1

Consiliul Local al Sectorul 2 Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 18 August 2009

Consiliul Local al Sectorul 2, Bucuresti

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, din Sectorul 2, Bucuresti

18 August 2009 Acest raport contine 275 pagini

© 2009 Finance & Consulting Group, a Romanian limited liability company. All rights reserved. Printed in Romania.
2

Cuprins
1. Preambul
1.1. Elaborator 1.2. Obiectivele proiectului de consultanta 1.3. Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

Pg 7 7 7 10 12 12 12 14 15 18 44 44 48 49 50 51 52 53 54 57 57 58 58 59 61 62 62 66 66 68 86 87 89 95 95 95 96 106 109
3

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana
2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.1. Justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.2. Caracteristici geografice 2.1.3. Zonificare Functionala 2.1.4. Analiza tesutului urban existent 2.2. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.2.1. Distributia populatiei 2.2.2. Spor natural 2.2.3. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita 2.2.4. Analiza SWOT a situatiei demografice 2.2.5. Forta de munca si Somaj 2.2.6. Multiculturalism 2.2.7. Educatie 2.2.8. Servicii sociale 2.2.9. Servicii de sanatate 2.2.10. Migratie 2.2.11. Situatia referitor la criminalitate 2.2.11.1. Date statistice privind infractionalitatea 2.2.11.2. Ilegalitati in zona peninsulara 2.2.12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale 2.3. Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.3.1. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice 2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice 2.3.3. Servicii publice 2.3.4. Situatia referitoare la mediu in cartierul Plumbuita 2.3.5. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita- Steaua Rosie – Petricani 2.3.6. Analiza SWOT a situatiei economice 2.4. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.4.1. Investitii imobiliare 2.4.2. Alte investitii economice 2.4.3. Infrastructura publica - spatii verzi si parcari 2.4.4. Infrastructura publica

2.4.5. Accessibilitate si sistemul de transport public privat 2.4.6. Conditii de trafic in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.7. Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul 2.4.8. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei 2.4.9. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.9.1. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone 2.4.9.2. Apa si canalizarea 2.5. Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2.5.1. Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor b) La nivelul populatiei 2.5.2. Reclamatiile din cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 2.5.3. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie 2.5.4. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 2.6. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2.6.1. Infrastructura publica urbana 2.6.2. Infrastructura sociala 2.6.3. Infrastructura de afaceri 2.7. Analiza SWOT a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

113 116 117 118 119 119 124 128 128 128 130 133 136 136 138 138 139 141 144 146 146 146 146 147 148 150 151 151 152 155 155 157 157 159 159 161 161 164
4

3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana
3.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.1. Elemente externe zonei 3.1.1.1. Prioritati la nivelul UE 3.1.1.2. Prioritati la nivelul national 3.1.1.3. Prioritati la nivelul regional 3.1.1.4. Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti 3.1.2. Elemente specifice zonei 3.1.2.1. Politici publice 3.1.2.2. Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucuresti 3.1.3. Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.4. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov 3.1.5. Viziunea administratiei locale 3.1.6. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie Petricani 3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani 3.3. Politici si programe 3.4. Prioritati de dezvoltare 3.4.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.4.2. Incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale

3.4.3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice 3.5. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.6. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de devoltare durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

166 167 168 170 170 171 173 176 176 179 179 180 183 184 184 190 192 195 198

4. Planul de actiune
4.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.1.1. Lista proiectelor 4.1.2. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 4.2. Surse de finantare 4.2.1. Fonduri nerambursabile 4.2.2. Fonduri rambursabile 4.2.3. Surse Proprii Primariei Sectorului 2 4.2.4. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.2.5. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3. Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional, axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3.1 Proiect 1 - Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj 4.3.2. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 4.3.3. Proiect 3 - Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice - Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 4.3.4. Proiect 4 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.3.5. Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) 4.4. Bugetul estimat al proiectelor 4.4.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR 4.4.2. Bugetul estimat al proiectelor elegibile pe Axa 1.1 4.5. Perioada de implementare a proiectelor 4.5.1. Perioada de implementare a proiectelor POR 4.5.2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.6. Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.6.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR 4.6.2. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.7. Managementul implementarii planului integrat 4.7.1. Justificarea metodologica 4.7.2. Managementul implementarii

5. Informarea publicului in procesul elaborarii planului
5.1. Informarea publicului 5.1.1. Consultarea publica 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica

200 200 206 212 212 213 215 215 220 224 224 224 230 230 230 232
5

Retea Apa-Canalizare Plumbuita Anexa 18 – Flyer Planul Integrat de Dezvoltare Urbana 6 .Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2 .1.Steaua Rosie .Minuta III intalnire Anexa 16 .Invitatie II consultare publica Anexa 9 .I consultare: lista participantilor Anexa 11 .Petricani Anexa 3 .II consultare: lista participantilor Anexa 12 .Steaua Rosie .Invitatie III consultare publica Anexa 10 .Retea Apa-Canalizare TeiToboc Anexa 17 .Harta Plumbuita .3. Anexe Anexa 1 .III consultare: lista participantilor Anexa 13 .Minuta I intalnire Anexa 14 .Model de chestionar pt firme Anexa 7 .Adresa din partea Evidenta Persoanelor Anexa 5 .Model de chestionar pt cetateni Anexa 6 .5.Minuta II intalnire Anexa 15 .Harta satelitare Plumbuita.Petricani Anexa 4 . Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala 234 236 236 236 237 238 239 244 249 250 251 252 256 262 268 269 271 273 274 275 6.Invitatie I consultare publica Anexa 8 .

Acesta vizeaza rezolvarea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. Acest document de planificare a dezvoltarii zonei de actiune urbana clar delimitata. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. Bucuresti. asa cum sunt: • activitatilor de renovare fizica a mediului urban. 1. • integrarii grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului.Co Group are in portofoliul sau mai mult de 250 de clienti. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca.1 Elaborator Master Planul de Dezvoltare Durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale.eu). inovativ si orientat catre satisfacerea clientilor. firma de drept romanesc infiintata in aprilie 2006. Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita/ Steaua Rosie/ Petricani din sectorul 2. grupul ofera clientilor publici si privati sprijin total in administrarea societatilor si in management proiectelor. Planul integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. care are ca scop asigurarea cresterii economice si crearea de locuri de munca.finco-group. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. Experientele europene anterioare au aratat ca abordarea integrata a problemelor a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. Planul contine strategia de dezvoltare pe termen lung a zonei respectiva. propunandu-se ca partener strategic in dezvoltarea de proiecte ale societatilor si administratiei publice din Romania. plan care se implementeaza prin proiectele individuale identificate in planul de actiune. Bucuresti este elaborat de Finance & Consulting Group Srl (www. condusi de un spirit dinamic. care sa respecte cerintele de elaborare 7 . se va implementa prin proiecte individuale colectate si depuse de primariile eligibile. • activitatilor de reabilitare a infrastructurii de baza. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate. • actiunilor pentru dezvoltarea economica. Fin. In dubla provocare de inovare si imbunatatire continua a performantelor. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. Din acest motiv. multumita unei echipe de consultanti si profesionisti de cel mai inalt nivel.2 Obiectivele proiectului de consultanta Planul integrat de dezvoltare urbana este un document de planificare strategica a dezvoltarii ce se poate referi la un centru urban sau zona de actiune urbana.1 Preambul 1. in cadrul acestei axe prioritare. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. cat si a zonei inconjuratoare. cresterea competitivitatii si a ocuparii. Aceasta abordare consta in sprijinirea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de actiune urbana”). Abordarea integrata a problemelor economice.

elaborarea Planului de actiune. in cadrul Programului Operational Regional. planurile integrate de dezvoltare si regenerare urbana vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR. inclusiv a serviciilor sociale in zona vizata. elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani.cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. In acest context. 3. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. Avantajul unei abordari integrate a problemelor economice. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. prin reabilitarea infrastructurii urbane. transport cu politicile teritoriale specifice dezvoltarii durabile a zonei. Obiectivele specifice acestei cercetari converg catre realizarea unui sistem coerent si complet de date si informatii. Planul are drept scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. imbunatatirea serviciilor urbane. 2. in vederea atragerii de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. Bucuresti. intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele adiacente zonei de interventie propriu-zise – zona Plumbuita. care sa fundamenteze analiza nevoilor locale si a orientarilor strategice de dezvoltare si care sa furnizeze informatii relevante privind situatia din zona Plumbuita / Steaua Rosie/ Petricani. sector 2. inclusiv a serviciilor sociale. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. Din acest motiv. de mediu.ale unui plan integrat de dezvoltare urbana. Domeniul Major de Interventie 1. in cadrul acestei axe prioritare. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. Obiectivul secundar al proiectului consta in aplicarea pe baza acestui document . avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana). Obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta – conform Programului Operational Regional . Scopul final al proiectului il constituie rezolvarea simultana a o serie de probleme identificate la nivelul zonei Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. sociale. in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta. Master Planul de Dezvoltare Durabila a fost elaborat in patru etape: 1. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. 8 . Sub-domeniul: Centre urbane. asa ca acest documentul strategic de planificare a dezvoltarii va corela politicile sectoriale economice. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. anume cresterea rolului economic si social al oraselor.1 – Planuri integrate de Dezvoltare. Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate. Planul Integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. si care sa propuna optiunile de dezvoltare strategica pentru regenerarea urbana a zonei. analiza generala a zonei de actiune urbana si comparatie cu Sector 2 si Municipiul Bucuresti. cat si a zonei inconjuratoare.

• Programul de Cooperare Interregionala URBACT II. • Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucuresti-Ilfov. elaborarea Portofoliului de proiecte finantabile. Planul integrat de dezvoltare este necesar si datorita altor beneficii conexe: • pentru a crea o viziune a comunitatii locale cu privire la dezvoltarea sa in viitor. • pentru a implica cat mai multi beneficiari in acest proces: mediul educational. Pe langa avantajele generate de interesul socio-economic. Master Planul de dezvoltare durabila (MPDD) a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. • pentru a fi folosita ca instrument de atragere a investitiilor. • Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2). La nivel national: • Programul Operational Regional 2007-2013. 9 . • Programul de Cooperare Interregionala INTERREG IV C. atat din partea mediului de afaceri. de resurse umane si timp care sunt implicate in dezvoltarea locala. Bucuresti este elaborat in concordanta cu: • Legislatia Comunitara (europeana si nationala) in domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii). • Programele Operationale Sectoriale pentru perioada 2007-2013. • Cadrul Strategic National de Referinta pentru 2007-2013. documentele de programare strategica la nivelul Uniunii Europene si mondial. • pentru a asigura beneficii egale pentru toti membrii comunitatii. • pentru a vedea costurile monetare. MPDD ia in considerare si prioritatile formulate in urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influenta elaborarea sa: Documente strategice Documente de programare – Fonduri structurale Documente planificare urbana de • Planul National de Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2007-2013. • pentru a stabili si a agrea scopuri comune de dezvoltare a localitatii.4. cat si din partea Primariei. • Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila. comunitatea de afaceri. • Programul de Cooperare Interregionala INTERACT 2007-2013. • Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013. La nivel international: • Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei. • Planul Urbanistic General si regulamentul aferent. ONG-uri.

Dintre acestia.3 Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Mihai Tudor. este localizata strategic in capitala. 96%). Zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Din punct de vedere geografic. fosta fabrică de ceramica parasita. Petricani. 1 Soseaua Colentina. Str. str. cât şi de Tunari şi de alte centre localizate în nord sau exteriorul municipiului Bucureşti.74%).01%). In Sectorul 2 convietuiesc romani (cca. Conform statisticilor. Acesta se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. un procent de 46. populatia Sectorului 2 este una tanara. Zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani. Andronache (începutul. marea majoritatea a străzilor interne ale zonei în discuţie (mai ales cele două peninsule) sunt greu accesibile. sasi (0. este principala intrare catre zona de studiu. romi (1. Andronache. desfasurandu-se pe o suprafata de 32 km² cu o populatie de 360.000 locuitori. Oituz. Fundeni pana la intrarea pe Sos. a cărui morfologie generează două peninsule subţiri de forma unei potcoave. cu o densitate a populaţiei de 11. datorită prezenţei arterelor precum Sos. în vecinătatea arterelor Colentina. Această arteră se întinde pe verticală conectând inima sectorului 2 atât de zonele de producţie şi de birourile din Pipera/Tei. Situata in partea centrala a Sectorului 2 Bucuresti. maghiari (0. cu o medie de varsta de 40 ani.332 loc/km².33%). strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nord-Estul tarii. în judetul Ilfov. până la Pepiniera Tei Toboc.44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53. reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante ale orasului. macedoromani (0. Colentina1 reprezintă limita de sud. reprezintă limita de vest care delimitează zona de lacul Tei. Sectorul 2 se caracterizeaza printr-un relief plat de campie. zona Plumbuita –Steaua Rosie e Petricani are o mare importantă din punct de vedere istoric. cartierul Andronache/ Creanga şi Fundeni.1.Salcilor) reprezintă limita de nord al perimetrului în discuţie. populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei. D-na Ghica. In general. Trebuie menţionat însă că datorită prezenţei lacului acului Plumbuita. cultural si religios pentru sectorul 2. atât în analiza problemelor existente cât şi ca punct de plecare pentru o dezvoltare integrată şi durabilă a zonei.56% populatia de gen feminin. detine o localizare strategica în cadrul sectorului 2 (mai mult decat alte macro-zone precum Baicului şi Creanga). zona e delimitată de urmatoarele artere de circulatie: • Str. Sos. Afumati (pana la iesirea din municipiul Bucuresti). având în vedere prezenţa arterelor fundamentale pentru viabilitatea din sectorul 2 şi pentru circulaţia din capitală. odată activă din punct de vedere industrial şi foarte atractivă pentru populaţia Bucureştiului datorită prezenţei parcului şi lacului Plumbuita şi al faimoasei mănăstiri. pentru conexiunile cu platforma industrial industri ă Pipera şi pentru accesul la provincia Ilfov. ţărmul reprezinta o limită naturală care trebuie luata in considerare. 10 . Colentina. Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei. • Strada Petricani.01%). D-na Ghica şi Fundeni. doar linia care merge de la strada Oituz si str.12%). Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intersectia cu Sos. secui (0.03%). Gherghitei şi având în vedere că zona e limitrofă unor zone precum Tei.Petricani Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a orasului Bucuresti. germani (0. • Tărmul nordic al lacului Plumbuita. accentuând caracterul periferic al zonei. Str. D-na Ghica şi Sos.

mai ales din cauza deficienţelor reţelei de apă şi situaţiei grave a reţelei de canalizare (absentă aproape în totalitate într-un cartier din centrul unei capitale europene) • mari probleme legate de ambient din cauza lacului Plumbuita şi a nivelului redus de educaţie civică a populaţiei. ambientală şi economică. Imaginea de cartier degradat. de o calitate foarte slaba a mediului construit. • infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata. • infrastructura de acces deficitara pentru locuitori. problemele de natură socială. unde se găsesc diverse cazărmi din metal). Zona pe care o avem in studiu prezinta mari disparitati infrastructurale. Zona noastra de studiu nu este dezvoltata nici din punct de vedere industrial. aşa cum există şi pe străzile din partea de est a peninsulei Tei Toboc. La nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. mai ales daca vorbim despre instalatiile de productie existente. instalaţii urbane. ţinând cont de logica regenerării urbane şi construcţiei unei identităţi locale pe baza patrimoniului existent2. mai ales în ceea ce priveşte problema gunoaielor. trebuie mentionata absenta totala a unei retele productive locale şi prezenţa unui număr reduse de firme care să activeze în cartier. Sectorul 2 devenind primul sector din Bucuresti care pune in practica acest instrument modern de planificare si management care urmareste o abordare integrata a problemelor comunitatii locale. • infrastructura tehnica (utilitatile) care necesita extinderi si modernizari importante in tot perimetru. încălţăminte. Primaria Sectorului 2 Bucuresti impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finantare. • un fond de locuinte vechi şi improvizat (în special in cele două peninsule si in zona Gherghitei-Tudor Mihai. dezvoltarea economica.Perimetrul de est al zonei noastre este delimitat de str. sau care derulează anumite activităţi comerciale. bazandu-se pe potentialul de dezvoltare al zonei. Fundeni si ajunge la Str. economice si sociale in raport cu alte zone ale sectorului 2 si cu realitatea existenta la nivelul Bucurestiului. fiind caracterizata prin: • starea ridicata a infractionalitatii. cu o mare concentraţie de populaţie romă). in special in zona Tei Toboc si arealul locuit din peninsula Plumbuita. Numeroasele probleme cu care se confruntă zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani în ceea ce priveşte infrastructura. Salcilor şi de Sos. care subliniaza caracterul economic al zonei ca fiind cu precadere de servicii. necesită o serie de intervenţii urgente care să respecte o strategie integrată de dezvoltare durabilă. ceea ce demonstrează că zona nu este un pol productiv important pentru sectorul 2 şi cu atât mai puţin pentru Bucureşti. Hortensei (care reprezinta inceputului cartierului Colentina). care sa faca posibila dezvoltarea armonioasa si durabila a Sectorului 2. Cu excepţia câtorva societăţi care produc mobilă. Colentina care porneste de la sos. 2 11 . • In vederea implementarii Agendei Locale 21. Bucuresti. cu un grad ridicat de periculozitate şi având consecinţe asupra vieţii şi condiţiilor sociale ale locuitorilor. publicitate şi consultanţă. genereaza un impact negativ asupra atragerii investitiilor si dezvoltarii de noi activitati economice. ceea ce determina activitati comerciale cu volum redus. • lipsa de integrare a comunitatii rrome si grad ridicat de separare sociala (mai ales în cele două zone peninsulare. periferic si nedezvoltat. echitatea sociala si protectia mediului. construirea capacitatilor pentru dezvoltare durabila va presupune un echilibru intre noile infrastructuri publice. Aceasta segregare sociala a condus la procese de formare a inegalitatilor si la o distantare sociala (marginalizare si chiar la izolare sociala). societăţi de servicii.

de securitate si nivelul de trai in spatiile publice. probleme cu poluarea apelor).1. Poate ca toate problemele semnalate si de care se lovesc locuitorii se vor rezolva in momentul in care vor incepe o serie sistematica de actiuni de interventii programate pe teritoriu. conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural şi arhitectural existent3. cat mai ales investitii majore. dar şi cu un nivel ridicat al criminalităţii locale (care se organizează şi afectează şi alte zone sau ţări). veniturile foarte mici ale populaţiei. degradarea spaţiilor verzi. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana 2. probleme cu reţeaua de apă. Situaţia gravă existentă şi înrăutăţită de-a lungul anilor a amplificat degradarea şi izolarea zonei care are nevoie astăzi de o serie de intervenţii integrate şi orientate către recuperarea cartierului şi regenerarea urbană.1. este necesar să se structureze demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala.Ricinului pentru peninsula Plumbuita) demonstrează gradul de accesibilitate redus al zonei în ceea ce priveşte transportul cu auto-vehiculul. bandele de cartier) fac din cartierul Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani o zona de granita. o mai mare accesibilitate. In zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani este nevoie de accentuarea identitatii cartierului. Administraţia publică a sectorului şi administraţia generală au datoria de a pune în aplicare politici concrete pentru recuperarea zonei. prin optimizarea conditiilor mediului urban si regenerand perimetrul cartierului dintr-o perspectiva sustenabila. Iar centrele si reperele culturale sunt perfecte pentru proiectele de regenerare urbana. prima dintre ele fiind cea privitoare la marile carenţe în infrastructură (străzi care nu sunt asfaltate. absenţa canalizărilor. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se confrunta cu mai multe probleme fundamentale.imbunatatind nivelul de trai in zona pentru locuitori. putin dezirabila ca zona de locuit sau de lucrat pentru populatia din Bucuresti. In afara piorităţilor sociale şi de infrastructură care trebuie soluţionate imediat. Un program de recuperare urbană bine structurat ar putea să transforme ţesutul urban al zonei discutate pentru a favoriza o distribuţie mai echilibrată a 3 Marele avantaj al zonei este dimensiunea culturala. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.Petricani este bine cunoscuta de administratia publica pentru o serie de probleme nerezolvate şi pentru o serie de condiţii minime care ar trebui să fie garantate cetăţenilor din cartier. zona dispune de un anumit potenţial turistic şi cultural şi de agrement. Munchen sau Londra. Pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare.1 Justificarea alegerii zonei de actiune urbana De decenii.2. folosita inspirat. poate atrage atat turisti. avand în vedere faptul ca se constata disparitati de dezvoltare intre zona si celelalte zone ale sectorului si ale Bucurestiului. zona Plumbuita – Steaua Rosie . ridicarea calitatii vietii si serviciilor. prioritate au apărarea. Din contra. pe baza unei logice de dezvoltare integrata a teritoriului4. 4 Regenerarea urbana se produce doar intr-un teritoriu care functioneaza in anumite conditii. absenţa staţiilor de pompaj pentru apa din lac. asa cum s-a intamplat in orase precum Copenhaga. construirea unei zona urbane functionale. dar si o schimbare estetica pozitiva. Caracterul de segregare al cartierului se regaseste in integrarea redusa a zonei in restul orasului.645 locuitori din sectorul 2 nu beneficiază de aceste servicii). absenţa totală a serviciilor medico-sanitare şi sociale pentru rezidenţi (mai mult de 23. care. 12 . esenta fiind reconsiderarea pentru un confort superior. Zona se confruntă cu probleme diverse. de gradul de degradare al constructiilor si o puternica tendinta. Aspecte relevante legate de lipsa infrastructurii (într-o zonă deja periferică dată fiind morfologia celor două peninsule create de lac). majoritatea proiectelor reusite de gen fiind bazate pe repere culturale preexistente. integrare care poate tine de o imbunatatire a infrastructurii urbane. inca in curs. nivelul redus de educaţie şi condiţiile precare de trai. de segregare etnica (rrom) si sociala (familiile numeroase. Faptul că la cele două peninsule se poate ajunge printr-o singură arteră (Petricani pentru Tei Toboc şi Plumbuita.

Orice posibilitate de reinnoire. de asemenea. comercial.serviciilor şi a infrastructurii şi pentru a îmbunătăţi calitatea ambientală şi arhitectonică a spaţiului urban. Daca planificarea urbana in reamanajarea unei zone inseamna. 13 . In cadrul acestei axe prioritare se finanteaza proiecte de regenerare urbana. de agrement. Tocmai datorita acestor motivatii foarte puternice s-a orientat analiza socio-economico-structurala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Plumbuita .Petricani. care traieste o stare de degradare urbana si nemultumire sociala. sociala. Pe termen scurt. acces la utilitati pentru locuitorii din cartier. O politica orientata spre regenerarea urbana. pentru a elimina condiţiile de abandon şi de degradare urbană. saraciei si a deteriorarii in general. pentru a reduce marginalizarea sociala si de mediu. actiunea de dezvoltare si incluziune sociala se bazeaza pe recuperarea si valorificarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice. astfel cu atat mai mult cu cat exista oportunitatile de finantare oferite de programele europene5.Steaua 5 In cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala. Proiectele de investitii vor trebui sa vizeze revigorarea socio-economica a zonei prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediata a comunitatii locale: modernizarea strazilor. problemele sunt acute si impun solutii urgente: punctele critice ale zonei au nevoie de raspunsuri ad hoc. stiut fiind faptul ca reclasificarea zonei este absolut necesara. garantarea unui minim de servicii sociale si sanitare pentru rezidenti prin reabilitatea infrastructurii sociale.Petricani catre un studiu calitativ-cantitativ a tuturor fenomenelor care se vor prezenta in aceasta zona. inclusiv transportul urban. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. De aici deriva necesitatea de a individualiza criteriile de transformare concordante cu caracteristicile fiecarui mediu. rezidential) fiecarei zone a cartierului. a construi ex novo inseamna a rationaliza interventiile care trebuie efectuate dintr-un punct de vedere care presupune armonizarea potentialului fie de structurile care trebuie reevaluate. Obiectivul administratiei consista in regenerare urbana prin care se intentioneaza revigorarea unei zone periferice cu pronuntate carente structurale si cu o nemultumire generala la nivel socioeconomic. In contextul dezvoltarii viitoare.Petricani. Este de o importanta majora abordarea integrata a dezvoltarii urbane. orientata spre reechilibrarea functiilor urbane si valorificarea potentialului specific (cultural.Steaua Rosie . rezolvarea problemei referitoare la criminalitate si infractiuni. prin integrarea strategiilor de dezvoltare economica. Este intr-adevar aceasta baza de la care se pleaca pentru a optimiza intr-un mod cat mai coerent regenerarea intregii zona Plumbuita – Steaua Rosie . ar trebui efectuata intr-un cadru concordant cu strategia de planificare integrata si durabila. vizeaza posibilitatea concreta pentru zonele periferice de a reconstrui sau de a forma ex novo o proprie identitate si un nou rol functional. a infrastructurii existente deja care isi sporeste utilitatea. in conformitate cu principiile de sustenabilitate. deoarece nu toate modelele pot fi extinse dincolo de mediul geografic la care fac referire. Programul Operational Regional 2007 – 2013 pentru Romania include fonduri pentru proiectele care se integreaza in Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – zone de actiunea urbana. solutii pentru o mai buna accessibilitate din toate zonele cartierului. Ca si alte zone periferice. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. turistic. a devenit o prioritate a Administratiei Primariei Sectorului 2 regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steua Rosie – Petricani. urbana si de mediu. fie acelea care necesita o noua proiectare si constructie. servicii sociale in sprijinul populatie locale. ambientală şi socială care caracterizează zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. creare ex novo sau de conversie trebuie sa se bazeze pe o atenta evaluare a caracteristicilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie . ca in ciuda neglijarii intretinerii. De altfel. Reconditionarea zonelor din Plumbuita.Petricani.

in zona lacului Plumbuita. Fundeni. Perimetrul zonei obiect de studiu nu are o forma regulata. surse de oxigen pentru echilibrul climatic si improspatarea atmosferei poluate a orasului. In plus. Tei. Mihai Tudor si de malul nordic al lacului Plumbuita Cartierul Plumbuita s-a dezvoltat pe un relief jos. rolul pe care aceste zone il poate avea in procesul de transformare urbana rezulta strategic. o subunitate a Campiei Vlasiei. delimitarea este data de Str. Sectorul 2 se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3.Petricani are o pozitie centrala inc adrul sectorului. fiind localizat intre cartierul Tei (perimetrul este marginita la vest de Lacul Tei). dincolo de care se intinde Lacul si Parcul Tei • Delimitarea in partea de sud este data de strada Sinaia. cu a sa forma de semicerc. traverseaza zona de nord a Bucurestiului si curge mai apoi inspre Dambovita. Ca si imagine geografica. Colentina. Salba de lacuri a fost creata incepand cu anul 1936. Plumbuita. dintre care 37. Insa ideal ar fi sa nu se perceapa zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani ca una periferica si degradata. o simpla “rana urbana” care trebuie rezolvata in scurt timp prin intermediul instrumentelor structurale. Colentina formeaza o salba de lacuri naturale: Mogosoaia. care imparte zona in mai multe segmente. Cadrul natural favorizeaza asadar dezvoltarea asezarilor umane. cat si pentru ca zonele degradate constituie o oportunitate de recuperare si refolosire fizica a unor areale din oras. Colentina si Strada Simetriei. Dovada a faptului ca teritoriul a fost candva acoperit de faimosii codri ai Vlasiei este padurea Andronache. zona de studiu este dominata de prezenta lacului Plumbuita. astfel incat delimitarea este data atat de artere de circulatie. 2. ci ar trebui sa se observe oportunitatea interventiilor structurale si strategice pentru dezvoltarea si recalificarea intregului sector 2 si al orasului. Herastrau. formata de strada Petricani. atat din prisma faptului ca este vorba de o ocazie de redefinire a structurarii sistemului teritorial din Sectorul 2. totodata. Prezenta lacurilor si a spatiilor verzi constituie o adevarata oaza de verdeata si. al carei afluent este si in care se varsa dupa un curs de 98 km. Sos. 14 . Pantelimon. continuata in sud-vest de strada Doamna Ghica. rau care izvoreste din zona dealurilor Targovistei. care despart zona de studiu de cartierul Fundeni • Limita estica este formata din Strada Salciilor. situata chiar la nord de lacul Plumbuita.4 km pe aria Municipiului Bucuresti. de strada Oituz. formand astfel o zona peninsulara si una insulara si zoan exterioara acestui spatiu. cat si de limita lacului care da si numele zonei.2 Caracteristici geografice Situat in partea de nord-est a Bucurestiului. limita care separa cartierul Andronache • In nord. Pe teritoriul Capitalei. care acum sunt lipsite de activitate si de semnificatie. Andronache pana la intersectia cu Strada Oituz si. in lunca raului Colentina. Floreasca. in continuare. depasind diferenta de calitate a vietii urbane. prin bararea cursului raului si asanarea albiei mlastinite a raului. Astfel. Baneasa. de coeziune sociala si de identitate care o separa de celelalte cartiere avantajate din acest punct de vedere. cu prelungiri in zona judetului Ilfov ce conduc spre orasele Buzau si Urziceni. Arealul Plumbuita – Soseaua Rosie .Rosie – Petricani trebuie sa-si aduca aportul la relansarea sectorului 2. zona Andronache (in nord).1. zona cartierului Doamna Ghica (in sud) si in vecinatatea cartierului Fundeni (in est). Sos. suprapunandu-se Campiei Bucurestiului. zona de studiu este marginita de: • Limita de vest a cartierului. strada Cremenita.

Depunerile de aluviuni transportate de apele care alimenteaza lacul a dus la dezvoltarea excesiva a vegetatiei acvatice si. dar si in gospodariile localnicilor din zona. Crevedia (ferma de crestere a pasarilor). Pentru a crea o imagine mai clara a celor 66 de strazi. Astfel. pe recuperarea si reevaluarea zonei urbane si reevaluarea din punct de vedere socio–economic. aporturi de nutrienti). care evidentiaza clar delimitarea spatiului ce formeaza perimetrul cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. Atat iarna cat si vara se caracterizeaza prin prezenta redusa a precipitatiilor. in timp ce verile sunt foarte calde in ultimii ani. lacul este inconjurat pe de o parte de blocurile din cartier. Zonificare Functionala Cu obiectivul administratiei publice al recalificarii urbanistice se face referire la reevaluarea si relansarea zonei in ceea ce priveste structura si caracterul social si economic. motiv penru care nu poate fi utilizata in scop domestic. asadar. Acest lucru se datoreaza deversarii direct in raul Colentina a apelor uzate rezultate in unitatile industriale din amonte de Bucuresti: Buftea (industria alimentara. pentru a reduce situatia de marginalizare sociala si ambientala. caracterizata de prezenta celor patru anotimpuri. Un astfel de piesaj prezinta atractie doar pentru pescarii care se incumeta sa-si desfasoare pasiunea intrun mediu insalubru si dezolant. Clima este temperat-continentala. Cu toate acestea. doar arborii obisnuiti in parcurile bucurestene. Schimbarile ce au intervenit la nivelul cadrului natural al zonei au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a cartierului. Intalnim. 2. nu se evidentiaza printr-o diversitate a speciilor flauristice. in mod esential. strazile perimetrului sunt enumerate in 15 . temperaturile coboara destul de mult. obiect al studiului nostru. Din punct de vedere al vegetatiei. Centrul urban. ceea ce a condus la acumularea de mari cantitati de namol insalubru.In prezent. obiect al studiului nostru. Astfel. in consecinta. pe cealalta in schimb. zona are o amplasare foarte buna. Actiunea de dezvoltare si de integrare sociala se bazeaza. cu atat mai mult cu cat nu exista retea de canalizare si statii de epurare care sa colecteze apele menajere. Mogosoaia (industria cinematografica). Pe de alta parte. indicam mai jos o lista care le cuprinde integral. calitatea apei lacului nu corespunde standardelor calitative. mai ales in luna ianuarie. Iarna. fundurile lacurilor de pe raul Colentina nu au mai fost dragate de mai bine de 30 de ani. industria usoara. de vile in cosntructie si mormane de moloz. deoarece interesul acordat in amenajarea acestui spatiu verde este foarte scazut.3. este bine definit de graficul din dreapta. la imposibilitatea practicarii de activitati de agrement.1. Diferentele de temperatura intre vara si iarna pot ajunge pana la 60 de grade. chiar caniculare (cu temperaturi care pot ajunge si pana la 45 de grade la umbra). in cadrul si in vecinatatea parcului Plumbuita.

Str. Ineu 6.Str. Constantin Beiu 15. Mica 40. Harta de mai jos arată clar localizarea cartierului discutat în interiorul sectorului 2.Aleea Sinaia 2. I. Afirmarii 3. Str. Str. Ricinului 57. Str. Sipca 62. Str.Str. Colentina 11. Str. Zamfir Gh. Str. Str. Str. Str. prin două peninsule şi o insulă şi prin prezenţa renumitei Mănăstiri Plumbuita (asa cum este reprezentată mai jos). Str.Intr. Str. Doamna Ghica 18. Safirului 8. Bujorul Alb 14. prin spatii industriale parasite (in mov) şi prin inceputul arterelor Colentina-Andronache care duc către cartierul Creanga. Paroseni 49. Ferestrei 23. Oituz 46. Marcu Zamfir 39. Str. Petre Negulescu 51.Intr. Str. Str. Str. Gimalau 27. Nicolae Paraschiv 44. Str. Andronache 10. Dumitru Tane 19. Str. Str. Str. Str. Litoralului 35. Nicolae Zamfir 45. Gorgan Spatarul 28. Porumbaceanu 30. Lopetii 37. Raul Colentina 56. Tei (vest). Folclorului 24. Linotipului 34. Neagota 43. Geicu 29. Savu Bara 59. I. Stanga 31. Fabrica de Gheata 22. Tiglelor 9. Ion Marin 32. cartierul Plumbuita – Steaua Rosie . Brana 13. Str.Intr. Stefan Pascale 64. Simetriei 60. Gherghitei 5. Str. Culmea Fagarasului 17. Str. Tomovici 66. Str. Str. Str. Str.urmatorul tabel.Intr. Str. Parau 42. Steaua Rosie 63. Palamidei 48. Str. Str. 1. Str. Str. Emanciparii 21.Sos. Str. Str. Str. I. Logofatul Carstea 36. Str. Cremenita 16. Plumbuita 54. N. Str. In imediata vecinătate a cartierului Pipera (nord). Gherghitei 25. Petre Ispir 50. Olanelor 47. Str. Str. Pietrisului 53. Str. Memoriei 7. 16 . Str.Intr. Mihai Tudor 41. Str. Str. Str.Intr. Ivarului 33. Sinaia 61. Tamaioarei 65. Str.Intr. Str. Str. Salciilor 58. prin prezenţa a 3 braţe ale lacului Plumbuita. Aristotel 12. Str. Str. Str. Fundeni şi Andronache (sud şi est). Constantin Beiu 4. Ghimbav 26. Magura Vaii 38. Polixemia Radulescu 55. Elevatorului 20.Petricani se caracterizează prin numeroase spaţii verzi (Parcul Plumbuita 1 şi 2).Sos. Petricani 52. Str. Str. Str. Colentina.

pentru o mai buna observare a zonei. Limitele amintite prezinta o importanta deosebita din punct de vedere al integrarii cladirilor si activitatilor economice din cuprinsul zonei.Prezentam in continuare o harta (imagine satelitara) pe care se pot vedea si numele strazilor din cuprinsul zonei analizate. necesare la elaborarea proiectului. pentru cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani nu exista un PUZ specific. Din planul urbanistic general al sectorului 2.ro. dar o singura adresa poate influenta prelucrarea datelor statistice selectate pentru fiecare strada in parte. document public si prezent pe www. cu atat mai mult cu cat nu o portiune de strada. am extrapolat si 17 . Perimetrul arealului a fost delimitat cu o linie galbena.ps2. Trebuie facuta si mentiunea ca. desi pentru sectorul 2 sunt prevazute diferite PUZ-uri pentru anumite zone.

Partea de sud a zonei discutate. Sos. obtinand in linii mari un tablou urbanistic zonal al portiunii care se analizeaza (jos dreapta). este în schimb compusă dintr-o zonă rezidenţială (în gri deschis). tipică pentru o mare arteră şi dens populată (aşa cum este Str. Astfel de zone cuprind şi câteva locuinte colective în blocuri cu regim de inalţime ridicată (peste P+6 niveluri). 2. Colentina şi Str. oferta de mobilitate publică este absentă in peninsulă Plumbuita şi în arealul din Tei Toboc. Andronache). in afara de lacul Plumbuita. Analiza tesutului urban existent Pentru o descriere mai buna a unei zone asa de variate si complexe.1. începutul sos. Lipsa omogenităţii specifice zonei.Mihai Tudor – Str. dincolo de a fi in mod vizibil haotica.Steaua Rosie . opţiune care a condus încet la abandonul zonei. precum Str. fiecare strada a perimetrului din zona Plumbuita. face zona mai putin practicabilă. se observă că partea centrală a perimetrului discutat este compusa aproape exclusiv. Colentina. la absenţa soluţionării problemelor de infrastructură ale rezidenţilor şi la o sărăcire lentă şi tragică a patrimoniului natural al zonei.4. In schimb. înconjurată de o zonă mixtă constituită dintr-un ţesut urban într-un teritoriu de importanţă majoră dar cu capacităţi reduse pentru absorbţia traficului intens (Gherghitei.delimitat si aici zona-obiect a studiului (jos stinga). din spaţii verzi şi dintr-o zonă in care este necesara elaborarea de planuri urbanistice zonale (in gri). atat de ordin arhitectonic. D-na Ghica. din analiza Sos. Din analiza in detaliu a Planului Urbanistic. cuprinsă intre străzile Gherghitei – Str.Petricani.Salcilor – Sos. cu excepţia părţii de sud. Dna Ghica ce se află între intersecţia Petricani-Tei şi sensul giratoriu Ghica-Colentina). obiect al unor planuri şi modernizări recente (străzi asfaltate). Oituz. nefiind legaturi cu centrul din Sectorul 2 si cu zonele mai periferice ale cartierului. La inceput.Colentina. cat si si practico-locativ. În afară de arterele de comunicaţii importante. Insula se întinde de-a lungul lacului în partea dinspre Steaua Rosie (asa cum si sos Petricani e limitrofă lacului Tei) şi cele două ţărmuri ale râului Colentina sunt considerate spaţii verzi de protecţie. observăm prezenţa unei zone mixte comercialo-rezidenţială. linia metodologica urmata din partea staff-ului de cercetare a fost o dezvoltare directa a studiului prin vizite pe teren si prin analize efectuate la fata locului. în timp ce celelalte spaţii verzi sunt considerate spaţii verzi cu acces public nelimitat.Str. Specificul celor două peninsule şi funcţionalitatea actuală a lacului şi a spaţiilor verzi arată opţiunea pentru un plan urbanistic care a favorizat politici locative ale zonei exterioare marilor artere.Petricani a fost analizata 18 . limita sud-estică a perimetrului nostru. Ulterior. Emanciparii. scopul vizitei a fost acela de a oferi o impresie initiala a zonei.

Petricani si cu clarificarea nevoilor pentru o regenerare urbana de cartier. Plumbuita Str. pana la numarul 347. Fabrica de Gheata Str. Neagota Str. Petricani. Dumitru Tane Str. Tamaioarei 19 . Plumbuita Zona 2 Al. Dumitrescu Tanase Str. I. Oituz in zona cuprinsa intre numerele civice 45 si 60. Aristotel Str. Ferestrei Str. Brana Str. aceasta intalnindu-se cu Str. Stanga Str. Culmea Fagarasului Str. In tabelul urmator vom lista strazile care formeaza fiecare zona. reprezinta intregul perimetru de Sud din zona PlumbuitaGranita zonei inainteaza la vest de-a lungul Strazii D-na Ghica pana la rond. Folclorului Str. Inaintand spre Nord de-a lungul Str.Petricani se caracterizeaza printr-o mare varietate urbana data de zonele rezidentiale. Gherghitei Str. Ineu Intr. Aceasta etapa a fost importanta pentru familiarizarea cercetatorilor cu zona urbana si comerciala a cartierului Plumbuita. Gherghitei Str. Oituz. Ghimbav Str. Mihai Tudor Str. Linotipului Str. Constantin Beiu Intr.Zamfir Str. se ajunge la incrucisarea cu Str. Porumbaceanu Str. Afirmarii Intr. Sinaia si Strada D-na Ghica. Cremenita. Str. I. mai mult sau mai putin organizate. Pentru o descriere optima a tesutului urban existent in perimetrul zonei pe care o studiem. Zona 1 Str. Elevatorului Str. Nic. Petre Negulescu Zona 5 Intr. Continuand drumul din Str. Colentina Str. Aceasta ultima strada. granita zonei inainteaza spre Str. Oituz Str. Sinaia Zona 3 Sos. precum si prin zone utilizate pentru schimburi comerciale. zona Plumbuita . Ivarului Str. Gorgan Spatarul Str. se ajunge din nou la rondul cu lacul Plumbuita. Salciilor va da in Str. din centrul urban analizat. Inaintand in directia Nord Est. Salciilor. Tudor Mihai si cu Str. Polixemia Radulescu Str. Colentina Str. Andronache. analizam marginea zonei in detaliu impartita in mai multe microzone.Steaua Rosie . Litoralului Str. Memoriei Intr. Geicu Str. Salciilor Str. care merge mai departe pana cand se intalneste cu Str. Safirului Intr. Petricani.Steaua Rosie . dar cu carente evidente. I. care delimiteaza in partea nordica teritoriul. Bujorul Alb Str. Andronache. Simetriei Zona 4 Intr. Constantin Beiu Str. Cremenita Str. Lacul Plumbuita delimiteaza la Nord zona “Plumbuita Steaua-Rosie Petricani”. Chiar daca este doar o portiune din sectorul 2.de mai multe ori pentru o descriere detaliata a fiecarui segment care compune cartierul. Tudor Mihai. D-na Ghica Str. Emanciparii Str. La Est granita este reprezentata de Str. impreuna cu Str. Tiglelor Str. Sinaia Sos. Mica Str. Ricinului Str. pana in punctul in care se intalneste cu Str. Mai departe. care reprezinta granita de Est a zonei. Colentina. defalcate in functie de diferitele caracteristici ale structurii urbane. Gimalau Zona 6 Str. Andronache Sos. Marcu Zamfir Str. care se gasesc respectiv la colt cu Str. de la numerele civice 99 si 106.

Neagota Str. care printr-un noroc a supravietuit demolarii multor edificii istorice. Magura Vaii Str. care este taiata in doua de Str. de-a lungul coastei. Petre Ispir Str. In zona nordvestica la stanga manastirii. care duce la o insulita. Ion Marin Str. Zona 1. ce merge de-a lungul lacului Plumbuita. Zona 1 Zona 1 ar putea fi definita ca si zona cea mai verde din cartier. Palamidei Str. N. Zona se distinge prin prezenta slaba si aglomerata de casute. 20 . de o ampla si difuza zona de verdeata si de apropierea de lac. Steaua Rosie Str. a. Petricani Str. Sipca Str. intr-o stare evidenta de abandon. Parau Str. Tomovici Str. Pietrisului Str. zona fiind caracterizata de prezenta manastirii. Olanelor Str. Nicolae Paraschiv Str.Str. In partea nord-vestica vom gasi un pod. Raul Colentina Str. Lopetii Str. Stefan Pascale Str. se caracterizeaza prin prezenta unor ample spatii verzi si prin apropierea de lacul Plumbuita care inconjoara si limiteaza toata zona nord – centrala si cea vest – centrala. foarte bogata in verdeata si caracterizata in zona sud-orientala de prezenta unui far de mici dimensiuni. Savu Bara Str. care au avut loc in timpul regimului comunist. Zamfir Gh. Logofatul Carstea Str. Plumbuita. de o strada marginita de arbori de-o parte si de alta care delimiteaza pana la pod toata zona. Paroseni Str. Peninsula este inconjurata. o straduta acoperita cu pamant duce pana la Strada Ricinului.

21 . cu o structura odihnitoare.Intrand pe Str. folosit in trecut pentru a putea fi vazute incendiile din zona. Plumbita se ajunge la Manastire. Tot peisajul este infrumusetat de prezenta unui mic parculet de jocuri si de bancute. care se indreapta in aceasta directie nu doar pentru a se bucura de frumusetea locului. foarte ingrijita desi nu foarte impunatoare. asa cum se poate observa si in fotografia de mai jos. se poate urmari cursul unui suvoi de apa care nu face altceva decat sa accentueze imaginea degradata a invelisului stradal: trotuarul este mai mult utilizat pentru parcarea masinilor locuitorilor din zona si din strada se pot vedea amplele spatii verzi care caracterizeaza zona pana in apropierea lacului . se prezinta bine pentru viitoarele investitii in sectorul de food&beverage. dar cu un impact vizual puternic si situata intr-o zona linistitoare. Manastirea Plumbuita atrage numerosi pelegrini. nu doar de la haosul urban. deoarece este inconjurata de verdeata si se situeaza in partea centrala a zonei 1. Vegetatia este alcatuita din copaci inalti si boscheti si iarba. Plumbuita in directia manastirii (parcului). Calitatea constructiei denota o recenta restructurare. care este situata in zona nord-vestica. Ajunsi pe insula se poate observa un mic far. este caracterizata de prezenta copacilor inalti. domina zona. Parcul. ci si de la viata frenetica a orasului. desisuri scunde si multi arbusti. o puteti lua si pe podul de fier. campuri intinse. Spatiul verde si pozitionarea spatiului. Cladirea se distinge prin prezenta unui acoperis verde si prin albul zidurilor cladirii. fiind un potential punct atractiv pentru locuitorii acestei zone si pentru numerosii visitatori. lipsa unui sistem hidric si al canalizarii precare. in dreapta strazii Plumbuita. Lacul care inconjoara pensinsula caracterizeaza statutul de abandon si de degradare a zonei. dar si pentru a-si regasi pacea si linistea sufleteasca. zona este traversata de strazi cu pamant si asfalt. Manastirea constituie un potential centru de dezvoltare al cartierului. dar si in cel cultural. Din Str. Pentru a putea ajunge pe insulita.

22 . care este utilizata de locuitorii din zona ca niste zone de atarnat rufele. din fier. amplificand. intr-o evidenta stare de degradare . pe bucati. foarte poluata. strada Plumbuita care duce la Manastire. masinile. In imaginea din dreapta jos se poate vedea apa lacului insalubra. In imaginile de mai jos se poate vedea micul pod de fier . precum cea alba din imagine. fiind unicul punct de acces catre insulita si catre far. Locul necesita o importanta interventie de reamenajare si imbunatatire. statutul de degradare al zonei . datorita lipsei unei retele de canalizare si a posibilitatii de epurare. partea din dreapta este delimitata de o imprejmuire ca o retea. din zona 1 . de culoare verde inchis.Fotografia de mai jos ilustreaza foarte bine felul in care se prezinta strada principala din zona 1. ocupa. de pe Strada Ricinului. trotuarul. La acest pod care duce la insula cu far se poate ajunge de pe strada ingusta care vine de la manstire sau venind din sud.

care. mergand spre manstire. Plumbuita.Sagetile galbene indica posibilitatile actuale de acces catre insulita: una de la sud. prin prezenta lor ii descurajeaa pe potentialii vizitatori sa mearga mai departe. se afla intr-o stare de degradare a mediului avansata. Parcul este. locuit de numerosi caini vagabonzi. se pot observa vestitele haine atarnate pe gardul din sarma. Traversand Str. mai complexa tinand cont de starea de abandon si prezenta unei stradute nepavate. refluxul apelor. Asa cum se poate observa. 23 . deci. lacul Plumbuita. Lipsa unui sistem de epurare. Strada Plumbuita. de la Manastire. fiind nevoie asadar de o interventie pentru recuperare si valorificare. traversand Strada Ricinului. cealalta varianta. faptul ca apa este statuta amplifica efectul de poluare. in poza alaturata. nepermitand. Pentru vizitatorii parcului acest lucru reprezinta un ulterior indiciu al starii de degradare a zonei. in plus.

la Nord zona este delimitata de marginile lacului Plumbuita si de Str. Colentina si se continua cu Str. care se uneste la vest cu prima parte din Sos. zona 2 incepe din punctul intersectiei cu Str. 24 . Paroseni si Sos. blocuri care se gasesc in conditii nu foarte potrivit. unele dintre acestea sunt insa intro stare de restructurare. Petricani si D-na Ghica. Sinaia. si se dezvolta de-a lungul partii finale a ultimei dintre cele doua strazi. Petricani. Zonele care se gasesc de-a lungul perimetrului sud-vestic al zonei 2. care coincid cu cele doua strazi. Este delimitata in partea sa sudica de o strada principala. Sos. pentru ca apoi sa dea la est in Str. Ricinului. Zona 2 Zona 2 se gaseste la sudul zonei Plumbutia. Cremenita. Petricani. se caracterizeaza prin prezenta structurilor de locuinte.b. La vest. strada Dna Ghica. care traverseaza Sos.

Traversand portiunea din Soseaua Petricani spre Sud. Zona este caracterizata de o urbanizare puternica: sunt prezente ample zone cu parcari neconventionale de-a lungul si de-a latul blocurilor locuite. magazinul cosmetic. impreuna cu activitati comerciale de toate tipurile precum centrul foto. Luand-o spre Sud. D-na Ghica. 25 . fast-food-uri si supermarket-uri. o mare artera de comunicatie. se poate observa trecerea de la o zona in intregime inconjurata in majoritatea ei de spatiu verde pe ambele parti ale strazii la o zona complet urbanizata. se ajunge la Str.

Din foto se vede cum zona este bine intretinuta: strazile sunt curate. precum linia de tramvai si legaturile prin intermediul autobuzului. Asa cum se poate vedea din poza de mai sus. 26 . asa cum este 282. chiar daca este periferica.De-a lungul si de-a latul suprafetei stradale sunt prezente blocuri de locuinte. zona. sunt prezente recipiente imense pentru reciclarea diferentiata a gunoaielor. Pe cand pe partea stanga blocurile sunt despartite de prezenta zonelor verzi. asfaltul pe sosele in Strada Colentina este intr-o stare destul de buna. de partea cealalta strada este ca un bloc format din cladiri construite adiacent. ingrijirea liniei de electricitate este optima. este legata de restul orasului de o retea de transport in comun destul de dezvoltat.

Sinaia. se intalneste la intersectie cu Sos. este caracterizata prin multitudinea de cladiri.In plus. 27 . inconjurata de verdeata. ajungem la biserica cu acelasi nume. care favorizeaza traficul intens caracteristic periferiei Bucurestiului. chiar daca sunt prezente si cateva zone verzi. cat si a vilelor individuale. Constructia. Doamna Ghica. este foarte ingrijita si este intr-o stare foarte buna. sunt diverse activitati comerciale. Strada D-na Ghica. Zona care se afla intre Sos. Zona rezulta a fi o aglomerare urbana. spre Str. Soseaua Colentina este una din principalele cai de comunicatie. O latura a strazii este marginita de zona verde. Colentina. in timp ce latura cealalta este complet delimitata de cladiri.Colentina si Str. Indreptandu-ne spre Sud. cu prezenta atat a blocurilor realizate in ciment. cu o densitate mare a populatiei. precum Mega Image si Mc Donald. ce delimiteaza zona 2 la est. imprastiate din loc in loc. continuand spre Sud.

care se intrepatrunde cu zona verde. care incepe de la intersectia D-na Ghica si Str. Aceasta strada se intretaie cu o strada de acces de mici dimensiuni.Partea interna din zona 2. se observa o cladire. Comunicarea interna este asigurata de o strada principala. delimitata de strazile Petricani. In partea de nord. cu prezenta parcurilor si copacilor. reprezentand o comunicare cu zona de locuinte din acest perimetru. Colentina si se termina in spatele lacului Plumbuita. situata la Sud-Est. 28 . si lacul Plumbuita este aproape in intregime verde. D-na Ghica. imprejmuita in totalitate de copaci.

Granita de Sud este formata in intregime de Sos. Emanciparii se ajunge intr-un final la Str. inchide o importanta strada de comunicatie a Bucurestiului. inchizand in acest fel perimetrul zonei 3. asa cum se vede si in fotografiile zonei.c. Strada Gherghitei. Zona 3 Micro zona 3 se afla in partea estica a arealului analizat. care se curbeaza spre sud-vest si se intersecteaza cu marginea lacului Pumbuita. Granita zonei de analiza se continua cu Str. Salciilor pana in punctul in care se intalneste cu Str. de Str. in afara de faptul ca parcurge intregul cartier Colentina. in zona cuprinsa intre suprapunerea Str. cu cea care vine dinspre sud est. se observa numeroase locuinte de tipul blocurilor. Zona este apoi delimitata tot in corespondenta cu aceasta. Simietrei. Andronache delimiteaza zona 3 pana la intersectia cu Str. In interiorul acestei parti a zonei 3. si se afla intre Fabrica de Gheata si intersectia in forma literei T dintre aceasta si Sos. Colentina. rezulta a fi un spatiu cu o densitate destul de mare. traversand Sos. 51. Colentina. Fundeni si punctul in care se intalneste Str. Fundeni. Aceasta parte din microzona 3. Aceasta strada. permite si legatura traficului vehiculelor care vin dinspre nor vest Str.Fundeni. Sos. Petricani si luand-o pe Strada D-na Ghica. Colentina.Petre Negulescu. o strada paralela cu Sos. care prezinta doua benzi pe fiecare din sensurile de mers si este caracterizata si de prezenta statiilor de tramvai si de autobuze 21. Colentina. Emanciparii. Fabrica de Gheata. delimitata de Soseaua Colentina. de unde ajunge mai apoi iar in Sos. care pana la 31 martie 2009 a fost reconstruita in mare parte. Aceasta ultima portiune. Pe latura nordica. Simetriei cu Sos. Traversand Str. Sos. Fabrica de Gheata. pentru a se continua mai apoi cu Str. de la nord est la sud vest. definita ”Plumbuita -Steaua Rosie Petricani din Sectorul 2 Bucuresti”. Andronache. Pentru o portiune de cativa zeci de metri granita este formata de Str. Fundeni. 66. e 667. 29 . si de prima parte din Sos. Petre Negulescu. Simetriei cu Salciilor.

In zona se gasesc si servicii private precum cabinetele stomatologice de mici dimensiuni. Colentina.Zona inglobeaza diferite portiuni comerciale. In interiorul zonei cuprinsa de la Str. magazine specializate in ustensile necesare pentru uz caznic si constructii. mai ales cea formata din chinezi. 30 . Fabrica de Gheata si Sos. in apropierea lacului. Cooper Beach Tower vor fi blocuri cu 12 etaje. precum activitatile de import alimentar. cu un numar de 156 apartamente. Existenta acestor micro activitati economice diverse reflecta prezenta unui ridicat procent de populatie straina care locuieste in zona. viitoarele locuinte. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul Plumbuita si catre parc. se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice. iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. Realizate de Cooper Beach.

macelarii. Str.Andronache care da in Sos. cu o perspectiva mai larga. Aceasta parte a zonei 3 este delimitata de strazile: Gherghitei. Salciilor apar in plus cateva activitati industriale. uneori locuintele prezente aici in zona 3. Granita este reprezentata de Str. magazine de telefonie. Totodata. Simetriei si Salciilor. aproximativ in intersectia unde se gaseste un moment in forma de avion. sunt cateva activitati comerciale de mici dimensiuni precum magazine alimentare. 31 . Radulescu Polixenia. materiale electronice si centre foto. pe structuri de tipul blocurilor. Intr-adevar doua strazi asfaltate. Gherghitei si Sos. Colentina. Emanciparii. tesutul urban si dimensiunea fiecarei unitati de locuinte prezentate mai sus. iar soselele sunt asfaltate. mici magazine specializate in materiale de constructii. Sos. Zona 3 se termina cu zona descrisa mai sus si este destul de populata. Toata zona este deservita de iluminare stradala. Fundeni. In aproprierea Str.De-a lungul Str. Gorgan Spataru si Str. Poza ne arata granita dintre cele doua sub zone ale microzonei 3. adapostesc mai multe familii si sunt construite pe un etaj. patiserii. Tipologia de locuinte mai frecvente in aceasta parte a zonei 3 este formata din case pentru cate o familie cu gradini nu foarte mari/medii. Colentina si Andronache. Zona este deci in general bine deservita si din punct de vedere stradal. o zona mai diversificata din punct de vedere al tesutului urban si din punct de vedere al caracteristicilor locuintelor. leaga diversele strazi de blocuri de-o parte si de alta si inchid aceasta parte a micro zonei 3. Poza de jos ne arata insa . caracterizate de diferente ale tesutului urban si a tipurilor de locuinta.

precum Cooper Beach Tower. Fasia de teren care se extinde in vecinatatea lacului. Toata zona de pe langa parc cu jocuri pentru copii si mese de picnic a fost in cele din urma reamenajata. O restransa parte de teren cuprinsa intre Str. au fost folosite gratie pozitiei panoramice. nici in scop industrial. si de hotelul “Colentina”. Fabrica de Gheata a fost utilizata pentru realizarea unui parc. 32 . Acesta este in prezent frecventat de familiile celor care locuiesc aici. dar si pentru realizarea de investitii pentru deshiderea punctelor de restaurare din partea marilor lanturi de fast-food precum Mac Donald’s si Mega Image.Luand-o iar pe Str. Fabrica de Gheata. se poate vedea ezitarea diverselor parti din micro zona 3 neutilizate. dar nici comercial si nici de locuit sau de inchiriat. nu numai pentru construirea noilor nuclee rezidentiale.

Pe partea strazii care se intersecteaza cu Str. Spre deosebire de Strada Tudor Mihai. Tudor Mihai nu prezinta de-a lungul ei multe cladiri si contructii pe latura nordica a strazii. Str. in conditii bune . Zona 4 Zona 4 se gaseste in partea Nord. departate una de alta . la Est de strada Oituz (cum putem vedea si in fotografia cu numarul 2) la Sud de strada Emanciparii si Fabrica de Gheata. pe partea nordica a strazii Zamfir Nicolae gasim si blocuri de dimensiuni mai mici dar cu niste conditii mai bune pentru a putea fi locuite. apropiate una de alta in prelungire. Litoralului. Patru strazi principale traverseaza paralel zona 4: Str. Z. Nicolae. care par a fi int-un stadiu de saracie. Z. la vest de marginile lacului Plumbuita. Tudor Mihai. in schimb. Capitan Zamfir a Marcu.d.Estica a zonei urbane Plumbuita si este delimitata la Nord de strada Tudor Mihai. sunt 3 cladiri de birouri care sunt reprezentate de cladiri formate din constructii de mici dimensiuni. exceptand doua case private. pozitionate respectiv la inceputul si la sfarsitul strazii. Strada Zamfir Nicolae traverseaza perpendicular aceste trei siruri de constructii. si care sunt de fapt locuite de persoane. Pe latura interna a strazii care este paralela cu 33 . de o zona de fabrici care nu mai functioneaza insa si niste zone verzi de dimensiuni neregulate si acoperite de pamant. Nicolae.

facand-o sa fie o zona foarte densa de constructii. De altfel.Strada Capitan Zamfir si Marcu au fost construite cladiri prefabricate care au functii industriale pentru stocarea si depozitarea marfurilor. Astfel de strada. care inchide zona 4. in timp ce restul strazii este format de diverse tipuri de baraci. care se intinde de la Str. sunt prezente case noi. dar inainteaza pana la intersectia cu strada Gherghitei. asa cum se observa in cea de-a 4° fotografie. Emanciparii. Capitan Zamfir Marcu pana la Str. se poate observa prezenta cu totul necorespunzatoare a cladirilor necorcondante intre ele: astfel. inainte de a ajunge in strada Gherghitei. Astfel de cladiri sunt multe. “Motul – Service Auto”. numarul caselor in conditii bune si vile se micsoreaza din ce in ce mai mult cu cat ne afundam in aceasta zona interna: in Str. Asa cum se poate observa continuand acelasi traseu pana la intersectia cu Str. Emanciparii este zona reprezentata de cea mai mare densitate de cladiri iesite din comun si abandonate parca pentru ele insele. nu doar traverseaza arealul blocurilor contruite si al baracilor numeroase si depozitelor. si cladiri care sunt folosite in diferite activitati. cladiri cu strucuturi de dimensiuni foarte mari si destul de noi si ingrijite se intersecteaza cu constructii de mici dimensiuni ale caror acoperisuri stau sa cada. Parcurgand Strada Litoralului. cu distanta intre ele. Capitan Zamfir si Marcu ne gasim in partea distrusa a zonei 4. sunt asezate in asa maniera si atat de aproape si concentrate. in timp ce. acest areal intern al zonei 4. nearanjate de nici un fel din punct de vedere al aspectului urbanistic. 34 . Emanciparii se observa doar 3 locuinte. de dimensiuni mici si in stare foarte proasta. Inaintand pe Str. chiar daca sunt total diverse una fata de alta. in ultima parte a strazii. strada in analiza este in principal formata din cladiri de dimensiuni mici. atelier mecanic de dimensiuni medii si activitati in sectorul mecanic si de reparatii si intretinere a automobilelor. intr-adevar. Cum se poate vedea si in fotografia a treia. in stilul unor mici vile. Particularitatea care face ca aceasta strada sa se distinga fata de alte strazi analizate mai devreme este ca astfel de cladiri cum sunt aici. de exemplu.

a carei lungime transversala taie cele cinci strazi analizate mai sus. Zonele verzi pe care le analizam nu sunt asezate intr-o anumita ordine. In ceea ce priveste restul suprafetei. si segmente ale teritoriului folosita aproape numai ca zone de aruncare a deseurilor produse de fabricile si companiile din zona. ca si de zone verzi care nu sunt deloc ingrijite 35 . care odata au servit pentru diverse activitati productive. sau mai bine zis Strada Gherghitei se intinde pana la marginea lacului Plumbuita. fiind complet abandonata cu zone mlastinoase. dar sunt foarte la intamplare asezate una fata de alta. Aceasta microzona este cu totul inactiva. acest spatiu este ocupat de baraci abandonate. delimiteaza cea de-a patra micro-zona la interiorul zonei 4. aceasta parte din strada Emanciparii. intr-adevar. Str.Inainte sa se termine Strada Emanciparii patrundem pe Str Gherghitei. Gherghitei are si cateva locuri de verdeata care alterneaza cu diversele cladiri destinate folosirii comerciale si pentru productie. si nu prezinta nici un fel de constructie sau cladire care sa fie dedicata activitatii de productie. In zona de analizat sunt prezente doar 3 cladiri folosite ca si locuinte si una care este formata din mai multe baraci.

Este vorba de mici cladiri locuibile multifamiliare si de nivel mediu-slab. Se pot numara cel putin 5 exemple de astfel de structuri in prima jumatate a Str. Oituz vedem cladiri de marime medie si in conditii bune. Fotografia ne arata exact imaginea strazii Oituz. de exemplu. se observa prezenta cladirilor distruse si a resturilor de constructii. Diversele hambare ale depozitelor se intrepatrund cu cladirile care sunt in curs de constructie. Cum putem observa din urmatoarea fotografie. mai precis numeroase baraci imprastiate care alterneaza cu depozitele si cu locuintele propriu-zise. atfel de tipuri de structuri sunt in general realizate pe 3 etaje si au o gradina interioara. alcatuite din structuri care pot fi locuite. 36 . mai ales in partile de pe langa cladiri. in prima parte a Str. nici in scop industrial. Se pot vedea pana la 3 astfel de vile care sunt in curs de constructie pe la jumatatea strazii Oituz.care dau direct spre lac. Inaintand pe partea opusa fata de Strada Gherghitei si a lacului Plumbuita. Pe masura ce ne apropiem de malul lacului Plumbuita. depozite pentru firme si fabrici. si structura ei la sfarsitul strazii inainte de intersectia cu Soseaua Andronache: aici. si spatiul ramane ocupat de cladiri si baraci de dimensiuni mici. Oituz. Se poate vedea existenta unor cosntructii neutilizate. acestea fiind realizate in scopul locuirii. care detin pe aceasta strada cateva sedii pentru producerea la scara larga. Cum putem vedea din fotografia alaturata. un mare lant de productie si distributie de imbracaminte precum “Losan SRL” detine chiar pe Str. Al doilea tip de structura sunt magaziile. pe langa structurile care arata mai putin bine intalnim si structuri care arata foarte bine. care delimiteaza in est zona 4 legand direct Strada Tudor Mihai de Strada Emanciparii. care fac pesisajul sa fie si mai deplorabil. Astfel de structuri au o forma non-conformista – cum putem observa in fotografia de mai jos – pentru ca par abandonate in ceea ce priveste ingrijirea lor si construite din materiale de o clitate foarte proasta. si nici macar pentru a fi locuite. ajungem la Strada Oituz. alcatuite din mai multe etaje si in care se simte o ingrijire periodica. Este prezent si un al 4-lea tip de structura. unde se alterneaza peisajul cu mari cladiri de un ciment gri. in timp ce numarul de hambare prezente aici este net superior si depozitele sunt distribuite pe intreaga lungime a strazii Oituz. Asa cum putem observa si in imaginea de mai sus. nici comercial sau tertiar in general. Oituz cateva hambare pentru depozitare si pentru fabricarea propriilor produse . Si flora prezenta in aceasta microzona apare foarte slab dezvoltata si foarte neingrijita.

aceasta zona incepe la inceputul Sos. gasindu-se din loc in loc gropi daca o iei pe strada de la un capat la altul. acestea fiind parcate in maniera dezordonata pe marginea strazii. In plus. Ajungand pe teritoriul in analiza al Soselei Petricani se observa ca aceasta strada are un trafic relativ mediu.Strada nu este foarte bine asfaltata. asadar. Petricani pe stanga este lacul Tei. iar in sud. Aceasta strada este compusa din 4 benzi. Paroseni. Aceasta zona se extinde pe distanta intregului teritoriu si e caracterizat de o mare diferentiere atat sociala cat si economica si a mediului. sunt cu totul absente parcarile vehiculelor de dimensiuni mai mari. Petricani si Str. dens. Steaua Rosie. La inceputul strazii Sos. nefiind prezenta nici un fel de trecere de pietoni sau trotuar. 37 . doua pe sensul de dus si doua pe sensul de intors si leaga cartierul cu restul Bucurestiului. Si la nord de Strada Sipca si de Strada Raul Colentina in timp ce la est este marginita de Str. in tip ce pe partea dreapta este o serie de constructii si depozite destul de vechi si unele in stare de abandon. si. de o complexitate si diversitate sociala. Zona 5 Zona 5 este situata in partea nord-estica a cartierului Plumbuita si este delimitata la vest de Sos. e. Aceasta zona peninsulara este marginita de Tei Toboc si se arata la nord si vest a lacului Plumbuita in timp ce in est se invecineaza cu lacul Tei.

ca si in restul cartierului Tei Toboc. Inaintand pe Sos. Petricani. se ajunge in Str. spre terminarea cartierului Tei Toboc sunt terenuri nefolosite si lasate in custodia proprietarilor si au rams asa in paragina. este destul de variat. In plus. precum tot restul cartierului. asadar. In acest perimetru. Terminand de parcurs Sos. o nevoie de reamenajare si de restructurare a spatiilor verzi. insa la sfarsitul lor sau trecand de Strada Sipca nu mai rezulta a fi acoperite de asfalt. Se poate observa ca in aceasta zona a cartierului Tei Toboc chiar daca strazile nu rezulta a fi asfaltate. Nu este prezenta in aceasta parte a cartierului nici o zona comerciala sau vreun chiosc de vanare a produselor alimentare de diverse tipuri. deci este compus din cladiri si depozite de tot felul si de cateva case recent contruite.Inceputul zonei 5. Aceasta strada este situata la nord de zona Tei Toboc si este marginita in totalitate de lacul Plumbuita. Sipca. 38 . Rezulta. nu este nici o modalitate de trasnport urban care sa permita locuitorilor rezidenti aici sa se poata deplasa cu usurinta si sa poata ajunge in orice zona a Bucurestiului. Petricani. este prezenta multitudinea de baraci si de depozite. fara ca cineva sa se ocupe de aspectul acesta. se pot observa pe dreapta diverse strazi care dau in aceasta strada si sunt asfaltate. Spatiile verzi in aceasta zona sunt destul de numeroase dar de mici dimensiuni si total abbandonate. astfel incat diverse buruiuni cresc dupa bunul plac. si iluminarea stradala si legaturile de curent electric functioneaza perfect. Sunt insa probleme cu epurarea apei si cu canalizarea in general.

aceasta parte a cartierului este alimentata de curent electric. la marginea strazilor sunt din plin gunoaie si deseuri adunate de la locuitorii de aici de toate tipurile.Se poate observa ca de-a lungul lacului Plumbuita si Tei. Locuintele de-a lungul strazii Sipca sunt inferioare calitativ fata de strada mai sus mentionate si. de ce nu. Apropo de lac. este plin de alge si de tot felul de deseuri aruncate in lac. oferind posibilitatea de costruire a unor spatii publice si locuinte. si in aceasta parte a cartierului nu pare a se desfasura vreo activitate comerciala sau a fi vreun magazin alimentar sau vreo linie de transport public. mai ales pentru cei care deja locuiesc in aceasta zona si. ar putea duce la o imbunatatire generala a conditiilor de viata si a viabilitatii cartierului. asa cum a fost specificat si mai devreme. sunt prezente locuri cu deseuri imprastiate pe ici pe colo. Dincolo de toate aceste lucruri negative si privind mai departe in viitor. In realitate. 39 . trotuare sau sisteme de protectie care sa impiedice accesul la lac. Lasand putin de-o parte aceasta strada si uitandu-ne pe strazile laterale acesteia. situatia acestor strazi este cu adevarat deplorabila. dar nu este deloc o retea de canalizare iar strazile de pe marginea lacului nu sunt deloc asfaltate. Asa cum s-a adaugat si mai sus. apa nu este mai curata decat in alte parti. nu exista drumuri. pentru ca acest cartier are potential dar nu este valorificat. situata in partea de nord vest a cartierului Tei Toboc. se observa o diferenta semnificativa. Toate strazile interne ale cartierului sunt lispsite de asfalt. fundul este tulbure. Compozitia calitativa si cantitativa a caselor si a strazilor care se arata pe aceste strazi este mult diversa fata de strada Petricani. mai ales pe perioada iernii. o actiune de refacere a mediului cu o restructurare a caselor deja existente. adunate la marginea strazilor. Acestea nu sunt asfaltate. In plus. a unor potentiali turisit in viitor. desi acest cartier ar avea un enorm potential. creand astfel probleme enorme populatiei care locuieste aici. de la Strada Sipca se ajunge la o alta strada care margineste lacul Plumbuita care se numeste Raul Colentina. Mergand mai departe.

este evident contrastul dintre locuintele care sunt pe marginea lacului cu o constructie moderna si apartinand unei clase sociale inalte. purtatori de boli diverse care ar putea fi transmisible si la om. si pe aceste strazi situate spre interior. este prezenta iluminarea publica si legatura de curent elctric. insa legat de restul. In mod cert problemele acestea se constituie intr-un focar de boli infectioase datorita deseurilor care sunt abandonate aici. Si aici zona se deschide spre marginea lacului si face ca cei care se ocupa de amenajarea urbanistica sa ii puna pe ganduri cu reamenajarea ei. avand si multe gropi care ar face imposibila inaintarea vehiculelor si a pietonilor. care se prezinta c aun mediu propice de aparitie a sobolanilor. Raul Colentina. Langa aceasta. in apropierea de Str.O astfel de strada este foarte asemanatoare cu strada Sipca prin prezenta iluminarii publice si asfaltului. si ceea ce se poate vedea aici. aceste strazi rezulta a fi impracticabile datorita faptului ca nu sunt asfaltate. transformand-o intr-o o zona foarte atractiva. deseurile abandonate pe marginea strazii si prezenta depozitelor si a depozitelor de toate felurile. Totusi. chiar daca acesta este compromis si ar putea avea si el probleme la precipitatii. si lipseste cu desavarsire canalizarea atat de importanta. 40 .

