitor al zonei. pe diferite domenii Analizarea obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare a zonei. Agenţia pentru Protecţia Mediului. eligibile POR. o accesibilitatea pe unele străzi este blocată de vegetaţia dezvoltată haotic. caracteristicile sociale.2009 cu ocazia consultării publice organizate pentru elaborarea Planului integrat de dezvoltare urbană a zonei Plumbuita-Steaua Roşie-Pretricani. cu diversificarea tipurilor de activităţi în funcţie de nevoile actuale (ex: confecţionare de mobilier stradal) o înfiinţarea unui traseu pentru un tren de agrement care să traverseze zona 269 . Fax: 0040-021-2096284 Nr. dir. Bogdan Chiriac.______________/ ______________ Minuta încheiată astăzi. prin traversarea insulei Plumbuita. Dl.ro . a luat cuvântul pentru a puncta unele aspecte care caracterizează zona: o existenţa în cartier (Zona de studiu) a unui număr semnificativ de persoane care ocupă abuziv unele proprietăţi. o igienizarea întregii zone. o există foarte multe zone unde se acumulează cantităţi semnificative de deşeuri provenite şi de la construcţii. Dl Bogdan Chiriac a prezentat celor prezenţi zona de studiu. unele terenuri libere fiind utilizate în acest scop. cei prezenţi au fost invitaţi să-şi exprime punctul de vedere referitor la aspectele semnalate. punctele slabe. prezenţa câinilor comunitari în număr mare. Tel: 0040-021-2096252. 11-13. accentuându-se punctele tari. cu identificarea arterelor de circulaţie care o delimitează. Ulterior. din Sectorul 2 Ordinea de zi: Prezentarea analizei zonei. După prezentarea acestor situaţii. şi a continuat cu rezumarea structurii planului integrat. reprezentanţi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. (a se vedea prezentarea anexată prezentei minute). o se remarcă un nivel ridicat al zgomotului. Angela Toderiţă care a subliniat motivele care au condus la alegerea zonei. o reluarea activităţilor specifice care se derulau în urmă cu mai mulţi ani în interiorul Mănăstirii Plumbuita ( ex: ateliere pentru confecţionarea obiectelor de cult). o evacuarea persoanelor care locuiesc ilegal. S-a trecut în continuare la prezentarea zonei.Str. reprezentanţii companiei Finance & Consulting Group Întâlnirea a fost deschisă de dna. propuneri Participanţi: reprezentanţi Administraţia publică locală Sector 2. reprezentanţi furnizori de utilităţi (Apa Nova. Axa 1 Discuţii. probele de mediu. fenomenul fiind o consecinţă a migraţiei dinspre zonele rurale către acest cartier al Bucureştiului. Chiristigiilor nr. scopul elaborării planului integrat de dezvoltare locală a zonei. pentru prezentarea materialului supus consultării publice. Gheorghe Dimache. oportunităţile şi ameninţările pe următoarele linii: caracteristicile economice.ps2. …) Consilieri Obşteşti. propuse de consultant Prezentarea primelor propuneri de proiecte. o lipsesc trotuarele. reprezentant al firmei care elaborează documentul. accesibilitatea şi transportul. pe diferite domenii. reprezentanţi ai mediului de afaceri.Anexa 14: Minuta II intalnire ROMÂNIA Municipiul Bucureşti Primăria Sector 2 Direcţia Management Proiecte şi Integrare Europeană Serviciul Managementul Proiect www. 6. În continuare a dat cuvântul dlui. dl Dimache a continuat cu enumerarea unei serii de propuneri care pot avea aplicabilitate imediată: o redeschiderea drumului către Mănăstirea Plumbuita. precum şi scopul întâlnii prezente.08. o nu există toalete publice.

Poliţia Comunitară Sector 2. dl. reprezentantul SC Apa Nova a explicat că datorită caracterului depresionar al acestei zone este necesară realizarea unei staţii de pompare. Albu Inocenţiu. consilier obştesc a continuat discuţia menţionând că trebuie să existe o foarte strânsă colaborare între instituţii care au diferite atribuţii şi cetăţeni. pe străzile Ferestrei şi Paroşeni trebuie deviate conductele magistrale de alimentare cu apă. priorităţi de dezvoltare. deşi în anii anteriori nu a existat transport public. care trebuie soluţionate prin acţiunea tuturor şi de asemenea trebuie reglementate foarte clar zonele în care fiecare instituţie are atribuţii. este util a se menţiona în PIDU o propunere referitoare la introducerea unui sistem de colectare selectivă în zonă (dna Daiana Tănăsescu) o Legat de propunerea realizării unor piste pentru biciclete. iar în plus. (dl Alexandru Cristea) o Referitor la propunerea de construire unei săli de sport în incinta şcolii din zonă. pentru a se putea ajunge astfel la un interes comun şi la rezolvarea problemelor. măsuri. a făcut o scurtă trecere în revistă a tipurilor de probleme legate de protecţia mediului în zona vizată. participanţii au ridicat diferite probleme. A reamintit de asemenea că administraţia locală aşteaptă în continuare propuneri şi că se vor organiza şi alte sesiuni de consultări. neutilizată în prezent şi a unei staţii de pompare care deservea lacul Plumbuita. care să specifice în mod explicit şi aspecte de mediu consultantul care elaborează PIDU ar trebui să participe pe de o parte la o serie de întâlniri cu reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului şi pe de altă parte să discute cu cetăţenii şi să preia nevoile şi propunerile acestora. Dl. axe strategice. menţionând de asemenea că este absolut necesară o strânsă colaborare între instituţiile care au diferite atribuţii în ceea ce priveşte lacul şi zona înconjurătoare.o organizarea de evenimente culturale pe insula Plumbuita. a luat cuvântul pentru face unele observaţii cu privire la modul de abordare a protecţiei mediului. având în vedere problemele de infrastructură şi de infracţionalitate. Dna. (dl Dimache Gheorghe) o Referitor la situaţia deşeurilor. subliniind următoarele aspecte: sunt multe deşeuri. o posibilitate ar fi dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul mănăstirii În continuare participanţii au revenit la aspectele legate de utilităţile din zonă. dl dir. reprezentatul Apele Române a luat cuvântul pentru a aduce a cunoştinţa celor prezenţi că anual instituţia pe care o reprezintă desfăşoară 2-3 acţiuni de salubrizare. Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului. Valeriu Diaconeasa. Gheorghe Guţă a luat cuvântul pentru a expune unele informaţii legate de existenţa unei reţele de canalizare. Director. Daiana Tănăsescu. dl. Enea Mihai. Mihail Geangu (DGAPI) a menţionat că propunerea nu se poate concretiza întrucât nu există suficient spaţiu. Daniel Mărgărit. atât pe lac cât şi pe maluri. a menţionat: în cadrul analizei SWOT a zonei nu au fost detaliate suficient problemele legate de protecţia mediului pentru orice proiect iniţiat ar trebui stabilite încă de la faza de propunere criteriile de performanţă ale proiectului. Mihail Fâcă. În partea II-a a întâlnirii au fost prezentate obiectivele şi priorităţile de dezvoltare. Cele menţionate constituie factori care întârzie demararea lucrărilor. Mănescu Mihai) o Ar fi necesară implicarea cetăţenilor de etnie romă în derularea tuturor activităţilor. (dl. cu plata unor sume de bani sau cu prestare de muncă în folosul comunităţii pescuitul pe lac ar trebui interzis sau ar putea fi permis după achitarea unei taxe care să fie utilizată pentru întreţinerea lacului Dl. după cum urmează: o în cadrul PIDU ar trebui detaliat aspectul referitor la transportul în zonă. dl Dimache. obiective operaţionale ale priorităţii. proiectelor şi totodată s-ar putea înfiinţa o grădiniţă pentru copii de etnie romă (o posibilă locaţie ar putea fi fostul centru de butelii) o Instalarea unui sistem de monitorizare video este o prioritate pentru zonă (dl Dimache) o La momentul realizării infrastructurii de utilităţi şi a celei rutiere este necesară şi realizarea unui sistem subteran pentru cablurile electrice. se pot înfiinţa linii dar doar pe străzile care traversează întregul cartier şi care au dimensiunile necesare pentru susţinerea unui astfel de serviciu. în acest sens menţionând următoarele: o lipsa canalizării este cea mai gravă problemă a zonei o există zone unde reţeaua de gaze nu este prezentă o la solicitarea cetăţenilor de a li se oferi informaţii cu privire la momentul de începere a lucrărilor pentru reţeaua de canalizare. o Referitor la propunerea de înfiinţare a unui centru de asistenţă socială. cu tematici specifice o amenajarea unor locuri de joacă o amenajarea unui punct pentru oferirea serviciilor de asistenţă sanitară Dl. Şef Serviciu Protecţia Mediului. Dna Angela Toderiţă a încheiat întâlnirea subliniind că opiniile exprimate de toţi participanţii vor fi incluse în planul integrat care va fi consultat şi pe pagina de site a Primăriei. au înaintat propuneri şi au făcut observaţii relevante. În acest sens. A propus ca această reţea să fie identificată cu exactitate şi să se analizeze posibilitatea reutilizării acesteia. Referitor la problematica legată de Lacul Plumbuita. dl Diaconeasa) o O problemă prioritară ar fi redeschiderea drumului de acces la Mănăstirea Plumbuita. (conform prezentării anexate prezentei minute). dl. În continuare a vorbit despre situaţia existentă la nivelul lacului Plumbuita. Pe baza celor expuse de consultant. participanţii au remarcat că în prezent nu există disponibilitate de spaţiu. prin insulă (dl. Angela Toderiţă 270 . după următoarea structură: obiective specifice de dezvoltare. s-ar putea aduce bărci de agrement pe lac şi s-ar putea înfiinţa o patrulă civilă pentru a stopa fenomenul de aruncare a deşeurilor persoana din partea Apelor Române care este responsabilă pentru lacul Plumbuita nu este permanent prezentă la post şi nu îşi îndeplineşte toate sarcinile ar trebui aplicate amenzi. cei prezenţi au remarcat că propunerea nu este fezabilă la nivelul cartierului. Dimache. A menţionat de asemenea că există unele neconcordanţe în activitatea instituţiilor cu responsabilităţi. aria de intervenţie.

Sub domeniul Centre Urbane. .a oferit detalii despre proiectul amenajare maluri (curăţare lac. enumerând proiectele care au fost identificate în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani (în număr de 11). D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .a precizat că toate străzile din cadrul acestor proiecte sunt incluse în programul de modernizare şi reabilitare. Petricani.a menţionat că se confruntă cu foarte multe probleme legate de lipsa de civilizaţie a unor cetăţeni de etnie romă din zonă.a precizat că zona supusă atenţiei este Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani.a precizat că introducerea apei şi a canalizării în zonă este o acţiune prioritară. . D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str.a deschis consultarea publică. . din care 5 proiecte sunt eligibile în cadrul Programului Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere. .a prezentat concluziile Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani precum şi proiectele aferente acestei zone.a precizat că nu toate aceste proiecte sunt eligibile prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere. ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Sub domeniul Centre Urbane. . Primăria Municipiului Bucureşti. Petricani: . . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . Petricani: a efectuat demersuri către Primăria Sectorului 2. doar 5 dintre acestea sunt eligibile restul urmând a fi finanţate prin alte surse de finanţare. . potenţialul turistic al lacului).a precizat că prin realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani s-a urmărit elaborarea unui document de planificare urbană de lungă durată precum şi identificarea unei metodologii de elaborare a planurilor integrate care va constitui un model pentru regenerarea urbană şi a altor zone defavorizate ale Sectorului 2. . 271 . dând asigurări că vor realiza aceste investiţii în zonă.a precizat ca a discutat cu cei de la ApaNova despre canalizare şi apă şi aceştia au precizat că urmează să demareze aceste proiecte cu finanţare de la Primăria Municipiului Bucureşti. .încearcă de 1 an de zile să rezolve problema canalizării pe str.a întrebat cine va realiza canalizarea în zonă. . Apa Nova pentru rezolvarea acestei situaţii. din cele 11 proiecte ce au fost identificate la nivelul zonei. activităţi de agrement.a solicitat ca Poliţia Comunitară să intervină în zonă pentru a tine situaţia sub control.actualizarea Planului Urbanistic Zonal şi reconfigurarea spaţială a zonei.a precizat că a primit un răspuns din partea Apa Nova prin care i se comunica că până în luna mai 2009 se va realiza canalizarea pe str.a amintit zona de studiu care a fost supusă analizei. . .Anexa 15: Minuta III intalnire Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani D-ra Luisa Drăgoi – Şef Serviciu Management Proiecte DMPIE: .

este nemulţumită că nu există canalizare pe strada unde domiciliază. inclusiv drumul de halaj.a precizat că insula se află în administrarea Apelor Romane şi pentru ca proiectul propus să fie eligibil. . 4) Modernizarea si amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi şi locuri de joacă) 5) Modernizarea unui centru de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate (persoane vârstnice).Campanie de colectare selectivă a deşeurilor”.a ridicat problema animalelor de companie abandonate (câini).. precum şi hărţile aferente acestora (străzi. Apa Nova a recomandat să fie realizată o altă scurgere paralelă ca să aibă un debit mai mare la golirea lui. . 272 . 3) Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi complexe – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita. Elena Iancu – Direcţia Urbanism .a întrebat dacă există nelămuriri în legătură cu proiectele care au fost prezentate.D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str. . Petricani.reciclare” din denumirea proiectului. Sub domeniul Centre Urbane. în acest sens. şi.s-a referit la proiectul intitulat . 2) Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii 2010. amenajare lac): 1) Modernizare străzi din cartierul Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani.. camere video.a întrebat cum se va realiza scurgerea apei din lac.. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . Doamna Daiana Tănăsescu – Poliţia Comunitară Sector 2 – Mediu: .reciclare” trebuie să fie folosit separat de campanii.va încerca să facă tot posibilul ca să rezolve problema canalizării pe str. 2010 – 2012 (24 de luni).A solicitat să fie comunicată valoarea estimativă a proiectelor care urmează să fie finanţate prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . este nevoie de transferul dreptului de administrare către Primăria Sectorului 2.a precizat că pe str. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .a precizat ca lacului i se poate da o întrebuinţare şi pe durata iernii. . precizând că termenul de .a prezentat cele 5 proiecte eligibile pentru finanţare din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabila a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani. .2011 (12 luni). menţionând că reciclarea este o activitate ulterioară colectării selective. iar acest lucru necesită efectuarea unor demersuri legislative. Petricani: . Petricani există mulţi cetăţeni de etnie romă săraci care nu lucrează. a solicitat să fie scos termenul de . . Doamna Daiana Tanasescu – Politia Comunitara Sector 2 – Mediu: .a precizat că există un proiect al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru tot ce ţine de râul Colentina. care are ca obiectiv amenajarea râului Colentina pe partea dreapta a acestuia.a precizat că există o scurgere mică şi nu acoperă întreaga cantitate de apă. şi anume aceea de patinoar.

Anexa 16: Retea Apa-Canalizare TeiToboc 273 .

Anexa 17: Retea Apa-Canalizare Plumbuita 274 .

Anexa 18 – Flyer Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 275 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful