1

Consiliul Local al Sectorul 2 Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 18 August 2009

Consiliul Local al Sectorul 2, Bucuresti

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, din Sectorul 2, Bucuresti

18 August 2009 Acest raport contine 275 pagini

© 2009 Finance & Consulting Group, a Romanian limited liability company. All rights reserved. Printed in Romania.
2

Cuprins
1. Preambul
1.1. Elaborator 1.2. Obiectivele proiectului de consultanta 1.3. Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

Pg 7 7 7 10 12 12 12 14 15 18 44 44 48 49 50 51 52 53 54 57 57 58 58 59 61 62 62 66 66 68 86 87 89 95 95 95 96 106 109
3

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana
2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.1. Justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.2. Caracteristici geografice 2.1.3. Zonificare Functionala 2.1.4. Analiza tesutului urban existent 2.2. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.2.1. Distributia populatiei 2.2.2. Spor natural 2.2.3. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita 2.2.4. Analiza SWOT a situatiei demografice 2.2.5. Forta de munca si Somaj 2.2.6. Multiculturalism 2.2.7. Educatie 2.2.8. Servicii sociale 2.2.9. Servicii de sanatate 2.2.10. Migratie 2.2.11. Situatia referitor la criminalitate 2.2.11.1. Date statistice privind infractionalitatea 2.2.11.2. Ilegalitati in zona peninsulara 2.2.12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale 2.3. Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.3.1. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice 2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice 2.3.3. Servicii publice 2.3.4. Situatia referitoare la mediu in cartierul Plumbuita 2.3.5. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita- Steaua Rosie – Petricani 2.3.6. Analiza SWOT a situatiei economice 2.4. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.4.1. Investitii imobiliare 2.4.2. Alte investitii economice 2.4.3. Infrastructura publica - spatii verzi si parcari 2.4.4. Infrastructura publica

2.4.5. Accessibilitate si sistemul de transport public privat 2.4.6. Conditii de trafic in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.7. Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul 2.4.8. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei 2.4.9. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.9.1. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone 2.4.9.2. Apa si canalizarea 2.5. Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2.5.1. Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor b) La nivelul populatiei 2.5.2. Reclamatiile din cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 2.5.3. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie 2.5.4. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 2.6. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2.6.1. Infrastructura publica urbana 2.6.2. Infrastructura sociala 2.6.3. Infrastructura de afaceri 2.7. Analiza SWOT a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

113 116 117 118 119 119 124 128 128 128 130 133 136 136 138 138 139 141 144 146 146 146 146 147 148 150 151 151 152 155 155 157 157 159 159 161 161 164
4

3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana
3.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.1. Elemente externe zonei 3.1.1.1. Prioritati la nivelul UE 3.1.1.2. Prioritati la nivelul national 3.1.1.3. Prioritati la nivelul regional 3.1.1.4. Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti 3.1.2. Elemente specifice zonei 3.1.2.1. Politici publice 3.1.2.2. Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucuresti 3.1.3. Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.4. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov 3.1.5. Viziunea administratiei locale 3.1.6. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie Petricani 3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani 3.3. Politici si programe 3.4. Prioritati de dezvoltare 3.4.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.4.2. Incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale

3.4.3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice 3.5. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.6. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de devoltare durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

166 167 168 170 170 171 173 176 176 179 179 180 183 184 184 190 192 195 198

4. Planul de actiune
4.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.1.1. Lista proiectelor 4.1.2. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 4.2. Surse de finantare 4.2.1. Fonduri nerambursabile 4.2.2. Fonduri rambursabile 4.2.3. Surse Proprii Primariei Sectorului 2 4.2.4. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.2.5. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3. Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional, axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3.1 Proiect 1 - Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj 4.3.2. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 4.3.3. Proiect 3 - Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice - Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 4.3.4. Proiect 4 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.3.5. Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) 4.4. Bugetul estimat al proiectelor 4.4.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR 4.4.2. Bugetul estimat al proiectelor elegibile pe Axa 1.1 4.5. Perioada de implementare a proiectelor 4.5.1. Perioada de implementare a proiectelor POR 4.5.2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.6. Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.6.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR 4.6.2. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.7. Managementul implementarii planului integrat 4.7.1. Justificarea metodologica 4.7.2. Managementul implementarii

5. Informarea publicului in procesul elaborarii planului
5.1. Informarea publicului 5.1.1. Consultarea publica 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica

200 200 206 212 212 213 215 215 220 224 224 224 230 230 230 232
5

1.Petricani Anexa 4 .Model de chestionar pt cetateni Anexa 6 .Harta satelitare Plumbuita.II consultare: lista participantilor Anexa 12 . Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala 234 236 236 236 237 238 239 244 249 250 251 252 256 262 268 269 271 273 274 275 6.Invitatie II consultare publica Anexa 9 .Retea Apa-Canalizare TeiToboc Anexa 17 .Petricani Anexa 3 .Retea Apa-Canalizare Plumbuita Anexa 18 – Flyer Planul Integrat de Dezvoltare Urbana 6 .Steaua Rosie .Invitatie III consultare publica Anexa 10 .Steaua Rosie .Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2 .Minuta II intalnire Anexa 15 .Harta Plumbuita .III consultare: lista participantilor Anexa 13 .Model de chestionar pt firme Anexa 7 . Anexe Anexa 1 .Invitatie I consultare publica Anexa 8 .Minuta III intalnire Anexa 16 .5.Adresa din partea Evidenta Persoanelor Anexa 5 .Minuta I intalnire Anexa 14 .I consultare: lista participantilor Anexa 11 .3.

se va implementa prin proiecte individuale colectate si depuse de primariile eligibile. 1.finco-group. • integrarii grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului. Bucuresti. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. grupul ofera clientilor publici si privati sprijin total in administrarea societatilor si in management proiectelor. Planul integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. Fin. Abordarea integrata a problemelor economice.1 Preambul 1. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate.1 Elaborator Master Planul de Dezvoltare Durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2.Co Group are in portofoliul sau mai mult de 250 de clienti. cat si a zonei inconjuratoare. in cadrul acestei axe prioritare. • activitatilor de reabilitare a infrastructurii de baza. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. propunandu-se ca partener strategic in dezvoltarea de proiecte ale societatilor si administratiei publice din Romania.2 Obiectivele proiectului de consultanta Planul integrat de dezvoltare urbana este un document de planificare strategica a dezvoltarii ce se poate referi la un centru urban sau zona de actiune urbana. multumita unei echipe de consultanti si profesionisti de cel mai inalt nivel. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. inovativ si orientat catre satisfacerea clientilor. care are ca scop asigurarea cresterii economice si crearea de locuri de munca.eu). Planul contine strategia de dezvoltare pe termen lung a zonei respectiva. firma de drept romanesc infiintata in aprilie 2006. cresterea competitivitatii si a ocuparii. Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita/ Steaua Rosie/ Petricani din sectorul 2. In dubla provocare de inovare si imbunatatire continua a performantelor. Din acest motiv. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. • actiunilor pentru dezvoltarea economica. Experientele europene anterioare au aratat ca abordarea integrata a problemelor a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. condusi de un spirit dinamic. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. Acesta vizeaza rezolvarea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. care sa respecte cerintele de elaborare 7 . plan care se implementeaza prin proiectele individuale identificate in planul de actiune. Aceasta abordare consta in sprijinirea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Bucuresti este elaborat de Finance & Consulting Group Srl (www. asa cum sunt: • activitatilor de renovare fizica a mediului urban. Acest document de planificare a dezvoltarii zonei de actiune urbana clar delimitata. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de actiune urbana”).

sector 2. Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor. analiza generala a zonei de actiune urbana si comparatie cu Sector 2 si Municipiul Bucuresti. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. de mediu. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. asa ca acest documentul strategic de planificare a dezvoltarii va corela politicile sectoriale economice. care sa fundamenteze analiza nevoilor locale si a orientarilor strategice de dezvoltare si care sa furnizeze informatii relevante privind situatia din zona Plumbuita / Steaua Rosie/ Petricani. transport cu politicile teritoriale specifice dezvoltarii durabile a zonei. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. planurile integrate de dezvoltare si regenerare urbana vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR. precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013. inclusiv a serviciilor sociale in zona vizata. Planul Integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. si care sa propuna optiunile de dezvoltare strategica pentru regenerarea urbana a zonei. sociale. In acest context. Sub-domeniul: Centre urbane. Obiectivul secundar al proiectului consta in aplicarea pe baza acestui document . precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele adiacente zonei de interventie propriu-zise – zona Plumbuita. Obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta – conform Programului Operational Regional . Din acest motiv. elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani.cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. in cadrul acestei axe prioritare. Bucuresti. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. 8 . Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate.ale unui plan integrat de dezvoltare urbana. Planul are drept scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. 2. prin reabilitarea infrastructurii urbane. Domeniul Major de Interventie 1. Scopul final al proiectului il constituie rezolvarea simultana a o serie de probleme identificate la nivelul zonei Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. Avantajul unei abordari integrate a problemelor economice. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. elaborarea Planului de actiune.1 – Planuri integrate de Dezvoltare. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. in cadrul Programului Operational Regional. Obiectivele specifice acestei cercetari converg catre realizarea unui sistem coerent si complet de date si informatii. imbunatatirea serviciilor urbane. prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. in vederea atragerii de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare. 3. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. inclusiv a serviciilor sociale. cat si a zonei inconjuratoare. in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana). Master Planul de Dezvoltare Durabila a fost elaborat in patru etape: 1. anume cresterea rolului economic si social al oraselor.

• Programele Operationale Sectoriale pentru perioada 2007-2013. • Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila. • Planul Urbanistic General si regulamentul aferent. documentele de programare strategica la nivelul Uniunii Europene si mondial. • Programul de Cooperare Interregionala INTERREG IV C. • pentru a implica cat mai multi beneficiari in acest proces: mediul educational. elaborarea Portofoliului de proiecte finantabile. Bucuresti este elaborat in concordanta cu: • Legislatia Comunitara (europeana si nationala) in domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii). • pentru a stabili si a agrea scopuri comune de dezvoltare a localitatii. • Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2). • Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucuresti-Ilfov. • pentru a vedea costurile monetare. • Programul de Cooperare Interregionala INTERACT 2007-2013. La nivel national: • Programul Operational Regional 2007-2013. • pentru a fi folosita ca instrument de atragere a investitiilor. • Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013. Master Planul de dezvoltare durabila (MPDD) a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. • pentru a asigura beneficii egale pentru toti membrii comunitatii. Planul integrat de dezvoltare este necesar si datorita altor beneficii conexe: • pentru a crea o viziune a comunitatii locale cu privire la dezvoltarea sa in viitor. • Programul de Cooperare Interregionala URBACT II. MPDD ia in considerare si prioritatile formulate in urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influenta elaborarea sa: Documente strategice Documente de programare – Fonduri structurale Documente planificare urbana de • Planul National de Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2007-2013. de resurse umane si timp care sunt implicate in dezvoltarea locala.4. Pe langa avantajele generate de interesul socio-economic. 9 . La nivel international: • Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei. ONG-uri. cat si din partea Primariei. • Cadrul Strategic National de Referinta pentru 2007-2013. atat din partea mediului de afaceri. comunitatea de afaceri.

Salcilor) reprezintă limita de nord al perimetrului în discuţie. Situata in partea centrala a Sectorului 2 Bucuresti. In Sectorul 2 convietuiesc romani (cca. accentuând caracterul periferic al zonei. 1 Soseaua Colentina. datorită prezenţei arterelor precum Sos. în judetul Ilfov. Această arteră se întinde pe verticală conectând inima sectorului 2 atât de zonele de producţie şi de birourile din Pipera/Tei. Sos. până la Pepiniera Tei Toboc. a cărui morfologie generează două peninsule subţiri de forma unei potcoave. Str. ţărmul reprezinta o limită naturală care trebuie luata in considerare. Andronache. cartierul Andronache/ Creanga şi Fundeni. Afumati (pana la iesirea din municipiul Bucuresti). Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei. romi (1. populatia Sectorului 2 este una tanara.000 locuitori. fosta fabrică de ceramica parasita. pentru conexiunile cu platforma industrial industri ă Pipera şi pentru accesul la provincia Ilfov. Conform statisticilor.3 Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . germani (0. populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei. 96%).03%). reprezintă limita de vest care delimitează zona de lacul Tei. Colentina. Gherghitei şi având în vedere că zona e limitrofă unor zone precum Tei. odată activă din punct de vedere industrial şi foarte atractivă pentru populaţia Bucureştiului datorită prezenţei parcului şi lacului Plumbuita şi al faimoasei mănăstiri. Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intersectia cu Sos. str. detine o localizare strategica în cadrul sectorului 2 (mai mult decat alte macro-zone precum Baicului şi Creanga). desfasurandu-se pe o suprafata de 32 km² cu o populatie de 360. Trebuie menţionat însă că datorită prezenţei lacului acului Plumbuita. D-na Ghica şi Sos. este localizata strategic in capitala. doar linia care merge de la strada Oituz si str.01%). sasi (0. Colentina1 reprezintă limita de sud.56% populatia de gen feminin.33%). cu o densitate a populaţiei de 11. zona Plumbuita –Steaua Rosie e Petricani are o mare importantă din punct de vedere istoric. Andronache (începutul. Petricani. Mihai Tudor. maghiari (0. In general.1. D-na Ghica şi Fundeni. un procent de 46. Acesta se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. 10 . atât în analiza problemelor existente cât şi ca punct de plecare pentru o dezvoltare integrată şi durabilă a zonei. având în vedere prezenţa arterelor fundamentale pentru viabilitatea din sectorul 2 şi pentru circulaţia din capitală. Zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani. zona e delimitată de urmatoarele artere de circulatie: • Str. Dintre acestia. este principala intrare catre zona de studiu.44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53.Petricani Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a orasului Bucuresti. Fundeni pana la intrarea pe Sos. în vecinătatea arterelor Colentina. secui (0. reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante ale orasului. cât şi de Tunari şi de alte centre localizate în nord sau exteriorul municipiului Bucureşti. marea majoritatea a străzilor interne ale zonei în discuţie (mai ales cele două peninsule) sunt greu accesibile.332 loc/km². • Tărmul nordic al lacului Plumbuita. Oituz. Din punct de vedere geografic. strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nord-Estul tarii.12%). cultural si religios pentru sectorul 2.01%). • Strada Petricani. cu o medie de varsta de 40 ani. Sectorul 2 se caracterizeaza printr-un relief plat de campie. Str. D-na Ghica.74%). macedoromani (0.

cu un grad ridicat de periculozitate şi având consecinţe asupra vieţii şi condiţiilor sociale ale locuitorilor. mai ales în ceea ce priveşte problema gunoaielor. de o calitate foarte slaba a mediului construit. Sectorul 2 devenind primul sector din Bucuresti care pune in practica acest instrument modern de planificare si management care urmareste o abordare integrata a problemelor comunitatii locale. trebuie mentionata absenta totala a unei retele productive locale şi prezenţa unui număr reduse de firme care să activeze în cartier. încălţăminte. genereaza un impact negativ asupra atragerii investitiilor si dezvoltarii de noi activitati economice. unde se găsesc diverse cazărmi din metal). in special in zona Tei Toboc si arealul locuit din peninsula Plumbuita. bazandu-se pe potentialul de dezvoltare al zonei. ambientală şi economică. Fundeni si ajunge la Str. • infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata. ţinând cont de logica regenerării urbane şi construcţiei unei identităţi locale pe baza patrimoniului existent2. instalaţii urbane. echitatea sociala si protectia mediului. • un fond de locuinte vechi şi improvizat (în special in cele două peninsule si in zona Gherghitei-Tudor Mihai. societăţi de servicii. Primaria Sectorului 2 Bucuresti impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finantare. Zona pe care o avem in studiu prezinta mari disparitati infrastructurale. • lipsa de integrare a comunitatii rrome si grad ridicat de separare sociala (mai ales în cele două zone peninsulare. • In vederea implementarii Agendei Locale 21. ceea ce demonstrează că zona nu este un pol productiv important pentru sectorul 2 şi cu atât mai puţin pentru Bucureşti. dezvoltarea economica. care sa faca posibila dezvoltarea armonioasa si durabila a Sectorului 2. Numeroasele probleme cu care se confruntă zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani în ceea ce priveşte infrastructura. economice si sociale in raport cu alte zone ale sectorului 2 si cu realitatea existenta la nivelul Bucurestiului. Colentina care porneste de la sos. • infrastructura de acces deficitara pentru locuitori. publicitate şi consultanţă. aşa cum există şi pe străzile din partea de est a peninsulei Tei Toboc. Cu excepţia câtorva societăţi care produc mobilă. cu o mare concentraţie de populaţie romă).Perimetrul de est al zonei noastre este delimitat de str. La nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. Zona noastra de studiu nu este dezvoltata nici din punct de vedere industrial. sau care derulează anumite activităţi comerciale. construirea capacitatilor pentru dezvoltare durabila va presupune un echilibru intre noile infrastructuri publice. mai ales daca vorbim despre instalatiile de productie existente. care subliniaza caracterul economic al zonei ca fiind cu precadere de servicii. mai ales din cauza deficienţelor reţelei de apă şi situaţiei grave a reţelei de canalizare (absentă aproape în totalitate într-un cartier din centrul unei capitale europene) • mari probleme legate de ambient din cauza lacului Plumbuita şi a nivelului redus de educaţie civică a populaţiei. periferic si nedezvoltat. Hortensei (care reprezinta inceputului cartierului Colentina). Salcilor şi de Sos. Aceasta segregare sociala a condus la procese de formare a inegalitatilor si la o distantare sociala (marginalizare si chiar la izolare sociala). • infrastructura tehnica (utilitatile) care necesita extinderi si modernizari importante in tot perimetru. Imaginea de cartier degradat. fiind caracterizata prin: • starea ridicata a infractionalitatii. necesită o serie de intervenţii urgente care să respecte o strategie integrată de dezvoltare durabilă. ceea ce determina activitati comerciale cu volum redus. 2 11 . problemele de natură socială. Bucuresti.

imbunatatind nivelul de trai in zona pentru locuitori. 12 .Ricinului pentru peninsula Plumbuita) demonstrează gradul de accesibilitate redus al zonei în ceea ce priveşte transportul cu auto-vehiculul. este necesar să se structureze demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. zona dispune de un anumit potenţial turistic şi cultural şi de agrement. pe baza unei logice de dezvoltare integrata a teritoriului4. cat mai ales investitii majore. Iar centrele si reperele culturale sunt perfecte pentru proiectele de regenerare urbana. In zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani este nevoie de accentuarea identitatii cartierului. Aspecte relevante legate de lipsa infrastructurii (într-o zonă deja periferică dată fiind morfologia celor două peninsule create de lac). Situaţia gravă existentă şi înrăutăţită de-a lungul anilor a amplificat degradarea şi izolarea zonei care are nevoie astăzi de o serie de intervenţii integrate şi orientate către recuperarea cartierului şi regenerarea urbană. Poate ca toate problemele semnalate si de care se lovesc locuitorii se vor rezolva in momentul in care vor incepe o serie sistematica de actiuni de interventii programate pe teritoriu.2. dar şi cu un nivel ridicat al criminalităţii locale (care se organizează şi afectează şi alte zone sau ţări). In afara piorităţilor sociale şi de infrastructură care trebuie soluţionate imediat. absenţa canalizărilor.645 locuitori din sectorul 2 nu beneficiază de aceste servicii). absenţa staţiilor de pompaj pentru apa din lac. probleme cu reţeaua de apă.1 Justificarea alegerii zonei de actiune urbana De decenii. poate atrage atat turisti. o mai mare accesibilitate. Munchen sau Londra. veniturile foarte mici ale populaţiei. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana 2. Un program de recuperare urbană bine structurat ar putea să transforme ţesutul urban al zonei discutate pentru a favoriza o distribuţie mai echilibrată a 3 Marele avantaj al zonei este dimensiunea culturala. ridicarea calitatii vietii si serviciilor. putin dezirabila ca zona de locuit sau de lucrat pentru populatia din Bucuresti. de securitate si nivelul de trai in spatiile publice. Din contra.1. degradarea spaţiilor verzi. majoritatea proiectelor reusite de gen fiind bazate pe repere culturale preexistente. conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural şi arhitectural existent3. avand în vedere faptul ca se constata disparitati de dezvoltare intre zona si celelalte zone ale sectorului si ale Bucurestiului. prin optimizarea conditiilor mediului urban si regenerand perimetrul cartierului dintr-o perspectiva sustenabila. Caracterul de segregare al cartierului se regaseste in integrarea redusa a zonei in restul orasului. probleme cu poluarea apelor). de gradul de degradare al constructiilor si o puternica tendinta. dar si o schimbare estetica pozitiva. nivelul redus de educaţie şi condiţiile precare de trai. absenţa totală a serviciilor medico-sanitare şi sociale pentru rezidenţi (mai mult de 23. Pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare.1.Petricani este bine cunoscuta de administratia publica pentru o serie de probleme nerezolvate şi pentru o serie de condiţii minime care ar trebui să fie garantate cetăţenilor din cartier. prima dintre ele fiind cea privitoare la marile carenţe în infrastructură (străzi care nu sunt asfaltate. construirea unei zona urbane functionale. Zona se confruntă cu probleme diverse. asa cum s-a intamplat in orase precum Copenhaga. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se confrunta cu mai multe probleme fundamentale. integrare care poate tine de o imbunatatire a infrastructurii urbane. inca in curs. Administraţia publică a sectorului şi administraţia generală au datoria de a pune în aplicare politici concrete pentru recuperarea zonei. 4 Regenerarea urbana se produce doar intr-un teritoriu care functioneaza in anumite conditii. care. esenta fiind reconsiderarea pentru un confort superior. prioritate au apărarea. de segregare etnica (rrom) si sociala (familiile numeroase. Faptul că la cele două peninsule se poate ajunge printr-o singură arteră (Petricani pentru Tei Toboc şi Plumbuita. bandele de cartier) fac din cartierul Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani o zona de granita. zona Plumbuita – Steaua Rosie . folosita inspirat.

Reconditionarea zonelor din Plumbuita. ambientală şi socială care caracterizează zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. de asemenea. servicii sociale in sprijinul populatie locale. Plumbuita . astfel cu atat mai mult cu cat exista oportunitatile de finantare oferite de programele europene5. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. fie acelea care necesita o noua proiectare si constructie. Proiectele de investitii vor trebui sa vizeze revigorarea socio-economica a zonei prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediata a comunitatii locale: modernizarea strazilor. Programul Operational Regional 2007 – 2013 pentru Romania include fonduri pentru proiectele care se integreaza in Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – zone de actiunea urbana. stiut fiind faptul ca reclasificarea zonei este absolut necesara. care traieste o stare de degradare urbana si nemultumire sociala. Orice posibilitate de reinnoire. urbana si de mediu. Pe termen scurt. O politica orientata spre regenerarea urbana. garantarea unui minim de servicii sociale si sanitare pentru rezidenti prin reabilitatea infrastructurii sociale. ar trebui efectuata intr-un cadru concordant cu strategia de planificare integrata si durabila. a construi ex novo inseamna a rationaliza interventiile care trebuie efectuate dintr-un punct de vedere care presupune armonizarea potentialului fie de structurile care trebuie reevaluate. pentru a reduce marginalizarea sociala si de mediu.Petricani catre un studiu calitativ-cantitativ a tuturor fenomenelor care se vor prezenta in aceasta zona. a devenit o prioritate a Administratiei Primariei Sectorului 2 regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steua Rosie – Petricani. rezolvarea problemei referitoare la criminalitate si infractiuni. deoarece nu toate modelele pot fi extinse dincolo de mediul geografic la care fac referire. In cadrul acestei axe prioritare se finanteaza proiecte de regenerare urbana. turistic. In contextul dezvoltarii viitoare.Steaua Rosie . acces la utilitati pentru locuitorii din cartier. creare ex novo sau de conversie trebuie sa se bazeze pe o atenta evaluare a caracteristicilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Daca planificarea urbana in reamanajarea unei zone inseamna. rezidential) fiecarei zone a cartierului. Tocmai datorita acestor motivatii foarte puternice s-a orientat analiza socio-economico-structurala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Este intr-adevar aceasta baza de la care se pleaca pentru a optimiza intr-un mod cat mai coerent regenerarea intregii zona Plumbuita – Steaua Rosie . De aici deriva necesitatea de a individualiza criteriile de transformare concordante cu caracteristicile fiecarui mediu. sociala. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. 13 .Steaua 5 In cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala. saraciei si a deteriorarii in general. Obiectivul administratiei consista in regenerare urbana prin care se intentioneaza revigorarea unei zone periferice cu pronuntate carente structurale si cu o nemultumire generala la nivel socioeconomic. de agrement. Este de o importanta majora abordarea integrata a dezvoltarii urbane. inclusiv transportul urban. orientata spre reechilibrarea functiilor urbane si valorificarea potentialului specific (cultural. solutii pentru o mai buna accessibilitate din toate zonele cartierului. in conformitate cu principiile de sustenabilitate.Petricani. De altfel. problemele sunt acute si impun solutii urgente: punctele critice ale zonei au nevoie de raspunsuri ad hoc. vizeaza posibilitatea concreta pentru zonele periferice de a reconstrui sau de a forma ex novo o proprie identitate si un nou rol functional. pentru a elimina condiţiile de abandon şi de degradare urbană.serviciilor şi a infrastructurii şi pentru a îmbunătăţi calitatea ambientală şi arhitectonică a spaţiului urban.Petricani. prin integrarea strategiilor de dezvoltare economica. Ca si alte zone periferice. comercial. a infrastructurii existente deja care isi sporeste utilitatea.Petricani. ca in ciuda neglijarii intretinerii. actiunea de dezvoltare si incluziune sociala se bazeaza pe recuperarea si valorificarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice.

2. cu prelungiri in zona judetului Ilfov ce conduc spre orasele Buzau si Urziceni. Sos. o subunitate a Campiei Vlasiei. continuata in sud-vest de strada Doamna Ghica. delimitarea este data de Str. Pe teritoriul Capitalei. cat si pentru ca zonele degradate constituie o oportunitate de recuperare si refolosire fizica a unor areale din oras. Cadrul natural favorizeaza asadar dezvoltarea asezarilor umane. strada Cremenita. zona de studiu este dominata de prezenta lacului Plumbuita. Insa ideal ar fi sa nu se perceapa zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani ca una periferica si degradata. traverseaza zona de nord a Bucurestiului si curge mai apoi inspre Dambovita. de strada Oituz. Floreasca. care despart zona de studiu de cartierul Fundeni • Limita estica este formata din Strada Salciilor. In plus. Arealul Plumbuita – Soseaua Rosie . cat si de limita lacului care da si numele zonei. depasind diferenta de calitate a vietii urbane. in continuare. dintre care 37. surse de oxigen pentru echilibrul climatic si improspatarea atmosferei poluate a orasului. Perimetrul zonei obiect de studiu nu are o forma regulata. rau care izvoreste din zona dealurilor Targovistei. Herastrau. ci ar trebui sa se observe oportunitatea interventiilor structurale si strategice pentru dezvoltarea si recalificarea intregului sector 2 si al orasului. formata de strada Petricani. al carei afluent este si in care se varsa dupa un curs de 98 km. prin bararea cursului raului si asanarea albiei mlastinite a raului. rolul pe care aceste zone il poate avea in procesul de transformare urbana rezulta strategic. care acum sunt lipsite de activitate si de semnificatie. 14 . Fundeni. Pantelimon. Colentina formeaza o salba de lacuri naturale: Mogosoaia. Plumbuita. Salba de lacuri a fost creata incepand cu anul 1936.Petricani are o pozitie centrala inc adrul sectorului. limita care separa cartierul Andronache • In nord. suprapunandu-se Campiei Bucurestiului. formand astfel o zona peninsulara si una insulara si zoan exterioara acestui spatiu. Baneasa. astfel incat delimitarea este data atat de artere de circulatie.1. totodata. zona cartierului Doamna Ghica (in sud) si in vecinatatea cartierului Fundeni (in est). Dovada a faptului ca teritoriul a fost candva acoperit de faimosii codri ai Vlasiei este padurea Andronache. zona de studiu este marginita de: • Limita de vest a cartierului. Sectorul 2 se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. de coeziune sociala si de identitate care o separa de celelalte cartiere avantajate din acest punct de vedere. Astfel. Tei. atat din prisma faptului ca este vorba de o ocazie de redefinire a structurarii sistemului teritorial din Sectorul 2. Andronache pana la intersectia cu Strada Oituz si. Colentina si Strada Simetriei. o simpla “rana urbana” care trebuie rezolvata in scurt timp prin intermediul instrumentelor structurale. Prezenta lacurilor si a spatiilor verzi constituie o adevarata oaza de verdeata si. Colentina. dincolo de care se intinde Lacul si Parcul Tei • Delimitarea in partea de sud este data de strada Sinaia. care imparte zona in mai multe segmente. in zona lacului Plumbuita. fiind localizat intre cartierul Tei (perimetrul este marginita la vest de Lacul Tei). zona Andronache (in nord). Ca si imagine geografica. in lunca raului Colentina.2 Caracteristici geografice Situat in partea de nord-est a Bucurestiului.4 km pe aria Municipiului Bucuresti. situata chiar la nord de lacul Plumbuita.Rosie – Petricani trebuie sa-si aduca aportul la relansarea sectorului 2. cu a sa forma de semicerc. Mihai Tudor si de malul nordic al lacului Plumbuita Cartierul Plumbuita s-a dezvoltat pe un relief jos. Sos.

calitatea apei lacului nu corespunde standardelor calitative. Zonificare Functionala Cu obiectivul administratiei publice al recalificarii urbanistice se face referire la reevaluarea si relansarea zonei in ceea ce priveste structura si caracterul social si economic. strazile perimetrului sunt enumerate in 15 .In prezent. in timp ce verile sunt foarte calde in ultimii ani. Intalnim. doar arborii obisnuiti in parcurile bucurestene. asadar. pe recuperarea si reevaluarea zonei urbane si reevaluarea din punct de vedere socio–economic. nu se evidentiaza printr-o diversitate a speciilor flauristice. motiv penru care nu poate fi utilizata in scop domestic. de vile in cosntructie si mormane de moloz. in consecinta. Clima este temperat-continentala. caracterizata de prezenta celor patru anotimpuri. Acest lucru se datoreaza deversarii direct in raul Colentina a apelor uzate rezultate in unitatile industriale din amonte de Bucuresti: Buftea (industria alimentara. la imposibilitatea practicarii de activitati de agrement. indicam mai jos o lista care le cuprinde integral. zona are o amplasare foarte buna. ceea ce a condus la acumularea de mari cantitati de namol insalubru. pentru a reduce situatia de marginalizare sociala si ambientala.3. Astfel. deoarece interesul acordat in amenajarea acestui spatiu verde este foarte scazut. obiect al studiului nostru. industria usoara. Pentru a crea o imagine mai clara a celor 66 de strazi. pe cealalta in schimb. Schimbarile ce au intervenit la nivelul cadrului natural al zonei au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a cartierului. Mogosoaia (industria cinematografica). care evidentiaza clar delimitarea spatiului ce formeaza perimetrul cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. Crevedia (ferma de crestere a pasarilor). temperaturile coboara destul de mult. Pe de alta parte. in cadrul si in vecinatatea parcului Plumbuita. cu atat mai mult cu cat nu exista retea de canalizare si statii de epurare care sa colecteze apele menajere. Cu toate acestea. Un astfel de piesaj prezinta atractie doar pentru pescarii care se incumeta sa-si desfasoare pasiunea intrun mediu insalubru si dezolant. aporturi de nutrienti). Din punct de vedere al vegetatiei.1. lacul este inconjurat pe de o parte de blocurile din cartier. obiect al studiului nostru. Actiunea de dezvoltare si de integrare sociala se bazeaza. 2. este bine definit de graficul din dreapta. Iarna. chiar caniculare (cu temperaturi care pot ajunge si pana la 45 de grade la umbra). Astfel. Diferentele de temperatura intre vara si iarna pot ajunge pana la 60 de grade. in mod esential. mai ales in luna ianuarie. dar si in gospodariile localnicilor din zona. fundurile lacurilor de pe raul Colentina nu au mai fost dragate de mai bine de 30 de ani. Atat iarna cat si vara se caracterizeaza prin prezenta redusa a precipitatiilor. Depunerile de aluviuni transportate de apele care alimenteaza lacul a dus la dezvoltarea excesiva a vegetatiei acvatice si. Centrul urban.

prin două peninsule şi o insulă şi prin prezenţa renumitei Mănăstiri Plumbuita (asa cum este reprezentată mai jos). Linotipului 34.Petricani se caracterizează prin numeroase spaţii verzi (Parcul Plumbuita 1 şi 2). Marcu Zamfir 39. Gherghitei 5. Tei (vest). Str.Intr. Str. Sinaia 61. Str. Folclorului 24. Str. Str. Str. Ricinului 57. Porumbaceanu 30. Nicolae Paraschiv 44. Ivarului 33. Palamidei 48.Sos. Culmea Fagarasului 17. Str. Str. Emanciparii 21. Ineu 6. Fundeni şi Andronache (sud şi est). Str. Memoriei 7. Stanga 31. Str. Str. Str. I. Sipca 62. Constantin Beiu 15. Fabrica de Gheata 22. Str. Harta de mai jos arată clar localizarea cartierului discutat în interiorul sectorului 2.Intr. In imediata vecinătate a cartierului Pipera (nord). Simetriei 60. Str. Str. Ferestrei 23. Elevatorului 20.Intr. Str. Steaua Rosie 63. Magura Vaii 38. Nicolae Zamfir 45.Intr. Ion Marin 32. Doamna Ghica 18. Paroseni 49. Oituz 46. Str. Str.Str. Str. Pietrisului 53.urmatorul tabel.Intr. 16 . Str. Colentina. Str. Raul Colentina 56. Str. Geicu 29. Str. Str. Olanelor 47. Litoralului 35. Bujorul Alb 14. Mica 40. Str. Str. Mihai Tudor 41. Str. Str. Gimalau 27. Afirmarii 3. Tomovici 66. Str. Ghimbav 26. Str. Str. Str. N. Aristotel 12. I. Str. Salciilor 58. Andronache 10. Gorgan Spatarul 28. Tiglelor 9.Sos. Petre Ispir 50. Dumitru Tane 19. I. Safirului 8. Str. Str. Logofatul Carstea 36. Str.Intr. Neagota 43. Str. Colentina 11. Str. Gherghitei 25. Str. Polixemia Radulescu 55.Str. Str. Str. Tamaioarei 65. Petricani 52.Intr. Plumbuita 54. Str. Str. prin prezenţa a 3 braţe ale lacului Plumbuita. Str. Parau 42.Aleea Sinaia 2. Stefan Pascale 64. Str. cartierul Plumbuita – Steaua Rosie . Lopetii 37. Brana 13. Cremenita 16. prin spatii industriale parasite (in mov) şi prin inceputul arterelor Colentina-Andronache care duc către cartierul Creanga. Savu Bara 59. Zamfir Gh. Str. Str. Constantin Beiu 4. Str. Str. Str. Str. Petre Negulescu 51. Str. Str. 1. Str.

necesare la elaborarea proiectului.ro.ps2. Limitele amintite prezinta o importanta deosebita din punct de vedere al integrarii cladirilor si activitatilor economice din cuprinsul zonei. pentru cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani nu exista un PUZ specific. cu atat mai mult cu cat nu o portiune de strada. dar o singura adresa poate influenta prelucrarea datelor statistice selectate pentru fiecare strada in parte. am extrapolat si 17 . pentru o mai buna observare a zonei. Perimetrul arealului a fost delimitat cu o linie galbena. document public si prezent pe www. Din planul urbanistic general al sectorului 2. desi pentru sectorul 2 sunt prevazute diferite PUZ-uri pentru anumite zone.Prezentam in continuare o harta (imagine satelitara) pe care se pot vedea si numele strazilor din cuprinsul zonei analizate. Trebuie facuta si mentiunea ca.

obtinand in linii mari un tablou urbanistic zonal al portiunii care se analizeaza (jos dreapta). Partea de sud a zonei discutate. scopul vizitei a fost acela de a oferi o impresie initiala a zonei. cuprinsă intre străzile Gherghitei – Str. se observă că partea centrală a perimetrului discutat este compusa aproape exclusiv. este în schimb compusă dintr-o zonă rezidenţială (în gri deschis).delimitat si aici zona-obiect a studiului (jos stinga). Ulterior. Emanciparii. la absenţa soluţionării problemelor de infrastructură ale rezidenţilor şi la o sărăcire lentă şi tragică a patrimoniului natural al zonei. Astfel de zone cuprind şi câteva locuinte colective în blocuri cu regim de inalţime ridicată (peste P+6 niveluri). înconjurată de o zonă mixtă constituită dintr-un ţesut urban într-un teritoriu de importanţă majoră dar cu capacităţi reduse pentru absorbţia traficului intens (Gherghitei. Sos. Lipsa omogenităţii specifice zonei. observăm prezenţa unei zone mixte comercialo-rezidenţială. în timp ce celelalte spaţii verzi sunt considerate spaţii verzi cu acces public nelimitat. Andronache). atat de ordin arhitectonic. in afara de lacul Plumbuita. fiecare strada a perimetrului din zona Plumbuita.Colentina. În afară de arterele de comunicaţii importante.Steaua Rosie . cat si si practico-locativ. Analiza tesutului urban existent Pentru o descriere mai buna a unei zone asa de variate si complexe. oferta de mobilitate publică este absentă in peninsulă Plumbuita şi în arealul din Tei Toboc. din spaţii verzi şi dintr-o zonă in care este necesara elaborarea de planuri urbanistice zonale (in gri). linia metodologica urmata din partea staff-ului de cercetare a fost o dezvoltare directa a studiului prin vizite pe teren si prin analize efectuate la fata locului.Mihai Tudor – Str. Colentina şi Str.1. precum Str. obiect al unor planuri şi modernizări recente (străzi asfaltate).Petricani. începutul sos. Din analiza in detaliu a Planului Urbanistic. tipică pentru o mare arteră şi dens populată (aşa cum este Str. opţiune care a condus încet la abandonul zonei. D-na Ghica. Specificul celor două peninsule şi funcţionalitatea actuală a lacului şi a spaţiilor verzi arată opţiunea pentru un plan urbanistic care a favorizat politici locative ale zonei exterioare marilor artere.4.Salcilor – Sos. La inceput. cu excepţia părţii de sud. Dna Ghica ce se află între intersecţia Petricani-Tei şi sensul giratoriu Ghica-Colentina). 2. dincolo de a fi in mod vizibil haotica.Petricani a fost analizata 18 . nefiind legaturi cu centrul din Sectorul 2 si cu zonele mai periferice ale cartierului. Oituz. Colentina. Insula se întinde de-a lungul lacului în partea dinspre Steaua Rosie (asa cum si sos Petricani e limitrofă lacului Tei) şi cele două ţărmuri ale râului Colentina sunt considerate spaţii verzi de protecţie.Str. In schimb. din analiza Sos. limita sud-estică a perimetrului nostru. face zona mai putin practicabilă.

La Est granita este reprezentata de Str. Ricinului Str. Oituz Str. Sinaia si Strada D-na Ghica. Andronache Sos. Elevatorului Str. Constantin Beiu Str. Str. Memoriei Intr. Aceasta etapa a fost importanta pentru familiarizarea cercetatorilor cu zona urbana si comerciala a cartierului Plumbuita. Dumitru Tane Str. Emanciparii Str. Sinaia Zona 3 Sos. Simetriei Zona 4 Intr. Zona 1 Str. Pentru o descriere optima a tesutului urban existent in perimetrul zonei pe care o studiem. aceasta intalnindu-se cu Str.Zamfir Str. Neagota Str. Tiglelor Str. Fabrica de Gheata Str. Andronache. Tamaioarei 19 . Aceasta ultima strada. Continuand drumul din Str. Polixemia Radulescu Str. Colentina. Andronache. Marcu Zamfir Str. se ajunge la incrucisarea cu Str. Ineu Intr. Tudor Mihai. granita zonei inainteaza spre Str. I. Bujorul Alb Str. Petre Negulescu Zona 5 Intr. Petricani. Ivarului Str. Brana Str. Salciilor Str. Constantin Beiu Intr. Gherghitei Str. care merge mai departe pana cand se intalneste cu Str. I. Litoralului Str.Petricani se caracterizeaza printr-o mare varietate urbana data de zonele rezidentiale. precum si prin zone utilizate pentru schimburi comerciale. care se gasesc respectiv la colt cu Str. mai mult sau mai putin organizate. defalcate in functie de diferitele caracteristici ale structurii urbane. Plumbuita Zona 2 Al. Porumbaceanu Str. Dumitrescu Tanase Str. analizam marginea zonei in detaliu impartita in mai multe microzone. reprezinta intregul perimetru de Sud din zona PlumbuitaGranita zonei inainteaza la vest de-a lungul Strazii D-na Ghica pana la rond. Inaintand spre Nord de-a lungul Str. Linotipului Str. Mai departe. din centrul urban analizat. Ghimbav Str. Chiar daca este doar o portiune din sectorul 2. Petricani. Gorgan Spatarul Str. Colentina Str. Sinaia Sos. dar cu carente evidente. pana la numarul 347.Steaua Rosie . Tudor Mihai si cu Str. Afirmarii Intr. Cremenita Str. Plumbuita Str.Steaua Rosie . care delimiteaza in partea nordica teritoriul. Gherghitei Str. Mica Str. Ferestrei Str. Oituz. impreuna cu Str. Salciilor. care reprezinta granita de Est a zonei. Culmea Fagarasului Str. Gimalau Zona 6 Str. Inaintand in directia Nord Est. Stanga Str. I. Oituz in zona cuprinsa intre numerele civice 45 si 60. Lacul Plumbuita delimiteaza la Nord zona “Plumbuita Steaua-Rosie Petricani”. Aristotel Str. Geicu Str. Folclorului Str. Colentina Str. se ajunge din nou la rondul cu lacul Plumbuita. Nic. de la numerele civice 99 si 106. Cremenita. pana in punctul in care se intalneste cu Str. zona Plumbuita . D-na Ghica Str.de mai multe ori pentru o descriere detaliata a fiecarui segment care compune cartierul.Petricani si cu clarificarea nevoilor pentru o regenerare urbana de cartier. Salciilor va da in Str. Mihai Tudor Str. Safirului Intr. In tabelul urmator vom lista strazile care formeaza fiecare zona.

Magura Vaii Str. In zona nordvestica la stanga manastirii. ce merge de-a lungul lacului Plumbuita. Zona 1 Zona 1 ar putea fi definita ca si zona cea mai verde din cartier. care este taiata in doua de Str. de o strada marginita de arbori de-o parte si de alta care delimiteaza pana la pod toata zona. a. In partea nord-vestica vom gasi un pod. se caracterizeaza prin prezenta unor ample spatii verzi si prin apropierea de lacul Plumbuita care inconjoara si limiteaza toata zona nord – centrala si cea vest – centrala. Zona se distinge prin prezenta slaba si aglomerata de casute. Plumbuita. care printr-un noroc a supravietuit demolarii multor edificii istorice. N. Ion Marin Str. foarte bogata in verdeata si caracterizata in zona sud-orientala de prezenta unui far de mici dimensiuni. care au avut loc in timpul regimului comunist. Petre Ispir Str. Savu Bara Str. Petricani Str. Raul Colentina Str. Peninsula este inconjurata. care duce la o insulita. Pietrisului Str. Sipca Str. Zamfir Gh. o straduta acoperita cu pamant duce pana la Strada Ricinului. Tomovici Str. Palamidei Str. Zona 1. Stefan Pascale Str. Nicolae Paraschiv Str. Paroseni Str. intr-o stare evidenta de abandon. Logofatul Carstea Str. Parau Str. Lopetii Str. Steaua Rosie Str. zona fiind caracterizata de prezenta manastirii.Str. de-a lungul coastei. 20 . Olanelor Str. de o ampla si difuza zona de verdeata si de apropierea de lac. Neagota Str.

Plumbita se ajunge la Manastire. este caracterizata de prezenta copacilor inalti. 21 . care se indreapta in aceasta directie nu doar pentru a se bucura de frumusetea locului. se prezinta bine pentru viitoarele investitii in sectorul de food&beverage. dar si pentru a-si regasi pacea si linistea sufleteasca. folosit in trecut pentru a putea fi vazute incendiile din zona. dar si in cel cultural. o puteti lua si pe podul de fier. Manastirea constituie un potential centru de dezvoltare al cartierului. Parcul. foarte ingrijita desi nu foarte impunatoare. nu doar de la haosul urban. Ajunsi pe insula se poate observa un mic far. Din Str. Pentru a putea ajunge pe insulita. deoarece este inconjurata de verdeata si se situeaza in partea centrala a zonei 1. Lacul care inconjoara pensinsula caracterizeaza statutul de abandon si de degradare a zonei. ci si de la viata frenetica a orasului. campuri intinse. asa cum se poate observa si in fotografia de mai jos. Cladirea se distinge prin prezenta unui acoperis verde si prin albul zidurilor cladirii. se poate urmari cursul unui suvoi de apa care nu face altceva decat sa accentueze imaginea degradata a invelisului stradal: trotuarul este mai mult utilizat pentru parcarea masinilor locuitorilor din zona si din strada se pot vedea amplele spatii verzi care caracterizeaza zona pana in apropierea lacului . in dreapta strazii Plumbuita. dar cu un impact vizual puternic si situata intr-o zona linistitoare. care este situata in zona nord-vestica. desisuri scunde si multi arbusti. Manastirea Plumbuita atrage numerosi pelegrini. zona este traversata de strazi cu pamant si asfalt. Tot peisajul este infrumusetat de prezenta unui mic parculet de jocuri si de bancute. Vegetatia este alcatuita din copaci inalti si boscheti si iarba. fiind un potential punct atractiv pentru locuitorii acestei zone si pentru numerosii visitatori. cu o structura odihnitoare. Plumbuita in directia manastirii (parcului). Calitatea constructiei denota o recenta restructurare. domina zona. Spatiul verde si pozitionarea spatiului.Intrand pe Str. lipsa unui sistem hidric si al canalizarii precare.

de culoare verde inchis. din fier. In imaginile de mai jos se poate vedea micul pod de fier . La acest pod care duce la insula cu far se poate ajunge de pe strada ingusta care vine de la manstire sau venind din sud. ocupa. datorita lipsei unei retele de canalizare si a posibilitatii de epurare. trotuarul. foarte poluata. amplificand. precum cea alba din imagine. Locul necesita o importanta interventie de reamenajare si imbunatatire. fiind unicul punct de acces catre insulita si catre far. masinile. statutul de degradare al zonei . intr-o evidenta stare de degradare . In imaginea din dreapta jos se poate vedea apa lacului insalubra. partea din dreapta este delimitata de o imprejmuire ca o retea. pe bucati.Fotografia de mai jos ilustreaza foarte bine felul in care se prezinta strada principala din zona 1. care este utilizata de locuitorii din zona ca niste zone de atarnat rufele. 22 . de pe Strada Ricinului. din zona 1 . strada Plumbuita care duce la Manastire.

care. deci. Plumbuita. locuit de numerosi caini vagabonzi. cealalta varianta. fiind nevoie asadar de o interventie pentru recuperare si valorificare. nepermitand. faptul ca apa este statuta amplifica efectul de poluare. Lipsa unui sistem de epurare. lacul Plumbuita. mai complexa tinand cont de starea de abandon si prezenta unei stradute nepavate. se pot observa vestitele haine atarnate pe gardul din sarma. Traversand Str. mergand spre manstire. refluxul apelor. Parcul este. Strada Plumbuita. 23 . Pentru vizitatorii parcului acest lucru reprezinta un ulterior indiciu al starii de degradare a zonei. de la Manastire.Sagetile galbene indica posibilitatile actuale de acces catre insulita: una de la sud. in poza alaturata. prin prezenta lor ii descurajeaa pe potentialii vizitatori sa mearga mai departe. se afla intr-o stare de degradare a mediului avansata. in plus. traversand Strada Ricinului. Asa cum se poate observa.

care coincid cu cele doua strazi.b. strada Dna Ghica. Este delimitata in partea sa sudica de o strada principala. Ricinului. unele dintre acestea sunt insa intro stare de restructurare. Petricani. Petricani si D-na Ghica. se caracterizeaza prin prezenta structurilor de locuinte. la Nord zona este delimitata de marginile lacului Plumbuita si de Str. care se uneste la vest cu prima parte din Sos. Sinaia. Colentina si se continua cu Str. 24 . zona 2 incepe din punctul intersectiei cu Str. Cremenita. La vest. care traverseaza Sos. pentru ca apoi sa dea la est in Str. Sos. si se dezvolta de-a lungul partii finale a ultimei dintre cele doua strazi. Zona 2 Zona 2 se gaseste la sudul zonei Plumbutia. blocuri care se gasesc in conditii nu foarte potrivit. Petricani. Zonele care se gasesc de-a lungul perimetrului sud-vestic al zonei 2. Paroseni si Sos.

Luand-o spre Sud. magazinul cosmetic. o mare artera de comunicatie. D-na Ghica. Zona este caracterizata de o urbanizare puternica: sunt prezente ample zone cu parcari neconventionale de-a lungul si de-a latul blocurilor locuite. se ajunge la Str. fast-food-uri si supermarket-uri. se poate observa trecerea de la o zona in intregime inconjurata in majoritatea ei de spatiu verde pe ambele parti ale strazii la o zona complet urbanizata. 25 .Traversand portiunea din Soseaua Petricani spre Sud. impreuna cu activitati comerciale de toate tipurile precum centrul foto.

sunt prezente recipiente imense pentru reciclarea diferentiata a gunoaielor. zona. ingrijirea liniei de electricitate este optima. Din foto se vede cum zona este bine intretinuta: strazile sunt curate. asfaltul pe sosele in Strada Colentina este intr-o stare destul de buna. de partea cealalta strada este ca un bloc format din cladiri construite adiacent. chiar daca este periferica.De-a lungul si de-a latul suprafetei stradale sunt prezente blocuri de locuinte. precum linia de tramvai si legaturile prin intermediul autobuzului. 26 . este legata de restul orasului de o retea de transport in comun destul de dezvoltat. asa cum este 282. Pe cand pe partea stanga blocurile sunt despartite de prezenta zonelor verzi. Asa cum se poate vedea din poza de mai sus.

Colentina si Str. este foarte ingrijita si este intr-o stare foarte buna. O latura a strazii este marginita de zona verde. ajungem la biserica cu acelasi nume. chiar daca sunt prezente si cateva zone verzi. cat si a vilelor individuale. inconjurata de verdeata. sunt diverse activitati comerciale. 27 . Soseaua Colentina este una din principalele cai de comunicatie. continuand spre Sud. Zona care se afla intre Sos. Colentina. Zona rezulta a fi o aglomerare urbana. Doamna Ghica. se intalneste la intersectie cu Sos.Sinaia. ce delimiteaza zona 2 la est. cu prezenta atat a blocurilor realizate in ciment. Indreptandu-ne spre Sud. precum Mega Image si Mc Donald.In plus. imprastiate din loc in loc. Constructia. este caracterizata prin multitudinea de cladiri. spre Str. Strada D-na Ghica. cu o densitate mare a populatiei. care favorizeaza traficul intens caracteristic periferiei Bucurestiului. in timp ce latura cealalta este complet delimitata de cladiri.

si lacul Plumbuita este aproape in intregime verde. delimitata de strazile Petricani. se observa o cladire. situata la Sud-Est. D-na Ghica. care se intrepatrunde cu zona verde. care incepe de la intersectia D-na Ghica si Str. imprejmuita in totalitate de copaci. Comunicarea interna este asigurata de o strada principala. In partea de nord. reprezentand o comunicare cu zona de locuinte din acest perimetru. Colentina si se termina in spatele lacului Plumbuita. Aceasta strada se intretaie cu o strada de acces de mici dimensiuni. cu prezenta parcurilor si copacilor.Partea interna din zona 2. 28 .

Colentina. Fundeni si punctul in care se intalneste Str. Salciilor pana in punctul in care se intalneste cu Str. cu cea care vine dinspre sud est. in afara de faptul ca parcurge intregul cartier Colentina. care pana la 31 martie 2009 a fost reconstruita in mare parte. Colentina. traversand Sos. Colentina. care prezinta doua benzi pe fiecare din sensurile de mers si este caracterizata si de prezenta statiilor de tramvai si de autobuze 21. definita ”Plumbuita -Steaua Rosie Petricani din Sectorul 2 Bucuresti”. Fabrica de Gheata. 66. Petre Negulescu. Granita zonei de analiza se continua cu Str. Colentina. Petricani si luand-o pe Strada D-na Ghica. rezulta a fi un spatiu cu o densitate destul de mare. Simietrei. Fundeni. Zona este apoi delimitata tot in corespondenta cu aceasta. si se afla intre Fabrica de Gheata si intersectia in forma literei T dintre aceasta si Sos. Simetriei cu Sos. de unde ajunge mai apoi iar in Sos. In interiorul acestei parti a zonei 3. Aceasta ultima portiune. permite si legatura traficului vehiculelor care vin dinspre nor vest Str. Pentru o portiune de cativa zeci de metri granita este formata de Str. in zona cuprinsa intre suprapunerea Str.Petre Negulescu. Pe latura nordica. 51. Granita de Sud este formata in intregime de Sos. Emanciparii se ajunge intr-un final la Str.Fundeni. Sos. inchide o importanta strada de comunicatie a Bucurestiului. Andronache. Aceasta strada. asa cum se vede si in fotografiile zonei. delimitata de Soseaua Colentina. Traversand Str. Sos. Simetriei cu Salciilor. Fabrica de Gheata. de la nord est la sud vest. se observa numeroase locuinte de tipul blocurilor. Emanciparii. inchizand in acest fel perimetrul zonei 3. Aceasta parte din microzona 3. Zona 3 Micro zona 3 se afla in partea estica a arealului analizat. Strada Gherghitei. Fundeni.c. de Str. Andronache delimiteaza zona 3 pana la intersectia cu Str. e 667. 29 . pentru a se continua mai apoi cu Str. o strada paralela cu Sos. care se curbeaza spre sud-vest si se intersecteaza cu marginea lacului Pumbuita. si de prima parte din Sos.

30 . precum activitatile de import alimentar. In interiorul zonei cuprinsa de la Str. Realizate de Cooper Beach. Cooper Beach Tower vor fi blocuri cu 12 etaje. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul Plumbuita si catre parc. magazine specializate in ustensile necesare pentru uz caznic si constructii. cu un numar de 156 apartamente. viitoarele locuinte.Zona inglobeaza diferite portiuni comerciale. Colentina. in apropierea lacului. Fabrica de Gheata si Sos. In zona se gasesc si servicii private precum cabinetele stomatologice de mici dimensiuni. mai ales cea formata din chinezi. iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. Existenta acestor micro activitati economice diverse reflecta prezenta unui ridicat procent de populatie straina care locuieste in zona. mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice.

o zona mai diversificata din punct de vedere al tesutului urban si din punct de vedere al caracteristicilor locuintelor. Intr-adevar doua strazi asfaltate. Granita este reprezentata de Str. uneori locuintele prezente aici in zona 3. Str. Totodata. Poza ne arata granita dintre cele doua sub zone ale microzonei 3. Gorgan Spataru si Str. caracterizate de diferente ale tesutului urban si a tipurilor de locuinta. Zona 3 se termina cu zona descrisa mai sus si este destul de populata. Salciilor apar in plus cateva activitati industriale. Aceasta parte a zonei 3 este delimitata de strazile: Gherghitei. Poza de jos ne arata insa .Andronache care da in Sos. Colentina. Simetriei si Salciilor. In aproprierea Str. macelarii. iar soselele sunt asfaltate. tesutul urban si dimensiunea fiecarei unitati de locuinte prezentate mai sus. mici magazine specializate in materiale de constructii. materiale electronice si centre foto. Sos. Zona este deci in general bine deservita si din punct de vedere stradal. magazine de telefonie.De-a lungul Str. leaga diversele strazi de blocuri de-o parte si de alta si inchid aceasta parte a micro zonei 3. Radulescu Polixenia. 31 . patiserii. Colentina si Andronache. adapostesc mai multe familii si sunt construite pe un etaj. pe structuri de tipul blocurilor. Tipologia de locuinte mai frecvente in aceasta parte a zonei 3 este formata din case pentru cate o familie cu gradini nu foarte mari/medii. cu o perspectiva mai larga. sunt cateva activitati comerciale de mici dimensiuni precum magazine alimentare. Fundeni. Gherghitei si Sos. aproximativ in intersectia unde se gaseste un moment in forma de avion. Toata zona este deservita de iluminare stradala. Emanciparii.

au fost folosite gratie pozitiei panoramice. si de hotelul “Colentina”. Fasia de teren care se extinde in vecinatatea lacului. Fabrica de Gheata. 32 . nu numai pentru construirea noilor nuclee rezidentiale. Acesta este in prezent frecventat de familiile celor care locuiesc aici. Toata zona de pe langa parc cu jocuri pentru copii si mese de picnic a fost in cele din urma reamenajata. dar nici comercial si nici de locuit sau de inchiriat. O restransa parte de teren cuprinsa intre Str. precum Cooper Beach Tower. Fabrica de Gheata a fost utilizata pentru realizarea unui parc. nici in scop industrial.Luand-o iar pe Str. dar si pentru realizarea de investitii pentru deshiderea punctelor de restaurare din partea marilor lanturi de fast-food precum Mac Donald’s si Mega Image. se poate vedea ezitarea diverselor parti din micro zona 3 neutilizate.

la vest de marginile lacului Plumbuita. in schimb. Tudor Mihai. Tudor Mihai nu prezinta de-a lungul ei multe cladiri si contructii pe latura nordica a strazii. Z. pe partea nordica a strazii Zamfir Nicolae gasim si blocuri de dimensiuni mai mici dar cu niste conditii mai bune pentru a putea fi locuite. Patru strazi principale traverseaza paralel zona 4: Str. Pe latura interna a strazii care este paralela cu 33 . pozitionate respectiv la inceputul si la sfarsitul strazii. si care sunt de fapt locuite de persoane. apropiate una de alta in prelungire. sunt 3 cladiri de birouri care sunt reprezentate de cladiri formate din constructii de mici dimensiuni. Str. Pe partea strazii care se intersecteaza cu Str. Spre deosebire de Strada Tudor Mihai. exceptand doua case private. Nicolae. Nicolae. la Est de strada Oituz (cum putem vedea si in fotografia cu numarul 2) la Sud de strada Emanciparii si Fabrica de Gheata. Litoralului. de o zona de fabrici care nu mai functioneaza insa si niste zone verzi de dimensiuni neregulate si acoperite de pamant. in conditii bune .d. Capitan Zamfir a Marcu. care par a fi int-un stadiu de saracie.Estica a zonei urbane Plumbuita si este delimitata la Nord de strada Tudor Mihai. departate una de alta . Z. Strada Zamfir Nicolae traverseaza perpendicular aceste trei siruri de constructii. Zona 4 Zona 4 se gaseste in partea Nord.

chiar daca sunt total diverse una fata de alta. in stilul unor mici vile. si cladiri care sunt folosite in diferite activitati. Capitan Zamfir Marcu pana la Str. Parcurgand Strada Litoralului. numarul caselor in conditii bune si vile se micsoreaza din ce in ce mai mult cu cat ne afundam in aceasta zona interna: in Str. Asa cum se poate observa continuand acelasi traseu pana la intersectia cu Str. Particularitatea care face ca aceasta strada sa se distinga fata de alte strazi analizate mai devreme este ca astfel de cladiri cum sunt aici. Astfel de cladiri sunt multe. Emanciparii se observa doar 3 locuinte. acest areal intern al zonei 4. cladiri cu strucuturi de dimensiuni foarte mari si destul de noi si ingrijite se intersecteaza cu constructii de mici dimensiuni ale caror acoperisuri stau sa cada. Inaintand pe Str. sunt asezate in asa maniera si atat de aproape si concentrate. strada in analiza este in principal formata din cladiri de dimensiuni mici. Astfel de strada. care inchide zona 4. sunt prezente case noi. atelier mecanic de dimensiuni medii si activitati in sectorul mecanic si de reparatii si intretinere a automobilelor. asa cum se observa in cea de-a 4° fotografie. Cum se poate vedea si in fotografia a treia. intr-adevar. in timp ce. in ultima parte a strazii. nu doar traverseaza arealul blocurilor contruite si al baracilor numeroase si depozitelor. inainte de a ajunge in strada Gherghitei. se poate observa prezenta cu totul necorespunzatoare a cladirilor necorcondante intre ele: astfel. cu distanta intre ele. De altfel. care se intinde de la Str. Emanciparii este zona reprezentata de cea mai mare densitate de cladiri iesite din comun si abandonate parca pentru ele insele. facand-o sa fie o zona foarte densa de constructii.Strada Capitan Zamfir si Marcu au fost construite cladiri prefabricate care au functii industriale pentru stocarea si depozitarea marfurilor. de dimensiuni mici si in stare foarte proasta. dar inainteaza pana la intersectia cu strada Gherghitei. in timp ce restul strazii este format de diverse tipuri de baraci. Emanciparii. nearanjate de nici un fel din punct de vedere al aspectului urbanistic. Capitan Zamfir si Marcu ne gasim in partea distrusa a zonei 4. 34 . “Motul – Service Auto”. de exemplu.

Inainte sa se termine Strada Emanciparii patrundem pe Str Gherghitei. In zona de analizat sunt prezente doar 3 cladiri folosite ca si locuinte si una care este formata din mai multe baraci. In ceea ce priveste restul suprafetei. care odata au servit pentru diverse activitati productive. ca si de zone verzi care nu sunt deloc ingrijite 35 . si segmente ale teritoriului folosita aproape numai ca zone de aruncare a deseurilor produse de fabricile si companiile din zona. sau mai bine zis Strada Gherghitei se intinde pana la marginea lacului Plumbuita. Gherghitei are si cateva locuri de verdeata care alterneaza cu diversele cladiri destinate folosirii comerciale si pentru productie. dar sunt foarte la intamplare asezate una fata de alta. Aceasta microzona este cu totul inactiva. aceasta parte din strada Emanciparii. si nu prezinta nici un fel de constructie sau cladire care sa fie dedicata activitatii de productie. a carei lungime transversala taie cele cinci strazi analizate mai sus. acest spatiu este ocupat de baraci abandonate. Zonele verzi pe care le analizam nu sunt asezate intr-o anumita ordine. Str. intr-adevar. fiind complet abandonata cu zone mlastinoase. delimiteaza cea de-a patra micro-zona la interiorul zonei 4.

depozite pentru firme si fabrici. mai ales in partile de pe langa cladiri. de exemplu. Inaintand pe partea opusa fata de Strada Gherghitei si a lacului Plumbuita. nici comercial sau tertiar in general. unde se alterneaza peisajul cu mari cladiri de un ciment gri. Oituz. Fotografia ne arata exact imaginea strazii Oituz. pe langa structurile care arata mai putin bine intalnim si structuri care arata foarte bine. un mare lant de productie si distributie de imbracaminte precum “Losan SRL” detine chiar pe Str. Este vorba de mici cladiri locuibile multifamiliare si de nivel mediu-slab. care fac pesisajul sa fie si mai deplorabil. Astfel de structuri au o forma non-conformista – cum putem observa in fotografia de mai jos – pentru ca par abandonate in ceea ce priveste ingrijirea lor si construite din materiale de o clitate foarte proasta. Se poate vedea existenta unor cosntructii neutilizate. Si flora prezenta in aceasta microzona apare foarte slab dezvoltata si foarte neingrijita. Este prezent si un al 4-lea tip de structura. nici in scop industrial. si nici macar pentru a fi locuite. Oituz cateva hambare pentru depozitare si pentru fabricarea propriilor produse .care dau direct spre lac. atfel de tipuri de structuri sunt in general realizate pe 3 etaje si au o gradina interioara. alcatuite din mai multe etaje si in care se simte o ingrijire periodica. Se pot vedea pana la 3 astfel de vile care sunt in curs de constructie pe la jumatatea strazii Oituz. Pe masura ce ne apropiem de malul lacului Plumbuita. Diversele hambare ale depozitelor se intrepatrund cu cladirile care sunt in curs de constructie. si structura ei la sfarsitul strazii inainte de intersectia cu Soseaua Andronache: aici. ajungem la Strada Oituz. Se pot numara cel putin 5 exemple de astfel de structuri in prima jumatate a Str. Cum putem vedea din fotografia alaturata. Asa cum putem observa si in imaginea de mai sus. care delimiteaza in est zona 4 legand direct Strada Tudor Mihai de Strada Emanciparii. care detin pe aceasta strada cateva sedii pentru producerea la scara larga. alcatuite din structuri care pot fi locuite. in prima parte a Str. Al doilea tip de structura sunt magaziile. mai precis numeroase baraci imprastiate care alterneaza cu depozitele si cu locuintele propriu-zise. Cum putem observa din urmatoarea fotografie. acestea fiind realizate in scopul locuirii. Oituz vedem cladiri de marime medie si in conditii bune. si spatiul ramane ocupat de cladiri si baraci de dimensiuni mici. 36 . in timp ce numarul de hambare prezente aici este net superior si depozitele sunt distribuite pe intreaga lungime a strazii Oituz. se observa prezenta cladirilor distruse si a resturilor de constructii.

37 .Strada nu este foarte bine asfaltata. de o complexitate si diversitate sociala. Zona 5 Zona 5 este situata in partea nord-estica a cartierului Plumbuita si este delimitata la vest de Sos. e. Paroseni. Si la nord de Strada Sipca si de Strada Raul Colentina in timp ce la est este marginita de Str. aceasta zona incepe la inceputul Sos. doua pe sensul de dus si doua pe sensul de intors si leaga cartierul cu restul Bucurestiului. Petricani pe stanga este lacul Tei. Steaua Rosie. asadar. nefiind prezenta nici un fel de trecere de pietoni sau trotuar. dens. iar in sud. Aceasta zona peninsulara este marginita de Tei Toboc si se arata la nord si vest a lacului Plumbuita in timp ce in est se invecineaza cu lacul Tei. si. sunt cu totul absente parcarile vehiculelor de dimensiuni mai mari. Aceasta zona se extinde pe distanta intregului teritoriu si e caracterizat de o mare diferentiere atat sociala cat si economica si a mediului. gasindu-se din loc in loc gropi daca o iei pe strada de la un capat la altul. acestea fiind parcate in maniera dezordonata pe marginea strazii. In plus. La inceputul strazii Sos. Ajungand pe teritoriul in analiza al Soselei Petricani se observa ca aceasta strada are un trafic relativ mediu. in tip ce pe partea dreapta este o serie de constructii si depozite destul de vechi si unele in stare de abandon. Petricani si Str. Aceasta strada este compusa din 4 benzi.

asadar. Petricani. Nu este prezenta in aceasta parte a cartierului nici o zona comerciala sau vreun chiosc de vanare a produselor alimentare de diverse tipuri. ca si in restul cartierului Tei Toboc. este prezenta multitudinea de baraci si de depozite. Rezulta. astfel incat diverse buruiuni cresc dupa bunul plac. Terminand de parcurs Sos. precum tot restul cartierului. este destul de variat.Inceputul zonei 5. 38 . se pot observa pe dreapta diverse strazi care dau in aceasta strada si sunt asfaltate. Sunt insa probleme cu epurarea apei si cu canalizarea in general. fara ca cineva sa se ocupe de aspectul acesta. spre terminarea cartierului Tei Toboc sunt terenuri nefolosite si lasate in custodia proprietarilor si au rams asa in paragina. In acest perimetru. se ajunge in Str. Spatiile verzi in aceasta zona sunt destul de numeroase dar de mici dimensiuni si total abbandonate. Sipca. In plus. insa la sfarsitul lor sau trecand de Strada Sipca nu mai rezulta a fi acoperite de asfalt. Se poate observa ca in aceasta zona a cartierului Tei Toboc chiar daca strazile nu rezulta a fi asfaltate. Aceasta strada este situata la nord de zona Tei Toboc si este marginita in totalitate de lacul Plumbuita. si iluminarea stradala si legaturile de curent electric functioneaza perfect. Inaintand pe Sos. o nevoie de reamenajare si de restructurare a spatiilor verzi. deci este compus din cladiri si depozite de tot felul si de cateva case recent contruite. Petricani. nu este nici o modalitate de trasnport urban care sa permita locuitorilor rezidenti aici sa se poata deplasa cu usurinta si sa poata ajunge in orice zona a Bucurestiului.

sunt prezente locuri cu deseuri imprastiate pe ici pe colo. Toate strazile interne ale cartierului sunt lispsite de asfalt. Asa cum s-a adaugat si mai sus. este plin de alge si de tot felul de deseuri aruncate in lac. aceasta parte a cartierului este alimentata de curent electric. asa cum a fost specificat si mai devreme. Dincolo de toate aceste lucruri negative si privind mai departe in viitor. 39 . Mergand mai departe. se observa o diferenta semnificativa. trotuare sau sisteme de protectie care sa impiedice accesul la lac. a unor potentiali turisit in viitor. de la Strada Sipca se ajunge la o alta strada care margineste lacul Plumbuita care se numeste Raul Colentina. pentru ca acest cartier are potential dar nu este valorificat. fundul este tulbure. In realitate. mai ales pe perioada iernii. mai ales pentru cei care deja locuiesc in aceasta zona si. situatia acestor strazi este cu adevarat deplorabila. si in aceasta parte a cartierului nu pare a se desfasura vreo activitate comerciala sau a fi vreun magazin alimentar sau vreo linie de transport public. In plus. de ce nu. adunate la marginea strazilor. Apropo de lac.Se poate observa ca de-a lungul lacului Plumbuita si Tei. ar putea duce la o imbunatatire generala a conditiilor de viata si a viabilitatii cartierului. o actiune de refacere a mediului cu o restructurare a caselor deja existente. creand astfel probleme enorme populatiei care locuieste aici. Compozitia calitativa si cantitativa a caselor si a strazilor care se arata pe aceste strazi este mult diversa fata de strada Petricani. dar nu este deloc o retea de canalizare iar strazile de pe marginea lacului nu sunt deloc asfaltate. desi acest cartier ar avea un enorm potential. nu exista drumuri. la marginea strazilor sunt din plin gunoaie si deseuri adunate de la locuitorii de aici de toate tipurile. Locuintele de-a lungul strazii Sipca sunt inferioare calitativ fata de strada mai sus mentionate si. apa nu este mai curata decat in alte parti. Acestea nu sunt asfaltate. Lasand putin de-o parte aceasta strada si uitandu-ne pe strazile laterale acesteia. oferind posibilitatea de costruire a unor spatii publice si locuinte. situata in partea de nord vest a cartierului Tei Toboc.

avand si multe gropi care ar face imposibila inaintarea vehiculelor si a pietonilor. in apropierea de Str. 40 . deseurile abandonate pe marginea strazii si prezenta depozitelor si a depozitelor de toate felurile. si lipseste cu desavarsire canalizarea atat de importanta. transformand-o intr-o o zona foarte atractiva. insa legat de restul. Langa aceasta. si ceea ce se poate vedea aici. aceste strazi rezulta a fi impracticabile datorita faptului ca nu sunt asfaltate. In mod cert problemele acestea se constituie intr-un focar de boli infectioase datorita deseurilor care sunt abandonate aici.O astfel de strada este foarte asemanatoare cu strada Sipca prin prezenta iluminarii publice si asfaltului. chiar daca acesta este compromis si ar putea avea si el probleme la precipitatii. Totusi. purtatori de boli diverse care ar putea fi transmisible si la om. Si aici zona se deschide spre marginea lacului si face ca cei care se ocupa de amenajarea urbanistica sa ii puna pe ganduri cu reamenajarea ei. si pe aceste strazi situate spre interior. este prezenta iluminarea publica si legatura de curent elctric. Raul Colentina. este evident contrastul dintre locuintele care sunt pe marginea lacului cu o constructie moderna si apartinand unei clase sociale inalte. care se prezinta c aun mediu propice de aparitie a sobolanilor.