Este prezenta iluminarea stradala si este energie electrica in fiecare casa. Este un aspect foarte important intrucat majoritatea populatiei care locuieste aici este de varsta inaintata. Aceste strazi sunt tot mai putin largi si in anumite portiuni este o urma de asfalt ramas de la foste asfaltari. 41 . ca si energia electrica la nivelul locuintelor. nici in acesta zona nu sunt legaturi de mijloace publice de tran sport. asa cum s-a spus si mai sus. B. pe masura ce se inainteaza spre cartierul Tei Toboc. Spre deosebire de altele. Continuand itinerariul. iar situatia nu se schimba mult de la un loc la altul. in realitate. au niste probleme esentiale. Steaua Rosie intrand in interiorul peninsului se intalnesc in ordinea urmatoarele strazi: N. Petricani. Dupa str. Beliu. depozite intangibile si parasite. intreaga zona este caracterizata de mult mai multe probleme fata de zonele care marginesc lacurile Tei si Plumbuita. multe terenuri in paragina. Costantin Beiu. situatia caselor construite cu materiale precare si daunatoare mediului si nerezistente. Iluminarea stradala este prezenta. avand nevoie de mijoace de transport. si astfel se poate observa lipsa retelei de canalizare si prezenta locuintelor prost facute. la fel ca pe Sos. Aceasta strada se prezinta ca si cele anterior descrise. Zamfir. Si in aceasta zona se poate observa prezenta deseurilor si a gunoaielor imprastiate pe marginea lacului si in zonele apropiate acestuia. strazile de aici sunt asfaltate chiar daca intr-un mod deplorabil. Astfel de strazi. se ajunge din nou la lacul Plumbuita. precum lipsa totala a trotuarelor. si la strada numita Steaua Rosie. Se poate concluziona ca. In aceasta zona este si un cimitir.In plus.

Cealalta strada insa. asa cum se vede si in cele doua poze din lateral. Prima strada margineste zona 6 pe partea de vest. aceastea rezulta a fi total impracticabila si este aproape imposibila trecerea cu masini pe aici. In plus. Zona 6 Perimetrul zonei 6 este foarte bine delimitat de 2 strazi foarte importante precum Str. impejmuind parcul si separandu-l de zona 1. f. Tamaioarei care traverseaza central toata zona. delimiteaza partea de est a zonei si margineste pe de o parte lacul. este relevanta si Str. 42 .Situatia strazii este intr-adevar foarte preocupanta. Intradevar. Plumbuita si Strada Ricinului.

a iesit la iveala si lipsa unui loc adecvat pentru strangerea gunoaielor. Situatia acestei strazi ne apare foarte delicta din punct de vedere urbanistic. mai ales in perioada verii.Str. Str. Strada este destul de ampla si pe alocuri se prezinta destul de bine. probabil. marginand lacul. Neglijenta este foarte vizibila in partea stanga a strazii. foarte des in gramezi imense la marginea strazii. traversand zona de la sud la nord. divide practic perimetrul in 2 parti. Acest lucru. multe din acoperisuri sunt construite din materiale poluante si daunatoare pentru sanatatea indivizilor care locuiesc acolo. Conditia in care apare aceasta strada este in mod sigur mult mai buna fata de conditiile strazilor prezentate mai devreme. In plus gardurile aproape distruse de rugina. locuitorii acestor locuri sunt constransi sa utilizeze cateva structuri mobile. abia spalate. vazand numarul mare de autovehicule parcate pe ambele parti ale carosabilului. Zona pare oricum a fi foarte dens populata. se ajunge la intersectia cu Str. cand strada se umple de noroaie ramanand impracticabila. Plumbuita incepe in partea sudica a zonei 6. chiar daca in anumite puncte degradarea este extrem de evidenta. Ajunsi la capatul strazii Tamaioarei. care. chiar daca este evidenta necesitatea unei noi revizii. care margineste lacul Plumbuita. facand stanga se ajunge Str. ar putea fi destul de problematic. 43 . cand apar precipitatiile mai ales in perioada iernii. Dupa o analiza mai profunda s-a observat ca. Pe langa asta. si acestea. unde se poate observa o serie compacta de locuinte. Inaintand. Ricinului. precum servicii sanitare chimice. fara nici o ingrijire speciala. tinand cont de caldura si decompunerea deseurilor. Reteaua electrica este prezenta pe intreaga strada si pare a fi functionala. In partea de sud a hartii. Tamaioarei. Casele sunt in conditii degradante. Acest lucru ar putea provoca dezastre foarte mari. Tocmai de aceea. Ne apare foarte dificila si situatia igienico – sanitara. oricum in conditii de degradare. Situatia stradala a zonei este complet neadecvata pentru ca rezulta ca aceasta nu este asfaltata. si ajunge pana la manastire. Plumbuita se incruciseaza cu Str. Ricinului. dat fiind lipsa canalelor adecvate. multe par aproape distruse sau construite cu materiale foarte putin stabile si putin rezistente. multe dintre ele aparand intr-o stare evidenta de abandon sau de degradare. care zac. sunt utilizate de locuitori pentru a-si usca rufele.

populatia Sectorului 2 reprezinta un procent de 18. natalitatea. 6.2009. ale carui ape tulburi lasa sa se vada urma unei poluari daunator pentru locuitorii din zona. Pentru a obtine o imagine cat mai relevanta a zonei Plumbuita. Afirmarii Intr. mai in detaliu.559 de locuitori. Ceea ce ne face sa analizam mai in profunzime este conditia in care se afla lacul. La nivel de sector convietuiesc romani (cca. Tiglelor 0 -14 ani M F 164 147 3 3 2 1 0 0 0 0 0 1 2 1 1 3 14 . Analizand. In intervalul 2000-2007. reprezentand 53. referitor la strazi din cartier. situatia zonei pare destul de dificila si pentru recuperare ar fi necesare. cu diferente minore de la un an la altul. romi (1. probabil. pe langa numeroasele centre comerciale care.18 ani M F 40 35 2 1 0 1 9 4 0 0 0 0 7 1 10 6 18 .03%).2. cea mai importanta modificare fiind inregistrata in intervalul 2001-2002 cand populatia Sectorului a scazut cu 17.Petricani este esential sa analizam si aspectul demografic si situatia statistica a populatiei si distributia acesteia pe sexe si grupe de varsta. cu foarte multi copaci prezenti pe ambele parti ale trotuarului. Constantin Beiu Intr. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2. 2. Ineu Intr. Existenta unui mic excedent feminin poate influenta. este posibila realizarea a numeroase vile. Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor a furnizat urmatoarele date statistice a persoanelor care domiciliaza in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani. Referitor la distributia populatiei in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani. 96%).44%. Strada pare a fi asfaltata si zona este deservita de tot ce trebuie. maghiari (0. cu o suprafata de 32 km2. actualizata la nivelul datei de 01. germani (0. Ceea ce uimeste in mod favorabil este mai ales aranjamentul urbanistic care se adapteaza perfect carasteristicilor peisajului din zona.593 persoane de sex masculin. numeroase opere de epurare a apei si curatare.05. in decembrie 2006 populatia Sectorului fiind alcatuita din 193.01%).619 persoane de sex feminin.2.E a Bucurestiului.300 locuitori). in mod particular.Steua Rosie . macedoromani (0. Memoriei Intr.12%). insa.01%) totalizand aproximativ 363.F 1173 31 14 4 0 7 14 34 44 .011 de persoane.M 1014 21 11 9 0 3 23 30 Tot.1 Distributia populatiei Situat in partea de N. corespunzator unui procent de 46. Gherghitei Intr.56% si un numar de 167. 361.212 din populatia Capitalei. extrasa din baza de date de evidanta a persoanelor a Mun. se poate observa o iluminare destul de scazuta a strazii. Bucuresti.Aici. locuinte din materiale noi si intr-o stare foarte buna. populatia Sectorului 2 a avut o evolutie descrescatoare. sunt baruri.40 ani M F 404 458 6 16 4 4 0 0 0 0 2 2 7 6 6 5 40 . Safirului Intr.33%). care ar putea fi un pericol pentru locuitorii din zona. Cu toate eforturile.74% reprezentand cca. Strada Aleea Sinaia Intr. intr-adevar. Structura pe sexe este echilibrata. in sens usor pozitiv. secui (0. sasi (0.60 ani M F 279 347 9 8 5 6 0 0 0 0 1 2 4 3 8 8 peste 60 ani M F 127 186 1 3 0 2 0 0 0 0 0 2 3 3 5 12 Total 2187 52 25 13 0 10 37 64 Tot.7% din populatia Capitalei insumand in anul 2006.

Polixemia Radulescu Str. Gorgan Spatarul Str. Salciilor Str. Gimalau Str. Steaua Rosie Str. Stefan Pascale Str. Palamidei Str. I. Petre Negulescu Str. Constantin Beiu Str. Nicolae Paraschiv Str. Colentina Str. Magura Vaii Str. Sipca Str. Ivarului Str. Brana Str. Stanga Str. Tamaioarei Str. Linotipului Str. Petricani Str.Sos. Lopetii Str. Oituz Str. Ghimbav Str. Fabrica de Gheata Str. Olanelor Str. Simetriei Str. Dumitru Tane Str. Logofatul Carstea Str. Savu Bara Str. Elevatorului Str. Emanciparii Str. Ion Marin Str. Cremenita Str. Geicu Str. Petre Ispir Str. Ferestrei Str. Bujorul Alb Str. Litoralului Str. Mihai Tudor Str. N. Sinaia Str. Aristotel Str. Culmea Fagarasului Str. Neagota Str. Doamna Ghica Str. Gherghitei Str. Plumbuita Str. Dumitrescu Tanase Str. Mica Str. I. Raul Colentina Str. I. Porumbaceanu Str. Tomovici 22 443 0 6 17 39 41 3 118 3 3 1 1 0 7 9 42 4 23 9 1 3 3 5 4 3 15 2 4 5 24 0 2 2 14 5 2 10 6 11 32 16 12 7 0 23 18 2 0 6 8 16 77 1 3 26 30 9 30 428 0 4 25 28 38 3 142 4 5 2 1 0 18 12 38 2 18 8 5 4 1 3 4 1 30 1 5 6 14 0 7 5 10 11 8 12 8 8 31 17 6 3 1 26 22 1 0 3 9 15 66 3 3 25 25 6 5 85 0 2 9 13 7 0 30 0 6 0 3 0 2 1 0 4 0 1 1 4 0 4 0 0 8 1 0 5 1 0 2 2 3 2 2 3 9 3 6 6 2 2 1 13 2 2 0 8 1 0 11 0 0 9 1 2 8 92 0 3 8 14 8 1 27 0 1 2 2 0 3 3 0 11 0 3 0 3 2 2 0 0 10 0 0 6 4 0 1 4 1 1 2 5 3 0 10 3 3 1 2 2 0 1 8 7 6 1 11 0 0 5 2 2 40 1542 0 11 59 56 147 8 509 14 16 2 28 0 21 21 149 6 36 28 8 21 11 20 13 7 82 7 15 28 24 0 9 24 44 14 19 36 24 18 79 24 39 27 7 48 11 8 42 6 18 48 126 8 6 25 113 16 38 1551 0 11 68 69 164 3 501 9 12 4 21 0 21 22 127 2 43 34 12 19 9 13 13 4 74 4 16 33 55 0 9 16 32 15 10 36 25 22 84 36 24 15 2 63 12 4 44 10 25 39 146 5 5 39 104 18 36 1186 0 11 48 65 106 6 357 9 7 3 0 0 12 11 106 4 36 20 10 11 12 12 3 1 76 6 7 33 42 0 5 15 23 4 9 30 12 13 60 29 35 6 10 45 5 3 41 6 20 36 142 5 3 12 69 14 39 1574 0 13 53 60 156 3 389 12 9 3 0 0 14 13 130 5 27 25 6 13 14 10 6 5 74 7 8 24 47 0 10 11 25 5 16 33 13 8 54 27 30 9 7 40 11 3 37 7 20 39 165 8 3 14 79 16 22 827 0 4 12 26 46 2 258 7 4 1 11 0 1 6 38 1 15 4 5 3 7 7 2 2 28 4 0 7 25 0 5 5 12 1 1 18 9 1 16 9 12 8 4 19 5 1 13 5 12 19 174 5 4 7 38 8 33 1145 3 5 28 35 75 1 300 9 6 2 16 0 12 10 69 2 19 8 8 8 7 5 1 1 46 6 2 17 29 0 3 4 21 4 6 26 10 4 37 12 23 16 7 23 4 5 35 5 12 34 173 7 2 11 41 16 273 8873 3 70 327 405 788 30 2631 67 69 20 83 0 111 108 699 41 217 140 56 89 66 81 46 24 443 38 57 164 265 0 53 88 185 62 75 209 119 88 409 179 186 94 41 302 90 30 220 63 131 247 1091 42 29 173 502 107 125 4083 0 34 145 199 347 19 1272 33 36 7 43 0 43 48 335 19 110 62 25 42 33 48 22 13 209 20 26 78 116 0 23 48 96 26 33 97 60 46 193 84 100 50 22 148 41 16 96 31 59 119 530 19 16 79 251 49 148 4790 3 36 182 206 441 11 1359 34 33 13 40 0 68 60 364 22 107 78 31 47 33 33 24 11 234 18 31 86 149 0 30 40 89 36 42 112 59 42 216 95 86 44 19 154 49 14 124 32 72 128 561 23 13 94 251 58 45 . Paroseni Str. Andronache Sos. Parau Str. Nicolae Zamfir Str. Pietrisului Str. Marcu Zamfir Str. Ricinului Str. Folclorului Str.

populatia cartierului a fost Masculin impartita in 5 categorii de varsta.60 12%. cei mai putini fiind cei care apartin Peste 60 grupei 15-18 ani. de la 19 la 40 ani o a 12% treia categorie.14 3% grupa si peste 61 ani ultima grupa.40 30% 36% grupei de varsta cuprinsa intre 19 si 40 de ani. Feminin Graficul circular din dreapta prezinta procentele acestor categorii.18 ca mai mult de o treime din populatie apartine 19 . Se observa 15 . anume doar 3%. Observand distributia populatiei in cadrul cartierului studiat. zona 5 (15%) 6% si zona 4 (10% din total). Zamfir Gh. Copiii si tinerii pana in 14 ani reprezinta doar 41 . dupa cum urmeaza: de la 0 la totale 14 ani.Str. Pe langa o analiza detaliata a structurii demografice sub aspectul raportului masculinDistributia populatiei feminin. se trage concluzia ca zona Distributia populatiei pe cea mai dens locuita este zona 2 (45%). evidentiind procentul major al persoanelor de sex feminin (53%) si inferioritatea celor de sex masculin (47%). zone urmata apoi de zona 3 (24%). Pentru a studia prezenta 47% si distributia demografica pe baza varstei 53% cetatenilor. se observa si procentul populatiei de grupe de sex pentru fiecare din cele 6 zone care alcatuiesc perimetrul de studiu. Total partial Total pe clase de varsta Total populatia 18 1388 22 1389 2777 2 354 2 344 698 35 4232 33 4316 8548 18 3212 18 3821 7033 5 1927 5 2662 4589 158 78 80 23645 11113 12532 Graficul urmator ilustreaza structura distributiei demografice in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. intre 41 si 60 de ani a patra 19% 0 . imagine care reprezinta o caracteristica a intregului perimetru Plumbuita in complexul sau. Aceste date evidentiaza o situatie destul de ingrijoratoare. Zona 1 15% 0% 10% 24% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 46 . impartite pe 5 Procentul populatiei grupe de varsta. demonstrand o imbatranire avansata a populatiei din cartier. de la 15 la 18 ani.

18 ani 19 .14 ani 15 .40 ani Considerand distributia populatiei in cadrul fiecarei zone. Referitor la populatia cu varsta cuprinsa intre 19-40 ani.18 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 6 16% 29% 40% 11% 4% 0 . Pentru zona 1 nu a fost ilustrat un astfel de grafic. In acelasi timp. distributia populatiei in baza sectoriala si teritoriala a fost analizata luand ca punct de referinta si diferitele categorii in care a fost impartita populatia intregului perimetru. Distributia populatiei pe categorii de varsta… 22% 4% 3% 39% 0 .18 ani 19 .14 ani 15 . procentul cel mai mare se inregistreaza in zona 6 (40%) si in zona 2 (in care aceasta grupa de varsta totalizeaza 39%). Astfel. populatia populatia de peste 61 de ani este concentrata majoritar in zonele 2 si 3 (22% din populatiei depasind aceasta varsta).40 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 4 18% 11% 3% 35% 0 .14 ani 15 .18 ani 19 . cu un procent corespunzator de 16%.14 ani 15 . Zona care corespunde celui mai mare procent al populatiei cu varsta cuprinsa intre 41 si 60 de ani este zona 4 (cu un procent de 33%).18 ani 19 .40 ani 33% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 5 14% 27% 38% 16% 5% 0 . anume 32%).40 ani 32% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 3 22% 11% 2% 36% 29% 0 . sunt prezentate in continuare 5 grafice care ilustreaza datele pentru fiecare grupa de varsta: 47 . mai precis 15-18 ani (al carui procent ajunge la 5%).40 ani 19 . In cele din urma. dat fiind faptul ca nu prezinta o concentrare de populatie rezidenta in acest spatiu.14 ani 15 . Pe langa analiza in functie de zonele in care a fost impartit arealul cartierului. zona 5 este si zona cu cea mai mare concentrare a populatiei din cea de-a doua grupa de varsta. rezulta ca prima grupa de varsta (0-14 ani) este cel mai bine concentrata in zona 5.Prezentam in continuare cele 5 grafice circulare care descriu distributia demografica pe baza varstelor in fiecare zona in parte. urmata de zona 2 (cu un procent asemanator.

589 persoane (1. Zona 4 2.Distributia populatiei categoria 0-14 ani 19% 9% 22% 5% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 15-18 ani 19% 6% 50% 9% 16% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 19-40 ani 13% 6% 10% 22% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 41-60 ani 12% 5% 11% 23% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria peste 60 ani 10% 4% 9% 25% 52% Zona 2 Zona 3 Zona 2 prezinta cele mai multe particularitati in ceea ce priveste aspectul demografic: este interesant astfel de observat ca grupa de varsta 0-14 ani este prezenta cu precadere in zona 2.777 persoane (1.465 persoane Analizand datele referitoare la intreaga populatie din Bucuresti.389 femei) – 12% • intre 15-18 ani → 698 persoane (354 barbati si 344 femei) – 3% • intre 19-40 an → 8. sectorul 2 si cartierul Plumbuita este posibil sa observam tendinta demografica a acestuia din urma.316 femei) – 36% • intre 41-60 ani → 7.2.465 persoane. iar distributia reala si oficiala a acestora pe grupe de varsta se prezinta astfel: • intre 0-14 ani → 2. Spor natural Numarul de cetateni cu adresa de domiciliu pe strazile din zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani este de 23.033 persoane (3. Trebuie mentionat faptul ca numarul 48 .388 barbati si 1.2.232 barbati si 4.821 femei) – 30% • peste 60 ani → 4.927 barbati si 2.212 barbati si 3. si tot in cadrul acesteia se gaseste si procentul cel mai mare al persoanelor cu varsta peste 61 de ani.662 femei) – 19% pentru un total de: 23.548 persoane (4.

931.0% In privinta sporului natural.3. nonformala si informala. Datele comunicate au fost extrase din baza de date a evidentei persoanelor a municipiului Bucuresti. 2. comparativ cu alte cartiere. adica 49.persoanelor tinere sub 18 ani pastreaza aceeasi linie ca si in alte cartiere ale sectorului 2 (aproximativ 15%.000 pers) 10.4 Procentul varstnicilor (+60) 18.4 -0.3 19. cu circa 3 puncte procentuale mai mult.1 9. Creanga sau Colentina). al carui procent in totalul populatiei din Plumbuita este de 19%. locuite in principal de persoane in varsta.9 Rata mortalitatii (la 1. precizam ca in decursul anului 2008 s-au nascut 252 persoane cu domiciliul in zona Plumbuita si au decedat 432 persoane cu domiciliul in zona de referinta. ceea ce demonstreaza ca populatia din zona analizata prezinta o concentratie a batranilor.9% 16. trebuie subliniate faptul ca 58% din acestia sunt femei. ca si in cartiere precum Baicului.2. trage un semnal de alarma cu privire la viitorul trend demografic din cartier. trebuie sa mentionam faptul ca se inregistreaza o tendinta negativa. Cum rezulta si din chestionarele la care rezidentii au fost rugati sa raspunda. cel mai apasator se resimt problemele finanziare. situatia statistica extrasa din baza de date nu este relevanta deoarece nu toate persoanele declara sau prezinta actele de casatorie la ghiseu. Drept urmare. Cu toate acestea. Alt factor.1 9.5 12. in special in anumite zone. in vederea operarii in baza de date a mentiunilor de casatorie. il constituie nivelul celor trei componente ale educatiei: formala. In ceea ce priveste numarul casatoriilor inregistrate in intervalul cuprins intre anii 2001-2008.3 -2. 73% din intervievati au un venit mai mic de 500 RON.0% 15.07. Populatie Bucuresti Sectorul 2 Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 1.7% Procentul tinerilor (‹18) 17. care totalizeaza 66% din populatia cartierului. ceea ce demonstreaza diferenta tot mai mare intre sexe. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita Sub aspect social. Procentul de 3% in plus in cazul populatiei in varsta.465 9. cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin probleme referitoare la nivelul de trai. simultan cu impulsionarea activitatilor economice.5% 23. pentru persoanele cu domiciliul pe strazile din zona de interes. pe masura inaintarii in varsta a locuitorilor. important indicator al nivelului scazut de viata. In ceea ce priveste date referitoare la raportul natalitate/mortalitate. ceva mai mare ca in alte zone ale sectorului 2.5% din totalul populatiei cartierului). crearea de noi locuri de munca si cresterea calitatii pentru serviciile medicale. Alti 19% din acestia sustin ca venitul mediu al locuitorilor din cartier este cuprins intre 500 si 800 49 . care s-a inrautatit ca urmare a scaderii veniturilor familiilor defavorizate in primul rand.107 Rata natalitatii (la 1. se impune continuarea programelor de masuri pentru a tine trendul de crestere a natalitatii. actualizata la nivelul datei de 30. asa cum sunt zonele peninsulare. protectia sociala a varstnicilor. Numarul persoanelor in varsta in schimb.000 pers) 11.236 359.2009.3 Raportul natalitate/ mortalitate -1. Sporul natural pentru intreg anul 2008 atunci este negativ (-180 unitati). In plus.8% 19. astfel incat nu se poate estima cu exactitate numarul de casatorii din baza de date. asa cum se intampla si in cazul altor cartiere ale sectorului. micsoreaza segmentul populatiei apte de munca (19-60 ani). Acest proces de crestere a numarului persoanelor cu varsta peste 40 de ani (un total de 11622.

Petricani.5% barbatii).8% femeile si un procent ceva mai ridicat 53. depozitarea deseurilor in zona lacului.6% in cazul femeilor si de 6. In ceea ce priveste ocuparea pe piata muncii. cu astfel de venituri.2%. In cazul impartirii pe sexe.3%. Clasa sociala mijlocie din zona Plumbuita .1%). superioara fata de nivelul national (8%) si fata de cel al Bucurestiului (8. sanitare si de asistenta oferita persoanelor dezavantajate.4%). Aspectele ce deriva din aceste probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de asigurare a securitatii publice. Astfel. unde rata somajului ajunge la 7.4. asa cum era de asteptat.8% din populatia cu studii superioareare un loc de munca (79% in cazul persoanelor de sex feminin si doar 72.2. cainii vagabonzi. transformarea unor spatii in zone de pasunat pentru animale domestice (cai. precum lipsa canalizarii. degradarea cartierului si indiferenta locuitorilor. gaste). O mare parte din numarul persoanelor fara locuri de munca este reprezentat de tineri cu varsta sub 25 de ani (25. Din populatia cu studii medii. unde viata cotidiana a populatiei este caracterizata de substantive precum “excluziune” si “singuratate”. Dificultati in gasirea unui loc de munca intampina si tieni cu varste sub 20 ani. Este lesne de inteles nivelul de trai pe care si-l pot permite cetatenii din Plumbuita. procentul persoanelor fara loc de munca a atins nivelul cel mai inalt in cazul tinerilor sub 20 de ani. Trebuie evidentiata si deficienta existenta la nivelul serviciilor sociale. Trebuie subliniate mai apoi problemele reale ale zonei. existenta unor foste spatii industriale abandonate. cel mai mare procent al persoanelor somere s-a inregistrat in cazul barbatilor cu varste cuprinse intre 30-39 ani (76%). gradul de ocupare a populatiei cu varste peste 15 ani era de 49. ajungand la 28. Categoria celor fara studii. Analiza SWOT a situatiei demografice Puncte tari • Concentrare a populatiei cu varsta apta de munca • Rata mortalitatii mai mare decat media pe Bucuresti • Zona cu potential de extindere comercial si rezidential Oportunitati • Dezvoltarea spatiului rezidential • Expansiunea spatiilor comerciale. care reprezinta o proportie semnificativa a populatiei.9%.3% pentru cele de sex masculin). 76. perceptia negativa asupra acestei zone.2% in cazul barbatilor. in special cei cu studii inferioare.8% barbatii si 21. poluarea mediului. 2. In plus. Totodata. situatia ilustreaza un procent de dezocupare de 14. 62. pentru crearea de noi locuri de munca • Cresterea mobilitatii populatiei • Imbunatatirea standardelor educazionale ale populatiei Puncte slabe • Concentrare a populatie in varsta. delincventa in zona peninsulara. mai precis 28.4% (67. procentul populatiei active fara locuri de munca inregistrat la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani era de 8. este in crestere si rata somajului.2% femei) sunt ocupati. ceea ce alimenteaza nesiguranta populatiei.8% in medie (43.Steaua Rosie .5% (35. prezinta cel mai mic procent de ocupare pe piata muncii.2% femeile). In plus. peste media din Bucuresti • Spor natural negativ • Rata populatiei sub 18 ani sub media din Bucuresti • Rata somajului ridicata Riscuri • Descrestere demografica • Imbatranirea populatiei si scaderea populatiei apte de munca • Scaderea numarului populatiei 50 .3% barbati si 53. existenta unor strazi neasfaltate.RON. In ultima perioada. se descrie ca fiind neintegrata in structura sociala.

asadar.5. Repartitia pe grupe de varsta a somerilor sub 25 ani intre 30-39 ani intre 25-29 29 ani intre 40-49 49 ani peste 55 ani Repartitia pe grupe de varsta a somerilor (%) 28% 6% 8% sub 25 ani intre 50-59 ani 22% intre 25-29 ani 19% 77 intre 30-39 ani 17% intre 50-59 ani intre 30-39 ani 51 46 59 23 15 intre 40-49 ani intre 50-59 ani peste 55 ani sub 25 ani 51 .2009. ca cei care intampina mai multe probleme in gasirea unui loc de munca sunt cei apropiati de varsta pensionarii si cei intre 30 si 39 de ani. Rezulta. sunt in evidenta 271 someri in plata. tabelul urmator prezinta repartitia pe grupe de varsta a somerilor din zona de studiu. Situatia generala din interiorul cartierului Plumbuita nu difera de media la nivel national. din care: -cu studii superiore: 17 persoane -cu studii medii: 48 persoane -muncitori calificati si necalificati: 206 persoane Conform datelor publicate in evidentele oficiale.046 someri indemnizati.81%) • peste 55 ani: 77 persoane (28. nemultumiti de cel pe care l-au avut initial. exista in evidenta un numar de 2. Forta de munca si Somaj Cu privire la situatia somerilor in datele trimise de catre ALOFM sector 2.06. sub forma de procente.2. in cartierului Plumbuita. care totalizeaza 38 de persoane in situatie de somaj. reiese ca. unde sunt prezentate in date absolute informatiile referitoare la situatia somerilor din zona de studiu.48%) • intre 30 – 39 ani : 59 persoane (21. Aceleasi date. Cei mai putini sunt tinerii cu varsta sub 29 de ani. cei mai multi dintre ei (77) apartin grupei de varsta de peste 55 ani.25% din someri din sectorul 2. Se observa astfel cum cei 271 someri sunt impartiti dupa in urmatoarele categorii: • sub 25 ani: 15 (5. care reprezinta 13.41%) Asa cum reiese din histograma alaturata. Urmeaza categoria celor cu varsta cuprinsa intre 30 si 39 de ani (59 de persoane somere). care probabil sunt in cautarea unui alt loc de munca.97%) • intre 50 – 55 ani : 51 persoane (18.77%) • intre 40 – 49 ani : 46 persoane (16. in data de 02.53%) • intre 25 – 29 ani: 23 persoane (8. Din acest total in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. sau pe care l-au pierdut in aceasta perioada de criza economica. Tinerii in schimb intampina cele mai putine probleme atunci cand vine vorba de gasirea unui lco de munca. sunt prezentate si in graficul circular prezentat in continuare.2.

Trebuie sa evidentiem ca situatia care reiese din actele oficiale este total diferita de cea reala, avand in vedere ca nu ia in considerare cetatenii care nu lucreaza sau lucreaza din cand in cand la negru, si nu o declara.Ingrijorator este faptul ca populatia tanara este afectata cu precadere de acest fenomen, fiind necesare programe de reconversie profesionala si educatie (pregatire profesionala initiala si continua). Din acest total, trebuie sa evidentiem ca 15 persoane sunt sub 25 ani, care reprezinta 9.2% din total somerilor. 2.2.6. Multiculturalism In ceea ce priveste structura populatiei din Plumbuita, aceasta este eterogena. Romanii reprezinta majoritatea, dar pe langa ei mai sunt si alte minoritari, cea mai reprezentativa fiind cea a etniei rrome. Cetatenii romani nu sunt inregistrati in Registrul National privind Evidenta Persoanelor dupa criteriul etnic. Conform ultimelor inregistrari statistice realizate la nivelul anului 2007 ponderea populatiei rrome declarate din totalul populatiei Sectorului este de 1,74%, ceea ce reprezinta un numar de aproximativ 6.300 de persoane. Insa, din surse provenite de la asociatiile rrome se estimeaza ca la nivelul Sectorului exista un numar de aproximativ 20.000 de etnici rromi. Oricum, trebuie sa mentionam ca neoficial in Sectorul 2 locuiesc 10.000 de rromi din care 3% locuiesc in zona Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani, pentru un total de 300 de unitati. Pentru o analiza corecta a situatiei populatiei rrome care locuieste in Sectorul 2, un rol deosebit il are intelegerea factorilor determinanti ai conditiilor socio-economice. Astfel, printr-un raport elaborat in cadrul proiectului “Campanie de promovare a sanatatii in comunitatile de rromi” finantat prin programul PHARE si a unor chestionare aplicate in comunitatea rroma de catre expertii locali rromi si reprezentanti DGASPC Sector 2, au fost evidentiate mai multe aspecte legate de starea reala a acestei comunitatii, care se caracterizeaza prin: • standard de viata scazut, • lipsa actelor de identitate (s-a evidentiat faptul ca majoritatea familiilor sunt formate din cupluri in concubinaj) • nivel precar de locuire (multe familii nu detin locuinta proprietate personala, motiv pentru care inchiriaza de multe ori locuinte cu statut incert de proprietate, locuind fara forme legale) • nivel de studii foarte scazut si prezenta unui grad ridicat de analfabetism • venituri mici (venitul mediu pe membru de familie este sub venitul mediu garantat, existand chiar familii care nu au nicio sursa de venit). Anchetele sociale realizate la nivel local au identificat si alte elemente definitorii pentru situatia cetatenilor rromi, precum: ocuparea abuziva a unor terenuri si spatii, realizarea de constructii fara autorizatii, o stare de incertitudine in ceea ce priveste actele de proprietate, existenta unor spatii improprii pentru locuire (baraca, bordei), asa cum se poate observa foarte clar si in fotorafiile care ilustreaza capitolul referitor la analiza tesutului urban al arealului. Un procent semnificativ din populatia de etnie rroma, adulti si copii nu sunt inscrisi la medicul de familie. Problemele de sanatate ale populatiei de rromi sunt complexe, dar nu au o determinare etnica ci, mai degraba, educationala (stilul de viata) si socio-economica (nivelul de trai scazut). Referitor la ocuparea cetatenilor de etnie in rroma pe piata muncii, se poate spune ca, in general, gradul de ocupare este destul de mic. Un numar semnificativ de rromi obtin venituri din munci necalificate, in domeniul colectarii deseurilor si ca muncitori zilieri. Ponderea mare a casnicelor in totalul populatiei feminine de etnie rroma arata slaba participare a femeii rrome pe piata muncii.

52

In cadrul arealului analizat, sunt 3 zone (din cele 6 in care a fost impartit perimetrul) in care prezenta acestei etnii se face mai bine simtita. Poate ca cea mai reprezentativa zona sub acest aspect este zona 4, situata in imediata apropiere a Manastirii Plumbuita. Informatiile existente referitoare la cetatenii de origine rroma (informatii provenite in special din chestionarele pe care cetatenii din zona le-au completat) arata ca acestia nu au un loc de munca stabil, desfasurand diferite activititati precum colectarea fierului vechi si/sau a sticlelor goale. Copiii care apartin acestor familii nu frecventeaza scoala, petrecandu-si timpul in general pe strazile cartierului, ceea ce duce la integrarea lor in bande de cartier si la crearea unui ambient social periculos. Pentru rezolvarea acestor problematici, institutiile administrative si diferite organizatii ar trebui sa lanseze diferite programe de integrare sociala pentru membrii acestei comunitati. Concluzionand, se observa existenta unor diferente de dezvoltare intre zona analizata si alte cartiere ale capitalei, disapritati evidente mai ales la nivelul educatiei, al conditiilor de viata, al serviciilor medicale si sociale. De asemenea, exista o segregare sociala intre membrii etniei rrome si populatia de origine romana, diferenta care a dus la o distantare sociala a celor din comunitatea rroma. 2.2.7. Educatie In zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, se gasesc urmatoarele unitati de invatamant: I. Gradinita 137 (str. Plumbuita nr. 5 - sectorul 2 - 021-240.75.81, mijloace de tran sport care permit accesul: Troleibuze: 66: statia D-na Ghica; Tramvaie: 21: statia D-na Ghica; Autobuze: 101,143,182,282: D-na Ghica); II. Gradinita de copii nr. 11, unde sunt inscrisi aproximativ 100 de copii (aleea Sinaia nr. 2 sectorul 2, 021-240.47.55). III. Scoala generala cu clasele 1-8 Nr. 39 (Soseaua Colentina, Nr.91, Sectorul 2- 021.2403025).

IV.

Centru de limba araba situat in Str. Fabrica de Gheata nr 14, sector 2 si scoala “Jerusalem School Bucharest” pentru copii musulmani.

53

In general, nefiind universitati in zona (in apropiere se afla doar Universitatea Tehnica de Constructii, www.utcb.ro in B-dul Lacul Tei nr.124 si centrele de la Fundeni), trebuie sa mentionam faptul ca nu exista nici centre de specializare sectoriala sau de cercetare, publice sau apartinand unor structuri private. In consecinta, forta de munca din cartier, care oricum nu are prea multe posibilitati de angajare, data fiind carenta de structuri industriale private si de societati in cadrul cartierului, este deficitara prin lipsa know-how-ului tehnic. O explicatie a acestui fapt consta in intreruperea studiilor, putini fiind cei care au studii superioare, in lipsa posibilitatii de formare tehnica sau in lipsa ofertei de locuri de munca, care sa le dea posibilitatea sa se angajeze si sa perfectioneze. Studentii, prin intermediul arterei Colentina, Tei si Fundeni, frecventeaza centrele din centrul capitalei. Problema majora a zonei Plumbuita in domeniul specializarii resurselor umane este generata de lipsa unitatilor de invatamant specializate si nivelul salarial al locuitorilor din aceasta arie urbana. Slaba calificare a tinerilor genereaza slaba adaptare a fortei de munca la nivelul zonei pentru meserii calificate, solicitate de putinele intreprinderi (mai ales cele din sectorul serviciilor) care au investitii in areal. Riscul major este ca mare parte dintre tineri, din cauza situatiei lor de trai, poate sa sa devina infractori sau sa migreze in alte zone din Bucuresti/tara. 2.2.8. Servicii sociale In cartier exista si o serie de probleme generate de lipsa de servicii sociale: din pacate exista o lipsa de asistenta integrata la nivel de populatie, insuficienta proiectelor sociale pentru populatia din zona, absenta unui sistem de asigurare a securitatii persoanelor. Inainte de tot, trebuie si sa mentionam faptul ca Mănăstirea susţine constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcţionează un cabinet medical şi o farmacie, înfiinţate şi susţinute cu ajutorul sponsorilor, unde populaţia cu venituri mici beneficiază, în limita posibilităţilor, de asistenţă medicală şi medicamente gratuite. La nivelul zonei Plumbuita, pentru care s-au prezentat informatiile, exista Serviciul de Asistenta Sociala, “Masina de Paine (S.A.S.M.P.), cu sediul la adresa din Str. Maina de Paine nr. 65. Acest serviciu este unul din cele 5 servicii de specialitate in structura organizatorica a institutiei, acoperind o zona relevanta a sectorului 2 din perspectiva asistentei sociale. O parte din principiile care au stat la baza infiintarii serviciilor de specialitate descentralizate, in diferite zone sau cartiere ale sectorului 2, sunt urmatoarele: - asigurarea unui acces rapid al beneficiarilor la serviciile sociale, prin sedii in imediata apropiere a comunitatii, cu decongestionarea sediului central al institutiei; - asigurarea unor mai eficiente idntificiari, stabiliri da masuri si monitorizari ale cazurilor sociale din zonele arondate serviciilor de speciali tate, printr-o acoperire adecvata a
54

problemelor specifice in ceea ce priveste raportul numerului reprezentantilor institutiei si al cazurilor din zona ( cunoasterea mai exacta a problemelor, interventie mai rapida etc.); - gestionarea la un nivel superior a informatiilor referitoare la beneficiarii de servicii si prestatii sociale din zona (grad de detaliere ridicat, posibilitatea de a intocmirapid situatii mai exacte etc.); Activitatea desfasurata de serviciile de specialitate este orientata catre cazurile persoanelor sau grupurilor pentru care nu s-au instituit masuri de asistanta sociala prin centrele aflate in subordine. La nivelul zonei Plumbuita nu exista centre care sa asigure asistentia sociala in sistem rezidential, nici pentru adulti, nici pentru copii, desi populatia din zona beneficiaza de diferite forme de protectie, in functie de grupul vulnerabil din care face parte. Spre exemplu, o parte din adulti beneficiaza de servicii socio-psiho-medicale in regim de urgenta prin Ambulanta Sociala (S.I.U.S.) sau de prestatii sociale aflate in evidenta altor compartimnte. In situatiile statistice prezentate in continuare, pentru o mai corecta analiza a situatiei socioeconomice si a starii de sanatate a populatiei din zona, grupurile analizate in functie de serviciile si prestatiile sociale acordate, au fost impartite pe categorii de varsta. Pentru cateva din arterele mari, care se incadreaza numai partial in zona analizata, numarul persoanelor nu a fost delimitat in functie de codul postal al domiciliului (numar calastra), ci dupa denumirea arterei, existand posibilitatea ca situatiile sa contina un numar mai mare de beneficiari. Spre exemplificare, strazile D-na Ghica si Colentina se incadreaza numai partial in zona analizata, insa situatiile nu fac distinctie intre persoanele cu domiciliul situat in zona sau in exterioul acesteia. De asemenea, exista situatii in care o persoana poate aparea in mai nulte statistici, in cazul in care i se ofera mai multe servicii sau prestatii sociale. Totodata, precizam faptul ca, pentru o evidentiere mai clara, informatiile au fost prezentate grafic, in functie de categoriile analizate. Au fost intocmite astfel, urmatoarele situatii statistice: • situatia generala a zonei Plumbuita : o Distributia pe strazi a beneficiarilor de asistentia sociala ; • Situatii referitoare la persoanele cu handicap, ale caror drepturi au fost stabilite in conformitate cu Legea nr. 448/2006n privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: o situatia persoanelor cu handicap din zona alalizata – repartizaerea pe grade de handicap; NR. PERSOANE CU HANDICAP Gr. 1 Gr. 2 Gr. 3 52 533 12 • situatii pe categori de servicii si prestatii sociale (persoane fara venituri si cu venituri sub nivelul venitului minim garantat prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minin garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; beneficiari ai O.U.G. nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentale, beneficiari ai H.C.L. Sector 2 nr. 159/2007privind stabilirea categoriilor de persoane beneficiare si a ajutoarelor finnciare de urgenta acordate,in vederea depasirii unor situatii de dificultate care pot duce la marginalizzare si excluziune sociala, servicii socio-psiho-medicale prin Ambulanta Sociala): o situatia acordarii serviciilor si prestatiilor sociale in zona, trim. I anul 2009;
55

TOTAL SERVICII SI PRESTATII SOCIALE ACORDATE AJ AJ SER AS ASIST AJUT A SE UT UT VICII IS ENTA OAR L RV OR OR MED TE SOCIA E O ICII SO FIN ICAL N PRI LA SI INCA C CI AN E T N MEDIC LZIR A AL CIA STO A E TII AM ALE R MAT SO PRIN LOC BU OLO CI “CRUC UINT LA GICE A A NT EA ALBG GRA L LEM A ALBE TUIT A NE SO NA” E CI AL A 16 545 91 62 1 1201 75 17

PE RS OA NE CU HA ND IC AP

1%

Total servicii si prestatii 21% 23% sociale acordate
3% 46%

1%

3% 2% 0%

AJUTOR SOCIAL AJUTOR FINANCIAR

597

o structura pe sexe si categorii de varsta;
FEMININ F> F> =1 =3 8 5 Si Si F< F< 35 45 1 13 0 F> =4 5 F< 59 38 3 F >5 9 MASCULIN M> M> M> =18 =35 =45 Si Si Si M< M< M< 35 59 45 102 142 249 M> =59

Structura pe sexe si categorii de varsta
M>=18 Si M<35 M>59 M>=35 Si M<45 F>=18 Si F<35 M>=45 Si M<59 F>=35 Si F<45

65 8

334

F>=45 Si F<59

F>59 33% 5% 7% 12% 17% 19% 7% 0%

0%

Structura pe sexe si categorii de varsta: Feminin
F>=18 Si F<35 56% F>=45 Si F<59 F>=35 Si33% F<45 F>59

11%

Structura pe sexe si 12% categorii de varsta: Masculin
41%
M>=18 Si M<35 M>=45 Si M<59

17% M>=35 Si M<45 30% M>59

Persoane beneficiare ale prevederilor O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzi rea locuintei, precum si a unor facilitati opulatiei pentru energiei termice, cu modificarile si completarile ulterioare:
56

Irza. Fundeni. prin deplasarea la domiciliul acestora. Fundeni) si un al treilea in Str. din populatia totala cu resedinta in zona respectiva. care asigura asistenta gratuita cetatenilor. in spatele Universitatii de Constructii. Lipsa serviciilor sociale de sanatate.2. una dintre acestea fiind chiar lipsa serviciilor medicale in perimetrul cartierului. Lacul Tei. pe Sos. D-na Ghica si Sos. Exista in schimb serviciul de ambulanta al Primariei Sectorului 2. 2. 2. Migratie Deoarece nu exista statistici referitoare la fluxul si evolutia emigrarii legale a fortei de munca din cartierul Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani s-a realizat un sondaj telefonic pe un esantion reprezentativ cu administratorii blocurilor din zona Petricani/ D-na Ghica / Colentina din perimetru de studiu. la est de perimetrul delimitat. pe baza limitelor teritoriale delimitate in vederea obtinerii de date referitoare la fluxul emigrantilor.o beneficiari de ajutoare pentru incalzirea locuintei. Pe baza interviurilor se poate observa ca. Tesatoarelor. AJUTOARE INCALZIRE LOCUINTA LEMNE LEMNE GAZE NATURALE RADET 246 217 738 Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. D-na Ghica. zone care deservesc cam intregul cartier. Unul dintre ele se afla in apropierea intersectiei dintre Str. locuitorii nu beneficiaza de un altfel de asistenta medicala. Servicii de sanatate Cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin lipsa unor servicii sociale de baza. rata superioara daca facem referire la alte cartiere ale sectorului 2 din Bucuresti. cealalata la intersectia dintre strada Fabrica de Gheata si Gherghitei. unul dintre principalele centre medicale la nivel national chiar. ceea ce creaza dificultati populatiei. situat in imediata vecinatate a zonei. In afara limitelor zonei de studiu in schimb. Clopotului (zona Sos.10. trecand apoi la somaj si criminalitate (infractiuni si talharii).2. In ceea ce priveste migratia interna Bucurestiului. sunt mai multe puncte farmaceutice. Coelntina. procentajul cetatenilor care au emigrat legal in strainatate a fost egal cu 7% din total. un altul in Str. pe Bulevardul Lacul Tei. educatie sau de alta natura produce un impact negativ asupra confortului intregii populatii la nivelul acestei zone.9. cartiere precum Baicului sau Ion Creanga de exemplu. Cele doua farmacii se afla una la intersectia strazilor Petricani. cu o abordare “bottom-up”. Cel mai apropiat spital este Spitalul E. pornind de la venturile pe familie (aflate in medie sub limita de subzistenta). La sud de perimetrul studiat. In afara de doua farmacii existente in cadrul arealului. Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. inspre alte cartiere si 57 . se afla si Institutul Clinic Fundeni.

zone deja aglomerate si populate.) precum si frecvente accidente auto produse pe principalele artere de circulatie (sos Clolentina. producerea unor infractiuni stradale in unele zone cu potential criminogen ridicat in arealul “Plumbuita” (furturi. 13 furturi din autovehicule si 2 furturi de autovehicule -Soseaua Colentina (pana la str. 69 de furturi din auto. Astfel.M.30 fapte din care 2 talharii. lasand in continuare descoperite zonele peninsulare. care a fost descrisa in capitolul de tesut urban pe zone. Trebuie amintit si faptul ca marile complexe rezidentiale in constructie (Lakeland. consum de droguri. 3 furturi din societati comerciale. Situatia referitor la criminalitate 2.21 fapte din care 1 talharie. etc. Ca urmare a raspunsurilor inregistrate la sondaj. distrugeri. 5 distrugeri. Colentina si Bd. Noile vile construite in cartier apartin celor care deja locuiau in zona si care au avut posibilitatea de a investi in imbunatatirea propriei locuinte.11. acestia aleg Italia si Spania. bd Lacul Tei si sos Petricani) si strazile adiacente acestora. 23 distrugeri. nu au dat nastere unui flux migratoriu intern in zona de studiu. 15 furturi din autovehicule si 1 furt de autovehicul -Strada Domnea Ghica (de la bd. talhari. Fabrica de Gheata). ci doar la date aproximative.G. Brigada de la Politie Rutiera si Politia Comunitara Sector 2) au rezultat o serie de aspecte privind existenta unor fapte ce pot pune in pericol siguranta cetatenilor. 14 furturi simple si 9 furturi din autovehicule). Din cartierul Tei Toboc.P-Sector 2 Politie. zona cu cea mai mare rata a infractionalitatii in cadrul perimetrului analizat. Berindei). ceea ce insemana ca cetateanul buucrestean nu doreste sa se mute in zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. rezultate din opiniile intervievatilor. 1 furt din buzunare/genti. zona nu este foarte cautata de potentiali chiriasi. 66 furturi din autovehicule. Viitorul flux de locuitori va ocupa zona din str.P. Date statistice privind infractionalitatea Urmare a analizei efectuate de catre factorii responsabili din domeniul ordinii si sigurantei publice la nivelul Sectorului 2 (D. 14 furturi simple si 9 furturi de autovehicule). 28 de distrugeri.sectoare. 58 . Lacul Tei la str.2. Principalele infractiuni sunt reprezentate de cele 148 de fapte penale cu autori neconoscuti comise numai in primele 6 luni ale acestui an (13 talharii. Ca destinatii. 2. motivand acest procent prin lipsa oportunitatilor de lucru la nivelul cartierului.2.23 fapte din care 1 talharie. rezulta ca cele mai multe persoane care emigreaza nu au o specializare profesionala si nici studii superiore. 11 furturi din locuinte.11. 6 furturi simple si 1 furt de autovehicul. Fabrica de Gheata si din Sos. Copper Beach). lucru confirmat si in cadrul celei de-a doua consultari publice. Din totalul de 148 de fapte cu caracter penal. In general. delimitate de Parcul Plumbuita si de lac si cele rezidentiale din zona 4 a perimetrului analizat. nu am avut acces la date concrete. 75% din acestia mentionau o rata a migratiei de 65%. 119 au fost comise in segmental stradal (6 talharii. 1 furt din buzunare/genti. Doamna Ghica. nefiind inca finalizate. locuiesc mai multe familii care comit diferite infractiuni.1. 5 distrugeri. In interiorul cartierului nu au fost construite structuri locative noi in complexe integrate de vile indivuduale sau duplex. D-na Ghica la str Oradea). 16 furturi din autovehicule. Din analiza efectuata se constata ca cele mai afectate artere de circulatie unde s-au inregistrat diferite infractiuni sunt: -Soseaua Colentina (de la str. care nu poate fi considerat atractiv pentru populatie in scopuri rezidentiale. 6 distrugeri.

precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. Exista insa si incercari de rezolvare a acestora si de imbunatatire a conditiilor de viata din areal. Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. Din analiza datelor statistice ale anului 2009 rezulta ca arealul este controlat si dominat infractional de 2 gasti de cartier in zona strazii Gimalau. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din cadrul dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. 22 furturi din autovehicule. prevenirea precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de interes public si privat. 59 . recurg la diverse fapte cu caracter penal (talharii. pe strazile Sipca. fapt care a dus la producerea a numeroase fapte de tulburare a ordinii publice pe strazile Constantin Beiu. Steaua Rosie. polarea mediului sau traficul de droguri. aceasta zona este locuita in special de populatie de etnie rroma.2. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenirea si combaterea unor fapte infractionale comise cu violenta. In acest caz. Avand in vedere numarul redus de etective. pe timp de 24 de ore. dar si comecializarea de droguri. Se constata de asemnea ca unii consumatori de droguri. bineinteles. probleme care. 1 furt din buzunare/genti. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. calamitati naturale.2. zone pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere in special in zona malurilor lacului. Ilegalitati in zona peninsulara Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. sediul Politiei Sector 2 si la Brigada Politiei Rutiere. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. Ricinului si Fabrica de Gheata.). fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2 . a insulei. Ambulanta. 7 distrugeri. Apa Nova. conflictele sunt generate in principal de stilul de viata al rromilor. prin proiecte de restructurare si modernizare. Asistenta Sociala. Datele si informatiile obtinute prin acest sistem de catre personalul destinat supravegherii si monitorizarii acestor zone vor putea ti transmise operativ pentru a fi explorate si ce catre alte institutii de pe raza Sectorului 2 – Politia. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii.11. 8 furturi simple si 5 furturi de autovehicule. care traiesc in case darapanate. Paroseni si Gimalau constand in talharii. pentru a-si plati achizitionarea acestora. inconjurate de gunoaie menajere sau deseuri provenite de la materiale de constructii. protectia mediului inconjurator. accidente. Pompierii. furturi din buzunare genti etc. dar si insalubritatea prezenta aici. distrugeri si furturi. interactiunea dintre aceasta etnie si romani duce la aparitia de conflicte. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. 2. Transportul Local etc. Raul Colentina. Asa cum se intampla in general. atat al Politiei Sectorului 2 cat si al Politiei Comuitare Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace technice a acestui areal. Arealul este dominat de existenta Lacului si Parcului Plumbuita. Intamplator sau nu. initiate de primarie sau de companii private. explozii. Administratia Domeniului Public.In perimetrul delimitat de Soseaua Petricani-Strada Sipca-Strada Raul Colentina-Strada Steaua Rosie-45 fapte din care 2 talharii. atrag atentia presei. Din intregul cartier. avarii. Politia Rutiera. etc.

De altfel. traficul de droguri nu mai este de mult un aspect necunoscut pentru oamenii legii. Lipsa canalizarilor. ducand acolo practic toate lucrurile de care nu mai au nevoie in gospodarie. Puncte tari . Mai mult chiar. Daca toate aceste elemente ar fi mai bine valorificate. Proiectele in desfasurare si cele viitoare vor contribui cu siguranta la transformarea cartierului si la crearea unei imagini mai bune in opinia publica. In zona parcului si a manastirii sunt prezente foarte multe urme care indica consumul de stupefiante. asa-numitul “drog al saracilor”. amintind numarul foarte mare de seringi folosite la injectarea de substante halucinogene si apoi aruncate si abandonate pe spatiul public. aceasta zona a cartierului Plumbuita este o zona cu un potential ridicat. faptul ca nu au contracte cu firma de salubrizare care opereaza in zona ii face sa depoziteze resturile menajere in zona lacului. Situatia de agraveaza cand minorii. care ofera anumite servicii (mai ales medicale) familiilor defavorizate. contribuie la scaderea ratei criminalitatii - - Oportunitati Puncte slabe pozitionarea cartierului in afara centrului orasului perimetrul parcului si al manastirii perceput ca zona cu risc major anturajul stradal infractionalitate ridicata traficul si consumul de droguri numar redus al efectivelor de politisti care supravegheaza zona situatie financiara precara pentru mare parte din locuitorii zonei aparitia de conflicte intre populatia de etnie rroma si romani mare parte din populatie nu are contract cu firmele de salubrizare Amenintari 60 . isi fac chiar nevoile pe strazi. Preotii de la manastire au facut in repetate randuri sesizari la Primarie si la alte autoritati. ceea ce constituie unul dintre principalele aspecte negative ale zonei. In ciuda problemelor. grupurile de rromi alimenteaza criminalitatea din zona peninsulara a cartierului Plumbuita. din consumatori ajung chiar dealeri. locuitorii din acest areal au transformat zona lacului intr-un depozit de aparate electronice vechi. prin integrarea acestor categorii in programe sociale. a parcului si a lacului. Zona fiind cunoscuta ca una saraca. imaginea fiind mai degraba aceea a unei mahalale din secolul al XIX-lea. completata de dispretul si lispa de interes a localnicilor fata de mediul in care isi desfasoara propriile activitati creeaza un tablou greu de imaginat pentru timpurile in care traim. Au fost inregistrate diverse sesizari in special cu privire la consumul de droguri. in general se vinde heroina. Tot mai multi au acces la astfel de stupefiante. ceea ce reprezinta un potential cultural si social important . Astfel. Pe langa deseurile menajere. zona peninsulara sin Plumbuita ar putea deveni o mare atractie pentru investitori.ducand astfel la poluarea zonei.infiintarea unor servicii sociale. beneficiind de prezenta manastirii. ceea ce.prezenta parcului. obiecte de mobilier si materiale de constructii. din pacate de varste tot mai fragede. Copiii nu se sfiesc sa umble dezbracati pe strazi. lacului si manastirii. Lipsa de educatie si de simt civic se vede foarte clar si in comportamentul celor care locuiesc in zona.

1 scoala de • Lipsa serviciilor sociale precum: limba araba) .. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din catru dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. centre de reintegrare sociala a copiilor strazii. pe timp de 24 de ore. 1 scoala generala.000 locuitori • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri.25% din totalul sectorului 2) • Stabilitatea a indicatorilor sociali si • Spor natural negativ (-180 unitati) demografici • Fenomenul de migratie ia amploare (65% din • Predominarea populatiei cu varsta apta de membrii comunitatii se transfera in alte zone ale munca si tendinta de imbatranire a populatiei Bucurestiului. care duce la cresterea ratei somajului si a saraciei si.12. 2. calamitati naturale. precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de inters public si privat. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: Puncte tari Puncte slabe • Populatie de aproape 24. rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace tehnice a acestui areal.Spatii pentru activitati recreative si culturale • Infiintarea unor servicii si programe de • Inexistenta pistelor pentru biciclisti sprijinire a familiilor defavorizate in cadrul 61 .Centre pentru copii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani • Administrarea eficienta a resurselor .Centre pentru persoanele fara adapost Sectorului 2 . Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenire si combaterea incalcarii regulilor de comert stradal. a ratei criminalitatii scaderea gradului de instruire scolara a tinerilor Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala. implicit.interesul personalului autoritatilor publice de a se implica in realizarea sigurantei comunitare . explozii. etc. de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. protectia mediului inconjurator.Centre pentru victime ale violentei in familie financiare alocate de catre Consiliul Local al .) - - - - lipsa de educatie si simt civic si dezinteresul populatiei pentru zona in care isi desfasoara activitatile sau in care locuieste deficit de personal in cadrul Politiei Comunitare si insuficienta resurselor materiale alocate pentru serviciile de siguranta publica inexistenta unor programe sociale pentru reducerea faptelor de violenta si pentru integrarea in societate a tinerilor care comit astfel de fapte criza economica mondiala. atat al Politiei Sectorului 2 cat si ai Politiei Comunitarie Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice.posibilitatea accesarii unor programe de finantare pentru alcatuirea unor programe sociale (reconversie profesionala. sediul Politiei Sector 2 si Brigada Politiei Rutiere. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii.instalarea unui sistem de supraveghere cu camere video in zona parcului .Centre de zi pentru batrani sau persoane cu nevoi • Existenta serviciilor publice (ALOFM) si speciale private de ocupare a fortei de munca . accidente etc. conform rezultatelor chestionarelor) • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 • Probleme de siguranta si ordine publica gradinite. combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor. Avand in vedere numarul redus de efective. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2. curatenia sectorului in zonele vizualizate.2. avarii. adica (persoane domiciliate in cartierul Plumbuita) 13.

Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice Analiza economica a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani porneste in primul rand de la pozitionarea Sectorului 2 in capitala tarii. acordare de rechizite gratuite.075 la nivelul Bucurestiului). pe o retea institutionala prezenta.prezent si perspective indicau la nivelul anului 2006 o valoare de 3. 62 .000 euro a PIB-ului la nivel National si de 9.1. este si cel mai important centru politic. programe pentru dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul unor programe sociale • Existenta unei forte de munca necalificata • Inexistenta unor unitati de invatamant liceal in zona • Lipsa unor servicii de sanatate in cadrul perimetrului analizat • Lipsa unei piete agroalimentare • Nivel insuficient de asigurare a securitatii elevilor si cadrelor didactice in perimetrul unitatilor de invatamant • Insuficienta personalului calificat care sa acopere nevoia de servicii sociale oferite • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Amenintari • Gradul scazut de integrare a populatiei rrome.Manastirii • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala. economic si cultural-stiintific al tarii. in acelasi timp. ce se bazeaza pe o forta de munca cu o inalta calificare si pe un sistem de comunicatii dezvoltat dar. ceea ce inseamna ca nivelul educational.3. care. crearea de noi locuri de munca • Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene • Existenta programelor de sustinere financiara a elevilor (acordarea suplimentului de hrana. Astfel. care se poate transforma intr-un centru cultural si recreativ al perimetrului Oportunitati • Definirea unor proiecte de imbunatatire a centrelor sociale si scolare • Infiintarea punctelor de servicii medicale • Amenajarea unor locuri de recreere atat pentru copii cat si pentru adulti • Cresterea numarului de agenti de politie prezenti in zona pentru asigurarea sigurantei cetatenilor • Dezvoltarea unor programelor de protectie sociala a varstnicilor • Impulsionarea activitatilor economice. comparativ cu restul tarii (datele studiului CNP.Dezvoltarea regionala . ambientului economic al capitalei. nu in ultimul rand. constituie principalul factor care explica valoarea net superiora a PIB-ului pe cap de locuitor in Bucuresti. accesul pe piata muncii si calitatea vietii acestora vor ramane in continuare la un nivel scazut • Atitudinea negativa a comunitatilor locale fata de rromi • Migratia populatiei calificate inspre alte zone ale Bucurestiului • Insuficienta si chiar lipsa spatiilor de locuit (mai ales pentru tineri) • Cresterea ratei somajului • Cresterea numarului de beneficiari de asistenta sociala • Interes tot mai scazut al populatiei tinere pentru continuarea studiilor postliceale si universitare • Neconcordanta intre oferta educationala si cerintele pietei de munca 2.3 Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2. care ofera servicii socio-psiho-medicale unor categorii de populatie • Prezenta parcului si a Manastirii Plumbuita.

La capitolul societati comerciale si economice, sectorul 2 insumeaza peste 17% in cifra de afaceri a capitalei, doar ca acestea nu sunt distribuite in mod uniform, ceea ce inseamna ca in cadrul sectorului sunt si zone de vid comercial. La sfarsitul anului 2005 in Sectorul 2 al Municipiului Bucuresti erau 21.417 agenti economici. 21.391 (99%) din acestea erau in registrate ca proprietati majoritar private. Din punct de vedere al marimii acestor agenti economici, la aceeasi data predominau societatile “micro” (mai putin de 9 angajati), in numar de 19.316 sau 90% din total. Sectorul economic al cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani rezulta din conformatia fizicogeografica a teritoriului, din eterogenitatea tesutului urban si din prezenta unor importante cai de comunicatie. Această zonă a sectorului 2 din Bucureşti a fost dintotdeauna cunoscută pentru existenţa unor fabrici de gheaţă în zona bisericii din D-na Ghica şi pentru fabrica de ceramică (construită în 1870), pentru fortăreţele turceşti din vecinătatea Str. Gherghitei, instalaţie care acum nu mai există şi care prelucra nisipul în anii ’30. Pana in 1989, desi exista o fabrica de glucoză în zonă, exista intenţia ca zona să fie demolată, inclusiv casele locuitorilor din zonă şi crearea unui mare parc şi a unei zone de agrement. Inainte de revoluţie, în afară de cafeneaua localizată pe insula din vecinătatea Mănăstirii din Plumbuita, lacul era traversat de vaporase si era foarte frecventat de către copii şi locuitori ai zonei. In vremea lui Ceauşescu, se intenţiona crearea unui bazin sportiv pentru sporturi nautice cu scopul de a transforma zona într-un sat olimpic (in zona de sud a lacului Plumbuita). Trebuie de asemenea menţionat modul în care conformaţia ţesutului urban s-a schimbat în ultimii 30 de ani, având în vedere faptul că braţul occidental al lacului Plumbuita era compus înainte din case, cel puţin până la inundaţiile din 1976-1979 de pe str. Colentina şi Str. Fabrica de Gheata (nu exista încă partea de pământ din str. Ricinului). Centrul cartierului este dominat de o zona verde, marginita pe trei dintre laturi de lacul Plumbuita, in interiorul careia se afla manastirea Plumbuita, relevanta pentru patrimoniul cultural-istoric (zona 1). Astfel, zona se caracterizeaza prin lipsa cailor de comunicatie, cu exceptia unui pod care face legatura intre manastire si celalalt mal. Lipsa de infrastructura ingreuneaza dezvoltarea de zone productive, caracteristice centrelor culturale. Zona prezinta potential sub aspect turistic, dar este nevoie de masuri clare de recalificare. Chiar in apropierea malurilor lacului Plumbuita, data fiind distanta fata de principalele artere de comunicatie, se intind zone rezidentiale supuse fenomenului de degradare urbana si lipsite de activitati productive (zona 6). In perimetrele urmatoare (zona 4, 5, 6) in schimb, se concentreaza in mare parte activitatile productive, ce tin in general de sectorul secundar. Multe firme si depozite care opereaza in sectorul constructiilor se localizeaza in aceasta zona, ca urmare a prezentei strazilor asfaltate si a preturilor scazute ale terenurilor. Aceste societati, caracterizate de o cifra mica de afaceri, sunt localizate in general in zonele exterioare lacului, zone cu o prezenta scazuta a activitatilor tertiare. Un astfel de tesut productiv se intalneste mai ales in apropierea strazilor Steaua Rosie, in zona de nord-vest, si Fabrica de Gheata, Emanciparii, Andronache. Aceasta zona, in afara de centrele comerciale din sectorul alimentar deja prezente, McDonald’s si Mega Image, se prezinta ca un perimetru supus proceselor de transformare, ca urmare a alocarii investitiilor destinate realizarii de noi spatii rezidentiale, de exemplu complexul Cooper Beach. De-a lungul malurilor lacului, se intind zone foarte degradate, de multe ori fara servicii de canalizare sau de colectare a gunoiului si cu strazi neasfaltate. In aceste perimetre multe locuinte sunt darapanate si lipsesc activitatile productive, atat cele secundare, cat si cele tertiare.
63

Zona caracterizata de o astfel de structura urbana este cea cuprinsa intre Str. Ricinului si Str. Plumbuita. De fapt, cele trei strazi principale ale micro-zonei analizate, Plumbuita, Ricinului si Tamaioarei, insumeaza circa 70% din activitatile economice, ceea ce demonstreaza lipsa aproape in totalitate a agentilor econimici in strazile din imprejur. Zona verde se intinde si la sud de lac, dincolo de Str. Ricinului (zona 2). Acest areal margineste una dintre cele mai productive arii si, in acelasi timp, una dintre cele mai diversificate din macro-zona. Astfel, spatiul delimitat de strazile Siania, Dna Ghica si Sos. Colentina reprezinta perimetrul cu cea mai mare concentrare a activitatilor din intregul cartier studiat. Principalele artere de comunicatie ale cartierului, adica Petricani, Colentina, Dna Ghica, Gherghitei, situate din punct de vedere geografic in partile extreme ale arealului, sunt si strazile care concentreaza cel mai mare numar de societati economice, dintre care cele mai multe opereaza in sectorul tertiar. Asa cum se poate vedea din graficul alaturat, zona 2 este dominanta din punct de vedere al prezentei agentilor economici. Serviciile concentrate aici sunt in general legate de activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative.

Un caz particular in ceea ce priveste concentrarea de servicii in apropierea strazilor importante il reprezinta Str. Dna Ghica. Aceasta artera, care delimiteaza in sud tot perimetrul, este foarte locuita pe latura de sud-est, in timp ce pe partea cealalta se intinde doar un spatiu verde. De altfel, Dna Ghica este o artera importanta in cadrul cartierului, la o oarecare distanta de zonele degradate. Aceasta strada, care totalizeaza un numar de 187 activitati profesiona profesionale, le, stiintifice si tehnice si 91 de societati care activeaza in sectorul transporturi si depozite de materiale, demonstreaza, pe langa o prezenta semnificativa a unei concentrari de societati mici si mijlocii din sectorul teriar, si o insemnata specializare in prestarea de servicii calificate. Alte activitati prezente in Str. Dna Ghica sunt: servicii ITC, intermedieri financiare, servicii publice si administrative, restaurante si hotel. Sos. Colentina (zona 3) se caracterizeaza, in schimb, prin prezenta numeroaselor activitati din sectorul alimentatiei, cu specific etnic (mai ales chinezesti si arabe), a fast-foodurilor, import-export cu produse pentru locuinte si alte servicii, de care beneficiaza populatia rezidenta, eterogena, care se concentreaza in special in apartamente de bloc. Si zona din partea de est a lacului (zona 4), ce se intinde intre strazile Emanciparii si Gherghitei, concentreaza un numar seminificativ de intreprinderi mici care activeaza in sectorul tertiar.

64

Activitatile din cartier sunt in general impartite pe sectoare: activitati de spectacol, transformari industriale si sectorul alimentar cu un procent de circa 8%; 40% din activitati apartin sectorului constructiilor (desi cu o concentrare mai mica decat in alte cartiere); serviciile financiare si de real estate reprezinta 14% si tot 14% si activitatile din sectorul hotelier si al restaurantelor. Sub aspect turistic, zona prezinta potential. Perimetrul imediat urmator, situat tot in zona 4 de analiza, subliniaza existenta unei discontinuitati la nivelul distributiei activitatilor tertiare. Aceasta micro-zona, cuprinsa intre Gherghitei si lacul Plumbuita, este o zona mlastinoasa si este caracterizata prin prezenta unor spatii inactive si parasite. Saptiile verzi prezente au aparut ca urmare a incetarii fostelor activitati. De altfel, strada Emanciparii, desi usor de parcurs, nu prezinta o concentrare deosebita a activitatilor economice si comerciale, din cauza conditiilor tesutului urban si social.

In concluzie, se face simtita o puternica prezenta a activitatilor economice si o eterogenitate a sectoarelor productive, care corespund principalelor artere stradale dens locuite. Amintim in schimb, un procent scazut al dezvoltarii economice in zonele situate la o oarecare distanta de axele principale, aflate in apropierea lacului si degradate din punct de vedere social si urban. De altfel, sectorul tertiar se concentreaza in lungul strazilor principale, in timp ce in restul teritoriului se distribuie omogen activitatile ce tin de sectorul secundar.

65

2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Ca urmare a analizei economice prezentate mai sus si in baza datelor oficiale ale Institutului National de Statistica cu privire la societatile care activeaza in sectorul 2 al capitalei, date care au fost selectionate in functie de strazile prezente in perimetrul studiat, putem analiza acum cifrele de afaceri ale societatilor din Plumbuita, care activeaza in diferite sectoare economice. Metodologia de lucru care s-a folosit se bazeaza pe impartirea societatilor in 6 zone care constituie macro-zone, in functie de cifra de afaceri inregistrata. Astfel, societatile au fost impartite in 3 categorii: cele cu o cifra de afaceri anuala mai mare de 4.200.000 RON (1 milion de euro), cele a caror cifra de afaceri este cuprinsa intre 1.050.000 si 4.200.000 RON (intre 250.000 si 1 milion de euro) si societati cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 1.050.000 RON (250.000 euro). In baza acestei clasificari, rezulta ca la nivelul intregului cartier, societatile cu o cifra de afaceri mai mare de 4.200.000 RON sunt 11, prezentate in tabelul de mai jos. Cifra de afaceri in RON
17.919.476 17.166.831 14.803.412 13.811.284 11.212.915 10.363.739 8.317.201 6.745.984 5.786.999 4.442.330 4.307.017

Societate
NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL (www.nexidian.ro) EVID-CONT CONSULT SRL MTC MATERIAL COMPANY S.R.L. BREJAWI INTERNATIONAL SRL FARR GROUP SRL INFOMED SRL CORE METALIAT EXIM SRL SIND TEL ROMANIA SRL KLASS PRODEXPORT SRL (www.klass.ro) STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

Ca urmare a impartirii teritoriului in zone functionale, analizam in continuare cele mai mari realitati economice, dupa cifra de afaceri. Din totalul de 1.775 societati prezente in periemtrul de studiu, am preferat sa nu luam in considerare societatile cu o cifra de afaceri mai mica de 250.000 euro pe an, existente in numar foarte mare. Pentru o mai buna cartare a operatorilor economici prezenti in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani, prezentam in continuare lista celor mai mari societati din zona in functie de cifra de afaceri exprimata in RON, enumerate in ordine descrescatoare. Evident, o asemenea analiza nu va fi facuta si pentru zona 1, unde nu este prezenta niciun fel de activitate economica. Zona 2 Trepte ale cifrei de afaceri – peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 14.803.412 10.363.739 4.442.330 4.307.017 Societate MTC MATERIAL COMPANY S.R.L INFOMED SRL STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

66

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.605.003 3.425.710 3.408.363 3.338.769 3.298.267 3.251.094 3.019.865 2.930.061 2.807.122 2.473.445 2.396.758 2.321.713 2.313.485 2.234.258 2.033.496 2.013.227 1.988.484 1.969.666 1.867.606 1.854.668 1.815.542 1.797.662 1.760.784 1.722.392 1.693.068 1.652.597 Societate Cifra de afaceri in RON Societate

ARCADE DOORS SRL 1.569.186 ANDA & YB COM TRADING SRL 1.533.432 BABY STAR 2000 SRL 1.475.983 PETRIA II SRL 1.459.824 MEDIVETSIM IMPEX SRL 1.434.367 PROFESIONAL PRODSERV SRL 1.421.024 LEVEL WOOD PROD EXIM SRL 1.400.396 GINROX PRODCOM SRL 1.397.682 TOP EXPERT DCE SRL 1.382.620 DIGITAL BIT SRL 1.376.152 HIDROPROIECT DESIGN SA 1.375.072 DAHER COM SRL 1.350.760 EL STUDIO DESIGN SRL 1.340.337 FAREN COMEXIM SRL 1.330.572 POWER NET SRL 1.328.796 ALTAMIRA PRODIMPEX SRL 1.307.988 F& D IDEAL TRADING SRL 1.264.605 SERVCO & CONTA SRL 1.223.143 GROUP M.G. INTERNATIONAL 1.216.053 LUDICOM ART SRL 1.190.824 EL MUNDO TOUR SRL 1.177.506 MOD EXPRES INTERNATIONAL 1.161.422 EXPERT LINE SRL 1.084.930 PRONET COMPUTERS COMIMPREST1.062.133 ROCO'CO TEAM-IMPEX SRL 1.059.950 EKOL INVEST SRL

RIVA SRL ACTEC SRL CAVIO PROD SRL EURO TRANS GROUP SRL TUDOR SELF SRL WEB MEDIA SERVICES SRL SMART STAR SRL SYS IMPEX SRL CHENNING TRADING S.R.L. A.S. VIDA EXIM SRL GAUDEAMUS TRADE GENICOM INTERMED SRL LIQENG COMIMPEX SRL ZHONG XIN IMPEX SRL CABO PROD CORPORATION SRL GOLDEN BRICK CONSTRUCT SRL PETRIA SRL MEDIA SYMBIO S.R.L. PATELA SERV COM IMPEX SRL MANICEX TRADING SRL AKIL 97 CO-IMPEX S.R.L. GELPA SRL NOVA - ROM HL SRL YUJING IMPEX SRL ROMANIA GUO CHENG

Zona 3 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON 11.212.915

Societate FARR GROUP SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.418.075 3.331.119 2.963.253 2.596.915 Societate Cifra de afaceri in RON 1.710.436 1.616.319 1.124.031 1.123.261 Societate

PH PNEUMOSERVICE SRL JINDA COMPANY SRL TORNADO DISTRIBUTION 2002 SRL TRAFFIC COMETAL SA

FACHANG SRL DANKO DIVERS SRL HAMEDAN COM SRL RUXCONTAD GRUP SRL

67

Zona 4 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 8.317.201 Societate CORE MATALIAT EXIM SRL Cifra de afaceri in RON 6.745.984 Societate SIND TEL ROMANIA SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.269.023 2.558.657 Cifra de afaceri Societate in RON CULTURE BUSINESS SRL 2.027.701 NISACO PROD COM SRL WEIXIN INTERNATIONAL DEVELOPMENT SRL Societate

Zona 5 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 17.919.476 17.166.831 Cifra de afaceri in RON 13.811.284 NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL EVID-CONT CONSULT SRL Societate Societate BREJAWI INTERNATIONAL SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 0 RON
Cifra de afaceri in RON 2.909.972 2.396.758 Societate

SANTINA '96 COMPREST SRL HIDROPROIECT DESIGN SA

Cifra de afaceri in RON 1.892.397

Societate LOID GRUP SRL

Zona 6 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON Societate 5.786.999 KLASS PRODEXPORT SRL

2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice Considerand impartirea teritoriului care constituie obiectul nostru de studiu in sase micro-zone, vom analiza in continuare in detaliu aceste diviziuni, din punct de vedere al activitatilor economice. Precizam faptul ca este posibila o analiza pentru fiecare micro-zona si fiecare strada in parte, si nu doar una cu caracter general, ca urmare a selectarii tuturor persoanelor juridice prezente pe ficare strada a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. In primul rand, trebuie mentionat faptul ca zona 1, ca urmare a conformatiei sale, nu prezinta nicun tip de activitate economica, cu exceptia fluxului turistic sau a donatiilor pentru Manastirea Plumbuita. 2.3.2.2.1. Zona 2 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Numarul total de societati care desfasoara activitati economice in zona 2 este de 921 unitati. Distributia teritoriala este puternic neomogena. Acest aspect depinde de lungimea strazilor, de pozitia strategica in care se gasesc si de eterogenitatea geografica a zonei, impartita intre spatii verzi si zona urbana. Strada cu cea mai mare rata a activitatilor este Sos. Colentina, unde activeaza 366
68

b) Analiza activitatilor economice pe strazi Analizand distributia operatorilor economici pe sos. unde functioneaza doar 22 de societati. tran sport si depozit. data fiind lungimea celor doua strazi si pozitia lor centrala. Conform datelor. Numarul agentilor economici este mai mic de 100. pe Aleea Sinaia opereaza 90 de societati. Cremenita. Petricani. Acets lucru se datoreaza faptului ca cele doua strazi sunt mult mai scurte si nu au o pozitie centrala. Distributia activitatilor economice pe strazi Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Sos colentina 40% 366 318 90 70 43 22 12 0 100 200 Bujorul alb 1% Str. atat in procente cat si in valori absolute. asa cum se intampla pe str. Comparativ cu strazile amintite deja . 69 . Colentina. Totusi. In graficele de mai jos este presentata aceasta situatie. dar si volumul de trafic. dministrative. diferenta fata de primele doua artere este destul destul de mare. densitatea scazuta a firmelor prezente aici se explica fie prin lungimea redusa a strazilor strazilor (cum este cazul str. urmata de D-na Ghica cu 318 societati. Bujorul Alb. urmate maia poi de constructii. mai precis. asadar vizibilitatea activitatilor ce se desfasoara. fie prin predominanta vegetativi. Colentina. petricani 2% Strada crementi a 5% 300 400 Doamna Ghica 34% Aleea Sinaia 10% Strada sinaia 8% Acest fapt este lesene de inteles. stiintifice. strazile care urmeaza dupa cele doua mai sus amintite sunt Aleea Sinaia si Str. Din aceasta categorie face parte str. sau traverseaza o zona caracterizata de prezenta spatiilor rezidentiale. Strazile cu o prezenta redusa a activitatilor economice sunt Cremenita. care traverseaza o zona urbana. cu 43 societati). rezulta ca cea mai mare parte a acestora desfasoara activitati professionale.operatori economici. Sinaia. fiind practic artere secundare ale Sos. Asta inseamna ca 74% din activitatile economice din zona 2 se conc concentreaza entreaza pe aceste doua strazi. Petricani si Bujorul Alb. Colentina. mai ales in cazul Sos. in timp ce pe strada Sinaia 70. tehnice sia dministrative.

care in valori procentuale inseamna 85%. mai putin de 10 unitati. Concentrarea activitatilor pe Strada Sos Colentina Valori in procente Industria alimentara si agricultura 1% Servicii publice si administrative 0% Sanatate. asa cum sunt serviciile publice si administrative. adica 58%.asigurari si Real Estate 2% Activitati profesionale. Celelalte 54 de societati ramase se impart in alte 8 sectoare.stiintifice. tehnice si administrative 50% Constructii. 70 . stiintifice. divertisment 2% Activitati de spectacole. cu exceptia zonei industriei prelucratoare si de administrare a deseurilor. in timp ce restul agentilor apartin celorlalte categorii. Trebuie mentionat faptul ca sunt sectoare de activitate din cadrul carora activeaza cate o singura societate. Un al doilea sector bine reprezentat pe aceasta artera este cel al constructiilor. In procente. transporturi si depozitare 35% Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 4% O astfel de analiza economica se poate face si pentru str. concentrarea acestui sector este de 25%. Trebuie subliniata in schimb absenta serviciilor publice si administrative. D-na Ghica. Astfel.In valori absolte. numarul total de societati care activeaza in aceste sectoare este 312 dintr-un total de 366. transporturilor si depozitelor. restaurante. se observa o concentrare mai mare a activitatilor economice din categoria “activitati profesionale. Prezenta celorlalte sectoare nu este relevanta. tehnice si administrative” . Prezenta activitatilor economice in zonele ramase este foarte redusa. culturale si recreative 2% Intermedieri financiare. Invatamant si asistenta sociala 1% Hoteluri. cu o valoare absoluta de 187 societati dintr-un total de 318. stiintifice. daca ne gandim ca din punct de vedere cantitativ este vorba de circa 10 unitati. tehnice si administrative 50% Activitati profesionale.

6%. a serviciilor publice si administrative. mai precis 53 de firme. c) Activitati economice in zona 2 Din analiza distributiei operatorilor economici pe baza sectorului de care apartine. In acest caz. De altfel. mai mult de 50% din agentii economici apartin activitatilor de constructii. Al doilea sector cu o prezenta insemnata este cel al cosntructiilor. transporturilor si depozitelor. urmeaza analiza Aleii Sinaia. rezulta ca pe toate strazile exista o puternica discrepanta intre prezenta societatilor din sectoarele constructiilor. In valori absolute. stiintifice. cu 22 respectiv 12 societati.Concentrarea activitatilor pe Strada Doamna Ghica Valori absolute 187 91 Industria… 11 Hoteluri. unde functioneaza 90 societati. ceea ce trans format in valori relative inseamna 45. stiintifice. proportia distributiei economice este cam aceeasi. tehnice si administrative pe de alta parte si toate celelalte 8 categorii de activitati. se observa ca predominanta este categoria activitatilor profesionale. Si in cazul strazilor Sinaia si Cremenita. sanatatii si asitentei sociale. stiintifice. Analizand mai in detaliu datele. In shimb. transporturilor si depozitelor pe de o parte si a celor legate de activitati profesionale. adica 39% din total. care numara 355 societati. a restaurantelor. Raman astfel doar 19 societati cu activitati in alte domenii. sunt singurele strazi fara activitati ins ectorul industriei alimenatare si agricole. urmate de alte 18 care desfasoara activitati din categoria activitatilor professionale. transport si depozite. Invatamant… 3 ITC 3 0 50 100 150 200 Dupa numarul de societati. cele mai multe activitati aparin categoriei constructii.… 8 Industria alimentara si… 7 Activitati de… 4 Intermedieri… 4 Sanatate. strazile care in termeni absoluti au o prezenta scazuta a agentilor economici sunt Petricani si Bujorul Alb. restaurante. societatile apartinatoare la cele doua sectoare majore numara numara 775 unitati dintr-un total de 921 cate sunt in registrate in total in zona 2. tehnice si administrative. Societatile implicate in acest sector sunt aproape jumatate. In ambele cazuri. mai precis 420. ceea ce in valori relative inseamna 84%. 71 . tehncie si administrative. transporturi si depozite.

Valorile relative sunt egale cu 65.3%. cele de sanatate si de asistenta sociala.7% si rezulta din raportul dintre activitatile tertiare (209) si totalul celor din sectorul primar. Coelntina).6%) de-a lungul Sos. 72 . analizand graficul de mai sus. Aceasta diferenta este determinata de prezenta semnificativa a societatilor care activeaza in sectorul secundar (34. Colentina in schimb. acestea fiind concentrate cu precadere in Sos. sunt implicate 12 societati din 921. administrarea deseurilor. raportat la activitatile totale. 60% din firme opereaza in sectorul tertiar. IT&C. Colentina. adica doar 1. sunt prezente doar 3 firme.3% din toata zona 2. Colentina (366 in Colentina. Dna Ghica) si societatile din sectorul tertiar. d) Analiza activitatilor tertiare De interes este si analiza specifica a sectorului tertiar.8%. referitor la distributia societatilor in cadrul diferitelor sectoare de activitate. dar. asa cum se vede si in graficul de mai jos. Concret. Concret. sectorul hotelier si al restaurantelor. In cazul Sos. mai numeroase in Str. 118 operatori economici. situatia este similara cu cea care se obtine prin analizarea distributiei societatilor pe strazi. secundar si tertiar (318) pe strada. adica 0. se poate spune ca la nivelul zonei 2.Lipsesc agentii economici care opereaza in cadrul serviciilor publice si administrative. strada Colentina prezinta cel mai mare numar de activitati prin comparatie cu celelalte. in raport cu 318 in Str. cu accent pe fiecare strada. cea mai mare concentrare de activitati tertiare se concentreaza in strada D-na Ghica. servicii legate de intermedieri financiare. In toate aceste categorii activeaza in intreaga zona 2. Celelalte 6 categorii de activitati ramase sunt: industria alimentara sia gricultura. in numar absolut. In valori absolute. adica 12. in cazul primul sector mentionat mai sus. D-na Ghica (65. asigurari si activitati in sectorul cultural. Rezulta astfel un contrast intre datele referitoare la prezenta operatorilor economici. In concluzie.7% raportat la doar 60% in Sos.

Microzona 3 poate fi impartita in 3 segmente diferite: segmentul litoral. in care se fac investitii pentru construirea unor proiecte rezidentiale. strada D-na Ghica are cele mai mare numar de agenti tertiari. In valori absolute. In Sos. concentrarea de activitati tertiare pe celelalte strazi este redusa. Ultimul grafic ilustreaza activitatile tertiare pentru fiecare strada in parte raportat la totalul operatorilor economici care activeaza in sectorul tertiar in intreaga zona 2 (adica 514 societati). Comparand fiecare strada se observa o diferenta mare intre Sos. Sinaia si in Str. D-na Ghica pe de o parte. in timp ce pe cele din urma se intalnesc cu precadere activitati secundare.3.2. 73 . unde isi au sediul si numeroase societati cu activitati productive secundare si tertiare. o zona caracterizata de o concentrare scazuta a activitatilor productive si cu un spatiu locuibil de dimensioni medii. si un al treilea segment. Acesta este un rezultat al prezentei semnificative de activitati secundare. cele mai importante din zona. predomina activitatile tertiare. Colentina este cea mai mare concentrare de activitati tertiare din toata zona 2. Zona 3 Microaria pe care o analizam in continare este o zona puternic eterogena a orasului daca luam in considerare tesutul urban. inferioara procentului de 45%.2. In schimb.2. si celelalte strazi pe de alta parte. caracterizat printr-o densitate mare a locuintelor. 2. Colentina si Str. Petricani. in timp ce Bujorul Alb si Petricani au cel mai mic numar de societati care activeaza in acest sector. usor de plasat pe piata ca urmare a preturilor accesibile si a pozitiei geografice favorabile. Pe primele doua artere. cea mai mica concentrare se intalneste in Str.Asa cum este ilustrat in graficul alaturat. structura sociala a cartierului si structura economica productiva.

ingradite si degradate. Colentina in apropiere constituie o atractie pentru cele mai multe societati din microaria analizata.Prima dintre cele trei zone descrise mai sus. Particularitatea acestei zone sub aspectul profilului urban social si economic consta in faptul ca densitatea urbana ridicata si locuintele de tip bloc coexista cu o realitate diversificata din punct de vedere geografic si economic. Asa cum se observa in graficul alaturat. Str. permite legatura dintre traficul ce vine din nord-vest prin intermediul strazii Petricani si care continua cu Dna Ghica si cel din sud-est. cuprinsa intre Sos. Aceasta strada. 7 care desfasoara activitati IT&C. Fabrica de Gheata deonstreaza aceasta situatie. multumita tarficu tarficului lui zilnic din zona si prezentei transportului public. prezinta inca numeroase spatii nefolosite. Colentina. 148 dintre apertamente vor avea vedere la lac lacul ul si parcul Plumbuita. caracterizat de o valoare ridicata a densitatii urbane si de un sistem de artere de comunicatie ca o locatie ideala pentru realizarea de investitii directe si pentru deschiderea de magazine si restaurante de catre catene mari precum McDonald si Mega Image si a unui hotel. viitorul complex rezidential Cooper Beach Tower va fi realizat de grupul Cooper Beach cu 12 etaje si va avea 156 apartamente. cea care margineste lacul. Astfel. cu o valoare medie intre 1500 si 1800 euro/mp. 74 . Fundeni. bine reprezentata de diferitele servicii cu potential de devoltare si recalificare. cele mai diversificate. ca urmare a propriului tesut social. anume Sos. Asa cum a fost descris si anterior. Aceasta situatie economico-productiva demonstreza o valoare a terenului si o pozitie geografica privilegiata. 5 societati active in sectorul serviciilor culturale si spectacolelor. de asemenea. dinspre Sos. Zona analizata a fost definita. Coelntina. este a doua microzona dupa numarul absolut de firme care activeaza sau au sediul legal aici. In aceasta zona se desfasoara si diferite activitati tertiare. Structura productiva din str. Microaria 3 este un sector important in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din punct de vedere economic productiv. aici isi au sediul 61 de societati care opereaza in sectorul constructiilor. De altfel. 2 societati care desfasoara activitati de asigurari si real estate si 3 care se ocupa de transformarea si administrarea deseurilor. 30 societati care ofera servicii tehnice administrative si professionale. transporturilor si depozitelor de marfa. in ciuda faptului ca prezentei Sos. Fabrica de Gheata si Andronache. in aceasta zoan au fost realizate investitii importante atat in volum cat si ca recalificare si relansare a zonei. In imediata apropire functioneaza si o scoala generala si o scoala de limba araba. pe langa faptul ca strabate intreg cartierul Colentina de la nord la sud-vest. care pot avea posibilitati bune de dezvoltare a propriei afaceri. Limita de sud este alcatuita din principala strada a zoeni. Pe aceasta artera se concentreaza cea mai mare parte din activitatile productive ale cartierului si.

Datele prezinta o repartitie destul de echilibrata intre serviciile si activitatile productive. tehnice si administrative. analizata anterior. transport si depozitare. Pe strazile adiacente in schimb. cu urmari evidente si la nivel economic. tehnice si stiintifice. situata in imediata apropiere a acesteia. 15 in industria prelucratoare sau de prelucrare a deseurilor. Tipologia caselor cea mai frecvent intlanita este cea a locuintelor monofamiliare. Sunt inregistrate 413 societati. realitatea economica a acestui perimetru se prezinta ca fiind destul de putin dezvoltata si diversificata. a ctivitatilor de import-export de produse de artizanat si alimentare. 12 societati ITC. transport si depozite de marfa. din care 273 operatori in sectorul de constructii. zona poate fi considerata ca avand o preponderenta a activitatilor tertiare. Astfel. Zona beneficiaza de servicii de canalizare. pe langa densitatea urbana. Emanciparii. este delimitata de strazile Gherghitei. Numarul mare de activitati de transport si depozitare evidentiaza numarul semnificativ de societati mici care activeaza in distributia de produse artizanale. tehnico-stiintifice s-a dezvoltat cu precadere in zona. recreative) si activitati profesionale. 9 in industria alimentara si agricoltura. ceea ce reprezinta un factor important in dezvoltarea activitatilor productive tertiare. In ciuda densitatii urbane. Aici se afla un numar destul de mic de societati. Colentina. iluminat stradal si unele strazi sunt asfaltate. Realitatea descrisa pana acum demonstreaza o situatie critica. situatia este diferita din punct de vedere al activitatilor productive. de alimente sau de servicii de transport marfa. Acest areal. Acest aspect se explica prin desnitatea urbana scazuta si lipsa unor artere importante de comunicatie. este caracterizat de eterogenitatea etnica. mai ales in ceea ce priveste activitatile menite sa serveasca piata locala. Simetriei si Salciilor. Se poate observa ca prestatia serviciilor profesionale. care se desfasoara in strazile Salciilor si Spataru. centre de reparatii si servicii ITC. 76 activitati professionale. care apartin comunitatii arabe si chineze din cartier.Strada a fost restructurata de curand si reprezinta o cale de comunicare importanta atat pentru transportul privat cat si pentru cel public. 3 in cadrul serviciilor publice administrative. activittai culturale. 75 . Cea de-a treia zona. 9 in sectorul hotelier sau al restaurantelor. In plus. Este strada cea mai relevanta pentru concentrarea de activitati si pentru diversitatea acestora. 4 societati din sectorul ITC si cateva activitati de servicii de diferite tipuri (culturale. 2 in sectorul serviciilor de sanatate si asistenta sociala. Colentina se explica prin importanta acestei artere ca si cale de comunicatie pentru intreaga zona sin imediata sa apropiere. Concret. prezenta saptiilor verzi a stimulat dezvoltarea unui nucleu rezidential. prezenta serviciilor diversificate din Sos. desi exista o gama complexa de activitati productive. iar impartirea lor pe sectoare de activitate este foarte diferita de cea de pe Sos. serviciilor logistice si de transport. amintim prezenta a 21 de societati care activeaza in sectorul constructiilor si al transporturilor. Acest aspect este evident prin prezenta restaurantelor. Coelntina. Diveristatea ce caracterizeaza Sos. desi in aceeasi microarie 3. ca si existenta serviciilor publice in zona alaturata (scoala generala). activitati din sectorul restaurantelor si hotelier. Cu exceptia unor activitati de constructii. 6 in sectorul de intermedieri financiare si asigurari. dar cu perspective de dezvoltare in ceea ce priveste recalificarea spatiului din punct de vedere urban si social.

Zona Industria Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor Constructii. Andronache 19 Str. Colentina 41 33 28 26 24 25% 65% Sos. Invatamant si asistenta sociala Activitati de spectacole. Zonele in care sunt prezente cele mai multe societati sunt pe Sos. asa cum s-a spus si anterior. restaurante. Fabrica de Gheata). Graficul prezinta situatia celui de-al treilea sector din cadrul microzonei 3. Colentina Str. Toate aceste activitati. tehnice si administrative. din graficul de mai sus putem intelege repartitia activitatilor aferente sectorului tertiar pe strazile zonei 3. 0 100 200 300 400 500 alimentara si agricultura 3 Activitati economice . Simetriei 9 Emanciparii 8 Gorgan Spatarul 4 Str Salcilor 4 Dumitrescu Tanase 0 Strada\Polixemia… 413 In graficul alaturat este ilustrat un tablou complet al distributiei activitatilor economice in cadrul microzonei 3. atat ca numar absolut. asigurari si Real Estate Activitati profesionale.Zona 3 % activitatilor tertiare in cadrul activitatilor totaleZona 3 Fabrica de Gheata Emanciparii Sos. Distributia activitatilor tertiare pe strazi . in Sos. Colentina si in zona laculului Plumbuita (str. ca si celelalte ce tin de alte sectoare de activitate sunt concentrate. cat si relativ. transporturi si depozitare Hoteluri. Simetriei Sos. apartinand sectorului tertiar. Colentina pe strazi 110 Fabrica de Gheata 29 Sos.Distributia activitatilor economice Sos. 76 . Colentina. transportul si depozitarea constituie principala activitate productiva. urmata de activitatile profesionale. Andronache Fabrica de Gheata Sos. stiintifice. culturale si recreative 63% 18% 4% 3% 3% 1% 1% 1% 2% 4% Analizand graficul urmator. Simetriei 0% 1% 2% 3% 4% Dumitrescu Tanase Str Salcilor Emanciparii Str. tehnice si administrative Servicii publice si administrative Sanatate. caracterizata de predominarea functiei rezidentiale. Pe restul strazilor nuamrul societatilor scade. divertisment ITC Intermedieri financiare. se poate observa compozitia economica a cartierului: constructiile. Andronache Gorgan Spatarul 0 Intrand in mai multe detalii.

spectacole. depozitelor Activitati de depozitare si transporturilor – Str. Str. datele referitoare la prelucratoare alimentara si .3. asa cum este ilustrat si in graficul de mai jos: De altfel. Str. Oituz. O descriere exacta a distributiei Zamfir territoriale a activitatilor economice in zona 4 11% se poate vedea in graficul circular alaturat. 77 . cu cel mai mare numar de operatori. Mihai 1% Ion 2% 1% Ion Acest lucru este normal. economici. 67% culturale si Gherghitei.2. Tudor Geicu Stanga si vizibilitaii strazii. Strada Mica. ca urmare a lungimii Str.3. Oituz. Str. 32% 6% Str. se observa ca pe deseurilor 5% Intermedieri strazile cu cea mai mare 2% financiare. 16% Str. SavuNicolae economici functioneaza 30 de societati. agentilor economica este strada Gherghitei. care traverseaza practic Tomovic 1% 4% 4% aproape toata zona 4. Str.2. prezenta a operatorilor asigurari si economici activitatea Real Estate predominanta este cea 11% Constructii. cu se intersecteaza 4 artere principale – Str. 11% Str.2. unde Gherghit Str. Distributia teritoriala aIntr. Strada i Emancip Gherghit Mihai Tudor si Strada Savu Bara. In zona 4 Str. Oituz 8% Emanciparii. asa cum s-a vazut si in Negules ui partea de analiza a tesutului urban. Gherghitei. nu se 5% arii ei bucura de o prezenta semnificativa a agentilor Str. fiind strazi mici. Zona 4 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Acest paragraf urmareste distributia activitatilor economice in cele 14 strazi care apartin de zona 4. Mihai Tudor Marcu 9% si Str. insumand Str. in zone de multe Petre Litoralul ori greu accesibile. comparand Concentrarea activitatilor pe Hoteluri. Impartirea acestora se prezinta destul de eterogena si depinde de dimensiunile strazilor si de pozitia mai mult sau mai putin strategica a acestor strazi. Bara Zamfir pe strazi ei aproape toate activitatile economice din zona. b) Distributia teritoriala a activitatilor economice pe strazi Zona cu cea mai mare concentrare a activitatilor economice este Strada Gherghitei. Gherghitei. Strada cu ce mai puternica activitate Str. legata de sectorul transporturi si constructiilor. recreative Litoralului.Valori in ITC procente strazile prezente in zona divertisment si gestionarea 2% agricultura 2% 4. Strada Strada Industria Industria Gherghitei restaurante.

restaurantelor. asigurarilor si cel de real estate. se pot numara doar 3 locuinte pe strada Emanciparii. Si asta deoarece mai mult de jumatate din lungimea strazii. tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a sectoarelor active in zona tin de sectorul industrial. Aceasta microzona este complet inactiva. Zo Zonele nele verzi amintite nu sunt organizate bine. Tomovici si Str. reprezinta cel mai mare procent al prezentei activitatilor din zona). Ghrghitei. care se alterneaza cu depozite si fabrici cu uz comercial si productiv. Pe strada Oituz. activitatile cu cea mai mare prezenta apartin de sectorul constructiilor. ba chiar sunt spatii parasite. Str. care. se observa ca si concentrarea locuintelor scade pe masura ce se intra in zona. Strada Emanciparii rezulta de altfel si din analiza tesutului urban ca fiind una dintre cele mai bune strazi ca si accesibilitate. fiind prezente doar 9 societati. comercial si financiar si impartirea societatilor este echilibrata (cu exceptia Str. sunt prezente in special depozitele si fabricile. Se evidentiaza si alte strazi in afara de Oituz si Gherghitei. este cel care inregistreaza cea mai mare densitate a spatiilor abandonate. Str. Strada Mica nu a fost considerata. Acest lucru nu este valabil si pentru Strada Gherghitei. Astfel. cum ar fi: Str. in sensul ca nu prezinta cladiri cu destinatie productiva. c) Concentrarea activitatilor economice Desi nu este mentionat in datele statistice pe care le-am prelucrat pana acum. Capitan Marcu Zamfir si Str. De altfel. numarul de activitati care se desfasoara pe aceasta strada este redus. mai precis fragmentul cuprins intre Str. atat pentru depozit cat si pentru fabricarea produselor vestimentare. neavand nicio activitate productiva in registrata. caracterizata de prezenta zonelor verzi. Asa cum am prezentat deja in analiza tesutului urban. dar si sectorul investitiilor financiare. unde unele zone au fost transformate in locuri de depozitare a gunoiului. in timp ce restul strazii este ocupat de baraci. hotelurilor. cu cei circa 30 de agenti economici.Histograma alaturata ilustreaza distributia activitatilor economice pentru cele 13 strazi din teritoriu. sunt prezente 4 tipuri de structuri. Totusi. depozitelor si transporturilor. Litoralului. care delimiteaza in est zona 4. este clar ca cele mai multe societati commerciale s gasesc in Str. Marcu Zamfir. care prezinta un numar semnificativ de activitati in comparatie cu celelalte. Oituz. Asadar. Emanciparii. legand direct Strada Tudor Mihai si Strada Emanciparii. Emanciparii. societatile inregistrate cu activitate in aceste sectoare sunt numeroase si volumul de investitii este semnificativ. d) Lista sectoarelor economice pentru fiecare strada Clasificare economica a fiecaruia dintre sectoarele de activitate se prezinta destul de omogena in zona 4. 78 . imaginea este aceea a unui spatiu abandonat.

5 activitati apartinand domeniului financiar. asigurari si Real Estate Industria alimentara si agricultura Activitati de spectacole. Pe strada Litoralului gasim doua activitati din cadrul sectorului alimentar. Invatamant si asistenta sociala Graficul prezentat ilustreaza asadar valorile absolute ale prezentei pe strazi a activitatilor economice. transporturilor si depozitarii. Str. una in 30 Constructii. tehnice si administrative ITC Servicii publice si administrative Sanatate. unul care activeaza in industria prelcuratoare prelcuratoare si gestionarea deseurilor. al restuarantelor si al divertismentului. restaurante.Zona 4 Constructii. functioneaza o societate care opereaza in industria prelucratoare. asigurari… sociala si alta in sectorul 2 Industria alimentara si agricultura recreativ si cultural. 11 din cadrul sectorului cosntructiilor. restaurante. divertisment activitati din sectorul 1 const ructiilor. Asa cums epoate vedea si in graficul urmator. una in 5 Activitati de spectacole. Pe Intr. al asigurarilor si de real estate. transporturi si depozitare Hoteluri. una de ITC. transporturilor si Industria prelucratoare si… depozitelor si una din 0 5 10 15 20 25 30 domeniul restaurantelor. o activitate in cadrul sectorului financiar. 5 opereaza in campul financiar si al asigurarilor. Gherghitei este una dintre cele mai importante din punct de vedere al activitatilor economice: Pe strada Ion Geicu Concentrarea activitatilor pe strada functioneaza o societate in -Valori Absolute industria alimentara. In schimb functioneaza 30 de agenti comerciali in sectorul constructiilor. alte doau ca apartin de industria prelucratoare. in timp ce alte 5 au activitati recreative si culturale.6% 8% 8% 14% 5% 1%1% 1% Activitati economice . una in sectorul ITC. real-estate. culturale… domeniul sanatate si asistenta 5 Intermedieri financiare. transporturilor si depozitarii. Pe str strada ada Emanciparii. Gherghitei se desfasoara doua activitati din sectorul restaurantelor si una singura ce tine de sectorul financira. 79 . divertisment 42% Intermedieri financiare. cinci agenti comerciali in cadrul sectorului hotelier. de asigurari si real estate. Pe strada Gherghitei sunt doi operatori care desfasoara activitati in sectorul industriei alimentare. stiintifice. transporturi si… sectorul restaurantelor. culturale si recreative Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 14% Activitati profesionale. la care se adauga o activitate din sectorul sanatatii si al serviciilor sociale. O alta societate desfasoara activitati in domeniul divertismentului si al restaurantelor. Pe strada 1 ITC Ion Stanga functioneaza 5 1 Hoteluri. se observa diferitele tipuri de activitati economice si sectoare productive. Prin intermediul unei analize detaliate. Se mai desfasoara si activitati de servicii publice si administrative si activitati recreative-culturale (cate un singer operant).

80 . patru in sectorul financiar. stiintifice. Urmeaza apoi Intr. Gherghitei 5% al prezentei serviciilor (primele trei strazi).ZONA 4 poate imparti in trei grupe. asa cum se vede si in graficul de mai jos. 12%. Pe strada Oituz functioneaza sapte societati in domeniul cosntructiilor. una in industria prelucratoare si alta in doemniul constructiilor. depozite si tran sport. Tomovici Ion Geicu un procent mediu al prezentei acestor activitati (Strada Str. Strada Oituz 10 %. In cele din urma. Gherghitei cu 5% din operanti. doi din industria prelucratoare. Strada Marcu Zamfir 24 7% 5% 24% %). Litoralului Ion Geicu 7%. Mica nu functioneaza niciun tip de activitate comerciala sau economica. in Str. (7%). zona 4 se tertiare pe strazi. stiintifice. Acest grafic circular este crescator. tehnice si administrative si una pe domeniul cultural-recreativ. Mihai Tudor se poate vorbi despre despre un operator din industria alimentara. De-a lungul str. respectiv 14%). tehnice si administrative si doua care activeaza in domeniul recreativ si cultural. pentru inceput se poate afirma ca distributia activitatilor tertiare se prezinta dispersata. Litoralului si Emanciparii (cu o prezenta de 10%. ar trebui citit in sens orar. Activeaza aici doua societati. cu doar 3% din societati care activeaza in acest scetor. cele cu Str.In strada Savu Bara opereaza o singura societate. doua societati cu activitati profesionale. Strada Gherghitei si strada Marcu Zamfir sunt doua zone in care sunt concentrate cele mai multe activitati de servicii (20% respectiv 24%). Strada Gherghitei 20%. situatia etse un pic diferita. Sunt opt societati care functioneaz ain domeniul restaurantelor. asa cum este prezentata in graficul alaturat. trei agenti in domeniul activitatilor profesionale. de 14% investitiile finanziare. transportului si depozitarii. Petre Negulescu Intr. in cele din urma. pe strada Tomovici se observa prezenta unei societati care activeaza in sectorul alimentar. Tomovici. de asigurari si real estate. activitatile cele mai prezente in aceasta zona 10% sunt cele legate de cosntructii. una in constructii. Se observa astfel ca Strada Petre Negulescu prezinta cea mai mica concentrare de activittai tertiare. Distributia activitatilor apare eterogena pana la un punct: astfel. al asigurarilor si de real estate si doua in cadrul serviciilor publice si administrative. Deja pe str. Nici in Nicolae Zamfir prezenta activitatilor economice nu este foarte numeroasa. 5 in sectorul constructiilor si doi pe partea financiara. Strada Litoralului Emanciparii Gherghitei 12%) si in cele din urma strazile cu o distributie mai Str. prezenta activitatilor tertiare este mai densa (7%). Marcu Zamfir insemnata a serviciilor tertiare (Strada Emancipari 3% 5% 14%. la acelasi nivel cu Str. un altul din industria prelucratoare si a gestionarii deseurilor. Urmeaza strazile Oituz. e) Distributia activitatilor tertiare pe strazi In continuare prezentam un studiu detaliat asupra distributiei activitatilor tertiare pe strazi. Petru Negulescu functioneaza doi operatori din industria industria alimentara. 20% 12% de sectroul restaurantelor si. in sensul ca pentru a intelege caracterul dispersat al distributiei activitatilor. unde activitatile tertiare se alterneaza intr-o masura echilibrata cu alte tipuri de activitati. Astfel. in domeniul constructiilor. Oituz Str. o societate care se ocupa de ITC. in timp ce pe str. destul de omogene intre ele. in cadrul zonei 4. Ion Geicu.Strada Marcu Zamfir se caracterizeaza prin prezenta unui operator din sectorul industriei alimentare. asigurari si real estate. Asa cum a fost prezentat si in analiza tesutului urban. dupa cum urmeaza – strazile cu un procent pana in Str. Situatia. Asa cum aminteam deja.

2. Strada Ion Geicu prezinta o societate care activeaza in industria alimentara. pe strada Emanciparii se gaseste o societate care opereaza in industria prelucrarii si gestionali deseurilor. stiintifice. una in domeniul sanatatii si asistentei sociale. Ion Geicu. activitati profesionale. au fost luate in considerare aceleasi categorii ale clasificarii CAEN. cat si ambientala si. strazic concentreaza si cea mai mare prezenta a serviciilor. mai ales in zona strazilor Neagota. Marcu Zamfir. Ferestrei. Marcu Zamfir. una in sectroul alimentatiei publice si al restaurantelor. O ultima strada. Paroseni si Gimalau. al industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. folosit si in cazul celorlalte microzone. fiind vorba despre o zona aproape abandonata si care nu beneficiaza de servicii esentiale pentru populatie si in acleasi timp pentru desfasurarea unor activitati economice. De altfel. arealul analizat pare a fi destul de omogen din punct de vedere al activitatilor economice prezente. ITC si. de alimnetatie publicarestaurante (8 societati). 81 . cele care activeaza in sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor si inc el alc osntructiilor. doar 8 din cele 10 tipuri de activitati se regasesc in microzona analizata in acest paragraf.4. Mai ales prin analizarea activitatilor ce se desfasoara in strazile Emanciparii. De mentionat insa ca nu sunt prezente toate toate categoriale in cadrul acesui areal de analiza. ceea ce vine sa completeze analiza teritoriala facuta in primul paragraf. 5 operatori in sectorul alimentatiei publice si hotelier. Totusi. prezenta diferitelor servicii in teritoriu si a posibilitatilor acestei populatii populatii de a beneficia de servicii diferite.3. Astfel. care. vedem ca acesta este acrcaterizat de o mare diferentiere atat sociala. a energiei electrice. la randul sau. Observand structura geografica a teritoriului cartierului Tei Toboc. a spatiilor verzi publice si a malului lacului in partea de vest a zonei 5. Sipca. a dus la crearea unui sistem sistem de activitati productive diversificate. nu in ultimul rand. prezinta activitati din sectoarele industriei alimentare. tehnice si administrative.Urmatorul grafic este o histograma care urmareste sa demonstreze natura diferitelor activitati de pe fiecare strada. o societate care desfasoara activitati in sectorul administratiei publice si una care activeaza in sectorul cultural. al asigurarilor si de real estate. in cocnluzie. transporturilor si depozitelor resimt intr-o masura mica structura sociala a cartierului.2. Prezenta unei retele de strazi imbunatatite. Zona 5 Pentru analiza structurii economice si a distributiei si concentrarii activitatilor economice in microaria 5. Slaba diversificare a activitatilor productive care functioneaza in microzona 5 evidentiaza faptul ca doar unele tipuri de activitati. o societate in domeniul financiar. de o complexitate si diversi tate a situatiilor sociale.2. a dus la nasterea unei microzone diferita de tesutul social si urban sin restul arealului Tei Toboc. conditiile economice ale populatiei care locuieste aici. Alta societate ofera servicii culturale/recreative.

si leaga orasul si cartierul de referinta cu imprejurimile Buucrestiului. sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor. este alcatuita din patru benzi. activitati culturale si recreative. alimentara si industria de prelucrare si depozitare. se evidentiaza o predominare a activitatilor professionale. cu o predominare aproape absoluta a sectorului industriei 82 . Alte sectoare prezente. desi cu putini operatori din fiecare categorie. Constantin Beiu si Paroseni. dar si a sectorului de constructii si depozite de marfa si. desi cu o concentrare ceva ma mare in Str. sunt serviciile ITC. Aceste activitati sunt impartite intr-o masura omogena in tot perimetrul. de o categorie mai buna de locuinte si de un cost al terenurilor destul de scazut. Zona studiata a atras un numar mic de activitati economice. intermedieri financiare si real estate. cat si cele ale industriei agro-alimentare numara 3 operatori care functioneaza in cadrul microzonei 5. In restul cartierului sunt prezente in cea mai mare aprte doar trei tipuri de activitati. tehnice si administrative. dar un numar important de societati in raport cu toata microzona 5. doua pe fiecare sens de circulatie. Trecand in revista si celelalte tipuri de activitati economice prezente in zona. stiintifice si profesionale. servicii tehnice. Perimetrul poate fi definit ca o zona putin relevanta pentru activitaea economica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. care tin de categoria serviciilor tertiare. Analiza completa a compozotiei microzonei 5. restaurantele. Paroseni si Gimalau. dupa numarul de societati. sub profilul tipurilor de activitati productive subliniaza o prezenta predominanta a societatilor care activeaza in sectorul constructiilor si transporturilor (46). amintim prezenta serviciilor de publica alimentatie/restaurante. Acesti factori considerati impreuna explica prezenta nu numai a industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. Urmeaza. anume cea de constructii. Concentrarea cea mai mare de firme din aceste categorii se afla in strazile Constantin Beiu. strada care. a celor de servicii. nu in ultimul rand. daca consideram intregul perimetru Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Atat activitatile legate de structuri de primi primire re si restaurante. Din aceasta ultima categorie. serviciile de asigurari. Activitatile care au sediul aici beneficiaza de o mai buna retea rutiera. asa cum a fost deja descris anterior.Aceasta zona este traversata de Strada Petricani.

cele mai multe firme. din care 6 apartin sectorului de constructii si transporturi. una de domeniul hightech si ultima de sectorul industriei alimentare. Ferestrei si Gimalau. Str. Conctantin Beiu. Neagota. 1 in sectroul activittailor professionale. Str. se concentreaza in partea de vest a cartierului. transporturi si depositare. in termeni relativi sau absoluti. Constantin Beiu. Strada Neagota adaposteste 7 societati (2 in industria prelucrarii deseurilor. Sunt prezente in total 5 firme. precum serviciile publice si sanitare. 1 ce tine de activitatile structurilor receptive si doua in sectorul activitatilor culturale. Asa cum rezulta din datele si din graficele corespunzatoare. relevante pentru activitatile productive prezente. 1 in sectorul structurilor receptive. Asa cum a fost descris si mai devreme. in zona definita de strazile Paroseni. Strada Gimalau este cea de-a patra strada analizata sub profilul concentrarilor societatilor din fiecare sector. dinc are 3 activeaza ins ectorul constructiilor transporturilor di depozitarii de marfuri. 1 in tran sport si depozitare de marfa. Paroseni prezinta cea mai mare concentrare de societati din total. Sunt prezente mai apoi si cateva categorii.prelucratoare. Ferestrei. unde sunt prezente 8 societati. iar ultima intreprinde activitati stiintifice. tehnice si administrative. comparativ cu cel de servicii. In Str. sectoarele de constructii. prezentul perimetru se prezinta ca fiind putin dezvoltat din punct de vedere al profilului realitatilor economice care functioneaza aici. stiintifice. Neagota. 83 . Constatin Beiu. Din graficul urmator se pot extrage diferite informatii cu privire la structura economica generala a cartierului. in raport cu alte microzone ale cartieului Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. stiintifice si profesionale). La analiza situatiei specifice a unor strazi. 1 in sectorul constructiilro si transporturilor. 2 in sectorul activitatilor culturale si artistice recreative). professionale sau administrative. 1 in activitati tehnice. fiind sediul a 2 operatori din domeniul prelucrarii deseurilor. 1 in prelucrarea deseurilor. In Str. aceasta zona a cartierului este mai diversificata din punct de vedere al profilului activitatilor economice. element emplematic al realitatii sociale ale zonei. ne vom referi la urmatoarele strazi: Str. Ferestrei functioneaza 7 firme (5 in constructii si transporturi. Cum reiese si din graficul si din prezentarea perimetrului. una opereaza in sectorul prelucrarii deseurilor. Totusi. ca si cel alimentar si al industriilor de prelucrare a deseurilor constiutie nucleul definitoriu al activitatilor economice in chestiune.

Plumbuita. Costantin Beiu Intr. Palamidei Str. 3% Servicii publice si administrative asa cum se ilustreaza si 3% in graficul circular Industria prelucratoare si gestionarea 2% 2% deseurilor alaturat. Tigleror Folclorului Ion Marin Str.5. Zona 6 Zona 6 se deosebeste de celelalte printr-o prezenta foarte redusa a societatilor economice.2. din numarul total de agenti economici prezentin microzona 5. statisticile diferitelor tehnice si administrative activitati. Analizand in detaliu Activitati economice . Structura functionala a activitatilor apartine de sectoarele de tran sport si depositare marfuri. Safirului Str.3. Steaua Rosie Gimalau 1%1% 1% Ferestrei 1% 1% 4% 3% 1% 4% 17% 4% 10% 4% 4% 9% 5% 9% 5% 4% 6% 4% Garficul de mai sus ne prezinta o perspectiva analitica a localizarii activitatilor sectorului tertiar in zona. ITC 17% Circa 60% dina ctivitati sunt cuprinse. Mai sunt prezente societati care ofera servicii de ITC (7%) si firme care opereaza in sectorul de prelucrare a deseurilor. 84 .Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Intr. Petre Ispir Intr. Nicolae Paraschiv Str. Lopetii Str. 2. Diagrama alaturata ilustreaz ain schimb procentul societatilor pentru fiecare sector.2.Zona 6 Activitati profesionale. Pietrisului Str. stiintifice. Invatamant si asistenta 7% sociala acets sector productiv. Urmeaza mai apoi sectorul serviciilor. Sipca Str. ceea ce indica o specializare productiva scazuta. Magura Vaii Str. activitati care nu necesita o dotare tehnolgica. care. Memoriei Intr. in 7% Sanatate. cu cei 13 agenti economici. transporturi si depozitare individualizarea unei 59% Hoteluri. Olanelor Str. Firmele care functioneaza in cadrul acestei zone sunt specializate in cea mai mare parte pe activitati de transport si depozitare marfuri. care ocupa 18% dina ctivitatile din zona. reprezinta in mod sigur partea cea mai importanta a perimetrului perimetrului considerat. de altfel. restaurante. divertisment puternice prezente de activitati specializzate in Industria alimentara si agricultura transportul de marfa. Cea mai mare concentrare se observa pe strada principala. este posibila Constructii. Afirmarii Intr.

Pana acum. dupa numaruld e agenti economici: • Plumbuita. caracterizata de prezenta activitatilor de transport si depozitare (9 din 13) • A doua in ordinea importantei este Str. data fiind lungimea arterei. cea mai mare densitate este. cat si prin ELEVATO intretinerea lor. Plumbuita. stiintifice si administrative si cate una in ITC si sanatate si asistenta sociala. Plumbuita care reprezinta 33% din activitatile desfasurate in zona 6. pe cele trei artere principale. profesionlae si administrative. Asa cum a mai fost spus deja. unde sunt prezente aceleasi activitati de transport si depositare de marfuri (7 din 12) 85 . Este lesne de esplica acest lucru. Microzona analizata ina cest paragraf este caracterizata printr-o puternica prezenta a activtatilor netehnologizate. care 3% LUI 32% totalizeaza 70% din totalul activitatilor. strada cu cea mai mare densitate de activitati economice este Str. Cea de-a doua strada ca importanta este Tamaioarei. in ordine descrescatoare. asa cum era L LINOTIPU TA de asteptat. ARISTOTE PLUMBUI Zona 6 Astfel.multumita mai ales pozitiei strategice a strazii principale. Strada Plumbuita este reprezentativa. RULUI RICINULU I 22% TAMAIOA REI 29% 5% ION PORUMB ACEANU 7% Analizam in continuare vocatia economica a fiecarei strazi din interiorul microzonei 6. industria agro-alimentara si prelucrarea deseurilor au cate un singer reprezentant. Serviciile ITC. Distributia pe strazi a activitatilor confirma concentrarea majora a operatorilor economici in strazile mai lungi si mai accesibile. cele doua strazi analizate insumeaza 50% din operatorii economici activi in zona. Serviciile legate de asemenea activitate demonstreaza si prezenta semnificativa a celor care opereaza in sectroul activitatilor professionale. si a spatiilor largi de depozitare a marfurilor. 2 care opereaza in activitatile professionale. impartiti pe sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 7 in sectorul edilitar. stiintifice si administrative. paralela cu Plumbuita si carcaterizata de prezenta a 12 operatori economici. Histograma alaturata ilustreaza valorile absolute ale prezentei activitatilor economice pe strazi. care reunesc 1/5 din totalul activitatilor economice. Tamaioarei. ceea ce se 2% explica atat prin lungimea acestora. 2 in cadrul activitatilor stiintifice. cu cele 13 societati dinc are 9 in cadrul categoriei cosntructiilor si transporturilor. In graficul urmator sunt prezentate procentele Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi concentrarilor activitatilor economice pe strazi.

Urmeaza Str.3. sub mai multe aspecte. unde acestia pot juca table. Doamna Ghica si Bulevardul Lacul Tei. fiind prezente aceleasi activitati. 86 • . punctele de asistenta medicala lipsesc in cadrul arealului studiat. Pentru reabilitarea acestui perimetru. farmacii. Din punct de vedere al lacasurilor de cult. zona este deservita de o serie de autobuze (liniile 167. Doamna Ghica si Sos. in fata Palatului Ghica. Pe langa aceasta insa. insa toate aceste trasee marginesc cartierul pe latura vestica si sudica. tehncie si administrative si diferite servicii. Singurul supermarket. Pe langa faptul ca este principalul punct de aprovizionare pentru populatia din zona. de la case darapanate la vile sau de la zone lipsite total de servicii. Imaginea de ansamblu este aceea de cartier aflat intr-o vizibila stare de degradare. in cartier mai sunt alte 3 biserici . troleibuze (66) si tramvaie (21). Cea de-a doua benzinarie este Lukoil. Activitatea comerciala se polarizeaza pe principalele cai de acces din cartier. Astfel. situata chiar la intersectia dintre Sos. fast-fooduri. de asemenea.vorbim despre o zona in care sunt prezente servicii bancare. depozite pentru materiale de constructii. imaginile intalnite trecand de la spatii verzi la terenuri parasite. sah).“Inaltarea Domnului” Ghica-Tei in Str. care poate duce atat la cresterea economica a arealului. pentru cetatenii de origine musulmana. transporturilor si depozitarii marfurilor • Celelalte 4 strazi ramase urmeaza aceeasi schema. cu un aspect rural chiar. este cu siguranta nevoie de o inteventie externa. Ricinului. Nu in ultimul rand. Servicii publice Perimetrul care constituie obiectul de studiu al prezentului proiect se caracterizeaza prin aspectul general contrastant. in zona Sos. 182. deschiderea acestui punct comericla a oferit si numeroase locuri de munca pentru locuitori. Petricani. 282). Astfel. spatiu nefolosit in prezent. Fundeni. este situat la intersectia dintre Soseaua Andronache si Colentina. in partea de sud a cartierului. La sud de Sos. stiintifice. tabloul general al zonei Plumbuita-Steaua Rosie-Petricani. cu activitati care nu necesita o specializare tecnologica. locuitorii fiind obligati sa se deplaseze pe jos pana la cele mai apropiate statii RATB. Colentina si biserica “Cuvioasa Paraschiva” in str. In cartier exista. Colentina. spatii comerciale. unde 6 din 9 societati desfasoara activitati ins ectorul constructiilor. cat si la schimbarea calitatii vietii locuitorilor. zona 6 este caracterizata de prezenta unor intreprinderi low-tech. care se ocupa de salubrizare in sectorul 2. pe strada Cremenita functiona Piata Colentina. benzinarii. in special in partea sudica. la intersectia cu Doamna Ghica. In ceea ce priveste transportul public. situata la intersectia strazilor Petricani. dar si spalatorii auto. la una dintre cele mai aglomerate artele ale Bucurestiului. prezenta Manastirii Plumbuita in centrul cartierului este dominanta. Cu exceptia catorva farmacii si cabinete stomatologice. Colentina. si o moschee. ceea ce indica starea de degaradare si saracie a zonei. in cartier functioneaza o sucursala a Bancii BRD. la nord de lacul Plumbuita isi are sediul societatea Supoercom. fara sa existe insa un serviciu dominant care sa dea un caracter specific cartierului. Colentina si Sos. biserica de la intersectia dintre Str. Colentina.3. este si o statie de benzina Agip. Irza si a Institutului Clinic Fundeni. Tot pe Sos. situata tot in zona strazii Fabrica de Gheata. Serviciile publice de baza sunt prezente pe arterele exterioare ale cartierului. 2. la cares e adauga si activitati professionale. In ceea ce priveste serviciile. spatii verzi amenajate pentru copii (locuri de joaca) si pensionari (locuri de recreere. Interiorul zonei in schimb este lipsit de mijloace de tran sport. care apartine retelei Mega Image. Am descris astfel. Fabrica de Gheata. in cateva cuvinte. locuitorii benficiind insa de localizarea in imediata vecinatate a Spitalului E.

Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică corespunzătoare clasei II de calitate. ci doar anumite areale. Plumbuita. Tot lacul creat din partea Raului Colentina a fost construit pentru agrement6. iar apele nu se întâlnesc. în zona lacului există rampe special create pentru deversarea gunoaielor. pentru că.42 mg/l) însă se dezvoltă puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia azotaţilor care în primavară au depăşit limita clasei III de calitate. neexistând conducte sau decantoare înainte de intrarea în lac. trebuie mentionat că apele lacului sunt poluate cu grasimi. ceea ce nu permite evacuarea apelor pluviale si menajere in sens gravitational. indicele de saprobitate (2.2. aceste probleme nu sunt singulare la nivelul Bucurestiului. 87 . atat din punct de vedere infractional. Microcystis) şi Cryptophytele. care face parte din bazinul Argeş şi este afluent de stânga al Dâmboviţei. înregistrandu-se o biomasă de 104. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată (56. Oamenii s-au obisnuit cu gramezile de gunoaie.III.4 mg/l în zona de mijloc a lacului. irigaţii. cu traficul sau cu consumul de droguri. mai precis pentru construirea unei statii de pompare a apelor si a retelei de canalizare. lipsa de simt civic a unora dintre cei care locuiesc sau lucreaza in zona nu fac decat sa strice imaginea acestei arii. Din pacate. mai precis un total de 17 strazi la nivelul ambelor cartiere. agrement. Abia in 2006 de exemplu. atenuarea viiturilor. ulei. în campaniile următoare să devină dominante algele verzi din genul Scenedesmus.4 Situatia referitoare la mediu in zona Plumbuita. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Schema de amenajare a râului Colentina este compusă din 15 lacuri amplasate în cascadă. In martie are loc înflorirea puternică a diatomeelor (Cyclotella meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella vulgaris). cat si din punctul de vedere al insalubritatii. Stadiul trofic: hipertrof. cu incendiile provocate de instalatiile electrice improvizate. Principala problema in aceste zone o constituie pozitionarea pe raul Colentina. sub forma unor acumulări permanente pentru folosinţe de piscicultură. Pe ţărm.3. in cartierele Plumbuita si Colentina au fost investiti 7 milioane de RON pentru retelele de apa si canalizare. Prezenta parcului si a lacului in zona ar trebui sa fie un punct in favoarea locuitorilor. Aphanizomenon gracile.stare ecologică slabă. Inafara de gunoaie si alge. Mai mult. Lacul Plumbuita este partea cea mai depresionară din zonă şi direcţionează toate apele secundare din cartier. cu număr redus de indivizi (în iunie) şi Crucigenia (august). Braţul secundar al lacului e închis. benzină şi dau tot la est spre strada. prezinta conditii de viata mult sub nivelul celor normale in secolul XXI intr-o capitala europeana. Cu toate acestea nu au fost scoase de pe harta zonelor inundabile cartierele in intregime. nu există nici măcar containere sau coşuri de gunoi care să înfrâneze parţial dorinţa de a polua. creând astfel alge şi miros de putrefacţie. Cartierul Plumbuita este unul dintre cartierele bucurestene care si-a format in timp imaginea unui cartier de risc. Calitatea apei din râului Colentina7 si din lacul Plumbuita a fost în programul de control pentru zone vulnerabile şi substanţe organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic . Indicele de saprobitate mediu încadrează secţiunea în clasa IV de calitate . Analiza biologică a evidenţiat la nivelul algelor planctonice o dominantă a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie. Fundeni şi Pantelimon. iar acum rezidenţii din zona lacului aruncă în lac gunoaie şi reziduuri din construcţii. unde se amestecă ape pluviale şi menajere.Steua Rosie . In schimb.Petricani Zona care constituie obiectul prezentului studiu.02) încadrând secţiunea în clasa II de calitate. având în vedere că nu funcţionează conducta dintre cele două braţe ale lacului. Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea râului Colentina s-a materializat prin amenajarea hidrotehnică a lacurilor Tei. 7 Singura apă curgătoare care străbate teritoriul Sectorului 2 este râul Colentina.

preferand astfel sa arunce gunoaiele menajere si nu numai. intreg arealul fiind practic transformat intr-o groapa de gunoi. Parcul Plumbuita a fost amenajat ca zona de agrement in anul 1977 si includea terenuri de joaca pentru copii si chiar o fantana in mijlocul lacului. in zona mentionata au fost identificate urmatoarele nereguli: • depozitari de deseuri din constructii rezultate in urma interventiilor asupra unor constructii ce au fost amplasate anterior. in toamna anului trecut s-a desfasurat si o campanie de plantare de arbori. multi dintre locuitori refuza sa incheie contracte de salubrizare. In prezent. artari. In acelasi timp. Din punct de vedere al Protectiei Mediului. direct in strada sau pe malul lacului. Mirosurile sunt greu de suportat. Aceasta situatie este cu atat mai constrastanta cu cat. care oricum la nivelul Bucurestiului se afla in numar redus comparativ cu nevoile numarului populatiei. Pe de alta parte. Locuitorii cartierului sunt depasiti de situatia aceasta si au apelat in mai multe randuri atat la autoritati cat si la mass-media in incercarea de a solutiona problema. aceea de zona de agrement. este departe de a a avea destinatia initiala. frasini si stejari. acestia acuza firma de salubritate ca nu trec saptamani la rand prin cartier pentru a ridica gunoaiele. in cele doua etape ale programului au fost plantati circa 700 arbori – mesteceni. • lipsa unui loc special amenajat pentru depozitarea deseurilor menajere. Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. sunt envoiti sa traverseze zona descrisa mai sus. Voluntarii care s-au ocupat de ecologizarea lacului Plumbuita in cadrul unei actiuni de salubrizare organizate de Administratia Nationala Apele Romane la inceputul lunii iunie a acestui an. • lipsa unui sistem de colectare selectiva a deseurilor din ambalaje rezultate din activitatile comerciale din perimetru. • prezenta urmelor de ardere a deseurilor de orice fel. ca sa nu mai vorbim despre imaginea de nedescris pe care toti care lucreaza sau locuiesc in zona sunt nevoiti sa o vada zilnic. a carei imagine este completata de personaje care cer mai mult sau mai putin amenintator “da-mi o tigara” sau “n-ai cumva un leu?”. in mijlocul aceluiasi parc. unul dintre locasurile de cult importante ale Bucurestiului. 88 . menajere. au colectat peste 160 metri cubi (aproape 5 tone). • lipsa contractelor de prestari servicii privind salubritatea. Astfel. program care s-a repetat in aceasta primavara. cei care isi doresc sa ajunga la manastire pentru a se reculeaga. zona cartierului Plumbuita se confrunta si cu problema deseurilor menajere din preajma lacului. Acest proiect a contribuit astfel la suplimentarea zonei verzi. Pentru schimbarea imaginii parcului si imbunatatirea conditiilor de viata a celor care locuiesc in arealul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. se afla Manastirea Plumbuita. In total. • lipsa sistemului de aprovizionare cu apa si de preluare a apelor uzate.Pe langa problema colectarii apelor.

5. Asa cum se observa pe harta de alaturi. • „Palatul Ghika Tei” (figura 5). . • Mănăstirea Plumbuita (figura 3).Dezvoltarea de programe de plantare de amortizare este de minim 10 ani) arbori pentru suplimentarea zonei verzi .Multe familii nu au contracte cu firmele de salubrizare .Steaua Rosie – Petricani In cartierul Plumbuita sunt mai multe locatii istorice si monumentale. fapt care nu permite care ar putea fi transformat intr-un spatiu evacuarea apelor menajere si pluviale in sens cultural si de agrement gravitational . Numele de Plumbuita ia fost dat de localnici. de interes cultural. care vor schimba imaginea curateniei in zona cartierului .Absenta de minim doi statie de pompare apelor menajere zonei lacului si pluviale (costuri mari de executare si grad de .Inexistenta unui loc special pentru colectarea aparatelor electrice si electrocasnice 2.Lipsa retelelor de canalizare pe majoritatea dintre strazi din Petricani – Steua Rosie – Petricani . importante si atractive pentru Regiunea BucurestiIlfov.Prezenta parcului si a lacului Plumbuita.Depozitarea deseurilor menajere. 89 .Calitatea apei din lacul Plumbuita foarte scazuta . datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb. adaugam in continuare o analiza Swot sectoriala.Dezinteresul locuitorilor din zona pentru mentinerea zona. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita . • Monumentul Eroilor 1916-1918 (figura 2).Consumul de droguri in parc si in zona manastirii Oportunitati Amenintari .Absenta de cos de gunoi pe malul lacului .Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. Puncte tari Puncte slabe .3.Infractionalitate Plumbuita si Colentina) .Investitii pentru retele de apa si canalizare .Programe de ecologizare si salubrizare a . zona prezinta diferite puncte de atractie. din constructii si a deja existente aparatelor electrocasnice pe malurile lacului .Nivel de trai scazut (7 milioane RON in 2006 pentru zona . asa cum ar fi: • Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1).Pozitionarea pe raul Colentina. Pentru a rezuma prezenta analiza ce face referire la aspectele de mediu ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Dezvoltarea de proiecte rezidentiale in .

Exista si o sala muzeu unde sunt expuse obiecte ce reflecta istoria acestui monument (dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. este o construcţie în stil neoclasic. ridicată de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica în anul 1822. Biserica Ghica-Tei a fost paraclis al palatului. care mărgineşte latura sudică a lacului. in stil diferit de cel traditional (1833). asupra carora ne oprim pentru o descriere detaliata si pentru o prezentare a potentialului artistic foarte mare. precum si saloanele care mantin denumirile fostelor lor destinatii: sala de receptie.Cum se poate observa si in fotografia satelitara prezentata mai jos. salonul vanatorec. pe locul vechii case părinteşti a banului Dumitrache Ghica8. in anul 1822. Elena Roşca şi Dan Broscăuţeanu. cu motive romantice. construit fiind in 1822. „Palatul Ghika Tei” (figura 5). În anul 1978. 9 8 90 . Graur Florescu .editura Sport. palatul este restaurat de Sorin Ilfoveanu. ca resedinta de vara. de domnitorul Grugore al IV-lea Ghica (1822-1828) A fost restaurat si transformat in restaurant de epoca (Restaurantul Tei). cabinetul de lucru. salonul Ludovic si sala tronului9. a italianului Giacometti. Petricani si lac prezinta mai multe puncte de interes istoric. ce foloseste vara terasa dinspre lac cu 450 de locuri la mese. zona cuprinsa intre Sos. pe fundatiile unor case mai vechi. Se remarca holul de primire a carui bolta pastreaza pictura initiala. Palatul Ghica a fost construit in stil neoclasic.Turism 1983). Palatul Ghica-Tei este cel mai reprezentativ monument de arhitectura neoclasica italiana din oras.

asezamântul monahal a fost numit de populatie „Plumbuita". în incinta căreia se află şi Casa domnească. la 25 octombrie.2002). In apropierea structurii se gaseste si Monumentul funerar Grigore Ghica (Str.Ed. Doamna Ghica 3 sector 2). Fiind acoperit cu tabla de plumb.3. zidita în anul 1833. Opera lui a fost terminata de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si Mihnea Turcitul (1577-1583. Doamna Ghica nr. ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tânăr(1559-1568). 1585-1591). în apropierea ei s-a dus cunoscuta lupta dintre 91 .Doamna Ghica.Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1): o biserică ortodoxă din Bucureşti (Str. ridicată de Matei Basarab în 1647. Acest prim ctitor al manastirii era fiul lui Mircea Ciobanul. pictata de pictorul italian Giacometti (Bucuresti in date si intamplari Radu Olteanu . Paideia . care dateaza de la mijl. Astfel în 1595 a suferit urmarile invaziei turcesti condusa de Sinan Pasa iar în 1632. Mănăstirea Plumbuita (figura 3). sec. în curtea Bisericii "Înălţarea Domnului" . XVIII – XIX. Realizata in 1883 de mesterul Iosif Weltz. sector 2). Ca toate constructiile de acest fel si manastirea Plumbuita a avut multe de îndurat. Fosta Capela a Palatului Domnesc al Printului Grigore Ghica.

Are ziduri foarte groase. construind si un rând de case domnesti. chiliile. Pantelimon şi Ioan cel Nou de la Suceava. de tâmplărie mecanică şi manuală. Tabloul votiv al bisericii ii infatiseaza pe voievodul-ctitor Matei Basarab si pe Elena Doamna. precum şi picturi murale originale. În interiorul bisericii se află moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfinţilor Mucenici Gheorghe. 4. În ultimul sfert al veacului al XVI-lea a functionat aici o tipografie. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: 1. 2.Matei Basarab si rivalul sau la domnie. fiul lui Constantin Ilias. care este facatoare de minuni. 3. Dupa câstigarea luptei. Matei Basarab a refacut. Biblioteca mănăstirii. Restaurare şi Patrimoniu din cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Casa Domneasca are arcade pe masive de zidarie la parter si arcade mai numeroase. cladirea manastirii. de preparat tămaie şi ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal. care evidentiaza influenta arhitecturii moldovenesti. sprijinite pe coloane cilindrice. la etaj. cat si ancadramente de tip gotic la ferestre. Manastirea a suferit mult si în urma cutremurelor din 1802 si 1838 iar apoi a fost transformata în închisoare pentru revolutionarii de la 1848. cu turla pe naos. de aproape un metru. Pantelimon si Ioan cel Nou de la Suceava. sprijinit de moldoveni si de tatari. în 1647. 92 . Între 1933-1940 manastirea a fost supusa unor restaurari serioase conduse de Comisia Monumentelor Istorice. biserica mănăstirii. turnul clopotniţă. de plan triconc. aceasta fiind prima carte tiparita la Bucuresti. printre altele a fost scos în 1582 un „Tetraevanghel". fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectura civila anterioara secolului al XIX-lea care se pastreaza in Bucuresti. unele vechi de 500 de ani. Mai detinem o icoana a Sfantului Nicolae de secol XVIII. (Cel mai mare clopot turnat la Mănăstirea Plumbuita are 1200 de kg şi este în funcţiune la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti). cuprinde titluri valoroase. Până recent. cunoscut muzeu de carte veche. Radu. inclusiv o secţie de turnat clopote. Biserica manastirii prezinta atat caractere arhitecturale tipic muntenesti. unde. Casa Domnească: aici este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă. În cadrul mănăstirii funcţionează atelierele Secţiei de Pictură. mănăstirea dispunea de ateliere de sculptură. 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către stareţul Simeon Tatu). In interior se afla moaste ale Sfantului Ierarh Nicolae si ale Sfintilor Mucenici Gheorghe.

Printre altele. biserica mănăstirii este restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor şi rezultatul celui de Al Doilea Război Mondial nu au permis finalizarea acestui proiect. mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. mănăstirea este supusă unei renovări ample. Colentina. În prezent. În 1940. 93 . Plumbuita decade şi ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti. În anii 1954-1955. în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. trebuie amintita prezenta tunelului subteran de sub Lacul Colentina. Este târnosită pe 24 iunie 1958. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popeşti-Leordeni. Mănăstirea este părăsită. Cum originea acestei constructii (ca de altfel nici a celorlalte refugii si tuneluri care creeza o adevarat retea in subteranele Bucurestiului) nu este foarte clara. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina. mareşalul Ion Antonescu începe o acţiune de restaurare. stareţ fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. si anume biserica din Strada Doamna Ghica. s-au format mai multe legende cu privire la momentul aparitiei si la functionalitatea acesteia. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea şi clopotniţa.Începând cu secolul al XIX-lea. iar locul său de veci să fie în acest lăcaş. fiind transformată în biserică de mir. bazate mai mult sau mai putin pe date istorice. Muzeul din Casa Domnească este închis pentru lucrări de restaurare. dorind ca Plumbuita să devină Panteonul Naţional al eroilor căzuţi în războiul pentru reîntregirea neamului. la intersectia cu Sos. fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. Mentionam mai apoi faptul ca in cadrul perimetrului cartierului care constituie zona de studiu este prezenta si una dintre cele mai importante biserici ortodoxe din zona cartierului Colentina. Biserica este avariată grav de cutremurul din 1942. Harta satelitara atasata prezinta foarte bine localizarea si structura in cadrul ariei de studiu.

trebuie amintita construirea recenta a fantanii arteziene de pe lacul Plumbuita. La momentul descoperirii. trece pe sub lacul Colentina si ajunge in zona Manastirii. 94 . care leaga pivnita Palatului Ghica de Manastirea Plumbuita. a fost descoperit in jurul anului 1948. Ca si dimensioni. Dupa sapaturi s-a observat ca tunelul incepe in pivnitele Palatului cu o portiune verticala prevazuta cu o scara de lemn care coboara zeci de metri sub pamant. are mai mult de 1 km lungime. care se poate observa atat din Parcul Plumbuita cat si din zona strazii Ricinului. tunelul din nordul Bucurestiului. plina de moloz.Astfel. Pe langa punctele de interes istoric. Se crede ca acest tunel de refugiu a aparut in secolul al XIX-lea. totul se prezenta ca o zidarie patrata.

In plus. beneficiind de servicii in imediata apropiere.nivel de trai scazut . de la garsoniere pana la penthouse-uri.79% dintre activitatile productive sunt concentrate in lungul celor trei artere.interes scazut pentru introducerea de noi tehnologii Oportunitati .dificultati in gasirea de personal cu o inalta calificare . Principalul proiect care se realizeaza in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este ansamblul imobiliar Cooper Beach.nivel scazut al productivitatii (low tech) .prezenta a 1.piata de consum tot mai scazuta.cresterea ratei somajului in aceasta perioada de criza .500. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2. In ciuda aspectului saracacios si a locuintelor individuale modeste care caracterizeaza mare parte din zona de studiu. Noile complexe ce se construiesc incearca sa vina in intampinarea clasei de populatie cu venituri medii. Proiectul consta in construirea a 156 de apartamente in strada Fabrica de Gheata.fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata .lipsa unor cai de comunicatie fluviala .predominarea societatilor de mici dimensiuni.lipsa unor artere principale si usor de parcurs in cadrul cartierului . lucrarile de constructie incepute in anul 2007 ar trebui finalizate in cursul acestui an. al carui dezvoltator anunta in 2007 valoarea totala a proiectului la circa 30 milioane de euro. cu prezenta intreprinderilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Amenintari . Analiza SWOT a situatiei economice Puncte tari .suprafete extinse necultivate si abandonate . Investitii imobiliare Zona Plumbuita a cartierului Colentina a intrat in ultimii ani in atentia investitorilor imobiliari.zona accesibila din centru .predominarea sectorului secundar in zona din jurul lacului.2. Conform programului. Colentina.15 societati a caror cifra de afaceri depaseste 4. cu dificultati in infruntarea crizei economice .6. prin faptul ca este o zona accesibila atat din centrul orasului cat si venind din afara si este situata intr-o zona populata. specializate in sectorul tertiar Puncte slabe .reamenajarea spatiilor verzi abandonate si transformarea lor in spatii urbane sau productive .pozitie periferica in raport cu centrul orasului .investitii care sa urmareasca construirea unei statii de epurare a apelor 2. Denumit "Blue Tower".poluarea apelor lacului . ansamblul imobiliar din Plumbuita este proiectat sa ofere un mix de apartamente. Cladirea are 16 etaje si este costruita 95 . punand la dispozitia cumparatorilor tot confortul necesar.prezenta numeroasa a societatilor cu o cifra de afaceri foarte scazuta .1.potential turistic cultural-artistic prin prezenta manastirii .4. D-na Ghica.3.prezenta a trei artere de circulatie importante: Sos.4. dezvoltatorii care au demarat proiecte in acest cartier au mizat pe avantajul de a construi ansambluri rezidentiale cu vedere spre lacul si parcul Plumbuita. Petricani .investitii private pentru construirea de spatii rezidentiale .lipsa retelei de canalizare si a unei statii de epurare . pozitia geografica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani constituie ea insasi un avantaj. imbina suprafetele mai mici ale apartamentelor vechi cu design si facilitati moderne.adancirea echilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta . ca urmare a scaderii puterii de cumparare in aceasta perioada .775 societati economice .000 RON/an . In acest scop.

2. labirinte si constructii din lemn. care a dus la stagnarea multor investitii. In ceea ce priveste blocurile construite in perioada comunista. cele mai multe dintre ele au fost costruite inainte de 1977. zona nu a atras atentia investitorilor economici. Pe langa proiectele imobiliare. Academia functioneaza in prezent si este dotata cu diferite trasee. La sfarsitul anului 2008 mai erau disponibile 25 de apartamente din totalul de 156.500 euro. In primul rand din cauza lipsei utilitatilor precum apa si canalizare. Suprafetele acestor tipuri de apartamente sunt cuprinse intre 30 mp in cazul garsonierelor si 90 mp la apartamentele de patru camere. urmand sa cuprinda spatii verzi. o investitie recenta ce se desfasoara pe o suprafata de 4. apartamentele din proiectul Blue Tower corespund atat cerintelor celor care locuiesc singuri. cele cu 4 camere 170 mp. Tot pe malul lacului. piscina si parcari. chiar in apropierea lacului. Preturile de vanzare pe metru patrat variaza intre 1. in aceeasi zona a lacului Plumbuita este proiectata si constructia unui centru comercial. cat si celor care au familii. Proiectul este unul complex.4.pe un teren de 5. Prin interventii de reamenajare a spatiului ar permite extinderea zonelor verzi (cums e poate vedea in harta din stanga jos). Un alt proiect planuit pentru a fi dezvoltat in zona lacului Plumbuita apartine investitorilor israeliani care detin si complexul Planorama. De-a lungul strazii Petricani. anume situatia economica globala. Ca si suprafete.2 Alte investitii economice In cadrul perimetrului analizat. complet abandonata.200 euro pe mp. absolut necesare in desfasurarea oricarei activitati economice. Acest nou proiect ar urma sa se numeasca Planorama II si conform planurilor proiectului va cuprinde 12 blocuri a cate 16 etaje. in timp ce penthouseurile ajung pana la 200 mp. Garsonierele au o suprafata medie de 45 mp. gradinita. exista unele structuri care se evidentiaza. dar dezvoltatorii ofera si alte variante. ce va cuprinde 250 de magazine. Cu toate acestea. ceea ce cu siguranta va contribui la schimbarea imaginii zonei. avand un total de 4000 de apartamente. 10 sali de cinema si 2000 de locuri de parcare. apartamentele cu doua camere 79 mp. Din pacate. daca ne gandim ca sunt in curs de desfasurare proiecte pentru extinderea retelelor de utilitati sau de construire a complexelor rezidentiale mai sus amintite. cluburi si restaurante. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. lucrurile se pot schimba in bine pentru cartierul din imprejurul Lacului Plumbuita. 96 . drumurile neasfaltate facand dificil accesul masinilor de tonaj mare care ar trebui sa faca aprovizionarea agentilor economici.000 mq (imaginea de mai jos.350 si 1. De mentionat insa un alt factor. dreapta). influentand procesul de regenerare urbana a cartierului. mai ales in cazul micilor intreprinzatori. se afla Academia de paintball. cele cu 3 camere 120 mp. costul pe mp intr-un astfel de apartament era in jur de 1. Preturile de vanzare pornesc de la 1.500 mp. in imediata apropiere a lacului. Suprafetele apartamentelor variaza intre 50 mp si 300 mp. sub aspectul profilului economic-comercial si rezidential. Pe malul lacului Plumbuita se afla o fosta fabrica de caramida. numit Galleria Bucharest. mai apoi din cauza starii proaste a majoritatii strazilor. Modalitatea standard de plata cel mai des promovata este 25% avans şi 75% la receptie. La sfarsitul anului 2008.650 euro.

Pentru moment. in cartierul Fabrica de Gheata. se desfasoara o zona folosita ca parcare / service auto de catre Univers Company. Gherghitei si lacul Plumbuita. In prezent.000 de euro. Complexul va include si spatii de parcare. balcoane private si centrala de incalzire. proeictul este administrat de Grupul FDP.500 de metri patrati. este sediul central si productiv al Supercom. urmand a fi cedat mai apoi companiei care a realizat investitia. constructia a ajuns la cel de-al 13-lea etaj. in zona Colentina din Bucuresti. 95% dintre apartamente avind vedere catre lacul Plumbuita si parcul din apropiere. constind intr-un mix de 156 de apartamente.In lungul malului lacului Plumbuita. Cladirea dispune de locuri de parcare subterana si supraterana. Intre Str. ferestre.500 mp se desfasoara santierul proiectului rezidential Blue Tower. una dintre companiile renumite in acest spatiu (imaginea din stanga jos). si va fi finalizata la jumatatea anului 2009.580 de euro pe metru patrat. Acest spatiu. Apartamentele vor avea finisari de lux. Cladirea Blue Tower are 16 etaje si este construita pe un teren cu o suprafata de 5. Pe str. Investitia atrasa de acest ansamblu se ridica la circa 30 milioane de euro. Blue Tower este o constructie de 16 etaje. Pretul locuintelor variaza intre 1. Totalul de apartamente ajunge la 156. oferind si garaje la preturi de 12. realizat de societatea Cooper Beach. Fabrica de Gheata. pe o zona extinsa au fost costruite mai multe hale industriale. pe o suprafata de 5. Copper 97 .in apropiere de lac. finantarea fiind asigurata in proportie de 48% de la Alpha Bank Romania si restul din sursele proprii ale companiei. garsoniere si penthouse-uri. in zona Strazii Gherghitei. Dezvoltatorul imobiliar Copper Beech a lansat proiectul Blue Tower in valoare de 30 de milioane de euro.400 si 1. Cooper Beach. folosit pentru schimb de marfuri si depozit. a carei constructie a inceput in august 2007.

proiectul se remarcă prin existenţa unor suprafeţe importante de spaţii verzi12. dar si prin credite bancare).000 de apartamente. Sigma Proiect Development pregateste demararea lucrarilor pentru un nou ansamblu rezidential cu 1. totalizând 6. Creditul a fost accesat pentru dezvoltarea proiectului Blue Tower din zona Plumbuita. Publicul tinta al primului proiect al dezvoltatorului complexului rezidential sunt persoanele de peste 25 de ani. proiect care era deja inceput din luna august a anului 2007. iar preţurile de vânzare vor porni de la 1. Un alt mare proiect despre care s-a vorbit foarte mult în ultimi ani de zile este parcul rezidenţial Manhattan-ul Bucureştean din Şos. Complexul va include şi două nivele subterane de parcări. Conform ultimelor informaţii. şansele de finalizare a unor proiecte de asemenea anvergură par destul de slabe. 10 98 . va fi derulat pe un teren de nouă hectare. Complexul va cuprinde 144 de apartamente costruite pe 15 etaje si va beneficia de parcari Proiectul este subterane10. Colentina. intre doua si 16 etaje. amplasat langa lacul Plumbuita. discotecă şi restaurante.800 de apartamente. iar momentan suntem in faza de selectie a constructorului. Grupul de investitori israelieni care deţin ansamblul Planorama din Bucureşti ar fi trebuit sa inceapa in iulie 2009 lucrările de construcţie a unui cartier rezidenţial în zona Lacului Plumbuita. Proiectul va include şi o grădiniţă. proiectul aşteaptă aprobarea PUZului de către municipalitate. cu o valoare a investitiei de 210 milioane euro.Beech. totalizând circa 4. 12 'Pe malul lacului va fi o alee încadrată de copaci. Acesta as trebui cuprinde un ansamblu de blocuri cu un regim maxim de înălţime de P+45E. 11 Dezvoltatorul imobiliar spaniol CP Grupo are un buget de investitii imobiliare de 100 mil. care a amanat din cauza crizei majoritatea proiectelor rezidentiale planificate. De altfel. Un alt santier din zona lacului Plumbuita este cel din Sos.200 euro / mp. care va fi numit Planorama II şi a cărui valoare va depăşi 600 de milioane de euro. din cartierul bucureştean Colentina. Suprafeţele apartamentelor vor varia între 50 de mp şi 300 de mp. Potrivit dezvoltatorilor EuroHabitat. condus de compania spaniola CP Grupo11 si realizat de Terratest Geotehnic. a spus Zemer-Tov.000 de metri patrati de spatii comerciale (14 cladiri. piscină şi un centru de tratament şi înfrumuseţare. Desi proiectul a fost oprit de criza economica si amanat. Petricani. finalizarea unui astfel de proiect implică multe riscuri şi necesită calcule financiare elaborate. trebuie mentionat ca: “vor fi 12 blocuri a câte 16 etaje fiecare. daca perioada de criza va permite acest lucru. mai ales. lansarea şi. Deocamdată. La o primă vedere. Proiectul.000 de mp'. iar în mijlocul complexului va exista un parc cu o suprafaţă de 7. impreuna cu arhitectul local All Plan Construction. Lucrarile de constructie vor incepe in 2009 si se vor incheia in 2011. cu un venit mediu spre ridicat (1. aceste noi orăşele pot deveni realitate. Dar în cazul în care dezvoltatorii au experienţă în crearea unor comunităţi de mari dimensiuni şi sunt susţinuti de o bancă puternică pe piaţa locală. va renegocia in urmatoarele doua luni termenii contractului de credit in valoare de circa 15 milioane de euro cu Alpha Bank. un club cu baruri.500 euro). însă. Proiectantii proiectului sunt firma austriaca Baumschlager & Eberle. unde se va construi proeictul Lakeland Residence.700 de apartamente noi si 20. dată fiind şi cererea foarte mare pentru locuinţele noi. euro pe piata romaneasca pe termen mediu. peste aceste proiecte s-a lăsat liniştea. asigurati atat din surse personale.

00 200. Şipca nr.09.în leg.. Petricani nr..12 858.06 14. II la AC 90"P"/2006 amplasare staţie GSM mansardare amplasare pilonet pt.00 412.11. .100. Beiu Constantin nr.764. 14 str. 4 str.cu 2 etaje .00 1. 12 str.locuinţă P+1E locuinţă P+1E+Emansardat extindere anexă locuinţă P+1E şi împrejmuire locuinţă P+2E locuinţă P+1E+pod circulabil intr.00 194.03. 22 str.00 166.438.00 1.07 14.împrejmuire desfiinţare anexe desfiinţare intr.20 188. Petricani nr. 19 str.300.00 358. 10 str.724. Şipca nr.729.00 122.08 04.495. Petricani nr.. 6 str.990.258.00 184. 24 B str.08 13. 34 şos.extind.07.06 07.09 30.000.07.08 15.00 831.modif. Ferestrei nr.00 158. 65 Cheltuieli (RON) 581.704. Şipca nr.00 50. 21 C str. supraetj.00 7.extind. Autorizare de costruire 708/90 P/ 31360/37232 1082/128 P/ 47897 1160/134 P/ 55719 661/71 P/ 32005 1351/145 P/ 61903 115/24 P/ 6036 1240/148 P/ 67338 220/31 P/ 19707 321/38 P/27764 701/62 S/ 34902 702/63 S/ 34901 1057/100 S/ 46113 1334/124 S/ 58729 152/16 S/ 10639 120/10 S/ 10533 226/19 S/ 10539/17302 1446/135 S/ 72232/80475 947/14 N/ 47528 158/2 N/ 14290 1483/162 M/ 62130 46/2 M/ 1937 766/50 B/ 35648 1660/111 B/ 92399 1228/56 F/ 58332 44/4 F/ 1031 231/10 F/ 12798 482/68 P/ 25207 1327/158 P/ 57145/58859 45/11 P/ 398 239/30 P/ 14892 Tipologia locuinţă D+P+2E consolid.cu un nivel modif.794.06 19.P+2E RK.00 7. Beiu Constantin nr.096.02.09 10.10.00 Data 07.. Petricani nr.învelit. 11 str.00 1..02.000. Măgura Văii nr. 6 D str.00 263.06 03.062.locuinţă S+P+1E împrejmuire locuinţă Sp+P+2E+M locuinţă P+1Em locuinţă P+1E locuinţă P+1E+M locuinţă P+1E consolid.03. 6 str. 6 şos. Şipca nr.00 4.00 20. Neagota nr.06 07.00 2.Pentru a prezenta mai bine investiţiile private cele mai importante din zonă.839.000. Şipca nr.000. Şipca nr.09 16.00 219.01.00 550.00 50.06 15.910.11.00 192.400.070.locuinţă P+1E Strada şos.00 245.în leg.00 110.00 123.06.810.815.290.06 24.315.00 194.000.708.320.06 1. Ds+P+2-3E consolid.000. antenă GSM consolid..în leg. 4 str.07 20.06 13. Ferestrei nr.comp. Petricani nr.08 06.03.00 25.magazie parter locuinţă P+1E locuinţă P+1E intr. Paroşeni nr. schimb.00 123.11.52 99 .02.464.340.08 19. 45 (fost 41-49.07 13.00 1.024.00 1.et.50 18. 6 şos. intr.09.12.02. 14 A str.509. 2 str.07 26.30 292.07 02.03. Măgura Văii nr.074.10. extindere parter locuinţă S+P+3E+M şi ref.07..70 277.04.extind. Petricani nr.09 14.09 07. Şipca nr.00 973. Ferestrei nr. .00 940.40 23.00 922.688.08 11.06 24.07 14. lot 2) str.07 02. 46 D şos.06..int.07.00 610.35 5.423.000.641.00 1.formă acoperiş.00 1. 20 str. 14 str.00 610.în leg. Petricani nr. Petricani nr.0 12.00 961. vom face referire la lista autorizatiilor de construire eliberate in perioada 2006 – aprilie 2009 in zona Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita.119.641.00 10.00 1.09. supraetj. Şipca nr.07 24.00 794. 43 str.01.supraet j.00 400. Petricani nr.00 2.00 19.00 1.726. 38 A str.remod. . 1 str. 6 A str. Paroşeni nr. Paroşeni nr. .06 30. Paroşeni nr.096.440.11.02. 49 str. Neagota nr.04.06 13.10.07 21.65 151.388. I. 32 str.08.00 250.00 214. 34 str.

Folclorului nr.06 19.. 101 str.00 69.02. Logofătul Cârstea nr.00 2.10.580.02. 27 str.000.07. comercial consolid.07 28.00 56. 30-32 str.00 5. 26 str.10. 67 str. 26 str.00 1.018.06 02.02.08 02.228. Tămâioarei nr.00 1.00 ? 543.07. supraetajare locuinţă S+P+1E cu sp. extind.08.02.00 201.supraetj.09 19. Gimalău nr.750.620.101.11.06. Paroşeni nr.07. . 49 str.360.07 02.control-pază consolid.în leg. 12-14 str.05.10. Olanelor nr. Plumbuita nr.41 1. 35 str. mansardare construcţie lemn .08 10.07. Steaua Roşie nr.465. Pietrişului nr.692/73 P/ 39289 1406/152 P/ 66113 1474/160 P/ 71091 1595/170 P/ 77405 1681/182 P/ 82307 1284/156 P/ 66669 1363/85 T/ 64985 889/63 T/ 45270 742/22 G/ 36081 1534/60 G/ 85264 122/3 G/ 7973 183/9 G/ 17012 626/81 C/ 27909 1021/48 L/ 35287/42722 797/41 L/ 47132 734/48 B/ 36153 1000/21 O/ 41851/45894 719/33 F/ 38401 358/30 S/ 7114/19830 902/81 S/ 39482/43053 136/13 S/ 6362 1549/152 S/ 74657 1629/159 S/ 78052 49/5 S/ 5864 586/62 P/ 30539 1373/130 P/ 60728 1377/132 P/ 54146 1400/150 M/ 66431 113/23 P/ 74441/9631 333/50 P/ 18476 108/9 T/ 41687/7049 408/35 T/ 27597 consolidare..07 04..060.605.58 153.07 27.00 1. cu 2 etaje locuinţă P+1E+M extindere cu S+P+1E+2E consolid. 99 str. 25 str. Gimalău nr. extindere cu P+Em locuinţă P+1E şi gard intr. Logofătul Cârstea nr.50 53.08 17. 26 str. 26 str.09 06. Plumbuita nr.00 215.498. Gimalău nr.07 14.00 Scutit 471.062.051. Plumbuita nr.06 01.06 20. 12 str.. mansardare birouri intr.750.60 760. 10 intr.reconf.270.160. 113 552. Brâna nr. etajare consolid. Paroşeni nr.065. Ţiglelor nr. Logofăt Cârstea nr. 1 şi 2 str.420. extindere. Steaua Roşie nr. .07 10. 53 str.140. etajare împrejmuire locuinţă P+1E+M intr. 47 str. 5 str.18 580.12. 27 str.496.02. Paroşeni nr. supraetajare locuinţă S+P+1E locuinţă locuinţă regim de urgenţă str.00 280.50 2. Gimalău nr.extindere.768.00 1.07 25.033.857.07 25.00 412.00 79.06 08.10.000.04.00 354.00 1.12.00 15.77 1.06. 9 intr.08 27. extindere locuinţă P+2E cf. 12 B str.80 467.865.07 10.00 202.11.00 1.08 13.000.47 50. Plumbuita nr. 27 str.357.06 150.724.09.650.613. Steaua Roşie nr.50 212.în leg.86 193.535. 103 str.00 565.07. Steaua Roşie nr.06 20. extindere.29 116.126.00 1.948..remod.00 192.00 347.00 scutit 495.80 115.625... 23-25 str.00 scutit 225.extindere.11.000..extindere modificare construcţie autoriz.05. Plumbuita nr.00 93..09 25.remod.07 04.00 1.00 404.supraetj locuinţă P+1E locuinţă P+2E împrejmuire locuinţă P+1E şi gard extindere P+1E locuinţă P+1E consolidare. 43 B str. 63 str.08.001.47 scutit 151.373.00 530.00 25.11. 65 str.076.278.07 17. 5 str.PUD consolidare.00 100 . 1 str.12.07 22.00 34.06 30. Steaua Roşie nr.00 380.80 753.122.500.05. Paroşeni nr.45 575. Ţiglelor nr.007.09 10. Paroşeni nr. Steaua Roşie nr.00 22.06 10. .03.773.03 1.06 03.50 113.00 2.în leg.00 5. 65 str.locuinţă P+1E consolid. Tămâioarei nr.00 1.300..00 3.07 14.256.09. supraetajare reamenajare locuri joacă consolid. Plumbuita nr.104.06 19.549.

supraetj.00 137. Strada si nr.84 1. 1.202. 1. Fabrica de Gheaţă nr. 6 str.00 Mai mult.10.schimb.386. lot 2 Str. 9A Str. 82 A str. 46B Avis 80 CA 9/23 din 2007 122 CA 12/28 din 2007 93 CA 10/21 din 27. 82 C str. mansardare intr.00 1. Petricani nr.00 188.00 500. 62A-64 str.802. 8A-10 str. lot 2 Str. 43 B str. Ferestrei nr. 1. 24 str. Tămâioarei nr. 12 A str.P+1E Complex locuinţe ANL Ansamblu de locuinţe . Ferestrei nr.10.07 04.00 1.Ds+P+2E Imobile multifuncţionale .294.00 121.000. . Orice autorizaţie e înregistrată după stradă şi numărul personal.00 25. înafară de cazul în care este cerut planul urbanistic de dezvoltare punctuală.731.00 100.09 991. Logofat Cârstea Str. 1 Str.06 08.00 235.654. împrejmuire .00 10.02. Fabrica de Gheaţă nr.07 09.000.01.00 149.P+1E şi P+1E+M locuinţă P+1E+M şi ref.967.02. 19 Str.20 1. Tămâioarei nr.08.09 13. vom ataşa evidenţa autorizaţiilor PUD care s-au cerut la Directia Investitii din PS2. 11A Str.00 750. civic Str.00 109.00 175.P+2E Locuinţă .09 13.07. Ricinului nr.01. fosă septică şi puţ apă menajeră str. Ghimbav nr.56 685. .50 941. împrejm. . lot 1 Str. 6 str.30 2. 24 str. Tămâioarei nr..00 6. Tămâioarei nr. 30 B str.311. Ricinului nr. 5. Aristotel nr.820.locuinţă amenajare garaj 2 imobile .08. 30 B str. 14 str.06.424.05.10. 102 str.861. 43 B str.886.841/57 T/ 26405/34006/40593 1496/93 T/ 71766/72681 953/66 T/ 46403 1095/79 T/ 50499 1269/68 T/ 53888 896/43 T/ 30570 1506/74 T/ 82504 18/3 T/ 2617 111/9 T/ 7901 25/3 R/ 72614 510/32 R/ 26808 577/36 R/ 24079 722/40 R/ 34891 915/47 R/ 44370 1299/42 R/ 58025 513/27 R/ 34920 740/31 R/ 46356 149/7 A/ 9916 1268/167 C/ 56897 1191/124 P/ 55648 3/1 G/ 94638 236/6 E/ 11228 locuinţă P+1E intr.11.00 830.00 1. Ricinului nr.cfPUD consolidare.extind.09.50 363. Petricani nr. Ricinului nr.06 20.00 825. extind.08 24.000.00 248. destin.75 165.703. Tămâioarei nr.07 15.08 12. Tămâioarei nr.08 187. .06 10.în leg.etajare consolidare.834. 26 str. colţ cu str.00 2. amenajări intr. 4 str.08 23.P+1E Locuinta .2007 207 AC 12/6 din 22.07.07.00 175.3 x P+4E Complex multifuncţional Spălătorie auto şi birouri .868. Petricani nr.4S+P+10E+12E+14Er Locuinta unifamiliala .2004 5 CA 1/6 din 17.201. 11 Str. Linotipului 166.00 28..06.500. Elevatorului nr. Tămâioarei nr.034.01.00 3.06 14. 64 str.00 175. Ricinului nr. Ricinului nr.778.PUD locuinţă Sp+P+1E+2Em locuinţă P+1E împrejmuire locuinţă P+1E garaj locuinţă P+1E+pod intr.000.06. Petricani nr.589.000.02.S+P+16E Imobil de locuinţe colective . Ferestrei nr.în leg.consolid.06.44 650.47 342.P+1E+M Imobil de locuit .000.940.372.00 18. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. Petricani nr.în leg.09.în leg.00 10. 9 str.00 100.împrejmuire loc.Ds+P+2E+M 101 .06 08. extindere.036. S+P+1E+2Eretras.07 09.06 15.03.06 08.12. Petricani nr. 14A Str.00 664.03.55 206. şi gard locuinţă P+1E locuinţă P+1E consolidare.2008 22 CA 6/1 din 2001 135 CA 13/1 din 2003 234 CA 19/6 din 2003 66 CA 5/1 din 2004 112 CA 7/36 din 2004 163 CA 11/5 din 2004 Tipologia de cerere Imobil de locuinţe colective .07 05.. Ion Porumbăceanu nr.60 78. Culmea Făgăraşului nr. extindere cu un corp P+1E cf. 116 B str.09 17.00 908.40 15.2006 148 CA 10/7 din 28. cu un corp P+1Em locuinţă P+1E.08 19.06 06. 32 Str. Ricinului nr. 30 B str.00 1. Ricinului nr.325.P+M Extindere locuinta .09 03.05.

20 Str. Ispir Petre nr. 3 Str. Gimalău nr. 63 Str. Petricani nr. 1. Petricani nr. Ion Porumbăceanu nr.S+P+3E+4Er Imobil multifuncţional . 9A Str. 1 Str. Petricani nr. 1. 12A Str.S+P+2E+3Er Imobil de locuinţe . Ion Porumbăceanu nr. 29. 128 -154. Petricani nr. Neagota nr.P+1E Imobil de locuit . Ricinului nr. Ricinului nr.2 Str. 62 Str.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . 1. 46D Str. 32 Str. 9 Str. 48. 25 Str. Paroşeni nr. Petricani nr. Sold.20xDs+P+2E Imobil de locuit .P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă .5 Str. 46B Str.Sp+P+1E+M Locuinţă . Petricani nr. 30B Str.S+P+3E+6-7Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . Folclorului nr. 50.P+1E Imobil de locuit .P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă .Ds+P+2E Locuinţă . Ghimbav nr. Petricani nr.P+1E+M Imobil multifuncţional . Paroşeni nr.Sp+P+4E+5Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii .P+1E+M Extindere imobil de locuit .P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă .Str. Petricani nr. Petricani nr.P+1E+M Locuinţă . CB3 Str. Pascale Ştefan nr.6x3S+P+30E. Gimalău nr. 70-72 Str.P+2E+Em Imobil de locuit . Plumbuita nr. 1. Petricani nr. Ricinului nr. Petricani nr. lot 2 323 CA 17/5 din 2005 381 CA 21/12 din 2005 84 CA 5/31 din 2006 269 CA 17/11 din 2006 359 CA 23/20 din 2006 21 CA 3/5 din 2007 62 CA 8/8 din 2007 205 CA 17/11 din 2007 355 CA 26/3 din 2007 160 CA 9/1 din 2008 223 CA 12/27 din 2008 270 CA 15/11 din 2008 320 CA 16/45 din 2008 374 CA 17/58 din 2008 403 CA 18/20 din 2008 410 CA 19/1 din 2008 406 CA 18/23 din 2008 418 CA 19/9 din 2008 150 CA 14/ 7 din 2003 220 CA 12/ 23 din 2008 365 CA 17/47 din 2008 205 CA 12/ 2 din 2005 335 CA 18/17 din 2005 225 CA 12/29 din 2008 60 CA 8/3 din 2007 259 CA 15/3 din 2004 54 CA 4/12 din 2008 278 CA 16/15 din 2004 133 CA 13/9 din 2007 11 CA 1/18 din 2006 99 CA 11/6 din 2007 103 CA 9/19 din 2009 299 CA 16/14 din 2008 341 CA 25/4 din 2007 129 CA 7/36 din 2006 166 CA 9/10din 2006 59 CA 8/2 din 2007 52 CA 7/8 din 2007 308 CA 16/23 din 2008 25 CA 2/17 din 2004 125 CA 8/17 din 2004 261 CA 15/6 din 2004 331 CA 18/11 din 2005 75 CA 5/17 din 2006 297 CA 19/15 din 2006 117 CA 7/22 din 2006 Extindere şi supraetajare locuinţă .P+1E+M Locuinţă unifamilială . 1. Pietrişului nr.P+1E Locuinţă unifamilială . lot 2 Str. 3 Str. Neagota nr.P+1E+M Locuinţă . Paroşeni nr. Gimalău nr. 53 Str. 109-111 Str. Gimalău nr. Râul Colentina nr.P+1E 102 . 18 Str. 34 Str. 36 Str. 128 -154.P+1E Imobil de locuit . 99 Str. Petricani nr. Petricani nr. lot 4.3S+P+22E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . 128 -154. Plumbuita nr.Ds+P+2E.P+M Imobil de locuit . 2x3S+P+45E Imobil de locuinţe . 6 Str. M2a Str.Ds+P+2E Extindere şi supraetajare imobil de locuit .P+1E Locuinţă . 66B Str. 6 Str. 22 Str. 4-6 Str. M2b Str.P+1E+M Locuinţă unifamilială . Plumbuita nr. 49 Str.P+1E+M Extindere şi supraetajare imobil de locuit . Paroşeni nr. 52 Str. Petricani nr. 40B Str. Petricani nr. Ricinului nr. subparcela 8. Măgura Văii nr.P+1E Locuinţă . Petricani nr.P+1E Extindere şi supraetajare imobil de locuit .2S+P+10E Imobil de birouri . 1 Str. Ds+P+6E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe .Ds+P+2E Locuinţă . 50A Str.P+3E+M Imobil de locuit .2S+P+10-14E Locuinţă . 47 Str. lot 1 Str.P+1E+M Imobil de locuit .S+P+3E+M Imobil de locuinţe .P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr.S+P+3E+4-5Er Imobil de locuinţe . Ricinului nr. parcela 72 Str. Ivărului nr. 70-72 Str. Petricani nr.3S+P+12E Ansamblu imobile de birouri .S+P+2E+4Er Imobil de locuinţe . 26 Str. 5 Str.P+1E Imobil de locuit şi comerţ Extindere şi supraetajare locuinţă .P+1E Locuinţă .P+1E Extindere imobil de locuit . 72 Str. 7 Str.

14 Str.P+1E+M Locuinţă . lot 2 Str. 26 Str. 77 Str.P+1E+M Extindere locuinţă . Ţiglelor nr.P+1Ep+Mp Asa cu meste sublimiate in tabel prezentat pe dreapta. Au existat 6 cereri pentru complexuri rezidenţiale noi şi 5 cereri pentru imobile destinate să fie folosite ca birouri. Tămâioarei nr. 14 Str.P+1E+M Imobil de locuinţe şi birouri . 82 Str. 23% din cereri (19) au făcut referire la extinderea şi supraetajarea locuinţei.P+2E+M Imobil de locuinţe . 51 Str. Str. 27. 121-123 Str. se poate vedea evidenţa şi graficul referitoare la cererile de PUZ de strazi.Ds+P+1E+M Locuinţă . Tămâioarei nr.S+P+1E+M Imobil de locuit . Tămâioarei nr. 50 Str. Tămâioarei nr.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . Şipca nr.S+P+1E+M Locuinţă . Tămâioarei nr.S+P+1E Locuinţă .Str.P+1E+M Locuinţă . 43B Str. Tămâioarei nr. S+P+5E+6Er Imobil de locuit . Mai jos. 20 Str.S+P+1E+M Imobil de locuit . 29. 20 Str. Tămâioarei nr. 27 Str. Tămâioarei nr. 43B Str. Tămâioarei nr. Steaua Roşie nr.P+1E Locuinţă . Tămâioarei nr.S+P+2E Locuinţă . 40 Str. 10 Str. Şipca nr. 33B Str.P+1Ep Locuinţă . trebuie menţionat că mai mult de jumătate din cereri au făcut referire la locuinte individuale şi imobile de locuinte (aproximativ 59% din cereri).S+P+2E+M Locuinţă . Tămâioarei nr.P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă . 12B 104 CA 11/2 din 2003 180 CA 12/2 din 2004 309 CA 18/8 din 2004 368 CA 20/19 din 2005 292 CA 19/8 din 2006 291 CA 16/2 din 2008 223 CA 13/7 din 2005 238 CA 13/18 din 2006 332 CA 17/4 din 2008 44 CA 6/1 din 2002 65 CA 7/10 din 2003 115 CA 12/5 din 2003 282 CA 17/3 din 2004 92 CA 7/7 din 2005 248 CA 13/10 din 2005 377 CA 21/5 din 2005 312 CA 21/4 din 2006 29 CA 4/5 din 2007 197 CA 17/2 din 2007 409 CA 29/4 din 2007 34 CA 3/3 din 2008 101 CA 7/16 din 2008 334 CA 17/6 din 2008 370 CA 17/54 din 2008 245 CA 13/26 din 2006 40 CA 6/1 din 2007 Locuinţă . Tămâioarei nr. 74 Str.P+1E Extindere şi mansardare locuinţă . 14.P+M Locuinţă . Şipca nr.S+P+4E Imobil multifuncţional . Tămâioarei nr. Şipca nr.Parter Imobil de locuit .P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani şi Str. Şipca nr.S+P+2E+3Er.P+1E Locuinţă . Şipca nr. 46A Str. Steaua Roşie nr. 103 . 75A Str. Tamaioarei sunt străzile unde sunt concentrate majoritatea acestor cereri. 12 Str. 99 Str. 24 Str. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr.S+P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Steaua Roşie nr.P+1E Imobil de locuit . 82A Str. Ţiglelor nr. 31 Str.

Ricinului 5 Str. oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa. care vrea ca bucurestenii sa se poata deplasa. Ideea unei telegondole cu capacitatea de 4-6 persoane apartine primarului sectorului 2. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Avize de PUD care s-a cerut Str. peste lacurile de pe raul Colentina si pana in zona Herastrau. asocierea avand insa nevoie si de acceptul Consiliul General al Muncipiului Bucuresti (CGMB). Tămâioarei 15 Str. Petricani 24 Str. Pietrişului 1 Str.În proiect se prevede că vor fi montaţi stâlpi de susţinere a cablurilor din 700 în 700 de metri şi că vor fi prevăzute şase staţii. Telegondola va rezolva doua probleme dintr-un foc: cea a traficului supra-aglomerat si va atrage turistii care vor sa se afle macar o data deasupra Bucurestiului. Măgura Văii 1 Str. Gimalău 4 Str. Neagota 2 Str. Paroşeni 4 Str. Sold. "oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa". Fabrica de Gheaţă 2 Str. Logofat Cârstea 1 Str. Steaua Roşie 3 Str. 104 . dupa cum promit edilii. Un alt avantaj al acestui proiect este. in acest mod. Ferestrei 3 Str. Tei. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. Proiectul telegondolei doreste valorificarea potenţialului natural turistic. Neculai Ontanu. Fundeni. in opinia edililor.turism. Pascale Ştefan 1 Str. Ion Porumbăceanu 2 Str. din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru ca proiectul sa fie pus in practica. Ghimbav 1 Str.turism. Floreasca. Şipca 6 Str. Un alt avantaj al proiectului este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. agrement si transport public. Surse din CGMB au precizat. agrement si transport public. insa. Ispir Petre 1 Str. Plumbuita.Strada / Nr. Folclorului 1 Str. Telegondola dorita de edili sectoarelor 1 si 2 ar urma sa aiba mai multe functiuni . Râul Colentina 1 Str. amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Plumbuita 3 Str. Ivărului 1 Str. ca asocierea nu are mari sanse sa fie aprobata in 2009. Ţiglelor 2 Consiliile locale ale sectoarelor 1 si 2 au aprobat hotarari prin care se asociaza pentru a construi o telegondola care va circula peste lacurile de pe raul Colentina din Capitala. Herăstrău. Telegondola va avea mai multe functiuni . Traseul aerian pe care vor putea circula bucureştenii este de la Pavilionul H din parcul Herăstrău până la Cora în şoseaua Pantelimon. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. de agrement şi de transport prin realizarea telegondolei peste lacurile Colentina.

in cea mai mare parte pozitive. sprijinită pe două culei fundate pe câte şase piloţi foraţi la adâncime de 16 metri. 13 105 . cu un diametru de cca. deoarece pe acest mal se construiesc locuinţe pentru bucureşteni şi fluctuaţia populaţiei va fi mult mai mare. 200m. de fiecare data preturile apartamentelor din zona au crescut brusc. trafic intens si noi probleme legate de locurile de parcare. 17 iulie. Pasarela peste râul Colentina13. cu atat mai mult cu cat in zona vor mai aparea masini. iar constructia sa. Cremeniţa şi Vasile Băcilă. a fost făcut vineri. cu autorizatiile care au fost deja obtinute. intre Str. de catre acelasi dezvoltator. previzibile in cazul unei astfel de investitii similare in teritoriu (crearea spontana a unor servicii publice ulterioare pentru vizitatorii mall-ului. râul cu acelaşi nume. pe malul drept al râului. tele gondola urmand sa treaca pe deasupra ei. 16 POT-ul propus este de 55%. in momentul de fata. etc. legaturi cu centrul. prospectul Soselei Colentina va fi amplificat la 28m. vor exista doua niveluri de parcare. dar ar genera toate acele efecte colaterale. cu mini-ecluze prin care râul Colentina va deveni navigabil pentru ambarcaţiuni. pentru ca este necesara cu orice pret o fluidizare a circulatiei.). In aceasta zona se intentioneaza construirea unui mall multi-terasat. Pantelimon. Cat despre intentia de a construi un mall comercial pe Sos. Pasarela peste râul Colentina este realizată dintr-o dală de beton armat pe o suprafaţă de 280 mp. in cazul in care se finalizeaza17. Mall-ul este. Se presupune ca va fi situat in fata benzinariei OMV din Sos. Colentina si Andronache. constructia mall-ului ar rezolva nu numai problemele legate de absenta unui centru de agregare pentru viata sociala a cartierului. 17 Ar implica pentru intreaga zona.Dobroieşti. În acest mod. inclusiv zona limitrofa mall-ului. Siragului. daca va fi cazul. de forma aproximativ rotunda. Suceava si Str. Colentina. Primul pas în demersurile Primăriei Sectorului 2 pentru reabilitarea salbei de lacuri şi a amenajării telegondolei în Capitală. incluzand astfel zona obiect de studiu al prezentului proiect. asa cum s-a intamplat si in Bucuresti: la construirea unui mall. fie si numai in stadiu de proiect. dupa Carrefour Colentina si inainte de intrarea in complexul comercial Europa. este un lucru care trebuie mentionat. pasarela asigură tranzitul pietonal pentru locuitorii cartierelor Doamna Ghica. diversi experti nu sunt de acord cu posibilitatea de anulare a problemelor referitoare la inlocuirea activitatii comerciale a complexului comercial Europa prin noul spatiu comercial. Oricum. Este bine-cunoscut faptul ca orice contructie de tip mall modifica starea comertului nu doar in zona Andronache si a sectorului 2. ci in intreg orasul15. exista strazi constituite dintr-o retea foarte fragila care s-ar putea dezvolta cu aceasta ocazie. efecte colaterale de regenerare urbana. face parte din acest amplu proiect şi este menită să uşureze traficul locuitorilor care vor să traverseze de pe o parte pe cealaltă. 13-15. 17 iulie 2009. Accentul vertical propus va fi destinat birourilor. mai exact intre Sos. 14 Noua variantă de trafic asigură accesul direct al locuitorilor de pe malul stâng către piaţa Cremeniţa. Intr-adevar. pentru ca in esenta este vorba despre tipuri de comert total diferite. Andronache. este programata in anii urmatori. Ramane de stabilit ce se va petrece cu spatiul din spatele mall-ului. Amenajarea pasarelei în dreptul pieţei Colentina a fost gândită ca urmare a construirii pieţei situate pe strada Cremeniţa nr. Colentina si Sos. Chiar daca este in afara zonei care constituie obiectul studiului nostru. trebuie mentionat faptul ca se obtin autorizatii pentru constructia unui mall in zona care a fost un timp utilizata pentru productia Helitube. in faza de proiect. 15 Efectele sunt adesea rapide in cazul unor astfel de proiecte. pusă la dispoziţia locuitorilor din cartierul Colentina. Intre cele doua sosele. un interes crescut in sectorul de imobiliare. reuşindu-se astfel fluidizarea tranzitului pietonal14. iar CUT-ul nu va depasi 1. ca o contra-propunere comerciala care sa anuleze activitatea centrului Europa16. avand in vedere care sunt implicatiile unui astfel de proiect. când s-a inaugurat cea mai nouă şi modernă pasarelă pietonală. Andronache si un complex rezidential.4. inaugurată vineri. acest fapt fiind o consecinta clasica a acestui gen de proiect.

Plumbuita. 2. Colentina. devine evident că în Sectorul 2 suprafaţa spaţiilor verzi este insuficientă. 451. ajungand astfel la o inaltime maxima de 60 m. în condiţiile în care se înregistrează o tendinţă continuă de reducere a acestora. proiectul cuprinde si o serie de constructii adiacente.Asa cum se vede si in schita alaturata. si dintr-o cladire de birouri. În aceste condiţii. pentru o dezvoltare sănătoasă. situat chiar in centrul perimetrului c\de studiu Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita.73 m². 18 Suprafaţa medie totală care revine unui locuitor este de aproximativ 9. cu o altitudine maxima de 35 m. avand 2 etaje subterane. 106 .spatii verzi si parcari Zonele verzi sunt alcătuite din 896.208. ii confera o pozitie avantajata in comparatie cu alte parcuri bucurestene. De asemenea. Limita vestica o constituie Str. parter si 16 etaje supraterane. Complexul va fi alcatuit din centrul comercial propriu-zis. schimband total imaginea si imbunatatind calitatea vietii locuitorilor sub aspect ambiental si social. Doamna Ghica.14% din suprafaţa sectorului18.952 m² de grădini şi parcuri publice. în timp ce media internaţională recomandată este de 26 de metri pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor.iar in sud-est si sud-vest de Sos. structurat pe 2 etaje subterane.515 m² spaţii verzi în ansambluri de locuinţe. reprezentând aproximativ 11.Petricani peisajul este dominat de prezenta Parcului Plumbuita. iar suprafaţa medie a spaţiului verde public pentru un locuitor este de 3. Suprafata parcului si pozitia sa il fac usor de frecventat de toti locuitorii cartierului.87 m². viitorul spatiu comercial ce umeaza a fi construit (in cazul in care proiectul va fi aprobat) in zona Andronache se va intinde pe o suprafata considerabila.4.3. Intregul spatiu va fi inconjurat de o perdea verde. Amplasamentul pe malul lacului Plumbuita. Impactul asupra intregii cartier va fi pozitiv. In zona Plumbuita – Steua rosie . formata prin plantarea mai multor arbori si arbusti.500 m² spaţii verzi stradale (scuaruri şi platbande) şi 2. respectiv Str. Parcul este delimitat in nord si est de lac. fiecare persoană are nevoie de aproximativ 12-16 mp de spaţiu verde. Infrastructura publica . Normele europene prevăd că. parter si 2 etaje supraterane (in zona centrala).

Dotarilor initiale. o pergola cu mese si scaune. amatori de skateboard.7 milioane de lei. o tipografie şi ateliere tipografice.Spatiul a fost amenajat ca zona de agrement in 1977. socializa si juca sah sau table. Dintre speciile de arbori existente. cu siguranta ca se vor aduce imbunatatiri si sub acest aspect. dotate cu jucarii si mobilier specific. stejar. de dimensiuni mult mai reduse. In 2007. Administratia Locala a sectorului 2 a investit in reabilitarea parcului circa 3. care constau in alei. Dar acestea doua sunt insuficiente pentru copiii din intreg cartierul. ambele dedicate copiilor. curate si ingrijite. platan şi salcâm. urmand a fi construit un complex rezidential. arţar. cele mai întâlnite specii sunt: tei. este Parcul Petricani. cel mai vechi lăcaş religios din Sectorul 2. Pe langa acestea. pe latura dinspre strada Plumbuita si un altul in strada Fabrica de Gheata. a fost şi este un important centru cultural al Bucureştilor. O zona amenajata este si spatiul care marginaste in sud lacul Plumbuita. Primaria a organizat in parcul Plumbuita si un patinoar in aer liber. Imbunatatirile aduse constau in amenajarea unui gard care imprejmuieste spatiul parcului si schimbarea bancutelor. 6 hectare din parc au fost retrocedate de instanta in baza unei expertize gresite. mesteacăn. conifere. Pentru moment peisagistica acestui spatiu este foarte simpla. pe o suprafata de 80 ha. ordonata si curata. De curand. ctitorita in secolul al XVI-lea si Palatul Ghica Tei. Un alt parc amenajat. care constituie limita vestica a perimetrului in studiu. insa putine si nu foarte bine distribuite la nivelul intregului cartier. in Parcul Plumbuita mai este amenjat un spatiu dedicat adolescentilor. fiind un spatiu organizat pentru ca acestia sa se poata intalni. in sud-vestul parcului. a fost amenajat un spatiu in cadrul parcului. Amintim aici Manastirea Plumbuita19. le-a fost adaugat ulerior un teren de fotbal (cu acces pe baza de plata). Structura este bine intretinuta. In cadrul acestui parc este amenajat si Strandul Tei. plop. situat intre lac si strada Fabrica de Gheata. In luna decembrie a anului trecut. Aici a funcţionat încă din secolul al XV-lea. in nordul parcului. dar tinand cont de faptul ca zona a intrat in interesul investitorilor imobiliari. In cadrul parcului se afla doua obiective arhitecturale istorice ale Bucurestiului. indiferent de varsta. Pe lac a fost construita si o fantana arteziana. la care aveau acces toti cetatenii. corn. sunt multi copaci si plante. Prin interventia Primariei Sectorul 2. doar gazon si arbori. fag. 19 Mânăstirea Plumbuita (1559). Fauna este caracteristică zonelor de câmpie fiind reprezentată în special de păsări. locuri de joaca pentru copii. situat pe Strada Petricani. care tipăreau şi decorau cărţi bisericeşti. evitandu-se astfel o situatie similara celei din parcul Bordei. lampadare si cosuri de gunoi. Sunt spatii imprejmuite. castan. de-a lungul aleilor se gasesc numeroase banci. Astfel. dud. 107 . frasin. Spatiile de joaca amenajate pentru copii deja exista in cartier. terenul a fost salvat si inapoiat spatiului public. catalpă. constructie ce dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea. renovata. In imediata apropiere a locului de joaca din Fabrica de Gheata exista si un loc de recreere pentru batrani.

in Strada Sipca. Unele dintre terenurile amintite mai sus ca fiind abondonate si lasate din neglijenta in grija nimanui ar putea fi folosite chiar in acest scop. de exemplu economic. cat si straini. La deschidere. de exercitii demonstrative ale pompierilor sau serbari organizate cu ocazia diferitelor sarbatori. fie in spatii verzi amenajate. dupa care a urmat un program demonstrativ de patinaj Acestea fiind spatiile verzi la care locuitorii au acces. Toate aceste spatii ar putea fi evaluate ca potentiale resurse. spatii de recreere si agrement. Singura parcare amenajata este cea situata intre malul lacului si Str. la care au participat atat artisti romani. Este vorba despre zone care sunt acoperite in prezent de pamant si noroi. locuitorii s-au putut bucura de numeroase spectacole. Transformarea acestor terenuri. a inaugurat deja un proiect specific sezonului rece. care din lipsa spatiilor de parcare sunt nevoiti sa procedeze in acest fel. s-ar putea construi un loc de joaca pentru copii. In felul acesta. fie in cladiri cu destinatii economice (tertiare) ar putea contribui la cresterea nivelului de trai in zona. acest teren ar putea intra fara probleme in folosul cetatenilor. Este asadar evident ca. in raport cu nevoile cetatenilor. fiind un spatiu trist. a caror destinatie devine di pacate aceea de spatiu de depozitare a gunoaielor. la degradarea vizuala a cartierului contribuie si masinile parcate pe trotuare in fata locuintelor de catre cetatenii din zona. de asemenea. Prin dezafectarea si reabilitarea zonei. In zona cuprinsa intre lacul Tei si lacul Plumbuita (care corespunde zonei nr. Patinoarul a fost amenajat in Parcul Plumbuita din cartierul Colentina. In ceea ce priveste spatiile de parcare. acestea sunt putine. exista in cartier si spatii libere. Vorbim despre un teren aflat intre Strada Petricani si Strada Paroseni si despre un altul situat chiar pe malul lacului plumbuita. de deseuri (fiind transformate in spatii de depozitare a gunoiului de catre cetatenii cartierului) sau de resturile constructiilor care le ocupa initial. prin imbunatatirea amenajarii zonelor deja dedicate spatiilor verzi publice. Primarul sectorului 2. care in prezent este abandona in neglijenta. referitor la primul patinoar in aer liber cu instalatie de iluminat nocturn. si scena mai multor evenimente organizate in aer liber in cartier. Poate fi amintit astfel si spatiul fostei fabrici de caramida. Fabrica de Gheata. fara constructii. zone linistite pentru varstnici sau ar putea fi dedicat unui alt scop. cu potential. datorita amplasarii chiar pe malul lacului. reintroducand in circuit a terenurilor nefolosite momentan si mai ales prin construirea de parcari 108 .Parcul Plumbuita este. Astfel. 5 din analiza tesutului urban) sunt prezente alte doua astfel de spatii nefolosite. prin construirea unui complex de birouri. Ontanu a primit o pereche de patine pentru gheata. Neculai Ontanu.

tuturor celor care interactioneaza din diferite motive cu acest perimetru. Mp Sup Total a mp Limite de la Strada Limite pana la Strada Raul Colentina Valoare deviz general Valoar e C+m LEI 50 2 200 4 200 400 Pascal Tamai oarei Petrica ni Gimala u Ricinul ui Linotip ului Neagot a Steaua Rosie Colenti na Elevat 314000 286000 81 662 210 98 65 300 224 157 127 - 1 1 2 1 1 1 - 162 1192 798 235 5 6 3 4 3 7 381 3972 651 402 195 2010 2128 942 597 543 5164 1449 637 195 2010 2576 1256 597 Steua Rosie Steua Rosie Tamaioar ei Porumbac eanu Pietrisului Steua Rosie - 370000 4059000 911000 502000 168000 2044000 1311000 2220000 303000 337000 369600 0 829000 457000 153000 186100 0 119400 0 202200 0 276000 448 314 10 6 5 109 . date fiind particularitatile acesteia. Caros . Sub aspectul prezent. 2. intreaga zona ar avea de castigat. dar mai ales ca si calitate a vietii.pentru locuitorii cartierului. Si in ceea ce priveste transportul public. Sos. este important de subliniat faptul ca toate liniile de autobuz. Sos./Pamint Pamint/Pami nt Asfalt/Asfalt . Colentina si./Piatra de riu . Legat de acest aspect. Petricani. Trot. mai ales pe strazile care imprejmuiesc lacul. adaugam in continuare o lista completa a strazilor asfaltate si a celor care nu au fost inca asfaltate. troleibuz sau tramvai strabat doar arterele principale – Str. Infrastructura publica In analizarea infrastructurii publice in cartierul Plumbuita trebuie evidentiata absenta sau slaba prezenta a infrastructurii publice care sa corespunda nevoilor populatiei care locuieste in zona sau. Fundeni. pe langa aceste propuneri. atat din punct de vedere al aspectului urban. de intersectia dintre Sos. in aceasta zona. care se pot constitui in oportunitati pentru dezvoltarea turismului in zona. Caro s. etc./Pamint Lung. Cartierul Plumbuita este accesibil din exterior prin trei intersectii mari. urmata de incucisarea dintre Dna Ghica si Sos.). Colentina. in general. M Denumire Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorulu i Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Tip imbrac Trotuar/Ca rosabil Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton Beton/Beton Beton/Piatra de riu . Dna Ghica.4. s-ar putea dezvolta puncte sociale de intalniri (centre sociale. Asa cum se poate vedea. Andronache. Strada ml Sup. Lu ng Tro t. Introcandu-ne la infrastructura publica. librarii. 45 strazi nu sunt asfaltate. de asemenea in zona peninsulara sau in imprejurimi. Mp Lat.4. cartierul nu este atractiv pentru spatii rezidentiale. anume: intersectia Petricani – Dna Ghica. in cele din urma. operelor si reprezentatiilor teatrale. In interiorul cartierului sunt zone de interes. M Sup. ar trebui luata in considere si posibilitatea amenajarii de zone destinate concertelor. fiind in acelasi timp accesibil dar greu de strabatut din cauza impracticabilitatii strazilor. O alta posibilitate este aceea de a crea o zona rezidentiala. Coelntina si Sos.

/Piatra de riu Dale/Piatra cubica Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Piatra de riu Beton/Beton Piatra de riu Beton/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . Sold./Pamint Piatra de riu/Piatra de riu ./Pamint Asfalt/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Dale/Piatra cubica . Sold.orului Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . Cap. Petre./Pamint Asfalt/Asfalt Raul Colenti na Petrica ni Ferestr ei Plumb uita Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Gimala u Gimala u Ferestr ei Beiu Consta ntin Colenti na Sipca Gimala u Stefan Pascale Gimala u Petre Ispir Gimala u Gimala u Petrica ni Colenti na Steua Rosie 211300 0 Gimalau 505 1 1263 6 2980 4242 2319000 Ineu Ispir./Piatra de riu Asfalt/Piatra de riu . Magura Vaii 136 2 406 4 544 952 6613000 394 314 2 1 1182 628 8 6 3152 1821 4334 2449 1808000 1796000 Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. 45 303 - 2 - 180 6 8 270 2363 450 2363 Gimalau Tamaioar ei Tamaioar ei Oituz Raul Colentina Steua Rosie Steua Rosie Gimalau 615000 1865000 560000 169900 0 Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea 75 118 535 - 1 3 150 3 4 225 496 2943 375 496 5618 204000 339000 2754000 186000 309000 255000 0 2675 6 50 1 100 6 300 400 734000 669000 575500 0 164600 0 163500 0 Lopetii Marin Ion. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan. 30 72 340 312 1 1 202 624 3 7 9 5 90 482 2890 1685 90 684 2890 2309 Simetriei Gimalau Steua Rosie Raul Colentina Steua Rosie Petricani Steua Rosie 90000 404000 2162000 1778000 82000 368000 196900 0 162000 0 115 197 577 1 1 1 230 453 1269 8 5 6 690 1024 3635 920 1478 4905 620000 802000 3913000 585000 697000 290800 0 178300 0 394 2 1340 6 2403 3743 1958000 Palamidei Pietrisului Plumbuita 169 285 862 - 1 1 338 6 8 963 2366 6120 1301 2366 7844 - 564000 1366000 5582000 1724 7 514000 124400 0 508400 0 110 .

Raul Str./Pamint .Raul Colentina./ Pamint Beton/Beton Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton . In graficele de mai jos rezumăm datele referitoare la tipul de trotuar şi de carosabil în tot perimetrul studiat. Tip imbrac Trotuar Piatra de riu 13% 3% 29% Beton 13% 42% 24% Pamint Carosabil Dale Piatra de riu Asfalt Beton Piatra cubica Asfalt Pamint 5% 5% 50% 16% 111 ./Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu 115 238 - 1 476 6 6 725 1380 725 1856 Elevat orului Gimala u Colenti na Tamai oarei Beiu Consta ntin Zamfir Nicola e Parose ni Petrica ni Petrica ni Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Petrica ni Gimala u Steua Rosie Gorgan Spataru Tamaioar ei 412000 1790000 375000 163000 0 114 917 1 2 319 3668 6 7 627 6419 946 10087 632000 6518000 576000 593600 0 Safirului Stanga Ion Cap. dar aflate intr-o stare foarte proasta. Str. Str. Exemple foarte bune de astfel de strazi sunt Str. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe./Beton . Ricinului. ca urmare a degradarii asfaltului.Porumbace anu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului . Sold. Plumbuita. Sipca./Piatra de riu Piatra de riu/Pamint . TOTAL 72 - - 5 360 360 Zamfir Marcu Raul Colentina Gimalau Ricinului Oituz Raul Colentina Steua Rosie 244000 222000 104500 0 309900 0 131100 0 821000 447200 0 255600 0 679000 807000 140 560 299 100 780 375 150 104 - 1 2 2 2 - 280 12 6 6 5 1610 3360 1884 500 5304 3000 825 936 1890 3380 1884 500 7800 4425 1425 936 1147000 3403000 1440000 901000 4911000 2892000 746000 886000 2496 1426 600 7 8 6 9 165 1 330 6 990 1320 934000 7734400 0 850000 694460 00 La strazile neasfaltate s-ar putea adauga si unele artere asfaltate./Beton Beton/Piatra de riu Dale/Pamint Dale/Pamint . pline de gropi si crapaturi de dimensiuni destul de mari.

ar trebui inlocuite cu altele noi – si facem aici referire atat la obiectele de mobilier stradal si alte elemente de amenajare urbana (cosuri de gunoi. pastrand arborii deja existenti. iar elementele de amenajare urbana. Plumbuita. ceea ce da o imagine de degradare urbana. Obiectivul este ca toate aceste elemente sa contribuie la definirea mediului inconjurator. dar ingrijindu-i si inlocuindu-i totusi acolo unde este cazul. devenind astfel un spatiu in care viata rau-famata. să analizăm mai atent situaţia trotuarului şi al carosabilului în cele două microzone. prin cresterea gradului de confort si siguranta pe timp de noapte. iluminatul public lipseste lipseste cu desavarsire. dar mai ales a strazilor. piste de biciclete. D-na Ghica si Sos.Având în vedere faptul că zonele care au cea mai mare nevoie de intervenţii se regăsesc în zonele 5 şi 6 (peninsula Tei Toboc şi Plumbuita). pot avea loc diferite infractiuni. Spatiile verzi se prezinta ca fiind putin functionale pentru cetatenii cartierului si ai Bucurestiului chiar.Colentina si un alt spatiu amenajat in Str. In zona lacurilor Tei si Plumbuita in schimb. organizata sau nu. Arealul prezinta potential si ofera posibilitatea transformarii spatiului verde din cadrul tesutului urban. Spatiile dedicate activitatilor sportive se situeaza in part partea ea de sud a lacului Plumbuita: se pot considera doua structuri sportive intre Str. in aceste zone. Programul care se refera la spatiile destinate activitatilor sportive si de joaca ar trebui sa cuprinda restructurarea si completarea spatiilor de acest fel. In interiorul cartierului este functonabil iluminatul public. prezente in numar mic. Este necesara amenajarea spatiilor verzi din perimetrul analizat.). Tip imbrac Trotuar Zona 5 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale Tip imbrac Trotuar Zona 6 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale 6% 0% 6% 53% 40% 0% 0% 35% 0% 60% Carosabil Zona 5 Piatra de riu Asfalt Beton Piatra Cubica Pamint Asfalt Carosabil Zona 6 Piatra de riu Beton Piatra Cubica Pamint 4% 13% 0% 13% 70% 13% 25% 12% 0% 50% O alta tema ce trebuie adusa in discutie este aceea a iluminatului public. etc. cat si la corpuri de iluminat. Proiectul ar putea sa includa printre altele demolarea gardurilor 112 . se poate desfasura fara a intampina niciun fel de probleme. astfel incat sa permita o mai buna desfasurare a activitatilor sportive. pancarde care sa interzica aruncarea gunoiului in zona lacului de exemplu. din cauza vizibilitatii scazute si a lipsei de control. desi distantele intre stalpi sunt destul de mari. De altfel.

Petricani-Bd. dar chiar si o posibila localizare de activitati productive. putin cunoscute si din cauza asta. Colentina. nu in ultimul rand. gravitatea situatiei fiind evidenta in starea de degradare si abandonare a anumitor strazi secundare si chiar in aspectul malos si culoarea apei lacului: acest aspect influenteaza negativ nu numai calitatea vietii cetatenilor. riscand in felul acesta contractarea de boli. realizarea unei instalatii de irigare a terenului de fotbal si organizarea spatiilor verzi. in orice caz. In perimetrul analizat.Petricani este deservit de o serie de mijloace de transport – autobuze. zonele peninsulare nu beneficiaza de o retea de canalizare. desi este externa perimetrului analizat.privat Arealul Colentina – Steaua Rosie – Plumbuita se desfasoara la nord-est de centrul Bucurestiului si este despartit de restul orasului de lacul Plumbuita. avand o distributie variata cu mai multe tipuri de vehicule care prin gabaritul in dimensiune si greutate influenteaza comoditatea traficului urban prin manevrabilitate. Fluxurile de trafic se compun din: trafic de origine. • Str.5. lipsite fiind de serviciile de apa si canalizare.4. Zona Plumbuita – Steaua Rosie . O alta artera ce are un rol important in accesibilitatea in zona noastra de studiu este Bd. Un alt factor determinant care duce la atractivitatea scazuta a cartierului consta in lipsa totala de activitati legate de promovarea si informarea structurilor din zona. face dificila circulatia in areal. atat a personaleor cat si a marfurilor. lipsa infrastructurilor inluenteaza in mod negativ viata unei societati. De altfel. nu ar putea desfasura activitati productive sau. troleibuze si tramvaie – insa acestea nu au o distributie uniforma la nivelul intregului cartier. Zona nu este deservita de nicio statie de metrou. care delimiteaza macrozona in partea de vest si face legatura intre peninsula Tei Toboc de strada D-na Ghica si Sos. generat de activitatile economice desfasurate in zona si. asa cum este cea actuala. Lacul Tei. O imagine a acestor conditii de viata pe care le suporta locuitorii di zonele studiate o reprezinta copii. D-na Ghica. inscrierea in viraje si in intersectii. Colentina. intre intersectia Colentina-D-na Ghica si intersectia cu strada Salciilor. Aceasta artera uneste intersectia dintre Petricani – Tei – Ghica cu cartierul Tei. Principalele cai de acces in cartierul studiat sunt: • Strada Petricani. Lipsa acestor servicii face dificila prezenta turistilor in zona. Accessibilitate si sistemul de transport public . ar fi limitate in implementarea activitatilor lor. Potentialul arealului este clar diminuat de lipsa unor infrastructuri atat de necesare. Lacul Plumbuita ar putea deveni navigabil prin desfasurarea de lucrari de amenajare pentru navigatie cu barcute.rupte si invechite si crearea unora noi. Arterele indicate prezinta fiecare doua sensuri de mers.Lacul Tei pana la intersectia GhicaColentina. 2. fiind circulate de tramvaie. nevoiti sa-si faca nevoile pe strada. Zona analizata in prezentul studiu. cu exceptia celor trei artere principale (Colentina. pana in Str. Componenta traficului este eterogena. In acest scop ar putea fi organizate puncte de informare. din trafic local. caracteristici de demaraj si franare. precum internet sau electricitate. • Sos. sunt areale in cadrul cartierului in care lipsesc si alte servicii de baza pentru viata cotidiana. situatie care devine si mai dificila iarna sau in perioadele ploioase. Pe o piata foarte competitiva. Realizarea unor astfel de trasee ar duce la promovarea turismului in zona. ca urmare a inexistentei unui sistem de drenare a apelor. Tranzitarea zonei si a altor autovehicule similare este practic aproape imposibila. cu cate doua benzi. putin apreciate. care. Barbu Vacarescu. 113 . intre intersectia dintre Sos. Doamna Ghica si Petricani).

Lacul Plumbuita si inchisa la sud de Sos. Lacul Tei in sud si cu Bd. Lipseste orice forma de transport public. Aceasta fiind situatia. Este vorba despre liniile 1 si 21. Dimitrie Pompei la nord. Accesul la insula din vecinatatea manastirii este permis doar pietonilor. Linia tramvaiului 17 ajunge in partea de sud-vest a zonei. Plumbuita. Colentina. Coelntina.In apropierea intersectiilor dintre Sos. Fundeni. O a treia strada. Lacul Tei cu Str. acest aspect este foarte important pentru fluiditatea circulatiei si la orele de varf. care face legatura cu Bd. permite accesul dinspre estul Bucurestiului in zona Plumbuita. Liniile de tramvai sunt prezente doar pe doua dintre strazi. Colentina. Petricani si D-na Ghica. troleibuz sau tramvai. care ar trebui sa asigure o buna circulatie a traficului privat in zona Peninsula Tei Toboc. Colentina si D-na Ghica si Bd. locuitorii cartierului Plumbuita – Steua Rosie . delimitata de Str. 114 . Lacul Tei. Sos. pe langa faptul can u exista o retea stradala asfaltata. Colentina si Str. mai ales cand ploua sau ninge. Alte doua linii de tramvai parcurg si Sos. Strada Plumbuita.Petricani sunt nevoiti sa parcurca pe jos distante mai mici sau mai mari pentru a ajunge in cea mai apropiata statie de autobuz. Practic. Strada Steaua Rosie este greu accesibila chiar si locuitorilor. cea din urma este traversata de linia tramvaielor 16 si 36. Petricani. Str. • Toata microzona delimitata de Str. se face doar cu autobuze private. Dna Ghica si Sos. mijloacele de transport public lipsesc in zonele urmatoare: • Zona limitrofa Parcului Plumbuita (Manastirea Plumbuita). Calea ferata nu este in apropierea zonei de studiu. Concret. Petricani. De altfel. zonele bine servite de transportul public sunt cele din apropierea limitelor de sud si est. care corespund principalelor artere de comunciatie din macrozona. macrozona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este foarte bine deservita de liniile de tran sport urban. venind din partea de est a orasului si terminandu-se la Sos. perimetru legat de restul zonei printr-o singura strada. zonele din centru si estice ale cartierului nu au nicun fel de conexiune RATB. cuprinsa intre Lacul Plumbuita. Sos. este o artera aglomerata pentru traficul rutier. Ricinului si Lacul Plumbuita • Zona estica a perimetrului analizat. D-na Ghica. cea mai apropiata gara fiind cea de la Bucuresti Obor. o cunoscuta destinatie turistica a Regiunii Bucuresti-Ilfov. care parcurg zona de sud si est a macrozonei. In schimb. fara dificultati. la o distanta de cel putin 2 km. Accesul la manastire. traficul este foarte intens in ciuda prezentei celor doua sensuri giratorii. in intersectai dintre Bd. Petricani. In ceea ce priveste transportul public. De altfel. situata si ea in afara zonei de studiu.

101. 66. Alte autobuze . 454. 253. functioneaza liniile 282. strada care se termina in Sos.182. Referitor la situatia statiilor RATB. Str Zamfira Nicolae. 155. 417. 412. Sos Colentina. se prezinta mult mai bine decat cea din interiorul zonei de studiu. 682 intre Str Doamna Ghica si Sos Fundeni functioneaza liniile 21. functioneaza linia 682 pe Sos Colentina Sos. Pe Str. 56. Soseaua Colentina este traversata de linia de troleibuz 66 si autobuzele 182 si 282. Colentina. Gheorghe Roventa. D-na Ghica. 253. pe strada D-na Ghica autobuzul numarul 282. 409. Intre Bd Lacul 6 Tei si sos Colentina si 143 (intre Sos Colentina si Str Heliade intre Vii). Str Gerghitei. 416. Pe Sos Petricani intre Bd Lacul Tei si Bd Dimitrie Pompeiu functioneaza liniile de tramvaie 16 si 36.153. 426. Str. intre Str Teiul Doamnei si Str Doamna Ghica functioneaza liniile 21. iar strada Andronache de autobuzul numarul 153. Pe Sos Colentina. Peris. 66. situatia legaturilor exterioare si strazile de acces principale pentru cine provine din alte zone ale orasului. Str Cornisei cu intoarcere prin Mentiunii. Andronache. Str Oituz. 115 . Astfel. Str Cpt. pe cartierul Andronache. 143.In general. pe Str. Petricani circula autobuzul 167. 182. 409. Liniile de autobuz in schimb strabat mai multe strazi. 282. 432. Fundeni. Liniile de autobuz si tramvai permit o legatura frecevnta intre partea de sud a zonei analizate si centrul orasului. 415. 182. 682 iar intre Sos Fundeni si Str Sportului functioneaza liniile 21. 411 – circula pe Sos.

mai ales din vina pietonilor care incearca sa traverseze prin locuri nepermise. cat si de starea de pastrare a acestora. data fiind desfasurarea in linie dreapta a strazii si lipsa intersectiilor importante si a sensurilor giratorii. Sos. Cea de-a treia strada este Petricani. Colentina a rezultat a fi a doua cea mai periculoasa sosea din Bucuresti. determina cel mai mare flux auto. dar lipsesc trecerile de pietoni. Astfel. viteza neadaptata la conditiile de drum si nerespectarea culorii rosii a semaforului de catre conducatorii de autovehicule. se desfasoara Str. iluminat public. Str. De asemenea. cand si mai multi bucuresteni ies cu masinile personale. Traficul se ridica la 54 de masini pe minut. Are doua benzi pe fiecare sens. Colentina nu mai putin de 132 accidente. In interiorul zonei. Colentina este strabatuta de un trafic intens si rapid si ca urmare a faptului ca in zona functioneaza mai multe centre comerciale. trotuare pe ambele parti si piste ciclabile. treceri de pietoni si parcari. In plus. Colentina este cea mai importanta artera de comunicatie. continuandu-se cu DN2. traversarea neregulamentara a pietonilor. In anul 2008 s-au inregistrat pe Sos. asa cum era amintit si mai sus. soldate cu 4 morti si 38 de raniti grav. Au fost numarate 35 de masini pe minut. probleme precum semafoare care nu functioneaza sau lucrari de infrastructura.2. fundamentala la nivelul perimetruluiobiect de studiu. desi nesemnalate. Aceasta prezinta doua benzi pe fiecare sens. Strada se deosebeste de celelalte prin prezenta a doua sensuri de mers si a 8 benzi. Sos. desi nu intotdeauna regulamentare. asa cum aminteam si anterior. in care are deschidere si Calea Mosilor (o alta cale de comunicatie cu un trafic intens la nivelul Bucurestiului). Si aceasta este o importanta artera de circulatie. atat din punct de vedere ambiental cat si fonic. Strada prezinta doua sensuri de mers.Steaua Rosie . Prezinta 4 benzi si beneficiaza de iluminat public. neacordarea de prioritate pietonilor. ceea ce inseamna si valori foarte ridicate ale poluarii.4. localizarea arterei. o artera cu un trafic mediu. Cu alte cuvinte. Colentina reprezinta punctul de iesire din Bucuresti catre orasele din estul tarii (respectiv de intrare. Principalele cauze ale accidentelor sunt. spatii verzi care separa carosabilul de trotuare. stabilit la 83 de masini pe minut. Conditii de trafic in zona Plumbuita. semafoarele si pistele ciclabile. Intr-o statistica recenta a Brigadei de Politie Rutiera a Capitalei. fara a fi delimitate insa. Colentina si Str.6. accesibila din Str. care se desfasoara in mai toate perioadele anului. Fabrica de Gheata. Andronache. Gheorghitei sau din Colentina.Petricani Dintr-o analiza a traficului stradal in cadrul macrozonei de studiu rezulta o discrepanta evidenta intre arterele de comunicatie. spatii pentru parcari. O strada care are deschidere in Sos. Traficul este de 22 de masini pe minut in medie. Asfaltul se prezinta gaurit. daca ne gandim la sensul invers). dar fara piste pentru biciclete. Pe langa faptul ca reprezinta poarta de iesire/intrare in Bucuresti. exista un sens giratoriu in intersectia dintre Sos. adica cele doua cartiere care se desfasoara de o parte si de alta a lacului Plumbuita. se poate circula cu viteza destul de mare. fiind in acelasi timp si strada de acces in zona Tei Toboc. care traverseaza si delimiteaza partea vestica a perimetrului studiat. treceri de pietoni. 116 . sau iarna. diferenta creata pe de o parte de importanta logistica a strazilor. este marginita de trotuare. Colentina este Str. cand zapada este stransa si depozitata in gramezi pe marginea carosabilului. duc la formarea de cozi nesfarsite si la ore intregi petrecute in trafic. In partea de sud-vest a arealului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. este un punct care trebuie traversat in mod obligatoriu pentru patrunderea in zona. In plus. Lipsesc in schimb pistele ciclabile. Pe langa faptul ca uneste zona Andronache de zona Tei. D-na Ghica. cu iluminat public si trotuare. conditiile se ingreuneaza in zilele ploioase. conform analizei noastre. Sos. ceea ce duce la producerea de multe accidente. treceri de pietoni. dupa Iuliu Maniu.

ceea ce incetineste traficul auto. care leaga perimetrul • Infiintarea de zone destinate organizarii de studiat cu Bd Lacul Tei in sud si cu Bd Dimitrie concerte si spectacole de teatru in zona Pompei in nord. fiind aproape imposibil de parcurs este Str. 2. strada D-na Ghica comerciala dinspre zonele interne ale cartierului linia de autobuz 282. Aceasta din urma este traversata de • Crearea in zona peninsulara de spatii sociale liniile de tramvai 16 si 36. necesitand imbunatatiri. Astfel de situatia creeaza dificultati pentru cetatenii care locuiesc in zona.potential de segregare a 117 . atat pentru autoturisme. Desi este o strada secundara. Fundeni. Strada Ricinului. total neasfaltata si pe marginea careia sunt depozitate resturi menajere si deseuri. in Sos. De asemenea. Constantin Beiu . prezinta un trafic foarte redus. Colentina si Doamna dezvoltarii durabile Ghica si Petricani • Renovarea si asfaltarea tuturor strazilor • Proiecte de investitii in infrastructura facuta din • Fluidizarea traficului si ameliorarea accesibilitatii partea Primariei Sectorului 2 cetatenilor la zonele de utilitate publica • Accesibilitate la autobuze si la troleibuze (str. in partea exterioara perimetrului analizat. Colentina si partea de nord a perimetrului. are o pozitie strategica. Cand ploua. este intr-o stare proasta. In aceeasi situatie sunt Str. • Imbunatatirea transportului public spre zona Petricani linia de autobuz 167. Sos. Una dintre strazile care se afla intr-o stare de ingrijire foarte proasta. cat si pentru pietoni. dar lipsesc semafoarele si pistele pentru biciclete. Nici trotuarele nu sunt foarte ingrijite. Nu exista piste ciclabile.7 Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul Analiza SWOT privind caracteristicile referitoare la accessibilitate si transport in zona Plumbuita: Puncte tari Oportunitatii • Localizarea in vecinatatea arterelor majore de • Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea trafic din sectorul 2.4. Gherghitei prezinta un trafic mediu de 6 masini pe minut. Ultima parte a strazii nu este asfaltata. cu gauri in asfalt. asfaltata doar partial. Str. ce permite legatura dintre zona Sos. care reprezinta principalul pol al zonei. al carui trafic intens este influentat in mare masura de spitalul Fundeni. fiind foarte greu de strabatut. pe strazi se formeaza noroi. De-a lungul strazii sunt trotuare si treceri de pietoni. parcarile nu sunt delimitate si lipsesc iluminatul public si pistele ciclabile. Colentina si Str. se afla si Sos. Numarul mediu de masini este de 14 pe minut. Paroseni si Steaua Rosie. • Oportunitati pentru turism Petricani. peninsulara si in spatiile din imprejurimi • Prezenta ariilor largi disponibile pentru • Dezvoltarea complexului rezidential din strada dezvoltare Fabrica de Gheata si crearea unei zone • Prezenta Parcul Plumbuita si a Manastirii rezidentiale in lungul strazilor din jurul lacului Puncte slabe Amenintari • Situatia dezastruoasa referitoare la canalizare in • Neabsorbirea fondurilor nerambursabile prin POR zona • Dezvoltari rezidentiale . In sudul zonei de studiu. autobuzele 182 si 282 si in strada principale si strazile de acces Andronache autobuzul numarul153) – liniile de • Noi parcursuri de transport urban tramvai sunt accesibile din Sos. iar parcarile nu sunt semnalate prin benzi.Colentina • Largirea benzilor de circulatie pentru arterele troleibuzul 66. sunt strazi care din cauza pozitiei marginale si a starii proaste in care se afla. Trebuie sa amintim faptul ca 27 dintre strazile arealului studiat nu sunt asfaltate.

intre lacul Plumbuita si Strada Petricani (din cauza neasfaltarii strazilor) • • • noii populatii (zona Fabrica de Gheata) Trafic intens pe arterele care fac legatura cu centrul orasului . locuitorii din aceasta zona sunt privati. De asemenea. Aspectele care au dus la conturarea unei astfel de perceptii sunt in primul rand cele legate de lipsa unor servicii precum reteaua de canalizare sau de apa. putinele cazuri in care zona in studiu este amintita in mass-media se datoreaza tocmai acestor aspecte. Din aceste motive. ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte areale din Bucuresti. Situatia aceasta se explica prin lipsa unei infrastructuri moderne si a unor linii de transport care sa faca legatura intre centrul Bucurestiului si spatiul in discutie. totusi. care se dezvolta in prezent in Str.Colentina.8. vorbim despre o segregare a zonei si o atractivitate scazuta pentru investitori. Insuficienta colaborare intre autoritatile locale pentru dezvoltarea proiectelor de imbunatatire a aspectului si accesibilitatii cartierului 2. in general slab dezvoltat. absolut necesare intr-o comunitate umana civilizata si normale pentru perioada in care traim si de care. Destinatia spatiului este cu precadere rezidentiala. oferind in acest fel confort la un pret convenabil. asa cum este si cazul proiectului amintit mai sus. Nedezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) in urma expansiunii rezidentiale. Desi din punct de vedere geografic nu este tocmai o zona izolata a capitalei. Plumbuita si Str. perimetrul analizat se prezinta ca o insula izolata. iar in celalalt sens. Petricani. Colentina. au contribuit la crearea acestui tablou si gradul de degradare al zonei si mai ales problemele sociale. Sos. 118 . Colentina. sub aspect economic si social poate fi definita fara probleme ca un cartier marginas. desi prin intermediul Sos. Structura urbanistica este aceea a unui cartier mic. in special in zona centrala a perimetrului urban ales Crearea infrastructurii rutiere Situatia deficitara ailuminatului public in spatiile verzi si in zona lacului Plumbuita Situatia deficitara referitoare la necesitatea crearii de spatii de joaca pentru copii Acces redus la servicii medicale si la spitalele cele mai apropiate Lipsa unei piete agroalimentare Lipsa unei retele de transport public in zona Peninsulei Tei Toboc. iar cele mai multe dintre acestea sunt de o calitate scazuta. Cele mai raspandite tipuri de locuinte raman insa apartamentele de bloc. Astfel. pana la complexe rezidentiale in constructie – asa cum este cazul proiectului Cooper Beach. cu putin interactiuni cu zonele invecinate. sarac. zona noastra de studiu este legata de centrul orasului. Doamna Ghica. Cu alte cuvinte. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei Imaginea cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este una pozitiva in viziunea locuitorilor din celelalte zone ale Bucurestiului.• • • • • • • Calitatea scazuta a fondului construit existent. in ciuda pozitie sale intre bratele lacului Plumbuita. precum Bucurestiul. care au atras si atentia presei. Spatiile de locuit sunt adesea dezordonate. de la case saracacioase si darapanate in zona cuprinsa intre Str. Ricinului. fiind prezente diferite tipologii de locuinte. dedicandu-se mai mult categoriei de populatie cu venituri medii. Fabrica de Gheata. care se continua ulterior cu Calea Mosilor. Colentina este continuata de DN2 si. specific unui oras mare. de calitate slaba si nefinisate. Oferta imobiliara din ultimii ani a cunoscut o diversificare in schimb. intre lac si Sos. Apartamentele din aceste complexe imobiliare imbina caracteristici ale apartamentelor din blocurile comuniste – suprafata mai redusa – cu facilitatile si designul specifice apartamentelor noi.4.

ajungand in acest fel in apele lacului.Steaua Rosie Plumbuita pentru strazile din cartier.Pe langa functia rezidentiala.). etc. Mai mult decat atat. in acelasi timp. Va facem de asemenea urmatoarele precizari: 119 . dezinteresul locuitorilor fata de zona in care traiesc. In plus. nivelul de infractionalitate. Atractiile publice sunt reprezentate de existenta in inima perimetrului analizat a Manastirii Plumbuita. trebuie mentionat faptul ca in cadrul perimetrului se alterneaza zonele cu functii rezidentiale sau comerciale. depozitarea deseurilor menajere si a resturilor electronice in zona malurilor lacului. care sa urmareasca crearea unui punct focal de viata a comunitatii. In scopul regenerarii urbane a perimetrului Plumbuita este nevoie de o specializare functionala a zonei. locuitorii au pierdut numeroase oportunitati de angajare in zona. cu toate ca nu exista un punct central al activitatilor comericale. Cu toate acestea.) si cel rezidential (blocuri. nefiind valorificata la adevaratul ei potential. fiind stopate investitiile. supermarketuri. Colentina. Din punct de vedere social. in Plumbuita nu au mai fost facute alte investitii. demonstreaza nivelul slab de dezvoltare a spatiului studiat si. farmacii. contextul economic prezent a avut un impact negativ asupra imaginii generale a zonei si a calitatii spatiilor construite. perimetrul analizat in prezentul studiu adaposteste si 1. spatii pentru birouri. nefunctional si degradat. unul dintre cele mai importante lacase de cult din Bucuresti.775 societati. refuza sa se integreze in cadrul comunitatii locale. Sistemul infrastructurii stradale din cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este in cea mai mare parte invechit. Cele mai multe dintre ele se concentreaza in zona Sos. care desfasoara activitati economice. ceea ce ar modifica echilibrul natural al mediului inconjurator si ar atrage investitori in mai multe sectoare deficitare la nivel local – amintim aici sectorul serviciilor (banci.4. Bara Savu Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Domna Ghica Elevatorului Emanciparii Ferestrei Tip artera INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA Nr. trebuie sa mentionam situatia sistemului de iluminat public existent in zonele Petricani . Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Petricani 2. 2. una dintre principalele artere ale sectorului 2 chiar. oferind o perspectiva buna pentru economica locala. cu exceptia supermarketului Mega Image si a restaurantului McDonald nu a mai fost facuta o alta investitie in cadrul cartierului. spatii culturale. ca si scurgerea apelor menajere pe strazi.9. accetuand astfel imaginea negativa a unui areal deja lipsit de servicii la nivel local – centre de recreere. cu cele fara nicio destinatie. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone Denumire strada Afirmarii Aristotel Sold. in ciuda preturilor accesibile in ceea ce priveste chiriile. este cunoscuta problema grupurilor de rromi care prin neacceptarea regulilor de conduita sociala. etc.9. Astfel. axa principala a cartierului.1. nefolosite. Cu exceptia proiectului rezidential Cooper Beach. Referitor la sistemul de iluminat public existent in zonele Petricani-Steaua-Rosie-Plumbuita. In felul acesta. evidentiind in acest fel necesitatea aplicarii unor modificari sociale si de structura. stalpi 18 13 30 5 1 4 24 8 5 4 16 Situatia sistemului de iluminat public este gestionata de catre SC Luxten Lighting Co. unitati de invatamant. Din punct de vedere al spatiilor de productie si spatii comerciale.SA. accesul nu foarte usor o pune in umbra.4.

Tomovici Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Cap. Marcu Sold.Geicu Ion Gherghitei Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Cao. 2-60 Olanclor Paraschiv N. 120 . Zamfir A. cablu.Folclorului Sold. Zamfir Gheorghe Zamfir Nicolae Fabricu de Gheata Sos. 18-336 St. 2-52 si 1-71 Gorgan Spataru nr. 1-67 si nr. ceea ce o face sa fie destul de uzata: Stalpii (de lemn. telefonie) facand dificile operatiile de intretinere/mentinere a instalatiei de iluminat public. 2-38 Sos. beton centifugat fisurati tip SCP ) sunt in momentul de fata utilizati atat pentru sistemul de iluminat public cat si pentru distributia altor retele (electric. 43-309 si nr. 2-98 Cap. 1A-45 si nr. Colentina nr. Andronache nr. Petre Ispirescu Ivarolui Linotipului Litoralului Logofatul Carstea Lopeti Sold. 1-27 si nr. Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tanaioarei Sold.2-60 Petrisului Plumbuita Porumbacc-anulon Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Salciilor Simetriei nr. Bujorui Alb Crementina STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA 17 7 31 55 16 20 7 16 29 9 3 5 6 5 11 12 15 33 5 6 8 17 5 101 8 23 4 4 4 25 4 4 23 5 11 11 21 7 9 7 5 14 6 13 22 61 33 9 13 28 20 - - Reteaua de iluminat public din zona mentionata are o vechime de peste 30 ani. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petricani nr.Marin Ion Magura Vaii Neagota Negulescu Oiutz nr. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd.

1-7 si nr. Zamfir A. Petre Ispirescu Ivarolui Gherghitei Ghimbav Litoralului Logofatul Carstea Magura Vaii Neagota Olanclor Paraschiv N. doar 5% din străzi posedă o reţea clasică şi TYIR. 2-60 Porumbacc-anulon Radulescu Polixenia Ricinului Tanaioarei Sold.Marin Ion Negulescu Oiutz nr. Bujorui Alb Sinaia Strazi cu retea Subterana Plumbuita Fabricu de Gheata Sos. Pascale Crementina Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Strazi cu retea TYIR: Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Domna Ghica Sold. este interesant de observat în graficul alăturat că în macro-zonă aproximativ jumătate din străzi posedă o reţea clasică. 1A-45 si nr. Marcu Zamfir Nicolae Dumitrescu Tanase Brgd. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petrisului Raul Colentina Safirului Salciilor Safirului Salciilor Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Sold.Sinaia Doamna Ghica nr.2-60 Simetriei 1-67 si 2-98 TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYR TYIR TYIR Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Clasica/ TYIR Clasica+TYIR 121 . după care urmează străzile dotate cu reţea subterană de iluminat şi. Tomovici Cap. Zamfir Gheorghe Gorgan Spataru 1-27 si 2-38 St. 83. Strazi cu retea Clasica: Afirmarii Aristotel Sold. nr 2-10 Sinaia 5% STRADA STRADA ALEEA 15 22 45 Retea de iluminat public Clasica 9% TYIR Subterana Clasica+TYIR 51% 35% In ceea ce priveşte tipologia reţelei de iluminat public. Andronache 2-52 si 1-71 Sos.Geicu Ion Gherghitei Gimalau Ineu Linotipului Lopeti Sold. Bara Savu Culmea Fagarasului Elevatorului Emanciparii Ferestrei Folclorului Cao. în cele din urmă. în timp ce aproximativ 35% beneficiază de o tipologie TYIR. Colentina 43-309 si 18-336 D-na Ghica Sinaia Strazi cu retea Clasica+TYIR Petricani nr.

Graficul reprezentând condiţia reţelei de distribuţie a Tipuri de retea electrica in curentului electric în zona 3 arată o acoperire totală zona 3 a teritoriului şi un procentaj relevant. Prezenţa sistemului de furnizare subteran e un indicator al sistemului de distribuţie al curentului electric relativ mai sigur şi mai eficient. Lipsa luminii electrice se intâlneşte într-un singur Tipuri de retea electrica in caz: pe strada Logofatul Carstea. în zonă nu există străzi care să beneficieze de sistemul de furnizare al energiei electrice. Acest lucru e un indicator al condiţiei unor Ae+Su 64% servicii de distribuţie energetică mai eficiente şi mai Niciun tip sigure.Steaua Rosie – Aerian Petricani. In plus. Subteran 62% Ae+Su Niciun tip 122 . Tipuri de retea electrica-total 1% 11% 23% 65% Aerean Subteran Sub+ ae Niciun tip Situaţia generală arată o situaţie la fel de îngrijorătoare în ceea ce priveşte distribuţia de energie electrică în zonă. în interiorul peninsulei Tei Toboc. Stanga Ion Steaua Rosie Clasica Clasica+TYIR La momentul de faţă. In graficul alăturat putem 0% 0% observa că zona 2 este caracterizată de o cotă Aerian semnificativă în comparaţie cu întreaga zonă.Sipca Clasica Cap. localizată în zona 2 vecinătatea Lacului Plumbuita. In anumite cazuri pentru aceeaşi zonă au fost dispuse ambele sisteme. în zonă sunt utilizate două tipuri de reţele de distribuţie a energiei electrice: cel aerian şi cel subteran. de legături subterane. de 36% Subteran legături subterane pentru furnizarea de energie electric ă. 11% din macro-zonă este conectată la reţeaua de distribuţie printr-un sistem aerian. cel mai mare 0% 0% din cadrul macro-zonei Plumbuita . nu există 38% străzi unde să lipsească lumina electrică. Similar. Acesta este de fapt utilizat cu precădere în străzile cu o activitate economică mai intensă şi cu o mai mare densitate urbană.

SP-3W şi stâlpi RATB. Ae+Su Niciun tip Analizând datele referitoare la reţeaua de iluminat public şi la stâlpii corespunzători (pentru electricitate şi telefonie). într-un număr net inferior. Acesta e un indicator al ineficienţei reţelei din zonă. 86% Ae+Su Niciun tip 4% Tipuri de retea electrica in zona 5 21% 14% Aerian Subteran Ae+Su Niciun tip 61% Situaţia reprezentată e destul de gravă şi provine din absenţa unei legături pe o stradă din zonă şi din prezenţa unui procent ridicat de străzi dotate cu electricitate pintr-un sistem de legături strict aeriene. Retea de iluminat public si de telefonia: Tip Stalpi Beton Metalici 8m 2% 1% 13% 18% Beton+Lemn SP-3W 3% 3% 60% 123 . metalici 10m. în cazul în care legătura aeriană nu este în conformitate cu normele sau prezintă standarde scăzute de siguranţă şi eficienţă. aflată între strada Petricani şi lacul Plumbuita. 18% de tip lemn şi restul străzilor. de tip metalici 8m.Tipuri de retea electrica in zona 4 0% 0% 14% Aerian Subteran In zona 4. procentajul de legături aeriene e preponderent. graficul care prezintă cota de legături subterane indică necesitatea de a pune în siguranţă o parte din sistemul de distribuţie energetică. 0% Tipuri de retea electrica in zona 6 14% 43% 43% Aerian Subteran Graficul alăturat evidenţiază o condiţie foarte neomogenă pentru zona 6 în ceea ce priveşte conectarea zonei la energia electrică. Ambele condiţii prezentate se regăsesc în zona Tei Toboc. Strada Logofat nu dispune de o reţea electrică. putem observa din grafic că marea majoritate a străzilor din interiorul zonei posedă o bază de reţele de iluminat public de tip beton. aproximativ 13% de tip beton+lemn.

2. 2-52 si Metalici 10 m 1-71 Strazi cu Stalpi Tip SP-3W: Fabricu de Gheata Sinaia SP-3W SP-3W 2. 2-98 Beton+Lemn Steaua Rosie Beton+Lemn Sipca Beton+Lemn Strazi cu Stalpi Tip Metalici 8m: Plumbuita Metalici 8m Doamna Ghica nr.4. trebuie menţionată existenţa unei reţele ilegale de conducte cu un diametru de 1 000 de mm şi care ar trebui eliminate şi direcţionate către Soseaua Petricani. Mai ales în zona Tei Toboc. 124 . aşa cum putem vedea în graficul alăturat. cu potenţialitatea unor variante diferite ferite de investiţii care oscilează de la 3.Geicu Ion Beton Gherghitei Beton Gherghitei Beton Ghimbav Beton Ineu Beton Cao.5 la 7 milioane de euro (costuri ridicate de execuţie şi timp mare de amortizare). rezultă că 26 de străzi nu sunt dotate cu o instalaţie de reţea de apă. în schimb lipseşte reţeaua de canalizare: singura reţea existentă e aceea care serveşte lacului şi care e pluvială şi non-menajeră. SF-ul a fost predat din partea PMB şi la momentul actual PS2 aşteaptă un feedback de la Primăria Generală.Plumbuita. primita de la SC Apa Nova Bucuresti SA. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. Zamfir A. Andronache nr.Strazi cu Stalpi Tip Beton: Afirmarii Beton Aristotel Beton Sold. Apa si canalizarea Analizam acum situatia.Marin Ion Beton Negulescu Beton Oiutz nr. 1-67 si nr. Bara Beton Savu Beiu Beton Constantin Brana Beton Culmea Beton Fagarasului Domna Ghica Beton Ferestrei Beton Folclorului Beton Sold. Bujorui Alb Crementina Sinaia Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Strazi cu Stalpi Tip Beton+Lemn: Elevatorului Beton+Lemn Gimalau Beton+Lemn Magura Vaii Beton+Lemn Mica Beton+Lemn Neagota Beton+Lemn Paroseni Beton+Lemn Simetriei nr. Stanga Ion Tanaioarei Sold. de unde şi nevoia absolută a unei staţii de pompaj pentru apele din zonă.9. se pare că a fost depus la PMB un studiu de fezabilitate cu privire la reţeaua de apă şi de canalizare a zonei Plumbuita – Petricani – Steaua Rosie. Microzona Ricinului – Tamaioarei – Plumbuita pare să fie bine acoperită de reţeaua de distribuţie a apei. 1-7 si nr. Tip Retea Apa nu detinem in cuncesiune retea de apa detinem in cuncesiune retea de apa 39% 61% La momentul de faţă. 1A-45 si nr. Marcu Zamfir Nicolae Gorgan Spataru 127 si 2-38 St. Tomovici Tudor Mihai Cap. Metalici 8m 83. a retelelor de ape si canalizare existente in zona Petricani Steaua Rosie . 2-60 Olanclor Porumbaccanulon Petricani nr.Steaua Rosie – Plumbuita. Din analiza reţelei de apă şi de canalizare a zonei Petricani . nr 2-10 Strazi cu Stalpi Tip Metalici 10m: Sos. analizând datele furnizate de Apa Nova Bucureşti.2-60 Radulescu Polixenia Ricinului Salciilor Cap. Petre Beton Ispirescu Ivarolui Beton Linotipului Beton Lopeti Beton Sold.

Aristotel Brana Constantin. Aristotel Beiu Constantin Constantin. Neagota Oleanuz Paraschiv Parau Nicholae Paroseni Palamidei Petricani Pietriusului Porumbacea Raul Colentina Ricinului Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tamaioarei 125 . Cap Ispir Petre Linatipului Logofat Carstea Magura Vaii Memoriei. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune retea de apa: Afirmarii. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune reteaua de canalizare: Afirmarii. lucru de evitat pe viitor având în vedere faptul că cea pluvială se varsă în lac. Intr. Intr. igienă şi la condiţiile de viaţă ale cetăţenilor. atât din punctul de vedere al reconstruirii imaginii cartierului cât şi vizavi de condiţiile sanitare şi sociale ale cetăţenilor rezidenţi. putem vedea în grafic că numai 13 străzi prezintă un astfel de sistem. Intr. Intr. Ghimbav Ineu. acţiuni esenţiale pentru îmbunătăţirea străzilor şi pentru relansarea economică. Intr. Intr.Steaua Rosie Petricani. Tip Retea Canal nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesiune retea de canalizare 19% 81% Problema reţelei de canalizare este de o prioritate absolută faţă de celelalte probleme ale zonei. Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. cu toate consecinţele legate de poluare. Intr. Intr. ceea ce arată o altă problemă a zonei Plumbuita . Reţeaua pluvială ar trebui să dispună cel puţin de nişte decantoare la intrarea în lac. Parau Nicolae Palamidei Pietriusului Raul Colentina Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca In ceea ce priveşte structura reţelei de canalizare.La momentul actual canalizarea menajer m ă şi pluvială sunt amestecate. Cap Ispir Petre Ivarului Linatipului Logofat Carstea Lopetii Sold Marin Ion Magura Vaii Memoriei. mai ales peninsula Tei Toboc şi zona Plumbuita ale cărei străzi sunt aproape în totalitate lipsite de serviciul de canalizare cu toate consecinţele referitoare la ambient. Ghimbav Ineu. Intr. turistică şi socială a cartierului. Brana Culemea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. Intr. Mica Neagota Paraschiv N .

Str. Paroseni. adica Str. Gimalau. Brana. Afirmarii. adică Str. Str. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente in zona de la Str. Soldat Gheorghe Zamfir şi o bună parte din str. Str. Str. Se pare însă că această instalaţie e ineficientă deoarece acoperă doar o parte redusă din strada Ricinului şi nu are acces la reţeaua de apă care acoperă Sos. Petricani pana la Str. Zona cuprinsă în interiorul străzii Plumbuita şi străzii Ricinului inului e dotată de o instalaţie de apă care se extinde prin trei străzi principale. Nicolae Parau. Str. Ar fi deci util ca reţeaua de apă să fie mutată din interiorul străzii Ferestrei.Steaua Rosie – Plumbuita. Neagoita şi Str. adică la linia de-a lungul capătului străzii Ricinului înainte de a ajunge în strada Colentina. In plus. Negoita. Stefan Pascii. Str. In schimb. Marin Ion. sistemul de apă este absent în străzile secundare şi mici. Lopetii. Colentina 126 . Ferestrei. dar arată faptul că este distribuită în partea centrală a suprafeţei unde străzile sunt de dimensiuni mici şi deci nu sunt adecvate pentru a suferi o intervenţie viitoare de lărgire a reţelei de apă pentru a o face mai eficientă şi adaptată pentru a distribui un sistem de apă complex în toată zona. Stra. Steaua Rosie nu e prevăzută cu un sistem de canalizare. Toată partea de la Nord si de la Est. Steaua Rosie. adică prin întreaga stradă Petricani. Aristotel. Str. Nicolae Paraschiv Str. Soldat D. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare. Ricinului şi care este legată direct la Statie Pompe instalată la începutul şoselei Colentina. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente existente in zona de la Str. Paroseni. zona prezintă un sistem de canalizare care se propagă pe străzile Petricani. Zona cuprinsă în interiorul străzii Petricani. Acelaşi lucru se poate spune şi despre structura reţelei de canalizare care e absentă în străzile interne ale zonei precum pe Str. Olanelor. Str. Dumitru Tane. Ricinului. Cap. Plumbuita. Ambele reţelele de retea de apa si apă şi de canalizare sunt canalizare absente în 25 de străzi ale cartierului analizat Din analiza reţelei de apă a celor 6 zone ale regiunii Petricani . Această structură a reţelei de apă este de dimensiuni mari. strada Steaua Rosie şi delimitată la nord de lacul Plumbuita. prezintă o reţea de ape care se extinde de la începutul străzii Petricani şi se întinde în interiorul zonei prin Str. Linotipului.Se poate deci deduce că Tip Retea de apa si canalizare situaţia zonei Petricani Steaua Rosie – Plumbuita nu detinem in e deosebit de gravă din cuncesiune punct de vedere igienicoretea de apa si 32% sanitar: aproape jumătate canalizare din străzi nu beneficiază detinem in de niciuna din cele două 68% cuncesiune reţele. Tamaioarei şi Str. Petre Ispir. Magura Vaii. străzii Neagoită şi străzii Paroseni în exterior. rezultă că zona 6 are cea mai mare concentraţie de străzi de unde lipseşte reţeaua de ape (cu un procentaj de 45%). Str. Plumbuita pana la Str. zona prezintă o reţea de apă de un volum mare dar de o extensie limitată în partea de sud. Ghimbav. Folcloru Folclorului şi mai puţin pe strada Steua Rosie. Str. Betu Costantin.

Zona 2 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 4 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 38% 62% Zona 5 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 3% 97% Zona 3 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 6 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 17% 83% 63% 37% 9% 91% 127 . rezultă că zona 4 beneficiază de cea mai mare concentraţie de străzi cu instalaţii ale reţelei de canalizare (38%). După analiza reţelei de canalizare ale celor 6 zone. în timp ce zona 5 e cea mai săracă în instalaţii de canalizare. aşa cum se arată în graficele de alături. aşa cum se poate vedea în graficele alăturate.Zona 2 şi zona 5 sunt zonele care beneficiază cel mai mult de instalaţiile reţelei de apă.

Petricani li s-a solicitat completarea unui chestionar. referitor la problema transporturilor in zona avuta in studiu. care au dat ocazia intervievatilor sa formuleze singuri problemele cu care se confrunta in cartierul analizat sau sa mentioneze fiecare ce proiecte dezvoltate de primarie ar putea duce la cresterea potentialului de devoltare a societatii in care activeaza sau care ar fi domeniile de activitate care considera ca s-ar putea dezvolta mai mult in zona. raspunsurile s-au concentrat in procente mari (cuprinse intre 66 si 83%) si asupra situatiei sistemului rutier. singurele aspecte pozitive in viziunea comunitatii de afaceri sunt accesul la internet si reteua de gaze. sectorul serviciilor.5. Din raspunsurile referitoare la sectorul constructiilor si infrastructurii edilitare. rezulta ca principala prioritate in viziunea comunitatii de afaceri o constituie legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. Analiza chestionarelor se va face indicand frecventa raspunsurilor intervievatilor in procente. nevoia de imbunatatire a situatiei actuale si prioritatea rezolvarii problemelor identificate.1 Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor Firmelor operante in perimetrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie . Tinta chestionarului era de a ajuta autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona. intr-o prima faza se urmarea identificarea opiniilor comunitatii de afaceri cu privire la situatia prezenta. in timp ce 5 era echivalentul pentru “deloc necesar”. rezulta ca cele mai multe dintre aspectele enuntate ii nemultumesc.5 Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2. In primul rand este de amintita reteaua de canalizare. De asemenea. Lipsa locurilor de parcare si fluenta traficului rutier sunt aspecte care pentru circa 71% dintre respondenti nu satisfac nevoile operatorilor comerciali din zona. 128 . Cu alte cuvinte. propunandu-se luarea unor masuri imediate pentru reabilitarea strazilor si pentru infiintarea mai multor locuri de parcare. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. de care peste 90% se declara nemultumiti. ce va sprijini strategic reinnoirea acestui perimetru. de care se arata multumiti circa 80%. Astfel. Urmeaza apoi sistemul rutier. care incerca evidentierea principalelor probleme existente in zona. respondentii au fost de acord cu luarea unor masuri care sa conduca la imbunatatirea conditiilor de transport si la fluidizarea traficului rutier (circa 71% considerand foarte necesare astfel de masuri). siguranta cetateanului. despe care 83% spun ca situatia actuala este departe de nivelul dorit. De asemenea. au fost si cateva intrebari deschise. respectiv 62%. Surprinzator. respectiv 1 “foarte necesar”. O a doua etapa a chestionarului incerca sa sublinieze nevoile de imbunatatire a zonei in viziunea acelorasi operatori. din analizarea raspunsurilor completate de operatori. si anume: situatia actuala a zonei Plumbuita. Intrebarile au fost structurate pe mai multe categorii. 1 insemna “foarte multumit” si 5 “deloc multumit”. unde intrebarile s-au concentrat pe sectorul transporturilor. sectorul constructiilor si al infrastructurii edilitare.2. in ideea formularii unor strategii de dezvoltarea urbana ce vor sta la baza alcatuirii masterpanului zonei mai sus amintite. si anume: situatia curenta. in timp ce a treia parte era concentrata pe stabilirea prioritatilor in rezolvarea situatiilor problematice. Trecand la urmatorul set de intrebari. Cele mai multe intrebari erau de tip scala. unde raspunsurile urmareau o scara de la 1 la 5. dar si asupra imbunatatirii iluminatului public in zona. Intrebarile chestionarului erau organizate in trei directii principale. dezvoltarea unor masuri care sa conduca la dezvoltarea zonei.

conform a 44% din respondenti.6 6.In sectorul constructiilor se subliniaza necesitatea imbunatatirii serviciilor de colectare. operatorii economici considera ca nu este nici foarte usor dar nici foarte greu sa se gaseasca si ca.6 40 40 13.000 RON pe luna.6 6. La intrebarile legate de forta de munca din zona.6 6. Cei mai multi au raspuns ca nu au gasit ceva mai mai bun sau ca aveau deja in proprietate acel teren (62% din respondenti). Circa 75% din intervievati au declarat ca activeaza activeaza ins ectorul comertului si ca sunt proprietarii unor microintreprinderi. In continuarea acestor intrebari generale. care se situeaza. Probleme enuntate din totalul respondentilor Canalizare Salubrizarea zonei Reabilitare strazi Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastrcutura Infiintarea de locuri de parcare Amenajare fosa septica Amenajare parc Amenajarea laculului Sistemul rutier Servicii medicale Alimentarea cu energie electrica Apa curenta Trafic % 66. De asemenea. au urmat mai multe intrebari adresate numai societatilor. la mai putin de 1. Raspunsurile au reluat de multe ori probleme care se regaseau si in intrebarile anterioare.3 6. salubrizarea zonei.6 46.6 6.3 13. Cu privire la siguranta cetateanului.6 Raspunsuri exprimate in procente Canalizare referitoare la problemele enuntate de catre firme Salubrizarea 2% 2% zonei 2% Reabilitare strazi 2% 3% 2% 2% 3%3% 5% 5% 14% 14% 24% 17% Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastructura Infiintarea de locuri de parcare 129 . in general. ceea ce indica faptul ca acestea sunt intr-adevar cele mai apasatoare exigente cu care se confrunta operatorii economici din zona zona avuta in studiu. reabilitarea strazilor si a asigurarea sigurarea sigurantei publice in cartier. acestia au raspuns in totalitate ca nu au platit niciodata taxa de protectie pentru a-si desfasura activitatea in zona.6 6. cei care desfasoara afaceri in zona de studiu se declara convinsi ca rezultatele firmei au de suferit din cauza amplasarii in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. imbunatatirea alimentarii cu energie electrica sau gasirea de solutii pentru descongestionarea traficului. Astfel.6 6. De asemenea. peste 79% din cei care au completat chestionarele au considerat foarte necesara luarea unor masuri pentru cresterea gradului de siguranta publica. Astfel. au mai rezultat informatii legate de chiria lunara a halelor sau a birourilor. Au urmat apoi intrebarile deschise.6 6. dar si infiintarea unor servicii medicale. Din intrebarile adresate comunitatii de afaceri. amenajarea lacului si a parcului si transformarea intr-o insula de agrement. o intrebare era dedicata motivului pentru care operatorii economici au ales sa opereze in zona analizata. cei care forta de munca din zona are un nivel de pregatire care se limiteaza la 8 clase.6 6. transport si depozitare a gunoiului (50% din respondenti) respondenti) si mai ales infiintarea unor centre medicale (75%). cand li s-a cerut sa enumere 5 probleme care considera ca ar trebui sa se rezolve cat mai curand in perimetrul cartierului respondentii au indicat in primul rand lipsa canalizarii.

intr-o prima parte se dorea cunoasterea opiniei cetatenilor cu privire la situatia actuala. de asemenea. formularea unor strategii de dezvoltare urbana in scopul elaborarii masterpalnului zonei mai sus amintite. in timp ce ultima parte puncta aflarea prioritatii rezolvarii unor probleme in viziunea locuitorilor. extinderea retelei de canalizare. s-a considerat ca sunt cei mai in masura sa identifice problemele si necesitatile care ar trebui rezolvate cu prioritate. b) La nivelul populatiei Chestionarele realizate cu un esantion reprezentativ al populatiei. cel dedicat populatiei urmarea. li s-a cerut respondentilor sa descrie in cateva cuvinte zona in care opereaza. Pentru o analiza mai eficienta a rezultatelor chestionarelor. problemele cele mai urgente pe care autoritatile ar trebui sa le rezolve pentru imbunatatirea zonei se refera la sistemul rutier (reabilitarea soselelor si a strazilor). cat si din intrebari deschise. furturi. mentionam ca intrebarile urmareau trei directii principale. rezultand astfel un tablou real.Tot prin intrebari cu raspunsuri deschise. mizerie. principalele proiecte care ar putea duce la cresterea potentialului de dezvoltare a zonei sunt urmatoarele: pasaj rutier reorganizare sistem iluminat modernizare carosabil sistematizarea arhitectonica extinderea suprafetelor verzi construirea de locuinte posturi fixe de politie deratizare curatenie reabilitare zona siguranta cetatenilor Proiecte de realizat asistenta medicala amenajare lac canalizare agrement investitii imobiliare infrastructura asfaltare strazi dezapezire pe timp de iarna parcari stopare infractionalitate infiintarea unei piete agroalimentare Din analiza completa a chestionarelor. crearea de locuri de parcare. care au dat posibilitatea respondentilor sa-si exprime liber nevoile si parerile. Astfel. nivel de trai scazut. urmareau crearea unei imagini care sa oglindeasca cat mai bine conditiile sociale ale cartierului Plumbuita . construirea de noi locuinte. Au fost. de asemenea. Concluzionand. curatenia stradala. lipsa canalizare. Alaturi de chestionarul aplicat agentilor economici din zona. conform raspunsurilor intervievatilor. si 130 . infiintarea centrelor de asistenta medicalam amenajarea parcurilor si spatiilor verzi.atat intrebari de tip scala. zona placuta. rezulta asadar ca firmele situate in zona Plumbuita – Steaua Rosie . astfel incat nu este luata in considerare posibilitatea unui transfer al activitatii. dar si parcuri ingrijite. Chestionarul a fost alcatuit din mai multe tipuri de intrebari . In viziunea celor chestionati. Locuitorii din zona fiind cei care se confrunta zilnic cu problemele si situatiile din cartier. lipsa echipajelor de politie stradala.Steaua Rosie – Petricani. fluidizarea traficului. Urmatorul set de intrebari se concentra pe identificarea nevoilor de imbunatatire a situatiei actuale. care a permis autoritatilor sa evalueze perceptia si opiniile cetatenilor. descris prin cuvinet precum: nesiguranta.Petricani considera ca zona are posibilitatea de a se dezvolta in continuare. poluare.

starea spatiilor verzi si a locurilor de joaca. Raspunsurile intrebarilor de tip scala scala urmareau o scala de la la 1 la 5. Surprinzator. De asemenea. cetatenii din Plumbuita au fost rugati sa-si exprime opinia referitoare la nevoia de imbunatatire a situatiei actuale. 131 . 1 insemna „foarte necesar”. Nu in ultimul rand. sunt 73% din locuitori care considera foarte necesare masuri precum cresterea numarului de politisti comunitari in zona. Trecand la cea de-a doua parte a chestionarului. Alte puncte esentiale punctate de cetateni au facut referire la numarul si la starea unitatilor de asistenta medicala si a unitatilor de invatamant (64%. reteaua de apa (51%). aproape 92% dintre respondenti declarandu-se nemultumiti. reteaua de gaze (58%). La alte intrebari. Primul set de intrebari a scos la iveala foarte multe nemultumiri ale cetatenilor. Principalele nemultumiri exprimate de locuitorii cartierului Plumbuita lipsa activitati sportive-… reteaua de apa traficul rutier posibilitatea gasirii unui… reteaua de canalizare % 0% 20% 40% 60% 80% 100% Pe lista neagra alcatuita de locuitorii din zona in c ceea eea ce priveste situatia actuala a cartierului lor. care sa duca la dezvoltarea zonei. Astfel. unde cifra 1 insemna „foarte multumit” si 5 „deloc multumit”. de posibilitatile de a gasi un loc de munca in zona. se mai adauga iluminatul stradal. acestia raspunzand negativ la aproape toate intrebarile. sistemul rutier (68% din cei care au completat chestionare). locuitorii din Plumbuita s-au aratat foarte nemultumiti in primul rand de reteaua de canalizare. respectiv 54%). de siguranta personala in cadrul cartierului (circa 68% din locuitori indicand aceste aspecte ca principale probleme).intrebari tip grila. in timp ce 78% considera importanta cresterea preocuparilor cetatenilor pentru protectia mediului. poluarea sau lipsa unor activitati sportiverecreative in cartier (46%) sau activitati culturale (49%) reprezinta nevoi identificate de locuitorii din Plumbuita. in ceea ce priveste siguranta siguranta cetateanului si protejarea mediului inconjurator. de curatenia din cartier. unde respondentii trebuiau sa aleaga o varianta de raspuns dintr-o lista de raspunsuri. in timp ce 5 insemna „deloc necesar”. transportul in comun. cetatenii nu se declara multumiti de niciunul dintre punctele enumerate in lista intrebarilor.

care ar putea fi mult mai bine valorificat si curatenie 9.89 0. multe dintre raspunsurile indicate la intrebarile deschise se regaseau in problemele enuntate in primul set de intrebari. situatia parcului si a sectie politie/siguranta 9. cei mai multi dintre respondenti (38%) au indicat o slaba prezenta a acestui factor. Ca si in cazul chestionarelor la care au raspuns agentii economici.5% respectiv 5%). ceea ce nu face decat sa sublinieze importanta si necesitatea rezolvarii acestor nevoi.25 graficul de mai jos. in momentul in care le-a fost adresata o intrebare care privea in special gradul in care criminalitatea este prezenta in zona. gradinite acte de proprietate piete criminalitate furturi fluenta traficului rutier somaj magazine locuinte 5.57 2. De altfel.78 0.57 3.92 sesizarilor enuntate si considerate prioritare de catre parcari 6. De asemenea.96 care sa asigure ordinea si sigurnata publica.78 1. Factori precum droguri/alcolism. la necesitatea infiintarii unor patrule de politie canalizare 41.78 cartier. sunt cauzate in general de venitul familiilor sub limita supravietuirii si de rata somajului (25%). amenajarea spatii verzi apa curenta iluminatul public locuri de munca transport in comun integrarea copiilor rromi in scoli.78 1.25 populatia cartierului Plumbuita este prezentata in tabelul si servicii medicale 6.89 Canalizare Raspunsuri exprimate in % referitoare la problemele enuntate de catre cetateni Starea drumurilor/asflatare 1% 1% 1% 1% 1% 1% Educatie / scoli si gradinite 2% 4% 2% 1% 1% 1% 2% 3%2% Sectie politie/siguranta populatiei 4% 27% Curatenie 17% 10% 6% 6% 6% Gaze Parcari Servicii medicale 132 . la problema parcarilor.89 0.89 0. la curatenia din starea drumurilor/asflatare 26.82 lacului Plumbuita.82 transformat intr-o zona de agrement. a fost foarte educatie / scoli si gradinite 16.67 1. factorii care au dus la amplificarea acestor probleme au fost in primul rand marginalizarea sociala (4%) si lipsa ajutoarelor economice publice (2%). Probleme enuntate din totalul % Au fost amintite in continuare aspecte relative la reteaua de respondentilor canalizare. Principalele cauze ale problemelor populatiei din cartierul Plumbuita 33% 5% 13% 25% 25% venitul redus al familiilor somaj droguri/alcoolis m In viziunea locuitorilor. violenta de orice tip sau criminalitate influenteaza intr-o masura mult mai mica viata sociala in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (12.89 0.89 0.07 des nominalizata sub diferite forme.Principalele probleme cu care se confrunta populatia.57 3. identificate cu ajutorul intrebarilor grila.35 3. Lista completa a gaze 8.

Sesizare privind iluminatul public ce functioneaza ziua pe aleile din Parcul Plumbuita.Plumbuita . Sesizarea telefonica referitoare la lucrarea apartinand Sc Distrigaz Sud SA care blocheaza accesul locatarilor in imobil si ghena pe Aleea Sinaia nr. Cremenita vis-a-vis de Politia Comunitara. Sesizare referitoare la iluminat public diurn pana la orele 10-11 in Parcul Plumbuita. prezenta gropi pe portiunea dintre Palatul Ghica si prima alee care duce in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in Parcul Plumbuita.l6bl77. Beiu Constantin si Ferestrei in programul de reabilitare.2. Sesizare telefonica referitoare la nefinalizarea lucrari de catre Acvatot. Sesizare privind deteriorarea unui stalp metalic de iluminat public. au acoperit lucrarea cu pietris in urma cu o luna. D-na Ghica. nu doar cei din dreptul cladirii Gradina cu Poney. Sesizare referitoare la taierea pomilor in parcul Plumbuita. solicitare referitoare necesitate plantare braduti intre aleea pietonala si bl 1-7 pe bd.5.Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 Anexam in continuare lista intreaga a sesizarilor si reclamatiilor inregistrate la Primaria Sectorului 2 in perioada mai sus amintita: Anul 2009 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Pentru Sesizare telefonica referitoare la stalpi de iluminat public non-functionali.2 Reclamatiile din zona Plumbuita. de inmatriculare B 04 RBV. Sesizare referitoare la necesitatea relocarii containerului de gunoi din Parcul Plumbuita. Mentionam ca este vorba de doua Dacii cu nr. iar acestia sa impiedice persoanele care pescuiesc cu plasa in parcul Plumbuita. langa ghereta de la rond. Sesizare referitoare la udare platani in Parcul Plumbuita. Sesizare privind defectiune iluminat public diurn in parcul Plumbuita. Mentionam ca la intersectia acestor doua strazi este mult noroi. deoarece in jurul lui este imprastiat foarte mult gunoi si duce la producerea unui focar de infectie. Sesizare privind 3 masini abandonate pe str. B 95 BMW si de 133 . defectiune iluminat public Sesizare referitoare la panta strada defecta -se strange apa de la ploaie Solicitare asfaltare strada reparare trotuare amenajare alveole. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in parcul Plumbuita.propune distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare cum ar fi zona 10 . Mentionam ca necesita a fi udati toti platanii din zona Palatului Ghica si cei din zona Manastirii Plumbuita.Steua Rosie . aflat pe marginea lacului Plumbuita. Memoriu referitori la borduri si trotuar pt biciclisti biciclisti Memoriu referitor la desfiintarea cismelelor. iar cand ploua fantanile din pare sa fie oprite Sesizare privind necesitatea introducerii str. Sesizare referitoare la deteriorare poarta de acces in parcul Plumbuita.Tei –Toboc Sesizare referitoare la necesitatea curatarii lacului Plumbuita + dotarea bodyguarzilor cu cele necesare. Sesizare referitoare la lipsa tribunelor in mini stadionul de la Parcul Plumbuita. Solicitare . precum si vandalizare mobilier urban de catre tineri turbulenti.

Intrarea Sefirului. Sesizare privind functionarea fara intrerupere a iluminatului public din Parcul Plumbuita Sesizare lipsa iluminat stradal -Str.2009 22:35:19 . Ferestrei. Str Beiu Constantin Aleea §trandul Tei. in dreptul statiei RATB tramvai. 2. Sesizare referitoare la neaducere la nivel a canalelor pe str Oituz. Mentionam ca petentul dore§te si montarea unor panouri care sa interzica aruncarea gunoiului pe spatiul verde precum si o amenda specifica privind aceasta fapta.03. Sesizare privind lisa becuri pentru stalpii de iluminat din Sos. Petricani la statia §trandul Tei. Mentionam ca in urma accidentului petrecut in data de 02.A. precum si montarea de cosuri de gunoi pe marginea lacului. Mentionam ca aceasta este defecta de aproximativ 1 luna Sesizare privind montarea de limitator de viteza si indicator cu lumina galbena intermitenta la trecerea de pietoni sos Petricani intersectie cu str C-tin Beiu si Aleea §trandul Tei. deoarece in zona se afla o gradinita de copii si numeroase persoane insotite de copii mici tranziteaza zona catre pare. 65. Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semn de semnalizare intermitent in mijlocul carosabilului la trecerea de pietoni din dreptul Pietei Cremenita. iar marcajul zebrei de pietoni nu este suficient de vizibil. Mentionam ca exista un semn de avertizare dar nu este vizibil din cauza coronamentului copacilor din zona. Sesizare referitoare la gunoi pe marginea Lacului Plumbuita. in data de 19. Sesizare privind lipsa capac canal pe str Fabrica de Gheata in parcarea blocului nr. Petricani.05. atat pe str Ricinului cat si pe partea opusa a acesteia. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Ferestrei sect 2.C. 134 .2008 stalpii de iluminat public au fost inlocuiti fara a se monta becuri la ace§tia.lipsa iluminat public la Sos Petricani. Mentionam ca domnul Margarit Daniel propune ca in momentul in care strazile sunt maturate sa se ridice si sacii cu deseuri menajere Sesizare privind distribuire tomberoane de catre Supercom persoanelor fara contract pe Str Paroseni si Str Gimalau Sesizare privind defectiune conducta de apa pe strada Beiu Constantin in fafa imobilelor nr. langa fostul targul de animale. Mentionam ca acesta prezinta un real pericol pentru copii celor 2 §coli aflate in zona Sesizare privind neingrijire parculet din Aleea §trandul Tei aflat la intersectia cu str. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Paroseni. 46 si 48. in dreptul nr IB §i nr 5. sect. Solicitare primita de la "Margarit Daniel" (8582338). SUPERCOM S.95. Paroseni Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere aflate la intersectia strazii Beiul Constantin cu Sos. in urma salubrizarii strazilor. Aceste trei ma§ini au somatiile in geam dar nu sunt ridicate. Aceasta situatie favorizeaza producerea de accidente. Petricani. Beiu Constantin nr. Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile: Beiu Constantin.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • un microbuz albastru cu nr. de inmatriculare DB 05 VHH. Mentionam ca acestea nu sunt ridicate de aproximativ 3 saptamani Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile Petricani si Beiul Constantin Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strada Beiul Constantin Sesizare privind necesitatea ridicarii sacilor de gunoi de catre reprezentantii S.

Paroseni. care impiedica accesul catre Clubul Seniorilor. 95) Reabilitarea strazilor (intersectia Beiu Constantin cu Ferestrei). str. Dna Ghica statia de autobuz 282. • Sesizare referitor haite mari de caini comunitari agresivi in parcul Plumbuita. Dna Ghica Defectiune conducte apa (str.Sesizare privind semnalizare necorespunzatoare a trecerii de pietoni la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita. 2. impiedica accesul catre Clubul Seniorilor) • Prezenta seringilor folosite de cei care isi injecteaza diferite substante halucinogene. in fata Bisericii si a Parcului Plumbuita) Semnalizarea • • • • • • • Realizarea de constructii in spatiul privat fara autorizatie Reinfiintarea statiei de autobuz linie 282 pe str. Pentru a evidentia cat mai bine problemele observate de populatia cartierului. Fabrica de Gheata nr. Petricani. • Sesizare referitor la prezenta a numerosi caini comunitari in Parcul Plumbuita. Mentionam ca acestia ataca oamenii si fac mizerie. mai ales in zonele in care se strange apa dupa ploi Reabilitarea bordurii trotuarelor si amenajarea pistelor pentru bi ciclisti Montarea semafoarelor acustice (sesizare referitoare la str. Mentionam ca in ultima perioada au avut loc foarte multe accidente ca urmare a semnalizarii necorespunzatoare a trecerii de pietoni. Sector 2. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita • Solicitare primita de la (8582530). in zona parcului si chiar si in fata manastirii • Criminalitatea in zona peninsulara a cartierului • Transformarea lacului si a zonelor inconjuratoare in adevarate focare de infectie prin depozitarea deseurilor menare in aceste spatii 135 • . parcul Plumbuita. Beiu Constantin) Neingrijirea spatiilor verzi Lipsa cismelelor de apa. Sos. Dna Ghica. Oituz. Strazi • • Social • • • • Siguranta • • • • • Montarea de limitatoare de viteza si indicatoare cu lumina galbena intermitenta la trecerile de pietoni (sesizare primita pentru interesectia Ctin Beiu si Aleea Strandul Tei) Lucrari pentru adducerea la nivel a gurilor de canal sau lipsa capacelor de canal (str. s-a intocmit urmatorul tabel care cuprinde principalele probleme rezumate pe macrozone.2009 12:09:31 -construire baie fara autorizatie la Str. Beiu Constantin) Distributie tomberoane de gunoi persoanelor care nu au contract cu firma de salubrizare si ridicarea gunoiului menajer si neridicarea deseurilor menajere Probleme cu iluminatul public (str. proprietarul de la adresa respectiva a construit o baie in curtea proprie. fca mizerie. in zona parcului Plumbuita (sunt agresivi. 68 sect. respectiv str. str. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita in sectorul 2. desfiintarea celor existente Depozitarea de gunoaie in zona lacului Masini abbandonate Distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare Lipsa tribunelor in mini stadionul Problema cainilor comunitari. Dna Ghica. in data de 11. Ferestrei. care musca batranii si copii.05. in fata Bisericii din fata parcului Plumbuita + necesitate reinfiintare pe str. Ricinului nr. • Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semafor acustic pe str. Mentionam ca.

la care se adauga starea proasta a strazilor. Nu au fost uitate problemele legate de imbunatatirea serviciilor de colectare. chiar a unei gradinite si a unei piete agroalimentare. Cei mai multi s-au declarat nemultumiti de aspecte precum reteaua de canalizare. este necesara si infiintarea unui centru medical. De asemenea. Strazile au aspectul de camp deschis.3. Rezultatele acestor chestionare prezinta autoritatilor perceptia exacta a cetatenilor si nevoilor acestora. Concluzionand. o principala prioritate in viziunea atat a locuitorilor cat si a agentilor economici o reprezinta legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. In ceea ce priveste sectorul constructiilor. care lipseste pe foarte multe dintre strazi. reabilitarea retelelor stradale a fost un alt aspect enuntat de populatia din Plumbuita. Multi locuitori se tem pentru pentru viata lor si pentru bunurile personale. de curatenie cartierului sau de siguranta publica. dintre cei care locuiesc sau care lucreaza in zona. Astfel. din care 3 strazi cu o importanta 136 . cetatenii si operatorii economici care au completat chestionarele au mai amintit si aspecte precum lipsa transportului comun la nivelul intregului cartier. transport si depozitare a gunoiului. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie In scopul de a sprijini autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona pentru formularea unor strategii de dezvoltare urbana ce vor sta la baza alcaturii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana dedicat perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. Locuitorii s-au plans si de prezenta cainilor vagabonzi pe strazile cartierului. si inca unul a carui populatie are o putere economica scazuta. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic Infrastructura stradala este unul din punctele sensibile ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Si lipsa locurilor de parcare ridica mari probleme in cartierul analizat. neasfaltate in cele mai multe cazuri. s-a adus in prim plan nevoia infiintarii unor centre medicale. lucru greu de imaginat intr-o capitala europeana. De altfel. foarte importanta este si prezenta activitatilor culturale si sportive-recreative in viziunea intervievatilor.5. fapt care indica necesitatea gasirii unor solutii pentru remedierea acestor lipsuri ale cetatenilor. unul pentru cetateni si un altul pentru agentii economici. care are o structura stradala alcatuita din 67 artere. 2. mai ales odata cu lasarea serii. amenajarea mai multor locuri de joaca pentru copii.4. dau imaginea unei localitati rurale. nicidecum a unui cartier bucurestean. la nivelul arealului mai sus amintit s-au alcatuit doua modele de chestionare. De asemnea.5. acoperit cu praf atunci cand vremea este calduroasa si secetoasa si de noroi in perioada ploilor. respondentii au mentionat lucrarile de extindere a retelelor de utilitati. Desi caracterizat cu precadere ca un cartier rezidential.necorespunzatoare a trecerilor de pietoni (sesizare referitoare la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita) • din Parcul Plumbuita Lucrari ale furnizorilor de servicii care ingreuneaza accesul in zona 2. In continuare au fost aminitite problemele legate de fluenta traficului. Acest aspect. locurile de parcare existente nu fac fata nevoilor populatiei. Pe de o parte au fost subliniate aspectele negative specifice fiecareia dintre cele doua categorii in parte si pe de alta parte au fost identificate si raspunsuri comune. cu atat mai mult cu cat zona nu este bine iluminata. Pe langa acestea.

centre commerciale si depozite. se propune adoptarea unor masuri precum: 1. care limiteaza zona in studiu pe latura vestica – Sos. au intrat in atentia investitorilor si spatiile din vecinatate. Colentina. Considerand problemele enuntate mai sus. Petricani. Bd. Fabrica de Gheata. Aceasta aglomeratie se explica prin faptul ca face legatura intre centrul orasului si DN2 / E60. Vorbim astfel despre reorganizarea spatiilor verzi si amenajarea de locuri de joaca pentru copii. au fost enuntate nevoile de dezvoltare cu privire la zona de studiu. fiind printre altele una dintre cele mai intens traficate artere la nivelul Bucurestiului. a retelei de apa si canalizare pe anumite strazi. In felul acesta. o problema principala in cadrul perimetrului o constituie starea drumurilor. ceea ce poate duce la producerea de accidente. in care nu toate strazile sunt asfaltate si a caror stare actuala prezinta pericol de producere a accidentelor. Traficul este intens. Petricani si Str. Asa cum a fost deja amintit anterior. atat din cauza numarului mare al autoturismelor rezidentilor. mai ales in zonele rezidentiale. sau in zona cuprinsa intre Str.deosebita la nivelul intregului sector: Sos. nu este traversat de niciun fel de mijloc de transport. crearea de noi locuri de parcare supraterane. Colentina. atat pietonal cat si auto. din cauza pietrelor sparte. Daca pentru cei care locuiesc in apropierea acestor artere principale. fiind greu accesibile transportului. 2. perimetrul studiat este delimitat in partea sudica de una dintre arterele cu cea mai intensa circulatie. Sos. care pot fi inchiriate la preturi convenabile. Dupa cum se amintea si mai sus. Primaria Sectorului 2 a implementat proiecte de reabilitare a strazilor. sunt in stare de degradare. altele insa. Astfel. Sos. de gasirea unor solutii pentru interzicerea depozitarii de deseuri in imediata 137 . 4. au fost identificate mai multe proiecte ce ar trebui puse in practica pentru ridicarea standardelor de viata ale rezidentilor. celelalte mijloace strabatand celelalte doua artere. la interior. In scopul imbunatatirii infrastructurii rutiere. Tot aceasta cale de comunicatie concentreaza si cele mai multe mijloace de transport in comun. a atras si atentia proiectelor imobiliare. pe langa piata de imobile in scop comercial – reprezentate de locatii pentru constructia de spatii de birouri. asfaltarea trotuarelor strazilor nou amenajate si amenajarea celor existente. prin functiile pe care le indeplineste la nivelul intregului cartier si chiar al sectorului. 3. Gherghitei si Str. pentru cei care au domiciliul in interiorul zonei Tei Toboc. Parte dintre ele au fost deja reabilitate. situatia prezentata nu constituie un aspect foarte dificil. inspre lac. Doamna Ghica. montarea de limitatoare de viteza pe strazile care permit circularea cu viteza mare. de punerea in functiune a iluminatului public in zona parcului si a lacului. prin modernizarea infrastructurilor. drumuri care fac conexiunea intre capitala si orasele din estul tarii (Moldova). modernizarea drumurilor. Oituz. astfel incat toti cetatenii din zona vor beneficia de imbunatatirile aduse. faptul ca nu beneficiaza de servicii de transport public devine problematic. Cu alte cuvinte. Un alt punct care necesita atentia deosebita a autoritatilor il reprezinta transportul. cat si al transporturilor de marfa catre centrele comerciale care functioneaza in arealul din jurul acestei artere. D-na Ghica. rezidentii din zona care nu au masini personale fiind nevoiti sa se deplaseze pe jos pana la cea mai apropiata statie de autobuz/troleibuz/tramvai. perimetrul. a pietrisului sau a pamantului care le acopera. Soseaua Colentina este caracterizata de un trafic intens. Str. Colentina. Odata finalizat acest proiect. imediat in spatele Sos. imaginea zonei se va schimba. a inceput constructia complexului rezidential Cooper Beach din Str. Altfel spus. Pentru a veni in sprijinul cetatenilor si a celor care desfasoara activitati in acest spatiu. Colentina.

spre deosebire de strazile de legatura interna si de dimensiuni mai mici. cu obiectivul specific de reamenajare a teritoriului. trebuie mentionata si problema sigurantei publice. Petricani. este cel al serviciilor medicale. Acest contrast este reprezentat mai ales printr-o diferenta a aspectului calitativ al strazilor si conditiile de viabilitate stradala si pietonala pe fiecare dintre aceste strazi. Evident.apropiere a lacului.6. care sunt in conditii jalnice. de organizarea unor spatii de parcare. cu scopul de a face traficul pietonal mai bun. cat si in cadrul consultarilor publice organizate anterior alcatuirii prezentului studiu. cum ar fi o biblioteca la care sa aiba acces toti cetatenii. Putem sa amintim printre acestea infiintarea unei piete agroalimentare sau organizarea unor spatii de recreere si petrecere a timpului liber. ar fi necesara infiintarea de noi treceri de pietoni si restaurarea celor deja existente. Steaua Rosie. care comunica unele cu altele. o sala de sport sau chiar centre de formare profesionala. Este adevarat ca populatia din zona beneficiaza de serviciile ambulantei sociale. acestea fiind prioritatile. acestea au o importanta secundara. Un alt aspect important al serviciilor sociale. Solutia indicata pentru aceasta problema este cresterea numarului politistilor comunitari. pe langa faptul ca ar trebui mai intai de toate asfaltate strazile care sunt inca acoperite de pamant (ceea ce nu face decat sa ingreuneze conditiile de circulatie auto si pietonala cand ploua sau ninge). Ricinului. 2. Sunt si alte servicii care lipsesc in perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. Dupa o prima analiza a teritoriului iese la iveala un contrast evident intre situatia arterelor principale ale zonei. rezulta a fi de o mare importanta si introducerea de semne stradale orizontale (de exemplu dungile pentru separarea benzilor. D-na Ghica e Sos. precum Str. dar prin comparatie cu cele amintite anterior. pe langa problemele care priveau amenajarea sau organizarea spatiilor verzi sau infiintarea spatiilor de petrecere a timpului liber dedicate diferitelor grupe de varste. daca ne gandim la importanta sa in cadrul unei comunitati in care populatie prezinta o tendinta de imbatranire. In plus. ca si de cele ale Clubului Seniorilor. In acest sens. pe langa folosirea tuturor suprafetelor. precum Sos. prin eliminarea gaurilor care reprezinta un obstacol in bunul mers al circulatiei autovehiculelor si prin largirea strazilor de legatura pe diverse portiuni din zona. pentru cei care nu au o calificare sau care nu-si gasesc de lucru in domeniul in care sunt calificati si doresc sa-si faca o noua specializare. a caror situatie in prezent este negativa.6. care a fost subliniat atat in rezultatele chestionarelor la care cetatenii si agentii economici au raspuns. Interventiile necesare pentru restaurarea si reechilibrarea acestui standard calitativ in toate strazile din zona. dar prezenta unor cabinete medicale sau a unui dispensar medical este absolut necesara. ar trebui sa tinteasca mai ales spre imbunatatirea accesibilitatii si viabilitatii strazilor minore interne. Str. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2.Steaua Rosie – Petricani cer o imbunatatire a conditiilor generale ale cartierului. Acesta este unul dintre punctele care trebuie sa atraga cea mai multa atentie din partea autoritatilor. Str. Astfel. tot printre masurile urgente care trebuiesc luate amintim extinderea retelelor de apa si mai ales de canalizare. de infiintarea unor servicii medicale. Printre operele de intretinere. securitatea cetatenilor este un aspect operational al acestor nevoi. Din punct de vedere al serviciilor publice si sociale. ar trebui sa se inceapa o opera de intretinere a invelisul stradal.1 Infrastructura publica urbana Lipsurile existente la nivelul infrastructurii zonei Plumbuita . Colentina. Str. parcarile si punctele de traversare 138 . Beiu Constantin.

Distantele mari si slaba legatura stradala a anumitor zone fac tot mai dificila accesibilitatea in cateva din portiunile interne a serviciilor in perimetrul luat in analiza. 139 . precum Sos.pietonala) si verticale. Este prezenta o retea de servicii publice doar in strazile care delimiteaza macro-zona la Sud si Est. mai ales in interiorul noilor spatii publice cu importanta socio-culturala. reprezinta o foarte mare dificultate pentru locuitori. cat si spre lac. Pentru a elimina riscul de inundare a strazilor din cauza ploilor si a evita crearea de inundatii care ar pune in pericol si ar crea pagube locuitorilor si celor care folosesc strazile si asigurarea curatarii apelor murdare departe de locuintele oamenilor si cele de birouri. care poate fi obtinut prin implementarea diverselor cosuri de gunoi pentru diferitele tipuri de gunoaie. Este nevoie. sa se tina cont atat de apele rezultate din activitatile domestice cat si de cele din precipitatii. Barierele arhitectonice contituie de asemenea o dificultate pentru persoanele cu probleme de sanatate. Petricani si D-na Ghica. deci. D-na Ghica si Sos. Infrastructura sociala Zona Plumbuita . este necesara instalarea unui sistem de iluminare prin lampi prezente pe toata lungimea strazii. Cu o imbunatatire a retelei stradale. este necesara implementarea unor semne de circulatie si avertizare verticale si orizontale. o interventie de reamenajare a zonei nu poate porni daca exista in continuare aceasta bariera arhitectonica si imbunatatirea accesibilitatii fata de ceea ce li se ofera acum rezidentilor si persoanelor care vin aici. mai ales daca nu au masina proprie. serviciile locuitorilor si. Pentru a garanta o mai buna siguranta. pentru orientarea in maniera disciplinata a mersului vehiculelor si mijloacelor de transport.6. cu costuri majore si timpi tot mai mari pentru cei care au nevoie de anumite servicii sociale. Colentina – Str. marind o eventuala activitate turistico/economica indreptata atat spre zonele de verdeata de aici. O reamenajare a zonei ar face ca accesibilitatea interna prin mijloacele de transport care au trasee pe strazile mai putin importante si mai mici sa fie mai buna. mai ales ca actuala retea de tramvaie permite doar accesul in zona limitrofa in partea centrala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . garantand. Lipsa liniilor de autobuz si tramvaie in zonele interne care sunt departe de principalele axe de comunicare. calitatea vietii in general. element care mareste gradul de degradare si izolare a persoanelor care locuiesc aici. Reamenajarea infrastructurii strazilor este necesara deoarece ar permite imbunatatirea ritmului de viata a locuitorilor si ar face mai usoara accesibilitatea in zona ceea ce ar duce la imbunatatirea si marirea activitatilor economice in acest perimetru. facand astfel mai placuta si usoara circulatia nocturna in trafic. este fundamentala construirea unui sistem de retea de canalizare mixta pentru a aduna atat apele murdare urbane cat si pe cele rezultate din ploi. De o foarte mare importanta rezulta a fi si prezenta unui sistem de utilizare a gunoaielor in conformitate cu respectarea mediului inconjurator si mentinerea unui nivel adecvat de igiena. sau mai bine zis Sos. pe de o parte. care se deschide intre Strada Gherghitei. ar putea fi realizate asa-zisele “fose biologice” sau conducte pentru ape menajere si pentru garantarea nivelului de igiena si. In ceea ce priveste strazile de dimensiuni mai mari. In acest sens. ar fi posibila ajungerea la un nivel de comunicare urbana. Petricani. Str. Recalificarea acestei zone ar trebui sa vizeze si imbunatatirea sistemului de canalizare pentru adunarea apelor menajere.Petricani.Petricani este in prezent o zona care beneficiaza de o slaba infrastructura sociala. ar trebui realizata pentru a imbunatatirea nivelului de igiena si diminuarea gradului de poluare. 2.2. in consecinta.Steaua Rosie . Si construirea eventualelor canale si a unui centru de epurare in apropierea marginii lacului Plumbuita. Colentina. si spre manastirea Plumbuita. pe de alta parte.

ar putea fi imbunatatit printr-o atentie deosebita alocata apectului politic si cultural. ar dota zona cu structuri necesare pentru dezvoltarea diverselor activitati artistico-cultural. lansari de carti si diverse alte activitati in general. reprezentata de areale unde accesul este aproape inexistent. spatii care lipsesc cu desavarsire atat in peninsula Tei Toboc. atat pentru cei care locuiesc aici cat si pentru turisti.culturale. diferite activitati si work-shopuri artistice si culturale. Factorul infrastructural poate fi un punct determinant pentru noile forme de coexistare interculturala. zonele sportive si recreative. planificarea urbanistica a cartierului nu a tinut cont suficient de mult in ceea ce priveste necesitatile de a fi create spatii publice fundamentale pentru a putea coexista din punct de vedere social si cultural a cetatenilor care locuiesc aici. procentul mare de abandon scolar. inclusiv in strazile din perimetrul Tudor Mihai. pentru a mari procentul de siguranta al persoanelor care locuiesc aici. In plus. sunt cateva structuri sportive precum zonele de joaca. Protectia zonei prin efectuarea rondurilor Politiei Comunitare. muzeele si teatrele. cat si in peninsula Ricinului-Tamaioarei-Plumbuita. prin intermediul camerelor de supraveghere capabile sa monitoreze activitatea in interiorul zonei. slaba atentie acordata partii gunoaielor. absenta structurilor socio. in special in anumite zone unde starea de degradare este tot mai mare.precum si in insula care este in apropiere de Manastirea Plumbuita. Modul dificil de intalnire si interactiune intre diversele etnii prezente in aceasta zona. Totusi. Singurele structuri care in momentul de fata ar putea atrage activitati de schimb cultural si socializare in zona. baschet si alte sporturi. ar putea fi instituita o zona cu o imensa activitate culturala. Pe langa aceasta. cu capacitate de a atrage un numar mare de persoane. Intr-adevar. ceea ce lipseste cu desavarsire in Bucuresti si in Romania in general. de altfel. stilurile de viata caracterizate ca fiind de nivel jos din punct de vedere al standardelor igienice si de sanatate. organizata urmarind o logica zonala. precum pietele. ar putea constitui un sistem de prevenire a activitatilor ilegale mai ales in zona spatiilor verzi si in apropierea marginii lacului. concerte si festivaluri. centrele culturale. In plus. teatre si centre unde sa te poti culturaliza in general. Creste astfel si riscul de izolare sociala pentru cine locuieste aici si de marire a criminalitatii in zona. zonele verzi dotate cu un sistem de monitorizare si de paza. Colentina. acestea nu reprezinta intregul potential al zonei din punct de vedere al activitatilor sportive. activitati cu un potential economic dezvoltat. etnica si sociala. ar trebui puse la punct serviciile de paza. bibliotecile. In plus. izolarea zonei si a persoanelor care locuiesc aici depinde mai ales de spatiile de unire publica. odata exploatate toate modurile de recreere in intreaga zona. intr-adevar. Previziunea realizarii unui nou Centru Social si a unei biblioteci a cartierului. chiar si sporturile acvatice ar putea fi practicate pe lac. zona luata spre analiza este total lipsita de spatii recreative si locuri destinate schimbului cultural. Structura etnico-sociala si culturala este. prezenta activitatilor culturale si artistice de acest tip ar putea atrage in mod sigur diverse activitati economice (pub-cafenele. Sunt multe problematicile de tip social si ambiental. Acest element rezulta tot mai critic cu cat zona este foarte neomogena sub aspect etnic si cultural. de fotbal. ca si de aparitie a delincventilor. In plus. nici zona imediat apropriata axei de comunicare principala. asa cum se intampla intre comunitatea rroma si celelalte prezente aici. Sos. prin promovarea expozitiilor (pictura. discoteci-baruri). nu dispune de cinematografe. ar putea fi dificultatile care s-ar putea rezolva cu 140 . atat dintre rezidenti cat si turisti. realizandu-se in acest mod zone predispuse la ghetouri (Tei Toboc). in prim plan fiind abuzul de substante stupefiante si alcoolul. sculptura).Oituz – Emanciparii – Gherghitei.

Farmacia Sociala din interiorul Manastirii Plumbuita . Perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.evitand astfel infiintarea si functionarea unor servicii de doua ori. servicii de prim ajutor si de ingijire a bolnavilor. care in momentul acesta la Bucuresti nu reprezinta o dezvoltare industriala.3. ceea ce ar influenta pozitiv procentul rezidentilor fara loc de munca. un Club al Seniorilor. In cartier lipseste si un punct de asistenta permanenta.ajutorul centrelor de informare permanenta. O serie de interventii bazate pe infrastructura business ar putea sa sprijine atat comertul en-gross cat si cel endetail in zona. pentru ca existenta si accesibilitatea lor este necesara pentru cresterea economica. dar reprezentant un imbold pentru proiectul de aprovizionare cu medicamente. O asemenea actiune nu ar presupune un efort si sarcini atat de grele. care se confrunta cu un declin economic si social.6. servicii de strungarie. ar putea constitui mai apoi un adevarat stimul in ceea ce priveste dezvoltarea in planul muncii si formarea capitalului uman. In ceea ce priveste spatiile pentru persoanele in varsta. cheltuieli care sunt acoperite prin ajutoare sociale. Sunt si magazine care vand diferite produse alimentare sau industriale. zona ramane in plan general fara resurse in gradul de a fi specializate si capabile sa raspunde nevoilor intregii populatii care locuieste in acest cartier. ar diminua numarul somerilor care locuiesc aici si ar creste starea de bunastare si viata mai buna a locuitorilor. 2. reparatii auto etc. si zona Plumbuita – Steaua Rosie. Infrastructura de afaceri Retele de transport eficiente. telecomunicatiile si energia sunt servicii esentiale. in privinta ocuparii specializate pe domenii in ceea ce priveste munca si conditia psihologica si sociala a locuitorilor. Cursurile de formare profesionala. ingrijiri la domiciliu si structuri de protectie. Consecintele pozitive ale actiunii de acest tip ar putea sa reprezinte o foarte mare reducere a activitatilor ilegale in zona si o marire a activitatilor economice atrase de o diminuare pe plan larg a degradarii zonei. ar putea fi niste puncte de sprijin pentru dezvoltare si contituire a noilor baze economice zonale. cartierul are deja un centru de dimensiuni mici ce-i drept. tinichigerie. cu siguranta. gratuite pana la o anumita limita. de oferire de asistenta sociala si de asigurare de ture suplimentare ale doctorilor si stomatologilor in zona. cu structura bine organizata de operatori si persoane care se se ocupe de partea sociala si culturala.Petricani. fiind utile campaniile de informare si de prevenire legate de sfera sociala si sanitara si legate de asistenta sociala a tinerilor si a batranilor. care in zona de analiza nu sunt prevazute. o situatie din care. Chiar daca exista farmacie sociala. rezidentiala. sudura. se bucura de o pozitie strategica si nu foarte periferica fata de centru si prezenta un potential foarte mare de dezvoltare in ceea ce priveste infrastructura. a serviciilor si localizarea productiva (nu sunt prezente in perimetrul acestei societati in ceea ce priveste productia). mase plastice. avand in vedere situatia avantajoasa in care se gaseste sectorul 2. Astfel. structura care nu este totusi suficienta pentru a satisface toate nevoile populatiei cu varsta inaintata din intreg perimetrul. s-ar putea considera potentialul structurii sociale deja existente . Aceste lucruri ar fi fundamentale mai ales in ceea ce priveste tinerele mame. facand ca serviciul de asistenta sociala sa fie mai dezvoltat per total pentru intreaga populatie. 141 . parchet. Prezenta numeroasa a populatiei care are nevoie de ajutor necesita mai multa asistenta. ar putea avea adevarate beneficii. Strcturile cartierului nu reusesc sa satisfaca nevoile primare cum ar fi asistenta persoanelor cu probleme sociale si psihologice si a activitatilor de asistenta informativa prin intermediul celor care ii consulta. In plus. in ceea ce priveste forta de munca. In toata zona sunt putine societati de productie: mobila.

PIB-ul pe cap de locuitor este aproape triplu fata de media orasului (9.7% din totalul firmelor din sector. Prin urmare. zona reprezentata de Str. este de dorit o actiune care sa favorizeze cresterea acestei valori. In general. Am putea analiza dezvoltarea diverselor tipologii de infrastructura de business in zona luand in considerare diversele tipuri de investitii in teritoriu care ar putea fi realizate si astfel am putea vedea potentialul cresterii oferite de fiecare oferta din zona pentru fiecare dintre acestea. financiare. Petricani / Sos. multumita propriei pozitii strategice. eliminarea deseurilor trebuie sa se faca in mod natural in mediu si. sunt prezenti 21.Petricani. 142 .000 de locuitori din care preponderent sunt locuitorii cu vârsta aptă de muncă pentru care trebuie identificate posibilităţi de angajare in zona. • Opere de recalificare urbana complexa. c) In interiorul arterelor de legatura principale circa 80% din activitatile zonei Plumbuita Steaua Rosie . un procentaj minim. prin urmare.trebuie specificat ca zona Plumbuita are o populaţie de circa 24. a volumului de afaceri. Zona ar avea insa nevoie de: • Imbunatatirea calitativa a strazilor si a transporturilor publice in general. favorizand in acest mod accesibilitatea in zona a muncitorilor si a potentialilor clienti. astfel. Am putea deduce astfel ca pe arterele principale de legatura prezentate mai sus se concentreaza un procent de activitati cu un ptential mare in paralel cu legatura numarului total al activitatilor prezente in sectorul 2. al asiguarilor.7% din total. Colentina prezinta si acum. cat si in zonele limitrofe si cele rezidentiale ar facilita transportul de marfuri. crescand volumul acestora si. Dar cartierul Plumbuita / Petricani / Steaua Rosie. • Optimizarea zonei trebuie sa se bazeze pe o imbunatatire a serviciului de curatenie urbana. datorita densitatii urbane si volumului mare de trafic o buna atractivitate in ceea ce priveste investitia. • O marire a serviciilor de inalta tehnologie precum furnizarea si crearea retelelor fixe si wireless in scopul de a se imbunatati mai ales posibilitatea de informare a intreprinderilor si a operatorilor. Petricani si Strada D-na Ghica. sa se realizeze infrastructura ulterioara. Daca am lua in considerare urmatoarele premize: a) Zona se prezinta intr-o maniera neomogena cu o foarte mare concentrare a activitatilor productive in apropierea arterelor care fac legatura cu axele mari. reprezinta punctul slab al sectorului: aici au fost.075 euro fata de media de 3.000 euro). ale capacitatilor de vanzare si distributie. Sectorul 2 este unul dintre cele mai dezvoltate din Bucuresti din punct de vedere economic. In ceea ce ar insemna dezvoltarea investitiilor in sector din punct de vedere informational. cifra care reprezinta numai 5. oficial 1. Str. imbunatatirea infrastructurii existente si construirea unor noi strazi in apropierea lacului Plumbuita . precum Sos. anumite zone s-au evidentiat in analiza noastra prin anumite activitati in care merita sa se investeasca in continuare pentru dezvoltarea cartierului. iar acest procent reuseste aproape sa compenseze deficitul activitatilor economice pe strazile mai putin importante din zona. prin intermediul proiectelor ce urmează să se implementeze prin fonduri structurale. Colentina.417 operatori economici activi. Mai mult. capabila sa valorizeze zona fundamental pentru tipul de servicii si activitati care prevad o relationare directa cu clientii.5% din zona totala a sectorului 2 si numarul companiilor prezente aici constituie 5. Sub aspect economic. b) Zona este reprezentata de 6.775 operatori economici.

ar putea constitui un serviciu important pentru locuitorii din zona. Din punct de vedere al realizarii investitiilor productive in sectorul de distributie alimentara. Pana la momentul in care acest tip de investitie poate fi pus in practica. ne dam seama cum diferite zone mai mici sunt deja utilizate. creand astfel un nou brand pentru capitala si aducand cu ea o serie de activitati economice colaterale pentru aceasta zona. infiintarea unor noi sedii rezidentiale si. Petricani.Analizand posibilitatile de dezvoltare ale investitiilor de pe piata imobiliara. Referindu-se la realitatea comerciala a intregului cartier se observa ca nu exista piete agro-alimentare. Aceste strazi (Colentina. Zona lacustra ar putea sa fie utilizata atat pentru promovarea sportului nautic. favorizate de prezenta unor zone neutilizate in apropierea intregii parti de est a malului Lacului Plumbuita. Zona. dar care nu este dezvoltat la maxim. Nasterea investitiilor de acest tip si a unui nou impuls pentru santierele deja existente. foarte bine deservite de mijloace de transport. care benficiaza de mijloacele de transport in comun si care are un trafic destul de intens. printr-o marire a valorii pamantului. care desi este in afara perimetrului pe care il analizam. obiect de interes din partea marilor intreprinzatori imobiliari pentru pozitia sa favorabila constructiei de noi centre rezidentiale precum si birouri (fiind aproape de zona Pipera). distributie a marfurilor si activitatii de transformare si gestiune a deseurilor. in consecinta. o crestere demografica. car ar putea intra in circuitele turistice. ar putea fi un factor de stimulare a dezvoltarii zonei in mod indirect. Gherghitei. Fabrica de Gheata). Prezenta unui astfel de tip de investitie lasa sa se presupuna existenta unui potential al investitiilor de acest tip. Str. printre care Mc Donald’s si Mega Image. 5 e 6). ar putea sa fie favorabila. a catorva companii. sunt arterele mari de circulatie care dispun de un potential productiv a investitiilor. ceea ce ar face ca o serie de activitati economice sa mearga bine. cat si pentru promovarea activitatilor culturale si recreative care pot fi realizate in zona. In zona imediat urmatoare a intersectiei dintre Colentina si Str. ca urmare a faptului ca terenurile sunt ieftine si a prezentei in zona a importantelor axe stradale. legala si controlata. mai ales pentru lansarea 143 . oferind posibilitatea de a se ajunge in acest fel la Manastire. precum Supercom. La ceea ce s-a scris deja trebuie adaugat un punct de importanta vitala: construirea centrului comercial Andronache. pentru a putea deservi nu doar populatia care locuieste in acea zona. Fabrica de Gheata. cu cea mai mare concentrare a populatiei. artistice si mai ales cele recreative. Daca consideram in ultima instanta potentialul de crestere al activitatii de stocare. dezvoltarea unei structuri corespunzatoare pentru realizarea unei piete agroalimentare stabile. Potentialul zonei pentru acest tip de investitie este fortat de prezenta zonelor verzi si de elementele de relevanta arhitecturala istorica si culturala. sunt intr-adevar cele mai active din punct de vedere economic. nu beneficiaza in schimb de un numar de puncte de restaurare suficient pentru a putea satisface intreaga zona. in pozitie strategica. In plus. ( dintre cele sigure) precum cel realizat de Copper Beach. precum distractiile in baruri. cat si pe cea din celelalte zone (zona 4. a vanzarilor de terenuri si a chiriilor. lucru pretios pentru activitatile comerciale de mica si mare intreprindere din zona. ar putea fi unul dintre viitoarele puncte de dezvoltarea a acestui loc. In zona este prezent si un pasaj subteran care leaga Palatul Ghica de Manastire. cateva importante investitii au fost realizate de marile GDO alimentare. Ghica. inclusiv activitatile culturale. ar trebui in primul rand sa se imbunatateasca infrastructurile stradale si retelele de distributie energetica. ne dam seama cum potential destul de dezvoltat ale diverselor infrastucturi urbane si generale de recalificare in zona ar putea avea un impact pozitiv in ceea ce priveste cresterea investitiilor imobiliare. discoteci cu vedere directa la lac. in al doilea rand ar fi necesar. ce ar putea fi folosit prin infiintarea unui traseu pitoresc strabatut de un trenulet.

Sos. in raport cu 12.3‰ in sectorul 2 si 11. acordarea de • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala.7 Analiza SWOT a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Colentina.5‰ in Bucuresti) Caracteristici sociale Caracteristici sociale • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 gradinite.• Posibila dezvoltare in zona din jurul lacului Plumbuita a spatiului rezidential Panorama complexul rezidential “Blue Tower”. reusind astfel sa combata depozitarea ilegala a deseurilor. un control foarte mare al teritoriului.775 societati economice rezidentiale • 15 din aceste societati au o cifra de afaceri de • Reorganizarea spatiilor abandonate si peste 4. programe pentru ofera servicii socio-psiho-medicale dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul programelor sociale Infractionalitate • Existenta patrulelor de interventie Infractionalitate • Instalarea unui sistem de supraveghere video • Disponibilitatea administratiilor publice de a se implica in cresterea sigurantei comunitare Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana • Prezenta principalelor artere de transport din • Existenta unor terenuri nefolosite in 144 . prin prezenta • Investitii private in construirea de spatii celor 1.000 ron/an transformarea lor in spatii economice sau destinatii productive • 79% dintre activitatile economice sunt concentrate in lungul celor trei artere principale Sos.Petricani Puncte tari Oportunitati Situatia economica Situatia economica • Dezvoltarea unui mediu economic.200. 2.unui numar semnificativ de activitati in sectorul de gestionare si de adunare a deseurilor. Dana Ghica.000 locuitori • Potential de extindere comercial si rezidential. 1 • Impulsionarea activitatilor economice si scoala generala. care se II si a complexului comercial Galleria adreseaza populatiei cu venituri medii Bucharest • Posibilitatea obtinerii de finantari de la bugetul local si din fonduri externe Situatia demografica Situatia demografica • Populatie de aproape 24. Petricani Investitii Investitii • Punct de interes pentru investii imobiliare .42‰ in zona Plumbuita. 1 scoala de limba araba) crearea de noi locuri de munca • Infiintarea unor servicii si programe de sprijinire • Existenta programelor de sustinere a familiilor defavorizate in cadrul manastirii financiara a elevino (acordarea suplimentului de hrana. care rechizite gratuite. ceea ce poate duce la crearea de • Predominarea populatiei din grupa de varsta apta lcouri de munca de munca (66% locuitori cu varsta cuprinsa intre 19-60) • Cresterea fenomenului de mobilitate a populatiei • Rata scazuta a mortalitatii (9. Str.

9% in Bucuresti ) • Spor natural negativ (-0. 182.29% din totalul de 21.9‰ in sectorul 2 ) • procentul populatiei sub 18 ani mai mic in raport cu media pe Bucuresti (15% in Plumbuita. D-na Ghica si Petricani Zona strabatuta pe arterele externe de mai multe mijloace de transport public (autobuze 153.3‰) Caracteristici sociale • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri. din cauza gradului scazut de integrare a membrilor etniei • Spatii locative insuficiente Infractionalitate • cresterea ratei somajului si a saraciei. 3 furturi din societati commerciale.1‰ in Bucuresti si 9.5% in sectorul 2 si 17. 167. ce ar putea fi trasformate in spatii productive Asfaltarea strazilor din interiorul arealului Organizarea unei piete agro-alimentare Puncte slabe Situatia economica • Prezenta scazuta a agentilor economici (8. ceea ce are ca si consecinte cresterea ratei criminalitatii • lipsa unor programe sociale pentru reduce rea faptelor de violenta comise de gastile de 145 . troleibuz 66.• sectorul 2 – Colentina.25% din totalul sectorului 2) • Probleme de siguranta publica • Lipsa unor centre de zi dedicate unor grupuri tinta: persoane cu nevoi speciale. ceea ce inseamna in realitate o cifra si mai mica • Nivel de trai scazut • Nivel scazut al productivitatii (activitati low tech) si prezenta societatilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Investitii atractivitate pentru investitorii • Slaba economici din cauza aspectului neingrijit al zonei si a lipsei serviciilor Situatia demografica • rata natalitatii mai mica decat media pe Bucuresti (9. ca urmare a scaderii puterii de cumparare Investitii • Stagnarea investitiilor in perioada crizei • Inasprirea conditiilor de obtinere a finantarilor Situatia demografica • Fenomenul de migratie ia amploare (din chestionare rezulta ca 65% din membrii comunitatii se transfera in alte zone ale Bucurestiului) • Imbatranirea populatiei Caracteristici sociale • Nivel educational scazut in cadrul comunitatii de rromi.1‰ in Plumbuita. ca si accesul pe piata muncii. adica 13. raportat la 16. copii mai mici de 3 ani. 11 furturi din locuinte. 282. care au dificultati in infruntarea crizei economice • Cresterea ratei somajului • Fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata • Piata de consum tot mai scazuta. victime ale violentei in familie • Lipsa serviciilor medicale publice in cadrul perimetrului analizat • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Infractionalitate • Potential criminogen ridicat (conform datelor Politiei Comunitare: 148 fapte penale in primele 6 luni ale anului: 13 talharii. 1 Amenintari Situatia economica societatilor de mici • Predominarea dimensiuni. 69 furturi din auto. 28 distrugeri.417 operatori inregistrati in sectorul 2) • Nu toate firmele inregistrate au intr-adevar punctual de activitate in cartier. comparativ cu 10. tramvaie 16 i 36) • • prezent.

Sector 2.furt din buzunare/genti. 3. care au fost transformate • Trafic foarte intens pe cele 3 artere principale in depozite de deseuri menajere • Insufiecienta structurilor dedicate timpului liber si activitatilor culturale • Inexistenta unei piete agroalimentare 3. planul de actiune ales pentru zona Plumbuita au la baza analiza cadrului strategic. Politia Comunitara Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana • Situatia negativa in ceea ce priveste retelele de • Posibila concentrare a investitiilor in canalizare si de apa infrastructura in zona Fabrica de Gheata. precum si pe baza sugestiilor partenerilor/ actorilor locali consultati. Prioritati la nivelul UE Romania trebuie sa se racordeze atat la Politica de Coeziune a Uniunii Europene (care se axeaza pe trei obiective: convergenta. de accessibilitate si transport si pe piata imobiliara.1. regional si local. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana 3.Petricani Strategia definita. obiectivele / prioritatile identificate.1. de mediu. national.1.1. unde se construieste complexul rezidential • 27 din cele 67 de strazi sunt neasfaltate • Lipsa unei retele de transport in interiorul zonei • Neluarea unor masuri pentru curatarea spatiilor nefolosite. Bucuresti este elaborat in concordanta cu prioritatile stabilite la nivelurile: Uniunii Europene. competitivitate regionala si cooperare teritoriala europeana). 3. 9 cartier furturi de autovehicule) • numarul redus al efectivelor de politisti si insuficienta colaborare intre institutiile responsabile – Politie.1. Elemente externe zonei Masterplanul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani.1. cat si la 146 . 14 furturi simple. Jandarmerie. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie . a contextului socio-economic.

3.1. Pe aceleasi obiective ale Agendei Lisabona si ale Agendei Göteborg se axeaza strategia de dezvoltare a PND 2007-2013.). 2. si anume cresterea competitivitatii. Astfel. este documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala. Asadar.2013. al carui scop consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala in regiunile din cadrul UE. Romania puncteaza alinierea politicii sale de dezvoltare la prioritatile europene de dezvoltare. urban-rural. Proiectele desfasurate sub obiectivul “Convergenta” pot fi finalizate prin cele trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Toate regiunile Romaniei se incadreaza in obiectivul “Convergenta”.1. PND serveste si la stabilirea ordinii prioritatilor investitiilor publice pentru dezvoltare. Planul National de Dezvoltare (PND) (2007 – 2013). ca si fundamentarea acesteia pe masuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european. 4. Cu alte cuvinte. etc.). obiectivul amintit urmareste accelerarea procesului de convergenta a Statelor membre si a regiunilor mai putin dezvoltate. reprezentand strategia agreata de Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei. pe de o parte intre Romania si Uniunea Europeana. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala. credite externe. etc. protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC). de altfel. Totodata. dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. incercand in acest scop imbunatattirea conditiilor pentru cresterea si ocuparea fortei de munca. Planul National de Dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013. proveniente atat din surse interne (buget de stat. si pe de alta parte la nivel intern (ex. Trebuie aminitit faptul ca propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in perioada de programare 2007-2013 reflecta o reorientare in sensul sustinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale incluse in Agenda Lisabona si Agenda Göteborg. cu un PIB<75%. la nivel national: 1. PND constituie. Tot in baza PND a fost elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007 . Cadrul Strategic National de Referinta (2007 – 2013). care se axeaza pe reducerea cat mai rapida a decalajelor existente fata de UE prin metode promovate la nivel european si care vor beneficia de o sustinere financiara substantiala din partea UE.).prioritatile Agendei Lisabona. fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit. bugete locale. ce grupeaza in interior mai multe domenii si sub-domenii prioritare: 1. la indeplinirea carora va trebui sa contribuie. Programul Operational Regional (2007 – 2013). instrumentul fundamental pe care Romania il are la dispozitie in idea de a recuperara cat mai rapid decalajul existent la nivel socio-economic.2 Prioritati la nivelul national Enumeram in continuare principalele documente strategice necesare in procesul de dezvoltare strategica a Romaniei. prin folosirea PND-ului. ocuparea deplina si protectia durabila a mediului. Strategia PND include sase prioritati nationale de dezvoltare. in primul rand asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. 2. Programul National de Dezvoltare se concentreaza. cat si externe (fondurile structurale si de coeziune. si a directiilor catre care vor fi alocate fondurile publice pentru investitii. 3. In acelasi timp. cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. regiunea X fata de media nationala etc. 3. 147 .

5.1.1. Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere. Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala si Planul de implementare a planului regional de actiune 2006 + 2008. intr-un context de crestere sustinuta si durabila. asemenea celoralte programe operazionale. unul dintre Programele Operationale romanesti agreate de UE. care sustin cresterea economica”. adica diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala. 4. denumite Domenii de Interventie. prin reabilitarea infrastructurii urbane. adica “sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile. dezvoltarea resurselor umane. 6. 148 . POR-ul este un document stategic care urmareste implementarea elementelor Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala din Planul National de Dezvoltare.3. Bucuresti – Ilfov. dezvoltare si regenerare urbana. domeniul major de interventie – Planuri integrate de dezvoltare urbana. contribuie la indeplinirea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala si al Cadrului Strategic de Referinta. Prima axa prioritara. Acestea sunt impartite la randul lor in sectiuni mult mai specifice. 3. cultura. pana in 2015. Cadrul Strategic Regional pentru Regiunea Bucuresti – Ilfov. Prin obiectivul sau general. si prin dezvoltarea structurilor ce ofera sprijin dezvoltarii afacerilor si antreprenoriatului. cat si social. 2. 30% din totalul fondurilor au fost alocate de Programul Operational Regional acestei axe. promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov 2007 – 2013 (PDR BI). mediu. si crearea locurilor de munca de calitate pentru toti. prin notiunea de “calitate a vietii” s-a definit accesul la serviciile publice. prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri. Pentru alcatuirea Strategiei de dezvoltare durabila a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie Petricani s-au avut in vedere si obiectivele ca apartin Programului Operational Regional. numite Axe prioritare. intre regiuni mai dezvoltate sau mai putin dezvoltate ale tarii. care vor incerca sa obtina finantare prin Programele Operationale Sectoriale si Regionale. urmareste cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. Programul Operational Regional acopera sase arii principale. turism. 3. Fondurile pentru proiectele finantate prin POR vin de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Ca obiectiv general. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (2007-2013) urmareste sa sprijine proiectele regionale de investitii publice. De asemenea. inclusiv cele sociale. diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. infrastructura sociala. s-a stabilit aducerea nivelului calitatii vietii in regiunea Bucuresti-Ilfov la acelasi nivel cu cel inregistrat in celelalte capitale europene.4. Strategia regionala de inovare a regiunii Bucuresti – Ilfov. atat din punct de vedere economic. cooperare transnationala. in cadrul urmatoarelor domenii: transport. dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol. intarirea capacitatii administrative. care are ca scop ajutorarea regiunilor UE cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana a UE 27. in regiunile Romaniei. POR urmareste reducerea diferentelor existente la nivel socio-economic. imbunatatirea serviciilor urbane. care se adreseaza celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. POR. Prioritati la nivelul regional La nivel regional au fost adoptate urmatoarele planuri si strategii: 1.

Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca Prioritati 1. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii 3. Accesibilitate si mobilitate 3.In regiunea Bucuresti-Ilfov intra capitala tarii si judetul Ilfov. urbana. lungime totala: 6 500 km). articulate pe patru prioritati de dezvoltare. Imbunatatirea capacitatii administarative regionale 2. Obiective specifice 1.258 km) si 2. Imbunatatirea calitatii mediului inclusiv utilizarea eficienta a resurselor de energie 4. bunastarea sociala si protectia mediului inconjurator si la ocuparea deplina a fortei de munca pentru combaterea saraciei si excluderii sociale). Lungime totala: 3. Obiectivul II: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii Este prioritatea regionala principala. specializarea functionala prin inovare (cu alte cuvinte urmareste consolidarea unui parteneriat intern intr-un numar de sectoare bazate pe servicii si productie). Cresterea economica si crearea locurilor e munca Obiectivul I: Imbunatatirea capacitatii administrative Priveste eforturile foarte mari pe care o administratie locala sau regionala trebuie sa le faca in mod sustinut. Mediu 4. capitala Romaniei va fi traversata si de doua din coridoarele PanEuropene multimodale. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chisinau – Bucuresti – Dimitrovgrad – Alexandropolis (strazi. Pentru definirea strategiei de dezvoltare a regiunii au fost numite trei seturi de optiuni principale: 1. Astfel: 1. 2. Optiunea spatial teritoriala: – intarirea zonei metropolitane printr-o coeziune si competitivitate spatiala (urmareste integrarea policentrica de dezvoltare prin vectorii de atractie ai orasului: poli de dezvoltare noi in cadrul regiunii. Coridorul IX: Helsinki – S. Administrarea regionala 2. daca se tine cont de faptul ca Bucurestiul este principalul nod de transport al tarii. calea ferata. Coridorul IV: Berlin – Nümberg – Praga – Budapesta – Bucuresti – Constanta – Salonic – Istanbul (legatura EU-Drumul Sud-Est European. in proportie de peste 90%. aeroporturi. in scopul rezolvarii problemelor de mediu. de trafic si sociale. ceea ce face ca regiunea sa fie. alaturi de axa de dezvoltare Bucuresti – Ilfov: Voluntari si Otopeni). iesire la port. sprijinirea cresterii economice durabile (se refera la cresterea standardului de viata. Optiunea legata de structura activitatilor economice 3. In plus. Optiunea de dezvoltare Dintr-o analiza a nevoilor au rezultat patru obiective specifice. 149 . legatura la Dunare prin feribot. transport combinat. cale ferata. porturi.

Obiectivele Primariei Sectorului 2 si ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie . 2. exprimat in acest caz prin dezvoltarea coerenta a teritoriului. Prioritatea 4 – cresterea economica si ocuparea fortei de munca – urmareste sprijinirea educatiei si cercetarii. de asemenea. care includ si resursele “virtuale”. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele strategice si urbanistice de dezvoltare. I – accentuarea identitatii Municipiului Bucuresti in vederea transformarii sale intr-o metropola europeana. internationalizarea economiei regionale trebuie incurajata prin ajutarea IMM-urilor in accesarea pietelor si furnizorilor externi.Prezenta in apropiere a Dunarii. totodata. Obiectivul III: Imbunatatirea calitatii mediului Acest obiectiv se bazeaza pe principiul de durabilitate.Petricani se regasesc printre cele propuse de PUG: 1. a inovatiei si imbunatatirea productivitatii.1.1. care au rolul de piloni ai cresterii economice si a reducerii saraciei.urmareste contributia la dezvoltarea regionala prin raspunderea si responsabilitatea deplina in administrarea resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. dar mai ales reducerea impactului activitatilor antropice asupra mediului natural si regenerarea sistemelor naturale de mediu. Intreprinderile au nevoie de sprijin pentru imbunatatirea activitatilor. care constituie unul dintre coridoarele Pan Europene de Transport. a produselor si a sistemelor de gestiune a standardele impuse de competitia globala si interna si in acelasi timp. Prioritatea 2 – acesibilitate si mobilitate – se refera la imbunatatirea atractivitatii regiunii Bucuresti-Ilfov si la dezvoltarea de oportunitati prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. se refera la diversificarea si internationalizarea economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. Obiectivul IV: Investitii in inovare regionala si internationalizare. turism si cultura. dupa cum urmeaza: 1. care duce la reducerea emisiilor de gaze si. Totodata. Prioritatea 1 – guvernarea regionala . care in acest fel se diminueaza. Acest factor. Nu trebuie neglijate nici efectele pozitive pe care astfel de masuri le au asupra sanatatii umane si nici timpii de transport. termenul de durabilitate exprima imbunatatirea calitatii vietii si a conditiilor de locuit. prin compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului punctand pe integritatea fizica si pe identitatea culturala a zonei. 3. precum alocarile financiare din fonduri publice. 3. 150 . este un avantaj important pentru regiunea Bucuresti Ilfov. plus faptul ca Bucurestiul este un important centru feroviar.4 Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti In ceea ce priveste municipiul Bucuresti. precum si prioritatile necesare pentru realizarea acestora. a costurilor de transport. 4. intr-un context de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. Prioritatea 3 – mediu – are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa reduca impactului activitatilor umane asupra sistemelor naturale si de mediu. educatie si ocuparea fortei de munca. obiectiv strategic nr. a zonelor urbane si rurale si a sistemelor de productie locale. In Planul National de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov (elaborat pentru perioada 2007-2013) au fost incluse patru prioritati de dezvoltare. economie rurala si marketing regional Investitiile care se incadreaza in acest obiectiv servesc la imbunatatirea structurii si performantei activitatilor economice din regiune. pot reduce dependenta de traficul rutier.

obiectiv strategic nr.dezvoltarea capitalei ca Aglomeratie Urbana si a rolului sau activ atat la nivel regional. a spatiilor verzi. imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala. 4. Aceste foruri sunt abilitate sa decide modul in care sunt alocate fondurile alocate dezvoltarii de investitii la nivel local. dezvoltare rurala si mediu. Reintegrarea persoanelor excluse: consiliere. Elemente specifice zonei Procesul de dezvoltare a sectorului 2 este sub directa coordonare a autoritatii publice locale. ce se axeaza pe: sprijinirea companiilor.1. dezvoltarea colaborarii public-privat. oferind astfel posibilitatea de a gestiona programele de dezvoltare economica integrata. In mod special. gradinite). 5. anume Primaria Sectorului 2. transporturi. 3. asociatii mutuale. reducerea poluarii fonice. de unde se va pleca inspre dezvoltarea celorlalte regiuni. obiectiv strategic nr. supraveghere cu dispozitive video. 3. asigurarea sigurantei si prevenirea infractionalitatii. implicarea in viata comunitatii. prin intermediul institutiei Primarului si a Consiliului Local. Oferirea de facilitati: facilitarea serviciilor pentru varstnici si copii. Aceste documente au fost elaborate pentru a sta la baza accesarii Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Aceasta pozitie deriva din rolul de capitala. sau stabilit urmatoarele politici publice: 1. Municipiul Bucuresti reprezinta principalul pol de dezvoltare al acestor unitati teritoriale. comert. care urmareste protejarea mediului inconjurator si a sanatatii locuitorilor. Dezvoltarea inovatiei antreprenoriale si stimularea fortei de munca. Zona Plumbuita este unul din beneficiarii interventiilor publice ale PS2. 4. Cresterea confortului vietii: facilitarea accesului la servicii medicale si alte servicii publice. Primaria Sectorului 2 a stabilit obiective de dezvoltare pentru perioadele de planificare a fondurilor europene. ca urmare a indicatorilor economici si sociali.1. 3. Dezvoltarea mixta a zonei Plumbuita. administrarea apelor reziduale. sanse egale pentru persoanele defavorizate.2. imbunatatirea iluminarii stradale. III . IV – imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor. resurse umane. II – dezvoltarea atractivitatii Municipiului Bucuresti pentru a corespunde cu pozitia sa de Capitala a Romaniei. Dezvoltarea comunitara prin: imbunatatirea capitalului social. reducerea consumului de apa si energie. 2. zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani este obiectul interventiei publice. integrarea minoritatilor. 6. proiecte de reabilitare. prin: reabilitarea spatiilor publice. planuri de formare si invatare a limbilor orientate spre nevoile caracteristice minoritatilor.1 Politici publice In vederea implementarii unor programe si actiuni specifice. In ceea ce priveste dependentii de droguri: centre de reabilitare. facilitati de ingrijire a copiilor (crese.2. Planurile de dezvoltare nationala si regionala pentru perioada 2007-2013 cuprind cele cinci domenii prioritare: competitivitate. iar politicile publice dezvoltate pentru zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani vor fi compatibile cu interventia in alte zone ale sectorului 2: 3. servicii pentru IMM-uri. cat si metropolitan. implicarea rezidentilor in supravegherea cartierelor.2. obiectiv strategic nr. prin mijloace sustenabile. 151 . renovarea cladirilor pentru a oferi spatiu unor activitati economice. monitorizarea calitatii aerului. in functie de necesitatile identificate. promovarea surselor de energie reinnoita. in conformitate cu normele comunitare aflate in vigoare. obiective care au ca principal scop imbunatatirea vietii locuitorilor. sociale.

sisteme de IT pentru managementul resurselor umane. dezvoltarea serviciilor de interes public (domeniile prioritare fiind: educatie si formare.conectarea transportului public la zona locurilor de munca si de formare in zona respectiva sau in afara acesteia. de asemenea. importanta majora a politicilor si programele dezvoltate si promovate de Primaria Municipiului Bucuresti. Eficientizarea energetica a sistemelor de iluminat urban. adica pornind de la nivelul european. sprijin pentru IMM-uri. Bucuresti Strategia de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . promovarea educatiei integrate si planuri de formare care vizeaza reintegrarea persoanelor marginalizate si defavorizate. Dezvoltarea societatii informationale prin: educatie si cultura. in special in zonele cu risc ridicat de infractionalitate. putem proiecta dezvoltarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie . nevoile identificate de PS2 la nivel de macrocategorii sunt prezentate in tabelul de mai jos. care cuprinde: 1) Strategia Locala de Dezvoltare Durabila. este esentiala colaborarea intre toate autoritatile implicate la nivelul sectorului 2.Petricani ca element intrinsec al dezvoltarii mai largi a Sectorului 2. Reducerea cheltuielilor aferente iluminatului urban. 7.1. 2) Planul Local de Actiune si 3) Portofoliul de proiecte. Din punct de vedere al obiectivelor.2. 3. cresterea ocuparii locurilor de munca. Bucuresti (dupa o atenta evaluare a nevoilor la nivel local) si Planul Local de Dezvoltare Durabila a Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti.Petricani are la baza strategiile de dezvoltare adoptate la nivel local – Sector 2.2 Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2. Asigurarea securitatii in scoli. comert electronic) Pentru succesul efectuarii unor schimbari radicale in zona studiata. Fluidizarea traficului Reducerea numarului de accidente rutiere prin cresterea sigurantei traficului rutier (realizarea unui iluminat rutier adecvat normelor). 152 . Cresterea suprafetelor de spatii verzi Gestionarea eficienta a deseurilor Reabilitarea energetica a blocurilor in vederea indeplinirii prevederilor protocolului de la Kyoto. Astfel de proces de dezvoltare tin cont de elementele de dezvoltare durabila si constrangerile impuse de finantarile europene. mediu inconjurator. Urmand o metoda deductiva. sanatate. si continuand cu nivelul regional si municipal. Trebuie sa se considere. sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare pentru formare. care rezuma problemele politicilor locale din ultimii ani: Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti – llfov Dezvoltarea serviciilor Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului Dezvoltarea constructiilor pentru activitati economice Valorificarea potentialului turistic Imbunatatirea calitatii locuirii Siguranta populatiei la nivelul Sectorului 2 Realizarea iluminatului pietonal in mediul urban.

Cresterii accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare. 153 . prin: Derularea programelor de invatare pe parcursul intregii vieti Dezvoltarea programelor educationale de prevenire a abandonului scolar. Sub aspectul dezvoltarii sociale la nivelul Sectorului 2. Reabilitarea patrimoniului cultural – istoric Valorificarea patrimoniului cultural – istoric Constientizarea publicului cu privire la valorile culturale – istorice locale Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale Atragerea de resurse financiare pentru valorificarea mostenirii culturale Dezvoltarea unui centru cultural polivalent la nivelul Sectorului 2 Strategia de dezvoltare durabila elaborata in Agenda 21 a sectorului 2 din Bucuresti cuprinde o descriere detaliata a aspectelor relevante referitoare la obiectivele macro-zonelor: social. Dezvoltarea serviciilor de sanatate Dezvoltarea infrastructurii scolare Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor. cultural. Protectia victimelor violentei in familie. dar care sunt apte de munca Atragerea prin programe de pregatire si stimulare a personalului din sistemul de asistenta sociala. obiectivele strategice pe termen mediu si-au structurat prioritatile dupa cum urmeaza: Siguranta cetatenilor din cartier si lupta impotriva bandelor de cartier si a crimei organizate Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora prin dezvoltarea serviciilor de tip centru de zi Dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale. Protectia victimelor violentei in familie si a persoanelor cu venituri reduse. Strategia de dezvoltare durabila a sectorului 2 puncteaza elementele de viziune strategica de dezvoltare a intregului sector. 2. in contextul exercitiului programatic national privind atingerea tintelor la nivel local de convergenta si coeziune. mediu inconjurator si minoritari (rromi).Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora Protectia populatiei rrome Cresterea calitatii vietii pentru populatia rroma Cresterea accesului pe piata muncii pentru rromi Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie pentru rromi Protectia sociala a persoanelor cu venituri reduse. Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Asigurarea unui sistem educational eficient. economic. Cresterii nivelului educational si a nivelului de acces la educatie. Imbunatatirea dezvoltarii de programe pentru diminuarea fenomenului de migrare a fortei de munca de inalta calificare Sustinerea pregatirii continue a personalului din invatamant Asemenea obiective specifice puncteaza pe realizarea pe termen lung a: 1. prin: Sprijinirea procesului de pregatire continua a personalului din sistemul de asistenta sociala Reducerea numarului de persoane asistate social. Protectia populatiei rrome Dezvoltarea serviciilor de sanatate (Extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spitalelor si dotarea cu aparatura medicala) Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor si asigurarea securitatii in scoli. Dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii scolare si unitatilor de invatamant Asigurarea unui sistem educational eficient.

Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare 3. Valorificarea potentialului turistic prin refacerea si modernizarea patrimoniului arhitectural cu valoare cultural-istorica Referitor la dezvoltarea culturii. inscrierea la medicul de familie. sa reduca munca la negru (facilitand accesul la piata de munca) si sa puna accentul pe eliminarea actiunilor discriminatorii la adresa etniei rrome (prin 154 . politicilor de incluziune sociala. Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului prin planuri integrate de regenerare urbana a zonelor deficitare 3. Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti-Ilfov. Cresterii accesului pe piata muncii. 3. obiectivele strategice de dezvoltare culturala pe termen mediu si lung in sectorul 2 sunt urmatoarele: 1. au fost considerate prioritare pe termen mediu si lung urmatoarele obiective: 1. proiectele considerate prioritare vizeaza in mod special politicile de protectie si asistenta. Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie 2.istorice locale si atragerea lor la evenimente. Ca urmare a structurii specifice a cartierului analizat (Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale. Cresterea nivelului veniturilor familiale c. Imbunatatirea si diversificarea serviciilor publice 5. prin: a. Cresterea accesului pe piata muncii In scopul indeplinirii obiectivelor amintite si a minimalizarii riscurilor. 2. considerand urmatoarele obiective generale ca fiind strategice pentru integrarea si incluziunea sociala a rromilor: 1. Constientizarea publicului cu privire la valorile cultural . 4. Fluidizarea traficului si dezvoltarea infrastructurii de transport 4. Valorizarea si promovarea turistica a obiectivelor culturale reprezentative pentru sector prin promovarea de evenimente culturale si inscrierea obiectivelor in circuite turistice prin parteneriate public-private. Primaria Sectorului 2 se focalizeaza pe implementarea actiunilor care sa intensifice actiunile de preventie si control (pentru reducerea gradului de infractionalitate). 4. 2. PS2 a inteles ca este nevoie de o abordare integrata a chestiunilor comunitatii. Cu privire la etnia rroma. 5. Dezvoltarea sectorului de constructii (pentru activitati economice si ansambluri comerciale/ rezidentiale) si extinderea retelelor tehnico-edilitare si reabilitarea fondului construit existent in zonele deficitare 6. Cresterea calitatii vietii. crearea / reorganizarea structurilor de asistenta sociala. Cresterii calitatii vietii. In ceea ce priveste dezvoltarea economica. calificarea resurselor umane la accesul pe piata muncii. Identificarea unor solutii pentru includerea romilor in sistemul asigurarilor de sanatate. medicatie compensata 4. integrarea minoritatilor.3. Reabilitarea patrimoniului si fondului cultural existent. Atragerea de resurse financiare externe si guvernamentale pentru valorificarea mostenirii culturale. Solutionarea problemelor privind documentele de identitate si stare civila b.

pentru a reduce nevoia de mobilitate. prin care se doreste dezvoltarea terenurilor si proiectarea noilor zone de interventie. amenajarea de noi parcuri b. cu protectia mediului. Cresterea suprafetelor de spatii verzi. carton) si valorificarea acestora pentru diferite intrebuintari.1. Primaria Sectorul 2 a considerat prioritare si strategice urmatoarele obiective: 1. prin: a. aprobat in cadrul Summit-ului de la Rio de Janeiro. in scopul de a rezolva problema distributiei inechitabile a bogatiei.3 Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . in acelasi timp. iar mijloacele individuale de transport raman a fi utilizate doar pentru facilitarea accesului catre serviciile locale si pentru mentinerea activitatii economice in oras. utilizare a fortei de munca si a spatiului locativ. cat si de cele ale firmelor si institutiilor care participa la dezvoltarea zonei. 3. plantarea de pomi si gard viu pe marginea acestora pentru absorbtia noxelor provenite de la autovehicule 2.Petricani trebuie sa tina cont atat de nevoile locuitorilor. care priveste colaborarea intre toate sectoarele comunitatilor locale – cetateni. firme. Utilizarea surselor de energie neconventionale. hartie.1. astfel incat programul sa aiba succes. • Echitate sociala: se doreste integrarea nevoilor esentiale din punct de vedere social. Reducerea poluarii aerului (prin devierea traficului pe unele artere secundare si prin promovarea utilizarii mijloacelor de transport alternative) si a solului si imbunatatirea calitatii apei. Din punct de vedere al mediului inconjurator. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov Comunitatea urbana locala a cartierului Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. 3.intermediul programelor nationale si europene de incluziune sociala si formare profesionala pentru comunitatea rroma).4. stimularea utilizarii mijloacelor de transport ecologice (mersul pe jos. este individualizata de 155 . 4.Petricani Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se bazeaza pe urmatoarele principii de dezvoltare: • Dezvoltare durabila: element fundamental al planului de dezvoltare a zonei Plumbuita. a mijloacelor de transport in comun). Promovarea problematicii de mediu si educatia ecologica prin dezvoltarea de programe multianuale pentru informarea cetatenilor cu privire la problemele de mediu 5. a diferitelor programe de asistenta sanitara. folosirea bicicletei. grupuri de interese – programul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Una stfel de proces urmareste cresterea simtului de apartenenta la comunitatea locala. Gestionarea eficienta a deseurilor bazate pe colectare selectiva si crearea unei statii de transfer. • Modele de utilizare durabila a terenurilor: acest element consta in planificarea urbana. Foarte importanta este strangerea relatiilor dintre institutii si comunitatea locala. • Modele de mobilitate urbana durabila: se urmareste stoparea utilizarii inutile a vehiculelor motorizate si. 3. unde deseurile menajere sa fie depozitate dupa sortare (sticle. • Cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii: pentru a respecta mandatul dat de Agenda 21.

In cadrul viziunii strategice definite la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov pe o perioada cuprinsa intre 2007 . pe consultarea unor documente oficiale care contin date statistice si pe consultari publice cu actorii locali interesati. 2 Accesibilitate si mobilitate 3 4 3. 521. Viziunea zonei Plumbuita trebuie sa aiba in vedere si cerintele Regiunii de Dezvoltare BucurestiIlfov. ce urmareste punctele prioritare prezentate in continuare: Nr.alte comunitati similare locale prin caracteristicile specifice care o definesc. in contextul cresterii sustinute si durabile si a asigurarii locurilor de munca de calitate pentru toti”. Mediul 1. 1413.834. Scopul principal consta in imbunatatirea gradului de atractivitate al regiunii BucurestiIlfov si in dezvoltarea oportunitatilor prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. inclusiv resursele “virtuale”.584 milioane Euro din FEDR. din care economica si 300 milioane Euro din Fondul ocuparea fortei European pentru Dezvoltare de munca Regionala. 790 milioane Euro investitii private/FI. precum: „nivelul de calitate a vietii in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene. 304 de la administratia locala si 14 Obiectivul principal al strategiei de mediu a regiunii Bucuresti-Ilfov urmareste imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa duca la dimuarea presiunii asezarilor umane si productive asupra sistemelor si resurselor naturale.084 milioane Euro. 156 .43 milioane Euro din Fondul Social European si 94 milioane Euro de la administratiile locale. Principalul obiectiv al prioritatii pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca consta in sprijinirea sectorului de educatie&cercetare.2013 sunt incluse tinte generice. 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune. Cresterea 915. proces fundamentat pe analizele diagnostic realizate in etape precedente (mediul existent). 1 Prioritatea Guvernare regionala Alocari totale 50 milioane Euro. intr-un cadru de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. inovatie si imbunatatire a productivitatii.721 milioane Euro. Descriere Principalul scop este acela de a contribui la dezvoltarea regionala prin raspundere si responsabilitate deplina in procesul de alocare si gestionare a resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. din care 270 regenerarea milioane Euro din Fondul urbana European pentru Dezvoltare Regionala.43 milioane Euro. urmarind prin asta ocuparea deplina a fortei de munca si incluziunea sociala. din care 16 milioane din Fondul Social European. precum si a diversificarii si internationalizarii economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. 5 Dezvoltarea si 714 milioane Euro. din care 274 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. Obiectivul principal este de a sprijini zone de actiune urbana defavorizate in implementarea programelor pentru a fi revigorate social si economic. Aceste elemente definitorii stau astfel la baza procesului de planificare strategica a perimetrului analizat. 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune. 250 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare Rurala. 897 milioane investitii planificate de administratia locala.5 finantare de la administratia locala. care este inclusa in Planul Regional de Dezvoltare (PRD). asa cum sunt alocarile financiare din fonduri publice. din care 600.

Proiectul de fata are ca scop imbunatatirea vietii cetatenilor din sector. Proiectele propuse. infrastructura. unul dintre aceste proiecte.Petricani a fost realizat conform Strategiei de dezvoltare durabila a Sectorului 2 si viziunii stabilite la nivelul municipiului Bucuresti. o conditie esentiala pentru eficienta unei administratii publice este o buna guvernare. sociala. Administratia locala a PS2 isi demostreaza capacitatea sa administrativa care-i permite sa promoveze si sa asigure dezvoltarea proiectelor sale: „Primaria Sectorului 2 Bucuresti iti propune sa devina un etalon al calitatii la nivelul primariilor din Romania prin obtinerea si mentinerea unui sistem de elita in furnizarea serviciilor catre cetateni si ceilalti clienti”. Individualizarea zonelor cheie in care se pot aplica finantarile venite de la UE reprezinta o prioritate strategica si depinde de nivelul guvernarii locale si de viziunea de dezvoltare a PS2.5 Viziunea administratiei locale Viziunea administratiei locale vine sa continue politicile locale ale Consiliului Local al Primariei. intitulat “Al saselea raport periodic privind situatia sociala si economica si dezvoltarea regiunilor in UE”. Asa cum reiese si din studiul DG Regio. Rezulta asadar. Asa cum s-a intamplat si in anii trecuti. comerciala. viziunea de dezvoltare a Regiunii nu poate fi pusa in practica fara o corelare cu viziunea de dezvoltare urbana si metropolitana. Astfel. domeniu economic. Altfel spus. In cazul Municipiului Bucuresti.Petricani Primaria Sectorului 2 are in plan mai multe proiecte pentru reabilitarea si modernizarea diferitelor zone mai putin favorizate ale sectorului. se spera ca si anul acesta o parte dintre proiecte isi vor gasi aplicabilitatea si ca vor fi implementate. Astfel. in domenii precum: regenerare urbana / amenajarea spatiilor verzi. sectorul cultural – si de zone ale sectorului 2. care include si cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. ca proiectul strategic al cartierului Plumbuita .Steaua Rosie . 3. zona de studiu a prezentului Proiect Integrat de Dezvoltare Urbana. domeniul social.6. Studiul mai sus amintit demonstra ca guvernarea regionala reprezenta 35% din competitivitatea teritoriala totala. Pentru realizarea acestor proiecte au fost luate in considerare aspectele specifice cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. acopera o gama larga de ramuri – domeniul economic. este cel referitor la realizarea traseului telegondolei peste Lacul Colentina. proiecte de mediu. folosindu-se de interventiile si finantarile publice. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si Programul Operational Regional 2007-2013 sunt instrumentele principale care servesc indeplinirii obiectivelor prioritatilor mentionate in PRD. care se refera la structura geografica. mediu. Mai multe dintre aceste proiecte fac referire concreta si la perimetrul Plumbuita. cultura si turism. proiecte care urmaresc extinderea categoriei de servicii oferite cetatenilor. in timp ce restul de 65% este sustinut de ceilalti patru factori (Accesibilitate si Mobilitate. mostenirea arhitecturala si functionalitatea urbana a zonei analizate. 157 .contributie din surse private. a carui activitate nu se poate desfasura fara o legatura directa cu guvernarea locala. adica cu Primaria Generala a Bucurestiului.1. prezentate in numar destul de mare (aproape 90 numai al nivelul acestui an). Inovatie. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steua Rosie . Structura Activitatii Economice si Eficacitatea Serviciilor pentru firme). 3. existand astfel un raport direct si obligatoriu intre cele doua institutitii. lucru care va duce la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din zonele respective. proiecte sociale si dezvoltare comunitara. guvernarea regionala este reprezentata de administratia de sector.1.

care a primit deja aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. dedicat schimbarii imaginii cartierului. Andronache si a strazii Gherghitei. Din acesta categorie. Sector 2. probleme sociale si infractionale. se vrea si punerea la punct a unui program de masuri coerente pentru gestionarea deseurilor din acel perimetru. In cadrul intalnirilor lunare ale membrilor grupului se vor prezenta propuneri si idei de solutionare a problemelor din zona direct afectata. a luat fiinta si un Grup de Lucru numit “Adopta Lacul Plumbuita – Adopta O 9 Atitudine!”. Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti. Ilfov-Bucuresti. un avantaj foarte important al proiectului consta in descongestionarea traficului si in amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. prin acordarea unui plus de activitati. Primaria Sectorului 2 desfasoara lucrari de asfaltare (din zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani fiind inclusa in acest program Str. Spatarul Gorgan). Pe langa descongestionarea traficului. Primaria intentioneaza ca acest proiect sa fie eligibil pentru finantarea cu fonduri europene. La prima intalnire au participat reprezentanti ai diferitelor administratii publice si institutii culturale: Administratia Nationala “Apele Române” . Pe langa functia turistica de interes regional si impactul pe care l-ar avea asupra Bucurestiului. Fundeni. ci si la cel economic. un astfel de program urmareste transformarea zonei in favoarea cetatenilor. Amenajarea Teritoriului si Echilibrului Ecologic. Cu alte cuvinte. Acestea fiind proiectele cu reale sanse de punere in practica. Primaria Municipiului Burcuresti. Alte proiecte aflate in coordonarea Primariei Sectorului 2 se refera la investiiile in retelele de apa si canalizare. care este proiectata sa porneasca in acest nod rutier.Directia Apelor Arges – Vedea S. odata cu amenajarea eficienta a zonei lacurilor.A. Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din sectorul 2. un alt proiect analizat de Administratia Primariei Sectorului 2 face referire la construirea unui pasaj rutier in zona soselelor Colentina.D. Politia Comunitara a Sectorului 2. Directia de Sanatate Publica 158 .P. A. neasfaltarea strazilor. proiectul telegondola urmareste si punerea in valoare si includerea in circuitul turistic a unor zone cu potential natural si antropic deosebit (fiind vorba aici de valorificarea salbei de lacuri si a zonelor verzi din acea zona a Bucurestiului). prin crearea de noi locuri de munca si atragerea de investitii din sectorul public-privat. Consilier obstesc zona Plumbuita. care vor avea opriri in diferite puncte de interes public stabilite de-a lungul acestora. In paralel cu initiativele Primariei Sectorului 2. au fost luate in considerare si alte iniziative. Astfel.Scopul acestui proiect este acela de a oferi celor care locuiesc sau lucreaza in arealul lacului Colentina un plus de confort. Ministerul Educatiei. si anume – lipsa canalizarii. Totul a pornit de la reprezentantii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania si de la cei ai Asociatiei “Bio-Romania”. Pe alte strazi. Camera Deputatilor – Comisia de Administratie Publica. In acelasi timp. Cercetarii. este posibila si infiintarea unor trasee pentru vaporase pe lacurile Tei si Plumbuita. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Proiectul. pasaj care ar avea ca scop descongestionarea traficului pe traseul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov. cunoscuta fiind problema traficului intens din aceasta zona a Bucurestiului. Valorizarea acestui areal nu se refera doar la aspectul cultural. sunt in derulare in prezent lucrari de introducere a retelelor de canalizare pe strazile Bujorul Alb si Cremenita (1 SPAU si 3 statii de preepurare a apelor meteorice SPAM). care au lansat in partea a doua a lunii iulie 2009 acest proiect.G. Scopul principal al acestui grup il constituie rezolvarea problematicilor constante in zona lacului. Inovarii. este in acest moment in stadiu de elaborare a Studiului de Oportunitate si de realizare a Caietului de Sarcini.

Petricani.Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in perimetru Plumbuita – Steaua Rosie . 3. Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita –Steaua Rosie . Manastirea Plumbuita si-a anuntat intentia de a se implica activ prin organizarea de activitati cu caracter social – cultural si educativ in folosul comunitatii locale. Manor Center S. precum si efortul comun in implementarea de proiecte de dezvoltare strategice la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . 2. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltare comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate (nu exista incartier nicun centru de asistenta sociale-sanitara).. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie . infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite perimetre din zona de actiune urbana Plumbuita –Steaua Rosie. 3. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. Teatrul Tandarica. In vederea atingerii acestor obiective. Manastirea Plumbuita. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale.Municipiul Bucuresti.L. 4. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie . Obiectivul general este referitor la imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). Politici si programe 159 . imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani prin actiuni si politici de: Dezvoltarea urbana (modernizarea strazilor.Petricani. obiectiv care se transpune in trei obiective specifice: 1.Petricani urmareste pe termen mediu si lung urmatoarele obiective strategice si specifice. cresterea suprafetelor de spatii verzi folosibili din partea populatiei. Ca urmare a analizei diagonistic realizate la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie .R.Petricani In urma consultarilor publice cu actorii locali interesati. 3. crestera sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii.. incluziune sociala.2. pentru o programare pe perioada medie/lunga au fost identificate urmatoarele 6 directii strategice: 1.C. resolvand probleme de mediu din zona. 5. 6.Petricani si celelalte zone din Sectorul 2 si ale Municipiului Bucuresti. recreative. bine conoscute si nerezolvate din 1992). Zona prezinta un potential nefolosit si pentru desfasurarea unor activitati culturale.Petricani (special in peninsula Tei Toboc si in pensinsula Plumbuita. special in zona de maluri de pel ac Plumbuta aferente zonei Steua Rosie si Plumbuita). de infrastructurii de transport si de infrastructurii de utilitati (in primis referitor la retea de apa si canalizare din cartier. unde in anul de 450 ani de istoria Manastirului nu ajunge sistema de trasport public). sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane (nu exista in cartier nicun centru de specialitate).3. asigurare acces la zone deconectate din cartier. construirea de 2 pasaj suprateran). consideram esentiala sustinerea colectiva a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunitatii. 3. Sectia 7 Politie. Garda de Mediu. de agrement si turistice. oferirea de sanse egale pentru minoritatii (special rromi) din cartier. 2. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. prin atragerea de investitii strategice. dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in cartier Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. S. Universitatea Ecologica din Bucuresti.

Sectiunea II: Infrastructura de mediu Politica SII-A1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Programul: SII-A-1: Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare. SII-A3-2: Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice.Petricani Programul S1-A1-1: Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi si drumuri urbane (cuprinzand infrastructura aferenta: trotuare. Politica SI. persoanele fara adapost din zona Plumbuita – Steaua Rosie . 160 . varstnici.Sectiunea I: Modernizarea infrastructurii locale Politica SI-A1: Cresterea accesibilitatii si a mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice Programe: SII-A3-1: Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica.) Politica SI-B1: Fluidizarea si descongestionarea traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programe: SI-B1-1 Realizarea sistemului de management al traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani . minori cu parinti plecati in strainatate. Politica SI-C1: Cresterea atractivitatii economice a domeniului public: Programul SI-C1-1: Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi.Petricani Programul: SII-A2-1: Gestionarea eficienta a deseurilor. Politica SII. locuri de joaca Politica SI-A2 Siguranta cetatenilor Programe: SI-A2-1 Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani. SI-B1-2 Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Plumbuita – Steaua Rosie . Politica SII-A3. SII-A3-3: Cresterea suprafetelor de spatii verzi.A4: Imbunatatirea infrastructurii educationale in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programul: SI-A4-1: Dezvoltarea infrastructurii preuniversitare/scolare. piste ciclabile etc.A2.A3: Imbunatatirea infrastructurii si a serviciilor sociale in zona Plumbuita – Steaua Rosie . copii si adulti cu dizabilitati. drum de halaj. Politica SI. sistem de iluminat.Petricani). poduri. parcari.Petricani.Petricani. SI-A2-2: Imbunatatirea sigurantei publice pentru cetateni. SI-B1-3: Amenajarea de locuri de parcare in zona Plumbuita – Steaua Rosie . SI-A3-2: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate. SI-B1-4: Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Plumbuita – Steaua Rosie . pasaje.Petricani.Petricani Programe: SI-A3-1: Modernizarea centrelor sociale si diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate in situatie de risc social (persoanele cu nevoi speciale. Dezvoltarea sistemului de managenent al deseurilor in zona Plumbuita – Steaua Rosie .

SII-A3-4: Informare si constientizare publica privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora. Promovarea tehnologiei informatiilor Programul: SIII-A2-2: Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice. Promovarea incluziunii sociale pe piata muncii Programul: SIV-A3-1: Integrarea pe piata muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap si a rromilor Pe langa politicile amintite mai sus. care va avea o suprafata de circa 2 hectare. urmate de trasarea si amenajarea aleilor de promenada si acces. a unei tabere de sculptura / sezatori si cenacluri literare. De asemenea. Promovarea masurilor active de ocupare Programul: SIV-A2-1: Promovarea masurilor active pe piata muncii Politica SIV-A3.Steua Rosie . generând enclave locative în interiorul celor două peninsule. Infrastructura economica Politica SIII-A1. Iluminatului arhitectural si ambiental urmeaza a fi asigurat de surse de energie regenerabila. având în vedere că mai mult de 45 de străzi nu sunt asfaltate. reprezintă o adevărată barieră pentru majoritatea populaţiei.4. Lucrarile de amenajare vor pune astfel in valoare si Manastirea Plumbuita. Printre altele. Capitala se va imbogati cu singurul parc cultural din tara. un alt program pe care autoritatile locale ale sectorului 2 vor sa-l implementeze se refera la insula Plumbuita si la transformarea acesteia intr-un "parc cultural" prin amenajarea unor spatii de joaca. autoritatile vor amenaja un teren de sport cu nocturna. In cartier trebuie sa fie asigurate legaturi eficiente ale infrastructurii de transport şi e necesară o îmbunătăţire a condiţiilor actuale ale străzilor. In cadrul analizei facute de primarul sectorului 2 impreuna cu specialistii in materie s-a discutat demararea cat mai curand a lucrarilor de reabilitare a zonelor verzi. un punct medical. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Programul: SIV-A1-1: Recrutarea. 3. Dezvoltarea resurselor umane Politica SIV-A1.Petricani Prioritatea specifica pentru dezvoltarea aerealului Plumbuita . a unor zone de fitness si agrement. vor amplasa un debarcader pentru inchirierea ambarcatiunilor pe lac si vor construi fantani arteziene. Această carenţă structurală în termeni de accesibilitate a făcut ca acest cartier 161 . Multe zone sunt deconectate total. a unei biblioteci publice in spatiul foisorului existent si a unei cafenele literare.4. Sectiunea III.Steaua Rosie . dotari pentru tenis de masa. iar frontiera reprezentată de lac al cărui derum de halaj nu e modernizat iar malurile lacului nu sunt amenajate. de curatenie a insulei si a apei. care va fi in acest fel inclusa in circuitul turistic monahal al Bucurestiului. Crearea structurilor de sprijin al afacerilor Programul: SIII-A1-1: Crearea si oferirea conditiilor de infrastructura in vederea dezvoltarii economice.Petricani priveste imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii in zona. Prioritati de dezvoltare 3. de va amenaja o zona de belvedere cu locuri de relaxare si una de agrement cu promenada. Politica SIII-A2. instruirea si perfectionarea personalului din sectorul serviciilor sociale Politica SIV-A2. toate acestea cu finantari europene. Sectiunea IV.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita .

accesibil tuturor locuitorilor (accesul facil la mijloacele de transport in comun. nivel înalt de calitate si o crestere a atractivitatii locala. sos. centre sportive. cât si cu politicile sectoriale ale UE si nationale. axele individualizate pentru imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii pentru fiecare dintre cele trei axe sunt urmatoarele: 1.spatii publice. Dezafectarea/reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in cercuit pentru noi activitati – spatii publice. Dezvoltarea unui tesut permeabil. D-na Ghica şi. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice Masuri a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile viitoare 1. alte zone. Infrastructura urbana A. sos. Aceasta prioritate este consistenta cu celelalte prioritati regionale si locale.să fie din ce în ce mai marginal. 2. precum străzile Sos. Colentina. 4. a zgomotului asociat si a numarului de accidente rutiere este nevoie sa se îmbunatateasca mobilitatea sia per le strade menzionate come si in aerelul limitrof. sunt artere foarte populate şi de o importanţă capitală pentru traficul din sectorul 2 şi pentru municipiul Bucureşti21. Cresterea functionalitatii spatiilor publice.Petricani si a necesitatilor cartierului. educationale. în vederea reducerii numarului de vehicule care circula în timpul zilei de pe arterele Colentina-D-na Ghica . recreationale b) Dezvoltare urbana mixta a zonei 1. Impactul va consta în costuri reduse. Petricani. Modernizarea infrastructurii de transport urban. Fundeni. recreationale. chiar dacă externă perimetrului. Reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . Reabilitarea transport urban infrastructurii de B. 21 162 .1 Infrastructura urbana A. sociale. Sos. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3.Str. Andronache.parcuri. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale de 1. Gherghitei. Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare din zona. în timp ce majoritatea zonelor din cartier sunt prost conectate la arterele stradale.Steua Rosie . accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale). Str. In plus. sociale. ii. educationale. B. în timp ce un nivel înalt de atractivitate ar fi o pre-conditie pentru investitii durabile în activitatile economice si. Fundeni. Avand in vedere analiza diagnostica si pe baza sondajului de opinie facuta in zona Plumbuita . 2) Dezvoltarea infrastructurii de transport. deci reducând traficul si emisiile de gaze.2 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati. Axele strategice de urmarit pentru a indeplini un astfel de obiectiv de devoltare sunt: 1) Dezvoltarea urbana. Inafară de un trafic mai bine organizat şi de o îmbunătăţire al accesului la anumite zone. Investitiile în aceasta prioritate sunt coerente atât cu strategia de la Lisabona. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. In zona e nevoie de o crestere a eficacitatii si a eficientei transportului public. centre sportive. 3) Dezvoltarea infrastructurii de utilitati. Prioritati de dezvoltare Aria de interventia 20 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati 1. scaderea timpului de calatorie pentru locuitori si calitatea mediului ar putea fi îmbunatatita prin reducerea dependentei de transportul rutier. de asemenea. Dezvoltare urbana i. este esentiala pentru îmbunatatirea imaginii cartierului20. a aglomerarii.Sos. Dezafectarea/ reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . Pentru reducerea timpului de calatorie.

Amenajarea spatiilor publice C. Dezvoltarea unei zone de agrement 3. 2. Optimizarea circulatiei Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale 2. Schimbarea mentalitatii si a comportamentului fata de mediu a) Constientizarea populatiei privind obiectivele dezvoltarii durabile 1. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale a. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu A.1 Infrastructura de transport rutier A. 2. Infrastructura de trasport rutier 1. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri Cresterea gradului de constientizare a populatiei. Infiintarea unei linii de metrou subteran.4 Cresterea gradului de constientizare a populatiei. Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b.3 Rezolvarea problemelor de mediu A. Rezolvarea problemelor de mediu 1. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor a) Modernizarea managementului deseurilor 1. Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public 1. cu puncte de reciclare la nivelul sub-zonelor. B. Crearea unui centru multifunctional pentru persoanele varstnice 2. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu de 1. Reabilitarea infrastructurii de transport urban a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b) Optimizarea circulatiei 163 .Crearea unui dispensar 4. Amenajarea spatiilor publice A. 2. Amenajarea spatiilor publice a) Reducerea poluarii 1. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri iv. iii. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. Dezvoltare infrastructurii de trasport i. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor B. Surse de energie alternativa de 1. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei privind protectia mediului.Obiective operationale Masuri a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice 1. Amenajarea parcului Plumbuita si amenajare complexa de pe lacul aferente zonei Steaua Rosie si Plumbuita C.

Optimizarea fluxului traficului auto prin crearea de sensuri unice de circulatie pe strazi 2. Reabilitarea infrastructurii sociale Tranzitia în România a fost însotita de o crestere exploziva a saraciei. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. 2. începând cu anul 1997 saracia a cunoscut o crestere atingând maximul perioadei în anul 2000 (35%).Masuri 1. linii telefonice. multiculturalism) in mediul social. apa potabila. Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de transport. 3. drumuri si poduri. Probleme ca saracia.1. apa potabila. B. cablu TV. gaze 2. Totusi. În prima jumatate a anilor 90 saracia a crescut. 4. Ratele scazute ale ocuparii fortei de munca precum si ratele scazute de participare la educatie si încadrarea în munca a minoritatilor etnice trebuie sa creasca semnificativ. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale Este esenţial ca cetăţenii să poată beneficia şi contribui la progresul economic şi social. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati: canalizare. 3. intravilanul existent.1 Infrastructura de utilitati A. Infrastructura de utilitati 1. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in 1. Modernizarea retelelor de apa-canal. epurare ape reziduale. Crearea de parcari subterane si supraterane.4. iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioada scurta de declin. 3. si a persoanelor marginalizate sau cu handicap este o prioritate importanta si zona de saracie reprezentata de cele doua pensinsule necesita raspunsuri publice adecvate22. 22 164 . Conectarea zonei la Soseaua Fundeni. Deci. Racordarea tuturor gospodariilor la epurare ape reziduale. acesta fiind un scop intrinsec al modelului social şi de bunăstare european. incluziunea sociala a minoritatii. a saracilor.Petricani. internet) Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 3. Racordarea tuturor gospodariilor la retelele de alimentare (apa-canal. a femeilor. Dezvoltarea infrastructurii de utilitatii i. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale I. În acest sens. Modernizarea de strazi. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. 1. ii. Prevenirea excluderii sociale este o sarcina fundamentala pentru Administratia Publica si scopul sau este înlaturarea barierelor în vederea participarii la viata de zi cu zi si a îmbunatatirii accesului la serviciile care satisfac nevoile rezidentilor. Incluziune sociala. electricitate. In scopul de a realiza prioritatea referitoare la Dezvoltarea comunitara (cultura. servicii sociale. Extinderea/ modernizarea a. gaze.2. sanatate. Infrastructura urbana 1. discriminarea si inegalitatea sunt recunoscute ca necesitând o abordare coordonata si comprehensiva pentru tratarea lor în mod eficace. gaze. energie termica. Imbunatatirea infrastructurii de utilitatii: canalizare. retelele de alimentare a) Extinderea utilitatilor in zonele a) Modernizarea retelei de utilitati publice intravilane 1. trebuie avute in vedere urmatoarele macroobiective: 1. politicile si actiunile ar trebui sa se concentreaza pe lupta pentru o calitate mai buna a vietii prin cresterea nivelului de trai si pentru accesul la oportunitati pentru toti locuitorii din cartier Plumbuita – Steaua Rosie .

Steaua Rosie – Petricani. Crearea unui post de referent cultural din cartier pentru rromi in cadrul Primariei Sectorului 2 2. 3. Cresterea accesului la cultura b. Reabilitarea infrastructurii sociale a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dizabilitati. Dezvoltarea resurselor umane I. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul liber.2. Persoanele apartinând etniei rrome se confrunta cu o serie de dificultati de integrare pe piata muncii. Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Plumbuita Steua Rosie . Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul B.Steua Rosie .3. Securitatea cetatenilor din zona Plumbuita . b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii 1. 2. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate. 1. Construirea de noi spaţii pentru sport Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii Crearea unui centru multifunctional. 1. cât si reticentei unor angajatori de a-i încadra în munca. Plumbuita . Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Plumbuita .Petricani prin formarea de asistenti sociali Masuri 1. desi reprezinta doar 7% din totalul persoanelor sarace din România. Integrare inter-etnica a) Exploatarea potentialului multicultural din zona Plumbuita . Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1.Petricani a) Activitati recreationale (sportive / culturale) 1.i. 165 . Dezvoltarea de relatii multiculturale Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 1. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) c) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii sociale 1. Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu disabilitatii Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni Pregatirea resurselor umane si suport pentru serviciile sociale 1.7 ori mai mare decât al unei persoane facând parte din etnia majoritara sau din alte grupuri etnice minoritare. Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane a. Marirea numarului din politisti. prin: a. Securitatea cetatenilor din zona liber. Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii a. Riscul unei persoane Rroma de a fi saraca este de 2.Steua Rosie . Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice. atât datorita unei calificari slabe. b. Cresterea accesului la cultura. iii.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale A. b) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni 1.1. ii. Asigurarea accessului la educatie si formare al populatiei.Steua Rosie .Petricani23 1.Petricani I. 2.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. 23 Populatia Rroma este în mod disproportionat afectata de saracie.

acordarea de stimulente (burse de studiu. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca.Steaua Rosie Petricani A. Prioritati dezvoltare Aria 166 . c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor b) Programe de pregatire continua Masuri 1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 2. de de 1. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant existente / infiintarea de noi unitati de invatamant 1. Realizarea de centre de informare pentru cetateni.Steua Rosie . B. 2. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice Dezvoltarea si diversificarea activitatilor in zona ce constituie obiectul prezentului studiu se bazeaza pe atragerea de investitii strategice. dezvoltarea antreprenoriatului) . Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1.Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii 2. Servicii de consiliere. stagii de practica) tinerilor 3. Comercializarea produselor agroalimentare B. adaptarea la cerintele pietei muncii. Reabilitarea infrastructurii de educatie. organizare jobshop-uri.1 Dezvoltarea mediului economic A. de agrement si culturale si pentru valorificarea complexului manastirii din punct de vedere turistic.corelate cu nevoile pietei muncii. 2. si cel profesional si tehnic C. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu si vocational.4. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca. orientare.3.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei din zona Plumbuita . Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public).2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prezinta potential si pentru desfasurarea unor activitati culturale.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei Plumbuita . a) Organizarea de targuri de locuri de munca 1. 1. imbinarea dintre elementele naturale (parcul si Lacul Plumbuita in cazul de fata) si cele antropice (manastirea) construind tabloul ideal pentru amenajarea unor spatii recreative. Dezvoltarea de servicii pentru mediul antreprenorial a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1. investitii care sa contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT 1. reconversia profesionala. Modernizarea unitatilor de invatamant existente.Petricani A.

dar. indicand numelui proprietarilor. pentru drumurile tehnologice. cu modificarile si completarile ulterioare. se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. Terenurile necesare pentru relocarea utilitatilor. fie de riscul programatic de dezvolatre existent la nivelul autoritatilor centrale sau al Primariei Generale. este de mentionat ca implementarea proiectelor depinde atat de caapcitatea institutionala a PS2. posibile litigii si exproprieri de terenuri si / sau imobile. drumurile ocolitoare. 33 din 27/05/1994 exproprierea de imobile. 184 din 21/10/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante 3. trebuie mentionat ca totul depinde de bugetul Primariei. Foarte importante sunt cazurile in care terenurile sau imobilele necesare dezvoltarii urbane sunt expropriate. expropriatorul imobilului va avea sarcina de a alcatui planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre expropriere. Sub aspect financiar. care urmareau tematica finantarilor nermabursabile si managementul proiectelor. beneficiind in plus si de experienta acumulata in proiectele pregatite si implementate anterior. in tot sau in parte. Stafful din Primarie. Cu privire la exproprierea cladirilor in schimb. precum si cele necesare gropilor de imprumut pot fi expropriate si se supun prevederilor acestei legi. Staff-ul Primariei Sectorului 2 dispune de capacitatea de realizare si implementare a proiectelor. aprobate conform legii. Utilitatea publica se declara de catre Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local. conform Legii nr. ceea ce poate duce la inadecvarea si necorelarea prioritatilor identificate. Astfel. 198/2004 stabileste cadrul juridic pentru luarea unor masuri de pregatire prealabila a executarii lucrarilor de constructie de drumuri de interes national. dupa o dreapta si prealabila despagubire. Cu privire la cel de-al doilea punct amintit mai sus. judetean si local prevazute la art. si anume capacitatea administrativa. In timpul procesului de implementare pot aparea diferite probleme.Petricani Rolul principal in implementarea unui plan integrat de dezvoltare durabila la nivelul unui centru de actiune urbana ii revine Primariei Sectorului 2. implementarea unor proiecte la nivelul sectorului 2 mai poate fi incetinita sau chiar oprita din cauza situatiilor in care responsabilitatile sunt impartite intre 167 . in timpul implementarii pot aparea riscuri legate fie de neimplicarea mediului privat in sustinerea masurilor. Legea nr. referitor la expropierea de terenuri. 5 din Ordonanta Guvernului nr. republicata. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Ulterior declararii utilitatii publice. 43/1997 privind regimul drumurilor.interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1.5. prin hotarare judecatoreasca. au participat la o serie de cursuri de instruire. capacitatea de administrare. drumurile temporare. pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. dar atragerea de fonduri europene prin programul POR poate contribui in mod semnificativ la dezvoltarea locala. Municipiile reprezinta expropriatorul pentru drumurile de interes local. Acest pas implica in prealabil efectuarea unei cercetari si este conditionat de inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului. Cu exceptia situatiilor descrise mai sus. alcatuit din resursele tehnice si cele din cadrul Directiei Managementului Proiectelor si Integrarea Europeana. precum si ofertele de despagubire. cele mai multe din acestea avand legatura cu lichiditatile financiare. Instantele judecatoresti competente vor putea hotari exproprierea numai dupa ce utilitatea publica s-a declarat potrivit prezentei legi. cat si de parteneriatele incheiate.

femei. varstnici.(re)integrate pe piata muncii (nr) Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr. restaurate (nr. echiparea infrastructurii urbane Spatii publice modernizate: strazi. domeniul major de interventie 1. indicatorii permit masurarea gradului de indeplinire a obiectivelor si demonstreaza modul in care s-a ajuns la punerea in practica a acestora. Axa prioritara 1. barbati. beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . etc). in cazul unui raport de activitate. etc. persoane de etnie roma. etc). drept urmare.administratia locala si cea municipala sau trec total in sarcina administratiei Municipiului Bucuresti. persoane foste dependente de droguri.1 din cadrul Programului Operational Regional. Altfel spus. norma intreaga).6. national. modernizarea. IMM-uri. reabilitate si modernizate pentru alte destinatii (mp) Obiective de patrimoniu cultural mondial – UNESCO -. din care: femei/ barbati 168 . construite/ modernizate/ extinse (km) Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). pe categorii de marime: microintreprinderi. trotuare. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de dezvoltare durabila a Zonei Plumbuita – Steaua Rosie -Petricani Indicatorii constituie masuratori specifice ale obiectivelor enuntate in Master Planul Zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din Sectorul 2. dezvoltarea. administratiile locale nu pot dezvolta niciun fel de lucrari pentru reabilitarea / modernizarea acestora. persoane cu dizabilitati. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. intreprinderi mari Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale Centre sociale modernizate (mp) Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar). persoane foste dependente de droguri. alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati. conform Ghidului solicitantului. Persoane din categorii defavorizate (persoane de etnie roma.) Crearea de locuri de munca Locuri de munca nou create total (nr-echiv. local din mediul urban. pasaje. scuaruri. (mp) Cladiri aflate in stare de degradare. Cazuri concrete sunt de exemplu arterele de circulatie principale.) Terenuri poluate/neutilizate amenajate pentru alte tipuri de activitati (ha) Imbunatatirea transportului public urban Linii de tramvai/troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) Crearea. din care: copii. peste 60 ani. care nu intra in sarcinile primariilor de sector. 19-60 ani. prevede urmatorii indicatori de monitorizare la nivel de proiect: Crearea. dezvoltarea mediului de afaceri Structuri de afaceri create/dotate (mp) Structuri de afaceri modernizate/dotate (mp) Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr. Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. 3.) Infrastructura feroviara construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura rutiera construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura utilitati de baza create/ modernizate/extinse in structura de afaceri (km) Drumuri de acces la SSA.

IV. total (nr-echiv.Locuitori care beneficiaza de implementarea PIDU-lui (nr. Cu privire la cele 6 directii strategice indicate de noi. (mp) II. . numar de articole favorabilenefavorabile de presa.Suprafete spatii verzi nou create (ha) . Cresterea suprafetelor de spatii verzi Asigurarea sigurantei cetatenilor din cartier si .Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr.Spatii publice modernizate: scuaruri. etc. . pasaje.) .) . Indicatorii obiectivi (avize de constructii.Companii stabilite in „zonele de actiune urbana” (nr.) . din care: femei/ barbati Locuri de munca nou create ocupate de persoane de etnie rroma: total (nr-echiv.Zone industriale dezafectate reabilitate si/sau folosite pentru dezvoltare (ha) In cazul zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Input (Intrari) – pentru corelarea resurselor implicate raportat la rezultate.Locuri de munca create / salvate in „zonele de actiune urbana” (nr. controale efectuate). masurabile ale proiectelor.Output (Iesiri)– pentru a masura rezultatele imediate. Infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite aree din zona de actiune urbana Plumbuita. certificate de urbanism.Proiecte care asigura sustenabilitatea si imbunatatirea infrastructurii publice urbane in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) . I. . Indicatorii subiectivi sunt indicatori de satisfactie a consumatorului. norma intreaga). satisfactie exprimata in date de opinie publica. eventual pe termen lung.) . am putea sa reducem lista indicatorilor obiectivi.Linii de tramvai/ troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) III. Acest fel de indicatori sunt cei de Impact – pentru a masura efectul real in societate. Pentru fiecare Proiect identificat la nivelul Portofoliului de Proiecte vor fi utilizati indicatori de program: . etc. sunt doua tipuri de indicatori ce vor fi folositi pentru masurarea eficacitatii obiectivelor propuse.Steua Rosie .Proiecte care asigura servicii care promoveaza egalitatea de sanse si incluziunea sociala in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .Proiecte care valorifica patrimoniul cultural –istoric (nr) . Dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor existente intre zona Plumbuita.Steua Rosie Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti. norma intreaga) . 2. Acestia sunt prezentati in continuare: 1. numar de plangeri sau petitii. trotuare.Proiecte care promoveaza dezvoltarea mediului de afaceri si antreprenoriatului in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .Strazile noi asfaltate (nr.) 169 .Locuri de munca dupa durata angajarii: permanente /temporare.Petricani.Extinderea suprafatelor de spatii verzi deja existente (ha) .

oferirea de sanse egale foste dependente de droguri. intreprinderi mari 4. 19-60 ani. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Persoane din categorii defavorizate beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . Fiecare axa strategica a presupus identificarea unei serii de prioritati de dezvoltare a zonei.Steua . determinand un numar de 5 proiecte de dezvoltare care vizeaza regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Structuri de afaceri modernizate/create/dotate (mp) dezvoltarea mediului de afaceri . Prioritatile si potentialul de dezvoltare al zonei au fost identificate pe baza analizei diagnostic si a nevoilor de dezvoltare. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . sprijinirea care: copii. IMM-uri.Petricani.Centre sociale modernizate (mp) si devoltare comunitara: .) in zona Plumbuita. pentru fiecare dintre acestea fiind trasate obiectivele specifice. persoane umane. varstnici. 170 . formarii si ocuparii resurselor alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati. . care cuprinde trasaturi locale ce pot constitui factori care influenteaza negativ sau pozitiv dezvoltarea pe termen lung. etc).Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. barbati. dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale.1. VI.Petricani prin prisma a) celor trei obiective specifice de dezvoltare: 1. femei.V. a dezbaterilor si consultarilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Incluziunea sociala.Drumuri de acces la SSA. Planul de actiune 4. national.Petricani. regional si municipal si confruntarea rezultatelor acestor analize cu datele statistice existente sunt elementele care stau la baza strategiei de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). din in dificultate. persoane de etnie roma. pentru minoritatii.Infrastructura rutiera construita/ modernizata extinsa in Rosie . egalitate de sanse. peste 60 ani. s-a continuat cu identificarea celor 6 directii strategice de dezvoltare pe baza nevoilor si a potentialului de dezvoltare a zonei.Petricani si cresterea interiorul SSA (km) gradului de competitivitate a .Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de sustinerea categoriilor sociale centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar).(re)integrate pe piata muncii (nr) Competitivitate economica: . (km) . Plecand de la stabilirea obiectivului general si a celor specifice de dezvoltare. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. 2. Ca urmare a acestor analize.Petricani Analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial. construite/ modernizate/ extinse firmelor. analizele documentelor strategice la nivel comunitar. care apoi au determinat proiecte individuale de dezvoltare.Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr. aria de interventie precum si masurile care sunt necesare pentru rezolvarea problemelor identificate.Petricani s-a conturat profilul strategic al zonei. pe categorii de marime: microintreprinderi. . combaterea criminalitatii Dezvoltarea serviciilor sociale .

5. In special.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. O1-D1-1. dezvoltarea resurselor umane. 4.Steua Rosie Petricani D1 Directia strategica: Dezvoltare urbana Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite zone din Plumbuita – Steaua Rosie . dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil.1. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani prin atragerea de investitii strategice.Petricani • Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. 4. 6. Plumbuita) Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport Proiect nr.Steua Rosie .Steua Rosie – Petricani. O1-D2-2 . sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita • Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. inclusiv drum de halaj • Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita • Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltarea comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate. 3. ne vom axa pe urmatoarele obiective: • Cresterea suprafetelor de spatii verzi. devoltarea unei infrastructuri de utilitati. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie .Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita .3. Plumbuita. 2. b) celor sase directii de dezvoltare: 1. oferirea de sanse egale pentru minoritari.Steua Rosie . 171 . • Siguranta cetatenilor si lupta impotriva criminalitatii. O1-D1-2 .1. Lista proiectelor 01 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . . locuri de joaca) .Petricani.Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Sursa de Finantare: POR Axa Prioritara 1 Proiect nr.

in conditiile combaterii schimbarilor climatice Domeniul Major de Interventie 4. O2-D4-10 .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr. sanatate.Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita. Sursa de Finantare: Bugetul local O1 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita .2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Proiect nr. dezvoltarea resurselor umane si a 172 . O2-D4-12 . dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale D4 Directia strategica Dezvoltarea comunitara (cultura. O1-D1-4 – Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Axa prioritara 4 – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in furnizarea energiei electrice. O2-D4-11 .• Componenta 2: Pasaj suprateran Sos.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor Proiect nr.Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 3 O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala. D-na Ghica • Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.Steua Rosie – Petricani: Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere Proiect nr. egalitate de sanse.Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita .Steua Rosie Petricani D3 Directia strategica: Dezvoltarea infrastructurii de utilitati Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Proiect nr. Fundeni si Str. servicii sociale) Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. Colentina intersectie cu str. Gherghitei • Componenta 7: Sisteme de management al traficului • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita Proiect nr. O1-D2-5 . O2-D4-9 . egalitate de sanse. O1-D3-6 Extinderea retelelor de apa si canalizare O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala. O1-D1-3 .

1. 4. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 173 .2.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara.serviciilor sociale D5 Directia strategica Dezvoltarea resurselor umane Sursa de Finantare: POSDRU Axa prioritara 6 Proiect nr. O3-D5-13 .

2 . Componenta 3 – Pasaj suprateran Sos.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea 2.Petricani prin impunerea si promovarea conform prevederilor prezentului Masterplan si mobilitati in unor norme si modele de devoltare pentru zona prioectele viitoare din zona. Recomandam ca Plumbuita dezvoltarile viitoare sa includa un mix Steua Rosie functional care se completezze oferta existenta Petricani 1. accessibil Proiect nr.Steua Rosie . Plumbuita) Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public Proiect nr.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 6. 2 .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru pe timp de noapte iluminatul pe timp de noapte Permanentizarea unor campanii de informare si Proiect nr.Petricani a de trasport tranzit: Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Plumbuita – 174 . inclusiv drum de halaj 2. prioritatii la nivelul zonei Ion Plumbuita . 1.1 . specifice.Steua a deseurilor si reciclarea acestora Rosie . Componenta 6 .Campania de constientizare privind colectarea selectiva coscientizare a populatiei zonei Plumbuita . Intretinerea si amenajarea de noi parcuri/ serviciilor publice in zona Plumbuita .Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Colentina intersectie cu Str.4 .Steua Rosie . locuri de joaca) .3 . Componenta 2 – Pasaj suprateran Sos. D-na Ghica 3.Obiective generale.Steua Rosie .Petricani zone verzi dupa normele urbanistice 1. Fundeni si Str. Cresterea functionalitatii spatilor publici Proiect nr.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Imbunatatirea urbana tuturor locuitorilor zonei Plumbuita . Dezvoltare Dezvoltarea unui tesut permeabil. Plumbuita. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala accessibilitatii Rosie . Dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru Proiect nr. Gherghitei 4.Steua Steaua Rosie .Petricani Obiective Directii Masuri Proiecte individuale specifice de strategice dezvoltare a.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea infrastructur absorbtia fluxul ridicat de trafic rutier greu si de serviciilor publice in zona Plumbuita . Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 5.Petricani privind protectia mediului 1. Componenta 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.

9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala (Clubul grupurilor dezavantajate Seniorilor) acordata persoanelor varstnice Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de Proiect nr.Steaua Rosie . dezvoltarea antreprenonoriatului( corelate cu nevoile piatei munci 175 .Oferire de servicii de asistenta medicala in cadrul asistenta medicala) centrului de asistenta sociala Club Seniorilor Infintarea de centre de pregati rea Proiect nr. Creare de parcai subterane si supraterane 2.Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarul din politisti in cartierul Proiect nr.2 . dezvoltarea servicii resurselor sociale.5 .10 .Petricani Componenta 7: Sisteme de management al traficului Proiect nr.Petricani securitatii locuitorilor zonei Dezvoltarea resurselor umane Plasarea de camere de supraveghere in spatii Proiect nr.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport.1. 7 . sanatatea.11 . sanse. comunitara egalitate de (cultura. Dezvoltarea infrastructur ii de utilitatii b.Sistem de supraveghere video si management publice informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Infintarea unui centru de asistenta sociala acordata Proiect nr. a carui tema este integrarea asigurari (re)insertiei pe piata fortei de munca: rromilor in viata comunitara reconversia profesionala. adaptarea la cerintele pietei munci.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani . umane si a multicultura servicilor lism) sociale Modernizarea retele de apa-canal Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect nr. in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect nr.Program de pregatire profesionala initiala pentru profesionalainitiala si continua in vederea populatia de etnie rroma din cartier. Incluziune Dezvoltarea sociala. Creare de piste pentru ciclisti pe arterele principale ale zonei 3. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta Extinderea/ infinta rea de linii de autobus 2. 8 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita .6 .

1. energie. Programul Operational Autoritatea de Instrumente Strategia Management Structurale urmarita se Programul Operational Sectorial pentru Ministerul FEDR. cercetare si dezvoltare. mai precis prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – acorda spijin financiar pentru IMM-uri (in vederea crearii de locuri de munca durabile). Proiectele de dezvoltare urbana in zona cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani pot beenficia de finantari / co-finantari provenite din mai multe fonduri: pe de o parte. Fondul Social European (FSE) – sustine proiecte de natura sociala. In continuare sunt prezentate pe rand cele doua tipuri de surse. isi propune dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. turism. la indeplinirea obiectivului general. contribuind. FC propune reducerea Programul Operational Sectorial Ministerul Economiei FEDR Cresterea Competitivitatii Economice disparitatilor existente la Programul Operational Regional Ministerul Dezvoltarii FEDR nivel social si Regionale si Locuintei economic intre Programul Operational Sectorial Ministerul Muncii.2 Surse de finantare Finantarile proiectelor pot proveni atat din fonduri nerambursabile. cresterea eficientei administrative si integrare sociala si Fondul de Coeziune (FC) – finanteaza actiuni ce fac parte din domeniul retelelor transeuropene de transport si mediu.2. referitoare la educatie si formare profesionala. sanatate si instrumente financiare pentru cooperare teritoriala. 176 . telecomunicatii. Bugetul local al Primariei Sectorului 2. adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor. ale carui actiuni sunt sustinute de fonduri structurale. Axa prioritara 1 a POR – „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere” are ca obiectiv cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase.1 Fonduri nerambursabile Romania va beneficia de spijin prin intermediul obiectivului „Converegenta”.2. cat si din fonduri rambursabile. alaturi de celelalte Programe Sectoriale. FC desfasoara pe o Transport Transporturilor si perioada de Infrastructurii sapte ani si isi Programul Operational Sectorial Mediu Ministerul Mediului FEDR. infrastructura in transport. mediu. proiectele vor primi finantare prin programele de fonduri comunitare. 4. FSE Dezvoltarea Resurselor Umane Familiei si Protectiei Romania si Sociale nivelul mediu Programul Operational Dezvoltarea Ministerul FSE al celorlalate capacitatii Administrative Administratiei si state membre.4. prin reabilitatea infrastructurii urbane si prin imbunatatirea serviciilor urbane.1 Programul Operational Regional Programul Operational Regional are rolul de a implementa elementele Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND. pe de alta parte. surse nerambursabile de finantare comunitara si surse rambursabile (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare co-finantare). educatie. Programul Operational Asistenta Tehnica Internelor Ministerul Economiei FEDR 4. anume impulsionarea dezvoltarii regionale prin reducerea diferentelor intre regiunile Romaniei. inclusiv a serviciilor sociale. Totodata. Astfel.

dar si la constructia / reabilitarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/sau urban. Prin finantarea de planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung.1. asa cum sunt cele care vizeaza infrastructura de transport. poli de dezvoltare urbana. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura”) sau alte programe operationale sectoriale (POS Mediu. sistemele hidroedilitare (apa si canalizare). care includ si transportul urban. Axa in discutie indeplineste o etapa de tranzit. celelalte categorii de proiecte ale centrelor urbane. Unul dintre acestea trebuie sa se refere la reabilitarea infrastructurii urbane si la imbunatatirea serviciilor urbane. reabilitarea infrastructurii sociale. transport si mobilitatea populatiei iii.000 de locuitori si diferite de polii de crestere si de polii de dezvoltare urbana. ceea ce va duce la atingerea obiectivului specific al Programului Operational Regional. centre urbane (orase/municipii cu o populatie superioara a 10.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii de operatiuni si activitati eligibile: a. incluse in planurile integrate de dezvoltare urbana ce vor fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1. Axa proritara 2 – „Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. cu singurul Domeniu major de interventie 2. obligatorie de altfel. Astfel de planuri integrate se vor implementa avand la baza proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane. din mediul urban b. reabilitarea sit-urilor industriale poluate si pregatirea pentru noi activitati. dezvoltarea mediului de afaceri pot cere finantari si in cadrul altor axe ale POR (Axa prioritara 2 –„Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. poli de dezvoltare urbana. domeniul major de interventie 1. POS Dezvoltarea Resurselor Umane). reprezentate de orase/municipii cu populatie mai mare de 10. adica dezvoltarea social-economica a orasului.Axa prioritara mai sus amintita include un singur domeniu de interventie. Planuri integrate de dezvoltare urbana. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. Existenta a doua proiecte din categorii diferite de operatiuni constituie o conditie a eligibilitatii planurilor integrate. Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane este sprijinita in totalitate de axa prioritara 1. in procesul de dezvoltare a unor zone mai izolate din cadrul unei 177 . infrastructura publica urbana ii. axa prioritara 1 permite rezolvarea simultanta a problemelor economice. Cu exceptia proiectelor incluse in Planul integrat pentru dezvoltare urbana. care corespund obiectivelor axei prioritare 1 a POR-ului. national si local. eligibile doar in cadrul Axei prioritare 1. proiectele individuale. c. cu singurul Domeniu major de interventie 2. patrimoniu cultural mondial (UNESCO). anume: 1. a strazilor urbane. dar si din zonele limitrofe ale acestor perimetre. acoperind astfel mai multe categorii de beneficiari: poli de crestere. Proiectele finanatate prin Axa prioritara 1 fac referire la 3 categorii de structuri: poli de crestere – alcatuiti dintr-un mare centru urban si zona sa de influenta. Pentru a fi eligibile. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. sociale si de mediu din zonele urbane aflate in stadiu de degradare. este divizat in trei sub-domenii. la randul lui. Acesta.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. reprezentati de 13 orase/municipii si centre urbane. inclusiv transportul urban: i.000 de locuitori si diferite de primele doua categorii).1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura” se adreseaza reabilitarii si modernizarii retelei de drumuri judetene.

regiuni. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele. stand la baza cresterii competitivitatii societatilor si a mobilitatii fortei de munca. Insumarea tuturor acestor factori pot duce la o dezvoltare mai rapida a Romaniei in general si a fiecarei regiuni in parte. dezvoltarea infrastructurii de transport va facilita si cooperarea interregionala. Un proiect propus pentru obtinerea finantarii prin Axa prioritara 2 a POR. Domeniul major de interventie 2. orasul (consiliile locale). precum si in justitie. cu modificarile si completarile ulterioare. infiintata de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice constituite in baza Legii administratiei publice locale nr. 215/2001. c. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane. 178 . Autoritati ale administratiei publice locale In conformitate cu prevederile Legii nr. solicitantii pot fi unitatile administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). telefonie. Beneficiarii finantarilor prin intermediul Axei prioritare 2 sunt cei care corespund categoriilor de mai jos: a. 2 si 3). municipiul. care incearca sa obtina finantari din fonduri structurale (FEDR) si/sau de la bugetul de stat. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. bunurilor si serviciilor. trebuie sa corespunda uneia din urmatoare categorii de operatiuni: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. telefonie). Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale Sunt considerati parteneri urmatoarele unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). gaze si canal. Astfel. prin formarea de conditii favorabile pentru transportul de marfuri si de calatori. b. de drept privat. 215/2001 republicata. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete. In cazul consiliilor locale. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. • Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa. electricitate. Asociatie pentru Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Entitate cu personalitate juridica. gaze. ceea ce va inregistra mai apoi consecinte pozitive in randul mobilitatii populatiei si a bunurilor. • Eliberarea si amenajarea terenului. Pentru indeplinirea acestui obiectiv un prim pas necesar consta in imbunatatirea infrastructurii de transport. • Amenajari pentru protectia mediului. municipiul. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1. electricitate. cat si economic. orasul si comuna (consiliile locale). • Devierea retelelor de apa. canalizare. ceea ce are ca finalitate stimularea dezvoltarii economice durabile. cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine. primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice. atat din punct de vedere temporar. Obiectivul sau se refera la imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si mobilitatii populatiei. Activitatile eligibile orientative in cadrul proiectului pot fi: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene.1.

Infrastructura – se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii nationale. Printre strazile care trebuia sa fie modernizate se numara Gimalau. pot fi utilizate pentru pregatirea parteneriatelor si proiectelor pentru a consolida rolul transfrontalier si transnational al acestor orase/municipii. modernizarea liniilor de tramvai. Totodata. Orice alte activitati a caror eligibilitate este dovedita de solicitant. 4. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. BERD va sprijini in continuare Romania si in ceea ce priveste proiectele de infrastructura municipala. trebuie mentionat ca in perioada 2006-2007 se vorbea de nevoia crearii in perimetrul care reprezinta obiectul nostru de studiu doua statii de pompare a apei. reabilitarea infrastructurii din centrul istoric al Bucurestiului si imbunatatirea infrastructurii privind deseurile solide. Ca si principal investitor institutional in regiune. Paroseni. prin fonduri proprii. pot fi inscrise pentru obtinerea de finantari. Raul Colentina. Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare mobilizeaza. Programele Operationale aflate sub obiectivul „Cooperare Teritoriala Europeana”.2. Din pacate insa. in masura relevantei.2 Alte fonduri nerambursabile • Programul Operational Sectorial Mediu • Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane • De asemenea. cele 30 din Steaua Rosie-Petricani si 10 in Plumbuita trebuia sa fie modernizate cu bani de la Banca Europeana de Investitii (BEI). transportul si distributia de energie 3. de aceasta problema. Astfel. finantarile erau adresate investitiilor din sistemul de apa si canalizare24. BERD si-a extins sprijinul si la nivelul altor tipuri de infrastructura: modernizarea sistemului de incalzire centralizata. asigurarand astfel cofinantarea alaturi de fondurile structurale disponibile din partea Uniunii Europene. Steaua Rosie si Sipca din zona Petricani si Ricinului.3 Surse Proprii Primariei Sectorului 2 In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. Sectorul energetic – acorda investitii companiilor din sectorul public si privat. In afara de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Ispir Petre. Sectorul privat – tinteste sustinerea intreprinderilor private autohtone. Dupa ce initial.1. pentru anul 2009.2.2 Fonduri rambursabile O sursa de finantari rambursabile pentru proiectele administratiilor locale o constituie Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. urmarind cresterea cooperarii regionale si a comertului. Pentru Romania. Guvernul a luat in calcul limitarea cotelor de TVA 24 Dintre toate investitiile necesare la nivelul infrastructurii. strategia axandu-se pe urmatoarele directii prioritare: 1.Trebuie mentionat faptul ca activitatile enumerate mai sus ca fiind eligibile au caracter orientativ. 4. in scopul intaririi competitivitatii si accesului la piete externe 2. pe langa finantarile proprii. In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. care se stabileste in cadrul intalnirilor de consiliu si se distribuie spre toate departamentele si directiile din cadrul Primariei. BERD reprezinta un catalizator major pentru investitii. Initial. care se ocupa de producerea. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2.2. Tamaioarei si Plumbuita in cartierul cu acelasi nume. insa amanarea din diverse motive a proiectului a determinat administratia locala sa se ocupe. modernizarea soselelor. 4. Cap. Cei care beneficiaza de imprumuturile BERD sunt in general societatile furnizoare de utilitati detinute de municipalitati. alte surse de creditare pot fi obligatiunile municipale si institutiile bancare. BERD investeste atat in sectorul public cat si in cel privat. imbunatatirea transportului public. 179 . in special cea de transport. BERD a inceput finantarea investitiilor importante in sectorul infrastructurii inca din 1995. investitii straine directe semnificative. innoirea parcului de autobuze.

2. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani 180 .platite catre administratiile locale. O astfel de masura se traduce prin reduce rea investitiilor de la bugetul de stat.4. ceea ce afecteaza lucrarile deja incepute si aflate in curs de desfasurare. ca o masura anticriza. 4. dar si cele care urmeaza sa inceapa.

locuri de joaca) .2 .Petricani 1.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2. Gherghitei POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2. Componenta 2: Pasaj suprateran Sos.4 . Proiect nr.6 .Petricani Potentiale surse de finantare Proiecte individuale Alternativa 1 Alte alternative Buget local Proiect nr.7 .5 . D-na Ghica 2.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului prioritara 4 Fondul de mediu POS Mediu si buget Proiect nr.Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora local Budget local Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Primaria Generala Buget local Steaua Rosie . Proiect nr.Petricani • Componenta 7: Sisteme de management al traficului POS CCE Axa Buget local Proiect nr.Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .2 .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita POS Mediu Axa POR Axa prioritara 2 Proiect nr. Fundeni si Str.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .Petricani • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2. Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.Petricani Bucuresti 1.2 .Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 181 . Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. Proiect nr.Extinderea retelelor de apa si canalizare prioritara 1 / Buget local Buget local Proiect nr.8 .1 . Colentina intersectie cu str. Plumbuita. Plumbuita) Budgat local / Budget POR Axa prioritara 2. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .3 . Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 3.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei POR Axa prioritara 1 Buget local Proiect nr.2 .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4. inclusiv drum de halaj 2. Proiect nr.

Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect nr.10 .11 . a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 182 .POR Axa prioritara 3 POR Axa prioritara 3 POS DRU Axa prioritara 6 Buget local Buget local Buget local Proiect nr.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr.

60 Vest 143. din mediul urban .restaurarea.02 milioane euro provin de la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR).2.90 156. consolidarea. iar restul sumelor disponibile sunt prevazute pentru centrele urbane. 2. Programului Operational Regional i-a fost distribuita suma de 1.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii: 1. 183 . protejarea si conservarea monumentelor istorice. pentru perioada 2007-2013. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.infrastructura publica urbana .26 99. persoane aflate in dificultate) si dotarea acestora cu echipamente specifice.85 115.34 milioane euro. din care 3.1 Totalul resurselor financiare alocate Programului Operational Regional 2007-2013 este egal cu 4.391. inclusiv echipamente de informare si comunicare. alocarea financiara disponibila pentru Domeniul major de interventie 1.726.568.26 milioni di euro. In tabelul de mai jos este prezentata repartizarea pe regiuni de dezvoltare a alocarilor financiare pentru Axa prioritara 1.1 – Planuri integrate de devoltare urbana.04 182.117. picturilor murale exterioare. inclusiv transportul urban: . Sumele reprezinta milioane de euro: Regiunea de dezvoltare Alocarea financiara totala. Sub-domeniul: Centre urbane la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti – Ilfov este de 123. capacitatea acestora nu trebuie sa depaseasca 50 de locuri.reabilitarea / modernizarea cladirilor destinate serviciilor sociale (centre de ingrijire a copiilor. este prevazut pentru finantarea proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare elaborate de catre cei sapte poli de crestere.11 Sud 197. reabilitarea infrastructurii sociale: . din care: FEDR Nord Est 227.84 Bucuresti Ilfov 123. proiectele prezentate in planurile integrate de dezvoltare urbana.patrimoniu cultural mondial (UNESCO). dezvoltarea durabila a mediului de afaceri.806 milioane euro din FEDR si 273. 3.998/2008.19 135.43 Sud Est 184.365 milioane euro co-finantare nationala. Restul este asigurat din fonduri publice nationale.transport si mobilitatea populatiei . prin: 1. Mergand mai in amanunt.refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate. centre pentru persoane varstnice. in cazul centrelor rezidentiale pentru copii. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1.64 121. centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente. centre pentru tineret. impartirea acestor sume pe tipuri de proiecte se face dupa cum urmeaza: un procent de maxim 50% din alocarea financiara totala a Axei prioritare 1 a POR. domeniul major de interventie 1.58 Nord Vest 168. protejarea si conservarea picturilor interioare.07 Sud Vest 194.14 Centru 151.96 159.restaurarea.171 milioane euro pentru axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor .4. Domeniul de interventie 1.04 Pentru a indeplini criteriile de eligibilitate a operatiunilor si activitatilor. 2.33 148. astfel cum este indicata mai sus. din care 1. in interiorul zonei de protectie a acestora. frescelor.poli urbani de crestere". Conform HG nr. ce urmeaza a fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1.5. national si local. maxim 20% reprezinta alocarea dedicata finantarii proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare urbana promovate de catre polii de dezvoltare urbana.

1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana. Ghidul solicitantului precizeaza limite minime si maxime intre care proiectele de dezvoltare din Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere. inclusiv transportul urban are ca limita maxima a proiectelor 1. Plumbuita.000 lei si 85.. Domeniul de interventie 1.proiectele ce apartin operatiunii Reabilitarea infrastructurii sociale: intre 350.500.000.000 lei. . incluziv drum de halaj 184 . Selectia planurilor ce urmeaza a primi finantarea se face pe baze competitive.000 lei si 3.proiectele care se incadreaza in operatiunea Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri: intre 1. sub-domeniul: centre urbane.700. .3 Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional 4.) Planurile integrate de dezvoltare a centrelor urbane sunt finantate exclusiv din axa prioritara 1 a POR. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa respectivele planuri. etc. 4. Valoarea totala a proiectului reprezinta suma cheltuielilor eligibile si neeligibile inclusiv a TVA –ului aferent acestora. trebuie sa se incadreze pentru fiecare din cele trei operatiuni eligibile: . Proiect 1 .700.000.3.000 lei.operatiunea Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie.achizitionarea si instalarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere.000 lei.000 lei si minima 90.

Bucuresti si Primaria Municipiului Bucuresti Entitatea responsabila cu implementarea Consiliul Local al Primariei Sectorului 2. a tuturor regiunilor Romaniei. Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice. Obiectivul general al proiectului consta in reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Plumbuita – Steua Rosie . precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. Angela. ceea ce va determina si cresterea investitiilor in zona. sociale.Petricani (reprezentare grafica pe harta) Anul realizarii investitiei Iunie 2010.Iunie 2012 Durata proiectului 24 luni Beneficiarul proiectului /Parteneri Consiliul Local al Primariei Sectorului 2.Petricani Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. 6. de dezvoltare economica si sociala a regiunii Bucuresti Ilfov.ro b) DESCRIERE PROIECTULUI 1. Email: angelatoderita@ps2. in special cele mai slab dezvoltate. prin intermediul proiectului. incluziv drum de halaj Localizarea proiectului Zona Plumbuita – Steua Rosie . proiectului Telefon: 021-209600 int. potrivit nevoilor si resurselor specifice. a bunurilor si serviciilor în vederea stimularii dezvoltarii 185 .cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza. 7. Plumbuita. incluziv drum de halaj”. Obiectivele proiectului (obiectiv general. contribuind astfel la imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona.2096252. Prin proiect se doreste îmbunatairea infrastructurii urbane de transport la nivelul cartierului. locuri atractive pentru investitii. pentru a facilita mobilitatea populatiei. 4. 2. Astfel. inclusiv a serviciilor sociale.Petricani. durabile si obiectiv specific) echilibrate teritorial. Plumbuita. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. 5. 3. Obiectivele proiectului intitulat „ Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere. Bucuresti proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului Toderita C.a) INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT 1. si in special a zonei vizate de proiect.1 – „ Planuri integrate de dezvoltare urbana il reprezinta – conform Programului Operational Regional . Titlul proiectului Reabilitarea infrastructurii urbane in Zona Plumbuita – Steaua Rosie . se incadreaza in obiectivele Domeniului de investitie al POR intitulat „Planuri integrate de dezvoltare urbana”. 598. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.1– Centre Urbane. se va realiza imbunatatirea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane de baza ale regiunii mentionate. sub-domeniul Centre urbane. Fax: 021. Obiectivul Domeniului major de interventie 1. realizand incadrarea obiectivului general al priectului in obiectivul general POR masura 1. pentru a face din regiunile Romaniei.

inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. Potentialii beneficiari ai proiectului: Grupurile tinta propuse au fost astfel alese incat actiunea 186 . pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. • promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Se intentioneaza sistematizarea pe verticala a zonei aferente strazilor cuprinse in zona prin: • realizarea infrastructurii stradale. • Infrumusetarea peisajului prin solutii moderne. • cresterea gradului de siguranta rutiera. • cresterea calitatii peisajului.Steaua Rosie .Petricani. pietoni si biciclisti. • realizarea suprastructurii stradale. printr-o abordare policentrica. o reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. cu scopul imbunatatirii confortului si sigurantei circulatiei. • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare. prin realizarea de trotuare si asigurarea accesului la proprietati. printr-o abordare policentrica. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. • cresterea gradului de confort al populatiei. • sistematizarea verticala a zonei aferente strazii. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: o reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. • Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor.Petricani”. Obiectivele specifice ale programului POR sunt: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului “Modernizare strazilor din cartierul Plumbuita . Se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. o delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala.2. • inlaturarea aspectului neingrijit si neunitar al aleilor ce deservesc spatiile urbane. Zonele tinta si / sau grupurile tinta economice durabile a cartierului. incluziv drum de halaj sunt: • modernizarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto. • Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri. • Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. in conditiile dezvoltarii continue a traficului. • mentinerea viabilitatii retelei rutiere .

femei. o Firmele care vor participa la implementarea proiectului. Durata acestei activitati.Petricani.3 Semnare contract de finantare In cadrul acestei activitati sunt implicati toti membrii echipei de proiect. actionandu-se in sfera decizionala a sectorului economic. fiecare cu atributiile specifice fisei postului. lucrari si bunuri. Beneficiarii indirecti sunt. o Comunitatea de afaceri din zona . Beneficiarii directi : Primii beneficiari ai investitiei sunt toti locuitorii din zona Plumbuita – Steaua Rosie . insa responsabilul principal este managerul de proiect care va coordona intreaga activitate. cu subactivitatile mentionate este de 3 luni. 1. 187 . persoanele care tranziteaza zona Manastirul Plumbuita. Prin implementarea acestui proiect persoanele din grupul tinta vor beneficia de un bun confort si de stoparea fenomenului de degradare al mediului inconjurator prin infrumusetarea peisajului prin solutii moderne si infrastructurii stradale. someri).Petricani. Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 1.2 Intocmire si depunere proiect 1. agentii economici care îsi desfasoara activitatea. Grupul tinta vizat prin implementarea acestui proiect este reprezentat de locuitorii cartierul Plumbuita – Steua Rosie .1 Identificare furnizori servicii. turistii. Principalele activitati din proiect proiectului sa aiba un impact socio-economic semnificativ in zona de dezvoltare.3. cu urmatoarele subactivitati. Acestia vor avea parte de o buna fluidizare a traficului datorita moderizarii strazilor din aceasta zona. Beneficiarii indirecti ai investitiei propuse sunt. modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale). printre altii. Demararea proiect: Aceasta activitate presupune toate demersurile necesare inceperii proiectului propus. Dintre beneficiarii directi putem aminti si firmele din domenii diverse si cladiri de birouri care va fi in zona cartierului Plumbuita . mijloace de transport in comun si nu numai. Printr-o abordare integrata se are in vedere sprijinirea dezvoltarii de lunga durata a potentialului economic si social local si al regiunii in ansamblu. 1. o Forta de munca din zona (in special tineri. de asemenea sunt partile interesate de dezvoltarea comunitatii locale: o Consiliul Local . persoanele care nu locuiesc in zona dar care trec prin zona cartierului Plumbuita – Petricani atat cu automobilul personal. Acestia vor beneficia in mod direct de o retea rutiera modernizata (modernizarea carosabilului.Petricani carora li se vor oferi conditii mai bune de infrastructura de transport.

5. 5. Aceasta activitate se va realiza in prima luna de dupa semnarea contractului de finantare. Publicitate si marketing 6. conform instructiunilor din ghidul solicitantului.1 Realizare panouri 6.2 Realizarea de controale pe teren in vederea identificarii stadiului de implementare a proiectului. ea urmand a se desfasura pe intreaga perioada de implementare a proiectului. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 4.4 Constructii Activitatea de lucrari de constructii se desfasoara pe parcursul tuturor celor 24 de luni de implementare. banere.2 Asistenta tehnica 4. Elaborare si depunere Proiect tehnic Dupa semnarea contractului de finantare este necesara depunerea proiectului tehnic. brosuri 6.2 Realizarea de sedinte de lucru. Coordonare proiect 3.2.1 Amenajare protectia mediului 4. Coordonarea proiectului.3 Intocmirea de rapoarte financiare Activitatea de monitorizare si control se desfasoara pe parcursul celor 24 de luni de implementare de catre managerul de proiect in colaborare cu ceilalti membri ai echipei. pliante. Urmarirea intocmirii si depunerii proiectului tehnic cade in sarcina responsabilului tehnic. Se vor intocmi in acest sens rapoarte periodice si se vor realiza controale anuntate si inopinate la locul de desfasurare a investitiilor in vederea urmaririi modului de desfasurare a acestora si a preintampinarii eventualelor probleme ce pot aparea. 4.3 Publicitate pe site-ul primariei 6. ca si atributie este in sarcina managerului de proiect.5 Placa permanenta Realizarea activitatii de informare prin publicitate si marketing este in atributia managerului de 188 . Monitorizarea desfasurarii acestei activitati conform conditiilor contractuale este in atributia reprezentantului tehnic.2 Anunturi in media 6. in stransa colaborare cu managerul de proiect 5. 3. Rapoartele financiare vor fi realizate de catre responsabilul financiar al proiectului.4 Realizare fotografii.1 Solicitarea de catre managerul de proiect a unor rapoarte periodice. Monitorizare si control: 5. de 24 de luni. 3.1 Realizare de rapoarte de progres. 6.3 Organizare de santier 4.

reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. national) .cresterea atractivitatii zonei Plumbuita – Steua Rosie .2 Rambursarea cheltuielilor de catre autoritatea contractanta conform contractului de finantare Inchiderea proiectului se va realiza dupa terminarea investitiilor care vor fi predate managerului de proiect.cresterea gradului de confort social (crearea de facilitati locuitorilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Asigurarea acestor conditii va permite valorificarea si conservarea patrimoniului istoric. Cu ajutorul responsabilului financiar se vor intocmi documentele contabile referitoare la inchiderea proiectului precum si cele necesare rambursarii cheltuielilor eligibile conform contractului de finantare. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: . conform graficului.reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. contribuind la promovarea zonei ca target turistic. Proiectul propus raspunde demersurilor de revitalizare a zonei prin modernizarea infrastructurii stradale. 7.imbunatatirea infrastructurii urbane.Petricani. In vederea rezolvarii acestor probleme s-a realizat un Plan local de Dezvoltare al sectorului 2 si un Plan Integrat Dezvoltare Urbana pentru Zona Plumbuita – Steua Rosie .proiect si se va desfasura periodic.Petricani de 45 strazi din Sector 2 . Justificarea proiectului: nevoi identificate În momentul de fata. Pentru atingerea acestui deziderat se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. . . trotuare si spatiile verzi din zona Plumbuita – Steua Rosie . inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. Prin implementarea acestui proiect Sectorul 2 isi propune sa reabiliteze strazi.Petricania. 7. . INCADRARE IN TIMP : 189 . . .1 Receptia lucrarilor. îngreunând Petricani astfel desfasurarea traficului rutier si pietonal în zona.delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala. regional. infrastructura stradala din zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani al in Zona Plumbuita – Steua Rosie . pe parcursul implementarii proiectului. cu efecte pozitive asupra dezvoltarii economice si atractivitatii zonei.Sectorul 2 este insuficient dezvoltata sau prezinta un grad ridicat de deteriorare. Impactul estimat al proiectului (impact . prin intermediul proiectelor. muncitorilor si agentilor economici). S-a optat pentru accesarea de fonduri europene in vederea rezolvarii problemelor identificate.Bucuresti.cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere turistic si de agreement.cresterea accessibilitati in zona. local. 4. 5. Inchidere proiect 7. III. Necesitatea implementarii acestui proiect apare din necesitatea sa se obtina o imbunatatire a confortului si a sigurantei circulatie.

Bucureşti Primăria Sectorului 2. Bucureşti în parteneriat cu Poliţia Comunitară.Str. sub domeniul centre urbane 4.2.2096252. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii I. Localizarea proiectului 3. de Str.000 Euro (40. DESCRIEREA PROIECTULUI: 190 . Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. Plumbuita. Sector 2.1. 5. Ricinului/ Str. Angela. de Sos.3. Titlul proiectului 2. Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona Plumbuita – Steaua Rosie . Bucureşti şi Poliţia Comunitară Toderita C. Steaua Rosie.ro II. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI Estimati costul total al proiectului 9.Petricani : Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Zone Peninsulari – delimitata 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. 7. Axa Prioritara 1. Email: angelatoderita@ps2. Telefon: 021-209600 int. Fax: 021.090000 RON) V. 4. 598.Paroseni/ Lacul Plumbuita/ Strada Sipca. Incadrare in timp -Data de incepere a proiectului: Iunie 2010 -Data incheierii proiectului: Iunie 2012 -Situatia curenta a proiectului: In curs de implementare IV. Tamaioarei – Lacul Plumbuita (reprezentare grafică pe hartă) 2010-2011 12 luni Primăria Sectorului 2. 6.500. 2. domeniul major de interventie 1. Petricani . PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT: 1.

care va consta în amplasarea de camere de supraveghere pe principalele artere rutiere şi spaţiile publice. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Plumbuita – Steaua Rosie . Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice..schimbarea imaginii cartierului. . calugari. lansarea licitaţiei publice. spatiile verzi din parcul Plumbuita. Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii.1.prevenirea şi combatearea actelor de violenţă în spaţiile publice. De aici rezultă nevoia de instalare a unui sistem de supraveghere şi monitorizare. polarea mediului sau traficul de droguri. evaluarea. 4 Monitorizarea implementării proiectului de investiţii. vizitator de parcuri. stabilirea numărului de camere de supraveghere. Numărul crescut al infracţiunilor care se petrec în zona Plumbuita măresc gradul de nesiguranţă al locuitorilor şi vizitatorilor acestei zone. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă 3. caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse. care să asigure: . Obiectivele proiectului (obiectiv general. proiectelor tehnice. . echiparea dispeceratului.Petricani (intersecţii. Elaborarea documentaţiilor de atribuire. 2. Principalele activităţi din proiect 4. zone in care s-au inregistrat infractiuni conform datelor de la politie. staţii de autobuz si spatiile cu factori de risc ridicat). securităţii locuitorilor şi copii din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prin un sistem de supraveghere video si management informational pentru crestere siguranta sociale si prevenirea criminalitati. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR.1. 5 Asigurarea personalului responsabil cu supravegherea.prevenirea şi reducerea consumului de droguri în spaţiile publice din zona Plumbuita.prevenirea şi combaterea actelor de violenţă si infractionalitate (mediu) pe malul lacului Plumbuita. stabilirea modului de transmitere a datelor. Lansarea licitaţiei publice. 3. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. dând o imagine negativă acesteia. În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi: 1. turisti. Din intregul cartier. sisteme anti-vandalizare). selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate. dar si insalubritatea prezenta aici. 191 . Grupurile tinta: locuitorii din cartier. evaluarea. care va fi perceput ca sigur si linistit Zona tinta: zona Plumbuita – Steaua Rosie . Axa Prioritara 1.Petricani Obiectivul general este îmbunătăţire siguranţei. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. obiectiv specific) 2. . Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradală şi in proximitatea şcolilor si a obiectivelor de interes public. selectarea şi contractarea companiei (iilor) în vederea achiziţionării sistemului de monitorizare (stabilirea locurilor de montare a camerelor video.

V.2096252. 4. Sector 2 Teren in suprafata de 1. Incadrare in timp . Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. zona 192 II. 2. Axa Prioritara 1.996.96 ha delimitat de Str. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. Telefon: 021-209600 int. INCADRARE IN TIMP : prevenirea anumitor fenomene sociale degradante la adresa persoanelor.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.3.3. Racinului. Angela. pe zone parasite si pe maul lacului Plumbuita. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana.200 RON) lei IV.Situatia curenta a proiectului: Estimati costul total al proiectului 2010 2011 In planificare Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 710. obiectiv specific) . Impactul estimat al proiectului (impact local. reducerea violenţei (Zona Peninsuare). Proiect 3 . prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. national) • • • • • • III. 1. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Email: angelatoderita@ps2.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita I. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1.Data de incepere a proiectului: . 598. 7. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. 3.5. prevenirea şi combaterea consumului de droguri (zona Plumbuita si parc).000 Euro (2. 5. Obiectivele proiectului (obiectiv general. sub domeniul centre urbane 4. scăderea/ descurajarea comportamentului indisciplinar pe străzi. Str. depistarea reţelelor de traficanţi de droguri.Data incheierii proiectului: . Fax: 021. Steaua Rosie. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Municipiul Bucuresti. reducerea numărului de infracţiuni si îmbunătăţirea condiţiilor de asigurare a ordinii şi liniştii publice. regional. domeniul major de interventie 1. 6.

Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. Transferul dreptului de administrare a zonei vestice a Lacului Plumbuita de la Apele Romana la Consiliul Local al Sectorului 2 Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu 193 .2. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale controlarea nivelului lacului utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).500 locuitori. Principalele activitati din proiect 4. avand un numar de aproximativ 23. Ca obiective specifice. Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni . prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. pe parcursul derularii contractului de lucrari. printre lucrarile de constructii ce se vor executa enumeram: o Crearea unui stavilar in zona insulei Plumbuita o Amenajarea bazei lacului prin betonare o Crearea in partea sudica a lacului a unei scurgeri a apei din lac in Raul Colentina Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent.

national) alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. in structura primariei. in mod indirect. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. economic si al infrastructurii. Avand un nivel controlat al apei se poate goli periodic lacul permitand curatarea acestuia de impuritati si deseuri. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. panza freatica. fara a 194 . gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. Impactul estimat al proiectului (impact local. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. iar pe perioada de iarna transformarea lacului in patinoar. fapt ce creeaza un disconfort vizual. pe intreaga durata de analiza a proiectului. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca.5. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri.). reciclare a deseurilor solide municipale. etc. regional. social. aer). 23. pe cale de consecinta.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 12 ha de suprafata recreationala (lac) controlarea nivelului apei din lac prin stavilarul din dreptul insulei Plumbuita si prin canalul de scurgere amenajat in partea sudica a lacului utilizarea lacului in perioada de vara pentru activitati de agrement (barci. hidrobiciclete. zone verzi) . depozitarea necontrolata a deseurilor. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1.

000 euro (14. 4. sub domeniul centre urbane 4.770. Obiectivele proiectului (obiectiv general. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. Angela. 598. locuri de joaca) .apela la metodele traditionale. Email: angelatoderita@ps2. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. 195 . domeniul major de interventie 1. Estimati costul total al proiectului V. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. desi semnificative in plan local.2096252.000 Ron) IV.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita I. Telefon: 021-209600 int. 6. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national.96 ha delimitat de Str. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. 2. 5.500. Fax: 021. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Municipiul Bucuresti. Str. contribuind astfel la marginalizarea acestora. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. Impactul national: nu este cazul. intrucat rezultatele proiectului. Proiect 4 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Steaua Rosie.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune II. Incadrare in timp . Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Axa Prioritara 1. 7. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. 3.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 3. Sector 2 Teren in suprafata de 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. III.4.3. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. Racinului. INCADRARE IN TIMP : 1.

proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. pe parcursul derularii contractului de lucrari. Ca obiective specifice. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. avand un numar de aproximativ 23. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. fapt ce creeaza un disconfort vizual. depozitarea necontrolata a deseurilor. economic si al infrastructurii. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. social. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. aer). cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona sociala. panza freatica. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. 196 . Principalele activitati din proiect 4.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic.500 locuitori. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3.obiectiv specific) 2. zone verzi) .

iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. fara a apela la metodele traditionale. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 1. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. III. national) gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). lipsa de siguranta pe care o resimte populatia nevoita sa tranziteze zona propusa pentru construirea viitorului parc. 23. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. Impactul estimat al proiectului (impact local.Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) 197 .2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). pe intreaga durata de analiza a proiectului. regional. contribuind astfel la marginalizarea acestora. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. in mod indirect. in structura primariei.5.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. pe cale de consecinta. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. INCADRARE IN TIMP : 1. intrucat rezultatele proiectului. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. reciclare a deseurilor solide municipale. Impactul national: nu este cazul. Incadrare in timp . desi semnificative in plan local.

Plumbuita) I. 6. obiectiv specific) 2. avand un numar de aproximativ 23. Fax: 021. domeniul major de interventie 1. Email: angelatoderita@ps2.3. 2. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. sub domeniul centre urbane 4. Proiect 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Racinului.000 RON) IV.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.96 ha delimitat de Str. Telefon: 021-209600 int.500 locuitori.- Situatia curenta a proiectului: Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 1. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1.000 Euro (6. Steaua Rosie. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. Ca obiective specifice. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 198 .2096252. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Angela. Estimati costul total al proiectului V. II. Str. 7. 598.330. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. 4. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. Axa Prioritara 1. 5.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita Municipiul Bucuresti.500. Obiectivele proiectului (obiectiv general. Sector 2 Teren in suprafata de 1.5. 3. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni.

economic si al infrastructurii. depozitarea necontrolata a deseurilor. gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva).3. in mod indirect. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. regional. social. Principalele activitati din proiect 4. 23. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. national) Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 4. zone verzi) .2 (ca 199 . panza freatica. fapt ce creeaza un disconfort vizual. pe parcursul derularii contractului de lucrari. aer). Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona 5.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. in structura primariei. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. Impactul estimat al proiectului (impact local.

INCADRARE IN TIMP : 1. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. desi semnificative in plan local. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. Incadrare in timp .4. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR In tabelul urmator sunt listate estimarile de buget necesare pentru a realiza obiectivele de investitii propuse si asistenta tehnica in implementare. contribuind astfel la marginalizarea acestora. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. pentru proiecte de dezvoltare cu finantare POR:Buget 200 . fara a apela la metodele traditionale.4. pe intreaga durata de analiza a proiectului. pe cale de consecinta. Estimati costul total al proiectului V. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 2. III. intrucat rezultatele proiectului. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si.100.000 euro (8.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana.000 RON) IV. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.862.urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Impactul national: nu este cazul. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. reciclare a deseurilor solide municipale.1. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. Bugetul estimat al proiectelor 4. domeniul major de interventie 1. sub domeniul centre urbane 4. Axa Prioritara 1.

210.06.2011 str.000 RON) Componenta 3: 6.07. Colentina – Sos.Petricani Consiliul Local al PS2 Componenta 1: si PMB Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.05.03.000 Euro (23. unde trece si tramvai si se 01.Petricani cu Consiliul un set de masuri de Local al PS2 reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .500. Obiective specifice: Fluidizarea traficului la intersectia Componenta 2: Componenta 2: Colentina intersectie cu Consiliul 31.04.2013 Colentia – Doamna Ghica. Plumbuita.Petricani Pasaj suprateran Sos.090000 RON) 2 Componenta 2: Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in tot Sectorul 2 si in zona sudica din cartier Componenta 2: Plumbuita – Steua Rosie . Gherghitei mobilitatii in zona estica din lacul Plumbuita Obiective specifice: Fluidizarea traficului din intersectia Sos.06. Perioada de implementare Denumire proiect Solicitant Obiectiv si activitati propuse Anul inceperii Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Actualizarea planului urbanistic zonal astfel incat acesta sa raspunda noii directii de dezvoltare a zonei.2012 9.000. 01.000 Euro (128.500.532.2010 31.03.000 Euro (2. pietoni si biciclisti .04.Petricani 01.Nr.2013 Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. Anul finalizarii Total (lei) 1 O mai buna incadrare a noilor dezvoltari intr-o strategie pentru zona.958 lei) 2 Componenta 1 Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Obiective specifice: .2011 30. D-na Ghica Local al PS2 creaza mari cozile la semafoar si PMB Componenta 3: Componenta 3: Componenta 3: 01. Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Fundeni si Str. crt. inclusiv drum de halaj.000 Euro (40.2010 01.000 RON) 201 . Fundeni Componenta 2: 5.promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie .amenajarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto.2011 31.

2010 malurilor de pe lacul si PMB cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.2011 1.500.07.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine 01.000 euro (14.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de utilitate publica in zona petrecere a timpului liber Plumbuita . Plumbuita) cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului 31.06.330. locuri Consiliul .862.2 2 2 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. proiectul isi Consiliul pregătirea lor pentru noi propune: activităţi economice Local al PS2 • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.500. 01.2010 de joaca) in cartier . prin Componenta 6: imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Amenajarea de noi spatii Municipiului Bucuresti.2011 2.06.000 RON) 31. Plumbuita (aferenta zonei in special a spatiilor recreationale Steaua Rosie. prin intermediul carora va fi Amenajarea terenurilor şi transpus in realitate obiectivul general. proiectul isi propune: 01. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.770.06.000 RON) 202 .Petricani Amenajarea de noi spatii Obiective specifice: publice (spatii verzi. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.000 Ron) 31.000 euro (8.ameliorarea calitatii mediului ambiant . Componenta 4: Ca obiective specifice.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.Local al PS2 Manastirul Plumbuita si PMB Crearea unui parc de .07. zona Plumbuita – Steaua publice (spatii verzi) – Consiliul Rosie – Petricani.07.2010 Amenajarea complexa a si PMB in special a spatiilor recreationale zonei vestice a lacului • imbunatatirea gradului de protectie a mediului Plumbuita inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement • intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Componenta 5 Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Componenta 5: mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .000 Euro (6.100. Amenajarea complexa a Local al PS2 Ca obiective specifice.2011 3.

precum si a Utilizarea tehnologiei celor ce tranziteaza sectorul /zona prin montarea si celulelor fotovoltaice Consiliul modernizarea sistemului de iluminat public utilizand pentru iluminatul pe timp Local al PS2 energia solara (celule fotovoltaice).2010 31.09. 2 2 3 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Componenta 7 Consiliul Plumbuita – Steaua Rosie Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Local al PS2 .sporirea confortului in utilizarea spatiului carosabil si Componenta 9: Crearea de al trotuarelor parcari supraterane in zona .Petricani.000 euro (2.000 RON) 01.Petricani mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .2010 31.cresterea sigurantei cetatenilor .000 Euro (844.07.08.2012 500.06.110. Consiliul Componenta 8: Crearea de .330.Petricani Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea vizibilittaii si sigurantei cetatenilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie .09.500. care ofera: .200 RON) Componenta 9: Componenta 9: 01.08.2010 31.09.000 lei) 203 .Petricani Plumbuita – Steaua Rosie Obiective specifice Componenta 8: .000 euro (253.000 euro (6.reducerea cheltuielor la energie electrica 01.000 RON) Componenta 8: Componenta 8: 01.crearea de noi locuri de parcare Plumbuita – Steaua Rosie . de noapte Obiectivul specific: achizitia si instalarea de lampadare publice bazate pe panouri solare.mai buna utilizare a spatiilor publice .08.cresterea culturii sportive si civice la nivelul Local al PS2 sectorului piste ciclabile (Ricinului – si PMB Obiective specifice Componenta 9: Parcul Plumbuita – Colentina) .Petricani si PMB Obiective specifice: optimizarea circulatiei in zona Componenta 7: Sisteme de management al traficului Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si serviciilor publice in zona mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .2011 31.2011 200.2011 Componenta 8: 60.2012 Componenta 9: 1.cresterea traficului rutier alternativ si crearea in zona un circuit turistic pentru biciclisti.inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.Petricani .

4 Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Consiliul Local al PS2 in parteneriat cu operatorul de salubrizare Obiectiv general: crearea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor la nivelul Sectorului 2 Obiective specifice: .000 euro (in functia de devizul elaborat in faza de pre-fezabilitate) (8.schimbarea mentalitatii locuitorilor zonei Plumbuita Steaua Rosie – Petricani si a comportamnetului acestora fata de mediu.2010 710.asigurarea comunicarii intre locuitori si politisti.Stabilirea zonelor unde trebuie intarita siguranta publica. Obiectivul specific consta in realizarea unui studiu de oportunitate tinand cont de scenariile de dezvoltare prezente si viitoare ale cartierului.07.07. angajari de personal).12. Obiectiv specific: extinderea sistemelor de alimentare 01.000 Euro 204 .000 Euro (126. prin reorganizarea interna a politiei comunitare (realocari.000. 01.2010 2.2010 30.07.2011 31. 01. Obiectivul general este cresterea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii.000 Euro (105.440.prevenirea si combaterea actelor de violenta.2010 31.reciclarea unui volum mai mare de deseuri 01.600 RON) 5 Studiu de oportunitate Consiliul privind necesitatea crearii Local al PS2 de noi linii de transport Consiliul Local al PS2 Extinderea retelelor de apa in si canalizare parteneriat cu PMB Obiectivul general al proiectului urmareste analizarea necesitatii crearii de noi linii de transport public in urma dezvoltarii cartierului.12.2010 25.12.cresterea sigurantei si a ordinii publice.000 Eur (126.2010 al actelor ilicite. Obiectivul specific urmareste marirea numarului de politisti in zonele unde se inregistreaza un nivel ridicat 01. responsabilizarea.2010 cu apa si canalizare la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . .12.01.600 RON) 6 7 Consiliul Local al PS2/ Politia Comunitara Marirea numarului de si Politia politisti in vederea Capitalei asigurarii securitatii (Ministerul locuitorilor zonei de Interne si Reformei Administrati ve) 8 Sistem de supraveghere Consiliul Obiectivul general al proiectului: imbunatatirea conditiilor de viata si a conditiilor de mediu.01. Proiectul urmareste: .Petricani.2011 30.500 RON) 31.stimularea colectarii selective . .2010 31.05.Cresterea efectivului de politisti in zonele considerate periculoase. . Principali activitatii din proiect: . Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei. .000 lei) 31.

Obiectivul General al proiectului urmareste gradul de absorbtie a persoanelor dezocupate in piata muncii si imbunatatirea gradului de integrare in comunitate a populatiei rrome. (2.05. Bucuresti Agentia Nationala Ocupare Fortei Munca al / de a de Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea starii de sanatate si siguranta a populatiei varstnice din zona Plumbuita –. Directia de Protectie Sociala 11 Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. Acest centru poate sa furnizese accesul rapid la servicii medicale primare si sa ofera servicii persoanelor aflate in dificultate.000 Euro (4. Sector 2.220.video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Local al PS2 in parteneriat cu Politia Comunitara. hrana si socializare.000 Euro (506. de asistenta sociala si medicala.07.2011 120.996. mecanica. lansarea licitatiei publice.110. Serviciile acordate in cadrul acestui centru de asistenta sociala sunt: consiliere. ingrijire medicala. precum si suport persoanelor varstnice.2010 afectate de fenomenele sociale. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara Consiliul Local PS2.Petricani prin realizarea infrastructurii de asistenta sociala si medicala.04.05. etc).000. Obiectivul specific consta in identificarea persoanelor rrome fara pregatire initiala.Petricani. care sa asigure prevenirea si combatearea actelor de violenta in spatiile publice. Elaborarea documentatiilor de atribuire.07.04. Activitatii prevazute: 1. Obiectivul general este imbunatatirea starii de sanatate a locuitorilor prin oferta de servicii de asistenta medicala in clubul Seniorilor a diverselor grupuri 01. Obiectivul specific consta in modernizarea unui imobil si transformarea acestuia intr-un centrului 01.2010 si pregatirea acestora in meserii solicitate la nivel de sector si la nivelul municipiului Bucuresti (constructii. Bucuresti securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie . evaluarea. selectarea 30.2012 1. cu sau fara loc de munca. 01.000 Euro (2. specializate.000 RON) 30. Directia de Protectie Sociala 10 Furnizare de asistenta medicala primara in cadrul centrului de asistenta sociala Consiliul Local al PS2.200 RON) 9 Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice (Clubul Seniorilor) Consiliul Local al PS2.2012 500.000 RON) 01.2010 de asistenta sociala si medicala care sa furnizeze servicii complexe.400 RON) 205 . Obiectiv specific este instalarea unui sistem de supraveghere stradala.

805. Monitorizarea implementarii proiectului. Bugetul estimat al proiectelor eligibile pe Axa 1.2.000 Euro 34. Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat TOTAL 34. crt Denumire proiect Solicit ant Perioada de implemen tare Obiectiv si activitati propuse Buget proiect 206 . Lansarea licitatiei publice. 2. evaluarea. 4. Elaborarea dosarului de finantare (cererea de finantare si documentele suport) conform specificatiilor din Ghidul Solicitantului aferent Programului Operational in cadrul caruia se aplica pentru obtinerea finantarii nerambursabile. 3.805.1 Nr .4.877. selectarea si contractarea companiei (iilor) care vor furniza cursurile de pregatire profesionala.si contractarea companiei (iilor) care se va/vorocupa de intocmirea dosarului de finantare.100 RON) 4.000 Euro (146.

1 Intocmire proiect conform ghidului POR 1.Petricani sunt: • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane.Val Co oar ntri A buti e n e ner ul am pro Anul fi bur prie incep n sabi cost erii al uri la iz soli elig ar cita ibil ii e ta (lei) (lei) Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.3 Semnare contract de finantare 7. Elaborare si depunere proiect 6.3 Selectie furnizori servicii 6. Demararea procedurii de achizitii publice pentru serviciile de proiectare.60 368 32 0 RO RO RO N N N 9. printr-o abordare policentrica. 59.2 Depunere cerere de finantare cu anexe 6.3 Selectie furnizori servicii 8. inclusiv drum de halaj Consil iul Local al sector ului 2 2010 2 0 1 2 29.000 Euro (40.0 1. dotari 7.62 609.2 Colectare si analiza oferte 5. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 8.1 Trimitere cereri de oferte 5.090000 RON) 207 .2 Colectare si analiza oferte 7. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului Modernizare strazi Cartierului Plumbuita – Steaua Rosie .1 Trimitere cereri de oferte 7.500.8 9. Plumbuita.1 Amenajare protectia mediului Cos turi neel igib ile (lei) Valoarea investitiei TOTAL (lei) (inclusiv TVA) este de 1 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.1 –Centre urbane 6. Achizitii publice pentru servicii de constructii. asistenta tehnica si consultanta cu urmatoarele subactivitati: 5. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 5.

5 719. Achizitie bunuri lista de dotari: (soft management integrat.6.3 Organizare de santier 8.Petricani. Inchidere proiect Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei.2 Asistenta tehnica 8. Organizarea de interviuri 7.2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Consil iul Local al Prima riei Sector 2 8. securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie .5 Placa comemorativa 7.3 Anunt de progres 6. modernizarea managementului operational si al resurselor.000Euro (2.3.996. urmarire a investitiilor urbane) 6.1 Anunt incepere proiect 6.4 Constructii 5. gestiune. eficientizarea activitatilor de depistare. Principalele activitati din proiect: 2010 • Organizarea Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) • Indeplinirea formalitatilor de achizitie publica • Realizarea proiectului de executie • Achizitia echipamentelor si executia lucrarilor de instalare si testare a sistemului de supraveghere • Auditul proiectului • Asigurarea activitatilor de informare si publicitate • Scolarizarea si instruirea operatorilor sistemului 710.23 45. planificare. Obiectivul specific al proiectului: Supravegherea video permanenta (24/7) si in timp real a zonei delimitate de zonei delimitate de peninsula Tei Toboc si peninsula Plumbuita.200 RON) 2 0 1 1 2. Centralizarea Cv-urilor 7. 1.2.57 42 088 0 RO RO RO N N N 208 . Training 8. Angajarea de personal si training 7.4 Anunt inchidere proiect 6.2 Panou descriere proiect 6.1. combatere si instrumentare juridica a infractiunilor si cresterea gradului de protectie a mediului. Angajarea personalului 7.4. Anuntarea posturilor disponibile 7. precum si a unor obiective locale de interes cuprinse in aceasta zona. Publicitate si marketing 6.

ameliorarea calitatii mediului ambiant .500. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.Petricani. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent.58 9. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale.54 0.71 1.000 euro (14. proiectul isi propune: • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.98 2.000 RON) 209 .2 4.500.24 3.770. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).51 96. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. in special a spatiilor 2010 recreationale • imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de petrecere a timpului liber . zona cartier Plumbuita – Steua Rosie . pe parcursul derularii contractului de lucrari.330.000 Euro (6.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine Manastirul Plumbuita .Petricani Obiective specifice: .000 Ron) 2 0 1 1 4. Ca obiective specifice.20 16 4 0 RO RO RO N N N 1.16 5.3 Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Consil iul Local al PS2 si PMB Crearea unui parc de utilitate publica in cartierul Plumbuita Consil iul Local al Sector ului 2 al Munic ipiului Bucur esti 4 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Principali activitati din proiect: Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor 2010 de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). 2 0 1 1 8.80 0 0 0 RO RO RO N N N 3. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in setorul 2 al Municipiului Bucuresti.04 4.

100. Ca obiective specifice.862. Plumbuita) Consil iul Local al PS2 si PMB Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.4 6.310.200 RON (17.000 4714584 96216 1519200 6330000 1.000 euro 13. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.000 2231570 45542 719088 2996200 710.000 Euro) Denumire proiect Proiect 1 . in special a spatiilor 2010 recreationale cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.000 210 .500.5 Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Plumbuita. inclusiv drum de halaj Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 3 .000 0 RON) RO RO N N Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat 17. locuri de joaca) Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Contributie proprie Valoare nerambursabila costuri Costuri solicitata (Lei) eligibile (lei) neeligibile (lei) Total (lei) Total (Euro) 29859032 609368 9621600 40090000 9. 2 0 1 1 660 041 8 RO N 2.88 70 (8.000 8980160 2245040 3544800 14770000 3.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.048. proiectul isi propune: cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.500.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 .000 Euro TOTAL 73. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.12 2.310.500.

000 73048200 17.Proiect 5 .100.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.000 Total 211 . Plumbuita) 6600418 52385764 13470 3009636 2126880 17531568 8862000 2.310.

Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Proiect 2 .4. Perioada de implementare a proiectelor POR 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Colentina intersectie cu str. inclusiv drum de halaj Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. Perioada de implementare a proiectelor 4.an) Proiect 1 .5.Petricani Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Plumbuita.5. locuri de joaca) .1. D-na Ghica Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Plumbuita) Componenta 7: Sisteme de management al traficului Componenta 8: Crearea de piste ciclabile 212 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Fundeni si Str. Gherghitei Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.

1 Perioadele de implementare a celor cinci proiecte de dezvoltare sunt programate pentru perioada 2010-2011.5. 213 . trebuie mentionate urmatoarele: 1. “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” dureaza 12 luni. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 4. 2.Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect 5 . cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (iulie 2010 – iulie 2011).Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect 7 .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect 6 .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Proiect 4 .Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect 10 .Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 9 . Referitor la cele cinci proiecte.“Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.2.Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect 11 .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Proiect 8 . Plumbuita.(Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect 3 . inclusiv drum de halaj” dureaza 12 luni. cu implementarea prevazuta de la 1 ianuarie 2009 pana la 1 ianuarie 2011. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.

„Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita” dureaza 12 luni.“Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” 214 . cu implementarea prevazuta pentru ani 2010. dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna).2011 (iulie 2010 – iulie 2011). “Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” dureaza 12 luni.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 .“Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” Proiect 5 .an) Proiect 1: “Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.2011 (iulie 2010 – iulie 2011) . 5. 4. dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna). inclusiv drum de halaj” Proiect 2 – “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” Proiect 3 . cu implemntarea prevazuta pentru ani 2010. Plumbuita. din care durata de executie 8 luni. Tabelul urmator reprezinta starea desfasurarii lucrarilor prevazute: 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna. cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (inceput prevazut pentru 1 iulie 2010).3. “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” dureaza 12 luni.

Gherghitei Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice . 3. inclusiv drum de halaj Pasaj suprateran Sos. Plumbuita. locuri de joaca) .1. 8. Fundeni si Str. 7.6 Harta zonelor de actiune a proiectelor 4. 2. Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 7 Proiect 8 Proiect 9 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Colentina intersectie cu str. Plumbuita) Sisteme de management al traficului Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita harta 2 harta 3 harta 3 harta 4 harta 5 harta 6 harta 7 harta 8 harta 9 harta 10 harta 1 harta 11 harta 12 si harta 13 harta 14 harta 15 harta 16 harta 1 Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice 215 .4.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.6. 9.Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR Scopul principal Proiect 1 Proiect 2 Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . D-na Ghica Pasaj suprateran Sos. 5. 4.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani 1. 6.

Proiect 10 Proiect 11 Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Componenta 1 .Proiect nr. 1 si nr. inclusiv drum de halaj 216 . 11) Harta 2 . a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara harta 16 harta 1 Harta 1 – Zona de actiune urbana “Plumbuita – Steua RosiePetricani” (Proiecte nr. 2. Plumbuita.

2.Proiect nr. 2 – Componenta 6 . Fundeni si Str.Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul (aferenta zonei Steaua Rosie.Pasaj suprateran Sos. Colentina intersectie cu str.Proiect nr. Plumbuita) 217 . Componenta 2 .Proiect nr.Proiect nr. componenta 4 –Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Harta 5 .Harta 3 . 2. componenta 5 – Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Harta 6 . D-na Ghica si compunenta 3 .Pasaj suprateran Sos. Gherghitei Harta 4 . 2.

2 –Componenta 7. 2 – Componenta 9 . 2 – Componenta 8 – Creare de piste ciclabile Harta 9(Proiect nr. 3 – Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte 218 .Proiect nr.Proiect nr.Proiect nr.Sisteme de management al traficului Harta 8 .Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita) Harta 10 .Harta 7 .

6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de Canalizare Harta 13 .Proiect nr.Proiect nr. 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de apa Harta 14 .Harta 11 . 5 – Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Harta 12 .Proiect nr. 7 – Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei 219 .Proiect nr.

axa prioritara 1 este urmatoarea: 220 . 10 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice si furnizarea de asistenta in cadrul centrului de asistenta sociala 4.1 Localizarea celor cinci proiecte integrate de dezvoltare propuse pentru obtinerea de finantare in cadrul Programului Operational Regional . 8 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii Harta 16 . 9 si nr.6.Harta 15 . Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.Proiect nr.Proiect nr.2.

Pentru a fi vizualizate mai usor le-am evidentiat in violet. Petre. Cu privire la acest proiect. Cap. incluziv drum de halaj.Proiect 1 – Modernizare strazi cartierului Plumbuita Steaua Rosie .Petricani. Palamidei Pietrisului Plumbuita Porumbaceanu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Stanga Ion Cap. Sold. Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Ispir. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe 221 . Sold. Magura Vaii Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan. Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea Lopetii Marin Ion. in tabelul ce urmeaza graficului sunt prezentate strazile ce vor fi reabilitate. astfel incat este mult mai bine definita si zona rezidentiala din cadrul perimetrului pe care il avem in studiu.

222 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita”. Prin acest proiect. Proiectul isi propune cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate in zona vestica a lacului Plumbuita. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator. In graficul alaturat. utilizarea a zonei vestica lacului (in galben. Localizarea lor exacta va fi definita mai apoi in fisa de proiect. un control sistematic al nivelului lacului si intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului. am incercta sa localizam camerele video in zonele strategice ale cartierului. Proiect 3 .Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie. pe baza indicatiilor primite de la Politia Comunitara.Petricani. Pentru o scurgere mai eficienta a apelor. tinand cont si de rezultatele studiului de fezabilitate si a analizelor cost-beneficiu. asa cum se poate observa si pe harta zonei) va fi pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement. este prevazuta si o noua conducta pentru a decanta apelor din lac in raul Colentina.

Teren unde va fi amenajat un parc de utilitate publica este in suprafata de 1. viitorul parc va fi construit intre Str.96 ha si este localizat in patratul verde din grafic alaturat.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Asa cum se poate observa si pe harta zonei. Ricinului si Manastirea Plumbuita. cuprind zona Steua Rosie si peninsula Plumbuita. Plumbuita). Str. Plumbuita.Proiect 4 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita”. Proiectul se va desfasura pe toata parte nordica a malului lacului Plumbuita. adica in zona de centru-nord est a perimetrului studiat. 223 . Proiect 5 .

• Identificarea actorilor organizarii si a diferitelor competente de profil. menita sa realizeze un acord intre diferitii agenti si grupuri de interese. b) definirea metodelor si a resurselor umane si materiale pentru concretizarea obiectivelor. • Formularea strategiilor si a planurilor de devoltare pentru zonele de interventie si definirea prioritatilor (sub un aspect organic si global). propriile alegeri prioritare. coordonarea dintre continutul planului si documentatiile ce fac referire la proiectele propuse pentru obtinerea de finantare prin intermediul Axei 1.Petricani” explica relatiile existente intre departamentele aplicantului si partenerii publici si privati care conteaza in procesul de programare strategica a perimetrului Plumbuita – Steua Rosie . c) sistemul de control al rezultatelor proiectelor propuse. printr-un efort comun si sustinut. aria urbana a sectorului 2 si societatile locale care opereaza aici pot construi. In cele ce urmeaza se face o descriere a conditiilor si metodelor de administrare a implementarii Planului Integrat. • Definirea unui instrument de monitorizare a rezultatelor intermediare si finale.4. dar si a aspectului economic si social.Petricani si in relatia reciproca de interdependenta. se urmareste determinarea performantelor si a rezultatelor implementarii. alcatuit pe de o parte dintr-o analiza specifica a contextului planului si pe de alta parte din propuneri creative: a) programul obiectivelor.2.7. Managementul implementarii Managementul implementarii presupune implementarea Planului Integrat de Dezvoltare si proiectele integrante ale acestuia. Principalele etape ale proiectului de planificare strategica au in general urmatoarea alcatuire: • Analiza de mediu interna si externa. Planul de dezvoltare durabila cuprinde si un desfasurator ce va permite monitorizarea evolutiei mecanismelor de implementare. in functie de un aspect care puncteaza pe impartasirea activa a deciziilor. rezultatul unui proces decizional organizat. considerand sistemul de inteventii necesare dezvoltarii sale intr-un cadru organic si global. propriile investitii. Obiectivul actiunii planului strategic este de fapt acela de a ordona cerintele de transformare a centrului de actiune urbana. Prin acest proces de supraveghere in timp.7 Managementul implementarii planului integrat 4. avand ca instrument aprecierea veniturilor realizate odata cu punerea in practica a planului.7. asadar. planurile respective urmand a fi selectate pe baze competitive.Petricani si ulterioara implementare a acestuia reprezinta.1 Justificarea metodologica Procesul ce duce la identificarea planului integrat de dezvoltare durabila este definit ca fiind principala metoda in cadrul careia. indiferent de sursa de finantare (POR – prioritate principala sau 224 . totul pentru o optimizare a eficientei. • Dezvoltarea unui proces de implementare a strategiilor. in acelasi timp. Intreg procesul este caracterizat de participarea publica in diferitele faze de costructie. Identificarea partenerilor strategici in etapa de elaborare a Planului Integrat “Zona Plumbuita – Steua Rosie . elaborand printr-o atitudine deschisa si flexibila. propriile politici. 4. Elaborarea Masterplanului pentru zona Plumbuita – Steaua Rosie .1 a Programului Operational Regional (Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane se va asigura in totalitate din axa prioritara 1 a POR. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa aceste planuri). o viziune comuna si dinamica a propriului viitor si a propriei pozitii competitionale. Aceasta prezentare urmareste asigurarea conditiilor de implementare a proiectelor existente in cadrul Planului Integrat si.

Procesul de coordonare a activitatilor interdependente pentru asigurarea conditiilor in vederea atingerii obiectivelor prezentului proiect de investitii reprezinta managementul proiectului.100 RON. in limitele bugetului si folosind resursele de care dispune beneficiarul. . timp si resurse.200 milioane lei (17.Directia Juridica va asigura suportul necesar privind aspectele juridice din cadrul proiectelor. tehnica si financiara din acest document vor implementa Planul Integrat de Dezvoltare in timpul si in conditiile estimate. la timp. Unitatea formata din reprezentanti ai principalelor directii cu atributii in domeniul dezvoltarii urbane: . intrucat procedura publica de implementare a proiectelor poate cauza aceasta prelungire si de asemenea. impactul implementarii strategiei.000 Euro). Axa 1. Modul de bugetare temporara si financiara a proiectelor este factorul in functie de care este realizat managementul.Directia Economica va asigura resursele financiare necesare implementarii proiectelor. luand in considerare si disponibilitatea de finantare sau cofinantare a Primariei Sectorului 2. Perioada de implementare estimata poate depasi 2 ani. Evaluarea procesului de formare a planului integrat este un element esential in economia proiectului. si din punct de vedere financiar.Petricani” este de 3 ani. Intrucat pentru perioada 2010-2013 este estimata o implementare a unor proiecte individuale in valoarea de aproximativ 73. S-a creat o Unitate de Implementare a Planului Integrat coordonata de Primarul Sectorului 2. sunt urmarite trei etape principale • Evaluarea ex-ante: necesara pentru distribuirea adecvata a resurselor • Evaluarea intermediara: necesara pentru a determina daca strategia urmarita este eficienta si modul in care se poate optimiza managementul • Evaluarea ex-post: analiza rezultatului. ca o consecinta logica a unui Masterplan care vizeaza solutionarea diverselor probleme pe termen scurt si mediu. 225 . activitate vitala pentru implementarea proiectului.Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana va sustine activitatea echipelor de implementare asigurand transferul de know how privind implementarea proiectelor cu finantare externa.1. Similar administratiei.877. . Un management performant va asigura atingerea obiectivelor in conformitate cu standardele propuse.048. Se estimeaza ca perioada de finantare pentru finantarea si implementarea Planului Integrat „Zona Plumbuita. necesitatile sale si oportunitatile viitoare reprezinta obiectivele urmarite de metodele de implementare.000 Euro milioane de Euro (finantare proprie si confinantare din fonduri externe). In continuare se ve descrie cum capacitatea operationala. asigurand un echilibru optim intre performanta. etapa ce poate fi aplicata la nivel local prin functionarii instruiti. adica 34. Evaluarea corecta a potentialului zonei de interventie. Pentru a contracara posibilele probleme de management sau de coerenta in desfasurarea proiectului. un buget total de aproximativ 146.310. respectiv 2010-2013.Steaua Rosie . un plan integrat este relevant pentru o zona de actiune urbana.Directia Urbanism si Gestionarea Teritoriului va sprijini implementarea proiectelor din perspectiva reglementarilor urbanistice.alte surse de finantare).805. . planificarea pe termen scurt urmareste atragerea finantarii externe prin Programul Operational Regional.

rolul managerului de proiect si al echipei fiind determinant in sensul ca astfel se vor stabili eventualele corectii necesare in derularea proiectului. autorizatii si in ceea ce priveste reglementarile referitoare la investitiile publice. acorduri. Director DMPIE. Director Bogdan Parvanu Reprezentant DRP. Planificare si Managementul Calitatii va asigura monitorizarea indeplinirii indicatorilor la nivelul planului integrat si este responsabil de asigurarea calitatii in derularea activitatii.Economica. . Juridica. Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP. inclusiv elaborarea unor proceduri de lucru care sa asigure indeplinirea obiectivelor propuse. Grupul de Coordonare este compus din: Manager coordonator. Evaluarea se va realiza dupa parcurgerea etapelor cheie. - 226 . Director Elena Nita Reprezentant DUGT.Serviciul Strategii. Director Corneliu Drug In procedura de evaluare interna sunt implicati toti membrii unitatii. evaluarea propusa fiind una participativa. Director DE.Ion Marin Reprezentant Dir. Se va avea grija sa existe un flux informational permanent astfel incat toti participantii sa dispuna de informatiile necesare.Directia Investitii si Servicii Publice se va implica in rezolvarea problemelor ce tin de avize.Angela Toderita Reprezentant Dir.

adaptarea noile cerinte legale (daca este cazul) si elaborarea Cererilor de Finantare. alegerea indicatorilor de monitorizare si evacuare. Reevaluarea Planului Integrat. totodata. 227 . Analiza Cost-Beneficiu. Realizarea caietelor de sarcini cu scopul de a face studiile de fezabilitate necesare aplicarii masurilor propuse (Studii de Fezabilitate. Sarcinile presupuse de managementul Planului Integrat „Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani” sunt: 1.Astfel. nevoilor de cofinantare si sumelor necesare. Identificarea nevoilor si evaluarea posibilitatilor de atingere a obiectivelor propuse 2. verificarea eligibilitatii acestora. 4. estimarea bugetelor. Studii de Impact). Plan de Afaceri. 3. Evaluarea initiala a costurilor de proiectare si a costurilor necesare pentru a implementa masurile propuse. evaluarea masurilor propuse in cadrul planului integrat si verificarea legalitatii proiectului integrat. Unitatea de Implementare al Planului Integrat va urmari: definirea prioritatilor de finantare propuse si.

Obtinerea Hotararii Consiliului Local Sector 2 pentru obtinerea finantarii proiectelor prioritare si asigurarea co-finantarii din bugetul local. Acesta trebuie sa fie evaluat si aprobat de autoritatile competente (OI. Obtinerea Acordurilor si Avizelor necesare masurilor propuse si realizarea Documentelor Administrative pentru depunerea Cererilor de Finantare (Certificat Fiscal. prin monitorizarea unei unitati specifice. 9. Inainte de a fi pus in practica. proiectul trece la nivelul de implementare care. Scrisoare de bonitate financiara. 11. In cazul unui feedback pozitiv. este sustinuta la nivel de management de o structura responsabila atat in ceea ce priveste managementul tout court.). 6. economice. 7.5. 8. MDRL): conditie necesara pentru ca lucrarea facuta la nivel de proiect sa poata fi efectuata pana la implementare. 12. etc. Titluri de Proprietate sau Contracte de Inchiriere. CV-uri. Vor fi stabilite structurile unitatilor de implementare la nivel de proiect astfel incat membrii acestora sa acopere activitatile tehnice. Inserarea elementelor tehnice si financiare in PIDU si in Cererile de Finantare a proiectelor. Depunerea documentatiei de finantare la OI ADR Bucuresti Ilfov. 10. Realizarea unei dezbateri publice si inserarea propunerilor celor implicati. proiectul urmeaza schema de mai jos. 228 . AM. si institutionale. cat si controlul financiar. Realizarea achizitiei publice. Analiza informatiilor. Realizarea variantei finale a PIDU si a cererilor de finantare.

Unitatea de Implementare la nivel de proiect individual Scopul infiintarii Unitatii de Implementare la nivel de proiect individual este sa asigure implementarea cu succes si la timp a proiectului. responsabili de desfasurarea curenta a activitatilor si a subactivitatilor Planului. a proiectelor individuale si de indeplinirea obiectivelor. ■ contractarea serviciilor de management de proiect cu rolul de asistenta in implementare. Componenta. Unitatea de Implementare a Proiectului va fi constituita din : ■ manager de proiect ■ responsabil tehnic ■ responsabil financiar ■ responsabil cu achizitiile ■ consultantul 229 .Petricani. In vederea implementarii cu succes a proiectelor Consiliul Local al Sectorului 2 in calitate de beneficiar al finantarii nerambursabile va asigura la nivelul fiecarui proiect individual: ■ infiintarea Unitatilor de Implementare a proiectelor. monitorizata si evaluata de un Grup de Coordonare care va fi compus din Membrii echipei manageriale a Planului Integrat de dezvoltare urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Activitatea echipelor va fi sustinuta. UIP este responsabila de respectarea obligatiilor delegate de Autoritatea Contractanta catre Beneficiar.

Activitatile desfasurate la nivelul UIP vor consta in: ■ Monitorizarea evolutiei proiectului sub aspectul incadrarii activitatilor in bugetul estimat si in graficul de timp. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari. ■ asistenta la intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare.Atributiile Unitatii de Implementare a Proiectului constau in evaluarea interna si raportarea progresului proiectului catre organismele abilitate. Consultantul (Firma de Management de Proiect) va dispune de experti cu calificari si abilitati necesare pentru : ■ Pe durata lucrarilor de constructie asigura respectarea legislatiei specifice domeniului abordat de investitie. ■ participarea la vizitele pe teren. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari.1. 5.1 Consultarea publica Forma sustinuta de asociere a societăţii ca întreg. prin care se organizează grupuri consultative. ■ Asigurarea comunicarii dintre beneficiar si Organismul Intermediar. ■ Elaborarea draft-ului raportului de progres. ■ Asigurarea managementului de risc al proiectului. ■ asistenta in elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare. interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media. ■ urmarirea indeplinirii indicatorilor asumati prin documentatia de finantare. ■ Monitorizeaza activitatea firmei care va asigura managementul proiectului finantat. ■ Asigura respectarea cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. s-a organizat o consultare publica. ■ asigurarea respectarea legislatiei specifice domeniului pe durata efectuarii lucrarilor de investitie. ■ Aprobarea draft-urilor rapoartelor de progres si a raportului final elaborate de consultant ■ intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare. consultarea publicului reprezintă un schimb interactiv de informatii. ■ Asigura comunicarea dintre beneficiar si Organismul Intermediar. procesul decizional a fost imbunatatit mai ales prin 230 .Petricani in decizia de politica publica şi de a incuraja exprimarea lor libera fata de autoritatea publica. In acest fel.Steaua Rosie .1 Informarea publicului 5. ■ Asigurarea respectarii cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. Pentru a implica populatia si comunitatea de afaceri din zona Plumbuita . ■ Monitorizarea activitatii firmei care va asigura managementul proiectului finantat. o elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare o intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. ■ Asigura managementul de risc al proiectului. ■ asistenta la intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. Informarea publicului in procesul elaborarii planului 5.

faptul ca s-au aplicat proceduri eficiente de colaborare la toate nivelurile din cadrul administratiei publice. Scopul consultării publice a fost acela de a colecta opiniile populatiei si comunitatii de afaceri cu privire la continutul, la strategie, la obiective si masurile Master planului de dezvoltare durabila a zonei, optiunile de dezvoltare propuse si potentialele proiecte de dezvoltare pentru obtinerea acceptului din partea grupurilor tinta. Dezbaterea a fost organizată de Comisia de initiere a audierii publice. Comisia a fost formata din Directia Management Proiecte si Integrare Europeana. Prin dezbatere, a oferit publicului de trei ori posibilitatea de a-si exprima opiniile in legatura cu Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani. Grupurile-tinta au fost invitate la dezbatere si astfel au fost colectate multe opinii despre Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Primaria Sectorului 2 a intreprins acele activitati care conduc la implicarea comunitatii in dezbaterea pe marginea documentului strategic si la colectarea acelor perceptii si necesitati care au condus la realizarea Master Planului. Actori la nivel local au constituit grupurile-tinta ale consultarii publice. Printre acestia se numără: Comunitatea locala (cca 23500 locuitori); • Reprezentanti ai Administratiei publice locale din sectorul 2 • Reprezentanti ai Agentiei de Dezvoltare Regională Bucuresti-Ilfov • Reprezentanţi ai Agentiei pentru Protectia Mediului • Reprezentanţi ai Apelor Romane şi Apa Nova • Reprezentanţi ai Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca • Reprezentanti ai mediului de afaceri • Reprezentanti ai societăţii civile • Consilieri Obstesti Ca metoda de consultare, a fost aleasă audierea publica şi care s-a derulat la sediul Primariei Sectorului 2. S-au identificat expertii necesari subiectului (actori istitutionali, tehnicieni, publicul afectat ori posibil afectat sau care are un interes in procesul decizional inclusiv organizatiile neguvernamentale relevante, mass media), fie din cadrul organizatiei proprii, fie independenti. Consultarea publica a respectat metodologiă specifică de consultare propusă prin intermediul legii 52/2003 privind transparenta decizionala. Experti ai audierii publice au colectat opiniile martorilor si au efectuat sinteza depozitiilor acestora, sub forma de raport. Există mai multe motive pentru care s-a ales audierea ca metoda de consultare publica. Acestea sunt: • Prin audierea publica orice structura de interese, de la autoritatea publica, ONG-un, coalitii, aliante, organisme, organizatii, isi aduce contributia transparenta la actul decizional al politicilor publice. • Audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii si puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere prezinta importanta. • Audierea publica ofera posibilitatea reprezentantilor administratiei publice locale de a asculta si de a auzi parerile cetatenilor inainte de a lua decizia finala. Instrumente metodologice pentru promovarea proiectului si internalizarea si externalizarea discutiilor:
231

1. Mai intai, s-a realizat o ancheta socio-economică. 2. Au fost prezentate o serie de obiective si de strategii pentru dezvoltarea integrata a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani 3. S-au organizat întalniri de lucru cu expertii Primariei si coordonatorii principalelor servicii publice la nivel de autoritate locala. Astfel, au fost consultate Departamentele Primariei si Administratia Domeniului Public, Apelor Romane, Apa Nova, Centrul National de Administrare privind Evidenta Persoanelor, Politia Comunitara; 4. S-a consultat populatia prin audiere publica pentru a identifica problemele zonale impreuna cu actori locali si actori istitutionali si pentru a face propuneri de dezvoltare. Planul integrat a fost mai apoi revizuit in functie de concluziile consultarii. 5. S-au organizat intalnirile de lucru cu actori-cheie la nivel local (Reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai Asociatii de Locatari si Proprietari); 6. La finalizarea proiectului, publicul tinta si actorii cheie la nivel decizional au fost implicati in formularea de feedback pe marginea propunerilor din Master Plan. In cazul evenimente organizate de PS2, publicul a fost consultat in procesul elaborarii planului. Publicul a trebuit sa completeze un chestionar referitor la problemele, nevoile si la cererile care nu pot fi amanate din punctul de vedere al populatiei, ale caror rezultate le-am analizat in paragrafele precedente. Intrebarile chestionarului au fost elaborate de staff-ul Directiei de Management Proiecte si Integrare Europeana şi au avut ca scop strangerea de elemente pentru a defini frecventa si dinamicile relationale a celor intervievati, starea socio-economica si de integrare, calitatea serviciilor oferite de cartier si gradul de disponibilitate in ceea ce priveste recalificarea. S-a realizat o cercetare orientata spre adunarea, in afara de necesitatile si dorintele exprimate ale cetatenilor, acelei parti ne-exprimate, care poate oferi un exercitiu de citire a starii de spirit si a emotiilor populatiei. Astfel, participantii la consultarile publice, actori cheie ai sistemului local din zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani, si-au expus propriul punct de vedere referitor la subiectul supus dezbaterii, ea fiind denumita in prezenta procedura martor. Aceasta consultare a populatiei si firmelor cu privire la opinia fata de intentia de reabilitare/dezvoltare a constituit un element important pentru a identifica nevoile comunitatii de afaceri si ale cetatenilor la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. De asemenea, a fost implementata o campanie informativa specifica prin intermediul unor flyere cu ajutorul Primariei Sectorului 2. Se doreşte ca documentele dezvoltate in cadrul proiectului usa aiba un impact atat la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani cat si la nivelul sectorului 2 sau al orasului Bucuresti. Prin activitatile de informare si consultare, atat implicarea publicului cat si sustenabilitatea abordarii au fost asigurate. 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica Pe parcursul procesului de elaborare al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), s-au realizat întalniri între actorii principali în dezvoltarea localitatii: autorităti publice locale, agenti economici, cetăteni, în vederea identificarii proiectelor prioritare care raspund nevoilor stringente ale cartierului Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani. În vederea informării si consultării comunitătii locale privind planul integrat, s-a asigurat procesului de implicare a populatiei urbane în procesul de elaborare a PIDU-lui. Pentru ca planul integrat de dezvoltare a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani sa fie acceptat de catre populatia beneficiara si sa aiba sustinerea actorilor cheie implicati, Primaria Sectorului 2 a utilizat o serie de instrumente de popularizare si informare, instrumente care au la baza norme si legi privind participarea publica a cetatenilor si societatii civile.
232

Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a avut următoarele obiective: • Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat; • Asigurarea implicării factorilor de decizie; • Identificarea nevoi de devoltare din partea locuitori din cartier; • Sustinerea procesului de constientizare a cetătenilor privind problemele si potentialul de dezvoltare al cartierului si educarea comunitătii privind valorile locale; • Responsabilizarea factorilor-cheie si a comunitătii privind deciziile în dezvoltarea urbană; • Facilitarea procesului de aprobare si asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. Persoanele cheie din localitate (conducătorii principalelor instituţii din localitate, reprezentanţi ai agenţilor economici şi ai sectorului neguvernamental) au fost invitate nominal la întâlnirile de către Primăria Sectorul 2. Cu ocazia culegerii de informaţii despre infrastructura, probleme de mediu si situaţia socio-economică curentă, au fost realizate discuţii cu reprezentanţi discuţii cu reprezentanţii tuturor instituţiilor din Sectorul 2, ai Poliţiei Comunitare, al Agentiei de Protectia Mediului, ai Apelor Romane, ai Apa Nova, al ADP Sectorul 2, ai Agenţiei Locală de Ocupare a Forţei de Muncă. În aceste întâlniri, reprezentanţii acestor instituţii au fost informaţi asupra intenţiei muncipalităţii de a prelua o parte din priorităţile din prezent PIDU. Prezentarea Master Plan-ului Zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani se bazeaza pe: 1. O etapa importanta de consultare a publicului, etapa initiata de Primaria Sectorului 2 odata cu inceperea studiilor pentru identificarea problemelor si nevoilor din zona. Scopul acestei consultari publice a fost de a identifica nevoile de dezvoltare ale zonei, resimţite la nivelul comunităţii, în funcţie de solicitările şi sesizările locuitorilor. Aceasta prima consultare a avut loc in sediul Primariei Sectorului 2 (Sala Tudor Arghezi), pe data de 17 iulie 2009, la ora 11.00. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Schimbare radicală a zonei Petricani Steaua Roşie – Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/07/17_2/10.html, unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate niste slide-uri referitoare la nevoile si prioritati de dezvoltarea a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU la anexa nr. 13. 2. Alta etapa importanta a consultarii s-a realizat odata cu efectuarea studiilor de perceptie cu privire la dezvoltarea zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Au fost din nou convocaţi pe data de 6 august 2009 (ora 11.00, Sala Tudor Arghezi, Sediul PS2) reprezentanţi ai comunităţii pentru a discuta şi propune priorităţile şi proiectele care vor face obiectul investiţiilor din acest plan. Specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai comunităţii respective s-au întâlnit la Primăria Sectorului 2 pentru a analiza modalităţile de reabilitare a infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a celor sociale. Pe baza analizei efectuate pentru identificarea nevoilor de dezvoltare a fost elaborată o strategie de dezvoltare, structurată pe obiective şi măsuri prioritare. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Modernizarea cartierului Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/08/06/02.html unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate urmatoarele slide-uri, referitoare la un draft asupra strategiei adoptate si a proiectelor propuse pentru zona de actiune Plumbuita Steua Rosie Petricani, disponibile online pe
233

http://www.ps2.ro/download/PIDU%20ZONA%20PLUMBUITA.pdf. Minuta acestei consultari publice este atasata la prezentul PIDU, sub forma anexei nr. 14. 3. Cea de-a treia consultare publica, ce a incheiat practic elaborarea PIDU-lui, a avut rolul de a evidentia proiectele ce au fost propuse in prezentul studiu, in scopul rezolvarii problemelor identificate anterior. Intalnirea a avut loc in ziua de 9 octombrie 2009. Cei prezenti au avut, asadar, ocazia sa dezbata varianta finala a PIDU-lui, care a urmarit identificarea tuturor problemelo de infrastructura, mediu, sociale, economice si culturale ale arealului analizat. Mai multe informatii cu privire la eveniment sunt disponibile pe site-ul PS2, in cadrul articolului intitulat “Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie Petricani”, accesibil la adresa http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/10/09/08.html. De asemenea, la aceeasi adresa sunt postate si fotografiile din timpul intalnirii. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU, la anexa nr. 15. Actiunea de consultare a societatii civile si participarea publicului larg a fost sustinuta de o actiune de marketing si comunicare, care a constat in elaborarea unui flyer, care a fost pus la dispozitia cetetenilor si a altor parti interesate si a fost pus online pe websitul Primariei Sectorul 2 la urmatoare adresa: www.ps2.ro/download/Flyer_PIDU%20Ion%20Plumbuita - Steua Rosie Petricani.pdf. Aceasta forma de comunicare adresata cetatenilor are ca scop principal incurajarea implicarii acestora, pentru a dezvolta ideea ca isi aduc contributia activa la modernizarea cartierului25. 5.1.3. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala Legea numarul 544 din 12 octombrie 2001 privind contenciosului administrativ. reglementeaza modul de solutionare a litigiilor dintre cetateni si autoritatile publice atunci cand drepturile si interesele cetatenilor sunt lezate de acte administrative ilegale sau de refuzul autoritatilor de a raspunde cetatenilor in conditiile prevazute de lege. Modificata de: OUG 190/2005; L. 262/2007; OUG 100/2007 aprobata cu modificari de L. 97/2008; L. 100/2008. Legea 544 detaliaza liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza si garanteaza accesul liber si neingradit la informatiile de interes public. Astfel, se prevad urmatoarele: Art. 1. Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei. Art. 5. /(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: a. actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;

Motivul care sta la baza pregatirii acestor materiale publicitare se incadreaza in logica unui plan de regandire a relatiei dintre cetateni si institutii, ale carui implicatii pot fi intelese printr-un concept de comunicare publica ca flux informativ dintre cetateni si administratia publica.

25

234

b. structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice; c. numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice; d. coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet; e. sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; f. programele si strategiile proprii; g. lista cuprinzand documentele de interes public; h. lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii; i. modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate. (2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1). (3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. (4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin: a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. In conformitate cu aceasta lege (Art. 3) obligatia de transparenta reprezinta obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice. In acelasi temei, asociatia legal constituita reprezinta orice organizatie civica, sindicala, patronala sau orice alt grup asociativ de reprezentare civica. Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 reglementeaza modul de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor si institutiilor publice petitii formulate in nume propriu, precum si modul de solutionare a acestora. Potrivit Art. 6, autoritatile publice sunt obligate sa organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care sa primeasca, sa inregistreze, sa se ingrijeasca de rezolvarea petitiilor si sa expedieze raspunsurile catre petitionari.

235

Anexe Anexa 1: Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2: Harta Plumbuita .Steaua Rosie .Petricani 236 .6.

Anexa 3: Harta satelitare Plumbuita.Steua Rosie .Petricani 237 .

Anexa 4: Adresa din partea Evidenta Persoanelor 238 .

alei) Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 d. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA POPULAŢIEI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA ZONEI PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . străzi.Anexa 5: Model de chestionar pt cetateni Primăria Sector 2 Bucureşti Data completării Completat de Nr. reţelele de gaze Foarte mulţumit g. activitatea sportivă în zonă (terenuri de fotbal. tenis etc. transportul în comun Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 i. poluarea în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 Foarte mulţumit 1 2 3 2 3 4 5 k. protejarea securităţii personale (agresiuni fizice. protejarea locuinţelor ş i a bunurilor personale 239 . În ce măsură sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani referitoare la: 1. Foarte mulţumit 1 2 3 4 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 a. furturi). reţelele de canalizare Foarte mulţumit f.) Deloc mulţumit 4 5 l. acestea fiind utilizate în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. activităţile culturale în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 m. curăţenie Foarte mulţumit h. reţele de apă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 e. sistemul rutier (şosele. iluminatul stradal Foarte mulţumit b. 2. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ 3. găsirea unui loc de muncă pentru tineri Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 j.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. spaţiile verzi şi locuri de joacă Foarte mulţumit c.

fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 p. Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit Deloc mulţumit s. accesul la Internet în zonă OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . zonele de agrement Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 o. numărul şi starea unităţilor de înv ăţământ din zonă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 t. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente Foarte necesar b. fluidizarea traficului rutier II. îmbunătăţirea condiţiilor de transport Foarte necesar d. înfiinţarea de linii noi care s ă acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei Foarte necesar c. posibilităţile locale de aprovizionare cu alimente Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 r.PETRICANI 4. locurile de parcare Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 q. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar a. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar extinderea / modernizarea reţelei de canal 240 .1 Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 n. b. În domeniul transportului Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a.

expoziţii etc. îmbunătăţirea izolaţiei apartamentelor din vechile blocuri Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 h. b. transportului şi depozitării gunoiului Foarte necesar b. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. zone de agrement. reabilitarea sistemului rutier (şosele. amenajarea de noi spaţii de joacă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 g. a locaţiilor pentru petrecerea timpului liber Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. creş terea numărului locurilor de parcare III.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. îmbunătăţirea colectării. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicale Foarte necesar Deloc necesar construirea de noi grădiniţe 241 . întreţinerea mai bună a spaţiilor de joacă existente Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. amenajare piste pentru biciclişti IV. În domeniul întreţinerii curăţeniei stradale.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. a spaţiilor verzi. deschiderea unor centre de agrement în zonă (s ăli spectacole. În domeniul îngrijirii sănătăţii şi modernizării învăţământului Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. alei) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. străzi. întreţinerea mai bună a spaţiilor verzi existente Foarte necesar c. încurajarea activităţii sportive prin construirea de terenuri de sport Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 g.

construirea de noi pieţe agro-alimentare Foarte necesar b. creş terea numărului de poliţiş ti comunitari în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 b. modernizarea pieţei agro-alimentare din zonă Foarte necesar c.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. modernizarea/reabilitarea unităţilor de învăţământ (şcoli. creş terea accesului la Internet în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. terase etc. licee Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 d. sucursale bancare) VI. construirea de noi şcoli. construirea de spaţii de alimentaţie public ă (restaurante. creş terea preocupărilor cetăţenilor din zonă pentru protecţia mediului OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. creş terea serviciilor bancare în zonă (bancomate. În domeniul siguranţei cetăţeanului şi protejarea mediului înconjurător Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a.PETRICANI 5. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? a) Consiliul local Foarte mult Foarte puţin 242 . În domeniul comerţului şi serviciilor Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. grădiniţe) V. creş terea colaborării dintre cetăţeni şi poliţia comunitară Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 c.

........... Ocupaţie...... Studii primare gimnaziale liceale superioare 243 ............. Sex Masculin Feminin 6. Daca da..... în ce măsură/proporţie este prezentă? Foarte mult Foarte puţin 7. După părerea Dvs.... 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… CONFIGURAŢIA DEMOGRAFICĂ CARACTERIZAREA RESPONDENTULUI 5.... După părerea Dvs. aceste probleme s-au amplificat in decursul anilor? 1) Da 2) Nu 9.... Vârstă 10-20 ani 21-40 ani 41-65 ani Peste 65 ani 7. după părerea Dvs... 8........... ce a favorizat amplificarea acestor probleme? 1) Marginalizare sociala 2) Lipsa ajutoarelor economice publice 3) Politia nu este prezenta 4) Lipsa de educaţie/instruire 5) Alt motiv :. 11. 10...... 12...... vă rugăm să indicaţi ordinea răspunsurilor indicând de ordine numărul în dreptul acestora) 1) Venitul familiilor sub limita supravieţuirii 2) Şomaj 3) Droguri/alcoolism 4) Violenta in familie si nu numai 5) Criminalitate 8.. care sunt problemele principale cu care se confrunta populaţia din aceasta zona? (selectaţi 3 răspunsuri in ordinea importanţei................1 Foarte mult 2 3 4 5 Foarte puţin b) Primăria Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin c) ONG-uri Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin d) Instituţii independente Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 5 Aţi putea indica 2 caracterizări succinte pentru a descrie populaţia care locuieşte in zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani? 1) ..................…………………………… 2) ……………………….. 1 2 3 4 5 6.............. In ceea ce priveşte criminalitatea..... Puteţi indica venitul mediu al unui locuitor din zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani ? 1) Mai puţin de 500 RON 2) Intre 500 si 800 RON 3) Intre 800 si 1000 RON 4) Peste 1000 RON Enumeraţi cel mult 5 probleme care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs....

9. poluarea în zonă 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 244 . ele folosind în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. curăţenie Foarte mulţumit 1 aa. reţelele de gaze Foarte mulţumit 1 z.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. reţelele de canalizare Foarte mulţumit 1 y. alei) Foarte mulţumit 1 w. În ce măsură Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 x. Etnie: Română Maghiară Germană Rromă Rromă 11. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA COMUNITĂŢII DE AFACERI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . reţele de apă 15. transportul în comun Foarte mulţumit bb. Număr copii Nici unul 1-3 copii mai mult de trei copii Anexa 6: Model de chestionar pt firme Data completării Completat de Nr. Stare civilă Necăsătorit Căsătorit 11. străzi. iluminatul stradal Foarte mulţumit 1 v. Venit mediu lunar net (personal) Sub 500 RON 500-1500 RON Peste 1500 RON 10. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani referitoare la: Foarte mulţumit 1 u. sistemul rutier (şosele.

accesul la Internet în zonă 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 5 OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente 1 Foarte necesar b. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit 1 gg.PETRICANI 16. înfiinţarea de linii noi care să acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei 1 Foarte necesar c. Altele (specificaţi)…………………………………………. îmbunătăţirea condiţiilor de transport 1 Foarte necesar d. 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 245 . locurile de parcare 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 ee. 1 Foarte necesar f. fluidizarea traficului rutier 1 Foarte necesar e. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 dd.1 Foarte mulţumit 1 cc. posibilităţile locale de aprovizionare ale firmei Foarte mulţumit 1 ff. Altele (specificaţi)…………………………………………. În domeniul transportului Foarte necesar a.

Altele (specificaţi)…………………………………………. reabilitarea sistemului rutier (şosele. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 l. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 m. Altele (specificaţi)…………………………………………. 1 Foarte necesar 1 III. transportului şi depozitării gunoiului Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar Foarte necesar 1 b. îmbunătăţirea colectării. În domeniul serviciilor Foarte necesar 1 g. creşterea accesului la Internet în zonă Foarte necesar d. Altele (specificaţi)…………………………………………. 1 Foarte necesar 246 .II. sucursale bancare) e. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicală Foarte necesar 1 c. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 o. i. creşterea numărului locurilor de parcare Foarte necesar h. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 i. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar 1 j. alei) Foarte necesar 1 n. creşterea serviciilor bancare în zonă (bancomate. Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 extinderea / modernizarea reţelei de canal Foarte necesar 1 k. străzi.

IV... Care este motivul pentru care v-aţi amplasat firma/întreprinderea in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani din sectorul 2? 1. de ce? (explicaţi in maxim 2 rânduri) …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 247 . Alt motiv:. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? Foarte mult Foarte puţin a) Consiliul local 1 Foarte mult b) Primăria 1 Foarte mult c) ONG-uri 1 Foarte mult d) Instituţii independente 1 Foarte mult e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 18.1 Foarte necesar f. Poziţia strategica fata de restul oraşului 2... 2…………………………. Nu 21.. 5.. sunt penalizate pentru ca este localizată in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani (cifra de afaceri.... Nu am găsit altceva mai bun 4.. 19.): 1. ……………………………. Preturile avantajoase pe piaţa imobiliară din zonă 3.. noi clienţi.. creşterea colaborării dintre firme şi poliţia comunitară 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE PETRICANI 17.. Altele (specificaţi)………………………………………….. Da 2. Aţi putea indica doua cuvinte care va vin in minte când va gândiţi la cartierul Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1. etc.. 20..... În domeniul siguranţei cetăţeanului 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Foarte necesar 1 d. Daca da. creşterea numărului de poliţişti comunitari în zonă Foarte necesar 1 e...... Consideraţi că performanţa şi rezultatele firmei Dvs.....

Da 2. In ceea ce priveşte forţa de munca... Care este cuantumul chiriei lunare a halelor si/sau birourilor? 1.22..? .... 29. am plătit-o in trecut 3. Domeniul 1………………………………………………………………………………………… 2. Tip întreprindere 1...... IMM 3. Microîntreprindere 2. 8 clase 4.. RON/h 25. Universitate 6. 4 clase 3.... In medie care este nivelul de pregătire al forţei de muncă din zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1. cat de uşor se găseşte in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? Foarte mult Foarte puţin 1 2 3 4 5 23..... 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… 28. o plătesc 2. Care este costul mediu al forţei de munca pe oră in zonă? ………. Da.... Ce proiecte consideraţi că ar trebui realizate în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani care să conducă la creşterea potenţialului de dezvoltare a firmei dvs: 1) 2) 3) 4) 5) ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… DATE DE IDENTIFICARE 8. Nu ştiu 17. Da. Fara diploma 2. Calificare post-universitate 24. Nu 27. Domeniul 2………………………………………………………………………………………… 3. ? 1.. Mare 248 .. Aţi plătit vreodată taxă de protecţie? 1.. Intre 2000 si 3000 RON 4.. Care este sectorul de activitate al firmei Dvs... şi care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs. Liceu 5. Mai puţin de 1000 RON 2..... În condiţiile actuale de dezvoltare ale zonei Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani există potenţial de dezvoltare pentru firma dvs... Nu 3. Peste 4000 RON 6.. Intre 3000 si 4000 RON 5. Intre 1000 si 2000 RON 3.. Menţionaţi 3 domenii de activitate care credeţi că ar putea să se dezvolte la nivelul zonei: 1...... Nu plătesc chirie/ proprietate personala 26. Enumeraţi cel mult 5 probleme cu care se confruntă firma dvs... Domeniul 3………………………………………………………………………………………… 16.....

9. Cifra de afaceri (conform bilanţ 2007) 11. Industrie 2. Anexa 7: Invitatie I consultare publica 249 . Domeniul de activitate 10.(EUR) …………………………………. Număr de angajaţi (conform bilanţ 2007) 1. Servicii …………………………………. Construcţii 3. Comerţ 4.

Anexa 8: Invitatie II consultare publica 250 .

Anexa 9: Invitatie III consultare publica 251 .

Anexa 10: I consultare: lista participantilor 252 .

253 .

254 .

255 .

Anexa 11: II consultare: lista participantilor 256 .

257 .

258 .

259 .

260 .

261 .

Anexa 12: III consultare: lista participantilor 262 .

263 .

264 .

265 .

266 .

267 .

Anexa 13: Minuta I intalnire 268 .

a luat cuvântul pentru a puncta unele aspecte care caracterizează zona: o existenţa în cartier (Zona de studiu) a unui număr semnificativ de persoane care ocupă abuziv unele proprietăţi. Distrigaz. dir. …) Consilieri Obşteşti. reprezentanţi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. cei prezenţi au fost invitaţi să-şi exprime punctul de vedere referitor la aspectele semnalate. 6. Agenţia pentru Protecţia Mediului. cu identificarea arterelor de circulaţie care o delimitează. propuse de consultant Prezentarea primelor propuneri de proiecte. Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. pe diferite domenii Analizarea obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare a zonei. S-a trecut în continuare la prezentarea zonei. o se remarcă un nivel ridicat al zgomotului. Tel: 0040-021-2096252. reprezentanţi furnizori de utilităţi (Apa Nova.Str. Dl Bogdan Chiriac a prezentat celor prezenţi zona de studiu. din Sectorul 2 Ordinea de zi: Prezentarea analizei zonei. Angela Toderiţă care a subliniat motivele care au condus la alegerea zonei. Axa 1 Discuţii. După prezentarea acestor situaţii. probele de mediu. accentuându-se punctele tari. o lipsesc trotuarele. Ulterior. accesibilitatea şi transportul. (a se vedea prezentarea anexată prezentei minute). propuneri Participanţi: reprezentanţi Administraţia publică locală Sector 2. oportunităţile şi ameninţările pe următoarele linii: caracteristicile economice. prezenţa câinilor comunitari în număr mare. prin traversarea insulei Plumbuita. Bogdan Chiriac.08.ro .2009 cu ocazia consultării publice organizate pentru elaborarea Planului integrat de dezvoltare urbană a zonei Plumbuita-Steaua Roşie-Pretricani. Gheorghe Dimache. o există foarte multe zone unde se acumulează cantităţi semnificative de deşeuri provenite şi de la construcţii. Fax: 0040-021-2096284 Nr. fenomenul fiind o consecinţă a migraţiei dinspre zonele rurale către acest cartier al Bucureştiului. În continuare a dat cuvântul dlui. o nu există toalete publice. Dl. reprezentant al firmei care elaborează documentul. unele terenuri libere fiind utilizate în acest scop. precum şi scopul întâlnii prezente. 11-13.Anexa 14: Minuta II intalnire ROMÂNIA Municipiul Bucureşti Primăria Sector 2 Direcţia Management Proiecte şi Integrare Europeană Serviciul Managementul Proiect www. caracteristicile sociale. o accesibilitatea pe unele străzi este blocată de vegetaţia dezvoltată haotic. şi a continuat cu rezumarea structurii planului integrat. pentru prezentarea materialului supus consultării publice. cu diversificarea tipurilor de activităţi în funcţie de nevoile actuale (ex: confecţionare de mobilier stradal) o înfiinţarea unui traseu pentru un tren de agrement care să traverseze zona 269 . punctele slabe.______________/ ______________ Minuta încheiată astăzi. o evacuarea persoanelor care locuiesc ilegal. o igienizarea întregii zone. reprezentanţii companiei Finance & Consulting Group Întâlnirea a fost deschisă de dna. eligibile POR. pe diferite domenii. reprezentanţi ai mediului de afaceri. pentru a se contura astfel mai bine punctele care vor constitui analiza SWOT. dl Dimache a continuat cu enumerarea unei serii de propuneri care pot avea aplicabilitate imediată: o redeschiderea drumului către Mănăstirea Plumbuita. scopul elaborării planului integrat de dezvoltare locală a zonei. o reluarea activităţilor specifice care se derulau în urmă cu mai mulţi ani în interiorul Mănăstirii Plumbuita ( ex: ateliere pentru confecţionarea obiectelor de cult).ps2. Chiristigiilor nr. locuitor al zonei.

este util a se menţiona în PIDU o propunere referitoare la introducerea unui sistem de colectare selectivă în zonă (dna Daiana Tănăsescu) o Legat de propunerea realizării unor piste pentru biciclete. Daiana Tănăsescu. A menţionat de asemenea că există unele neconcordanţe în activitatea instituţiilor cu responsabilităţi. o Referitor la propunerea de înfiinţare a unui centru de asistenţă socială. Şef Serviciu Protecţia Mediului. axe strategice. au înaintat propuneri şi au făcut observaţii relevante. Director. (dl Dimache Gheorghe) o Referitor la situaţia deşeurilor. Poliţia Comunitară Sector 2. s-ar putea aduce bărci de agrement pe lac şi s-ar putea înfiinţa o patrulă civilă pentru a stopa fenomenul de aruncare a deşeurilor persoana din partea Apelor Române care este responsabilă pentru lacul Plumbuita nu este permanent prezentă la post şi nu îşi îndeplineşte toate sarcinile ar trebui aplicate amenzi.o organizarea de evenimente culturale pe insula Plumbuita. Pe baza celor expuse de consultant. a făcut o scurtă trecere în revistă a tipurilor de probleme legate de protecţia mediului în zona vizată. pentru a se putea ajunge astfel la un interes comun şi la rezolvarea problemelor. o posibilitate ar fi dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul mănăstirii În continuare participanţii au revenit la aspectele legate de utilităţile din zonă. Dna Angela Toderiţă a încheiat întâlnirea subliniind că opiniile exprimate de toţi participanţii vor fi incluse în planul integrat care va fi consultat şi pe pagina de site a Primăriei. cei prezenţi au remarcat că propunerea nu este fezabilă la nivelul cartierului. având în vedere problemele de infrastructură şi de infracţionalitate. A reamintit de asemenea că administraţia locală aşteaptă în continuare propuneri şi că se vor organiza şi alte sesiuni de consultări. aria de intervenţie. pe străzile Ferestrei şi Paroşeni trebuie deviate conductele magistrale de alimentare cu apă. neutilizată în prezent şi a unei staţii de pompare care deservea lacul Plumbuita. Albu Inocenţiu. reprezentantul SC Apa Nova a explicat că datorită caracterului depresionar al acestei zone este necesară realizarea unei staţii de pompare. cu plata unor sume de bani sau cu prestare de muncă în folosul comunităţii pescuitul pe lac ar trebui interzis sau ar putea fi permis după achitarea unei taxe care să fie utilizată pentru întreţinerea lacului Dl. măsuri. Referitor la problematica legată de Lacul Plumbuita. În partea II-a a întâlnirii au fost prezentate obiectivele şi priorităţile de dezvoltare. priorităţi de dezvoltare. Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului. Angela Toderiţă 270 . Valeriu Diaconeasa. care trebuie soluţionate prin acţiunea tuturor şi de asemenea trebuie reglementate foarte clar zonele în care fiecare instituţie are atribuţii. prin insulă (dl. cu tematici specifice o amenajarea unor locuri de joacă o amenajarea unui punct pentru oferirea serviciilor de asistenţă sanitară Dl. dl. iar în plus. în acest sens menţionând următoarele: o lipsa canalizării este cea mai gravă problemă a zonei o există zone unde reţeaua de gaze nu este prezentă o la solicitarea cetăţenilor de a li se oferi informaţii cu privire la momentul de începere a lucrărilor pentru reţeaua de canalizare. a luat cuvântul pentru face unele observaţii cu privire la modul de abordare a protecţiei mediului. participanţii au ridicat diferite probleme. atât pe lac cât şi pe maluri. dl. reprezentatul Apele Române a luat cuvântul pentru a aduce a cunoştinţa celor prezenţi că anual instituţia pe care o reprezintă desfăşoară 2-3 acţiuni de salubrizare. proiectelor şi totodată s-ar putea înfiinţa o grădiniţă pentru copii de etnie romă (o posibilă locaţie ar putea fi fostul centru de butelii) o Instalarea unui sistem de monitorizare video este o prioritate pentru zonă (dl Dimache) o La momentul realizării infrastructurii de utilităţi şi a celei rutiere este necesară şi realizarea unui sistem subteran pentru cablurile electrice. după cum urmează: o în cadrul PIDU ar trebui detaliat aspectul referitor la transportul în zonă. se pot înfiinţa linii dar doar pe străzile care traversează întregul cartier şi care au dimensiunile necesare pentru susţinerea unui astfel de serviciu. consilier obştesc a continuat discuţia menţionând că trebuie să existe o foarte strânsă colaborare între instituţii care au diferite atribuţii şi cetăţeni. după următoarea structură: obiective specifice de dezvoltare. Dimache. Gheorghe Guţă a luat cuvântul pentru a expune unele informaţii legate de existenţa unei reţele de canalizare. Mihail Fâcă. dl. Cele menţionate constituie factori care întârzie demararea lucrărilor. În acest sens. Daniel Mărgărit. Dl. menţionând de asemenea că este absolut necesară o strânsă colaborare între instituţiile care au diferite atribuţii în ceea ce priveşte lacul şi zona înconjurătoare. (conform prezentării anexate prezentei minute). (dl Alexandru Cristea) o Referitor la propunerea de construire unei săli de sport în incinta şcolii din zonă. dl Dimache. deşi în anii anteriori nu a existat transport public. dl Diaconeasa) o O problemă prioritară ar fi redeschiderea drumului de acces la Mănăstirea Plumbuita. Enea Mihai. participanţii au remarcat că în prezent nu există disponibilitate de spaţiu. În continuare a vorbit despre situaţia existentă la nivelul lacului Plumbuita. dl dir. (dl. A propus ca această reţea să fie identificată cu exactitate şi să se analizeze posibilitatea reutilizării acesteia. subliniind următoarele aspecte: sunt multe deşeuri. obiective operaţionale ale priorităţii. Mihail Geangu (DGAPI) a menţionat că propunerea nu se poate concretiza întrucât nu există suficient spaţiu. Mănescu Mihai) o Ar fi necesară implicarea cetăţenilor de etnie romă în derularea tuturor activităţilor. a menţionat: în cadrul analizei SWOT a zonei nu au fost detaliate suficient problemele legate de protecţia mediului pentru orice proiect iniţiat ar trebui stabilite încă de la faza de propunere criteriile de performanţă ale proiectului. care să specifice în mod explicit şi aspecte de mediu consultantul care elaborează PIDU ar trebui să participe pe de o parte la o serie de întâlniri cu reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului şi pe de altă parte să discute cu cetăţenii şi să preia nevoile şi propunerile acestora. Dna.

din cele 11 proiecte ce au fost identificate la nivelul zonei. potenţialul turistic al lacului). . ceea ce nu s-a întâmplat până acum.a prezentat concluziile Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani precum şi proiectele aferente acestei zone. Primăria Municipiului Bucureşti. . dând asigurări că vor realiza aceste investiţii în zonă. activităţi de agrement. Sub domeniul Centre Urbane. Apa Nova pentru rezolvarea acestei situaţii. Petricani: . din care 5 proiecte sunt eligibile în cadrul Programului Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.a menţionat că se confruntă cu foarte multe probleme legate de lipsa de civilizaţie a unor cetăţeni de etnie romă din zonă. . .încearcă de 1 an de zile să rezolve problema canalizării pe str. . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . . .Anexa 15: Minuta III intalnire Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani D-ra Luisa Drăgoi – Şef Serviciu Management Proiecte DMPIE: .a oferit detalii despre proiectul amenajare maluri (curăţare lac.a precizat că zona supusă atenţiei este Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani.a amintit zona de studiu care a fost supusă analizei. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .a precizat ca a discutat cu cei de la ApaNova despre canalizare şi apă şi aceştia au precizat că urmează să demareze aceste proiecte cu finanţare de la Primăria Municipiului Bucureşti.a precizat că nu toate aceste proiecte sunt eligibile prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.a precizat că toate străzile din cadrul acestor proiecte sunt incluse în programul de modernizare şi reabilitare. . D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str.a deschis consultarea publică. .actualizarea Planului Urbanistic Zonal şi reconfigurarea spaţială a zonei. 271 . doar 5 dintre acestea sunt eligibile restul urmând a fi finanţate prin alte surse de finanţare.a precizat că prin realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani s-a urmărit elaborarea unui document de planificare urbană de lungă durată precum şi identificarea unei metodologii de elaborare a planurilor integrate care va constitui un model pentru regenerarea urbană şi a altor zone defavorizate ale Sectorului 2. .a întrebat cine va realiza canalizarea în zonă.a precizat că introducerea apei şi a canalizării în zonă este o acţiune prioritară.a solicitat ca Poliţia Comunitară să intervină în zonă pentru a tine situaţia sub control. Petricani. . Sub domeniul Centre Urbane. enumerând proiectele care au fost identificate în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani (în număr de 11). Petricani: a efectuat demersuri către Primăria Sectorului 2.a precizat că a primit un răspuns din partea Apa Nova prin care i se comunica că până în luna mai 2009 se va realiza canalizarea pe str. .

Petricani există mulţi cetăţeni de etnie romă săraci care nu lucrează. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . iar acest lucru necesită efectuarea unor demersuri legislative. în acest sens. . Sub domeniul Centre Urbane.a precizat că există o scurgere mică şi nu acoperă întreaga cantitate de apă..s-a referit la proiectul intitulat . 272 . .D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str.reciclare” trebuie să fie folosit separat de campanii.a prezentat cele 5 proiecte eligibile pentru finanţare din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabila a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .. camere video.a precizat că există un proiect al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru tot ce ţine de râul Colentina. şi anume aceea de patinoar. 4) Modernizarea si amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi şi locuri de joacă) 5) Modernizarea unui centru de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate (persoane vârstnice). . . .a precizat ca lacului i se poate da o întrebuinţare şi pe durata iernii. amenajare lac): 1) Modernizare străzi din cartierul Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani. Doamna Daiana Tănăsescu – Poliţia Comunitară Sector 2 – Mediu: . Petricani.Campanie de colectare selectivă a deşeurilor”.este nemulţumită că nu există canalizare pe strada unde domiciliază. 3) Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi complexe – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita. care are ca obiectiv amenajarea râului Colentina pe partea dreapta a acestuia.a precizat că insula se află în administrarea Apelor Romane şi pentru ca proiectul propus să fie eligibil.a întrebat dacă există nelămuriri în legătură cu proiectele care au fost prezentate.A solicitat să fie comunicată valoarea estimativă a proiectelor care urmează să fie finanţate prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.a ridicat problema animalelor de companie abandonate (câini).. precizând că termenul de .a întrebat cum se va realiza scurgerea apei din lac. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .reciclare” din denumirea proiectului. menţionând că reciclarea este o activitate ulterioară colectării selective.va încerca să facă tot posibilul ca să rezolve problema canalizării pe str. precum şi hărţile aferente acestora (străzi. şi.a precizat că pe str. 2010 – 2012 (24 de luni). 2) Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii 2010. inclusiv drumul de halaj. Apa Nova a recomandat să fie realizată o altă scurgere paralelă ca să aibă un debit mai mare la golirea lui. este nevoie de transferul dreptului de administrare către Primăria Sectorului 2. . Elena Iancu – Direcţia Urbanism . a solicitat să fie scos termenul de . Petricani: .2011 (12 luni). Doamna Daiana Tanasescu – Politia Comunitara Sector 2 – Mediu: .

Anexa 16: Retea Apa-Canalizare TeiToboc 273 .

Anexa 17: Retea Apa-Canalizare Plumbuita 274 .

Anexa 18 – Flyer Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 275 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful