1

Consiliul Local al Sectorul 2 Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 18 August 2009

Consiliul Local al Sectorul 2, Bucuresti

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, din Sectorul 2, Bucuresti

18 August 2009 Acest raport contine 275 pagini

© 2009 Finance & Consulting Group, a Romanian limited liability company. All rights reserved. Printed in Romania.
2

Cuprins
1. Preambul
1.1. Elaborator 1.2. Obiectivele proiectului de consultanta 1.3. Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

Pg 7 7 7 10 12 12 12 14 15 18 44 44 48 49 50 51 52 53 54 57 57 58 58 59 61 62 62 66 66 68 86 87 89 95 95 95 96 106 109
3

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana
2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.1. Justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.2. Caracteristici geografice 2.1.3. Zonificare Functionala 2.1.4. Analiza tesutului urban existent 2.2. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.2.1. Distributia populatiei 2.2.2. Spor natural 2.2.3. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita 2.2.4. Analiza SWOT a situatiei demografice 2.2.5. Forta de munca si Somaj 2.2.6. Multiculturalism 2.2.7. Educatie 2.2.8. Servicii sociale 2.2.9. Servicii de sanatate 2.2.10. Migratie 2.2.11. Situatia referitor la criminalitate 2.2.11.1. Date statistice privind infractionalitatea 2.2.11.2. Ilegalitati in zona peninsulara 2.2.12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale 2.3. Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.3.1. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice 2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice 2.3.3. Servicii publice 2.3.4. Situatia referitoare la mediu in cartierul Plumbuita 2.3.5. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita- Steaua Rosie – Petricani 2.3.6. Analiza SWOT a situatiei economice 2.4. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.4.1. Investitii imobiliare 2.4.2. Alte investitii economice 2.4.3. Infrastructura publica - spatii verzi si parcari 2.4.4. Infrastructura publica

2.4.5. Accessibilitate si sistemul de transport public privat 2.4.6. Conditii de trafic in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.7. Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul 2.4.8. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei 2.4.9. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.9.1. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone 2.4.9.2. Apa si canalizarea 2.5. Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2.5.1. Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor b) La nivelul populatiei 2.5.2. Reclamatiile din cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 2.5.3. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie 2.5.4. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 2.6. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2.6.1. Infrastructura publica urbana 2.6.2. Infrastructura sociala 2.6.3. Infrastructura de afaceri 2.7. Analiza SWOT a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

113 116 117 118 119 119 124 128 128 128 130 133 136 136 138 138 139 141 144 146 146 146 146 147 148 150 151 151 152 155 155 157 157 159 159 161 161 164
4

3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana
3.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.1. Elemente externe zonei 3.1.1.1. Prioritati la nivelul UE 3.1.1.2. Prioritati la nivelul national 3.1.1.3. Prioritati la nivelul regional 3.1.1.4. Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti 3.1.2. Elemente specifice zonei 3.1.2.1. Politici publice 3.1.2.2. Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucuresti 3.1.3. Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.4. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov 3.1.5. Viziunea administratiei locale 3.1.6. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie Petricani 3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani 3.3. Politici si programe 3.4. Prioritati de dezvoltare 3.4.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.4.2. Incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale

3.4.3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice 3.5. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.6. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de devoltare durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

166 167 168 170 170 171 173 176 176 179 179 180 183 184 184 190 192 195 198

4. Planul de actiune
4.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.1.1. Lista proiectelor 4.1.2. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 4.2. Surse de finantare 4.2.1. Fonduri nerambursabile 4.2.2. Fonduri rambursabile 4.2.3. Surse Proprii Primariei Sectorului 2 4.2.4. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.2.5. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3. Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional, axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3.1 Proiect 1 - Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj 4.3.2. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 4.3.3. Proiect 3 - Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice - Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 4.3.4. Proiect 4 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.3.5. Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) 4.4. Bugetul estimat al proiectelor 4.4.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR 4.4.2. Bugetul estimat al proiectelor elegibile pe Axa 1.1 4.5. Perioada de implementare a proiectelor 4.5.1. Perioada de implementare a proiectelor POR 4.5.2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.6. Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.6.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR 4.6.2. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.7. Managementul implementarii planului integrat 4.7.1. Justificarea metodologica 4.7.2. Managementul implementarii

5. Informarea publicului in procesul elaborarii planului
5.1. Informarea publicului 5.1.1. Consultarea publica 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica

200 200 206 212 212 213 215 215 220 224 224 224 230 230 230 232
5

Model de chestionar pt firme Anexa 7 . Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala 234 236 236 236 237 238 239 244 249 250 251 252 256 262 268 269 271 273 274 275 6.Harta Plumbuita .Minuta II intalnire Anexa 15 .I consultare: lista participantilor Anexa 11 .Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2 .Invitatie I consultare publica Anexa 8 . Anexe Anexa 1 .Petricani Anexa 3 .Minuta III intalnire Anexa 16 .Invitatie III consultare publica Anexa 10 .Invitatie II consultare publica Anexa 9 .Harta satelitare Plumbuita.3.Steaua Rosie .Minuta I intalnire Anexa 14 .Retea Apa-Canalizare TeiToboc Anexa 17 .Adresa din partea Evidenta Persoanelor Anexa 5 .Retea Apa-Canalizare Plumbuita Anexa 18 – Flyer Planul Integrat de Dezvoltare Urbana 6 .Steaua Rosie .Petricani Anexa 4 .II consultare: lista participantilor Anexa 12 .III consultare: lista participantilor Anexa 13 .Model de chestionar pt cetateni Anexa 6 .1.5.

Bucuresti. • activitatilor de reabilitare a infrastructurii de baza.eu). multumita unei echipe de consultanti si profesionisti de cel mai inalt nivel. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca.Co Group are in portofoliul sau mai mult de 250 de clienti. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. cat si a zonei inconjuratoare. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. Din acest motiv. grupul ofera clientilor publici si privati sprijin total in administrarea societatilor si in management proiectelor. firma de drept romanesc infiintata in aprilie 2006. cresterea competitivitatii si a ocuparii. Planul integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. in cadrul acestei axe prioritare. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente.1 Elaborator Master Planul de Dezvoltare Durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. • integrarii grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului. propunandu-se ca partener strategic in dezvoltarea de proiecte ale societatilor si administratiei publice din Romania.1 Preambul 1. In dubla provocare de inovare si imbunatatire continua a performantelor. Aceasta abordare consta in sprijinirea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta.finco-group. Experientele europene anterioare au aratat ca abordarea integrata a problemelor a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. condusi de un spirit dinamic. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate. Acest document de planificare a dezvoltarii zonei de actiune urbana clar delimitata. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de actiune urbana”). plan care se implementeaza prin proiectele individuale identificate in planul de actiune. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. care are ca scop asigurarea cresterii economice si crearea de locuri de munca.2 Obiectivele proiectului de consultanta Planul integrat de dezvoltare urbana este un document de planificare strategica a dezvoltarii ce se poate referi la un centru urban sau zona de actiune urbana. Abordarea integrata a problemelor economice. se va implementa prin proiecte individuale colectate si depuse de primariile eligibile. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. 1. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Acesta vizeaza rezolvarea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita/ Steaua Rosie/ Petricani din sectorul 2. • actiunilor pentru dezvoltarea economica. Fin. care sa respecte cerintele de elaborare 7 . Bucuresti este elaborat de Finance & Consulting Group Srl (www. Planul contine strategia de dezvoltare pe termen lung a zonei respectiva. inovativ si orientat catre satisfacerea clientilor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. asa cum sunt: • activitatilor de renovare fizica a mediului urban.

cat si a zonei inconjuratoare. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana). Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. 8 . intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele adiacente zonei de interventie propriu-zise – zona Plumbuita. elaborarea Planului de actiune. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Scopul final al proiectului il constituie rezolvarea simultana a o serie de probleme identificate la nivelul zonei Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. Domeniul Major de Interventie 1. In acest context. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. Planul Integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. inclusiv a serviciilor sociale. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. Avantajul unei abordari integrate a problemelor economice. sector 2. de mediu. imbunatatirea serviciilor urbane. prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. prin reabilitarea infrastructurii urbane. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate. in cadrul Programului Operational Regional. Sub-domeniul: Centre urbane. in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta. inclusiv a serviciilor sociale in zona vizata.ale unui plan integrat de dezvoltare urbana. Bucuresti. Obiectivul secundar al proiectului consta in aplicarea pe baza acestui document . de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. si care sa propuna optiunile de dezvoltare strategica pentru regenerarea urbana a zonei. in vederea atragerii de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare. Din acest motiv. sociale. Planul are drept scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. Obiectivele specifice acestei cercetari converg catre realizarea unui sistem coerent si complet de date si informatii.1 – Planuri integrate de Dezvoltare.cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. asa ca acest documentul strategic de planificare a dezvoltarii va corela politicile sectoriale economice. planurile integrate de dezvoltare si regenerare urbana vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR. 2. Master Planul de Dezvoltare Durabila a fost elaborat in patru etape: 1. precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013. 3. in cadrul acestei axe prioritare. anume cresterea rolului economic si social al oraselor. transport cu politicile teritoriale specifice dezvoltarii durabile a zonei. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. Obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta – conform Programului Operational Regional . analiza generala a zonei de actiune urbana si comparatie cu Sector 2 si Municipiul Bucuresti. Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. care sa fundamenteze analiza nevoilor locale si a orientarilor strategice de dezvoltare si care sa furnizeze informatii relevante privind situatia din zona Plumbuita / Steaua Rosie/ Petricani.

Planul integrat de dezvoltare este necesar si datorita altor beneficii conexe: • pentru a crea o viziune a comunitatii locale cu privire la dezvoltarea sa in viitor. • Cadrul Strategic National de Referinta pentru 2007-2013. comunitatea de afaceri. MPDD ia in considerare si prioritatile formulate in urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influenta elaborarea sa: Documente strategice Documente de programare – Fonduri structurale Documente planificare urbana de • Planul National de Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2007-2013. • Programul de Cooperare Interregionala URBACT II. • pentru a vedea costurile monetare.4. • pentru a asigura beneficii egale pentru toti membrii comunitatii. • Programele Operationale Sectoriale pentru perioada 2007-2013. documentele de programare strategica la nivelul Uniunii Europene si mondial. • Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila. atat din partea mediului de afaceri. Pe langa avantajele generate de interesul socio-economic. • Programul de Cooperare Interregionala INTERREG IV C. La nivel national: • Programul Operational Regional 2007-2013. • Programul de Cooperare Interregionala INTERACT 2007-2013. • Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucuresti-Ilfov. Bucuresti este elaborat in concordanta cu: • Legislatia Comunitara (europeana si nationala) in domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii). • Planul Urbanistic General si regulamentul aferent. cat si din partea Primariei. • pentru a stabili si a agrea scopuri comune de dezvoltare a localitatii. • pentru a fi folosita ca instrument de atragere a investitiilor. • pentru a implica cat mai multi beneficiari in acest proces: mediul educational. Master Planul de dezvoltare durabila (MPDD) a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. La nivel international: • Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei. ONG-uri. • Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2). • Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013. 9 . elaborarea Portofoliului de proiecte finantabile. de resurse umane si timp care sunt implicate in dezvoltarea locala.

doar linia care merge de la strada Oituz si str. cât şi de Tunari şi de alte centre localizate în nord sau exteriorul municipiului Bucureşti.01%).1. Andronache. fosta fabrică de ceramica parasita. Gherghitei şi având în vedere că zona e limitrofă unor zone precum Tei. cu o densitate a populaţiei de 11. In Sectorul 2 convietuiesc romani (cca. zona Plumbuita –Steaua Rosie e Petricani are o mare importantă din punct de vedere istoric. Trebuie menţionat însă că datorită prezenţei lacului acului Plumbuita.3 Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . accentuând caracterul periferic al zonei. • Tărmul nordic al lacului Plumbuita. datorită prezenţei arterelor precum Sos. Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei. str.Salcilor) reprezintă limita de nord al perimetrului în discuţie. Colentina. detine o localizare strategica în cadrul sectorului 2 (mai mult decat alte macro-zone precum Baicului şi Creanga). 1 Soseaua Colentina. Str. un procent de 46. macedoromani (0. cultural si religios pentru sectorul 2. zona e delimitată de urmatoarele artere de circulatie: • Str. Această arteră se întinde pe verticală conectând inima sectorului 2 atât de zonele de producţie şi de birourile din Pipera/Tei. In general. D-na Ghica şi Sos. Petricani. Oituz. ţărmul reprezinta o limită naturală care trebuie luata in considerare. în vecinătatea arterelor Colentina. reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante ale orasului. pentru conexiunile cu platforma industrial industri ă Pipera şi pentru accesul la provincia Ilfov. până la Pepiniera Tei Toboc. populatia Sectorului 2 este una tanara. Andronache (începutul. D-na Ghica şi Fundeni. având în vedere prezenţa arterelor fundamentale pentru viabilitatea din sectorul 2 şi pentru circulaţia din capitală. este localizata strategic in capitala.33%). desfasurandu-se pe o suprafata de 32 km² cu o populatie de 360. Sectorul 2 se caracterizeaza printr-un relief plat de campie.Petricani Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a orasului Bucuresti. Mihai Tudor. Sos. Dintre acestia.56% populatia de gen feminin. Conform statisticilor. Afumati (pana la iesirea din municipiul Bucuresti).74%). Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intersectia cu Sos. Situata in partea centrala a Sectorului 2 Bucuresti. marea majoritatea a străzilor interne ale zonei în discuţie (mai ales cele două peninsule) sunt greu accesibile. este principala intrare catre zona de studiu. Zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani. romi (1. Acesta se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei.01%). • Strada Petricani. strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nord-Estul tarii. Colentina1 reprezintă limita de sud. secui (0. cartierul Andronache/ Creanga şi Fundeni.12%). Fundeni pana la intrarea pe Sos. Din punct de vedere geografic.03%). maghiari (0. germani (0. reprezintă limita de vest care delimitează zona de lacul Tei. Str.332 loc/km². 10 . Zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. atât în analiza problemelor existente cât şi ca punct de plecare pentru o dezvoltare integrată şi durabilă a zonei. odată activă din punct de vedere industrial şi foarte atractivă pentru populaţia Bucureştiului datorită prezenţei parcului şi lacului Plumbuita şi al faimoasei mănăstiri. cu o medie de varsta de 40 ani. în judetul Ilfov. 96%). D-na Ghica.000 locuitori. sasi (0. a cărui morfologie generează două peninsule subţiri de forma unei potcoave.44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53.

dezvoltarea economica. Zona pe care o avem in studiu prezinta mari disparitati infrastructurale. societăţi de servicii. • lipsa de integrare a comunitatii rrome si grad ridicat de separare sociala (mai ales în cele două zone peninsulare. trebuie mentionata absenta totala a unei retele productive locale şi prezenţa unui număr reduse de firme care să activeze în cartier. Fundeni si ajunge la Str. Zona noastra de studiu nu este dezvoltata nici din punct de vedere industrial. La nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. cu un grad ridicat de periculozitate şi având consecinţe asupra vieţii şi condiţiilor sociale ale locuitorilor. Primaria Sectorului 2 Bucuresti impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finantare. Salcilor şi de Sos. Aceasta segregare sociala a condus la procese de formare a inegalitatilor si la o distantare sociala (marginalizare si chiar la izolare sociala). ceea ce determina activitati comerciale cu volum redus.Perimetrul de est al zonei noastre este delimitat de str. care subliniaza caracterul economic al zonei ca fiind cu precadere de servicii. genereaza un impact negativ asupra atragerii investitiilor si dezvoltarii de noi activitati economice. Sectorul 2 devenind primul sector din Bucuresti care pune in practica acest instrument modern de planificare si management care urmareste o abordare integrata a problemelor comunitatii locale. sau care derulează anumite activităţi comerciale. necesită o serie de intervenţii urgente care să respecte o strategie integrată de dezvoltare durabilă. • infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata. ţinând cont de logica regenerării urbane şi construcţiei unei identităţi locale pe baza patrimoniului existent2. mai ales în ceea ce priveşte problema gunoaielor. bazandu-se pe potentialul de dezvoltare al zonei. in special in zona Tei Toboc si arealul locuit din peninsula Plumbuita. de o calitate foarte slaba a mediului construit. • infrastructura de acces deficitara pentru locuitori. • un fond de locuinte vechi şi improvizat (în special in cele două peninsule si in zona Gherghitei-Tudor Mihai. echitatea sociala si protectia mediului. • In vederea implementarii Agendei Locale 21. încălţăminte. publicitate şi consultanţă. fiind caracterizata prin: • starea ridicata a infractionalitatii. economice si sociale in raport cu alte zone ale sectorului 2 si cu realitatea existenta la nivelul Bucurestiului. aşa cum există şi pe străzile din partea de est a peninsulei Tei Toboc. Cu excepţia câtorva societăţi care produc mobilă. mai ales din cauza deficienţelor reţelei de apă şi situaţiei grave a reţelei de canalizare (absentă aproape în totalitate într-un cartier din centrul unei capitale europene) • mari probleme legate de ambient din cauza lacului Plumbuita şi a nivelului redus de educaţie civică a populaţiei. unde se găsesc diverse cazărmi din metal). • infrastructura tehnica (utilitatile) care necesita extinderi si modernizari importante in tot perimetru. instalaţii urbane. care sa faca posibila dezvoltarea armonioasa si durabila a Sectorului 2. Hortensei (care reprezinta inceputului cartierului Colentina). periferic si nedezvoltat. construirea capacitatilor pentru dezvoltare durabila va presupune un echilibru intre noile infrastructuri publice. ceea ce demonstrează că zona nu este un pol productiv important pentru sectorul 2 şi cu atât mai puţin pentru Bucureşti. Bucuresti. Numeroasele probleme cu care se confruntă zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani în ceea ce priveşte infrastructura. Colentina care porneste de la sos. cu o mare concentraţie de populaţie romă). Imaginea de cartier degradat. 2 11 . ambientală şi economică. mai ales daca vorbim despre instalatiile de productie existente. problemele de natură socială.

probleme cu reţeaua de apă. Pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare. Situaţia gravă existentă şi înrăutăţită de-a lungul anilor a amplificat degradarea şi izolarea zonei care are nevoie astăzi de o serie de intervenţii integrate şi orientate către recuperarea cartierului şi regenerarea urbană. inca in curs. majoritatea proiectelor reusite de gen fiind bazate pe repere culturale preexistente. construirea unei zona urbane functionale. Iar centrele si reperele culturale sunt perfecte pentru proiectele de regenerare urbana. esenta fiind reconsiderarea pentru un confort superior. Administraţia publică a sectorului şi administraţia generală au datoria de a pune în aplicare politici concrete pentru recuperarea zonei.1. prin optimizarea conditiilor mediului urban si regenerand perimetrul cartierului dintr-o perspectiva sustenabila. zona Plumbuita – Steaua Rosie . Un program de recuperare urbană bine structurat ar putea să transforme ţesutul urban al zonei discutate pentru a favoriza o distribuţie mai echilibrată a 3 Marele avantaj al zonei este dimensiunea culturala. bandele de cartier) fac din cartierul Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani o zona de granita. putin dezirabila ca zona de locuit sau de lucrat pentru populatia din Bucuresti. conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural şi arhitectural existent3.2. integrare care poate tine de o imbunatatire a infrastructurii urbane. care. 4 Regenerarea urbana se produce doar intr-un teritoriu care functioneaza in anumite conditii.645 locuitori din sectorul 2 nu beneficiază de aceste servicii).Petricani este bine cunoscuta de administratia publica pentru o serie de probleme nerezolvate şi pentru o serie de condiţii minime care ar trebui să fie garantate cetăţenilor din cartier.Ricinului pentru peninsula Plumbuita) demonstrează gradul de accesibilitate redus al zonei în ceea ce priveşte transportul cu auto-vehiculul. de segregare etnica (rrom) si sociala (familiile numeroase. avand în vedere faptul ca se constata disparitati de dezvoltare intre zona si celelalte zone ale sectorului si ale Bucurestiului. dar şi cu un nivel ridicat al criminalităţii locale (care se organizează şi afectează şi alte zone sau ţări). de securitate si nivelul de trai in spatiile publice. poate atrage atat turisti. cat mai ales investitii majore.1 Justificarea alegerii zonei de actiune urbana De decenii. zona dispune de un anumit potenţial turistic şi cultural şi de agrement. prioritate au apărarea. este necesar să se structureze demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. Aspecte relevante legate de lipsa infrastructurii (într-o zonă deja periferică dată fiind morfologia celor două peninsule create de lac). o mai mare accesibilitate. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana 2. de gradul de degradare al constructiilor si o puternica tendinta.1. Caracterul de segregare al cartierului se regaseste in integrarea redusa a zonei in restul orasului. asa cum s-a intamplat in orase precum Copenhaga. prima dintre ele fiind cea privitoare la marile carenţe în infrastructură (străzi care nu sunt asfaltate. Munchen sau Londra. nivelul redus de educaţie şi condiţiile precare de trai. veniturile foarte mici ale populaţiei. folosita inspirat. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se confrunta cu mai multe probleme fundamentale. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2. Poate ca toate problemele semnalate si de care se lovesc locuitorii se vor rezolva in momentul in care vor incepe o serie sistematica de actiuni de interventii programate pe teritoriu. Din contra. In afara piorităţilor sociale şi de infrastructură care trebuie soluţionate imediat. dar si o schimbare estetica pozitiva. pe baza unei logice de dezvoltare integrata a teritoriului4. absenţa canalizărilor.imbunatatind nivelul de trai in zona pentru locuitori. degradarea spaţiilor verzi. Zona se confruntă cu probleme diverse. probleme cu poluarea apelor). absenţa staţiilor de pompaj pentru apa din lac. ridicarea calitatii vietii si serviciilor. absenţa totală a serviciilor medico-sanitare şi sociale pentru rezidenţi (mai mult de 23. Faptul că la cele două peninsule se poate ajunge printr-o singură arteră (Petricani pentru Tei Toboc şi Plumbuita. In zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani este nevoie de accentuarea identitatii cartierului. 12 .

pentru a elimina condiţiile de abandon şi de degradare urbană. De aici deriva necesitatea de a individualiza criteriile de transformare concordante cu caracteristicile fiecarui mediu. care traieste o stare de degradare urbana si nemultumire sociala. creare ex novo sau de conversie trebuie sa se bazeze pe o atenta evaluare a caracteristicilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Steaua 5 In cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala. Este de o importanta majora abordarea integrata a dezvoltarii urbane. Pe termen scurt.Petricani. Proiectele de investitii vor trebui sa vizeze revigorarea socio-economica a zonei prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediata a comunitatii locale: modernizarea strazilor. turistic. deoarece nu toate modelele pot fi extinse dincolo de mediul geografic la care fac referire. ca in ciuda neglijarii intretinerii. Reconditionarea zonelor din Plumbuita. rezolvarea problemei referitoare la criminalitate si infractiuni. Tocmai datorita acestor motivatii foarte puternice s-a orientat analiza socio-economico-structurala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . In contextul dezvoltarii viitoare.serviciilor şi a infrastructurii şi pentru a îmbunătăţi calitatea ambientală şi arhitectonică a spaţiului urban. pentru a reduce marginalizarea sociala si de mediu. urbana si de mediu. actiunea de dezvoltare si incluziune sociala se bazeaza pe recuperarea si valorificarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice. de agrement. a construi ex novo inseamna a rationaliza interventiile care trebuie efectuate dintr-un punct de vedere care presupune armonizarea potentialului fie de structurile care trebuie reevaluate. vizeaza posibilitatea concreta pentru zonele periferice de a reconstrui sau de a forma ex novo o proprie identitate si un nou rol functional. Ca si alte zone periferice. problemele sunt acute si impun solutii urgente: punctele critice ale zonei au nevoie de raspunsuri ad hoc. astfel cu atat mai mult cu cat exista oportunitatile de finantare oferite de programele europene5. rezidential) fiecarei zone a cartierului. sociala. in conformitate cu principiile de sustenabilitate. prin integrarea strategiilor de dezvoltare economica. De altfel. O politica orientata spre regenerarea urbana. Daca planificarea urbana in reamanajarea unei zone inseamna.Petricani catre un studiu calitativ-cantitativ a tuturor fenomenelor care se vor prezenta in aceasta zona. inclusiv transportul urban. solutii pentru o mai buna accessibilitate din toate zonele cartierului. a infrastructurii existente deja care isi sporeste utilitatea. orientata spre reechilibrarea functiilor urbane si valorificarea potentialului specific (cultural. de asemenea. 13 . Obiectivul administratiei consista in regenerare urbana prin care se intentioneaza revigorarea unei zone periferice cu pronuntate carente structurale si cu o nemultumire generala la nivel socioeconomic. acces la utilitati pentru locuitorii din cartier.Petricani. Programul Operational Regional 2007 – 2013 pentru Romania include fonduri pentru proiectele care se integreaza in Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – zone de actiunea urbana. ar trebui efectuata intr-un cadru concordant cu strategia de planificare integrata si durabila. a devenit o prioritate a Administratiei Primariei Sectorului 2 regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steua Rosie – Petricani.Steaua Rosie . reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. saraciei si a deteriorarii in general. In cadrul acestei axe prioritare se finanteaza proiecte de regenerare urbana. servicii sociale in sprijinul populatie locale. Orice posibilitate de reinnoire. stiut fiind faptul ca reclasificarea zonei este absolut necesara. garantarea unui minim de servicii sociale si sanitare pentru rezidenti prin reabilitatea infrastructurii sociale. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. Plumbuita . Este intr-adevar aceasta baza de la care se pleaca pentru a optimiza intr-un mod cat mai coerent regenerarea intregii zona Plumbuita – Steaua Rosie . comercial. ambientală şi socială care caracterizează zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Petricani. fie acelea care necesita o noua proiectare si constructie.

care acum sunt lipsite de activitate si de semnificatie. cu prelungiri in zona judetului Ilfov ce conduc spre orasele Buzau si Urziceni. zona Andronache (in nord). Colentina si Strada Simetriei. Fundeni. Insa ideal ar fi sa nu se perceapa zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani ca una periferica si degradata. dincolo de care se intinde Lacul si Parcul Tei • Delimitarea in partea de sud este data de strada Sinaia. Plumbuita. Arealul Plumbuita – Soseaua Rosie . Astfel. cat si de limita lacului care da si numele zonei. al carei afluent este si in care se varsa dupa un curs de 98 km. zona cartierului Doamna Ghica (in sud) si in vecinatatea cartierului Fundeni (in est). in continuare. Sectorul 2 se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. formand astfel o zona peninsulara si una insulara si zoan exterioara acestui spatiu. Mihai Tudor si de malul nordic al lacului Plumbuita Cartierul Plumbuita s-a dezvoltat pe un relief jos. Sos. de strada Oituz. care despart zona de studiu de cartierul Fundeni • Limita estica este formata din Strada Salciilor. In plus. Colentina. Ca si imagine geografica. Prezenta lacurilor si a spatiilor verzi constituie o adevarata oaza de verdeata si.2 Caracteristici geografice Situat in partea de nord-est a Bucurestiului. totodata. care imparte zona in mai multe segmente.4 km pe aria Municipiului Bucuresti. Andronache pana la intersectia cu Strada Oituz si. Baneasa. Pe teritoriul Capitalei. continuata in sud-vest de strada Doamna Ghica. suprapunandu-se Campiei Bucurestiului. atat din prisma faptului ca este vorba de o ocazie de redefinire a structurarii sistemului teritorial din Sectorul 2. depasind diferenta de calitate a vietii urbane. traverseaza zona de nord a Bucurestiului si curge mai apoi inspre Dambovita. Floreasca. delimitarea este data de Str. in zona lacului Plumbuita. zona de studiu este dominata de prezenta lacului Plumbuita. Cadrul natural favorizeaza asadar dezvoltarea asezarilor umane. Salba de lacuri a fost creata incepand cu anul 1936. ci ar trebui sa se observe oportunitatea interventiilor structurale si strategice pentru dezvoltarea si recalificarea intregului sector 2 si al orasului.Rosie – Petricani trebuie sa-si aduca aportul la relansarea sectorului 2.Petricani are o pozitie centrala inc adrul sectorului.1. fiind localizat intre cartierul Tei (perimetrul este marginita la vest de Lacul Tei). rau care izvoreste din zona dealurilor Targovistei. Colentina formeaza o salba de lacuri naturale: Mogosoaia. cat si pentru ca zonele degradate constituie o oportunitate de recuperare si refolosire fizica a unor areale din oras. de coeziune sociala si de identitate care o separa de celelalte cartiere avantajate din acest punct de vedere. zona de studiu este marginita de: • Limita de vest a cartierului. 14 . o simpla “rana urbana” care trebuie rezolvata in scurt timp prin intermediul instrumentelor structurale. limita care separa cartierul Andronache • In nord. prin bararea cursului raului si asanarea albiei mlastinite a raului. strada Cremenita. situata chiar la nord de lacul Plumbuita. surse de oxigen pentru echilibrul climatic si improspatarea atmosferei poluate a orasului. Tei. Perimetrul zonei obiect de studiu nu are o forma regulata. 2. in lunca raului Colentina. Pantelimon. Dovada a faptului ca teritoriul a fost candva acoperit de faimosii codri ai Vlasiei este padurea Andronache. Sos. dintre care 37. cu a sa forma de semicerc. astfel incat delimitarea este data atat de artere de circulatie. formata de strada Petricani. Herastrau. rolul pe care aceste zone il poate avea in procesul de transformare urbana rezulta strategic. o subunitate a Campiei Vlasiei.

temperaturile coboara destul de mult. in timp ce verile sunt foarte calde in ultimii ani. Cu toate acestea. Depunerile de aluviuni transportate de apele care alimenteaza lacul a dus la dezvoltarea excesiva a vegetatiei acvatice si.1. Astfel. dar si in gospodariile localnicilor din zona. Mogosoaia (industria cinematografica). strazile perimetrului sunt enumerate in 15 . lacul este inconjurat pe de o parte de blocurile din cartier. Pe de alta parte. Un astfel de piesaj prezinta atractie doar pentru pescarii care se incumeta sa-si desfasoare pasiunea intrun mediu insalubru si dezolant. doar arborii obisnuiti in parcurile bucurestene. Atat iarna cat si vara se caracterizeaza prin prezenta redusa a precipitatiilor. 2. la imposibilitatea practicarii de activitati de agrement. Diferentele de temperatura intre vara si iarna pot ajunge pana la 60 de grade. in mod esential. de vile in cosntructie si mormane de moloz. care evidentiaza clar delimitarea spatiului ce formeaza perimetrul cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. caracterizata de prezenta celor patru anotimpuri. asadar. Astfel. zona are o amplasare foarte buna. nu se evidentiaza printr-o diversitate a speciilor flauristice.3.In prezent. deoarece interesul acordat in amenajarea acestui spatiu verde este foarte scazut. aporturi de nutrienti). Actiunea de dezvoltare si de integrare sociala se bazeaza. cu atat mai mult cu cat nu exista retea de canalizare si statii de epurare care sa colecteze apele menajere. obiect al studiului nostru. Crevedia (ferma de crestere a pasarilor). in cadrul si in vecinatatea parcului Plumbuita. calitatea apei lacului nu corespunde standardelor calitative. mai ales in luna ianuarie. pe recuperarea si reevaluarea zonei urbane si reevaluarea din punct de vedere socio–economic. motiv penru care nu poate fi utilizata in scop domestic. obiect al studiului nostru. Din punct de vedere al vegetatiei. este bine definit de graficul din dreapta. industria usoara. Intalnim. chiar caniculare (cu temperaturi care pot ajunge si pana la 45 de grade la umbra). Centrul urban. pe cealalta in schimb. indicam mai jos o lista care le cuprinde integral. ceea ce a condus la acumularea de mari cantitati de namol insalubru. Zonificare Functionala Cu obiectivul administratiei publice al recalificarii urbanistice se face referire la reevaluarea si relansarea zonei in ceea ce priveste structura si caracterul social si economic. pentru a reduce situatia de marginalizare sociala si ambientala. Clima este temperat-continentala. in consecinta. fundurile lacurilor de pe raul Colentina nu au mai fost dragate de mai bine de 30 de ani. Pentru a crea o imagine mai clara a celor 66 de strazi. Schimbarile ce au intervenit la nivelul cadrului natural al zonei au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a cartierului. Acest lucru se datoreaza deversarii direct in raul Colentina a apelor uzate rezultate in unitatile industriale din amonte de Bucuresti: Buftea (industria alimentara. Iarna.

Str. Tomovici 66. Colentina. Colentina 11. Str. Str. Str. 16 . Str.Intr. Andronache 10. Str. Str. Str. Str.Intr. Gherghitei 5. Str.Intr. Dumitru Tane 19. N. Str. Safirului 8. Afirmarii 3. Str. Emanciparii 21. Str. Petricani 52. Gherghitei 25. Str. Polixemia Radulescu 55. Constantin Beiu 15. Str. Zamfir Gh. Harta de mai jos arată clar localizarea cartierului discutat în interiorul sectorului 2.Intr.Str. Str. Str. prin două peninsule şi o insulă şi prin prezenţa renumitei Mănăstiri Plumbuita (asa cum este reprezentată mai jos). I. Str. Stefan Pascale 64. Constantin Beiu 4. Str. Str.Sos. Str. Linotipului 34. Str. Ricinului 57. Str. Str. Sipca 62. Memoriei 7. Gimalau 27. In imediata vecinătate a cartierului Pipera (nord). Str. Str. 1.urmatorul tabel. Parau 42. Str. Str. Str. prin prezenţa a 3 braţe ale lacului Plumbuita. Olanelor 47. Oituz 46. Str.Sos. Porumbaceanu 30. Str.Str. Palamidei 48.Intr.Intr. Geicu 29. Raul Colentina 56. Str. Plumbuita 54. Aristotel 12. Str. Str. Salciilor 58. Str. Str. Marcu Zamfir 39. Bujorul Alb 14. Str. cartierul Plumbuita – Steaua Rosie . Pietrisului 53. Brana 13. Litoralului 35. Ineu 6. Str. Mihai Tudor 41. Simetriei 60. I. Paroseni 49. Tamaioarei 65.Intr. Str. Str. Str. Gorgan Spatarul 28. Str. Str. Magura Vaii 38.Aleea Sinaia 2. Steaua Rosie 63. Str. Petre Negulescu 51. Str. Fabrica de Gheata 22. Petre Ispir 50. Str. Fundeni şi Andronache (sud şi est). Ion Marin 32. Ghimbav 26. Logofatul Carstea 36. Neagota 43. Mica 40. Savu Bara 59. I. Str. Lopetii 37. Str. prin spatii industriale parasite (in mov) şi prin inceputul arterelor Colentina-Andronache care duc către cartierul Creanga. Str. Elevatorului 20. Doamna Ghica 18. Str. Ivarului 33. Nicolae Zamfir 45. Tiglelor 9. Cremenita 16. Str. Str. Tei (vest). Culmea Fagarasului 17. Stanga 31. Ferestrei 23. Folclorului 24. Sinaia 61. Str. Nicolae Paraschiv 44. Str.Petricani se caracterizează prin numeroase spaţii verzi (Parcul Plumbuita 1 şi 2).

Perimetrul arealului a fost delimitat cu o linie galbena. pentru cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani nu exista un PUZ specific. necesare la elaborarea proiectului.ps2. document public si prezent pe www. dar o singura adresa poate influenta prelucrarea datelor statistice selectate pentru fiecare strada in parte. desi pentru sectorul 2 sunt prevazute diferite PUZ-uri pentru anumite zone.ro. pentru o mai buna observare a zonei.Prezentam in continuare o harta (imagine satelitara) pe care se pot vedea si numele strazilor din cuprinsul zonei analizate. cu atat mai mult cu cat nu o portiune de strada. am extrapolat si 17 . Din planul urbanistic general al sectorului 2. Limitele amintite prezinta o importanta deosebita din punct de vedere al integrarii cladirilor si activitatilor economice din cuprinsul zonei. Trebuie facuta si mentiunea ca.

începutul sos. La inceput. in afara de lacul Plumbuita. Specificul celor două peninsule şi funcţionalitatea actuală a lacului şi a spaţiilor verzi arată opţiunea pentru un plan urbanistic care a favorizat politici locative ale zonei exterioare marilor artere. cuprinsă intre străzile Gherghitei – Str. face zona mai putin practicabilă.Colentina. obtinand in linii mari un tablou urbanistic zonal al portiunii care se analizeaza (jos dreapta). 2. Analiza tesutului urban existent Pentru o descriere mai buna a unei zone asa de variate si complexe. Andronache). linia metodologica urmata din partea staff-ului de cercetare a fost o dezvoltare directa a studiului prin vizite pe teren si prin analize efectuate la fata locului. obiect al unor planuri şi modernizări recente (străzi asfaltate). Emanciparii. D-na Ghica. Sos.delimitat si aici zona-obiect a studiului (jos stinga). cat si si practico-locativ. cu excepţia părţii de sud. fiecare strada a perimetrului din zona Plumbuita. În afară de arterele de comunicaţii importante. atat de ordin arhitectonic. Insula se întinde de-a lungul lacului în partea dinspre Steaua Rosie (asa cum si sos Petricani e limitrofă lacului Tei) şi cele două ţărmuri ale râului Colentina sunt considerate spaţii verzi de protecţie. oferta de mobilitate publică este absentă in peninsulă Plumbuita şi în arealul din Tei Toboc.Petricani. scopul vizitei a fost acela de a oferi o impresie initiala a zonei. dincolo de a fi in mod vizibil haotica. din spaţii verzi şi dintr-o zonă in care este necesara elaborarea de planuri urbanistice zonale (in gri). în timp ce celelalte spaţii verzi sunt considerate spaţii verzi cu acces public nelimitat. Colentina.Steaua Rosie . observăm prezenţa unei zone mixte comercialo-rezidenţială. înconjurată de o zonă mixtă constituită dintr-un ţesut urban într-un teritoriu de importanţă majoră dar cu capacităţi reduse pentru absorbţia traficului intens (Gherghitei. Partea de sud a zonei discutate. opţiune care a condus încet la abandonul zonei.Str. este în schimb compusă dintr-o zonă rezidenţială (în gri deschis).Petricani a fost analizata 18 .Mihai Tudor – Str. Ulterior. In schimb. nefiind legaturi cu centrul din Sectorul 2 si cu zonele mai periferice ale cartierului. Din analiza in detaliu a Planului Urbanistic. Dna Ghica ce se află între intersecţia Petricani-Tei şi sensul giratoriu Ghica-Colentina). din analiza Sos. Colentina şi Str.4. se observă că partea centrală a perimetrului discutat este compusa aproape exclusiv. Lipsa omogenităţii specifice zonei. limita sud-estică a perimetrului nostru. la absenţa soluţionării problemelor de infrastructură ale rezidenţilor şi la o sărăcire lentă şi tragică a patrimoniului natural al zonei. Oituz. tipică pentru o mare arteră şi dens populată (aşa cum este Str. precum Str. Astfel de zone cuprind şi câteva locuinte colective în blocuri cu regim de inalţime ridicată (peste P+6 niveluri).Salcilor – Sos.1.

impreuna cu Str. Gherghitei Str. Fabrica de Gheata Str. Mai departe. Porumbaceanu Str. Ineu Intr. Ferestrei Str. precum si prin zone utilizate pentru schimburi comerciale. Petricani. Aceasta etapa a fost importanta pentru familiarizarea cercetatorilor cu zona urbana si comerciala a cartierului Plumbuita. Lacul Plumbuita delimiteaza la Nord zona “Plumbuita Steaua-Rosie Petricani”. Cremenita. Constantin Beiu Intr. Nic. Mica Str. Plumbuita Zona 2 Al. Memoriei Intr. aceasta intalnindu-se cu Str. D-na Ghica Str. Culmea Fagarasului Str. Sinaia Sos. care reprezinta granita de Est a zonei. Inaintand in directia Nord Est. Aceasta ultima strada. In tabelul urmator vom lista strazile care formeaza fiecare zona. Inaintand spre Nord de-a lungul Str. de la numerele civice 99 si 106. Cremenita Str.de mai multe ori pentru o descriere detaliata a fiecarui segment care compune cartierul. mai mult sau mai putin organizate. Colentina Str. Tamaioarei 19 . din centrul urban analizat. Plumbuita Str. Tiglelor Str. Polixemia Radulescu Str. Continuand drumul din Str. Str. Constantin Beiu Str. Gherghitei Str. Sinaia Zona 3 Sos. Litoralului Str. Andronache Sos. granita zonei inainteaza spre Str. defalcate in functie de diferitele caracteristici ale structurii urbane. Ricinului Str. Stanga Str. Oituz.Steaua Rosie . Pentru o descriere optima a tesutului urban existent in perimetrul zonei pe care o studiem. Marcu Zamfir Str. se ajunge din nou la rondul cu lacul Plumbuita. Petricani.Petricani se caracterizeaza printr-o mare varietate urbana data de zonele rezidentiale. Gorgan Spatarul Str. pana in punctul in care se intalneste cu Str.Petricani si cu clarificarea nevoilor pentru o regenerare urbana de cartier. dar cu carente evidente. Geicu Str.Zamfir Str. se ajunge la incrucisarea cu Str. Afirmarii Intr. care se gasesc respectiv la colt cu Str. Andronache. Petre Negulescu Zona 5 Intr. Elevatorului Str. Sinaia si Strada D-na Ghica. Ivarului Str.Steaua Rosie . Safirului Intr. Dumitrescu Tanase Str. Emanciparii Str. Linotipului Str. Folclorului Str. care delimiteaza in partea nordica teritoriul. Brana Str. Salciilor va da in Str. reprezinta intregul perimetru de Sud din zona PlumbuitaGranita zonei inainteaza la vest de-a lungul Strazii D-na Ghica pana la rond. Dumitru Tane Str. Gimalau Zona 6 Str. Bujorul Alb Str. Andronache. I. Tudor Mihai si cu Str. analizam marginea zonei in detaliu impartita in mai multe microzone. I. Aristotel Str. Mihai Tudor Str. La Est granita este reprezentata de Str. Neagota Str. Tudor Mihai. Salciilor Str. pana la numarul 347. care merge mai departe pana cand se intalneste cu Str. Oituz in zona cuprinsa intre numerele civice 45 si 60. Colentina Str. Oituz Str. Zona 1 Str. Ghimbav Str. Simetriei Zona 4 Intr. Salciilor. Colentina. Chiar daca este doar o portiune din sectorul 2. zona Plumbuita . I.

se caracterizeaza prin prezenta unor ample spatii verzi si prin apropierea de lacul Plumbuita care inconjoara si limiteaza toata zona nord – centrala si cea vest – centrala. Paroseni Str. Steaua Rosie Str. Logofatul Carstea Str. care printr-un noroc a supravietuit demolarii multor edificii istorice. Zona 1. Magura Vaii Str. de o strada marginita de arbori de-o parte si de alta care delimiteaza pana la pod toata zona. care duce la o insulita. de o ampla si difuza zona de verdeata si de apropierea de lac. o straduta acoperita cu pamant duce pana la Strada Ricinului. care au avut loc in timpul regimului comunist. Petre Ispir Str. intr-o stare evidenta de abandon. a. zona fiind caracterizata de prezenta manastirii. Nicolae Paraschiv Str. Raul Colentina Str. 20 . ce merge de-a lungul lacului Plumbuita. de-a lungul coastei. foarte bogata in verdeata si caracterizata in zona sud-orientala de prezenta unui far de mici dimensiuni. N. Palamidei Str. Neagota Str. Tomovici Str. Zamfir Gh. Savu Bara Str. Sipca Str.Str. Plumbuita. In partea nord-vestica vom gasi un pod. Lopetii Str. care este taiata in doua de Str. Petricani Str. Zona se distinge prin prezenta slaba si aglomerata de casute. Ion Marin Str. Stefan Pascale Str. In zona nordvestica la stanga manastirii. Peninsula este inconjurata. Olanelor Str. Pietrisului Str. Parau Str. Zona 1 Zona 1 ar putea fi definita ca si zona cea mai verde din cartier.

in dreapta strazii Plumbuita. dar si in cel cultural. 21 . nu doar de la haosul urban.Intrand pe Str. domina zona. foarte ingrijita desi nu foarte impunatoare. Lacul care inconjoara pensinsula caracterizeaza statutul de abandon si de degradare a zonei. lipsa unui sistem hidric si al canalizarii precare. se poate urmari cursul unui suvoi de apa care nu face altceva decat sa accentueze imaginea degradata a invelisului stradal: trotuarul este mai mult utilizat pentru parcarea masinilor locuitorilor din zona si din strada se pot vedea amplele spatii verzi care caracterizeaza zona pana in apropierea lacului . Ajunsi pe insula se poate observa un mic far. Pentru a putea ajunge pe insulita. campuri intinse. asa cum se poate observa si in fotografia de mai jos. Plumbita se ajunge la Manastire. Parcul. Spatiul verde si pozitionarea spatiului. desisuri scunde si multi arbusti. ci si de la viata frenetica a orasului. este caracterizata de prezenta copacilor inalti. Plumbuita in directia manastirii (parcului). Manastirea constituie un potential centru de dezvoltare al cartierului. dar cu un impact vizual puternic si situata intr-o zona linistitoare. fiind un potential punct atractiv pentru locuitorii acestei zone si pentru numerosii visitatori. Manastirea Plumbuita atrage numerosi pelegrini. Calitatea constructiei denota o recenta restructurare. care se indreapta in aceasta directie nu doar pentru a se bucura de frumusetea locului. dar si pentru a-si regasi pacea si linistea sufleteasca. Vegetatia este alcatuita din copaci inalti si boscheti si iarba. Cladirea se distinge prin prezenta unui acoperis verde si prin albul zidurilor cladirii. se prezinta bine pentru viitoarele investitii in sectorul de food&beverage. zona este traversata de strazi cu pamant si asfalt. Din Str. folosit in trecut pentru a putea fi vazute incendiile din zona. o puteti lua si pe podul de fier. care este situata in zona nord-vestica. cu o structura odihnitoare. deoarece este inconjurata de verdeata si se situeaza in partea centrala a zonei 1. Tot peisajul este infrumusetat de prezenta unui mic parculet de jocuri si de bancute.

masinile. foarte poluata. trotuarul. statutul de degradare al zonei . de pe Strada Ricinului. partea din dreapta este delimitata de o imprejmuire ca o retea. datorita lipsei unei retele de canalizare si a posibilitatii de epurare. ocupa. intr-o evidenta stare de degradare . din zona 1 . In imaginea din dreapta jos se poate vedea apa lacului insalubra. pe bucati.Fotografia de mai jos ilustreaza foarte bine felul in care se prezinta strada principala din zona 1. din fier. precum cea alba din imagine. 22 . strada Plumbuita care duce la Manastire. In imaginile de mai jos se poate vedea micul pod de fier . Locul necesita o importanta interventie de reamenajare si imbunatatire. care este utilizata de locuitorii din zona ca niste zone de atarnat rufele. fiind unicul punct de acces catre insulita si catre far. La acest pod care duce la insula cu far se poate ajunge de pe strada ingusta care vine de la manstire sau venind din sud. de culoare verde inchis. amplificand.

Plumbuita. se afla intr-o stare de degradare a mediului avansata. fiind nevoie asadar de o interventie pentru recuperare si valorificare. in plus. prin prezenta lor ii descurajeaa pe potentialii vizitatori sa mearga mai departe. se pot observa vestitele haine atarnate pe gardul din sarma. Asa cum se poate observa. lacul Plumbuita. in poza alaturata. traversand Strada Ricinului. Traversand Str.Sagetile galbene indica posibilitatile actuale de acces catre insulita: una de la sud. Parcul este. Lipsa unui sistem de epurare. nepermitand. mai complexa tinand cont de starea de abandon si prezenta unei stradute nepavate. faptul ca apa este statuta amplifica efectul de poluare. cealalta varianta. care. Strada Plumbuita. Pentru vizitatorii parcului acest lucru reprezinta un ulterior indiciu al starii de degradare a zonei. refluxul apelor. locuit de numerosi caini vagabonzi. mergand spre manstire. de la Manastire. deci. 23 .

care se uneste la vest cu prima parte din Sos. si se dezvolta de-a lungul partii finale a ultimei dintre cele doua strazi. 24 . care traverseaza Sos. blocuri care se gasesc in conditii nu foarte potrivit. Petricani. se caracterizeaza prin prezenta structurilor de locuinte. unele dintre acestea sunt insa intro stare de restructurare. la Nord zona este delimitata de marginile lacului Plumbuita si de Str. zona 2 incepe din punctul intersectiei cu Str. Cremenita. Zonele care se gasesc de-a lungul perimetrului sud-vestic al zonei 2. Este delimitata in partea sa sudica de o strada principala. La vest.b. Petricani. Zona 2 Zona 2 se gaseste la sudul zonei Plumbutia. Petricani si D-na Ghica. Paroseni si Sos. Colentina si se continua cu Str. Ricinului. Sos. strada Dna Ghica. Sinaia. care coincid cu cele doua strazi. pentru ca apoi sa dea la est in Str.

Luand-o spre Sud. fast-food-uri si supermarket-uri.Traversand portiunea din Soseaua Petricani spre Sud. D-na Ghica. impreuna cu activitati comerciale de toate tipurile precum centrul foto. magazinul cosmetic. se ajunge la Str. se poate observa trecerea de la o zona in intregime inconjurata in majoritatea ei de spatiu verde pe ambele parti ale strazii la o zona complet urbanizata. o mare artera de comunicatie. 25 . Zona este caracterizata de o urbanizare puternica: sunt prezente ample zone cu parcari neconventionale de-a lungul si de-a latul blocurilor locuite.

zona. de partea cealalta strada este ca un bloc format din cladiri construite adiacent.De-a lungul si de-a latul suprafetei stradale sunt prezente blocuri de locuinte. Din foto se vede cum zona este bine intretinuta: strazile sunt curate. este legata de restul orasului de o retea de transport in comun destul de dezvoltat. chiar daca este periferica. Pe cand pe partea stanga blocurile sunt despartite de prezenta zonelor verzi. Asa cum se poate vedea din poza de mai sus. sunt prezente recipiente imense pentru reciclarea diferentiata a gunoaielor. precum linia de tramvai si legaturile prin intermediul autobuzului. ingrijirea liniei de electricitate este optima. asfaltul pe sosele in Strada Colentina este intr-o stare destul de buna. asa cum este 282. 26 .

se intalneste la intersectie cu Sos. 27 . cat si a vilelor individuale. in timp ce latura cealalta este complet delimitata de cladiri. imprastiate din loc in loc. Zona care se afla intre Sos. Zona rezulta a fi o aglomerare urbana. Constructia. este caracterizata prin multitudinea de cladiri. chiar daca sunt prezente si cateva zone verzi. cu o densitate mare a populatiei. Colentina. continuand spre Sud. sunt diverse activitati comerciale. Soseaua Colentina este una din principalele cai de comunicatie. ajungem la biserica cu acelasi nume. cu prezenta atat a blocurilor realizate in ciment.Colentina si Str. este foarte ingrijita si este intr-o stare foarte buna. spre Str. precum Mega Image si Mc Donald. Indreptandu-ne spre Sud. O latura a strazii este marginita de zona verde. Strada D-na Ghica. ce delimiteaza zona 2 la est. inconjurata de verdeata. care favorizeaza traficul intens caracteristic periferiei Bucurestiului.In plus. Doamna Ghica.Sinaia.

delimitata de strazile Petricani. D-na Ghica. Comunicarea interna este asigurata de o strada principala. care se intrepatrunde cu zona verde. Colentina si se termina in spatele lacului Plumbuita. 28 . reprezentand o comunicare cu zona de locuinte din acest perimetru. se observa o cladire. situata la Sud-Est. cu prezenta parcurilor si copacilor. imprejmuita in totalitate de copaci.Partea interna din zona 2. care incepe de la intersectia D-na Ghica si Str. In partea de nord. Aceasta strada se intretaie cu o strada de acces de mici dimensiuni. si lacul Plumbuita este aproape in intregime verde.

c. Aceasta ultima portiune.Fundeni. Andronache. pentru a se continua mai apoi cu Str. Andronache delimiteaza zona 3 pana la intersectia cu Str. Fundeni si punctul in care se intalneste Str. care prezinta doua benzi pe fiecare din sensurile de mers si este caracterizata si de prezenta statiilor de tramvai si de autobuze 21. Emanciparii se ajunge intr-un final la Str. Granita zonei de analiza se continua cu Str. Fabrica de Gheata. in afara de faptul ca parcurge intregul cartier Colentina. Fabrica de Gheata. Simietrei. permite si legatura traficului vehiculelor care vin dinspre nor vest Str. Fundeni. Strada Gherghitei. Aceasta parte din microzona 3. delimitata de Soseaua Colentina. definita ”Plumbuita -Steaua Rosie Petricani din Sectorul 2 Bucuresti”. de unde ajunge mai apoi iar in Sos. asa cum se vede si in fotografiile zonei. Salciilor pana in punctul in care se intalneste cu Str. Simetriei cu Sos. Fundeni. 66. Petre Negulescu. Traversand Str. Sos. Emanciparii. traversand Sos. care se curbeaza spre sud-vest si se intersecteaza cu marginea lacului Pumbuita. se observa numeroase locuinte de tipul blocurilor. 29 . o strada paralela cu Sos. Petricani si luand-o pe Strada D-na Ghica. 51. Colentina. inchide o importanta strada de comunicatie a Bucurestiului. Colentina. Sos. rezulta a fi un spatiu cu o densitate destul de mare. de Str. si de prima parte din Sos. de la nord est la sud vest. cu cea care vine dinspre sud est. Granita de Sud este formata in intregime de Sos. Colentina. care pana la 31 martie 2009 a fost reconstruita in mare parte. Pentru o portiune de cativa zeci de metri granita este formata de Str. in zona cuprinsa intre suprapunerea Str. Aceasta strada. e 667. Zona este apoi delimitata tot in corespondenta cu aceasta. inchizand in acest fel perimetrul zonei 3. Colentina.Petre Negulescu. Simetriei cu Salciilor. si se afla intre Fabrica de Gheata si intersectia in forma literei T dintre aceasta si Sos. Pe latura nordica. In interiorul acestei parti a zonei 3. Zona 3 Micro zona 3 se afla in partea estica a arealului analizat.

Realizate de Cooper Beach. cu un numar de 156 apartamente. se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. Existenta acestor micro activitati economice diverse reflecta prezenta unui ridicat procent de populatie straina care locuieste in zona. 30 . Cooper Beach Tower vor fi blocuri cu 12 etaje. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul Plumbuita si catre parc. viitoarele locuinte. iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. In zona se gasesc si servicii private precum cabinetele stomatologice de mici dimensiuni. mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice. mai ales cea formata din chinezi. Colentina. magazine specializate in ustensile necesare pentru uz caznic si constructii.Zona inglobeaza diferite portiuni comerciale. in apropierea lacului. Fabrica de Gheata si Sos. precum activitatile de import alimentar. In interiorul zonei cuprinsa de la Str.

Gorgan Spataru si Str. tesutul urban si dimensiunea fiecarei unitati de locuinte prezentate mai sus. caracterizate de diferente ale tesutului urban si a tipurilor de locuinta. magazine de telefonie. macelarii. Toata zona este deservita de iluminare stradala. iar soselele sunt asfaltate. materiale electronice si centre foto. sunt cateva activitati comerciale de mici dimensiuni precum magazine alimentare. 31 . Fundeni.De-a lungul Str. Radulescu Polixenia. Poza de jos ne arata insa . Zona este deci in general bine deservita si din punct de vedere stradal. Simetriei si Salciilor. mici magazine specializate in materiale de constructii. pe structuri de tipul blocurilor. Colentina si Andronache. Aceasta parte a zonei 3 este delimitata de strazile: Gherghitei. Salciilor apar in plus cateva activitati industriale. uneori locuintele prezente aici in zona 3. In aproprierea Str. Zona 3 se termina cu zona descrisa mai sus si este destul de populata. Gherghitei si Sos. Poza ne arata granita dintre cele doua sub zone ale microzonei 3. o zona mai diversificata din punct de vedere al tesutului urban si din punct de vedere al caracteristicilor locuintelor. Str. cu o perspectiva mai larga. adapostesc mai multe familii si sunt construite pe un etaj. leaga diversele strazi de blocuri de-o parte si de alta si inchid aceasta parte a micro zonei 3. Totodata. Colentina. Granita este reprezentata de Str. Sos. patiserii.Andronache care da in Sos. Tipologia de locuinte mai frecvente in aceasta parte a zonei 3 este formata din case pentru cate o familie cu gradini nu foarte mari/medii. aproximativ in intersectia unde se gaseste un moment in forma de avion. Emanciparii. Intr-adevar doua strazi asfaltate.

si de hotelul “Colentina”. 32 . Acesta este in prezent frecventat de familiile celor care locuiesc aici. precum Cooper Beach Tower. au fost folosite gratie pozitiei panoramice. Toata zona de pe langa parc cu jocuri pentru copii si mese de picnic a fost in cele din urma reamenajata. se poate vedea ezitarea diverselor parti din micro zona 3 neutilizate. dar nici comercial si nici de locuit sau de inchiriat. O restransa parte de teren cuprinsa intre Str. Fabrica de Gheata a fost utilizata pentru realizarea unui parc. nici in scop industrial. Fabrica de Gheata. dar si pentru realizarea de investitii pentru deshiderea punctelor de restaurare din partea marilor lanturi de fast-food precum Mac Donald’s si Mega Image. nu numai pentru construirea noilor nuclee rezidentiale. Fasia de teren care se extinde in vecinatatea lacului.Luand-o iar pe Str.

apropiate una de alta in prelungire. pozitionate respectiv la inceputul si la sfarsitul strazii. Str. Strada Zamfir Nicolae traverseaza perpendicular aceste trei siruri de constructii. in schimb. Litoralului.Estica a zonei urbane Plumbuita si este delimitata la Nord de strada Tudor Mihai. Nicolae. in conditii bune . Spre deosebire de Strada Tudor Mihai. care par a fi int-un stadiu de saracie. Pe partea strazii care se intersecteaza cu Str. Z. si care sunt de fapt locuite de persoane.d. Zona 4 Zona 4 se gaseste in partea Nord. Nicolae. exceptand doua case private. departate una de alta . Patru strazi principale traverseaza paralel zona 4: Str. de o zona de fabrici care nu mai functioneaza insa si niste zone verzi de dimensiuni neregulate si acoperite de pamant. la Est de strada Oituz (cum putem vedea si in fotografia cu numarul 2) la Sud de strada Emanciparii si Fabrica de Gheata. Tudor Mihai nu prezinta de-a lungul ei multe cladiri si contructii pe latura nordica a strazii. la vest de marginile lacului Plumbuita. Capitan Zamfir a Marcu. Tudor Mihai. Pe latura interna a strazii care este paralela cu 33 . pe partea nordica a strazii Zamfir Nicolae gasim si blocuri de dimensiuni mai mici dar cu niste conditii mai bune pentru a putea fi locuite. Z. sunt 3 cladiri de birouri care sunt reprezentate de cladiri formate din constructii de mici dimensiuni.

Strada Capitan Zamfir si Marcu au fost construite cladiri prefabricate care au functii industriale pentru stocarea si depozitarea marfurilor. Emanciparii se observa doar 3 locuinte. “Motul – Service Auto”. intr-adevar. nearanjate de nici un fel din punct de vedere al aspectului urbanistic. se poate observa prezenta cu totul necorespunzatoare a cladirilor necorcondante intre ele: astfel. dar inainteaza pana la intersectia cu strada Gherghitei. Astfel de strada. 34 . numarul caselor in conditii bune si vile se micsoreaza din ce in ce mai mult cu cat ne afundam in aceasta zona interna: in Str. Parcurgand Strada Litoralului. sunt prezente case noi. inainte de a ajunge in strada Gherghitei. de dimensiuni mici si in stare foarte proasta. in ultima parte a strazii. Capitan Zamfir si Marcu ne gasim in partea distrusa a zonei 4. atelier mecanic de dimensiuni medii si activitati in sectorul mecanic si de reparatii si intretinere a automobilelor. facand-o sa fie o zona foarte densa de constructii. sunt asezate in asa maniera si atat de aproape si concentrate. cladiri cu strucuturi de dimensiuni foarte mari si destul de noi si ingrijite se intersecteaza cu constructii de mici dimensiuni ale caror acoperisuri stau sa cada. chiar daca sunt total diverse una fata de alta. si cladiri care sunt folosite in diferite activitati. asa cum se observa in cea de-a 4° fotografie. Emanciparii. Asa cum se poate observa continuand acelasi traseu pana la intersectia cu Str. nu doar traverseaza arealul blocurilor contruite si al baracilor numeroase si depozitelor. Capitan Zamfir Marcu pana la Str. cu distanta intre ele. acest areal intern al zonei 4. Emanciparii este zona reprezentata de cea mai mare densitate de cladiri iesite din comun si abandonate parca pentru ele insele. in timp ce restul strazii este format de diverse tipuri de baraci. Astfel de cladiri sunt multe. in timp ce. care inchide zona 4. Particularitatea care face ca aceasta strada sa se distinga fata de alte strazi analizate mai devreme este ca astfel de cladiri cum sunt aici. strada in analiza este in principal formata din cladiri de dimensiuni mici. De altfel. care se intinde de la Str. Cum se poate vedea si in fotografia a treia. Inaintand pe Str. in stilul unor mici vile. de exemplu.

a carei lungime transversala taie cele cinci strazi analizate mai sus. In zona de analizat sunt prezente doar 3 cladiri folosite ca si locuinte si una care este formata din mai multe baraci.Inainte sa se termine Strada Emanciparii patrundem pe Str Gherghitei. si segmente ale teritoriului folosita aproape numai ca zone de aruncare a deseurilor produse de fabricile si companiile din zona. delimiteaza cea de-a patra micro-zona la interiorul zonei 4. Gherghitei are si cateva locuri de verdeata care alterneaza cu diversele cladiri destinate folosirii comerciale si pentru productie. care odata au servit pentru diverse activitati productive. Str. dar sunt foarte la intamplare asezate una fata de alta. Aceasta microzona este cu totul inactiva. fiind complet abandonata cu zone mlastinoase. sau mai bine zis Strada Gherghitei se intinde pana la marginea lacului Plumbuita. ca si de zone verzi care nu sunt deloc ingrijite 35 . intr-adevar. si nu prezinta nici un fel de constructie sau cladire care sa fie dedicata activitatii de productie. aceasta parte din strada Emanciparii. acest spatiu este ocupat de baraci abandonate. Zonele verzi pe care le analizam nu sunt asezate intr-o anumita ordine. In ceea ce priveste restul suprafetei.

care detin pe aceasta strada cateva sedii pentru producerea la scara larga. Si flora prezenta in aceasta microzona apare foarte slab dezvoltata si foarte neingrijita. Se poate vedea existenta unor cosntructii neutilizate. si nici macar pentru a fi locuite. in prima parte a Str. Oituz vedem cladiri de marime medie si in conditii bune. Inaintand pe partea opusa fata de Strada Gherghitei si a lacului Plumbuita. Este vorba de mici cladiri locuibile multifamiliare si de nivel mediu-slab. Oituz cateva hambare pentru depozitare si pentru fabricarea propriilor produse . Astfel de structuri au o forma non-conformista – cum putem observa in fotografia de mai jos – pentru ca par abandonate in ceea ce priveste ingrijirea lor si construite din materiale de o clitate foarte proasta. alcatuite din structuri care pot fi locuite. Oituz. se observa prezenta cladirilor distruse si a resturilor de constructii. in timp ce numarul de hambare prezente aici este net superior si depozitele sunt distribuite pe intreaga lungime a strazii Oituz. nici in scop industrial. depozite pentru firme si fabrici. care fac pesisajul sa fie si mai deplorabil. alcatuite din mai multe etaje si in care se simte o ingrijire periodica. mai ales in partile de pe langa cladiri. nici comercial sau tertiar in general. Cum putem vedea din fotografia alaturata. si structura ei la sfarsitul strazii inainte de intersectia cu Soseaua Andronache: aici. Se pot vedea pana la 3 astfel de vile care sunt in curs de constructie pe la jumatatea strazii Oituz. Se pot numara cel putin 5 exemple de astfel de structuri in prima jumatate a Str. Diversele hambare ale depozitelor se intrepatrund cu cladirile care sunt in curs de constructie. Este prezent si un al 4-lea tip de structura. Cum putem observa din urmatoarea fotografie. si spatiul ramane ocupat de cladiri si baraci de dimensiuni mici. Asa cum putem observa si in imaginea de mai sus. pe langa structurile care arata mai putin bine intalnim si structuri care arata foarte bine. atfel de tipuri de structuri sunt in general realizate pe 3 etaje si au o gradina interioara. un mare lant de productie si distributie de imbracaminte precum “Losan SRL” detine chiar pe Str. 36 . unde se alterneaza peisajul cu mari cladiri de un ciment gri. acestea fiind realizate in scopul locuirii. Pe masura ce ne apropiem de malul lacului Plumbuita.care dau direct spre lac. mai precis numeroase baraci imprastiate care alterneaza cu depozitele si cu locuintele propriu-zise. Al doilea tip de structura sunt magaziile. ajungem la Strada Oituz. de exemplu. Fotografia ne arata exact imaginea strazii Oituz. care delimiteaza in est zona 4 legand direct Strada Tudor Mihai de Strada Emanciparii.

nefiind prezenta nici un fel de trecere de pietoni sau trotuar. sunt cu totul absente parcarile vehiculelor de dimensiuni mai mari. gasindu-se din loc in loc gropi daca o iei pe strada de la un capat la altul. acestea fiind parcate in maniera dezordonata pe marginea strazii. de o complexitate si diversitate sociala. Si la nord de Strada Sipca si de Strada Raul Colentina in timp ce la est este marginita de Str. Ajungand pe teritoriul in analiza al Soselei Petricani se observa ca aceasta strada are un trafic relativ mediu. si. asadar. aceasta zona incepe la inceputul Sos. Aceasta strada este compusa din 4 benzi. dens. Steaua Rosie. Zona 5 Zona 5 este situata in partea nord-estica a cartierului Plumbuita si este delimitata la vest de Sos. Paroseni. 37 . Aceasta zona peninsulara este marginita de Tei Toboc si se arata la nord si vest a lacului Plumbuita in timp ce in est se invecineaza cu lacul Tei.Strada nu este foarte bine asfaltata. La inceputul strazii Sos. In plus. in tip ce pe partea dreapta este o serie de constructii si depozite destul de vechi si unele in stare de abandon. Petricani si Str. e. iar in sud. Petricani pe stanga este lacul Tei. Aceasta zona se extinde pe distanta intregului teritoriu si e caracterizat de o mare diferentiere atat sociala cat si economica si a mediului. doua pe sensul de dus si doua pe sensul de intors si leaga cartierul cu restul Bucurestiului.

Sipca. 38 . Inaintand pe Sos. spre terminarea cartierului Tei Toboc sunt terenuri nefolosite si lasate in custodia proprietarilor si au rams asa in paragina. astfel incat diverse buruiuni cresc dupa bunul plac. precum tot restul cartierului. ca si in restul cartierului Tei Toboc. Rezulta. Petricani. Spatiile verzi in aceasta zona sunt destul de numeroase dar de mici dimensiuni si total abbandonate. fara ca cineva sa se ocupe de aspectul acesta. Sunt insa probleme cu epurarea apei si cu canalizarea in general. o nevoie de reamenajare si de restructurare a spatiilor verzi. Aceasta strada este situata la nord de zona Tei Toboc si este marginita in totalitate de lacul Plumbuita. este destul de variat. asadar. Terminand de parcurs Sos. insa la sfarsitul lor sau trecand de Strada Sipca nu mai rezulta a fi acoperite de asfalt. si iluminarea stradala si legaturile de curent electric functioneaza perfect. deci este compus din cladiri si depozite de tot felul si de cateva case recent contruite. se pot observa pe dreapta diverse strazi care dau in aceasta strada si sunt asfaltate.Inceputul zonei 5. Se poate observa ca in aceasta zona a cartierului Tei Toboc chiar daca strazile nu rezulta a fi asfaltate. Nu este prezenta in aceasta parte a cartierului nici o zona comerciala sau vreun chiosc de vanare a produselor alimentare de diverse tipuri. In acest perimetru. In plus. se ajunge in Str. nu este nici o modalitate de trasnport urban care sa permita locuitorilor rezidenti aici sa se poata deplasa cu usurinta si sa poata ajunge in orice zona a Bucurestiului. Petricani. este prezenta multitudinea de baraci si de depozite.

creand astfel probleme enorme populatiei care locuieste aici. situatia acestor strazi este cu adevarat deplorabila. adunate la marginea strazilor. In realitate. trotuare sau sisteme de protectie care sa impiedice accesul la lac. si in aceasta parte a cartierului nu pare a se desfasura vreo activitate comerciala sau a fi vreun magazin alimentar sau vreo linie de transport public. desi acest cartier ar avea un enorm potential. oferind posibilitatea de costruire a unor spatii publice si locuinte. este plin de alge si de tot felul de deseuri aruncate in lac. Locuintele de-a lungul strazii Sipca sunt inferioare calitativ fata de strada mai sus mentionate si. Lasand putin de-o parte aceasta strada si uitandu-ne pe strazile laterale acesteia. dar nu este deloc o retea de canalizare iar strazile de pe marginea lacului nu sunt deloc asfaltate. o actiune de refacere a mediului cu o restructurare a caselor deja existente. de la Strada Sipca se ajunge la o alta strada care margineste lacul Plumbuita care se numeste Raul Colentina. situata in partea de nord vest a cartierului Tei Toboc. Asa cum s-a adaugat si mai sus. ar putea duce la o imbunatatire generala a conditiilor de viata si a viabilitatii cartierului. In plus. la marginea strazilor sunt din plin gunoaie si deseuri adunate de la locuitorii de aici de toate tipurile. a unor potentiali turisit in viitor. Apropo de lac. Mergand mai departe. Compozitia calitativa si cantitativa a caselor si a strazilor care se arata pe aceste strazi este mult diversa fata de strada Petricani. Toate strazile interne ale cartierului sunt lispsite de asfalt. pentru ca acest cartier are potential dar nu este valorificat. fundul este tulbure. mai ales pentru cei care deja locuiesc in aceasta zona si.Se poate observa ca de-a lungul lacului Plumbuita si Tei. apa nu este mai curata decat in alte parti. aceasta parte a cartierului este alimentata de curent electric. de ce nu. Acestea nu sunt asfaltate. nu exista drumuri. se observa o diferenta semnificativa. 39 . mai ales pe perioada iernii. asa cum a fost specificat si mai devreme. sunt prezente locuri cu deseuri imprastiate pe ici pe colo. Dincolo de toate aceste lucruri negative si privind mai departe in viitor.

Totusi. chiar daca acesta este compromis si ar putea avea si el probleme la precipitatii. aceste strazi rezulta a fi impracticabile datorita faptului ca nu sunt asfaltate. avand si multe gropi care ar face imposibila inaintarea vehiculelor si a pietonilor. 40 . este evident contrastul dintre locuintele care sunt pe marginea lacului cu o constructie moderna si apartinand unei clase sociale inalte. transformand-o intr-o o zona foarte atractiva.O astfel de strada este foarte asemanatoare cu strada Sipca prin prezenta iluminarii publice si asfaltului. deseurile abandonate pe marginea strazii si prezenta depozitelor si a depozitelor de toate felurile. si pe aceste strazi situate spre interior. care se prezinta c aun mediu propice de aparitie a sobolanilor. In mod cert problemele acestea se constituie intr-un focar de boli infectioase datorita deseurilor care sunt abandonate aici. insa legat de restul. Si aici zona se deschide spre marginea lacului si face ca cei care se ocupa de amenajarea urbanistica sa ii puna pe ganduri cu reamenajarea ei. Langa aceasta. Raul Colentina. este prezenta iluminarea publica si legatura de curent elctric. si lipseste cu desavarsire canalizarea atat de importanta. in apropierea de Str. si ceea ce se poate vedea aici. purtatori de boli diverse care ar putea fi transmisible si la om.

41 . Dupa str. si la strada numita Steaua Rosie. Zamfir. intreaga zona este caracterizata de mult mai multe probleme fata de zonele care marginesc lacurile Tei si Plumbuita. au niste probleme esentiale. Aceste strazi sunt tot mai putin largi si in anumite portiuni este o urma de asfalt ramas de la foste asfaltari. pe masura ce se inainteaza spre cartierul Tei Toboc. Spre deosebire de altele. Costantin Beiu. ca si energia electrica la nivelul locuintelor. se ajunge din nou la lacul Plumbuita. precum lipsa totala a trotuarelor. depozite intangibile si parasite. avand nevoie de mijoace de transport. Este prezenta iluminarea stradala si este energie electrica in fiecare casa. Se poate concluziona ca. strazile de aici sunt asfaltate chiar daca intr-un mod deplorabil. In aceasta zona este si un cimitir. multe terenuri in paragina. Beliu. nici in acesta zona nu sunt legaturi de mijloace publice de tran sport. iar situatia nu se schimba mult de la un loc la altul. Petricani. Iluminarea stradala este prezenta. Continuand itinerariul. Steaua Rosie intrand in interiorul peninsului se intalnesc in ordinea urmatoarele strazi: N. la fel ca pe Sos.In plus. Este un aspect foarte important intrucat majoritatea populatiei care locuieste aici este de varsta inaintata. in realitate. situatia caselor construite cu materiale precare si daunatoare mediului si nerezistente. Aceasta strada se prezinta ca si cele anterior descrise. Astfel de strazi. B. Si in aceasta zona se poate observa prezenta deseurilor si a gunoaielor imprastiate pe marginea lacului si in zonele apropiate acestuia. si astfel se poate observa lipsa retelei de canalizare si prezenta locuintelor prost facute. asa cum s-a spus si mai sus.

Tamaioarei care traverseaza central toata zona. aceastea rezulta a fi total impracticabila si este aproape imposibila trecerea cu masini pe aici. Plumbuita si Strada Ricinului. f. este relevanta si Str.Situatia strazii este intr-adevar foarte preocupanta. Zona 6 Perimetrul zonei 6 este foarte bine delimitat de 2 strazi foarte importante precum Str. Cealalta strada insa. asa cum se vede si in cele doua poze din lateral. Intradevar. 42 . impejmuind parcul si separandu-l de zona 1. Prima strada margineste zona 6 pe partea de vest. In plus. delimiteaza partea de est a zonei si margineste pe de o parte lacul.

locuitorii acestor locuri sunt constransi sa utilizeze cateva structuri mobile. si acestea. dat fiind lipsa canalelor adecvate. Situatia acestei strazi ne apare foarte delicta din punct de vedere urbanistic. In partea de sud a hartii.Str. foarte des in gramezi imense la marginea strazii. multe din acoperisuri sunt construite din materiale poluante si daunatoare pentru sanatatea indivizilor care locuiesc acolo. Neglijenta este foarte vizibila in partea stanga a strazii. Ne apare foarte dificila si situatia igienico – sanitara. abia spalate. si ajunge pana la manastire. divide practic perimetrul in 2 parti. In plus gardurile aproape distruse de rugina. tinand cont de caldura si decompunerea deseurilor. Plumbuita se incruciseaza cu Str. fara nici o ingrijire speciala. 43 . cand apar precipitatiile mai ales in perioada iernii. chiar daca este evidenta necesitatea unei noi revizii. sunt utilizate de locuitori pentru a-si usca rufele. Plumbuita incepe in partea sudica a zonei 6. Acest lucru ar putea provoca dezastre foarte mari. Str. multe dintre ele aparand intr-o stare evidenta de abandon sau de degradare. probabil. vazand numarul mare de autovehicule parcate pe ambele parti ale carosabilului. Tocmai de aceea. se ajunge la intersectia cu Str. Reteaua electrica este prezenta pe intreaga strada si pare a fi functionala. care margineste lacul Plumbuita. multe par aproape distruse sau construite cu materiale foarte putin stabile si putin rezistente. precum servicii sanitare chimice. Dupa o analiza mai profunda s-a observat ca. a iesit la iveala si lipsa unui loc adecvat pentru strangerea gunoaielor. Strada este destul de ampla si pe alocuri se prezinta destul de bine. Situatia stradala a zonei este complet neadecvata pentru ca rezulta ca aceasta nu este asfaltata. Acest lucru. care zac. ar putea fi destul de problematic. Inaintand. unde se poate observa o serie compacta de locuinte. Casele sunt in conditii degradante. traversand zona de la sud la nord. cand strada se umple de noroaie ramanand impracticabila. Zona pare oricum a fi foarte dens populata. Tamaioarei. Pe langa asta. oricum in conditii de degradare. Ricinului. Ajunsi la capatul strazii Tamaioarei. care. Conditia in care apare aceasta strada este in mod sigur mult mai buna fata de conditiile strazilor prezentate mai devreme. Ricinului. marginand lacul. facand stanga se ajunge Str. chiar daca in anumite puncte degradarea este extrem de evidenta. mai ales in perioada verii.

96%). Bucuresti.01%). Ceea ce ne face sa analizam mai in profunzime este conditia in care se afla lacul.212 din populatia Capitalei.60 ani M F 279 347 9 8 5 6 0 0 0 0 1 2 4 3 8 8 peste 60 ani M F 127 186 1 3 0 2 0 0 0 0 0 2 3 3 5 12 Total 2187 52 25 13 0 10 37 64 Tot.F 1173 31 14 4 0 7 14 34 44 . extrasa din baza de date de evidanta a persoanelor a Mun. macedoromani (0. Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor a furnizat urmatoarele date statistice a persoanelor care domiciliaza in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani.E a Bucurestiului. in mod particular.300 locuitori). populatia Sectorului 2 a avut o evolutie descrescatoare. In intervalul 2000-2007. Analizand.011 de persoane. secui (0. Ceea ce uimeste in mod favorabil este mai ales aranjamentul urbanistic care se adapteaza perfect carasteristicilor peisajului din zona. Cu toate eforturile. 2. Referitor la distributia populatiei in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani. 361. este posibila realizarea a numeroase vile. Strada Aleea Sinaia Intr. cu o suprafata de 32 km2. Existenta unui mic excedent feminin poate influenta. 6.40 ani M F 404 458 6 16 4 4 0 0 0 0 2 2 7 6 6 5 40 .1 Distributia populatiei Situat in partea de N.Aici. referitor la strazi din cartier. sasi (0. natalitatea. in decembrie 2006 populatia Sectorului fiind alcatuita din 193.2009. romi (1.74% reprezentand cca.7% din populatia Capitalei insumand in anul 2006. ale carui ape tulburi lasa sa se vada urma unei poluari daunator pentru locuitorii din zona. situatia zonei pare destul de dificila si pentru recuperare ar fi necesare. se poate observa o iluminare destul de scazuta a strazii. La nivel de sector convietuiesc romani (cca.593 persoane de sex masculin. corespunzator unui procent de 46. cu foarte multi copaci prezenti pe ambele parti ale trotuarului. actualizata la nivelul datei de 01.Steua Rosie . numeroase opere de epurare a apei si curatare.56% si un numar de 167.M 1014 21 11 9 0 3 23 30 Tot. Constantin Beiu Intr. intr-adevar. Strada pare a fi asfaltata si zona este deservita de tot ce trebuie. Afirmarii Intr. reprezentand 53. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2. Safirului Intr. sunt baruri. pe langa numeroasele centre comerciale care. cu diferente minore de la un an la altul.12%). Ineu Intr. Gherghitei Intr. maghiari (0. Tiglelor 0 -14 ani M F 164 147 3 3 2 1 0 0 0 0 0 1 2 1 1 3 14 .01%) totalizand aproximativ 363.619 persoane de sex feminin.05.44%. Structura pe sexe este echilibrata. locuinte din materiale noi si intr-o stare foarte buna. Memoriei Intr. in sens usor pozitiv. populatia Sectorului 2 reprezinta un procent de 18. mai in detaliu.559 de locuitori.2.2. insa.03%). germani (0. cea mai importanta modificare fiind inregistrata in intervalul 2001-2002 cand populatia Sectorului a scazut cu 17.Petricani este esential sa analizam si aspectul demografic si situatia statistica a populatiei si distributia acesteia pe sexe si grupe de varsta.18 ani M F 40 35 2 1 0 1 9 4 0 0 0 0 7 1 10 6 18 .33%). Pentru a obtine o imagine cat mai relevanta a zonei Plumbuita. probabil. care ar putea fi un pericol pentru locuitorii din zona.

Ivarului Str. Simetriei Str. Savu Bara Str. Parau Str. Folclorului Str. Ricinului Str. Petre Ispir Str. Mihai Tudor Str. Gherghitei Str. Linotipului Str. Porumbaceanu Str. Logofatul Carstea Str. Ion Marin Str. Polixemia Radulescu Str. Tomovici 22 443 0 6 17 39 41 3 118 3 3 1 1 0 7 9 42 4 23 9 1 3 3 5 4 3 15 2 4 5 24 0 2 2 14 5 2 10 6 11 32 16 12 7 0 23 18 2 0 6 8 16 77 1 3 26 30 9 30 428 0 4 25 28 38 3 142 4 5 2 1 0 18 12 38 2 18 8 5 4 1 3 4 1 30 1 5 6 14 0 7 5 10 11 8 12 8 8 31 17 6 3 1 26 22 1 0 3 9 15 66 3 3 25 25 6 5 85 0 2 9 13 7 0 30 0 6 0 3 0 2 1 0 4 0 1 1 4 0 4 0 0 8 1 0 5 1 0 2 2 3 2 2 3 9 3 6 6 2 2 1 13 2 2 0 8 1 0 11 0 0 9 1 2 8 92 0 3 8 14 8 1 27 0 1 2 2 0 3 3 0 11 0 3 0 3 2 2 0 0 10 0 0 6 4 0 1 4 1 1 2 5 3 0 10 3 3 1 2 2 0 1 8 7 6 1 11 0 0 5 2 2 40 1542 0 11 59 56 147 8 509 14 16 2 28 0 21 21 149 6 36 28 8 21 11 20 13 7 82 7 15 28 24 0 9 24 44 14 19 36 24 18 79 24 39 27 7 48 11 8 42 6 18 48 126 8 6 25 113 16 38 1551 0 11 68 69 164 3 501 9 12 4 21 0 21 22 127 2 43 34 12 19 9 13 13 4 74 4 16 33 55 0 9 16 32 15 10 36 25 22 84 36 24 15 2 63 12 4 44 10 25 39 146 5 5 39 104 18 36 1186 0 11 48 65 106 6 357 9 7 3 0 0 12 11 106 4 36 20 10 11 12 12 3 1 76 6 7 33 42 0 5 15 23 4 9 30 12 13 60 29 35 6 10 45 5 3 41 6 20 36 142 5 3 12 69 14 39 1574 0 13 53 60 156 3 389 12 9 3 0 0 14 13 130 5 27 25 6 13 14 10 6 5 74 7 8 24 47 0 10 11 25 5 16 33 13 8 54 27 30 9 7 40 11 3 37 7 20 39 165 8 3 14 79 16 22 827 0 4 12 26 46 2 258 7 4 1 11 0 1 6 38 1 15 4 5 3 7 7 2 2 28 4 0 7 25 0 5 5 12 1 1 18 9 1 16 9 12 8 4 19 5 1 13 5 12 19 174 5 4 7 38 8 33 1145 3 5 28 35 75 1 300 9 6 2 16 0 12 10 69 2 19 8 8 8 7 5 1 1 46 6 2 17 29 0 3 4 21 4 6 26 10 4 37 12 23 16 7 23 4 5 35 5 12 34 173 7 2 11 41 16 273 8873 3 70 327 405 788 30 2631 67 69 20 83 0 111 108 699 41 217 140 56 89 66 81 46 24 443 38 57 164 265 0 53 88 185 62 75 209 119 88 409 179 186 94 41 302 90 30 220 63 131 247 1091 42 29 173 502 107 125 4083 0 34 145 199 347 19 1272 33 36 7 43 0 43 48 335 19 110 62 25 42 33 48 22 13 209 20 26 78 116 0 23 48 96 26 33 97 60 46 193 84 100 50 22 148 41 16 96 31 59 119 530 19 16 79 251 49 148 4790 3 36 182 206 441 11 1359 34 33 13 40 0 68 60 364 22 107 78 31 47 33 33 24 11 234 18 31 86 149 0 30 40 89 36 42 112 59 42 216 95 86 44 19 154 49 14 124 32 72 128 561 23 13 94 251 58 45 . Brana Str. Raul Colentina Str. Marcu Zamfir Str. Doamna Ghica Str. Gorgan Spatarul Str. Mica Str.Sos. Salciilor Str. Nicolae Paraschiv Str. Steaua Rosie Str. Geicu Str. Nicolae Zamfir Str. Stefan Pascale Str. Sinaia Str. Olanelor Str. Lopetii Str. Oituz Str. Cremenita Str. Fabrica de Gheata Str. I. Bujorul Alb Str. I. Plumbuita Str. Pietrisului Str. Dumitrescu Tanase Str. Neagota Str. Litoralului Str. Petre Negulescu Str. N. Paroseni Str. Petricani Str. I. Tamaioarei Str. Palamidei Str. Colentina Str. Ferestrei Str. Dumitru Tane Str. Culmea Fagarasului Str. Gimalau Str. Sipca Str. Aristotel Str. Emanciparii Str. Elevatorului Str. Constantin Beiu Str. Ghimbav Str. Magura Vaii Str. Stanga Str. Andronache Sos.

Pentru a studia prezenta 47% si distributia demografica pe baza varstei 53% cetatenilor. Se observa 15 . Copiii si tinerii pana in 14 ani reprezinta doar 41 . Observand distributia populatiei in cadrul cartierului studiat. Feminin Graficul circular din dreapta prezinta procentele acestor categorii. de la 19 la 40 ani o a 12% treia categorie.14 3% grupa si peste 61 ani ultima grupa. Zamfir Gh. dupa cum urmeaza: de la 0 la totale 14 ani. imagine care reprezinta o caracteristica a intregului perimetru Plumbuita in complexul sau. intre 41 si 60 de ani a patra 19% 0 .40 30% 36% grupei de varsta cuprinsa intre 19 si 40 de ani. cei mai putini fiind cei care apartin Peste 60 grupei 15-18 ani. demonstrand o imbatranire avansata a populatiei din cartier. Total partial Total pe clase de varsta Total populatia 18 1388 22 1389 2777 2 354 2 344 698 35 4232 33 4316 8548 18 3212 18 3821 7033 5 1927 5 2662 4589 158 78 80 23645 11113 12532 Graficul urmator ilustreaza structura distributiei demografice in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Str. evidentiind procentul major al persoanelor de sex feminin (53%) si inferioritatea celor de sex masculin (47%). anume doar 3%. impartite pe 5 Procentul populatiei grupe de varsta. populatia cartierului a fost Masculin impartita in 5 categorii de varsta. se observa si procentul populatiei de grupe de sex pentru fiecare din cele 6 zone care alcatuiesc perimetrul de studiu. Pe langa o analiza detaliata a structurii demografice sub aspectul raportului masculinDistributia populatiei feminin. de la 15 la 18 ani.60 12%.18 ca mai mult de o treime din populatie apartine 19 . Aceste date evidentiaza o situatie destul de ingrijoratoare. zona 5 (15%) 6% si zona 4 (10% din total). se trage concluzia ca zona Distributia populatiei pe cea mai dens locuita este zona 2 (45%). Zona 1 15% 0% 10% 24% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 46 . zone urmata apoi de zona 3 (24%).

urmata de zona 2 (cu un procent asemanator. sunt prezentate in continuare 5 grafice care ilustreaza datele pentru fiecare grupa de varsta: 47 .40 ani Considerand distributia populatiei in cadrul fiecarei zone. Pentru zona 1 nu a fost ilustrat un astfel de grafic.40 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 4 18% 11% 3% 35% 0 .18 ani 19 . cu un procent corespunzator de 16%. dat fiind faptul ca nu prezinta o concentrare de populatie rezidenta in acest spatiu. rezulta ca prima grupa de varsta (0-14 ani) este cel mai bine concentrata in zona 5. mai precis 15-18 ani (al carui procent ajunge la 5%). Distributia populatiei pe categorii de varsta… 22% 4% 3% 39% 0 .14 ani 15 . Zona care corespunde celui mai mare procent al populatiei cu varsta cuprinsa intre 41 si 60 de ani este zona 4 (cu un procent de 33%). In cele din urma. distributia populatiei in baza sectoriala si teritoriala a fost analizata luand ca punct de referinta si diferitele categorii in care a fost impartita populatia intregului perimetru. anume 32%).14 ani 15 .40 ani 19 .18 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 6 16% 29% 40% 11% 4% 0 .40 ani 32% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 3 22% 11% 2% 36% 29% 0 .18 ani 19 . Referitor la populatia cu varsta cuprinsa intre 19-40 ani. populatia populatia de peste 61 de ani este concentrata majoritar in zonele 2 si 3 (22% din populatiei depasind aceasta varsta). In acelasi timp.14 ani 15 .14 ani 15 .18 ani 19 .Prezentam in continuare cele 5 grafice circulare care descriu distributia demografica pe baza varstelor in fiecare zona in parte.14 ani 15 . Pe langa analiza in functie de zonele in care a fost impartit arealul cartierului. procentul cel mai mare se inregistreaza in zona 6 (40%) si in zona 2 (in care aceasta grupa de varsta totalizeaza 39%). Astfel. zona 5 este si zona cu cea mai mare concentrare a populatiei din cea de-a doua grupa de varsta.40 ani 33% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 5 14% 27% 38% 16% 5% 0 .18 ani 19 .

033 persoane (3.388 barbati si 1. iar distributia reala si oficiala a acestora pe grupe de varsta se prezinta astfel: • intre 0-14 ani → 2. Trebuie mentionat faptul ca numarul 48 .662 femei) – 19% pentru un total de: 23. si tot in cadrul acesteia se gaseste si procentul cel mai mare al persoanelor cu varsta peste 61 de ani.232 barbati si 4. Spor natural Numarul de cetateni cu adresa de domiciliu pe strazile din zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani este de 23.316 femei) – 36% • intre 41-60 ani → 7.2.465 persoane.Distributia populatiei categoria 0-14 ani 19% 9% 22% 5% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 15-18 ani 19% 6% 50% 9% 16% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 19-40 ani 13% 6% 10% 22% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 41-60 ani 12% 5% 11% 23% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria peste 60 ani 10% 4% 9% 25% 52% Zona 2 Zona 3 Zona 2 prezinta cele mai multe particularitati in ceea ce priveste aspectul demografic: este interesant astfel de observat ca grupa de varsta 0-14 ani este prezenta cu precadere in zona 2. Zona 4 2.927 barbati si 2.777 persoane (1.2.589 persoane (1.389 femei) – 12% • intre 15-18 ani → 698 persoane (354 barbati si 344 femei) – 3% • intre 19-40 an → 8.821 femei) – 30% • peste 60 ani → 4.212 barbati si 3.548 persoane (4. sectorul 2 si cartierul Plumbuita este posibil sa observam tendinta demografica a acestuia din urma.465 persoane Analizand datele referitoare la intreaga populatie din Bucuresti.

ca si in cartiere precum Baicului. Populatie Bucuresti Sectorul 2 Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 1.3 19.2.931.3. comparativ cu alte cartiere.5% 23.3 -2. care s-a inrautatit ca urmare a scaderii veniturilor familiilor defavorizate in primul rand. Creanga sau Colentina).2009.1 9. pe masura inaintarii in varsta a locuitorilor. ceea ce demonstreaza diferenta tot mai mare intre sexe. nonformala si informala. crearea de noi locuri de munca si cresterea calitatii pentru serviciile medicale. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita Sub aspect social. locuite in principal de persoane in varsta. Sporul natural pentru intreg anul 2008 atunci este negativ (-180 unitati). Alt factor. Cu toate acestea. trebuie subliniate faptul ca 58% din acestia sunt femei.0% In privinta sporului natural. in vederea operarii in baza de date a mentiunilor de casatorie. Procentul de 3% in plus in cazul populatiei in varsta. 73% din intervievati au un venit mai mic de 500 RON. il constituie nivelul celor trei componente ale educatiei: formala. in special in anumite zone. al carui procent in totalul populatiei din Plumbuita este de 19%.107 Rata natalitatii (la 1.465 9. Datele comunicate au fost extrase din baza de date a evidentei persoanelor a municipiului Bucuresti. protectia sociala a varstnicilor.5% din totalul populatiei cartierului). pentru persoanele cu domiciliul pe strazile din zona de interes. cel mai apasator se resimt problemele finanziare. micsoreaza segmentul populatiei apte de munca (19-60 ani). asa cum se intampla si in cazul altor cartiere ale sectorului. astfel incat nu se poate estima cu exactitate numarul de casatorii din baza de date.9% 16. ceva mai mare ca in alte zone ale sectorului 2. Drept urmare. situatia statistica extrasa din baza de date nu este relevanta deoarece nu toate persoanele declara sau prezinta actele de casatorie la ghiseu.4 Procentul varstnicilor (+60) 18. Alti 19% din acestia sustin ca venitul mediu al locuitorilor din cartier este cuprins intre 500 si 800 49 . Acest proces de crestere a numarului persoanelor cu varsta peste 40 de ani (un total de 11622.236 359.000 pers) 11. In ceea ce priveste date referitoare la raportul natalitate/mortalitate. important indicator al nivelului scazut de viata. In ceea ce priveste numarul casatoriilor inregistrate in intervalul cuprins intre anii 2001-2008.3 Raportul natalitate/ mortalitate -1. trebuie sa mentionam faptul ca se inregistreaza o tendinta negativa. care totalizeaza 66% din populatia cartierului.9 Rata mortalitatii (la 1. cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin probleme referitoare la nivelul de trai. Numarul persoanelor in varsta in schimb.07.4 -0.1 9. se impune continuarea programelor de masuri pentru a tine trendul de crestere a natalitatii. Cum rezulta si din chestionarele la care rezidentii au fost rugati sa raspunda. cu circa 3 puncte procentuale mai mult. actualizata la nivelul datei de 30. In plus. trage un semnal de alarma cu privire la viitorul trend demografic din cartier.0% 15. simultan cu impulsionarea activitatilor economice. adica 49. asa cum sunt zonele peninsulare.8% 19.persoanelor tinere sub 18 ani pastreaza aceeasi linie ca si in alte cartiere ale sectorului 2 (aproximativ 15%. 2.7% Procentul tinerilor (‹18) 17.000 pers) 10. precizam ca in decursul anului 2008 s-au nascut 252 persoane cu domiciliul in zona Plumbuita si au decedat 432 persoane cu domiciliul in zona de referinta. ceea ce demonstreaza ca populatia din zona analizata prezinta o concentratie a batranilor.5 12.

2% femei) sunt ocupati. peste media din Bucuresti • Spor natural negativ • Rata populatiei sub 18 ani sub media din Bucuresti • Rata somajului ridicata Riscuri • Descrestere demografica • Imbatranirea populatiei si scaderea populatiei apte de munca • Scaderea numarului populatiei 50 .4% (67. In plus. sanitare si de asistenta oferita persoanelor dezavantajate.8% femeile si un procent ceva mai ridicat 53. Din populatia cu studii medii. superioara fata de nivelul national (8%) si fata de cel al Bucurestiului (8. procentul persoanelor fara loc de munca a atins nivelul cel mai inalt in cazul tinerilor sub 20 de ani. Analiza SWOT a situatiei demografice Puncte tari • Concentrare a populatiei cu varsta apta de munca • Rata mortalitatii mai mare decat media pe Bucuresti • Zona cu potential de extindere comercial si rezidential Oportunitati • Dezvoltarea spatiului rezidential • Expansiunea spatiilor comerciale. se descrie ca fiind neintegrata in structura sociala. precum lipsa canalizarii. in special cei cu studii inferioare. cel mai mare procent al persoanelor somere s-a inregistrat in cazul barbatilor cu varste cuprinse intre 30-39 ani (76%). gradul de ocupare a populatiei cu varste peste 15 ani era de 49. 76. In cazul impartirii pe sexe. transformarea unor spatii in zone de pasunat pentru animale domestice (cai.Steaua Rosie .6% in cazul femeilor si de 6. pentru crearea de noi locuri de munca • Cresterea mobilitatii populatiei • Imbunatatirea standardelor educazionale ale populatiei Puncte slabe • Concentrare a populatie in varsta. 2.5% barbatii). situatia ilustreaza un procent de dezocupare de 14. In plus.8% in medie (43. cainii vagabonzi.2%. asa cum era de asteptat. ajungand la 28. existenta unor strazi neasfaltate.1%). este in crestere si rata somajului.5% (35. care reprezinta o proportie semnificativa a populatiei. Este lesne de inteles nivelul de trai pe care si-l pot permite cetatenii din Plumbuita. Trebuie evidentiata si deficienta existenta la nivelul serviciilor sociale. O mare parte din numarul persoanelor fara locuri de munca este reprezentat de tineri cu varsta sub 25 de ani (25. gaste). delincventa in zona peninsulara.3%. unde rata somajului ajunge la 7. Categoria celor fara studii. procentul populatiei active fara locuri de munca inregistrat la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani era de 8. 62. In ceea ce priveste ocuparea pe piata muncii.8% din populatia cu studii superioareare un loc de munca (79% in cazul persoanelor de sex feminin si doar 72.3% barbati si 53.8% barbatii si 21. mai precis 28. Totodata. perceptia negativa asupra acestei zone. depozitarea deseurilor in zona lacului. degradarea cartierului si indiferenta locuitorilor.Petricani. unde viata cotidiana a populatiei este caracterizata de substantive precum “excluziune” si “singuratate”.3% pentru cele de sex masculin).2. Trebuie subliniate mai apoi problemele reale ale zonei.4. poluarea mediului.2% femeile). prezinta cel mai mic procent de ocupare pe piata muncii.4%).RON.9%. cu astfel de venituri. In ultima perioada. Aspectele ce deriva din aceste probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de asigurare a securitatii publice. Clasa sociala mijlocie din zona Plumbuita . Astfel.2% in cazul barbatilor. ceea ce alimenteaza nesiguranta populatiei. existenta unor foste spatii industriale abandonate. Dificultati in gasirea unui loc de munca intampina si tieni cu varste sub 20 ani.

exista in evidenta un numar de 2.046 someri indemnizati.2.25% din someri din sectorul 2. care probabil sunt in cautarea unui alt loc de munca. Repartitia pe grupe de varsta a somerilor sub 25 ani intre 30-39 ani intre 25-29 29 ani intre 40-49 49 ani peste 55 ani Repartitia pe grupe de varsta a somerilor (%) 28% 6% 8% sub 25 ani intre 50-59 ani 22% intre 25-29 ani 19% 77 intre 30-39 ani 17% intre 50-59 ani intre 30-39 ani 51 46 59 23 15 intre 40-49 ani intre 50-59 ani peste 55 ani sub 25 ani 51 . din care: -cu studii superiore: 17 persoane -cu studii medii: 48 persoane -muncitori calificati si necalificati: 206 persoane Conform datelor publicate in evidentele oficiale. Cei mai putini sunt tinerii cu varsta sub 29 de ani. Forta de munca si Somaj Cu privire la situatia somerilor in datele trimise de catre ALOFM sector 2.53%) • intre 25 – 29 ani: 23 persoane (8. Aceleasi date. sunt prezentate si in graficul circular prezentat in continuare. ca cei care intampina mai multe probleme in gasirea unui loc de munca sunt cei apropiati de varsta pensionarii si cei intre 30 si 39 de ani.81%) • peste 55 ani: 77 persoane (28. Rezulta.97%) • intre 50 – 55 ani : 51 persoane (18. asadar. Situatia generala din interiorul cartierului Plumbuita nu difera de media la nivel national. in data de 02.2009. care totalizeaza 38 de persoane in situatie de somaj.2.48%) • intre 30 – 39 ani : 59 persoane (21. Se observa astfel cum cei 271 someri sunt impartiti dupa in urmatoarele categorii: • sub 25 ani: 15 (5. sunt in evidenta 271 someri in plata. in cartierului Plumbuita. tabelul urmator prezinta repartitia pe grupe de varsta a somerilor din zona de studiu.5.06. Din acest total in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Tinerii in schimb intampina cele mai putine probleme atunci cand vine vorba de gasirea unui lco de munca. unde sunt prezentate in date absolute informatiile referitoare la situatia somerilor din zona de studiu. cei mai multi dintre ei (77) apartin grupei de varsta de peste 55 ani.77%) • intre 40 – 49 ani : 46 persoane (16. nemultumiti de cel pe care l-au avut initial. Urmeaza categoria celor cu varsta cuprinsa intre 30 si 39 de ani (59 de persoane somere). care reprezinta 13. reiese ca.41%) Asa cum reiese din histograma alaturata. sau pe care l-au pierdut in aceasta perioada de criza economica. sub forma de procente.

Trebuie sa evidentiem ca situatia care reiese din actele oficiale este total diferita de cea reala, avand in vedere ca nu ia in considerare cetatenii care nu lucreaza sau lucreaza din cand in cand la negru, si nu o declara.Ingrijorator este faptul ca populatia tanara este afectata cu precadere de acest fenomen, fiind necesare programe de reconversie profesionala si educatie (pregatire profesionala initiala si continua). Din acest total, trebuie sa evidentiem ca 15 persoane sunt sub 25 ani, care reprezinta 9.2% din total somerilor. 2.2.6. Multiculturalism In ceea ce priveste structura populatiei din Plumbuita, aceasta este eterogena. Romanii reprezinta majoritatea, dar pe langa ei mai sunt si alte minoritari, cea mai reprezentativa fiind cea a etniei rrome. Cetatenii romani nu sunt inregistrati in Registrul National privind Evidenta Persoanelor dupa criteriul etnic. Conform ultimelor inregistrari statistice realizate la nivelul anului 2007 ponderea populatiei rrome declarate din totalul populatiei Sectorului este de 1,74%, ceea ce reprezinta un numar de aproximativ 6.300 de persoane. Insa, din surse provenite de la asociatiile rrome se estimeaza ca la nivelul Sectorului exista un numar de aproximativ 20.000 de etnici rromi. Oricum, trebuie sa mentionam ca neoficial in Sectorul 2 locuiesc 10.000 de rromi din care 3% locuiesc in zona Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani, pentru un total de 300 de unitati. Pentru o analiza corecta a situatiei populatiei rrome care locuieste in Sectorul 2, un rol deosebit il are intelegerea factorilor determinanti ai conditiilor socio-economice. Astfel, printr-un raport elaborat in cadrul proiectului “Campanie de promovare a sanatatii in comunitatile de rromi” finantat prin programul PHARE si a unor chestionare aplicate in comunitatea rroma de catre expertii locali rromi si reprezentanti DGASPC Sector 2, au fost evidentiate mai multe aspecte legate de starea reala a acestei comunitatii, care se caracterizeaza prin: • standard de viata scazut, • lipsa actelor de identitate (s-a evidentiat faptul ca majoritatea familiilor sunt formate din cupluri in concubinaj) • nivel precar de locuire (multe familii nu detin locuinta proprietate personala, motiv pentru care inchiriaza de multe ori locuinte cu statut incert de proprietate, locuind fara forme legale) • nivel de studii foarte scazut si prezenta unui grad ridicat de analfabetism • venituri mici (venitul mediu pe membru de familie este sub venitul mediu garantat, existand chiar familii care nu au nicio sursa de venit). Anchetele sociale realizate la nivel local au identificat si alte elemente definitorii pentru situatia cetatenilor rromi, precum: ocuparea abuziva a unor terenuri si spatii, realizarea de constructii fara autorizatii, o stare de incertitudine in ceea ce priveste actele de proprietate, existenta unor spatii improprii pentru locuire (baraca, bordei), asa cum se poate observa foarte clar si in fotorafiile care ilustreaza capitolul referitor la analiza tesutului urban al arealului. Un procent semnificativ din populatia de etnie rroma, adulti si copii nu sunt inscrisi la medicul de familie. Problemele de sanatate ale populatiei de rromi sunt complexe, dar nu au o determinare etnica ci, mai degraba, educationala (stilul de viata) si socio-economica (nivelul de trai scazut). Referitor la ocuparea cetatenilor de etnie in rroma pe piata muncii, se poate spune ca, in general, gradul de ocupare este destul de mic. Un numar semnificativ de rromi obtin venituri din munci necalificate, in domeniul colectarii deseurilor si ca muncitori zilieri. Ponderea mare a casnicelor in totalul populatiei feminine de etnie rroma arata slaba participare a femeii rrome pe piata muncii.

52

In cadrul arealului analizat, sunt 3 zone (din cele 6 in care a fost impartit perimetrul) in care prezenta acestei etnii se face mai bine simtita. Poate ca cea mai reprezentativa zona sub acest aspect este zona 4, situata in imediata apropiere a Manastirii Plumbuita. Informatiile existente referitoare la cetatenii de origine rroma (informatii provenite in special din chestionarele pe care cetatenii din zona le-au completat) arata ca acestia nu au un loc de munca stabil, desfasurand diferite activititati precum colectarea fierului vechi si/sau a sticlelor goale. Copiii care apartin acestor familii nu frecventeaza scoala, petrecandu-si timpul in general pe strazile cartierului, ceea ce duce la integrarea lor in bande de cartier si la crearea unui ambient social periculos. Pentru rezolvarea acestor problematici, institutiile administrative si diferite organizatii ar trebui sa lanseze diferite programe de integrare sociala pentru membrii acestei comunitati. Concluzionand, se observa existenta unor diferente de dezvoltare intre zona analizata si alte cartiere ale capitalei, disapritati evidente mai ales la nivelul educatiei, al conditiilor de viata, al serviciilor medicale si sociale. De asemenea, exista o segregare sociala intre membrii etniei rrome si populatia de origine romana, diferenta care a dus la o distantare sociala a celor din comunitatea rroma. 2.2.7. Educatie In zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, se gasesc urmatoarele unitati de invatamant: I. Gradinita 137 (str. Plumbuita nr. 5 - sectorul 2 - 021-240.75.81, mijloace de tran sport care permit accesul: Troleibuze: 66: statia D-na Ghica; Tramvaie: 21: statia D-na Ghica; Autobuze: 101,143,182,282: D-na Ghica); II. Gradinita de copii nr. 11, unde sunt inscrisi aproximativ 100 de copii (aleea Sinaia nr. 2 sectorul 2, 021-240.47.55). III. Scoala generala cu clasele 1-8 Nr. 39 (Soseaua Colentina, Nr.91, Sectorul 2- 021.2403025).

IV.

Centru de limba araba situat in Str. Fabrica de Gheata nr 14, sector 2 si scoala “Jerusalem School Bucharest” pentru copii musulmani.

53

In general, nefiind universitati in zona (in apropiere se afla doar Universitatea Tehnica de Constructii, www.utcb.ro in B-dul Lacul Tei nr.124 si centrele de la Fundeni), trebuie sa mentionam faptul ca nu exista nici centre de specializare sectoriala sau de cercetare, publice sau apartinand unor structuri private. In consecinta, forta de munca din cartier, care oricum nu are prea multe posibilitati de angajare, data fiind carenta de structuri industriale private si de societati in cadrul cartierului, este deficitara prin lipsa know-how-ului tehnic. O explicatie a acestui fapt consta in intreruperea studiilor, putini fiind cei care au studii superioare, in lipsa posibilitatii de formare tehnica sau in lipsa ofertei de locuri de munca, care sa le dea posibilitatea sa se angajeze si sa perfectioneze. Studentii, prin intermediul arterei Colentina, Tei si Fundeni, frecventeaza centrele din centrul capitalei. Problema majora a zonei Plumbuita in domeniul specializarii resurselor umane este generata de lipsa unitatilor de invatamant specializate si nivelul salarial al locuitorilor din aceasta arie urbana. Slaba calificare a tinerilor genereaza slaba adaptare a fortei de munca la nivelul zonei pentru meserii calificate, solicitate de putinele intreprinderi (mai ales cele din sectorul serviciilor) care au investitii in areal. Riscul major este ca mare parte dintre tineri, din cauza situatiei lor de trai, poate sa sa devina infractori sau sa migreze in alte zone din Bucuresti/tara. 2.2.8. Servicii sociale In cartier exista si o serie de probleme generate de lipsa de servicii sociale: din pacate exista o lipsa de asistenta integrata la nivel de populatie, insuficienta proiectelor sociale pentru populatia din zona, absenta unui sistem de asigurare a securitatii persoanelor. Inainte de tot, trebuie si sa mentionam faptul ca Mănăstirea susţine constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcţionează un cabinet medical şi o farmacie, înfiinţate şi susţinute cu ajutorul sponsorilor, unde populaţia cu venituri mici beneficiază, în limita posibilităţilor, de asistenţă medicală şi medicamente gratuite. La nivelul zonei Plumbuita, pentru care s-au prezentat informatiile, exista Serviciul de Asistenta Sociala, “Masina de Paine (S.A.S.M.P.), cu sediul la adresa din Str. Maina de Paine nr. 65. Acest serviciu este unul din cele 5 servicii de specialitate in structura organizatorica a institutiei, acoperind o zona relevanta a sectorului 2 din perspectiva asistentei sociale. O parte din principiile care au stat la baza infiintarii serviciilor de specialitate descentralizate, in diferite zone sau cartiere ale sectorului 2, sunt urmatoarele: - asigurarea unui acces rapid al beneficiarilor la serviciile sociale, prin sedii in imediata apropiere a comunitatii, cu decongestionarea sediului central al institutiei; - asigurarea unor mai eficiente idntificiari, stabiliri da masuri si monitorizari ale cazurilor sociale din zonele arondate serviciilor de speciali tate, printr-o acoperire adecvata a
54

problemelor specifice in ceea ce priveste raportul numerului reprezentantilor institutiei si al cazurilor din zona ( cunoasterea mai exacta a problemelor, interventie mai rapida etc.); - gestionarea la un nivel superior a informatiilor referitoare la beneficiarii de servicii si prestatii sociale din zona (grad de detaliere ridicat, posibilitatea de a intocmirapid situatii mai exacte etc.); Activitatea desfasurata de serviciile de specialitate este orientata catre cazurile persoanelor sau grupurilor pentru care nu s-au instituit masuri de asistanta sociala prin centrele aflate in subordine. La nivelul zonei Plumbuita nu exista centre care sa asigure asistentia sociala in sistem rezidential, nici pentru adulti, nici pentru copii, desi populatia din zona beneficiaza de diferite forme de protectie, in functie de grupul vulnerabil din care face parte. Spre exemplu, o parte din adulti beneficiaza de servicii socio-psiho-medicale in regim de urgenta prin Ambulanta Sociala (S.I.U.S.) sau de prestatii sociale aflate in evidenta altor compartimnte. In situatiile statistice prezentate in continuare, pentru o mai corecta analiza a situatiei socioeconomice si a starii de sanatate a populatiei din zona, grupurile analizate in functie de serviciile si prestatiile sociale acordate, au fost impartite pe categorii de varsta. Pentru cateva din arterele mari, care se incadreaza numai partial in zona analizata, numarul persoanelor nu a fost delimitat in functie de codul postal al domiciliului (numar calastra), ci dupa denumirea arterei, existand posibilitatea ca situatiile sa contina un numar mai mare de beneficiari. Spre exemplificare, strazile D-na Ghica si Colentina se incadreaza numai partial in zona analizata, insa situatiile nu fac distinctie intre persoanele cu domiciliul situat in zona sau in exterioul acesteia. De asemenea, exista situatii in care o persoana poate aparea in mai nulte statistici, in cazul in care i se ofera mai multe servicii sau prestatii sociale. Totodata, precizam faptul ca, pentru o evidentiere mai clara, informatiile au fost prezentate grafic, in functie de categoriile analizate. Au fost intocmite astfel, urmatoarele situatii statistice: • situatia generala a zonei Plumbuita : o Distributia pe strazi a beneficiarilor de asistentia sociala ; • Situatii referitoare la persoanele cu handicap, ale caror drepturi au fost stabilite in conformitate cu Legea nr. 448/2006n privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: o situatia persoanelor cu handicap din zona alalizata – repartizaerea pe grade de handicap; NR. PERSOANE CU HANDICAP Gr. 1 Gr. 2 Gr. 3 52 533 12 • situatii pe categori de servicii si prestatii sociale (persoane fara venituri si cu venituri sub nivelul venitului minim garantat prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minin garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; beneficiari ai O.U.G. nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentale, beneficiari ai H.C.L. Sector 2 nr. 159/2007privind stabilirea categoriilor de persoane beneficiare si a ajutoarelor finnciare de urgenta acordate,in vederea depasirii unor situatii de dificultate care pot duce la marginalizzare si excluziune sociala, servicii socio-psiho-medicale prin Ambulanta Sociala): o situatia acordarii serviciilor si prestatiilor sociale in zona, trim. I anul 2009;
55

TOTAL SERVICII SI PRESTATII SOCIALE ACORDATE AJ AJ SER AS ASIST AJUT A SE UT UT VICII IS ENTA OAR L RV OR OR MED TE SOCIA E O ICII SO FIN ICAL N PRI LA SI INCA C CI AN E T N MEDIC LZIR A AL CIA STO A E TII AM ALE R MAT SO PRIN LOC BU OLO CI “CRUC UINT LA GICE A A NT EA ALBG GRA L LEM A ALBE TUIT A NE SO NA” E CI AL A 16 545 91 62 1 1201 75 17

PE RS OA NE CU HA ND IC AP

1%

Total servicii si prestatii 21% 23% sociale acordate
3% 46%

1%

3% 2% 0%

AJUTOR SOCIAL AJUTOR FINANCIAR

597

o structura pe sexe si categorii de varsta;
FEMININ F> F> =1 =3 8 5 Si Si F< F< 35 45 1 13 0 F> =4 5 F< 59 38 3 F >5 9 MASCULIN M> M> M> =18 =35 =45 Si Si Si M< M< M< 35 59 45 102 142 249 M> =59

Structura pe sexe si categorii de varsta
M>=18 Si M<35 M>59 M>=35 Si M<45 F>=18 Si F<35 M>=45 Si M<59 F>=35 Si F<45

65 8

334

F>=45 Si F<59

F>59 33% 5% 7% 12% 17% 19% 7% 0%

0%

Structura pe sexe si categorii de varsta: Feminin
F>=18 Si F<35 56% F>=45 Si F<59 F>=35 Si33% F<45 F>59

11%

Structura pe sexe si 12% categorii de varsta: Masculin
41%
M>=18 Si M<35 M>=45 Si M<59

17% M>=35 Si M<45 30% M>59

Persoane beneficiare ale prevederilor O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzi rea locuintei, precum si a unor facilitati opulatiei pentru energiei termice, cu modificarile si completarile ulterioare:
56

pe Bulevardul Lacul Tei. Irza. una dintre acestea fiind chiar lipsa serviciilor medicale in perimetrul cartierului. In afara limitelor zonei de studiu in schimb. inspre alte cartiere si 57 . D-na Ghica. Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala.9. Lacul Tei. pornind de la venturile pe familie (aflate in medie sub limita de subzistenta). sunt mai multe puncte farmaceutice. In afara de doua farmacii existente in cadrul arealului. 2. rata superioara daca facem referire la alte cartiere ale sectorului 2 din Bucuresti. locuitorii nu beneficiaza de un altfel de asistenta medicala. Tesatoarelor. se afla si Institutul Clinic Fundeni. Pe baza interviurilor se poate observa ca. un altul in Str. 2. D-na Ghica si Sos. pe baza limitelor teritoriale delimitate in vederea obtinerii de date referitoare la fluxul emigrantilor. educatie sau de alta natura produce un impact negativ asupra confortului intregii populatii la nivelul acestei zone. pe Sos. prin deplasarea la domiciliul acestora. la est de perimetrul delimitat.10. In ceea ce priveste migratia interna Bucurestiului. Fundeni) si un al treilea in Str. Coelntina. care asigura asistenta gratuita cetatenilor. unul dintre principalele centre medicale la nivel national chiar. procentajul cetatenilor care au emigrat legal in strainatate a fost egal cu 7% din total. cealalata la intersectia dintre strada Fabrica de Gheata si Gherghitei. Cel mai apropiat spital este Spitalul E. ceea ce creaza dificultati populatiei. Exista in schimb serviciul de ambulanta al Primariei Sectorului 2. Lipsa serviciilor sociale de sanatate. din populatia totala cu resedinta in zona respectiva. zone care deservesc cam intregul cartier. La sud de perimetrul studiat. Clopotului (zona Sos. Fundeni. Cele doua farmacii se afla una la intersectia strazilor Petricani. cartiere precum Baicului sau Ion Creanga de exemplu.2. trecand apoi la somaj si criminalitate (infractiuni si talharii). situat in imediata vecinatate a zonei.2. Migratie Deoarece nu exista statistici referitoare la fluxul si evolutia emigrarii legale a fortei de munca din cartierul Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani s-a realizat un sondaj telefonic pe un esantion reprezentativ cu administratorii blocurilor din zona Petricani/ D-na Ghica / Colentina din perimetru de studiu. AJUTOARE INCALZIRE LOCUINTA LEMNE LEMNE GAZE NATURALE RADET 246 217 738 Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. in spatele Universitatii de Constructii.o beneficiari de ajutoare pentru incalzirea locuintei. Unul dintre ele se afla in apropierea intersectiei dintre Str. cu o abordare “bottom-up”. Servicii de sanatate Cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin lipsa unor servicii sociale de baza.

sectoare. lasand in continuare descoperite zonele peninsulare. 75% din acestia mentionau o rata a migratiei de 65%. In interiorul cartierului nu au fost construite structuri locative noi in complexe integrate de vile indivuduale sau duplex. 58 . 1 furt din buzunare/genti. 14 furturi simple si 9 furturi din autovehicule). Berindei). ci doar la date aproximative.M. Din analiza efectuata se constata ca cele mai afectate artere de circulatie unde s-au inregistrat diferite infractiuni sunt: -Soseaua Colentina (de la str. 16 furturi din autovehicule. Viitorul flux de locuitori va ocupa zona din str. Situatia referitor la criminalitate 2.) precum si frecvente accidente auto produse pe principalele artere de circulatie (sos Clolentina. Date statistice privind infractionalitatea Urmare a analizei efectuate de catre factorii responsabili din domeniul ordinii si sigurantei publice la nivelul Sectorului 2 (D. 119 au fost comise in segmental stradal (6 talharii. 6 distrugeri. 13 furturi din autovehicule si 2 furturi de autovehicule -Soseaua Colentina (pana la str. Copper Beach).P.11. ceea ce insemana ca cetateanul buucrestean nu doreste sa se mute in zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. zone deja aglomerate si populate. Trebuie amintit si faptul ca marile complexe rezidentiale in constructie (Lakeland. Doamna Ghica. delimitate de Parcul Plumbuita si de lac si cele rezidentiale din zona 4 a perimetrului analizat. Brigada de la Politie Rutiera si Politia Comunitara Sector 2) au rezultat o serie de aspecte privind existenta unor fapte ce pot pune in pericol siguranta cetatenilor. 11 furturi din locuinte. care a fost descrisa in capitolul de tesut urban pe zone. Fabrica de Gheata). 1 furt din buzunare/genti. talhari.2. 5 distrugeri. Noile vile construite in cartier apartin celor care deja locuiau in zona si care au avut posibilitatea de a investi in imbunatatirea propriei locuinte.P-Sector 2 Politie. rezultate din opiniile intervievatilor. Astfel.11. Ca urmare a raspunsurilor inregistrate la sondaj. 5 distrugeri. 2. 69 de furturi din auto.23 fapte din care 1 talharie. Din totalul de 148 de fapte cu caracter penal. Lacul Tei la str. motivand acest procent prin lipsa oportunitatilor de lucru la nivelul cartierului.21 fapte din care 1 talharie. locuiesc mai multe familii care comit diferite infractiuni. 3 furturi din societati comerciale. 66 furturi din autovehicule. Ca destinatii.1. nu am avut acces la date concrete. 14 furturi simple si 9 furturi de autovehicule). lucru confirmat si in cadrul celei de-a doua consultari publice. 23 distrugeri. nu au dat nastere unui flux migratoriu intern in zona de studiu. nefiind inca finalizate. 28 de distrugeri. Principalele infractiuni sunt reprezentate de cele 148 de fapte penale cu autori neconoscuti comise numai in primele 6 luni ale acestui an (13 talharii. care nu poate fi considerat atractiv pentru populatie in scopuri rezidentiale. zona cu cea mai mare rata a infractionalitatii in cadrul perimetrului analizat. acestia aleg Italia si Spania. 6 furturi simple si 1 furt de autovehicul. consum de droguri. In general. Fabrica de Gheata si din Sos. Colentina si Bd. producerea unor infractiuni stradale in unele zone cu potential criminogen ridicat in arealul “Plumbuita” (furturi.G. zona nu este foarte cautata de potentiali chiriasi. Din cartierul Tei Toboc. distrugeri. bd Lacul Tei si sos Petricani) si strazile adiacente acestora. etc.30 fapte din care 2 talharii.2. rezulta ca cele mai multe persoane care emigreaza nu au o specializare profesionala si nici studii superiore. 15 furturi din autovehicule si 1 furt de autovehicul -Strada Domnea Ghica (de la bd. D-na Ghica la str Oradea).

Apa Nova. avarii. Ilegalitati in zona peninsulara Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. Administratia Domeniului Public. bineinteles. Din intregul cartier. aceasta zona este locuita in special de populatie de etnie rroma. probleme care. explozii. care traiesc in case darapanate. Paroseni si Gimalau constand in talharii. calamitati naturale. pentru a-si plati achizitionarea acestora. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenirea si combaterea unor fapte infractionale comise cu violenta.2. Raul Colentina. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2 . accidente. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. pe timp de 24 de ore. dar si comecializarea de droguri. zone pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere in special in zona malurilor lacului. 7 distrugeri. 22 furturi din autovehicule. conflictele sunt generate in principal de stilul de viata al rromilor. 2. Intamplator sau nu. dar si insalubritatea prezenta aici. Politia Rutiera. polarea mediului sau traficul de droguri. Steaua Rosie. initiate de primarie sau de companii private. Datele si informatiile obtinute prin acest sistem de catre personalul destinat supravegherii si monitorizarii acestor zone vor putea ti transmise operativ pentru a fi explorate si ce catre alte institutii de pe raza Sectorului 2 – Politia. distrugeri si furturi. recurg la diverse fapte cu caracter penal (talharii. protectia mediului inconjurator. Arealul este dominat de existenta Lacului si Parcului Plumbuita. Asistenta Sociala. 1 furt din buzunare/genti. fapt care a dus la producerea a numeroase fapte de tulburare a ordinii publice pe strazile Constantin Beiu. Ambulanta. furturi din buzunare genti etc.). Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din cadrul dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. Ricinului si Fabrica de Gheata. In acest caz.11. atat al Politiei Sectorului 2 cat si al Politiei Comuitare Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace technice a acestui areal. etc. 8 furturi simple si 5 furturi de autovehicule. Se constata de asemnea ca unii consumatori de droguri. inconjurate de gunoaie menajere sau deseuri provenite de la materiale de constructii. Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. Avand in vedere numarul redus de etective. 59 . Transportul Local etc. pe strazile Sipca. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii.2. sediul Politiei Sector 2 si la Brigada Politiei Rutiere.In perimetrul delimitat de Soseaua Petricani-Strada Sipca-Strada Raul Colentina-Strada Steaua Rosie-45 fapte din care 2 talharii. atrag atentia presei. Din analiza datelor statistice ale anului 2009 rezulta ca arealul este controlat si dominat infractional de 2 gasti de cartier in zona strazii Gimalau. interactiunea dintre aceasta etnie si romani duce la aparitia de conflicte. Asa cum se intampla in general. Pompierii. Exista insa si incercari de rezolvare a acestora si de imbunatatire a conditiilor de viata din areal. prin proiecte de restructurare si modernizare. prevenirea precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de interes public si privat. a insulei. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major.

lacului si manastirii.ducand astfel la poluarea zonei. Zona fiind cunoscuta ca una saraca. Mai mult chiar. Copiii nu se sfiesc sa umble dezbracati pe strazi. imaginea fiind mai degraba aceea a unei mahalale din secolul al XIX-lea. Au fost inregistrate diverse sesizari in special cu privire la consumul de droguri. completata de dispretul si lispa de interes a localnicilor fata de mediul in care isi desfasoara propriile activitati creeaza un tablou greu de imaginat pentru timpurile in care traim. din consumatori ajung chiar dealeri. ducand acolo practic toate lucrurile de care nu mai au nevoie in gospodarie. ceea ce. a parcului si a lacului. Lipsa canalizarilor. In zona parcului si a manastirii sunt prezente foarte multe urme care indica consumul de stupefiante. isi fac chiar nevoile pe strazi. beneficiind de prezenta manastirii. obiecte de mobilier si materiale de constructii. Preotii de la manastire au facut in repetate randuri sesizari la Primarie si la alte autoritati. contribuie la scaderea ratei criminalitatii - - Oportunitati Puncte slabe pozitionarea cartierului in afara centrului orasului perimetrul parcului si al manastirii perceput ca zona cu risc major anturajul stradal infractionalitate ridicata traficul si consumul de droguri numar redus al efectivelor de politisti care supravegheaza zona situatie financiara precara pentru mare parte din locuitorii zonei aparitia de conflicte intre populatia de etnie rroma si romani mare parte din populatie nu are contract cu firmele de salubrizare Amenintari 60 . grupurile de rromi alimenteaza criminalitatea din zona peninsulara a cartierului Plumbuita. ceea ce constituie unul dintre principalele aspecte negative ale zonei. Daca toate aceste elemente ar fi mai bine valorificate. in general se vinde heroina. aceasta zona a cartierului Plumbuita este o zona cu un potential ridicat. Astfel. zona peninsulara sin Plumbuita ar putea deveni o mare atractie pentru investitori. amintind numarul foarte mare de seringi folosite la injectarea de substante halucinogene si apoi aruncate si abandonate pe spatiul public. Proiectele in desfasurare si cele viitoare vor contribui cu siguranta la transformarea cartierului si la crearea unei imagini mai bune in opinia publica. Situatia de agraveaza cand minorii. In ciuda problemelor. Tot mai multi au acces la astfel de stupefiante. ceea ce reprezinta un potential cultural si social important . Pe langa deseurile menajere. asa-numitul “drog al saracilor”. din pacate de varste tot mai fragede. care ofera anumite servicii (mai ales medicale) familiilor defavorizate. traficul de droguri nu mai este de mult un aspect necunoscut pentru oamenii legii. Puncte tari . locuitorii din acest areal au transformat zona lacului intr-un depozit de aparate electronice vechi.infiintarea unor servicii sociale. De altfel. Lipsa de educatie si de simt civic se vede foarte clar si in comportamentul celor care locuiesc in zona. prin integrarea acestor categorii in programe sociale.prezenta parcului. faptul ca nu au contracte cu firma de salubrizare care opereaza in zona ii face sa depoziteze resturile menajere in zona lacului.

de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din catru dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2.Centre pentru copii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani • Administrarea eficienta a resurselor .2. avarii. atat al Politiei Sectorului 2 cat si ai Politiei Comunitarie Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice. curatenia sectorului in zonele vizualizate. implicit. pe timp de 24 de ore. centre de reintegrare sociala a copiilor strazii.Centre pentru persoanele fara adapost Sectorului 2 . sediul Politiei Sector 2 si Brigada Politiei Rutiere. calamitati naturale.posibilitatea accesarii unor programe de finantare pentru alcatuirea unor programe sociale (reconversie profesionala. care duce la cresterea ratei somajului si a saraciei si. conform rezultatelor chestionarelor) • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 • Probleme de siguranta si ordine publica gradinite. explozii. a ratei criminalitatii scaderea gradului de instruire scolara a tinerilor Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala.000 locuitori • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenire si combaterea incalcarii regulilor de comert stradal. 2.Centre pentru victime ale violentei in familie financiare alocate de catre Consiliul Local al .Centre de zi pentru batrani sau persoane cu nevoi • Existenta serviciilor publice (ALOFM) si speciale private de ocupare a fortei de munca . 1 scoala de • Lipsa serviciilor sociale precum: limba araba) .interesul personalului autoritatilor publice de a se implica in realizarea sigurantei comunitare .) - - - - lipsa de educatie si simt civic si dezinteresul populatiei pentru zona in care isi desfasoara activitatile sau in care locuieste deficit de personal in cadrul Politiei Comunitare si insuficienta resurselor materiale alocate pentru serviciile de siguranta publica inexistenta unor programe sociale pentru reducerea faptelor de violenta si pentru integrarea in societate a tinerilor care comit astfel de fapte criza economica mondiala. rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace tehnice a acestui areal. accidente etc.25% din totalul sectorului 2) • Stabilitatea a indicatorilor sociali si • Spor natural negativ (-180 unitati) demografici • Fenomenul de migratie ia amploare (65% din • Predominarea populatiei cu varsta apta de membrii comunitatii se transfera in alte zone ale munca si tendinta de imbatranire a populatiei Bucurestiului.instalarea unui sistem de supraveghere cu camere video in zona parcului . etc. precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de inters public si privat. adica (persoane domiciliate in cartierul Plumbuita) 13. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. 1 scoala generala. Avand in vedere numarul redus de efective. protectia mediului inconjurator. combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor.Spatii pentru activitati recreative si culturale • Infiintarea unor servicii si programe de • Inexistenta pistelor pentru biciclisti sprijinire a familiilor defavorizate in cadrul 61 . prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii..12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: Puncte tari Puncte slabe • Populatie de aproape 24.

crearea de noi locuri de munca • Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene • Existenta programelor de sustinere financiara a elevilor (acordarea suplimentului de hrana. comparativ cu restul tarii (datele studiului CNP. ceea ce inseamna ca nivelul educational. 62 .Dezvoltarea regionala . care se poate transforma intr-un centru cultural si recreativ al perimetrului Oportunitati • Definirea unor proiecte de imbunatatire a centrelor sociale si scolare • Infiintarea punctelor de servicii medicale • Amenajarea unor locuri de recreere atat pentru copii cat si pentru adulti • Cresterea numarului de agenti de politie prezenti in zona pentru asigurarea sigurantei cetatenilor • Dezvoltarea unor programelor de protectie sociala a varstnicilor • Impulsionarea activitatilor economice. accesul pe piata muncii si calitatea vietii acestora vor ramane in continuare la un nivel scazut • Atitudinea negativa a comunitatilor locale fata de rromi • Migratia populatiei calificate inspre alte zone ale Bucurestiului • Insuficienta si chiar lipsa spatiilor de locuit (mai ales pentru tineri) • Cresterea ratei somajului • Cresterea numarului de beneficiari de asistenta sociala • Interes tot mai scazut al populatiei tinere pentru continuarea studiilor postliceale si universitare • Neconcordanta intre oferta educationala si cerintele pietei de munca 2. pe o retea institutionala prezenta. economic si cultural-stiintific al tarii. ce se bazeaza pe o forta de munca cu o inalta calificare si pe un sistem de comunicatii dezvoltat dar. constituie principalul factor care explica valoarea net superiora a PIB-ului pe cap de locuitor in Bucuresti. programe pentru dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul unor programe sociale • Existenta unei forte de munca necalificata • Inexistenta unor unitati de invatamant liceal in zona • Lipsa unor servicii de sanatate in cadrul perimetrului analizat • Lipsa unei piete agroalimentare • Nivel insuficient de asigurare a securitatii elevilor si cadrelor didactice in perimetrul unitatilor de invatamant • Insuficienta personalului calificat care sa acopere nevoia de servicii sociale oferite • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Amenintari • Gradul scazut de integrare a populatiei rrome. care ofera servicii socio-psiho-medicale unor categorii de populatie • Prezenta parcului si a Manastirii Plumbuita. in acelasi timp. nu in ultimul rand. acordare de rechizite gratuite.075 la nivelul Bucurestiului).000 euro a PIB-ului la nivel National si de 9.1.3.Manastirii • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala. Astfel. care. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice Analiza economica a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani porneste in primul rand de la pozitionarea Sectorului 2 in capitala tarii.3 Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.prezent si perspective indicau la nivelul anului 2006 o valoare de 3. ambientului economic al capitalei. este si cel mai important centru politic.

La capitolul societati comerciale si economice, sectorul 2 insumeaza peste 17% in cifra de afaceri a capitalei, doar ca acestea nu sunt distribuite in mod uniform, ceea ce inseamna ca in cadrul sectorului sunt si zone de vid comercial. La sfarsitul anului 2005 in Sectorul 2 al Municipiului Bucuresti erau 21.417 agenti economici. 21.391 (99%) din acestea erau in registrate ca proprietati majoritar private. Din punct de vedere al marimii acestor agenti economici, la aceeasi data predominau societatile “micro” (mai putin de 9 angajati), in numar de 19.316 sau 90% din total. Sectorul economic al cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani rezulta din conformatia fizicogeografica a teritoriului, din eterogenitatea tesutului urban si din prezenta unor importante cai de comunicatie. Această zonă a sectorului 2 din Bucureşti a fost dintotdeauna cunoscută pentru existenţa unor fabrici de gheaţă în zona bisericii din D-na Ghica şi pentru fabrica de ceramică (construită în 1870), pentru fortăreţele turceşti din vecinătatea Str. Gherghitei, instalaţie care acum nu mai există şi care prelucra nisipul în anii ’30. Pana in 1989, desi exista o fabrica de glucoză în zonă, exista intenţia ca zona să fie demolată, inclusiv casele locuitorilor din zonă şi crearea unui mare parc şi a unei zone de agrement. Inainte de revoluţie, în afară de cafeneaua localizată pe insula din vecinătatea Mănăstirii din Plumbuita, lacul era traversat de vaporase si era foarte frecventat de către copii şi locuitori ai zonei. In vremea lui Ceauşescu, se intenţiona crearea unui bazin sportiv pentru sporturi nautice cu scopul de a transforma zona într-un sat olimpic (in zona de sud a lacului Plumbuita). Trebuie de asemenea menţionat modul în care conformaţia ţesutului urban s-a schimbat în ultimii 30 de ani, având în vedere faptul că braţul occidental al lacului Plumbuita era compus înainte din case, cel puţin până la inundaţiile din 1976-1979 de pe str. Colentina şi Str. Fabrica de Gheata (nu exista încă partea de pământ din str. Ricinului). Centrul cartierului este dominat de o zona verde, marginita pe trei dintre laturi de lacul Plumbuita, in interiorul careia se afla manastirea Plumbuita, relevanta pentru patrimoniul cultural-istoric (zona 1). Astfel, zona se caracterizeaza prin lipsa cailor de comunicatie, cu exceptia unui pod care face legatura intre manastire si celalalt mal. Lipsa de infrastructura ingreuneaza dezvoltarea de zone productive, caracteristice centrelor culturale. Zona prezinta potential sub aspect turistic, dar este nevoie de masuri clare de recalificare. Chiar in apropierea malurilor lacului Plumbuita, data fiind distanta fata de principalele artere de comunicatie, se intind zone rezidentiale supuse fenomenului de degradare urbana si lipsite de activitati productive (zona 6). In perimetrele urmatoare (zona 4, 5, 6) in schimb, se concentreaza in mare parte activitatile productive, ce tin in general de sectorul secundar. Multe firme si depozite care opereaza in sectorul constructiilor se localizeaza in aceasta zona, ca urmare a prezentei strazilor asfaltate si a preturilor scazute ale terenurilor. Aceste societati, caracterizate de o cifra mica de afaceri, sunt localizate in general in zonele exterioare lacului, zone cu o prezenta scazuta a activitatilor tertiare. Un astfel de tesut productiv se intalneste mai ales in apropierea strazilor Steaua Rosie, in zona de nord-vest, si Fabrica de Gheata, Emanciparii, Andronache. Aceasta zona, in afara de centrele comerciale din sectorul alimentar deja prezente, McDonald’s si Mega Image, se prezinta ca un perimetru supus proceselor de transformare, ca urmare a alocarii investitiilor destinate realizarii de noi spatii rezidentiale, de exemplu complexul Cooper Beach. De-a lungul malurilor lacului, se intind zone foarte degradate, de multe ori fara servicii de canalizare sau de colectare a gunoiului si cu strazi neasfaltate. In aceste perimetre multe locuinte sunt darapanate si lipsesc activitatile productive, atat cele secundare, cat si cele tertiare.
63

Zona caracterizata de o astfel de structura urbana este cea cuprinsa intre Str. Ricinului si Str. Plumbuita. De fapt, cele trei strazi principale ale micro-zonei analizate, Plumbuita, Ricinului si Tamaioarei, insumeaza circa 70% din activitatile economice, ceea ce demonstreaza lipsa aproape in totalitate a agentilor econimici in strazile din imprejur. Zona verde se intinde si la sud de lac, dincolo de Str. Ricinului (zona 2). Acest areal margineste una dintre cele mai productive arii si, in acelasi timp, una dintre cele mai diversificate din macro-zona. Astfel, spatiul delimitat de strazile Siania, Dna Ghica si Sos. Colentina reprezinta perimetrul cu cea mai mare concentrare a activitatilor din intregul cartier studiat. Principalele artere de comunicatie ale cartierului, adica Petricani, Colentina, Dna Ghica, Gherghitei, situate din punct de vedere geografic in partile extreme ale arealului, sunt si strazile care concentreaza cel mai mare numar de societati economice, dintre care cele mai multe opereaza in sectorul tertiar. Asa cum se poate vedea din graficul alaturat, zona 2 este dominanta din punct de vedere al prezentei agentilor economici. Serviciile concentrate aici sunt in general legate de activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative.

Un caz particular in ceea ce priveste concentrarea de servicii in apropierea strazilor importante il reprezinta Str. Dna Ghica. Aceasta artera, care delimiteaza in sud tot perimetrul, este foarte locuita pe latura de sud-est, in timp ce pe partea cealalta se intinde doar un spatiu verde. De altfel, Dna Ghica este o artera importanta in cadrul cartierului, la o oarecare distanta de zonele degradate. Aceasta strada, care totalizeaza un numar de 187 activitati profesiona profesionale, le, stiintifice si tehnice si 91 de societati care activeaza in sectorul transporturi si depozite de materiale, demonstreaza, pe langa o prezenta semnificativa a unei concentrari de societati mici si mijlocii din sectorul teriar, si o insemnata specializare in prestarea de servicii calificate. Alte activitati prezente in Str. Dna Ghica sunt: servicii ITC, intermedieri financiare, servicii publice si administrative, restaurante si hotel. Sos. Colentina (zona 3) se caracterizeaza, in schimb, prin prezenta numeroaselor activitati din sectorul alimentatiei, cu specific etnic (mai ales chinezesti si arabe), a fast-foodurilor, import-export cu produse pentru locuinte si alte servicii, de care beneficiaza populatia rezidenta, eterogena, care se concentreaza in special in apartamente de bloc. Si zona din partea de est a lacului (zona 4), ce se intinde intre strazile Emanciparii si Gherghitei, concentreaza un numar seminificativ de intreprinderi mici care activeaza in sectorul tertiar.

64

Activitatile din cartier sunt in general impartite pe sectoare: activitati de spectacol, transformari industriale si sectorul alimentar cu un procent de circa 8%; 40% din activitati apartin sectorului constructiilor (desi cu o concentrare mai mica decat in alte cartiere); serviciile financiare si de real estate reprezinta 14% si tot 14% si activitatile din sectorul hotelier si al restaurantelor. Sub aspect turistic, zona prezinta potential. Perimetrul imediat urmator, situat tot in zona 4 de analiza, subliniaza existenta unei discontinuitati la nivelul distributiei activitatilor tertiare. Aceasta micro-zona, cuprinsa intre Gherghitei si lacul Plumbuita, este o zona mlastinoasa si este caracterizata prin prezenta unor spatii inactive si parasite. Saptiile verzi prezente au aparut ca urmare a incetarii fostelor activitati. De altfel, strada Emanciparii, desi usor de parcurs, nu prezinta o concentrare deosebita a activitatilor economice si comerciale, din cauza conditiilor tesutului urban si social.

In concluzie, se face simtita o puternica prezenta a activitatilor economice si o eterogenitate a sectoarelor productive, care corespund principalelor artere stradale dens locuite. Amintim in schimb, un procent scazut al dezvoltarii economice in zonele situate la o oarecare distanta de axele principale, aflate in apropierea lacului si degradate din punct de vedere social si urban. De altfel, sectorul tertiar se concentreaza in lungul strazilor principale, in timp ce in restul teritoriului se distribuie omogen activitatile ce tin de sectorul secundar.

65

2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Ca urmare a analizei economice prezentate mai sus si in baza datelor oficiale ale Institutului National de Statistica cu privire la societatile care activeaza in sectorul 2 al capitalei, date care au fost selectionate in functie de strazile prezente in perimetrul studiat, putem analiza acum cifrele de afaceri ale societatilor din Plumbuita, care activeaza in diferite sectoare economice. Metodologia de lucru care s-a folosit se bazeaza pe impartirea societatilor in 6 zone care constituie macro-zone, in functie de cifra de afaceri inregistrata. Astfel, societatile au fost impartite in 3 categorii: cele cu o cifra de afaceri anuala mai mare de 4.200.000 RON (1 milion de euro), cele a caror cifra de afaceri este cuprinsa intre 1.050.000 si 4.200.000 RON (intre 250.000 si 1 milion de euro) si societati cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 1.050.000 RON (250.000 euro). In baza acestei clasificari, rezulta ca la nivelul intregului cartier, societatile cu o cifra de afaceri mai mare de 4.200.000 RON sunt 11, prezentate in tabelul de mai jos. Cifra de afaceri in RON
17.919.476 17.166.831 14.803.412 13.811.284 11.212.915 10.363.739 8.317.201 6.745.984 5.786.999 4.442.330 4.307.017

Societate
NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL (www.nexidian.ro) EVID-CONT CONSULT SRL MTC MATERIAL COMPANY S.R.L. BREJAWI INTERNATIONAL SRL FARR GROUP SRL INFOMED SRL CORE METALIAT EXIM SRL SIND TEL ROMANIA SRL KLASS PRODEXPORT SRL (www.klass.ro) STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

Ca urmare a impartirii teritoriului in zone functionale, analizam in continuare cele mai mari realitati economice, dupa cifra de afaceri. Din totalul de 1.775 societati prezente in periemtrul de studiu, am preferat sa nu luam in considerare societatile cu o cifra de afaceri mai mica de 250.000 euro pe an, existente in numar foarte mare. Pentru o mai buna cartare a operatorilor economici prezenti in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani, prezentam in continuare lista celor mai mari societati din zona in functie de cifra de afaceri exprimata in RON, enumerate in ordine descrescatoare. Evident, o asemenea analiza nu va fi facuta si pentru zona 1, unde nu este prezenta niciun fel de activitate economica. Zona 2 Trepte ale cifrei de afaceri – peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 14.803.412 10.363.739 4.442.330 4.307.017 Societate MTC MATERIAL COMPANY S.R.L INFOMED SRL STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

66

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.605.003 3.425.710 3.408.363 3.338.769 3.298.267 3.251.094 3.019.865 2.930.061 2.807.122 2.473.445 2.396.758 2.321.713 2.313.485 2.234.258 2.033.496 2.013.227 1.988.484 1.969.666 1.867.606 1.854.668 1.815.542 1.797.662 1.760.784 1.722.392 1.693.068 1.652.597 Societate Cifra de afaceri in RON Societate

ARCADE DOORS SRL 1.569.186 ANDA & YB COM TRADING SRL 1.533.432 BABY STAR 2000 SRL 1.475.983 PETRIA II SRL 1.459.824 MEDIVETSIM IMPEX SRL 1.434.367 PROFESIONAL PRODSERV SRL 1.421.024 LEVEL WOOD PROD EXIM SRL 1.400.396 GINROX PRODCOM SRL 1.397.682 TOP EXPERT DCE SRL 1.382.620 DIGITAL BIT SRL 1.376.152 HIDROPROIECT DESIGN SA 1.375.072 DAHER COM SRL 1.350.760 EL STUDIO DESIGN SRL 1.340.337 FAREN COMEXIM SRL 1.330.572 POWER NET SRL 1.328.796 ALTAMIRA PRODIMPEX SRL 1.307.988 F& D IDEAL TRADING SRL 1.264.605 SERVCO & CONTA SRL 1.223.143 GROUP M.G. INTERNATIONAL 1.216.053 LUDICOM ART SRL 1.190.824 EL MUNDO TOUR SRL 1.177.506 MOD EXPRES INTERNATIONAL 1.161.422 EXPERT LINE SRL 1.084.930 PRONET COMPUTERS COMIMPREST1.062.133 ROCO'CO TEAM-IMPEX SRL 1.059.950 EKOL INVEST SRL

RIVA SRL ACTEC SRL CAVIO PROD SRL EURO TRANS GROUP SRL TUDOR SELF SRL WEB MEDIA SERVICES SRL SMART STAR SRL SYS IMPEX SRL CHENNING TRADING S.R.L. A.S. VIDA EXIM SRL GAUDEAMUS TRADE GENICOM INTERMED SRL LIQENG COMIMPEX SRL ZHONG XIN IMPEX SRL CABO PROD CORPORATION SRL GOLDEN BRICK CONSTRUCT SRL PETRIA SRL MEDIA SYMBIO S.R.L. PATELA SERV COM IMPEX SRL MANICEX TRADING SRL AKIL 97 CO-IMPEX S.R.L. GELPA SRL NOVA - ROM HL SRL YUJING IMPEX SRL ROMANIA GUO CHENG

Zona 3 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON 11.212.915

Societate FARR GROUP SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.418.075 3.331.119 2.963.253 2.596.915 Societate Cifra de afaceri in RON 1.710.436 1.616.319 1.124.031 1.123.261 Societate

PH PNEUMOSERVICE SRL JINDA COMPANY SRL TORNADO DISTRIBUTION 2002 SRL TRAFFIC COMETAL SA

FACHANG SRL DANKO DIVERS SRL HAMEDAN COM SRL RUXCONTAD GRUP SRL

67

Zona 4 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 8.317.201 Societate CORE MATALIAT EXIM SRL Cifra de afaceri in RON 6.745.984 Societate SIND TEL ROMANIA SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.269.023 2.558.657 Cifra de afaceri Societate in RON CULTURE BUSINESS SRL 2.027.701 NISACO PROD COM SRL WEIXIN INTERNATIONAL DEVELOPMENT SRL Societate

Zona 5 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 17.919.476 17.166.831 Cifra de afaceri in RON 13.811.284 NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL EVID-CONT CONSULT SRL Societate Societate BREJAWI INTERNATIONAL SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 0 RON
Cifra de afaceri in RON 2.909.972 2.396.758 Societate

SANTINA '96 COMPREST SRL HIDROPROIECT DESIGN SA

Cifra de afaceri in RON 1.892.397

Societate LOID GRUP SRL

Zona 6 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON Societate 5.786.999 KLASS PRODEXPORT SRL

2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice Considerand impartirea teritoriului care constituie obiectul nostru de studiu in sase micro-zone, vom analiza in continuare in detaliu aceste diviziuni, din punct de vedere al activitatilor economice. Precizam faptul ca este posibila o analiza pentru fiecare micro-zona si fiecare strada in parte, si nu doar una cu caracter general, ca urmare a selectarii tuturor persoanelor juridice prezente pe ficare strada a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. In primul rand, trebuie mentionat faptul ca zona 1, ca urmare a conformatiei sale, nu prezinta nicun tip de activitate economica, cu exceptia fluxului turistic sau a donatiilor pentru Manastirea Plumbuita. 2.3.2.2.1. Zona 2 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Numarul total de societati care desfasoara activitati economice in zona 2 este de 921 unitati. Distributia teritoriala este puternic neomogena. Acest aspect depinde de lungimea strazilor, de pozitia strategica in care se gasesc si de eterogenitatea geografica a zonei, impartita intre spatii verzi si zona urbana. Strada cu cea mai mare rata a activitatilor este Sos. Colentina, unde activeaza 366
68

Din aceasta categorie face parte str. Conform datelor. dministrative. urmata de D-na Ghica cu 318 societati. strazile care urmeaza dupa cele doua mai sus amintite sunt Aleea Sinaia si Str. fie prin predominanta vegetativi. petricani 2% Strada crementi a 5% 300 400 Doamna Ghica 34% Aleea Sinaia 10% Strada sinaia 8% Acest fapt este lesene de inteles. stiintifice. Comparativ cu strazile amintite deja . Distributia activitatilor economice pe strazi Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Sos colentina 40% 366 318 90 70 43 22 12 0 100 200 Bujorul alb 1% Str. In graficele de mai jos este presentata aceasta situatie. Petricani si Bujorul Alb. unde functioneaza doar 22 de societati. atat in procente cat si in valori absolute. in timp ce pe strada Sinaia 70. Bujorul Alb. dar si volumul de trafic. Totusi. Colentina. rezulta ca cea mai mare parte a acestora desfasoara activitati professionale. Strazile cu o prezenta redusa a activitatilor economice sunt Cremenita. b) Analiza activitatilor economice pe strazi Analizand distributia operatorilor economici pe sos. care traverseaza o zona urbana. asa cum se intampla pe str. tran sport si depozit. data fiind lungimea celor doua strazi si pozitia lor centrala.operatori economici. Cremenita. Numarul agentilor economici este mai mic de 100. Sinaia. mai ales in cazul Sos. cu 43 societati). diferenta fata de primele doua artere este destul destul de mare. Acets lucru se datoreaza faptului ca cele doua strazi sunt mult mai scurte si nu au o pozitie centrala. 69 . fiind practic artere secundare ale Sos. urmate maia poi de constructii. Asta inseamna ca 74% din activitatile economice din zona 2 se conc concentreaza entreaza pe aceste doua strazi. tehnice sia dministrative. Petricani. sau traverseaza o zona caracterizata de prezenta spatiilor rezidentiale. asadar vizibilitatea activitatilor ce se desfasoara. mai precis. pe Aleea Sinaia opereaza 90 de societati. densitatea scazuta a firmelor prezente aici se explica fie prin lungimea redusa a strazilor strazilor (cum este cazul str. Colentina. Colentina.

In valori absolte. Invatamant si asistenta sociala 1% Hoteluri. in timp ce restul agentilor apartin celorlalte categorii. tehnice si administrative” . Un al doilea sector bine reprezentat pe aceasta artera este cel al constructiilor. daca ne gandim ca din punct de vedere cantitativ este vorba de circa 10 unitati. Prezenta activitatilor economice in zonele ramase este foarte redusa. stiintifice. D-na Ghica. restaurante. Celelalte 54 de societati ramase se impart in alte 8 sectoare. transporturilor si depozitelor. tehnice si administrative 50% Activitati profesionale. numarul total de societati care activeaza in aceste sectoare este 312 dintr-un total de 366. 70 . Trebuie subliniata in schimb absenta serviciilor publice si administrative.stiintifice. se observa o concentrare mai mare a activitatilor economice din categoria “activitati profesionale. stiintifice. Prezenta celorlalte sectoare nu este relevanta. transporturi si depozitare 35% Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 4% O astfel de analiza economica se poate face si pentru str. Trebuie mentionat faptul ca sunt sectoare de activitate din cadrul carora activeaza cate o singura societate. concentrarea acestui sector este de 25%. care in valori procentuale inseamna 85%. divertisment 2% Activitati de spectacole. asa cum sunt serviciile publice si administrative. In procente. Astfel. adica 58%.asigurari si Real Estate 2% Activitati profesionale. tehnice si administrative 50% Constructii. cu exceptia zonei industriei prelucratoare si de administrare a deseurilor. Concentrarea activitatilor pe Strada Sos Colentina Valori in procente Industria alimentara si agricultura 1% Servicii publice si administrative 0% Sanatate. cu o valoare absoluta de 187 societati dintr-un total de 318. mai putin de 10 unitati. culturale si recreative 2% Intermedieri financiare.

In ambele cazuri. mai precis 420. transporturilor si depozitelor. cu 22 respectiv 12 societati. urmate de alte 18 care desfasoara activitati din categoria activitatilor professionale. unde functioneaza 90 societati. ceea ce trans format in valori relative inseamna 45. transport si depozite. stiintifice. ceea ce in valori relative inseamna 84%.… 8 Industria alimentara si… 7 Activitati de… 4 Intermedieri… 4 Sanatate. mai precis 53 de firme. Raman astfel doar 19 societati cu activitati in alte domenii. In shimb. a restaurantelor. stiintifice. se observa ca predominanta este categoria activitatilor profesionale. sanatatii si asitentei sociale. rezulta ca pe toate strazile exista o puternica discrepanta intre prezenta societatilor din sectoarele constructiilor. restaurante. In acest caz. Invatamant… 3 ITC 3 0 50 100 150 200 Dupa numarul de societati.Concentrarea activitatilor pe Strada Doamna Ghica Valori absolute 187 91 Industria… 11 Hoteluri. In valori absolute. tehnice si administrative pe de alta parte si toate celelalte 8 categorii de activitati. Si in cazul strazilor Sinaia si Cremenita. transporturi si depozite. mai mult de 50% din agentii economici apartin activitatilor de constructii. c) Activitati economice in zona 2 Din analiza distributiei operatorilor economici pe baza sectorului de care apartine.6%. Al doilea sector cu o prezenta insemnata este cel al cosntructiilor. tehncie si administrative. De altfel. transporturilor si depozitelor pe de o parte si a celor legate de activitati profesionale. urmeaza analiza Aleii Sinaia. sunt singurele strazi fara activitati ins ectorul industriei alimenatare si agricole. Analizand mai in detaliu datele. stiintifice. tehnice si administrative. Societatile implicate in acest sector sunt aproape jumatate. proportia distributiei economice este cam aceeasi. cele mai multe activitati aparin categoriei constructii. 71 . a serviciilor publice si administrative. adica 39% din total. societatile apartinatoare la cele doua sectoare majore numara numara 775 unitati dintr-un total de 921 cate sunt in registrate in total in zona 2. strazile care in termeni absoluti au o prezenta scazuta a agentilor economici sunt Petricani si Bujorul Alb. care numara 355 societati.

118 operatori economici. cu accent pe fiecare strada. cea mai mare concentrare de activitati tertiare se concentreaza in strada D-na Ghica. adica 12. secundar si tertiar (318) pe strada. In valori absolute. situatia este similara cu cea care se obtine prin analizarea distributiei societatilor pe strazi. adica doar 1. sectorul hotelier si al restaurantelor. asigurari si activitati in sectorul cultural. 60% din firme opereaza in sectorul tertiar. d) Analiza activitatilor tertiare De interes este si analiza specifica a sectorului tertiar. analizand graficul de mai sus. in raport cu 318 in Str. acestea fiind concentrate cu precadere in Sos. asa cum se vede si in graficul de mai jos.8%. Coelntina). D-na Ghica (65. adica 0. Colentina in schimb. Aceasta diferenta este determinata de prezenta semnificativa a societatilor care activeaza in sectorul secundar (34.Lipsesc agentii economici care opereaza in cadrul serviciilor publice si administrative. referitor la distributia societatilor in cadrul diferitelor sectoare de activitate. Celelalte 6 categorii de activitati ramase sunt: industria alimentara sia gricultura. cele de sanatate si de asistenta sociala. Colentina.7% raportat la doar 60% in Sos. dar. in cazul primul sector mentionat mai sus. se poate spune ca la nivelul zonei 2. sunt implicate 12 societati din 921. Dna Ghica) si societatile din sectorul tertiar. strada Colentina prezinta cel mai mare numar de activitati prin comparatie cu celelalte.3%. Valorile relative sunt egale cu 65.3% din toata zona 2. IT&C.6%) de-a lungul Sos. servicii legate de intermedieri financiare. Concret. sunt prezente doar 3 firme. Rezulta astfel un contrast intre datele referitoare la prezenta operatorilor economici. mai numeroase in Str. 72 . In concluzie.7% si rezulta din raportul dintre activitatile tertiare (209) si totalul celor din sectorul primar. raportat la activitatile totale. Colentina (366 in Colentina. In cazul Sos. in numar absolut. Concret. In toate aceste categorii activeaza in intreaga zona 2. administrarea deseurilor.

cele mai importante din zona. In valori absolute.2. usor de plasat pe piata ca urmare a preturilor accesibile si a pozitiei geografice favorabile. in timp ce pe cele din urma se intalnesc cu precadere activitati secundare. structura sociala a cartierului si structura economica productiva. In schimb. unde isi au sediul si numeroase societati cu activitati productive secundare si tertiare. Colentina este cea mai mare concentrare de activitati tertiare din toata zona 2. D-na Ghica pe de o parte. in care se fac investitii pentru construirea unor proiecte rezidentiale.2. Colentina si Str. caracterizat printr-o densitate mare a locuintelor.2. inferioara procentului de 45%. in timp ce Bujorul Alb si Petricani au cel mai mic numar de societati care activeaza in acest sector. strada D-na Ghica are cele mai mare numar de agenti tertiari. Zona 3 Microaria pe care o analizam in continare este o zona puternic eterogena a orasului daca luam in considerare tesutul urban.3. predomina activitatile tertiare. Sinaia si in Str. Comparand fiecare strada se observa o diferenta mare intre Sos. concentrarea de activitati tertiare pe celelalte strazi este redusa. o zona caracterizata de o concentrare scazuta a activitatilor productive si cu un spatiu locuibil de dimensioni medii. cea mai mica concentrare se intalneste in Str. Petricani. 2. 73 .Asa cum este ilustrat in graficul alaturat. si un al treilea segment. Pe primele doua artere. Acesta este un rezultat al prezentei semnificative de activitati secundare. si celelalte strazi pe de alta parte. In Sos. Ultimul grafic ilustreaza activitatile tertiare pentru fiecare strada in parte raportat la totalul operatorilor economici care activeaza in sectorul tertiar in intreaga zona 2 (adica 514 societati). Microzona 3 poate fi impartita in 3 segmente diferite: segmentul litoral.

Particularitatea acestei zone sub aspectul profilului urban social si economic consta in faptul ca densitatea urbana ridicata si locuintele de tip bloc coexista cu o realitate diversificata din punct de vedere geografic si economic. Fabrica de Gheata si Andronache. Colentina. prezinta inca numeroase spatii nefolosite. dinspre Sos. Microaria 3 este un sector important in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din punct de vedere economic productiv. este a doua microzona dupa numarul absolut de firme care activeaza sau au sediul legal aici. Asa cum se observa in graficul alaturat. 148 dintre apertamente vor avea vedere la lac lacul ul si parcul Plumbuita. cuprinsa intre Sos. 74 . cea care margineste lacul. 7 care desfasoara activitati IT&C. Zona analizata a fost definita. 5 societati active in sectorul serviciilor culturale si spectacolelor. Aceasta situatie economico-productiva demonstreza o valoare a terenului si o pozitie geografica privilegiata. caracterizat de o valoare ridicata a densitatii urbane si de un sistem de artere de comunicatie ca o locatie ideala pentru realizarea de investitii directe si pentru deschiderea de magazine si restaurante de catre catene mari precum McDonald si Mega Image si a unui hotel. ingradite si degradate. in ciuda faptului ca prezentei Sos. Aceasta strada. ca urmare a propriului tesut social. care pot avea posibilitati bune de dezvoltare a propriei afaceri. aici isi au sediul 61 de societati care opereaza in sectorul constructiilor. In imediata apropire functioneaza si o scoala generala si o scoala de limba araba. Colentina in apropiere constituie o atractie pentru cele mai multe societati din microaria analizata. Structura productiva din str. bine reprezentata de diferitele servicii cu potential de devoltare si recalificare. Str. 2 societati care desfasoara activitati de asigurari si real estate si 3 care se ocupa de transformarea si administrarea deseurilor. 30 societati care ofera servicii tehnice administrative si professionale. In aceasta zona se desfasoara si diferite activitati tertiare. De altfel. multumita tarficu tarficului lui zilnic din zona si prezentei transportului public.Prima dintre cele trei zone descrise mai sus. transporturilor si depozitelor de marfa. Astfel. permite legatura dintre traficul ce vine din nord-vest prin intermediul strazii Petricani si care continua cu Dna Ghica si cel din sud-est. de asemenea. cele mai diversificate. anume Sos. Pe aceasta artera se concentreaza cea mai mare parte din activitatile productive ale cartierului si. Coelntina. in aceasta zoan au fost realizate investitii importante atat in volum cat si ca recalificare si relansare a zonei. Fundeni. Asa cum a fost descris si anterior. cu o valoare medie intre 1500 si 1800 euro/mp. Fabrica de Gheata deonstreaza aceasta situatie. viitorul complex rezidential Cooper Beach Tower va fi realizat de grupul Cooper Beach cu 12 etaje si va avea 156 apartamente. Limita de sud este alcatuita din principala strada a zoeni. pe langa faptul ca strabate intreg cartierul Colentina de la nord la sud-vest.

Acest aspect este evident prin prezenta restaurantelor. Numarul mare de activitati de transport si depozitare evidentiaza numarul semnificativ de societati mici care activeaza in distributia de produse artizanale. zona poate fi considerata ca avand o preponderenta a activitatilor tertiare. Sunt inregistrate 413 societati. serviciilor logistice si de transport. Colentina se explica prin importanta acestei artere ca si cale de comunicatie pentru intreaga zona sin imediata sa apropiere. Diveristatea ce caracterizeaza Sos. Cu exceptia unor activitati de constructii. Simetriei si Salciilor. activitati din sectorul restaurantelor si hotelier. amintim prezenta a 21 de societati care activeaza in sectorul constructiilor si al transporturilor. transport si depozitare. tehnice si stiintifice. Concret. realitatea economica a acestui perimetru se prezinta ca fiind destul de putin dezvoltata si diversificata. mai ales in ceea ce priveste activitatile menite sa serveasca piata locala. 3 in cadrul serviciilor publice administrative. activittai culturale. Tipologia caselor cea mai frecvent intlanita este cea a locuintelor monofamiliare. Zona beneficiaza de servicii de canalizare. Emanciparii. transport si depozite de marfa. In ciuda densitatii urbane. recreative) si activitati profesionale. 75 . Este strada cea mai relevanta pentru concentrarea de activitati si pentru diversitatea acestora. dar cu perspective de dezvoltare in ceea ce priveste recalificarea spatiului din punct de vedere urban si social. Realitatea descrisa pana acum demonstreaza o situatie critica. iar impartirea lor pe sectoare de activitate este foarte diferita de cea de pe Sos. iluminat stradal si unele strazi sunt asfaltate. tehnice si administrative.Strada a fost restructurata de curand si reprezinta o cale de comunicare importanta atat pentru transportul privat cat si pentru cel public. tehnico-stiintifice s-a dezvoltat cu precadere in zona. a ctivitatilor de import-export de produse de artizanat si alimentare. analizata anterior. 9 in industria alimentara si agricoltura. pe langa densitatea urbana. este delimitata de strazile Gherghitei. 2 in sectorul serviciilor de sanatate si asistenta sociala. ceea ce reprezinta un factor important in dezvoltarea activitatilor productive tertiare. ca si existenta serviciilor publice in zona alaturata (scoala generala). de alimente sau de servicii de transport marfa. In plus. centre de reparatii si servicii ITC. 6 in sectorul de intermedieri financiare si asigurari. 12 societati ITC. desi exista o gama complexa de activitati productive. Pe strazile adiacente in schimb. Acest areal. cu urmari evidente si la nivel economic. desi in aceeasi microarie 3. Colentina. Datele prezinta o repartitie destul de echilibrata intre serviciile si activitatile productive. prezenta serviciilor diversificate din Sos. situata in imediata apropiere a acesteia. 15 in industria prelucratoare sau de prelucrare a deseurilor. 76 activitati professionale. situatia este diferita din punct de vedere al activitatilor productive. care apartin comunitatii arabe si chineze din cartier. Aici se afla un numar destul de mic de societati. 4 societati din sectorul ITC si cateva activitati de servicii de diferite tipuri (culturale. Cea de-a treia zona. 9 in sectorul hotelier sau al restaurantelor. Acest aspect se explica prin desnitatea urbana scazuta si lipsa unor artere importante de comunicatie. prezenta saptiilor verzi a stimulat dezvoltarea unui nucleu rezidential. Se poate observa ca prestatia serviciilor profesionale. din care 273 operatori in sectorul de constructii. care se desfasoara in strazile Salciilor si Spataru. Coelntina. este caracterizat de eterogenitatea etnica. Astfel.

Graficul prezinta situatia celui de-al treilea sector din cadrul microzonei 3. divertisment ITC Intermedieri financiare. in Sos. se poate observa compozitia economica a cartierului: constructiile.Zona Industria Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor Constructii. tehnice si administrative Servicii publice si administrative Sanatate. Andronache Gorgan Spatarul 0 Intrand in mai multe detalii. Andronache Fabrica de Gheata Sos. tehnice si administrative. Andronache 19 Str. 0 100 200 300 400 500 alimentara si agricultura 3 Activitati economice . Toate aceste activitati. Simetriei 0% 1% 2% 3% 4% Dumitrescu Tanase Str Salcilor Emanciparii Str. transportul si depozitarea constituie principala activitate productiva. asigurari si Real Estate Activitati profesionale. din graficul de mai sus putem intelege repartitia activitatilor aferente sectorului tertiar pe strazile zonei 3. Distributia activitatilor tertiare pe strazi . stiintifice. caracterizata de predominarea functiei rezidentiale. culturale si recreative 63% 18% 4% 3% 3% 1% 1% 1% 2% 4% Analizand graficul urmator. Colentina pe strazi 110 Fabrica de Gheata 29 Sos. Pe restul strazilor nuamrul societatilor scade. apartinand sectorului tertiar. asa cum s-a spus si anterior. Colentina si in zona laculului Plumbuita (str. Invatamant si asistenta sociala Activitati de spectacole. ca si celelalte ce tin de alte sectoare de activitate sunt concentrate. Simetriei Sos. Zonele in care sunt prezente cele mai multe societati sunt pe Sos. Colentina Str. Colentina. cat si relativ. Fabrica de Gheata). 76 .Zona 3 % activitatilor tertiare in cadrul activitatilor totaleZona 3 Fabrica de Gheata Emanciparii Sos. Colentina 41 33 28 26 24 25% 65% Sos. urmata de activitatile profesionale. atat ca numar absolut. Simetriei 9 Emanciparii 8 Gorgan Spatarul 4 Str Salcilor 4 Dumitrescu Tanase 0 Strada\Polixemia… 413 In graficul alaturat este ilustrat un tablou complet al distributiei activitatilor economice in cadrul microzonei 3.Distributia activitatilor economice Sos. restaurante. transporturi si depozitare Hoteluri.

care traverseaza practic Tomovic 1% 4% 4% aproape toata zona 4. cu se intersecteaza 4 artere principale – Str. insumand Str. Gherghitei. Oituz. Strada Strada Industria Industria Gherghitei restaurante. asa cum s-a vazut si in Negules ui partea de analiza a tesutului urban. Str. Str. 32% 6% Str. Oituz 8% Emanciparii. prezenta a operatorilor asigurari si economici activitatea Real Estate predominanta este cea 11% Constructii.Valori in ITC procente strazile prezente in zona divertisment si gestionarea 2% agricultura 2% 4. Strada i Emancip Gherghit Mihai Tudor si Strada Savu Bara. Mihai 1% Ion 2% 1% Ion Acest lucru este normal. Strada cu ce mai puternica activitate Str. cu cel mai mare numar de operatori. legata de sectorul transporturi si constructiilor. SavuNicolae economici functioneaza 30 de societati. asa cum este ilustrat si in graficul de mai jos: De altfel. O descriere exacta a distributiei Zamfir territoriale a activitatilor economice in zona 4 11% se poate vedea in graficul circular alaturat. 77 . ca urmare a lungimii Str.2. 67% culturale si Gherghitei. Impartirea acestora se prezinta destul de eterogena si depinde de dimensiunile strazilor si de pozitia mai mult sau mai putin strategica a acestor strazi. Gherghitei. Str. economici.3. b) Distributia teritoriala a activitatilor economice pe strazi Zona cu cea mai mare concentrare a activitatilor economice este Strada Gherghitei.2. Mihai Tudor Marcu 9% si Str. agentilor economica este strada Gherghitei. Distributia teritoriala aIntr. nu se 5% arii ei bucura de o prezenta semnificativa a agentilor Str. 16% Str. Strada Mica. se observa ca pe deseurilor 5% Intermedieri strazile cu cea mai mare 2% financiare. comparand Concentrarea activitatilor pe Hoteluri. unde Gherghit Str. Zona 4 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Acest paragraf urmareste distributia activitatilor economice in cele 14 strazi care apartin de zona 4. depozitelor Activitati de depozitare si transporturilor – Str. in zone de multe Petre Litoralul ori greu accesibile.2. Str.3. Tudor Geicu Stanga si vizibilitaii strazii. In zona 4 Str. fiind strazi mici. Oituz. datele referitoare la prelucratoare alimentara si . 11% Str. spectacole. Bara Zamfir pe strazi ei aproape toate activitatile economice din zona. recreative Litoralului.

asigurarilor si cel de real estate. neavand nicio activitate productiva in registrata. comercial si financiar si impartirea societatilor este echilibrata (cu exceptia Str. depozitelor si transporturilor. Str. Ghrghitei. De altfel. sunt prezente 4 tipuri de structuri. se pot numara doar 3 locuinte pe strada Emanciparii. Emanciparii. Zo Zonele nele verzi amintite nu sunt organizate bine. dar si sectorul investitiilor financiare. cum ar fi: Str. care. Totusi. atat pentru depozit cat si pentru fabricarea produselor vestimentare. care prezinta un numar semnificativ de activitati in comparatie cu celelalte. Aceasta microzona este complet inactiva. ba chiar sunt spatii parasite. Str. care se alterneaza cu depozite si fabrici cu uz comercial si productiv. Capitan Marcu Zamfir si Str. unde unele zone au fost transformate in locuri de depozitare a gunoiului. mai precis fragmentul cuprins intre Str. d) Lista sectoarelor economice pentru fiecare strada Clasificare economica a fiecaruia dintre sectoarele de activitate se prezinta destul de omogena in zona 4. Strada Mica nu a fost considerata. caracterizata de prezenta zonelor verzi. Oituz.Histograma alaturata ilustreaza distributia activitatilor economice pentru cele 13 strazi din teritoriu. Marcu Zamfir. cu cei circa 30 de agenti economici. Astfel. reprezinta cel mai mare procent al prezentei activitatilor din zona). Strada Emanciparii rezulta de altfel si din analiza tesutului urban ca fiind una dintre cele mai bune strazi ca si accesibilitate. activitatile cu cea mai mare prezenta apartin de sectorul constructiilor. este clar ca cele mai multe societati commerciale s gasesc in Str. Asa cum am prezentat deja in analiza tesutului urban. Litoralului. societatile inregistrate cu activitate in aceste sectoare sunt numeroase si volumul de investitii este semnificativ. hotelurilor. restaurantelor. in sensul ca nu prezinta cladiri cu destinatie productiva. Pe strada Oituz. in timp ce restul strazii este ocupat de baraci. imaginea este aceea a unui spatiu abandonat. Acest lucru nu este valabil si pentru Strada Gherghitei. Tomovici si Str. care delimiteaza in est zona 4. fiind prezente doar 9 societati. Se evidentiaza si alte strazi in afara de Oituz si Gherghitei. tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a sectoarelor active in zona tin de sectorul industrial. Emanciparii. Asadar. sunt prezente in special depozitele si fabricile. se observa ca si concentrarea locuintelor scade pe masura ce se intra in zona. legand direct Strada Tudor Mihai si Strada Emanciparii. este cel care inregistreaza cea mai mare densitate a spatiilor abandonate. numarul de activitati care se desfasoara pe aceasta strada este redus. Si asta deoarece mai mult de jumatate din lungimea strazii. 78 . c) Concentrarea activitatilor economice Desi nu este mentionat in datele statistice pe care le-am prelucrat pana acum.

5 activitati apartinand domeniului financiar. unul care activeaza in industria prelcuratoare prelcuratoare si gestionarea deseurilor. Se mai desfasoara si activitati de servicii publice si administrative si activitati recreative-culturale (cate un singer operant).6% 8% 8% 14% 5% 1%1% 1% Activitati economice . stiintifice. In schimb functioneaza 30 de agenti comerciali in sectorul constructiilor. cinci agenti comerciali in cadrul sectorului hotelier. Pe str strada ada Emanciparii. divertisment 42% Intermedieri financiare. Str.Zona 4 Constructii. Asa cums epoate vedea si in graficul urmator. Gherghitei este una dintre cele mai importante din punct de vedere al activitatilor economice: Pe strada Ion Geicu Concentrarea activitatilor pe strada functioneaza o societate in -Valori Absolute industria alimentara. o activitate in cadrul sectorului financiar. culturale si recreative Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 14% Activitati profesionale. de asigurari si real estate. transporturilor si depozitarii. restaurante. 79 . Pe strada 1 ITC Ion Stanga functioneaza 5 1 Hoteluri. una in 30 Constructii. transporturilor si depozitarii. in timp ce alte 5 au activitati recreative si culturale. transporturi si… sectorul restaurantelor. functioneaza o societate care opereaza in industria prelucratoare. Gherghitei se desfasoara doua activitati din sectorul restaurantelor si una singura ce tine de sectorul financira. se observa diferitele tipuri de activitati economice si sectoare productive. O alta societate desfasoara activitati in domeniul divertismentului si al restaurantelor. al restuarantelor si al divertismentului. restaurante. 11 din cadrul sectorului cosntructiilor. alte doau ca apartin de industria prelucratoare. culturale… domeniul sanatate si asistenta 5 Intermedieri financiare. una de ITC. una in 5 Activitati de spectacole. Pe strada Gherghitei sunt doi operatori care desfasoara activitati in sectorul industriei alimentare. 5 opereaza in campul financiar si al asigurarilor. asigurari… sociala si alta in sectorul 2 Industria alimentara si agricultura recreativ si cultural. una in sectorul ITC. Invatamant si asistenta sociala Graficul prezentat ilustreaza asadar valorile absolute ale prezentei pe strazi a activitatilor economice. divertisment activitati din sectorul 1 const ructiilor. Pe Intr. al asigurarilor si de real estate. asigurari si Real Estate Industria alimentara si agricultura Activitati de spectacole. transporturi si depozitare Hoteluri. Pe strada Litoralului gasim doua activitati din cadrul sectorului alimentar. tehnice si administrative ITC Servicii publice si administrative Sanatate. la care se adauga o activitate din sectorul sanatatii si al serviciilor sociale. Prin intermediul unei analize detaliate. transporturilor si Industria prelucratoare si… depozitelor si una din 0 5 10 15 20 25 30 domeniul restaurantelor. real-estate.

Asa cum aminteam deja. Strada Litoralului Emanciparii Gherghitei 12%) si in cele din urma strazile cu o distributie mai Str. respectiv 14%). (7%). la acelasi nivel cu Str. Marcu Zamfir insemnata a serviciilor tertiare (Strada Emancipari 3% 5% 14%. in cadrul zonei 4. o societate care se ocupa de ITC. doua societati cu activitati profesionale. Situatia. Pe strada Oituz functioneaza sapte societati in domeniul cosntructiilor. 80 . Deja pe str. ar trebui citit in sens orar. Nici in Nicolae Zamfir prezenta activitatilor economice nu este foarte numeroasa. situatia etse un pic diferita. unde activitatile tertiare se alterneaza intr-o masura echilibrata cu alte tipuri de activitati. un altul din industria prelucratoare si a gestionarii deseurilor. depozite si tran sport. Petre Negulescu Intr. Distributia activitatilor apare eterogena pana la un punct: astfel. Acest grafic circular este crescator. Tomovici. al asigurarilor si de real estate si doua in cadrul serviciilor publice si administrative. Tomovici Ion Geicu un procent mediu al prezentei acestor activitati (Strada Str. 12%. de 14% investitiile finanziare. Petru Negulescu functioneaza doi operatori din industria industria alimentara. Gherghitei cu 5% din operanti. patru in sectorul financiar. trei agenti in domeniul activitatilor profesionale. in sensul ca pentru a intelege caracterul dispersat al distributiei activitatilor. tehnice si administrative si una pe domeniul cultural-recreativ. 5 in sectorul constructiilor si doi pe partea financiara. Gherghitei 5% al prezentei serviciilor (primele trei strazi). e) Distributia activitatilor tertiare pe strazi In continuare prezentam un studiu detaliat asupra distributiei activitatilor tertiare pe strazi.ZONA 4 poate imparti in trei grupe. Strada Marcu Zamfir 24 7% 5% 24% %). dupa cum urmeaza – strazile cu un procent pana in Str.In strada Savu Bara opereaza o singura societate. cu doar 3% din societati care activeaza in acest scetor. de asigurari si real estate. pentru inceput se poate afirma ca distributia activitatilor tertiare se prezinta dispersata. Mihai Tudor se poate vorbi despre despre un operator din industria alimentara.Strada Marcu Zamfir se caracterizeaza prin prezenta unui operator din sectorul industriei alimentare. Ion Geicu. activitatile cele mai prezente in aceasta zona 10% sunt cele legate de cosntructii. pe strada Tomovici se observa prezenta unei societati care activeaza in sectorul alimentar. In cele din urma. Mica nu functioneaza niciun tip de activitate comerciala sau economica. prezenta activitatilor tertiare este mai densa (7%). Litoralului si Emanciparii (cu o prezenta de 10%. cele cu Str. in timp ce pe str. asigurari si real estate. Se observa astfel ca Strada Petre Negulescu prezinta cea mai mica concentrare de activittai tertiare. asa cum se vede si in graficul de mai jos. Sunt opt societati care functioneaz ain domeniul restaurantelor. una in industria prelucratoare si alta in doemniul constructiilor. 20% 12% de sectroul restaurantelor si. Activeaza aici doua societati. Urmeaza apoi Intr. doi din industria prelucratoare. Asa cum a fost prezentat si in analiza tesutului urban. in Str. De-a lungul str. Oituz Str. asa cum este prezentata in graficul alaturat. Strada Gherghitei si strada Marcu Zamfir sunt doua zone in care sunt concentrate cele mai multe activitati de servicii (20% respectiv 24%). zona 4 se tertiare pe strazi. stiintifice. transportului si depozitarii. tehnice si administrative si doua care activeaza in domeniul recreativ si cultural. Litoralului Ion Geicu 7%. Astfel. una in constructii. Strada Oituz 10 %. stiintifice. in domeniul constructiilor. Strada Gherghitei 20%. in cele din urma. destul de omogene intre ele. Urmeaza strazile Oituz.

prezinta activitati din sectoarele industriei alimentare. Observand structura geografica a teritoriului cartierului Tei Toboc. Prezenta unei retele de strazi imbunatatite. Alta societate ofera servicii culturale/recreative. conditiile economice ale populatiei care locuieste aici. a dus la nasterea unei microzone diferita de tesutul social si urban sin restul arealului Tei Toboc. 81 . activitati profesionale. de alimnetatie publicarestaurante (8 societati). in cocnluzie. al asigurarilor si de real estate. vedem ca acesta este acrcaterizat de o mare diferentiere atat sociala. O ultima strada. au fost luate in considerare aceleasi categorii ale clasificarii CAEN. nu in ultimul rand.2. folosit si in cazul celorlalte microzone. o societate in domeniul financiar. ITC si. Astfel. cat si ambientala si. Ion Geicu. care. prezenta diferitelor servicii in teritoriu si a posibilitatilor acestei populatii populatii de a beneficia de servicii diferite. Ferestrei. cele care activeaza in sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor si inc el alc osntructiilor. Paroseni si Gimalau. a energiei electrice. 5 operatori in sectorul alimentatiei publice si hotelier. Marcu Zamfir. Mai ales prin analizarea activitatilor ce se desfasoara in strazile Emanciparii.4. a spatiilor verzi publice si a malului lacului in partea de vest a zonei 5. o societate care desfasoara activitati in sectorul administratiei publice si una care activeaza in sectorul cultural. arealul analizat pare a fi destul de omogen din punct de vedere al activitatilor economice prezente.2. tehnice si administrative. Strada Ion Geicu prezinta o societate care activeaza in industria alimentara. a dus la crearea unui sistem sistem de activitati productive diversificate. Sipca. la randul sau. Slaba diversificare a activitatilor productive care functioneaza in microzona 5 evidentiaza faptul ca doar unele tipuri de activitati. fiind vorba despre o zona aproape abandonata si care nu beneficiaza de servicii esentiale pentru populatie si in acleasi timp pentru desfasurarea unor activitati economice. Totusi. strazic concentreaza si cea mai mare prezenta a serviciilor. doar 8 din cele 10 tipuri de activitati se regasesc in microzona analizata in acest paragraf.Urmatorul grafic este o histograma care urmareste sa demonstreze natura diferitelor activitati de pe fiecare strada. De altfel. una in sectroul alimentatiei publice si al restaurantelor. ceea ce vine sa completeze analiza teritoriala facuta in primul paragraf. mai ales in zona strazilor Neagota. de o complexitate si diversi tate a situatiilor sociale. Marcu Zamfir. stiintifice. De mentionat insa ca nu sunt prezente toate toate categoriale in cadrul acesui areal de analiza.3. transporturilor si depozitelor resimt intr-o masura mica structura sociala a cartierului. pe strada Emanciparii se gaseste o societate care opereaza in industria prelucrarii si gestionali deseurilor. al industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. una in domeniul sanatatii si asistentei sociale. 2. Zona 5 Pentru analiza structurii economice si a distributiei si concentrarii activitatilor economice in microaria 5.

asa cum a fost deja descris anterior. dar un numar important de societati in raport cu toata microzona 5. amintim prezenta serviciilor de publica alimentatie/restaurante. Perimetrul poate fi definit ca o zona putin relevanta pentru activitaea economica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. nu in ultimul rand. daca consideram intregul perimetru Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. sunt serviciile ITC. Activitatile care au sediul aici beneficiaza de o mai buna retea rutiera. anume cea de constructii. a celor de servicii. Din aceasta ultima categorie. restaurantele. Aceste activitati sunt impartite intr-o masura omogena in tot perimetrul. sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor.Aceasta zona este traversata de Strada Petricani. Analiza completa a compozotiei microzonei 5. desi cu putini operatori din fiecare categorie. servicii tehnice. Atat activitatile legate de structuri de primi primire re si restaurante. cu o predominare aproape absoluta a sectorului industriei 82 . alimentara si industria de prelucrare si depozitare. strada care. Constantin Beiu si Paroseni. de o categorie mai buna de locuinte si de un cost al terenurilor destul de scazut. este alcatuita din patru benzi. cat si cele ale industriei agro-alimentare numara 3 operatori care functioneaza in cadrul microzonei 5. Acesti factori considerati impreuna explica prezenta nu numai a industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. stiintifice si profesionale. intermedieri financiare si real estate. Urmeaza. si leaga orasul si cartierul de referinta cu imprejurimile Buucrestiului. care tin de categoria serviciilor tertiare. Alte sectoare prezente. dupa numarul de societati. sub profilul tipurilor de activitati productive subliniaza o prezenta predominanta a societatilor care activeaza in sectorul constructiilor si transporturilor (46). dar si a sectorului de constructii si depozite de marfa si. desi cu o concentrare ceva ma mare in Str. activitati culturale si recreative. Zona studiata a atras un numar mic de activitati economice. se evidentiaza o predominare a activitatilor professionale. Concentrarea cea mai mare de firme din aceste categorii se afla in strazile Constantin Beiu. Trecand in revista si celelalte tipuri de activitati economice prezente in zona. In restul cartierului sunt prezente in cea mai mare aprte doar trei tipuri de activitati. doua pe fiecare sens de circulatie. serviciile de asigurari. Paroseni si Gimalau. tehnice si administrative.

Ferestrei si Gimalau. Str. precum serviciile publice si sanitare. 1 in prelucrarea deseurilor. una opereaza in sectorul prelucrarii deseurilor. din care 6 apartin sectorului de constructii si transporturi. 2 in sectorul activitatilor culturale si artistice recreative). unde sunt prezente 8 societati. fiind sediul a 2 operatori din domeniul prelucrarii deseurilor. aceasta zona a cartierului este mai diversificata din punct de vedere al profilului activitatilor economice.prelucratoare. ca si cel alimentar si al industriilor de prelucrare a deseurilor constiutie nucleul definitoriu al activitatilor economice in chestiune. transporturi si depositare. Neagota. Sunt prezente in total 5 firme. Asa cum rezulta din datele si din graficele corespunzatoare. iar ultima intreprinde activitati stiintifice. stiintifice. dinc are 3 activeaza ins ectorul constructiilor transporturilor di depozitarii de marfuri. relevante pentru activitatile productive prezente. ne vom referi la urmatoarele strazi: Str. sectoarele de constructii. 1 in sectorul constructiilro si transporturilor. Cum reiese si din graficul si din prezentarea perimetrului. 1 in activitati tehnice. una de domeniul hightech si ultima de sectorul industriei alimentare. 1 ce tine de activitatile structurilor receptive si doua in sectorul activitatilor culturale. Asa cum a fost descris si mai devreme. 1 in sectroul activittailor professionale. 1 in sectorul structurilor receptive. In Str. prezentul perimetru se prezinta ca fiind putin dezvoltat din punct de vedere al profilului realitatilor economice care functioneaza aici. Din graficul urmator se pot extrage diferite informatii cu privire la structura economica generala a cartierului. 1 in tran sport si depozitare de marfa. La analiza situatiei specifice a unor strazi. element emplematic al realitatii sociale ale zonei. Neagota. stiintifice si profesionale). Conctantin Beiu. Ferestrei functioneaza 7 firme (5 in constructii si transporturi. cele mai multe firme. Paroseni prezinta cea mai mare concentrare de societati din total. in termeni relativi sau absoluti. Constantin Beiu. Totusi. Strada Gimalau este cea de-a patra strada analizata sub profilul concentrarilor societatilor din fiecare sector. comparativ cu cel de servicii. professionale sau administrative. Constatin Beiu. 83 . Strada Neagota adaposteste 7 societati (2 in industria prelucrarii deseurilor. in zona definita de strazile Paroseni. Str. in raport cu alte microzone ale cartieului Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. In Str. se concentreaza in partea de vest a cartierului. tehnice si administrative. Sunt prezente mai apoi si cateva categorii. Ferestrei.

Tigleror Folclorului Ion Marin Str. Diagrama alaturata ilustreaz ain schimb procentul societatilor pentru fiecare sector. Zona 6 Zona 6 se deosebeste de celelalte printr-o prezenta foarte redusa a societatilor economice. Costantin Beiu Intr. in 7% Sanatate. Memoriei Intr. este posibila Constructii. activitati care nu necesita o dotare tehnolgica. Firmele care functioneaza in cadrul acestei zone sunt specializate in cea mai mare parte pe activitati de transport si depozitare marfuri.5. Steaua Rosie Gimalau 1%1% 1% Ferestrei 1% 1% 4% 3% 1% 4% 17% 4% 10% 4% 4% 9% 5% 9% 5% 4% 6% 4% Garficul de mai sus ne prezinta o perspectiva analitica a localizarii activitatilor sectorului tertiar in zona. restaurante. Structura functionala a activitatilor apartine de sectoarele de tran sport si depositare marfuri. Safirului Str. 3% Servicii publice si administrative asa cum se ilustreaza si 3% in graficul circular Industria prelucratoare si gestionarea 2% 2% deseurilor alaturat. Lopetii Str. Palamidei Str. Olanelor Str. care. ceea ce indica o specializare productiva scazuta. reprezinta in mod sigur partea cea mai importanta a perimetrului perimetrului considerat. Cea mai mare concentrare se observa pe strada principala. stiintifice.Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Intr. din numarul total de agenti economici prezentin microzona 5. de altfel. Sipca Str.Zona 6 Activitati profesionale. Magura Vaii Str. Analizand in detaliu Activitati economice . Afirmarii Intr. Plumbuita. 84 . Mai sunt prezente societati care ofera servicii de ITC (7%) si firme care opereaza in sectorul de prelucrare a deseurilor. transporturi si depozitare individualizarea unei 59% Hoteluri. 2. Petre Ispir Intr. cu cei 13 agenti economici. Urmeaza mai apoi sectorul serviciilor.3. care ocupa 18% dina ctivitatile din zona. Nicolae Paraschiv Str. Invatamant si asistenta 7% sociala acets sector productiv. ITC 17% Circa 60% dina ctivitati sunt cuprinse. divertisment puternice prezente de activitati specializzate in Industria alimentara si agricultura transportul de marfa.2. Pietrisului Str.2. statisticile diferitelor tehnice si administrative activitati.

ceea ce se 2% explica atat prin lungimea acestora. Plumbuita care reprezinta 33% din activitatile desfasurate in zona 6. in ordine descrescatoare. profesionlae si administrative. Asa cum a mai fost spus deja. strada cu cea mai mare densitate de activitati economice este Str. Cea de-a doua strada ca importanta este Tamaioarei. cu cele 13 societati dinc are 9 in cadrul categoriei cosntructiilor si transporturilor. cat si prin ELEVATO intretinerea lor. industria agro-alimentara si prelucrarea deseurilor au cate un singer reprezentant.multumita mai ales pozitiei strategice a strazii principale. data fiind lungimea arterei. asa cum era L LINOTIPU TA de asteptat. Plumbuita. dupa numaruld e agenti economici: • Plumbuita. impartiti pe sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 7 in sectorul edilitar. In graficul urmator sunt prezentate procentele Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi concentrarilor activitatilor economice pe strazi. 2 in cadrul activitatilor stiintifice. caracterizata de prezenta activitatilor de transport si depozitare (9 din 13) • A doua in ordinea importantei este Str. Serviciile ITC. pe cele trei artere principale. unde sunt prezente aceleasi activitati de transport si depositare de marfuri (7 din 12) 85 . Serviciile legate de asemenea activitate demonstreaza si prezenta semnificativa a celor care opereaza in sectroul activitatilor professionale. Pana acum. si a spatiilor largi de depozitare a marfurilor. Este lesne de esplica acest lucru. Microzona analizata ina cest paragraf este caracterizata printr-o puternica prezenta a activtatilor netehnologizate. Tamaioarei. cele doua strazi analizate insumeaza 50% din operatorii economici activi in zona. cea mai mare densitate este. Distributia pe strazi a activitatilor confirma concentrarea majora a operatorilor economici in strazile mai lungi si mai accesibile. ARISTOTE PLUMBUI Zona 6 Astfel. care 3% LUI 32% totalizeaza 70% din totalul activitatilor. paralela cu Plumbuita si carcaterizata de prezenta a 12 operatori economici. 2 care opereaza in activitatile professionale. stiintifice si administrative. stiintifice si administrative si cate una in ITC si sanatate si asistenta sociala. RULUI RICINULU I 22% TAMAIOA REI 29% 5% ION PORUMB ACEANU 7% Analizam in continuare vocatia economica a fiecarei strazi din interiorul microzonei 6. care reunesc 1/5 din totalul activitatilor economice. Histograma alaturata ilustreaza valorile absolute ale prezentei activitatilor economice pe strazi. Strada Plumbuita este reprezentativa.

Colentina. Tot pe Sos. benzinarii. 182. cat si la schimbarea calitatii vietii locuitorilor. prezenta Manastirii Plumbuita in centrul cartierului este dominanta. punctele de asistenta medicala lipsesc in cadrul arealului studiat. in fata Palatului Ghica. deschiderea acestui punct comericla a oferit si numeroase locuri de munca pentru locuitori. Colentina. Doamna Ghica si Sos.“Inaltarea Domnului” Ghica-Tei in Str. Petricani. in cartier functioneaza o sucursala a Bancii BRD. La sud de Sos. in partea de sud a cartierului. pe strada Cremenita functiona Piata Colentina. ceea ce indica starea de degaradare si saracie a zonei. Colentina. zona 6 este caracterizata de prezenta unor intreprinderi low-tech.3. fara sa existe insa un serviciu dominant care sa dea un caracter specific cartierului. In ceea ce priveste serviciile. este situat la intersectia dintre Soseaua Andronache si Colentina. cu activitati care nu necesita o specializare tecnologica. la una dintre cele mai aglomerate artele ale Bucurestiului. insa toate aceste trasee marginesc cartierul pe latura vestica si sudica. In cartier exista. Doamna Ghica si Bulevardul Lacul Tei. sah). spatii verzi amenajate pentru copii (locuri de joaca) si pensionari (locuri de recreere. Fabrica de Gheata. Cea de-a doua benzinarie este Lukoil. Pentru reabilitarea acestui perimetru. Colentina si Sos. imaginile intalnite trecand de la spatii verzi la terenuri parasite. Imaginea de ansamblu este aceea de cartier aflat intr-o vizibila stare de degradare. Astfel. Ricinului. la intersectia cu Doamna Ghica.Urmeaza Str. Serviciile publice de baza sunt prezente pe arterele exterioare ale cartierului. fiind prezente aceleasi activitati. Nu in ultimul rand. tabloul general al zonei Plumbuita-Steaua Rosie-Petricani. zona este deservita de o serie de autobuze (liniile 167. 86 • . Singurul supermarket. 282). locuitorii benficiind insa de localizarea in imediata vecinatate a Spitalului E. Am descris astfel. la nord de lacul Plumbuita isi are sediul societatea Supoercom. dar si spalatorii auto. in zona Sos. Pe langa faptul ca este principalul punct de aprovizionare pentru populatia din zona. 2. in special in partea sudica. Activitatea comerciala se polarizeaza pe principalele cai de acces din cartier. stiintifice. biserica de la intersectia dintre Str. care poate duce atat la cresterea economica a arealului. Interiorul zonei in schimb este lipsit de mijloace de tran sport. situata chiar la intersectia dintre Sos. unde acestia pot juca table. la cares e adauga si activitati professionale. care apartine retelei Mega Image. farmacii. spatii comerciale. Cu exceptia catorva farmacii si cabinete stomatologice. Pe langa aceasta insa. este cu siguranta nevoie de o inteventie externa. locuitorii fiind obligati sa se deplaseze pe jos pana la cele mai apropiate statii RATB. de la case darapanate la vile sau de la zone lipsite total de servicii. unde 6 din 9 societati desfasoara activitati ins ectorul constructiilor.3. Astfel. Fundeni. si o moschee. in cateva cuvinte. In ceea ce priveste transportul public. sub mai multe aspecte. in cartier mai sunt alte 3 biserici . Colentina si biserica “Cuvioasa Paraschiva” in str. care se ocupa de salubrizare in sectorul 2. fast-fooduri. transporturilor si depozitarii marfurilor • Celelalte 4 strazi ramase urmeaza aceeasi schema. Din punct de vedere al lacasurilor de cult. Irza si a Institutului Clinic Fundeni.vorbim despre o zona in care sunt prezente servicii bancare. tehncie si administrative si diferite servicii. pentru cetatenii de origine musulmana. situata tot in zona strazii Fabrica de Gheata. troleibuze (66) si tramvaie (21). de asemenea. cu un aspect rural chiar. situata la intersectia strazilor Petricani. spatiu nefolosit in prezent. Servicii publice Perimetrul care constituie obiectul de studiu al prezentului proiect se caracterizeaza prin aspectul general contrastant. este si o statie de benzina Agip. depozite pentru materiale de constructii.

cu traficul sau cu consumul de droguri. Cartierul Plumbuita este unul dintre cartierele bucurestene care si-a format in timp imaginea unui cartier de risc. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată (56.42 mg/l) însă se dezvoltă puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides. agrement. cu număr redus de indivizi (în iunie) şi Crucigenia (august). Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Tot lacul creat din partea Raului Colentina a fost construit pentru agrement6. cat si din punctul de vedere al insalubritatii. Prezenta parcului si a lacului in zona ar trebui sa fie un punct in favoarea locuitorilor. Braţul secundar al lacului e închis. creând astfel alge şi miros de putrefacţie. mai precis un total de 17 strazi la nivelul ambelor cartiere. Din pacate.Steua Rosie . Inafara de gunoaie si alge. Mai mult. benzină şi dau tot la est spre strada.3. In schimb. Abia in 2006 de exemplu. ceea ce nu permite evacuarea apelor pluviale si menajere in sens gravitational. mai precis pentru construirea unei statii de pompare a apelor si a retelei de canalizare. Stadiul trofic: hipertrof. Oamenii s-au obisnuit cu gramezile de gunoaie. Schema de amenajare a râului Colentina este compusă din 15 lacuri amplasate în cascadă. indicele de saprobitate (2. Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea râului Colentina s-a materializat prin amenajarea hidrotehnică a lacurilor Tei. 87 . lipsa de simt civic a unora dintre cei care locuiesc sau lucreaza in zona nu fac decat sa strice imaginea acestei arii. In martie are loc înflorirea puternică a diatomeelor (Cyclotella meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella vulgaris). neexistând conducte sau decantoare înainte de intrarea în lac. atat din punct de vedere infractional. în zona lacului există rampe special create pentru deversarea gunoaielor. irigaţii. Fundeni şi Pantelimon.4 Situatia referitoare la mediu in zona Plumbuita. Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică corespunzătoare clasei II de calitate. Microcystis) şi Cryptophytele.Petricani Zona care constituie obiectul prezentului studiu. Aphanizomenon gracile. Plumbuita.stare ecologică slabă. ci doar anumite areale. in cartierele Plumbuita si Colentina au fost investiti 7 milioane de RON pentru retelele de apa si canalizare. Cu toate acestea nu au fost scoase de pe harta zonelor inundabile cartierele in intregime. iar acum rezidenţii din zona lacului aruncă în lac gunoaie şi reziduuri din construcţii. ulei. atenuarea viiturilor. prezinta conditii de viata mult sub nivelul celor normale in secolul XXI intr-o capitala europeana.4 mg/l în zona de mijloc a lacului.2. înregistrandu-se o biomasă de 104. pentru că.III. Lacul Plumbuita este partea cea mai depresionară din zonă şi direcţionează toate apele secundare din cartier. având în vedere că nu funcţionează conducta dintre cele două braţe ale lacului.02) încadrând secţiunea în clasa II de calitate. Calitatea apei din râului Colentina7 si din lacul Plumbuita a fost în programul de control pentru zone vulnerabile şi substanţe organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic . trebuie mentionat că apele lacului sunt poluate cu grasimi. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia azotaţilor care în primavară au depăşit limita clasei III de calitate. care face parte din bazinul Argeş şi este afluent de stânga al Dâmboviţei. Analiza biologică a evidenţiat la nivelul algelor planctonice o dominantă a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie. unde se amestecă ape pluviale şi menajere. sub forma unor acumulări permanente pentru folosinţe de piscicultură. în campaniile următoare să devină dominante algele verzi din genul Scenedesmus. iar apele nu se întâlnesc. nu există nici măcar containere sau coşuri de gunoi care să înfrâneze parţial dorinţa de a polua. Principala problema in aceste zone o constituie pozitionarea pe raul Colentina. Indicele de saprobitate mediu încadrează secţiunea în clasa IV de calitate . cu incendiile provocate de instalatiile electrice improvizate. 7 Singura apă curgătoare care străbate teritoriul Sectorului 2 este râul Colentina. aceste probleme nu sunt singulare la nivelul Bucurestiului. Pe ţărm.

zona cartierului Plumbuita se confrunta si cu problema deseurilor menajere din preajma lacului. Din punct de vedere al Protectiei Mediului. • lipsa sistemului de aprovizionare cu apa si de preluare a apelor uzate. In total. a carei imagine este completata de personaje care cer mai mult sau mai putin amenintator “da-mi o tigara” sau “n-ai cumva un leu?”. cei care isi doresc sa ajunga la manastire pentru a se reculeaga. acestia acuza firma de salubritate ca nu trec saptamani la rand prin cartier pentru a ridica gunoaiele. 88 . in mijlocul aceluiasi parc. Pentru schimbarea imaginii parcului si imbunatatirea conditiilor de viata a celor care locuiesc in arealul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. In prezent. este departe de a a avea destinatia initiala. care oricum la nivelul Bucurestiului se afla in numar redus comparativ cu nevoile numarului populatiei. Locuitorii cartierului sunt depasiti de situatia aceasta si au apelat in mai multe randuri atat la autoritati cat si la mass-media in incercarea de a solutiona problema.Pe langa problema colectarii apelor. direct in strada sau pe malul lacului. menajere. in zona mentionata au fost identificate urmatoarele nereguli: • depozitari de deseuri din constructii rezultate in urma interventiilor asupra unor constructii ce au fost amplasate anterior. • lipsa unui loc special amenajat pentru depozitarea deseurilor menajere. Parcul Plumbuita a fost amenajat ca zona de agrement in anul 1977 si includea terenuri de joaca pentru copii si chiar o fantana in mijlocul lacului. multi dintre locuitori refuza sa incheie contracte de salubrizare. Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. frasini si stejari. au colectat peste 160 metri cubi (aproape 5 tone). Aceasta situatie este cu atat mai constrastanta cu cat. program care s-a repetat in aceasta primavara. Astfel. Mirosurile sunt greu de suportat. • lipsa unui sistem de colectare selectiva a deseurilor din ambalaje rezultate din activitatile comerciale din perimetru. artari. preferand astfel sa arunce gunoaiele menajere si nu numai. Voluntarii care s-au ocupat de ecologizarea lacului Plumbuita in cadrul unei actiuni de salubrizare organizate de Administratia Nationala Apele Romane la inceputul lunii iunie a acestui an. Acest proiect a contribuit astfel la suplimentarea zonei verzi. unul dintre locasurile de cult importante ale Bucurestiului. se afla Manastirea Plumbuita. In acelasi timp. intreg arealul fiind practic transformat intr-o groapa de gunoi. ca sa nu mai vorbim despre imaginea de nedescris pe care toti care lucreaza sau locuiesc in zona sunt nevoiti sa o vada zilnic. in toamna anului trecut s-a desfasurat si o campanie de plantare de arbori. in cele doua etape ale programului au fost plantati circa 700 arbori – mesteceni. sunt envoiti sa traverseze zona descrisa mai sus. aceea de zona de agrement. • lipsa contractelor de prestari servicii privind salubritatea. • prezenta urmelor de ardere a deseurilor de orice fel. Pe de alta parte.

Pentru a rezuma prezenta analiza ce face referire la aspectele de mediu ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Dezvoltarea de proiecte rezidentiale in . • Monumentul Eroilor 1916-1918 (figura 2).Infractionalitate Plumbuita si Colentina) . de interes cultural.5. Asa cum se observa pe harta de alaturi.Absenta de minim doi statie de pompare apelor menajere zonei lacului si pluviale (costuri mari de executare si grad de .Steaua Rosie – Petricani In cartierul Plumbuita sunt mai multe locatii istorice si monumentale.Dezvoltarea de programe de plantare de amortizare este de minim 10 ani) arbori pentru suplimentarea zonei verzi . fapt care nu permite care ar putea fi transformat intr-un spatiu evacuarea apelor menajere si pluviale in sens cultural si de agrement gravitational .Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. zona prezinta diferite puncte de atractie. . care vor schimba imaginea curateniei in zona cartierului .Programe de ecologizare si salubrizare a . • „Palatul Ghika Tei” (figura 5). • Mănăstirea Plumbuita (figura 3).Pozitionarea pe raul Colentina.3.Consumul de droguri in parc si in zona manastirii Oportunitati Amenintari . 89 .Depozitarea deseurilor menajere. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita . din constructii si a deja existente aparatelor electrocasnice pe malurile lacului .Inexistenta unui loc special pentru colectarea aparatelor electrice si electrocasnice 2. asa cum ar fi: • Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1).Multe familii nu au contracte cu firmele de salubrizare . Puncte tari Puncte slabe .Calitatea apei din lacul Plumbuita foarte scazuta .Absenta de cos de gunoi pe malul lacului . importante si atractive pentru Regiunea BucurestiIlfov.Prezenta parcului si a lacului Plumbuita.Nivel de trai scazut (7 milioane RON in 2006 pentru zona . datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb.Dezinteresul locuitorilor din zona pentru mentinerea zona.Investitii pentru retele de apa si canalizare . adaugam in continuare o analiza Swot sectoriala.Lipsa retelelor de canalizare pe majoritatea dintre strazi din Petricani – Steua Rosie – Petricani . Numele de Plumbuita ia fost dat de localnici.

pe fundatiile unor case mai vechi. Se remarca holul de primire a carui bolta pastreaza pictura initiala. Elena Roşca şi Dan Broscăuţeanu. pe locul vechii case părinteşti a banului Dumitrache Ghica8.Turism 1983). precum si saloanele care mantin denumirile fostelor lor destinatii: sala de receptie. zona cuprinsa intre Sos. ca resedinta de vara. care mărgineşte latura sudică a lacului. ce foloseste vara terasa dinspre lac cu 450 de locuri la mese. Palatul Ghica a fost construit in stil neoclasic. palatul este restaurat de Sorin Ilfoveanu.Cum se poate observa si in fotografia satelitara prezentata mai jos. salonul vanatorec. ridicată de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica în anul 1822. Palatul Ghica-Tei este cel mai reprezentativ monument de arhitectura neoclasica italiana din oras. „Palatul Ghika Tei” (figura 5). cu motive romantice. cabinetul de lucru.editura Sport. de domnitorul Grugore al IV-lea Ghica (1822-1828) A fost restaurat si transformat in restaurant de epoca (Restaurantul Tei). Graur Florescu . este o construcţie în stil neoclasic. construit fiind in 1822. Biserica Ghica-Tei a fost paraclis al palatului. salonul Ludovic si sala tronului9. În anul 1978. Petricani si lac prezinta mai multe puncte de interes istoric. a italianului Giacometti. 9 8 90 . Exista si o sala muzeu unde sunt expuse obiecte ce reflecta istoria acestui monument (dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. asupra carora ne oprim pentru o descriere detaliata si pentru o prezentare a potentialului artistic foarte mare. in anul 1822. in stil diferit de cel traditional (1833).

în apropierea ei s-a dus cunoscuta lupta dintre 91 . la 25 octombrie. In apropierea structurii se gaseste si Monumentul funerar Grigore Ghica (Str. care dateaza de la mijl. Doamna Ghica 3 sector 2). 1585-1591). în incinta căreia se află şi Casa domnească. ridicată de Matei Basarab în 1647.Doamna Ghica.2002).Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1): o biserică ortodoxă din Bucureşti (Str. XVIII – XIX.Ed. zidita în anul 1833. Opera lui a fost terminata de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si Mihnea Turcitul (1577-1583. Astfel în 1595 a suferit urmarile invaziei turcesti condusa de Sinan Pasa iar în 1632. sector 2). Doamna Ghica nr. Ca toate constructiile de acest fel si manastirea Plumbuita a avut multe de îndurat. Paideia . pictata de pictorul italian Giacometti (Bucuresti in date si intamplari Radu Olteanu .3. sec. Fiind acoperit cu tabla de plumb. Acest prim ctitor al manastirii era fiul lui Mircea Ciobanul. Realizata in 1883 de mesterul Iosif Weltz. Fosta Capela a Palatului Domnesc al Printului Grigore Ghica. Mănăstirea Plumbuita (figura 3). ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tânăr(1559-1568). în curtea Bisericii "Înălţarea Domnului" . asezamântul monahal a fost numit de populatie „Plumbuita".

3. de plan triconc. Radu. fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectura civila anterioara secolului al XIX-lea care se pastreaza in Bucuresti. aceasta fiind prima carte tiparita la Bucuresti. unde. de tâmplărie mecanică şi manuală. Pantelimon si Ioan cel Nou de la Suceava. Dupa câstigarea luptei. Mai detinem o icoana a Sfantului Nicolae de secol XVIII. Casa Domnească: aici este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă. cu turla pe naos. Între 1933-1940 manastirea a fost supusa unor restaurari serioase conduse de Comisia Monumentelor Istorice. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: 1. Biblioteca mănăstirii. Manastirea a suferit mult si în urma cutremurelor din 1802 si 1838 iar apoi a fost transformata în închisoare pentru revolutionarii de la 1848. cladirea manastirii. Până recent. Biserica manastirii prezinta atat caractere arhitecturale tipic muntenesti.Matei Basarab si rivalul sau la domnie. Matei Basarab a refacut. Pantelimon şi Ioan cel Nou de la Suceava. inclusiv o secţie de turnat clopote. biserica mănăstirii. mănăstirea dispunea de ateliere de sculptură. fiul lui Constantin Ilias. de aproape un metru. cunoscut muzeu de carte veche. În ultimul sfert al veacului al XVI-lea a functionat aici o tipografie. la etaj. sprijinit de moldoveni si de tatari. construind si un rând de case domnesti. sprijinite pe coloane cilindrice. 92 . Casa Domneasca are arcade pe masive de zidarie la parter si arcade mai numeroase. Are ziduri foarte groase. 2. (Cel mai mare clopot turnat la Mănăstirea Plumbuita are 1200 de kg şi este în funcţiune la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti). 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către stareţul Simeon Tatu). turnul clopotniţă. unele vechi de 500 de ani. 4. chiliile. precum şi picturi murale originale. în 1647. care evidentiaza influenta arhitecturii moldovenesti. In interior se afla moaste ale Sfantului Ierarh Nicolae si ale Sfintilor Mucenici Gheorghe. cat si ancadramente de tip gotic la ferestre. cuprinde titluri valoroase. care este facatoare de minuni. În interiorul bisericii se află moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfinţilor Mucenici Gheorghe. În cadrul mănăstirii funcţionează atelierele Secţiei de Pictură. Tabloul votiv al bisericii ii infatiseaza pe voievodul-ctitor Matei Basarab si pe Elena Doamna. Restaurare şi Patrimoniu din cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti. de preparat tămaie şi ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal. printre altele a fost scos în 1582 un „Tetraevanghel".

Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea şi clopotniţa. la intersectia cu Sos. În 1940. Mănăstirea este părăsită. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popeşti-Leordeni. toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. Harta satelitara atasata prezinta foarte bine localizarea si structura in cadrul ariei de studiu. si anume biserica din Strada Doamna Ghica. s-au format mai multe legende cu privire la momentul aparitiei si la functionalitatea acesteia. Colentina. Biserica este avariată grav de cutremurul din 1942. stareţ fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina. Mentionam mai apoi faptul ca in cadrul perimetrului cartierului care constituie zona de studiu este prezenta si una dintre cele mai importante biserici ortodoxe din zona cartierului Colentina. Muzeul din Casa Domnească este închis pentru lucrări de restaurare. biserica mănăstirii este restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. Printre altele. 93 . În prezent. trebuie amintita prezenta tunelului subteran de sub Lacul Colentina. Cum originea acestei constructii (ca de altfel nici a celorlalte refugii si tuneluri care creeza o adevarat retea in subteranele Bucurestiului) nu este foarte clara. dorind ca Plumbuita să devină Panteonul Naţional al eroilor căzuţi în războiul pentru reîntregirea neamului. fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. mănăstirea este supusă unei renovări ample. mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor şi rezultatul celui de Al Doilea Război Mondial nu au permis finalizarea acestui proiect. bazate mai mult sau mai putin pe date istorice. iar locul său de veci să fie în acest lăcaş. fiind transformată în biserică de mir. mareşalul Ion Antonescu începe o acţiune de restaurare. Plumbuita decade şi ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. În anii 1954-1955. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti. Este târnosită pe 24 iunie 1958.Începând cu secolul al XIX-lea.

Ca si dimensioni. are mai mult de 1 km lungime. a fost descoperit in jurul anului 1948. care se poate observa atat din Parcul Plumbuita cat si din zona strazii Ricinului. care leaga pivnita Palatului Ghica de Manastirea Plumbuita. tunelul din nordul Bucurestiului. La momentul descoperirii. Se crede ca acest tunel de refugiu a aparut in secolul al XIX-lea. trece pe sub lacul Colentina si ajunge in zona Manastirii. Dupa sapaturi s-a observat ca tunelul incepe in pivnitele Palatului cu o portiune verticala prevazuta cu o scara de lemn care coboara zeci de metri sub pamant. plina de moloz. trebuie amintita construirea recenta a fantanii arteziene de pe lacul Plumbuita.Astfel. Pe langa punctele de interes istoric. totul se prezenta ca o zidarie patrata. 94 .

prezenta numeroasa a societatilor cu o cifra de afaceri foarte scazuta .nivel scazut al productivitatii (low tech) . D-na Ghica.15 societati a caror cifra de afaceri depaseste 4. In ciuda aspectului saracacios si a locuintelor individuale modeste care caracterizeaza mare parte din zona de studiu.3.investitii private pentru construirea de spatii rezidentiale . Petricani . Analiza SWOT a situatiei economice Puncte tari . de la garsoniere pana la penthouse-uri.000 RON/an .dificultati in gasirea de personal cu o inalta calificare .lipsa retelei de canalizare si a unei statii de epurare .775 societati economice .prezenta a 1. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2. Conform programului. In acest scop. cu dificultati in infruntarea crizei economice .4.4.6.predominarea sectorului secundar in zona din jurul lacului. Principalul proiect care se realizeaza in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este ansamblul imobiliar Cooper Beach. ansamblul imobiliar din Plumbuita este proiectat sa ofere un mix de apartamente.zona accesibila din centru . Cladirea are 16 etaje si este costruita 95 . In plus.pozitie periferica in raport cu centrul orasului .cresterea ratei somajului in aceasta perioada de criza .fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata . specializate in sectorul tertiar Puncte slabe .500.nivel de trai scazut . beneficiind de servicii in imediata apropiere.prezenta a trei artere de circulatie importante: Sos. punand la dispozitia cumparatorilor tot confortul necesar.reamenajarea spatiilor verzi abandonate si transformarea lor in spatii urbane sau productive .adancirea echilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta . cu prezenta intreprinderilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Amenintari .predominarea societatilor de mici dimensiuni.lipsa unor artere principale si usor de parcurs in cadrul cartierului .lipsa unor cai de comunicatie fluviala .79% dintre activitatile productive sunt concentrate in lungul celor trei artere.suprafete extinse necultivate si abandonate .piata de consum tot mai scazuta. ca urmare a scaderii puterii de cumparare in aceasta perioada . Investitii imobiliare Zona Plumbuita a cartierului Colentina a intrat in ultimii ani in atentia investitorilor imobiliari.potential turistic cultural-artistic prin prezenta manastirii .interes scazut pentru introducerea de noi tehnologii Oportunitati . prin faptul ca este o zona accesibila atat din centrul orasului cat si venind din afara si este situata intr-o zona populata. dezvoltatorii care au demarat proiecte in acest cartier au mizat pe avantajul de a construi ansambluri rezidentiale cu vedere spre lacul si parcul Plumbuita.investitii care sa urmareasca construirea unei statii de epurare a apelor 2. imbina suprafetele mai mici ale apartamentelor vechi cu design si facilitati moderne.2.poluarea apelor lacului . Noile complexe ce se construiesc incearca sa vina in intampinarea clasei de populatie cu venituri medii. Denumit "Blue Tower". Proiectul consta in construirea a 156 de apartamente in strada Fabrica de Gheata. pozitia geografica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani constituie ea insasi un avantaj. al carui dezvoltator anunta in 2007 valoarea totala a proiectului la circa 30 milioane de euro. Colentina. lucrarile de constructie incepute in anul 2007 ar trebui finalizate in cursul acestui an.1.

Preturile de vanzare pe metru patrat variaza intre 1. La sfarsitul anului 2008 mai erau disponibile 25 de apartamente din totalul de 156.350 si 1.500 euro. Prin interventii de reamenajare a spatiului ar permite extinderea zonelor verzi (cums e poate vedea in harta din stanga jos). costul pe mp intr-un astfel de apartament era in jur de 1. Acest nou proiect ar urma sa se numeasca Planorama II si conform planurilor proiectului va cuprinde 12 blocuri a cate 16 etaje. se afla Academia de paintball. in imediata apropiere a lacului. Un alt proiect planuit pentru a fi dezvoltat in zona lacului Plumbuita apartine investitorilor israeliani care detin si complexul Planorama. Ca si suprafete. In ceea ce priveste blocurile construite in perioada comunista. in timp ce penthouseurile ajung pana la 200 mp. apartamentele din proiectul Blue Tower corespund atat cerintelor celor care locuiesc singuri. La sfarsitul anului 2008. cat si celor care au familii. De-a lungul strazii Petricani. 96 .200 euro pe mp. zona nu a atras atentia investitorilor economici. cele cu 3 camere 120 mp.pe un teren de 5. Suprafetele acestor tipuri de apartamente sunt cuprinse intre 30 mp in cazul garsonierelor si 90 mp la apartamentele de patru camere. Tot pe malul lacului. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Garsonierele au o suprafata medie de 45 mp. 10 sali de cinema si 2000 de locuri de parcare. Pe langa proiectele imobiliare. apartamentele cu doua camere 79 mp. numit Galleria Bucharest. drumurile neasfaltate facand dificil accesul masinilor de tonaj mare care ar trebui sa faca aprovizionarea agentilor economici.650 euro. urmand sa cuprinda spatii verzi. cluburi si restaurante. gradinita. exista unele structuri care se evidentiaza. ce va cuprinde 250 de magazine. care a dus la stagnarea multor investitii. cele cu 4 camere 170 mp. complet abandonata.4. Pe malul lacului Plumbuita se afla o fosta fabrica de caramida. Proiectul este unul complex. Preturile de vanzare pornesc de la 1. Modalitatea standard de plata cel mai des promovata este 25% avans şi 75% la receptie. Academia functioneaza in prezent si este dotata cu diferite trasee.000 mq (imaginea de mai jos. cele mai multe dintre ele au fost costruite inainte de 1977. piscina si parcari.500 mp. anume situatia economica globala. Din pacate. o investitie recenta ce se desfasoara pe o suprafata de 4. mai apoi din cauza starii proaste a majoritatii strazilor. Suprafetele apartamentelor variaza intre 50 mp si 300 mp. absolut necesare in desfasurarea oricarei activitati economice. labirinte si constructii din lemn. mai ales in cazul micilor intreprinzatori. ceea ce cu siguranta va contribui la schimbarea imaginii zonei. De mentionat insa un alt factor. dar dezvoltatorii ofera si alte variante. sub aspectul profilului economic-comercial si rezidential. avand un total de 4000 de apartamente. lucrurile se pot schimba in bine pentru cartierul din imprejurul Lacului Plumbuita. Cu toate acestea. In primul rand din cauza lipsei utilitatilor precum apa si canalizare. influentand procesul de regenerare urbana a cartierului. in aceeasi zona a lacului Plumbuita este proiectata si constructia unui centru comercial.2 Alte investitii economice In cadrul perimetrului analizat. 2. dreapta). chiar in apropierea lacului. daca ne gandim ca sunt in curs de desfasurare proiecte pentru extinderea retelelor de utilitati sau de construire a complexelor rezidentiale mai sus amintite.

a carei constructie a inceput in august 2007.500 mp se desfasoara santierul proiectului rezidential Blue Tower. in zona Strazii Gherghitei. Fabrica de Gheata. in cartierul Fabrica de Gheata. realizat de societatea Cooper Beach. Dezvoltatorul imobiliar Copper Beech a lansat proiectul Blue Tower in valoare de 30 de milioane de euro. este sediul central si productiv al Supercom. balcoane private si centrala de incalzire.In lungul malului lacului Plumbuita. in zona Colentina din Bucuresti. Blue Tower este o constructie de 16 etaje. pe o zona extinsa au fost costruite mai multe hale industriale. proeictul este administrat de Grupul FDP. constind intr-un mix de 156 de apartamente.580 de euro pe metru patrat.000 de euro. urmand a fi cedat mai apoi companiei care a realizat investitia. pe o suprafata de 5.400 si 1. Acest spatiu. Intre Str. Gherghitei si lacul Plumbuita. Pretul locuintelor variaza intre 1. In prezent.in apropiere de lac. Cladirea Blue Tower are 16 etaje si este construita pe un teren cu o suprafata de 5. una dintre companiile renumite in acest spatiu (imaginea din stanga jos). Pentru moment. Complexul va include si spatii de parcare. se desfasoara o zona folosita ca parcare / service auto de catre Univers Company.500 de metri patrati. Totalul de apartamente ajunge la 156. ferestre. Pe str. Cladirea dispune de locuri de parcare subterana si supraterana. finantarea fiind asigurata in proportie de 48% de la Alpha Bank Romania si restul din sursele proprii ale companiei. Cooper Beach. garsoniere si penthouse-uri. constructia a ajuns la cel de-al 13-lea etaj. Copper 97 . si va fi finalizata la jumatatea anului 2009. Apartamentele vor avea finisari de lux. oferind si garaje la preturi de 12. 95% dintre apartamente avind vedere catre lacul Plumbuita si parcul din apropiere. folosit pentru schimb de marfuri si depozit. Investitia atrasa de acest ansamblu se ridica la circa 30 milioane de euro.

Conform ultimelor informaţii. Lucrarile de constructie vor incepe in 2009 si se vor incheia in 2011. 12 'Pe malul lacului va fi o alee încadrată de copaci. proiectul aşteaptă aprobarea PUZului de către municipalitate. va renegocia in urmatoarele doua luni termenii contractului de credit in valoare de circa 15 milioane de euro cu Alpha Bank. totalizând 6. Un alt santier din zona lacului Plumbuita este cel din Sos. Suprafeţele apartamentelor vor varia între 50 de mp şi 300 de mp. iar preţurile de vânzare vor porni de la 1. Deocamdată.800 de apartamente. însă. 10 98 . discotecă şi restaurante. proiect care era deja inceput din luna august a anului 2007. lansarea şi. Proiectul.000 de apartamente. un club cu baruri. aceste noi orăşele pot deveni realitate. De altfel. intre doua si 16 etaje. cu un venit mediu spre ridicat (1.200 euro / mp. care a amanat din cauza crizei majoritatea proiectelor rezidentiale planificate. va fi derulat pe un teren de nouă hectare. Desi proiectul a fost oprit de criza economica si amanat. iar momentan suntem in faza de selectie a constructorului. amplasat langa lacul Plumbuita. La o primă vedere. Un alt mare proiect despre care s-a vorbit foarte mult în ultimi ani de zile este parcul rezidenţial Manhattan-ul Bucureştean din Şos. impreuna cu arhitectul local All Plan Construction. care va fi numit Planorama II şi a cărui valoare va depăşi 600 de milioane de euro.000 de mp'. Grupul de investitori israelieni care deţin ansamblul Planorama din Bucureşti ar fi trebuit sa inceapa in iulie 2009 lucrările de construcţie a unui cartier rezidenţial în zona Lacului Plumbuita. Colentina. finalizarea unui astfel de proiect implică multe riscuri şi necesită calcule financiare elaborate. daca perioada de criza va permite acest lucru. din cartierul bucureştean Colentina. proiectul se remarcă prin existenţa unor suprafeţe importante de spaţii verzi12. Creditul a fost accesat pentru dezvoltarea proiectului Blue Tower din zona Plumbuita. Petricani. Proiectantii proiectului sunt firma austriaca Baumschlager & Eberle.000 de metri patrati de spatii comerciale (14 cladiri. Complexul va cuprinde 144 de apartamente costruite pe 15 etaje si va beneficia de parcari Proiectul este subterane10. peste aceste proiecte s-a lăsat liniştea.Beech. Publicul tinta al primului proiect al dezvoltatorului complexului rezidential sunt persoanele de peste 25 de ani. Complexul va include şi două nivele subterane de parcări. Dar în cazul în care dezvoltatorii au experienţă în crearea unor comunităţi de mari dimensiuni şi sunt susţinuti de o bancă puternică pe piaţa locală. mai ales.500 euro). Sigma Proiect Development pregateste demararea lucrarilor pentru un nou ansamblu rezidential cu 1. şansele de finalizare a unor proiecte de asemenea anvergură par destul de slabe. Acesta as trebui cuprinde un ansamblu de blocuri cu un regim maxim de înălţime de P+45E. dar si prin credite bancare).700 de apartamente noi si 20. condus de compania spaniola CP Grupo11 si realizat de Terratest Geotehnic. Potrivit dezvoltatorilor EuroHabitat. cu o valoare a investitiei de 210 milioane euro. iar în mijlocul complexului va exista un parc cu o suprafaţă de 7. a spus Zemer-Tov. totalizând circa 4. asigurati atat din surse personale. 11 Dezvoltatorul imobiliar spaniol CP Grupo are un buget de investitii imobiliare de 100 mil. piscină şi un centru de tratament şi înfrumuseţare. trebuie mentionat ca: “vor fi 12 blocuri a câte 16 etaje fiecare. Proiectul va include şi o grădiniţă. euro pe piata romaneasca pe termen mediu. dată fiind şi cererea foarte mare pentru locuinţele noi. unde se va construi proeictul Lakeland Residence.

11. 45 (fost 41-49. Măgura Văii nr.641.00 19.int. Neagota nr.08 15.30 292.Pentru a prezenta mai bine investiţiile private cele mai importante din zonă.423.07 14.03..40 23.11.641.06.07 26. 49 str. Beiu Constantin nr. 6 şos.340.388. schimb. extindere parter locuinţă S+P+3E+M şi ref.65 151. Şipca nr.00 922.810.06 07.00 214.09.910.02.000. 24 B str.06 30.00 1. 46 D şos. Şipca nr.06 19.08 06.000.06 15. vom face referire la lista autorizatiilor de construire eliberate in perioada 2006 – aprilie 2009 in zona Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita.00 1.07. Ferestrei nr.00 219.învelit.00 194.00 1. Petricani nr.315. I.08 11. lot 2) str.supraet j.00 1. antenă GSM consolid..688.464.03.509. 6 A str. Petricani nr. 4 str.062. intr.440.în leg.08 19.00 961.06 07. Petricani nr.764.00 50.04. Petricani nr.00 123.magazie parter locuinţă P+1E locuinţă P+1E intr.096. Ferestrei nr.02.100.320.00 158.00 794. Ferestrei nr.00 263.formă acoperiş. Şipca nr.50 18.06 03.00 831.. Paroşeni nr. 21 C str.07.07 14.00 245. 1 str. 4 str.729. Măgura Văii nr. Şipca nr.708.52 99 .remod.06 24. . 19 str. Neagota nr..08 13.00 4.00 973.09 07.00 194. 65 Cheltuieli (RON) 581.09 16.07.00 1. .07 02.258.00 610.modif.070.839.00 7. supraetj.000..locuinţă S+P+1E împrejmuire locuinţă Sp+P+2E+M locuinţă P+1Em locuinţă P+1E locuinţă P+1E+M locuinţă P+1E consolid.00 166..000.02.12 858. 34 şos. 11 str. II la AC 90"P"/2006 amplasare staţie GSM mansardare amplasare pilonet pt.08 04.locuinţă P+1E locuinţă P+1E+Emansardat extindere anexă locuinţă P+1E şi împrejmuire locuinţă P+2E locuinţă P+1E+pod circulabil intr.726.09. 2 str.20 188.794. Autorizare de costruire 708/90 P/ 31360/37232 1082/128 P/ 47897 1160/134 P/ 55719 661/71 P/ 32005 1351/145 P/ 61903 115/24 P/ 6036 1240/148 P/ 67338 220/31 P/ 19707 321/38 P/27764 701/62 S/ 34902 702/63 S/ 34901 1057/100 S/ 46113 1334/124 S/ 58729 152/16 S/ 10639 120/10 S/ 10533 226/19 S/ 10539/17302 1446/135 S/ 72232/80475 947/14 N/ 47528 158/2 N/ 14290 1483/162 M/ 62130 46/2 M/ 1937 766/50 B/ 35648 1660/111 B/ 92399 1228/56 F/ 58332 44/4 F/ 1031 231/10 F/ 12798 482/68 P/ 25207 1327/158 P/ 57145/58859 45/11 P/ 398 239/30 P/ 14892 Tipologia locuinţă D+P+2E consolid.împrejmuire desfiinţare anexe desfiinţare intr. 14 str. 20 str.495.07 21.în leg.07.09 10.00 122.07 13..11.00 25.09 30.04. Paroşeni nr.02.06.locuinţă P+1E Strada şos. 22 str.comp.cu 2 etaje .704.00 1.00 2. Petricani nr.00 400.024. 10 str.în leg. Paroşeni nr.08. 6 D str. 32 str.00 7. Beiu Constantin nr.290.extind.09.00 1. Şipca nr.06 13.12..00 Data 07.00 1.00 184.00 50. Petricani nr.00 200. 43 str.00 123.în leg.06 14.074. Petricani nr.00 2.11.03. 6 str. 14 str.P+2E RK.119.10. 6 şos.02. Paroşeni nr. Şipca nr.00 10.01. supraetj. . 38 A str.01.096.000.00 110.et. Ds+P+2-3E consolid. Şipca nr.00 192. Petricani nr.09 14.extind.000.03.10.07 02. 14 A str.07 20. Petricani nr.00 1. .00 412.35 5.06 13. 12 str.438.extind.06 1.00 940.07 24. 34 str.000.724.0 12.00 550.10. Şipca nr.00 20.cu un nivel modif.400.990.815.00 610.00 358.00 250.06 24. 6 str.70 277.300.

000. Logofăt Cârstea nr. mansardare construcţie lemn .remod.270.300.420.80 467. Plumbuita nr.00 202.06.948. extindere.498.. Paroşeni nr. Paroşeni nr. mansardare birouri intr.00 1. Ţiglelor nr. 43 B str.remod.06 10.104.86 193.000.00 380. Paroşeni nr.12.77 1. Steaua Roşie nr.06 20.02.00 scutit 495. Steaua Roşie nr.101. Ţiglelor nr.05. Steaua Roşie nr.58 153.00 215.în leg.001. 103 str.09 06. etajare împrejmuire locuinţă P+1E+M intr.05. Brâna nr.228. 113 552. .07 04.620.09 25. 25 str.865.00 201.00 1.supraetj locuinţă P+1E locuinţă P+2E împrejmuire locuinţă P+1E şi gard extindere P+1E locuinţă P+1E consolidare.00 1. 63 str. 30-32 str. 65 str.549.724.750.07 10.02.06.00 5.00 ? 543.357.768.41 1. 10 intr.018. 5 str.00 404.09.60 760.03 1.00 Scutit 471.857.12.07 28.00 22.140.12. 12 str.033.278. .06 30.500.06 02. 65 str. 5 str.060.06 08. extindere. Paroşeni nr.în leg. 12-14 str. Plumbuita nr.605. 99 str. Gimalău nr. 1 şi 2 str.00 93.02.00 412.50 113.50 53. 27 str.18 580.07 10.09.11..09 19.00 1.00 1.07 25. 12 B str.50 2.07. Steaua Roşie nr.00 79.07 14.10.00 280.02.00 34. 53 str.535.07 14.reconf.122. Plumbuita nr. 49 str.00 2.00 25. Gimalău nr.051. 26 str. supraetajare reamenajare locuri joacă consolid.750. Paroşeni nr. 67 str.160. . comercial consolid. Gimalău nr.06 150.00 69. 26 str. supraetajare locuinţă S+P+1E locuinţă locuinţă regim de urgenţă str.extindere modificare construcţie autoriz.00 scutit 225. Tămâioarei nr.29 116.07 04...08 13.supraetj..465.00 1.000.10.50 212.08.00 1. Pietrişului nr.11.04.07.00 1.00 347.09 10.692/73 P/ 39289 1406/152 P/ 66113 1474/160 P/ 71091 1595/170 P/ 77405 1681/182 P/ 82307 1284/156 P/ 66669 1363/85 T/ 64985 889/63 T/ 45270 742/22 G/ 36081 1534/60 G/ 85264 122/3 G/ 7973 183/9 G/ 17012 626/81 C/ 27909 1021/48 L/ 35287/42722 797/41 L/ 47132 734/48 B/ 36153 1000/21 O/ 41851/45894 719/33 F/ 38401 358/30 S/ 7114/19830 902/81 S/ 39482/43053 136/13 S/ 6362 1549/152 S/ 74657 1629/159 S/ 78052 49/5 S/ 5864 586/62 P/ 30539 1373/130 P/ 60728 1377/132 P/ 54146 1400/150 M/ 66431 113/23 P/ 74441/9631 333/50 P/ 18476 108/9 T/ 41687/7049 408/35 T/ 27597 consolidare.613. extind.08 02.625.în leg.062.47 scutit 151.PUD consolidare. 101 str.11.02.06 20. 47 str.00 565.07.360.10. 9 intr.07 17. extindere cu P+Em locuinţă P+1E şi gard intr. Folclorului nr.control-pază consolid.10.08 27. 35 str.06 01.08 10. extindere locuinţă P+2E cf.07.076..06 03.06 19.00 100 .00 354..00 56. 26 str.locuinţă P+1E consolid.07 25.065.45 575. supraetajare locuinţă S+P+1E cu sp. cu 2 etaje locuinţă P+1E+M extindere cu S+P+1E+2E consolid. Logofătul Cârstea nr.580. Plumbuita nr. Steaua Roşie nr.47 50..007.773.. Logofătul Cârstea nr.05.08 17. Tămâioarei nr.00 5.80 753.extindere. etajare consolid.00 3. Gimalău nr.256.00 192. 27 str.07 27.496..000.80 115.03.126. 27 str.07 02. Steaua Roşie nr.extindere. 1 str.650. Plumbuita nr.00 1. 23-25 str.07.07 22. Olanelor nr.373.00 2.00 530.00 15. 26 str. Plumbuita nr.11.08.06 19.

P+1E Complex locuinţe ANL Ansamblu de locuinţe .2004 5 CA 1/6 din 17.00 18.08 23.Ds+P+2E+M 101 .00 100. Ion Porumbăceanu nr. 116 B str.locuinţă amenajare garaj 2 imobile .386.000. Petricani nr.08. Orice autorizaţie e înregistrată după stradă şi numărul personal.07 09. Petricani nr.P+1E Locuinta .01.3 x P+4E Complex multifuncţional Spălătorie auto şi birouri .55 206.00 664. 1 Str. S+P+1E+2Eretras. 1.00 175. amenajări intr.00 1.03. Tămâioarei nr. 82 A str. Ricinului nr.820. Ferestrei nr.02.06 08. 6 str. . lot 1 Str. fosă septică şi puţ apă menajeră str.868.802.00 3.09 03.07.09.07 04. Aristotel nr. Culmea Făgăraşului nr. 14 str.654.extind.07 09.06. împrejm.886.00 825. înafară de cazul în care este cerut planul urbanistic de dezvoltare punctuală.05. Petricani nr.. extindere cu un corp P+1E cf. 1. Ricinului nr.S+P+16E Imobil de locuinţe colective . colţ cu str.08 12.P+M Extindere locuinta . . Fabrica de Gheaţă nr. Tămâioarei nr.967.84 1.20 1.00 830. 43 B str. Tămâioarei nr.294.00 2.09 17. civic Str.06 14.034.202.11. 4 str. supraetj.P+2E Locuinţă .06 10.000. 9 str.30 2. 5.09.09 13. Petricani nr. extind.00 1. Petricani nr.00 137.000. 24 str.56 685. 12 A str.778.09 991. vom ataşa evidenţa autorizaţiilor PUD care s-au cerut la Directia Investitii din PS2.împrejmuire loc.000. 30 B str.06.00 10.07 15.09 13.60 78.00 750.50 941.P+1E şi P+1E+M locuinţă P+1E+M şi ref. Tămâioarei nr. Ricinului nr.500..08. cu un corp P+1Em locuinţă P+1E.P+1E+M Imobil de locuit . 32 Str. Linotipului 166.00 Mai mult.2007 207 AC 12/6 din 22. 9A Str. 30 B str.00 25. 62A-64 str.00 908.000.00 188. Ghimbav nr.00 6. 26 str.311.2008 22 CA 6/1 din 2001 135 CA 13/1 din 2003 234 CA 19/6 din 2003 66 CA 5/1 din 2004 112 CA 7/36 din 2004 163 CA 11/5 din 2004 Tipologia de cerere Imobil de locuinţe colective .10. Ricinului nr.00 235.4S+P+10E+12E+14Er Locuinta unifamiliala . . 11A Str.12. 43 B str.47 342.2006 148 CA 10/7 din 28. Ricinului nr.06 08.01.00 10.00 28..589.07. 24 str.000.00 100.în leg.10. Tămâioarei nr. 1.02.08 187.00 121.07 05. Elevatorului nr.05.424.00 500.06 08. Fabrica de Gheaţă nr.00 149. 11 Str. Petricani nr.PUD locuinţă Sp+P+1E+2Em locuinţă P+1E împrejmuire locuinţă P+1E garaj locuinţă P+1E+pod intr.03. destin.940. Ferestrei nr. 8A-10 str.44 650.00 248.etajare consolidare.75 165.consolid. mansardare intr.Ds+P+2E Imobile multifuncţionale .01. Tămâioarei nr. 19 Str.06 15.372.cfPUD consolidare.08 24.00 1.schimb. 102 str. 6 str.06 06.201. 46B Avis 80 CA 9/23 din 2007 122 CA 12/28 din 2007 93 CA 10/21 din 27.834. Ricinului nr. Ricinului nr.08 19. Tămâioarei nr.325.703. Logofat Cârstea Str. .00 109.în leg. 30 B str.06.40 15.06.00 175. 64 str.861.841/57 T/ 26405/34006/40593 1496/93 T/ 71766/72681 953/66 T/ 46403 1095/79 T/ 50499 1269/68 T/ 53888 896/43 T/ 30570 1506/74 T/ 82504 18/3 T/ 2617 111/9 T/ 7901 25/3 R/ 72614 510/32 R/ 26808 577/36 R/ 24079 722/40 R/ 34891 915/47 R/ 44370 1299/42 R/ 58025 513/27 R/ 34920 740/31 R/ 46356 149/7 A/ 9916 1268/167 C/ 56897 1191/124 P/ 55648 3/1 G/ 94638 236/6 E/ 11228 locuinţă P+1E intr. lot 2 Str.731. Tămâioarei nr. şi gard locuinţă P+1E locuinţă P+1E consolidare. împrejmuire . Ferestrei nr. Strada si nr. 82 C str.în leg.00 175. Ricinului nr. extindere.02.10.00 1. Tămâioarei nr.50 363. lot 2 Str.07.în leg. 14A Str.036.06 20.

P+1E Imobil de locuit .2 Str.Sp+P+4E+5Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . Ricinului nr. 52 Str. Paroşeni nr.S+P+3E+M Imobil de locuinţe .P+1E+M Imobil de locuit .6x3S+P+30E. Gimalău nr.S+P+3E+4Er Imobil multifuncţional . Petricani nr. 63 Str. Măgura Văii nr. lot 2 Str.P+1E Locuinţă . 47 Str. lot 2 323 CA 17/5 din 2005 381 CA 21/12 din 2005 84 CA 5/31 din 2006 269 CA 17/11 din 2006 359 CA 23/20 din 2006 21 CA 3/5 din 2007 62 CA 8/8 din 2007 205 CA 17/11 din 2007 355 CA 26/3 din 2007 160 CA 9/1 din 2008 223 CA 12/27 din 2008 270 CA 15/11 din 2008 320 CA 16/45 din 2008 374 CA 17/58 din 2008 403 CA 18/20 din 2008 410 CA 19/1 din 2008 406 CA 18/23 din 2008 418 CA 19/9 din 2008 150 CA 14/ 7 din 2003 220 CA 12/ 23 din 2008 365 CA 17/47 din 2008 205 CA 12/ 2 din 2005 335 CA 18/17 din 2005 225 CA 12/29 din 2008 60 CA 8/3 din 2007 259 CA 15/3 din 2004 54 CA 4/12 din 2008 278 CA 16/15 din 2004 133 CA 13/9 din 2007 11 CA 1/18 din 2006 99 CA 11/6 din 2007 103 CA 9/19 din 2009 299 CA 16/14 din 2008 341 CA 25/4 din 2007 129 CA 7/36 din 2006 166 CA 9/10din 2006 59 CA 8/2 din 2007 52 CA 7/8 din 2007 308 CA 16/23 din 2008 25 CA 2/17 din 2004 125 CA 8/17 din 2004 261 CA 15/6 din 2004 331 CA 18/11 din 2005 75 CA 5/17 din 2006 297 CA 19/15 din 2006 117 CA 7/22 din 2006 Extindere şi supraetajare locuinţă . 1. Petricani nr. 3 Str.P+1E 102 .5 Str.20xDs+P+2E Imobil de locuit .Sp+P+1E+M Locuinţă . Neagota nr. Petricani nr.P+3E+M Imobil de locuit . Ion Porumbăceanu nr. Ion Porumbăceanu nr. Pascale Ştefan nr. 48. 1 Str. Paroşeni nr. Plumbuita nr. 29.2S+P+10-14E Locuinţă . lot 4. Petricani nr.Ds+P+2E. 70-72 Str. Ispir Petre nr.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Plumbuita nr.P+1E Locuinţă .P+1E+M Imobil multifuncţional .P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă .P+2E+Em Imobil de locuit . Petricani nr. 109-111 Str. 1 Str.P+1E+M Locuinţă unifamilială . Râul Colentina nr.S+P+2E+4Er Imobil de locuinţe . 32 Str.P+M Imobil de locuit . 62 Str. 50.Str.S+P+2E+3Er Imobil de locuinţe . 1. Gimalău nr. 26 Str. 3 Str. 2x3S+P+45E Imobil de locuinţe .P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr.S+P+3E+4-5Er Imobil de locuinţe .Ds+P+2E Locuinţă . 34 Str. 1.P+1E Imobil de locuit . Petricani nr. Neagota nr. Petricani nr. M2b Str.2S+P+10E Imobil de birouri . 99 Str.3S+P+12E Ansamblu imobile de birouri . 128 -154. Petricani nr. Paroşeni nr. Ricinului nr. Petricani nr. 70-72 Str. Petricani nr. Plumbuita nr.P+1E+M Extindere şi supraetajare imobil de locuit . lot 1 Str. 1.Ds+P+2E Extindere şi supraetajare imobil de locuit .P+1E+M Locuinţă unifamilială .S+P+3E+6-7Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . 46B Str. 7 Str. Petricani nr.P+1E+M Locuinţă .P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Ricinului nr. 6 Str. 5 Str. Petricani nr. Petricani nr. Petricani nr. 6 Str. Ricinului nr. 53 Str. Folclorului nr. 30B Str. 46D Str. CB3 Str. 49 Str. Sold. 36 Str. parcela 72 Str. Ivărului nr. Paroşeni nr.P+1E+M Locuinţă . 4-6 Str.P+1E Imobil de locuit şi comerţ Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Gimalău nr. 72 Str. Ricinului nr.P+1E+M Extindere imobil de locuit . Pietrişului nr. 128 -154. 20 Str. 18 Str.3S+P+22E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . 128 -154. 25 Str. 9 Str.P+1E Extindere imobil de locuit . Ghimbav nr. Gimalău nr. 22 Str. Petricani nr. 12A Str. 66B Str.Ds+P+2E Locuinţă . 40B Str. 50A Str.P+1E Extindere şi supraetajare imobil de locuit . 1. subparcela 8. M2a Str.P+1E Locuinţă unifamilială .P+1E Locuinţă . Ds+P+6E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe . Petricani nr.P+1E Imobil de locuit . 9A Str.

P+1E Imobil de locuit . 20 Str. Şipca nr.S+P+1E+M Locuinţă . 24 Str.S+P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă .S+P+2E+3Er. 121-123 Str. 10 Str. Şipca nr. Şipca nr. trebuie menţionat că mai mult de jumătate din cereri au făcut referire la locuinte individuale şi imobile de locuinte (aproximativ 59% din cereri). Tămâioarei nr. 12B 104 CA 11/2 din 2003 180 CA 12/2 din 2004 309 CA 18/8 din 2004 368 CA 20/19 din 2005 292 CA 19/8 din 2006 291 CA 16/2 din 2008 223 CA 13/7 din 2005 238 CA 13/18 din 2006 332 CA 17/4 din 2008 44 CA 6/1 din 2002 65 CA 7/10 din 2003 115 CA 12/5 din 2003 282 CA 17/3 din 2004 92 CA 7/7 din 2005 248 CA 13/10 din 2005 377 CA 21/5 din 2005 312 CA 21/4 din 2006 29 CA 4/5 din 2007 197 CA 17/2 din 2007 409 CA 29/4 din 2007 34 CA 3/3 din 2008 101 CA 7/16 din 2008 334 CA 17/6 din 2008 370 CA 17/54 din 2008 245 CA 13/26 din 2006 40 CA 6/1 din 2007 Locuinţă . Tămâioarei nr. S+P+5E+6Er Imobil de locuit .P+1E+M Locuinţă . Petricani şi Str.S+P+1E Locuinţă . 77 Str. 23% din cereri (19) au făcut referire la extinderea şi supraetajarea locuinţei. 43B Str. 27.S+P+1E+M Imobil de locuit .P+1Ep+Mp Asa cu meste sublimiate in tabel prezentat pe dreapta.Parter Imobil de locuit .P+1E+M Locuinţă . Tămâioarei nr. 46A Str. 14 Str.P+1Ep Locuinţă . Tămâioarei nr. Şipca nr. 50 Str. Şipca nr. 26 Str. 14 Str. 43B Str. 82A Str. 12 Str. 33B Str.P+1E Locuinţă . 75A Str. Steaua Roşie nr. Ţiglelor nr. Tămâioarei nr.S+P+2E+M Locuinţă . 20 Str. Tamaioarei sunt străzile unde sunt concentrate majoritatea acestor cereri. Steaua Roşie nr. 29. Tămâioarei nr.P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă .P+1E Extindere şi mansardare locuinţă . 27 Str. Mai jos.Str.S+P+1E+M Imobil de locuit . 14. Şipca nr. 31 Str. Tămâioarei nr. 74 Str. Tămâioarei nr.P+1E Locuinţă .S+P+2E Locuinţă . Tămâioarei nr. Au existat 6 cereri pentru complexuri rezidenţiale noi şi 5 cereri pentru imobile destinate să fie folosite ca birouri. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . Ţiglelor nr. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. lot 2 Str. 82 Str. 103 .S+P+4E Imobil multifuncţional .P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă .P+1E+M Extindere locuinţă . Steaua Roşie nr.P+2E+M Imobil de locuinţe . 51 Str. se poate vedea evidenţa şi graficul referitoare la cererile de PUZ de strazi.P+M Locuinţă . Str.P+1E+M Imobil de locuinţe şi birouri .Ds+P+1E+M Locuinţă . 40 Str. 99 Str.

Un alt avantaj al acestui proiect este. Fundeni.turism. Steaua Roşie 3 Str. peste lacurile de pe raul Colentina si pana in zona Herastrau. Tămâioarei 15 Str. Floreasca. Paroşeni 4 Str. Ivărului 1 Str. Sold. Ţiglelor 2 Consiliile locale ale sectoarelor 1 si 2 au aprobat hotarari prin care se asociaza pentru a construi o telegondola care va circula peste lacurile de pe raul Colentina din Capitala. din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru ca proiectul sa fie pus in practica. Ferestrei 3 Str. in acest mod. insa. Neculai Ontanu.turism. dupa cum promit edilii. Folclorului 1 Str. Ispir Petre 1 Str. "oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa". Plumbuita.În proiect se prevede că vor fi montaţi stâlpi de susţinere a cablurilor din 700 în 700 de metri şi că vor fi prevăzute şase staţii. de agrement şi de transport prin realizarea telegondolei peste lacurile Colentina. care vrea ca bucurestenii sa se poata deplasa. Ghimbav 1 Str. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. 104 . Telegondola va avea mai multe functiuni . Un alt avantaj al proiectului este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Herăstrău. Pascale Ştefan 1 Str. Neagota 2 Str. Fabrica de Gheaţă 2 Str. Gimalău 4 Str. Telegondola dorita de edili sectoarelor 1 si 2 ar urma sa aiba mai multe functiuni . Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Traseul aerian pe care vor putea circula bucureştenii este de la Pavilionul H din parcul Herăstrău până la Cora în şoseaua Pantelimon. Ricinului 5 Str. Şipca 6 Str. Tei. Proiectul telegondolei doreste valorificarea potenţialului natural turistic. Ion Porumbăceanu 2 Str. Pietrişului 1 Str. ca asocierea nu are mari sanse sa fie aprobata in 2009. amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Măgura Văii 1 Str. asocierea avand insa nevoie si de acceptul Consiliul General al Muncipiului Bucuresti (CGMB). agrement si transport public. Plumbuita 3 Str. Surse din CGMB au precizat.Strada / Nr. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. in opinia edililor. Petricani 24 Str. agrement si transport public. Ideea unei telegondole cu capacitatea de 4-6 persoane apartine primarului sectorului 2. Logofat Cârstea 1 Str. Avize de PUD care s-a cerut Str. Râul Colentina 1 Str. oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa. Telegondola va rezolva doua probleme dintr-un foc: cea a traficului supra-aglomerat si va atrage turistii care vor sa se afle macar o data deasupra Bucurestiului.

prospectul Soselei Colentina va fi amplificat la 28m. in cazul in care se finalizeaza17. a fost făcut vineri. este un lucru care trebuie mentionat. pentru ca este necesara cu orice pret o fluidizare a circulatiei. incluzand astfel zona obiect de studiu al prezentului proiect. pe malul drept al râului. iar constructia sa. un interes crescut in sectorul de imobiliare. in faza de proiect. Accentul vertical propus va fi destinat birourilor. Intre cele doua sosele. deoarece pe acest mal se construiesc locuinţe pentru bucureşteni şi fluctuaţia populaţiei va fi mult mai mare. În acest mod. Este bine-cunoscut faptul ca orice contructie de tip mall modifica starea comertului nu doar in zona Andronache si a sectorului 2. In aceasta zona se intentioneaza construirea unui mall multi-terasat. Colentina si Sos. cu mini-ecluze prin care râul Colentina va deveni navigabil pentru ambarcaţiuni. avand in vedere care sunt implicatiile unui astfel de proiect. este programata in anii urmatori. legaturi cu centrul. in momentul de fata. de catre acelasi dezvoltator. Primul pas în demersurile Primăriei Sectorului 2 pentru reabilitarea salbei de lacuri şi a amenajării telegondolei în Capitală. cu atat mai mult cu cat in zona vor mai aparea masini. 15 Efectele sunt adesea rapide in cazul unor astfel de proiecte. Andronache.). de fiecare data preturile apartamentelor din zona au crescut brusc. Pantelimon. 17 iulie. Se presupune ca va fi situat in fata benzinariei OMV din Sos. când s-a inaugurat cea mai nouă şi modernă pasarelă pietonală. dupa Carrefour Colentina si inainte de intrarea in complexul comercial Europa. Oricum. râul cu acelaşi nume. ci in intreg orasul15. trafic intens si noi probleme legate de locurile de parcare. 16 POT-ul propus este de 55%. iar CUT-ul nu va depasi 1. vor exista doua niveluri de parcare. 17 Ar implica pentru intreaga zona. previzibile in cazul unei astfel de investitii similare in teritoriu (crearea spontana a unor servicii publice ulterioare pentru vizitatorii mall-ului. face parte din acest amplu proiect şi este menită să uşureze traficul locuitorilor care vor să traverseze de pe o parte pe cealaltă. Siragului. inaugurată vineri. Mall-ul este. Colentina. Ramane de stabilit ce se va petrece cu spatiul din spatele mall-ului. Amenajarea pasarelei în dreptul pieţei Colentina a fost gândită ca urmare a construirii pieţei situate pe strada Cremeniţa nr. 14 Noua variantă de trafic asigură accesul direct al locuitorilor de pe malul stâng către piaţa Cremeniţa. 13-15. tele gondola urmand sa treaca pe deasupra ei. pasarela asigură tranzitul pietonal pentru locuitorii cartierelor Doamna Ghica.4. asa cum s-a intamplat si in Bucuresti: la construirea unui mall. 200m. cu autorizatiile care au fost deja obtinute.Dobroieşti. de forma aproximativ rotunda. sprijinită pe două culei fundate pe câte şase piloţi foraţi la adâncime de 16 metri. cu un diametru de cca. Colentina si Andronache. 13 105 . acest fapt fiind o consecinta clasica a acestui gen de proiect. Andronache si un complex rezidential. intre Str. daca va fi cazul. trebuie mentionat faptul ca se obtin autorizatii pentru constructia unui mall in zona care a fost un timp utilizata pentru productia Helitube. ca o contra-propunere comerciala care sa anuleze activitatea centrului Europa16. fie si numai in stadiu de proiect. pusă la dispoziţia locuitorilor din cartierul Colentina. Cremeniţa şi Vasile Băcilă. 17 iulie 2009. dar ar genera toate acele efecte colaterale. efecte colaterale de regenerare urbana. mai exact intre Sos. etc. exista strazi constituite dintr-o retea foarte fragila care s-ar putea dezvolta cu aceasta ocazie. constructia mall-ului ar rezolva nu numai problemele legate de absenta unui centru de agregare pentru viata sociala a cartierului. Suceava si Str. Intr-adevar. Pasarela peste râul Colentina13. Cat despre intentia de a construi un mall comercial pe Sos. Pasarela peste râul Colentina este realizată dintr-o dală de beton armat pe o suprafaţă de 280 mp. pentru ca in esenta este vorba despre tipuri de comert total diferite. diversi experti nu sunt de acord cu posibilitatea de anulare a problemelor referitoare la inlocuirea activitatii comerciale a complexului comercial Europa prin noul spatiu comercial. reuşindu-se astfel fluidizarea tranzitului pietonal14. inclusiv zona limitrofa mall-ului. Chiar daca este in afara zonei care constituie obiectul studiului nostru. in cea mai mare parte pozitive.

structurat pe 2 etaje subterane. reprezentând aproximativ 11. parter si 2 etaje supraterane (in zona centrala). cu o altitudine maxima de 35 m.500 m² spaţii verzi stradale (scuaruri şi platbande) şi 2. Infrastructura publica . fiecare persoană are nevoie de aproximativ 12-16 mp de spaţiu verde. 451. devine evident că în Sectorul 2 suprafaţa spaţiilor verzi este insuficientă. Amplasamentul pe malul lacului Plumbuita. Parcul este delimitat in nord si est de lac. În aceste condiţii.515 m² spaţii verzi în ansambluri de locuinţe. în condiţiile în care se înregistrează o tendinţă continuă de reducere a acestora. avand 2 etaje subterane. viitorul spatiu comercial ce umeaza a fi construit (in cazul in care proiectul va fi aprobat) in zona Andronache se va intinde pe o suprafata considerabila. Limita vestica o constituie Str. formata prin plantarea mai multor arbori si arbusti.iar in sud-est si sud-vest de Sos.Asa cum se vede si in schita alaturata. Colentina. Impactul asupra intregii cartier va fi pozitiv. respectiv Str. Complexul va fi alcatuit din centrul comercial propriu-zis. în timp ce media internaţională recomandată este de 26 de metri pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor. proiectul cuprinde si o serie de constructii adiacente. De asemenea. Intregul spatiu va fi inconjurat de o perdea verde. In zona Plumbuita – Steua rosie . 18 Suprafaţa medie totală care revine unui locuitor este de aproximativ 9.87 m².3.208.4. pentru o dezvoltare sănătoasă. iar suprafaţa medie a spaţiului verde public pentru un locuitor este de 3. 2. parter si 16 etaje supraterane.14% din suprafaţa sectorului18.73 m². Plumbuita.Petricani peisajul este dominat de prezenta Parcului Plumbuita. Suprafata parcului si pozitia sa il fac usor de frecventat de toti locuitorii cartierului. ajungand astfel la o inaltime maxima de 60 m. schimband total imaginea si imbunatatind calitatea vietii locuitorilor sub aspect ambiental si social. Normele europene prevăd că. ii confera o pozitie avantajata in comparatie cu alte parcuri bucurestene. 106 . si dintr-o cladire de birouri.952 m² de grădini şi parcuri publice. Doamna Ghica. situat chiar in centrul perimetrului c\de studiu Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita.spatii verzi si parcari Zonele verzi sunt alcătuite din 896.

Sunt spatii imprejmuite. care constau in alei. ordonata si curata. de dimensiuni mult mai reduse. in nordul parcului. de-a lungul aleilor se gasesc numeroase banci. mesteacăn. pe latura dinspre strada Plumbuita si un altul in strada Fabrica de Gheata. indiferent de varsta. 19 Mânăstirea Plumbuita (1559). in sud-vestul parcului. Aici a funcţionat încă din secolul al XV-lea. este Parcul Petricani. situat intre lac si strada Fabrica de Gheata. arţar. ambele dedicate copiilor. frasin. In cadrul acestui parc este amenajat si Strandul Tei. In imediata apropiere a locului de joaca din Fabrica de Gheata exista si un loc de recreere pentru batrani. care tipăreau şi decorau cărţi bisericeşti.Spatiul a fost amenajat ca zona de agrement in 1977. amatori de skateboard. terenul a fost salvat si inapoiat spatiului public. 107 . cu siguranta ca se vor aduce imbunatatiri si sub acest aspect. curate si ingrijite. Dintre speciile de arbori existente. platan şi salcâm. evitandu-se astfel o situatie similara celei din parcul Bordei. Pe langa acestea. In cadrul parcului se afla doua obiective arhitecturale istorice ale Bucurestiului. cele mai întâlnite specii sunt: tei. pe o suprafata de 80 ha. la care aveau acces toti cetatenii. in Parcul Plumbuita mai este amenjat un spatiu dedicat adolescentilor. dud. O zona amenajata este si spatiul care marginaste in sud lacul Plumbuita. catalpă. lampadare si cosuri de gunoi. o tipografie şi ateliere tipografice. castan. Prin interventia Primariei Sectorul 2. a fost şi este un important centru cultural al Bucureştilor. a fost amenajat un spatiu in cadrul parcului. Astfel. dotate cu jucarii si mobilier specific. Dar acestea doua sunt insuficiente pentru copiii din intreg cartierul. corn. insa putine si nu foarte bine distribuite la nivelul intregului cartier. Primaria a organizat in parcul Plumbuita si un patinoar in aer liber. Fauna este caracteristică zonelor de câmpie fiind reprezentată în special de păsări. le-a fost adaugat ulerior un teren de fotbal (cu acces pe baza de plata). Pe lac a fost construita si o fantana arteziana. Un alt parc amenajat. locuri de joaca pentru copii. stejar. Spatiile de joaca amenajate pentru copii deja exista in cartier. Administratia Locala a sectorului 2 a investit in reabilitarea parcului circa 3. cel mai vechi lăcaş religios din Sectorul 2. constructie ce dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea. plop.7 milioane de lei. 6 hectare din parc au fost retrocedate de instanta in baza unei expertize gresite. o pergola cu mese si scaune. Imbunatatirile aduse constau in amenajarea unui gard care imprejmuieste spatiul parcului si schimbarea bancutelor. De curand. sunt multi copaci si plante. renovata. fag. conifere. Amintim aici Manastirea Plumbuita19. In luna decembrie a anului trecut. ctitorita in secolul al XVI-lea si Palatul Ghica Tei. situat pe Strada Petricani. dar tinand cont de faptul ca zona a intrat in interesul investitorilor imobiliari. Pentru moment peisagistica acestui spatiu este foarte simpla. Structura este bine intretinuta. Dotarilor initiale. fiind un spatiu organizat pentru ca acestia sa se poata intalni. urmand a fi construit un complex rezidential. In 2007. socializa si juca sah sau table. care constituie limita vestica a perimetrului in studiu. doar gazon si arbori.

In felul acesta. In zona cuprinsa intre lacul Tei si lacul Plumbuita (care corespunde zonei nr. Toate aceste spatii ar putea fi evaluate ca potentiale resurse. Patinoarul a fost amenajat in Parcul Plumbuita din cartierul Colentina. zone linistite pentru varstnici sau ar putea fi dedicat unui alt scop. Unele dintre terenurile amintite mai sus ca fiind abondonate si lasate din neglijenta in grija nimanui ar putea fi folosite chiar in acest scop. fie in spatii verzi amenajate. la degradarea vizuala a cartierului contribuie si masinile parcate pe trotuare in fata locuintelor de catre cetatenii din zona. fara constructii. cat si straini. reintroducand in circuit a terenurilor nefolosite momentan si mai ales prin construirea de parcari 108 . Transformarea acestor terenuri. spatii de recreere si agrement. locuitorii s-au putut bucura de numeroase spectacole. Ontanu a primit o pereche de patine pentru gheata. In ceea ce priveste spatiile de parcare. fiind un spatiu trist. Singura parcare amenajata este cea situata intre malul lacului si Str. acestea sunt putine. si scena mai multor evenimente organizate in aer liber in cartier. dupa care a urmat un program demonstrativ de patinaj Acestea fiind spatiile verzi la care locuitorii au acces. de asemenea. s-ar putea construi un loc de joaca pentru copii. acest teren ar putea intra fara probleme in folosul cetatenilor. in Strada Sipca. de exercitii demonstrative ale pompierilor sau serbari organizate cu ocazia diferitelor sarbatori. La deschidere. prin construirea unui complex de birouri. 5 din analiza tesutului urban) sunt prezente alte doua astfel de spatii nefolosite. Fabrica de Gheata. care in prezent este abandona in neglijenta. cu potential. Vorbim despre un teren aflat intre Strada Petricani si Strada Paroseni si despre un altul situat chiar pe malul lacului plumbuita. a inaugurat deja un proiect specific sezonului rece. fie in cladiri cu destinatii economice (tertiare) ar putea contribui la cresterea nivelului de trai in zona. de deseuri (fiind transformate in spatii de depozitare a gunoiului de catre cetatenii cartierului) sau de resturile constructiilor care le ocupa initial. a caror destinatie devine di pacate aceea de spatiu de depozitare a gunoaielor.Parcul Plumbuita este. Este asadar evident ca. Neculai Ontanu. care din lipsa spatiilor de parcare sunt nevoiti sa procedeze in acest fel. Poate fi amintit astfel si spatiul fostei fabrici de caramida. referitor la primul patinoar in aer liber cu instalatie de iluminat nocturn. Este vorba despre zone care sunt acoperite in prezent de pamant si noroi. in raport cu nevoile cetatenilor. de exemplu economic. Primarul sectorului 2. Prin dezafectarea si reabilitarea zonei. datorita amplasarii chiar pe malul lacului. exista in cartier si spatii libere. la care au participat atat artisti romani. Astfel. prin imbunatatirea amenajarii zonelor deja dedicate spatiilor verzi publice.

in cele din urma./Pamint Lung. cartierul nu este atractiv pentru spatii rezidentiale. Coelntina si Sos. Caros . troleibuz sau tramvai strabat doar arterele principale – Str. Colentina. O alta posibilitate este aceea de a crea o zona rezidentiala. in general. adaugam in continuare o lista completa a strazilor asfaltate si a celor care nu au fost inca asfaltate. Lu ng Tro t. Legat de acest aspect. date fiind particularitatile acesteia. Mp Lat. intreaga zona ar avea de castigat. Fundeni. Introcandu-ne la infrastructura publica. Sos. Strada ml Sup. Colentina si. care se pot constitui in oportunitati pentru dezvoltarea turismului in zona./Pamint Pamint/Pami nt Asfalt/Asfalt . Trot. dar mai ales ca si calitate a vietii. de intersectia dintre Sos. Petricani. pe langa aceste propuneri. ar trebui luata in considere si posibilitatea amenajarii de zone destinate concertelor. mai ales pe strazile care imprejmuiesc lacul. operelor si reprezentatiilor teatrale.4. In interiorul cartierului sunt zone de interes. librarii. anume: intersectia Petricani – Dna Ghica. M Denumire Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorulu i Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Tip imbrac Trotuar/Ca rosabil Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton Beton/Beton Beton/Piatra de riu . este important de subliniat faptul ca toate liniile de autobuz. Si in ceea ce priveste transportul public. Andronache. Mp Sup Total a mp Limite de la Strada Limite pana la Strada Raul Colentina Valoare deviz general Valoar e C+m LEI 50 2 200 4 200 400 Pascal Tamai oarei Petrica ni Gimala u Ricinul ui Linotip ului Neagot a Steaua Rosie Colenti na Elevat 314000 286000 81 662 210 98 65 300 224 157 127 - 1 1 2 1 1 1 - 162 1192 798 235 5 6 3 4 3 7 381 3972 651 402 195 2010 2128 942 597 543 5164 1449 637 195 2010 2576 1256 597 Steua Rosie Steua Rosie Tamaioar ei Porumbac eanu Pietrisului Steua Rosie - 370000 4059000 911000 502000 168000 2044000 1311000 2220000 303000 337000 369600 0 829000 457000 153000 186100 0 119400 0 202200 0 276000 448 314 10 6 5 109 . urmata de incucisarea dintre Dna Ghica si Sos. M Sup./Piatra de riu . Sos. 2. s-ar putea dezvolta puncte sociale de intalniri (centre sociale. Dna Ghica. in aceasta zona. Infrastructura publica In analizarea infrastructurii publice in cartierul Plumbuita trebuie evidentiata absenta sau slaba prezenta a infrastructurii publice care sa corespunda nevoilor populatiei care locuieste in zona sau.). Sub aspectul prezent. Cartierul Plumbuita este accesibil din exterior prin trei intersectii mari. Asa cum se poate vedea. de asemenea in zona peninsulara sau in imprejurimi. Caro s.pentru locuitorii cartierului. atat din punct de vedere al aspectului urban. fiind in acelasi timp accesibil dar greu de strabatut din cauza impracticabilitatii strazilor. tuturor celor care interactioneaza din diferite motive cu acest perimetru. etc. 45 strazi nu sunt asfaltate.4.

/Pamint Piatra de riu/Piatra de riu . Sold./Pamint Asfalt/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Dale/Piatra cubica ./Piatra de riu Dale/Piatra cubica Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Piatra de riu Beton/Beton Piatra de riu Beton/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . Petre. 45 303 - 2 - 180 6 8 270 2363 450 2363 Gimalau Tamaioar ei Tamaioar ei Oituz Raul Colentina Steua Rosie Steua Rosie Gimalau 615000 1865000 560000 169900 0 Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea 75 118 535 - 1 3 150 3 4 225 496 2943 375 496 5618 204000 339000 2754000 186000 309000 255000 0 2675 6 50 1 100 6 300 400 734000 669000 575500 0 164600 0 163500 0 Lopetii Marin Ion. Sold. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan./Piatra de riu Asfalt/Piatra de riu ./Pamint Asfalt/Asfalt Raul Colenti na Petrica ni Ferestr ei Plumb uita Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Gimala u Gimala u Ferestr ei Beiu Consta ntin Colenti na Sipca Gimala u Stefan Pascale Gimala u Petre Ispir Gimala u Gimala u Petrica ni Colenti na Steua Rosie 211300 0 Gimalau 505 1 1263 6 2980 4242 2319000 Ineu Ispir. Magura Vaii 136 2 406 4 544 952 6613000 394 314 2 1 1182 628 8 6 3152 1821 4334 2449 1808000 1796000 Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N.orului Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . 30 72 340 312 1 1 202 624 3 7 9 5 90 482 2890 1685 90 684 2890 2309 Simetriei Gimalau Steua Rosie Raul Colentina Steua Rosie Petricani Steua Rosie 90000 404000 2162000 1778000 82000 368000 196900 0 162000 0 115 197 577 1 1 1 230 453 1269 8 5 6 690 1024 3635 920 1478 4905 620000 802000 3913000 585000 697000 290800 0 178300 0 394 2 1340 6 2403 3743 1958000 Palamidei Pietrisului Plumbuita 169 285 862 - 1 1 338 6 8 963 2366 6120 1301 2366 7844 - 564000 1366000 5582000 1724 7 514000 124400 0 508400 0 110 . Cap.

TOTAL 72 - - 5 360 360 Zamfir Marcu Raul Colentina Gimalau Ricinului Oituz Raul Colentina Steua Rosie 244000 222000 104500 0 309900 0 131100 0 821000 447200 0 255600 0 679000 807000 140 560 299 100 780 375 150 104 - 1 2 2 2 - 280 12 6 6 5 1610 3360 1884 500 5304 3000 825 936 1890 3380 1884 500 7800 4425 1425 936 1147000 3403000 1440000 901000 4911000 2892000 746000 886000 2496 1426 600 7 8 6 9 165 1 330 6 990 1320 934000 7734400 0 850000 694460 00 La strazile neasfaltate s-ar putea adauga si unele artere asfaltate. dar aflate intr-o stare foarte proasta. Plumbuita./Pamint . Str./ Pamint Beton/Beton Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton . Str. Exemple foarte bune de astfel de strazi sunt Str. pline de gropi si crapaturi de dimensiuni destul de mari./Beton Beton/Piatra de riu Dale/Pamint Dale/Pamint ./Piatra de riu Piatra de riu/Pamint . Sold. Tip imbrac Trotuar Piatra de riu 13% 3% 29% Beton 13% 42% 24% Pamint Carosabil Dale Piatra de riu Asfalt Beton Piatra cubica Asfalt Pamint 5% 5% 50% 16% 111 . Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe. ca urmare a degradarii asfaltului. Sipca./Beton .Raul Colentina. Ricinului.Porumbace anu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului ./Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu 115 238 - 1 476 6 6 725 1380 725 1856 Elevat orului Gimala u Colenti na Tamai oarei Beiu Consta ntin Zamfir Nicola e Parose ni Petrica ni Petrica ni Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Petrica ni Gimala u Steua Rosie Gorgan Spataru Tamaioar ei 412000 1790000 375000 163000 0 114 917 1 2 319 3668 6 7 627 6419 946 10087 632000 6518000 576000 593600 0 Safirului Stanga Ion Cap.Raul Str. In graficele de mai jos rezumăm datele referitoare la tipul de trotuar şi de carosabil în tot perimetrul studiat.

piste de biciclete. De altfel. se poate desfasura fara a intampina niciun fel de probleme. iluminatul public lipseste lipseste cu desavarsire.Colentina si un alt spatiu amenajat in Str. pastrand arborii deja existenti. In interiorul cartierului este functonabil iluminatul public. pot avea loc diferite infractiuni. din cauza vizibilitatii scazute si a lipsei de control. Este necesara amenajarea spatiilor verzi din perimetrul analizat. să analizăm mai atent situaţia trotuarului şi al carosabilului în cele două microzone. etc. desi distantele intre stalpi sunt destul de mari. dar mai ales a strazilor. prin cresterea gradului de confort si siguranta pe timp de noapte. Proiectul ar putea sa includa printre altele demolarea gardurilor 112 . organizata sau nu. dar ingrijindu-i si inlocuindu-i totusi acolo unde este cazul. Programul care se refera la spatiile destinate activitatilor sportive si de joaca ar trebui sa cuprinda restructurarea si completarea spatiilor de acest fel. devenind astfel un spatiu in care viata rau-famata. Spatiile verzi se prezinta ca fiind putin functionale pentru cetatenii cartierului si ai Bucurestiului chiar. Obiectivul este ca toate aceste elemente sa contribuie la definirea mediului inconjurator. pancarde care sa interzica aruncarea gunoiului in zona lacului de exemplu.Având în vedere faptul că zonele care au cea mai mare nevoie de intervenţii se regăsesc în zonele 5 şi 6 (peninsula Tei Toboc şi Plumbuita). D-na Ghica si Sos. in aceste zone. ar trebui inlocuite cu altele noi – si facem aici referire atat la obiectele de mobilier stradal si alte elemente de amenajare urbana (cosuri de gunoi. In zona lacurilor Tei si Plumbuita in schimb. Spatiile dedicate activitatilor sportive se situeaza in part partea ea de sud a lacului Plumbuita: se pot considera doua structuri sportive intre Str. iar elementele de amenajare urbana. ceea ce da o imagine de degradare urbana. Plumbuita. Arealul prezinta potential si ofera posibilitatea transformarii spatiului verde din cadrul tesutului urban.). astfel incat sa permita o mai buna desfasurare a activitatilor sportive. prezente in numar mic. Tip imbrac Trotuar Zona 5 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale Tip imbrac Trotuar Zona 6 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale 6% 0% 6% 53% 40% 0% 0% 35% 0% 60% Carosabil Zona 5 Piatra de riu Asfalt Beton Piatra Cubica Pamint Asfalt Carosabil Zona 6 Piatra de riu Beton Piatra Cubica Pamint 4% 13% 0% 13% 70% 13% 25% 12% 0% 50% O alta tema ce trebuie adusa in discutie este aceea a iluminatului public. cat si la corpuri de iluminat.

in orice caz. sunt areale in cadrul cartierului in care lipsesc si alte servicii de baza pentru viata cotidiana. Un alt factor determinant care duce la atractivitatea scazuta a cartierului consta in lipsa totala de activitati legate de promovarea si informarea structurilor din zona. dar chiar si o posibila localizare de activitati productive. O imagine a acestor conditii de viata pe care le suporta locuitorii di zonele studiate o reprezinta copii. 113 . cu exceptia celor trei artere principale (Colentina.privat Arealul Colentina – Steaua Rosie – Plumbuita se desfasoara la nord-est de centrul Bucurestiului si este despartit de restul orasului de lacul Plumbuita. Accessibilitate si sistemul de transport public . ar fi limitate in implementarea activitatilor lor. De altfel. putin apreciate. putin cunoscute si din cauza asta. riscand in felul acesta contractarea de boli. In acest scop ar putea fi organizate puncte de informare.Petricani este deservit de o serie de mijloace de transport – autobuze. inscrierea in viraje si in intersectii. Lacul Plumbuita ar putea deveni navigabil prin desfasurarea de lucrari de amenajare pentru navigatie cu barcute. ca urmare a inexistentei unui sistem de drenare a apelor.rupte si invechite si crearea unora noi. asa cum este cea actuala. desi este externa perimetrului analizat. Aceasta artera uneste intersectia dintre Petricani – Tei – Ghica cu cartierul Tei. Barbu Vacarescu. lipsite fiind de serviciile de apa si canalizare. Tranzitarea zonei si a altor autovehicule similare este practic aproape imposibila. intre intersectia dintre Sos. nu in ultimul rand. D-na Ghica. 2. Arterele indicate prezinta fiecare doua sensuri de mers. nu ar putea desfasura activitati productive sau. Lipsa acestor servicii face dificila prezenta turistilor in zona. fiind circulate de tramvaie. generat de activitatile economice desfasurate in zona si. atat a personaleor cat si a marfurilor. O alta artera ce are un rol important in accesibilitatea in zona noastra de studiu este Bd.Lacul Tei pana la intersectia GhicaColentina.Petricani-Bd. Colentina. Fluxurile de trafic se compun din: trafic de origine. zonele peninsulare nu beneficiaza de o retea de canalizare. cu cate doua benzi. pana in Str. Colentina. Zona Plumbuita – Steaua Rosie . troleibuze si tramvaie – insa acestea nu au o distributie uniforma la nivelul intregului cartier. care delimiteaza macrozona in partea de vest si face legatura intre peninsula Tei Toboc de strada D-na Ghica si Sos.4. nevoiti sa-si faca nevoile pe strada. Componenta traficului este eterogena. realizarea unei instalatii de irigare a terenului de fotbal si organizarea spatiilor verzi. situatie care devine si mai dificila iarna sau in perioadele ploioase. avand o distributie variata cu mai multe tipuri de vehicule care prin gabaritul in dimensiune si greutate influenteaza comoditatea traficului urban prin manevrabilitate. In perimetrul analizat. Potentialul arealului este clar diminuat de lipsa unor infrastructuri atat de necesare. Realizarea unor astfel de trasee ar duce la promovarea turismului in zona. din trafic local. face dificila circulatia in areal. Zona nu este deservita de nicio statie de metrou. Lacul Tei. gravitatea situatiei fiind evidenta in starea de degradare si abandonare a anumitor strazi secundare si chiar in aspectul malos si culoarea apei lacului: acest aspect influenteaza negativ nu numai calitatea vietii cetatenilor. precum internet sau electricitate. lipsa infrastructurilor inluenteaza in mod negativ viata unei societati. Pe o piata foarte competitiva.5. intre intersectia Colentina-D-na Ghica si intersectia cu strada Salciilor. • Str. care. Zona analizata in prezentul studiu. caracteristici de demaraj si franare. • Sos. Doamna Ghica si Petricani). Principalele cai de acces in cartierul studiat sunt: • Strada Petricani.

permite accesul dinspre estul Bucurestiului in zona Plumbuita. Aceasta fiind situatia. Liniile de tramvai sunt prezente doar pe doua dintre strazi. este o artera aglomerata pentru traficul rutier. Petricani si D-na Ghica. Sos. zonele din centru si estice ale cartierului nu au nicun fel de conexiune RATB. • Toata microzona delimitata de Str. delimitata de Str. o cunoscuta destinatie turistica a Regiunii Bucuresti-Ilfov. venind din partea de est a orasului si terminandu-se la Sos. la o distanta de cel putin 2 km. in intersectai dintre Bd. Dna Ghica si Sos. se face doar cu autobuze private. macrozona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este foarte bine deservita de liniile de tran sport urban. Strada Plumbuita. D-na Ghica. perimetru legat de restul zonei printr-o singura strada. De altfel. traficul este foarte intens in ciuda prezentei celor doua sensuri giratorii. Accesul la insula din vecinatatea manastirii este permis doar pietonilor. Colentina. Concret. cea mai apropiata gara fiind cea de la Bucuresti Obor. Alte doua linii de tramvai parcurg si Sos. Lacul Tei in sud si cu Bd. Colentina si D-na Ghica si Bd. Linia tramvaiului 17 ajunge in partea de sud-vest a zonei. Colentina. In ceea ce priveste transportul public. acest aspect este foarte important pentru fluiditatea circulatiei si la orele de varf. Lacul Plumbuita si inchisa la sud de Sos. De altfel. O a treia strada. Accesul la manastire.In apropierea intersectiilor dintre Sos. Strada Steaua Rosie este greu accesibila chiar si locuitorilor. In schimb. Petricani. care face legatura cu Bd. Plumbuita. Petricani. troleibuz sau tramvai. 114 . Lacul Tei cu Str. zonele bine servite de transportul public sunt cele din apropierea limitelor de sud si est. care ar trebui sa asigure o buna circulatie a traficului privat in zona Peninsula Tei Toboc. situata si ea in afara zonei de studiu. mai ales cand ploua sau ninge. cea din urma este traversata de linia tramvaielor 16 si 36. Practic. Petricani. Fundeni. Este vorba despre liniile 1 si 21. Sos. pe langa faptul can u exista o retea stradala asfaltata. Ricinului si Lacul Plumbuita • Zona estica a perimetrului analizat. locuitorii cartierului Plumbuita – Steua Rosie .Petricani sunt nevoiti sa parcurca pe jos distante mai mici sau mai mari pentru a ajunge in cea mai apropiata statie de autobuz. Str. fara dificultati. care corespund principalelor artere de comunciatie din macrozona. Calea ferata nu este in apropierea zonei de studiu. Colentina si Str. Lipseste orice forma de transport public. Dimitrie Pompei la nord. care parcurg zona de sud si est a macrozonei. cuprinsa intre Lacul Plumbuita. mijloacele de transport public lipsesc in zonele urmatoare: • Zona limitrofa Parcului Plumbuita (Manastirea Plumbuita). Coelntina. Lacul Tei.

Gheorghe Roventa. situatia legaturilor exterioare si strazile de acces principale pentru cine provine din alte zone ale orasului. strada care se termina in Sos. intre Str Teiul Doamnei si Str Doamna Ghica functioneaza liniile 21.In general. Soseaua Colentina este traversata de linia de troleibuz 66 si autobuzele 182 si 282. 416. Pe Sos Petricani intre Bd Lacul Tei si Bd Dimitrie Pompeiu functioneaza liniile de tramvaie 16 si 36. Astfel. 432. Petricani circula autobuzul 167. Str Zamfira Nicolae. 409. 253. pe strada D-na Ghica autobuzul numarul 282. 115 . 411 – circula pe Sos. Pe Sos Colentina. 66. se prezinta mult mai bine decat cea din interiorul zonei de studiu. Sos Colentina. Andronache. functioneaza linia 682 pe Sos Colentina Sos. functioneaza liniile 282. 101. Str Oituz. 412. Pe Str.182. Peris. 682 iar intre Sos Fundeni si Str Sportului functioneaza liniile 21. 415. Colentina. Str Cpt. Fundeni. 66. 182. pe Str. 426. 409. 56. 155.153. 682 intre Str Doamna Ghica si Sos Fundeni functioneaza liniile 21. Intre Bd Lacul 6 Tei si sos Colentina si 143 (intre Sos Colentina si Str Heliade intre Vii). Str Gerghitei. 417. 182. D-na Ghica. pe cartierul Andronache. 282. Str Cornisei cu intoarcere prin Mentiunii. iar strada Andronache de autobuzul numarul 153. Liniile de autobuz in schimb strabat mai multe strazi. Str. Alte autobuze . 454. 253. Referitor la situatia statiilor RATB. Liniile de autobuz si tramvai permit o legatura frecevnta intre partea de sud a zonei analizate si centrul orasului. 143.

localizarea arterei. adica cele doua cartiere care se desfasoara de o parte si de alta a lacului Plumbuita. Principalele cauze ale accidentelor sunt. determina cel mai mare flux auto. Sos. traversarea neregulamentara a pietonilor. cu iluminat public si trotuare. Strada prezinta doua sensuri de mers. Asfaltul se prezinta gaurit. Fabrica de Gheata. desi nesemnalate. mai ales din vina pietonilor care incearca sa traverseze prin locuri nepermise. viteza neadaptata la conditiile de drum si nerespectarea culorii rosii a semaforului de catre conducatorii de autovehicule. continuandu-se cu DN2. conform analizei noastre. Cea de-a treia strada este Petricani. Pe langa faptul ca uneste zona Andronache de zona Tei. spatii verzi care separa carosabilul de trotuare. semafoarele si pistele ciclabile. probleme precum semafoare care nu functioneaza sau lucrari de infrastructura.Steaua Rosie . In plus. Andronache. fundamentala la nivelul perimetruluiobiect de studiu. care traverseaza si delimiteaza partea vestica a perimetrului studiat. In anul 2008 s-au inregistrat pe Sos.6. atat din punct de vedere ambiental cat si fonic. Pe langa faptul ca reprezinta poarta de iesire/intrare in Bucuresti. 116 . Sos. in care are deschidere si Calea Mosilor (o alta cale de comunicatie cu un trafic intens la nivelul Bucurestiului). Colentina este Str. care se desfasoara in mai toate perioadele anului. cand zapada este stransa si depozitata in gramezi pe marginea carosabilului. D-na Ghica. ceea ce duce la producerea de multe accidente. In plus. Str. Astfel. conditiile se ingreuneaza in zilele ploioase. iluminat public. exista un sens giratoriu in intersectia dintre Sos. Traficul se ridica la 54 de masini pe minut. se poate circula cu viteza destul de mare. neacordarea de prioritate pietonilor. treceri de pietoni si parcari. Gheorghitei sau din Colentina. este marginita de trotuare. Colentina este cea mai importanta artera de comunicatie. stabilit la 83 de masini pe minut. Traficul este de 22 de masini pe minut in medie. Strada se deosebeste de celelalte prin prezenta a doua sensuri de mers si a 8 benzi. treceri de pietoni.2. In interiorul zonei. ceea ce inseamna si valori foarte ridicate ale poluarii. diferenta creata pe de o parte de importanta logistica a strazilor. dar fara piste pentru biciclete. Sos. desi nu intotdeauna regulamentare. Conditii de trafic in zona Plumbuita. Lipsesc in schimb pistele ciclabile. Si aceasta este o importanta artera de circulatie. dar lipsesc trecerile de pietoni. data fiind desfasurarea in linie dreapta a strazii si lipsa intersectiilor importante si a sensurilor giratorii. Colentina si Str. fiind in acelasi timp si strada de acces in zona Tei Toboc. sau iarna. spatii pentru parcari. fara a fi delimitate insa.Petricani Dintr-o analiza a traficului stradal in cadrul macrozonei de studiu rezulta o discrepanta evidenta intre arterele de comunicatie. Au fost numarate 35 de masini pe minut. treceri de pietoni. De asemenea. duc la formarea de cozi nesfarsite si la ore intregi petrecute in trafic. cand si mai multi bucuresteni ies cu masinile personale. Colentina este strabatuta de un trafic intens si rapid si ca urmare a faptului ca in zona functioneaza mai multe centre comerciale.4. daca ne gandim la sensul invers). asa cum aminteam si anterior. asa cum era amintit si mai sus. Are doua benzi pe fiecare sens. o artera cu un trafic mediu. O strada care are deschidere in Sos. In partea de sud-vest a arealului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. se desfasoara Str. Colentina reprezinta punctul de iesire din Bucuresti catre orasele din estul tarii (respectiv de intrare. Intr-o statistica recenta a Brigadei de Politie Rutiera a Capitalei. Cu alte cuvinte. Prezinta 4 benzi si beneficiaza de iluminat public. trotuare pe ambele parti si piste ciclabile. accesibila din Str. Colentina a rezultat a fi a doua cea mai periculoasa sosea din Bucuresti. soldate cu 4 morti si 38 de raniti grav. este un punct care trebuie traversat in mod obligatoriu pentru patrunderea in zona. Colentina nu mai putin de 132 accidente. cat si de starea de pastrare a acestora. Aceasta prezinta doua benzi pe fiecare sens. dupa Iuliu Maniu.

In aceeasi situatie sunt Str. Constantin Beiu . atat pentru autoturisme. Astfel de situatia creeaza dificultati pentru cetatenii care locuiesc in zona. Gherghitei prezinta un trafic mediu de 6 masini pe minut. Trebuie sa amintim faptul ca 27 dintre strazile arealului studiat nu sunt asfaltate. are o pozitie strategica. al carui trafic intens este influentat in mare masura de spitalul Fundeni. peninsulara si in spatiile din imprejurimi • Prezenta ariilor largi disponibile pentru • Dezvoltarea complexului rezidential din strada dezvoltare Fabrica de Gheata si crearea unei zone • Prezenta Parcul Plumbuita si a Manastirii rezidentiale in lungul strazilor din jurul lacului Puncte slabe Amenintari • Situatia dezastruoasa referitoare la canalizare in • Neabsorbirea fondurilor nerambursabile prin POR zona • Dezvoltari rezidentiale . in Sos. fiind aproape imposibil de parcurs este Str. total neasfaltata si pe marginea careia sunt depozitate resturi menajere si deseuri. pe strazi se formeaza noroi. 2. iar parcarile nu sunt semnalate prin benzi. • Oportunitati pentru turism Petricani. De-a lungul strazii sunt trotuare si treceri de pietoni.7 Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul Analiza SWOT privind caracteristicile referitoare la accessibilitate si transport in zona Plumbuita: Puncte tari Oportunitatii • Localizarea in vecinatatea arterelor majore de • Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea trafic din sectorul 2. se afla si Sos. Cand ploua. asfaltata doar partial. Colentina si Str. prezinta un trafic foarte redus. Desi este o strada secundara. este intr-o stare proasta.Colentina • Largirea benzilor de circulatie pentru arterele troleibuzul 66. cat si pentru pietoni. • Imbunatatirea transportului public spre zona Petricani linia de autobuz 167. Fundeni. Numarul mediu de masini este de 14 pe minut. Aceasta din urma este traversata de • Crearea in zona peninsulara de spatii sociale liniile de tramvai 16 si 36. De asemenea. Ultima parte a strazii nu este asfaltata. Strada Ricinului.ceea ce incetineste traficul auto. autobuzele 182 si 282 si in strada principale si strazile de acces Andronache autobuzul numarul153) – liniile de • Noi parcursuri de transport urban tramvai sunt accesibile din Sos. strada D-na Ghica comerciala dinspre zonele interne ale cartierului linia de autobuz 282. fiind foarte greu de strabatut. Una dintre strazile care se afla intr-o stare de ingrijire foarte proasta. cu gauri in asfalt.4. care reprezinta principalul pol al zonei. Nu exista piste ciclabile. Colentina si Doamna dezvoltarii durabile Ghica si Petricani • Renovarea si asfaltarea tuturor strazilor • Proiecte de investitii in infrastructura facuta din • Fluidizarea traficului si ameliorarea accesibilitatii partea Primariei Sectorului 2 cetatenilor la zonele de utilitate publica • Accesibilitate la autobuze si la troleibuze (str. Sos.potential de segregare a 117 . parcarile nu sunt delimitate si lipsesc iluminatul public si pistele ciclabile. Colentina si partea de nord a perimetrului. Str. necesitand imbunatatiri. In sudul zonei de studiu. in partea exterioara perimetrului analizat. dar lipsesc semafoarele si pistele pentru biciclete. care leaga perimetrul • Infiintarea de zone destinate organizarii de studiat cu Bd Lacul Tei in sud si cu Bd Dimitrie concerte si spectacole de teatru in zona Pompei in nord. Nici trotuarele nu sunt foarte ingrijite. ce permite legatura dintre zona Sos. Paroseni si Steaua Rosie. sunt strazi care din cauza pozitiei marginale si a starii proaste in care se afla.

Sos. asa cum este si cazul proiectului amintit mai sus. perimetrul analizat se prezinta ca o insula izolata. oferind in acest fel confort la un pret convenabil. cu putin interactiuni cu zonele invecinate. totusi. putinele cazuri in care zona in studiu este amintita in mass-media se datoreaza tocmai acestor aspecte. Cu alte cuvinte. de la case saracacioase si darapanate in zona cuprinsa intre Str.• • • • • • • Calitatea scazuta a fondului construit existent. in ciuda pozitie sale intre bratele lacului Plumbuita. intre lac si Sos. pana la complexe rezidentiale in constructie – asa cum este cazul proiectului Cooper Beach. precum Bucurestiul. ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte areale din Bucuresti. iar in celalalt sens. Nedezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) in urma expansiunii rezidentiale. intre lacul Plumbuita si Strada Petricani (din cauza neasfaltarii strazilor) • • • noii populatii (zona Fabrica de Gheata) Trafic intens pe arterele care fac legatura cu centrul orasului . Desi din punct de vedere geografic nu este tocmai o zona izolata a capitalei. Destinatia spatiului este cu precadere rezidentiala. Colentina este continuata de DN2 si. Fabrica de Gheata. Doamna Ghica. Apartamentele din aceste complexe imobiliare imbina caracteristici ale apartamentelor din blocurile comuniste – suprafata mai redusa – cu facilitatile si designul specifice apartamentelor noi. locuitorii din aceasta zona sunt privati. iar cele mai multe dintre acestea sunt de o calitate scazuta. fiind prezente diferite tipologii de locuinte.4. 118 . au contribuit la crearea acestui tablou si gradul de degradare al zonei si mai ales problemele sociale.Colentina. vorbim despre o segregare a zonei si o atractivitate scazuta pentru investitori. in general slab dezvoltat. Structura urbanistica este aceea a unui cartier mic. Petricani. Situatia aceasta se explica prin lipsa unei infrastructuri moderne si a unor linii de transport care sa faca legatura intre centrul Bucurestiului si spatiul in discutie. Ricinului. Cele mai raspandite tipuri de locuinte raman insa apartamentele de bloc. care se continua ulterior cu Calea Mosilor. sarac. Aspectele care au dus la conturarea unei astfel de perceptii sunt in primul rand cele legate de lipsa unor servicii precum reteaua de canalizare sau de apa. Astfel. Plumbuita si Str. dedicandu-se mai mult categoriei de populatie cu venituri medii. Din aceste motive. Oferta imobiliara din ultimii ani a cunoscut o diversificare in schimb.8. sub aspect economic si social poate fi definita fara probleme ca un cartier marginas. De asemenea. care se dezvolta in prezent in Str. Spatiile de locuit sunt adesea dezordonate. in special in zona centrala a perimetrului urban ales Crearea infrastructurii rutiere Situatia deficitara ailuminatului public in spatiile verzi si in zona lacului Plumbuita Situatia deficitara referitoare la necesitatea crearii de spatii de joaca pentru copii Acces redus la servicii medicale si la spitalele cele mai apropiate Lipsa unei piete agroalimentare Lipsa unei retele de transport public in zona Peninsulei Tei Toboc. care au atras si atentia presei. zona noastra de studiu este legata de centrul orasului. desi prin intermediul Sos. de calitate slaba si nefinisate. Insuficienta colaborare intre autoritatile locale pentru dezvoltarea proiectelor de imbunatatire a aspectului si accesibilitatii cartierului 2. absolut necesare intr-o comunitate umana civilizata si normale pentru perioada in care traim si de care. specific unui oras mare. Colentina. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei Imaginea cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este una pozitiva in viziunea locuitorilor din celelalte zone ale Bucurestiului. Colentina.

nefolosite. Bara Savu Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Domna Ghica Elevatorului Emanciparii Ferestrei Tip artera INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA Nr. locuitorii au pierdut numeroase oportunitati de angajare in zona. spatii pentru birouri. Cu exceptia proiectului rezidential Cooper Beach. Din punct de vedere social. Va facem de asemenea urmatoarele precizari: 119 . este cunoscuta problema grupurilor de rromi care prin neacceptarea regulilor de conduita sociala.Steaua Rosie Plumbuita pentru strazile din cartier. refuza sa se integreze in cadrul comunitatii locale.SA. spatii culturale. ceea ce ar modifica echilibrul natural al mediului inconjurator si ar atrage investitori in mai multe sectoare deficitare la nivel local – amintim aici sectorul serviciilor (banci. nefunctional si degradat. farmacii. perimetrul analizat in prezentul studiu adaposteste si 1. unitati de invatamant. Cele mai multe dintre ele se concentreaza in zona Sos. trebuie sa mentionam situatia sistemului de iluminat public existent in zonele Petricani . In felul acesta.Pe langa functia rezidentiala. depozitarea deseurilor menajere si a resturilor electronice in zona malurilor lacului. Cu toate acestea. Atractiile publice sunt reprezentate de existenta in inima perimetrului analizat a Manastirii Plumbuita. cu exceptia supermarketului Mega Image si a restaurantului McDonald nu a mai fost facuta o alta investitie in cadrul cartierului.). stalpi 18 13 30 5 1 4 24 8 5 4 16 Situatia sistemului de iluminat public este gestionata de catre SC Luxten Lighting Co. cu toate ca nu exista un punct central al activitatilor comericale. in Plumbuita nu au mai fost facute alte investitii. in acelasi timp.9. nefiind valorificata la adevaratul ei potential. Referitor la sistemul de iluminat public existent in zonele Petricani-Steaua-Rosie-Plumbuita. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone Denumire strada Afirmarii Aristotel Sold. accetuand astfel imaginea negativa a unui areal deja lipsit de servicii la nivel local – centre de recreere. Mai mult decat atat. evidentiind in acest fel necesitatea aplicarii unor modificari sociale si de structura. fiind stopate investitiile. Astfel. cu cele fara nicio destinatie. contextul economic prezent a avut un impact negativ asupra imaginii generale a zonei si a calitatii spatiilor construite. una dintre principalele artere ale sectorului 2 chiar.9. In scopul regenerarii urbane a perimetrului Plumbuita este nevoie de o specializare functionala a zonei.1. nivelul de infractionalitate. ajungand in acest fel in apele lacului. supermarketuri. ca si scurgerea apelor menajere pe strazi. unul dintre cele mai importante lacase de cult din Bucuresti. Colentina. Sistemul infrastructurii stradale din cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este in cea mai mare parte invechit.4. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Petricani 2. demonstreaza nivelul slab de dezvoltare a spatiului studiat si. etc.4. care sa urmareasca crearea unui punct focal de viata a comunitatii. oferind o perspectiva buna pentru economica locala. Din punct de vedere al spatiilor de productie si spatii comerciale. trebuie mentionat faptul ca in cadrul perimetrului se alterneaza zonele cu functii rezidentiale sau comerciale.775 societati. in ciuda preturilor accesibile in ceea ce priveste chiriile.) si cel rezidential (blocuri. In plus. etc. axa principala a cartierului. 2. accesul nu foarte usor o pune in umbra. dezinteresul locuitorilor fata de zona in care traiesc. care desfasoara activitati economice.

ceea ce o face sa fie destul de uzata: Stalpii (de lemn.2-60 Petrisului Plumbuita Porumbacc-anulon Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Salciilor Simetriei nr.Folclorului Sold. Colentina nr. cablu. 1-67 si nr. Zamfir Gheorghe Zamfir Nicolae Fabricu de Gheata Sos. Petre Ispirescu Ivarolui Linotipului Litoralului Logofatul Carstea Lopeti Sold. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petricani nr. Andronache nr. 2-52 si 1-71 Gorgan Spataru nr. 18-336 St. telefonie) facand dificile operatiile de intretinere/mentinere a instalatiei de iluminat public. Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tanaioarei Sold. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. 2-98 Cap. 2-60 Olanclor Paraschiv N. 2-38 Sos. Marcu Sold. beton centifugat fisurati tip SCP ) sunt in momentul de fata utilizati atat pentru sistemul de iluminat public cat si pentru distributia altor retele (electric.Marin Ion Magura Vaii Neagota Negulescu Oiutz nr. 120 . 1-27 si nr. Bujorui Alb Crementina STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA 17 7 31 55 16 20 7 16 29 9 3 5 6 5 11 12 15 33 5 6 8 17 5 101 8 23 4 4 4 25 4 4 23 5 11 11 21 7 9 7 5 14 6 13 22 61 33 9 13 28 20 - - Reteaua de iluminat public din zona mentionata are o vechime de peste 30 ani.Geicu Ion Gherghitei Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Cao. Tomovici Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Cap. 1A-45 si nr. 43-309 si nr. Zamfir A.

în cele din urmă.Marin Ion Negulescu Oiutz nr. Strazi cu retea Clasica: Afirmarii Aristotel Sold.Sinaia Doamna Ghica nr. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petrisului Raul Colentina Safirului Salciilor Safirului Salciilor Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Sold. după care urmează străzile dotate cu reţea subterană de iluminat şi. Bujorui Alb Sinaia Strazi cu retea Subterana Plumbuita Fabricu de Gheata Sos. 1A-45 si nr. Bara Savu Culmea Fagarasului Elevatorului Emanciparii Ferestrei Folclorului Cao. în timp ce aproximativ 35% beneficiază de o tipologie TYIR. 1-7 si nr. Zamfir A. Tomovici Cap. doar 5% din străzi posedă o reţea clasică şi TYIR. Colentina 43-309 si 18-336 D-na Ghica Sinaia Strazi cu retea Clasica+TYIR Petricani nr. Marcu Zamfir Nicolae Dumitrescu Tanase Brgd. 2-60 Porumbacc-anulon Radulescu Polixenia Ricinului Tanaioarei Sold. Zamfir Gheorghe Gorgan Spataru 1-27 si 2-38 St. este interesant de observat în graficul alăturat că în macro-zonă aproximativ jumătate din străzi posedă o reţea clasică. nr 2-10 Sinaia 5% STRADA STRADA ALEEA 15 22 45 Retea de iluminat public Clasica 9% TYIR Subterana Clasica+TYIR 51% 35% In ceea ce priveşte tipologia reţelei de iluminat public.2-60 Simetriei 1-67 si 2-98 TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYR TYIR TYIR Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Clasica/ TYIR Clasica+TYIR 121 . Petre Ispirescu Ivarolui Gherghitei Ghimbav Litoralului Logofatul Carstea Magura Vaii Neagota Olanclor Paraschiv N. Andronache 2-52 si 1-71 Sos.Geicu Ion Gherghitei Gimalau Ineu Linotipului Lopeti Sold. 83. Pascale Crementina Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Strazi cu retea TYIR: Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Domna Ghica Sold.

Steaua Rosie – Aerian Petricani. Acesta este de fapt utilizat cu precădere în străzile cu o activitate economică mai intensă şi cu o mai mare densitate urbană. în interiorul peninsulei Tei Toboc. In graficul alăturat putem 0% 0% observa că zona 2 este caracterizată de o cotă Aerian semnificativă în comparaţie cu întreaga zonă. In plus. In anumite cazuri pentru aceeaşi zonă au fost dispuse ambele sisteme. Acest lucru e un indicator al condiţiei unor Ae+Su 64% servicii de distribuţie energetică mai eficiente şi mai Niciun tip sigure. în zonă nu există străzi care să beneficieze de sistemul de furnizare al energiei electrice. Stanga Ion Steaua Rosie Clasica Clasica+TYIR La momentul de faţă. Similar. de 36% Subteran legături subterane pentru furnizarea de energie electric ă. de legături subterane.Sipca Clasica Cap. 11% din macro-zonă este conectată la reţeaua de distribuţie printr-un sistem aerian. în zonă sunt utilizate două tipuri de reţele de distribuţie a energiei electrice: cel aerian şi cel subteran. cel mai mare 0% 0% din cadrul macro-zonei Plumbuita . Graficul reprezentând condiţia reţelei de distribuţie a Tipuri de retea electrica in curentului electric în zona 3 arată o acoperire totală zona 3 a teritoriului şi un procentaj relevant. localizată în zona 2 vecinătatea Lacului Plumbuita. Prezenţa sistemului de furnizare subteran e un indicator al sistemului de distribuţie al curentului electric relativ mai sigur şi mai eficient. Tipuri de retea electrica-total 1% 11% 23% 65% Aerean Subteran Sub+ ae Niciun tip Situaţia generală arată o situaţie la fel de îngrijorătoare în ceea ce priveşte distribuţia de energie electrică în zonă. Lipsa luminii electrice se intâlneşte într-un singur Tipuri de retea electrica in caz: pe strada Logofatul Carstea. nu există 38% străzi unde să lipsească lumina electrică. Subteran 62% Ae+Su Niciun tip 122 .

18% de tip lemn şi restul străzilor. Ambele condiţii prezentate se regăsesc în zona Tei Toboc. putem observa din grafic că marea majoritate a străzilor din interiorul zonei posedă o bază de reţele de iluminat public de tip beton. metalici 10m. aproximativ 13% de tip beton+lemn. SP-3W şi stâlpi RATB. 0% Tipuri de retea electrica in zona 6 14% 43% 43% Aerian Subteran Graficul alăturat evidenţiază o condiţie foarte neomogenă pentru zona 6 în ceea ce priveşte conectarea zonei la energia electrică.Tipuri de retea electrica in zona 4 0% 0% 14% Aerian Subteran In zona 4. de tip metalici 8m. Strada Logofat nu dispune de o reţea electrică. 86% Ae+Su Niciun tip 4% Tipuri de retea electrica in zona 5 21% 14% Aerian Subteran Ae+Su Niciun tip 61% Situaţia reprezentată e destul de gravă şi provine din absenţa unei legături pe o stradă din zonă şi din prezenţa unui procent ridicat de străzi dotate cu electricitate pintr-un sistem de legături strict aeriene. în cazul în care legătura aeriană nu este în conformitate cu normele sau prezintă standarde scăzute de siguranţă şi eficienţă. procentajul de legături aeriene e preponderent. graficul care prezintă cota de legături subterane indică necesitatea de a pune în siguranţă o parte din sistemul de distribuţie energetică. Acesta e un indicator al ineficienţei reţelei din zonă. Retea de iluminat public si de telefonia: Tip Stalpi Beton Metalici 8m 2% 1% 13% 18% Beton+Lemn SP-3W 3% 3% 60% 123 . Ae+Su Niciun tip Analizând datele referitoare la reţeaua de iluminat public şi la stâlpii corespunzători (pentru electricitate şi telefonie). într-un număr net inferior. aflată între strada Petricani şi lacul Plumbuita.

aşa cum putem vedea în graficul alăturat. trebuie menţionată existenţa unei reţele ilegale de conducte cu un diametru de 1 000 de mm şi care ar trebui eliminate şi direcţionate către Soseaua Petricani. 2-60 Olanclor Porumbaccanulon Petricani nr.9. Tomovici Tudor Mihai Cap. Metalici 8m 83.Strazi cu Stalpi Tip Beton: Afirmarii Beton Aristotel Beton Sold. Petre Beton Ispirescu Ivarolui Beton Linotipului Beton Lopeti Beton Sold. SF-ul a fost predat din partea PMB şi la momentul actual PS2 aşteaptă un feedback de la Primăria Generală.Steaua Rosie – Plumbuita. 124 . nr 2-10 Strazi cu Stalpi Tip Metalici 10m: Sos. Marcu Zamfir Nicolae Gorgan Spataru 127 si 2-38 St. Andronache nr. primita de la SC Apa Nova Bucuresti SA. Mai ales în zona Tei Toboc.5 la 7 milioane de euro (costuri ridicate de execuţie şi timp mare de amortizare). a retelelor de ape si canalizare existente in zona Petricani Steaua Rosie . Bara Beton Savu Beiu Beton Constantin Brana Beton Culmea Beton Fagarasului Domna Ghica Beton Ferestrei Beton Folclorului Beton Sold. în schimb lipseşte reţeaua de canalizare: singura reţea existentă e aceea care serveşte lacului şi care e pluvială şi non-menajeră. Din analiza reţelei de apă şi de canalizare a zonei Petricani . Stanga Ion Tanaioarei Sold. 2-98 Beton+Lemn Steaua Rosie Beton+Lemn Sipca Beton+Lemn Strazi cu Stalpi Tip Metalici 8m: Plumbuita Metalici 8m Doamna Ghica nr. rezultă că 26 de străzi nu sunt dotate cu o instalaţie de reţea de apă.2-60 Radulescu Polixenia Ricinului Salciilor Cap.Marin Ion Beton Negulescu Beton Oiutz nr. 1A-45 si nr. cu potenţialitatea unor variante diferite ferite de investiţii care oscilează de la 3.Geicu Ion Beton Gherghitei Beton Gherghitei Beton Ghimbav Beton Ineu Beton Cao. Zamfir A. 1-67 si nr. Microzona Ricinului – Tamaioarei – Plumbuita pare să fie bine acoperită de reţeaua de distribuţie a apei.2. Tip Retea Apa nu detinem in cuncesiune retea de apa detinem in cuncesiune retea de apa 39% 61% La momentul de faţă. de unde şi nevoia absolută a unei staţii de pompaj pentru apele din zonă. 2-52 si Metalici 10 m 1-71 Strazi cu Stalpi Tip SP-3W: Fabricu de Gheata Sinaia SP-3W SP-3W 2. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. analizând datele furnizate de Apa Nova Bucureşti.Plumbuita. se pare că a fost depus la PMB un studiu de fezabilitate cu privire la reţeaua de apă şi de canalizare a zonei Plumbuita – Petricani – Steaua Rosie. Bujorui Alb Crementina Sinaia Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Strazi cu Stalpi Tip Beton+Lemn: Elevatorului Beton+Lemn Gimalau Beton+Lemn Magura Vaii Beton+Lemn Mica Beton+Lemn Neagota Beton+Lemn Paroseni Beton+Lemn Simetriei nr.4. 1-7 si nr. Apa si canalizarea Analizam acum situatia.

Cap Ispir Petre Ivarului Linatipului Logofat Carstea Lopetii Sold Marin Ion Magura Vaii Memoriei. mai ales peninsula Tei Toboc şi zona Plumbuita ale cărei străzi sunt aproape în totalitate lipsite de serviciul de canalizare cu toate consecinţele referitoare la ambient. Aristotel Brana Constantin. Intr. Mica Neagota Paraschiv N . Intr. ceea ce arată o altă problemă a zonei Plumbuita . Intr. Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. putem vedea în grafic că numai 13 străzi prezintă un astfel de sistem. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune reteaua de canalizare: Afirmarii. Intr. igienă şi la condiţiile de viaţă ale cetăţenilor. lucru de evitat pe viitor având în vedere faptul că cea pluvială se varsă în lac. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune retea de apa: Afirmarii. Parau Nicolae Palamidei Pietriusului Raul Colentina Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca In ceea ce priveşte structura reţelei de canalizare. cu toate consecinţele legate de poluare. Intr. Tip Retea Canal nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesiune retea de canalizare 19% 81% Problema reţelei de canalizare este de o prioritate absolută faţă de celelalte probleme ale zonei. Neagota Oleanuz Paraschiv Parau Nicholae Paroseni Palamidei Petricani Pietriusului Porumbacea Raul Colentina Ricinului Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tamaioarei 125 . Intr. Reţeaua pluvială ar trebui să dispună cel puţin de nişte decantoare la intrarea în lac. atât din punctul de vedere al reconstruirii imaginii cartierului cât şi vizavi de condiţiile sanitare şi sociale ale cetăţenilor rezidenţi.La momentul actual canalizarea menajer m ă şi pluvială sunt amestecate. acţiuni esenţiale pentru îmbunătăţirea străzilor şi pentru relansarea economică. Cap Ispir Petre Linatipului Logofat Carstea Magura Vaii Memoriei. Ghimbav Ineu. Intr. Brana Culemea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. Aristotel Beiu Constantin Constantin. turistică şi socială a cartierului.Steaua Rosie Petricani. Intr. Intr. Intr. Ghimbav Ineu.

adică la linia de-a lungul capătului străzii Ricinului înainte de a ajunge în strada Colentina. Aristotel. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente in zona de la Str. Steaua Rosie. Magura Vaii. Stefan Pascii. Str. zona prezintă un sistem de canalizare care se propagă pe străzile Petricani. Str. Afirmarii. Acelaşi lucru se poate spune şi despre structura reţelei de canalizare care e absentă în străzile interne ale zonei precum pe Str. Soldat Gheorghe Zamfir şi o bună parte din str. Tamaioarei şi Str. Nicolae Paraschiv Str. străzii Neagoită şi străzii Paroseni în exterior. Toată partea de la Nord si de la Est. Dumitru Tane. Petricani pana la Str. Plumbuita pana la Str. Ar fi deci util ca reţeaua de apă să fie mutată din interiorul străzii Ferestrei. Str.Steaua Rosie – Plumbuita. In plus. Zona cuprinsă în interiorul străzii Plumbuita şi străzii Ricinului inului e dotată de o instalaţie de apă care se extinde prin trei străzi principale. Ghimbav. zona prezintă o reţea de apă de un volum mare dar de o extensie limitată în partea de sud. Se pare însă că această instalaţie e ineficientă deoarece acoperă doar o parte redusă din strada Ricinului şi nu are acces la reţeaua de apă care acoperă Sos. Str. Betu Costantin. Gimalau. adica Str. Linotipului. Plumbuita. Soldat D. Str. Zona cuprinsă în interiorul străzii Petricani. Steaua Rosie nu e prevăzută cu un sistem de canalizare. rezultă că zona 6 are cea mai mare concentraţie de străzi de unde lipseşte reţeaua de ape (cu un procentaj de 45%). Paroseni. Olanelor. Str. Str. Str. Neagoita şi Str. adică prin întreaga stradă Petricani. Nicolae Parau. Ambele reţelele de retea de apa si apă şi de canalizare sunt canalizare absente în 25 de străzi ale cartierului analizat Din analiza reţelei de apă a celor 6 zone ale regiunii Petricani .Se poate deci deduce că Tip Retea de apa si canalizare situaţia zonei Petricani Steaua Rosie – Plumbuita nu detinem in e deosebit de gravă din cuncesiune punct de vedere igienicoretea de apa si 32% sanitar: aproape jumătate canalizare din străzi nu beneficiază detinem in de niciuna din cele două 68% cuncesiune reţele. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare. Această structură a reţelei de apă este de dimensiuni mari. In schimb. Str. Paroseni. prezintă o reţea de ape care se extinde de la începutul străzii Petricani şi se întinde în interiorul zonei prin Str. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente existente in zona de la Str. Ferestrei. Stra. Lopetii. dar arată faptul că este distribuită în partea centrală a suprafeţei unde străzile sunt de dimensiuni mici şi deci nu sunt adecvate pentru a suferi o intervenţie viitoare de lărgire a reţelei de apă pentru a o face mai eficientă şi adaptată pentru a distribui un sistem de apă complex în toată zona. Ricinului. adică Str. Marin Ion. strada Steaua Rosie şi delimitată la nord de lacul Plumbuita. Cap. sistemul de apă este absent în străzile secundare şi mici. Negoita. Petre Ispir. Ricinului şi care este legată direct la Statie Pompe instalată la începutul şoselei Colentina. Folcloru Folclorului şi mai puţin pe strada Steua Rosie. Colentina 126 . Str. Brana.

Zona 2 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 4 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 38% 62% Zona 5 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 3% 97% Zona 3 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 6 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 17% 83% 63% 37% 9% 91% 127 . rezultă că zona 4 beneficiază de cea mai mare concentraţie de străzi cu instalaţii ale reţelei de canalizare (38%).Zona 2 şi zona 5 sunt zonele care beneficiază cel mai mult de instalaţiile reţelei de apă. aşa cum se poate vedea în graficele alăturate. aşa cum se arată în graficele de alături. în timp ce zona 5 e cea mai săracă în instalaţii de canalizare. După analiza reţelei de canalizare ale celor 6 zone.

5 Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2. Astfel. In primul rand este de amintita reteaua de canalizare. Tinta chestionarului era de a ajuta autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona. au fost si cateva intrebari deschise.2. sectorul constructiilor si al infrastructurii edilitare. O a doua etapa a chestionarului incerca sa sublinieze nevoile de imbunatatire a zonei in viziunea acelorasi operatori. Intrebarile chestionarului erau organizate in trei directii principale. dezvoltarea unor masuri care sa conduca la dezvoltarea zonei. Surprinzator. Intrebarile au fost structurate pe mai multe categorii. propunandu-se luarea unor masuri imediate pentru reabilitarea strazilor si pentru infiintarea mai multor locuri de parcare. si anume: situatia curenta. De asemenea. unde intrebarile s-au concentrat pe sectorul transporturilor. despe care 83% spun ca situatia actuala este departe de nivelul dorit. in ideea formularii unor strategii de dezvoltarea urbana ce vor sta la baza alcatuirii masterpanului zonei mai sus amintite. Din raspunsurile referitoare la sectorul constructiilor si infrastructurii edilitare. Urmeaza apoi sistemul rutier.Petricani li s-a solicitat completarea unui chestionar.5. unde raspunsurile urmareau o scara de la 1 la 5. raspunsurile s-au concentrat in procente mari (cuprinse intre 66 si 83%) si asupra situatiei sistemului rutier. respectiv 62%. ce va sprijini strategic reinnoirea acestui perimetru. si anume: situatia actuala a zonei Plumbuita. nevoia de imbunatatire a situatiei actuale si prioritatea rezolvarii problemelor identificate. in timp ce a treia parte era concentrata pe stabilirea prioritatilor in rezolvarea situatiilor problematice. de care peste 90% se declara nemultumiti. Cu alte cuvinte. Cele mai multe intrebari erau de tip scala. Trecand la urmatorul set de intrebari. respectiv 1 “foarte necesar”. in timp ce 5 era echivalentul pentru “deloc necesar”. intr-o prima faza se urmarea identificarea opiniilor comunitatii de afaceri cu privire la situatia prezenta.1 Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor Firmelor operante in perimetrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie . de care se arata multumiti circa 80%. care incerca evidentierea principalelor probleme existente in zona. care au dat ocazia intervievatilor sa formuleze singuri problemele cu care se confrunta in cartierul analizat sau sa mentioneze fiecare ce proiecte dezvoltate de primarie ar putea duce la cresterea potentialului de devoltare a societatii in care activeaza sau care ar fi domeniile de activitate care considera ca s-ar putea dezvolta mai mult in zona. rezulta ca cele mai multe dintre aspectele enuntate ii nemultumesc. siguranta cetateanului. Analiza chestionarelor se va face indicand frecventa raspunsurilor intervievatilor in procente. dar si asupra imbunatatirii iluminatului public in zona. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. singurele aspecte pozitive in viziunea comunitatii de afaceri sunt accesul la internet si reteua de gaze. 1 insemna “foarte multumit” si 5 “deloc multumit”. rezulta ca principala prioritate in viziunea comunitatii de afaceri o constituie legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. referitor la problema transporturilor in zona avuta in studiu. sectorul serviciilor. Lipsa locurilor de parcare si fluenta traficului rutier sunt aspecte care pentru circa 71% dintre respondenti nu satisfac nevoile operatorilor comerciali din zona. 128 . respondentii au fost de acord cu luarea unor masuri care sa conduca la imbunatatirea conditiilor de transport si la fluidizarea traficului rutier (circa 71% considerand foarte necesare astfel de masuri). De asemenea. din analizarea raspunsurilor completate de operatori.

Au urmat apoi intrebarile deschise. reabilitarea strazilor si a asigurarea sigurarea sigurantei publice in cartier.6 40 40 13. salubrizarea zonei.6 46. transport si depozitare a gunoiului (50% din respondenti) respondenti) si mai ales infiintarea unor centre medicale (75%). Din intrebarile adresate comunitatii de afaceri. conform a 44% din respondenti. imbunatatirea alimentarii cu energie electrica sau gasirea de solutii pentru descongestionarea traficului.6 6.6 6. Astfel. In continuarea acestor intrebari generale.6 6. Circa 75% din intervievati au declarat ca activeaza activeaza ins ectorul comertului si ca sunt proprietarii unor microintreprinderi. Cei mai multi au raspuns ca nu au gasit ceva mai mai bun sau ca aveau deja in proprietate acel teren (62% din respondenti). De asemenea.3 6. o intrebare era dedicata motivului pentru care operatorii economici au ales sa opereze in zona analizata.6 6.6 6.3 13. au urmat mai multe intrebari adresate numai societatilor. au mai rezultat informatii legate de chiria lunara a halelor sau a birourilor.6 6. in general. Astfel.6 6. la mai putin de 1. cei care desfasoara afaceri in zona de studiu se declara convinsi ca rezultatele firmei au de suferit din cauza amplasarii in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.6 6. La intrebarile legate de forta de munca din zona. amenajarea lacului si a parcului si transformarea intr-o insula de agrement. De asemenea. ceea ce indica faptul ca acestea sunt intr-adevar cele mai apasatoare exigente cu care se confrunta operatorii economici din zona zona avuta in studiu. Cu privire la siguranta cetateanului. dar si infiintarea unor servicii medicale.6 Raspunsuri exprimate in procente Canalizare referitoare la problemele enuntate de catre firme Salubrizarea 2% 2% zonei 2% Reabilitare strazi 2% 3% 2% 2% 3%3% 5% 5% 14% 14% 24% 17% Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastructura Infiintarea de locuri de parcare 129 . acestia au raspuns in totalitate ca nu au platit niciodata taxa de protectie pentru a-si desfasura activitatea in zona. Raspunsurile au reluat de multe ori probleme care se regaseau si in intrebarile anterioare. care se situeaza. Probleme enuntate din totalul respondentilor Canalizare Salubrizarea zonei Reabilitare strazi Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastrcutura Infiintarea de locuri de parcare Amenajare fosa septica Amenajare parc Amenajarea laculului Sistemul rutier Servicii medicale Alimentarea cu energie electrica Apa curenta Trafic % 66. cand li s-a cerut sa enumere 5 probleme care considera ca ar trebui sa se rezolve cat mai curand in perimetrul cartierului respondentii au indicat in primul rand lipsa canalizarii.000 RON pe luna.In sectorul constructiilor se subliniaza necesitatea imbunatatirii serviciilor de colectare. cei care forta de munca din zona are un nivel de pregatire care se limiteaza la 8 clase. peste 79% din cei care au completat chestionarele au considerat foarte necesara luarea unor masuri pentru cresterea gradului de siguranta publica. operatorii economici considera ca nu este nici foarte usor dar nici foarte greu sa se gaseasca si ca.

in timp ce ultima parte puncta aflarea prioritatii rezolvarii unor probleme in viziunea locuitorilor.Petricani considera ca zona are posibilitatea de a se dezvolta in continuare. mentionam ca intrebarile urmareau trei directii principale. lipsa canalizare. care a permis autoritatilor sa evalueze perceptia si opiniile cetatenilor. de asemenea. intr-o prima parte se dorea cunoasterea opiniei cetatenilor cu privire la situatia actuala. de asemenea. mizerie. Locuitorii din zona fiind cei care se confrunta zilnic cu problemele si situatiile din cartier. rezultand astfel un tablou real. Alaturi de chestionarul aplicat agentilor economici din zona. extinderea retelei de canalizare. crearea de locuri de parcare. urmareau crearea unei imagini care sa oglindeasca cat mai bine conditiile sociale ale cartierului Plumbuita . poluare. Concluzionand. furturi. descris prin cuvinet precum: nesiguranta. li s-a cerut respondentilor sa descrie in cateva cuvinte zona in care opereaza. conform raspunsurilor intervievatilor. care au dat posibilitatea respondentilor sa-si exprime liber nevoile si parerile. cat si din intrebari deschise. problemele cele mai urgente pe care autoritatile ar trebui sa le rezolve pentru imbunatatirea zonei se refera la sistemul rutier (reabilitarea soselelor si a strazilor). s-a considerat ca sunt cei mai in masura sa identifice problemele si necesitatile care ar trebui rezolvate cu prioritate. cel dedicat populatiei urmarea. construirea de noi locuinte. In viziunea celor chestionati. zona placuta. rezulta asadar ca firmele situate in zona Plumbuita – Steaua Rosie . curatenia stradala.Steaua Rosie – Petricani. Astfel. dar si parcuri ingrijite. lipsa echipajelor de politie stradala. si 130 . nivel de trai scazut. Au fost. infiintarea centrelor de asistenta medicalam amenajarea parcurilor si spatiilor verzi. Chestionarul a fost alcatuit din mai multe tipuri de intrebari . principalele proiecte care ar putea duce la cresterea potentialului de dezvoltare a zonei sunt urmatoarele: pasaj rutier reorganizare sistem iluminat modernizare carosabil sistematizarea arhitectonica extinderea suprafetelor verzi construirea de locuinte posturi fixe de politie deratizare curatenie reabilitare zona siguranta cetatenilor Proiecte de realizat asistenta medicala amenajare lac canalizare agrement investitii imobiliare infrastructura asfaltare strazi dezapezire pe timp de iarna parcari stopare infractionalitate infiintarea unei piete agroalimentare Din analiza completa a chestionarelor. Urmatorul set de intrebari se concentra pe identificarea nevoilor de imbunatatire a situatiei actuale. astfel incat nu este luata in considerare posibilitatea unui transfer al activitatii. formularea unor strategii de dezvoltare urbana in scopul elaborarii masterpalnului zonei mai sus amintite.Tot prin intrebari cu raspunsuri deschise.atat intrebari de tip scala. b) La nivelul populatiei Chestionarele realizate cu un esantion reprezentativ al populatiei. Pentru o analiza mai eficienta a rezultatelor chestionarelor. fluidizarea traficului.

transportul in comun. Nu in ultimul rand. de posibilitatile de a gasi un loc de munca in zona. Principalele nemultumiri exprimate de locuitorii cartierului Plumbuita lipsa activitati sportive-… reteaua de apa traficul rutier posibilitatea gasirii unui… reteaua de canalizare % 0% 20% 40% 60% 80% 100% Pe lista neagra alcatuita de locuitorii din zona in c ceea eea ce priveste situatia actuala a cartierului lor.intrebari tip grila. acestia raspunzand negativ la aproape toate intrebarile. Astfel. respectiv 54%). in ceea ce priveste siguranta siguranta cetateanului si protejarea mediului inconjurator. in timp ce 5 insemna „deloc necesar”. aproape 92% dintre respondenti declarandu-se nemultumiti. unde cifra 1 insemna „foarte multumit” si 5 „deloc multumit”. unde respondentii trebuiau sa aleaga o varianta de raspuns dintr-o lista de raspunsuri. Alte puncte esentiale punctate de cetateni au facut referire la numarul si la starea unitatilor de asistenta medicala si a unitatilor de invatamant (64%. Surprinzator. De asemenea. poluarea sau lipsa unor activitati sportiverecreative in cartier (46%) sau activitati culturale (49%) reprezinta nevoi identificate de locuitorii din Plumbuita. 1 insemna „foarte necesar”. starea spatiilor verzi si a locurilor de joaca. locuitorii din Plumbuita s-au aratat foarte nemultumiti in primul rand de reteaua de canalizare. cetatenii nu se declara multumiti de niciunul dintre punctele enumerate in lista intrebarilor. sunt 73% din locuitori care considera foarte necesare masuri precum cresterea numarului de politisti comunitari in zona. La alte intrebari. se mai adauga iluminatul stradal. de siguranta personala in cadrul cartierului (circa 68% din locuitori indicand aceste aspecte ca principale probleme). cetatenii din Plumbuita au fost rugati sa-si exprime opinia referitoare la nevoia de imbunatatire a situatiei actuale. Trecand la cea de-a doua parte a chestionarului. Primul set de intrebari a scos la iveala foarte multe nemultumiri ale cetatenilor. reteaua de gaze (58%). Raspunsurile intrebarilor de tip scala scala urmareau o scala de la la 1 la 5. care sa duca la dezvoltarea zonei. in timp ce 78% considera importanta cresterea preocuparilor cetatenilor pentru protectia mediului. 131 . reteaua de apa (51%). de curatenia din cartier. sistemul rutier (68% din cei care au completat chestionare).

Principalele probleme cu care se confrunta populatia.57 2.96 care sa asigure ordinea si sigurnata publica.82 lacului Plumbuita. Probleme enuntate din totalul % Au fost amintite in continuare aspecte relative la reteaua de respondentilor canalizare. De asemenea. la curatenia din starea drumurilor/asflatare 26. Lista completa a gaze 8. identificate cu ajutorul intrebarilor grila. violenta de orice tip sau criminalitate influenteaza intr-o masura mult mai mica viata sociala in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (12. Ca si in cazul chestionarelor la care au raspuns agentii economici.25 populatia cartierului Plumbuita este prezentata in tabelul si servicii medicale 6.89 Canalizare Raspunsuri exprimate in % referitoare la problemele enuntate de catre cetateni Starea drumurilor/asflatare 1% 1% 1% 1% 1% 1% Educatie / scoli si gradinite 2% 4% 2% 1% 1% 1% 2% 3%2% Sectie politie/siguranta populatiei 4% 27% Curatenie 17% 10% 6% 6% 6% Gaze Parcari Servicii medicale 132 . la necesitatea infiintarii unor patrule de politie canalizare 41.89 0.35 3.89 0. amenajarea spatii verzi apa curenta iluminatul public locuri de munca transport in comun integrarea copiilor rromi in scoli. sunt cauzate in general de venitul familiilor sub limita supravietuirii si de rata somajului (25%). situatia parcului si a sectie politie/siguranta 9.89 0.57 3.57 3. gradinite acte de proprietate piete criminalitate furturi fluenta traficului rutier somaj magazine locuinte 5.5% respectiv 5%). a fost foarte educatie / scoli si gradinite 16. De altfel.07 des nominalizata sub diferite forme. ceea ce nu face decat sa sublinieze importanta si necesitatea rezolvarii acestor nevoi.89 0.82 transformat intr-o zona de agrement.78 cartier. la problema parcarilor.89 0. care ar putea fi mult mai bine valorificat si curatenie 9. Principalele cauze ale problemelor populatiei din cartierul Plumbuita 33% 5% 13% 25% 25% venitul redus al familiilor somaj droguri/alcoolis m In viziunea locuitorilor.78 1. Factori precum droguri/alcolism.25 graficul de mai jos. factorii care au dus la amplificarea acestor probleme au fost in primul rand marginalizarea sociala (4%) si lipsa ajutoarelor economice publice (2%).67 1. in momentul in care le-a fost adresata o intrebare care privea in special gradul in care criminalitatea este prezenta in zona.92 sesizarilor enuntate si considerate prioritare de catre parcari 6.78 1. cei mai multi dintre respondenti (38%) au indicat o slaba prezenta a acestui factor.78 0. multe dintre raspunsurile indicate la intrebarile deschise se regaseau in problemele enuntate in primul set de intrebari.

Beiu Constantin si Ferestrei in programul de reabilitare. au acoperit lucrarea cu pietris in urma cu o luna. Mentionam ca este vorba de doua Dacii cu nr. de inmatriculare B 04 RBV. Mentionam ca necesita a fi udati toti platanii din zona Palatului Ghica si cei din zona Manastirii Plumbuita.propune distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare cum ar fi zona 10 . Sesizare telefonica referitoare la nefinalizarea lucrari de catre Acvatot. Sesizare referitoare la udare platani in Parcul Plumbuita. prezenta gropi pe portiunea dintre Palatul Ghica si prima alee care duce in parcul Plumbuita. Cremenita vis-a-vis de Politia Comunitara. deoarece in jurul lui este imprastiat foarte mult gunoi si duce la producerea unui focar de infectie.2. Sesizare referitoare la iluminat public diurn pana la orele 10-11 in Parcul Plumbuita. nu doar cei din dreptul cladirii Gradina cu Poney. Sesizare referitoare la taierea pomilor in parcul Plumbuita. iar cand ploua fantanile din pare sa fie oprite Sesizare privind necesitatea introducerii str. iar acestia sa impiedice persoanele care pescuiesc cu plasa in parcul Plumbuita.2 Reclamatiile din zona Plumbuita. Memoriu referitori la borduri si trotuar pt biciclisti biciclisti Memoriu referitor la desfiintarea cismelelor. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in parcul Plumbuita. Sesizare privind iluminatul public ce functioneaza ziua pe aleile din Parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la deteriorare poarta de acces in parcul Plumbuita.Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 Anexam in continuare lista intreaga a sesizarilor si reclamatiilor inregistrate la Primaria Sectorului 2 in perioada mai sus amintita: Anul 2009 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Pentru Sesizare telefonica referitoare la stalpi de iluminat public non-functionali.l6bl77.Steua Rosie . D-na Ghica.Tei –Toboc Sesizare referitoare la necesitatea curatarii lacului Plumbuita + dotarea bodyguarzilor cu cele necesare. Sesizare privind defectiune iluminat public diurn in parcul Plumbuita. Sesizare privind 3 masini abandonate pe str. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in Parcul Plumbuita. Solicitare . Sesizarea telefonica referitoare la lucrarea apartinand Sc Distrigaz Sud SA care blocheaza accesul locatarilor in imobil si ghena pe Aleea Sinaia nr. precum si vandalizare mobilier urban de catre tineri turbulenti. defectiune iluminat public Sesizare referitoare la panta strada defecta -se strange apa de la ploaie Solicitare asfaltare strada reparare trotuare amenajare alveole. Sesizare referitoare la necesitatea relocarii containerului de gunoi din Parcul Plumbuita.5. solicitare referitoare necesitate plantare braduti intre aleea pietonala si bl 1-7 pe bd. B 95 BMW si de 133 . langa ghereta de la rond. Sesizare referitoare la lipsa tribunelor in mini stadionul de la Parcul Plumbuita.Plumbuita . Sesizare privind deteriorarea unui stalp metalic de iluminat public. aflat pe marginea lacului Plumbuita. Mentionam ca la intersectia acestor doua strazi este mult noroi.

precum si montarea de cosuri de gunoi pe marginea lacului. langa fostul targul de animale. Petricani la statia §trandul Tei. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Ferestrei sect 2. deoarece in zona se afla o gradinita de copii si numeroase persoane insotite de copii mici tranziteaza zona catre pare. Mentionam ca in urma accidentului petrecut in data de 02. Intrarea Sefirului. sect. Mentionam ca aceasta este defecta de aproximativ 1 luna Sesizare privind montarea de limitator de viteza si indicator cu lumina galbena intermitenta la trecerea de pietoni sos Petricani intersectie cu str C-tin Beiu si Aleea §trandul Tei. SUPERCOM S. Mentionam ca domnul Margarit Daniel propune ca in momentul in care strazile sunt maturate sa se ridice si sacii cu deseuri menajere Sesizare privind distribuire tomberoane de catre Supercom persoanelor fara contract pe Str Paroseni si Str Gimalau Sesizare privind defectiune conducta de apa pe strada Beiu Constantin in fafa imobilelor nr. in dreptul statiei RATB tramvai. Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semn de semnalizare intermitent in mijlocul carosabilului la trecerea de pietoni din dreptul Pietei Cremenita. 134 .C.95. iar marcajul zebrei de pietoni nu este suficient de vizibil. Sesizare referitoare la gunoi pe marginea Lacului Plumbuita. Beiu Constantin nr. Sesizare privind lipsa capac canal pe str Fabrica de Gheata in parcarea blocului nr. Petricani.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • un microbuz albastru cu nr. Sesizare referitoare la neaducere la nivel a canalelor pe str Oituz.2008 stalpii de iluminat public au fost inlocuiti fara a se monta becuri la ace§tia. Mentionam ca petentul dore§te si montarea unor panouri care sa interzica aruncarea gunoiului pe spatiul verde precum si o amenda specifica privind aceasta fapta.A. in data de 19.lipsa iluminat public la Sos Petricani. 2. de inmatriculare DB 05 VHH. Aceasta situatie favorizeaza producerea de accidente. 65. Solicitare primita de la "Margarit Daniel" (8582338). Paroseni Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere aflate la intersectia strazii Beiul Constantin cu Sos. Ferestrei.2009 22:35:19 . Petricani. in dreptul nr IB §i nr 5. Aceste trei ma§ini au somatiile in geam dar nu sunt ridicate. in urma salubrizarii strazilor. Mentionam ca exista un semn de avertizare dar nu este vizibil din cauza coronamentului copacilor din zona. Str Beiu Constantin Aleea §trandul Tei.03. Mentionam ca acesta prezinta un real pericol pentru copii celor 2 §coli aflate in zona Sesizare privind neingrijire parculet din Aleea §trandul Tei aflat la intersectia cu str. Sesizare privind functionarea fara intrerupere a iluminatului public din Parcul Plumbuita Sesizare lipsa iluminat stradal -Str. 46 si 48. Mentionam ca acestea nu sunt ridicate de aproximativ 3 saptamani Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile Petricani si Beiul Constantin Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strada Beiul Constantin Sesizare privind necesitatea ridicarii sacilor de gunoi de catre reprezentantii S. Sesizare privind lisa becuri pentru stalpii de iluminat din Sos. Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile: Beiu Constantin. atat pe str Ricinului cat si pe partea opusa a acesteia. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Paroseni.05.

Mentionam ca. Beiu Constantin) Neingrijirea spatiilor verzi Lipsa cismelelor de apa. • Sesizare referitor la prezenta a numerosi caini comunitari in Parcul Plumbuita. 95) Reabilitarea strazilor (intersectia Beiu Constantin cu Ferestrei). Strazi • • Social • • • • Siguranta • • • • • Montarea de limitatoare de viteza si indicatoare cu lumina galbena intermitenta la trecerile de pietoni (sesizare primita pentru interesectia Ctin Beiu si Aleea Strandul Tei) Lucrari pentru adducerea la nivel a gurilor de canal sau lipsa capacelor de canal (str. Beiu Constantin) Distributie tomberoane de gunoi persoanelor care nu au contract cu firma de salubrizare si ridicarea gunoiului menajer si neridicarea deseurilor menajere Probleme cu iluminatul public (str. str. desfiintarea celor existente Depozitarea de gunoaie in zona lacului Masini abbandonate Distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare Lipsa tribunelor in mini stadionul Problema cainilor comunitari. Mentionam ca in ultima perioada au avut loc foarte multe accidente ca urmare a semnalizarii necorespunzatoare a trecerii de pietoni. Oituz. Sector 2. in fata Bisericii si a Parcului Plumbuita) Semnalizarea • • • • • • • Realizarea de constructii in spatiul privat fara autorizatie Reinfiintarea statiei de autobuz linie 282 pe str. Sos. Mentionam ca acestia ataca oamenii si fac mizerie. care musca batranii si copii. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita in sectorul 2. 68 sect. • Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semafor acustic pe str. respectiv str. parcul Plumbuita. • Sesizare referitor haite mari de caini comunitari agresivi in parcul Plumbuita.2009 12:09:31 -construire baie fara autorizatie la Str. proprietarul de la adresa respectiva a construit o baie in curtea proprie. fca mizerie. care impiedica accesul catre Clubul Seniorilor.Sesizare privind semnalizare necorespunzatoare a trecerii de pietoni la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita. Dna Ghica. in zona parcului si chiar si in fata manastirii • Criminalitatea in zona peninsulara a cartierului • Transformarea lacului si a zonelor inconjuratoare in adevarate focare de infectie prin depozitarea deseurilor menare in aceste spatii 135 • . Petricani. Ferestrei. Dna Ghica. 2. Dna Ghica statia de autobuz 282. in data de 11. Pentru a evidentia cat mai bine problemele observate de populatia cartierului. impiedica accesul catre Clubul Seniorilor) • Prezenta seringilor folosite de cei care isi injecteaza diferite substante halucinogene. Ricinului nr. Paroseni. in fata Bisericii din fata parcului Plumbuita + necesitate reinfiintare pe str. Fabrica de Gheata nr. s-a intocmit urmatorul tabel care cuprinde principalele probleme rezumate pe macrozone. in zona parcului Plumbuita (sunt agresivi.05. str. mai ales in zonele in care se strange apa dupa ploi Reabilitarea bordurii trotuarelor si amenajarea pistelor pentru bi ciclisti Montarea semafoarelor acustice (sesizare referitoare la str. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita • Solicitare primita de la (8582530). Dna Ghica Defectiune conducte apa (str.

3. acoperit cu praf atunci cand vremea este calduroasa si secetoasa si de noroi in perioada ploilor. lucru greu de imaginat intr-o capitala europeana. Desi caracterizat cu precadere ca un cartier rezidential. unul pentru cetateni si un altul pentru agentii economici. de curatenie cartierului sau de siguranta publica. Strazile au aspectul de camp deschis. dintre cei care locuiesc sau care lucreaza in zona. Concluzionand. chiar a unei gradinite si a unei piete agroalimentare. neasfaltate in cele mai multe cazuri.5. dau imaginea unei localitati rurale. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic Infrastructura stradala este unul din punctele sensibile ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Astfel. fapt care indica necesitatea gasirii unor solutii pentru remedierea acestor lipsuri ale cetatenilor. respondentii au mentionat lucrarile de extindere a retelelor de utilitati. Acest aspect. Si lipsa locurilor de parcare ridica mari probleme in cartierul analizat. cetatenii si operatorii economici care au completat chestionarele au mai amintit si aspecte precum lipsa transportului comun la nivelul intregului cartier. 2. este necesara si infiintarea unui centru medical. la nivelul arealului mai sus amintit s-au alcatuit doua modele de chestionare. din care 3 strazi cu o importanta 136 . aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. la care se adauga starea proasta a strazilor. In continuare au fost aminitite problemele legate de fluenta traficului. care lipseste pe foarte multe dintre strazi.5. transport si depozitare a gunoiului. nicidecum a unui cartier bucurestean. amenajarea mai multor locuri de joaca pentru copii. Locuitorii s-au plans si de prezenta cainilor vagabonzi pe strazile cartierului. si inca unul a carui populatie are o putere economica scazuta. o principala prioritate in viziunea atat a locuitorilor cat si a agentilor economici o reprezinta legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. De asemnea. care are o structura stradala alcatuita din 67 artere. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie In scopul de a sprijini autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona pentru formularea unor strategii de dezvoltare urbana ce vor sta la baza alcaturii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana dedicat perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Nu au fost uitate problemele legate de imbunatatirea serviciilor de colectare. De altfel.4. In ceea ce priveste sectorul constructiilor.necorespunzatoare a trecerilor de pietoni (sesizare referitoare la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita) • din Parcul Plumbuita Lucrari ale furnizorilor de servicii care ingreuneaza accesul in zona 2. foarte importanta este si prezenta activitatilor culturale si sportive-recreative in viziunea intervievatilor. mai ales odata cu lasarea serii. Cei mai multi s-au declarat nemultumiti de aspecte precum reteaua de canalizare. Pe langa acestea. Multi locuitori se tem pentru pentru viata lor si pentru bunurile personale. s-a adus in prim plan nevoia infiintarii unor centre medicale. Pe de o parte au fost subliniate aspectele negative specifice fiecareia dintre cele doua categorii in parte si pe de alta parte au fost identificate si raspunsuri comune. reabilitarea retelelor stradale a fost un alt aspect enuntat de populatia din Plumbuita. locurile de parcare existente nu fac fata nevoilor populatiei. cu atat mai mult cu cat zona nu este bine iluminata. Rezultatele acestor chestionare prezinta autoritatilor perceptia exacta a cetatenilor si nevoilor acestora. De asemenea.

asfaltarea trotuarelor strazilor nou amenajate si amenajarea celor existente. au intrat in atentia investitorilor si spatiile din vecinatate. centre commerciale si depozite. Doamna Ghica. faptul ca nu beneficiaza de servicii de transport public devine problematic. au fost identificate mai multe proiecte ce ar trebui puse in practica pentru ridicarea standardelor de viata ale rezidentilor. Colentina. a atras si atentia proiectelor imobiliare. Un alt punct care necesita atentia deosebita a autoritatilor il reprezinta transportul. in care nu toate strazile sunt asfaltate si a caror stare actuala prezinta pericol de producere a accidentelor. Pentru a veni in sprijinul cetatenilor si a celor care desfasoara activitati in acest spatiu. Colentina. Sos. In scopul imbunatatirii infrastructurii rutiere. cat si al transporturilor de marfa catre centrele comerciale care functioneaza in arealul din jurul acestei artere. sunt in stare de degradare. Soseaua Colentina este caracterizata de un trafic intens. Petricani si Str. Daca pentru cei care locuiesc in apropierea acestor artere principale. o problema principala in cadrul perimetrului o constituie starea drumurilor. prin functiile pe care le indeplineste la nivelul intregului cartier si chiar al sectorului. Str. a pietrisului sau a pamantului care le acopera. fiind printre altele una dintre cele mai intens traficate artere la nivelul Bucurestiului. Petricani. ceea ce poate duce la producerea de accidente. prin modernizarea infrastructurilor. Cu alte cuvinte. care limiteaza zona in studiu pe latura vestica – Sos.deosebita la nivelul intregului sector: Sos. nu este traversat de niciun fel de mijloc de transport. Asa cum a fost deja amintit anterior. Gherghitei si Str. pe langa piata de imobile in scop comercial – reprezentate de locatii pentru constructia de spatii de birouri. Colentina. Oituz. Tot aceasta cale de comunicatie concentreaza si cele mai multe mijloace de transport in comun. drumuri care fac conexiunea intre capitala si orasele din estul tarii (Moldova). Odata finalizat acest proiect. imediat in spatele Sos. montarea de limitatoare de viteza pe strazile care permit circularea cu viteza mare. au fost enuntate nevoile de dezvoltare cu privire la zona de studiu. Fabrica de Gheata. Sos. de punerea in functiune a iluminatului public in zona parcului si a lacului. Astfel. Vorbim astfel despre reorganizarea spatiilor verzi si amenajarea de locuri de joaca pentru copii. Dupa cum se amintea si mai sus. care pot fi inchiriate la preturi convenabile. Traficul este intens. a retelei de apa si canalizare pe anumite strazi. sau in zona cuprinsa intre Str. crearea de noi locuri de parcare supraterane. 4. rezidentii din zona care nu au masini personale fiind nevoiti sa se deplaseze pe jos pana la cea mai apropiata statie de autobuz/troleibuz/tramvai. Considerand problemele enuntate mai sus. imaginea zonei se va schimba. Primaria Sectorului 2 a implementat proiecte de reabilitare a strazilor. mai ales in zonele rezidentiale. altele insa. perimetrul. Altfel spus. situatia prezentata nu constituie un aspect foarte dificil. Bd. perimetrul studiat este delimitat in partea sudica de una dintre arterele cu cea mai intensa circulatie. 2. D-na Ghica. modernizarea drumurilor. pentru cei care au domiciliul in interiorul zonei Tei Toboc. atat din cauza numarului mare al autoturismelor rezidentilor. inspre lac. In felul acesta. a inceput constructia complexului rezidential Cooper Beach din Str. 3. se propune adoptarea unor masuri precum: 1. din cauza pietrelor sparte. astfel incat toti cetatenii din zona vor beneficia de imbunatatirile aduse. la interior. atat pietonal cat si auto. fiind greu accesibile transportului. de gasirea unor solutii pentru interzicerea depozitarii de deseuri in imediata 137 . Aceasta aglomeratie se explica prin faptul ca face legatura intre centrul orasului si DN2 / E60. celelalte mijloace strabatand celelalte doua artere. Parte dintre ele au fost deja reabilitate. Colentina.

Un alt aspect important al serviciilor sociale. cum ar fi o biblioteca la care sa aiba acces toti cetatenii. pe langa folosirea tuturor suprafetelor. ca si de cele ale Clubului Seniorilor.6. dar prezenta unor cabinete medicale sau a unui dispensar medical este absolut necesara. spre deosebire de strazile de legatura interna si de dimensiuni mai mici. dar prin comparatie cu cele amintite anterior. Este adevarat ca populatia din zona beneficiaza de serviciile ambulantei sociale. In plus.6. de organizarea unor spatii de parcare. Str. care a fost subliniat atat in rezultatele chestionarelor la care cetatenii si agentii economici au raspuns.Steaua Rosie – Petricani cer o imbunatatire a conditiilor generale ale cartierului. cat si in cadrul consultarilor publice organizate anterior alcatuirii prezentului studiu. Sunt si alte servicii care lipsesc in perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. parcarile si punctele de traversare 138 . Acest contrast este reprezentat mai ales printr-o diferenta a aspectului calitativ al strazilor si conditiile de viabilitate stradala si pietonala pe fiecare dintre aceste strazi.apropiere a lacului. Petricani. acestea au o importanta secundara. ar trebui sa se inceapa o opera de intretinere a invelisul stradal. 2. Str. ar fi necesara infiintarea de noi treceri de pietoni si restaurarea celor deja existente. ar trebui sa tinteasca mai ales spre imbunatatirea accesibilitatii si viabilitatii strazilor minore interne. precum Str. Solutia indicata pentru aceasta problema este cresterea numarului politistilor comunitari. care sunt in conditii jalnice. Ricinului. In acest sens. Str. trebuie mentionata si problema sigurantei publice. Dupa o prima analiza a teritoriului iese la iveala un contrast evident intre situatia arterelor principale ale zonei.1 Infrastructura publica urbana Lipsurile existente la nivelul infrastructurii zonei Plumbuita . daca ne gandim la importanta sa in cadrul unei comunitati in care populatie prezinta o tendinta de imbatranire. este cel al serviciilor medicale. rezulta a fi de o mare importanta si introducerea de semne stradale orizontale (de exemplu dungile pentru separarea benzilor. Astfel. Beiu Constantin. securitatea cetatenilor este un aspect operational al acestor nevoi. tot printre masurile urgente care trebuiesc luate amintim extinderea retelelor de apa si mai ales de canalizare. prin eliminarea gaurilor care reprezinta un obstacol in bunul mers al circulatiei autovehiculelor si prin largirea strazilor de legatura pe diverse portiuni din zona. D-na Ghica e Sos. pentru cei care nu au o calificare sau care nu-si gasesc de lucru in domeniul in care sunt calificati si doresc sa-si faca o noua specializare. Evident. cu scopul de a face traficul pietonal mai bun. Acesta este unul dintre punctele care trebuie sa atraga cea mai multa atentie din partea autoritatilor. Putem sa amintim printre acestea infiintarea unei piete agroalimentare sau organizarea unor spatii de recreere si petrecere a timpului liber. pe langa problemele care priveau amenajarea sau organizarea spatiilor verzi sau infiintarea spatiilor de petrecere a timpului liber dedicate diferitelor grupe de varste. Interventiile necesare pentru restaurarea si reechilibrarea acestui standard calitativ in toate strazile din zona. de infiintarea unor servicii medicale. Din punct de vedere al serviciilor publice si sociale. a caror situatie in prezent este negativa. care comunica unele cu altele. acestea fiind prioritatile. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2. Printre operele de intretinere. pe langa faptul ca ar trebui mai intai de toate asfaltate strazile care sunt inca acoperite de pamant (ceea ce nu face decat sa ingreuneze conditiile de circulatie auto si pietonala cand ploua sau ninge). Colentina. o sala de sport sau chiar centre de formare profesionala. Steaua Rosie. cu obiectivul specific de reamenajare a teritoriului. precum Sos.

ar fi posibila ajungerea la un nivel de comunicare urbana. sau mai bine zis Sos. Cu o imbunatatire a retelei stradale.6. pe de o parte. mai ales daca nu au masina proprie. Distantele mari si slaba legatura stradala a anumitor zone fac tot mai dificila accesibilitatea in cateva din portiunile interne a serviciilor in perimetrul luat in analiza. In acest sens. Este nevoie. 2. ar trebui realizata pentru a imbunatatirea nivelului de igiena si diminuarea gradului de poluare. o interventie de reamenajare a zonei nu poate porni daca exista in continuare aceasta bariera arhitectonica si imbunatatirea accesibilitatii fata de ceea ce li se ofera acum rezidentilor si persoanelor care vin aici. in consecinta.pietonala) si verticale. cu costuri majore si timpi tot mai mari pentru cei care au nevoie de anumite servicii sociale. garantand. D-na Ghica si Sos. este necesara instalarea unui sistem de iluminare prin lampi prezente pe toata lungimea strazii. Barierele arhitectonice contituie de asemenea o dificultate pentru persoanele cu probleme de sanatate. deci. Pentru a garanta o mai buna siguranta. Reamenajarea infrastructurii strazilor este necesara deoarece ar permite imbunatatirea ritmului de viata a locuitorilor si ar face mai usoara accesibilitatea in zona ceea ce ar duce la imbunatatirea si marirea activitatilor economice in acest perimetru. Si construirea eventualelor canale si a unui centru de epurare in apropierea marginii lacului Plumbuita. Colentina – Str. mai ales in interiorul noilor spatii publice cu importanta socio-culturala. care poate fi obtinut prin implementarea diverselor cosuri de gunoi pentru diferitele tipuri de gunoaie. In ceea ce priveste strazile de dimensiuni mai mari. precum Sos. este necesara implementarea unor semne de circulatie si avertizare verticale si orizontale.Petricani. sa se tina cont atat de apele rezultate din activitatile domestice cat si de cele din precipitatii. pentru orientarea in maniera disciplinata a mersului vehiculelor si mijloacelor de transport. facand astfel mai placuta si usoara circulatia nocturna in trafic. Str. Colentina. reprezinta o foarte mare dificultate pentru locuitori. Petricani si D-na Ghica. este fundamentala construirea unui sistem de retea de canalizare mixta pentru a aduna atat apele murdare urbane cat si pe cele rezultate din ploi. O reamenajare a zonei ar face ca accesibilitatea interna prin mijloacele de transport care au trasee pe strazile mai putin importante si mai mici sa fie mai buna. Petricani. cat si spre lac. Pentru a elimina riscul de inundare a strazilor din cauza ploilor si a evita crearea de inundatii care ar pune in pericol si ar crea pagube locuitorilor si celor care folosesc strazile si asigurarea curatarii apelor murdare departe de locuintele oamenilor si cele de birouri. mai ales ca actuala retea de tramvaie permite doar accesul in zona limitrofa in partea centrala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . marind o eventuala activitate turistico/economica indreptata atat spre zonele de verdeata de aici.Petricani este in prezent o zona care beneficiaza de o slaba infrastructura sociala. element care mareste gradul de degradare si izolare a persoanelor care locuiesc aici. ar putea fi realizate asa-zisele “fose biologice” sau conducte pentru ape menajere si pentru garantarea nivelului de igiena si. 139 . Recalificarea acestei zone ar trebui sa vizeze si imbunatatirea sistemului de canalizare pentru adunarea apelor menajere. De o foarte mare importanta rezulta a fi si prezenta unui sistem de utilizare a gunoaielor in conformitate cu respectarea mediului inconjurator si mentinerea unui nivel adecvat de igiena. serviciile locuitorilor si.Steaua Rosie . care se deschide intre Strada Gherghitei. Lipsa liniilor de autobuz si tramvaie in zonele interne care sunt departe de principalele axe de comunicare. Infrastructura sociala Zona Plumbuita . Este prezenta o retea de servicii publice doar in strazile care delimiteaza macro-zona la Sud si Est.2. si spre manastirea Plumbuita. pe de alta parte. calitatea vietii in general.

nici zona imediat apropriata axei de comunicare principala. chiar si sporturile acvatice ar putea fi practicate pe lac. sculptura). cat si in peninsula Ricinului-Tamaioarei-Plumbuita. Sos. procentul mare de abandon scolar. ar putea fi imbunatatit printr-o atentie deosebita alocata apectului politic si cultural. In plus. ar trebui puse la punct serviciile de paza. prezenta activitatilor culturale si artistice de acest tip ar putea atrage in mod sigur diverse activitati economice (pub-cafenele. ar putea constitui un sistem de prevenire a activitatilor ilegale mai ales in zona spatiilor verzi si in apropierea marginii lacului.culturale.Oituz – Emanciparii – Gherghitei. zonele verzi dotate cu un sistem de monitorizare si de paza. cu capacitate de a atrage un numar mare de persoane. ar dota zona cu structuri necesare pentru dezvoltarea diverselor activitati artistico-cultural. spatii care lipsesc cu desavarsire atat in peninsula Tei Toboc. Factorul infrastructural poate fi un punct determinant pentru noile forme de coexistare interculturala. realizandu-se in acest mod zone predispuse la ghetouri (Tei Toboc). Modul dificil de intalnire si interactiune intre diversele etnii prezente in aceasta zona. In plus. stilurile de viata caracterizate ca fiind de nivel jos din punct de vedere al standardelor igienice si de sanatate. intr-adevar. Protectia zonei prin efectuarea rondurilor Politiei Comunitare. Pe langa aceasta. zona luata spre analiza este total lipsita de spatii recreative si locuri destinate schimbului cultural. Colentina. baschet si alte sporturi. prin promovarea expozitiilor (pictura. nu dispune de cinematografe. odata exploatate toate modurile de recreere in intreaga zona. concerte si festivaluri. In plus. izolarea zonei si a persoanelor care locuiesc aici depinde mai ales de spatiile de unire publica. pentru a mari procentul de siguranta al persoanelor care locuiesc aici. sunt cateva structuri sportive precum zonele de joaca. Totusi. in special in anumite zone unde starea de degradare este tot mai mare. activitati cu un potential economic dezvoltat. organizata urmarind o logica zonala. bibliotecile. Acest element rezulta tot mai critic cu cat zona este foarte neomogena sub aspect etnic si cultural. precum pietele. atat dintre rezidenti cat si turisti. acestea nu reprezinta intregul potential al zonei din punct de vedere al activitatilor sportive. ar putea fi dificultatile care s-ar putea rezolva cu 140 . reprezentata de areale unde accesul este aproape inexistent. In plus. Structura etnico-sociala si culturala este. in prim plan fiind abuzul de substante stupefiante si alcoolul. slaba atentie acordata partii gunoaielor. ceea ce lipseste cu desavarsire in Bucuresti si in Romania in general. Creste astfel si riscul de izolare sociala pentru cine locuieste aici si de marire a criminalitatii in zona.precum si in insula care este in apropiere de Manastirea Plumbuita. Intr-adevar. ar putea fi instituita o zona cu o imensa activitate culturala. atat pentru cei care locuiesc aici cat si pentru turisti. discoteci-baruri). zonele sportive si recreative. diferite activitati si work-shopuri artistice si culturale. muzeele si teatrele. Singurele structuri care in momentul de fata ar putea atrage activitati de schimb cultural si socializare in zona. etnica si sociala. planificarea urbanistica a cartierului nu a tinut cont suficient de mult in ceea ce priveste necesitatile de a fi create spatii publice fundamentale pentru a putea coexista din punct de vedere social si cultural a cetatenilor care locuiesc aici. asa cum se intampla intre comunitatea rroma si celelalte prezente aici. ca si de aparitie a delincventilor. lansari de carti si diverse alte activitati in general. teatre si centre unde sa te poti culturaliza in general. centrele culturale. absenta structurilor socio. de fotbal. Previziunea realizarii unui nou Centru Social si a unei biblioteci a cartierului. Sunt multe problematicile de tip social si ambiental. de altfel. inclusiv in strazile din perimetrul Tudor Mihai. prin intermediul camerelor de supraveghere capabile sa monitoreze activitatea in interiorul zonei.

In toata zona sunt putine societati de productie: mobila. pentru ca existenta si accesibilitatea lor este necesara pentru cresterea economica. zona ramane in plan general fara resurse in gradul de a fi specializate si capabile sa raspunde nevoilor intregii populatii care locuieste in acest cartier. In plus. ar putea fi niste puncte de sprijin pentru dezvoltare si contituire a noilor baze economice zonale. si zona Plumbuita – Steaua Rosie. se bucura de o pozitie strategica si nu foarte periferica fata de centru si prezenta un potential foarte mare de dezvoltare in ceea ce priveste infrastructura. gratuite pana la o anumita limita. cu siguranta. O serie de interventii bazate pe infrastructura business ar putea sa sprijine atat comertul en-gross cat si cel endetail in zona. servicii de strungarie. de oferire de asistenta sociala si de asigurare de ture suplimentare ale doctorilor si stomatologilor in zona. Cursurile de formare profesionala. ceea ce ar influenta pozitiv procentul rezidentilor fara loc de munca. 2. cu structura bine organizata de operatori si persoane care se se ocupe de partea sociala si culturala. rezidentiala. o situatie din care. Perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. a serviciilor si localizarea productiva (nu sunt prezente in perimetrul acestei societati in ceea ce priveste productia). cheltuieli care sunt acoperite prin ajutoare sociale. s-ar putea considera potentialul structurii sociale deja existente . In cartier lipseste si un punct de asistenta permanenta. ar diminua numarul somerilor care locuiesc aici si ar creste starea de bunastare si viata mai buna a locuitorilor. cartierul are deja un centru de dimensiuni mici ce-i drept. in ceea ce priveste forta de munca.evitand astfel infiintarea si functionarea unor servicii de doua ori. Infrastructura de afaceri Retele de transport eficiente. dar reprezentant un imbold pentru proiectul de aprovizionare cu medicamente. Aceste lucruri ar fi fundamentale mai ales in ceea ce priveste tinerele mame. tinichigerie. telecomunicatiile si energia sunt servicii esentiale. care in zona de analiza nu sunt prevazute. Astfel. mase plastice. avand in vedere situatia avantajoasa in care se gaseste sectorul 2. care in momentul acesta la Bucuresti nu reprezinta o dezvoltare industriala. Consecintele pozitive ale actiunii de acest tip ar putea sa reprezinte o foarte mare reducere a activitatilor ilegale in zona si o marire a activitatilor economice atrase de o diminuare pe plan larg a degradarii zonei. in privinta ocuparii specializate pe domenii in ceea ce priveste munca si conditia psihologica si sociala a locuitorilor. ar putea avea adevarate beneficii. un Club al Seniorilor. ar putea constitui mai apoi un adevarat stimul in ceea ce priveste dezvoltarea in planul muncii si formarea capitalului uman. care se confrunta cu un declin economic si social. reparatii auto etc. fiind utile campaniile de informare si de prevenire legate de sfera sociala si sanitara si legate de asistenta sociala a tinerilor si a batranilor.3. O asemenea actiune nu ar presupune un efort si sarcini atat de grele.Petricani. ingrijiri la domiciliu si structuri de protectie.6.Farmacia Sociala din interiorul Manastirii Plumbuita . Prezenta numeroasa a populatiei care are nevoie de ajutor necesita mai multa asistenta. Sunt si magazine care vand diferite produse alimentare sau industriale.ajutorul centrelor de informare permanenta. 141 . In ceea ce priveste spatiile pentru persoanele in varsta. structura care nu este totusi suficienta pentru a satisface toate nevoile populatiei cu varsta inaintata din intreg perimetrul. facand ca serviciul de asistenta sociala sa fie mai dezvoltat per total pentru intreaga populatie. Strcturile cartierului nu reusesc sa satisfaca nevoile primare cum ar fi asistenta persoanelor cu probleme sociale si psihologice si a activitatilor de asistenta informativa prin intermediul celor care ii consulta. sudura. parchet. Chiar daca exista farmacie sociala. servicii de prim ajutor si de ingijire a bolnavilor.

sa se realizeze infrastructura ulterioara. Petricani / Sos. Am putea analiza dezvoltarea diverselor tipologii de infrastructura de business in zona luand in considerare diversele tipuri de investitii in teritoriu care ar putea fi realizate si astfel am putea vedea potentialul cresterii oferite de fiecare oferta din zona pentru fiecare dintre acestea. Am putea deduce astfel ca pe arterele principale de legatura prezentate mai sus se concentreaza un procent de activitati cu un ptential mare in paralel cu legatura numarului total al activitatilor prezente in sectorul 2.775 operatori economici. • Optimizarea zonei trebuie sa se bazeze pe o imbunatatire a serviciului de curatenie urbana. Daca am lua in considerare urmatoarele premize: a) Zona se prezinta intr-o maniera neomogena cu o foarte mare concentrare a activitatilor productive in apropierea arterelor care fac legatura cu axele mari.000 euro). • O marire a serviciilor de inalta tehnologie precum furnizarea si crearea retelelor fixe si wireless in scopul de a se imbunatati mai ales posibilitatea de informare a intreprinderilor si a operatorilor. Str. Petricani si Strada D-na Ghica. sunt prezenti 21.Petricani. reprezinta punctul slab al sectorului: aici au fost. este de dorit o actiune care sa favorizeze cresterea acestei valori. anumite zone s-au evidentiat in analiza noastra prin anumite activitati in care merita sa se investeasca in continuare pentru dezvoltarea cartierului. imbunatatirea infrastructurii existente si construirea unor noi strazi in apropierea lacului Plumbuita .000 de locuitori din care preponderent sunt locuitorii cu vârsta aptă de muncă pentru care trebuie identificate posibilităţi de angajare in zona. prin intermediul proiectelor ce urmează să se implementeze prin fonduri structurale. a volumului de afaceri. Colentina. Zona ar avea insa nevoie de: • Imbunatatirea calitativa a strazilor si a transporturilor publice in general. capabila sa valorizeze zona fundamental pentru tipul de servicii si activitati care prevad o relationare directa cu clientii. Mai mult. In ceea ce ar insemna dezvoltarea investitiilor in sector din punct de vedere informational. cifra care reprezinta numai 5. b) Zona este reprezentata de 6.075 euro fata de media de 3. crescand volumul acestora si. cat si in zonele limitrofe si cele rezidentiale ar facilita transportul de marfuri. iar acest procent reuseste aproape sa compenseze deficitul activitatilor economice pe strazile mai putin importante din zona. un procentaj minim. precum Sos. al asiguarilor. favorizand in acest mod accesibilitatea in zona a muncitorilor si a potentialilor clienti. multumita propriei pozitii strategice.7% din totalul firmelor din sector. c) In interiorul arterelor de legatura principale circa 80% din activitatile zonei Plumbuita Steaua Rosie . zona reprezentata de Str. Prin urmare. Colentina prezinta si acum. prin urmare. PIB-ul pe cap de locuitor este aproape triplu fata de media orasului (9. In general. ale capacitatilor de vanzare si distributie. financiare.5% din zona totala a sectorului 2 si numarul companiilor prezente aici constituie 5.7% din total.trebuie specificat ca zona Plumbuita are o populaţie de circa 24.417 operatori economici activi. eliminarea deseurilor trebuie sa se faca in mod natural in mediu si. Dar cartierul Plumbuita / Petricani / Steaua Rosie. astfel. • Opere de recalificare urbana complexa. datorita densitatii urbane si volumului mare de trafic o buna atractivitate in ceea ce priveste investitia. Sub aspect economic. oficial 1. Sectorul 2 este unul dintre cele mai dezvoltate din Bucuresti din punct de vedere economic. 142 .

cat si pe cea din celelalte zone (zona 4. dar care nu este dezvoltat la maxim. Gherghitei. La ceea ce s-a scris deja trebuie adaugat un punct de importanta vitala: construirea centrului comercial Andronache. a vanzarilor de terenuri si a chiriilor. Prezenta unui astfel de tip de investitie lasa sa se presupuna existenta unui potential al investitiilor de acest tip. inclusiv activitatile culturale. cu cea mai mare concentrare a populatiei. precum Supercom. care desi este in afara perimetrului pe care il analizam. lucru pretios pentru activitatile comerciale de mica si mare intreprindere din zona. ca urmare a faptului ca terenurile sunt ieftine si a prezentei in zona a importantelor axe stradale. legala si controlata. Nasterea investitiilor de acest tip si a unui nou impuls pentru santierele deja existente. care benficiaza de mijloacele de transport in comun si care are un trafic destul de intens. sunt arterele mari de circulatie care dispun de un potential productiv a investitiilor. Din punct de vedere al realizarii investitiilor productive in sectorul de distributie alimentara. nu beneficiaza in schimb de un numar de puncte de restaurare suficient pentru a putea satisface intreaga zona. ce ar putea fi folosit prin infiintarea unui traseu pitoresc strabatut de un trenulet. Zona lacustra ar putea sa fie utilizata atat pentru promovarea sportului nautic. Ghica. o crestere demografica. Str. ar trebui in primul rand sa se imbunatateasca infrastructurile stradale si retelele de distributie energetica. cat si pentru promovarea activitatilor culturale si recreative care pot fi realizate in zona. ne dam seama cum potential destul de dezvoltat ale diverselor infrastucturi urbane si generale de recalificare in zona ar putea avea un impact pozitiv in ceea ce priveste cresterea investitiilor imobiliare. ar putea sa fie favorabila. cateva importante investitii au fost realizate de marile GDO alimentare. car ar putea intra in circuitele turistice. Zona. Pana la momentul in care acest tip de investitie poate fi pus in practica. Fabrica de Gheata. Potentialul zonei pentru acest tip de investitie este fortat de prezenta zonelor verzi si de elementele de relevanta arhitecturala istorica si culturala. Fabrica de Gheata). in al doilea rand ar fi necesar. oferind posibilitatea de a se ajunge in acest fel la Manastire. infiintarea unor noi sedii rezidentiale si. foarte bine deservite de mijloace de transport. precum distractiile in baruri. ar putea constitui un serviciu important pentru locuitorii din zona. distributie a marfurilor si activitatii de transformare si gestiune a deseurilor. sunt intr-adevar cele mai active din punct de vedere economic. ( dintre cele sigure) precum cel realizat de Copper Beach. ceea ce ar face ca o serie de activitati economice sa mearga bine. 5 e 6). in pozitie strategica. ar putea fi unul dintre viitoarele puncte de dezvoltarea a acestui loc. favorizate de prezenta unor zone neutilizate in apropierea intregii parti de est a malului Lacului Plumbuita. dezvoltarea unei structuri corespunzatoare pentru realizarea unei piete agroalimentare stabile. discoteci cu vedere directa la lac. printr-o marire a valorii pamantului. mai ales pentru lansarea 143 . Petricani. obiect de interes din partea marilor intreprinzatori imobiliari pentru pozitia sa favorabila constructiei de noi centre rezidentiale precum si birouri (fiind aproape de zona Pipera). Referindu-se la realitatea comerciala a intregului cartier se observa ca nu exista piete agro-alimentare. in consecinta. Aceste strazi (Colentina. ar putea fi un factor de stimulare a dezvoltarii zonei in mod indirect. a catorva companii. creand astfel un nou brand pentru capitala si aducand cu ea o serie de activitati economice colaterale pentru aceasta zona. pentru a putea deservi nu doar populatia care locuieste in acea zona. printre care Mc Donald’s si Mega Image. In plus. artistice si mai ales cele recreative.Analizand posibilitatile de dezvoltare ale investitiilor de pe piata imobiliara. In zona imediat urmatoare a intersectiei dintre Colentina si Str. ne dam seama cum diferite zone mai mici sunt deja utilizate. Daca consideram in ultima instanta potentialul de crestere al activitatii de stocare. In zona este prezent si un pasaj subteran care leaga Palatul Ghica de Manastire.

1 • Impulsionarea activitatilor economice si scoala generala.775 societati economice rezidentiale • 15 din aceste societati au o cifra de afaceri de • Reorganizarea spatiilor abandonate si peste 4. care rechizite gratuite. prin prezenta • Investitii private in construirea de spatii celor 1.000 locuitori • Potential de extindere comercial si rezidential.unui numar semnificativ de activitati in sectorul de gestionare si de adunare a deseurilor.200.3‰ in sectorul 2 si 11. acordarea de • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala.Petricani Puncte tari Oportunitati Situatia economica Situatia economica • Dezvoltarea unui mediu economic.42‰ in zona Plumbuita. reusind astfel sa combata depozitarea ilegala a deseurilor. ceea ce poate duce la crearea de • Predominarea populatiei din grupa de varsta apta lcouri de munca de munca (66% locuitori cu varsta cuprinsa intre 19-60) • Cresterea fenomenului de mobilitate a populatiei • Rata scazuta a mortalitatii (9. un control foarte mare al teritoriului.• Posibila dezvoltare in zona din jurul lacului Plumbuita a spatiului rezidential Panorama complexul rezidential “Blue Tower”.7 Analiza SWOT a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .000 ron/an transformarea lor in spatii economice sau destinatii productive • 79% dintre activitatile economice sunt concentrate in lungul celor trei artere principale Sos. Sos. in raport cu 12. care se II si a complexului comercial Galleria adreseaza populatiei cu venituri medii Bucharest • Posibilitatea obtinerii de finantari de la bugetul local si din fonduri externe Situatia demografica Situatia demografica • Populatie de aproape 24. 2. 1 scoala de limba araba) crearea de noi locuri de munca • Infiintarea unor servicii si programe de sprijinire • Existenta programelor de sustinere a familiilor defavorizate in cadrul manastirii financiara a elevino (acordarea suplimentului de hrana. Colentina. programe pentru ofera servicii socio-psiho-medicale dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul programelor sociale Infractionalitate • Existenta patrulelor de interventie Infractionalitate • Instalarea unui sistem de supraveghere video • Disponibilitatea administratiilor publice de a se implica in cresterea sigurantei comunitare Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana • Prezenta principalelor artere de transport din • Existenta unor terenuri nefolosite in 144 .5‰ in Bucuresti) Caracteristici sociale Caracteristici sociale • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 gradinite. Dana Ghica. Str. Petricani Investitii Investitii • Punct de interes pentru investii imobiliare .

11 furturi din locuinte. ce ar putea fi trasformate in spatii productive Asfaltarea strazilor din interiorul arealului Organizarea unei piete agro-alimentare Puncte slabe Situatia economica • Prezenta scazuta a agentilor economici (8. ceea ce inseamna in realitate o cifra si mai mica • Nivel de trai scazut • Nivel scazut al productivitatii (activitati low tech) si prezenta societatilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Investitii atractivitate pentru investitorii • Slaba economici din cauza aspectului neingrijit al zonei si a lipsei serviciilor Situatia demografica • rata natalitatii mai mica decat media pe Bucuresti (9. copii mai mici de 3 ani. comparativ cu 10.9‰ in sectorul 2 ) • procentul populatiei sub 18 ani mai mic in raport cu media pe Bucuresti (15% in Plumbuita. 1 Amenintari Situatia economica societatilor de mici • Predominarea dimensiuni.5% in sectorul 2 si 17. D-na Ghica si Petricani Zona strabatuta pe arterele externe de mai multe mijloace de transport public (autobuze 153. 3 furturi din societati commerciale. ca si accesul pe piata muncii.25% din totalul sectorului 2) • Probleme de siguranta publica • Lipsa unor centre de zi dedicate unor grupuri tinta: persoane cu nevoi speciale. raportat la 16. tramvaie 16 i 36) • • prezent.29% din totalul de 21. troleibuz 66.3‰) Caracteristici sociale • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri. din cauza gradului scazut de integrare a membrilor etniei • Spatii locative insuficiente Infractionalitate • cresterea ratei somajului si a saraciei. 167. victime ale violentei in familie • Lipsa serviciilor medicale publice in cadrul perimetrului analizat • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Infractionalitate • Potential criminogen ridicat (conform datelor Politiei Comunitare: 148 fapte penale in primele 6 luni ale anului: 13 talharii.9% in Bucuresti ) • Spor natural negativ (-0. 69 furturi din auto.417 operatori inregistrati in sectorul 2) • Nu toate firmele inregistrate au intr-adevar punctual de activitate in cartier. 28 distrugeri.• sectorul 2 – Colentina.1‰ in Plumbuita. care au dificultati in infruntarea crizei economice • Cresterea ratei somajului • Fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata • Piata de consum tot mai scazuta. ceea ce are ca si consecinte cresterea ratei criminalitatii • lipsa unor programe sociale pentru reduce rea faptelor de violenta comise de gastile de 145 . 282. adica 13.1‰ in Bucuresti si 9. ca urmare a scaderii puterii de cumparare Investitii • Stagnarea investitiilor in perioada crizei • Inasprirea conditiilor de obtinere a finantarilor Situatia demografica • Fenomenul de migratie ia amploare (din chestionare rezulta ca 65% din membrii comunitatii se transfera in alte zone ale Bucurestiului) • Imbatranirea populatiei Caracteristici sociale • Nivel educational scazut in cadrul comunitatii de rromi. 182.

1. 3.1. Bucuresti este elaborat in concordanta cu prioritatile stabilite la nivelurile: Uniunii Europene.1. de accessibilitate si transport si pe piata imobiliara. Politia Comunitara Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana • Situatia negativa in ceea ce priveste retelele de • Posibila concentrare a investitiilor in canalizare si de apa infrastructura in zona Fabrica de Gheata.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Strategia definita.1.1. unde se construieste complexul rezidential • 27 din cele 67 de strazi sunt neasfaltate • Lipsa unei retele de transport in interiorul zonei • Neluarea unor masuri pentru curatarea spatiilor nefolosite. competitivitate regionala si cooperare teritoriala europeana). regional si local.furt din buzunare/genti. Jandarmerie. Sector 2. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana 3. 9 cartier furturi de autovehicule) • numarul redus al efectivelor de politisti si insuficienta colaborare intre institutiile responsabile – Politie. 3. Prioritati la nivelul UE Romania trebuie sa se racordeze atat la Politica de Coeziune a Uniunii Europene (care se axeaza pe trei obiective: convergenta. de mediu. planul de actiune ales pentru zona Plumbuita au la baza analiza cadrului strategic. 14 furturi simple. cat si la 146 . a contextului socio-economic. precum si pe baza sugestiilor partenerilor/ actorilor locali consultati. Elemente externe zonei Masterplanul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. care au fost transformate • Trafic foarte intens pe cele 3 artere principale in depozite de deseuri menajere • Insufiecienta structurilor dedicate timpului liber si activitatilor culturale • Inexistenta unei piete agroalimentare 3. national. obiectivele / prioritatile identificate.

Toate regiunile Romaniei se incadreaza in obiectivul “Convergenta”. cat si externe (fondurile structurale si de coeziune. 4. Pe aceleasi obiective ale Agendei Lisabona si ale Agendei Göteborg se axeaza strategia de dezvoltare a PND 2007-2013. Trebuie aminitit faptul ca propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in perioada de programare 2007-2013 reflecta o reorientare in sensul sustinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale incluse in Agenda Lisabona si Agenda Göteborg. urban-rural. si anume cresterea competitivitatii. si a directiilor catre care vor fi alocate fondurile publice pentru investitii. credite externe. in primul rand asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. Planul National de Dezvoltare (PND) (2007 – 2013). 2. ocuparea deplina si protectia durabila a mediului. Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC). Planul National de Dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013. Asadar. 2. la indeplinirea carora va trebui sa contribuie. pe de o parte intre Romania si Uniunea Europeana.1. 3. Tot in baza PND a fost elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007 .1. care se axeaza pe reducerea cat mai rapida a decalajelor existente fata de UE prin metode promovate la nivel european si care vor beneficia de o sustinere financiara substantiala din partea UE.). PND serveste si la stabilirea ordinii prioritatilor investitiilor publice pentru dezvoltare. al carui scop consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala in regiunile din cadrul UE. ca si fundamentarea acesteia pe masuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european. Romania puncteaza alinierea politicii sale de dezvoltare la prioritatile europene de dezvoltare. fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit. etc. Strategia PND include sase prioritati nationale de dezvoltare. Cu alte cuvinte. incercand in acest scop imbunatattirea conditiilor pentru cresterea si ocuparea fortei de munca. 3.prioritatile Agendei Lisabona. bugete locale. Astfel. Cadrul Strategic National de Referinta (2007 – 2013). reprezentand strategia agreata de Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale. si pe de alta parte la nivel intern (ex.). 3. cu un PIB<75%. In acelasi timp. Programul National de Dezvoltare se concentreaza. proveniente atat din surse interne (buget de stat. ce grupeaza in interior mai multe domenii si sub-domenii prioritare: 1. PND constituie. 147 . dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. obiectivul amintit urmareste accelerarea procesului de convergenta a Statelor membre si a regiunilor mai putin dezvoltate. Totodata. Proiectele desfasurate sub obiectivul “Convergenta” pot fi finalizate prin cele trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). etc. protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. regiunea X fata de media nationala etc.2 Prioritati la nivelul national Enumeram in continuare principalele documente strategice necesare in procesul de dezvoltare strategica a Romaniei.2013. cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. este documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala.). prin folosirea PND-ului. instrumentul fundamental pe care Romania il are la dispozitie in idea de a recuperara cat mai rapid decalajul existent la nivel socio-economic. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei. la nivel national: 1. de altfel. Programul Operational Regional (2007 – 2013).

domeniul major de interventie – Planuri integrate de dezvoltare urbana. s-a stabilit aducerea nivelului calitatii vietii in regiunea Bucuresti-Ilfov la acelasi nivel cu cel inregistrat in celelalte capitale europene. POR.1. Strategia regionala de inovare a regiunii Bucuresti – Ilfov. diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. contribuie la indeplinirea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala si al Cadrului Strategic de Referinta. si crearea locurilor de munca de calitate pentru toti. in cadrul urmatoarelor domenii: transport. 3. si prin dezvoltarea structurilor ce ofera sprijin dezvoltarii afacerilor si antreprenoriatului. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov 2007 – 2013 (PDR BI). prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri.1. 3. 4. care se adreseaza celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. POR urmareste reducerea diferentelor existente la nivel socio-economic. promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. adica “sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile. Prioritati la nivelul regional La nivel regional au fost adoptate urmatoarele planuri si strategii: 1. Prin obiectivul sau general. numite Axe prioritare. dezvoltare si regenerare urbana. urmareste cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. 148 . prin notiunea de “calitate a vietii” s-a definit accesul la serviciile publice. Cadrul Strategic Regional pentru Regiunea Bucuresti – Ilfov. intr-un context de crestere sustinuta si durabila. unul dintre Programele Operationale romanesti agreate de UE. care are ca scop ajutorarea regiunilor UE cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana a UE 27.4. Programul Operational Regional acopera sase arii principale. in regiunile Romaniei. turism. Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala si Planul de implementare a planului regional de actiune 2006 + 2008. intre regiuni mai dezvoltate sau mai putin dezvoltate ale tarii. Bucuresti – Ilfov. POR-ul este un document stategic care urmareste implementarea elementelor Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala din Planul National de Dezvoltare. atat din punct de vedere economic. dezvoltarea resurselor umane. dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (2007-2013) urmareste sa sprijine proiectele regionale de investitii publice. infrastructura sociala. cat si social. adica diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala. care vor incerca sa obtina finantare prin Programele Operationale Sectoriale si Regionale. inclusiv cele sociale. 2. asemenea celoralte programe operazionale. Ca obiectiv general. pana in 2015. 30% din totalul fondurilor au fost alocate de Programul Operational Regional acestei axe. imbunatatirea serviciilor urbane. intarirea capacitatii administrative. denumite Domenii de Interventie. mediu. care sustin cresterea economica”. Acestea sunt impartite la randul lor in sectiuni mult mai specifice. cooperare transnationala.3. cultura. Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere. 5. Prima axa prioritara. prin reabilitarea infrastructurii urbane. Fondurile pentru proiectele finantate prin POR vin de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). De asemenea. Pentru alcatuirea Strategiei de dezvoltare durabila a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie Petricani s-au avut in vedere si obiectivele ca apartin Programului Operational Regional. 6.

aeroporturi. in scopul rezolvarii problemelor de mediu. ceea ce face ca regiunea sa fie. transport combinat. alaturi de axa de dezvoltare Bucuresti – Ilfov: Voluntari si Otopeni).258 km) si 2. Optiunea legata de structura activitatilor economice 3. Obiectivul II: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii Este prioritatea regionala principala. de trafic si sociale. bunastarea sociala si protectia mediului inconjurator si la ocuparea deplina a fortei de munca pentru combaterea saraciei si excluderii sociale). iesire la port. Imbunatatirea capacitatii administarative regionale 2. legatura la Dunare prin feribot. daca se tine cont de faptul ca Bucurestiul este principalul nod de transport al tarii. Accesibilitate si mobilitate 3. calea ferata. urbana. Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca Prioritati 1.In regiunea Bucuresti-Ilfov intra capitala tarii si judetul Ilfov. articulate pe patru prioritati de dezvoltare. Imbunatatirea calitatii mediului inclusiv utilizarea eficienta a resurselor de energie 4. capitala Romaniei va fi traversata si de doua din coridoarele PanEuropene multimodale. Optiunea spatial teritoriala: – intarirea zonei metropolitane printr-o coeziune si competitivitate spatiala (urmareste integrarea policentrica de dezvoltare prin vectorii de atractie ai orasului: poli de dezvoltare noi in cadrul regiunii. 149 . Mediu 4. lungime totala: 6 500 km). In plus. in proportie de peste 90%. Pentru definirea strategiei de dezvoltare a regiunii au fost numite trei seturi de optiuni principale: 1. Coridorul IV: Berlin – Nümberg – Praga – Budapesta – Bucuresti – Constanta – Salonic – Istanbul (legatura EU-Drumul Sud-Est European. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii 3. sprijinirea cresterii economice durabile (se refera la cresterea standardului de viata. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chisinau – Bucuresti – Dimitrovgrad – Alexandropolis (strazi. Obiective specifice 1. Optiunea de dezvoltare Dintr-o analiza a nevoilor au rezultat patru obiective specifice. Administrarea regionala 2. porturi. specializarea functionala prin inovare (cu alte cuvinte urmareste consolidarea unui parteneriat intern intr-un numar de sectoare bazate pe servicii si productie). Cresterea economica si crearea locurilor e munca Obiectivul I: Imbunatatirea capacitatii administrative Priveste eforturile foarte mari pe care o administratie locala sau regionala trebuie sa le faca in mod sustinut. cale ferata. Coridorul IX: Helsinki – S. Lungime totala: 3. 2. Astfel: 1.

precum si prioritatile necesare pentru realizarea acestora. exprimat in acest caz prin dezvoltarea coerenta a teritoriului.Petricani se regasesc printre cele propuse de PUG: 1. 3.Prezenta in apropiere a Dunarii. care in acest fel se diminueaza. Prioritatea 2 – acesibilitate si mobilitate – se refera la imbunatatirea atractivitatii regiunii Bucuresti-Ilfov si la dezvoltarea de oportunitati prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. turism si cultura. Prioritatea 3 – mediu – are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa reduca impactului activitatilor umane asupra sistemelor naturale si de mediu. Obiectivele Primariei Sectorului 2 si ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie .4 Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti In ceea ce priveste municipiul Bucuresti. educatie si ocuparea fortei de munca. 3. 150 . In Planul National de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov (elaborat pentru perioada 2007-2013) au fost incluse patru prioritati de dezvoltare. dar mai ales reducerea impactului activitatilor antropice asupra mediului natural si regenerarea sistemelor naturale de mediu. se refera la diversificarea si internationalizarea economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. dupa cum urmeaza: 1. este un avantaj important pentru regiunea Bucuresti Ilfov. care includ si resursele “virtuale”. a produselor si a sistemelor de gestiune a standardele impuse de competitia globala si interna si in acelasi timp. care duce la reducerea emisiilor de gaze si. a inovatiei si imbunatatirea productivitatii. termenul de durabilitate exprima imbunatatirea calitatii vietii si a conditiilor de locuit. care au rolul de piloni ai cresterii economice si a reducerii saraciei. pot reduce dependenta de traficul rutier. Acest factor.1. care constituie unul dintre coridoarele Pan Europene de Transport. Prioritatea 1 – guvernarea regionala . Obiectivul IV: Investitii in inovare regionala si internationalizare. de asemenea. 2. a zonelor urbane si rurale si a sistemelor de productie locale. intr-un context de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. internationalizarea economiei regionale trebuie incurajata prin ajutarea IMM-urilor in accesarea pietelor si furnizorilor externi.urmareste contributia la dezvoltarea regionala prin raspunderea si responsabilitatea deplina in administrarea resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele strategice si urbanistice de dezvoltare. precum alocarile financiare din fonduri publice. economie rurala si marketing regional Investitiile care se incadreaza in acest obiectiv servesc la imbunatatirea structurii si performantei activitatilor economice din regiune. a costurilor de transport. Nu trebuie neglijate nici efectele pozitive pe care astfel de masuri le au asupra sanatatii umane si nici timpii de transport. plus faptul ca Bucurestiul este un important centru feroviar. 4. totodata. obiectiv strategic nr.1. Intreprinderile au nevoie de sprijin pentru imbunatatirea activitatilor. Obiectivul III: Imbunatatirea calitatii mediului Acest obiectiv se bazeaza pe principiul de durabilitate. Totodata. Prioritatea 4 – cresterea economica si ocuparea fortei de munca – urmareste sprijinirea educatiei si cercetarii. prin compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului punctand pe integritatea fizica si pe identitatea culturala a zonei. I – accentuarea identitatii Municipiului Bucuresti in vederea transformarii sale intr-o metropola europeana.

Oferirea de facilitati: facilitarea serviciilor pentru varstnici si copii. servicii pentru IMM-uri.1 Politici publice In vederea implementarii unor programe si actiuni specifice. obiectiv strategic nr. obiective care au ca principal scop imbunatatirea vietii locuitorilor. Planurile de dezvoltare nationala si regionala pentru perioada 2007-2013 cuprind cele cinci domenii prioritare: competitivitate. 3.1. prin: reabilitarea spatiilor publice. cat si metropolitan. sau stabilit urmatoarele politici publice: 1. promovarea surselor de energie reinnoita. care urmareste protejarea mediului inconjurator si a sanatatii locuitorilor.dezvoltarea capitalei ca Aglomeratie Urbana si a rolului sau activ atat la nivel regional. asigurarea sigurantei si prevenirea infractionalitatii. III . asociatii mutuale. sanse egale pentru persoanele defavorizate. monitorizarea calitatii aerului. In ceea ce priveste dependentii de droguri: centre de reabilitare. renovarea cladirilor pentru a oferi spatiu unor activitati economice. gradinite). sociale. 4. dezvoltare rurala si mediu.2. Reintegrarea persoanelor excluse: consiliere. 6. ce se axeaza pe: sprijinirea companiilor. Dezvoltarea comunitara prin: imbunatatirea capitalului social. Primaria Sectorului 2 a stabilit obiective de dezvoltare pentru perioadele de planificare a fondurilor europene. Zona Plumbuita este unul din beneficiarii interventiilor publice ale PS2. Aceste foruri sunt abilitate sa decide modul in care sunt alocate fondurile alocate dezvoltarii de investitii la nivel local.2. 4. ca urmare a indicatorilor economici si sociali. 3. imbunatatirea iluminarii stradale. dezvoltarea colaborarii public-privat. resurse umane. 5. Cresterea confortului vietii: facilitarea accesului la servicii medicale si alte servicii publice. zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani este obiectul interventiei publice. Dezvoltarea mixta a zonei Plumbuita.2. 151 . obiectiv strategic nr. a spatiilor verzi. planuri de formare si invatare a limbilor orientate spre nevoile caracteristice minoritatilor. reducerea consumului de apa si energie. integrarea minoritatilor. implicarea rezidentilor in supravegherea cartierelor. prin mijloace sustenabile. Elemente specifice zonei Procesul de dezvoltare a sectorului 2 este sub directa coordonare a autoritatii publice locale. reducerea poluarii fonice. Aceasta pozitie deriva din rolul de capitala. anume Primaria Sectorului 2. 2. 3. administrarea apelor reziduale. in functie de necesitatile identificate. Aceste documente au fost elaborate pentru a sta la baza accesarii Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. II – dezvoltarea atractivitatii Municipiului Bucuresti pentru a corespunde cu pozitia sa de Capitala a Romaniei. supraveghere cu dispozitive video. implicarea in viata comunitatii. de unde se va pleca inspre dezvoltarea celorlalte regiuni. comert. proiecte de reabilitare.1. oferind astfel posibilitatea de a gestiona programele de dezvoltare economica integrata. Municipiul Bucuresti reprezinta principalul pol de dezvoltare al acestor unitati teritoriale. obiectiv strategic nr. Dezvoltarea inovatiei antreprenoriale si stimularea fortei de munca. imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala. facilitati de ingrijire a copiilor (crese. IV – imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor. transporturi. prin intermediul institutiei Primarului si a Consiliului Local. in conformitate cu normele comunitare aflate in vigoare. iar politicile publice dezvoltate pentru zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani vor fi compatibile cu interventia in alte zone ale sectorului 2: 3. In mod special.

mediu inconjurator. Urmand o metoda deductiva. dezvoltarea serviciilor de interes public (domeniile prioritare fiind: educatie si formare. Eficientizarea energetica a sistemelor de iluminat urban.conectarea transportului public la zona locurilor de munca si de formare in zona respectiva sau in afara acesteia. promovarea educatiei integrate si planuri de formare care vizeaza reintegrarea persoanelor marginalizate si defavorizate.1. sisteme de IT pentru managementul resurselor umane. 3.2.Petricani ca element intrinsec al dezvoltarii mai largi a Sectorului 2.Petricani are la baza strategiile de dezvoltare adoptate la nivel local – Sector 2. Bucuresti (dupa o atenta evaluare a nevoilor la nivel local) si Planul Local de Dezvoltare Durabila a Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti. Astfel de proces de dezvoltare tin cont de elementele de dezvoltare durabila si constrangerile impuse de finantarile europene. Reducerea cheltuielilor aferente iluminatului urban. este esentiala colaborarea intre toate autoritatile implicate la nivelul sectorului 2. care rezuma problemele politicilor locale din ultimii ani: Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti – llfov Dezvoltarea serviciilor Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului Dezvoltarea constructiilor pentru activitati economice Valorificarea potentialului turistic Imbunatatirea calitatii locuirii Siguranta populatiei la nivelul Sectorului 2 Realizarea iluminatului pietonal in mediul urban. 152 . si continuand cu nivelul regional si municipal. 7. in special in zonele cu risc ridicat de infractionalitate. de asemenea. sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare pentru formare.2 Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2. Dezvoltarea societatii informationale prin: educatie si cultura. sanatate. Trebuie sa se considere. Cresterea suprafetelor de spatii verzi Gestionarea eficienta a deseurilor Reabilitarea energetica a blocurilor in vederea indeplinirii prevederilor protocolului de la Kyoto. Asigurarea securitatii in scoli. importanta majora a politicilor si programele dezvoltate si promovate de Primaria Municipiului Bucuresti. putem proiecta dezvoltarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Fluidizarea traficului Reducerea numarului de accidente rutiere prin cresterea sigurantei traficului rutier (realizarea unui iluminat rutier adecvat normelor). nevoile identificate de PS2 la nivel de macrocategorii sunt prezentate in tabelul de mai jos. Din punct de vedere al obiectivelor. care cuprinde: 1) Strategia Locala de Dezvoltare Durabila. comert electronic) Pentru succesul efectuarii unor schimbari radicale in zona studiata. 2) Planul Local de Actiune si 3) Portofoliul de proiecte. Bucuresti Strategia de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . cresterea ocuparii locurilor de munca. sprijin pentru IMM-uri. adica pornind de la nivelul european.

prin: Derularea programelor de invatare pe parcursul intregii vieti Dezvoltarea programelor educationale de prevenire a abandonului scolar. Protectia victimelor violentei in familie si a persoanelor cu venituri reduse. Reabilitarea patrimoniului cultural – istoric Valorificarea patrimoniului cultural – istoric Constientizarea publicului cu privire la valorile culturale – istorice locale Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale Atragerea de resurse financiare pentru valorificarea mostenirii culturale Dezvoltarea unui centru cultural polivalent la nivelul Sectorului 2 Strategia de dezvoltare durabila elaborata in Agenda 21 a sectorului 2 din Bucuresti cuprinde o descriere detaliata a aspectelor relevante referitoare la obiectivele macro-zonelor: social. Sub aspectul dezvoltarii sociale la nivelul Sectorului 2. Protectia populatiei rrome Dezvoltarea serviciilor de sanatate (Extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spitalelor si dotarea cu aparatura medicala) Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor si asigurarea securitatii in scoli. Protectia victimelor violentei in familie. Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Asigurarea unui sistem educational eficient. 153 . Cresterii accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare. in contextul exercitiului programatic national privind atingerea tintelor la nivel local de convergenta si coeziune. mediu inconjurator si minoritari (rromi). economic. Dezvoltarea serviciilor de sanatate Dezvoltarea infrastructurii scolare Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor. Cresterii nivelului educational si a nivelului de acces la educatie. cultural. dar care sunt apte de munca Atragerea prin programe de pregatire si stimulare a personalului din sistemul de asistenta sociala. Dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii scolare si unitatilor de invatamant Asigurarea unui sistem educational eficient. 2. Strategia de dezvoltare durabila a sectorului 2 puncteaza elementele de viziune strategica de dezvoltare a intregului sector.Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora Protectia populatiei rrome Cresterea calitatii vietii pentru populatia rroma Cresterea accesului pe piata muncii pentru rromi Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie pentru rromi Protectia sociala a persoanelor cu venituri reduse. obiectivele strategice pe termen mediu si-au structurat prioritatile dupa cum urmeaza: Siguranta cetatenilor din cartier si lupta impotriva bandelor de cartier si a crimei organizate Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora prin dezvoltarea serviciilor de tip centru de zi Dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale. Imbunatatirea dezvoltarii de programe pentru diminuarea fenomenului de migrare a fortei de munca de inalta calificare Sustinerea pregatirii continue a personalului din invatamant Asemenea obiective specifice puncteaza pe realizarea pe termen lung a: 1. prin: Sprijinirea procesului de pregatire continua a personalului din sistemul de asistenta sociala Reducerea numarului de persoane asistate social.

Valorificarea potentialului turistic prin refacerea si modernizarea patrimoniului arhitectural cu valoare cultural-istorica Referitor la dezvoltarea culturii. inscrierea la medicul de familie. crearea / reorganizarea structurilor de asistenta sociala. politicilor de incluziune sociala. sa reduca munca la negru (facilitand accesul la piata de munca) si sa puna accentul pe eliminarea actiunilor discriminatorii la adresa etniei rrome (prin 154 . Cresterea accesului pe piata muncii In scopul indeplinirii obiectivelor amintite si a minimalizarii riscurilor. Primaria Sectorului 2 se focalizeaza pe implementarea actiunilor care sa intensifice actiunile de preventie si control (pentru reducerea gradului de infractionalitate).3. Cresterii calitatii vietii. Fluidizarea traficului si dezvoltarea infrastructurii de transport 4. proiectele considerate prioritare vizeaza in mod special politicile de protectie si asistenta. PS2 a inteles ca este nevoie de o abordare integrata a chestiunilor comunitatii. Cresterea nivelului veniturilor familiale c. Solutionarea problemelor privind documentele de identitate si stare civila b. Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti-Ilfov. au fost considerate prioritare pe termen mediu si lung urmatoarele obiective: 1. Atragerea de resurse financiare externe si guvernamentale pentru valorificarea mostenirii culturale. Dezvoltarea sectorului de constructii (pentru activitati economice si ansambluri comerciale/ rezidentiale) si extinderea retelelor tehnico-edilitare si reabilitarea fondului construit existent in zonele deficitare 6. In ceea ce priveste dezvoltarea economica. calificarea resurselor umane la accesul pe piata muncii. Cresterii accesului pe piata muncii. 5. 4. Cresterea calitatii vietii. Valorizarea si promovarea turistica a obiectivelor culturale reprezentative pentru sector prin promovarea de evenimente culturale si inscrierea obiectivelor in circuite turistice prin parteneriate public-private. Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare 3. Reabilitarea patrimoniului si fondului cultural existent. Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie 2. 2. considerand urmatoarele obiective generale ca fiind strategice pentru integrarea si incluziunea sociala a rromilor: 1. medicatie compensata 4. Identificarea unor solutii pentru includerea romilor in sistemul asigurarilor de sanatate.istorice locale si atragerea lor la evenimente. Constientizarea publicului cu privire la valorile cultural . Imbunatatirea si diversificarea serviciilor publice 5. Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale. integrarea minoritatilor. Cu privire la etnia rroma. Ca urmare a structurii specifice a cartierului analizat (Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). prin: a. Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului prin planuri integrate de regenerare urbana a zonelor deficitare 3. 3. obiectivele strategice de dezvoltare culturala pe termen mediu si lung in sectorul 2 sunt urmatoarele: 1. 2. 4.

1. • Cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii: pentru a respecta mandatul dat de Agenda 21.intermediul programelor nationale si europene de incluziune sociala si formare profesionala pentru comunitatea rroma). hartie. Primaria Sectorul 2 a considerat prioritare si strategice urmatoarele obiective: 1. a mijloacelor de transport in comun). • Modele de mobilitate urbana durabila: se urmareste stoparea utilizarii inutile a vehiculelor motorizate si. carton) si valorificarea acestora pentru diferite intrebuintari. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov Comunitatea urbana locala a cartierului Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. Reducerea poluarii aerului (prin devierea traficului pe unele artere secundare si prin promovarea utilizarii mijloacelor de transport alternative) si a solului si imbunatatirea calitatii apei. Din punct de vedere al mediului inconjurator.3 Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . aprobat in cadrul Summit-ului de la Rio de Janeiro. plantarea de pomi si gard viu pe marginea acestora pentru absorbtia noxelor provenite de la autovehicule 2.Petricani trebuie sa tina cont atat de nevoile locuitorilor. • Modele de utilizare durabila a terenurilor: acest element consta in planificarea urbana. care priveste colaborarea intre toate sectoarele comunitatilor locale – cetateni. prin: a. pentru a reduce nevoia de mobilitate. Gestionarea eficienta a deseurilor bazate pe colectare selectiva si crearea unei statii de transfer. folosirea bicicletei. a diferitelor programe de asistenta sanitara. 4. utilizare a fortei de munca si a spatiului locativ. prin care se doreste dezvoltarea terenurilor si proiectarea noilor zone de interventie.4. iar mijloacele individuale de transport raman a fi utilizate doar pentru facilitarea accesului catre serviciile locale si pentru mentinerea activitatii economice in oras.Petricani Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se bazeaza pe urmatoarele principii de dezvoltare: • Dezvoltare durabila: element fundamental al planului de dezvoltare a zonei Plumbuita. 3. • Echitate sociala: se doreste integrarea nevoilor esentiale din punct de vedere social. Foarte importanta este strangerea relatiilor dintre institutii si comunitatea locala. cat si de cele ale firmelor si institutiilor care participa la dezvoltarea zonei. Una stfel de proces urmareste cresterea simtului de apartenenta la comunitatea locala. in scopul de a rezolva problema distributiei inechitabile a bogatiei. Cresterea suprafetelor de spatii verzi. 3. este individualizata de 155 . grupuri de interese – programul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Promovarea problematicii de mediu si educatia ecologica prin dezvoltarea de programe multianuale pentru informarea cetatenilor cu privire la problemele de mediu 5. firme. cu protectia mediului.1. stimularea utilizarii mijloacelor de transport ecologice (mersul pe jos. astfel incat programul sa aiba succes. Utilizarea surselor de energie neconventionale. 3. amenajarea de noi parcuri b. unde deseurile menajere sa fie depozitate dupa sortare (sticle. in acelasi timp.

Obiectivul principal este de a sprijini zone de actiune urbana defavorizate in implementarea programelor pentru a fi revigorate social si economic. urmarind prin asta ocuparea deplina a fortei de munca si incluziunea sociala. inclusiv resursele “virtuale”.2013 sunt incluse tinte generice. 897 milioane investitii planificate de administratia locala. inovatie si imbunatatire a productivitatii. 1413. Cresterea 915. ce urmareste punctele prioritare prezentate in continuare: Nr. 5 Dezvoltarea si 714 milioane Euro. 790 milioane Euro investitii private/FI.084 milioane Euro. 250 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare Rurala. pe consultarea unor documente oficiale care contin date statistice si pe consultari publice cu actorii locali interesati. asa cum sunt alocarile financiare din fonduri publice.584 milioane Euro din FEDR. in contextul cresterii sustinute si durabile si a asigurarii locurilor de munca de calitate pentru toti”. proces fundamentat pe analizele diagnostic realizate in etape precedente (mediul existent). 1 Prioritatea Guvernare regionala Alocari totale 50 milioane Euro. Principalul obiectiv al prioritatii pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca consta in sprijinirea sectorului de educatie&cercetare. din care 274 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. precum: „nivelul de calitate a vietii in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene.721 milioane Euro. din care 600. Viziunea zonei Plumbuita trebuie sa aiba in vedere si cerintele Regiunii de Dezvoltare BucurestiIlfov. 2 Accesibilitate si mobilitate 3 4 3. 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune. din care economica si 300 milioane Euro din Fondul ocuparea fortei European pentru Dezvoltare de munca Regionala. precum si a diversificarii si internationalizarii economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. Mediul 1.5 finantare de la administratia locala. 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune.alte comunitati similare locale prin caracteristicile specifice care o definesc. Aceste elemente definitorii stau astfel la baza procesului de planificare strategica a perimetrului analizat. intr-un cadru de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania.43 milioane Euro.43 milioane Euro din Fondul Social European si 94 milioane Euro de la administratiile locale. care este inclusa in Planul Regional de Dezvoltare (PRD). din care 16 milioane din Fondul Social European. 156 . Descriere Principalul scop este acela de a contribui la dezvoltarea regionala prin raspundere si responsabilitate deplina in procesul de alocare si gestionare a resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. Scopul principal consta in imbunatatirea gradului de atractivitate al regiunii BucurestiIlfov si in dezvoltarea oportunitatilor prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. In cadrul viziunii strategice definite la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov pe o perioada cuprinsa intre 2007 . 304 de la administratia locala si 14 Obiectivul principal al strategiei de mediu a regiunii Bucuresti-Ilfov urmareste imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa duca la dimuarea presiunii asezarilor umane si productive asupra sistemelor si resurselor naturale. din care 270 regenerarea milioane Euro din Fondul urbana European pentru Dezvoltare Regionala. 521.834.

care include si cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. proiecte de mediu.6. prezentate in numar destul de mare (aproape 90 numai al nivelul acestui an). infrastructura. in timp ce restul de 65% este sustinut de ceilalti patru factori (Accesibilitate si Mobilitate. sociala. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steua Rosie . 3. Structura Activitatii Economice si Eficacitatea Serviciilor pentru firme). in domenii precum: regenerare urbana / amenajarea spatiilor verzi.1. Studiul mai sus amintit demonstra ca guvernarea regionala reprezenta 35% din competitivitatea teritoriala totala. unul dintre aceste proiecte. sectorul cultural – si de zone ale sectorului 2. mostenirea arhitecturala si functionalitatea urbana a zonei analizate.Petricani a fost realizat conform Strategiei de dezvoltare durabila a Sectorului 2 si viziunii stabilite la nivelul municipiului Bucuresti. Individualizarea zonelor cheie in care se pot aplica finantarile venite de la UE reprezinta o prioritate strategica si depinde de nivelul guvernarii locale si de viziunea de dezvoltare a PS2. Administratia locala a PS2 isi demostreaza capacitatea sa administrativa care-i permite sa promoveze si sa asigure dezvoltarea proiectelor sale: „Primaria Sectorului 2 Bucuresti iti propune sa devina un etalon al calitatii la nivelul primariilor din Romania prin obtinerea si mentinerea unui sistem de elita in furnizarea serviciilor catre cetateni si ceilalti clienti”. comerciala. Proiectele propuse.5 Viziunea administratiei locale Viziunea administratiei locale vine sa continue politicile locale ale Consiliului Local al Primariei. zona de studiu a prezentului Proiect Integrat de Dezvoltare Urbana. intitulat “Al saselea raport periodic privind situatia sociala si economica si dezvoltarea regiunilor in UE”. Asa cum reiese si din studiul DG Regio. folosindu-se de interventiile si finantarile publice. guvernarea regionala este reprezentata de administratia de sector. care se refera la structura geografica. adica cu Primaria Generala a Bucurestiului. acopera o gama larga de ramuri – domeniul economic.Petricani Primaria Sectorului 2 are in plan mai multe proiecte pentru reabilitarea si modernizarea diferitelor zone mai putin favorizate ale sectorului. Asa cum s-a intamplat si in anii trecuti. o conditie esentiala pentru eficienta unei administratii publice este o buna guvernare. se spera ca si anul acesta o parte dintre proiecte isi vor gasi aplicabilitatea si ca vor fi implementate.1. Astfel. cultura si turism. 3. a carui activitate nu se poate desfasura fara o legatura directa cu guvernarea locala. este cel referitor la realizarea traseului telegondolei peste Lacul Colentina. Altfel spus. Pentru realizarea acestor proiecte au fost luate in considerare aspectele specifice cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. Mai multe dintre aceste proiecte fac referire concreta si la perimetrul Plumbuita. domeniul social. Proiectul de fata are ca scop imbunatatirea vietii cetatenilor din sector. 157 . Inovatie. In cazul Municipiului Bucuresti. ca proiectul strategic al cartierului Plumbuita .Steaua Rosie . lucru care va duce la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din zonele respective. proiecte sociale si dezvoltare comunitara. Rezulta asadar. existand astfel un raport direct si obligatoriu intre cele doua institutitii. proiecte care urmaresc extinderea categoriei de servicii oferite cetatenilor. viziunea de dezvoltare a Regiunii nu poate fi pusa in practica fara o corelare cu viziunea de dezvoltare urbana si metropolitana. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si Programul Operational Regional 2007-2013 sunt instrumentele principale care servesc indeplinirii obiectivelor prioritatilor mentionate in PRD. domeniu economic.contributie din surse private. mediu. Astfel.

In cadrul intalnirilor lunare ale membrilor grupului se vor prezenta propuneri si idei de solutionare a problemelor din zona direct afectata.A. Politia Comunitara a Sectorului 2. a luat fiinta si un Grup de Lucru numit “Adopta Lacul Plumbuita – Adopta O 9 Atitudine!”.P. Sector 2. Din acesta categorie. Pe alte strazi. neasfaltarea strazilor. Pe langa functia turistica de interes regional si impactul pe care l-ar avea asupra Bucurestiului. Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti. Spatarul Gorgan). Cu alte cuvinte. Totul a pornit de la reprezentantii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania si de la cei ai Asociatiei “Bio-Romania”.G.Directia Apelor Arges – Vedea S. prin acordarea unui plus de activitati. Fundeni. Pe langa descongestionarea traficului. Amenajarea Teritoriului si Echilibrului Ecologic. Primaria intentioneaza ca acest proiect sa fie eligibil pentru finantarea cu fonduri europene. Directia de Sanatate Publica 158 . care a primit deja aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Alte proiecte aflate in coordonarea Primariei Sectorului 2 se refera la investiiile in retelele de apa si canalizare. Valorizarea acestui areal nu se refera doar la aspectul cultural. pasaj care ar avea ca scop descongestionarea traficului pe traseul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov. Proiectul. dedicat schimbarii imaginii cartierului. Scopul principal al acestui grup il constituie rezolvarea problematicilor constante in zona lacului.D. care este proiectata sa porneasca in acest nod rutier. cunoscuta fiind problema traficului intens din aceasta zona a Bucurestiului. si anume – lipsa canalizarii. Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din sectorul 2. Inovarii. La prima intalnire au participat reprezentanti ai diferitelor administratii publice si institutii culturale: Administratia Nationala “Apele Române” . un alt proiect analizat de Administratia Primariei Sectorului 2 face referire la construirea unui pasaj rutier in zona soselelor Colentina. Andronache si a strazii Gherghitei. se vrea si punerea la punct a unui program de masuri coerente pentru gestionarea deseurilor din acel perimetru. este posibila si infiintarea unor trasee pentru vaporase pe lacurile Tei si Plumbuita. Astfel. Primaria Municipiului Burcuresti. probleme sociale si infractionale. sunt in derulare in prezent lucrari de introducere a retelelor de canalizare pe strazile Bujorul Alb si Cremenita (1 SPAU si 3 statii de preepurare a apelor meteorice SPAM). Cercetarii. este in acest moment in stadiu de elaborare a Studiului de Oportunitate si de realizare a Caietului de Sarcini. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. In paralel cu initiativele Primariei Sectorului 2. A. In acelasi timp. prin crearea de noi locuri de munca si atragerea de investitii din sectorul public-privat. proiectul telegondola urmareste si punerea in valoare si includerea in circuitul turistic a unor zone cu potential natural si antropic deosebit (fiind vorba aici de valorificarea salbei de lacuri si a zonelor verzi din acea zona a Bucurestiului). ci si la cel economic. au fost luate in considerare si alte iniziative. Camera Deputatilor – Comisia de Administratie Publica. Primaria Sectorului 2 desfasoara lucrari de asfaltare (din zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani fiind inclusa in acest program Str. un avantaj foarte important al proiectului consta in descongestionarea traficului si in amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Ilfov-Bucuresti. odata cu amenajarea eficienta a zonei lacurilor. care au lansat in partea a doua a lunii iulie 2009 acest proiect. Ministerul Educatiei. Acestea fiind proiectele cu reale sanse de punere in practica. un astfel de program urmareste transformarea zonei in favoarea cetatenilor. Consilier obstesc zona Plumbuita.Scopul acestui proiect este acela de a oferi celor care locuiesc sau lucreaza in arealul lacului Colentina un plus de confort. care vor avea opriri in diferite puncte de interes public stabilite de-a lungul acestora.

Municipiul Bucuresti. sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane (nu exista in cartier nicun centru de specialitate). asigurare acces la zone deconectate din cartier. 2. obiectiv care se transpune in trei obiective specifice: 1. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie . 3. de infrastructurii de transport si de infrastructurii de utilitati (in primis referitor la retea de apa si canalizare din cartier. cresterea suprafetelor de spatii verzi folosibili din partea populatiei. S.2. 5. Obiectivul general este referitor la imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). Teatrul Tandarica. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil.Petricani. Politici si programe 159 . Zona prezinta un potential nefolosit si pentru desfasurarea unor activitati culturale. Ca urmare a analizei diagonistic realizate la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . precum si efortul comun in implementarea de proiecte de dezvoltare strategice la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie .3.L. special in zona de maluri de pel ac Plumbuta aferente zonei Steua Rosie si Plumbuita).Petricani. imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani prin actiuni si politici de: Dezvoltarea urbana (modernizarea strazilor.Petricani (special in peninsula Tei Toboc si in pensinsula Plumbuita. 3. unde in anul de 450 ani de istoria Manastirului nu ajunge sistema de trasport public). prin atragerea de investitii strategice. Universitatea Ecologica din Bucuresti. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.Petricani In urma consultarilor publice cu actorii locali interesati. In vederea atingerii acestor obiective. de agrement si turistice. Garda de Mediu.Petricani si celelalte zone din Sectorul 2 si ale Municipiului Bucuresti. construirea de 2 pasaj suprateran). oferirea de sanse egale pentru minoritatii (special rromi) din cartier.Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltare comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate (nu exista incartier nicun centru de asistenta sociale-sanitara). 2.. competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in perimetru Plumbuita – Steaua Rosie . dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in cartier Plumbuita –Steaua Rosie Petricani.Petricani urmareste pe termen mediu si lung urmatoarele obiective strategice si specifice. Manastirea Plumbuita si-a anuntat intentia de a se implica activ prin organizarea de activitati cu caracter social – cultural si educativ in folosul comunitatii locale. consideram esentiala sustinerea colectiva a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunitatii.. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite perimetre din zona de actiune urbana Plumbuita –Steaua Rosie. Sectia 7 Politie. Manor Center S. 6. incluziune sociala. Manastirea Plumbuita. 3.C. pentru o programare pe perioada medie/lunga au fost identificate urmatoarele 6 directii strategice: 1. crestera sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii. Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita –Steaua Rosie . recreative.R. 4. bine conoscute si nerezolvate din 1992). dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie . resolvand probleme de mediu din zona. 3. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale.

SI-B1-4: Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Plumbuita – Steaua Rosie . drum de halaj.Petricani.Sectiunea I: Modernizarea infrastructurii locale Politica SI-A1: Cresterea accesibilitatii si a mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . pasaje.) Politica SI-B1: Fluidizarea si descongestionarea traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programe: SI-B1-1 Realizarea sistemului de management al traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani . parcari. Sectiunea II: Infrastructura de mediu Politica SII-A1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Programul: SII-A-1: Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare. varstnici.A2.Petricani.Petricani Programe: SI-A3-1: Modernizarea centrelor sociale si diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate in situatie de risc social (persoanele cu nevoi speciale. SII-A3-2: Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice. SI-B1-2 Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Programul S1-A1-1: Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi si drumuri urbane (cuprinzand infrastructura aferenta: trotuare. Politica SI-C1: Cresterea atractivitatii economice a domeniului public: Programul SI-C1-1: Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi. Politica SI. SI-A3-2: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate.A4: Imbunatatirea infrastructurii educationale in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programul: SI-A4-1: Dezvoltarea infrastructurii preuniversitare/scolare. 160 . locuri de joaca Politica SI-A2 Siguranta cetatenilor Programe: SI-A2-1 Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani. Politica SII.A3: Imbunatatirea infrastructurii si a serviciilor sociale in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Programul: SII-A2-1: Gestionarea eficienta a deseurilor. SI-B1-3: Amenajarea de locuri de parcare in zona Plumbuita – Steaua Rosie . poduri. Dezvoltarea sistemului de managenent al deseurilor in zona Plumbuita – Steaua Rosie . persoanele fara adapost din zona Plumbuita – Steaua Rosie . Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice Programe: SII-A3-1: Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica. minori cu parinti plecati in strainatate. SI-A2-2: Imbunatatirea sigurantei publice pentru cetateni. sistem de iluminat. Politica SI.Petricani. copii si adulti cu dizabilitati.Petricani). piste ciclabile etc. SII-A3-3: Cresterea suprafetelor de spatii verzi. Politica SII-A3.

1. Crearea structurilor de sprijin al afacerilor Programul: SIII-A1-1: Crearea si oferirea conditiilor de infrastructura in vederea dezvoltarii economice. Această carenţă structurală în termeni de accesibilitate a făcut ca acest cartier 161 . instruirea si perfectionarea personalului din sectorul serviciilor sociale Politica SIV-A2. având în vedere că mai mult de 45 de străzi nu sunt asfaltate. de curatenie a insulei si a apei. Multe zone sunt deconectate total.Steaua Rosie . Promovarea tehnologiei informatiilor Programul: SIII-A2-2: Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice. Dezvoltarea resurselor umane Politica SIV-A1. un punct medical. In cadrul analizei facute de primarul sectorului 2 impreuna cu specialistii in materie s-a discutat demararea cat mai curand a lucrarilor de reabilitare a zonelor verzi. Politica SIII-A2.Steua Rosie . a unei biblioteci publice in spatiul foisorului existent si a unei cafenele literare.4. de va amenaja o zona de belvedere cu locuri de relaxare si una de agrement cu promenada. generând enclave locative în interiorul celor două peninsule. Promovarea masurilor active de ocupare Programul: SIV-A2-1: Promovarea masurilor active pe piata muncii Politica SIV-A3. Prioritati de dezvoltare 3.Petricani priveste imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii in zona.Petricani Prioritatea specifica pentru dezvoltarea aerealului Plumbuita . care va fi in acest fel inclusa in circuitul turistic monahal al Bucurestiului.SII-A3-4: Informare si constientizare publica privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora. Lucrarile de amenajare vor pune astfel in valoare si Manastirea Plumbuita. reprezintă o adevărată barieră pentru majoritatea populaţiei. Promovarea incluziunii sociale pe piata muncii Programul: SIV-A3-1: Integrarea pe piata muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap si a rromilor Pe langa politicile amintite mai sus. toate acestea cu finantari europene. care va avea o suprafata de circa 2 hectare. De asemenea. Sectiunea IV. iar frontiera reprezentată de lac al cărui derum de halaj nu e modernizat iar malurile lacului nu sunt amenajate.4. a unei tabere de sculptura / sezatori si cenacluri literare. un alt program pe care autoritatile locale ale sectorului 2 vor sa-l implementeze se refera la insula Plumbuita si la transformarea acesteia intr-un "parc cultural" prin amenajarea unor spatii de joaca. Printre altele. a unor zone de fitness si agrement. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Programul: SIV-A1-1: Recrutarea. vor amplasa un debarcader pentru inchirierea ambarcatiunilor pe lac si vor construi fantani arteziene. Capitala se va imbogati cu singurul parc cultural din tara. Infrastructura economica Politica SIII-A1. In cartier trebuie sa fie asigurate legaturi eficiente ale infrastructurii de transport şi e necesară o îmbunătăţire a condiţiilor actuale ale străzilor. autoritatile vor amenaja un teren de sport cu nocturna. Iluminatului arhitectural si ambiental urmeaza a fi asigurat de surse de energie regenerabila. dotari pentru tenis de masa. Sectiunea III. urmate de trasarea si amenajarea aleilor de promenada si acces. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . 3.

Gherghitei. B. Reabilitarea transport urban infrastructurii de B. Impactul va consta în costuri reduse. accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale). Andronache. Aceasta prioritate este consistenta cu celelalte prioritati regionale si locale. Dezafectarea/reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in cercuit pentru noi activitati – spatii publice. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. 21 162 . precum străzile Sos. Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare din zona.1 Infrastructura urbana A. Dezvoltarea unui tesut permeabil. 2.spatii publice. Cresterea functionalitatii spatiilor publice.Petricani si a necesitatilor cartierului. 4. sunt artere foarte populate şi de o importanţă capitală pentru traficul din sectorul 2 şi pentru municipiul Bucureşti21. centre sportive. de asemenea. cât si cu politicile sectoriale ale UE si nationale. Reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . Pentru reducerea timpului de calatorie. sociale. Investitiile în aceasta prioritate sunt coerente atât cu strategia de la Lisabona. Dezafectarea/ reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . In plus. sociale. D-na Ghica şi. în timp ce majoritatea zonelor din cartier sunt prost conectate la arterele stradale. Str. 3) Dezvoltarea infrastructurii de utilitati.Sos. Prioritati de dezvoltare Aria de interventia 20 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati 1. recreationale. în timp ce un nivel înalt de atractivitate ar fi o pre-conditie pentru investitii durabile în activitatile economice si. nivel înalt de calitate si o crestere a atractivitatii locala. scaderea timpului de calatorie pentru locuitori si calitatea mediului ar putea fi îmbunatatita prin reducerea dependentei de transportul rutier.2 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati. este esentiala pentru îmbunatatirea imaginii cartierului20. sos. deci reducând traficul si emisiile de gaze. a zgomotului asociat si a numarului de accidente rutiere este nevoie sa se îmbunatateasca mobilitatea sia per le strade menzionate come si in aerelul limitrof. axele individualizate pentru imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii pentru fiecare dintre cele trei axe sunt urmatoarele: 1. sos.să fie din ce în ce mai marginal. a aglomerarii. educationale.Str.Steua Rosie . Inafară de un trafic mai bine organizat şi de o îmbunătăţire al accesului la anumite zone. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale de 1. Fundeni. Sos. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice Masuri a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile viitoare 1. accesibil tuturor locuitorilor (accesul facil la mijloacele de transport in comun. Dezvoltare urbana i. alte zone. In zona e nevoie de o crestere a eficacitatii si a eficientei transportului public. Infrastructura urbana A. în vederea reducerii numarului de vehicule care circula în timpul zilei de pe arterele Colentina-D-na Ghica . Fundeni. centre sportive. recreationale b) Dezvoltare urbana mixta a zonei 1. 2) Dezvoltarea infrastructurii de transport. Modernizarea infrastructurii de transport urban. Colentina. Axele strategice de urmarit pentru a indeplini un astfel de obiectiv de devoltare sunt: 1) Dezvoltarea urbana. Petricani. chiar dacă externă perimetrului.parcuri. educationale. Avand in vedere analiza diagnostica si pe baza sondajului de opinie facuta in zona Plumbuita . ii.

cu puncte de reciclare la nivelul sub-zonelor. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri Cresterea gradului de constientizare a populatiei. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale a. Infiintarea unei linii de metrou subteran. 2.Crearea unui dispensar 4. B. Rezolvarea problemelor de mediu 1. Schimbarea mentalitatii si a comportamentului fata de mediu a) Constientizarea populatiei privind obiectivele dezvoltarii durabile 1.1 Infrastructura de transport rutier A. Amenajarea spatiilor publice a) Reducerea poluarii 1. Dezvoltarea unei zone de agrement 3. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu de 1. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri iv. Optimizarea circulatiei Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale 2. Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b. Amenajarea parcului Plumbuita si amenajare complexa de pe lacul aferente zonei Steaua Rosie si Plumbuita C.4 Cresterea gradului de constientizare a populatiei. 2. 2. Surse de energie alternativa de 1. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor B. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu A. Reabilitarea infrastructurii de transport urban a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b) Optimizarea circulatiei 163 . Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public 1. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei privind protectia mediului. Amenajarea spatiilor publice C. Amenajarea spatiilor publice A. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. Infrastructura de trasport rutier 1. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor.Obiective operationale Masuri a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice 1. iii. Crearea unui centru multifunctional pentru persoanele varstnice 2. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. Dezvoltare infrastructurii de trasport i.3 Rezolvarea problemelor de mediu A. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor a) Modernizarea managementului deseurilor 1.

Reabilitarea infrastructurii sociale Tranzitia în România a fost însotita de o crestere exploziva a saraciei. acesta fiind un scop intrinsec al modelului social şi de bunăstare european. Totusi. trebuie avute in vedere urmatoarele macroobiective: 1. energie termica. Infrastructura urbana 1. Imbunatatirea infrastructurii de utilitatii: canalizare. si a persoanelor marginalizate sau cu handicap este o prioritate importanta si zona de saracie reprezentata de cele doua pensinsule necesita raspunsuri publice adecvate22. Conectarea zonei la Soseaua Fundeni. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale I. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. ii. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in 1.Petricani. Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de transport. In scopul de a realiza prioritatea referitoare la Dezvoltarea comunitara (cultura. Crearea de parcari subterane si supraterane. multiculturalism) in mediul social. drumuri si poduri. a saracilor. iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioada scurta de declin. servicii sociale. În prima jumatate a anilor 90 saracia a crescut. apa potabila. Infrastructura de utilitati 1. Modernizarea de strazi. internet) Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 3. politicile si actiunile ar trebui sa se concentreaza pe lupta pentru o calitate mai buna a vietii prin cresterea nivelului de trai si pentru accesul la oportunitati pentru toti locuitorii din cartier Plumbuita – Steaua Rosie . a femeilor. retelele de alimentare a) Extinderea utilitatilor in zonele a) Modernizarea retelei de utilitati publice intravilane 1. În acest sens. discriminarea si inegalitatea sunt recunoscute ca necesitând o abordare coordonata si comprehensiva pentru tratarea lor în mod eficace. Modernizarea retelelor de apa-canal. B. Racordarea tuturor gospodariilor la epurare ape reziduale. cablu TV. intravilanul existent. gaze 2. 3. linii telefonice. Racordarea tuturor gospodariilor la retelele de alimentare (apa-canal. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale Este esenţial ca cetăţenii să poată beneficia şi contribui la progresul economic şi social.2.1 Infrastructura de utilitati A. gaze. Probleme ca saracia. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. sanatate. 3. Extinderea/ modernizarea a.4. gaze. Ratele scazute ale ocuparii fortei de munca precum si ratele scazute de participare la educatie si încadrarea în munca a minoritatilor etnice trebuie sa creasca semnificativ. electricitate. Dezvoltarea infrastructurii de utilitatii i. apa potabila. Prevenirea excluderii sociale este o sarcina fundamentala pentru Administratia Publica si scopul sau este înlaturarea barierelor în vederea participarii la viata de zi cu zi si a îmbunatatirii accesului la serviciile care satisfac nevoile rezidentilor.1. începând cu anul 1997 saracia a cunoscut o crestere atingând maximul perioadei în anul 2000 (35%). Imbunatatirea infrastructurii de utilitati: canalizare. epurare ape reziduale. Incluziune sociala.Masuri 1. 2. Deci. incluziunea sociala a minoritatii. 4. Optimizarea fluxului traficului auto prin crearea de sensuri unice de circulatie pe strazi 2. 3. 1. 22 164 .

Asigurarea accessului la educatie si formare al populatiei. 3.Petricani a) Activitati recreationale (sportive / culturale) 1. Marirea numarului din politisti. b. Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei. cât si reticentei unor angajatori de a-i încadra în munca. desi reprezinta doar 7% din totalul persoanelor sarace din România. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul liber.1. Integrare inter-etnica a) Exploatarea potentialului multicultural din zona Plumbuita . atât datorita unei calificari slabe. Securitatea cetatenilor din zona liber. iii. 165 . 2. prin: a.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale A.Petricani prin formarea de asistenti sociali Masuri 1. ii. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. Cresterea accesului la cultura. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) c) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii sociale 1. Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Plumbuita . Securitatea cetatenilor din zona Plumbuita . Cresterea accesului la cultura b. Construirea de noi spaţii pentru sport Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii Crearea unui centru multifunctional. Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii a. Plumbuita . 2.Steua Rosie .i. 1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. 1. b) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni 1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Plumbuita Steua Rosie . Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice.Steua Rosie .7 ori mai mare decât al unei persoane facând parte din etnia majoritara sau din alte grupuri etnice minoritare. b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii 1. Riscul unei persoane Rroma de a fi saraca este de 2.2. Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane a.Petricani23 1.Steaua Rosie – Petricani. Reabilitarea infrastructurii sociale a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dizabilitati.Steua Rosie . Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul B. Crearea unui post de referent cultural din cartier pentru rromi in cadrul Primariei Sectorului 2 2. Dezvoltarea resurselor umane I.Petricani I. Persoanele apartinând etniei rrome se confrunta cu o serie de dificultati de integrare pe piata muncii. Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu disabilitatii Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni Pregatirea resurselor umane si suport pentru serviciile sociale 1. 23 Populatia Rroma este în mod disproportionat afectata de saracie.3. Dezvoltarea de relatii multiculturale Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 1.

Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri.1 Dezvoltarea mediului economic A. Dezvoltarea de servicii pentru mediul antreprenorial a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1.Petricani A. de agrement si culturale si pentru valorificarea complexului manastirii din punct de vedere turistic.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei Plumbuita .Steua Rosie . reconversia profesionala.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. investitii care sa contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil. dezvoltarea antreprenoriatului) . acordarea de stimulente (burse de studiu. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii.Steaua Rosie Petricani A. imbinarea dintre elementele naturale (parcul si Lacul Plumbuita in cazul de fata) si cele antropice (manastirea) construind tabloul ideal pentru amenajarea unor spatii recreative. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prezinta potential si pentru desfasurarea unor activitati culturale. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu si vocational. Reabilitarea infrastructurii de educatie. stagii de practica) tinerilor 3. orientare. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca. 1. si cel profesional si tehnic C. Prioritati dezvoltare Aria 166 . organizare jobshop-uri. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice Dezvoltarea si diversificarea activitatilor in zona ce constituie obiectul prezentului studiu se bazeaza pe atragerea de investitii strategice. de de 1. adaptarea la cerintele pietei muncii.corelate cu nevoile pietei muncii. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT 1. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant existente / infiintarea de noi unitati de invatamant 1. B. 2. c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor b) Programe de pregatire continua Masuri 1.4.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei din zona Plumbuita . Servicii de consiliere. Comercializarea produselor agroalimentare B. a) Organizarea de targuri de locuri de munca 1. 2.3. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). Realizarea de centre de informare pentru cetateni. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 2.Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii 2. Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1.

indicand numelui proprietarilor. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante 3. posibile litigii si exproprieri de terenuri si / sau imobile. pentru drumurile tehnologice. prin hotarare judecatoreasca. cele mai multe din acestea avand legatura cu lichiditatile financiare. Staff-ul Primariei Sectorului 2 dispune de capacitatea de realizare si implementare a proiectelor. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita – Steaua Rosie . dar. conform Legii nr. Acest pas implica in prealabil efectuarea unei cercetari si este conditionat de inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului. dar atragerea de fonduri europene prin programul POR poate contribui in mod semnificativ la dezvoltarea locala. Legea nr. drumurile temporare. referitor la expropierea de terenuri. Sub aspect financiar. dupa o dreapta si prealabila despagubire. Astfel. beneficiind in plus si de experienta acumulata in proiectele pregatite si implementate anterior. judetean si local prevazute la art. pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. Cu privire la cel de-al doilea punct amintit mai sus. 43/1997 privind regimul drumurilor. alcatuit din resursele tehnice si cele din cadrul Directiei Managementului Proiectelor si Integrarea Europeana. in timpul implementarii pot aparea riscuri legate fie de neimplicarea mediului privat in sustinerea masurilor. implementarea unor proiecte la nivelul sectorului 2 mai poate fi incetinita sau chiar oprita din cauza situatiilor in care responsabilitatile sunt impartite intre 167 . 198/2004 stabileste cadrul juridic pentru luarea unor masuri de pregatire prealabila a executarii lucrarilor de constructie de drumuri de interes national. Cu exceptia situatiilor descrise mai sus. in tot sau in parte. cat si de parteneriatele incheiate. care urmareau tematica finantarilor nermabursabile si managementul proiectelor. 184 din 21/10/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. fie de riscul programatic de dezvolatre existent la nivelul autoritatilor centrale sau al Primariei Generale. trebuie mentionat ca totul depinde de bugetul Primariei. expropriatorul imobilului va avea sarcina de a alcatui planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre expropriere. Instantele judecatoresti competente vor putea hotari exproprierea numai dupa ce utilitatea publica s-a declarat potrivit prezentei legi.Petricani Rolul principal in implementarea unui plan integrat de dezvoltare durabila la nivelul unui centru de actiune urbana ii revine Primariei Sectorului 2. drumurile ocolitoare. Stafful din Primarie. Municipiile reprezinta expropriatorul pentru drumurile de interes local. au participat la o serie de cursuri de instruire. 33 din 27/05/1994 exproprierea de imobile. ceea ce poate duce la inadecvarea si necorelarea prioritatilor identificate. 5 din Ordonanta Guvernului nr.5. precum si ofertele de despagubire. Cu privire la exproprierea cladirilor in schimb. precum si cele necesare gropilor de imprumut pot fi expropriate si se supun prevederilor acestei legi. Ulterior declararii utilitatii publice. cu modificarile si completarile ulterioare. si anume capacitatea administrativa. se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. Utilitatea publica se declara de catre Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local. In timpul procesului de implementare pot aparea diferite probleme. republicata. aprobate conform legii. Foarte importante sunt cazurile in care terenurile sau imobilele necesare dezvoltarii urbane sunt expropriate. este de mentionat ca implementarea proiectelor depinde atat de caapcitatea institutionala a PS2.interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1. capacitatea de administrare. Terenurile necesare pentru relocarea utilitatilor.

(re)integrate pe piata muncii (nr) Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr. barbati.) Crearea de locuri de munca Locuri de munca nou create total (nr-echiv. echiparea infrastructurii urbane Spatii publice modernizate: strazi. peste 60 ani. femei.6. Persoane din categorii defavorizate (persoane de etnie roma. scuaruri. pasaje. reabilitate si modernizate pentru alte destinatii (mp) Obiective de patrimoniu cultural mondial – UNESCO -. (mp) Cladiri aflate in stare de degradare. persoane de etnie roma. trotuare. norma intreaga). persoane foste dependente de droguri. administratiile locale nu pot dezvolta niciun fel de lucrari pentru reabilitarea / modernizarea acestora. beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . 3.1 din cadrul Programului Operational Regional. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. din care: femei/ barbati 168 . Altfel spus.) Terenuri poluate/neutilizate amenajate pentru alte tipuri de activitati (ha) Imbunatatirea transportului public urban Linii de tramvai/troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) Crearea. varstnici. drept urmare. etc. etc). din care: copii. conform Ghidului solicitantului. pe categorii de marime: microintreprinderi. dezvoltarea. dezvoltarea mediului de afaceri Structuri de afaceri create/dotate (mp) Structuri de afaceri modernizate/dotate (mp) Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr. IMM-uri. persoane foste dependente de droguri. intreprinderi mari Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale Centre sociale modernizate (mp) Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar). etc). restaurate (nr. care nu intra in sarcinile primariilor de sector. indicatorii permit masurarea gradului de indeplinire a obiectivelor si demonstreaza modul in care s-a ajuns la punerea in practica a acestora. persoane cu dizabilitati. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de dezvoltare durabila a Zonei Plumbuita – Steaua Rosie -Petricani Indicatorii constituie masuratori specifice ale obiectivelor enuntate in Master Planul Zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din Sectorul 2. prevede urmatorii indicatori de monitorizare la nivel de proiect: Crearea.administratia locala si cea municipala sau trec total in sarcina administratiei Municipiului Bucuresti. domeniul major de interventie 1. national. modernizarea.) Infrastructura feroviara construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura rutiera construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura utilitati de baza create/ modernizate/extinse in structura de afaceri (km) Drumuri de acces la SSA. Axa prioritara 1. construite/ modernizate/ extinse (km) Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). local din mediul urban. Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. 19-60 ani. Cazuri concrete sunt de exemplu arterele de circulatie principale. in cazul unui raport de activitate. alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati.

Spatii publice modernizate: scuaruri.Companii stabilite in „zonele de actiune urbana” (nr. sunt doua tipuri de indicatori ce vor fi folositi pentru masurarea eficacitatii obiectivelor propuse. controale efectuate). numar de plangeri sau petitii. Infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite aree din zona de actiune urbana Plumbuita.) . (mp) II. satisfactie exprimata in date de opinie publica. Dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor existente intre zona Plumbuita. Acest fel de indicatori sunt cei de Impact – pentru a masura efectul real in societate. Indicatorii obiectivi (avize de constructii.Suprafete spatii verzi nou create (ha) .Steua Rosie . IV. eventual pe termen lung. . Cresterea suprafetelor de spatii verzi Asigurarea sigurantei cetatenilor din cartier si . .) . certificate de urbanism.Proiecte care asigura sustenabilitatea si imbunatatirea infrastructurii publice urbane in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .Steua Rosie Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti. etc.Proiecte care valorifica patrimoniul cultural –istoric (nr) .) .Proiecte care promoveaza dezvoltarea mediului de afaceri si antreprenoriatului in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) . Cu privire la cele 6 directii strategice indicate de noi. din care: femei/ barbati Locuri de munca nou create ocupate de persoane de etnie rroma: total (nr-echiv. am putea sa reducem lista indicatorilor obiectivi. . 2.Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr.Petricani.Locuri de munca dupa durata angajarii: permanente /temporare. I.Linii de tramvai/ troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) III. numar de articole favorabilenefavorabile de presa.Extinderea suprafatelor de spatii verzi deja existente (ha) .Output (Iesiri)– pentru a masura rezultatele imediate.Locuri de munca create / salvate in „zonele de actiune urbana” (nr.Locuitori care beneficiaza de implementarea PIDU-lui (nr.) 169 . norma intreaga) . trotuare. Indicatorii subiectivi sunt indicatori de satisfactie a consumatorului. etc.Strazile noi asfaltate (nr. total (nr-echiv. pasaje.Input (Intrari) – pentru corelarea resurselor implicate raportat la rezultate. Acestia sunt prezentati in continuare: 1.) . norma intreaga). Pentru fiecare Proiect identificat la nivelul Portofoliului de Proiecte vor fi utilizati indicatori de program: .Zone industriale dezafectate reabilitate si/sau folosite pentru dezvoltare (ha) In cazul zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. masurabile ale proiectelor.Proiecte care asigura servicii care promoveaza egalitatea de sanse si incluziunea sociala in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .

intreprinderi mari 4. persoane umane. formarii si ocuparii resurselor alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati.Petricani si cresterea interiorul SSA (km) gradului de competitivitate a . Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . peste 60 ani.Petricani. pentru fiecare dintre acestea fiind trasate obiectivele specifice. Prioritatile si potentialul de dezvoltare al zonei au fost identificate pe baza analizei diagnostic si a nevoilor de dezvoltare. pentru minoritatii. care cuprinde trasaturi locale ce pot constitui factori care influenteaza negativ sau pozitiv dezvoltarea pe termen lung. varstnici.Petricani s-a conturat profilul strategic al zonei.Petricani prin prisma a) celor trei obiective specifice de dezvoltare: 1. dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale.Petricani. determinand un numar de 5 proiecte de dezvoltare care vizeaza regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . IMM-uri.Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. . national.Centre sociale modernizate (mp) si devoltare comunitara: . Fiecare axa strategica a presupus identificarea unei serii de prioritati de dezvoltare a zonei.Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de sustinerea categoriilor sociale centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar). care apoi au determinat proiecte individuale de dezvoltare. din in dificultate. pe categorii de marime: microintreprinderi.V.Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). s-a continuat cu identificarea celor 6 directii strategice de dezvoltare pe baza nevoilor si a potentialului de dezvoltare a zonei. Plecand de la stabilirea obiectivului general si a celor specifice de dezvoltare.(re)integrate pe piata muncii (nr) Competitivitate economica: . analizele documentelor strategice la nivel comunitar. egalitate de sanse. a dezbaterilor si consultarilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . 170 .Drumuri de acces la SSA. construite/ modernizate/ extinse firmelor. sprijinirea care: copii. aria de interventie precum si masurile care sunt necesare pentru rezolvarea problemelor identificate. oferirea de sanse egale foste dependente de droguri. (km) .1. femei.Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr.Structuri de afaceri modernizate/create/dotate (mp) dezvoltarea mediului de afaceri . Planul de actiune 4. Ca urmare a acestor analize.Petricani Analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial. persoane de etnie roma.) in zona Plumbuita.Persoane din categorii defavorizate beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . barbati. VI. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. regional si municipal si confruntarea rezultatelor acestor analize cu datele statistice existente sunt elementele care stau la baza strategiei de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . combaterea criminalitatii Dezvoltarea serviciilor sociale . Incluziunea sociala. 2. 19-60 ani. .Infrastructura rutiera construita/ modernizata extinsa in Rosie .Steua . etc).

. devoltarea unei infrastructuri de utilitati.Petricani.1. 2.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Sursa de Finantare: POR Axa Prioritara 1 Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita .Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti.3. O1-D1-2 .Steua Rosie Petricani D1 Directia strategica: Dezvoltare urbana Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane. 5. In special.Steua Rosie . inclusiv drum de halaj • Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita • Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Plumbuita) Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport Proiect nr. ne vom axa pe urmatoarele obiective: • Cresterea suprafetelor de spatii verzi. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltarea comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate. 6. b) celor sase directii de dezvoltare: 1. locuri de joaca) . Plumbuita. Lista proiectelor 01 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita .Steua Rosie . infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite zone din Plumbuita – Steaua Rosie . 4. O1-D2-2 .1.Steua Rosie – Petricani. competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. oferirea de sanse egale pentru minoritari.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita • Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani prin atragerea de investitii strategice.Petricani • Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. O1-D1-1.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita . dezvoltarea resurselor umane. 171 . • Siguranta cetatenilor si lupta impotriva criminalitatii. 4. 3. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie .

in conditiile combaterii schimbarilor climatice Domeniul Major de Interventie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Proiect nr. O1-D2-5 .Steua Rosie – Petricani: Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere Proiect nr. egalitate de sanse. egalitate de sanse. servicii sociale) Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. dezvoltarea resurselor umane si a 172 . Fundeni si Str. O2-D4-12 . O1-D1-4 – Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Axa prioritara 4 – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in furnizarea energiei electrice. O2-D4-9 . D-na Ghica • Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. O1-D1-3 . O2-D4-11 . O2-D4-10 .Steua Rosie Petricani D3 Directia strategica: Dezvoltarea infrastructurii de utilitati Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Proiect nr. Gherghitei • Componenta 7: Sisteme de management al traficului • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita Proiect nr.• Componenta 2: Pasaj suprateran Sos.Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita . dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale D4 Directia strategica Dezvoltarea comunitara (cultura. Sursa de Finantare: Bugetul local O1 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita.Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr. O1-D3-6 Extinderea retelelor de apa si canalizare O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor Proiect nr. sanatate.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr. Colentina intersectie cu str.Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 3 O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala.

4.2.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.1. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara. O3-D5-13 .serviciilor sociale D5 Directia strategica Dezvoltarea resurselor umane Sursa de Finantare: POSDRU Axa prioritara 6 Proiect nr. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 173 .

Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea 2.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea infrastructur absorbtia fluxul ridicat de trafic rutier greu si de serviciilor publice in zona Plumbuita . Componenta 2 – Pasaj suprateran Sos. D-na Ghica 3. inclusiv drum de halaj 2.Obiective generale. 2 .Steua Rosie . Intretinerea si amenajarea de noi parcuri/ serviciilor publice in zona Plumbuita . Fundeni si Str.Steua Rosie . Gherghitei 4.Steua Steaua Rosie .1 . prioritatii la nivelul zonei Ion Plumbuita . Cresterea functionalitatii spatilor publici Proiect nr.2 . Dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru Proiect nr.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru pe timp de noapte iluminatul pe timp de noapte Permanentizarea unor campanii de informare si Proiect nr.Steua Rosie .Petricani privind protectia mediului 1.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 6.Petricani prin impunerea si promovarea conform prevederilor prezentului Masterplan si mobilitati in unor norme si modele de devoltare pentru zona prioectele viitoare din zona. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. specifice. Dezvoltare Dezvoltarea unui tesut permeabil. Colentina intersectie cu Str.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Componenta 3 – Pasaj suprateran Sos. Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 5. 1.Steua a deseurilor si reciclarea acestora Rosie .Petricani a de trasport tranzit: Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Plumbuita – 174 .3 . Plumbuita.Petricani Obiective Directii Masuri Proiecte individuale specifice de strategice dezvoltare a.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala accessibilitatii Rosie . Componenta 6 . accessibil Proiect nr.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Imbunatatirea urbana tuturor locuitorilor zonei Plumbuita . Componenta 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.4 . Recomandam ca Plumbuita dezvoltarile viitoare sa includa un mix Steua Rosie functional care se completezze oferta existenta Petricani 1. locuri de joaca) . Plumbuita) Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public Proiect nr.Campania de constientizare privind colectarea selectiva coscientizare a populatiei zonei Plumbuita .Petricani zone verzi dupa normele urbanistice 1.

in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect nr. Creare de piste pentru ciclisti pe arterele principale ale zonei 3.Oferire de servicii de asistenta medicala in cadrul asistenta medicala) centrului de asistenta sociala Club Seniorilor Infintarea de centre de pregati rea Proiect nr.1.Steaua Rosie .2 . comunitara egalitate de (cultura. Dezvoltarea infrastructur ii de utilitatii b.Sistem de supraveghere video si management publice informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Infintarea unui centru de asistenta sociala acordata Proiect nr.Petricani securitatii locuitorilor zonei Dezvoltarea resurselor umane Plasarea de camere de supraveghere in spatii Proiect nr.9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala (Clubul grupurilor dezavantajate Seniorilor) acordata persoanelor varstnice Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de Proiect nr. 8 .Petricani Componenta 7: Sisteme de management al traficului Proiect nr.Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarul din politisti in cartierul Proiect nr. sanse. sanatatea.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . umane si a multicultura servicilor lism) sociale Modernizarea retele de apa-canal Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect nr.6 . dezvoltarea servicii resurselor sociale.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport.10 .5 . a carui tema este integrarea asigurari (re)insertiei pe piata fortei de munca: rromilor in viata comunitara reconversia profesionala.11 . Incluziune Dezvoltarea sociala. Creare de parcai subterane si supraterane 2. 7 . dezvoltarea antreprenonoriatului( corelate cu nevoile piatei munci 175 .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani . Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta Extinderea/ infinta rea de linii de autobus 2.Program de pregatire profesionala initiala pentru profesionalainitiala si continua in vederea populatia de etnie rroma din cartier. adaptarea la cerintele pietei munci.

energie.2 Surse de finantare Finantarile proiectelor pot proveni atat din fonduri nerambursabile. 4. contribuind.1. Programul Operational Autoritatea de Instrumente Strategia Management Structurale urmarita se Programul Operational Sectorial pentru Ministerul FEDR. mediu. mai precis prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – acorda spijin financiar pentru IMM-uri (in vederea crearii de locuri de munca durabile). Proiectele de dezvoltare urbana in zona cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani pot beenficia de finantari / co-finantari provenite din mai multe fonduri: pe de o parte. sanatate si instrumente financiare pentru cooperare teritoriala. FSE Dezvoltarea Resurselor Umane Familiei si Protectiei Romania si Sociale nivelul mediu Programul Operational Dezvoltarea Ministerul FSE al celorlalate capacitatii Administrative Administratiei si state membre. Axa prioritara 1 a POR – „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere” are ca obiectiv cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. la indeplinirea obiectivului general. prin reabilitatea infrastructurii urbane si prin imbunatatirea serviciilor urbane. isi propune dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. ale carui actiuni sunt sustinute de fonduri structurale. cresterea eficientei administrative si integrare sociala si Fondul de Coeziune (FC) – finanteaza actiuni ce fac parte din domeniul retelelor transeuropene de transport si mediu. anume impulsionarea dezvoltarii regionale prin reducerea diferentelor intre regiunile Romaniei.2. Fondul Social European (FSE) – sustine proiecte de natura sociala. cat si din fonduri rambursabile. telecomunicatii. inclusiv a serviciilor sociale.4. Bugetul local al Primariei Sectorului 2. adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor. FC propune reducerea Programul Operational Sectorial Ministerul Economiei FEDR Cresterea Competitivitatii Economice disparitatilor existente la Programul Operational Regional Ministerul Dezvoltarii FEDR nivel social si Regionale si Locuintei economic intre Programul Operational Sectorial Ministerul Muncii. In continuare sunt prezentate pe rand cele doua tipuri de surse. turism. pe de alta parte. 176 .1 Fonduri nerambursabile Romania va beneficia de spijin prin intermediul obiectivului „Converegenta”. infrastructura in transport. educatie.1 Programul Operational Regional Programul Operational Regional are rolul de a implementa elementele Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND. alaturi de celelalte Programe Sectoriale. Totodata. cercetare si dezvoltare. FC desfasoara pe o Transport Transporturilor si perioada de Infrastructurii sapte ani si isi Programul Operational Sectorial Mediu Ministerul Mediului FEDR. Astfel. referitoare la educatie si formare profesionala. proiectele vor primi finantare prin programele de fonduri comunitare. Programul Operational Asistenta Tehnica Internelor Ministerul Economiei FEDR 4.2. surse nerambursabile de finantare comunitara si surse rambursabile (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare co-finantare).

sistemele hidroedilitare (apa si canalizare). c. reprezentate de orase/municipii cu populatie mai mare de 10. care corespund obiectivelor axei prioritare 1 a POR-ului. anume: 1. dar si din zonele limitrofe ale acestor perimetre. dezvoltarea mediului de afaceri pot cere finantari si in cadrul altor axe ale POR (Axa prioritara 2 –„Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. sociale si de mediu din zonele urbane aflate in stadiu de degradare. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura”) sau alte programe operationale sectoriale (POS Mediu. proiectele individuale. reprezentati de 13 orase/municipii si centre urbane. Pentru a fi eligibile. axa prioritara 1 permite rezolvarea simultanta a problemelor economice. incluse in planurile integrate de dezvoltare urbana ce vor fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1. patrimoniu cultural mondial (UNESCO). a strazilor urbane.000 de locuitori si diferite de polii de crestere si de polii de dezvoltare urbana. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. acoperind astfel mai multe categorii de beneficiari: poli de crestere. Cu exceptia proiectelor incluse in Planul integrat pentru dezvoltare urbana. poli de dezvoltare urbana. Prin finantarea de planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. din mediul urban b. reabilitarea infrastructurii sociale. celelalte categorii de proiecte ale centrelor urbane. centre urbane (orase/municipii cu o populatie superioara a 10. cu singurul Domeniu major de interventie 2. poli de dezvoltare urbana. transport si mobilitatea populatiei iii. Existenta a doua proiecte din categorii diferite de operatiuni constituie o conditie a eligibilitatii planurilor integrate. domeniul major de interventie 1.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura” se adreseaza reabilitarii si modernizarii retelei de drumuri judetene. cu singurul Domeniu major de interventie 2. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. obligatorie de altfel. dar si la constructia / reabilitarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/sau urban. ceea ce va duce la atingerea obiectivului specific al Programului Operational Regional. national si local. Astfel de planuri integrate se vor implementa avand la baza proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane. adica dezvoltarea social-economica a orasului. Proiectele finanatate prin Axa prioritara 1 fac referire la 3 categorii de structuri: poli de crestere – alcatuiti dintr-un mare centru urban si zona sa de influenta. este divizat in trei sub-domenii. POS Dezvoltarea Resurselor Umane). Axa in discutie indeplineste o etapa de tranzit. eligibile doar in cadrul Axei prioritare 1. infrastructura publica urbana ii. Planuri integrate de dezvoltare urbana.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. Axa proritara 2 – „Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”.1. Acesta. inclusiv transportul urban: i. care includ si transportul urban. in procesul de dezvoltare a unor zone mai izolate din cadrul unei 177 .Axa prioritara mai sus amintita include un singur domeniu de interventie. asa cum sunt cele care vizeaza infrastructura de transport.000 de locuitori si diferite de primele doua categorii). Unul dintre acestea trebuie sa se refere la reabilitarea infrastructurii urbane si la imbunatatirea serviciilor urbane. la randul lui. reabilitarea sit-urilor industriale poluate si pregatirea pentru noi activitati. Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane este sprijinita in totalitate de axa prioritara 1.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii de operatiuni si activitati eligibile: a.

Asociatie pentru Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Entitate cu personalitate juridica. 215/2001. municipiul. infiintata de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice constituite in baza Legii administratiei publice locale nr. orasul si comuna (consiliile locale). Insumarea tuturor acestor factori pot duce la o dezvoltare mai rapida a Romaniei in general si a fiecarei regiuni in parte. 178 . municipiul. dezvoltarea infrastructurii de transport va facilita si cooperarea interregionala. c. ceea ce are ca finalitate stimularea dezvoltarii economice durabile. • Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa. Pentru indeplinirea acestui obiectiv un prim pas necesar consta in imbunatatirea infrastructurii de transport.1. Obiectivul sau se refera la imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si mobilitatii populatiei. ceea ce va inregistra mai apoi consecinte pozitive in randul mobilitatii populatiei si a bunurilor. telefonie). primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice. • Amenajari pentru protectia mediului. cat si economic. electricitate. Un proiect propus pentru obtinerea finantarii prin Axa prioritara 2 a POR. canalizare. Beneficiarii finantarilor prin intermediul Axei prioritare 2 sunt cei care corespund categoriilor de mai jos: a. trebuie sa corespunda uneia din urmatoare categorii de operatiuni: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale Sunt considerati parteneri urmatoarele unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). atat din punct de vedere temporar. bunurilor si serviciilor. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. b. precum si in justitie. In cazul consiliilor locale. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. solicitantii pot fi unitatile administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). Astfel. telefonie. orasul (consiliile locale). stand la baza cresterii competitivitatii societatilor si a mobilitatii fortei de munca. Autoritati ale administratiei publice locale In conformitate cu prevederile Legii nr. • Eliberarea si amenajarea terenului.regiuni. de drept privat. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane. gaze si canal. electricitate. Domeniul major de interventie 2. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele. 2 si 3). 215/2001 republicata. cu modificarile si completarile ulterioare. prin formarea de conditii favorabile pentru transportul de marfuri si de calatori. care incearca sa obtina finantari din fonduri structurale (FEDR) si/sau de la bugetul de stat. Activitatile eligibile orientative in cadrul proiectului pot fi: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. • Devierea retelelor de apa. cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine. gaze.

pot fi inscrise pentru obtinerea de finantari. urmarind cresterea cooperarii regionale si a comertului. In afara de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare mobilizeaza. asigurarand astfel cofinantarea alaturi de fondurile structurale disponibile din partea Uniunii Europene. Raul Colentina. BERD reprezinta un catalizator major pentru investitii. Cei care beneficiaza de imprumuturile BERD sunt in general societatile furnizoare de utilitati detinute de municipalitati. Pentru Romania. Ca si principal investitor institutional in regiune. Printre strazile care trebuia sa fie modernizate se numara Gimalau. Sectorul privat – tinteste sustinerea intreprinderilor private autohtone.2. insa amanarea din diverse motive a proiectului a determinat administratia locala sa se ocupe.1. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. Dupa ce initial. finantarile erau adresate investitiilor din sistemul de apa si canalizare24.2. BERD si-a extins sprijinul si la nivelul altor tipuri de infrastructura: modernizarea sistemului de incalzire centralizata. modernizarea soselelor. Cap. Ispir Petre. imbunatatirea transportului public. Programele Operationale aflate sub obiectivul „Cooperare Teritoriala Europeana”. Astfel. Steaua Rosie si Sipca din zona Petricani si Ricinului. In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. care se stabileste in cadrul intalnirilor de consiliu si se distribuie spre toate departamentele si directiile din cadrul Primariei.2 Alte fonduri nerambursabile • Programul Operational Sectorial Mediu • Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane • De asemenea.Trebuie mentionat faptul ca activitatile enumerate mai sus ca fiind eligibile au caracter orientativ. de aceasta problema. Orice alte activitati a caror eligibilitate este dovedita de solicitant.2. Initial. investitii straine directe semnificative. Guvernul a luat in calcul limitarea cotelor de TVA 24 Dintre toate investitiile necesare la nivelul infrastructurii. Infrastructura – se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii nationale. innoirea parcului de autobuze. in special cea de transport. trebuie mentionat ca in perioada 2006-2007 se vorbea de nevoia crearii in perimetrul care reprezinta obiectul nostru de studiu doua statii de pompare a apei. Paroseni. BERD a inceput finantarea investitiilor importante in sectorul infrastructurii inca din 1995. cele 30 din Steaua Rosie-Petricani si 10 in Plumbuita trebuia sa fie modernizate cu bani de la Banca Europeana de Investitii (BEI). modernizarea liniilor de tramvai. Din pacate insa. BERD va sprijini in continuare Romania si in ceea ce priveste proiectele de infrastructura municipala.3 Surse Proprii Primariei Sectorului 2 In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. prin fonduri proprii. alte surse de creditare pot fi obligatiunile municipale si institutiile bancare. 4. pentru anul 2009. strategia axandu-se pe urmatoarele directii prioritare: 1. pot fi utilizate pentru pregatirea parteneriatelor si proiectelor pentru a consolida rolul transfrontalier si transnational al acestor orase/municipii. in masura relevantei. BERD investeste atat in sectorul public cat si in cel privat. 4.2 Fonduri rambursabile O sursa de finantari rambursabile pentru proiectele administratiilor locale o constituie Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. reabilitarea infrastructurii din centrul istoric al Bucurestiului si imbunatatirea infrastructurii privind deseurile solide. Sectorul energetic – acorda investitii companiilor din sectorul public si privat. pe langa finantarile proprii. in scopul intaririi competitivitatii si accesului la piete externe 2. care se ocupa de producerea. Tamaioarei si Plumbuita in cartierul cu acelasi nume. 179 . Totodata. 4. transportul si distributia de energie 3.

platite catre administratiile locale.Petricani 180 . Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . ca o masura anticriza.2. 4. ceea ce afecteaza lucrarile deja incepute si aflate in curs de desfasurare. O astfel de masura se traduce prin reduce rea investitiilor de la bugetul de stat.4. dar si cele care urmeaza sa inceapa.

2 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie . Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.6 . Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 3.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2. Proiect nr. Colentina intersectie cu str.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie . Gherghitei POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2. Plumbuita. D-na Ghica 2.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie . Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. Proiect nr.Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei POR Axa prioritara 1 Buget local Proiect nr.3 .8 .7 .5 .Petricani 1.Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 181 .1 .4 . Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Primaria Generala Buget local Steaua Rosie . Plumbuita) Budgat local / Budget POR Axa prioritara 2.Petricani Bucuresti 1. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.2 .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.2 . locuri de joaca) .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului prioritara 4 Fondul de mediu POS Mediu si buget Proiect nr. Fundeni si Str.Petricani • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.Extinderea retelelor de apa si canalizare prioritara 1 / Buget local Buget local Proiect nr.2 . Proiect nr.Petricani • Componenta 7: Sisteme de management al traficului POS CCE Axa Buget local Proiect nr.Petricani Potentiale surse de finantare Proiecte individuale Alternativa 1 Alte alternative Buget local Proiect nr.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita POS Mediu Axa POR Axa prioritara 2 Proiect nr. inclusiv drum de halaj 2.Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora local Budget local Proiect nr. Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.

a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 182 .Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.10 .9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr.POR Axa prioritara 3 POR Axa prioritara 3 POS DRU Axa prioritara 6 Buget local Buget local Buget local Proiect nr.11 .Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect nr.

07 Sud Vest 194. Domeniul de interventie 1. in interiorul zonei de protectie a acestora.26 99. persoane aflate in dificultate) si dotarea acestora cu echipamente specifice. Sumele reprezinta milioane de euro: Regiunea de dezvoltare Alocarea financiara totala. protejarea si conservarea picturilor interioare.4.806 milioane euro din FEDR si 273.02 milioane euro provin de la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR).reabilitarea / modernizarea cladirilor destinate serviciilor sociale (centre de ingrijire a copiilor. proiectele prezentate in planurile integrate de dezvoltare urbana.85 115. consolidarea. 3.64 121. din care 3.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii: 1. pentru perioada 2007-2013.1 Totalul resurselor financiare alocate Programului Operational Regional 2007-2013 este egal cu 4. ce urmeaza a fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1.infrastructura publica urbana .391.restaurarea. In tabelul de mai jos este prezentata repartizarea pe regiuni de dezvoltare a alocarilor financiare pentru Axa prioritara 1.04 Pentru a indeplini criteriile de eligibilitate a operatiunilor si activitatilor. alocarea financiara disponibila pentru Domeniul major de interventie 1. capacitatea acestora nu trebuie sa depaseasca 50 de locuri. domeniul major de interventie 1.04 182. iar restul sumelor disponibile sunt prevazute pentru centrele urbane.restaurarea. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. Mergand mai in amanunt. Sub-domeniul: Centre urbane la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti – Ilfov este de 123.patrimoniu cultural mondial (UNESCO). din care 1. reabilitarea infrastructurii sociale: .90 156.refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate. Conform HG nr. din care: FEDR Nord Est 227.43 Sud Est 184. este prevazut pentru finantarea proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare elaborate de catre cei sapte poli de crestere.96 159. inclusiv echipamente de informare si comunicare. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1.26 milioni di euro. picturilor murale exterioare. din mediul urban .998/2008. inclusiv transportul urban: .14 Centru 151.58 Nord Vest 168.117. frescelor.2.19 135. national si local. centre pentru persoane varstnice. centre pentru tineret. protejarea si conservarea monumentelor istorice. 183 .726.33 148.84 Bucuresti Ilfov 123.5. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri.365 milioane euro co-finantare nationala. maxim 20% reprezinta alocarea dedicata finantarii proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare urbana promovate de catre polii de dezvoltare urbana. 2.60 Vest 143.1 – Planuri integrate de devoltare urbana. Restul este asigurat din fonduri publice nationale.transport si mobilitatea populatiei . in cazul centrelor rezidentiale pentru copii.34 milioane euro. Programului Operational Regional i-a fost distribuita suma de 1. prin: 1. impartirea acestor sume pe tipuri de proiecte se face dupa cum urmeaza: un procent de maxim 50% din alocarea financiara totala a Axei prioritare 1 a POR. 2.poli urbani de crestere".11 Sud 197. centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente.568.171 milioane euro pentru axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor . astfel cum este indicata mai sus.

1.3 Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional 4.000 lei.000 lei si 85.Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. sub-domeniul: centre urbane. Valoarea totala a proiectului reprezinta suma cheltuielilor eligibile si neeligibile inclusiv a TVA –ului aferent acestora.000.000.000 lei. trebuie sa se incadreze pentru fiecare din cele trei operatiuni eligibile: .proiectele care se incadreaza in operatiunea Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri: intre 1.) Planurile integrate de dezvoltare a centrelor urbane sunt finantate exclusiv din axa prioritara 1 a POR. Ghidul solicitantului precizeaza limite minime si maxime intre care proiectele de dezvoltare din Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere.proiectele ce apartin operatiunii Reabilitarea infrastructurii sociale: intre 350. Proiect 1 .. Selectia planurilor ce urmeaza a primi finantarea se face pe baze competitive. incluziv drum de halaj 184 .700. inclusiv transportul urban are ca limita maxima a proiectelor 1.operatiunea Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana.achizitionarea si instalarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere. . .500.3.000 lei.000 lei si 3.700. 4.000 lei si minima 90. Domeniul de interventie 1. Plumbuita. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa respectivele planuri. etc.

prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. potrivit nevoilor si resurselor specifice. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. 4. prin intermediul proiectului. realizand incadrarea obiectivului general al priectului in obiectivul general POR masura 1. Angela. incluziv drum de halaj”. a tuturor regiunilor Romaniei. Obiectivul general al proiectului consta in reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Plumbuita – Steua Rosie . 2.1– Centre Urbane. Titlul proiectului Reabilitarea infrastructurii urbane in Zona Plumbuita – Steaua Rosie .cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. 598. se incadreaza in obiectivele Domeniului de investitie al POR intitulat „Planuri integrate de dezvoltare urbana”. si in special a zonei vizate de proiect. Obiectivele proiectului intitulat „ Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie.ro b) DESCRIERE PROIECTULUI 1. in special cele mai slab dezvoltate. ceea ce va determina si cresterea investitiilor in zona. proiectului Telefon: 021-209600 int.a) INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT 1. pentru a facilita mobilitatea populatiei. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. sociale. Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice. pentru a face din regiunile Romaniei.Petricani Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. Obiectivul Domeniului major de interventie 1. de dezvoltare economica si sociala a regiunii Bucuresti Ilfov. sub-domeniul Centre urbane. 7. contribuind astfel la imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona. Plumbuita. incluziv drum de halaj Localizarea proiectului Zona Plumbuita – Steua Rosie . se va realiza imbunatatirea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane de baza ale regiunii mentionate. inclusiv a serviciilor sociale. Plumbuita. a bunurilor si serviciilor în vederea stimularii dezvoltarii 185 . imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza. Email: angelatoderita@ps2. 6. cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere. Astfel.Iunie 2012 Durata proiectului 24 luni Beneficiarul proiectului /Parteneri Consiliul Local al Primariei Sectorului 2. 3. Fax: 021. Prin proiect se doreste îmbunatairea infrastructurii urbane de transport la nivelul cartierului. locuri atractive pentru investitii. Bucuresti proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului Toderita C. durabile si obiectiv specific) echilibrate teritorial.Petricani (reprezentare grafica pe harta) Anul realizarii investitiei Iunie 2010. 5. Obiectivele proiectului (obiectiv general.2096252.1 – „ Planuri integrate de dezvoltare urbana il reprezinta – conform Programului Operational Regional .Petricani. Bucuresti si Primaria Municipiului Bucuresti Entitatea responsabila cu implementarea Consiliul Local al Primariei Sectorului 2.

pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. pietoni si biciclisti. Obiectivele specifice ale programului POR sunt: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. in conditiile dezvoltarii continue a traficului. • promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani. • cresterea gradului de siguranta rutiera. • Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri.2. Se intentioneaza sistematizarea pe verticala a zonei aferente strazilor cuprinse in zona prin: • realizarea infrastructurii stradale. • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare. • cresterea calitatii peisajului. incluziv drum de halaj sunt: • modernizarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto.Petricani”. • Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor. o reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. • sistematizarea verticala a zonei aferente strazii.Steaua Rosie . Potentialii beneficiari ai proiectului: Grupurile tinta propuse au fost astfel alese incat actiunea 186 . • inlaturarea aspectului neingrijit si neunitar al aleilor ce deservesc spatiile urbane. Se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. o delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala. • Infrumusetarea peisajului prin solutii moderne. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. cu scopul imbunatatirii confortului si sigurantei circulatiei. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: o reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. • mentinerea viabilitatii retelei rutiere . prin realizarea de trotuare si asigurarea accesului la proprietati. inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. printr-o abordare policentrica. • cresterea gradului de confort al populatiei. • Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. printr-o abordare policentrica. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului “Modernizare strazilor din cartierul Plumbuita . Zonele tinta si / sau grupurile tinta economice durabile a cartierului. • realizarea suprastructurii stradale.

o Comunitatea de afaceri din zona . Principalele activitati din proiect proiectului sa aiba un impact socio-economic semnificativ in zona de dezvoltare. cu urmatoarele subactivitati.Petricani. 187 . printre altii. Grupul tinta vizat prin implementarea acestui proiect este reprezentat de locuitorii cartierul Plumbuita – Steua Rosie .2 Intocmire si depunere proiect 1.1 Identificare furnizori servicii. mijloace de transport in comun si nu numai. Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 1. actionandu-se in sfera decizionala a sectorului economic. lucrari si bunuri.3 Semnare contract de finantare In cadrul acestei activitati sunt implicati toti membrii echipei de proiect. agentii economici care îsi desfasoara activitatea. 1. someri).Petricani carora li se vor oferi conditii mai bune de infrastructura de transport. turistii. 1. Dintre beneficiarii directi putem aminti si firmele din domenii diverse si cladiri de birouri care va fi in zona cartierului Plumbuita . insa responsabilul principal este managerul de proiect care va coordona intreaga activitate. persoanele care tranziteaza zona Manastirul Plumbuita. Beneficiarii indirecti ai investitiei propuse sunt. femei. o Forta de munca din zona (in special tineri. Beneficiarii indirecti sunt. Prin implementarea acestui proiect persoanele din grupul tinta vor beneficia de un bun confort si de stoparea fenomenului de degradare al mediului inconjurator prin infrumusetarea peisajului prin solutii moderne si infrastructurii stradale. Durata acestei activitati. fiecare cu atributiile specifice fisei postului. o Firmele care vor participa la implementarea proiectului. Printr-o abordare integrata se are in vedere sprijinirea dezvoltarii de lunga durata a potentialului economic si social local si al regiunii in ansamblu.3. Acestia vor avea parte de o buna fluidizare a traficului datorita moderizarii strazilor din aceasta zona. cu subactivitatile mentionate este de 3 luni.Petricani. persoanele care nu locuiesc in zona dar care trec prin zona cartierului Plumbuita – Petricani atat cu automobilul personal. Acestia vor beneficia in mod direct de o retea rutiera modernizata (modernizarea carosabilului. de asemenea sunt partile interesate de dezvoltarea comunitatii locale: o Consiliul Local . Beneficiarii directi : Primii beneficiari ai investitiei sunt toti locuitorii din zona Plumbuita – Steaua Rosie . Demararea proiect: Aceasta activitate presupune toate demersurile necesare inceperii proiectului propus. modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale).

Se vor intocmi in acest sens rapoarte periodice si se vor realiza controale anuntate si inopinate la locul de desfasurare a investitiilor in vederea urmaririi modului de desfasurare a acestora si a preintampinarii eventualelor probleme ce pot aparea. 5. Rapoartele financiare vor fi realizate de catre responsabilul financiar al proiectului.1 Solicitarea de catre managerul de proiect a unor rapoarte periodice. 6.1 Amenajare protectia mediului 4. banere. 3. Monitorizarea desfasurarii acestei activitati conform conditiilor contractuale este in atributia reprezentantului tehnic.2. Urmarirea intocmirii si depunerii proiectului tehnic cade in sarcina responsabilului tehnic. Coordonarea proiectului. in stransa colaborare cu managerul de proiect 5. ca si atributie este in sarcina managerului de proiect. Monitorizare si control: 5. Publicitate si marketing 6. de 24 de luni. pliante.3 Organizare de santier 4. Elaborare si depunere Proiect tehnic Dupa semnarea contractului de finantare este necesara depunerea proiectului tehnic.5 Placa permanenta Realizarea activitatii de informare prin publicitate si marketing este in atributia managerului de 188 . Aceasta activitate se va realiza in prima luna de dupa semnarea contractului de finantare.1 Realizare de rapoarte de progres.3 Publicitate pe site-ul primariei 6. 4.2 Realizarea de controale pe teren in vederea identificarii stadiului de implementare a proiectului. 5. 3.4 Constructii Activitatea de lucrari de constructii se desfasoara pe parcursul tuturor celor 24 de luni de implementare.3 Intocmirea de rapoarte financiare Activitatea de monitorizare si control se desfasoara pe parcursul celor 24 de luni de implementare de catre managerul de proiect in colaborare cu ceilalti membri ai echipei.2 Asistenta tehnica 4.4 Realizare fotografii.2 Realizarea de sedinte de lucru. conform instructiunilor din ghidul solicitantului.1 Realizare panouri 6. ea urmand a se desfasura pe intreaga perioada de implementare a proiectului.2 Anunturi in media 6. brosuri 6. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 4. Coordonare proiect 3.

INCADRARE IN TIMP : 189 . Pentru atingerea acestui deziderat se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. III.Petricani. Proiectul propus raspunde demersurilor de revitalizare a zonei prin modernizarea infrastructurii stradale.cresterea accessibilitati in zona. regional. 4. 7.Petricania.Sectorul 2 este insuficient dezvoltata sau prezinta un grad ridicat de deteriorare.imbunatatirea infrastructurii urbane. muncitorilor si agentilor economici).cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere turistic si de agreement. infrastructura stradala din zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani al in Zona Plumbuita – Steua Rosie .proiect si se va desfasura periodic. îngreunând Petricani astfel desfasurarea traficului rutier si pietonal în zona. In vederea rezolvarii acestor probleme s-a realizat un Plan local de Dezvoltare al sectorului 2 si un Plan Integrat Dezvoltare Urbana pentru Zona Plumbuita – Steua Rosie . local. 5.2 Rambursarea cheltuielilor de catre autoritatea contractanta conform contractului de finantare Inchiderea proiectului se va realiza dupa terminarea investitiilor care vor fi predate managerului de proiect. conform graficului.cresterea atractivitatii zonei Plumbuita – Steua Rosie . Impactul estimat al proiectului (impact .cresterea gradului de confort social (crearea de facilitati locuitorilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Cu ajutorul responsabilului financiar se vor intocmi documentele contabile referitoare la inchiderea proiectului precum si cele necesare rambursarii cheltuielilor eligibile conform contractului de finantare. inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. . pe parcursul implementarii proiectului. Justificarea proiectului: nevoi identificate În momentul de fata. prin intermediul proiectelor. S-a optat pentru accesarea de fonduri europene in vederea rezolvarii problemelor identificate.reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale.reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului.Bucuresti. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: . Prin implementarea acestui proiect Sectorul 2 isi propune sa reabiliteze strazi. . contribuind la promovarea zonei ca target turistic.1 Receptia lucrarilor. national) . cu efecte pozitive asupra dezvoltarii economice si atractivitatii zonei.Petricani de 45 strazi din Sector 2 . Necesitatea implementarii acestui proiect apare din necesitatea sa se obtina o imbunatatire a confortului si a sigurantei circulatie. 7. Inchidere proiect 7. trotuare si spatiile verzi din zona Plumbuita – Steua Rosie . .delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala. Asigurarea acestor conditii va permite valorificarea si conservarea patrimoniului istoric. . .

Bucureşti şi Poliţia Comunitară Toderita C. 7. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI Estimati costul total al proiectului 9. 598. 6. Fax: 021. Plumbuita. DESCRIEREA PROIECTULUI: 190 .000 Euro (40. Localizarea proiectului 3.2096252. Telefon: 021-209600 int. sub domeniul centre urbane 4. Email: angelatoderita@ps2. Bucureşti Primăria Sectorului 2. Sector 2.090000 RON) V. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Petricani . PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. de Sos.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Bucureşti în parteneriat cu Poliţia Comunitară. de Str. 2.Petricani : Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Zone Peninsulari – delimitata 1. Tamaioarei – Lacul Plumbuita (reprezentare grafică pe hartă) 2010-2011 12 luni Primăria Sectorului 2. Ricinului/ Str.Str. Incadrare in timp -Data de incepere a proiectului: Iunie 2010 -Data incheierii proiectului: Iunie 2012 -Situatia curenta a proiectului: In curs de implementare IV. Steaua Rosie.1. Angela. 4. Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona Plumbuita – Steaua Rosie .500. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii I. domeniul major de interventie 1. 5.3. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana.ro II. Axa Prioritara 1.Paroseni/ Lacul Plumbuita/ Strada Sipca. Titlul proiectului 2.2.

. echiparea dispeceratului. selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate. obiectiv specific) 2.prevenirea şi reducerea consumului de droguri în spaţiile publice din zona Plumbuita.Petricani (intersecţii. care să asigure: . Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă 3. staţii de autobuz si spatiile cu factori de risc ridicat). dar si insalubritatea prezenta aici. 5 Asigurarea personalului responsabil cu supravegherea. proiectelor tehnice. 3. De aici rezultă nevoia de instalare a unui sistem de supraveghere şi monitorizare. Elaborarea documentaţiilor de atribuire. turisti. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Plumbuita – Steaua Rosie .prevenirea şi combatearea actelor de violenţă în spaţiile publice. . polarea mediului sau traficul de droguri. care va fi perceput ca sigur si linistit Zona tinta: zona Plumbuita – Steaua Rosie . vizitator de parcuri. 2.. Obiectivele proiectului (obiectiv general. 191 . lansarea licitaţiei publice.schimbarea imaginii cartierului. calugari. Grupurile tinta: locuitorii din cartier. Din intregul cartier. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradală şi in proximitatea şcolilor si a obiectivelor de interes public. stabilirea modului de transmitere a datelor. În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi: 1. 4 Monitorizarea implementării proiectului de investiţii. Lansarea licitaţiei publice. .1. zone in care s-au inregistrat infractiuni conform datelor de la politie. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. stabilirea numărului de camere de supraveghere. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. spatiile verzi din parcul Plumbuita. selectarea şi contractarea companiei (iilor) în vederea achiziţionării sistemului de monitorizare (stabilirea locurilor de montare a camerelor video. care va consta în amplasarea de camere de supraveghere pe principalele artere rutiere şi spaţiile publice. securităţii locuitorilor şi copii din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prin un sistem de supraveghere video si management informational pentru crestere siguranta sociale si prevenirea criminalitati.Petricani Obiectivul general este îmbunătăţire siguranţei. Principalele activităţi din proiect 4. sisteme anti-vandalizare). dând o imagine negativă acesteia. Axa Prioritara 1. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR.prevenirea şi combaterea actelor de violenţă si infractionalitate (mediu) pe malul lacului Plumbuita. Numărul crescut al infracţiunilor care se petrec în zona Plumbuita măresc gradul de nesiguranţă al locuitorilor şi vizitatorilor acestei zone. evaluarea.1. evaluarea.

200 RON) lei IV.3. 4.000 Euro (2. Fax: 021. Steaua Rosie. Angela.996. 6.Data incheierii proiectului: . din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. prevenirea şi combaterea consumului de droguri (zona Plumbuita si parc).Situatia curenta a proiectului: Estimati costul total al proiectului 2010 2011 In planificare Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 710. 598. pe zone parasite si pe maul lacului Plumbuita. V. zona 192 II. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Email: angelatoderita@ps2. Telefon: 021-209600 int. scăderea/ descurajarea comportamentului indisciplinar pe străzi. Sector 2 Teren in suprafata de 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. reducerea numărului de infracţiuni si îmbunătăţirea condiţiilor de asigurare a ordinii şi liniştii publice. 3. 7. sub domeniul centre urbane 4.5. national) • • • • • • III.3. Racinului. Proiect 3 .Data de incepere a proiectului: .Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita I.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.96 ha delimitat de Str.2096252. Obiectivele proiectului (obiectiv general. INCADRARE IN TIMP : prevenirea anumitor fenomene sociale degradante la adresa persoanelor. Axa Prioritara 1. domeniul major de interventie 1. reducerea violenţei (Zona Peninsuare). 1. Incadrare in timp . Str. regional. 5. Impactul estimat al proiectului (impact local. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. 2. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. obiectiv specific) . Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Municipiul Bucuresti. depistarea reţelelor de traficanţi de droguri. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1.

prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. Principalele activitati din proiect 4.2. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni . Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu 193 . in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale controlarea nivelului lacului utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. Ca obiective specifice. pe parcursul derularii contractului de lucrari. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). avand un numar de aproximativ 23. printre lucrarile de constructii ce se vor executa enumeram: o Crearea unui stavilar in zona insulei Plumbuita o Amenajarea bazei lacului prin betonare o Crearea in partea sudica a lacului a unei scurgeri a apei din lac in Raul Colentina Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. Transferul dreptului de administrare a zonei vestice a Lacului Plumbuita de la Apele Romana la Consiliul Local al Sectorului 2 Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate).500 locuitori.

Avand un nivel controlat al apei se poate goli periodic lacul permitand curatarea acestuia de impuritati si deseuri.5. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. panza freatica. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. hidrobiciclete. social. gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. economic si al infrastructurii. zone verzi) . fapt ce creeaza un disconfort vizual.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. reciclare a deseurilor solide municipale. iar pe perioada de iarna transformarea lacului in patinoar. in mod indirect. 23. national) alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. etc. regional.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 12 ha de suprafata recreationala (lac) controlarea nivelului apei din lac prin stavilarul din dreptul insulei Plumbuita si prin canalul de scurgere amenajat in partea sudica a lacului utilizarea lacului in perioada de vara pentru activitati de agrement (barci.). Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. pe intreaga durata de analiza a proiectului. aer).2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). depozitarea necontrolata a deseurilor. pe cale de consecinta. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. in structura primariei. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. fara a 194 . se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. Impactul estimat al proiectului (impact local.

BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative.770. domeniul major de interventie 1.2096252. Incadrare in timp .96 ha delimitat de Str. 7. 598. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1.apela la metodele traditionale.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 3.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune II. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”.000 Ron) IV. sub domeniul centre urbane 4. 195 . 2. locuri de joaca) . Email: angelatoderita@ps2. III.3. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Racinului. Axa Prioritara 1. 4. Telefon: 021-209600 int. Obiectivele proiectului (obiectiv general. 6. Str. intrucat rezultatele proiectului. 3. Proiect 4 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. 5. Fax: 021.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita I.000 euro (14. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Municipiul Bucuresti. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. Steaua Rosie.500. desi semnificative in plan local. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. contribuind astfel la marginalizarea acestora. Sector 2 Teren in suprafata de 1.4. INCADRARE IN TIMP : 1. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. Angela. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. Impactul national: nu este cazul. Estimati costul total al proiectului V.

depozitarea necontrolata a deseurilor. fapt ce creeaza un disconfort vizual. Ca obiective specifice. social. panza freatica. aer). in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.obiectiv specific) 2. Principalele activitati din proiect 4. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona sociala. economic si al infrastructurii. 196 . Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. avand un numar de aproximativ 23. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. pe parcursul derularii contractului de lucrari. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul.500 locuitori. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. zone verzi) .

Impactul estimat al proiectului (impact local. lipsa de siguranta pe care o resimte populatia nevoita sa tranziteze zona propusa pentru construirea viitorului parc.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). desi semnificative in plan local. pe cale de consecinta. Incadrare in timp .500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 1. national) gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. III. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale.Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) 197 . care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si.5. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. regional. pe intreaga durata de analiza a proiectului. fara a apela la metodele traditionale. Impactul national: nu este cazul. 23. intrucat rezultatele proiectului. INCADRARE IN TIMP : 1. reciclare a deseurilor solide municipale. contribuind astfel la marginalizarea acestora. in structura primariei. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. in mod indirect. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat.

domeniul major de interventie 1. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C.96 ha delimitat de Str. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana.5. avand un numar de aproximativ 23. Racinului.330. obiectiv specific) 2. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita Municipiul Bucuresti. Proiect 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.000 RON) IV. 4. 7. 598. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. 5. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Ca obiective specifice. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. Sector 2 Teren in suprafata de 1. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 198 . Email: angelatoderita@ps2. Axa Prioritara 1. Str. Estimati costul total al proiectului V. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.500 locuitori.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.3. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. Angela. sub domeniul centre urbane 4.2096252.000 Euro (6. 3. Plumbuita) I. II. Fax: 021.- Situatia curenta a proiectului: Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 1. Telefon: 021-209600 int. 2.500. 6. Steaua Rosie. Obiectivele proiectului (obiectiv general. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1.

gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). social. Principalele activitati din proiect 4. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). national) Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. pe parcursul derularii contractului de lucrari.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 4.2 (ca 199 .sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. zone verzi) . panza freatica. in mod indirect. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. depozitarea necontrolata a deseurilor. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. aer). actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. in structura primariei.3. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona 5. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. 23. regional. Impactul estimat al proiectului (impact local. fapt ce creeaza un disconfort vizual. economic si al infrastructurii. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri.

BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. pe intreaga durata de analiza a proiectului. intrucat rezultatele proiectului. Axa Prioritara 1. III.4. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. Estimati costul total al proiectului V.100. reciclare a deseurilor solide municipale. pe cale de consecinta. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. fara a apela la metodele traditionale. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR In tabelul urmator sunt listate estimarile de buget necesare pentru a realiza obiectivele de investitii propuse si asistenta tehnica in implementare. contribuind astfel la marginalizarea acestora.1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative.urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). domeniul major de interventie 1.000 euro (8. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. Bugetul estimat al proiectelor 4. Impactul national: nu este cazul.4.862. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. desi semnificative in plan local. sub domeniul centre urbane 4. INCADRARE IN TIMP : 1.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 2. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. Incadrare in timp .000 RON) IV. pentru proiecte de dezvoltare cu finantare POR:Buget 200 .

000 Euro (128. Gherghitei mobilitatii in zona estica din lacul Plumbuita Obiective specifice: Fluidizarea traficului din intersectia Sos. pietoni si biciclisti .2010 01. 01.958 lei) 2 Componenta 1 Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Obiective specifice: .2011 30.000 Euro (40.2013 Colentia – Doamna Ghica.06. Colentina – Sos.04.05.Petricani cu Consiliul un set de masuri de Local al PS2 reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Anul finalizarii Total (lei) 1 O mai buna incadrare a noilor dezvoltari intr-o strategie pentru zona.promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie .03.07.2013 Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.Petricani Consiliul Local al PS2 Componenta 1: si PMB Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.06.000 RON) Componenta 3: 6. Actualizarea planului urbanistic zonal astfel incat acesta sa raspunda noii directii de dezvoltare a zonei.04.2011 str. Perioada de implementare Denumire proiect Solicitant Obiectiv si activitati propuse Anul inceperii Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .2012 9.210.000.Nr. unde trece si tramvai si se 01. Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Fundeni si Str. crt. D-na Ghica Local al PS2 creaza mari cozile la semafoar si PMB Componenta 3: Componenta 3: Componenta 3: 01. Obiective specifice: Fluidizarea traficului la intersectia Componenta 2: Componenta 2: Colentina intersectie cu Consiliul 31.090000 RON) 2 Componenta 2: Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in tot Sectorul 2 si in zona sudica din cartier Componenta 2: Plumbuita – Steua Rosie .amenajarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto.Petricani Pasaj suprateran Sos.532. Plumbuita.2010 31.000 Euro (23.Petricani 01.000 Euro (2. Fundeni Componenta 2: 5.500.2011 31. inclusiv drum de halaj.500.03.000 RON) 201 .

prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.2010 Amenajarea complexa a si PMB in special a spatiilor recreationale zonei vestice a lacului • imbunatatirea gradului de protectie a mediului Plumbuita inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement • intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Componenta 5 Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Componenta 5: mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . 01.000 Euro (6.000 euro (14.2011 1.000 RON) 31.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. prin intermediul carora va fi Amenajarea terenurilor şi transpus in realitate obiectivul general. prin Componenta 6: imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Amenajarea de noi spatii Municipiului Bucuresti.000 euro (8.2011 3. Amenajarea complexa a Local al PS2 Ca obiective specifice.06. Plumbuita) cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului 31.000 RON) 202 .2010 de joaca) in cartier . Componenta 4: Ca obiective specifice.100.06. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.07.2011 2.500.862. Plumbuita (aferenta zonei in special a spatiilor recreationale Steaua Rosie.500.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de utilitate publica in zona petrecere a timpului liber Plumbuita .07.770.000 Ron) 31. locuri Consiliul . proiectul isi Consiliul pregătirea lor pentru noi propune: activităţi economice Local al PS2 • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. proiectul isi propune: 01.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine 01.2 2 2 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.Local al PS2 Manastirul Plumbuita si PMB Crearea unui parc de .330.ameliorarea calitatii mediului ambiant .2010 malurilor de pe lacul si PMB cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.06.Petricani Amenajarea de noi spatii Obiective specifice: publice (spatii verzi. zona Plumbuita – Steaua publice (spatii verzi) – Consiliul Rosie – Petricani.07.

000 RON) Componenta 8: Componenta 8: 01.2011 31.2012 Componenta 9: 1.08.09.reducerea cheltuielor la energie electrica 01. de noapte Obiectivul specific: achizitia si instalarea de lampadare publice bazate pe panouri solare.2011 Componenta 8: 60.cresterea traficului rutier alternativ si crearea in zona un circuit turistic pentru biciclisti. 2 2 3 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Componenta 7 Consiliul Plumbuita – Steaua Rosie Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Local al PS2 .000 RON) 01.09.07.2011 200.08.Petricani si PMB Obiective specifice: optimizarea circulatiei in zona Componenta 7: Sisteme de management al traficului Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si serviciilor publice in zona mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .Petricani Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea vizibilittaii si sigurantei cetatenilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie . Consiliul Componenta 8: Crearea de .Petricani.09.000 euro (2.2012 500. care ofera: .500.Petricani .sporirea confortului in utilizarea spatiului carosabil si Componenta 9: Crearea de al trotuarelor parcari supraterane in zona .000 Euro (844. precum si a Utilizarea tehnologiei celor ce tranziteaza sectorul /zona prin montarea si celulelor fotovoltaice Consiliul modernizarea sistemului de iluminat public utilizand pentru iluminatul pe timp Local al PS2 energia solara (celule fotovoltaice).crearea de noi locuri de parcare Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .mai buna utilizare a spatiilor publice .200 RON) Componenta 9: Componenta 9: 01.000 lei) 203 .2010 31.cresterea culturii sportive si civice la nivelul Local al PS2 sectorului piste ciclabile (Ricinului – si PMB Obiective specifice Componenta 9: Parcul Plumbuita – Colentina) .06.cresterea sigurantei cetatenilor .110.000 euro (6.Petricani Plumbuita – Steaua Rosie Obiective specifice Componenta 8: .2010 31.330.2010 31.inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.08.000 euro (253.

2010 710.440.prevenirea si combaterea actelor de violenta. .2010 25.2010 al actelor ilicite. Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei.Cresterea efectivului de politisti in zonele considerate periculoase.000 lei) 31.01.000 Euro (105.12.000 Euro (126.07.01.2010 cu apa si canalizare la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .stimularea colectarii selective .500 RON) 31.Stabilirea zonelor unde trebuie intarita siguranta publica. Proiectul urmareste: . 01.2010 31. .2011 30.Petricani.600 RON) 5 Studiu de oportunitate Consiliul privind necesitatea crearii Local al PS2 de noi linii de transport Consiliul Local al PS2 Extinderea retelelor de apa in si canalizare parteneriat cu PMB Obiectivul general al proiectului urmareste analizarea necesitatii crearii de noi linii de transport public in urma dezvoltarii cartierului. Principali activitatii din proiect: .2010 2.600 RON) 6 7 Consiliul Local al PS2/ Politia Comunitara Marirea numarului de si Politia politisti in vederea Capitalei asigurarii securitatii (Ministerul locuitorilor zonei de Interne si Reformei Administrati ve) 8 Sistem de supraveghere Consiliul Obiectivul general al proiectului: imbunatatirea conditiilor de viata si a conditiilor de mediu.2010 31.000 Euro 204 . 01. angajari de personal).12.4 Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Consiliul Local al PS2 in parteneriat cu operatorul de salubrizare Obiectiv general: crearea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor la nivelul Sectorului 2 Obiective specifice: . .000 Eur (126. Obiectivul general este cresterea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii.05.12.asigurarea comunicarii intre locuitori si politisti.07. prin reorganizarea interna a politiei comunitare (realocari. Obiectivul specific consta in realizarea unui studiu de oportunitate tinand cont de scenariile de dezvoltare prezente si viitoare ale cartierului.2011 31.12. Obiectiv specific: extinderea sistemelor de alimentare 01.000 euro (in functia de devizul elaborat in faza de pre-fezabilitate) (8.cresterea sigurantei si a ordinii publice. . responsabilizarea.07.2010 30.000. Obiectivul specific urmareste marirea numarului de politisti in zonele unde se inregistreaza un nivel ridicat 01.schimbarea mentalitatii locuitorilor zonei Plumbuita Steaua Rosie – Petricani si a comportamnetului acestora fata de mediu.reciclarea unui volum mai mare de deseuri 01.

2012 1. etc). Obiectivul general este imbunatatirea starii de sanatate a locuitorilor prin oferta de servicii de asistenta medicala in clubul Seniorilor a diverselor grupuri 01.996.2011 120.05.Petricani.000 RON) 30. lansarea licitatiei publice.220. cu sau fara loc de munca. Serviciile acordate in cadrul acestui centru de asistenta sociala sunt: consiliere.2010 si pregatirea acestora in meserii solicitate la nivel de sector si la nivelul municipiului Bucuresti (constructii. care sa asigure prevenirea si combatearea actelor de violenta in spatiile publice.000 Euro (4.2012 500.07. Obiectiv specific este instalarea unui sistem de supraveghere stradala. 01.04. ingrijire medicala.2010 afectate de fenomenele sociale.000 Euro (2. Sector 2. Elaborarea documentatiilor de atribuire.04. hrana si socializare. (2. de asistenta sociala si medicala. Obiectivul specific consta in identificarea persoanelor rrome fara pregatire initiala. evaluarea.400 RON) 205 .07. Obiectivul specific consta in modernizarea unui imobil si transformarea acestuia intr-un centrului 01.video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Local al PS2 in parteneriat cu Politia Comunitara. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara Consiliul Local PS2.110. selectarea 30. mecanica. Activitatii prevazute: 1.2010 de asistenta sociala si medicala care sa furnizeze servicii complexe. specializate. Acest centru poate sa furnizese accesul rapid la servicii medicale primare si sa ofera servicii persoanelor aflate in dificultate.05.000.000 RON) 01. precum si suport persoanelor varstnice. Directia de Protectie Sociala 10 Furnizare de asistenta medicala primara in cadrul centrului de asistenta sociala Consiliul Local al PS2. Bucuresti securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie .000 Euro (506.Petricani prin realizarea infrastructurii de asistenta sociala si medicala. Directia de Protectie Sociala 11 Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. Bucuresti Agentia Nationala Ocupare Fortei Munca al / de a de Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea starii de sanatate si siguranta a populatiei varstnice din zona Plumbuita –.200 RON) 9 Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice (Clubul Seniorilor) Consiliul Local al PS2. Obiectivul General al proiectului urmareste gradul de absorbtie a persoanelor dezocupate in piata muncii si imbunatatirea gradului de integrare in comunitate a populatiei rrome.

Elaborarea dosarului de finantare (cererea de finantare si documentele suport) conform specificatiilor din Ghidul Solicitantului aferent Programului Operational in cadrul caruia se aplica pentru obtinerea finantarii nerambursabile.2.1 Nr .805. Bugetul estimat al proiectelor eligibile pe Axa 1. 3.000 Euro 34.000 Euro (146.si contractarea companiei (iilor) care se va/vorocupa de intocmirea dosarului de finantare. 4.805. Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat TOTAL 34. Lansarea licitatiei publice.877. selectarea si contractarea companiei (iilor) care vor furniza cursurile de pregatire profesionala. evaluarea. 2.100 RON) 4. Monitorizarea implementarii proiectului.4. crt Denumire proiect Solicit ant Perioada de implemen tare Obiectiv si activitati propuse Buget proiect 206 .

Petricani sunt: • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane.500.1 Intocmire proiect conform ghidului POR 1.0 1. Demararea procedurii de achizitii publice pentru serviciile de proiectare.Val Co oar ntri A buti e n e ner ul am pro Anul fi bur prie incep n sabi cost erii al uri la iz soli elig ar cita ibil ii e ta (lei) (lei) Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.090000 RON) 207 .3 Selectie furnizori servicii 8. 59.62 609. Achizitii publice pentru servicii de constructii. Plumbuita. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului Modernizare strazi Cartierului Plumbuita – Steaua Rosie .3 Semnare contract de finantare 7. printr-o abordare policentrica. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 5.1 –Centre urbane 6.8 9. inclusiv drum de halaj Consil iul Local al sector ului 2 2010 2 0 1 2 29.2 Colectare si analiza oferte 7.1 Amenajare protectia mediului Cos turi neel igib ile (lei) Valoarea investitiei TOTAL (lei) (inclusiv TVA) este de 1 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.60 368 32 0 RO RO RO N N N 9. Elaborare si depunere proiect 6. asistenta tehnica si consultanta cu urmatoarele subactivitati: 5.1 Trimitere cereri de oferte 7. dotari 7. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 8.2 Colectare si analiza oferte 5.000 Euro (40.3 Selectie furnizori servicii 6.1 Trimitere cereri de oferte 5.2 Depunere cerere de finantare cu anexe 6.

4 Anunt inchidere proiect 6.6. eficientizarea activitatilor de depistare. precum si a unor obiective locale de interes cuprinse in aceasta zona.5 719. Anuntarea posturilor disponibile 7.5 Placa comemorativa 7. Training 8.3.1. Achizitie bunuri lista de dotari: (soft management integrat. planificare.3 Organizare de santier 8. Angajarea personalului 7. combatere si instrumentare juridica a infractiunilor si cresterea gradului de protectie a mediului. securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie .2.57 42 088 0 RO RO RO N N N 208 .23 45. gestiune.3 Anunt de progres 6. Obiectivul specific al proiectului: Supravegherea video permanenta (24/7) si in timp real a zonei delimitate de zonei delimitate de peninsula Tei Toboc si peninsula Plumbuita. Angajarea de personal si training 7. Inchidere proiect Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei. Organizarea de interviuri 7. Publicitate si marketing 6.4 Constructii 5. modernizarea managementului operational si al resurselor. Principalele activitati din proiect: 2010 • Organizarea Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) • Indeplinirea formalitatilor de achizitie publica • Realizarea proiectului de executie • Achizitia echipamentelor si executia lucrarilor de instalare si testare a sistemului de supraveghere • Auditul proiectului • Asigurarea activitatilor de informare si publicitate • Scolarizarea si instruirea operatorilor sistemului 710.Petricani.1 Anunt incepere proiect 6.2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Consil iul Local al Prima riei Sector 2 8. 1.2 Panou descriere proiect 6. Centralizarea Cv-urilor 7.2 Asistenta tehnica 8.200 RON) 2 0 1 1 2. urmarire a investitiilor urbane) 6.996.4.000Euro (2.

crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de petrecere a timpului liber .Petricani Obiective specifice: . prin imbunatatirea infrastructurii urbane in setorul 2 al Municipiului Bucuresti.98 2. pe parcursul derularii contractului de lucrari. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent.04 4.58 9.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine Manastirul Plumbuita .330. Principali activitati din proiect: Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor 2010 de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). proiectul isi propune: • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.500.500. 2 0 1 1 8. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.ameliorarea calitatii mediului ambiant .20 16 4 0 RO RO RO N N N 1.000 Ron) 2 0 1 1 4. Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .000 Euro (6.000 RON) 209 .16 5. in special a spatiilor 2010 recreationale • imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.71 1.80 0 0 0 RO RO RO N N N 3. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).2 4.24 3.Petricani. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.3 Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Consil iul Local al PS2 si PMB Crearea unui parc de utilitate publica in cartierul Plumbuita Consil iul Local al Sector ului 2 al Munic ipiului Bucur esti 4 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general.54 0.770.51 96.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale. Ca obiective specifice. zona cartier Plumbuita – Steua Rosie .000 euro (14.

88 70 (8.12 2.000 8980160 2245040 3544800 14770000 3.000 euro 13. Ca obiective specifice.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. proiectul isi propune: cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.5 Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.100.000 2231570 45542 719088 2996200 710.500.310.000 0 RON) RO RO N N Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat 17.000 Euro TOTAL 73.000 210 . inclusiv drum de halaj Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 3 .310.500.862.048. Plumbuita) Consil iul Local al PS2 si PMB Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 .500.000 4714584 96216 1519200 6330000 1.4 6.200 RON (17. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.000 Euro) Denumire proiect Proiect 1 . Plumbuita. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. in special a spatiilor 2010 recreationale cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti. locuri de joaca) Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Contributie proprie Valoare nerambursabila costuri Costuri solicitata (Lei) eligibile (lei) neeligibile (lei) Total (lei) Total (Euro) 29859032 609368 9621600 40090000 9.Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. 2 0 1 1 660 041 8 RO N 2.

310.000 73048200 17.Proiect 5 .Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.100.000 Total 211 . Plumbuita) 6600418 52385764 13470 3009636 2126880 17531568 8862000 2.

4.Petricani Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Plumbuita) Componenta 7: Sisteme de management al traficului Componenta 8: Crearea de piste ciclabile 212 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Fundeni si Str. Perioada de implementare a proiectelor POR 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Proiect 2 .an) Proiect 1 . Gherghitei Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. inclusiv drum de halaj Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. D-na Ghica Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. Colentina intersectie cu str.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . locuri de joaca) . Plumbuita.5.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Perioada de implementare a proiectelor 4.5.1.

Referitor la cele cinci proiecte.Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect 7 .Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.5. “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” dureaza 12 luni.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect 6 .Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect 11 .“Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. trebuie mentionate urmatoarele: 1. inclusiv drum de halaj” dureaza 12 luni.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Proiect 4 .Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect 10 .2.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Proiect 8 .Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 9 .(Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect 3 . Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1. 2. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 4. cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (iulie 2010 – iulie 2011). 213 .1 Perioadele de implementare a celor cinci proiecte de dezvoltare sunt programate pentru perioada 2010-2011. cu implementarea prevazuta de la 1 ianuarie 2009 pana la 1 ianuarie 2011.Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect 5 . Plumbuita.

an) Proiect 1: “Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. cu implementarea prevazuta pentru ani 2010.2011 (iulie 2010 – iulie 2011). dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna). 5.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 . cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (inceput prevazut pentru 1 iulie 2010).“Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” Proiect 5 . „Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita” dureaza 12 luni.“Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” 214 . inclusiv drum de halaj” Proiect 2 – “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” Proiect 3 . 4. Plumbuita.2011 (iulie 2010 – iulie 2011) . dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna). Tabelul urmator reprezinta starea desfasurarii lucrarilor prevazute: 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna.3. “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” dureaza 12 luni. din care durata de executie 8 luni. “Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” dureaza 12 luni. cu implemntarea prevazuta pentru ani 2010.

4.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . 9. Colentina intersectie cu str. Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 7 Proiect 8 Proiect 9 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. inclusiv drum de halaj Pasaj suprateran Sos. Gherghitei Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice . Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR Scopul principal Proiect 1 Proiect 2 Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . 3.6.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Plumbuita) Sisteme de management al traficului Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita harta 2 harta 3 harta 3 harta 4 harta 5 harta 6 harta 7 harta 8 harta 9 harta 10 harta 1 harta 11 harta 12 si harta 13 harta 14 harta 15 harta 16 harta 1 Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice 215 . 7. 2.4.Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. 5. 8.6 Harta zonelor de actiune a proiectelor 4. D-na Ghica Pasaj suprateran Sos. Plumbuita. Fundeni si Str.1.Petricani 1. locuri de joaca) . 6.

Componenta 1 . inclusiv drum de halaj 216 . 2.Proiect 10 Proiect 11 Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. Plumbuita.Proiect nr. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara harta 16 harta 1 Harta 1 – Zona de actiune urbana “Plumbuita – Steua RosiePetricani” (Proiecte nr. 11) Harta 2 .Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. 1 si nr.

Harta 3 . componenta 5 – Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Harta 6 . 2 – Componenta 6 .Pasaj suprateran Sos. 2.Proiect nr.Proiect nr. D-na Ghica si compunenta 3 .Proiect nr. Componenta 2 .Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul (aferenta zonei Steaua Rosie. componenta 4 –Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Harta 5 . 2.Pasaj suprateran Sos.Proiect nr. Fundeni si Str. 2. Gherghitei Harta 4 . Colentina intersectie cu str. Plumbuita) 217 .

2 – Componenta 9 .Sisteme de management al traficului Harta 8 .Harta 7 .Proiect nr.Proiect nr. 2 –Componenta 7.Proiect nr. 3 – Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte 218 .Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita) Harta 10 . 2 – Componenta 8 – Creare de piste ciclabile Harta 9(Proiect nr.

7 – Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei 219 . 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de apa Harta 14 .Harta 11 . 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de Canalizare Harta 13 .Proiect nr.Proiect nr.Proiect nr. 5 – Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Harta 12 .Proiect nr.

9 si nr. 10 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice si furnizarea de asistenta in cadrul centrului de asistenta sociala 4.Proiect nr.6.Proiect nr. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.2.axa prioritara 1 este urmatoarea: 220 .1 Localizarea celor cinci proiecte integrate de dezvoltare propuse pentru obtinerea de finantare in cadrul Programului Operational Regional .Harta 15 . 8 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii Harta 16 .

Palamidei Pietrisului Plumbuita Porumbaceanu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Stanga Ion Cap. Pentru a fi vizualizate mai usor le-am evidentiat in violet. Magura Vaii Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. Cu privire la acest proiect.Proiect 1 – Modernizare strazi cartierului Plumbuita Steaua Rosie . Sold. incluziv drum de halaj. astfel incat este mult mai bine definita si zona rezidentiala din cadrul perimetrului pe care il avem in studiu. in tabelul ce urmeaza graficului sunt prezentate strazile ce vor fi reabilitate.Petricani. Sold. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe 221 . Cap. Petre. Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Ispir. Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea Lopetii Marin Ion. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan.

am incercta sa localizam camerele video in zonele strategice ale cartierului. un control sistematic al nivelului lacului si intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului. pe baza indicatiilor primite de la Politia Comunitara.Petricani. tinand cont si de rezultatele studiului de fezabilitate si a analizelor cost-beneficiu.Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie. Pentru o scurgere mai eficienta a apelor. Localizarea lor exacta va fi definita mai apoi in fisa de proiect. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator. este prevazuta si o noua conducta pentru a decanta apelor din lac in raul Colentina. asa cum se poate observa si pe harta zonei) va fi pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement. Prin acest proiect. 222 . In graficul alaturat. Proiect 3 . utilizarea a zonei vestica lacului (in galben. Proiectul isi propune cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate in zona vestica a lacului Plumbuita.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita”.

cuprind zona Steua Rosie si peninsula Plumbuita. viitorul parc va fi construit intre Str.Proiect 4 . Proiect 5 . Proiectul se va desfasura pe toata parte nordica a malului lacului Plumbuita. Plumbuita). 223 . Asa cum se poate observa si pe harta zonei. adica in zona de centru-nord est a perimetrului studiat.96 ha si este localizat in patratul verde din grafic alaturat.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Plumbuita. Teren unde va fi amenajat un parc de utilitate publica este in suprafata de 1.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita”. Ricinului si Manastirea Plumbuita. Str.

considerand sistemul de inteventii necesare dezvoltarii sale intr-un cadru organic si global. in acelasi timp. In cele ce urmeaza se face o descriere a conditiilor si metodelor de administrare a implementarii Planului Integrat. Managementul implementarii Managementul implementarii presupune implementarea Planului Integrat de Dezvoltare si proiectele integrante ale acestuia. propriile alegeri prioritare. Prin acest proces de supraveghere in timp. propriile investitii. elaborand printr-o atitudine deschisa si flexibila. planurile respective urmand a fi selectate pe baze competitive. • Identificarea actorilor organizarii si a diferitelor competente de profil.Petricani” explica relatiile existente intre departamentele aplicantului si partenerii publici si privati care conteaza in procesul de programare strategica a perimetrului Plumbuita – Steua Rosie .1 a Programului Operational Regional (Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane se va asigura in totalitate din axa prioritara 1 a POR. Obiectivul actiunii planului strategic este de fapt acela de a ordona cerintele de transformare a centrului de actiune urbana.7. indiferent de sursa de finantare (POR – prioritate principala sau 224 . avand ca instrument aprecierea veniturilor realizate odata cu punerea in practica a planului. Elaborarea Masterplanului pentru zona Plumbuita – Steaua Rosie .7 Managementul implementarii planului integrat 4. totul pentru o optimizare a eficientei. menita sa realizeze un acord intre diferitii agenti si grupuri de interese. o viziune comuna si dinamica a propriului viitor si a propriei pozitii competitionale.1 Justificarea metodologica Procesul ce duce la identificarea planului integrat de dezvoltare durabila este definit ca fiind principala metoda in cadrul careia. Principalele etape ale proiectului de planificare strategica au in general urmatoarea alcatuire: • Analiza de mediu interna si externa. asadar. b) definirea metodelor si a resurselor umane si materiale pentru concretizarea obiectivelor. Planul de dezvoltare durabila cuprinde si un desfasurator ce va permite monitorizarea evolutiei mecanismelor de implementare.7. printr-un efort comun si sustinut. aria urbana a sectorului 2 si societatile locale care opereaza aici pot construi.4. • Formularea strategiilor si a planurilor de devoltare pentru zonele de interventie si definirea prioritatilor (sub un aspect organic si global). c) sistemul de control al rezultatelor proiectelor propuse. 4. Aceasta prezentare urmareste asigurarea conditiilor de implementare a proiectelor existente in cadrul Planului Integrat si.2. • Dezvoltarea unui proces de implementare a strategiilor. dar si a aspectului economic si social. Identificarea partenerilor strategici in etapa de elaborare a Planului Integrat “Zona Plumbuita – Steua Rosie .Petricani si ulterioara implementare a acestuia reprezinta. coordonarea dintre continutul planului si documentatiile ce fac referire la proiectele propuse pentru obtinerea de finantare prin intermediul Axei 1. in functie de un aspect care puncteaza pe impartasirea activa a deciziilor. propriile politici. alcatuit pe de o parte dintr-o analiza specifica a contextului planului si pe de alta parte din propuneri creative: a) programul obiectivelor. rezultatul unui proces decizional organizat. se urmareste determinarea performantelor si a rezultatelor implementarii. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa aceste planuri). Intreg procesul este caracterizat de participarea publica in diferitele faze de costructie.Petricani si in relatia reciproca de interdependenta. • Definirea unui instrument de monitorizare a rezultatelor intermediare si finale.

000 Euro). etapa ce poate fi aplicata la nivel local prin functionarii instruiti. luand in considerare si disponibilitatea de finantare sau cofinantare a Primariei Sectorului 2. si din punct de vedere financiar. la timp.Directia Urbanism si Gestionarea Teritoriului va sprijini implementarea proiectelor din perspectiva reglementarilor urbanistice.alte surse de finantare). planificarea pe termen scurt urmareste atragerea finantarii externe prin Programul Operational Regional. . respectiv 2010-2013. . impactul implementarii strategiei. Perioada de implementare estimata poate depasi 2 ani. asigurand un echilibru optim intre performanta.048.Steaua Rosie . Intrucat pentru perioada 2010-2013 este estimata o implementare a unor proiecte individuale in valoarea de aproximativ 73.805.310. 225 . tehnica si financiara din acest document vor implementa Planul Integrat de Dezvoltare in timpul si in conditiile estimate.200 milioane lei (17. timp si resurse. in limitele bugetului si folosind resursele de care dispune beneficiarul.877. adica 34. Un management performant va asigura atingerea obiectivelor in conformitate cu standardele propuse. .Petricani” este de 3 ani. Evaluarea procesului de formare a planului integrat este un element esential in economia proiectului. Modul de bugetare temporara si financiara a proiectelor este factorul in functie de care este realizat managementul.Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana va sustine activitatea echipelor de implementare asigurand transferul de know how privind implementarea proiectelor cu finantare externa. ca o consecinta logica a unui Masterplan care vizeaza solutionarea diverselor probleme pe termen scurt si mediu. S-a creat o Unitate de Implementare a Planului Integrat coordonata de Primarul Sectorului 2. Se estimeaza ca perioada de finantare pentru finantarea si implementarea Planului Integrat „Zona Plumbuita.000 Euro milioane de Euro (finantare proprie si confinantare din fonduri externe). Unitatea formata din reprezentanti ai principalelor directii cu atributii in domeniul dezvoltarii urbane: .100 RON. intrucat procedura publica de implementare a proiectelor poate cauza aceasta prelungire si de asemenea. Pentru a contracara posibilele probleme de management sau de coerenta in desfasurarea proiectului. Evaluarea corecta a potentialului zonei de interventie. Similar administratiei. sunt urmarite trei etape principale • Evaluarea ex-ante: necesara pentru distribuirea adecvata a resurselor • Evaluarea intermediara: necesara pentru a determina daca strategia urmarita este eficienta si modul in care se poate optimiza managementul • Evaluarea ex-post: analiza rezultatului.Directia Juridica va asigura suportul necesar privind aspectele juridice din cadrul proiectelor. un plan integrat este relevant pentru o zona de actiune urbana. necesitatile sale si oportunitatile viitoare reprezinta obiectivele urmarite de metodele de implementare. activitate vitala pentru implementarea proiectului. Procesul de coordonare a activitatilor interdependente pentru asigurarea conditiilor in vederea atingerii obiectivelor prezentului proiect de investitii reprezinta managementul proiectului. un buget total de aproximativ 146. In continuare se ve descrie cum capacitatea operationala.1.Directia Economica va asigura resursele financiare necesare implementarii proiectelor. Axa 1.

Director Bogdan Parvanu Reprezentant DRP. . Se va avea grija sa existe un flux informational permanent astfel incat toti participantii sa dispuna de informatiile necesare. Director Corneliu Drug In procedura de evaluare interna sunt implicati toti membrii unitatii. inclusiv elaborarea unor proceduri de lucru care sa asigure indeplinirea obiectivelor propuse. Director DMPIE. Evaluarea se va realiza dupa parcurgerea etapelor cheie. Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP.Angela Toderita Reprezentant Dir. autorizatii si in ceea ce priveste reglementarile referitoare la investitiile publice.Serviciul Strategii. Planificare si Managementul Calitatii va asigura monitorizarea indeplinirii indicatorilor la nivelul planului integrat si este responsabil de asigurarea calitatii in derularea activitatii. Grupul de Coordonare este compus din: Manager coordonator. Director DE.Economica. - 226 . Director Elena Nita Reprezentant DUGT.Directia Investitii si Servicii Publice se va implica in rezolvarea problemelor ce tin de avize. evaluarea propusa fiind una participativa. rolul managerului de proiect si al echipei fiind determinant in sensul ca astfel se vor stabili eventualele corectii necesare in derularea proiectului. acorduri. Juridica.Ion Marin Reprezentant Dir.

alegerea indicatorilor de monitorizare si evacuare. Analiza Cost-Beneficiu. verificarea eligibilitatii acestora. Sarcinile presupuse de managementul Planului Integrat „Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani” sunt: 1. Studii de Impact). Reevaluarea Planului Integrat. estimarea bugetelor. Evaluarea initiala a costurilor de proiectare si a costurilor necesare pentru a implementa masurile propuse. 227 . 3. Realizarea caietelor de sarcini cu scopul de a face studiile de fezabilitate necesare aplicarii masurilor propuse (Studii de Fezabilitate. Identificarea nevoilor si evaluarea posibilitatilor de atingere a obiectivelor propuse 2.Astfel. Unitatea de Implementare al Planului Integrat va urmari: definirea prioritatilor de finantare propuse si. Plan de Afaceri. 4. nevoilor de cofinantare si sumelor necesare. adaptarea noile cerinte legale (daca este cazul) si elaborarea Cererilor de Finantare. evaluarea masurilor propuse in cadrul planului integrat si verificarea legalitatii proiectului integrat. totodata.

Titluri de Proprietate sau Contracte de Inchiriere. Realizarea unei dezbateri publice si inserarea propunerilor celor implicati. 228 . Obtinerea Acordurilor si Avizelor necesare masurilor propuse si realizarea Documentelor Administrative pentru depunerea Cererilor de Finantare (Certificat Fiscal. Vor fi stabilite structurile unitatilor de implementare la nivel de proiect astfel incat membrii acestora sa acopere activitatile tehnice.5. CV-uri. In cazul unui feedback pozitiv. Inainte de a fi pus in practica. Analiza informatiilor. Scrisoare de bonitate financiara. 6. prin monitorizarea unei unitati specifice. 12. AM. MDRL): conditie necesara pentru ca lucrarea facuta la nivel de proiect sa poata fi efectuata pana la implementare. cat si controlul financiar. 11. Acesta trebuie sa fie evaluat si aprobat de autoritatile competente (OI. economice. Realizarea achizitiei publice. 7. 10. proiectul urmeaza schema de mai jos. 9.). Obtinerea Hotararii Consiliului Local Sector 2 pentru obtinerea finantarii proiectelor prioritare si asigurarea co-finantarii din bugetul local. Depunerea documentatiei de finantare la OI ADR Bucuresti Ilfov. proiectul trece la nivelul de implementare care. Realizarea variantei finale a PIDU si a cererilor de finantare. 8. si institutionale. este sustinuta la nivel de management de o structura responsabila atat in ceea ce priveste managementul tout court. Inserarea elementelor tehnice si financiare in PIDU si in Cererile de Finantare a proiectelor. etc.

Unitatea de Implementare a Proiectului va fi constituita din : ■ manager de proiect ■ responsabil tehnic ■ responsabil financiar ■ responsabil cu achizitiile ■ consultantul 229 . Componenta. Unitatea de Implementare la nivel de proiect individual Scopul infiintarii Unitatii de Implementare la nivel de proiect individual este sa asigure implementarea cu succes si la timp a proiectului.Petricani. monitorizata si evaluata de un Grup de Coordonare care va fi compus din Membrii echipei manageriale a Planului Integrat de dezvoltare urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . responsabili de desfasurarea curenta a activitatilor si a subactivitatilor Planului. UIP este responsabila de respectarea obligatiilor delegate de Autoritatea Contractanta catre Beneficiar. ■ contractarea serviciilor de management de proiect cu rolul de asistenta in implementare. In vederea implementarii cu succes a proiectelor Consiliul Local al Sectorului 2 in calitate de beneficiar al finantarii nerambursabile va asigura la nivelul fiecarui proiect individual: ■ infiintarea Unitatilor de Implementare a proiectelor. a proiectelor individuale si de indeplinirea obiectivelor.Activitatea echipelor va fi sustinuta.

o elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare o intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari. ■ asistenta la intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare. ■ Monitorizarea activitatii firmei care va asigura managementul proiectului finantat. ■ Asigurarea managementului de risc al proiectului. Activitatile desfasurate la nivelul UIP vor consta in: ■ Monitorizarea evolutiei proiectului sub aspectul incadrarii activitatilor in bugetul estimat si in graficul de timp. prin care se organizează grupuri consultative. ■ Asigurarea comunicarii dintre beneficiar si Organismul Intermediar. ■ Monitorizeaza activitatea firmei care va asigura managementul proiectului finantat. ■ Asigurarea respectarii cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. Consultantul (Firma de Management de Proiect) va dispune de experti cu calificari si abilitati necesare pentru : ■ Pe durata lucrarilor de constructie asigura respectarea legislatiei specifice domeniului abordat de investitie. ■ asistenta la intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. ■ asistenta in elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare.Atributiile Unitatii de Implementare a Proiectului constau in evaluarea interna si raportarea progresului proiectului catre organismele abilitate. ■ Asigura managementul de risc al proiectului. ■ participarea la vizitele pe teren.Steaua Rosie . ■ urmarirea indeplinirii indicatorilor asumati prin documentatia de finantare.Petricani in decizia de politica publica şi de a incuraja exprimarea lor libera fata de autoritatea publica. ■ Asigura respectarea cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari. Informarea publicului in procesul elaborarii planului 5. s-a organizat o consultare publica. ■ Elaborarea draft-ului raportului de progres. consultarea publicului reprezintă un schimb interactiv de informatii.1. Pentru a implica populatia si comunitatea de afaceri din zona Plumbuita . ■ Asigura comunicarea dintre beneficiar si Organismul Intermediar. ■ Aprobarea draft-urilor rapoartelor de progres si a raportului final elaborate de consultant ■ intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare.1 Informarea publicului 5. In acest fel. ■ asigurarea respectarea legislatiei specifice domeniului pe durata efectuarii lucrarilor de investitie.1 Consultarea publica Forma sustinuta de asociere a societăţii ca întreg. 5. procesul decizional a fost imbunatatit mai ales prin 230 . interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media.

faptul ca s-au aplicat proceduri eficiente de colaborare la toate nivelurile din cadrul administratiei publice. Scopul consultării publice a fost acela de a colecta opiniile populatiei si comunitatii de afaceri cu privire la continutul, la strategie, la obiective si masurile Master planului de dezvoltare durabila a zonei, optiunile de dezvoltare propuse si potentialele proiecte de dezvoltare pentru obtinerea acceptului din partea grupurilor tinta. Dezbaterea a fost organizată de Comisia de initiere a audierii publice. Comisia a fost formata din Directia Management Proiecte si Integrare Europeana. Prin dezbatere, a oferit publicului de trei ori posibilitatea de a-si exprima opiniile in legatura cu Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani. Grupurile-tinta au fost invitate la dezbatere si astfel au fost colectate multe opinii despre Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Primaria Sectorului 2 a intreprins acele activitati care conduc la implicarea comunitatii in dezbaterea pe marginea documentului strategic si la colectarea acelor perceptii si necesitati care au condus la realizarea Master Planului. Actori la nivel local au constituit grupurile-tinta ale consultarii publice. Printre acestia se numără: Comunitatea locala (cca 23500 locuitori); • Reprezentanti ai Administratiei publice locale din sectorul 2 • Reprezentanti ai Agentiei de Dezvoltare Regională Bucuresti-Ilfov • Reprezentanţi ai Agentiei pentru Protectia Mediului • Reprezentanţi ai Apelor Romane şi Apa Nova • Reprezentanţi ai Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca • Reprezentanti ai mediului de afaceri • Reprezentanti ai societăţii civile • Consilieri Obstesti Ca metoda de consultare, a fost aleasă audierea publica şi care s-a derulat la sediul Primariei Sectorului 2. S-au identificat expertii necesari subiectului (actori istitutionali, tehnicieni, publicul afectat ori posibil afectat sau care are un interes in procesul decizional inclusiv organizatiile neguvernamentale relevante, mass media), fie din cadrul organizatiei proprii, fie independenti. Consultarea publica a respectat metodologiă specifică de consultare propusă prin intermediul legii 52/2003 privind transparenta decizionala. Experti ai audierii publice au colectat opiniile martorilor si au efectuat sinteza depozitiilor acestora, sub forma de raport. Există mai multe motive pentru care s-a ales audierea ca metoda de consultare publica. Acestea sunt: • Prin audierea publica orice structura de interese, de la autoritatea publica, ONG-un, coalitii, aliante, organisme, organizatii, isi aduce contributia transparenta la actul decizional al politicilor publice. • Audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii si puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere prezinta importanta. • Audierea publica ofera posibilitatea reprezentantilor administratiei publice locale de a asculta si de a auzi parerile cetatenilor inainte de a lua decizia finala. Instrumente metodologice pentru promovarea proiectului si internalizarea si externalizarea discutiilor:
231

1. Mai intai, s-a realizat o ancheta socio-economică. 2. Au fost prezentate o serie de obiective si de strategii pentru dezvoltarea integrata a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani 3. S-au organizat întalniri de lucru cu expertii Primariei si coordonatorii principalelor servicii publice la nivel de autoritate locala. Astfel, au fost consultate Departamentele Primariei si Administratia Domeniului Public, Apelor Romane, Apa Nova, Centrul National de Administrare privind Evidenta Persoanelor, Politia Comunitara; 4. S-a consultat populatia prin audiere publica pentru a identifica problemele zonale impreuna cu actori locali si actori istitutionali si pentru a face propuneri de dezvoltare. Planul integrat a fost mai apoi revizuit in functie de concluziile consultarii. 5. S-au organizat intalnirile de lucru cu actori-cheie la nivel local (Reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai Asociatii de Locatari si Proprietari); 6. La finalizarea proiectului, publicul tinta si actorii cheie la nivel decizional au fost implicati in formularea de feedback pe marginea propunerilor din Master Plan. In cazul evenimente organizate de PS2, publicul a fost consultat in procesul elaborarii planului. Publicul a trebuit sa completeze un chestionar referitor la problemele, nevoile si la cererile care nu pot fi amanate din punctul de vedere al populatiei, ale caror rezultate le-am analizat in paragrafele precedente. Intrebarile chestionarului au fost elaborate de staff-ul Directiei de Management Proiecte si Integrare Europeana şi au avut ca scop strangerea de elemente pentru a defini frecventa si dinamicile relationale a celor intervievati, starea socio-economica si de integrare, calitatea serviciilor oferite de cartier si gradul de disponibilitate in ceea ce priveste recalificarea. S-a realizat o cercetare orientata spre adunarea, in afara de necesitatile si dorintele exprimate ale cetatenilor, acelei parti ne-exprimate, care poate oferi un exercitiu de citire a starii de spirit si a emotiilor populatiei. Astfel, participantii la consultarile publice, actori cheie ai sistemului local din zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani, si-au expus propriul punct de vedere referitor la subiectul supus dezbaterii, ea fiind denumita in prezenta procedura martor. Aceasta consultare a populatiei si firmelor cu privire la opinia fata de intentia de reabilitare/dezvoltare a constituit un element important pentru a identifica nevoile comunitatii de afaceri si ale cetatenilor la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. De asemenea, a fost implementata o campanie informativa specifica prin intermediul unor flyere cu ajutorul Primariei Sectorului 2. Se doreşte ca documentele dezvoltate in cadrul proiectului usa aiba un impact atat la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani cat si la nivelul sectorului 2 sau al orasului Bucuresti. Prin activitatile de informare si consultare, atat implicarea publicului cat si sustenabilitatea abordarii au fost asigurate. 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica Pe parcursul procesului de elaborare al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), s-au realizat întalniri între actorii principali în dezvoltarea localitatii: autorităti publice locale, agenti economici, cetăteni, în vederea identificarii proiectelor prioritare care raspund nevoilor stringente ale cartierului Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani. În vederea informării si consultării comunitătii locale privind planul integrat, s-a asigurat procesului de implicare a populatiei urbane în procesul de elaborare a PIDU-lui. Pentru ca planul integrat de dezvoltare a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani sa fie acceptat de catre populatia beneficiara si sa aiba sustinerea actorilor cheie implicati, Primaria Sectorului 2 a utilizat o serie de instrumente de popularizare si informare, instrumente care au la baza norme si legi privind participarea publica a cetatenilor si societatii civile.
232

Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a avut următoarele obiective: • Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat; • Asigurarea implicării factorilor de decizie; • Identificarea nevoi de devoltare din partea locuitori din cartier; • Sustinerea procesului de constientizare a cetătenilor privind problemele si potentialul de dezvoltare al cartierului si educarea comunitătii privind valorile locale; • Responsabilizarea factorilor-cheie si a comunitătii privind deciziile în dezvoltarea urbană; • Facilitarea procesului de aprobare si asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. Persoanele cheie din localitate (conducătorii principalelor instituţii din localitate, reprezentanţi ai agenţilor economici şi ai sectorului neguvernamental) au fost invitate nominal la întâlnirile de către Primăria Sectorul 2. Cu ocazia culegerii de informaţii despre infrastructura, probleme de mediu si situaţia socio-economică curentă, au fost realizate discuţii cu reprezentanţi discuţii cu reprezentanţii tuturor instituţiilor din Sectorul 2, ai Poliţiei Comunitare, al Agentiei de Protectia Mediului, ai Apelor Romane, ai Apa Nova, al ADP Sectorul 2, ai Agenţiei Locală de Ocupare a Forţei de Muncă. În aceste întâlniri, reprezentanţii acestor instituţii au fost informaţi asupra intenţiei muncipalităţii de a prelua o parte din priorităţile din prezent PIDU. Prezentarea Master Plan-ului Zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani se bazeaza pe: 1. O etapa importanta de consultare a publicului, etapa initiata de Primaria Sectorului 2 odata cu inceperea studiilor pentru identificarea problemelor si nevoilor din zona. Scopul acestei consultari publice a fost de a identifica nevoile de dezvoltare ale zonei, resimţite la nivelul comunităţii, în funcţie de solicitările şi sesizările locuitorilor. Aceasta prima consultare a avut loc in sediul Primariei Sectorului 2 (Sala Tudor Arghezi), pe data de 17 iulie 2009, la ora 11.00. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Schimbare radicală a zonei Petricani Steaua Roşie – Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/07/17_2/10.html, unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate niste slide-uri referitoare la nevoile si prioritati de dezvoltarea a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU la anexa nr. 13. 2. Alta etapa importanta a consultarii s-a realizat odata cu efectuarea studiilor de perceptie cu privire la dezvoltarea zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Au fost din nou convocaţi pe data de 6 august 2009 (ora 11.00, Sala Tudor Arghezi, Sediul PS2) reprezentanţi ai comunităţii pentru a discuta şi propune priorităţile şi proiectele care vor face obiectul investiţiilor din acest plan. Specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai comunităţii respective s-au întâlnit la Primăria Sectorului 2 pentru a analiza modalităţile de reabilitare a infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a celor sociale. Pe baza analizei efectuate pentru identificarea nevoilor de dezvoltare a fost elaborată o strategie de dezvoltare, structurată pe obiective şi măsuri prioritare. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Modernizarea cartierului Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/08/06/02.html unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate urmatoarele slide-uri, referitoare la un draft asupra strategiei adoptate si a proiectelor propuse pentru zona de actiune Plumbuita Steua Rosie Petricani, disponibile online pe
233

http://www.ps2.ro/download/PIDU%20ZONA%20PLUMBUITA.pdf. Minuta acestei consultari publice este atasata la prezentul PIDU, sub forma anexei nr. 14. 3. Cea de-a treia consultare publica, ce a incheiat practic elaborarea PIDU-lui, a avut rolul de a evidentia proiectele ce au fost propuse in prezentul studiu, in scopul rezolvarii problemelor identificate anterior. Intalnirea a avut loc in ziua de 9 octombrie 2009. Cei prezenti au avut, asadar, ocazia sa dezbata varianta finala a PIDU-lui, care a urmarit identificarea tuturor problemelo de infrastructura, mediu, sociale, economice si culturale ale arealului analizat. Mai multe informatii cu privire la eveniment sunt disponibile pe site-ul PS2, in cadrul articolului intitulat “Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie Petricani”, accesibil la adresa http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/10/09/08.html. De asemenea, la aceeasi adresa sunt postate si fotografiile din timpul intalnirii. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU, la anexa nr. 15. Actiunea de consultare a societatii civile si participarea publicului larg a fost sustinuta de o actiune de marketing si comunicare, care a constat in elaborarea unui flyer, care a fost pus la dispozitia cetetenilor si a altor parti interesate si a fost pus online pe websitul Primariei Sectorul 2 la urmatoare adresa: www.ps2.ro/download/Flyer_PIDU%20Ion%20Plumbuita - Steua Rosie Petricani.pdf. Aceasta forma de comunicare adresata cetatenilor are ca scop principal incurajarea implicarii acestora, pentru a dezvolta ideea ca isi aduc contributia activa la modernizarea cartierului25. 5.1.3. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala Legea numarul 544 din 12 octombrie 2001 privind contenciosului administrativ. reglementeaza modul de solutionare a litigiilor dintre cetateni si autoritatile publice atunci cand drepturile si interesele cetatenilor sunt lezate de acte administrative ilegale sau de refuzul autoritatilor de a raspunde cetatenilor in conditiile prevazute de lege. Modificata de: OUG 190/2005; L. 262/2007; OUG 100/2007 aprobata cu modificari de L. 97/2008; L. 100/2008. Legea 544 detaliaza liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza si garanteaza accesul liber si neingradit la informatiile de interes public. Astfel, se prevad urmatoarele: Art. 1. Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei. Art. 5. /(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: a. actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;

Motivul care sta la baza pregatirii acestor materiale publicitare se incadreaza in logica unui plan de regandire a relatiei dintre cetateni si institutii, ale carui implicatii pot fi intelese printr-un concept de comunicare publica ca flux informativ dintre cetateni si administratia publica.

25

234

b. structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice; c. numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice; d. coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet; e. sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; f. programele si strategiile proprii; g. lista cuprinzand documentele de interes public; h. lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii; i. modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate. (2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1). (3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. (4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin: a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. In conformitate cu aceasta lege (Art. 3) obligatia de transparenta reprezinta obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice. In acelasi temei, asociatia legal constituita reprezinta orice organizatie civica, sindicala, patronala sau orice alt grup asociativ de reprezentare civica. Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 reglementeaza modul de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor si institutiilor publice petitii formulate in nume propriu, precum si modul de solutionare a acestora. Potrivit Art. 6, autoritatile publice sunt obligate sa organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care sa primeasca, sa inregistreze, sa se ingrijeasca de rezolvarea petitiilor si sa expedieze raspunsurile catre petitionari.

235

6. Anexe Anexa 1: Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2: Harta Plumbuita .Steaua Rosie .Petricani 236 .

Steua Rosie .Anexa 3: Harta satelitare Plumbuita.Petricani 237 .

Anexa 4: Adresa din partea Evidenta Persoanelor 238 .

străzi. găsirea unui loc de muncă pentru tineri Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 j. protejarea securităţii personale (agresiuni fizice.Anexa 5: Model de chestionar pt cetateni Primăria Sector 2 Bucureşti Data completării Completat de Nr.) Deloc mulţumit 4 5 l. tenis etc. reţele de apă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 e. acestea fiind utilizate în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. sistemul rutier (şosele. activitatea sportivă în zonă (terenuri de fotbal.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. curăţenie Foarte mulţumit h. spaţiile verzi şi locuri de joacă Foarte mulţumit c. Foarte mulţumit 1 2 3 4 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 a. 2. iluminatul stradal Foarte mulţumit b. transportul în comun Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 i. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA POPULAŢIEI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA ZONEI PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . alei) Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 d. protejarea locuinţelor ş i a bunurilor personale 239 . În ce măsură sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani referitoare la: 1. reţelele de canalizare Foarte mulţumit f. furturi). reţelele de gaze Foarte mulţumit g. activităţile culturale în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 m. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ 3. poluarea în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 Foarte mulţumit 1 2 3 2 3 4 5 k.

În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar a. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 p. înfiinţarea de linii noi care s ă acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei Foarte necesar c. locurile de parcare Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 q. fluidizarea traficului rutier II.PETRICANI 4. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit Deloc mulţumit s.1 Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 n. b. posibilităţile locale de aprovizionare cu alimente Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 r. accesul la Internet în zonă OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . numărul şi starea unităţilor de înv ăţământ din zonă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 t. îmbunătăţirea condiţiilor de transport Foarte necesar d. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar extinderea / modernizarea reţelei de canal 240 . Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. zonele de agrement Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 o. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente Foarte necesar b. În domeniul transportului Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a.

amenajare piste pentru biciclişti IV. b. expoziţii etc. creş terea numărului locurilor de parcare III. întreţinerea mai bună a spaţiilor verzi existente Foarte necesar c. În domeniul îngrijirii sănătăţii şi modernizării învăţământului Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. amenajarea de noi spaţii de joacă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicale Foarte necesar Deloc necesar construirea de noi grădiniţe 241 . zone de agrement. În domeniul întreţinerii curăţeniei stradale. a locaţiilor pentru petrecerea timpului liber Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. alei) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. întreţinerea mai bună a spaţiilor de joacă existente Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. îmbunătăţirea colectării. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 g.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. deschiderea unor centre de agrement în zonă (s ăli spectacole. străzi. transportului şi depozitării gunoiului Foarte necesar b. reabilitarea sistemului rutier (şosele. încurajarea activităţii sportive prin construirea de terenuri de sport Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 g. îmbunătăţirea izolaţiei apartamentelor din vechile blocuri Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 h. a spaţiilor verzi.

) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. modernizarea pieţei agro-alimentare din zonă Foarte necesar c. construirea de noi pieţe agro-alimentare Foarte necesar b. În domeniul siguranţei cetăţeanului şi protejarea mediului înconjurător Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. construirea de noi şcoli. construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. creş terea accesului la Internet în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. construirea de spaţii de alimentaţie public ă (restaurante. În domeniul comerţului şi serviciilor Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. modernizarea/reabilitarea unităţilor de învăţământ (şcoli. terase etc. creş terea numărului de poliţiş ti comunitari în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 b. sucursale bancare) VI. creş terea preocupărilor cetăţenilor din zonă pentru protecţia mediului OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE .PETRICANI 5. creş terea colaborării dintre cetăţeni şi poliţia comunitară Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 c.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. creş terea serviciilor bancare în zonă (bancomate. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? a) Consiliul local Foarte mult Foarte puţin 242 . licee Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 d. grădiniţe) V.

..... După părerea Dvs.......... Vârstă 10-20 ani 21-40 ani 41-65 ani Peste 65 ani 7. Puteţi indica venitul mediu al unui locuitor din zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani ? 1) Mai puţin de 500 RON 2) Intre 500 si 800 RON 3) Intre 800 si 1000 RON 4) Peste 1000 RON Enumeraţi cel mult 5 probleme care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs.. aceste probleme s-au amplificat in decursul anilor? 1) Da 2) Nu 9.. 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… CONFIGURAŢIA DEMOGRAFICĂ CARACTERIZAREA RESPONDENTULUI 5..... Ocupaţie........... După părerea Dvs.... Sex Masculin Feminin 6. 8.. 12................. ce a favorizat amplificarea acestor probleme? 1) Marginalizare sociala 2) Lipsa ajutoarelor economice publice 3) Politia nu este prezenta 4) Lipsa de educaţie/instruire 5) Alt motiv :......... vă rugăm să indicaţi ordinea răspunsurilor indicând de ordine numărul în dreptul acestora) 1) Venitul familiilor sub limita supravieţuirii 2) Şomaj 3) Droguri/alcoolism 4) Violenta in familie si nu numai 5) Criminalitate 8. Studii primare gimnaziale liceale superioare 243 . după părerea Dvs........1 Foarte mult 2 3 4 5 Foarte puţin b) Primăria Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin c) ONG-uri Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin d) Instituţii independente Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 5 Aţi putea indica 2 caracterizări succinte pentru a descrie populaţia care locuieşte in zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani? 1) ........... 10.....…………………………… 2) ………………………. 1 2 3 4 5 6........ Daca da........ care sunt problemele principale cu care se confrunta populaţia din aceasta zona? (selectaţi 3 răspunsuri in ordinea importanţei.............. In ceea ce priveşte criminalitatea........... 11.. în ce măsură/proporţie este prezentă? Foarte mult Foarte puţin 7.

străzi. reţele de apă 15.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. alei) Foarte mulţumit 1 w. iluminatul stradal Foarte mulţumit 1 v. Stare civilă Necăsătorit Căsătorit 11. poluarea în zonă 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 244 . În ce măsură Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 x. curăţenie Foarte mulţumit 1 aa. reţelele de gaze Foarte mulţumit 1 z. ele folosind în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. Venit mediu lunar net (personal) Sub 500 RON 500-1500 RON Peste 1500 RON 10. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA COMUNITĂŢII DE AFACERI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . transportul în comun Foarte mulţumit bb. Număr copii Nici unul 1-3 copii mai mult de trei copii Anexa 6: Model de chestionar pt firme Data completării Completat de Nr. sistemul rutier (şosele.9. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani referitoare la: Foarte mulţumit 1 u. reţelele de canalizare Foarte mulţumit 1 y. Etnie: Română Maghiară Germană Rromă Rromă 11.

Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. 1 Foarte necesar f. Altele (specificaţi)…………………………………………. îmbunătăţirea condiţiilor de transport 1 Foarte necesar d. fluidizarea traficului rutier 1 Foarte necesar e.PETRICANI 16. 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 245 . înfiinţarea de linii noi care să acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei 1 Foarte necesar c. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit 1 gg. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente 1 Foarte necesar b. accesul la Internet în zonă 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 5 OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . locurile de parcare 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 ee. Altele (specificaţi)…………………………………………. În domeniul transportului Foarte necesar a. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 dd.1 Foarte mulţumit 1 cc. posibilităţile locale de aprovizionare ale firmei Foarte mulţumit 1 ff.

alei) Foarte necesar 1 n. creşterea numărului locurilor de parcare Foarte necesar h. sucursale bancare) e. creşterea serviciilor bancare în zonă (bancomate. creşterea accesului la Internet în zonă Foarte necesar d. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 m. Altele (specificaţi)…………………………………………. 1 Foarte necesar 1 III. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 o. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 l. 1 Foarte necesar 246 . În domeniul serviciilor Foarte necesar 1 g. Altele (specificaţi)…………………………………………. îmbunătăţirea colectării. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 i.II. i. Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 extinderea / modernizarea reţelei de canal Foarte necesar 1 k. Altele (specificaţi)…………………………………………. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicală Foarte necesar 1 c. transportului şi depozitării gunoiului Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar Foarte necesar 1 b. străzi. reabilitarea sistemului rutier (şosele. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar 1 j.

.. de ce? (explicaţi in maxim 2 rânduri) …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 247 . Altele (specificaţi)…………………………………………. Nu am găsit altceva mai bun 4.. creşterea numărului de poliţişti comunitari în zonă Foarte necesar 1 e..): 1. Preturile avantajoase pe piaţa imobiliară din zonă 3..1 Foarte necesar f. Alt motiv:... 19. Aţi putea indica doua cuvinte care va vin in minte când va gândiţi la cartierul Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1. sunt penalizate pentru ca este localizată in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani (cifra de afaceri.... …………………………….... 2………………………….. Da 2. 20. IV.... Care este motivul pentru care v-aţi amplasat firma/întreprinderea in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani din sectorul 2? 1.... Consideraţi că performanţa şi rezultatele firmei Dvs. Daca da... În domeniul siguranţei cetăţeanului 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Foarte necesar 1 d. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? Foarte mult Foarte puţin a) Consiliul local 1 Foarte mult b) Primăria 1 Foarte mult c) ONG-uri 1 Foarte mult d) Instituţii independente 1 Foarte mult e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 18. etc. Poziţia strategica fata de restul oraşului 2. Nu 21. 5.... noi clienţi.... creşterea colaborării dintre firme şi poliţia comunitară 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE PETRICANI 17.

... ? 1.... 4 clase 3... şi care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs... Care este sectorul de activitate al firmei Dvs.. Ce proiecte consideraţi că ar trebui realizate în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani care să conducă la creşterea potenţialului de dezvoltare a firmei dvs: 1) 2) 3) 4) 5) ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… DATE DE IDENTIFICARE 8.. În condiţiile actuale de dezvoltare ale zonei Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani există potenţial de dezvoltare pentru firma dvs. Intre 3000 si 4000 RON 5. Microîntreprindere 2. Intre 2000 si 3000 RON 4. 8 clase 4. Universitate 6. am plătit-o in trecut 3.... 29. Mai puţin de 1000 RON 2.. Tip întreprindere 1..? . RON/h 25. Da... Domeniul 3………………………………………………………………………………………… 16. Menţionaţi 3 domenii de activitate care credeţi că ar putea să se dezvolte la nivelul zonei: 1. Nu plătesc chirie/ proprietate personala 26. Intre 1000 si 2000 RON 3. In medie care este nivelul de pregătire al forţei de muncă din zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1. In ceea ce priveşte forţa de munca........ Da 2.. Domeniul 1………………………………………………………………………………………… 2. Peste 4000 RON 6.. cat de uşor se găseşte in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? Foarte mult Foarte puţin 1 2 3 4 5 23. Nu 3. Liceu 5. Da... Nu 27. o plătesc 2. Nu ştiu 17. 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… 28. Fara diploma 2.. Calificare post-universitate 24... Care este costul mediu al forţei de munca pe oră in zonă? ……….. IMM 3....... Aţi plătit vreodată taxă de protecţie? 1.. Care este cuantumul chiriei lunare a halelor si/sau birourilor? 1.. Enumeraţi cel mult 5 probleme cu care se confruntă firma dvs.22.. Mare 248 . Domeniul 2………………………………………………………………………………………… 3.....

Cifra de afaceri (conform bilanţ 2007) 11. Anexa 7: Invitatie I consultare publica 249 .(EUR) ………………………………….9. Număr de angajaţi (conform bilanţ 2007) 1. Comerţ 4. Servicii …………………………………. Construcţii 3. Industrie 2. Domeniul de activitate 10.

Anexa 8: Invitatie II consultare publica 250 .

Anexa 9: Invitatie III consultare publica 251 .

Anexa 10: I consultare: lista participantilor 252 .

253 .

254 .

255 .

Anexa 11: II consultare: lista participantilor 256 .

257 .

258 .

259 .

260 .

261 .

Anexa 12: III consultare: lista participantilor 262 .

263 .

264 .

265 .

266 .

267 .

Anexa 13: Minuta I intalnire 268 .

dir. caracteristicile sociale. cu identificarea arterelor de circulaţie care o delimitează. Dl. reprezentanţi ai mediului de afaceri. pe diferite domenii. punctele slabe. Distrigaz.______________/ ______________ Minuta încheiată astăzi. o accesibilitatea pe unele străzi este blocată de vegetaţia dezvoltată haotic. reprezentanţii companiei Finance & Consulting Group Întâlnirea a fost deschisă de dna.ps2. Agenţia pentru Protecţia Mediului. Fax: 0040-021-2096284 Nr. o evacuarea persoanelor care locuiesc ilegal.ro . prezenţa câinilor comunitari în număr mare. cu diversificarea tipurilor de activităţi în funcţie de nevoile actuale (ex: confecţionare de mobilier stradal) o înfiinţarea unui traseu pentru un tren de agrement care să traverseze zona 269 . reprezentant al firmei care elaborează documentul.08. o se remarcă un nivel ridicat al zgomotului. pe diferite domenii Analizarea obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare a zonei. Ulterior. a luat cuvântul pentru a puncta unele aspecte care caracterizează zona: o existenţa în cartier (Zona de studiu) a unui număr semnificativ de persoane care ocupă abuziv unele proprietăţi. Axa 1 Discuţii.Str. Dl Bogdan Chiriac a prezentat celor prezenţi zona de studiu. Bogdan Chiriac. o nu există toalete publice. 11-13.Anexa 14: Minuta II intalnire ROMÂNIA Municipiul Bucureşti Primăria Sector 2 Direcţia Management Proiecte şi Integrare Europeană Serviciul Managementul Proiect www. o există foarte multe zone unde se acumulează cantităţi semnificative de deşeuri provenite şi de la construcţii. scopul elaborării planului integrat de dezvoltare locală a zonei. (a se vedea prezentarea anexată prezentei minute). Gheorghe Dimache. fenomenul fiind o consecinţă a migraţiei dinspre zonele rurale către acest cartier al Bucureştiului. accentuându-se punctele tari. locuitor al zonei. din Sectorul 2 Ordinea de zi: Prezentarea analizei zonei. oportunităţile şi ameninţările pe următoarele linii: caracteristicile economice. probele de mediu. reprezentanţi furnizori de utilităţi (Apa Nova.2009 cu ocazia consultării publice organizate pentru elaborarea Planului integrat de dezvoltare urbană a zonei Plumbuita-Steaua Roşie-Pretricani. Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. propuse de consultant Prezentarea primelor propuneri de proiecte. prin traversarea insulei Plumbuita. Tel: 0040-021-2096252. eligibile POR. …) Consilieri Obşteşti. dl Dimache a continuat cu enumerarea unei serii de propuneri care pot avea aplicabilitate imediată: o redeschiderea drumului către Mănăstirea Plumbuita. pentru prezentarea materialului supus consultării publice. Chiristigiilor nr. precum şi scopul întâlnii prezente. o lipsesc trotuarele. unele terenuri libere fiind utilizate în acest scop. 6. În continuare a dat cuvântul dlui. o igienizarea întregii zone. şi a continuat cu rezumarea structurii planului integrat. accesibilitatea şi transportul. S-a trecut în continuare la prezentarea zonei. Angela Toderiţă care a subliniat motivele care au condus la alegerea zonei. reprezentanţi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. cei prezenţi au fost invitaţi să-şi exprime punctul de vedere referitor la aspectele semnalate. propuneri Participanţi: reprezentanţi Administraţia publică locală Sector 2. o reluarea activităţilor specifice care se derulau în urmă cu mai mulţi ani în interiorul Mănăstirii Plumbuita ( ex: ateliere pentru confecţionarea obiectelor de cult). pentru a se contura astfel mai bine punctele care vor constitui analiza SWOT. După prezentarea acestor situaţii.

s-ar putea aduce bărci de agrement pe lac şi s-ar putea înfiinţa o patrulă civilă pentru a stopa fenomenul de aruncare a deşeurilor persoana din partea Apelor Române care este responsabilă pentru lacul Plumbuita nu este permanent prezentă la post şi nu îşi îndeplineşte toate sarcinile ar trebui aplicate amenzi. prin insulă (dl. o posibilitate ar fi dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul mănăstirii În continuare participanţii au revenit la aspectele legate de utilităţile din zonă. iar în plus. a luat cuvântul pentru face unele observaţii cu privire la modul de abordare a protecţiei mediului. A propus ca această reţea să fie identificată cu exactitate şi să se analizeze posibilitatea reutilizării acesteia. Daniel Mărgărit. În continuare a vorbit despre situaţia existentă la nivelul lacului Plumbuita. proiectelor şi totodată s-ar putea înfiinţa o grădiniţă pentru copii de etnie romă (o posibilă locaţie ar putea fi fostul centru de butelii) o Instalarea unui sistem de monitorizare video este o prioritate pentru zonă (dl Dimache) o La momentul realizării infrastructurii de utilităţi şi a celei rutiere este necesară şi realizarea unui sistem subteran pentru cablurile electrice. deşi în anii anteriori nu a existat transport public. care să specifice în mod explicit şi aspecte de mediu consultantul care elaborează PIDU ar trebui să participe pe de o parte la o serie de întâlniri cu reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului şi pe de altă parte să discute cu cetăţenii şi să preia nevoile şi propunerile acestora. axe strategice. reprezentatul Apele Române a luat cuvântul pentru a aduce a cunoştinţa celor prezenţi că anual instituţia pe care o reprezintă desfăşoară 2-3 acţiuni de salubrizare. priorităţi de dezvoltare. cu tematici specifice o amenajarea unor locuri de joacă o amenajarea unui punct pentru oferirea serviciilor de asistenţă sanitară Dl.o organizarea de evenimente culturale pe insula Plumbuita. În acest sens. Dl. consilier obştesc a continuat discuţia menţionând că trebuie să existe o foarte strânsă colaborare între instituţii care au diferite atribuţii şi cetăţeni. (conform prezentării anexate prezentei minute). se pot înfiinţa linii dar doar pe străzile care traversează întregul cartier şi care au dimensiunile necesare pentru susţinerea unui astfel de serviciu. Daiana Tănăsescu. măsuri. pe străzile Ferestrei şi Paroşeni trebuie deviate conductele magistrale de alimentare cu apă. Dna. este util a se menţiona în PIDU o propunere referitoare la introducerea unui sistem de colectare selectivă în zonă (dna Daiana Tănăsescu) o Legat de propunerea realizării unor piste pentru biciclete. Cele menţionate constituie factori care întârzie demararea lucrărilor. A reamintit de asemenea că administraţia locală aşteaptă în continuare propuneri şi că se vor organiza şi alte sesiuni de consultări. dl Dimache. dl. Referitor la problematica legată de Lacul Plumbuita. Enea Mihai. Dimache. a făcut o scurtă trecere în revistă a tipurilor de probleme legate de protecţia mediului în zona vizată. Mihail Geangu (DGAPI) a menţionat că propunerea nu se poate concretiza întrucât nu există suficient spaţiu. Mănescu Mihai) o Ar fi necesară implicarea cetăţenilor de etnie romă în derularea tuturor activităţilor. Mihail Fâcă. A menţionat de asemenea că există unele neconcordanţe în activitatea instituţiilor cu responsabilităţi. dl. dl. Gheorghe Guţă a luat cuvântul pentru a expune unele informaţii legate de existenţa unei reţele de canalizare. dl Diaconeasa) o O problemă prioritară ar fi redeschiderea drumului de acces la Mănăstirea Plumbuita. cei prezenţi au remarcat că propunerea nu este fezabilă la nivelul cartierului. au înaintat propuneri şi au făcut observaţii relevante. pentru a se putea ajunge astfel la un interes comun şi la rezolvarea problemelor. Albu Inocenţiu. în acest sens menţionând următoarele: o lipsa canalizării este cea mai gravă problemă a zonei o există zone unde reţeaua de gaze nu este prezentă o la solicitarea cetăţenilor de a li se oferi informaţii cu privire la momentul de începere a lucrărilor pentru reţeaua de canalizare. Valeriu Diaconeasa. Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului. (dl. neutilizată în prezent şi a unei staţii de pompare care deservea lacul Plumbuita. cu plata unor sume de bani sau cu prestare de muncă în folosul comunităţii pescuitul pe lac ar trebui interzis sau ar putea fi permis după achitarea unei taxe care să fie utilizată pentru întreţinerea lacului Dl. (dl Alexandru Cristea) o Referitor la propunerea de construire unei săli de sport în incinta şcolii din zonă. În partea II-a a întâlnirii au fost prezentate obiectivele şi priorităţile de dezvoltare. subliniind următoarele aspecte: sunt multe deşeuri. obiective operaţionale ale priorităţii. Şef Serviciu Protecţia Mediului. reprezentantul SC Apa Nova a explicat că datorită caracterului depresionar al acestei zone este necesară realizarea unei staţii de pompare. Angela Toderiţă 270 . participanţii au ridicat diferite probleme. dl dir. atât pe lac cât şi pe maluri. Director. după următoarea structură: obiective specifice de dezvoltare. având în vedere problemele de infrastructură şi de infracţionalitate. Pe baza celor expuse de consultant. participanţii au remarcat că în prezent nu există disponibilitate de spaţiu. Poliţia Comunitară Sector 2. Dna Angela Toderiţă a încheiat întâlnirea subliniind că opiniile exprimate de toţi participanţii vor fi incluse în planul integrat care va fi consultat şi pe pagina de site a Primăriei. a menţionat: în cadrul analizei SWOT a zonei nu au fost detaliate suficient problemele legate de protecţia mediului pentru orice proiect iniţiat ar trebui stabilite încă de la faza de propunere criteriile de performanţă ale proiectului. (dl Dimache Gheorghe) o Referitor la situaţia deşeurilor. după cum urmează: o în cadrul PIDU ar trebui detaliat aspectul referitor la transportul în zonă. aria de intervenţie. o Referitor la propunerea de înfiinţare a unui centru de asistenţă socială. care trebuie soluţionate prin acţiunea tuturor şi de asemenea trebuie reglementate foarte clar zonele în care fiecare instituţie are atribuţii. menţionând de asemenea că este absolut necesară o strânsă colaborare între instituţiile care au diferite atribuţii în ceea ce priveşte lacul şi zona înconjurătoare.

a precizat ca a discutat cu cei de la ApaNova despre canalizare şi apă şi aceştia au precizat că urmează să demareze aceste proiecte cu finanţare de la Primăria Municipiului Bucureşti.a prezentat concluziile Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani precum şi proiectele aferente acestei zone. Apa Nova pentru rezolvarea acestei situaţii. Petricani: a efectuat demersuri către Primăria Sectorului 2.a precizat că nu toate aceste proiecte sunt eligibile prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.Anexa 15: Minuta III intalnire Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani D-ra Luisa Drăgoi – Şef Serviciu Management Proiecte DMPIE: .a precizat că introducerea apei şi a canalizării în zonă este o acţiune prioritară. . Sub domeniul Centre Urbane. enumerând proiectele care au fost identificate în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani (în număr de 11). dând asigurări că vor realiza aceste investiţii în zonă.a precizat că prin realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani s-a urmărit elaborarea unui document de planificare urbană de lungă durată precum şi identificarea unei metodologii de elaborare a planurilor integrate care va constitui un model pentru regenerarea urbană şi a altor zone defavorizate ale Sectorului 2. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . activităţi de agrement. . . doar 5 dintre acestea sunt eligibile restul urmând a fi finanţate prin alte surse de finanţare.actualizarea Planului Urbanistic Zonal şi reconfigurarea spaţială a zonei. din cele 11 proiecte ce au fost identificate la nivelul zonei.a întrebat cine va realiza canalizarea în zonă. Sub domeniul Centre Urbane.a oferit detalii despre proiectul amenajare maluri (curăţare lac.încearcă de 1 an de zile să rezolve problema canalizării pe str. .a amintit zona de studiu care a fost supusă analizei. . . .a solicitat ca Poliţia Comunitară să intervină în zonă pentru a tine situaţia sub control. din care 5 proiecte sunt eligibile în cadrul Programului Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere. .a menţionat că se confruntă cu foarte multe probleme legate de lipsa de civilizaţie a unor cetăţeni de etnie romă din zonă. 271 . . potenţialul turistic al lacului). Petricani. D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str. Primăria Municipiului Bucureşti.a precizat că a primit un răspuns din partea Apa Nova prin care i se comunica că până în luna mai 2009 se va realiza canalizarea pe str. ceea ce nu s-a întâmplat până acum. .a deschis consultarea publică. .a precizat că toate străzile din cadrul acestor proiecte sunt incluse în programul de modernizare şi reabilitare. .a precizat că zona supusă atenţiei este Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani. Petricani: . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .

şi anume aceea de patinoar. Elena Iancu – Direcţia Urbanism . amenajare lac): 1) Modernizare străzi din cartierul Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani.a prezentat cele 5 proiecte eligibile pentru finanţare din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabila a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani. camere video. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str. menţionând că reciclarea este o activitate ulterioară colectării selective. inclusiv drumul de halaj. în acest sens.a precizat că există un proiect al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru tot ce ţine de râul Colentina.a ridicat problema animalelor de companie abandonate (câini).a precizat ca lacului i se poate da o întrebuinţare şi pe durata iernii. şi. este nevoie de transferul dreptului de administrare către Primăria Sectorului 2. 2010 – 2012 (24 de luni). 2) Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii 2010. 272 . Petricani: .a precizat că pe str.Campanie de colectare selectivă a deşeurilor”. ..este nemulţumită că nu există canalizare pe strada unde domiciliază. Petricani există mulţi cetăţeni de etnie romă săraci care nu lucrează.A solicitat să fie comunicată valoarea estimativă a proiectelor care urmează să fie finanţate prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.a precizat că insula se află în administrarea Apelor Romane şi pentru ca proiectul propus să fie eligibil.a precizat că există o scurgere mică şi nu acoperă întreaga cantitate de apă. Doamna Daiana Tănăsescu – Poliţia Comunitară Sector 2 – Mediu: .2011 (12 luni). Petricani. . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . . Doamna Daiana Tanasescu – Politia Comunitara Sector 2 – Mediu: . 3) Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi complexe – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita... precum şi hărţile aferente acestora (străzi. . .a întrebat dacă există nelămuriri în legătură cu proiectele care au fost prezentate. Sub domeniul Centre Urbane.reciclare” trebuie să fie folosit separat de campanii. .s-a referit la proiectul intitulat .reciclare” din denumirea proiectului. iar acest lucru necesită efectuarea unor demersuri legislative. precizând că termenul de .va încerca să facă tot posibilul ca să rezolve problema canalizării pe str. Apa Nova a recomandat să fie realizată o altă scurgere paralelă ca să aibă un debit mai mare la golirea lui. a solicitat să fie scos termenul de . care are ca obiectiv amenajarea râului Colentina pe partea dreapta a acestuia.a întrebat cum se va realiza scurgerea apei din lac. 4) Modernizarea si amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi şi locuri de joacă) 5) Modernizarea unui centru de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate (persoane vârstnice).

Anexa 16: Retea Apa-Canalizare TeiToboc 273 .

Anexa 17: Retea Apa-Canalizare Plumbuita 274 .

Anexa 18 – Flyer Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 275 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.