Steaua Rosie intrand in interiorul peninsului se intalnesc in ordinea urmatoarele strazi: N. Continuand itinerariul.In plus. Astfel de strazi. Si in aceasta zona se poate observa prezenta deseurilor si a gunoaielor imprastiate pe marginea lacului si in zonele apropiate acestuia. Este prezenta iluminarea stradala si este energie electrica in fiecare casa. pe masura ce se inainteaza spre cartierul Tei Toboc. precum lipsa totala a trotuarelor. in realitate. Spre deosebire de altele. ca si energia electrica la nivelul locuintelor. In aceasta zona este si un cimitir. multe terenuri in paragina. intreaga zona este caracterizata de mult mai multe probleme fata de zonele care marginesc lacurile Tei si Plumbuita. B. la fel ca pe Sos. nici in acesta zona nu sunt legaturi de mijloace publice de tran sport. Zamfir. Dupa str. Aceasta strada se prezinta ca si cele anterior descrise. iar situatia nu se schimba mult de la un loc la altul. Iluminarea stradala este prezenta. situatia caselor construite cu materiale precare si daunatoare mediului si nerezistente. Aceste strazi sunt tot mai putin largi si in anumite portiuni este o urma de asfalt ramas de la foste asfaltari. Se poate concluziona ca. 41 . si la strada numita Steaua Rosie. Petricani. Este un aspect foarte important intrucat majoritatea populatiei care locuieste aici este de varsta inaintata. Beliu. Costantin Beiu. au niste probleme esentiale. strazile de aici sunt asfaltate chiar daca intr-un mod deplorabil. asa cum s-a spus si mai sus. depozite intangibile si parasite. si astfel se poate observa lipsa retelei de canalizare si prezenta locuintelor prost facute. se ajunge din nou la lacul Plumbuita. avand nevoie de mijoace de transport.

aceastea rezulta a fi total impracticabila si este aproape imposibila trecerea cu masini pe aici. f. Zona 6 Perimetrul zonei 6 este foarte bine delimitat de 2 strazi foarte importante precum Str. 42 . Cealalta strada insa. asa cum se vede si in cele doua poze din lateral. Plumbuita si Strada Ricinului. Prima strada margineste zona 6 pe partea de vest. este relevanta si Str. In plus. impejmuind parcul si separandu-l de zona 1. Tamaioarei care traverseaza central toata zona. Intradevar. delimiteaza partea de est a zonei si margineste pe de o parte lacul.Situatia strazii este intr-adevar foarte preocupanta.

traversand zona de la sud la nord. Situatia acestei strazi ne apare foarte delicta din punct de vedere urbanistic. In partea de sud a hartii. Plumbuita se incruciseaza cu Str. unde se poate observa o serie compacta de locuinte. fara nici o ingrijire speciala. abia spalate. cand strada se umple de noroaie ramanand impracticabila. Tamaioarei. sunt utilizate de locuitori pentru a-si usca rufele. Ajunsi la capatul strazii Tamaioarei. Plumbuita incepe in partea sudica a zonei 6. Acest lucru ar putea provoca dezastre foarte mari. 43 . Ricinului. multe din acoperisuri sunt construite din materiale poluante si daunatoare pentru sanatatea indivizilor care locuiesc acolo. mai ales in perioada verii. Str. probabil. locuitorii acestor locuri sunt constransi sa utilizeze cateva structuri mobile. chiar daca este evidenta necesitatea unei noi revizii. Zona pare oricum a fi foarte dens populata. foarte des in gramezi imense la marginea strazii. si acestea. tinand cont de caldura si decompunerea deseurilor. Neglijenta este foarte vizibila in partea stanga a strazii. divide practic perimetrul in 2 parti. oricum in conditii de degradare. a iesit la iveala si lipsa unui loc adecvat pentru strangerea gunoaielor. Ricinului. Strada este destul de ampla si pe alocuri se prezinta destul de bine. care zac. care. Ne apare foarte dificila si situatia igienico – sanitara. multe dintre ele aparand intr-o stare evidenta de abandon sau de degradare. Tocmai de aceea. chiar daca in anumite puncte degradarea este extrem de evidenta. Conditia in care apare aceasta strada este in mod sigur mult mai buna fata de conditiile strazilor prezentate mai devreme.Str. Acest lucru. Pe langa asta. Inaintand. se ajunge la intersectia cu Str. Casele sunt in conditii degradante. vazand numarul mare de autovehicule parcate pe ambele parti ale carosabilului. dat fiind lipsa canalelor adecvate. facand stanga se ajunge Str. care margineste lacul Plumbuita. si ajunge pana la manastire. multe par aproape distruse sau construite cu materiale foarte putin stabile si putin rezistente. ar putea fi destul de problematic. Situatia stradala a zonei este complet neadecvata pentru ca rezulta ca aceasta nu este asfaltata. precum servicii sanitare chimice. cand apar precipitatiile mai ales in perioada iernii. marginand lacul. In plus gardurile aproape distruse de rugina. Dupa o analiza mai profunda s-a observat ca. Reteaua electrica este prezenta pe intreaga strada si pare a fi functionala.

F 1173 31 14 4 0 7 14 34 44 . Cu toate eforturile.Steua Rosie . Referitor la distributia populatiei in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani.01%). Pentru a obtine o imagine cat mai relevanta a zonei Plumbuita. probabil.1 Distributia populatiei Situat in partea de N. sasi (0. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2. extrasa din baza de date de evidanta a persoanelor a Mun. se poate observa o iluminare destul de scazuta a strazii. intr-adevar. situatia zonei pare destul de dificila si pentru recuperare ar fi necesare.60 ani M F 279 347 9 8 5 6 0 0 0 0 1 2 4 3 8 8 peste 60 ani M F 127 186 1 3 0 2 0 0 0 0 0 2 3 3 5 12 Total 2187 52 25 13 0 10 37 64 Tot. macedoromani (0. 2. In intervalul 2000-2007. sunt baruri. Strada pare a fi asfaltata si zona este deservita de tot ce trebuie.2009.Petricani este esential sa analizam si aspectul demografic si situatia statistica a populatiei si distributia acesteia pe sexe si grupe de varsta. Ineu Intr.44%.619 persoane de sex feminin. populatia Sectorului 2 a avut o evolutie descrescatoare. 96%). natalitatea.12%). romi (1. referitor la strazi din cartier. locuinte din materiale noi si intr-o stare foarte buna. populatia Sectorului 2 reprezinta un procent de 18.E a Bucurestiului. numeroase opere de epurare a apei si curatare. Tiglelor 0 -14 ani M F 164 147 3 3 2 1 0 0 0 0 0 1 2 1 1 3 14 . La nivel de sector convietuiesc romani (cca. ale carui ape tulburi lasa sa se vada urma unei poluari daunator pentru locuitorii din zona.74% reprezentand cca.03%). Constantin Beiu Intr.2.Aici.212 din populatia Capitalei. pe langa numeroasele centre comerciale care. cu o suprafata de 32 km2. Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor a furnizat urmatoarele date statistice a persoanelor care domiciliaza in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani. corespunzator unui procent de 46. cu foarte multi copaci prezenti pe ambele parti ale trotuarului.01%) totalizand aproximativ 363.18 ani M F 40 35 2 1 0 1 9 4 0 0 0 0 7 1 10 6 18 . cea mai importanta modificare fiind inregistrata in intervalul 2001-2002 cand populatia Sectorului a scazut cu 17. Gherghitei Intr.33%). Afirmarii Intr. in sens usor pozitiv. este posibila realizarea a numeroase vile.593 persoane de sex masculin. Existenta unui mic excedent feminin poate influenta. germani (0. mai in detaliu. Memoriei Intr. in decembrie 2006 populatia Sectorului fiind alcatuita din 193. reprezentand 53.300 locuitori).05. care ar putea fi un pericol pentru locuitorii din zona. Ceea ce ne face sa analizam mai in profunzime este conditia in care se afla lacul. Analizand. Bucuresti.M 1014 21 11 9 0 3 23 30 Tot. Strada Aleea Sinaia Intr.011 de persoane. Safirului Intr. 361.2.40 ani M F 404 458 6 16 4 4 0 0 0 0 2 2 7 6 6 5 40 . Ceea ce uimeste in mod favorabil este mai ales aranjamentul urbanistic care se adapteaza perfect carasteristicilor peisajului din zona.56% si un numar de 167.559 de locuitori. cu diferente minore de la un an la altul. insa. Structura pe sexe este echilibrata. actualizata la nivelul datei de 01. maghiari (0. secui (0. 6.7% din populatia Capitalei insumand in anul 2006. in mod particular.

Doamna Ghica Str. Litoralului Str. Folclorului Str. Culmea Fagarasului Str. Oituz Str. Emanciparii Str. Stanga Str. Palamidei Str. Mihai Tudor Str. Dumitrescu Tanase Str. Parau Str. Stefan Pascale Str. Tomovici 22 443 0 6 17 39 41 3 118 3 3 1 1 0 7 9 42 4 23 9 1 3 3 5 4 3 15 2 4 5 24 0 2 2 14 5 2 10 6 11 32 16 12 7 0 23 18 2 0 6 8 16 77 1 3 26 30 9 30 428 0 4 25 28 38 3 142 4 5 2 1 0 18 12 38 2 18 8 5 4 1 3 4 1 30 1 5 6 14 0 7 5 10 11 8 12 8 8 31 17 6 3 1 26 22 1 0 3 9 15 66 3 3 25 25 6 5 85 0 2 9 13 7 0 30 0 6 0 3 0 2 1 0 4 0 1 1 4 0 4 0 0 8 1 0 5 1 0 2 2 3 2 2 3 9 3 6 6 2 2 1 13 2 2 0 8 1 0 11 0 0 9 1 2 8 92 0 3 8 14 8 1 27 0 1 2 2 0 3 3 0 11 0 3 0 3 2 2 0 0 10 0 0 6 4 0 1 4 1 1 2 5 3 0 10 3 3 1 2 2 0 1 8 7 6 1 11 0 0 5 2 2 40 1542 0 11 59 56 147 8 509 14 16 2 28 0 21 21 149 6 36 28 8 21 11 20 13 7 82 7 15 28 24 0 9 24 44 14 19 36 24 18 79 24 39 27 7 48 11 8 42 6 18 48 126 8 6 25 113 16 38 1551 0 11 68 69 164 3 501 9 12 4 21 0 21 22 127 2 43 34 12 19 9 13 13 4 74 4 16 33 55 0 9 16 32 15 10 36 25 22 84 36 24 15 2 63 12 4 44 10 25 39 146 5 5 39 104 18 36 1186 0 11 48 65 106 6 357 9 7 3 0 0 12 11 106 4 36 20 10 11 12 12 3 1 76 6 7 33 42 0 5 15 23 4 9 30 12 13 60 29 35 6 10 45 5 3 41 6 20 36 142 5 3 12 69 14 39 1574 0 13 53 60 156 3 389 12 9 3 0 0 14 13 130 5 27 25 6 13 14 10 6 5 74 7 8 24 47 0 10 11 25 5 16 33 13 8 54 27 30 9 7 40 11 3 37 7 20 39 165 8 3 14 79 16 22 827 0 4 12 26 46 2 258 7 4 1 11 0 1 6 38 1 15 4 5 3 7 7 2 2 28 4 0 7 25 0 5 5 12 1 1 18 9 1 16 9 12 8 4 19 5 1 13 5 12 19 174 5 4 7 38 8 33 1145 3 5 28 35 75 1 300 9 6 2 16 0 12 10 69 2 19 8 8 8 7 5 1 1 46 6 2 17 29 0 3 4 21 4 6 26 10 4 37 12 23 16 7 23 4 5 35 5 12 34 173 7 2 11 41 16 273 8873 3 70 327 405 788 30 2631 67 69 20 83 0 111 108 699 41 217 140 56 89 66 81 46 24 443 38 57 164 265 0 53 88 185 62 75 209 119 88 409 179 186 94 41 302 90 30 220 63 131 247 1091 42 29 173 502 107 125 4083 0 34 145 199 347 19 1272 33 36 7 43 0 43 48 335 19 110 62 25 42 33 48 22 13 209 20 26 78 116 0 23 48 96 26 33 97 60 46 193 84 100 50 22 148 41 16 96 31 59 119 530 19 16 79 251 49 148 4790 3 36 182 206 441 11 1359 34 33 13 40 0 68 60 364 22 107 78 31 47 33 33 24 11 234 18 31 86 149 0 30 40 89 36 42 112 59 42 216 95 86 44 19 154 49 14 124 32 72 128 561 23 13 94 251 58 45 . Ghimbav Str. Sinaia Str. Marcu Zamfir Str. Plumbuita Str. Ferestrei Str. Raul Colentina Str. Olanelor Str. Petricani Str. Steaua Rosie Str. Pietrisului Str. Constantin Beiu Str. Linotipului Str. Andronache Sos. I. Bujorul Alb Str. Geicu Str. Ricinului Str. Logofatul Carstea Str. Aristotel Str. Simetriei Str. Petre Ispir Str.Sos. Gherghitei Str. Cremenita Str. Lopetii Str. Sipca Str. N. I. Neagota Str. Savu Bara Str. Paroseni Str. Petre Negulescu Str. Gorgan Spatarul Str. Nicolae Zamfir Str. Mica Str. Tamaioarei Str. Salciilor Str. Gimalau Str. I. Magura Vaii Str. Nicolae Paraschiv Str. Ion Marin Str. Fabrica de Gheata Str. Polixemia Radulescu Str. Porumbaceanu Str. Colentina Str. Ivarului Str. Brana Str. Elevatorului Str. Dumitru Tane Str.

18 ca mai mult de o treime din populatie apartine 19 . impartite pe 5 Procentul populatiei grupe de varsta. se trage concluzia ca zona Distributia populatiei pe cea mai dens locuita este zona 2 (45%). Zamfir Gh. Se observa 15 . Aceste date evidentiaza o situatie destul de ingrijoratoare. Pentru a studia prezenta 47% si distributia demografica pe baza varstei 53% cetatenilor. zone urmata apoi de zona 3 (24%).Str.40 30% 36% grupei de varsta cuprinsa intre 19 si 40 de ani. demonstrand o imbatranire avansata a populatiei din cartier. dupa cum urmeaza: de la 0 la totale 14 ani. se observa si procentul populatiei de grupe de sex pentru fiecare din cele 6 zone care alcatuiesc perimetrul de studiu. imagine care reprezinta o caracteristica a intregului perimetru Plumbuita in complexul sau. de la 19 la 40 ani o a 12% treia categorie. de la 15 la 18 ani. anume doar 3%. Feminin Graficul circular din dreapta prezinta procentele acestor categorii. intre 41 si 60 de ani a patra 19% 0 . populatia cartierului a fost Masculin impartita in 5 categorii de varsta. Pe langa o analiza detaliata a structurii demografice sub aspectul raportului masculinDistributia populatiei feminin. zona 5 (15%) 6% si zona 4 (10% din total). evidentiind procentul major al persoanelor de sex feminin (53%) si inferioritatea celor de sex masculin (47%). Observand distributia populatiei in cadrul cartierului studiat.14 3% grupa si peste 61 ani ultima grupa. Zona 1 15% 0% 10% 24% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 46 .60 12%. Total partial Total pe clase de varsta Total populatia 18 1388 22 1389 2777 2 354 2 344 698 35 4232 33 4316 8548 18 3212 18 3821 7033 5 1927 5 2662 4589 158 78 80 23645 11113 12532 Graficul urmator ilustreaza structura distributiei demografice in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Copiii si tinerii pana in 14 ani reprezinta doar 41 . cei mai putini fiind cei care apartin Peste 60 grupei 15-18 ani.

40 ani 33% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 5 14% 27% 38% 16% 5% 0 . procentul cel mai mare se inregistreaza in zona 6 (40%) si in zona 2 (in care aceasta grupa de varsta totalizeaza 39%).18 ani 19 . Zona care corespunde celui mai mare procent al populatiei cu varsta cuprinsa intre 41 si 60 de ani este zona 4 (cu un procent de 33%).14 ani 15 . mai precis 15-18 ani (al carui procent ajunge la 5%). zona 5 este si zona cu cea mai mare concentrare a populatiei din cea de-a doua grupa de varsta.40 ani 32% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 3 22% 11% 2% 36% 29% 0 .14 ani 15 . rezulta ca prima grupa de varsta (0-14 ani) este cel mai bine concentrata in zona 5. In cele din urma. anume 32%).40 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 4 18% 11% 3% 35% 0 . Referitor la populatia cu varsta cuprinsa intre 19-40 ani. sunt prezentate in continuare 5 grafice care ilustreaza datele pentru fiecare grupa de varsta: 47 .14 ani 15 .18 ani 19 . dat fiind faptul ca nu prezinta o concentrare de populatie rezidenta in acest spatiu.18 ani 19 . populatia populatia de peste 61 de ani este concentrata majoritar in zonele 2 si 3 (22% din populatiei depasind aceasta varsta). urmata de zona 2 (cu un procent asemanator. Pentru zona 1 nu a fost ilustrat un astfel de grafic. distributia populatiei in baza sectoriala si teritoriala a fost analizata luand ca punct de referinta si diferitele categorii in care a fost impartita populatia intregului perimetru. cu un procent corespunzator de 16%. Pe langa analiza in functie de zonele in care a fost impartit arealul cartierului.18 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 6 16% 29% 40% 11% 4% 0 . In acelasi timp. Astfel.Prezentam in continuare cele 5 grafice circulare care descriu distributia demografica pe baza varstelor in fiecare zona in parte. Distributia populatiei pe categorii de varsta… 22% 4% 3% 39% 0 .40 ani Considerand distributia populatiei in cadrul fiecarei zone.14 ani 15 .14 ani 15 .40 ani 19 .18 ani 19 .

821 femei) – 30% • peste 60 ani → 4.465 persoane. iar distributia reala si oficiala a acestora pe grupe de varsta se prezinta astfel: • intre 0-14 ani → 2. sectorul 2 si cartierul Plumbuita este posibil sa observam tendinta demografica a acestuia din urma.465 persoane Analizand datele referitoare la intreaga populatie din Bucuresti.777 persoane (1. si tot in cadrul acesteia se gaseste si procentul cel mai mare al persoanelor cu varsta peste 61 de ani.212 barbati si 3.927 barbati si 2.232 barbati si 4.388 barbati si 1.589 persoane (1.389 femei) – 12% • intre 15-18 ani → 698 persoane (354 barbati si 344 femei) – 3% • intre 19-40 an → 8. Trebuie mentionat faptul ca numarul 48 .316 femei) – 36% • intre 41-60 ani → 7. Spor natural Numarul de cetateni cu adresa de domiciliu pe strazile din zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani este de 23.033 persoane (3. Zona 4 2.2.2.548 persoane (4.Distributia populatiei categoria 0-14 ani 19% 9% 22% 5% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 15-18 ani 19% 6% 50% 9% 16% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 19-40 ani 13% 6% 10% 22% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 41-60 ani 12% 5% 11% 23% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria peste 60 ani 10% 4% 9% 25% 52% Zona 2 Zona 3 Zona 2 prezinta cele mai multe particularitati in ceea ce priveste aspectul demografic: este interesant astfel de observat ca grupa de varsta 0-14 ani este prezenta cu precadere in zona 2.662 femei) – 19% pentru un total de: 23.

Acest proces de crestere a numarului persoanelor cu varsta peste 40 de ani (un total de 11622.9 Rata mortalitatii (la 1. Alti 19% din acestia sustin ca venitul mediu al locuitorilor din cartier este cuprins intre 500 si 800 49 . asa cum se intampla si in cazul altor cartiere ale sectorului. cel mai apasator se resimt problemele finanziare. Sporul natural pentru intreg anul 2008 atunci este negativ (-180 unitati). Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita Sub aspect social.0% 15. Creanga sau Colentina).4 -0.9% 16. adica 49.7% Procentul tinerilor (‹18) 17. se impune continuarea programelor de masuri pentru a tine trendul de crestere a natalitatii. il constituie nivelul celor trei componente ale educatiei: formala. In ceea ce priveste date referitoare la raportul natalitate/mortalitate. ceea ce demonstreaza diferenta tot mai mare intre sexe.5% 23. precizam ca in decursul anului 2008 s-au nascut 252 persoane cu domiciliul in zona Plumbuita si au decedat 432 persoane cu domiciliul in zona de referinta.5% din totalul populatiei cartierului). pentru persoanele cu domiciliul pe strazile din zona de interes.1 9.0% In privinta sporului natural.236 359. micsoreaza segmentul populatiei apte de munca (19-60 ani).3 -2.5 12.2. 73% din intervievati au un venit mai mic de 500 RON. cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin probleme referitoare la nivelul de trai. in vederea operarii in baza de date a mentiunilor de casatorie. crearea de noi locuri de munca si cresterea calitatii pentru serviciile medicale. Procentul de 3% in plus in cazul populatiei in varsta. pe masura inaintarii in varsta a locuitorilor.1 9.465 9. trage un semnal de alarma cu privire la viitorul trend demografic din cartier.07. cu circa 3 puncte procentuale mai mult.107 Rata natalitatii (la 1. locuite in principal de persoane in varsta. comparativ cu alte cartiere. astfel incat nu se poate estima cu exactitate numarul de casatorii din baza de date. Datele comunicate au fost extrase din baza de date a evidentei persoanelor a municipiului Bucuresti. Populatie Bucuresti Sectorul 2 Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 1. trebuie subliniate faptul ca 58% din acestia sunt femei. protectia sociala a varstnicilor. simultan cu impulsionarea activitatilor economice. Cu toate acestea. in special in anumite zone. care totalizeaza 66% din populatia cartierului. al carui procent in totalul populatiei din Plumbuita este de 19%.000 pers) 10.2009. ceva mai mare ca in alte zone ale sectorului 2. asa cum sunt zonele peninsulare. In plus. care s-a inrautatit ca urmare a scaderii veniturilor familiilor defavorizate in primul rand.4 Procentul varstnicilor (+60) 18. trebuie sa mentionam faptul ca se inregistreaza o tendinta negativa.8% 19.931. ca si in cartiere precum Baicului. Numarul persoanelor in varsta in schimb. situatia statistica extrasa din baza de date nu este relevanta deoarece nu toate persoanele declara sau prezinta actele de casatorie la ghiseu.3 Raportul natalitate/ mortalitate -1.3. nonformala si informala. ceea ce demonstreaza ca populatia din zona analizata prezinta o concentratie a batranilor. In ceea ce priveste numarul casatoriilor inregistrate in intervalul cuprins intre anii 2001-2008. actualizata la nivelul datei de 30. Drept urmare.000 pers) 11. Alt factor. 2. Cum rezulta si din chestionarele la care rezidentii au fost rugati sa raspunda.persoanelor tinere sub 18 ani pastreaza aceeasi linie ca si in alte cartiere ale sectorului 2 (aproximativ 15%. important indicator al nivelului scazut de viata.3 19.

degradarea cartierului si indiferenta locuitorilor.4% (67. Trebuie evidentiata si deficienta existenta la nivelul serviciilor sociale. transformarea unor spatii in zone de pasunat pentru animale domestice (cai.2%. Din populatia cu studii medii. in special cei cu studii inferioare. delincventa in zona peninsulara.4%).Petricani. este in crestere si rata somajului.2% femeile). unde viata cotidiana a populatiei este caracterizata de substantive precum “excluziune” si “singuratate”. ceea ce alimenteaza nesiguranta populatiei.4. Aspectele ce deriva din aceste probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de asigurare a securitatii publice. In cazul impartirii pe sexe. asa cum era de asteptat. 62. superioara fata de nivelul national (8%) si fata de cel al Bucurestiului (8.3% pentru cele de sex masculin).2% in cazul barbatilor.8% femeile si un procent ceva mai ridicat 53.9%. In ultima perioada. poluarea mediului. Astfel. Analiza SWOT a situatiei demografice Puncte tari • Concentrare a populatiei cu varsta apta de munca • Rata mortalitatii mai mare decat media pe Bucuresti • Zona cu potential de extindere comercial si rezidential Oportunitati • Dezvoltarea spatiului rezidential • Expansiunea spatiilor comerciale. cainii vagabonzi. Clasa sociala mijlocie din zona Plumbuita . perceptia negativa asupra acestei zone. existenta unor foste spatii industriale abandonate. Totodata. gradul de ocupare a populatiei cu varste peste 15 ani era de 49. situatia ilustreaza un procent de dezocupare de 14. gaste). se descrie ca fiind neintegrata in structura sociala. procentul persoanelor fara loc de munca a atins nivelul cel mai inalt in cazul tinerilor sub 20 de ani. peste media din Bucuresti • Spor natural negativ • Rata populatiei sub 18 ani sub media din Bucuresti • Rata somajului ridicata Riscuri • Descrestere demografica • Imbatranirea populatiei si scaderea populatiei apte de munca • Scaderea numarului populatiei 50 . In ceea ce priveste ocuparea pe piata muncii.2. depozitarea deseurilor in zona lacului.3% barbati si 53.8% in medie (43. 76.8% barbatii si 21. pentru crearea de noi locuri de munca • Cresterea mobilitatii populatiei • Imbunatatirea standardelor educazionale ale populatiei Puncte slabe • Concentrare a populatie in varsta. existenta unor strazi neasfaltate.1%). ajungand la 28.3%. cel mai mare procent al persoanelor somere s-a inregistrat in cazul barbatilor cu varste cuprinse intre 30-39 ani (76%). In plus. Categoria celor fara studii.RON. procentul populatiei active fara locuri de munca inregistrat la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani era de 8.2% femei) sunt ocupati. Trebuie subliniate mai apoi problemele reale ale zonei. unde rata somajului ajunge la 7. 2.6% in cazul femeilor si de 6. mai precis 28. Dificultati in gasirea unui loc de munca intampina si tieni cu varste sub 20 ani.Steaua Rosie . prezinta cel mai mic procent de ocupare pe piata muncii. In plus.5% barbatii). cu astfel de venituri. precum lipsa canalizarii.8% din populatia cu studii superioareare un loc de munca (79% in cazul persoanelor de sex feminin si doar 72. sanitare si de asistenta oferita persoanelor dezavantajate. O mare parte din numarul persoanelor fara locuri de munca este reprezentat de tineri cu varsta sub 25 de ani (25. Este lesne de inteles nivelul de trai pe care si-l pot permite cetatenii din Plumbuita. care reprezinta o proportie semnificativa a populatiei.5% (35.

unde sunt prezentate in date absolute informatiile referitoare la situatia somerilor din zona de studiu.2. Forta de munca si Somaj Cu privire la situatia somerilor in datele trimise de catre ALOFM sector 2. cei mai multi dintre ei (77) apartin grupei de varsta de peste 55 ani. care reprezinta 13.41%) Asa cum reiese din histograma alaturata. Din acest total in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.2009. Repartitia pe grupe de varsta a somerilor sub 25 ani intre 30-39 ani intre 25-29 29 ani intre 40-49 49 ani peste 55 ani Repartitia pe grupe de varsta a somerilor (%) 28% 6% 8% sub 25 ani intre 50-59 ani 22% intre 25-29 ani 19% 77 intre 30-39 ani 17% intre 50-59 ani intre 30-39 ani 51 46 59 23 15 intre 40-49 ani intre 50-59 ani peste 55 ani sub 25 ani 51 .81%) • peste 55 ani: 77 persoane (28. sub forma de procente.48%) • intre 30 – 39 ani : 59 persoane (21. Situatia generala din interiorul cartierului Plumbuita nu difera de media la nivel national. tabelul urmator prezinta repartitia pe grupe de varsta a somerilor din zona de studiu. Urmeaza categoria celor cu varsta cuprinsa intre 30 si 39 de ani (59 de persoane somere). reiese ca.2. asadar. nemultumiti de cel pe care l-au avut initial. Cei mai putini sunt tinerii cu varsta sub 29 de ani. in data de 02. Rezulta. sunt prezentate si in graficul circular prezentat in continuare. exista in evidenta un numar de 2.06.97%) • intre 50 – 55 ani : 51 persoane (18. ca cei care intampina mai multe probleme in gasirea unui loc de munca sunt cei apropiati de varsta pensionarii si cei intre 30 si 39 de ani. sau pe care l-au pierdut in aceasta perioada de criza economica.5. din care: -cu studii superiore: 17 persoane -cu studii medii: 48 persoane -muncitori calificati si necalificati: 206 persoane Conform datelor publicate in evidentele oficiale. care probabil sunt in cautarea unui alt loc de munca.25% din someri din sectorul 2. Tinerii in schimb intampina cele mai putine probleme atunci cand vine vorba de gasirea unui lco de munca. care totalizeaza 38 de persoane in situatie de somaj.53%) • intre 25 – 29 ani: 23 persoane (8.046 someri indemnizati. Aceleasi date. in cartierului Plumbuita. sunt in evidenta 271 someri in plata. Se observa astfel cum cei 271 someri sunt impartiti dupa in urmatoarele categorii: • sub 25 ani: 15 (5.77%) • intre 40 – 49 ani : 46 persoane (16.

Trebuie sa evidentiem ca situatia care reiese din actele oficiale este total diferita de cea reala, avand in vedere ca nu ia in considerare cetatenii care nu lucreaza sau lucreaza din cand in cand la negru, si nu o declara.Ingrijorator este faptul ca populatia tanara este afectata cu precadere de acest fenomen, fiind necesare programe de reconversie profesionala si educatie (pregatire profesionala initiala si continua). Din acest total, trebuie sa evidentiem ca 15 persoane sunt sub 25 ani, care reprezinta 9.2% din total somerilor. 2.2.6. Multiculturalism In ceea ce priveste structura populatiei din Plumbuita, aceasta este eterogena. Romanii reprezinta majoritatea, dar pe langa ei mai sunt si alte minoritari, cea mai reprezentativa fiind cea a etniei rrome. Cetatenii romani nu sunt inregistrati in Registrul National privind Evidenta Persoanelor dupa criteriul etnic. Conform ultimelor inregistrari statistice realizate la nivelul anului 2007 ponderea populatiei rrome declarate din totalul populatiei Sectorului este de 1,74%, ceea ce reprezinta un numar de aproximativ 6.300 de persoane. Insa, din surse provenite de la asociatiile rrome se estimeaza ca la nivelul Sectorului exista un numar de aproximativ 20.000 de etnici rromi. Oricum, trebuie sa mentionam ca neoficial in Sectorul 2 locuiesc 10.000 de rromi din care 3% locuiesc in zona Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani, pentru un total de 300 de unitati. Pentru o analiza corecta a situatiei populatiei rrome care locuieste in Sectorul 2, un rol deosebit il are intelegerea factorilor determinanti ai conditiilor socio-economice. Astfel, printr-un raport elaborat in cadrul proiectului “Campanie de promovare a sanatatii in comunitatile de rromi” finantat prin programul PHARE si a unor chestionare aplicate in comunitatea rroma de catre expertii locali rromi si reprezentanti DGASPC Sector 2, au fost evidentiate mai multe aspecte legate de starea reala a acestei comunitatii, care se caracterizeaza prin: • standard de viata scazut, • lipsa actelor de identitate (s-a evidentiat faptul ca majoritatea familiilor sunt formate din cupluri in concubinaj) • nivel precar de locuire (multe familii nu detin locuinta proprietate personala, motiv pentru care inchiriaza de multe ori locuinte cu statut incert de proprietate, locuind fara forme legale) • nivel de studii foarte scazut si prezenta unui grad ridicat de analfabetism • venituri mici (venitul mediu pe membru de familie este sub venitul mediu garantat, existand chiar familii care nu au nicio sursa de venit). Anchetele sociale realizate la nivel local au identificat si alte elemente definitorii pentru situatia cetatenilor rromi, precum: ocuparea abuziva a unor terenuri si spatii, realizarea de constructii fara autorizatii, o stare de incertitudine in ceea ce priveste actele de proprietate, existenta unor spatii improprii pentru locuire (baraca, bordei), asa cum se poate observa foarte clar si in fotorafiile care ilustreaza capitolul referitor la analiza tesutului urban al arealului. Un procent semnificativ din populatia de etnie rroma, adulti si copii nu sunt inscrisi la medicul de familie. Problemele de sanatate ale populatiei de rromi sunt complexe, dar nu au o determinare etnica ci, mai degraba, educationala (stilul de viata) si socio-economica (nivelul de trai scazut). Referitor la ocuparea cetatenilor de etnie in rroma pe piata muncii, se poate spune ca, in general, gradul de ocupare este destul de mic. Un numar semnificativ de rromi obtin venituri din munci necalificate, in domeniul colectarii deseurilor si ca muncitori zilieri. Ponderea mare a casnicelor in totalul populatiei feminine de etnie rroma arata slaba participare a femeii rrome pe piata muncii.

52

In cadrul arealului analizat, sunt 3 zone (din cele 6 in care a fost impartit perimetrul) in care prezenta acestei etnii se face mai bine simtita. Poate ca cea mai reprezentativa zona sub acest aspect este zona 4, situata in imediata apropiere a Manastirii Plumbuita. Informatiile existente referitoare la cetatenii de origine rroma (informatii provenite in special din chestionarele pe care cetatenii din zona le-au completat) arata ca acestia nu au un loc de munca stabil, desfasurand diferite activititati precum colectarea fierului vechi si/sau a sticlelor goale. Copiii care apartin acestor familii nu frecventeaza scoala, petrecandu-si timpul in general pe strazile cartierului, ceea ce duce la integrarea lor in bande de cartier si la crearea unui ambient social periculos. Pentru rezolvarea acestor problematici, institutiile administrative si diferite organizatii ar trebui sa lanseze diferite programe de integrare sociala pentru membrii acestei comunitati. Concluzionand, se observa existenta unor diferente de dezvoltare intre zona analizata si alte cartiere ale capitalei, disapritati evidente mai ales la nivelul educatiei, al conditiilor de viata, al serviciilor medicale si sociale. De asemenea, exista o segregare sociala intre membrii etniei rrome si populatia de origine romana, diferenta care a dus la o distantare sociala a celor din comunitatea rroma. 2.2.7. Educatie In zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, se gasesc urmatoarele unitati de invatamant: I. Gradinita 137 (str. Plumbuita nr. 5 - sectorul 2 - 021-240.75.81, mijloace de tran sport care permit accesul: Troleibuze: 66: statia D-na Ghica; Tramvaie: 21: statia D-na Ghica; Autobuze: 101,143,182,282: D-na Ghica); II. Gradinita de copii nr. 11, unde sunt inscrisi aproximativ 100 de copii (aleea Sinaia nr. 2 sectorul 2, 021-240.47.55). III. Scoala generala cu clasele 1-8 Nr. 39 (Soseaua Colentina, Nr.91, Sectorul 2- 021.2403025).

IV.

Centru de limba araba situat in Str. Fabrica de Gheata nr 14, sector 2 si scoala “Jerusalem School Bucharest” pentru copii musulmani.

53

In general, nefiind universitati in zona (in apropiere se afla doar Universitatea Tehnica de Constructii, www.utcb.ro in B-dul Lacul Tei nr.124 si centrele de la Fundeni), trebuie sa mentionam faptul ca nu exista nici centre de specializare sectoriala sau de cercetare, publice sau apartinand unor structuri private. In consecinta, forta de munca din cartier, care oricum nu are prea multe posibilitati de angajare, data fiind carenta de structuri industriale private si de societati in cadrul cartierului, este deficitara prin lipsa know-how-ului tehnic. O explicatie a acestui fapt consta in intreruperea studiilor, putini fiind cei care au studii superioare, in lipsa posibilitatii de formare tehnica sau in lipsa ofertei de locuri de munca, care sa le dea posibilitatea sa se angajeze si sa perfectioneze. Studentii, prin intermediul arterei Colentina, Tei si Fundeni, frecventeaza centrele din centrul capitalei. Problema majora a zonei Plumbuita in domeniul specializarii resurselor umane este generata de lipsa unitatilor de invatamant specializate si nivelul salarial al locuitorilor din aceasta arie urbana. Slaba calificare a tinerilor genereaza slaba adaptare a fortei de munca la nivelul zonei pentru meserii calificate, solicitate de putinele intreprinderi (mai ales cele din sectorul serviciilor) care au investitii in areal. Riscul major este ca mare parte dintre tineri, din cauza situatiei lor de trai, poate sa sa devina infractori sau sa migreze in alte zone din Bucuresti/tara. 2.2.8. Servicii sociale In cartier exista si o serie de probleme generate de lipsa de servicii sociale: din pacate exista o lipsa de asistenta integrata la nivel de populatie, insuficienta proiectelor sociale pentru populatia din zona, absenta unui sistem de asigurare a securitatii persoanelor. Inainte de tot, trebuie si sa mentionam faptul ca Mănăstirea susţine constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcţionează un cabinet medical şi o farmacie, înfiinţate şi susţinute cu ajutorul sponsorilor, unde populaţia cu venituri mici beneficiază, în limita posibilităţilor, de asistenţă medicală şi medicamente gratuite. La nivelul zonei Plumbuita, pentru care s-au prezentat informatiile, exista Serviciul de Asistenta Sociala, “Masina de Paine (S.A.S.M.P.), cu sediul la adresa din Str. Maina de Paine nr. 65. Acest serviciu este unul din cele 5 servicii de specialitate in structura organizatorica a institutiei, acoperind o zona relevanta a sectorului 2 din perspectiva asistentei sociale. O parte din principiile care au stat la baza infiintarii serviciilor de specialitate descentralizate, in diferite zone sau cartiere ale sectorului 2, sunt urmatoarele: - asigurarea unui acces rapid al beneficiarilor la serviciile sociale, prin sedii in imediata apropiere a comunitatii, cu decongestionarea sediului central al institutiei; - asigurarea unor mai eficiente idntificiari, stabiliri da masuri si monitorizari ale cazurilor sociale din zonele arondate serviciilor de speciali tate, printr-o acoperire adecvata a
54

problemelor specifice in ceea ce priveste raportul numerului reprezentantilor institutiei si al cazurilor din zona ( cunoasterea mai exacta a problemelor, interventie mai rapida etc.); - gestionarea la un nivel superior a informatiilor referitoare la beneficiarii de servicii si prestatii sociale din zona (grad de detaliere ridicat, posibilitatea de a intocmirapid situatii mai exacte etc.); Activitatea desfasurata de serviciile de specialitate este orientata catre cazurile persoanelor sau grupurilor pentru care nu s-au instituit masuri de asistanta sociala prin centrele aflate in subordine. La nivelul zonei Plumbuita nu exista centre care sa asigure asistentia sociala in sistem rezidential, nici pentru adulti, nici pentru copii, desi populatia din zona beneficiaza de diferite forme de protectie, in functie de grupul vulnerabil din care face parte. Spre exemplu, o parte din adulti beneficiaza de servicii socio-psiho-medicale in regim de urgenta prin Ambulanta Sociala (S.I.U.S.) sau de prestatii sociale aflate in evidenta altor compartimnte. In situatiile statistice prezentate in continuare, pentru o mai corecta analiza a situatiei socioeconomice si a starii de sanatate a populatiei din zona, grupurile analizate in functie de serviciile si prestatiile sociale acordate, au fost impartite pe categorii de varsta. Pentru cateva din arterele mari, care se incadreaza numai partial in zona analizata, numarul persoanelor nu a fost delimitat in functie de codul postal al domiciliului (numar calastra), ci dupa denumirea arterei, existand posibilitatea ca situatiile sa contina un numar mai mare de beneficiari. Spre exemplificare, strazile D-na Ghica si Colentina se incadreaza numai partial in zona analizata, insa situatiile nu fac distinctie intre persoanele cu domiciliul situat in zona sau in exterioul acesteia. De asemenea, exista situatii in care o persoana poate aparea in mai nulte statistici, in cazul in care i se ofera mai multe servicii sau prestatii sociale. Totodata, precizam faptul ca, pentru o evidentiere mai clara, informatiile au fost prezentate grafic, in functie de categoriile analizate. Au fost intocmite astfel, urmatoarele situatii statistice: • situatia generala a zonei Plumbuita : o Distributia pe strazi a beneficiarilor de asistentia sociala ; • Situatii referitoare la persoanele cu handicap, ale caror drepturi au fost stabilite in conformitate cu Legea nr. 448/2006n privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: o situatia persoanelor cu handicap din zona alalizata – repartizaerea pe grade de handicap; NR. PERSOANE CU HANDICAP Gr. 1 Gr. 2 Gr. 3 52 533 12 • situatii pe categori de servicii si prestatii sociale (persoane fara venituri si cu venituri sub nivelul venitului minim garantat prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minin garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; beneficiari ai O.U.G. nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentale, beneficiari ai H.C.L. Sector 2 nr. 159/2007privind stabilirea categoriilor de persoane beneficiare si a ajutoarelor finnciare de urgenta acordate,in vederea depasirii unor situatii de dificultate care pot duce la marginalizzare si excluziune sociala, servicii socio-psiho-medicale prin Ambulanta Sociala): o situatia acordarii serviciilor si prestatiilor sociale in zona, trim. I anul 2009;
55

TOTAL SERVICII SI PRESTATII SOCIALE ACORDATE AJ AJ SER AS ASIST AJUT A SE UT UT VICII IS ENTA OAR L RV OR OR MED TE SOCIA E O ICII SO FIN ICAL N PRI LA SI INCA C CI AN E T N MEDIC LZIR A AL CIA STO A E TII AM ALE R MAT SO PRIN LOC BU OLO CI “CRUC UINT LA GICE A A NT EA ALBG GRA L LEM A ALBE TUIT A NE SO NA” E CI AL A 16 545 91 62 1 1201 75 17

PE RS OA NE CU HA ND IC AP

1%

Total servicii si prestatii 21% 23% sociale acordate
3% 46%

1%

3% 2% 0%

AJUTOR SOCIAL AJUTOR FINANCIAR

597

o structura pe sexe si categorii de varsta;
FEMININ F> F> =1 =3 8 5 Si Si F< F< 35 45 1 13 0 F> =4 5 F< 59 38 3 F >5 9 MASCULIN M> M> M> =18 =35 =45 Si Si Si M< M< M< 35 59 45 102 142 249 M> =59

Structura pe sexe si categorii de varsta
M>=18 Si M<35 M>59 M>=35 Si M<45 F>=18 Si F<35 M>=45 Si M<59 F>=35 Si F<45

65 8

334

F>=45 Si F<59

F>59 33% 5% 7% 12% 17% 19% 7% 0%

0%

Structura pe sexe si categorii de varsta: Feminin
F>=18 Si F<35 56% F>=45 Si F<59 F>=35 Si33% F<45 F>59

11%

Structura pe sexe si 12% categorii de varsta: Masculin
41%
M>=18 Si M<35 M>=45 Si M<59

17% M>=35 Si M<45 30% M>59

Persoane beneficiare ale prevederilor O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzi rea locuintei, precum si a unor facilitati opulatiei pentru energiei termice, cu modificarile si completarile ulterioare:
56

educatie sau de alta natura produce un impact negativ asupra confortului intregii populatii la nivelul acestei zone. un altul in Str. la est de perimetrul delimitat. pornind de la venturile pe familie (aflate in medie sub limita de subzistenta). Irza. In afara de doua farmacii existente in cadrul arealului. rata superioara daca facem referire la alte cartiere ale sectorului 2 din Bucuresti. care asigura asistenta gratuita cetatenilor. In afara limitelor zonei de studiu in schimb. sunt mai multe puncte farmaceutice.10. D-na Ghica si Sos. in spatele Universitatii de Constructii. situat in imediata vecinatate a zonei. Coelntina. zone care deservesc cam intregul cartier. pe Sos. trecand apoi la somaj si criminalitate (infractiuni si talharii). In ceea ce priveste migratia interna Bucurestiului. se afla si Institutul Clinic Fundeni. pe baza limitelor teritoriale delimitate in vederea obtinerii de date referitoare la fluxul emigrantilor. AJUTOARE INCALZIRE LOCUINTA LEMNE LEMNE GAZE NATURALE RADET 246 217 738 Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. Lacul Tei. Clopotului (zona Sos. Cele doua farmacii se afla una la intersectia strazilor Petricani. La sud de perimetrul studiat. cu o abordare “bottom-up”. ceea ce creaza dificultati populatiei. cealalata la intersectia dintre strada Fabrica de Gheata si Gherghitei. cartiere precum Baicului sau Ion Creanga de exemplu. locuitorii nu beneficiaza de un altfel de asistenta medicala. Migratie Deoarece nu exista statistici referitoare la fluxul si evolutia emigrarii legale a fortei de munca din cartierul Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani s-a realizat un sondaj telefonic pe un esantion reprezentativ cu administratorii blocurilor din zona Petricani/ D-na Ghica / Colentina din perimetru de studiu.2. Fundeni) si un al treilea in Str. Unul dintre ele se afla in apropierea intersectiei dintre Str.o beneficiari de ajutoare pentru incalzirea locuintei. Lipsa serviciilor sociale de sanatate. unul dintre principalele centre medicale la nivel national chiar. Cel mai apropiat spital este Spitalul E. Pe baza interviurilor se poate observa ca. D-na Ghica. 2. una dintre acestea fiind chiar lipsa serviciilor medicale in perimetrul cartierului. inspre alte cartiere si 57 . prin deplasarea la domiciliul acestora. Servicii de sanatate Cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin lipsa unor servicii sociale de baza. pe Bulevardul Lacul Tei. Exista in schimb serviciul de ambulanta al Primariei Sectorului 2. procentajul cetatenilor care au emigrat legal in strainatate a fost egal cu 7% din total. din populatia totala cu resedinta in zona respectiva. Tesatoarelor. Fundeni. 2. Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala.9.2.

zona nu este foarte cautata de potentiali chiriasi. Astfel. 69 de furturi din auto. acestia aleg Italia si Spania.11. Lacul Tei la str. 6 furturi simple si 1 furt de autovehicul. 6 distrugeri. 5 distrugeri. rezultate din opiniile intervievatilor.P-Sector 2 Politie. 16 furturi din autovehicule. locuiesc mai multe familii care comit diferite infractiuni. nefiind inca finalizate. Brigada de la Politie Rutiera si Politia Comunitara Sector 2) au rezultat o serie de aspecte privind existenta unor fapte ce pot pune in pericol siguranta cetatenilor.11. 14 furturi simple si 9 furturi din autovehicule). etc. Copper Beach). 1 furt din buzunare/genti. care a fost descrisa in capitolul de tesut urban pe zone. Din analiza efectuata se constata ca cele mai afectate artere de circulatie unde s-au inregistrat diferite infractiuni sunt: -Soseaua Colentina (de la str. Berindei). bd Lacul Tei si sos Petricani) si strazile adiacente acestora.2.sectoare. rezulta ca cele mai multe persoane care emigreaza nu au o specializare profesionala si nici studii superiore.G. Situatia referitor la criminalitate 2. Viitorul flux de locuitori va ocupa zona din str. zona cu cea mai mare rata a infractionalitatii in cadrul perimetrului analizat. In general. 2.23 fapte din care 1 talharie. distrugeri. Date statistice privind infractionalitatea Urmare a analizei efectuate de catre factorii responsabili din domeniul ordinii si sigurantei publice la nivelul Sectorului 2 (D.M.2. 58 . Doamna Ghica. nu au dat nastere unui flux migratoriu intern in zona de studiu. consum de droguri. zone deja aglomerate si populate. Fabrica de Gheata si din Sos. 119 au fost comise in segmental stradal (6 talharii. D-na Ghica la str Oradea). 23 distrugeri. 28 de distrugeri. Colentina si Bd.) precum si frecvente accidente auto produse pe principalele artere de circulatie (sos Clolentina. Trebuie amintit si faptul ca marile complexe rezidentiale in constructie (Lakeland. 14 furturi simple si 9 furturi de autovehicule). ceea ce insemana ca cetateanul buucrestean nu doreste sa se mute in zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani.21 fapte din care 1 talharie. In interiorul cartierului nu au fost construite structuri locative noi in complexe integrate de vile indivuduale sau duplex. Din cartierul Tei Toboc. 5 distrugeri. Fabrica de Gheata). delimitate de Parcul Plumbuita si de lac si cele rezidentiale din zona 4 a perimetrului analizat. Din totalul de 148 de fapte cu caracter penal. 15 furturi din autovehicule si 1 furt de autovehicul -Strada Domnea Ghica (de la bd.1. nu am avut acces la date concrete. 3 furturi din societati comerciale. 11 furturi din locuinte. 75% din acestia mentionau o rata a migratiei de 65%. Ca urmare a raspunsurilor inregistrate la sondaj. care nu poate fi considerat atractiv pentru populatie in scopuri rezidentiale. ci doar la date aproximative. Noile vile construite in cartier apartin celor care deja locuiau in zona si care au avut posibilitatea de a investi in imbunatatirea propriei locuinte. talhari. Ca destinatii.P. 1 furt din buzunare/genti. 13 furturi din autovehicule si 2 furturi de autovehicule -Soseaua Colentina (pana la str. lucru confirmat si in cadrul celei de-a doua consultari publice.30 fapte din care 2 talharii. motivand acest procent prin lipsa oportunitatilor de lucru la nivelul cartierului. lasand in continuare descoperite zonele peninsulare. producerea unor infractiuni stradale in unele zone cu potential criminogen ridicat in arealul “Plumbuita” (furturi. Principalele infractiuni sunt reprezentate de cele 148 de fapte penale cu autori neconoscuti comise numai in primele 6 luni ale acestui an (13 talharii. 66 furturi din autovehicule.

a insulei. dar si comecializarea de droguri. Apa Nova. furturi din buzunare genti etc. fapt care a dus la producerea a numeroase fapte de tulburare a ordinii publice pe strazile Constantin Beiu. avarii. Ricinului si Fabrica de Gheata. Exista insa si incercari de rezolvare a acestora si de imbunatatire a conditiilor de viata din areal. calamitati naturale. Ilegalitati in zona peninsulara Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. distrugeri si furturi. zone pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere in special in zona malurilor lacului. Administratia Domeniului Public. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din cadrul dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. accidente. atrag atentia presei. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. Avand in vedere numarul redus de etective. etc. dar si insalubritatea prezenta aici. Pompierii. Intamplator sau nu. Din analiza datelor statistice ale anului 2009 rezulta ca arealul este controlat si dominat infractional de 2 gasti de cartier in zona strazii Gimalau. probleme care. 59 . Steaua Rosie. 7 distrugeri. 8 furturi simple si 5 furturi de autovehicule. Ambulanta. sediul Politiei Sector 2 si la Brigada Politiei Rutiere. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenirea si combaterea unor fapte infractionale comise cu violenta. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier.2. Datele si informatiile obtinute prin acest sistem de catre personalul destinat supravegherii si monitorizarii acestor zone vor putea ti transmise operativ pentru a fi explorate si ce catre alte institutii de pe raza Sectorului 2 – Politia.2. Politia Rutiera. polarea mediului sau traficul de droguri. Asa cum se intampla in general. Raul Colentina. prevenirea precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de interes public si privat. 1 furt din buzunare/genti. prin proiecte de restructurare si modernizare. In acest caz. Asistenta Sociala. Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. atat al Politiei Sectorului 2 cat si al Politiei Comuitare Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace technice a acestui areal. care traiesc in case darapanate. inconjurate de gunoaie menajere sau deseuri provenite de la materiale de constructii. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii.). bineinteles. initiate de primarie sau de companii private. aceasta zona este locuita in special de populatie de etnie rroma.11. recurg la diverse fapte cu caracter penal (talharii.In perimetrul delimitat de Soseaua Petricani-Strada Sipca-Strada Raul Colentina-Strada Steaua Rosie-45 fapte din care 2 talharii. pentru a-si plati achizitionarea acestora. interactiunea dintre aceasta etnie si romani duce la aparitia de conflicte. 22 furturi din autovehicule. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. 2. Paroseni si Gimalau constand in talharii. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. Transportul Local etc. Se constata de asemnea ca unii consumatori de droguri. pe timp de 24 de ore. protectia mediului inconjurator. explozii. conflictele sunt generate in principal de stilul de viata al rromilor. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2 . Arealul este dominat de existenta Lacului si Parcului Plumbuita. Din intregul cartier. pe strazile Sipca.

traficul de droguri nu mai este de mult un aspect necunoscut pentru oamenii legii. In ciuda problemelor. obiecte de mobilier si materiale de constructii. din consumatori ajung chiar dealeri. locuitorii din acest areal au transformat zona lacului intr-un depozit de aparate electronice vechi. Situatia de agraveaza cand minorii. Mai mult chiar. contribuie la scaderea ratei criminalitatii - - Oportunitati Puncte slabe pozitionarea cartierului in afara centrului orasului perimetrul parcului si al manastirii perceput ca zona cu risc major anturajul stradal infractionalitate ridicata traficul si consumul de droguri numar redus al efectivelor de politisti care supravegheaza zona situatie financiara precara pentru mare parte din locuitorii zonei aparitia de conflicte intre populatia de etnie rroma si romani mare parte din populatie nu are contract cu firmele de salubrizare Amenintari 60 .ducand astfel la poluarea zonei. imaginea fiind mai degraba aceea a unei mahalale din secolul al XIX-lea.infiintarea unor servicii sociale. Lipsa de educatie si de simt civic se vede foarte clar si in comportamentul celor care locuiesc in zona. a parcului si a lacului. Astfel. ducand acolo practic toate lucrurile de care nu mai au nevoie in gospodarie. In zona parcului si a manastirii sunt prezente foarte multe urme care indica consumul de stupefiante. Preotii de la manastire au facut in repetate randuri sesizari la Primarie si la alte autoritati.prezenta parcului. isi fac chiar nevoile pe strazi. Copiii nu se sfiesc sa umble dezbracati pe strazi. faptul ca nu au contracte cu firma de salubrizare care opereaza in zona ii face sa depoziteze resturile menajere in zona lacului. Proiectele in desfasurare si cele viitoare vor contribui cu siguranta la transformarea cartierului si la crearea unei imagini mai bune in opinia publica. din pacate de varste tot mai fragede. lacului si manastirii. Puncte tari . Pe langa deseurile menajere. care ofera anumite servicii (mai ales medicale) familiilor defavorizate. prin integrarea acestor categorii in programe sociale. amintind numarul foarte mare de seringi folosite la injectarea de substante halucinogene si apoi aruncate si abandonate pe spatiul public. Tot mai multi au acces la astfel de stupefiante. De altfel. Lipsa canalizarilor. Zona fiind cunoscuta ca una saraca. asa-numitul “drog al saracilor”. ceea ce constituie unul dintre principalele aspecte negative ale zonei. ceea ce reprezinta un potential cultural si social important . in general se vinde heroina. beneficiind de prezenta manastirii. completata de dispretul si lispa de interes a localnicilor fata de mediul in care isi desfasoara propriile activitati creeaza un tablou greu de imaginat pentru timpurile in care traim. Au fost inregistrate diverse sesizari in special cu privire la consumul de droguri. Daca toate aceste elemente ar fi mai bine valorificate. aceasta zona a cartierului Plumbuita este o zona cu un potential ridicat. grupurile de rromi alimenteaza criminalitatea din zona peninsulara a cartierului Plumbuita. zona peninsulara sin Plumbuita ar putea deveni o mare atractie pentru investitori. ceea ce.

25% din totalul sectorului 2) • Stabilitatea a indicatorilor sociali si • Spor natural negativ (-180 unitati) demografici • Fenomenul de migratie ia amploare (65% din • Predominarea populatiei cu varsta apta de membrii comunitatii se transfera in alte zone ale munca si tendinta de imbatranire a populatiei Bucurestiului. implicit. sediul Politiei Sector 2 si Brigada Politiei Rutiere. adica (persoane domiciliate in cartierul Plumbuita) 13.posibilitatea accesarii unor programe de finantare pentru alcatuirea unor programe sociale (reconversie profesionala. conform rezultatelor chestionarelor) • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 • Probleme de siguranta si ordine publica gradinite. curatenia sectorului in zonele vizualizate. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii.interesul personalului autoritatilor publice de a se implica in realizarea sigurantei comunitare . accidente etc. protectia mediului inconjurator. atat al Politiei Sectorului 2 cat si ai Politiei Comunitarie Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice.) - - - - lipsa de educatie si simt civic si dezinteresul populatiei pentru zona in care isi desfasoara activitatile sau in care locuieste deficit de personal in cadrul Politiei Comunitare si insuficienta resurselor materiale alocate pentru serviciile de siguranta publica inexistenta unor programe sociale pentru reducerea faptelor de violenta si pentru integrarea in societate a tinerilor care comit astfel de fapte criza economica mondiala.Centre pentru victime ale violentei in familie financiare alocate de catre Consiliul Local al . rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace tehnice a acestui areal. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: Puncte tari Puncte slabe • Populatie de aproape 24. pe timp de 24 de ore.12. care duce la cresterea ratei somajului si a saraciei si.2. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din catru dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. 1 scoala de • Lipsa serviciilor sociale precum: limba araba) . a ratei criminalitatii scaderea gradului de instruire scolara a tinerilor Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala. 2. combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor.Spatii pentru activitati recreative si culturale • Infiintarea unor servicii si programe de • Inexistenta pistelor pentru biciclisti sprijinire a familiilor defavorizate in cadrul 61 . de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. 1 scoala generala. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenire si combaterea incalcarii regulilor de comert stradal. explozii. precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de inters public si privat..Centre pentru persoanele fara adapost Sectorului 2 . fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2.instalarea unui sistem de supraveghere cu camere video in zona parcului . centre de reintegrare sociala a copiilor strazii.Centre pentru copii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani • Administrarea eficienta a resurselor .000 locuitori • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri. Avand in vedere numarul redus de efective.Centre de zi pentru batrani sau persoane cu nevoi • Existenta serviciilor publice (ALOFM) si speciale private de ocupare a fortei de munca . calamitati naturale. avarii. etc.

care. este si cel mai important centru politic. care ofera servicii socio-psiho-medicale unor categorii de populatie • Prezenta parcului si a Manastirii Plumbuita. comparativ cu restul tarii (datele studiului CNP. in acelasi timp. ambientului economic al capitalei.3 Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2. programe pentru dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul unor programe sociale • Existenta unei forte de munca necalificata • Inexistenta unor unitati de invatamant liceal in zona • Lipsa unor servicii de sanatate in cadrul perimetrului analizat • Lipsa unei piete agroalimentare • Nivel insuficient de asigurare a securitatii elevilor si cadrelor didactice in perimetrul unitatilor de invatamant • Insuficienta personalului calificat care sa acopere nevoia de servicii sociale oferite • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Amenintari • Gradul scazut de integrare a populatiei rrome. crearea de noi locuri de munca • Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene • Existenta programelor de sustinere financiara a elevilor (acordarea suplimentului de hrana. economic si cultural-stiintific al tarii. constituie principalul factor care explica valoarea net superiora a PIB-ului pe cap de locuitor in Bucuresti. ce se bazeaza pe o forta de munca cu o inalta calificare si pe un sistem de comunicatii dezvoltat dar. acordare de rechizite gratuite.075 la nivelul Bucurestiului). Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice Analiza economica a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani porneste in primul rand de la pozitionarea Sectorului 2 in capitala tarii.1. pe o retea institutionala prezenta.prezent si perspective indicau la nivelul anului 2006 o valoare de 3. ceea ce inseamna ca nivelul educational. 62 . accesul pe piata muncii si calitatea vietii acestora vor ramane in continuare la un nivel scazut • Atitudinea negativa a comunitatilor locale fata de rromi • Migratia populatiei calificate inspre alte zone ale Bucurestiului • Insuficienta si chiar lipsa spatiilor de locuit (mai ales pentru tineri) • Cresterea ratei somajului • Cresterea numarului de beneficiari de asistenta sociala • Interes tot mai scazut al populatiei tinere pentru continuarea studiilor postliceale si universitare • Neconcordanta intre oferta educationala si cerintele pietei de munca 2.Dezvoltarea regionala .000 euro a PIB-ului la nivel National si de 9.Manastirii • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala. care se poate transforma intr-un centru cultural si recreativ al perimetrului Oportunitati • Definirea unor proiecte de imbunatatire a centrelor sociale si scolare • Infiintarea punctelor de servicii medicale • Amenajarea unor locuri de recreere atat pentru copii cat si pentru adulti • Cresterea numarului de agenti de politie prezenti in zona pentru asigurarea sigurantei cetatenilor • Dezvoltarea unor programelor de protectie sociala a varstnicilor • Impulsionarea activitatilor economice. Astfel.3. nu in ultimul rand.

La capitolul societati comerciale si economice, sectorul 2 insumeaza peste 17% in cifra de afaceri a capitalei, doar ca acestea nu sunt distribuite in mod uniform, ceea ce inseamna ca in cadrul sectorului sunt si zone de vid comercial. La sfarsitul anului 2005 in Sectorul 2 al Municipiului Bucuresti erau 21.417 agenti economici. 21.391 (99%) din acestea erau in registrate ca proprietati majoritar private. Din punct de vedere al marimii acestor agenti economici, la aceeasi data predominau societatile “micro” (mai putin de 9 angajati), in numar de 19.316 sau 90% din total. Sectorul economic al cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani rezulta din conformatia fizicogeografica a teritoriului, din eterogenitatea tesutului urban si din prezenta unor importante cai de comunicatie. Această zonă a sectorului 2 din Bucureşti a fost dintotdeauna cunoscută pentru existenţa unor fabrici de gheaţă în zona bisericii din D-na Ghica şi pentru fabrica de ceramică (construită în 1870), pentru fortăreţele turceşti din vecinătatea Str. Gherghitei, instalaţie care acum nu mai există şi care prelucra nisipul în anii ’30. Pana in 1989, desi exista o fabrica de glucoză în zonă, exista intenţia ca zona să fie demolată, inclusiv casele locuitorilor din zonă şi crearea unui mare parc şi a unei zone de agrement. Inainte de revoluţie, în afară de cafeneaua localizată pe insula din vecinătatea Mănăstirii din Plumbuita, lacul era traversat de vaporase si era foarte frecventat de către copii şi locuitori ai zonei. In vremea lui Ceauşescu, se intenţiona crearea unui bazin sportiv pentru sporturi nautice cu scopul de a transforma zona într-un sat olimpic (in zona de sud a lacului Plumbuita). Trebuie de asemenea menţionat modul în care conformaţia ţesutului urban s-a schimbat în ultimii 30 de ani, având în vedere faptul că braţul occidental al lacului Plumbuita era compus înainte din case, cel puţin până la inundaţiile din 1976-1979 de pe str. Colentina şi Str. Fabrica de Gheata (nu exista încă partea de pământ din str. Ricinului). Centrul cartierului este dominat de o zona verde, marginita pe trei dintre laturi de lacul Plumbuita, in interiorul careia se afla manastirea Plumbuita, relevanta pentru patrimoniul cultural-istoric (zona 1). Astfel, zona se caracterizeaza prin lipsa cailor de comunicatie, cu exceptia unui pod care face legatura intre manastire si celalalt mal. Lipsa de infrastructura ingreuneaza dezvoltarea de zone productive, caracteristice centrelor culturale. Zona prezinta potential sub aspect turistic, dar este nevoie de masuri clare de recalificare. Chiar in apropierea malurilor lacului Plumbuita, data fiind distanta fata de principalele artere de comunicatie, se intind zone rezidentiale supuse fenomenului de degradare urbana si lipsite de activitati productive (zona 6). In perimetrele urmatoare (zona 4, 5, 6) in schimb, se concentreaza in mare parte activitatile productive, ce tin in general de sectorul secundar. Multe firme si depozite care opereaza in sectorul constructiilor se localizeaza in aceasta zona, ca urmare a prezentei strazilor asfaltate si a preturilor scazute ale terenurilor. Aceste societati, caracterizate de o cifra mica de afaceri, sunt localizate in general in zonele exterioare lacului, zone cu o prezenta scazuta a activitatilor tertiare. Un astfel de tesut productiv se intalneste mai ales in apropierea strazilor Steaua Rosie, in zona de nord-vest, si Fabrica de Gheata, Emanciparii, Andronache. Aceasta zona, in afara de centrele comerciale din sectorul alimentar deja prezente, McDonald’s si Mega Image, se prezinta ca un perimetru supus proceselor de transformare, ca urmare a alocarii investitiilor destinate realizarii de noi spatii rezidentiale, de exemplu complexul Cooper Beach. De-a lungul malurilor lacului, se intind zone foarte degradate, de multe ori fara servicii de canalizare sau de colectare a gunoiului si cu strazi neasfaltate. In aceste perimetre multe locuinte sunt darapanate si lipsesc activitatile productive, atat cele secundare, cat si cele tertiare.
63

Zona caracterizata de o astfel de structura urbana este cea cuprinsa intre Str. Ricinului si Str. Plumbuita. De fapt, cele trei strazi principale ale micro-zonei analizate, Plumbuita, Ricinului si Tamaioarei, insumeaza circa 70% din activitatile economice, ceea ce demonstreaza lipsa aproape in totalitate a agentilor econimici in strazile din imprejur. Zona verde se intinde si la sud de lac, dincolo de Str. Ricinului (zona 2). Acest areal margineste una dintre cele mai productive arii si, in acelasi timp, una dintre cele mai diversificate din macro-zona. Astfel, spatiul delimitat de strazile Siania, Dna Ghica si Sos. Colentina reprezinta perimetrul cu cea mai mare concentrare a activitatilor din intregul cartier studiat. Principalele artere de comunicatie ale cartierului, adica Petricani, Colentina, Dna Ghica, Gherghitei, situate din punct de vedere geografic in partile extreme ale arealului, sunt si strazile care concentreaza cel mai mare numar de societati economice, dintre care cele mai multe opereaza in sectorul tertiar. Asa cum se poate vedea din graficul alaturat, zona 2 este dominanta din punct de vedere al prezentei agentilor economici. Serviciile concentrate aici sunt in general legate de activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative.

Un caz particular in ceea ce priveste concentrarea de servicii in apropierea strazilor importante il reprezinta Str. Dna Ghica. Aceasta artera, care delimiteaza in sud tot perimetrul, este foarte locuita pe latura de sud-est, in timp ce pe partea cealalta se intinde doar un spatiu verde. De altfel, Dna Ghica este o artera importanta in cadrul cartierului, la o oarecare distanta de zonele degradate. Aceasta strada, care totalizeaza un numar de 187 activitati profesiona profesionale, le, stiintifice si tehnice si 91 de societati care activeaza in sectorul transporturi si depozite de materiale, demonstreaza, pe langa o prezenta semnificativa a unei concentrari de societati mici si mijlocii din sectorul teriar, si o insemnata specializare in prestarea de servicii calificate. Alte activitati prezente in Str. Dna Ghica sunt: servicii ITC, intermedieri financiare, servicii publice si administrative, restaurante si hotel. Sos. Colentina (zona 3) se caracterizeaza, in schimb, prin prezenta numeroaselor activitati din sectorul alimentatiei, cu specific etnic (mai ales chinezesti si arabe), a fast-foodurilor, import-export cu produse pentru locuinte si alte servicii, de care beneficiaza populatia rezidenta, eterogena, care se concentreaza in special in apartamente de bloc. Si zona din partea de est a lacului (zona 4), ce se intinde intre strazile Emanciparii si Gherghitei, concentreaza un numar seminificativ de intreprinderi mici care activeaza in sectorul tertiar.

64

Activitatile din cartier sunt in general impartite pe sectoare: activitati de spectacol, transformari industriale si sectorul alimentar cu un procent de circa 8%; 40% din activitati apartin sectorului constructiilor (desi cu o concentrare mai mica decat in alte cartiere); serviciile financiare si de real estate reprezinta 14% si tot 14% si activitatile din sectorul hotelier si al restaurantelor. Sub aspect turistic, zona prezinta potential. Perimetrul imediat urmator, situat tot in zona 4 de analiza, subliniaza existenta unei discontinuitati la nivelul distributiei activitatilor tertiare. Aceasta micro-zona, cuprinsa intre Gherghitei si lacul Plumbuita, este o zona mlastinoasa si este caracterizata prin prezenta unor spatii inactive si parasite. Saptiile verzi prezente au aparut ca urmare a incetarii fostelor activitati. De altfel, strada Emanciparii, desi usor de parcurs, nu prezinta o concentrare deosebita a activitatilor economice si comerciale, din cauza conditiilor tesutului urban si social.

In concluzie, se face simtita o puternica prezenta a activitatilor economice si o eterogenitate a sectoarelor productive, care corespund principalelor artere stradale dens locuite. Amintim in schimb, un procent scazut al dezvoltarii economice in zonele situate la o oarecare distanta de axele principale, aflate in apropierea lacului si degradate din punct de vedere social si urban. De altfel, sectorul tertiar se concentreaza in lungul strazilor principale, in timp ce in restul teritoriului se distribuie omogen activitatile ce tin de sectorul secundar.

65

2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Ca urmare a analizei economice prezentate mai sus si in baza datelor oficiale ale Institutului National de Statistica cu privire la societatile care activeaza in sectorul 2 al capitalei, date care au fost selectionate in functie de strazile prezente in perimetrul studiat, putem analiza acum cifrele de afaceri ale societatilor din Plumbuita, care activeaza in diferite sectoare economice. Metodologia de lucru care s-a folosit se bazeaza pe impartirea societatilor in 6 zone care constituie macro-zone, in functie de cifra de afaceri inregistrata. Astfel, societatile au fost impartite in 3 categorii: cele cu o cifra de afaceri anuala mai mare de 4.200.000 RON (1 milion de euro), cele a caror cifra de afaceri este cuprinsa intre 1.050.000 si 4.200.000 RON (intre 250.000 si 1 milion de euro) si societati cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 1.050.000 RON (250.000 euro). In baza acestei clasificari, rezulta ca la nivelul intregului cartier, societatile cu o cifra de afaceri mai mare de 4.200.000 RON sunt 11, prezentate in tabelul de mai jos. Cifra de afaceri in RON
17.919.476 17.166.831 14.803.412 13.811.284 11.212.915 10.363.739 8.317.201 6.745.984 5.786.999 4.442.330 4.307.017

Societate
NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL (www.nexidian.ro) EVID-CONT CONSULT SRL MTC MATERIAL COMPANY S.R.L. BREJAWI INTERNATIONAL SRL FARR GROUP SRL INFOMED SRL CORE METALIAT EXIM SRL SIND TEL ROMANIA SRL KLASS PRODEXPORT SRL (www.klass.ro) STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

Ca urmare a impartirii teritoriului in zone functionale, analizam in continuare cele mai mari realitati economice, dupa cifra de afaceri. Din totalul de 1.775 societati prezente in periemtrul de studiu, am preferat sa nu luam in considerare societatile cu o cifra de afaceri mai mica de 250.000 euro pe an, existente in numar foarte mare. Pentru o mai buna cartare a operatorilor economici prezenti in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani, prezentam in continuare lista celor mai mari societati din zona in functie de cifra de afaceri exprimata in RON, enumerate in ordine descrescatoare. Evident, o asemenea analiza nu va fi facuta si pentru zona 1, unde nu este prezenta niciun fel de activitate economica. Zona 2 Trepte ale cifrei de afaceri – peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 14.803.412 10.363.739 4.442.330 4.307.017 Societate MTC MATERIAL COMPANY S.R.L INFOMED SRL STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

66

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.605.003 3.425.710 3.408.363 3.338.769 3.298.267 3.251.094 3.019.865 2.930.061 2.807.122 2.473.445 2.396.758 2.321.713 2.313.485 2.234.258 2.033.496 2.013.227 1.988.484 1.969.666 1.867.606 1.854.668 1.815.542 1.797.662 1.760.784 1.722.392 1.693.068 1.652.597 Societate Cifra de afaceri in RON Societate

ARCADE DOORS SRL 1.569.186 ANDA & YB COM TRADING SRL 1.533.432 BABY STAR 2000 SRL 1.475.983 PETRIA II SRL 1.459.824 MEDIVETSIM IMPEX SRL 1.434.367 PROFESIONAL PRODSERV SRL 1.421.024 LEVEL WOOD PROD EXIM SRL 1.400.396 GINROX PRODCOM SRL 1.397.682 TOP EXPERT DCE SRL 1.382.620 DIGITAL BIT SRL 1.376.152 HIDROPROIECT DESIGN SA 1.375.072 DAHER COM SRL 1.350.760 EL STUDIO DESIGN SRL 1.340.337 FAREN COMEXIM SRL 1.330.572 POWER NET SRL 1.328.796 ALTAMIRA PRODIMPEX SRL 1.307.988 F& D IDEAL TRADING SRL 1.264.605 SERVCO & CONTA SRL 1.223.143 GROUP M.G. INTERNATIONAL 1.216.053 LUDICOM ART SRL 1.190.824 EL MUNDO TOUR SRL 1.177.506 MOD EXPRES INTERNATIONAL 1.161.422 EXPERT LINE SRL 1.084.930 PRONET COMPUTERS COMIMPREST1.062.133 ROCO'CO TEAM-IMPEX SRL 1.059.950 EKOL INVEST SRL

RIVA SRL ACTEC SRL CAVIO PROD SRL EURO TRANS GROUP SRL TUDOR SELF SRL WEB MEDIA SERVICES SRL SMART STAR SRL SYS IMPEX SRL CHENNING TRADING S.R.L. A.S. VIDA EXIM SRL GAUDEAMUS TRADE GENICOM INTERMED SRL LIQENG COMIMPEX SRL ZHONG XIN IMPEX SRL CABO PROD CORPORATION SRL GOLDEN BRICK CONSTRUCT SRL PETRIA SRL MEDIA SYMBIO S.R.L. PATELA SERV COM IMPEX SRL MANICEX TRADING SRL AKIL 97 CO-IMPEX S.R.L. GELPA SRL NOVA - ROM HL SRL YUJING IMPEX SRL ROMANIA GUO CHENG

Zona 3 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON 11.212.915

Societate FARR GROUP SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.418.075 3.331.119 2.963.253 2.596.915 Societate Cifra de afaceri in RON 1.710.436 1.616.319 1.124.031 1.123.261 Societate

PH PNEUMOSERVICE SRL JINDA COMPANY SRL TORNADO DISTRIBUTION 2002 SRL TRAFFIC COMETAL SA

FACHANG SRL DANKO DIVERS SRL HAMEDAN COM SRL RUXCONTAD GRUP SRL

67

Zona 4 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 8.317.201 Societate CORE MATALIAT EXIM SRL Cifra de afaceri in RON 6.745.984 Societate SIND TEL ROMANIA SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.269.023 2.558.657 Cifra de afaceri Societate in RON CULTURE BUSINESS SRL 2.027.701 NISACO PROD COM SRL WEIXIN INTERNATIONAL DEVELOPMENT SRL Societate

Zona 5 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 17.919.476 17.166.831 Cifra de afaceri in RON 13.811.284 NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL EVID-CONT CONSULT SRL Societate Societate BREJAWI INTERNATIONAL SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 0 RON
Cifra de afaceri in RON 2.909.972 2.396.758 Societate

SANTINA '96 COMPREST SRL HIDROPROIECT DESIGN SA

Cifra de afaceri in RON 1.892.397

Societate LOID GRUP SRL

Zona 6 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON Societate 5.786.999 KLASS PRODEXPORT SRL

2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice Considerand impartirea teritoriului care constituie obiectul nostru de studiu in sase micro-zone, vom analiza in continuare in detaliu aceste diviziuni, din punct de vedere al activitatilor economice. Precizam faptul ca este posibila o analiza pentru fiecare micro-zona si fiecare strada in parte, si nu doar una cu caracter general, ca urmare a selectarii tuturor persoanelor juridice prezente pe ficare strada a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. In primul rand, trebuie mentionat faptul ca zona 1, ca urmare a conformatiei sale, nu prezinta nicun tip de activitate economica, cu exceptia fluxului turistic sau a donatiilor pentru Manastirea Plumbuita. 2.3.2.2.1. Zona 2 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Numarul total de societati care desfasoara activitati economice in zona 2 este de 921 unitati. Distributia teritoriala este puternic neomogena. Acest aspect depinde de lungimea strazilor, de pozitia strategica in care se gasesc si de eterogenitatea geografica a zonei, impartita intre spatii verzi si zona urbana. Strada cu cea mai mare rata a activitatilor este Sos. Colentina, unde activeaza 366
68

Colentina. sau traverseaza o zona caracterizata de prezenta spatiilor rezidentiale. atat in procente cat si in valori absolute. stiintifice. Cremenita. In graficele de mai jos este presentata aceasta situatie. Distributia activitatilor economice pe strazi Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Sos colentina 40% 366 318 90 70 43 22 12 0 100 200 Bujorul alb 1% Str. diferenta fata de primele doua artere este destul destul de mare. Conform datelor. b) Analiza activitatilor economice pe strazi Analizand distributia operatorilor economici pe sos. in timp ce pe strada Sinaia 70. tehnice sia dministrative. Strazile cu o prezenta redusa a activitatilor economice sunt Cremenita. densitatea scazuta a firmelor prezente aici se explica fie prin lungimea redusa a strazilor strazilor (cum este cazul str. asa cum se intampla pe str. Petricani si Bujorul Alb. dministrative. urmata de D-na Ghica cu 318 societati. data fiind lungimea celor doua strazi si pozitia lor centrala. cu 43 societati). Asta inseamna ca 74% din activitatile economice din zona 2 se conc concentreaza entreaza pe aceste doua strazi. mai ales in cazul Sos. fiind practic artere secundare ale Sos.operatori economici. Colentina. Comparativ cu strazile amintite deja . Colentina. fie prin predominanta vegetativi. unde functioneaza doar 22 de societati. urmate maia poi de constructii. Din aceasta categorie face parte str. petricani 2% Strada crementi a 5% 300 400 Doamna Ghica 34% Aleea Sinaia 10% Strada sinaia 8% Acest fapt este lesene de inteles. asadar vizibilitatea activitatilor ce se desfasoara. strazile care urmeaza dupa cele doua mai sus amintite sunt Aleea Sinaia si Str. 69 . Numarul agentilor economici este mai mic de 100. dar si volumul de trafic. Sinaia. pe Aleea Sinaia opereaza 90 de societati. mai precis. Petricani. care traverseaza o zona urbana. tran sport si depozit. Totusi. Bujorul Alb. rezulta ca cea mai mare parte a acestora desfasoara activitati professionale. Acets lucru se datoreaza faptului ca cele doua strazi sunt mult mai scurte si nu au o pozitie centrala.

transporturilor si depozitelor. D-na Ghica. mai putin de 10 unitati. Un al doilea sector bine reprezentat pe aceasta artera este cel al constructiilor. tehnice si administrative 50% Constructii. stiintifice. numarul total de societati care activeaza in aceste sectoare este 312 dintr-un total de 366. Astfel. daca ne gandim ca din punct de vedere cantitativ este vorba de circa 10 unitati. se observa o concentrare mai mare a activitatilor economice din categoria “activitati profesionale. Trebuie subliniata in schimb absenta serviciilor publice si administrative.asigurari si Real Estate 2% Activitati profesionale. tehnice si administrative” .In valori absolte. tehnice si administrative 50% Activitati profesionale. adica 58%. 70 . Concentrarea activitatilor pe Strada Sos Colentina Valori in procente Industria alimentara si agricultura 1% Servicii publice si administrative 0% Sanatate. concentrarea acestui sector este de 25%. Invatamant si asistenta sociala 1% Hoteluri. stiintifice. transporturi si depozitare 35% Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 4% O astfel de analiza economica se poate face si pentru str. asa cum sunt serviciile publice si administrative. Trebuie mentionat faptul ca sunt sectoare de activitate din cadrul carora activeaza cate o singura societate.stiintifice. Prezenta activitatilor economice in zonele ramase este foarte redusa. restaurante. care in valori procentuale inseamna 85%. divertisment 2% Activitati de spectacole. Celelalte 54 de societati ramase se impart in alte 8 sectoare. cu exceptia zonei industriei prelucratoare si de administrare a deseurilor. in timp ce restul agentilor apartin celorlalte categorii. culturale si recreative 2% Intermedieri financiare. In procente. Prezenta celorlalte sectoare nu este relevanta. cu o valoare absoluta de 187 societati dintr-un total de 318.

Al doilea sector cu o prezenta insemnata este cel al cosntructiilor. Raman astfel doar 19 societati cu activitati in alte domenii. transporturilor si depozitelor pe de o parte si a celor legate de activitati profesionale. sunt singurele strazi fara activitati ins ectorul industriei alimenatare si agricole. transport si depozite. In acest caz. urmate de alte 18 care desfasoara activitati din categoria activitatilor professionale. care numara 355 societati. cu 22 respectiv 12 societati. urmeaza analiza Aleii Sinaia. tehnice si administrative pe de alta parte si toate celelalte 8 categorii de activitati. adica 39% din total. stiintifice. Analizand mai in detaliu datele. In shimb. Si in cazul strazilor Sinaia si Cremenita. c) Activitati economice in zona 2 Din analiza distributiei operatorilor economici pe baza sectorului de care apartine. Societatile implicate in acest sector sunt aproape jumatate. cele mai multe activitati aparin categoriei constructii. stiintifice.6%. societatile apartinatoare la cele doua sectoare majore numara numara 775 unitati dintr-un total de 921 cate sunt in registrate in total in zona 2. In ambele cazuri. Invatamant… 3 ITC 3 0 50 100 150 200 Dupa numarul de societati. 71 . a restaurantelor. transporturi si depozite. unde functioneaza 90 societati. transporturilor si depozitelor. rezulta ca pe toate strazile exista o puternica discrepanta intre prezenta societatilor din sectoarele constructiilor. tehncie si administrative.… 8 Industria alimentara si… 7 Activitati de… 4 Intermedieri… 4 Sanatate. strazile care in termeni absoluti au o prezenta scazuta a agentilor economici sunt Petricani si Bujorul Alb. In valori absolute. proportia distributiei economice este cam aceeasi. stiintifice. restaurante. tehnice si administrative. se observa ca predominanta este categoria activitatilor profesionale. ceea ce in valori relative inseamna 84%.Concentrarea activitatilor pe Strada Doamna Ghica Valori absolute 187 91 Industria… 11 Hoteluri. sanatatii si asitentei sociale. mai precis 420. De altfel. a serviciilor publice si administrative. ceea ce trans format in valori relative inseamna 45. mai precis 53 de firme. mai mult de 50% din agentii economici apartin activitatilor de constructii.

cele de sanatate si de asistenta sociala. D-na Ghica (65. cu accent pe fiecare strada.8%. administrarea deseurilor. adica 0. Valorile relative sunt egale cu 65. In cazul Sos. sectorul hotelier si al restaurantelor. raportat la activitatile totale. situatia este similara cu cea care se obtine prin analizarea distributiei societatilor pe strazi. servicii legate de intermedieri financiare.6%) de-a lungul Sos. Rezulta astfel un contrast intre datele referitoare la prezenta operatorilor economici. Colentina (366 in Colentina.3%. in raport cu 318 in Str. mai numeroase in Str. Colentina in schimb.3% din toata zona 2. referitor la distributia societatilor in cadrul diferitelor sectoare de activitate. asigurari si activitati in sectorul cultural. sunt implicate 12 societati din 921. d) Analiza activitatilor tertiare De interes este si analiza specifica a sectorului tertiar. sunt prezente doar 3 firme. In toate aceste categorii activeaza in intreaga zona 2.7% si rezulta din raportul dintre activitatile tertiare (209) si totalul celor din sectorul primar. secundar si tertiar (318) pe strada. Concret. Dna Ghica) si societatile din sectorul tertiar. se poate spune ca la nivelul zonei 2. Colentina. 60% din firme opereaza in sectorul tertiar. adica 12. asa cum se vede si in graficul de mai jos. cea mai mare concentrare de activitati tertiare se concentreaza in strada D-na Ghica. Aceasta diferenta este determinata de prezenta semnificativa a societatilor care activeaza in sectorul secundar (34. analizand graficul de mai sus. In valori absolute. Concret. strada Colentina prezinta cel mai mare numar de activitati prin comparatie cu celelalte. Celelalte 6 categorii de activitati ramase sunt: industria alimentara sia gricultura. 72 .Lipsesc agentii economici care opereaza in cadrul serviciilor publice si administrative. In concluzie. in numar absolut. dar. adica doar 1. in cazul primul sector mentionat mai sus.7% raportat la doar 60% in Sos. Coelntina). 118 operatori economici. acestea fiind concentrate cu precadere in Sos. IT&C.

Zona 3 Microaria pe care o analizam in continare este o zona puternic eterogena a orasului daca luam in considerare tesutul urban. structura sociala a cartierului si structura economica productiva. Petricani. In schimb. Pe primele doua artere. Comparand fiecare strada se observa o diferenta mare intre Sos. Acesta este un rezultat al prezentei semnificative de activitati secundare. unde isi au sediul si numeroase societati cu activitati productive secundare si tertiare.2. o zona caracterizata de o concentrare scazuta a activitatilor productive si cu un spatiu locuibil de dimensioni medii. caracterizat printr-o densitate mare a locuintelor.Asa cum este ilustrat in graficul alaturat. in timp ce pe cele din urma se intalnesc cu precadere activitati secundare.3. 73 . D-na Ghica pe de o parte. cea mai mica concentrare se intalneste in Str. Colentina si Str. Sinaia si in Str. Microzona 3 poate fi impartita in 3 segmente diferite: segmentul litoral. inferioara procentului de 45%.2. si un al treilea segment. usor de plasat pe piata ca urmare a preturilor accesibile si a pozitiei geografice favorabile. cele mai importante din zona. in timp ce Bujorul Alb si Petricani au cel mai mic numar de societati care activeaza in acest sector. Colentina este cea mai mare concentrare de activitati tertiare din toata zona 2. si celelalte strazi pe de alta parte. In Sos. in care se fac investitii pentru construirea unor proiecte rezidentiale. Ultimul grafic ilustreaza activitatile tertiare pentru fiecare strada in parte raportat la totalul operatorilor economici care activeaza in sectorul tertiar in intreaga zona 2 (adica 514 societati). 2. concentrarea de activitati tertiare pe celelalte strazi este redusa.2. In valori absolute. predomina activitatile tertiare. strada D-na Ghica are cele mai mare numar de agenti tertiari.

5 societati active in sectorul serviciilor culturale si spectacolelor. Astfel. ingradite si degradate. Aceasta situatie economico-productiva demonstreza o valoare a terenului si o pozitie geografica privilegiata. transporturilor si depozitelor de marfa. viitorul complex rezidential Cooper Beach Tower va fi realizat de grupul Cooper Beach cu 12 etaje si va avea 156 apartamente. pe langa faptul ca strabate intreg cartierul Colentina de la nord la sud-vest. cu o valoare medie intre 1500 si 1800 euro/mp. 2 societati care desfasoara activitati de asigurari si real estate si 3 care se ocupa de transformarea si administrarea deseurilor. cuprinsa intre Sos. Asa cum a fost descris si anterior. dinspre Sos. permite legatura dintre traficul ce vine din nord-vest prin intermediul strazii Petricani si care continua cu Dna Ghica si cel din sud-est. cele mai diversificate. Particularitatea acestei zone sub aspectul profilului urban social si economic consta in faptul ca densitatea urbana ridicata si locuintele de tip bloc coexista cu o realitate diversificata din punct de vedere geografic si economic. in ciuda faptului ca prezentei Sos. 74 . Fundeni. aici isi au sediul 61 de societati care opereaza in sectorul constructiilor. Fabrica de Gheata deonstreaza aceasta situatie. caracterizat de o valoare ridicata a densitatii urbane si de un sistem de artere de comunicatie ca o locatie ideala pentru realizarea de investitii directe si pentru deschiderea de magazine si restaurante de catre catene mari precum McDonald si Mega Image si a unui hotel. Coelntina. Structura productiva din str. Microaria 3 este un sector important in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din punct de vedere economic productiv. de asemenea. ca urmare a propriului tesut social. 148 dintre apertamente vor avea vedere la lac lacul ul si parcul Plumbuita. 7 care desfasoara activitati IT&C. In aceasta zona se desfasoara si diferite activitati tertiare. In imediata apropire functioneaza si o scoala generala si o scoala de limba araba. Zona analizata a fost definita. Str. cea care margineste lacul. Aceasta strada.Prima dintre cele trei zone descrise mai sus. in aceasta zoan au fost realizate investitii importante atat in volum cat si ca recalificare si relansare a zonei. multumita tarficu tarficului lui zilnic din zona si prezentei transportului public. este a doua microzona dupa numarul absolut de firme care activeaza sau au sediul legal aici. bine reprezentata de diferitele servicii cu potential de devoltare si recalificare. Colentina in apropiere constituie o atractie pentru cele mai multe societati din microaria analizata. care pot avea posibilitati bune de dezvoltare a propriei afaceri. Asa cum se observa in graficul alaturat. Pe aceasta artera se concentreaza cea mai mare parte din activitatile productive ale cartierului si. anume Sos. prezinta inca numeroase spatii nefolosite. De altfel. Colentina. Limita de sud este alcatuita din principala strada a zoeni. Fabrica de Gheata si Andronache. 30 societati care ofera servicii tehnice administrative si professionale.

zona poate fi considerata ca avand o preponderenta a activitatilor tertiare. In plus. 9 in industria alimentara si agricoltura. transport si depozitare. care apartin comunitatii arabe si chineze din cartier. prezenta serviciilor diversificate din Sos. este caracterizat de eterogenitatea etnica. In ciuda densitatii urbane. centre de reparatii si servicii ITC. analizata anterior. Coelntina. Acest areal. desi exista o gama complexa de activitati productive. iluminat stradal si unele strazi sunt asfaltate. 12 societati ITC. situata in imediata apropiere a acesteia. serviciilor logistice si de transport. tehnice si stiintifice. activitati din sectorul restaurantelor si hotelier. 76 activitati professionale. a ctivitatilor de import-export de produse de artizanat si alimentare. Astfel. tehnico-stiintifice s-a dezvoltat cu precadere in zona. Realitatea descrisa pana acum demonstreaza o situatie critica. Emanciparii. 6 in sectorul de intermedieri financiare si asigurari. realitatea economica a acestui perimetru se prezinta ca fiind destul de putin dezvoltata si diversificata. tehnice si administrative. amintim prezenta a 21 de societati care activeaza in sectorul constructiilor si al transporturilor. care se desfasoara in strazile Salciilor si Spataru. prezenta saptiilor verzi a stimulat dezvoltarea unui nucleu rezidential. Colentina. Diveristatea ce caracterizeaza Sos. 2 in sectorul serviciilor de sanatate si asistenta sociala. Simetriei si Salciilor. Cu exceptia unor activitati de constructii. recreative) si activitati profesionale. Se poate observa ca prestatia serviciilor profesionale. ceea ce reprezinta un factor important in dezvoltarea activitatilor productive tertiare. situatia este diferita din punct de vedere al activitatilor productive.Strada a fost restructurata de curand si reprezinta o cale de comunicare importanta atat pentru transportul privat cat si pentru cel public. Tipologia caselor cea mai frecvent intlanita este cea a locuintelor monofamiliare. este delimitata de strazile Gherghitei. Colentina se explica prin importanta acestei artere ca si cale de comunicatie pentru intreaga zona sin imediata sa apropiere. 3 in cadrul serviciilor publice administrative. activittai culturale. Aici se afla un numar destul de mic de societati. Concret. 75 . Acest aspect este evident prin prezenta restaurantelor. iar impartirea lor pe sectoare de activitate este foarte diferita de cea de pe Sos. ca si existenta serviciilor publice in zona alaturata (scoala generala). Datele prezinta o repartitie destul de echilibrata intre serviciile si activitatile productive. din care 273 operatori in sectorul de constructii. Pe strazile adiacente in schimb. Zona beneficiaza de servicii de canalizare. Cea de-a treia zona. 15 in industria prelucratoare sau de prelucrare a deseurilor. dar cu perspective de dezvoltare in ceea ce priveste recalificarea spatiului din punct de vedere urban si social. pe langa densitatea urbana. transport si depozite de marfa. cu urmari evidente si la nivel economic. Numarul mare de activitati de transport si depozitare evidentiaza numarul semnificativ de societati mici care activeaza in distributia de produse artizanale. de alimente sau de servicii de transport marfa. 9 in sectorul hotelier sau al restaurantelor. mai ales in ceea ce priveste activitatile menite sa serveasca piata locala. Este strada cea mai relevanta pentru concentrarea de activitati si pentru diversitatea acestora. desi in aceeasi microarie 3. Sunt inregistrate 413 societati. Acest aspect se explica prin desnitatea urbana scazuta si lipsa unor artere importante de comunicatie. 4 societati din sectorul ITC si cateva activitati de servicii de diferite tipuri (culturale.

transportul si depozitarea constituie principala activitate productiva. in Sos. Colentina 41 33 28 26 24 25% 65% Sos. asa cum s-a spus si anterior. se poate observa compozitia economica a cartierului: constructiile. Colentina. stiintifice. Zonele in care sunt prezente cele mai multe societati sunt pe Sos. apartinand sectorului tertiar. Graficul prezinta situatia celui de-al treilea sector din cadrul microzonei 3. transporturi si depozitare Hoteluri. Fabrica de Gheata). Invatamant si asistenta sociala Activitati de spectacole. 76 .Zona 3 % activitatilor tertiare in cadrul activitatilor totaleZona 3 Fabrica de Gheata Emanciparii Sos. Simetriei 9 Emanciparii 8 Gorgan Spatarul 4 Str Salcilor 4 Dumitrescu Tanase 0 Strada\Polixemia… 413 In graficul alaturat este ilustrat un tablou complet al distributiei activitatilor economice in cadrul microzonei 3.Zona Industria Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor Constructii. din graficul de mai sus putem intelege repartitia activitatilor aferente sectorului tertiar pe strazile zonei 3. tehnice si administrative. Colentina Str. atat ca numar absolut. Andronache Gorgan Spatarul 0 Intrand in mai multe detalii. tehnice si administrative Servicii publice si administrative Sanatate. Toate aceste activitati. Colentina pe strazi 110 Fabrica de Gheata 29 Sos. cat si relativ.Distributia activitatilor economice Sos. Simetriei Sos. Andronache Fabrica de Gheata Sos. Simetriei 0% 1% 2% 3% 4% Dumitrescu Tanase Str Salcilor Emanciparii Str. caracterizata de predominarea functiei rezidentiale. urmata de activitatile profesionale. Distributia activitatilor tertiare pe strazi . asigurari si Real Estate Activitati profesionale. Pe restul strazilor nuamrul societatilor scade. culturale si recreative 63% 18% 4% 3% 3% 1% 1% 1% 2% 4% Analizand graficul urmator. ca si celelalte ce tin de alte sectoare de activitate sunt concentrate. Andronache 19 Str. divertisment ITC Intermedieri financiare. Colentina si in zona laculului Plumbuita (str. 0 100 200 300 400 500 alimentara si agricultura 3 Activitati economice . restaurante.

in zone de multe Petre Litoralul ori greu accesibile. recreative Litoralului. legata de sectorul transporturi si constructiilor. 77 . b) Distributia teritoriala a activitatilor economice pe strazi Zona cu cea mai mare concentrare a activitatilor economice este Strada Gherghitei.Valori in ITC procente strazile prezente in zona divertisment si gestionarea 2% agricultura 2% 4.2.2. 16% Str. Strada Strada Industria Industria Gherghitei restaurante. O descriere exacta a distributiei Zamfir territoriale a activitatilor economice in zona 4 11% se poate vedea in graficul circular alaturat. 67% culturale si Gherghitei. comparand Concentrarea activitatilor pe Hoteluri. Mihai 1% Ion 2% 1% Ion Acest lucru este normal. Gherghitei. 32% 6% Str. SavuNicolae economici functioneaza 30 de societati. cu se intersecteaza 4 artere principale – Str. ca urmare a lungimii Str. unde Gherghit Str. Str. economici. In zona 4 Str. Str. Oituz. Str. Str. datele referitoare la prelucratoare alimentara si . fiind strazi mici. Oituz. insumand Str. se observa ca pe deseurilor 5% Intermedieri strazile cu cea mai mare 2% financiare. Distributia teritoriala aIntr. Strada i Emancip Gherghit Mihai Tudor si Strada Savu Bara. asa cum s-a vazut si in Negules ui partea de analiza a tesutului urban.3. asa cum este ilustrat si in graficul de mai jos: De altfel. Oituz 8% Emanciparii. Strada Mica. Impartirea acestora se prezinta destul de eterogena si depinde de dimensiunile strazilor si de pozitia mai mult sau mai putin strategica a acestor strazi. depozitelor Activitati de depozitare si transporturilor – Str. Zona 4 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Acest paragraf urmareste distributia activitatilor economice in cele 14 strazi care apartin de zona 4. Strada cu ce mai puternica activitate Str. Mihai Tudor Marcu 9% si Str. nu se 5% arii ei bucura de o prezenta semnificativa a agentilor Str. Gherghitei. care traverseaza practic Tomovic 1% 4% 4% aproape toata zona 4. agentilor economica este strada Gherghitei. Tudor Geicu Stanga si vizibilitaii strazii. spectacole.3. cu cel mai mare numar de operatori. 11% Str.2. prezenta a operatorilor asigurari si economici activitatea Real Estate predominanta este cea 11% Constructii. Bara Zamfir pe strazi ei aproape toate activitatile economice din zona.

comercial si financiar si impartirea societatilor este echilibrata (cu exceptia Str. Se evidentiaza si alte strazi in afara de Oituz si Gherghitei. mai precis fragmentul cuprins intre Str. este clar ca cele mai multe societati commerciale s gasesc in Str. legand direct Strada Tudor Mihai si Strada Emanciparii. Emanciparii. societatile inregistrate cu activitate in aceste sectoare sunt numeroase si volumul de investitii este semnificativ. Ghrghitei. numarul de activitati care se desfasoara pe aceasta strada este redus. este cel care inregistreaza cea mai mare densitate a spatiilor abandonate. Totusi. Pe strada Oituz. Str. in timp ce restul strazii este ocupat de baraci. care delimiteaza in est zona 4. care. Zo Zonele nele verzi amintite nu sunt organizate bine. Asadar. Strada Emanciparii rezulta de altfel si din analiza tesutului urban ca fiind una dintre cele mai bune strazi ca si accesibilitate. Si asta deoarece mai mult de jumatate din lungimea strazii. se pot numara doar 3 locuinte pe strada Emanciparii. reprezinta cel mai mare procent al prezentei activitatilor din zona). care prezinta un numar semnificativ de activitati in comparatie cu celelalte. neavand nicio activitate productiva in registrata. Strada Mica nu a fost considerata. activitatile cu cea mai mare prezenta apartin de sectorul constructiilor. Oituz. in sensul ca nu prezinta cladiri cu destinatie productiva. sunt prezente 4 tipuri de structuri. Asa cum am prezentat deja in analiza tesutului urban.Histograma alaturata ilustreaza distributia activitatilor economice pentru cele 13 strazi din teritoriu. restaurantelor. depozitelor si transporturilor. tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a sectoarelor active in zona tin de sectorul industrial. Litoralului. atat pentru depozit cat si pentru fabricarea produselor vestimentare. De altfel. Marcu Zamfir. 78 . ba chiar sunt spatii parasite. Astfel. imaginea este aceea a unui spatiu abandonat. asigurarilor si cel de real estate. d) Lista sectoarelor economice pentru fiecare strada Clasificare economica a fiecaruia dintre sectoarele de activitate se prezinta destul de omogena in zona 4. c) Concentrarea activitatilor economice Desi nu este mentionat in datele statistice pe care le-am prelucrat pana acum. Str. Acest lucru nu este valabil si pentru Strada Gherghitei. se observa ca si concentrarea locuintelor scade pe masura ce se intra in zona. cu cei circa 30 de agenti economici. hotelurilor. dar si sectorul investitiilor financiare. cum ar fi: Str. Capitan Marcu Zamfir si Str. sunt prezente in special depozitele si fabricile. Aceasta microzona este complet inactiva. Emanciparii. caracterizata de prezenta zonelor verzi. fiind prezente doar 9 societati. care se alterneaza cu depozite si fabrici cu uz comercial si productiv. Tomovici si Str. unde unele zone au fost transformate in locuri de depozitare a gunoiului.

Pe str strada ada Emanciparii. O alta societate desfasoara activitati in domeniul divertismentului si al restaurantelor. divertisment 42% Intermedieri financiare. restaurante. transporturi si depozitare Hoteluri. la care se adauga o activitate din sectorul sanatatii si al serviciilor sociale. stiintifice. o activitate in cadrul sectorului financiar. 5 opereaza in campul financiar si al asigurarilor. In schimb functioneaza 30 de agenti comerciali in sectorul constructiilor. al asigurarilor si de real estate.6% 8% 8% 14% 5% 1%1% 1% Activitati economice . 11 din cadrul sectorului cosntructiilor. transporturilor si Industria prelucratoare si… depozitelor si una din 0 5 10 15 20 25 30 domeniul restaurantelor. Se mai desfasoara si activitati de servicii publice si administrative si activitati recreative-culturale (cate un singer operant). in timp ce alte 5 au activitati recreative si culturale. 5 activitati apartinand domeniului financiar. real-estate. una de ITC. se observa diferitele tipuri de activitati economice si sectoare productive. culturale si recreative Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 14% Activitati profesionale. cinci agenti comerciali in cadrul sectorului hotelier. transporturilor si depozitarii. Pe strada Gherghitei sunt doi operatori care desfasoara activitati in sectorul industriei alimentare. transporturilor si depozitarii. una in 30 Constructii. tehnice si administrative ITC Servicii publice si administrative Sanatate. unul care activeaza in industria prelcuratoare prelcuratoare si gestionarea deseurilor. Pe Intr. Gherghitei se desfasoara doua activitati din sectorul restaurantelor si una singura ce tine de sectorul financira. Asa cums epoate vedea si in graficul urmator. functioneaza o societate care opereaza in industria prelucratoare. una in 5 Activitati de spectacole. alte doau ca apartin de industria prelucratoare. 79 . divertisment activitati din sectorul 1 const ructiilor. Prin intermediul unei analize detaliate. al restuarantelor si al divertismentului. transporturi si… sectorul restaurantelor.Zona 4 Constructii. Gherghitei este una dintre cele mai importante din punct de vedere al activitatilor economice: Pe strada Ion Geicu Concentrarea activitatilor pe strada functioneaza o societate in -Valori Absolute industria alimentara. Pe strada Litoralului gasim doua activitati din cadrul sectorului alimentar. asigurari si Real Estate Industria alimentara si agricultura Activitati de spectacole. asigurari… sociala si alta in sectorul 2 Industria alimentara si agricultura recreativ si cultural. Pe strada 1 ITC Ion Stanga functioneaza 5 1 Hoteluri. de asigurari si real estate. culturale… domeniul sanatate si asistenta 5 Intermedieri financiare. Invatamant si asistenta sociala Graficul prezentat ilustreaza asadar valorile absolute ale prezentei pe strazi a activitatilor economice. una in sectorul ITC. Str. restaurante.

ar trebui citit in sens orar. cele cu Str. De-a lungul str. Pe strada Oituz functioneaza sapte societati in domeniul cosntructiilor. Urmeaza strazile Oituz. Petre Negulescu Intr. trei agenti in domeniul activitatilor profesionale. activitatile cele mai prezente in aceasta zona 10% sunt cele legate de cosntructii. Tomovici Ion Geicu un procent mediu al prezentei acestor activitati (Strada Str. Strada Gherghitei si strada Marcu Zamfir sunt doua zone in care sunt concentrate cele mai multe activitati de servicii (20% respectiv 24%). 12%. e) Distributia activitatilor tertiare pe strazi In continuare prezentam un studiu detaliat asupra distributiei activitatilor tertiare pe strazi. Asa cum a fost prezentat si in analiza tesutului urban. Mica nu functioneaza niciun tip de activitate comerciala sau economica. de asigurari si real estate. la acelasi nivel cu Str. Strada Gherghitei 20%. Situatia. destul de omogene intre ele. stiintifice. Gherghitei 5% al prezentei serviciilor (primele trei strazi). stiintifice. Litoralului Ion Geicu 7%. 20% 12% de sectroul restaurantelor si. Asa cum aminteam deja. in cele din urma. patru in sectorul financiar.Strada Marcu Zamfir se caracterizeaza prin prezenta unui operator din sectorul industriei alimentare. Petru Negulescu functioneaza doi operatori din industria industria alimentara. in timp ce pe str. Acest grafic circular este crescator. cu doar 3% din societati care activeaza in acest scetor. pentru inceput se poate afirma ca distributia activitatilor tertiare se prezinta dispersata. prezenta activitatilor tertiare este mai densa (7%). tehnice si administrative si doua care activeaza in domeniul recreativ si cultural. Sunt opt societati care functioneaz ain domeniul restaurantelor. asa cum se vede si in graficul de mai jos. tehnice si administrative si una pe domeniul cultural-recreativ. 80 . situatia etse un pic diferita. Urmeaza apoi Intr. in domeniul constructiilor. zona 4 se tertiare pe strazi. Distributia activitatilor apare eterogena pana la un punct: astfel. o societate care se ocupa de ITC. asigurari si real estate. transportului si depozitarii. depozite si tran sport. una in industria prelucratoare si alta in doemniul constructiilor. Strada Marcu Zamfir 24 7% 5% 24% %). una in constructii. doi din industria prelucratoare. Gherghitei cu 5% din operanti. Se observa astfel ca Strada Petre Negulescu prezinta cea mai mica concentrare de activittai tertiare. in sensul ca pentru a intelege caracterul dispersat al distributiei activitatilor.ZONA 4 poate imparti in trei grupe. in Str. Marcu Zamfir insemnata a serviciilor tertiare (Strada Emancipari 3% 5% 14%. Strada Oituz 10 %. doua societati cu activitati profesionale. Nici in Nicolae Zamfir prezenta activitatilor economice nu este foarte numeroasa. dupa cum urmeaza – strazile cu un procent pana in Str. Deja pe str. in cadrul zonei 4. Strada Litoralului Emanciparii Gherghitei 12%) si in cele din urma strazile cu o distributie mai Str. (7%). unde activitatile tertiare se alterneaza intr-o masura echilibrata cu alte tipuri de activitati. Activeaza aici doua societati. Litoralului si Emanciparii (cu o prezenta de 10%. Oituz Str. Astfel. pe strada Tomovici se observa prezenta unei societati care activeaza in sectorul alimentar. Ion Geicu. Mihai Tudor se poate vorbi despre despre un operator din industria alimentara. In cele din urma.In strada Savu Bara opereaza o singura societate. Tomovici. al asigurarilor si de real estate si doua in cadrul serviciilor publice si administrative. de 14% investitiile finanziare. respectiv 14%). 5 in sectorul constructiilor si doi pe partea financiara. asa cum este prezentata in graficul alaturat. un altul din industria prelucratoare si a gestionarii deseurilor.

cat si ambientala si. Totusi. a spatiilor verzi publice si a malului lacului in partea de vest a zonei 5. ceea ce vine sa completeze analiza teritoriala facuta in primul paragraf.Urmatorul grafic este o histograma care urmareste sa demonstreze natura diferitelor activitati de pe fiecare strada. Mai ales prin analizarea activitatilor ce se desfasoara in strazile Emanciparii. fiind vorba despre o zona aproape abandonata si care nu beneficiaza de servicii esentiale pentru populatie si in acleasi timp pentru desfasurarea unor activitati economice.2. De altfel. De mentionat insa ca nu sunt prezente toate toate categoriale in cadrul acesui areal de analiza. cele care activeaza in sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor si inc el alc osntructiilor. Marcu Zamfir. al industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. de alimnetatie publicarestaurante (8 societati). care. O ultima strada. 2. arealul analizat pare a fi destul de omogen din punct de vedere al activitatilor economice prezente. tehnice si administrative. Paroseni si Gimalau. in cocnluzie. Zona 5 Pentru analiza structurii economice si a distributiei si concentrarii activitatilor economice in microaria 5. a dus la nasterea unei microzone diferita de tesutul social si urban sin restul arealului Tei Toboc. Marcu Zamfir. Ion Geicu. a dus la crearea unui sistem sistem de activitati productive diversificate. 5 operatori in sectorul alimentatiei publice si hotelier. folosit si in cazul celorlalte microzone. pe strada Emanciparii se gaseste o societate care opereaza in industria prelucrarii si gestionali deseurilor. una in domeniul sanatatii si asistentei sociale. al asigurarilor si de real estate. stiintifice. Observand structura geografica a teritoriului cartierului Tei Toboc. o societate care desfasoara activitati in sectorul administratiei publice si una care activeaza in sectorul cultural. Strada Ion Geicu prezinta o societate care activeaza in industria alimentara. Sipca. una in sectroul alimentatiei publice si al restaurantelor. Astfel. o societate in domeniul financiar. de o complexitate si diversi tate a situatiilor sociale. Alta societate ofera servicii culturale/recreative.2. Ferestrei. prezenta diferitelor servicii in teritoriu si a posibilitatilor acestei populatii populatii de a beneficia de servicii diferite.3. ITC si. activitati profesionale. prezinta activitati din sectoarele industriei alimentare. conditiile economice ale populatiei care locuieste aici. transporturilor si depozitelor resimt intr-o masura mica structura sociala a cartierului. Prezenta unei retele de strazi imbunatatite. au fost luate in considerare aceleasi categorii ale clasificarii CAEN. strazic concentreaza si cea mai mare prezenta a serviciilor. 81 . a energiei electrice. Slaba diversificare a activitatilor productive care functioneaza in microzona 5 evidentiaza faptul ca doar unele tipuri de activitati. la randul sau.4. mai ales in zona strazilor Neagota. nu in ultimul rand. doar 8 din cele 10 tipuri de activitati se regasesc in microzona analizata in acest paragraf. vedem ca acesta este acrcaterizat de o mare diferentiere atat sociala.

desi cu putini operatori din fiecare categorie. Aceste activitati sunt impartite intr-o masura omogena in tot perimetrul.Aceasta zona este traversata de Strada Petricani. care tin de categoria serviciilor tertiare. Paroseni si Gimalau. doua pe fiecare sens de circulatie. se evidentiaza o predominare a activitatilor professionale. asa cum a fost deja descris anterior. nu in ultimul rand. desi cu o concentrare ceva ma mare in Str. daca consideram intregul perimetru Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. amintim prezenta serviciilor de publica alimentatie/restaurante. Alte sectoare prezente. Zona studiata a atras un numar mic de activitati economice. Urmeaza. si leaga orasul si cartierul de referinta cu imprejurimile Buucrestiului. dar si a sectorului de constructii si depozite de marfa si. cu o predominare aproape absoluta a sectorului industriei 82 . dupa numarul de societati. Activitatile care au sediul aici beneficiaza de o mai buna retea rutiera. sunt serviciile ITC. tehnice si administrative. strada care. serviciile de asigurari. activitati culturale si recreative. a celor de servicii. Constantin Beiu si Paroseni. Atat activitatile legate de structuri de primi primire re si restaurante. Concentrarea cea mai mare de firme din aceste categorii se afla in strazile Constantin Beiu. sub profilul tipurilor de activitati productive subliniaza o prezenta predominanta a societatilor care activeaza in sectorul constructiilor si transporturilor (46). stiintifice si profesionale. anume cea de constructii. sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor. Trecand in revista si celelalte tipuri de activitati economice prezente in zona. In restul cartierului sunt prezente in cea mai mare aprte doar trei tipuri de activitati. dar un numar important de societati in raport cu toata microzona 5. este alcatuita din patru benzi. intermedieri financiare si real estate. alimentara si industria de prelucrare si depozitare. Analiza completa a compozotiei microzonei 5. Din aceasta ultima categorie. Perimetrul poate fi definit ca o zona putin relevanta pentru activitaea economica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. restaurantele. servicii tehnice. Acesti factori considerati impreuna explica prezenta nu numai a industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. de o categorie mai buna de locuinte si de un cost al terenurilor destul de scazut. cat si cele ale industriei agro-alimentare numara 3 operatori care functioneaza in cadrul microzonei 5.

una opereaza in sectorul prelucrarii deseurilor. transporturi si depositare. in zona definita de strazile Paroseni. Ferestrei. in termeni relativi sau absoluti. Str. In Str. Din graficul urmator se pot extrage diferite informatii cu privire la structura economica generala a cartierului. professionale sau administrative. In Str. cele mai multe firme. Paroseni prezinta cea mai mare concentrare de societati din total. relevante pentru activitatile productive prezente. Str. La analiza situatiei specifice a unor strazi. iar ultima intreprinde activitati stiintifice. una de domeniul hightech si ultima de sectorul industriei alimentare. Conctantin Beiu. in raport cu alte microzone ale cartieului Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. aceasta zona a cartierului este mai diversificata din punct de vedere al profilului activitatilor economice. 83 . Sunt prezente mai apoi si cateva categorii. Neagota. Sunt prezente in total 5 firme. 1 ce tine de activitatile structurilor receptive si doua in sectorul activitatilor culturale. dinc are 3 activeaza ins ectorul constructiilor transporturilor di depozitarii de marfuri. Strada Gimalau este cea de-a patra strada analizata sub profilul concentrarilor societatilor din fiecare sector. sectoarele de constructii. din care 6 apartin sectorului de constructii si transporturi. ca si cel alimentar si al industriilor de prelucrare a deseurilor constiutie nucleul definitoriu al activitatilor economice in chestiune. unde sunt prezente 8 societati.prelucratoare. comparativ cu cel de servicii. 1 in sectroul activittailor professionale. 1 in tran sport si depozitare de marfa. Cum reiese si din graficul si din prezentarea perimetrului. 1 in sectorul constructiilro si transporturilor. prezentul perimetru se prezinta ca fiind putin dezvoltat din punct de vedere al profilului realitatilor economice care functioneaza aici. Neagota. 1 in sectorul structurilor receptive. fiind sediul a 2 operatori din domeniul prelucrarii deseurilor. tehnice si administrative. se concentreaza in partea de vest a cartierului. Totusi. Constantin Beiu. element emplematic al realitatii sociale ale zonei. Ferestrei si Gimalau. 2 in sectorul activitatilor culturale si artistice recreative). 1 in activitati tehnice. ne vom referi la urmatoarele strazi: Str. stiintifice. Strada Neagota adaposteste 7 societati (2 in industria prelucrarii deseurilor. Ferestrei functioneaza 7 firme (5 in constructii si transporturi. 1 in prelucrarea deseurilor. Asa cum rezulta din datele si din graficele corespunzatoare. Constatin Beiu. stiintifice si profesionale). Asa cum a fost descris si mai devreme. precum serviciile publice si sanitare.

stiintifice. Memoriei Intr. cu cei 13 agenti economici. Magura Vaii Str. Zona 6 Zona 6 se deosebeste de celelalte printr-o prezenta foarte redusa a societatilor economice. divertisment puternice prezente de activitati specializzate in Industria alimentara si agricultura transportul de marfa.3. Olanelor Str. Costantin Beiu Intr. Mai sunt prezente societati care ofera servicii de ITC (7%) si firme care opereaza in sectorul de prelucrare a deseurilor. ITC 17% Circa 60% dina ctivitati sunt cuprinse. Diagrama alaturata ilustreaz ain schimb procentul societatilor pentru fiecare sector. 3% Servicii publice si administrative asa cum se ilustreaza si 3% in graficul circular Industria prelucratoare si gestionarea 2% 2% deseurilor alaturat. Analizand in detaliu Activitati economice . din numarul total de agenti economici prezentin microzona 5.2. care ocupa 18% dina ctivitatile din zona. Steaua Rosie Gimalau 1%1% 1% Ferestrei 1% 1% 4% 3% 1% 4% 17% 4% 10% 4% 4% 9% 5% 9% 5% 4% 6% 4% Garficul de mai sus ne prezinta o perspectiva analitica a localizarii activitatilor sectorului tertiar in zona. in 7% Sanatate. ceea ce indica o specializare productiva scazuta. Plumbuita. 2. Urmeaza mai apoi sectorul serviciilor. Sipca Str. reprezinta in mod sigur partea cea mai importanta a perimetrului perimetrului considerat.5. Afirmarii Intr.2. Firmele care functioneaza in cadrul acestei zone sunt specializate in cea mai mare parte pe activitati de transport si depozitare marfuri. Pietrisului Str. Tigleror Folclorului Ion Marin Str. Safirului Str. Cea mai mare concentrare se observa pe strada principala. Palamidei Str. Nicolae Paraschiv Str. Invatamant si asistenta 7% sociala acets sector productiv. Lopetii Str. activitati care nu necesita o dotare tehnolgica. este posibila Constructii.Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Intr. 84 . transporturi si depozitare individualizarea unei 59% Hoteluri. de altfel. Structura functionala a activitatilor apartine de sectoarele de tran sport si depositare marfuri. statisticile diferitelor tehnice si administrative activitati.Zona 6 Activitati profesionale. restaurante. Petre Ispir Intr. care.

pe cele trei artere principale. cea mai mare densitate este. cu cele 13 societati dinc are 9 in cadrul categoriei cosntructiilor si transporturilor. caracterizata de prezenta activitatilor de transport si depozitare (9 din 13) • A doua in ordinea importantei este Str. paralela cu Plumbuita si carcaterizata de prezenta a 12 operatori economici. In graficul urmator sunt prezentate procentele Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi concentrarilor activitatilor economice pe strazi. in ordine descrescatoare. ceea ce se 2% explica atat prin lungimea acestora. profesionlae si administrative. stiintifice si administrative. stiintifice si administrative si cate una in ITC si sanatate si asistenta sociala. Pana acum. Strada Plumbuita este reprezentativa. industria agro-alimentara si prelucrarea deseurilor au cate un singer reprezentant. ARISTOTE PLUMBUI Zona 6 Astfel. RULUI RICINULU I 22% TAMAIOA REI 29% 5% ION PORUMB ACEANU 7% Analizam in continuare vocatia economica a fiecarei strazi din interiorul microzonei 6. Distributia pe strazi a activitatilor confirma concentrarea majora a operatorilor economici in strazile mai lungi si mai accesibile. Histograma alaturata ilustreaza valorile absolute ale prezentei activitatilor economice pe strazi. Plumbuita care reprezinta 33% din activitatile desfasurate in zona 6. si a spatiilor largi de depozitare a marfurilor. dupa numaruld e agenti economici: • Plumbuita. Este lesne de esplica acest lucru. Tamaioarei. 2 in cadrul activitatilor stiintifice. care 3% LUI 32% totalizeaza 70% din totalul activitatilor. care reunesc 1/5 din totalul activitatilor economice. cele doua strazi analizate insumeaza 50% din operatorii economici activi in zona. cat si prin ELEVATO intretinerea lor. Plumbuita. Asa cum a mai fost spus deja. Serviciile ITC. unde sunt prezente aceleasi activitati de transport si depositare de marfuri (7 din 12) 85 . data fiind lungimea arterei. asa cum era L LINOTIPU TA de asteptat. Cea de-a doua strada ca importanta este Tamaioarei.multumita mai ales pozitiei strategice a strazii principale. strada cu cea mai mare densitate de activitati economice este Str. Serviciile legate de asemenea activitate demonstreaza si prezenta semnificativa a celor care opereaza in sectroul activitatilor professionale. Microzona analizata ina cest paragraf este caracterizata printr-o puternica prezenta a activtatilor netehnologizate. impartiti pe sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 7 in sectorul edilitar. 2 care opereaza in activitatile professionale.

la cares e adauga si activitati professionale. spatiu nefolosit in prezent. Irza si a Institutului Clinic Fundeni. la nord de lacul Plumbuita isi are sediul societatea Supoercom. 282). zona este deservita de o serie de autobuze (liniile 167. la intersectia cu Doamna Ghica. la una dintre cele mai aglomerate artele ale Bucurestiului. Fabrica de Gheata.Urmeaza Str. este cu siguranta nevoie de o inteventie externa. Ricinului. in special in partea sudica. Colentina. Cu exceptia catorva farmacii si cabinete stomatologice. in partea de sud a cartierului. Tot pe Sos. deschiderea acestui punct comericla a oferit si numeroase locuri de munca pentru locuitori. este situat la intersectia dintre Soseaua Andronache si Colentina. in cateva cuvinte. La sud de Sos. farmacii. care poate duce atat la cresterea economica a arealului. in zona Sos. in fata Palatului Ghica. 182. Doamna Ghica si Bulevardul Lacul Tei. Din punct de vedere al lacasurilor de cult. sub mai multe aspecte. Singurul supermarket. biserica de la intersectia dintre Str. Servicii publice Perimetrul care constituie obiectul de studiu al prezentului proiect se caracterizeaza prin aspectul general contrastant. Astfel. In ceea ce priveste serviciile. Pentru reabilitarea acestui perimetru. Colentina. Am descris astfel. imaginile intalnite trecand de la spatii verzi la terenuri parasite. Colentina si Sos. fiind prezente aceleasi activitati. spatii verzi amenajate pentru copii (locuri de joaca) si pensionari (locuri de recreere. ceea ce indica starea de degaradare si saracie a zonei. si o moschee. Colentina. In ceea ce priveste transportul public. fara sa existe insa un serviciu dominant care sa dea un caracter specific cartierului. este si o statie de benzina Agip.3. zona 6 este caracterizata de prezenta unor intreprinderi low-tech. Fundeni. in cartier mai sunt alte 3 biserici . punctele de asistenta medicala lipsesc in cadrul arealului studiat. sah). Nu in ultimul rand. situata tot in zona strazii Fabrica de Gheata. pentru cetatenii de origine musulmana. prezenta Manastirii Plumbuita in centrul cartierului este dominanta. cu activitati care nu necesita o specializare tecnologica. pe strada Cremenita functiona Piata Colentina. Petricani. situata chiar la intersectia dintre Sos. de asemenea. Interiorul zonei in schimb este lipsit de mijloace de tran sport. care apartine retelei Mega Image. benzinarii.“Inaltarea Domnului” Ghica-Tei in Str.vorbim despre o zona in care sunt prezente servicii bancare. Pe langa aceasta insa. spatii comerciale. 86 • . unde 6 din 9 societati desfasoara activitati ins ectorul constructiilor. care se ocupa de salubrizare in sectorul 2. stiintifice. Serviciile publice de baza sunt prezente pe arterele exterioare ale cartierului. locuitorii fiind obligati sa se deplaseze pe jos pana la cele mai apropiate statii RATB. locuitorii benficiind insa de localizarea in imediata vecinatate a Spitalului E. fast-fooduri. 2. Colentina si biserica “Cuvioasa Paraschiva” in str. troleibuze (66) si tramvaie (21). in cartier functioneaza o sucursala a Bancii BRD. Imaginea de ansamblu este aceea de cartier aflat intr-o vizibila stare de degradare. Activitatea comerciala se polarizeaza pe principalele cai de acces din cartier. cu un aspect rural chiar. tabloul general al zonei Plumbuita-Steaua Rosie-Petricani. insa toate aceste trasee marginesc cartierul pe latura vestica si sudica. In cartier exista. Doamna Ghica si Sos. tehncie si administrative si diferite servicii. unde acestia pot juca table. depozite pentru materiale de constructii. cat si la schimbarea calitatii vietii locuitorilor. Pe langa faptul ca este principalul punct de aprovizionare pentru populatia din zona. Astfel. dar si spalatorii auto.3. de la case darapanate la vile sau de la zone lipsite total de servicii. Cea de-a doua benzinarie este Lukoil. situata la intersectia strazilor Petricani. transporturilor si depozitarii marfurilor • Celelalte 4 strazi ramase urmeaza aceeasi schema.

cu număr redus de indivizi (în iunie) şi Crucigenia (august). ulei. Lacul Plumbuita este partea cea mai depresionară din zonă şi direcţionează toate apele secundare din cartier. Cartierul Plumbuita este unul dintre cartierele bucurestene care si-a format in timp imaginea unui cartier de risc.III. nu există nici măcar containere sau coşuri de gunoi care să înfrâneze parţial dorinţa de a polua. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. în zona lacului există rampe special create pentru deversarea gunoaielor. in cartierele Plumbuita si Colentina au fost investiti 7 milioane de RON pentru retelele de apa si canalizare. lipsa de simt civic a unora dintre cei care locuiesc sau lucreaza in zona nu fac decat sa strice imaginea acestei arii. care face parte din bazinul Argeş şi este afluent de stânga al Dâmboviţei. Cu toate acestea nu au fost scoase de pe harta zonelor inundabile cartierele in intregime. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată (56. Din pacate. mai precis un total de 17 strazi la nivelul ambelor cartiere. Indicele de saprobitate mediu încadrează secţiunea în clasa IV de calitate . în campaniile următoare să devină dominante algele verzi din genul Scenedesmus. benzină şi dau tot la est spre strada.3. Prezenta parcului si a lacului in zona ar trebui sa fie un punct in favoarea locuitorilor. Principala problema in aceste zone o constituie pozitionarea pe raul Colentina. aceste probleme nu sunt singulare la nivelul Bucurestiului. Analiza biologică a evidenţiat la nivelul algelor planctonice o dominantă a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie. iar apele nu se întâlnesc.2. irigaţii. Pe ţărm. 7 Singura apă curgătoare care străbate teritoriul Sectorului 2 este râul Colentina. Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea râului Colentina s-a materializat prin amenajarea hidrotehnică a lacurilor Tei. Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică corespunzătoare clasei II de calitate. iar acum rezidenţii din zona lacului aruncă în lac gunoaie şi reziduuri din construcţii. atenuarea viiturilor. cat si din punctul de vedere al insalubritatii. pentru că.Steua Rosie . sub forma unor acumulări permanente pentru folosinţe de piscicultură. trebuie mentionat că apele lacului sunt poluate cu grasimi. Braţul secundar al lacului e închis. Plumbuita. Inafara de gunoaie si alge. Microcystis) şi Cryptophytele. Oamenii s-au obisnuit cu gramezile de gunoaie. atat din punct de vedere infractional. Calitatea apei din râului Colentina7 si din lacul Plumbuita a fost în programul de control pentru zone vulnerabile şi substanţe organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic . ci doar anumite areale. cu incendiile provocate de instalatiile electrice improvizate.stare ecologică slabă. agrement. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia azotaţilor care în primavară au depăşit limita clasei III de calitate. înregistrandu-se o biomasă de 104. neexistând conducte sau decantoare înainte de intrarea în lac. Fundeni şi Pantelimon. 87 . creând astfel alge şi miros de putrefacţie. ceea ce nu permite evacuarea apelor pluviale si menajere in sens gravitational. indicele de saprobitate (2.4 mg/l în zona de mijloc a lacului. prezinta conditii de viata mult sub nivelul celor normale in secolul XXI intr-o capitala europeana. Mai mult. Schema de amenajare a râului Colentina este compusă din 15 lacuri amplasate în cascadă.4 Situatia referitoare la mediu in zona Plumbuita. In martie are loc înflorirea puternică a diatomeelor (Cyclotella meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella vulgaris). având în vedere că nu funcţionează conducta dintre cele două braţe ale lacului. mai precis pentru construirea unei statii de pompare a apelor si a retelei de canalizare.42 mg/l) însă se dezvoltă puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides. Tot lacul creat din partea Raului Colentina a fost construit pentru agrement6. Abia in 2006 de exemplu. unde se amestecă ape pluviale şi menajere. Aphanizomenon gracile.02) încadrând secţiunea în clasa II de calitate. Stadiul trofic: hipertrof.Petricani Zona care constituie obiectul prezentului studiu. In schimb. cu traficul sau cu consumul de droguri.

Mirosurile sunt greu de suportat. care oricum la nivelul Bucurestiului se afla in numar redus comparativ cu nevoile numarului populatiei. In total. intreg arealul fiind practic transformat intr-o groapa de gunoi. Astfel. in cele doua etape ale programului au fost plantati circa 700 arbori – mesteceni. zona cartierului Plumbuita se confrunta si cu problema deseurilor menajere din preajma lacului. frasini si stejari. In acelasi timp. Parcul Plumbuita a fost amenajat ca zona de agrement in anul 1977 si includea terenuri de joaca pentru copii si chiar o fantana in mijlocul lacului. Din punct de vedere al Protectiei Mediului. este departe de a a avea destinatia initiala. preferand astfel sa arunce gunoaiele menajere si nu numai. Voluntarii care s-au ocupat de ecologizarea lacului Plumbuita in cadrul unei actiuni de salubrizare organizate de Administratia Nationala Apele Romane la inceputul lunii iunie a acestui an. 88 . • lipsa sistemului de aprovizionare cu apa si de preluare a apelor uzate. menajere. • prezenta urmelor de ardere a deseurilor de orice fel. cei care isi doresc sa ajunga la manastire pentru a se reculeaga. Acest proiect a contribuit astfel la suplimentarea zonei verzi. a carei imagine este completata de personaje care cer mai mult sau mai putin amenintator “da-mi o tigara” sau “n-ai cumva un leu?”. au colectat peste 160 metri cubi (aproape 5 tone). unul dintre locasurile de cult importante ale Bucurestiului. aceea de zona de agrement. ca sa nu mai vorbim despre imaginea de nedescris pe care toti care lucreaza sau locuiesc in zona sunt nevoiti sa o vada zilnic. In prezent. artari. in toamna anului trecut s-a desfasurat si o campanie de plantare de arbori. Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. • lipsa contractelor de prestari servicii privind salubritatea. Pe de alta parte. • lipsa unui sistem de colectare selectiva a deseurilor din ambalaje rezultate din activitatile comerciale din perimetru. program care s-a repetat in aceasta primavara. sunt envoiti sa traverseze zona descrisa mai sus. direct in strada sau pe malul lacului. se afla Manastirea Plumbuita. acestia acuza firma de salubritate ca nu trec saptamani la rand prin cartier pentru a ridica gunoaiele. Aceasta situatie este cu atat mai constrastanta cu cat. in mijlocul aceluiasi parc. • lipsa unui loc special amenajat pentru depozitarea deseurilor menajere.Pe langa problema colectarii apelor. in zona mentionata au fost identificate urmatoarele nereguli: • depozitari de deseuri din constructii rezultate in urma interventiilor asupra unor constructii ce au fost amplasate anterior. Locuitorii cartierului sunt depasiti de situatia aceasta si au apelat in mai multe randuri atat la autoritati cat si la mass-media in incercarea de a solutiona problema. Pentru schimbarea imaginii parcului si imbunatatirea conditiilor de viata a celor care locuiesc in arealul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. multi dintre locuitori refuza sa incheie contracte de salubrizare.

din constructii si a deja existente aparatelor electrocasnice pe malurile lacului . zona prezinta diferite puncte de atractie.Dezvoltarea de programe de plantare de amortizare este de minim 10 ani) arbori pentru suplimentarea zonei verzi .Investitii pentru retele de apa si canalizare . Numele de Plumbuita ia fost dat de localnici.Prezenta parcului si a lacului Plumbuita.Consumul de droguri in parc si in zona manastirii Oportunitati Amenintari . adaugam in continuare o analiza Swot sectoriala.Calitatea apei din lacul Plumbuita foarte scazuta . • Monumentul Eroilor 1916-1918 (figura 2). fapt care nu permite care ar putea fi transformat intr-un spatiu evacuarea apelor menajere si pluviale in sens cultural si de agrement gravitational .Programe de ecologizare si salubrizare a .Inexistenta unui loc special pentru colectarea aparatelor electrice si electrocasnice 2.Infractionalitate Plumbuita si Colentina) .Dezinteresul locuitorilor din zona pentru mentinerea zona.Absenta de minim doi statie de pompare apelor menajere zonei lacului si pluviale (costuri mari de executare si grad de . de interes cultural. • „Palatul Ghika Tei” (figura 5). 89 . Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita . • Mănăstirea Plumbuita (figura 3).3.Steaua Rosie – Petricani In cartierul Plumbuita sunt mai multe locatii istorice si monumentale.Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. . Asa cum se observa pe harta de alaturi. datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb. asa cum ar fi: • Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1). Pentru a rezuma prezenta analiza ce face referire la aspectele de mediu ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Lipsa retelelor de canalizare pe majoritatea dintre strazi din Petricani – Steua Rosie – Petricani .Absenta de cos de gunoi pe malul lacului .Nivel de trai scazut (7 milioane RON in 2006 pentru zona .Multe familii nu au contracte cu firmele de salubrizare .5.Depozitarea deseurilor menajere.Pozitionarea pe raul Colentina.Dezvoltarea de proiecte rezidentiale in . Puncte tari Puncte slabe . importante si atractive pentru Regiunea BucurestiIlfov. care vor schimba imaginea curateniei in zona cartierului .

de domnitorul Grugore al IV-lea Ghica (1822-1828) A fost restaurat si transformat in restaurant de epoca (Restaurantul Tei). salonul Ludovic si sala tronului9. Graur Florescu . pe locul vechii case părinteşti a banului Dumitrache Ghica8. ce foloseste vara terasa dinspre lac cu 450 de locuri la mese.Cum se poate observa si in fotografia satelitara prezentata mai jos. a italianului Giacometti. În anul 1978. palatul este restaurat de Sorin Ilfoveanu. ca resedinta de vara. asupra carora ne oprim pentru o descriere detaliata si pentru o prezentare a potentialului artistic foarte mare. Biserica Ghica-Tei a fost paraclis al palatului. Elena Roşca şi Dan Broscăuţeanu. salonul vanatorec. construit fiind in 1822.Turism 1983). care mărgineşte latura sudică a lacului. ridicată de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica în anul 1822. este o construcţie în stil neoclasic. zona cuprinsa intre Sos. „Palatul Ghika Tei” (figura 5). Exista si o sala muzeu unde sunt expuse obiecte ce reflecta istoria acestui monument (dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. cabinetul de lucru. Palatul Ghica-Tei este cel mai reprezentativ monument de arhitectura neoclasica italiana din oras. precum si saloanele care mantin denumirile fostelor lor destinatii: sala de receptie. Palatul Ghica a fost construit in stil neoclasic. in stil diferit de cel traditional (1833). 9 8 90 . in anul 1822. cu motive romantice.editura Sport. Petricani si lac prezinta mai multe puncte de interes istoric. pe fundatiile unor case mai vechi. Se remarca holul de primire a carui bolta pastreaza pictura initiala.

Doamna Ghica. ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tânăr(1559-1568). 1585-1591). care dateaza de la mijl.Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1): o biserică ortodoxă din Bucureşti (Str. sector 2). Ca toate constructiile de acest fel si manastirea Plumbuita a avut multe de îndurat. zidita în anul 1833. Doamna Ghica 3 sector 2). Realizata in 1883 de mesterul Iosif Weltz. la 25 octombrie. sec.Ed. Acest prim ctitor al manastirii era fiul lui Mircea Ciobanul. Fosta Capela a Palatului Domnesc al Printului Grigore Ghica. Paideia . pictata de pictorul italian Giacometti (Bucuresti in date si intamplari Radu Olteanu . Doamna Ghica nr. Mănăstirea Plumbuita (figura 3). Opera lui a fost terminata de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si Mihnea Turcitul (1577-1583. XVIII – XIX. în incinta căreia se află şi Casa domnească.3. Astfel în 1595 a suferit urmarile invaziei turcesti condusa de Sinan Pasa iar în 1632.2002). în curtea Bisericii "Înălţarea Domnului" . asezamântul monahal a fost numit de populatie „Plumbuita". în apropierea ei s-a dus cunoscuta lupta dintre 91 . Fiind acoperit cu tabla de plumb. In apropierea structurii se gaseste si Monumentul funerar Grigore Ghica (Str. ridicată de Matei Basarab în 1647.

In interior se afla moaste ale Sfantului Ierarh Nicolae si ale Sfintilor Mucenici Gheorghe. Tabloul votiv al bisericii ii infatiseaza pe voievodul-ctitor Matei Basarab si pe Elena Doamna. fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectura civila anterioara secolului al XIX-lea care se pastreaza in Bucuresti. cladirea manastirii. de tâmplărie mecanică şi manuală. Biblioteca mănăstirii. Mai detinem o icoana a Sfantului Nicolae de secol XVIII. Manastirea a suferit mult si în urma cutremurelor din 1802 si 1838 iar apoi a fost transformata în închisoare pentru revolutionarii de la 1848.Matei Basarab si rivalul sau la domnie. În cadrul mănăstirii funcţionează atelierele Secţiei de Pictură. 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către stareţul Simeon Tatu). construind si un rând de case domnesti. inclusiv o secţie de turnat clopote. Dupa câstigarea luptei. de preparat tămaie şi ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal. Casa Domneasca are arcade pe masive de zidarie la parter si arcade mai numeroase. Are ziduri foarte groase. cuprinde titluri valoroase. biserica mănăstirii. unele vechi de 500 de ani. chiliile. în 1647. 4. sprijinit de moldoveni si de tatari. În ultimul sfert al veacului al XVI-lea a functionat aici o tipografie. Pantelimon si Ioan cel Nou de la Suceava. turnul clopotniţă. fiul lui Constantin Ilias. Biserica manastirii prezinta atat caractere arhitecturale tipic muntenesti. aceasta fiind prima carte tiparita la Bucuresti. cunoscut muzeu de carte veche. care este facatoare de minuni. 92 . unde. de plan triconc. cat si ancadramente de tip gotic la ferestre. Matei Basarab a refacut. Restaurare şi Patrimoniu din cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Radu. cu turla pe naos. Casa Domnească: aici este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă. Între 1933-1940 manastirea a fost supusa unor restaurari serioase conduse de Comisia Monumentelor Istorice. precum şi picturi murale originale. care evidentiaza influenta arhitecturii moldovenesti. 2. Până recent. Pantelimon şi Ioan cel Nou de la Suceava. (Cel mai mare clopot turnat la Mănăstirea Plumbuita are 1200 de kg şi este în funcţiune la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti). mănăstirea dispunea de ateliere de sculptură. În interiorul bisericii se află moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfinţilor Mucenici Gheorghe. de aproape un metru. 3. sprijinite pe coloane cilindrice. la etaj. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: 1. printre altele a fost scos în 1582 un „Tetraevanghel".

93 . iar locul său de veci să fie în acest lăcaş. Printre altele. bazate mai mult sau mai putin pe date istorice. Harta satelitara atasata prezinta foarte bine localizarea si structura in cadrul ariei de studiu. biserica mănăstirii este restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. Muzeul din Casa Domnească este închis pentru lucrări de restaurare. Este târnosită pe 24 iunie 1958. Biserica este avariată grav de cutremurul din 1942. În anii 1954-1955.Începând cu secolul al XIX-lea. În 1940. fiind transformată în biserică de mir. Mănăstirea este părăsită. mănăstirea este supusă unei renovări ample. Cum originea acestei constructii (ca de altfel nici a celorlalte refugii si tuneluri care creeza o adevarat retea in subteranele Bucurestiului) nu este foarte clara. Mentionam mai apoi faptul ca in cadrul perimetrului cartierului care constituie zona de studiu este prezenta si una dintre cele mai importante biserici ortodoxe din zona cartierului Colentina. trebuie amintita prezenta tunelului subteran de sub Lacul Colentina. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor şi rezultatul celui de Al Doilea Război Mondial nu au permis finalizarea acestui proiect. dorind ca Plumbuita să devină Panteonul Naţional al eroilor căzuţi în războiul pentru reîntregirea neamului. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popeşti-Leordeni. toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea şi clopotniţa. Plumbuita decade şi ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. mareşalul Ion Antonescu începe o acţiune de restaurare. la intersectia cu Sos. în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Colentina. În prezent. s-au format mai multe legende cu privire la momentul aparitiei si la functionalitatea acesteia. stareţ fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. si anume biserica din Strada Doamna Ghica. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti.

tunelul din nordul Bucurestiului. Dupa sapaturi s-a observat ca tunelul incepe in pivnitele Palatului cu o portiune verticala prevazuta cu o scara de lemn care coboara zeci de metri sub pamant. trebuie amintita construirea recenta a fantanii arteziene de pe lacul Plumbuita. Ca si dimensioni. 94 . trece pe sub lacul Colentina si ajunge in zona Manastirii. care se poate observa atat din Parcul Plumbuita cat si din zona strazii Ricinului. La momentul descoperirii. totul se prezenta ca o zidarie patrata. are mai mult de 1 km lungime. a fost descoperit in jurul anului 1948.Astfel. Pe langa punctele de interes istoric. care leaga pivnita Palatului Ghica de Manastirea Plumbuita. Se crede ca acest tunel de refugiu a aparut in secolul al XIX-lea. plina de moloz.

775 societati economice .lipsa unor artere principale si usor de parcurs in cadrul cartierului .interes scazut pentru introducerea de noi tehnologii Oportunitati . In plus.2.predominarea sectorului secundar in zona din jurul lacului. D-na Ghica.nivel scazut al productivitatii (low tech) . al carui dezvoltator anunta in 2007 valoarea totala a proiectului la circa 30 milioane de euro. imbina suprafetele mai mici ale apartamentelor vechi cu design si facilitati moderne.prezenta numeroasa a societatilor cu o cifra de afaceri foarte scazuta . Cladirea are 16 etaje si este costruita 95 . In ciuda aspectului saracacios si a locuintelor individuale modeste care caracterizeaza mare parte din zona de studiu. In acest scop. Investitii imobiliare Zona Plumbuita a cartierului Colentina a intrat in ultimii ani in atentia investitorilor imobiliari.investitii care sa urmareasca construirea unei statii de epurare a apelor 2. Noile complexe ce se construiesc incearca sa vina in intampinarea clasei de populatie cu venituri medii. Conform programului.500.1. pozitia geografica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani constituie ea insasi un avantaj. Petricani .000 RON/an .dificultati in gasirea de personal cu o inalta calificare .pozitie periferica in raport cu centrul orasului .6. Colentina.3.cresterea ratei somajului in aceasta perioada de criza .adancirea echilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta .predominarea societatilor de mici dimensiuni. de la garsoniere pana la penthouse-uri. cu prezenta intreprinderilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Amenintari . cu dificultati in infruntarea crizei economice .investitii private pentru construirea de spatii rezidentiale . Principalul proiect care se realizeaza in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este ansamblul imobiliar Cooper Beach.prezenta a trei artere de circulatie importante: Sos. ansamblul imobiliar din Plumbuita este proiectat sa ofere un mix de apartamente.lipsa retelei de canalizare si a unei statii de epurare . punand la dispozitia cumparatorilor tot confortul necesar.suprafete extinse necultivate si abandonate .lipsa unor cai de comunicatie fluviala .poluarea apelor lacului . lucrarile de constructie incepute in anul 2007 ar trebui finalizate in cursul acestui an.4. Proiectul consta in construirea a 156 de apartamente in strada Fabrica de Gheata.fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata .15 societati a caror cifra de afaceri depaseste 4.nivel de trai scazut . specializate in sectorul tertiar Puncte slabe . beneficiind de servicii in imediata apropiere.prezenta a 1.zona accesibila din centru . Denumit "Blue Tower".4. ca urmare a scaderii puterii de cumparare in aceasta perioada . prin faptul ca este o zona accesibila atat din centrul orasului cat si venind din afara si este situata intr-o zona populata.reamenajarea spatiilor verzi abandonate si transformarea lor in spatii urbane sau productive .79% dintre activitatile productive sunt concentrate in lungul celor trei artere. dezvoltatorii care au demarat proiecte in acest cartier au mizat pe avantajul de a construi ansambluri rezidentiale cu vedere spre lacul si parcul Plumbuita.piata de consum tot mai scazuta. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.potential turistic cultural-artistic prin prezenta manastirii . Analiza SWOT a situatiei economice Puncte tari .

cele cu 3 camere 120 mp. numit Galleria Bucharest. In primul rand din cauza lipsei utilitatilor precum apa si canalizare. anume situatia economica globala. lucrurile se pot schimba in bine pentru cartierul din imprejurul Lacului Plumbuita. Cu toate acestea. cele mai multe dintre ele au fost costruite inainte de 1977. costul pe mp intr-un astfel de apartament era in jur de 1.500 mp. Proiectul este unul complex. mai apoi din cauza starii proaste a majoritatii strazilor. cat si celor care au familii. Acest nou proiect ar urma sa se numeasca Planorama II si conform planurilor proiectului va cuprinde 12 blocuri a cate 16 etaje. chiar in apropierea lacului. apartamentele din proiectul Blue Tower corespund atat cerintelor celor care locuiesc singuri. sub aspectul profilului economic-comercial si rezidential. Prin interventii de reamenajare a spatiului ar permite extinderea zonelor verzi (cums e poate vedea in harta din stanga jos). In ceea ce priveste blocurile construite in perioada comunista. piscina si parcari. zona nu a atras atentia investitorilor economici. Modalitatea standard de plata cel mai des promovata este 25% avans şi 75% la receptie. dar dezvoltatorii ofera si alte variante. in imediata apropiere a lacului.000 mq (imaginea de mai jos. Preturile de vanzare pe metru patrat variaza intre 1. Pe langa proiectele imobiliare. Ca si suprafete. apartamentele cu doua camere 79 mp. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. 2. gradinita. Pe malul lacului Plumbuita se afla o fosta fabrica de caramida. De mentionat insa un alt factor. La sfarsitul anului 2008. labirinte si constructii din lemn. daca ne gandim ca sunt in curs de desfasurare proiecte pentru extinderea retelelor de utilitati sau de construire a complexelor rezidentiale mai sus amintite. exista unele structuri care se evidentiaza. Suprafetele apartamentelor variaza intre 50 mp si 300 mp. avand un total de 4000 de apartamente. in timp ce penthouseurile ajung pana la 200 mp. Suprafetele acestor tipuri de apartamente sunt cuprinse intre 30 mp in cazul garsonierelor si 90 mp la apartamentele de patru camere. care a dus la stagnarea multor investitii. Tot pe malul lacului. Academia functioneaza in prezent si este dotata cu diferite trasee. drumurile neasfaltate facand dificil accesul masinilor de tonaj mare care ar trebui sa faca aprovizionarea agentilor economici. in aceeasi zona a lacului Plumbuita este proiectata si constructia unui centru comercial.650 euro. ce va cuprinde 250 de magazine.2 Alte investitii economice In cadrul perimetrului analizat. Din pacate. Garsonierele au o suprafata medie de 45 mp.4. complet abandonata. 10 sali de cinema si 2000 de locuri de parcare. cele cu 4 camere 170 mp. se afla Academia de paintball. dreapta). La sfarsitul anului 2008 mai erau disponibile 25 de apartamente din totalul de 156. cluburi si restaurante. mai ales in cazul micilor intreprinzatori.350 si 1. ceea ce cu siguranta va contribui la schimbarea imaginii zonei. De-a lungul strazii Petricani.pe un teren de 5.200 euro pe mp. absolut necesare in desfasurarea oricarei activitati economice. Un alt proiect planuit pentru a fi dezvoltat in zona lacului Plumbuita apartine investitorilor israeliani care detin si complexul Planorama.500 euro. o investitie recenta ce se desfasoara pe o suprafata de 4. influentand procesul de regenerare urbana a cartierului. 96 . Preturile de vanzare pornesc de la 1. urmand sa cuprinda spatii verzi.

580 de euro pe metru patrat. una dintre companiile renumite in acest spatiu (imaginea din stanga jos).000 de euro. constructia a ajuns la cel de-al 13-lea etaj. Complexul va include si spatii de parcare. in cartierul Fabrica de Gheata. folosit pentru schimb de marfuri si depozit. 95% dintre apartamente avind vedere catre lacul Plumbuita si parcul din apropiere. pe o zona extinsa au fost costruite mai multe hale industriale. Acest spatiu. proeictul este administrat de Grupul FDP. Gherghitei si lacul Plumbuita. finantarea fiind asigurata in proportie de 48% de la Alpha Bank Romania si restul din sursele proprii ale companiei. oferind si garaje la preturi de 12. pe o suprafata de 5. Pentru moment. urmand a fi cedat mai apoi companiei care a realizat investitia. constind intr-un mix de 156 de apartamente.500 de metri patrati. Pe str. Dezvoltatorul imobiliar Copper Beech a lansat proiectul Blue Tower in valoare de 30 de milioane de euro. Apartamentele vor avea finisari de lux. garsoniere si penthouse-uri. ferestre. Intre Str. Cooper Beach. Cladirea Blue Tower are 16 etaje si este construita pe un teren cu o suprafata de 5. Totalul de apartamente ajunge la 156. Copper 97 . a carei constructie a inceput in august 2007. Fabrica de Gheata.In lungul malului lacului Plumbuita. In prezent. Pretul locuintelor variaza intre 1. balcoane private si centrala de incalzire.500 mp se desfasoara santierul proiectului rezidential Blue Tower. realizat de societatea Cooper Beach.400 si 1. Blue Tower este o constructie de 16 etaje. se desfasoara o zona folosita ca parcare / service auto de catre Univers Company.in apropiere de lac. in zona Colentina din Bucuresti. este sediul central si productiv al Supercom. Cladirea dispune de locuri de parcare subterana si supraterana. in zona Strazii Gherghitei. Investitia atrasa de acest ansamblu se ridica la circa 30 milioane de euro. si va fi finalizata la jumatatea anului 2009.

iar în mijlocul complexului va exista un parc cu o suprafaţă de 7. euro pe piata romaneasca pe termen mediu. Un alt mare proiect despre care s-a vorbit foarte mult în ultimi ani de zile este parcul rezidenţial Manhattan-ul Bucureştean din Şos. piscină şi un centru de tratament şi înfrumuseţare. Dar în cazul în care dezvoltatorii au experienţă în crearea unor comunităţi de mari dimensiuni şi sunt susţinuti de o bancă puternică pe piaţa locală.500 euro). iar momentan suntem in faza de selectie a constructorului. va fi derulat pe un teren de nouă hectare. intre doua si 16 etaje. De altfel. La o primă vedere. proiect care era deja inceput din luna august a anului 2007. aceste noi orăşele pot deveni realitate. Acesta as trebui cuprinde un ansamblu de blocuri cu un regim maxim de înălţime de P+45E. care a amanat din cauza crizei majoritatea proiectelor rezidentiale planificate. Complexul va cuprinde 144 de apartamente costruite pe 15 etaje si va beneficia de parcari Proiectul este subterane10. dar si prin credite bancare).Beech. proiectul aşteaptă aprobarea PUZului de către municipalitate. iar preţurile de vânzare vor porni de la 1. Potrivit dezvoltatorilor EuroHabitat. 11 Dezvoltatorul imobiliar spaniol CP Grupo are un buget de investitii imobiliare de 100 mil. Un alt santier din zona lacului Plumbuita este cel din Sos.000 de mp'. 10 98 . Conform ultimelor informaţii. Sigma Proiect Development pregateste demararea lucrarilor pentru un nou ansamblu rezidential cu 1. totalizând circa 4. Creditul a fost accesat pentru dezvoltarea proiectului Blue Tower din zona Plumbuita. Publicul tinta al primului proiect al dezvoltatorului complexului rezidential sunt persoanele de peste 25 de ani. cu o valoare a investitiei de 210 milioane euro.200 euro / mp. Colentina.000 de apartamente. peste aceste proiecte s-a lăsat liniştea. şansele de finalizare a unor proiecte de asemenea anvergură par destul de slabe. amplasat langa lacul Plumbuita.800 de apartamente. a spus Zemer-Tov. asigurati atat din surse personale. Deocamdată.700 de apartamente noi si 20. însă. lansarea şi. Suprafeţele apartamentelor vor varia între 50 de mp şi 300 de mp. proiectul se remarcă prin existenţa unor suprafeţe importante de spaţii verzi12. Petricani. totalizând 6. cu un venit mediu spre ridicat (1. daca perioada de criza va permite acest lucru. Proiectantii proiectului sunt firma austriaca Baumschlager & Eberle. mai ales. finalizarea unui astfel de proiect implică multe riscuri şi necesită calcule financiare elaborate. Proiectul. Lucrarile de constructie vor incepe in 2009 si se vor incheia in 2011. dată fiind şi cererea foarte mare pentru locuinţele noi. 12 'Pe malul lacului va fi o alee încadrată de copaci. Complexul va include şi două nivele subterane de parcări. discotecă şi restaurante. care va fi numit Planorama II şi a cărui valoare va depăşi 600 de milioane de euro. din cartierul bucureştean Colentina.000 de metri patrati de spatii comerciale (14 cladiri. va renegocia in urmatoarele doua luni termenii contractului de credit in valoare de circa 15 milioane de euro cu Alpha Bank. condus de compania spaniola CP Grupo11 si realizat de Terratest Geotehnic. un club cu baruri. trebuie mentionat ca: “vor fi 12 blocuri a câte 16 etaje fiecare. Desi proiectul a fost oprit de criza economica si amanat. Grupul de investitori israelieni care deţin ansamblul Planorama din Bucureşti ar fi trebuit sa inceapa in iulie 2009 lucrările de construcţie a unui cartier rezidenţial în zona Lacului Plumbuita. Proiectul va include şi o grădiniţă. unde se va construi proeictul Lakeland Residence. impreuna cu arhitectul local All Plan Construction.

910. supraetj.03.794.03.extind.09.00 1.70 277.00 123.04. extindere parter locuinţă S+P+3E+M şi ref. .06 19.000. Beiu Constantin nr.00 219. 6 D str. 6 str. Petricani nr.învelit.00 2.07 24.00 922.07 14.00 158. Şipca nr.în leg. Şipca nr.Pentru a prezenta mai bine investiţiile private cele mai importante din zonă.423.08 11.00 610.388. 22 str.810. Petricani nr.supraet j.remod.07.400.în leg. Şipca nr.în leg.07 02. 20 str.000.11.et.06 03.06.0 12.03.00 412.00 166.641.00 110.06 15.00 20.06 1.10.07 21.extind.07 20.440.119.00 1. Petricani nr. Ferestrei nr. Şipca nr.726.990.315.704.688.00 4.00 794..30 292. I.00 214.00 194.070.40 23. Autorizare de costruire 708/90 P/ 31360/37232 1082/128 P/ 47897 1160/134 P/ 55719 661/71 P/ 32005 1351/145 P/ 61903 115/24 P/ 6036 1240/148 P/ 67338 220/31 P/ 19707 321/38 P/27764 701/62 S/ 34902 702/63 S/ 34901 1057/100 S/ 46113 1334/124 S/ 58729 152/16 S/ 10639 120/10 S/ 10533 226/19 S/ 10539/17302 1446/135 S/ 72232/80475 947/14 N/ 47528 158/2 N/ 14290 1483/162 M/ 62130 46/2 M/ 1937 766/50 B/ 35648 1660/111 B/ 92399 1228/56 F/ 58332 44/4 F/ 1031 231/10 F/ 12798 482/68 P/ 25207 1327/158 P/ 57145/58859 45/11 P/ 398 239/30 P/ 14892 Tipologia locuinţă D+P+2E consolid.50 18.00 50. 6 şos. Măgura Văii nr.12 858.10.00 400. Paroşeni nr.07 13.cu un nivel modif.11.cu 2 etaje .11.în leg.00 19. 4 str. vom face referire la lista autorizatiilor de construire eliberate in perioada 2006 – aprilie 2009 in zona Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita.258. 10 str.09 30. Petricani nr.00 961. 6 şos.extind. 49 str. 1 str.02...00 25.00 1.300.03.00 263. 32 str.708.00 184.06 24.00 1. Neagota nr.000.00 245.07 14. lot 2) str.096.00 123. 14 str. Petricani nr.641. Petricani nr. 43 str. Petricani nr.764.000. 2 str..724.340.00 7. 46 D şos.00 250..magazie parter locuinţă P+1E locuinţă P+1E intr.08 06.01. Măgura Văii nr.00 7. Ds+P+2-3E consolid.00 1.09 16. Paroşeni nr.08.00 122.împrejmuire desfiinţare anexe desfiinţare intr.04.08 15. Paroşeni nr.729.062. 21 C str.00 1..02. 34 şos.00 10.00 831. Paroşeni nr. Şipca nr.100.464. 65 Cheltuieli (RON) 581. Şipca nr. Şipca nr.06. Neagota nr.096. . 45 (fost 41-49.495.290.06 07.P+2E RK..00 940.320.11. 34 str. Şipca nr.000. 14 str.00 192.074.00 2. 4 str..02.00 973.00 50.09 14.65 151. II la AC 90"P"/2006 amplasare staţie GSM mansardare amplasare pilonet pt.07.10.00 610.06 07.07.839.000. antenă GSM consolid. 11 str.07.09 10.09.formă acoperiş.modif.00 1.06 24.06 13. Beiu Constantin nr.00 200.00 550.08 13.02.locuinţă P+1E locuinţă P+1E+Emansardat extindere anexă locuinţă P+1E şi împrejmuire locuinţă P+2E locuinţă P+1E+pod circulabil intr. 6 A str. 24 B str.09.06 13.509. 38 A str. schimb. . Petricani nr.52 99 . 19 str. 6 str.00 Data 07.35 5.08 04.438. supraetj.815.00 1.07 26. .locuinţă S+P+1E împrejmuire locuinţă Sp+P+2E+M locuinţă P+1Em locuinţă P+1E locuinţă P+1E+M locuinţă P+1E consolid. 14 A str.06 14.comp.07 02.02. intr.06 30. 12 str. Ferestrei nr.20 188.08 19.00 1.locuinţă P+1E Strada şos.12.00 194. Ferestrei nr.000.00 358.09 07.01.int.024. Petricani nr.

reconf. 26 str.03.104.12.750.360.extindere.80 753.06 19.00 412. Steaua Roşie nr.00 1. Olanelor nr.278.. 63 str.41 1..08.007.00 354.750.06 20.00 347.000.03 1.09.018.80 115.. 1 şi 2 str. Brâna nr.300. 26 str. Ţiglelor nr.09 25.50 53.10.357.00 93. .857. Gimalău nr.101.535.. supraetajare locuinţă S+P+1E cu sp.000.05.07.50 212.06 20. 35 str.06 150. Tămâioarei nr.00 530.11. 12 B str.06 10. extindere locuinţă P+2E cf. comercial consolid.00 1.062.05.00 1.620.00 22.10.00 3. Logofătul Cârstea nr. supraetajare reamenajare locuri joacă consolid.00 565.00 192.07 22. 12 str.00 15.07 04.00 1.07 17.12. Pietrişului nr.065.00 Scutit 471.00 2.02.supraetj locuinţă P+1E locuinţă P+2E împrejmuire locuinţă P+1E şi gard extindere P+1E locuinţă P+1E consolidare. Paroşeni nr..18 580. Steaua Roşie nr.001.07. 53 str. Gimalău nr.773. supraetajare locuinţă S+P+1E locuinţă locuinţă regim de urgenţă str.09 06. Plumbuita nr.08 27.122. 9 intr.00 100 . Steaua Roşie nr..00 380.în leg. 65 str.02.. extind.496.060.supraetj.58 153.00 1.625.033. Logofătul Cârstea nr. Paroşeni nr. 65 str.00 404. . 1 str.000.extindere.00 1.10.00 scutit 225.465.549. Gimalău nr.11. 49 str.29 116.06 08.500.076. Plumbuita nr.04.06 02.06 19. 5 str.07 28. 113 552.07 02.. 30-32 str.remod.08 17.07 04.86 193.control-pază consolid.00 2.08 02.. 27 str.000. 26 str. 27 str. mansardare birouri intr.47 50.07 27.650.948.724.420. 25 str.06 01.08.extindere modificare construcţie autoriz. Ţiglelor nr. mansardare construcţie lemn . 67 str. Folclorului nr.498.160. Paroşeni nr.00 5. Steaua Roşie nr.50 2.08 10.09 19. Plumbuita nr.00 ? 543.00 201.865.140.768.00 5.00 79.în leg. 10 intr.270. 43 B str.11..02. Plumbuita nr.07 14.remod. Steaua Roşie nr.08 13.09 10.06 30.în leg. Tămâioarei nr.locuinţă P+1E consolid.256.06.00 69.12.00 1.00 1.07 10. 47 str. Paroşeni nr. Plumbuita nr. Paroşeni nr.228. Gimalău nr.PUD consolidare.07.07 25.02. 23-25 str.613.692/73 P/ 39289 1406/152 P/ 66113 1474/160 P/ 71091 1595/170 P/ 77405 1681/182 P/ 82307 1284/156 P/ 66669 1363/85 T/ 64985 889/63 T/ 45270 742/22 G/ 36081 1534/60 G/ 85264 122/3 G/ 7973 183/9 G/ 17012 626/81 C/ 27909 1021/48 L/ 35287/42722 797/41 L/ 47132 734/48 B/ 36153 1000/21 O/ 41851/45894 719/33 F/ 38401 358/30 S/ 7114/19830 902/81 S/ 39482/43053 136/13 S/ 6362 1549/152 S/ 74657 1629/159 S/ 78052 49/5 S/ 5864 586/62 P/ 30539 1373/130 P/ 60728 1377/132 P/ 54146 1400/150 M/ 66431 113/23 P/ 74441/9631 333/50 P/ 18476 108/9 T/ 41687/7049 408/35 T/ 27597 consolidare.07 14.605.07 10.50 113.10.07 25.45 575.60 760. extindere. 99 str.07. 101 str.11.126.06.00 202.373.06 03.47 scutit 151. Plumbuita nr.05. etajare consolid. 103 str.00 280.77 1. etajare împrejmuire locuinţă P+1E+M intr.051. 5 str.580. extindere. extindere cu P+Em locuinţă P+1E şi gard intr. .07.00 56. Logofăt Cârstea nr.00 34. Steaua Roşie nr.00 25. 27 str.00 scutit 495.00 215.80 467.02. 26 str. cu 2 etaje locuinţă P+1E+M extindere cu S+P+1E+2E consolid. 12-14 str.09.00 1.

01.000. Tămâioarei nr.00 18.09 13.împrejmuire loc. 82 C str. Ricinului nr..08 12. extind.703.06 10. 5. Tămâioarei nr.2007 207 AC 12/6 din 22. 30 B str.424.06 14. amenajări intr. fosă septică şi puţ apă menajeră str.036.03.06 06.06 20. 1 Str. înafară de cazul în care este cerut planul urbanistic de dezvoltare punctuală.00 175.00 Mai mult.08. 6 str.11. Ricinului nr.S+P+16E Imobil de locuinţe colective . Ferestrei nr.01.372.589.în leg. 14 str. destin.55 206. Linotipului 166.09.00 664. S+P+1E+2Eretras.00 149.00 6.locuinţă amenajare garaj 2 imobile .03.00 908.60 78.30 2. Logofat Cârstea Str.40 15.09 03. 11 Str.etajare consolidare.09 13.Ds+P+2E Imobile multifuncţionale . Petricani nr. 46B Avis 80 CA 9/23 din 2007 122 CA 12/28 din 2007 93 CA 10/21 din 27.10. 82 A str. împrejm. colţ cu str.07.00 248.06 08. 24 str. 9 str.2006 148 CA 10/7 din 28.P+1E Locuinta .802.731. 1. Fabrica de Gheaţă nr.861. vom ataşa evidenţa autorizaţiilor PUD care s-au cerut la Directia Investitii din PS2. Petricani nr.08 19.00 1.00 830.50 941.000.56 685.12.în leg. Tămâioarei nr.00 1. 32 Str.P+M Extindere locuinta . Tămâioarei nr.05.08.P+1E+M Imobil de locuit .schimb. lot 2 Str.07. Aristotel nr. 1.000.00 235. Ferestrei nr. 116 B str.4S+P+10E+12E+14Er Locuinta unifamiliala .00 137.00 121.P+1E şi P+1E+M locuinţă P+1E+M şi ref.00 500.07 05.00 175.654.75 165.84 1.034. Ferestrei nr.000. 12 A str. Ricinului nr.02.P+1E Complex locuinţe ANL Ansamblu de locuinţe .00 3.08 24. . 6 str. . Tămâioarei nr. Petricani nr.00 25.07 04. . Ricinului nr.00 825.07 09.08 23.00 10.202.06 08.00 175.în leg.PUD locuinţă Sp+P+1E+2Em locuinţă P+1E împrejmuire locuinţă P+1E garaj locuinţă P+1E+pod intr. 30 B str.00 109. mansardare intr. extindere. Ricinului nr.50 363.02. Strada si nr.44 650.00 28.06.06.47 342.06. cu un corp P+1Em locuinţă P+1E. 19 Str.06 15.01.10. 1. Tămâioarei nr.02.00 750.00 1.386.07. Fabrica de Gheaţă nr. şi gard locuinţă P+1E locuinţă P+1E consolidare.00 2.311.967. 30 B str. Ricinului nr.07 09. 11A Str. Ricinului nr. 62A-64 str.3 x P+4E Complex multifuncţional Spălătorie auto şi birouri .05.778.consolid.în leg.294.000. Ghimbav nr.00 10.06.000.2004 5 CA 1/6 din 17. 102 str.09.09 17. Ion Porumbăceanu nr.841/57 T/ 26405/34006/40593 1496/93 T/ 71766/72681 953/66 T/ 46403 1095/79 T/ 50499 1269/68 T/ 53888 896/43 T/ 30570 1506/74 T/ 82504 18/3 T/ 2617 111/9 T/ 7901 25/3 R/ 72614 510/32 R/ 26808 577/36 R/ 24079 722/40 R/ 34891 915/47 R/ 44370 1299/42 R/ 58025 513/27 R/ 34920 740/31 R/ 46356 149/7 A/ 9916 1268/167 C/ 56897 1191/124 P/ 55648 3/1 G/ 94638 236/6 E/ 11228 locuinţă P+1E intr. 26 str. lot 1 Str. 14A Str. Petricani nr.08 187.834. Tămâioarei nr. Elevatorului nr. împrejmuire . Petricani nr.. Tămâioarei nr.325. 4 str.cfPUD consolidare.940.201. 64 str. Tămâioarei nr.820.P+2E Locuinţă .00 100.00 1. extindere cu un corp P+1E cf.Ds+P+2E+M 101 . 8A-10 str.886. 43 B str.00 188.500.07 15. 9A Str. civic Str.868.extind. supraetj.00 100. Orice autorizaţie e înregistrată după stradă şi numărul personal.2008 22 CA 6/1 din 2001 135 CA 13/1 din 2003 234 CA 19/6 din 2003 66 CA 5/1 din 2004 112 CA 7/36 din 2004 163 CA 11/5 din 2004 Tipologia de cerere Imobil de locuinţe colective . Petricani nr.06 08.20 1. .. lot 2 Str.10. Ricinului nr. 43 B str. 24 str.09 991. Culmea Făgăraşului nr.

P+1E Imobil de locuit . 46B Str. 52 Str. 46D Str. 26 Str. Gimalău nr. 72 Str. 32 Str. Ricinului nr.P+1E Imobil de locuit . Petricani nr. 128 -154. 128 -154. Paroşeni nr. 36 Str. 47 Str.P+1E Extindere imobil de locuit . Râul Colentina nr. Paroşeni nr.S+P+3E+4-5Er Imobil de locuinţe .S+P+3E+4Er Imobil multifuncţional . 50A Str. 9 Str. Plumbuita nr. Paroşeni nr. 50. 49 Str. Ghimbav nr. Petricani nr. 4-6 Str. 62 Str.S+P+3E+M Imobil de locuinţe .P+1E+M Locuinţă unifamilială .Sp+P+1E+M Locuinţă . Petricani nr. Petricani nr. 66B Str.P+1E Extindere şi supraetajare imobil de locuit . Ds+P+6E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe .Sp+P+4E+5Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii .P+1E Locuinţă .5 Str. 53 Str. 63 Str.P+1E Imobil de locuit şi comerţ Extindere şi supraetajare locuinţă .Ds+P+2E.2 Str. CB3 Str.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . lot 1 Str.P+1E+M Locuinţă . 18 Str. Ispir Petre nr.3S+P+22E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii .Ds+P+2E Locuinţă . 12A Str. 3 Str.Ds+P+2E Locuinţă .P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr. lot 2 323 CA 17/5 din 2005 381 CA 21/12 din 2005 84 CA 5/31 din 2006 269 CA 17/11 din 2006 359 CA 23/20 din 2006 21 CA 3/5 din 2007 62 CA 8/8 din 2007 205 CA 17/11 din 2007 355 CA 26/3 din 2007 160 CA 9/1 din 2008 223 CA 12/27 din 2008 270 CA 15/11 din 2008 320 CA 16/45 din 2008 374 CA 17/58 din 2008 403 CA 18/20 din 2008 410 CA 19/1 din 2008 406 CA 18/23 din 2008 418 CA 19/9 din 2008 150 CA 14/ 7 din 2003 220 CA 12/ 23 din 2008 365 CA 17/47 din 2008 205 CA 12/ 2 din 2005 335 CA 18/17 din 2005 225 CA 12/29 din 2008 60 CA 8/3 din 2007 259 CA 15/3 din 2004 54 CA 4/12 din 2008 278 CA 16/15 din 2004 133 CA 13/9 din 2007 11 CA 1/18 din 2006 99 CA 11/6 din 2007 103 CA 9/19 din 2009 299 CA 16/14 din 2008 341 CA 25/4 din 2007 129 CA 7/36 din 2006 166 CA 9/10din 2006 59 CA 8/2 din 2007 52 CA 7/8 din 2007 308 CA 16/23 din 2008 25 CA 2/17 din 2004 125 CA 8/17 din 2004 261 CA 15/6 din 2004 331 CA 18/11 din 2005 75 CA 5/17 din 2006 297 CA 19/15 din 2006 117 CA 7/22 din 2006 Extindere şi supraetajare locuinţă . 40B Str. Folclorului nr. M2a Str.P+1E+M Locuinţă unifamilială . subparcela 8. Petricani nr.3S+P+12E Ansamblu imobile de birouri . 25 Str. 1. parcela 72 Str. 70-72 Str. Neagota nr. Plumbuita nr.P+1E 102 . 9A Str.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . Sold. 99 Str. 20 Str.P+1E Locuinţă . Petricani nr. Petricani nr.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Ricinului nr. Petricani nr. Petricani nr. 3 Str.S+P+2E+4Er Imobil de locuinţe . Petricani nr. Gimalău nr.Str. 1. 2x3S+P+45E Imobil de locuinţe . Neagota nr. 1. Petricani nr. Gimalău nr.6x3S+P+30E. Plumbuita nr.P+1E+M Extindere şi supraetajare imobil de locuit .2S+P+10E Imobil de birouri .P+3E+M Imobil de locuit . 1. Gimalău nr. 5 Str.S+P+3E+6-7Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . Ion Porumbăceanu nr. 1 Str.2S+P+10-14E Locuinţă .P+1E+M Imobil multifuncţional . M2b Str. Petricani nr. 6 Str.P+1E+M Extindere imobil de locuit . lot 2 Str. Ion Porumbăceanu nr. 6 Str.S+P+2E+3Er Imobil de locuinţe . 30B Str.P+2E+Em Imobil de locuit . 70-72 Str. 128 -154. Pietrişului nr.P+1E+M Locuinţă . Ivărului nr. Petricani nr. lot 4. Ricinului nr.P+1E Locuinţă . Ricinului nr. 109-111 Str.Ds+P+2E Extindere şi supraetajare imobil de locuit .P+1E+M Imobil de locuit . 1 Str.P+1E Locuinţă unifamilială . Pascale Ştefan nr. 7 Str. Ricinului nr. 22 Str.P+1E Imobil de locuit . 1. Paroşeni nr. Petricani nr. 48. 29. Petricani nr.P+M Imobil de locuit . Petricani nr. Măgura Văii nr.20xDs+P+2E Imobil de locuit . 34 Str.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr.

23% din cereri (19) au făcut referire la extinderea şi supraetajarea locuinţei. Steaua Roşie nr. 51 Str. S+P+5E+6Er Imobil de locuit . 20 Str. 43B Str. Tămâioarei nr. 77 Str. 10 Str. 43B Str. 26 Str.P+1Ep+Mp Asa cu meste sublimiate in tabel prezentat pe dreapta.S+P+2E+3Er. Şipca nr. Şipca nr.S+P+1E+M Imobil de locuit . Tămâioarei nr.P+1E Locuinţă . Tămâioarei nr.S+P+1E+M Imobil de locuit . 50 Str.P+1E Imobil de locuit .P+2E+M Imobil de locuinţe .P+M Locuinţă . Steaua Roşie nr. Au existat 6 cereri pentru complexuri rezidenţiale noi şi 5 cereri pentru imobile destinate să fie folosite ca birouri. 12B 104 CA 11/2 din 2003 180 CA 12/2 din 2004 309 CA 18/8 din 2004 368 CA 20/19 din 2005 292 CA 19/8 din 2006 291 CA 16/2 din 2008 223 CA 13/7 din 2005 238 CA 13/18 din 2006 332 CA 17/4 din 2008 44 CA 6/1 din 2002 65 CA 7/10 din 2003 115 CA 12/5 din 2003 282 CA 17/3 din 2004 92 CA 7/7 din 2005 248 CA 13/10 din 2005 377 CA 21/5 din 2005 312 CA 21/4 din 2006 29 CA 4/5 din 2007 197 CA 17/2 din 2007 409 CA 29/4 din 2007 34 CA 3/3 din 2008 101 CA 7/16 din 2008 334 CA 17/6 din 2008 370 CA 17/54 din 2008 245 CA 13/26 din 2006 40 CA 6/1 din 2007 Locuinţă .P+1E Locuinţă .Parter Imobil de locuit . Tămâioarei nr.S+P+1E Locuinţă . 29.S+P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă .P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . Şipca nr. Mai jos.S+P+2E Locuinţă . 14. 103 . Tămâioarei nr.S+P+1E+M Locuinţă . lot 2 Str.Str. 82A Str.P+1E+M Imobil de locuinţe şi birouri . Tamaioarei sunt străzile unde sunt concentrate majoritatea acestor cereri. trebuie menţionat că mai mult de jumătate din cereri au făcut referire la locuinte individuale şi imobile de locuinte (aproximativ 59% din cereri). 14 Str.S+P+4E Imobil multifuncţional . Şipca nr. Tămâioarei nr. Ţiglelor nr. 14 Str. Str. 99 Str. Tămâioarei nr. 40 Str.P+1E+M Locuinţă .P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . 82 Str. 24 Str. 12 Str.P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă . 20 Str. 33B Str.Ds+P+1E+M Locuinţă .P+1E Extindere şi mansardare locuinţă . Tămâioarei nr. Şipca nr. Tămâioarei nr. 121-123 Str. Tămâioarei nr.P+1E+M Extindere locuinţă . Tămâioarei nr. 46A Str.P+1Ep Locuinţă . Petricani şi Str. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. se poate vedea evidenţa şi graficul referitoare la cererile de PUZ de strazi. 75A Str.S+P+2E+M Locuinţă . 31 Str. 27. 27 Str. Steaua Roşie nr. Şipca nr. 74 Str. Ţiglelor nr.P+1E+M Locuinţă .

Neagota 2 Str. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Surse din CGMB au precizat. Plumbuita. Ispir Petre 1 Str. asocierea avand insa nevoie si de acceptul Consiliul General al Muncipiului Bucuresti (CGMB). Folclorului 1 Str. amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. dupa cum promit edilii. "oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa".turism. Tămâioarei 15 Str. de agrement şi de transport prin realizarea telegondolei peste lacurile Colentina. Telegondola va rezolva doua probleme dintr-un foc: cea a traficului supra-aglomerat si va atrage turistii care vor sa se afle macar o data deasupra Bucurestiului. Fabrica de Gheaţă 2 Str. Petricani 24 Str. Proiectul telegondolei doreste valorificarea potenţialului natural turistic. Herăstrău. Şipca 6 Str. Ion Porumbăceanu 2 Str. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Ivărului 1 Str. Steaua Roşie 3 Str. Un alt avantaj al acestui proiect este.turism. Plumbuita 3 Str. Măgura Văii 1 Str. Pietrişului 1 Str. peste lacurile de pe raul Colentina si pana in zona Herastrau. Neculai Ontanu. 104 . oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa. Ghimbav 1 Str. Râul Colentina 1 Str. care vrea ca bucurestenii sa se poata deplasa. ca asocierea nu are mari sanse sa fie aprobata in 2009. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru ca proiectul sa fie pus in practica. Pascale Ştefan 1 Str. Ricinului 5 Str. Fundeni. agrement si transport public. Ferestrei 3 Str. Telegondola va avea mai multe functiuni . Logofat Cârstea 1 Str. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. Traseul aerian pe care vor putea circula bucureştenii este de la Pavilionul H din parcul Herăstrău până la Cora în şoseaua Pantelimon. Floreasca. in opinia edililor. Gimalău 4 Str. Un alt avantaj al proiectului este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Paroşeni 4 Str. in acest mod. insa.Strada / Nr. Sold. Ideea unei telegondole cu capacitatea de 4-6 persoane apartine primarului sectorului 2.În proiect se prevede că vor fi montaţi stâlpi de susţinere a cablurilor din 700 în 700 de metri şi că vor fi prevăzute şase staţii. Telegondola dorita de edili sectoarelor 1 si 2 ar urma sa aiba mai multe functiuni . Avize de PUD care s-a cerut Str. agrement si transport public. Tei. Ţiglelor 2 Consiliile locale ale sectoarelor 1 si 2 au aprobat hotarari prin care se asociaza pentru a construi o telegondola care va circula peste lacurile de pe raul Colentina din Capitala.

). cu autorizatiile care au fost deja obtinute. reuşindu-se astfel fluidizarea tranzitului pietonal14. de forma aproximativ rotunda. sprijinită pe două culei fundate pe câte şase piloţi foraţi la adâncime de 16 metri. 200m. in cea mai mare parte pozitive. 16 POT-ul propus este de 55%. dupa Carrefour Colentina si inainte de intrarea in complexul comercial Europa. diversi experti nu sunt de acord cu posibilitatea de anulare a problemelor referitoare la inlocuirea activitatii comerciale a complexului comercial Europa prin noul spatiu comercial. ca o contra-propunere comerciala care sa anuleze activitatea centrului Europa16. 13-15. Cremeniţa şi Vasile Băcilă. constructia mall-ului ar rezolva nu numai problemele legate de absenta unui centru de agregare pentru viata sociala a cartierului. tele gondola urmand sa treaca pe deasupra ei. Suceava si Str. trafic intens si noi probleme legate de locurile de parcare. de fiecare data preturile apartamentelor din zona au crescut brusc. efecte colaterale de regenerare urbana. Colentina. in momentul de fata. Andronache. Accentul vertical propus va fi destinat birourilor. de catre acelasi dezvoltator. inclusiv zona limitrofa mall-ului. râul cu acelaşi nume. pentru ca in esenta este vorba despre tipuri de comert total diferite. 13 105 . 15 Efectele sunt adesea rapide in cazul unor astfel de proiecte. previzibile in cazul unei astfel de investitii similare in teritoriu (crearea spontana a unor servicii publice ulterioare pentru vizitatorii mall-ului. 14 Noua variantă de trafic asigură accesul direct al locuitorilor de pe malul stâng către piaţa Cremeniţa. a fost făcut vineri. Primul pas în demersurile Primăriei Sectorului 2 pentru reabilitarea salbei de lacuri şi a amenajării telegondolei în Capitală. acest fapt fiind o consecinta clasica a acestui gen de proiect. Oricum. Intre cele doua sosele. pe malul drept al râului. in faza de proiect. trebuie mentionat faptul ca se obtin autorizatii pentru constructia unui mall in zona care a fost un timp utilizata pentru productia Helitube. asa cum s-a intamplat si in Bucuresti: la construirea unui mall. Ramane de stabilit ce se va petrece cu spatiul din spatele mall-ului.Dobroieşti. etc. iar CUT-ul nu va depasi 1. Pasarela peste râul Colentina13. avand in vedere care sunt implicatiile unui astfel de proiect. Intr-adevar. dar ar genera toate acele efecte colaterale. Se presupune ca va fi situat in fata benzinariei OMV din Sos. Pantelimon. În acest mod. daca va fi cazul. vor exista doua niveluri de parcare. in cazul in care se finalizeaza17. pusă la dispoziţia locuitorilor din cartierul Colentina. Este bine-cunoscut faptul ca orice contructie de tip mall modifica starea comertului nu doar in zona Andronache si a sectorului 2. 17 Ar implica pentru intreaga zona.4. Pasarela peste râul Colentina este realizată dintr-o dală de beton armat pe o suprafaţă de 280 mp. Andronache si un complex rezidential. Amenajarea pasarelei în dreptul pieţei Colentina a fost gândită ca urmare a construirii pieţei situate pe strada Cremeniţa nr. 17 iulie 2009. Cat despre intentia de a construi un mall comercial pe Sos. este un lucru care trebuie mentionat. inaugurată vineri. intre Str. legaturi cu centrul. prospectul Soselei Colentina va fi amplificat la 28m. cu mini-ecluze prin care râul Colentina va deveni navigabil pentru ambarcaţiuni. Mall-ul este. ci in intreg orasul15. Siragului. iar constructia sa. deoarece pe acest mal se construiesc locuinţe pentru bucureşteni şi fluctuaţia populaţiei va fi mult mai mare. Colentina si Andronache. incluzand astfel zona obiect de studiu al prezentului proiect. In aceasta zona se intentioneaza construirea unui mall multi-terasat. fie si numai in stadiu de proiect. cu un diametru de cca. este programata in anii urmatori. când s-a inaugurat cea mai nouă şi modernă pasarelă pietonală. Colentina si Sos. pasarela asigură tranzitul pietonal pentru locuitorii cartierelor Doamna Ghica. Chiar daca este in afara zonei care constituie obiectul studiului nostru. un interes crescut in sectorul de imobiliare. mai exact intre Sos. 17 iulie. face parte din acest amplu proiect şi este menită să uşureze traficul locuitorilor care vor să traverseze de pe o parte pe cealaltă. cu atat mai mult cu cat in zona vor mai aparea masini. exista strazi constituite dintr-o retea foarte fragila care s-ar putea dezvolta cu aceasta ocazie. pentru ca este necesara cu orice pret o fluidizare a circulatiei.

cu o altitudine maxima de 35 m. proiectul cuprinde si o serie de constructii adiacente. avand 2 etaje subterane. reprezentând aproximativ 11. parter si 2 etaje supraterane (in zona centrala). ii confera o pozitie avantajata in comparatie cu alte parcuri bucurestene. Amplasamentul pe malul lacului Plumbuita. în condiţiile în care se înregistrează o tendinţă continuă de reducere a acestora. Doamna Ghica. Limita vestica o constituie Str. În aceste condiţii. si dintr-o cladire de birouri.14% din suprafaţa sectorului18.73 m². ajungand astfel la o inaltime maxima de 60 m.208. 2. structurat pe 2 etaje subterane. 451. Intregul spatiu va fi inconjurat de o perdea verde.iar in sud-est si sud-vest de Sos. în timp ce media internaţională recomandată este de 26 de metri pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor. iar suprafaţa medie a spaţiului verde public pentru un locuitor este de 3. devine evident că în Sectorul 2 suprafaţa spaţiilor verzi este insuficientă. parter si 16 etaje supraterane. Infrastructura publica . 18 Suprafaţa medie totală care revine unui locuitor este de aproximativ 9. Suprafata parcului si pozitia sa il fac usor de frecventat de toti locuitorii cartierului. De asemenea. viitorul spatiu comercial ce umeaza a fi construit (in cazul in care proiectul va fi aprobat) in zona Andronache se va intinde pe o suprafata considerabila.87 m².spatii verzi si parcari Zonele verzi sunt alcătuite din 896.515 m² spaţii verzi în ansambluri de locuinţe.Asa cum se vede si in schita alaturata. pentru o dezvoltare sănătoasă. Normele europene prevăd că. respectiv Str. 106 . situat chiar in centrul perimetrului c\de studiu Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita. Colentina. Parcul este delimitat in nord si est de lac. Impactul asupra intregii cartier va fi pozitiv.500 m² spaţii verzi stradale (scuaruri şi platbande) şi 2. In zona Plumbuita – Steua rosie . schimband total imaginea si imbunatatind calitatea vietii locuitorilor sub aspect ambiental si social.3.952 m² de grădini şi parcuri publice. Plumbuita. formata prin plantarea mai multor arbori si arbusti. Complexul va fi alcatuit din centrul comercial propriu-zis. fiecare persoană are nevoie de aproximativ 12-16 mp de spaţiu verde.4.Petricani peisajul este dominat de prezenta Parcului Plumbuita.

Dintre speciile de arbori existente. care constau in alei. conifere. mesteacăn. este Parcul Petricani. fiind un spatiu organizat pentru ca acestia sa se poata intalni. Fauna este caracteristică zonelor de câmpie fiind reprezentată în special de păsări. le-a fost adaugat ulerior un teren de fotbal (cu acces pe baza de plata). insa putine si nu foarte bine distribuite la nivelul intregului cartier. lampadare si cosuri de gunoi. cele mai întâlnite specii sunt: tei. In luna decembrie a anului trecut. 19 Mânăstirea Plumbuita (1559). Dar acestea doua sunt insuficiente pentru copiii din intreg cartierul. dud. Spatiile de joaca amenajate pentru copii deja exista in cartier. Pe lac a fost construita si o fantana arteziana. cu siguranta ca se vor aduce imbunatatiri si sub acest aspect. amatori de skateboard. 6 hectare din parc au fost retrocedate de instanta in baza unei expertize gresite. o pergola cu mese si scaune. O zona amenajata este si spatiul care marginaste in sud lacul Plumbuita. cel mai vechi lăcaş religios din Sectorul 2. Prin interventia Primariei Sectorul 2. locuri de joaca pentru copii. a fost şi este un important centru cultural al Bucureştilor. Amintim aici Manastirea Plumbuita19. arţar. situat intre lac si strada Fabrica de Gheata. situat pe Strada Petricani. Primaria a organizat in parcul Plumbuita si un patinoar in aer liber. fag. Pe langa acestea. care tipăreau şi decorau cărţi bisericeşti. a fost amenajat un spatiu in cadrul parcului. pe o suprafata de 80 ha. in sud-vestul parcului. de dimensiuni mult mai reduse. doar gazon si arbori. plop. pe latura dinspre strada Plumbuita si un altul in strada Fabrica de Gheata. Structura este bine intretinuta. in nordul parcului. Pentru moment peisagistica acestui spatiu este foarte simpla. urmand a fi construit un complex rezidential. catalpă. De curand. Dotarilor initiale. indiferent de varsta.7 milioane de lei. terenul a fost salvat si inapoiat spatiului public. In cadrul parcului se afla doua obiective arhitecturale istorice ale Bucurestiului. ordonata si curata. corn. Un alt parc amenajat. frasin. de-a lungul aleilor se gasesc numeroase banci. castan. sunt multi copaci si plante. dotate cu jucarii si mobilier specific. Sunt spatii imprejmuite. In 2007. platan şi salcâm. la care aveau acces toti cetatenii. dar tinand cont de faptul ca zona a intrat in interesul investitorilor imobiliari. stejar. socializa si juca sah sau table. Administratia Locala a sectorului 2 a investit in reabilitarea parcului circa 3. Astfel. curate si ingrijite. Aici a funcţionat încă din secolul al XV-lea. 107 . renovata.Spatiul a fost amenajat ca zona de agrement in 1977. ambele dedicate copiilor. in Parcul Plumbuita mai este amenjat un spatiu dedicat adolescentilor. Imbunatatirile aduse constau in amenajarea unui gard care imprejmuieste spatiul parcului si schimbarea bancutelor. evitandu-se astfel o situatie similara celei din parcul Bordei. ctitorita in secolul al XVI-lea si Palatul Ghica Tei. constructie ce dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea. care constituie limita vestica a perimetrului in studiu. In cadrul acestui parc este amenajat si Strandul Tei. In imediata apropiere a locului de joaca din Fabrica de Gheata exista si un loc de recreere pentru batrani. o tipografie şi ateliere tipografice.

de exercitii demonstrative ale pompierilor sau serbari organizate cu ocazia diferitelor sarbatori. In ceea ce priveste spatiile de parcare. la degradarea vizuala a cartierului contribuie si masinile parcate pe trotuare in fata locuintelor de catre cetatenii din zona. Transformarea acestor terenuri. a caror destinatie devine di pacate aceea de spatiu de depozitare a gunoaielor. Este asadar evident ca. La deschidere. locuitorii s-au putut bucura de numeroase spectacole. de asemenea. la care au participat atat artisti romani. s-ar putea construi un loc de joaca pentru copii. acest teren ar putea intra fara probleme in folosul cetatenilor. cat si straini. fara constructii. Este vorba despre zone care sunt acoperite in prezent de pamant si noroi. care din lipsa spatiilor de parcare sunt nevoiti sa procedeze in acest fel. reintroducand in circuit a terenurilor nefolosite momentan si mai ales prin construirea de parcari 108 .Parcul Plumbuita este. in Strada Sipca. de exemplu economic. dupa care a urmat un program demonstrativ de patinaj Acestea fiind spatiile verzi la care locuitorii au acces. datorita amplasarii chiar pe malul lacului. de deseuri (fiind transformate in spatii de depozitare a gunoiului de catre cetatenii cartierului) sau de resturile constructiilor care le ocupa initial. exista in cartier si spatii libere. prin construirea unui complex de birouri. fie in spatii verzi amenajate. 5 din analiza tesutului urban) sunt prezente alte doua astfel de spatii nefolosite. fiind un spatiu trist. referitor la primul patinoar in aer liber cu instalatie de iluminat nocturn. zone linistite pentru varstnici sau ar putea fi dedicat unui alt scop. Astfel. prin imbunatatirea amenajarii zonelor deja dedicate spatiilor verzi publice. In felul acesta. acestea sunt putine. Singura parcare amenajata este cea situata intre malul lacului si Str. Prin dezafectarea si reabilitarea zonei. Toate aceste spatii ar putea fi evaluate ca potentiale resurse. spatii de recreere si agrement. a inaugurat deja un proiect specific sezonului rece. Ontanu a primit o pereche de patine pentru gheata. Neculai Ontanu. Primarul sectorului 2. Patinoarul a fost amenajat in Parcul Plumbuita din cartierul Colentina. fie in cladiri cu destinatii economice (tertiare) ar putea contribui la cresterea nivelului de trai in zona. in raport cu nevoile cetatenilor. Unele dintre terenurile amintite mai sus ca fiind abondonate si lasate din neglijenta in grija nimanui ar putea fi folosite chiar in acest scop. Vorbim despre un teren aflat intre Strada Petricani si Strada Paroseni si despre un altul situat chiar pe malul lacului plumbuita. Poate fi amintit astfel si spatiul fostei fabrici de caramida. si scena mai multor evenimente organizate in aer liber in cartier. Fabrica de Gheata. In zona cuprinsa intre lacul Tei si lacul Plumbuita (care corespunde zonei nr. care in prezent este abandona in neglijenta. cu potential.

in cele din urma./Pamint Pamint/Pami nt Asfalt/Asfalt . M Sup. Asa cum se poate vedea.). Sos. In interiorul cartierului sunt zone de interes.4. Sos. de intersectia dintre Sos. Mp Sup Total a mp Limite de la Strada Limite pana la Strada Raul Colentina Valoare deviz general Valoar e C+m LEI 50 2 200 4 200 400 Pascal Tamai oarei Petrica ni Gimala u Ricinul ui Linotip ului Neagot a Steaua Rosie Colenti na Elevat 314000 286000 81 662 210 98 65 300 224 157 127 - 1 1 2 1 1 1 - 162 1192 798 235 5 6 3 4 3 7 381 3972 651 402 195 2010 2128 942 597 543 5164 1449 637 195 2010 2576 1256 597 Steua Rosie Steua Rosie Tamaioar ei Porumbac eanu Pietrisului Steua Rosie - 370000 4059000 911000 502000 168000 2044000 1311000 2220000 303000 337000 369600 0 829000 457000 153000 186100 0 119400 0 202200 0 276000 448 314 10 6 5 109 . urmata de incucisarea dintre Dna Ghica si Sos./Pamint Lung. Petricani. date fiind particularitatile acesteia. Lu ng Tro t./Piatra de riu . troleibuz sau tramvai strabat doar arterele principale – Str. Dna Ghica. in aceasta zona. M Denumire Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorulu i Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Tip imbrac Trotuar/Ca rosabil Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton Beton/Beton Beton/Piatra de riu . care se pot constitui in oportunitati pentru dezvoltarea turismului in zona. in general. Caros . Infrastructura publica In analizarea infrastructurii publice in cartierul Plumbuita trebuie evidentiata absenta sau slaba prezenta a infrastructurii publice care sa corespunda nevoilor populatiei care locuieste in zona sau. Mp Lat. 2. 45 strazi nu sunt asfaltate. O alta posibilitate este aceea de a crea o zona rezidentiala. Colentina si. etc. s-ar putea dezvolta puncte sociale de intalniri (centre sociale. Trot. tuturor celor care interactioneaza din diferite motive cu acest perimetru. Cartierul Plumbuita este accesibil din exterior prin trei intersectii mari. de asemenea in zona peninsulara sau in imprejurimi.4. atat din punct de vedere al aspectului urban. este important de subliniat faptul ca toate liniile de autobuz. adaugam in continuare o lista completa a strazilor asfaltate si a celor care nu au fost inca asfaltate. intreaga zona ar avea de castigat. dar mai ales ca si calitate a vietii. operelor si reprezentatiilor teatrale. Introcandu-ne la infrastructura publica. Si in ceea ce priveste transportul public.pentru locuitorii cartierului. Legat de acest aspect. Andronache. fiind in acelasi timp accesibil dar greu de strabatut din cauza impracticabilitatii strazilor. Coelntina si Sos. anume: intersectia Petricani – Dna Ghica. Caro s. Sub aspectul prezent. Colentina. Strada ml Sup. pe langa aceste propuneri. mai ales pe strazile care imprejmuiesc lacul. Fundeni. cartierul nu este atractiv pentru spatii rezidentiale. librarii. ar trebui luata in considere si posibilitatea amenajarii de zone destinate concertelor.

/Piatra de riu Asfalt/Piatra de riu . Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan. 45 303 - 2 - 180 6 8 270 2363 450 2363 Gimalau Tamaioar ei Tamaioar ei Oituz Raul Colentina Steua Rosie Steua Rosie Gimalau 615000 1865000 560000 169900 0 Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea 75 118 535 - 1 3 150 3 4 225 496 2943 375 496 5618 204000 339000 2754000 186000 309000 255000 0 2675 6 50 1 100 6 300 400 734000 669000 575500 0 164600 0 163500 0 Lopetii Marin Ion./Pamint Asfalt/Asfalt Raul Colenti na Petrica ni Ferestr ei Plumb uita Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Gimala u Gimala u Ferestr ei Beiu Consta ntin Colenti na Sipca Gimala u Stefan Pascale Gimala u Petre Ispir Gimala u Gimala u Petrica ni Colenti na Steua Rosie 211300 0 Gimalau 505 1 1263 6 2980 4242 2319000 Ineu Ispir. 30 72 340 312 1 1 202 624 3 7 9 5 90 482 2890 1685 90 684 2890 2309 Simetriei Gimalau Steua Rosie Raul Colentina Steua Rosie Petricani Steua Rosie 90000 404000 2162000 1778000 82000 368000 196900 0 162000 0 115 197 577 1 1 1 230 453 1269 8 5 6 690 1024 3635 920 1478 4905 620000 802000 3913000 585000 697000 290800 0 178300 0 394 2 1340 6 2403 3743 1958000 Palamidei Pietrisului Plumbuita 169 285 862 - 1 1 338 6 8 963 2366 6120 1301 2366 7844 - 564000 1366000 5582000 1724 7 514000 124400 0 508400 0 110 .orului Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . Sold./Pamint Piatra de riu/Piatra de riu ./Pamint Asfalt/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Dale/Piatra cubica . Magura Vaii 136 2 406 4 544 952 6613000 394 314 2 1 1182 628 8 6 3152 1821 4334 2449 1808000 1796000 Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N./Piatra de riu Dale/Piatra cubica Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Piatra de riu Beton/Beton Piatra de riu Beton/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . Sold. Petre. Cap.

Str. TOTAL 72 - - 5 360 360 Zamfir Marcu Raul Colentina Gimalau Ricinului Oituz Raul Colentina Steua Rosie 244000 222000 104500 0 309900 0 131100 0 821000 447200 0 255600 0 679000 807000 140 560 299 100 780 375 150 104 - 1 2 2 2 - 280 12 6 6 5 1610 3360 1884 500 5304 3000 825 936 1890 3380 1884 500 7800 4425 1425 936 1147000 3403000 1440000 901000 4911000 2892000 746000 886000 2496 1426 600 7 8 6 9 165 1 330 6 990 1320 934000 7734400 0 850000 694460 00 La strazile neasfaltate s-ar putea adauga si unele artere asfaltate./Pamint ./Beton ./Piatra de riu Piatra de riu/Pamint . Sipca. In graficele de mai jos rezumăm datele referitoare la tipul de trotuar şi de carosabil în tot perimetrul studiat. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe. Ricinului./ Pamint Beton/Beton Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton . Exemple foarte bune de astfel de strazi sunt Str. Plumbuita. dar aflate intr-o stare foarte proasta. Str.Raul Colentina. Sold./Beton Beton/Piatra de riu Dale/Pamint Dale/Pamint ./Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu 115 238 - 1 476 6 6 725 1380 725 1856 Elevat orului Gimala u Colenti na Tamai oarei Beiu Consta ntin Zamfir Nicola e Parose ni Petrica ni Petrica ni Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Petrica ni Gimala u Steua Rosie Gorgan Spataru Tamaioar ei 412000 1790000 375000 163000 0 114 917 1 2 319 3668 6 7 627 6419 946 10087 632000 6518000 576000 593600 0 Safirului Stanga Ion Cap. Tip imbrac Trotuar Piatra de riu 13% 3% 29% Beton 13% 42% 24% Pamint Carosabil Dale Piatra de riu Asfalt Beton Piatra cubica Asfalt Pamint 5% 5% 50% 16% 111 . ca urmare a degradarii asfaltului.Porumbace anu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului .Raul Str. pline de gropi si crapaturi de dimensiuni destul de mari.

Spatiile verzi se prezinta ca fiind putin functionale pentru cetatenii cartierului si ai Bucurestiului chiar. pot avea loc diferite infractiuni. etc. iar elementele de amenajare urbana. In interiorul cartierului este functonabil iluminatul public.). dar ingrijindu-i si inlocuindu-i totusi acolo unde este cazul. in aceste zone.Colentina si un alt spatiu amenajat in Str. prezente in numar mic. Proiectul ar putea sa includa printre altele demolarea gardurilor 112 . Plumbuita. devenind astfel un spatiu in care viata rau-famata. Programul care se refera la spatiile destinate activitatilor sportive si de joaca ar trebui sa cuprinda restructurarea si completarea spatiilor de acest fel. cat si la corpuri de iluminat. să analizăm mai atent situaţia trotuarului şi al carosabilului în cele două microzone. desi distantele intre stalpi sunt destul de mari. piste de biciclete. In zona lacurilor Tei si Plumbuita in schimb. De altfel. D-na Ghica si Sos. Arealul prezinta potential si ofera posibilitatea transformarii spatiului verde din cadrul tesutului urban. astfel incat sa permita o mai buna desfasurare a activitatilor sportive. prin cresterea gradului de confort si siguranta pe timp de noapte. ar trebui inlocuite cu altele noi – si facem aici referire atat la obiectele de mobilier stradal si alte elemente de amenajare urbana (cosuri de gunoi. se poate desfasura fara a intampina niciun fel de probleme.Având în vedere faptul că zonele care au cea mai mare nevoie de intervenţii se regăsesc în zonele 5 şi 6 (peninsula Tei Toboc şi Plumbuita). iluminatul public lipseste lipseste cu desavarsire. organizata sau nu. din cauza vizibilitatii scazute si a lipsei de control. ceea ce da o imagine de degradare urbana. Este necesara amenajarea spatiilor verzi din perimetrul analizat. pastrand arborii deja existenti. dar mai ales a strazilor. pancarde care sa interzica aruncarea gunoiului in zona lacului de exemplu. Tip imbrac Trotuar Zona 5 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale Tip imbrac Trotuar Zona 6 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale 6% 0% 6% 53% 40% 0% 0% 35% 0% 60% Carosabil Zona 5 Piatra de riu Asfalt Beton Piatra Cubica Pamint Asfalt Carosabil Zona 6 Piatra de riu Beton Piatra Cubica Pamint 4% 13% 0% 13% 70% 13% 25% 12% 0% 50% O alta tema ce trebuie adusa in discutie este aceea a iluminatului public. Spatiile dedicate activitatilor sportive se situeaza in part partea ea de sud a lacului Plumbuita: se pot considera doua structuri sportive intre Str. Obiectivul este ca toate aceste elemente sa contribuie la definirea mediului inconjurator.

113 .5. Pe o piata foarte competitiva. zonele peninsulare nu beneficiaza de o retea de canalizare. O imagine a acestor conditii de viata pe care le suporta locuitorii di zonele studiate o reprezinta copii.4. lipsite fiind de serviciile de apa si canalizare. ar fi limitate in implementarea activitatilor lor.privat Arealul Colentina – Steaua Rosie – Plumbuita se desfasoara la nord-est de centrul Bucurestiului si este despartit de restul orasului de lacul Plumbuita. care delimiteaza macrozona in partea de vest si face legatura intre peninsula Tei Toboc de strada D-na Ghica si Sos. In perimetrul analizat. intre intersectia dintre Sos. Aceasta artera uneste intersectia dintre Petricani – Tei – Ghica cu cartierul Tei. O alta artera ce are un rol important in accesibilitatea in zona noastra de studiu este Bd. Lipsa acestor servicii face dificila prezenta turistilor in zona. caracteristici de demaraj si franare. Colentina. care. in orice caz. Accessibilitate si sistemul de transport public . nu ar putea desfasura activitati productive sau. • Sos. Componenta traficului este eterogena. nu in ultimul rand. Zona Plumbuita – Steaua Rosie . De altfel.Lacul Tei pana la intersectia GhicaColentina. generat de activitatile economice desfasurate in zona si. asa cum este cea actuala. lipsa infrastructurilor inluenteaza in mod negativ viata unei societati. riscand in felul acesta contractarea de boli. Doamna Ghica si Petricani). Realizarea unor astfel de trasee ar duce la promovarea turismului in zona. cu cate doua benzi. gravitatea situatiei fiind evidenta in starea de degradare si abandonare a anumitor strazi secundare si chiar in aspectul malos si culoarea apei lacului: acest aspect influenteaza negativ nu numai calitatea vietii cetatenilor. situatie care devine si mai dificila iarna sau in perioadele ploioase. Lacul Plumbuita ar putea deveni navigabil prin desfasurarea de lucrari de amenajare pentru navigatie cu barcute.Petricani-Bd. Lacul Tei. avand o distributie variata cu mai multe tipuri de vehicule care prin gabaritul in dimensiune si greutate influenteaza comoditatea traficului urban prin manevrabilitate. Zona analizata in prezentul studiu. Potentialul arealului este clar diminuat de lipsa unor infrastructuri atat de necesare. Colentina. precum internet sau electricitate. putin apreciate. intre intersectia Colentina-D-na Ghica si intersectia cu strada Salciilor. dar chiar si o posibila localizare de activitati productive. atat a personaleor cat si a marfurilor. Barbu Vacarescu. realizarea unei instalatii de irigare a terenului de fotbal si organizarea spatiilor verzi. pana in Str. cu exceptia celor trei artere principale (Colentina. Zona nu este deservita de nicio statie de metrou. 2. Principalele cai de acces in cartierul studiat sunt: • Strada Petricani. din trafic local. Arterele indicate prezinta fiecare doua sensuri de mers. desi este externa perimetrului analizat. putin cunoscute si din cauza asta. nevoiti sa-si faca nevoile pe strada. • Str. inscrierea in viraje si in intersectii.Petricani este deservit de o serie de mijloace de transport – autobuze. fiind circulate de tramvaie. face dificila circulatia in areal. Tranzitarea zonei si a altor autovehicule similare este practic aproape imposibila. troleibuze si tramvaie – insa acestea nu au o distributie uniforma la nivelul intregului cartier. Fluxurile de trafic se compun din: trafic de origine. D-na Ghica. Un alt factor determinant care duce la atractivitatea scazuta a cartierului consta in lipsa totala de activitati legate de promovarea si informarea structurilor din zona. sunt areale in cadrul cartierului in care lipsesc si alte servicii de baza pentru viata cotidiana. ca urmare a inexistentei unui sistem de drenare a apelor.rupte si invechite si crearea unora noi. In acest scop ar putea fi organizate puncte de informare.

situata si ea in afara zonei de studiu. Accesul la manastire.In apropierea intersectiilor dintre Sos. Coelntina. Calea ferata nu este in apropierea zonei de studiu. zonele din centru si estice ale cartierului nu au nicun fel de conexiune RATB. Strada Steaua Rosie este greu accesibila chiar si locuitorilor. permite accesul dinspre estul Bucurestiului in zona Plumbuita. Colentina. Strada Plumbuita. care parcurg zona de sud si est a macrozonei. Petricani. Petricani. Fundeni. Concret. este o artera aglomerata pentru traficul rutier. cea din urma este traversata de linia tramvaielor 16 si 36. acest aspect este foarte important pentru fluiditatea circulatiei si la orele de varf. Colentina si D-na Ghica si Bd. Practic. care face legatura cu Bd. Alte doua linii de tramvai parcurg si Sos. 114 .Petricani sunt nevoiti sa parcurca pe jos distante mai mici sau mai mari pentru a ajunge in cea mai apropiata statie de autobuz. In schimb. delimitata de Str. pe langa faptul can u exista o retea stradala asfaltata. macrozona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este foarte bine deservita de liniile de tran sport urban. Dna Ghica si Sos. venind din partea de est a orasului si terminandu-se la Sos. Este vorba despre liniile 1 si 21. D-na Ghica. Liniile de tramvai sunt prezente doar pe doua dintre strazi. mai ales cand ploua sau ninge. Accesul la insula din vecinatatea manastirii este permis doar pietonilor. Lacul Tei in sud si cu Bd. In ceea ce priveste transportul public. troleibuz sau tramvai. O a treia strada. Petricani si D-na Ghica. la o distanta de cel putin 2 km. De altfel. cuprinsa intre Lacul Plumbuita. Ricinului si Lacul Plumbuita • Zona estica a perimetrului analizat. care ar trebui sa asigure o buna circulatie a traficului privat in zona Peninsula Tei Toboc. zonele bine servite de transportul public sunt cele din apropierea limitelor de sud si est. locuitorii cartierului Plumbuita – Steua Rosie . Colentina. Lacul Plumbuita si inchisa la sud de Sos. Plumbuita. Colentina si Str. cea mai apropiata gara fiind cea de la Bucuresti Obor. Dimitrie Pompei la nord. in intersectai dintre Bd. Lacul Tei. fara dificultati. traficul este foarte intens in ciuda prezentei celor doua sensuri giratorii. Lipseste orice forma de transport public. Sos. Lacul Tei cu Str. Sos. Petricani. • Toata microzona delimitata de Str. Str. mijloacele de transport public lipsesc in zonele urmatoare: • Zona limitrofa Parcului Plumbuita (Manastirea Plumbuita). perimetru legat de restul zonei printr-o singura strada. care corespund principalelor artere de comunciatie din macrozona. Linia tramvaiului 17 ajunge in partea de sud-vest a zonei. o cunoscuta destinatie turistica a Regiunii Bucuresti-Ilfov. se face doar cu autobuze private. De altfel. Aceasta fiind situatia.

Peris. intre Str Teiul Doamnei si Str Doamna Ghica functioneaza liniile 21. 155. Fundeni. 432. Liniile de autobuz si tramvai permit o legatura frecevnta intre partea de sud a zonei analizate si centrul orasului. Str. strada care se termina in Sos. 682 iar intre Sos Fundeni si Str Sportului functioneaza liniile 21. 409. Sos Colentina. Andronache. functioneaza liniile 282. Intre Bd Lacul 6 Tei si sos Colentina si 143 (intre Sos Colentina si Str Heliade intre Vii). situatia legaturilor exterioare si strazile de acces principale pentru cine provine din alte zone ale orasului. Str Oituz. Colentina. 412. se prezinta mult mai bine decat cea din interiorul zonei de studiu. Soseaua Colentina este traversata de linia de troleibuz 66 si autobuzele 182 si 282. 415. Str Zamfira Nicolae. 426.In general. Str Gerghitei. 682 intre Str Doamna Ghica si Sos Fundeni functioneaza liniile 21. 409. 282. Pe Str.153. pe cartierul Andronache. Str Cpt. 56. 101. 66. 143. pe Str. Petricani circula autobuzul 167. 417. Pe Sos Colentina. Liniile de autobuz in schimb strabat mai multe strazi. Referitor la situatia statiilor RATB. Astfel. 253. 115 . 182. 411 – circula pe Sos. D-na Ghica. Str Cornisei cu intoarcere prin Mentiunii. Gheorghe Roventa. 253. 66. pe strada D-na Ghica autobuzul numarul 282. 454. functioneaza linia 682 pe Sos Colentina Sos. Pe Sos Petricani intre Bd Lacul Tei si Bd Dimitrie Pompeiu functioneaza liniile de tramvaie 16 si 36. iar strada Andronache de autobuzul numarul 153. 416.182. Alte autobuze . 182.

treceri de pietoni. Colentina este strabatuta de un trafic intens si rapid si ca urmare a faptului ca in zona functioneaza mai multe centre comerciale. De asemenea. viteza neadaptata la conditiile de drum si nerespectarea culorii rosii a semaforului de catre conducatorii de autovehicule. Colentina a rezultat a fi a doua cea mai periculoasa sosea din Bucuresti. Are doua benzi pe fiecare sens. atat din punct de vedere ambiental cat si fonic. stabilit la 83 de masini pe minut. ceea ce duce la producerea de multe accidente. daca ne gandim la sensul invers). Str. Colentina si Str. Cea de-a treia strada este Petricani. Andronache. Intr-o statistica recenta a Brigadei de Politie Rutiera a Capitalei. treceri de pietoni. Pe langa faptul ca uneste zona Andronache de zona Tei. localizarea arterei.6. Colentina este Str. se desfasoara Str. Prezinta 4 benzi si beneficiaza de iluminat public. continuandu-se cu DN2. exista un sens giratoriu in intersectia dintre Sos. Traficul este de 22 de masini pe minut in medie. desi nesemnalate. fundamentala la nivelul perimetruluiobiect de studiu. in care are deschidere si Calea Mosilor (o alta cale de comunicatie cu un trafic intens la nivelul Bucurestiului). spatii pentru parcari. cand si mai multi bucuresteni ies cu masinile personale. semafoarele si pistele ciclabile. In plus. Conditii de trafic in zona Plumbuita. In partea de sud-vest a arealului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Astfel. care se desfasoara in mai toate perioadele anului. cat si de starea de pastrare a acestora. In anul 2008 s-au inregistrat pe Sos. iluminat public. Asfaltul se prezinta gaurit. 116 . Strada se deosebeste de celelalte prin prezenta a doua sensuri de mers si a 8 benzi. Colentina nu mai putin de 132 accidente. Lipsesc in schimb pistele ciclabile. traversarea neregulamentara a pietonilor. mai ales din vina pietonilor care incearca sa traverseze prin locuri nepermise. cand zapada este stransa si depozitata in gramezi pe marginea carosabilului. ceea ce inseamna si valori foarte ridicate ale poluarii. soldate cu 4 morti si 38 de raniti grav. asa cum aminteam si anterior. cu iluminat public si trotuare. dupa Iuliu Maniu. probleme precum semafoare care nu functioneaza sau lucrari de infrastructura. care traverseaza si delimiteaza partea vestica a perimetrului studiat. fiind in acelasi timp si strada de acces in zona Tei Toboc. D-na Ghica. se poate circula cu viteza destul de mare. Cu alte cuvinte. conform analizei noastre. desi nu intotdeauna regulamentare. Sos. neacordarea de prioritate pietonilor. accesibila din Str. o artera cu un trafic mediu. asa cum era amintit si mai sus. dar lipsesc trecerile de pietoni. Colentina este cea mai importanta artera de comunicatie. Colentina reprezinta punctul de iesire din Bucuresti catre orasele din estul tarii (respectiv de intrare. conditiile se ingreuneaza in zilele ploioase. este marginita de trotuare. adica cele doua cartiere care se desfasoara de o parte si de alta a lacului Plumbuita. sau iarna.Steaua Rosie . In plus. Principalele cauze ale accidentelor sunt. treceri de pietoni si parcari. determina cel mai mare flux auto. Au fost numarate 35 de masini pe minut. Gheorghitei sau din Colentina. spatii verzi care separa carosabilul de trotuare. Pe langa faptul ca reprezinta poarta de iesire/intrare in Bucuresti. trotuare pe ambele parti si piste ciclabile. diferenta creata pe de o parte de importanta logistica a strazilor. dar fara piste pentru biciclete. Sos. fara a fi delimitate insa. data fiind desfasurarea in linie dreapta a strazii si lipsa intersectiilor importante si a sensurilor giratorii. duc la formarea de cozi nesfarsite si la ore intregi petrecute in trafic. Sos. Strada prezinta doua sensuri de mers. este un punct care trebuie traversat in mod obligatoriu pentru patrunderea in zona. Si aceasta este o importanta artera de circulatie. O strada care are deschidere in Sos.4.Petricani Dintr-o analiza a traficului stradal in cadrul macrozonei de studiu rezulta o discrepanta evidenta intre arterele de comunicatie. In interiorul zonei. Traficul se ridica la 54 de masini pe minut. Fabrica de Gheata. Aceasta prezinta doua benzi pe fiecare sens.2.

Gherghitei prezinta un trafic mediu de 6 masini pe minut.Colentina • Largirea benzilor de circulatie pentru arterele troleibuzul 66. cat si pentru pietoni. peninsulara si in spatiile din imprejurimi • Prezenta ariilor largi disponibile pentru • Dezvoltarea complexului rezidential din strada dezvoltare Fabrica de Gheata si crearea unei zone • Prezenta Parcul Plumbuita si a Manastirii rezidentiale in lungul strazilor din jurul lacului Puncte slabe Amenintari • Situatia dezastruoasa referitoare la canalizare in • Neabsorbirea fondurilor nerambursabile prin POR zona • Dezvoltari rezidentiale . Colentina si partea de nord a perimetrului. pe strazi se formeaza noroi.ceea ce incetineste traficul auto. De asemenea. iar parcarile nu sunt semnalate prin benzi. Desi este o strada secundara. este intr-o stare proasta. • Oportunitati pentru turism Petricani. are o pozitie strategica. cu gauri in asfalt. Constantin Beiu . Numarul mediu de masini este de 14 pe minut. Cand ploua. care leaga perimetrul • Infiintarea de zone destinate organizarii de studiat cu Bd Lacul Tei in sud si cu Bd Dimitrie concerte si spectacole de teatru in zona Pompei in nord. Paroseni si Steaua Rosie. asfaltata doar partial. Colentina si Str. Aceasta din urma este traversata de • Crearea in zona peninsulara de spatii sociale liniile de tramvai 16 si 36. fiind aproape imposibil de parcurs este Str.4. Nici trotuarele nu sunt foarte ingrijite. Astfel de situatia creeaza dificultati pentru cetatenii care locuiesc in zona. necesitand imbunatatiri. • Imbunatatirea transportului public spre zona Petricani linia de autobuz 167. prezinta un trafic foarte redus. Fundeni. Ultima parte a strazii nu este asfaltata. De-a lungul strazii sunt trotuare si treceri de pietoni. fiind foarte greu de strabatut. Nu exista piste ciclabile. Strada Ricinului. care reprezinta principalul pol al zonei. se afla si Sos. Colentina si Doamna dezvoltarii durabile Ghica si Petricani • Renovarea si asfaltarea tuturor strazilor • Proiecte de investitii in infrastructura facuta din • Fluidizarea traficului si ameliorarea accesibilitatii partea Primariei Sectorului 2 cetatenilor la zonele de utilitate publica • Accesibilitate la autobuze si la troleibuze (str. Trebuie sa amintim faptul ca 27 dintre strazile arealului studiat nu sunt asfaltate. autobuzele 182 si 282 si in strada principale si strazile de acces Andronache autobuzul numarul153) – liniile de • Noi parcursuri de transport urban tramvai sunt accesibile din Sos. sunt strazi care din cauza pozitiei marginale si a starii proaste in care se afla. Una dintre strazile care se afla intr-o stare de ingrijire foarte proasta. total neasfaltata si pe marginea careia sunt depozitate resturi menajere si deseuri. Str. in Sos.potential de segregare a 117 .7 Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul Analiza SWOT privind caracteristicile referitoare la accessibilitate si transport in zona Plumbuita: Puncte tari Oportunitatii • Localizarea in vecinatatea arterelor majore de • Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea trafic din sectorul 2. al carui trafic intens este influentat in mare masura de spitalul Fundeni. parcarile nu sunt delimitate si lipsesc iluminatul public si pistele ciclabile. dar lipsesc semafoarele si pistele pentru biciclete. 2. atat pentru autoturisme. strada D-na Ghica comerciala dinspre zonele interne ale cartierului linia de autobuz 282. ce permite legatura dintre zona Sos. In aceeasi situatie sunt Str. In sudul zonei de studiu. Sos. in partea exterioara perimetrului analizat.

Destinatia spatiului este cu precadere rezidentiala. pana la complexe rezidentiale in constructie – asa cum este cazul proiectului Cooper Beach. care se dezvolta in prezent in Str. Aspectele care au dus la conturarea unei astfel de perceptii sunt in primul rand cele legate de lipsa unor servicii precum reteaua de canalizare sau de apa. Structura urbanistica este aceea a unui cartier mic. desi prin intermediul Sos. Desi din punct de vedere geografic nu este tocmai o zona izolata a capitalei. oferind in acest fel confort la un pret convenabil. intre lac si Sos. Colentina este continuata de DN2 si.4. in ciuda pozitie sale intre bratele lacului Plumbuita. locuitorii din aceasta zona sunt privati. Din aceste motive. Cu alte cuvinte. De asemenea. fiind prezente diferite tipologii de locuinte. Ricinului. Colentina. asa cum este si cazul proiectului amintit mai sus. iar in celalalt sens. ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte areale din Bucuresti. Apartamentele din aceste complexe imobiliare imbina caracteristici ale apartamentelor din blocurile comuniste – suprafata mai redusa – cu facilitatile si designul specifice apartamentelor noi. Spatiile de locuit sunt adesea dezordonate. Plumbuita si Str. 118 . Nedezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) in urma expansiunii rezidentiale. totusi. absolut necesare intr-o comunitate umana civilizata si normale pentru perioada in care traim si de care. care au atras si atentia presei. precum Bucurestiul. putinele cazuri in care zona in studiu este amintita in mass-media se datoreaza tocmai acestor aspecte. zona noastra de studiu este legata de centrul orasului.• • • • • • • Calitatea scazuta a fondului construit existent. Astfel. care se continua ulterior cu Calea Mosilor. Fabrica de Gheata.8. iar cele mai multe dintre acestea sunt de o calitate scazuta.Colentina. perimetrul analizat se prezinta ca o insula izolata. Colentina. Oferta imobiliara din ultimii ani a cunoscut o diversificare in schimb. de la case saracacioase si darapanate in zona cuprinsa intre Str. dedicandu-se mai mult categoriei de populatie cu venituri medii. au contribuit la crearea acestui tablou si gradul de degradare al zonei si mai ales problemele sociale. intre lacul Plumbuita si Strada Petricani (din cauza neasfaltarii strazilor) • • • noii populatii (zona Fabrica de Gheata) Trafic intens pe arterele care fac legatura cu centrul orasului . Insuficienta colaborare intre autoritatile locale pentru dezvoltarea proiectelor de imbunatatire a aspectului si accesibilitatii cartierului 2. de calitate slaba si nefinisate. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei Imaginea cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este una pozitiva in viziunea locuitorilor din celelalte zone ale Bucurestiului. vorbim despre o segregare a zonei si o atractivitate scazuta pentru investitori. Situatia aceasta se explica prin lipsa unei infrastructuri moderne si a unor linii de transport care sa faca legatura intre centrul Bucurestiului si spatiul in discutie. sarac. Cele mai raspandite tipuri de locuinte raman insa apartamentele de bloc. Doamna Ghica. cu putin interactiuni cu zonele invecinate. in general slab dezvoltat. sub aspect economic si social poate fi definita fara probleme ca un cartier marginas. Sos. Petricani. specific unui oras mare. in special in zona centrala a perimetrului urban ales Crearea infrastructurii rutiere Situatia deficitara ailuminatului public in spatiile verzi si in zona lacului Plumbuita Situatia deficitara referitoare la necesitatea crearii de spatii de joaca pentru copii Acces redus la servicii medicale si la spitalele cele mai apropiate Lipsa unei piete agroalimentare Lipsa unei retele de transport public in zona Peninsulei Tei Toboc.

nivelul de infractionalitate. ajungand in acest fel in apele lacului. nefiind valorificata la adevaratul ei potential. axa principala a cartierului. una dintre principalele artere ale sectorului 2 chiar.9. 2. care sa urmareasca crearea unui punct focal de viata a comunitatii. perimetrul analizat in prezentul studiu adaposteste si 1. in Plumbuita nu au mai fost facute alte investitii. refuza sa se integreze in cadrul comunitatii locale.SA.4. cu cele fara nicio destinatie.). Bara Savu Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Domna Ghica Elevatorului Emanciparii Ferestrei Tip artera INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA Nr. In scopul regenerarii urbane a perimetrului Plumbuita este nevoie de o specializare functionala a zonei. Cele mai multe dintre ele se concentreaza in zona Sos. Cu toate acestea. supermarketuri. contextul economic prezent a avut un impact negativ asupra imaginii generale a zonei si a calitatii spatiilor construite. accetuand astfel imaginea negativa a unui areal deja lipsit de servicii la nivel local – centre de recreere. evidentiind in acest fel necesitatea aplicarii unor modificari sociale si de structura. Din punct de vedere social. etc. oferind o perspectiva buna pentru economica locala. spatii culturale. care desfasoara activitati economice. in acelasi timp. ceea ce ar modifica echilibrul natural al mediului inconjurator si ar atrage investitori in mai multe sectoare deficitare la nivel local – amintim aici sectorul serviciilor (banci.1. cu exceptia supermarketului Mega Image si a restaurantului McDonald nu a mai fost facuta o alta investitie in cadrul cartierului. Cu exceptia proiectului rezidential Cooper Beach. locuitorii au pierdut numeroase oportunitati de angajare in zona. este cunoscuta problema grupurilor de rromi care prin neacceptarea regulilor de conduita sociala. etc. trebuie sa mentionam situatia sistemului de iluminat public existent in zonele Petricani . trebuie mentionat faptul ca in cadrul perimetrului se alterneaza zonele cu functii rezidentiale sau comerciale. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Petricani 2. In felul acesta. Din punct de vedere al spatiilor de productie si spatii comerciale. Atractiile publice sunt reprezentate de existenta in inima perimetrului analizat a Manastirii Plumbuita. Va facem de asemenea urmatoarele precizari: 119 . ca si scurgerea apelor menajere pe strazi.4. accesul nu foarte usor o pune in umbra. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone Denumire strada Afirmarii Aristotel Sold. in ciuda preturilor accesibile in ceea ce priveste chiriile. nefolosite. spatii pentru birouri. fiind stopate investitiile.Steaua Rosie Plumbuita pentru strazile din cartier. Referitor la sistemul de iluminat public existent in zonele Petricani-Steaua-Rosie-Plumbuita. nefunctional si degradat.) si cel rezidential (blocuri.Pe langa functia rezidentiala. demonstreaza nivelul slab de dezvoltare a spatiului studiat si. Colentina. stalpi 18 13 30 5 1 4 24 8 5 4 16 Situatia sistemului de iluminat public este gestionata de catre SC Luxten Lighting Co. farmacii.9. dezinteresul locuitorilor fata de zona in care traiesc. Mai mult decat atat. Sistemul infrastructurii stradale din cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este in cea mai mare parte invechit. cu toate ca nu exista un punct central al activitatilor comericale. depozitarea deseurilor menajere si a resturilor electronice in zona malurilor lacului.775 societati. unitati de invatamant. unul dintre cele mai importante lacase de cult din Bucuresti. Astfel. In plus.

Tomovici Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Cap. cablu. 2-60 Olanclor Paraschiv N. ceea ce o face sa fie destul de uzata: Stalpii (de lemn. 1-27 si nr. 1A-45 si nr. 2-98 Cap. 2-52 si 1-71 Gorgan Spataru nr. Zamfir Gheorghe Zamfir Nicolae Fabricu de Gheata Sos.2-60 Petrisului Plumbuita Porumbacc-anulon Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Salciilor Simetriei nr. Bujorui Alb Crementina STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA 17 7 31 55 16 20 7 16 29 9 3 5 6 5 11 12 15 33 5 6 8 17 5 101 8 23 4 4 4 25 4 4 23 5 11 11 21 7 9 7 5 14 6 13 22 61 33 9 13 28 20 - - Reteaua de iluminat public din zona mentionata are o vechime de peste 30 ani. 1-67 si nr. Petre Ispirescu Ivarolui Linotipului Litoralului Logofatul Carstea Lopeti Sold.Folclorului Sold.Marin Ion Magura Vaii Neagota Negulescu Oiutz nr. 2-38 Sos. 43-309 si nr. 120 . Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petricani nr. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. Colentina nr. 18-336 St. Marcu Sold. beton centifugat fisurati tip SCP ) sunt in momentul de fata utilizati atat pentru sistemul de iluminat public cat si pentru distributia altor retele (electric. Zamfir A. Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tanaioarei Sold. Andronache nr.Geicu Ion Gherghitei Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Cao. telefonie) facand dificile operatiile de intretinere/mentinere a instalatiei de iluminat public.

2-60 Porumbacc-anulon Radulescu Polixenia Ricinului Tanaioarei Sold. Pascale Crementina Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Strazi cu retea TYIR: Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Domna Ghica Sold. Colentina 43-309 si 18-336 D-na Ghica Sinaia Strazi cu retea Clasica+TYIR Petricani nr.2-60 Simetriei 1-67 si 2-98 TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYR TYIR TYIR Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Clasica/ TYIR Clasica+TYIR 121 . Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petrisului Raul Colentina Safirului Salciilor Safirului Salciilor Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Sold.Sinaia Doamna Ghica nr. nr 2-10 Sinaia 5% STRADA STRADA ALEEA 15 22 45 Retea de iluminat public Clasica 9% TYIR Subterana Clasica+TYIR 51% 35% In ceea ce priveşte tipologia reţelei de iluminat public. 1A-45 si nr. Marcu Zamfir Nicolae Dumitrescu Tanase Brgd. Zamfir Gheorghe Gorgan Spataru 1-27 si 2-38 St. Zamfir A. Tomovici Cap. în timp ce aproximativ 35% beneficiază de o tipologie TYIR. doar 5% din străzi posedă o reţea clasică şi TYIR. după care urmează străzile dotate cu reţea subterană de iluminat şi. Petre Ispirescu Ivarolui Gherghitei Ghimbav Litoralului Logofatul Carstea Magura Vaii Neagota Olanclor Paraschiv N.Marin Ion Negulescu Oiutz nr. Bara Savu Culmea Fagarasului Elevatorului Emanciparii Ferestrei Folclorului Cao. în cele din urmă. Strazi cu retea Clasica: Afirmarii Aristotel Sold. Andronache 2-52 si 1-71 Sos. Bujorui Alb Sinaia Strazi cu retea Subterana Plumbuita Fabricu de Gheata Sos. este interesant de observat în graficul alăturat că în macro-zonă aproximativ jumătate din străzi posedă o reţea clasică. 83. 1-7 si nr.Geicu Ion Gherghitei Gimalau Ineu Linotipului Lopeti Sold.

Sipca Clasica Cap. Acest lucru e un indicator al condiţiei unor Ae+Su 64% servicii de distribuţie energetică mai eficiente şi mai Niciun tip sigure. Stanga Ion Steaua Rosie Clasica Clasica+TYIR La momentul de faţă. Acesta este de fapt utilizat cu precădere în străzile cu o activitate economică mai intensă şi cu o mai mare densitate urbană. Subteran 62% Ae+Su Niciun tip 122 .Steaua Rosie – Aerian Petricani. în zonă sunt utilizate două tipuri de reţele de distribuţie a energiei electrice: cel aerian şi cel subteran. de legături subterane. Graficul reprezentând condiţia reţelei de distribuţie a Tipuri de retea electrica in curentului electric în zona 3 arată o acoperire totală zona 3 a teritoriului şi un procentaj relevant. Lipsa luminii electrice se intâlneşte într-un singur Tipuri de retea electrica in caz: pe strada Logofatul Carstea. localizată în zona 2 vecinătatea Lacului Plumbuita. In plus. In graficul alăturat putem 0% 0% observa că zona 2 este caracterizată de o cotă Aerian semnificativă în comparaţie cu întreaga zonă. 11% din macro-zonă este conectată la reţeaua de distribuţie printr-un sistem aerian. Similar. de 36% Subteran legături subterane pentru furnizarea de energie electric ă. în interiorul peninsulei Tei Toboc. Tipuri de retea electrica-total 1% 11% 23% 65% Aerean Subteran Sub+ ae Niciun tip Situaţia generală arată o situaţie la fel de îngrijorătoare în ceea ce priveşte distribuţia de energie electrică în zonă. Prezenţa sistemului de furnizare subteran e un indicator al sistemului de distribuţie al curentului electric relativ mai sigur şi mai eficient. cel mai mare 0% 0% din cadrul macro-zonei Plumbuita . nu există 38% străzi unde să lipsească lumina electrică. In anumite cazuri pentru aceeaşi zonă au fost dispuse ambele sisteme. în zonă nu există străzi care să beneficieze de sistemul de furnizare al energiei electrice.

procentajul de legături aeriene e preponderent. 18% de tip lemn şi restul străzilor. metalici 10m. Acesta e un indicator al ineficienţei reţelei din zonă. Ae+Su Niciun tip Analizând datele referitoare la reţeaua de iluminat public şi la stâlpii corespunzători (pentru electricitate şi telefonie). putem observa din grafic că marea majoritate a străzilor din interiorul zonei posedă o bază de reţele de iluminat public de tip beton. într-un număr net inferior. graficul care prezintă cota de legături subterane indică necesitatea de a pune în siguranţă o parte din sistemul de distribuţie energetică. de tip metalici 8m. 0% Tipuri de retea electrica in zona 6 14% 43% 43% Aerian Subteran Graficul alăturat evidenţiază o condiţie foarte neomogenă pentru zona 6 în ceea ce priveşte conectarea zonei la energia electrică. în cazul în care legătura aeriană nu este în conformitate cu normele sau prezintă standarde scăzute de siguranţă şi eficienţă. SP-3W şi stâlpi RATB.Tipuri de retea electrica in zona 4 0% 0% 14% Aerian Subteran In zona 4. aproximativ 13% de tip beton+lemn. Ambele condiţii prezentate se regăsesc în zona Tei Toboc. 86% Ae+Su Niciun tip 4% Tipuri de retea electrica in zona 5 21% 14% Aerian Subteran Ae+Su Niciun tip 61% Situaţia reprezentată e destul de gravă şi provine din absenţa unei legături pe o stradă din zonă şi din prezenţa unui procent ridicat de străzi dotate cu electricitate pintr-un sistem de legături strict aeriene. aflată între strada Petricani şi lacul Plumbuita. Retea de iluminat public si de telefonia: Tip Stalpi Beton Metalici 8m 2% 1% 13% 18% Beton+Lemn SP-3W 3% 3% 60% 123 . Strada Logofat nu dispune de o reţea electrică.

Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. trebuie menţionată existenţa unei reţele ilegale de conducte cu un diametru de 1 000 de mm şi care ar trebui eliminate şi direcţionate către Soseaua Petricani. Marcu Zamfir Nicolae Gorgan Spataru 127 si 2-38 St. aşa cum putem vedea în graficul alăturat. Microzona Ricinului – Tamaioarei – Plumbuita pare să fie bine acoperită de reţeaua de distribuţie a apei. Apa si canalizarea Analizam acum situatia. SF-ul a fost predat din partea PMB şi la momentul actual PS2 aşteaptă un feedback de la Primăria Generală. Petre Beton Ispirescu Ivarolui Beton Linotipului Beton Lopeti Beton Sold.Marin Ion Beton Negulescu Beton Oiutz nr. rezultă că 26 de străzi nu sunt dotate cu o instalaţie de reţea de apă. Stanga Ion Tanaioarei Sold.2.Strazi cu Stalpi Tip Beton: Afirmarii Beton Aristotel Beton Sold. Mai ales în zona Tei Toboc. nr 2-10 Strazi cu Stalpi Tip Metalici 10m: Sos. se pare că a fost depus la PMB un studiu de fezabilitate cu privire la reţeaua de apă şi de canalizare a zonei Plumbuita – Petricani – Steaua Rosie. 1-67 si nr. Zamfir A. 124 .9. de unde şi nevoia absolută a unei staţii de pompaj pentru apele din zonă.Steaua Rosie – Plumbuita. în schimb lipseşte reţeaua de canalizare: singura reţea existentă e aceea care serveşte lacului şi care e pluvială şi non-menajeră. a retelelor de ape si canalizare existente in zona Petricani Steaua Rosie . cu potenţialitatea unor variante diferite ferite de investiţii care oscilează de la 3.Geicu Ion Beton Gherghitei Beton Gherghitei Beton Ghimbav Beton Ineu Beton Cao.Plumbuita. Tomovici Tudor Mihai Cap.2-60 Radulescu Polixenia Ricinului Salciilor Cap. 2-60 Olanclor Porumbaccanulon Petricani nr. 1A-45 si nr. primita de la SC Apa Nova Bucuresti SA. 1-7 si nr.5 la 7 milioane de euro (costuri ridicate de execuţie şi timp mare de amortizare). Bujorui Alb Crementina Sinaia Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Strazi cu Stalpi Tip Beton+Lemn: Elevatorului Beton+Lemn Gimalau Beton+Lemn Magura Vaii Beton+Lemn Mica Beton+Lemn Neagota Beton+Lemn Paroseni Beton+Lemn Simetriei nr. Bara Beton Savu Beiu Beton Constantin Brana Beton Culmea Beton Fagarasului Domna Ghica Beton Ferestrei Beton Folclorului Beton Sold.4. Tip Retea Apa nu detinem in cuncesiune retea de apa detinem in cuncesiune retea de apa 39% 61% La momentul de faţă. Andronache nr. 2-52 si Metalici 10 m 1-71 Strazi cu Stalpi Tip SP-3W: Fabricu de Gheata Sinaia SP-3W SP-3W 2. Metalici 8m 83. analizând datele furnizate de Apa Nova Bucureşti. 2-98 Beton+Lemn Steaua Rosie Beton+Lemn Sipca Beton+Lemn Strazi cu Stalpi Tip Metalici 8m: Plumbuita Metalici 8m Doamna Ghica nr. Din analiza reţelei de apă şi de canalizare a zonei Petricani .

Intr. Intr. Intr. putem vedea în grafic că numai 13 străzi prezintă un astfel de sistem. atât din punctul de vedere al reconstruirii imaginii cartierului cât şi vizavi de condiţiile sanitare şi sociale ale cetăţenilor rezidenţi. Aristotel Beiu Constantin Constantin. lucru de evitat pe viitor având în vedere faptul că cea pluvială se varsă în lac. Ghimbav Ineu. cu toate consecinţele legate de poluare. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune retea de apa: Afirmarii. Intr. Cap Ispir Petre Linatipului Logofat Carstea Magura Vaii Memoriei. ceea ce arată o altă problemă a zonei Plumbuita . Mica Neagota Paraschiv N . Intr. Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. Cap Ispir Petre Ivarului Linatipului Logofat Carstea Lopetii Sold Marin Ion Magura Vaii Memoriei.La momentul actual canalizarea menajer m ă şi pluvială sunt amestecate.Steaua Rosie Petricani. Neagota Oleanuz Paraschiv Parau Nicholae Paroseni Palamidei Petricani Pietriusului Porumbacea Raul Colentina Ricinului Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tamaioarei 125 . Brana Culemea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. turistică şi socială a cartierului. Ghimbav Ineu. Intr. igienă şi la condiţiile de viaţă ale cetăţenilor. Intr. Intr. Reţeaua pluvială ar trebui să dispună cel puţin de nişte decantoare la intrarea în lac. Tip Retea Canal nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesiune retea de canalizare 19% 81% Problema reţelei de canalizare este de o prioritate absolută faţă de celelalte probleme ale zonei. Intr. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune reteaua de canalizare: Afirmarii. Intr. mai ales peninsula Tei Toboc şi zona Plumbuita ale cărei străzi sunt aproape în totalitate lipsite de serviciul de canalizare cu toate consecinţele referitoare la ambient. Aristotel Brana Constantin. acţiuni esenţiale pentru îmbunătăţirea străzilor şi pentru relansarea economică. Parau Nicolae Palamidei Pietriusului Raul Colentina Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca In ceea ce priveşte structura reţelei de canalizare.

Steaua Rosie – Plumbuita. Nicolae Parau. Petre Ispir. Str. prezintă o reţea de ape care se extinde de la începutul străzii Petricani şi se întinde în interiorul zonei prin Str. Lopetii. sistemul de apă este absent în străzile secundare şi mici. Ferestrei. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente existente in zona de la Str. Str. Plumbuita pana la Str. străzii Neagoită şi străzii Paroseni în exterior. Această structură a reţelei de apă este de dimensiuni mari. adica Str. Folcloru Folclorului şi mai puţin pe strada Steua Rosie. Paroseni. Soldat D. Zona cuprinsă în interiorul străzii Plumbuita şi străzii Ricinului inului e dotată de o instalaţie de apă care se extinde prin trei străzi principale. adică prin întreaga stradă Petricani. Nicolae Paraschiv Str. Acelaşi lucru se poate spune şi despre structura reţelei de canalizare care e absentă în străzile interne ale zonei precum pe Str. strada Steaua Rosie şi delimitată la nord de lacul Plumbuita. adică la linia de-a lungul capătului străzii Ricinului înainte de a ajunge în strada Colentina. Se pare însă că această instalaţie e ineficientă deoarece acoperă doar o parte redusă din strada Ricinului şi nu are acces la reţeaua de apă care acoperă Sos. Steaua Rosie nu e prevăzută cu un sistem de canalizare. Dumitru Tane. dar arată faptul că este distribuită în partea centrală a suprafeţei unde străzile sunt de dimensiuni mici şi deci nu sunt adecvate pentru a suferi o intervenţie viitoare de lărgire a reţelei de apă pentru a o face mai eficientă şi adaptată pentru a distribui un sistem de apă complex în toată zona. adică Str. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente in zona de la Str. zona prezintă o reţea de apă de un volum mare dar de o extensie limitată în partea de sud. Stra. Str. Zona cuprinsă în interiorul străzii Petricani.Se poate deci deduce că Tip Retea de apa si canalizare situaţia zonei Petricani Steaua Rosie – Plumbuita nu detinem in e deosebit de gravă din cuncesiune punct de vedere igienicoretea de apa si 32% sanitar: aproape jumătate canalizare din străzi nu beneficiază detinem in de niciuna din cele două 68% cuncesiune reţele. Betu Costantin. Steaua Rosie. In schimb. Tamaioarei şi Str. Soldat Gheorghe Zamfir şi o bună parte din str. Str. Ricinului. Brana. Magura Vaii. Ghimbav. Ricinului şi care este legată direct la Statie Pompe instalată la începutul şoselei Colentina. Str. In plus. Gimalau. Ar fi deci util ca reţeaua de apă să fie mutată din interiorul străzii Ferestrei. Afirmarii. Str. Stefan Pascii. Str. Toată partea de la Nord si de la Est. zona prezintă un sistem de canalizare care se propagă pe străzile Petricani. Linotipului. Marin Ion. Str. Plumbuita. Ambele reţelele de retea de apa si apă şi de canalizare sunt canalizare absente în 25 de străzi ale cartierului analizat Din analiza reţelei de apă a celor 6 zone ale regiunii Petricani . Colentina 126 . Neagoita şi Str. rezultă că zona 6 are cea mai mare concentraţie de străzi de unde lipseşte reţeaua de ape (cu un procentaj de 45%). Olanelor. Aristotel. Petricani pana la Str. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare. Str. Paroseni. Cap. Negoita. Str.

rezultă că zona 4 beneficiază de cea mai mare concentraţie de străzi cu instalaţii ale reţelei de canalizare (38%). După analiza reţelei de canalizare ale celor 6 zone. aşa cum se poate vedea în graficele alăturate. Zona 2 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 4 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 38% 62% Zona 5 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 3% 97% Zona 3 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 6 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 17% 83% 63% 37% 9% 91% 127 .Zona 2 şi zona 5 sunt zonele care beneficiază cel mai mult de instalaţiile reţelei de apă. în timp ce zona 5 e cea mai săracă în instalaţii de canalizare. aşa cum se arată în graficele de alături.

in timp ce a treia parte era concentrata pe stabilirea prioritatilor in rezolvarea situatiilor problematice. siguranta cetateanului. rezulta ca principala prioritate in viziunea comunitatii de afaceri o constituie legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. Intrebarile chestionarului erau organizate in trei directii principale. intr-o prima faza se urmarea identificarea opiniilor comunitatii de afaceri cu privire la situatia prezenta. referitor la problema transporturilor in zona avuta in studiu. de care se arata multumiti circa 80%. si anume: situatia curenta. In primul rand este de amintita reteaua de canalizare. Lipsa locurilor de parcare si fluenta traficului rutier sunt aspecte care pentru circa 71% dintre respondenti nu satisfac nevoile operatorilor comerciali din zona. Intrebarile au fost structurate pe mai multe categorii. Trecand la urmatorul set de intrebari.5 Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2. Tinta chestionarului era de a ajuta autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona. dezvoltarea unor masuri care sa conduca la dezvoltarea zonei. Astfel. Cele mai multe intrebari erau de tip scala. sectorul serviciilor.2. despe care 83% spun ca situatia actuala este departe de nivelul dorit. care incerca evidentierea principalelor probleme existente in zona. respectiv 62%. respondentii au fost de acord cu luarea unor masuri care sa conduca la imbunatatirea conditiilor de transport si la fluidizarea traficului rutier (circa 71% considerand foarte necesare astfel de masuri). de care peste 90% se declara nemultumiti. De asemenea. si anume: situatia actuala a zonei Plumbuita. 1 insemna “foarte multumit” si 5 “deloc multumit”. ce va sprijini strategic reinnoirea acestui perimetru. 128 . din analizarea raspunsurilor completate de operatori. care au dat ocazia intervievatilor sa formuleze singuri problemele cu care se confrunta in cartierul analizat sau sa mentioneze fiecare ce proiecte dezvoltate de primarie ar putea duce la cresterea potentialului de devoltare a societatii in care activeaza sau care ar fi domeniile de activitate care considera ca s-ar putea dezvolta mai mult in zona. rezulta ca cele mai multe dintre aspectele enuntate ii nemultumesc. in ideea formularii unor strategii de dezvoltarea urbana ce vor sta la baza alcatuirii masterpanului zonei mai sus amintite. raspunsurile s-au concentrat in procente mari (cuprinse intre 66 si 83%) si asupra situatiei sistemului rutier. sectorul constructiilor si al infrastructurii edilitare. in timp ce 5 era echivalentul pentru “deloc necesar”. Urmeaza apoi sistemul rutier. Analiza chestionarelor se va face indicand frecventa raspunsurilor intervievatilor in procente.Petricani li s-a solicitat completarea unui chestionar. nevoia de imbunatatire a situatiei actuale si prioritatea rezolvarii problemelor identificate. Surprinzator. respectiv 1 “foarte necesar”. O a doua etapa a chestionarului incerca sa sublinieze nevoile de imbunatatire a zonei in viziunea acelorasi operatori.1 Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor Firmelor operante in perimetrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie . aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. Din raspunsurile referitoare la sectorul constructiilor si infrastructurii edilitare. propunandu-se luarea unor masuri imediate pentru reabilitarea strazilor si pentru infiintarea mai multor locuri de parcare. au fost si cateva intrebari deschise. unde intrebarile s-au concentrat pe sectorul transporturilor. unde raspunsurile urmareau o scara de la 1 la 5. singurele aspecte pozitive in viziunea comunitatii de afaceri sunt accesul la internet si reteua de gaze.5. Cu alte cuvinte. dar si asupra imbunatatirii iluminatului public in zona. De asemenea.

operatorii economici considera ca nu este nici foarte usor dar nici foarte greu sa se gaseasca si ca.000 RON pe luna. Au urmat apoi intrebarile deschise.In sectorul constructiilor se subliniaza necesitatea imbunatatirii serviciilor de colectare.6 46. Raspunsurile au reluat de multe ori probleme care se regaseau si in intrebarile anterioare. In continuarea acestor intrebari generale.6 6. cei care forta de munca din zona are un nivel de pregatire care se limiteaza la 8 clase.6 6. La intrebarile legate de forta de munca din zona.3 13.3 6. salubrizarea zonei. transport si depozitare a gunoiului (50% din respondenti) respondenti) si mai ales infiintarea unor centre medicale (75%). amenajarea lacului si a parcului si transformarea intr-o insula de agrement.6 6. Cei mai multi au raspuns ca nu au gasit ceva mai mai bun sau ca aveau deja in proprietate acel teren (62% din respondenti). cei care desfasoara afaceri in zona de studiu se declara convinsi ca rezultatele firmei au de suferit din cauza amplasarii in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. acestia au raspuns in totalitate ca nu au platit niciodata taxa de protectie pentru a-si desfasura activitatea in zona. dar si infiintarea unor servicii medicale.6 6.6 6. reabilitarea strazilor si a asigurarea sigurarea sigurantei publice in cartier. imbunatatirea alimentarii cu energie electrica sau gasirea de solutii pentru descongestionarea traficului. au urmat mai multe intrebari adresate numai societatilor. care se situeaza. De asemenea. o intrebare era dedicata motivului pentru care operatorii economici au ales sa opereze in zona analizata. peste 79% din cei care au completat chestionarele au considerat foarte necesara luarea unor masuri pentru cresterea gradului de siguranta publica.6 Raspunsuri exprimate in procente Canalizare referitoare la problemele enuntate de catre firme Salubrizarea 2% 2% zonei 2% Reabilitare strazi 2% 3% 2% 2% 3%3% 5% 5% 14% 14% 24% 17% Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastructura Infiintarea de locuri de parcare 129 . Astfel. conform a 44% din respondenti. in general. De asemenea.6 6. Cu privire la siguranta cetateanului. Probleme enuntate din totalul respondentilor Canalizare Salubrizarea zonei Reabilitare strazi Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastrcutura Infiintarea de locuri de parcare Amenajare fosa septica Amenajare parc Amenajarea laculului Sistemul rutier Servicii medicale Alimentarea cu energie electrica Apa curenta Trafic % 66. Din intrebarile adresate comunitatii de afaceri.6 6.6 40 40 13. Astfel. ceea ce indica faptul ca acestea sunt intr-adevar cele mai apasatoare exigente cu care se confrunta operatorii economici din zona zona avuta in studiu.6 6. la mai putin de 1. cand li s-a cerut sa enumere 5 probleme care considera ca ar trebui sa se rezolve cat mai curand in perimetrul cartierului respondentii au indicat in primul rand lipsa canalizarii. Circa 75% din intervievati au declarat ca activeaza activeaza ins ectorul comertului si ca sunt proprietarii unor microintreprinderi. au mai rezultat informatii legate de chiria lunara a halelor sau a birourilor.

conform raspunsurilor intervievatilor. furturi. lipsa canalizare.Tot prin intrebari cu raspunsuri deschise. Au fost. Alaturi de chestionarul aplicat agentilor economici din zona. Pentru o analiza mai eficienta a rezultatelor chestionarelor.Steaua Rosie – Petricani. descris prin cuvinet precum: nesiguranta. poluare. si 130 . Astfel. curatenia stradala. construirea de noi locuinte. Chestionarul a fost alcatuit din mai multe tipuri de intrebari . dar si parcuri ingrijite. cat si din intrebari deschise. care a permis autoritatilor sa evalueze perceptia si opiniile cetatenilor. mizerie. rezultand astfel un tablou real. fluidizarea traficului. zona placuta. mentionam ca intrebarile urmareau trei directii principale. in timp ce ultima parte puncta aflarea prioritatii rezolvarii unor probleme in viziunea locuitorilor. s-a considerat ca sunt cei mai in masura sa identifice problemele si necesitatile care ar trebui rezolvate cu prioritate. lipsa echipajelor de politie stradala. Locuitorii din zona fiind cei care se confrunta zilnic cu problemele si situatiile din cartier.atat intrebari de tip scala. intr-o prima parte se dorea cunoasterea opiniei cetatenilor cu privire la situatia actuala. principalele proiecte care ar putea duce la cresterea potentialului de dezvoltare a zonei sunt urmatoarele: pasaj rutier reorganizare sistem iluminat modernizare carosabil sistematizarea arhitectonica extinderea suprafetelor verzi construirea de locuinte posturi fixe de politie deratizare curatenie reabilitare zona siguranta cetatenilor Proiecte de realizat asistenta medicala amenajare lac canalizare agrement investitii imobiliare infrastructura asfaltare strazi dezapezire pe timp de iarna parcari stopare infractionalitate infiintarea unei piete agroalimentare Din analiza completa a chestionarelor. rezulta asadar ca firmele situate in zona Plumbuita – Steaua Rosie . problemele cele mai urgente pe care autoritatile ar trebui sa le rezolve pentru imbunatatirea zonei se refera la sistemul rutier (reabilitarea soselelor si a strazilor). In viziunea celor chestionati. infiintarea centrelor de asistenta medicalam amenajarea parcurilor si spatiilor verzi. urmareau crearea unei imagini care sa oglindeasca cat mai bine conditiile sociale ale cartierului Plumbuita . de asemenea. Concluzionand. formularea unor strategii de dezvoltare urbana in scopul elaborarii masterpalnului zonei mai sus amintite. cel dedicat populatiei urmarea. de asemenea. astfel incat nu este luata in considerare posibilitatea unui transfer al activitatii. care au dat posibilitatea respondentilor sa-si exprime liber nevoile si parerile. li s-a cerut respondentilor sa descrie in cateva cuvinte zona in care opereaza.Petricani considera ca zona are posibilitatea de a se dezvolta in continuare. extinderea retelei de canalizare. crearea de locuri de parcare. Urmatorul set de intrebari se concentra pe identificarea nevoilor de imbunatatire a situatiei actuale. b) La nivelul populatiei Chestionarele realizate cu un esantion reprezentativ al populatiei. nivel de trai scazut.

Trecand la cea de-a doua parte a chestionarului. Alte puncte esentiale punctate de cetateni au facut referire la numarul si la starea unitatilor de asistenta medicala si a unitatilor de invatamant (64%. sunt 73% din locuitori care considera foarte necesare masuri precum cresterea numarului de politisti comunitari in zona. aproape 92% dintre respondenti declarandu-se nemultumiti. transportul in comun. 131 . De asemenea. Nu in ultimul rand. 1 insemna „foarte necesar”. respectiv 54%). Raspunsurile intrebarilor de tip scala scala urmareau o scala de la la 1 la 5. Astfel. cetatenii nu se declara multumiti de niciunul dintre punctele enumerate in lista intrebarilor. Primul set de intrebari a scos la iveala foarte multe nemultumiri ale cetatenilor. care sa duca la dezvoltarea zonei. in ceea ce priveste siguranta siguranta cetateanului si protejarea mediului inconjurator. starea spatiilor verzi si a locurilor de joaca. Surprinzator. cetatenii din Plumbuita au fost rugati sa-si exprime opinia referitoare la nevoia de imbunatatire a situatiei actuale. La alte intrebari. de posibilitatile de a gasi un loc de munca in zona. unde respondentii trebuiau sa aleaga o varianta de raspuns dintr-o lista de raspunsuri. de siguranta personala in cadrul cartierului (circa 68% din locuitori indicand aceste aspecte ca principale probleme). in timp ce 78% considera importanta cresterea preocuparilor cetatenilor pentru protectia mediului.intrebari tip grila. sistemul rutier (68% din cei care au completat chestionare). locuitorii din Plumbuita s-au aratat foarte nemultumiti in primul rand de reteaua de canalizare. Principalele nemultumiri exprimate de locuitorii cartierului Plumbuita lipsa activitati sportive-… reteaua de apa traficul rutier posibilitatea gasirii unui… reteaua de canalizare % 0% 20% 40% 60% 80% 100% Pe lista neagra alcatuita de locuitorii din zona in c ceea eea ce priveste situatia actuala a cartierului lor. acestia raspunzand negativ la aproape toate intrebarile. poluarea sau lipsa unor activitati sportiverecreative in cartier (46%) sau activitati culturale (49%) reprezinta nevoi identificate de locuitorii din Plumbuita. in timp ce 5 insemna „deloc necesar”. se mai adauga iluminatul stradal. reteaua de gaze (58%). reteaua de apa (51%). de curatenia din cartier. unde cifra 1 insemna „foarte multumit” si 5 „deloc multumit”.

la problema parcarilor. la necesitatea infiintarii unor patrule de politie canalizare 41. factorii care au dus la amplificarea acestor probleme au fost in primul rand marginalizarea sociala (4%) si lipsa ajutoarelor economice publice (2%). a fost foarte educatie / scoli si gradinite 16. in momentul in care le-a fost adresata o intrebare care privea in special gradul in care criminalitatea este prezenta in zona. Principalele cauze ale problemelor populatiei din cartierul Plumbuita 33% 5% 13% 25% 25% venitul redus al familiilor somaj droguri/alcoolis m In viziunea locuitorilor. situatia parcului si a sectie politie/siguranta 9. Factori precum droguri/alcolism.25 graficul de mai jos.Principalele probleme cu care se confrunta populatia. la curatenia din starea drumurilor/asflatare 26.78 cartier.82 transformat intr-o zona de agrement. identificate cu ajutorul intrebarilor grila.57 2.07 des nominalizata sub diferite forme.89 Canalizare Raspunsuri exprimate in % referitoare la problemele enuntate de catre cetateni Starea drumurilor/asflatare 1% 1% 1% 1% 1% 1% Educatie / scoli si gradinite 2% 4% 2% 1% 1% 1% 2% 3%2% Sectie politie/siguranta populatiei 4% 27% Curatenie 17% 10% 6% 6% 6% Gaze Parcari Servicii medicale 132 .78 0. Probleme enuntate din totalul % Au fost amintite in continuare aspecte relative la reteaua de respondentilor canalizare.82 lacului Plumbuita.5% respectiv 5%).78 1.89 0.25 populatia cartierului Plumbuita este prezentata in tabelul si servicii medicale 6.57 3.78 1.89 0. cei mai multi dintre respondenti (38%) au indicat o slaba prezenta a acestui factor. Lista completa a gaze 8.57 3.92 sesizarilor enuntate si considerate prioritare de catre parcari 6.89 0.89 0. Ca si in cazul chestionarelor la care au raspuns agentii economici. care ar putea fi mult mai bine valorificat si curatenie 9. amenajarea spatii verzi apa curenta iluminatul public locuri de munca transport in comun integrarea copiilor rromi in scoli. gradinite acte de proprietate piete criminalitate furturi fluenta traficului rutier somaj magazine locuinte 5. De altfel. violenta de orice tip sau criminalitate influenteaza intr-o masura mult mai mica viata sociala in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (12.96 care sa asigure ordinea si sigurnata publica. multe dintre raspunsurile indicate la intrebarile deschise se regaseau in problemele enuntate in primul set de intrebari.89 0. ceea ce nu face decat sa sublinieze importanta si necesitatea rezolvarii acestor nevoi.35 3. sunt cauzate in general de venitul familiilor sub limita supravietuirii si de rata somajului (25%).67 1. De asemenea.

Sesizare privind defectiune iluminat public diurn in parcul Plumbuita. D-na Ghica. Sesizare telefonica referitoare la nefinalizarea lucrari de catre Acvatot. Mentionam ca necesita a fi udati toti platanii din zona Palatului Ghica si cei din zona Manastirii Plumbuita. Solicitare .Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 Anexam in continuare lista intreaga a sesizarilor si reclamatiilor inregistrate la Primaria Sectorului 2 in perioada mai sus amintita: Anul 2009 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Pentru Sesizare telefonica referitoare la stalpi de iluminat public non-functionali. de inmatriculare B 04 RBV. Sesizare referitoare la necesitatea relocarii containerului de gunoi din Parcul Plumbuita. Beiu Constantin si Ferestrei in programul de reabilitare. Sesizare privind 3 masini abandonate pe str. Sesizare privind iluminatul public ce functioneaza ziua pe aleile din Parcul Plumbuita. deoarece in jurul lui este imprastiat foarte mult gunoi si duce la producerea unui focar de infectie. Sesizare referitoare la deteriorare poarta de acces in parcul Plumbuita. langa ghereta de la rond. Sesizare referitoare la iluminat public diurn pana la orele 10-11 in Parcul Plumbuita. Sesizare privind deteriorarea unui stalp metalic de iluminat public. Memoriu referitori la borduri si trotuar pt biciclisti biciclisti Memoriu referitor la desfiintarea cismelelor. Sesizare referitoare la udare platani in Parcul Plumbuita. Sesizarea telefonica referitoare la lucrarea apartinand Sc Distrigaz Sud SA care blocheaza accesul locatarilor in imobil si ghena pe Aleea Sinaia nr.Tei –Toboc Sesizare referitoare la necesitatea curatarii lacului Plumbuita + dotarea bodyguarzilor cu cele necesare. Mentionam ca la intersectia acestor doua strazi este mult noroi. iar cand ploua fantanile din pare sa fie oprite Sesizare privind necesitatea introducerii str.propune distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare cum ar fi zona 10 . iar acestia sa impiedice persoanele care pescuiesc cu plasa in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la lipsa tribunelor in mini stadionul de la Parcul Plumbuita. Cremenita vis-a-vis de Politia Comunitara.2 Reclamatiile din zona Plumbuita.Plumbuita . aflat pe marginea lacului Plumbuita. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in Parcul Plumbuita.Steua Rosie . solicitare referitoare necesitate plantare braduti intre aleea pietonala si bl 1-7 pe bd. precum si vandalizare mobilier urban de catre tineri turbulenti.5. Mentionam ca este vorba de doua Dacii cu nr. B 95 BMW si de 133 . defectiune iluminat public Sesizare referitoare la panta strada defecta -se strange apa de la ploaie Solicitare asfaltare strada reparare trotuare amenajare alveole.l6bl77. au acoperit lucrarea cu pietris in urma cu o luna. prezenta gropi pe portiunea dintre Palatul Ghica si prima alee care duce in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la taierea pomilor in parcul Plumbuita.2. nu doar cei din dreptul cladirii Gradina cu Poney.

95. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Paroseni. Sesizare referitoare la neaducere la nivel a canalelor pe str Oituz. Sesizare referitoare la gunoi pe marginea Lacului Plumbuita. Mentionam ca acestea nu sunt ridicate de aproximativ 3 saptamani Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile Petricani si Beiul Constantin Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strada Beiul Constantin Sesizare privind necesitatea ridicarii sacilor de gunoi de catre reprezentantii S. sect.2009 22:35:19 . atat pe str Ricinului cat si pe partea opusa a acesteia.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • un microbuz albastru cu nr. de inmatriculare DB 05 VHH.C. Ferestrei.lipsa iluminat public la Sos Petricani. 65. Aceste trei ma§ini au somatiile in geam dar nu sunt ridicate. in dreptul statiei RATB tramvai. in dreptul nr IB §i nr 5. Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile: Beiu Constantin. Mentionam ca in urma accidentului petrecut in data de 02.A.2008 stalpii de iluminat public au fost inlocuiti fara a se monta becuri la ace§tia. SUPERCOM S. Mentionam ca petentul dore§te si montarea unor panouri care sa interzica aruncarea gunoiului pe spatiul verde precum si o amenda specifica privind aceasta fapta. Mentionam ca exista un semn de avertizare dar nu este vizibil din cauza coronamentului copacilor din zona. iar marcajul zebrei de pietoni nu este suficient de vizibil. 134 . Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Ferestrei sect 2. in urma salubrizarii strazilor. Petricani. Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semn de semnalizare intermitent in mijlocul carosabilului la trecerea de pietoni din dreptul Pietei Cremenita. Mentionam ca aceasta este defecta de aproximativ 1 luna Sesizare privind montarea de limitator de viteza si indicator cu lumina galbena intermitenta la trecerea de pietoni sos Petricani intersectie cu str C-tin Beiu si Aleea §trandul Tei.05. langa fostul targul de animale. Sesizare privind lisa becuri pentru stalpii de iluminat din Sos. Intrarea Sefirului. Mentionam ca domnul Margarit Daniel propune ca in momentul in care strazile sunt maturate sa se ridice si sacii cu deseuri menajere Sesizare privind distribuire tomberoane de catre Supercom persoanelor fara contract pe Str Paroseni si Str Gimalau Sesizare privind defectiune conducta de apa pe strada Beiu Constantin in fafa imobilelor nr. Petricani. in data de 19. Petricani la statia §trandul Tei. Sesizare privind lipsa capac canal pe str Fabrica de Gheata in parcarea blocului nr. Sesizare privind functionarea fara intrerupere a iluminatului public din Parcul Plumbuita Sesizare lipsa iluminat stradal -Str. Beiu Constantin nr. Mentionam ca acesta prezinta un real pericol pentru copii celor 2 §coli aflate in zona Sesizare privind neingrijire parculet din Aleea §trandul Tei aflat la intersectia cu str. deoarece in zona se afla o gradinita de copii si numeroase persoane insotite de copii mici tranziteaza zona catre pare. Aceasta situatie favorizeaza producerea de accidente.03. Paroseni Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere aflate la intersectia strazii Beiul Constantin cu Sos. precum si montarea de cosuri de gunoi pe marginea lacului. Str Beiu Constantin Aleea §trandul Tei. Solicitare primita de la "Margarit Daniel" (8582338). 2. 46 si 48.

2009 12:09:31 -construire baie fara autorizatie la Str. Beiu Constantin) Neingrijirea spatiilor verzi Lipsa cismelelor de apa. Dna Ghica. Fabrica de Gheata nr. respectiv str. in fata Bisericii si a Parcului Plumbuita) Semnalizarea • • • • • • • Realizarea de constructii in spatiul privat fara autorizatie Reinfiintarea statiei de autobuz linie 282 pe str. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita • Solicitare primita de la (8582530). str. Mentionam ca in ultima perioada au avut loc foarte multe accidente ca urmare a semnalizarii necorespunzatoare a trecerii de pietoni. mai ales in zonele in care se strange apa dupa ploi Reabilitarea bordurii trotuarelor si amenajarea pistelor pentru bi ciclisti Montarea semafoarelor acustice (sesizare referitoare la str. Strazi • • Social • • • • Siguranta • • • • • Montarea de limitatoare de viteza si indicatoare cu lumina galbena intermitenta la trecerile de pietoni (sesizare primita pentru interesectia Ctin Beiu si Aleea Strandul Tei) Lucrari pentru adducerea la nivel a gurilor de canal sau lipsa capacelor de canal (str. Ferestrei. 95) Reabilitarea strazilor (intersectia Beiu Constantin cu Ferestrei). proprietarul de la adresa respectiva a construit o baie in curtea proprie. parcul Plumbuita. in zona parcului Plumbuita (sunt agresivi. Dna Ghica. impiedica accesul catre Clubul Seniorilor) • Prezenta seringilor folosite de cei care isi injecteaza diferite substante halucinogene. 2. • Sesizare referitor la prezenta a numerosi caini comunitari in Parcul Plumbuita. care impiedica accesul catre Clubul Seniorilor. Mentionam ca. fca mizerie. Ricinului nr. Beiu Constantin) Distributie tomberoane de gunoi persoanelor care nu au contract cu firma de salubrizare si ridicarea gunoiului menajer si neridicarea deseurilor menajere Probleme cu iluminatul public (str. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita in sectorul 2. • Sesizare referitor haite mari de caini comunitari agresivi in parcul Plumbuita.Sesizare privind semnalizare necorespunzatoare a trecerii de pietoni la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita. str.05. Paroseni. Petricani. in zona parcului si chiar si in fata manastirii • Criminalitatea in zona peninsulara a cartierului • Transformarea lacului si a zonelor inconjuratoare in adevarate focare de infectie prin depozitarea deseurilor menare in aceste spatii 135 • . Dna Ghica statia de autobuz 282. in fata Bisericii din fata parcului Plumbuita + necesitate reinfiintare pe str. Dna Ghica Defectiune conducte apa (str. Oituz. Pentru a evidentia cat mai bine problemele observate de populatia cartierului. Sos. 68 sect. desfiintarea celor existente Depozitarea de gunoaie in zona lacului Masini abbandonate Distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare Lipsa tribunelor in mini stadionul Problema cainilor comunitari. • Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semafor acustic pe str. Sector 2. care musca batranii si copii. Mentionam ca acestia ataca oamenii si fac mizerie. s-a intocmit urmatorul tabel care cuprinde principalele probleme rezumate pe macrozone. in data de 11.

dintre cei care locuiesc sau care lucreaza in zona. locurile de parcare existente nu fac fata nevoilor populatiei. neasfaltate in cele mai multe cazuri.necorespunzatoare a trecerilor de pietoni (sesizare referitoare la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita) • din Parcul Plumbuita Lucrari ale furnizorilor de servicii care ingreuneaza accesul in zona 2. Strazile au aspectul de camp deschis. In continuare au fost aminitite problemele legate de fluenta traficului. Concluzionand. Rezultatele acestor chestionare prezinta autoritatilor perceptia exacta a cetatenilor si nevoilor acestora. De altfel. cetatenii si operatorii economici care au completat chestionarele au mai amintit si aspecte precum lipsa transportului comun la nivelul intregului cartier. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic Infrastructura stradala este unul din punctele sensibile ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. nicidecum a unui cartier bucurestean. foarte importanta este si prezenta activitatilor culturale si sportive-recreative in viziunea intervievatilor. si inca unul a carui populatie are o putere economica scazuta. care are o structura stradala alcatuita din 67 artere. transport si depozitare a gunoiului. fapt care indica necesitatea gasirii unor solutii pentru remedierea acestor lipsuri ale cetatenilor. de curatenie cartierului sau de siguranta publica. mai ales odata cu lasarea serii. Locuitorii s-au plans si de prezenta cainilor vagabonzi pe strazile cartierului. chiar a unei gradinite si a unei piete agroalimentare. o principala prioritate in viziunea atat a locuitorilor cat si a agentilor economici o reprezinta legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie In scopul de a sprijini autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona pentru formularea unor strategii de dezvoltare urbana ce vor sta la baza alcaturii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana dedicat perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. De asemenea. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. s-a adus in prim plan nevoia infiintarii unor centre medicale. 2. Multi locuitori se tem pentru pentru viata lor si pentru bunurile personale. amenajarea mai multor locuri de joaca pentru copii.5. Astfel. Pe de o parte au fost subliniate aspectele negative specifice fiecareia dintre cele doua categorii in parte si pe de alta parte au fost identificate si raspunsuri comune. dau imaginea unei localitati rurale. Pe langa acestea.4. unul pentru cetateni si un altul pentru agentii economici. din care 3 strazi cu o importanta 136 . In ceea ce priveste sectorul constructiilor. Cei mai multi s-au declarat nemultumiti de aspecte precum reteaua de canalizare. Acest aspect. lucru greu de imaginat intr-o capitala europeana.3. cu atat mai mult cu cat zona nu este bine iluminata. este necesara si infiintarea unui centru medical. care lipseste pe foarte multe dintre strazi. la care se adauga starea proasta a strazilor. la nivelul arealului mai sus amintit s-au alcatuit doua modele de chestionare. Nu au fost uitate problemele legate de imbunatatirea serviciilor de colectare. reabilitarea retelelor stradale a fost un alt aspect enuntat de populatia din Plumbuita. De asemnea. acoperit cu praf atunci cand vremea este calduroasa si secetoasa si de noroi in perioada ploilor. Desi caracterizat cu precadere ca un cartier rezidential. respondentii au mentionat lucrarile de extindere a retelelor de utilitati.5. Si lipsa locurilor de parcare ridica mari probleme in cartierul analizat.

centre commerciale si depozite. prin functiile pe care le indeplineste la nivelul intregului cartier si chiar al sectorului. asfaltarea trotuarelor strazilor nou amenajate si amenajarea celor existente. Colentina. care pot fi inchiriate la preturi convenabile. perimetrul studiat este delimitat in partea sudica de una dintre arterele cu cea mai intensa circulatie. In felul acesta. a atras si atentia proiectelor imobiliare. de punerea in functiune a iluminatului public in zona parcului si a lacului. sau in zona cuprinsa intre Str. Soseaua Colentina este caracterizata de un trafic intens. Cu alte cuvinte. Colentina. faptul ca nu beneficiaza de servicii de transport public devine problematic. fiind greu accesibile transportului. prin modernizarea infrastructurilor. Aceasta aglomeratie se explica prin faptul ca face legatura intre centrul orasului si DN2 / E60. Parte dintre ele au fost deja reabilitate. Tot aceasta cale de comunicatie concentreaza si cele mai multe mijloace de transport in comun. Altfel spus. modernizarea drumurilor. au intrat in atentia investitorilor si spatiile din vecinatate. Vorbim astfel despre reorganizarea spatiilor verzi si amenajarea de locuri de joaca pentru copii. altele insa. mai ales in zonele rezidentiale. cat si al transporturilor de marfa catre centrele comerciale care functioneaza in arealul din jurul acestei artere. din cauza pietrelor sparte. Colentina. Un alt punct care necesita atentia deosebita a autoritatilor il reprezinta transportul. atat pietonal cat si auto. inspre lac. se propune adoptarea unor masuri precum: 1. Odata finalizat acest proiect. Petricani si Str. Bd. Fabrica de Gheata. Primaria Sectorului 2 a implementat proiecte de reabilitare a strazilor. Gherghitei si Str.deosebita la nivelul intregului sector: Sos. drumuri care fac conexiunea intre capitala si orasele din estul tarii (Moldova). In scopul imbunatatirii infrastructurii rutiere. Str. pe langa piata de imobile in scop comercial – reprezentate de locatii pentru constructia de spatii de birouri. ceea ce poate duce la producerea de accidente. Doamna Ghica. D-na Ghica. crearea de noi locuri de parcare supraterane. astfel incat toti cetatenii din zona vor beneficia de imbunatatirile aduse. care limiteaza zona in studiu pe latura vestica – Sos. in care nu toate strazile sunt asfaltate si a caror stare actuala prezinta pericol de producere a accidentelor. la interior. atat din cauza numarului mare al autoturismelor rezidentilor. 2. a inceput constructia complexului rezidential Cooper Beach din Str. fiind printre altele una dintre cele mai intens traficate artere la nivelul Bucurestiului. Pentru a veni in sprijinul cetatenilor si a celor care desfasoara activitati in acest spatiu. Sos. Dupa cum se amintea si mai sus. rezidentii din zona care nu au masini personale fiind nevoiti sa se deplaseze pe jos pana la cea mai apropiata statie de autobuz/troleibuz/tramvai. o problema principala in cadrul perimetrului o constituie starea drumurilor. a retelei de apa si canalizare pe anumite strazi. situatia prezentata nu constituie un aspect foarte dificil. Sos. 3. Asa cum a fost deja amintit anterior. celelalte mijloace strabatand celelalte doua artere. perimetrul. montarea de limitatoare de viteza pe strazile care permit circularea cu viteza mare. Oituz. au fost identificate mai multe proiecte ce ar trebui puse in practica pentru ridicarea standardelor de viata ale rezidentilor. pentru cei care au domiciliul in interiorul zonei Tei Toboc. Traficul este intens. nu este traversat de niciun fel de mijloc de transport. Petricani. a pietrisului sau a pamantului care le acopera. imediat in spatele Sos. de gasirea unor solutii pentru interzicerea depozitarii de deseuri in imediata 137 . au fost enuntate nevoile de dezvoltare cu privire la zona de studiu. Astfel. imaginea zonei se va schimba. Considerand problemele enuntate mai sus. 4. sunt in stare de degradare. Colentina. Daca pentru cei care locuiesc in apropierea acestor artere principale.

de infiintarea unor servicii medicale. In plus. Din punct de vedere al serviciilor publice si sociale. Un alt aspect important al serviciilor sociale. care comunica unele cu altele. Acest contrast este reprezentat mai ales printr-o diferenta a aspectului calitativ al strazilor si conditiile de viabilitate stradala si pietonala pe fiecare dintre aceste strazi. pentru cei care nu au o calificare sau care nu-si gasesc de lucru in domeniul in care sunt calificati si doresc sa-si faca o noua specializare. Astfel. cu scopul de a face traficul pietonal mai bun. parcarile si punctele de traversare 138 . ca si de cele ale Clubului Seniorilor. precum Sos. Petricani. pe langa problemele care priveau amenajarea sau organizarea spatiilor verzi sau infiintarea spatiilor de petrecere a timpului liber dedicate diferitelor grupe de varste. cat si in cadrul consultarilor publice organizate anterior alcatuirii prezentului studiu. pe langa folosirea tuturor suprafetelor. Ricinului.1 Infrastructura publica urbana Lipsurile existente la nivelul infrastructurii zonei Plumbuita . D-na Ghica e Sos. este cel al serviciilor medicale. Solutia indicata pentru aceasta problema este cresterea numarului politistilor comunitari. cu obiectivul specific de reamenajare a teritoriului. Steaua Rosie. securitatea cetatenilor este un aspect operational al acestor nevoi. Str. daca ne gandim la importanta sa in cadrul unei comunitati in care populatie prezinta o tendinta de imbatranire. cum ar fi o biblioteca la care sa aiba acces toti cetatenii. care sunt in conditii jalnice. a caror situatie in prezent este negativa. dar prin comparatie cu cele amintite anterior. ar trebui sa se inceapa o opera de intretinere a invelisul stradal.6. Beiu Constantin. rezulta a fi de o mare importanta si introducerea de semne stradale orizontale (de exemplu dungile pentru separarea benzilor.Steaua Rosie – Petricani cer o imbunatatire a conditiilor generale ale cartierului. pe langa faptul ca ar trebui mai intai de toate asfaltate strazile care sunt inca acoperite de pamant (ceea ce nu face decat sa ingreuneze conditiile de circulatie auto si pietonala cand ploua sau ninge). 2. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2. tot printre masurile urgente care trebuiesc luate amintim extinderea retelelor de apa si mai ales de canalizare. Interventiile necesare pentru restaurarea si reechilibrarea acestui standard calitativ in toate strazile din zona. acestea au o importanta secundara. ar trebui sa tinteasca mai ales spre imbunatatirea accesibilitatii si viabilitatii strazilor minore interne. Putem sa amintim printre acestea infiintarea unei piete agroalimentare sau organizarea unor spatii de recreere si petrecere a timpului liber. acestea fiind prioritatile.apropiere a lacului. Colentina. Sunt si alte servicii care lipsesc in perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. Printre operele de intretinere. prin eliminarea gaurilor care reprezinta un obstacol in bunul mers al circulatiei autovehiculelor si prin largirea strazilor de legatura pe diverse portiuni din zona. o sala de sport sau chiar centre de formare profesionala. de organizarea unor spatii de parcare. spre deosebire de strazile de legatura interna si de dimensiuni mai mici. ar fi necesara infiintarea de noi treceri de pietoni si restaurarea celor deja existente. Dupa o prima analiza a teritoriului iese la iveala un contrast evident intre situatia arterelor principale ale zonei.6. precum Str. care a fost subliniat atat in rezultatele chestionarelor la care cetatenii si agentii economici au raspuns. trebuie mentionata si problema sigurantei publice. Acesta este unul dintre punctele care trebuie sa atraga cea mai multa atentie din partea autoritatilor. dar prezenta unor cabinete medicale sau a unui dispensar medical este absolut necesara. In acest sens. Evident. Str. Este adevarat ca populatia din zona beneficiaza de serviciile ambulantei sociale. Str.

Petricani. garantand. Lipsa liniilor de autobuz si tramvaie in zonele interne care sunt departe de principalele axe de comunicare. precum Sos. si spre manastirea Plumbuita. sau mai bine zis Sos. Reamenajarea infrastructurii strazilor este necesara deoarece ar permite imbunatatirea ritmului de viata a locuitorilor si ar face mai usoara accesibilitatea in zona ceea ce ar duce la imbunatatirea si marirea activitatilor economice in acest perimetru. facand astfel mai placuta si usoara circulatia nocturna in trafic.pietonala) si verticale. in consecinta. ar putea fi realizate asa-zisele “fose biologice” sau conducte pentru ape menajere si pentru garantarea nivelului de igiena si. Pentru a elimina riscul de inundare a strazilor din cauza ploilor si a evita crearea de inundatii care ar pune in pericol si ar crea pagube locuitorilor si celor care folosesc strazile si asigurarea curatarii apelor murdare departe de locuintele oamenilor si cele de birouri.6. De o foarte mare importanta rezulta a fi si prezenta unui sistem de utilizare a gunoaielor in conformitate cu respectarea mediului inconjurator si mentinerea unui nivel adecvat de igiena. care se deschide intre Strada Gherghitei. este necesara implementarea unor semne de circulatie si avertizare verticale si orizontale. pe de alta parte. 139 . Petricani si D-na Ghica. Cu o imbunatatire a retelei stradale. pentru orientarea in maniera disciplinata a mersului vehiculelor si mijloacelor de transport.Steaua Rosie . ar trebui realizata pentru a imbunatatirea nivelului de igiena si diminuarea gradului de poluare. ar fi posibila ajungerea la un nivel de comunicare urbana.2. Colentina – Str. Recalificarea acestei zone ar trebui sa vizeze si imbunatatirea sistemului de canalizare pentru adunarea apelor menajere. cu costuri majore si timpi tot mai mari pentru cei care au nevoie de anumite servicii sociale. In acest sens. mai ales daca nu au masina proprie. sa se tina cont atat de apele rezultate din activitatile domestice cat si de cele din precipitatii. Pentru a garanta o mai buna siguranta. pe de o parte. cat si spre lac.Petricani este in prezent o zona care beneficiaza de o slaba infrastructura sociala. mai ales in interiorul noilor spatii publice cu importanta socio-culturala. este fundamentala construirea unui sistem de retea de canalizare mixta pentru a aduna atat apele murdare urbane cat si pe cele rezultate din ploi. O reamenajare a zonei ar face ca accesibilitatea interna prin mijloacele de transport care au trasee pe strazile mai putin importante si mai mici sa fie mai buna. D-na Ghica si Sos. In ceea ce priveste strazile de dimensiuni mai mari. calitatea vietii in general. marind o eventuala activitate turistico/economica indreptata atat spre zonele de verdeata de aici. Infrastructura sociala Zona Plumbuita . este necesara instalarea unui sistem de iluminare prin lampi prezente pe toata lungimea strazii. care poate fi obtinut prin implementarea diverselor cosuri de gunoi pentru diferitele tipuri de gunoaie. Barierele arhitectonice contituie de asemenea o dificultate pentru persoanele cu probleme de sanatate. Si construirea eventualelor canale si a unui centru de epurare in apropierea marginii lacului Plumbuita. 2. Colentina. Este prezenta o retea de servicii publice doar in strazile care delimiteaza macro-zona la Sud si Est. o interventie de reamenajare a zonei nu poate porni daca exista in continuare aceasta bariera arhitectonica si imbunatatirea accesibilitatii fata de ceea ce li se ofera acum rezidentilor si persoanelor care vin aici. mai ales ca actuala retea de tramvaie permite doar accesul in zona limitrofa in partea centrala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . deci. serviciile locuitorilor si. reprezinta o foarte mare dificultate pentru locuitori. Str. Distantele mari si slaba legatura stradala a anumitor zone fac tot mai dificila accesibilitatea in cateva din portiunile interne a serviciilor in perimetrul luat in analiza. Este nevoie. Petricani. element care mareste gradul de degradare si izolare a persoanelor care locuiesc aici.

ar putea constitui un sistem de prevenire a activitatilor ilegale mai ales in zona spatiilor verzi si in apropierea marginii lacului. zonele sportive si recreative. spatii care lipsesc cu desavarsire atat in peninsula Tei Toboc. zonele verzi dotate cu un sistem de monitorizare si de paza. Factorul infrastructural poate fi un punct determinant pentru noile forme de coexistare interculturala. prezenta activitatilor culturale si artistice de acest tip ar putea atrage in mod sigur diverse activitati economice (pub-cafenele. bibliotecile. precum pietele. nici zona imediat apropriata axei de comunicare principala. In plus. absenta structurilor socio. Protectia zonei prin efectuarea rondurilor Politiei Comunitare. concerte si festivaluri. ar dota zona cu structuri necesare pentru dezvoltarea diverselor activitati artistico-cultural. baschet si alte sporturi. Singurele structuri care in momentul de fata ar putea atrage activitati de schimb cultural si socializare in zona. chiar si sporturile acvatice ar putea fi practicate pe lac. etnica si sociala. zona luata spre analiza este total lipsita de spatii recreative si locuri destinate schimbului cultural. asa cum se intampla intre comunitatea rroma si celelalte prezente aici. slaba atentie acordata partii gunoaielor. Totusi. In plus. stilurile de viata caracterizate ca fiind de nivel jos din punct de vedere al standardelor igienice si de sanatate. ceea ce lipseste cu desavarsire in Bucuresti si in Romania in general. acestea nu reprezinta intregul potential al zonei din punct de vedere al activitatilor sportive. ar putea fi instituita o zona cu o imensa activitate culturala. discoteci-baruri).Oituz – Emanciparii – Gherghitei. prin intermediul camerelor de supraveghere capabile sa monitoreze activitatea in interiorul zonei. procentul mare de abandon scolar. in prim plan fiind abuzul de substante stupefiante si alcoolul. In plus. reprezentata de areale unde accesul este aproape inexistent. planificarea urbanistica a cartierului nu a tinut cont suficient de mult in ceea ce priveste necesitatile de a fi create spatii publice fundamentale pentru a putea coexista din punct de vedere social si cultural a cetatenilor care locuiesc aici. izolarea zonei si a persoanelor care locuiesc aici depinde mai ales de spatiile de unire publica. sculptura). ar trebui puse la punct serviciile de paza. atat pentru cei care locuiesc aici cat si pentru turisti. muzeele si teatrele. Sos. prin promovarea expozitiilor (pictura. de altfel. Intr-adevar. organizata urmarind o logica zonala. teatre si centre unde sa te poti culturaliza in general. ca si de aparitie a delincventilor. Structura etnico-sociala si culturala este. sunt cateva structuri sportive precum zonele de joaca. In plus. inclusiv in strazile din perimetrul Tudor Mihai. odata exploatate toate modurile de recreere in intreaga zona. diferite activitati si work-shopuri artistice si culturale. Modul dificil de intalnire si interactiune intre diversele etnii prezente in aceasta zona. centrele culturale. intr-adevar. cat si in peninsula Ricinului-Tamaioarei-Plumbuita. atat dintre rezidenti cat si turisti. Colentina. ar putea fi dificultatile care s-ar putea rezolva cu 140 . in special in anumite zone unde starea de degradare este tot mai mare. lansari de carti si diverse alte activitati in general.culturale. de fotbal. ar putea fi imbunatatit printr-o atentie deosebita alocata apectului politic si cultural. Pe langa aceasta.precum si in insula care este in apropiere de Manastirea Plumbuita. realizandu-se in acest mod zone predispuse la ghetouri (Tei Toboc). activitati cu un potential economic dezvoltat. Sunt multe problematicile de tip social si ambiental. Previziunea realizarii unui nou Centru Social si a unei biblioteci a cartierului. Acest element rezulta tot mai critic cu cat zona este foarte neomogena sub aspect etnic si cultural. Creste astfel si riscul de izolare sociala pentru cine locuieste aici si de marire a criminalitatii in zona. cu capacitate de a atrage un numar mare de persoane. nu dispune de cinematografe. pentru a mari procentul de siguranta al persoanelor care locuiesc aici.

141 . In plus. Chiar daca exista farmacie sociala. ceea ce ar influenta pozitiv procentul rezidentilor fara loc de munca. servicii de prim ajutor si de ingijire a bolnavilor.evitand astfel infiintarea si functionarea unor servicii de doua ori. Strcturile cartierului nu reusesc sa satisfaca nevoile primare cum ar fi asistenta persoanelor cu probleme sociale si psihologice si a activitatilor de asistenta informativa prin intermediul celor care ii consulta. 2. de oferire de asistenta sociala si de asigurare de ture suplimentare ale doctorilor si stomatologilor in zona. care in zona de analiza nu sunt prevazute. care se confrunta cu un declin economic si social. O serie de interventii bazate pe infrastructura business ar putea sa sprijine atat comertul en-gross cat si cel endetail in zona. a serviciilor si localizarea productiva (nu sunt prezente in perimetrul acestei societati in ceea ce priveste productia).Petricani. facand ca serviciul de asistenta sociala sa fie mai dezvoltat per total pentru intreaga populatie. dar reprezentant un imbold pentru proiectul de aprovizionare cu medicamente. cu structura bine organizata de operatori si persoane care se se ocupe de partea sociala si culturala. Prezenta numeroasa a populatiei care are nevoie de ajutor necesita mai multa asistenta. Cursurile de formare profesionala. In cartier lipseste si un punct de asistenta permanenta. Aceste lucruri ar fi fundamentale mai ales in ceea ce priveste tinerele mame. Perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Infrastructura de afaceri Retele de transport eficiente. tinichigerie. In ceea ce priveste spatiile pentru persoanele in varsta. reparatii auto etc. in ceea ce priveste forta de munca. Consecintele pozitive ale actiunii de acest tip ar putea sa reprezinte o foarte mare reducere a activitatilor ilegale in zona si o marire a activitatilor economice atrase de o diminuare pe plan larg a degradarii zonei. cheltuieli care sunt acoperite prin ajutoare sociale. gratuite pana la o anumita limita. care in momentul acesta la Bucuresti nu reprezinta o dezvoltare industriala. se bucura de o pozitie strategica si nu foarte periferica fata de centru si prezenta un potential foarte mare de dezvoltare in ceea ce priveste infrastructura. rezidentiala. zona ramane in plan general fara resurse in gradul de a fi specializate si capabile sa raspunde nevoilor intregii populatii care locuieste in acest cartier. cu siguranta. mase plastice. telecomunicatiile si energia sunt servicii esentiale. s-ar putea considera potentialul structurii sociale deja existente . pentru ca existenta si accesibilitatea lor este necesara pentru cresterea economica. ingrijiri la domiciliu si structuri de protectie. ar diminua numarul somerilor care locuiesc aici si ar creste starea de bunastare si viata mai buna a locuitorilor. in privinta ocuparii specializate pe domenii in ceea ce priveste munca si conditia psihologica si sociala a locuitorilor. ar putea avea adevarate beneficii. sudura.3. O asemenea actiune nu ar presupune un efort si sarcini atat de grele. o situatie din care. parchet.ajutorul centrelor de informare permanenta. Sunt si magazine care vand diferite produse alimentare sau industriale. un Club al Seniorilor.6. In toata zona sunt putine societati de productie: mobila. ar putea fi niste puncte de sprijin pentru dezvoltare si contituire a noilor baze economice zonale. structura care nu este totusi suficienta pentru a satisface toate nevoile populatiei cu varsta inaintata din intreg perimetrul. ar putea constitui mai apoi un adevarat stimul in ceea ce priveste dezvoltarea in planul muncii si formarea capitalului uman. avand in vedere situatia avantajoasa in care se gaseste sectorul 2. si zona Plumbuita – Steaua Rosie. servicii de strungarie. Astfel. cartierul are deja un centru de dimensiuni mici ce-i drept.Farmacia Sociala din interiorul Manastirii Plumbuita . fiind utile campaniile de informare si de prevenire legate de sfera sociala si sanitara si legate de asistenta sociala a tinerilor si a batranilor.

al asiguarilor. imbunatatirea infrastructurii existente si construirea unor noi strazi in apropierea lacului Plumbuita . c) In interiorul arterelor de legatura principale circa 80% din activitatile zonei Plumbuita Steaua Rosie .000 de locuitori din care preponderent sunt locuitorii cu vârsta aptă de muncă pentru care trebuie identificate posibilităţi de angajare in zona.417 operatori economici activi. Petricani si Strada D-na Ghica. astfel. Dar cartierul Plumbuita / Petricani / Steaua Rosie. favorizand in acest mod accesibilitatea in zona a muncitorilor si a potentialilor clienti. Petricani / Sos. PIB-ul pe cap de locuitor este aproape triplu fata de media orasului (9.7% din totalul firmelor din sector. este de dorit o actiune care sa favorizeze cresterea acestei valori. • Opere de recalificare urbana complexa. crescand volumul acestora si. Zona ar avea insa nevoie de: • Imbunatatirea calitativa a strazilor si a transporturilor publice in general.trebuie specificat ca zona Plumbuita are o populaţie de circa 24. Daca am lua in considerare urmatoarele premize: a) Zona se prezinta intr-o maniera neomogena cu o foarte mare concentrare a activitatilor productive in apropierea arterelor care fac legatura cu axele mari. Prin urmare. Str. Am putea analiza dezvoltarea diverselor tipologii de infrastructura de business in zona luand in considerare diversele tipuri de investitii in teritoriu care ar putea fi realizate si astfel am putea vedea potentialul cresterii oferite de fiecare oferta din zona pentru fiecare dintre acestea. prin intermediul proiectelor ce urmează să se implementeze prin fonduri structurale. un procentaj minim.775 operatori economici. financiare. reprezinta punctul slab al sectorului: aici au fost. oficial 1. eliminarea deseurilor trebuie sa se faca in mod natural in mediu si. capabila sa valorizeze zona fundamental pentru tipul de servicii si activitati care prevad o relationare directa cu clientii. Sectorul 2 este unul dintre cele mai dezvoltate din Bucuresti din punct de vedere economic. Sub aspect economic. sa se realizeze infrastructura ulterioara.5% din zona totala a sectorului 2 si numarul companiilor prezente aici constituie 5.7% din total. • Optimizarea zonei trebuie sa se bazeze pe o imbunatatire a serviciului de curatenie urbana. sunt prezenti 21. datorita densitatii urbane si volumului mare de trafic o buna atractivitate in ceea ce priveste investitia. cat si in zonele limitrofe si cele rezidentiale ar facilita transportul de marfuri. anumite zone s-au evidentiat in analiza noastra prin anumite activitati in care merita sa se investeasca in continuare pentru dezvoltarea cartierului. zona reprezentata de Str. Colentina. prin urmare. b) Zona este reprezentata de 6. Am putea deduce astfel ca pe arterele principale de legatura prezentate mai sus se concentreaza un procent de activitati cu un ptential mare in paralel cu legatura numarului total al activitatilor prezente in sectorul 2. • O marire a serviciilor de inalta tehnologie precum furnizarea si crearea retelelor fixe si wireless in scopul de a se imbunatati mai ales posibilitatea de informare a intreprinderilor si a operatorilor.000 euro). Colentina prezinta si acum.Petricani. precum Sos. Mai mult. ale capacitatilor de vanzare si distributie. a volumului de afaceri. In ceea ce ar insemna dezvoltarea investitiilor in sector din punct de vedere informational. In general. multumita propriei pozitii strategice.075 euro fata de media de 3. iar acest procent reuseste aproape sa compenseze deficitul activitatilor economice pe strazile mai putin importante din zona. cifra care reprezinta numai 5. 142 .

Din punct de vedere al realizarii investitiilor productive in sectorul de distributie alimentara. sunt intr-adevar cele mai active din punct de vedere economic. oferind posibilitatea de a se ajunge in acest fel la Manastire. Ghica. Zona lacustra ar putea sa fie utilizata atat pentru promovarea sportului nautic. pentru a putea deservi nu doar populatia care locuieste in acea zona. ar trebui in primul rand sa se imbunatateasca infrastructurile stradale si retelele de distributie energetica. care desi este in afara perimetrului pe care il analizam. ca urmare a faptului ca terenurile sunt ieftine si a prezentei in zona a importantelor axe stradale. artistice si mai ales cele recreative. ne dam seama cum potential destul de dezvoltat ale diverselor infrastucturi urbane si generale de recalificare in zona ar putea avea un impact pozitiv in ceea ce priveste cresterea investitiilor imobiliare. inclusiv activitatile culturale. mai ales pentru lansarea 143 . favorizate de prezenta unor zone neutilizate in apropierea intregii parti de est a malului Lacului Plumbuita. Fabrica de Gheata). Nasterea investitiilor de acest tip si a unui nou impuls pentru santierele deja existente. Pana la momentul in care acest tip de investitie poate fi pus in practica. care benficiaza de mijloacele de transport in comun si care are un trafic destul de intens. dezvoltarea unei structuri corespunzatoare pentru realizarea unei piete agroalimentare stabile. lucru pretios pentru activitatile comerciale de mica si mare intreprindere din zona. In zona este prezent si un pasaj subteran care leaga Palatul Ghica de Manastire. ar putea sa fie favorabila. Daca consideram in ultima instanta potentialul de crestere al activitatii de stocare. Str. cat si pentru promovarea activitatilor culturale si recreative care pot fi realizate in zona. ceea ce ar face ca o serie de activitati economice sa mearga bine. in pozitie strategica. ( dintre cele sigure) precum cel realizat de Copper Beach. sunt arterele mari de circulatie care dispun de un potential productiv a investitiilor. ar putea fi unul dintre viitoarele puncte de dezvoltarea a acestui loc. a catorva companii. infiintarea unor noi sedii rezidentiale si. In zona imediat urmatoare a intersectiei dintre Colentina si Str. In plus. Zona. 5 e 6). Aceste strazi (Colentina. Referindu-se la realitatea comerciala a intregului cartier se observa ca nu exista piete agro-alimentare. Prezenta unui astfel de tip de investitie lasa sa se presupuna existenta unui potential al investitiilor de acest tip. precum Supercom. dar care nu este dezvoltat la maxim. a vanzarilor de terenuri si a chiriilor. precum distractiile in baruri. La ceea ce s-a scris deja trebuie adaugat un punct de importanta vitala: construirea centrului comercial Andronache. printre care Mc Donald’s si Mega Image. printr-o marire a valorii pamantului. ar putea constitui un serviciu important pentru locuitorii din zona. ce ar putea fi folosit prin infiintarea unui traseu pitoresc strabatut de un trenulet. creand astfel un nou brand pentru capitala si aducand cu ea o serie de activitati economice colaterale pentru aceasta zona. Gherghitei. Potentialul zonei pentru acest tip de investitie este fortat de prezenta zonelor verzi si de elementele de relevanta arhitecturala istorica si culturala. car ar putea intra in circuitele turistice. distributie a marfurilor si activitatii de transformare si gestiune a deseurilor. cu cea mai mare concentrare a populatiei.Analizand posibilitatile de dezvoltare ale investitiilor de pe piata imobiliara. o crestere demografica. Fabrica de Gheata. foarte bine deservite de mijloace de transport. ar putea fi un factor de stimulare a dezvoltarii zonei in mod indirect. in al doilea rand ar fi necesar. cat si pe cea din celelalte zone (zona 4. nu beneficiaza in schimb de un numar de puncte de restaurare suficient pentru a putea satisface intreaga zona. cateva importante investitii au fost realizate de marile GDO alimentare. in consecinta. discoteci cu vedere directa la lac. legala si controlata. ne dam seama cum diferite zone mai mici sunt deja utilizate. Petricani. obiect de interes din partea marilor intreprinzatori imobiliari pentru pozitia sa favorabila constructiei de noi centre rezidentiale precum si birouri (fiind aproape de zona Pipera).

reusind astfel sa combata depozitarea ilegala a deseurilor. Sos. ceea ce poate duce la crearea de • Predominarea populatiei din grupa de varsta apta lcouri de munca de munca (66% locuitori cu varsta cuprinsa intre 19-60) • Cresterea fenomenului de mobilitate a populatiei • Rata scazuta a mortalitatii (9. 2. 1 scoala de limba araba) crearea de noi locuri de munca • Infiintarea unor servicii si programe de sprijinire • Existenta programelor de sustinere a familiilor defavorizate in cadrul manastirii financiara a elevino (acordarea suplimentului de hrana.200. acordarea de • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala. Colentina.7 Analiza SWOT a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .000 ron/an transformarea lor in spatii economice sau destinatii productive • 79% dintre activitatile economice sunt concentrate in lungul celor trei artere principale Sos.42‰ in zona Plumbuita. prin prezenta • Investitii private in construirea de spatii celor 1.• Posibila dezvoltare in zona din jurul lacului Plumbuita a spatiului rezidential Panorama complexul rezidential “Blue Tower”.Petricani Puncte tari Oportunitati Situatia economica Situatia economica • Dezvoltarea unui mediu economic. 1 • Impulsionarea activitatilor economice si scoala generala.775 societati economice rezidentiale • 15 din aceste societati au o cifra de afaceri de • Reorganizarea spatiilor abandonate si peste 4. Str. un control foarte mare al teritoriului. Dana Ghica.unui numar semnificativ de activitati in sectorul de gestionare si de adunare a deseurilor. programe pentru ofera servicii socio-psiho-medicale dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul programelor sociale Infractionalitate • Existenta patrulelor de interventie Infractionalitate • Instalarea unui sistem de supraveghere video • Disponibilitatea administratiilor publice de a se implica in cresterea sigurantei comunitare Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana • Prezenta principalelor artere de transport din • Existenta unor terenuri nefolosite in 144 . Petricani Investitii Investitii • Punct de interes pentru investii imobiliare . care rechizite gratuite.3‰ in sectorul 2 si 11. in raport cu 12.000 locuitori • Potential de extindere comercial si rezidential. care se II si a complexului comercial Galleria adreseaza populatiei cu venituri medii Bucharest • Posibilitatea obtinerii de finantari de la bugetul local si din fonduri externe Situatia demografica Situatia demografica • Populatie de aproape 24.5‰ in Bucuresti) Caracteristici sociale Caracteristici sociale • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 gradinite.

adica 13. ca urmare a scaderii puterii de cumparare Investitii • Stagnarea investitiilor in perioada crizei • Inasprirea conditiilor de obtinere a finantarilor Situatia demografica • Fenomenul de migratie ia amploare (din chestionare rezulta ca 65% din membrii comunitatii se transfera in alte zone ale Bucurestiului) • Imbatranirea populatiei Caracteristici sociale • Nivel educational scazut in cadrul comunitatii de rromi. ceea ce are ca si consecinte cresterea ratei criminalitatii • lipsa unor programe sociale pentru reduce rea faptelor de violenta comise de gastile de 145 . comparativ cu 10. copii mai mici de 3 ani.25% din totalul sectorului 2) • Probleme de siguranta publica • Lipsa unor centre de zi dedicate unor grupuri tinta: persoane cu nevoi speciale. 69 furturi din auto. 1 Amenintari Situatia economica societatilor de mici • Predominarea dimensiuni. 182.3‰) Caracteristici sociale • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri. 3 furturi din societati commerciale.1‰ in Plumbuita. 282.• sectorul 2 – Colentina. 167. victime ale violentei in familie • Lipsa serviciilor medicale publice in cadrul perimetrului analizat • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Infractionalitate • Potential criminogen ridicat (conform datelor Politiei Comunitare: 148 fapte penale in primele 6 luni ale anului: 13 talharii. D-na Ghica si Petricani Zona strabatuta pe arterele externe de mai multe mijloace de transport public (autobuze 153. ceea ce inseamna in realitate o cifra si mai mica • Nivel de trai scazut • Nivel scazut al productivitatii (activitati low tech) si prezenta societatilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Investitii atractivitate pentru investitorii • Slaba economici din cauza aspectului neingrijit al zonei si a lipsei serviciilor Situatia demografica • rata natalitatii mai mica decat media pe Bucuresti (9.9% in Bucuresti ) • Spor natural negativ (-0.5% in sectorul 2 si 17.417 operatori inregistrati in sectorul 2) • Nu toate firmele inregistrate au intr-adevar punctual de activitate in cartier. ce ar putea fi trasformate in spatii productive Asfaltarea strazilor din interiorul arealului Organizarea unei piete agro-alimentare Puncte slabe Situatia economica • Prezenta scazuta a agentilor economici (8. din cauza gradului scazut de integrare a membrilor etniei • Spatii locative insuficiente Infractionalitate • cresterea ratei somajului si a saraciei. ca si accesul pe piata muncii. troleibuz 66. 28 distrugeri.1‰ in Bucuresti si 9. 11 furturi din locuinte. care au dificultati in infruntarea crizei economice • Cresterea ratei somajului • Fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata • Piata de consum tot mai scazuta. raportat la 16. tramvaie 16 i 36) • • prezent.9‰ in sectorul 2 ) • procentul populatiei sub 18 ani mai mic in raport cu media pe Bucuresti (15% in Plumbuita.29% din totalul de 21.

cat si la 146 .1. Jandarmerie. de accessibilitate si transport si pe piata imobiliara. competitivitate regionala si cooperare teritoriala europeana). 3.Petricani Strategia definita. a contextului socio-economic. Sector 2. national. obiectivele / prioritatile identificate.1.1. care au fost transformate • Trafic foarte intens pe cele 3 artere principale in depozite de deseuri menajere • Insufiecienta structurilor dedicate timpului liber si activitatilor culturale • Inexistenta unei piete agroalimentare 3.1.1. 9 cartier furturi de autovehicule) • numarul redus al efectivelor de politisti si insuficienta colaborare intre institutiile responsabile – Politie. unde se construieste complexul rezidential • 27 din cele 67 de strazi sunt neasfaltate • Lipsa unei retele de transport in interiorul zonei • Neluarea unor masuri pentru curatarea spatiilor nefolosite. Elemente externe zonei Masterplanul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. Politia Comunitara Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana • Situatia negativa in ceea ce priveste retelele de • Posibila concentrare a investitiilor in canalizare si de apa infrastructura in zona Fabrica de Gheata. 3. 14 furturi simple. regional si local. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana 3. de mediu. planul de actiune ales pentru zona Plumbuita au la baza analiza cadrului strategic. Bucuresti este elaborat in concordanta cu prioritatile stabilite la nivelurile: Uniunii Europene.furt din buzunare/genti. Prioritati la nivelul UE Romania trebuie sa se racordeze atat la Politica de Coeziune a Uniunii Europene (care se axeaza pe trei obiective: convergenta. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie . precum si pe baza sugestiilor partenerilor/ actorilor locali consultati.1.

cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. Programul National de Dezvoltare se concentreaza. 2. proveniente atat din surse interne (buget de stat.). pe de o parte intre Romania si Uniunea Europeana. 147 . si a directiilor catre care vor fi alocate fondurile publice pentru investitii. bugete locale.). Tot in baza PND a fost elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007 . Proiectele desfasurate sub obiectivul “Convergenta” pot fi finalizate prin cele trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). la nivel national: 1. Romania puncteaza alinierea politicii sale de dezvoltare la prioritatile europene de dezvoltare. incercand in acest scop imbunatattirea conditiilor pentru cresterea si ocuparea fortei de munca. In acelasi timp. credite externe. 3. Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC). obiectivul amintit urmareste accelerarea procesului de convergenta a Statelor membre si a regiunilor mai putin dezvoltate. Trebuie aminitit faptul ca propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in perioada de programare 2007-2013 reflecta o reorientare in sensul sustinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale incluse in Agenda Lisabona si Agenda Göteborg. 4. cat si externe (fondurile structurale si de coeziune.2013. ca si fundamentarea acesteia pe masuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european. cu un PIB<75%. Pe aceleasi obiective ale Agendei Lisabona si ale Agendei Göteborg se axeaza strategia de dezvoltare a PND 2007-2013. in primul rand asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. Cu alte cuvinte.2 Prioritati la nivelul national Enumeram in continuare principalele documente strategice necesare in procesul de dezvoltare strategica a Romaniei. este documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala. urban-rural. etc. la indeplinirea carora va trebui sa contribuie. Cadrul Strategic National de Referinta (2007 – 2013). ocuparea deplina si protectia durabila a mediului. regiunea X fata de media nationala etc. Toate regiunile Romaniei se incadreaza in obiectivul “Convergenta”. etc. Astfel. Strategia PND include sase prioritati nationale de dezvoltare. Planul National de Dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013. si pe de alta parte la nivel intern (ex. 3. Totodata. instrumentul fundamental pe care Romania il are la dispozitie in idea de a recuperara cat mai rapid decalajul existent la nivel socio-economic. protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. PND serveste si la stabilirea ordinii prioritatilor investitiilor publice pentru dezvoltare. ce grupeaza in interior mai multe domenii si sub-domenii prioritare: 1. 2. Planul National de Dezvoltare (PND) (2007 – 2013). dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit. PND constituie. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei. Programul Operational Regional (2007 – 2013). al carui scop consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala in regiunile din cadrul UE. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala. care se axeaza pe reducerea cat mai rapida a decalajelor existente fata de UE prin metode promovate la nivel european si care vor beneficia de o sustinere financiara substantiala din partea UE.prioritatile Agendei Lisabona.1.1. de altfel. reprezentand strategia agreata de Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale.). 3. prin folosirea PND-ului. Asadar. si anume cresterea competitivitatii.

Pentru alcatuirea Strategiei de dezvoltare durabila a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie Petricani s-au avut in vedere si obiectivele ca apartin Programului Operational Regional. prin notiunea de “calitate a vietii” s-a definit accesul la serviciile publice. urmareste cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. intre regiuni mai dezvoltate sau mai putin dezvoltate ale tarii. domeniul major de interventie – Planuri integrate de dezvoltare urbana. in cadrul urmatoarelor domenii: transport. dezvoltarea resurselor umane. adica “sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile. 3. turism. Prin obiectivul sau general. in regiunile Romaniei. 4.3. Bucuresti – Ilfov. POR-ul este un document stategic care urmareste implementarea elementelor Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala din Planul National de Dezvoltare.1. 2. adica diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala. Cadrul Strategic Regional pentru Regiunea Bucuresti – Ilfov. care vor incerca sa obtina finantare prin Programele Operationale Sectoriale si Regionale. Strategia regionala de inovare a regiunii Bucuresti – Ilfov. Fondurile pentru proiectele finantate prin POR vin de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). POR urmareste reducerea diferentelor existente la nivel socio-economic. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov 2007 – 2013 (PDR BI). numite Axe prioritare. asemenea celoralte programe operazionale. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (2007-2013) urmareste sa sprijine proiectele regionale de investitii publice. Programul Operational Regional acopera sase arii principale. cultura. 5. Prima axa prioritara. dezvoltare si regenerare urbana. unul dintre Programele Operationale romanesti agreate de UE. contribuie la indeplinirea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala si al Cadrului Strategic de Referinta. imbunatatirea serviciilor urbane. infrastructura sociala. care sustin cresterea economica”. 148 . denumite Domenii de Interventie. pana in 2015. si crearea locurilor de munca de calitate pentru toti. s-a stabilit aducerea nivelului calitatii vietii in regiunea Bucuresti-Ilfov la acelasi nivel cu cel inregistrat in celelalte capitale europene. si prin dezvoltarea structurilor ce ofera sprijin dezvoltarii afacerilor si antreprenoriatului. diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol. 3.4. POR. mediu. 6. cooperare transnationala. Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere. prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri. Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala si Planul de implementare a planului regional de actiune 2006 + 2008. atat din punct de vedere economic. Ca obiectiv general. care are ca scop ajutorarea regiunilor UE cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana a UE 27. De asemenea. promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. intarirea capacitatii administrative. care se adreseaza celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. inclusiv cele sociale. prin reabilitarea infrastructurii urbane. Acestea sunt impartite la randul lor in sectiuni mult mai specifice. cat si social. Prioritati la nivelul regional La nivel regional au fost adoptate urmatoarele planuri si strategii: 1.1. intr-un context de crestere sustinuta si durabila. 30% din totalul fondurilor au fost alocate de Programul Operational Regional acestei axe.

ceea ce face ca regiunea sa fie. 149 . in scopul rezolvarii problemelor de mediu. Obiectivul II: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii Este prioritatea regionala principala. calea ferata. In plus. Optiunea legata de structura activitatilor economice 3. sprijinirea cresterii economice durabile (se refera la cresterea standardului de viata.258 km) si 2. Lungime totala: 3. articulate pe patru prioritati de dezvoltare. porturi. Optiunea de dezvoltare Dintr-o analiza a nevoilor au rezultat patru obiective specifice. iesire la port. Pentru definirea strategiei de dezvoltare a regiunii au fost numite trei seturi de optiuni principale: 1. bunastarea sociala si protectia mediului inconjurator si la ocuparea deplina a fortei de munca pentru combaterea saraciei si excluderii sociale). Coridorul IV: Berlin – Nümberg – Praga – Budapesta – Bucuresti – Constanta – Salonic – Istanbul (legatura EU-Drumul Sud-Est European. de trafic si sociale. Cresterea economica si crearea locurilor e munca Obiectivul I: Imbunatatirea capacitatii administrative Priveste eforturile foarte mari pe care o administratie locala sau regionala trebuie sa le faca in mod sustinut. in proportie de peste 90%. Imbunatatirea capacitatii administarative regionale 2. Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca Prioritati 1. Administrarea regionala 2. lungime totala: 6 500 km). capitala Romaniei va fi traversata si de doua din coridoarele PanEuropene multimodale. Obiective specifice 1. 2. specializarea functionala prin inovare (cu alte cuvinte urmareste consolidarea unui parteneriat intern intr-un numar de sectoare bazate pe servicii si productie). urbana. transport combinat. Mediu 4. legatura la Dunare prin feribot. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chisinau – Bucuresti – Dimitrovgrad – Alexandropolis (strazi.In regiunea Bucuresti-Ilfov intra capitala tarii si judetul Ilfov. alaturi de axa de dezvoltare Bucuresti – Ilfov: Voluntari si Otopeni). Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii 3. aeroporturi. cale ferata. Coridorul IX: Helsinki – S. Imbunatatirea calitatii mediului inclusiv utilizarea eficienta a resurselor de energie 4. Astfel: 1. Optiunea spatial teritoriala: – intarirea zonei metropolitane printr-o coeziune si competitivitate spatiala (urmareste integrarea policentrica de dezvoltare prin vectorii de atractie ai orasului: poli de dezvoltare noi in cadrul regiunii. Accesibilitate si mobilitate 3. daca se tine cont de faptul ca Bucurestiul este principalul nod de transport al tarii.

4. a produselor si a sistemelor de gestiune a standardele impuse de competitia globala si interna si in acelasi timp.Prezenta in apropiere a Dunarii. a zonelor urbane si rurale si a sistemelor de productie locale. Obiectivul IV: Investitii in inovare regionala si internationalizare. obiectiv strategic nr.1. termenul de durabilitate exprima imbunatatirea calitatii vietii si a conditiilor de locuit. prin compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului punctand pe integritatea fizica si pe identitatea culturala a zonei. precum alocarile financiare din fonduri publice. de asemenea. se refera la diversificarea si internationalizarea economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. exprimat in acest caz prin dezvoltarea coerenta a teritoriului. educatie si ocuparea fortei de munca. intr-un context de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. 3. care includ si resursele “virtuale”. precum si prioritatile necesare pentru realizarea acestora. care duce la reducerea emisiilor de gaze si.Petricani se regasesc printre cele propuse de PUG: 1. a costurilor de transport. dar mai ales reducerea impactului activitatilor antropice asupra mediului natural si regenerarea sistemelor naturale de mediu. Prioritatea 3 – mediu – are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa reduca impactului activitatilor umane asupra sistemelor naturale si de mediu.urmareste contributia la dezvoltarea regionala prin raspunderea si responsabilitatea deplina in administrarea resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. 3. care in acest fel se diminueaza. In Planul National de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov (elaborat pentru perioada 2007-2013) au fost incluse patru prioritati de dezvoltare. dupa cum urmeaza: 1. I – accentuarea identitatii Municipiului Bucuresti in vederea transformarii sale intr-o metropola europeana. pot reduce dependenta de traficul rutier. Intreprinderile au nevoie de sprijin pentru imbunatatirea activitatilor. Obiectivul III: Imbunatatirea calitatii mediului Acest obiectiv se bazeaza pe principiul de durabilitate. economie rurala si marketing regional Investitiile care se incadreaza in acest obiectiv servesc la imbunatatirea structurii si performantei activitatilor economice din regiune. totodata. 2. 150 . a inovatiei si imbunatatirea productivitatii. Prioritatea 1 – guvernarea regionala . internationalizarea economiei regionale trebuie incurajata prin ajutarea IMM-urilor in accesarea pietelor si furnizorilor externi. Prioritatea 2 – acesibilitate si mobilitate – se refera la imbunatatirea atractivitatii regiunii Bucuresti-Ilfov si la dezvoltarea de oportunitati prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. Obiectivele Primariei Sectorului 2 si ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie . plus faptul ca Bucurestiul este un important centru feroviar. Nu trebuie neglijate nici efectele pozitive pe care astfel de masuri le au asupra sanatatii umane si nici timpii de transport. care au rolul de piloni ai cresterii economice si a reducerii saraciei. Acest factor. Totodata. care constituie unul dintre coridoarele Pan Europene de Transport. Prioritatea 4 – cresterea economica si ocuparea fortei de munca – urmareste sprijinirea educatiei si cercetarii. este un avantaj important pentru regiunea Bucuresti Ilfov. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele strategice si urbanistice de dezvoltare.4 Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti In ceea ce priveste municipiul Bucuresti.1. turism si cultura.

administrarea apelor reziduale.dezvoltarea capitalei ca Aglomeratie Urbana si a rolului sau activ atat la nivel regional. In mod special. Primaria Sectorului 2 a stabilit obiective de dezvoltare pentru perioadele de planificare a fondurilor europene. Municipiul Bucuresti reprezinta principalul pol de dezvoltare al acestor unitati teritoriale. comert. iar politicile publice dezvoltate pentru zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani vor fi compatibile cu interventia in alte zone ale sectorului 2: 3. Reintegrarea persoanelor excluse: consiliere. promovarea surselor de energie reinnoita. ca urmare a indicatorilor economici si sociali. Zona Plumbuita este unul din beneficiarii interventiilor publice ale PS2.1. prin mijloace sustenabile.1 Politici publice In vederea implementarii unor programe si actiuni specifice. asociatii mutuale. planuri de formare si invatare a limbilor orientate spre nevoile caracteristice minoritatilor. obiectiv strategic nr. implicarea in viata comunitatii. Planurile de dezvoltare nationala si regionala pentru perioada 2007-2013 cuprind cele cinci domenii prioritare: competitivitate.1. integrarea minoritatilor. reducerea consumului de apa si energie. 3. imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala. proiecte de reabilitare.2. renovarea cladirilor pentru a oferi spatiu unor activitati economice. anume Primaria Sectorului 2. Aceste documente au fost elaborate pentru a sta la baza accesarii Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. servicii pentru IMM-uri. supraveghere cu dispozitive video. 6. Dezvoltarea inovatiei antreprenoriale si stimularea fortei de munca. obiectiv strategic nr. zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani este obiectul interventiei publice.2. In ceea ce priveste dependentii de droguri: centre de reabilitare. monitorizarea calitatii aerului. transporturi. III . sau stabilit urmatoarele politici publice: 1. reducerea poluarii fonice. 4. Elemente specifice zonei Procesul de dezvoltare a sectorului 2 este sub directa coordonare a autoritatii publice locale. cat si metropolitan. de unde se va pleca inspre dezvoltarea celorlalte regiuni. resurse umane. facilitati de ingrijire a copiilor (crese. sanse egale pentru persoanele defavorizate. dezvoltare rurala si mediu. 4. obiective care au ca principal scop imbunatatirea vietii locuitorilor. prin intermediul institutiei Primarului si a Consiliului Local. Oferirea de facilitati: facilitarea serviciilor pentru varstnici si copii. sociale. in functie de necesitatile identificate.2. obiectiv strategic nr. 2. prin: reabilitarea spatiilor publice. implicarea rezidentilor in supravegherea cartierelor. dezvoltarea colaborarii public-privat. ce se axeaza pe: sprijinirea companiilor. a spatiilor verzi. asigurarea sigurantei si prevenirea infractionalitatii. oferind astfel posibilitatea de a gestiona programele de dezvoltare economica integrata. Dezvoltarea comunitara prin: imbunatatirea capitalului social. 151 . Cresterea confortului vietii: facilitarea accesului la servicii medicale si alte servicii publice. Dezvoltarea mixta a zonei Plumbuita. 5. Aceasta pozitie deriva din rolul de capitala. 3. gradinite). II – dezvoltarea atractivitatii Municipiului Bucuresti pentru a corespunde cu pozitia sa de Capitala a Romaniei. IV – imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor. in conformitate cu normele comunitare aflate in vigoare. Aceste foruri sunt abilitate sa decide modul in care sunt alocate fondurile alocate dezvoltarii de investitii la nivel local. care urmareste protejarea mediului inconjurator si a sanatatii locuitorilor. imbunatatirea iluminarii stradale. 3.

Eficientizarea energetica a sistemelor de iluminat urban. de asemenea. nevoile identificate de PS2 la nivel de macrocategorii sunt prezentate in tabelul de mai jos. sprijin pentru IMM-uri. Asigurarea securitatii in scoli. 2) Planul Local de Actiune si 3) Portofoliul de proiecte. adica pornind de la nivelul european. si continuand cu nivelul regional si municipal. care rezuma problemele politicilor locale din ultimii ani: Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti – llfov Dezvoltarea serviciilor Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului Dezvoltarea constructiilor pentru activitati economice Valorificarea potentialului turistic Imbunatatirea calitatii locuirii Siguranta populatiei la nivelul Sectorului 2 Realizarea iluminatului pietonal in mediul urban. promovarea educatiei integrate si planuri de formare care vizeaza reintegrarea persoanelor marginalizate si defavorizate.2 Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2.2. dezvoltarea serviciilor de interes public (domeniile prioritare fiind: educatie si formare. 7. Astfel de proces de dezvoltare tin cont de elementele de dezvoltare durabila si constrangerile impuse de finantarile europene. mediu inconjurator.conectarea transportului public la zona locurilor de munca si de formare in zona respectiva sau in afara acesteia. este esentiala colaborarea intre toate autoritatile implicate la nivelul sectorului 2. comert electronic) Pentru succesul efectuarii unor schimbari radicale in zona studiata. Din punct de vedere al obiectivelor. cresterea ocuparii locurilor de munca. sanatate. 152 . care cuprinde: 1) Strategia Locala de Dezvoltare Durabila. Bucuresti Strategia de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Urmand o metoda deductiva. sisteme de IT pentru managementul resurselor umane. Fluidizarea traficului Reducerea numarului de accidente rutiere prin cresterea sigurantei traficului rutier (realizarea unui iluminat rutier adecvat normelor).Petricani are la baza strategiile de dezvoltare adoptate la nivel local – Sector 2. Bucuresti (dupa o atenta evaluare a nevoilor la nivel local) si Planul Local de Dezvoltare Durabila a Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti.1. importanta majora a politicilor si programele dezvoltate si promovate de Primaria Municipiului Bucuresti. putem proiecta dezvoltarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie . in special in zonele cu risc ridicat de infractionalitate. sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare pentru formare. Cresterea suprafetelor de spatii verzi Gestionarea eficienta a deseurilor Reabilitarea energetica a blocurilor in vederea indeplinirii prevederilor protocolului de la Kyoto.Petricani ca element intrinsec al dezvoltarii mai largi a Sectorului 2. Trebuie sa se considere. Dezvoltarea societatii informationale prin: educatie si cultura. Reducerea cheltuielilor aferente iluminatului urban. 3.

prin: Derularea programelor de invatare pe parcursul intregii vieti Dezvoltarea programelor educationale de prevenire a abandonului scolar. Dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii scolare si unitatilor de invatamant Asigurarea unui sistem educational eficient. Sub aspectul dezvoltarii sociale la nivelul Sectorului 2. prin: Sprijinirea procesului de pregatire continua a personalului din sistemul de asistenta sociala Reducerea numarului de persoane asistate social. in contextul exercitiului programatic national privind atingerea tintelor la nivel local de convergenta si coeziune. economic. Strategia de dezvoltare durabila a sectorului 2 puncteaza elementele de viziune strategica de dezvoltare a intregului sector. Protectia victimelor violentei in familie. cultural. obiectivele strategice pe termen mediu si-au structurat prioritatile dupa cum urmeaza: Siguranta cetatenilor din cartier si lupta impotriva bandelor de cartier si a crimei organizate Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora prin dezvoltarea serviciilor de tip centru de zi Dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale. 2. Cresterii nivelului educational si a nivelului de acces la educatie. Protectia populatiei rrome Dezvoltarea serviciilor de sanatate (Extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spitalelor si dotarea cu aparatura medicala) Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor si asigurarea securitatii in scoli. Cresterii accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare. Imbunatatirea dezvoltarii de programe pentru diminuarea fenomenului de migrare a fortei de munca de inalta calificare Sustinerea pregatirii continue a personalului din invatamant Asemenea obiective specifice puncteaza pe realizarea pe termen lung a: 1.Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora Protectia populatiei rrome Cresterea calitatii vietii pentru populatia rroma Cresterea accesului pe piata muncii pentru rromi Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie pentru rromi Protectia sociala a persoanelor cu venituri reduse. Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Asigurarea unui sistem educational eficient. Reabilitarea patrimoniului cultural – istoric Valorificarea patrimoniului cultural – istoric Constientizarea publicului cu privire la valorile culturale – istorice locale Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale Atragerea de resurse financiare pentru valorificarea mostenirii culturale Dezvoltarea unui centru cultural polivalent la nivelul Sectorului 2 Strategia de dezvoltare durabila elaborata in Agenda 21 a sectorului 2 din Bucuresti cuprinde o descriere detaliata a aspectelor relevante referitoare la obiectivele macro-zonelor: social. mediu inconjurator si minoritari (rromi). 153 . Protectia victimelor violentei in familie si a persoanelor cu venituri reduse. Dezvoltarea serviciilor de sanatate Dezvoltarea infrastructurii scolare Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor. dar care sunt apte de munca Atragerea prin programe de pregatire si stimulare a personalului din sistemul de asistenta sociala.

Constientizarea publicului cu privire la valorile cultural . inscrierea la medicul de familie. 2. au fost considerate prioritare pe termen mediu si lung urmatoarele obiective: 1. Cu privire la etnia rroma. Imbunatatirea si diversificarea serviciilor publice 5. Solutionarea problemelor privind documentele de identitate si stare civila b. Fluidizarea traficului si dezvoltarea infrastructurii de transport 4.3. Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti-Ilfov. prin: a. calificarea resurselor umane la accesul pe piata muncii. 4. 5. PS2 a inteles ca este nevoie de o abordare integrata a chestiunilor comunitatii. crearea / reorganizarea structurilor de asistenta sociala. Atragerea de resurse financiare externe si guvernamentale pentru valorificarea mostenirii culturale. Identificarea unor solutii pentru includerea romilor in sistemul asigurarilor de sanatate. considerand urmatoarele obiective generale ca fiind strategice pentru integrarea si incluziunea sociala a rromilor: 1. sa reduca munca la negru (facilitand accesul la piata de munca) si sa puna accentul pe eliminarea actiunilor discriminatorii la adresa etniei rrome (prin 154 . Primaria Sectorului 2 se focalizeaza pe implementarea actiunilor care sa intensifice actiunile de preventie si control (pentru reducerea gradului de infractionalitate). Cresterea accesului pe piata muncii In scopul indeplinirii obiectivelor amintite si a minimalizarii riscurilor. In ceea ce priveste dezvoltarea economica. Cresterii calitatii vietii. 4. obiectivele strategice de dezvoltare culturala pe termen mediu si lung in sectorul 2 sunt urmatoarele: 1. integrarea minoritatilor. 2. Valorificarea potentialului turistic prin refacerea si modernizarea patrimoniului arhitectural cu valoare cultural-istorica Referitor la dezvoltarea culturii. 3. Dezvoltarea sectorului de constructii (pentru activitati economice si ansambluri comerciale/ rezidentiale) si extinderea retelelor tehnico-edilitare si reabilitarea fondului construit existent in zonele deficitare 6. Cresterii accesului pe piata muncii. Cresterea nivelului veniturilor familiale c. Valorizarea si promovarea turistica a obiectivelor culturale reprezentative pentru sector prin promovarea de evenimente culturale si inscrierea obiectivelor in circuite turistice prin parteneriate public-private. Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie 2. Reabilitarea patrimoniului si fondului cultural existent. Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului prin planuri integrate de regenerare urbana a zonelor deficitare 3. medicatie compensata 4. Cresterea calitatii vietii. Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare 3. Ca urmare a structurii specifice a cartierului analizat (Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). politicilor de incluziune sociala. proiectele considerate prioritare vizeaza in mod special politicile de protectie si asistenta. Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale.istorice locale si atragerea lor la evenimente.

Petricani Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se bazeaza pe urmatoarele principii de dezvoltare: • Dezvoltare durabila: element fundamental al planului de dezvoltare a zonei Plumbuita. Utilizarea surselor de energie neconventionale. stimularea utilizarii mijloacelor de transport ecologice (mersul pe jos. amenajarea de noi parcuri b.Petricani trebuie sa tina cont atat de nevoile locuitorilor. cat si de cele ale firmelor si institutiilor care participa la dezvoltarea zonei. Cresterea suprafetelor de spatii verzi. Una stfel de proces urmareste cresterea simtului de apartenenta la comunitatea locala. firme. Foarte importanta este strangerea relatiilor dintre institutii si comunitatea locala. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov Comunitatea urbana locala a cartierului Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. carton) si valorificarea acestora pentru diferite intrebuintari. folosirea bicicletei. grupuri de interese – programul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Promovarea problematicii de mediu si educatia ecologica prin dezvoltarea de programe multianuale pentru informarea cetatenilor cu privire la problemele de mediu 5. in scopul de a rezolva problema distributiei inechitabile a bogatiei. unde deseurile menajere sa fie depozitate dupa sortare (sticle. a diferitelor programe de asistenta sanitara.1. Gestionarea eficienta a deseurilor bazate pe colectare selectiva si crearea unei statii de transfer. a mijloacelor de transport in comun). 4. prin: a. Din punct de vedere al mediului inconjurator. care priveste colaborarea intre toate sectoarele comunitatilor locale – cetateni. aprobat in cadrul Summit-ului de la Rio de Janeiro. cu protectia mediului. 3. astfel incat programul sa aiba succes.1. • Modele de utilizare durabila a terenurilor: acest element consta in planificarea urbana. 3. prin care se doreste dezvoltarea terenurilor si proiectarea noilor zone de interventie. 3. plantarea de pomi si gard viu pe marginea acestora pentru absorbtia noxelor provenite de la autovehicule 2. in acelasi timp. este individualizata de 155 . • Modele de mobilitate urbana durabila: se urmareste stoparea utilizarii inutile a vehiculelor motorizate si. iar mijloacele individuale de transport raman a fi utilizate doar pentru facilitarea accesului catre serviciile locale si pentru mentinerea activitatii economice in oras. hartie. pentru a reduce nevoia de mobilitate. utilizare a fortei de munca si a spatiului locativ. • Echitate sociala: se doreste integrarea nevoilor esentiale din punct de vedere social. Reducerea poluarii aerului (prin devierea traficului pe unele artere secundare si prin promovarea utilizarii mijloacelor de transport alternative) si a solului si imbunatatirea calitatii apei.3 Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .4.intermediul programelor nationale si europene de incluziune sociala si formare profesionala pentru comunitatea rroma). • Cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii: pentru a respecta mandatul dat de Agenda 21. Primaria Sectorul 2 a considerat prioritare si strategice urmatoarele obiective: 1.

urmarind prin asta ocuparea deplina a fortei de munca si incluziunea sociala. din care 600. Viziunea zonei Plumbuita trebuie sa aiba in vedere si cerintele Regiunii de Dezvoltare BucurestiIlfov. 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune. precum si a diversificarii si internationalizarii economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. asa cum sunt alocarile financiare din fonduri publice. intr-un cadru de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. 156 .721 milioane Euro. 1 Prioritatea Guvernare regionala Alocari totale 50 milioane Euro.43 milioane Euro din Fondul Social European si 94 milioane Euro de la administratiile locale. 250 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare Rurala. Obiectivul principal este de a sprijini zone de actiune urbana defavorizate in implementarea programelor pentru a fi revigorate social si economic. Mediul 1.084 milioane Euro. proces fundamentat pe analizele diagnostic realizate in etape precedente (mediul existent).5 finantare de la administratia locala. 897 milioane investitii planificate de administratia locala. inovatie si imbunatatire a productivitatii. 5 Dezvoltarea si 714 milioane Euro. care este inclusa in Planul Regional de Dezvoltare (PRD). din care 16 milioane din Fondul Social European. 790 milioane Euro investitii private/FI. In cadrul viziunii strategice definite la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov pe o perioada cuprinsa intre 2007 .2013 sunt incluse tinte generice.584 milioane Euro din FEDR. pe consultarea unor documente oficiale care contin date statistice si pe consultari publice cu actorii locali interesati. inclusiv resursele “virtuale”. Principalul obiectiv al prioritatii pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca consta in sprijinirea sectorului de educatie&cercetare.43 milioane Euro. din care 270 regenerarea milioane Euro din Fondul urbana European pentru Dezvoltare Regionala. precum: „nivelul de calitate a vietii in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene. 1413. 304 de la administratia locala si 14 Obiectivul principal al strategiei de mediu a regiunii Bucuresti-Ilfov urmareste imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa duca la dimuarea presiunii asezarilor umane si productive asupra sistemelor si resurselor naturale. 521. din care economica si 300 milioane Euro din Fondul ocuparea fortei European pentru Dezvoltare de munca Regionala. ce urmareste punctele prioritare prezentate in continuare: Nr.alte comunitati similare locale prin caracteristicile specifice care o definesc.834. 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune. in contextul cresterii sustinute si durabile si a asigurarii locurilor de munca de calitate pentru toti”. Cresterea 915. 2 Accesibilitate si mobilitate 3 4 3. Descriere Principalul scop este acela de a contribui la dezvoltarea regionala prin raspundere si responsabilitate deplina in procesul de alocare si gestionare a resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. Aceste elemente definitorii stau astfel la baza procesului de planificare strategica a perimetrului analizat. din care 274 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. Scopul principal consta in imbunatatirea gradului de atractivitate al regiunii BucurestiIlfov si in dezvoltarea oportunitatilor prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni.

Proiectul de fata are ca scop imbunatatirea vietii cetatenilor din sector. sectorul cultural – si de zone ale sectorului 2. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steua Rosie . comerciala. este cel referitor la realizarea traseului telegondolei peste Lacul Colentina. proiecte care urmaresc extinderea categoriei de servicii oferite cetatenilor. care include si cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. folosindu-se de interventiile si finantarile publice. domeniul social. cultura si turism. unul dintre aceste proiecte. Mai multe dintre aceste proiecte fac referire concreta si la perimetrul Plumbuita. Pentru realizarea acestor proiecte au fost luate in considerare aspectele specifice cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. Proiectele propuse. lucru care va duce la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din zonele respective.1. a carui activitate nu se poate desfasura fara o legatura directa cu guvernarea locala. Astfel. Altfel spus. adica cu Primaria Generala a Bucurestiului. proiecte de mediu. viziunea de dezvoltare a Regiunii nu poate fi pusa in practica fara o corelare cu viziunea de dezvoltare urbana si metropolitana. prezentate in numar destul de mare (aproape 90 numai al nivelul acestui an). Asa cum s-a intamplat si in anii trecuti.1. in domenii precum: regenerare urbana / amenajarea spatiilor verzi. zona de studiu a prezentului Proiect Integrat de Dezvoltare Urbana. 3. proiecte sociale si dezvoltare comunitara. guvernarea regionala este reprezentata de administratia de sector. infrastructura.Petricani Primaria Sectorului 2 are in plan mai multe proiecte pentru reabilitarea si modernizarea diferitelor zone mai putin favorizate ale sectorului. ca proiectul strategic al cartierului Plumbuita . Astfel. acopera o gama larga de ramuri – domeniul economic. se spera ca si anul acesta o parte dintre proiecte isi vor gasi aplicabilitatea si ca vor fi implementate.Petricani a fost realizat conform Strategiei de dezvoltare durabila a Sectorului 2 si viziunii stabilite la nivelul municipiului Bucuresti. Individualizarea zonelor cheie in care se pot aplica finantarile venite de la UE reprezinta o prioritate strategica si depinde de nivelul guvernarii locale si de viziunea de dezvoltare a PS2. in timp ce restul de 65% este sustinut de ceilalti patru factori (Accesibilitate si Mobilitate.5 Viziunea administratiei locale Viziunea administratiei locale vine sa continue politicile locale ale Consiliului Local al Primariei. existand astfel un raport direct si obligatoriu intre cele doua institutitii. sociala. care se refera la structura geografica. intitulat “Al saselea raport periodic privind situatia sociala si economica si dezvoltarea regiunilor in UE”. mediu. mostenirea arhitecturala si functionalitatea urbana a zonei analizate. 3. In cazul Municipiului Bucuresti.Steaua Rosie . Rezulta asadar.6. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si Programul Operational Regional 2007-2013 sunt instrumentele principale care servesc indeplinirii obiectivelor prioritatilor mentionate in PRD.contributie din surse private. Structura Activitatii Economice si Eficacitatea Serviciilor pentru firme). Studiul mai sus amintit demonstra ca guvernarea regionala reprezenta 35% din competitivitatea teritoriala totala. domeniu economic. Administratia locala a PS2 isi demostreaza capacitatea sa administrativa care-i permite sa promoveze si sa asigure dezvoltarea proiectelor sale: „Primaria Sectorului 2 Bucuresti iti propune sa devina un etalon al calitatii la nivelul primariilor din Romania prin obtinerea si mentinerea unui sistem de elita in furnizarea serviciilor catre cetateni si ceilalti clienti”. o conditie esentiala pentru eficienta unei administratii publice este o buna guvernare. 157 . Asa cum reiese si din studiul DG Regio. Inovatie.

se vrea si punerea la punct a unui program de masuri coerente pentru gestionarea deseurilor din acel perimetru.P. Valorizarea acestui areal nu se refera doar la aspectul cultural. un avantaj foarte important al proiectului consta in descongestionarea traficului si in amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. care vor avea opriri in diferite puncte de interes public stabilite de-a lungul acestora. Cercetarii.D. care este proiectata sa porneasca in acest nod rutier. In acelasi timp. Pe langa functia turistica de interes regional si impactul pe care l-ar avea asupra Bucurestiului. Directia de Sanatate Publica 158 . este in acest moment in stadiu de elaborare a Studiului de Oportunitate si de realizare a Caietului de Sarcini. Acestea fiind proiectele cu reale sanse de punere in practica. Amenajarea Teritoriului si Echilibrului Ecologic. Totul a pornit de la reprezentantii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania si de la cei ai Asociatiei “Bio-Romania”. sunt in derulare in prezent lucrari de introducere a retelelor de canalizare pe strazile Bujorul Alb si Cremenita (1 SPAU si 3 statii de preepurare a apelor meteorice SPAM).G. este posibila si infiintarea unor trasee pentru vaporase pe lacurile Tei si Plumbuita. A. La prima intalnire au participat reprezentanti ai diferitelor administratii publice si institutii culturale: Administratia Nationala “Apele Române” . Spatarul Gorgan). prin crearea de noi locuri de munca si atragerea de investitii din sectorul public-privat. odata cu amenajarea eficienta a zonei lacurilor. Astfel. Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti.Scopul acestui proiect este acela de a oferi celor care locuiesc sau lucreaza in arealul lacului Colentina un plus de confort. neasfaltarea strazilor. pasaj care ar avea ca scop descongestionarea traficului pe traseul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov. Alte proiecte aflate in coordonarea Primariei Sectorului 2 se refera la investiiile in retelele de apa si canalizare. ci si la cel economic. un alt proiect analizat de Administratia Primariei Sectorului 2 face referire la construirea unui pasaj rutier in zona soselelor Colentina. Din acesta categorie. proiectul telegondola urmareste si punerea in valoare si includerea in circuitul turistic a unor zone cu potential natural si antropic deosebit (fiind vorba aici de valorificarea salbei de lacuri si a zonelor verzi din acea zona a Bucurestiului). Scopul principal al acestui grup il constituie rezolvarea problematicilor constante in zona lacului. Camera Deputatilor – Comisia de Administratie Publica. probleme sociale si infractionale.A. a luat fiinta si un Grup de Lucru numit “Adopta Lacul Plumbuita – Adopta O 9 Atitudine!”. Ilfov-Bucuresti. Proiectul. Pe langa descongestionarea traficului. Consilier obstesc zona Plumbuita. Primaria intentioneaza ca acest proiect sa fie eligibil pentru finantarea cu fonduri europene. Fundeni. prin acordarea unui plus de activitati. Andronache si a strazii Gherghitei. Primaria Municipiului Burcuresti. Politia Comunitara a Sectorului 2. Cu alte cuvinte. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Ministerul Educatiei. Pe alte strazi. si anume – lipsa canalizarii. Sector 2. au fost luate in considerare si alte iniziative. un astfel de program urmareste transformarea zonei in favoarea cetatenilor. care a primit deja aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. dedicat schimbarii imaginii cartierului. Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din sectorul 2. cunoscuta fiind problema traficului intens din aceasta zona a Bucurestiului. In cadrul intalnirilor lunare ale membrilor grupului se vor prezenta propuneri si idei de solutionare a problemelor din zona direct afectata. Primaria Sectorului 2 desfasoara lucrari de asfaltare (din zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani fiind inclusa in acest program Str. Inovarii. In paralel cu initiativele Primariei Sectorului 2.Directia Apelor Arges – Vedea S. care au lansat in partea a doua a lunii iulie 2009 acest proiect.

Manastirea Plumbuita. S..2.Petricani si celelalte zone din Sectorul 2 si ale Municipiului Bucuresti.Municipiul Bucuresti. Manor Center S. incluziune sociala. 3. Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita –Steaua Rosie . competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in perimetru Plumbuita – Steaua Rosie . Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie .. oferirea de sanse egale pentru minoritatii (special rromi) din cartier. crestera sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii. Universitatea Ecologica din Bucuresti. cresterea suprafetelor de spatii verzi folosibili din partea populatiei. dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in cartier Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. special in zona de maluri de pel ac Plumbuta aferente zonei Steua Rosie si Plumbuita). sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane (nu exista in cartier nicun centru de specialitate). precum si efortul comun in implementarea de proiecte de dezvoltare strategice la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie .Petricani In urma consultarilor publice cu actorii locali interesati. Zona prezinta un potential nefolosit si pentru desfasurarea unor activitati culturale.Petricani urmareste pe termen mediu si lung urmatoarele obiective strategice si specifice. de infrastructurii de transport si de infrastructurii de utilitati (in primis referitor la retea de apa si canalizare din cartier. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. resolvand probleme de mediu din zona. Sectia 7 Politie. 3. Garda de Mediu. Teatrul Tandarica.Petricani (special in peninsula Tei Toboc si in pensinsula Plumbuita.3. construirea de 2 pasaj suprateran).L. obiectiv care se transpune in trei obiective specifice: 1.Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor.Petricani. bine conoscute si nerezolvate din 1992). egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale.R.Petricani. Politici si programe 159 . 3. asigurare acces la zone deconectate din cartier. 2. consideram esentiala sustinerea colectiva a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunitatii. recreative.C. prin atragerea de investitii strategice. 2. unde in anul de 450 ani de istoria Manastirului nu ajunge sistema de trasport public). In vederea atingerii acestor obiective. 5. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite perimetre din zona de actiune urbana Plumbuita –Steaua Rosie. Obiectivul general este referitor la imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). pentru o programare pe perioada medie/lunga au fost identificate urmatoarele 6 directii strategice: 1. imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani prin actiuni si politici de: Dezvoltarea urbana (modernizarea strazilor. 3. Ca urmare a analizei diagonistic realizate la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . dezvoltarea serviciilor sociale si devoltare comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate (nu exista incartier nicun centru de asistenta sociale-sanitara). 4. 6. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. de agrement si turistice. Manastirea Plumbuita si-a anuntat intentia de a se implica activ prin organizarea de activitati cu caracter social – cultural si educativ in folosul comunitatii locale. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie .

Petricani. parcari. Sectiunea II: Infrastructura de mediu Politica SII-A1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Programul: SII-A-1: Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare.Petricani. minori cu parinti plecati in strainatate. SI-B1-2 Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Plumbuita – Steaua Rosie .Sectiunea I: Modernizarea infrastructurii locale Politica SI-A1: Cresterea accesibilitatii si a mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Programul: SII-A2-1: Gestionarea eficienta a deseurilor. SII-A3-3: Cresterea suprafetelor de spatii verzi.Petricani). SII-A3-2: Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice.A3: Imbunatatirea infrastructurii si a serviciilor sociale in zona Plumbuita – Steaua Rosie . drum de halaj. SI-B1-3: Amenajarea de locuri de parcare in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice Programe: SII-A3-1: Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica. Politica SI. pasaje.Petricani Programul S1-A1-1: Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi si drumuri urbane (cuprinzand infrastructura aferenta: trotuare.Petricani.A2.) Politica SI-B1: Fluidizarea si descongestionarea traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programe: SI-B1-1 Realizarea sistemului de management al traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani . locuri de joaca Politica SI-A2 Siguranta cetatenilor Programe: SI-A2-1 Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani. sistem de iluminat. SI-A2-2: Imbunatatirea sigurantei publice pentru cetateni. piste ciclabile etc. poduri. SI-A3-2: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate. persoanele fara adapost din zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Programe: SI-A3-1: Modernizarea centrelor sociale si diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate in situatie de risc social (persoanele cu nevoi speciale.A4: Imbunatatirea infrastructurii educationale in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programul: SI-A4-1: Dezvoltarea infrastructurii preuniversitare/scolare. 160 . Politica SII. Politica SI. Politica SI-C1: Cresterea atractivitatii economice a domeniului public: Programul SI-C1-1: Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi. Politica SII-A3. copii si adulti cu dizabilitati. varstnici. SI-B1-4: Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Plumbuita – Steaua Rosie . Dezvoltarea sistemului de managenent al deseurilor in zona Plumbuita – Steaua Rosie .

vor amplasa un debarcader pentru inchirierea ambarcatiunilor pe lac si vor construi fantani arteziene. instruirea si perfectionarea personalului din sectorul serviciilor sociale Politica SIV-A2. care va fi in acest fel inclusa in circuitul turistic monahal al Bucurestiului. dotari pentru tenis de masa. Lucrarile de amenajare vor pune astfel in valoare si Manastirea Plumbuita. Iluminatului arhitectural si ambiental urmeaza a fi asigurat de surse de energie regenerabila. care va avea o suprafata de circa 2 hectare. 3. generând enclave locative în interiorul celor două peninsule. a unor zone de fitness si agrement. Printre altele.SII-A3-4: Informare si constientizare publica privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora. Promovarea masurilor active de ocupare Programul: SIV-A2-1: Promovarea masurilor active pe piata muncii Politica SIV-A3. Crearea structurilor de sprijin al afacerilor Programul: SIII-A1-1: Crearea si oferirea conditiilor de infrastructura in vederea dezvoltarii economice. De asemenea.1. a unei tabere de sculptura / sezatori si cenacluri literare.Steaua Rosie . de va amenaja o zona de belvedere cu locuri de relaxare si una de agrement cu promenada. toate acestea cu finantari europene. Capitala se va imbogati cu singurul parc cultural din tara. Infrastructura economica Politica SIII-A1. Sectiunea III. Dezvoltarea resurselor umane Politica SIV-A1.Petricani Prioritatea specifica pentru dezvoltarea aerealului Plumbuita . autoritatile vor amenaja un teren de sport cu nocturna. având în vedere că mai mult de 45 de străzi nu sunt asfaltate. Multe zone sunt deconectate total. Această carenţă structurală în termeni de accesibilitate a făcut ca acest cartier 161 . Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita .4. urmate de trasarea si amenajarea aleilor de promenada si acces. un punct medical.Steua Rosie . un alt program pe care autoritatile locale ale sectorului 2 vor sa-l implementeze se refera la insula Plumbuita si la transformarea acesteia intr-un "parc cultural" prin amenajarea unor spatii de joaca. de curatenie a insulei si a apei. In cartier trebuie sa fie asigurate legaturi eficiente ale infrastructurii de transport şi e necesară o îmbunătăţire a condiţiilor actuale ale străzilor. In cadrul analizei facute de primarul sectorului 2 impreuna cu specialistii in materie s-a discutat demararea cat mai curand a lucrarilor de reabilitare a zonelor verzi. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Programul: SIV-A1-1: Recrutarea. Politica SIII-A2. a unei biblioteci publice in spatiul foisorului existent si a unei cafenele literare. Prioritati de dezvoltare 3. reprezintă o adevărată barieră pentru majoritatea populaţiei. Promovarea tehnologiei informatiilor Programul: SIII-A2-2: Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice.Petricani priveste imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii in zona. Sectiunea IV.4. iar frontiera reprezentată de lac al cărui derum de halaj nu e modernizat iar malurile lacului nu sunt amenajate. Promovarea incluziunii sociale pe piata muncii Programul: SIV-A3-1: Integrarea pe piata muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap si a rromilor Pe langa politicile amintite mai sus.

Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale de 1. Infrastructura urbana A. In plus. chiar dacă externă perimetrului. 4. nivel înalt de calitate si o crestere a atractivitatii locala. 21 162 . Modernizarea infrastructurii de transport urban. Avand in vedere analiza diagnostica si pe baza sondajului de opinie facuta in zona Plumbuita . în timp ce majoritatea zonelor din cartier sunt prost conectate la arterele stradale. în vederea reducerii numarului de vehicule care circula în timpul zilei de pe arterele Colentina-D-na Ghica . Str.să fie din ce în ce mai marginal. cât si cu politicile sectoriale ale UE si nationale. centre sportive. Impactul va consta în costuri reduse. In zona e nevoie de o crestere a eficacitatii si a eficientei transportului public. Aceasta prioritate este consistenta cu celelalte prioritati regionale si locale. precum străzile Sos. alte zone. Investitiile în aceasta prioritate sunt coerente atât cu strategia de la Lisabona. Petricani. a aglomerarii. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3.Sos. Sos. Fundeni. Inafară de un trafic mai bine organizat şi de o îmbunătăţire al accesului la anumite zone.Str. recreationale b) Dezvoltare urbana mixta a zonei 1. centre sportive. Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare din zona. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice Masuri a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile viitoare 1.1 Infrastructura urbana A. a zgomotului asociat si a numarului de accidente rutiere este nevoie sa se îmbunatateasca mobilitatea sia per le strade menzionate come si in aerelul limitrof. B. Dezvoltarea unui tesut permeabil. Reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . sociale. Axele strategice de urmarit pentru a indeplini un astfel de obiectiv de devoltare sunt: 1) Dezvoltarea urbana. Dezafectarea/ reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . Andronache. Prioritati de dezvoltare Aria de interventia 20 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati 1.Petricani si a necesitatilor cartierului. deci reducând traficul si emisiile de gaze. Gherghitei. de asemenea. accesibil tuturor locuitorilor (accesul facil la mijloacele de transport in comun. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. este esentiala pentru îmbunatatirea imaginii cartierului20. sunt artere foarte populate şi de o importanţă capitală pentru traficul din sectorul 2 şi pentru municipiul Bucureşti21.Steua Rosie . Fundeni. scaderea timpului de calatorie pentru locuitori si calitatea mediului ar putea fi îmbunatatita prin reducerea dependentei de transportul rutier. accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale). Pentru reducerea timpului de calatorie. D-na Ghica şi. Dezafectarea/reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in cercuit pentru noi activitati – spatii publice. sos. sociale. Colentina. educationale. în timp ce un nivel înalt de atractivitate ar fi o pre-conditie pentru investitii durabile în activitatile economice si. axele individualizate pentru imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii pentru fiecare dintre cele trei axe sunt urmatoarele: 1.spatii publice. Reabilitarea transport urban infrastructurii de B. Dezvoltare urbana i. sos. 3) Dezvoltarea infrastructurii de utilitati.2 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati. 2) Dezvoltarea infrastructurii de transport.parcuri. 2. recreationale. ii. educationale. Cresterea functionalitatii spatiilor publice.

Surse de energie alternativa de 1. Amenajarea parcului Plumbuita si amenajare complexa de pe lacul aferente zonei Steaua Rosie si Plumbuita C. Amenajarea spatiilor publice A. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale a. Rezolvarea problemelor de mediu 1. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri Cresterea gradului de constientizare a populatiei. Amenajarea spatiilor publice a) Reducerea poluarii 1. Dezvoltare infrastructurii de trasport i.Obiective operationale Masuri a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice 1. Schimbarea mentalitatii si a comportamentului fata de mediu a) Constientizarea populatiei privind obiectivele dezvoltarii durabile 1. 2. Infrastructura de trasport rutier 1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. 2. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri iv. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor. Amenajarea spatiilor publice C. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei privind protectia mediului. cu puncte de reciclare la nivelul sub-zonelor. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor B. Infiintarea unei linii de metrou subteran. Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public 1. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu A. Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b. 2. Dezvoltarea unei zone de agrement 3. Reabilitarea infrastructurii de transport urban a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b) Optimizarea circulatiei 163 . iii.Crearea unui dispensar 4.4 Cresterea gradului de constientizare a populatiei.1 Infrastructura de transport rutier A. Crearea unui centru multifunctional pentru persoanele varstnice 2. B. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice.3 Rezolvarea problemelor de mediu A. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu de 1. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor a) Modernizarea managementului deseurilor 1. Optimizarea circulatiei Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale 2.

Infrastructura de utilitati 1. 22 164 . Prevenirea excluderii sociale este o sarcina fundamentala pentru Administratia Publica si scopul sau este înlaturarea barierelor în vederea participarii la viata de zi cu zi si a îmbunatatirii accesului la serviciile care satisfac nevoile rezidentilor. 1. internet) Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 3. Totusi. gaze 2.1 Infrastructura de utilitati A. Modernizarea retelelor de apa-canal.2. Reabilitarea infrastructurii sociale Tranzitia în România a fost însotita de o crestere exploziva a saraciei. Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de transport. discriminarea si inegalitatea sunt recunoscute ca necesitând o abordare coordonata si comprehensiva pentru tratarea lor în mod eficace. a saracilor. 4. Racordarea tuturor gospodariilor la epurare ape reziduale. intravilanul existent.4.Masuri 1. începând cu anul 1997 saracia a cunoscut o crestere atingând maximul perioadei în anul 2000 (35%). B. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in 1. Crearea de parcari subterane si supraterane. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. cablu TV. apa potabila. Racordarea tuturor gospodariilor la retelele de alimentare (apa-canal. În prima jumatate a anilor 90 saracia a crescut. 3. In scopul de a realiza prioritatea referitoare la Dezvoltarea comunitara (cultura. gaze. Ratele scazute ale ocuparii fortei de munca precum si ratele scazute de participare la educatie si încadrarea în munca a minoritatilor etnice trebuie sa creasca semnificativ. Conectarea zonei la Soseaua Fundeni. incluziunea sociala a minoritatii. Incluziune sociala. a femeilor. 3. sanatate. 3. epurare ape reziduale. ii. retelele de alimentare a) Extinderea utilitatilor in zonele a) Modernizarea retelei de utilitati publice intravilane 1. Deci. Extinderea/ modernizarea a. multiculturalism) in mediul social. acesta fiind un scop intrinsec al modelului social şi de bunăstare european. Imbunatatirea infrastructurii de utilitatii: canalizare. apa potabila. gaze.Petricani. servicii sociale.1. Dezvoltarea infrastructurii de utilitatii i. Infrastructura urbana 1. linii telefonice. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale I. iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioada scurta de declin. electricitate. si a persoanelor marginalizate sau cu handicap este o prioritate importanta si zona de saracie reprezentata de cele doua pensinsule necesita raspunsuri publice adecvate22. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati: canalizare. 2. drumuri si poduri. trebuie avute in vedere urmatoarele macroobiective: 1. În acest sens. Modernizarea de strazi. Optimizarea fluxului traficului auto prin crearea de sensuri unice de circulatie pe strazi 2. energie termica. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale Este esenţial ca cetăţenii să poată beneficia şi contribui la progresul economic şi social. Probleme ca saracia. politicile si actiunile ar trebui sa se concentreaza pe lupta pentru o calitate mai buna a vietii prin cresterea nivelului de trai si pentru accesul la oportunitati pentru toti locuitorii din cartier Plumbuita – Steaua Rosie .

Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) c) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii sociale 1. Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei. cât si reticentei unor angajatori de a-i încadra în munca. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Plumbuita Steua Rosie .3. Dezvoltarea de relatii multiculturale Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 1. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul B. b. Asigurarea accessului la educatie si formare al populatiei. atât datorita unei calificari slabe. 1.i. b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii 1. Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii a. iii.7 ori mai mare decât al unei persoane facând parte din etnia majoritara sau din alte grupuri etnice minoritare. Marirea numarului din politisti. Securitatea cetatenilor din zona Plumbuita . Dezvoltarea resurselor umane I. Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu disabilitatii Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni Pregatirea resurselor umane si suport pentru serviciile sociale 1.Petricani a) Activitati recreationale (sportive / culturale) 1. Riscul unei persoane Rroma de a fi saraca este de 2. ii.Steaua Rosie – Petricani. 3. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul liber. Persoanele apartinând etniei rrome se confrunta cu o serie de dificultati de integrare pe piata muncii. 2. 165 .1. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate. b) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni 1. Integrare inter-etnica a) Exploatarea potentialului multicultural din zona Plumbuita .Petricani23 1.Petricani I.Steua Rosie . Reabilitarea infrastructurii sociale a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dizabilitati. 1. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice. Plumbuita . Cresterea accesului la cultura.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. Construirea de noi spaţii pentru sport Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii Crearea unui centru multifunctional. Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Plumbuita .Petricani prin formarea de asistenti sociali Masuri 1. Crearea unui post de referent cultural din cartier pentru rromi in cadrul Primariei Sectorului 2 2.2. prin: a.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale A.Steua Rosie . desi reprezinta doar 7% din totalul persoanelor sarace din România. Cresterea accesului la cultura b. Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane a. 2. 23 Populatia Rroma este în mod disproportionat afectata de saracie. Securitatea cetatenilor din zona liber.Steua Rosie . Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1.

Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu si vocational. de agrement si culturale si pentru valorificarea complexului manastirii din punct de vedere turistic. organizare jobshop-uri.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei din zona Plumbuita . Realizarea de centre de informare pentru cetateni. Comercializarea produselor agroalimentare B.Steaua Rosie Petricani A. adaptarea la cerintele pietei muncii. Dezvoltarea de servicii pentru mediul antreprenorial a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1. c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor b) Programe de pregatire continua Masuri 1. de de 1.4. imbinarea dintre elementele naturale (parcul si Lacul Plumbuita in cazul de fata) si cele antropice (manastirea) construind tabloul ideal pentru amenajarea unor spatii recreative. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). 2. Reabilitarea infrastructurii de educatie.Steua Rosie . 1. B. orientare.corelate cu nevoile pietei muncii.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei Plumbuita . Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca.1 Dezvoltarea mediului economic A. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca. reconversia profesionala. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant existente / infiintarea de noi unitati de invatamant 1. 2.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. Servicii de consiliere. stagii de practica) tinerilor 3. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii. investitii care sa contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil. dezvoltarea antreprenoriatului) . a) Organizarea de targuri de locuri de munca 1. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prezinta potential si pentru desfasurarea unor activitati culturale. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT 1. acordarea de stimulente (burse de studiu. Prioritati dezvoltare Aria 166 . Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice Dezvoltarea si diversificarea activitatilor in zona ce constituie obiectul prezentului studiu se bazeaza pe atragerea de investitii strategice.Petricani A. Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 2. si cel profesional si tehnic C. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri. Modernizarea unitatilor de invatamant existente.Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii 2.3.

este de mentionat ca implementarea proiectelor depinde atat de caapcitatea institutionala a PS2. Terenurile necesare pentru relocarea utilitatilor. Cu privire la exproprierea cladirilor in schimb. Ulterior declararii utilitatii publice. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita – Steaua Rosie . ceea ce poate duce la inadecvarea si necorelarea prioritatilor identificate. in timpul implementarii pot aparea riscuri legate fie de neimplicarea mediului privat in sustinerea masurilor. care urmareau tematica finantarilor nermabursabile si managementul proiectelor. Acest pas implica in prealabil efectuarea unei cercetari si este conditionat de inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului. 33 din 27/05/1994 exproprierea de imobile. capacitatea de administrare. Instantele judecatoresti competente vor putea hotari exproprierea numai dupa ce utilitatea publica s-a declarat potrivit prezentei legi. judetean si local prevazute la art. Legea nr. dar atragerea de fonduri europene prin programul POR poate contribui in mod semnificativ la dezvoltarea locala. in tot sau in parte. dar. dupa o dreapta si prealabila despagubire. aprobate conform legii. cat si de parteneriatele incheiate.Petricani Rolul principal in implementarea unui plan integrat de dezvoltare durabila la nivelul unui centru de actiune urbana ii revine Primariei Sectorului 2. referitor la expropierea de terenuri. drumurile temporare. cele mai multe din acestea avand legatura cu lichiditatile financiare. expropriatorul imobilului va avea sarcina de a alcatui planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre expropriere. beneficiind in plus si de experienta acumulata in proiectele pregatite si implementate anterior. Cu privire la cel de-al doilea punct amintit mai sus. se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. precum si ofertele de despagubire. au participat la o serie de cursuri de instruire. 5 din Ordonanta Guvernului nr. prin hotarare judecatoreasca. Foarte importante sunt cazurile in care terenurile sau imobilele necesare dezvoltarii urbane sunt expropriate. pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. si anume capacitatea administrativa. alcatuit din resursele tehnice si cele din cadrul Directiei Managementului Proiectelor si Integrarea Europeana. posibile litigii si exproprieri de terenuri si / sau imobile. cu modificarile si completarile ulterioare. In timpul procesului de implementare pot aparea diferite probleme. Staff-ul Primariei Sectorului 2 dispune de capacitatea de realizare si implementare a proiectelor. 43/1997 privind regimul drumurilor. indicand numelui proprietarilor.5. Stafful din Primarie. implementarea unor proiecte la nivelul sectorului 2 mai poate fi incetinita sau chiar oprita din cauza situatiilor in care responsabilitatile sunt impartite intre 167 . republicata. conform Legii nr.interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1. 198/2004 stabileste cadrul juridic pentru luarea unor masuri de pregatire prealabila a executarii lucrarilor de constructie de drumuri de interes national. Municipiile reprezinta expropriatorul pentru drumurile de interes local. Utilitatea publica se declara de catre Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local. pentru drumurile tehnologice. precum si cele necesare gropilor de imprumut pot fi expropriate si se supun prevederilor acestei legi. 184 din 21/10/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. Sub aspect financiar. drumurile ocolitoare. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante 3. Cu exceptia situatiilor descrise mai sus. trebuie mentionat ca totul depinde de bugetul Primariei. Astfel. fie de riscul programatic de dezvolatre existent la nivelul autoritatilor centrale sau al Primariei Generale.

etc). Cazuri concrete sunt de exemplu arterele de circulatie principale. reabilitate si modernizate pentru alte destinatii (mp) Obiective de patrimoniu cultural mondial – UNESCO -. femei. 19-60 ani. construite/ modernizate/ extinse (km) Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati. prevede urmatorii indicatori de monitorizare la nivel de proiect: Crearea. persoane de etnie roma. dezvoltarea mediului de afaceri Structuri de afaceri create/dotate (mp) Structuri de afaceri modernizate/dotate (mp) Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr. din care: copii.6. beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . din care: femei/ barbati 168 . trotuare.administratia locala si cea municipala sau trec total in sarcina administratiei Municipiului Bucuresti. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de dezvoltare durabila a Zonei Plumbuita – Steaua Rosie -Petricani Indicatorii constituie masuratori specifice ale obiectivelor enuntate in Master Planul Zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din Sectorul 2. drept urmare.(re)integrate pe piata muncii (nr) Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr.) Crearea de locuri de munca Locuri de munca nou create total (nr-echiv. persoane cu dizabilitati. barbati. IMM-uri. persoane foste dependente de droguri.) Terenuri poluate/neutilizate amenajate pentru alte tipuri de activitati (ha) Imbunatatirea transportului public urban Linii de tramvai/troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) Crearea. Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. conform Ghidului solicitantului. dezvoltarea. echiparea infrastructurii urbane Spatii publice modernizate: strazi. in cazul unui raport de activitate. 3. modernizarea. pe categorii de marime: microintreprinderi. Axa prioritara 1.1 din cadrul Programului Operational Regional. care nu intra in sarcinile primariilor de sector. Persoane din categorii defavorizate (persoane de etnie roma.) Infrastructura feroviara construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura rutiera construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura utilitati de baza create/ modernizate/extinse in structura de afaceri (km) Drumuri de acces la SSA. indicatorii permit masurarea gradului de indeplinire a obiectivelor si demonstreaza modul in care s-a ajuns la punerea in practica a acestora. Altfel spus. administratiile locale nu pot dezvolta niciun fel de lucrari pentru reabilitarea / modernizarea acestora. intreprinderi mari Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale Centre sociale modernizate (mp) Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar). restaurate (nr. national. (mp) Cladiri aflate in stare de degradare. etc. etc). local din mediul urban. pasaje. domeniul major de interventie 1. norma intreaga). scuaruri. persoane foste dependente de droguri. varstnici. peste 60 ani.

) .Proiecte care valorifica patrimoniul cultural –istoric (nr) .Spatii publice modernizate: scuaruri.Steua Rosie Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti. I.Proiecte care asigura servicii care promoveaza egalitatea de sanse si incluziunea sociala in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .Extinderea suprafatelor de spatii verzi deja existente (ha) . Acestia sunt prezentati in continuare: 1.Suprafete spatii verzi nou create (ha) .Locuitori care beneficiaza de implementarea PIDU-lui (nr.) 169 . . IV.Steua Rosie . .Input (Intrari) – pentru corelarea resurselor implicate raportat la rezultate. Pentru fiecare Proiect identificat la nivelul Portofoliului de Proiecte vor fi utilizati indicatori de program: . Indicatorii obiectivi (avize de constructii. . Acest fel de indicatori sunt cei de Impact – pentru a masura efectul real in societate.) .Output (Iesiri)– pentru a masura rezultatele imediate. eventual pe termen lung.Companii stabilite in „zonele de actiune urbana” (nr. Indicatorii subiectivi sunt indicatori de satisfactie a consumatorului.Proiecte care promoveaza dezvoltarea mediului de afaceri si antreprenoriatului in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) . trotuare. norma intreaga).Proiecte care asigura sustenabilitatea si imbunatatirea infrastructurii publice urbane in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) . certificate de urbanism. satisfactie exprimata in date de opinie publica.) .Strazile noi asfaltate (nr. total (nr-echiv. norma intreaga) . (mp) II. numar de articole favorabilenefavorabile de presa. 2. pasaje.Locuri de munca create / salvate in „zonele de actiune urbana” (nr.) . controale efectuate). numar de plangeri sau petitii. etc.Zone industriale dezafectate reabilitate si/sau folosite pentru dezvoltare (ha) In cazul zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Locuri de munca dupa durata angajarii: permanente /temporare. din care: femei/ barbati Locuri de munca nou create ocupate de persoane de etnie rroma: total (nr-echiv.Petricani. Cu privire la cele 6 directii strategice indicate de noi.Linii de tramvai/ troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) III. masurabile ale proiectelor. etc. sunt doua tipuri de indicatori ce vor fi folositi pentru masurarea eficacitatii obiectivelor propuse. Infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite aree din zona de actiune urbana Plumbuita.Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr. Dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor existente intre zona Plumbuita. Cresterea suprafetelor de spatii verzi Asigurarea sigurantei cetatenilor din cartier si . am putea sa reducem lista indicatorilor obiectivi.

Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de sustinerea categoriilor sociale centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar).Petricani. national. analizele documentelor strategice la nivel comunitar. Fiecare axa strategica a presupus identificarea unei serii de prioritati de dezvoltare a zonei.Drumuri de acces la SSA. a dezbaterilor si consultarilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Plecand de la stabilirea obiectivului general si a celor specifice de dezvoltare. peste 60 ani. varstnici.V. .Petricani s-a conturat profilul strategic al zonei. IMM-uri. oferirea de sanse egale foste dependente de droguri. regional si municipal si confruntarea rezultatelor acestor analize cu datele statistice existente sunt elementele care stau la baza strategiei de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . construite/ modernizate/ extinse firmelor.Petricani prin prisma a) celor trei obiective specifice de dezvoltare: 1. . persoane de etnie roma. s-a continuat cu identificarea celor 6 directii strategice de dezvoltare pe baza nevoilor si a potentialului de dezvoltare a zonei. pe categorii de marime: microintreprinderi. intreprinderi mari 4. egalitate de sanse.(re)integrate pe piata muncii (nr) Competitivitate economica: .Petricani.Structuri de afaceri modernizate/create/dotate (mp) dezvoltarea mediului de afaceri . Planul de actiune 4. Ca urmare a acestor analize. Prioritatile si potentialul de dezvoltare al zonei au fost identificate pe baza analizei diagnostic si a nevoilor de dezvoltare. care apoi au determinat proiecte individuale de dezvoltare. femei. pentru minoritatii.Infrastructura rutiera construita/ modernizata extinsa in Rosie .Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr. barbati. determinand un numar de 5 proiecte de dezvoltare care vizeaza regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani si cresterea interiorul SSA (km) gradului de competitivitate a . (km) . 2. 170 . etc). din in dificultate.Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr).Steua . VI.) in zona Plumbuita.Persoane din categorii defavorizate beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . 19-60 ani. persoane umane. care cuprinde trasaturi locale ce pot constitui factori care influenteaza negativ sau pozitiv dezvoltarea pe termen lung. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale.Centre sociale modernizate (mp) si devoltare comunitara: .Petricani Analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani.1. sprijinirea care: copii. pentru fiecare dintre acestea fiind trasate obiectivele specifice. formarii si ocuparii resurselor alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati. aria de interventie precum si masurile care sunt necesare pentru rezolvarea problemelor identificate. Incluziunea sociala. combaterea criminalitatii Dezvoltarea serviciilor sociale .

Steua Rosie .Steua Rosie – Petricani. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie .3.Petricani • Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.Steua Rosie . Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani prin atragerea de investitii strategice. 6. sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane. locuri de joaca) . Lista proiectelor 01 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . O1-D2-2 . Plumbuita.Steua Rosie Petricani D1 Directia strategica: Dezvoltare urbana Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. 171 . ne vom axa pe urmatoarele obiective: • Cresterea suprafetelor de spatii verzi. • Siguranta cetatenilor si lupta impotriva criminalitatii. 3. b) celor sase directii de dezvoltare: 1. .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita .1. oferirea de sanse egale pentru minoritari.1. In special. devoltarea unei infrastructuri de utilitati.Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti. O1-D1-2 .Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Sursa de Finantare: POR Axa Prioritara 1 Proiect nr. O1-D1-1. Plumbuita) Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport Proiect nr. dezvoltarea resurselor umane.Petricani. inclusiv drum de halaj • Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita • Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita . competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. 2. 5. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltarea comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite zone din Plumbuita – Steaua Rosie . dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . 4. 4.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita • Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.

O1-D1-4 – Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Axa prioritara 4 – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in furnizarea energiei electrice.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor Proiect nr.• Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. dezvoltarea resurselor umane si a 172 . O1-D2-5 . Gherghitei • Componenta 7: Sisteme de management al traficului • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita Proiect nr. Colentina intersectie cu str.Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 3 O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala. dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale D4 Directia strategica Dezvoltarea comunitara (cultura. sanatate. egalitate de sanse. servicii sociale) Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr.Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr.Steua Rosie – Petricani: Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere Proiect nr. O2-D4-9 . egalitate de sanse. Sursa de Finantare: Bugetul local O1 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . Fundeni si Str.Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita . D-na Ghica • Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. O1-D1-3 .Steua Rosie Petricani D3 Directia strategica: Dezvoltarea infrastructurii de utilitati Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Proiect nr.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Proiect nr.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr. O2-D4-12 . O2-D4-10 . O2-D4-11 . O1-D3-6 Extinderea retelelor de apa si canalizare O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala. in conditiile combaterii schimbarilor climatice Domeniul Major de Interventie 4.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita.

serviciilor sociale D5 Directia strategica Dezvoltarea resurselor umane Sursa de Finantare: POSDRU Axa prioritara 6 Proiect nr. 4.2. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara. O3-D5-13 .1.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 173 .

Steua Steaua Rosie . Dezvoltare Dezvoltarea unui tesut permeabil. Colentina intersectie cu Str. inclusiv drum de halaj 2.Steua Rosie . locuri de joaca) .Petricani privind protectia mediului 1.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala accessibilitatii Rosie .Steua Rosie .1 .Petricani zone verzi dupa normele urbanistice 1.3 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea infrastructur absorbtia fluxul ridicat de trafic rutier greu si de serviciilor publice in zona Plumbuita .Campania de constientizare privind colectarea selectiva coscientizare a populatiei zonei Plumbuita .Steua a deseurilor si reciclarea acestora Rosie . Gherghitei 4.Petricani a de trasport tranzit: Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Plumbuita – 174 . Recomandam ca Plumbuita dezvoltarile viitoare sa includa un mix Steua Rosie functional care se completezze oferta existenta Petricani 1. Componenta 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.4 . Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 5. prioritatii la nivelul zonei Ion Plumbuita . Componenta 3 – Pasaj suprateran Sos. Plumbuita) Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public Proiect nr. Componenta 2 – Pasaj suprateran Sos. D-na Ghica 3. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.Steua Rosie . accessibil Proiect nr.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru pe timp de noapte iluminatul pe timp de noapte Permanentizarea unor campanii de informare si Proiect nr. Plumbuita. Cresterea functionalitatii spatilor publici Proiect nr. Dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru Proiect nr.Obiective generale.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Imbunatatirea urbana tuturor locuitorilor zonei Plumbuita .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea 2. Componenta 6 .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 6.2 . 1. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri/ serviciilor publice in zona Plumbuita . specifice.Petricani Obiective Directii Masuri Proiecte individuale specifice de strategice dezvoltare a.Petricani prin impunerea si promovarea conform prevederilor prezentului Masterplan si mobilitati in unor norme si modele de devoltare pentru zona prioectele viitoare din zona. 2 . Fundeni si Str.

umane si a multicultura servicilor lism) sociale Modernizarea retele de apa-canal Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect nr. Dezvoltarea infrastructur ii de utilitatii b.1. Creare de parcai subterane si supraterane 2.Sistem de supraveghere video si management publice informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Infintarea unui centru de asistenta sociala acordata Proiect nr. in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect nr.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport. sanatatea. dezvoltarea servicii resurselor sociale.11 . Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta Extinderea/ infinta rea de linii de autobus 2.Petricani securitatii locuitorilor zonei Dezvoltarea resurselor umane Plasarea de camere de supraveghere in spatii Proiect nr.9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala (Clubul grupurilor dezavantajate Seniorilor) acordata persoanelor varstnice Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de Proiect nr. adaptarea la cerintele pietei munci. 7 .Program de pregatire profesionala initiala pentru profesionalainitiala si continua in vederea populatia de etnie rroma din cartier.2 .Oferire de servicii de asistenta medicala in cadrul asistenta medicala) centrului de asistenta sociala Club Seniorilor Infintarea de centre de pregati rea Proiect nr. Creare de piste pentru ciclisti pe arterele principale ale zonei 3.Steaua Rosie . Incluziune Dezvoltarea sociala.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani .Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarul din politisti in cartierul Proiect nr. dezvoltarea antreprenonoriatului( corelate cu nevoile piatei munci 175 .Petricani Componenta 7: Sisteme de management al traficului Proiect nr.6 . a carui tema este integrarea asigurari (re)insertiei pe piata fortei de munca: rromilor in viata comunitara reconversia profesionala.5 . sanse. comunitara egalitate de (cultura.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . 8 .10 .

inclusiv a serviciilor sociale. FC propune reducerea Programul Operational Sectorial Ministerul Economiei FEDR Cresterea Competitivitatii Economice disparitatilor existente la Programul Operational Regional Ministerul Dezvoltarii FEDR nivel social si Regionale si Locuintei economic intre Programul Operational Sectorial Ministerul Muncii. Bugetul local al Primariei Sectorului 2.1.2 Surse de finantare Finantarile proiectelor pot proveni atat din fonduri nerambursabile. la indeplinirea obiectivului general. surse nerambursabile de finantare comunitara si surse rambursabile (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare co-finantare). Astfel.2. FSE Dezvoltarea Resurselor Umane Familiei si Protectiei Romania si Sociale nivelul mediu Programul Operational Dezvoltarea Ministerul FSE al celorlalate capacitatii Administrative Administratiei si state membre. telecomunicatii.4. mai precis prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – acorda spijin financiar pentru IMM-uri (in vederea crearii de locuri de munca durabile). pe de alta parte. isi propune dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. ale carui actiuni sunt sustinute de fonduri structurale. Programul Operational Asistenta Tehnica Internelor Ministerul Economiei FEDR 4. turism. proiectele vor primi finantare prin programele de fonduri comunitare. energie. anume impulsionarea dezvoltarii regionale prin reducerea diferentelor intre regiunile Romaniei. alaturi de celelalte Programe Sectoriale. adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor. Totodata. In continuare sunt prezentate pe rand cele doua tipuri de surse.2. mediu. FC desfasoara pe o Transport Transporturilor si perioada de Infrastructurii sapte ani si isi Programul Operational Sectorial Mediu Ministerul Mediului FEDR. infrastructura in transport. cat si din fonduri rambursabile. Axa prioritara 1 a POR – „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere” are ca obiectiv cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. referitoare la educatie si formare profesionala.1 Programul Operational Regional Programul Operational Regional are rolul de a implementa elementele Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND. Fondul Social European (FSE) – sustine proiecte de natura sociala. contribuind. 176 . cresterea eficientei administrative si integrare sociala si Fondul de Coeziune (FC) – finanteaza actiuni ce fac parte din domeniul retelelor transeuropene de transport si mediu. cercetare si dezvoltare. prin reabilitatea infrastructurii urbane si prin imbunatatirea serviciilor urbane. 4. Proiectele de dezvoltare urbana in zona cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani pot beenficia de finantari / co-finantari provenite din mai multe fonduri: pe de o parte.1 Fonduri nerambursabile Romania va beneficia de spijin prin intermediul obiectivului „Converegenta”. educatie. sanatate si instrumente financiare pentru cooperare teritoriala. Programul Operational Autoritatea de Instrumente Strategia Management Structurale urmarita se Programul Operational Sectorial pentru Ministerul FEDR.

poli de dezvoltare urbana. sociale si de mediu din zonele urbane aflate in stadiu de degradare. din mediul urban b. dezvoltarea mediului de afaceri pot cere finantari si in cadrul altor axe ale POR (Axa prioritara 2 –„Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. celelalte categorii de proiecte ale centrelor urbane.000 de locuitori si diferite de primele doua categorii).1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. asa cum sunt cele care vizeaza infrastructura de transport. dar si la constructia / reabilitarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/sau urban.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii de operatiuni si activitati eligibile: a.1. cu singurul Domeniu major de interventie 2.Axa prioritara mai sus amintita include un singur domeniu de interventie. reabilitarea infrastructurii sociale. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura” se adreseaza reabilitarii si modernizarii retelei de drumuri judetene. Pentru a fi eligibile. proiectele individuale. incluse in planurile integrate de dezvoltare urbana ce vor fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1. Axa proritara 2 – „Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. national si local. acoperind astfel mai multe categorii de beneficiari: poli de crestere. axa prioritara 1 permite rezolvarea simultanta a problemelor economice. Unul dintre acestea trebuie sa se refere la reabilitarea infrastructurii urbane si la imbunatatirea serviciilor urbane. in procesul de dezvoltare a unor zone mai izolate din cadrul unei 177 . poli de dezvoltare urbana. sistemele hidroedilitare (apa si canalizare). a strazilor urbane. care corespund obiectivelor axei prioritare 1 a POR-ului. adica dezvoltarea social-economica a orasului. reprezentate de orase/municipii cu populatie mai mare de 10. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura”) sau alte programe operationale sectoriale (POS Mediu. transport si mobilitatea populatiei iii. Proiectele finanatate prin Axa prioritara 1 fac referire la 3 categorii de structuri: poli de crestere – alcatuiti dintr-un mare centru urban si zona sa de influenta. domeniul major de interventie 1. Axa in discutie indeplineste o etapa de tranzit. dar si din zonele limitrofe ale acestor perimetre. reabilitarea sit-urilor industriale poluate si pregatirea pentru noi activitati. la randul lui. POS Dezvoltarea Resurselor Umane). Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane este sprijinita in totalitate de axa prioritara 1. Astfel de planuri integrate se vor implementa avand la baza proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane. ceea ce va duce la atingerea obiectivului specific al Programului Operational Regional.000 de locuitori si diferite de polii de crestere si de polii de dezvoltare urbana. eligibile doar in cadrul Axei prioritare 1. Existenta a doua proiecte din categorii diferite de operatiuni constituie o conditie a eligibilitatii planurilor integrate. c. infrastructura publica urbana ii. Planuri integrate de dezvoltare urbana. patrimoniu cultural mondial (UNESCO). care includ si transportul urban. Prin finantarea de planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. este divizat in trei sub-domenii. anume: 1. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. Cu exceptia proiectelor incluse in Planul integrat pentru dezvoltare urbana. Acesta. centre urbane (orase/municipii cu o populatie superioara a 10. reprezentati de 13 orase/municipii si centre urbane. inclusiv transportul urban: i. obligatorie de altfel.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. cu singurul Domeniu major de interventie 2.

stand la baza cresterii competitivitatii societatilor si a mobilitatii fortei de munca. telefonie.regiuni. infiintata de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice constituite in baza Legii administratiei publice locale nr. gaze si canal. orasul (consiliile locale). Astfel. bunurilor si serviciilor. b. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele. Autoritati ale administratiei publice locale In conformitate cu prevederile Legii nr. trebuie sa corespunda uneia din urmatoare categorii de operatiuni: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. • Eliberarea si amenajarea terenului. • Amenajari pentru protectia mediului. care incearca sa obtina finantari din fonduri structurale (FEDR) si/sau de la bugetul de stat. • Devierea retelelor de apa. 178 . • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1. electricitate. municipiul. cu modificarile si completarile ulterioare. de drept privat. gaze. orasul si comuna (consiliile locale). • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. Un proiect propus pentru obtinerea finantarii prin Axa prioritara 2 a POR. precum si in justitie. cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine. primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice. 215/2001 republicata. 2 si 3). Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale Sunt considerati parteneri urmatoarele unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). atat din punct de vedere temporar. • Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa. Insumarea tuturor acestor factori pot duce la o dezvoltare mai rapida a Romaniei in general si a fiecarei regiuni in parte. Pentru indeplinirea acestui obiectiv un prim pas necesar consta in imbunatatirea infrastructurii de transport. Asociatie pentru Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Entitate cu personalitate juridica. In cazul consiliilor locale. prin formarea de conditii favorabile pentru transportul de marfuri si de calatori. telefonie). ceea ce are ca finalitate stimularea dezvoltarii economice durabile. c. solicitantii pot fi unitatile administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). municipiul. dezvoltarea infrastructurii de transport va facilita si cooperarea interregionala. Domeniul major de interventie 2. Beneficiarii finantarilor prin intermediul Axei prioritare 2 sunt cei care corespund categoriilor de mai jos: a. cat si economic. Activitatile eligibile orientative in cadrul proiectului pot fi: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. canalizare. ceea ce va inregistra mai apoi consecinte pozitive in randul mobilitatii populatiei si a bunurilor.1. 215/2001. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. electricitate. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane. Obiectivul sau se refera la imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si mobilitatii populatiei.

in special cea de transport. Programele Operationale aflate sub obiectivul „Cooperare Teritoriala Europeana”. BERD reprezinta un catalizator major pentru investitii. Initial. Printre strazile care trebuia sa fie modernizate se numara Gimalau. urmarind cresterea cooperarii regionale si a comertului. asigurarand astfel cofinantarea alaturi de fondurile structurale disponibile din partea Uniunii Europene. pentru anul 2009. pot fi utilizate pentru pregatirea parteneriatelor si proiectelor pentru a consolida rolul transfrontalier si transnational al acestor orase/municipii. Sectorul privat – tinteste sustinerea intreprinderilor private autohtone. imbunatatirea transportului public.2 Alte fonduri nerambursabile • Programul Operational Sectorial Mediu • Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane • De asemenea.Trebuie mentionat faptul ca activitatile enumerate mai sus ca fiind eligibile au caracter orientativ.2 Fonduri rambursabile O sursa de finantari rambursabile pentru proiectele administratiilor locale o constituie Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. care se stabileste in cadrul intalnirilor de consiliu si se distribuie spre toate departamentele si directiile din cadrul Primariei. Totodata. alte surse de creditare pot fi obligatiunile municipale si institutiile bancare. pot fi inscrise pentru obtinerea de finantari. Ispir Petre. In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. innoirea parcului de autobuze. BERD si-a extins sprijinul si la nivelul altor tipuri de infrastructura: modernizarea sistemului de incalzire centralizata.3 Surse Proprii Primariei Sectorului 2 In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. BERD investeste atat in sectorul public cat si in cel privat. Infrastructura – se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii nationale. in masura relevantei. Steaua Rosie si Sipca din zona Petricani si Ricinului. In afara de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. in scopul intaririi competitivitatii si accesului la piete externe 2.2. 4. investitii straine directe semnificative. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. Dupa ce initial. prin fonduri proprii. strategia axandu-se pe urmatoarele directii prioritare: 1. care se ocupa de producerea. modernizarea liniilor de tramvai.1. Astfel. reabilitarea infrastructurii din centrul istoric al Bucurestiului si imbunatatirea infrastructurii privind deseurile solide. cele 30 din Steaua Rosie-Petricani si 10 in Plumbuita trebuia sa fie modernizate cu bani de la Banca Europeana de Investitii (BEI). Cei care beneficiaza de imprumuturile BERD sunt in general societatile furnizoare de utilitati detinute de municipalitati. Tamaioarei si Plumbuita in cartierul cu acelasi nume. BERD va sprijini in continuare Romania si in ceea ce priveste proiectele de infrastructura municipala.2. 4. BERD a inceput finantarea investitiilor importante in sectorul infrastructurii inca din 1995. Paroseni. Orice alte activitati a caror eligibilitate este dovedita de solicitant. Ca si principal investitor institutional in regiune. 4. pe langa finantarile proprii. modernizarea soselelor.2. Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare mobilizeaza. insa amanarea din diverse motive a proiectului a determinat administratia locala sa se ocupe. Pentru Romania. finantarile erau adresate investitiilor din sistemul de apa si canalizare24. de aceasta problema. transportul si distributia de energie 3. Din pacate insa. Sectorul energetic – acorda investitii companiilor din sectorul public si privat. 179 . trebuie mentionat ca in perioada 2006-2007 se vorbea de nevoia crearii in perimetrul care reprezinta obiectul nostru de studiu doua statii de pompare a apei. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. Cap. Guvernul a luat in calcul limitarea cotelor de TVA 24 Dintre toate investitiile necesare la nivelul infrastructurii. Raul Colentina.

2. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .platite catre administratiile locale. ca o masura anticriza. ceea ce afecteaza lucrarile deja incepute si aflate in curs de desfasurare. dar si cele care urmeaza sa inceapa. O astfel de masura se traduce prin reduce rea investitiilor de la bugetul de stat.Petricani 180 . 4.4.

Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Gherghitei POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2. Proiect nr.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei POR Axa prioritara 1 Buget local Proiect nr.1 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Primaria Generala Buget local Steaua Rosie . Proiect nr.6 .Petricani • Componenta 7: Sisteme de management al traficului POS CCE Axa Buget local Proiect nr. Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.2 . inclusiv drum de halaj 2. locuri de joaca) . Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 181 . Plumbuita.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie . Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie . Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. Fundeni si Str.4 . Proiect nr.2 .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita POS Mediu Axa POR Axa prioritara 2 Proiect nr.3 . Colentina intersectie cu str.Petricani • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .Petricani 1.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.Petricani Potentiale surse de finantare Proiecte individuale Alternativa 1 Alte alternative Buget local Proiect nr.Extinderea retelelor de apa si canalizare prioritara 1 / Buget local Buget local Proiect nr.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Bucuresti 1. Plumbuita) Budgat local / Budget POR Axa prioritara 2.5 . Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 3. D-na Ghica 2.2 .8 . Proiect nr.7 .2 .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului prioritara 4 Fondul de mediu POS Mediu si buget Proiect nr.Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora local Budget local Proiect nr.Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .

Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect nr.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.11 .POR Axa prioritara 3 POR Axa prioritara 3 POS DRU Axa prioritara 6 Buget local Buget local Buget local Proiect nr. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 182 .10 .9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr.

26 milioni di euro. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii: 1. domeniul major de interventie 1.4.726. Sumele reprezinta milioane de euro: Regiunea de dezvoltare Alocarea financiara totala.04 182.84 Bucuresti Ilfov 123. national si local. astfel cum este indicata mai sus. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1. in interiorul zonei de protectie a acestora. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.1 – Planuri integrate de devoltare urbana.58 Nord Vest 168.96 159.85 115. din care 1. inclusiv echipamente de informare si comunicare.02 milioane euro provin de la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR).43 Sud Est 184. 3.restaurarea.1 Totalul resurselor financiare alocate Programului Operational Regional 2007-2013 este egal cu 4. din mediul urban .5. maxim 20% reprezinta alocarea dedicata finantarii proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare urbana promovate de catre polii de dezvoltare urbana.refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate. reabilitarea infrastructurii sociale: . este prevazut pentru finantarea proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare elaborate de catre cei sapte poli de crestere.14 Centru 151.64 121.11 Sud 197. picturilor murale exterioare. iar restul sumelor disponibile sunt prevazute pentru centrele urbane. impartirea acestor sume pe tipuri de proiecte se face dupa cum urmeaza: un procent de maxim 50% din alocarea financiara totala a Axei prioritare 1 a POR. capacitatea acestora nu trebuie sa depaseasca 50 de locuri. consolidarea.reabilitarea / modernizarea cladirilor destinate serviciilor sociale (centre de ingrijire a copiilor. centre pentru tineret.34 milioane euro. Mergand mai in amanunt.poli urbani de crestere". 183 .infrastructura publica urbana .2.patrimoniu cultural mondial (UNESCO). 2. 2.171 milioane euro pentru axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor .transport si mobilitatea populatiei . in cazul centrelor rezidentiale pentru copii.33 148. Conform HG nr. din care 3. In tabelul de mai jos este prezentata repartizarea pe regiuni de dezvoltare a alocarilor financiare pentru Axa prioritara 1. Sub-domeniul: Centre urbane la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti – Ilfov este de 123.568. centre pentru persoane varstnice. din care: FEDR Nord Est 227.19 135.998/2008.90 156.391.07 Sud Vest 194.04 Pentru a indeplini criteriile de eligibilitate a operatiunilor si activitatilor. pentru perioada 2007-2013. Programului Operational Regional i-a fost distribuita suma de 1. frescelor.restaurarea. protejarea si conservarea monumentelor istorice.60 Vest 143.365 milioane euro co-finantare nationala.26 99. proiectele prezentate in planurile integrate de dezvoltare urbana. Domeniul de interventie 1. protejarea si conservarea picturilor interioare. alocarea financiara disponibila pentru Domeniul major de interventie 1.117.806 milioane euro din FEDR si 273. ce urmeaza a fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1. inclusiv transportul urban: . persoane aflate in dificultate) si dotarea acestora cu echipamente specifice. Restul este asigurat din fonduri publice nationale. prin: 1.

) Planurile integrate de dezvoltare a centrelor urbane sunt finantate exclusiv din axa prioritara 1 a POR.operatiunea Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.000.000 lei si 85.achizitionarea si instalarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere. 4. incluziv drum de halaj 184 .3. Domeniul de interventie 1. trebuie sa se incadreze pentru fiecare din cele trei operatiuni eligibile: .000..700. Valoarea totala a proiectului reprezinta suma cheltuielilor eligibile si neeligibile inclusiv a TVA –ului aferent acestora. etc. Plumbuita.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana.000 lei si minima 90.1.700. sub-domeniul: centre urbane.000 lei si 3. .proiectele care se incadreaza in operatiunea Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri: intre 1. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa respectivele planuri.Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie.3 Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional 4.000 lei. Proiect 1 .proiectele ce apartin operatiunii Reabilitarea infrastructurii sociale: intre 350. . Ghidul solicitantului precizeaza limite minime si maxime intre care proiectele de dezvoltare din Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere. Selectia planurilor ce urmeaza a primi finantarea se face pe baze competitive.500.000 lei. inclusiv transportul urban are ca limita maxima a proiectelor 1.000 lei.

Obiectivul general al proiectului consta in reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Plumbuita – Steua Rosie . Obiectivele proiectului intitulat „ Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. 2. Email: angelatoderita@ps2. incluziv drum de halaj”.Iunie 2012 Durata proiectului 24 luni Beneficiarul proiectului /Parteneri Consiliul Local al Primariei Sectorului 2. in special cele mai slab dezvoltate. durabile si obiectiv specific) echilibrate teritorial. pentru a facilita mobilitatea populatiei. contribuind astfel la imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona.1– Centre Urbane.2096252. 6. Prin proiect se doreste îmbunatairea infrastructurii urbane de transport la nivelul cartierului. realizand incadrarea obiectivului general al priectului in obiectivul general POR masura 1. Obiectivul Domeniului major de interventie 1. ceea ce va determina si cresterea investitiilor in zona. Titlul proiectului Reabilitarea infrastructurii urbane in Zona Plumbuita – Steaua Rosie . proiectului Telefon: 021-209600 int.Petricani. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.1 – „ Planuri integrate de dezvoltare urbana il reprezinta – conform Programului Operational Regional . a bunurilor si serviciilor în vederea stimularii dezvoltarii 185 . Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice. Fax: 021. 5. se incadreaza in obiectivele Domeniului de investitie al POR intitulat „Planuri integrate de dezvoltare urbana”. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. Astfel. inclusiv a serviciilor sociale. 4. imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza. Plumbuita.Petricani Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. locuri atractive pentru investitii. prin intermediul proiectului. Angela. se va realiza imbunatatirea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane de baza ale regiunii mentionate. sociale. potrivit nevoilor si resurselor specifice.Petricani (reprezentare grafica pe harta) Anul realizarii investitiei Iunie 2010. cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. 598. 3. a tuturor regiunilor Romaniei. si in special a zonei vizate de proiect. sub-domeniul Centre urbane. Bucuresti si Primaria Municipiului Bucuresti Entitatea responsabila cu implementarea Consiliul Local al Primariei Sectorului 2. Obiectivele proiectului (obiectiv general. 7. Bucuresti proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului Toderita C. pentru a face din regiunile Romaniei.ro b) DESCRIERE PROIECTULUI 1. incluziv drum de halaj Localizarea proiectului Zona Plumbuita – Steua Rosie . Plumbuita.cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase.a) INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT 1. de dezvoltare economica si sociala a regiunii Bucuresti Ilfov.

• sistematizarea verticala a zonei aferente strazii. Zonele tinta si / sau grupurile tinta economice durabile a cartierului. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: o reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. o reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului “Modernizare strazilor din cartierul Plumbuita . • promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Steaua Rosie . cu scopul imbunatatirii confortului si sigurantei circulatiei. • cresterea gradului de confort al populatiei. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor.2. • Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. • cresterea calitatii peisajului. Potentialii beneficiari ai proiectului: Grupurile tinta propuse au fost astfel alese incat actiunea 186 . • inlaturarea aspectului neingrijit si neunitar al aleilor ce deservesc spatiile urbane. printr-o abordare policentrica.Petricani”. o delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala. pietoni si biciclisti. • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare. • realizarea suprastructurii stradale. Se intentioneaza sistematizarea pe verticala a zonei aferente strazilor cuprinse in zona prin: • realizarea infrastructurii stradale. prin realizarea de trotuare si asigurarea accesului la proprietati. • mentinerea viabilitatii retelei rutiere . • Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri. • Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. in conditiile dezvoltarii continue a traficului.Petricani. • cresterea gradului de siguranta rutiera. Obiectivele specifice ale programului POR sunt: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. incluziv drum de halaj sunt: • modernizarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto. inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. printr-o abordare policentrica. • Infrumusetarea peisajului prin solutii moderne.

o Comunitatea de afaceri din zona . Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 1. Printr-o abordare integrata se are in vedere sprijinirea dezvoltarii de lunga durata a potentialului economic si social local si al regiunii in ansamblu.2 Intocmire si depunere proiect 1. o Firmele care vor participa la implementarea proiectului. cu subactivitatile mentionate este de 3 luni. 187 . Dintre beneficiarii directi putem aminti si firmele din domenii diverse si cladiri de birouri care va fi in zona cartierului Plumbuita . 1. cu urmatoarele subactivitati. persoanele care tranziteaza zona Manastirul Plumbuita. actionandu-se in sfera decizionala a sectorului economic.Petricani carora li se vor oferi conditii mai bune de infrastructura de transport. persoanele care nu locuiesc in zona dar care trec prin zona cartierului Plumbuita – Petricani atat cu automobilul personal. Grupul tinta vizat prin implementarea acestui proiect este reprezentat de locuitorii cartierul Plumbuita – Steua Rosie .3. modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale).Petricani. agentii economici care îsi desfasoara activitatea. Beneficiarii indirecti ai investitiei propuse sunt. o Forta de munca din zona (in special tineri. lucrari si bunuri. someri). de asemenea sunt partile interesate de dezvoltarea comunitatii locale: o Consiliul Local . femei. Demararea proiect: Aceasta activitate presupune toate demersurile necesare inceperii proiectului propus. fiecare cu atributiile specifice fisei postului. Durata acestei activitati. Acestia vor avea parte de o buna fluidizare a traficului datorita moderizarii strazilor din aceasta zona. Beneficiarii directi : Primii beneficiari ai investitiei sunt toti locuitorii din zona Plumbuita – Steaua Rosie . 1. mijloace de transport in comun si nu numai. Acestia vor beneficia in mod direct de o retea rutiera modernizata (modernizarea carosabilului. insa responsabilul principal este managerul de proiect care va coordona intreaga activitate. Beneficiarii indirecti sunt.3 Semnare contract de finantare In cadrul acestei activitati sunt implicati toti membrii echipei de proiect.Petricani. printre altii.1 Identificare furnizori servicii. Prin implementarea acestui proiect persoanele din grupul tinta vor beneficia de un bun confort si de stoparea fenomenului de degradare al mediului inconjurator prin infrumusetarea peisajului prin solutii moderne si infrastructurii stradale. Principalele activitati din proiect proiectului sa aiba un impact socio-economic semnificativ in zona de dezvoltare. turistii.

Coordonare proiect 3.4 Realizare fotografii. Coordonarea proiectului. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 4. pliante. in stransa colaborare cu managerul de proiect 5. 4.1 Realizare de rapoarte de progres. Urmarirea intocmirii si depunerii proiectului tehnic cade in sarcina responsabilului tehnic. Monitorizarea desfasurarii acestei activitati conform conditiilor contractuale este in atributia reprezentantului tehnic. 5.4 Constructii Activitatea de lucrari de constructii se desfasoara pe parcursul tuturor celor 24 de luni de implementare. Monitorizare si control: 5.3 Organizare de santier 4. Rapoartele financiare vor fi realizate de catre responsabilul financiar al proiectului. brosuri 6. ca si atributie este in sarcina managerului de proiect. Aceasta activitate se va realiza in prima luna de dupa semnarea contractului de finantare.1 Solicitarea de catre managerul de proiect a unor rapoarte periodice. conform instructiunilor din ghidul solicitantului. 6. 5.1 Realizare panouri 6.2 Realizarea de controale pe teren in vederea identificarii stadiului de implementare a proiectului. Se vor intocmi in acest sens rapoarte periodice si se vor realiza controale anuntate si inopinate la locul de desfasurare a investitiilor in vederea urmaririi modului de desfasurare a acestora si a preintampinarii eventualelor probleme ce pot aparea.2 Asistenta tehnica 4. banere. 3. 3.5 Placa permanenta Realizarea activitatii de informare prin publicitate si marketing este in atributia managerului de 188 .2 Realizarea de sedinte de lucru. Elaborare si depunere Proiect tehnic Dupa semnarea contractului de finantare este necesara depunerea proiectului tehnic.1 Amenajare protectia mediului 4. de 24 de luni. ea urmand a se desfasura pe intreaga perioada de implementare a proiectului.2 Anunturi in media 6.3 Intocmirea de rapoarte financiare Activitatea de monitorizare si control se desfasoara pe parcursul celor 24 de luni de implementare de catre managerul de proiect in colaborare cu ceilalti membri ai echipei. Publicitate si marketing 6.3 Publicitate pe site-ul primariei 6.2.

muncitorilor si agentilor economici). îngreunând Petricani astfel desfasurarea traficului rutier si pietonal în zona. Inchidere proiect 7. national) . 5. Justificarea proiectului: nevoi identificate În momentul de fata. III. local.Petricani.reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. cu efecte pozitive asupra dezvoltarii economice si atractivitatii zonei. Cu ajutorul responsabilului financiar se vor intocmi documentele contabile referitoare la inchiderea proiectului precum si cele necesare rambursarii cheltuielilor eligibile conform contractului de finantare.reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. contribuind la promovarea zonei ca target turistic. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: . INCADRARE IN TIMP : 189 . S-a optat pentru accesarea de fonduri europene in vederea rezolvarii problemelor identificate. pe parcursul implementarii proiectului. Asigurarea acestor conditii va permite valorificarea si conservarea patrimoniului istoric. regional.proiect si se va desfasura periodic.cresterea atractivitatii zonei Plumbuita – Steua Rosie .Bucuresti. Prin implementarea acestui proiect Sectorul 2 isi propune sa reabiliteze strazi. Necesitatea implementarii acestui proiect apare din necesitatea sa se obtina o imbunatatire a confortului si a sigurantei circulatie. conform graficului.delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala.1 Receptia lucrarilor. .imbunatatirea infrastructurii urbane. . Pentru atingerea acestui deziderat se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene.2 Rambursarea cheltuielilor de catre autoritatea contractanta conform contractului de finantare Inchiderea proiectului se va realiza dupa terminarea investitiilor care vor fi predate managerului de proiect.cresterea gradului de confort social (crearea de facilitati locuitorilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Proiectul propus raspunde demersurilor de revitalizare a zonei prin modernizarea infrastructurii stradale. In vederea rezolvarii acestor probleme s-a realizat un Plan local de Dezvoltare al sectorului 2 si un Plan Integrat Dezvoltare Urbana pentru Zona Plumbuita – Steua Rosie . trotuare si spatiile verzi din zona Plumbuita – Steua Rosie .Petricani de 45 strazi din Sector 2 . . inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. prin intermediul proiectelor. .Petricania. 7.cresterea accessibilitati in zona. infrastructura stradala din zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani al in Zona Plumbuita – Steua Rosie . .cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere turistic si de agreement. Impactul estimat al proiectului (impact . 4. 7.Sectorul 2 este insuficient dezvoltata sau prezinta un grad ridicat de deteriorare.

Tamaioarei – Lacul Plumbuita (reprezentare grafică pe hartă) 2010-2011 12 luni Primăria Sectorului 2. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. 2.Paroseni/ Lacul Plumbuita/ Strada Sipca. Axa Prioritara 1. Telefon: 021-209600 int. Bucureşti Primăria Sectorului 2. Steaua Rosie.500. 6. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii I.000 Euro (40. 4. Bucureşti în parteneriat cu Poliţia Comunitară. Plumbuita. Localizarea proiectului 3.2096252.090000 RON) V.Petricani : Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Zone Peninsulari – delimitata 1. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI Estimati costul total al proiectului 9.1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana.Str. Ricinului/ Str. domeniul major de interventie 1. Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona Plumbuita – Steaua Rosie .2.3. DESCRIEREA PROIECTULUI: 190 . Bucureşti şi Poliţia Comunitară Toderita C. 5.ro II. Titlul proiectului 2. Angela. de Sos. sub domeniul centre urbane 4. de Str. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. Sector 2. Fax: 021. Petricani . INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Incadrare in timp -Data de incepere a proiectului: Iunie 2010 -Data incheierii proiectului: Iunie 2012 -Situatia curenta a proiectului: In curs de implementare IV. Email: angelatoderita@ps2. 7. 598.

4 Monitorizarea implementării proiectului de investiţii. obiectiv specific) 2.1. proiectelor tehnice. care va consta în amplasarea de camere de supraveghere pe principalele artere rutiere şi spaţiile publice. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă 3. Elaborarea documentaţiilor de atribuire.1. care să asigure: . Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. 191 . polarea mediului sau traficul de droguri. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradală şi in proximitatea şcolilor si a obiectivelor de interes public. evaluarea. vizitator de parcuri. stabilirea modului de transmitere a datelor. caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse. care va fi perceput ca sigur si linistit Zona tinta: zona Plumbuita – Steaua Rosie . Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. .prevenirea şi reducerea consumului de droguri în spaţiile publice din zona Plumbuita. În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi: 1. Axa Prioritara 1. sisteme anti-vandalizare). evaluarea.prevenirea şi combatearea actelor de violenţă în spaţiile publice. Principalele activităţi din proiect 4.. . securităţii locuitorilor şi copii din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prin un sistem de supraveghere video si management informational pentru crestere siguranta sociale si prevenirea criminalitati. Numărul crescut al infracţiunilor care se petrec în zona Plumbuita măresc gradul de nesiguranţă al locuitorilor şi vizitatorilor acestei zone. 2. stabilirea numărului de camere de supraveghere. staţii de autobuz si spatiile cu factori de risc ridicat). 3.schimbarea imaginii cartierului. lansarea licitaţiei publice. echiparea dispeceratului. selectarea şi contractarea companiei (iilor) în vederea achiziţionării sistemului de monitorizare (stabilirea locurilor de montare a camerelor video. dar si insalubritatea prezenta aici.Petricani Obiectivul general este îmbunătăţire siguranţei.Petricani (intersecţii. 5 Asigurarea personalului responsabil cu supravegherea.prevenirea şi combaterea actelor de violenţă si infractionalitate (mediu) pe malul lacului Plumbuita. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR. dând o imagine negativă acesteia. Din intregul cartier. Lansarea licitaţiei publice. Obiectivele proiectului (obiectiv general. calugari. . Grupurile tinta: locuitorii din cartier. selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate. De aici rezultă nevoia de instalare a unui sistem de supraveghere şi monitorizare. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Plumbuita – Steaua Rosie . turisti. spatiile verzi din parcul Plumbuita. zone in care s-au inregistrat infractiuni conform datelor de la politie.

DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Str.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. Obiectivele proiectului (obiectiv general.000 Euro (2. national) • • • • • • III. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. zona 192 II. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Municipiul Bucuresti.3. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. 3. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. sub domeniul centre urbane 4. depistarea reţelelor de traficanţi de droguri.Data de incepere a proiectului: . reducerea violenţei (Zona Peninsuare). 5. Telefon: 021-209600 int. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1.996.200 RON) lei IV. 4. domeniul major de interventie 1. Steaua Rosie. Angela. scăderea/ descurajarea comportamentului indisciplinar pe străzi. Racinului. Impactul estimat al proiectului (impact local. 598.96 ha delimitat de Str.5. 1. reducerea numărului de infracţiuni si îmbunătăţirea condiţiilor de asigurare a ordinii şi liniştii publice. V. obiectiv specific) .Data incheierii proiectului: . Proiect 3 . regional. Axa Prioritara 1. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1.2096252. Fax: 021. 7.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita I. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.3. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. INCADRARE IN TIMP : prevenirea anumitor fenomene sociale degradante la adresa persoanelor. Email: angelatoderita@ps2. Incadrare in timp .1: Planuri integrate de dezvoltare urbana.Situatia curenta a proiectului: Estimati costul total al proiectului 2010 2011 In planificare Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 710. prevenirea şi combaterea consumului de droguri (zona Plumbuita si parc). 2. 6. pe zone parasite si pe maul lacului Plumbuita. Sector 2 Teren in suprafata de 1.

2. Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. Transferul dreptului de administrare a zonei vestice a Lacului Plumbuita de la Apele Romana la Consiliul Local al Sectorului 2 Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). Principalele activitati din proiect 4. printre lucrarile de constructii ce se vor executa enumeram: o Crearea unui stavilar in zona insulei Plumbuita o Amenajarea bazei lacului prin betonare o Crearea in partea sudica a lacului a unei scurgeri a apei din lac in Raul Colentina Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. Ca obiective specifice. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu 193 . Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.500 locuitori. avand un numar de aproximativ 23. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale controlarea nivelului lacului utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni . pe parcursul derularii contractului de lucrari. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret.

pe intreaga durata de analiza a proiectului. iar pe perioada de iarna transformarea lacului in patinoar. economic si al infrastructurii. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. national) alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. social. depozitarea necontrolata a deseurilor. reciclare a deseurilor solide municipale. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. fapt ce creeaza un disconfort vizual. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. fara a 194 . in structura primariei. Impactul estimat al proiectului (impact local. hidrobiciclete.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului).). etc. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. pe cale de consecinta. panza freatica. aer). Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). 23. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. in mod indirect. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. zone verzi) . pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. Avand un nivel controlat al apei se poate goli periodic lacul permitand curatarea acestuia de impuritati si deseuri. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 12 ha de suprafata recreationala (lac) controlarea nivelului apei din lac prin stavilarul din dreptul insulei Plumbuita si prin canalul de scurgere amenajat in partea sudica a lacului utilizarea lacului in perioada de vara pentru activitati de agrement (barci. regional.5.

contribuind astfel la marginalizarea acestora. Email: angelatoderita@ps2.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Steaua Rosie.000 Ron) IV. locuri de joaca) . Axa Prioritara 1.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 3. 3. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. Angela.4. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat.770.000 euro (14.96 ha delimitat de Str. Obiectivele proiectului (obiectiv general. Estimati costul total al proiectului V. desi semnificative in plan local.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita I. sub domeniul centre urbane 4. Incadrare in timp . domeniul major de interventie 1. Proiect 4 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.2096252. Fax: 021. Racinului. 4. 195 . DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. 2. Telefon: 021-209600 int. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. III.apela la metodele traditionale.3. intrucat rezultatele proiectului. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Municipiul Bucuresti. 7.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune II. 598. Str. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. Sector 2 Teren in suprafata de 1. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. 5.500. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. INCADRARE IN TIMP : 1. Impactul national: nu este cazul. 6. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.

pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. zone verzi) . prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. social. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. Principalele activitati din proiect 4. pe parcursul derularii contractului de lucrari.500 locuitori. economic si al infrastructurii. panza freatica.obiectiv specific) 2. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. aer). aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. fapt ce creeaza un disconfort vizual. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). depozitarea necontrolata a deseurilor. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. 196 . zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. Ca obiective specifice. avand un numar de aproximativ 23. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona sociala.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte.

regional. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. Impactul estimat al proiectului (impact local.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 1. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. reciclare a deseurilor solide municipale. III. Incadrare in timp . contribuind astfel la marginalizarea acestora. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. in mod indirect. pe cale de consecinta. pe intreaga durata de analiza a proiectului. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. national) gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva).2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. fara a apela la metodele traditionale. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. in structura primariei. Impactul national: nu este cazul. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. INCADRARE IN TIMP : 1. 23. lipsa de siguranta pe care o resimte populatia nevoita sa tranziteze zona propusa pentru construirea viitorului parc. desi semnificative in plan local. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. intrucat rezultatele proiectului.Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) 197 .2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului).5.

4. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.- Situatia curenta a proiectului: Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 1. Racinului. 2. Obiectivele proiectului (obiectiv general. Str. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.000 Euro (6. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.000 RON) IV.3. 5. sub domeniul centre urbane 4. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. Proiect 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita Municipiul Bucuresti.500. Ca obiective specifice. Angela. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana.2096252. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. II.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. 7. Estimati costul total al proiectului V.5. Plumbuita) I.96 ha delimitat de Str. 598. Axa Prioritara 1. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. obiectiv specific) 2. Steaua Rosie. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 198 . 6. Sector 2 Teren in suprafata de 1.330. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.500 locuitori. Fax: 021. 3. avand un numar de aproximativ 23. Email: angelatoderita@ps2. domeniul major de interventie 1. Telefon: 021-209600 int.

gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. depozitarea necontrolata a deseurilor. pe parcursul derularii contractului de lucrari. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). fapt ce creeaza un disconfort vizual. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. in mod indirect. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. zone verzi) .2 (ca 199 .3. panza freatica. national) Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. social. 23.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 4. in structura primariei. regional. Principalele activitati din proiect 4. economic si al infrastructurii. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. Impactul estimat al proiectului (impact local. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona 5. aer).

PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.000 euro (8.urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). desi semnificative in plan local.4. III. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. contribuind astfel la marginalizarea acestora. pe intreaga durata de analiza a proiectului. fara a apela la metodele traditionale. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. Impactul national: nu este cazul.862. domeniul major de interventie 1. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. Axa Prioritara 1. sub domeniul centre urbane 4. Bugetul estimat al proiectelor 4. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR In tabelul urmator sunt listate estimarile de buget necesare pentru a realiza obiectivele de investitii propuse si asistenta tehnica in implementare.4. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. Incadrare in timp . reciclare a deseurilor solide municipale. pe cale de consecinta.1.100. Estimati costul total al proiectului V.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 2. INCADRARE IN TIMP : 1.000 RON) IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. pentru proiecte de dezvoltare cu finantare POR:Buget 200 . intrucat rezultatele proiectului. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati.

pietoni si biciclisti .000 Euro (40.2011 30.000 Euro (2.03.090000 RON) 2 Componenta 2: Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in tot Sectorul 2 si in zona sudica din cartier Componenta 2: Plumbuita – Steua Rosie .2013 Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. Anul finalizarii Total (lei) 1 O mai buna incadrare a noilor dezvoltari intr-o strategie pentru zona. 01.2010 31.06. Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Fundeni si Str.Nr.000 RON) 201 .Petricani cu Consiliul un set de masuri de Local al PS2 reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . unde trece si tramvai si se 01.03.05.Petricani Consiliul Local al PS2 Componenta 1: si PMB Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.000 Euro (23. Fundeni Componenta 2: 5.958 lei) 2 Componenta 1 Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Obiective specifice: .2012 9.promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie . D-na Ghica Local al PS2 creaza mari cozile la semafoar si PMB Componenta 3: Componenta 3: Componenta 3: 01. Obiective specifice: Fluidizarea traficului la intersectia Componenta 2: Componenta 2: Colentina intersectie cu Consiliul 31.Petricani Pasaj suprateran Sos.2013 Colentia – Doamna Ghica. Gherghitei mobilitatii in zona estica din lacul Plumbuita Obiective specifice: Fluidizarea traficului din intersectia Sos.07.210.amenajarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto.000 RON) Componenta 3: 6.500. crt.04. Actualizarea planului urbanistic zonal astfel incat acesta sa raspunda noii directii de dezvoltare a zonei.06.04.532.000 Euro (128. Colentina – Sos.000. Perioada de implementare Denumire proiect Solicitant Obiectiv si activitati propuse Anul inceperii Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani 01.2011 31.2010 01.2011 str.500. Plumbuita. inclusiv drum de halaj.

862.06.2011 1. Amenajarea complexa a Local al PS2 Ca obiective specifice.Petricani Amenajarea de noi spatii Obiective specifice: publice (spatii verzi.000 RON) 202 .000 RON) 31.07.000 euro (8. proiectul isi Consiliul pregătirea lor pentru noi propune: activităţi economice Local al PS2 • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. prin intermediul carora va fi Amenajarea terenurilor şi transpus in realitate obiectivul general.000 euro (14.500.500.2 2 2 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. prin Componenta 6: imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Amenajarea de noi spatii Municipiului Bucuresti.07.06. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.2011 2.100.07. Componenta 4: Ca obiective specifice.06. Plumbuita (aferenta zonei in special a spatiilor recreationale Steaua Rosie.000 Ron) 31. Plumbuita) cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului 31.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.ameliorarea calitatii mediului ambiant .000 Euro (6.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de utilitate publica in zona petrecere a timpului liber Plumbuita .Local al PS2 Manastirul Plumbuita si PMB Crearea unui parc de . proiectul isi propune: 01.2010 Amenajarea complexa a si PMB in special a spatiilor recreationale zonei vestice a lacului • imbunatatirea gradului de protectie a mediului Plumbuita inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement • intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Componenta 5 Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Componenta 5: mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . zona Plumbuita – Steaua publice (spatii verzi) – Consiliul Rosie – Petricani. locuri Consiliul .2010 de joaca) in cartier .330.2011 3.2010 malurilor de pe lacul si PMB cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. 01.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine 01.770. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.

de noapte Obiectivul specific: achizitia si instalarea de lampadare publice bazate pe panouri solare.Petricani si PMB Obiective specifice: optimizarea circulatiei in zona Componenta 7: Sisteme de management al traficului Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si serviciilor publice in zona mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie . 2 2 3 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Componenta 7 Consiliul Plumbuita – Steaua Rosie Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Local al PS2 .Petricani Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea vizibilittaii si sigurantei cetatenilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie .sporirea confortului in utilizarea spatiului carosabil si Componenta 9: Crearea de al trotuarelor parcari supraterane in zona . Consiliul Componenta 8: Crearea de .000 euro (2.000 RON) 01.2010 31.200 RON) Componenta 9: Componenta 9: 01.000 lei) 203 .330.2010 31.mai buna utilizare a spatiilor publice .2012 Componenta 9: 1.09.08.000 euro (253.reducerea cheltuielor la energie electrica 01.Petricani Plumbuita – Steaua Rosie Obiective specifice Componenta 8: .2011 31. precum si a Utilizarea tehnologiei celor ce tranziteaza sectorul /zona prin montarea si celulelor fotovoltaice Consiliul modernizarea sistemului de iluminat public utilizand pentru iluminatul pe timp Local al PS2 energia solara (celule fotovoltaice).000 RON) Componenta 8: Componenta 8: 01.cresterea culturii sportive si civice la nivelul Local al PS2 sectorului piste ciclabile (Ricinului – si PMB Obiective specifice Componenta 9: Parcul Plumbuita – Colentina) .inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.500.000 euro (6.2011 Componenta 8: 60. care ofera: .Petricani .09.2011 200.2012 500.Petricani mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .110.2010 31.08.06.09.07.Petricani.crearea de noi locuri de parcare Plumbuita – Steaua Rosie .cresterea traficului rutier alternativ si crearea in zona un circuit turistic pentru biciclisti.cresterea sigurantei cetatenilor .08.000 Euro (844.

reciclarea unui volum mai mare de deseuri 01.2010 cu apa si canalizare la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .2011 31.01.12.2010 31.12.07.000. 01.schimbarea mentalitatii locuitorilor zonei Plumbuita Steaua Rosie – Petricani si a comportamnetului acestora fata de mediu.Petricani.2010 al actelor ilicite.2010 2.2011 30.4 Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Consiliul Local al PS2 in parteneriat cu operatorul de salubrizare Obiectiv general: crearea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor la nivelul Sectorului 2 Obiective specifice: . Proiectul urmareste: . . Obiectivul general este cresterea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii.000 Eur (126.05. Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei.Cresterea efectivului de politisti in zonele considerate periculoase.12. .Stabilirea zonelor unde trebuie intarita siguranta publica.01.600 RON) 5 Studiu de oportunitate Consiliul privind necesitatea crearii Local al PS2 de noi linii de transport Consiliul Local al PS2 Extinderea retelelor de apa in si canalizare parteneriat cu PMB Obiectivul general al proiectului urmareste analizarea necesitatii crearii de noi linii de transport public in urma dezvoltarii cartierului. Obiectiv specific: extinderea sistemelor de alimentare 01.000 lei) 31.000 Euro (105. .2010 25.000 Euro 204 .prevenirea si combaterea actelor de violenta.2010 30.2010 710.stimularea colectarii selective .12.2010 31.000 Euro (126.500 RON) 31. responsabilizarea. prin reorganizarea interna a politiei comunitare (realocari.600 RON) 6 7 Consiliul Local al PS2/ Politia Comunitara Marirea numarului de si Politia politisti in vederea Capitalei asigurarii securitatii (Ministerul locuitorilor zonei de Interne si Reformei Administrati ve) 8 Sistem de supraveghere Consiliul Obiectivul general al proiectului: imbunatatirea conditiilor de viata si a conditiilor de mediu. 01.440.07. Principali activitatii din proiect: .000 euro (in functia de devizul elaborat in faza de pre-fezabilitate) (8.cresterea sigurantei si a ordinii publice. Obiectivul specific consta in realizarea unui studiu de oportunitate tinand cont de scenariile de dezvoltare prezente si viitoare ale cartierului.07.asigurarea comunicarii intre locuitori si politisti. Obiectivul specific urmareste marirea numarului de politisti in zonele unde se inregistreaza un nivel ridicat 01. . angajari de personal).

000 RON) 30. Obiectivul specific consta in identificarea persoanelor rrome fara pregatire initiala.000 Euro (2. precum si suport persoanelor varstnice. Activitatii prevazute: 1. Directia de Protectie Sociala 11 Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.200 RON) 9 Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice (Clubul Seniorilor) Consiliul Local al PS2. Sector 2. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara Consiliul Local PS2.07.Petricani. Obiectivul general este imbunatatirea starii de sanatate a locuitorilor prin oferta de servicii de asistenta medicala in clubul Seniorilor a diverselor grupuri 01.2010 si pregatirea acestora in meserii solicitate la nivel de sector si la nivelul municipiului Bucuresti (constructii. mecanica.000 Euro (4.000 RON) 01. Directia de Protectie Sociala 10 Furnizare de asistenta medicala primara in cadrul centrului de asistenta sociala Consiliul Local al PS2. Obiectiv specific este instalarea unui sistem de supraveghere stradala. Bucuresti securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie . evaluarea. Obiectivul specific consta in modernizarea unui imobil si transformarea acestuia intr-un centrului 01.05.2011 120. Serviciile acordate in cadrul acestui centru de asistenta sociala sunt: consiliere. de asistenta sociala si medicala. Bucuresti Agentia Nationala Ocupare Fortei Munca al / de a de Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea starii de sanatate si siguranta a populatiei varstnice din zona Plumbuita –. Acest centru poate sa furnizese accesul rapid la servicii medicale primare si sa ofera servicii persoanelor aflate in dificultate. etc). 01.04.04.400 RON) 205 .2010 afectate de fenomenele sociale. selectarea 30.05. Elaborarea documentatiilor de atribuire.000 Euro (506. ingrijire medicala.Petricani prin realizarea infrastructurii de asistenta sociala si medicala. specializate. cu sau fara loc de munca. (2.07.2010 de asistenta sociala si medicala care sa furnizeze servicii complexe.2012 1. hrana si socializare. lansarea licitatiei publice.2012 500. care sa asigure prevenirea si combatearea actelor de violenta in spatiile publice.996.000.video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Local al PS2 in parteneriat cu Politia Comunitara.220. Obiectivul General al proiectului urmareste gradul de absorbtie a persoanelor dezocupate in piata muncii si imbunatatirea gradului de integrare in comunitate a populatiei rrome.110.

4. Bugetul estimat al proiectelor eligibile pe Axa 1.805.877.000 Euro 34.2.100 RON) 4.805. 2. selectarea si contractarea companiei (iilor) care vor furniza cursurile de pregatire profesionala. evaluarea. Elaborarea dosarului de finantare (cererea de finantare si documentele suport) conform specificatiilor din Ghidul Solicitantului aferent Programului Operational in cadrul caruia se aplica pentru obtinerea finantarii nerambursabile. crt Denumire proiect Solicit ant Perioada de implemen tare Obiectiv si activitati propuse Buget proiect 206 .si contractarea companiei (iilor) care se va/vorocupa de intocmirea dosarului de finantare. Lansarea licitatiei publice.1 Nr . Monitorizarea implementarii proiectului.000 Euro (146. Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat TOTAL 34. 3.4.

090000 RON) 207 . printr-o abordare policentrica.500. Demararea procedurii de achizitii publice pentru serviciile de proiectare. Elaborare si depunere proiect 6.3 Selectie furnizori servicii 6. inclusiv drum de halaj Consil iul Local al sector ului 2 2010 2 0 1 2 29.60 368 32 0 RO RO RO N N N 9. dotari 7. Achizitii publice pentru servicii de constructii.62 609.1 Trimitere cereri de oferte 5.1 Intocmire proiect conform ghidului POR 1. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului Modernizare strazi Cartierului Plumbuita – Steaua Rosie .8 9.1 Trimitere cereri de oferte 7.Petricani sunt: • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane.3 Semnare contract de finantare 7.Val Co oar ntri A buti e n e ner ul am pro Anul fi bur prie incep n sabi cost erii al uri la iz soli elig ar cita ibil ii e ta (lei) (lei) Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 8.0 1. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 5. 59.000 Euro (40.1 Amenajare protectia mediului Cos turi neel igib ile (lei) Valoarea investitiei TOTAL (lei) (inclusiv TVA) este de 1 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.1 –Centre urbane 6.2 Colectare si analiza oferte 7.2 Colectare si analiza oferte 5.3 Selectie furnizori servicii 8. Plumbuita. asistenta tehnica si consultanta cu urmatoarele subactivitati: 5.2 Depunere cerere de finantare cu anexe 6.

Angajarea personalului 7.2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Consil iul Local al Prima riei Sector 2 8.5 719.996.3.000Euro (2.3 Anunt de progres 6. precum si a unor obiective locale de interes cuprinse in aceasta zona.57 42 088 0 RO RO RO N N N 208 .1 Anunt incepere proiect 6.200 RON) 2 0 1 1 2.6. Obiectivul specific al proiectului: Supravegherea video permanenta (24/7) si in timp real a zonei delimitate de zonei delimitate de peninsula Tei Toboc si peninsula Plumbuita. Publicitate si marketing 6.23 45.2. urmarire a investitiilor urbane) 6. 1.3 Organizare de santier 8.4. Organizarea de interviuri 7. securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie .4 Anunt inchidere proiect 6. Anuntarea posturilor disponibile 7.4 Constructii 5.5 Placa comemorativa 7.2 Panou descriere proiect 6. Centralizarea Cv-urilor 7.2 Asistenta tehnica 8. Inchidere proiect Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei. Angajarea de personal si training 7.1.Petricani. Principalele activitati din proiect: 2010 • Organizarea Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) • Indeplinirea formalitatilor de achizitie publica • Realizarea proiectului de executie • Achizitia echipamentelor si executia lucrarilor de instalare si testare a sistemului de supraveghere • Auditul proiectului • Asigurarea activitatilor de informare si publicitate • Scolarizarea si instruirea operatorilor sistemului 710. combatere si instrumentare juridica a infractiunilor si cresterea gradului de protectie a mediului. gestiune. Training 8. planificare. modernizarea managementului operational si al resurselor. eficientizarea activitatilor de depistare. Achizitie bunuri lista de dotari: (soft management integrat.

51 96. zona cartier Plumbuita – Steua Rosie . zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.ameliorarea calitatii mediului ambiant .000 Euro (6.58 9.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de petrecere a timpului liber .000 euro (14.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale. proiectul isi propune: • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.16 5. Principali activitati din proiect: Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor 2010 de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate).80 0 0 0 RO RO RO N N N 3. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general.000 RON) 209 . 2 0 1 1 8. Ca obiective specifice.24 3.71 1.000 Ron) 2 0 1 1 4.3 Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Consil iul Local al PS2 si PMB Crearea unui parc de utilitate publica in cartierul Plumbuita Consil iul Local al Sector ului 2 al Munic ipiului Bucur esti 4 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.54 0.Petricani Obiective specifice: .770. Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .98 2.Petricani.330. pe parcursul derularii contractului de lucrari. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in setorul 2 al Municipiului Bucuresti.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine Manastirul Plumbuita .20 16 4 0 RO RO RO N N N 1. in special a spatiilor 2010 recreationale • imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.500. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).04 4.2 4. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent.500.

4 6.310.200 RON (17.000 2231570 45542 719088 2996200 710.88 70 (8.310.000 Euro) Denumire proiect Proiect 1 .100. proiectul isi propune: cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.862.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.5 Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. 2 0 1 1 660 041 8 RO N 2.000 8980160 2245040 3544800 14770000 3. Ca obiective specifice. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.000 210 . Plumbuita) Consil iul Local al PS2 si PMB Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. locuri de joaca) Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Contributie proprie Valoare nerambursabila costuri Costuri solicitata (Lei) eligibile (lei) neeligibile (lei) Total (lei) Total (Euro) 29859032 609368 9621600 40090000 9.000 4714584 96216 1519200 6330000 1. Plumbuita.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 .500. in special a spatiilor 2010 recreationale cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.000 0 RON) RO RO N N Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat 17.500. inclusiv drum de halaj Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 3 .000 Euro TOTAL 73.Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.048.000 euro 13. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.500.12 2.

Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.000 Total 211 .Proiect 5 . Plumbuita) 6600418 52385764 13470 3009636 2126880 17531568 8862000 2.000 73048200 17.100.310.

Fundeni si Str. D-na Ghica Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.5. Colentina intersectie cu str. Perioada de implementare a proiectelor POR 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Proiect 2 . Plumbuita.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. inclusiv drum de halaj Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. Gherghitei Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.1.4.an) Proiect 1 . locuri de joaca) .5. Perioada de implementare a proiectelor 4.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Plumbuita) Componenta 7: Sisteme de management al traficului Componenta 8: Crearea de piste ciclabile 212 .

cu implementarea prevazuta de la 1 ianuarie 2009 pana la 1 ianuarie 2011. trebuie mentionate urmatoarele: 1.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Proiect 4 .1 Perioadele de implementare a celor cinci proiecte de dezvoltare sunt programate pentru perioada 2010-2011.(Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect 3 . Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect 6 . Referitor la cele cinci proiecte.Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect 5 .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Proiect 8 . Plumbuita. 2. inclusiv drum de halaj” dureaza 12 luni. “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” dureaza 12 luni.Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect 7 .Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect 10 . a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 4.5. 213 .2.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.“Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 9 . cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (iulie 2010 – iulie 2011).Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect 11 .

an) Proiect 1: “Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.2011 (iulie 2010 – iulie 2011) .3. Plumbuita. “Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” dureaza 12 luni. dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna). cu implementarea prevazuta pentru ani 2010. 5.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 . inclusiv drum de halaj” Proiect 2 – “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” Proiect 3 . cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (inceput prevazut pentru 1 iulie 2010). 4.“Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” 214 . Tabelul urmator reprezinta starea desfasurarii lucrarilor prevazute: 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna. din care durata de executie 8 luni. “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” dureaza 12 luni. „Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita” dureaza 12 luni. cu implemntarea prevazuta pentru ani 2010.2011 (iulie 2010 – iulie 2011). dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna).“Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” Proiect 5 .

4. Plumbuita.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. locuri de joaca) . Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR Scopul principal Proiect 1 Proiect 2 Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .4. 6. D-na Ghica Pasaj suprateran Sos. Fundeni si Str.1. Colentina intersectie cu str.Petricani 1. 9. Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 7 Proiect 8 Proiect 9 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.6 Harta zonelor de actiune a proiectelor 4. 5. 7.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. inclusiv drum de halaj Pasaj suprateran Sos. 8. 2. Plumbuita) Sisteme de management al traficului Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita harta 2 harta 3 harta 3 harta 4 harta 5 harta 6 harta 7 harta 8 harta 9 harta 10 harta 1 harta 11 harta 12 si harta 13 harta 14 harta 15 harta 16 harta 1 Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice 215 .6. 3. Gherghitei Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice .

a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara harta 16 harta 1 Harta 1 – Zona de actiune urbana “Plumbuita – Steua RosiePetricani” (Proiecte nr. 2. Plumbuita.Proiect nr. Componenta 1 .Proiect 10 Proiect 11 Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. inclusiv drum de halaj 216 .Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. 1 si nr. 11) Harta 2 .

Proiect nr. Componenta 2 . Gherghitei Harta 4 .Pasaj suprateran Sos.Proiect nr. Plumbuita) 217 . Colentina intersectie cu str.Proiect nr. Fundeni si Str. 2. D-na Ghica si compunenta 3 . 2 – Componenta 6 .Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul (aferenta zonei Steaua Rosie.Pasaj suprateran Sos. 2.Proiect nr. 2.Harta 3 . componenta 5 – Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Harta 6 . componenta 4 –Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Harta 5 .

Harta 7 .Sisteme de management al traficului Harta 8 .Proiect nr.Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita) Harta 10 . 2 – Componenta 8 – Creare de piste ciclabile Harta 9(Proiect nr. 2 – Componenta 9 .Proiect nr. 3 – Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte 218 .Proiect nr. 2 –Componenta 7.

6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de apa Harta 14 . 7 – Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei 219 .Harta 11 . 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de Canalizare Harta 13 .Proiect nr.Proiect nr.Proiect nr.Proiect nr. 5 – Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Harta 12 .

10 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice si furnizarea de asistenta in cadrul centrului de asistenta sociala 4.axa prioritara 1 este urmatoarea: 220 .Harta 15 . 8 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii Harta 16 .2.6.1 Localizarea celor cinci proiecte integrate de dezvoltare propuse pentru obtinerea de finantare in cadrul Programului Operational Regional .Proiect nr. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.Proiect nr. 9 si nr.

incluziv drum de halaj. Magura Vaii Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. Petre. in tabelul ce urmeaza graficului sunt prezentate strazile ce vor fi reabilitate. Cap. Palamidei Pietrisului Plumbuita Porumbaceanu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Stanga Ion Cap.Petricani. Cu privire la acest proiect. Pentru a fi vizualizate mai usor le-am evidentiat in violet. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe 221 . Sold. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan. astfel incat este mult mai bine definita si zona rezidentiala din cadrul perimetrului pe care il avem in studiu. Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea Lopetii Marin Ion. Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Ispir. Sold.Proiect 1 – Modernizare strazi cartierului Plumbuita Steaua Rosie .

Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita”. Proiectul isi propune cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate in zona vestica a lacului Plumbuita. 222 . tinand cont si de rezultatele studiului de fezabilitate si a analizelor cost-beneficiu.Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie. este prevazuta si o noua conducta pentru a decanta apelor din lac in raul Colentina. Proiect 3 . asa cum se poate observa si pe harta zonei) va fi pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator.Petricani. un control sistematic al nivelului lacului si intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului. Localizarea lor exacta va fi definita mai apoi in fisa de proiect. Prin acest proiect. pe baza indicatiilor primite de la Politia Comunitara. In graficul alaturat. Pentru o scurgere mai eficienta a apelor. utilizarea a zonei vestica lacului (in galben. am incercta sa localizam camerele video in zonele strategice ale cartierului.

cuprind zona Steua Rosie si peninsula Plumbuita. Str. adica in zona de centru-nord est a perimetrului studiat. 223 . viitorul parc va fi construit intre Str. Asa cum se poate observa si pe harta zonei.Proiect 4 .96 ha si este localizat in patratul verde din grafic alaturat. Proiectul se va desfasura pe toata parte nordica a malului lacului Plumbuita. Proiect 5 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita”. Ricinului si Manastirea Plumbuita. Plumbuita). Plumbuita.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Teren unde va fi amenajat un parc de utilitate publica este in suprafata de 1.

4. in functie de un aspect care puncteaza pe impartasirea activa a deciziilor. o viziune comuna si dinamica a propriului viitor si a propriei pozitii competitionale.1 Justificarea metodologica Procesul ce duce la identificarea planului integrat de dezvoltare durabila este definit ca fiind principala metoda in cadrul careia. Planul de dezvoltare durabila cuprinde si un desfasurator ce va permite monitorizarea evolutiei mecanismelor de implementare. menita sa realizeze un acord intre diferitii agenti si grupuri de interese. se urmareste determinarea performantelor si a rezultatelor implementarii. Identificarea partenerilor strategici in etapa de elaborare a Planului Integrat “Zona Plumbuita – Steua Rosie . Aceasta prezentare urmareste asigurarea conditiilor de implementare a proiectelor existente in cadrul Planului Integrat si.Petricani” explica relatiile existente intre departamentele aplicantului si partenerii publici si privati care conteaza in procesul de programare strategica a perimetrului Plumbuita – Steua Rosie .7. coordonarea dintre continutul planului si documentatiile ce fac referire la proiectele propuse pentru obtinerea de finantare prin intermediul Axei 1. in acelasi timp. elaborand printr-o atitudine deschisa si flexibila. • Formularea strategiilor si a planurilor de devoltare pentru zonele de interventie si definirea prioritatilor (sub un aspect organic si global). • Identificarea actorilor organizarii si a diferitelor competente de profil. • Definirea unui instrument de monitorizare a rezultatelor intermediare si finale. alcatuit pe de o parte dintr-o analiza specifica a contextului planului si pe de alta parte din propuneri creative: a) programul obiectivelor.Petricani si in relatia reciproca de interdependenta. Obiectivul actiunii planului strategic este de fapt acela de a ordona cerintele de transformare a centrului de actiune urbana. dar si a aspectului economic si social.7. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa aceste planuri). propriile politici. aria urbana a sectorului 2 si societatile locale care opereaza aici pot construi.1 a Programului Operational Regional (Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane se va asigura in totalitate din axa prioritara 1 a POR. avand ca instrument aprecierea veniturilor realizate odata cu punerea in practica a planului. Elaborarea Masterplanului pentru zona Plumbuita – Steaua Rosie . b) definirea metodelor si a resurselor umane si materiale pentru concretizarea obiectivelor.7 Managementul implementarii planului integrat 4. • Dezvoltarea unui proces de implementare a strategiilor. Intreg procesul este caracterizat de participarea publica in diferitele faze de costructie. considerand sistemul de inteventii necesare dezvoltarii sale intr-un cadru organic si global. propriile alegeri prioritare. Prin acest proces de supraveghere in timp. In cele ce urmeaza se face o descriere a conditiilor si metodelor de administrare a implementarii Planului Integrat.4. asadar. Managementul implementarii Managementul implementarii presupune implementarea Planului Integrat de Dezvoltare si proiectele integrante ale acestuia. Principalele etape ale proiectului de planificare strategica au in general urmatoarea alcatuire: • Analiza de mediu interna si externa. propriile investitii. totul pentru o optimizare a eficientei.Petricani si ulterioara implementare a acestuia reprezinta. rezultatul unui proces decizional organizat. printr-un efort comun si sustinut.2. c) sistemul de control al rezultatelor proiectelor propuse. indiferent de sursa de finantare (POR – prioritate principala sau 224 . planurile respective urmand a fi selectate pe baze competitive.

Unitatea formata din reprezentanti ai principalelor directii cu atributii in domeniul dezvoltarii urbane: . sunt urmarite trei etape principale • Evaluarea ex-ante: necesara pentru distribuirea adecvata a resurselor • Evaluarea intermediara: necesara pentru a determina daca strategia urmarita este eficienta si modul in care se poate optimiza managementul • Evaluarea ex-post: analiza rezultatului. un buget total de aproximativ 146. Axa 1. Un management performant va asigura atingerea obiectivelor in conformitate cu standardele propuse. . ca o consecinta logica a unui Masterplan care vizeaza solutionarea diverselor probleme pe termen scurt si mediu.Directia Juridica va asigura suportul necesar privind aspectele juridice din cadrul proiectelor.200 milioane lei (17.310. In continuare se ve descrie cum capacitatea operationala.alte surse de finantare). Se estimeaza ca perioada de finantare pentru finantarea si implementarea Planului Integrat „Zona Plumbuita. necesitatile sale si oportunitatile viitoare reprezinta obiectivele urmarite de metodele de implementare. Similar administratiei. Pentru a contracara posibilele probleme de management sau de coerenta in desfasurarea proiectului. un plan integrat este relevant pentru o zona de actiune urbana.048.000 Euro milioane de Euro (finantare proprie si confinantare din fonduri externe). si din punct de vedere financiar. Perioada de implementare estimata poate depasi 2 ani.000 Euro).Steaua Rosie . Modul de bugetare temporara si financiara a proiectelor este factorul in functie de care este realizat managementul. . in limitele bugetului si folosind resursele de care dispune beneficiarul. respectiv 2010-2013.100 RON. asigurand un echilibru optim intre performanta. Evaluarea procesului de formare a planului integrat este un element esential in economia proiectului. S-a creat o Unitate de Implementare a Planului Integrat coordonata de Primarul Sectorului 2. planificarea pe termen scurt urmareste atragerea finantarii externe prin Programul Operational Regional.Petricani” este de 3 ani. timp si resurse.805. Evaluarea corecta a potentialului zonei de interventie. adica 34. . Procesul de coordonare a activitatilor interdependente pentru asigurarea conditiilor in vederea atingerii obiectivelor prezentului proiect de investitii reprezinta managementul proiectului. tehnica si financiara din acest document vor implementa Planul Integrat de Dezvoltare in timpul si in conditiile estimate.Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana va sustine activitatea echipelor de implementare asigurand transferul de know how privind implementarea proiectelor cu finantare externa. Intrucat pentru perioada 2010-2013 este estimata o implementare a unor proiecte individuale in valoarea de aproximativ 73. la timp. activitate vitala pentru implementarea proiectului. intrucat procedura publica de implementare a proiectelor poate cauza aceasta prelungire si de asemenea. impactul implementarii strategiei.Directia Economica va asigura resursele financiare necesare implementarii proiectelor. etapa ce poate fi aplicata la nivel local prin functionarii instruiti.877.Directia Urbanism si Gestionarea Teritoriului va sprijini implementarea proiectelor din perspectiva reglementarilor urbanistice. 225 .1. luand in considerare si disponibilitatea de finantare sau cofinantare a Primariei Sectorului 2.

Director Elena Nita Reprezentant DUGT.Economica. . acorduri. Planificare si Managementul Calitatii va asigura monitorizarea indeplinirii indicatorilor la nivelul planului integrat si este responsabil de asigurarea calitatii in derularea activitatii.Angela Toderita Reprezentant Dir.Serviciul Strategii. Evaluarea se va realiza dupa parcurgerea etapelor cheie. Grupul de Coordonare este compus din: Manager coordonator. Director DMPIE. Se va avea grija sa existe un flux informational permanent astfel incat toti participantii sa dispuna de informatiile necesare. - 226 .Directia Investitii si Servicii Publice se va implica in rezolvarea problemelor ce tin de avize.Ion Marin Reprezentant Dir. Director Bogdan Parvanu Reprezentant DRP. inclusiv elaborarea unor proceduri de lucru care sa asigure indeplinirea obiectivelor propuse. Director Corneliu Drug In procedura de evaluare interna sunt implicati toti membrii unitatii. evaluarea propusa fiind una participativa. Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP. rolul managerului de proiect si al echipei fiind determinant in sensul ca astfel se vor stabili eventualele corectii necesare in derularea proiectului. Director DE. autorizatii si in ceea ce priveste reglementarile referitoare la investitiile publice. Juridica.

totodata. 3. Unitatea de Implementare al Planului Integrat va urmari: definirea prioritatilor de finantare propuse si. Reevaluarea Planului Integrat.Astfel. 227 . estimarea bugetelor. 4. Evaluarea initiala a costurilor de proiectare si a costurilor necesare pentru a implementa masurile propuse. Analiza Cost-Beneficiu. Studii de Impact). Plan de Afaceri. evaluarea masurilor propuse in cadrul planului integrat si verificarea legalitatii proiectului integrat. adaptarea noile cerinte legale (daca este cazul) si elaborarea Cererilor de Finantare. nevoilor de cofinantare si sumelor necesare. alegerea indicatorilor de monitorizare si evacuare. Identificarea nevoilor si evaluarea posibilitatilor de atingere a obiectivelor propuse 2. Realizarea caietelor de sarcini cu scopul de a face studiile de fezabilitate necesare aplicarii masurilor propuse (Studii de Fezabilitate. Sarcinile presupuse de managementul Planului Integrat „Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani” sunt: 1. verificarea eligibilitatii acestora.

proiectul trece la nivelul de implementare care. MDRL): conditie necesara pentru ca lucrarea facuta la nivel de proiect sa poata fi efectuata pana la implementare. economice. 11. Inainte de a fi pus in practica. Titluri de Proprietate sau Contracte de Inchiriere. 7. 9. AM. Realizarea variantei finale a PIDU si a cererilor de finantare. si institutionale. Acesta trebuie sa fie evaluat si aprobat de autoritatile competente (OI.). 6. este sustinuta la nivel de management de o structura responsabila atat in ceea ce priveste managementul tout court. Obtinerea Hotararii Consiliului Local Sector 2 pentru obtinerea finantarii proiectelor prioritare si asigurarea co-finantarii din bugetul local. Analiza informatiilor. proiectul urmeaza schema de mai jos. 228 . Realizarea unei dezbateri publice si inserarea propunerilor celor implicati. CV-uri. 12. In cazul unui feedback pozitiv. Inserarea elementelor tehnice si financiare in PIDU si in Cererile de Finantare a proiectelor. Vor fi stabilite structurile unitatilor de implementare la nivel de proiect astfel incat membrii acestora sa acopere activitatile tehnice. 8. etc. Realizarea achizitiei publice. Obtinerea Acordurilor si Avizelor necesare masurilor propuse si realizarea Documentelor Administrative pentru depunerea Cererilor de Finantare (Certificat Fiscal. 10. Depunerea documentatiei de finantare la OI ADR Bucuresti Ilfov. Scrisoare de bonitate financiara.5. cat si controlul financiar. prin monitorizarea unei unitati specifice.

Unitatea de Implementare a Proiectului va fi constituita din : ■ manager de proiect ■ responsabil tehnic ■ responsabil financiar ■ responsabil cu achizitiile ■ consultantul 229 .Activitatea echipelor va fi sustinuta.Petricani. responsabili de desfasurarea curenta a activitatilor si a subactivitatilor Planului. Componenta. In vederea implementarii cu succes a proiectelor Consiliul Local al Sectorului 2 in calitate de beneficiar al finantarii nerambursabile va asigura la nivelul fiecarui proiect individual: ■ infiintarea Unitatilor de Implementare a proiectelor. a proiectelor individuale si de indeplinirea obiectivelor. ■ contractarea serviciilor de management de proiect cu rolul de asistenta in implementare. monitorizata si evaluata de un Grup de Coordonare care va fi compus din Membrii echipei manageriale a Planului Integrat de dezvoltare urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Unitatea de Implementare la nivel de proiect individual Scopul infiintarii Unitatii de Implementare la nivel de proiect individual este sa asigure implementarea cu succes si la timp a proiectului. UIP este responsabila de respectarea obligatiilor delegate de Autoritatea Contractanta catre Beneficiar.

Atributiile Unitatii de Implementare a Proiectului constau in evaluarea interna si raportarea progresului proiectului catre organismele abilitate.Steaua Rosie . prin care se organizează grupuri consultative.1.Petricani in decizia de politica publica şi de a incuraja exprimarea lor libera fata de autoritatea publica. ■ Aprobarea draft-urilor rapoartelor de progres si a raportului final elaborate de consultant ■ intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari. ■ asistenta la intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare. s-a organizat o consultare publica. consultarea publicului reprezintă un schimb interactiv de informatii. ■ Monitorizeaza activitatea firmei care va asigura managementul proiectului finantat.1 Consultarea publica Forma sustinuta de asociere a societăţii ca întreg. Informarea publicului in procesul elaborarii planului 5. ■ asistenta la intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. ■ participarea la vizitele pe teren. ■ Asigurarea respectarii cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. o elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare o intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. Consultantul (Firma de Management de Proiect) va dispune de experti cu calificari si abilitati necesare pentru : ■ Pe durata lucrarilor de constructie asigura respectarea legislatiei specifice domeniului abordat de investitie. interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media. ■ asigurarea respectarea legislatiei specifice domeniului pe durata efectuarii lucrarilor de investitie. ■ Monitorizarea activitatii firmei care va asigura managementul proiectului finantat. ■ Asigura comunicarea dintre beneficiar si Organismul Intermediar. procesul decizional a fost imbunatatit mai ales prin 230 . ■ asistenta in elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare. ■ Asigura managementul de risc al proiectului. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari.1 Informarea publicului 5. ■ Asigurarea managementului de risc al proiectului. ■ Elaborarea draft-ului raportului de progres. ■ Asigurarea comunicarii dintre beneficiar si Organismul Intermediar. 5. In acest fel. ■ urmarirea indeplinirii indicatorilor asumati prin documentatia de finantare. Pentru a implica populatia si comunitatea de afaceri din zona Plumbuita . ■ Asigura respectarea cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. Activitatile desfasurate la nivelul UIP vor consta in: ■ Monitorizarea evolutiei proiectului sub aspectul incadrarii activitatilor in bugetul estimat si in graficul de timp.

faptul ca s-au aplicat proceduri eficiente de colaborare la toate nivelurile din cadrul administratiei publice. Scopul consultării publice a fost acela de a colecta opiniile populatiei si comunitatii de afaceri cu privire la continutul, la strategie, la obiective si masurile Master planului de dezvoltare durabila a zonei, optiunile de dezvoltare propuse si potentialele proiecte de dezvoltare pentru obtinerea acceptului din partea grupurilor tinta. Dezbaterea a fost organizată de Comisia de initiere a audierii publice. Comisia a fost formata din Directia Management Proiecte si Integrare Europeana. Prin dezbatere, a oferit publicului de trei ori posibilitatea de a-si exprima opiniile in legatura cu Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani. Grupurile-tinta au fost invitate la dezbatere si astfel au fost colectate multe opinii despre Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Primaria Sectorului 2 a intreprins acele activitati care conduc la implicarea comunitatii in dezbaterea pe marginea documentului strategic si la colectarea acelor perceptii si necesitati care au condus la realizarea Master Planului. Actori la nivel local au constituit grupurile-tinta ale consultarii publice. Printre acestia se numără: Comunitatea locala (cca 23500 locuitori); • Reprezentanti ai Administratiei publice locale din sectorul 2 • Reprezentanti ai Agentiei de Dezvoltare Regională Bucuresti-Ilfov • Reprezentanţi ai Agentiei pentru Protectia Mediului • Reprezentanţi ai Apelor Romane şi Apa Nova • Reprezentanţi ai Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca • Reprezentanti ai mediului de afaceri • Reprezentanti ai societăţii civile • Consilieri Obstesti Ca metoda de consultare, a fost aleasă audierea publica şi care s-a derulat la sediul Primariei Sectorului 2. S-au identificat expertii necesari subiectului (actori istitutionali, tehnicieni, publicul afectat ori posibil afectat sau care are un interes in procesul decizional inclusiv organizatiile neguvernamentale relevante, mass media), fie din cadrul organizatiei proprii, fie independenti. Consultarea publica a respectat metodologiă specifică de consultare propusă prin intermediul legii 52/2003 privind transparenta decizionala. Experti ai audierii publice au colectat opiniile martorilor si au efectuat sinteza depozitiilor acestora, sub forma de raport. Există mai multe motive pentru care s-a ales audierea ca metoda de consultare publica. Acestea sunt: • Prin audierea publica orice structura de interese, de la autoritatea publica, ONG-un, coalitii, aliante, organisme, organizatii, isi aduce contributia transparenta la actul decizional al politicilor publice. • Audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii si puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere prezinta importanta. • Audierea publica ofera posibilitatea reprezentantilor administratiei publice locale de a asculta si de a auzi parerile cetatenilor inainte de a lua decizia finala. Instrumente metodologice pentru promovarea proiectului si internalizarea si externalizarea discutiilor:
231

1. Mai intai, s-a realizat o ancheta socio-economică. 2. Au fost prezentate o serie de obiective si de strategii pentru dezvoltarea integrata a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani 3. S-au organizat întalniri de lucru cu expertii Primariei si coordonatorii principalelor servicii publice la nivel de autoritate locala. Astfel, au fost consultate Departamentele Primariei si Administratia Domeniului Public, Apelor Romane, Apa Nova, Centrul National de Administrare privind Evidenta Persoanelor, Politia Comunitara; 4. S-a consultat populatia prin audiere publica pentru a identifica problemele zonale impreuna cu actori locali si actori istitutionali si pentru a face propuneri de dezvoltare. Planul integrat a fost mai apoi revizuit in functie de concluziile consultarii. 5. S-au organizat intalnirile de lucru cu actori-cheie la nivel local (Reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai Asociatii de Locatari si Proprietari); 6. La finalizarea proiectului, publicul tinta si actorii cheie la nivel decizional au fost implicati in formularea de feedback pe marginea propunerilor din Master Plan. In cazul evenimente organizate de PS2, publicul a fost consultat in procesul elaborarii planului. Publicul a trebuit sa completeze un chestionar referitor la problemele, nevoile si la cererile care nu pot fi amanate din punctul de vedere al populatiei, ale caror rezultate le-am analizat in paragrafele precedente. Intrebarile chestionarului au fost elaborate de staff-ul Directiei de Management Proiecte si Integrare Europeana şi au avut ca scop strangerea de elemente pentru a defini frecventa si dinamicile relationale a celor intervievati, starea socio-economica si de integrare, calitatea serviciilor oferite de cartier si gradul de disponibilitate in ceea ce priveste recalificarea. S-a realizat o cercetare orientata spre adunarea, in afara de necesitatile si dorintele exprimate ale cetatenilor, acelei parti ne-exprimate, care poate oferi un exercitiu de citire a starii de spirit si a emotiilor populatiei. Astfel, participantii la consultarile publice, actori cheie ai sistemului local din zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani, si-au expus propriul punct de vedere referitor la subiectul supus dezbaterii, ea fiind denumita in prezenta procedura martor. Aceasta consultare a populatiei si firmelor cu privire la opinia fata de intentia de reabilitare/dezvoltare a constituit un element important pentru a identifica nevoile comunitatii de afaceri si ale cetatenilor la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. De asemenea, a fost implementata o campanie informativa specifica prin intermediul unor flyere cu ajutorul Primariei Sectorului 2. Se doreşte ca documentele dezvoltate in cadrul proiectului usa aiba un impact atat la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani cat si la nivelul sectorului 2 sau al orasului Bucuresti. Prin activitatile de informare si consultare, atat implicarea publicului cat si sustenabilitatea abordarii au fost asigurate. 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica Pe parcursul procesului de elaborare al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), s-au realizat întalniri între actorii principali în dezvoltarea localitatii: autorităti publice locale, agenti economici, cetăteni, în vederea identificarii proiectelor prioritare care raspund nevoilor stringente ale cartierului Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani. În vederea informării si consultării comunitătii locale privind planul integrat, s-a asigurat procesului de implicare a populatiei urbane în procesul de elaborare a PIDU-lui. Pentru ca planul integrat de dezvoltare a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani sa fie acceptat de catre populatia beneficiara si sa aiba sustinerea actorilor cheie implicati, Primaria Sectorului 2 a utilizat o serie de instrumente de popularizare si informare, instrumente care au la baza norme si legi privind participarea publica a cetatenilor si societatii civile.
232

Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a avut următoarele obiective: • Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat; • Asigurarea implicării factorilor de decizie; • Identificarea nevoi de devoltare din partea locuitori din cartier; • Sustinerea procesului de constientizare a cetătenilor privind problemele si potentialul de dezvoltare al cartierului si educarea comunitătii privind valorile locale; • Responsabilizarea factorilor-cheie si a comunitătii privind deciziile în dezvoltarea urbană; • Facilitarea procesului de aprobare si asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. Persoanele cheie din localitate (conducătorii principalelor instituţii din localitate, reprezentanţi ai agenţilor economici şi ai sectorului neguvernamental) au fost invitate nominal la întâlnirile de către Primăria Sectorul 2. Cu ocazia culegerii de informaţii despre infrastructura, probleme de mediu si situaţia socio-economică curentă, au fost realizate discuţii cu reprezentanţi discuţii cu reprezentanţii tuturor instituţiilor din Sectorul 2, ai Poliţiei Comunitare, al Agentiei de Protectia Mediului, ai Apelor Romane, ai Apa Nova, al ADP Sectorul 2, ai Agenţiei Locală de Ocupare a Forţei de Muncă. În aceste întâlniri, reprezentanţii acestor instituţii au fost informaţi asupra intenţiei muncipalităţii de a prelua o parte din priorităţile din prezent PIDU. Prezentarea Master Plan-ului Zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani se bazeaza pe: 1. O etapa importanta de consultare a publicului, etapa initiata de Primaria Sectorului 2 odata cu inceperea studiilor pentru identificarea problemelor si nevoilor din zona. Scopul acestei consultari publice a fost de a identifica nevoile de dezvoltare ale zonei, resimţite la nivelul comunităţii, în funcţie de solicitările şi sesizările locuitorilor. Aceasta prima consultare a avut loc in sediul Primariei Sectorului 2 (Sala Tudor Arghezi), pe data de 17 iulie 2009, la ora 11.00. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Schimbare radicală a zonei Petricani Steaua Roşie – Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/07/17_2/10.html, unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate niste slide-uri referitoare la nevoile si prioritati de dezvoltarea a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU la anexa nr. 13. 2. Alta etapa importanta a consultarii s-a realizat odata cu efectuarea studiilor de perceptie cu privire la dezvoltarea zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Au fost din nou convocaţi pe data de 6 august 2009 (ora 11.00, Sala Tudor Arghezi, Sediul PS2) reprezentanţi ai comunităţii pentru a discuta şi propune priorităţile şi proiectele care vor face obiectul investiţiilor din acest plan. Specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai comunităţii respective s-au întâlnit la Primăria Sectorului 2 pentru a analiza modalităţile de reabilitare a infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a celor sociale. Pe baza analizei efectuate pentru identificarea nevoilor de dezvoltare a fost elaborată o strategie de dezvoltare, structurată pe obiective şi măsuri prioritare. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Modernizarea cartierului Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/08/06/02.html unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate urmatoarele slide-uri, referitoare la un draft asupra strategiei adoptate si a proiectelor propuse pentru zona de actiune Plumbuita Steua Rosie Petricani, disponibile online pe
233

http://www.ps2.ro/download/PIDU%20ZONA%20PLUMBUITA.pdf. Minuta acestei consultari publice este atasata la prezentul PIDU, sub forma anexei nr. 14. 3. Cea de-a treia consultare publica, ce a incheiat practic elaborarea PIDU-lui, a avut rolul de a evidentia proiectele ce au fost propuse in prezentul studiu, in scopul rezolvarii problemelor identificate anterior. Intalnirea a avut loc in ziua de 9 octombrie 2009. Cei prezenti au avut, asadar, ocazia sa dezbata varianta finala a PIDU-lui, care a urmarit identificarea tuturor problemelo de infrastructura, mediu, sociale, economice si culturale ale arealului analizat. Mai multe informatii cu privire la eveniment sunt disponibile pe site-ul PS2, in cadrul articolului intitulat “Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie Petricani”, accesibil la adresa http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/10/09/08.html. De asemenea, la aceeasi adresa sunt postate si fotografiile din timpul intalnirii. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU, la anexa nr. 15. Actiunea de consultare a societatii civile si participarea publicului larg a fost sustinuta de o actiune de marketing si comunicare, care a constat in elaborarea unui flyer, care a fost pus la dispozitia cetetenilor si a altor parti interesate si a fost pus online pe websitul Primariei Sectorul 2 la urmatoare adresa: www.ps2.ro/download/Flyer_PIDU%20Ion%20Plumbuita - Steua Rosie Petricani.pdf. Aceasta forma de comunicare adresata cetatenilor are ca scop principal incurajarea implicarii acestora, pentru a dezvolta ideea ca isi aduc contributia activa la modernizarea cartierului25. 5.1.3. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala Legea numarul 544 din 12 octombrie 2001 privind contenciosului administrativ. reglementeaza modul de solutionare a litigiilor dintre cetateni si autoritatile publice atunci cand drepturile si interesele cetatenilor sunt lezate de acte administrative ilegale sau de refuzul autoritatilor de a raspunde cetatenilor in conditiile prevazute de lege. Modificata de: OUG 190/2005; L. 262/2007; OUG 100/2007 aprobata cu modificari de L. 97/2008; L. 100/2008. Legea 544 detaliaza liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza si garanteaza accesul liber si neingradit la informatiile de interes public. Astfel, se prevad urmatoarele: Art. 1. Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei. Art. 5. /(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: a. actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;

Motivul care sta la baza pregatirii acestor materiale publicitare se incadreaza in logica unui plan de regandire a relatiei dintre cetateni si institutii, ale carui implicatii pot fi intelese printr-un concept de comunicare publica ca flux informativ dintre cetateni si administratia publica.

25

234

b. structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice; c. numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice; d. coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet; e. sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; f. programele si strategiile proprii; g. lista cuprinzand documentele de interes public; h. lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii; i. modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate. (2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1). (3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. (4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin: a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. In conformitate cu aceasta lege (Art. 3) obligatia de transparenta reprezinta obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice. In acelasi temei, asociatia legal constituita reprezinta orice organizatie civica, sindicala, patronala sau orice alt grup asociativ de reprezentare civica. Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 reglementeaza modul de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor si institutiilor publice petitii formulate in nume propriu, precum si modul de solutionare a acestora. Potrivit Art. 6, autoritatile publice sunt obligate sa organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care sa primeasca, sa inregistreze, sa se ingrijeasca de rezolvarea petitiilor si sa expedieze raspunsurile catre petitionari.

235

Petricani 236 . Anexe Anexa 1: Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2: Harta Plumbuita .6.Steaua Rosie .

Petricani 237 .Steua Rosie .Anexa 3: Harta satelitare Plumbuita.

Anexa 4: Adresa din partea Evidenta Persoanelor 238 .

) Deloc mulţumit 4 5 l. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ 3.Anexa 5: Model de chestionar pt cetateni Primăria Sector 2 Bucureşti Data completării Completat de Nr. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA POPULAŢIEI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA ZONEI PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . tenis etc. 2. străzi. reţelele de gaze Foarte mulţumit g. spaţiile verzi şi locuri de joacă Foarte mulţumit c. găsirea unui loc de muncă pentru tineri Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 j. Foarte mulţumit 1 2 3 4 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 a. furturi). activităţile culturale în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 m. reţele de apă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 e. curăţenie Foarte mulţumit h. acestea fiind utilizate în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. activitatea sportivă în zonă (terenuri de fotbal. sistemul rutier (şosele. protejarea securităţii personale (agresiuni fizice. alei) Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 d. reţelele de canalizare Foarte mulţumit f. iluminatul stradal Foarte mulţumit b. poluarea în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 Foarte mulţumit 1 2 3 2 3 4 5 k.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. transportul în comun Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 i. În ce măsură sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani referitoare la: 1. protejarea locuinţelor ş i a bunurilor personale 239 .

locurile de parcare Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 q. îmbunătăţirea condiţiilor de transport Foarte necesar d. zonele de agrement Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 o. înfiinţarea de linii noi care s ă acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei Foarte necesar c.PETRICANI 4. b. numărul şi starea unităţilor de înv ăţământ din zonă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 t. În domeniul transportului Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. fluidizarea traficului rutier II. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 p. posibilităţile locale de aprovizionare cu alimente Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 r. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar a. Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente Foarte necesar b. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit Deloc mulţumit s. accesul la Internet în zonă OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar extinderea / modernizarea reţelei de canal 240 .1 Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 n.

1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. creş terea numărului locurilor de parcare III. În domeniul întreţinerii curăţeniei stradale. întreţinerea mai bună a spaţiilor verzi existente Foarte necesar c. deschiderea unor centre de agrement în zonă (s ăli spectacole. zone de agrement. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. îmbunătăţirea colectării. reabilitarea sistemului rutier (şosele. îmbunătăţirea izolaţiei apartamentelor din vechile blocuri Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 h. În domeniul îngrijirii sănătăţii şi modernizării învăţământului Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. încurajarea activităţii sportive prin construirea de terenuri de sport Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 g.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. expoziţii etc. străzi. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicale Foarte necesar Deloc necesar construirea de noi grădiniţe 241 . extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. amenajare piste pentru biciclişti IV. alei) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. b. a spaţiilor verzi. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 g. a locaţiilor pentru petrecerea timpului liber Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. amenajarea de noi spaţii de joacă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. transportului şi depozitării gunoiului Foarte necesar b. întreţinerea mai bună a spaţiilor de joacă existente Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d.

construirea de noi pieţe agro-alimentare Foarte necesar b.PETRICANI 5. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? a) Consiliul local Foarte mult Foarte puţin 242 .) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. modernizarea pieţei agro-alimentare din zonă Foarte necesar c. creş terea serviciilor bancare în zonă (bancomate. construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. licee Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 d. În domeniul siguranţei cetăţeanului şi protejarea mediului înconjurător Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. modernizarea/reabilitarea unităţilor de învăţământ (şcoli. construirea de noi şcoli. creş terea preocupărilor cetăţenilor din zonă pentru protecţia mediului OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . sucursale bancare) VI. creş terea numărului de poliţiş ti comunitari în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 b. În domeniul comerţului şi serviciilor Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. creş terea accesului la Internet în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. terase etc. construirea de spaţii de alimentaţie public ă (restaurante. creş terea colaborării dintre cetăţeni şi poliţia comunitară Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 c. grădiniţe) V.

.... In ceea ce priveşte criminalitatea......... După părerea Dvs................ vă rugăm să indicaţi ordinea răspunsurilor indicând de ordine numărul în dreptul acestora) 1) Venitul familiilor sub limita supravieţuirii 2) Şomaj 3) Droguri/alcoolism 4) Violenta in familie si nu numai 5) Criminalitate 8..... Studii primare gimnaziale liceale superioare 243 . 11. Ocupaţie.. aceste probleme s-au amplificat in decursul anilor? 1) Da 2) Nu 9..................... 12.......... Vârstă 10-20 ani 21-40 ani 41-65 ani Peste 65 ani 7........…………………………… 2) ……………………….... Puteţi indica venitul mediu al unui locuitor din zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani ? 1) Mai puţin de 500 RON 2) Intre 500 si 800 RON 3) Intre 800 si 1000 RON 4) Peste 1000 RON Enumeraţi cel mult 5 probleme care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs...... Sex Masculin Feminin 6......... 10....... 1 2 3 4 5 6....... după părerea Dvs... 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… CONFIGURAŢIA DEMOGRAFICĂ CARACTERIZAREA RESPONDENTULUI 5... Daca da... După părerea Dvs... ce a favorizat amplificarea acestor probleme? 1) Marginalizare sociala 2) Lipsa ajutoarelor economice publice 3) Politia nu este prezenta 4) Lipsa de educaţie/instruire 5) Alt motiv :.. care sunt problemele principale cu care se confrunta populaţia din aceasta zona? (selectaţi 3 răspunsuri in ordinea importanţei.. în ce măsură/proporţie este prezentă? Foarte mult Foarte puţin 7.... 8....1 Foarte mult 2 3 4 5 Foarte puţin b) Primăria Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin c) ONG-uri Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin d) Instituţii independente Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 5 Aţi putea indica 2 caracterizări succinte pentru a descrie populaţia care locuieşte in zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani? 1) ......

reţele de apă 15. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani referitoare la: Foarte mulţumit 1 u.9. transportul în comun Foarte mulţumit bb. Stare civilă Necăsătorit Căsătorit 11. poluarea în zonă 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 244 . reţelele de gaze Foarte mulţumit 1 z. străzi. În ce măsură Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 x. alei) Foarte mulţumit 1 w. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA COMUNITĂŢII DE AFACERI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . iluminatul stradal Foarte mulţumit 1 v. curăţenie Foarte mulţumit 1 aa. sistemul rutier (şosele. Venit mediu lunar net (personal) Sub 500 RON 500-1500 RON Peste 1500 RON 10. Etnie: Română Maghiară Germană Rromă Rromă 11. Număr copii Nici unul 1-3 copii mai mult de trei copii Anexa 6: Model de chestionar pt firme Data completării Completat de Nr. ele folosind în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. reţelele de canalizare Foarte mulţumit 1 y.

1 Foarte mulţumit 1 cc. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente 1 Foarte necesar b. 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 245 . îmbunătăţirea condiţiilor de transport 1 Foarte necesar d. posibilităţile locale de aprovizionare ale firmei Foarte mulţumit 1 ff. 1 Foarte necesar f. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 dd. înfiinţarea de linii noi care să acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei 1 Foarte necesar c. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit 1 gg. locurile de parcare 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 ee. Altele (specificaţi)…………………………………………. Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. fluidizarea traficului rutier 1 Foarte necesar e. Altele (specificaţi)…………………………………………. În domeniul transportului Foarte necesar a. accesul la Internet în zonă 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 5 OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE .PETRICANI 16.

Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 extinderea / modernizarea reţelei de canal Foarte necesar 1 k. reabilitarea sistemului rutier (şosele. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicală Foarte necesar 1 c. sucursale bancare) e. Altele (specificaţi)…………………………………………. transportului şi depozitării gunoiului Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar Foarte necesar 1 b.II. creşterea serviciilor bancare în zonă (bancomate. creşterea numărului locurilor de parcare Foarte necesar h. străzi. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 i. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 m. Altele (specificaţi)…………………………………………. creşterea accesului la Internet în zonă Foarte necesar d. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar 1 j. 1 Foarte necesar 1 III. îmbunătăţirea colectării. Altele (specificaţi)…………………………………………. 1 Foarte necesar 246 . îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 o. alei) Foarte necesar 1 n. i. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 l. În domeniul serviciilor Foarte necesar 1 g.

.. Aţi putea indica doua cuvinte care va vin in minte când va gândiţi la cartierul Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1.. 2…………………………. noi clienţi.. …………………………….1 Foarte necesar f... creşterea colaborării dintre firme şi poliţia comunitară 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE PETRICANI 17.. Poziţia strategica fata de restul oraşului 2..... 5. Alt motiv:. sunt penalizate pentru ca este localizată in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani (cifra de afaceri. Consideraţi că performanţa şi rezultatele firmei Dvs.. 19... Care este motivul pentru care v-aţi amplasat firma/întreprinderea in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani din sectorul 2? 1... etc.. IV... Daca da.. Da 2. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? Foarte mult Foarte puţin a) Consiliul local 1 Foarte mult b) Primăria 1 Foarte mult c) ONG-uri 1 Foarte mult d) Instituţii independente 1 Foarte mult e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 18. Altele (specificaţi)…………………………………………. de ce? (explicaţi in maxim 2 rânduri) …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 247 ... În domeniul siguranţei cetăţeanului 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Foarte necesar 1 d...): 1. 20... creşterea numărului de poliţişti comunitari în zonă Foarte necesar 1 e. Nu 21.. Nu am găsit altceva mai bun 4. Preturile avantajoase pe piaţa imobiliară din zonă 3..

. o plătesc 2. Nu 3... Domeniul 1………………………………………………………………………………………… 2.... Domeniul 3………………………………………………………………………………………… 16....... In medie care este nivelul de pregătire al forţei de muncă din zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1... am plătit-o in trecut 3.... Mai puţin de 1000 RON 2.. Ce proiecte consideraţi că ar trebui realizate în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani care să conducă la creşterea potenţialului de dezvoltare a firmei dvs: 1) 2) 3) 4) 5) ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… DATE DE IDENTIFICARE 8.22. 8 clase 4.. Peste 4000 RON 6. Nu plătesc chirie/ proprietate personala 26. 4 clase 3. Care este cuantumul chiriei lunare a halelor si/sau birourilor? 1.... Domeniul 2………………………………………………………………………………………… 3.. cat de uşor se găseşte in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? Foarte mult Foarte puţin 1 2 3 4 5 23.. În condiţiile actuale de dezvoltare ale zonei Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani există potenţial de dezvoltare pentru firma dvs... Nu ştiu 17.... Aţi plătit vreodată taxă de protecţie? 1.. Liceu 5. Da 2. IMM 3... Intre 2000 si 3000 RON 4. 29.. 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… 28.. şi care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs.. Nu 27.. ? 1. Menţionaţi 3 domenii de activitate care credeţi că ar putea să se dezvolte la nivelul zonei: 1.. Enumeraţi cel mult 5 probleme cu care se confruntă firma dvs. Intre 1000 si 2000 RON 3. Tip întreprindere 1. Care este costul mediu al forţei de munca pe oră in zonă? ……….. Da. Intre 3000 si 4000 RON 5.. Universitate 6. Calificare post-universitate 24...... Fara diploma 2. Da.. Care este sectorul de activitate al firmei Dvs...? . Microîntreprindere 2. RON/h 25. In ceea ce priveşte forţa de munca. Mare 248 .

9. Servicii …………………………………. Cifra de afaceri (conform bilanţ 2007) 11. Anexa 7: Invitatie I consultare publica 249 . Industrie 2. Construcţii 3. Comerţ 4. Număr de angajaţi (conform bilanţ 2007) 1.(EUR) …………………………………. Domeniul de activitate 10.

Anexa 8: Invitatie II consultare publica 250 .

Anexa 9: Invitatie III consultare publica 251 .

Anexa 10: I consultare: lista participantilor 252 .

253 .

254 .

255 .

Anexa 11: II consultare: lista participantilor 256 .

257 .

258 .

259 .

260 .

261 .

Anexa 12: III consultare: lista participantilor 262 .

263 .

264 .

265 .

266 .

267 .

Anexa 13: Minuta I intalnire 268 .

accentuându-se punctele tari. (a se vedea prezentarea anexată prezentei minute). Bogdan Chiriac. o lipsesc trotuarele. o igienizarea întregii zone. fenomenul fiind o consecinţă a migraţiei dinspre zonele rurale către acest cartier al Bucureştiului. o nu există toalete publice. 6. Gheorghe Dimache. Fax: 0040-021-2096284 Nr. o reluarea activităţilor specifice care se derulau în urmă cu mai mulţi ani în interiorul Mănăstirii Plumbuita ( ex: ateliere pentru confecţionarea obiectelor de cult). În continuare a dat cuvântul dlui. a luat cuvântul pentru a puncta unele aspecte care caracterizează zona: o existenţa în cartier (Zona de studiu) a unui număr semnificativ de persoane care ocupă abuziv unele proprietăţi. Angela Toderiţă care a subliniat motivele care au condus la alegerea zonei. dl Dimache a continuat cu enumerarea unei serii de propuneri care pot avea aplicabilitate imediată: o redeschiderea drumului către Mănăstirea Plumbuita. oportunităţile şi ameninţările pe următoarele linii: caracteristicile economice. dir. pentru prezentarea materialului supus consultării publice. reprezentanţii companiei Finance & Consulting Group Întâlnirea a fost deschisă de dna. S-a trecut în continuare la prezentarea zonei. probele de mediu. reprezentanţi furnizori de utilităţi (Apa Nova. o se remarcă un nivel ridicat al zgomotului. Ulterior. reprezentant al firmei care elaborează documentul. şi a continuat cu rezumarea structurii planului integrat.ps2. precum şi scopul întâlnii prezente. Axa 1 Discuţii. accesibilitatea şi transportul. prin traversarea insulei Plumbuita.Str.______________/ ______________ Minuta încheiată astăzi. o accesibilitatea pe unele străzi este blocată de vegetaţia dezvoltată haotic. …) Consilieri Obşteşti. cu identificarea arterelor de circulaţie care o delimitează. scopul elaborării planului integrat de dezvoltare locală a zonei. o există foarte multe zone unde se acumulează cantităţi semnificative de deşeuri provenite şi de la construcţii. cu diversificarea tipurilor de activităţi în funcţie de nevoile actuale (ex: confecţionare de mobilier stradal) o înfiinţarea unui traseu pentru un tren de agrement care să traverseze zona 269 . Agenţia pentru Protecţia Mediului. prezenţa câinilor comunitari în număr mare. propuneri Participanţi: reprezentanţi Administraţia publică locală Sector 2. unele terenuri libere fiind utilizate în acest scop.ro . punctele slabe. pe diferite domenii. reprezentanţi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. din Sectorul 2 Ordinea de zi: Prezentarea analizei zonei. Distrigaz. reprezentanţi ai mediului de afaceri. Chiristigiilor nr.08. propuse de consultant Prezentarea primelor propuneri de proiecte. caracteristicile sociale. eligibile POR. După prezentarea acestor situaţii.2009 cu ocazia consultării publice organizate pentru elaborarea Planului integrat de dezvoltare urbană a zonei Plumbuita-Steaua Roşie-Pretricani. locuitor al zonei. pe diferite domenii Analizarea obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare a zonei. Tel: 0040-021-2096252. Dl. o evacuarea persoanelor care locuiesc ilegal. pentru a se contura astfel mai bine punctele care vor constitui analiza SWOT. Dl Bogdan Chiriac a prezentat celor prezenţi zona de studiu. Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. cei prezenţi au fost invitaţi să-şi exprime punctul de vedere referitor la aspectele semnalate. 11-13.Anexa 14: Minuta II intalnire ROMÂNIA Municipiul Bucureşti Primăria Sector 2 Direcţia Management Proiecte şi Integrare Europeană Serviciul Managementul Proiect www.

pentru a se putea ajunge astfel la un interes comun şi la rezolvarea problemelor. se pot înfiinţa linii dar doar pe străzile care traversează întregul cartier şi care au dimensiunile necesare pentru susţinerea unui astfel de serviciu. au înaintat propuneri şi au făcut observaţii relevante. Director. dl. (dl Alexandru Cristea) o Referitor la propunerea de construire unei săli de sport în incinta şcolii din zonă. (conform prezentării anexate prezentei minute). consilier obştesc a continuat discuţia menţionând că trebuie să existe o foarte strânsă colaborare între instituţii care au diferite atribuţii şi cetăţeni. În continuare a vorbit despre situaţia existentă la nivelul lacului Plumbuita. dl Dimache. dl. cu tematici specifice o amenajarea unor locuri de joacă o amenajarea unui punct pentru oferirea serviciilor de asistenţă sanitară Dl. Dimache. a făcut o scurtă trecere în revistă a tipurilor de probleme legate de protecţia mediului în zona vizată. a menţionat: în cadrul analizei SWOT a zonei nu au fost detaliate suficient problemele legate de protecţia mediului pentru orice proiect iniţiat ar trebui stabilite încă de la faza de propunere criteriile de performanţă ale proiectului. aria de intervenţie. subliniind următoarele aspecte: sunt multe deşeuri. dl Diaconeasa) o O problemă prioritară ar fi redeschiderea drumului de acces la Mănăstirea Plumbuita. atât pe lac cât şi pe maluri. având în vedere problemele de infrastructură şi de infracţionalitate. în acest sens menţionând următoarele: o lipsa canalizării este cea mai gravă problemă a zonei o există zone unde reţeaua de gaze nu este prezentă o la solicitarea cetăţenilor de a li se oferi informaţii cu privire la momentul de începere a lucrărilor pentru reţeaua de canalizare. Daniel Mărgărit. neutilizată în prezent şi a unei staţii de pompare care deservea lacul Plumbuita. deşi în anii anteriori nu a existat transport public. Mănescu Mihai) o Ar fi necesară implicarea cetăţenilor de etnie romă în derularea tuturor activităţilor. Dna. Enea Mihai. În partea II-a a întâlnirii au fost prezentate obiectivele şi priorităţile de dezvoltare. care să specifice în mod explicit şi aspecte de mediu consultantul care elaborează PIDU ar trebui să participe pe de o parte la o serie de întâlniri cu reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului şi pe de altă parte să discute cu cetăţenii şi să preia nevoile şi propunerile acestora. (dl. Mihail Fâcă. iar în plus. Dl. Dna Angela Toderiţă a încheiat întâlnirea subliniind că opiniile exprimate de toţi participanţii vor fi incluse în planul integrat care va fi consultat şi pe pagina de site a Primăriei. priorităţi de dezvoltare. reprezentantul SC Apa Nova a explicat că datorită caracterului depresionar al acestei zone este necesară realizarea unei staţii de pompare. dl dir. dl. obiective operaţionale ale priorităţii. măsuri. Albu Inocenţiu. s-ar putea aduce bărci de agrement pe lac şi s-ar putea înfiinţa o patrulă civilă pentru a stopa fenomenul de aruncare a deşeurilor persoana din partea Apelor Române care este responsabilă pentru lacul Plumbuita nu este permanent prezentă la post şi nu îşi îndeplineşte toate sarcinile ar trebui aplicate amenzi. În acest sens. este util a se menţiona în PIDU o propunere referitoare la introducerea unui sistem de colectare selectivă în zonă (dna Daiana Tănăsescu) o Legat de propunerea realizării unor piste pentru biciclete. (dl Dimache Gheorghe) o Referitor la situaţia deşeurilor. Cele menţionate constituie factori care întârzie demararea lucrărilor. o Referitor la propunerea de înfiinţare a unui centru de asistenţă socială. a luat cuvântul pentru face unele observaţii cu privire la modul de abordare a protecţiei mediului.o organizarea de evenimente culturale pe insula Plumbuita. o posibilitate ar fi dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul mănăstirii În continuare participanţii au revenit la aspectele legate de utilităţile din zonă. participanţii au ridicat diferite probleme. Angela Toderiţă 270 . Valeriu Diaconeasa. menţionând de asemenea că este absolut necesară o strânsă colaborare între instituţiile care au diferite atribuţii în ceea ce priveşte lacul şi zona înconjurătoare. Şef Serviciu Protecţia Mediului. axe strategice. Referitor la problematica legată de Lacul Plumbuita. cu plata unor sume de bani sau cu prestare de muncă în folosul comunităţii pescuitul pe lac ar trebui interzis sau ar putea fi permis după achitarea unei taxe care să fie utilizată pentru întreţinerea lacului Dl. Pe baza celor expuse de consultant. Daiana Tănăsescu. pe străzile Ferestrei şi Paroşeni trebuie deviate conductele magistrale de alimentare cu apă. Poliţia Comunitară Sector 2. Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului. cei prezenţi au remarcat că propunerea nu este fezabilă la nivelul cartierului. prin insulă (dl. A propus ca această reţea să fie identificată cu exactitate şi să se analizeze posibilitatea reutilizării acesteia. reprezentatul Apele Române a luat cuvântul pentru a aduce a cunoştinţa celor prezenţi că anual instituţia pe care o reprezintă desfăşoară 2-3 acţiuni de salubrizare. Mihail Geangu (DGAPI) a menţionat că propunerea nu se poate concretiza întrucât nu există suficient spaţiu. A menţionat de asemenea că există unele neconcordanţe în activitatea instituţiilor cu responsabilităţi. după următoarea structură: obiective specifice de dezvoltare. Gheorghe Guţă a luat cuvântul pentru a expune unele informaţii legate de existenţa unei reţele de canalizare. A reamintit de asemenea că administraţia locală aşteaptă în continuare propuneri şi că se vor organiza şi alte sesiuni de consultări. după cum urmează: o în cadrul PIDU ar trebui detaliat aspectul referitor la transportul în zonă. participanţii au remarcat că în prezent nu există disponibilitate de spaţiu. care trebuie soluţionate prin acţiunea tuturor şi de asemenea trebuie reglementate foarte clar zonele în care fiecare instituţie are atribuţii. proiectelor şi totodată s-ar putea înfiinţa o grădiniţă pentru copii de etnie romă (o posibilă locaţie ar putea fi fostul centru de butelii) o Instalarea unui sistem de monitorizare video este o prioritate pentru zonă (dl Dimache) o La momentul realizării infrastructurii de utilităţi şi a celei rutiere este necesară şi realizarea unui sistem subteran pentru cablurile electrice.

enumerând proiectele care au fost identificate în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani (în număr de 11). Petricani: a efectuat demersuri către Primăria Sectorului 2.a precizat că prin realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani s-a urmărit elaborarea unui document de planificare urbană de lungă durată precum şi identificarea unei metodologii de elaborare a planurilor integrate care va constitui un model pentru regenerarea urbană şi a altor zone defavorizate ale Sectorului 2.a amintit zona de studiu care a fost supusă analizei. dând asigurări că vor realiza aceste investiţii în zonă. . Petricani: . ceea ce nu s-a întâmplat până acum.a prezentat concluziile Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani precum şi proiectele aferente acestei zone. .actualizarea Planului Urbanistic Zonal şi reconfigurarea spaţială a zonei. Sub domeniul Centre Urbane.a deschis consultarea publică. . din care 5 proiecte sunt eligibile în cadrul Programului Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere. Petricani. Apa Nova pentru rezolvarea acestei situaţii.a întrebat cine va realiza canalizarea în zonă.a precizat ca a discutat cu cei de la ApaNova despre canalizare şi apă şi aceştia au precizat că urmează să demareze aceste proiecte cu finanţare de la Primăria Municipiului Bucureşti. . Sub domeniul Centre Urbane.încearcă de 1 an de zile să rezolve problema canalizării pe str.a solicitat ca Poliţia Comunitară să intervină în zonă pentru a tine situaţia sub control. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .Anexa 15: Minuta III intalnire Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani D-ra Luisa Drăgoi – Şef Serviciu Management Proiecte DMPIE: .a oferit detalii despre proiectul amenajare maluri (curăţare lac.a precizat că a primit un răspuns din partea Apa Nova prin care i se comunica că până în luna mai 2009 se va realiza canalizarea pe str. potenţialul turistic al lacului). .a menţionat că se confruntă cu foarte multe probleme legate de lipsa de civilizaţie a unor cetăţeni de etnie romă din zonă.a precizat că introducerea apei şi a canalizării în zonă este o acţiune prioritară. 271 . Primăria Municipiului Bucureşti. . . doar 5 dintre acestea sunt eligibile restul urmând a fi finanţate prin alte surse de finanţare. D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str. . activităţi de agrement.a precizat că toate străzile din cadrul acestor proiecte sunt incluse în programul de modernizare şi reabilitare. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . din cele 11 proiecte ce au fost identificate la nivelul zonei. . . .a precizat că nu toate aceste proiecte sunt eligibile prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.a precizat că zona supusă atenţiei este Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani. .

a ridicat problema animalelor de companie abandonate (câini).a precizat că există un proiect al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru tot ce ţine de râul Colentina. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . a solicitat să fie scos termenul de . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .a precizat că pe str. . Petricani există mulţi cetăţeni de etnie romă săraci care nu lucrează. Elena Iancu – Direcţia Urbanism . şi. Sub domeniul Centre Urbane.Campanie de colectare selectivă a deşeurilor”. precizând că termenul de .D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . şi anume aceea de patinoar.va încerca să facă tot posibilul ca să rezolve problema canalizării pe str. care are ca obiectiv amenajarea râului Colentina pe partea dreapta a acestuia.reciclare” din denumirea proiectului. inclusiv drumul de halaj.a precizat că insula se află în administrarea Apelor Romane şi pentru ca proiectul propus să fie eligibil.. .. iar acest lucru necesită efectuarea unor demersuri legislative.este nemulţumită că nu există canalizare pe strada unde domiciliază. menţionând că reciclarea este o activitate ulterioară colectării selective. 3) Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi complexe – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita.s-a referit la proiectul intitulat . 272 . este nevoie de transferul dreptului de administrare către Primăria Sectorului 2. . Doamna Daiana Tănăsescu – Poliţia Comunitară Sector 2 – Mediu: . precum şi hărţile aferente acestora (străzi. 2) Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii 2010. Apa Nova a recomandat să fie realizată o altă scurgere paralelă ca să aibă un debit mai mare la golirea lui.a întrebat dacă există nelămuriri în legătură cu proiectele care au fost prezentate. . Petricani: .A solicitat să fie comunicată valoarea estimativă a proiectelor care urmează să fie finanţate prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.a precizat ca lacului i se poate da o întrebuinţare şi pe durata iernii. 4) Modernizarea si amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi şi locuri de joacă) 5) Modernizarea unui centru de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate (persoane vârstnice).. Doamna Daiana Tanasescu – Politia Comunitara Sector 2 – Mediu: . amenajare lac): 1) Modernizare străzi din cartierul Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani. în acest sens.a prezentat cele 5 proiecte eligibile pentru finanţare din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabila a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani. .a întrebat cum se va realiza scurgerea apei din lac. Petricani.2011 (12 luni). 2010 – 2012 (24 de luni).a precizat că există o scurgere mică şi nu acoperă întreaga cantitate de apă. camere video. .reciclare” trebuie să fie folosit separat de campanii.

Anexa 16: Retea Apa-Canalizare TeiToboc 273 .

Anexa 17: Retea Apa-Canalizare Plumbuita 274 .

Anexa 18 – Flyer Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 275 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful