1

Consiliul Local al Sectorul 2 Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 18 August 2009

Consiliul Local al Sectorul 2, Bucuresti

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, din Sectorul 2, Bucuresti

18 August 2009 Acest raport contine 275 pagini

2009 Finance & Consulting Group, a Romanian limited liability company. All rights reserved. Printed in Romania.
2

Cuprins
1. Preambul
1.1. Elaborator 1.2. Obiectivele proiectului de consultanta 1.3. Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

Pg 7 7 7 10 12 12 12 14 15 18 44 44 48 49 50 51 52 53 54 57 57 58 58 59 61 62 62 66 66 68 86 87 89 95 95 95 96 106 109
3

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana

2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.1. Justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.2. Caracteristici geografice 2.1.3. Zonificare Functionala 2.1.4. Analiza tesutului urban existent 2.2. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.2.1. Distributia populatiei 2.2.2. Spor natural 2.2.3. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita 2.2.4. Analiza SWOT a situatiei demografice 2.2.5. Forta de munca si Somaj 2.2.6. Multiculturalism 2.2.7. Educatie 2.2.8. Servicii sociale 2.2.9. Servicii de sanatate 2.2.10. Migratie 2.2.11. Situatia referitor la criminalitate 2.2.11.1. Date statistice privind infractionalitatea 2.2.11.2. Ilegalitati in zona peninsulara 2.2.12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale 2.3. Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.3.1. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice 2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita Steaua Rosie - Petricani 2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice 2.3.3. Servicii publice 2.3.4. Situatia referitoare la mediu in cartierul Plumbuita 2.3.5. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita- Steaua Rosie Petricani 2.3.6. Analiza SWOT a situatiei economice 2.4. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.4.1. Investitii imobiliare 2.4.2. Alte investitii economice 2.4.3. Infrastructura publica - spatii verzi si parcari 2.4.4. Infrastructura publica

2.4.5. Accessibilitate si sistemul de transport public privat 2.4.6. Conditii de trafic in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.7. Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul 2.4.8. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei 2.4.9. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.9.1. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone 2.4.9.2. Apa si canalizarea 2.5. Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2.5.1. Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor b) La nivelul populatiei 2.5.2. Reclamatiile din cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 2.5.3. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie 2.5.4. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 2.6. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2.6.1. Infrastructura publica urbana 2.6.2. Infrastructura sociala 2.6.3. Infrastructura de afaceri 2.7. Analiza SWOT a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

113 116 117 118 119 119 124 128 128 128 130 133 136 136 138 138 139 141 144 146 146 146 146 147 148 150 151 151 152 155 155 157 157 159 159 161 161 164
4

3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana

3.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani 3.1.1. Elemente externe zonei 3.1.1.1. Prioritati la nivelul UE 3.1.1.2. Prioritati la nivelul national 3.1.1.3. Prioritati la nivelul regional 3.1.1.4. Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti 3.1.2. Elemente specifice zonei 3.1.2.1. Politici publice 3.1.2.2. Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucuresti 3.1.3. Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani 3.1.4. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti Ilfov 3.1.5. Viziunea administratiei locale 3.1.6. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani 3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani 3.3. Politici si programe 3.4. Prioritati de dezvoltare 3.4.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.4.2. Incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale

3.4.3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice 3.5. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.6. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de devoltare durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

166 167 168 170 170 171 173 176 176 179 179 180 183 184 184 190 192 195 198

4. Planul de actiune
4.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.1.1. Lista proiectelor 4.1.2. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 4.2. Surse de finantare 4.2.1. Fonduri nerambursabile 4.2.2. Fonduri rambursabile 4.2.3. Surse Proprii Primariei Sectorului 2 4.2.4. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.2.5. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3. Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional, axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3.1 Proiect 1 - Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj 4.3.2. Proiect 2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 4.3.3. Proiect 3 - Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice - Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 4.3.4. Proiect 4 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.3.5. Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) 4.4. Bugetul estimat al proiectelor 4.4.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR 4.4.2. Bugetul estimat al proiectelor elegibile pe Axa 1.1 4.5. Perioada de implementare a proiectelor 4.5.1. Perioada de implementare a proiectelor POR 4.5.2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.6. Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.6.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR 4.6.2. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.7. Managementul implementarii planului integrat 4.7.1. Justificarea metodologica 4.7.2. Managementul implementarii

5. Informarea publicului in procesul elaborarii planului

5.1. Informarea publicului 5.1.1. Consultarea publica 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica

200 200 206 212 212 213 215 215 220 224 224 224 230 230 230 232
5

5.1.3. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala

234 236 236 236 237 238 239 244 249 250 251 252 256 262 268 269 271 273 274 275

6. Anexe
Anexa 1 - Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2 - Harta Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Anexa 3 - Harta satelitare Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani Anexa 4 - Adresa din partea Evidenta Persoanelor Anexa 5 - Model de chestionar pt cetateni Anexa 6 - Model de chestionar pt firme Anexa 7 - Invitatie I consultare publica Anexa 8 - Invitatie II consultare publica Anexa 9 - Invitatie III consultare publica Anexa 10 - I consultare: lista participantilor Anexa 11 - II consultare: lista participantilor Anexa 12 - III consultare: lista participantilor Anexa 13 - Minuta I intalnire Anexa 14 - Minuta II intalnire Anexa 15 - Minuta III intalnire Anexa 16 - Retea Apa-Canalizare TeiToboc Anexa 17 - Retea Apa-Canalizare Plumbuita Anexa 18 Flyer Planul Integrat de Dezvoltare Urbana

Preambul

1.1 Elaborator Master Planul de Dezvoltare Durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2, Bucuresti este elaborat de Finance & Consulting Group Srl (www.finco-group.eu), firma de drept romanesc infiintata in aprilie 2006. Fin.Co Group are in portofoliul sau mai mult de 250 de clienti, propunandu-se ca partener strategic in dezvoltarea de proiecte ale societatilor si administratiei publice din Romania. In dubla provocare de inovare si imbunatatire continua a performantelor, grupul ofera clientilor publici si privati sprijin total in administrarea societatilor si in management proiectelor, multumita unei echipe de consultanti si profesionisti de cel mai inalt nivel, condusi de un spirit dinamic, inovativ si orientat catre satisfacerea clientilor. 1.2 Obiectivele proiectului de consultanta Planul integrat de dezvoltare urbana este un document de planificare strategica a dezvoltarii ce se poate referi la un centru urban sau zona de actiune urbana. Planul contine strategia de dezvoltare pe termen lung a zonei respectiva, care are ca scop asigurarea cresterii economice si crearea de locuri de munca, plan care se implementeaza prin proiectele individuale identificate in planul de actiune. Planul integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite, dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. Acesta vizeaza rezolvarea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. Acest document de planificare a dezvoltarii zonei de actiune urbana clar delimitata, se va implementa prin proiecte individuale colectate si depuse de primariile eligibile. Abordarea integrata a problemelor economice, sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. Experientele europene anterioare au aratat ca abordarea integrata a problemelor a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. Din acest motiv, prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca, in cadrul acestei axe prioritare, vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung, avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana), clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului, cat si a zonei inconjuratoare. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca, precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. Aceasta abordare consta in sprijinirea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta, asa cum sunt: activitatilor de renovare fizica a mediului urban; activitatilor de reabilitare a infrastructurii de baza; actiunilor pentru dezvoltarea economica, cresterea competitivitatii si a ocuparii; integrarii grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului. Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita/ Steaua Rosie/ Petricani din sectorul 2, Bucuresti, care sa respecte cerintele de elaborare
7

ale unui plan integrat de dezvoltare urbana, si care sa propuna optiunile de dezvoltare strategica pentru regenerarea urbana a zonei. Planul Integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite, dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. Planul are drept scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca, prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale in zona vizata. Obiectivul secundar al proiectului consta in aplicarea pe baza acestui document , in vederea atragerii de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare, in cadrul Programului Operational Regional, Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor, Domeniul Major de Interventie 1.1 Planuri integrate de Dezvoltare, Sub-domeniul: Centre urbane. Obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta conform Programului Operational Regional - cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Obiectivele specifice acestei cercetari converg catre realizarea unui sistem coerent si complet de date si informatii, care sa fundamenteze analiza nevoilor locale si a orientarilor strategice de dezvoltare si care sa furnizeze informatii relevante privind situatia din zona Plumbuita / Steaua Rosie/ Petricani, asa ca acest documentul strategic de planificare a dezvoltarii va corela politicile sectoriale economice, sociale, de mediu, transport cu politicile teritoriale specifice dezvoltarii durabile a zonei. Avantajul unei abordari integrate a problemelor economice, sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. Din acest motiv, prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca, in cadrul acestei axe prioritare, vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung, avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana), clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului, cat si a zonei inconjuratoare. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca, precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. In acest context, planurile integrate de dezvoltare si regenerare urbana vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR, anume cresterea rolului economic si social al oraselor, prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor, in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta, precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013. Scopul final al proiectului il constituie rezolvarea simultana a o serie de probleme identificate la nivelul zonei Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani, sector 2, Bucuresti, intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele adiacente zonei de interventie propriu-zise zona Plumbuita. Master Planul de Dezvoltare Durabila a fost elaborat in patru etape: 1. analiza generala a zonei de actiune urbana si comparatie cu Sector 2 si Municipiul Bucuresti; 2. elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani; 3. elaborarea Planului de actiune;
8

4. elaborarea Portofoliului de proiecte finantabile. Master Planul de dezvoltare durabila (MPDD) a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2, Bucuresti este elaborat in concordanta cu: Legislatia Comunitara (europeana si nationala) in domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii), documentele de programare strategica la nivelul Uniunii Europene si mondial; Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila; Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucuresti-Ilfov. MPDD ia in considerare si prioritatile formulate in urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influenta elaborarea sa:
Documente strategice Documente de programare Fonduri structurale Documente planificare urbana de

Planul National de Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2007-2013; Cadrul Strategic National de Referinta pentru 2007-2013; Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013;

La nivel national: Programul Operational Regional 2007-2013; Programele Operationale Sectoriale pentru perioada 2007-2013; La nivel international: Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei; Programul de Cooperare Interregionala INTERREG IV C; Programul de Cooperare Interregionala URBACT II; Programul de Cooperare Interregionala INTERACT 2007-2013;

Planul Urbanistic General si regulamentul aferent, Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2).

Pe langa avantajele generate de interesul socio-economic, Planul integrat de dezvoltare este necesar si datorita altor beneficii conexe: pentru a crea o viziune a comunitatii locale cu privire la dezvoltarea sa in viitor; pentru a asigura beneficii egale pentru toti membrii comunitatii; pentru a stabili si a agrea scopuri comune de dezvoltare a localitatii; pentru a implica cat mai multi beneficiari in acest proces: mediul educational, comunitatea de afaceri, ONG-uri; pentru a vedea costurile monetare, de resurse umane si timp care sunt implicate in dezvoltarea locala; pentru a fi folosita ca instrument de atragere a investitiilor, atat din partea mediului de afaceri, cat si din partea Primariei.

1.3 Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani

Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a orasului Bucuresti, desfasurandu-se pe o suprafata de 32 km cu o populatie de 360.000 locuitori, cu o densitate a populaiei de 11.332 loc/km. Acesta se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. In Sectorul 2 convietuiesc romani (cca. 96%), macedoromani (0,03%), maghiari (0,33%), secui (0,01%), romi (1,74%), germani (0,12%), sasi (0,01%). Dintre acestia, un procent de 46,44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53,56% populatia de gen feminin. Conform statisticilor, populatia Sectorului 2 este una tanara, cu o medie de varsta de 40 ani, populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei. Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei, Sectorul 2 se caracterizeaza printr-un relief plat de campie. Situata in partea centrala a Sectorului 2 Bucuresti, n vecintatea arterelor Colentina, D-na Ghica i Fundeni, zona Plumbuita Steaua Rosie e Petricani are o mare important din punct de vedere istoric, cultural si religios pentru sectorul 2. Zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani, odat activ din punct de vedere industrial i foarte atractiv pentru populaia Bucuretiului datorit prezenei parcului i lacului Plumbuita i al faimoasei mnstiri, detine o localizare strategica n cadrul sectorului 2 (mai mult decat alte macro-zone precum Baicului i Creanga), avnd n vedere prezena arterelor fundamentale pentru viabilitatea din sectorul 2 i pentru circulaia din capital, pentru conexiunile cu platforma industrial industri Pipera i pentru accesul la provincia Ilfov. Zona de studiu Plumbuita Steaua Rosie Petricani, datorit prezenei arterelor precum Sos. Colentina, D-na Ghica, Sos. Petricani, Andronache, Gherghitei i avnd n vedere c zona e limitrof unor zone precum Tei, cartierul Andronache/ Creanga i Fundeni, este localizata strategic in capitala, reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante ale orasului. Trebuie menionat ns c datorit prezenei lacului acului Plumbuita, a crui morfologie genereaz dou peninsule subiri de forma unei potcoave, marea majoritatea a strzilor interne ale zonei n discuie (mai ales cele dou peninsule) sunt greu accesibile, accentund caracterul periferic al zonei. Din punct de vedere geografic, zona e delimitat de urmatoarele artere de circulatie: Str. D-na Ghica i Sos. Colentina1 reprezint limita de sud. Strada Petricani, pn la Pepiniera Tei Toboc, reprezint limita de vest care delimiteaz zona de lacul Tei. Aceast arter se ntinde pe vertical conectnd inima sectorului 2 att de zonele de producie i de birourile din Pipera/Tei, ct i de Tunari i de alte centre localizate n nord sau exteriorul municipiului Bucureti, n judetul Ilfov. Trmul nordic al lacului Plumbuita, fosta fabric de ceramica parasita, str. Mihai Tudor, Str. Oituz, Str. Andronache (nceputul, doar linia care merge de la strada Oituz si str.Salcilor) reprezint limita de nord al perimetrului n discuie. In general, rmul reprezinta o limit natural care trebuie luata in considerare, att n analiza problemelor existente ct i ca punct de plecare pentru o dezvoltare integrat i durabil a zonei.
1 Soseaua Colentina, strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nord-Estul tarii, este principala intrare catre zona de studiu. Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intersectia cu Sos. Fundeni pana la intrarea pe Sos. Afumati (pana la iesirea din municipiul Bucuresti).

10

Perimetrul de est al zonei noastre este delimitat de str. Salcilor i de Sos. Colentina care porneste de la sos. Fundeni si ajunge la Str. Hortensei (care reprezinta inceputului cartierului Colentina). Zona pe care o avem in studiu prezinta mari disparitati infrastructurale, economice si sociale in raport cu alte zone ale sectorului 2 si cu realitatea existenta la nivelul Bucurestiului. Imaginea de cartier degradat, periferic si nedezvoltat, in special in zona Tei Toboc si arealul locuit din peninsula Plumbuita, genereaza un impact negativ asupra atragerii investitiilor si dezvoltarii de noi activitati economice, fiind caracterizata prin: starea ridicata a infractionalitatii; infrastructura tehnica (utilitatile) care necesita extinderi si modernizari importante in tot perimetru, mai ales din cauza deficienelor reelei de ap i situaiei grave a reelei de canalizare (absent aproape n totalitate ntr-un cartier din centrul unei capitale europene) mari probleme legate de ambient din cauza lacului Plumbuita i a nivelului redus de educaie civic a populaiei, mai ales n ceea ce privete problema gunoaielor. infrastructura de acces deficitara pentru locuitori; un fond de locuinte vechi i improvizat (n special in cele dou peninsule si in zona Gherghitei-Tudor Mihai, unde se gsesc diverse cazrmi din metal), de o calitate foarte slaba a mediului construit, cu un grad ridicat de periculozitate i avnd consecine asupra vieii i condiiilor sociale ale locuitorilor. infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata, ceea ce determina activitati comerciale cu volum redus; lipsa de integrare a comunitatii rrome si grad ridicat de separare sociala (mai ales n cele dou zone peninsulare, cu o mare concentraie de populaie rom). Aceasta segregare sociala a condus la procese de formare a inegalitatilor si la o distantare sociala (marginalizare si chiar la izolare sociala), aa cum exist i pe strzile din partea de est a peninsulei Tei Toboc; Zona noastra de studiu nu este dezvoltata nici din punct de vedere industrial, mai ales daca vorbim despre instalatiile de productie existente. Cu excepia ctorva societi care produc mobil, nclminte, instalaii urbane, sau care deruleaz anumite activiti comerciale, societi de servicii, publicitate i consultan, care subliniaza caracterul economic al zonei ca fiind cu precadere de servicii, trebuie mentionata absenta totala a unei retele productive locale i prezena unui numr reduse de firme care s activeze n cartier, ceea ce demonstreaz c zona nu este un pol productiv important pentru sectorul 2 i cu att mai puin pentru Bucureti. Numeroasele probleme cu care se confrunt zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani n ceea ce privete infrastructura, problemele de natur social, ambiental i economic, necesit o serie de intervenii urgente care s respecte o strategie integrat de dezvoltare durabil, innd cont de logica regenerrii urbane i construciei unei identiti locale pe baza patrimoniului existent2. La nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani, construirea capacitatilor pentru dezvoltare durabila va presupune un echilibru intre noile infrastructuri publice, dezvoltarea economica, echitatea sociala si protectia mediului, bazandu-se pe potentialul de dezvoltare al zonei.

In vederea implementarii Agendei Locale 21, Primaria Sectorului 2 Bucuresti impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finantare, Sectorul 2 devenind primul sector din Bucuresti care pune in practica acest instrument modern de planificare si management care urmareste o abordare integrata a problemelor comunitatii locale, care sa faca posibila dezvoltarea armonioasa si durabila a Sectorului 2, Bucuresti.

11

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana

2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.1 Justificarea alegerii zonei de actiune urbana De decenii, zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani este bine cunoscuta de administratia publica pentru o serie de probleme nerezolvate i pentru o serie de condiii minime care ar trebui s fie garantate cetenilor din cartier. Situaia grav existent i nrutit de-a lungul anilor a amplificat degradarea i izolarea zonei care are nevoie astzi de o serie de intervenii integrate i orientate ctre recuperarea cartierului i regenerarea urban. Zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani se confrunta cu mai multe probleme fundamentale, avand n vedere faptul ca se constata disparitati de dezvoltare intre zona si celelalte zone ale sectorului si ale Bucurestiului. Administraia public a sectorului i administraia general au datoria de a pune n aplicare politici concrete pentru recuperarea zonei,imbunatatind nivelul de trai in zona pentru locuitori, prin optimizarea conditiilor mediului urban si regenerand perimetrul cartierului dintr-o perspectiva sustenabila. Pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare, este necesar s se structureze demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. Zona se confrunt cu probleme diverse, prima dintre ele fiind cea privitoare la marile carene n infrastructur (strzi care nu sunt asfaltate, absena canalizrilor, probleme cu reeaua de ap, absena staiilor de pompaj pentru apa din lac, probleme cu poluarea apelor), dar i cu un nivel ridicat al criminalitii locale (care se organizeaz i afecteaz i alte zone sau ri), absena total a serviciilor medico-sanitare i sociale pentru rezideni (mai mult de 23.645 locuitori din sectorul 2 nu beneficiaz de aceste servicii), veniturile foarte mici ale populaiei, degradarea spaiilor verzi, nivelul redus de educaie i condiiile precare de trai. Aspecte relevante legate de lipsa infrastructurii (ntr-o zon deja periferic dat fiind morfologia celor dou peninsule create de lac), de securitate si nivelul de trai in spatiile publice, de gradul de degradare al constructiilor si o puternica tendinta, inca in curs, de segregare etnica (rrom) si sociala (familiile numeroase, bandele de cartier) fac din cartierul Plumbuita Steaua Rosie Petricani o zona de granita, putin dezirabila ca zona de locuit sau de lucrat pentru populatia din Bucuresti. Caracterul de segregare al cartierului se regaseste in integrarea redusa a zonei in restul orasului, integrare care poate tine de o imbunatatire a infrastructurii urbane. Faptul c la cele dou peninsule se poate ajunge printr-o singur arter (Petricani pentru Tei Toboc i Plumbuita- Ricinului pentru peninsula Plumbuita) demonstreaz gradul de accesibilitate redus al zonei n ceea ce privete transportul cu auto-vehiculul. Din contra, zona dispune de un anumit potenial turistic i cultural i de agrement. In afara pioritilor sociale i de infrastructur care trebuie soluionate imediat, prioritate au aprarea, conservarea i reabilitarea patrimoniului cultural i arhitectural existent3. Poate ca toate problemele semnalate si de care se lovesc locuitorii se vor rezolva in momentul in care vor incepe o serie sistematica de actiuni de interventii programate pe teritoriu, pe baza unei logice de dezvoltare integrata a teritoriului4. Un program de recuperare urban bine structurat ar putea s transforme esutul urban al zonei discutate pentru a favoriza o distribuie mai echilibrat a
3 Marele avantaj al zonei este dimensiunea culturala, care, folosita inspirat, poate atrage atat turisti, cat mai ales investitii majore. Iar centrele si reperele culturale sunt perfecte pentru proiectele de regenerare urbana, majoritatea proiectelor reusite de gen fiind bazate pe repere culturale preexistente, asa cum s-a intamplat in orase precum Copenhaga, Munchen sau Londra. In zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani este nevoie de accentuarea identitatii cartierului, ridicarea calitatii vietii si serviciilor, o mai mare accesibilitate, construirea unei zona urbane functionale. 4 Regenerarea urbana se produce doar intr-un teritoriu care functioneaza in anumite conditii, esenta fiind reconsiderarea pentru un confort superior, dar si o schimbare estetica pozitiva.

12

serviciilor i a infrastructurii i pentru a mbunti calitatea ambiental i arhitectonic a spaiului urban, pentru a elimina condiiile de abandon i de degradare urban, ambiental i social care caracterizeaz zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani. De altfel, problemele sunt acute si impun solutii urgente: punctele critice ale zonei au nevoie de raspunsuri ad hoc. In contextul dezvoltarii viitoare, stiut fiind faptul ca reclasificarea zonei este absolut necesara, a devenit o prioritate a Administratiei Primariei Sectorului 2 regenerarea urbana a zonei Plumbuita Steua Rosie Petricani, astfel cu atat mai mult cu cat exista oportunitatile de finantare oferite de programele europene5. Obiectivul administratiei consista in regenerare urbana prin care se intentioneaza revigorarea unei zone periferice cu pronuntate carente structurale si cu o nemultumire generala la nivel socioeconomic. Orice posibilitate de reinnoire, creare ex novo sau de conversie trebuie sa se bazeze pe o atenta evaluare a caracteristicilor zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani, deoarece nu toate modelele pot fi extinse dincolo de mediul geografic la care fac referire. De aici deriva necesitatea de a individualiza criteriile de transformare concordante cu caracteristicile fiecarui mediu. Tocmai datorita acestor motivatii foarte puternice s-a orientat analiza socio-economico-structurala a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani catre un studiu calitativ-cantitativ a tuturor fenomenelor care se vor prezenta in aceasta zona. Proiectele de investitii vor trebui sa vizeze revigorarea socio-economica a zonei prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediata a comunitatii locale: modernizarea strazilor, rezolvarea problemei referitoare la criminalitate si infractiuni, acces la utilitati pentru locuitorii din cartier, solutii pentru o mai buna accessibilitate din toate zonele cartierului, reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, servicii sociale in sprijinul populatie locale, dezvoltarea durabila a mediului de afaceri, garantarea unui minim de servicii sociale si sanitare pentru rezidenti prin reabilitatea infrastructurii sociale. O politica orientata spre regenerarea urbana, in conformitate cu principiile de sustenabilitate, vizeaza posibilitatea concreta pentru zonele periferice de a reconstrui sau de a forma ex novo o proprie identitate si un nou rol functional. Daca planificarea urbana in reamanajarea unei zone inseamna, de asemenea, ca in ciuda neglijarii intretinerii, saraciei si a deteriorarii in general, a infrastructurii existente deja care isi sporeste utilitatea, a construi ex novo inseamna a rationaliza interventiile care trebuie efectuate dintr-un punct de vedere care presupune armonizarea potentialului fie de structurile care trebuie reevaluate, fie acelea care necesita o noua proiectare si constructie. Este intr-adevar aceasta baza de la care se pleaca pentru a optimiza intr-un mod cat mai coerent regenerarea intregii zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani, care traieste o stare de degradare urbana si nemultumire sociala. Reconditionarea zonelor din Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani, ar trebui efectuata intr-un cadru concordant cu strategia de planificare integrata si durabila, orientata spre reechilibrarea functiilor urbane si valorificarea potentialului specific (cultural, turistic, de agrement, comercial, rezidential) fiecarei zone a cartierului. Pe termen scurt, actiunea de dezvoltare si incluziune sociala se bazeaza pe recuperarea si valorificarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice, pentru a reduce marginalizarea sociala si de mediu. Este de o importanta majora abordarea integrata a dezvoltarii urbane, prin integrarea strategiilor de dezvoltare economica, sociala, urbana si de mediu. Ca si alte zone periferice, Plumbuita - Steaua
5 In cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala, Programul Operational Regional 2007 2013 pentru Romania include fonduri pentru proiectele care se integreaza in Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor zone de actiunea urbana. In cadrul acestei axe prioritare se finanteaza proiecte de regenerare urbana.

13

Rosie Petricani trebuie sa-si aduca aportul la relansarea sectorului 2, depasind diferenta de calitate a vietii urbane, de coeziune sociala si de identitate care o separa de celelalte cartiere avantajate din acest punct de vedere. Insa ideal ar fi sa nu se perceapa zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani ca una periferica si degradata, o simpla rana urbana care trebuie rezolvata in scurt timp prin intermediul instrumentelor structurale, ci ar trebui sa se observe oportunitatea interventiilor structurale si strategice pentru dezvoltarea si recalificarea intregului sector 2 si al orasului. In plus, rolul pe care aceste zone il poate avea in procesul de transformare urbana rezulta strategic, atat din prisma faptului ca este vorba de o ocazie de redefinire a structurarii sistemului teritorial din Sectorul 2, cat si pentru ca zonele degradate constituie o oportunitate de recuperare si refolosire fizica a unor areale din oras, care acum sunt lipsite de activitate si de semnificatie. 2.1.2 Caracteristici geografice Situat in partea de nord-est a Bucurestiului, cu prelungiri in zona judetului Ilfov ce conduc spre orasele Buzau si Urziceni, Sectorul 2 se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. Arealul Plumbuita Soseaua Rosie - Petricani are o pozitie centrala inc adrul sectorului, fiind localizat intre cartierul Tei (perimetrul este marginita la vest de Lacul Tei), zona Andronache (in nord), zona cartierului Doamna Ghica (in sud) si in vecinatatea cartierului Fundeni (in est). Perimetrul zonei obiect de studiu nu are o forma regulata, astfel incat delimitarea este data atat de artere de circulatie, cat si de limita lacului care da si numele zonei. Astfel, zona de studiu este marginita de: Limita de vest a cartierului, formata de strada Petricani, continuata in sud-vest de strada Doamna Ghica, dincolo de care se intinde Lacul si Parcul Tei Delimitarea in partea de sud este data de strada Sinaia, strada Cremenita, Sos. Colentina si Strada Simetriei, care despart zona de studiu de cartierul Fundeni Limita estica este formata din Strada Salciilor, Sos. Andronache pana la intersectia cu Strada Oituz si, in continuare, de strada Oituz, limita care separa cartierul Andronache In nord, delimitarea este data de Str. Mihai Tudor si de malul nordic al lacului Plumbuita Cartierul Plumbuita s-a dezvoltat pe un relief jos, in lunca raului Colentina, in zona lacului Plumbuita, suprapunandu-se Campiei Bucurestiului, o subunitate a Campiei Vlasiei. Colentina, rau care izvoreste din zona dealurilor Targovistei, traverseaza zona de nord a Bucurestiului si curge mai apoi inspre Dambovita, al carei afluent este si in care se varsa dupa un curs de 98 km, dintre care 37,4 km pe aria Municipiului Bucuresti. Pe teritoriul Capitalei, Colentina formeaza o salba de lacuri naturale: Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon. Salba de lacuri a fost creata incepand cu anul 1936, prin bararea cursului raului si asanarea albiei mlastinite a raului. Ca si imagine geografica, zona de studiu este dominata de prezenta lacului Plumbuita, cu a sa forma de semicerc, care imparte zona in mai multe segmente, formand astfel o zona peninsulara si una insulara si zoan exterioara acestui spatiu. Dovada a faptului ca teritoriul a fost candva acoperit de faimosii codri ai Vlasiei este padurea Andronache, situata chiar la nord de lacul Plumbuita. Cadrul natural favorizeaza asadar dezvoltarea asezarilor umane. Prezenta lacurilor si a spatiilor verzi constituie o adevarata oaza de verdeata si, totodata, surse de oxigen pentru echilibrul climatic si improspatarea atmosferei poluate a orasului.
14

In prezent, calitatea apei lacului nu corespunde standardelor calitative, motiv penru care nu poate fi utilizata in scop domestic. Acest lucru se datoreaza deversarii direct in raul Colentina a apelor uzate rezultate in unitatile industriale din amonte de Bucuresti: Buftea (industria alimentara, industria usoara, aporturi de nutrienti), Crevedia (ferma de crestere a pasarilor), Mogosoaia (industria cinematografica), dar si in gospodariile localnicilor din zona, cu atat mai mult cu cat nu exista retea de canalizare si statii de epurare care sa colecteze apele menajere. Pe de alta parte, fundurile lacurilor de pe raul Colentina nu au mai fost dragate de mai bine de 30 de ani, ceea ce a condus la acumularea de mari cantitati de namol insalubru. Depunerile de aluviuni transportate de apele care alimenteaza lacul a dus la dezvoltarea excesiva a vegetatiei acvatice si, in consecinta, la imposibilitatea practicarii de activitati de agrement. Schimbarile ce au intervenit la nivelul cadrului natural al zonei au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a cartierului. Astfel, lacul este inconjurat pe de o parte de blocurile din cartier, pe cealalta in schimb, de vile in cosntructie si mormane de moloz. Un astfel de piesaj prezinta atractie doar pentru pescarii care se incumeta sa-si desfasoare pasiunea intrun mediu insalubru si dezolant. Clima este temperat-continentala, caracterizata de prezenta celor patru anotimpuri. Iarna, temperaturile coboara destul de mult, mai ales in luna ianuarie, in timp ce verile sunt foarte calde in ultimii ani, chiar caniculare (cu temperaturi care pot ajunge si pana la 45 de grade la umbra). Atat iarna cat si vara se caracterizeaza prin prezenta redusa a precipitatiilor. Diferentele de temperatura intre vara si iarna pot ajunge pana la 60 de grade. Din punct de vedere al vegetatiei, zona are o amplasare foarte buna, in cadrul si in vecinatatea parcului Plumbuita. Cu toate acestea, nu se evidentiaza printr-o diversitate a speciilor flauristice, deoarece interesul acordat in amenajarea acestui spatiu verde este foarte scazut. Intalnim, asadar, doar arborii obisnuiti in parcurile bucurestene. 2.1.3. Zonificare Functionala Cu obiectivul administratiei publice al recalificarii urbanistice se face referire la reevaluarea si relansarea zonei in ceea ce priveste structura si caracterul social si economic. Actiunea de dezvoltare si de integrare sociala se bazeaza, in mod esential, pe recuperarea si reevaluarea zonei urbane si reevaluarea din punct de vedere socioeconomic, pentru a reduce situatia de marginalizare sociala si ambientala. Centrul urban, obiect al studiului nostru, este bine definit de graficul din dreapta, care evidentiaza clar delimitarea spatiului ce formeaza perimetrul cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. Pentru a crea o imagine mai clara a celor 66 de strazi, obiect al studiului nostru, indicam mai jos o lista care le cuprinde integral. Astfel, strazile perimetrului sunt enumerate in
15

urmatorul tabel.
1.Aleea Sinaia 2.Intr. Afirmarii 3.Intr. Constantin Beiu 4.Intr. Gherghitei 5.Intr. Ineu 6.Intr. Memoriei 7.Intr. Safirului 8.Intr. Tiglelor 9.Sos. Andronache 10.Sos. Colentina 11.Str. Aristotel 12. Str. Brana 13. Str. Bujorul Alb 14. Str. Constantin Beiu 15. Str. Cremenita 16. Str. Culmea Fagarasului 17. Str. Doamna Ghica 18. Str. Dumitru Tane 19. Str. Elevatorului 20. Str. Emanciparii 21. Str. Fabrica de Gheata 22. Str. Ferestrei 23. Str. Folclorului 24. Str. Gherghitei 25. Str. Ghimbav 26. Str. Gimalau 27. Str. Gorgan Spatarul 28. Str. I. Geicu 29. Str. I. Porumbaceanu 30. Str. I. Stanga 31. Str. Ion Marin 32. Str. Ivarului 33. Str. Linotipului 34. Str. Litoralului 35. Str. Logofatul Carstea 36. Str. Lopetii 37. Str. Magura Vaii 38. Str. Marcu Zamfir 39. Str. Mica 40. Str. Mihai Tudor 41. Str. N. Parau 42.Str. Neagota 43. Str. Nicolae Paraschiv 44. Str. Nicolae Zamfir 45. Str. Oituz 46. Str. Olanelor 47. Str. Palamidei 48. Str. Paroseni 49. Str. Petre Ispir 50. Str. Petre Negulescu 51. Str. Petricani 52. Str. Pietrisului 53. Str. Plumbuita 54. Str. Polixemia Radulescu 55. Str. Raul Colentina 56. Str. Ricinului 57. Str. Salciilor 58. Str. Savu Bara 59. Str. Simetriei 60. Str. Sinaia 61. Str. Sipca 62. Str. Steaua Rosie 63. Str. Stefan Pascale 64. Str. Tamaioarei 65. Str. Tomovici 66. Str. Zamfir Gh.

Harta de mai jos arat clar localizarea cartierului discutat n interiorul sectorului 2. In imediata vecintate a cartierului Pipera (nord), Tei (vest), Colentina, Fundeni i Andronache (sud i est), cartierul Plumbuita Steaua Rosie - Petricani se caracterizeaz prin numeroase spaii verzi (Parcul Plumbuita 1 i 2), prin prezena a 3 brae ale lacului Plumbuita, prin dou peninsule i o insul i prin prezena renumitei Mnstiri Plumbuita (asa cum este reprezentat mai jos), prin spatii industriale parasite (in mov) i prin inceputul arterelor Colentina-Andronache care duc ctre cartierul Creanga.

16

Prezentam in continuare o harta (imagine satelitara) pe care se pot vedea si numele strazilor din cuprinsul zonei analizate. Perimetrul arealului a fost delimitat cu o linie galbena, pentru o mai buna observare a zonei. Limitele amintite prezinta o importanta deosebita din punct de vedere al integrarii cladirilor si activitatilor economice din cuprinsul zonei, cu atat mai mult cu cat nu o portiune de strada, dar o singura adresa poate influenta prelucrarea datelor statistice selectate pentru fiecare strada in parte, necesare la elaborarea proiectului. Trebuie facuta si mentiunea ca, desi pentru sectorul 2 sunt prevazute diferite PUZ-uri pentru anumite zone, pentru cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani nu exista un PUZ specific. Din planul urbanistic general al sectorului 2, document public si prezent pe www.ps2.ro, am extrapolat si
17

delimitat si aici zona-obiect a studiului (jos stinga), obtinand in linii mari un tablou urbanistic zonal al portiunii care se analizeaza (jos dreapta).

Din analiza in detaliu a Planului Urbanistic, se observ c partea central a perimetrului discutat este compusa aproape exclusiv, in afara de lacul Plumbuita, din spaii verzi i dintr-o zon in care este necesara elaborarea de planuri urbanistice zonale (in gri). Insula se ntinde de-a lungul lacului n partea dinspre Steaua Rosie (asa cum si sos Petricani e limitrof lacului Tei) i cele dou rmuri ale rului Colentina sunt considerate spaii verzi de protecie, n timp ce celelalte spaii verzi sunt considerate spaii verzi cu acces public nelimitat. Partea de sud a zonei discutate, cuprins intre strzile Gherghitei Str.Mihai Tudor Str. Oituz- Str.Salcilor Sos.Colentina, este n schimb compus dintr-o zon rezidenial (n gri deschis), obiect al unor planuri i modernizri recente (strzi asfaltate), nconjurat de o zon mixt constituit dintr-un esut urban ntr-un teritoriu de importan major dar cu capaciti reduse pentru absorbia traficului intens (Gherghitei, Emanciparii, nceputul sos. Andronache). In schimb, din analiza Sos. Colentina, limita sud-estic a perimetrului nostru, observm prezena unei zone mixte comercialo-rezidenial, tipic pentru o mare arter i dens populat (aa cum este Str. Dna Ghica ce se afl ntre intersecia Petricani-Tei i sensul giratoriu Ghica-Colentina). Astfel de zone cuprind i cteva locuinte colective n blocuri cu regim de inalime ridicat (peste P+6 niveluri). Specificul celor dou peninsule i funcionalitatea actual a lacului i a spaiilor verzi arat opiunea pentru un plan urbanistic care a favorizat politici locative ale zonei exterioare marilor artere, opiune care a condus ncet la abandonul zonei, la absena soluionrii problemelor de infrastructur ale rezidenilor i la o srcire lent i tragic a patrimoniului natural al zonei. Lipsa omogenitii specifice zonei, atat de ordin arhitectonic, cat si si practico-locativ, dincolo de a fi in mod vizibil haotica, cu excepia prii de sud, face zona mai putin practicabil. n afar de arterele de comunicaii importante, precum Str.Petricani, Sos. Colentina i Str. D-na Ghica, oferta de mobilitate public este absent in peninsul Plumbuita i n arealul din Tei Toboc, nefiind legaturi cu centrul din Sectorul 2 si cu zonele mai periferice ale cartierului. 2.1.4. Analiza tesutului urban existent Pentru o descriere mai buna a unei zone asa de variate si complexe, linia metodologica urmata din partea staff-ului de cercetare a fost o dezvoltare directa a studiului prin vizite pe teren si prin analize efectuate la fata locului. La inceput, scopul vizitei a fost acela de a oferi o impresie initiala a zonei. Ulterior, fiecare strada a perimetrului din zona Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani a fost analizata
18

de mai multe ori pentru o descriere detaliata a fiecarui segment care compune cartierul. Aceasta etapa a fost importanta pentru familiarizarea cercetatorilor cu zona urbana si comerciala a cartierului Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani si cu clarificarea nevoilor pentru o regenerare urbana de cartier. Chiar daca este doar o portiune din sectorul 2, zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani se caracterizeaza printr-o mare varietate urbana data de zonele rezidentiale, dar cu carente evidente, precum si prin zone utilizate pentru schimburi comerciale, mai mult sau mai putin organizate. Pentru o descriere optima a tesutului urban existent in perimetrul zonei pe care o studiem, analizam marginea zonei in detaliu impartita in mai multe microzone. Lacul Plumbuita delimiteaza la Nord zona Plumbuita Steaua-Rosie Petricani. Inaintand in directia Nord Est, granita zonei inainteaza spre Str. Tudor Mihai, pana in punctul in care se intalneste cu Str. Oituz. La Est granita este reprezentata de Str. Oituz in zona cuprinsa intre numerele civice 45 si 60, care se gasesc respectiv la colt cu Str. Tudor Mihai si cu Str. Andronache. Continuand drumul din Str. Andronache, de la numerele civice 99 si 106, se ajunge la incrucisarea cu Str. Salciilor, care reprezinta granita de Est a zonei. Mai departe, Str. Salciilor va da in Str. Colentina, pana la numarul 347, care merge mai departe pana cand se intalneste cu Str. Cremenita. Aceasta ultima strada, impreuna cu Str. Sinaia si Strada D-na Ghica, reprezinta intregul perimetru de Sud din zona PlumbuitaGranita zonei inainteaza la vest de-a lungul Strazii D-na Ghica pana la rond, aceasta intalnindu-se cu Str. Petricani. Inaintand spre Nord de-a lungul Str. Petricani, se ajunge din nou la rondul cu lacul Plumbuita, care delimiteaza in partea nordica teritoriul. In tabelul urmator vom lista strazile care formeaza fiecare zona, defalcate in functie de diferitele caracteristici ale structurii urbane, din centrul urban analizat.
Zona 1
Str. Plumbuita

Zona 2
Al. Sinaia Sos. Colentina Str. Bujorul Alb Str. Cremenita Str. D-na Ghica Str. Sinaia

Zona 3
Sos. Andronache Sos. Colentina Str. Dumitrescu Tanase Str. Emanciparii Str. Fabrica de Gheata Str. Gorgan Spatarul Str. Polixemia Radulescu Str. Salciilor Str. Simetriei

Zona 4
Intr. Gherghitei Str. Gherghitei Str. I. Geicu Str. I. Stanga Str. Litoralului Str. Marcu Zamfir Str. Mica
Str. Mihai Tudor Str. Neagota Str. Nic.Zamfir Str. Oituz Str. Petre Negulescu

Zona 5
Intr. Afirmarii Intr. Constantin Beiu Intr. Ineu Intr. Memoriei Intr. Safirului Intr. Tiglelor Str. Brana
Str. Constantin Beiu Str. Dumitru Tane Str. Ferestrei Str. Folclorului Str. Gimalau

Zona 6
Str. Aristotel Str. Culmea Fagarasului Str. Elevatorului Str. Ghimbav Str. I. Porumbaceanu Str. Ivarului Str. Linotipului
Str. Plumbuita Str. Ricinului Str. Tamaioarei

19

Str. Savu Bara Str. Tomovici

Str. Ion Marin Str. Logofatul Carstea Str. Lopetii Str. Magura Vaii Str. N. Parau Str. Neagota Str. Nicolae Paraschiv Str. Olanelor Str. Palamidei Str. Paroseni Str. Petre Ispir Str. Petricani Str. Pietrisului Str. Raul Colentina Str. Sipca Str. Steaua Rosie Str. Stefan Pascale Str. Zamfir Gh.

a. Zona 1 Zona 1 ar putea fi definita ca si zona cea mai verde din cartier, zona fiind caracterizata de prezenta manastirii, care printr-un noroc a supravietuit demolarii multor edificii istorice, care au avut loc in timpul regimului comunist. Zona 1, care este taiata in doua de Str. Plumbuita, se caracterizeaza prin prezenta unor ample spatii verzi si prin apropierea de lacul Plumbuita care inconjoara si limiteaza toata zona nord centrala si cea vest centrala.

In partea nord-vestica vom gasi un pod, intr-o stare evidenta de abandon, care duce la o insulita, foarte bogata in verdeata si caracterizata in zona sud-orientala de prezenta unui far de mici dimensiuni. Zona se distinge prin prezenta slaba si aglomerata de casute, de o ampla si difuza zona de verdeata si de apropierea de lac. Peninsula este inconjurata, de-a lungul coastei, de o strada marginita de arbori de-o parte si de alta care delimiteaza pana la pod toata zona, ce merge de-a lungul lacului Plumbuita. In zona nordvestica la stanga manastirii, o straduta acoperita cu pamant duce pana la Strada Ricinului.
20

Intrand pe Str. Plumbuita in directia manastirii (parcului), se poate urmari cursul unui suvoi de apa care nu face altceva decat sa accentueze imaginea degradata a invelisului stradal: trotuarul este mai mult utilizat pentru parcarea masinilor locuitorilor din zona si din strada se pot vedea amplele spatii verzi care caracterizeaza zona pana in apropierea lacului . Vegetatia este alcatuita din copaci inalti si boscheti si iarba. Din Str. Plumbita se ajunge la Manastire, cu o structura odihnitoare, foarte ingrijita desi nu foarte impunatoare, dar cu un impact vizual puternic si situata intr-o zona linistitoare. Manastirea Plumbuita atrage numerosi pelegrini, care se indreapta in aceasta directie nu doar pentru a se bucura de frumusetea locului, dar si pentru a-si regasi pacea si linistea sufleteasca, nu doar de la haosul urban, ci si de la viata frenetica a orasului. Manastirea constituie un potential centru de dezvoltare al cartierului, deoarece este inconjurata de verdeata si se situeaza in partea centrala a zonei 1. Cladirea se distinge prin prezenta unui acoperis verde si prin albul zidurilor cladirii. Calitatea constructiei denota o recenta restructurare.

Pentru a putea ajunge pe insulita, care este situata in zona nord-vestica, o puteti lua si pe podul de fier. Ajunsi pe insula se poate observa un mic far, folosit in trecut pentru a putea fi vazute incendiile din zona. Spatiul verde si pozitionarea spatiului, se prezinta bine pentru viitoarele investitii in sectorul de food&beverage, dar si in cel cultural, fiind un potential punct atractiv pentru locuitorii acestei zone si pentru numerosii visitatori. Lacul care inconjoara pensinsula caracterizeaza statutul de abandon si de degradare a zonei, lipsa unui sistem hidric si al canalizarii precare. Parcul, in dreapta strazii Plumbuita, domina zona, asa cum se poate observa si in fotografia de mai jos; este caracterizata de prezenta copacilor inalti, campuri intinse, desisuri scunde si multi arbusti, zona este traversata de strazi cu pamant si asfalt. Tot peisajul este infrumusetat de prezenta unui mic parculet de jocuri si de bancute.

21

Fotografia de mai jos ilustreaza foarte bine felul in care se prezinta strada principala din zona 1, strada Plumbuita care duce la Manastire, partea din dreapta este delimitata de o imprejmuire ca o retea, din fier, care este utilizata de locuitorii din zona ca niste zone de atarnat rufele, amplificand, statutul de degradare al zonei , masinile, precum cea alba din imagine, ocupa, pe bucati, trotuarul.

In imaginile de mai jos se poate vedea micul pod de fier , intr-o evidenta stare de degradare , din zona 1 , fiind unicul punct de acces catre insulita si catre far. Locul necesita o importanta interventie de reamenajare si imbunatatire. In imaginea din dreapta jos se poate vedea apa lacului insalubra, de culoare verde inchis, foarte poluata, datorita lipsei unei retele de canalizare si a posibilitatii de epurare. La acest pod care duce la insula cu far se poate ajunge de pe strada ingusta care vine de la manstire sau venind din sud, de pe Strada Ricinului.

22

Sagetile galbene indica posibilitatile actuale de acces catre insulita: una de la sud, traversand Strada Ricinului, cealalta varianta, mai complexa tinand cont de starea de abandon si prezenta unei stradute nepavate, de la Manastire, Strada Plumbuita.

Asa cum se poate observa, in poza alaturata, lacul Plumbuita, se afla intr-o stare de degradare a mediului avansata. Lipsa unui sistem de epurare, faptul ca apa este statuta amplifica efectul de poluare, nepermitand, deci, refluxul apelor, fiind nevoie asadar de o interventie pentru recuperare si valorificare.

Traversand Str. Plumbuita, mergand spre manstire, se pot observa vestitele haine atarnate pe gardul din sarma. Pentru vizitatorii parcului acest lucru reprezinta un ulterior indiciu al starii de degradare a zonei. Parcul este, in plus, locuit de numerosi caini vagabonzi, care, prin prezenta lor ii descurajeaa pe potentialii vizitatori sa mearga mai departe.

23

b. Zona 2 Zona 2 se gaseste la sudul zonei Plumbutia. Este delimitata in partea sa sudica de o strada principala, strada Dna Ghica, care se uneste la vest cu prima parte din Sos. Petricani; la Nord zona este delimitata de marginile lacului Plumbuita si de Str. Ricinului, care traverseaza Sos. Colentina si se continua cu Str. Cremenita, pentru ca apoi sa dea la est in Str. Sinaia.

Zonele care se gasesc de-a lungul perimetrului sud-vestic al zonei 2, care coincid cu cele doua strazi, Sos. Petricani si D-na Ghica, se caracterizeaza prin prezenta structurilor de locuinte, blocuri care se gasesc in conditii nu foarte potrivit; unele dintre acestea sunt insa intro stare de restructurare. La vest, zona 2 incepe din punctul intersectiei cu Str. Paroseni si Sos. Petricani, si se dezvolta de-a lungul partii finale a ultimei dintre cele doua strazi.

24

Traversand portiunea din Soseaua Petricani spre Sud, se poate observa trecerea de la o zona in intregime inconjurata in majoritatea ei de spatiu verde pe ambele parti ale strazii la o zona complet urbanizata.

Zona este caracterizata de o urbanizare puternica: sunt prezente ample zone cu parcari neconventionale de-a lungul si de-a latul blocurilor locuite, impreuna cu activitati comerciale de toate tipurile precum centrul foto, magazinul cosmetic, fast-food-uri si supermarket-uri. Luand-o spre Sud, se ajunge la Str. D-na Ghica, o mare artera de comunicatie.

25

De-a lungul si de-a latul suprafetei stradale sunt prezente blocuri de locuinte. Pe cand pe partea stanga blocurile sunt despartite de prezenta zonelor verzi, de partea cealalta strada este ca un bloc format din cladiri construite adiacent.

Asa cum se poate vedea din poza de mai sus, zona, chiar daca este periferica, este legata de restul orasului de o retea de transport in comun destul de dezvoltat, precum linia de tramvai si legaturile prin intermediul autobuzului, asa cum este 282. Din foto se vede cum zona este bine intretinuta: strazile sunt curate, asfaltul pe sosele in Strada Colentina este intr-o stare destul de buna, ingrijirea liniei de electricitate este optima, sunt prezente recipiente imense pentru reciclarea diferentiata a gunoaielor.

26

In plus, sunt diverse activitati comerciale, precum Mega Image si Mc Donald. Indreptandu-ne spre Sud, spre Str. Doamna Ghica, ajungem la biserica cu acelasi nume. Constructia, inconjurata de verdeata, este foarte ingrijita si este intr-o stare foarte buna.

Strada D-na Ghica, continuand spre Sud, se intalneste la intersectie cu Sos. Colentina.

Soseaua Colentina este una din principalele cai de comunicatie, care favorizeaza traficul intens caracteristic periferiei Bucurestiului. O latura a strazii este marginita de zona verde, in timp ce latura cealalta este complet delimitata de cladiri. Zona care se afla intre Sos.Colentina si Str.Sinaia, ce delimiteaza zona 2 la est, este caracterizata prin multitudinea de cladiri, cu prezenta atat a blocurilor realizate in ciment, cat si a vilelor individuale. Zona rezulta a fi o aglomerare urbana, cu o densitate mare a populatiei, chiar daca sunt prezente si cateva zone verzi, imprastiate din loc in loc.

27

Partea interna din zona 2, delimitata de strazile Petricani, D-na Ghica, si lacul Plumbuita este aproape in intregime verde, cu prezenta parcurilor si copacilor. Comunicarea interna este asigurata de o strada principala, situata la Sud-Est, care incepe de la intersectia D-na Ghica si Str. Colentina si se termina in spatele lacului Plumbuita, reprezentand o comunicare cu zona de locuinte din acest perimetru. Aceasta strada se intretaie cu o strada de acces de mici dimensiuni, care se intrepatrunde cu zona verde. In partea de nord, imprejmuita in totalitate de copaci, se observa o cladire.

28

c. Zona 3 Micro zona 3 se afla in partea estica a arealului analizat, definita Plumbuita -Steaua Rosie Petricani din Sectorul 2 Bucuresti. Granita de Sud este formata in intregime de Sos. Colentina, si se afla intre Fabrica de Gheata si intersectia in forma literei T dintre aceasta si Sos. Fundeni. Zona este apoi delimitata tot in corespondenta cu aceasta, de Str. Simietrei, o strada paralela cu Sos. Colentina, in zona cuprinsa intre suprapunerea Str. Simetriei cu Sos. Fundeni si punctul in care se intalneste Str. Simetriei cu Salciilor.

Granita zonei de analiza se continua cu Str. Salciilor pana in punctul in care se intalneste cu Str. Andronache. Pe latura nordica, Sos. Andronache delimiteaza zona 3 pana la intersectia cu Str.Petre Negulescu. Pentru o portiune de cativa zeci de metri granita este formata de Str. Petre Negulescu, pentru a se continua mai apoi cu Str. Emanciparii. Traversand Str. Emanciparii se ajunge intr-un final la Str. Fabrica de Gheata, care se curbeaza spre sud-vest si se intersecteaza cu marginea lacului Pumbuita, de unde ajunge mai apoi iar in Sos. Colentina, inchizand in acest fel perimetrul zonei 3. Aceasta ultima portiune, care pana la 31 martie 2009 a fost reconstruita in mare parte, inchide o importanta strada de comunicatie a Bucurestiului, Sos. Colentina, care prezinta doua benzi pe fiecare din sensurile de mers si este caracterizata si de prezenta statiilor de tramvai si de autobuze 21, 51, 66, e 667. Aceasta strada, in afara de faptul ca parcurge intregul cartier Colentina, de la nord est la sud vest, permite si legatura traficului vehiculelor care vin dinspre nor vest Str. Petricani si luand-o pe Strada D-na Ghica, cu cea care vine dinspre sud est, traversand Sos. Fundeni.

Aceasta parte din microzona 3, asa cum se vede si in fotografiile zonei, rezulta a fi un spatiu cu o densitate destul de mare. In interiorul acestei parti a zonei 3, delimitata de Soseaua Colentina, Strada Gherghitei, Fabrica de Gheata, si de prima parte din Sos.Fundeni, se observa numeroase locuinte de tipul blocurilor.

29

Zona inglobeaza diferite portiuni comerciale, precum activitatile de import alimentar, mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice, magazine specializate in ustensile necesare pentru uz caznic si constructii. Existenta acestor micro activitati economice diverse reflecta prezenta unui ridicat procent de populatie straina care locuieste in zona, mai ales cea formata din chinezi. In zona se gasesc si servicii private precum cabinetele stomatologice de mici dimensiuni. In interiorul zonei cuprinsa de la Str. Fabrica de Gheata si Sos. Colentina, in apropierea lacului, se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. Realizate de Cooper Beach, viitoarele locuinte, Cooper Beach Tower vor fi blocuri cu 12 etaje, cu un numar de 156 apartamente, iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul Plumbuita si catre parc.

30

De-a lungul Str.Andronache care da in Sos. Colentina, aproximativ in intersectia unde se gaseste un moment in forma de avion, sunt cateva activitati comerciale de mici dimensiuni precum magazine alimentare, macelarii, patiserii, magazine de telefonie, mici magazine specializate in materiale de constructii, materiale electronice si centre foto. Zona 3 se termina cu zona descrisa mai sus si este destul de populata, pe structuri de tipul blocurilor, o zona mai diversificata din punct de vedere al tesutului urban si din punct de vedere al caracteristicilor locuintelor. Aceasta parte a zonei 3 este delimitata de strazile: Gherghitei, Emanciparii, Simetriei si Salciilor. Tipologia de locuinte mai frecvente in aceasta parte a zonei 3 este formata din case pentru cate o familie cu gradini nu foarte mari/medii. Totodata, uneori locuintele prezente aici in zona 3, adapostesc mai multe familii si sunt construite pe un etaj. Toata zona este deservita de iluminare stradala, iar soselele sunt asfaltate. Intr-adevar doua strazi asfaltate, Str. Gorgan Spataru si Str. Radulescu Polixenia, leaga diversele strazi de blocuri de-o parte si de alta si inchid aceasta parte a micro zonei 3, Sos. Colentina si Andronache. Zona este deci in general bine deservita si din punct de vedere stradal. In aproprierea Str. Salciilor apar in plus cateva activitati industriale. Poza ne arata granita dintre cele doua sub zone ale microzonei 3, caracterizate de diferente ale tesutului urban si a tipurilor de locuinta. Granita este reprezentata de Str. Gherghitei si Sos. Fundeni.

Poza de jos ne arata insa , cu o perspectiva mai larga, tesutul urban si dimensiunea fiecarei unitati de locuinte prezentate mai sus.

31

Luand-o iar pe Str. Fabrica de Gheata, se poate vedea ezitarea diverselor parti din micro zona 3 neutilizate, nici in scop industrial, dar nici comercial si nici de locuit sau de inchiriat. O restransa parte de teren cuprinsa intre Str. Fabrica de Gheata a fost utilizata pentru realizarea unui parc. Acesta este in prezent frecventat de familiile celor care locuiesc aici. Toata zona de pe langa parc cu jocuri pentru copii si mese de picnic a fost in cele din urma reamenajata. Fasia de teren care se extinde in vecinatatea lacului, au fost folosite gratie pozitiei panoramice, nu numai pentru construirea noilor nuclee rezidentiale, precum Cooper Beach Tower, dar si pentru realizarea de investitii pentru deshiderea punctelor de restaurare din partea marilor lanturi de fast-food precum Mac Donalds si Mega Image, si de hotelul Colentina.

32

d. Zona 4 Zona 4 se gaseste in partea Nord- Estica a zonei urbane Plumbuita si este delimitata la Nord de strada Tudor Mihai, la Est de strada Oituz (cum putem vedea si in fotografia cu numarul 2) la Sud de strada Emanciparii si Fabrica de Gheata, la vest de marginile lacului Plumbuita, de o zona de fabrici care nu mai functioneaza insa si niste zone verzi de dimensiuni neregulate si acoperite de pamant.

Patru strazi principale traverseaza paralel zona 4: Str. Tudor Mihai, Z. Nicolae, Capitan Zamfir a Marcu, Litoralului. Str. Tudor Mihai nu prezinta de-a lungul ei multe cladiri si contructii pe latura nordica a strazii, exceptand doua case private, in conditii bune , departate una de alta , pozitionate respectiv la inceputul si la sfarsitul strazii. Pe partea strazii care se intersecteaza cu Str. Z. Nicolae, in schimb, sunt 3 cladiri de birouri care sunt reprezentate de cladiri formate din constructii de mici dimensiuni, apropiate una de alta in prelungire, care par a fi int-un stadiu de saracie, si care sunt de fapt locuite de persoane. Strada Zamfir Nicolae traverseaza perpendicular aceste trei siruri de constructii. Spre deosebire de Strada Tudor Mihai, pe partea nordica a strazii Zamfir Nicolae gasim si blocuri de dimensiuni mai mici dar cu niste conditii mai bune pentru a putea fi locuite. Pe latura interna a strazii care este paralela cu
33

Strada Capitan Zamfir si Marcu au fost construite cladiri prefabricate care au functii industriale pentru stocarea si depozitarea marfurilor. Astfel de cladiri sunt multe, de dimensiuni mici si in stare foarte proasta. Inaintand pe Str. Capitan Zamfir si Marcu ne gasim in partea distrusa a zonei 4. Astfel de strada, intr-adevar, nu doar traverseaza arealul blocurilor contruite si al baracilor numeroase si depozitelor, dar inainteaza pana la intersectia cu strada Gherghitei. Cum se poate vedea si in fotografia a treia, strada in analiza este in principal formata din cladiri de dimensiuni mici, cu distanta intre ele, in timp ce, asa cum se observa in cea de-a 4 fotografie, in ultima parte a strazii, inainte de a ajunge in strada Gherghitei, sunt prezente case noi, in stilul unor mici vile, si cladiri care sunt folosite in diferite activitati, de exemplu, Motul Service Auto, atelier mecanic de dimensiuni medii si activitati in sectorul mecanic si de reparatii si intretinere a automobilelor. Parcurgand Strada Litoralului, se poate observa prezenta cu totul necorespunzatoare a cladirilor necorcondante intre ele: astfel, cladiri cu strucuturi de dimensiuni foarte mari si destul de noi si ingrijite se intersecteaza cu constructii de mici dimensiuni ale caror acoperisuri stau sa cada, nearanjate de nici un fel din punct de vedere al aspectului urbanistic.

Particularitatea care face ca aceasta strada sa se distinga fata de alte strazi analizate mai devreme este ca astfel de cladiri cum sunt aici, chiar daca sunt total diverse una fata de alta, sunt asezate in asa maniera si atat de aproape si concentrate, facand-o sa fie o zona foarte densa de constructii. De altfel, acest areal intern al zonei 4, care se intinde de la Str. Capitan Zamfir Marcu pana la Str. Emanciparii este zona reprezentata de cea mai mare densitate de cladiri iesite din comun si abandonate parca pentru ele insele. Asa cum se poate observa continuand acelasi traseu pana la intersectia cu Str. Emanciparii, care inchide zona 4, numarul caselor in conditii bune si vile se micsoreaza din ce in ce mai mult cu cat ne afundam in aceasta zona interna: in Str. Emanciparii se observa doar 3 locuinte, in timp ce restul strazii este format de diverse tipuri de baraci.
34

Inainte sa se termine Strada Emanciparii patrundem pe Str Gherghitei, a carei lungime transversala taie cele cinci strazi analizate mai sus. Str. Gherghitei are si cateva locuri de verdeata care alterneaza cu diversele cladiri destinate folosirii comerciale si pentru productie. Zonele verzi pe care le analizam nu sunt asezate intr-o anumita ordine, dar sunt foarte la intamplare asezate una fata de alta; aceasta parte din strada Emanciparii, intr-adevar, delimiteaza cea de-a patra micro-zona la interiorul zonei 4, sau mai bine zis Strada Gherghitei se intinde pana la marginea lacului Plumbuita. Aceasta microzona este cu totul inactiva, si nu prezinta nici un fel de constructie sau cladire care sa fie dedicata activitatii de productie, fiind complet abandonata cu zone mlastinoase, si segmente ale teritoriului folosita aproape numai ca zone de aruncare a deseurilor produse de fabricile si companiile din zona.

In zona de analizat sunt prezente doar 3 cladiri folosite ca si locuinte si una care este formata din mai multe baraci. In ceea ce priveste restul suprafetei, acest spatiu este ocupat de baraci abandonate, care odata au servit pentru diverse activitati productive, ca si de zone verzi care nu sunt deloc ingrijite
35

care dau direct spre lac. Pe masura ce ne apropiem de malul lacului Plumbuita, se observa prezenta cladirilor distruse si a resturilor de constructii, care fac pesisajul sa fie si mai deplorabil. Si flora prezenta in aceasta microzona apare foarte slab dezvoltata si foarte neingrijita, mai ales in partile de pe langa cladiri, unde se alterneaza peisajul cu mari cladiri de un ciment gri. Se poate vedea existenta unor cosntructii neutilizate, nici in scop industrial, nici comercial sau tertiar in general, si nici macar pentru a fi locuite. Inaintand pe partea opusa fata de Strada Gherghitei si a lacului Plumbuita, ajungem la Strada Oituz, care delimiteaza in est zona 4 legand direct Strada Tudor Mihai de Strada Emanciparii. Asa cum putem observa si in imaginea de mai sus, in prima parte a Str. Oituz vedem cladiri de marime medie si in conditii bune, alcatuite din structuri care pot fi locuite. Este vorba de mici cladiri locuibile multifamiliare si de nivel mediu-slab, alcatuite din mai multe etaje si in care se simte o ingrijire periodica. Se pot numara cel putin 5 exemple de astfel de structuri in prima jumatate a Str. Oituz. Al doilea tip de structura sunt magaziile, depozite pentru firme si fabrici, care detin pe aceasta strada cateva sedii pentru producerea la scara larga. Cum putem vedea din fotografia alaturata, de exemplu, un mare lant de productie si distributie de imbracaminte precum Losan SRL detine chiar pe Str. Oituz cateva hambare pentru depozitare si pentru fabricarea propriilor produse . Diversele hambare ale depozitelor se intrepatrund cu cladirile care sunt in curs de constructie, acestea fiind realizate in scopul locuirii. Cum putem observa din urmatoarea fotografie, atfel de tipuri de structuri sunt in general realizate pe 3 etaje si au o gradina interioara. Se pot vedea pana la 3 astfel de vile care sunt in curs de constructie pe la jumatatea strazii Oituz, in timp ce numarul de hambare prezente aici este net superior si depozitele sunt distribuite pe intreaga lungime a strazii Oituz. Este prezent si un al 4-lea tip de structura, mai precis numeroase baraci imprastiate care alterneaza cu depozitele si cu locuintele propriu-zise.

Astfel de structuri au o forma non-conformista cum putem observa in fotografia de mai jos pentru ca par abandonate in ceea ce priveste ingrijirea lor si construite din materiale de o clitate foarte proasta. Fotografia ne arata exact imaginea strazii Oituz, si structura ei la sfarsitul strazii inainte de intersectia cu Soseaua Andronache: aici, pe langa structurile care arata mai putin bine intalnim si structuri care arata foarte bine, si spatiul ramane ocupat de cladiri si baraci de dimensiuni mici.

36

Strada nu este foarte bine asfaltata, gasindu-se din loc in loc gropi daca o iei pe strada de la un capat la altul, nefiind prezenta nici un fel de trecere de pietoni sau trotuar. In plus, sunt cu totul absente parcarile vehiculelor de dimensiuni mai mari, acestea fiind parcate in maniera dezordonata pe marginea strazii.

e. Zona 5 Zona 5 este situata in partea nord-estica a cartierului Plumbuita si este delimitata la vest de Sos. Si la nord de Strada Sipca si de Strada Raul Colentina in timp ce la est este marginita de Str. Steaua Rosie, iar in sud, aceasta zona incepe la inceputul Sos. Petricani si Str. Paroseni. Aceasta zona peninsulara este marginita de Tei Toboc si se arata la nord si vest a lacului Plumbuita in timp ce in est se invecineaza cu lacul Tei. Aceasta zona se extinde pe distanta intregului teritoriu si e caracterizat de o mare diferentiere atat sociala cat si economica si a mediului, si, asadar, de o complexitate si diversitate sociala. Ajungand pe teritoriul in analiza al Soselei Petricani se observa ca aceasta strada are un trafic relativ mediu, dens. Aceasta strada este compusa din 4 benzi, doua pe sensul de dus si doua pe sensul de intors si leaga cartierul cu restul Bucurestiului. La inceputul strazii Sos. Petricani pe stanga este lacul Tei, in tip ce pe partea dreapta este o serie de constructii si depozite destul de vechi si unele in stare de abandon.

37

Inceputul zonei 5, precum tot restul cartierului, este destul de variat, deci este compus din cladiri si depozite de tot felul si de cateva case recent contruite. Inaintand pe Sos. Petricani, se pot observa pe dreapta diverse strazi care dau in aceasta strada si sunt asfaltate, insa la sfarsitul lor sau trecand de Strada Sipca nu mai rezulta a fi acoperite de asfalt. In plus, spre terminarea cartierului Tei Toboc sunt terenuri nefolosite si lasate in custodia proprietarilor si au rams asa in paragina. Nu este prezenta in aceasta parte a cartierului nici o zona comerciala sau vreun chiosc de vanare a produselor alimentare de diverse tipuri. In acest perimetru, ca si in restul cartierului Tei Toboc, nu este nici o modalitate de trasnport urban care sa permita locuitorilor rezidenti aici sa se poata deplasa cu usurinta si sa poata ajunge in orice zona a Bucurestiului.

Se poate observa ca in aceasta zona a cartierului Tei Toboc chiar daca strazile nu rezulta a fi asfaltate, este prezenta multitudinea de baraci si de depozite, si iluminarea stradala si legaturile de curent electric functioneaza perfect. Sunt insa probleme cu epurarea apei si cu canalizarea in general.

Spatiile verzi in aceasta zona sunt destul de numeroase dar de mici dimensiuni si total abbandonate, astfel incat diverse buruiuni cresc dupa bunul plac, fara ca cineva sa se ocupe de aspectul acesta. Rezulta, asadar, o nevoie de reamenajare si de restructurare a spatiilor verzi. Terminand de parcurs Sos. Petricani, se ajunge in Str. Sipca. Aceasta strada este situata la nord de zona Tei Toboc si este marginita in totalitate de lacul Plumbuita.
38

Se poate observa ca de-a lungul lacului Plumbuita si Tei, sunt prezente locuri cu deseuri imprastiate pe ici pe colo, adunate la marginea strazilor. Asa cum s-a adaugat si mai sus, aceasta parte a cartierului este alimentata de curent electric, dar nu este deloc o retea de canalizare iar strazile de pe marginea lacului nu sunt deloc asfaltate. Toate strazile interne ale cartierului sunt lispsite de asfalt, creand astfel probleme enorme populatiei care locuieste aici, mai ales pe perioada iernii. Compozitia calitativa si cantitativa a caselor si a strazilor care se arata pe aceste strazi este mult diversa fata de strada Petricani. Locuintele de-a lungul strazii Sipca sunt inferioare calitativ fata de strada mai sus mentionate si, desi acest cartier ar avea un enorm potential, oferind posibilitatea de costruire a unor spatii publice si locuinte.

Lasand putin de-o parte aceasta strada si uitandu-ne pe strazile laterale acesteia, se observa o diferenta semnificativa. In realitate, asa cum a fost specificat si mai devreme, situatia acestor strazi este cu adevarat deplorabila. Acestea nu sunt asfaltate, la marginea strazilor sunt din plin gunoaie si deseuri adunate de la locuitorii de aici de toate tipurile, nu exista drumuri, trotuare sau sisteme de protectie care sa impiedice accesul la lac. Apropo de lac, apa nu este mai curata decat in alte parti, fundul este tulbure, este plin de alge si de tot felul de deseuri aruncate in lac. In plus, si in aceasta parte a cartierului nu pare a se desfasura vreo activitate comerciala sau a fi vreun magazin alimentar sau vreo linie de transport public. Dincolo de toate aceste lucruri negative si privind mai departe in viitor, o actiune de refacere a mediului cu o restructurare a caselor deja existente, pentru ca acest cartier are potential dar nu este valorificat, ar putea duce la o imbunatatire generala a conditiilor de viata si a viabilitatii cartierului, mai ales pentru cei care deja locuiesc in aceasta zona si, de ce nu, a unor potentiali turisit in viitor. Mergand mai departe, de la Strada Sipca se ajunge la o alta strada care margineste lacul Plumbuita care se numeste Raul Colentina, situata in partea de nord vest a cartierului Tei Toboc.

39

O astfel de strada este foarte asemanatoare cu strada Sipca prin prezenta iluminarii publice si asfaltului, chiar daca acesta este compromis si ar putea avea si el probleme la precipitatii, avand si multe gropi care ar face imposibila inaintarea vehiculelor si a pietonilor.

Si aici zona se deschide spre marginea lacului si face ca cei care se ocupa de amenajarea urbanistica sa ii puna pe ganduri cu reamenajarea ei, transformand-o intr-o o zona foarte atractiva. Langa aceasta, este evident contrastul dintre locuintele care sunt pe marginea lacului cu o constructie moderna si apartinand unei clase sociale inalte, si ceea ce se poate vedea aici, in apropierea de Str. Raul Colentina. Totusi, si pe aceste strazi situate spre interior, este prezenta iluminarea publica si legatura de curent elctric, insa legat de restul, aceste strazi rezulta a fi impracticabile datorita faptului ca nu sunt asfaltate, si lipseste cu desavarsire canalizarea atat de importanta, deseurile abandonate pe marginea strazii si prezenta depozitelor si a depozitelor de toate felurile. In mod cert problemele acestea se constituie intr-un focar de boli infectioase datorita deseurilor care sunt abandonate aici, care se prezinta c aun mediu propice de aparitie a sobolanilor, purtatori de boli diverse care ar putea fi transmisible si la om.

40

In plus, la fel ca pe Sos. Petricani, nici in acesta zona nu sunt legaturi de mijloace publice de tran sport. Este un aspect foarte important intrucat majoritatea populatiei care locuieste aici este de varsta inaintata, avand nevoie de mijoace de transport. Continuand itinerariul, se ajunge din nou la lacul Plumbuita, si la strada numita Steaua Rosie. Aceasta strada se prezinta ca si cele anterior descrise; multe terenuri in paragina, depozite intangibile si parasite. Spre deosebire de altele, strazile de aici sunt asfaltate chiar daca intr-un mod deplorabil, si astfel se poate observa lipsa retelei de canalizare si prezenta locuintelor prost facute. Iluminarea stradala este prezenta, ca si energia electrica la nivelul locuintelor.

Si in aceasta zona se poate observa prezenta deseurilor si a gunoaielor imprastiate pe marginea lacului si in zonele apropiate acestuia. Dupa str. Steaua Rosie intrand in interiorul peninsului se intalnesc in ordinea urmatoarele strazi: N. Zamfir, Costantin Beiu, B. Beliu, iar situatia nu se schimba mult de la un loc la altul. Aceste strazi sunt tot mai putin largi si in anumite portiuni este o urma de asfalt ramas de la foste asfaltari. Se poate concluziona ca, pe masura ce se inainteaza spre cartierul Tei Toboc, intreaga zona este caracterizata de mult mai multe probleme fata de zonele care marginesc lacurile Tei si Plumbuita. Astfel de strazi, in realitate, asa cum s-a spus si mai sus, au niste probleme esentiale, precum lipsa totala a trotuarelor, situatia caselor construite cu materiale precare si daunatoare mediului si nerezistente. Este prezenta iluminarea stradala si este energie electrica in fiecare casa. In aceasta zona este si un cimitir.

41

Situatia strazii este intr-adevar foarte preocupanta. Intradevar, asa cum se vede si in cele doua poze din lateral, aceastea rezulta a fi total impracticabila si este aproape imposibila trecerea cu masini pe aici. f. Zona 6 Perimetrul zonei 6 este foarte bine delimitat de 2 strazi foarte importante precum Str. Plumbuita si Strada Ricinului. Prima strada margineste zona 6 pe partea de vest, impejmuind parcul si separandu-l de zona 1. Cealalta strada insa, delimiteaza partea de est a zonei si margineste pe de o parte lacul. In plus, este relevanta si Str. Tamaioarei care traverseaza central toata zona.

42

Str. Plumbuita incepe in partea sudica a zonei 6, marginand lacul, si ajunge pana la manastire. Strada este destul de ampla si pe alocuri se prezinta destul de bine, chiar daca in anumite puncte degradarea este extrem de evidenta.

Neglijenta este foarte vizibila in partea stanga a strazii, unde se poate observa o serie compacta de locuinte, multe dintre ele aparand intr-o stare evidenta de abandon sau de degradare. Zona pare oricum a fi foarte dens populata, vazand numarul mare de autovehicule parcate pe ambele parti ale carosabilului. In partea de sud a hartii, Str. Plumbuita se incruciseaza cu Str. Ricinului. Inaintand, se ajunge la intersectia cu Str. Tamaioarei, care, traversand zona de la sud la nord, divide practic perimetrul in 2 parti. Situatia acestei strazi ne apare foarte delicta din punct de vedere urbanistic. Casele sunt in conditii degradante, multe par aproape distruse sau construite cu materiale foarte putin stabile si putin rezistente. Dupa o analiza mai profunda s-a observat ca, probabil, multe din acoperisuri sunt construite din materiale poluante si daunatoare pentru sanatatea indivizilor care locuiesc acolo. In plus gardurile aproape distruse de rugina, sunt utilizate de locuitori pentru a-si usca rufele, abia spalate. Ne apare foarte dificila si situatia igienico sanitara, dat fiind lipsa canalelor adecvate. Tocmai de aceea, locuitorii acestor locuri sunt constransi sa utilizeze cateva structuri mobile, precum servicii sanitare chimice, si acestea, oricum in conditii de degradare. Pe langa asta, a iesit la iveala si lipsa unui loc adecvat pentru strangerea gunoaielor, care zac, foarte des in gramezi imense la marginea strazii, fara nici o ingrijire speciala. Acest lucru, mai ales in perioada verii, ar putea fi destul de problematic, tinand cont de caldura si decompunerea deseurilor.

Situatia stradala a zonei este complet neadecvata pentru ca rezulta ca aceasta nu este asfaltata. Acest lucru ar putea provoca dezastre foarte mari, cand apar precipitatiile mai ales in perioada iernii, cand strada se umple de noroaie ramanand impracticabila. Reteaua electrica este prezenta pe intreaga strada si pare a fi functionala, chiar daca este evidenta necesitatea unei noi revizii. Ajunsi la capatul strazii Tamaioarei, facand stanga se ajunge Str. Ricinului, care margineste lacul Plumbuita. Conditia in care apare aceasta strada este in mod sigur mult mai buna fata de conditiile strazilor prezentate mai devreme.
43

Aici, intr-adevar, este posibila realizarea a numeroase vile, locuinte din materiale noi si intr-o stare foarte buna, pe langa numeroasele centre comerciale care, in mod particular, sunt baruri. Strada pare a fi asfaltata si zona este deservita de tot ce trebuie. Analizand, insa, mai in detaliu, se poate observa o iluminare destul de scazuta a strazii, care ar putea fi un pericol pentru locuitorii din zona. Ceea ce uimeste in mod favorabil este mai ales aranjamentul urbanistic care se adapteaza perfect carasteristicilor peisajului din zona, cu foarte multi copaci prezenti pe ambele parti ale trotuarului. Ceea ce ne face sa analizam mai in profunzime este conditia in care se afla lacul, ale carui ape tulburi lasa sa se vada urma unei poluari daunator pentru locuitorii din zona. Cu toate eforturile, situatia zonei pare destul de dificila si pentru recuperare ar fi necesare, probabil, numeroase opere de epurare a apei si curatare. 2.2. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.2.1 Distributia populatiei Situat in partea de N- E a Bucurestiului, cu o suprafata de 32 km2, populatia Sectorului 2 reprezinta un procent de 18,7% din populatia Capitalei insumand in anul 2006, 361.212 din populatia Capitalei. Structura pe sexe este echilibrata, in decembrie 2006 populatia Sectorului fiind alcatuita din 193.619 persoane de sex feminin, reprezentand 53,56% si un numar de 167.593 persoane de sex masculin, corespunzator unui procent de 46,44%. Existenta unui mic excedent feminin poate influenta, in sens usor pozitiv, natalitatea. La nivel de sector convietuiesc romani (cca. 96%), romi (1,74% reprezentand cca. 6.300 locuitori), maghiari (0,33%), germani (0,12%), macedoromani (0,03%), secui (0,01%), sasi (0,01%) totalizand aproximativ 363.559 de locuitori. In intervalul 2000-2007, populatia Sectorului 2 a avut o evolutie descrescatoare, cu diferente minore de la un an la altul, cea mai importanta modificare fiind inregistrata in intervalul 2001-2002 cand populatia Sectorului a scazut cu 17.011 de persoane. Referitor la distributia populatiei in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani, Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor a furnizat urmatoarele date statistice a persoanelor care domiciliaza in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani, referitor la strazi din cartier. Pentru a obtine o imagine cat mai relevanta a zonei Plumbuita- Steua Rosie - Petricani este esential sa analizam si aspectul demografic si situatia statistica a populatiei si distributia acesteia pe sexe si grupe de varsta, extrasa din baza de date de evidanta a persoanelor a Mun. Bucuresti, actualizata la nivelul datei de 01.05.2009.
Strada Aleea Sinaia Intr. Afirmarii Intr. Constantin Beiu Intr. Gherghitei Intr. Ineu Intr. Memoriei Intr. Safirului Intr. Tiglelor 0 -14 ani M F 164 147 3 3 2 1 0 0 0 0 0 1 2 1 1 3 14 - 18 ani M F 40 35 2 1 0 1 9 4 0 0 0 0 7 1 10 6 18 - 40 ani M F 404 458 6 16 4 4 0 0 0 0 2 2 7 6 6 5 40 - 60 ani M F 279 347 9 8 5 6 0 0 0 0 1 2 4 3 8 8 peste 60 ani M F 127 186 1 3 0 2 0 0 0 0 0 2 3 3 5 12 Total 2187 52 25 13 0 10 37 64 Tot.M 1014 21 11 9 0 3 23 30 Tot.F 1173 31 14 4 0 7 14 34

44

Sos. Andronache Sos. Colentina Str. Aristotel Str. Brana Str. Bujorul Alb Str. Constantin Beiu Str. Cremenita Str. Culmea Fagarasului Str. Doamna Ghica Str. Dumitrescu Tanase Str. Dumitru Tane Str. Elevatorului Str. Emanciparii Str. Fabrica de Gheata Str. Ferestrei Str. Folclorului Str. Gherghitei Str. Ghimbav Str. Gimalau Str. Gorgan Spatarul Str. I. Geicu Str. I. Porumbaceanu Str. I. Stanga Str. Ion Marin Str. Ivarului Str. Linotipului Str. Litoralului Str. Logofatul Carstea Str. Lopetii Str. Magura Vaii Str. Marcu Zamfir Str. Mica Str. Mihai Tudor Str. N. Parau Str. Neagota Str. Nicolae Paraschiv Str. Nicolae Zamfir Str. Oituz Str. Olanelor Str. Palamidei Str. Paroseni Str. Petre Ispir Str. Petre Negulescu Str. Petricani Str. Pietrisului Str. Plumbuita Str. Polixemia Radulescu Str. Raul Colentina Str. Ricinului Str. Salciilor Str. Savu Bara Str. Simetriei Str. Sinaia Str. Sipca Str. Steaua Rosie Str. Stefan Pascale Str. Tamaioarei Str. Tomovici

22 443 0 6 17 39 41 3 118 3 3 1 1 0 7 9 42 4 23 9 1 3 3 5 4 3 15 2 4 5 24 0 2 2 14 5 2 10 6 11 32 16 12 7 0 23 18 2 0 6 8 16 77 1 3 26 30 9

30 428 0 4 25 28 38 3 142 4 5 2 1 0 18 12 38 2 18 8 5 4 1 3 4 1 30 1 5 6 14 0 7 5 10 11 8 12 8 8 31 17 6 3 1 26 22 1 0 3 9 15 66 3 3 25 25 6

5 85 0 2 9 13 7 0 30 0 6 0 3 0 2 1 0 4 0 1 1 4 0 4 0 0 8 1 0 5 1 0 2 2 3 2 2 3 9 3 6 6 2 2 1 13 2 2 0 8 1 0 11 0 0 9 1 2

8 92 0 3 8 14 8 1 27 0 1 2 2 0 3 3 0 11 0 3 0 3 2 2 0 0 10 0 0 6 4 0 1 4 1 1 2 5 3 0 10 3 3 1 2 2 0 1 8 7 6 1 11 0 0 5 2 2

40 1542 0 11 59 56 147 8 509 14 16 2 28 0 21 21 149 6 36 28 8 21 11 20 13 7 82 7 15 28 24 0 9 24 44 14 19 36 24 18 79 24 39 27 7 48 11 8 42 6 18 48 126 8 6 25 113 16

38 1551 0 11 68 69 164 3 501 9 12 4 21 0 21 22 127 2 43 34 12 19 9 13 13 4 74 4 16 33 55 0 9 16 32 15 10 36 25 22 84 36 24 15 2 63 12 4 44 10 25 39 146 5 5 39 104 18

36 1186 0 11 48 65 106 6 357 9 7 3 0 0 12 11 106 4 36 20 10 11 12 12 3 1 76 6 7 33 42 0 5 15 23 4 9 30 12 13 60 29 35 6 10 45 5 3 41 6 20 36 142 5 3 12 69 14

39 1574 0 13 53 60 156 3 389 12 9 3 0 0 14 13 130 5 27 25 6 13 14 10 6 5 74 7 8 24 47 0 10 11 25 5 16 33 13 8 54 27 30 9 7 40 11 3 37 7 20 39 165 8 3 14 79 16

22 827 0 4 12 26 46 2 258 7 4 1 11 0 1 6 38 1 15 4 5 3 7 7 2 2 28 4 0 7 25 0 5 5 12 1 1 18 9 1 16 9 12 8 4 19 5 1 13 5 12 19 174 5 4 7 38 8

33 1145 3 5 28 35 75 1 300 9 6 2 16 0 12 10 69 2 19 8 8 8 7 5 1 1 46 6 2 17 29 0 3 4 21 4 6 26 10 4 37 12 23 16 7 23 4 5 35 5 12 34 173 7 2 11 41 16

273 8873 3 70 327 405 788 30 2631 67 69 20 83 0 111 108 699 41 217 140 56 89 66 81 46 24 443 38 57 164 265 0 53 88 185 62 75 209 119 88 409 179 186 94 41 302 90 30 220 63 131 247 1091 42 29 173 502 107

125 4083 0 34 145 199 347 19 1272 33 36 7 43 0 43 48 335 19 110 62 25 42 33 48 22 13 209 20 26 78 116 0 23 48 96 26 33 97 60 46 193 84 100 50 22 148 41 16 96 31 59 119 530 19 16 79 251 49

148 4790 3 36 182 206 441 11 1359 34 33 13 40 0 68 60 364 22 107 78 31 47 33 33 24 11 234 18 31 86 149 0 30 40 89 36 42 112 59 42 216 95 86 44 19 154 49 14 124 32 72 128 561 23 13 94 251 58

45

Str. Zamfir Gh. Total partial Total pe clase de varsta Total populatia

18 1388

22 1389 2777

2 354

2 344 698

35 4232

33 4316 8548

18 3212

18 3821 7033

5 1927

5 2662 4589

158

78

80

23645

11113

12532

Graficul urmator ilustreaza structura distributiei demografice in cadrul cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani, evidentiind procentul major al persoanelor de sex feminin (53%) si inferioritatea celor de sex masculin (47%). Pe langa o analiza detaliata a structurii demografice sub aspectul raportului masculinDistributia populatiei feminin, se observa si procentul populatiei de grupe de sex pentru fiecare din cele 6 zone care alcatuiesc perimetrul de studiu. Pentru a studia prezenta 47% si distributia demografica pe baza varstei 53% cetatenilor, populatia cartierului a fost Masculin impartita in 5 categorii de varsta.
Feminin

Graficul circular din dreapta prezinta procentele acestor categorii, impartite pe 5 Procentul populatiei grupe de varsta, dupa cum urmeaza: de la 0 la totale 14 ani, de la 15 la 18 ani, de la 19 la 40 ani o a 12% treia categorie, intre 41 si 60 de ani a patra 19% 0 - 14 3% grupa si peste 61 ani ultima grupa. Se observa 15 - 18 ca mai mult de o treime din populatie apartine 19 - 40 30% 36% grupei de varsta cuprinsa intre 19 si 40 de ani. Copiii si tinerii pana in 14 ani reprezinta doar 41 - 60 12%, cei mai putini fiind cei care apartin Peste 60 grupei 15-18 ani, anume doar 3%. Aceste date evidentiaza o situatie destul de ingrijoratoare, demonstrand o imbatranire avansata a populatiei din cartier, imagine care reprezinta o caracteristica a intregului perimetru Plumbuita in complexul sau. Observand distributia populatiei in cadrul cartierului studiat, se trage concluzia ca zona Distributia populatiei pe cea mai dens locuita este zona 2 (45%), zone urmata apoi de zona 3 (24%), zona 5 (15%) 6% si zona 4 (10% din total). Zona 1
15% 0% 10% 24% 45%
Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5

46

Prezentam in continuare cele 5 grafice circulare care descriu distributia demografica pe baza varstelor in fiecare zona in parte. Pentru zona 1 nu a fost ilustrat un astfel de grafic, dat fiind faptul ca nu prezinta o concentrare de populatie rezidenta in acest spatiu.

Distributia populatiei pe categorii de varsta

22% 4% 3%
39% 0 - 14 ani 15 - 18 ani 19 - 40 ani

32%

Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 3

22% 11% 2% 36% 29%
0 - 14 ani 15 - 18 ani 19 - 40 ani

Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 4

18% 11% 3%
35% 0 - 14 ani 15 - 18 ani 19 - 40 ani

33%

Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 5

14% 27% 38% 16% 5%
0 - 14 ani 15 - 18 ani

Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 6

16% 29%
40%

11%

4%

0 - 14 ani 15 - 18 ani

19 - 40 ani

19 - 40 ani

Considerand distributia populatiei in cadrul fiecarei zone, rezulta ca prima grupa de varsta (0-14 ani) este cel mai bine concentrata in zona 5, cu un procent corespunzator de 16%. In acelasi timp, zona 5 este si zona cu cea mai mare concentrare a populatiei din cea de-a doua grupa de varsta, mai precis 15-18 ani (al carui procent ajunge la 5%). Referitor la populatia cu varsta cuprinsa intre 19-40 ani, procentul cel mai mare se inregistreaza in zona 6 (40%) si in zona 2 (in care aceasta grupa de varsta totalizeaza 39%). Zona care corespunde celui mai mare procent al populatiei cu varsta cuprinsa intre 41 si 60 de ani este zona 4 (cu un procent de 33%), urmata de zona 2 (cu un procent asemanator, anume 32%). In cele din urma, populatia populatia de peste 61 de ani este concentrata majoritar in zonele 2 si 3 (22% din populatiei depasind aceasta varsta). Pe langa analiza in functie de zonele in care a fost impartit arealul cartierului, distributia populatiei in baza sectoriala si teritoriala a fost analizata luand ca punct de referinta si diferitele categorii in care a fost impartita populatia intregului perimetru. Astfel, sunt prezentate in continuare 5 grafice care ilustreaza datele pentru fiecare grupa de varsta:

47

Distributia populatiei categoria 0-14 ani

19% 9% 22% 5% 45%
Zona 2 Zona 3 Zona 4

Distributia populatiei categoria 15-18 ani

19% 6% 50% 9% 16%
Zona 2 Zona 3 Zona 4

Distributia populatiei categoria 19-40 ani

13% 6% 10% 22% 49%
Zona 2 Zona 3 Zona 4

Distributia populatiei categoria 41-60 ani

12% 5% 11% 23% 49%
Zona 2

Zona 3 Zona 4

Distributia populatiei categoria peste 60 ani

10% 4% 9% 25% 52%
Zona 2 Zona 3

Zona 2 prezinta cele mai multe particularitati in ceea ce priveste aspectul demografic: este interesant astfel de observat ca grupa de varsta 0-14 ani este prezenta cu precadere in zona 2, si tot in cadrul acesteia se gaseste si procentul cel mai mare al persoanelor cu varsta peste 61 de ani.

Zona 4

2.2.2. Spor natural Numarul de cetateni cu adresa de domiciliu pe strazile din zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani este de 23.465 persoane, iar distributia reala si oficiala a acestora pe grupe de varsta se prezinta astfel: intre 0-14 ani 2.777 persoane (1.388 barbati si 1.389 femei) 12% intre 15-18 ani 698 persoane (354 barbati si 344 femei) 3% intre 19-40 an 8.548 persoane (4.232 barbati si 4.316 femei) 36% intre 41-60 ani 7.033 persoane (3.212 barbati si 3.821 femei) 30% peste 60 ani 4.589 persoane (1.927 barbati si 2.662 femei) 19% pentru un total de: 23.465 persoane Analizand datele referitoare la intreaga populatie din Bucuresti, sectorul 2 si cartierul Plumbuita este posibil sa observam tendinta demografica a acestuia din urma. Trebuie mentionat faptul ca numarul
48

persoanelor tinere sub 18 ani pastreaza aceeasi linie ca si in alte cartiere ale sectorului 2 (aproximativ 15%, ca si in cartiere precum Baicului, Creanga sau Colentina). Numarul persoanelor in varsta in schimb, al carui procent in totalul populatiei din Plumbuita este de 19%, ceva mai mare ca in alte zone ale sectorului 2, cu circa 3 puncte procentuale mai mult, ceea ce demonstreaza ca populatia din zona analizata prezinta o concentratie a batranilor. In plus, trebuie subliniate faptul ca 58% din acestia sunt femei, ceea ce demonstreaza diferenta tot mai mare intre sexe, pe masura inaintarii in varsta a locuitorilor. Procentul de 3% in plus in cazul populatiei in varsta, comparativ cu alte cartiere, micsoreaza segmentul populatiei apte de munca (19-60 ani), care totalizeaza 66% din populatia cartierului. In ceea ce priveste date referitoare la raportul natalitate/mortalitate, trebuie sa mentionam faptul ca se inregistreaza o tendinta negativa, asa cum se intampla si in cazul altor cartiere ale sectorului. Acest proces de crestere a numarului persoanelor cu varsta peste 40 de ani (un total de 11622, adica 49.5% din totalul populatiei cartierului), trage un semnal de alarma cu privire la viitorul trend demografic din cartier, in special in anumite zone, locuite in principal de persoane in varsta, asa cum sunt zonele peninsulare.
Populatie
Bucuresti Sectorul 2 Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 1.931.236 359.107

Rata natalitatii (la 1.000 pers)

10,1 9,9

Rata mortalitatii (la 1.000 pers)

11,5 12,3

Raportul natalitate/ mortalitate -1,3 -2,4

Procentul varstnicilor (+60) 18,8% 19,7%

Procentul tinerilor (18) 17,9% 16,5%

23.465

9,1

9,4

-0,3

19,0%

15,0%

In privinta sporului natural, precizam ca in decursul anului 2008 s-au nascut 252 persoane cu domiciliul in zona Plumbuita si au decedat 432 persoane cu domiciliul in zona de referinta. Sporul natural pentru intreg anul 2008 atunci este negativ (-180 unitati). Datele comunicate au fost extrase din baza de date a evidentei persoanelor a municipiului Bucuresti, actualizata la nivelul datei de 30.07.2009. Drept urmare, se impune continuarea programelor de masuri pentru a tine trendul de crestere a natalitatii, protectia sociala a varstnicilor, simultan cu impulsionarea activitatilor economice, crearea de noi locuri de munca si cresterea calitatii pentru serviciile medicale. In ceea ce priveste numarul casatoriilor inregistrate in intervalul cuprins intre anii 2001-2008, pentru persoanele cu domiciliul pe strazile din zona de interes, situatia statistica extrasa din baza de date nu este relevanta deoarece nu toate persoanele declara sau prezinta actele de casatorie la ghiseu, in vederea operarii in baza de date a mentiunilor de casatorie, astfel incat nu se poate estima cu exactitate numarul de casatorii din baza de date. 2.2.3. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita Sub aspect social, cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin probleme referitoare la nivelul de trai, care s-a inrautatit ca urmare a scaderii veniturilor familiilor defavorizate in primul rand. Alt factor, important indicator al nivelului scazut de viata, il constituie nivelul celor trei componente ale educatiei: formala, nonformala si informala. Cu toate acestea, cel mai apasator se resimt problemele finanziare. Cum rezulta si din chestionarele la care rezidentii au fost rugati sa raspunda, 73% din intervievati au un venit mai mic de 500 RON. Alti 19% din acestia sustin ca venitul mediu al locuitorilor din cartier este cuprins intre 500 si 800
49

RON. Este lesne de inteles nivelul de trai pe care si-l pot permite cetatenii din Plumbuita, cu astfel de venituri. In plus, este in crestere si rata somajului. Astfel, cel mai mare procent al persoanelor somere s-a inregistrat in cazul barbatilor cu varste cuprinse intre 30-39 ani (76%). Dificultati in gasirea unui loc de munca intampina si tieni cu varste sub 20 ani, unde rata somajului ajunge la 7.2%. In ultima perioada, procentul populatiei active fara locuri de munca inregistrat la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani era de 8.3%, superioara fata de nivelul national (8%) si fata de cel al Bucurestiului (8,1%). In cazul impartirii pe sexe, situatia ilustreaza un procent de dezocupare de 14,6% in cazul femeilor si de 6,2% in cazul barbatilor. O mare parte din numarul persoanelor fara locuri de munca este reprezentat de tineri cu varsta sub 25 de ani (25,4%), in special cei cu studii inferioare. In plus, procentul persoanelor fara loc de munca a atins nivelul cel mai inalt in cazul tinerilor sub 20 de ani, ajungand la 28,9%. In ceea ce priveste ocuparea pe piata muncii, 76.8% din populatia cu studii superioareare un loc de munca (79% in cazul persoanelor de sex feminin si doar 72.3% pentru cele de sex masculin). Din populatia cu studii medii, 62.4% (67.3% barbati si 53.2% femei) sunt ocupati. Categoria celor fara studii, asa cum era de asteptat, prezinta cel mai mic procent de ocupare pe piata muncii, mai precis 28.5% (35.8% barbatii si 21.2% femeile). Totodata, gradul de ocupare a populatiei cu varste peste 15 ani era de 49.8% in medie (43.8% femeile si un procent ceva mai ridicat 53.5% barbatii). Trebuie subliniate mai apoi problemele reale ale zonei, precum lipsa canalizarii, poluarea mediului, depozitarea deseurilor in zona lacului, existenta unor foste spatii industriale abandonate, existenta unor strazi neasfaltate, transformarea unor spatii in zone de pasunat pentru animale domestice (cai, gaste), cainii vagabonzi, delincventa in zona peninsulara, ceea ce alimenteaza nesiguranta populatiei, degradarea cartierului si indiferenta locuitorilor, perceptia negativa asupra acestei zone. Aspectele ce deriva din aceste probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de asigurare a securitatii publice. Trebuie evidentiata si deficienta existenta la nivelul serviciilor sociale, sanitare si de asistenta oferita persoanelor dezavantajate. Clasa sociala mijlocie din zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani, care reprezinta o proportie semnificativa a populatiei, se descrie ca fiind neintegrata in structura sociala, unde viata cotidiana a populatiei este caracterizata de substantive precum excluziune si singuratate. 2.2.4. Analiza SWOT a situatiei demografice
Puncte tari Concentrare a populatiei cu varsta apta de munca
Rata mortalitatii mai mare decat media pe Bucuresti Zona cu potential de extindere comercial si rezidential

Oportunitati Dezvoltarea spatiului rezidential Expansiunea spatiilor comerciale, pentru crearea de noi locuri de munca Cresterea mobilitatii populatiei Imbunatatirea standardelor educazionale ale populatiei

Puncte slabe Concentrare a populatie in varsta, peste media din Bucuresti Spor natural negativ Rata populatiei sub 18 ani sub media din Bucuresti Rata somajului ridicata Riscuri Descrestere demografica Imbatranirea populatiei si scaderea populatiei apte de munca Scaderea numarului populatiei

50

2.2.5. Forta de munca si Somaj Cu privire la situatia somerilor in datele trimise de catre ALOFM sector 2, reiese ca, in cartierului Plumbuita, exista in evidenta un numar de 2.046 someri indemnizati. Din acest total in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani, in data de 02.06.2009, sunt in evidenta 271 someri in plata, care reprezinta 13.25% din someri din sectorul 2, din care: -cu studii superiore: 17 persoane -cu studii medii: 48 persoane -muncitori calificati si necalificati: 206 persoane Conform datelor publicate in evidentele oficiale, tabelul urmator prezinta repartitia pe grupe de varsta a somerilor din zona de studiu. Se observa astfel cum cei 271 someri sunt impartiti dupa in urmatoarele categorii: sub 25 ani: 15 (5.53%) intre 25 29 ani: 23 persoane (8.48%) intre 30 39 ani : 59 persoane (21.77%) intre 40 49 ani : 46 persoane (16.97%) intre 50 55 ani : 51 persoane (18.81%) peste 55 ani: 77 persoane (28.41%) Asa cum reiese din histograma alaturata, unde sunt prezentate in date absolute informatiile referitoare la situatia somerilor din zona de studiu, cei mai multi dintre ei (77) apartin grupei de varsta de peste 55 ani. Urmeaza categoria celor cu varsta cuprinsa intre 30 si 39 de ani (59 de persoane somere). Cei mai putini sunt tinerii cu varsta sub 29 de ani, care totalizeaza 38 de persoane in situatie de somaj. Aceleasi date, sub forma de procente, sunt prezentate si in graficul circular prezentat in continuare. Rezulta, asadar, ca cei care intampina mai multe probleme in gasirea unui loc de munca sunt cei apropiati de varsta pensionarii si cei intre 30 si 39 de ani, care probabil sunt in cautarea unui alt loc de munca, nemultumiti de cel pe care l-au avut initial, sau pe care l-au pierdut in aceasta perioada de criza economica. Tinerii in schimb intampina cele mai putine probleme atunci cand vine vorba de gasirea unui lco de munca. Situatia generala din interiorul cartierului Plumbuita nu difera de media la nivel national.

Repartitia pe grupe de varsta a somerilor

sub 25 ani intre 30-39 ani intre 25-29 29 ani intre 40-49 49 ani peste 55 ani

Repartitia pe grupe de varsta a somerilor (%)

28% 6% 8%
sub 25 ani

intre 50-59 ani

22% intre 25-29 ani 19% 77

intre 30-39 ani

17%

intre 50-59 ani intre 30-39 ani

51 46 59 23 15

intre 40-49 ani

intre 50-59 ani

peste 55 ani

sub 25 ani

51

Trebuie sa evidentiem ca situatia care reiese din actele oficiale este total diferita de cea reala, avand in vedere ca nu ia in considerare cetatenii care nu lucreaza sau lucreaza din cand in cand la negru, si nu o declara.Ingrijorator este faptul ca populatia tanara este afectata cu precadere de acest fenomen, fiind necesare programe de reconversie profesionala si educatie (pregatire profesionala initiala si continua). Din acest total, trebuie sa evidentiem ca 15 persoane sunt sub 25 ani, care reprezinta 9.2% din total somerilor. 2.2.6. Multiculturalism In ceea ce priveste structura populatiei din Plumbuita, aceasta este eterogena. Romanii reprezinta majoritatea, dar pe langa ei mai sunt si alte minoritari, cea mai reprezentativa fiind cea a etniei rrome. Cetatenii romani nu sunt inregistrati in Registrul National privind Evidenta Persoanelor dupa criteriul etnic. Conform ultimelor inregistrari statistice realizate la nivelul anului 2007 ponderea populatiei rrome declarate din totalul populatiei Sectorului este de 1,74%, ceea ce reprezinta un numar de aproximativ 6.300 de persoane. Insa, din surse provenite de la asociatiile rrome se estimeaza ca la nivelul Sectorului exista un numar de aproximativ 20.000 de etnici rromi. Oricum, trebuie sa mentionam ca neoficial in Sectorul 2 locuiesc 10.000 de rromi din care 3% locuiesc in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani, pentru un total de 300 de unitati. Pentru o analiza corecta a situatiei populatiei rrome care locuieste in Sectorul 2, un rol deosebit il are intelegerea factorilor determinanti ai conditiilor socio-economice. Astfel, printr-un raport elaborat in cadrul proiectului Campanie de promovare a sanatatii in comunitatile de rromi finantat prin programul PHARE si a unor chestionare aplicate in comunitatea rroma de catre expertii locali rromi si reprezentanti DGASPC Sector 2, au fost evidentiate mai multe aspecte legate de starea reala a acestei comunitatii, care se caracterizeaza prin: standard de viata scazut, lipsa actelor de identitate (s-a evidentiat faptul ca majoritatea familiilor sunt formate din cupluri in concubinaj) nivel precar de locuire (multe familii nu detin locuinta proprietate personala, motiv pentru care inchiriaza de multe ori locuinte cu statut incert de proprietate, locuind fara forme legale) nivel de studii foarte scazut si prezenta unui grad ridicat de analfabetism venituri mici (venitul mediu pe membru de familie este sub venitul mediu garantat, existand chiar familii care nu au nicio sursa de venit). Anchetele sociale realizate la nivel local au identificat si alte elemente definitorii pentru situatia cetatenilor rromi, precum: ocuparea abuziva a unor terenuri si spatii, realizarea de constructii fara autorizatii, o stare de incertitudine in ceea ce priveste actele de proprietate, existenta unor spatii improprii pentru locuire (baraca, bordei), asa cum se poate observa foarte clar si in fotorafiile care ilustreaza capitolul referitor la analiza tesutului urban al arealului. Un procent semnificativ din populatia de etnie rroma, adulti si copii nu sunt inscrisi la medicul de familie. Problemele de sanatate ale populatiei de rromi sunt complexe, dar nu au o determinare etnica ci, mai degraba, educationala (stilul de viata) si socio-economica (nivelul de trai scazut). Referitor la ocuparea cetatenilor de etnie in rroma pe piata muncii, se poate spune ca, in general, gradul de ocupare este destul de mic. Un numar semnificativ de rromi obtin venituri din munci necalificate, in domeniul colectarii deseurilor si ca muncitori zilieri. Ponderea mare a casnicelor in totalul populatiei feminine de etnie rroma arata slaba participare a femeii rrome pe piata muncii.

52

In cadrul arealului analizat, sunt 3 zone (din cele 6 in care a fost impartit perimetrul) in care prezenta acestei etnii se face mai bine simtita. Poate ca cea mai reprezentativa zona sub acest aspect este zona 4, situata in imediata apropiere a Manastirii Plumbuita. Informatiile existente referitoare la cetatenii de origine rroma (informatii provenite in special din chestionarele pe care cetatenii din zona le-au completat) arata ca acestia nu au un loc de munca stabil, desfasurand diferite activititati precum colectarea fierului vechi si/sau a sticlelor goale. Copiii care apartin acestor familii nu frecventeaza scoala, petrecandu-si timpul in general pe strazile cartierului, ceea ce duce la integrarea lor in bande de cartier si la crearea unui ambient social periculos. Pentru rezolvarea acestor problematici, institutiile administrative si diferite organizatii ar trebui sa lanseze diferite programe de integrare sociala pentru membrii acestei comunitati. Concluzionand, se observa existenta unor diferente de dezvoltare intre zona analizata si alte cartiere ale capitalei, disapritati evidente mai ales la nivelul educatiei, al conditiilor de viata, al serviciilor medicale si sociale. De asemenea, exista o segregare sociala intre membrii etniei rrome si populatia de origine romana, diferenta care a dus la o distantare sociala a celor din comunitatea rroma. 2.2.7. Educatie In zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, se gasesc urmatoarele unitati de invatamant: I. Gradinita 137 (str. Plumbuita nr. 5 - sectorul 2 - 021-240.75.81, mijloace de tran sport care permit accesul: Troleibuze: 66: statia D-na Ghica; Tramvaie: 21: statia D-na Ghica; Autobuze: 101,143,182,282: D-na Ghica); II. Gradinita de copii nr. 11, unde sunt inscrisi aproximativ 100 de copii (aleea Sinaia nr. 2 sectorul 2, 021-240.47.55). III. Scoala generala cu clasele 1-8 Nr. 39 (Soseaua Colentina, Nr.91, Sectorul 2- 021.2403025).

IV.

Centru de limba araba situat in Str. Fabrica de Gheata nr 14, sector 2 si scoala Jerusalem School Bucharest pentru copii musulmani.

53

In general, nefiind universitati in zona (in apropiere se afla doar Universitatea Tehnica de Constructii, www.utcb.ro in B-dul Lacul Tei nr.124 si centrele de la Fundeni), trebuie sa mentionam faptul ca nu exista nici centre de specializare sectoriala sau de cercetare, publice sau apartinand unor structuri private. In consecinta, forta de munca din cartier, care oricum nu are prea multe posibilitati de angajare, data fiind carenta de structuri industriale private si de societati in cadrul cartierului, este deficitara prin lipsa know-how-ului tehnic. O explicatie a acestui fapt consta in intreruperea studiilor, putini fiind cei care au studii superioare, in lipsa posibilitatii de formare tehnica sau in lipsa ofertei de locuri de munca, care sa le dea posibilitatea sa se angajeze si sa perfectioneze. Studentii, prin intermediul arterei Colentina, Tei si Fundeni, frecventeaza centrele din centrul capitalei. Problema majora a zonei Plumbuita in domeniul specializarii resurselor umane este generata de lipsa unitatilor de invatamant specializate si nivelul salarial al locuitorilor din aceasta arie urbana. Slaba calificare a tinerilor genereaza slaba adaptare a fortei de munca la nivelul zonei pentru meserii calificate, solicitate de putinele intreprinderi (mai ales cele din sectorul serviciilor) care au investitii in areal. Riscul major este ca mare parte dintre tineri, din cauza situatiei lor de trai, poate sa sa devina infractori sau sa migreze in alte zone din Bucuresti/tara. 2.2.8. Servicii sociale In cartier exista si o serie de probleme generate de lipsa de servicii sociale: din pacate exista o lipsa de asistenta integrata la nivel de populatie, insuficienta proiectelor sociale pentru populatia din zona, absenta unui sistem de asigurare a securitatii persoanelor. Inainte de tot, trebuie si sa mentionam faptul ca Mnstirea susine constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea local. n interiorul mnstirii funcioneaz un cabinet medical i o farmacie, nfiinate i susinute cu ajutorul sponsorilor, unde populaia cu venituri mici beneficiaz, n limita posibilitilor, de asisten medical i medicamente gratuite. La nivelul zonei Plumbuita, pentru care s-au prezentat informatiile, exista Serviciul de Asistenta Sociala, Masina de Paine (S.A.S.M.P.), cu sediul la adresa din Str. Maina de Paine nr. 65. Acest serviciu este unul din cele 5 servicii de specialitate in structura organizatorica a institutiei, acoperind o zona relevanta a sectorului 2 din perspectiva asistentei sociale. O parte din principiile care au stat la baza infiintarii serviciilor de specialitate descentralizate, in diferite zone sau cartiere ale sectorului 2, sunt urmatoarele: - asigurarea unui acces rapid al beneficiarilor la serviciile sociale, prin sedii in imediata apropiere a comunitatii, cu decongestionarea sediului central al institutiei; - asigurarea unor mai eficiente idntificiari, stabiliri da masuri si monitorizari ale cazurilor sociale din zonele arondate serviciilor de speciali tate, printr-o acoperire adecvata a
54

problemelor specifice in ceea ce priveste raportul numerului reprezentantilor institutiei si al cazurilor din zona ( cunoasterea mai exacta a problemelor, interventie mai rapida etc.); - gestionarea la un nivel superior a informatiilor referitoare la beneficiarii de servicii si prestatii sociale din zona (grad de detaliere ridicat, posibilitatea de a intocmirapid situatii mai exacte etc.); Activitatea desfasurata de serviciile de specialitate este orientata catre cazurile persoanelor sau grupurilor pentru care nu s-au instituit masuri de asistanta sociala prin centrele aflate in subordine. La nivelul zonei Plumbuita nu exista centre care sa asigure asistentia sociala in sistem rezidential, nici pentru adulti, nici pentru copii, desi populatia din zona beneficiaza de diferite forme de protectie, in functie de grupul vulnerabil din care face parte. Spre exemplu, o parte din adulti beneficiaza de servicii socio-psiho-medicale in regim de urgenta prin Ambulanta Sociala (S.I.U.S.) sau de prestatii sociale aflate in evidenta altor compartimnte. In situatiile statistice prezentate in continuare, pentru o mai corecta analiza a situatiei socioeconomice si a starii de sanatate a populatiei din zona, grupurile analizate in functie de serviciile si prestatiile sociale acordate, au fost impartite pe categorii de varsta. Pentru cateva din arterele mari, care se incadreaza numai partial in zona analizata, numarul persoanelor nu a fost delimitat in functie de codul postal al domiciliului (numar calastra), ci dupa denumirea arterei, existand posibilitatea ca situatiile sa contina un numar mai mare de beneficiari. Spre exemplificare, strazile D-na Ghica si Colentina se incadreaza numai partial in zona analizata, insa situatiile nu fac distinctie intre persoanele cu domiciliul situat in zona sau in exterioul acesteia. De asemenea, exista situatii in care o persoana poate aparea in mai nulte statistici, in cazul in care i se ofera mai multe servicii sau prestatii sociale. Totodata, precizam faptul ca, pentru o evidentiere mai clara, informatiile au fost prezentate grafic, in functie de categoriile analizate. Au fost intocmite astfel, urmatoarele situatii statistice: situatia generala a zonei Plumbuita : o Distributia pe strazi a beneficiarilor de asistentia sociala ; Situatii referitoare la persoanele cu handicap, ale caror drepturi au fost stabilite in conformitate cu Legea nr. 448/2006n privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: o situatia persoanelor cu handicap din zona alalizata repartizaerea pe grade de handicap; NR. PERSOANE CU HANDICAP Gr. 1 Gr. 2 Gr. 3 52 533 12 situatii pe categori de servicii si prestatii sociale (persoane fara venituri si cu venituri sub nivelul venitului minim garantat prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minin garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; beneficiari ai O.U.G. nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentale, beneficiari ai H.C.L. Sector 2 nr. 159/2007privind stabilirea categoriilor de persoane beneficiare si a ajutoarelor finnciare de urgenta acordate,in vederea depasirii unor situatii de dificultate care pot duce la marginalizzare si excluziune sociala, servicii socio-psiho-medicale prin Ambulanta Sociala): o situatia acordarii serviciilor si prestatiilor sociale in zona, trim. I anul 2009;
55

TOTAL SERVICII SI PRESTATII SOCIALE ACORDATE AJ AJ SER AS ASIST AJUT A SE UT UT VICII IS ENTA OAR L RV OR OR MED TE SOCIA E O ICII SO FIN ICAL N PRI LA SI INCA C CI AN E T N MEDIC LZIR A AL CIA STO A E TII AM ALE R MAT SO PRIN LOC BU OLO CI CRUC UINT LA GICE A A NT EA ALBG GRA L LEM A ALBE TUIT A NE SO NA E CI AL A 16 545 91 62 1 1201 75 17

PE RS OA NE CU HA ND IC AP

1%

Total servicii si prestatii 21% 23% sociale acordate

3% 46%

1%

3% 2% 0%

AJUTOR SOCIAL AJUTOR FINANCIAR

597

o structura pe sexe si categorii de varsta;

FEMININ F> F> =1 =3 8 5 Si Si F< F< 35 45 1 13 0 F> =4 5 F< 59 38 3 F >5 9 MASCULIN M> M> M> =18 =35 =45 Si Si Si M< M< M< 35 59 45 102 142 249 M> =59

Structura pe sexe si categorii de varsta

M>=18 Si M<35 M>59 M>=35 Si M<45 F>=18 Si F<35 M>=45 Si M<59 F>=35 Si F<45

65 8

334

F>=45 Si F<59

F>59 33% 5% 7% 12% 17% 19% 7% 0%

0%

Structura pe sexe si categorii de varsta: Feminin

F>=18 Si F<35 56% F>=45 Si F<59 F>=35 Si33% F<45 F>59

11%

Structura pe sexe si 12% categorii de varsta: Masculin

41%
M>=18 Si M<35 M>=45 Si M<59

17% M>=35 Si M<45 30% M>59

Persoane beneficiare ale prevederilor O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzi rea locuintei, precum si a unor facilitati opulatiei pentru energiei termice, cu modificarile si completarile ulterioare:
56

o beneficiari de ajutoare pentru incalzirea locuintei. AJUTOARE INCALZIRE LOCUINTA LEMNE LEMNE GAZE NATURALE RADET 246 217 738 Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala, pornind de la venturile pe familie (aflate in medie sub limita de subzistenta), trecand apoi la somaj si criminalitate (infractiuni si talharii). Lipsa serviciilor sociale de sanatate, educatie sau de alta natura produce un impact negativ asupra confortului intregii populatii la nivelul acestei zone. 2.2.9. Servicii de sanatate Cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin lipsa unor servicii sociale de baza, ceea ce creaza dificultati populatiei. Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala, una dintre acestea fiind chiar lipsa serviciilor medicale in perimetrul cartierului. In afara de doua farmacii existente in cadrul arealului, locuitorii nu beneficiaza de un altfel de asistenta medicala. Cel mai apropiat spital este Spitalul E. Irza, situat in imediata vecinatate a zonei, pe Bulevardul Lacul Tei, in spatele Universitatii de Constructii. La sud de perimetrul studiat, pe Sos. Fundeni, se afla si Institutul Clinic Fundeni, unul dintre principalele centre medicale la nivel national chiar. Cele doua farmacii se afla una la intersectia strazilor Petricani, D-na Ghica, Lacul Tei, cealalata la intersectia dintre strada Fabrica de Gheata si Gherghitei, zone care deservesc cam intregul cartier. In afara limitelor zonei de studiu in schimb, sunt mai multe puncte farmaceutice. Unul dintre ele se afla in apropierea intersectiei dintre Str. D-na Ghica si Sos. Coelntina, un altul in Str. Clopotului (zona Sos. Fundeni) si un al treilea in Str. Tesatoarelor, la est de perimetrul delimitat. Exista in schimb serviciul de ambulanta al Primariei Sectorului 2, care asigura asistenta gratuita cetatenilor, prin deplasarea la domiciliul acestora. 2.2.10. Migratie Deoarece nu exista statistici referitoare la fluxul si evolutia emigrarii legale a fortei de munca din cartierul Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani s-a realizat un sondaj telefonic pe un esantion reprezentativ cu administratorii blocurilor din zona Petricani/ D-na Ghica / Colentina din perimetru de studiu, pe baza limitelor teritoriale delimitate in vederea obtinerii de date referitoare la fluxul emigrantilor, cu o abordare bottom-up. Pe baza interviurilor se poate observa ca, din populatia totala cu resedinta in zona respectiva, procentajul cetatenilor care au emigrat legal in strainatate a fost egal cu 7% din total, rata superioara daca facem referire la alte cartiere ale sectorului 2 din Bucuresti, cartiere precum Baicului sau Ion Creanga de exemplu. In ceea ce priveste migratia interna Bucurestiului, inspre alte cartiere si
57

sectoare, nu am avut acces la date concrete, ci doar la date aproximative, rezultate din opiniile intervievatilor. Astfel, 75% din acestia mentionau o rata a migratiei de 65%, motivand acest procent prin lipsa oportunitatilor de lucru la nivelul cartierului, care nu poate fi considerat atractiv pentru populatie in scopuri rezidentiale. Ca urmare a raspunsurilor inregistrate la sondaj, rezulta ca cele mai multe persoane care emigreaza nu au o specializare profesionala si nici studii superiore. Ca destinatii, acestia aleg Italia si Spania. Din cartierul Tei Toboc, zona cu cea mai mare rata a infractionalitatii in cadrul perimetrului analizat, locuiesc mai multe familii care comit diferite infractiuni, lucru confirmat si in cadrul celei de-a doua consultari publice. Noile vile construite in cartier apartin celor care deja locuiau in zona si care au avut posibilitatea de a investi in imbunatatirea propriei locuinte. In interiorul cartierului nu au fost construite structuri locative noi in complexe integrate de vile indivuduale sau duplex. In general, zona nu este foarte cautata de potentiali chiriasi, ceea ce insemana ca cetateanul buucrestean nu doreste sa se mute in zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. Trebuie amintit si faptul ca marile complexe rezidentiale in constructie (Lakeland, Copper Beach), nefiind inca finalizate, nu au dat nastere unui flux migratoriu intern in zona de studiu. Viitorul flux de locuitori va ocupa zona din str. Fabrica de Gheata si din Sos. Colentina si Bd. Doamna Ghica, zone deja aglomerate si populate, lasand in continuare descoperite zonele peninsulare, delimitate de Parcul Plumbuita si de lac si cele rezidentiale din zona 4 a perimetrului analizat, care a fost descrisa in capitolul de tesut urban pe zone. 2.2.11. Situatia referitor la criminalitate 2.2.11.1. Date statistice privind infractionalitatea Urmare a analizei efectuate de catre factorii responsabili din domeniul ordinii si sigurantei publice la nivelul Sectorului 2 (D.G.P.M.P-Sector 2 Politie, Brigada de la Politie Rutiera si Politia Comunitara Sector 2) au rezultat o serie de aspecte privind existenta unor fapte ce pot pune in pericol siguranta cetatenilor, producerea unor infractiuni stradale in unele zone cu potential criminogen ridicat in arealul Plumbuita (furturi, talhari, distrugeri, consum de droguri, etc.) precum si frecvente accidente auto produse pe principalele artere de circulatie (sos Clolentina, bd Lacul Tei si sos Petricani) si strazile adiacente acestora. Principalele infractiuni sunt reprezentate de cele 148 de fapte penale cu autori neconoscuti comise numai in primele 6 luni ale acestui an (13 talharii, 28 de distrugeri, 11 furturi din locuinte, 69 de furturi din auto, 3 furturi din societati comerciale, 1 furt din buzunare/genti, 14 furturi simple si 9 furturi de autovehicule). Din totalul de 148 de fapte cu caracter penal, 119 au fost comise in segmental stradal (6 talharii, 23 distrugeri, 66 furturi din autovehicule, 1 furt din buzunare/genti, 14 furturi simple si 9 furturi din autovehicule). Din analiza efectuata se constata ca cele mai afectate artere de circulatie unde s-au inregistrat diferite infractiuni sunt: -Soseaua Colentina (de la str. D-na Ghica la str Oradea)- 23 fapte din care 1 talharie, 6 distrugeri, 15 furturi din autovehicule si 1 furt de autovehicul -Strada Domnea Ghica (de la bd. Lacul Tei la str. Berindei)- 21 fapte din care 1 talharie, 5 distrugeri, 13 furturi din autovehicule si 2 furturi de autovehicule -Soseaua Colentina (pana la str. Fabrica de Gheata)- 30 fapte din care 2 talharii, 5 distrugeri, 16 furturi din autovehicule, 6 furturi simple si 1 furt de autovehicul;
58

In perimetrul delimitat de Soseaua Petricani-Strada Sipca-Strada Raul Colentina-Strada Steaua Rosie-45 fapte din care 2 talharii, 7 distrugeri, 22 furturi din autovehicule, 1 furt din buzunare/genti, 8 furturi simple si 5 furturi de autovehicule. Din analiza datelor statistice ale anului 2009 rezulta ca arealul este controlat si dominat infractional de 2 gasti de cartier in zona strazii Gimalau, fapt care a dus la producerea a numeroase fapte de tulburare a ordinii publice pe strazile Constantin Beiu, Paroseni si Gimalau constand in talharii, distrugeri si furturi, dar si comecializarea de droguri. Se constata de asemnea ca unii consumatori de droguri, pentru a-si plati achizitionarea acestora, recurg la diverse fapte cu caracter penal (talharii, furturi din buzunare genti etc.). Arealul este dominat de existenta Lacului si Parcului Plumbuita, zone pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere in special in zona malurilor lacului, a insulei, pe strazile Sipca, Raul Colentina, Steaua Rosie, Ricinului si Fabrica de Gheata. Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona, precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier, fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2 , pe timp de 24 de ore. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din cadrul dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2, sediul Politiei Sector 2 si la Brigada Politiei Rutiere. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenirea si combaterea unor fapte infractionale comise cu violenta, protectia mediului inconjurator, prevenirea precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de interes public si privat, prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii, explozii, avarii, calamitati naturale, accidente, etc. Datele si informatiile obtinute prin acest sistem de catre personalul destinat supravegherii si monitorizarii acestor zone vor putea ti transmise operativ pentru a fi explorate si ce catre alte institutii de pe raza Sectorului 2 Politia, Pompierii, Ambulanta, Politia Rutiera, Asistenta Sociala, Apa Nova, Administratia Domeniului Public, Transportul Local etc. Avand in vedere numarul redus de etective, atat al Politiei Sectorului 2 cat si al Politiei Comuitare Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace technice a acestui areal. 2.2.11.2. Ilegalitati in zona peninsulara Zona peninsulara a cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. Din intregul cartier, aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona, dar si insalubritatea prezenta aici. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice, polarea mediului sau traficul de droguri, probleme care, bineinteles, atrag atentia presei. Exista insa si incercari de rezolvare a acestora si de imbunatatire a conditiilor de viata din areal, prin proiecte de restructurare si modernizare, initiate de primarie sau de companii private. Intamplator sau nu, aceasta zona este locuita in special de populatie de etnie rroma. Asa cum se intampla in general, interactiunea dintre aceasta etnie si romani duce la aparitia de conflicte. In acest caz, conflictele sunt generate in principal de stilul de viata al rromilor, care traiesc in case darapanate, inconjurate de gunoaie menajere sau deseuri provenite de la materiale de constructii,
59

ducand astfel la poluarea zonei. De altfel, grupurile de rromi alimenteaza criminalitatea din zona peninsulara a cartierului Plumbuita. Mai mult chiar, faptul ca nu au contracte cu firma de salubrizare care opereaza in zona ii face sa depoziteze resturile menajere in zona lacului, ceea ce constituie unul dintre principalele aspecte negative ale zonei. Pe langa deseurile menajere, locuitorii din acest areal au transformat zona lacului intr-un depozit de aparate electronice vechi, obiecte de mobilier si materiale de constructii, ducand acolo practic toate lucrurile de care nu mai au nevoie in gospodarie. Lipsa de educatie si de simt civic se vede foarte clar si in comportamentul celor care locuiesc in zona. Copiii nu se sfiesc sa umble dezbracati pe strazi, isi fac chiar nevoile pe strazi. Lipsa canalizarilor, completata de dispretul si lispa de interes a localnicilor fata de mediul in care isi desfasoara propriile activitati creeaza un tablou greu de imaginat pentru timpurile in care traim, imaginea fiind mai degraba aceea a unei mahalale din secolul al XIX-lea. Au fost inregistrate diverse sesizari in special cu privire la consumul de droguri. In zona parcului si a manastirii sunt prezente foarte multe urme care indica consumul de stupefiante. Preotii de la manastire au facut in repetate randuri sesizari la Primarie si la alte autoritati, amintind numarul foarte mare de seringi folosite la injectarea de substante halucinogene si apoi aruncate si abandonate pe spatiul public. Astfel, traficul de droguri nu mai este de mult un aspect necunoscut pentru oamenii legii. Tot mai multi au acces la astfel de stupefiante, din pacate de varste tot mai fragede. Zona fiind cunoscuta ca una saraca, in general se vinde heroina, asa-numitul drog al saracilor. Situatia de agraveaza cand minorii, din consumatori ajung chiar dealeri. In ciuda problemelor, aceasta zona a cartierului Plumbuita este o zona cu un potential ridicat, beneficiind de prezenta manastirii, a parcului si a lacului. Daca toate aceste elemente ar fi mai bine valorificate, zona peninsulara sin Plumbuita ar putea deveni o mare atractie pentru investitori. Proiectele in desfasurare si cele viitoare vor contribui cu siguranta la transformarea cartierului si la crearea unei imagini mai bune in opinia publica.
Puncte tari - prezenta parcului, lacului si manastirii, ceea ce reprezinta un potential cultural si social important - infiintarea unor servicii sociale, care ofera anumite servicii (mai ales medicale) familiilor defavorizate, ceea ce, prin integrarea acestor categorii in programe sociale, contribuie la scaderea ratei criminalitatii
-

Oportunitati

Puncte slabe pozitionarea cartierului in afara centrului orasului perimetrul parcului si al manastirii perceput ca zona cu risc major anturajul stradal infractionalitate ridicata traficul si consumul de droguri numar redus al efectivelor de politisti care supravegheaza zona situatie financiara precara pentru mare parte din locuitorii zonei aparitia de conflicte intre populatia de etnie rroma si romani mare parte din populatie nu are contract cu firmele de salubrizare Amenintari

60

- interesul personalului autoritatilor publice de a se implica in realizarea sigurantei comunitare - instalarea unui sistem de supraveghere cu camere video in zona parcului - posibilitatea accesarii unor programe de finantare pentru alcatuirea unor programe sociale (reconversie profesionala, centre de reintegrare sociala a copiilor strazii, etc.)

lipsa de educatie si simt civic si dezinteresul populatiei pentru zona in care isi desfasoara activitatile sau in care locuieste deficit de personal in cadrul Politiei Comunitare si insuficienta resurselor materiale alocate pentru serviciile de siguranta publica inexistenta unor programe sociale pentru reducerea faptelor de violenta si pentru integrarea in societate a tinerilor care comit astfel de fapte criza economica mondiala, care duce la cresterea ratei somajului si a saraciei si, implicit, a ratei criminalitatii scaderea gradului de instruire scolara a tinerilor

Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala, de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona, precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier, fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2, pe timp de 24 de ore. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din catru dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2, sediul Politiei Sector 2 si Brigada Politiei Rutiere. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenire si combaterea incalcarii regulilor de comert stradal, curatenia sectorului in zonele vizualizate, protectia mediului inconjurator, precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de inters public si privat, prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii, explozii, avarii, calamitati naturale, accidente etc. Avand in vedere numarul redus de efective, atat al Politiei Sectorului 2 cat si ai Politiei Comunitarie Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice, combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor, rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace tehnice a acestui areal. 2.2.12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani:
Puncte tari Puncte slabe Populatie de aproape 24.000 locuitori Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri, adica (persoane domiciliate in cartierul Plumbuita) 13,25% din totalul sectorului 2) Stabilitatea a indicatorilor sociali si Spor natural negativ (-180 unitati) demografici Fenomenul de migratie ia amploare (65% din Predominarea populatiei cu varsta apta de membrii comunitatii se transfera in alte zone ale munca si tendinta de imbatranire a populatiei Bucurestiului, conform rezultatelor chestionarelor) Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 Probleme de siguranta si ordine publica gradinite, 1 scoala generala, 1 scoala de Lipsa serviciilor sociale precum: limba araba) - Centre de zi pentru batrani sau persoane cu nevoi Existenta serviciilor publice (ALOFM) si speciale private de ocupare a fortei de munca - Centre pentru copii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani Administrarea eficienta a resurselor - Centre pentru victime ale violentei in familie financiare alocate de catre Consiliul Local al - Centre pentru persoanele fara adapost Sectorului 2 - Spatii pentru activitati recreative si culturale Infiintarea unor servicii si programe de Inexistenta pistelor pentru biciclisti sprijinire a familiilor defavorizate in cadrul 61

Manastirii Existenta serviciului de Ambulanta Sociala, care ofera servicii socio-psiho-medicale unor categorii de populatie Prezenta parcului si a Manastirii Plumbuita, care se poate transforma intr-un centru cultural si recreativ al perimetrului

Oportunitati Definirea unor proiecte de imbunatatire a centrelor sociale si scolare Infiintarea punctelor de servicii medicale Amenajarea unor locuri de recreere atat pentru copii cat si pentru adulti Cresterea numarului de agenti de politie prezenti in zona pentru asigurarea sigurantei cetatenilor Dezvoltarea unor programelor de protectie sociala a varstnicilor Impulsionarea activitatilor economice, crearea de noi locuri de munca Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene Existenta programelor de sustinere financiara a elevilor (acordarea suplimentului de hrana, acordare de rechizite gratuite, programe pentru dotarea cu calculatoare) Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul unor programe sociale

Existenta unei forte de munca necalificata Inexistenta unor unitati de invatamant liceal in zona Lipsa unor servicii de sanatate in cadrul perimetrului analizat Lipsa unei piete agroalimentare Nivel insuficient de asigurare a securitatii elevilor si cadrelor didactice in perimetrul unitatilor de invatamant Insuficienta personalului calificat care sa acopere nevoia de servicii sociale oferite Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Amenintari Gradul scazut de integrare a populatiei rrome, ceea ce inseamna ca nivelul educational, accesul pe piata muncii si calitatea vietii acestora vor ramane in continuare la un nivel scazut Atitudinea negativa a comunitatilor locale fata de rromi Migratia populatiei calificate inspre alte zone ale Bucurestiului Insuficienta si chiar lipsa spatiilor de locuit (mai ales pentru tineri) Cresterea ratei somajului Cresterea numarului de beneficiari de asistenta sociala Interes tot mai scazut al populatiei tinere pentru continuarea studiilor postliceale si universitare Neconcordanta intre oferta educationala si cerintele pietei de munca

2.3 Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.3.1. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice Analiza economica a perimetrului Plumbuita Steaua Rosie Petricani porneste in primul rand de la pozitionarea Sectorului 2 in capitala tarii, care, in acelasi timp, este si cel mai important centru politic, economic si cultural-stiintific al tarii. Astfel, ambientului economic al capitalei, ce se bazeaza pe o forta de munca cu o inalta calificare si pe un sistem de comunicatii dezvoltat dar, nu in ultimul rand, pe o retea institutionala prezenta, constituie principalul factor care explica valoarea net superiora a PIB-ului pe cap de locuitor in Bucuresti, comparativ cu restul tarii (datele studiului CNP- Dezvoltarea regionala - prezent si perspective indicau la nivelul anului 2006 o valoare de 3.000 euro a PIB-ului la nivel National si de 9.075 la nivelul Bucurestiului).
62

La capitolul societati comerciale si economice, sectorul 2 insumeaza peste 17% in cifra de afaceri a capitalei, doar ca acestea nu sunt distribuite in mod uniform, ceea ce inseamna ca in cadrul sectorului sunt si zone de vid comercial. La sfarsitul anului 2005 in Sectorul 2 al Municipiului Bucuresti erau 21.417 agenti economici. 21.391 (99%) din acestea erau in registrate ca proprietati majoritar private. Din punct de vedere al marimii acestor agenti economici, la aceeasi data predominau societatile micro (mai putin de 9 angajati), in numar de 19.316 sau 90% din total. Sectorul economic al cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani rezulta din conformatia fizicogeografica a teritoriului, din eterogenitatea tesutului urban si din prezenta unor importante cai de comunicatie. Aceast zon a sectorului 2 din Bucureti a fost dintotdeauna cunoscut pentru existena unor fabrici de ghea n zona bisericii din D-na Ghica i pentru fabrica de ceramic (construit n 1870), pentru fortreele turceti din vecintatea Str. Gherghitei, instalaie care acum nu mai exist i care prelucra nisipul n anii 30. Pana in 1989, desi exista o fabrica de glucoz n zon, exista intenia ca zona s fie demolat, inclusiv casele locuitorilor din zon i crearea unui mare parc i a unei zone de agrement. Inainte de revoluie, n afar de cafeneaua localizat pe insula din vecintatea Mnstirii din Plumbuita, lacul era traversat de vaporase si era foarte frecventat de ctre copii i locuitori ai zonei. In vremea lui Ceauescu, se inteniona crearea unui bazin sportiv pentru sporturi nautice cu scopul de a transforma zona ntr-un sat olimpic (in zona de sud a lacului Plumbuita). Trebuie de asemenea menionat modul n care conformaia esutului urban s-a schimbat n ultimii 30 de ani, avnd n vedere faptul c braul occidental al lacului Plumbuita era compus nainte din case, cel puin pn la inundaiile din 1976-1979 de pe str. Colentina i Str. Fabrica de Gheata (nu exista nc partea de pmnt din str. Ricinului). Centrul cartierului este dominat de o zona verde, marginita pe trei dintre laturi de lacul Plumbuita, in interiorul careia se afla manastirea Plumbuita, relevanta pentru patrimoniul cultural-istoric (zona 1). Astfel, zona se caracterizeaza prin lipsa cailor de comunicatie, cu exceptia unui pod care face legatura intre manastire si celalalt mal. Lipsa de infrastructura ingreuneaza dezvoltarea de zone productive, caracteristice centrelor culturale. Zona prezinta potential sub aspect turistic, dar este nevoie de masuri clare de recalificare. Chiar in apropierea malurilor lacului Plumbuita, data fiind distanta fata de principalele artere de comunicatie, se intind zone rezidentiale supuse fenomenului de degradare urbana si lipsite de activitati productive (zona 6). In perimetrele urmatoare (zona 4, 5, 6) in schimb, se concentreaza in mare parte activitatile productive, ce tin in general de sectorul secundar. Multe firme si depozite care opereaza in sectorul constructiilor se localizeaza in aceasta zona, ca urmare a prezentei strazilor asfaltate si a preturilor scazute ale terenurilor. Aceste societati, caracterizate de o cifra mica de afaceri, sunt localizate in general in zonele exterioare lacului, zone cu o prezenta scazuta a activitatilor tertiare. Un astfel de tesut productiv se intalneste mai ales in apropierea strazilor Steaua Rosie, in zona de nord-vest, si Fabrica de Gheata, Emanciparii, Andronache. Aceasta zona, in afara de centrele comerciale din sectorul alimentar deja prezente, McDonalds si Mega Image, se prezinta ca un perimetru supus proceselor de transformare, ca urmare a alocarii investitiilor destinate realizarii de noi spatii rezidentiale, de exemplu complexul Cooper Beach. De-a lungul malurilor lacului, se intind zone foarte degradate, de multe ori fara servicii de canalizare sau de colectare a gunoiului si cu strazi neasfaltate. In aceste perimetre multe locuinte sunt darapanate si lipsesc activitatile productive, atat cele secundare, cat si cele tertiare.
63

Zona caracterizata de o astfel de structura urbana este cea cuprinsa intre Str. Ricinului si Str. Plumbuita. De fapt, cele trei strazi principale ale micro-zonei analizate, Plumbuita, Ricinului si Tamaioarei, insumeaza circa 70% din activitatile economice, ceea ce demonstreaza lipsa aproape in totalitate a agentilor econimici in strazile din imprejur. Zona verde se intinde si la sud de lac, dincolo de Str. Ricinului (zona 2). Acest areal margineste una dintre cele mai productive arii si, in acelasi timp, una dintre cele mai diversificate din macro-zona. Astfel, spatiul delimitat de strazile Siania, Dna Ghica si Sos. Colentina reprezinta perimetrul cu cea mai mare concentrare a activitatilor din intregul cartier studiat. Principalele artere de comunicatie ale cartierului, adica Petricani, Colentina, Dna Ghica, Gherghitei, situate din punct de vedere geografic in partile extreme ale arealului, sunt si strazile care concentreaza cel mai mare numar de societati economice, dintre care cele mai multe opereaza in sectorul tertiar. Asa cum se poate vedea din graficul alaturat, zona 2 este dominanta din punct de vedere al prezentei agentilor economici. Serviciile concentrate aici sunt in general legate de activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative.

Un caz particular in ceea ce priveste concentrarea de servicii in apropierea strazilor importante il reprezinta Str. Dna Ghica. Aceasta artera, care delimiteaza in sud tot perimetrul, este foarte locuita pe latura de sud-est, in timp ce pe partea cealalta se intinde doar un spatiu verde. De altfel, Dna Ghica este o artera importanta in cadrul cartierului, la o oarecare distanta de zonele degradate. Aceasta strada, care totalizeaza un numar de 187 activitati profesiona profesionale, le, stiintifice si tehnice si 91 de societati care activeaza in sectorul transporturi si depozite de materiale, demonstreaza, pe langa o prezenta semnificativa a unei concentrari de societati mici si mijlocii din sectorul teriar, si o insemnata specializare in prestarea de servicii calificate. Alte activitati prezente in Str. Dna Ghica sunt: servicii ITC, intermedieri financiare, servicii publice si administrative, restaurante si hotel. Sos. Colentina (zona 3) se caracterizeaza, in schimb, prin prezenta numeroaselor activitati din sectorul alimentatiei, cu specific etnic (mai ales chinezesti si arabe), a fast-foodurilor, import-export cu produse pentru locuinte si alte servicii, de care beneficiaza populatia rezidenta, eterogena, care se concentreaza in special in apartamente de bloc. Si zona din partea de est a lacului (zona 4), ce se intinde intre strazile Emanciparii si Gherghitei, concentreaza un numar seminificativ de intreprinderi mici care activeaza in sectorul tertiar.

64

Activitatile din cartier sunt in general impartite pe sectoare: activitati de spectacol, transformari industriale si sectorul alimentar cu un procent de circa 8%; 40% din activitati apartin sectorului constructiilor (desi cu o concentrare mai mica decat in alte cartiere); serviciile financiare si de real estate reprezinta 14% si tot 14% si activitatile din sectorul hotelier si al restaurantelor. Sub aspect turistic, zona prezinta potential. Perimetrul imediat urmator, situat tot in zona 4 de analiza, subliniaza existenta unei discontinuitati la nivelul distributiei activitatilor tertiare. Aceasta micro-zona, cuprinsa intre Gherghitei si lacul Plumbuita, este o zona mlastinoasa si este caracterizata prin prezenta unor spatii inactive si parasite. Saptiile verzi prezente au aparut ca urmare a incetarii fostelor activitati. De altfel, strada Emanciparii, desi usor de parcurs, nu prezinta o concentrare deosebita a activitatilor economice si comerciale, din cauza conditiilor tesutului urban si social.

In concluzie, se face simtita o puternica prezenta a activitatilor economice si o eterogenitate a sectoarelor productive, care corespund principalelor artere stradale dens locuite. Amintim in schimb, un procent scazut al dezvoltarii economice in zonele situate la o oarecare distanta de axele principale, aflate in apropierea lacului si degradate din punct de vedere social si urban. De altfel, sectorul tertiar se concentreaza in lungul strazilor principale, in timp ce in restul teritoriului se distribuie omogen activitatile ce tin de sectorul secundar.

65

2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Ca urmare a analizei economice prezentate mai sus si in baza datelor oficiale ale Institutului National de Statistica cu privire la societatile care activeaza in sectorul 2 al capitalei, date care au fost selectionate in functie de strazile prezente in perimetrul studiat, putem analiza acum cifrele de afaceri ale societatilor din Plumbuita, care activeaza in diferite sectoare economice. Metodologia de lucru care s-a folosit se bazeaza pe impartirea societatilor in 6 zone care constituie macro-zone, in functie de cifra de afaceri inregistrata. Astfel, societatile au fost impartite in 3 categorii: cele cu o cifra de afaceri anuala mai mare de 4.200.000 RON (1 milion de euro), cele a caror cifra de afaceri este cuprinsa intre 1.050.000 si 4.200.000 RON (intre 250.000 si 1 milion de euro) si societati cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 1.050.000 RON (250.000 euro). In baza acestei clasificari, rezulta ca la nivelul intregului cartier, societatile cu o cifra de afaceri mai mare de 4.200.000 RON sunt 11, prezentate in tabelul de mai jos. Cifra de afaceri in RON
17.919.476 17.166.831 14.803.412 13.811.284 11.212.915 10.363.739 8.317.201 6.745.984 5.786.999 4.442.330 4.307.017

Societate
NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL (www.nexidian.ro) EVID-CONT CONSULT SRL MTC MATERIAL COMPANY S.R.L. BREJAWI INTERNATIONAL SRL FARR GROUP SRL INFOMED SRL CORE METALIAT EXIM SRL SIND TEL ROMANIA SRL KLASS PRODEXPORT SRL (www.klass.ro) STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

Ca urmare a impartirii teritoriului in zone functionale, analizam in continuare cele mai mari realitati economice, dupa cifra de afaceri. Din totalul de 1.775 societati prezente in periemtrul de studiu, am preferat sa nu luam in considerare societatile cu o cifra de afaceri mai mica de 250.000 euro pe an, existente in numar foarte mare. Pentru o mai buna cartare a operatorilor economici prezenti in Plumbuita Steaua Rosie Petricani, prezentam in continuare lista celor mai mari societati din zona in functie de cifra de afaceri exprimata in RON, enumerate in ordine descrescatoare. Evident, o asemenea analiza nu va fi facuta si pentru zona 1, unde nu este prezenta niciun fel de activitate economica. Zona 2 Trepte ale cifrei de afaceri peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 14.803.412 10.363.739 4.442.330 4.307.017 Societate MTC MATERIAL COMPANY S.R.L INFOMED SRL STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

66

Trepte ale cifrei de afaceri De la 1.050.000 la 4.200.000 RON

Cifra de afaceri in RON 3.605.003 3.425.710 3.408.363 3.338.769 3.298.267 3.251.094 3.019.865 2.930.061 2.807.122 2.473.445 2.396.758 2.321.713 2.313.485 2.234.258 2.033.496 2.013.227 1.988.484 1.969.666 1.867.606 1.854.668 1.815.542 1.797.662 1.760.784 1.722.392 1.693.068 1.652.597 Societate Cifra de afaceri in RON Societate

ARCADE DOORS SRL 1.569.186 ANDA & YB COM TRADING SRL 1.533.432 BABY STAR 2000 SRL 1.475.983 PETRIA II SRL 1.459.824 MEDIVETSIM IMPEX SRL 1.434.367 PROFESIONAL PRODSERV SRL 1.421.024 LEVEL WOOD PROD EXIM SRL 1.400.396 GINROX PRODCOM SRL 1.397.682 TOP EXPERT DCE SRL 1.382.620 DIGITAL BIT SRL 1.376.152 HIDROPROIECT DESIGN SA 1.375.072 DAHER COM SRL 1.350.760 EL STUDIO DESIGN SRL 1.340.337 FAREN COMEXIM SRL 1.330.572 POWER NET SRL 1.328.796 ALTAMIRA PRODIMPEX SRL 1.307.988 F& D IDEAL TRADING SRL 1.264.605 SERVCO & CONTA SRL 1.223.143 GROUP M.G. INTERNATIONAL 1.216.053 LUDICOM ART SRL 1.190.824 EL MUNDO TOUR SRL 1.177.506 MOD EXPRES INTERNATIONAL 1.161.422 EXPERT LINE SRL 1.084.930 PRONET COMPUTERS COMIMPREST1.062.133 ROCO'CO TEAM-IMPEX SRL 1.059.950 EKOL INVEST SRL

RIVA SRL ACTEC SRL CAVIO PROD SRL EURO TRANS GROUP SRL TUDOR SELF SRL WEB MEDIA SERVICES SRL SMART STAR SRL SYS IMPEX SRL CHENNING TRADING S.R.L. A.S. VIDA EXIM SRL GAUDEAMUS TRADE GENICOM INTERMED SRL LIQENG COMIMPEX SRL ZHONG XIN IMPEX SRL CABO PROD CORPORATION SRL GOLDEN BRICK CONSTRUCT SRL PETRIA SRL MEDIA SYMBIO S.R.L. PATELA SERV COM IMPEX SRL MANICEX TRADING SRL AKIL 97 CO-IMPEX S.R.L. GELPA SRL NOVA - ROM HL SRL YUJING IMPEX SRL ROMANIA GUO CHENG

Zona 3 Trepte ale cifrei de afaceri Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON 11.212.915

Societate FARR GROUP SRL

Trepte ale cifrei de afaceri De la 1.050.000 la 4.200.000 RON

Cifra de afaceri in RON 3.418.075 3.331.119 2.963.253 2.596.915 Societate Cifra de afaceri in RON 1.710.436 1.616.319 1.124.031 1.123.261 Societate

PH PNEUMOSERVICE SRL JINDA COMPANY SRL TORNADO DISTRIBUTION 2002 SRL TRAFFIC COMETAL SA

FACHANG SRL DANKO DIVERS SRL HAMEDAN COM SRL RUXCONTAD GRUP SRL

67

Zona 4 Trepte ale cifrei de afaceri Peste 4.200.000 Ron

Cifra de afaceri in RON 8.317.201 Societate CORE MATALIAT EXIM SRL Cifra de afaceri in RON 6.745.984 Societate SIND TEL ROMANIA SRL

Trepte ale cifrei de afaceri De la 1.050.000 la 4.200.000 RON

Cifra de afaceri in RON 3.269.023 2.558.657 Cifra de afaceri Societate in RON CULTURE BUSINESS SRL 2.027.701 NISACO PROD COM SRL WEIXIN INTERNATIONAL DEVELOPMENT SRL Societate

Zona 5 Trepte ale cifrei de afaceri Peste 4.200.000 Ron

Cifra de afaceri in RON 17.919.476 17.166.831 Cifra de afaceri in RON 13.811.284 NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL EVID-CONT CONSULT SRL Societate Societate BREJAWI INTERNATIONAL SRL

Trepte ale cifrei de afaceri De la 1.050.000 la 0 RON

Cifra de afaceri in RON 2.909.972 2.396.758 Societate

SANTINA '96 COMPREST SRL HIDROPROIECT DESIGN SA

Cifra de afaceri in RON 1.892.397

Societate LOID GRUP SRL

Zona 6 Trepte ale cifrei de afaceri Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON Societate 5.786.999 KLASS PRODEXPORT SRL

2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice Considerand impartirea teritoriului care constituie obiectul nostru de studiu in sase micro-zone, vom analiza in continuare in detaliu aceste diviziuni, din punct de vedere al activitatilor economice. Precizam faptul ca este posibila o analiza pentru fiecare micro-zona si fiecare strada in parte, si nu doar una cu caracter general, ca urmare a selectarii tuturor persoanelor juridice prezente pe ficare strada a perimetrului Plumbuita Steaua Rosie Petricani. In primul rand, trebuie mentionat faptul ca zona 1, ca urmare a conformatiei sale, nu prezinta nicun tip de activitate economica, cu exceptia fluxului turistic sau a donatiilor pentru Manastirea Plumbuita. 2.3.2.2.1. Zona 2 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Numarul total de societati care desfasoara activitati economice in zona 2 este de 921 unitati. Distributia teritoriala este puternic neomogena. Acest aspect depinde de lungimea strazilor, de pozitia strategica in care se gasesc si de eterogenitatea geografica a zonei, impartita intre spatii verzi si zona urbana. Strada cu cea mai mare rata a activitatilor este Sos. Colentina, unde activeaza 366
68

operatori economici, urmata de D-na Ghica cu 318 societati. Asta inseamna ca 74% din activitatile economice din zona 2 se conc concentreaza entreaza pe aceste doua strazi. In graficele de mai jos este presentata aceasta situatie, atat in procente cat si in valori absolute.
Distributia activitatilor economice pe strazi Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Sos colentina 40%

366 318 90 70 43 22 12 0 100

200

Bujorul alb 1% Str. petricani 2% Strada crementi a 5%

300

400

Doamna Ghica 34%

Aleea Sinaia 10%

Strada sinaia 8%

Acest fapt este lesene de inteles, data fiind lungimea celor doua strazi si pozitia lor centrala, mai ales in cazul Sos. Colentina, dar si volumul de trafic, asadar vizibilitatea activitatilor ce se desfasoara. Conform datelor, strazile care urmeaza dupa cele doua mai sus amintite sunt Aleea Sinaia si Str. Sinaia. Totusi, diferenta fata de primele doua artere este destul destul de mare. Numarul agentilor economici este mai mic de 100, mai precis, pe Aleea Sinaia opereaza 90 de societati, in timp ce pe strada Sinaia 70. Acets lucru se datoreaza faptului ca cele doua strazi sunt mult mai scurte si nu au o pozitie centrala, fiind practic artere secundare ale Sos. Colentina. Strazile cu o prezenta redusa a activitatilor economice sunt Cremenita, Petricani si Bujorul Alb. Comparativ cu strazile amintite deja , care traverseaza o zona urbana, densitatea scazuta a firmelor prezente aici se explica fie prin lungimea redusa a strazilor strazilor (cum este cazul str. Cremenita, cu 43 societati), fie prin predominanta vegetativi, asa cum se intampla pe str. Petricani, unde functioneaza doar 22 de societati, sau traverseaza o zona caracterizata de prezenta spatiilor rezidentiale. Din aceasta categorie face parte str. Bujorul Alb. b) Analiza activitatilor economice pe strazi Analizand distributia operatorilor economici pe sos. Colentina, rezulta ca cea mai mare parte a acestora desfasoara activitati professionale, stiintifice, tehnice sia dministrative, dministrative, urmate maia poi de constructii, tran sport si depozit.

69

In valori absolte, numarul total de societati care activeaza in aceste sectoare este 312 dintr-un total de 366, care in valori procentuale inseamna 85%. Celelalte 54 de societati ramase se impart in alte 8 sectoare. Prezenta activitatilor economice in zonele ramase este foarte redusa, mai putin de 10 unitati, cu exceptia zonei industriei prelucratoare si de administrare a deseurilor. Trebuie mentionat faptul ca sunt sectoare de activitate din cadrul carora activeaza cate o singura societate, asa cum sunt serviciile publice si administrative.
Concentrarea activitatilor pe Strada Sos Colentina Valori in procente
Industria alimentara si agricultura 1% Servicii publice si administrative 0% Sanatate, Invatamant si asistenta sociala 1% Hoteluri, restaurante, divertisment 2% Activitati de spectacole, culturale si recreative 2% Intermedieri financiare,asigurari si Real Estate 2% Activitati profesionale,stiintifice, tehnice si administrative 50%

Activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative 50%

Constructii, transporturi si depozitare 35%

Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 4%

O astfel de analiza economica se poate face si pentru str. D-na Ghica. Astfel, se observa o concentrare mai mare a activitatilor economice din categoria activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative , cu o valoare absoluta de 187 societati dintr-un total de 318, adica 58%, in timp ce restul agentilor apartin celorlalte categorii. Un al doilea sector bine reprezentat pe aceasta artera este cel al constructiilor, transporturilor si depozitelor. In procente, concentrarea acestui sector este de 25%. Prezenta celorlalte sectoare nu este relevanta, daca ne gandim ca din punct de vedere cantitativ este vorba de circa 10 unitati. Trebuie subliniata in schimb absenta serviciilor publice si administrative.

70

Concentrarea activitatilor pe Strada Doamna Ghica Valori absolute

187 91
Industria 11 Hoteluri, restaurante, 8 Industria alimentara si 7 Activitati de 4 Intermedieri 4 Sanatate, Invatamant 3 ITC

3 0 50 100 150 200

Dupa numarul de societati, urmeaza analiza Aleii Sinaia, unde functioneaza 90 societati. In acest caz, mai mult de 50% din agentii economici apartin activitatilor de constructii, transporturi si depozite, mai precis 53 de firme, urmate de alte 18 care desfasoara activitati din categoria activitatilor professionale, stiintifice, tehncie si administrative. Raman astfel doar 19 societati cu activitati in alte domenii. Si in cazul strazilor Sinaia si Cremenita, proportia distributiei economice este cam aceeasi. In shimb, strazile care in termeni absoluti au o prezenta scazuta a agentilor economici sunt Petricani si Bujorul Alb, cu 22 respectiv 12 societati. In ambele cazuri, cele mai multe activitati aparin categoriei constructii, transport si depozite. De altfel, sunt singurele strazi fara activitati ins ectorul industriei alimenatare si agricole, a restaurantelor, a serviciilor publice si administrative, sanatatii si asitentei sociale. c) Activitati economice in zona 2 Din analiza distributiei operatorilor economici pe baza sectorului de care apartine, rezulta ca pe toate strazile exista o puternica discrepanta intre prezenta societatilor din sectoarele constructiilor, transporturilor si depozitelor pe de o parte si a celor legate de activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative pe de alta parte si toate celelalte 8 categorii de activitati. In valori absolute, societatile apartinatoare la cele doua sectoare majore numara numara 775 unitati dintr-un total de 921 cate sunt in registrate in total in zona 2, ceea ce in valori relative inseamna 84%. Analizand mai in detaliu datele, se observa ca predominanta este categoria activitatilor profesionale, stiintifice, tehnice si administrative. Societatile implicate in acest sector sunt aproape jumatate, mai precis 420, ceea ce trans format in valori relative inseamna 45,6%. Al doilea sector cu o prezenta insemnata este cel al cosntructiilor, transporturilor si depozitelor, care numara 355 societati, adica 39% din total.

71

Lipsesc agentii economici care opereaza in cadrul serviciilor publice si administrative, cele de sanatate si de asistenta sociala. In valori absolute, sunt implicate 12 societati din 921, adica doar 1,3% din toata zona 2. Concret, in cazul primul sector mentionat mai sus, sunt prezente doar 3 firme, adica 0,3%. Celelalte 6 categorii de activitati ramase sunt: industria alimentara sia gricultura, administrarea deseurilor, sectorul hotelier si al restaurantelor, IT&C, servicii legate de intermedieri financiare, asigurari si activitati in sectorul cultural. In toate aceste categorii activeaza in intreaga zona 2, 118 operatori economici, adica 12,8%. In concluzie, analizand graficul de mai sus, referitor la distributia societatilor in cadrul diferitelor sectoare de activitate, se poate spune ca la nivelul zonei 2, situatia este similara cu cea care se obtine prin analizarea distributiei societatilor pe strazi. d) Analiza activitatilor tertiare De interes este si analiza specifica a sectorului tertiar, raportat la activitatile totale, cu accent pe fiecare strada. Concret, strada Colentina prezinta cel mai mare numar de activitati prin comparatie cu celelalte, dar, asa cum se vede si in graficul de mai jos, cea mai mare concentrare de activitati tertiare se concentreaza in strada D-na Ghica. Valorile relative sunt egale cu 65.7% si rezulta din raportul dintre activitatile tertiare (209) si totalul celor din sectorul primar, secundar si tertiar (318) pe strada. In cazul Sos. Colentina in schimb, 60% din firme opereaza in sectorul tertiar. Rezulta astfel un contrast intre datele referitoare la prezenta operatorilor economici, in numar absolut, acestea fiind concentrate cu precadere in Sos. Colentina (366 in Colentina, in raport cu 318 in Str. Dna Ghica) si societatile din sectorul tertiar, mai numeroase in Str. D-na Ghica (65.7% raportat la doar 60% in Sos. Coelntina). Aceasta diferenta este determinata de prezenta semnificativa a societatilor care activeaza in sectorul secundar (34.6%) de-a lungul Sos. Colentina.

72

Asa cum este ilustrat in graficul alaturat, concentrarea de activitati tertiare pe celelalte strazi este redusa, inferioara procentului de 45%. Acesta este un rezultat al prezentei semnificative de activitati secundare. Comparand fiecare strada se observa o diferenta mare intre Sos. Colentina si Str. D-na Ghica pe de o parte, si celelalte strazi pe de alta parte. Pe primele doua artere, cele mai importante din zona, predomina activitatile tertiare, in timp ce pe cele din urma se intalnesc cu precadere activitati secundare. In valori absolute, strada D-na Ghica are cele mai mare numar de agenti tertiari. In schimb, cea mai mica concentrare se intalneste in Str. Sinaia si in Str. Petricani.

Ultimul grafic ilustreaza activitatile tertiare pentru fiecare strada in parte raportat la totalul operatorilor economici care activeaza in sectorul tertiar in intreaga zona 2 (adica 514 societati). In Sos. Colentina este cea mai mare concentrare de activitati tertiare din toata zona 2, in timp ce Bujorul Alb si Petricani au cel mai mic numar de societati care activeaza in acest sector.

2.3.2.2.2. Zona 3 Microaria pe care o analizam in continare este o zona puternic eterogena a orasului daca luam in considerare tesutul urban, structura sociala a cartierului si structura economica productiva. Microzona 3 poate fi impartita in 3 segmente diferite: segmentul litoral, in care se fac investitii pentru construirea unor proiecte rezidentiale, usor de plasat pe piata ca urmare a preturilor accesibile si a pozitiei geografice favorabile, o zona caracterizata de o concentrare scazuta a activitatilor productive si cu un spatiu locuibil de dimensioni medii, si un al treilea segment, caracterizat printr-o densitate mare a locuintelor, unde isi au sediul si numeroase societati cu activitati productive secundare si tertiare.

73

Prima dintre cele trei zone descrise mai sus, cea care margineste lacul, cuprinsa intre Sos. Coelntina, Str. Fabrica de Gheata si Andronache, prezinta inca numeroase spatii nefolosite, ingradite si degradate. Asa cum se observa in graficul alaturat, in aceasta zoan au fost realizate investitii importante atat in volum cat si ca recalificare si relansare a zonei.

Particularitatea acestei zone sub aspectul profilului urban social si economic consta in faptul ca densitatea urbana ridicata si locuintele de tip bloc coexista cu o realitate diversificata din punct de vedere geografic si economic, bine reprezentata de diferitele servicii cu potential de devoltare si recalificare. Asa cum a fost descris si anterior, viitorul complex rezidential Cooper Beach Tower va fi realizat de grupul Cooper Beach cu 12 etaje si va avea 156 apartamente, cu o valoare medie intre 1500 si 1800 euro/mp. 148 dintre apertamente vor avea vedere la lac lacul ul si parcul Plumbuita. In aceasta zona se desfasoara si diferite activitati tertiare. Zona analizata a fost definita, ca urmare a propriului tesut social, caracterizat de o valoare ridicata a densitatii urbane si de un sistem de artere de comunicatie ca o locatie ideala pentru realizarea de investitii directe si pentru deschiderea de magazine si restaurante de catre catene mari precum McDonald si Mega Image si a unui hotel. Structura productiva din str. Fabrica de Gheata deonstreaza aceasta situatie. De altfel, aici isi au sediul 61 de societati care opereaza in sectorul constructiilor, transporturilor si depozitelor de marfa, 7 care desfasoara activitati IT&C, 30 societati care ofera servicii tehnice administrative si professionale, 5 societati active in sectorul serviciilor culturale si spectacolelor, 2 societati care desfasoara activitati de asigurari si real estate si 3 care se ocupa de transformarea si administrarea deseurilor. Aceasta situatie economico-productiva demonstreza o valoare a terenului si o pozitie geografica privilegiata, in ciuda faptului ca prezentei Sos. Colentina in apropiere constituie o atractie pentru cele mai multe societati din microaria analizata, care pot avea posibilitati bune de dezvoltare a propriei afaceri, multumita tarficu tarficului lui zilnic din zona si prezentei transportului public. In imediata apropire functioneaza si o scoala generala si o scoala de limba araba. Microaria 3 este un sector important in cadrul cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani din punct de vedere economic productiv. Astfel, este a doua microzona dupa numarul absolut de firme care activeaza sau au sediul legal aici. Limita de sud este alcatuita din principala strada a zoeni, anume Sos. Colentina. Pe aceasta artera se concentreaza cea mai mare parte din activitatile productive ale cartierului si, de asemenea, cele mai diversificate. Aceasta strada, pe langa faptul ca strabate intreg cartierul Colentina de la nord la sud-vest, permite legatura dintre traficul ce vine din nord-vest prin intermediul strazii Petricani si care continua cu Dna Ghica si cel din sud-est, dinspre Sos. Fundeni.
74

Strada a fost restructurata de curand si reprezinta o cale de comunicare importanta atat pentru transportul privat cat si pentru cel public. Acest areal, pe langa densitatea urbana, este caracterizat de eterogenitatea etnica. Acest aspect este evident prin prezenta restaurantelor, a ctivitatilor de import-export de produse de artizanat si alimentare, care apartin comunitatii arabe si chineze din cartier. Este strada cea mai relevanta pentru concentrarea de activitati si pentru diversitatea acestora. Sunt inregistrate 413 societati, din care 273 operatori in sectorul de constructii, transport si depozite de marfa, 9 in industria alimentara si agricoltura, 15 in industria prelucratoare sau de prelucrare a deseurilor, 9 in sectorul hotelier sau al restaurantelor, 12 societati ITC, 6 in sectorul de intermedieri financiare si asigurari, 76 activitati professionale, tehnice si stiintifice, 3 in cadrul serviciilor publice administrative, 2 in sectorul serviciilor de sanatate si asistenta sociala. Datele prezinta o repartitie destul de echilibrata intre serviciile si activitatile productive. Se poate observa ca prestatia serviciilor profesionale, tehnico-stiintifice s-a dezvoltat cu precadere in zona. Numarul mare de activitati de transport si depozitare evidentiaza numarul semnificativ de societati mici care activeaza in distributia de produse artizanale, de alimente sau de servicii de transport marfa. Astfel, desi exista o gama complexa de activitati productive, zona poate fi considerata ca avand o preponderenta a activitatilor tertiare. Pe strazile adiacente in schimb, desi in aceeasi microarie 3, situatia este diferita din punct de vedere al activitatilor productive. Aici se afla un numar destul de mic de societati, iar impartirea lor pe sectoare de activitate este foarte diferita de cea de pe Sos. Coelntina, analizata anterior. Concret, amintim prezenta a 21 de societati care activeaza in sectorul constructiilor si al transporturilor, 4 societati din sectorul ITC si cateva activitati de servicii de diferite tipuri (culturale, recreative) si activitati profesionale, tehnice si administrative. Realitatea descrisa pana acum demonstreaza o situatie critica, dar cu perspective de dezvoltare in ceea ce priveste recalificarea spatiului din punct de vedere urban si social, cu urmari evidente si la nivel economic. In ciuda densitatii urbane, prezenta serviciilor diversificate din Sos. Colentina, ca si existenta serviciilor publice in zona alaturata (scoala generala), realitatea economica a acestui perimetru se prezinta ca fiind destul de putin dezvoltata si diversificata, mai ales in ceea ce priveste activitatile menite sa serveasca piata locala. Diveristatea ce caracterizeaza Sos. Colentina se explica prin importanta acestei artere ca si cale de comunicatie pentru intreaga zona sin imediata sa apropiere, ceea ce reprezinta un factor important in dezvoltarea activitatilor productive tertiare, serviciilor logistice si de transport, activittai culturale, centre de reparatii si servicii ITC, activitati din sectorul restaurantelor si hotelier. Cea de-a treia zona, situata in imediata apropiere a acesteia, este delimitata de strazile Gherghitei, Emanciparii, Simetriei si Salciilor. Tipologia caselor cea mai frecvent intlanita este cea a locuintelor monofamiliare. Zona beneficiaza de servicii de canalizare, iluminat stradal si unele strazi sunt asfaltate. Cu exceptia unor activitati de constructii, transport si depozitare, care se desfasoara in strazile Salciilor si Spataru. Acest aspect se explica prin desnitatea urbana scazuta si lipsa unor artere importante de comunicatie. In plus, prezenta saptiilor verzi a stimulat dezvoltarea unui nucleu rezidential.

75

Distributia activitatilor economice Sos. Colentina pe strazi 110 Fabrica de Gheata 29 Sos. Andronache 19 Str. Simetriei 9 Emanciparii 8 Gorgan Spatarul 4 Str Salcilor 4 Dumitrescu Tanase 0 Strada\Polixemia

413

In graficul alaturat este ilustrat un tablou complet al distributiei activitatilor economice in cadrul microzonei 3. Zonele in care sunt prezente cele mai multe societati sunt pe Sos. Colentina si in zona laculului Plumbuita (str. Fabrica de Gheata). Pe restul strazilor nuamrul societatilor scade. Graficul prezinta situatia celui de-al treilea sector din cadrul microzonei 3, caracterizata de predominarea functiei rezidentiale.

100 200 300 400 500

alimentara si agricultura 3 Activitati economice - Zona Industria Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor Constructii, transporturi si depozitare Hoteluri, restaurante, divertisment ITC Intermedieri financiare, asigurari si Real Estate Activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative Servicii publice si administrative Sanatate, Invatamant si asistenta sociala Activitati de spectacole, culturale si recreative

63%

18% 4% 3% 3% 1% 1% 1%

2% 4%

Analizand graficul urmator, se poate observa compozitia economica a cartierului: constructiile, transportul si depozitarea constituie principala activitate productiva, urmata de activitatile profesionale, tehnice si administrative. Toate aceste activitati, apartinand sectorului tertiar, ca si celelalte ce tin de alte sectoare de activitate sunt concentrate, asa cum s-a spus si anterior, in Sos. Colentina.

Distributia activitatilor tertiare pe strazi - Zona 3

% activitatilor tertiare in cadrul activitatilor totaleZona 3 Fabrica de Gheata Emanciparii Sos. Colentina Str. Simetriei

0% 1% 2% 3% 4%

Dumitrescu Tanase

Str Salcilor
Emanciparii Str. Simetriei Sos. Andronache Fabrica de Gheata Sos. Colentina

41 33 28 26 24

25%

65%

Sos. Andronache
Gorgan Spatarul 0

Intrand in mai multe detalii, din graficul de mai sus putem intelege repartitia activitatilor aferente sectorului tertiar pe strazile zonei 3, atat ca numar absolut, cat si relativ.

76

2.3.2.2.3. Zona 4 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Acest paragraf urmareste distributia activitatilor economice in cele 14 strazi care apartin de zona 4. Impartirea acestora se prezinta destul de eterogena si depinde de dimensiunile strazilor si de pozitia mai mult sau mai putin strategica a acestor strazi. Strada cu ce mai puternica activitate Str. Distributia teritoriala aIntr. agentilor economica este strada Gherghitei, unde Gherghit Str. SavuNicolae economici functioneaza 30 de societati, insumand Str. Bara Zamfir pe strazi ei aproape toate activitatile economice din zona. Mihai 1% Ion 2% 1% Ion Acest lucru este normal, ca urmare a lungimii Str. Tudor Geicu Stanga si vizibilitaii strazii, care traverseaza practic Tomovic 1% 4% 4% aproape toata zona 4. Strada Mica, Strada i Emancip Gherghit Mihai Tudor si Strada Savu Bara, nu se 5% arii ei bucura de o prezenta semnificativa a agentilor Str. 32% 6% Str. economici, fiind strazi mici, in zone de multe Petre Litoralul ori greu accesibile, asa cum s-a vazut si in Negules ui partea de analiza a tesutului urban. In zona 4 Str. cu se intersecteaza 4 artere principale Str. 16% Str. Oituz 8% Emanciparii, Str. Gherghitei, Str. Mihai Tudor Marcu 9% si Str. Oituz. O descriere exacta a distributiei Zamfir territoriale a activitatilor economice in zona 4 11% se poate vedea in graficul circular alaturat.
b) Distributia teritoriala a activitatilor economice pe strazi Zona cu cea mai mare concentrare a activitatilor economice este Strada Gherghitei, cu cel mai mare numar de operatori, asa cum este ilustrat si in graficul de mai jos: De altfel, comparand Concentrarea activitatilor pe Hoteluri, Strada Strada Industria Industria Gherghitei restaurante, datele referitoare la prelucratoare alimentara si - Valori in ITC procente strazile prezente in zona divertisment si gestionarea 2% agricultura 2% 4, se observa ca pe deseurilor 5% Intermedieri strazile cu cea mai mare 2% financiare, prezenta a operatorilor asigurari si economici activitatea Real Estate predominanta este cea 11% Constructii, legata de sectorul transporturi si constructiilor, depozitelor Activitati de depozitare si transporturilor Str. spectacole, 67% culturale si Gherghitei, Str. recreative Litoralului, Str. Oituz, 11% Str. Gherghitei.

77

Histograma alaturata ilustreaza distributia activitatilor economice pentru cele 13 strazi din teritoriu. Strada Mica nu a fost considerata, neavand nicio activitate productiva in registrata. Asa cum am prezentat deja in analiza tesutului urban, activitatile cu cea mai mare prezenta apartin de sectorul constructiilor, depozitelor si transporturilor, hotelurilor, restaurantelor, dar si sectorul investitiilor financiare, asigurarilor si cel de real estate. Asadar, societatile inregistrate cu activitate in aceste sectoare sunt numeroase si volumul de investitii este semnificativ. Pe strada Oituz, care delimiteaza in est zona 4, legand direct Strada Tudor Mihai si Strada Emanciparii, sunt prezente 4 tipuri de structuri; sunt prezente in special depozitele si fabricile, atat pentru depozit cat si pentru fabricarea produselor vestimentare. c) Concentrarea activitatilor economice Desi nu este mentionat in datele statistice pe care le-am prelucrat pana acum, este clar ca cele mai multe societati commerciale s gasesc in Str. Oituz. Acest lucru nu este valabil si pentru Strada Gherghitei, caracterizata de prezenta zonelor verzi, care se alterneaza cu depozite si fabrici cu uz comercial si productiv. Zo Zonele nele verzi amintite nu sunt organizate bine, ba chiar sunt spatii parasite. Aceasta microzona este complet inactiva, in sensul ca nu prezinta cladiri cu destinatie productiva; imaginea este aceea a unui spatiu abandonat, unde unele zone au fost transformate in locuri de depozitare a gunoiului. Se evidentiaza si alte strazi in afara de Oituz si Gherghitei, cum ar fi: Str. Litoralului, Str. Marcu Zamfir, Str. Tomovici si Str. Emanciparii, care prezinta un numar semnificativ de activitati in comparatie cu celelalte. Strada Emanciparii rezulta de altfel si din analiza tesutului urban ca fiind una dintre cele mai bune strazi ca si accesibilitate. Totusi, numarul de activitati care se desfasoara pe aceasta strada este redus, fiind prezente doar 9 societati. Si asta deoarece mai mult de jumatate din lungimea strazii, mai precis fragmentul cuprins intre Str. Capitan Marcu Zamfir si Str. Emanciparii, este cel care inregistreaza cea mai mare densitate a spatiilor abandonate. De altfel, se observa ca si concentrarea locuintelor scade pe masura ce se intra in zona. Astfel, se pot numara doar 3 locuinte pe strada Emanciparii, in timp ce restul strazii este ocupat de baraci. d) Lista sectoarelor economice pentru fiecare strada Clasificare economica a fiecaruia dintre sectoarele de activitate se prezinta destul de omogena in zona 4, tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a sectoarelor active in zona tin de sectorul industrial, comercial si financiar si impartirea societatilor este echilibrata (cu exceptia Str. Ghrghitei, care, cu cei circa 30 de agenti economici, reprezinta cel mai mare procent al prezentei activitatilor din zona).
78

6% 8% 8% 14%

5% 1%1% 1%

Activitati economice - Zona 4

Constructii, transporturi si depozitare Hoteluri, restaurante, divertisment

42%

Intermedieri financiare, asigurari si Real Estate Industria alimentara si agricultura Activitati de spectacole, culturale si recreative Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor

14%

Activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative ITC Servicii publice si administrative Sanatate, Invatamant si asistenta sociala

Graficul prezentat ilustreaza asadar valorile absolute ale prezentei pe strazi a activitatilor economice. Prin intermediul unei analize detaliate, se observa diferitele tipuri de activitati economice si sectoare productive. Pe Intr. Gherghitei se desfasoara doua activitati din sectorul restaurantelor si una singura ce tine de sectorul financira, al asigurarilor si de real estate. Pe str strada ada Emanciparii, functioneaza o societate care opereaza in industria prelucratoare, cinci agenti comerciali in cadrul sectorului hotelier, al restuarantelor si al divertismentului, o activitate in cadrul sectorului financiar, real-estate. Se mai desfasoara si activitati de servicii publice si administrative si activitati recreative-culturale (cate un singer operant). Pe strada Gherghitei sunt doi operatori care desfasoara activitati in sectorul industriei alimentare, unul care activeaza in industria prelcuratoare prelcuratoare si gestionarea deseurilor. In schimb functioneaza 30 de agenti comerciali in sectorul constructiilor, transporturilor si depozitarii. O alta societate desfasoara activitati in domeniul divertismentului si al restaurantelor, una in sectorul ITC, 5 opereaza in campul financiar si al asigurarilor, in timp ce alte 5 au activitati recreative si culturale. Asa cums epoate vedea si in graficul urmator, Str. Gherghitei este una dintre cele mai importante din punct de vedere al activitatilor economice: Pe strada Ion Geicu Concentrarea activitatilor pe strada functioneaza o societate in -Valori Absolute industria alimentara, una in 30 Constructii, transporturi si sectorul restaurantelor, una in 5 Activitati de spectacole, culturale domeniul sanatate si asistenta 5 Intermedieri financiare, asigurari sociala si alta in sectorul 2 Industria alimentara si agricultura recreativ si cultural. Pe strada 1 ITC Ion Stanga functioneaza 5 1 Hoteluri, restaurante, divertisment activitati din sectorul 1 const ructiilor, transporturilor si Industria prelucratoare si depozitelor si una din 0 5 10 15 20 25 30 domeniul restaurantelor. Pe strada Litoralului gasim doua activitati din cadrul sectorului alimentar, alte doau ca apartin de industria prelucratoare, 11 din cadrul sectorului cosntructiilor, transporturilor si depozitarii, una de ITC, 5 activitati apartinand domeniului financiar, de asigurari si real estate, la care se adauga o activitate din sectorul sanatatii si al serviciilor sociale.
79

Strada Marcu Zamfir se caracterizeaza prin prezenta unui operator din sectorul industriei alimentare, un altul din industria prelucratoare si a gestionarii deseurilor. Sunt opt societati care functioneaz ain domeniul restaurantelor, o societate care se ocupa de ITC, trei agenti in domeniul activitatilor profesionale, stiintifice, tehnice si administrative si doua care activeaza in domeniul recreativ si cultural. Asa cum aminteam deja, in Str. Mica nu functioneaza niciun tip de activitate comerciala sau economica, in timp ce pe str. Mihai Tudor se poate vorbi despre despre un operator din industria alimentara. Nici in Nicolae Zamfir prezenta activitatilor economice nu este foarte numeroasa. Activeaza aici doua societati, una in industria prelucratoare si alta in doemniul constructiilor, transportului si depozitarii. Pe strada Oituz functioneaza sapte societati in domeniul cosntructiilor, patru in sectorul financiar, al asigurarilor si de real estate si doua in cadrul serviciilor publice si administrative. De-a lungul str. Petru Negulescu functioneaza doi operatori din industria industria alimentara, doi din industria prelucratoare, 5 in sectorul constructiilor si doi pe partea financiara, de asigurari si real estate.In strada Savu Bara opereaza o singura societate, in domeniul constructiilor. In cele din urma, pe strada Tomovici se observa prezenta unei societati care activeaza in sectorul alimentar, una in constructii, doua societati cu activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative si una pe domeniul cultural-recreativ. e) Distributia activitatilor tertiare pe strazi In continuare prezentam un studiu detaliat asupra distributiei activitatilor tertiare pe strazi, in cadrul zonei 4. Astfel, pentru inceput se poate afirma ca distributia activitatilor tertiare se prezinta dispersata, asa cum se vede si in graficul de mai jos. Acest grafic circular este crescator, in sensul ca pentru a intelege caracterul dispersat al distributiei activitatilor, ar trebui citit in sens orar. Se observa astfel ca Strada Petre Negulescu prezinta cea mai mica concentrare de activittai tertiare, cu doar 3% din societati care activeaza in acest scetor. Urmeaza apoi Intr. Gherghitei cu 5% din operanti, la acelasi nivel cu Str. Tomovici. Deja pe str. Ion Geicu, situatia etse un pic diferita, prezenta activitatilor tertiare este mai densa (7%). (7%). Urmeaza strazile Oituz, Litoralului si Emanciparii (cu o prezenta de 10%, 12%, respectiv 14%), unde activitatile tertiare se alterneaza intr-o masura echilibrata cu alte tipuri de activitati. Strada Gherghitei si strada Marcu Zamfir sunt doua zone in care sunt concentrate cele mai multe activitati de servicii (20% respectiv 24%). Situatia, asa cum este prezentata in graficul alaturat, Distributia activitatilor apare eterogena pana la un punct: astfel, zona 4 se tertiare pe strazi- ZONA 4 poate imparti in trei grupe, destul de omogene intre ele, dupa cum urmeaza strazile cu un procent pana in Str. Petre Negulescu Intr. Gherghitei 5% al prezentei serviciilor (primele trei strazi), cele cu Str. Tomovici Ion Geicu un procent mediu al prezentei acestor activitati (Strada Str. Oituz Str. Litoralului Ion Geicu 7%, Strada Oituz 10 %, Strada Litoralului Emanciparii Gherghitei 12%) si in cele din urma strazile cu o distributie mai Str. Marcu Zamfir insemnata a serviciilor tertiare (Strada Emancipari 3% 5% 14%, Strada Gherghitei 20%, Strada Marcu Zamfir 24 7% 5% 24% %). Asa cum a fost prezentat si in analiza tesutului urban, activitatile cele mai prezente in aceasta zona 10% sunt cele legate de cosntructii, depozite si tran sport, 20% 12% de sectroul restaurantelor si, in cele din urma, de 14% investitiile finanziare, asigurari si real estate.

80

Urmatorul grafic este o histograma care urmareste sa demonstreze natura diferitelor activitati de pe fiecare strada, ceea ce vine sa completeze analiza teritoriala facuta in primul paragraf. Mai ales prin analizarea activitatilor ce se desfasoara in strazile Emanciparii, Marcu Zamfir, Ion Geicu, strazic concentreaza si cea mai mare prezenta a serviciilor. Astfel, pe strada Emanciparii se gaseste o societate care opereaza in industria prelucrarii si gestionali deseurilor, 5 operatori in sectorul alimentatiei publice si hotelier, o societate in domeniul financiar, al asigurarilor si de real estate, o societate care desfasoara activitati in sectorul administratiei publice si una care activeaza in sectorul cultural. Strada Ion Geicu prezinta o societate care activeaza in industria alimentara, una in sectroul alimentatiei publice si al restaurantelor, una in domeniul sanatatii si asistentei sociale. Alta societate ofera servicii culturale/recreative. O ultima strada, Marcu Zamfir, prezinta activitati din sectoarele industriei alimentare, al industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor, de alimnetatie publicarestaurante (8 societati), ITC si, nu in ultimul rand, activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative. 2.3.2.2.4. Zona 5 Pentru analiza structurii economice si a distributiei si concentrarii activitatilor economice in microaria 5, au fost luate in considerare aceleasi categorii ale clasificarii CAEN, folosit si in cazul celorlalte microzone. De mentionat insa ca nu sunt prezente toate toate categoriale in cadrul acesui areal de analiza, fiind vorba despre o zona aproape abandonata si care nu beneficiaza de servicii esentiale pentru populatie si in acleasi timp pentru desfasurarea unor activitati economice. Observand structura geografica a teritoriului cartierului Tei Toboc, vedem ca acesta este acrcaterizat de o mare diferentiere atat sociala, cat si ambientala si, in cocnluzie, de o complexitate si diversi tate a situatiilor sociale. Totusi, arealul analizat pare a fi destul de omogen din punct de vedere al activitatilor economice prezente. Slaba diversificare a activitatilor productive care functioneaza in microzona 5 evidentiaza faptul ca doar unele tipuri de activitati, cele care activeaza in sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor si inc el alc osntructiilor, transporturilor si depozitelor resimt intr-o masura mica structura sociala a cartierului, conditiile economice ale populatiei care locuieste aici, prezenta diferitelor servicii in teritoriu si a posibilitatilor acestei populatii populatii de a beneficia de servicii diferite. De altfel, doar 8 din cele 10 tipuri de activitati se regasesc in microzona analizata in acest paragraf. Prezenta unei retele de strazi imbunatatite, a energiei electrice, a spatiilor verzi publice si a malului lacului in partea de vest a zonei 5, mai ales in zona strazilor Neagota, Sipca, Ferestrei, Paroseni si Gimalau, a dus la nasterea unei microzone diferita de tesutul social si urban sin restul arealului Tei Toboc, care, la randul sau, a dus la crearea unui sistem sistem de activitati productive diversificate.

81

Aceasta zona este traversata de Strada Petricani, strada care, asa cum a fost deja descris anterior, este alcatuita din patru benzi, doua pe fiecare sens de circulatie, si leaga orasul si cartierul de referinta cu imprejurimile Buucrestiului. Zona studiata a atras un numar mic de activitati economice, daca consideram intregul perimetru Plumbuita Steaua Rosie Petricani, dar un numar important de societati in raport cu toata microzona 5. Activitatile care au sediul aici beneficiaza de o mai buna retea rutiera, de o categorie mai buna de locuinte si de un cost al terenurilor destul de scazut. Acesti factori considerati impreuna explica prezenta nu numai a industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor, dar si a sectorului de constructii si depozite de marfa si, nu in ultimul rand, a celor de servicii. Din aceasta ultima categorie, amintim prezenta serviciilor de publica alimentatie/restaurante, activitati culturale si recreative, servicii tehnice, stiintifice si profesionale. In restul cartierului sunt prezente in cea mai mare aprte doar trei tipuri de activitati, anume cea de constructii, alimentara si industria de prelucrare si depozitare. Concentrarea cea mai mare de firme din aceste categorii se afla in strazile Constantin Beiu, Paroseni si Gimalau.

Analiza completa a compozotiei microzonei 5, sub profilul tipurilor de activitati productive subliniaza o prezenta predominanta a societatilor care activeaza in sectorul constructiilor si transporturilor (46). Aceste activitati sunt impartite intr-o masura omogena in tot perimetrul, desi cu o concentrare ceva ma mare in Str. Constantin Beiu si Paroseni. Urmeaza, dupa numarul de societati, sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor. Trecand in revista si celelalte tipuri de activitati economice prezente in zona, care tin de categoria serviciilor tertiare, se evidentiaza o predominare a activitatilor professionale, tehnice si administrative. Atat activitatile legate de structuri de primi primire re si restaurante, cat si cele ale industriei agro-alimentare numara 3 operatori care functioneaza in cadrul microzonei 5. Alte sectoare prezente, desi cu putini operatori din fiecare categorie, sunt serviciile ITC, restaurantele, serviciile de asigurari, intermedieri financiare si real estate. Perimetrul poate fi definit ca o zona putin relevanta pentru activitaea economica a cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani, cu o predominare aproape absoluta a sectorului industriei
82

prelucratoare, comparativ cu cel de servicii. Sunt prezente mai apoi si cateva categorii, precum serviciile publice si sanitare, element emplematic al realitatii sociale ale zonei. La analiza situatiei specifice a unor strazi, relevante pentru activitatile productive prezente, ne vom referi la urmatoarele strazi: Str. Constatin Beiu, Ferestrei, Str. Neagota. In Str. Constantin Beiu, unde sunt prezente 8 societati, din care 6 apartin sectorului de constructii si transporturi, una de domeniul hightech si ultima de sectorul industriei alimentare. In Str. Ferestrei functioneaza 7 firme (5 in constructii si transporturi, 1 in prelucrarea deseurilor, 1 in activitati tehnice, stiintifice si profesionale). Strada Neagota adaposteste 7 societati (2 in industria prelucrarii deseurilor, 1 in tran sport si depozitare de marfa, 1 in sectorul structurilor receptive, 1 in sectroul activittailor professionale, stiintifice, tehnice si administrative, 2 in sectorul activitatilor culturale si artistice recreative). Asa cum rezulta din datele si din graficele corespunzatoare, aceasta zona a cartierului este mai diversificata din punct de vedere al profilului activitatilor economice. Str. Paroseni prezinta cea mai mare concentrare de societati din total, fiind sediul a 2 operatori din domeniul prelucrarii deseurilor, 1 in sectorul constructiilro si transporturilor, 1 ce tine de activitatile structurilor receptive si doua in sectorul activitatilor culturale. Strada Gimalau este cea de-a patra strada analizata sub profilul concentrarilor societatilor din fiecare sector. Sunt prezente in total 5 firme, dinc are 3 activeaza ins ectorul constructiilor transporturilor di depozitarii de marfuri, una opereaza in sectorul prelucrarii deseurilor, iar ultima intreprinde activitati stiintifice, professionale sau administrative. Cum reiese si din graficul si din prezentarea perimetrului, cele mai multe firme, in termeni relativi sau absoluti, se concentreaza in partea de vest a cartierului, in zona definita de strazile Paroseni, Conctantin Beiu, Neagota, Ferestrei si Gimalau. Din graficul urmator se pot extrage diferite informatii cu privire la structura economica generala a cartierului. Asa cum a fost descris si mai devreme, sectoarele de constructii, transporturi si depositare, ca si cel alimentar si al industriilor de prelucrare a deseurilor constiutie nucleul definitoriu al activitatilor economice in chestiune. Totusi, in raport cu alte microzone ale cartieului Plumbuita Steaua Rosie Petricani, prezentul perimetru se prezinta ca fiind putin dezvoltat din punct de vedere al profilului realitatilor economice care functioneaza aici.

83

Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Intr. Memoriei Intr. Afirmarii Intr. Safirului Str. Nicolae Paraschiv Str. Palamidei Str. Petre Ispir Intr. Costantin Beiu Intr. Tigleror Folclorului Ion Marin Str. Lopetii Str. Magura Vaii Str. Olanelor Str. Pietrisului Str. Sipca Str. Steaua Rosie Gimalau 1%1% 1% Ferestrei 1% 1% 4% 3% 1% 4% 17% 4% 10% 4% 4% 9% 5% 9% 5% 4% 6%

4%

Garficul de mai sus ne prezinta o perspectiva analitica a localizarii activitatilor sectorului tertiar in zona. Diagrama alaturata ilustreaz ain schimb procentul societatilor pentru fiecare sector, din numarul total de agenti economici prezentin microzona 5. 2.3.2.2.5. Zona 6 Zona 6 se deosebeste de celelalte printr-o prezenta foarte redusa a societatilor economice. Cea mai mare concentrare se observa pe strada principala, Plumbuita, care, cu cei 13 agenti economici, reprezinta in mod sigur partea cea mai importanta a perimetrului perimetrului considerat. Firmele care functioneaza in cadrul acestei zone sunt specializate in cea mai mare parte pe activitati de transport si depozitare marfuri, activitati care nu necesita o dotare tehnolgica, ceea ce indica o specializare productiva scazuta. Analizand in detaliu Activitati economice - Zona 6 Activitati profesionale, stiintifice, statisticile diferitelor tehnice si administrative activitati, este posibila Constructii, transporturi si depozitare individualizarea unei 59% Hoteluri, restaurante, divertisment puternice prezente de activitati specializzate in Industria alimentara si agricultura transportul de marfa. ITC 17% Circa 60% dina ctivitati sunt cuprinse, de altfel, in 7% Sanatate, Invatamant si asistenta 7% sociala acets sector productiv, 3% Servicii publice si administrative asa cum se ilustreaza si 3% in graficul circular Industria prelucratoare si gestionarea 2% 2% deseurilor alaturat. Urmeaza mai apoi sectorul serviciilor, care ocupa 18% dina ctivitatile din zona. Mai sunt prezente societati care ofera servicii de ITC (7%) si firme care opereaza in sectorul de prelucrare a deseurilor. Structura functionala a activitatilor apartine de sectoarele de tran sport si depositare marfuri,
84

multumita mai ales pozitiei strategice a strazii principale, Plumbuita, si a spatiilor largi de depozitare a marfurilor. Serviciile legate de asemenea activitate demonstreaza si prezenta semnificativa a celor care opereaza in sectroul activitatilor professionale, stiintifice si administrative, care reunesc 1/5 din totalul activitatilor economice. Asa cum a mai fost spus deja, strada cu cea mai mare densitate de activitati economice este Str. Plumbuita care reprezinta 33% din activitatile desfasurate in zona 6. Este lesne de esplica acest lucru, data fiind lungimea arterei. Histograma alaturata ilustreaza valorile absolute ale prezentei activitatilor economice pe strazi. Distributia pe strazi a activitatilor confirma concentrarea majora a operatorilor economici in strazile mai lungi si mai accesibile. Strada Plumbuita este reprezentativa, cu cele 13 societati dinc are 9 in cadrul categoriei cosntructiilor si transporturilor, 2 care opereaza in activitatile professionale, stiintifice si administrative si cate una in ITC si sanatate si asistenta sociala.

Cea de-a doua strada ca importanta este Tamaioarei, paralela cu Plumbuita si carcaterizata de prezenta a 12 operatori economici, impartiti pe sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 7 in sectorul edilitar, 2 in cadrul activitatilor stiintifice, profesionlae si administrative. Serviciile ITC, industria agro-alimentara si prelucrarea deseurilor au cate un singer reprezentant. Pana acum, cele doua strazi analizate insumeaza 50% din operatorii economici activi in zona. Microzona analizata ina cest paragraf este caracterizata printr-o puternica prezenta a activtatilor netehnologizate. In graficul urmator sunt prezentate procentele Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi concentrarilor activitatilor economice pe strazi. ARISTOTE PLUMBUI Zona 6 Astfel, cea mai mare densitate este, asa cum era L LINOTIPU TA de asteptat, pe cele trei artere principale, care 3% LUI 32% totalizeaza 70% din totalul activitatilor, ceea ce se 2% explica atat prin lungimea acestora, cat si prin ELEVATO intretinerea lor. RULUI
RICINULU I 22% TAMAIOA REI 29% 5% ION PORUMB ACEANU 7%

Analizam in continuare vocatia economica a fiecarei strazi din interiorul microzonei 6, in ordine descrescatoare, dupa numaruld e agenti economici: Plumbuita, caracterizata de prezenta activitatilor de transport si depozitare (9 din 13) A doua in ordinea importantei este Str. Tamaioarei, unde sunt prezente aceleasi activitati de transport si depositare de marfuri (7 din 12)
85

Urmeaza Str. Ricinului, unde 6 din 9 societati desfasoara activitati ins ectorul constructiilor, transporturilor si depozitarii marfurilor Celelalte 4 strazi ramase urmeaza aceeasi schema, fiind prezente aceleasi activitati, la cares e adauga si activitati professionale, stiintifice, tehncie si administrative si diferite servicii. Astfel, zona 6 este caracterizata de prezenta unor intreprinderi low-tech, cu activitati care nu necesita o specializare tecnologica, ceea ce indica starea de degaradare si saracie a zonei. Pentru reabilitarea acestui perimetru, este cu siguranta nevoie de o inteventie externa, care poate duce atat la cresterea economica a arealului, cat si la schimbarea calitatii vietii locuitorilor. 2.3.3. Servicii publice Perimetrul care constituie obiectul de studiu al prezentului proiect se caracterizeaza prin aspectul general contrastant, imaginile intalnite trecand de la spatii verzi la terenuri parasite, de la case darapanate la vile sau de la zone lipsite total de servicii, cu un aspect rural chiar, la una dintre cele mai aglomerate artele ale Bucurestiului. Am descris astfel, in cateva cuvinte, tabloul general al zonei Plumbuita-Steaua Rosie-Petricani. Imaginea de ansamblu este aceea de cartier aflat intr-o vizibila stare de degradare, sub mai multe aspecte. Serviciile publice de baza sunt prezente pe arterele exterioare ale cartierului, fara sa existe insa un serviciu dominant care sa dea un caracter specific cartierului. Astfel,vorbim despre o zona in care sunt prezente servicii bancare, benzinarii, spatii comerciale, farmacii, dar si spalatorii auto, fast-fooduri, depozite pentru materiale de constructii, spatii verzi amenajate pentru copii (locuri de joaca) si pensionari (locuri de recreere, unde acestia pot juca table, sah). Activitatea comerciala se polarizeaza pe principalele cai de acces din cartier, in special in partea sudica, in zona Sos. Colentina. Singurul supermarket, care apartine retelei Mega Image, este situat la intersectia dintre Soseaua Andronache si Colentina, in partea de sud a cartierului. Pe langa faptul ca este principalul punct de aprovizionare pentru populatia din zona, deschiderea acestui punct comericla a oferit si numeroase locuri de munca pentru locuitori. In ceea ce priveste serviciile, in cartier functioneaza o sucursala a Bancii BRD, situata chiar la intersectia dintre Sos. Colentina si Sos. Fundeni. Tot pe Sos. Colentina, la intersectia cu Doamna Ghica, este si o statie de benzina Agip. Cea de-a doua benzinarie este Lukoil, situata la intersectia strazilor Petricani, Doamna Ghica si Bulevardul Lacul Tei, in fata Palatului Ghica. Cu exceptia catorva farmacii si cabinete stomatologice, punctele de asistenta medicala lipsesc in cadrul arealului studiat, locuitorii benficiind insa de localizarea in imediata vecinatate a Spitalului E. Irza si a Institutului Clinic Fundeni. Din punct de vedere al lacasurilor de cult, prezenta Manastirii Plumbuita in centrul cartierului este dominanta. Pe langa aceasta insa, in cartier mai sunt alte 3 biserici - Inaltarea Domnului Ghica-Tei in Str. Petricani, biserica de la intersectia dintre Str. Doamna Ghica si Sos. Colentina si biserica Cuvioasa Paraschiva in str. Fabrica de Gheata. In cartier exista, de asemenea, si o moschee, pentru cetatenii de origine musulmana, situata tot in zona strazii Fabrica de Gheata. La sud de Sos. Colentina, pe strada Cremenita functiona Piata Colentina, spatiu nefolosit in prezent. Nu in ultimul rand, la nord de lacul Plumbuita isi are sediul societatea Supoercom, care se ocupa de salubrizare in sectorul 2. In ceea ce priveste transportul public, zona este deservita de o serie de autobuze (liniile 167, 182, 282), troleibuze (66) si tramvaie (21), insa toate aceste trasee marginesc cartierul pe latura vestica si sudica. Interiorul zonei in schimb este lipsit de mijloace de tran sport, locuitorii fiind obligati sa se deplaseze pe jos pana la cele mai apropiate statii RATB.
86

2.3.4 Situatia referitoare la mediu in zona Plumbuita- Steua Rosie - Petricani Zona care constituie obiectul prezentului studiu, Plumbuita Steaua Rosie Petricani, prezinta conditii de viata mult sub nivelul celor normale in secolul XXI intr-o capitala europeana. Din pacate, aceste probleme nu sunt singulare la nivelul Bucurestiului. Cartierul Plumbuita este unul dintre cartierele bucurestene care si-a format in timp imaginea unui cartier de risc, atat din punct de vedere infractional, cat si din punctul de vedere al insalubritatii. Oamenii s-au obisnuit cu gramezile de gunoaie, cu incendiile provocate de instalatiile electrice improvizate, cu traficul sau cu consumul de droguri. Prezenta parcului si a lacului in zona ar trebui sa fie un punct in favoarea locuitorilor. In schimb, lipsa de simt civic a unora dintre cei care locuiesc sau lucreaza in zona nu fac decat sa strice imaginea acestei arii. Abia in 2006 de exemplu, in cartierele Plumbuita si Colentina au fost investiti 7 milioane de RON pentru retelele de apa si canalizare, mai precis pentru construirea unei statii de pompare a apelor si a retelei de canalizare. Cu toate acestea nu au fost scoase de pe harta zonelor inundabile cartierele in intregime, ci doar anumite areale, mai precis un total de 17 strazi la nivelul ambelor cartiere. Principala problema in aceste zone o constituie pozitionarea pe raul Colentina, ceea ce nu permite evacuarea apelor pluviale si menajere in sens gravitational. Lacul Plumbuita este partea cea mai depresionar din zon i direcioneaz toate apele secundare din cartier, unde se amestec ape pluviale i menajere, neexistnd conducte sau decantoare nainte de intrarea n lac. Tot lacul creat din partea Raului Colentina a fost construit pentru agrement6, iar acum rezidenii din zona lacului arunc n lac gunoaie i reziduuri din construcii. Mai mult, n zona lacului exist rampe special create pentru deversarea gunoaielor. Pe rm, nu exist nici mcar containere sau couri de gunoi care s nfrneze parial dorina de a polua. Braul secundar al lacului e nchis, iar apele nu se ntlnesc, crend astfel alge i miros de putrefacie, avnd n vedere c nu funcioneaz conducta dintre cele dou brae ale lacului. Inafara de gunoaie si alge, trebuie mentionat c apele lacului sunt poluate cu grasimi, ulei, benzin i dau tot la est spre strada. Calitatea apei din rului Colentina7 si din lacul Plumbuita a fost n programul de control pentru zone vulnerabile i substane organice clasa de calitate din punct de vedere chimic - III. Analizele fizico-chimice au evideniat urmtoarele: ncrcare organic corespunztoare clasei II de calitate. Indicatorii din categoria nutrienilor au nregistrat valori corespunztoare clasei II de calitate cu excepia azotailor care n primavar au depit limita clasei III de calitate. Analiza biologic a evideniat la nivelul algelor planctonice o dominant a algelor aurii (Chrysophyta) n campania lunii martie, indicele de saprobitate (2,02) ncadrnd seciunea n clasa II de calitate, pentru c, n campaniile urmtoare s devin dominante algele verzi din genul Scenedesmus, cu numr redus de indivizi (n iunie) i Crucigenia (august). Indicele de saprobitate mediu ncadreaz seciunea n clasa IV de calitate - stare ecologic slab. In martie are loc nflorirea puternic a diatomeelor (Cyclotella meneghiniana) i algelor verzi (Chlorella vulgaris), nregistrandu-se o biomas de 104.4 mg/l n zona de mijloc a lacului. n iunie biomasa fitoplanctonic se menine ridicat (56.42 mg/l) ns se dezvolt puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides, Aphanizomenon gracile, Microcystis) i Cryptophytele. Stadiul trofic: hipertrof.

7 Singura ap curgtoare care strbate teritoriul Sectorului 2 este rul Colentina, care face parte din bazinul Arge i este afluent de stnga al Dmboviei. Schema de amenajare a rului Colentina este compus din 15 lacuri amplasate n cascad. Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea rului Colentina s-a materializat prin amenajarea hidrotehnic a lacurilor Tei, Plumbuita, Fundeni i Pantelimon, sub forma unor acumulri permanente pentru folosine de piscicultur, atenuarea viiturilor, irigaii, agrement.

87

Pe langa problema colectarii apelor, zona cartierului Plumbuita se confrunta si cu problema deseurilor menajere din preajma lacului. Voluntarii care s-au ocupat de ecologizarea lacului Plumbuita in cadrul unei actiuni de salubrizare organizate de Administratia Nationala Apele Romane la inceputul lunii iunie a acestui an, au colectat peste 160 metri cubi (aproape 5 tone). Parcul Plumbuita a fost amenajat ca zona de agrement in anul 1977 si includea terenuri de joaca pentru copii si chiar o fantana in mijlocul lacului. In prezent, este departe de a a avea destinatia initiala, aceea de zona de agrement, intreg arealul fiind practic transformat intr-o groapa de gunoi. Locuitorii cartierului sunt depasiti de situatia aceasta si au apelat in mai multe randuri atat la autoritati cat si la mass-media in incercarea de a solutiona problema. In acelasi timp, acestia acuza firma de salubritate ca nu trec saptamani la rand prin cartier pentru a ridica gunoaiele. Pe de alta parte, multi dintre locuitori refuza sa incheie contracte de salubrizare, preferand astfel sa arunce gunoaiele menajere si nu numai, direct in strada sau pe malul lacului. Mirosurile sunt greu de suportat, ca sa nu mai vorbim despre imaginea de nedescris pe care toti care lucreaza sau locuiesc in zona sunt nevoiti sa o vada zilnic.

Aceasta situatie este cu atat mai constrastanta cu cat, in mijlocul aceluiasi parc, se afla Manastirea Plumbuita, unul dintre locasurile de cult importante ale Bucurestiului. Astfel, cei care isi doresc sa ajunga la manastire pentru a se reculeaga, sunt envoiti sa traverseze zona descrisa mai sus, a carei imagine este completata de personaje care cer mai mult sau mai putin amenintator da-mi o tigara sau n-ai cumva un leu?. Pentru schimbarea imaginii parcului si imbunatatirea conditiilor de viata a celor care locuiesc in arealul Plumbuita Steaua Rosie Petricani, in toamna anului trecut s-a desfasurat si o campanie de plantare de arbori, program care s-a repetat in aceasta primavara. Acest proiect a contribuit astfel la suplimentarea zonei verzi, care oricum la nivelul Bucurestiului se afla in numar redus comparativ cu nevoile numarului populatiei. In total, in cele doua etape ale programului au fost plantati circa 700 arbori mesteceni, artari, frasini si stejari. Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. Din punct de vedere al Protectiei Mediului, in zona mentionata au fost identificate urmatoarele nereguli: depozitari de deseuri din constructii rezultate in urma interventiilor asupra unor constructii ce au fost amplasate anterior; lipsa unui loc special amenajat pentru depozitarea deseurilor menajere; lipsa unui sistem de colectare selectiva a deseurilor din ambalaje rezultate din activitatile comerciale din perimetru; prezenta urmelor de ardere a deseurilor de orice fel; lipsa sistemului de aprovizionare cu apa si de preluare a apelor uzate, menajere; lipsa contractelor de prestari servicii privind salubritatea.
88

Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. Pentru a rezuma prezenta analiza ce face referire la aspectele de mediu ale cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani, adaugam in continuare o analiza Swot sectoriala.
Puncte tari Puncte slabe - Investitii pentru retele de apa si canalizare - Nivel de trai scazut (7 milioane RON in 2006 pentru zona - Infractionalitate Plumbuita si Colentina) - Calitatea apei din lacul Plumbuita foarte scazuta - Programe de ecologizare si salubrizare a - Absenta de minim doi statie de pompare apelor menajere zonei lacului si pluviale (costuri mari de executare si grad de - Dezvoltarea de programe de plantare de amortizare este de minim 10 ani) arbori pentru suplimentarea zonei verzi - Depozitarea deseurilor menajere, din constructii si a deja existente aparatelor electrocasnice pe malurile lacului - Lipsa retelelor de canalizare pe majoritatea dintre strazi din Petricani Steua Rosie Petricani - Absenta de cos de gunoi pe malul lacului - Multe familii nu au contracte cu firmele de salubrizare - Consumul de droguri in parc si in zona manastirii Oportunitati Amenintari - Prezenta parcului si a lacului Plumbuita, - Pozitionarea pe raul Colentina, fapt care nu permite care ar putea fi transformat intr-un spatiu evacuarea apelor menajere si pluviale in sens cultural si de agrement gravitational - Dezvoltarea de proiecte rezidentiale in - Dezinteresul locuitorilor din zona pentru mentinerea zona, care vor schimba imaginea curateniei in zona cartierului - Inexistenta unui loc special pentru colectarea aparatelor electrice si electrocasnice

2.3.5. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita - Steaua Rosie Petricani In cartierul Plumbuita sunt mai multe locatii istorice si monumentale, de interes cultural. Numele de Plumbuita ia fost dat de localnici, datorit faptului c biserica a fost mult vreme acoperit cu tabl de plumb. Asa cum se observa pe harta de alaturi, zona prezinta diferite puncte de atractie, importante si atractive pentru Regiunea BucurestiIlfov, asa cum ar fi: Biserica Inaltarea Domnului Paraclisul Familei GhicaTei (figura 1); Monumentul Eroilor 1916-1918 (figura 2); Mnstirea Plumbuita (figura 3); Palatul Ghika Tei (figura 5).
89

Cum se poate observa si in fotografia satelitara prezentata mai jos, zona cuprinsa intre Sos. Petricani si lac prezinta mai multe puncte de interes istoric, asupra carora ne oprim pentru o descriere detaliata si pentru o prezentare a potentialului artistic foarte mare.

Palatul Ghika Tei (figura 5), care mrginete latura sudic a lacului, este o construcie n stil neoclasic, ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica n anul 1822, pe locul vechii case printeti a banului Dumitrache Ghica8. Palatul Ghica-Tei este cel mai reprezentativ monument de arhitectura neoclasica italiana din oras, construit fiind in 1822. Biserica Ghica-Tei a fost paraclis al palatului, in stil diferit de cel traditional (1833). n anul 1978, palatul este restaurat de Sorin Ilfoveanu, Elena Roca i Dan Broscueanu. Se remarca holul de primire a carui bolta pastreaza pictura initiala, cu motive romantice, a italianului Giacometti, precum si saloanele care mantin denumirile fostelor lor destinatii: sala de receptie, cabinetul de lucru, salonul vanatorec, salonul Ludovic si sala tronului9.

Palatul Ghica a fost construit in stil neoclasic, ca resedinta de vara, in anul 1822, pe fundatiile unor case mai vechi, de domnitorul Grugore al IV-lea Ghica (1822-1828) A fost restaurat si transformat in restaurant de epoca (Restaurantul Tei), ce foloseste vara terasa dinspre lac cu 450 de locuri la mese. Exista si o sala muzeu unde sunt expuse obiecte ce reflecta istoria acestui monument (dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu - editura Sport- Turism 1983).
9

90

Biserica Inaltarea Domnului Paraclisul Familei GhicaTei (figura 1): o biseric ortodox din Bucureti (Str. Doamna Ghica 3 sector 2), care dateaza de la mijl. sec. XVIII XIX. Realizata in 1883 de mesterul Iosif Weltz; pictata de pictorul italian Giacometti (Bucuresti in date si intamplari Radu Olteanu - Ed. Paideia - 2002). Fosta Capela a Palatului Domnesc al Printului Grigore Ghica, zidita n anul 1833.

In apropierea structurii se gaseste si Monumentul funerar Grigore Ghica (Str. Doamna Ghica nr.3, sector 2), n curtea Bisericii "nlarea Domnului" - Doamna Ghica.

Mnstirea Plumbuita (figura 3), ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tnr(1559-1568), n incinta creia se afl i Casa domneasc, ridicat de Matei Basarab n 1647. Acest prim ctitor al manastirii era fiul lui Mircea Ciobanul. Opera lui a fost terminata de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591). Fiind acoperit cu tabla de plumb, asezamntul monahal a fost numit de populatie Plumbuita". Ca toate constructiile de acest fel si manastirea Plumbuita a avut multe de ndurat. Astfel n 1595 a suferit urmarile invaziei turcesti condusa de Sinan Pasa iar n 1632, la 25 octombrie, n apropierea ei s-a dus cunoscuta lupta dintre
91

Matei Basarab si rivalul sau la domnie, Radu, fiul lui Constantin Ilias, sprijinit de moldoveni si de tatari. Dupa cstigarea luptei, Matei Basarab a refacut, n 1647, cladirea manastirii, construind si un rnd de case domnesti. n ultimul sfert al veacului al XVI-lea a functionat aici o tipografie, unde, printre altele a fost scos n 1582 un Tetraevanghel", aceasta fiind prima carte tiparita la Bucuresti. Manastirea a suferit mult si n urma cutremurelor din 1802 si 1838 iar apoi a fost transformata n nchisoare pentru revolutionarii de la 1848. ntre 1933-1940 manastirea a fost supusa unor restaurari serioase conduse de Comisia Monumentelor Istorice.

Ansamblul actual al mnstirii cuprinde: 1. biserica mnstirii, de plan triconc, cu turla pe naos. Biserica manastirii prezinta atat caractere arhitecturale tipic muntenesti, cat si ancadramente de tip gotic la ferestre, care evidentiaza influenta arhitecturii moldovenesti. Are ziduri foarte groase, de aproape un metru. Tabloul votiv al bisericii ii infatiseaza pe voievodul-ctitor Matei Basarab si pe Elena Doamna. n interiorul bisericii se afl moate ale Sfntului Ierarh Nicolae i ale Sfinilor Mucenici Gheorghe, Pantelimon i Ioan cel Nou de la Suceava. n cadrul mnstirii funcioneaz atelierele Seciei de Pictur, Restaurare i Patrimoniu din cadrul Facultii de Teologie din Bucureti. Pn recent, mnstirea dispunea de ateliere de sculptur, de tmplrie mecanic i manual, de preparat tmaie i ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal, inclusiv o secie de turnat clopote. (Cel mai mare clopot turnat la Mnstirea Plumbuita are 1200 de kg i este n funciune la Mnstirea Radu Vod din Bucureti). 2. turnul clopotni; 3. chiliile; 4. Casa Domneasc: aici este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de art religioas, 130 de busturi ale domnitorilor romni (sculptate n piatr de ctre stareul Simeon Tatu), precum i picturi murale originale. Casa Domneasca are arcade pe masive de zidarie la parter si arcade mai numeroase, sprijinite pe coloane cilindrice, la etaj, fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectura civila anterioara secolului al XIX-lea care se pastreaza in Bucuresti. Biblioteca mnstirii, cunoscut muzeu de carte veche, cuprinde titluri valoroase, unele vechi de 500 de ani. In interior se afla moaste ale Sfantului Ierarh Nicolae si ale Sfintilor Mucenici Gheorghe, Pantelimon si Ioan cel Nou de la Suceava. Mai detinem o icoana a Sfantului Nicolae de secol XVIII, care este facatoare de minuni.
92

ncepnd cu secolul al XIX-lea, mnstirea traverseaz o lung perioad de decdere. Cutremurul din 1802 afecteaz grav mnstirea i clopotnia. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina, fost egumen al Mnstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. Odat cu secularizarea averilor mnstireti, n timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, toate averile mnstirii trec n proprietatea statului. Mnstirea este prsit, fiind transformat n biseric de mir. Plumbuita decade i ajunge n ruin pentru o lung perioad de timp. Biserica este avariat grav de cutremurul din 1942. n 1940, marealul Ion Antonescu ncepe o aciune de restaurare, dorind ca Plumbuita s devin Panteonul Naional al eroilor czui n rzboiul pentru rentregirea neamului, iar locul su de veci s fie n acest lca. Desfurarea ulterioar a evenimentelor i rezultatul celui de Al Doilea Rzboi Mondial nu au permis finalizarea acestui proiect. n anii 1954-1955, biserica mnstirii este restaurat prin grija Patriarhului Iustinian. Este trnosit pe 24 iunie 1958, stare fiind Printele Arhimandrit Sofian Boghiu. n prezent, mnstirea este supus unei renovri ample. Muzeul din Casa Domneasc este nchis pentru lucrri de restaurare. Atelierele au fost mutate temporar n comuna Popeti-Leordeni. Mentionam mai apoi faptul ca in cadrul perimetrului cartierului care constituie zona de studiu este prezenta si una dintre cele mai importante biserici ortodoxe din zona cartierului Colentina, si anume biserica din Strada Doamna Ghica, la intersectia cu Sos. Colentina. Harta satelitara atasata prezinta foarte bine localizarea si structura in cadrul ariei de studiu. Printre altele, trebuie amintita prezenta tunelului subteran de sub Lacul Colentina. Cum originea acestei constructii (ca de altfel nici a celorlalte refugii si tuneluri care creeza o adevarat retea in subteranele Bucurestiului) nu este foarte clara, s-au format mai multe legende cu privire la momentul aparitiei si la functionalitatea acesteia, bazate mai mult sau mai putin pe date istorice.

93

Astfel, tunelul din nordul Bucurestiului, care leaga pivnita Palatului Ghica de Manastirea Plumbuita, a fost descoperit in jurul anului 1948. La momentul descoperirii, totul se prezenta ca o zidarie patrata, plina de moloz. Dupa sapaturi s-a observat ca tunelul incepe in pivnitele Palatului cu o portiune verticala prevazuta cu o scara de lemn care coboara zeci de metri sub pamant, trece pe sub lacul Colentina si ajunge in zona Manastirii. Se crede ca acest tunel de refugiu a aparut in secolul al XIX-lea. Ca si dimensioni, are mai mult de 1 km lungime. Pe langa punctele de interes istoric, trebuie amintita construirea recenta a fantanii arteziene de pe lacul Plumbuita, care se poate observa atat din Parcul Plumbuita cat si din zona strazii Ricinului.

94

2.3.6. Analiza SWOT a situatiei economice

Puncte tari - zona accesibila din centru - prezenta a 1.775 societati economice - 15 societati a caror cifra de afaceri depaseste 4.500.000 RON/an - prezenta a trei artere de circulatie importante: Sos. Colentina, D-na Ghica, Petricani - 79% dintre activitatile productive sunt concentrate in lungul celor trei artere, specializate in sectorul tertiar Puncte slabe - pozitie periferica in raport cu centrul orasului - lipsa unor cai de comunicatie fluviala - suprafete extinse necultivate si abandonate - lipsa unor artere principale si usor de parcurs in cadrul cartierului - lipsa retelei de canalizare si a unei statii de epurare - poluarea apelor lacului - nivel de trai scazut - nivel scazut al productivitatii (low tech) - predominarea sectorului secundar in zona din jurul lacului, cu prezenta intreprinderilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Amenintari - predominarea societatilor de mici dimensiuni, cu dificultati in infruntarea crizei economice - cresterea ratei somajului in aceasta perioada de criza - dificultati in gasirea de personal cu o inalta calificare - fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata - adancirea echilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta - piata de consum tot mai scazuta, ca urmare a scaderii puterii de cumparare in aceasta perioada - prezenta numeroasa a societatilor cu o cifra de afaceri foarte scazuta - interes scazut pentru introducerea de noi tehnologii

Oportunitati - potential turistic cultural-artistic prin prezenta manastirii - investitii private pentru construirea de spatii rezidentiale - reamenajarea spatiilor verzi abandonate si transformarea lor in spatii urbane sau productive - investitii care sa urmareasca construirea unei statii de epurare a apelor

2.4. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.4.1. Investitii imobiliare Zona Plumbuita a cartierului Colentina a intrat in ultimii ani in atentia investitorilor imobiliari. In ciuda aspectului saracacios si a locuintelor individuale modeste care caracterizeaza mare parte din zona de studiu, dezvoltatorii care au demarat proiecte in acest cartier au mizat pe avantajul de a construi ansambluri rezidentiale cu vedere spre lacul si parcul Plumbuita. In plus, pozitia geografica a cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani constituie ea insasi un avantaj, prin faptul ca este o zona accesibila atat din centrul orasului cat si venind din afara si este situata intr-o zona populata, beneficiind de servicii in imediata apropiere. Noile complexe ce se construiesc incearca sa vina in intampinarea clasei de populatie cu venituri medii. In acest scop, imbina suprafetele mai mici ale apartamentelor vechi cu design si facilitati moderne, punand la dispozitia cumparatorilor tot confortul necesar. Principalul proiect care se realizeaza in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani este ansamblul imobiliar Cooper Beach, al carui dezvoltator anunta in 2007 valoarea totala a proiectului la circa 30 milioane de euro. Proiectul consta in construirea a 156 de apartamente in strada Fabrica de Gheata. Denumit "Blue Tower", ansamblul imobiliar din Plumbuita este proiectat sa ofere un mix de apartamente, de la garsoniere pana la penthouse-uri. Conform programului, lucrarile de constructie incepute in anul 2007 ar trebui finalizate in cursul acestui an. Cladirea are 16 etaje si este costruita
95

pe un teren de 5.500 mp, in imediata apropiere a lacului. Ca si suprafete, apartamentele din proiectul Blue Tower corespund atat cerintelor celor care locuiesc singuri, cat si celor care au familii. Garsonierele au o suprafata medie de 45 mp, apartamentele cu doua camere 79 mp, cele cu 3 camere 120 mp, cele cu 4 camere 170 mp, in timp ce penthouseurile ajung pana la 200 mp. La sfarsitul anului 2008 mai erau disponibile 25 de apartamente din totalul de 156. Preturile de vanzare pe metru patrat variaza intre 1.350 si 1.650 euro. Un alt proiect planuit pentru a fi dezvoltat in zona lacului Plumbuita apartine investitorilor israeliani care detin si complexul Planorama. Acest nou proiect ar urma sa se numeasca Planorama II si conform planurilor proiectului va cuprinde 12 blocuri a cate 16 etaje, avand un total de 4000 de apartamente. Proiectul este unul complex, urmand sa cuprinda spatii verzi, chiar in apropierea lacului, gradinita, cluburi si restaurante, piscina si parcari. Suprafetele apartamentelor variaza intre 50 mp si 300 mp. Preturile de vanzare pornesc de la 1.200 euro pe mp. Modalitatea standard de plata cel mai des promovata este 25% avans i 75% la receptie, dar dezvoltatorii ofera si alte variante. In ceea ce priveste blocurile construite in perioada comunista, cele mai multe dintre ele au fost costruite inainte de 1977. Suprafetele acestor tipuri de apartamente sunt cuprinse intre 30 mp in cazul garsonierelor si 90 mp la apartamentele de patru camere. La sfarsitul anului 2008, costul pe mp intr-un astfel de apartament era in jur de 1.500 euro. Pe langa proiectele imobiliare, in aceeasi zona a lacului Plumbuita este proiectata si constructia unui centru comercial, numit Galleria Bucharest, ce va cuprinde 250 de magazine, 10 sali de cinema si 2000 de locuri de parcare. Din pacate, zona nu a atras atentia investitorilor economici. In primul rand din cauza lipsei utilitatilor precum apa si canalizare, absolut necesare in desfasurarea oricarei activitati economice, mai apoi din cauza starii proaste a majoritatii strazilor, drumurile neasfaltate facand dificil accesul masinilor de tonaj mare care ar trebui sa faca aprovizionarea agentilor economici. De mentionat insa un alt factor, anume situatia economica globala, care a dus la stagnarea multor investitii, mai ales in cazul micilor intreprinzatori. Cu toate acestea, lucrurile se pot schimba in bine pentru cartierul din imprejurul Lacului Plumbuita, daca ne gandim ca sunt in curs de desfasurare proiecte pentru extinderea retelelor de utilitati sau de construire a complexelor rezidentiale mai sus amintite, ceea ce cu siguranta va contribui la schimbarea imaginii zonei, influentand procesul de regenerare urbana a cartierului. 2.4.2 Alte investitii economice In cadrul perimetrului analizat, Plumbuita Steaua Rosie Petricani, exista unele structuri care se evidentiaza, sub aspectul profilului economic-comercial si rezidential. Pe malul lacului Plumbuita se afla o fosta fabrica de caramida, complet abandonata. Prin interventii de reamenajare a spatiului ar permite extinderea zonelor verzi (cums e poate vedea in harta din stanga jos). Tot pe malul lacului. De-a lungul strazii Petricani, se afla Academia de paintball, o investitie recenta ce se desfasoara pe o suprafata de 4.000 mq (imaginea de mai jos, dreapta). Academia functioneaza in prezent si este dotata cu diferite trasee, labirinte si constructii din lemn.

96

In lungul malului lacului Plumbuita, in zona Strazii Gherghitei, se desfasoara o zona folosita ca parcare / service auto de catre Univers Company, una dintre companiile renumite in acest spatiu (imaginea din stanga jos). Intre Str. Gherghitei si lacul Plumbuita, pe o zona extinsa au fost costruite mai multe hale industriale. Acest spatiu, folosit pentru schimb de marfuri si depozit, este sediul central si productiv al Supercom.

Pe str. Fabrica de Gheata,in apropiere de lac, pe o suprafata de 5.500 mp se desfasoara santierul proiectului rezidential Blue Tower, realizat de societatea Cooper Beach. Blue Tower este o constructie de 16 etaje, a carei constructie a inceput in august 2007. Totalul de apartamente ajunge la 156. Complexul va include si spatii de parcare. Apartamentele vor avea finisari de lux, ferestre, balcoane private si centrala de incalzire. In prezent, constructia a ajuns la cel de-al 13-lea etaj. Pentru moment, proeictul este administrat de Grupul FDP, urmand a fi cedat mai apoi companiei care a realizat investitia, Cooper Beach. Dezvoltatorul imobiliar Copper Beech a lansat proiectul Blue Tower in valoare de 30 de milioane de euro, constind intr-un mix de 156 de apartamente, garsoniere si penthouse-uri, in zona Colentina din Bucuresti, in cartierul Fabrica de Gheata. Cladirea Blue Tower are 16 etaje si este construita pe un teren cu o suprafata de 5.500 de metri patrati, 95% dintre apartamente avind vedere catre lacul Plumbuita si parcul din apropiere, si va fi finalizata la jumatatea anului 2009. Pretul locuintelor variaza intre 1.400 si 1.580 de euro pe metru patrat. Cladirea dispune de locuri de parcare subterana si supraterana, oferind si garaje la preturi de 12.000 de euro. Investitia atrasa de acest ansamblu se ridica la circa 30 milioane de euro, finantarea fiind asigurata in proportie de 48% de la Alpha Bank Romania si restul din sursele proprii ale companiei. Copper
97

Beech, care a amanat din cauza crizei majoritatea proiectelor rezidentiale planificate, va renegocia in urmatoarele doua luni termenii contractului de credit in valoare de circa 15 milioane de euro cu Alpha Bank. Creditul a fost accesat pentru dezvoltarea proiectului Blue Tower din zona Plumbuita, proiect care era deja inceput din luna august a anului 2007. Un alt santier din zona lacului Plumbuita este cel din Sos. Colentina, unde se va construi proeictul Lakeland Residence. Complexul va cuprinde 144 de apartamente costruite pe 15 etaje si va beneficia de parcari Proiectul este subterane10. condus de compania spaniola CP Grupo11 si realizat de Terratest Geotehnic. Sigma Proiect Development pregateste demararea lucrarilor pentru un nou ansamblu rezidential cu 1.700 de apartamente noi si 20.000 de metri patrati de spatii comerciale (14 cladiri, intre doua si 16 etaje, cu o valoare a investitiei de 210 milioane euro, asigurati atat din surse personale, dar si prin credite bancare), amplasat langa lacul Plumbuita. Lucrarile de constructie vor incepe in 2009 si se vor incheia in 2011, daca perioada de criza va permite acest lucru. Proiectantii proiectului sunt firma austriaca Baumschlager & Eberle, impreuna cu arhitectul local All Plan Construction, iar momentan suntem in faza de selectie a constructorului. Un alt mare proiect despre care s-a vorbit foarte mult n ultimi ani de zile este parcul rezidenial Manhattan-ul Bucuretean din os. Petricani. Acesta as trebui cuprinde un ansamblu de blocuri cu un regim maxim de nlime de P+45E, totaliznd 6.800 de apartamente. Deocamdat, ns, peste aceste proiecte s-a lsat linitea. Conform ultimelor informaii, proiectul ateapt aprobarea PUZului de ctre municipalitate. De altfel, lansarea i, mai ales, finalizarea unui astfel de proiect implic multe riscuri i necesit calcule financiare elaborate. La o prim vedere, ansele de finalizare a unor proiecte de asemenea anvergur par destul de slabe. Dar n cazul n care dezvoltatorii au experien n crearea unor comuniti de mari dimensiuni i sunt susinuti de o banc puternic pe piaa local, aceste noi orele pot deveni realitate, dat fiind i cererea foarte mare pentru locuinele noi. Grupul de investitori israelieni care dein ansamblul Planorama din Bucureti ar fi trebuit sa inceapa in iulie 2009 lucrrile de construcie a unui cartier rezidenial n zona Lacului Plumbuita, din cartierul bucuretean Colentina. Desi proiectul a fost oprit de criza economica si amanat, trebuie mentionat ca: vor fi 12 blocuri a cte 16 etaje fiecare, totaliznd circa 4.000 de apartamente. Proiectul, care va fi numit Planorama II i a crui valoare va depi 600 de milioane de euro, va fi derulat pe un teren de nou hectare. Potrivit dezvoltatorilor EuroHabitat, proiectul se remarc prin existena unor suprafee importante de spaii verzi12.
Publicul tinta al primului proiect al dezvoltatorului complexului rezidential sunt persoanele de peste 25 de ani, cu un venit mediu spre ridicat (1.500 euro). 11 Dezvoltatorul imobiliar spaniol CP Grupo are un buget de investitii imobiliare de 100 mil. euro pe piata romaneasca pe termen mediu. 12 'Pe malul lacului va fi o alee ncadrat de copaci, iar n mijlocul complexului va exista un parc cu o suprafa de 7.000 de mp', a spus Zemer-Tov. Proiectul va include i o grdini, un club cu baruri, discotec i restaurante, piscin i un centru de tratament i nfrumuseare. Complexul va include i dou nivele subterane de parcri. Suprafeele apartamentelor vor varia ntre 50 de mp i 300 de mp, iar preurile de vnzare vor porni de la 1.200 euro / mp.
10

98

Pentru a prezenta mai bine investiiile private cele mai importante din zon, vom face referire la lista autorizatiilor de construire eliberate in perioada 2006 aprilie 2009 in zona Petricani Steaua Rosie Plumbuita.
Autorizare de costruire 708/90 P/ 31360/37232 1082/128 P/ 47897 1160/134 P/ 55719 661/71 P/ 32005 1351/145 P/ 61903 115/24 P/ 6036 1240/148 P/ 67338 220/31 P/ 19707 321/38 P/27764 701/62 S/ 34902 702/63 S/ 34901 1057/100 S/ 46113 1334/124 S/ 58729 152/16 S/ 10639 120/10 S/ 10533 226/19 S/ 10539/17302 1446/135 S/ 72232/80475 947/14 N/ 47528 158/2 N/ 14290 1483/162 M/ 62130 46/2 M/ 1937 766/50 B/ 35648 1660/111 B/ 92399 1228/56 F/ 58332 44/4 F/ 1031 231/10 F/ 12798 482/68 P/ 25207 1327/158 P/ 57145/58859 45/11 P/ 398 239/30 P/ 14892 Tipologia locuin D+P+2E consolid.,extind., supraetj.cu un nivel modif.comp.int.et. I, II la AC 90"P"/2006 amplasare staie GSM mansardare amplasare pilonet pt. anten GSM consolid.,extind., supraetj. Ds+P+2-3E consolid.,modif.form acoperi, schimb.nvelit. intr.n leg. - magazie parter locuin P+1E locuin P+1E intr.n leg. - locuin S+P+1E mprejmuire locuin Sp+P+2E+M locuin P+1Em locuin P+1E locuin P+1E+M locuin P+1E consolid.,extind.,remod.,supraet j.cu 2 etaje - P+2E RK, extindere parter locuin S+P+3E+M i ref.mprejmuire desfiinare anexe desfiinare intr.n leg. - locuin P+1E locuin P+1E+Emansardat extindere anex locuin P+1E i mprejmuire locuin P+2E locuin P+1E+pod circulabil intr.n leg. - locuin P+1E Strada os. Petricani nr. 6 os. Petricani nr. 46 D os. Petricani nr. 6 os. Petricani nr. 34 os. Petricani nr. 6 str. Petricani nr. 34 str. Petricani nr. 4 str. Petricani nr. 24 B str. Petricani nr. 38 A str. ipca nr. 2 str. ipca nr. 4 str. ipca nr. 20 str. ipca nr. 14 str. ipca nr. 14 str. ipca nr. 45 (fost 41-49, lot 2) str. ipca nr. 43 str. ipca nr. 12 str. Neagota nr. 22 str. Neagota nr. 21 C str. Mgura Vii nr. 1 str. Mgura Vii nr. 49 str. Beiu Constantin nr. 6 str. Beiu Constantin nr. 10 str. Ferestrei nr. 14 A str. Ferestrei nr. 11 str. Ferestrei nr. 19 str. Paroeni nr. 32 str. Paroeni nr. 6 A str. Paroeni nr. 6 D str. Paroeni nr. 65 Cheltuieli (RON) 581.400,00 2.910,00 50.070,00 250,35 5.000,00 25,00 Data 07.07.06 14.09.06 03.10.06 15.06.07 24.10.07 14.02.08 15.09.08 19.03.09 16.04.09 07.07.06 07.07.06 07.09.06 13.11.06 19.02.07 14.02.08 13.03.08 04.11.08 06.08.07 26.02.09 30.04.09 14.11.07 02.02.09 10.07.06 30.12.08 11.10.06 24.01.07 13.03.07 02.06.06 13.11.06 24.01.07 21.03.07

20.000,00 200,00 219.024,00 1.096,00 20.000,00 400,00

1.423.839,00 7.119,20 188.100,00 940,00

10.000,00 50,00 123.641,00 610,00 123.641,00 610,00 110.000,00 550,0 12.000,00 122,30 292.724,00 1.464,00 245.726,00 1.290,00 412.495,00 2.062,00 263.815,00 1.320,00 194.000,00 1.096,00 358.764,00 1.794,00 214.810,00 1.074,06 1.438.258,00 7.315,00 192.300,00 961,50 18.990,00 19,00 158.688,00 794,00 194.509,00 973,00 4.729,40 23,65 151.708,12 858,00 184.440,00 922,00 166.340,00 831,70 277.704,00 1.388,52

99

692/73 P/ 39289 1406/152 P/ 66113 1474/160 P/ 71091 1595/170 P/ 77405 1681/182 P/ 82307 1284/156 P/ 66669 1363/85 T/ 64985 889/63 T/ 45270 742/22 G/ 36081 1534/60 G/ 85264 122/3 G/ 7973 183/9 G/ 17012 626/81 C/ 27909 1021/48 L/ 35287/42722 797/41 L/ 47132 734/48 B/ 36153 1000/21 O/ 41851/45894 719/33 F/ 38401 358/30 S/ 7114/19830 902/81 S/ 39482/43053 136/13 S/ 6362 1549/152 S/ 74657 1629/159 S/ 78052 49/5 S/ 5864 586/62 P/ 30539 1373/130 P/ 60728 1377/132 P/ 54146 1400/150 M/ 66431 113/23 P/ 74441/9631 333/50 P/ 18476 108/9 T/ 41687/7049 408/35 T/ 27597

consolidare, extindere, etajare consolid., extindere, mansardare construcie lemn - control-paz consolid.,remod., etajare mprejmuire locuin P+1E+M intr.n leg. - locuin P+1E consolid.,extindere, supraetajare locuin S+P+1E cu sp. comercial consolid.,reconf., extind.,supraetj locuin P+1E locuin P+2E mprejmuire locuin P+1E i gard extindere P+1E locuin P+1E consolidare, extindere cu P+Em locuin P+1E i gard intr.n leg. - extindere modificare construcie autoriz. extindere locuin P+2E cf.PUD consolidare, mansardare birouri intr.n leg. - supraetj. cu 2 etaje locuin P+1E+M extindere cu S+P+1E+2E consolid.,extindere, supraetajare reamenajare locuri joac consolid.,remod., supraetajare locuin S+P+1E locuin locuin regim de urgen

str. Paroeni nr. 67 str. Paroeni nr. 49 str. Paroeni nr. 26 str. Paroeni nr. 47 str. Paroeni nr. 26 str. Pietriului nr. 9 intr. iglelor nr. 10 intr. iglelor nr. 12 B str. Gimalu nr. 53 str. Gimalu nr. 5 str. Gimalu nr. 12 str. Gimalu nr. 26 str. Logoft Crstea nr. 12-14 str. Logoftul Crstea nr. 25 str. Logoftul Crstea nr. 26 str. Brna nr. 35 str. Olanelor nr. 30-32 str. Folclorului nr. 27 str. Steaua Roie nr. 65 str. Steaua Roie nr. 23-25 str. Steaua Roie nr. 65 str. Steaua Roie nr. 27 str. Steaua Roie nr. 1 str. Steaua Roie nr. 27 str. Plumbuita nr. 99 str. Plumbuita nr. 5 str. Plumbuita nr. 63 str. Plumbuita nr. 1 i 2 str. Plumbuita nr. 101 str. Plumbuita nr. 103 str. Tmioarei nr. 43 B str. Tmioarei nr. 113

552.620,00 34.750,00 69.357,00 347,00

25.06.07 25.10.07 14.11.07 10.12.07 28.12.07 22.09.08 13.11.06 20.07.07 10.07.06 20.11.08 17.02.09 06.03.09 19.06.06 01.09.06 08.07.08 10.07.06 30.08.06 10.07.06 02.05.06 03.08.06 19.02.07 27.11.07 17.12.07 02.02.09 25.05.07 04.10.07 04.10.07 25.10.07 14.02.08 02.04.08 27.02.06 19.05.06

150.000,00 scutit 225.065,41 1.126,00 Scutit 471.865,00 2.360,00 79.605,00 412,50 212.000,00 1.060,00 202.857,03 1.420,00 530.001,50 2.650,00 354.465,00 1.773,00 1.122.498,00 5.613,00 1.500,00 15,00 192.000,00 1.033,00 215.373,00 1.076,86 193.278,00 1.104,00 93.496,80 467,50 113.160,00 565,00

56.140,00 280,80 115.101,45 575,50 53.018,00 380,77 1.051.300,00 5.256,58 153.580,00 1.535,80 753.625,00 3.768,00 201.228,00 1.007,00 2.270.549,00 scutit 495.724,00 ? 543.750,47 scutit 151.948,60 760,00 404.062,29 116,09 10.000,00 22,18 580,47 50,00

100

841/57 T/ 26405/34006/40593 1496/93 T/ 71766/72681 953/66 T/ 46403 1095/79 T/ 50499 1269/68 T/ 53888 896/43 T/ 30570 1506/74 T/ 82504 18/3 T/ 2617 111/9 T/ 7901 25/3 R/ 72614 510/32 R/ 26808 577/36 R/ 24079 722/40 R/ 34891 915/47 R/ 44370 1299/42 R/ 58025 513/27 R/ 34920 740/31 R/ 46356 149/7 A/ 9916 1268/167 C/ 56897 1191/124 P/ 55648 3/1 G/ 94638 236/6 E/ 11228

locuin P+1E intr.n leg. - schimb. destin. i gard locuin P+1E locuin P+1E consolidare, extindere,etajare consolidare, amenajri intr.n leg. - consolid., extind., supraetj. extindere cu un corp P+1E cf.PUD locuin Sp+P+1E+2Em locuin P+1E mprejmuire locuin P+1E garaj locuin P+1E+pod intr.n leg. - locuin amenajare garaj 2 imobile - P+1E i P+1E+M locuin P+1E+M i ref.mprejmuire loc. S+P+1E+2Eretras, mprejmuire - cfPUD consolidare, mansardare intr.n leg. - extind. cu un corp P+1Em locuin P+1E, mprejm., fos septic i pu ap menajer

str. Tmioarei nr. 14 str. Tmioarei nr. 43 B str. Tmioarei nr. 82 C str. Tmioarei nr. 43 B str. Tmioarei nr. 26 str. Tmioarei nr. 82 A str. Tmioarei nr. 24 str. Tmioarei nr. 24 str. Tmioarei nr. 116 B str. Ricinului nr. 30 B str. Ricinului nr. 30 B str. Ricinului nr. 30 B str. Ricinului nr. 8A-10 str. Ricinului nr. 102 str. Ricinului nr. 12 A str. Ricinului nr. 62A-64 str. Ricinului nr. 64 str. Aristotel nr. 6 str. Culmea Fgraului nr. 9 str. Ion Porumbceanu nr. 4 str. Ghimbav nr. 6 str. Elevatorului nr. 5, col cu str. Linotipului

166.000,00 830,00 10.000,00 100,00

28.07.06 14.12.06 06.08.07 05.09.07 04.10.07 15.07.08 12.11.08 19.01.09 13.02.09 03.02.06 08.06.06 08.06.06 10.07.06 08.08.06 15.10.07 09.05.08 23.06.08 24.02.09 17.10.06 20.09.07 09.01.09 13.03.08

187.886,09 991,75 165.000,00 825,00 235.000,00 1.202,50 363.868,00 1.820,00 188.311,50 941,55 206.703,00 1.034,00 664.967,00 3.325,00 100.000,00 500,00 10.940,00 109,40 15.654,60 78,30 2.500,00 25,00 121.201,44 650,00 18.386,00 2,00 175.834,00 175,84 1.372.294,00 6.861,47 342.036,00 1.778,00 175.589,00 908,00 137.000,00 149.802,56 685,00 750,00

248.731,20 1.424,00

Mai mult, vom ataa evidena autorizaiilor PUD care s-au cerut la Directia Investitii din PS2. Orice autorizaie e nregistrat dup strad i numrul personal, nafar de cazul n care este cerut planul urbanistic de dezvoltare punctual.
Strada si nr. civic Str. Fabrica de Ghea nr. 1, lot 2 Str. Fabrica de Ghea nr. 1, lot 1 Str. Ferestrei nr. 11 Str. Ferestrei nr. 14A Str. Ferestrei nr. 19 Str. Logofat Crstea Str. Petricani nr. 1, lot 2 Str. Petricani nr. 1 Str. Petricani nr. 11A Str. Petricani nr. 9A Str. Petricani nr. 32 Str. Petricani nr. 46B Avis 80 CA 9/23 din 2007 122 CA 12/28 din 2007 93 CA 10/21 din 27.03.2007 207 AC 12/6 din 22.06.2006 148 CA 10/7 din 28.05.2004 5 CA 1/6 din 17.01.2008 22 CA 6/1 din 2001 135 CA 13/1 din 2003 234 CA 19/6 din 2003 66 CA 5/1 din 2004 112 CA 7/36 din 2004 163 CA 11/5 din 2004 Tipologia de cerere Imobil de locuine colective - S+P+16E Imobil de locuine colective - 4S+P+10E+12E+14Er Locuinta unifamiliala - P+1E+M Imobil de locuit - P+1E Locuinta - P+M Extindere locuinta - P+1E Complex locuine ANL Ansamblu de locuine - Ds+P+2E Imobile multifuncionale - 3 x P+4E Complex multifuncional Spltorie auto i birouri - P+2E Locuin - Ds+P+2E+M

101

Str. Petricani nr. 46D Str. Petricani nr. 6 Str. Petricani nr. 1, parcela 72 Str. Petricani nr. 46B Str. Petricani nr. 70-72 Str. Petricani nr. 18 Str. Petricani nr. 1 Str. Petricani nr. 1, lot 2 Str. Petricani nr. 4-6 Str. Petricani nr. 1, lot 1 Str. Petricani nr. 52 Str. Petricani nr. 1, lot 4.5 Str. Petricani nr. 48, 50, 50A Str. Petricani nr. 128 -154, M2b Str. Petricani nr. 128 -154, M2a Str. Petricani nr. 128 -154, CB3 Str. Petricani nr. 1, subparcela 8.2 Str. Petricani nr. 70-72 Str. Folclorului nr. 3 Str. Gimalu nr. 5 Str. Gimalu nr. 26 Str. Gimalu nr. 36 Str. Gimalu nr. 53 Str. Ghimbav nr. 6 Str. Ispir Petre nr. 34 Str. Ivrului nr. 3 Str. Mgura Vii nr. 49 Str. Neagota nr. 25 Str. Neagota nr. 22 Str. Paroeni nr. 32 Str. Paroeni nr. 47 Str. Paroeni nr. 62 Str. Paroeni nr. 72 Str. Pietriului nr. 9 Str. Plumbuita nr. 109-111 Str. Plumbuita nr. 63 Str. Plumbuita nr. 99 Str. Ion Porumbceanu nr. 1 Str. Ion Porumbceanu nr. 7 Str. Sold. Pascale tefan nr. 9A Str. Ricinului nr. 40B Str. Ricinului nr. 66B Str. Ricinului nr. 30B Str. Ricinului nr. 20 Str. Ricinului nr. 12A Str. Rul Colentina nr. 29, lot 2

323 CA 17/5 din 2005 381 CA 21/12 din 2005 84 CA 5/31 din 2006 269 CA 17/11 din 2006 359 CA 23/20 din 2006 21 CA 3/5 din 2007 62 CA 8/8 din 2007 205 CA 17/11 din 2007 355 CA 26/3 din 2007 160 CA 9/1 din 2008 223 CA 12/27 din 2008 270 CA 15/11 din 2008 320 CA 16/45 din 2008 374 CA 17/58 din 2008 403 CA 18/20 din 2008 410 CA 19/1 din 2008 406 CA 18/23 din 2008 418 CA 19/9 din 2008 150 CA 14/ 7 din 2003 220 CA 12/ 23 din 2008 365 CA 17/47 din 2008 205 CA 12/ 2 din 2005 335 CA 18/17 din 2005 225 CA 12/29 din 2008 60 CA 8/3 din 2007 259 CA 15/3 din 2004 54 CA 4/12 din 2008 278 CA 16/15 din 2004 133 CA 13/9 din 2007 11 CA 1/18 din 2006 99 CA 11/6 din 2007 103 CA 9/19 din 2009 299 CA 16/14 din 2008 341 CA 25/4 din 2007 129 CA 7/36 din 2006 166 CA 9/10din 2006 59 CA 8/2 din 2007 52 CA 7/8 din 2007 308 CA 16/23 din 2008 25 CA 2/17 din 2004 125 CA 8/17 din 2004 261 CA 15/6 din 2004 331 CA 18/11 din 2005 75 CA 5/17 din 2006 297 CA 19/15 din 2006 117 CA 7/22 din 2006

Extindere i supraetajare locuin - P+1E Extindere i supraetajare imobil de locuit - Ds+P+2E Locuin - P+1E+M Locuin - P+1E+M Imobil multifuncional - 2S+P+10E Imobil de birouri - Sp+P+4E+5Er Ansamblu rezindenial cu dotri conexe locuirii - Ds+P+2E, Ds+P+6E Ansamblu rezindenial cu dotri conexe - 20xDs+P+2E Imobil de locuit - S+P+2E+3Er Imobil de locuine - S+P+3E+4-5Er Imobil de locuine - S+P+2E+4Er Imobil de locuine - S+P+3E+M Imobil de locuine - S+P+3E+6-7Er Ansamblu rezindenial cu dotri conexe locuirii - 3S+P+22E Ansamblu rezindenial cu dotri conexe locuirii - 3S+P+12E Ansamblu imobile de birouri - 6x3S+P+30E, 2x3S+P+45E Imobil de locuine - S+P+3E+4Er Imobil multifuncional - 2S+P+10-14E Locuin - Ds+P+2E Extindere i supraetajare imobil de locuit - P+2E+Em Imobil de locuit - P+2E Extindere i supraetajare locuin - P+1E Imobil de locuit i comer Extindere i supraetajare locuin - P+1E Locuin unifamilial - P+1E+M Locuin unifamilial - P+1E+M Imobil de locuit - P+3E+M Imobil de locuit - P+1E Imobil de locuit - P+1E Imobil de locuit - P+1E Extindere i supraetajare locuin - P+1E+M Locuin unifamilial - P+1E+M Extindere i supraetajare imobil de locuit - P+1E Imobil de locuit - P+1E+M Extindere imobil de locuit - P+1E Extindere i supraetajare locuin - Sp+P+1E+M Locuin - P+1E+M Extindere i supraetajare locuin - P+1E Extindere imobil de locuit - P+1E Locuin - P+1E Locuin - Ds+P+2E Locuin - P+1E+M Locuin - P+1E Extindere i supraetajare locuin - P+1E Locuin - P+M Imobil de locuit - P+1E

102

Str. ipca nr. 40 Str. ipca nr. 50 Str. ipca nr. 46A Str. ipca nr. 20 Str. ipca nr. 14 Str. ipca nr. 12 Str. Steaua Roie nr. 51 Str. Steaua Roie nr. 27 Str. Steaua Roie nr. 27, 29, 31 Str. Tmioarei nr. 33B Str. Tmioarei nr. 14, lot 2 Str. Tmioarei nr. 20 Str. Tmioarei nr. 99 Str. Tmioarei nr. 43B Str. Tmioarei nr. 75A Str. Tmioarei nr. 14 Str. Tmioarei nr. 82 Str. Tmioarei nr. 26 Str. Tmioarei nr. 43B Str. Tmioarei nr. 74 Str. Tmioarei nr. 82A Str. Tmioarei nr. 24 Str. Tmioarei nr. 77 Str. Tmioarei nr. 121-123 Str. iglelor nr. 10 Str. iglelor nr. 12B

104 CA 11/2 din 2003 180 CA 12/2 din 2004 309 CA 18/8 din 2004 368 CA 20/19 din 2005 292 CA 19/8 din 2006 291 CA 16/2 din 2008 223 CA 13/7 din 2005 238 CA 13/18 din 2006 332 CA 17/4 din 2008 44 CA 6/1 din 2002 65 CA 7/10 din 2003 115 CA 12/5 din 2003 282 CA 17/3 din 2004 92 CA 7/7 din 2005 248 CA 13/10 din 2005 377 CA 21/5 din 2005 312 CA 21/4 din 2006 29 CA 4/5 din 2007 197 CA 17/2 din 2007 409 CA 29/4 din 2007 34 CA 3/3 din 2008 101 CA 7/16 din 2008 334 CA 17/6 din 2008 370 CA 17/54 din 2008 245 CA 13/26 din 2006 40 CA 6/1 din 2007

Locuin - P+1E Locuin - P+1E+M Extindere locuin - Parter Imobil de locuit - S+P+1E Locuin - S+P+2E+M Locuin - S+P+1E+M Locuin - S+P+2E Locuin - P+2E+M Imobil de locuine - S+P+4E Imobil multifuncional - Ds+P+1E+M Locuin - P+M Locuin - S+P+1E+M Imobil de locuit - P+1E Locuin - P+1E Extindere i mansardare locuin - S+P+1E+M Imobil de locuit - P+1Ep Locuin - P+2E Extindere i supraetajare locuin - P+1E+M Locuin - P+1E Imobil de locuit - P+2E Extindere i supraetajare locuin - P+1E+M Extindere i supraetajare locuin - P+1E+M Locuin - P+1E+M Imobil de locuine i birouri - S+P+2E+3Er, S+P+5E+6Er Imobil de locuit - S+P+1E Extindere i supraetajare locuin - P+1Ep+Mp

Asa cu meste sublimiate in tabel prezentat pe dreapta, trebuie menionat c mai mult de jumtate din cereri au fcut referire la locuinte individuale i imobile de locuinte (aproximativ 59% din cereri). Au existat 6 cereri pentru complexuri rezideniale noi i 5 cereri pentru imobile destinate s fie folosite ca birouri. 23% din cereri (19) au fcut referire la extinderea i supraetajarea locuinei. Str. Petricani i Str. Tamaioarei sunt strzile unde sunt concentrate majoritatea acestor cereri. Mai jos, se poate vedea evidena i graficul referitoare la cererile de PUZ de strazi.

103

Strada / Nr. Avize de PUD care s-a cerut Str. Fabrica de Ghea 2 Str. Ferestrei 3 Str. Logofat Crstea 1 Str. Petricani 24 Str. Folclorului 1 Str. Gimalu 4 Str. Ghimbav 1 Str. Ispir Petre 1 Str. Ivrului 1 Str. Mgura Vii 1 Str. Neagota 2 Str. Paroeni 4 Str. Pietriului 1 Str. Plumbuita 3 Str. Ion Porumbceanu 2 Str. Sold. Pascale tefan 1 Str. Ricinului 5 Str. Rul Colentina 1 Str. ipca 6 Str. Steaua Roie 3 Str. Tmioarei 15 Str. iglelor 2

Consiliile locale ale sectoarelor 1 si 2 au aprobat hotarari prin care se asociaza pentru a construi o telegondola care va circula peste lacurile de pe raul Colentina din Capitala, asocierea avand insa nevoie si de acceptul Consiliul General al Muncipiului Bucuresti (CGMB). Surse din CGMB au precizat, insa, ca asocierea nu are mari sanse sa fie aprobata in 2009, din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru ca proiectul sa fie pus in practica. Ideea unei telegondole cu capacitatea de 4-6 persoane apartine primarului sectorului 2, Neculai Ontanu, care vrea ca bucurestenii sa se poata deplasa, in acest mod, peste lacurile de pe raul Colentina si pana in zona Herastrau. Telegondola dorita de edili sectoarelor 1 si 2 ar urma sa aiba mai multe functiuni - turism, agrement si transport public, "oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa", dupa cum promit edilii. Telegondola va rezolva doua probleme dintr-un foc: cea a traficului supra-aglomerat si va atrage turistii care vor sa se afle macar o data deasupra Bucurestiului. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei, care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Un alt avantaj al proiectului este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Telegondola va avea mai multe functiuni - turism, agrement si transport public, oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei, care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Un alt avantaj al acestui proiect este, in opinia edililor, amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Traseul aerian pe care vor putea circula bucuretenii este de la Pavilionul H din parcul Herstru pn la Cora n oseaua Pantelimon.n proiect se prevede c vor fi montai stlpi de susinere a cablurilor din 700 n 700 de metri i c vor fi prevzute ase staii. Proiectul telegondolei doreste valorificarea potenialului natural turistic, de agrement i de transport prin realizarea telegondolei peste lacurile Colentina, Herstru, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni,
104

Dobroieti, Pantelimon, cu mini-ecluze prin care rul Colentina va deveni navigabil pentru ambarcaiuni, incluzand astfel zona obiect de studiu al prezentului proiect, tele gondola urmand sa treaca pe deasupra ei. Primul pas n demersurile Primriei Sectorului 2 pentru reabilitarea salbei de lacuri i a amenajrii telegondolei n Capital, a fost fcut vineri, 17 iulie 2009, cnd s-a inaugurat cea mai nou i modern pasarel pietonal, pus la dispoziia locuitorilor din cartierul Colentina. Pasarela peste rul Colentina13, inaugurat vineri, 17 iulie, face parte din acest amplu proiect i este menit s uureze traficul locuitorilor care vor s traverseze de pe o parte pe cealalt, rul cu acelai nume, reuindu-se astfel fluidizarea tranzitului pietonal14. Chiar daca este in afara zonei care constituie obiectul studiului nostru, trebuie mentionat faptul ca se obtin autorizatii pentru constructia unui mall in zona care a fost un timp utilizata pentru productia Helitube, intre Str. Suceava si Str. Siragului, mai exact intre Sos. Colentina si Sos. Andronache. Mall-ul este, in momentul de fata, in faza de proiect, iar constructia sa, daca va fi cazul, este programata in anii urmatori. Se presupune ca va fi situat in fata benzinariei OMV din Sos. Colentina, dupa Carrefour Colentina si inainte de intrarea in complexul comercial Europa. Este bine-cunoscut faptul ca orice contructie de tip mall modifica starea comertului nu doar in zona Andronache si a sectorului 2, ci in intreg orasul15. In aceasta zona se intentioneaza construirea unui mall multi-terasat, de forma aproximativ rotunda, cu un diametru de cca. 200m, ca o contra-propunere comerciala care sa anuleze activitatea centrului Europa16. Cat despre intentia de a construi un mall comercial pe Sos. Andronache si un complex rezidential, de catre acelasi dezvoltator, fie si numai in stadiu de proiect, cu autorizatiile care au fost deja obtinute, este un lucru care trebuie mentionat, avand in vedere care sunt implicatiile unui astfel de proiect, in cazul in care se finalizeaza17.

Pasarela peste rul Colentina este realizat dintr-o dal de beton armat pe o suprafa de 280 mp, sprijinit pe dou culei fundate pe cte ase piloi forai la adncime de 16 metri. 14 Noua variant de trafic asigur accesul direct al locuitorilor de pe malul stng ctre piaa Cremenia, deoarece pe acest mal se construiesc locuine pentru bucureteni i fluctuaia populaiei va fi mult mai mare. n acest mod, pasarela asigur tranzitul pietonal pentru locuitorii cartierelor Doamna Ghica, Cremenia i Vasile Bcil. Amenajarea pasarelei n dreptul pieei Colentina a fost gndit ca urmare a construirii pieei situate pe strada Cremenia nr. 13-15, pe malul drept al rului. 15 Efectele sunt adesea rapide in cazul unor astfel de proiecte, asa cum s-a intamplat si in Bucuresti: la construirea unui mall, de fiecare data preturile apartamentelor din zona au crescut brusc, acest fapt fiind o consecinta clasica a acestui gen de proiect. 16 POT-ul propus este de 55%, iar CUT-ul nu va depasi 1,4. Intre cele doua sosele, Colentina si Andronache, exista strazi constituite dintr-o retea foarte fragila care s-ar putea dezvolta cu aceasta ocazie; prospectul Soselei Colentina va fi amplificat la 28m. Accentul vertical propus va fi destinat birourilor; vor exista doua niveluri de parcare. Oricum, diversi experti nu sunt de acord cu posibilitatea de anulare a problemelor referitoare la inlocuirea activitatii comerciale a complexului comercial Europa prin noul spatiu comercial, pentru ca in esenta este vorba despre tipuri de comert total diferite. Ramane de stabilit ce se va petrece cu spatiul din spatele mall-ului, pentru ca este necesara cu orice pret o fluidizare a circulatiei, cu atat mai mult cu cat in zona vor mai aparea masini. 17 Ar implica pentru intreaga zona, inclusiv zona limitrofa mall-ului, efecte colaterale de regenerare urbana. Intr-adevar, constructia mall-ului ar rezolva nu numai problemele legate de absenta unui centru de agregare pentru viata sociala a cartierului, dar ar genera toate acele efecte colaterale, in cea mai mare parte pozitive, previzibile in cazul unei astfel de investitii similare in teritoriu (crearea spontana a unor servicii publice ulterioare pentru vizitatorii mall-ului, legaturi cu centrul, trafic intens si noi probleme legate de locurile de parcare, un interes crescut in sectorul de imobiliare, etc.).

13

105

Asa cum se vede si in schita alaturata, viitorul spatiu comercial ce umeaza a fi construit (in cazul in care proiectul va fi aprobat) in zona Andronache se va intinde pe o suprafata considerabila. Complexul va fi alcatuit din centrul comercial propriu-zis, structurat pe 2 etaje subterane, parter si 2 etaje supraterane (in zona centrala), cu o altitudine maxima de 35 m, si dintr-o cladire de birouri, avand 2 etaje subterane, parter si 16 etaje supraterane, ajungand astfel la o inaltime maxima de 60 m. De asemenea, proiectul cuprinde si o serie de constructii adiacente. Intregul spatiu va fi inconjurat de o perdea verde, formata prin plantarea mai multor arbori si arbusti. Impactul asupra intregii cartier va fi pozitiv, schimband total imaginea si imbunatatind calitatea vietii locuitorilor sub aspect ambiental si social. 2.4.3. Infrastructura publica - spatii verzi si parcari Zonele verzi sunt alctuite din 896.952 m de grdini i parcuri publice, 451.500 m spaii verzi stradale (scuaruri i platbande) i 2.208.515 m spaii verzi n ansambluri de locuine, reprezentnd aproximativ 11,14% din suprafaa sectorului18. In zona Plumbuita Steua rosie - Petricani peisajul este dominat de prezenta Parcului Plumbuita, situat chiar in centrul perimetrului c\de studiu Petricani Steaua Rosie Plumbuita. Parcul este delimitat in nord si est de lac,iar in sud-est si sud-vest de Sos. Colentina, respectiv Str. Doamna Ghica. Limita vestica o constituie Str. Plumbuita. Amplasamentul pe malul lacului Plumbuita, ii confera o pozitie avantajata in comparatie cu alte parcuri bucurestene. Suprafata parcului si pozitia sa il fac usor de frecventat de toti locuitorii cartierului.

18 Suprafaa medie total care revine unui locuitor este de aproximativ 9,87 m, iar suprafaa medie a spaiului verde public pentru un locuitor este de 3,73 m. Normele europene prevd c, pentru o dezvoltare sntoas, fiecare persoan are nevoie de aproximativ 12-16 mp de spaiu verde, n timp ce media internaional recomandat este de 26 de metri ptrai de zon verde pe cap de locuitor. n aceste condiii, devine evident c n Sectorul 2 suprafaa spaiilor verzi este insuficient, n condiiile n care se nregistreaz o tendin continu de reducere a acestora.

106

Spatiul a fost amenajat ca zona de agrement in 1977, pe o suprafata de 80 ha. Dotarilor initiale, care constau in alei, locuri de joaca pentru copii, o pergola cu mese si scaune, le-a fost adaugat ulerior un teren de fotbal (cu acces pe baza de plata). Pe lac a fost construita si o fantana arteziana. De curand, Administratia Locala a sectorului 2 a investit in reabilitarea parcului circa 3,7 milioane de lei. Imbunatatirile aduse constau in amenajarea unui gard care imprejmuieste spatiul parcului si schimbarea bancutelor. Structura este bine intretinuta, renovata, ordonata si curata; sunt multi copaci si plante; de-a lungul aleilor se gasesc numeroase banci, lampadare si cosuri de gunoi. Dintre speciile de arbori existente, cele mai ntlnite specii sunt: tei, stejar, frasin, arar, catalp, castan, plop, mesteacn, conifere, fag, corn, dud, platan i salcm. Fauna este caracteristic zonelor de cmpie fiind reprezentat n special de psri. In cadrul parcului se afla doua obiective arhitecturale istorice ale Bucurestiului. Amintim aici Manastirea Plumbuita19, in nordul parcului, ctitorita in secolul al XVI-lea si Palatul Ghica Tei, in sud-vestul parcului, constructie ce dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea. In 2007, 6 hectare din parc au fost retrocedate de instanta in baza unei expertize gresite. Prin interventia Primariei Sectorul 2, terenul a fost salvat si inapoiat spatiului public, evitandu-se astfel o situatie similara celei din parcul Bordei. Un alt parc amenajat, de dimensiuni mult mai reduse, este Parcul Petricani, situat pe Strada Petricani, care constituie limita vestica a perimetrului in studiu. In cadrul acestui parc este amenajat si Strandul Tei. O zona amenajata este si spatiul care marginaste in sud lacul Plumbuita, situat intre lac si strada Fabrica de Gheata. Pentru moment peisagistica acestui spatiu este foarte simpla, doar gazon si arbori, dar tinand cont de faptul ca zona a intrat in interesul investitorilor imobiliari, urmand a fi construit un complex rezidential, cu siguranta ca se vor aduce imbunatatiri si sub acest aspect. Spatiile de joaca amenajate pentru copii deja exista in cartier, insa putine si nu foarte bine distribuite la nivelul intregului cartier. Astfel, a fost amenajat un spatiu in cadrul parcului, pe latura dinspre strada Plumbuita si un altul in strada Fabrica de Gheata, ambele dedicate copiilor. Sunt spatii imprejmuite, dotate cu jucarii si mobilier specific, curate si ingrijite. Dar acestea doua sunt insuficiente pentru copiii din intreg cartierul. Pe langa acestea, in Parcul Plumbuita mai este amenjat un spatiu dedicat adolescentilor, amatori de skateboard. In imediata apropiere a locului de joaca din Fabrica de Gheata exista si un loc de recreere pentru batrani, fiind un spatiu organizat pentru ca acestia sa se poata intalni, socializa si juca sah sau table. In luna decembrie a anului trecut, Primaria a organizat in parcul Plumbuita si un patinoar in aer liber, la care aveau acces toti cetatenii, indiferent de varsta.
19

Mnstirea Plumbuita (1559), cel mai vechi lca religios din Sectorul 2, a fost i este un important centru cultural al Bucuretilor. Aici a funcionat nc din secolul al XV-lea, o tipografie i ateliere tipografice, care tipreau i decorau cri bisericeti.

107

Parcul Plumbuita este, de asemenea, si scena mai multor evenimente organizate in aer liber in cartier. Astfel, locuitorii s-au putut bucura de numeroase spectacole, la care au participat atat artisti romani, cat si straini, de exercitii demonstrative ale pompierilor sau serbari organizate cu ocazia diferitelor sarbatori. Primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, a inaugurat deja un proiect specific sezonului rece, referitor la primul patinoar in aer liber cu instalatie de iluminat nocturn. Patinoarul a fost amenajat in Parcul Plumbuita din cartierul Colentina. La deschidere, Ontanu a primit o pereche de patine pentru gheata, dupa care a urmat un program demonstrativ de patinaj Acestea fiind spatiile verzi la care locuitorii au acces, exista in cartier si spatii libere, fara constructii. Este vorba despre zone care sunt acoperite in prezent de pamant si noroi, de deseuri (fiind transformate in spatii de depozitare a gunoiului de catre cetatenii cartierului) sau de resturile constructiilor care le ocupa initial. Poate fi amintit astfel si spatiul fostei fabrici de caramida, care in prezent este abandona in neglijenta, fiind un spatiu trist, cu potential, datorita amplasarii chiar pe malul lacului. Prin dezafectarea si reabilitarea zonei, acest teren ar putea intra fara probleme in folosul cetatenilor, s-ar putea construi un loc de joaca pentru copii, spatii de recreere si agrement, zone linistite pentru varstnici sau ar putea fi dedicat unui alt scop, de exemplu economic, prin construirea unui complex de birouri. In zona cuprinsa intre lacul Tei si lacul Plumbuita (care corespunde zonei nr. 5 din analiza tesutului urban) sunt prezente alte doua astfel de spatii nefolosite, a caror destinatie devine di pacate aceea de spatiu de depozitare a gunoaielor. Vorbim despre un teren aflat intre Strada Petricani si Strada Paroseni si despre un altul situat chiar pe malul lacului plumbuita, in Strada Sipca. Toate aceste spatii ar putea fi evaluate ca potentiale resurse. Transformarea acestor terenuri, fie in spatii verzi amenajate, fie in cladiri cu destinatii economice (tertiare) ar putea contribui la cresterea nivelului de trai in zona. In ceea ce priveste spatiile de parcare, acestea sunt putine, in raport cu nevoile cetatenilor. Singura parcare amenajata este cea situata intre malul lacului si Str. Fabrica de Gheata. In felul acesta, la degradarea vizuala a cartierului contribuie si masinile parcate pe trotuare in fata locuintelor de catre cetatenii din zona, care din lipsa spatiilor de parcare sunt nevoiti sa procedeze in acest fel. Unele dintre terenurile amintite mai sus ca fiind abondonate si lasate din neglijenta in grija nimanui ar putea fi folosite chiar in acest scop. Este asadar evident ca, prin imbunatatirea amenajarii zonelor deja dedicate spatiilor verzi publice, reintroducand in circuit a terenurilor nefolosite momentan si mai ales prin construirea de parcari
108

pentru locuitorii cartierului, intreaga zona ar avea de castigat, atat din punct de vedere al aspectului urban, dar mai ales ca si calitate a vietii. 2.4.4. Infrastructura publica In analizarea infrastructurii publice in cartierul Plumbuita trebuie evidentiata absenta sau slaba prezenta a infrastructurii publice care sa corespunda nevoilor populatiei care locuieste in zona sau, in general, tuturor celor care interactioneaza din diferite motive cu acest perimetru. Cartierul Plumbuita este accesibil din exterior prin trei intersectii mari, anume: intersectia Petricani Dna Ghica, urmata de incucisarea dintre Dna Ghica si Sos. Colentina si, in cele din urma, de intersectia dintre Sos. Fundeni, Sos. Coelntina si Sos. Andronache. Si in ceea ce priveste transportul public, este important de subliniat faptul ca toate liniile de autobuz, troleibuz sau tramvai strabat doar arterele principale Str. Petricani, Dna Ghica, Sos. Colentina. In interiorul cartierului sunt zone de interes, care se pot constitui in oportunitati pentru dezvoltarea turismului in zona. O alta posibilitate este aceea de a crea o zona rezidentiala, mai ales pe strazile care imprejmuiesc lacul. Introcandu-ne la infrastructura publica, in aceasta zona, date fiind particularitatile acesteia, s-ar putea dezvolta puncte sociale de intalniri (centre sociale, librarii, etc.); pe langa aceste propuneri, ar trebui luata in considere si posibilitatea amenajarii de zone destinate concertelor, operelor si reprezentatiilor teatrale, de asemenea in zona peninsulara sau in imprejurimi. Sub aspectul prezent, cartierul nu este atractiv pentru spatii rezidentiale, fiind in acelasi timp accesibil dar greu de strabatut din cauza impracticabilitatii strazilor. Legat de acest aspect, adaugam in continuare o lista completa a strazilor asfaltate si a celor care nu au fost inca asfaltate. Asa cum se poate vedea, 45 strazi nu sunt asfaltate.
Lu ng Tro t. M

Denumire

Afirmarii

Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorulu i Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav

Tip imbrac Trotuar/Ca rosabil Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton Beton/Beton Beton/Piatra de riu - /Piatra de riu - /Pamint Pamint/Pami nt Asfalt/Asfalt - /Pamint

Lung. Strada ml

Sup. Trot. Mp

Lat. Caro s. M

Sup. Caros . Mp

Sup Total a mp

Limite de la Strada

Limite pana la Strada Raul Colentina

Valoare deviz general

Valoar e C+m LEI

50

200

200

400

Pascal Tamai oarei Petrica ni Gimala u Ricinul ui Linotip ului Neagot a Steaua Rosie Colenti na Elevat

314000

286000

81 662 210 98 65 300 224 157 127 -

1 1 2 1 1 1 -

162 1192 798 235

5 6 3 4 3 7

381 3972 651 402 195 2010 2128 942 597

543 5164 1449 637 195 2010 2576 1256 597

Steua Rosie Steua Rosie Tamaioar ei Porumbac eanu Pietrisului Steua Rosie -

370000 4059000 911000 502000 168000 2044000 1311000 2220000 303000

337000 369600 0 829000 457000 153000 186100 0 119400 0 202200 0 276000

448 314

10 6 5

109

orului Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu - /Pamint Piatra de riu/Piatra de riu - /Pamint Asfalt/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Dale/Piatra cubica - /Piatra de riu Asfalt/Piatra de riu - /Piatra de riu Dale/Piatra cubica Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Piatra de riu Beton/Beton Piatra de riu Beton/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu - /Pamint Asfalt/Asfalt Raul Colenti na Petrica ni Ferestr ei Plumb uita Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Gimala u Gimala u Ferestr ei Beiu Consta ntin Colenti na Sipca Gimala u Stefan Pascale Gimala u Petre Ispir Gimala u Gimala u Petrica ni Colenti na Steua Rosie 211300 0

Gimalau

505

1263

2980

4242

2319000

Ineu Ispir. Petre. Cap.

45 303 -

2 -

180

6 8

270 2363

450 2363

Gimalau Tamaioar ei Tamaioar ei Oituz Raul Colentina Steua Rosie Steua Rosie Gimalau

615000 1865000

560000 169900 0

Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea

75 118 535 -

1 3

150

3 4

225 496 2943

375 496 5618

204000 339000 2754000

186000 309000 255000 0

2675

50

100

300

400

734000

669000 575500 0 164600 0 163500 0

Lopetii Marin Ion, Sold. Magura Vaii

136

406

544

952

6613000

394 314

2 1

1182 628

8 6

3152 1821

4334 2449

1808000 1796000

Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan, Sold.

30 72 340 312

1 1

202 624

3 7 9 5

90 482 2890 1685

90 684 2890 2309

Simetriei Gimalau Steua Rosie Raul Colentina Steua Rosie Petricani Steua Rosie

90000 404000 2162000 1778000

82000 368000 196900 0 162000 0

115 197 577

1 1 1

230 453 1269

8 5 6

690 1024 3635

920 1478 4905

620000 802000 3913000

585000 697000 290800 0 178300 0

394

1340

2403

3743

1958000

Palamidei Pietrisului Plumbuita

169 285 862 -

1 1

338

6 8

963 2366 6120

1301 2366 7844

564000 1366000 5582000

1724

514000 124400 0 508400 0

110

Porumbace anu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului

- / Pamint Beton/Beton Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton - /Piatra de riu Piatra de riu/Pamint - /Beton - /Pamint - /Beton Beton/Piatra de riu Dale/Pamint Dale/Pamint - /Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu

115 238

1 476

6 6

725 1380

725 1856

Elevat orului Gimala u Colenti na Tamai oarei Beiu Consta ntin Zamfir Nicola e Parose ni Petrica ni Petrica ni Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Petrica ni Gimala u

Steua Rosie Gorgan Spataru Tamaioar ei

412000 1790000

375000 163000 0

114 917

1 2

319 3668

6 7

627 6419

946 10087

632000 6518000

576000 593600 0

Safirului Stanga Ion Cap. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe, Sold. TOTAL

72

360

360

Zamfir Marcu Raul Colentina Gimalau Ricinului Oituz Raul Colentina Steua Rosie

244000

222000 104500 0 309900 0 131100 0 821000 447200 0 255600 0 679000 807000

140 560 299 100 780 375 150 104

-

1 2 2 2 -

280

12 6 6 5

1610 3360 1884 500 5304 3000 825 936

1890 3380 1884 500 7800 4425 1425 936

1147000 3403000 1440000 901000 4911000 2892000 746000 886000

2496 1426 600

7 8 6 9

165

330

990

1320

934000 7734400 0

850000 694460 00

La strazile neasfaltate s-ar putea adauga si unele artere asfaltate, dar aflate intr-o stare foarte proasta, pline de gropi si crapaturi de dimensiuni destul de mari, ca urmare a degradarii asfaltului. Exemple foarte bune de astfel de strazi sunt Str.Raul Str.Raul Colentina, Str. Sipca, Ricinului, Str. Plumbuita. In graficele de mai jos rezumm datele referitoare la tipul de trotuar i de carosabil n tot perimetrul studiat.

Tip imbrac Trotuar

Piatra de riu 13% 3% 29% Beton 13% 42% 24%
Pamint

Carosabil
Dale Piatra de riu
Asfalt Beton Piatra cubica

Asfalt

Pamint

5%

5%

50%

16%

111

Avnd n vedere faptul c zonele care au cea mai mare nevoie de intervenii se regsesc n zonele 5 i 6 (peninsula Tei Toboc i Plumbuita), s analizm mai atent situaia trotuarului i al carosabilului n cele dou microzone.

Tip imbrac Trotuar Zona 5

Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale

Tip imbrac Trotuar Zona 6

Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale

6% 0% 6%
53%

40%

0% 0%

35% 0%

60%

Carosabil Zona 5
Piatra de riu Asfalt Beton Piatra Cubica Pamint Asfalt

Carosabil Zona 6
Piatra de riu Beton Piatra Cubica Pamint

4% 13% 0% 13% 70%

13% 25% 12%

0% 50%

O alta tema ce trebuie adusa in discutie este aceea a iluminatului public. In interiorul cartierului este functonabil iluminatul public, desi distantele intre stalpi sunt destul de mari. In zona lacurilor Tei si Plumbuita in schimb, iluminatul public lipseste lipseste cu desavarsire, ceea ce da o imagine de degradare urbana. De altfel, in aceste zone, din cauza vizibilitatii scazute si a lipsei de control, pot avea loc diferite infractiuni, devenind astfel un spatiu in care viata rau-famata, organizata sau nu, se poate desfasura fara a intampina niciun fel de probleme. Arealul prezinta potential si ofera posibilitatea transformarii spatiului verde din cadrul tesutului urban. Este necesara amenajarea spatiilor verzi din perimetrul analizat, pastrand arborii deja existenti, dar ingrijindu-i si inlocuindu-i totusi acolo unde este cazul. Spatiile verzi se prezinta ca fiind putin functionale pentru cetatenii cartierului si ai Bucurestiului chiar, iar elementele de amenajare urbana, prezente in numar mic, ar trebui inlocuite cu altele noi si facem aici referire atat la obiectele de mobilier stradal si alte elemente de amenajare urbana (cosuri de gunoi, piste de biciclete, pancarde care sa interzica aruncarea gunoiului in zona lacului de exemplu, etc.), cat si la corpuri de iluminat. Obiectivul este ca toate aceste elemente sa contribuie la definirea mediului inconjurator, dar mai ales a strazilor, prin cresterea gradului de confort si siguranta pe timp de noapte. Spatiile dedicate activitatilor sportive se situeaza in part partea ea de sud a lacului Plumbuita: se pot considera doua structuri sportive intre Str. D-na Ghica si Sos.Colentina si un alt spatiu amenajat in Str. Plumbuita. Programul care se refera la spatiile destinate activitatilor sportive si de joaca ar trebui sa cuprinda restructurarea si completarea spatiilor de acest fel, astfel incat sa permita o mai buna desfasurare a activitatilor sportive. Proiectul ar putea sa includa printre altele demolarea gardurilor
112

rupte si invechite si crearea unora noi, realizarea unei instalatii de irigare a terenului de fotbal si organizarea spatiilor verzi. Lacul Plumbuita ar putea deveni navigabil prin desfasurarea de lucrari de amenajare pentru navigatie cu barcute. Realizarea unor astfel de trasee ar duce la promovarea turismului in zona. In perimetrul analizat, zonele peninsulare nu beneficiaza de o retea de canalizare, gravitatea situatiei fiind evidenta in starea de degradare si abandonare a anumitor strazi secundare si chiar in aspectul malos si culoarea apei lacului: acest aspect influenteaza negativ nu numai calitatea vietii cetatenilor, dar chiar si o posibila localizare de activitati productive, care, lipsite fiind de serviciile de apa si canalizare, nu ar putea desfasura activitati productive sau, in orice caz, ar fi limitate in implementarea activitatilor lor. O imagine a acestor conditii de viata pe care le suporta locuitorii di zonele studiate o reprezinta copii, nevoiti sa-si faca nevoile pe strada, riscand in felul acesta contractarea de boli. Potentialul arealului este clar diminuat de lipsa unor infrastructuri atat de necesare. Un alt factor determinant care duce la atractivitatea scazuta a cartierului consta in lipsa totala de activitati legate de promovarea si informarea structurilor din zona, putin cunoscute si din cauza asta, putin apreciate. In acest scop ar putea fi organizate puncte de informare. Lipsa acestor servicii face dificila prezenta turistilor in zona. Pe o piata foarte competitiva, asa cum este cea actuala, lipsa infrastructurilor inluenteaza in mod negativ viata unei societati. Zona analizata in prezentul studiu, cu exceptia celor trei artere principale (Colentina, Doamna Ghica si Petricani), face dificila circulatia in areal, atat a personaleor cat si a marfurilor, situatie care devine si mai dificila iarna sau in perioadele ploioase, ca urmare a inexistentei unui sistem de drenare a apelor. Tranzitarea zonei si a altor autovehicule similare este practic aproape imposibila. De altfel, sunt areale in cadrul cartierului in care lipsesc si alte servicii de baza pentru viata cotidiana, precum internet sau electricitate. 2.4.5. Accessibilitate si sistemul de transport public - privat Arealul Colentina Steaua Rosie Plumbuita se desfasoara la nord-est de centrul Bucurestiului si este despartit de restul orasului de lacul Plumbuita. Zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani este deservit de o serie de mijloace de transport autobuze, troleibuze si tramvaie insa acestea nu au o distributie uniforma la nivelul intregului cartier. Zona nu este deservita de nicio statie de metrou. Principalele cai de acces in cartierul studiat sunt: Strada Petricani, care delimiteaza macrozona in partea de vest si face legatura intre peninsula Tei Toboc de strada D-na Ghica si Sos. Colentina; Sos. Colentina, intre intersectia Colentina-D-na Ghica si intersectia cu strada Salciilor; Str. D-na Ghica, intre intersectia dintre Sos.Petricani-Bd.Lacul Tei pana la intersectia GhicaColentina. Arterele indicate prezinta fiecare doua sensuri de mers, cu cate doua benzi, fiind circulate de tramvaie. O alta artera ce are un rol important in accesibilitatea in zona noastra de studiu este Bd. Lacul Tei, desi este externa perimetrului analizat. Aceasta artera uneste intersectia dintre Petricani Tei Ghica cu cartierul Tei, pana in Str. Barbu Vacarescu. Componenta traficului este eterogena, avand o distributie variata cu mai multe tipuri de vehicule care prin gabaritul in dimensiune si greutate influenteaza comoditatea traficului urban prin manevrabilitate, caracteristici de demaraj si franare, inscrierea in viraje si in intersectii. Fluxurile de trafic se compun din: trafic de origine, generat de activitatile economice desfasurate in zona si, nu in ultimul rand, din trafic local.
113

In apropierea intersectiilor dintre Sos. Colentina si D-na Ghica si Bd. Lacul Tei, Petricani si D-na Ghica, traficul este foarte intens in ciuda prezentei celor doua sensuri giratorii; acest aspect este foarte important pentru fluiditatea circulatiei si la orele de varf. O a treia strada, Sos. Fundeni, situata si ea in afara zonei de studiu, este o artera aglomerata pentru traficul rutier. De altfel, venind din partea de est a orasului si terminandu-se la Sos. Coelntina, permite accesul dinspre estul Bucurestiului in zona Plumbuita, fara dificultati. Practic, zonele din centru si estice ale cartierului nu au nicun fel de conexiune RATB. Aceasta fiind situatia, locuitorii cartierului Plumbuita Steua Rosie - Petricani sunt nevoiti sa parcurca pe jos distante mai mici sau mai mari pentru a ajunge in cea mai apropiata statie de autobuz, troleibuz sau tramvai. Calea ferata nu este in apropierea zonei de studiu, cea mai apropiata gara fiind cea de la Bucuresti Obor, la o distanta de cel putin 2 km. In ceea ce priveste transportul public, macrozona Plumbuita Steaua Rosie Petricani nu este foarte bine deservita de liniile de tran sport urban. De altfel, mijloacele de transport public lipsesc in zonele urmatoare: Zona limitrofa Parcului Plumbuita (Manastirea Plumbuita), perimetru legat de restul zonei printr-o singura strada, Strada Plumbuita. Accesul la manastire, o cunoscuta destinatie turistica a Regiunii Bucuresti-Ilfov, se face doar cu autobuze private. Accesul la insula din vecinatatea manastirii este permis doar pietonilor. Strada Steaua Rosie este greu accesibila chiar si locuitorilor, mai ales cand ploua sau ninge. Toata microzona delimitata de Str. Plumbuita, Str. Ricinului si Lacul Plumbuita Zona estica a perimetrului analizat, delimitata de Str. D-na Ghica, Petricani, Lacul Plumbuita si inchisa la sud de Sos. Colentina. Lipseste orice forma de transport public, pe langa faptul can u exista o retea stradala asfaltata, care ar trebui sa asigure o buna circulatie a traficului privat in zona Peninsula Tei Toboc, cuprinsa intre Lacul Plumbuita. In schimb, zonele bine servite de transportul public sunt cele din apropierea limitelor de sud si est, care corespund principalelor artere de comunciatie din macrozona. Liniile de tramvai sunt prezente doar pe doua dintre strazi, Sos. Colentina si Str. Petricani. Concret, cea din urma este traversata de linia tramvaielor 16 si 36, care face legatura cu Bd. Lacul Tei in sud si cu Bd. Dimitrie Pompei la nord. Alte doua linii de tramvai parcurg si Sos. Colentina. Este vorba despre liniile 1 si 21, care parcurg zona de sud si est a macrozonei. Linia tramvaiului 17 ajunge in partea de sud-vest a zonei, in intersectai dintre Bd. Lacul Tei cu Str. Dna Ghica si Sos. Petricani.

114

In general, situatia legaturilor exterioare si strazile de acces principale pentru cine provine din alte zone ale orasului, se prezinta mult mai bine decat cea din interiorul zonei de studiu. Referitor la situatia statiilor RATB, pe cartierul Andronache, functioneaza linia 682 pe Sos Colentina Sos. Andronache, Str. Peris, Str Cornisei cu intoarcere prin Mentiunii, Str Cpt, Gheorghe Roventa, Str Oituz, Str Zamfira Nicolae, Str Gerghitei, Sos Colentina. Pe Str. D-na Ghica, functioneaza liniile 282. Intre Bd Lacul 6 Tei si sos Colentina si 143 (intre Sos Colentina si Str Heliade intre Vii). Pe Sos Petricani intre Bd Lacul Tei si Bd Dimitrie Pompeiu functioneaza liniile de tramvaie 16 si 36. Pe Sos Colentina, intre Str Teiul Doamnei si Str Doamna Ghica functioneaza liniile 21, 66, 101, 143,182, 682 intre Str Doamna Ghica si Sos Fundeni functioneaza liniile 21, 56, 182, 282, 682 iar intre Sos Fundeni si Str Sportului functioneaza liniile 21, 66, 253, 409, 412, 415, 416, 417, 426, 432, 454. Liniile de autobuz in schimb strabat mai multe strazi. Astfel, pe Str. Petricani circula autobuzul 167, pe strada D-na Ghica autobuzul numarul 282. Soseaua Colentina este traversata de linia de troleibuz 66 si autobuzele 182 si 282, iar strada Andronache de autobuzul numarul 153. Alte autobuze - 153, 155, 182, 253, 409, 411 circula pe Sos. Fundeni, strada care se termina in Sos. Colentina. Liniile de autobuz si tramvai permit o legatura frecevnta intre partea de sud a zonei analizate si centrul orasului.

115

2.4.6. Conditii de trafic in zona Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani Dintr-o analiza a traficului stradal in cadrul macrozonei de studiu rezulta o discrepanta evidenta intre arterele de comunicatie, diferenta creata pe de o parte de importanta logistica a strazilor, cat si de starea de pastrare a acestora. Str. Colentina este cea mai importanta artera de comunicatie, fundamentala la nivelul perimetruluiobiect de studiu. Pe langa faptul ca uneste zona Andronache de zona Tei, adica cele doua cartiere care se desfasoara de o parte si de alta a lacului Plumbuita, este un punct care trebuie traversat in mod obligatoriu pentru patrunderea in zona. Cu alte cuvinte, Sos. Colentina reprezinta punctul de iesire din Bucuresti catre orasele din estul tarii (respectiv de intrare, daca ne gandim la sensul invers), continuandu-se cu DN2. Astfel, localizarea arterei, in care are deschidere si Calea Mosilor (o alta cale de comunicatie cu un trafic intens la nivelul Bucurestiului), determina cel mai mare flux auto, stabilit la 83 de masini pe minut, ceea ce inseamna si valori foarte ridicate ale poluarii, atat din punct de vedere ambiental cat si fonic. Pe langa faptul ca reprezinta poarta de iesire/intrare in Bucuresti, asa cum era amintit si mai sus, Sos. Colentina este strabatuta de un trafic intens si rapid si ca urmare a faptului ca in zona functioneaza mai multe centre comerciale. In plus, probleme precum semafoare care nu functioneaza sau lucrari de infrastructura, care se desfasoara in mai toate perioadele anului, duc la formarea de cozi nesfarsite si la ore intregi petrecute in trafic. De asemenea, conditiile se ingreuneaza in zilele ploioase, cand si mai multi bucuresteni ies cu masinile personale, sau iarna, cand zapada este stransa si depozitata in gramezi pe marginea carosabilului. Strada se deosebeste de celelalte prin prezenta a doua sensuri de mers si a 8 benzi, trotuare pe ambele parti si piste ciclabile, desi nesemnalate, iluminat public, spatii verzi care separa carosabilul de trotuare, treceri de pietoni, spatii pentru parcari, desi nu intotdeauna regulamentare. In plus, data fiind desfasurarea in linie dreapta a strazii si lipsa intersectiilor importante si a sensurilor giratorii, se poate circula cu viteza destul de mare, ceea ce duce la producerea de multe accidente, mai ales din vina pietonilor care incearca sa traverseze prin locuri nepermise. Intr-o statistica recenta a Brigadei de Politie Rutiera a Capitalei, Sos. Colentina a rezultat a fi a doua cea mai periculoasa sosea din Bucuresti, dupa Iuliu Maniu. In anul 2008 s-au inregistrat pe Sos. Colentina nu mai putin de 132 accidente, soldate cu 4 morti si 38 de raniti grav. Principalele cauze ale accidentelor sunt, asa cum aminteam si anterior, traversarea neregulamentara a pietonilor, neacordarea de prioritate pietonilor, viteza neadaptata la conditiile de drum si nerespectarea culorii rosii a semaforului de catre conducatorii de autovehicule. In partea de sud-vest a arealului Plumbuita Steaua Rosie Petricani, exista un sens giratoriu in intersectia dintre Sos. Colentina si Str. D-na Ghica. Si aceasta este o importanta artera de circulatie. Prezinta 4 benzi si beneficiaza de iluminat public, treceri de pietoni. Lipsesc in schimb pistele ciclabile. Traficul se ridica la 54 de masini pe minut, conform analizei noastre. Cea de-a treia strada este Petricani, o artera cu un trafic mediu, care traverseaza si delimiteaza partea vestica a perimetrului studiat, fiind in acelasi timp si strada de acces in zona Tei Toboc. Aceasta prezinta doua benzi pe fiecare sens, cu iluminat public si trotuare, dar fara piste pentru biciclete, treceri de pietoni si parcari. Au fost numarate 35 de masini pe minut. O strada care are deschidere in Sos. Colentina este Str. Andronache. Are doua benzi pe fiecare sens, este marginita de trotuare, dar lipsesc trecerile de pietoni, semafoarele si pistele ciclabile. Traficul este de 22 de masini pe minut in medie. In interiorul zonei, accesibila din Str. Gheorghitei sau din Colentina, se desfasoara Str. Fabrica de Gheata. Strada prezinta doua sensuri de mers, fara a fi delimitate insa. Asfaltul se prezinta gaurit,
116

ceea ce incetineste traficul auto. Nici trotuarele nu sunt foarte ingrijite, iar parcarile nu sunt semnalate prin benzi. Nu exista piste ciclabile. Numarul mediu de masini este de 14 pe minut. Str. Gherghitei prezinta un trafic mediu de 6 masini pe minut. Desi este o strada secundara, are o pozitie strategica, ce permite legatura dintre zona Sos. Colentina si partea de nord a perimetrului. De-a lungul strazii sunt trotuare si treceri de pietoni, dar lipsesc semafoarele si pistele pentru biciclete. Ultima parte a strazii nu este asfaltata. De asemenea, sunt strazi care din cauza pozitiei marginale si a starii proaste in care se afla, prezinta un trafic foarte redus. Strada Ricinului, asfaltata doar partial, este intr-o stare proasta, cu gauri in asfalt, parcarile nu sunt delimitate si lipsesc iluminatul public si pistele ciclabile. In aceeasi situatie sunt Str. Paroseni si Steaua Rosie. Una dintre strazile care se afla intr-o stare de ingrijire foarte proasta, fiind aproape imposibil de parcurs este Str. Constantin Beiu , total neasfaltata si pe marginea careia sunt depozitate resturi menajere si deseuri. Trebuie sa amintim faptul ca 27 dintre strazile arealului studiat nu sunt asfaltate, necesitand imbunatatiri. Astfel de situatia creeaza dificultati pentru cetatenii care locuiesc in zona. Cand ploua, pe strazi se formeaza noroi, fiind foarte greu de strabatut, atat pentru autoturisme, cat si pentru pietoni. In sudul zonei de studiu, in partea exterioara perimetrului analizat, se afla si Sos. Fundeni, al carui trafic intens este influentat in mare masura de spitalul Fundeni, care reprezinta principalul pol al zonei. 2.4.7 Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul Analiza SWOT privind caracteristicile referitoare la accessibilitate si transport in zona Plumbuita:
Puncte tari Oportunitatii Localizarea in vecinatatea arterelor majore de Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea trafic din sectorul 2, Sos. Colentina si Doamna dezvoltarii durabile Ghica si Petricani Renovarea si asfaltarea tuturor strazilor Proiecte de investitii in infrastructura facuta din Fluidizarea traficului si ameliorarea accesibilitatii partea Primariei Sectorului 2 cetatenilor la zonele de utilitate publica Accesibilitate la autobuze si la troleibuze (str. Imbunatatirea transportului public spre zona Petricani linia de autobuz 167, strada D-na Ghica comerciala dinspre zonele interne ale cartierului linia de autobuz 282, in Sos.Colentina Largirea benzilor de circulatie pentru arterele troleibuzul 66, autobuzele 182 si 282 si in strada principale si strazile de acces Andronache autobuzul numarul153) liniile de Noi parcursuri de transport urban tramvai sunt accesibile din Sos. Colentina si Str. Oportunitati pentru turism Petricani. Aceasta din urma este traversata de Crearea in zona peninsulara de spatii sociale liniile de tramvai 16 si 36, care leaga perimetrul Infiintarea de zone destinate organizarii de studiat cu Bd Lacul Tei in sud si cu Bd Dimitrie concerte si spectacole de teatru in zona Pompei in nord. peninsulara si in spatiile din imprejurimi Prezenta ariilor largi disponibile pentru Dezvoltarea complexului rezidential din strada dezvoltare Fabrica de Gheata si crearea unei zone Prezenta Parcul Plumbuita si a Manastirii rezidentiale in lungul strazilor din jurul lacului

Puncte slabe Amenintari Situatia dezastruoasa referitoare la canalizare in Neabsorbirea fondurilor nerambursabile prin POR zona Dezvoltari rezidentiale - potential de segregare a 117

Calitatea scazuta a fondului construit existent, in special in zona centrala a perimetrului urban ales Crearea infrastructurii rutiere Situatia deficitara ailuminatului public in spatiile verzi si in zona lacului Plumbuita Situatia deficitara referitoare la necesitatea crearii de spatii de joaca pentru copii Acces redus la servicii medicale si la spitalele cele mai apropiate Lipsa unei piete agroalimentare Lipsa unei retele de transport public in zona Peninsulei Tei Toboc, intre lacul Plumbuita si Strada Petricani (din cauza neasfaltarii strazilor)

noii populatii (zona Fabrica de Gheata) Trafic intens pe arterele care fac legatura cu centrul orasului - Colentina, Doamna Ghica, Petricani. Nedezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) in urma expansiunii rezidentiale. Insuficienta colaborare intre autoritatile locale pentru dezvoltarea proiectelor de imbunatatire a aspectului si accesibilitatii cartierului

2.4.8. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei Imaginea cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani nu este una pozitiva in viziunea locuitorilor din celelalte zone ale Bucurestiului. Aspectele care au dus la conturarea unei astfel de perceptii sunt in primul rand cele legate de lipsa unor servicii precum reteaua de canalizare sau de apa, absolut necesare intr-o comunitate umana civilizata si normale pentru perioada in care traim si de care, totusi, locuitorii din aceasta zona sunt privati. De asemenea, au contribuit la crearea acestui tablou si gradul de degradare al zonei si mai ales problemele sociale, care au atras si atentia presei. Cu alte cuvinte, putinele cazuri in care zona in studiu este amintita in mass-media se datoreaza tocmai acestor aspecte. Desi din punct de vedere geografic nu este tocmai o zona izolata a capitalei, sub aspect economic si social poate fi definita fara probleme ca un cartier marginas, specific unui oras mare, precum Bucurestiul. Astfel, desi prin intermediul Sos. Colentina, care se continua ulterior cu Calea Mosilor, zona noastra de studiu este legata de centrul orasului, iar in celalalt sens, Sos. Colentina este continuata de DN2 si, in ciuda pozitie sale intre bratele lacului Plumbuita, ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte areale din Bucuresti, perimetrul analizat se prezinta ca o insula izolata, cu putin interactiuni cu zonele invecinate. Situatia aceasta se explica prin lipsa unei infrastructuri moderne si a unor linii de transport care sa faca legatura intre centrul Bucurestiului si spatiul in discutie. Din aceste motive, vorbim despre o segregare a zonei si o atractivitate scazuta pentru investitori. Structura urbanistica este aceea a unui cartier mic, sarac, in general slab dezvoltat. Destinatia spatiului este cu precadere rezidentiala, fiind prezente diferite tipologii de locuinte, de la case saracacioase si darapanate in zona cuprinsa intre Str. Plumbuita si Str. Ricinului, pana la complexe rezidentiale in constructie asa cum este cazul proiectului Cooper Beach, care se dezvolta in prezent in Str. Fabrica de Gheata, intre lac si Sos. Colentina. Cele mai raspandite tipuri de locuinte raman insa apartamentele de bloc, iar cele mai multe dintre acestea sunt de o calitate scazuta. Spatiile de locuit sunt adesea dezordonate, de calitate slaba si nefinisate. Oferta imobiliara din ultimii ani a cunoscut o diversificare in schimb, dedicandu-se mai mult categoriei de populatie cu venituri medii, asa cum este si cazul proiectului amintit mai sus. Apartamentele din aceste complexe imobiliare imbina caracteristici ale apartamentelor din blocurile comuniste suprafata mai redusa cu facilitatile si designul specifice apartamentelor noi, oferind in acest fel confort la un pret convenabil.
118

Pe langa functia rezidentiala, perimetrul analizat in prezentul studiu adaposteste si 1.775 societati, care desfasoara activitati economice. Cele mai multe dintre ele se concentreaza in zona Sos. Colentina, axa principala a cartierului, una dintre principalele artere ale sectorului 2 chiar, oferind o perspectiva buna pentru economica locala, cu toate ca nu exista un punct central al activitatilor comericale. Din punct de vedere social, este cunoscuta problema grupurilor de rromi care prin neacceptarea regulilor de conduita sociala, refuza sa se integreze in cadrul comunitatii locale. In plus, nivelul de infractionalitate, depozitarea deseurilor menajere si a resturilor electronice in zona malurilor lacului, ca si scurgerea apelor menajere pe strazi, ajungand in acest fel in apele lacului, demonstreaza nivelul slab de dezvoltare a spatiului studiat si, in acelasi timp, dezinteresul locuitorilor fata de zona in care traiesc, evidentiind in acest fel necesitatea aplicarii unor modificari sociale si de structura. Atractiile publice sunt reprezentate de existenta in inima perimetrului analizat a Manastirii Plumbuita, unul dintre cele mai importante lacase de cult din Bucuresti. Cu toate acestea, accesul nu foarte usor o pune in umbra, nefiind valorificata la adevaratul ei potential. Sistemul infrastructurii stradale din cartierul Plumbuita Steaua Rosie Petricani este in cea mai mare parte invechit, nefunctional si degradat, accetuand astfel imaginea negativa a unui areal deja lipsit de servicii la nivel local centre de recreere, spatii culturale, unitati de invatamant. Mai mult decat atat, trebuie mentionat faptul ca in cadrul perimetrului se alterneaza zonele cu functii rezidentiale sau comerciale, cu cele fara nicio destinatie, nefolosite. Cu exceptia proiectului rezidential Cooper Beach, in Plumbuita nu au mai fost facute alte investitii. Din punct de vedere al spatiilor de productie si spatii comerciale, cu exceptia supermarketului Mega Image si a restaurantului McDonald nu a mai fost facuta o alta investitie in cadrul cartierului. Astfel, in ciuda preturilor accesibile in ceea ce priveste chiriile, contextul economic prezent a avut un impact negativ asupra imaginii generale a zonei si a calitatii spatiilor construite. In felul acesta, fiind stopate investitiile, locuitorii au pierdut numeroase oportunitati de angajare in zona. In scopul regenerarii urbane a perimetrului Plumbuita este nevoie de o specializare functionala a zonei, care sa urmareasca crearea unui punct focal de viata a comunitatii, ceea ce ar modifica echilibrul natural al mediului inconjurator si ar atrage investitori in mai multe sectoare deficitare la nivel local amintim aici sectorul serviciilor (banci, farmacii, supermarketuri, etc.) si cel rezidential (blocuri, spatii pentru birouri, etc.). 2.4.9. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Petricani 2.4.9.1. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone
Denumire strada Afirmarii Aristotel Sold. Bara Savu Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Domna Ghica Elevatorului Emanciparii Ferestrei Tip artera INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA Nr. stalpi 18 13 30 5 1 4 24 8 5 4 16

Situatia sistemului de iluminat public este gestionata de catre SC Luxten Lighting Co.SA. Referitor la sistemul de iluminat public existent in zonele Petricani-Steaua-Rosie-Plumbuita, trebuie sa mentionam situatia sistemului de iluminat public existent in zonele Petricani - Steaua Rosie Plumbuita pentru strazile din cartier. Va facem de asemenea urmatoarele precizari:
119

Folclorului Sold.Geicu Ion Gherghitei Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Cao. Petre Ispirescu Ivarolui Linotipului Litoralului Logofatul Carstea Lopeti Sold.Marin Ion Magura Vaii Neagota Negulescu Oiutz nr. 1A-45 si nr. 2-60 Olanclor Paraschiv N. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petricani nr.2-60 Petrisului Plumbuita Porumbacc-anulon Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Salciilor Simetriei nr. 1-67 si nr. 2-98 Cap. Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tanaioarei Sold. Tomovici Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Cap. Zamfir A. Marcu Sold. Zamfir Gheorghe Zamfir Nicolae Fabricu de Gheata Sos. Andronache nr. 2-52 si 1-71 Gorgan Spataru nr. 1-27 si nr. 2-38 Sos. Colentina nr. 43-309 si nr. 18-336 St. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. Bujorui Alb Crementina

STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA

17 7 31 55 16 20 7 16 29 9 3 5 6 5 11 12 15 33 5 6 8 17 5 101 8 23 4 4 4 25 4 4 23 5 11 11 21 7 9 7 5 14 6 13 22 61 33 9 13 28 20

Reteaua de iluminat public din zona mentionata are o vechime de peste 30 ani, ceea ce o face sa fie destul de uzata: Stalpii (de lemn, beton centifugat fisurati tip SCP ) sunt in momentul de fata utilizati atat pentru sistemul de iluminat public cat si pentru distributia altor retele (electric, cablu, telefonie) facand dificile operatiile de intretinere/mentinere a instalatiei de iluminat public.

120

Sinaia Doamna Ghica nr. 1-7 si nr. 83. nr 2-10 Sinaia 5%

STRADA STRADA ALEEA

15 22 45

Retea de iluminat public

Clasica 9%

TYIR

Subterana

Clasica+TYIR

51% 35%

In ceea ce privete tipologia reelei de iluminat public, este interesant de observat n graficul alturat c n macro-zon aproximativ jumtate din strzi posed o reea clasic, n timp ce aproximativ 35% beneficiaz de o tipologie TYIR, dup care urmeaz strzile dotate cu reea subteran de iluminat i, n cele din urm, doar 5% din strzi posed o reea clasic i TYIR.

Strazi cu retea Clasica: Afirmarii Aristotel Sold. Bara Savu Culmea Fagarasului Elevatorului Emanciparii Ferestrei Folclorului Cao. Petre Ispirescu Ivarolui Gherghitei Ghimbav Litoralului Logofatul Carstea Magura Vaii Neagota Olanclor Paraschiv N. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petrisului Raul Colentina Safirului Salciilor Safirului Salciilor Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Sold. Zamfir Gheorghe Gorgan Spataru 1-27 si 2-38 St. Pascale Crementina

Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica

Strazi cu retea TYIR: Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Domna Ghica Sold.Geicu Ion Gherghitei Gimalau Ineu Linotipului Lopeti Sold.Marin Ion Negulescu Oiutz nr. 1A-45 si nr. 2-60 Porumbacc-anulon Radulescu Polixenia Ricinului Tanaioarei Sold. Tomovici Cap. Zamfir A. Marcu Zamfir Nicolae Dumitrescu Tanase Brgd. Bujorui Alb Sinaia Strazi cu retea Subterana Plumbuita Fabricu de Gheata Sos. Andronache 2-52 si 1-71 Sos. Colentina 43-309 si 18-336 D-na Ghica Sinaia
Strazi cu retea Clasica+TYIR Petricani nr.2-60 Simetriei 1-67 si 2-98

TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYR TYIR TYIR Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Clasica/ TYIR Clasica+TYIR

121

Sipca

Clasica

Cap. Stanga Ion Steaua Rosie

Clasica Clasica+TYIR

La momentul de fa, n zon sunt utilizate dou tipuri de reele de distribuie a energiei electrice: cel aerian i cel subteran. In anumite cazuri pentru aceeai zon au fost dispuse ambele sisteme. Prezena sistemului de furnizare subteran e un indicator al sistemului de distribuie al curentului electric relativ mai sigur i mai eficient. Acesta este de fapt utilizat cu precdere n strzile cu o activitate economic mai intens i cu o mai mare densitate urban.

Tipuri de retea electrica-total

1% 11% 23% 65%

Aerean Subteran Sub+ ae Niciun tip

Situaia general arat o situaie la fel de ngrijortoare n ceea ce privete distribuia de energie electric n zon. 11% din macro-zon este conectat la reeaua de distribuie printr-un sistem aerian. Lipsa luminii electrice se intlnete ntr-un singur Tipuri de retea electrica in caz: pe strada Logofatul Carstea, localizat n zona 2 vecintatea Lacului Plumbuita, n interiorul peninsulei Tei Toboc. In graficul alturat putem 0% 0% observa c zona 2 este caracterizat de o cot Aerian semnificativ n comparaie cu ntreaga zon, de 36% Subteran legturi subterane pentru furnizarea de energie electric . Acest lucru e un indicator al condiiei unor Ae+Su 64% servicii de distribuie energetic mai eficiente i mai Niciun tip sigure. In plus, n zon nu exist strzi care s beneficieze de sistemul de furnizare al energiei electrice. Graficul reprezentnd condiia reelei de distribuie a Tipuri de retea electrica in curentului electric n zona 3 arat o acoperire total zona 3 a teritoriului i un procentaj relevant, cel mai mare 0% 0% din cadrul macro-zonei Plumbuita - Steaua Rosie Aerian Petricani, de legturi subterane. Similar, nu exist 38% strzi unde s lipseasc lumina electric. Subteran
62%
Ae+Su Niciun tip

122

Tipuri de retea electrica in zona 4

0%

0% 14%
Aerian Subteran

In zona 4, procentajul de legturi aeriene e preponderent, graficul care prezint cota de legturi subterane indic necesitatea de a pune n siguran o parte din sistemul de distribuie energetic, n cazul n care legtura aerian nu este n conformitate cu normele sau prezint standarde sczute de siguran i eficien.

86%

Ae+Su Niciun tip

4% Tipuri de retea electrica in zona 5 21%

14% Aerian Subteran Ae+Su Niciun tip

61%

Situaia reprezentat e destul de grav i provine din absena unei legturi pe o strad din zon i din prezena unui procent ridicat de strzi dotate cu electricitate pintr-un sistem de legturi strict aeriene. Ambele condiii prezentate se regsesc n zona Tei Toboc, aflat ntre strada Petricani i lacul Plumbuita. Strada Logofat nu dispune de o reea electric.

0%

Tipuri de retea electrica in zona 6

14% 43% 43%

Aerian Subteran

Graficul alturat evideniaz o condiie foarte neomogen pentru zona 6 n ceea ce privete conectarea zonei la energia electric. Acesta e un indicator al ineficienei reelei din zon.

Ae+Su
Niciun tip

Analiznd datele referitoare la reeaua de iluminat public i la stlpii corespunztori (pentru electricitate i telefonie), putem observa din grafic c marea majoritate a strzilor din interiorul zonei posed o baz de reele de iluminat public de tip beton, aproximativ 13% de tip beton+lemn, 18% de tip lemn i restul strzilor, ntr-un numr net inferior, de tip metalici 8m, metalici 10m, SP-3W i stlpi RATB.

Retea de iluminat public si de telefonia: Tip Stalpi

Beton Metalici 8m 2% 1% 13% 18%

Beton+Lemn SP-3W

3%

3%

60%

123

Strazi cu Stalpi Tip Beton: Afirmarii Beton Aristotel Beton Sold. Bara Beton Savu Beiu Beton Constantin Brana Beton Culmea Beton Fagarasului Domna Ghica Beton Ferestrei Beton Folclorului Beton Sold.Geicu Ion Beton Gherghitei Beton Gherghitei Beton Ghimbav Beton Ineu Beton Cao. Petre Beton Ispirescu Ivarolui Beton Linotipului Beton Lopeti Beton Sold.Marin Ion Beton Negulescu Beton

Oiutz nr. 1A-45 si nr. 2-60 Olanclor Porumbaccanulon Petricani nr.2-60 Radulescu Polixenia Ricinului Salciilor Cap. Stanga Ion Tanaioarei Sold. Tomovici Tudor Mihai Cap. Zamfir A. Marcu Zamfir Nicolae Gorgan Spataru 127 si 2-38 St. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. Bujorui Alb Crementina Sinaia

Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton

Strazi cu Stalpi Tip Beton+Lemn: Elevatorului Beton+Lemn Gimalau Beton+Lemn Magura Vaii Beton+Lemn Mica Beton+Lemn Neagota Beton+Lemn Paroseni Beton+Lemn Simetriei nr. 1-67 si nr. 2-98 Beton+Lemn Steaua Rosie Beton+Lemn Sipca Beton+Lemn
Strazi cu Stalpi Tip Metalici 8m: Plumbuita Metalici 8m Doamna Ghica nr. 1-7 si nr. Metalici 8m 83. nr 2-10 Strazi cu Stalpi Tip Metalici 10m: Sos. Andronache nr. 2-52 si Metalici 10 m 1-71 Strazi cu Stalpi Tip SP-3W: Fabricu de Gheata Sinaia

SP-3W SP-3W

2.4.9.2. Apa si canalizarea

Analizam acum situatia, primita de la SC Apa Nova Bucuresti SA, a retelelor de ape si canalizare existente in zona Petricani Steaua Rosie - Plumbuita. Din analiza reelei de ap i de canalizare a zonei Petricani - Steaua Rosie Plumbuita, rezult c 26 de strzi nu sunt dotate cu o instalaie de reea de ap, aa cum putem vedea n graficul alturat.
Tip Retea Apa nu detinem in cuncesiune retea de apa detinem in cuncesiune retea de apa

39% 61%

La momentul de fa, analiznd datele furnizate de Apa Nova Bucureti, se pare c a fost depus la PMB un studiu de fezabilitate cu privire la reeaua de ap i de canalizare a zonei Plumbuita Petricani Steaua Rosie, cu potenialitatea unor variante diferite ferite de investiii care oscileaz de la 3,5 la 7 milioane de euro (costuri ridicate de execuie i timp mare de amortizare). SF-ul a fost predat din partea PMB i la momentul actual PS2 ateapt un feedback de la Primria General. Mai ales n zona Tei Toboc, trebuie menionat existena unei reele ilegale de conducte cu un diametru de 1 000 de mm i care ar trebui eliminate i direcionate ctre Soseaua Petricani. Microzona Ricinului Tamaioarei Plumbuita pare s fie bine acoperit de reeaua de distribuie a apei, n schimb lipsete reeaua de canalizare: singura reea existent e aceea care servete lacului i care e pluvial i non-menajer, de unde i nevoia absolut a unei staii de pompaj pentru apele din zon.
124

La momentul actual canalizarea menajer m i pluvial sunt amestecate, lucru de evitat pe viitor avnd n vedere faptul c cea pluvial se vars n lac, cu toate consecinele legate de poluare. Reeaua pluvial ar trebui s dispun cel puin de nite decantoare la intrarea n lac.

Strazile unde PS2 nu detine in concesiune retea de apa:

Afirmarii, Intr. Aristotel Brana Constantin, Intr. Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite, Intr. Ghimbav Ineu, Intr. Cap Ispir Petre Linatipului Logofat Carstea Magura Vaii Memoriei, Intr. Mica Neagota Paraschiv N . Parau Nicolae Palamidei Pietriusului Raul Colentina Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca

In ceea ce privete structura reelei de canalizare, putem vedea n grafic c numai 13 strzi prezint un astfel de sistem, ceea ce arat o alt problem a zonei Plumbuita - Steaua Rosie Petricani, mai ales peninsula Tei Toboc i zona Plumbuita ale crei strzi sunt aproape n totalitate lipsite de serviciul de canalizare cu toate consecinele referitoare la ambient, igien i la condiiile de via ale cetenilor.

Tip Retea Canal nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesiune retea de canalizare

19%

81%

Problema reelei de canalizare este de o prioritate absolut fa de celelalte probleme ale zonei, att din punctul de vedere al reconstruirii imaginii cartierului ct i vizavi de condiiile sanitare i sociale ale cetenilor rezideni, aciuni eseniale pentru mbuntirea strzilor i pentru relansarea economic, turistic i social a cartierului. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune reteaua de canalizare:
Afirmarii, Intr. Aristotel Beiu Constantin Constantin, Intr. Brana Culemea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite, Intr. Ghimbav Ineu, Intr. Cap Ispir Petre Ivarului Linatipului Logofat Carstea Lopetii Sold Marin Ion Magura Vaii Memoriei, Intr. Neagota Oleanuz Paraschiv Parau Nicholae Paroseni Palamidei Petricani Pietriusului Porumbacea Raul Colentina Ricinului Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tamaioarei

125

Se poate deci deduce c Tip Retea de apa si canalizare situaia zonei Petricani Steaua Rosie Plumbuita nu detinem in e deosebit de grav din cuncesiune punct de vedere igienicoretea de apa si 32% sanitar: aproape jumtate canalizare din strzi nu beneficiaz detinem in de niciuna din cele dou 68% cuncesiune reele. Ambele reelele de retea de apa si ap i de canalizare sunt canalizare absente n 25 de strzi ale cartierului analizat Din analiza reelei de ap a celor 6 zone ale regiunii Petricani - Steaua Rosie Plumbuita, rezult c zona 6 are cea mai mare concentraie de strzi de unde lipsete reeaua de ape (cu un procentaj de 45%). Analizam acum situaia retelelor de ape si canalizare existente existente in zona de la Str. Petricani pana la Str. Steaua Rosie. Zona cuprins n interiorul strzii Petricani, strada Steaua Rosie i delimitat la nord de lacul Plumbuita, prezint o reea de ape care se extinde de la nceputul strzii Petricani i se ntinde n interiorul zonei prin Str. Ferestrei, Str. Neagoita i Str. Paroseni. Aceast structur a reelei de ap este de dimensiuni mari, dar arat faptul c este distribuit n partea central a suprafeei unde strzile sunt de dimensiuni mici i deci nu sunt adecvate pentru a suferi o intervenie viitoare de lrgire a reelei de ap pentru a o face mai eficient i adaptat pentru a distribui un sistem de ap complex n toat zona. Ar fi deci util ca reeaua de ap s fie mutat din interiorul strzii Ferestrei, strzii Neagoit i strzii Paroseni n exterior, adic prin ntreaga strad Petricani. n ceea ce privete reeaua de canalizare, zona prezint un sistem de canalizare care se propag pe strzile Petricani, Betu Costantin. Paroseni, Gimalau, Dumitru Tane, Stefan Pascii, Soldat D. Marin Ion, Olanelor, Folcloru Folclorului i mai puin pe strada Steua Rosie. Toat partea de la Nord si de la Est, adica Str. Cap. Petre Ispir, Str. Magura Vaii, Str. Negoita, Str. Nicolae Paraschiv Str. Afirmarii, Str. Lopetii, Stra. Brana, Str. Nicolae Parau, Str. Soldat Gheorghe Zamfir i o bun parte din str. Steaua Rosie nu e prevzut cu un sistem de canalizare. Analizam acum situaia retelelor de ape si canalizare existente in zona de la Str. Plumbuita pana la Str. Ricinului. Zona cuprins n interiorul strzii Plumbuita i strzii Ricinului inului e dotat de o instalaie de ap care se extinde prin trei strzi principale, adic Str. Plumbuita, Str. Tamaioarei i Str. Ricinului i care este legat direct la Statie Pompe instalat la nceputul oselei Colentina. In schimb, sistemul de ap este absent n strzile secundare i mici. Acelai lucru se poate spune i despre structura reelei de canalizare care e absent n strzile interne ale zonei precum pe Str. Aristotel, Str. Ghimbav, Str. Linotipului. In plus, zona prezint o reea de ap de un volum mare dar de o extensie limitat n partea de sud, adic la linia de-a lungul captului strzii Ricinului nainte de a ajunge n strada Colentina. Se pare ns c aceast instalaie e ineficient deoarece acoper doar o parte redus din strada Ricinului i nu are acces la reeaua de ap care acoper Sos. Colentina

126

Zona 2 i zona 5 sunt zonele care beneficiaz cel mai mult de instalaiile reelei de ap, aa cum se arat n graficele de alturi.

Dup analiza reelei de canalizare ale celor 6 zone, rezult c zona 4 beneficiaz de cea mai mare concentraie de strzi cu instalaii ale reelei de canalizare (38%), n timp ce zona 5 e cea mai srac n instalaii de canalizare, aa cum se poate vedea n graficele alturate.
Zona 2 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare
detinem in cuncesium retea de canalizare

Zona 4 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 38% 62%

Zona 5 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 3%

97%

Zona 3 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare

detinem in cuncesium retea de canalizare

Zona 6
nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare

17% 83% 63%

37%

9%

91%

127

2.5 Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2.5.1 Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor Firmelor operante in perimetrul cartierului Plumbuita Steaua Rosie - Petricani li s-a solicitat completarea unui chestionar, care incerca evidentierea principalelor probleme existente in zona. Tinta chestionarului era de a ajuta autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona, in ideea formularii unor strategii de dezvoltarea urbana ce vor sta la baza alcatuirii masterpanului zonei mai sus amintite, ce va sprijini strategic reinnoirea acestui perimetru. Intrebarile chestionarului erau organizate in trei directii principale, si anume: situatia curenta, nevoia de imbunatatire a situatiei actuale si prioritatea rezolvarii problemelor identificate. Cu alte cuvinte, intr-o prima faza se urmarea identificarea opiniilor comunitatii de afaceri cu privire la situatia prezenta. O a doua etapa a chestionarului incerca sa sublinieze nevoile de imbunatatire a zonei in viziunea acelorasi operatori, in timp ce a treia parte era concentrata pe stabilirea prioritatilor in rezolvarea situatiilor problematice. Intrebarile au fost structurate pe mai multe categorii, si anume: situatia actuala a zonei Plumbuita, dezvoltarea unor masuri care sa conduca la dezvoltarea zonei, unde intrebarile s-au concentrat pe sectorul transporturilor, sectorul constructiilor si al infrastructurii edilitare, sectorul serviciilor, siguranta cetateanului. Cele mai multe intrebari erau de tip scala, unde raspunsurile urmareau o scara de la 1 la 5. 1 insemna foarte multumit si 5 deloc multumit, respectiv 1 foarte necesar, in timp ce 5 era echivalentul pentru deloc necesar. De asemenea, au fost si cateva intrebari deschise, care au dat ocazia intervievatilor sa formuleze singuri problemele cu care se confrunta in cartierul analizat sau sa mentioneze fiecare ce proiecte dezvoltate de primarie ar putea duce la cresterea potentialului de devoltare a societatii in care activeaza sau care ar fi domeniile de activitate care considera ca s-ar putea dezvolta mai mult in zona. Analiza chestionarelor se va face indicand frecventa raspunsurilor intervievatilor in procente. Astfel, din analizarea raspunsurilor completate de operatori, rezulta ca cele mai multe dintre aspectele enuntate ii nemultumesc. In primul rand este de amintita reteaua de canalizare, de care peste 90% se declara nemultumiti. Urmeaza apoi sistemul rutier, despe care 83% spun ca situatia actuala este departe de nivelul dorit. Lipsa locurilor de parcare si fluenta traficului rutier sunt aspecte care pentru circa 71% dintre respondenti nu satisfac nevoile operatorilor comerciali din zona. Surprinzator, singurele aspecte pozitive in viziunea comunitatii de afaceri sunt accesul la internet si reteua de gaze, de care se arata multumiti circa 80%, respectiv 62%. Trecand la urmatorul set de intrebari, referitor la problema transporturilor in zona avuta in studiu, respondentii au fost de acord cu luarea unor masuri care sa conduca la imbunatatirea conditiilor de transport si la fluidizarea traficului rutier (circa 71% considerand foarte necesare astfel de masuri). Din raspunsurile referitoare la sectorul constructiilor si infrastructurii edilitare, rezulta ca principala prioritate in viziunea comunitatii de afaceri o constituie legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului, aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. De asemenea, raspunsurile s-au concentrat in procente mari (cuprinse intre 66 si 83%) si asupra situatiei sistemului rutier, propunandu-se luarea unor masuri imediate pentru reabilitarea strazilor si pentru infiintarea mai multor locuri de parcare, dar si asupra imbunatatirii iluminatului public in zona.
128

In sectorul constructiilor se subliniaza necesitatea imbunatatirii serviciilor de colectare, transport si depozitare a gunoiului (50% din respondenti) respondenti) si mai ales infiintarea unor centre medicale (75%). Cu privire la siguranta cetateanului, peste 79% din cei care au completat chestionarele au considerat foarte necesara luarea unor masuri pentru cresterea gradului de siguranta publica. In continuarea acestor intrebari generale, au urmat mai multe intrebari adresate numai societatilor. Astfel, o intrebare era dedicata motivului pentru care operatorii economici au ales sa opereze in zona analizata. Cei mai multi au raspuns ca nu au gasit ceva mai mai bun sau ca aveau deja in proprietate acel teren (62% din respondenti). De asemenea, cei care desfasoara afaceri in zona de studiu se declara convinsi ca rezultatele firmei au de suferit din cauza amplasarii in Plumbuita Steaua Rosie Petricani. La intrebarile legate de forta de munca din zona, operatorii economici considera ca nu este nici foarte usor dar nici foarte greu sa se gaseasca si ca, in general, cei care forta de munca din zona are un nivel de pregatire care se limiteaza la 8 clase. Din intrebarile adresate comunitatii de afaceri, au mai rezultat informatii legate de chiria lunara a halelor sau a birourilor, care se situeaza, conform a 44% din respondenti, la mai putin de 1.000 RON pe luna. Circa 75% din intervievati au declarat ca activeaza activeaza ins ectorul comertului si ca sunt proprietarii unor microintreprinderi. De asemenea, acestia au raspuns in totalitate ca nu au platit niciodata taxa de protectie pentru a-si desfasura activitatea in zona. Au urmat apoi intrebarile deschise. Raspunsurile au reluat de multe ori probleme care se regaseau si in intrebarile anterioare, ceea ce indica faptul ca acestea sunt intr-adevar cele mai apasatoare exigente cu care se confrunta operatorii economici din zona zona avuta in studiu. Astfel, cand li s-a cerut sa enumere 5 probleme care considera ca ar trebui sa se rezolve cat mai curand in perimetrul cartierului respondentii au indicat in primul rand lipsa canalizarii, salubrizarea zonei, reabilitarea strazilor si a asigurarea sigurarea sigurantei publice in cartier, amenajarea lacului si a parcului si transformarea intr-o insula de agrement, dar si infiintarea unor servicii medicale, imbunatatirea alimentarii cu energie electrica sau gasirea de solutii pentru descongestionarea traficului.
Probleme enuntate din totalul respondentilor Canalizare Salubrizarea zonei Reabilitare strazi Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastrcutura Infiintarea de locuri de parcare Amenajare fosa septica Amenajare parc Amenajarea laculului Sistemul rutier Servicii medicale Alimentarea cu energie electrica Apa curenta Trafic

%
66.6 46.6 40 40 13.3 13.3 6.6 6.6 6.6 6.6 6.6 6.6 6.6 6.6 6.6

Raspunsuri exprimate in procente Canalizare referitoare la problemele enuntate de catre firme Salubrizarea 2% 2% zonei 2% Reabilitare strazi 2% 3% 2% 2%

3%3% 5% 5% 14% 14%

24% 17%

Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastructura Infiintarea de locuri de parcare

129

Tot prin intrebari cu raspunsuri deschise, li s-a cerut respondentilor sa descrie in cateva cuvinte zona in care opereaza, rezultand astfel un tablou real, descris prin cuvinet precum: nesiguranta, poluare, furturi, nivel de trai scazut, lipsa canalizare, mizerie, dar si parcuri ingrijite, zona placuta. In viziunea celor chestionati, principalele proiecte care ar putea duce la cresterea potentialului de dezvoltare a zonei sunt urmatoarele: pasaj rutier reorganizare sistem iluminat modernizare carosabil sistematizarea arhitectonica extinderea suprafetelor verzi construirea de locuinte posturi fixe de politie deratizare curatenie reabilitare zona siguranta cetatenilor Proiecte de realizat asistenta medicala amenajare lac canalizare agrement investitii imobiliare infrastructura asfaltare strazi dezapezire pe timp de iarna parcari stopare infractionalitate infiintarea unei piete agroalimentare

Din analiza completa a chestionarelor, rezulta asadar ca firmele situate in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani considera ca zona are posibilitatea de a se dezvolta in continuare, astfel incat nu este luata in considerare posibilitatea unui transfer al activitatii. Concluzionand, conform raspunsurilor intervievatilor, problemele cele mai urgente pe care autoritatile ar trebui sa le rezolve pentru imbunatatirea zonei se refera la sistemul rutier (reabilitarea soselelor si a strazilor), fluidizarea traficului, extinderea retelei de canalizare, crearea de locuri de parcare, curatenia stradala, lipsa echipajelor de politie stradala, infiintarea centrelor de asistenta medicalam amenajarea parcurilor si spatiilor verzi, construirea de noi locuinte. b) La nivelul populatiei Chestionarele realizate cu un esantion reprezentativ al populatiei, urmareau crearea unei imagini care sa oglindeasca cat mai bine conditiile sociale ale cartierului Plumbuita - Steaua Rosie Petricani. Locuitorii din zona fiind cei care se confrunta zilnic cu problemele si situatiile din cartier, s-a considerat ca sunt cei mai in masura sa identifice problemele si necesitatile care ar trebui rezolvate cu prioritate. Alaturi de chestionarul aplicat agentilor economici din zona, cel dedicat populatiei urmarea, de asemenea, formularea unor strategii de dezvoltare urbana in scopul elaborarii masterpalnului zonei mai sus amintite. Pentru o analiza mai eficienta a rezultatelor chestionarelor, mentionam ca intrebarile urmareau trei directii principale. Astfel, intr-o prima parte se dorea cunoasterea opiniei cetatenilor cu privire la situatia actuala. Urmatorul set de intrebari se concentra pe identificarea nevoilor de imbunatatire a situatiei actuale, in timp ce ultima parte puncta aflarea prioritatii rezolvarii unor probleme in viziunea locuitorilor. Chestionarul a fost alcatuit din mai multe tipuri de intrebari - atat intrebari de tip scala, care a permis autoritatilor sa evalueze perceptia si opiniile cetatenilor, cat si din intrebari deschise, care au dat posibilitatea respondentilor sa-si exprime liber nevoile si parerile. Au fost, de asemenea, si
130

intrebari tip grila, unde respondentii trebuiau sa aleaga o varianta de raspuns dintr-o lista de raspunsuri. Raspunsurile intrebarilor de tip scala scala urmareau o scala de la la 1 la 5, unde cifra 1 insemna foarte multumit si 5 deloc multumit. La alte intrebari, 1 insemna foarte necesar, in timp ce 5 insemna deloc necesar. Primul set de intrebari a scos la iveala foarte multe nemultumiri ale cetatenilor, acestia raspunzand negativ la aproape toate intrebarile. Astfel, locuitorii din Plumbuita s-au aratat foarte nemultumiti in primul rand de reteaua de canalizare, aproape 92% dintre respondenti declarandu-se nemultumiti, de curatenia din cartier, de posibilitatile de a gasi un loc de munca in zona, de siguranta personala in cadrul cartierului (circa 68% din locuitori indicand aceste aspecte ca principale probleme). De asemenea, sistemul rutier (68% din cei care au completat chestionare), reteaua de apa (51%), reteaua de gaze (58%), poluarea sau lipsa unor activitati sportiverecreative in cartier (46%) sau activitati culturale (49%) reprezinta nevoi identificate de locuitorii din Plumbuita. Alte puncte esentiale punctate de cetateni au facut referire la numarul si la starea unitatilor de asistenta medicala si a unitatilor de invatamant (64%, respectiv 54%).

Principalele nemultumiri exprimate de locuitorii cartierului Plumbuita

lipsa activitati sportive- reteaua de apa traficul rutier posibilitatea gasirii unui reteaua de canalizare

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Pe lista neagra alcatuita de locuitorii din zona in c ceea eea ce priveste situatia actuala a cartierului lor, se mai adauga iluminatul stradal, starea spatiilor verzi si a locurilor de joaca, transportul in comun. Surprinzator, cetatenii nu se declara multumiti de niciunul dintre punctele enumerate in lista intrebarilor. Trecand la cea de-a doua parte a chestionarului, cetatenii din Plumbuita au fost rugati sa-si exprime opinia referitoare la nevoia de imbunatatire a situatiei actuale, care sa duca la dezvoltarea zonei. Nu in ultimul rand, in ceea ce priveste siguranta siguranta cetateanului si protejarea mediului inconjurator, sunt 73% din locuitori care considera foarte necesare masuri precum cresterea numarului de politisti comunitari in zona, in timp ce 78% considera importanta cresterea preocuparilor cetatenilor pentru protectia mediului.

131

Principalele probleme cu care se confrunta populatia, identificate cu ajutorul intrebarilor grila, sunt cauzate in general de venitul familiilor sub limita supravietuirii si de rata somajului (25%). Factori precum droguri/alcolism, violenta de orice tip sau criminalitate influenteaza intr-o masura mult mai mica viata sociala in cartierul Plumbuita Steaua Rosie Petricani (12,5% respectiv 5%). De altfel, in momentul in care le-a fost adresata o intrebare care privea in special gradul in care criminalitatea este prezenta in zona, cei mai multi dintre respondenti (38%) au indicat o slaba prezenta a acestui factor.

Principalele cauze ale problemelor populatiei din cartierul Plumbuita

33% 5% 13%
25% 25% venitul redus al familiilor

somaj
droguri/alcoolis m

In viziunea locuitorilor, factorii care au dus la amplificarea acestor probleme au fost in primul rand marginalizarea sociala (4%) si lipsa ajutoarelor economice publice (2%). Ca si in cazul chestionarelor la care au raspuns agentii economici, multe dintre raspunsurile indicate la intrebarile deschise se regaseau in problemele enuntate in primul set de intrebari, ceea ce nu face decat sa sublinieze importanta si necesitatea rezolvarii acestor nevoi. Probleme enuntate din totalul % Au fost amintite in continuare aspecte relative la reteaua de respondentilor canalizare, la necesitatea infiintarii unor patrule de politie canalizare 41.96 care sa asigure ordinea si sigurnata publica, la curatenia din starea drumurilor/asflatare 26.78 cartier, la problema parcarilor. De asemenea, a fost foarte educatie / scoli si gradinite 16.07 des nominalizata sub diferite forme, situatia parcului si a sectie politie/siguranta 9.82 lacului Plumbuita, care ar putea fi mult mai bine valorificat si curatenie 9.82 transformat intr-o zona de agrement. Lista completa a gaze 8.92 sesizarilor enuntate si considerate prioritare de catre parcari 6.25 populatia cartierului Plumbuita este prezentata in tabelul si servicii medicale 6.25 graficul de mai jos.
amenajarea spatii verzi apa curenta iluminatul public locuri de munca transport in comun integrarea copiilor rromi in scoli, gradinite acte de proprietate piete criminalitate furturi fluenta traficului rutier somaj magazine locuinte 5.35 3.57 3.57 3.57 2.67 1.78 1.78 1.78 0.89 0.89 0.89 0.89 0.89 0.89
Canalizare Raspunsuri exprimate in % referitoare la problemele enuntate de catre cetateni Starea drumurilor/asflatare 1% 1% 1% 1% 1% 1% Educatie / scoli si gradinite 2% 4% 2% 1% 1% 1% 2% 3%2% Sectie politie/siguranta populatiei 4% 27% Curatenie

17% 10% 6% 6% 6%

Gaze
Parcari Servicii medicale

132

2.5.2 Reclamatiile din zona Plumbuita- Steua Rosie - Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 Anexam in continuare lista intreaga a sesizarilor si reclamatiilor inregistrate la Primaria Sectorului 2 in perioada mai sus amintita: Anul 2009 Pentru Sesizare telefonica referitoare la stalpi de iluminat public non-functionali. Memoriu referitori la borduri si trotuar pt biciclisti biciclisti Memoriu referitor la desfiintarea cismelelor. Sesizarea telefonica referitoare la lucrarea apartinand Sc Distrigaz Sud SA care blocheaza accesul locatarilor in imobil si ghena pe Aleea Sinaia nr.l6bl77. Sesizare telefonica referitoare la nefinalizarea lucrari de catre Acvatot; au acoperit lucrarea cu pietris in urma cu o luna; defectiune iluminat public Sesizare referitoare la panta strada defecta -se strange apa de la ploaie Solicitare asfaltare strada reparare trotuare amenajare alveole. Sesizare privind iluminatul public ce functioneaza ziua pe aleile din Parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la taierea pomilor in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la iluminat public diurn pana la orele 10-11 in Parcul Plumbuita. Sesizare privind defectiune iluminat public diurn in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la necesitatea relocarii containerului de gunoi din Parcul Plumbuita, deoarece in jurul lui este imprastiat foarte mult gunoi si duce la producerea unui focar de infectie. Sesizare referitoare la deteriorare poarta de acces in parcul Plumbuita, prezenta gropi pe portiunea dintre Palatul Ghica si prima alee care duce in parcul Plumbuita; solicitare referitoare necesitate plantare braduti intre aleea pietonala si bl 1-7 pe bd. D-na Ghica. Sesizare referitoare la lipsa tribunelor in mini stadionul de la Parcul Plumbuita. Sesizare privind deteriorarea unui stalp metalic de iluminat public, aflat pe marginea lacului Plumbuita. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in Parcul Plumbuita, precum si vandalizare mobilier urban de catre tineri turbulenti, langa ghereta de la rond. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in parcul Plumbuita. Solicitare - propune distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare cum ar fi zona 10 - Plumbuita - Tei Toboc Sesizare referitoare la necesitatea curatarii lacului Plumbuita + dotarea bodyguarzilor cu cele necesare, iar acestia sa impiedice persoanele care pescuiesc cu plasa in parcul Plumbuita, iar cand ploua fantanile din pare sa fie oprite Sesizare privind necesitatea introducerii str. Beiu Constantin si Ferestrei in programul de reabilitare. Mentionam ca la intersectia acestor doua strazi este mult noroi. Sesizare referitoare la udare platani in Parcul Plumbuita. Mentionam ca necesita a fi udati toti platanii din zona Palatului Ghica si cei din zona Manastirii Plumbuita, nu doar cei din dreptul cladirii Gradina cu Poney. Sesizare privind 3 masini abandonate pe str. Cremenita vis-a-vis de Politia Comunitara. Mentionam ca este vorba de doua Dacii cu nr. de inmatriculare B 04 RBV, B 95 BMW si de
133

un microbuz albastru cu nr. de inmatriculare DB 05 VHH. Aceste trei maini au somatiile in geam dar nu sunt ridicate. Sesizare referitoare la neaducere la nivel a canalelor pe str Oituz. Sesizare privind lipsa capac canal pe str Fabrica de Gheata in parcarea blocului nr.95. Mentionam ca acesta prezinta un real pericol pentru copii celor 2 coli aflate in zona Sesizare privind neingrijire parculet din Aleea trandul Tei aflat la intersectia cu str. Petricani. Sesizare referitoare la gunoi pe marginea Lacului Plumbuita, atat pe str Ricinului cat si pe partea opusa a acesteia, precum si montarea de cosuri de gunoi pe marginea lacului. Mentionam ca petentul dorete si montarea unor panouri care sa interzica aruncarea gunoiului pe spatiul verde precum si o amenda specifica privind aceasta fapta. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Paroseni. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Ferestrei sect 2, in dreptul nr IB i nr 5. Sesizare privind lisa becuri pentru stalpii de iluminat din Sos. Petricani la statia trandul Tei. Mentionam ca in urma accidentului petrecut in data de 02.03.2008 stalpii de iluminat public au fost inlocuiti fara a se monta becuri la acetia. Sesizare privind functionarea fara intrerupere a iluminatului public din Parcul Plumbuita Sesizare lipsa iluminat stradal -Str. Beiu Constantin nr. 65. Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile: Beiu Constantin, Ferestrei, Intrarea Sefirului, Paroseni Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere aflate la intersectia strazii Beiul Constantin cu Sos. Petricani. Mentionam ca acestea nu sunt ridicate de aproximativ 3 saptamani Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile Petricani si Beiul Constantin Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strada Beiul Constantin Sesizare privind necesitatea ridicarii sacilor de gunoi de catre reprezentantii S.C. SUPERCOM S.A. in urma salubrizarii strazilor. Mentionam ca domnul Margarit Daniel propune ca in momentul in care strazile sunt maturate sa se ridice si sacii cu deseuri menajere Sesizare privind distribuire tomberoane de catre Supercom persoanelor fara contract pe Str Paroseni si Str Gimalau Sesizare privind defectiune conducta de apa pe strada Beiu Constantin in fafa imobilelor nr. 46 si 48. Mentionam ca aceasta este defecta de aproximativ 1 luna Sesizare privind montarea de limitator de viteza si indicator cu lumina galbena intermitenta la trecerea de pietoni sos Petricani intersectie cu str C-tin Beiu si Aleea trandul Tei. Solicitare primita de la "Margarit Daniel" (8582338), in data de 19.05.2009 22:35:19 - lipsa iluminat public la Sos Petricani, Str Beiu Constantin Aleea trandul Tei, sect. 2, in dreptul statiei RATB tramvai. Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semn de semnalizare intermitent in mijlocul carosabilului la trecerea de pietoni din dreptul Pietei Cremenita, langa fostul targul de animale. Mentionam ca exista un semn de avertizare dar nu este vizibil din cauza coronamentului copacilor din zona, iar marcajul zebrei de pietoni nu este suficient de vizibil. Aceasta situatie favorizeaza producerea de accidente, deoarece in zona se afla o gradinita de copii si numeroase persoane insotite de copii mici tranziteaza zona catre pare.

134

Sesizare privind semnalizare necorespunzatoare a trecerii de pietoni la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita, Sector 2. Mentionam ca in ultima perioada au avut loc foarte multe accidente ca urmare a semnalizarii necorespunzatoare a trecerii de pietoni. Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semafor acustic pe str. Dna Ghica, in fata Bisericii din fata parcului Plumbuita + necesitate reinfiintare pe str. Dna Ghica statia de autobuz 282. Sesizare referitor la prezenta a numerosi caini comunitari in Parcul Plumbuita, care impiedica accesul catre Clubul Seniorilor. Sesizare referitor haite mari de caini comunitari agresivi in parcul Plumbuita, care musca batranii si copii. Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita in sectorul 2. Mentionam ca acestia ataca oamenii si fac mizerie. Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita Solicitare primita de la (8582530), in data de 11.05.2009 12:09:31 -construire baie fara autorizatie la Str. Ricinului nr. 68 sect. 2. Mentionam ca, proprietarul de la adresa respectiva a construit o baie in curtea proprie. Pentru a evidentia cat mai bine problemele observate de populatia cartierului, s-a intocmit urmatorul tabel care cuprinde principalele probleme rezumate pe macrozone.
Strazi

Social

Siguranta

Montarea de limitatoare de viteza si indicatoare cu lumina galbena intermitenta la trecerile de pietoni (sesizare primita pentru interesectia Ctin Beiu si Aleea Strandul Tei) Lucrari pentru adducerea la nivel a gurilor de canal sau lipsa capacelor de canal (str. Oituz, respectiv str. Fabrica de Gheata nr. 95) Reabilitarea strazilor (intersectia Beiu Constantin cu Ferestrei), mai ales in zonele in care se strange apa dupa ploi Reabilitarea bordurii trotuarelor si amenajarea pistelor pentru bi ciclisti Montarea semafoarelor acustice (sesizare referitoare la str. Dna Ghica, in fata Bisericii si a Parcului Plumbuita) Semnalizarea

Realizarea de constructii in spatiul privat fara autorizatie Reinfiintarea statiei de autobuz linie 282 pe str. Dna Ghica Defectiune conducte apa (str. Beiu Constantin) Distributie tomberoane de gunoi persoanelor care nu au contract cu firma de salubrizare si ridicarea gunoiului menajer si neridicarea deseurilor menajere Probleme cu iluminatul public (str. Paroseni, str. Ferestrei, Sos. Petricani, parcul Plumbuita, str. Beiu Constantin) Neingrijirea spatiilor verzi Lipsa cismelelor de apa, desfiintarea celor existente Depozitarea de gunoaie in zona lacului Masini abbandonate Distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare Lipsa tribunelor in mini stadionul

Problema cainilor comunitari, in zona parcului Plumbuita (sunt agresivi, fca mizerie, impiedica accesul catre Clubul Seniorilor) Prezenta seringilor folosite de cei care isi injecteaza diferite substante halucinogene, in zona parcului si chiar si in fata manastirii Criminalitatea in zona peninsulara a cartierului Transformarea lacului si a zonelor inconjuratoare in adevarate focare de infectie prin depozitarea deseurilor menare in aceste spatii
135

necorespunzatoare a trecerilor de pietoni (sesizare referitoare la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita)

din Parcul Plumbuita Lucrari ale furnizorilor de servicii care ingreuneaza accesul in zona

2.5.3. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie In scopul de a sprijini autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona pentru formularea unor strategii de dezvoltare urbana ce vor sta la baza alcaturii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana dedicat perimetrului Plumbuita Steaua Rosie Petricani, la nivelul arealului mai sus amintit s-au alcatuit doua modele de chestionare, unul pentru cetateni si un altul pentru agentii economici. Rezultatele acestor chestionare prezinta autoritatilor perceptia exacta a cetatenilor si nevoilor acestora. Pe de o parte au fost subliniate aspectele negative specifice fiecareia dintre cele doua categorii in parte si pe de alta parte au fost identificate si raspunsuri comune, fapt care indica necesitatea gasirii unor solutii pentru remedierea acestor lipsuri ale cetatenilor. Astfel, dintre cei care locuiesc sau care lucreaza in zona, respondentii au mentionat lucrarile de extindere a retelelor de utilitati. Cei mai multi s-au declarat nemultumiti de aspecte precum reteaua de canalizare, care lipseste pe foarte multe dintre strazi, lucru greu de imaginat intr-o capitala europeana. Acest aspect, la care se adauga starea proasta a strazilor, neasfaltate in cele mai multe cazuri, dau imaginea unei localitati rurale, nicidecum a unui cartier bucurestean. Strazile au aspectul de camp deschis, acoperit cu praf atunci cand vremea este calduroasa si secetoasa si de noroi in perioada ploilor. De altfel, reabilitarea retelelor stradale a fost un alt aspect enuntat de populatia din Plumbuita. Si lipsa locurilor de parcare ridica mari probleme in cartierul analizat. Desi caracterizat cu precadere ca un cartier rezidential, si inca unul a carui populatie are o putere economica scazuta, locurile de parcare existente nu fac fata nevoilor populatiei. In continuare au fost aminitite problemele legate de fluenta traficului, de curatenie cartierului sau de siguranta publica. Multi locuitori se tem pentru pentru viata lor si pentru bunurile personale, mai ales odata cu lasarea serii, cu atat mai mult cu cat zona nu este bine iluminata. De asemnea, foarte importanta este si prezenta activitatilor culturale si sportive-recreative in viziunea intervievatilor. Pe langa acestea, cetatenii si operatorii economici care au completat chestionarele au mai amintit si aspecte precum lipsa transportului comun la nivelul intregului cartier, amenajarea mai multor locuri de joaca pentru copii. De asemenea, este necesara si infiintarea unui centru medical, chiar a unei gradinite si a unei piete agroalimentare. Locuitorii s-au plans si de prezenta cainilor vagabonzi pe strazile cartierului. Concluzionand, o principala prioritate in viziunea atat a locuitorilor cat si a agentilor economici o reprezinta legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului, aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. In ceea ce priveste sectorul constructiilor, s-a adus in prim plan nevoia infiintarii unor centre medicale. Nu au fost uitate problemele legate de imbunatatirea serviciilor de colectare, transport si depozitare a gunoiului. 2.5.4. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic Infrastructura stradala este unul din punctele sensibile ale cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani, care are o structura stradala alcatuita din 67 artere, din care 3 strazi cu o importanta
136

deosebita la nivelul intregului sector: Sos. Colentina, Str. Petricani, Bd. D-na Ghica. Asa cum a fost deja amintit anterior, o problema principala in cadrul perimetrului o constituie starea drumurilor. Parte dintre ele au fost deja reabilitate, altele insa, sunt in stare de degradare, fiind greu accesibile transportului, atat pietonal cat si auto, din cauza pietrelor sparte, a pietrisului sau a pamantului care le acopera. Soseaua Colentina este caracterizata de un trafic intens, fiind printre altele una dintre cele mai intens traficate artere la nivelul Bucurestiului. Aceasta aglomeratie se explica prin faptul ca face legatura intre centrul orasului si DN2 / E60, drumuri care fac conexiunea intre capitala si orasele din estul tarii (Moldova). Traficul este intens, atat din cauza numarului mare al autoturismelor rezidentilor, cat si al transporturilor de marfa catre centrele comerciale care functioneaza in arealul din jurul acestei artere. Pentru a veni in sprijinul cetatenilor si a celor care desfasoara activitati in acest spatiu, Primaria Sectorului 2 a implementat proiecte de reabilitare a strazilor, a retelei de apa si canalizare pe anumite strazi. Sos. Colentina, prin functiile pe care le indeplineste la nivelul intregului cartier si chiar al sectorului, a atras si atentia proiectelor imobiliare. Astfel, pe langa piata de imobile in scop comercial reprezentate de locatii pentru constructia de spatii de birouri, centre commerciale si depozite, care pot fi inchiriate la preturi convenabile, au intrat in atentia investitorilor si spatiile din vecinatate. In felul acesta, a inceput constructia complexului rezidential Cooper Beach din Str. Fabrica de Gheata, imediat in spatele Sos. Colentina. Odata finalizat acest proiect, imaginea zonei se va schimba, prin modernizarea infrastructurilor, astfel incat toti cetatenii din zona vor beneficia de imbunatatirile aduse. In scopul imbunatatirii infrastructurii rutiere, se propune adoptarea unor masuri precum: 1. modernizarea drumurilor, mai ales in zonele rezidentiale, in care nu toate strazile sunt asfaltate si a caror stare actuala prezinta pericol de producere a accidentelor; 2. asfaltarea trotuarelor strazilor nou amenajate si amenajarea celor existente; 3. montarea de limitatoare de viteza pe strazile care permit circularea cu viteza mare, ceea ce poate duce la producerea de accidente; 4. crearea de noi locuri de parcare supraterane. Un alt punct care necesita atentia deosebita a autoritatilor il reprezinta transportul. Dupa cum se amintea si mai sus, perimetrul studiat este delimitat in partea sudica de una dintre arterele cu cea mai intensa circulatie, Sos. Colentina. Tot aceasta cale de comunicatie concentreaza si cele mai multe mijloace de transport in comun, celelalte mijloace strabatand celelalte doua artere, care limiteaza zona in studiu pe latura vestica Sos. Petricani si Str. Doamna Ghica. Cu alte cuvinte, perimetrul, la interior, nu este traversat de niciun fel de mijloc de transport, rezidentii din zona care nu au masini personale fiind nevoiti sa se deplaseze pe jos pana la cea mai apropiata statie de autobuz/troleibuz/tramvai. Daca pentru cei care locuiesc in apropierea acestor artere principale, situatia prezentata nu constituie un aspect foarte dificil, pentru cei care au domiciliul in interiorul zonei Tei Toboc, inspre lac, sau in zona cuprinsa intre Str. Gherghitei si Str. Oituz, faptul ca nu beneficiaza de servicii de transport public devine problematic. Considerand problemele enuntate mai sus, au fost identificate mai multe proiecte ce ar trebui puse in practica pentru ridicarea standardelor de viata ale rezidentilor. Altfel spus, au fost enuntate nevoile de dezvoltare cu privire la zona de studiu. Vorbim astfel despre reorganizarea spatiilor verzi si amenajarea de locuri de joaca pentru copii, de punerea in functiune a iluminatului public in zona parcului si a lacului, de gasirea unor solutii pentru interzicerea depozitarii de deseuri in imediata
137

apropiere a lacului, de organizarea unor spatii de parcare, de infiintarea unor servicii medicale, acestea fiind prioritatile. Evident, tot printre masurile urgente care trebuiesc luate amintim extinderea retelelor de apa si mai ales de canalizare. Sunt si alte servicii care lipsesc in perimetrul Plumbuita Steaua Rosie Petricani, dar prin comparatie cu cele amintite anterior, acestea au o importanta secundara. Putem sa amintim printre acestea infiintarea unei piete agroalimentare sau organizarea unor spatii de recreere si petrecere a timpului liber, cum ar fi o biblioteca la care sa aiba acces toti cetatenii, o sala de sport sau chiar centre de formare profesionala, pentru cei care nu au o calificare sau care nu-si gasesc de lucru in domeniul in care sunt calificati si doresc sa-si faca o noua specializare. Din punct de vedere al serviciilor publice si sociale, pe langa problemele care priveau amenajarea sau organizarea spatiilor verzi sau infiintarea spatiilor de petrecere a timpului liber dedicate diferitelor grupe de varste, trebuie mentionata si problema sigurantei publice. Astfel, securitatea cetatenilor este un aspect operational al acestor nevoi, care a fost subliniat atat in rezultatele chestionarelor la care cetatenii si agentii economici au raspuns, cat si in cadrul consultarilor publice organizate anterior alcatuirii prezentului studiu. Solutia indicata pentru aceasta problema este cresterea numarului politistilor comunitari. Un alt aspect important al serviciilor sociale, a caror situatie in prezent este negativa, este cel al serviciilor medicale. Acesta este unul dintre punctele care trebuie sa atraga cea mai multa atentie din partea autoritatilor, daca ne gandim la importanta sa in cadrul unei comunitati in care populatie prezinta o tendinta de imbatranire. Este adevarat ca populatia din zona beneficiaza de serviciile ambulantei sociale, ca si de cele ale Clubului Seniorilor, dar prezenta unor cabinete medicale sau a unui dispensar medical este absolut necesara. 2.6. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2.6.1 Infrastructura publica urbana Lipsurile existente la nivelul infrastructurii zonei Plumbuita - Steaua Rosie Petricani cer o imbunatatire a conditiilor generale ale cartierului, pe langa folosirea tuturor suprafetelor, cu obiectivul specific de reamenajare a teritoriului. Dupa o prima analiza a teritoriului iese la iveala un contrast evident intre situatia arterelor principale ale zonei, precum Sos. Colentina, Str. D-na Ghica e Sos. Petricani, spre deosebire de strazile de legatura interna si de dimensiuni mai mici, precum Str. Ricinului, Str. Beiu Constantin, Str. Steaua Rosie. Acest contrast este reprezentat mai ales printr-o diferenta a aspectului calitativ al strazilor si conditiile de viabilitate stradala si pietonala pe fiecare dintre aceste strazi. Interventiile necesare pentru restaurarea si reechilibrarea acestui standard calitativ in toate strazile din zona, care comunica unele cu altele, ar trebui sa tinteasca mai ales spre imbunatatirea accesibilitatii si viabilitatii strazilor minore interne. In acest sens, pe langa faptul ca ar trebui mai intai de toate asfaltate strazile care sunt inca acoperite de pamant (ceea ce nu face decat sa ingreuneze conditiile de circulatie auto si pietonala cand ploua sau ninge), ar trebui sa se inceapa o opera de intretinere a invelisul stradal, prin eliminarea gaurilor care reprezinta un obstacol in bunul mers al circulatiei autovehiculelor si prin largirea strazilor de legatura pe diverse portiuni din zona. In plus, ar fi necesara infiintarea de noi treceri de pietoni si restaurarea celor deja existente, care sunt in conditii jalnice, cu scopul de a face traficul pietonal mai bun. Printre operele de intretinere, rezulta a fi de o mare importanta si introducerea de semne stradale orizontale (de exemplu dungile pentru separarea benzilor, parcarile si punctele de traversare
138

pietonala) si verticale, pentru orientarea in maniera disciplinata a mersului vehiculelor si mijloacelor de transport. Pentru a garanta o mai buna siguranta, este necesara instalarea unui sistem de iluminare prin lampi prezente pe toata lungimea strazii, facand astfel mai placuta si usoara circulatia nocturna in trafic. De o foarte mare importanta rezulta a fi si prezenta unui sistem de utilizare a gunoaielor in conformitate cu respectarea mediului inconjurator si mentinerea unui nivel adecvat de igiena, care poate fi obtinut prin implementarea diverselor cosuri de gunoi pentru diferitele tipuri de gunoaie. Pentru a elimina riscul de inundare a strazilor din cauza ploilor si a evita crearea de inundatii care ar pune in pericol si ar crea pagube locuitorilor si celor care folosesc strazile si asigurarea curatarii apelor murdare departe de locuintele oamenilor si cele de birouri, este fundamentala construirea unui sistem de retea de canalizare mixta pentru a aduna atat apele murdare urbane cat si pe cele rezultate din ploi. Este nevoie, deci, sa se tina cont atat de apele rezultate din activitatile domestice cat si de cele din precipitatii. Recalificarea acestei zone ar trebui sa vizeze si imbunatatirea sistemului de canalizare pentru adunarea apelor menajere. In acest sens, ar putea fi realizate asa-zisele fose biologice sau conducte pentru ape menajere si pentru garantarea nivelului de igiena si, in consecinta, calitatea vietii in general. Si construirea eventualelor canale si a unui centru de epurare in apropierea marginii lacului Plumbuita, care se deschide intre Strada Gherghitei, ar trebui realizata pentru a imbunatatirea nivelului de igiena si diminuarea gradului de poluare. Reamenajarea infrastructurii strazilor este necesara deoarece ar permite imbunatatirea ritmului de viata a locuitorilor si ar face mai usoara accesibilitatea in zona ceea ce ar duce la imbunatatirea si marirea activitatilor economice in acest perimetru. Cu o imbunatatire a retelei stradale, ar fi posibila ajungerea la un nivel de comunicare urbana, garantand, pe de o parte, serviciile locuitorilor si, pe de alta parte, marind o eventuala activitate turistico/economica indreptata atat spre zonele de verdeata de aici, cat si spre lac, si spre manastirea Plumbuita. Este prezenta o retea de servicii publice doar in strazile care delimiteaza macro-zona la Sud si Est, sau mai bine zis Sos. Colentina, Str. D-na Ghica si Sos. Petricani. O reamenajare a zonei ar face ca accesibilitatea interna prin mijloacele de transport care au trasee pe strazile mai putin importante si mai mici sa fie mai buna, mai ales ca actuala retea de tramvaie permite doar accesul in zona limitrofa in partea centrala a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani. In ceea ce priveste strazile de dimensiuni mai mari, este necesara implementarea unor semne de circulatie si avertizare verticale si orizontale. 2.6.2. Infrastructura sociala Zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani este in prezent o zona care beneficiaza de o slaba infrastructura sociala, element care mareste gradul de degradare si izolare a persoanelor care locuiesc aici. Distantele mari si slaba legatura stradala a anumitor zone fac tot mai dificila accesibilitatea in cateva din portiunile interne a serviciilor in perimetrul luat in analiza, cu costuri majore si timpi tot mai mari pentru cei care au nevoie de anumite servicii sociale. Lipsa liniilor de autobuz si tramvaie in zonele interne care sunt departe de principalele axe de comunicare, precum Sos. Colentina Str. Petricani si D-na Ghica, reprezinta o foarte mare dificultate pentru locuitori, mai ales daca nu au masina proprie. Barierele arhitectonice contituie de asemenea o dificultate pentru persoanele cu probleme de sanatate, o interventie de reamenajare a zonei nu poate porni daca exista in continuare aceasta bariera arhitectonica si imbunatatirea accesibilitatii fata de ceea ce li se ofera acum rezidentilor si persoanelor care vin aici, mai ales in interiorul noilor spatii publice cu importanta socio-culturala,
139

precum si in insula care este in apropiere de Manastirea Plumbuita. Factorul infrastructural poate fi un punct determinant pentru noile forme de coexistare interculturala, etnica si sociala. Structura etnico-sociala si culturala este, intr-adevar, organizata urmarind o logica zonala, reprezentata de areale unde accesul este aproape inexistent. In plus, izolarea zonei si a persoanelor care locuiesc aici depinde mai ales de spatiile de unire publica, precum pietele, zonele verzi dotate cu un sistem de monitorizare si de paza, zonele sportive si recreative, centrele culturale, bibliotecile, muzeele si teatrele. Intr-adevar, planificarea urbanistica a cartierului nu a tinut cont suficient de mult in ceea ce priveste necesitatile de a fi create spatii publice fundamentale pentru a putea coexista din punct de vedere social si cultural a cetatenilor care locuiesc aici, spatii care lipsesc cu desavarsire atat in peninsula Tei Toboc, cat si in peninsula Ricinului-Tamaioarei-Plumbuita, inclusiv in strazile din perimetrul Tudor Mihai- Oituz Emanciparii Gherghitei. Acest element rezulta tot mai critic cu cat zona este foarte neomogena sub aspect etnic si cultural, realizandu-se in acest mod zone predispuse la ghetouri (Tei Toboc). Creste astfel si riscul de izolare sociala pentru cine locuieste aici si de marire a criminalitatii in zona, ca si de aparitie a delincventilor. Modul dificil de intalnire si interactiune intre diversele etnii prezente in aceasta zona, asa cum se intampla intre comunitatea rroma si celelalte prezente aici, ar putea fi imbunatatit printr-o atentie deosebita alocata apectului politic si cultural. In plus, zona luata spre analiza este total lipsita de spatii recreative si locuri destinate schimbului cultural; de altfel, nici zona imediat apropriata axei de comunicare principala, Sos. Colentina, nu dispune de cinematografe, teatre si centre unde sa te poti culturaliza in general. Previziunea realizarii unui nou Centru Social si a unei biblioteci a cartierului, ar dota zona cu structuri necesare pentru dezvoltarea diverselor activitati artistico-cultural. In plus, prin promovarea expozitiilor (pictura, sculptura), diferite activitati si work-shopuri artistice si culturale, concerte si festivaluri, lansari de carti si diverse alte activitati in general, ar putea fi instituita o zona cu o imensa activitate culturala, ceea ce lipseste cu desavarsire in Bucuresti si in Romania in general. Pe langa aceasta, prezenta activitatilor culturale si artistice de acest tip ar putea atrage in mod sigur diverse activitati economice (pub-cafenele, discoteci-baruri), activitati cu un potential economic dezvoltat, cu capacitate de a atrage un numar mare de persoane, atat dintre rezidenti cat si turisti. Singurele structuri care in momentul de fata ar putea atrage activitati de schimb cultural si socializare in zona, sunt cateva structuri sportive precum zonele de joaca, de fotbal, baschet si alte sporturi. Totusi, acestea nu reprezinta intregul potential al zonei din punct de vedere al activitatilor sportive; chiar si sporturile acvatice ar putea fi practicate pe lac, odata exploatate toate modurile de recreere in intreaga zona. In plus, pentru a mari procentul de siguranta al persoanelor care locuiesc aici, ar trebui puse la punct serviciile de paza, atat pentru cei care locuiesc aici cat si pentru turisti, prin intermediul camerelor de supraveghere capabile sa monitoreze activitatea in interiorul zonei, in special in anumite zone unde starea de degradare este tot mai mare. Protectia zonei prin efectuarea rondurilor Politiei Comunitare, ar putea constitui un sistem de prevenire a activitatilor ilegale mai ales in zona spatiilor verzi si in apropierea marginii lacului. Sunt multe problematicile de tip social si ambiental, in prim plan fiind abuzul de substante stupefiante si alcoolul, stilurile de viata caracterizate ca fiind de nivel jos din punct de vedere al standardelor igienice si de sanatate, slaba atentie acordata partii gunoaielor, absenta structurilor socio- culturale, procentul mare de abandon scolar, ar putea fi dificultatile care s-ar putea rezolva cu
140

ajutorul centrelor de informare permanenta. In cartier lipseste si un punct de asistenta permanenta, cu structura bine organizata de operatori si persoane care se se ocupe de partea sociala si culturala. Cursurile de formare profesionala, care in zona de analiza nu sunt prevazute, ar putea constitui mai apoi un adevarat stimul in ceea ce priveste dezvoltarea in planul muncii si formarea capitalului uman, ceea ce ar influenta pozitiv procentul rezidentilor fara loc de munca, in privinta ocuparii specializate pe domenii in ceea ce priveste munca si conditia psihologica si sociala a locuitorilor. Consecintele pozitive ale actiunii de acest tip ar putea sa reprezinte o foarte mare reducere a activitatilor ilegale in zona si o marire a activitatilor economice atrase de o diminuare pe plan larg a degradarii zonei. Chiar daca exista farmacie sociala, servicii de prim ajutor si de ingijire a bolnavilor, gratuite pana la o anumita limita, zona ramane in plan general fara resurse in gradul de a fi specializate si capabile sa raspunde nevoilor intregii populatii care locuieste in acest cartier. Astfel, s-ar putea considera potentialul structurii sociale deja existente - Farmacia Sociala din interiorul Manastirii Plumbuita - evitand astfel infiintarea si functionarea unor servicii de doua ori, dar reprezentant un imbold pentru proiectul de aprovizionare cu medicamente, de oferire de asistenta sociala si de asigurare de ture suplimentare ale doctorilor si stomatologilor in zona, facand ca serviciul de asistenta sociala sa fie mai dezvoltat per total pentru intreaga populatie, care se confrunta cu un declin economic si social. In ceea ce priveste spatiile pentru persoanele in varsta, cartierul are deja un centru de dimensiuni mici ce-i drept, un Club al Seniorilor, structura care nu este totusi suficienta pentru a satisface toate nevoile populatiei cu varsta inaintata din intreg perimetrul. Prezenta numeroasa a populatiei care are nevoie de ajutor necesita mai multa asistenta, cheltuieli care sunt acoperite prin ajutoare sociale, ingrijiri la domiciliu si structuri de protectie. Strcturile cartierului nu reusesc sa satisfaca nevoile primare cum ar fi asistenta persoanelor cu probleme sociale si psihologice si a activitatilor de asistenta informativa prin intermediul celor care ii consulta. Aceste lucruri ar fi fundamentale mai ales in ceea ce priveste tinerele mame, fiind utile campaniile de informare si de prevenire legate de sfera sociala si sanitara si legate de asistenta sociala a tinerilor si a batranilor. 2.6.3. Infrastructura de afaceri Retele de transport eficiente, telecomunicatiile si energia sunt servicii esentiale, pentru ca existenta si accesibilitatea lor este necesara pentru cresterea economica. Perimetrul Plumbuita Steaua Rosie Petricani, care in momentul acesta la Bucuresti nu reprezinta o dezvoltare industriala, rezidentiala, a serviciilor si localizarea productiva (nu sunt prezente in perimetrul acestei societati in ceea ce priveste productia), se bucura de o pozitie strategica si nu foarte periferica fata de centru si prezenta un potential foarte mare de dezvoltare in ceea ce priveste infrastructura. In toata zona sunt putine societati de productie: mobila, parchet, mase plastice, servicii de strungarie, tinichigerie, sudura, reparatii auto etc. Sunt si magazine care vand diferite produse alimentare sau industriale. O serie de interventii bazate pe infrastructura business ar putea sa sprijine atat comertul en-gross cat si cel endetail in zona, ar putea fi niste puncte de sprijin pentru dezvoltare si contituire a noilor baze economice zonale, ar diminua numarul somerilor care locuiesc aici si ar creste starea de bunastare si viata mai buna a locuitorilor. O asemenea actiune nu ar presupune un efort si sarcini atat de grele, avand in vedere situatia avantajoasa in care se gaseste sectorul 2, o situatie din care, cu siguranta, si zona Plumbuita Steaua Rosie- Petricani, ar putea avea adevarate beneficii. In plus, in ceea ce priveste forta de munca,
141

trebuie specificat ca zona Plumbuita are o populaie de circa 24.000 de locuitori din care preponderent sunt locuitorii cu vrsta apt de munc pentru care trebuie identificate posibiliti de angajare in zona, prin intermediul proiectelor ce urmeaz s se implementeze prin fonduri structurale. Sectorul 2 este unul dintre cele mai dezvoltate din Bucuresti din punct de vedere economic. PIB-ul pe cap de locuitor este aproape triplu fata de media orasului (9.075 euro fata de media de 3.000 euro). Mai mult, sunt prezenti 21.417 operatori economici activi. Dar cartierul Plumbuita / Petricani / Steaua Rosie, reprezinta punctul slab al sectorului: aici au fost, oficial 1.775 operatori economici, cifra care reprezinta numai 5,7% din totalul firmelor din sector, un procentaj minim. Prin urmare, este de dorit o actiune care sa favorizeze cresterea acestei valori. Daca am lua in considerare urmatoarele premize: a) Zona se prezinta intr-o maniera neomogena cu o foarte mare concentrare a activitatilor productive in apropierea arterelor care fac legatura cu axele mari, precum Sos. Colentina, Str. Petricani si Strada D-na Ghica; b) Zona este reprezentata de 6,5% din zona totala a sectorului 2 si numarul companiilor prezente aici constituie 5,7% din total; c) In interiorul arterelor de legatura principale circa 80% din activitatile zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani; Am putea deduce astfel ca pe arterele principale de legatura prezentate mai sus se concentreaza un procent de activitati cu un ptential mare in paralel cu legatura numarului total al activitatilor prezente in sectorul 2, iar acest procent reuseste aproape sa compenseze deficitul activitatilor economice pe strazile mai putin importante din zona. Sub aspect economic, anumite zone s-au evidentiat in analiza noastra prin anumite activitati in care merita sa se investeasca in continuare pentru dezvoltarea cartierului. Am putea analiza dezvoltarea diverselor tipologii de infrastructura de business in zona luand in considerare diversele tipuri de investitii in teritoriu care ar putea fi realizate si astfel am putea vedea potentialul cresterii oferite de fiecare oferta din zona pentru fiecare dintre acestea. In ceea ce ar insemna dezvoltarea investitiilor in sector din punct de vedere informational, al asiguarilor, financiare, zona reprezentata de Str. Petricani / Sos. Colentina prezinta si acum, multumita propriei pozitii strategice, datorita densitatii urbane si volumului mare de trafic o buna atractivitate in ceea ce priveste investitia. Zona ar avea insa nevoie de: Imbunatatirea calitativa a strazilor si a transporturilor publice in general, favorizand in acest mod accesibilitatea in zona a muncitorilor si a potentialilor clienti. In general, imbunatatirea infrastructurii existente si construirea unor noi strazi in apropierea lacului Plumbuita , cat si in zonele limitrofe si cele rezidentiale ar facilita transportul de marfuri, crescand volumul acestora si, astfel, a volumului de afaceri. Opere de recalificare urbana complexa, capabila sa valorizeze zona fundamental pentru tipul de servicii si activitati care prevad o relationare directa cu clientii. O marire a serviciilor de inalta tehnologie precum furnizarea si crearea retelelor fixe si wireless in scopul de a se imbunatati mai ales posibilitatea de informare a intreprinderilor si a operatorilor, ale capacitatilor de vanzare si distributie. Optimizarea zonei trebuie sa se bazeze pe o imbunatatire a serviciului de curatenie urbana; eliminarea deseurilor trebuie sa se faca in mod natural in mediu si, prin urmare, sa se realizeze infrastructura ulterioara.
142

Analizand posibilitatile de dezvoltare ale investitiilor de pe piata imobiliara, ne dam seama cum potential destul de dezvoltat ale diverselor infrastucturi urbane si generale de recalificare in zona ar putea avea un impact pozitiv in ceea ce priveste cresterea investitiilor imobiliare, favorizate de prezenta unor zone neutilizate in apropierea intregii parti de est a malului Lacului Plumbuita. Nasterea investitiilor de acest tip si a unui nou impuls pentru santierele deja existente, ( dintre cele sigure) precum cel realizat de Copper Beach, ar putea sa fie favorabila, printr-o marire a valorii pamantului, a vanzarilor de terenuri si a chiriilor, infiintarea unor noi sedii rezidentiale si, in consecinta, o crestere demografica, lucru pretios pentru activitatile comerciale de mica si mare intreprindere din zona. Str. Petricani, care benficiaza de mijloacele de transport in comun si care are un trafic destul de intens, nu beneficiaza in schimb de un numar de puncte de restaurare suficient pentru a putea satisface intreaga zona. Zona, obiect de interes din partea marilor intreprinzatori imobiliari pentru pozitia sa favorabila constructiei de noi centre rezidentiale precum si birouri (fiind aproape de zona Pipera), ar putea fi unul dintre viitoarele puncte de dezvoltarea a acestui loc, ceea ce ar face ca o serie de activitati economice sa mearga bine. La ceea ce s-a scris deja trebuie adaugat un punct de importanta vitala: construirea centrului comercial Andronache, care desi este in afara perimetrului pe care il analizam, ar putea fi un factor de stimulare a dezvoltarii zonei in mod indirect. Potentialul zonei pentru acest tip de investitie este fortat de prezenta zonelor verzi si de elementele de relevanta arhitecturala istorica si culturala, car ar putea intra in circuitele turistice, creand astfel un nou brand pentru capitala si aducand cu ea o serie de activitati economice colaterale pentru aceasta zona. In zona este prezent si un pasaj subteran care leaga Palatul Ghica de Manastire, ce ar putea fi folosit prin infiintarea unui traseu pitoresc strabatut de un trenulet, oferind posibilitatea de a se ajunge in acest fel la Manastire. Zona lacustra ar putea sa fie utilizata atat pentru promovarea sportului nautic, cat si pentru promovarea activitatilor culturale si recreative care pot fi realizate in zona, inclusiv activitatile culturale, artistice si mai ales cele recreative, precum distractiile in baruri, discoteci cu vedere directa la lac. Referindu-se la realitatea comerciala a intregului cartier se observa ca nu exista piete agro-alimentare. Din punct de vedere al realizarii investitiilor productive in sectorul de distributie alimentara, sunt arterele mari de circulatie care dispun de un potential productiv a investitiilor. Aceste strazi (Colentina, Ghica, Gherghitei, Fabrica de Gheata), cu cea mai mare concentrare a populatiei, foarte bine deservite de mijloace de transport, sunt intr-adevar cele mai active din punct de vedere economic. In zona imediat urmatoare a intersectiei dintre Colentina si Str. Fabrica de Gheata, cateva importante investitii au fost realizate de marile GDO alimentare, printre care Mc Donalds si Mega Image. Prezenta unui astfel de tip de investitie lasa sa se presupuna existenta unui potential al investitiilor de acest tip, dar care nu este dezvoltat la maxim. In plus, pentru a putea deservi nu doar populatia care locuieste in acea zona, cat si pe cea din celelalte zone (zona 4, 5 e 6), dezvoltarea unei structuri corespunzatoare pentru realizarea unei piete agroalimentare stabile, in pozitie strategica, legala si controlata, ar putea constitui un serviciu important pentru locuitorii din zona. Daca consideram in ultima instanta potentialul de crestere al activitatii de stocare, distributie a marfurilor si activitatii de transformare si gestiune a deseurilor, ne dam seama cum diferite zone mai mici sunt deja utilizate, ca urmare a faptului ca terenurile sunt ieftine si a prezentei in zona a importantelor axe stradale, a catorva companii, precum Supercom. Pana la momentul in care acest tip de investitie poate fi pus in practica, ar trebui in primul rand sa se imbunatateasca infrastructurile stradale si retelele de distributie energetica; in al doilea rand ar fi necesar, mai ales pentru lansarea
143

unui numar semnificativ de activitati in sectorul de gestionare si de adunare a deseurilor, un control foarte mare al teritoriului, reusind astfel sa combata depozitarea ilegala a deseurilor. 2.7 Analiza SWOT a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani
Puncte tari Oportunitati

Situatia economica Situatia economica Dezvoltarea unui mediu economic, prin prezenta Investitii private in construirea de spatii celor 1.775 societati economice rezidentiale 15 din aceste societati au o cifra de afaceri de Reorganizarea spatiilor abandonate si peste 4.200.000 ron/an transformarea lor in spatii economice sau destinatii productive 79% dintre activitatile economice sunt concentrate in lungul celor trei artere principale Sos. Colentina, Str. Dana Ghica, Sos. Petricani Investitii Investitii Punct de interes pentru investii imobiliare - Posibila dezvoltare in zona din jurul lacului Plumbuita a spatiului rezidential Panorama complexul rezidential Blue Tower, care se II si a complexului comercial Galleria adreseaza populatiei cu venituri medii Bucharest Posibilitatea obtinerii de finantari de la bugetul local si din fonduri externe Situatia demografica Situatia demografica Populatie de aproape 24.000 locuitori Potential de extindere comercial si rezidential, ceea ce poate duce la crearea de Predominarea populatiei din grupa de varsta apta lcouri de munca de munca (66% locuitori cu varsta cuprinsa intre 19-60) Cresterea fenomenului de mobilitate a populatiei Rata scazuta a mortalitatii (9.42 in zona Plumbuita, in raport cu 12.3 in sectorul 2 si 11.5 in Bucuresti) Caracteristici sociale Caracteristici sociale Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 gradinite, 1 Impulsionarea activitatilor economice si scoala generala, 1 scoala de limba araba) crearea de noi locuri de munca Infiintarea unor servicii si programe de sprijinire Existenta programelor de sustinere a familiilor defavorizate in cadrul manastirii financiara a elevino (acordarea suplimentului de hrana, acordarea de Existenta serviciului de Ambulanta Sociala, care rechizite gratuite, programe pentru ofera servicii socio-psiho-medicale dotarea cu calculatoare) Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul programelor sociale Infractionalitate Existenta patrulelor de interventie Infractionalitate Instalarea unui sistem de supraveghere video Disponibilitatea administratiilor publice de a se implica in cresterea sigurantei comunitare Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana Prezenta principalelor artere de transport din Existenta unor terenuri nefolosite in 144

sectorul 2 Colentina, D-na Ghica si Petricani Zona strabatuta pe arterele externe de mai multe mijloace de transport public (autobuze 153, 167, 182, 282, troleibuz 66, tramvaie 16 i 36)

prezent, ce ar putea fi trasformate in spatii productive Asfaltarea strazilor din interiorul arealului Organizarea unei piete agro-alimentare

Puncte slabe Situatia economica Prezenta scazuta a agentilor economici (8,29% din totalul de 21.417 operatori inregistrati in sectorul 2) Nu toate firmele inregistrate au intr-adevar punctual de activitate in cartier, ceea ce inseamna in realitate o cifra si mai mica Nivel de trai scazut Nivel scazut al productivitatii (activitati low tech) si prezenta societatilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Investitii atractivitate pentru investitorii Slaba economici din cauza aspectului neingrijit al zonei si a lipsei serviciilor Situatia demografica rata natalitatii mai mica decat media pe Bucuresti (9.1 in Plumbuita, comparativ cu 10.1 in Bucuresti si 9.9 in sectorul 2 ) procentul populatiei sub 18 ani mai mic in raport cu media pe Bucuresti (15% in Plumbuita, raportat la 16.5% in sectorul 2 si 17.9% in Bucuresti ) Spor natural negativ (-0.3) Caracteristici sociale Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri, adica 13.25% din totalul sectorului 2) Probleme de siguranta publica Lipsa unor centre de zi dedicate unor grupuri tinta: persoane cu nevoi speciale, copii mai mici de 3 ani, victime ale violentei in familie Lipsa serviciilor medicale publice in cadrul perimetrului analizat Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Infractionalitate Potential criminogen ridicat (conform datelor Politiei Comunitare: 148 fapte penale in primele 6 luni ale anului: 13 talharii, 28 distrugeri, 11 furturi din locuinte, 69 furturi din auto, 3 furturi din societati commerciale, 1

Amenintari Situatia economica societatilor de mici Predominarea dimensiuni, care au dificultati in infruntarea crizei economice Cresterea ratei somajului Fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata Piata de consum tot mai scazuta, ca urmare a scaderii puterii de cumparare

Investitii Stagnarea investitiilor in perioada crizei Inasprirea conditiilor de obtinere a finantarilor Situatia demografica Fenomenul de migratie ia amploare (din chestionare rezulta ca 65% din membrii comunitatii se transfera in alte zone ale Bucurestiului) Imbatranirea populatiei

Caracteristici sociale Nivel educational scazut in cadrul comunitatii de rromi, ca si accesul pe piata muncii, din cauza gradului scazut de integrare a membrilor etniei Spatii locative insuficiente

Infractionalitate cresterea ratei somajului si a saraciei, ceea ce are ca si consecinte cresterea ratei criminalitatii lipsa unor programe sociale pentru reduce rea faptelor de violenta comise de gastile de

145

furt din buzunare/genti, 14 furturi simple, 9 cartier furturi de autovehicule) numarul redus al efectivelor de politisti si insuficienta colaborare intre institutiile responsabile Politie, Jandarmerie, Politia Comunitara Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana Situatia negativa in ceea ce priveste retelele de Posibila concentrare a investitiilor in canalizare si de apa infrastructura in zona Fabrica de Gheata, unde se construieste complexul rezidential 27 din cele 67 de strazi sunt neasfaltate Lipsa unei retele de transport in interiorul zonei Neluarea unor masuri pentru curatarea spatiilor nefolosite, care au fost transformate Trafic foarte intens pe cele 3 artere principale in depozite de deseuri menajere Insufiecienta structurilor dedicate timpului liber si activitatilor culturale Inexistenta unei piete agroalimentare

3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana

3.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Strategia definita, obiectivele / prioritatile identificate, planul de actiune ales pentru zona Plumbuita au la baza analiza cadrului strategic, a contextului socio-economic, de mediu, de accessibilitate si transport si pe piata imobiliara, precum si pe baza sugestiilor partenerilor/ actorilor locali consultati.

3.1.1. Elemente externe zonei Masterplanul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, Sector 2, Bucuresti este elaborat in concordanta cu prioritatile stabilite la nivelurile: Uniunii Europene, national, regional si local. 3.1.1.1. Prioritati la nivelul UE Romania trebuie sa se racordeze atat la Politica de Coeziune a Uniunii Europene (care se axeaza pe trei obiective: convergenta, competitivitate regionala si cooperare teritoriala europeana), cat si la
146

prioritatile Agendei Lisabona, la indeplinirea carora va trebui sa contribuie. Toate regiunile Romaniei se incadreaza in obiectivul Convergenta, al carui scop consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala in regiunile din cadrul UE, cu un PIB<75%. Cu alte cuvinte, obiectivul amintit urmareste accelerarea procesului de convergenta a Statelor membre si a regiunilor mai putin dezvoltate, incercand in acest scop imbunatattirea conditiilor pentru cresterea si ocuparea fortei de munca. Proiectele desfasurate sub obiectivul Convergenta pot fi finalizate prin cele trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC). Trebuie aminitit faptul ca propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in perioada de programare 2007-2013 reflecta o reorientare in sensul sustinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale incluse in Agenda Lisabona si Agenda Gteborg, si anume cresterea competitivitatii, ocuparea deplina si protectia durabila a mediului. 3.1.1.2 Prioritati la nivelul national Enumeram in continuare principalele documente strategice necesare in procesul de dezvoltare strategica a Romaniei, la nivel national: 1. Planul National de Dezvoltare (PND) (2007 2013); 2. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei; 3. Cadrul Strategic National de Referinta (2007 2013); 4. Programul Operational Regional (2007 2013); Planul National de Dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013, este documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala. In acelasi timp, PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala. PND constituie, de altfel, instrumentul fundamental pe care Romania il are la dispozitie in idea de a recuperara cat mai rapid decalajul existent la nivel socio-economic, pe de o parte intre Romania si Uniunea Europeana, si pe de alta parte la nivel intern (ex. urban-rural, regiunea X fata de media nationala etc.). Tot in baza PND a fost elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007 - 2013, reprezentand strategia agreata de Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale. Pe aceleasi obiective ale Agendei Lisabona si ale Agendei Gteborg se axeaza strategia de dezvoltare a PND 2007-2013, care se axeaza pe reducerea cat mai rapida a decalajelor existente fata de UE prin metode promovate la nivel european si care vor beneficia de o sustinere financiara substantiala din partea UE. Totodata, PND serveste si la stabilirea ordinii prioritatilor investitiilor publice pentru dezvoltare, si a directiilor catre care vor fi alocate fondurile publice pentru investitii, proveniente atat din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.), cat si externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit, credite externe, etc.). Astfel, prin folosirea PND-ului, Romania puncteaza alinierea politicii sale de dezvoltare la prioritatile europene de dezvoltare, ca si fundamentarea acesteia pe masuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european. Asadar, Programul National de Dezvoltare se concentreaza, in primul rand asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. Strategia PND include sase prioritati nationale de dezvoltare, ce grupeaza in interior mai multe domenii si sub-domenii prioritare: 1. cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere; 2. dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport; 3. protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;
147

4. dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative; 5. dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol; 6. diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. Pentru alcatuirea Strategiei de dezvoltare durabila a perimetrului Plumbuita Steaua Rosie Petricani s-au avut in vedere si obiectivele ca apartin Programului Operational Regional, unul dintre Programele Operationale romanesti agreate de UE, care se adreseaza celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. POR-ul este un document stategic care urmareste implementarea elementelor Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala din Planul National de Dezvoltare. POR, asemenea celoralte programe operazionale, contribuie la indeplinirea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala si al Cadrului Strategic de Referinta, adica diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala. Prin obiectivul sau general, adica sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile, atat din punct de vedere economic, cat si social, in regiunile Romaniei, prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri, care sustin cresterea economica, POR urmareste reducerea diferentelor existente la nivel socio-economic, intre regiuni mai dezvoltate sau mai putin dezvoltate ale tarii. Fondurile pentru proiectele finantate prin POR vin de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), care are ca scop ajutorarea regiunilor UE cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana a UE 27. Programul Operational Regional acopera sase arii principale, numite Axe prioritare. Acestea sunt impartite la randul lor in sectiuni mult mai specifice, denumite Domenii de Interventie. Prima axa prioritara, Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere, domeniul major de interventie Planuri integrate de dezvoltare urbana, urmareste cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca, prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv cele sociale, si prin dezvoltarea structurilor ce ofera sprijin dezvoltarii afacerilor si antreprenoriatului. 30% din totalul fondurilor au fost alocate de Programul Operational Regional acestei axe. 3.1.1.3. Prioritati la nivelul regional La nivel regional au fost adoptate urmatoarele planuri si strategii: 1. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti Ilfov 2007 2013 (PDR BI); 2. Strategia regionala de inovare a regiunii Bucuresti Ilfov; 3. Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala si Planul de implementare a planului regional de actiune 2006 + 2008, Bucuresti Ilfov; 4. Cadrul Strategic Regional pentru Regiunea Bucuresti Ilfov. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (2007-2013) urmareste sa sprijine proiectele regionale de investitii publice, care vor incerca sa obtina finantare prin Programele Operationale Sectoriale si Regionale, in cadrul urmatoarelor domenii: transport, mediu, infrastructura sociala, turism, cultura, dezvoltare si regenerare urbana, intarirea capacitatii administrative, cooperare transnationala. Ca obiectiv general, s-a stabilit aducerea nivelului calitatii vietii in regiunea Bucuresti-Ilfov la acelasi nivel cu cel inregistrat in celelalte capitale europene, pana in 2015. De asemenea, prin notiunea de calitate a vietii s-a definit accesul la serviciile publice, intr-un context de crestere sustinuta si durabila, si crearea locurilor de munca de calitate pentru toti.
148

In regiunea Bucuresti-Ilfov intra capitala tarii si judetul Ilfov, ceea ce face ca regiunea sa fie, in proportie de peste 90%, urbana. Pentru definirea strategiei de dezvoltare a regiunii au fost numite trei seturi de optiuni principale:
1. Optiunea spatial teritoriala: intarirea zonei metropolitane printr-o coeziune si competitivitate spatiala (urmareste integrarea policentrica de dezvoltare prin vectorii de atractie ai orasului: poli de dezvoltare noi in cadrul regiunii, alaturi de axa de dezvoltare Bucuresti Ilfov: Voluntari si Otopeni); specializarea functionala prin inovare (cu alte cuvinte urmareste consolidarea unui parteneriat intern intr-un numar de sectoare bazate pe servicii si productie); sprijinirea cresterii economice durabile (se refera la cresterea standardului de viata, bunastarea sociala si protectia mediului inconjurator si la ocuparea deplina a fortei de munca pentru combaterea saraciei si excluderii sociale).

2. Optiunea legata de structura activitatilor economice 3. Optiunea de dezvoltare

Dintr-o analiza a nevoilor au rezultat patru obiective specifice, articulate pe patru prioritati de dezvoltare.
Obiective specifice 1. Imbunatatirea capacitatii administarative regionale 2. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii 3. Imbunatatirea calitatii mediului inclusiv utilizarea eficienta a resurselor de energie 4. Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca Prioritati 1. Administrarea regionala 2. Accesibilitate si mobilitate 3. Mediu 4. Cresterea economica si crearea locurilor e munca

Obiectivul I: Imbunatatirea capacitatii administrative Priveste eforturile foarte mari pe care o administratie locala sau regionala trebuie sa le faca in mod sustinut, in scopul rezolvarii problemelor de mediu, de trafic si sociale. Obiectivul II: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii Este prioritatea regionala principala, daca se tine cont de faptul ca Bucurestiul este principalul nod de transport al tarii. In plus, capitala Romaniei va fi traversata si de doua din coridoarele PanEuropene multimodale. Astfel: 1. Coridorul IV: Berlin Nmberg Praga Budapesta Bucuresti Constanta Salonic Istanbul (legatura EU-Drumul Sud-Est European; calea ferata; legatura la Dunare prin feribot; aeroporturi; porturi; transport combinat. Lungime totala: 3.258 km) si 2. Coridorul IX: Helsinki S. Petersburg Moscova Pskov Kiev Liubashevska Chisinau Bucuresti Dimitrovgrad Alexandropolis (strazi; cale ferata; iesire la port; lungime totala: 6 500 km).
149

Prezenta in apropiere a Dunarii, care constituie unul dintre coridoarele Pan Europene de Transport, este un avantaj important pentru regiunea Bucuresti Ilfov. Acest factor, plus faptul ca Bucurestiul este un important centru feroviar, pot reduce dependenta de traficul rutier, care duce la reducerea emisiilor de gaze si, totodata, a costurilor de transport. Nu trebuie neglijate nici efectele pozitive pe care astfel de masuri le au asupra sanatatii umane si nici timpii de transport, care in acest fel se diminueaza. Obiectivul III: Imbunatatirea calitatii mediului Acest obiectiv se bazeaza pe principiul de durabilitate, exprimat in acest caz prin dezvoltarea coerenta a teritoriului, a zonelor urbane si rurale si a sistemelor de productie locale, prin compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului punctand pe integritatea fizica si pe identitatea culturala a zonei. Totodata, termenul de durabilitate exprima imbunatatirea calitatii vietii si a conditiilor de locuit, dar mai ales reducerea impactului activitatilor antropice asupra mediului natural si regenerarea sistemelor naturale de mediu. Obiectivul IV: Investitii in inovare regionala si internationalizare, educatie si ocuparea fortei de munca, turism si cultura, economie rurala si marketing regional Investitiile care se incadreaza in acest obiectiv servesc la imbunatatirea structurii si performantei activitatilor economice din regiune, care au rolul de piloni ai cresterii economice si a reducerii saraciei. Intreprinderile au nevoie de sprijin pentru imbunatatirea activitatilor, a produselor si a sistemelor de gestiune a standardele impuse de competitia globala si interna si in acelasi timp, internationalizarea economiei regionale trebuie incurajata prin ajutarea IMM-urilor in accesarea pietelor si furnizorilor externi. In Planul National de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov (elaborat pentru perioada 2007-2013) au fost incluse patru prioritati de dezvoltare, dupa cum urmeaza: 1. Prioritatea 1 guvernarea regionala - urmareste contributia la dezvoltarea regionala prin raspunderea si responsabilitatea deplina in administrarea resurselor fizice si nemateriale ale regiunii, care includ si resursele virtuale, precum alocarile financiare din fonduri publice. 2. Prioritatea 2 acesibilitate si mobilitate se refera la imbunatatirea atractivitatii regiunii Bucuresti-Ilfov si la dezvoltarea de oportunitati prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. 3. Prioritatea 3 mediu are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa reduca impactului activitatilor umane asupra sistemelor naturale si de mediu, intr-un context de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. 4. Prioritatea 4 cresterea economica si ocuparea fortei de munca urmareste sprijinirea educatiei si cercetarii, a inovatiei si imbunatatirea productivitatii; de asemenea, se refera la diversificarea si internationalizarea economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. 3.1.1.4 Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti In ceea ce priveste municipiul Bucuresti, Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele strategice si urbanistice de dezvoltare, precum si prioritatile necesare pentru realizarea acestora. Obiectivele Primariei Sectorului 2 si ale zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani se regasesc printre cele propuse de PUG: 1. obiectiv strategic nr. I accentuarea identitatii Municipiului Bucuresti in vederea transformarii sale intr-o metropola europeana;
150

2. obiectiv strategic nr. II dezvoltarea atractivitatii Municipiului Bucuresti pentru a corespunde cu pozitia sa de Capitala a Romaniei; 3. obiectiv strategic nr. III - dezvoltarea capitalei ca Aglomeratie Urbana si a rolului sau activ atat la nivel regional, cat si metropolitan; 4. obiectiv strategic nr. IV imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor. Planurile de dezvoltare nationala si regionala pentru perioada 2007-2013 cuprind cele cinci domenii prioritare: competitivitate, transporturi, resurse umane, dezvoltare rurala si mediu. Aceste documente au fost elaborate pentru a sta la baza accesarii Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene, in conformitate cu normele comunitare aflate in vigoare. Municipiul Bucuresti reprezinta principalul pol de dezvoltare al acestor unitati teritoriale, de unde se va pleca inspre dezvoltarea celorlalte regiuni. Aceasta pozitie deriva din rolul de capitala. 3.1.2. Elemente specifice zonei Procesul de dezvoltare a sectorului 2 este sub directa coordonare a autoritatii publice locale, anume Primaria Sectorului 2, prin intermediul institutiei Primarului si a Consiliului Local. Aceste foruri sunt abilitate sa decide modul in care sunt alocate fondurile alocate dezvoltarii de investitii la nivel local. Primaria Sectorului 2 a stabilit obiective de dezvoltare pentru perioadele de planificare a fondurilor europene, obiective care au ca principal scop imbunatatirea vietii locuitorilor. In mod special, zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani este obiectul interventiei publice, ca urmare a indicatorilor economici si sociali. Zona Plumbuita este unul din beneficiarii interventiilor publice ale PS2, iar politicile publice dezvoltate pentru zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani vor fi compatibile cu interventia in alte zone ale sectorului 2: 3.1.2.1 Politici publice In vederea implementarii unor programe si actiuni specifice, in functie de necesitatile identificate, sau stabilit urmatoarele politici publice: 1. Dezvoltarea mixta a zonei Plumbuita, care urmareste protejarea mediului inconjurator si a sanatatii locuitorilor, prin: reabilitarea spatiilor publice, a spatiilor verzi, renovarea cladirilor pentru a oferi spatiu unor activitati economice, sociale, prin mijloace sustenabile, asigurarea sigurantei si prevenirea infractionalitatii, implicarea rezidentilor in supravegherea cartierelor, imbunatatirea iluminarii stradale; supraveghere cu dispozitive video; 2. Dezvoltarea inovatiei antreprenoriale si stimularea fortei de munca, ce se axeaza pe: sprijinirea companiilor, servicii pentru IMM-uri, comert, asociatii mutuale; dezvoltarea colaborarii public-privat, oferind astfel posibilitatea de a gestiona programele de dezvoltare economica integrata; 3. Dezvoltarea comunitara prin: imbunatatirea capitalului social; implicarea in viata comunitatii, integrarea minoritatilor, sanse egale pentru persoanele defavorizate. 4. Oferirea de facilitati: facilitarea serviciilor pentru varstnici si copii; facilitati de ingrijire a copiilor (crese, gradinite); 5. Cresterea confortului vietii: facilitarea accesului la servicii medicale si alte servicii publice, reducerea poluarii fonice, monitorizarea calitatii aerului, reducerea consumului de apa si energie, promovarea surselor de energie reinnoita, administrarea apelor reziduale; 6. Reintegrarea persoanelor excluse: consiliere, planuri de formare si invatare a limbilor orientate spre nevoile caracteristice minoritatilor, proiecte de reabilitare, imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala. In ceea ce priveste dependentii de droguri: centre de reabilitare;
151

conectarea transportului public la zona locurilor de munca si de formare in zona respectiva sau in afara acesteia, promovarea educatiei integrate si planuri de formare care vizeaza reintegrarea persoanelor marginalizate si defavorizate. 7. Dezvoltarea societatii informationale prin: educatie si cultura, sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare pentru formare, cresterea ocuparii locurilor de munca, sisteme de IT pentru managementul resurselor umane, dezvoltarea serviciilor de interes public (domeniile prioritare fiind: educatie si formare, sanatate, mediu inconjurator, sprijin pentru IMM-uri, comert electronic) Pentru succesul efectuarii unor schimbari radicale in zona studiata, este esentiala colaborarea intre toate autoritatile implicate la nivelul sectorului 2. Trebuie sa se considere, de asemenea, importanta majora a politicilor si programele dezvoltate si promovate de Primaria Municipiului Bucuresti. 3.1.2.2 Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucuresti Strategia de dezvoltare a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani are la baza strategiile de dezvoltare adoptate la nivel local Sector 2, Bucuresti (dupa o atenta evaluare a nevoilor la nivel local) si Planul Local de Dezvoltare Durabila a Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti, care cuprinde: 1) Strategia Locala de Dezvoltare Durabila; 2) Planul Local de Actiune si 3) Portofoliul de proiecte. Urmand o metoda deductiva, adica pornind de la nivelul european, si continuand cu nivelul regional si municipal, putem proiecta dezvoltarea zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani ca element intrinsec al dezvoltarii mai largi a Sectorului 2. Astfel de proces de dezvoltare tin cont de elementele de dezvoltare durabila si constrangerile impuse de finantarile europene. Din punct de vedere al obiectivelor, nevoile identificate de PS2 la nivel de macrocategorii sunt prezentate in tabelul de mai jos, care rezuma problemele politicilor locale din ultimii ani:
Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti llfov Dezvoltarea serviciilor Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului Dezvoltarea constructiilor pentru activitati economice Valorificarea potentialului turistic Imbunatatirea calitatii locuirii Siguranta populatiei la nivelul Sectorului 2 Realizarea iluminatului pietonal in mediul urban, in special in zonele cu risc ridicat de infractionalitate. Asigurarea securitatii in scoli. Fluidizarea traficului Reducerea numarului de accidente rutiere prin cresterea sigurantei traficului rutier (realizarea unui iluminat rutier adecvat normelor). Cresterea suprafetelor de spatii verzi Gestionarea eficienta a deseurilor Reabilitarea energetica a blocurilor in vederea indeplinirii prevederilor protocolului de la Kyoto. Eficientizarea energetica a sistemelor de iluminat urban. Reducerea cheltuielilor aferente iluminatului urban.

152

Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora Protectia populatiei rrome Cresterea calitatii vietii pentru populatia rroma Cresterea accesului pe piata muncii pentru rromi Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie pentru rromi

Protectia sociala a persoanelor cu venituri reduse. Dezvoltarea serviciilor de sanatate Dezvoltarea infrastructurii scolare Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor. Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Asigurarea unui sistem educational eficient. Protectia victimelor violentei in familie.

Reabilitarea patrimoniului cultural istoric Valorificarea patrimoniului cultural istoric Constientizarea publicului cu privire la valorile culturale istorice locale Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale Atragerea de resurse financiare pentru valorificarea mostenirii culturale Dezvoltarea unui centru cultural polivalent la nivelul Sectorului 2

Strategia de dezvoltare durabila elaborata in Agenda 21 a sectorului 2 din Bucuresti cuprinde o descriere detaliata a aspectelor relevante referitoare la obiectivele macro-zonelor: social, economic, cultural, mediu inconjurator si minoritari (rromi). Strategia de dezvoltare durabila a sectorului 2 puncteaza elementele de viziune strategica de dezvoltare a intregului sector, in contextul exercitiului programatic national privind atingerea tintelor la nivel local de convergenta si coeziune. Sub aspectul dezvoltarii sociale la nivelul Sectorului 2, obiectivele strategice pe termen mediu si-au structurat prioritatile dupa cum urmeaza: Siguranta cetatenilor din cartier si lupta impotriva bandelor de cartier si a crimei organizate Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora prin dezvoltarea serviciilor de tip centru de zi Dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale, prin: Sprijinirea procesului de pregatire continua a personalului din sistemul de asistenta sociala Reducerea numarului de persoane asistate social, dar care sunt apte de munca Atragerea prin programe de pregatire si stimulare a personalului din sistemul de asistenta sociala. Protectia populatiei rrome Dezvoltarea serviciilor de sanatate (Extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spitalelor si dotarea cu aparatura medicala) Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor si asigurarea securitatii in scoli. Protectia victimelor violentei in familie si a persoanelor cu venituri reduse. Dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii scolare si unitatilor de invatamant Asigurarea unui sistem educational eficient, prin: Derularea programelor de invatare pe parcursul intregii vieti Dezvoltarea programelor educationale de prevenire a abandonului scolar, Imbunatatirea dezvoltarii de programe pentru diminuarea fenomenului de migrare a fortei de munca de inalta calificare Sustinerea pregatirii continue a personalului din invatamant Asemenea obiective specifice puncteaza pe realizarea pe termen lung a: 1. Cresterii nivelului educational si a nivelului de acces la educatie; 2. Cresterii accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare;
153

3. Cresterii calitatii vietii; 4. Cresterii accesului pe piata muncii. Ca urmare a structurii specifice a cartierului analizat (Plumbuita Steaua Rosie Petricani), proiectele considerate prioritare vizeaza in mod special politicile de protectie si asistenta, integrarea minoritatilor, crearea / reorganizarea structurilor de asistenta sociala, politicilor de incluziune sociala, calificarea resurselor umane la accesul pe piata muncii. In ceea ce priveste dezvoltarea economica, au fost considerate prioritare pe termen mediu si lung urmatoarele obiective: 1. Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti-Ilfov; 2. Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului prin planuri integrate de regenerare urbana a zonelor deficitare 3. Fluidizarea traficului si dezvoltarea infrastructurii de transport 4. Imbunatatirea si diversificarea serviciilor publice 5. Dezvoltarea sectorului de constructii (pentru activitati economice si ansambluri comerciale/ rezidentiale) si extinderea retelelor tehnico-edilitare si reabilitarea fondului construit existent in zonele deficitare 6. Valorificarea potentialului turistic prin refacerea si modernizarea patrimoniului arhitectural cu valoare cultural-istorica Referitor la dezvoltarea culturii, obiectivele strategice de dezvoltare culturala pe termen mediu si lung in sectorul 2 sunt urmatoarele: 1. Reabilitarea patrimoniului si fondului cultural existent; 2. Valorizarea si promovarea turistica a obiectivelor culturale reprezentative pentru sector prin promovarea de evenimente culturale si inscrierea obiectivelor in circuite turistice prin parteneriate public-private. 3. Constientizarea publicului cu privire la valorile cultural - istorice locale si atragerea lor la evenimente; 4. Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale; 5. Atragerea de resurse financiare externe si guvernamentale pentru valorificarea mostenirii culturale. Cu privire la etnia rroma, PS2 a inteles ca este nevoie de o abordare integrata a chestiunilor comunitatii, considerand urmatoarele obiective generale ca fiind strategice pentru integrarea si incluziunea sociala a rromilor: 1. Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie 2. Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare 3. Cresterea calitatii vietii, prin: a. Solutionarea problemelor privind documentele de identitate si stare civila b. Cresterea nivelului veniturilor familiale c. Identificarea unor solutii pentru includerea romilor in sistemul asigurarilor de sanatate, inscrierea la medicul de familie, medicatie compensata 4. Cresterea accesului pe piata muncii In scopul indeplinirii obiectivelor amintite si a minimalizarii riscurilor, Primaria Sectorului 2 se focalizeaza pe implementarea actiunilor care sa intensifice actiunile de preventie si control (pentru reducerea gradului de infractionalitate), sa reduca munca la negru (facilitand accesul la piata de munca) si sa puna accentul pe eliminarea actiunilor discriminatorii la adresa etniei rrome (prin
154

intermediul programelor nationale si europene de incluziune sociala si formare profesionala pentru comunitatea rroma). Din punct de vedere al mediului inconjurator, Primaria Sectorul 2 a considerat prioritare si strategice urmatoarele obiective: 1. Cresterea suprafetelor de spatii verzi, prin: a. amenajarea de noi parcuri b. plantarea de pomi si gard viu pe marginea acestora pentru absorbtia noxelor provenite de la autovehicule 2. Reducerea poluarii aerului (prin devierea traficului pe unele artere secundare si prin promovarea utilizarii mijloacelor de transport alternative) si a solului si imbunatatirea calitatii apei; 3. Gestionarea eficienta a deseurilor bazate pe colectare selectiva si crearea unei statii de transfer, unde deseurile menajere sa fie depozitate dupa sortare (sticle, hartie, carton) si valorificarea acestora pentru diferite intrebuintari; 4. Promovarea problematicii de mediu si educatia ecologica prin dezvoltarea de programe multianuale pentru informarea cetatenilor cu privire la problemele de mediu 5. Utilizarea surselor de energie neconventionale. 3.1.3 Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani se bazeaza pe urmatoarele principii de dezvoltare: Dezvoltare durabila: element fundamental al planului de dezvoltare a zonei Plumbuita. Foarte importanta este strangerea relatiilor dintre institutii si comunitatea locala, astfel incat programul sa aiba succes. Echitate sociala: se doreste integrarea nevoilor esentiale din punct de vedere social, a diferitelor programe de asistenta sanitara, utilizare a fortei de munca si a spatiului locativ, cu protectia mediului, in scopul de a rezolva problema distributiei inechitabile a bogatiei. Modele de mobilitate urbana durabila: se urmareste stoparea utilizarii inutile a vehiculelor motorizate si, in acelasi timp, stimularea utilizarii mijloacelor de transport ecologice (mersul pe jos, folosirea bicicletei, a mijloacelor de transport in comun), iar mijloacele individuale de transport raman a fi utilizate doar pentru facilitarea accesului catre serviciile locale si pentru mentinerea activitatii economice in oras. Cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii: pentru a respecta mandatul dat de Agenda 21, aprobat in cadrul Summit-ului de la Rio de Janeiro, care priveste colaborarea intre toate sectoarele comunitatilor locale cetateni, firme, grupuri de interese programul de dezvoltare a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani trebuie sa tina cont atat de nevoile locuitorilor, cat si de cele ale firmelor si institutiilor care participa la dezvoltarea zonei. Una stfel de proces urmareste cresterea simtului de apartenenta la comunitatea locala. Modele de utilizare durabila a terenurilor: acest element consta in planificarea urbana, prin care se doreste dezvoltarea terenurilor si proiectarea noilor zone de interventie, pentru a reduce nevoia de mobilitate. 3.1.4. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti Ilfov Comunitatea urbana locala a cartierului Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, este individualizata de
155

alte comunitati similare locale prin caracteristicile specifice care o definesc. Aceste elemente definitorii stau astfel la baza procesului de planificare strategica a perimetrului analizat, proces fundamentat pe analizele diagnostic realizate in etape precedente (mediul existent), pe consultarea unor documente oficiale care contin date statistice si pe consultari publice cu actorii locali interesati. In cadrul viziunii strategice definite la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov pe o perioada cuprinsa intre 2007 - 2013 sunt incluse tinte generice, precum: nivelul de calitate a vietii in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene, in contextul cresterii sustinute si durabile si a asigurarii locurilor de munca de calitate pentru toti. Viziunea zonei Plumbuita trebuie sa aiba in vedere si cerintele Regiunii de Dezvoltare BucurestiIlfov, care este inclusa in Planul Regional de Dezvoltare (PRD), ce urmareste punctele prioritare prezentate in continuare:
Nr. 1 Prioritatea Guvernare regionala Alocari totale 50 milioane Euro, din care 16 milioane din Fondul Social European. Descriere Principalul scop este acela de a contribui la dezvoltarea regionala prin raspundere si responsabilitate deplina in procesul de alocare si gestionare a resurselor fizice si nemateriale ale regiunii, inclusiv resursele virtuale, asa cum sunt alocarile financiare din fonduri publice. Scopul principal consta in imbunatatirea gradului de atractivitate al regiunii BucurestiIlfov si in dezvoltarea oportunitatilor prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni.

Accesibilitate si mobilitate

3.834,084 milioane Euro, din care 600,584 milioane Euro din FEDR, 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune, 1413,5 finantare de la administratia locala, 790 milioane Euro investitii private/FI. Mediul 1.721 milioane Euro, din care 274 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune, 250 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare Rurala, 897 milioane investitii planificate de administratia locala. Cresterea 915,43 milioane Euro, din care economica si 300 milioane Euro din Fondul ocuparea fortei European pentru Dezvoltare de munca Regionala, 521,43 milioane Euro din Fondul Social European si 94 milioane Euro de la administratiile locale.

Dezvoltarea si 714 milioane Euro, din care 270 regenerarea milioane Euro din Fondul urbana European pentru Dezvoltare Regionala, 304 de la administratia locala si 14

Obiectivul principal al strategiei de mediu a regiunii Bucuresti-Ilfov urmareste imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa duca la dimuarea presiunii asezarilor umane si productive asupra sistemelor si resurselor naturale, intr-un cadru de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. Principalul obiectiv al prioritatii pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca consta in sprijinirea sectorului de educatie&cercetare, inovatie si imbunatatire a productivitatii, precum si a diversificarii si internationalizarii economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca, urmarind prin asta ocuparea deplina a fortei de munca si incluziunea sociala. Obiectivul principal este de a sprijini zone de actiune urbana defavorizate in implementarea programelor pentru a fi revigorate social si economic.

156

contributie din surse private.

Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si Programul Operational Regional 2007-2013 sunt instrumentele principale care servesc indeplinirii obiectivelor prioritatilor mentionate in PRD. Individualizarea zonelor cheie in care se pot aplica finantarile venite de la UE reprezinta o prioritate strategica si depinde de nivelul guvernarii locale si de viziunea de dezvoltare a PS2. 3.1.5 Viziunea administratiei locale Viziunea administratiei locale vine sa continue politicile locale ale Consiliului Local al Primariei. Astfel, Administratia locala a PS2 isi demostreaza capacitatea sa administrativa care-i permite sa promoveze si sa asigure dezvoltarea proiectelor sale: Primaria Sectorului 2 Bucuresti iti propune sa devina un etalon al calitatii la nivelul primariilor din Romania prin obtinerea si mentinerea unui sistem de elita in furnizarea serviciilor catre cetateni si ceilalti clienti. Asa cum reiese si din studiul DG Regio, intitulat Al saselea raport periodic privind situatia sociala si economica si dezvoltarea regiunilor in UE, o conditie esentiala pentru eficienta unei administratii publice este o buna guvernare. Studiul mai sus amintit demonstra ca guvernarea regionala reprezenta 35% din competitivitatea teritoriala totala, in timp ce restul de 65% este sustinut de ceilalti patru factori (Accesibilitate si Mobilitate, Inovatie, Structura Activitatii Economice si Eficacitatea Serviciilor pentru firme). In cazul Municipiului Bucuresti, guvernarea regionala este reprezentata de administratia de sector, a carui activitate nu se poate desfasura fara o legatura directa cu guvernarea locala, adica cu Primaria Generala a Bucurestiului. Altfel spus, viziunea de dezvoltare a Regiunii nu poate fi pusa in practica fara o corelare cu viziunea de dezvoltare urbana si metropolitana, existand astfel un raport direct si obligatoriu intre cele doua institutitii. Rezulta asadar, ca proiectul strategic al cartierului Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani a fost realizat conform Strategiei de dezvoltare durabila a Sectorului 2 si viziunii stabilite la nivelul municipiului Bucuresti. Proiectul de fata are ca scop imbunatatirea vietii cetatenilor din sector, folosindu-se de interventiile si finantarile publice, in domenii precum: regenerare urbana / amenajarea spatiilor verzi, proiecte de mediu, infrastructura, domeniu economic, proiecte sociale si dezvoltare comunitara, cultura si turism. Pentru realizarea acestor proiecte au fost luate in considerare aspectele specifice cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani, care se refera la structura geografica, sociala, comerciala, mostenirea arhitecturala si functionalitatea urbana a zonei analizate. 3.1.6. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita Steua Rosie - Petricani Primaria Sectorului 2 are in plan mai multe proiecte pentru reabilitarea si modernizarea diferitelor zone mai putin favorizate ale sectorului, proiecte care urmaresc extinderea categoriei de servicii oferite cetatenilor. Proiectele propuse, prezentate in numar destul de mare (aproape 90 numai al nivelul acestui an), acopera o gama larga de ramuri domeniul economic, domeniul social, mediu, sectorul cultural si de zone ale sectorului 2. Asa cum s-a intamplat si in anii trecuti, se spera ca si anul acesta o parte dintre proiecte isi vor gasi aplicabilitatea si ca vor fi implementate, lucru care va duce la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din zonele respective. Mai multe dintre aceste proiecte fac referire concreta si la perimetrul Plumbuita. Astfel, unul dintre aceste proiecte, care include si cartierul Plumbuita Steaua Rosie Petricani, zona de studiu a prezentului Proiect Integrat de Dezvoltare Urbana, este cel referitor la realizarea traseului telegondolei peste Lacul Colentina.
157

Scopul acestui proiect este acela de a oferi celor care locuiesc sau lucreaza in arealul lacului Colentina un plus de confort, cunoscuta fiind problema traficului intens din aceasta zona a Bucurestiului. Pe langa descongestionarea traficului, proiectul telegondola urmareste si punerea in valoare si includerea in circuitul turistic a unor zone cu potential natural si antropic deosebit (fiind vorba aici de valorificarea salbei de lacuri si a zonelor verzi din acea zona a Bucurestiului). Valorizarea acestui areal nu se refera doar la aspectul cultural, ci si la cel economic, prin crearea de noi locuri de munca si atragerea de investitii din sectorul public-privat. In acelasi timp, odata cu amenajarea eficienta a zonei lacurilor, se vrea si punerea la punct a unui program de masuri coerente pentru gestionarea deseurilor din acel perimetru. Cu alte cuvinte, un astfel de program urmareste transformarea zonei in favoarea cetatenilor, prin acordarea unui plus de activitati. Proiectul, care a primit deja aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, este in acest moment in stadiu de elaborare a Studiului de Oportunitate si de realizare a Caietului de Sarcini. Primaria intentioneaza ca acest proiect sa fie eligibil pentru finantarea cu fonduri europene. Pe langa functia turistica de interes regional si impactul pe care l-ar avea asupra Bucurestiului, un avantaj foarte important al proiectului consta in descongestionarea traficului si in amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Alte proiecte aflate in coordonarea Primariei Sectorului 2 se refera la investiiile in retelele de apa si canalizare. Astfel, sunt in derulare in prezent lucrari de introducere a retelelor de canalizare pe strazile Bujorul Alb si Cremenita (1 SPAU si 3 statii de preepurare a apelor meteorice SPAM). Pe alte strazi, Primaria Sectorului 2 desfasoara lucrari de asfaltare (din zona de studiu Plumbuita Steaua Rosie Petricani fiind inclusa in acest program Str. Spatarul Gorgan). Acestea fiind proiectele cu reale sanse de punere in practica, au fost luate in considerare si alte iniziative. Din acesta categorie, un alt proiect analizat de Administratia Primariei Sectorului 2 face referire la construirea unui pasaj rutier in zona soselelor Colentina, Fundeni, Andronache si a strazii Gherghitei, pasaj care ar avea ca scop descongestionarea traficului pe traseul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov, care este proiectata sa porneasca in acest nod rutier. Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din sectorul 2, este posibila si infiintarea unor trasee pentru vaporase pe lacurile Tei si Plumbuita, care vor avea opriri in diferite puncte de interes public stabilite de-a lungul acestora. In paralel cu initiativele Primariei Sectorului 2, a luat fiinta si un Grup de Lucru numit Adopta Lacul Plumbuita Adopta O 9 Atitudine!, dedicat schimbarii imaginii cartierului. Totul a pornit de la reprezentantii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania si de la cei ai Asociatiei Bio-Romania, care au lansat in partea a doua a lunii iulie 2009 acest proiect. Scopul principal al acestui grup il constituie rezolvarea problematicilor constante in zona lacului. In cadrul intalnirilor lunare ale membrilor grupului se vor prezenta propuneri si idei de solutionare a problemelor din zona direct afectata, si anume lipsa canalizarii, neasfaltarea strazilor, probleme sociale si infractionale. La prima intalnire au participat reprezentanti ai diferitelor administratii publice si institutii culturale: Administratia Nationala Apele Romne - Directia Apelor Arges Vedea S.G.A. Ilfov-Bucuresti, Politia Comunitara a Sectorului 2, A.D.P. Sector 2, Primaria Municipiului Burcuresti, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Inovarii, Consilier obstesc zona Plumbuita, Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Camera Deputatilor Comisia de Administratie Publica, Amenajarea Teritoriului si Echilibrului Ecologic, Directia de Sanatate Publica
158

- Municipiul Bucuresti, Sectia 7 Politie, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, Universitatea Ecologica din Bucuresti, Garda de Mediu, S.C. Manor Center S.R.L., Teatrul Tandarica, Manastirea Plumbuita. Manastirea Plumbuita si-a anuntat intentia de a se implica activ prin organizarea de activitati cu caracter social cultural si educativ in folosul comunitatii locale. 3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani In urma consultarilor publice cu actorii locali interesati, Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani urmareste pe termen mediu si lung urmatoarele obiective strategice si specifice. Obiectivul general este referitor la imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani), obiectiv care se transpune in trei obiective specifice: 1. imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita Steua Rosie Petricani prin actiuni si politici de: Dezvoltarea urbana (modernizarea strazilor, asigurare acces la zone deconectate din cartier, construirea de 2 pasaj suprateran), de infrastructurii de transport si de infrastructurii de utilitati (in primis referitor la retea de apa si canalizare din cartier, resolvand probleme de mediu din zona, bine conoscute si nerezolvate din 1992); 2. incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale; 3. dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in cartier Plumbuita Steaua Rosie Petricani, prin atragerea de investitii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. Zona prezinta un potential nefolosit si pentru desfasurarea unor activitati culturale, recreative, de agrement si turistice. Ca urmare a analizei diagonistic realizate la nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani, pentru o programare pe perioada medie/lunga au fost identificate urmatoarele 6 directii strategice: 1. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani si celelalte zone din Sectorul 2 si ale Municipiului Bucuresti; 2. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite perimetre din zona de actiune urbana Plumbuita Steaua Rosie- Petricani (special in peninsula Tei Toboc si in pensinsula Plumbuita, unde in anul de 450 ani de istoria Manastirului nu ajunge sistema de trasport public); 3. cresterea suprafetelor de spatii verzi folosibili din partea populatiei, special in zona de maluri de pel ac Plumbuta aferente zonei Steua Rosie si Plumbuita); 4. crestera sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii; 5. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltare comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate (nu exista incartier nicun centru de asistenta sociale-sanitara), sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane (nu exista in cartier nicun centru de specialitate), oferirea de sanse egale pentru minoritatii (special rromi) din cartier. 6. competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in perimetru Plumbuita Steaua Rosie - Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor; In vederea atingerii acestor obiective, consideram esentiala sustinerea colectiva a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunitatii, precum si efortul comun in implementarea de proiecte de dezvoltare strategice la nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani. 3.3. Politici si programe
159

Sectiunea I: Modernizarea infrastructurii locale Politica SI-A1: Cresterea accesibilitatii si a mobilitatii in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Programul S1-A1-1: Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi si drumuri urbane (cuprinzand infrastructura aferenta: trotuare, pasaje, drum de halaj, poduri, sistem de iluminat, parcari, piste ciclabile etc.) Politica SI-B1: Fluidizarea si descongestionarea traficului in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani Programe: SI-B1-1 Realizarea sistemului de management al traficului in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani . SI-B1-2 Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani. SI-B1-3: Amenajarea de locuri de parcare in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani. SI-B1-4: Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani. Politica SI-C1: Cresterea atractivitatii economice a domeniului public: Programul SI-C1-1: Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi, locuri de joaca Politica SI-A2 Siguranta cetatenilor Programe: SI-A2-1 Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani. SI-A2-2: Imbunatatirea sigurantei publice pentru cetateni. Politica SI- A3: Imbunatatirea infrastructurii si a serviciilor sociale in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Programe: SI-A3-1: Modernizarea centrelor sociale si diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate in situatie de risc social (persoanele cu nevoi speciale, minori cu parinti plecati in strainatate, varstnici, copii si adulti cu dizabilitati, persoanele fara adapost din zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani). SI-A3-2: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate. Politica SI- A4: Imbunatatirea infrastructurii educationale in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani Programul: SI-A4-1: Dezvoltarea infrastructurii preuniversitare/scolare. Sectiunea II: Infrastructura de mediu Politica SII-A1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Programul: SII-A-1: Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare. Politica SII- A2. Dezvoltarea sistemului de managenent al deseurilor in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Programul: SII-A2-1: Gestionarea eficienta a deseurilor. Politica SII-A3. Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice Programe: SII-A3-1: Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica. SII-A3-2: Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice. SII-A3-3: Cresterea suprafetelor de spatii verzi.
160

SII-A3-4: Informare si constientizare publica privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora. Sectiunea III. Infrastructura economica Politica SIII-A1. Crearea structurilor de sprijin al afacerilor Programul: SIII-A1-1: Crearea si oferirea conditiilor de infrastructura in vederea dezvoltarii economice. Politica SIII-A2. Promovarea tehnologiei informatiilor Programul: SIII-A2-2: Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice. Sectiunea IV. Dezvoltarea resurselor umane Politica SIV-A1. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Programul: SIV-A1-1: Recrutarea, instruirea si perfectionarea personalului din sectorul serviciilor sociale Politica SIV-A2. Promovarea masurilor active de ocupare Programul: SIV-A2-1: Promovarea masurilor active pe piata muncii Politica SIV-A3. Promovarea incluziunii sociale pe piata muncii Programul: SIV-A3-1: Integrarea pe piata muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap si a rromilor Pe langa politicile amintite mai sus, un alt program pe care autoritatile locale ale sectorului 2 vor sa-l implementeze se refera la insula Plumbuita si la transformarea acesteia intr-un "parc cultural" prin amenajarea unor spatii de joaca, a unor zone de fitness si agrement, a unei tabere de sculptura / sezatori si cenacluri literare, a unei biblioteci publice in spatiul foisorului existent si a unei cafenele literare, toate acestea cu finantari europene. De asemenea, autoritatile vor amenaja un teren de sport cu nocturna, dotari pentru tenis de masa, un punct medical, vor amplasa un debarcader pentru inchirierea ambarcatiunilor pe lac si vor construi fantani arteziene. Iluminatului arhitectural si ambiental urmeaza a fi asigurat de surse de energie regenerabila. Lucrarile de amenajare vor pune astfel in valoare si Manastirea Plumbuita, care va fi in acest fel inclusa in circuitul turistic monahal al Bucurestiului. In cadrul analizei facute de primarul sectorului 2 impreuna cu specialistii in materie s-a discutat demararea cat mai curand a lucrarilor de reabilitare a zonelor verzi, de curatenie a insulei si a apei, urmate de trasarea si amenajarea aleilor de promenada si acces. Printre altele, de va amenaja o zona de belvedere cu locuri de relaxare si una de agrement cu promenada. Capitala se va imbogati cu singurul parc cultural din tara, care va avea o suprafata de circa 2 hectare. 3.4. Prioritati de dezvoltare 3.4.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Prioritatea specifica pentru dezvoltarea aerealului Plumbuita - Steua Rosie - Petricani priveste imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii in zona. In cartier trebuie sa fie asigurate legaturi eficiente ale infrastructurii de transport i e necesar o mbuntire a condiiilor actuale ale strzilor, avnd n vedere c mai mult de 45 de strzi nu sunt asfaltate. Multe zone sunt deconectate total, iar frontiera reprezentat de lac al crui derum de halaj nu e modernizat iar malurile lacului nu sunt amenajate, reprezint o adevrat barier pentru majoritatea populaiei, genernd enclave locative n interiorul celor dou peninsule. Aceast caren structural n termeni de accesibilitate a fcut ca acest cartier
161

s fie din ce n ce mai marginal, n timp ce un nivel nalt de atractivitate ar fi o pre-conditie pentru investitii durabile n activitatile economice si, de asemenea, este esentiala pentru mbunatatirea imaginii cartierului20. In plus, n timp ce majoritatea zonelor din cartier sunt prost conectate la arterele stradale, alte zone, precum strzile Sos. Colentina, sos. Petricani, sos. Andronache, Str. D-na Ghica i, chiar dac extern perimetrului, Sos. Fundeni, sunt artere foarte populate i de o importan capital pentru traficul din sectorul 2 i pentru municipiul Bucureti21. In zona e nevoie de o crestere a eficacitatii si a eficientei transportului public, n vederea reducerii numarului de vehicule care circula n timpul zilei de pe arterele Colentina-D-na Ghica - Sos. Fundeni- Str. Gherghitei. Aceasta prioritate este consistenta cu celelalte prioritati regionale si locale. Inafar de un trafic mai bine organizat i de o mbuntire al accesului la anumite zone, scaderea timpului de calatorie pentru locuitori si calitatea mediului ar putea fi mbunatatita prin reducerea dependentei de transportul rutier, deci reducnd traficul si emisiile de gaze. Axele strategice de urmarit pentru a indeplini un astfel de obiectiv de devoltare sunt: 1) Dezvoltarea urbana; 2) Dezvoltarea infrastructurii de transport; 3) Dezvoltarea infrastructurii de utilitati. Avand in vedere analiza diagnostica si pe baza sondajului de opinie facuta in zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani si a necesitatilor cartierului, axele individualizate pentru imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii pentru fiecare dintre cele trei axe sunt urmatoarele: 1. Dezvoltare urbana i. Infrastructura urbana A. Modernizarea infrastructurii de transport urban; B. Dezafectarea/reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in cercuit pentru noi activitati spatii publice, centre sportive, sociale, educationale, recreationale.
Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale de 1.1 Infrastructura urbana A. Reabilitarea transport urban infrastructurii de B. Dezafectarea/ reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati - spatii publice, centre sportive, sociale, educationale, recreationale b) Dezvoltare urbana mixta a zonei 1. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. 2. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3. Cresterea functionalitatii spatiilor publice. 4. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice

Masuri

a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile viitoare 1. Dezvoltarea unui tesut permeabil, accesibil tuturor locuitorilor (accesul facil la mijloacele de transport in comun, accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale). Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare din zona.

ii.
Prioritati de dezvoltare Aria de interventia
20

Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati

1.2 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati. Reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati - parcuri.

Investitiile n aceasta prioritate sunt coerente att cu strategia de la Lisabona, ct si cu politicile sectoriale ale UE si nationale. Impactul va consta n costuri reduse, nivel nalt de calitate si o crestere a atractivitatii locala. Pentru reducerea timpului de calatorie, a aglomerarii, a zgomotului asociat si a numarului de accidente rutiere este nevoie sa se mbunatateasca mobilitatea sia per le strade menzionate come si in aerelul limitrof.
21

162

Obiective operationale Masuri

a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice 1. Crearea unui centru multifunctional pentru persoanele varstnice 2. Dezvoltarea unei zone de agrement 3.Crearea unui dispensar 4. Infiintarea unei linii de metrou subteran.

iii.

Rezolvarea problemelor de mediu 1. Amenajarea spatiilor publice A. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor B. Amenajarea spatiilor publice C. Surse de energie alternativa
de 1.3 Rezolvarea problemelor de mediu A. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor a) Modernizarea managementului deseurilor 1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. 2. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor, cu puncte de reciclare la nivelul sub-zonelor. B. Amenajarea spatiilor publice a) Reducerea poluarii 1. Amenajarea parcului Plumbuita si amenajare complexa de pe lacul aferente zonei Steaua Rosie si Plumbuita C. Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public 1. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. 2. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice.

Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale

Masuri

iv.
Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri

Cresterea gradului de constientizare a populatiei, a actorilor publici si privati privind problemele de mediu
de 1.4 Cresterea gradului de constientizare a populatiei, a actorilor publici si privati privind problemele de mediu A. Schimbarea mentalitatii si a comportamentului fata de mediu a) Constientizarea populatiei privind obiectivele dezvoltarii durabile
1. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei privind protectia mediului.

2. Dezvoltare infrastructurii de trasport i. Infrastructura de trasport rutier 1. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale a. Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b. Optimizarea circulatiei
Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale 2.1 Infrastructura de transport rutier A. Reabilitarea infrastructurii de transport urban a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei

b) Optimizarea circulatiei

163

Masuri

1. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. 2. Crearea de parcari subterane si supraterane. 3. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. 4. Modernizarea de strazi, drumuri si poduri.

1. Optimizarea fluxului traficului auto prin crearea de sensuri unice de circulatie pe strazi 2. Conectarea zonei la Soseaua Fundeni.

ii.

Infrastructura urbana 1. Extinderea/ modernizarea a. Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de transport.

3. Dezvoltarea infrastructurii de utilitatii i. Infrastructura de utilitati 1. Imbunatatirea infrastructurii de utilitatii: canalizare, epurare ape reziduale, apa potabila, gaze 2. Racordarea tuturor gospodariilor la retelele de alimentare (apa-canal, gaze, energie termica, electricitate, linii telefonice, cablu TV, internet)
Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 3.1 Infrastructura de utilitati A. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati: canalizare, B. Racordarea tuturor gospodariilor la epurare ape reziduale, apa potabila, gaze. retelele de alimentare a) Extinderea utilitatilor in zonele a) Modernizarea retelei de utilitati publice intravilane 1. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in 1. Modernizarea retelelor de apa-canal. intravilanul existent.

3.4.2. Incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale Este esenial ca cetenii s poat beneficia i contribui la progresul economic i social, acesta fiind un scop intrinsec al modelului social i de bunstare european. Probleme ca saracia, discriminarea si inegalitatea sunt recunoscute ca necesitnd o abordare coordonata si comprehensiva pentru tratarea lor n mod eficace. n acest sens, politicile si actiunile ar trebui sa se concentreaza pe lupta pentru o calitate mai buna a vietii prin cresterea nivelului de trai si pentru accesul la oportunitati pentru toti locuitorii din cartier Plumbuita Steaua Rosie - Petricani. Prevenirea excluderii sociale este o sarcina fundamentala pentru Administratia Publica si scopul sau este nlaturarea barierelor n vederea participarii la viata de zi cu zi si a mbunatatirii accesului la serviciile care satisfac nevoile rezidentilor. Ratele scazute ale ocuparii fortei de munca precum si ratele scazute de participare la educatie si ncadrarea n munca a minoritatilor etnice trebuie sa creasca semnificativ. Deci, incluziunea sociala a minoritatii, a saracilor, a femeilor, si a persoanelor marginalizate sau cu handicap este o prioritate importanta si zona de saracie reprezentata de cele doua pensinsule necesita raspunsuri publice adecvate22. In scopul de a realiza prioritatea referitoare la Dezvoltarea comunitara (cultura, sanatate, servicii sociale, multiculturalism) in mediul social, trebuie avute in vedere urmatoarele macroobiective: 1.1. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale I. Reabilitarea infrastructurii sociale

Tranzitia n Romnia a fost nsotita de o crestere exploziva a saraciei. n prima jumatate a anilor 90 saracia a crescut, iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioada scurta de declin. Totusi, ncepnd cu anul 1997 saracia a cunoscut o crestere atingnd maximul perioadei n anul 2000 (35%).

22

164

i. ii. iii.
Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii

Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu disabilitatii Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni Pregatirea resurselor umane si suport pentru serviciile sociale
1.1. Reabilitarea infrastructurii sociale

a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dizabilitati. 1. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate.

b) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni 1. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu)

c) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii sociale 1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Plumbuita Steua Rosie - Petricani prin formarea de asistenti sociali

Masuri

1.2. Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane a. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul liber. Cresterea accesului la cultura b. Securitatea cetatenilor din zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani I. Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii a. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice
Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane
A. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul B. Securitatea cetatenilor din zona liber. Cresterea accesului la cultura. Plumbuita - Steua Rosie - Petricani

a) Activitati recreationale (sportive / culturale) 1. 2. 3. Construirea de noi spaii pentru sport Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii Crearea unui centru multifunctional.

b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii 1. Marirea numarului din politisti. 2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice.

1.3. Dezvoltarea de relatii multiculturale

Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 1.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale A. Integrare inter-etnica a) Exploatarea potentialului multicultural din zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani23 1. Crearea unui post de referent cultural din cartier pentru rromi in cadrul Primariei Sectorului 2

2. Dezvoltarea resurselor umane I. Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Plumbuita - Steaua Rosie Petricani, prin: a. Asigurarea accessului la educatie si formare al populatiei; b. Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei.
23 Populatia Rroma este n mod disproportionat afectata de saracie, desi reprezinta doar 7% din totalul persoanelor sarace din Romnia. Riscul unei persoane Rroma de a fi saraca este de 2,7 ori mai mare dect al unei persoane facnd parte din etnia majoritara sau din alte grupuri etnice minoritare. Persoanele apartinnd etniei rrome se confrunta cu o serie de dificultati de integrare pe piata muncii, att datorita unei calificari slabe, ct si reticentei unor angajatori de a-i ncadra n munca.

165

Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii

2.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei din zona Plumbuita - Steaua Rosie Petricani A. Reabilitarea infrastructurii de educatie. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant existente / infiintarea de noi unitati de invatamant 1. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. 2. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii. B. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu, si cel profesional si tehnic C. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu si vocational. c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor

b) Programe de pregatire continua

Masuri

1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca; reconversia profesionala, adaptarea la cerintele pietei muncii, dezvoltarea antreprenoriatului) - corelate cu nevoile pietei muncii.

1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat

Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri

2.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani A. Servicii de consiliere, orientare, organizare jobshop-uri. a) Organizarea de targuri de locuri de munca 1. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca; acordarea de stimulente (burse de studiu, stagii de practica) tinerilor

3.4.3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice Dezvoltarea si diversificarea activitatilor in zona ce constituie obiectul prezentului studiu se bazeaza pe atragerea de investitii strategice, investitii care sa contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil. Zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani prezinta potential si pentru desfasurarea unor activitati culturale, imbinarea dintre elementele naturale (parcul si Lacul Plumbuita in cazul de fata) si cele antropice (manastirea) construind tabloul ideal pentru amenajarea unor spatii recreative, de agrement si culturale si pentru valorificarea complexului manastirii din punct de vedere turistic.
Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1.1 Dezvoltarea mediului economic A. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT 1. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). 2. Realizarea de centre de informare pentru cetateni. de de 1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. Comercializarea produselor agroalimentare B. Dezvoltarea de servicii pentru mediul antreprenorial a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri.

Prioritati dezvoltare Aria

166

interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante

3.5. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Rolul principal in implementarea unui plan integrat de dezvoltare durabila la nivelul unui centru de actiune urbana ii revine Primariei Sectorului 2. In timpul procesului de implementare pot aparea diferite probleme, cele mai multe din acestea avand legatura cu lichiditatile financiare, capacitatea de administrare, posibile litigii si exproprieri de terenuri si / sau imobile. Sub aspect financiar, trebuie mentionat ca totul depinde de bugetul Primariei, dar atragerea de fonduri europene prin programul POR poate contribui in mod semnificativ la dezvoltarea locala. Cu privire la cel de-al doilea punct amintit mai sus, si anume capacitatea administrativa, este de mentionat ca implementarea proiectelor depinde atat de caapcitatea institutionala a PS2, cat si de parteneriatele incheiate. Staff-ul Primariei Sectorului 2 dispune de capacitatea de realizare si implementare a proiectelor, dar, in timpul implementarii pot aparea riscuri legate fie de neimplicarea mediului privat in sustinerea masurilor, fie de riscul programatic de dezvolatre existent la nivelul autoritatilor centrale sau al Primariei Generale, ceea ce poate duce la inadecvarea si necorelarea prioritatilor identificate. Stafful din Primarie, alcatuit din resursele tehnice si cele din cadrul Directiei Managementului Proiectelor si Integrarea Europeana, au participat la o serie de cursuri de instruire, care urmareau tematica finantarilor nermabursabile si managementul proiectelor, beneficiind in plus si de experienta acumulata in proiectele pregatite si implementate anterior. Foarte importante sunt cazurile in care terenurile sau imobilele necesare dezvoltarii urbane sunt expropriate. Astfel, referitor la expropierea de terenuri, Legea nr. 184 din 21/10/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 198/2004 stabileste cadrul juridic pentru luarea unor masuri de pregatire prealabila a executarii lucrarilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local prevazute la art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Municipiile reprezinta expropriatorul pentru drumurile de interes local. Terenurile necesare pentru relocarea utilitatilor, pentru drumurile tehnologice, drumurile temporare, drumurile ocolitoare, precum si cele necesare gropilor de imprumut pot fi expropriate si se supun prevederilor acestei legi. Cu privire la exproprierea cladirilor in schimb, conform Legii nr. 33 din 27/05/1994 exproprierea de imobile, in tot sau in parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire, prin hotarare judecatoreasca. Utilitatea publica se declara de catre Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local. Instantele judecatoresti competente vor putea hotari exproprierea numai dupa ce utilitatea publica s-a declarat potrivit prezentei legi. Acest pas implica in prealabil efectuarea unei cercetari si este conditionat de inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. Ulterior declararii utilitatii publice, expropriatorul imobilului va avea sarcina de a alcatui planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre expropriere, indicand numelui proprietarilor, precum si ofertele de despagubire. Cu exceptia situatiilor descrise mai sus, implementarea unor proiecte la nivelul sectorului 2 mai poate fi incetinita sau chiar oprita din cauza situatiilor in care responsabilitatile sunt impartite intre
167

administratia locala si cea municipala sau trec total in sarcina administratiei Municipiului Bucuresti. Cazuri concrete sunt de exemplu arterele de circulatie principale, care nu intra in sarcinile primariilor de sector, drept urmare, administratiile locale nu pot dezvolta niciun fel de lucrari pentru reabilitarea / modernizarea acestora. 3.6. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de dezvoltare durabila a Zonei Plumbuita Steaua Rosie -Petricani Indicatorii constituie masuratori specifice ale obiectivelor enuntate in Master Planul Zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani din Sectorul 2. Altfel spus, in cazul unui raport de activitate, indicatorii permit masurarea gradului de indeplinire a obiectivelor si demonstreaza modul in care s-a ajuns la punerea in practica a acestora. Axa prioritara 1, domeniul major de interventie 1.1 din cadrul Programului Operational Regional, conform Ghidului solicitantului, prevede urmatorii indicatori de monitorizare la nivel de proiect: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Spatii publice modernizate: strazi, scuaruri, trotuare, pasaje, etc. (mp) Cladiri aflate in stare de degradare, reabilitate si modernizate pentru alte destinatii (mp) Obiective de patrimoniu cultural mondial UNESCO -, national, local din mediul urban, restaurate (nr.) Terenuri poluate/neutilizate amenajate pentru alte tipuri de activitati (ha) Imbunatatirea transportului public urban Linii de tramvai/troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) Crearea, dezvoltarea mediului de afaceri Structuri de afaceri create/dotate (mp) Structuri de afaceri modernizate/dotate (mp) Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr.) Infrastructura feroviara construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura rutiera construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura utilitati de baza create/ modernizate/extinse in structura de afaceri (km) Drumuri de acces la SSA, construite/ modernizate/ extinse (km) Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr), pe categorii de marime: microintreprinderi, IMM-uri, intreprinderi mari Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale Centre sociale modernizate (mp) Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar), din care: copii, varstnici, barbati, femei, persoane de etnie roma, alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati, persoane foste dependente de droguri, etc); Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate, pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani, 19-60 ani, peste 60 ani; Persoane din categorii defavorizate (persoane de etnie roma, persoane cu dizabilitati, persoane foste dependente de droguri, etc), beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate - (re)integrate pe piata muncii (nr) Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr.) Crearea de locuri de munca Locuri de munca nou create total (nr-echiv. norma intreaga), din care: femei/ barbati
168

Locuri de munca dupa durata angajarii: permanente /temporare, total (nr-echiv. norma intreaga), din care: femei/ barbati Locuri de munca nou create ocupate de persoane de etnie rroma: total (nr-echiv. norma intreaga) - Proiecte care asigura sustenabilitatea si imbunatatirea infrastructurii publice urbane in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) - Proiecte care promoveaza dezvoltarea mediului de afaceri si antreprenoriatului in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) - Proiecte care asigura servicii care promoveaza egalitatea de sanse si incluziunea sociala in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) - Locuitori care beneficiaza de implementarea PIDU-lui (nr.) - Companii stabilite in zonele de actiune urbana (nr.) - Locuri de munca create / salvate in zonele de actiune urbana (nr.) - Proiecte care valorifica patrimoniul cultural istoric (nr) - Zone industriale dezafectate reabilitate si/sau folosite pentru dezvoltare (ha) In cazul zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani, sunt doua tipuri de indicatori ce vor fi folositi pentru masurarea eficacitatii obiectivelor propuse. Acestia sunt prezentati in continuare: 1. Indicatorii obiectivi (avize de constructii, certificate de urbanism, controale efectuate); Pentru fiecare Proiect identificat la nivelul Portofoliului de Proiecte vor fi utilizati indicatori de program: - Input (Intrari) pentru corelarea resurselor implicate raportat la rezultate; - Output (Iesiri) pentru a masura rezultatele imediate, masurabile ale proiectelor; 2. Indicatorii subiectivi sunt indicatori de satisfactie a consumatorului, satisfactie exprimata in date de opinie publica, numar de plangeri sau petitii, numar de articole favorabilenefavorabile de presa, etc. Acest fel de indicatori sunt cei de Impact pentru a masura efectul real in societate, eventual pe termen lung. Cu privire la cele 6 directii strategice indicate de noi, am putea sa reducem lista indicatorilor obiectivi.
I. Dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor existente intre zona Plumbuita- Steua Rosie Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti; Infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite aree din zona de actiune urbana Plumbuita- Steua Rosie - Petricani; Cresterea suprafetelor de spatii verzi Asigurarea sigurantei cetatenilor din cartier si - Strazile noi asfaltate (nr.) - Spatii publice modernizate: scuaruri, trotuare, pasaje, etc. (mp)

II.

- Linii de tramvai/ troleibuze nou-infiintate/modernizate (km)

III. IV.

- Suprafete spatii verzi nou create (ha) - Extinderea suprafatelor de spatii verzi deja existente (ha) - Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr.)

169

V.

VI.

combaterea criminalitatii Dezvoltarea serviciilor sociale - Centre sociale modernizate (mp) si devoltare comunitara: - Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de sustinerea categoriilor sociale centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar), din in dificultate, sprijinirea care: copii, varstnici, barbati, femei, persoane de etnie roma, formarii si ocuparii resurselor alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati, persoane umane, oferirea de sanse egale foste dependente de droguri, etc); pentru minoritatii. - Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate, pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani, 19-60 ani, peste 60 ani; - Persoane din categorii defavorizate beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate - (re)integrate pe piata muncii (nr) Competitivitate economica: - Structuri de afaceri modernizate/create/dotate (mp) dezvoltarea mediului de afaceri - Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr.) in zona Plumbuita- Steua - Infrastructura rutiera construita/ modernizata extinsa in Rosie - Petricani si cresterea interiorul SSA (km) gradului de competitivitate a - Drumuri de acces la SSA, construite/ modernizate/ extinse firmelor; (km) - Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr), pe categorii de marime: microintreprinderi, IMM-uri, intreprinderi mari

4. Planul de actiune
4.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial, analizele documentelor strategice la nivel comunitar, national, regional si municipal si confruntarea rezultatelor acestor analize cu datele statistice existente sunt elementele care stau la baza strategiei de dezvoltare a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani. Ca urmare a acestor analize, a dezbaterilor si consultarilor publice in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani s-a conturat profilul strategic al zonei, care cuprinde trasaturi locale ce pot constitui factori care influenteaza negativ sau pozitiv dezvoltarea pe termen lung. Plecand de la stabilirea obiectivului general si a celor specifice de dezvoltare, s-a continuat cu identificarea celor 6 directii strategice de dezvoltare pe baza nevoilor si a potentialului de dezvoltare a zonei. Fiecare axa strategica a presupus identificarea unei serii de prioritati de dezvoltare a zonei, pentru fiecare dintre acestea fiind trasate obiectivele specifice, aria de interventie precum si masurile care sunt necesare pentru rezolvarea problemelor identificate, care apoi au determinat proiecte individuale de dezvoltare. Prioritatile si potentialul de dezvoltare al zonei au fost identificate pe baza analizei diagnostic si a nevoilor de dezvoltare, determinand un numar de 5 proiecte de dezvoltare care vizeaza regenerarea urbana a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani prin prisma a) celor trei obiective specifice de dezvoltare: 1. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani; 2. Incluziunea sociala, egalitate de sanse, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale;

170

3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani prin atragerea de investitii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. b) celor sase directii de dezvoltare: 1. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti. In special, ne vom axa pe urmatoarele obiective: Cresterea suprafetelor de spatii verzi; Siguranta cetatenilor si lupta impotriva criminalitatii. 2. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite zone din Plumbuita Steaua Rosie - Petricani; 3. devoltarea unei infrastructuri de utilitati; 4. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltarea comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate, sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane, oferirea de sanse egale pentru minoritari; 5. dezvoltarea resurselor umane; 6. competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. 4.1.1. Lista proiectelor 01 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita - Steua Rosie Petricani D1 Directia strategica: Dezvoltare urbana Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. O1-D1-1. - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Sursa de Finantare: POR Axa Prioritara 1 Proiect nr. O1-D1-2 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani Componenta 1: Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj Componenta 4: Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport Proiect nr. O1-D2-2 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita - Steua Rosie Petricani.
171

 Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. Colentina intersectie cu str. D-na Ghica Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. Fundeni si Str. Gherghitei Componenta 7: Sisteme de management al traficului Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului Parcul Plumbuita Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita

Proiect nr. O1-D1-3 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr. O1-D1-4 Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Axa prioritara 4 Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in furnizarea energiei electrice, in conditiile combaterii schimbarilor climatice Domeniul Major de Interventie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde Proiect nr. O1-D2-5 - Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita. Sursa de Finantare: Bugetul local O1 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita - Steua Rosie Petricani D3 Directia strategica: Dezvoltarea infrastructurii de utilitati Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Proiect nr. O1-D3-6 Extinderea retelelor de apa si canalizare O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala, egalitate de sanse, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale D4 Directia strategica Dezvoltarea comunitara (cultura, sanatate, servicii sociale) Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. O2-D4-9 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor Proiect nr. O2-D4-10 - Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita - Steua Rosie Petricani: Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere Proiect nr. O2-D4-11 - Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr. O2-D4-12 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 3 O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala, egalitate de sanse, dezvoltarea resurselor umane si a
172

serviciilor sociale D5 Directia strategica Dezvoltarea resurselor umane Sursa de Finantare: POSDRU Axa prioritara 6 Proiect nr. O3-D5-13 - Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara. 4.1.2. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana

173

Obiective generale, specifice, prioritatii la nivelul zonei Ion Plumbuita - Steua Rosie - Petricani Obiective Directii Masuri Proiecte individuale specifice de strategice dezvoltare a. 1. Dezvoltare Dezvoltarea unui tesut permeabil, accessibil Proiect nr.1 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Imbunatatirea urbana tuturor locuitorilor zonei Plumbuita - Steua Steaua Rosie - Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala accessibilitatii Rosie - Petricani prin impunerea si promovarea conform prevederilor prezentului Masterplan si mobilitati in unor norme si modele de devoltare pentru zona prioectele viitoare din zona. Recomandam ca Plumbuita dezvoltarile viitoare sa includa un mix Steua Rosie functional care se completezze oferta existenta Petricani 1. Cresterea functionalitatii spatilor publici Proiect nr. 2 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea 2. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri/ serviciilor publice in zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani zone verzi dupa normele urbanistice 1. Componenta 1: Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj 2. Componenta 2 Pasaj suprateran Sos. Colentina intersectie cu Str. D-na Ghica 3. Componenta 3 Pasaj suprateran Sos. Fundeni si Str. Gherghitei 4. Componenta 4: Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 5. Componenta 5 Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 6. Componenta 6 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public Proiect nr.3 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru pe timp de noapte iluminatul pe timp de noapte Permanentizarea unor campanii de informare si Proiect nr.4 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva coscientizare a populatiei zonei Plumbuita - Steua a deseurilor si reciclarea acestora Rosie - Petricani privind protectia mediului 1. Dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru Proiect nr.2 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea infrastructur absorbtia fluxul ridicat de trafic rutier greu si de serviciilor publice in zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani a de trasport tranzit: Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului Plumbuita 174

1. Creare de parcai subterane si supraterane 2. Creare de piste pentru ciclisti pe arterele principale ale zonei 3. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta Extinderea/ infinta rea de linii de autobus 2. Dezvoltarea infrastructur ii de utilitatii b. Incluziune Dezvoltarea sociala, comunitara egalitate de (cultura, sanse, sanatatea, dezvoltarea servicii resurselor sociale, umane si a multicultura servicilor lism) sociale Modernizarea retele de apa-canal

Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect nr.2 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Componenta 7: Sisteme de management al traficului Proiect nr.5 - Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport, in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect nr.6 - Extinderea retelelor de apa si canalizare

Marirea numarul din politisti in cartierul Proiect nr. 7 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii Plumbuita Steaua Rosie Petricani - Petricani securitatii locuitorilor zonei

Dezvoltarea resurselor umane

Plasarea de camere de supraveghere in spatii Proiect nr. 8 - Sistem de supraveghere video si management publice informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Infintarea unui centru de asistenta sociala acordata Proiect nr.9 Modernizarea unui centru de asistenta sociala (Clubul grupurilor dezavantajate Seniorilor) acordata persoanelor varstnice Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de Proiect nr.10 - Oferire de servicii de asistenta medicala in cadrul asistenta medicala) centrului de asistenta sociala Club Seniorilor Infintarea de centre de pregati rea Proiect nr.11 - Program de pregatire profesionala initiala pentru profesionalainitiala si continua in vederea populatia de etnie rroma din cartier, a carui tema este integrarea asigurari (re)insertiei pe piata fortei de munca: rromilor in viata comunitara reconversia profesionala, adaptarea la cerintele pietei munci, dezvoltarea antreprenonoriatului( corelate cu nevoile piatei munci

175

4.2 Surse de finantare Finantarile proiectelor pot proveni atat din fonduri nerambursabile, cat si din fonduri rambursabile. In continuare sunt prezentate pe rand cele doua tipuri de surse. 4.2.1 Fonduri nerambursabile Romania va beneficia de spijin prin intermediul obiectivului Converegenta, ale carui actiuni sunt sustinute de fonduri structurale. Astfel, proiectele vor primi finantare prin programele de fonduri comunitare, mai precis prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) acorda spijin financiar pentru IMM-uri (in vederea crearii de locuri de munca durabile), infrastructura in transport, cercetare si dezvoltare, educatie, telecomunicatii, mediu, energie, turism, sanatate si instrumente financiare pentru cooperare teritoriala; Fondul Social European (FSE) sustine proiecte de natura sociala, referitoare la educatie si formare profesionala, adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor, cresterea eficientei administrative si integrare sociala si Fondul de Coeziune (FC) finanteaza actiuni ce fac parte din domeniul retelelor transeuropene de transport si mediu. Programul Operational Autoritatea de Instrumente Strategia Management Structurale urmarita se Programul Operational Sectorial pentru Ministerul FEDR, FC desfasoara pe o Transport Transporturilor si perioada de Infrastructurii sapte ani si isi Programul Operational Sectorial Mediu Ministerul Mediului FEDR, FC propune reducerea Programul Operational Sectorial Ministerul Economiei FEDR Cresterea Competitivitatii Economice disparitatilor existente la Programul Operational Regional Ministerul Dezvoltarii FEDR nivel social si Regionale si Locuintei economic intre Programul Operational Sectorial Ministerul Muncii, FSE Dezvoltarea Resurselor Umane Familiei si Protectiei Romania si Sociale nivelul mediu Programul Operational Dezvoltarea Ministerul FSE al celorlalate capacitatii Administrative Administratiei si state membre.
Programul Operational Asistenta Tehnica

Internelor Ministerul Economiei

FEDR

4.2.1.1 Programul Operational Regional Programul Operational Regional are rolul de a implementa elementele Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND, contribuind, alaturi de celelalte Programe Sectoriale, la indeplinirea obiectivului general, anume impulsionarea dezvoltarii regionale prin reducerea diferentelor intre regiunile Romaniei. Proiectele de dezvoltare urbana in zona cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani pot beenficia de finantari / co-finantari provenite din mai multe fonduri: pe de o parte, Bugetul local al Primariei Sectorului 2, pe de alta parte, surse nerambursabile de finantare comunitara si surse rambursabile (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare co-finantare). Axa prioritara 1 a POR Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere are ca obiectiv cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitatea infrastructurii urbane si prin imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale. Totodata, isi propune dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.
176

Axa prioritara mai sus amintita include un singur domeniu de interventie, anume: 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana. Acesta, la randul lui, este divizat in trei sub-domenii, acoperind astfel mai multe categorii de beneficiari: poli de crestere, poli de dezvoltare urbana, centre urbane (orase/municipii cu o populatie superioara a 10.000 de locuitori si diferite de primele doua categorii). Prin finantarea de planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung, axa prioritara 1 permite rezolvarea simultanta a problemelor economice, sociale si de mediu din zonele urbane aflate in stadiu de degradare, dar si din zonele limitrofe ale acestor perimetre. Astfel de planuri integrate se vor implementa avand la baza proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane, care corespund obiectivelor axei prioritare 1 a POR-ului, ceea ce va duce la atingerea obiectivului specific al Programului Operational Regional, adica dezvoltarea social-economica a orasului. Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane este sprijinita in totalitate de axa prioritara 1. Proiectele finanatate prin Axa prioritara 1 fac referire la 3 categorii de structuri: poli de crestere alcatuiti dintr-un mare centru urban si zona sa de influenta, poli de dezvoltare urbana, reprezentati de 13 orase/municipii si centre urbane, reprezentate de orase/municipii cu populatie mai mare de 10.000 de locuitori si diferite de polii de crestere si de polii de dezvoltare urbana. Pentru a fi eligibile, proiectele individuale, incluse in planurile integrate de dezvoltare urbana ce vor fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1, domeniul major de interventie 1.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii de operatiuni si activitati eligibile: a. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban: i. infrastructura publica urbana ii. transport si mobilitatea populatiei iii. patrimoniu cultural mondial (UNESCO), national si local, din mediul urban b. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri; c. reabilitarea infrastructurii sociale. Existenta a doua proiecte din categorii diferite de operatiuni constituie o conditie a eligibilitatii planurilor integrate. Unul dintre acestea trebuie sa se refere la reabilitarea infrastructurii urbane si la imbunatatirea serviciilor urbane, care includ si transportul urban. Cu exceptia proiectelor incluse in Planul integrat pentru dezvoltare urbana, eligibile doar in cadrul Axei prioritare 1, celelalte categorii de proiecte ale centrelor urbane, asa cum sunt cele care vizeaza infrastructura de transport, sistemele hidroedilitare (apa si canalizare), reabilitarea sit-urilor industriale poluate si pregatirea pentru noi activitati, dezvoltarea mediului de afaceri pot cere finantari si in cadrul altor axe ale POR (Axa prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale, cu singurul Domeniu major de interventie 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura) sau alte programe operationale sectoriale (POS Mediu, POS Dezvoltarea Resurselor Umane). Axa proritara 2 Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale, cu singurul Domeniu major de interventie 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura se adreseaza reabilitarii si modernizarii retelei de drumuri judetene, a strazilor urbane, dar si la constructia / reabilitarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/sau urban. Axa in discutie indeplineste o etapa de tranzit, obligatorie de altfel, in procesul de dezvoltare a unor zone mai izolate din cadrul unei
177

regiuni. Obiectivul sau se refera la imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor, ceea ce are ca finalitate stimularea dezvoltarii economice durabile. Pentru indeplinirea acestui obiectiv un prim pas necesar consta in imbunatatirea infrastructurii de transport, ceea ce va inregistra mai apoi consecinte pozitive in randul mobilitatii populatiei si a bunurilor, atat din punct de vedere temporar, cat si economic, prin formarea de conditii favorabile pentru transportul de marfuri si de calatori. Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport va facilita si cooperarea interregionala, stand la baza cresterii competitivitatii societatilor si a mobilitatii fortei de munca. Insumarea tuturor acestor factori pot duce la o dezvoltare mai rapida a Romaniei in general si a fiecarei regiuni in parte. Beneficiarii finantarilor prin intermediul Axei prioritare 2 sunt cei care corespund categoriilor de mai jos: a. Autoritati ale administratiei publice locale In conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 republicata, solicitantii pot fi unitatile administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene), municipiul, orasul (consiliile locale). In cazul consiliilor locale, primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie. b. Asociatie pentru Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Entitate cu personalitate juridica, de drept privat, infiintata de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice constituite in baza Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. c. Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale Sunt considerati parteneri urmatoarele unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene), municipiul, orasul si comuna (consiliile locale). Un proiect propus pentru obtinerea finantarii prin Axa prioritara 2 a POR, Domeniul major de interventie 2.1, care incearca sa obtina finantari din fonduri structurale (FEDR) si/sau de la bugetul de stat, trebuie sa corespunda uneia din urmatoare categorii de operatiuni: Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene; Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane; Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. Activitatile eligibile orientative in cadrul proiectului pot fi: Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene; Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1, 2 si 3); Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban; Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete; Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele; Eliberarea si amenajarea terenului; Devierea retelelor de apa, electricitate, gaze si canal, telefonie; Amenajari pentru protectia mediului; Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa, canalizare, electricitate, gaze, telefonie).

178

Trebuie mentionat faptul ca activitatile enumerate mai sus ca fiind eligibile au caracter orientativ. Orice alte activitati a caror eligibilitate este dovedita de solicitant, pot fi inscrise pentru obtinerea de finantari. 4.2.1.2 Alte fonduri nerambursabile Programul Operational Sectorial Mediu Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane De asemenea, Programele Operationale aflate sub obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana, in masura relevantei, pot fi utilizate pentru pregatirea parteneriatelor si proiectelor pentru a consolida rolul transfrontalier si transnational al acestor orase/municipii. 4.2.2 Fonduri rambursabile O sursa de finantari rambursabile pentru proiectele administratiilor locale o constituie Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Ca si principal investitor institutional in regiune, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare mobilizeaza, pe langa finantarile proprii, investitii straine directe semnificative. Astfel, BERD investeste atat in sectorul public cat si in cel privat. Pentru Romania, BERD reprezinta un catalizator major pentru investitii, strategia axandu-se pe urmatoarele directii prioritare: 1. Sectorul privat tinteste sustinerea intreprinderilor private autohtone, in scopul intaririi competitivitatii si accesului la piete externe 2. Sectorul energetic acorda investitii companiilor din sectorul public si privat, care se ocupa de producerea, transportul si distributia de energie 3. Infrastructura se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii nationale, in special cea de transport, urmarind cresterea cooperarii regionale si a comertului. Totodata, BERD va sprijini in continuare Romania si in ceea ce priveste proiectele de infrastructura municipala, asigurarand astfel cofinantarea alaturi de fondurile structurale disponibile din partea Uniunii Europene. BERD a inceput finantarea investitiilor importante in sectorul infrastructurii inca din 1995. Dupa ce initial, finantarile erau adresate investitiilor din sistemul de apa si canalizare24, BERD si-a extins sprijinul si la nivelul altor tipuri de infrastructura: modernizarea sistemului de incalzire centralizata, modernizarea soselelor, imbunatatirea transportului public, modernizarea liniilor de tramvai, innoirea parcului de autobuze, reabilitarea infrastructurii din centrul istoric al Bucurestiului si imbunatatirea infrastructurii privind deseurile solide. Cei care beneficiaza de imprumuturile BERD sunt in general societatile furnizoare de utilitati detinute de municipalitati. In afara de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, alte surse de creditare pot fi obligatiunile municipale si institutiile bancare. 4.2.3 Surse Proprii Primariei Sectorului 2 In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2, acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2, acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2, care se stabileste in cadrul intalnirilor de consiliu si se distribuie spre toate departamentele si directiile din cadrul Primariei. Din pacate insa, pentru anul 2009, Guvernul a luat in calcul limitarea cotelor de TVA
24

Dintre toate investitiile necesare la nivelul infrastructurii, trebuie mentionat ca in perioada 2006-2007 se vorbea de nevoia crearii in perimetrul care reprezinta obiectul nostru de studiu doua statii de pompare a apei. Initial, cele 30 din Steaua Rosie-Petricani si 10 in Plumbuita trebuia sa fie modernizate cu bani de la Banca Europeana de Investitii (BEI), insa amanarea din diverse motive a proiectului a determinat administratia locala sa se ocupe, prin fonduri proprii, de aceasta problema. Printre strazile care trebuia sa fie modernizate se numara Gimalau, Cap. Ispir Petre, Paroseni, Raul Colentina, Steaua Rosie si Sipca din zona Petricani si Ricinului, Tamaioarei si Plumbuita in cartierul cu acelasi nume.

179

platite catre administratiile locale, ca o masura anticriza. O astfel de masura se traduce prin reduce rea investitiilor de la bugetul de stat, ceea ce afecteaza lucrarile deja incepute si aflate in curs de desfasurare, dar si cele care urmeaza sa inceapa. 4.2.4. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani

180

Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Potentiale surse de finantare Proiecte individuale Alternativa 1 Alte alternative Buget local Proiect nr.1 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2, Proiect nr.2 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita Buget local Steaua Rosie - Petricani 1. Componenta 1: Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj 2. Componenta 4: Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 3. Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4. Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) Budgat local / Budget POR Axa prioritara 2, Proiect nr.2 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita Primaria Generala Buget local Steaua Rosie - Petricani Bucuresti 1. Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. Colentina intersectie cu str. D-na Ghica 2. Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. Fundeni si Str. Gherghitei POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2, Proiect nr.2 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita Buget local Steaua Rosie - Petricani Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului Parcul Plumbuita Colentina) POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2, Proiect nr.2 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita Buget local Steaua Rosie - Petricani Componenta 7: Sisteme de management al traficului POS CCE Axa Buget local Proiect nr.3 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului prioritara 4 Fondul de mediu POS Mediu si buget Proiect nr.4 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora local Budget local Proiect nr.5 - Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita POS Mediu Axa POR Axa prioritara 2 Proiect nr.6 - Extinderea retelelor de apa si canalizare prioritara 1 / Buget local Buget local Proiect nr.7 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei POR Axa prioritara 1 Buget local Proiect nr.8 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 181

POR Axa prioritara 3 POR Axa prioritara 3 POS DRU Axa prioritara 6

Buget local Buget local Buget local

Proiect nr.9 Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr.10 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect nr.11 - Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara

182

4.2.5. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1, Domeniul de interventie 1.1 Totalul resurselor financiare alocate Programului Operational Regional 2007-2013 este egal cu 4.568,34 milioane euro, din care 3.726,02 milioane euro provin de la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR). Restul este asigurat din fonduri publice nationale. Programului Operational Regional i-a fost distribuita suma de 1.391,171 milioane euro pentru axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere", din care 1.117,806 milioane euro din FEDR si 273,365 milioane euro co-finantare nationala. Mergand mai in amanunt, alocarea financiara disponibila pentru Domeniul major de interventie 1.1 Planuri integrate de devoltare urbana, Sub-domeniul: Centre urbane la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti Ilfov este de 123,26 milioni di euro. Conform HG nr.998/2008, impartirea acestor sume pe tipuri de proiecte se face dupa cum urmeaza: un procent de maxim 50% din alocarea financiara totala a Axei prioritare 1 a POR, astfel cum este indicata mai sus, este prevazut pentru finantarea proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare elaborate de catre cei sapte poli de crestere, maxim 20% reprezinta alocarea dedicata finantarii proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare urbana promovate de catre polii de dezvoltare urbana, iar restul sumelor disponibile sunt prevazute pentru centrele urbane. In tabelul de mai jos este prezentata repartizarea pe regiuni de dezvoltare a alocarilor financiare pentru Axa prioritara 1, pentru perioada 2007-2013. Sumele reprezinta milioane de euro:
Regiunea de dezvoltare Alocarea financiara totala, din care: FEDR Nord Est 227,04
182,43

Sud Est 184,33

148,11

Sud 197,96
159,07

Sud Vest 194,90

156,60

Vest 143,85
115,58

Nord Vest 168,19

135,14

Centru 151,64
121,84

Bucuresti Ilfov 123,26 99,04

Pentru a indeplini criteriile de eligibilitate a operatiunilor si activitatilor, proiectele prezentate in planurile integrate de dezvoltare urbana, ce urmeaza a fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1, domeniul major de interventie 1.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii: 1. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban: - infrastructura publica urbana - transport si mobilitatea populatiei - patrimoniu cultural mondial (UNESCO), national si local, din mediul urban - restaurarea, consolidarea, protejarea si conservarea monumentelor istorice, prin: 1.restaurarea, protejarea si conservarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; 2.refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate, in interiorul zonei de protectie a acestora. 2. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri; 3. reabilitarea infrastructurii sociale: - reabilitarea / modernizarea cladirilor destinate serviciilor sociale (centre de ingrijire a copiilor, centre pentru persoane varstnice, centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente, centre pentru tineret, persoane aflate in dificultate) si dotarea acestora cu echipamente specifice, inclusiv echipamente de informare si comunicare; in cazul centrelor rezidentiale pentru copii, capacitatea acestora nu trebuie sa depaseasca 50 de locuri.
183

- achizitionarea si instalarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere, etc.) Planurile integrate de dezvoltare a centrelor urbane sunt finantate exclusiv din axa prioritara 1 a POR. Selectia planurilor ce urmeaza a primi finantarea se face pe baze competitive, in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa respectivele planuri. Ghidul solicitantului precizeaza limite minime si maxime intre care proiectele de dezvoltare din Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere, Domeniul de interventie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub-domeniul: centre urbane, trebuie sa se incadreze pentru fiecare din cele trei operatiuni eligibile: - operatiunea Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban are ca limita maxima a proiectelor 1.700.000 lei si minima 90.000.000 lei; - proiectele care se incadreaza in operatiunea Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri: intre 1.700.000 lei si 85.000.000 lei; - proiectele ce apartin operatiunii Reabilitarea infrastructurii sociale: intre 350.000 lei si 3.500.000 lei. Valoarea totala a proiectului reprezinta suma cheltuielilor eligibile si neeligibile inclusiv a TVA ului aferent acestora. 4.3 Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional 4.3.1. Proiect 1 - Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie, Plumbuita, incluziv drum de halaj

184

a) INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Titlul proiectului Reabilitarea infrastructurii urbane in Zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie, Plumbuita, incluziv drum de halaj Localizarea proiectului Zona Plumbuita Steua Rosie - Petricani (reprezentare grafica pe harta) Anul realizarii investitiei Iunie 2010- Iunie 2012 Durata proiectului 24 luni Beneficiarul proiectului /Parteneri Consiliul Local al Primariei Sectorului 2, Bucuresti si Primaria Municipiului Bucuresti Entitatea responsabila cu implementarea Consiliul Local al Primariei Sectorului 2, Bucuresti proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului Toderita C. Angela, Director Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana, proiectului Telefon: 021-209600 int. 598; Fax: 021- 2096252. Email: angelatoderita@ps2.ro

b) DESCRIERE PROIECTULUI
1. Obiectivele proiectului (obiectiv general, Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, durabile si obiectiv specific) echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor si resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere, imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza, pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investitii. Obiectivul Domeniului major de interventie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana il reprezinta conform Programului Operational Regional - cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Obiectivele proiectului intitulat Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie, Plumbuita, incluziv drum de halaj, se incadreaza in obiectivele Domeniului de investitie al POR intitulat Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub-domeniul Centre urbane. Astfel, prin intermediul proiectului, se va realiza imbunatatirea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane de baza ale regiunii mentionate, ceea ce va determina si cresterea investitiilor in zona. Obiectivul general al proiectului consta in reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Plumbuita Steua Rosie - Petricani, contribuind astfel la imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona, realizand incadrarea obiectivului general al priectului in obiectivul general POR masura 1.1 Centre Urbane, de dezvoltare economica si sociala a regiunii Bucuresti Ilfov, si in special a zonei vizate de proiect. Prin proiect se doreste mbunatairea infrastructurii urbane de transport la nivelul cartierului, pentru a facilita mobilitatea populatiei, a bunurilor si serviciilor n vederea stimularii dezvoltarii

185

2.

Zonele tinta si / sau grupurile tinta

economice durabile a cartierului. Se intentioneaza sistematizarea pe verticala a zonei aferente strazilor cuprinse in zona prin: realizarea infrastructurii stradale; realizarea suprastructurii stradale; sistematizarea verticala a zonei aferente strazii, prin realizarea de trotuare si asigurarea accesului la proprietati. Se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene, se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: o reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului, o reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale, o delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala, inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. Obiectivele specifice ale programului POR sunt: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor; Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare; Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor; Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri; Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului Modernizare strazilor din cartierul Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani, incluziv drum de halaj sunt: modernizarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto, pietoni si biciclisti; cresterea gradului de confort al populatiei; cresterea calitatii peisajului; promovarea imaginii zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani; inlaturarea aspectului neingrijit si neunitar al aleilor ce deservesc spatiile urbane; cresterea gradului de siguranta rutiera; mentinerea viabilitatii retelei rutiere , in conditiile dezvoltarii continue a traficului, cu scopul imbunatatirii confortului si sigurantei circulatiei. Infrumusetarea peisajului prin solutii moderne. Potentialii beneficiari ai proiectului: Grupurile tinta propuse au fost astfel alese incat actiunea

186

3.

Principalele activitati din proiect

proiectului sa aiba un impact socio-economic semnificativ in zona de dezvoltare, actionandu-se in sfera decizionala a sectorului economic. Grupul tinta vizat prin implementarea acestui proiect este reprezentat de locuitorii cartierul Plumbuita Steua Rosie - Petricani, agentii economici care si desfasoara activitatea, turistii, persoanele care tranziteaza zona Manastirul Plumbuita. Beneficiarii directi : Primii beneficiari ai investitiei sunt toti locuitorii din zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani carora li se vor oferi conditii mai bune de infrastructura de transport. Acestia vor beneficia in mod direct de o retea rutiera modernizata (modernizarea carosabilului, modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale). Dintre beneficiarii directi putem aminti si firmele din domenii diverse si cladiri de birouri care va fi in zona cartierului Plumbuita - Petricani. Acestia vor avea parte de o buna fluidizare a traficului datorita moderizarii strazilor din aceasta zona. Beneficiarii indirecti sunt, printre altii, persoanele care nu locuiesc in zona dar care trec prin zona cartierului Plumbuita Petricani atat cu automobilul personal, mijloace de transport in comun si nu numai. Beneficiarii indirecti ai investitiei propuse sunt, de asemenea sunt partile interesate de dezvoltarea comunitatii locale: o Consiliul Local ; o Comunitatea de afaceri din zona ; o Forta de munca din zona (in special tineri, femei, someri); o Firmele care vor participa la implementarea proiectului; Printr-o abordare integrata se are in vedere sprijinirea dezvoltarii de lunga durata a potentialului economic si social local si al regiunii in ansamblu. Prin implementarea acestui proiect persoanele din grupul tinta vor beneficia de un bun confort si de stoparea fenomenului de degradare al mediului inconjurator prin infrumusetarea peisajului prin solutii moderne si infrastructurii stradale. Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 1. Demararea proiect: Aceasta activitate presupune toate demersurile necesare inceperii proiectului propus, cu urmatoarele subactivitati. 1.1 Identificare furnizori servicii, lucrari si bunuri; 1.2 Intocmire si depunere proiect 1.3 Semnare contract de finantare In cadrul acestei activitati sunt implicati toti membrii echipei de proiect, fiecare cu atributiile specifice fisei postului, insa responsabilul principal este managerul de proiect care va coordona intreaga activitate. Durata acestei activitati, cu subactivitatile mentionate este de 3 luni.

187

2. Elaborare si depunere Proiect tehnic Dupa semnarea contractului de finantare este necesara depunerea proiectului tehnic, conform instructiunilor din ghidul solicitantului. Urmarirea intocmirii si depunerii proiectului tehnic cade in sarcina responsabilului tehnic. Aceasta activitate se va realiza in prima luna de dupa semnarea contractului de finantare. 3. Coordonare proiect 3.1 Realizare de rapoarte de progres; 3.2 Realizarea de sedinte de lucru; Coordonarea proiectului, ca si atributie este in sarcina managerului de proiect, ea urmand a se desfasura pe intreaga perioada de implementare a proiectului, de 24 de luni. 4. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 4.1 Amenajare protectia mediului 4.2 Asistenta tehnica 4.3 Organizare de santier 4.4 Constructii Activitatea de lucrari de constructii se desfasoara pe parcursul tuturor celor 24 de luni de implementare. Monitorizarea desfasurarii acestei activitati conform conditiilor contractuale este in atributia reprezentantului tehnic, in stransa colaborare cu managerul de proiect 5. Monitorizare si control: 5.1 Solicitarea de catre managerul de proiect a unor rapoarte periodice; 5.2 Realizarea de controale pe teren in vederea identificarii stadiului de implementare a proiectului; 5.3 Intocmirea de rapoarte financiare Activitatea de monitorizare si control se desfasoara pe parcursul celor 24 de luni de implementare de catre managerul de proiect in colaborare cu ceilalti membri ai echipei. Se vor intocmi in acest sens rapoarte periodice si se vor realiza controale anuntate si inopinate la locul de desfasurare a investitiilor in vederea urmaririi modului de desfasurare a acestora si a preintampinarii eventualelor probleme ce pot aparea. Rapoartele financiare vor fi realizate de catre responsabilul financiar al proiectului. 6. Publicitate si marketing 6.1 Realizare panouri 6.2 Anunturi in media 6.3 Publicitate pe site-ul primariei 6.4 Realizare fotografii, banere, pliante, brosuri 6.5 Placa permanenta Realizarea activitatii de informare prin publicitate si marketing este in atributia managerului de

188

proiect si se va desfasura periodic, pe parcursul implementarii proiectului, conform graficului. 7. Inchidere proiect 7.1 Receptia lucrarilor; 7.2 Rambursarea cheltuielilor de catre autoritatea contractanta conform contractului de finantare Inchiderea proiectului se va realiza dupa terminarea investitiilor care vor fi predate managerului de proiect. Cu ajutorul responsabilului financiar se vor intocmi documentele contabile referitoare la inchiderea proiectului precum si cele necesare rambursarii cheltuielilor eligibile conform contractului de finantare. 4. Justificarea proiectului: nevoi identificate n momentul de fata, infrastructura stradala din zona Plumbuita Steua Rosie Petricani al in Zona Plumbuita Steua Rosie - Sectorul 2 este insuficient dezvoltata sau prezinta un grad ridicat de deteriorare, ngreunnd Petricani astfel desfasurarea traficului rutier si pietonal n zona. Necesitatea implementarii acestui proiect apare din necesitatea sa se obtina o imbunatatire a confortului si a sigurantei circulatie. Proiectul propus raspunde demersurilor de revitalizare a zonei prin modernizarea infrastructurii stradale. Asigurarea acestor conditii va permite valorificarea si conservarea patrimoniului istoric, contribuind la promovarea zonei ca target turistic, cu efecte pozitive asupra dezvoltarii economice si atractivitatii zonei. Prin implementarea acestui proiect Sectorul 2 isi propune sa reabiliteze strazi, trotuare si spatiile verzi din zona Plumbuita Steua Rosie - Petricani de 45 strazi din Sector 2 - Bucuresti. Pentru atingerea acestui deziderat se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene, se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: - reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului, - reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale, - delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala, inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. In vederea rezolvarii acestor probleme s-a realizat un Plan local de Dezvoltare al sectorului 2 si un Plan Integrat Dezvoltare Urbana pentru Zona Plumbuita Steua Rosie - Petricania. S-a optat pentru accesarea de fonduri europene in vederea rezolvarii problemelor identificate, prin intermediul proiectelor. 5. Impactul estimat al proiectului (impact - imbunatatirea infrastructurii urbane; local, regional, national) - cresterea accessibilitati in zona; - cresterea gradului de confort social (crearea de facilitati locuitorilor zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani, muncitorilor si agentilor economici); - cresterea atractivitatii zonei Plumbuita Steua Rosie - Petricani; - cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere turistic si de agreement. III. INCADRARE IN TIMP : 189

1.

Incadrare in timp -Data de incepere a proiectului: Iunie 2010 -Data incheierii proiectului: Iunie 2012 -Situatia curenta a proiectului: In curs de implementare IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI Estimati costul total al proiectului 9.500.000 Euro (40.090000 RON) V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional, Axa Prioritara 1, domeniul major de interventie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub domeniul centre urbane

4.3.2. Proiect 2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii
I. INFORMAII GENERALE DESPRE PROIECT:

1.

Titlul proiectului

2.

Localizarea proiectului

3. 4. 5. 6. 7.

Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabil cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului

Creterea siguranei i prevenirea criminalitii n zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani : Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Zone Peninsulari delimitata 1. de Sos. Petricani - Paroseni/ Lacul Plumbuita/ Strada Sipca, Steaua Rosie; 2. de Str. Ricinului/ Str. Plumbuita- Str. Tamaioarei Lacul Plumbuita (reprezentare grafic pe hart) 2010-2011 12 luni Primria Sectorului 2, Bucureti n parteneriat cu Poliia Comunitar, Sector 2, Bucureti Primria Sectorului 2, Bucureti i Poliia Comunitar Toderita C. Angela, Director Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana, Telefon: 021-209600 int. 598; Fax: 021- 2096252. Email: angelatoderita@ps2.ro

II. DESCRIEREA PROIECTULUI:

190

1.

Obiectivele proiectului (obiectiv general, obiectiv specific)

2.

Zonele int i / sau grupurile int

3.

Principalele activiti din proiect

4.

Justificarea proiectului: nevoi identificate in Plumbuita Steaua Rosie - Petricani

Obiectivul general este mbuntire siguranei, securitii locuitorilor i copii din zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani prin un sistem de supraveghere video si management informational pentru crestere siguranta sociale si prevenirea criminalitati. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradal i in proximitatea colilor si a obiectivelor de interes public, care s asigure: - prevenirea i combatearea actelor de violen n spaiile publice; - prevenirea i combaterea actelor de violen si infractionalitate (mediu) pe malul lacului Plumbuita; - prevenirea i reducerea consumului de droguri n spaiile publice din zona Plumbuita. - schimbarea imaginii cartierului, care va fi perceput ca sigur si linistit Zona tinta: zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani (intersecii, zone in care s-au inregistrat infractiuni conform datelor de la politie, spatiile verzi din parcul Plumbuita, staii de autobuz si spatiile cu factori de risc ridicat). Grupurile tinta: locuitorii din cartier, turisti, vizitator de parcuri, calugari. n vederea implementrii acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activiti: 1. Elaborarea documentaiilor de atribuire, lansarea licitaiei publice, evaluarea., selectarea i contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de ntocmirea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, caietelor de sarcini i detalii de execuie pentru investiiile propuse; 2. Elaborarea documentaiei conform specificaiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1; 3. Lansarea licitaiei publice, evaluarea, selectarea i contractarea companiei (iilor) n vederea achiziionrii sistemului de monitorizare (stabilirea locurilor de montare a camerelor video, stabilirea numrului de camere de supraveghere; stabilirea modului de transmitere a datelor, echiparea dispeceratului, sisteme anti-vandalizare); 4 Monitorizarea implementrii proiectului de investiii; 5 Asigurarea personalului responsabil cu supravegherea. Zona peninsulara a cartierului Plumbuita Steaua Rosie Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. Din intregul cartier, aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona, dar si insalubritatea prezenta aici. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice, polarea mediului sau traficul de droguri. Numrul crescut al infraciunilor care se petrec n zona Plumbuita mresc gradul de nesiguran al locuitorilor i vizitatorilor acestei zone, dnd o imagine negativ acesteia. De aici rezult nevoia de instalare a unui sistem de supraveghere i monitorizare, care va consta n amplasarea de camere de supraveghere pe principalele artere rutiere i spaiile publice.

191

5.

Impactul estimat al proiectului (impact local, regional, national)

III. INCADRARE IN TIMP :

prevenirea anumitor fenomene sociale degradante la adresa persoanelor; scderea/ descurajarea comportamentului indisciplinar pe strzi, pe zone parasite si pe maul lacului Plumbuita; reducerea numrului de infraciuni si mbuntirea condiiilor de asigurare a ordinii i linitii publice; depistarea reelelor de traficani de droguri; prevenirea i combaterea consumului de droguri (zona Plumbuita si parc); reducerea violenei (Zona Peninsuare).

1.

Incadrare in timp - Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: - Situatia curenta a proiectului: Estimati costul total al proiectului

2010 2011 In planificare

Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 710.000 Euro (2.996.200 RON) lei

IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI :

1.

V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional, Axa Prioritara 1, domeniul major de interventie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub domeniul centre urbane

4.3.3. Proiect 3 - Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita
I. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului

Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Municipiul Bucuresti, Sector 2 Teren in suprafata de 1.96 ha delimitat de Str. Racinului, Str. Steaua Rosie, Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni, din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. Angela, Director Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana, Telefon: 021-209600 int. 598; Fax: 021- 2096252. Email: angelatoderita@ps2.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala, prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti, zona 192

II. DESCRIEREA PROIECTULUI:

1.

Obiectivele proiectului (obiectiv general, obiectiv specific)

2.

Zonele tinta si / sau grupurile tinta

3.

Principalele activitati din proiect

4.

Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona

Plumbuita Steaua Rosie Petricani. Ca obiective specifice, prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general, proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana; cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate, in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale controlarea nivelului lacului utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului Zona tina o reprezinta zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani, avand un numar de aproximativ 23.500 locuitori. Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti, actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. Transferul dreptului de administrare a zonei vestice a Lacului Plumbuita de la Apele Romana la Consiliul Local al Sectorului 2 Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate), a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii 3 luni Negocierea si incheierea contractelor 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute 8 luni . printre lucrarile de constructii ce se vor executa enumeram: o Crearea unui stavilar in zona insulei Plumbuita o Amenajarea bazei lacului prin betonare o Crearea in partea sudica a lacului a unei scurgeri a apei din lac in Raul Colentina Monitorizarea implementarii proiectului 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate 3 luni (intermitent, pe parcursul derularii contractului de lucrari, si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani cu

193

5.

Impactul estimat al proiectului (impact local, regional, national)

alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic, social, economic si al infrastructurii, aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri, zone verzi) - sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte; depozitarea necontrolata a deseurilor, fapt ce creeaza un disconfort vizual, pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul, panza freatica, aer); gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva); nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani (aprox. 23.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 12 ha de suprafata recreationala (lac) controlarea nivelului apei din lac prin stavilarul din dreptul insulei Plumbuita si prin canalul de scurgere amenajat in partea sudica a lacului utilizarea lacului in perioada de vara pentru activitati de agrement (barci, hidrobiciclete, etc.), iar pe perioada de iarna transformarea lacului in patinoar. crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca, in structura primariei; in mod indirect, prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1,2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului), se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca, pe intreaga durata de analiza a proiectului. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri, iar in al doilea rand prin pubelele si campania de educare a publicului in cresterea gradului de colectarea selectiva si, pe cale de consecinta, reciclare a deseurilor solide municipale. Avand un nivel controlat al apei se poate goli periodic lacul permitand curatarea acestuia de impuritati si deseuri. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati, fara a

194

apela la metodele traditionale, care eticheteaza anumite obiective ca fiind destinate persoanelor cu dizabilitati, contribuind astfel la marginalizarea acestora. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat, care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. Impactul national: nu este cazul, intrucat rezultatele proiectului, desi semnificative in plan local, nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national.
III. INCADRARE IN TIMP :

1.

Incadrare in timp - Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului:

Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2
Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 3.500.000 euro (14.770.000 Ron)

IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI :

1.

Estimati costul total al proiectului

V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional, Axa Prioritara 1, domeniul major de interventie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub domeniul centre urbane

4.3.4. Proiect 4 Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita
I. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului

Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Municipiul Bucuresti, Sector 2 Teren in suprafata de 1.96 ha delimitat de Str. Racinului, Str. Steaua Rosie, Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni, din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti
Toderita C. Angela, Director Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana, Telefon: 021-209600 int. 598; Fax: 021- 2096252. Email: angelatoderita@ps2.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune

II. DESCRIEREA PROIECTULUI:

1.

Obiectivele proiectului (obiectiv general,

195

obiectiv specific)

2.

Zonele tinta si / sau grupurile tinta

3.

Principalele activitati din proiect

4.

Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona

sociala, prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti, zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani. Ca obiective specifice, prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general, proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana; cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate, in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani, avand un numar de aproximativ 23.500 locuitori. Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti, actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate), a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii 3 luni Negocierea si incheierea contractelor 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate 3 luni (intermitent, pe parcursul derularii contractului de lucrari, si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic, social, economic si al infrastructurii, aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri, zone verzi) - sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte; depozitarea necontrolata a deseurilor, fapt ce creeaza un disconfort vizual, pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul, panza freatica, aer);

196

5.

Impactul estimat al proiectului (impact local, regional, national)

gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva); lipsa de siguranta pe care o resimte populatia nevoita sa tranziteze zona propusa pentru construirea viitorului parc; nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani (aprox. 23.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 1,2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca, in structura primariei; in mod indirect, prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1,2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului), se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca, pe intreaga durata de analiza a proiectului. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri, iar in al doilea rand prin pubelele si campania de educare a publicului in cresterea gradului de colectarea selectiva si, pe cale de consecinta, reciclare a deseurilor solide municipale. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati, fara a apela la metodele traditionale, care eticheteaza anumite obiective ca fiind destinate persoanelor cu dizabilitati, contribuind astfel la marginalizarea acestora. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat, care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. Impactul national: nu este cazul, intrucat rezultatele proiectului, desi semnificative in plan local, nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national.

III. INCADRARE IN TIMP :

1.

Incadrare in timp - Data de incepere a proiectului:

Data incheierii proiectului:

Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) 197

Situatia curenta a proiectului:

Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 1.500.000 Euro (6.330.000 RON)

IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI :

1.

Estimati costul total al proiectului

V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional, Axa Prioritara 1, domeniul major de interventie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub domeniul centre urbane

4.3.5. Proiect 5 Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita)
I. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului

Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita Municipiul Bucuresti, Sector 2 Teren in suprafata de 1.96 ha delimitat de Str. Racinului, Str. Steaua Rosie, Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni, din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. Angela, Director Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana, Telefon: 021-209600 int. 598; Fax: 021- 2096252. Email: angelatoderita@ps2.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala, prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti, zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani. Ca obiective specifice, prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general, proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana; cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate, in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani, avand un numar de aproximativ 23.500 locuitori.

II. DESCRIEREA PROIECTULUI:

1.

Obiectivele proiectului (obiectiv general, obiectiv specific)

2.

Zonele tinta si / sau grupurile tinta

198

3.

Principalele activitati din proiect

4.

Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona

5.

Impactul estimat al proiectului (impact local, regional, national)

Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti, actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate), a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii 3 luni Negocierea si incheierea contractelor 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate 3 luni (intermitent, pe parcursul derularii contractului de lucrari, si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic, social, economic si al infrastructurii, aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri, zone verzi) - sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte; depozitarea necontrolata a deseurilor, fapt ce creeaza un disconfort vizual, pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul, panza freatica, aer); gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva); nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani (aprox. 23.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 4,2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca, in structura primariei; in mod indirect, prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1,2 (ca

199

urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului), se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca, pe intreaga durata de analiza a proiectului. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri, iar in al doilea rand prin pubelele si campania de educare a publicului in cresterea gradului de colectarea selectiva si, pe cale de consecinta, reciclare a deseurilor solide municipale. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati, fara a apela la metodele traditionale, care eticheteaza anumite obiective ca fiind destinate persoanelor cu dizabilitati, contribuind astfel la marginalizarea acestora. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat, care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. Impactul national: nu este cazul, intrucat rezultatele proiectului, desi semnificative in plan local, nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national.
III. INCADRARE IN TIMP :

1.

Incadrare in timp - Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului:

Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2
Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 2.100.000 euro (8.862.000 RON)

IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI :

1.

Estimati costul total al proiectului

V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional, Axa Prioritara 1, domeniul major de interventie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana, sub domeniul centre urbane

4.4. Bugetul estimat al proiectelor 4.4.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR In tabelul urmator sunt listate estimarile de buget necesare pentru a realiza obiectivele de investitii propuse si asistenta tehnica in implementare, pentru proiecte de dezvoltare cu finantare POR:Buget
200

Nr. crt.

Perioada de implementare Denumire proiect Solicitant Obiectiv si activitati propuse Anul inceperii
Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani cu Consiliul un set de masuri de Local al PS2 reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Consiliul Local al PS2 Componenta 1: si PMB Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj.

Anul finalizarii

Total (lei)

O mai buna incadrare a noilor dezvoltari intr-o strategie pentru zona. Actualizarea planului urbanistic zonal astfel incat acesta sa raspunda noii directii de dezvoltare a zonei.

01.06.2010

01.05.2011

30.000 Euro (128.958 lei)

Componenta 1 Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani Obiective specifice: - amenajarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto, pietoni si biciclisti - promovarea imaginii zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani

01.07.2010

31.06.2012

9.500.000 Euro (40.090000 RON)

Componenta 2: Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in tot Sectorul 2 si in zona sudica din cartier Componenta 2: Plumbuita Steua Rosie - Petricani Pasaj suprateran Sos. Obiective specifice: Fluidizarea traficului la intersectia Componenta 2: Componenta 2: Colentina intersectie cu Consiliul 31.03.2013 Colentia Doamna Ghica, unde trece si tramvai si se 01.04.2011 str. D-na Ghica Local al PS2 creaza mari cozile la semafoar si PMB Componenta 3: Componenta 3: Componenta 3: 01.04.2011 31.03.2013 Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Fundeni si Str. Gherghitei mobilitatii in zona estica din lacul Plumbuita Obiective specifice: Fluidizarea traficului din intersectia Sos. Colentina Sos. Fundeni

Componenta 2: 5.500.000 Euro (23.210.000 RON) Componenta 3: 6.000.000 Euro (2.532.000 RON)

201

Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala, prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti, zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani. Componenta 4: Ca obiective specifice, prin intermediul carora va fi Amenajarea terenurilor i transpus in realitate obiectivul general, proiectul isi Consiliul pregtirea lor pentru noi propune: activiti economice Local al PS2 cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate, 01.07.2010 Amenajarea complexa a si PMB in special a spatiilor recreationale zonei vestice a lacului imbunatatirea gradului de protectie a mediului Plumbuita inconjurator controlarea nivelului lacului utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Componenta 5 Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Componenta 5: mobilitatii in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Amenajarea de noi spatii Obiective specifice: publice (spatii verzi, locuri Consiliul - imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine 01.07.2010 de joaca) in cartier - Local al PS2 Manastirul Plumbuita si PMB Crearea unui parc de - crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de utilitate publica in zona petrecere a timpului liber Plumbuita - ameliorarea calitatii mediului ambiant - intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala, prin Componenta 6: imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Amenajarea de noi spatii Municipiului Bucuresti, zona Plumbuita Steaua publice (spatii verzi) Consiliul Rosie Petricani. Amenajarea complexa a Local al PS2 Ca obiective specifice, proiectul isi propune: 01.07.2010 malurilor de pe lacul si PMB cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate, Plumbuita (aferenta zonei in special a spatiilor recreationale Steaua Rosie, Plumbuita) cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului

31.06.2011

3.500.000 euro (14.770.000 Ron)

31.06.2011

1.500.000 Euro (6.330.000 RON)

31.06.2011

2.100.000 euro (8.862.000 RON)

202

inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.

Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Componenta 7 Consiliul Plumbuita Steaua Rosie Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Local al PS2 - Petricani mobilitatii in zona Plumbuita Steua Rosie - Petricani si PMB Obiective specifice: optimizarea circulatiei in zona Componenta 7: Sisteme de management al traficului Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si serviciilor publice in zona mobilitatii in zona Plumbuita Steua Rosie - Petricani Plumbuita Steaua Rosie Obiective specifice Componenta 8: - Petricani - cresterea traficului rutier alternativ si crearea in zona un circuit turistic pentru biciclisti; Consiliul Componenta 8: Crearea de - cresterea culturii sportive si civice la nivelul Local al PS2 sectorului piste ciclabile (Ricinului si PMB Obiective specifice Componenta 9: Parcul Plumbuita Colentina) - sporirea confortului in utilizarea spatiului carosabil si Componenta 9: Crearea de al trotuarelor parcari supraterane in zona - crearea de noi locuri de parcare Plumbuita Steaua Rosie - mai buna utilizare a spatiilor publice - Petricani Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea vizibilittaii si sigurantei cetatenilor din zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani, precum si a Utilizarea tehnologiei celor ce tranziteaza sectorul /zona prin montarea si celulelor fotovoltaice Consiliul modernizarea sistemului de iluminat public utilizand pentru iluminatul pe timp Local al PS2 energia solara (celule fotovoltaice). de noapte Obiectivul specific: achizitia si instalarea de lampadare publice bazate pe panouri solare, care ofera: - cresterea sigurantei cetatenilor - reducerea cheltuielor la energie electrica

01.09.2010

31.08.2011

200.000 Euro (844.000 RON)

Componenta 8: Componenta 8: 01.09.2010 31.08.2011

Componenta 8: 60.000 euro (253.200 RON)

Componenta 9: Componenta 9: 01.09.2010 31.08.2012

Componenta 9: 1.500.000 euro (6.330.000 RON)

01.07.2011

31.06.2012

500.000 euro (2.110.000 lei)

203

Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora

Consiliul Local al PS2 in parteneriat cu operatorul de salubrizare

Obiectiv general: crearea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor la nivelul Sectorului 2 Obiective specifice: - schimbarea mentalitatii locuitorilor zonei Plumbuita Steaua Rosie Petricani si a comportamnetului acestora fata de mediu, responsabilizarea; - stimularea colectarii selective - reciclarea unui volum mai mare de deseuri

01.07.2010

31.12.2010

30.000 Eur (126.600 RON)

Studiu de oportunitate Consiliul privind necesitatea crearii Local al PS2 de noi linii de transport
Consiliul Local al PS2 Extinderea retelelor de apa in si canalizare parteneriat cu PMB

Obiectivul general al proiectului urmareste analizarea necesitatii crearii de noi linii de transport public in urma dezvoltarii cartierului. Obiectivul specific consta in realizarea unui studiu de oportunitate tinand cont de scenariile de dezvoltare prezente si viitoare ale cartierului.

01.05.2011

31.07.2011

30.000 Euro (126.600 RON)

Consiliul Local al PS2/ Politia Comunitara Marirea numarului de si Politia politisti in vederea Capitalei asigurarii securitatii (Ministerul locuitorilor zonei de Interne si Reformei Administrati ve)

Sistem de supraveghere Consiliul

Obiectivul general al proiectului: imbunatatirea conditiilor de viata si a conditiilor de mediu. Obiectiv specific: extinderea sistemelor de alimentare 01.01.2010 cu apa si canalizare la nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani. Obiectivul general este cresterea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii. Proiectul urmareste: - cresterea sigurantei si a ordinii publice; - prevenirea si combaterea actelor de violenta; - asigurarea comunicarii intre locuitori si politisti. Obiectivul specific urmareste marirea numarului de politisti in zonele unde se inregistreaza un nivel ridicat 01.07.2010 al actelor ilicite, prin reorganizarea interna a politiei comunitare (realocari, angajari de personal). Principali activitatii din proiect: - Stabilirea zonelor unde trebuie intarita siguranta publica; - Cresterea efectivului de politisti in zonele considerate periculoase. Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei, 01.01.2010

31.12.2010

2.000.000 euro (in functia de devizul elaborat in faza de pre-fezabilitate) (8.440.000 lei)

31.12.2010

25.000 Euro (105.500 RON)

31.12.2010

710.000 Euro

204

video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii

Local al PS2 in parteneriat cu Politia Comunitara, Sector 2, Bucuresti

securitatii locuitorilor din zona Plumbuita Steua Rosie - Petricani. Obiectiv specific este instalarea unui sistem de supraveghere stradala, care sa asigure prevenirea si combatearea actelor de violenta in spatiile publice.

(2.996.200 RON)

Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice (Clubul Seniorilor)

Consiliul Local al PS2, Directia de Protectie Sociala

10

Furnizare de asistenta medicala primara in cadrul centrului de asistenta sociala

Consiliul Local al PS2, Directia de Protectie Sociala

11

Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara

Consiliul Local PS2, Bucuresti Agentia Nationala Ocupare Fortei Munca

al / de a de

Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea starii de sanatate si siguranta a populatiei varstnice din zona Plumbuita - Petricani prin realizarea infrastructurii de asistenta sociala si medicala. Obiectivul specific consta in modernizarea unui imobil si transformarea acestuia intr-un centrului 01.05.2010 de asistenta sociala si medicala care sa furnizeze servicii complexe, specializate, de asistenta sociala si medicala, precum si suport persoanelor varstnice. Serviciile acordate in cadrul acestui centru de asistenta sociala sunt: consiliere, ingrijire medicala, hrana si socializare. Obiectivul general este imbunatatirea starii de sanatate a locuitorilor prin oferta de servicii de asistenta medicala in clubul Seniorilor a diverselor grupuri 01.05.2010 afectate de fenomenele sociale. Acest centru poate sa furnizese accesul rapid la servicii medicale primare si sa ofera servicii persoanelor aflate in dificultate. Obiectivul General al proiectului urmareste gradul de absorbtie a persoanelor dezocupate in piata muncii si imbunatatirea gradului de integrare in comunitate a populatiei rrome. Obiectivul specific consta in identificarea persoanelor rrome fara pregatire initiala, cu sau fara loc de munca, 01.07.2010 si pregatirea acestora in meserii solicitate la nivel de sector si la nivelul municipiului Bucuresti (constructii, mecanica, etc). Activitatii prevazute: 1. Elaborarea documentatiilor de atribuire, lansarea licitatiei publice, evaluarea, selectarea

30.04.2012

1.000.000 Euro (4.220.000 RON)

30.04.2012

500.000 Euro (2.110.000 RON)

01.07.2011

120.000 Euro (506.400 RON)

205

si contractarea companiei (iilor) care se va/vorocupa de intocmirea dosarului de finantare; 2. Elaborarea dosarului de finantare (cererea de finantare si documentele suport) conform specificatiilor din Ghidul Solicitantului aferent Programului Operational in cadrul caruia se aplica pentru obtinerea finantarii nerambursabile. 3. Lansarea licitatiei publice, evaluarea, selectarea si contractarea companiei (iilor) care vor furniza cursurile de pregatire profesionala; 4. Monitorizarea implementarii proiectului.

Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat TOTAL

34.805.000 Euro 34.805.000 Euro (146.877.100 RON)

4.4.2. Bugetul estimat al proiectelor eligibile pe Axa 1.1

Nr . crt Denumire proiect Solicit ant
Perioada de implemen tare

Obiectiv si activitati propuse

Buget proiect

206

Val Co oar ntri A buti e n e ner ul am pro Anul fi bur prie incep n sabi cost erii al uri la iz soli elig ar cita ibil ii e ta (lei) (lei)
Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului Modernizare strazi Cartierului Plumbuita Steaua Rosie - Petricani sunt: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 5. Demararea procedurii de achizitii publice pentru serviciile de proiectare, asistenta tehnica si consultanta cu urmatoarele subactivitati: 5.1 Trimitere cereri de oferte 5.2 Colectare si analiza oferte 5.3 Selectie furnizori servicii 6. Elaborare si depunere proiect 6.1 Intocmire proiect conform ghidului POR 1.1 Centre urbane 6.2 Depunere cerere de finantare cu anexe 6.3 Semnare contract de finantare 7. Achizitii publice pentru servicii de constructii, dotari 7.1 Trimitere cereri de oferte 7.2 Colectare si analiza oferte 7.3 Selectie furnizori servicii 8. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 8.1 Amenajare protectia mediului

Cos turi neel igib ile (lei)

Valoarea investitiei TOTAL (lei) (inclusiv TVA) este de

Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj

Consil iul Local al sector ului 2

2010

2 0 1 2

29.8 9.62 609. 59.0 1.60 368 32 0 RO RO RO N N N

9.500.000 Euro (40.090000 RON)

207

Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii

Consil iul Local al Prima riei Sector 2

8.2 Asistenta tehnica 8.3 Organizare de santier 8.4 Constructii 5. Achizitie bunuri lista de dotari: (soft management integrat, planificare, gestiune, urmarire a investitiilor urbane) 6. Publicitate si marketing 6.1 Anunt incepere proiect 6.2 Panou descriere proiect 6.3 Anunt de progres 6.4 Anunt inchidere proiect 6.5 Placa comemorativa 7. Angajarea de personal si training 7.1. Anuntarea posturilor disponibile 7.2. Centralizarea Cv-urilor 7.3. Organizarea de interviuri 7.4. Angajarea personalului 7.6. Training 8. Inchidere proiect Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei, securitatii locuitorilor din zona Plumbuita Steua Rosie - Petricani. Obiectivul specific al proiectului: Supravegherea video permanenta (24/7) si in timp real a zonei delimitate de zonei delimitate de peninsula Tei Toboc si peninsula Plumbuita, precum si a unor obiective locale de interes cuprinse in aceasta zona, modernizarea managementului operational si al resurselor, eficientizarea activitatilor de depistare, combatere si instrumentare juridica a infractiunilor si cresterea gradului de protectie a mediului. Principalele activitati din proiect: 2010 Organizarea Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) Indeplinirea formalitatilor de achizitie publica Realizarea proiectului de executie Achizitia echipamentelor si executia lucrarilor de instalare si testare a sistemului de supraveghere Auditul proiectului Asigurarea activitatilor de informare si publicitate Scolarizarea si instruirea operatorilor sistemului

710.000Euro (2.996.200 RON)

2 0 1 1

2.23 45.5 719. 1.57 42 088 0 RO RO RO N N N

208

Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita

Consil iul Local al PS2 si PMB

Crearea unui parc de utilitate publica in cartierul Plumbuita Consil iul Local al Sector ului 2 al Munic ipiului Bucur esti

Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala, prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti, zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani. Ca obiective specifice, prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general, proiectul isi propune: cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate, in special a spatiilor 2010 recreationale imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator controlarea nivelului lacului utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala, prin imbunatatirea infrastructurii urbane in setorul 2 al Municipiului Bucuresti, zona cartier Plumbuita Steua Rosie - Petricani. Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Obiective specifice: - imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine Manastirul Plumbuita - crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de petrecere a timpului liber - ameliorarea calitatii mediului ambiant - intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale. Principali activitati din proiect: Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor 2010 de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate), a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii 3 luni Negocierea si incheierea contractelor 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate 3 luni (intermitent, pe parcursul derularii contractului de lucrari, si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).

2 0 1 1

8.98 2.24 3.54 0.16 5.04 4.80 0 0 0 RO RO RO N N N

3.500.000 euro (14.770.000 Ron)

2 0 1 1

4.71 1.51 96.2 4.58 9.20 16 4 0 RO RO RO N N N

1.500.000 Euro (6.330.000 RON)

209

Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita)

Consil iul Local al PS2 si PMB

Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala, prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti, zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani. Ca obiective specifice, proiectul isi propune: cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate, in special a spatiilor 2010 recreationale cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.

2 0 1 1

660 041 8 RO N

2.12 2.100.000 euro 13.4 6.88 70 (8.862.000 0 RON) RO RO N N

Sub-total 1 (buget proiecte)

Costuri implementare Plan integrat

17.310.000 Euro

TOTAL

73.048.200 RON (17.310.000 Euro)

Denumire proiect
Proiect 1 - Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj Proiect 2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 3 - Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita

Contributie proprie Valoare nerambursabila costuri Costuri solicitata (Lei) eligibile (lei) neeligibile (lei) Total (lei) Total (Euro) 29859032 609368 9621600 40090000 9.500.000 2231570 45542 719088 2996200 710.000 8980160 2245040 3544800 14770000 3.500.000 4714584 96216 1519200 6330000 1.500.000 210

Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita)

6600418
52385764

13470
3009636

2126880
17531568

8862000 2.100.000 73048200 17.310.000

Total

211

4.5. Perioada de implementare a proiectelor 4.5.1. Perioada de implementare a proiectelor POR

2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n

Implementarea (luna- an)

Proiect 1 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Proiect 2 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani Componenta 1: Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. Colentina intersectie cu str. D-na Ghica Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. Fundeni si Str. Gherghitei Componenta 4: Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) Componenta 7: Sisteme de management al traficului Componenta 8: Crearea de piste ciclabile

212

(Ricinului Parcul Plumbuita Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect 3 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Proiect 4 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect 5 - Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect 6 - Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect 7 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Proiect 8 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 9 - Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect 10 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect 11 - Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara

4.5.2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 Perioadele de implementare a celor cinci proiecte de dezvoltare sunt programate pentru perioada 2010-2011. Referitor la cele cinci proiecte, trebuie mentionate urmatoarele: 1.Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj dureaza 12 luni, cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (iulie 2010 iulie 2011); 2. Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii dureaza 12 luni, cu implementarea prevazuta de la 1 ianuarie 2009 pana la 1 ianuarie 2011.
213

3. Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita dureaza 12 luni, cu implementarea prevazuta pentru ani 2010- 2011 (iulie 2010 iulie 2011), dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna). 4. Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita dureaza 12 luni, cu implemntarea prevazuta pentru ani 2010- 2011 (iulie 2010 iulie 2011) , dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna). 5. Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita dureaza 12 luni, din care durata de executie 8 luni, cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (inceput prevazut pentru 1 iulie 2010). Tabelul urmator reprezinta starea desfasurarii lucrarilor prevazute:
2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n

Implementarea (luna- an) Proiect 1: Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj Proiect 2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii Proiect 3 - Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Proiect 5 - Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita

214

4.6 Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.6.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR
Scopul principal Proiect 1 Proiect 2 Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 7 Proiect 8 Proiect 9 Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj Pasaj suprateran Sos. Colentina intersectie cu str. D-na Ghica Pasaj suprateran Sos. Fundeni si Str. Gherghitei Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice - Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) Sisteme de management al traficului Crearea de piste ciclabile (Ricinului Parcul Plumbuita Colentina) Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita harta 2 harta 3 harta 3 harta 4 harta 5 harta 6 harta 7 harta 8 harta 9 harta 10 harta 1 harta 11 harta 12 si harta 13 harta 14 harta 15 harta 16 harta 1

Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice

215

Proiect 10 Proiect 11

Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara

harta 16 harta 1

Harta 1 Zona de actiune urbana Plumbuita Steua RosiePetricani (Proiecte nr. 1 si nr. 11)

Harta 2 - Proiect nr. 2, Componenta 1 - Modernizare strzi cartierul Steaua Roie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj

216

Harta 3 - Proiect nr. 2, Componenta 2 - Pasaj suprateran Sos. Colentina intersectie cu str. D-na Ghica si compunenta 3 - Pasaj suprateran Sos. Fundeni si Str. Gherghitei

Harta 4 - Proiect nr. 2, componenta 4 Amenajarea complexa a zonei

vestice a lacului Plumbuita

Harta 5 - Proiect nr. 2, componenta 5 Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita

Harta 6 - Proiect nr. 2 Componenta 6 - Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita)

217

Harta 7 - Proiect nr. 2 Componenta 7- Sisteme de management al traficului

Harta 8 - Proiect nr. 2 Componenta 8 Creare de piste ciclabile

Harta 9(Proiect nr. 2 Componenta 9 - Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita)

Harta 10 - Proiect nr. 3 Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte

218

Harta 11 - Proiect nr. 5 Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita

Harta 12 - Proiect nr. 6 Extinderea retelelor de apa si canalizare) Retea de Canalizare

Harta 13 - Proiect nr. 6 Extinderea retelelor de apa si canalizare) Retea de apa

Harta 14 - Proiect nr. 7 Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei

219

Harta 15 - Proiect nr. 8 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii

Harta 16 - Proiect nr. 9 si nr. 10 Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice si furnizarea de asistenta in cadrul centrului de asistenta sociala

4.6.2. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 Localizarea celor cinci proiecte integrate de dezvoltare propuse pentru obtinerea de finantare in cadrul Programului Operational Regional - axa prioritara 1 este urmatoarea:

220

Proiect 1 Modernizare strazi cartierului Plumbuita Steaua Rosie - Petricani, incluziv drum de halaj. Cu privire la acest proiect, in tabelul ce urmeaza graficului sunt prezentate strazile ce vor fi reabilitate. Pentru a fi vizualizate mai usor le-am evidentiat in violet, astfel incat este mult mai bine definita si zona rezidentiala din cadrul perimetrului pe care il avem in studiu.
Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Ispir. Petre. Cap. Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea Lopetii Marin Ion, Sold. Magura Vaii Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan, Sold. Palamidei Pietrisului Plumbuita Porumbaceanu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Stanga Ion Cap. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe

221

Proiect 2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita Steaua Rosie- Petricani. In graficul alaturat, am incercta sa localizam camerele video in zonele strategice ale cartierului, pe baza indicatiilor primite de la Politia Comunitara. Localizarea lor exacta va fi definita mai apoi in fisa de proiect, tinand cont si de rezultatele studiului de fezabilitate si a analizelor cost-beneficiu.

Proiect 3 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani: Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita. Proiectul isi propune cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate in zona vestica a lacului Plumbuita, imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator, un control sistematic al nivelului lacului si intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului. Prin acest proiect, utilizarea a zonei vestica lacului (in galben, asa cum se poate observa si pe harta zonei) va fi pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement. Pentru o scurgere mai eficienta a apelor, este prevazuta si o noua conducta pentru a decanta apelor din lac in raul Colentina.
222

Proiect 4 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani: Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita. Teren unde va fi amenajat un parc de utilitate publica este in suprafata de 1.96 ha si este localizat in patratul verde din grafic alaturat. Asa cum se poate observa si pe harta zonei, viitorul parc va fi construit intre Str. Plumbuita, Str. Ricinului si Manastirea Plumbuita, adica in zona de centru-nord est a perimetrului studiat.

Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita). Proiectul se va desfasura pe toata parte nordica a malului lacului Plumbuita, cuprind zona Steua Rosie si peninsula Plumbuita.

223

4.7 Managementul implementarii planului integrat 4.7.1 Justificarea metodologica Procesul ce duce la identificarea planului integrat de dezvoltare durabila este definit ca fiind principala metoda in cadrul careia, aria urbana a sectorului 2 si societatile locale care opereaza aici pot construi, printr-un efort comun si sustinut, o viziune comuna si dinamica a propriului viitor si a propriei pozitii competitionale, elaborand printr-o atitudine deschisa si flexibila, propriile politici, propriile alegeri prioritare, propriile investitii, totul pentru o optimizare a eficientei. Elaborarea Masterplanului pentru zona Plumbuita Steaua Rosie - Petricani si ulterioara implementare a acestuia reprezinta, asadar, rezultatul unui proces decizional organizat, alcatuit pe de o parte dintr-o analiza specifica a contextului planului si pe de alta parte din propuneri creative: a) programul obiectivelor, b) definirea metodelor si a resurselor umane si materiale pentru concretizarea obiectivelor, c) sistemul de control al rezultatelor proiectelor propuse. Principalele etape ale proiectului de planificare strategica au in general urmatoarea alcatuire: Analiza de mediu interna si externa; Identificarea actorilor organizarii si a diferitelor competente de profil; Formularea strategiilor si a planurilor de devoltare pentru zonele de interventie si definirea prioritatilor (sub un aspect organic si global); Dezvoltarea unui proces de implementare a strategiilor; Definirea unui instrument de monitorizare a rezultatelor intermediare si finale. Intreg procesul este caracterizat de participarea publica in diferitele faze de costructie, in functie de un aspect care puncteaza pe impartasirea activa a deciziilor, menita sa realizeze un acord intre diferitii agenti si grupuri de interese. Identificarea partenerilor strategici in etapa de elaborare a Planului Integrat Zona Plumbuita Steua Rosie - Petricani explica relatiile existente intre departamentele aplicantului si partenerii publici si privati care conteaza in procesul de programare strategica a perimetrului Plumbuita Steua Rosie - Petricani si in relatia reciproca de interdependenta. Obiectivul actiunii planului strategic este de fapt acela de a ordona cerintele de transformare a centrului de actiune urbana, considerand sistemul de inteventii necesare dezvoltarii sale intr-un cadru organic si global. In cele ce urmeaza se face o descriere a conditiilor si metodelor de administrare a implementarii Planului Integrat. Aceasta prezentare urmareste asigurarea conditiilor de implementare a proiectelor existente in cadrul Planului Integrat si, in acelasi timp, coordonarea dintre continutul planului si documentatiile ce fac referire la proiectele propuse pentru obtinerea de finantare prin intermediul Axei 1.1 a Programului Operational Regional (Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane se va asigura in totalitate din axa prioritara 1 a POR, planurile respective urmand a fi selectate pe baze competitive, in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa aceste planuri). Planul de dezvoltare durabila cuprinde si un desfasurator ce va permite monitorizarea evolutiei mecanismelor de implementare, dar si a aspectului economic si social. Prin acest proces de supraveghere in timp, se urmareste determinarea performantelor si a rezultatelor implementarii, avand ca instrument aprecierea veniturilor realizate odata cu punerea in practica a planului. 4.7.2. Managementul implementarii Managementul implementarii presupune implementarea Planului Integrat de Dezvoltare si proiectele integrante ale acestuia, indiferent de sursa de finantare (POR prioritate principala sau
224

alte surse de finantare). Evaluarea corecta a potentialului zonei de interventie, necesitatile sale si oportunitatile viitoare reprezinta obiectivele urmarite de metodele de implementare. Procesul de coordonare a activitatilor interdependente pentru asigurarea conditiilor in vederea atingerii obiectivelor prezentului proiect de investitii reprezinta managementul proiectului, activitate vitala pentru implementarea proiectului. Un management performant va asigura atingerea obiectivelor in conformitate cu standardele propuse, la timp, in limitele bugetului si folosind resursele de care dispune beneficiarul, asigurand un echilibru optim intre performanta, timp si resurse. Modul de bugetare temporara si financiara a proiectelor este factorul in functie de care este realizat managementul. Similar administratiei, un plan integrat este relevant pentru o zona de actiune urbana. Evaluarea procesului de formare a planului integrat este un element esential in economia proiectului. Pentru a contracara posibilele probleme de management sau de coerenta in desfasurarea proiectului, sunt urmarite trei etape principale Evaluarea ex-ante: necesara pentru distribuirea adecvata a resurselor Evaluarea intermediara: necesara pentru a determina daca strategia urmarita este eficienta si modul in care se poate optimiza managementul Evaluarea ex-post: analiza rezultatului, impactul implementarii strategiei; etapa ce poate fi aplicata la nivel local prin functionarii instruiti. Se estimeaza ca perioada de finantare pentru finantarea si implementarea Planului Integrat Zona Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani este de 3 ani, respectiv 2010-2013, si din punct de vedere financiar, un buget total de aproximativ 146.877.100 RON, adica 34.805.000 Euro milioane de Euro (finantare proprie si confinantare din fonduri externe), luand in considerare si disponibilitatea de finantare sau cofinantare a Primariei Sectorului 2. Perioada de implementare estimata poate depasi 2 ani, intrucat procedura publica de implementare a proiectelor poate cauza aceasta prelungire si de asemenea, ca o consecinta logica a unui Masterplan care vizeaza solutionarea diverselor probleme pe termen scurt si mediu. Intrucat pentru perioada 2010-2013 este estimata o implementare a unor proiecte individuale in valoarea de aproximativ 73.048.200 milioane lei (17.310.000 Euro), planificarea pe termen scurt urmareste atragerea finantarii externe prin Programul Operational Regional, Axa 1.1. In continuare se ve descrie cum capacitatea operationala, tehnica si financiara din acest document vor implementa Planul Integrat de Dezvoltare in timpul si in conditiile estimate. S-a creat o Unitate de Implementare a Planului Integrat coordonata de Primarul Sectorului 2. Unitatea formata din reprezentanti ai principalelor directii cu atributii in domeniul dezvoltarii urbane: - Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana va sustine activitatea echipelor de implementare asigurand transferul de know how privind implementarea proiectelor cu finantare externa. - Directia Economica va asigura resursele financiare necesare implementarii proiectelor. - Directia Juridica va asigura suportul necesar privind aspectele juridice din cadrul proiectelor. - Directia Urbanism si Gestionarea Teritoriului va sprijini implementarea proiectelor din perspectiva reglementarilor urbanistice.

225

Directia Investitii si Servicii Publice se va implica in rezolvarea problemelor ce tin de avize, acorduri, autorizatii si in ceea ce priveste reglementarile referitoare la investitiile publice. - Serviciul Strategii, Planificare si Managementul Calitatii va asigura monitorizarea indeplinirii indicatorilor la nivelul planului integrat si este responsabil de asigurarea calitatii in derularea activitatii, inclusiv elaborarea unor proceduri de lucru care sa asigure indeplinirea obiectivelor propuse. Grupul de Coordonare este compus din: Manager coordonator, Director DMPIE- Angela Toderita Reprezentant Dir.Economica, Director DE- Ion Marin Reprezentant Dir. Juridica, Director Elena Nita Reprezentant DUGT, Director Bogdan Parvanu Reprezentant DRP, Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP, Director Corneliu Drug In procedura de evaluare interna sunt implicati toti membrii unitatii, evaluarea propusa fiind una participativa. Se va avea grija sa existe un flux informational permanent astfel incat toti participantii sa dispuna de informatiile necesare. Evaluarea se va realiza dupa parcurgerea etapelor cheie, rolul managerului de proiect si al echipei fiind determinant in sensul ca astfel se vor stabili eventualele corectii necesare in derularea proiectului.

226

Astfel, Unitatea de Implementare al Planului Integrat va urmari: definirea prioritatilor de finantare propuse si, totodata, verificarea eligibilitatii acestora; evaluarea masurilor propuse in cadrul planului integrat si verificarea legalitatii proiectului integrat; alegerea indicatorilor de monitorizare si evacuare; estimarea bugetelor, nevoilor de cofinantare si sumelor necesare. Sarcinile presupuse de managementul Planului Integrat Zona Plumbuita Steaua Rosie Petricani sunt: 1. Identificarea nevoilor si evaluarea posibilitatilor de atingere a obiectivelor propuse 2. Evaluarea initiala a costurilor de proiectare si a costurilor necesare pentru a implementa masurile propuse; 3. Reevaluarea Planului Integrat, adaptarea noile cerinte legale (daca este cazul) si elaborarea Cererilor de Finantare; 4. Realizarea caietelor de sarcini cu scopul de a face studiile de fezabilitate necesare aplicarii masurilor propuse (Studii de Fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu, Plan de Afaceri, Studii de Impact);
227

5. Realizarea achizitiei publice; 6. Inserarea elementelor tehnice si financiare in PIDU si in Cererile de Finantare a proiectelor; 7. Realizarea variantei finale a PIDU si a cererilor de finantare; 8. Analiza informatiilor; 9. Realizarea unei dezbateri publice si inserarea propunerilor celor implicati; 10. Obtinerea Acordurilor si Avizelor necesare masurilor propuse si realizarea Documentelor Administrative pentru depunerea Cererilor de Finantare (Certificat Fiscal, Scrisoare de bonitate financiara, Titluri de Proprietate sau Contracte de Inchiriere, CV-uri, etc.); 11. Obtinerea Hotararii Consiliului Local Sector 2 pentru obtinerea finantarii proiectelor prioritare si asigurarea co-finantarii din bugetul local; 12. Depunerea documentatiei de finantare la OI ADR Bucuresti Ilfov. Inainte de a fi pus in practica, proiectul urmeaza schema de mai jos. Acesta trebuie sa fie evaluat si aprobat de autoritatile competente (OI, AM, MDRL): conditie necesara pentru ca lucrarea facuta la nivel de proiect sa poata fi efectuata pana la implementare. In cazul unui feedback pozitiv, proiectul trece la nivelul de implementare care, prin monitorizarea unei unitati specifice, este sustinuta la nivel de management de o structura responsabila atat in ceea ce priveste managementul tout court, cat si controlul financiar.

Vor fi stabilite structurile unitatilor de implementare la nivel de proiect astfel incat membrii acestora sa acopere activitatile tehnice, economice, si institutionale.

228

Activitatea echipelor va fi sustinuta, monitorizata si evaluata de un Grup de Coordonare care va fi compus din Membrii echipei manageriale a Planului Integrat de dezvoltare urbana a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani, responsabili de desfasurarea curenta a activitatilor si a subactivitatilor Planului, a proiectelor individuale si de indeplinirea obiectivelor. In vederea implementarii cu succes a proiectelor Consiliul Local al Sectorului 2 in calitate de beneficiar al finantarii nerambursabile va asigura la nivelul fiecarui proiect individual: infiintarea Unitatilor de Implementare a proiectelor; contractarea serviciilor de management de proiect cu rolul de asistenta in implementare. Unitatea de Implementare la nivel de proiect individual Scopul infiintarii Unitatii de Implementare la nivel de proiect individual este sa asigure implementarea cu succes si la timp a proiectului. UIP este responsabila de respectarea obligatiilor delegate de Autoritatea Contractanta catre Beneficiar. Componenta. Unitatea de Implementare a Proiectului va fi constituita din : manager de proiect responsabil tehnic responsabil financiar responsabil cu achizitiile consultantul
229

Atributiile Unitatii de Implementare a Proiectului constau in evaluarea interna si raportarea progresului proiectului catre organismele abilitate. Activitatile desfasurate la nivelul UIP vor consta in: Monitorizarea evolutiei proiectului sub aspectul incadrarii activitatilor in bugetul estimat si in graficul de timp; urmarirea indeplinirii indicatorilor asumati prin documentatia de finantare; asigurarea respectarea legislatiei specifice domeniului pe durata efectuarii lucrarilor de investitie; Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari, Monitorizarea activitatii firmei care va asigura managementul proiectului finantat; Asigurarea managementului de risc al proiectului; Asigurarea comunicarii dintre beneficiar si Organismul Intermediar; Asigurarea respectarii cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. Aprobarea draft-urilor rapoartelor de progres si a raportului final elaborate de consultant intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare; Monitorizeaza activitatea firmei care va asigura managementul proiectului finantat; o elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare o intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. Consultantul (Firma de Management de Proiect) va dispune de experti cu calificari si abilitati necesare pentru : Pe durata lucrarilor de constructie asigura respectarea legislatiei specifice domeniului abordat de investitie; Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari; Asigura managementul de risc al proiectului; Asigura comunicarea dintre beneficiar si Organismul Intermediar; Asigura respectarea cerintelor si procedurilor de identitate vizuala; Elaborarea draft-ului raportului de progres; participarea la vizitele pe teren; asistenta in elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare; asistenta la intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare; asistenta la intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator.

5. Informarea publicului in procesul elaborarii planului

5.1 Informarea publicului 5.1.1 Consultarea publica Forma sustinuta de asociere a societii ca ntreg, consultarea publicului reprezint un schimb interactiv de informatii, prin care se organizeaz grupuri consultative, interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media. Pentru a implica populatia si comunitatea de afaceri din zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani in decizia de politica publica i de a incuraja exprimarea lor libera fata de autoritatea publica, s-a organizat o consultare publica. In acest fel, procesul decizional a fost imbunatatit mai ales prin
230

faptul ca s-au aplicat proceduri eficiente de colaborare la toate nivelurile din cadrul administratiei publice. Scopul consultrii publice a fost acela de a colecta opiniile populatiei si comunitatii de afaceri cu privire la continutul, la strategie, la obiective si masurile Master planului de dezvoltare durabila a zonei, optiunile de dezvoltare propuse si potentialele proiecte de dezvoltare pentru obtinerea acceptului din partea grupurilor tinta. Dezbaterea a fost organizat de Comisia de initiere a audierii publice. Comisia a fost formata din Directia Management Proiecte si Integrare Europeana. Prin dezbatere, a oferit publicului de trei ori posibilitatea de a-si exprima opiniile in legatura cu Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani. Grupurile-tinta au fost invitate la dezbatere si astfel au fost colectate multe opinii despre Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Primaria Sectorului 2 a intreprins acele activitati care conduc la implicarea comunitatii in dezbaterea pe marginea documentului strategic si la colectarea acelor perceptii si necesitati care au condus la realizarea Master Planului. Actori la nivel local au constituit grupurile-tinta ale consultarii publice. Printre acestia se numr: Comunitatea locala (cca 23500 locuitori); Reprezentanti ai Administratiei publice locale din sectorul 2 Reprezentanti ai Agentiei de Dezvoltare Regional Bucuresti-Ilfov Reprezentani ai Agentiei pentru Protectia Mediului Reprezentani ai Apelor Romane i Apa Nova Reprezentani ai Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca Reprezentanti ai mediului de afaceri Reprezentanti ai societii civile Consilieri Obstesti Ca metoda de consultare, a fost aleas audierea publica i care s-a derulat la sediul Primariei Sectorului 2. S-au identificat expertii necesari subiectului (actori istitutionali, tehnicieni, publicul afectat ori posibil afectat sau care are un interes in procesul decizional inclusiv organizatiile neguvernamentale relevante, mass media), fie din cadrul organizatiei proprii, fie independenti. Consultarea publica a respectat metodologi specific de consultare propus prin intermediul legii 52/2003 privind transparenta decizionala. Experti ai audierii publice au colectat opiniile martorilor si au efectuat sinteza depozitiilor acestora, sub forma de raport. Exist mai multe motive pentru care s-a ales audierea ca metoda de consultare publica. Acestea sunt: Prin audierea publica orice structura de interese, de la autoritatea publica, ONG-un, coalitii, aliante, organisme, organizatii, isi aduce contributia transparenta la actul decizional al politicilor publice. Audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii si puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere prezinta importanta. Audierea publica ofera posibilitatea reprezentantilor administratiei publice locale de a asculta si de a auzi parerile cetatenilor inainte de a lua decizia finala. Instrumente metodologice pentru promovarea proiectului si internalizarea si externalizarea discutiilor:
231

1. Mai intai, s-a realizat o ancheta socio-economic. 2. Au fost prezentate o serie de obiective si de strategii pentru dezvoltarea integrata a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani 3. S-au organizat ntalniri de lucru cu expertii Primariei si coordonatorii principalelor servicii publice la nivel de autoritate locala. Astfel, au fost consultate Departamentele Primariei si Administratia Domeniului Public, Apelor Romane, Apa Nova, Centrul National de Administrare privind Evidenta Persoanelor, Politia Comunitara; 4. S-a consultat populatia prin audiere publica pentru a identifica problemele zonale impreuna cu actori locali si actori istitutionali si pentru a face propuneri de dezvoltare. Planul integrat a fost mai apoi revizuit in functie de concluziile consultarii. 5. S-au organizat intalnirile de lucru cu actori-cheie la nivel local (Reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai Asociatii de Locatari si Proprietari); 6. La finalizarea proiectului, publicul tinta si actorii cheie la nivel decizional au fost implicati in formularea de feedback pe marginea propunerilor din Master Plan. In cazul evenimente organizate de PS2, publicul a fost consultat in procesul elaborarii planului. Publicul a trebuit sa completeze un chestionar referitor la problemele, nevoile si la cererile care nu pot fi amanate din punctul de vedere al populatiei, ale caror rezultate le-am analizat in paragrafele precedente. Intrebarile chestionarului au fost elaborate de staff-ul Directiei de Management Proiecte si Integrare Europeana i au avut ca scop strangerea de elemente pentru a defini frecventa si dinamicile relationale a celor intervievati, starea socio-economica si de integrare, calitatea serviciilor oferite de cartier si gradul de disponibilitate in ceea ce priveste recalificarea. S-a realizat o cercetare orientata spre adunarea, in afara de necesitatile si dorintele exprimate ale cetatenilor, acelei parti ne-exprimate, care poate oferi un exercitiu de citire a starii de spirit si a emotiilor populatiei. Astfel, participantii la consultarile publice, actori cheie ai sistemului local din zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani, si-au expus propriul punct de vedere referitor la subiectul supus dezbaterii, ea fiind denumita in prezenta procedura martor. Aceasta consultare a populatiei si firmelor cu privire la opinia fata de intentia de reabilitare/dezvoltare a constituit un element important pentru a identifica nevoile comunitatii de afaceri si ale cetatenilor la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. De asemenea, a fost implementata o campanie informativa specifica prin intermediul unor flyere cu ajutorul Primariei Sectorului 2. Se dorete ca documentele dezvoltate in cadrul proiectului usa aiba un impact atat la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani cat si la nivelul sectorului 2 sau al orasului Bucuresti. Prin activitatile de informare si consultare, atat implicarea publicului cat si sustenabilitatea abordarii au fost asigurate. 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica Pe parcursul procesului de elaborare al Planului Integrat de Dezvoltare Urban (PIDU), s-au realizat ntalniri ntre actorii principali n dezvoltarea localitatii: autoritti publice locale, agenti economici, cetteni, n vederea identificarii proiectelor prioritare care raspund nevoilor stringente ale cartierului Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani. n vederea informrii si consultrii comunittii locale privind planul integrat, s-a asigurat procesului de implicare a populatiei urbane n procesul de elaborare a PIDU-lui. Pentru ca planul integrat de dezvoltare a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani sa fie acceptat de catre populatia beneficiara si sa aiba sustinerea actorilor cheie implicati, Primaria Sectorului 2 a utilizat o serie de instrumente de popularizare si informare, instrumente care au la baza norme si legi privind participarea publica a cetatenilor si societatii civile.
232

Informarea publicului pe parcursul elaborrii Planului Integrat de Dezvoltare Urban a avut urmtoarele obiective: Asigurarea participrii publice n cadrul procesului de elaborare a Planului integrat; Asigurarea implicrii factorilor de decizie; Identificarea nevoi de devoltare din partea locuitori din cartier; Sustinerea procesului de constientizare a cettenilor privind problemele si potentialul de dezvoltare al cartierului si educarea comunittii privind valorile locale; Responsabilizarea factorilor-cheie si a comunittii privind deciziile n dezvoltarea urban; Facilitarea procesului de aprobare si asumare a Planului integrat de dezvoltare urban. Persoanele cheie din localitate (conductorii principalelor instituii din localitate, reprezentani ai agenilor economici i ai sectorului neguvernamental) au fost invitate nominal la ntlnirile de ctre Primria Sectorul 2. Cu ocazia culegerii de informaii despre infrastructura, probleme de mediu si situaia socio-economic curent, au fost realizate discuii cu reprezentani discuii cu reprezentanii tuturor instituiilor din Sectorul 2, ai Poliiei Comunitare, al Agentiei de Protectia Mediului, ai Apelor Romane, ai Apa Nova, al ADP Sectorul 2, ai Ageniei Local de Ocupare a Forei de Munc. n aceste ntlniri, reprezentanii acestor instituii au fost informai asupra inteniei muncipalitii de a prelua o parte din prioritile din prezent PIDU. Prezentarea Master Plan-ului Zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani se bazeaza pe: 1. O etapa importanta de consultare a publicului, etapa initiata de Primaria Sectorului 2 odata cu inceperea studiilor pentru identificarea problemelor si nevoilor din zona. Scopul acestei consultari publice a fost de a identifica nevoile de dezvoltare ale zonei, resimite la nivelul comunitii, n funcie de solicitrile i sesizrile locuitorilor. Aceasta prima consultare a avut loc in sediul Primariei Sectorului 2 (Sala Tudor Arghezi), pe data de 17 iulie 2009, la ora 11.00. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 Schimbare radical a zonei Petricani Steaua Roie Plumbuita la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/07/17_2/10.html, unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate niste slide-uri referitoare la nevoile si prioritati de dezvoltarea a zonei Plumbuita Steaua Rosie - Petricani. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU la anexa nr. 13. 2. Alta etapa importanta a consultarii s-a realizat odata cu efectuarea studiilor de perceptie cu privire la dezvoltarea zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Au fost din nou convocai pe data de 6 august 2009 (ora 11.00, Sala Tudor Arghezi, Sediul PS2) reprezentani ai comunitii pentru a discuta i propune prioritile i proiectele care vor face obiectul investiiilor din acest plan. Specialiti n domeniu i reprezentani ai comunitii respective s-au ntlnit la Primria Sectorului 2 pentru a analiza modalitile de reabilitare a infrastructurii urbane, mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a celor sociale. Pe baza analizei efectuate pentru identificarea nevoilor de dezvoltare a fost elaborat o strategie de dezvoltare, structurat pe obiective i msuri prioritare. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 Modernizarea cartierului Plumbuita la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/08/06/02.html unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate urmatoarele slide-uri, referitoare la un draft asupra strategiei adoptate si a proiectelor propuse pentru zona de actiune Plumbuita Steua Rosie Petricani, disponibile online pe
233

http://www.ps2.ro/download/PIDU%20ZONA%20PLUMBUITA.pdf. Minuta acestei consultari publice este atasata la prezentul PIDU, sub forma anexei nr. 14. 3. Cea de-a treia consultare publica, ce a incheiat practic elaborarea PIDU-lui, a avut rolul de a evidentia proiectele ce au fost propuse in prezentul studiu, in scopul rezolvarii problemelor identificate anterior. Intalnirea a avut loc in ziua de 9 octombrie 2009. Cei prezenti au avut, asadar, ocazia sa dezbata varianta finala a PIDU-lui, care a urmarit identificarea tuturor problemelo de infrastructura, mediu, sociale, economice si culturale ale arealului analizat. Mai multe informatii cu privire la eveniment sunt disponibile pe site-ul PS2, in cadrul articolului intitulat Consultare public pentru modernizarea zonei Plumbuita Steaua Roie Petricani, accesibil la adresa http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/10/09/08.html. De asemenea, la aceeasi adresa sunt postate si fotografiile din timpul intalnirii. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU, la anexa nr. 15. Actiunea de consultare a societatii civile si participarea publicului larg a fost sustinuta de o actiune de marketing si comunicare, care a constat in elaborarea unui flyer, care a fost pus la dispozitia cetetenilor si a altor parti interesate si a fost pus online pe websitul Primariei Sectorul 2 la urmatoare adresa: www.ps2.ro/download/Flyer_PIDU%20Ion%20Plumbuita - Steua Rosie Petricani.pdf. Aceasta forma de comunicare adresata cetatenilor are ca scop principal incurajarea implicarii acestora, pentru a dezvolta ideea ca isi aduc contributia activa la modernizarea cartierului25. 5.1.3. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala Legea numarul 544 din 12 octombrie 2001 privind contenciosului administrativ. reglementeaza modul de solutionare a litigiilor dintre cetateni si autoritatile publice atunci cand drepturile si interesele cetatenilor sunt lezate de acte administrative ilegale sau de refuzul autoritatilor de a raspunde cetatenilor in conditiile prevazute de lege. Modificata de: OUG 190/2005; L. 262/2007; OUG 100/2007 aprobata cu modificari de L. 97/2008; L. 100/2008. Legea 544 detaliaza liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza si garanteaza accesul liber si neingradit la informatiile de interes public. Astfel, se prevad urmatoarele: Art. 1. Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei. Art. 5. /(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: a. actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;

Motivul care sta la baza pregatirii acestor materiale publicitare se incadreaza in logica unui plan de regandire a relatiei dintre cetateni si institutii, ale carui implicatii pot fi intelese printr-un concept de comunicare publica ca flux informativ dintre cetateni si administratia publica.

25

234

b. structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice; c. numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice; d. coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet; e. sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; f. programele si strategiile proprii; g. lista cuprinzand documentele de interes public; h. lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii; i. modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate. (2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1). (3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. (4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin: a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. In conformitate cu aceasta lege (Art. 3) obligatia de transparenta reprezinta obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice. In acelasi temei, asociatia legal constituita reprezinta orice organizatie civica, sindicala, patronala sau orice alt grup asociativ de reprezentare civica. Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 reglementeaza modul de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor si institutiilor publice petitii formulate in nume propriu, precum si modul de solutionare a acestora. Potrivit Art. 6, autoritatile publice sunt obligate sa organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care sa primeasca, sa inregistreze, sa se ingrijeasca de rezolvarea petitiilor si sa expedieze raspunsurile catre petitionari.

235

6. Anexe
Anexa 1: Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2

Anexa 2: Harta Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani

236

Anexa 3: Harta satelitare Plumbuita- Steua Rosie - Petricani

237

Anexa 4: Adresa din partea Evidenta Persoanelor

238

Anexa 5: Model de chestionar pt cetateni

Primria Sector 2 Bucureti Data completrii
Completat de Nr. Chestionar

CHESTIONAR PRIVIND OPINIA POPULAIEI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA ZONEI PLUMBUITA STEAUA ROSIE - PETRICANI

Not: Rspunsurile dumneavoastr vor fi tratate strict confidenial, acestea fiind utilizate n mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabil.

OPINII PRIVIND SITUAIA CURENT

3. n ce msur suntei mulumit de situaia actual n zona Plumbuita Steaua Roie Petricani referitoare la:

1. 2.

Foarte mulumit 1 2 3 4

Deloc mulumit 5 Deloc mulumit 1 2 3 4 5 Deloc mulumit 1 2 3 4 5

a.

iluminatul stradal
Foarte mulumit

b.

spaiile verzi i locuri de joac

Foarte mulumit

c.

sistemul rutier (osele, strzi, alei)

Foarte mulumit 1 2 3 Deloc mulumit 4 5

d.

reele de ap
Foarte mulumit 1 2 3 Deloc mulumit 4 5 Deloc mulumit 1 2 3 4 5 Deloc mulumit 1 2 3 4 5 Deloc mulumit 1 2 3 4 5

e.

reelele de canalizare
Foarte mulumit

f.

reelele de gaze
Foarte mulumit

g.

curenie
Foarte mulumit

h.

transportul n comun
Foarte mulumit 1 2 3 Deloc mulumit 4 5

i.

gsirea unui loc de munc pentru tineri

Foarte mulumit 1 2 3 Deloc mulumit 4 5

j.

poluarea n zon
Foarte mulumit Deloc mulumit 1 Foarte mulumit 1 2 3 2 3 4 5

k. activitatea sportiv n zon (terenuri de fotbal, tenis etc.)

Deloc mulumit 4 5

l.

activitile culturale n zon

Foarte mulumit Deloc mulumit 1 2 3 4 5

m.

protejarea securitii personale (agresiuni fizice, furturi); protejarea locuinelor i a bunurilor personale

239

1 Foarte mulumit 1

Deloc mulumit 2 3 4 5

n.

zonele de agrement
Foarte mulumit 1 2 3 Deloc mulumit 4 5

o.

fluena traficului rutier

Foarte mulumit 1 2 3 Deloc mulumit 4 5

p.

locurile de parcare
Foarte mulumit 1 2 3 Deloc mulumit 4 5

q.

posibilitile locale de aprovizionare cu alimente

Foarte mulumit 1 2 3 Deloc mulumit 4 5

r.

numrul i starea unitilor de asistena medical

Foarte mulumit Deloc mulumit

s.

numrul i starea unitilor de nv mnt din zon

Foarte mulumit 1 2 3 Deloc mulumit 4 5

t.

accesul la Internet n zon

OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE MBUNTIRE A SITUAIEI ACTUALE N ZONA PLUMBUITA STEAUA ROSIE - PETRICANI
4. V rugm s v exprimai opinia cu privire la necesitatea unor msuri n zon care s conduc la dezvoltarea acesteia:

I. n domeniul transportului

Foarte necesar

Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5

a. creterea numrului de vehicule pe liniile existente

Foarte necesar

b. nfiinarea de linii noi care s acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei
Foarte necesar

c. mbuntirea condiiilor de transport

Foarte necesar

d. fluidizarea traficului rutier

II. n domeniul construciilor i infrastructurii edilitare

Foarte necesar 1 2 3 4

Deloc necesar 5 Deloc necesar

a. b.

extinderea / modernizarea reelei de ap

Foarte necesar

extinderea / modernizarea reelei de canal

240

1 Foarte necesar 1

Deloc necesar 2 3 4 5

c.

extinderea / modernizarea reelei de gaz

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

d.

extinderea reelelor de electricitate

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

e.

reabilitarea sistemului rutier (osele, strzi, alei)

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

f.

mbuntirea iluminatului public n zon

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

g.

mbuntirea izolaiei apartamentelor din vechile blocuri

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

h.

cre terea numrului locurilor de parcare

III. n domeniul ntreinerii cureniei stradale, a spaiilor verzi, zone de agrement, a locaiilor pentru petrecerea timpului liber

Foarte necesar 1 2 3 4

Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5

a.

mbuntirea colectrii, transportului i depozitrii gunoiului

Foarte necesar

b.

ntreinerea mai bun a spaiilor verzi existente

Foarte necesar

c.

ntreinerea mai bun a spaiilor de joac existente

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

d.

amenajarea de noi spaii de joac

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

e.

deschiderea unor centre de agrement n zon (s li spectacole, expoziii etc.)

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

f.

ncurajarea activitii sportive prin construirea de terenuri de sport

Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5

g. amenajare piste pentru bicicliti

IV. n domeniul ngrijirii sntii i modernizrii nvmntului

Foarte necesar 1 2 3

Deloc necesar 4 5

a. b.

nfiinarea de noi centre de asisten medicale

Foarte necesar Deloc necesar

construirea de noi grdinie

241

1 Foarte necesar 1

Deloc necesar 2 3 4 5

c.

construirea de noi coli, licee Foarte necesar Deloc necesar

1 2 3 4 5

d. modernizarea/reabilitarea unitilor de nvmnt (coli, grdinie)

V. n domeniul comerului i serviciilor

Foarte necesar 1 2 3 4

Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5

a.

construirea de noi piee agro-alimentare

Foarte necesar

b.

modernizarea pieei agro-alimentare din zon

Foarte necesar

c.

construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

d.

construirea de spaii de alimentaie public (restaurante, terase etc.)

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

e.

cre terea accesului la Internet n zon

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

f.

cre terea serviciilor bancare n zon (bancomate, sucursale bancare)

VI. n domeniul siguranei ceteanului i protejarea mediului nconjurtor

Foarte necesar 1 2 3

Deloc necesar 4 5

a.

cre terea numrului de polii ti comunitari n zon

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

b.

cre terea colaborrii dintre ceteni i poliia comunitar

Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5

c.

cre terea preocuprilor cetenilor din zon pentru protecia mediului

OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA STEAUA ROSIE - PETRICANI
5. Care este opinia dumneavoastr cu privire la gradul de implicare al urmtorilor factori pentru rezolvarea n viitor a problemelor de infrastructur local i a serviciilor de sprijin ?

a) Consiliul local

Foarte mult

Foarte puin

242

1 Foarte mult

5 Foarte puin

b) Primria
Foarte mult

5 Foarte puin

c) ONG-uri
Foarte mult

5 Foarte puin

d) Instituii independente
Foarte mult

5 Foarte puin

e) Grupuri de iniiativ privat

Ai putea indica 2 caracterizri succinte pentru a descrie populaia care locuiete in zona Plumbuita Steaua Roie Petricani? 1) . 2) . Dup prerea Dvs. care sunt problemele principale cu care se confrunta populaia din aceasta zona? (selectai 3 rspunsuri in ordinea importanei; v rugm s indicai ordinea rspunsurilor indicnd de ordine numrul n dreptul acestora) 1) Venitul familiilor sub limita supravieuirii 2) omaj 3) Droguri/alcoolism 4) Violenta in familie si nu numai 5) Criminalitate 8. Dup prerea Dvs., aceste probleme s-au amplificat in decursul anilor? 1) Da 2) Nu 9. Daca da, ce a favorizat amplificarea acestor probleme? 1) Marginalizare sociala 2) Lipsa ajutoarelor economice publice 3) Politia nu este prezenta 4) Lipsa de educaie/instruire 5) Alt motiv :................................. 10. In ceea ce privete criminalitatea, dup prerea Dvs., n ce msur/proporie este prezent? Foarte mult Foarte puin 7.
1 2 3 4 5

6.

11.

12.

Putei indica venitul mediu al unui locuitor din zona Plumbuita Steaua Roie Petricani ? 1) Mai puin de 500 RON 2) Intre 500 si 800 RON 3) Intre 800 si 1000 RON 4) Peste 1000 RON Enumerai cel mult 5 probleme care considerai c trebuie rezolvate ct mai curnd n zona dvs. 1) 2) 3) 4) 5)

CONFIGURAIA DEMOGRAFIC
CARACTERIZAREA RESPONDENTULUI
5. Sex Masculin Feminin

6. Vrst

10-20 ani

21-40 ani

41-65 ani

Peste 65 ani

7. Ocupaie....................................................................................

8. Studii

primare

gimnaziale

liceale

superioare

243

9. Venit mediu lunar net (personal)

Sub 500 RON

500-1500 RON

Peste 1500 RON

10. Stare civil

Necstorit

Cstorit

11. Etnie:

Romn

Maghiar

German

Rrom

Rrom

11. Numr copii

Nici unul

1-3 copii

mai mult de trei copii

Anexa 6: Model de chestionar pt firme

Data completrii Completat de Nr. Chestionar

CHESTIONAR PRIVIND OPINIA COMUNITII DE AFACERI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA PLUMBUITA STEAUA ROSIE - PETRICANI Not: Rspunsurile dumneavoastr vor fi tratate strict confidenial, ele folosind n mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabil.

OPINII PRIVIND SITUAIA CURENT

suntei mulumit de situaia actual n zona Plumbuita-Steaua Roie Petricani referitoare la: Foarte mulumit 1 u. iluminatul stradal Foarte mulumit 1 v. sistemul rutier (osele, strzi, alei) Foarte mulumit 1
w. reele de ap

15. n

ce msur

Deloc mulumit 5 Deloc mulumit

5 Deloc mulumit

5 Deloc mulumit

Foarte mulumit 1 x. reelele de canalizare Foarte mulumit 1 y. reelele de gaze Foarte mulumit 1 z. curenie Foarte mulumit 1 aa. transportul n comun Foarte mulumit
bb. poluarea n zon

5 Deloc mulumit

5 Deloc mulumit

5 Deloc mulumit

5 Deloc mulumit

244

1 Foarte mulumit 1 cc. fluena traficului rutier Foarte mulumit 1

dd. locurile de parcare

5 Deloc mulumit

5 Deloc mulumit

5 Deloc mulumit

Foarte mulumit 1 ee. posibilitile locale de aprovizionare ale firmei Foarte mulumit 1 ff. numrul i starea unitilor de asistena medical Foarte mulumit 1 gg. accesul la Internet n zon 2 3 4 2 3 4 2 3 4

5 Deloc mulumit 5 Deloc mulumit 5

OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE MBUNTIRE A SITUAIEI ACTUALE N ZONA PLUMBUITA STEAUA ROSIE - PETRICANI
16. V rugm s v exprimai opinia cu privire la necesitatea unor msuri n zon care s conduc la dezvoltarea acesteia:

I. n domeniul transportului

Foarte necesar a. creterea numrului de vehicule pe liniile existente 1 Foarte necesar b. nfiinarea de linii noi care s acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei 1 Foarte necesar c. mbuntirea condiiilor de transport 1 Foarte necesar d. fluidizarea traficului rutier 1 Foarte necesar e. Altele (specificai). 1 Foarte necesar f. Altele (specificai). 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4

Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5

245

II. n domeniul construciilor i infrastructurii edilitare

Foarte necesar 1 i. extinderea / modernizarea reelei de ap Foarte necesar 1

j.

Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5

extinderea / modernizarea reelei de canal Foarte necesar 1

k. extinderea / modernizarea reelei de gaz Foarte necesar 1 l. extinderea reelelor de electricitate Foarte necesar 1 m. reabilitarea sistemului rutier (osele, strzi, alei) Foarte necesar 1 n. mbuntirea iluminatului public n zon Foarte necesar 1 o. creterea numrului locurilor de parcare Foarte necesar h. Altele (specificai). i. Altele (specificai). 1 Foarte necesar 1

III. n domeniul serviciilor

Foarte necesar 1
g. mbuntirea colectrii, transportului i depozitrii gunoiului

Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar

Foarte necesar 1 b. nfiinarea de noi centre de asisten medical Foarte necesar 1 c. creterea accesului la Internet n zon Foarte necesar d. creterea serviciilor bancare n zon (bancomate, sucursale bancare) e. Altele (specificai). 1 Foarte necesar

246

1 Foarte necesar f. Altele (specificai).

IV. n domeniul siguranei ceteanului

5 Deloc necesar

Foarte necesar 1 d. creterea numrului de poliiti comunitari n zon Foarte necesar 1 e. creterea colaborrii dintre firme i poliia comunitar 2 3 4 2 3 4

Deloc necesar 5 Deloc necesar 5

OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA STEAUA ROSIE PETRICANI
17. Care este opinia dumneavoastr cu privire la gradul de implicare al urmtorilor factori pentru rezolvarea n viitor a problemelor de infrastructur local i a serviciilor de sprijin ? Foarte mult Foarte puin a) Consiliul local 1 Foarte mult b) Primria 1 Foarte mult c) ONG-uri 1 Foarte mult d) Instituii independente 1 Foarte mult e) Grupuri de iniiativ privat 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Foarte puin 5 Foarte puin 5 Foarte puin 5 Foarte puin 5

18. Care este motivul pentru care v-ai amplasat firma/ntreprinderea in zona Plumbuita-Steaua Roie Petricani din sectorul 2? 1. Poziia strategica fata de restul oraului 2. Preturile avantajoase pe piaa imobiliar din zon 3. Nu am gsit altceva mai bun 4. Alt motiv:............................ 5. 19. Ai putea indica doua cuvinte care va vin in minte cnd va gndii la cartierul Plumbuita-Steaua Roie Petricani? 1. .. 2. 20. Considerai c performana i rezultatele firmei Dvs. sunt penalizate pentru ca este localizat in zona Plumbuita-Steaua Roie Petricani (cifra de afaceri, noi clieni, etc.): 1. Da 2. Nu 21. Daca da, de ce? (explicai in maxim 2 rnduri)

247

22. In ceea ce privete fora de munca, cat de uor se gsete in zona Plumbuita-Steaua Roie Petricani? Foarte mult Foarte puin 1 2 3 4 5

23. In medie care este nivelul de pregtire al forei de munc din zona Plumbuita-Steaua Roie Petricani? 1. Fara diploma 2. 4 clase 3. 8 clase 4. Liceu 5. Universitate 6. Calificare post-universitate 24. Care este costul mediu al forei de munca pe or in zon? . RON/h 25. Care este cuantumul chiriei lunare a halelor si/sau birourilor? 1. Mai puin de 1000 RON 2. Intre 1000 si 2000 RON 3. Intre 2000 si 3000 RON 4. Intre 3000 si 4000 RON 5. Peste 4000 RON 6. Nu pltesc chirie/ proprietate personala 26. Ai pltit vreodat tax de protecie? 1. Da, o pltesc 2. Da, am pltit-o in trecut 3. Nu 27. Enumerai cel mult 5 probleme cu care se confrunt firma dvs. i care considerai c trebuie rezolvate ct mai curnd n zona dvs. 1) 2) 3) 4) 5)

28. Care este sectorul de activitate al firmei Dvs.? ................................................ 29. Menionai 3 domenii de activitate care credei c ar putea s se dezvolte la nivelul zonei: 1. Domeniul 1 2. Domeniul 2 3. Domeniul 3 16. n condiiile actuale de dezvoltare ale zonei Plumbuita-Steaua Roie Petricani exist potenial de dezvoltare pentru firma dvs. ? 1. Da 2. Nu 3. Nu tiu

17. Ce proiecte considerai c ar trebui realizate n zona Plumbuita-Steaua Roie Petricani care s conduc la creterea potenialului de dezvoltare a firmei dvs: 1) 2) 3) 4) 5)

DATE DE IDENTIFICARE
8. Tip ntreprindere

1. Microntreprindere

2. IMM

3. Mare

248

9. Domeniul de activitate 10. Cifra de afaceri (conform bilan 2007) 11. Numr de angajai (conform bilan 2007)

1. Industrie

2. Construcii

3. Comer

4. Servicii

.(EUR)
.

Anexa 7: Invitatie I consultare publica

249

Anexa 8: Invitatie II consultare publica

250

Anexa 9: Invitatie III consultare publica

251

Anexa 10: I consultare: lista participantilor

252

253

254

255

Anexa 11: II consultare: lista participantilor

256

257

258

259

260

261

Anexa 12: III consultare: lista participantilor

262

263

264

265

266

267

Anexa 13: Minuta I intalnire

268

Anexa 14: Minuta II intalnire

ROMNIA Municipiul Bucureti Primria Sector 2 Direcia Management Proiecte i Integrare European

Serviciul Managementul Proiect www.ps2.ro - Str. Chiristigiilor nr. 11-13, Tel: 0040-021-2096252, Fax: 0040-021-2096284 Nr.______________/ ______________ Minuta ncheiat astzi, 6.08.2009 cu ocazia consultrii publice organizate pentru elaborarea Planului integrat de dezvoltare urban a zonei Plumbuita-Steaua Roie-Pretricani, din Sectorul 2 Ordinea de zi: Prezentarea analizei zonei, pe diferite domenii Analizarea obiectivelor i prioritilor de dezvoltare a zonei, propuse de consultant Prezentarea primelor propuneri de proiecte, eligibile POR, Axa 1 Discuii, propuneri Participani: reprezentani Administraia public local Sector 2, reprezentani Agenia de Dezvoltare Regional Bucureti-Ilfov, Agenia pentru Protecia Mediului, Agenia Local pentru Ocuparea Forei de Munc, reprezentani ai mediului de afaceri, reprezentani furnizori de utiliti (Apa Nova, Distrigaz, ) Consilieri Obteti, reprezentanii companiei Finance & Consulting Group ntlnirea a fost deschis de dna. dir. Angela Toderi care a subliniat motivele care au condus la alegerea zonei, scopul elaborrii planului integrat de dezvoltare local a zonei, precum i scopul ntlnii prezente. n continuare a dat cuvntul dlui. Bogdan Chiriac, reprezentant al firmei care elaboreaz documentul, pentru prezentarea materialului supus consultrii publice. Dl Bogdan Chiriac a prezentat celor prezeni zona de studiu, cu identificarea arterelor de circulaie care o delimiteaz, i a continuat cu rezumarea structurii planului integrat. S-a trecut n continuare la prezentarea zonei, pe diferite domenii, accentundu-se punctele tari, punctele slabe, oportunitile i ameninrile pe urmtoarele linii: caracteristicile economice, caracteristicile sociale, accesibilitatea i transportul, probele de mediu. (a se vedea prezentarea anexat prezentei minute). Ulterior, cei prezeni au fost invitai s-i exprime punctul de vedere referitor la aspectele semnalate, pentru a se contura astfel mai bine punctele care vor constitui analiza SWOT. Dl. Gheorghe Dimache, locuitor al zonei, a luat cuvntul pentru a puncta unele aspecte care caracterizeaz zona: o existena n cartier (Zona de studiu) a unui numr semnificativ de persoane care ocup abuziv unele proprieti, fenomenul fiind o consecin a migraiei dinspre zonele rurale ctre acest cartier al Bucuretiului; o accesibilitatea pe unele strzi este blocat de vegetaia dezvoltat haotic; o exist foarte multe zone unde se acumuleaz cantiti semnificative de deeuri provenite i de la construcii; o se remarc un nivel ridicat al zgomotului; prezena cinilor comunitari n numr mare; o nu exist toalete publice, unele terenuri libere fiind utilizate n acest scop; o lipsesc trotuarele; Dup prezentarea acestor situaii, dl Dimache a continuat cu enumerarea unei serii de propuneri care pot avea aplicabilitate imediat: o redeschiderea drumului ctre Mnstirea Plumbuita, prin traversarea insulei Plumbuita; o igienizarea ntregii zone; o evacuarea persoanelor care locuiesc ilegal; o reluarea activitilor specifice care se derulau n urm cu mai muli ani n interiorul Mnstirii Plumbuita ( ex: ateliere pentru confecionarea obiectelor de cult), cu diversificarea tipurilor de activiti n funcie de nevoile actuale (ex: confecionare de mobilier stradal) o nfiinarea unui traseu pentru un tren de agrement care s traverseze zona

269

o organizarea de evenimente culturale pe insula Plumbuita, cu tematici specifice o amenajarea unor locuri de joac o amenajarea unui punct pentru oferirea serviciilor de asisten sanitar Dl. Mihail Fc, Preedinte al Ageniei Naionale de Protecia Mediului, a luat cuvntul pentru face unele observaii cu privire la modul de abordare a proteciei mediului. n acest sens, a menionat: n cadrul analizei SWOT a zonei nu au fost detaliate suficient problemele legate de protecia mediului pentru orice proiect iniiat ar trebui stabilite nc de la faza de propunere criteriile de performan ale proiectului, care s specifice n mod explicit i aspecte de mediu consultantul care elaboreaz PIDU ar trebui s participe pe de o parte la o serie de ntlniri cu reprezentanii Ageniei de Protecia Mediului i pe de alt parte s discute cu cetenii i s preia nevoile i propunerile acestora. Dl. Valeriu Diaconeasa, consilier obtesc a continuat discuia menionnd c trebuie s existe o foarte strns colaborare ntre instituii care au diferite atribuii i ceteni, pentru a se putea ajunge astfel la un interes comun i la rezolvarea problemelor. n continuare a vorbit despre situaia existent la nivelul lacului Plumbuita, subliniind urmtoarele aspecte: sunt multe deeuri, att pe lac ct i pe maluri; s-ar putea aduce brci de agrement pe lac i s-ar putea nfiina o patrul civil pentru a stopa fenomenul de aruncare a deeurilor persoana din partea Apelor Romne care este responsabil pentru lacul Plumbuita nu este permanent prezent la post i nu i ndeplinete toate sarcinile ar trebui aplicate amenzi, cu plata unor sume de bani sau cu prestare de munc n folosul comunitii pescuitul pe lac ar trebui interzis sau ar putea fi permis dup achitarea unei taxe care s fie utilizat pentru ntreinerea lacului Dl. Albu Inoceniu, reprezentatul Apele Romne a luat cuvntul pentru a aduce a cunotina celor prezeni c anual instituia pe care o reprezint desfoar 2-3 aciuni de salubrizare, menionnd de asemenea c este absolut necesar o strns colaborare ntre instituiile care au diferite atribuii n ceea ce privete lacul i zona nconjurtoare. Dna. Daiana Tnsescu, ef Serviciu Protecia Mediului, Poliia Comunitar Sector 2, a fcut o scurt trecere n revist a tipurilor de probleme legate de protecia mediului n zona vizat. A menionat de asemenea c exist unele neconcordane n activitatea instituiilor cu responsabiliti, care trebuie soluionate prin aciunea tuturor i de asemenea trebuie reglementate foarte clar zonele n care fiecare instituie are atribuii. Referitor la problematica legat de Lacul Plumbuita, dl. Gheorghe Gu a luat cuvntul pentru a expune unele informaii legate de existena unei reele de canalizare, neutilizat n prezent i a unei staii de pompare care deservea lacul Plumbuita. A propus ca aceast reea s fie identificat cu exactitate i s se analizeze posibilitatea reutilizrii acesteia. n partea II-a a ntlnirii au fost prezentate obiectivele i prioritile de dezvoltare, dup urmtoarea structur: obiective specifice de dezvoltare, axe strategice, prioriti de dezvoltare, aria de intervenie, obiective operaionale ale prioritii, msuri. (conform prezentrii anexate prezentei minute). Pe baza celor expuse de consultant, participanii au ridicat diferite probleme, au naintat propuneri i au fcut observaii relevante, dup cum urmeaz: o n cadrul PIDU ar trebui detaliat aspectul referitor la transportul n zon; dei n anii anteriori nu a existat transport public, se pot nfiina linii dar doar pe strzile care traverseaz ntregul cartier i care au dimensiunile necesare pentru susinerea unui astfel de serviciu. (dl Dimache Gheorghe) o Referitor la situaia deeurilor, este util a se meniona n PIDU o propunere referitoare la introducerea unui sistem de colectare selectiv n zon (dna Daiana Tnsescu) o Legat de propunerea realizrii unor piste pentru biciclete, cei prezeni au remarcat c propunerea nu este fezabil la nivelul cartierului, avnd n vedere problemele de infrastructur i de infracionalitate. (dl. Daniel Mrgrit, dl Dimache, dl Diaconeasa) o O problem prioritar ar fi redeschiderea drumului de acces la Mnstirea Plumbuita, prin insul (dl. Dimache, dl. Mnescu Mihai) o Ar fi necesar implicarea cetenilor de etnie rom n derularea tuturor activitilor, proiectelor i totodat s-ar putea nfiina o grdini pentru copii de etnie rom (o posibil locaie ar putea fi fostul centru de butelii) o Instalarea unui sistem de monitorizare video este o prioritate pentru zon (dl Dimache) o La momentul realizrii infrastructurii de utiliti i a celei rutiere este necesar i realizarea unui sistem subteran pentru cablurile electrice. (dl Alexandru Cristea) o Referitor la propunerea de construire unei sli de sport n incinta colii din zon, dl dir. Mihail Geangu (DGAPI) a menionat c propunerea nu se poate concretiza ntruct nu exist suficient spaiu. o Referitor la propunerea de nfiinare a unui centru de asisten social, participanii au remarcat c n prezent nu exist disponibilitate de spaiu; o posibilitate ar fi dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul mnstirii n continuare participanii au revenit la aspectele legate de utilitile din zon, n acest sens menionnd urmtoarele: o lipsa canalizrii este cea mai grav problem a zonei o exist zone unde reeaua de gaze nu este prezent o la solicitarea cetenilor de a li se oferi informaii cu privire la momentul de ncepere a lucrrilor pentru reeaua de canalizare, dl. Enea Mihai, reprezentantul SC Apa Nova a explicat c datorit caracterului depresionar al acestei zone este necesar realizarea unei staii de pompare, iar n plus, pe strzile Ferestrei i Paroeni trebuie deviate conductele magistrale de alimentare cu ap. Cele menionate constituie factori care ntrzie demararea lucrrilor. Dna Angela Toderi a ncheiat ntlnirea subliniind c opiniile exprimate de toi participanii vor fi incluse n planul integrat care va fi consultat i pe pagina de site a Primriei. A reamintit de asemenea c administraia local ateapt n continuare propuneri i c se vor organiza i alte sesiuni de consultri. Director, Angela Toderi

270

Anexa 15: Minuta III intalnire Consultare public pentru modernizarea zonei Plumbuita Steaua Roie Petricani D-ra Luisa Drgoi ef Serviciu Management Proiecte DMPIE: - a deschis consultarea public, enumernd proiectele care au fost identificate n cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabil a zonei Plumbuita Steaua Roie Petricani (n numr de 11), din care 5 proiecte sunt eligibile n cadrul Programului Operaional Regional Axa Prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor Poli urbani de cretere, Sub domeniul Centre Urbane; - a precizat c prin realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Durabil a zonei Plumbuita Steaua Roie Petricani s-a urmrit elaborarea unui document de planificare urban de lung durat precum i identificarea unei metodologii de elaborare a planurilor integrate care va constitui un model pentru regenerarea urban i a altor zone defavorizate ale Sectorului 2. D-nul Bogdan Chiriac Finance & Consulting Group: - a prezentat concluziile Planului Integrat de Dezvoltare Durabil a zonei Plumbuita Steaua Roie Petricani precum i proiectele aferente acestei zone; - actualizarea Planului Urbanistic Zonal i reconfigurarea spaial a zonei; - a amintit zona de studiu care a fost supus analizei; - a precizat c nu toate aceste proiecte sunt eligibile prin Programul Operaional Regional Axa Prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor Poli urbani de cretere, Sub domeniul Centre Urbane, din cele 11 proiecte ce au fost identificate la nivelul zonei, doar 5 dintre acestea sunt eligibile restul urmnd a fi finanate prin alte surse de finanare; - a precizat c toate strzile din cadrul acestor proiecte sunt incluse n programul de modernizare i reabilitare; - a oferit detalii despre proiectul amenajare maluri (curare lac, activiti de agrement, potenialul turistic al lacului); - a precizat c introducerea apei i a canalizrii n zon este o aciune prioritar. D-na Andrei Rodica locuitor de pe str. Petricani: - ncearc de 1 an de zile s rezolve problema canalizrii pe str. Petricani: a efectuat demersuri ctre Primria Sectorului 2, Primria Municipiului Bucureti, Apa Nova pentru rezolvarea acestei situaii; - a precizat c a primit un rspuns din partea Apa Nova prin care i se comunica c pn n luna mai 2009 se va realiza canalizarea pe str. Petricani, ceea ce nu s-a ntmplat pn acum; - a menionat c se confrunt cu foarte multe probleme legate de lipsa de civilizaie a unor ceteni de etnie rom din zon; - a solicitat ca Poliia Comunitar s intervin n zon pentru a tine situaia sub control; - a ntrebat cine va realiza canalizarea n zon. D-nul Bogdan Chiriac Finance & Consulting Group: - a precizat c zona supus ateniei este Steaua Roie Plumbuita Petricani. - a precizat ca a discutat cu cei de la ApaNova despre canalizare i ap i acetia au precizat c urmeaz s demareze aceste proiecte cu finanare de la Primria Municipiului Bucureti, dnd asigurri c vor realiza aceste investiii n zon.
271

D-na Andrei Rodica locuitor de pe str. Petricani: - va ncerca s fac tot posibilul ca s rezolve problema canalizrii pe str. Petricani; - a ridicat problema animalelor de companie abandonate (cini); - a precizat c pe str. Petricani exist muli ceteni de etnie rom sraci care nu lucreaz; - este nemulumit c nu exist canalizare pe strada unde domiciliaz. D-nul Bogdan Chiriac Finance & Consulting Group: - a ntrebat dac exist nelmuriri n legtur cu proiectele care au fost prezentate; Doamna Daiana Tanasescu Politia Comunitara Sector 2 Mediu: - s-a referit la proiectul intitulat ,,Campanie de colectare selectiv a deeurilor, preciznd c termenul de ,,reciclare trebuie s fie folosit separat de campanii, i, n acest sens, a solicitat s fie scos termenul de ,,reciclare din denumirea proiectului, menionnd c reciclarea este o activitate ulterioar colectrii selective. D-nul Bogdan Chiriac Finance & Consulting Group: - a prezentat cele 5 proiecte eligibile pentru finanare din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabila a zonei Plumbuita Steaua Roie Petricani, precum i hrile aferente acestora (strzi, camere video, amenajare lac): 1) Modernizare strzi din cartierul Steaua Roie Plumbuita Petricani, inclusiv drumul de halaj, 2010 2012 (24 de luni); 2) Creterea siguranei i prevenirea criminalitii 2010- 2011 (12 luni); 3) Amenajarea terenurilor i pregtirea lor pentru noi activiti complexe Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita; 4) Modernizarea si amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi i locuri de joac) 5) Modernizarea unui centru de asisten social pentru persoanele dezavantajate (persoane vrstnice). Doamna Daiana Tnsescu Poliia Comunitar Sector 2 Mediu: - a ntrebat cum se va realiza scurgerea apei din lac; - a precizat c exist un proiect al Primriei Municipiului Bucureti pentru tot ce ine de rul Colentina, care are ca obiectiv amenajarea rului Colentina pe partea dreapta a acestuia. D-nul Bogdan Chiriac Finance & Consulting Group: - a precizat c exist o scurgere mic i nu acoper ntreaga cantitate de ap. Apa Nova a recomandat s fie realizat o alt scurgere paralel ca s aib un debit mai mare la golirea lui. - a precizat ca lacului i se poate da o ntrebuinare i pe durata iernii, i anume aceea de patinoar; - a precizat c insula se afl n administrarea Apelor Romane i pentru ca proiectul propus s fie eligibil, este nevoie de transferul dreptului de administrare ctre Primria Sectorului 2, iar acest lucru necesit efectuarea unor demersuri legislative. Elena Iancu Direcia Urbanism - A solicitat s fie comunicat valoarea estimativ a proiectelor care urmeaz s fie finanate prin Programul Operaional Regional Axa Prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor Poli urbani de cretere, Sub domeniul Centre Urbane.
272

Anexa 16: Retea Apa-Canalizare TeiToboc

273

Anexa 17: Retea Apa-Canalizare Plumbuita

274

Anexa 18 Flyer Plan Integrat de Dezvoltare Urbana

275