1

Consiliul Local al Sectorul 2 Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 18 August 2009

Consiliul Local al Sectorul 2, Bucuresti

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, din Sectorul 2, Bucuresti

18 August 2009 Acest raport contine 275 pagini

© 2009 Finance & Consulting Group, a Romanian limited liability company. All rights reserved. Printed in Romania.
2

Cuprins
1. Preambul
1.1. Elaborator 1.2. Obiectivele proiectului de consultanta 1.3. Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

Pg 7 7 7 10 12 12 12 14 15 18 44 44 48 49 50 51 52 53 54 57 57 58 58 59 61 62 62 66 66 68 86 87 89 95 95 95 96 106 109
3

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana
2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.1. Justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.2. Caracteristici geografice 2.1.3. Zonificare Functionala 2.1.4. Analiza tesutului urban existent 2.2. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.2.1. Distributia populatiei 2.2.2. Spor natural 2.2.3. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita 2.2.4. Analiza SWOT a situatiei demografice 2.2.5. Forta de munca si Somaj 2.2.6. Multiculturalism 2.2.7. Educatie 2.2.8. Servicii sociale 2.2.9. Servicii de sanatate 2.2.10. Migratie 2.2.11. Situatia referitor la criminalitate 2.2.11.1. Date statistice privind infractionalitatea 2.2.11.2. Ilegalitati in zona peninsulara 2.2.12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale 2.3. Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.3.1. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice 2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice 2.3.3. Servicii publice 2.3.4. Situatia referitoare la mediu in cartierul Plumbuita 2.3.5. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita- Steaua Rosie – Petricani 2.3.6. Analiza SWOT a situatiei economice 2.4. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.4.1. Investitii imobiliare 2.4.2. Alte investitii economice 2.4.3. Infrastructura publica - spatii verzi si parcari 2.4.4. Infrastructura publica

2.4.5. Accessibilitate si sistemul de transport public privat 2.4.6. Conditii de trafic in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.7. Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul 2.4.8. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei 2.4.9. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.9.1. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone 2.4.9.2. Apa si canalizarea 2.5. Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2.5.1. Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor b) La nivelul populatiei 2.5.2. Reclamatiile din cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 2.5.3. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie 2.5.4. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 2.6. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2.6.1. Infrastructura publica urbana 2.6.2. Infrastructura sociala 2.6.3. Infrastructura de afaceri 2.7. Analiza SWOT a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

113 116 117 118 119 119 124 128 128 128 130 133 136 136 138 138 139 141 144 146 146 146 146 147 148 150 151 151 152 155 155 157 157 159 159 161 161 164
4

3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana
3.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.1. Elemente externe zonei 3.1.1.1. Prioritati la nivelul UE 3.1.1.2. Prioritati la nivelul national 3.1.1.3. Prioritati la nivelul regional 3.1.1.4. Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti 3.1.2. Elemente specifice zonei 3.1.2.1. Politici publice 3.1.2.2. Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucuresti 3.1.3. Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.4. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov 3.1.5. Viziunea administratiei locale 3.1.6. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie Petricani 3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani 3.3. Politici si programe 3.4. Prioritati de dezvoltare 3.4.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.4.2. Incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale

3.4.3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice 3.5. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.6. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de devoltare durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

166 167 168 170 170 171 173 176 176 179 179 180 183 184 184 190 192 195 198

4. Planul de actiune
4.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.1.1. Lista proiectelor 4.1.2. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 4.2. Surse de finantare 4.2.1. Fonduri nerambursabile 4.2.2. Fonduri rambursabile 4.2.3. Surse Proprii Primariei Sectorului 2 4.2.4. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.2.5. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3. Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional, axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3.1 Proiect 1 - Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj 4.3.2. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 4.3.3. Proiect 3 - Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice - Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 4.3.4. Proiect 4 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.3.5. Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) 4.4. Bugetul estimat al proiectelor 4.4.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR 4.4.2. Bugetul estimat al proiectelor elegibile pe Axa 1.1 4.5. Perioada de implementare a proiectelor 4.5.1. Perioada de implementare a proiectelor POR 4.5.2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.6. Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.6.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR 4.6.2. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.7. Managementul implementarii planului integrat 4.7.1. Justificarea metodologica 4.7.2. Managementul implementarii

5. Informarea publicului in procesul elaborarii planului
5.1. Informarea publicului 5.1.1. Consultarea publica 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica

200 200 206 212 212 213 215 215 220 224 224 224 230 230 230 232
5

Minuta II intalnire Anexa 15 .Harta satelitare Plumbuita.Retea Apa-Canalizare TeiToboc Anexa 17 .III consultare: lista participantilor Anexa 13 .5.Minuta III intalnire Anexa 16 .Petricani Anexa 3 .Minuta I intalnire Anexa 14 .Adresa din partea Evidenta Persoanelor Anexa 5 .II consultare: lista participantilor Anexa 12 .Steaua Rosie . Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala 234 236 236 236 237 238 239 244 249 250 251 252 256 262 268 269 271 273 274 275 6.Invitatie II consultare publica Anexa 9 .Invitatie III consultare publica Anexa 10 .Harta Plumbuita .Model de chestionar pt firme Anexa 7 .I consultare: lista participantilor Anexa 11 . Anexe Anexa 1 .Invitatie I consultare publica Anexa 8 .Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2 .Petricani Anexa 4 .Steaua Rosie .1.Model de chestionar pt cetateni Anexa 6 .Retea Apa-Canalizare Plumbuita Anexa 18 – Flyer Planul Integrat de Dezvoltare Urbana 6 .3.

Fin. Bucuresti este elaborat de Finance & Consulting Group Srl (www. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de actiune urbana”). Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului.1 Preambul 1. Bucuresti. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita/ Steaua Rosie/ Petricani din sectorul 2. Acesta vizeaza rezolvarea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. inovativ si orientat catre satisfacerea clientilor. Planul contine strategia de dezvoltare pe termen lung a zonei respectiva. Acest document de planificare a dezvoltarii zonei de actiune urbana clar delimitata. In dubla provocare de inovare si imbunatatire continua a performantelor. firma de drept romanesc infiintata in aprilie 2006.Co Group are in portofoliul sau mai mult de 250 de clienti. • integrarii grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului. grupul ofera clientilor publici si privati sprijin total in administrarea societatilor si in management proiectelor. Planul integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. plan care se implementeaza prin proiectele individuale identificate in planul de actiune. 1. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. condusi de un spirit dinamic. • activitatilor de reabilitare a infrastructurii de baza. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. care are ca scop asigurarea cresterii economice si crearea de locuri de munca. care sa respecte cerintele de elaborare 7 . Din acest motiv. se va implementa prin proiecte individuale colectate si depuse de primariile eligibile.eu).2 Obiectivele proiectului de consultanta Planul integrat de dezvoltare urbana este un document de planificare strategica a dezvoltarii ce se poate referi la un centru urban sau zona de actiune urbana. • actiunilor pentru dezvoltarea economica. asa cum sunt: • activitatilor de renovare fizica a mediului urban. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate. in cadrul acestei axe prioritare. Experientele europene anterioare au aratat ca abordarea integrata a problemelor a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile.finco-group. multumita unei echipe de consultanti si profesionisti de cel mai inalt nivel. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. cresterea competitivitatii si a ocuparii. cat si a zonei inconjuratoare. Aceasta abordare consta in sprijinirea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta.1 Elaborator Master Planul de Dezvoltare Durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Abordarea integrata a problemelor economice. propunandu-se ca partener strategic in dezvoltarea de proiecte ale societatilor si administratiei publice din Romania.

inclusiv a serviciilor sociale in zona vizata. analiza generala a zonei de actiune urbana si comparatie cu Sector 2 si Municipiul Bucuresti. elaborarea Planului de actiune. Avantajul unei abordari integrate a problemelor economice. Obiectivele specifice acestei cercetari converg catre realizarea unui sistem coerent si complet de date si informatii. prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. de mediu. anume cresterea rolului economic si social al oraselor. cat si a zonei inconjuratoare. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele adiacente zonei de interventie propriu-zise – zona Plumbuita. si care sa propuna optiunile de dezvoltare strategica pentru regenerarea urbana a zonei. Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente.ale unui plan integrat de dezvoltare urbana. 8 . in vederea atragerii de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. Planul Integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. sector 2. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. in cadrul Programului Operational Regional. care sa fundamenteze analiza nevoilor locale si a orientarilor strategice de dezvoltare si care sa furnizeze informatii relevante privind situatia din zona Plumbuita / Steaua Rosie/ Petricani. imbunatatirea serviciilor urbane. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. in cadrul acestei axe prioritare. Obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta – conform Programului Operational Regional . precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. sociale. 2. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana). Master Planul de Dezvoltare Durabila a fost elaborat in patru etape: 1. prin reabilitarea infrastructurii urbane. Bucuresti. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. Din acest motiv. Sub-domeniul: Centre urbane. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale.cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. 3. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. planurile integrate de dezvoltare si regenerare urbana vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR.1 – Planuri integrate de Dezvoltare. elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. Domeniul Major de Interventie 1. Planul are drept scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. asa ca acest documentul strategic de planificare a dezvoltarii va corela politicile sectoriale economice. precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013. In acest context. inclusiv a serviciilor sociale. Obiectivul secundar al proiectului consta in aplicarea pe baza acestui document . Scopul final al proiectului il constituie rezolvarea simultana a o serie de probleme identificate la nivelul zonei Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. transport cu politicile teritoriale specifice dezvoltarii durabile a zonei. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate.

• Programul de Cooperare Interregionala URBACT II. Bucuresti este elaborat in concordanta cu: • Legislatia Comunitara (europeana si nationala) in domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii). • pentru a fi folosita ca instrument de atragere a investitiilor. • Programele Operationale Sectoriale pentru perioada 2007-2013. La nivel national: • Programul Operational Regional 2007-2013. comunitatea de afaceri. • Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013. de resurse umane si timp care sunt implicate in dezvoltarea locala. • Planul Urbanistic General si regulamentul aferent. • Cadrul Strategic National de Referinta pentru 2007-2013. • pentru a asigura beneficii egale pentru toti membrii comunitatii. • pentru a implica cat mai multi beneficiari in acest proces: mediul educational. 9 . MPDD ia in considerare si prioritatile formulate in urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influenta elaborarea sa: Documente strategice Documente de programare – Fonduri structurale Documente planificare urbana de • Planul National de Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2007-2013. • Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucuresti-Ilfov. ONG-uri. Planul integrat de dezvoltare este necesar si datorita altor beneficii conexe: • pentru a crea o viziune a comunitatii locale cu privire la dezvoltarea sa in viitor. atat din partea mediului de afaceri. cat si din partea Primariei. La nivel international: • Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei. • Programul de Cooperare Interregionala INTERREG IV C. elaborarea Portofoliului de proiecte finantabile. • Programul de Cooperare Interregionala INTERACT 2007-2013. • pentru a vedea costurile monetare. Pe langa avantajele generate de interesul socio-economic. • Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila. • Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2). Master Planul de dezvoltare durabila (MPDD) a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2.4. • pentru a stabili si a agrea scopuri comune de dezvoltare a localitatii. documentele de programare strategica la nivelul Uniunii Europene si mondial.

populatia Sectorului 2 este una tanara. un procent de 46. Situata in partea centrala a Sectorului 2 Bucuresti. populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei. sasi (0.12%). 1 Soseaua Colentina. având în vedere prezenţa arterelor fundamentale pentru viabilitatea din sectorul 2 şi pentru circulaţia din capitală. Andronache (începutul. reprezintă limita de vest care delimitează zona de lacul Tei. Această arteră se întinde pe verticală conectând inima sectorului 2 atât de zonele de producţie şi de birourile din Pipera/Tei. până la Pepiniera Tei Toboc. Zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Din punct de vedere geografic. atât în analiza problemelor existente cât şi ca punct de plecare pentru o dezvoltare integrată şi durabilă a zonei. • Tărmul nordic al lacului Plumbuita. este principala intrare catre zona de studiu. Colentina1 reprezintă limita de sud. desfasurandu-se pe o suprafata de 32 km² cu o populatie de 360. Dintre acestia. Andronache.Salcilor) reprezintă limita de nord al perimetrului în discuţie. Colentina. secui (0.3 Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . accentuând caracterul periferic al zonei. cultural si religios pentru sectorul 2. este localizata strategic in capitala. germani (0.Petricani Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a orasului Bucuresti. Gherghitei şi având în vedere că zona e limitrofă unor zone precum Tei.33%). • Strada Petricani.44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53. D-na Ghica şi Sos. Fundeni pana la intrarea pe Sos. Trebuie menţionat însă că datorită prezenţei lacului acului Plumbuita. Str. cât şi de Tunari şi de alte centre localizate în nord sau exteriorul municipiului Bucureşti.1. în vecinătatea arterelor Colentina. D-na Ghica. Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intersectia cu Sos. fosta fabrică de ceramica parasita. odată activă din punct de vedere industrial şi foarte atractivă pentru populaţia Bucureştiului datorită prezenţei parcului şi lacului Plumbuita şi al faimoasei mănăstiri.332 loc/km². a cărui morfologie generează două peninsule subţiri de forma unei potcoave. D-na Ghica şi Fundeni. cu o medie de varsta de 40 ani. str. pentru conexiunile cu platforma industrial industri ă Pipera şi pentru accesul la provincia Ilfov. maghiari (0. Petricani. zona e delimitată de urmatoarele artere de circulatie: • Str. 10 . detine o localizare strategica în cadrul sectorului 2 (mai mult decat alte macro-zone precum Baicului şi Creanga).000 locuitori. Sos. Sectorul 2 se caracterizeaza printr-un relief plat de campie. ţărmul reprezinta o limită naturală care trebuie luata in considerare. Afumati (pana la iesirea din municipiul Bucuresti).56% populatia de gen feminin. 96%). zona Plumbuita –Steaua Rosie e Petricani are o mare importantă din punct de vedere istoric. Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei. strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nord-Estul tarii. în judetul Ilfov. cu o densitate a populaţiei de 11. doar linia care merge de la strada Oituz si str. Zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani.01%). datorită prezenţei arterelor precum Sos. Acesta se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. Oituz. macedoromani (0. In general.03%).01%). Str. reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante ale orasului. Conform statisticilor. romi (1. In Sectorul 2 convietuiesc romani (cca.74%). cartierul Andronache/ Creanga şi Fundeni. marea majoritatea a străzilor interne ale zonei în discuţie (mai ales cele două peninsule) sunt greu accesibile. Mihai Tudor.

construirea capacitatilor pentru dezvoltare durabila va presupune un echilibru intre noile infrastructuri publice. economice si sociale in raport cu alte zone ale sectorului 2 si cu realitatea existenta la nivelul Bucurestiului. problemele de natură socială. Hortensei (care reprezinta inceputului cartierului Colentina). mai ales din cauza deficienţelor reţelei de apă şi situaţiei grave a reţelei de canalizare (absentă aproape în totalitate într-un cartier din centrul unei capitale europene) • mari probleme legate de ambient din cauza lacului Plumbuita şi a nivelului redus de educaţie civică a populaţiei. bazandu-se pe potentialul de dezvoltare al zonei. instalaţii urbane. trebuie mentionata absenta totala a unei retele productive locale şi prezenţa unui număr reduse de firme care să activeze în cartier. • infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata. Zona pe care o avem in studiu prezinta mari disparitati infrastructurale. • lipsa de integrare a comunitatii rrome si grad ridicat de separare sociala (mai ales în cele două zone peninsulare. publicitate şi consultanţă. cu un grad ridicat de periculozitate şi având consecinţe asupra vieţii şi condiţiilor sociale ale locuitorilor. Numeroasele probleme cu care se confruntă zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani în ceea ce priveşte infrastructura. necesită o serie de intervenţii urgente care să respecte o strategie integrată de dezvoltare durabilă. Aceasta segregare sociala a condus la procese de formare a inegalitatilor si la o distantare sociala (marginalizare si chiar la izolare sociala). unde se găsesc diverse cazărmi din metal). genereaza un impact negativ asupra atragerii investitiilor si dezvoltarii de noi activitati economice. La nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. periferic si nedezvoltat. sau care derulează anumite activităţi comerciale. de o calitate foarte slaba a mediului construit. Salcilor şi de Sos. Sectorul 2 devenind primul sector din Bucuresti care pune in practica acest instrument modern de planificare si management care urmareste o abordare integrata a problemelor comunitatii locale. • infrastructura tehnica (utilitatile) care necesita extinderi si modernizari importante in tot perimetru. cu o mare concentraţie de populaţie romă). ţinând cont de logica regenerării urbane şi construcţiei unei identităţi locale pe baza patrimoniului existent2. dezvoltarea economica. echitatea sociala si protectia mediului. ambientală şi economică. ceea ce demonstrează că zona nu este un pol productiv important pentru sectorul 2 şi cu atât mai puţin pentru Bucureşti. aşa cum există şi pe străzile din partea de est a peninsulei Tei Toboc. in special in zona Tei Toboc si arealul locuit din peninsula Plumbuita. Imaginea de cartier degradat. 2 11 . care sa faca posibila dezvoltarea armonioasa si durabila a Sectorului 2. fiind caracterizata prin: • starea ridicata a infractionalitatii.Perimetrul de est al zonei noastre este delimitat de str. mai ales în ceea ce priveşte problema gunoaielor. • infrastructura de acces deficitara pentru locuitori. Colentina care porneste de la sos. încălţăminte. • un fond de locuinte vechi şi improvizat (în special in cele două peninsule si in zona Gherghitei-Tudor Mihai. Bucuresti. ceea ce determina activitati comerciale cu volum redus. mai ales daca vorbim despre instalatiile de productie existente. Fundeni si ajunge la Str. Cu excepţia câtorva societăţi care produc mobilă. Primaria Sectorului 2 Bucuresti impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finantare. care subliniaza caracterul economic al zonei ca fiind cu precadere de servicii. • In vederea implementarii Agendei Locale 21. Zona noastra de studiu nu este dezvoltata nici din punct de vedere industrial. societăţi de servicii.

imbunatatind nivelul de trai in zona pentru locuitori. avand în vedere faptul ca se constata disparitati de dezvoltare intre zona si celelalte zone ale sectorului si ale Bucurestiului. dar si o schimbare estetica pozitiva. Un program de recuperare urbană bine structurat ar putea să transforme ţesutul urban al zonei discutate pentru a favoriza o distribuţie mai echilibrată a 3 Marele avantaj al zonei este dimensiunea culturala. nivelul redus de educaţie şi condiţiile precare de trai. majoritatea proiectelor reusite de gen fiind bazate pe repere culturale preexistente. pe baza unei logice de dezvoltare integrata a teritoriului4. integrare care poate tine de o imbunatatire a infrastructurii urbane. probleme cu reţeaua de apă. veniturile foarte mici ale populaţiei.1. cat mai ales investitii majore. poate atrage atat turisti. prioritate au apărarea.Petricani este bine cunoscuta de administratia publica pentru o serie de probleme nerezolvate şi pentru o serie de condiţii minime care ar trebui să fie garantate cetăţenilor din cartier. Din contra. de securitate si nivelul de trai in spatiile publice.1. dar şi cu un nivel ridicat al criminalităţii locale (care se organizează şi afectează şi alte zone sau ţări). o mai mare accesibilitate. ridicarea calitatii vietii si serviciilor. absenţa totală a serviciilor medico-sanitare şi sociale pentru rezidenţi (mai mult de 23. Aspecte relevante legate de lipsa infrastructurii (într-o zonă deja periferică dată fiind morfologia celor două peninsule create de lac). absenţa canalizărilor.1 Justificarea alegerii zonei de actiune urbana De decenii. prin optimizarea conditiilor mediului urban si regenerand perimetrul cartierului dintr-o perspectiva sustenabila. Poate ca toate problemele semnalate si de care se lovesc locuitorii se vor rezolva in momentul in care vor incepe o serie sistematica de actiuni de interventii programate pe teritoriu. esenta fiind reconsiderarea pentru un confort superior. 12 . In afara piorităţilor sociale şi de infrastructură care trebuie soluţionate imediat. zona Plumbuita – Steaua Rosie . care. bandele de cartier) fac din cartierul Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani o zona de granita.645 locuitori din sectorul 2 nu beneficiază de aceste servicii). Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2. Pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se confrunta cu mai multe probleme fundamentale. Faptul că la cele două peninsule se poate ajunge printr-o singură arteră (Petricani pentru Tei Toboc şi Plumbuita. inca in curs. degradarea spaţiilor verzi. de gradul de degradare al constructiilor si o puternica tendinta.2. este necesar să se structureze demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. zona dispune de un anumit potenţial turistic şi cultural şi de agrement. Administraţia publică a sectorului şi administraţia generală au datoria de a pune în aplicare politici concrete pentru recuperarea zonei. conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural şi arhitectural existent3. Zona se confruntă cu probleme diverse. Caracterul de segregare al cartierului se regaseste in integrarea redusa a zonei in restul orasului. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana 2. folosita inspirat.Ricinului pentru peninsula Plumbuita) demonstrează gradul de accesibilitate redus al zonei în ceea ce priveşte transportul cu auto-vehiculul. de segregare etnica (rrom) si sociala (familiile numeroase. asa cum s-a intamplat in orase precum Copenhaga. probleme cu poluarea apelor). Situaţia gravă existentă şi înrăutăţită de-a lungul anilor a amplificat degradarea şi izolarea zonei care are nevoie astăzi de o serie de intervenţii integrate şi orientate către recuperarea cartierului şi regenerarea urbană. Munchen sau Londra. absenţa staţiilor de pompaj pentru apa din lac. construirea unei zona urbane functionale. putin dezirabila ca zona de locuit sau de lucrat pentru populatia din Bucuresti. prima dintre ele fiind cea privitoare la marile carenţe în infrastructură (străzi care nu sunt asfaltate. In zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani este nevoie de accentuarea identitatii cartierului. 4 Regenerarea urbana se produce doar intr-un teritoriu care functioneaza in anumite conditii. Iar centrele si reperele culturale sunt perfecte pentru proiectele de regenerare urbana.

vizeaza posibilitatea concreta pentru zonele periferice de a reconstrui sau de a forma ex novo o proprie identitate si un nou rol functional. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. Reconditionarea zonelor din Plumbuita. Pe termen scurt. pentru a elimina condiţiile de abandon şi de degradare urbană. turistic. care traieste o stare de degradare urbana si nemultumire sociala.Steaua 5 In cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala. a devenit o prioritate a Administratiei Primariei Sectorului 2 regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steua Rosie – Petricani. servicii sociale in sprijinul populatie locale. rezolvarea problemei referitoare la criminalitate si infractiuni. comercial.Petricani. De altfel. Tocmai datorita acestor motivatii foarte puternice s-a orientat analiza socio-economico-structurala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . a construi ex novo inseamna a rationaliza interventiile care trebuie efectuate dintr-un punct de vedere care presupune armonizarea potentialului fie de structurile care trebuie reevaluate. in conformitate cu principiile de sustenabilitate. stiut fiind faptul ca reclasificarea zonei este absolut necesara. Ca si alte zone periferice.Petricani. ambientală şi socială care caracterizează zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. urbana si de mediu. garantarea unui minim de servicii sociale si sanitare pentru rezidenti prin reabilitatea infrastructurii sociale.serviciilor şi a infrastructurii şi pentru a îmbunătăţi calitatea ambientală şi arhitectonică a spaţiului urban. a infrastructurii existente deja care isi sporeste utilitatea. solutii pentru o mai buna accessibilitate din toate zonele cartierului. fie acelea care necesita o noua proiectare si constructie. saraciei si a deteriorarii in general. acces la utilitati pentru locuitorii din cartier. Obiectivul administratiei consista in regenerare urbana prin care se intentioneaza revigorarea unei zone periferice cu pronuntate carente structurale si cu o nemultumire generala la nivel socioeconomic. Plumbuita . reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. pentru a reduce marginalizarea sociala si de mediu. Daca planificarea urbana in reamanajarea unei zone inseamna. orientata spre reechilibrarea functiilor urbane si valorificarea potentialului specific (cultural. de agrement. Proiectele de investitii vor trebui sa vizeze revigorarea socio-economica a zonei prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediata a comunitatii locale: modernizarea strazilor. problemele sunt acute si impun solutii urgente: punctele critice ale zonei au nevoie de raspunsuri ad hoc. ca in ciuda neglijarii intretinerii. sociala. creare ex novo sau de conversie trebuie sa se bazeze pe o atenta evaluare a caracteristicilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie . In contextul dezvoltarii viitoare. actiunea de dezvoltare si incluziune sociala se bazeaza pe recuperarea si valorificarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice. prin integrarea strategiilor de dezvoltare economica. De aici deriva necesitatea de a individualiza criteriile de transformare concordante cu caracteristicile fiecarui mediu.Steaua Rosie . In cadrul acestei axe prioritare se finanteaza proiecte de regenerare urbana. rezidential) fiecarei zone a cartierului. Este intr-adevar aceasta baza de la care se pleaca pentru a optimiza intr-un mod cat mai coerent regenerarea intregii zona Plumbuita – Steaua Rosie . ar trebui efectuata intr-un cadru concordant cu strategia de planificare integrata si durabila. 13 .Petricani. Orice posibilitate de reinnoire. astfel cu atat mai mult cu cat exista oportunitatile de finantare oferite de programele europene5. de asemenea. Este de o importanta majora abordarea integrata a dezvoltarii urbane. Programul Operational Regional 2007 – 2013 pentru Romania include fonduri pentru proiectele care se integreaza in Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – zone de actiunea urbana. inclusiv transportul urban. O politica orientata spre regenerarea urbana. deoarece nu toate modelele pot fi extinse dincolo de mediul geografic la care fac referire.Petricani catre un studiu calitativ-cantitativ a tuturor fenomenelor care se vor prezenta in aceasta zona.

Dovada a faptului ca teritoriul a fost candva acoperit de faimosii codri ai Vlasiei este padurea Andronache. zona de studiu este dominata de prezenta lacului Plumbuita. Mihai Tudor si de malul nordic al lacului Plumbuita Cartierul Plumbuita s-a dezvoltat pe un relief jos. Fundeni. de strada Oituz. Andronache pana la intersectia cu Strada Oituz si. atat din prisma faptului ca este vorba de o ocazie de redefinire a structurarii sistemului teritorial din Sectorul 2. Herastrau. care imparte zona in mai multe segmente. astfel incat delimitarea este data atat de artere de circulatie. formand astfel o zona peninsulara si una insulara si zoan exterioara acestui spatiu. Salba de lacuri a fost creata incepand cu anul 1936. Prezenta lacurilor si a spatiilor verzi constituie o adevarata oaza de verdeata si. Pe teritoriul Capitalei. ci ar trebui sa se observe oportunitatea interventiilor structurale si strategice pentru dezvoltarea si recalificarea intregului sector 2 si al orasului. delimitarea este data de Str.2 Caracteristici geografice Situat in partea de nord-est a Bucurestiului. care acum sunt lipsite de activitate si de semnificatie.Petricani are o pozitie centrala inc adrul sectorului. formata de strada Petricani. Colentina formeaza o salba de lacuri naturale: Mogosoaia. situata chiar la nord de lacul Plumbuita. depasind diferenta de calitate a vietii urbane. o subunitate a Campiei Vlasiei. in continuare. dintre care 37. rolul pe care aceste zone il poate avea in procesul de transformare urbana rezulta strategic. 2. surse de oxigen pentru echilibrul climatic si improspatarea atmosferei poluate a orasului. zona cartierului Doamna Ghica (in sud) si in vecinatatea cartierului Fundeni (in est). Arealul Plumbuita – Soseaua Rosie . fiind localizat intre cartierul Tei (perimetrul este marginita la vest de Lacul Tei). traverseaza zona de nord a Bucurestiului si curge mai apoi inspre Dambovita. suprapunandu-se Campiei Bucurestiului. in zona lacului Plumbuita. Baneasa. Insa ideal ar fi sa nu se perceapa zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani ca una periferica si degradata. 14 . Colentina. Colentina si Strada Simetriei. cu a sa forma de semicerc.1. al carei afluent este si in care se varsa dupa un curs de 98 km. zona Andronache (in nord).Rosie – Petricani trebuie sa-si aduca aportul la relansarea sectorului 2. Sos. Sos. Pantelimon. prin bararea cursului raului si asanarea albiei mlastinite a raului. de coeziune sociala si de identitate care o separa de celelalte cartiere avantajate din acest punct de vedere. zona de studiu este marginita de: • Limita de vest a cartierului.4 km pe aria Municipiului Bucuresti. Plumbuita. In plus. Astfel. in lunca raului Colentina. continuata in sud-vest de strada Doamna Ghica. Ca si imagine geografica. care despart zona de studiu de cartierul Fundeni • Limita estica este formata din Strada Salciilor. limita care separa cartierul Andronache • In nord. dincolo de care se intinde Lacul si Parcul Tei • Delimitarea in partea de sud este data de strada Sinaia. cat si de limita lacului care da si numele zonei. Floreasca. Cadrul natural favorizeaza asadar dezvoltarea asezarilor umane. rau care izvoreste din zona dealurilor Targovistei. cu prelungiri in zona judetului Ilfov ce conduc spre orasele Buzau si Urziceni. strada Cremenita. Sectorul 2 se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. totodata. cat si pentru ca zonele degradate constituie o oportunitate de recuperare si refolosire fizica a unor areale din oras. Tei. Perimetrul zonei obiect de studiu nu are o forma regulata. o simpla “rana urbana” care trebuie rezolvata in scurt timp prin intermediul instrumentelor structurale.

in timp ce verile sunt foarte calde in ultimii ani. Actiunea de dezvoltare si de integrare sociala se bazeaza. Clima este temperat-continentala. Un astfel de piesaj prezinta atractie doar pentru pescarii care se incumeta sa-si desfasoare pasiunea intrun mediu insalubru si dezolant. Astfel. pentru a reduce situatia de marginalizare sociala si ambientala. strazile perimetrului sunt enumerate in 15 . caracterizata de prezenta celor patru anotimpuri. Iarna. obiect al studiului nostru. Centrul urban. Din punct de vedere al vegetatiei. in cadrul si in vecinatatea parcului Plumbuita. Cu toate acestea. nu se evidentiaza printr-o diversitate a speciilor flauristice. ceea ce a condus la acumularea de mari cantitati de namol insalubru. Pentru a crea o imagine mai clara a celor 66 de strazi. Zonificare Functionala Cu obiectivul administratiei publice al recalificarii urbanistice se face referire la reevaluarea si relansarea zonei in ceea ce priveste structura si caracterul social si economic. 2. in consecinta. asadar. este bine definit de graficul din dreapta. care evidentiaza clar delimitarea spatiului ce formeaza perimetrul cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. Acest lucru se datoreaza deversarii direct in raul Colentina a apelor uzate rezultate in unitatile industriale din amonte de Bucuresti: Buftea (industria alimentara. calitatea apei lacului nu corespunde standardelor calitative. obiect al studiului nostru. industria usoara. Crevedia (ferma de crestere a pasarilor). Schimbarile ce au intervenit la nivelul cadrului natural al zonei au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a cartierului. temperaturile coboara destul de mult. dar si in gospodariile localnicilor din zona. fundurile lacurilor de pe raul Colentina nu au mai fost dragate de mai bine de 30 de ani.1. deoarece interesul acordat in amenajarea acestui spatiu verde este foarte scazut. doar arborii obisnuiti in parcurile bucurestene. aporturi de nutrienti). Astfel. lacul este inconjurat pe de o parte de blocurile din cartier. pe cealalta in schimb. cu atat mai mult cu cat nu exista retea de canalizare si statii de epurare care sa colecteze apele menajere. chiar caniculare (cu temperaturi care pot ajunge si pana la 45 de grade la umbra). mai ales in luna ianuarie. de vile in cosntructie si mormane de moloz. Atat iarna cat si vara se caracterizeaza prin prezenta redusa a precipitatiilor. Mogosoaia (industria cinematografica).3. zona are o amplasare foarte buna. in mod esential. motiv penru care nu poate fi utilizata in scop domestic.In prezent. Diferentele de temperatura intre vara si iarna pot ajunge pana la 60 de grade. Intalnim. la imposibilitatea practicarii de activitati de agrement. pe recuperarea si reevaluarea zonei urbane si reevaluarea din punct de vedere socio–economic. Pe de alta parte. Depunerile de aluviuni transportate de apele care alimenteaza lacul a dus la dezvoltarea excesiva a vegetatiei acvatice si. indicam mai jos o lista care le cuprinde integral.

I.Petricani se caracterizează prin numeroase spaţii verzi (Parcul Plumbuita 1 şi 2). Bujorul Alb 14.Str. Memoriei 7. Doamna Ghica 18. Str.Intr. Str. Str. In imediata vecinătate a cartierului Pipera (nord). Dumitru Tane 19. 16 . Str. Str. Str. Mica 40. Str. Marcu Zamfir 39. cartierul Plumbuita – Steaua Rosie . Str. Simetriei 60. I. Magura Vaii 38. Str. Tamaioarei 65. Str. Str. Str. Str. Str. Str.Str. Ferestrei 23. Petre Negulescu 51. Parau 42. Neagota 43.Intr. Oituz 46. Str. Ghimbav 26. Str.Intr. Sipca 62. Nicolae Zamfir 45. Mihai Tudor 41. Tiglelor 9. Str. Raul Colentina 56. prin două peninsule şi o insulă şi prin prezenţa renumitei Mănăstiri Plumbuita (asa cum este reprezentată mai jos). Str. Str. Geicu 29. Str. Pietrisului 53. Colentina 11. Gherghitei 25. Str. Salciilor 58. Brana 13. Paroseni 49. Cremenita 16. Palamidei 48. Str. Str. Gorgan Spatarul 28. Fundeni şi Andronache (sud şi est). Nicolae Paraschiv 44. Str. Str. Str. Str. Str. Str. Stanga 31. Str. Plumbuita 54. Str. Afirmarii 3. I. Polixemia Radulescu 55. Porumbaceanu 30. Str. Harta de mai jos arată clar localizarea cartierului discutat în interiorul sectorului 2. N.Aleea Sinaia 2. Aristotel 12. Str.Sos. Constantin Beiu 4. Sinaia 61.Intr. Str. Str. Str. Gherghitei 5. Str. Elevatorului 20. Str. Ineu 6. Str. Str. Tei (vest). Str. 1. Str. Str. Lopetii 37. Tomovici 66. Ion Marin 32. Steaua Rosie 63. Str. Logofatul Carstea 36. Petre Ispir 50. Str. Str. Str. Zamfir Gh. Ivarului 33. Str.Intr.urmatorul tabel. Safirului 8.Sos. Gimalau 27. Stefan Pascale 64. Andronache 10. Petricani 52. Constantin Beiu 15. Ricinului 57. prin prezenţa a 3 braţe ale lacului Plumbuita. Str. prin spatii industriale parasite (in mov) şi prin inceputul arterelor Colentina-Andronache care duc către cartierul Creanga. Fabrica de Gheata 22. Colentina. Emanciparii 21. Linotipului 34. Str. Litoralului 35. Savu Bara 59.Intr. Str. Olanelor 47. Culmea Fagarasului 17. Str. Folclorului 24.Intr. Str.

dar o singura adresa poate influenta prelucrarea datelor statistice selectate pentru fiecare strada in parte. Limitele amintite prezinta o importanta deosebita din punct de vedere al integrarii cladirilor si activitatilor economice din cuprinsul zonei. cu atat mai mult cu cat nu o portiune de strada. pentru cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani nu exista un PUZ specific. necesare la elaborarea proiectului. am extrapolat si 17 . document public si prezent pe www. desi pentru sectorul 2 sunt prevazute diferite PUZ-uri pentru anumite zone.ps2. Trebuie facuta si mentiunea ca. pentru o mai buna observare a zonei.ro. Din planul urbanistic general al sectorului 2.Prezentam in continuare o harta (imagine satelitara) pe care se pot vedea si numele strazilor din cuprinsul zonei analizate. Perimetrul arealului a fost delimitat cu o linie galbena.

la absenţa soluţionării problemelor de infrastructură ale rezidenţilor şi la o sărăcire lentă şi tragică a patrimoniului natural al zonei. In schimb. Specificul celor două peninsule şi funcţionalitatea actuală a lacului şi a spaţiilor verzi arată opţiunea pentru un plan urbanistic care a favorizat politici locative ale zonei exterioare marilor artere. linia metodologica urmata din partea staff-ului de cercetare a fost o dezvoltare directa a studiului prin vizite pe teren si prin analize efectuate la fata locului. precum Str. D-na Ghica. se observă că partea centrală a perimetrului discutat este compusa aproape exclusiv. obiect al unor planuri şi modernizări recente (străzi asfaltate). face zona mai putin practicabilă. Astfel de zone cuprind şi câteva locuinte colective în blocuri cu regim de inalţime ridicată (peste P+6 niveluri). Andronache).Str.Steaua Rosie . 2. Dna Ghica ce se află între intersecţia Petricani-Tei şi sensul giratoriu Ghica-Colentina).1. începutul sos. Sos. observăm prezenţa unei zone mixte comercialo-rezidenţială. fiecare strada a perimetrului din zona Plumbuita.Petricani. din analiza Sos.Mihai Tudor – Str. dincolo de a fi in mod vizibil haotica. În afară de arterele de comunicaţii importante.delimitat si aici zona-obiect a studiului (jos stinga). este în schimb compusă dintr-o zonă rezidenţială (în gri deschis).Petricani a fost analizata 18 . înconjurată de o zonă mixtă constituită dintr-un ţesut urban într-un teritoriu de importanţă majoră dar cu capacităţi reduse pentru absorbţia traficului intens (Gherghitei. Lipsa omogenităţii specifice zonei. Oituz. oferta de mobilitate publică este absentă in peninsulă Plumbuita şi în arealul din Tei Toboc. nefiind legaturi cu centrul din Sectorul 2 si cu zonele mai periferice ale cartierului. obtinand in linii mari un tablou urbanistic zonal al portiunii care se analizeaza (jos dreapta). Partea de sud a zonei discutate. Colentina.Salcilor – Sos. in afara de lacul Plumbuita. Ulterior. Insula se întinde de-a lungul lacului în partea dinspre Steaua Rosie (asa cum si sos Petricani e limitrofă lacului Tei) şi cele două ţărmuri ale râului Colentina sunt considerate spaţii verzi de protecţie.4. din spaţii verzi şi dintr-o zonă in care este necesara elaborarea de planuri urbanistice zonale (in gri). limita sud-estică a perimetrului nostru. atat de ordin arhitectonic. opţiune care a condus încet la abandonul zonei. cuprinsă intre străzile Gherghitei – Str. La inceput. Din analiza in detaliu a Planului Urbanistic.Colentina. cu excepţia părţii de sud. tipică pentru o mare arteră şi dens populată (aşa cum este Str. în timp ce celelalte spaţii verzi sunt considerate spaţii verzi cu acces public nelimitat. Emanciparii. Analiza tesutului urban existent Pentru o descriere mai buna a unei zone asa de variate si complexe. Colentina şi Str. scopul vizitei a fost acela de a oferi o impresie initiala a zonei. cat si si practico-locativ.

Bujorul Alb Str. Plumbuita Zona 2 Al. Andronache. analizam marginea zonei in detaliu impartita in mai multe microzone. Ivarului Str. Chiar daca este doar o portiune din sectorul 2. Str. Ghimbav Str. Continuand drumul din Str. Neagota Str. Emanciparii Str.Zamfir Str. Mai departe. Elevatorului Str. Oituz. pana in punctul in care se intalneste cu Str. Culmea Fagarasului Str. Sinaia Zona 3 Sos. Polixemia Radulescu Str. Andronache. Colentina Str. din centrul urban analizat.Petricani si cu clarificarea nevoilor pentru o regenerare urbana de cartier. Constantin Beiu Intr. defalcate in functie de diferitele caracteristici ale structurii urbane.Steaua Rosie . Oituz in zona cuprinsa intre numerele civice 45 si 60. D-na Ghica Str. Safirului Intr. Marcu Zamfir Str. Brana Str. Aceasta ultima strada. care se gasesc respectiv la colt cu Str. Salciilor Str. Simetriei Zona 4 Intr. Aceasta etapa a fost importanta pentru familiarizarea cercetatorilor cu zona urbana si comerciala a cartierului Plumbuita. precum si prin zone utilizate pentru schimburi comerciale. Memoriei Intr. Tudor Mihai. Plumbuita Str. Lacul Plumbuita delimiteaza la Nord zona “Plumbuita Steaua-Rosie Petricani”. care delimiteaza in partea nordica teritoriul. Porumbaceanu Str. I. Geicu Str. Inaintand in directia Nord Est. Ferestrei Str. reprezinta intregul perimetru de Sud din zona PlumbuitaGranita zonei inainteaza la vest de-a lungul Strazii D-na Ghica pana la rond. Cremenita. Nic. mai mult sau mai putin organizate. care reprezinta granita de Est a zonei. La Est granita este reprezentata de Str. Zona 1 Str. Dumitru Tane Str. Gimalau Zona 6 Str. Stanga Str. Ineu Intr. Mihai Tudor Str.Steaua Rosie . se ajunge din nou la rondul cu lacul Plumbuita. Cremenita Str. Dumitrescu Tanase Str. Tudor Mihai si cu Str. Gherghitei Str. se ajunge la incrucisarea cu Str. Oituz Str. Sinaia Sos. Petre Negulescu Zona 5 Intr. Mica Str. Aristotel Str. Gherghitei Str. Sinaia si Strada D-na Ghica. Tamaioarei 19 . In tabelul urmator vom lista strazile care formeaza fiecare zona.Petricani se caracterizeaza printr-o mare varietate urbana data de zonele rezidentiale. Salciilor. de la numerele civice 99 si 106. Linotipului Str. Petricani. zona Plumbuita . Pentru o descriere optima a tesutului urban existent in perimetrul zonei pe care o studiem. Inaintand spre Nord de-a lungul Str.de mai multe ori pentru o descriere detaliata a fiecarui segment care compune cartierul. Petricani. Tiglelor Str. Litoralului Str. Constantin Beiu Str. Ricinului Str. granita zonei inainteaza spre Str. impreuna cu Str. I. Gorgan Spatarul Str. pana la numarul 347. care merge mai departe pana cand se intalneste cu Str. dar cu carente evidente. Colentina. Andronache Sos. aceasta intalnindu-se cu Str. Fabrica de Gheata Str. Colentina Str. I. Salciilor va da in Str. Folclorului Str. Afirmarii Intr.

Zona 1 Zona 1 ar putea fi definita ca si zona cea mai verde din cartier. ce merge de-a lungul lacului Plumbuita. Steaua Rosie Str. Peninsula este inconjurata. In partea nord-vestica vom gasi un pod. Magura Vaii Str. foarte bogata in verdeata si caracterizata in zona sud-orientala de prezenta unui far de mici dimensiuni. care este taiata in doua de Str. Sipca Str. a. Zona 1. Palamidei Str. o straduta acoperita cu pamant duce pana la Strada Ricinului. Stefan Pascale Str. Olanelor Str. Parau Str. Petricani Str. Ion Marin Str. Petre Ispir Str. Lopetii Str. se caracterizeaza prin prezenta unor ample spatii verzi si prin apropierea de lacul Plumbuita care inconjoara si limiteaza toata zona nord – centrala si cea vest – centrala. Pietrisului Str. Logofatul Carstea Str. Savu Bara Str. care printr-un noroc a supravietuit demolarii multor edificii istorice. In zona nordvestica la stanga manastirii. Neagota Str. Plumbuita.Str. care au avut loc in timpul regimului comunist. de-a lungul coastei. Raul Colentina Str. Zona se distinge prin prezenta slaba si aglomerata de casute. care duce la o insulita. de o strada marginita de arbori de-o parte si de alta care delimiteaza pana la pod toata zona. Tomovici Str. N. Zamfir Gh. Nicolae Paraschiv Str. Paroseni Str. 20 . zona fiind caracterizata de prezenta manastirii. de o ampla si difuza zona de verdeata si de apropierea de lac. intr-o stare evidenta de abandon.

nu doar de la haosul urban. Manastirea Plumbuita atrage numerosi pelegrini. domina zona. cu o structura odihnitoare. Ajunsi pe insula se poate observa un mic far. Pentru a putea ajunge pe insulita. desisuri scunde si multi arbusti. Vegetatia este alcatuita din copaci inalti si boscheti si iarba. campuri intinse. este caracterizata de prezenta copacilor inalti. o puteti lua si pe podul de fier. foarte ingrijita desi nu foarte impunatoare. Plumbuita in directia manastirii (parcului). deoarece este inconjurata de verdeata si se situeaza in partea centrala a zonei 1. lipsa unui sistem hidric si al canalizarii precare. Plumbita se ajunge la Manastire. Tot peisajul este infrumusetat de prezenta unui mic parculet de jocuri si de bancute. Parcul. care se indreapta in aceasta directie nu doar pentru a se bucura de frumusetea locului. dar si in cel cultural. care este situata in zona nord-vestica. folosit in trecut pentru a putea fi vazute incendiile din zona. dar cu un impact vizual puternic si situata intr-o zona linistitoare. Calitatea constructiei denota o recenta restructurare. ci si de la viata frenetica a orasului. 21 . se prezinta bine pentru viitoarele investitii in sectorul de food&beverage. se poate urmari cursul unui suvoi de apa care nu face altceva decat sa accentueze imaginea degradata a invelisului stradal: trotuarul este mai mult utilizat pentru parcarea masinilor locuitorilor din zona si din strada se pot vedea amplele spatii verzi care caracterizeaza zona pana in apropierea lacului . Cladirea se distinge prin prezenta unui acoperis verde si prin albul zidurilor cladirii. Din Str. in dreapta strazii Plumbuita. asa cum se poate observa si in fotografia de mai jos.Intrand pe Str. Lacul care inconjoara pensinsula caracterizeaza statutul de abandon si de degradare a zonei. Spatiul verde si pozitionarea spatiului. dar si pentru a-si regasi pacea si linistea sufleteasca. fiind un potential punct atractiv pentru locuitorii acestei zone si pentru numerosii visitatori. zona este traversata de strazi cu pamant si asfalt. Manastirea constituie un potential centru de dezvoltare al cartierului.

22 . partea din dreapta este delimitata de o imprejmuire ca o retea. intr-o evidenta stare de degradare . care este utilizata de locuitorii din zona ca niste zone de atarnat rufele. In imaginile de mai jos se poate vedea micul pod de fier . de pe Strada Ricinului. pe bucati. din fier. datorita lipsei unei retele de canalizare si a posibilitatii de epurare. fiind unicul punct de acces catre insulita si catre far. strada Plumbuita care duce la Manastire. In imaginea din dreapta jos se poate vedea apa lacului insalubra. precum cea alba din imagine. masinile. Locul necesita o importanta interventie de reamenajare si imbunatatire. foarte poluata.Fotografia de mai jos ilustreaza foarte bine felul in care se prezinta strada principala din zona 1. ocupa. statutul de degradare al zonei . de culoare verde inchis. din zona 1 . La acest pod care duce la insula cu far se poate ajunge de pe strada ingusta care vine de la manstire sau venind din sud. trotuarul. amplificand.

de la Manastire. deci. Parcul este. Pentru vizitatorii parcului acest lucru reprezinta un ulterior indiciu al starii de degradare a zonei. fiind nevoie asadar de o interventie pentru recuperare si valorificare. se afla intr-o stare de degradare a mediului avansata. lacul Plumbuita. mergand spre manstire. refluxul apelor. Lipsa unui sistem de epurare. Traversand Str. in poza alaturata. locuit de numerosi caini vagabonzi. in plus. Plumbuita. traversand Strada Ricinului. cealalta varianta. se pot observa vestitele haine atarnate pe gardul din sarma. care. mai complexa tinand cont de starea de abandon si prezenta unei stradute nepavate. faptul ca apa este statuta amplifica efectul de poluare. Strada Plumbuita.Sagetile galbene indica posibilitatile actuale de acces catre insulita: una de la sud. Asa cum se poate observa. prin prezenta lor ii descurajeaa pe potentialii vizitatori sa mearga mai departe. nepermitand. 23 .

24 . care traverseaza Sos. zona 2 incepe din punctul intersectiei cu Str. care se uneste la vest cu prima parte din Sos. la Nord zona este delimitata de marginile lacului Plumbuita si de Str. Cremenita. strada Dna Ghica. si se dezvolta de-a lungul partii finale a ultimei dintre cele doua strazi. Zona 2 Zona 2 se gaseste la sudul zonei Plumbutia. La vest. Petricani. care coincid cu cele doua strazi. Zonele care se gasesc de-a lungul perimetrului sud-vestic al zonei 2. Sinaia. se caracterizeaza prin prezenta structurilor de locuinte. blocuri care se gasesc in conditii nu foarte potrivit. Petricani. Sos. Petricani si D-na Ghica. unele dintre acestea sunt insa intro stare de restructurare. Colentina si se continua cu Str. Ricinului. pentru ca apoi sa dea la est in Str. Paroseni si Sos. Este delimitata in partea sa sudica de o strada principala.b.

impreuna cu activitati comerciale de toate tipurile precum centrul foto. D-na Ghica. se ajunge la Str. Zona este caracterizata de o urbanizare puternica: sunt prezente ample zone cu parcari neconventionale de-a lungul si de-a latul blocurilor locuite. magazinul cosmetic. o mare artera de comunicatie. se poate observa trecerea de la o zona in intregime inconjurata in majoritatea ei de spatiu verde pe ambele parti ale strazii la o zona complet urbanizata.Traversand portiunea din Soseaua Petricani spre Sud. fast-food-uri si supermarket-uri. Luand-o spre Sud. 25 .

asfaltul pe sosele in Strada Colentina este intr-o stare destul de buna. de partea cealalta strada este ca un bloc format din cladiri construite adiacent. precum linia de tramvai si legaturile prin intermediul autobuzului. Asa cum se poate vedea din poza de mai sus. Din foto se vede cum zona este bine intretinuta: strazile sunt curate. chiar daca este periferica. sunt prezente recipiente imense pentru reciclarea diferentiata a gunoaielor. asa cum este 282. este legata de restul orasului de o retea de transport in comun destul de dezvoltat. ingrijirea liniei de electricitate este optima.De-a lungul si de-a latul suprafetei stradale sunt prezente blocuri de locuinte. Pe cand pe partea stanga blocurile sunt despartite de prezenta zonelor verzi. 26 . zona.

precum Mega Image si Mc Donald. Soseaua Colentina este una din principalele cai de comunicatie. cu prezenta atat a blocurilor realizate in ciment. Doamna Ghica. imprastiate din loc in loc.In plus. inconjurata de verdeata. Strada D-na Ghica. se intalneste la intersectie cu Sos. Zona care se afla intre Sos. este caracterizata prin multitudinea de cladiri. in timp ce latura cealalta este complet delimitata de cladiri. cu o densitate mare a populatiei. este foarte ingrijita si este intr-o stare foarte buna. Zona rezulta a fi o aglomerare urbana. spre Str. chiar daca sunt prezente si cateva zone verzi. O latura a strazii este marginita de zona verde.Sinaia. cat si a vilelor individuale. continuand spre Sud.Colentina si Str. sunt diverse activitati comerciale. Indreptandu-ne spre Sud. ce delimiteaza zona 2 la est. Constructia. ajungem la biserica cu acelasi nume. care favorizeaza traficul intens caracteristic periferiei Bucurestiului. 27 . Colentina.

Comunicarea interna este asigurata de o strada principala.Partea interna din zona 2. In partea de nord. situata la Sud-Est. imprejmuita in totalitate de copaci. cu prezenta parcurilor si copacilor. delimitata de strazile Petricani. care incepe de la intersectia D-na Ghica si Str. 28 . care se intrepatrunde cu zona verde. D-na Ghica. reprezentand o comunicare cu zona de locuinte din acest perimetru. Aceasta strada se intretaie cu o strada de acces de mici dimensiuni. se observa o cladire. Colentina si se termina in spatele lacului Plumbuita. si lacul Plumbuita este aproape in intregime verde.

Colentina. Pe latura nordica. Aceasta parte din microzona 3. se observa numeroase locuinte de tipul blocurilor. de Str. Colentina. e 667. traversand Sos. Aceasta strada. Traversand Str. in zona cuprinsa intre suprapunerea Str. Aceasta ultima portiune. Fabrica de Gheata. definita ”Plumbuita -Steaua Rosie Petricani din Sectorul 2 Bucuresti”. In interiorul acestei parti a zonei 3. Pentru o portiune de cativa zeci de metri granita este formata de Str. Granita de Sud este formata in intregime de Sos. si de prima parte din Sos. Simetriei cu Salciilor.c. inchizand in acest fel perimetrul zonei 3. Fundeni si punctul in care se intalneste Str. Zona este apoi delimitata tot in corespondenta cu aceasta. Colentina. Simetriei cu Sos. pentru a se continua mai apoi cu Str. Strada Gherghitei. cu cea care vine dinspre sud est. 51. Salciilor pana in punctul in care se intalneste cu Str.Fundeni. Sos. delimitata de Soseaua Colentina. rezulta a fi un spatiu cu o densitate destul de mare. Emanciparii se ajunge intr-un final la Str. Zona 3 Micro zona 3 se afla in partea estica a arealului analizat. Petre Negulescu. asa cum se vede si in fotografiile zonei. o strada paralela cu Sos. in afara de faptul ca parcurge intregul cartier Colentina. Andronache delimiteaza zona 3 pana la intersectia cu Str. de la nord est la sud vest. inchide o importanta strada de comunicatie a Bucurestiului. care pana la 31 martie 2009 a fost reconstruita in mare parte. Andronache. Emanciparii. permite si legatura traficului vehiculelor care vin dinspre nor vest Str. 66. care prezinta doua benzi pe fiecare din sensurile de mers si este caracterizata si de prezenta statiilor de tramvai si de autobuze 21. Sos. 29 . Simietrei. si se afla intre Fabrica de Gheata si intersectia in forma literei T dintre aceasta si Sos. Fundeni. de unde ajunge mai apoi iar in Sos. Petricani si luand-o pe Strada D-na Ghica. Fabrica de Gheata. Colentina. care se curbeaza spre sud-vest si se intersecteaza cu marginea lacului Pumbuita. Granita zonei de analiza se continua cu Str.Petre Negulescu. Fundeni.

Zona inglobeaza diferite portiuni comerciale. mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice. mai ales cea formata din chinezi. in apropierea lacului. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul Plumbuita si catre parc. In zona se gasesc si servicii private precum cabinetele stomatologice de mici dimensiuni. Existenta acestor micro activitati economice diverse reflecta prezenta unui ridicat procent de populatie straina care locuieste in zona. iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. Fabrica de Gheata si Sos. se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. 30 . Cooper Beach Tower vor fi blocuri cu 12 etaje. precum activitatile de import alimentar. In interiorul zonei cuprinsa de la Str. Realizate de Cooper Beach. Colentina. viitoarele locuinte. magazine specializate in ustensile necesare pentru uz caznic si constructii. cu un numar de 156 apartamente.

Fundeni. Intr-adevar doua strazi asfaltate. Str. Radulescu Polixenia. cu o perspectiva mai larga. caracterizate de diferente ale tesutului urban si a tipurilor de locuinta. Zona este deci in general bine deservita si din punct de vedere stradal. Gherghitei si Sos. Totodata. Gorgan Spataru si Str. pe structuri de tipul blocurilor. Emanciparii. magazine de telefonie. Granita este reprezentata de Str. Sos. o zona mai diversificata din punct de vedere al tesutului urban si din punct de vedere al caracteristicilor locuintelor. In aproprierea Str. Toata zona este deservita de iluminare stradala.De-a lungul Str. 31 . Simetriei si Salciilor. materiale electronice si centre foto. Poza de jos ne arata insa . Tipologia de locuinte mai frecvente in aceasta parte a zonei 3 este formata din case pentru cate o familie cu gradini nu foarte mari/medii. sunt cateva activitati comerciale de mici dimensiuni precum magazine alimentare. tesutul urban si dimensiunea fiecarei unitati de locuinte prezentate mai sus. uneori locuintele prezente aici in zona 3. leaga diversele strazi de blocuri de-o parte si de alta si inchid aceasta parte a micro zonei 3. Salciilor apar in plus cateva activitati industriale. mici magazine specializate in materiale de constructii. Aceasta parte a zonei 3 este delimitata de strazile: Gherghitei. macelarii. iar soselele sunt asfaltate. Zona 3 se termina cu zona descrisa mai sus si este destul de populata. patiserii.Andronache care da in Sos. adapostesc mai multe familii si sunt construite pe un etaj. aproximativ in intersectia unde se gaseste un moment in forma de avion. Colentina. Colentina si Andronache. Poza ne arata granita dintre cele doua sub zone ale microzonei 3.

Fabrica de Gheata a fost utilizata pentru realizarea unui parc. au fost folosite gratie pozitiei panoramice. se poate vedea ezitarea diverselor parti din micro zona 3 neutilizate. dar nici comercial si nici de locuit sau de inchiriat. Fabrica de Gheata. nu numai pentru construirea noilor nuclee rezidentiale. O restransa parte de teren cuprinsa intre Str. Toata zona de pe langa parc cu jocuri pentru copii si mese de picnic a fost in cele din urma reamenajata. 32 . si de hotelul “Colentina”. Acesta este in prezent frecventat de familiile celor care locuiesc aici.Luand-o iar pe Str. dar si pentru realizarea de investitii pentru deshiderea punctelor de restaurare din partea marilor lanturi de fast-food precum Mac Donald’s si Mega Image. Fasia de teren care se extinde in vecinatatea lacului. nici in scop industrial. precum Cooper Beach Tower.

in conditii bune . Capitan Zamfir a Marcu. exceptand doua case private. Litoralului. Pe latura interna a strazii care este paralela cu 33 . pe partea nordica a strazii Zamfir Nicolae gasim si blocuri de dimensiuni mai mici dar cu niste conditii mai bune pentru a putea fi locuite. Tudor Mihai. Pe partea strazii care se intersecteaza cu Str. sunt 3 cladiri de birouri care sunt reprezentate de cladiri formate din constructii de mici dimensiuni.Estica a zonei urbane Plumbuita si este delimitata la Nord de strada Tudor Mihai. si care sunt de fapt locuite de persoane. Zona 4 Zona 4 se gaseste in partea Nord.d. pozitionate respectiv la inceputul si la sfarsitul strazii. apropiate una de alta in prelungire. Str. Nicolae. Patru strazi principale traverseaza paralel zona 4: Str. la vest de marginile lacului Plumbuita. Z. care par a fi int-un stadiu de saracie. departate una de alta . Z. Tudor Mihai nu prezinta de-a lungul ei multe cladiri si contructii pe latura nordica a strazii. de o zona de fabrici care nu mai functioneaza insa si niste zone verzi de dimensiuni neregulate si acoperite de pamant. la Est de strada Oituz (cum putem vedea si in fotografia cu numarul 2) la Sud de strada Emanciparii si Fabrica de Gheata. Strada Zamfir Nicolae traverseaza perpendicular aceste trei siruri de constructii. Spre deosebire de Strada Tudor Mihai. Nicolae. in schimb.

Particularitatea care face ca aceasta strada sa se distinga fata de alte strazi analizate mai devreme este ca astfel de cladiri cum sunt aici. se poate observa prezenta cu totul necorespunzatoare a cladirilor necorcondante intre ele: astfel. sunt asezate in asa maniera si atat de aproape si concentrate. cladiri cu strucuturi de dimensiuni foarte mari si destul de noi si ingrijite se intersecteaza cu constructii de mici dimensiuni ale caror acoperisuri stau sa cada. care se intinde de la Str. nu doar traverseaza arealul blocurilor contruite si al baracilor numeroase si depozitelor. chiar daca sunt total diverse una fata de alta. in ultima parte a strazii. in timp ce. asa cum se observa in cea de-a 4° fotografie. dar inainteaza pana la intersectia cu strada Gherghitei. numarul caselor in conditii bune si vile se micsoreaza din ce in ce mai mult cu cat ne afundam in aceasta zona interna: in Str. Inaintand pe Str. Astfel de strada. intr-adevar. de exemplu. Emanciparii. “Motul – Service Auto”.Strada Capitan Zamfir si Marcu au fost construite cladiri prefabricate care au functii industriale pentru stocarea si depozitarea marfurilor. facand-o sa fie o zona foarte densa de constructii. atelier mecanic de dimensiuni medii si activitati in sectorul mecanic si de reparatii si intretinere a automobilelor. cu distanta intre ele. Asa cum se poate observa continuand acelasi traseu pana la intersectia cu Str. si cladiri care sunt folosite in diferite activitati. nearanjate de nici un fel din punct de vedere al aspectului urbanistic. Emanciparii este zona reprezentata de cea mai mare densitate de cladiri iesite din comun si abandonate parca pentru ele insele. in timp ce restul strazii este format de diverse tipuri de baraci. Cum se poate vedea si in fotografia a treia. care inchide zona 4. de dimensiuni mici si in stare foarte proasta. Parcurgand Strada Litoralului. inainte de a ajunge in strada Gherghitei. Capitan Zamfir Marcu pana la Str. Capitan Zamfir si Marcu ne gasim in partea distrusa a zonei 4. 34 . Emanciparii se observa doar 3 locuinte. acest areal intern al zonei 4. strada in analiza este in principal formata din cladiri de dimensiuni mici. De altfel. sunt prezente case noi. in stilul unor mici vile. Astfel de cladiri sunt multe.

aceasta parte din strada Emanciparii. acest spatiu este ocupat de baraci abandonate. delimiteaza cea de-a patra micro-zona la interiorul zonei 4. intr-adevar. Gherghitei are si cateva locuri de verdeata care alterneaza cu diversele cladiri destinate folosirii comerciale si pentru productie. sau mai bine zis Strada Gherghitei se intinde pana la marginea lacului Plumbuita. a carei lungime transversala taie cele cinci strazi analizate mai sus. Aceasta microzona este cu totul inactiva. In zona de analizat sunt prezente doar 3 cladiri folosite ca si locuinte si una care este formata din mai multe baraci. si nu prezinta nici un fel de constructie sau cladire care sa fie dedicata activitatii de productie. Str. ca si de zone verzi care nu sunt deloc ingrijite 35 . care odata au servit pentru diverse activitati productive. si segmente ale teritoriului folosita aproape numai ca zone de aruncare a deseurilor produse de fabricile si companiile din zona. Zonele verzi pe care le analizam nu sunt asezate intr-o anumita ordine. dar sunt foarte la intamplare asezate una fata de alta. fiind complet abandonata cu zone mlastinoase.Inainte sa se termine Strada Emanciparii patrundem pe Str Gherghitei. In ceea ce priveste restul suprafetei.

Inaintand pe partea opusa fata de Strada Gherghitei si a lacului Plumbuita. si structura ei la sfarsitul strazii inainte de intersectia cu Soseaua Andronache: aici.care dau direct spre lac. Asa cum putem observa si in imaginea de mai sus. se observa prezenta cladirilor distruse si a resturilor de constructii. Pe masura ce ne apropiem de malul lacului Plumbuita. Diversele hambare ale depozitelor se intrepatrund cu cladirile care sunt in curs de constructie. 36 . Cum putem observa din urmatoarea fotografie. in timp ce numarul de hambare prezente aici este net superior si depozitele sunt distribuite pe intreaga lungime a strazii Oituz. mai precis numeroase baraci imprastiate care alterneaza cu depozitele si cu locuintele propriu-zise. Se pot numara cel putin 5 exemple de astfel de structuri in prima jumatate a Str. care delimiteaza in est zona 4 legand direct Strada Tudor Mihai de Strada Emanciparii. si nici macar pentru a fi locuite. Se poate vedea existenta unor cosntructii neutilizate. Al doilea tip de structura sunt magaziile. mai ales in partile de pe langa cladiri. in prima parte a Str. alcatuite din mai multe etaje si in care se simte o ingrijire periodica. Este prezent si un al 4-lea tip de structura. si spatiul ramane ocupat de cladiri si baraci de dimensiuni mici. alcatuite din structuri care pot fi locuite. nici comercial sau tertiar in general. Oituz vedem cladiri de marime medie si in conditii bune. ajungem la Strada Oituz. un mare lant de productie si distributie de imbracaminte precum “Losan SRL” detine chiar pe Str. Astfel de structuri au o forma non-conformista – cum putem observa in fotografia de mai jos – pentru ca par abandonate in ceea ce priveste ingrijirea lor si construite din materiale de o clitate foarte proasta. Se pot vedea pana la 3 astfel de vile care sunt in curs de constructie pe la jumatatea strazii Oituz. Este vorba de mici cladiri locuibile multifamiliare si de nivel mediu-slab. care fac pesisajul sa fie si mai deplorabil. Cum putem vedea din fotografia alaturata. Oituz cateva hambare pentru depozitare si pentru fabricarea propriilor produse . de exemplu. pe langa structurile care arata mai putin bine intalnim si structuri care arata foarte bine. Fotografia ne arata exact imaginea strazii Oituz. care detin pe aceasta strada cateva sedii pentru producerea la scara larga. nici in scop industrial. Si flora prezenta in aceasta microzona apare foarte slab dezvoltata si foarte neingrijita. atfel de tipuri de structuri sunt in general realizate pe 3 etaje si au o gradina interioara. acestea fiind realizate in scopul locuirii. depozite pentru firme si fabrici. Oituz. unde se alterneaza peisajul cu mari cladiri de un ciment gri.

Steaua Rosie. acestea fiind parcate in maniera dezordonata pe marginea strazii. Petricani pe stanga este lacul Tei. sunt cu totul absente parcarile vehiculelor de dimensiuni mai mari. si. La inceputul strazii Sos. iar in sud. Aceasta zona peninsulara este marginita de Tei Toboc si se arata la nord si vest a lacului Plumbuita in timp ce in est se invecineaza cu lacul Tei. de o complexitate si diversitate sociala. e. gasindu-se din loc in loc gropi daca o iei pe strada de la un capat la altul. aceasta zona incepe la inceputul Sos. In plus. dens. Zona 5 Zona 5 este situata in partea nord-estica a cartierului Plumbuita si este delimitata la vest de Sos. Si la nord de Strada Sipca si de Strada Raul Colentina in timp ce la est este marginita de Str. nefiind prezenta nici un fel de trecere de pietoni sau trotuar. in tip ce pe partea dreapta este o serie de constructii si depozite destul de vechi si unele in stare de abandon. Ajungand pe teritoriul in analiza al Soselei Petricani se observa ca aceasta strada are un trafic relativ mediu. 37 . asadar. Paroseni. doua pe sensul de dus si doua pe sensul de intors si leaga cartierul cu restul Bucurestiului. Petricani si Str. Aceasta zona se extinde pe distanta intregului teritoriu si e caracterizat de o mare diferentiere atat sociala cat si economica si a mediului.Strada nu este foarte bine asfaltata. Aceasta strada este compusa din 4 benzi.

38 . ca si in restul cartierului Tei Toboc. Spatiile verzi in aceasta zona sunt destul de numeroase dar de mici dimensiuni si total abbandonate. Sunt insa probleme cu epurarea apei si cu canalizarea in general. Nu este prezenta in aceasta parte a cartierului nici o zona comerciala sau vreun chiosc de vanare a produselor alimentare de diverse tipuri. Sipca. Inaintand pe Sos. Petricani. Terminand de parcurs Sos. In plus. Rezulta. asadar. spre terminarea cartierului Tei Toboc sunt terenuri nefolosite si lasate in custodia proprietarilor si au rams asa in paragina. o nevoie de reamenajare si de restructurare a spatiilor verzi. fara ca cineva sa se ocupe de aspectul acesta. Aceasta strada este situata la nord de zona Tei Toboc si este marginita in totalitate de lacul Plumbuita. se pot observa pe dreapta diverse strazi care dau in aceasta strada si sunt asfaltate. In acest perimetru. insa la sfarsitul lor sau trecand de Strada Sipca nu mai rezulta a fi acoperite de asfalt. astfel incat diverse buruiuni cresc dupa bunul plac. este prezenta multitudinea de baraci si de depozite. Petricani. precum tot restul cartierului. Se poate observa ca in aceasta zona a cartierului Tei Toboc chiar daca strazile nu rezulta a fi asfaltate.Inceputul zonei 5. si iluminarea stradala si legaturile de curent electric functioneaza perfect. este destul de variat. nu este nici o modalitate de trasnport urban care sa permita locuitorilor rezidenti aici sa se poata deplasa cu usurinta si sa poata ajunge in orice zona a Bucurestiului. se ajunge in Str. deci este compus din cladiri si depozite de tot felul si de cateva case recent contruite.

mai ales pentru cei care deja locuiesc in aceasta zona si. de la Strada Sipca se ajunge la o alta strada care margineste lacul Plumbuita care se numeste Raul Colentina. pentru ca acest cartier are potential dar nu este valorificat.Se poate observa ca de-a lungul lacului Plumbuita si Tei. oferind posibilitatea de costruire a unor spatii publice si locuinte. Lasand putin de-o parte aceasta strada si uitandu-ne pe strazile laterale acesteia. situata in partea de nord vest a cartierului Tei Toboc. situatia acestor strazi este cu adevarat deplorabila. In plus. Acestea nu sunt asfaltate. fundul este tulbure. o actiune de refacere a mediului cu o restructurare a caselor deja existente. Apropo de lac. aceasta parte a cartierului este alimentata de curent electric. de ce nu. si in aceasta parte a cartierului nu pare a se desfasura vreo activitate comerciala sau a fi vreun magazin alimentar sau vreo linie de transport public. la marginea strazilor sunt din plin gunoaie si deseuri adunate de la locuitorii de aici de toate tipurile. Toate strazile interne ale cartierului sunt lispsite de asfalt. nu exista drumuri. 39 . trotuare sau sisteme de protectie care sa impiedice accesul la lac. Dincolo de toate aceste lucruri negative si privind mai departe in viitor. Locuintele de-a lungul strazii Sipca sunt inferioare calitativ fata de strada mai sus mentionate si. dar nu este deloc o retea de canalizare iar strazile de pe marginea lacului nu sunt deloc asfaltate. mai ales pe perioada iernii. a unor potentiali turisit in viitor. se observa o diferenta semnificativa. adunate la marginea strazilor. este plin de alge si de tot felul de deseuri aruncate in lac. asa cum a fost specificat si mai devreme. ar putea duce la o imbunatatire generala a conditiilor de viata si a viabilitatii cartierului. sunt prezente locuri cu deseuri imprastiate pe ici pe colo. Asa cum s-a adaugat si mai sus. apa nu este mai curata decat in alte parti. desi acest cartier ar avea un enorm potential. In realitate. Compozitia calitativa si cantitativa a caselor si a strazilor care se arata pe aceste strazi este mult diversa fata de strada Petricani. Mergand mai departe. creand astfel probleme enorme populatiei care locuieste aici.

O astfel de strada este foarte asemanatoare cu strada Sipca prin prezenta iluminarii publice si asfaltului. si pe aceste strazi situate spre interior. insa legat de restul. Langa aceasta. avand si multe gropi care ar face imposibila inaintarea vehiculelor si a pietonilor. care se prezinta c aun mediu propice de aparitie a sobolanilor. si lipseste cu desavarsire canalizarea atat de importanta. aceste strazi rezulta a fi impracticabile datorita faptului ca nu sunt asfaltate. In mod cert problemele acestea se constituie intr-un focar de boli infectioase datorita deseurilor care sunt abandonate aici. este evident contrastul dintre locuintele care sunt pe marginea lacului cu o constructie moderna si apartinand unei clase sociale inalte. si ceea ce se poate vedea aici. transformand-o intr-o o zona foarte atractiva. Totusi. chiar daca acesta este compromis si ar putea avea si el probleme la precipitatii. este prezenta iluminarea publica si legatura de curent elctric. in apropierea de Str. Raul Colentina. 40 . Si aici zona se deschide spre marginea lacului si face ca cei care se ocupa de amenajarea urbanistica sa ii puna pe ganduri cu reamenajarea ei. purtatori de boli diverse care ar putea fi transmisible si la om. deseurile abandonate pe marginea strazii si prezenta depozitelor si a depozitelor de toate felurile.

Iluminarea stradala este prezenta. au niste probleme esentiale. Spre deosebire de altele. Beliu. depozite intangibile si parasite. se ajunge din nou la lacul Plumbuita. Continuand itinerariul. Este prezenta iluminarea stradala si este energie electrica in fiecare casa. si astfel se poate observa lipsa retelei de canalizare si prezenta locuintelor prost facute. Astfel de strazi. Si in aceasta zona se poate observa prezenta deseurilor si a gunoaielor imprastiate pe marginea lacului si in zonele apropiate acestuia. Aceste strazi sunt tot mai putin largi si in anumite portiuni este o urma de asfalt ramas de la foste asfaltari. ca si energia electrica la nivelul locuintelor. Este un aspect foarte important intrucat majoritatea populatiei care locuieste aici este de varsta inaintata.In plus. precum lipsa totala a trotuarelor. iar situatia nu se schimba mult de la un loc la altul. B. in realitate. Costantin Beiu. In aceasta zona este si un cimitir. intreaga zona este caracterizata de mult mai multe probleme fata de zonele care marginesc lacurile Tei si Plumbuita. la fel ca pe Sos. asa cum s-a spus si mai sus. Petricani. Steaua Rosie intrand in interiorul peninsului se intalnesc in ordinea urmatoarele strazi: N. si la strada numita Steaua Rosie. multe terenuri in paragina. Dupa str. 41 . avand nevoie de mijoace de transport. Se poate concluziona ca. Aceasta strada se prezinta ca si cele anterior descrise. situatia caselor construite cu materiale precare si daunatoare mediului si nerezistente. strazile de aici sunt asfaltate chiar daca intr-un mod deplorabil. pe masura ce se inainteaza spre cartierul Tei Toboc. nici in acesta zona nu sunt legaturi de mijloace publice de tran sport. Zamfir.

Zona 6 Perimetrul zonei 6 este foarte bine delimitat de 2 strazi foarte importante precum Str. este relevanta si Str. Tamaioarei care traverseaza central toata zona. In plus. Intradevar. Plumbuita si Strada Ricinului. f. delimiteaza partea de est a zonei si margineste pe de o parte lacul. Cealalta strada insa. impejmuind parcul si separandu-l de zona 1. Prima strada margineste zona 6 pe partea de vest.Situatia strazii este intr-adevar foarte preocupanta. 42 . asa cum se vede si in cele doua poze din lateral. aceastea rezulta a fi total impracticabila si este aproape imposibila trecerea cu masini pe aici.

Casele sunt in conditii degradante. tinand cont de caldura si decompunerea deseurilor. Reteaua electrica este prezenta pe intreaga strada si pare a fi functionala. vazand numarul mare de autovehicule parcate pe ambele parti ale carosabilului. cand apar precipitatiile mai ales in perioada iernii. sunt utilizate de locuitori pentru a-si usca rufele. a iesit la iveala si lipsa unui loc adecvat pentru strangerea gunoaielor. Ne apare foarte dificila si situatia igienico – sanitara. Neglijenta este foarte vizibila in partea stanga a strazii. Strada este destul de ampla si pe alocuri se prezinta destul de bine. Situatia stradala a zonei este complet neadecvata pentru ca rezulta ca aceasta nu este asfaltata. precum servicii sanitare chimice. Plumbuita se incruciseaza cu Str. cand strada se umple de noroaie ramanand impracticabila. chiar daca in anumite puncte degradarea este extrem de evidenta. Plumbuita incepe in partea sudica a zonei 6. Pe langa asta. multe par aproape distruse sau construite cu materiale foarte putin stabile si putin rezistente. Inaintand. Ricinului. Dupa o analiza mai profunda s-a observat ca. locuitorii acestor locuri sunt constransi sa utilizeze cateva structuri mobile. care zac. dat fiind lipsa canalelor adecvate.Str. Acest lucru. Acest lucru ar putea provoca dezastre foarte mari. probabil. Conditia in care apare aceasta strada este in mod sigur mult mai buna fata de conditiile strazilor prezentate mai devreme. mai ales in perioada verii. si ajunge pana la manastire. foarte des in gramezi imense la marginea strazii. Str. oricum in conditii de degradare. multe dintre ele aparand intr-o stare evidenta de abandon sau de degradare. Ricinului. abia spalate. In plus gardurile aproape distruse de rugina. Tocmai de aceea. si acestea. Tamaioarei. Ajunsi la capatul strazii Tamaioarei. Situatia acestei strazi ne apare foarte delicta din punct de vedere urbanistic. se ajunge la intersectia cu Str. unde se poate observa o serie compacta de locuinte. divide practic perimetrul in 2 parti. fara nici o ingrijire speciala. chiar daca este evidenta necesitatea unei noi revizii. Zona pare oricum a fi foarte dens populata. care margineste lacul Plumbuita. ar putea fi destul de problematic. 43 . care. multe din acoperisuri sunt construite din materiale poluante si daunatoare pentru sanatatea indivizilor care locuiesc acolo. marginand lacul. traversand zona de la sud la nord. facand stanga se ajunge Str. In partea de sud a hartii.

74% reprezentand cca. cu diferente minore de la un an la altul. Bucuresti.593 persoane de sex masculin. Strada Aleea Sinaia Intr. 2. Ineu Intr. Constantin Beiu Intr. Ceea ce uimeste in mod favorabil este mai ales aranjamentul urbanistic care se adapteaza perfect carasteristicilor peisajului din zona.Petricani este esential sa analizam si aspectul demografic si situatia statistica a populatiei si distributia acesteia pe sexe si grupe de varsta.F 1173 31 14 4 0 7 14 34 44 . Referitor la distributia populatiei in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani.Steua Rosie . numeroase opere de epurare a apei si curatare. Ceea ce ne face sa analizam mai in profunzime este conditia in care se afla lacul. Safirului Intr. in decembrie 2006 populatia Sectorului fiind alcatuita din 193.03%). cu o suprafata de 32 km2. germani (0.56% si un numar de 167. locuinte din materiale noi si intr-o stare foarte buna. sasi (0. secui (0.18 ani M F 40 35 2 1 0 1 9 4 0 0 0 0 7 1 10 6 18 .559 de locuitori. sunt baruri.01%). actualizata la nivelul datei de 01. cu foarte multi copaci prezenti pe ambele parti ale trotuarului.05. maghiari (0.40 ani M F 404 458 6 16 4 4 0 0 0 0 2 2 7 6 6 5 40 .33%).2.7% din populatia Capitalei insumand in anul 2006. Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor a furnizat urmatoarele date statistice a persoanelor care domiciliaza in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani. care ar putea fi un pericol pentru locuitorii din zona. cea mai importanta modificare fiind inregistrata in intervalul 2001-2002 cand populatia Sectorului a scazut cu 17. insa. in mod particular. intr-adevar.2.12%). Strada pare a fi asfaltata si zona este deservita de tot ce trebuie. populatia Sectorului 2 reprezinta un procent de 18. Existenta unui mic excedent feminin poate influenta. corespunzator unui procent de 46. Pentru a obtine o imagine cat mai relevanta a zonei Plumbuita.212 din populatia Capitalei. pe langa numeroasele centre comerciale care.01%) totalizand aproximativ 363.2009.60 ani M F 279 347 9 8 5 6 0 0 0 0 1 2 4 3 8 8 peste 60 ani M F 127 186 1 3 0 2 0 0 0 0 0 2 3 3 5 12 Total 2187 52 25 13 0 10 37 64 Tot.Aici. Structura pe sexe este echilibrata.E a Bucurestiului. Afirmarii Intr. este posibila realizarea a numeroase vile. Tiglelor 0 -14 ani M F 164 147 3 3 2 1 0 0 0 0 0 1 2 1 1 3 14 . romi (1.300 locuitori). macedoromani (0.M 1014 21 11 9 0 3 23 30 Tot. populatia Sectorului 2 a avut o evolutie descrescatoare. extrasa din baza de date de evidanta a persoanelor a Mun. Memoriei Intr. Cu toate eforturile. situatia zonei pare destul de dificila si pentru recuperare ar fi necesare.011 de persoane. in sens usor pozitiv. probabil. se poate observa o iluminare destul de scazuta a strazii. natalitatea. ale carui ape tulburi lasa sa se vada urma unei poluari daunator pentru locuitorii din zona. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2. Gherghitei Intr. Analizand. 96%).44%.1 Distributia populatiei Situat in partea de N. mai in detaliu. 361. referitor la strazi din cartier. In intervalul 2000-2007. reprezentand 53.619 persoane de sex feminin. La nivel de sector convietuiesc romani (cca. 6.

Gherghitei Str. Polixemia Radulescu Str. Lopetii Str. Stanga Str. Paroseni Str. I. Colentina Str. I. Fabrica de Gheata Str. Aristotel Str. Andronache Sos. Magura Vaii Str. Tamaioarei Str. Ferestrei Str. Raul Colentina Str. Simetriei Str. Culmea Fagarasului Str. Nicolae Zamfir Str. Sipca Str. Tomovici 22 443 0 6 17 39 41 3 118 3 3 1 1 0 7 9 42 4 23 9 1 3 3 5 4 3 15 2 4 5 24 0 2 2 14 5 2 10 6 11 32 16 12 7 0 23 18 2 0 6 8 16 77 1 3 26 30 9 30 428 0 4 25 28 38 3 142 4 5 2 1 0 18 12 38 2 18 8 5 4 1 3 4 1 30 1 5 6 14 0 7 5 10 11 8 12 8 8 31 17 6 3 1 26 22 1 0 3 9 15 66 3 3 25 25 6 5 85 0 2 9 13 7 0 30 0 6 0 3 0 2 1 0 4 0 1 1 4 0 4 0 0 8 1 0 5 1 0 2 2 3 2 2 3 9 3 6 6 2 2 1 13 2 2 0 8 1 0 11 0 0 9 1 2 8 92 0 3 8 14 8 1 27 0 1 2 2 0 3 3 0 11 0 3 0 3 2 2 0 0 10 0 0 6 4 0 1 4 1 1 2 5 3 0 10 3 3 1 2 2 0 1 8 7 6 1 11 0 0 5 2 2 40 1542 0 11 59 56 147 8 509 14 16 2 28 0 21 21 149 6 36 28 8 21 11 20 13 7 82 7 15 28 24 0 9 24 44 14 19 36 24 18 79 24 39 27 7 48 11 8 42 6 18 48 126 8 6 25 113 16 38 1551 0 11 68 69 164 3 501 9 12 4 21 0 21 22 127 2 43 34 12 19 9 13 13 4 74 4 16 33 55 0 9 16 32 15 10 36 25 22 84 36 24 15 2 63 12 4 44 10 25 39 146 5 5 39 104 18 36 1186 0 11 48 65 106 6 357 9 7 3 0 0 12 11 106 4 36 20 10 11 12 12 3 1 76 6 7 33 42 0 5 15 23 4 9 30 12 13 60 29 35 6 10 45 5 3 41 6 20 36 142 5 3 12 69 14 39 1574 0 13 53 60 156 3 389 12 9 3 0 0 14 13 130 5 27 25 6 13 14 10 6 5 74 7 8 24 47 0 10 11 25 5 16 33 13 8 54 27 30 9 7 40 11 3 37 7 20 39 165 8 3 14 79 16 22 827 0 4 12 26 46 2 258 7 4 1 11 0 1 6 38 1 15 4 5 3 7 7 2 2 28 4 0 7 25 0 5 5 12 1 1 18 9 1 16 9 12 8 4 19 5 1 13 5 12 19 174 5 4 7 38 8 33 1145 3 5 28 35 75 1 300 9 6 2 16 0 12 10 69 2 19 8 8 8 7 5 1 1 46 6 2 17 29 0 3 4 21 4 6 26 10 4 37 12 23 16 7 23 4 5 35 5 12 34 173 7 2 11 41 16 273 8873 3 70 327 405 788 30 2631 67 69 20 83 0 111 108 699 41 217 140 56 89 66 81 46 24 443 38 57 164 265 0 53 88 185 62 75 209 119 88 409 179 186 94 41 302 90 30 220 63 131 247 1091 42 29 173 502 107 125 4083 0 34 145 199 347 19 1272 33 36 7 43 0 43 48 335 19 110 62 25 42 33 48 22 13 209 20 26 78 116 0 23 48 96 26 33 97 60 46 193 84 100 50 22 148 41 16 96 31 59 119 530 19 16 79 251 49 148 4790 3 36 182 206 441 11 1359 34 33 13 40 0 68 60 364 22 107 78 31 47 33 33 24 11 234 18 31 86 149 0 30 40 89 36 42 112 59 42 216 95 86 44 19 154 49 14 124 32 72 128 561 23 13 94 251 58 45 . Emanciparii Str. Petre Ispir Str. Pietrisului Str. Logofatul Carstea Str. I. Gimalau Str. Litoralului Str. Gorgan Spatarul Str. Dumitru Tane Str. Ghimbav Str. Oituz Str. Parau Str. Marcu Zamfir Str. Petricani Str. Ricinului Str. N. Sinaia Str. Doamna Ghica Str. Brana Str. Petre Negulescu Str. Nicolae Paraschiv Str. Ivarului Str. Mica Str. Palamidei Str. Ion Marin Str. Salciilor Str. Folclorului Str. Plumbuita Str. Elevatorului Str. Dumitrescu Tanase Str. Neagota Str. Savu Bara Str. Olanelor Str. Bujorul Alb Str. Cremenita Str. Linotipului Str. Mihai Tudor Str. Porumbaceanu Str.Sos. Geicu Str. Constantin Beiu Str. Steaua Rosie Str. Stefan Pascale Str.

dupa cum urmeaza: de la 0 la totale 14 ani. de la 19 la 40 ani o a 12% treia categorie.60 12%. Se observa 15 .18 ca mai mult de o treime din populatie apartine 19 . zona 5 (15%) 6% si zona 4 (10% din total). de la 15 la 18 ani.Str. Total partial Total pe clase de varsta Total populatia 18 1388 22 1389 2777 2 354 2 344 698 35 4232 33 4316 8548 18 3212 18 3821 7033 5 1927 5 2662 4589 158 78 80 23645 11113 12532 Graficul urmator ilustreaza structura distributiei demografice in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. cei mai putini fiind cei care apartin Peste 60 grupei 15-18 ani. evidentiind procentul major al persoanelor de sex feminin (53%) si inferioritatea celor de sex masculin (47%). zone urmata apoi de zona 3 (24%). Pentru a studia prezenta 47% si distributia demografica pe baza varstei 53% cetatenilor. populatia cartierului a fost Masculin impartita in 5 categorii de varsta. Aceste date evidentiaza o situatie destul de ingrijoratoare. se observa si procentul populatiei de grupe de sex pentru fiecare din cele 6 zone care alcatuiesc perimetrul de studiu. se trage concluzia ca zona Distributia populatiei pe cea mai dens locuita este zona 2 (45%). anume doar 3%. Feminin Graficul circular din dreapta prezinta procentele acestor categorii. impartite pe 5 Procentul populatiei grupe de varsta. Zona 1 15% 0% 10% 24% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 46 . Observand distributia populatiei in cadrul cartierului studiat. Zamfir Gh. demonstrand o imbatranire avansata a populatiei din cartier. Pe langa o analiza detaliata a structurii demografice sub aspectul raportului masculinDistributia populatiei feminin. imagine care reprezinta o caracteristica a intregului perimetru Plumbuita in complexul sau. intre 41 si 60 de ani a patra 19% 0 .14 3% grupa si peste 61 ani ultima grupa. Copiii si tinerii pana in 14 ani reprezinta doar 41 .40 30% 36% grupei de varsta cuprinsa intre 19 si 40 de ani.

14 ani 15 .14 ani 15 . Referitor la populatia cu varsta cuprinsa intre 19-40 ani. Pe langa analiza in functie de zonele in care a fost impartit arealul cartierului. anume 32%). sunt prezentate in continuare 5 grafice care ilustreaza datele pentru fiecare grupa de varsta: 47 .18 ani 19 . cu un procent corespunzator de 16%. Zona care corespunde celui mai mare procent al populatiei cu varsta cuprinsa intre 41 si 60 de ani este zona 4 (cu un procent de 33%).18 ani 19 . procentul cel mai mare se inregistreaza in zona 6 (40%) si in zona 2 (in care aceasta grupa de varsta totalizeaza 39%).Prezentam in continuare cele 5 grafice circulare care descriu distributia demografica pe baza varstelor in fiecare zona in parte.40 ani Considerand distributia populatiei in cadrul fiecarei zone.14 ani 15 . populatia populatia de peste 61 de ani este concentrata majoritar in zonele 2 si 3 (22% din populatiei depasind aceasta varsta).14 ani 15 . zona 5 este si zona cu cea mai mare concentrare a populatiei din cea de-a doua grupa de varsta.40 ani 19 .18 ani 19 .40 ani 32% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 3 22% 11% 2% 36% 29% 0 .18 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 6 16% 29% 40% 11% 4% 0 . In cele din urma. In acelasi timp. urmata de zona 2 (cu un procent asemanator.18 ani 19 . Pentru zona 1 nu a fost ilustrat un astfel de grafic. dat fiind faptul ca nu prezinta o concentrare de populatie rezidenta in acest spatiu. mai precis 15-18 ani (al carui procent ajunge la 5%). Astfel. distributia populatiei in baza sectoriala si teritoriala a fost analizata luand ca punct de referinta si diferitele categorii in care a fost impartita populatia intregului perimetru.40 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 4 18% 11% 3% 35% 0 . Distributia populatiei pe categorii de varsta… 22% 4% 3% 39% 0 .40 ani 33% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 5 14% 27% 38% 16% 5% 0 . rezulta ca prima grupa de varsta (0-14 ani) este cel mai bine concentrata in zona 5.14 ani 15 .

iar distributia reala si oficiala a acestora pe grupe de varsta se prezinta astfel: • intre 0-14 ani → 2.589 persoane (1.388 barbati si 1.232 barbati si 4.2. Trebuie mentionat faptul ca numarul 48 .2.821 femei) – 30% • peste 60 ani → 4.212 barbati si 3.927 barbati si 2.465 persoane Analizand datele referitoare la intreaga populatie din Bucuresti.548 persoane (4.389 femei) – 12% • intre 15-18 ani → 698 persoane (354 barbati si 344 femei) – 3% • intre 19-40 an → 8.777 persoane (1.662 femei) – 19% pentru un total de: 23. sectorul 2 si cartierul Plumbuita este posibil sa observam tendinta demografica a acestuia din urma.033 persoane (3. si tot in cadrul acesteia se gaseste si procentul cel mai mare al persoanelor cu varsta peste 61 de ani.316 femei) – 36% • intre 41-60 ani → 7. Zona 4 2. Spor natural Numarul de cetateni cu adresa de domiciliu pe strazile din zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani este de 23.Distributia populatiei categoria 0-14 ani 19% 9% 22% 5% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 15-18 ani 19% 6% 50% 9% 16% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 19-40 ani 13% 6% 10% 22% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 41-60 ani 12% 5% 11% 23% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria peste 60 ani 10% 4% 9% 25% 52% Zona 2 Zona 3 Zona 2 prezinta cele mai multe particularitati in ceea ce priveste aspectul demografic: este interesant astfel de observat ca grupa de varsta 0-14 ani este prezenta cu precadere in zona 2.465 persoane.

ceea ce demonstreaza diferenta tot mai mare intre sexe. pe masura inaintarii in varsta a locuitorilor.5 12. in special in anumite zone. comparativ cu alte cartiere. al carui procent in totalul populatiei din Plumbuita este de 19%. In plus. In ceea ce priveste numarul casatoriilor inregistrate in intervalul cuprins intre anii 2001-2008. pentru persoanele cu domiciliul pe strazile din zona de interes.1 9. simultan cu impulsionarea activitatilor economice. situatia statistica extrasa din baza de date nu este relevanta deoarece nu toate persoanele declara sau prezinta actele de casatorie la ghiseu.4 Procentul varstnicilor (+60) 18. Populatie Bucuresti Sectorul 2 Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 1. ceea ce demonstreaza ca populatia din zona analizata prezinta o concentratie a batranilor.3. locuite in principal de persoane in varsta.107 Rata natalitatii (la 1.931. important indicator al nivelului scazut de viata. 73% din intervievati au un venit mai mic de 500 RON. Alti 19% din acestia sustin ca venitul mediu al locuitorilor din cartier este cuprins intre 500 si 800 49 .000 pers) 10. Creanga sau Colentina). In ceea ce priveste date referitoare la raportul natalitate/mortalitate.465 9. actualizata la nivelul datei de 30.persoanelor tinere sub 18 ani pastreaza aceeasi linie ca si in alte cartiere ale sectorului 2 (aproximativ 15%.4 -0. se impune continuarea programelor de masuri pentru a tine trendul de crestere a natalitatii.236 359. precizam ca in decursul anului 2008 s-au nascut 252 persoane cu domiciliul in zona Plumbuita si au decedat 432 persoane cu domiciliul in zona de referinta. ca si in cartiere precum Baicului. protectia sociala a varstnicilor. cu circa 3 puncte procentuale mai mult. cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin probleme referitoare la nivelul de trai. Cu toate acestea. care s-a inrautatit ca urmare a scaderii veniturilor familiilor defavorizate in primul rand.0% In privinta sporului natural.7% Procentul tinerilor (‹18) 17. Alt factor. il constituie nivelul celor trei componente ale educatiei: formala.9 Rata mortalitatii (la 1.3 Raportul natalitate/ mortalitate -1.8% 19. in vederea operarii in baza de date a mentiunilor de casatorie. 2.3 -2. adica 49.07.5% 23.3 19. astfel incat nu se poate estima cu exactitate numarul de casatorii din baza de date.2009. trebuie sa mentionam faptul ca se inregistreaza o tendinta negativa. Acest proces de crestere a numarului persoanelor cu varsta peste 40 de ani (un total de 11622. trage un semnal de alarma cu privire la viitorul trend demografic din cartier. ceva mai mare ca in alte zone ale sectorului 2. asa cum se intampla si in cazul altor cartiere ale sectorului. Datele comunicate au fost extrase din baza de date a evidentei persoanelor a municipiului Bucuresti.0% 15. Numarul persoanelor in varsta in schimb. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita Sub aspect social. crearea de noi locuri de munca si cresterea calitatii pentru serviciile medicale. Cum rezulta si din chestionarele la care rezidentii au fost rugati sa raspunda. nonformala si informala. care totalizeaza 66% din populatia cartierului.000 pers) 11. micsoreaza segmentul populatiei apte de munca (19-60 ani).2. trebuie subliniate faptul ca 58% din acestia sunt femei. Sporul natural pentru intreg anul 2008 atunci este negativ (-180 unitati). cel mai apasator se resimt problemele finanziare. asa cum sunt zonele peninsulare. Procentul de 3% in plus in cazul populatiei in varsta.5% din totalul populatiei cartierului).9% 16.1 9. Drept urmare.

procentul populatiei active fara locuri de munca inregistrat la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani era de 8. pentru crearea de noi locuri de munca • Cresterea mobilitatii populatiei • Imbunatatirea standardelor educazionale ale populatiei Puncte slabe • Concentrare a populatie in varsta. procentul persoanelor fara loc de munca a atins nivelul cel mai inalt in cazul tinerilor sub 20 de ani. cainii vagabonzi. In cazul impartirii pe sexe.2. Trebuie evidentiata si deficienta existenta la nivelul serviciilor sociale. ajungand la 28.RON. asa cum era de asteptat. unde rata somajului ajunge la 7. 62. Aspectele ce deriva din aceste probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de asigurare a securitatii publice.9%.1%).8% in medie (43. in special cei cu studii inferioare. Clasa sociala mijlocie din zona Plumbuita . O mare parte din numarul persoanelor fara locuri de munca este reprezentat de tineri cu varsta sub 25 de ani (25. Astfel.3%. In plus. Analiza SWOT a situatiei demografice Puncte tari • Concentrare a populatiei cu varsta apta de munca • Rata mortalitatii mai mare decat media pe Bucuresti • Zona cu potential de extindere comercial si rezidential Oportunitati • Dezvoltarea spatiului rezidential • Expansiunea spatiilor comerciale. mai precis 28. transformarea unor spatii in zone de pasunat pentru animale domestice (cai. ceea ce alimenteaza nesiguranta populatiei. In ultima perioada.4% (67.6% in cazul femeilor si de 6. poluarea mediului. Din populatia cu studii medii. Este lesne de inteles nivelul de trai pe care si-l pot permite cetatenii din Plumbuita. In ceea ce priveste ocuparea pe piata muncii. Categoria celor fara studii. In plus.2% femeile). se descrie ca fiind neintegrata in structura sociala.3% pentru cele de sex masculin). situatia ilustreaza un procent de dezocupare de 14.8% barbatii si 21. gradul de ocupare a populatiei cu varste peste 15 ani era de 49. sanitare si de asistenta oferita persoanelor dezavantajate. cu astfel de venituri. precum lipsa canalizarii.3% barbati si 53.2%. existenta unor foste spatii industriale abandonate. superioara fata de nivelul national (8%) si fata de cel al Bucurestiului (8.5% barbatii).Petricani.5% (35. peste media din Bucuresti • Spor natural negativ • Rata populatiei sub 18 ani sub media din Bucuresti • Rata somajului ridicata Riscuri • Descrestere demografica • Imbatranirea populatiei si scaderea populatiei apte de munca • Scaderea numarului populatiei 50 .8% femeile si un procent ceva mai ridicat 53. care reprezinta o proportie semnificativa a populatiei.4. Trebuie subliniate mai apoi problemele reale ale zonei. depozitarea deseurilor in zona lacului.2% femei) sunt ocupati. unde viata cotidiana a populatiei este caracterizata de substantive precum “excluziune” si “singuratate”. Dificultati in gasirea unui loc de munca intampina si tieni cu varste sub 20 ani. Totodata. 76. perceptia negativa asupra acestei zone. prezinta cel mai mic procent de ocupare pe piata muncii.8% din populatia cu studii superioareare un loc de munca (79% in cazul persoanelor de sex feminin si doar 72. cel mai mare procent al persoanelor somere s-a inregistrat in cazul barbatilor cu varste cuprinse intre 30-39 ani (76%). 2. delincventa in zona peninsulara.Steaua Rosie . gaste). este in crestere si rata somajului.2% in cazul barbatilor. existenta unor strazi neasfaltate.4%). degradarea cartierului si indiferenta locuitorilor.

Tinerii in schimb intampina cele mai putine probleme atunci cand vine vorba de gasirea unui lco de munca. Rezulta. Urmeaza categoria celor cu varsta cuprinsa intre 30 si 39 de ani (59 de persoane somere). reiese ca.53%) • intre 25 – 29 ani: 23 persoane (8. sau pe care l-au pierdut in aceasta perioada de criza economica. sub forma de procente.2. in data de 02. care probabil sunt in cautarea unui alt loc de munca. asadar.77%) • intre 40 – 49 ani : 46 persoane (16. Se observa astfel cum cei 271 someri sunt impartiti dupa in urmatoarele categorii: • sub 25 ani: 15 (5. sunt prezentate si in graficul circular prezentat in continuare. Situatia generala din interiorul cartierului Plumbuita nu difera de media la nivel national. din care: -cu studii superiore: 17 persoane -cu studii medii: 48 persoane -muncitori calificati si necalificati: 206 persoane Conform datelor publicate in evidentele oficiale.2. unde sunt prezentate in date absolute informatiile referitoare la situatia somerilor din zona de studiu.81%) • peste 55 ani: 77 persoane (28. sunt in evidenta 271 someri in plata. care totalizeaza 38 de persoane in situatie de somaj. exista in evidenta un numar de 2.06. care reprezinta 13. tabelul urmator prezinta repartitia pe grupe de varsta a somerilor din zona de studiu.97%) • intre 50 – 55 ani : 51 persoane (18.2009. Cei mai putini sunt tinerii cu varsta sub 29 de ani.5. nemultumiti de cel pe care l-au avut initial. in cartierului Plumbuita. ca cei care intampina mai multe probleme in gasirea unui loc de munca sunt cei apropiati de varsta pensionarii si cei intre 30 si 39 de ani.41%) Asa cum reiese din histograma alaturata. Repartitia pe grupe de varsta a somerilor sub 25 ani intre 30-39 ani intre 25-29 29 ani intre 40-49 49 ani peste 55 ani Repartitia pe grupe de varsta a somerilor (%) 28% 6% 8% sub 25 ani intre 50-59 ani 22% intre 25-29 ani 19% 77 intre 30-39 ani 17% intre 50-59 ani intre 30-39 ani 51 46 59 23 15 intre 40-49 ani intre 50-59 ani peste 55 ani sub 25 ani 51 .48%) • intre 30 – 39 ani : 59 persoane (21.25% din someri din sectorul 2. Aceleasi date. Din acest total in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. cei mai multi dintre ei (77) apartin grupei de varsta de peste 55 ani.046 someri indemnizati. Forta de munca si Somaj Cu privire la situatia somerilor in datele trimise de catre ALOFM sector 2.

Trebuie sa evidentiem ca situatia care reiese din actele oficiale este total diferita de cea reala, avand in vedere ca nu ia in considerare cetatenii care nu lucreaza sau lucreaza din cand in cand la negru, si nu o declara.Ingrijorator este faptul ca populatia tanara este afectata cu precadere de acest fenomen, fiind necesare programe de reconversie profesionala si educatie (pregatire profesionala initiala si continua). Din acest total, trebuie sa evidentiem ca 15 persoane sunt sub 25 ani, care reprezinta 9.2% din total somerilor. 2.2.6. Multiculturalism In ceea ce priveste structura populatiei din Plumbuita, aceasta este eterogena. Romanii reprezinta majoritatea, dar pe langa ei mai sunt si alte minoritari, cea mai reprezentativa fiind cea a etniei rrome. Cetatenii romani nu sunt inregistrati in Registrul National privind Evidenta Persoanelor dupa criteriul etnic. Conform ultimelor inregistrari statistice realizate la nivelul anului 2007 ponderea populatiei rrome declarate din totalul populatiei Sectorului este de 1,74%, ceea ce reprezinta un numar de aproximativ 6.300 de persoane. Insa, din surse provenite de la asociatiile rrome se estimeaza ca la nivelul Sectorului exista un numar de aproximativ 20.000 de etnici rromi. Oricum, trebuie sa mentionam ca neoficial in Sectorul 2 locuiesc 10.000 de rromi din care 3% locuiesc in zona Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani, pentru un total de 300 de unitati. Pentru o analiza corecta a situatiei populatiei rrome care locuieste in Sectorul 2, un rol deosebit il are intelegerea factorilor determinanti ai conditiilor socio-economice. Astfel, printr-un raport elaborat in cadrul proiectului “Campanie de promovare a sanatatii in comunitatile de rromi” finantat prin programul PHARE si a unor chestionare aplicate in comunitatea rroma de catre expertii locali rromi si reprezentanti DGASPC Sector 2, au fost evidentiate mai multe aspecte legate de starea reala a acestei comunitatii, care se caracterizeaza prin: • standard de viata scazut, • lipsa actelor de identitate (s-a evidentiat faptul ca majoritatea familiilor sunt formate din cupluri in concubinaj) • nivel precar de locuire (multe familii nu detin locuinta proprietate personala, motiv pentru care inchiriaza de multe ori locuinte cu statut incert de proprietate, locuind fara forme legale) • nivel de studii foarte scazut si prezenta unui grad ridicat de analfabetism • venituri mici (venitul mediu pe membru de familie este sub venitul mediu garantat, existand chiar familii care nu au nicio sursa de venit). Anchetele sociale realizate la nivel local au identificat si alte elemente definitorii pentru situatia cetatenilor rromi, precum: ocuparea abuziva a unor terenuri si spatii, realizarea de constructii fara autorizatii, o stare de incertitudine in ceea ce priveste actele de proprietate, existenta unor spatii improprii pentru locuire (baraca, bordei), asa cum se poate observa foarte clar si in fotorafiile care ilustreaza capitolul referitor la analiza tesutului urban al arealului. Un procent semnificativ din populatia de etnie rroma, adulti si copii nu sunt inscrisi la medicul de familie. Problemele de sanatate ale populatiei de rromi sunt complexe, dar nu au o determinare etnica ci, mai degraba, educationala (stilul de viata) si socio-economica (nivelul de trai scazut). Referitor la ocuparea cetatenilor de etnie in rroma pe piata muncii, se poate spune ca, in general, gradul de ocupare este destul de mic. Un numar semnificativ de rromi obtin venituri din munci necalificate, in domeniul colectarii deseurilor si ca muncitori zilieri. Ponderea mare a casnicelor in totalul populatiei feminine de etnie rroma arata slaba participare a femeii rrome pe piata muncii.

52

In cadrul arealului analizat, sunt 3 zone (din cele 6 in care a fost impartit perimetrul) in care prezenta acestei etnii se face mai bine simtita. Poate ca cea mai reprezentativa zona sub acest aspect este zona 4, situata in imediata apropiere a Manastirii Plumbuita. Informatiile existente referitoare la cetatenii de origine rroma (informatii provenite in special din chestionarele pe care cetatenii din zona le-au completat) arata ca acestia nu au un loc de munca stabil, desfasurand diferite activititati precum colectarea fierului vechi si/sau a sticlelor goale. Copiii care apartin acestor familii nu frecventeaza scoala, petrecandu-si timpul in general pe strazile cartierului, ceea ce duce la integrarea lor in bande de cartier si la crearea unui ambient social periculos. Pentru rezolvarea acestor problematici, institutiile administrative si diferite organizatii ar trebui sa lanseze diferite programe de integrare sociala pentru membrii acestei comunitati. Concluzionand, se observa existenta unor diferente de dezvoltare intre zona analizata si alte cartiere ale capitalei, disapritati evidente mai ales la nivelul educatiei, al conditiilor de viata, al serviciilor medicale si sociale. De asemenea, exista o segregare sociala intre membrii etniei rrome si populatia de origine romana, diferenta care a dus la o distantare sociala a celor din comunitatea rroma. 2.2.7. Educatie In zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, se gasesc urmatoarele unitati de invatamant: I. Gradinita 137 (str. Plumbuita nr. 5 - sectorul 2 - 021-240.75.81, mijloace de tran sport care permit accesul: Troleibuze: 66: statia D-na Ghica; Tramvaie: 21: statia D-na Ghica; Autobuze: 101,143,182,282: D-na Ghica); II. Gradinita de copii nr. 11, unde sunt inscrisi aproximativ 100 de copii (aleea Sinaia nr. 2 sectorul 2, 021-240.47.55). III. Scoala generala cu clasele 1-8 Nr. 39 (Soseaua Colentina, Nr.91, Sectorul 2- 021.2403025).

IV.

Centru de limba araba situat in Str. Fabrica de Gheata nr 14, sector 2 si scoala “Jerusalem School Bucharest” pentru copii musulmani.

53

In general, nefiind universitati in zona (in apropiere se afla doar Universitatea Tehnica de Constructii, www.utcb.ro in B-dul Lacul Tei nr.124 si centrele de la Fundeni), trebuie sa mentionam faptul ca nu exista nici centre de specializare sectoriala sau de cercetare, publice sau apartinand unor structuri private. In consecinta, forta de munca din cartier, care oricum nu are prea multe posibilitati de angajare, data fiind carenta de structuri industriale private si de societati in cadrul cartierului, este deficitara prin lipsa know-how-ului tehnic. O explicatie a acestui fapt consta in intreruperea studiilor, putini fiind cei care au studii superioare, in lipsa posibilitatii de formare tehnica sau in lipsa ofertei de locuri de munca, care sa le dea posibilitatea sa se angajeze si sa perfectioneze. Studentii, prin intermediul arterei Colentina, Tei si Fundeni, frecventeaza centrele din centrul capitalei. Problema majora a zonei Plumbuita in domeniul specializarii resurselor umane este generata de lipsa unitatilor de invatamant specializate si nivelul salarial al locuitorilor din aceasta arie urbana. Slaba calificare a tinerilor genereaza slaba adaptare a fortei de munca la nivelul zonei pentru meserii calificate, solicitate de putinele intreprinderi (mai ales cele din sectorul serviciilor) care au investitii in areal. Riscul major este ca mare parte dintre tineri, din cauza situatiei lor de trai, poate sa sa devina infractori sau sa migreze in alte zone din Bucuresti/tara. 2.2.8. Servicii sociale In cartier exista si o serie de probleme generate de lipsa de servicii sociale: din pacate exista o lipsa de asistenta integrata la nivel de populatie, insuficienta proiectelor sociale pentru populatia din zona, absenta unui sistem de asigurare a securitatii persoanelor. Inainte de tot, trebuie si sa mentionam faptul ca Mănăstirea susţine constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcţionează un cabinet medical şi o farmacie, înfiinţate şi susţinute cu ajutorul sponsorilor, unde populaţia cu venituri mici beneficiază, în limita posibilităţilor, de asistenţă medicală şi medicamente gratuite. La nivelul zonei Plumbuita, pentru care s-au prezentat informatiile, exista Serviciul de Asistenta Sociala, “Masina de Paine (S.A.S.M.P.), cu sediul la adresa din Str. Maina de Paine nr. 65. Acest serviciu este unul din cele 5 servicii de specialitate in structura organizatorica a institutiei, acoperind o zona relevanta a sectorului 2 din perspectiva asistentei sociale. O parte din principiile care au stat la baza infiintarii serviciilor de specialitate descentralizate, in diferite zone sau cartiere ale sectorului 2, sunt urmatoarele: - asigurarea unui acces rapid al beneficiarilor la serviciile sociale, prin sedii in imediata apropiere a comunitatii, cu decongestionarea sediului central al institutiei; - asigurarea unor mai eficiente idntificiari, stabiliri da masuri si monitorizari ale cazurilor sociale din zonele arondate serviciilor de speciali tate, printr-o acoperire adecvata a
54

problemelor specifice in ceea ce priveste raportul numerului reprezentantilor institutiei si al cazurilor din zona ( cunoasterea mai exacta a problemelor, interventie mai rapida etc.); - gestionarea la un nivel superior a informatiilor referitoare la beneficiarii de servicii si prestatii sociale din zona (grad de detaliere ridicat, posibilitatea de a intocmirapid situatii mai exacte etc.); Activitatea desfasurata de serviciile de specialitate este orientata catre cazurile persoanelor sau grupurilor pentru care nu s-au instituit masuri de asistanta sociala prin centrele aflate in subordine. La nivelul zonei Plumbuita nu exista centre care sa asigure asistentia sociala in sistem rezidential, nici pentru adulti, nici pentru copii, desi populatia din zona beneficiaza de diferite forme de protectie, in functie de grupul vulnerabil din care face parte. Spre exemplu, o parte din adulti beneficiaza de servicii socio-psiho-medicale in regim de urgenta prin Ambulanta Sociala (S.I.U.S.) sau de prestatii sociale aflate in evidenta altor compartimnte. In situatiile statistice prezentate in continuare, pentru o mai corecta analiza a situatiei socioeconomice si a starii de sanatate a populatiei din zona, grupurile analizate in functie de serviciile si prestatiile sociale acordate, au fost impartite pe categorii de varsta. Pentru cateva din arterele mari, care se incadreaza numai partial in zona analizata, numarul persoanelor nu a fost delimitat in functie de codul postal al domiciliului (numar calastra), ci dupa denumirea arterei, existand posibilitatea ca situatiile sa contina un numar mai mare de beneficiari. Spre exemplificare, strazile D-na Ghica si Colentina se incadreaza numai partial in zona analizata, insa situatiile nu fac distinctie intre persoanele cu domiciliul situat in zona sau in exterioul acesteia. De asemenea, exista situatii in care o persoana poate aparea in mai nulte statistici, in cazul in care i se ofera mai multe servicii sau prestatii sociale. Totodata, precizam faptul ca, pentru o evidentiere mai clara, informatiile au fost prezentate grafic, in functie de categoriile analizate. Au fost intocmite astfel, urmatoarele situatii statistice: • situatia generala a zonei Plumbuita : o Distributia pe strazi a beneficiarilor de asistentia sociala ; • Situatii referitoare la persoanele cu handicap, ale caror drepturi au fost stabilite in conformitate cu Legea nr. 448/2006n privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: o situatia persoanelor cu handicap din zona alalizata – repartizaerea pe grade de handicap; NR. PERSOANE CU HANDICAP Gr. 1 Gr. 2 Gr. 3 52 533 12 • situatii pe categori de servicii si prestatii sociale (persoane fara venituri si cu venituri sub nivelul venitului minim garantat prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minin garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; beneficiari ai O.U.G. nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentale, beneficiari ai H.C.L. Sector 2 nr. 159/2007privind stabilirea categoriilor de persoane beneficiare si a ajutoarelor finnciare de urgenta acordate,in vederea depasirii unor situatii de dificultate care pot duce la marginalizzare si excluziune sociala, servicii socio-psiho-medicale prin Ambulanta Sociala): o situatia acordarii serviciilor si prestatiilor sociale in zona, trim. I anul 2009;
55

TOTAL SERVICII SI PRESTATII SOCIALE ACORDATE AJ AJ SER AS ASIST AJUT A SE UT UT VICII IS ENTA OAR L RV OR OR MED TE SOCIA E O ICII SO FIN ICAL N PRI LA SI INCA C CI AN E T N MEDIC LZIR A AL CIA STO A E TII AM ALE R MAT SO PRIN LOC BU OLO CI “CRUC UINT LA GICE A A NT EA ALBG GRA L LEM A ALBE TUIT A NE SO NA” E CI AL A 16 545 91 62 1 1201 75 17

PE RS OA NE CU HA ND IC AP

1%

Total servicii si prestatii 21% 23% sociale acordate
3% 46%

1%

3% 2% 0%

AJUTOR SOCIAL AJUTOR FINANCIAR

597

o structura pe sexe si categorii de varsta;
FEMININ F> F> =1 =3 8 5 Si Si F< F< 35 45 1 13 0 F> =4 5 F< 59 38 3 F >5 9 MASCULIN M> M> M> =18 =35 =45 Si Si Si M< M< M< 35 59 45 102 142 249 M> =59

Structura pe sexe si categorii de varsta
M>=18 Si M<35 M>59 M>=35 Si M<45 F>=18 Si F<35 M>=45 Si M<59 F>=35 Si F<45

65 8

334

F>=45 Si F<59

F>59 33% 5% 7% 12% 17% 19% 7% 0%

0%

Structura pe sexe si categorii de varsta: Feminin
F>=18 Si F<35 56% F>=45 Si F<59 F>=35 Si33% F<45 F>59

11%

Structura pe sexe si 12% categorii de varsta: Masculin
41%
M>=18 Si M<35 M>=45 Si M<59

17% M>=35 Si M<45 30% M>59

Persoane beneficiare ale prevederilor O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzi rea locuintei, precum si a unor facilitati opulatiei pentru energiei termice, cu modificarile si completarile ulterioare:
56

AJUTOARE INCALZIRE LOCUINTA LEMNE LEMNE GAZE NATURALE RADET 246 217 738 Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. Unul dintre ele se afla in apropierea intersectiei dintre Str. unul dintre principalele centre medicale la nivel national chiar. In afara de doua farmacii existente in cadrul arealului. D-na Ghica si Sos. Coelntina. locuitorii nu beneficiaza de un altfel de asistenta medicala. pe baza limitelor teritoriale delimitate in vederea obtinerii de date referitoare la fluxul emigrantilor.o beneficiari de ajutoare pentru incalzirea locuintei. la est de perimetrul delimitat. Pe baza interviurilor se poate observa ca. educatie sau de alta natura produce un impact negativ asupra confortului intregii populatii la nivelul acestei zone. cu o abordare “bottom-up”. 2. Cele doua farmacii se afla una la intersectia strazilor Petricani. Clopotului (zona Sos.9. un altul in Str. Servicii de sanatate Cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin lipsa unor servicii sociale de baza. rata superioara daca facem referire la alte cartiere ale sectorului 2 din Bucuresti. care asigura asistenta gratuita cetatenilor. in spatele Universitatii de Constructii. 2.2. pe Sos. In afara limitelor zonei de studiu in schimb. zone care deservesc cam intregul cartier. Fundeni. La sud de perimetrul studiat. inspre alte cartiere si 57 . Fundeni) si un al treilea in Str.2. In ceea ce priveste migratia interna Bucurestiului. sunt mai multe puncte farmaceutice. Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. din populatia totala cu resedinta in zona respectiva. Tesatoarelor. Migratie Deoarece nu exista statistici referitoare la fluxul si evolutia emigrarii legale a fortei de munca din cartierul Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani s-a realizat un sondaj telefonic pe un esantion reprezentativ cu administratorii blocurilor din zona Petricani/ D-na Ghica / Colentina din perimetru de studiu. ceea ce creaza dificultati populatiei. Lacul Tei. situat in imediata vecinatate a zonei. cealalata la intersectia dintre strada Fabrica de Gheata si Gherghitei. Lipsa serviciilor sociale de sanatate. D-na Ghica. prin deplasarea la domiciliul acestora. pe Bulevardul Lacul Tei. pornind de la venturile pe familie (aflate in medie sub limita de subzistenta). Irza. procentajul cetatenilor care au emigrat legal in strainatate a fost egal cu 7% din total. trecand apoi la somaj si criminalitate (infractiuni si talharii). Exista in schimb serviciul de ambulanta al Primariei Sectorului 2. cartiere precum Baicului sau Ion Creanga de exemplu.10. Cel mai apropiat spital este Spitalul E. se afla si Institutul Clinic Fundeni. una dintre acestea fiind chiar lipsa serviciilor medicale in perimetrul cartierului.

16 furturi din autovehicule. 69 de furturi din auto. D-na Ghica la str Oradea). 28 de distrugeri.23 fapte din care 1 talharie. 66 furturi din autovehicule. care a fost descrisa in capitolul de tesut urban pe zone. distrugeri. bd Lacul Tei si sos Petricani) si strazile adiacente acestora. 1 furt din buzunare/genti. Din analiza efectuata se constata ca cele mai afectate artere de circulatie unde s-au inregistrat diferite infractiuni sunt: -Soseaua Colentina (de la str. Viitorul flux de locuitori va ocupa zona din str. Principalele infractiuni sunt reprezentate de cele 148 de fapte penale cu autori neconoscuti comise numai in primele 6 luni ale acestui an (13 talharii. Din totalul de 148 de fapte cu caracter penal. In general. Fabrica de Gheata).1. motivand acest procent prin lipsa oportunitatilor de lucru la nivelul cartierului. care nu poate fi considerat atractiv pentru populatie in scopuri rezidentiale.11. 58 . 14 furturi simple si 9 furturi din autovehicule). Ca destinatii. Astfel. Copper Beach).P. nefiind inca finalizate. 1 furt din buzunare/genti. locuiesc mai multe familii care comit diferite infractiuni. 15 furturi din autovehicule si 1 furt de autovehicul -Strada Domnea Ghica (de la bd.11.2. Colentina si Bd. etc. 5 distrugeri. zone deja aglomerate si populate.2.G. Berindei). Ca urmare a raspunsurilor inregistrate la sondaj. 3 furturi din societati comerciale. zona cu cea mai mare rata a infractionalitatii in cadrul perimetrului analizat. lasand in continuare descoperite zonele peninsulare. 23 distrugeri. 6 furturi simple si 1 furt de autovehicul. ci doar la date aproximative.P-Sector 2 Politie. lucru confirmat si in cadrul celei de-a doua consultari publice. 13 furturi din autovehicule si 2 furturi de autovehicule -Soseaua Colentina (pana la str. Date statistice privind infractionalitatea Urmare a analizei efectuate de catre factorii responsabili din domeniul ordinii si sigurantei publice la nivelul Sectorului 2 (D. consum de droguri. 14 furturi simple si 9 furturi de autovehicule). Din cartierul Tei Toboc. acestia aleg Italia si Spania. 5 distrugeri. ceea ce insemana ca cetateanul buucrestean nu doreste sa se mute in zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. talhari. Lacul Tei la str. rezulta ca cele mai multe persoane care emigreaza nu au o specializare profesionala si nici studii superiore. 119 au fost comise in segmental stradal (6 talharii.sectoare. delimitate de Parcul Plumbuita si de lac si cele rezidentiale din zona 4 a perimetrului analizat. Situatia referitor la criminalitate 2. 2. nu au dat nastere unui flux migratoriu intern in zona de studiu.21 fapte din care 1 talharie.M. 75% din acestia mentionau o rata a migratiei de 65%. producerea unor infractiuni stradale in unele zone cu potential criminogen ridicat in arealul “Plumbuita” (furturi. Noile vile construite in cartier apartin celor care deja locuiau in zona si care au avut posibilitatea de a investi in imbunatatirea propriei locuinte. Brigada de la Politie Rutiera si Politia Comunitara Sector 2) au rezultat o serie de aspecte privind existenta unor fapte ce pot pune in pericol siguranta cetatenilor. zona nu este foarte cautata de potentiali chiriasi. In interiorul cartierului nu au fost construite structuri locative noi in complexe integrate de vile indivuduale sau duplex.) precum si frecvente accidente auto produse pe principalele artere de circulatie (sos Clolentina. Doamna Ghica. Fabrica de Gheata si din Sos. Trebuie amintit si faptul ca marile complexe rezidentiale in constructie (Lakeland. nu am avut acces la date concrete.30 fapte din care 2 talharii. 11 furturi din locuinte. 6 distrugeri. rezultate din opiniile intervievatilor.

). Paroseni si Gimalau constand in talharii. atat al Politiei Sectorului 2 cat si al Politiei Comuitare Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace technice a acestui areal. Arealul este dominat de existenta Lacului si Parcului Plumbuita. Administratia Domeniului Public.2. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenirea si combaterea unor fapte infractionale comise cu violenta. pe strazile Sipca. dar si insalubritatea prezenta aici. accidente. distrugeri si furturi. Intamplator sau nu. Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. Raul Colentina. Politia Rutiera. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din cadrul dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. Se constata de asemnea ca unii consumatori de droguri. Din intregul cartier. fapt care a dus la producerea a numeroase fapte de tulburare a ordinii publice pe strazile Constantin Beiu. Exista insa si incercari de rezolvare a acestora si de imbunatatire a conditiilor de viata din areal. 59 . Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. probleme care. a insulei. pentru a-si plati achizitionarea acestora. avarii. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2 . zone pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere in special in zona malurilor lacului. In acest caz. pe timp de 24 de ore. Datele si informatiile obtinute prin acest sistem de catre personalul destinat supravegherii si monitorizarii acestor zone vor putea ti transmise operativ pentru a fi explorate si ce catre alte institutii de pe raza Sectorului 2 – Politia. Asistenta Sociala. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. care traiesc in case darapanate. Pompierii. recurg la diverse fapte cu caracter penal (talharii.In perimetrul delimitat de Soseaua Petricani-Strada Sipca-Strada Raul Colentina-Strada Steaua Rosie-45 fapte din care 2 talharii. atrag atentia presei. aceasta zona este locuita in special de populatie de etnie rroma. Ricinului si Fabrica de Gheata. 1 furt din buzunare/genti. inconjurate de gunoaie menajere sau deseuri provenite de la materiale de constructii. 7 distrugeri. 2. Transportul Local etc.2. prevenirea precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de interes public si privat. Steaua Rosie. conflictele sunt generate in principal de stilul de viata al rromilor. calamitati naturale. Ilegalitati in zona peninsulara Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. Apa Nova. explozii. bineinteles. Asa cum se intampla in general. Avand in vedere numarul redus de etective. sediul Politiei Sector 2 si la Brigada Politiei Rutiere. polarea mediului sau traficul de droguri. etc. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii. Din analiza datelor statistice ale anului 2009 rezulta ca arealul este controlat si dominat infractional de 2 gasti de cartier in zona strazii Gimalau. Ambulanta. interactiunea dintre aceasta etnie si romani duce la aparitia de conflicte.11. furturi din buzunare genti etc. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. protectia mediului inconjurator. 8 furturi simple si 5 furturi de autovehicule. initiate de primarie sau de companii private. prin proiecte de restructurare si modernizare. 22 furturi din autovehicule. dar si comecializarea de droguri.

ducand astfel la poluarea zonei. Preotii de la manastire au facut in repetate randuri sesizari la Primarie si la alte autoritati. ducand acolo practic toate lucrurile de care nu mai au nevoie in gospodarie. ceea ce reprezinta un potential cultural si social important . In ciuda problemelor. Astfel. beneficiind de prezenta manastirii. din pacate de varste tot mai fragede. isi fac chiar nevoile pe strazi. in general se vinde heroina. amintind numarul foarte mare de seringi folosite la injectarea de substante halucinogene si apoi aruncate si abandonate pe spatiul public. asa-numitul “drog al saracilor”. grupurile de rromi alimenteaza criminalitatea din zona peninsulara a cartierului Plumbuita.infiintarea unor servicii sociale. Lipsa de educatie si de simt civic se vede foarte clar si in comportamentul celor care locuiesc in zona. traficul de droguri nu mai este de mult un aspect necunoscut pentru oamenii legii. locuitorii din acest areal au transformat zona lacului intr-un depozit de aparate electronice vechi. In zona parcului si a manastirii sunt prezente foarte multe urme care indica consumul de stupefiante. Zona fiind cunoscuta ca una saraca. contribuie la scaderea ratei criminalitatii - - Oportunitati Puncte slabe pozitionarea cartierului in afara centrului orasului perimetrul parcului si al manastirii perceput ca zona cu risc major anturajul stradal infractionalitate ridicata traficul si consumul de droguri numar redus al efectivelor de politisti care supravegheaza zona situatie financiara precara pentru mare parte din locuitorii zonei aparitia de conflicte intre populatia de etnie rroma si romani mare parte din populatie nu are contract cu firmele de salubrizare Amenintari 60 . obiecte de mobilier si materiale de constructii. completata de dispretul si lispa de interes a localnicilor fata de mediul in care isi desfasoara propriile activitati creeaza un tablou greu de imaginat pentru timpurile in care traim. Pe langa deseurile menajere. care ofera anumite servicii (mai ales medicale) familiilor defavorizate. Mai mult chiar. din consumatori ajung chiar dealeri. Lipsa canalizarilor. aceasta zona a cartierului Plumbuita este o zona cu un potential ridicat. lacului si manastirii. Tot mai multi au acces la astfel de stupefiante. Copiii nu se sfiesc sa umble dezbracati pe strazi. Situatia de agraveaza cand minorii. Puncte tari . De altfel. ceea ce constituie unul dintre principalele aspecte negative ale zonei. prin integrarea acestor categorii in programe sociale. Proiectele in desfasurare si cele viitoare vor contribui cu siguranta la transformarea cartierului si la crearea unei imagini mai bune in opinia publica. a parcului si a lacului.prezenta parcului. imaginea fiind mai degraba aceea a unei mahalale din secolul al XIX-lea. Au fost inregistrate diverse sesizari in special cu privire la consumul de droguri. zona peninsulara sin Plumbuita ar putea deveni o mare atractie pentru investitori. Daca toate aceste elemente ar fi mai bine valorificate. faptul ca nu au contracte cu firma de salubrizare care opereaza in zona ii face sa depoziteze resturile menajere in zona lacului. ceea ce.

000 locuitori • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri.) - - - - lipsa de educatie si simt civic si dezinteresul populatiei pentru zona in care isi desfasoara activitatile sau in care locuieste deficit de personal in cadrul Politiei Comunitare si insuficienta resurselor materiale alocate pentru serviciile de siguranta publica inexistenta unor programe sociale pentru reducerea faptelor de violenta si pentru integrarea in societate a tinerilor care comit astfel de fapte criza economica mondiala. centre de reintegrare sociala a copiilor strazii. accidente etc. etc. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din catru dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2.Centre pentru victime ale violentei in familie financiare alocate de catre Consiliul Local al . Avand in vedere numarul redus de efective.Centre pentru copii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani • Administrarea eficienta a resurselor .Spatii pentru activitati recreative si culturale • Infiintarea unor servicii si programe de • Inexistenta pistelor pentru biciclisti sprijinire a familiilor defavorizate in cadrul 61 .Centre pentru persoanele fara adapost Sectorului 2 . avarii.25% din totalul sectorului 2) • Stabilitatea a indicatorilor sociali si • Spor natural negativ (-180 unitati) demografici • Fenomenul de migratie ia amploare (65% din • Predominarea populatiei cu varsta apta de membrii comunitatii se transfera in alte zone ale munca si tendinta de imbatranire a populatiei Bucurestiului. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenire si combaterea incalcarii regulilor de comert stradal.Centre de zi pentru batrani sau persoane cu nevoi • Existenta serviciilor publice (ALOFM) si speciale private de ocupare a fortei de munca . Analiza SWOT privind caracteristicile sociale Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: Puncte tari Puncte slabe • Populatie de aproape 24. protectia mediului inconjurator.posibilitatea accesarii unor programe de finantare pentru alcatuirea unor programe sociale (reconversie profesionala. 1 scoala de • Lipsa serviciilor sociale precum: limba araba) . pe timp de 24 de ore. 2. implicit. a ratei criminalitatii scaderea gradului de instruire scolara a tinerilor Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala. explozii. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2. adica (persoane domiciliate in cartierul Plumbuita) 13. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii. precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de inters public si privat.instalarea unui sistem de supraveghere cu camere video in zona parcului . 1 scoala generala. rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace tehnice a acestui areal. curatenia sectorului in zonele vizualizate.2. combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor. atat al Politiei Sectorului 2 cat si ai Politiei Comunitarie Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice. care duce la cresterea ratei somajului si a saraciei si. de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona.. sediul Politiei Sector 2 si Brigada Politiei Rutiere.12. conform rezultatelor chestionarelor) • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 • Probleme de siguranta si ordine publica gradinite.interesul personalului autoritatilor publice de a se implica in realizarea sigurantei comunitare . calamitati naturale.

pe o retea institutionala prezenta. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice Analiza economica a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani porneste in primul rand de la pozitionarea Sectorului 2 in capitala tarii.075 la nivelul Bucurestiului). in acelasi timp. ceea ce inseamna ca nivelul educational. Astfel. care ofera servicii socio-psiho-medicale unor categorii de populatie • Prezenta parcului si a Manastirii Plumbuita. care.3 Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.Dezvoltarea regionala . este si cel mai important centru politic. accesul pe piata muncii si calitatea vietii acestora vor ramane in continuare la un nivel scazut • Atitudinea negativa a comunitatilor locale fata de rromi • Migratia populatiei calificate inspre alte zone ale Bucurestiului • Insuficienta si chiar lipsa spatiilor de locuit (mai ales pentru tineri) • Cresterea ratei somajului • Cresterea numarului de beneficiari de asistenta sociala • Interes tot mai scazut al populatiei tinere pentru continuarea studiilor postliceale si universitare • Neconcordanta intre oferta educationala si cerintele pietei de munca 2. crearea de noi locuri de munca • Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene • Existenta programelor de sustinere financiara a elevilor (acordarea suplimentului de hrana.prezent si perspective indicau la nivelul anului 2006 o valoare de 3. comparativ cu restul tarii (datele studiului CNP. 62 .000 euro a PIB-ului la nivel National si de 9. economic si cultural-stiintific al tarii. programe pentru dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul unor programe sociale • Existenta unei forte de munca necalificata • Inexistenta unor unitati de invatamant liceal in zona • Lipsa unor servicii de sanatate in cadrul perimetrului analizat • Lipsa unei piete agroalimentare • Nivel insuficient de asigurare a securitatii elevilor si cadrelor didactice in perimetrul unitatilor de invatamant • Insuficienta personalului calificat care sa acopere nevoia de servicii sociale oferite • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Amenintari • Gradul scazut de integrare a populatiei rrome. constituie principalul factor care explica valoarea net superiora a PIB-ului pe cap de locuitor in Bucuresti. nu in ultimul rand. acordare de rechizite gratuite.Manastirii • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala. care se poate transforma intr-un centru cultural si recreativ al perimetrului Oportunitati • Definirea unor proiecte de imbunatatire a centrelor sociale si scolare • Infiintarea punctelor de servicii medicale • Amenajarea unor locuri de recreere atat pentru copii cat si pentru adulti • Cresterea numarului de agenti de politie prezenti in zona pentru asigurarea sigurantei cetatenilor • Dezvoltarea unor programelor de protectie sociala a varstnicilor • Impulsionarea activitatilor economice. ambientului economic al capitalei. ce se bazeaza pe o forta de munca cu o inalta calificare si pe un sistem de comunicatii dezvoltat dar.3.1.

La capitolul societati comerciale si economice, sectorul 2 insumeaza peste 17% in cifra de afaceri a capitalei, doar ca acestea nu sunt distribuite in mod uniform, ceea ce inseamna ca in cadrul sectorului sunt si zone de vid comercial. La sfarsitul anului 2005 in Sectorul 2 al Municipiului Bucuresti erau 21.417 agenti economici. 21.391 (99%) din acestea erau in registrate ca proprietati majoritar private. Din punct de vedere al marimii acestor agenti economici, la aceeasi data predominau societatile “micro” (mai putin de 9 angajati), in numar de 19.316 sau 90% din total. Sectorul economic al cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani rezulta din conformatia fizicogeografica a teritoriului, din eterogenitatea tesutului urban si din prezenta unor importante cai de comunicatie. Această zonă a sectorului 2 din Bucureşti a fost dintotdeauna cunoscută pentru existenţa unor fabrici de gheaţă în zona bisericii din D-na Ghica şi pentru fabrica de ceramică (construită în 1870), pentru fortăreţele turceşti din vecinătatea Str. Gherghitei, instalaţie care acum nu mai există şi care prelucra nisipul în anii ’30. Pana in 1989, desi exista o fabrica de glucoză în zonă, exista intenţia ca zona să fie demolată, inclusiv casele locuitorilor din zonă şi crearea unui mare parc şi a unei zone de agrement. Inainte de revoluţie, în afară de cafeneaua localizată pe insula din vecinătatea Mănăstirii din Plumbuita, lacul era traversat de vaporase si era foarte frecventat de către copii şi locuitori ai zonei. In vremea lui Ceauşescu, se intenţiona crearea unui bazin sportiv pentru sporturi nautice cu scopul de a transforma zona într-un sat olimpic (in zona de sud a lacului Plumbuita). Trebuie de asemenea menţionat modul în care conformaţia ţesutului urban s-a schimbat în ultimii 30 de ani, având în vedere faptul că braţul occidental al lacului Plumbuita era compus înainte din case, cel puţin până la inundaţiile din 1976-1979 de pe str. Colentina şi Str. Fabrica de Gheata (nu exista încă partea de pământ din str. Ricinului). Centrul cartierului este dominat de o zona verde, marginita pe trei dintre laturi de lacul Plumbuita, in interiorul careia se afla manastirea Plumbuita, relevanta pentru patrimoniul cultural-istoric (zona 1). Astfel, zona se caracterizeaza prin lipsa cailor de comunicatie, cu exceptia unui pod care face legatura intre manastire si celalalt mal. Lipsa de infrastructura ingreuneaza dezvoltarea de zone productive, caracteristice centrelor culturale. Zona prezinta potential sub aspect turistic, dar este nevoie de masuri clare de recalificare. Chiar in apropierea malurilor lacului Plumbuita, data fiind distanta fata de principalele artere de comunicatie, se intind zone rezidentiale supuse fenomenului de degradare urbana si lipsite de activitati productive (zona 6). In perimetrele urmatoare (zona 4, 5, 6) in schimb, se concentreaza in mare parte activitatile productive, ce tin in general de sectorul secundar. Multe firme si depozite care opereaza in sectorul constructiilor se localizeaza in aceasta zona, ca urmare a prezentei strazilor asfaltate si a preturilor scazute ale terenurilor. Aceste societati, caracterizate de o cifra mica de afaceri, sunt localizate in general in zonele exterioare lacului, zone cu o prezenta scazuta a activitatilor tertiare. Un astfel de tesut productiv se intalneste mai ales in apropierea strazilor Steaua Rosie, in zona de nord-vest, si Fabrica de Gheata, Emanciparii, Andronache. Aceasta zona, in afara de centrele comerciale din sectorul alimentar deja prezente, McDonald’s si Mega Image, se prezinta ca un perimetru supus proceselor de transformare, ca urmare a alocarii investitiilor destinate realizarii de noi spatii rezidentiale, de exemplu complexul Cooper Beach. De-a lungul malurilor lacului, se intind zone foarte degradate, de multe ori fara servicii de canalizare sau de colectare a gunoiului si cu strazi neasfaltate. In aceste perimetre multe locuinte sunt darapanate si lipsesc activitatile productive, atat cele secundare, cat si cele tertiare.
63

Zona caracterizata de o astfel de structura urbana este cea cuprinsa intre Str. Ricinului si Str. Plumbuita. De fapt, cele trei strazi principale ale micro-zonei analizate, Plumbuita, Ricinului si Tamaioarei, insumeaza circa 70% din activitatile economice, ceea ce demonstreaza lipsa aproape in totalitate a agentilor econimici in strazile din imprejur. Zona verde se intinde si la sud de lac, dincolo de Str. Ricinului (zona 2). Acest areal margineste una dintre cele mai productive arii si, in acelasi timp, una dintre cele mai diversificate din macro-zona. Astfel, spatiul delimitat de strazile Siania, Dna Ghica si Sos. Colentina reprezinta perimetrul cu cea mai mare concentrare a activitatilor din intregul cartier studiat. Principalele artere de comunicatie ale cartierului, adica Petricani, Colentina, Dna Ghica, Gherghitei, situate din punct de vedere geografic in partile extreme ale arealului, sunt si strazile care concentreaza cel mai mare numar de societati economice, dintre care cele mai multe opereaza in sectorul tertiar. Asa cum se poate vedea din graficul alaturat, zona 2 este dominanta din punct de vedere al prezentei agentilor economici. Serviciile concentrate aici sunt in general legate de activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative.

Un caz particular in ceea ce priveste concentrarea de servicii in apropierea strazilor importante il reprezinta Str. Dna Ghica. Aceasta artera, care delimiteaza in sud tot perimetrul, este foarte locuita pe latura de sud-est, in timp ce pe partea cealalta se intinde doar un spatiu verde. De altfel, Dna Ghica este o artera importanta in cadrul cartierului, la o oarecare distanta de zonele degradate. Aceasta strada, care totalizeaza un numar de 187 activitati profesiona profesionale, le, stiintifice si tehnice si 91 de societati care activeaza in sectorul transporturi si depozite de materiale, demonstreaza, pe langa o prezenta semnificativa a unei concentrari de societati mici si mijlocii din sectorul teriar, si o insemnata specializare in prestarea de servicii calificate. Alte activitati prezente in Str. Dna Ghica sunt: servicii ITC, intermedieri financiare, servicii publice si administrative, restaurante si hotel. Sos. Colentina (zona 3) se caracterizeaza, in schimb, prin prezenta numeroaselor activitati din sectorul alimentatiei, cu specific etnic (mai ales chinezesti si arabe), a fast-foodurilor, import-export cu produse pentru locuinte si alte servicii, de care beneficiaza populatia rezidenta, eterogena, care se concentreaza in special in apartamente de bloc. Si zona din partea de est a lacului (zona 4), ce se intinde intre strazile Emanciparii si Gherghitei, concentreaza un numar seminificativ de intreprinderi mici care activeaza in sectorul tertiar.

64

Activitatile din cartier sunt in general impartite pe sectoare: activitati de spectacol, transformari industriale si sectorul alimentar cu un procent de circa 8%; 40% din activitati apartin sectorului constructiilor (desi cu o concentrare mai mica decat in alte cartiere); serviciile financiare si de real estate reprezinta 14% si tot 14% si activitatile din sectorul hotelier si al restaurantelor. Sub aspect turistic, zona prezinta potential. Perimetrul imediat urmator, situat tot in zona 4 de analiza, subliniaza existenta unei discontinuitati la nivelul distributiei activitatilor tertiare. Aceasta micro-zona, cuprinsa intre Gherghitei si lacul Plumbuita, este o zona mlastinoasa si este caracterizata prin prezenta unor spatii inactive si parasite. Saptiile verzi prezente au aparut ca urmare a incetarii fostelor activitati. De altfel, strada Emanciparii, desi usor de parcurs, nu prezinta o concentrare deosebita a activitatilor economice si comerciale, din cauza conditiilor tesutului urban si social.

In concluzie, se face simtita o puternica prezenta a activitatilor economice si o eterogenitate a sectoarelor productive, care corespund principalelor artere stradale dens locuite. Amintim in schimb, un procent scazut al dezvoltarii economice in zonele situate la o oarecare distanta de axele principale, aflate in apropierea lacului si degradate din punct de vedere social si urban. De altfel, sectorul tertiar se concentreaza in lungul strazilor principale, in timp ce in restul teritoriului se distribuie omogen activitatile ce tin de sectorul secundar.

65

2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Ca urmare a analizei economice prezentate mai sus si in baza datelor oficiale ale Institutului National de Statistica cu privire la societatile care activeaza in sectorul 2 al capitalei, date care au fost selectionate in functie de strazile prezente in perimetrul studiat, putem analiza acum cifrele de afaceri ale societatilor din Plumbuita, care activeaza in diferite sectoare economice. Metodologia de lucru care s-a folosit se bazeaza pe impartirea societatilor in 6 zone care constituie macro-zone, in functie de cifra de afaceri inregistrata. Astfel, societatile au fost impartite in 3 categorii: cele cu o cifra de afaceri anuala mai mare de 4.200.000 RON (1 milion de euro), cele a caror cifra de afaceri este cuprinsa intre 1.050.000 si 4.200.000 RON (intre 250.000 si 1 milion de euro) si societati cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 1.050.000 RON (250.000 euro). In baza acestei clasificari, rezulta ca la nivelul intregului cartier, societatile cu o cifra de afaceri mai mare de 4.200.000 RON sunt 11, prezentate in tabelul de mai jos. Cifra de afaceri in RON
17.919.476 17.166.831 14.803.412 13.811.284 11.212.915 10.363.739 8.317.201 6.745.984 5.786.999 4.442.330 4.307.017

Societate
NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL (www.nexidian.ro) EVID-CONT CONSULT SRL MTC MATERIAL COMPANY S.R.L. BREJAWI INTERNATIONAL SRL FARR GROUP SRL INFOMED SRL CORE METALIAT EXIM SRL SIND TEL ROMANIA SRL KLASS PRODEXPORT SRL (www.klass.ro) STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

Ca urmare a impartirii teritoriului in zone functionale, analizam in continuare cele mai mari realitati economice, dupa cifra de afaceri. Din totalul de 1.775 societati prezente in periemtrul de studiu, am preferat sa nu luam in considerare societatile cu o cifra de afaceri mai mica de 250.000 euro pe an, existente in numar foarte mare. Pentru o mai buna cartare a operatorilor economici prezenti in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani, prezentam in continuare lista celor mai mari societati din zona in functie de cifra de afaceri exprimata in RON, enumerate in ordine descrescatoare. Evident, o asemenea analiza nu va fi facuta si pentru zona 1, unde nu este prezenta niciun fel de activitate economica. Zona 2 Trepte ale cifrei de afaceri – peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 14.803.412 10.363.739 4.442.330 4.307.017 Societate MTC MATERIAL COMPANY S.R.L INFOMED SRL STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

66

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.605.003 3.425.710 3.408.363 3.338.769 3.298.267 3.251.094 3.019.865 2.930.061 2.807.122 2.473.445 2.396.758 2.321.713 2.313.485 2.234.258 2.033.496 2.013.227 1.988.484 1.969.666 1.867.606 1.854.668 1.815.542 1.797.662 1.760.784 1.722.392 1.693.068 1.652.597 Societate Cifra de afaceri in RON Societate

ARCADE DOORS SRL 1.569.186 ANDA & YB COM TRADING SRL 1.533.432 BABY STAR 2000 SRL 1.475.983 PETRIA II SRL 1.459.824 MEDIVETSIM IMPEX SRL 1.434.367 PROFESIONAL PRODSERV SRL 1.421.024 LEVEL WOOD PROD EXIM SRL 1.400.396 GINROX PRODCOM SRL 1.397.682 TOP EXPERT DCE SRL 1.382.620 DIGITAL BIT SRL 1.376.152 HIDROPROIECT DESIGN SA 1.375.072 DAHER COM SRL 1.350.760 EL STUDIO DESIGN SRL 1.340.337 FAREN COMEXIM SRL 1.330.572 POWER NET SRL 1.328.796 ALTAMIRA PRODIMPEX SRL 1.307.988 F& D IDEAL TRADING SRL 1.264.605 SERVCO & CONTA SRL 1.223.143 GROUP M.G. INTERNATIONAL 1.216.053 LUDICOM ART SRL 1.190.824 EL MUNDO TOUR SRL 1.177.506 MOD EXPRES INTERNATIONAL 1.161.422 EXPERT LINE SRL 1.084.930 PRONET COMPUTERS COMIMPREST1.062.133 ROCO'CO TEAM-IMPEX SRL 1.059.950 EKOL INVEST SRL

RIVA SRL ACTEC SRL CAVIO PROD SRL EURO TRANS GROUP SRL TUDOR SELF SRL WEB MEDIA SERVICES SRL SMART STAR SRL SYS IMPEX SRL CHENNING TRADING S.R.L. A.S. VIDA EXIM SRL GAUDEAMUS TRADE GENICOM INTERMED SRL LIQENG COMIMPEX SRL ZHONG XIN IMPEX SRL CABO PROD CORPORATION SRL GOLDEN BRICK CONSTRUCT SRL PETRIA SRL MEDIA SYMBIO S.R.L. PATELA SERV COM IMPEX SRL MANICEX TRADING SRL AKIL 97 CO-IMPEX S.R.L. GELPA SRL NOVA - ROM HL SRL YUJING IMPEX SRL ROMANIA GUO CHENG

Zona 3 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON 11.212.915

Societate FARR GROUP SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.418.075 3.331.119 2.963.253 2.596.915 Societate Cifra de afaceri in RON 1.710.436 1.616.319 1.124.031 1.123.261 Societate

PH PNEUMOSERVICE SRL JINDA COMPANY SRL TORNADO DISTRIBUTION 2002 SRL TRAFFIC COMETAL SA

FACHANG SRL DANKO DIVERS SRL HAMEDAN COM SRL RUXCONTAD GRUP SRL

67

Zona 4 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 8.317.201 Societate CORE MATALIAT EXIM SRL Cifra de afaceri in RON 6.745.984 Societate SIND TEL ROMANIA SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.269.023 2.558.657 Cifra de afaceri Societate in RON CULTURE BUSINESS SRL 2.027.701 NISACO PROD COM SRL WEIXIN INTERNATIONAL DEVELOPMENT SRL Societate

Zona 5 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 17.919.476 17.166.831 Cifra de afaceri in RON 13.811.284 NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL EVID-CONT CONSULT SRL Societate Societate BREJAWI INTERNATIONAL SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 0 RON
Cifra de afaceri in RON 2.909.972 2.396.758 Societate

SANTINA '96 COMPREST SRL HIDROPROIECT DESIGN SA

Cifra de afaceri in RON 1.892.397

Societate LOID GRUP SRL

Zona 6 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON Societate 5.786.999 KLASS PRODEXPORT SRL

2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice Considerand impartirea teritoriului care constituie obiectul nostru de studiu in sase micro-zone, vom analiza in continuare in detaliu aceste diviziuni, din punct de vedere al activitatilor economice. Precizam faptul ca este posibila o analiza pentru fiecare micro-zona si fiecare strada in parte, si nu doar una cu caracter general, ca urmare a selectarii tuturor persoanelor juridice prezente pe ficare strada a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. In primul rand, trebuie mentionat faptul ca zona 1, ca urmare a conformatiei sale, nu prezinta nicun tip de activitate economica, cu exceptia fluxului turistic sau a donatiilor pentru Manastirea Plumbuita. 2.3.2.2.1. Zona 2 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Numarul total de societati care desfasoara activitati economice in zona 2 este de 921 unitati. Distributia teritoriala este puternic neomogena. Acest aspect depinde de lungimea strazilor, de pozitia strategica in care se gasesc si de eterogenitatea geografica a zonei, impartita intre spatii verzi si zona urbana. Strada cu cea mai mare rata a activitatilor este Sos. Colentina, unde activeaza 366
68

Strazile cu o prezenta redusa a activitatilor economice sunt Cremenita. densitatea scazuta a firmelor prezente aici se explica fie prin lungimea redusa a strazilor strazilor (cum este cazul str. petricani 2% Strada crementi a 5% 300 400 Doamna Ghica 34% Aleea Sinaia 10% Strada sinaia 8% Acest fapt este lesene de inteles. Din aceasta categorie face parte str. Numarul agentilor economici este mai mic de 100. Petricani. in timp ce pe strada Sinaia 70. dministrative. strazile care urmeaza dupa cele doua mai sus amintite sunt Aleea Sinaia si Str. Conform datelor. Colentina. fie prin predominanta vegetativi. mai ales in cazul Sos. Comparativ cu strazile amintite deja . Distributia activitatilor economice pe strazi Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Sos colentina 40% 366 318 90 70 43 22 12 0 100 200 Bujorul alb 1% Str. cu 43 societati). urmate maia poi de constructii. Acets lucru se datoreaza faptului ca cele doua strazi sunt mult mai scurte si nu au o pozitie centrala. unde functioneaza doar 22 de societati. asadar vizibilitatea activitatilor ce se desfasoara. dar si volumul de trafic. b) Analiza activitatilor economice pe strazi Analizand distributia operatorilor economici pe sos. mai precis. stiintifice. care traverseaza o zona urbana. 69 . Cremenita. Totusi. urmata de D-na Ghica cu 318 societati. asa cum se intampla pe str. atat in procente cat si in valori absolute. tehnice sia dministrative. rezulta ca cea mai mare parte a acestora desfasoara activitati professionale. Petricani si Bujorul Alb. Bujorul Alb. Colentina. sau traverseaza o zona caracterizata de prezenta spatiilor rezidentiale. fiind practic artere secundare ale Sos. data fiind lungimea celor doua strazi si pozitia lor centrala. tran sport si depozit. Sinaia.operatori economici. pe Aleea Sinaia opereaza 90 de societati. Asta inseamna ca 74% din activitatile economice din zona 2 se conc concentreaza entreaza pe aceste doua strazi. Colentina. In graficele de mai jos este presentata aceasta situatie. diferenta fata de primele doua artere este destul destul de mare.

tehnice si administrative 50% Activitati profesionale. divertisment 2% Activitati de spectacole. Prezenta activitatilor economice in zonele ramase este foarte redusa. Celelalte 54 de societati ramase se impart in alte 8 sectoare. tehnice si administrative” . cu exceptia zonei industriei prelucratoare si de administrare a deseurilor. 70 . stiintifice. restaurante. In procente. daca ne gandim ca din punct de vedere cantitativ este vorba de circa 10 unitati. Concentrarea activitatilor pe Strada Sos Colentina Valori in procente Industria alimentara si agricultura 1% Servicii publice si administrative 0% Sanatate. se observa o concentrare mai mare a activitatilor economice din categoria “activitati profesionale. transporturilor si depozitelor. asa cum sunt serviciile publice si administrative. adica 58%. tehnice si administrative 50% Constructii. Astfel. culturale si recreative 2% Intermedieri financiare. Trebuie subliniata in schimb absenta serviciilor publice si administrative.stiintifice. in timp ce restul agentilor apartin celorlalte categorii. Un al doilea sector bine reprezentat pe aceasta artera este cel al constructiilor. cu o valoare absoluta de 187 societati dintr-un total de 318.asigurari si Real Estate 2% Activitati profesionale. transporturi si depozitare 35% Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 4% O astfel de analiza economica se poate face si pentru str. stiintifice. mai putin de 10 unitati. Trebuie mentionat faptul ca sunt sectoare de activitate din cadrul carora activeaza cate o singura societate. Prezenta celorlalte sectoare nu este relevanta. care in valori procentuale inseamna 85%. Invatamant si asistenta sociala 1% Hoteluri. numarul total de societati care activeaza in aceste sectoare este 312 dintr-un total de 366. concentrarea acestui sector este de 25%. D-na Ghica.In valori absolte.

In ambele cazuri. societatile apartinatoare la cele doua sectoare majore numara numara 775 unitati dintr-un total de 921 cate sunt in registrate in total in zona 2. se observa ca predominanta este categoria activitatilor profesionale. proportia distributiei economice este cam aceeasi. strazile care in termeni absoluti au o prezenta scazuta a agentilor economici sunt Petricani si Bujorul Alb. cele mai multe activitati aparin categoriei constructii. transporturilor si depozitelor pe de o parte si a celor legate de activitati profesionale. mai precis 420. adica 39% din total. Invatamant… 3 ITC 3 0 50 100 150 200 Dupa numarul de societati. In acest caz. restaurante.Concentrarea activitatilor pe Strada Doamna Ghica Valori absolute 187 91 Industria… 11 Hoteluri. Raman astfel doar 19 societati cu activitati in alte domenii. 71 .… 8 Industria alimentara si… 7 Activitati de… 4 Intermedieri… 4 Sanatate.6%. Analizand mai in detaliu datele. unde functioneaza 90 societati. ceea ce in valori relative inseamna 84%. Si in cazul strazilor Sinaia si Cremenita. urmate de alte 18 care desfasoara activitati din categoria activitatilor professionale. In shimb. stiintifice. sunt singurele strazi fara activitati ins ectorul industriei alimenatare si agricole. transporturilor si depozitelor. rezulta ca pe toate strazile exista o puternica discrepanta intre prezenta societatilor din sectoarele constructiilor. sanatatii si asitentei sociale. stiintifice. tehnice si administrative pe de alta parte si toate celelalte 8 categorii de activitati. De altfel. tehncie si administrative. In valori absolute. stiintifice. urmeaza analiza Aleii Sinaia. tehnice si administrative. a restaurantelor. care numara 355 societati. mai precis 53 de firme. a serviciilor publice si administrative. ceea ce trans format in valori relative inseamna 45. transporturi si depozite. c) Activitati economice in zona 2 Din analiza distributiei operatorilor economici pe baza sectorului de care apartine. mai mult de 50% din agentii economici apartin activitatilor de constructii. Societatile implicate in acest sector sunt aproape jumatate. cu 22 respectiv 12 societati. transport si depozite. Al doilea sector cu o prezenta insemnata este cel al cosntructiilor.

cele de sanatate si de asistenta sociala. servicii legate de intermedieri financiare. referitor la distributia societatilor in cadrul diferitelor sectoare de activitate. Valorile relative sunt egale cu 65. Colentina (366 in Colentina. sunt prezente doar 3 firme. situatia este similara cu cea care se obtine prin analizarea distributiei societatilor pe strazi. adica 0. secundar si tertiar (318) pe strada. se poate spune ca la nivelul zonei 2. Colentina in schimb.3% din toata zona 2.8%. analizand graficul de mai sus. 118 operatori economici. sectorul hotelier si al restaurantelor. Celelalte 6 categorii de activitati ramase sunt: industria alimentara sia gricultura. sunt implicate 12 societati din 921. 72 . acestea fiind concentrate cu precadere in Sos. strada Colentina prezinta cel mai mare numar de activitati prin comparatie cu celelalte. IT&C. administrarea deseurilor. D-na Ghica (65. Concret. In concluzie.6%) de-a lungul Sos. Dna Ghica) si societatile din sectorul tertiar. raportat la activitatile totale. d) Analiza activitatilor tertiare De interes este si analiza specifica a sectorului tertiar.3%. adica 12. Colentina. dar.7% si rezulta din raportul dintre activitatile tertiare (209) si totalul celor din sectorul primar. in numar absolut. Concret. asa cum se vede si in graficul de mai jos. cea mai mare concentrare de activitati tertiare se concentreaza in strada D-na Ghica. In valori absolute. asigurari si activitati in sectorul cultural.7% raportat la doar 60% in Sos.Lipsesc agentii economici care opereaza in cadrul serviciilor publice si administrative. cu accent pe fiecare strada. Coelntina). 60% din firme opereaza in sectorul tertiar. In cazul Sos. Aceasta diferenta este determinata de prezenta semnificativa a societatilor care activeaza in sectorul secundar (34. adica doar 1. Rezulta astfel un contrast intre datele referitoare la prezenta operatorilor economici. in raport cu 318 in Str. In toate aceste categorii activeaza in intreaga zona 2. mai numeroase in Str. in cazul primul sector mentionat mai sus.

si celelalte strazi pe de alta parte. Pe primele doua artere. usor de plasat pe piata ca urmare a preturilor accesibile si a pozitiei geografice favorabile. In Sos.Asa cum este ilustrat in graficul alaturat. Comparand fiecare strada se observa o diferenta mare intre Sos. Zona 3 Microaria pe care o analizam in continare este o zona puternic eterogena a orasului daca luam in considerare tesutul urban. Sinaia si in Str. si un al treilea segment. strada D-na Ghica are cele mai mare numar de agenti tertiari. concentrarea de activitati tertiare pe celelalte strazi este redusa. in care se fac investitii pentru construirea unor proiecte rezidentiale. in timp ce Bujorul Alb si Petricani au cel mai mic numar de societati care activeaza in acest sector. D-na Ghica pe de o parte. structura sociala a cartierului si structura economica productiva. caracterizat printr-o densitate mare a locuintelor. 2. In schimb. Ultimul grafic ilustreaza activitatile tertiare pentru fiecare strada in parte raportat la totalul operatorilor economici care activeaza in sectorul tertiar in intreaga zona 2 (adica 514 societati). inferioara procentului de 45%. 73 . cele mai importante din zona. in timp ce pe cele din urma se intalnesc cu precadere activitati secundare. In valori absolute. Acesta este un rezultat al prezentei semnificative de activitati secundare. Microzona 3 poate fi impartita in 3 segmente diferite: segmentul litoral.3. Colentina si Str. Petricani.2. unde isi au sediul si numeroase societati cu activitati productive secundare si tertiare.2. cea mai mica concentrare se intalneste in Str. Colentina este cea mai mare concentrare de activitati tertiare din toata zona 2. o zona caracterizata de o concentrare scazuta a activitatilor productive si cu un spatiu locuibil de dimensioni medii.2. predomina activitatile tertiare.

Pe aceasta artera se concentreaza cea mai mare parte din activitatile productive ale cartierului si. prezinta inca numeroase spatii nefolosite. cu o valoare medie intre 1500 si 1800 euro/mp. aici isi au sediul 61 de societati care opereaza in sectorul constructiilor. de asemenea. ca urmare a propriului tesut social. Fundeni. Zona analizata a fost definita. In imediata apropire functioneaza si o scoala generala si o scoala de limba araba. De altfel. Aceasta strada. cea care margineste lacul. Asa cum se observa in graficul alaturat. Structura productiva din str. este a doua microzona dupa numarul absolut de firme care activeaza sau au sediul legal aici. pe langa faptul ca strabate intreg cartierul Colentina de la nord la sud-vest. transporturilor si depozitelor de marfa. Asa cum a fost descris si anterior. ingradite si degradate. dinspre Sos. anume Sos. multumita tarficu tarficului lui zilnic din zona si prezentei transportului public. care pot avea posibilitati bune de dezvoltare a propriei afaceri. cele mai diversificate. 7 care desfasoara activitati IT&C. Colentina in apropiere constituie o atractie pentru cele mai multe societati din microaria analizata. caracterizat de o valoare ridicata a densitatii urbane si de un sistem de artere de comunicatie ca o locatie ideala pentru realizarea de investitii directe si pentru deschiderea de magazine si restaurante de catre catene mari precum McDonald si Mega Image si a unui hotel. Microaria 3 este un sector important in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din punct de vedere economic productiv. 74 .Prima dintre cele trei zone descrise mai sus. viitorul complex rezidential Cooper Beach Tower va fi realizat de grupul Cooper Beach cu 12 etaje si va avea 156 apartamente. in ciuda faptului ca prezentei Sos. 2 societati care desfasoara activitati de asigurari si real estate si 3 care se ocupa de transformarea si administrarea deseurilor. in aceasta zoan au fost realizate investitii importante atat in volum cat si ca recalificare si relansare a zonei. Fabrica de Gheata deonstreaza aceasta situatie. permite legatura dintre traficul ce vine din nord-vest prin intermediul strazii Petricani si care continua cu Dna Ghica si cel din sud-est. Aceasta situatie economico-productiva demonstreza o valoare a terenului si o pozitie geografica privilegiata. In aceasta zona se desfasoara si diferite activitati tertiare. bine reprezentata de diferitele servicii cu potential de devoltare si recalificare. Limita de sud este alcatuita din principala strada a zoeni. Str. 5 societati active in sectorul serviciilor culturale si spectacolelor. Particularitatea acestei zone sub aspectul profilului urban social si economic consta in faptul ca densitatea urbana ridicata si locuintele de tip bloc coexista cu o realitate diversificata din punct de vedere geografic si economic. Colentina. 30 societati care ofera servicii tehnice administrative si professionale. Fabrica de Gheata si Andronache. Coelntina. cuprinsa intre Sos. Astfel. 148 dintre apertamente vor avea vedere la lac lacul ul si parcul Plumbuita.

Simetriei si Salciilor. pe langa densitatea urbana. Emanciparii. analizata anterior. desi exista o gama complexa de activitati productive. prezenta saptiilor verzi a stimulat dezvoltarea unui nucleu rezidential. de alimente sau de servicii de transport marfa. realitatea economica a acestui perimetru se prezinta ca fiind destul de putin dezvoltata si diversificata. centre de reparatii si servicii ITC. iar impartirea lor pe sectoare de activitate este foarte diferita de cea de pe Sos. zona poate fi considerata ca avand o preponderenta a activitatilor tertiare. transport si depozitare. 4 societati din sectorul ITC si cateva activitati de servicii de diferite tipuri (culturale. Acest aspect se explica prin desnitatea urbana scazuta si lipsa unor artere importante de comunicatie. amintim prezenta a 21 de societati care activeaza in sectorul constructiilor si al transporturilor. tehnice si administrative. Cea de-a treia zona. care se desfasoara in strazile Salciilor si Spataru. Zona beneficiaza de servicii de canalizare. Aici se afla un numar destul de mic de societati. 9 in industria alimentara si agricoltura. a ctivitatilor de import-export de produse de artizanat si alimentare. transport si depozite de marfa. 2 in sectorul serviciilor de sanatate si asistenta sociala. desi in aceeasi microarie 3. Se poate observa ca prestatia serviciilor profesionale. 6 in sectorul de intermedieri financiare si asigurari. Acest areal. Astfel.Strada a fost restructurata de curand si reprezinta o cale de comunicare importanta atat pentru transportul privat cat si pentru cel public. serviciilor logistice si de transport. activittai culturale. 12 societati ITC. situatia este diferita din punct de vedere al activitatilor productive. Numarul mare de activitati de transport si depozitare evidentiaza numarul semnificativ de societati mici care activeaza in distributia de produse artizanale. tehnice si stiintifice. Sunt inregistrate 413 societati. ceea ce reprezinta un factor important in dezvoltarea activitatilor productive tertiare. cu urmari evidente si la nivel economic. din care 273 operatori in sectorul de constructii. recreative) si activitati profesionale. 15 in industria prelucratoare sau de prelucrare a deseurilor. Realitatea descrisa pana acum demonstreaza o situatie critica. mai ales in ceea ce priveste activitatile menite sa serveasca piata locala. este delimitata de strazile Gherghitei. Cu exceptia unor activitati de constructii. Pe strazile adiacente in schimb. Acest aspect este evident prin prezenta restaurantelor. Colentina. tehnico-stiintifice s-a dezvoltat cu precadere in zona. Este strada cea mai relevanta pentru concentrarea de activitati si pentru diversitatea acestora. Colentina se explica prin importanta acestei artere ca si cale de comunicatie pentru intreaga zona sin imediata sa apropiere. ca si existenta serviciilor publice in zona alaturata (scoala generala). care apartin comunitatii arabe si chineze din cartier. Diveristatea ce caracterizeaza Sos. Concret. activitati din sectorul restaurantelor si hotelier. In plus. dar cu perspective de dezvoltare in ceea ce priveste recalificarea spatiului din punct de vedere urban si social. 3 in cadrul serviciilor publice administrative. 9 in sectorul hotelier sau al restaurantelor. In ciuda densitatii urbane. 75 . prezenta serviciilor diversificate din Sos. iluminat stradal si unele strazi sunt asfaltate. situata in imediata apropiere a acesteia. Tipologia caselor cea mai frecvent intlanita este cea a locuintelor monofamiliare. Coelntina. este caracterizat de eterogenitatea etnica. Datele prezinta o repartitie destul de echilibrata intre serviciile si activitatile productive. 76 activitati professionale.

Colentina. din graficul de mai sus putem intelege repartitia activitatilor aferente sectorului tertiar pe strazile zonei 3. Colentina pe strazi 110 Fabrica de Gheata 29 Sos. Invatamant si asistenta sociala Activitati de spectacole. transportul si depozitarea constituie principala activitate productiva. urmata de activitatile profesionale. atat ca numar absolut. Pe restul strazilor nuamrul societatilor scade. tehnice si administrative Servicii publice si administrative Sanatate. Distributia activitatilor tertiare pe strazi . Andronache 19 Str.Zona 3 % activitatilor tertiare in cadrul activitatilor totaleZona 3 Fabrica de Gheata Emanciparii Sos. asa cum s-a spus si anterior. asigurari si Real Estate Activitati profesionale. Simetriei Sos. in Sos. transporturi si depozitare Hoteluri.Zona Industria Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor Constructii. Andronache Fabrica de Gheata Sos. Colentina 41 33 28 26 24 25% 65% Sos. Simetriei 9 Emanciparii 8 Gorgan Spatarul 4 Str Salcilor 4 Dumitrescu Tanase 0 Strada\Polixemia… 413 In graficul alaturat este ilustrat un tablou complet al distributiei activitatilor economice in cadrul microzonei 3. se poate observa compozitia economica a cartierului: constructiile. tehnice si administrative. Colentina Str. restaurante. apartinand sectorului tertiar. divertisment ITC Intermedieri financiare. 0 100 200 300 400 500 alimentara si agricultura 3 Activitati economice . Fabrica de Gheata). caracterizata de predominarea functiei rezidentiale. stiintifice. Graficul prezinta situatia celui de-al treilea sector din cadrul microzonei 3. cat si relativ. Simetriei 0% 1% 2% 3% 4% Dumitrescu Tanase Str Salcilor Emanciparii Str. 76 . Zonele in care sunt prezente cele mai multe societati sunt pe Sos. culturale si recreative 63% 18% 4% 3% 3% 1% 1% 1% 2% 4% Analizand graficul urmator.Distributia activitatilor economice Sos. Colentina si in zona laculului Plumbuita (str. Andronache Gorgan Spatarul 0 Intrand in mai multe detalii. ca si celelalte ce tin de alte sectoare de activitate sunt concentrate. Toate aceste activitati.

Oituz 8% Emanciparii. Oituz.3. comparand Concentrarea activitatilor pe Hoteluri.Valori in ITC procente strazile prezente in zona divertisment si gestionarea 2% agricultura 2% 4. Str. economici. unde Gherghit Str. O descriere exacta a distributiei Zamfir territoriale a activitatilor economice in zona 4 11% se poate vedea in graficul circular alaturat. agentilor economica este strada Gherghitei. Strada Mica. Gherghitei. care traverseaza practic Tomovic 1% 4% 4% aproape toata zona 4. prezenta a operatorilor asigurari si economici activitatea Real Estate predominanta este cea 11% Constructii. b) Distributia teritoriala a activitatilor economice pe strazi Zona cu cea mai mare concentrare a activitatilor economice este Strada Gherghitei. Oituz. recreative Litoralului. Impartirea acestora se prezinta destul de eterogena si depinde de dimensiunile strazilor si de pozitia mai mult sau mai putin strategica a acestor strazi. Str. Zona 4 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Acest paragraf urmareste distributia activitatilor economice in cele 14 strazi care apartin de zona 4. In zona 4 Str. depozitelor Activitati de depozitare si transporturilor – Str. 67% culturale si Gherghitei. 77 . asa cum s-a vazut si in Negules ui partea de analiza a tesutului urban. Gherghitei. Mihai 1% Ion 2% 1% Ion Acest lucru este normal. cu cel mai mare numar de operatori. Bara Zamfir pe strazi ei aproape toate activitatile economice din zona. asa cum este ilustrat si in graficul de mai jos: De altfel. Str. 16% Str. 32% 6% Str. Str. 11% Str. fiind strazi mici. Tudor Geicu Stanga si vizibilitaii strazii.2. se observa ca pe deseurilor 5% Intermedieri strazile cu cea mai mare 2% financiare. nu se 5% arii ei bucura de o prezenta semnificativa a agentilor Str. in zone de multe Petre Litoralul ori greu accesibile. SavuNicolae economici functioneaza 30 de societati. Strada cu ce mai puternica activitate Str. spectacole.2. Mihai Tudor Marcu 9% si Str. ca urmare a lungimii Str. Strada i Emancip Gherghit Mihai Tudor si Strada Savu Bara.2. cu se intersecteaza 4 artere principale – Str. insumand Str. datele referitoare la prelucratoare alimentara si . Distributia teritoriala aIntr. legata de sectorul transporturi si constructiilor. Strada Strada Industria Industria Gherghitei restaurante.3.

Strada Mica nu a fost considerata. in sensul ca nu prezinta cladiri cu destinatie productiva. sunt prezente in special depozitele si fabricile. numarul de activitati care se desfasoara pe aceasta strada este redus. Ghrghitei. se observa ca si concentrarea locuintelor scade pe masura ce se intra in zona. Marcu Zamfir. in timp ce restul strazii este ocupat de baraci. Acest lucru nu este valabil si pentru Strada Gherghitei. Se evidentiaza si alte strazi in afara de Oituz si Gherghitei. asigurarilor si cel de real estate. imaginea este aceea a unui spatiu abandonat. restaurantelor. fiind prezente doar 9 societati. care prezinta un numar semnificativ de activitati in comparatie cu celelalte. neavand nicio activitate productiva in registrata. este cel care inregistreaza cea mai mare densitate a spatiilor abandonate. Str. Astfel. Emanciparii. mai precis fragmentul cuprins intre Str. depozitelor si transporturilor. Tomovici si Str. tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a sectoarelor active in zona tin de sectorul industrial. ba chiar sunt spatii parasite. comercial si financiar si impartirea societatilor este echilibrata (cu exceptia Str. sunt prezente 4 tipuri de structuri. societatile inregistrate cu activitate in aceste sectoare sunt numeroase si volumul de investitii este semnificativ. care se alterneaza cu depozite si fabrici cu uz comercial si productiv. Asa cum am prezentat deja in analiza tesutului urban. Capitan Marcu Zamfir si Str. activitatile cu cea mai mare prezenta apartin de sectorul constructiilor. Litoralului. este clar ca cele mai multe societati commerciale s gasesc in Str. De altfel. Pe strada Oituz. legand direct Strada Tudor Mihai si Strada Emanciparii. d) Lista sectoarelor economice pentru fiecare strada Clasificare economica a fiecaruia dintre sectoarele de activitate se prezinta destul de omogena in zona 4. se pot numara doar 3 locuinte pe strada Emanciparii. hotelurilor. care delimiteaza in est zona 4. Totusi. cum ar fi: Str. Zo Zonele nele verzi amintite nu sunt organizate bine. Emanciparii. care. cu cei circa 30 de agenti economici. Aceasta microzona este complet inactiva. Asadar. Str. Oituz. 78 . Strada Emanciparii rezulta de altfel si din analiza tesutului urban ca fiind una dintre cele mai bune strazi ca si accesibilitate. Si asta deoarece mai mult de jumatate din lungimea strazii. c) Concentrarea activitatilor economice Desi nu este mentionat in datele statistice pe care le-am prelucrat pana acum. unde unele zone au fost transformate in locuri de depozitare a gunoiului. reprezinta cel mai mare procent al prezentei activitatilor din zona). caracterizata de prezenta zonelor verzi.Histograma alaturata ilustreaza distributia activitatilor economice pentru cele 13 strazi din teritoriu. dar si sectorul investitiilor financiare. atat pentru depozit cat si pentru fabricarea produselor vestimentare.

Gherghitei este una dintre cele mai importante din punct de vedere al activitatilor economice: Pe strada Ion Geicu Concentrarea activitatilor pe strada functioneaza o societate in -Valori Absolute industria alimentara. de asigurari si real estate. Se mai desfasoara si activitati de servicii publice si administrative si activitati recreative-culturale (cate un singer operant). In schimb functioneaza 30 de agenti comerciali in sectorul constructiilor. transporturi si depozitare Hoteluri. 79 . restaurante. functioneaza o societate care opereaza in industria prelucratoare. Pe strada Litoralului gasim doua activitati din cadrul sectorului alimentar. Pe Intr. 5 opereaza in campul financiar si al asigurarilor. una in sectorul ITC. in timp ce alte 5 au activitati recreative si culturale. transporturilor si depozitarii. al asigurarilor si de real estate. Gherghitei se desfasoara doua activitati din sectorul restaurantelor si una singura ce tine de sectorul financira. se observa diferitele tipuri de activitati economice si sectoare productive. Asa cums epoate vedea si in graficul urmator. cinci agenti comerciali in cadrul sectorului hotelier. Prin intermediul unei analize detaliate. alte doau ca apartin de industria prelucratoare. la care se adauga o activitate din sectorul sanatatii si al serviciilor sociale. tehnice si administrative ITC Servicii publice si administrative Sanatate. transporturilor si depozitarii. al restuarantelor si al divertismentului. Pe str strada ada Emanciparii. Invatamant si asistenta sociala Graficul prezentat ilustreaza asadar valorile absolute ale prezentei pe strazi a activitatilor economice.6% 8% 8% 14% 5% 1%1% 1% Activitati economice . stiintifice. o activitate in cadrul sectorului financiar. culturale… domeniul sanatate si asistenta 5 Intermedieri financiare.Zona 4 Constructii. culturale si recreative Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 14% Activitati profesionale. 5 activitati apartinand domeniului financiar. una in 5 Activitati de spectacole. Pe strada Gherghitei sunt doi operatori care desfasoara activitati in sectorul industriei alimentare. asigurari… sociala si alta in sectorul 2 Industria alimentara si agricultura recreativ si cultural. Str. unul care activeaza in industria prelcuratoare prelcuratoare si gestionarea deseurilor. una in 30 Constructii. una de ITC. restaurante. O alta societate desfasoara activitati in domeniul divertismentului si al restaurantelor. divertisment 42% Intermedieri financiare. asigurari si Real Estate Industria alimentara si agricultura Activitati de spectacole. transporturi si… sectorul restaurantelor. transporturilor si Industria prelucratoare si… depozitelor si una din 0 5 10 15 20 25 30 domeniul restaurantelor. divertisment activitati din sectorul 1 const ructiilor. Pe strada 1 ITC Ion Stanga functioneaza 5 1 Hoteluri. real-estate. 11 din cadrul sectorului cosntructiilor.

stiintifice. Tomovici Ion Geicu un procent mediu al prezentei acestor activitati (Strada Str. Ion Geicu. ar trebui citit in sens orar. Astfel. patru in sectorul financiar. depozite si tran sport. Oituz Str. Litoralului si Emanciparii (cu o prezenta de 10%. Deja pe str. una in constructii. prezenta activitatilor tertiare este mai densa (7%). e) Distributia activitatilor tertiare pe strazi In continuare prezentam un studiu detaliat asupra distributiei activitatilor tertiare pe strazi. asigurari si real estate. Strada Marcu Zamfir 24 7% 5% 24% %). la acelasi nivel cu Str. 12%. in timp ce pe str. Asa cum a fost prezentat si in analiza tesutului urban. in sensul ca pentru a intelege caracterul dispersat al distributiei activitatilor. Activeaza aici doua societati. tehnice si administrative si doua care activeaza in domeniul recreativ si cultural. un altul din industria prelucratoare si a gestionarii deseurilor. pe strada Tomovici se observa prezenta unei societati care activeaza in sectorul alimentar. 20% 12% de sectroul restaurantelor si. Asa cum aminteam deja. activitatile cele mai prezente in aceasta zona 10% sunt cele legate de cosntructii. Gherghitei 5% al prezentei serviciilor (primele trei strazi). cu doar 3% din societati care activeaza in acest scetor.Strada Marcu Zamfir se caracterizeaza prin prezenta unui operator din sectorul industriei alimentare. Marcu Zamfir insemnata a serviciilor tertiare (Strada Emancipari 3% 5% 14%. Distributia activitatilor apare eterogena pana la un punct: astfel. Sunt opt societati care functioneaz ain domeniul restaurantelor. Urmeaza apoi Intr.In strada Savu Bara opereaza o singura societate. Se observa astfel ca Strada Petre Negulescu prezinta cea mai mica concentrare de activittai tertiare. In cele din urma. trei agenti in domeniul activitatilor profesionale. Mica nu functioneaza niciun tip de activitate comerciala sau economica. pentru inceput se poate afirma ca distributia activitatilor tertiare se prezinta dispersata. Strada Gherghitei si strada Marcu Zamfir sunt doua zone in care sunt concentrate cele mai multe activitati de servicii (20% respectiv 24%). Acest grafic circular este crescator. Petru Negulescu functioneaza doi operatori din industria industria alimentara. una in industria prelucratoare si alta in doemniul constructiilor. Gherghitei cu 5% din operanti. Strada Gherghitei 20%. in cele din urma. 5 in sectorul constructiilor si doi pe partea financiara. Pe strada Oituz functioneaza sapte societati in domeniul cosntructiilor. stiintifice. zona 4 se tertiare pe strazi. Petre Negulescu Intr. in Str. al asigurarilor si de real estate si doua in cadrul serviciilor publice si administrative. destul de omogene intre ele. Strada Litoralului Emanciparii Gherghitei 12%) si in cele din urma strazile cu o distributie mai Str. transportului si depozitarii. Nici in Nicolae Zamfir prezenta activitatilor economice nu este foarte numeroasa. in domeniul constructiilor. in cadrul zonei 4. Litoralului Ion Geicu 7%. o societate care se ocupa de ITC. dupa cum urmeaza – strazile cu un procent pana in Str. (7%). Situatia. De-a lungul str. de asigurari si real estate. doi din industria prelucratoare. Urmeaza strazile Oituz. situatia etse un pic diferita. unde activitatile tertiare se alterneaza intr-o masura echilibrata cu alte tipuri de activitati. cele cu Str. doua societati cu activitati profesionale. Tomovici.ZONA 4 poate imparti in trei grupe. respectiv 14%). asa cum este prezentata in graficul alaturat. 80 . asa cum se vede si in graficul de mai jos. Strada Oituz 10 %. de 14% investitiile finanziare. tehnice si administrative si una pe domeniul cultural-recreativ. Mihai Tudor se poate vorbi despre despre un operator din industria alimentara.

Alta societate ofera servicii culturale/recreative. ceea ce vine sa completeze analiza teritoriala facuta in primul paragraf. a dus la crearea unui sistem sistem de activitati productive diversificate. una in domeniul sanatatii si asistentei sociale. Prezenta unei retele de strazi imbunatatite. Zona 5 Pentru analiza structurii economice si a distributiei si concentrarii activitatilor economice in microaria 5. Slaba diversificare a activitatilor productive care functioneaza in microzona 5 evidentiaza faptul ca doar unele tipuri de activitati. transporturilor si depozitelor resimt intr-o masura mica structura sociala a cartierului. de o complexitate si diversi tate a situatiilor sociale. Ferestrei.2. activitati profesionale.3. o societate care desfasoara activitati in sectorul administratiei publice si una care activeaza in sectorul cultural. ITC si. a dus la nasterea unei microzone diferita de tesutul social si urban sin restul arealului Tei Toboc. Mai ales prin analizarea activitatilor ce se desfasoara in strazile Emanciparii. O ultima strada. cele care activeaza in sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor si inc el alc osntructiilor. mai ales in zona strazilor Neagota. pe strada Emanciparii se gaseste o societate care opereaza in industria prelucrarii si gestionali deseurilor. doar 8 din cele 10 tipuri de activitati se regasesc in microzona analizata in acest paragraf. Observand structura geografica a teritoriului cartierului Tei Toboc. conditiile economice ale populatiei care locuieste aici. stiintifice. au fost luate in considerare aceleasi categorii ale clasificarii CAEN. arealul analizat pare a fi destul de omogen din punct de vedere al activitatilor economice prezente. o societate in domeniul financiar. in cocnluzie. la randul sau. Marcu Zamfir. Sipca. 2. Marcu Zamfir. vedem ca acesta este acrcaterizat de o mare diferentiere atat sociala. al industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor.4. al asigurarilor si de real estate.2. prezenta diferitelor servicii in teritoriu si a posibilitatilor acestei populatii populatii de a beneficia de servicii diferite. 81 . folosit si in cazul celorlalte microzone. una in sectroul alimentatiei publice si al restaurantelor.Urmatorul grafic este o histograma care urmareste sa demonstreze natura diferitelor activitati de pe fiecare strada. 5 operatori in sectorul alimentatiei publice si hotelier. Paroseni si Gimalau. strazic concentreaza si cea mai mare prezenta a serviciilor. Totusi. Strada Ion Geicu prezinta o societate care activeaza in industria alimentara. prezinta activitati din sectoarele industriei alimentare. a spatiilor verzi publice si a malului lacului in partea de vest a zonei 5. care. nu in ultimul rand. tehnice si administrative. cat si ambientala si. Ion Geicu. De altfel. Astfel. fiind vorba despre o zona aproape abandonata si care nu beneficiaza de servicii esentiale pentru populatie si in acleasi timp pentru desfasurarea unor activitati economice. De mentionat insa ca nu sunt prezente toate toate categoriale in cadrul acesui areal de analiza. de alimnetatie publicarestaurante (8 societati). a energiei electrice.

se evidentiaza o predominare a activitatilor professionale. daca consideram intregul perimetru Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. cat si cele ale industriei agro-alimentare numara 3 operatori care functioneaza in cadrul microzonei 5. cu o predominare aproape absoluta a sectorului industriei 82 . asa cum a fost deja descris anterior. Concentrarea cea mai mare de firme din aceste categorii se afla in strazile Constantin Beiu. Alte sectoare prezente. nu in ultimul rand. care tin de categoria serviciilor tertiare. anume cea de constructii. desi cu o concentrare ceva ma mare in Str. Analiza completa a compozotiei microzonei 5. alimentara si industria de prelucrare si depozitare. sub profilul tipurilor de activitati productive subliniaza o prezenta predominanta a societatilor care activeaza in sectorul constructiilor si transporturilor (46). Din aceasta ultima categorie. tehnice si administrative. desi cu putini operatori din fiecare categorie. Aceste activitati sunt impartite intr-o masura omogena in tot perimetrul. Zona studiata a atras un numar mic de activitati economice. strada care. a celor de servicii. Paroseni si Gimalau. In restul cartierului sunt prezente in cea mai mare aprte doar trei tipuri de activitati. dar si a sectorului de constructii si depozite de marfa si. sunt serviciile ITC. Perimetrul poate fi definit ca o zona putin relevanta pentru activitaea economica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Trecand in revista si celelalte tipuri de activitati economice prezente in zona. serviciile de asigurari. Constantin Beiu si Paroseni. doua pe fiecare sens de circulatie. amintim prezenta serviciilor de publica alimentatie/restaurante. servicii tehnice. si leaga orasul si cartierul de referinta cu imprejurimile Buucrestiului. Activitatile care au sediul aici beneficiaza de o mai buna retea rutiera. sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor.Aceasta zona este traversata de Strada Petricani. dupa numarul de societati. Atat activitatile legate de structuri de primi primire re si restaurante. dar un numar important de societati in raport cu toata microzona 5. intermedieri financiare si real estate. de o categorie mai buna de locuinte si de un cost al terenurilor destul de scazut. este alcatuita din patru benzi. activitati culturale si recreative. stiintifice si profesionale. Acesti factori considerati impreuna explica prezenta nu numai a industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. restaurantele. Urmeaza.

stiintifice. Sunt prezente mai apoi si cateva categorii. La analiza situatiei specifice a unor strazi. Asa cum rezulta din datele si din graficele corespunzatoare. Paroseni prezinta cea mai mare concentrare de societati din total. una de domeniul hightech si ultima de sectorul industriei alimentare. 1 in sectorul structurilor receptive. in raport cu alte microzone ale cartieului Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. Neagota. Str. 1 in prelucrarea deseurilor. 1 in activitati tehnice. sectoarele de constructii. Str. dinc are 3 activeaza ins ectorul constructiilor transporturilor di depozitarii de marfuri. prezentul perimetru se prezinta ca fiind putin dezvoltat din punct de vedere al profilului realitatilor economice care functioneaza aici. Strada Neagota adaposteste 7 societati (2 in industria prelucrarii deseurilor. iar ultima intreprinde activitati stiintifice. Strada Gimalau este cea de-a patra strada analizata sub profilul concentrarilor societatilor din fiecare sector. 1 in sectroul activittailor professionale. Din graficul urmator se pot extrage diferite informatii cu privire la structura economica generala a cartierului. transporturi si depositare. unde sunt prezente 8 societati. relevante pentru activitatile productive prezente. Totusi. ca si cel alimentar si al industriilor de prelucrare a deseurilor constiutie nucleul definitoriu al activitatilor economice in chestiune. precum serviciile publice si sanitare. aceasta zona a cartierului este mai diversificata din punct de vedere al profilului activitatilor economice. Ferestrei si Gimalau. Asa cum a fost descris si mai devreme. ne vom referi la urmatoarele strazi: Str. Sunt prezente in total 5 firme. In Str. cele mai multe firme. in zona definita de strazile Paroseni.prelucratoare. In Str. 83 . Conctantin Beiu. 1 in sectorul constructiilro si transporturilor. professionale sau administrative. in termeni relativi sau absoluti. din care 6 apartin sectorului de constructii si transporturi. 1 ce tine de activitatile structurilor receptive si doua in sectorul activitatilor culturale. Neagota. comparativ cu cel de servicii. element emplematic al realitatii sociale ale zonei. stiintifice si profesionale). Ferestrei. Constantin Beiu. 2 in sectorul activitatilor culturale si artistice recreative). Ferestrei functioneaza 7 firme (5 in constructii si transporturi. Cum reiese si din graficul si din prezentarea perimetrului. se concentreaza in partea de vest a cartierului. una opereaza in sectorul prelucrarii deseurilor. Constatin Beiu. tehnice si administrative. fiind sediul a 2 operatori din domeniul prelucrarii deseurilor. 1 in tran sport si depozitare de marfa.

Sipca Str. Cea mai mare concentrare se observa pe strada principala. Magura Vaii Str. Safirului Str. Zona 6 Zona 6 se deosebeste de celelalte printr-o prezenta foarte redusa a societatilor economice. activitati care nu necesita o dotare tehnolgica. Plumbuita. Olanelor Str.3. este posibila Constructii. Tigleror Folclorului Ion Marin Str. Structura functionala a activitatilor apartine de sectoarele de tran sport si depositare marfuri. statisticile diferitelor tehnice si administrative activitati. de altfel.Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Intr.2. Costantin Beiu Intr. Pietrisului Str. transporturi si depozitare individualizarea unei 59% Hoteluri. in 7% Sanatate. Steaua Rosie Gimalau 1%1% 1% Ferestrei 1% 1% 4% 3% 1% 4% 17% 4% 10% 4% 4% 9% 5% 9% 5% 4% 6% 4% Garficul de mai sus ne prezinta o perspectiva analitica a localizarii activitatilor sectorului tertiar in zona. reprezinta in mod sigur partea cea mai importanta a perimetrului perimetrului considerat. Afirmarii Intr. Firmele care functioneaza in cadrul acestei zone sunt specializate in cea mai mare parte pe activitati de transport si depozitare marfuri. Analizand in detaliu Activitati economice . Diagrama alaturata ilustreaz ain schimb procentul societatilor pentru fiecare sector. din numarul total de agenti economici prezentin microzona 5. cu cei 13 agenti economici. Invatamant si asistenta 7% sociala acets sector productiv. Memoriei Intr. Urmeaza mai apoi sectorul serviciilor. Mai sunt prezente societati care ofera servicii de ITC (7%) si firme care opereaza in sectorul de prelucrare a deseurilor. Nicolae Paraschiv Str.Zona 6 Activitati profesionale.5. 84 . divertisment puternice prezente de activitati specializzate in Industria alimentara si agricultura transportul de marfa. Petre Ispir Intr. Palamidei Str. restaurante. ITC 17% Circa 60% dina ctivitati sunt cuprinse. stiintifice. Lopetii Str. 3% Servicii publice si administrative asa cum se ilustreaza si 3% in graficul circular Industria prelucratoare si gestionarea 2% 2% deseurilor alaturat. 2. care. ceea ce indica o specializare productiva scazuta.2. care ocupa 18% dina ctivitatile din zona.

impartiti pe sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 7 in sectorul edilitar. cat si prin ELEVATO intretinerea lor. ARISTOTE PLUMBUI Zona 6 Astfel. Plumbuita. Serviciile legate de asemenea activitate demonstreaza si prezenta semnificativa a celor care opereaza in sectroul activitatilor professionale. strada cu cea mai mare densitate de activitati economice este Str. profesionlae si administrative. unde sunt prezente aceleasi activitati de transport si depositare de marfuri (7 din 12) 85 . cea mai mare densitate este. care 3% LUI 32% totalizeaza 70% din totalul activitatilor. pe cele trei artere principale. cele doua strazi analizate insumeaza 50% din operatorii economici activi in zona. si a spatiilor largi de depozitare a marfurilor. Tamaioarei. Histograma alaturata ilustreaza valorile absolute ale prezentei activitatilor economice pe strazi. Pana acum. dupa numaruld e agenti economici: • Plumbuita. Serviciile ITC. industria agro-alimentara si prelucrarea deseurilor au cate un singer reprezentant. Este lesne de esplica acest lucru. cu cele 13 societati dinc are 9 in cadrul categoriei cosntructiilor si transporturilor. caracterizata de prezenta activitatilor de transport si depozitare (9 din 13) • A doua in ordinea importantei este Str.multumita mai ales pozitiei strategice a strazii principale. Distributia pe strazi a activitatilor confirma concentrarea majora a operatorilor economici in strazile mai lungi si mai accesibile. data fiind lungimea arterei. RULUI RICINULU I 22% TAMAIOA REI 29% 5% ION PORUMB ACEANU 7% Analizam in continuare vocatia economica a fiecarei strazi din interiorul microzonei 6. ceea ce se 2% explica atat prin lungimea acestora. asa cum era L LINOTIPU TA de asteptat. stiintifice si administrative si cate una in ITC si sanatate si asistenta sociala. care reunesc 1/5 din totalul activitatilor economice. 2 care opereaza in activitatile professionale. Plumbuita care reprezinta 33% din activitatile desfasurate in zona 6. 2 in cadrul activitatilor stiintifice. Microzona analizata ina cest paragraf este caracterizata printr-o puternica prezenta a activtatilor netehnologizate. paralela cu Plumbuita si carcaterizata de prezenta a 12 operatori economici. In graficul urmator sunt prezentate procentele Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi concentrarilor activitatilor economice pe strazi. in ordine descrescatoare. stiintifice si administrative. Strada Plumbuita este reprezentativa. Asa cum a mai fost spus deja. Cea de-a doua strada ca importanta este Tamaioarei.

de asemenea. in fata Palatului Ghica. farmacii. 282). care poate duce atat la cresterea economica a arealului. cu activitati care nu necesita o specializare tecnologica. este cu siguranta nevoie de o inteventie externa. Colentina. pentru cetatenii de origine musulmana. troleibuze (66) si tramvaie (21). Cea de-a doua benzinarie este Lukoil. Colentina si biserica “Cuvioasa Paraschiva” in str. biserica de la intersectia dintre Str. Colentina. Astfel. Interiorul zonei in schimb este lipsit de mijloace de tran sport. este situat la intersectia dintre Soseaua Andronache si Colentina. In cartier exista.“Inaltarea Domnului” Ghica-Tei in Str. Tot pe Sos. insa toate aceste trasee marginesc cartierul pe latura vestica si sudica. fiind prezente aceleasi activitati. Pentru reabilitarea acestui perimetru. situata chiar la intersectia dintre Sos. zona este deservita de o serie de autobuze (liniile 167. prezenta Manastirii Plumbuita in centrul cartierului este dominanta. spatii verzi amenajate pentru copii (locuri de joaca) si pensionari (locuri de recreere. deschiderea acestui punct comericla a oferit si numeroase locuri de munca pentru locuitori. Pe langa faptul ca este principalul punct de aprovizionare pentru populatia din zona. Pe langa aceasta insa. Colentina si Sos. transporturilor si depozitarii marfurilor • Celelalte 4 strazi ramase urmeaza aceeasi schema. Doamna Ghica si Sos. unde 6 din 9 societati desfasoara activitati ins ectorul constructiilor. situata tot in zona strazii Fabrica de Gheata. Fabrica de Gheata. in special in partea sudica. La sud de Sos. la nord de lacul Plumbuita isi are sediul societatea Supoercom. imaginile intalnite trecand de la spatii verzi la terenuri parasite. benzinarii. cat si la schimbarea calitatii vietii locuitorilor. Am descris astfel. Servicii publice Perimetrul care constituie obiectul de studiu al prezentului proiect se caracterizeaza prin aspectul general contrastant. locuitorii benficiind insa de localizarea in imediata vecinatate a Spitalului E. Fundeni. Singurul supermarket. ceea ce indica starea de degaradare si saracie a zonei. 2. zona 6 este caracterizata de prezenta unor intreprinderi low-tech. unde acestia pot juca table. care apartine retelei Mega Image. care se ocupa de salubrizare in sectorul 2. fara sa existe insa un serviciu dominant care sa dea un caracter specific cartierului.vorbim despre o zona in care sunt prezente servicii bancare. este si o statie de benzina Agip.3. punctele de asistenta medicala lipsesc in cadrul arealului studiat. stiintifice.Urmeaza Str. in zona Sos. in cartier mai sunt alte 3 biserici . 182. de la case darapanate la vile sau de la zone lipsite total de servicii. pe strada Cremenita functiona Piata Colentina. dar si spalatorii auto. Cu exceptia catorva farmacii si cabinete stomatologice.3. Imaginea de ansamblu este aceea de cartier aflat intr-o vizibila stare de degradare. spatiu nefolosit in prezent. sah). in cartier functioneaza o sucursala a Bancii BRD. Din punct de vedere al lacasurilor de cult. situata la intersectia strazilor Petricani. In ceea ce priveste serviciile. Astfel. in partea de sud a cartierului. fast-fooduri. depozite pentru materiale de constructii. Activitatea comerciala se polarizeaza pe principalele cai de acces din cartier. locuitorii fiind obligati sa se deplaseze pe jos pana la cele mai apropiate statii RATB. la cares e adauga si activitati professionale. tehncie si administrative si diferite servicii. Serviciile publice de baza sunt prezente pe arterele exterioare ale cartierului. 86 • . sub mai multe aspecte. si o moschee. Nu in ultimul rand. spatii comerciale. la una dintre cele mai aglomerate artele ale Bucurestiului. cu un aspect rural chiar. Petricani. Colentina. in cateva cuvinte. la intersectia cu Doamna Ghica. Irza si a Institutului Clinic Fundeni. In ceea ce priveste transportul public. Doamna Ghica si Bulevardul Lacul Tei. tabloul general al zonei Plumbuita-Steaua Rosie-Petricani. Ricinului.

3. ceea ce nu permite evacuarea apelor pluviale si menajere in sens gravitational. care face parte din bazinul Argeş şi este afluent de stânga al Dâmboviţei. Calitatea apei din râului Colentina7 si din lacul Plumbuita a fost în programul de control pentru zone vulnerabile şi substanţe organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic . unde se amestecă ape pluviale şi menajere. irigaţii. Oamenii s-au obisnuit cu gramezile de gunoaie. Microcystis) şi Cryptophytele. 87 . Tot lacul creat din partea Raului Colentina a fost construit pentru agrement6. mai precis un total de 17 strazi la nivelul ambelor cartiere. prezinta conditii de viata mult sub nivelul celor normale in secolul XXI intr-o capitala europeana. lipsa de simt civic a unora dintre cei care locuiesc sau lucreaza in zona nu fac decat sa strice imaginea acestei arii. Pe ţărm.III. cu traficul sau cu consumul de droguri. Indicele de saprobitate mediu încadrează secţiunea în clasa IV de calitate . Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea râului Colentina s-a materializat prin amenajarea hidrotehnică a lacurilor Tei. trebuie mentionat că apele lacului sunt poluate cu grasimi. în campaniile următoare să devină dominante algele verzi din genul Scenedesmus. Mai mult. Analiza biologică a evidenţiat la nivelul algelor planctonice o dominantă a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie. Schema de amenajare a râului Colentina este compusă din 15 lacuri amplasate în cascadă. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. iar acum rezidenţii din zona lacului aruncă în lac gunoaie şi reziduuri din construcţii. Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică corespunzătoare clasei II de calitate. Cu toate acestea nu au fost scoase de pe harta zonelor inundabile cartierele in intregime. 7 Singura apă curgătoare care străbate teritoriul Sectorului 2 este râul Colentina. Braţul secundar al lacului e închis. In schimb. Fundeni şi Pantelimon. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia azotaţilor care în primavară au depăşit limita clasei III de calitate. Abia in 2006 de exemplu. aceste probleme nu sunt singulare la nivelul Bucurestiului.Steua Rosie . Aphanizomenon gracile. cu incendiile provocate de instalatiile electrice improvizate.02) încadrând secţiunea în clasa II de calitate. ulei. in cartierele Plumbuita si Colentina au fost investiti 7 milioane de RON pentru retelele de apa si canalizare.Petricani Zona care constituie obiectul prezentului studiu. având în vedere că nu funcţionează conducta dintre cele două braţe ale lacului. Stadiul trofic: hipertrof. Principala problema in aceste zone o constituie pozitionarea pe raul Colentina. Cartierul Plumbuita este unul dintre cartierele bucurestene care si-a format in timp imaginea unui cartier de risc. atenuarea viiturilor. ci doar anumite areale. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată (56. Prezenta parcului si a lacului in zona ar trebui sa fie un punct in favoarea locuitorilor.2. cu număr redus de indivizi (în iunie) şi Crucigenia (august). creând astfel alge şi miros de putrefacţie. indicele de saprobitate (2. agrement. benzină şi dau tot la est spre strada. sub forma unor acumulări permanente pentru folosinţe de piscicultură. pentru că. Din pacate.stare ecologică slabă. atat din punct de vedere infractional. Inafara de gunoaie si alge. înregistrandu-se o biomasă de 104.4 mg/l în zona de mijloc a lacului. Plumbuita. mai precis pentru construirea unei statii de pompare a apelor si a retelei de canalizare. neexistând conducte sau decantoare înainte de intrarea în lac.42 mg/l) însă se dezvoltă puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides. nu există nici măcar containere sau coşuri de gunoi care să înfrâneze parţial dorinţa de a polua.4 Situatia referitoare la mediu in zona Plumbuita. cat si din punctul de vedere al insalubritatii. Lacul Plumbuita este partea cea mai depresionară din zonă şi direcţionează toate apele secundare din cartier. în zona lacului există rampe special create pentru deversarea gunoaielor. In martie are loc înflorirea puternică a diatomeelor (Cyclotella meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella vulgaris). iar apele nu se întâlnesc.

In acelasi timp. • lipsa unui sistem de colectare selectiva a deseurilor din ambalaje rezultate din activitatile comerciale din perimetru. Din punct de vedere al Protectiei Mediului. aceea de zona de agrement. Pentru schimbarea imaginii parcului si imbunatatirea conditiilor de viata a celor care locuiesc in arealul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. multi dintre locuitori refuza sa incheie contracte de salubrizare. intreg arealul fiind practic transformat intr-o groapa de gunoi. frasini si stejari. • lipsa sistemului de aprovizionare cu apa si de preluare a apelor uzate. in mijlocul aceluiasi parc. Astfel. se afla Manastirea Plumbuita. direct in strada sau pe malul lacului. • lipsa unui loc special amenajat pentru depozitarea deseurilor menajere. ca sa nu mai vorbim despre imaginea de nedescris pe care toti care lucreaza sau locuiesc in zona sunt nevoiti sa o vada zilnic. artari. au colectat peste 160 metri cubi (aproape 5 tone). acestia acuza firma de salubritate ca nu trec saptamani la rand prin cartier pentru a ridica gunoaiele. Mirosurile sunt greu de suportat. este departe de a a avea destinatia initiala.Pe langa problema colectarii apelor. • prezenta urmelor de ardere a deseurilor de orice fel. zona cartierului Plumbuita se confrunta si cu problema deseurilor menajere din preajma lacului. Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. Aceasta situatie este cu atat mai constrastanta cu cat. Locuitorii cartierului sunt depasiti de situatia aceasta si au apelat in mai multe randuri atat la autoritati cat si la mass-media in incercarea de a solutiona problema. In total. a carei imagine este completata de personaje care cer mai mult sau mai putin amenintator “da-mi o tigara” sau “n-ai cumva un leu?”. • lipsa contractelor de prestari servicii privind salubritatea. in cele doua etape ale programului au fost plantati circa 700 arbori – mesteceni. 88 . preferand astfel sa arunce gunoaiele menajere si nu numai. cei care isi doresc sa ajunga la manastire pentru a se reculeaga. program care s-a repetat in aceasta primavara. unul dintre locasurile de cult importante ale Bucurestiului. menajere. Parcul Plumbuita a fost amenajat ca zona de agrement in anul 1977 si includea terenuri de joaca pentru copii si chiar o fantana in mijlocul lacului. Acest proiect a contribuit astfel la suplimentarea zonei verzi. in toamna anului trecut s-a desfasurat si o campanie de plantare de arbori. care oricum la nivelul Bucurestiului se afla in numar redus comparativ cu nevoile numarului populatiei. in zona mentionata au fost identificate urmatoarele nereguli: • depozitari de deseuri din constructii rezultate in urma interventiilor asupra unor constructii ce au fost amplasate anterior. Voluntarii care s-au ocupat de ecologizarea lacului Plumbuita in cadrul unei actiuni de salubrizare organizate de Administratia Nationala Apele Romane la inceputul lunii iunie a acestui an. sunt envoiti sa traverseze zona descrisa mai sus. In prezent. Pe de alta parte.

importante si atractive pentru Regiunea BucurestiIlfov. zona prezinta diferite puncte de atractie. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita . • Mănăstirea Plumbuita (figura 3). fapt care nu permite care ar putea fi transformat intr-un spatiu evacuarea apelor menajere si pluviale in sens cultural si de agrement gravitational .Infractionalitate Plumbuita si Colentina) .Programe de ecologizare si salubrizare a . Pentru a rezuma prezenta analiza ce face referire la aspectele de mediu ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Investitii pentru retele de apa si canalizare .Dezvoltarea de proiecte rezidentiale in .Pozitionarea pe raul Colentina. care vor schimba imaginea curateniei in zona cartierului . Asa cum se observa pe harta de alaturi.Calitatea apei din lacul Plumbuita foarte scazuta .Nivel de trai scazut (7 milioane RON in 2006 pentru zona . • „Palatul Ghika Tei” (figura 5).Inexistenta unui loc special pentru colectarea aparatelor electrice si electrocasnice 2.Dezinteresul locuitorilor din zona pentru mentinerea zona.Multe familii nu au contracte cu firmele de salubrizare .Absenta de cos de gunoi pe malul lacului . . • Monumentul Eroilor 1916-1918 (figura 2).Absenta de minim doi statie de pompare apelor menajere zonei lacului si pluviale (costuri mari de executare si grad de .Depozitarea deseurilor menajere.Dezvoltarea de programe de plantare de amortizare este de minim 10 ani) arbori pentru suplimentarea zonei verzi . asa cum ar fi: • Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1).5. din constructii si a deja existente aparatelor electrocasnice pe malurile lacului .Consumul de droguri in parc si in zona manastirii Oportunitati Amenintari . de interes cultural.Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare.Steaua Rosie – Petricani In cartierul Plumbuita sunt mai multe locatii istorice si monumentale.Lipsa retelelor de canalizare pe majoritatea dintre strazi din Petricani – Steua Rosie – Petricani . datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb. adaugam in continuare o analiza Swot sectoriala.3. Numele de Plumbuita ia fost dat de localnici. 89 .Prezenta parcului si a lacului Plumbuita. Puncte tari Puncte slabe .

Exista si o sala muzeu unde sunt expuse obiecte ce reflecta istoria acestui monument (dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. in stil diferit de cel traditional (1833).editura Sport. ca resedinta de vara. cu motive romantice. construit fiind in 1822. asupra carora ne oprim pentru o descriere detaliata si pentru o prezentare a potentialului artistic foarte mare. pe fundatiile unor case mai vechi. ridicată de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica în anul 1822. precum si saloanele care mantin denumirile fostelor lor destinatii: sala de receptie. in anul 1822. Petricani si lac prezinta mai multe puncte de interes istoric. Elena Roşca şi Dan Broscăuţeanu. palatul este restaurat de Sorin Ilfoveanu. a italianului Giacometti. de domnitorul Grugore al IV-lea Ghica (1822-1828) A fost restaurat si transformat in restaurant de epoca (Restaurantul Tei).Cum se poate observa si in fotografia satelitara prezentata mai jos. Se remarca holul de primire a carui bolta pastreaza pictura initiala. salonul vanatorec. cabinetul de lucru. este o construcţie în stil neoclasic. „Palatul Ghika Tei” (figura 5). Palatul Ghica-Tei este cel mai reprezentativ monument de arhitectura neoclasica italiana din oras. 9 8 90 . Biserica Ghica-Tei a fost paraclis al palatului. Graur Florescu . zona cuprinsa intre Sos. Palatul Ghica a fost construit in stil neoclasic. ce foloseste vara terasa dinspre lac cu 450 de locuri la mese. salonul Ludovic si sala tronului9. care mărgineşte latura sudică a lacului. În anul 1978. pe locul vechii case părinteşti a banului Dumitrache Ghica8.Turism 1983).

Ed. Acest prim ctitor al manastirii era fiul lui Mircea Ciobanul. Realizata in 1883 de mesterul Iosif Weltz. Mănăstirea Plumbuita (figura 3). ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tânăr(1559-1568). în curtea Bisericii "Înălţarea Domnului" . Doamna Ghica nr. Paideia . ridicată de Matei Basarab în 1647. Astfel în 1595 a suferit urmarile invaziei turcesti condusa de Sinan Pasa iar în 1632. în apropierea ei s-a dus cunoscuta lupta dintre 91 . XVIII – XIX. Opera lui a fost terminata de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si Mihnea Turcitul (1577-1583.Doamna Ghica. pictata de pictorul italian Giacometti (Bucuresti in date si intamplari Radu Olteanu . asezamântul monahal a fost numit de populatie „Plumbuita".Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1): o biserică ortodoxă din Bucureşti (Str. Fosta Capela a Palatului Domnesc al Printului Grigore Ghica. 1585-1591). în incinta căreia se află şi Casa domnească. sec. Fiind acoperit cu tabla de plumb. sector 2). care dateaza de la mijl.2002). In apropierea structurii se gaseste si Monumentul funerar Grigore Ghica (Str. Doamna Ghica 3 sector 2). la 25 octombrie.3. zidita în anul 1833. Ca toate constructiile de acest fel si manastirea Plumbuita a avut multe de îndurat.

aceasta fiind prima carte tiparita la Bucuresti. biserica mănăstirii. Casa Domneasca are arcade pe masive de zidarie la parter si arcade mai numeroase. Casa Domnească: aici este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă. În ultimul sfert al veacului al XVI-lea a functionat aici o tipografie. fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectura civila anterioara secolului al XIX-lea care se pastreaza in Bucuresti. În interiorul bisericii se află moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfinţilor Mucenici Gheorghe. Mai detinem o icoana a Sfantului Nicolae de secol XVIII. sprijinite pe coloane cilindrice. Radu. Biserica manastirii prezinta atat caractere arhitecturale tipic muntenesti. În cadrul mănăstirii funcţionează atelierele Secţiei de Pictură. de tâmplărie mecanică şi manuală. cu turla pe naos. unde. 3. construind si un rând de case domnesti. inclusiv o secţie de turnat clopote. Dupa câstigarea luptei. mănăstirea dispunea de ateliere de sculptură. care evidentiaza influenta arhitecturii moldovenesti. chiliile. fiul lui Constantin Ilias. In interior se afla moaste ale Sfantului Ierarh Nicolae si ale Sfintilor Mucenici Gheorghe. unele vechi de 500 de ani. de aproape un metru. (Cel mai mare clopot turnat la Mănăstirea Plumbuita are 1200 de kg şi este în funcţiune la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti). la etaj. de preparat tămaie şi ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal. Biblioteca mănăstirii. cunoscut muzeu de carte veche. Între 1933-1940 manastirea a fost supusa unor restaurari serioase conduse de Comisia Monumentelor Istorice. Matei Basarab a refacut. precum şi picturi murale originale. 4. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: 1. Pantelimon si Ioan cel Nou de la Suceava. cladirea manastirii. 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către stareţul Simeon Tatu). care este facatoare de minuni. 92 . sprijinit de moldoveni si de tatari. printre altele a fost scos în 1582 un „Tetraevanghel".Matei Basarab si rivalul sau la domnie. de plan triconc. Are ziduri foarte groase. 2. turnul clopotniţă. Tabloul votiv al bisericii ii infatiseaza pe voievodul-ctitor Matei Basarab si pe Elena Doamna. cat si ancadramente de tip gotic la ferestre. în 1647. Restaurare şi Patrimoniu din cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti. cuprinde titluri valoroase. Pantelimon şi Ioan cel Nou de la Suceava. Până recent. Manastirea a suferit mult si în urma cutremurelor din 1802 si 1838 iar apoi a fost transformata în închisoare pentru revolutionarii de la 1848.

si anume biserica din Strada Doamna Ghica. trebuie amintita prezenta tunelului subteran de sub Lacul Colentina. biserica mănăstirii este restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. mănăstirea este supusă unei renovări ample. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea şi clopotniţa. În prezent. Plumbuita decade şi ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina. stareţ fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. În anii 1954-1955. mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. mareşalul Ion Antonescu începe o acţiune de restaurare. fiind transformată în biserică de mir. Mentionam mai apoi faptul ca in cadrul perimetrului cartierului care constituie zona de studiu este prezenta si una dintre cele mai importante biserici ortodoxe din zona cartierului Colentina. bazate mai mult sau mai putin pe date istorice. 93 . Harta satelitara atasata prezinta foarte bine localizarea si structura in cadrul ariei de studiu. Cum originea acestei constructii (ca de altfel nici a celorlalte refugii si tuneluri care creeza o adevarat retea in subteranele Bucurestiului) nu este foarte clara. la intersectia cu Sos. Este târnosită pe 24 iunie 1958. toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. Biserica este avariată grav de cutremurul din 1942. Mănăstirea este părăsită. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popeşti-Leordeni. iar locul său de veci să fie în acest lăcaş. Printre altele. Colentina. în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. Muzeul din Casa Domnească este închis pentru lucrări de restaurare. În 1940. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor şi rezultatul celui de Al Doilea Război Mondial nu au permis finalizarea acestui proiect.Începând cu secolul al XIX-lea. s-au format mai multe legende cu privire la momentul aparitiei si la functionalitatea acesteia. dorind ca Plumbuita să devină Panteonul Naţional al eroilor căzuţi în războiul pentru reîntregirea neamului.

care se poate observa atat din Parcul Plumbuita cat si din zona strazii Ricinului. trece pe sub lacul Colentina si ajunge in zona Manastirii. tunelul din nordul Bucurestiului. Ca si dimensioni. are mai mult de 1 km lungime. trebuie amintita construirea recenta a fantanii arteziene de pe lacul Plumbuita. a fost descoperit in jurul anului 1948. La momentul descoperirii. Se crede ca acest tunel de refugiu a aparut in secolul al XIX-lea. plina de moloz. care leaga pivnita Palatului Ghica de Manastirea Plumbuita. 94 .Astfel. Pe langa punctele de interes istoric. Dupa sapaturi s-a observat ca tunelul incepe in pivnitele Palatului cu o portiune verticala prevazuta cu o scara de lemn care coboara zeci de metri sub pamant. totul se prezenta ca o zidarie patrata.

ca urmare a scaderii puterii de cumparare in aceasta perioada .prezenta a 1. beneficiind de servicii in imediata apropiere. dezvoltatorii care au demarat proiecte in acest cartier au mizat pe avantajul de a construi ansambluri rezidentiale cu vedere spre lacul si parcul Plumbuita.6.interes scazut pentru introducerea de noi tehnologii Oportunitati .lipsa unor artere principale si usor de parcurs in cadrul cartierului . In ciuda aspectului saracacios si a locuintelor individuale modeste care caracterizeaza mare parte din zona de studiu.prezenta a trei artere de circulatie importante: Sos.pozitie periferica in raport cu centrul orasului . Proiectul consta in construirea a 156 de apartamente in strada Fabrica de Gheata.3. specializate in sectorul tertiar Puncte slabe . Principalul proiect care se realizeaza in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este ansamblul imobiliar Cooper Beach.nivel de trai scazut .500.predominarea societatilor de mici dimensiuni.dificultati in gasirea de personal cu o inalta calificare . Investitii imobiliare Zona Plumbuita a cartierului Colentina a intrat in ultimii ani in atentia investitorilor imobiliari. Denumit "Blue Tower".predominarea sectorului secundar in zona din jurul lacului. ansamblul imobiliar din Plumbuita este proiectat sa ofere un mix de apartamente.suprafete extinse necultivate si abandonate . imbina suprafetele mai mici ale apartamentelor vechi cu design si facilitati moderne.adancirea echilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta . de la garsoniere pana la penthouse-uri.nivel scazut al productivitatii (low tech) .fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata . Analiza SWOT a situatiei economice Puncte tari . lucrarile de constructie incepute in anul 2007 ar trebui finalizate in cursul acestui an. prin faptul ca este o zona accesibila atat din centrul orasului cat si venind din afara si este situata intr-o zona populata. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2. D-na Ghica.piata de consum tot mai scazuta.investitii private pentru construirea de spatii rezidentiale . Noile complexe ce se construiesc incearca sa vina in intampinarea clasei de populatie cu venituri medii.zona accesibila din centru .cresterea ratei somajului in aceasta perioada de criza .2.lipsa unor cai de comunicatie fluviala .1.reamenajarea spatiilor verzi abandonate si transformarea lor in spatii urbane sau productive .15 societati a caror cifra de afaceri depaseste 4. Colentina.79% dintre activitatile productive sunt concentrate in lungul celor trei artere.poluarea apelor lacului . Petricani . In acest scop. punand la dispozitia cumparatorilor tot confortul necesar.potential turistic cultural-artistic prin prezenta manastirii .4. cu prezenta intreprinderilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Amenintari . pozitia geografica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani constituie ea insasi un avantaj. Conform programului.investitii care sa urmareasca construirea unei statii de epurare a apelor 2. al carui dezvoltator anunta in 2007 valoarea totala a proiectului la circa 30 milioane de euro.775 societati economice . In plus.4. Cladirea are 16 etaje si este costruita 95 .lipsa retelei de canalizare si a unei statii de epurare .000 RON/an . cu dificultati in infruntarea crizei economice .prezenta numeroasa a societatilor cu o cifra de afaceri foarte scazuta .

ce va cuprinde 250 de magazine. In ceea ce priveste blocurile construite in perioada comunista. exista unele structuri care se evidentiaza. Modalitatea standard de plata cel mai des promovata este 25% avans şi 75% la receptie. In primul rand din cauza lipsei utilitatilor precum apa si canalizare. drumurile neasfaltate facand dificil accesul masinilor de tonaj mare care ar trebui sa faca aprovizionarea agentilor economici. apartamentele cu doua camere 79 mp. zona nu a atras atentia investitorilor economici. Suprafetele acestor tipuri de apartamente sunt cuprinse intre 30 mp in cazul garsonierelor si 90 mp la apartamentele de patru camere. chiar in apropierea lacului. cele cu 4 camere 170 mp. Tot pe malul lacului. Cu toate acestea. urmand sa cuprinda spatii verzi.pe un teren de 5. care a dus la stagnarea multor investitii. 10 sali de cinema si 2000 de locuri de parcare. De-a lungul strazii Petricani. o investitie recenta ce se desfasoara pe o suprafata de 4. daca ne gandim ca sunt in curs de desfasurare proiecte pentru extinderea retelelor de utilitati sau de construire a complexelor rezidentiale mai sus amintite. La sfarsitul anului 2008. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.000 mq (imaginea de mai jos. Proiectul este unul complex. mai ales in cazul micilor intreprinzatori. Prin interventii de reamenajare a spatiului ar permite extinderea zonelor verzi (cums e poate vedea in harta din stanga jos).500 mp. Ca si suprafete.200 euro pe mp. absolut necesare in desfasurarea oricarei activitati economice.650 euro. avand un total de 4000 de apartamente. Acest nou proiect ar urma sa se numeasca Planorama II si conform planurilor proiectului va cuprinde 12 blocuri a cate 16 etaje. in imediata apropiere a lacului. La sfarsitul anului 2008 mai erau disponibile 25 de apartamente din totalul de 156. in timp ce penthouseurile ajung pana la 200 mp. lucrurile se pot schimba in bine pentru cartierul din imprejurul Lacului Plumbuita. numit Galleria Bucharest. Un alt proiect planuit pentru a fi dezvoltat in zona lacului Plumbuita apartine investitorilor israeliani care detin si complexul Planorama. se afla Academia de paintball. complet abandonata.500 euro. cele cu 3 camere 120 mp. ceea ce cu siguranta va contribui la schimbarea imaginii zonei. piscina si parcari. anume situatia economica globala. 96 . influentand procesul de regenerare urbana a cartierului. labirinte si constructii din lemn. costul pe mp intr-un astfel de apartament era in jur de 1. De mentionat insa un alt factor. dreapta). in aceeasi zona a lacului Plumbuita este proiectata si constructia unui centru comercial. mai apoi din cauza starii proaste a majoritatii strazilor. Preturile de vanzare pornesc de la 1. Garsonierele au o suprafata medie de 45 mp. Preturile de vanzare pe metru patrat variaza intre 1. gradinita. Din pacate. Pe langa proiectele imobiliare. cat si celor care au familii. apartamentele din proiectul Blue Tower corespund atat cerintelor celor care locuiesc singuri. cluburi si restaurante.350 si 1. sub aspectul profilului economic-comercial si rezidential. Suprafetele apartamentelor variaza intre 50 mp si 300 mp.4. dar dezvoltatorii ofera si alte variante. Academia functioneaza in prezent si este dotata cu diferite trasee. 2. cele mai multe dintre ele au fost costruite inainte de 1977.2 Alte investitii economice In cadrul perimetrului analizat. Pe malul lacului Plumbuita se afla o fosta fabrica de caramida.

in zona Strazii Gherghitei. Gherghitei si lacul Plumbuita. si va fi finalizata la jumatatea anului 2009. Pretul locuintelor variaza intre 1. finantarea fiind asigurata in proportie de 48% de la Alpha Bank Romania si restul din sursele proprii ale companiei.580 de euro pe metru patrat. realizat de societatea Cooper Beach. se desfasoara o zona folosita ca parcare / service auto de catre Univers Company. Dezvoltatorul imobiliar Copper Beech a lansat proiectul Blue Tower in valoare de 30 de milioane de euro. in cartierul Fabrica de Gheata. Totalul de apartamente ajunge la 156. a carei constructie a inceput in august 2007. constructia a ajuns la cel de-al 13-lea etaj.In lungul malului lacului Plumbuita. Fabrica de Gheata. una dintre companiile renumite in acest spatiu (imaginea din stanga jos). In prezent. Intre Str. folosit pentru schimb de marfuri si depozit. 95% dintre apartamente avind vedere catre lacul Plumbuita si parcul din apropiere. Complexul va include si spatii de parcare. Cladirea Blue Tower are 16 etaje si este construita pe un teren cu o suprafata de 5. Apartamentele vor avea finisari de lux. ferestre. Blue Tower este o constructie de 16 etaje. Pentru moment. Investitia atrasa de acest ansamblu se ridica la circa 30 milioane de euro. urmand a fi cedat mai apoi companiei care a realizat investitia. pe o zona extinsa au fost costruite mai multe hale industriale. proeictul este administrat de Grupul FDP. pe o suprafata de 5. garsoniere si penthouse-uri.500 de metri patrati.400 si 1. Pe str. este sediul central si productiv al Supercom. oferind si garaje la preturi de 12. in zona Colentina din Bucuresti. Cooper Beach.500 mp se desfasoara santierul proiectului rezidential Blue Tower. Copper 97 . constind intr-un mix de 156 de apartamente. Cladirea dispune de locuri de parcare subterana si supraterana. balcoane private si centrala de incalzire.000 de euro. Acest spatiu.in apropiere de lac.

Potrivit dezvoltatorilor EuroHabitat. Proiectul. un club cu baruri. Petricani. aceste noi orăşele pot deveni realitate. însă. a spus Zemer-Tov. Publicul tinta al primului proiect al dezvoltatorului complexului rezidential sunt persoanele de peste 25 de ani. 10 98 .200 euro / mp. Complexul va cuprinde 144 de apartamente costruite pe 15 etaje si va beneficia de parcari Proiectul este subterane10. dată fiind şi cererea foarte mare pentru locuinţele noi. condus de compania spaniola CP Grupo11 si realizat de Terratest Geotehnic. care va fi numit Planorama II şi a cărui valoare va depăşi 600 de milioane de euro. proiect care era deja inceput din luna august a anului 2007. La o primă vedere. Conform ultimelor informaţii. proiectul se remarcă prin existenţa unor suprafeţe importante de spaţii verzi12. mai ales. Un alt santier din zona lacului Plumbuita este cel din Sos. cu o valoare a investitiei de 210 milioane euro. asigurati atat din surse personale. intre doua si 16 etaje. Desi proiectul a fost oprit de criza economica si amanat. Deocamdată. Dar în cazul în care dezvoltatorii au experienţă în crearea unor comunităţi de mari dimensiuni şi sunt susţinuti de o bancă puternică pe piaţa locală. din cartierul bucureştean Colentina. Grupul de investitori israelieni care deţin ansamblul Planorama din Bucureşti ar fi trebuit sa inceapa in iulie 2009 lucrările de construcţie a unui cartier rezidenţial în zona Lacului Plumbuita. cu un venit mediu spre ridicat (1. trebuie mentionat ca: “vor fi 12 blocuri a câte 16 etaje fiecare. iar momentan suntem in faza de selectie a constructorului. Creditul a fost accesat pentru dezvoltarea proiectului Blue Tower din zona Plumbuita. daca perioada de criza va permite acest lucru.700 de apartamente noi si 20. impreuna cu arhitectul local All Plan Construction. Proiectantii proiectului sunt firma austriaca Baumschlager & Eberle. Acesta as trebui cuprinde un ansamblu de blocuri cu un regim maxim de înălţime de P+45E. totalizând 6. Un alt mare proiect despre care s-a vorbit foarte mult în ultimi ani de zile este parcul rezidenţial Manhattan-ul Bucureştean din Şos. Complexul va include şi două nivele subterane de parcări. totalizând circa 4. care a amanat din cauza crizei majoritatea proiectelor rezidentiale planificate. dar si prin credite bancare). unde se va construi proeictul Lakeland Residence. amplasat langa lacul Plumbuita. De altfel. Lucrarile de constructie vor incepe in 2009 si se vor incheia in 2011. proiectul aşteaptă aprobarea PUZului de către municipalitate. 11 Dezvoltatorul imobiliar spaniol CP Grupo are un buget de investitii imobiliare de 100 mil. iar în mijlocul complexului va exista un parc cu o suprafaţă de 7. Proiectul va include şi o grădiniţă. discotecă şi restaurante. peste aceste proiecte s-a lăsat liniştea. piscină şi un centru de tratament şi înfrumuseţare. lansarea şi. iar preţurile de vânzare vor porni de la 1. 12 'Pe malul lacului va fi o alee încadrată de copaci. va fi derulat pe un teren de nouă hectare.800 de apartamente. Suprafeţele apartamentelor vor varia între 50 de mp şi 300 de mp.Beech. Sigma Proiect Development pregateste demararea lucrarilor pentru un nou ansamblu rezidential cu 1. Colentina.000 de metri patrati de spatii comerciale (14 cladiri. va renegocia in urmatoarele doua luni termenii contractului de credit in valoare de circa 15 milioane de euro cu Alpha Bank. şansele de finalizare a unor proiecte de asemenea anvergură par destul de slabe.000 de apartamente.500 euro). euro pe piata romaneasca pe termen mediu. finalizarea unui astfel de proiect implică multe riscuri şi necesită calcule financiare elaborate.000 de mp'.

06 03.00 250. Şipca nr.00 20..688.641. .07 20.400. extindere parter locuinţă S+P+3E+M şi ref.815.810.09 10.09 14.00 610.07 02.02.00 166.et.070.340.în leg. Paroşeni nr.00 831.07.comp. 32 str. Petricani nr.07 24. Şipca nr..01.locuinţă S+P+1E împrejmuire locuinţă Sp+P+2E+M locuinţă P+1Em locuinţă P+1E locuinţă P+1E+M locuinţă P+1E consolid.10. I.00 412.08.08 13.440.03. Beiu Constantin nr.împrejmuire desfiinţare anexe desfiinţare intr.00 4. Ds+P+2-3E consolid. 6 şos. . 6 D str.02.000.00 1.07. 4 str. 14 str. 10 str.07 21.06 13.438.03. vom face referire la lista autorizatiilor de construire eliberate in perioada 2006 – aprilie 2009 in zona Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita. . Paroşeni nr.03. Şipca nr. Petricani nr.000. Petricani nr. schimb.în leg.10.locuinţă P+1E Strada şos. Ferestrei nr..00 25.00 922.704.08 15.000.07 13. 46 D şos.096.08 19.794.495. 21 C str.100.09.Pentru a prezenta mai bine investiţiile private cele mai importante din zonă.000.708.00 214.990.11.cu 2 etaje .09 30.00 50.40 23.726. Autorizare de costruire 708/90 P/ 31360/37232 1082/128 P/ 47897 1160/134 P/ 55719 661/71 P/ 32005 1351/145 P/ 61903 115/24 P/ 6036 1240/148 P/ 67338 220/31 P/ 19707 321/38 P/27764 701/62 S/ 34902 702/63 S/ 34901 1057/100 S/ 46113 1334/124 S/ 58729 152/16 S/ 10639 120/10 S/ 10533 226/19 S/ 10539/17302 1446/135 S/ 72232/80475 947/14 N/ 47528 158/2 N/ 14290 1483/162 M/ 62130 46/2 M/ 1937 766/50 B/ 35648 1660/111 B/ 92399 1228/56 F/ 58332 44/4 F/ 1031 231/10 F/ 12798 482/68 P/ 25207 1327/158 P/ 57145/58859 45/11 P/ 398 239/30 P/ 14892 Tipologia locuinţă D+P+2E consolid.07.096. Petricani nr.06 13. Neagota nr.07 02.00 973. Paroşeni nr.00 550.04. .300.12 858. Ferestrei nr.641.extind.00 245. Beiu Constantin nr.764.509.315.09. 20 str.11. Şipca nr. Şipca nr. 22 str.000.06 24. Şipca nr. 14 str.000.00 1.10.cu un nivel modif.35 5.024.int. 6 A str.03.258.729. Petricani nr.00 123.P+2E RK. Şipca nr. supraetj. supraetj.00 194.00 50. 1 str. 45 (fost 41-49. 6 str.07 26.839.00 794.00 1.00 961.02.50 18.06 1.00 1.06 24.06 07.modif.extind.00 940. Petricani nr. Măgura Văii nr. 34 str. 11 str.00 1.00 219.00 122.06 15.04.000.08 11.06. 38 A str.074.02.30 292.09 16.119.11.00 1.magazie parter locuinţă P+1E locuinţă P+1E intr.00 194. 12 str. intr.06 14.. 24 B str.în leg. 34 şos.formă acoperiş. Măgura Văii nr.70 277.52 99 . 19 str.. 43 str.11.08 06. II la AC 90"P"/2006 amplasare staţie GSM mansardare amplasare pilonet pt..02.00 158. Ferestrei nr. 4 str..00 123.09 07.00 400.464..00 Data 07.388.910.00 200.00 610.07 14.00 263.remod.062. Petricani nr.06 19. Şipca nr.00 192.20 188. Paroşeni nr.00 184.00 2.06.00 358.00 1.00 7. 2 str. antenă GSM consolid. Neagota nr. 49 str. Petricani nr.320.00 2.06 07.supraet j.învelit.423.extind.06 30. lot 2) str.00 110.în leg.00 19.08 04.07.00 1.290.00 10.65 151.724.07 14.locuinţă P+1E locuinţă P+1E+Emansardat extindere anexă locuinţă P+1E şi împrejmuire locuinţă P+2E locuinţă P+1E+pod circulabil intr.00 1.01.12. 14 A str. 65 Cheltuieli (RON) 581. 6 şos. 6 str.09. Petricani nr.00 7.0 12.

07 04.07. 26 str.06 20.06 02. Steaua Roşie nr.00 100 .08 10.07. 27 str.373.768. extindere.00 1. Steaua Roşie nr.08 17.. 1 şi 2 str.control-pază consolid.00 1.007.18 580. Brâna nr. 53 str.750. 12 B str.692/73 P/ 39289 1406/152 P/ 66113 1474/160 P/ 71091 1595/170 P/ 77405 1681/182 P/ 82307 1284/156 P/ 66669 1363/85 T/ 64985 889/63 T/ 45270 742/22 G/ 36081 1534/60 G/ 85264 122/3 G/ 7973 183/9 G/ 17012 626/81 C/ 27909 1021/48 L/ 35287/42722 797/41 L/ 47132 734/48 B/ 36153 1000/21 O/ 41851/45894 719/33 F/ 38401 358/30 S/ 7114/19830 902/81 S/ 39482/43053 136/13 S/ 6362 1549/152 S/ 74657 1629/159 S/ 78052 49/5 S/ 5864 586/62 P/ 30539 1373/130 P/ 60728 1377/132 P/ 54146 1400/150 M/ 66431 113/23 P/ 74441/9631 333/50 P/ 18476 108/9 T/ 41687/7049 408/35 T/ 27597 consolidare.08.865.07 25.50 2.00 15.05. Paroşeni nr.02.03...77 1.00 202. Plumbuita nr.06 20.00 1.00 69.80 467.360.07 14.08 02..45 575.07 02.remod.02.06 150.00 ? 543.03 1.11.. .în leg.locuinţă P+1E consolid. 25 str. 65 str. 67 str.06 19.857. Folclorului nr. Pietrişului nr.000.00 Scutit 471.60 760.00 25.00 22.465.00 5. etajare consolid..126.04. Tămâioarei nr.07 22.00 79. Paroşeni nr. mansardare birouri intr. Ţiglelor nr.051.065.în leg. Logofătul Cârstea nr.06 19. supraetajare locuinţă S+P+1E locuinţă locuinţă regim de urgenţă str. Steaua Roşie nr.00 192. 1 str.613.228.00 93.08 13.07 10. 9 intr.300. 5 str. Plumbuita nr. 5 str. . extindere locuinţă P+2E cf. Paroşeni nr. 12 str. Steaua Roşie nr.498.12.00 5. 23-25 str.08.00 2.remod.reconf.02. etajare împrejmuire locuinţă P+1E+M intr.001.00 412. 26 str.496. Gimalău nr.357.86 193. 65 str.278.07 14..000. 26 str.00 1.00 1.00 1. extindere cu P+Em locuinţă P+1E şi gard intr. extind.09 10. Plumbuita nr. Ţiglelor nr. Gimalău nr.05. 113 552. 26 str.07 17.06 08.58 153.41 1.500.11..50 113.10.00 215. 35 str.00 530.00 1.06.47 50. Plumbuita nr.47 scutit 151.750.00 2.160. Steaua Roşie nr.07 10.11.06 30.extindere modificare construcţie autoriz. 63 str.10.06 01. 30-32 str.extindere. 10 intr.07 25.10.00 1.07.PUD consolidare.060.supraetj locuinţă P+1E locuinţă P+2E împrejmuire locuinţă P+1E şi gard extindere P+1E locuinţă P+1E consolidare.12. supraetajare locuinţă S+P+1E cu sp.50 212.104.09 25.948.00 3.00 34. Paroşeni nr.650.00 404. cu 2 etaje locuinţă P+1E+M extindere cu S+P+1E+2E consolid.00 56.06 10. Paroşeni nr.00 1. Gimalău nr.02.07.09 06. 101 str.09. 27 str.supraetj.018.062.29 116.420.05.724.625.02.în leg.256.07 04. Steaua Roşie nr. Plumbuita nr. Tămâioarei nr.extindere. 49 str.535.580.000. 47 str.033. comercial consolid. extindere.00 scutit 225. mansardare construcţie lemn .076. 12-14 str.12..09. . supraetajare reamenajare locuri joacă consolid.00 565.773.620. Plumbuita nr.549.80 115.06 03.50 53. 43 B str. Logofătul Cârstea nr. Logofăt Cârstea nr.00 347. Gimalău nr.00 scutit 495.08 27.07 27.605.10..122.101.140. 103 str.00 354.00 201.00 380. Olanelor nr.06. 99 str.80 753.07. 27 str.09 19.00 280.07 28.000.11.270.

2008 22 CA 6/1 din 2001 135 CA 13/1 din 2003 234 CA 19/6 din 2003 66 CA 5/1 din 2004 112 CA 7/36 din 2004 163 CA 11/5 din 2004 Tipologia de cerere Imobil de locuinţe colective . Tămâioarei nr.000.consolid. 5.55 206.în leg.09 991.06 06.în leg. . Ricinului nr.201. Tămâioarei nr.386.00 149. civic Str. Elevatorului nr.în leg.03. Ricinului nr.07.868.06 20.00 109. lot 2 Str. Logofat Cârstea Str. Petricani nr.cfPUD consolidare.00 175. Tămâioarei nr.00 1.00 248.03.P+1E Complex locuinţe ANL Ansamblu de locuinţe .00 10.07 09. Fabrica de Gheaţă nr. Ricinului nr.00 500. 8A-10 str. extindere cu un corp P+1E cf. 12 A str. destin.325. colţ cu str.10.00 28.311. Ricinului nr. 43 B str.07. amenajări intr. Aristotel nr.202.06.06.08.06 08.01. mansardare intr. Linotipului 166.500.56 685. Petricani nr.02.00 908. fosă septică şi puţ apă menajeră str. 9 str.00 18.00 1.08. Tămâioarei nr.12. 30 B str. 116 B str. Ricinului nr.294.30 2.06. 64 str.S+P+16E Imobil de locuinţe colective . Tămâioarei nr. 82 A str.3 x P+4E Complex multifuncţional Spălătorie auto şi birouri . Ion Porumbăceanu nr.654. Culmea Făgăraşului nr.schimb.84 1.08 23.4S+P+10E+12E+14Er Locuinta unifamiliala .08 24.P+M Extindere locuinta .00 2. . Petricani nr. 46B Avis 80 CA 9/23 din 2007 122 CA 12/28 din 2007 93 CA 10/21 din 27.000. S+P+1E+2Eretras.09 17.09 13.834. Fabrica de Gheaţă nr.00 100.06 15. 102 str.00 830. Petricani nr.în leg.703.01.10.00 137. Ricinului nr. 4 str.06.06 08. 30 B str.06 08. şi gard locuinţă P+1E locuinţă P+1E consolidare.00 25.09 03.07 09.P+1E şi P+1E+M locuinţă P+1E+M şi ref.07. Ferestrei nr.802. 9A Str..424. Tămâioarei nr.967. 24 str.20 1. Tămâioarei nr.40 15.06 14.00 750.00 1.731. extind. 6 str.00 188.00 235. 1.841/57 T/ 26405/34006/40593 1496/93 T/ 71766/72681 953/66 T/ 46403 1095/79 T/ 50499 1269/68 T/ 53888 896/43 T/ 30570 1506/74 T/ 82504 18/3 T/ 2617 111/9 T/ 7901 25/3 R/ 72614 510/32 R/ 26808 577/36 R/ 24079 722/40 R/ 34891 915/47 R/ 44370 1299/42 R/ 58025 513/27 R/ 34920 740/31 R/ 46356 149/7 A/ 9916 1268/167 C/ 56897 1191/124 P/ 55648 3/1 G/ 94638 236/6 E/ 11228 locuinţă P+1E intr. Ferestrei nr.extind.P+1E Locuinta . Petricani nr.09. .00 100.00 175. împrejm.00 664.. 32 Str. 24 str.P+2E Locuinţă .02.locuinţă amenajare garaj 2 imobile . 43 B str.75 165. 26 str. supraetj.11. 11A Str.000. 11 Str.372. Tămâioarei nr.940.000.05.08 12.589. vom ataşa evidenţa autorizaţiilor PUD care s-au cerut la Directia Investitii din PS2. Petricani nr.etajare consolidare.10.000.886. 19 Str. cu un corp P+1Em locuinţă P+1E.778.09 13.09. Ferestrei nr.44 650. 14 str. 1.împrejmuire loc. extindere. 6 str. Strada si nr.07 05.000.00 175. Ricinului nr. înafară de cazul în care este cerut planul urbanistic de dezvoltare punctuală.036.Ds+P+2E+M 101 . Tămâioarei nr. lot 2 Str.01. Ghimbav nr.2004 5 CA 1/6 din 17.PUD locuinţă Sp+P+1E+2Em locuinţă P+1E împrejmuire locuinţă P+1E garaj locuinţă P+1E+pod intr.00 6. 30 B str.60 78.50 363.08 187.07 04.47 342.00 1. 1 Str.00 3.820.00 121. 1. .034. lot 1 Str. împrejmuire .Ds+P+2E Imobile multifuncţionale .00 10. Orice autorizaţie e înregistrată după stradă şi numărul personal.08 19.00 825.861.2007 207 AC 12/6 din 22.00 Mai mult.02.07 15. 62A-64 str.06 10. 82 C str.2006 148 CA 10/7 din 28.P+1E+M Imobil de locuit .05. 14A Str. Ricinului nr.50 941..

Ricinului nr. 22 Str.P+1E Locuinţă . Petricani nr. Petricani nr. 48. 4-6 Str.S+P+3E+4Er Imobil multifuncţional . Sold. 70-72 Str. 6 Str. Petricani nr. parcela 72 Str. Ricinului nr. 7 Str. Ds+P+6E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe . Petricani nr.Ds+P+2E Extindere şi supraetajare imobil de locuit . 1 Str. 70-72 Str. 66B Str. Petricani nr.S+P+3E+4-5Er Imobil de locuinţe . 1.P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă . Plumbuita nr.P+1E Extindere imobil de locuit .Str. 1. Râul Colentina nr.P+1E 102 . Pascale Ştefan nr. 46B Str.6x3S+P+30E. 47 Str. M2b Str. 6 Str. 18 Str. Petricani nr. 3 Str.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . 99 Str. 36 Str. Paroşeni nr.P+1E Extindere şi supraetajare imobil de locuit .2 Str. 20 Str.Ds+P+2E.P+1E Imobil de locuit şi comerţ Extindere şi supraetajare locuinţă .S+P+2E+3Er Imobil de locuinţe .S+P+3E+6-7Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii .P+1E+M Extindere imobil de locuit .3S+P+12E Ansamblu imobile de birouri .P+M Imobil de locuit . Petricani nr. 29.3S+P+22E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . Plumbuita nr. 1.Ds+P+2E Locuinţă . Petricani nr.P+1E+M Extindere şi supraetajare imobil de locuit . 25 Str. Petricani nr. 63 Str. Gimalău nr. Paroşeni nr. Ricinului nr.P+1E+M Imobil multifuncţional . 5 Str. 9A Str. Petricani nr.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . subparcela 8.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Plumbuita nr.P+1E+M Locuinţă unifamilială . Petricani nr. Neagota nr. Petricani nr.5 Str.2S+P+10-14E Locuinţă . Petricani nr. Paroşeni nr.P+3E+M Imobil de locuit . 72 Str.P+2E+Em Imobil de locuit .P+1E Imobil de locuit .Sp+P+4E+5Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . 50. 128 -154.Sp+P+1E+M Locuinţă . CB3 Str. Petricani nr. Petricani nr. Paroşeni nr.P+1E Locuinţă unifamilială .P+1E Imobil de locuit . Petricani nr.P+1E Locuinţă .P+1E+M Imobil de locuit .P+1E Locuinţă . Ghimbav nr. 109-111 Str.P+1E+M Locuinţă unifamilială . Ivărului nr. Ion Porumbăceanu nr. 62 Str.P+1E+M Locuinţă .2S+P+10E Imobil de birouri . 40B Str. 128 -154. 1 Str.Ds+P+2E Locuinţă .P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . 34 Str. 9 Str. Neagota nr. 50A Str. M2a Str. Măgura Văii nr. Ion Porumbăceanu nr. 3 Str. Petricani nr. 52 Str. Pietrişului nr.S+P+2E+4Er Imobil de locuinţe . 30B Str. 12A Str.P+1E Imobil de locuit .20xDs+P+2E Imobil de locuit . 128 -154.P+1E+M Locuinţă . Ricinului nr. 49 Str. Gimalău nr. lot 1 Str. Gimalău nr. Folclorului nr. 2x3S+P+45E Imobil de locuinţe . 32 Str. 46D Str. 1. Ricinului nr. Ispir Petre nr. lot 2 323 CA 17/5 din 2005 381 CA 21/12 din 2005 84 CA 5/31 din 2006 269 CA 17/11 din 2006 359 CA 23/20 din 2006 21 CA 3/5 din 2007 62 CA 8/8 din 2007 205 CA 17/11 din 2007 355 CA 26/3 din 2007 160 CA 9/1 din 2008 223 CA 12/27 din 2008 270 CA 15/11 din 2008 320 CA 16/45 din 2008 374 CA 17/58 din 2008 403 CA 18/20 din 2008 410 CA 19/1 din 2008 406 CA 18/23 din 2008 418 CA 19/9 din 2008 150 CA 14/ 7 din 2003 220 CA 12/ 23 din 2008 365 CA 17/47 din 2008 205 CA 12/ 2 din 2005 335 CA 18/17 din 2005 225 CA 12/29 din 2008 60 CA 8/3 din 2007 259 CA 15/3 din 2004 54 CA 4/12 din 2008 278 CA 16/15 din 2004 133 CA 13/9 din 2007 11 CA 1/18 din 2006 99 CA 11/6 din 2007 103 CA 9/19 din 2009 299 CA 16/14 din 2008 341 CA 25/4 din 2007 129 CA 7/36 din 2006 166 CA 9/10din 2006 59 CA 8/2 din 2007 52 CA 7/8 din 2007 308 CA 16/23 din 2008 25 CA 2/17 din 2004 125 CA 8/17 din 2004 261 CA 15/6 din 2004 331 CA 18/11 din 2005 75 CA 5/17 din 2006 297 CA 19/15 din 2006 117 CA 7/22 din 2006 Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr. 26 Str.S+P+3E+M Imobil de locuinţe . lot 2 Str. lot 4. 1. Gimalău nr. 53 Str.

P+1E Locuinţă .P+2E+M Imobil de locuinţe .S+P+1E+M Imobil de locuit . 33B Str. Ţiglelor nr. 26 Str. 23% din cereri (19) au făcut referire la extinderea şi supraetajarea locuinţei. 121-123 Str.S+P+2E+M Locuinţă . se poate vedea evidenţa şi graficul referitoare la cererile de PUZ de strazi. 50 Str.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . 46A Str. 43B Str. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr.P+M Locuinţă . Str. 75A Str. S+P+5E+6Er Imobil de locuit . 20 Str. Tămâioarei nr.S+P+4E Imobil multifuncţional . 40 Str. 82A Str. Tămâioarei nr.P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă . 27. Tămâioarei nr. trebuie menţionat că mai mult de jumătate din cereri au făcut referire la locuinte individuale şi imobile de locuinte (aproximativ 59% din cereri).Ds+P+1E+M Locuinţă . 103 . Tămâioarei nr.S+P+2E+3Er. 27 Str. Steaua Roşie nr. Şipca nr.P+1E+M Imobil de locuinţe şi birouri . Au existat 6 cereri pentru complexuri rezidenţiale noi şi 5 cereri pentru imobile destinate să fie folosite ca birouri. 31 Str. Tamaioarei sunt străzile unde sunt concentrate majoritatea acestor cereri. Steaua Roşie nr.S+P+1E+M Imobil de locuit . 77 Str. Petricani şi Str. Tămâioarei nr. 29. 12 Str. 82 Str. 99 Str. Steaua Roşie nr. Tămâioarei nr. 20 Str. Şipca nr. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. Şipca nr.S+P+2E Locuinţă . Tămâioarei nr. 14 Str.P+1E+M Locuinţă . 74 Str.S+P+1E+M Locuinţă . 10 Str. Tămâioarei nr. Mai jos.P+1E Imobil de locuit .P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . 24 Str.Str. 14 Str.P+1E Extindere şi mansardare locuinţă .P+1E+M Extindere locuinţă .S+P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă .P+1E Locuinţă . Tămâioarei nr.Parter Imobil de locuit . Şipca nr. 43B Str. 51 Str. Şipca nr. 12B 104 CA 11/2 din 2003 180 CA 12/2 din 2004 309 CA 18/8 din 2004 368 CA 20/19 din 2005 292 CA 19/8 din 2006 291 CA 16/2 din 2008 223 CA 13/7 din 2005 238 CA 13/18 din 2006 332 CA 17/4 din 2008 44 CA 6/1 din 2002 65 CA 7/10 din 2003 115 CA 12/5 din 2003 282 CA 17/3 din 2004 92 CA 7/7 din 2005 248 CA 13/10 din 2005 377 CA 21/5 din 2005 312 CA 21/4 din 2006 29 CA 4/5 din 2007 197 CA 17/2 din 2007 409 CA 29/4 din 2007 34 CA 3/3 din 2008 101 CA 7/16 din 2008 334 CA 17/6 din 2008 370 CA 17/54 din 2008 245 CA 13/26 din 2006 40 CA 6/1 din 2007 Locuinţă . Tămâioarei nr.P+1Ep Locuinţă . Şipca nr. lot 2 Str.P+1E+M Locuinţă . 14. Tămâioarei nr.S+P+1E Locuinţă . Ţiglelor nr.P+1Ep+Mp Asa cu meste sublimiate in tabel prezentat pe dreapta.

Steaua Roşie 3 Str. Ferestrei 3 Str. agrement si transport public. Ispir Petre 1 Str. Ghimbav 1 Str. Telegondola va avea mai multe functiuni . Plumbuita. Un alt avantaj al acestui proiect este. Ion Porumbăceanu 2 Str. oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa. Tămâioarei 15 Str. ca asocierea nu are mari sanse sa fie aprobata in 2009. Surse din CGMB au precizat. Floreasca. Pascale Ştefan 1 Str. peste lacurile de pe raul Colentina si pana in zona Herastrau. Petricani 24 Str. Sold. dupa cum promit edilii. Traseul aerian pe care vor putea circula bucureştenii este de la Pavilionul H din parcul Herăstrău până la Cora în şoseaua Pantelimon. Tei. Telegondola dorita de edili sectoarelor 1 si 2 ar urma sa aiba mai multe functiuni . Neagota 2 Str. Fabrica de Gheaţă 2 Str. de agrement şi de transport prin realizarea telegondolei peste lacurile Colentina. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. Herăstrău.În proiect se prevede că vor fi montaţi stâlpi de susţinere a cablurilor din 700 în 700 de metri şi că vor fi prevăzute şase staţii. Logofat Cârstea 1 Str. amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei.turism.Strada / Nr. Ivărului 1 Str. Telegondola va rezolva doua probleme dintr-un foc: cea a traficului supra-aglomerat si va atrage turistii care vor sa se afle macar o data deasupra Bucurestiului. Folclorului 1 Str. Şipca 6 Str. Proiectul telegondolei doreste valorificarea potenţialului natural turistic. care vrea ca bucurestenii sa se poata deplasa. Avize de PUD care s-a cerut Str. in opinia edililor. Paroşeni 4 Str.turism. Râul Colentina 1 Str. asocierea avand insa nevoie si de acceptul Consiliul General al Muncipiului Bucuresti (CGMB). 104 . insa. Ricinului 5 Str. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. Neculai Ontanu. Plumbuita 3 Str. Pietrişului 1 Str. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru ca proiectul sa fie pus in practica. Ţiglelor 2 Consiliile locale ale sectoarelor 1 si 2 au aprobat hotarari prin care se asociaza pentru a construi o telegondola care va circula peste lacurile de pe raul Colentina din Capitala. Un alt avantaj al proiectului este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Măgura Văii 1 Str. agrement si transport public. in acest mod. "oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa". Fundeni. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Gimalău 4 Str. Ideea unei telegondole cu capacitatea de 4-6 persoane apartine primarului sectorului 2.

Intre cele doua sosele. diversi experti nu sunt de acord cu posibilitatea de anulare a problemelor referitoare la inlocuirea activitatii comerciale a complexului comercial Europa prin noul spatiu comercial. pentru ca in esenta este vorba despre tipuri de comert total diferite. Cat despre intentia de a construi un mall comercial pe Sos. constructia mall-ului ar rezolva nu numai problemele legate de absenta unui centru de agregare pentru viata sociala a cartierului. avand in vedere care sunt implicatiile unui astfel de proiect. pentru ca este necesara cu orice pret o fluidizare a circulatiei. Siragului. efecte colaterale de regenerare urbana. un interes crescut in sectorul de imobiliare. 17 Ar implica pentru intreaga zona. intre Str. iar constructia sa. Pantelimon. tele gondola urmand sa treaca pe deasupra ei. Colentina. inclusiv zona limitrofa mall-ului. ca o contra-propunere comerciala care sa anuleze activitatea centrului Europa16. daca va fi cazul. In aceasta zona se intentioneaza construirea unui mall multi-terasat. vor exista doua niveluri de parcare. cu un diametru de cca. mai exact intre Sos. este un lucru care trebuie mentionat. Intr-adevar. Andronache si un complex rezidential. reuşindu-se astfel fluidizarea tranzitului pietonal14. Amenajarea pasarelei în dreptul pieţei Colentina a fost gândită ca urmare a construirii pieţei situate pe strada Cremeniţa nr. asa cum s-a intamplat si in Bucuresti: la construirea unui mall. de fiecare data preturile apartamentelor din zona au crescut brusc. pe malul drept al râului. deoarece pe acest mal se construiesc locuinţe pentru bucureşteni şi fluctuaţia populaţiei va fi mult mai mare. 14 Noua variantă de trafic asigură accesul direct al locuitorilor de pe malul stâng către piaţa Cremeniţa. dupa Carrefour Colentina si inainte de intrarea in complexul comercial Europa. 17 iulie. 13 105 . prospectul Soselei Colentina va fi amplificat la 28m. cu autorizatiile care au fost deja obtinute. pasarela asigură tranzitul pietonal pentru locuitorii cartierelor Doamna Ghica. 17 iulie 2009. 16 POT-ul propus este de 55%. in momentul de fata. face parte din acest amplu proiect şi este menită să uşureze traficul locuitorilor care vor să traverseze de pe o parte pe cealaltă. de forma aproximativ rotunda. Se presupune ca va fi situat in fata benzinariei OMV din Sos. Primul pas în demersurile Primăriei Sectorului 2 pentru reabilitarea salbei de lacuri şi a amenajării telegondolei în Capitală. fie si numai in stadiu de proiect. 13-15. cu mini-ecluze prin care râul Colentina va deveni navigabil pentru ambarcaţiuni. a fost făcut vineri. Este bine-cunoscut faptul ca orice contructie de tip mall modifica starea comertului nu doar in zona Andronache si a sectorului 2. Pasarela peste râul Colentina13. in cea mai mare parte pozitive. sprijinită pe două culei fundate pe câte şase piloţi foraţi la adâncime de 16 metri. când s-a inaugurat cea mai nouă şi modernă pasarelă pietonală. de catre acelasi dezvoltator. Pasarela peste râul Colentina este realizată dintr-o dală de beton armat pe o suprafaţă de 280 mp. ci in intreg orasul15.4. incluzand astfel zona obiect de studiu al prezentului proiect. cu atat mai mult cu cat in zona vor mai aparea masini. 15 Efectele sunt adesea rapide in cazul unor astfel de proiecte. Ramane de stabilit ce se va petrece cu spatiul din spatele mall-ului. Colentina si Sos. exista strazi constituite dintr-o retea foarte fragila care s-ar putea dezvolta cu aceasta ocazie. Accentul vertical propus va fi destinat birourilor. 200m. Oricum. pusă la dispoziţia locuitorilor din cartierul Colentina. inaugurată vineri. În acest mod. dar ar genera toate acele efecte colaterale. trafic intens si noi probleme legate de locurile de parcare. Cremeniţa şi Vasile Băcilă. iar CUT-ul nu va depasi 1. legaturi cu centrul. in faza de proiect.Dobroieşti. Colentina si Andronache. este programata in anii urmatori. acest fapt fiind o consecinta clasica a acestui gen de proiect. Mall-ul este. previzibile in cazul unei astfel de investitii similare in teritoriu (crearea spontana a unor servicii publice ulterioare pentru vizitatorii mall-ului. etc.). in cazul in care se finalizeaza17. Suceava si Str. trebuie mentionat faptul ca se obtin autorizatii pentru constructia unui mall in zona care a fost un timp utilizata pentru productia Helitube. râul cu acelaşi nume. Chiar daca este in afara zonei care constituie obiectul studiului nostru. Andronache.

4. Infrastructura publica . 106 . Colentina. Impactul asupra intregii cartier va fi pozitiv. De asemenea.73 m².208. în condiţiile în care se înregistrează o tendinţă continuă de reducere a acestora. Limita vestica o constituie Str. ii confera o pozitie avantajata in comparatie cu alte parcuri bucurestene. si dintr-o cladire de birouri.500 m² spaţii verzi stradale (scuaruri şi platbande) şi 2. Doamna Ghica. devine evident că în Sectorul 2 suprafaţa spaţiilor verzi este insuficientă. In zona Plumbuita – Steua rosie . formata prin plantarea mai multor arbori si arbusti. proiectul cuprinde si o serie de constructii adiacente. în timp ce media internaţională recomandată este de 26 de metri pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor. reprezentând aproximativ 11. Suprafata parcului si pozitia sa il fac usor de frecventat de toti locuitorii cartierului. cu o altitudine maxima de 35 m. viitorul spatiu comercial ce umeaza a fi construit (in cazul in care proiectul va fi aprobat) in zona Andronache se va intinde pe o suprafata considerabila. fiecare persoană are nevoie de aproximativ 12-16 mp de spaţiu verde.spatii verzi si parcari Zonele verzi sunt alcătuite din 896. În aceste condiţii. parter si 16 etaje supraterane.14% din suprafaţa sectorului18. respectiv Str. 18 Suprafaţa medie totală care revine unui locuitor este de aproximativ 9. 2. Complexul va fi alcatuit din centrul comercial propriu-zis. pentru o dezvoltare sănătoasă. Amplasamentul pe malul lacului Plumbuita.Asa cum se vede si in schita alaturata. schimband total imaginea si imbunatatind calitatea vietii locuitorilor sub aspect ambiental si social.3. parter si 2 etaje supraterane (in zona centrala).87 m². Plumbuita. 451.iar in sud-est si sud-vest de Sos.952 m² de grădini şi parcuri publice. structurat pe 2 etaje subterane. situat chiar in centrul perimetrului c\de studiu Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita.Petricani peisajul este dominat de prezenta Parcului Plumbuita. Intregul spatiu va fi inconjurat de o perdea verde. iar suprafaţa medie a spaţiului verde public pentru un locuitor este de 3.515 m² spaţii verzi în ansambluri de locuinţe. Normele europene prevăd că. ajungand astfel la o inaltime maxima de 60 m. Parcul este delimitat in nord si est de lac. avand 2 etaje subterane.

Un alt parc amenajat. situat pe Strada Petricani. evitandu-se astfel o situatie similara celei din parcul Bordei. o pergola cu mese si scaune. mesteacăn.7 milioane de lei. locuri de joaca pentru copii. In cadrul parcului se afla doua obiective arhitecturale istorice ale Bucurestiului. in nordul parcului. urmand a fi construit un complex rezidential. catalpă. Pentru moment peisagistica acestui spatiu este foarte simpla. Pe lac a fost construita si o fantana arteziana. este Parcul Petricani. ambele dedicate copiilor. fag. Aici a funcţionat încă din secolul al XV-lea. Dar acestea doua sunt insuficiente pentru copiii din intreg cartierul. de dimensiuni mult mai reduse. lampadare si cosuri de gunoi. arţar. cu siguranta ca se vor aduce imbunatatiri si sub acest aspect. frasin. amatori de skateboard. De curand. terenul a fost salvat si inapoiat spatiului public. In imediata apropiere a locului de joaca din Fabrica de Gheata exista si un loc de recreere pentru batrani. cel mai vechi lăcaş religios din Sectorul 2. dotate cu jucarii si mobilier specific. In 2007. 6 hectare din parc au fost retrocedate de instanta in baza unei expertize gresite. la care aveau acces toti cetatenii. platan şi salcâm.Spatiul a fost amenajat ca zona de agrement in 1977. Astfel. doar gazon si arbori. dud. In luna decembrie a anului trecut. in sud-vestul parcului. care constau in alei. Amintim aici Manastirea Plumbuita19. In cadrul acestui parc este amenajat si Strandul Tei. situat intre lac si strada Fabrica de Gheata. Prin interventia Primariei Sectorul 2. 19 Mânăstirea Plumbuita (1559). ctitorita in secolul al XVI-lea si Palatul Ghica Tei. Primaria a organizat in parcul Plumbuita si un patinoar in aer liber. conifere. Administratia Locala a sectorului 2 a investit in reabilitarea parcului circa 3. care constituie limita vestica a perimetrului in studiu. cele mai întâlnite specii sunt: tei. dar tinand cont de faptul ca zona a intrat in interesul investitorilor imobiliari. pe latura dinspre strada Plumbuita si un altul in strada Fabrica de Gheata. castan. renovata. ordonata si curata. curate si ingrijite. fiind un spatiu organizat pentru ca acestia sa se poata intalni. corn. constructie ce dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Dotarilor initiale. 107 . o tipografie şi ateliere tipografice. a fost amenajat un spatiu in cadrul parcului. Structura este bine intretinuta. Dintre speciile de arbori existente. stejar. Fauna este caracteristică zonelor de câmpie fiind reprezentată în special de păsări. socializa si juca sah sau table. Sunt spatii imprejmuite. Pe langa acestea. Imbunatatirile aduse constau in amenajarea unui gard care imprejmuieste spatiul parcului si schimbarea bancutelor. O zona amenajata este si spatiul care marginaste in sud lacul Plumbuita. sunt multi copaci si plante. a fost şi este un important centru cultural al Bucureştilor. insa putine si nu foarte bine distribuite la nivelul intregului cartier. pe o suprafata de 80 ha. Spatiile de joaca amenajate pentru copii deja exista in cartier. indiferent de varsta. in Parcul Plumbuita mai este amenjat un spatiu dedicat adolescentilor. care tipăreau şi decorau cărţi bisericeşti. le-a fost adaugat ulerior un teren de fotbal (cu acces pe baza de plata). de-a lungul aleilor se gasesc numeroase banci. plop.

In ceea ce priveste spatiile de parcare. fie in cladiri cu destinatii economice (tertiare) ar putea contribui la cresterea nivelului de trai in zona. 5 din analiza tesutului urban) sunt prezente alte doua astfel de spatii nefolosite. Vorbim despre un teren aflat intre Strada Petricani si Strada Paroseni si despre un altul situat chiar pe malul lacului plumbuita. a inaugurat deja un proiect specific sezonului rece. cu potential. reintroducand in circuit a terenurilor nefolosite momentan si mai ales prin construirea de parcari 108 . prin imbunatatirea amenajarii zonelor deja dedicate spatiilor verzi publice.Parcul Plumbuita este. Fabrica de Gheata. a caror destinatie devine di pacate aceea de spatiu de depozitare a gunoaielor. Primarul sectorului 2. Singura parcare amenajata este cea situata intre malul lacului si Str. Patinoarul a fost amenajat in Parcul Plumbuita din cartierul Colentina. de asemenea. Prin dezafectarea si reabilitarea zonei. fiind un spatiu trist. datorita amplasarii chiar pe malul lacului. Transformarea acestor terenuri. dupa care a urmat un program demonstrativ de patinaj Acestea fiind spatiile verzi la care locuitorii au acces. in raport cu nevoile cetatenilor. de exercitii demonstrative ale pompierilor sau serbari organizate cu ocazia diferitelor sarbatori. de deseuri (fiind transformate in spatii de depozitare a gunoiului de catre cetatenii cartierului) sau de resturile constructiilor care le ocupa initial. Toate aceste spatii ar putea fi evaluate ca potentiale resurse. zone linistite pentru varstnici sau ar putea fi dedicat unui alt scop. acest teren ar putea intra fara probleme in folosul cetatenilor. In zona cuprinsa intre lacul Tei si lacul Plumbuita (care corespunde zonei nr. in Strada Sipca. Unele dintre terenurile amintite mai sus ca fiind abondonate si lasate din neglijenta in grija nimanui ar putea fi folosite chiar in acest scop. Poate fi amintit astfel si spatiul fostei fabrici de caramida. si scena mai multor evenimente organizate in aer liber in cartier. fie in spatii verzi amenajate. La deschidere. exista in cartier si spatii libere. care din lipsa spatiilor de parcare sunt nevoiti sa procedeze in acest fel. prin construirea unui complex de birouri. In felul acesta. Ontanu a primit o pereche de patine pentru gheata. de exemplu economic. acestea sunt putine. s-ar putea construi un loc de joaca pentru copii. spatii de recreere si agrement. la degradarea vizuala a cartierului contribuie si masinile parcate pe trotuare in fata locuintelor de catre cetatenii din zona. la care au participat atat artisti romani. Este asadar evident ca. care in prezent este abandona in neglijenta. cat si straini. Este vorba despre zone care sunt acoperite in prezent de pamant si noroi. referitor la primul patinoar in aer liber cu instalatie de iluminat nocturn. Astfel. fara constructii. Neculai Ontanu. locuitorii s-au putut bucura de numeroase spectacole.

Si in ceea ce priveste transportul public./Pamint Lung. urmata de incucisarea dintre Dna Ghica si Sos. in cele din urma. Lu ng Tro t. ar trebui luata in considere si posibilitatea amenajarii de zone destinate concertelor. adaugam in continuare o lista completa a strazilor asfaltate si a celor care nu au fost inca asfaltate. date fiind particularitatile acesteia. Trot. Mp Lat. Mp Sup Total a mp Limite de la Strada Limite pana la Strada Raul Colentina Valoare deviz general Valoar e C+m LEI 50 2 200 4 200 400 Pascal Tamai oarei Petrica ni Gimala u Ricinul ui Linotip ului Neagot a Steaua Rosie Colenti na Elevat 314000 286000 81 662 210 98 65 300 224 157 127 - 1 1 2 1 1 1 - 162 1192 798 235 5 6 3 4 3 7 381 3972 651 402 195 2010 2128 942 597 543 5164 1449 637 195 2010 2576 1256 597 Steua Rosie Steua Rosie Tamaioar ei Porumbac eanu Pietrisului Steua Rosie - 370000 4059000 911000 502000 168000 2044000 1311000 2220000 303000 337000 369600 0 829000 457000 153000 186100 0 119400 0 202200 0 276000 448 314 10 6 5 109 . care se pot constitui in oportunitati pentru dezvoltarea turismului in zona. cartierul nu este atractiv pentru spatii rezidentiale. Colentina.4.pentru locuitorii cartierului. de intersectia dintre Sos. Sos. Asa cum se poate vedea. mai ales pe strazile care imprejmuiesc lacul. Strada ml Sup. Cartierul Plumbuita este accesibil din exterior prin trei intersectii mari. etc. s-ar putea dezvolta puncte sociale de intalniri (centre sociale. In interiorul cartierului sunt zone de interes./Pamint Pamint/Pami nt Asfalt/Asfalt . tuturor celor care interactioneaza din diferite motive cu acest perimetru. Coelntina si Sos. Colentina si. Andronache. dar mai ales ca si calitate a vietii. Sub aspectul prezent. librarii. Petricani. Introcandu-ne la infrastructura publica. Caro s. in general. in aceasta zona. Fundeni. Infrastructura publica In analizarea infrastructurii publice in cartierul Plumbuita trebuie evidentiata absenta sau slaba prezenta a infrastructurii publice care sa corespunda nevoilor populatiei care locuieste in zona sau. 45 strazi nu sunt asfaltate./Piatra de riu . M Denumire Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorulu i Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Tip imbrac Trotuar/Ca rosabil Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton Beton/Beton Beton/Piatra de riu . este important de subliniat faptul ca toate liniile de autobuz. de asemenea in zona peninsulara sau in imprejurimi. M Sup. 2. Caros .4.). troleibuz sau tramvai strabat doar arterele principale – Str. Legat de acest aspect. pe langa aceste propuneri. anume: intersectia Petricani – Dna Ghica. fiind in acelasi timp accesibil dar greu de strabatut din cauza impracticabilitatii strazilor. intreaga zona ar avea de castigat. operelor si reprezentatiilor teatrale. Dna Ghica. O alta posibilitate este aceea de a crea o zona rezidentiala. Sos. atat din punct de vedere al aspectului urban.

Cap./Piatra de riu Asfalt/Piatra de riu . Sold. Petre./Piatra de riu Dale/Piatra cubica Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Piatra de riu Beton/Beton Piatra de riu Beton/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . 30 72 340 312 1 1 202 624 3 7 9 5 90 482 2890 1685 90 684 2890 2309 Simetriei Gimalau Steua Rosie Raul Colentina Steua Rosie Petricani Steua Rosie 90000 404000 2162000 1778000 82000 368000 196900 0 162000 0 115 197 577 1 1 1 230 453 1269 8 5 6 690 1024 3635 920 1478 4905 620000 802000 3913000 585000 697000 290800 0 178300 0 394 2 1340 6 2403 3743 1958000 Palamidei Pietrisului Plumbuita 169 285 862 - 1 1 338 6 8 963 2366 6120 1301 2366 7844 - 564000 1366000 5582000 1724 7 514000 124400 0 508400 0 110 . Sold. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan./Pamint Asfalt/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Dale/Piatra cubica . 45 303 - 2 - 180 6 8 270 2363 450 2363 Gimalau Tamaioar ei Tamaioar ei Oituz Raul Colentina Steua Rosie Steua Rosie Gimalau 615000 1865000 560000 169900 0 Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea 75 118 535 - 1 3 150 3 4 225 496 2943 375 496 5618 204000 339000 2754000 186000 309000 255000 0 2675 6 50 1 100 6 300 400 734000 669000 575500 0 164600 0 163500 0 Lopetii Marin Ion.orului Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu ./Pamint Asfalt/Asfalt Raul Colenti na Petrica ni Ferestr ei Plumb uita Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Gimala u Gimala u Ferestr ei Beiu Consta ntin Colenti na Sipca Gimala u Stefan Pascale Gimala u Petre Ispir Gimala u Gimala u Petrica ni Colenti na Steua Rosie 211300 0 Gimalau 505 1 1263 6 2980 4242 2319000 Ineu Ispir. Magura Vaii 136 2 406 4 544 952 6613000 394 314 2 1 1182 628 8 6 3152 1821 4334 2449 1808000 1796000 Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N./Pamint Piatra de riu/Piatra de riu .

Str. TOTAL 72 - - 5 360 360 Zamfir Marcu Raul Colentina Gimalau Ricinului Oituz Raul Colentina Steua Rosie 244000 222000 104500 0 309900 0 131100 0 821000 447200 0 255600 0 679000 807000 140 560 299 100 780 375 150 104 - 1 2 2 2 - 280 12 6 6 5 1610 3360 1884 500 5304 3000 825 936 1890 3380 1884 500 7800 4425 1425 936 1147000 3403000 1440000 901000 4911000 2892000 746000 886000 2496 1426 600 7 8 6 9 165 1 330 6 990 1320 934000 7734400 0 850000 694460 00 La strazile neasfaltate s-ar putea adauga si unele artere asfaltate./Beton . Str./ Pamint Beton/Beton Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton ./Beton Beton/Piatra de riu Dale/Pamint Dale/Pamint . Sold. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe./Piatra de riu Piatra de riu/Pamint ./Pamint .Porumbace anu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului ./Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu 115 238 - 1 476 6 6 725 1380 725 1856 Elevat orului Gimala u Colenti na Tamai oarei Beiu Consta ntin Zamfir Nicola e Parose ni Petrica ni Petrica ni Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Petrica ni Gimala u Steua Rosie Gorgan Spataru Tamaioar ei 412000 1790000 375000 163000 0 114 917 1 2 319 3668 6 7 627 6419 946 10087 632000 6518000 576000 593600 0 Safirului Stanga Ion Cap. Tip imbrac Trotuar Piatra de riu 13% 3% 29% Beton 13% 42% 24% Pamint Carosabil Dale Piatra de riu Asfalt Beton Piatra cubica Asfalt Pamint 5% 5% 50% 16% 111 . Sipca. In graficele de mai jos rezumăm datele referitoare la tipul de trotuar şi de carosabil în tot perimetrul studiat.Raul Str. Exemple foarte bune de astfel de strazi sunt Str. ca urmare a degradarii asfaltului.Raul Colentina. dar aflate intr-o stare foarte proasta. Plumbuita. Ricinului. pline de gropi si crapaturi de dimensiuni destul de mari.

pastrand arborii deja existenti. etc. devenind astfel un spatiu in care viata rau-famata. ar trebui inlocuite cu altele noi – si facem aici referire atat la obiectele de mobilier stradal si alte elemente de amenajare urbana (cosuri de gunoi. De altfel. desi distantele intre stalpi sunt destul de mari. in aceste zone. In zona lacurilor Tei si Plumbuita in schimb. pancarde care sa interzica aruncarea gunoiului in zona lacului de exemplu. din cauza vizibilitatii scazute si a lipsei de control. Spatiile dedicate activitatilor sportive se situeaza in part partea ea de sud a lacului Plumbuita: se pot considera doua structuri sportive intre Str. Plumbuita. Arealul prezinta potential si ofera posibilitatea transformarii spatiului verde din cadrul tesutului urban. prin cresterea gradului de confort si siguranta pe timp de noapte.). se poate desfasura fara a intampina niciun fel de probleme. iluminatul public lipseste lipseste cu desavarsire. Programul care se refera la spatiile destinate activitatilor sportive si de joaca ar trebui sa cuprinda restructurarea si completarea spatiilor de acest fel. astfel incat sa permita o mai buna desfasurare a activitatilor sportive. D-na Ghica si Sos. organizata sau nu. iar elementele de amenajare urbana. dar ingrijindu-i si inlocuindu-i totusi acolo unde este cazul. Tip imbrac Trotuar Zona 5 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale Tip imbrac Trotuar Zona 6 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale 6% 0% 6% 53% 40% 0% 0% 35% 0% 60% Carosabil Zona 5 Piatra de riu Asfalt Beton Piatra Cubica Pamint Asfalt Carosabil Zona 6 Piatra de riu Beton Piatra Cubica Pamint 4% 13% 0% 13% 70% 13% 25% 12% 0% 50% O alta tema ce trebuie adusa in discutie este aceea a iluminatului public. prezente in numar mic. In interiorul cartierului este functonabil iluminatul public. pot avea loc diferite infractiuni.Având în vedere faptul că zonele care au cea mai mare nevoie de intervenţii se regăsesc în zonele 5 şi 6 (peninsula Tei Toboc şi Plumbuita). ceea ce da o imagine de degradare urbana. să analizăm mai atent situaţia trotuarului şi al carosabilului în cele două microzone.Colentina si un alt spatiu amenajat in Str. piste de biciclete. Proiectul ar putea sa includa printre altele demolarea gardurilor 112 . Este necesara amenajarea spatiilor verzi din perimetrul analizat. dar mai ales a strazilor. Spatiile verzi se prezinta ca fiind putin functionale pentru cetatenii cartierului si ai Bucurestiului chiar. Obiectivul este ca toate aceste elemente sa contribuie la definirea mediului inconjurator. cat si la corpuri de iluminat.

Petricani este deservit de o serie de mijloace de transport – autobuze. • Str. generat de activitatile economice desfasurate in zona si. 113 . cu exceptia celor trei artere principale (Colentina. zonele peninsulare nu beneficiaza de o retea de canalizare.rupte si invechite si crearea unora noi. Un alt factor determinant care duce la atractivitatea scazuta a cartierului consta in lipsa totala de activitati legate de promovarea si informarea structurilor din zona. dar chiar si o posibila localizare de activitati productive. Potentialul arealului este clar diminuat de lipsa unor infrastructuri atat de necesare.5. Accessibilitate si sistemul de transport public .Petricani-Bd. 2. In perimetrul analizat. De altfel. face dificila circulatia in areal. Lacul Plumbuita ar putea deveni navigabil prin desfasurarea de lucrari de amenajare pentru navigatie cu barcute. ca urmare a inexistentei unui sistem de drenare a apelor. Componenta traficului este eterogena. intre intersectia dintre Sos. avand o distributie variata cu mai multe tipuri de vehicule care prin gabaritul in dimensiune si greutate influenteaza comoditatea traficului urban prin manevrabilitate. gravitatea situatiei fiind evidenta in starea de degradare si abandonare a anumitor strazi secundare si chiar in aspectul malos si culoarea apei lacului: acest aspect influenteaza negativ nu numai calitatea vietii cetatenilor. putin cunoscute si din cauza asta. realizarea unei instalatii de irigare a terenului de fotbal si organizarea spatiilor verzi. riscand in felul acesta contractarea de boli. care. In acest scop ar putea fi organizate puncte de informare.4. Doamna Ghica si Petricani). Aceasta artera uneste intersectia dintre Petricani – Tei – Ghica cu cartierul Tei. cu cate doua benzi. sunt areale in cadrul cartierului in care lipsesc si alte servicii de baza pentru viata cotidiana. Fluxurile de trafic se compun din: trafic de origine. asa cum este cea actuala. din trafic local. lipsa infrastructurilor inluenteaza in mod negativ viata unei societati. situatie care devine si mai dificila iarna sau in perioadele ploioase. Colentina. desi este externa perimetrului analizat. Colentina. nu ar putea desfasura activitati productive sau. in orice caz. Lacul Tei. O alta artera ce are un rol important in accesibilitatea in zona noastra de studiu este Bd. intre intersectia Colentina-D-na Ghica si intersectia cu strada Salciilor. Zona Plumbuita – Steaua Rosie . fiind circulate de tramvaie. nevoiti sa-si faca nevoile pe strada. Zona nu este deservita de nicio statie de metrou. pana in Str. Tranzitarea zonei si a altor autovehicule similare este practic aproape imposibila. troleibuze si tramvaie – insa acestea nu au o distributie uniforma la nivelul intregului cartier. inscrierea in viraje si in intersectii. Lipsa acestor servicii face dificila prezenta turistilor in zona. putin apreciate. • Sos. Arterele indicate prezinta fiecare doua sensuri de mers. Pe o piata foarte competitiva. lipsite fiind de serviciile de apa si canalizare.privat Arealul Colentina – Steaua Rosie – Plumbuita se desfasoara la nord-est de centrul Bucurestiului si este despartit de restul orasului de lacul Plumbuita. D-na Ghica. nu in ultimul rand. Principalele cai de acces in cartierul studiat sunt: • Strada Petricani. ar fi limitate in implementarea activitatilor lor. precum internet sau electricitate. Zona analizata in prezentul studiu. atat a personaleor cat si a marfurilor. care delimiteaza macrozona in partea de vest si face legatura intre peninsula Tei Toboc de strada D-na Ghica si Sos. Barbu Vacarescu.Lacul Tei pana la intersectia GhicaColentina. caracteristici de demaraj si franare. Realizarea unor astfel de trasee ar duce la promovarea turismului in zona. O imagine a acestor conditii de viata pe care le suporta locuitorii di zonele studiate o reprezinta copii.

Petricani sunt nevoiti sa parcurca pe jos distante mai mici sau mai mari pentru a ajunge in cea mai apropiata statie de autobuz. Calea ferata nu este in apropierea zonei de studiu. Colentina. perimetru legat de restul zonei printr-o singura strada. Str. De altfel. situata si ea in afara zonei de studiu. zonele din centru si estice ale cartierului nu au nicun fel de conexiune RATB. Liniile de tramvai sunt prezente doar pe doua dintre strazi. Ricinului si Lacul Plumbuita • Zona estica a perimetrului analizat. Fundeni. Lacul Tei. O a treia strada. troleibuz sau tramvai. acest aspect este foarte important pentru fluiditatea circulatiei si la orele de varf. D-na Ghica. care face legatura cu Bd. 114 . Petricani. Sos. care corespund principalelor artere de comunciatie din macrozona. Alte doua linii de tramvai parcurg si Sos. cea mai apropiata gara fiind cea de la Bucuresti Obor. zonele bine servite de transportul public sunt cele din apropierea limitelor de sud si est. care parcurg zona de sud si est a macrozonei. Lipseste orice forma de transport public. pe langa faptul can u exista o retea stradala asfaltata. venind din partea de est a orasului si terminandu-se la Sos. Lacul Tei in sud si cu Bd. fara dificultati. mijloacele de transport public lipsesc in zonele urmatoare: • Zona limitrofa Parcului Plumbuita (Manastirea Plumbuita). Sos. la o distanta de cel putin 2 km. Este vorba despre liniile 1 si 21. locuitorii cartierului Plumbuita – Steua Rosie . Linia tramvaiului 17 ajunge in partea de sud-vest a zonei. Accesul la insula din vecinatatea manastirii este permis doar pietonilor. permite accesul dinspre estul Bucurestiului in zona Plumbuita. In schimb. in intersectai dintre Bd. Aceasta fiind situatia. mai ales cand ploua sau ninge. Strada Steaua Rosie este greu accesibila chiar si locuitorilor. traficul este foarte intens in ciuda prezentei celor doua sensuri giratorii. Dna Ghica si Sos. delimitata de Str. De altfel. se face doar cu autobuze private. Accesul la manastire. Petricani. Strada Plumbuita. Colentina si D-na Ghica si Bd. Lacul Tei cu Str. Colentina si Str. Lacul Plumbuita si inchisa la sud de Sos. Petricani si D-na Ghica. o cunoscuta destinatie turistica a Regiunii Bucuresti-Ilfov. Concret. Petricani. • Toata microzona delimitata de Str. Practic. Coelntina. cea din urma este traversata de linia tramvaielor 16 si 36. macrozona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este foarte bine deservita de liniile de tran sport urban. cuprinsa intre Lacul Plumbuita. Colentina. Plumbuita. In ceea ce priveste transportul public. este o artera aglomerata pentru traficul rutier. Dimitrie Pompei la nord.In apropierea intersectiilor dintre Sos. care ar trebui sa asigure o buna circulatie a traficului privat in zona Peninsula Tei Toboc.

Str. Str Zamfira Nicolae. 682 iar intre Sos Fundeni si Str Sportului functioneaza liniile 21. 282. Andronache. 682 intre Str Doamna Ghica si Sos Fundeni functioneaza liniile 21. 415. iar strada Andronache de autobuzul numarul 153. 182. 182. Petricani circula autobuzul 167. Fundeni. Alte autobuze . functioneaza linia 682 pe Sos Colentina Sos. situatia legaturilor exterioare si strazile de acces principale pentru cine provine din alte zone ale orasului. 411 – circula pe Sos. strada care se termina in Sos. 56. Soseaua Colentina este traversata de linia de troleibuz 66 si autobuzele 182 si 282. Colentina. Pe Sos Colentina. 253. Pe Sos Petricani intre Bd Lacul Tei si Bd Dimitrie Pompeiu functioneaza liniile de tramvaie 16 si 36. 416.153. Intre Bd Lacul 6 Tei si sos Colentina si 143 (intre Sos Colentina si Str Heliade intre Vii). Liniile de autobuz si tramvai permit o legatura frecevnta intre partea de sud a zonei analizate si centrul orasului. Gheorghe Roventa. 66. Pe Str. 66. Sos Colentina. functioneaza liniile 282. 101.In general. 412. Peris. Referitor la situatia statiilor RATB. 115 . 417. pe cartierul Andronache. 454. 409. intre Str Teiul Doamnei si Str Doamna Ghica functioneaza liniile 21. 253. 432. D-na Ghica. Str Oituz. Str Gerghitei. Liniile de autobuz in schimb strabat mai multe strazi. pe Str. 155. 143.182. Astfel. Str Cpt. 426. se prezinta mult mai bine decat cea din interiorul zonei de studiu. 409. Str Cornisei cu intoarcere prin Mentiunii. pe strada D-na Ghica autobuzul numarul 282.

In plus. Traficul se ridica la 54 de masini pe minut. ceea ce inseamna si valori foarte ridicate ale poluarii. probleme precum semafoare care nu functioneaza sau lucrari de infrastructura. sau iarna. duc la formarea de cozi nesfarsite si la ore intregi petrecute in trafic. se poate circula cu viteza destul de mare. Strada se deosebeste de celelalte prin prezenta a doua sensuri de mers si a 8 benzi. care traverseaza si delimiteaza partea vestica a perimetrului studiat.2. Si aceasta este o importanta artera de circulatie. In interiorul zonei. ceea ce duce la producerea de multe accidente. fara a fi delimitate insa. In anul 2008 s-au inregistrat pe Sos. trotuare pe ambele parti si piste ciclabile. dupa Iuliu Maniu. accesibila din Str. stabilit la 83 de masini pe minut. Colentina este strabatuta de un trafic intens si rapid si ca urmare a faptului ca in zona functioneaza mai multe centre comerciale. Conditii de trafic in zona Plumbuita. Fabrica de Gheata. Colentina reprezinta punctul de iesire din Bucuresti catre orasele din estul tarii (respectiv de intrare. atat din punct de vedere ambiental cat si fonic. este un punct care trebuie traversat in mod obligatoriu pentru patrunderea in zona. Colentina este cea mai importanta artera de comunicatie. cand zapada este stransa si depozitata in gramezi pe marginea carosabilului. cu iluminat public si trotuare.6.Petricani Dintr-o analiza a traficului stradal in cadrul macrozonei de studiu rezulta o discrepanta evidenta intre arterele de comunicatie. In plus. fiind in acelasi timp si strada de acces in zona Tei Toboc. Lipsesc in schimb pistele ciclabile. Cu alte cuvinte. Sos. 116 . localizarea arterei. asa cum aminteam si anterior. De asemenea. Colentina este Str.4. adica cele doua cartiere care se desfasoara de o parte si de alta a lacului Plumbuita. Prezinta 4 benzi si beneficiaza de iluminat public. treceri de pietoni. iluminat public. Colentina a rezultat a fi a doua cea mai periculoasa sosea din Bucuresti. conform analizei noastre. viteza neadaptata la conditiile de drum si nerespectarea culorii rosii a semaforului de catre conducatorii de autovehicule. Astfel. spatii verzi care separa carosabilul de trotuare. Traficul este de 22 de masini pe minut in medie. in care are deschidere si Calea Mosilor (o alta cale de comunicatie cu un trafic intens la nivelul Bucurestiului). conditiile se ingreuneaza in zilele ploioase. este marginita de trotuare. Pe langa faptul ca reprezinta poarta de iesire/intrare in Bucuresti. Au fost numarate 35 de masini pe minut. diferenta creata pe de o parte de importanta logistica a strazilor. treceri de pietoni. In partea de sud-vest a arealului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Steaua Rosie . semafoarele si pistele ciclabile. se desfasoara Str. cand si mai multi bucuresteni ies cu masinile personale. Cea de-a treia strada este Petricani. mai ales din vina pietonilor care incearca sa traverseze prin locuri nepermise. spatii pentru parcari. Intr-o statistica recenta a Brigadei de Politie Rutiera a Capitalei. determina cel mai mare flux auto. treceri de pietoni si parcari. continuandu-se cu DN2. Strada prezinta doua sensuri de mers. data fiind desfasurarea in linie dreapta a strazii si lipsa intersectiilor importante si a sensurilor giratorii. Asfaltul se prezinta gaurit. dar fara piste pentru biciclete. Colentina nu mai putin de 132 accidente. Andronache. daca ne gandim la sensul invers). Pe langa faptul ca uneste zona Andronache de zona Tei. cat si de starea de pastrare a acestora. traversarea neregulamentara a pietonilor. Sos. Str. desi nesemnalate. asa cum era amintit si mai sus. D-na Ghica. soldate cu 4 morti si 38 de raniti grav. O strada care are deschidere in Sos. Principalele cauze ale accidentelor sunt. o artera cu un trafic mediu. care se desfasoara in mai toate perioadele anului. Sos. exista un sens giratoriu in intersectia dintre Sos. Aceasta prezinta doua benzi pe fiecare sens. Are doua benzi pe fiecare sens. fundamentala la nivelul perimetruluiobiect de studiu. Colentina si Str. neacordarea de prioritate pietonilor. dar lipsesc trecerile de pietoni. Gheorghitei sau din Colentina. desi nu intotdeauna regulamentare.

potential de segregare a 117 . Nici trotuarele nu sunt foarte ingrijite. autobuzele 182 si 282 si in strada principale si strazile de acces Andronache autobuzul numarul153) – liniile de • Noi parcursuri de transport urban tramvai sunt accesibile din Sos. parcarile nu sunt delimitate si lipsesc iluminatul public si pistele ciclabile. • Oportunitati pentru turism Petricani. dar lipsesc semafoarele si pistele pentru biciclete. peninsulara si in spatiile din imprejurimi • Prezenta ariilor largi disponibile pentru • Dezvoltarea complexului rezidential din strada dezvoltare Fabrica de Gheata si crearea unei zone • Prezenta Parcul Plumbuita si a Manastirii rezidentiale in lungul strazilor din jurul lacului Puncte slabe Amenintari • Situatia dezastruoasa referitoare la canalizare in • Neabsorbirea fondurilor nerambursabile prin POR zona • Dezvoltari rezidentiale . Aceasta din urma este traversata de • Crearea in zona peninsulara de spatii sociale liniile de tramvai 16 si 36. prezinta un trafic foarte redus. Astfel de situatia creeaza dificultati pentru cetatenii care locuiesc in zona. cu gauri in asfalt. strada D-na Ghica comerciala dinspre zonele interne ale cartierului linia de autobuz 282. sunt strazi care din cauza pozitiei marginale si a starii proaste in care se afla. pe strazi se formeaza noroi. in partea exterioara perimetrului analizat. Paroseni si Steaua Rosie. Una dintre strazile care se afla intr-o stare de ingrijire foarte proasta. Cand ploua. atat pentru autoturisme.7 Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul Analiza SWOT privind caracteristicile referitoare la accessibilitate si transport in zona Plumbuita: Puncte tari Oportunitatii • Localizarea in vecinatatea arterelor majore de • Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea trafic din sectorul 2.Colentina • Largirea benzilor de circulatie pentru arterele troleibuzul 66. Numarul mediu de masini este de 14 pe minut. Colentina si partea de nord a perimetrului. In aceeasi situatie sunt Str. este intr-o stare proasta. iar parcarile nu sunt semnalate prin benzi. fiind foarte greu de strabatut. Colentina si Doamna dezvoltarii durabile Ghica si Petricani • Renovarea si asfaltarea tuturor strazilor • Proiecte de investitii in infrastructura facuta din • Fluidizarea traficului si ameliorarea accesibilitatii partea Primariei Sectorului 2 cetatenilor la zonele de utilitate publica • Accesibilitate la autobuze si la troleibuze (str. Str. se afla si Sos. al carui trafic intens este influentat in mare masura de spitalul Fundeni. De-a lungul strazii sunt trotuare si treceri de pietoni. • Imbunatatirea transportului public spre zona Petricani linia de autobuz 167. asfaltata doar partial. care reprezinta principalul pol al zonei.ceea ce incetineste traficul auto. fiind aproape imposibil de parcurs este Str. Constantin Beiu . are o pozitie strategica. Fundeni. 2. ce permite legatura dintre zona Sos. In sudul zonei de studiu. Sos. De asemenea. care leaga perimetrul • Infiintarea de zone destinate organizarii de studiat cu Bd Lacul Tei in sud si cu Bd Dimitrie concerte si spectacole de teatru in zona Pompei in nord. Desi este o strada secundara. Gherghitei prezinta un trafic mediu de 6 masini pe minut.4. necesitand imbunatatiri. in Sos. Ultima parte a strazii nu este asfaltata. Trebuie sa amintim faptul ca 27 dintre strazile arealului studiat nu sunt asfaltate. Strada Ricinului. total neasfaltata si pe marginea careia sunt depozitate resturi menajere si deseuri. Colentina si Str. Nu exista piste ciclabile. cat si pentru pietoni.

Cele mai raspandite tipuri de locuinte raman insa apartamentele de bloc. Nedezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) in urma expansiunii rezidentiale. Ricinului. de la case saracacioase si darapanate in zona cuprinsa intre Str. pana la complexe rezidentiale in constructie – asa cum este cazul proiectului Cooper Beach. ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte areale din Bucuresti. 118 . care au atras si atentia presei. Structura urbanistica este aceea a unui cartier mic. locuitorii din aceasta zona sunt privati. asa cum este si cazul proiectului amintit mai sus. au contribuit la crearea acestui tablou si gradul de degradare al zonei si mai ales problemele sociale. Colentina este continuata de DN2 si. De asemenea. in general slab dezvoltat.• • • • • • • Calitatea scazuta a fondului construit existent. perimetrul analizat se prezinta ca o insula izolata. Oferta imobiliara din ultimii ani a cunoscut o diversificare in schimb. Petricani. putinele cazuri in care zona in studiu este amintita in mass-media se datoreaza tocmai acestor aspecte. de calitate slaba si nefinisate. Insuficienta colaborare intre autoritatile locale pentru dezvoltarea proiectelor de imbunatatire a aspectului si accesibilitatii cartierului 2. Situatia aceasta se explica prin lipsa unei infrastructuri moderne si a unor linii de transport care sa faca legatura intre centrul Bucurestiului si spatiul in discutie. dedicandu-se mai mult categoriei de populatie cu venituri medii. totusi. Desi din punct de vedere geografic nu este tocmai o zona izolata a capitalei. Din aceste motive. Sos. Plumbuita si Str. cu putin interactiuni cu zonele invecinate. specific unui oras mare. fiind prezente diferite tipologii de locuinte. desi prin intermediul Sos. Astfel.Colentina.4.8. absolut necesare intr-o comunitate umana civilizata si normale pentru perioada in care traim si de care. intre lac si Sos. care se dezvolta in prezent in Str. vorbim despre o segregare a zonei si o atractivitate scazuta pentru investitori. care se continua ulterior cu Calea Mosilor. Colentina. Doamna Ghica. Fabrica de Gheata. zona noastra de studiu este legata de centrul orasului. precum Bucurestiul. iar cele mai multe dintre acestea sunt de o calitate scazuta. in special in zona centrala a perimetrului urban ales Crearea infrastructurii rutiere Situatia deficitara ailuminatului public in spatiile verzi si in zona lacului Plumbuita Situatia deficitara referitoare la necesitatea crearii de spatii de joaca pentru copii Acces redus la servicii medicale si la spitalele cele mai apropiate Lipsa unei piete agroalimentare Lipsa unei retele de transport public in zona Peninsulei Tei Toboc. Colentina. Aspectele care au dus la conturarea unei astfel de perceptii sunt in primul rand cele legate de lipsa unor servicii precum reteaua de canalizare sau de apa. sub aspect economic si social poate fi definita fara probleme ca un cartier marginas. Destinatia spatiului este cu precadere rezidentiala. in ciuda pozitie sale intre bratele lacului Plumbuita. iar in celalalt sens. Cu alte cuvinte. intre lacul Plumbuita si Strada Petricani (din cauza neasfaltarii strazilor) • • • noii populatii (zona Fabrica de Gheata) Trafic intens pe arterele care fac legatura cu centrul orasului . Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei Imaginea cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este una pozitiva in viziunea locuitorilor din celelalte zone ale Bucurestiului. Spatiile de locuit sunt adesea dezordonate. oferind in acest fel confort la un pret convenabil. sarac. Apartamentele din aceste complexe imobiliare imbina caracteristici ale apartamentelor din blocurile comuniste – suprafata mai redusa – cu facilitatile si designul specifice apartamentelor noi.

care desfasoara activitati economice. Cu exceptia proiectului rezidential Cooper Beach. una dintre principalele artere ale sectorului 2 chiar. locuitorii au pierdut numeroase oportunitati de angajare in zona. 2. perimetrul analizat in prezentul studiu adaposteste si 1. care sa urmareasca crearea unui punct focal de viata a comunitatii. etc.1. Referitor la sistemul de iluminat public existent in zonele Petricani-Steaua-Rosie-Plumbuita. contextul economic prezent a avut un impact negativ asupra imaginii generale a zonei si a calitatii spatiilor construite. cu exceptia supermarketului Mega Image si a restaurantului McDonald nu a mai fost facuta o alta investitie in cadrul cartierului. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Petricani 2. unitati de invatamant.) si cel rezidential (blocuri. evidentiind in acest fel necesitatea aplicarii unor modificari sociale si de structura. trebuie sa mentionam situatia sistemului de iluminat public existent in zonele Petricani . cu toate ca nu exista un punct central al activitatilor comericale.9. unul dintre cele mai importante lacase de cult din Bucuresti. etc.Pe langa functia rezidentiala. nefunctional si degradat. Cu toate acestea. Colentina. ceea ce ar modifica echilibrul natural al mediului inconjurator si ar atrage investitori in mai multe sectoare deficitare la nivel local – amintim aici sectorul serviciilor (banci. Mai mult decat atat. In scopul regenerarii urbane a perimetrului Plumbuita este nevoie de o specializare functionala a zonei. Din punct de vedere social.4. cu cele fara nicio destinatie. in ciuda preturilor accesibile in ceea ce priveste chiriile.). refuza sa se integreze in cadrul comunitatii locale. Cele mai multe dintre ele se concentreaza in zona Sos. Astfel. fiind stopate investitiile. Atractiile publice sunt reprezentate de existenta in inima perimetrului analizat a Manastirii Plumbuita. in acelasi timp. trebuie mentionat faptul ca in cadrul perimetrului se alterneaza zonele cu functii rezidentiale sau comerciale. accetuand astfel imaginea negativa a unui areal deja lipsit de servicii la nivel local – centre de recreere. este cunoscuta problema grupurilor de rromi care prin neacceptarea regulilor de conduita sociala. supermarketuri. Sistemul infrastructurii stradale din cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este in cea mai mare parte invechit. dezinteresul locuitorilor fata de zona in care traiesc. Bara Savu Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Domna Ghica Elevatorului Emanciparii Ferestrei Tip artera INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA Nr. depozitarea deseurilor menajere si a resturilor electronice in zona malurilor lacului. ca si scurgerea apelor menajere pe strazi.SA. axa principala a cartierului. In felul acesta.775 societati. nivelul de infractionalitate.4. ajungand in acest fel in apele lacului. nefiind valorificata la adevaratul ei potential. accesul nu foarte usor o pune in umbra. stalpi 18 13 30 5 1 4 24 8 5 4 16 Situatia sistemului de iluminat public este gestionata de catre SC Luxten Lighting Co. In plus. farmacii. spatii pentru birouri. in Plumbuita nu au mai fost facute alte investitii.9. Din punct de vedere al spatiilor de productie si spatii comerciale. Va facem de asemenea urmatoarele precizari: 119 . demonstreaza nivelul slab de dezvoltare a spatiului studiat si. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone Denumire strada Afirmarii Aristotel Sold.Steaua Rosie Plumbuita pentru strazile din cartier. oferind o perspectiva buna pentru economica locala. spatii culturale. nefolosite.

beton centifugat fisurati tip SCP ) sunt in momentul de fata utilizati atat pentru sistemul de iluminat public cat si pentru distributia altor retele (electric. 2-60 Olanclor Paraschiv N. 18-336 St. Zamfir Gheorghe Zamfir Nicolae Fabricu de Gheata Sos. telefonie) facand dificile operatiile de intretinere/mentinere a instalatiei de iluminat public.2-60 Petrisului Plumbuita Porumbacc-anulon Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Salciilor Simetriei nr. cablu. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. Colentina nr. 2-52 si 1-71 Gorgan Spataru nr. Tomovici Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Cap. 2-98 Cap. 1A-45 si nr.Marin Ion Magura Vaii Neagota Negulescu Oiutz nr. 1-27 si nr. 43-309 si nr. 1-67 si nr. Petre Ispirescu Ivarolui Linotipului Litoralului Logofatul Carstea Lopeti Sold. Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tanaioarei Sold.Geicu Ion Gherghitei Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Cao. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petricani nr. 120 . Bujorui Alb Crementina STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA 17 7 31 55 16 20 7 16 29 9 3 5 6 5 11 12 15 33 5 6 8 17 5 101 8 23 4 4 4 25 4 4 23 5 11 11 21 7 9 7 5 14 6 13 22 61 33 9 13 28 20 - - Reteaua de iluminat public din zona mentionata are o vechime de peste 30 ani. Andronache nr. ceea ce o face sa fie destul de uzata: Stalpii (de lemn. Marcu Sold. Zamfir A.Folclorului Sold. 2-38 Sos.

Marin Ion Negulescu Oiutz nr.2-60 Simetriei 1-67 si 2-98 TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYR TYIR TYIR Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Clasica/ TYIR Clasica+TYIR 121 . Zamfir A. în cele din urmă. Pascale Crementina Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Strazi cu retea TYIR: Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Domna Ghica Sold.Geicu Ion Gherghitei Gimalau Ineu Linotipului Lopeti Sold. Strazi cu retea Clasica: Afirmarii Aristotel Sold. Petre Ispirescu Ivarolui Gherghitei Ghimbav Litoralului Logofatul Carstea Magura Vaii Neagota Olanclor Paraschiv N. Zamfir Gheorghe Gorgan Spataru 1-27 si 2-38 St. doar 5% din străzi posedă o reţea clasică şi TYIR. Colentina 43-309 si 18-336 D-na Ghica Sinaia Strazi cu retea Clasica+TYIR Petricani nr. Tomovici Cap. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petrisului Raul Colentina Safirului Salciilor Safirului Salciilor Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Sold. în timp ce aproximativ 35% beneficiază de o tipologie TYIR. Marcu Zamfir Nicolae Dumitrescu Tanase Brgd. 1A-45 si nr. Bujorui Alb Sinaia Strazi cu retea Subterana Plumbuita Fabricu de Gheata Sos. nr 2-10 Sinaia 5% STRADA STRADA ALEEA 15 22 45 Retea de iluminat public Clasica 9% TYIR Subterana Clasica+TYIR 51% 35% In ceea ce priveşte tipologia reţelei de iluminat public. 83.Sinaia Doamna Ghica nr. după care urmează străzile dotate cu reţea subterană de iluminat şi. 2-60 Porumbacc-anulon Radulescu Polixenia Ricinului Tanaioarei Sold. Bara Savu Culmea Fagarasului Elevatorului Emanciparii Ferestrei Folclorului Cao. este interesant de observat în graficul alăturat că în macro-zonă aproximativ jumătate din străzi posedă o reţea clasică. 1-7 si nr. Andronache 2-52 si 1-71 Sos.

Tipuri de retea electrica-total 1% 11% 23% 65% Aerean Subteran Sub+ ae Niciun tip Situaţia generală arată o situaţie la fel de îngrijorătoare în ceea ce priveşte distribuţia de energie electrică în zonă.Sipca Clasica Cap. Prezenţa sistemului de furnizare subteran e un indicator al sistemului de distribuţie al curentului electric relativ mai sigur şi mai eficient. Stanga Ion Steaua Rosie Clasica Clasica+TYIR La momentul de faţă. cel mai mare 0% 0% din cadrul macro-zonei Plumbuita . în interiorul peninsulei Tei Toboc. de 36% Subteran legături subterane pentru furnizarea de energie electric ă. Graficul reprezentând condiţia reţelei de distribuţie a Tipuri de retea electrica in curentului electric în zona 3 arată o acoperire totală zona 3 a teritoriului şi un procentaj relevant. In plus. In anumite cazuri pentru aceeaşi zonă au fost dispuse ambele sisteme. Acesta este de fapt utilizat cu precădere în străzile cu o activitate economică mai intensă şi cu o mai mare densitate urbană. localizată în zona 2 vecinătatea Lacului Plumbuita. de legături subterane. în zonă nu există străzi care să beneficieze de sistemul de furnizare al energiei electrice. In graficul alăturat putem 0% 0% observa că zona 2 este caracterizată de o cotă Aerian semnificativă în comparaţie cu întreaga zonă. 11% din macro-zonă este conectată la reţeaua de distribuţie printr-un sistem aerian. Similar. Subteran 62% Ae+Su Niciun tip 122 . Lipsa luminii electrice se intâlneşte într-un singur Tipuri de retea electrica in caz: pe strada Logofatul Carstea.Steaua Rosie – Aerian Petricani. în zonă sunt utilizate două tipuri de reţele de distribuţie a energiei electrice: cel aerian şi cel subteran. Acest lucru e un indicator al condiţiei unor Ae+Su 64% servicii de distribuţie energetică mai eficiente şi mai Niciun tip sigure. nu există 38% străzi unde să lipsească lumina electrică.

în cazul în care legătura aeriană nu este în conformitate cu normele sau prezintă standarde scăzute de siguranţă şi eficienţă. graficul care prezintă cota de legături subterane indică necesitatea de a pune în siguranţă o parte din sistemul de distribuţie energetică. 0% Tipuri de retea electrica in zona 6 14% 43% 43% Aerian Subteran Graficul alăturat evidenţiază o condiţie foarte neomogenă pentru zona 6 în ceea ce priveşte conectarea zonei la energia electrică. 86% Ae+Su Niciun tip 4% Tipuri de retea electrica in zona 5 21% 14% Aerian Subteran Ae+Su Niciun tip 61% Situaţia reprezentată e destul de gravă şi provine din absenţa unei legături pe o stradă din zonă şi din prezenţa unui procent ridicat de străzi dotate cu electricitate pintr-un sistem de legături strict aeriene. Retea de iluminat public si de telefonia: Tip Stalpi Beton Metalici 8m 2% 1% 13% 18% Beton+Lemn SP-3W 3% 3% 60% 123 . aflată între strada Petricani şi lacul Plumbuita. metalici 10m. putem observa din grafic că marea majoritate a străzilor din interiorul zonei posedă o bază de reţele de iluminat public de tip beton. Ambele condiţii prezentate se regăsesc în zona Tei Toboc.Tipuri de retea electrica in zona 4 0% 0% 14% Aerian Subteran In zona 4. Ae+Su Niciun tip Analizând datele referitoare la reţeaua de iluminat public şi la stâlpii corespunzători (pentru electricitate şi telefonie). 18% de tip lemn şi restul străzilor. procentajul de legături aeriene e preponderent. de tip metalici 8m. SP-3W şi stâlpi RATB. într-un număr net inferior. aproximativ 13% de tip beton+lemn. Strada Logofat nu dispune de o reţea electrică. Acesta e un indicator al ineficienţei reţelei din zonă.

Metalici 8m 83. 1A-45 si nr. Mai ales în zona Tei Toboc.Plumbuita. cu potenţialitatea unor variante diferite ferite de investiţii care oscilează de la 3. Bara Beton Savu Beiu Beton Constantin Brana Beton Culmea Beton Fagarasului Domna Ghica Beton Ferestrei Beton Folclorului Beton Sold. 124 . Bujorui Alb Crementina Sinaia Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Strazi cu Stalpi Tip Beton+Lemn: Elevatorului Beton+Lemn Gimalau Beton+Lemn Magura Vaii Beton+Lemn Mica Beton+Lemn Neagota Beton+Lemn Paroseni Beton+Lemn Simetriei nr.Strazi cu Stalpi Tip Beton: Afirmarii Beton Aristotel Beton Sold. Marcu Zamfir Nicolae Gorgan Spataru 127 si 2-38 St.2-60 Radulescu Polixenia Ricinului Salciilor Cap. 1-67 si nr.2.Steaua Rosie – Plumbuita. trebuie menţionată existenţa unei reţele ilegale de conducte cu un diametru de 1 000 de mm şi care ar trebui eliminate şi direcţionate către Soseaua Petricani. 2-60 Olanclor Porumbaccanulon Petricani nr. de unde şi nevoia absolută a unei staţii de pompaj pentru apele din zonă.Marin Ion Beton Negulescu Beton Oiutz nr. a retelelor de ape si canalizare existente in zona Petricani Steaua Rosie . se pare că a fost depus la PMB un studiu de fezabilitate cu privire la reţeaua de apă şi de canalizare a zonei Plumbuita – Petricani – Steaua Rosie. aşa cum putem vedea în graficul alăturat. Petre Beton Ispirescu Ivarolui Beton Linotipului Beton Lopeti Beton Sold. în schimb lipseşte reţeaua de canalizare: singura reţea existentă e aceea care serveşte lacului şi care e pluvială şi non-menajeră. 2-98 Beton+Lemn Steaua Rosie Beton+Lemn Sipca Beton+Lemn Strazi cu Stalpi Tip Metalici 8m: Plumbuita Metalici 8m Doamna Ghica nr.Geicu Ion Beton Gherghitei Beton Gherghitei Beton Ghimbav Beton Ineu Beton Cao. Din analiza reţelei de apă şi de canalizare a zonei Petricani .5 la 7 milioane de euro (costuri ridicate de execuţie şi timp mare de amortizare). Tomovici Tudor Mihai Cap. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. analizând datele furnizate de Apa Nova Bucureşti. primita de la SC Apa Nova Bucuresti SA. 1-7 si nr. Stanga Ion Tanaioarei Sold. Microzona Ricinului – Tamaioarei – Plumbuita pare să fie bine acoperită de reţeaua de distribuţie a apei. nr 2-10 Strazi cu Stalpi Tip Metalici 10m: Sos.4. SF-ul a fost predat din partea PMB şi la momentul actual PS2 aşteaptă un feedback de la Primăria Generală. Tip Retea Apa nu detinem in cuncesiune retea de apa detinem in cuncesiune retea de apa 39% 61% La momentul de faţă. rezultă că 26 de străzi nu sunt dotate cu o instalaţie de reţea de apă. Andronache nr. Zamfir A. Apa si canalizarea Analizam acum situatia. 2-52 si Metalici 10 m 1-71 Strazi cu Stalpi Tip SP-3W: Fabricu de Gheata Sinaia SP-3W SP-3W 2.9.

putem vedea în grafic că numai 13 străzi prezintă un astfel de sistem. Cap Ispir Petre Linatipului Logofat Carstea Magura Vaii Memoriei. ceea ce arată o altă problemă a zonei Plumbuita . Ghimbav Ineu. Cap Ispir Petre Ivarului Linatipului Logofat Carstea Lopetii Sold Marin Ion Magura Vaii Memoriei. Intr. cu toate consecinţele legate de poluare. turistică şi socială a cartierului. igienă şi la condiţiile de viaţă ale cetăţenilor. Tip Retea Canal nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesiune retea de canalizare 19% 81% Problema reţelei de canalizare este de o prioritate absolută faţă de celelalte probleme ale zonei. Intr. Intr. Mica Neagota Paraschiv N . Strazile unde PS2 nu detine in concesiune retea de apa: Afirmarii. Brana Culemea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite.Steaua Rosie Petricani. Intr. Intr. mai ales peninsula Tei Toboc şi zona Plumbuita ale cărei străzi sunt aproape în totalitate lipsite de serviciul de canalizare cu toate consecinţele referitoare la ambient. lucru de evitat pe viitor având în vedere faptul că cea pluvială se varsă în lac. Intr. Intr. Reţeaua pluvială ar trebui să dispună cel puţin de nişte decantoare la intrarea în lac. Ghimbav Ineu. Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. Intr. atât din punctul de vedere al reconstruirii imaginii cartierului cât şi vizavi de condiţiile sanitare şi sociale ale cetăţenilor rezidenţi. Neagota Oleanuz Paraschiv Parau Nicholae Paroseni Palamidei Petricani Pietriusului Porumbacea Raul Colentina Ricinului Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tamaioarei 125 . Intr.La momentul actual canalizarea menajer m ă şi pluvială sunt amestecate. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune reteaua de canalizare: Afirmarii. Intr. acţiuni esenţiale pentru îmbunătăţirea străzilor şi pentru relansarea economică. Aristotel Brana Constantin. Parau Nicolae Palamidei Pietriusului Raul Colentina Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca In ceea ce priveşte structura reţelei de canalizare. Aristotel Beiu Constantin Constantin.

Nicolae Parau. Plumbuita pana la Str. Str. adică prin întreaga stradă Petricani. Paroseni. prezintă o reţea de ape care se extinde de la începutul străzii Petricani şi se întinde în interiorul zonei prin Str. zona prezintă un sistem de canalizare care se propagă pe străzile Petricani. Str. Aristotel.Steaua Rosie – Plumbuita. Str. Zona cuprinsă în interiorul străzii Petricani. Folcloru Folclorului şi mai puţin pe strada Steua Rosie. Str. Stefan Pascii. Linotipului. Lopetii. străzii Neagoită şi străzii Paroseni în exterior. Dumitru Tane. Stra. Ferestrei. Negoita. Ambele reţelele de retea de apa si apă şi de canalizare sunt canalizare absente în 25 de străzi ale cartierului analizat Din analiza reţelei de apă a celor 6 zone ale regiunii Petricani . Paroseni. Magura Vaii. adică la linia de-a lungul capătului străzii Ricinului înainte de a ajunge în strada Colentina. Zona cuprinsă în interiorul străzii Plumbuita şi străzii Ricinului inului e dotată de o instalaţie de apă care se extinde prin trei străzi principale. Afirmarii. Str. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente existente in zona de la Str. Betu Costantin. Steaua Rosie nu e prevăzută cu un sistem de canalizare. Soldat Gheorghe Zamfir şi o bună parte din str. Steaua Rosie. Gimalau. Ricinului. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente in zona de la Str. Se pare însă că această instalaţie e ineficientă deoarece acoperă doar o parte redusă din strada Ricinului şi nu are acces la reţeaua de apă care acoperă Sos. Ar fi deci util ca reţeaua de apă să fie mutată din interiorul străzii Ferestrei. Colentina 126 . Marin Ion. Brana. Soldat D. Toată partea de la Nord si de la Est. Str. zona prezintă o reţea de apă de un volum mare dar de o extensie limitată în partea de sud. Acelaşi lucru se poate spune şi despre structura reţelei de canalizare care e absentă în străzile interne ale zonei precum pe Str. Str. rezultă că zona 6 are cea mai mare concentraţie de străzi de unde lipseşte reţeaua de ape (cu un procentaj de 45%). Petricani pana la Str. In schimb. Str. dar arată faptul că este distribuită în partea centrală a suprafeţei unde străzile sunt de dimensiuni mici şi deci nu sunt adecvate pentru a suferi o intervenţie viitoare de lărgire a reţelei de apă pentru a o face mai eficientă şi adaptată pentru a distribui un sistem de apă complex în toată zona.Se poate deci deduce că Tip Retea de apa si canalizare situaţia zonei Petricani Steaua Rosie – Plumbuita nu detinem in e deosebit de gravă din cuncesiune punct de vedere igienicoretea de apa si 32% sanitar: aproape jumătate canalizare din străzi nu beneficiază detinem in de niciuna din cele două 68% cuncesiune reţele. Petre Ispir. Cap. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare. In plus. adică Str. Plumbuita. Ghimbav. Ricinului şi care este legată direct la Statie Pompe instalată la începutul şoselei Colentina. adica Str. strada Steaua Rosie şi delimitată la nord de lacul Plumbuita. sistemul de apă este absent în străzile secundare şi mici. Nicolae Paraschiv Str. Str. Această structură a reţelei de apă este de dimensiuni mari. Str. Tamaioarei şi Str. Olanelor. Neagoita şi Str.

Zona 2 şi zona 5 sunt zonele care beneficiază cel mai mult de instalaţiile reţelei de apă. aşa cum se arată în graficele de alături. După analiza reţelei de canalizare ale celor 6 zone. Zona 2 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 4 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 38% 62% Zona 5 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 3% 97% Zona 3 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 6 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 17% 83% 63% 37% 9% 91% 127 . aşa cum se poate vedea în graficele alăturate. rezultă că zona 4 beneficiază de cea mai mare concentraţie de străzi cu instalaţii ale reţelei de canalizare (38%). în timp ce zona 5 e cea mai săracă în instalaţii de canalizare.

in timp ce a treia parte era concentrata pe stabilirea prioritatilor in rezolvarea situatiilor problematice. in timp ce 5 era echivalentul pentru “deloc necesar”.5 Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2. sectorul serviciilor. au fost si cateva intrebari deschise. Intrebarile chestionarului erau organizate in trei directii principale. In primul rand este de amintita reteaua de canalizare. de care se arata multumiti circa 80%. Tinta chestionarului era de a ajuta autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona. dezvoltarea unor masuri care sa conduca la dezvoltarea zonei. 1 insemna “foarte multumit” si 5 “deloc multumit”. siguranta cetateanului.1 Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor Firmelor operante in perimetrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie . Cele mai multe intrebari erau de tip scala. din analizarea raspunsurilor completate de operatori. in ideea formularii unor strategii de dezvoltarea urbana ce vor sta la baza alcatuirii masterpanului zonei mai sus amintite. care au dat ocazia intervievatilor sa formuleze singuri problemele cu care se confrunta in cartierul analizat sau sa mentioneze fiecare ce proiecte dezvoltate de primarie ar putea duce la cresterea potentialului de devoltare a societatii in care activeaza sau care ar fi domeniile de activitate care considera ca s-ar putea dezvolta mai mult in zona. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala.2. sectorul constructiilor si al infrastructurii edilitare. despe care 83% spun ca situatia actuala este departe de nivelul dorit.5. unde intrebarile s-au concentrat pe sectorul transporturilor. singurele aspecte pozitive in viziunea comunitatii de afaceri sunt accesul la internet si reteua de gaze. raspunsurile s-au concentrat in procente mari (cuprinse intre 66 si 83%) si asupra situatiei sistemului rutier. De asemenea. O a doua etapa a chestionarului incerca sa sublinieze nevoile de imbunatatire a zonei in viziunea acelorasi operatori.Petricani li s-a solicitat completarea unui chestionar. de care peste 90% se declara nemultumiti. si anume: situatia actuala a zonei Plumbuita. Astfel. 128 . De asemenea. rezulta ca principala prioritate in viziunea comunitatii de afaceri o constituie legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. unde raspunsurile urmareau o scara de la 1 la 5. si anume: situatia curenta. dar si asupra imbunatatirii iluminatului public in zona. care incerca evidentierea principalelor probleme existente in zona. Analiza chestionarelor se va face indicand frecventa raspunsurilor intervievatilor in procente. Surprinzator. Trecand la urmatorul set de intrebari. ce va sprijini strategic reinnoirea acestui perimetru. Din raspunsurile referitoare la sectorul constructiilor si infrastructurii edilitare. Lipsa locurilor de parcare si fluenta traficului rutier sunt aspecte care pentru circa 71% dintre respondenti nu satisfac nevoile operatorilor comerciali din zona. Intrebarile au fost structurate pe mai multe categorii. nevoia de imbunatatire a situatiei actuale si prioritatea rezolvarii problemelor identificate. Cu alte cuvinte. respectiv 1 “foarte necesar”. respectiv 62%. Urmeaza apoi sistemul rutier. rezulta ca cele mai multe dintre aspectele enuntate ii nemultumesc. referitor la problema transporturilor in zona avuta in studiu. intr-o prima faza se urmarea identificarea opiniilor comunitatii de afaceri cu privire la situatia prezenta. propunandu-se luarea unor masuri imediate pentru reabilitarea strazilor si pentru infiintarea mai multor locuri de parcare. respondentii au fost de acord cu luarea unor masuri care sa conduca la imbunatatirea conditiilor de transport si la fluidizarea traficului rutier (circa 71% considerand foarte necesare astfel de masuri).

Cei mai multi au raspuns ca nu au gasit ceva mai mai bun sau ca aveau deja in proprietate acel teren (62% din respondenti).3 13. La intrebarile legate de forta de munca din zona. dar si infiintarea unor servicii medicale. la mai putin de 1. Probleme enuntate din totalul respondentilor Canalizare Salubrizarea zonei Reabilitare strazi Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastrcutura Infiintarea de locuri de parcare Amenajare fosa septica Amenajare parc Amenajarea laculului Sistemul rutier Servicii medicale Alimentarea cu energie electrica Apa curenta Trafic % 66.6 46. Astfel. amenajarea lacului si a parcului si transformarea intr-o insula de agrement. au urmat mai multe intrebari adresate numai societatilor.6 6.6 6.6 6. au mai rezultat informatii legate de chiria lunara a halelor sau a birourilor. Astfel. acestia au raspuns in totalitate ca nu au platit niciodata taxa de protectie pentru a-si desfasura activitatea in zona. Raspunsurile au reluat de multe ori probleme care se regaseau si in intrebarile anterioare. ceea ce indica faptul ca acestea sunt intr-adevar cele mai apasatoare exigente cu care se confrunta operatorii economici din zona zona avuta in studiu. In continuarea acestor intrebari generale. Cu privire la siguranta cetateanului. operatorii economici considera ca nu este nici foarte usor dar nici foarte greu sa se gaseasca si ca.000 RON pe luna.3 6. cei care desfasoara afaceri in zona de studiu se declara convinsi ca rezultatele firmei au de suferit din cauza amplasarii in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Circa 75% din intervievati au declarat ca activeaza activeaza ins ectorul comertului si ca sunt proprietarii unor microintreprinderi.6 6. transport si depozitare a gunoiului (50% din respondenti) respondenti) si mai ales infiintarea unor centre medicale (75%). o intrebare era dedicata motivului pentru care operatorii economici au ales sa opereze in zona analizata.6 Raspunsuri exprimate in procente Canalizare referitoare la problemele enuntate de catre firme Salubrizarea 2% 2% zonei 2% Reabilitare strazi 2% 3% 2% 2% 3%3% 5% 5% 14% 14% 24% 17% Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastructura Infiintarea de locuri de parcare 129 . imbunatatirea alimentarii cu energie electrica sau gasirea de solutii pentru descongestionarea traficului. salubrizarea zonei. care se situeaza. cand li s-a cerut sa enumere 5 probleme care considera ca ar trebui sa se rezolve cat mai curand in perimetrul cartierului respondentii au indicat in primul rand lipsa canalizarii.6 40 40 13.6 6. reabilitarea strazilor si a asigurarea sigurarea sigurantei publice in cartier. De asemenea. peste 79% din cei care au completat chestionarele au considerat foarte necesara luarea unor masuri pentru cresterea gradului de siguranta publica. cei care forta de munca din zona are un nivel de pregatire care se limiteaza la 8 clase. Din intrebarile adresate comunitatii de afaceri.6 6. in general. conform a 44% din respondenti. Au urmat apoi intrebarile deschise.6 6.6 6. De asemenea.In sectorul constructiilor se subliniaza necesitatea imbunatatirii serviciilor de colectare.

de asemenea. crearea de locuri de parcare. cel dedicat populatiei urmarea. zona placuta. formularea unor strategii de dezvoltare urbana in scopul elaborarii masterpalnului zonei mai sus amintite. in timp ce ultima parte puncta aflarea prioritatii rezolvarii unor probleme in viziunea locuitorilor.Steaua Rosie – Petricani. fluidizarea traficului. s-a considerat ca sunt cei mai in masura sa identifice problemele si necesitatile care ar trebui rezolvate cu prioritate. principalele proiecte care ar putea duce la cresterea potentialului de dezvoltare a zonei sunt urmatoarele: pasaj rutier reorganizare sistem iluminat modernizare carosabil sistematizarea arhitectonica extinderea suprafetelor verzi construirea de locuinte posturi fixe de politie deratizare curatenie reabilitare zona siguranta cetatenilor Proiecte de realizat asistenta medicala amenajare lac canalizare agrement investitii imobiliare infrastructura asfaltare strazi dezapezire pe timp de iarna parcari stopare infractionalitate infiintarea unei piete agroalimentare Din analiza completa a chestionarelor. de asemenea. care au dat posibilitatea respondentilor sa-si exprime liber nevoile si parerile. b) La nivelul populatiei Chestionarele realizate cu un esantion reprezentativ al populatiei. mentionam ca intrebarile urmareau trei directii principale. Au fost.atat intrebari de tip scala. construirea de noi locuinte. curatenia stradala. lipsa echipajelor de politie stradala. lipsa canalizare. dar si parcuri ingrijite. rezulta asadar ca firmele situate in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Urmatorul set de intrebari se concentra pe identificarea nevoilor de imbunatatire a situatiei actuale. mizerie. Concluzionand. Chestionarul a fost alcatuit din mai multe tipuri de intrebari .Petricani considera ca zona are posibilitatea de a se dezvolta in continuare. astfel incat nu este luata in considerare posibilitatea unui transfer al activitatii. cat si din intrebari deschise. si 130 . conform raspunsurilor intervievatilor. poluare. Astfel. descris prin cuvinet precum: nesiguranta. urmareau crearea unei imagini care sa oglindeasca cat mai bine conditiile sociale ale cartierului Plumbuita . nivel de trai scazut. intr-o prima parte se dorea cunoasterea opiniei cetatenilor cu privire la situatia actuala. furturi. Pentru o analiza mai eficienta a rezultatelor chestionarelor. In viziunea celor chestionati. li s-a cerut respondentilor sa descrie in cateva cuvinte zona in care opereaza. problemele cele mai urgente pe care autoritatile ar trebui sa le rezolve pentru imbunatatirea zonei se refera la sistemul rutier (reabilitarea soselelor si a strazilor). care a permis autoritatilor sa evalueze perceptia si opiniile cetatenilor. extinderea retelei de canalizare. rezultand astfel un tablou real. Alaturi de chestionarul aplicat agentilor economici din zona. Locuitorii din zona fiind cei care se confrunta zilnic cu problemele si situatiile din cartier. infiintarea centrelor de asistenta medicalam amenajarea parcurilor si spatiilor verzi.Tot prin intrebari cu raspunsuri deschise.

respectiv 54%). transportul in comun. starea spatiilor verzi si a locurilor de joaca. Primul set de intrebari a scos la iveala foarte multe nemultumiri ale cetatenilor. Nu in ultimul rand. in timp ce 78% considera importanta cresterea preocuparilor cetatenilor pentru protectia mediului. acestia raspunzand negativ la aproape toate intrebarile. reteaua de apa (51%). in ceea ce priveste siguranta siguranta cetateanului si protejarea mediului inconjurator. Principalele nemultumiri exprimate de locuitorii cartierului Plumbuita lipsa activitati sportive-… reteaua de apa traficul rutier posibilitatea gasirii unui… reteaua de canalizare % 0% 20% 40% 60% 80% 100% Pe lista neagra alcatuita de locuitorii din zona in c ceea eea ce priveste situatia actuala a cartierului lor. unde respondentii trebuiau sa aleaga o varianta de raspuns dintr-o lista de raspunsuri. in timp ce 5 insemna „deloc necesar”. cetatenii nu se declara multumiti de niciunul dintre punctele enumerate in lista intrebarilor. La alte intrebari. Alte puncte esentiale punctate de cetateni au facut referire la numarul si la starea unitatilor de asistenta medicala si a unitatilor de invatamant (64%. Raspunsurile intrebarilor de tip scala scala urmareau o scala de la la 1 la 5. 1 insemna „foarte necesar”. de siguranta personala in cadrul cartierului (circa 68% din locuitori indicand aceste aspecte ca principale probleme). de posibilitatile de a gasi un loc de munca in zona. poluarea sau lipsa unor activitati sportiverecreative in cartier (46%) sau activitati culturale (49%) reprezinta nevoi identificate de locuitorii din Plumbuita. unde cifra 1 insemna „foarte multumit” si 5 „deloc multumit”. locuitorii din Plumbuita s-au aratat foarte nemultumiti in primul rand de reteaua de canalizare. Trecand la cea de-a doua parte a chestionarului. care sa duca la dezvoltarea zonei. cetatenii din Plumbuita au fost rugati sa-si exprime opinia referitoare la nevoia de imbunatatire a situatiei actuale. sunt 73% din locuitori care considera foarte necesare masuri precum cresterea numarului de politisti comunitari in zona. de curatenia din cartier. se mai adauga iluminatul stradal. 131 . aproape 92% dintre respondenti declarandu-se nemultumiti. sistemul rutier (68% din cei care au completat chestionare). De asemenea. Astfel. Surprinzator. reteaua de gaze (58%).intrebari tip grila.

89 0. amenajarea spatii verzi apa curenta iluminatul public locuri de munca transport in comun integrarea copiilor rromi in scoli.Principalele probleme cu care se confrunta populatia. sunt cauzate in general de venitul familiilor sub limita supravietuirii si de rata somajului (25%). Probleme enuntate din totalul % Au fost amintite in continuare aspecte relative la reteaua de respondentilor canalizare.57 2.89 0.25 populatia cartierului Plumbuita este prezentata in tabelul si servicii medicale 6.78 1.82 lacului Plumbuita.78 cartier. care ar putea fi mult mai bine valorificat si curatenie 9. Factori precum droguri/alcolism.67 1.57 3. De altfel. Principalele cauze ale problemelor populatiei din cartierul Plumbuita 33% 5% 13% 25% 25% venitul redus al familiilor somaj droguri/alcoolis m In viziunea locuitorilor.57 3. la problema parcarilor. in momentul in care le-a fost adresata o intrebare care privea in special gradul in care criminalitatea este prezenta in zona. situatia parcului si a sectie politie/siguranta 9.89 0. multe dintre raspunsurile indicate la intrebarile deschise se regaseau in problemele enuntate in primul set de intrebari. Ca si in cazul chestionarelor la care au raspuns agentii economici.5% respectiv 5%). identificate cu ajutorul intrebarilor grila.82 transformat intr-o zona de agrement.35 3. Lista completa a gaze 8.07 des nominalizata sub diferite forme.96 care sa asigure ordinea si sigurnata publica. De asemenea. la curatenia din starea drumurilor/asflatare 26.25 graficul de mai jos.92 sesizarilor enuntate si considerate prioritare de catre parcari 6. cei mai multi dintre respondenti (38%) au indicat o slaba prezenta a acestui factor.78 0. ceea ce nu face decat sa sublinieze importanta si necesitatea rezolvarii acestor nevoi.78 1.89 0. violenta de orice tip sau criminalitate influenteaza intr-o masura mult mai mica viata sociala in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (12. a fost foarte educatie / scoli si gradinite 16. la necesitatea infiintarii unor patrule de politie canalizare 41. gradinite acte de proprietate piete criminalitate furturi fluenta traficului rutier somaj magazine locuinte 5. factorii care au dus la amplificarea acestor probleme au fost in primul rand marginalizarea sociala (4%) si lipsa ajutoarelor economice publice (2%).89 Canalizare Raspunsuri exprimate in % referitoare la problemele enuntate de catre cetateni Starea drumurilor/asflatare 1% 1% 1% 1% 1% 1% Educatie / scoli si gradinite 2% 4% 2% 1% 1% 1% 2% 3%2% Sectie politie/siguranta populatiei 4% 27% Curatenie 17% 10% 6% 6% 6% Gaze Parcari Servicii medicale 132 .89 0.

nu doar cei din dreptul cladirii Gradina cu Poney. Sesizare privind iluminatul public ce functioneaza ziua pe aleile din Parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la taierea pomilor in parcul Plumbuita. Sesizarea telefonica referitoare la lucrarea apartinand Sc Distrigaz Sud SA care blocheaza accesul locatarilor in imobil si ghena pe Aleea Sinaia nr.5. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la iluminat public diurn pana la orele 10-11 in Parcul Plumbuita.Steua Rosie . precum si vandalizare mobilier urban de catre tineri turbulenti. prezenta gropi pe portiunea dintre Palatul Ghica si prima alee care duce in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la deteriorare poarta de acces in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in Parcul Plumbuita. Sesizare telefonica referitoare la nefinalizarea lucrari de catre Acvatot. deoarece in jurul lui este imprastiat foarte mult gunoi si duce la producerea unui focar de infectie. iar cand ploua fantanile din pare sa fie oprite Sesizare privind necesitatea introducerii str. iar acestia sa impiedice persoanele care pescuiesc cu plasa in parcul Plumbuita. Mentionam ca la intersectia acestor doua strazi este mult noroi.Plumbuita . Sesizare privind deteriorarea unui stalp metalic de iluminat public. Solicitare . Mentionam ca necesita a fi udati toti platanii din zona Palatului Ghica si cei din zona Manastirii Plumbuita. langa ghereta de la rond. Beiu Constantin si Ferestrei in programul de reabilitare. Sesizare referitoare la necesitatea relocarii containerului de gunoi din Parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la lipsa tribunelor in mini stadionul de la Parcul Plumbuita.Tei –Toboc Sesizare referitoare la necesitatea curatarii lacului Plumbuita + dotarea bodyguarzilor cu cele necesare.2. D-na Ghica. Sesizare referitoare la udare platani in Parcul Plumbuita.2 Reclamatiile din zona Plumbuita. Sesizare privind defectiune iluminat public diurn in parcul Plumbuita. de inmatriculare B 04 RBV. solicitare referitoare necesitate plantare braduti intre aleea pietonala si bl 1-7 pe bd. Sesizare privind 3 masini abandonate pe str. Memoriu referitori la borduri si trotuar pt biciclisti biciclisti Memoriu referitor la desfiintarea cismelelor. B 95 BMW si de 133 . defectiune iluminat public Sesizare referitoare la panta strada defecta -se strange apa de la ploaie Solicitare asfaltare strada reparare trotuare amenajare alveole.propune distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare cum ar fi zona 10 . Cremenita vis-a-vis de Politia Comunitara.l6bl77.Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 Anexam in continuare lista intreaga a sesizarilor si reclamatiilor inregistrate la Primaria Sectorului 2 in perioada mai sus amintita: Anul 2009 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Pentru Sesizare telefonica referitoare la stalpi de iluminat public non-functionali. au acoperit lucrarea cu pietris in urma cu o luna. Mentionam ca este vorba de doua Dacii cu nr. aflat pe marginea lacului Plumbuita.

SUPERCOM S.lipsa iluminat public la Sos Petricani. Paroseni Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere aflate la intersectia strazii Beiul Constantin cu Sos. in dreptul statiei RATB tramvai. in data de 19.95.05. atat pe str Ricinului cat si pe partea opusa a acesteia. Aceasta situatie favorizeaza producerea de accidente. Mentionam ca acesta prezinta un real pericol pentru copii celor 2 §coli aflate in zona Sesizare privind neingrijire parculet din Aleea §trandul Tei aflat la intersectia cu str. 46 si 48. Petricani. Sesizare privind functionarea fara intrerupere a iluminatului public din Parcul Plumbuita Sesizare lipsa iluminat stradal -Str. Petricani. sect. Petricani la statia §trandul Tei. Mentionam ca exista un semn de avertizare dar nu este vizibil din cauza coronamentului copacilor din zona. Mentionam ca aceasta este defecta de aproximativ 1 luna Sesizare privind montarea de limitator de viteza si indicator cu lumina galbena intermitenta la trecerea de pietoni sos Petricani intersectie cu str C-tin Beiu si Aleea §trandul Tei. Sesizare privind lisa becuri pentru stalpii de iluminat din Sos. Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semn de semnalizare intermitent in mijlocul carosabilului la trecerea de pietoni din dreptul Pietei Cremenita.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • un microbuz albastru cu nr. Mentionam ca petentul dore§te si montarea unor panouri care sa interzica aruncarea gunoiului pe spatiul verde precum si o amenda specifica privind aceasta fapta. Sesizare referitoare la gunoi pe marginea Lacului Plumbuita. de inmatriculare DB 05 VHH. Sesizare privind lipsa capac canal pe str Fabrica de Gheata in parcarea blocului nr. Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile: Beiu Constantin.A. Mentionam ca acestea nu sunt ridicate de aproximativ 3 saptamani Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile Petricani si Beiul Constantin Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strada Beiul Constantin Sesizare privind necesitatea ridicarii sacilor de gunoi de catre reprezentantii S. 2. Mentionam ca in urma accidentului petrecut in data de 02.C. Str Beiu Constantin Aleea §trandul Tei.03. precum si montarea de cosuri de gunoi pe marginea lacului. langa fostul targul de animale. Sesizare referitoare la neaducere la nivel a canalelor pe str Oituz. deoarece in zona se afla o gradinita de copii si numeroase persoane insotite de copii mici tranziteaza zona catre pare. Intrarea Sefirului. in urma salubrizarii strazilor. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Ferestrei sect 2. 65. 134 . iar marcajul zebrei de pietoni nu este suficient de vizibil. Mentionam ca domnul Margarit Daniel propune ca in momentul in care strazile sunt maturate sa se ridice si sacii cu deseuri menajere Sesizare privind distribuire tomberoane de catre Supercom persoanelor fara contract pe Str Paroseni si Str Gimalau Sesizare privind defectiune conducta de apa pe strada Beiu Constantin in fafa imobilelor nr. Ferestrei. in dreptul nr IB §i nr 5.2009 22:35:19 .2008 stalpii de iluminat public au fost inlocuiti fara a se monta becuri la ace§tia. Aceste trei ma§ini au somatiile in geam dar nu sunt ridicate. Solicitare primita de la "Margarit Daniel" (8582338). Beiu Constantin nr. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Paroseni.

• Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semafor acustic pe str. Dna Ghica. care musca batranii si copii. proprietarul de la adresa respectiva a construit o baie in curtea proprie. Dna Ghica. Dna Ghica statia de autobuz 282. in fata Bisericii si a Parcului Plumbuita) Semnalizarea • • • • • • • Realizarea de constructii in spatiul privat fara autorizatie Reinfiintarea statiei de autobuz linie 282 pe str. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita • Solicitare primita de la (8582530). Dna Ghica Defectiune conducte apa (str. care impiedica accesul catre Clubul Seniorilor. • Sesizare referitor haite mari de caini comunitari agresivi in parcul Plumbuita. Mentionam ca in ultima perioada au avut loc foarte multe accidente ca urmare a semnalizarii necorespunzatoare a trecerii de pietoni. Oituz. respectiv str. Petricani. Pentru a evidentia cat mai bine problemele observate de populatia cartierului. Fabrica de Gheata nr. in zona parcului si chiar si in fata manastirii • Criminalitatea in zona peninsulara a cartierului • Transformarea lacului si a zonelor inconjuratoare in adevarate focare de infectie prin depozitarea deseurilor menare in aceste spatii 135 • . 68 sect. Sector 2.2009 12:09:31 -construire baie fara autorizatie la Str. in fata Bisericii din fata parcului Plumbuita + necesitate reinfiintare pe str.05. parcul Plumbuita. Ferestrei. Strazi • • Social • • • • Siguranta • • • • • Montarea de limitatoare de viteza si indicatoare cu lumina galbena intermitenta la trecerile de pietoni (sesizare primita pentru interesectia Ctin Beiu si Aleea Strandul Tei) Lucrari pentru adducerea la nivel a gurilor de canal sau lipsa capacelor de canal (str. fca mizerie. in zona parcului Plumbuita (sunt agresivi. 95) Reabilitarea strazilor (intersectia Beiu Constantin cu Ferestrei). Mentionam ca. • Sesizare referitor la prezenta a numerosi caini comunitari in Parcul Plumbuita. 2. Sos. impiedica accesul catre Clubul Seniorilor) • Prezenta seringilor folosite de cei care isi injecteaza diferite substante halucinogene. Mentionam ca acestia ataca oamenii si fac mizerie. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita in sectorul 2. Beiu Constantin) Distributie tomberoane de gunoi persoanelor care nu au contract cu firma de salubrizare si ridicarea gunoiului menajer si neridicarea deseurilor menajere Probleme cu iluminatul public (str.Sesizare privind semnalizare necorespunzatoare a trecerii de pietoni la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita. Beiu Constantin) Neingrijirea spatiilor verzi Lipsa cismelelor de apa. desfiintarea celor existente Depozitarea de gunoaie in zona lacului Masini abbandonate Distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare Lipsa tribunelor in mini stadionul Problema cainilor comunitari. in data de 11. Paroseni. s-a intocmit urmatorul tabel care cuprinde principalele probleme rezumate pe macrozone. mai ales in zonele in care se strange apa dupa ploi Reabilitarea bordurii trotuarelor si amenajarea pistelor pentru bi ciclisti Montarea semafoarelor acustice (sesizare referitoare la str. str. Ricinului nr. str.

Locuitorii s-au plans si de prezenta cainilor vagabonzi pe strazile cartierului. din care 3 strazi cu o importanta 136 . lucru greu de imaginat intr-o capitala europeana. foarte importanta este si prezenta activitatilor culturale si sportive-recreative in viziunea intervievatilor. este necesara si infiintarea unui centru medical. fapt care indica necesitatea gasirii unor solutii pentru remedierea acestor lipsuri ale cetatenilor.necorespunzatoare a trecerilor de pietoni (sesizare referitoare la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita) • din Parcul Plumbuita Lucrari ale furnizorilor de servicii care ingreuneaza accesul in zona 2. Cei mai multi s-au declarat nemultumiti de aspecte precum reteaua de canalizare. Strazile au aspectul de camp deschis. transport si depozitare a gunoiului. respondentii au mentionat lucrarile de extindere a retelelor de utilitati. chiar a unei gradinite si a unei piete agroalimentare. Multi locuitori se tem pentru pentru viata lor si pentru bunurile personale. Concluzionand. In continuare au fost aminitite problemele legate de fluenta traficului. reabilitarea retelelor stradale a fost un alt aspect enuntat de populatia din Plumbuita. cetatenii si operatorii economici care au completat chestionarele au mai amintit si aspecte precum lipsa transportului comun la nivelul intregului cartier. Acest aspect. Desi caracterizat cu precadere ca un cartier rezidential. dintre cei care locuiesc sau care lucreaza in zona. De altfel. nicidecum a unui cartier bucurestean. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic Infrastructura stradala este unul din punctele sensibile ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Astfel. mai ales odata cu lasarea serii. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. la nivelul arealului mai sus amintit s-au alcatuit doua modele de chestionare. De asemenea.5. care are o structura stradala alcatuita din 67 artere. cu atat mai mult cu cat zona nu este bine iluminata. de curatenie cartierului sau de siguranta publica.4. care lipseste pe foarte multe dintre strazi. unul pentru cetateni si un altul pentru agentii economici. s-a adus in prim plan nevoia infiintarii unor centre medicale. 2.5. neasfaltate in cele mai multe cazuri. dau imaginea unei localitati rurale. De asemnea. si inca unul a carui populatie are o putere economica scazuta. Rezultatele acestor chestionare prezinta autoritatilor perceptia exacta a cetatenilor si nevoilor acestora. o principala prioritate in viziunea atat a locuitorilor cat si a agentilor economici o reprezinta legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie In scopul de a sprijini autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona pentru formularea unor strategii de dezvoltare urbana ce vor sta la baza alcaturii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana dedicat perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Nu au fost uitate problemele legate de imbunatatirea serviciilor de colectare. la care se adauga starea proasta a strazilor. Pe langa acestea. Si lipsa locurilor de parcare ridica mari probleme in cartierul analizat. acoperit cu praf atunci cand vremea este calduroasa si secetoasa si de noroi in perioada ploilor. In ceea ce priveste sectorul constructiilor. locurile de parcare existente nu fac fata nevoilor populatiei. Pe de o parte au fost subliniate aspectele negative specifice fiecareia dintre cele doua categorii in parte si pe de alta parte au fost identificate si raspunsuri comune.3. amenajarea mai multor locuri de joaca pentru copii.

Gherghitei si Str. Sos. cat si al transporturilor de marfa catre centrele comerciale care functioneaza in arealul din jurul acestei artere. 3. crearea de noi locuri de parcare supraterane. In scopul imbunatatirii infrastructurii rutiere. prin modernizarea infrastructurilor. de gasirea unor solutii pentru interzicerea depozitarii de deseuri in imediata 137 . au fost identificate mai multe proiecte ce ar trebui puse in practica pentru ridicarea standardelor de viata ale rezidentilor. modernizarea drumurilor. a inceput constructia complexului rezidential Cooper Beach din Str. Sos. Fabrica de Gheata. in care nu toate strazile sunt asfaltate si a caror stare actuala prezinta pericol de producere a accidentelor. perimetrul studiat este delimitat in partea sudica de una dintre arterele cu cea mai intensa circulatie. o problema principala in cadrul perimetrului o constituie starea drumurilor. inspre lac. Str. Asa cum a fost deja amintit anterior. prin functiile pe care le indeplineste la nivelul intregului cartier si chiar al sectorului. ceea ce poate duce la producerea de accidente. altele insa. Daca pentru cei care locuiesc in apropierea acestor artere principale. D-na Ghica. Primaria Sectorului 2 a implementat proiecte de reabilitare a strazilor. au intrat in atentia investitorilor si spatiile din vecinatate. Vorbim astfel despre reorganizarea spatiilor verzi si amenajarea de locuri de joaca pentru copii. imaginea zonei se va schimba. faptul ca nu beneficiaza de servicii de transport public devine problematic. Cu alte cuvinte. Bd. a pietrisului sau a pamantului care le acopera. In felul acesta. centre commerciale si depozite. Tot aceasta cale de comunicatie concentreaza si cele mai multe mijloace de transport in comun. Altfel spus. fiind greu accesibile transportului. Pentru a veni in sprijinul cetatenilor si a celor care desfasoara activitati in acest spatiu. Soseaua Colentina este caracterizata de un trafic intens. perimetrul. montarea de limitatoare de viteza pe strazile care permit circularea cu viteza mare. rezidentii din zona care nu au masini personale fiind nevoiti sa se deplaseze pe jos pana la cea mai apropiata statie de autobuz/troleibuz/tramvai. celelalte mijloace strabatand celelalte doua artere. 2. Oituz. situatia prezentata nu constituie un aspect foarte dificil. care pot fi inchiriate la preturi convenabile. asfaltarea trotuarelor strazilor nou amenajate si amenajarea celor existente. sau in zona cuprinsa intre Str. Parte dintre ele au fost deja reabilitate. Petricani. Doamna Ghica. Aceasta aglomeratie se explica prin faptul ca face legatura intre centrul orasului si DN2 / E60. 4. a retelei de apa si canalizare pe anumite strazi.deosebita la nivelul intregului sector: Sos. Dupa cum se amintea si mai sus. Petricani si Str. mai ales in zonele rezidentiale. Considerand problemele enuntate mai sus. Odata finalizat acest proiect. de punerea in functiune a iluminatului public in zona parcului si a lacului. Colentina. Colentina. au fost enuntate nevoile de dezvoltare cu privire la zona de studiu. se propune adoptarea unor masuri precum: 1. atat pietonal cat si auto. drumuri care fac conexiunea intre capitala si orasele din estul tarii (Moldova). astfel incat toti cetatenii din zona vor beneficia de imbunatatirile aduse. pe langa piata de imobile in scop comercial – reprezentate de locatii pentru constructia de spatii de birouri. Colentina. sunt in stare de degradare. a atras si atentia proiectelor imobiliare. care limiteaza zona in studiu pe latura vestica – Sos. fiind printre altele una dintre cele mai intens traficate artere la nivelul Bucurestiului. la interior. Traficul este intens. imediat in spatele Sos. din cauza pietrelor sparte. nu este traversat de niciun fel de mijloc de transport. pentru cei care au domiciliul in interiorul zonei Tei Toboc. Colentina. Un alt punct care necesita atentia deosebita a autoritatilor il reprezinta transportul. atat din cauza numarului mare al autoturismelor rezidentilor. Astfel.

Str. Ricinului. Acesta este unul dintre punctele care trebuie sa atraga cea mai multa atentie din partea autoritatilor. Printre operele de intretinere.Steaua Rosie – Petricani cer o imbunatatire a conditiilor generale ale cartierului.1 Infrastructura publica urbana Lipsurile existente la nivelul infrastructurii zonei Plumbuita . Solutia indicata pentru aceasta problema este cresterea numarului politistilor comunitari. Steaua Rosie.6. Beiu Constantin. Un alt aspect important al serviciilor sociale. precum Sos. tot printre masurile urgente care trebuiesc luate amintim extinderea retelelor de apa si mai ales de canalizare. care comunica unele cu altele. pentru cei care nu au o calificare sau care nu-si gasesc de lucru in domeniul in care sunt calificati si doresc sa-si faca o noua specializare. Interventiile necesare pentru restaurarea si reechilibrarea acestui standard calitativ in toate strazile din zona. Str. Din punct de vedere al serviciilor publice si sociale.apropiere a lacului. o sala de sport sau chiar centre de formare profesionala. pe langa folosirea tuturor suprafetelor. care sunt in conditii jalnice. ar trebui sa se inceapa o opera de intretinere a invelisul stradal. Acest contrast este reprezentat mai ales printr-o diferenta a aspectului calitativ al strazilor si conditiile de viabilitate stradala si pietonala pe fiecare dintre aceste strazi. In acest sens. dar prezenta unor cabinete medicale sau a unui dispensar medical este absolut necesara. securitatea cetatenilor este un aspect operational al acestor nevoi. Este adevarat ca populatia din zona beneficiaza de serviciile ambulantei sociale. de infiintarea unor servicii medicale. cu obiectivul specific de reamenajare a teritoriului. Dupa o prima analiza a teritoriului iese la iveala un contrast evident intre situatia arterelor principale ale zonei. Astfel. acestea fiind prioritatile. Sunt si alte servicii care lipsesc in perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. rezulta a fi de o mare importanta si introducerea de semne stradale orizontale (de exemplu dungile pentru separarea benzilor. Str. parcarile si punctele de traversare 138 . ar fi necesara infiintarea de noi treceri de pietoni si restaurarea celor deja existente. cum ar fi o biblioteca la care sa aiba acces toti cetatenii. cu scopul de a face traficul pietonal mai bun. Colentina. este cel al serviciilor medicale. de organizarea unor spatii de parcare. Evident. precum Str. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2. Petricani. daca ne gandim la importanta sa in cadrul unei comunitati in care populatie prezinta o tendinta de imbatranire. acestea au o importanta secundara. ca si de cele ale Clubului Seniorilor. In plus. spre deosebire de strazile de legatura interna si de dimensiuni mai mici. 2. Putem sa amintim printre acestea infiintarea unei piete agroalimentare sau organizarea unor spatii de recreere si petrecere a timpului liber. pe langa faptul ca ar trebui mai intai de toate asfaltate strazile care sunt inca acoperite de pamant (ceea ce nu face decat sa ingreuneze conditiile de circulatie auto si pietonala cand ploua sau ninge). trebuie mentionata si problema sigurantei publice. care a fost subliniat atat in rezultatele chestionarelor la care cetatenii si agentii economici au raspuns. cat si in cadrul consultarilor publice organizate anterior alcatuirii prezentului studiu. prin eliminarea gaurilor care reprezinta un obstacol in bunul mers al circulatiei autovehiculelor si prin largirea strazilor de legatura pe diverse portiuni din zona. a caror situatie in prezent este negativa. ar trebui sa tinteasca mai ales spre imbunatatirea accesibilitatii si viabilitatii strazilor minore interne. D-na Ghica e Sos. pe langa problemele care priveau amenajarea sau organizarea spatiilor verzi sau infiintarea spatiilor de petrecere a timpului liber dedicate diferitelor grupe de varste.6. dar prin comparatie cu cele amintite anterior.

Petricani. sa se tina cont atat de apele rezultate din activitatile domestice cat si de cele din precipitatii. care se deschide intre Strada Gherghitei. Pentru a garanta o mai buna siguranta. ar fi posibila ajungerea la un nivel de comunicare urbana. Si construirea eventualelor canale si a unui centru de epurare in apropierea marginii lacului Plumbuita. este necesara instalarea unui sistem de iluminare prin lampi prezente pe toata lungimea strazii. Lipsa liniilor de autobuz si tramvaie in zonele interne care sunt departe de principalele axe de comunicare. Str. mai ales daca nu au masina proprie. Colentina. care poate fi obtinut prin implementarea diverselor cosuri de gunoi pentru diferitele tipuri de gunoaie. Cu o imbunatatire a retelei stradale. In ceea ce priveste strazile de dimensiuni mai mari. 2. Petricani si D-na Ghica. Infrastructura sociala Zona Plumbuita . cu costuri majore si timpi tot mai mari pentru cei care au nevoie de anumite servicii sociale. Recalificarea acestei zone ar trebui sa vizeze si imbunatatirea sistemului de canalizare pentru adunarea apelor menajere. Este prezenta o retea de servicii publice doar in strazile care delimiteaza macro-zona la Sud si Est. in consecinta. pentru orientarea in maniera disciplinata a mersului vehiculelor si mijloacelor de transport. pe de o parte. Reamenajarea infrastructurii strazilor este necesara deoarece ar permite imbunatatirea ritmului de viata a locuitorilor si ar face mai usoara accesibilitatea in zona ceea ce ar duce la imbunatatirea si marirea activitatilor economice in acest perimetru. garantand. mai ales ca actuala retea de tramvaie permite doar accesul in zona limitrofa in partea centrala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . calitatea vietii in general. cat si spre lac. In acest sens. Barierele arhitectonice contituie de asemenea o dificultate pentru persoanele cu probleme de sanatate. Este nevoie. ar trebui realizata pentru a imbunatatirea nivelului de igiena si diminuarea gradului de poluare. Pentru a elimina riscul de inundare a strazilor din cauza ploilor si a evita crearea de inundatii care ar pune in pericol si ar crea pagube locuitorilor si celor care folosesc strazile si asigurarea curatarii apelor murdare departe de locuintele oamenilor si cele de birouri.Petricani este in prezent o zona care beneficiaza de o slaba infrastructura sociala. 139 . O reamenajare a zonei ar face ca accesibilitatea interna prin mijloacele de transport care au trasee pe strazile mai putin importante si mai mici sa fie mai buna.Steaua Rosie . sau mai bine zis Sos. precum Sos. este fundamentala construirea unui sistem de retea de canalizare mixta pentru a aduna atat apele murdare urbane cat si pe cele rezultate din ploi. De o foarte mare importanta rezulta a fi si prezenta unui sistem de utilizare a gunoaielor in conformitate cu respectarea mediului inconjurator si mentinerea unui nivel adecvat de igiena. deci. marind o eventuala activitate turistico/economica indreptata atat spre zonele de verdeata de aici. pe de alta parte. D-na Ghica si Sos. ar putea fi realizate asa-zisele “fose biologice” sau conducte pentru ape menajere si pentru garantarea nivelului de igiena si. mai ales in interiorul noilor spatii publice cu importanta socio-culturala.Petricani. si spre manastirea Plumbuita. serviciile locuitorilor si. reprezinta o foarte mare dificultate pentru locuitori. o interventie de reamenajare a zonei nu poate porni daca exista in continuare aceasta bariera arhitectonica si imbunatatirea accesibilitatii fata de ceea ce li se ofera acum rezidentilor si persoanelor care vin aici. Distantele mari si slaba legatura stradala a anumitor zone fac tot mai dificila accesibilitatea in cateva din portiunile interne a serviciilor in perimetrul luat in analiza. facand astfel mai placuta si usoara circulatia nocturna in trafic.2. element care mareste gradul de degradare si izolare a persoanelor care locuiesc aici.6. Colentina – Str. este necesara implementarea unor semne de circulatie si avertizare verticale si orizontale.pietonala) si verticale.

acestea nu reprezinta intregul potential al zonei din punct de vedere al activitatilor sportive. nu dispune de cinematografe. Protectia zonei prin efectuarea rondurilor Politiei Comunitare. ar putea fi imbunatatit printr-o atentie deosebita alocata apectului politic si cultural. concerte si festivaluri. atat pentru cei care locuiesc aici cat si pentru turisti. organizata urmarind o logica zonala. odata exploatate toate modurile de recreere in intreaga zona. muzeele si teatrele. diferite activitati si work-shopuri artistice si culturale. baschet si alte sporturi.precum si in insula care este in apropiere de Manastirea Plumbuita. bibliotecile. Structura etnico-sociala si culturala este. ar trebui puse la punct serviciile de paza. in prim plan fiind abuzul de substante stupefiante si alcoolul. Acest element rezulta tot mai critic cu cat zona este foarte neomogena sub aspect etnic si cultural. procentul mare de abandon scolar. prezenta activitatilor culturale si artistice de acest tip ar putea atrage in mod sigur diverse activitati economice (pub-cafenele. In plus. zonele sportive si recreative. realizandu-se in acest mod zone predispuse la ghetouri (Tei Toboc). Creste astfel si riscul de izolare sociala pentru cine locuieste aici si de marire a criminalitatii in zona. in special in anumite zone unde starea de degradare este tot mai mare.culturale. prin intermediul camerelor de supraveghere capabile sa monitoreze activitatea in interiorul zonei. Intr-adevar. etnica si sociala. stilurile de viata caracterizate ca fiind de nivel jos din punct de vedere al standardelor igienice si de sanatate.Oituz – Emanciparii – Gherghitei. Colentina. zona luata spre analiza este total lipsita de spatii recreative si locuri destinate schimbului cultural. slaba atentie acordata partii gunoaielor. precum pietele. Modul dificil de intalnire si interactiune intre diversele etnii prezente in aceasta zona. pentru a mari procentul de siguranta al persoanelor care locuiesc aici. In plus. Factorul infrastructural poate fi un punct determinant pentru noile forme de coexistare interculturala. Sos. spatii care lipsesc cu desavarsire atat in peninsula Tei Toboc. centrele culturale. atat dintre rezidenti cat si turisti. lansari de carti si diverse alte activitati in general. discoteci-baruri). sculptura). ar putea fi instituita o zona cu o imensa activitate culturala. asa cum se intampla intre comunitatea rroma si celelalte prezente aici. izolarea zonei si a persoanelor care locuiesc aici depinde mai ales de spatiile de unire publica. In plus. de altfel. activitati cu un potential economic dezvoltat. ar dota zona cu structuri necesare pentru dezvoltarea diverselor activitati artistico-cultural. cu capacitate de a atrage un numar mare de persoane. ar putea constitui un sistem de prevenire a activitatilor ilegale mai ales in zona spatiilor verzi si in apropierea marginii lacului. teatre si centre unde sa te poti culturaliza in general. cat si in peninsula Ricinului-Tamaioarei-Plumbuita. Sunt multe problematicile de tip social si ambiental. Previziunea realizarii unui nou Centru Social si a unei biblioteci a cartierului. Totusi. zonele verzi dotate cu un sistem de monitorizare si de paza. intr-adevar. ceea ce lipseste cu desavarsire in Bucuresti si in Romania in general. Pe langa aceasta. In plus. planificarea urbanistica a cartierului nu a tinut cont suficient de mult in ceea ce priveste necesitatile de a fi create spatii publice fundamentale pentru a putea coexista din punct de vedere social si cultural a cetatenilor care locuiesc aici. inclusiv in strazile din perimetrul Tudor Mihai. nici zona imediat apropriata axei de comunicare principala. reprezentata de areale unde accesul este aproape inexistent. absenta structurilor socio. ca si de aparitie a delincventilor. Singurele structuri care in momentul de fata ar putea atrage activitati de schimb cultural si socializare in zona. sunt cateva structuri sportive precum zonele de joaca. prin promovarea expozitiilor (pictura. chiar si sporturile acvatice ar putea fi practicate pe lac. de fotbal. ar putea fi dificultatile care s-ar putea rezolva cu 140 .

ar putea fi niste puncte de sprijin pentru dezvoltare si contituire a noilor baze economice zonale. ar diminua numarul somerilor care locuiesc aici si ar creste starea de bunastare si viata mai buna a locuitorilor. cu structura bine organizata de operatori si persoane care se se ocupe de partea sociala si culturala. Chiar daca exista farmacie sociala. 141 . care se confrunta cu un declin economic si social. in ceea ce priveste forta de munca.Farmacia Sociala din interiorul Manastirii Plumbuita . O serie de interventii bazate pe infrastructura business ar putea sa sprijine atat comertul en-gross cat si cel endetail in zona. a serviciilor si localizarea productiva (nu sunt prezente in perimetrul acestei societati in ceea ce priveste productia). ar putea avea adevarate beneficii. dar reprezentant un imbold pentru proiectul de aprovizionare cu medicamente. In toata zona sunt putine societati de productie: mobila. gratuite pana la o anumita limita. Consecintele pozitive ale actiunii de acest tip ar putea sa reprezinte o foarte mare reducere a activitatilor ilegale in zona si o marire a activitatilor economice atrase de o diminuare pe plan larg a degradarii zonei. sudura. Cursurile de formare profesionala. Perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. ar putea constitui mai apoi un adevarat stimul in ceea ce priveste dezvoltarea in planul muncii si formarea capitalului uman. in privinta ocuparii specializate pe domenii in ceea ce priveste munca si conditia psihologica si sociala a locuitorilor. Aceste lucruri ar fi fundamentale mai ales in ceea ce priveste tinerele mame. pentru ca existenta si accesibilitatea lor este necesara pentru cresterea economica. servicii de prim ajutor si de ingijire a bolnavilor. mase plastice. ceea ce ar influenta pozitiv procentul rezidentilor fara loc de munca. telecomunicatiile si energia sunt servicii esentiale. tinichigerie. O asemenea actiune nu ar presupune un efort si sarcini atat de grele. servicii de strungarie. In plus.Petricani. ingrijiri la domiciliu si structuri de protectie. cu siguranta. un Club al Seniorilor. In ceea ce priveste spatiile pentru persoanele in varsta. o situatie din care. s-ar putea considera potentialul structurii sociale deja existente . care in zona de analiza nu sunt prevazute. avand in vedere situatia avantajoasa in care se gaseste sectorul 2. parchet. care in momentul acesta la Bucuresti nu reprezinta o dezvoltare industriala. rezidentiala. Prezenta numeroasa a populatiei care are nevoie de ajutor necesita mai multa asistenta. Infrastructura de afaceri Retele de transport eficiente. se bucura de o pozitie strategica si nu foarte periferica fata de centru si prezenta un potential foarte mare de dezvoltare in ceea ce priveste infrastructura. reparatii auto etc.6. cheltuieli care sunt acoperite prin ajutoare sociale. cartierul are deja un centru de dimensiuni mici ce-i drept. si zona Plumbuita – Steaua Rosie. facand ca serviciul de asistenta sociala sa fie mai dezvoltat per total pentru intreaga populatie. Sunt si magazine care vand diferite produse alimentare sau industriale.ajutorul centrelor de informare permanenta. fiind utile campaniile de informare si de prevenire legate de sfera sociala si sanitara si legate de asistenta sociala a tinerilor si a batranilor.evitand astfel infiintarea si functionarea unor servicii de doua ori. de oferire de asistenta sociala si de asigurare de ture suplimentare ale doctorilor si stomatologilor in zona. Strcturile cartierului nu reusesc sa satisfaca nevoile primare cum ar fi asistenta persoanelor cu probleme sociale si psihologice si a activitatilor de asistenta informativa prin intermediul celor care ii consulta. In cartier lipseste si un punct de asistenta permanenta. 2. zona ramane in plan general fara resurse in gradul de a fi specializate si capabile sa raspunde nevoilor intregii populatii care locuieste in acest cartier. Astfel.3. structura care nu este totusi suficienta pentru a satisface toate nevoile populatiei cu varsta inaintata din intreg perimetrul.

cifra care reprezinta numai 5. datorita densitatii urbane si volumului mare de trafic o buna atractivitate in ceea ce priveste investitia. este de dorit o actiune care sa favorizeze cresterea acestei valori. c) In interiorul arterelor de legatura principale circa 80% din activitatile zonei Plumbuita Steaua Rosie . b) Zona este reprezentata de 6.Petricani.775 operatori economici. astfel. 142 .000 de locuitori din care preponderent sunt locuitorii cu vârsta aptă de muncă pentru care trebuie identificate posibilităţi de angajare in zona. • Optimizarea zonei trebuie sa se bazeze pe o imbunatatire a serviciului de curatenie urbana. Prin urmare. anumite zone s-au evidentiat in analiza noastra prin anumite activitati in care merita sa se investeasca in continuare pentru dezvoltarea cartierului. Dar cartierul Plumbuita / Petricani / Steaua Rosie. sunt prezenti 21. multumita propriei pozitii strategice.5% din zona totala a sectorului 2 si numarul companiilor prezente aici constituie 5. precum Sos. Daca am lua in considerare urmatoarele premize: a) Zona se prezinta intr-o maniera neomogena cu o foarte mare concentrare a activitatilor productive in apropierea arterelor care fac legatura cu axele mari. iar acest procent reuseste aproape sa compenseze deficitul activitatilor economice pe strazile mai putin importante din zona. prin intermediul proiectelor ce urmează să se implementeze prin fonduri structurale. Sub aspect economic. Petricani si Strada D-na Ghica. Mai mult. al asiguarilor. cat si in zonele limitrofe si cele rezidentiale ar facilita transportul de marfuri. favorizand in acest mod accesibilitatea in zona a muncitorilor si a potentialilor clienti. financiare. crescand volumul acestora si. sa se realizeze infrastructura ulterioara. Colentina prezinta si acum. Am putea deduce astfel ca pe arterele principale de legatura prezentate mai sus se concentreaza un procent de activitati cu un ptential mare in paralel cu legatura numarului total al activitatilor prezente in sectorul 2. un procentaj minim. ale capacitatilor de vanzare si distributie. In general. PIB-ul pe cap de locuitor este aproape triplu fata de media orasului (9. Am putea analiza dezvoltarea diverselor tipologii de infrastructura de business in zona luand in considerare diversele tipuri de investitii in teritoriu care ar putea fi realizate si astfel am putea vedea potentialul cresterii oferite de fiecare oferta din zona pentru fiecare dintre acestea.7% din totalul firmelor din sector.417 operatori economici activi.7% din total. Str.trebuie specificat ca zona Plumbuita are o populaţie de circa 24. Zona ar avea insa nevoie de: • Imbunatatirea calitativa a strazilor si a transporturilor publice in general. • O marire a serviciilor de inalta tehnologie precum furnizarea si crearea retelelor fixe si wireless in scopul de a se imbunatati mai ales posibilitatea de informare a intreprinderilor si a operatorilor.075 euro fata de media de 3. zona reprezentata de Str. Colentina. In ceea ce ar insemna dezvoltarea investitiilor in sector din punct de vedere informational. prin urmare. Petricani / Sos.000 euro). reprezinta punctul slab al sectorului: aici au fost. capabila sa valorizeze zona fundamental pentru tipul de servicii si activitati care prevad o relationare directa cu clientii. oficial 1. eliminarea deseurilor trebuie sa se faca in mod natural in mediu si. • Opere de recalificare urbana complexa. Sectorul 2 este unul dintre cele mai dezvoltate din Bucuresti din punct de vedere economic. a volumului de afaceri. imbunatatirea infrastructurii existente si construirea unor noi strazi in apropierea lacului Plumbuita .

Fabrica de Gheata). ceea ce ar face ca o serie de activitati economice sa mearga bine. cat si pe cea din celelalte zone (zona 4. dezvoltarea unei structuri corespunzatoare pentru realizarea unei piete agroalimentare stabile. Potentialul zonei pentru acest tip de investitie este fortat de prezenta zonelor verzi si de elementele de relevanta arhitecturala istorica si culturala. 5 e 6). in al doilea rand ar fi necesar. Fabrica de Gheata. car ar putea intra in circuitele turistice. Str. Din punct de vedere al realizarii investitiilor productive in sectorul de distributie alimentara. artistice si mai ales cele recreative. distributie a marfurilor si activitatii de transformare si gestiune a deseurilor. ( dintre cele sigure) precum cel realizat de Copper Beach. discoteci cu vedere directa la lac. a catorva companii. Daca consideram in ultima instanta potentialul de crestere al activitatii de stocare. precum Supercom. in pozitie strategica. Referindu-se la realitatea comerciala a intregului cartier se observa ca nu exista piete agro-alimentare. In plus. cu cea mai mare concentrare a populatiei. ar trebui in primul rand sa se imbunatateasca infrastructurile stradale si retelele de distributie energetica. care desi este in afara perimetrului pe care il analizam. sunt intr-adevar cele mai active din punct de vedere economic. pentru a putea deservi nu doar populatia care locuieste in acea zona. lucru pretios pentru activitatile comerciale de mica si mare intreprindere din zona. creand astfel un nou brand pentru capitala si aducand cu ea o serie de activitati economice colaterale pentru aceasta zona. ne dam seama cum potential destul de dezvoltat ale diverselor infrastucturi urbane si generale de recalificare in zona ar putea avea un impact pozitiv in ceea ce priveste cresterea investitiilor imobiliare. infiintarea unor noi sedii rezidentiale si. ar putea fi un factor de stimulare a dezvoltarii zonei in mod indirect. care benficiaza de mijloacele de transport in comun si care are un trafic destul de intens. sunt arterele mari de circulatie care dispun de un potential productiv a investitiilor. Petricani. in consecinta. Prezenta unui astfel de tip de investitie lasa sa se presupuna existenta unui potential al investitiilor de acest tip. nu beneficiaza in schimb de un numar de puncte de restaurare suficient pentru a putea satisface intreaga zona. Gherghitei. inclusiv activitatile culturale. mai ales pentru lansarea 143 . precum distractiile in baruri. obiect de interes din partea marilor intreprinzatori imobiliari pentru pozitia sa favorabila constructiei de noi centre rezidentiale precum si birouri (fiind aproape de zona Pipera). ca urmare a faptului ca terenurile sunt ieftine si a prezentei in zona a importantelor axe stradale. a vanzarilor de terenuri si a chiriilor. In zona imediat urmatoare a intersectiei dintre Colentina si Str. ne dam seama cum diferite zone mai mici sunt deja utilizate. Nasterea investitiilor de acest tip si a unui nou impuls pentru santierele deja existente. oferind posibilitatea de a se ajunge in acest fel la Manastire. Zona. o crestere demografica. Ghica. foarte bine deservite de mijloace de transport. La ceea ce s-a scris deja trebuie adaugat un punct de importanta vitala: construirea centrului comercial Andronache. In zona este prezent si un pasaj subteran care leaga Palatul Ghica de Manastire. legala si controlata. Aceste strazi (Colentina. ar putea fi unul dintre viitoarele puncte de dezvoltarea a acestui loc. ar putea constitui un serviciu important pentru locuitorii din zona. dar care nu este dezvoltat la maxim. cateva importante investitii au fost realizate de marile GDO alimentare. favorizate de prezenta unor zone neutilizate in apropierea intregii parti de est a malului Lacului Plumbuita.Analizand posibilitatile de dezvoltare ale investitiilor de pe piata imobiliara. printre care Mc Donald’s si Mega Image. ar putea sa fie favorabila. cat si pentru promovarea activitatilor culturale si recreative care pot fi realizate in zona. Zona lacustra ar putea sa fie utilizata atat pentru promovarea sportului nautic. printr-o marire a valorii pamantului. ce ar putea fi folosit prin infiintarea unui traseu pitoresc strabatut de un trenulet. Pana la momentul in care acest tip de investitie poate fi pus in practica.

care rechizite gratuite.775 societati economice rezidentiale • 15 din aceste societati au o cifra de afaceri de • Reorganizarea spatiilor abandonate si peste 4.unui numar semnificativ de activitati in sectorul de gestionare si de adunare a deseurilor. care se II si a complexului comercial Galleria adreseaza populatiei cu venituri medii Bucharest • Posibilitatea obtinerii de finantari de la bugetul local si din fonduri externe Situatia demografica Situatia demografica • Populatie de aproape 24. Colentina.5‰ in Bucuresti) Caracteristici sociale Caracteristici sociale • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 gradinite.Petricani Puncte tari Oportunitati Situatia economica Situatia economica • Dezvoltarea unui mediu economic.200.42‰ in zona Plumbuita. Str. in raport cu 12. ceea ce poate duce la crearea de • Predominarea populatiei din grupa de varsta apta lcouri de munca de munca (66% locuitori cu varsta cuprinsa intre 19-60) • Cresterea fenomenului de mobilitate a populatiei • Rata scazuta a mortalitatii (9. Sos.000 locuitori • Potential de extindere comercial si rezidential. programe pentru ofera servicii socio-psiho-medicale dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul programelor sociale Infractionalitate • Existenta patrulelor de interventie Infractionalitate • Instalarea unui sistem de supraveghere video • Disponibilitatea administratiilor publice de a se implica in cresterea sigurantei comunitare Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana • Prezenta principalelor artere de transport din • Existenta unor terenuri nefolosite in 144 . 1 scoala de limba araba) crearea de noi locuri de munca • Infiintarea unor servicii si programe de sprijinire • Existenta programelor de sustinere a familiilor defavorizate in cadrul manastirii financiara a elevino (acordarea suplimentului de hrana.7 Analiza SWOT a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . prin prezenta • Investitii private in construirea de spatii celor 1. Petricani Investitii Investitii • Punct de interes pentru investii imobiliare . Dana Ghica.000 ron/an transformarea lor in spatii economice sau destinatii productive • 79% dintre activitatile economice sunt concentrate in lungul celor trei artere principale Sos.• Posibila dezvoltare in zona din jurul lacului Plumbuita a spatiului rezidential Panorama complexul rezidential “Blue Tower”. 1 • Impulsionarea activitatilor economice si scoala generala. 2. un control foarte mare al teritoriului. acordarea de • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala.3‰ in sectorul 2 si 11. reusind astfel sa combata depozitarea ilegala a deseurilor.

copii mai mici de 3 ani. ce ar putea fi trasformate in spatii productive Asfaltarea strazilor din interiorul arealului Organizarea unei piete agro-alimentare Puncte slabe Situatia economica • Prezenta scazuta a agentilor economici (8.25% din totalul sectorului 2) • Probleme de siguranta publica • Lipsa unor centre de zi dedicate unor grupuri tinta: persoane cu nevoi speciale.29% din totalul de 21.9‰ in sectorul 2 ) • procentul populatiei sub 18 ani mai mic in raport cu media pe Bucuresti (15% in Plumbuita.3‰) Caracteristici sociale • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri. 3 furturi din societati commerciale. raportat la 16. 69 furturi din auto. 282. ceea ce inseamna in realitate o cifra si mai mica • Nivel de trai scazut • Nivel scazut al productivitatii (activitati low tech) si prezenta societatilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Investitii atractivitate pentru investitorii • Slaba economici din cauza aspectului neingrijit al zonei si a lipsei serviciilor Situatia demografica • rata natalitatii mai mica decat media pe Bucuresti (9. ca urmare a scaderii puterii de cumparare Investitii • Stagnarea investitiilor in perioada crizei • Inasprirea conditiilor de obtinere a finantarilor Situatia demografica • Fenomenul de migratie ia amploare (din chestionare rezulta ca 65% din membrii comunitatii se transfera in alte zone ale Bucurestiului) • Imbatranirea populatiei Caracteristici sociale • Nivel educational scazut in cadrul comunitatii de rromi. D-na Ghica si Petricani Zona strabatuta pe arterele externe de mai multe mijloace de transport public (autobuze 153. 1 Amenintari Situatia economica societatilor de mici • Predominarea dimensiuni. adica 13.1‰ in Bucuresti si 9. care au dificultati in infruntarea crizei economice • Cresterea ratei somajului • Fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata • Piata de consum tot mai scazuta. 11 furturi din locuinte. comparativ cu 10. troleibuz 66.1‰ in Plumbuita. victime ale violentei in familie • Lipsa serviciilor medicale publice in cadrul perimetrului analizat • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Infractionalitate • Potential criminogen ridicat (conform datelor Politiei Comunitare: 148 fapte penale in primele 6 luni ale anului: 13 talharii.417 operatori inregistrati in sectorul 2) • Nu toate firmele inregistrate au intr-adevar punctual de activitate in cartier. din cauza gradului scazut de integrare a membrilor etniei • Spatii locative insuficiente Infractionalitate • cresterea ratei somajului si a saraciei. 28 distrugeri. ceea ce are ca si consecinte cresterea ratei criminalitatii • lipsa unor programe sociale pentru reduce rea faptelor de violenta comise de gastile de 145 . 167.5% in sectorul 2 si 17. tramvaie 16 i 36) • • prezent. 182. ca si accesul pe piata muncii.9% in Bucuresti ) • Spor natural negativ (-0.• sectorul 2 – Colentina.

cat si la 146 . competitivitate regionala si cooperare teritoriala europeana). national. planul de actiune ales pentru zona Plumbuita au la baza analiza cadrului strategic.1. 3. Jandarmerie. precum si pe baza sugestiilor partenerilor/ actorilor locali consultati. Sector 2. 3.1. a contextului socio-economic. de mediu. de accessibilitate si transport si pe piata imobiliara.1. unde se construieste complexul rezidential • 27 din cele 67 de strazi sunt neasfaltate • Lipsa unei retele de transport in interiorul zonei • Neluarea unor masuri pentru curatarea spatiilor nefolosite. regional si local. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Strategia definita.1. Politia Comunitara Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana • Situatia negativa in ceea ce priveste retelele de • Posibila concentrare a investitiilor in canalizare si de apa infrastructura in zona Fabrica de Gheata. Bucuresti este elaborat in concordanta cu prioritatile stabilite la nivelurile: Uniunii Europene. 14 furturi simple.furt din buzunare/genti. care au fost transformate • Trafic foarte intens pe cele 3 artere principale in depozite de deseuri menajere • Insufiecienta structurilor dedicate timpului liber si activitatilor culturale • Inexistenta unei piete agroalimentare 3.1. obiectivele / prioritatile identificate. Prioritati la nivelul UE Romania trebuie sa se racordeze atat la Politica de Coeziune a Uniunii Europene (care se axeaza pe trei obiective: convergenta. Elemente externe zonei Masterplanul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani.1. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana 3. 9 cartier furturi de autovehicule) • numarul redus al efectivelor de politisti si insuficienta colaborare intre institutiile responsabile – Politie.

In acelasi timp. la indeplinirea carora va trebui sa contribuie. Programul National de Dezvoltare se concentreaza. instrumentul fundamental pe care Romania il are la dispozitie in idea de a recuperara cat mai rapid decalajul existent la nivel socio-economic. fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit. 4. 3. ocuparea deplina si protectia durabila a mediului. la nivel national: 1. ca si fundamentarea acesteia pe masuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european. protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. 147 . cu un PIB<75%. Programul Operational Regional (2007 – 2013). Tot in baza PND a fost elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007 . Trebuie aminitit faptul ca propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in perioada de programare 2007-2013 reflecta o reorientare in sensul sustinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale incluse in Agenda Lisabona si Agenda Göteborg. in primul rand asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. Cadrul Strategic National de Referinta (2007 – 2013). Asadar. prin folosirea PND-ului. si a directiilor catre care vor fi alocate fondurile publice pentru investitii.1.1. al carui scop consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala in regiunile din cadrul UE. Cu alte cuvinte. proveniente atat din surse interne (buget de stat. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei. Proiectele desfasurate sub obiectivul “Convergenta” pot fi finalizate prin cele trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Strategia PND include sase prioritati nationale de dezvoltare. 3. etc. PND serveste si la stabilirea ordinii prioritatilor investitiilor publice pentru dezvoltare. Planul National de Dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013. reprezentand strategia agreata de Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale. 3. Toate regiunile Romaniei se incadreaza in obiectivul “Convergenta”. obiectivul amintit urmareste accelerarea procesului de convergenta a Statelor membre si a regiunilor mai putin dezvoltate. incercand in acest scop imbunatattirea conditiilor pentru cresterea si ocuparea fortei de munca. cat si externe (fondurile structurale si de coeziune. de altfel. 2. regiunea X fata de media nationala etc.).). etc. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala. Romania puncteaza alinierea politicii sale de dezvoltare la prioritatile europene de dezvoltare. bugete locale.2 Prioritati la nivelul national Enumeram in continuare principalele documente strategice necesare in procesul de dezvoltare strategica a Romaniei. Planul National de Dezvoltare (PND) (2007 – 2013). care se axeaza pe reducerea cat mai rapida a decalajelor existente fata de UE prin metode promovate la nivel european si care vor beneficia de o sustinere financiara substantiala din partea UE. PND constituie. si anume cresterea competitivitatii.prioritatile Agendei Lisabona. Totodata. Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC). cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. si pe de alta parte la nivel intern (ex. Astfel. Pe aceleasi obiective ale Agendei Lisabona si ale Agendei Göteborg se axeaza strategia de dezvoltare a PND 2007-2013. este documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala. urban-rural. credite externe.). 2. pe de o parte intre Romania si Uniunea Europeana.2013. ce grupeaza in interior mai multe domenii si sub-domenii prioritare: 1.

Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (2007-2013) urmareste sa sprijine proiectele regionale de investitii publice. in cadrul urmatoarelor domenii: transport. unul dintre Programele Operationale romanesti agreate de UE. Programul Operational Regional acopera sase arii principale. care sustin cresterea economica”. Bucuresti – Ilfov. 3. POR urmareste reducerea diferentelor existente la nivel socio-economic. s-a stabilit aducerea nivelului calitatii vietii in regiunea Bucuresti-Ilfov la acelasi nivel cu cel inregistrat in celelalte capitale europene. Fondurile pentru proiectele finantate prin POR vin de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). turism. POR-ul este un document stategic care urmareste implementarea elementelor Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala din Planul National de Dezvoltare. 2. care vor incerca sa obtina finantare prin Programele Operationale Sectoriale si Regionale. 30% din totalul fondurilor au fost alocate de Programul Operational Regional acestei axe. Acestea sunt impartite la randul lor in sectiuni mult mai specifice. diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. adica diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala. promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. Pentru alcatuirea Strategiei de dezvoltare durabila a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie Petricani s-au avut in vedere si obiectivele ca apartin Programului Operational Regional. si crearea locurilor de munca de calitate pentru toti.3. Prioritati la nivelul regional La nivel regional au fost adoptate urmatoarele planuri si strategii: 1. si prin dezvoltarea structurilor ce ofera sprijin dezvoltarii afacerilor si antreprenoriatului. asemenea celoralte programe operazionale. Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere. intarirea capacitatii administrative. inclusiv cele sociale. Cadrul Strategic Regional pentru Regiunea Bucuresti – Ilfov. Ca obiectiv general. atat din punct de vedere economic.1.1. adica “sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile. urmareste cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. POR. mediu. denumite Domenii de Interventie. care se adreseaza celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei.4. 5. cooperare transnationala. 3. infrastructura sociala. prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri. numite Axe prioritare. intre regiuni mai dezvoltate sau mai putin dezvoltate ale tarii. domeniul major de interventie – Planuri integrate de dezvoltare urbana. contribuie la indeplinirea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala si al Cadrului Strategic de Referinta. 6. Prima axa prioritara. dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol. prin reabilitarea infrastructurii urbane. Prin obiectivul sau general. 148 . Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov 2007 – 2013 (PDR BI). Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala si Planul de implementare a planului regional de actiune 2006 + 2008. dezvoltarea resurselor umane. in regiunile Romaniei. Strategia regionala de inovare a regiunii Bucuresti – Ilfov. care are ca scop ajutorarea regiunilor UE cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana a UE 27. cultura. prin notiunea de “calitate a vietii” s-a definit accesul la serviciile publice. cat si social. dezvoltare si regenerare urbana. imbunatatirea serviciilor urbane. 4. De asemenea. intr-un context de crestere sustinuta si durabila. pana in 2015.

ceea ce face ca regiunea sa fie. specializarea functionala prin inovare (cu alte cuvinte urmareste consolidarea unui parteneriat intern intr-un numar de sectoare bazate pe servicii si productie). capitala Romaniei va fi traversata si de doua din coridoarele PanEuropene multimodale. cale ferata. articulate pe patru prioritati de dezvoltare. Coridorul IV: Berlin – Nümberg – Praga – Budapesta – Bucuresti – Constanta – Salonic – Istanbul (legatura EU-Drumul Sud-Est European. iesire la port. Optiunea legata de structura activitatilor economice 3. Coridorul IX: Helsinki – S. In plus. legatura la Dunare prin feribot. bunastarea sociala si protectia mediului inconjurator si la ocuparea deplina a fortei de munca pentru combaterea saraciei si excluderii sociale). Lungime totala: 3. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chisinau – Bucuresti – Dimitrovgrad – Alexandropolis (strazi. calea ferata. Obiectivul II: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii Este prioritatea regionala principala. Mediu 4. Administrarea regionala 2.258 km) si 2. aeroporturi. 149 . urbana. Obiective specifice 1. porturi. Imbunatatirea capacitatii administarative regionale 2. Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca Prioritati 1.In regiunea Bucuresti-Ilfov intra capitala tarii si judetul Ilfov. sprijinirea cresterii economice durabile (se refera la cresterea standardului de viata. in scopul rezolvarii problemelor de mediu. Accesibilitate si mobilitate 3. Optiunea de dezvoltare Dintr-o analiza a nevoilor au rezultat patru obiective specifice. transport combinat. alaturi de axa de dezvoltare Bucuresti – Ilfov: Voluntari si Otopeni). Pentru definirea strategiei de dezvoltare a regiunii au fost numite trei seturi de optiuni principale: 1. Cresterea economica si crearea locurilor e munca Obiectivul I: Imbunatatirea capacitatii administrative Priveste eforturile foarte mari pe care o administratie locala sau regionala trebuie sa le faca in mod sustinut. in proportie de peste 90%. Imbunatatirea calitatii mediului inclusiv utilizarea eficienta a resurselor de energie 4. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii 3. Optiunea spatial teritoriala: – intarirea zonei metropolitane printr-o coeziune si competitivitate spatiala (urmareste integrarea policentrica de dezvoltare prin vectorii de atractie ai orasului: poli de dezvoltare noi in cadrul regiunii. Astfel: 1. 2. lungime totala: 6 500 km). daca se tine cont de faptul ca Bucurestiul este principalul nod de transport al tarii. de trafic si sociale.

turism si cultura. In Planul National de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov (elaborat pentru perioada 2007-2013) au fost incluse patru prioritati de dezvoltare. plus faptul ca Bucurestiul este un important centru feroviar. de asemenea. Prioritatea 1 – guvernarea regionala . precum alocarile financiare din fonduri publice.1. a zonelor urbane si rurale si a sistemelor de productie locale. 3. Obiectivul IV: Investitii in inovare regionala si internationalizare. educatie si ocuparea fortei de munca. intr-un context de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. a produselor si a sistemelor de gestiune a standardele impuse de competitia globala si interna si in acelasi timp. Acest factor. internationalizarea economiei regionale trebuie incurajata prin ajutarea IMM-urilor in accesarea pietelor si furnizorilor externi. care in acest fel se diminueaza. care au rolul de piloni ai cresterii economice si a reducerii saraciei. a inovatiei si imbunatatirea productivitatii. 4.4 Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti In ceea ce priveste municipiul Bucuresti. totodata. termenul de durabilitate exprima imbunatatirea calitatii vietii si a conditiilor de locuit.urmareste contributia la dezvoltarea regionala prin raspunderea si responsabilitatea deplina in administrarea resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele strategice si urbanistice de dezvoltare. Intreprinderile au nevoie de sprijin pentru imbunatatirea activitatilor. pot reduce dependenta de traficul rutier. Prioritatea 4 – cresterea economica si ocuparea fortei de munca – urmareste sprijinirea educatiei si cercetarii. a costurilor de transport. Totodata. 150 . precum si prioritatile necesare pentru realizarea acestora. Prioritatea 2 – acesibilitate si mobilitate – se refera la imbunatatirea atractivitatii regiunii Bucuresti-Ilfov si la dezvoltarea de oportunitati prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. Prioritatea 3 – mediu – are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa reduca impactului activitatilor umane asupra sistemelor naturale si de mediu.Petricani se regasesc printre cele propuse de PUG: 1. este un avantaj important pentru regiunea Bucuresti Ilfov. dupa cum urmeaza: 1. exprimat in acest caz prin dezvoltarea coerenta a teritoriului. Nu trebuie neglijate nici efectele pozitive pe care astfel de masuri le au asupra sanatatii umane si nici timpii de transport. Obiectivele Primariei Sectorului 2 si ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie . economie rurala si marketing regional Investitiile care se incadreaza in acest obiectiv servesc la imbunatatirea structurii si performantei activitatilor economice din regiune. care duce la reducerea emisiilor de gaze si. I – accentuarea identitatii Municipiului Bucuresti in vederea transformarii sale intr-o metropola europeana. dar mai ales reducerea impactului activitatilor antropice asupra mediului natural si regenerarea sistemelor naturale de mediu. care includ si resursele “virtuale”.Prezenta in apropiere a Dunarii. prin compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului punctand pe integritatea fizica si pe identitatea culturala a zonei. care constituie unul dintre coridoarele Pan Europene de Transport. se refera la diversificarea si internationalizarea economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. Obiectivul III: Imbunatatirea calitatii mediului Acest obiectiv se bazeaza pe principiul de durabilitate.1. 2. obiectiv strategic nr. 3.

obiectiv strategic nr. 5. Aceste documente au fost elaborate pentru a sta la baza accesarii Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. obiective care au ca principal scop imbunatatirea vietii locuitorilor. Primaria Sectorului 2 a stabilit obiective de dezvoltare pentru perioadele de planificare a fondurilor europene.dezvoltarea capitalei ca Aglomeratie Urbana si a rolului sau activ atat la nivel regional. transporturi. 3. Oferirea de facilitati: facilitarea serviciilor pentru varstnici si copii. comert.2. reducerea poluarii fonice. care urmareste protejarea mediului inconjurator si a sanatatii locuitorilor. 2. renovarea cladirilor pentru a oferi spatiu unor activitati economice. Zona Plumbuita este unul din beneficiarii interventiilor publice ale PS2. III . imbunatatirea iluminarii stradale. Dezvoltarea comunitara prin: imbunatatirea capitalului social. dezvoltarea colaborarii public-privat. iar politicile publice dezvoltate pentru zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani vor fi compatibile cu interventia in alte zone ale sectorului 2: 3. 151 . II – dezvoltarea atractivitatii Municipiului Bucuresti pentru a corespunde cu pozitia sa de Capitala a Romaniei. obiectiv strategic nr. integrarea minoritatilor. proiecte de reabilitare. prin: reabilitarea spatiilor publice. imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala. In ceea ce priveste dependentii de droguri: centre de reabilitare. Aceasta pozitie deriva din rolul de capitala. asociatii mutuale. Municipiul Bucuresti reprezinta principalul pol de dezvoltare al acestor unitati teritoriale. Cresterea confortului vietii: facilitarea accesului la servicii medicale si alte servicii publice. implicarea rezidentilor in supravegherea cartierelor. obiectiv strategic nr. administrarea apelor reziduale. facilitati de ingrijire a copiilor (crese. Reintegrarea persoanelor excluse: consiliere.1. In mod special.1 Politici publice In vederea implementarii unor programe si actiuni specifice. ca urmare a indicatorilor economici si sociali. asigurarea sigurantei si prevenirea infractionalitatii. 6. Planurile de dezvoltare nationala si regionala pentru perioada 2007-2013 cuprind cele cinci domenii prioritare: competitivitate. 4. gradinite). zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani este obiectul interventiei publice. monitorizarea calitatii aerului. Aceste foruri sunt abilitate sa decide modul in care sunt alocate fondurile alocate dezvoltarii de investitii la nivel local. supraveghere cu dispozitive video. in conformitate cu normele comunitare aflate in vigoare. Elemente specifice zonei Procesul de dezvoltare a sectorului 2 este sub directa coordonare a autoritatii publice locale. Dezvoltarea mixta a zonei Plumbuita. ce se axeaza pe: sprijinirea companiilor. dezvoltare rurala si mediu. cat si metropolitan. sanse egale pentru persoanele defavorizate. resurse umane. a spatiilor verzi. implicarea in viata comunitatii. 4. 3. servicii pentru IMM-uri. prin mijloace sustenabile. 3. IV – imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor.2. planuri de formare si invatare a limbilor orientate spre nevoile caracteristice minoritatilor. sociale.1. oferind astfel posibilitatea de a gestiona programele de dezvoltare economica integrata. in functie de necesitatile identificate. prin intermediul institutiei Primarului si a Consiliului Local. Dezvoltarea inovatiei antreprenoriale si stimularea fortei de munca. reducerea consumului de apa si energie. sau stabilit urmatoarele politici publice: 1.2. anume Primaria Sectorului 2. de unde se va pleca inspre dezvoltarea celorlalte regiuni. promovarea surselor de energie reinnoita.

Bucuresti (dupa o atenta evaluare a nevoilor la nivel local) si Planul Local de Dezvoltare Durabila a Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti.2. Asigurarea securitatii in scoli. de asemenea. promovarea educatiei integrate si planuri de formare care vizeaza reintegrarea persoanelor marginalizate si defavorizate. Astfel de proces de dezvoltare tin cont de elementele de dezvoltare durabila si constrangerile impuse de finantarile europene. 2) Planul Local de Actiune si 3) Portofoliul de proiecte. 3. Reducerea cheltuielilor aferente iluminatului urban. Bucuresti Strategia de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . si continuand cu nivelul regional si municipal. sisteme de IT pentru managementul resurselor umane. sanatate.1. comert electronic) Pentru succesul efectuarii unor schimbari radicale in zona studiata. Dezvoltarea societatii informationale prin: educatie si cultura. adica pornind de la nivelul european. care rezuma problemele politicilor locale din ultimii ani: Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti – llfov Dezvoltarea serviciilor Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului Dezvoltarea constructiilor pentru activitati economice Valorificarea potentialului turistic Imbunatatirea calitatii locuirii Siguranta populatiei la nivelul Sectorului 2 Realizarea iluminatului pietonal in mediul urban.Petricani are la baza strategiile de dezvoltare adoptate la nivel local – Sector 2. importanta majora a politicilor si programele dezvoltate si promovate de Primaria Municipiului Bucuresti. nevoile identificate de PS2 la nivel de macrocategorii sunt prezentate in tabelul de mai jos. sprijin pentru IMM-uri. 152 . este esentiala colaborarea intre toate autoritatile implicate la nivelul sectorului 2. in special in zonele cu risc ridicat de infractionalitate. putem proiecta dezvoltarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie . sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare pentru formare.conectarea transportului public la zona locurilor de munca si de formare in zona respectiva sau in afara acesteia.Petricani ca element intrinsec al dezvoltarii mai largi a Sectorului 2.2 Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2. care cuprinde: 1) Strategia Locala de Dezvoltare Durabila. Fluidizarea traficului Reducerea numarului de accidente rutiere prin cresterea sigurantei traficului rutier (realizarea unui iluminat rutier adecvat normelor). cresterea ocuparii locurilor de munca. mediu inconjurator. Urmand o metoda deductiva. Eficientizarea energetica a sistemelor de iluminat urban. Trebuie sa se considere. 7. Cresterea suprafetelor de spatii verzi Gestionarea eficienta a deseurilor Reabilitarea energetica a blocurilor in vederea indeplinirii prevederilor protocolului de la Kyoto. dezvoltarea serviciilor de interes public (domeniile prioritare fiind: educatie si formare. Din punct de vedere al obiectivelor.

Strategia de dezvoltare durabila a sectorului 2 puncteaza elementele de viziune strategica de dezvoltare a intregului sector. Reabilitarea patrimoniului cultural – istoric Valorificarea patrimoniului cultural – istoric Constientizarea publicului cu privire la valorile culturale – istorice locale Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale Atragerea de resurse financiare pentru valorificarea mostenirii culturale Dezvoltarea unui centru cultural polivalent la nivelul Sectorului 2 Strategia de dezvoltare durabila elaborata in Agenda 21 a sectorului 2 din Bucuresti cuprinde o descriere detaliata a aspectelor relevante referitoare la obiectivele macro-zonelor: social. dar care sunt apte de munca Atragerea prin programe de pregatire si stimulare a personalului din sistemul de asistenta sociala. Protectia victimelor violentei in familie si a persoanelor cu venituri reduse. 2.Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora Protectia populatiei rrome Cresterea calitatii vietii pentru populatia rroma Cresterea accesului pe piata muncii pentru rromi Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie pentru rromi Protectia sociala a persoanelor cu venituri reduse. in contextul exercitiului programatic national privind atingerea tintelor la nivel local de convergenta si coeziune. Sub aspectul dezvoltarii sociale la nivelul Sectorului 2. 153 . obiectivele strategice pe termen mediu si-au structurat prioritatile dupa cum urmeaza: Siguranta cetatenilor din cartier si lupta impotriva bandelor de cartier si a crimei organizate Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora prin dezvoltarea serviciilor de tip centru de zi Dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale. Dezvoltarea serviciilor de sanatate Dezvoltarea infrastructurii scolare Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor. Cresterii accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare. prin: Sprijinirea procesului de pregatire continua a personalului din sistemul de asistenta sociala Reducerea numarului de persoane asistate social. cultural. Dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii scolare si unitatilor de invatamant Asigurarea unui sistem educational eficient. Protectia victimelor violentei in familie. mediu inconjurator si minoritari (rromi). Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Asigurarea unui sistem educational eficient. Cresterii nivelului educational si a nivelului de acces la educatie. Protectia populatiei rrome Dezvoltarea serviciilor de sanatate (Extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spitalelor si dotarea cu aparatura medicala) Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor si asigurarea securitatii in scoli. Imbunatatirea dezvoltarii de programe pentru diminuarea fenomenului de migrare a fortei de munca de inalta calificare Sustinerea pregatirii continue a personalului din invatamant Asemenea obiective specifice puncteaza pe realizarea pe termen lung a: 1. economic. prin: Derularea programelor de invatare pe parcursul intregii vieti Dezvoltarea programelor educationale de prevenire a abandonului scolar.

istorice locale si atragerea lor la evenimente. Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti-Ilfov. PS2 a inteles ca este nevoie de o abordare integrata a chestiunilor comunitatii. 5. prin: a. 2. 4. au fost considerate prioritare pe termen mediu si lung urmatoarele obiective: 1. Imbunatatirea si diversificarea serviciilor publice 5. Reabilitarea patrimoniului si fondului cultural existent. crearea / reorganizarea structurilor de asistenta sociala. Cresterii accesului pe piata muncii. Primaria Sectorului 2 se focalizeaza pe implementarea actiunilor care sa intensifice actiunile de preventie si control (pentru reducerea gradului de infractionalitate). Fluidizarea traficului si dezvoltarea infrastructurii de transport 4. Cresterea nivelului veniturilor familiale c. In ceea ce priveste dezvoltarea economica. Cu privire la etnia rroma. Valorizarea si promovarea turistica a obiectivelor culturale reprezentative pentru sector prin promovarea de evenimente culturale si inscrierea obiectivelor in circuite turistice prin parteneriate public-private. calificarea resurselor umane la accesul pe piata muncii. integrarea minoritatilor. sa reduca munca la negru (facilitand accesul la piata de munca) si sa puna accentul pe eliminarea actiunilor discriminatorii la adresa etniei rrome (prin 154 . Atragerea de resurse financiare externe si guvernamentale pentru valorificarea mostenirii culturale. medicatie compensata 4. Cresterii calitatii vietii. Cresterea accesului pe piata muncii In scopul indeplinirii obiectivelor amintite si a minimalizarii riscurilor. Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie 2. 2. Solutionarea problemelor privind documentele de identitate si stare civila b. Constientizarea publicului cu privire la valorile cultural .3. obiectivele strategice de dezvoltare culturala pe termen mediu si lung in sectorul 2 sunt urmatoarele: 1. proiectele considerate prioritare vizeaza in mod special politicile de protectie si asistenta. Identificarea unor solutii pentru includerea romilor in sistemul asigurarilor de sanatate. considerand urmatoarele obiective generale ca fiind strategice pentru integrarea si incluziunea sociala a rromilor: 1. Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale. Valorificarea potentialului turistic prin refacerea si modernizarea patrimoniului arhitectural cu valoare cultural-istorica Referitor la dezvoltarea culturii. Ca urmare a structurii specifice a cartierului analizat (Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). politicilor de incluziune sociala. Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului prin planuri integrate de regenerare urbana a zonelor deficitare 3. 3. inscrierea la medicul de familie. Cresterea calitatii vietii. 4. Dezvoltarea sectorului de constructii (pentru activitati economice si ansambluri comerciale/ rezidentiale) si extinderea retelelor tehnico-edilitare si reabilitarea fondului construit existent in zonele deficitare 6. Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare 3.

folosirea bicicletei. Primaria Sectorul 2 a considerat prioritare si strategice urmatoarele obiective: 1. • Echitate sociala: se doreste integrarea nevoilor esentiale din punct de vedere social. Utilizarea surselor de energie neconventionale. Reducerea poluarii aerului (prin devierea traficului pe unele artere secundare si prin promovarea utilizarii mijloacelor de transport alternative) si a solului si imbunatatirea calitatii apei. Gestionarea eficienta a deseurilor bazate pe colectare selectiva si crearea unei statii de transfer. Promovarea problematicii de mediu si educatia ecologica prin dezvoltarea de programe multianuale pentru informarea cetatenilor cu privire la problemele de mediu 5. prin care se doreste dezvoltarea terenurilor si proiectarea noilor zone de interventie. • Cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii: pentru a respecta mandatul dat de Agenda 21. Din punct de vedere al mediului inconjurator. stimularea utilizarii mijloacelor de transport ecologice (mersul pe jos. 3. Cresterea suprafetelor de spatii verzi. • Modele de utilizare durabila a terenurilor: acest element consta in planificarea urbana. carton) si valorificarea acestora pentru diferite intrebuintari.Petricani Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se bazeaza pe urmatoarele principii de dezvoltare: • Dezvoltare durabila: element fundamental al planului de dezvoltare a zonei Plumbuita.intermediul programelor nationale si europene de incluziune sociala si formare profesionala pentru comunitatea rroma). 3. in scopul de a rezolva problema distributiei inechitabile a bogatiei. prin: a.1. Una stfel de proces urmareste cresterea simtului de apartenenta la comunitatea locala. • Modele de mobilitate urbana durabila: se urmareste stoparea utilizarii inutile a vehiculelor motorizate si. aprobat in cadrul Summit-ului de la Rio de Janeiro.1. iar mijloacele individuale de transport raman a fi utilizate doar pentru facilitarea accesului catre serviciile locale si pentru mentinerea activitatii economice in oras. 3. cu protectia mediului. cat si de cele ale firmelor si institutiilor care participa la dezvoltarea zonei. astfel incat programul sa aiba succes. este individualizata de 155 . grupuri de interese – programul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Foarte importanta este strangerea relatiilor dintre institutii si comunitatea locala. a mijloacelor de transport in comun). pentru a reduce nevoia de mobilitate.Petricani trebuie sa tina cont atat de nevoile locuitorilor. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov Comunitatea urbana locala a cartierului Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. 4.4. care priveste colaborarea intre toate sectoarele comunitatilor locale – cetateni. plantarea de pomi si gard viu pe marginea acestora pentru absorbtia noxelor provenite de la autovehicule 2.3 Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . amenajarea de noi parcuri b. hartie. unde deseurile menajere sa fie depozitate dupa sortare (sticle. firme. in acelasi timp. utilizare a fortei de munca si a spatiului locativ. a diferitelor programe de asistenta sanitara.

Viziunea zonei Plumbuita trebuie sa aiba in vedere si cerintele Regiunii de Dezvoltare BucurestiIlfov. 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune. Cresterea 915.43 milioane Euro din Fondul Social European si 94 milioane Euro de la administratiile locale.834. inclusiv resursele “virtuale”. 790 milioane Euro investitii private/FI. din care 270 regenerarea milioane Euro din Fondul urbana European pentru Dezvoltare Regionala. 897 milioane investitii planificate de administratia locala. proces fundamentat pe analizele diagnostic realizate in etape precedente (mediul existent). 304 de la administratia locala si 14 Obiectivul principal al strategiei de mediu a regiunii Bucuresti-Ilfov urmareste imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa duca la dimuarea presiunii asezarilor umane si productive asupra sistemelor si resurselor naturale. pe consultarea unor documente oficiale care contin date statistice si pe consultari publice cu actorii locali interesati. din care 274 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. asa cum sunt alocarile financiare din fonduri publice. 1413. intr-un cadru de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania.5 finantare de la administratia locala. 521. 156 . ce urmareste punctele prioritare prezentate in continuare: Nr.721 milioane Euro. 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune. Descriere Principalul scop este acela de a contribui la dezvoltarea regionala prin raspundere si responsabilitate deplina in procesul de alocare si gestionare a resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. din care 600. in contextul cresterii sustinute si durabile si a asigurarii locurilor de munca de calitate pentru toti”. 2 Accesibilitate si mobilitate 3 4 3. inovatie si imbunatatire a productivitatii. Scopul principal consta in imbunatatirea gradului de atractivitate al regiunii BucurestiIlfov si in dezvoltarea oportunitatilor prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni.43 milioane Euro. 1 Prioritatea Guvernare regionala Alocari totale 50 milioane Euro. care este inclusa in Planul Regional de Dezvoltare (PRD). 5 Dezvoltarea si 714 milioane Euro. urmarind prin asta ocuparea deplina a fortei de munca si incluziunea sociala. Aceste elemente definitorii stau astfel la baza procesului de planificare strategica a perimetrului analizat. Obiectivul principal este de a sprijini zone de actiune urbana defavorizate in implementarea programelor pentru a fi revigorate social si economic. precum: „nivelul de calitate a vietii in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene. Mediul 1. In cadrul viziunii strategice definite la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov pe o perioada cuprinsa intre 2007 . Principalul obiectiv al prioritatii pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca consta in sprijinirea sectorului de educatie&cercetare. 250 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare Rurala. din care 16 milioane din Fondul Social European. din care economica si 300 milioane Euro din Fondul ocuparea fortei European pentru Dezvoltare de munca Regionala.584 milioane Euro din FEDR.alte comunitati similare locale prin caracteristicile specifice care o definesc.084 milioane Euro.2013 sunt incluse tinte generice. precum si a diversificarii si internationalizarii economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca.

Mai multe dintre aceste proiecte fac referire concreta si la perimetrul Plumbuita. domeniu economic. cultura si turism. unul dintre aceste proiecte.Petricani a fost realizat conform Strategiei de dezvoltare durabila a Sectorului 2 si viziunii stabilite la nivelul municipiului Bucuresti. 3. guvernarea regionala este reprezentata de administratia de sector. Proiectele propuse. acopera o gama larga de ramuri – domeniul economic. Asa cum s-a intamplat si in anii trecuti.Steaua Rosie . proiecte de mediu. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si Programul Operational Regional 2007-2013 sunt instrumentele principale care servesc indeplinirii obiectivelor prioritatilor mentionate in PRD. Inovatie. o conditie esentiala pentru eficienta unei administratii publice este o buna guvernare. domeniul social. Individualizarea zonelor cheie in care se pot aplica finantarile venite de la UE reprezinta o prioritate strategica si depinde de nivelul guvernarii locale si de viziunea de dezvoltare a PS2.1. Asa cum reiese si din studiul DG Regio. Proiectul de fata are ca scop imbunatatirea vietii cetatenilor din sector. care se refera la structura geografica. Structura Activitatii Economice si Eficacitatea Serviciilor pentru firme). Astfel. adica cu Primaria Generala a Bucurestiului. Astfel. este cel referitor la realizarea traseului telegondolei peste Lacul Colentina. sociala.1. folosindu-se de interventiile si finantarile publice. proiecte sociale si dezvoltare comunitara.6. in timp ce restul de 65% este sustinut de ceilalti patru factori (Accesibilitate si Mobilitate.Petricani Primaria Sectorului 2 are in plan mai multe proiecte pentru reabilitarea si modernizarea diferitelor zone mai putin favorizate ale sectorului. viziunea de dezvoltare a Regiunii nu poate fi pusa in practica fara o corelare cu viziunea de dezvoltare urbana si metropolitana. a carui activitate nu se poate desfasura fara o legatura directa cu guvernarea locala. 3. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steua Rosie . comerciala. in domenii precum: regenerare urbana / amenajarea spatiilor verzi. se spera ca si anul acesta o parte dintre proiecte isi vor gasi aplicabilitatea si ca vor fi implementate. prezentate in numar destul de mare (aproape 90 numai al nivelul acestui an). mostenirea arhitecturala si functionalitatea urbana a zonei analizate. Studiul mai sus amintit demonstra ca guvernarea regionala reprezenta 35% din competitivitatea teritoriala totala. Pentru realizarea acestor proiecte au fost luate in considerare aspectele specifice cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. infrastructura. ca proiectul strategic al cartierului Plumbuita . mediu. existand astfel un raport direct si obligatoriu intre cele doua institutitii. Rezulta asadar. 157 . proiecte care urmaresc extinderea categoriei de servicii oferite cetatenilor. In cazul Municipiului Bucuresti. Altfel spus.contributie din surse private. lucru care va duce la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din zonele respective. intitulat “Al saselea raport periodic privind situatia sociala si economica si dezvoltarea regiunilor in UE”.5 Viziunea administratiei locale Viziunea administratiei locale vine sa continue politicile locale ale Consiliului Local al Primariei. Administratia locala a PS2 isi demostreaza capacitatea sa administrativa care-i permite sa promoveze si sa asigure dezvoltarea proiectelor sale: „Primaria Sectorului 2 Bucuresti iti propune sa devina un etalon al calitatii la nivelul primariilor din Romania prin obtinerea si mentinerea unui sistem de elita in furnizarea serviciilor catre cetateni si ceilalti clienti”. sectorul cultural – si de zone ale sectorului 2. zona de studiu a prezentului Proiect Integrat de Dezvoltare Urbana. care include si cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.

Scopul principal al acestui grup il constituie rezolvarea problematicilor constante in zona lacului. Inovarii.G. Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti. se vrea si punerea la punct a unui program de masuri coerente pentru gestionarea deseurilor din acel perimetru.A. Andronache si a strazii Gherghitei. care vor avea opriri in diferite puncte de interes public stabilite de-a lungul acestora. Politia Comunitara a Sectorului 2. Astfel.D. proiectul telegondola urmareste si punerea in valoare si includerea in circuitul turistic a unor zone cu potential natural si antropic deosebit (fiind vorba aici de valorificarea salbei de lacuri si a zonelor verzi din acea zona a Bucurestiului). sunt in derulare in prezent lucrari de introducere a retelelor de canalizare pe strazile Bujorul Alb si Cremenita (1 SPAU si 3 statii de preepurare a apelor meteorice SPAM). Pe langa descongestionarea traficului. este in acest moment in stadiu de elaborare a Studiului de Oportunitate si de realizare a Caietului de Sarcini. In paralel cu initiativele Primariei Sectorului 2. care a primit deja aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. si anume – lipsa canalizarii. au fost luate in considerare si alte iniziative. Consilier obstesc zona Plumbuita. Sector 2. prin crearea de noi locuri de munca si atragerea de investitii din sectorul public-privat. Acestea fiind proiectele cu reale sanse de punere in practica. Din acesta categorie. Ministerul Educatiei. ci si la cel economic. cunoscuta fiind problema traficului intens din aceasta zona a Bucurestiului. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. un avantaj foarte important al proiectului consta in descongestionarea traficului si in amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Amenajarea Teritoriului si Echilibrului Ecologic. Ilfov-Bucuresti. Primaria Municipiului Burcuresti. Alte proiecte aflate in coordonarea Primariei Sectorului 2 se refera la investiiile in retelele de apa si canalizare. Totul a pornit de la reprezentantii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania si de la cei ai Asociatiei “Bio-Romania”. Camera Deputatilor – Comisia de Administratie Publica. La prima intalnire au participat reprezentanti ai diferitelor administratii publice si institutii culturale: Administratia Nationala “Apele Române” . Valorizarea acestui areal nu se refera doar la aspectul cultural. Cu alte cuvinte. Primaria intentioneaza ca acest proiect sa fie eligibil pentru finantarea cu fonduri europene. care este proiectata sa porneasca in acest nod rutier. un astfel de program urmareste transformarea zonei in favoarea cetatenilor. a luat fiinta si un Grup de Lucru numit “Adopta Lacul Plumbuita – Adopta O 9 Atitudine!”. Cercetarii. dedicat schimbarii imaginii cartierului. Proiectul.P. Directia de Sanatate Publica 158 . pasaj care ar avea ca scop descongestionarea traficului pe traseul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov. Pe langa functia turistica de interes regional si impactul pe care l-ar avea asupra Bucurestiului. care au lansat in partea a doua a lunii iulie 2009 acest proiect. prin acordarea unui plus de activitati. este posibila si infiintarea unor trasee pentru vaporase pe lacurile Tei si Plumbuita. In acelasi timp. probleme sociale si infractionale. Fundeni. Primaria Sectorului 2 desfasoara lucrari de asfaltare (din zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani fiind inclusa in acest program Str. un alt proiect analizat de Administratia Primariei Sectorului 2 face referire la construirea unui pasaj rutier in zona soselelor Colentina. A. odata cu amenajarea eficienta a zonei lacurilor. Spatarul Gorgan). neasfaltarea strazilor.Scopul acestui proiect este acela de a oferi celor care locuiesc sau lucreaza in arealul lacului Colentina un plus de confort. Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din sectorul 2.Directia Apelor Arges – Vedea S. Pe alte strazi. In cadrul intalnirilor lunare ale membrilor grupului se vor prezenta propuneri si idei de solutionare a problemelor din zona direct afectata.

Obiectivul general este referitor la imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. S. Manastirea Plumbuita si-a anuntat intentia de a se implica activ prin organizarea de activitati cu caracter social – cultural si educativ in folosul comunitatii locale. pentru o programare pe perioada medie/lunga au fost identificate urmatoarele 6 directii strategice: 1. 4.2. 2. Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita –Steaua Rosie . Garda de Mediu. recreative. de agrement si turistice.Petricani (special in peninsula Tei Toboc si in pensinsula Plumbuita.Petricani urmareste pe termen mediu si lung urmatoarele obiective strategice si specifice.. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. crestera sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii. cresterea suprafetelor de spatii verzi folosibili din partea populatiei.C. Teatrul Tandarica. competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in perimetru Plumbuita – Steaua Rosie . dezvoltarea serviciilor sociale si devoltare comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate (nu exista incartier nicun centru de asistenta sociale-sanitara). precum si efortul comun in implementarea de proiecte de dezvoltare strategice la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . Politici si programe 159 . special in zona de maluri de pel ac Plumbuta aferente zonei Steua Rosie si Plumbuita). 3.R.. 3. Ca urmare a analizei diagonistic realizate la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . incluziune sociala. 3.Petricani. Universitatea Ecologica din Bucuresti. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale. Manastirea Plumbuita. unde in anul de 450 ani de istoria Manastirului nu ajunge sistema de trasport public). 5.Petricani In urma consultarilor publice cu actorii locali interesati.3. Manor Center S. 6. In vederea atingerii acestor obiective. Zona prezinta un potential nefolosit si pentru desfasurarea unor activitati culturale. oferirea de sanse egale pentru minoritatii (special rromi) din cartier. consideram esentiala sustinerea colectiva a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunitatii.Petricani. imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani prin actiuni si politici de: Dezvoltarea urbana (modernizarea strazilor. 2. sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane (nu exista in cartier nicun centru de specialitate).Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. obiectiv care se transpune in trei obiective specifice: 1.Municipiul Bucuresti. de infrastructurii de transport si de infrastructurii de utilitati (in primis referitor la retea de apa si canalizare din cartier. Sectia 7 Politie. bine conoscute si nerezolvate din 1992). prin atragerea de investitii strategice. dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in cartier Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. construirea de 2 pasaj suprateran). dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie . infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite perimetre din zona de actiune urbana Plumbuita –Steaua Rosie. resolvand probleme de mediu din zona. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie . 3. asigurare acces la zone deconectate din cartier.Petricani si celelalte zone din Sectorul 2 si ale Municipiului Bucuresti.L.

SI-B1-2 Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Programe: SI-A3-1: Modernizarea centrelor sociale si diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate in situatie de risc social (persoanele cu nevoi speciale. piste ciclabile etc. Politica SII. SI-A2-2: Imbunatatirea sigurantei publice pentru cetateni.A4: Imbunatatirea infrastructurii educationale in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programul: SI-A4-1: Dezvoltarea infrastructurii preuniversitare/scolare.A2.Petricani Programul: SII-A2-1: Gestionarea eficienta a deseurilor. parcari. 160 . SII-A3-3: Cresterea suprafetelor de spatii verzi. Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice Programe: SII-A3-1: Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica. SI-B1-3: Amenajarea de locuri de parcare in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Dezvoltarea sistemului de managenent al deseurilor in zona Plumbuita – Steaua Rosie . SI-B1-4: Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani. SII-A3-2: Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice.Petricani Programul S1-A1-1: Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi si drumuri urbane (cuprinzand infrastructura aferenta: trotuare.Petricani).) Politica SI-B1: Fluidizarea si descongestionarea traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programe: SI-B1-1 Realizarea sistemului de management al traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani . copii si adulti cu dizabilitati. persoanele fara adapost din zona Plumbuita – Steaua Rosie . Politica SI.A3: Imbunatatirea infrastructurii si a serviciilor sociale in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Sectiunea II: Infrastructura de mediu Politica SII-A1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Programul: SII-A-1: Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare. pasaje. Politica SII-A3. sistem de iluminat.Petricani. minori cu parinti plecati in strainatate. locuri de joaca Politica SI-A2 Siguranta cetatenilor Programe: SI-A2-1 Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani. Politica SI-C1: Cresterea atractivitatii economice a domeniului public: Programul SI-C1-1: Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi.Petricani. Politica SI. poduri. drum de halaj.Sectiunea I: Modernizarea infrastructurii locale Politica SI-A1: Cresterea accesibilitatii si a mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . varstnici. SI-A3-2: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate.

Iluminatului arhitectural si ambiental urmeaza a fi asigurat de surse de energie regenerabila. care va fi in acest fel inclusa in circuitul turistic monahal al Bucurestiului.SII-A3-4: Informare si constientizare publica privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora.Petricani priveste imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii in zona. un punct medical. un alt program pe care autoritatile locale ale sectorului 2 vor sa-l implementeze se refera la insula Plumbuita si la transformarea acesteia intr-un "parc cultural" prin amenajarea unor spatii de joaca. Multe zone sunt deconectate total.4. Prioritati de dezvoltare 3. Sectiunea III. având în vedere că mai mult de 45 de străzi nu sunt asfaltate. In cadrul analizei facute de primarul sectorului 2 impreuna cu specialistii in materie s-a discutat demararea cat mai curand a lucrarilor de reabilitare a zonelor verzi. Promovarea incluziunii sociale pe piata muncii Programul: SIV-A3-1: Integrarea pe piata muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap si a rromilor Pe langa politicile amintite mai sus. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita .Petricani Prioritatea specifica pentru dezvoltarea aerealului Plumbuita .Steaua Rosie . a unei tabere de sculptura / sezatori si cenacluri literare.Steua Rosie . Promovarea tehnologiei informatiilor Programul: SIII-A2-2: Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice. autoritatile vor amenaja un teren de sport cu nocturna.4. In cartier trebuie sa fie asigurate legaturi eficiente ale infrastructurii de transport şi e necesară o îmbunătăţire a condiţiilor actuale ale străzilor. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Programul: SIV-A1-1: Recrutarea. toate acestea cu finantari europene. Lucrarile de amenajare vor pune astfel in valoare si Manastirea Plumbuita. reprezintă o adevărată barieră pentru majoritatea populaţiei. a unei biblioteci publice in spatiul foisorului existent si a unei cafenele literare. Printre altele. de va amenaja o zona de belvedere cu locuri de relaxare si una de agrement cu promenada. Promovarea masurilor active de ocupare Programul: SIV-A2-1: Promovarea masurilor active pe piata muncii Politica SIV-A3. instruirea si perfectionarea personalului din sectorul serviciilor sociale Politica SIV-A2. generând enclave locative în interiorul celor două peninsule. 3. Infrastructura economica Politica SIII-A1. de curatenie a insulei si a apei. Crearea structurilor de sprijin al afacerilor Programul: SIII-A1-1: Crearea si oferirea conditiilor de infrastructura in vederea dezvoltarii economice. iar frontiera reprezentată de lac al cărui derum de halaj nu e modernizat iar malurile lacului nu sunt amenajate. care va avea o suprafata de circa 2 hectare. Această carenţă structurală în termeni de accesibilitate a făcut ca acest cartier 161 . Politica SIII-A2.1. vor amplasa un debarcader pentru inchirierea ambarcatiunilor pe lac si vor construi fantani arteziene. Dezvoltarea resurselor umane Politica SIV-A1. a unor zone de fitness si agrement. urmate de trasarea si amenajarea aleilor de promenada si acces. Sectiunea IV. De asemenea. Capitala se va imbogati cu singurul parc cultural din tara. dotari pentru tenis de masa.

sunt artere foarte populate şi de o importanţă capitală pentru traficul din sectorul 2 şi pentru municipiul Bucureşti21. Dezafectarea/reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in cercuit pentru noi activitati – spatii publice. sociale. educationale. este esentiala pentru îmbunatatirea imaginii cartierului20. Infrastructura urbana A.Sos. Aceasta prioritate este consistenta cu celelalte prioritati regionale si locale.să fie din ce în ce mai marginal. B. Sos. In plus. în timp ce un nivel înalt de atractivitate ar fi o pre-conditie pentru investitii durabile în activitatile economice si. sociale. 2) Dezvoltarea infrastructurii de transport. 2. Fundeni. nivel înalt de calitate si o crestere a atractivitatii locala. educationale.1 Infrastructura urbana A. 3) Dezvoltarea infrastructurii de utilitati. în vederea reducerii numarului de vehicule care circula în timpul zilei de pe arterele Colentina-D-na Ghica .Petricani si a necesitatilor cartierului. Cresterea functionalitatii spatiilor publice. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale de 1. Axele strategice de urmarit pentru a indeplini un astfel de obiectiv de devoltare sunt: 1) Dezvoltarea urbana. Str. ii. 4. Andronache. sos. axele individualizate pentru imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii pentru fiecare dintre cele trei axe sunt urmatoarele: 1. scaderea timpului de calatorie pentru locuitori si calitatea mediului ar putea fi îmbunatatita prin reducerea dependentei de transportul rutier. deci reducând traficul si emisiile de gaze. precum străzile Sos.spatii publice. Petricani. Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare din zona. Pentru reducerea timpului de calatorie. Dezvoltare urbana i. centre sportive. Dezvoltarea unui tesut permeabil. cât si cu politicile sectoriale ale UE si nationale. Modernizarea infrastructurii de transport urban.Str. Avand in vedere analiza diagnostica si pe baza sondajului de opinie facuta in zona Plumbuita . de asemenea. chiar dacă externă perimetrului.parcuri. Inafară de un trafic mai bine organizat şi de o îmbunătăţire al accesului la anumite zone. recreationale b) Dezvoltare urbana mixta a zonei 1.2 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati. Gherghitei. a zgomotului asociat si a numarului de accidente rutiere este nevoie sa se îmbunatateasca mobilitatea sia per le strade menzionate come si in aerelul limitrof. accesibil tuturor locuitorilor (accesul facil la mijloacele de transport in comun. accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale). Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice Masuri a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile viitoare 1. Fundeni. Investitiile în aceasta prioritate sunt coerente atât cu strategia de la Lisabona.Steua Rosie . Impactul va consta în costuri reduse. Reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . alte zone. a aglomerarii. Dezafectarea/ reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . recreationale. D-na Ghica şi. centre sportive. sos. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3. Colentina. în timp ce majoritatea zonelor din cartier sunt prost conectate la arterele stradale. 21 162 . In zona e nevoie de o crestere a eficacitatii si a eficientei transportului public. Prioritati de dezvoltare Aria de interventia 20 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati 1. Reabilitarea transport urban infrastructurii de B.

2.Obiective operationale Masuri a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice 1. iii. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale a. Amenajarea spatiilor publice a) Reducerea poluarii 1.3 Rezolvarea problemelor de mediu A. Amenajarea parcului Plumbuita si amenajare complexa de pe lacul aferente zonei Steaua Rosie si Plumbuita C. Infrastructura de trasport rutier 1. Schimbarea mentalitatii si a comportamentului fata de mediu a) Constientizarea populatiei privind obiectivele dezvoltarii durabile 1. cu puncte de reciclare la nivelul sub-zonelor. Amenajarea spatiilor publice C. Infiintarea unei linii de metrou subteran. Crearea unui centru multifunctional pentru persoanele varstnice 2. Dezvoltarea unei zone de agrement 3. Amenajarea spatiilor publice A. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor a) Modernizarea managementului deseurilor 1. Reabilitarea infrastructurii de transport urban a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b) Optimizarea circulatiei 163 . a actorilor publici si privati privind problemele de mediu de 1.1 Infrastructura de transport rutier A. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu A. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri Cresterea gradului de constientizare a populatiei. 2. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri iv. 2. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei privind protectia mediului.4 Cresterea gradului de constientizare a populatiei. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor B. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. Surse de energie alternativa de 1. Dezvoltare infrastructurii de trasport i. B. Rezolvarea problemelor de mediu 1. Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public 1. Optimizarea circulatiei Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale 2.Crearea unui dispensar 4.

începând cu anul 1997 saracia a cunoscut o crestere atingând maximul perioadei în anul 2000 (35%). 1. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. epurare ape reziduale. B. acesta fiind un scop intrinsec al modelului social şi de bunăstare european. intravilanul existent. În acest sens. În prima jumatate a anilor 90 saracia a crescut. Modernizarea retelelor de apa-canal. sanatate. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati: canalizare. Racordarea tuturor gospodariilor la epurare ape reziduale. Conectarea zonei la Soseaua Fundeni. drumuri si poduri.Petricani. Incluziune sociala. gaze. Deci. 3. Reabilitarea infrastructurii sociale Tranzitia în România a fost însotita de o crestere exploziva a saraciei.1. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale Este esenţial ca cetăţenii să poată beneficia şi contribui la progresul economic şi social. Ratele scazute ale ocuparii fortei de munca precum si ratele scazute de participare la educatie si încadrarea în munca a minoritatilor etnice trebuie sa creasca semnificativ. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de transport.Masuri 1. 3. energie termica. Infrastructura de utilitati 1. iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioada scurta de declin. apa potabila. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale I.4. cablu TV. politicile si actiunile ar trebui sa se concentreaza pe lupta pentru o calitate mai buna a vietii prin cresterea nivelului de trai si pentru accesul la oportunitati pentru toti locuitorii din cartier Plumbuita – Steaua Rosie . 2. 4. internet) Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 3. Dezvoltarea infrastructurii de utilitatii i. In scopul de a realiza prioritatea referitoare la Dezvoltarea comunitara (cultura. Prevenirea excluderii sociale este o sarcina fundamentala pentru Administratia Publica si scopul sau este înlaturarea barierelor în vederea participarii la viata de zi cu zi si a îmbunatatirii accesului la serviciile care satisfac nevoile rezidentilor. Extinderea/ modernizarea a. Racordarea tuturor gospodariilor la retelele de alimentare (apa-canal. incluziunea sociala a minoritatii. electricitate. Modernizarea de strazi. Infrastructura urbana 1. trebuie avute in vedere urmatoarele macroobiective: 1. Crearea de parcari subterane si supraterane. gaze 2. linii telefonice. a saracilor. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in 1.2. discriminarea si inegalitatea sunt recunoscute ca necesitând o abordare coordonata si comprehensiva pentru tratarea lor în mod eficace. si a persoanelor marginalizate sau cu handicap este o prioritate importanta si zona de saracie reprezentata de cele doua pensinsule necesita raspunsuri publice adecvate22. Optimizarea fluxului traficului auto prin crearea de sensuri unice de circulatie pe strazi 2. 22 164 . servicii sociale. 3. gaze. Probleme ca saracia. Totusi. multiculturalism) in mediul social. a femeilor.1 Infrastructura de utilitati A. ii. retelele de alimentare a) Extinderea utilitatilor in zonele a) Modernizarea retelei de utilitati publice intravilane 1. apa potabila. Imbunatatirea infrastructurii de utilitatii: canalizare.

Marirea numarului din politisti. b. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) c) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii sociale 1. Riscul unei persoane Rroma de a fi saraca este de 2.i. Dezvoltarea de relatii multiculturale Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 1. Securitatea cetatenilor din zona liber. ii. b) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni 1.Petricani23 1. Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei. 2. 165 . Asigurarea accessului la educatie si formare al populatiei.Steua Rosie . Cresterea accesului la cultura b. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul liber. Dezvoltarea resurselor umane I.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale A. Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane a. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate. Cresterea accesului la cultura. desi reprezinta doar 7% din totalul persoanelor sarace din România.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul B.Steua Rosie . prin: a. Crearea unui post de referent cultural din cartier pentru rromi in cadrul Primariei Sectorului 2 2.1. 1. Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii a. 23 Populatia Rroma este în mod disproportionat afectata de saracie.Steaua Rosie – Petricani. iii. Integrare inter-etnica a) Exploatarea potentialului multicultural din zona Plumbuita . Securitatea cetatenilor din zona Plumbuita .Petricani prin formarea de asistenti sociali Masuri 1. Plumbuita . Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu disabilitatii Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni Pregatirea resurselor umane si suport pentru serviciile sociale 1. Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Plumbuita .3.Petricani I. cât si reticentei unor angajatori de a-i încadra în munca. Persoanele apartinând etniei rrome se confrunta cu o serie de dificultati de integrare pe piata muncii. b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii 1. Construirea de noi spaţii pentru sport Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii Crearea unui centru multifunctional. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice.7 ori mai mare decât al unei persoane facând parte din etnia majoritara sau din alte grupuri etnice minoritare. Reabilitarea infrastructurii sociale a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dizabilitati.2. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Plumbuita Steua Rosie . atât datorita unei calificari slabe. 3.Steua Rosie . 2. 1.Petricani a) Activitati recreationale (sportive / culturale) 1. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1.

Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri. Realizarea de centre de informare pentru cetateni. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 2. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). si cel profesional si tehnic C. B.Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii 2. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu.Petricani A.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei Plumbuita . 1. adaptarea la cerintele pietei muncii. Comercializarea produselor agroalimentare B.3. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prezinta potential si pentru desfasurarea unor activitati culturale. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca.corelate cu nevoile pietei muncii. Prioritati dezvoltare Aria 166 . Servicii de consiliere. de de 1. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant existente / infiintarea de noi unitati de invatamant 1.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei din zona Plumbuita . Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. organizare jobshop-uri. a) Organizarea de targuri de locuri de munca 1.Steaua Rosie Petricani A. investitii care sa contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil. Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1.Steua Rosie .1 Dezvoltarea mediului economic A. Dezvoltarea de servicii pentru mediul antreprenorial a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1. Reabilitarea infrastructurii de educatie. orientare. reconversia profesionala. de agrement si culturale si pentru valorificarea complexului manastirii din punct de vedere turistic. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca. 2. stagii de practica) tinerilor 3. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu si vocational. imbinarea dintre elementele naturale (parcul si Lacul Plumbuita in cazul de fata) si cele antropice (manastirea) construind tabloul ideal pentru amenajarea unor spatii recreative. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT 1. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice Dezvoltarea si diversificarea activitatilor in zona ce constituie obiectul prezentului studiu se bazeaza pe atragerea de investitii strategice. dezvoltarea antreprenoriatului) . acordarea de stimulente (burse de studiu.4. 2. c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor b) Programe de pregatire continua Masuri 1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A.

care urmareau tematica finantarilor nermabursabile si managementul proiectelor. Acest pas implica in prealabil efectuarea unei cercetari si este conditionat de inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului. capacitatea de administrare. Municipiile reprezinta expropriatorul pentru drumurile de interes local. indicand numelui proprietarilor. ceea ce poate duce la inadecvarea si necorelarea prioritatilor identificate. Foarte importante sunt cazurile in care terenurile sau imobilele necesare dezvoltarii urbane sunt expropriate. fie de riscul programatic de dezvolatre existent la nivelul autoritatilor centrale sau al Primariei Generale. beneficiind in plus si de experienta acumulata in proiectele pregatite si implementate anterior. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita – Steaua Rosie . dar. au participat la o serie de cursuri de instruire. referitor la expropierea de terenuri. 184 din 21/10/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. Ulterior declararii utilitatii publice. republicata. 198/2004 stabileste cadrul juridic pentru luarea unor masuri de pregatire prealabila a executarii lucrarilor de constructie de drumuri de interes national. precum si cele necesare gropilor de imprumut pot fi expropriate si se supun prevederilor acestei legi. trebuie mentionat ca totul depinde de bugetul Primariei. 43/1997 privind regimul drumurilor. 5 din Ordonanta Guvernului nr. Astfel. cele mai multe din acestea avand legatura cu lichiditatile financiare. pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. cu modificarile si completarile ulterioare. Cu privire la cel de-al doilea punct amintit mai sus. In timpul procesului de implementare pot aparea diferite probleme. este de mentionat ca implementarea proiectelor depinde atat de caapcitatea institutionala a PS2. drumurile ocolitoare. judetean si local prevazute la art. pentru drumurile tehnologice. Sub aspect financiar. conform Legii nr. 33 din 27/05/1994 exproprierea de imobile. alcatuit din resursele tehnice si cele din cadrul Directiei Managementului Proiectelor si Integrarea Europeana.Petricani Rolul principal in implementarea unui plan integrat de dezvoltare durabila la nivelul unui centru de actiune urbana ii revine Primariei Sectorului 2.interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1. prin hotarare judecatoreasca. si anume capacitatea administrativa. dar atragerea de fonduri europene prin programul POR poate contribui in mod semnificativ la dezvoltarea locala. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante 3. expropriatorul imobilului va avea sarcina de a alcatui planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre expropriere. Staff-ul Primariei Sectorului 2 dispune de capacitatea de realizare si implementare a proiectelor. aprobate conform legii. dupa o dreapta si prealabila despagubire. Utilitatea publica se declara de catre Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local. Instantele judecatoresti competente vor putea hotari exproprierea numai dupa ce utilitatea publica s-a declarat potrivit prezentei legi. precum si ofertele de despagubire. in timpul implementarii pot aparea riscuri legate fie de neimplicarea mediului privat in sustinerea masurilor. drumurile temporare. se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. implementarea unor proiecte la nivelul sectorului 2 mai poate fi incetinita sau chiar oprita din cauza situatiilor in care responsabilitatile sunt impartite intre 167 . Cu privire la exproprierea cladirilor in schimb. Stafful din Primarie. Legea nr. in tot sau in parte.5. Terenurile necesare pentru relocarea utilitatilor. posibile litigii si exproprieri de terenuri si / sau imobile. cat si de parteneriatele incheiate. Cu exceptia situatiilor descrise mai sus.

Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. etc. varstnici. din care: copii. beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . prevede urmatorii indicatori de monitorizare la nivel de proiect: Crearea. Persoane din categorii defavorizate (persoane de etnie roma. persoane foste dependente de droguri. dezvoltarea. indicatorii permit masurarea gradului de indeplinire a obiectivelor si demonstreaza modul in care s-a ajuns la punerea in practica a acestora. restaurate (nr. din care: femei/ barbati 168 . modernizarea. persoane de etnie roma. construite/ modernizate/ extinse (km) Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr).6. barbati. etc). 3. national. scuaruri. intreprinderi mari Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale Centre sociale modernizate (mp) Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar). reabilitate si modernizate pentru alte destinatii (mp) Obiective de patrimoniu cultural mondial – UNESCO -. care nu intra in sarcinile primariilor de sector. etc). IMM-uri. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de dezvoltare durabila a Zonei Plumbuita – Steaua Rosie -Petricani Indicatorii constituie masuratori specifice ale obiectivelor enuntate in Master Planul Zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din Sectorul 2.(re)integrate pe piata muncii (nr) Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr. Altfel spus.) Crearea de locuri de munca Locuri de munca nou create total (nr-echiv. (mp) Cladiri aflate in stare de degradare. conform Ghidului solicitantului. echiparea infrastructurii urbane Spatii publice modernizate: strazi. persoane cu dizabilitati. dezvoltarea mediului de afaceri Structuri de afaceri create/dotate (mp) Structuri de afaceri modernizate/dotate (mp) Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr.) Terenuri poluate/neutilizate amenajate pentru alte tipuri de activitati (ha) Imbunatatirea transportului public urban Linii de tramvai/troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) Crearea. in cazul unui raport de activitate. Cazuri concrete sunt de exemplu arterele de circulatie principale. alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati. Axa prioritara 1. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani.administratia locala si cea municipala sau trec total in sarcina administratiei Municipiului Bucuresti. administratiile locale nu pot dezvolta niciun fel de lucrari pentru reabilitarea / modernizarea acestora. trotuare. drept urmare. pasaje. 19-60 ani. norma intreaga). domeniul major de interventie 1.1 din cadrul Programului Operational Regional. persoane foste dependente de droguri. pe categorii de marime: microintreprinderi. local din mediul urban. femei.) Infrastructura feroviara construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura rutiera construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura utilitati de baza create/ modernizate/extinse in structura de afaceri (km) Drumuri de acces la SSA. peste 60 ani.

Locuri de munca create / salvate in „zonele de actiune urbana” (nr.) 169 .Locuri de munca dupa durata angajarii: permanente /temporare.Steua Rosie . controale efectuate).Extinderea suprafatelor de spatii verzi deja existente (ha) . Indicatorii subiectivi sunt indicatori de satisfactie a consumatorului. . Pentru fiecare Proiect identificat la nivelul Portofoliului de Proiecte vor fi utilizati indicatori de program: . total (nr-echiv.Zone industriale dezafectate reabilitate si/sau folosite pentru dezvoltare (ha) In cazul zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Indicatorii obiectivi (avize de constructii. norma intreaga).) . etc. 2. Cresterea suprafetelor de spatii verzi Asigurarea sigurantei cetatenilor din cartier si . I.Locuitori care beneficiaza de implementarea PIDU-lui (nr. masurabile ale proiectelor.Output (Iesiri)– pentru a masura rezultatele imediate.Strazile noi asfaltate (nr.) . am putea sa reducem lista indicatorilor obiectivi. Cu privire la cele 6 directii strategice indicate de noi.Proiecte care asigura sustenabilitatea si imbunatatirea infrastructurii publice urbane in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) . trotuare.Spatii publice modernizate: scuaruri. IV.Companii stabilite in „zonele de actiune urbana” (nr. satisfactie exprimata in date de opinie publica. Acestia sunt prezentati in continuare: 1.Linii de tramvai/ troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) III. certificate de urbanism.Steua Rosie Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti. Dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor existente intre zona Plumbuita.Proiecte care asigura servicii care promoveaza egalitatea de sanse si incluziunea sociala in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .Petricani. pasaje. numar de articole favorabilenefavorabile de presa.) . norma intreaga) . Infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite aree din zona de actiune urbana Plumbuita. sunt doua tipuri de indicatori ce vor fi folositi pentru masurarea eficacitatii obiectivelor propuse. (mp) II. Acest fel de indicatori sunt cei de Impact – pentru a masura efectul real in societate. din care: femei/ barbati Locuri de munca nou create ocupate de persoane de etnie rroma: total (nr-echiv. eventual pe termen lung. etc. . . numar de plangeri sau petitii.Proiecte care promoveaza dezvoltarea mediului de afaceri si antreprenoriatului in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr.) .Input (Intrari) – pentru corelarea resurselor implicate raportat la rezultate.Suprafete spatii verzi nou create (ha) .Proiecte care valorifica patrimoniul cultural –istoric (nr) .

national. barbati.(re)integrate pe piata muncii (nr) Competitivitate economica: . etc). pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. care cuprinde trasaturi locale ce pot constitui factori care influenteaza negativ sau pozitiv dezvoltarea pe termen lung. formarii si ocuparii resurselor alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati. pentru minoritatii.Petricani s-a conturat profilul strategic al zonei. pe categorii de marime: microintreprinderi.Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. analizele documentelor strategice la nivel comunitar. sprijinirea care: copii. VI. Prioritatile si potentialul de dezvoltare al zonei au fost identificate pe baza analizei diagnostic si a nevoilor de dezvoltare. Ca urmare a acestor analize.1. construite/ modernizate/ extinse firmelor.Steua .Petricani si cresterea interiorul SSA (km) gradului de competitivitate a . (km) . a dezbaterilor si consultarilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . peste 60 ani. dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale. oferirea de sanse egale foste dependente de droguri.Structuri de afaceri modernizate/create/dotate (mp) dezvoltarea mediului de afaceri . Planul de actiune 4. intreprinderi mari 4. combaterea criminalitatii Dezvoltarea serviciilor sociale . Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . IMM-uri. .) in zona Plumbuita.Petricani.Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr).Persoane din categorii defavorizate beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . Fiecare axa strategica a presupus identificarea unei serii de prioritati de dezvoltare a zonei.Infrastructura rutiera construita/ modernizata extinsa in Rosie .Petricani. aria de interventie precum si masurile care sunt necesare pentru rezolvarea problemelor identificate. regional si municipal si confruntarea rezultatelor acestor analize cu datele statistice existente sunt elementele care stau la baza strategiei de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . femei. . care apoi au determinat proiecte individuale de dezvoltare.Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de sustinerea categoriilor sociale centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar).Centre sociale modernizate (mp) si devoltare comunitara: . 170 .Petricani Analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial. pentru fiecare dintre acestea fiind trasate obiectivele specifice. varstnici.Petricani prin prisma a) celor trei obiective specifice de dezvoltare: 1. egalitate de sanse. 2. din in dificultate.V.Drumuri de acces la SSA. persoane de etnie roma. persoane umane. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . s-a continuat cu identificarea celor 6 directii strategice de dezvoltare pe baza nevoilor si a potentialului de dezvoltare a zonei. Incluziunea sociala. determinand un numar de 5 proiecte de dezvoltare care vizeaza regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr. Plecand de la stabilirea obiectivului general si a celor specifice de dezvoltare. 19-60 ani.

dezvoltarea serviciilor sociale si devoltarea comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate. Lista proiectelor 01 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita .Petricani. O1-D1-1.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . . Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani prin atragerea de investitii strategice. devoltarea unei infrastructuri de utilitati.1. inclusiv drum de halaj • Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita • Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita . dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. In special.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . • Siguranta cetatenilor si lupta impotriva criminalitatii. 4. 171 . dezvoltarea resurselor umane. 6. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie .3. Plumbuita.Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti.Steua Rosie .Petricani • Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. 3. oferirea de sanse egale pentru minoritari. 4.Steua Rosie . sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane. 2.1. ne vom axa pe urmatoarele obiective: • Cresterea suprafetelor de spatii verzi. Plumbuita) Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport Proiect nr. b) celor sase directii de dezvoltare: 1.Steua Rosie – Petricani.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Sursa de Finantare: POR Axa Prioritara 1 Proiect nr. 5. O1-D2-2 .Steua Rosie Petricani D1 Directia strategica: Dezvoltare urbana Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita • Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. O1-D1-2 . infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite zone din Plumbuita – Steaua Rosie . locuri de joaca) .

egalitate de sanse. Sursa de Finantare: Bugetul local O1 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . O1-D3-6 Extinderea retelelor de apa si canalizare O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala. Fundeni si Str. egalitate de sanse. O1-D2-5 . O2-D4-9 .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita. servicii sociale) Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr.Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr. dezvoltarea resurselor umane si a 172 .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr. O2-D4-11 . O1-D1-4 – Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Axa prioritara 4 – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in furnizarea energiei electrice.Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita .Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 3 O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala. Gherghitei • Componenta 7: Sisteme de management al traficului • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita Proiect nr.Steua Rosie – Petricani: Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere Proiect nr. sanatate. D-na Ghica • Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. O2-D4-10 .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor Proiect nr.Steua Rosie Petricani D3 Directia strategica: Dezvoltarea infrastructurii de utilitati Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Proiect nr. O1-D1-3 . Colentina intersectie cu str. O2-D4-12 .• Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale D4 Directia strategica Dezvoltarea comunitara (cultura. in conditiile combaterii schimbarilor climatice Domeniul Major de Interventie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Proiect nr.

2.1. 4. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 173 . O3-D5-13 . a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara.serviciilor sociale D5 Directia strategica Dezvoltarea resurselor umane Sursa de Finantare: POSDRU Axa prioritara 6 Proiect nr.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.

Steua a deseurilor si reciclarea acestora Rosie .Petricani privind protectia mediului 1. specifice. D-na Ghica 3.Petricani a de trasport tranzit: Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Plumbuita – 174 .3 .Steua Rosie . Componenta 2 – Pasaj suprateran Sos.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea 2. Dezvoltare Dezvoltarea unui tesut permeabil. Fundeni si Str. Componenta 6 .Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Cresterea functionalitatii spatilor publici Proiect nr.Steua Steaua Rosie . Plumbuita.2 .Campania de constientizare privind colectarea selectiva coscientizare a populatiei zonei Plumbuita .Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Imbunatatirea urbana tuturor locuitorilor zonei Plumbuita .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru pe timp de noapte iluminatul pe timp de noapte Permanentizarea unor campanii de informare si Proiect nr.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala accessibilitatii Rosie .Petricani prin impunerea si promovarea conform prevederilor prezentului Masterplan si mobilitati in unor norme si modele de devoltare pentru zona prioectele viitoare din zona. locuri de joaca) .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea infrastructur absorbtia fluxul ridicat de trafic rutier greu si de serviciilor publice in zona Plumbuita . 2 . Plumbuita) Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public Proiect nr. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.Obiective generale. Dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru Proiect nr.4 . Componenta 3 – Pasaj suprateran Sos.Steua Rosie . Recomandam ca Plumbuita dezvoltarile viitoare sa includa un mix Steua Rosie functional care se completezze oferta existenta Petricani 1. Componenta 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. prioritatii la nivelul zonei Ion Plumbuita .Petricani zone verzi dupa normele urbanistice 1. accessibil Proiect nr. inclusiv drum de halaj 2. Gherghitei 4. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri/ serviciilor publice in zona Plumbuita .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 6. Colentina intersectie cu Str.Petricani Obiective Directii Masuri Proiecte individuale specifice de strategice dezvoltare a. Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 5.1 . 1.Steua Rosie .

Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport. umane si a multicultura servicilor lism) sociale Modernizarea retele de apa-canal Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect nr. Incluziune Dezvoltarea sociala. in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect nr. Creare de parcai subterane si supraterane 2. adaptarea la cerintele pietei munci. 8 . sanatatea.2 .10 . Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta Extinderea/ infinta rea de linii de autobus 2.6 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . Creare de piste pentru ciclisti pe arterele principale ale zonei 3. Dezvoltarea infrastructur ii de utilitatii b. dezvoltarea antreprenonoriatului( corelate cu nevoile piatei munci 175 . a carui tema este integrarea asigurari (re)insertiei pe piata fortei de munca: rromilor in viata comunitara reconversia profesionala. dezvoltarea servicii resurselor sociale.Oferire de servicii de asistenta medicala in cadrul asistenta medicala) centrului de asistenta sociala Club Seniorilor Infintarea de centre de pregati rea Proiect nr.Sistem de supraveghere video si management publice informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Infintarea unui centru de asistenta sociala acordata Proiect nr. comunitara egalitate de (cultura.Steaua Rosie .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani .11 .5 . sanse.Petricani securitatii locuitorilor zonei Dezvoltarea resurselor umane Plasarea de camere de supraveghere in spatii Proiect nr. 7 .Petricani Componenta 7: Sisteme de management al traficului Proiect nr.Program de pregatire profesionala initiala pentru profesionalainitiala si continua in vederea populatia de etnie rroma din cartier.Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarul din politisti in cartierul Proiect nr.9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala (Clubul grupurilor dezavantajate Seniorilor) acordata persoanelor varstnice Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de Proiect nr.1.

la indeplinirea obiectivului general. surse nerambursabile de finantare comunitara si surse rambursabile (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare co-finantare).2 Surse de finantare Finantarile proiectelor pot proveni atat din fonduri nerambursabile.1. Programul Operational Autoritatea de Instrumente Strategia Management Structurale urmarita se Programul Operational Sectorial pentru Ministerul FEDR. cat si din fonduri rambursabile. 4. pe de alta parte. Bugetul local al Primariei Sectorului 2. telecomunicatii. FSE Dezvoltarea Resurselor Umane Familiei si Protectiei Romania si Sociale nivelul mediu Programul Operational Dezvoltarea Ministerul FSE al celorlalate capacitatii Administrative Administratiei si state membre. alaturi de celelalte Programe Sectoriale. proiectele vor primi finantare prin programele de fonduri comunitare. FC desfasoara pe o Transport Transporturilor si perioada de Infrastructurii sapte ani si isi Programul Operational Sectorial Mediu Ministerul Mediului FEDR. FC propune reducerea Programul Operational Sectorial Ministerul Economiei FEDR Cresterea Competitivitatii Economice disparitatilor existente la Programul Operational Regional Ministerul Dezvoltarii FEDR nivel social si Regionale si Locuintei economic intre Programul Operational Sectorial Ministerul Muncii. sanatate si instrumente financiare pentru cooperare teritoriala. Axa prioritara 1 a POR – „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere” are ca obiectiv cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. isi propune dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. prin reabilitatea infrastructurii urbane si prin imbunatatirea serviciilor urbane. energie. cresterea eficientei administrative si integrare sociala si Fondul de Coeziune (FC) – finanteaza actiuni ce fac parte din domeniul retelelor transeuropene de transport si mediu. Fondul Social European (FSE) – sustine proiecte de natura sociala. infrastructura in transport. cercetare si dezvoltare. Proiectele de dezvoltare urbana in zona cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani pot beenficia de finantari / co-finantari provenite din mai multe fonduri: pe de o parte. mediu. Programul Operational Asistenta Tehnica Internelor Ministerul Economiei FEDR 4. inclusiv a serviciilor sociale. anume impulsionarea dezvoltarii regionale prin reducerea diferentelor intre regiunile Romaniei.4. educatie. turism. 176 .1 Programul Operational Regional Programul Operational Regional are rolul de a implementa elementele Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND. Astfel. referitoare la educatie si formare profesionala.1 Fonduri nerambursabile Romania va beneficia de spijin prin intermediul obiectivului „Converegenta”. Totodata. contribuind. In continuare sunt prezentate pe rand cele doua tipuri de surse.2. mai precis prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – acorda spijin financiar pentru IMM-uri (in vederea crearii de locuri de munca durabile). adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor.2. ale carui actiuni sunt sustinute de fonduri structurale.

dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. Cu exceptia proiectelor incluse in Planul integrat pentru dezvoltare urbana. Existenta a doua proiecte din categorii diferite de operatiuni constituie o conditie a eligibilitatii planurilor integrate. celelalte categorii de proiecte ale centrelor urbane. dezvoltarea mediului de afaceri pot cere finantari si in cadrul altor axe ale POR (Axa prioritara 2 –„Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura”) sau alte programe operationale sectoriale (POS Mediu. sistemele hidroedilitare (apa si canalizare).1. poli de dezvoltare urbana. Astfel de planuri integrate se vor implementa avand la baza proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane. in procesul de dezvoltare a unor zone mai izolate din cadrul unei 177 . anume: 1. Axa proritara 2 – „Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. care corespund obiectivelor axei prioritare 1 a POR-ului. transport si mobilitatea populatiei iii. dar si din zonele limitrofe ale acestor perimetre.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii de operatiuni si activitati eligibile: a. poli de dezvoltare urbana. incluse in planurile integrate de dezvoltare urbana ce vor fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1. obligatorie de altfel. reprezentati de 13 orase/municipii si centre urbane.000 de locuitori si diferite de polii de crestere si de polii de dezvoltare urbana. POS Dezvoltarea Resurselor Umane). la randul lui. dar si la constructia / reabilitarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/sau urban.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. din mediul urban b. c.000 de locuitori si diferite de primele doua categorii). inclusiv transportul urban: i. acoperind astfel mai multe categorii de beneficiari: poli de crestere. Acesta. Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane este sprijinita in totalitate de axa prioritara 1. cu singurul Domeniu major de interventie 2. axa prioritara 1 permite rezolvarea simultanta a problemelor economice. Pentru a fi eligibile. este divizat in trei sub-domenii. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. Axa in discutie indeplineste o etapa de tranzit. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura” se adreseaza reabilitarii si modernizarii retelei de drumuri judetene.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. national si local. Prin finantarea de planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. cu singurul Domeniu major de interventie 2. eligibile doar in cadrul Axei prioritare 1. infrastructura publica urbana ii. Planuri integrate de dezvoltare urbana. reabilitarea infrastructurii sociale. centre urbane (orase/municipii cu o populatie superioara a 10. proiectele individuale. care includ si transportul urban. adica dezvoltarea social-economica a orasului. Proiectele finanatate prin Axa prioritara 1 fac referire la 3 categorii de structuri: poli de crestere – alcatuiti dintr-un mare centru urban si zona sa de influenta. domeniul major de interventie 1. reabilitarea sit-urilor industriale poluate si pregatirea pentru noi activitati. asa cum sunt cele care vizeaza infrastructura de transport. Unul dintre acestea trebuie sa se refere la reabilitarea infrastructurii urbane si la imbunatatirea serviciilor urbane.Axa prioritara mai sus amintita include un singur domeniu de interventie. a strazilor urbane. ceea ce va duce la atingerea obiectivului specific al Programului Operational Regional. patrimoniu cultural mondial (UNESCO). reprezentate de orase/municipii cu populatie mai mare de 10. sociale si de mediu din zonele urbane aflate in stadiu de degradare.

municipiul. canalizare. telefonie. municipiul. c. gaze. b. cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine. telefonie). gaze si canal. atat din punct de vedere temporar.1. 178 . 215/2001. dezvoltarea infrastructurii de transport va facilita si cooperarea interregionala. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. Beneficiarii finantarilor prin intermediul Axei prioritare 2 sunt cei care corespund categoriilor de mai jos: a. Asociatie pentru Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Entitate cu personalitate juridica. ceea ce va inregistra mai apoi consecinte pozitive in randul mobilitatii populatiei si a bunurilor. • Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa. primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice. orasul si comuna (consiliile locale). cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul consiliilor locale. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane. de drept privat. Astfel. Insumarea tuturor acestor factori pot duce la o dezvoltare mai rapida a Romaniei in general si a fiecarei regiuni in parte. stand la baza cresterii competitivitatii societatilor si a mobilitatii fortei de munca. prin formarea de conditii favorabile pentru transportul de marfuri si de calatori. • Eliberarea si amenajarea terenului. cat si economic. solicitantii pot fi unitatile administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). 2 si 3). precum si in justitie.regiuni. bunurilor si serviciilor. 215/2001 republicata. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele. Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale Sunt considerati parteneri urmatoarele unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). Activitatile eligibile orientative in cadrul proiectului pot fi: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. Un proiect propus pentru obtinerea finantarii prin Axa prioritara 2 a POR. trebuie sa corespunda uneia din urmatoare categorii de operatiuni: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete. Autoritati ale administratiei publice locale In conformitate cu prevederile Legii nr. • Amenajari pentru protectia mediului. infiintata de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice constituite in baza Legii administratiei publice locale nr. Obiectivul sau se refera la imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si mobilitatii populatiei. Pentru indeplinirea acestui obiectiv un prim pas necesar consta in imbunatatirea infrastructurii de transport. electricitate. • Devierea retelelor de apa. electricitate. orasul (consiliile locale). care incearca sa obtina finantari din fonduri structurale (FEDR) si/sau de la bugetul de stat. ceea ce are ca finalitate stimularea dezvoltarii economice durabile. Domeniul major de interventie 2.

care se stabileste in cadrul intalnirilor de consiliu si se distribuie spre toate departamentele si directiile din cadrul Primariei.2.1. imbunatatirea transportului public. Cei care beneficiaza de imprumuturile BERD sunt in general societatile furnizoare de utilitati detinute de municipalitati. Steaua Rosie si Sipca din zona Petricani si Ricinului. modernizarea liniilor de tramvai. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. reabilitarea infrastructurii din centrul istoric al Bucurestiului si imbunatatirea infrastructurii privind deseurile solide. asigurarand astfel cofinantarea alaturi de fondurile structurale disponibile din partea Uniunii Europene. pe langa finantarile proprii. Totodata. pot fi inscrise pentru obtinerea de finantari. 4. Printre strazile care trebuia sa fie modernizate se numara Gimalau.2 Alte fonduri nerambursabile • Programul Operational Sectorial Mediu • Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane • De asemenea. pot fi utilizate pentru pregatirea parteneriatelor si proiectelor pentru a consolida rolul transfrontalier si transnational al acestor orase/municipii. Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare mobilizeaza. 4. innoirea parcului de autobuze. cele 30 din Steaua Rosie-Petricani si 10 in Plumbuita trebuia sa fie modernizate cu bani de la Banca Europeana de Investitii (BEI). Astfel. in scopul intaririi competitivitatii si accesului la piete externe 2. Programele Operationale aflate sub obiectivul „Cooperare Teritoriala Europeana”. care se ocupa de producerea. Sectorul energetic – acorda investitii companiilor din sectorul public si privat.Trebuie mentionat faptul ca activitatile enumerate mai sus ca fiind eligibile au caracter orientativ. 4. finantarile erau adresate investitiilor din sistemul de apa si canalizare24. transportul si distributia de energie 3.2 Fonduri rambursabile O sursa de finantari rambursabile pentru proiectele administratiilor locale o constituie Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. BERD va sprijini in continuare Romania si in ceea ce priveste proiectele de infrastructura municipala.2. Sectorul privat – tinteste sustinerea intreprinderilor private autohtone.2. BERD a inceput finantarea investitiilor importante in sectorul infrastructurii inca din 1995. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. 179 . prin fonduri proprii. Guvernul a luat in calcul limitarea cotelor de TVA 24 Dintre toate investitiile necesare la nivelul infrastructurii. Pentru Romania. Initial. In afara de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Tamaioarei si Plumbuita in cartierul cu acelasi nume. Ca si principal investitor institutional in regiune. Infrastructura – se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii nationale. in special cea de transport. Raul Colentina. pentru anul 2009. investitii straine directe semnificative. modernizarea soselelor. Orice alte activitati a caror eligibilitate este dovedita de solicitant. de aceasta problema. BERD si-a extins sprijinul si la nivelul altor tipuri de infrastructura: modernizarea sistemului de incalzire centralizata. trebuie mentionat ca in perioada 2006-2007 se vorbea de nevoia crearii in perimetrul care reprezinta obiectul nostru de studiu doua statii de pompare a apei. Paroseni. Cap. in masura relevantei. BERD investeste atat in sectorul public cat si in cel privat. Dupa ce initial. insa amanarea din diverse motive a proiectului a determinat administratia locala sa se ocupe. strategia axandu-se pe urmatoarele directii prioritare: 1. Din pacate insa. BERD reprezinta un catalizator major pentru investitii. In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. Ispir Petre. alte surse de creditare pot fi obligatiunile municipale si institutiile bancare. urmarind cresterea cooperarii regionale si a comertului.3 Surse Proprii Primariei Sectorului 2 In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2.

O astfel de masura se traduce prin reduce rea investitiilor de la bugetul de stat. 4.2.platite catre administratiile locale. ceea ce afecteaza lucrarile deja incepute si aflate in curs de desfasurare. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .4. dar si cele care urmeaza sa inceapa. ca o masura anticriza.Petricani 180 .

Extinderea retelelor de apa si canalizare prioritara 1 / Buget local Buget local Proiect nr.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei POR Axa prioritara 1 Buget local Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .8 .Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora local Budget local Proiect nr. D-na Ghica 2. Proiect nr.Petricani Potentiale surse de finantare Proiecte individuale Alternativa 1 Alte alternative Buget local Proiect nr. Plumbuita. Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.Petricani • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.2 .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.7 . Proiect nr. inclusiv drum de halaj 2.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 181 .2 . Proiect nr. Colentina intersectie cu str. Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Proiect nr.1 .3 .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita POS Mediu Axa POR Axa prioritara 2 Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Primaria Generala Buget local Steaua Rosie .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .5 . Componenta 2: Pasaj suprateran Sos.Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani • Componenta 7: Sisteme de management al traficului POS CCE Axa Buget local Proiect nr.Petricani 1. locuri de joaca) . Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 3.6 . Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .2 .Petricani Bucuresti 1.4 . Fundeni si Str.2 .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului prioritara 4 Fondul de mediu POS Mediu si buget Proiect nr. Gherghitei POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2. Plumbuita) Budgat local / Budget POR Axa prioritara 2.

9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 182 .Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.11 .POR Axa prioritara 3 POR Axa prioritara 3 POS DRU Axa prioritara 6 Buget local Buget local Buget local Proiect nr.Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect nr.10 .

refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.96 159.5. frescelor.07 Sud Vest 194. este prevazut pentru finantarea proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare elaborate de catre cei sapte poli de crestere.1 – Planuri integrate de devoltare urbana. Sumele reprezinta milioane de euro: Regiunea de dezvoltare Alocarea financiara totala. 2.reabilitarea / modernizarea cladirilor destinate serviciilor sociale (centre de ingrijire a copiilor. centre pentru persoane varstnice. din mediul urban .patrimoniu cultural mondial (UNESCO). centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente. consolidarea. Programului Operational Regional i-a fost distribuita suma de 1. iar restul sumelor disponibile sunt prevazute pentru centrele urbane. astfel cum este indicata mai sus. in cazul centrelor rezidentiale pentru copii. persoane aflate in dificultate) si dotarea acestora cu echipamente specifice.58 Nord Vest 168. picturilor murale exterioare. pentru perioada 2007-2013. din care 3. capacitatea acestora nu trebuie sa depaseasca 50 de locuri. inclusiv echipamente de informare si comunicare.transport si mobilitatea populatiei .4.26 milioni di euro.1 Totalul resurselor financiare alocate Programului Operational Regional 2007-2013 este egal cu 4. Mergand mai in amanunt.04 182.171 milioane euro pentru axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor .14 Centru 151. 183 .04 Pentru a indeplini criteriile de eligibilitate a operatiunilor si activitatilor. national si local.568. centre pentru tineret.poli urbani de crestere".391.84 Bucuresti Ilfov 123. Domeniul de interventie 1. maxim 20% reprezinta alocarea dedicata finantarii proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare urbana promovate de catre polii de dezvoltare urbana. impartirea acestor sume pe tipuri de proiecte se face dupa cum urmeaza: un procent de maxim 50% din alocarea financiara totala a Axei prioritare 1 a POR.64 121. 3.726.26 99. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. protejarea si conservarea picturilor interioare. alocarea financiara disponibila pentru Domeniul major de interventie 1. prin: 1. Restul este asigurat din fonduri publice nationale.34 milioane euro.806 milioane euro din FEDR si 273. protejarea si conservarea monumentelor istorice.117.60 Vest 143.11 Sud 197.33 148. 2. din care: FEDR Nord Est 227. Sub-domeniul: Centre urbane la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti – Ilfov este de 123. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1.2. inclusiv transportul urban: .43 Sud Est 184.90 156.19 135. Conform HG nr.85 115. In tabelul de mai jos este prezentata repartizarea pe regiuni de dezvoltare a alocarilor financiare pentru Axa prioritara 1. din care 1. domeniul major de interventie 1. reabilitarea infrastructurii sociale: .365 milioane euro co-finantare nationala.infrastructura publica urbana .998/2008. in interiorul zonei de protectie a acestora.02 milioane euro provin de la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR).restaurarea. ce urmeaza a fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1.restaurarea.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii: 1. proiectele prezentate in planurile integrate de dezvoltare urbana.

Valoarea totala a proiectului reprezinta suma cheltuielilor eligibile si neeligibile inclusiv a TVA –ului aferent acestora.3 Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional 4.000. Plumbuita.000 lei.achizitionarea si instalarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere.000 lei si 85.operatiunea Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.000 lei si 3. Selectia planurilor ce urmeaza a primi finantarea se face pe baze competitive.1. .1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana.. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa respectivele planuri. Proiect 1 . Domeniul de interventie 1.700.000 lei. Ghidul solicitantului precizeaza limite minime si maxime intre care proiectele de dezvoltare din Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere.3.Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie.000 lei si minima 90.000 lei. . incluziv drum de halaj 184 .500. etc. inclusiv transportul urban are ca limita maxima a proiectelor 1. 4.000.700. sub-domeniul: centre urbane.) Planurile integrate de dezvoltare a centrelor urbane sunt finantate exclusiv din axa prioritara 1 a POR.proiectele ce apartin operatiunii Reabilitarea infrastructurii sociale: intre 350.proiectele care se incadreaza in operatiunea Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri: intre 1. trebuie sa se incadreze pentru fiecare din cele trei operatiuni eligibile: .

si in special a zonei vizate de proiect. prin intermediul proiectului. Titlul proiectului Reabilitarea infrastructurii urbane in Zona Plumbuita – Steaua Rosie .cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. realizand incadrarea obiectivului general al priectului in obiectivul general POR masura 1.Petricani. incluziv drum de halaj Localizarea proiectului Zona Plumbuita – Steua Rosie . a bunurilor si serviciilor în vederea stimularii dezvoltarii 185 . incluziv drum de halaj”. 4. pentru a face din regiunile Romaniei. Obiectivele proiectului (obiectiv general. 3. Bucuresti si Primaria Municipiului Bucuresti Entitatea responsabila cu implementarea Consiliul Local al Primariei Sectorului 2. locuri atractive pentru investitii. Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice. contribuind astfel la imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona. proiectului Telefon: 021-209600 int. 6. 7. Bucuresti proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului Toderita C.1– Centre Urbane.2096252.1 – „ Planuri integrate de dezvoltare urbana il reprezinta – conform Programului Operational Regional . prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. Angela. potrivit nevoilor si resurselor specifice. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. pentru a facilita mobilitatea populatiei. Obiectivele proiectului intitulat „ Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. Prin proiect se doreste îmbunatairea infrastructurii urbane de transport la nivelul cartierului. 2.Iunie 2012 Durata proiectului 24 luni Beneficiarul proiectului /Parteneri Consiliul Local al Primariei Sectorului 2.a) INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT 1. Plumbuita. Astfel. inclusiv a serviciilor sociale. Fax: 021. sociale. 5.Petricani Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. Obiectivul Domeniului major de interventie 1. de dezvoltare economica si sociala a regiunii Bucuresti Ilfov. 598. ceea ce va determina si cresterea investitiilor in zona. a tuturor regiunilor Romaniei. se incadreaza in obiectivele Domeniului de investitie al POR intitulat „Planuri integrate de dezvoltare urbana”. Email: angelatoderita@ps2. imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza. cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere. Obiectivul general al proiectului consta in reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Plumbuita – Steua Rosie . precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. sub-domeniul Centre urbane.ro b) DESCRIERE PROIECTULUI 1.Petricani (reprezentare grafica pe harta) Anul realizarii investitiei Iunie 2010. durabile si obiectiv specific) echilibrate teritorial. Plumbuita. in special cele mai slab dezvoltate. se va realiza imbunatatirea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane de baza ale regiunii mentionate.

• Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor. pietoni si biciclisti. prin realizarea de trotuare si asigurarea accesului la proprietati. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: o reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului.Steaua Rosie . Se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. cu scopul imbunatatirii confortului si sigurantei circulatiei. • Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Potentialii beneficiari ai proiectului: Grupurile tinta propuse au fost astfel alese incat actiunea 186 . • inlaturarea aspectului neingrijit si neunitar al aleilor ce deservesc spatiile urbane. Obiectivele specifice ale programului POR sunt: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. Se intentioneaza sistematizarea pe verticala a zonei aferente strazilor cuprinse in zona prin: • realizarea infrastructurii stradale. • realizarea suprastructurii stradale. • promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie . o delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala. • mentinerea viabilitatii retelei rutiere . • sistematizarea verticala a zonei aferente strazii. • cresterea calitatii peisajului. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. printr-o abordare policentrica. in conditiile dezvoltarii continue a traficului.Petricani. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. incluziv drum de halaj sunt: • modernizarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto. Zonele tinta si / sau grupurile tinta economice durabile a cartierului. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului “Modernizare strazilor din cartierul Plumbuita .2. • cresterea gradului de confort al populatiei. o reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. • Infrumusetarea peisajului prin solutii moderne. inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. printr-o abordare policentrica.Petricani”. • Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri. • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare. • cresterea gradului de siguranta rutiera.

o Comunitatea de afaceri din zona . Acestia vor avea parte de o buna fluidizare a traficului datorita moderizarii strazilor din aceasta zona. Beneficiarii directi : Primii beneficiari ai investitiei sunt toti locuitorii din zona Plumbuita – Steaua Rosie .3 Semnare contract de finantare In cadrul acestei activitati sunt implicati toti membrii echipei de proiect.2 Intocmire si depunere proiect 1. fiecare cu atributiile specifice fisei postului. persoanele care tranziteaza zona Manastirul Plumbuita. o Firmele care vor participa la implementarea proiectului. Demararea proiect: Aceasta activitate presupune toate demersurile necesare inceperii proiectului propus. Acestia vor beneficia in mod direct de o retea rutiera modernizata (modernizarea carosabilului. cu urmatoarele subactivitati.Petricani. Beneficiarii indirecti sunt. 1. Beneficiarii indirecti ai investitiei propuse sunt. persoanele care nu locuiesc in zona dar care trec prin zona cartierului Plumbuita – Petricani atat cu automobilul personal. o Forta de munca din zona (in special tineri. Durata acestei activitati. Grupul tinta vizat prin implementarea acestui proiect este reprezentat de locuitorii cartierul Plumbuita – Steua Rosie . Principalele activitati din proiect proiectului sa aiba un impact socio-economic semnificativ in zona de dezvoltare. 1. someri). Prin implementarea acestui proiect persoanele din grupul tinta vor beneficia de un bun confort si de stoparea fenomenului de degradare al mediului inconjurator prin infrumusetarea peisajului prin solutii moderne si infrastructurii stradale. 187 .Petricani carora li se vor oferi conditii mai bune de infrastructura de transport. de asemenea sunt partile interesate de dezvoltarea comunitatii locale: o Consiliul Local . actionandu-se in sfera decizionala a sectorului economic. Dintre beneficiarii directi putem aminti si firmele din domenii diverse si cladiri de birouri care va fi in zona cartierului Plumbuita . printre altii. modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale). insa responsabilul principal este managerul de proiect care va coordona intreaga activitate.1 Identificare furnizori servicii. lucrari si bunuri. femei. mijloace de transport in comun si nu numai.Petricani. agentii economici care îsi desfasoara activitatea. turistii. Printr-o abordare integrata se are in vedere sprijinirea dezvoltarii de lunga durata a potentialului economic si social local si al regiunii in ansamblu. Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 1. cu subactivitatile mentionate este de 3 luni.3.

3.3 Publicitate pe site-ul primariei 6. Coordonarea proiectului. Monitorizare si control: 5.4 Realizare fotografii. Aceasta activitate se va realiza in prima luna de dupa semnarea contractului de finantare. Publicitate si marketing 6.2 Realizarea de sedinte de lucru. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 4. Urmarirea intocmirii si depunerii proiectului tehnic cade in sarcina responsabilului tehnic. 6. 5.1 Solicitarea de catre managerul de proiect a unor rapoarte periodice.2 Asistenta tehnica 4.3 Organizare de santier 4. pliante.4 Constructii Activitatea de lucrari de constructii se desfasoara pe parcursul tuturor celor 24 de luni de implementare. Rapoartele financiare vor fi realizate de catre responsabilul financiar al proiectului. banere. conform instructiunilor din ghidul solicitantului.2. Coordonare proiect 3.1 Realizare panouri 6. brosuri 6. de 24 de luni. 4. ca si atributie este in sarcina managerului de proiect.2 Anunturi in media 6. 5. ea urmand a se desfasura pe intreaga perioada de implementare a proiectului. in stransa colaborare cu managerul de proiect 5.3 Intocmirea de rapoarte financiare Activitatea de monitorizare si control se desfasoara pe parcursul celor 24 de luni de implementare de catre managerul de proiect in colaborare cu ceilalti membri ai echipei.1 Amenajare protectia mediului 4. Monitorizarea desfasurarii acestei activitati conform conditiilor contractuale este in atributia reprezentantului tehnic. Se vor intocmi in acest sens rapoarte periodice si se vor realiza controale anuntate si inopinate la locul de desfasurare a investitiilor in vederea urmaririi modului de desfasurare a acestora si a preintampinarii eventualelor probleme ce pot aparea.5 Placa permanenta Realizarea activitatii de informare prin publicitate si marketing este in atributia managerului de 188 . 3. Elaborare si depunere Proiect tehnic Dupa semnarea contractului de finantare este necesara depunerea proiectului tehnic.2 Realizarea de controale pe teren in vederea identificarii stadiului de implementare a proiectului.1 Realizare de rapoarte de progres.

local.cresterea gradului de confort social (crearea de facilitati locuitorilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. INCADRARE IN TIMP : 189 . Inchidere proiect 7.Bucuresti. Asigurarea acestor conditii va permite valorificarea si conservarea patrimoniului istoric. Necesitatea implementarii acestui proiect apare din necesitatea sa se obtina o imbunatatire a confortului si a sigurantei circulatie. infrastructura stradala din zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani al in Zona Plumbuita – Steua Rosie .cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere turistic si de agreement. S-a optat pentru accesarea de fonduri europene in vederea rezolvarii problemelor identificate. regional. 7. contribuind la promovarea zonei ca target turistic. Pentru atingerea acestui deziderat se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. îngreunând Petricani astfel desfasurarea traficului rutier si pietonal în zona. .Petricania. prin intermediul proiectelor. .reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. Proiectul propus raspunde demersurilor de revitalizare a zonei prin modernizarea infrastructurii stradale. III. muncitorilor si agentilor economici). national) . Impactul estimat al proiectului (impact . Cu ajutorul responsabilului financiar se vor intocmi documentele contabile referitoare la inchiderea proiectului precum si cele necesare rambursarii cheltuielilor eligibile conform contractului de finantare.reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale.Sectorul 2 este insuficient dezvoltata sau prezinta un grad ridicat de deteriorare. Justificarea proiectului: nevoi identificate În momentul de fata.proiect si se va desfasura periodic.cresterea atractivitatii zonei Plumbuita – Steua Rosie . Prin implementarea acestui proiect Sectorul 2 isi propune sa reabiliteze strazi. . .2 Rambursarea cheltuielilor de catre autoritatea contractanta conform contractului de finantare Inchiderea proiectului se va realiza dupa terminarea investitiilor care vor fi predate managerului de proiect.delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala.Petricani de 45 strazi din Sector 2 . In vederea rezolvarii acestor probleme s-a realizat un Plan local de Dezvoltare al sectorului 2 si un Plan Integrat Dezvoltare Urbana pentru Zona Plumbuita – Steua Rosie . inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: . conform graficului. 5.1 Receptia lucrarilor.imbunatatirea infrastructurii urbane. 4.cresterea accessibilitati in zona. trotuare si spatiile verzi din zona Plumbuita – Steua Rosie . . 7.Petricani. pe parcursul implementarii proiectului. cu efecte pozitive asupra dezvoltarii economice si atractivitatii zonei.

Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona Plumbuita – Steaua Rosie .Str. 2.2096252. sub domeniul centre urbane 4.Paroseni/ Lacul Plumbuita/ Strada Sipca. Fax: 021. Tamaioarei – Lacul Plumbuita (reprezentare grafică pe hartă) 2010-2011 12 luni Primăria Sectorului 2. Titlul proiectului 2.Petricani : Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Zone Peninsulari – delimitata 1. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. 5. 4. Email: angelatoderita@ps2. Petricani . DESCRIEREA PROIECTULUI: 190 .000 Euro (40. Sector 2. Incadrare in timp -Data de incepere a proiectului: Iunie 2010 -Data incheierii proiectului: Iunie 2012 -Situatia curenta a proiectului: In curs de implementare IV.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. de Sos. Bucureşti Primăria Sectorului 2.1.3. Telefon: 021-209600 int. 6. domeniul major de interventie 1.090000 RON) V. Angela. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI Estimati costul total al proiectului 9. Ricinului/ Str.ro II.500. Bucureşti şi Poliţia Comunitară Toderita C. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT: 1.2. Steaua Rosie. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii I. Plumbuita. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. 598. 7. Localizarea proiectului 3. de Str. Axa Prioritara 1. Bucureşti în parteneriat cu Poliţia Comunitară.

Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. Din intregul cartier.Petricani Obiectivul general este îmbunătăţire siguranţei. În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi: 1. turisti. spatiile verzi din parcul Plumbuita. Grupurile tinta: locuitorii din cartier. care să asigure: . care va fi perceput ca sigur si linistit Zona tinta: zona Plumbuita – Steaua Rosie . Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. vizitator de parcuri. 191 . Axa Prioritara 1. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradală şi in proximitatea şcolilor si a obiectivelor de interes public. calugari.1. caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse. 3. evaluarea. sisteme anti-vandalizare).schimbarea imaginii cartierului. staţii de autobuz si spatiile cu factori de risc ridicat). aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. echiparea dispeceratului. Numărul crescut al infracţiunilor care se petrec în zona Plumbuita măresc gradul de nesiguranţă al locuitorilor şi vizitatorilor acestei zone. selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate. dând o imagine negativă acesteia. care va consta în amplasarea de camere de supraveghere pe principalele artere rutiere şi spaţiile publice. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR. . securităţii locuitorilor şi copii din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prin un sistem de supraveghere video si management informational pentru crestere siguranta sociale si prevenirea criminalitati. Elaborarea documentaţiilor de atribuire. stabilirea numărului de camere de supraveghere. obiectiv specific) 2. 4 Monitorizarea implementării proiectului de investiţii.1. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Plumbuita – Steaua Rosie . polarea mediului sau traficul de droguri. De aici rezultă nevoia de instalare a unui sistem de supraveghere şi monitorizare. stabilirea modului de transmitere a datelor. selectarea şi contractarea companiei (iilor) în vederea achiziţionării sistemului de monitorizare (stabilirea locurilor de montare a camerelor video. proiectelor tehnice. . Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă 3.prevenirea şi combatearea actelor de violenţă în spaţiile publice. Lansarea licitaţiei publice. Principalele activităţi din proiect 4. . evaluarea. 2.prevenirea şi combaterea actelor de violenţă si infractionalitate (mediu) pe malul lacului Plumbuita..prevenirea şi reducerea consumului de droguri în spaţiile publice din zona Plumbuita. zone in care s-au inregistrat infractiuni conform datelor de la politie. 5 Asigurarea personalului responsabil cu supravegherea. Obiectivele proiectului (obiectiv general. Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii.Petricani (intersecţii. lansarea licitaţiei publice. dar si insalubritatea prezenta aici.

996. obiectiv specific) .ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. 598.200 RON) lei IV. Email: angelatoderita@ps2.Situatia curenta a proiectului: Estimati costul total al proiectului 2010 2011 In planificare Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 710. Sector 2 Teren in suprafata de 1. 3. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. Fax: 021.000 Euro (2. Incadrare in timp . PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. Axa Prioritara 1. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Municipiul Bucuresti. scăderea/ descurajarea comportamentului indisciplinar pe străzi.5.2096252. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Impactul estimat al proiectului (impact local. Obiectivele proiectului (obiectiv general. INCADRARE IN TIMP : prevenirea anumitor fenomene sociale degradante la adresa persoanelor.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita I. Str. zona 192 II. prevenirea şi combaterea consumului de droguri (zona Plumbuita si parc). 7.96 ha delimitat de Str. Proiect 3 . Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. national) • • • • • • III. regional. pe zone parasite si pe maul lacului Plumbuita. sub domeniul centre urbane 4.Data de incepere a proiectului: . depistarea reţelelor de traficanţi de droguri.3. Angela. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. 1. domeniul major de interventie 1. 4.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana.Data incheierii proiectului: .3. reducerea numărului de infracţiuni si îmbunătăţirea condiţiilor de asigurare a ordinii şi liniştii publice. reducerea violenţei (Zona Peninsuare). prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. Racinului. 6. 5. V. Steaua Rosie. 2. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. Telefon: 021-209600 int.

Principalele activitati din proiect 4. Transferul dreptului de administrare a zonei vestice a Lacului Plumbuita de la Apele Romana la Consiliul Local al Sectorului 2 Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu 193 . proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana.500 locuitori. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. printre lucrarile de constructii ce se vor executa enumeram: o Crearea unui stavilar in zona insulei Plumbuita o Amenajarea bazei lacului prin betonare o Crearea in partea sudica a lacului a unei scurgeri a apei din lac in Raul Colentina Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale controlarea nivelului lacului utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.2. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Ca obiective specifice. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. avand un numar de aproximativ 23. pe parcursul derularii contractului de lucrari. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni .

pe intreaga durata de analiza a proiectului. pe cale de consecinta. etc. aer). economic si al infrastructurii. fara a 194 .5. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. zone verzi) . panza freatica. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. 23. Avand un nivel controlat al apei se poate goli periodic lacul permitand curatarea acestuia de impuritati si deseuri. national) alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. hidrobiciclete.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 12 ha de suprafata recreationala (lac) controlarea nivelului apei din lac prin stavilarul din dreptul insulei Plumbuita si prin canalul de scurgere amenajat in partea sudica a lacului utilizarea lacului in perioada de vara pentru activitati de agrement (barci. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. in structura primariei. Impactul estimat al proiectului (impact local. depozitarea necontrolata a deseurilor.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. in mod indirect. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. fapt ce creeaza un disconfort vizual. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. iar pe perioada de iarna transformarea lacului in patinoar. reciclare a deseurilor solide municipale.). Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. regional. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. social. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1.

Str. Estimati costul total al proiectului V.3. 6. contribuind astfel la marginalizarea acestora. 2. 7. locuri de joaca) . Racinului. 3.500.000 euro (14. Steaua Rosie. Proiect 4 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. domeniul major de interventie 1. Axa Prioritara 1. intrucat rezultatele proiectului. Impactul national: nu este cazul. Email: angelatoderita@ps2.4. 4. sub domeniul centre urbane 4. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. Angela. Fax: 021.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. 195 . INCADRARE IN TIMP : 1. Obiectivele proiectului (obiectiv general. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”.770.96 ha delimitat de Str.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 3. 598.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune II. Telefon: 021-209600 int. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. III. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni.2096252. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. 5. desi semnificative in plan local. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita I.000 Ron) IV. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Municipiul Bucuresti. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. Incadrare in timp . Sector 2 Teren in suprafata de 1. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat.apela la metodele traditionale.

zone verzi) . aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. aer). si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. panza freatica. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. fapt ce creeaza un disconfort vizual. avand un numar de aproximativ 23. Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona sociala.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). 196 . Principalele activitati din proiect 4. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. economic si al infrastructurii. pe parcursul derularii contractului de lucrari. Ca obiective specifice. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri.obiectiv specific) 2. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3.500 locuitori. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. social. depozitarea necontrolata a deseurilor. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.

imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. INCADRARE IN TIMP : 1. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. in mod indirect.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). lipsa de siguranta pe care o resimte populatia nevoita sa tranziteze zona propusa pentru construirea viitorului parc. contribuind astfel la marginalizarea acestora. fara a apela la metodele traditionale. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. Impactul national: nu este cazul. in structura primariei. Incadrare in timp . prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. reciclare a deseurilor solide municipale. III. 23.Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) 197 .5. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. desi semnificative in plan local. intrucat rezultatele proiectului. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. pe intreaga durata de analiza a proiectului.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 1. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. regional. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. pe cale de consecinta.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. Impactul estimat al proiectului (impact local. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. national) gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva).

000 Euro (6. Fax: 021. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Racinului. Obiectivele proiectului (obiectiv general.3. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. 2.2096252.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana.5.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. domeniul major de interventie 1. Steaua Rosie. II. avand un numar de aproximativ 23.000 RON) IV. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 198 . prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. Telefon: 021-209600 int. Str. 7.500 locuitori. Angela. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. 3. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Plumbuita) I. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. obiectiv specific) 2. 6. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. Email: angelatoderita@ps2.330. sub domeniul centre urbane 4. Axa Prioritara 1. 5. Proiect 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Ca obiective specifice. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita Municipiul Bucuresti. Sector 2 Teren in suprafata de 1.96 ha delimitat de Str.- Situatia curenta a proiectului: Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 1. 4. Estimati costul total al proiectului V. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.500. 598.

Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 4. national) Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. economic si al infrastructurii. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. 23.3. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. pe parcursul derularii contractului de lucrari. gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). panza freatica.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. regional. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. aer). a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. Principalele activitati din proiect 4.2 (ca 199 . depozitarea necontrolata a deseurilor. social. zone verzi) .sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona 5. in mod indirect. fapt ce creeaza un disconfort vizual. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). in structura primariei. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. Impactul estimat al proiectului (impact local. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate).

nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national.000 RON) IV. Axa Prioritara 1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR In tabelul urmator sunt listate estimarile de buget necesare pentru a realiza obiectivele de investitii propuse si asistenta tehnica in implementare. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. domeniul major de interventie 1. intrucat rezultatele proiectului. contribuind astfel la marginalizarea acestora. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. Incadrare in timp . iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca.862. pentru proiecte de dezvoltare cu finantare POR:Buget 200 . Bugetul estimat al proiectelor 4. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.100. Estimati costul total al proiectului V.1.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 2. pe intreaga durata de analiza a proiectului.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. pe cale de consecinta. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. fara a apela la metodele traditionale.4.4.000 euro (8. III. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1.urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). INCADRARE IN TIMP : 1. sub domeniul centre urbane 4. Impactul national: nu este cazul. reciclare a deseurilor solide municipale. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. desi semnificative in plan local.

Gherghitei mobilitatii in zona estica din lacul Plumbuita Obiective specifice: Fluidizarea traficului din intersectia Sos.000 RON) Componenta 3: 6. Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Fundeni si Str.958 lei) 2 Componenta 1 Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Obiective specifice: .000. D-na Ghica Local al PS2 creaza mari cozile la semafoar si PMB Componenta 3: Componenta 3: Componenta 3: 01.2010 01.2011 31.05.000 Euro (40.2010 31.000 RON) 201 .500.Petricani Consiliul Local al PS2 Componenta 1: si PMB Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.06.2011 30.06.Petricani 01.500.04.000 Euro (23.2013 Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.090000 RON) 2 Componenta 2: Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in tot Sectorul 2 si in zona sudica din cartier Componenta 2: Plumbuita – Steua Rosie .03.2011 str. Fundeni Componenta 2: 5.2012 9.Petricani cu Consiliul un set de masuri de Local al PS2 reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Anul finalizarii Total (lei) 1 O mai buna incadrare a noilor dezvoltari intr-o strategie pentru zona. unde trece si tramvai si se 01.000 Euro (2.Petricani Pasaj suprateran Sos. Obiective specifice: Fluidizarea traficului la intersectia Componenta 2: Componenta 2: Colentina intersectie cu Consiliul 31. Plumbuita.Nr. Actualizarea planului urbanistic zonal astfel incat acesta sa raspunda noii directii de dezvoltare a zonei. pietoni si biciclisti .07. crt. inclusiv drum de halaj.promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie .210.532.amenajarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto.2013 Colentia – Doamna Ghica.03.04. 01. Perioada de implementare Denumire proiect Solicitant Obiectiv si activitati propuse Anul inceperii Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .000 Euro (128. Colentina – Sos.

06. prin intermediul carora va fi Amenajarea terenurilor şi transpus in realitate obiectivul general.500. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.07.2 2 2 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.000 RON) 31. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. prin Componenta 6: imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Amenajarea de noi spatii Municipiului Bucuresti.ameliorarea calitatii mediului ambiant . Componenta 4: Ca obiective specifice.2011 3.000 euro (8.06.100.07.2011 2. locuri Consiliul . Plumbuita) cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului 31.2011 1. proiectul isi Consiliul pregătirea lor pentru noi propune: activităţi economice Local al PS2 • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. Amenajarea complexa a Local al PS2 Ca obiective specifice.2010 malurilor de pe lacul si PMB cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.2010 de joaca) in cartier .07. proiectul isi propune: 01.Petricani Amenajarea de noi spatii Obiective specifice: publice (spatii verzi.06.000 euro (14.500.2010 Amenajarea complexa a si PMB in special a spatiilor recreationale zonei vestice a lacului • imbunatatirea gradului de protectie a mediului Plumbuita inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement • intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Componenta 5 Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Componenta 5: mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .000 Ron) 31.862. Plumbuita (aferenta zonei in special a spatiilor recreationale Steaua Rosie.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.000 RON) 202 . 01.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine 01.770.000 Euro (6.Local al PS2 Manastirul Plumbuita si PMB Crearea unui parc de . zona Plumbuita – Steaua publice (spatii verzi) – Consiliul Rosie – Petricani.330.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de utilitate publica in zona petrecere a timpului liber Plumbuita .

Petricani Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea vizibilittaii si sigurantei cetatenilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani .08.2011 31.2011 200.000 RON) 01.2012 500.200 RON) Componenta 9: Componenta 9: 01.mai buna utilizare a spatiilor publice .110.2012 Componenta 9: 1.000 euro (253.06.09. 2 2 3 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Componenta 7 Consiliul Plumbuita – Steaua Rosie Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Local al PS2 .cresterea culturii sportive si civice la nivelul Local al PS2 sectorului piste ciclabile (Ricinului – si PMB Obiective specifice Componenta 9: Parcul Plumbuita – Colentina) .Petricani mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .cresterea sigurantei cetatenilor .inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.2010 31.330.000 RON) Componenta 8: Componenta 8: 01.09.reducerea cheltuielor la energie electrica 01.000 euro (6.000 Euro (844.000 lei) 203 .Petricani. care ofera: . de noapte Obiectivul specific: achizitia si instalarea de lampadare publice bazate pe panouri solare.sporirea confortului in utilizarea spatiului carosabil si Componenta 9: Crearea de al trotuarelor parcari supraterane in zona .2010 31. Consiliul Componenta 8: Crearea de .08.500.crearea de noi locuri de parcare Plumbuita – Steaua Rosie . precum si a Utilizarea tehnologiei celor ce tranziteaza sectorul /zona prin montarea si celulelor fotovoltaice Consiliul modernizarea sistemului de iluminat public utilizand pentru iluminatul pe timp Local al PS2 energia solara (celule fotovoltaice).Petricani Plumbuita – Steaua Rosie Obiective specifice Componenta 8: .2010 31.08.2011 Componenta 8: 60.07.Petricani si PMB Obiective specifice: optimizarea circulatiei in zona Componenta 7: Sisteme de management al traficului Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si serviciilor publice in zona mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .09.000 euro (2.cresterea traficului rutier alternativ si crearea in zona un circuit turistic pentru biciclisti.

cresterea sigurantei si a ordinii publice.600 RON) 5 Studiu de oportunitate Consiliul privind necesitatea crearii Local al PS2 de noi linii de transport Consiliul Local al PS2 Extinderea retelelor de apa in si canalizare parteneriat cu PMB Obiectivul general al proiectului urmareste analizarea necesitatii crearii de noi linii de transport public in urma dezvoltarii cartierului.000 Euro 204 .07.07.2010 25.prevenirea si combaterea actelor de violenta.Stabilirea zonelor unde trebuie intarita siguranta publica.schimbarea mentalitatii locuitorilor zonei Plumbuita Steaua Rosie – Petricani si a comportamnetului acestora fata de mediu.2011 31.stimularea colectarii selective .2010 30. .2010 31.reciclarea unui volum mai mare de deseuri 01.01.2010 31.2010 cu apa si canalizare la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .12.05.4 Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Consiliul Local al PS2 in parteneriat cu operatorul de salubrizare Obiectiv general: crearea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor la nivelul Sectorului 2 Obiective specifice: .000 Eur (126.000 Euro (126.asigurarea comunicarii intre locuitori si politisti.Petricani.440. angajari de personal). responsabilizarea.12. Obiectivul specific consta in realizarea unui studiu de oportunitate tinand cont de scenariile de dezvoltare prezente si viitoare ale cartierului.600 RON) 6 7 Consiliul Local al PS2/ Politia Comunitara Marirea numarului de si Politia politisti in vederea Capitalei asigurarii securitatii (Ministerul locuitorilor zonei de Interne si Reformei Administrati ve) 8 Sistem de supraveghere Consiliul Obiectivul general al proiectului: imbunatatirea conditiilor de viata si a conditiilor de mediu.000 euro (in functia de devizul elaborat in faza de pre-fezabilitate) (8.12.01. . .2010 2. Proiectul urmareste: .07. Obiectiv specific: extinderea sistemelor de alimentare 01.000.2011 30. Obiectivul specific urmareste marirea numarului de politisti in zonele unde se inregistreaza un nivel ridicat 01. prin reorganizarea interna a politiei comunitare (realocari. 01.500 RON) 31. Obiectivul general este cresterea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii.000 lei) 31.2010 al actelor ilicite.12. 01.2010 710.Cresterea efectivului de politisti in zonele considerate periculoase. Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei. .000 Euro (105. Principali activitatii din proiect: .

07. specializate.000 Euro (4.996. lansarea licitatiei publice. Directia de Protectie Sociala 10 Furnizare de asistenta medicala primara in cadrul centrului de asistenta sociala Consiliul Local al PS2. Activitatii prevazute: 1.2010 si pregatirea acestora in meserii solicitate la nivel de sector si la nivelul municipiului Bucuresti (constructii. Elaborarea documentatiilor de atribuire. Obiectivul general este imbunatatirea starii de sanatate a locuitorilor prin oferta de servicii de asistenta medicala in clubul Seniorilor a diverselor grupuri 01.000 Euro (2. Serviciile acordate in cadrul acestui centru de asistenta sociala sunt: consiliere. Obiectiv specific este instalarea unui sistem de supraveghere stradala. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara Consiliul Local PS2.video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Local al PS2 in parteneriat cu Politia Comunitara.000. precum si suport persoanelor varstnice. Bucuresti securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie .05.220.400 RON) 205 . Sector 2. de asistenta sociala si medicala.000 Euro (506. hrana si socializare.Petricani.110. Directia de Protectie Sociala 11 Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. 01. care sa asigure prevenirea si combatearea actelor de violenta in spatiile publice. Obiectivul specific consta in modernizarea unui imobil si transformarea acestuia intr-un centrului 01.000 RON) 30.2010 afectate de fenomenele sociale. etc).07.200 RON) 9 Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice (Clubul Seniorilor) Consiliul Local al PS2.04. ingrijire medicala. cu sau fara loc de munca.2010 de asistenta sociala si medicala care sa furnizeze servicii complexe.2011 120.Petricani prin realizarea infrastructurii de asistenta sociala si medicala. evaluarea. mecanica. Obiectivul General al proiectului urmareste gradul de absorbtie a persoanelor dezocupate in piata muncii si imbunatatirea gradului de integrare in comunitate a populatiei rrome.2012 500.000 RON) 01.05. (2.04. Bucuresti Agentia Nationala Ocupare Fortei Munca al / de a de Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea starii de sanatate si siguranta a populatiei varstnice din zona Plumbuita –. selectarea 30.2012 1. Acest centru poate sa furnizese accesul rapid la servicii medicale primare si sa ofera servicii persoanelor aflate in dificultate. Obiectivul specific consta in identificarea persoanelor rrome fara pregatire initiala.

3. Elaborarea dosarului de finantare (cererea de finantare si documentele suport) conform specificatiilor din Ghidul Solicitantului aferent Programului Operational in cadrul caruia se aplica pentru obtinerea finantarii nerambursabile. selectarea si contractarea companiei (iilor) care vor furniza cursurile de pregatire profesionala.805. crt Denumire proiect Solicit ant Perioada de implemen tare Obiectiv si activitati propuse Buget proiect 206 .000 Euro 34. 4. 2.2. Lansarea licitatiei publice. Bugetul estimat al proiectelor eligibile pe Axa 1.000 Euro (146. evaluarea. Monitorizarea implementarii proiectului.877.4.100 RON) 4.si contractarea companiei (iilor) care se va/vorocupa de intocmirea dosarului de finantare.805.1 Nr . Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat TOTAL 34.

3 Selectie furnizori servicii 6.1 Trimitere cereri de oferte 5.000 Euro (40.1 Amenajare protectia mediului Cos turi neel igib ile (lei) Valoarea investitiei TOTAL (lei) (inclusiv TVA) este de 1 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. inclusiv drum de halaj Consil iul Local al sector ului 2 2010 2 0 1 2 29. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului Modernizare strazi Cartierului Plumbuita – Steaua Rosie . Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 8.1 –Centre urbane 6.Petricani sunt: • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane.1 Intocmire proiect conform ghidului POR 1.500.3 Semnare contract de finantare 7.60 368 32 0 RO RO RO N N N 9.3 Selectie furnizori servicii 8. Plumbuita.2 Depunere cerere de finantare cu anexe 6. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 5. asistenta tehnica si consultanta cu urmatoarele subactivitati: 5. Elaborare si depunere proiect 6. printr-o abordare policentrica.090000 RON) 207 . Demararea procedurii de achizitii publice pentru serviciile de proiectare. 59.0 1. Achizitii publice pentru servicii de constructii.Val Co oar ntri A buti e n e ner ul am pro Anul fi bur prie incep n sabi cost erii al uri la iz soli elig ar cita ibil ii e ta (lei) (lei) Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.2 Colectare si analiza oferte 7.62 609.8 9.1 Trimitere cereri de oferte 7.2 Colectare si analiza oferte 5. dotari 7.

2 Panou descriere proiect 6.996.4 Constructii 5.57 42 088 0 RO RO RO N N N 208 .2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Consil iul Local al Prima riei Sector 2 8.2. Centralizarea Cv-urilor 7.6.200 RON) 2 0 1 1 2.5 719.5 Placa comemorativa 7.23 45. Achizitie bunuri lista de dotari: (soft management integrat. planificare. Training 8. Obiectivul specific al proiectului: Supravegherea video permanenta (24/7) si in timp real a zonei delimitate de zonei delimitate de peninsula Tei Toboc si peninsula Plumbuita. eficientizarea activitatilor de depistare.3.2 Asistenta tehnica 8. gestiune. Inchidere proiect Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei. precum si a unor obiective locale de interes cuprinse in aceasta zona.4 Anunt inchidere proiect 6.4.3 Anunt de progres 6. Angajarea personalului 7.1 Anunt incepere proiect 6. 1. Organizarea de interviuri 7.1. combatere si instrumentare juridica a infractiunilor si cresterea gradului de protectie a mediului. Publicitate si marketing 6.Petricani.000Euro (2. Principalele activitati din proiect: 2010 • Organizarea Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) • Indeplinirea formalitatilor de achizitie publica • Realizarea proiectului de executie • Achizitia echipamentelor si executia lucrarilor de instalare si testare a sistemului de supraveghere • Auditul proiectului • Asigurarea activitatilor de informare si publicitate • Scolarizarea si instruirea operatorilor sistemului 710. modernizarea managementului operational si al resurselor. Anuntarea posturilor disponibile 7.3 Organizare de santier 8. Angajarea de personal si training 7. securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie . urmarire a investitiilor urbane) 6.

prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general.24 3. proiectul isi propune: • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. pe parcursul derularii contractului de lucrari.000 euro (14.500.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale.000 Euro (6.330. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. Principali activitati din proiect: Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor 2010 de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate).58 9.04 4.80 0 0 0 RO RO RO N N N 3. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).Petricani Obiective specifice: .crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de petrecere a timpului liber .770.16 5. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.2 4.500.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine Manastirul Plumbuita . in special a spatiilor 2010 recreationale • imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.71 1. Ca obiective specifice. zona cartier Plumbuita – Steua Rosie .20 16 4 0 RO RO RO N N N 1.3 Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Consil iul Local al PS2 si PMB Crearea unui parc de utilitate publica in cartierul Plumbuita Consil iul Local al Sector ului 2 al Munic ipiului Bucur esti 4 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.51 96.98 2.000 Ron) 2 0 1 1 4.Petricani. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in setorul 2 al Municipiului Bucuresti.54 0. 2 0 1 1 8. Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .000 RON) 209 .ameliorarea calitatii mediului ambiant .

Plumbuita) Consil iul Local al PS2 si PMB Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 .500. Plumbuita. locuri de joaca) Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Contributie proprie Valoare nerambursabila costuri Costuri solicitata (Lei) eligibile (lei) neeligibile (lei) Total (lei) Total (Euro) 29859032 609368 9621600 40090000 9.000 4714584 96216 1519200 6330000 1.048.862. in special a spatiilor 2010 recreationale cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.000 2231570 45542 719088 2996200 710.310.Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. proiectul isi propune: cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.310. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.000 Euro TOTAL 73.4 6. inclusiv drum de halaj Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 3 .500.88 70 (8.000 0 RON) RO RO N N Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat 17.000 Euro) Denumire proiect Proiect 1 .5 Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.000 210 .000 euro 13. Ca obiective specifice. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. 2 0 1 1 660 041 8 RO N 2.100.000 8980160 2245040 3544800 14770000 3.500.200 RON (17.12 2.

Plumbuita) 6600418 52385764 13470 3009636 2126880 17531568 8862000 2.Proiect 5 .000 73048200 17.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.100.000 Total 211 .310.

inclusiv drum de halaj Componenta 2: Pasaj suprateran Sos.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Proiect 2 .1. Plumbuita.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Colentina intersectie cu str.5.4. Perioada de implementare a proiectelor 4. Gherghitei Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Plumbuita) Componenta 7: Sisteme de management al traficului Componenta 8: Crearea de piste ciclabile 212 . Perioada de implementare a proiectelor POR 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna.Petricani Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.5.an) Proiect 1 . Fundeni si Str. locuri de joaca) . D-na Ghica Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.

a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 4.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Proiect 4 .5. Referitor la cele cinci proiecte.1 Perioadele de implementare a celor cinci proiecte de dezvoltare sunt programate pentru perioada 2010-2011. “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” dureaza 12 luni.(Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect 3 . trebuie mentionate urmatoarele: 1.Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect 10 .Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect 11 . cu implementarea prevazuta de la 1 ianuarie 2009 pana la 1 ianuarie 2011. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 9 . 213 . 2.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect 6 .Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect 7 .“Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Proiect 8 . cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (iulie 2010 – iulie 2011).2. inclusiv drum de halaj” dureaza 12 luni. Plumbuita.Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect 5 .Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.

“Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” dureaza 12 luni.3. 5. 4. dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna). Tabelul urmator reprezinta starea desfasurarii lucrarilor prevazute: 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna. dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna). “Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” dureaza 12 luni. cu implementarea prevazuta pentru ani 2010.2011 (iulie 2010 – iulie 2011). cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (inceput prevazut pentru 1 iulie 2010).“Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” 214 .Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 .“Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” Proiect 5 . „Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita” dureaza 12 luni. Plumbuita.an) Proiect 1: “Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. inclusiv drum de halaj” Proiect 2 – “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” Proiect 3 . din care durata de executie 8 luni. cu implemntarea prevazuta pentru ani 2010.2011 (iulie 2010 – iulie 2011) .

5.Petricani 1.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR Scopul principal Proiect 1 Proiect 2 Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . 8. 7. Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 7 Proiect 8 Proiect 9 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.6 Harta zonelor de actiune a proiectelor 4. 9. Fundeni si Str. Plumbuita.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. 6. Colentina intersectie cu str. 2. 3.Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Gherghitei Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice . locuri de joaca) . D-na Ghica Pasaj suprateran Sos. Plumbuita) Sisteme de management al traficului Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita harta 2 harta 3 harta 3 harta 4 harta 5 harta 6 harta 7 harta 8 harta 9 harta 10 harta 1 harta 11 harta 12 si harta 13 harta 14 harta 15 harta 16 harta 1 Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice 215 . inclusiv drum de halaj Pasaj suprateran Sos.6.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . 4.4.

Proiect nr. inclusiv drum de halaj 216 . a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara harta 16 harta 1 Harta 1 – Zona de actiune urbana “Plumbuita – Steua RosiePetricani” (Proiecte nr. 11) Harta 2 . Componenta 1 . 2. Plumbuita.Proiect 10 Proiect 11 Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. 1 si nr.

componenta 4 –Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Harta 5 . 2. 2.Pasaj suprateran Sos.Proiect nr. componenta 5 – Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Harta 6 .Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul (aferenta zonei Steaua Rosie. 2 – Componenta 6 .Proiect nr.Pasaj suprateran Sos.Proiect nr. Gherghitei Harta 4 . Plumbuita) 217 . Colentina intersectie cu str. Componenta 2 . D-na Ghica si compunenta 3 . 2.Proiect nr. Fundeni si Str.Harta 3 .

Proiect nr.Proiect nr. 2 – Componenta 8 – Creare de piste ciclabile Harta 9(Proiect nr.Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita) Harta 10 . 2 –Componenta 7.Harta 7 .Proiect nr.Sisteme de management al traficului Harta 8 . 3 – Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte 218 . 2 – Componenta 9 .

Proiect nr.Proiect nr.Proiect nr.Proiect nr. 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de apa Harta 14 . 7 – Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei 219 .Harta 11 . 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de Canalizare Harta 13 . 5 – Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Harta 12 .

Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1. 10 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice si furnizarea de asistenta in cadrul centrului de asistenta sociala 4.axa prioritara 1 este urmatoarea: 220 .Proiect nr. 8 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii Harta 16 .2.Harta 15 .6.1 Localizarea celor cinci proiecte integrate de dezvoltare propuse pentru obtinerea de finantare in cadrul Programului Operational Regional . 9 si nr.Proiect nr.

Petricani. Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea Lopetii Marin Ion. Pentru a fi vizualizate mai usor le-am evidentiat in violet. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe 221 . Sold. Palamidei Pietrisului Plumbuita Porumbaceanu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Stanga Ion Cap. Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Ispir.Proiect 1 – Modernizare strazi cartierului Plumbuita Steaua Rosie . Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan. astfel incat este mult mai bine definita si zona rezidentiala din cadrul perimetrului pe care il avem in studiu. Cap. Petre. in tabelul ce urmeaza graficului sunt prezentate strazile ce vor fi reabilitate. incluziv drum de halaj. Sold. Magura Vaii Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. Cu privire la acest proiect.

asa cum se poate observa si pe harta zonei) va fi pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator. pe baza indicatiilor primite de la Politia Comunitara. Proiect 3 . Proiectul isi propune cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate in zona vestica a lacului Plumbuita. In graficul alaturat. Pentru o scurgere mai eficienta a apelor. tinand cont si de rezultatele studiului de fezabilitate si a analizelor cost-beneficiu. este prevazuta si o noua conducta pentru a decanta apelor din lac in raul Colentina. 222 .Petricani. Prin acest proiect.Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie. un control sistematic al nivelului lacului si intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului. Localizarea lor exacta va fi definita mai apoi in fisa de proiect.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita”. am incercta sa localizam camerele video in zonele strategice ale cartierului. utilizarea a zonei vestica lacului (in galben.

viitorul parc va fi construit intre Str. Asa cum se poate observa si pe harta zonei. Proiectul se va desfasura pe toata parte nordica a malului lacului Plumbuita. 223 .Proiect 4 . Proiect 5 .96 ha si este localizat in patratul verde din grafic alaturat. Ricinului si Manastirea Plumbuita. adica in zona de centru-nord est a perimetrului studiat. Str. Plumbuita.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. cuprind zona Steua Rosie si peninsula Plumbuita. Plumbuita). Teren unde va fi amenajat un parc de utilitate publica este in suprafata de 1.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita”.

rezultatul unui proces decizional organizat. asadar. b) definirea metodelor si a resurselor umane si materiale pentru concretizarea obiectivelor. elaborand printr-o atitudine deschisa si flexibila.1 a Programului Operational Regional (Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane se va asigura in totalitate din axa prioritara 1 a POR. alcatuit pe de o parte dintr-o analiza specifica a contextului planului si pe de alta parte din propuneri creative: a) programul obiectivelor. in acelasi timp. avand ca instrument aprecierea veniturilor realizate odata cu punerea in practica a planului. • Definirea unui instrument de monitorizare a rezultatelor intermediare si finale. • Dezvoltarea unui proces de implementare a strategiilor. coordonarea dintre continutul planului si documentatiile ce fac referire la proiectele propuse pentru obtinerea de finantare prin intermediul Axei 1. c) sistemul de control al rezultatelor proiectelor propuse. Prin acest proces de supraveghere in timp. Intreg procesul este caracterizat de participarea publica in diferitele faze de costructie. planurile respective urmand a fi selectate pe baze competitive. Planul de dezvoltare durabila cuprinde si un desfasurator ce va permite monitorizarea evolutiei mecanismelor de implementare. 4. Elaborarea Masterplanului pentru zona Plumbuita – Steaua Rosie . • Identificarea actorilor organizarii si a diferitelor competente de profil. Principalele etape ale proiectului de planificare strategica au in general urmatoarea alcatuire: • Analiza de mediu interna si externa.2.1 Justificarea metodologica Procesul ce duce la identificarea planului integrat de dezvoltare durabila este definit ca fiind principala metoda in cadrul careia. printr-un efort comun si sustinut.7 Managementul implementarii planului integrat 4. in functie de un aspect care puncteaza pe impartasirea activa a deciziilor. Managementul implementarii Managementul implementarii presupune implementarea Planului Integrat de Dezvoltare si proiectele integrante ale acestuia. Identificarea partenerilor strategici in etapa de elaborare a Planului Integrat “Zona Plumbuita – Steua Rosie . menita sa realizeze un acord intre diferitii agenti si grupuri de interese. aria urbana a sectorului 2 si societatile locale care opereaza aici pot construi. indiferent de sursa de finantare (POR – prioritate principala sau 224 . propriile politici.7. totul pentru o optimizare a eficientei. propriile investitii. dar si a aspectului economic si social. considerand sistemul de inteventii necesare dezvoltarii sale intr-un cadru organic si global. • Formularea strategiilor si a planurilor de devoltare pentru zonele de interventie si definirea prioritatilor (sub un aspect organic si global). In cele ce urmeaza se face o descriere a conditiilor si metodelor de administrare a implementarii Planului Integrat. o viziune comuna si dinamica a propriului viitor si a propriei pozitii competitionale. se urmareste determinarea performantelor si a rezultatelor implementarii.Petricani si ulterioara implementare a acestuia reprezinta.4. Aceasta prezentare urmareste asigurarea conditiilor de implementare a proiectelor existente in cadrul Planului Integrat si. propriile alegeri prioritare.Petricani” explica relatiile existente intre departamentele aplicantului si partenerii publici si privati care conteaza in procesul de programare strategica a perimetrului Plumbuita – Steua Rosie . in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa aceste planuri).Petricani si in relatia reciproca de interdependenta. Obiectivul actiunii planului strategic este de fapt acela de a ordona cerintele de transformare a centrului de actiune urbana.7.

Modul de bugetare temporara si financiara a proiectelor este factorul in functie de care este realizat managementul.877. adica 34. Perioada de implementare estimata poate depasi 2 ani.Directia Urbanism si Gestionarea Teritoriului va sprijini implementarea proiectelor din perspectiva reglementarilor urbanistice. Evaluarea corecta a potentialului zonei de interventie. si din punct de vedere financiar.000 Euro). tehnica si financiara din acest document vor implementa Planul Integrat de Dezvoltare in timpul si in conditiile estimate. etapa ce poate fi aplicata la nivel local prin functionarii instruiti.805. timp si resurse. Procesul de coordonare a activitatilor interdependente pentru asigurarea conditiilor in vederea atingerii obiectivelor prezentului proiect de investitii reprezinta managementul proiectului. un buget total de aproximativ 146. luand in considerare si disponibilitatea de finantare sau cofinantare a Primariei Sectorului 2. impactul implementarii strategiei. Un management performant va asigura atingerea obiectivelor in conformitate cu standardele propuse.200 milioane lei (17. ca o consecinta logica a unui Masterplan care vizeaza solutionarea diverselor probleme pe termen scurt si mediu. asigurand un echilibru optim intre performanta.000 Euro milioane de Euro (finantare proprie si confinantare din fonduri externe).Petricani” este de 3 ani.Directia Juridica va asigura suportul necesar privind aspectele juridice din cadrul proiectelor. activitate vitala pentru implementarea proiectului.1. in limitele bugetului si folosind resursele de care dispune beneficiarul. In continuare se ve descrie cum capacitatea operationala.Steaua Rosie .Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana va sustine activitatea echipelor de implementare asigurand transferul de know how privind implementarea proiectelor cu finantare externa. 225 . sunt urmarite trei etape principale • Evaluarea ex-ante: necesara pentru distribuirea adecvata a resurselor • Evaluarea intermediara: necesara pentru a determina daca strategia urmarita este eficienta si modul in care se poate optimiza managementul • Evaluarea ex-post: analiza rezultatului.100 RON. un plan integrat este relevant pentru o zona de actiune urbana. Evaluarea procesului de formare a planului integrat este un element esential in economia proiectului. intrucat procedura publica de implementare a proiectelor poate cauza aceasta prelungire si de asemenea. S-a creat o Unitate de Implementare a Planului Integrat coordonata de Primarul Sectorului 2. la timp. .alte surse de finantare). Similar administratiei. Intrucat pentru perioada 2010-2013 este estimata o implementare a unor proiecte individuale in valoarea de aproximativ 73. Se estimeaza ca perioada de finantare pentru finantarea si implementarea Planului Integrat „Zona Plumbuita. Unitatea formata din reprezentanti ai principalelor directii cu atributii in domeniul dezvoltarii urbane: .310. . respectiv 2010-2013.048. necesitatile sale si oportunitatile viitoare reprezinta obiectivele urmarite de metodele de implementare. .Directia Economica va asigura resursele financiare necesare implementarii proiectelor. planificarea pe termen scurt urmareste atragerea finantarii externe prin Programul Operational Regional. Axa 1. Pentru a contracara posibilele probleme de management sau de coerenta in desfasurarea proiectului.

- 226 . evaluarea propusa fiind una participativa. autorizatii si in ceea ce priveste reglementarile referitoare la investitiile publice. Director DMPIE. Director Corneliu Drug In procedura de evaluare interna sunt implicati toti membrii unitatii. inclusiv elaborarea unor proceduri de lucru care sa asigure indeplinirea obiectivelor propuse. acorduri. Grupul de Coordonare este compus din: Manager coordonator.Economica. Juridica. Evaluarea se va realiza dupa parcurgerea etapelor cheie.Angela Toderita Reprezentant Dir. rolul managerului de proiect si al echipei fiind determinant in sensul ca astfel se vor stabili eventualele corectii necesare in derularea proiectului. Director DE. Director Bogdan Parvanu Reprezentant DRP. Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP.Directia Investitii si Servicii Publice se va implica in rezolvarea problemelor ce tin de avize.Serviciul Strategii. Director Elena Nita Reprezentant DUGT. .Ion Marin Reprezentant Dir. Planificare si Managementul Calitatii va asigura monitorizarea indeplinirii indicatorilor la nivelul planului integrat si este responsabil de asigurarea calitatii in derularea activitatii. Se va avea grija sa existe un flux informational permanent astfel incat toti participantii sa dispuna de informatiile necesare.

Reevaluarea Planului Integrat. 3. 4. nevoilor de cofinantare si sumelor necesare. Evaluarea initiala a costurilor de proiectare si a costurilor necesare pentru a implementa masurile propuse. Realizarea caietelor de sarcini cu scopul de a face studiile de fezabilitate necesare aplicarii masurilor propuse (Studii de Fezabilitate. Analiza Cost-Beneficiu. Sarcinile presupuse de managementul Planului Integrat „Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani” sunt: 1. evaluarea masurilor propuse in cadrul planului integrat si verificarea legalitatii proiectului integrat. alegerea indicatorilor de monitorizare si evacuare. Plan de Afaceri.Astfel. Studii de Impact). adaptarea noile cerinte legale (daca este cazul) si elaborarea Cererilor de Finantare. Unitatea de Implementare al Planului Integrat va urmari: definirea prioritatilor de finantare propuse si. estimarea bugetelor. verificarea eligibilitatii acestora. Identificarea nevoilor si evaluarea posibilitatilor de atingere a obiectivelor propuse 2. totodata. 227 .

CV-uri. Vor fi stabilite structurile unitatilor de implementare la nivel de proiect astfel incat membrii acestora sa acopere activitatile tehnice.). Realizarea unei dezbateri publice si inserarea propunerilor celor implicati. Realizarea achizitiei publice.5. 7. 12. Analiza informatiilor. 9. 8. 11. 6. Titluri de Proprietate sau Contracte de Inchiriere. 10. Scrisoare de bonitate financiara. proiectul urmeaza schema de mai jos. Depunerea documentatiei de finantare la OI ADR Bucuresti Ilfov. si institutionale. MDRL): conditie necesara pentru ca lucrarea facuta la nivel de proiect sa poata fi efectuata pana la implementare. In cazul unui feedback pozitiv. prin monitorizarea unei unitati specifice. cat si controlul financiar. proiectul trece la nivelul de implementare care. Inainte de a fi pus in practica. Realizarea variantei finale a PIDU si a cererilor de finantare. Obtinerea Hotararii Consiliului Local Sector 2 pentru obtinerea finantarii proiectelor prioritare si asigurarea co-finantarii din bugetul local. AM. economice. Acesta trebuie sa fie evaluat si aprobat de autoritatile competente (OI. Obtinerea Acordurilor si Avizelor necesare masurilor propuse si realizarea Documentelor Administrative pentru depunerea Cererilor de Finantare (Certificat Fiscal. este sustinuta la nivel de management de o structura responsabila atat in ceea ce priveste managementul tout court. Inserarea elementelor tehnice si financiare in PIDU si in Cererile de Finantare a proiectelor. 228 . etc.

UIP este responsabila de respectarea obligatiilor delegate de Autoritatea Contractanta catre Beneficiar. a proiectelor individuale si de indeplinirea obiectivelor. ■ contractarea serviciilor de management de proiect cu rolul de asistenta in implementare. monitorizata si evaluata de un Grup de Coordonare care va fi compus din Membrii echipei manageriale a Planului Integrat de dezvoltare urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Unitatea de Implementare la nivel de proiect individual Scopul infiintarii Unitatii de Implementare la nivel de proiect individual este sa asigure implementarea cu succes si la timp a proiectului.Activitatea echipelor va fi sustinuta. In vederea implementarii cu succes a proiectelor Consiliul Local al Sectorului 2 in calitate de beneficiar al finantarii nerambursabile va asigura la nivelul fiecarui proiect individual: ■ infiintarea Unitatilor de Implementare a proiectelor. responsabili de desfasurarea curenta a activitatilor si a subactivitatilor Planului. Componenta. Unitatea de Implementare a Proiectului va fi constituita din : ■ manager de proiect ■ responsabil tehnic ■ responsabil financiar ■ responsabil cu achizitiile ■ consultantul 229 .Petricani.

■ Elaborarea draft-ului raportului de progres. In acest fel. 5.1 Informarea publicului 5. ■ Asigura respectarea cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. ■ asistenta in elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare. ■ Monitorizeaza activitatea firmei care va asigura managementul proiectului finantat. Informarea publicului in procesul elaborarii planului 5. procesul decizional a fost imbunatatit mai ales prin 230 . Activitatile desfasurate la nivelul UIP vor consta in: ■ Monitorizarea evolutiei proiectului sub aspectul incadrarii activitatilor in bugetul estimat si in graficul de timp. ■ Asigurarea comunicarii dintre beneficiar si Organismul Intermediar. ■ asistenta la intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. ■ Asigurarea respectarii cerintelor si procedurilor de identitate vizuala.Steaua Rosie . interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media.1 Consultarea publica Forma sustinuta de asociere a societăţii ca întreg. Pentru a implica populatia si comunitatea de afaceri din zona Plumbuita . ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari.Petricani in decizia de politica publica şi de a incuraja exprimarea lor libera fata de autoritatea publica. s-a organizat o consultare publica.Atributiile Unitatii de Implementare a Proiectului constau in evaluarea interna si raportarea progresului proiectului catre organismele abilitate. ■ participarea la vizitele pe teren. ■ Asigurarea managementului de risc al proiectului. o elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare o intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. ■ asigurarea respectarea legislatiei specifice domeniului pe durata efectuarii lucrarilor de investitie. ■ asistenta la intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare. prin care se organizează grupuri consultative. ■ urmarirea indeplinirii indicatorilor asumati prin documentatia de finantare. ■ Monitorizarea activitatii firmei care va asigura managementul proiectului finantat.1. Consultantul (Firma de Management de Proiect) va dispune de experti cu calificari si abilitati necesare pentru : ■ Pe durata lucrarilor de constructie asigura respectarea legislatiei specifice domeniului abordat de investitie. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari. ■ Asigura comunicarea dintre beneficiar si Organismul Intermediar. consultarea publicului reprezintă un schimb interactiv de informatii. ■ Asigura managementul de risc al proiectului. ■ Aprobarea draft-urilor rapoartelor de progres si a raportului final elaborate de consultant ■ intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare.

faptul ca s-au aplicat proceduri eficiente de colaborare la toate nivelurile din cadrul administratiei publice. Scopul consultării publice a fost acela de a colecta opiniile populatiei si comunitatii de afaceri cu privire la continutul, la strategie, la obiective si masurile Master planului de dezvoltare durabila a zonei, optiunile de dezvoltare propuse si potentialele proiecte de dezvoltare pentru obtinerea acceptului din partea grupurilor tinta. Dezbaterea a fost organizată de Comisia de initiere a audierii publice. Comisia a fost formata din Directia Management Proiecte si Integrare Europeana. Prin dezbatere, a oferit publicului de trei ori posibilitatea de a-si exprima opiniile in legatura cu Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani. Grupurile-tinta au fost invitate la dezbatere si astfel au fost colectate multe opinii despre Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Primaria Sectorului 2 a intreprins acele activitati care conduc la implicarea comunitatii in dezbaterea pe marginea documentului strategic si la colectarea acelor perceptii si necesitati care au condus la realizarea Master Planului. Actori la nivel local au constituit grupurile-tinta ale consultarii publice. Printre acestia se numără: Comunitatea locala (cca 23500 locuitori); • Reprezentanti ai Administratiei publice locale din sectorul 2 • Reprezentanti ai Agentiei de Dezvoltare Regională Bucuresti-Ilfov • Reprezentanţi ai Agentiei pentru Protectia Mediului • Reprezentanţi ai Apelor Romane şi Apa Nova • Reprezentanţi ai Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca • Reprezentanti ai mediului de afaceri • Reprezentanti ai societăţii civile • Consilieri Obstesti Ca metoda de consultare, a fost aleasă audierea publica şi care s-a derulat la sediul Primariei Sectorului 2. S-au identificat expertii necesari subiectului (actori istitutionali, tehnicieni, publicul afectat ori posibil afectat sau care are un interes in procesul decizional inclusiv organizatiile neguvernamentale relevante, mass media), fie din cadrul organizatiei proprii, fie independenti. Consultarea publica a respectat metodologiă specifică de consultare propusă prin intermediul legii 52/2003 privind transparenta decizionala. Experti ai audierii publice au colectat opiniile martorilor si au efectuat sinteza depozitiilor acestora, sub forma de raport. Există mai multe motive pentru care s-a ales audierea ca metoda de consultare publica. Acestea sunt: • Prin audierea publica orice structura de interese, de la autoritatea publica, ONG-un, coalitii, aliante, organisme, organizatii, isi aduce contributia transparenta la actul decizional al politicilor publice. • Audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii si puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere prezinta importanta. • Audierea publica ofera posibilitatea reprezentantilor administratiei publice locale de a asculta si de a auzi parerile cetatenilor inainte de a lua decizia finala. Instrumente metodologice pentru promovarea proiectului si internalizarea si externalizarea discutiilor:
231

1. Mai intai, s-a realizat o ancheta socio-economică. 2. Au fost prezentate o serie de obiective si de strategii pentru dezvoltarea integrata a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani 3. S-au organizat întalniri de lucru cu expertii Primariei si coordonatorii principalelor servicii publice la nivel de autoritate locala. Astfel, au fost consultate Departamentele Primariei si Administratia Domeniului Public, Apelor Romane, Apa Nova, Centrul National de Administrare privind Evidenta Persoanelor, Politia Comunitara; 4. S-a consultat populatia prin audiere publica pentru a identifica problemele zonale impreuna cu actori locali si actori istitutionali si pentru a face propuneri de dezvoltare. Planul integrat a fost mai apoi revizuit in functie de concluziile consultarii. 5. S-au organizat intalnirile de lucru cu actori-cheie la nivel local (Reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai Asociatii de Locatari si Proprietari); 6. La finalizarea proiectului, publicul tinta si actorii cheie la nivel decizional au fost implicati in formularea de feedback pe marginea propunerilor din Master Plan. In cazul evenimente organizate de PS2, publicul a fost consultat in procesul elaborarii planului. Publicul a trebuit sa completeze un chestionar referitor la problemele, nevoile si la cererile care nu pot fi amanate din punctul de vedere al populatiei, ale caror rezultate le-am analizat in paragrafele precedente. Intrebarile chestionarului au fost elaborate de staff-ul Directiei de Management Proiecte si Integrare Europeana şi au avut ca scop strangerea de elemente pentru a defini frecventa si dinamicile relationale a celor intervievati, starea socio-economica si de integrare, calitatea serviciilor oferite de cartier si gradul de disponibilitate in ceea ce priveste recalificarea. S-a realizat o cercetare orientata spre adunarea, in afara de necesitatile si dorintele exprimate ale cetatenilor, acelei parti ne-exprimate, care poate oferi un exercitiu de citire a starii de spirit si a emotiilor populatiei. Astfel, participantii la consultarile publice, actori cheie ai sistemului local din zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani, si-au expus propriul punct de vedere referitor la subiectul supus dezbaterii, ea fiind denumita in prezenta procedura martor. Aceasta consultare a populatiei si firmelor cu privire la opinia fata de intentia de reabilitare/dezvoltare a constituit un element important pentru a identifica nevoile comunitatii de afaceri si ale cetatenilor la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. De asemenea, a fost implementata o campanie informativa specifica prin intermediul unor flyere cu ajutorul Primariei Sectorului 2. Se doreşte ca documentele dezvoltate in cadrul proiectului usa aiba un impact atat la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani cat si la nivelul sectorului 2 sau al orasului Bucuresti. Prin activitatile de informare si consultare, atat implicarea publicului cat si sustenabilitatea abordarii au fost asigurate. 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica Pe parcursul procesului de elaborare al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), s-au realizat întalniri între actorii principali în dezvoltarea localitatii: autorităti publice locale, agenti economici, cetăteni, în vederea identificarii proiectelor prioritare care raspund nevoilor stringente ale cartierului Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani. În vederea informării si consultării comunitătii locale privind planul integrat, s-a asigurat procesului de implicare a populatiei urbane în procesul de elaborare a PIDU-lui. Pentru ca planul integrat de dezvoltare a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani sa fie acceptat de catre populatia beneficiara si sa aiba sustinerea actorilor cheie implicati, Primaria Sectorului 2 a utilizat o serie de instrumente de popularizare si informare, instrumente care au la baza norme si legi privind participarea publica a cetatenilor si societatii civile.
232

Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a avut următoarele obiective: • Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat; • Asigurarea implicării factorilor de decizie; • Identificarea nevoi de devoltare din partea locuitori din cartier; • Sustinerea procesului de constientizare a cetătenilor privind problemele si potentialul de dezvoltare al cartierului si educarea comunitătii privind valorile locale; • Responsabilizarea factorilor-cheie si a comunitătii privind deciziile în dezvoltarea urbană; • Facilitarea procesului de aprobare si asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. Persoanele cheie din localitate (conducătorii principalelor instituţii din localitate, reprezentanţi ai agenţilor economici şi ai sectorului neguvernamental) au fost invitate nominal la întâlnirile de către Primăria Sectorul 2. Cu ocazia culegerii de informaţii despre infrastructura, probleme de mediu si situaţia socio-economică curentă, au fost realizate discuţii cu reprezentanţi discuţii cu reprezentanţii tuturor instituţiilor din Sectorul 2, ai Poliţiei Comunitare, al Agentiei de Protectia Mediului, ai Apelor Romane, ai Apa Nova, al ADP Sectorul 2, ai Agenţiei Locală de Ocupare a Forţei de Muncă. În aceste întâlniri, reprezentanţii acestor instituţii au fost informaţi asupra intenţiei muncipalităţii de a prelua o parte din priorităţile din prezent PIDU. Prezentarea Master Plan-ului Zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani se bazeaza pe: 1. O etapa importanta de consultare a publicului, etapa initiata de Primaria Sectorului 2 odata cu inceperea studiilor pentru identificarea problemelor si nevoilor din zona. Scopul acestei consultari publice a fost de a identifica nevoile de dezvoltare ale zonei, resimţite la nivelul comunităţii, în funcţie de solicitările şi sesizările locuitorilor. Aceasta prima consultare a avut loc in sediul Primariei Sectorului 2 (Sala Tudor Arghezi), pe data de 17 iulie 2009, la ora 11.00. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Schimbare radicală a zonei Petricani Steaua Roşie – Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/07/17_2/10.html, unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate niste slide-uri referitoare la nevoile si prioritati de dezvoltarea a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU la anexa nr. 13. 2. Alta etapa importanta a consultarii s-a realizat odata cu efectuarea studiilor de perceptie cu privire la dezvoltarea zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Au fost din nou convocaţi pe data de 6 august 2009 (ora 11.00, Sala Tudor Arghezi, Sediul PS2) reprezentanţi ai comunităţii pentru a discuta şi propune priorităţile şi proiectele care vor face obiectul investiţiilor din acest plan. Specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai comunităţii respective s-au întâlnit la Primăria Sectorului 2 pentru a analiza modalităţile de reabilitare a infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a celor sociale. Pe baza analizei efectuate pentru identificarea nevoilor de dezvoltare a fost elaborată o strategie de dezvoltare, structurată pe obiective şi măsuri prioritare. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Modernizarea cartierului Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/08/06/02.html unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate urmatoarele slide-uri, referitoare la un draft asupra strategiei adoptate si a proiectelor propuse pentru zona de actiune Plumbuita Steua Rosie Petricani, disponibile online pe
233

http://www.ps2.ro/download/PIDU%20ZONA%20PLUMBUITA.pdf. Minuta acestei consultari publice este atasata la prezentul PIDU, sub forma anexei nr. 14. 3. Cea de-a treia consultare publica, ce a incheiat practic elaborarea PIDU-lui, a avut rolul de a evidentia proiectele ce au fost propuse in prezentul studiu, in scopul rezolvarii problemelor identificate anterior. Intalnirea a avut loc in ziua de 9 octombrie 2009. Cei prezenti au avut, asadar, ocazia sa dezbata varianta finala a PIDU-lui, care a urmarit identificarea tuturor problemelo de infrastructura, mediu, sociale, economice si culturale ale arealului analizat. Mai multe informatii cu privire la eveniment sunt disponibile pe site-ul PS2, in cadrul articolului intitulat “Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie Petricani”, accesibil la adresa http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/10/09/08.html. De asemenea, la aceeasi adresa sunt postate si fotografiile din timpul intalnirii. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU, la anexa nr. 15. Actiunea de consultare a societatii civile si participarea publicului larg a fost sustinuta de o actiune de marketing si comunicare, care a constat in elaborarea unui flyer, care a fost pus la dispozitia cetetenilor si a altor parti interesate si a fost pus online pe websitul Primariei Sectorul 2 la urmatoare adresa: www.ps2.ro/download/Flyer_PIDU%20Ion%20Plumbuita - Steua Rosie Petricani.pdf. Aceasta forma de comunicare adresata cetatenilor are ca scop principal incurajarea implicarii acestora, pentru a dezvolta ideea ca isi aduc contributia activa la modernizarea cartierului25. 5.1.3. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala Legea numarul 544 din 12 octombrie 2001 privind contenciosului administrativ. reglementeaza modul de solutionare a litigiilor dintre cetateni si autoritatile publice atunci cand drepturile si interesele cetatenilor sunt lezate de acte administrative ilegale sau de refuzul autoritatilor de a raspunde cetatenilor in conditiile prevazute de lege. Modificata de: OUG 190/2005; L. 262/2007; OUG 100/2007 aprobata cu modificari de L. 97/2008; L. 100/2008. Legea 544 detaliaza liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza si garanteaza accesul liber si neingradit la informatiile de interes public. Astfel, se prevad urmatoarele: Art. 1. Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei. Art. 5. /(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: a. actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;

Motivul care sta la baza pregatirii acestor materiale publicitare se incadreaza in logica unui plan de regandire a relatiei dintre cetateni si institutii, ale carui implicatii pot fi intelese printr-un concept de comunicare publica ca flux informativ dintre cetateni si administratia publica.

25

234

b. structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice; c. numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice; d. coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet; e. sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; f. programele si strategiile proprii; g. lista cuprinzand documentele de interes public; h. lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii; i. modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate. (2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1). (3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. (4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin: a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. In conformitate cu aceasta lege (Art. 3) obligatia de transparenta reprezinta obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice. In acelasi temei, asociatia legal constituita reprezinta orice organizatie civica, sindicala, patronala sau orice alt grup asociativ de reprezentare civica. Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 reglementeaza modul de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor si institutiilor publice petitii formulate in nume propriu, precum si modul de solutionare a acestora. Potrivit Art. 6, autoritatile publice sunt obligate sa organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care sa primeasca, sa inregistreze, sa se ingrijeasca de rezolvarea petitiilor si sa expedieze raspunsurile catre petitionari.

235

6.Petricani 236 .Steaua Rosie . Anexe Anexa 1: Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2: Harta Plumbuita .

Anexa 3: Harta satelitare Plumbuita.Steua Rosie .Petricani 237 .

Anexa 4: Adresa din partea Evidenta Persoanelor 238 .

În ce măsură sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani referitoare la: 1. găsirea unui loc de muncă pentru tineri Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 j. iluminatul stradal Foarte mulţumit b. tenis etc. sistemul rutier (şosele. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA POPULAŢIEI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA ZONEI PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ 3. furturi).) Deloc mulţumit 4 5 l. reţele de apă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 e. reţelele de canalizare Foarte mulţumit f. spaţiile verzi şi locuri de joacă Foarte mulţumit c. Foarte mulţumit 1 2 3 4 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 a. activitatea sportivă în zonă (terenuri de fotbal. străzi. poluarea în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 Foarte mulţumit 1 2 3 2 3 4 5 k. activităţile culturale în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 m. curăţenie Foarte mulţumit h.Anexa 5: Model de chestionar pt cetateni Primăria Sector 2 Bucureşti Data completării Completat de Nr.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. acestea fiind utilizate în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. protejarea securităţii personale (agresiuni fizice. 2. protejarea locuinţelor ş i a bunurilor personale 239 . alei) Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 d. transportul în comun Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 i. reţelele de gaze Foarte mulţumit g.

fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 p. locurile de parcare Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 q. fluidizarea traficului rutier II. Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. posibilităţile locale de aprovizionare cu alimente Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 r. accesul la Internet în zonă OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . înfiinţarea de linii noi care s ă acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei Foarte necesar c. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente Foarte necesar b. numărul şi starea unităţilor de înv ăţământ din zonă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 t.PETRICANI 4. În domeniul transportului Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar a. îmbunătăţirea condiţiilor de transport Foarte necesar d.1 Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 n. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar extinderea / modernizarea reţelei de canal 240 . numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit Deloc mulţumit s. zonele de agrement Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 o. b.

îmbunătăţirea izolaţiei apartamentelor din vechile blocuri Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 h. În domeniul întreţinerii curăţeniei stradale. zone de agrement. a locaţiilor pentru petrecerea timpului liber Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. b. amenajare piste pentru biciclişti IV. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. încurajarea activităţii sportive prin construirea de terenuri de sport Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 g. expoziţii etc. străzi. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicale Foarte necesar Deloc necesar construirea de noi grădiniţe 241 . deschiderea unor centre de agrement în zonă (s ăli spectacole. În domeniul îngrijirii sănătăţii şi modernizării învăţământului Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. a spaţiilor verzi. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. îmbunătăţirea colectării. transportului şi depozitării gunoiului Foarte necesar b. întreţinerea mai bună a spaţiilor de joacă existente Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. întreţinerea mai bună a spaţiilor verzi existente Foarte necesar c.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. alei) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 g. reabilitarea sistemului rutier (şosele.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. amenajarea de noi spaţii de joacă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. creş terea numărului locurilor de parcare III.

PETRICANI 5. În domeniul comerţului şi serviciilor Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. modernizarea pieţei agro-alimentare din zonă Foarte necesar c. construirea de noi pieţe agro-alimentare Foarte necesar b. În domeniul siguranţei cetăţeanului şi protejarea mediului înconjurător Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. creş terea serviciilor bancare în zonă (bancomate. construirea de spaţii de alimentaţie public ă (restaurante. creş terea colaborării dintre cetăţeni şi poliţia comunitară Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 c. construirea de noi şcoli. creş terea numărului de poliţiş ti comunitari în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 b. grădiniţe) V. sucursale bancare) VI. construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. creş terea preocupărilor cetăţenilor din zonă pentru protecţia mediului OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . terase etc.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? a) Consiliul local Foarte mult Foarte puţin 242 . modernizarea/reabilitarea unităţilor de învăţământ (şcoli.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. creş terea accesului la Internet în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. licee Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 d.

10.......... ce a favorizat amplificarea acestor probleme? 1) Marginalizare sociala 2) Lipsa ajutoarelor economice publice 3) Politia nu este prezenta 4) Lipsa de educaţie/instruire 5) Alt motiv :...... 12. în ce măsură/proporţie este prezentă? Foarte mult Foarte puţin 7..... vă rugăm să indicaţi ordinea răspunsurilor indicând de ordine numărul în dreptul acestora) 1) Venitul familiilor sub limita supravieţuirii 2) Şomaj 3) Droguri/alcoolism 4) Violenta in familie si nu numai 5) Criminalitate 8. 1 2 3 4 5 6...1 Foarte mult 2 3 4 5 Foarte puţin b) Primăria Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin c) ONG-uri Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin d) Instituţii independente Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 5 Aţi putea indica 2 caracterizări succinte pentru a descrie populaţia care locuieşte in zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani? 1) .. 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… CONFIGURAŢIA DEMOGRAFICĂ CARACTERIZAREA RESPONDENTULUI 5........... aceste probleme s-au amplificat in decursul anilor? 1) Da 2) Nu 9... In ceea ce priveşte criminalitatea... După părerea Dvs........................ Vârstă 10-20 ani 21-40 ani 41-65 ani Peste 65 ani 7......... 11.. după părerea Dvs............ Daca da. Ocupaţie... După părerea Dvs............. care sunt problemele principale cu care se confrunta populaţia din aceasta zona? (selectaţi 3 răspunsuri in ordinea importanţei. 8. Studii primare gimnaziale liceale superioare 243 ........... Sex Masculin Feminin 6..............…………………………… 2) ………………………... Puteţi indica venitul mediu al unui locuitor din zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani ? 1) Mai puţin de 500 RON 2) Intre 500 si 800 RON 3) Intre 800 si 1000 RON 4) Peste 1000 RON Enumeraţi cel mult 5 probleme care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs.

sistemul rutier (şosele. poluarea în zonă 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 244 . străzi. alei) Foarte mulţumit 1 w.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani referitoare la: Foarte mulţumit 1 u. Venit mediu lunar net (personal) Sub 500 RON 500-1500 RON Peste 1500 RON 10. curăţenie Foarte mulţumit 1 aa. transportul în comun Foarte mulţumit bb. reţelele de gaze Foarte mulţumit 1 z. ele folosind în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA COMUNITĂŢII DE AFACERI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE .9. Număr copii Nici unul 1-3 copii mai mult de trei copii Anexa 6: Model de chestionar pt firme Data completării Completat de Nr. reţelele de canalizare Foarte mulţumit 1 y. Etnie: Română Maghiară Germană Rromă Rromă 11. În ce măsură Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 x. Stare civilă Necăsătorit Căsătorit 11. reţele de apă 15. iluminatul stradal Foarte mulţumit 1 v.

Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. accesul la Internet în zonă 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 5 OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE .1 Foarte mulţumit 1 cc. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente 1 Foarte necesar b. locurile de parcare 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 ee.PETRICANI 16. Altele (specificaţi)…………………………………………. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 dd. 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 245 . înfiinţarea de linii noi care să acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei 1 Foarte necesar c. fluidizarea traficului rutier 1 Foarte necesar e. îmbunătăţirea condiţiilor de transport 1 Foarte necesar d. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit 1 gg. Altele (specificaţi)…………………………………………. posibilităţile locale de aprovizionare ale firmei Foarte mulţumit 1 ff. 1 Foarte necesar f. În domeniul transportului Foarte necesar a.

i. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 i. sucursale bancare) e.II. creşterea accesului la Internet în zonă Foarte necesar d. creşterea serviciilor bancare în zonă (bancomate. reabilitarea sistemului rutier (şosele. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 m. 1 Foarte necesar 246 . extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar 1 j. transportului şi depozitării gunoiului Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar Foarte necesar 1 b. îmbunătăţirea colectării. străzi. Altele (specificaţi)…………………………………………. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicală Foarte necesar 1 c. 1 Foarte necesar 1 III. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 o. Altele (specificaţi)…………………………………………. Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 extinderea / modernizarea reţelei de canal Foarte necesar 1 k. În domeniul serviciilor Foarte necesar 1 g. creşterea numărului locurilor de parcare Foarte necesar h. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 l. alei) Foarte necesar 1 n. Altele (specificaţi)………………………………………….

Daca da....... Altele (specificaţi)………………………………………….. ……………………………. În domeniul siguranţei cetăţeanului 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Foarte necesar 1 d.): 1. IV. 5. sunt penalizate pentru ca este localizată in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani (cifra de afaceri... 19. de ce? (explicaţi in maxim 2 rânduri) …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 247 . Preturile avantajoase pe piaţa imobiliară din zonă 3. Nu am găsit altceva mai bun 4. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? Foarte mult Foarte puţin a) Consiliul local 1 Foarte mult b) Primăria 1 Foarte mult c) ONG-uri 1 Foarte mult d) Instituţii independente 1 Foarte mult e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 18.. creşterea numărului de poliţişti comunitari în zonă Foarte necesar 1 e..... Consideraţi că performanţa şi rezultatele firmei Dvs. Nu 21.. Alt motiv:.. Poziţia strategica fata de restul oraşului 2.. 20. Care este motivul pentru care v-aţi amplasat firma/întreprinderea in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani din sectorul 2? 1...... creşterea colaborării dintre firme şi poliţia comunitară 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE PETRICANI 17.1 Foarte necesar f. etc..... 2…………………………. Aţi putea indica doua cuvinte care va vin in minte când va gândiţi la cartierul Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1.. Da 2.. noi clienţi.

? . Enumeraţi cel mult 5 probleme cu care se confruntă firma dvs. Universitate 6. Liceu 5. Da 2... Tip întreprindere 1. Mai puţin de 1000 RON 2. 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… 28.. Nu plătesc chirie/ proprietate personala 26.. şi care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs. Microîntreprindere 2. Nu 3.. Care este costul mediu al forţei de munca pe oră in zonă? ………. Intre 3000 si 4000 RON 5.. În condiţiile actuale de dezvoltare ale zonei Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani există potenţial de dezvoltare pentru firma dvs. IMM 3..... o plătesc 2. Da...22. Care este cuantumul chiriei lunare a halelor si/sau birourilor? 1. 8 clase 4.. Mare 248 . In medie care este nivelul de pregătire al forţei de muncă din zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1.. In ceea ce priveşte forţa de munca... Care este sectorul de activitate al firmei Dvs.... Menţionaţi 3 domenii de activitate care credeţi că ar putea să se dezvolte la nivelul zonei: 1... Peste 4000 RON 6. Domeniul 1………………………………………………………………………………………… 2. Aţi plătit vreodată taxă de protecţie? 1.... Intre 2000 si 3000 RON 4.. Fara diploma 2.. Intre 1000 si 2000 RON 3... 4 clase 3.. Domeniul 2………………………………………………………………………………………… 3.. Calificare post-universitate 24. Domeniul 3………………………………………………………………………………………… 16.... Da.. ? 1. Ce proiecte consideraţi că ar trebui realizate în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani care să conducă la creşterea potenţialului de dezvoltare a firmei dvs: 1) 2) 3) 4) 5) ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… DATE DE IDENTIFICARE 8. Nu 27. am plătit-o in trecut 3....... cat de uşor se găseşte in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? Foarte mult Foarte puţin 1 2 3 4 5 23. RON/h 25.. 29. Nu ştiu 17.......

Anexa 7: Invitatie I consultare publica 249 . Construcţii 3. Servicii …………………………………. Comerţ 4. Industrie 2. Domeniul de activitate 10.(EUR) ………………………………….9. Număr de angajaţi (conform bilanţ 2007) 1. Cifra de afaceri (conform bilanţ 2007) 11.

Anexa 8: Invitatie II consultare publica 250 .

Anexa 9: Invitatie III consultare publica 251 .

Anexa 10: I consultare: lista participantilor 252 .

253 .

254 .

255 .

Anexa 11: II consultare: lista participantilor 256 .

257 .

258 .

259 .

260 .

261 .

Anexa 12: III consultare: lista participantilor 262 .

263 .

264 .

265 .

266 .

267 .

Anexa 13: Minuta I intalnire 268 .

reprezentanţii companiei Finance & Consulting Group Întâlnirea a fost deschisă de dna. o reluarea activităţilor specifice care se derulau în urmă cu mai mulţi ani în interiorul Mănăstirii Plumbuita ( ex: ateliere pentru confecţionarea obiectelor de cult). pe diferite domenii. unele terenuri libere fiind utilizate în acest scop. accentuându-se punctele tari. precum şi scopul întâlnii prezente. Distrigaz. reprezentanţi furnizori de utilităţi (Apa Nova. a luat cuvântul pentru a puncta unele aspecte care caracterizează zona: o existenţa în cartier (Zona de studiu) a unui număr semnificativ de persoane care ocupă abuziv unele proprietăţi. oportunităţile şi ameninţările pe următoarele linii: caracteristicile economice. probele de mediu.______________/ ______________ Minuta încheiată astăzi. Chiristigiilor nr. cu diversificarea tipurilor de activităţi în funcţie de nevoile actuale (ex: confecţionare de mobilier stradal) o înfiinţarea unui traseu pentru un tren de agrement care să traverseze zona 269 . (a se vedea prezentarea anexată prezentei minute). din Sectorul 2 Ordinea de zi: Prezentarea analizei zonei. Axa 1 Discuţii. o există foarte multe zone unde se acumulează cantităţi semnificative de deşeuri provenite şi de la construcţii. eligibile POR. accesibilitatea şi transportul. caracteristicile sociale. Fax: 0040-021-2096284 Nr. dir. Agenţia pentru Protecţia Mediului.08. Angela Toderiţă care a subliniat motivele care au condus la alegerea zonei.2009 cu ocazia consultării publice organizate pentru elaborarea Planului integrat de dezvoltare urbană a zonei Plumbuita-Steaua Roşie-Pretricani. Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. prezenţa câinilor comunitari în număr mare. propuse de consultant Prezentarea primelor propuneri de proiecte. o nu există toalete publice. pentru prezentarea materialului supus consultării publice. 6.Str. cei prezenţi au fost invitaţi să-şi exprime punctul de vedere referitor la aspectele semnalate. o igienizarea întregii zone. fenomenul fiind o consecinţă a migraţiei dinspre zonele rurale către acest cartier al Bucureştiului.ro .Anexa 14: Minuta II intalnire ROMÂNIA Municipiul Bucureşti Primăria Sector 2 Direcţia Management Proiecte şi Integrare Europeană Serviciul Managementul Proiect www.ps2. S-a trecut în continuare la prezentarea zonei. dl Dimache a continuat cu enumerarea unei serii de propuneri care pot avea aplicabilitate imediată: o redeschiderea drumului către Mănăstirea Plumbuita. o se remarcă un nivel ridicat al zgomotului. reprezentanţi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. Ulterior. locuitor al zonei. 11-13. Dl. o lipsesc trotuarele. prin traversarea insulei Plumbuita. şi a continuat cu rezumarea structurii planului integrat. propuneri Participanţi: reprezentanţi Administraţia publică locală Sector 2. După prezentarea acestor situaţii. pe diferite domenii Analizarea obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare a zonei. cu identificarea arterelor de circulaţie care o delimitează. Gheorghe Dimache. pentru a se contura astfel mai bine punctele care vor constitui analiza SWOT. reprezentanţi ai mediului de afaceri. reprezentant al firmei care elaborează documentul. o evacuarea persoanelor care locuiesc ilegal. Bogdan Chiriac. …) Consilieri Obşteşti. punctele slabe. scopul elaborării planului integrat de dezvoltare locală a zonei. Dl Bogdan Chiriac a prezentat celor prezenţi zona de studiu. o accesibilitatea pe unele străzi este blocată de vegetaţia dezvoltată haotic. Tel: 0040-021-2096252. În continuare a dat cuvântul dlui.

neutilizată în prezent şi a unei staţii de pompare care deservea lacul Plumbuita. A menţionat de asemenea că există unele neconcordanţe în activitatea instituţiilor cu responsabilităţi. Angela Toderiţă 270 . În partea II-a a întâlnirii au fost prezentate obiectivele şi priorităţile de dezvoltare. Daniel Mărgărit. după cum urmează: o în cadrul PIDU ar trebui detaliat aspectul referitor la transportul în zonă. Dl. proiectelor şi totodată s-ar putea înfiinţa o grădiniţă pentru copii de etnie romă (o posibilă locaţie ar putea fi fostul centru de butelii) o Instalarea unui sistem de monitorizare video este o prioritate pentru zonă (dl Dimache) o La momentul realizării infrastructurii de utilităţi şi a celei rutiere este necesară şi realizarea unui sistem subteran pentru cablurile electrice. a luat cuvântul pentru face unele observaţii cu privire la modul de abordare a protecţiei mediului. Valeriu Diaconeasa. s-ar putea aduce bărci de agrement pe lac şi s-ar putea înfiinţa o patrulă civilă pentru a stopa fenomenul de aruncare a deşeurilor persoana din partea Apelor Române care este responsabilă pentru lacul Plumbuita nu este permanent prezentă la post şi nu îşi îndeplineşte toate sarcinile ar trebui aplicate amenzi. pentru a se putea ajunge astfel la un interes comun şi la rezolvarea problemelor. cei prezenţi au remarcat că propunerea nu este fezabilă la nivelul cartierului. având în vedere problemele de infrastructură şi de infracţionalitate. prin insulă (dl. atât pe lac cât şi pe maluri. Cele menţionate constituie factori care întârzie demararea lucrărilor. a făcut o scurtă trecere în revistă a tipurilor de probleme legate de protecţia mediului în zona vizată. reprezentantul SC Apa Nova a explicat că datorită caracterului depresionar al acestei zone este necesară realizarea unei staţii de pompare. Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului. reprezentatul Apele Române a luat cuvântul pentru a aduce a cunoştinţa celor prezenţi că anual instituţia pe care o reprezintă desfăşoară 2-3 acţiuni de salubrizare. (conform prezentării anexate prezentei minute). participanţii au ridicat diferite probleme. este util a se menţiona în PIDU o propunere referitoare la introducerea unui sistem de colectare selectivă în zonă (dna Daiana Tănăsescu) o Legat de propunerea realizării unor piste pentru biciclete. dl Dimache. care să specifice în mod explicit şi aspecte de mediu consultantul care elaborează PIDU ar trebui să participe pe de o parte la o serie de întâlniri cu reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului şi pe de altă parte să discute cu cetăţenii şi să preia nevoile şi propunerile acestora. Mihail Fâcă. pe străzile Ferestrei şi Paroşeni trebuie deviate conductele magistrale de alimentare cu apă. în acest sens menţionând următoarele: o lipsa canalizării este cea mai gravă problemă a zonei o există zone unde reţeaua de gaze nu este prezentă o la solicitarea cetăţenilor de a li se oferi informaţii cu privire la momentul de începere a lucrărilor pentru reţeaua de canalizare. Dna Angela Toderiţă a încheiat întâlnirea subliniind că opiniile exprimate de toţi participanţii vor fi incluse în planul integrat care va fi consultat şi pe pagina de site a Primăriei. participanţii au remarcat că în prezent nu există disponibilitate de spaţiu. În continuare a vorbit despre situaţia existentă la nivelul lacului Plumbuita. subliniind următoarele aspecte: sunt multe deşeuri.o organizarea de evenimente culturale pe insula Plumbuita. Dna. Poliţia Comunitară Sector 2. Şef Serviciu Protecţia Mediului. consilier obştesc a continuat discuţia menţionând că trebuie să existe o foarte strânsă colaborare între instituţii care au diferite atribuţii şi cetăţeni. Referitor la problematica legată de Lacul Plumbuita. aria de intervenţie. dl dir. obiective operaţionale ale priorităţii. Mănescu Mihai) o Ar fi necesară implicarea cetăţenilor de etnie romă în derularea tuturor activităţilor. priorităţi de dezvoltare. cu tematici specifice o amenajarea unor locuri de joacă o amenajarea unui punct pentru oferirea serviciilor de asistenţă sanitară Dl. care trebuie soluţionate prin acţiunea tuturor şi de asemenea trebuie reglementate foarte clar zonele în care fiecare instituţie are atribuţii. Dimache. Director. A reamintit de asemenea că administraţia locală aşteaptă în continuare propuneri şi că se vor organiza şi alte sesiuni de consultări. Pe baza celor expuse de consultant. au înaintat propuneri şi au făcut observaţii relevante. axe strategice. (dl. se pot înfiinţa linii dar doar pe străzile care traversează întregul cartier şi care au dimensiunile necesare pentru susţinerea unui astfel de serviciu. Albu Inocenţiu. dl. În acest sens. (dl Dimache Gheorghe) o Referitor la situaţia deşeurilor. menţionând de asemenea că este absolut necesară o strânsă colaborare între instituţiile care au diferite atribuţii în ceea ce priveşte lacul şi zona înconjurătoare. după următoarea structură: obiective specifice de dezvoltare. Enea Mihai. o posibilitate ar fi dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul mănăstirii În continuare participanţii au revenit la aspectele legate de utilităţile din zonă. A propus ca această reţea să fie identificată cu exactitate şi să se analizeze posibilitatea reutilizării acesteia. Daiana Tănăsescu. cu plata unor sume de bani sau cu prestare de muncă în folosul comunităţii pescuitul pe lac ar trebui interzis sau ar putea fi permis după achitarea unei taxe care să fie utilizată pentru întreţinerea lacului Dl. a menţionat: în cadrul analizei SWOT a zonei nu au fost detaliate suficient problemele legate de protecţia mediului pentru orice proiect iniţiat ar trebui stabilite încă de la faza de propunere criteriile de performanţă ale proiectului. dl. o Referitor la propunerea de înfiinţare a unui centru de asistenţă socială. măsuri. iar în plus. Mihail Geangu (DGAPI) a menţionat că propunerea nu se poate concretiza întrucât nu există suficient spaţiu. deşi în anii anteriori nu a existat transport public. Gheorghe Guţă a luat cuvântul pentru a expune unele informaţii legate de existenţa unei reţele de canalizare. (dl Alexandru Cristea) o Referitor la propunerea de construire unei săli de sport în incinta şcolii din zonă. dl Diaconeasa) o O problemă prioritară ar fi redeschiderea drumului de acces la Mănăstirea Plumbuita. dl.

a întrebat cine va realiza canalizarea în zonă. . . . Sub domeniul Centre Urbane. .a amintit zona de studiu care a fost supusă analizei. ceea ce nu s-a întâmplat până acum.a prezentat concluziile Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani precum şi proiectele aferente acestei zone.a deschis consultarea publică. doar 5 dintre acestea sunt eligibile restul urmând a fi finanţate prin alte surse de finanţare. .a precizat că a primit un răspuns din partea Apa Nova prin care i se comunica că până în luna mai 2009 se va realiza canalizarea pe str. . Sub domeniul Centre Urbane.Anexa 15: Minuta III intalnire Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani D-ra Luisa Drăgoi – Şef Serviciu Management Proiecte DMPIE: . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . . . potenţialul turistic al lacului).a precizat că prin realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani s-a urmărit elaborarea unui document de planificare urbană de lungă durată precum şi identificarea unei metodologii de elaborare a planurilor integrate care va constitui un model pentru regenerarea urbană şi a altor zone defavorizate ale Sectorului 2. din care 5 proiecte sunt eligibile în cadrul Programului Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere. activităţi de agrement. . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . din cele 11 proiecte ce au fost identificate la nivelul zonei. . Petricani: a efectuat demersuri către Primăria Sectorului 2.a solicitat ca Poliţia Comunitară să intervină în zonă pentru a tine situaţia sub control. .a precizat că zona supusă atenţiei este Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani.a precizat ca a discutat cu cei de la ApaNova despre canalizare şi apă şi aceştia au precizat că urmează să demareze aceste proiecte cu finanţare de la Primăria Municipiului Bucureşti. dând asigurări că vor realiza aceste investiţii în zonă.a precizat că nu toate aceste proiecte sunt eligibile prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.a precizat că introducerea apei şi a canalizării în zonă este o acţiune prioritară. 271 . D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str. . Apa Nova pentru rezolvarea acestei situaţii.actualizarea Planului Urbanistic Zonal şi reconfigurarea spaţială a zonei. Primăria Municipiului Bucureşti.a precizat că toate străzile din cadrul acestor proiecte sunt incluse în programul de modernizare şi reabilitare.încearcă de 1 an de zile să rezolve problema canalizării pe str. enumerând proiectele care au fost identificate în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani (în număr de 11).a oferit detalii despre proiectul amenajare maluri (curăţare lac. Petricani: .a menţionat că se confruntă cu foarte multe probleme legate de lipsa de civilizaţie a unor cetăţeni de etnie romă din zonă. Petricani.

reciclare” din denumirea proiectului. Apa Nova a recomandat să fie realizată o altă scurgere paralelă ca să aibă un debit mai mare la golirea lui. Petricani: . 272 .. care are ca obiectiv amenajarea râului Colentina pe partea dreapta a acestuia.va încerca să facă tot posibilul ca să rezolve problema canalizării pe str.a precizat ca lacului i se poate da o întrebuinţare şi pe durata iernii. în acest sens.a ridicat problema animalelor de companie abandonate (câini). precum şi hărţile aferente acestora (străzi. este nevoie de transferul dreptului de administrare către Primăria Sectorului 2.2011 (12 luni).A solicitat să fie comunicată valoarea estimativă a proiectelor care urmează să fie finanţate prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.a precizat că există un proiect al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru tot ce ţine de râul Colentina. Petricani există mulţi cetăţeni de etnie romă săraci care nu lucrează.a prezentat cele 5 proiecte eligibile pentru finanţare din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabila a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani. . Doamna Daiana Tanasescu – Politia Comunitara Sector 2 – Mediu: .a precizat că insula se află în administrarea Apelor Romane şi pentru ca proiectul propus să fie eligibil. 2) Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii 2010.a întrebat cum se va realiza scurgerea apei din lac. 4) Modernizarea si amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi şi locuri de joacă) 5) Modernizarea unui centru de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate (persoane vârstnice). D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . Doamna Daiana Tănăsescu – Poliţia Comunitară Sector 2 – Mediu: . menţionând că reciclarea este o activitate ulterioară colectării selective. Petricani.este nemulţumită că nu există canalizare pe strada unde domiciliază. .a întrebat dacă există nelămuriri în legătură cu proiectele care au fost prezentate.D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str.. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . inclusiv drumul de halaj. Elena Iancu – Direcţia Urbanism .s-a referit la proiectul intitulat .Campanie de colectare selectivă a deşeurilor”. 2010 – 2012 (24 de luni). precizând că termenul de . Sub domeniul Centre Urbane.reciclare” trebuie să fie folosit separat de campanii. 3) Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi complexe – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .. . iar acest lucru necesită efectuarea unor demersuri legislative.a precizat că există o scurgere mică şi nu acoperă întreaga cantitate de apă. amenajare lac): 1) Modernizare străzi din cartierul Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani. . . şi anume aceea de patinoar. camere video. a solicitat să fie scos termenul de . şi. .a precizat că pe str.

Anexa 16: Retea Apa-Canalizare TeiToboc 273 .

Anexa 17: Retea Apa-Canalizare Plumbuita 274 .

Anexa 18 – Flyer Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 275 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful