1

Consiliul Local al Sectorul 2 Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 18 August 2009

Consiliul Local al Sectorul 2, Bucuresti

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, din Sectorul 2, Bucuresti

18 August 2009 Acest raport contine 275 pagini

© 2009 Finance & Consulting Group, a Romanian limited liability company. All rights reserved. Printed in Romania.
2

Cuprins
1. Preambul
1.1. Elaborator 1.2. Obiectivele proiectului de consultanta 1.3. Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

Pg 7 7 7 10 12 12 12 14 15 18 44 44 48 49 50 51 52 53 54 57 57 58 58 59 61 62 62 66 66 68 86 87 89 95 95 95 96 106 109
3

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana
2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.1. Justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.2. Caracteristici geografice 2.1.3. Zonificare Functionala 2.1.4. Analiza tesutului urban existent 2.2. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.2.1. Distributia populatiei 2.2.2. Spor natural 2.2.3. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita 2.2.4. Analiza SWOT a situatiei demografice 2.2.5. Forta de munca si Somaj 2.2.6. Multiculturalism 2.2.7. Educatie 2.2.8. Servicii sociale 2.2.9. Servicii de sanatate 2.2.10. Migratie 2.2.11. Situatia referitor la criminalitate 2.2.11.1. Date statistice privind infractionalitatea 2.2.11.2. Ilegalitati in zona peninsulara 2.2.12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale 2.3. Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.3.1. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice 2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice 2.3.3. Servicii publice 2.3.4. Situatia referitoare la mediu in cartierul Plumbuita 2.3.5. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita- Steaua Rosie – Petricani 2.3.6. Analiza SWOT a situatiei economice 2.4. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.4.1. Investitii imobiliare 2.4.2. Alte investitii economice 2.4.3. Infrastructura publica - spatii verzi si parcari 2.4.4. Infrastructura publica

2.4.5. Accessibilitate si sistemul de transport public privat 2.4.6. Conditii de trafic in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.7. Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul 2.4.8. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei 2.4.9. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.9.1. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone 2.4.9.2. Apa si canalizarea 2.5. Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2.5.1. Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor b) La nivelul populatiei 2.5.2. Reclamatiile din cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 2.5.3. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie 2.5.4. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 2.6. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2.6.1. Infrastructura publica urbana 2.6.2. Infrastructura sociala 2.6.3. Infrastructura de afaceri 2.7. Analiza SWOT a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

113 116 117 118 119 119 124 128 128 128 130 133 136 136 138 138 139 141 144 146 146 146 146 147 148 150 151 151 152 155 155 157 157 159 159 161 161 164
4

3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana
3.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.1. Elemente externe zonei 3.1.1.1. Prioritati la nivelul UE 3.1.1.2. Prioritati la nivelul national 3.1.1.3. Prioritati la nivelul regional 3.1.1.4. Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti 3.1.2. Elemente specifice zonei 3.1.2.1. Politici publice 3.1.2.2. Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucuresti 3.1.3. Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.4. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov 3.1.5. Viziunea administratiei locale 3.1.6. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie Petricani 3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani 3.3. Politici si programe 3.4. Prioritati de dezvoltare 3.4.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.4.2. Incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale

3.4.3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice 3.5. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.6. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de devoltare durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

166 167 168 170 170 171 173 176 176 179 179 180 183 184 184 190 192 195 198

4. Planul de actiune
4.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.1.1. Lista proiectelor 4.1.2. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 4.2. Surse de finantare 4.2.1. Fonduri nerambursabile 4.2.2. Fonduri rambursabile 4.2.3. Surse Proprii Primariei Sectorului 2 4.2.4. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.2.5. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3. Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional, axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3.1 Proiect 1 - Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj 4.3.2. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 4.3.3. Proiect 3 - Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice - Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 4.3.4. Proiect 4 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.3.5. Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) 4.4. Bugetul estimat al proiectelor 4.4.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR 4.4.2. Bugetul estimat al proiectelor elegibile pe Axa 1.1 4.5. Perioada de implementare a proiectelor 4.5.1. Perioada de implementare a proiectelor POR 4.5.2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.6. Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.6.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR 4.6.2. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.7. Managementul implementarii planului integrat 4.7.1. Justificarea metodologica 4.7.2. Managementul implementarii

5. Informarea publicului in procesul elaborarii planului
5.1. Informarea publicului 5.1.1. Consultarea publica 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica

200 200 206 212 212 213 215 215 220 224 224 224 230 230 230 232
5

5.Petricani Anexa 3 .Petricani Anexa 4 .Model de chestionar pt firme Anexa 7 .III consultare: lista participantilor Anexa 13 .Steaua Rosie . Anexe Anexa 1 .I consultare: lista participantilor Anexa 11 .Minuta III intalnire Anexa 16 .Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2 .Minuta I intalnire Anexa 14 .Harta satelitare Plumbuita.Adresa din partea Evidenta Persoanelor Anexa 5 .Retea Apa-Canalizare Plumbuita Anexa 18 – Flyer Planul Integrat de Dezvoltare Urbana 6 .Model de chestionar pt cetateni Anexa 6 .Invitatie III consultare publica Anexa 10 .Invitatie I consultare publica Anexa 8 .Retea Apa-Canalizare TeiToboc Anexa 17 .II consultare: lista participantilor Anexa 12 .Minuta II intalnire Anexa 15 .1. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala 234 236 236 236 237 238 239 244 249 250 251 252 256 262 268 269 271 273 274 275 6.Harta Plumbuita .Invitatie II consultare publica Anexa 9 .Steaua Rosie .3.

eu). prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. propunandu-se ca partener strategic in dezvoltarea de proiecte ale societatilor si administratiei publice din Romania. care are ca scop asigurarea cresterii economice si crearea de locuri de munca.1 Preambul 1. care sa respecte cerintele de elaborare 7 . Abordarea integrata a problemelor economice. cresterea competitivitatii si a ocuparii. in cadrul acestei axe prioritare. Bucuresti. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. Planul integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita/ Steaua Rosie/ Petricani din sectorul 2. firma de drept romanesc infiintata in aprilie 2006. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. Planul contine strategia de dezvoltare pe termen lung a zonei respectiva.Co Group are in portofoliul sau mai mult de 250 de clienti. Din acest motiv. Experientele europene anterioare au aratat ca abordarea integrata a problemelor a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. asa cum sunt: • activitatilor de renovare fizica a mediului urban. Bucuresti este elaborat de Finance & Consulting Group Srl (www.1 Elaborator Master Planul de Dezvoltare Durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate. Acesta vizeaza rezolvarea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. Acest document de planificare a dezvoltarii zonei de actiune urbana clar delimitata. • integrarii grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului. condusi de un spirit dinamic. inovativ si orientat catre satisfacerea clientilor. In dubla provocare de inovare si imbunatatire continua a performantelor. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. cat si a zonei inconjuratoare.2 Obiectivele proiectului de consultanta Planul integrat de dezvoltare urbana este un document de planificare strategica a dezvoltarii ce se poate referi la un centru urban sau zona de actiune urbana. • actiunilor pentru dezvoltarea economica. • activitatilor de reabilitare a infrastructurii de baza. grupul ofera clientilor publici si privati sprijin total in administrarea societatilor si in management proiectelor. plan care se implementeaza prin proiectele individuale identificate in planul de actiune. Aceasta abordare consta in sprijinirea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de actiune urbana”). Fin. 1. multumita unei echipe de consultanti si profesionisti de cel mai inalt nivel. se va implementa prin proiecte individuale colectate si depuse de primariile eligibile.finco-group.

prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. sector 2. Scopul final al proiectului il constituie rezolvarea simultana a o serie de probleme identificate la nivelul zonei Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani.cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. si care sa propuna optiunile de dezvoltare strategica pentru regenerarea urbana a zonei. elaborarea Planului de actiune. cat si a zonei inconjuratoare. asa ca acest documentul strategic de planificare a dezvoltarii va corela politicile sectoriale economice. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana). vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. Sub-domeniul: Centre urbane. anume cresterea rolului economic si social al oraselor. in cadrul acestei axe prioritare. Avantajul unei abordari integrate a problemelor economice. in cadrul Programului Operational Regional. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. planurile integrate de dezvoltare si regenerare urbana vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR. inclusiv a serviciilor sociale. Bucuresti. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013. analiza generala a zonei de actiune urbana si comparatie cu Sector 2 si Municipiul Bucuresti. sociale. 2. Obiectivul secundar al proiectului consta in aplicarea pe baza acestui document . Planul are drept scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. In acest context. prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. Master Planul de Dezvoltare Durabila a fost elaborat in patru etape: 1. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate.ale unui plan integrat de dezvoltare urbana. 3. intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele adiacente zonei de interventie propriu-zise – zona Plumbuita. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. imbunatatirea serviciilor urbane. de mediu. Din acest motiv. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. Obiectivele specifice acestei cercetari converg catre realizarea unui sistem coerent si complet de date si informatii.1 – Planuri integrate de Dezvoltare. Planul Integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. Domeniul Major de Interventie 1. inclusiv a serviciilor sociale in zona vizata. Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor. care sa fundamenteze analiza nevoilor locale si a orientarilor strategice de dezvoltare si care sa furnizeze informatii relevante privind situatia din zona Plumbuita / Steaua Rosie/ Petricani. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. Obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta – conform Programului Operational Regional . prin reabilitarea infrastructurii urbane. transport cu politicile teritoriale specifice dezvoltarii durabile a zonei. in vederea atragerii de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. 8 . Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului.

• pentru a stabili si a agrea scopuri comune de dezvoltare a localitatii. • Planul Urbanistic General si regulamentul aferent. elaborarea Portofoliului de proiecte finantabile. • Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucuresti-Ilfov. cat si din partea Primariei. Planul integrat de dezvoltare este necesar si datorita altor beneficii conexe: • pentru a crea o viziune a comunitatii locale cu privire la dezvoltarea sa in viitor. comunitatea de afaceri. Pe langa avantajele generate de interesul socio-economic. Master Planul de dezvoltare durabila (MPDD) a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. MPDD ia in considerare si prioritatile formulate in urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influenta elaborarea sa: Documente strategice Documente de programare – Fonduri structurale Documente planificare urbana de • Planul National de Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2007-2013. • Programul de Cooperare Interregionala INTERREG IV C. La nivel international: • Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei. ONG-uri. • pentru a asigura beneficii egale pentru toti membrii comunitatii. • pentru a vedea costurile monetare. • Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2). • Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013. • Cadrul Strategic National de Referinta pentru 2007-2013. Bucuresti este elaborat in concordanta cu: • Legislatia Comunitara (europeana si nationala) in domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii). documentele de programare strategica la nivelul Uniunii Europene si mondial. • pentru a fi folosita ca instrument de atragere a investitiilor. • Programul de Cooperare Interregionala INTERACT 2007-2013.4. • pentru a implica cat mai multi beneficiari in acest proces: mediul educational. • Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila. La nivel national: • Programul Operational Regional 2007-2013. • Programele Operationale Sectoriale pentru perioada 2007-2013. • Programul de Cooperare Interregionala URBACT II. de resurse umane si timp care sunt implicate in dezvoltarea locala. atat din partea mediului de afaceri. 9 .

Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intersectia cu Sos. zona e delimitată de urmatoarele artere de circulatie: • Str. pentru conexiunile cu platforma industrial industri ă Pipera şi pentru accesul la provincia Ilfov. marea majoritatea a străzilor interne ale zonei în discuţie (mai ales cele două peninsule) sunt greu accesibile. Colentina1 reprezintă limita de sud. In Sectorul 2 convietuiesc romani (cca. 10 . • Strada Petricani. în judetul Ilfov. cu o densitate a populaţiei de 11. Fundeni pana la intrarea pe Sos. germani (0. cultural si religios pentru sectorul 2. fosta fabrică de ceramica parasita. Str. atât în analiza problemelor existente cât şi ca punct de plecare pentru o dezvoltare integrată şi durabilă a zonei. doar linia care merge de la strada Oituz si str. Oituz. Gherghitei şi având în vedere că zona e limitrofă unor zone precum Tei. secui (0. reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante ale orasului. romi (1. desfasurandu-se pe o suprafata de 32 km² cu o populatie de 360. odată activă din punct de vedere industrial şi foarte atractivă pentru populaţia Bucureştiului datorită prezenţei parcului şi lacului Plumbuita şi al faimoasei mănăstiri. Din punct de vedere geografic. un procent de 46. cu o medie de varsta de 40 ani. este principala intrare catre zona de studiu. 96%).1. reprezintă limita de vest care delimitează zona de lacul Tei. ţărmul reprezinta o limită naturală care trebuie luata in considerare. cât şi de Tunari şi de alte centre localizate în nord sau exteriorul municipiului Bucureşti. maghiari (0. este localizata strategic in capitala. populatia Sectorului 2 este una tanara. în vecinătatea arterelor Colentina. a cărui morfologie generează două peninsule subţiri de forma unei potcoave. populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei. datorită prezenţei arterelor precum Sos. Zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani. accentuând caracterul periferic al zonei.33%). Colentina. Trebuie menţionat însă că datorită prezenţei lacului acului Plumbuita. Dintre acestia. Sos. Zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.01%). până la Pepiniera Tei Toboc. 1 Soseaua Colentina. Str. Acesta se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. sasi (0.12%). detine o localizare strategica în cadrul sectorului 2 (mai mult decat alte macro-zone precum Baicului şi Creanga). D-na Ghica. Afumati (pana la iesirea din municipiul Bucuresti). cartierul Andronache/ Creanga şi Fundeni. In general.44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53. Sectorul 2 se caracterizeaza printr-un relief plat de campie. macedoromani (0. • Tărmul nordic al lacului Plumbuita. Andronache (începutul. având în vedere prezenţa arterelor fundamentale pentru viabilitatea din sectorul 2 şi pentru circulaţia din capitală. Conform statisticilor. Situata in partea centrala a Sectorului 2 Bucuresti.332 loc/km².74%).Salcilor) reprezintă limita de nord al perimetrului în discuţie. Andronache. strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nord-Estul tarii. Mihai Tudor. D-na Ghica şi Sos.Petricani Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a orasului Bucuresti.000 locuitori. zona Plumbuita –Steaua Rosie e Petricani are o mare importantă din punct de vedere istoric.01%). str.03%). Această arteră se întinde pe verticală conectând inima sectorului 2 atât de zonele de producţie şi de birourile din Pipera/Tei. Petricani.56% populatia de gen feminin.3 Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei. D-na Ghica şi Fundeni.

Bucuresti. • lipsa de integrare a comunitatii rrome si grad ridicat de separare sociala (mai ales în cele două zone peninsulare. • In vederea implementarii Agendei Locale 21. necesită o serie de intervenţii urgente care să respecte o strategie integrată de dezvoltare durabilă.Perimetrul de est al zonei noastre este delimitat de str. Fundeni si ajunge la Str. ceea ce determina activitati comerciale cu volum redus. care sa faca posibila dezvoltarea armonioasa si durabila a Sectorului 2. Zona noastra de studiu nu este dezvoltata nici din punct de vedere industrial. ambientală şi economică. trebuie mentionata absenta totala a unei retele productive locale şi prezenţa unui număr reduse de firme care să activeze în cartier. dezvoltarea economica. publicitate şi consultanţă. mai ales în ceea ce priveşte problema gunoaielor. La nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. • infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata. Sectorul 2 devenind primul sector din Bucuresti care pune in practica acest instrument modern de planificare si management care urmareste o abordare integrata a problemelor comunitatii locale. care subliniaza caracterul economic al zonei ca fiind cu precadere de servicii. bazandu-se pe potentialul de dezvoltare al zonei. Hortensei (care reprezinta inceputului cartierului Colentina). 2 11 . Aceasta segregare sociala a condus la procese de formare a inegalitatilor si la o distantare sociala (marginalizare si chiar la izolare sociala). construirea capacitatilor pentru dezvoltare durabila va presupune un echilibru intre noile infrastructuri publice. • infrastructura de acces deficitara pentru locuitori. instalaţii urbane. mai ales din cauza deficienţelor reţelei de apă şi situaţiei grave a reţelei de canalizare (absentă aproape în totalitate într-un cartier din centrul unei capitale europene) • mari probleme legate de ambient din cauza lacului Plumbuita şi a nivelului redus de educaţie civică a populaţiei. Colentina care porneste de la sos. economice si sociale in raport cu alte zone ale sectorului 2 si cu realitatea existenta la nivelul Bucurestiului. Salcilor şi de Sos. genereaza un impact negativ asupra atragerii investitiilor si dezvoltarii de noi activitati economice. fiind caracterizata prin: • starea ridicata a infractionalitatii. cu o mare concentraţie de populaţie romă). Zona pe care o avem in studiu prezinta mari disparitati infrastructurale. mai ales daca vorbim despre instalatiile de productie existente. încălţăminte. Cu excepţia câtorva societăţi care produc mobilă. Numeroasele probleme cu care se confruntă zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani în ceea ce priveşte infrastructura. sau care derulează anumite activităţi comerciale. unde se găsesc diverse cazărmi din metal). Primaria Sectorului 2 Bucuresti impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finantare. societăţi de servicii. de o calitate foarte slaba a mediului construit. • infrastructura tehnica (utilitatile) care necesita extinderi si modernizari importante in tot perimetru. problemele de natură socială. cu un grad ridicat de periculozitate şi având consecinţe asupra vieţii şi condiţiilor sociale ale locuitorilor. echitatea sociala si protectia mediului. aşa cum există şi pe străzile din partea de est a peninsulei Tei Toboc. Imaginea de cartier degradat. ceea ce demonstrează că zona nu este un pol productiv important pentru sectorul 2 şi cu atât mai puţin pentru Bucureşti. • un fond de locuinte vechi şi improvizat (în special in cele două peninsule si in zona Gherghitei-Tudor Mihai. in special in zona Tei Toboc si arealul locuit din peninsula Plumbuita. periferic si nedezvoltat. ţinând cont de logica regenerării urbane şi construcţiei unei identităţi locale pe baza patrimoniului existent2.

In zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani este nevoie de accentuarea identitatii cartierului.Petricani este bine cunoscuta de administratia publica pentru o serie de probleme nerezolvate şi pentru o serie de condiţii minime care ar trebui să fie garantate cetăţenilor din cartier. Un program de recuperare urbană bine structurat ar putea să transforme ţesutul urban al zonei discutate pentru a favoriza o distribuţie mai echilibrată a 3 Marele avantaj al zonei este dimensiunea culturala. integrare care poate tine de o imbunatatire a infrastructurii urbane. veniturile foarte mici ale populaţiei. Aspecte relevante legate de lipsa infrastructurii (într-o zonă deja periferică dată fiind morfologia celor două peninsule create de lac). Administraţia publică a sectorului şi administraţia generală au datoria de a pune în aplicare politici concrete pentru recuperarea zonei. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana 2. prioritate au apărarea. probleme cu poluarea apelor). care. bandele de cartier) fac din cartierul Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani o zona de granita. cat mai ales investitii majore. o mai mare accesibilitate.645 locuitori din sectorul 2 nu beneficiază de aceste servicii).1 Justificarea alegerii zonei de actiune urbana De decenii. degradarea spaţiilor verzi. Poate ca toate problemele semnalate si de care se lovesc locuitorii se vor rezolva in momentul in care vor incepe o serie sistematica de actiuni de interventii programate pe teritoriu. zona dispune de un anumit potenţial turistic şi cultural şi de agrement. poate atrage atat turisti. de securitate si nivelul de trai in spatiile publice. inca in curs. zona Plumbuita – Steaua Rosie . Faptul că la cele două peninsule se poate ajunge printr-o singură arteră (Petricani pentru Tei Toboc şi Plumbuita. construirea unei zona urbane functionale. majoritatea proiectelor reusite de gen fiind bazate pe repere culturale preexistente. dar si o schimbare estetica pozitiva. prin optimizarea conditiilor mediului urban si regenerand perimetrul cartierului dintr-o perspectiva sustenabila. 12 . In afara piorităţilor sociale şi de infrastructură care trebuie soluţionate imediat. Caracterul de segregare al cartierului se regaseste in integrarea redusa a zonei in restul orasului. Munchen sau Londra. absenţa canalizărilor. de gradul de degradare al constructiilor si o puternica tendinta. absenţa staţiilor de pompaj pentru apa din lac. avand în vedere faptul ca se constata disparitati de dezvoltare intre zona si celelalte zone ale sectorului si ale Bucurestiului.1.Ricinului pentru peninsula Plumbuita) demonstrează gradul de accesibilitate redus al zonei în ceea ce priveşte transportul cu auto-vehiculul. nivelul redus de educaţie şi condiţiile precare de trai. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2. putin dezirabila ca zona de locuit sau de lucrat pentru populatia din Bucuresti.imbunatatind nivelul de trai in zona pentru locuitori.1. conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural şi arhitectural existent3. Situaţia gravă existentă şi înrăutăţită de-a lungul anilor a amplificat degradarea şi izolarea zonei care are nevoie astăzi de o serie de intervenţii integrate şi orientate către recuperarea cartierului şi regenerarea urbană. prima dintre ele fiind cea privitoare la marile carenţe în infrastructură (străzi care nu sunt asfaltate. Din contra. de segregare etnica (rrom) si sociala (familiile numeroase. Iar centrele si reperele culturale sunt perfecte pentru proiectele de regenerare urbana. este necesar să se structureze demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. absenţa totală a serviciilor medico-sanitare şi sociale pentru rezidenţi (mai mult de 23.2. esenta fiind reconsiderarea pentru un confort superior. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se confrunta cu mai multe probleme fundamentale. ridicarea calitatii vietii si serviciilor. Pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare. probleme cu reţeaua de apă. pe baza unei logice de dezvoltare integrata a teritoriului4. folosita inspirat. dar şi cu un nivel ridicat al criminalităţii locale (care se organizează şi afectează şi alte zone sau ţări). 4 Regenerarea urbana se produce doar intr-un teritoriu care functioneaza in anumite conditii. Zona se confruntă cu probleme diverse. asa cum s-a intamplat in orase precum Copenhaga.

Ca si alte zone periferice. Daca planificarea urbana in reamanajarea unei zone inseamna. acces la utilitati pentru locuitorii din cartier. De aici deriva necesitatea de a individualiza criteriile de transformare concordante cu caracteristicile fiecarui mediu. In contextul dezvoltarii viitoare. turistic. rezidential) fiecarei zone a cartierului. In cadrul acestei axe prioritare se finanteaza proiecte de regenerare urbana. Este intr-adevar aceasta baza de la care se pleaca pentru a optimiza intr-un mod cat mai coerent regenerarea intregii zona Plumbuita – Steaua Rosie . problemele sunt acute si impun solutii urgente: punctele critice ale zonei au nevoie de raspunsuri ad hoc. Obiectivul administratiei consista in regenerare urbana prin care se intentioneaza revigorarea unei zone periferice cu pronuntate carente structurale si cu o nemultumire generala la nivel socioeconomic. solutii pentru o mai buna accessibilitate din toate zonele cartierului. orientata spre reechilibrarea functiilor urbane si valorificarea potentialului specific (cultural.Steaua Rosie . Orice posibilitate de reinnoire. in conformitate cu principiile de sustenabilitate. ambientală şi socială care caracterizează zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. 13 . O politica orientata spre regenerarea urbana.Petricani. de agrement. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. Proiectele de investitii vor trebui sa vizeze revigorarea socio-economica a zonei prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediata a comunitatii locale: modernizarea strazilor. actiunea de dezvoltare si incluziune sociala se bazeaza pe recuperarea si valorificarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice.serviciilor şi a infrastructurii şi pentru a îmbunătăţi calitatea ambientală şi arhitectonică a spaţiului urban. pentru a reduce marginalizarea sociala si de mediu. ca in ciuda neglijarii intretinerii. creare ex novo sau de conversie trebuie sa se bazeze pe o atenta evaluare a caracteristicilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie . De altfel. care traieste o stare de degradare urbana si nemultumire sociala. Reconditionarea zonelor din Plumbuita.Steaua 5 In cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala.Petricani. Este de o importanta majora abordarea integrata a dezvoltarii urbane. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. servicii sociale in sprijinul populatie locale. pentru a elimina condiţiile de abandon şi de degradare urbană. a devenit o prioritate a Administratiei Primariei Sectorului 2 regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steua Rosie – Petricani. astfel cu atat mai mult cu cat exista oportunitatile de finantare oferite de programele europene5. ar trebui efectuata intr-un cadru concordant cu strategia de planificare integrata si durabila. sociala. stiut fiind faptul ca reclasificarea zonei este absolut necesara. urbana si de mediu. garantarea unui minim de servicii sociale si sanitare pentru rezidenti prin reabilitatea infrastructurii sociale. saraciei si a deteriorarii in general. Pe termen scurt. vizeaza posibilitatea concreta pentru zonele periferice de a reconstrui sau de a forma ex novo o proprie identitate si un nou rol functional. Programul Operational Regional 2007 – 2013 pentru Romania include fonduri pentru proiectele care se integreaza in Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – zone de actiunea urbana.Petricani catre un studiu calitativ-cantitativ a tuturor fenomenelor care se vor prezenta in aceasta zona. rezolvarea problemei referitoare la criminalitate si infractiuni. a construi ex novo inseamna a rationaliza interventiile care trebuie efectuate dintr-un punct de vedere care presupune armonizarea potentialului fie de structurile care trebuie reevaluate. fie acelea care necesita o noua proiectare si constructie. a infrastructurii existente deja care isi sporeste utilitatea. deoarece nu toate modelele pot fi extinse dincolo de mediul geografic la care fac referire.Petricani. de asemenea. inclusiv transportul urban. Tocmai datorita acestor motivatii foarte puternice s-a orientat analiza socio-economico-structurala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Plumbuita . comercial. prin integrarea strategiilor de dezvoltare economica.

Salba de lacuri a fost creata incepand cu anul 1936. traverseaza zona de nord a Bucurestiului si curge mai apoi inspre Dambovita. Perimetrul zonei obiect de studiu nu are o forma regulata. Mihai Tudor si de malul nordic al lacului Plumbuita Cartierul Plumbuita s-a dezvoltat pe un relief jos. rolul pe care aceste zone il poate avea in procesul de transformare urbana rezulta strategic. Tei. Andronache pana la intersectia cu Strada Oituz si. cu a sa forma de semicerc. situata chiar la nord de lacul Plumbuita. depasind diferenta de calitate a vietii urbane. atat din prisma faptului ca este vorba de o ocazie de redefinire a structurarii sistemului teritorial din Sectorul 2. cat si pentru ca zonele degradate constituie o oportunitate de recuperare si refolosire fizica a unor areale din oras. prin bararea cursului raului si asanarea albiei mlastinite a raului. in zona lacului Plumbuita. In plus. continuata in sud-vest de strada Doamna Ghica. dintre care 37. Sos. zona Andronache (in nord). care despart zona de studiu de cartierul Fundeni • Limita estica este formata din Strada Salciilor. Astfel. Baneasa.4 km pe aria Municipiului Bucuresti. Floreasca. Pantelimon. Herastrau. surse de oxigen pentru echilibrul climatic si improspatarea atmosferei poluate a orasului. cu prelungiri in zona judetului Ilfov ce conduc spre orasele Buzau si Urziceni. Ca si imagine geografica. Colentina. Sos. in lunca raului Colentina. Prezenta lacurilor si a spatiilor verzi constituie o adevarata oaza de verdeata si. Cadrul natural favorizeaza asadar dezvoltarea asezarilor umane. formand astfel o zona peninsulara si una insulara si zoan exterioara acestui spatiu. fiind localizat intre cartierul Tei (perimetrul este marginita la vest de Lacul Tei). Colentina formeaza o salba de lacuri naturale: Mogosoaia. in continuare. delimitarea este data de Str. astfel incat delimitarea este data atat de artere de circulatie. Sectorul 2 se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. care imparte zona in mai multe segmente.Rosie – Petricani trebuie sa-si aduca aportul la relansarea sectorului 2. o subunitate a Campiei Vlasiei. totodata. 2. strada Cremenita. al carei afluent este si in care se varsa dupa un curs de 98 km. de strada Oituz. Arealul Plumbuita – Soseaua Rosie . ci ar trebui sa se observe oportunitatea interventiilor structurale si strategice pentru dezvoltarea si recalificarea intregului sector 2 si al orasului. zona de studiu este marginita de: • Limita de vest a cartierului. zona cartierului Doamna Ghica (in sud) si in vecinatatea cartierului Fundeni (in est). dincolo de care se intinde Lacul si Parcul Tei • Delimitarea in partea de sud este data de strada Sinaia. Insa ideal ar fi sa nu se perceapa zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani ca una periferica si degradata. Fundeni. Pe teritoriul Capitalei. limita care separa cartierul Andronache • In nord. rau care izvoreste din zona dealurilor Targovistei.1. suprapunandu-se Campiei Bucurestiului. cat si de limita lacului care da si numele zonei. Plumbuita. formata de strada Petricani. de coeziune sociala si de identitate care o separa de celelalte cartiere avantajate din acest punct de vedere.Petricani are o pozitie centrala inc adrul sectorului. o simpla “rana urbana” care trebuie rezolvata in scurt timp prin intermediul instrumentelor structurale.2 Caracteristici geografice Situat in partea de nord-est a Bucurestiului. care acum sunt lipsite de activitate si de semnificatie. Dovada a faptului ca teritoriul a fost candva acoperit de faimosii codri ai Vlasiei este padurea Andronache. zona de studiu este dominata de prezenta lacului Plumbuita. Colentina si Strada Simetriei. 14 .

Zonificare Functionala Cu obiectivul administratiei publice al recalificarii urbanistice se face referire la reevaluarea si relansarea zonei in ceea ce priveste structura si caracterul social si economic. temperaturile coboara destul de mult. Cu toate acestea. ceea ce a condus la acumularea de mari cantitati de namol insalubru.3. Depunerile de aluviuni transportate de apele care alimenteaza lacul a dus la dezvoltarea excesiva a vegetatiei acvatice si. Schimbarile ce au intervenit la nivelul cadrului natural al zonei au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a cartierului. nu se evidentiaza printr-o diversitate a speciilor flauristice. Un astfel de piesaj prezinta atractie doar pentru pescarii care se incumeta sa-si desfasoare pasiunea intrun mediu insalubru si dezolant. Astfel.1. dar si in gospodariile localnicilor din zona.In prezent. Intalnim. strazile perimetrului sunt enumerate in 15 . Astfel. fundurile lacurilor de pe raul Colentina nu au mai fost dragate de mai bine de 30 de ani. Pe de alta parte. de vile in cosntructie si mormane de moloz. in cadrul si in vecinatatea parcului Plumbuita. Atat iarna cat si vara se caracterizeaza prin prezenta redusa a precipitatiilor. zona are o amplasare foarte buna. Clima este temperat-continentala. pe cealalta in schimb. pe recuperarea si reevaluarea zonei urbane si reevaluarea din punct de vedere socio–economic. doar arborii obisnuiti in parcurile bucurestene. indicam mai jos o lista care le cuprinde integral. deoarece interesul acordat in amenajarea acestui spatiu verde este foarte scazut. obiect al studiului nostru. Din punct de vedere al vegetatiei. in mod esential. caracterizata de prezenta celor patru anotimpuri. calitatea apei lacului nu corespunde standardelor calitative. asadar. Acest lucru se datoreaza deversarii direct in raul Colentina a apelor uzate rezultate in unitatile industriale din amonte de Bucuresti: Buftea (industria alimentara. la imposibilitatea practicarii de activitati de agrement. Centrul urban. chiar caniculare (cu temperaturi care pot ajunge si pana la 45 de grade la umbra). mai ales in luna ianuarie. Pentru a crea o imagine mai clara a celor 66 de strazi. care evidentiaza clar delimitarea spatiului ce formeaza perimetrul cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. este bine definit de graficul din dreapta. obiect al studiului nostru. industria usoara. lacul este inconjurat pe de o parte de blocurile din cartier. 2. cu atat mai mult cu cat nu exista retea de canalizare si statii de epurare care sa colecteze apele menajere. Iarna. motiv penru care nu poate fi utilizata in scop domestic. Diferentele de temperatura intre vara si iarna pot ajunge pana la 60 de grade. aporturi de nutrienti). in timp ce verile sunt foarte calde in ultimii ani. pentru a reduce situatia de marginalizare sociala si ambientala. Crevedia (ferma de crestere a pasarilor). Actiunea de dezvoltare si de integrare sociala se bazeaza. in consecinta. Mogosoaia (industria cinematografica).

Str. Str. Str.urmatorul tabel. Str. Str. 16 .Petricani se caracterizează prin numeroase spaţii verzi (Parcul Plumbuita 1 şi 2). Ferestrei 23. Str. Simetriei 60.Intr. Litoralului 35. I. Culmea Fagarasului 17. Str. Mica 40. Str. Parau 42. Marcu Zamfir 39. Str.Intr. Ghimbav 26. Ricinului 57. Str. Str. Nicolae Paraschiv 44. Str. Oituz 46. Tomovici 66. Porumbaceanu 30.Intr. Ineu 6. Fundeni şi Andronache (sud şi est). I. Pietrisului 53. Andronache 10. Tiglelor 9. Gherghitei 5. Str. Colentina 11. Colentina. Str. Str. Str. Str. prin prezenţa a 3 braţe ale lacului Plumbuita. Cremenita 16. Gorgan Spatarul 28. Str. Str. Afirmarii 3. Stefan Pascale 64. Fabrica de Gheata 22. Neagota 43. Str. Memoriei 7. Str. Str. Sipca 62. Str. Brana 13. Harta de mai jos arată clar localizarea cartierului discutat în interiorul sectorului 2. Mihai Tudor 41. Str. Lopetii 37. Str. Str. Sinaia 61. Palamidei 48. Str.Str.Aleea Sinaia 2. In imediata vecinătate a cartierului Pipera (nord). Safirului 8. Ion Marin 32. Logofatul Carstea 36. Str. Str. Str. Magura Vaii 38.Intr. Str. Str. Str. Dumitru Tane 19. Str. Petre Negulescu 51. prin spatii industriale parasite (in mov) şi prin inceputul arterelor Colentina-Andronache care duc către cartierul Creanga. Str.Sos. Zamfir Gh. Str. Doamna Ghica 18. Str. 1. Tamaioarei 65. Emanciparii 21. Polixemia Radulescu 55. Str. Gherghitei 25. Ivarului 33. Steaua Rosie 63. Str. Petricani 52. Gimalau 27. Str. Str. Str.Sos. Paroseni 49.Str. cartierul Plumbuita – Steaua Rosie . Linotipului 34. Folclorului 24. Str. Str. Str. Str.Intr. I. Petre Ispir 50. Str. Nicolae Zamfir 45. Constantin Beiu 15.Intr. Bujorul Alb 14. N. Str. prin două peninsule şi o insulă şi prin prezenţa renumitei Mănăstiri Plumbuita (asa cum este reprezentată mai jos). Geicu 29. Savu Bara 59. Elevatorului 20. Tei (vest). Salciilor 58.Intr. Str. Stanga 31. Str. Str. Constantin Beiu 4. Olanelor 47. Str. Str. Aristotel 12. Str. Plumbuita 54. Raul Colentina 56.

dar o singura adresa poate influenta prelucrarea datelor statistice selectate pentru fiecare strada in parte. necesare la elaborarea proiectului. am extrapolat si 17 . Perimetrul arealului a fost delimitat cu o linie galbena.ro. Din planul urbanistic general al sectorului 2. pentru o mai buna observare a zonei. desi pentru sectorul 2 sunt prevazute diferite PUZ-uri pentru anumite zone.Prezentam in continuare o harta (imagine satelitara) pe care se pot vedea si numele strazilor din cuprinsul zonei analizate. document public si prezent pe www.ps2. Trebuie facuta si mentiunea ca. pentru cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani nu exista un PUZ specific. cu atat mai mult cu cat nu o portiune de strada. Limitele amintite prezinta o importanta deosebita din punct de vedere al integrarii cladirilor si activitatilor economice din cuprinsul zonei.

2. Astfel de zone cuprind şi câteva locuinte colective în blocuri cu regim de inalţime ridicată (peste P+6 niveluri).Petricani a fost analizata 18 . oferta de mobilitate publică este absentă in peninsulă Plumbuita şi în arealul din Tei Toboc. dincolo de a fi in mod vizibil haotica. Dna Ghica ce se află între intersecţia Petricani-Tei şi sensul giratoriu Ghica-Colentina). Analiza tesutului urban existent Pentru o descriere mai buna a unei zone asa de variate si complexe. Ulterior. D-na Ghica. atat de ordin arhitectonic. nefiind legaturi cu centrul din Sectorul 2 si cu zonele mai periferice ale cartierului. Emanciparii. obtinand in linii mari un tablou urbanistic zonal al portiunii care se analizeaza (jos dreapta). Colentina şi Str. fiecare strada a perimetrului din zona Plumbuita. din analiza Sos. observăm prezenţa unei zone mixte comercialo-rezidenţială. În afară de arterele de comunicaţii importante. Sos. înconjurată de o zonă mixtă constituită dintr-un ţesut urban într-un teritoriu de importanţă majoră dar cu capacităţi reduse pentru absorbţia traficului intens (Gherghitei. Oituz.Salcilor – Sos. în timp ce celelalte spaţii verzi sunt considerate spaţii verzi cu acces public nelimitat. scopul vizitei a fost acela de a oferi o impresie initiala a zonei.Str. opţiune care a condus încet la abandonul zonei.4. Lipsa omogenităţii specifice zonei. din spaţii verzi şi dintr-o zonă in care este necesara elaborarea de planuri urbanistice zonale (in gri).Petricani. Insula se întinde de-a lungul lacului în partea dinspre Steaua Rosie (asa cum si sos Petricani e limitrofă lacului Tei) şi cele două ţărmuri ale râului Colentina sunt considerate spaţii verzi de protecţie. cu excepţia părţii de sud. cuprinsă intre străzile Gherghitei – Str.Mihai Tudor – Str.1. începutul sos. Partea de sud a zonei discutate. linia metodologica urmata din partea staff-ului de cercetare a fost o dezvoltare directa a studiului prin vizite pe teren si prin analize efectuate la fata locului. face zona mai putin practicabilă. Andronache). obiect al unor planuri şi modernizări recente (străzi asfaltate). se observă că partea centrală a perimetrului discutat este compusa aproape exclusiv. In schimb. la absenţa soluţionării problemelor de infrastructură ale rezidenţilor şi la o sărăcire lentă şi tragică a patrimoniului natural al zonei. in afara de lacul Plumbuita. cat si si practico-locativ. limita sud-estică a perimetrului nostru.Colentina.Steaua Rosie . precum Str. Colentina. Din analiza in detaliu a Planului Urbanistic. Specificul celor două peninsule şi funcţionalitatea actuală a lacului şi a spaţiilor verzi arată opţiunea pentru un plan urbanistic care a favorizat politici locative ale zonei exterioare marilor artere. tipică pentru o mare arteră şi dens populată (aşa cum este Str.delimitat si aici zona-obiect a studiului (jos stinga). La inceput. este în schimb compusă dintr-o zonă rezidenţială (în gri deschis).

Constantin Beiu Str. Fabrica de Gheata Str. Andronache Sos. Colentina. Ricinului Str. Gherghitei Str. Sinaia Sos. Mihai Tudor Str. Andronache. Litoralului Str. Aceasta etapa a fost importanta pentru familiarizarea cercetatorilor cu zona urbana si comerciala a cartierului Plumbuita. reprezinta intregul perimetru de Sud din zona PlumbuitaGranita zonei inainteaza la vest de-a lungul Strazii D-na Ghica pana la rond. Tudor Mihai si cu Str. se ajunge din nou la rondul cu lacul Plumbuita. pana in punctul in care se intalneste cu Str. din centrul urban analizat. D-na Ghica Str. Stanga Str. Brana Str. Culmea Fagarasului Str. impreuna cu Str. Aceasta ultima strada.de mai multe ori pentru o descriere detaliata a fiecarui segment care compune cartierul. La Est granita este reprezentata de Str. Petricani. Salciilor Str. Elevatorului Str. Polixemia Radulescu Str. Continuand drumul din Str. Memoriei Intr. granita zonei inainteaza spre Str. In tabelul urmator vom lista strazile care formeaza fiecare zona. Pentru o descriere optima a tesutului urban existent in perimetrul zonei pe care o studiem. care se gasesc respectiv la colt cu Str. Ineu Intr. Emanciparii Str. Inaintand in directia Nord Est. Andronache. Safirului Intr. Dumitrescu Tanase Str. Marcu Zamfir Str. Bujorul Alb Str. Neagota Str. Afirmarii Intr. Oituz. Gimalau Zona 6 Str. Tudor Mihai. de la numerele civice 99 si 106. defalcate in functie de diferitele caracteristici ale structurii urbane. Gorgan Spatarul Str. Str. Geicu Str. dar cu carente evidente.Petricani se caracterizeaza printr-o mare varietate urbana data de zonele rezidentiale. se ajunge la incrucisarea cu Str. analizam marginea zonei in detaliu impartita in mai multe microzone. Ferestrei Str. Folclorului Str. Salciilor. Plumbuita Zona 2 Al. Plumbuita Str. Mai departe. Petricani. Oituz in zona cuprinsa intre numerele civice 45 si 60. Ghimbav Str. I. Oituz Str. Petre Negulescu Zona 5 Intr. care merge mai departe pana cand se intalneste cu Str. mai mult sau mai putin organizate. Colentina Str. Gherghitei Str.Steaua Rosie . I. Lacul Plumbuita delimiteaza la Nord zona “Plumbuita Steaua-Rosie Petricani”. Aristotel Str. care reprezinta granita de Est a zonei. Colentina Str. precum si prin zone utilizate pentru schimburi comerciale.Zamfir Str. Constantin Beiu Intr. Sinaia Zona 3 Sos. Porumbaceanu Str. zona Plumbuita . Inaintand spre Nord de-a lungul Str. Tiglelor Str. Salciilor va da in Str. Linotipului Str. Chiar daca este doar o portiune din sectorul 2. Mica Str. care delimiteaza in partea nordica teritoriul. Ivarului Str. pana la numarul 347. aceasta intalnindu-se cu Str. I. Zona 1 Str. Dumitru Tane Str. Cremenita. Sinaia si Strada D-na Ghica. Cremenita Str. Simetriei Zona 4 Intr.Steaua Rosie . Tamaioarei 19 . Nic.Petricani si cu clarificarea nevoilor pentru o regenerare urbana de cartier.

care printr-un noroc a supravietuit demolarii multor edificii istorice. Sipca Str. Zona se distinge prin prezenta slaba si aglomerata de casute. Palamidei Str. Ion Marin Str. a. de o strada marginita de arbori de-o parte si de alta care delimiteaza pana la pod toata zona. Stefan Pascale Str. ce merge de-a lungul lacului Plumbuita. zona fiind caracterizata de prezenta manastirii. care au avut loc in timpul regimului comunist. care este taiata in doua de Str. Savu Bara Str. de o ampla si difuza zona de verdeata si de apropierea de lac. foarte bogata in verdeata si caracterizata in zona sud-orientala de prezenta unui far de mici dimensiuni. Raul Colentina Str. Tomovici Str. Zona 1 Zona 1 ar putea fi definita ca si zona cea mai verde din cartier. Zona 1. Magura Vaii Str. Parau Str. care duce la o insulita. Logofatul Carstea Str. Nicolae Paraschiv Str. Lopetii Str. Petre Ispir Str. Zamfir Gh. Neagota Str. Olanelor Str.Str. intr-o stare evidenta de abandon. In partea nord-vestica vom gasi un pod. Pietrisului Str. o straduta acoperita cu pamant duce pana la Strada Ricinului. Plumbuita. Paroseni Str. Petricani Str. 20 . de-a lungul coastei. Peninsula este inconjurata. se caracterizeaza prin prezenta unor ample spatii verzi si prin apropierea de lacul Plumbuita care inconjoara si limiteaza toata zona nord – centrala si cea vest – centrala. N. Steaua Rosie Str. In zona nordvestica la stanga manastirii.

foarte ingrijita desi nu foarte impunatoare. care este situata in zona nord-vestica. Tot peisajul este infrumusetat de prezenta unui mic parculet de jocuri si de bancute. domina zona. Plumbita se ajunge la Manastire. nu doar de la haosul urban. campuri intinse. in dreapta strazii Plumbuita. Vegetatia este alcatuita din copaci inalti si boscheti si iarba. Plumbuita in directia manastirii (parcului). fiind un potential punct atractiv pentru locuitorii acestei zone si pentru numerosii visitatori. se prezinta bine pentru viitoarele investitii in sectorul de food&beverage. o puteti lua si pe podul de fier. Ajunsi pe insula se poate observa un mic far. deoarece este inconjurata de verdeata si se situeaza in partea centrala a zonei 1. Manastirea Plumbuita atrage numerosi pelegrini. asa cum se poate observa si in fotografia de mai jos.Intrand pe Str. care se indreapta in aceasta directie nu doar pentru a se bucura de frumusetea locului. zona este traversata de strazi cu pamant si asfalt. 21 . Cladirea se distinge prin prezenta unui acoperis verde si prin albul zidurilor cladirii. Lacul care inconjoara pensinsula caracterizeaza statutul de abandon si de degradare a zonei. Parcul. lipsa unui sistem hidric si al canalizarii precare. Manastirea constituie un potential centru de dezvoltare al cartierului. ci si de la viata frenetica a orasului. Calitatea constructiei denota o recenta restructurare. cu o structura odihnitoare. dar cu un impact vizual puternic si situata intr-o zona linistitoare. dar si in cel cultural. dar si pentru a-si regasi pacea si linistea sufleteasca. se poate urmari cursul unui suvoi de apa care nu face altceva decat sa accentueze imaginea degradata a invelisului stradal: trotuarul este mai mult utilizat pentru parcarea masinilor locuitorilor din zona si din strada se pot vedea amplele spatii verzi care caracterizeaza zona pana in apropierea lacului . folosit in trecut pentru a putea fi vazute incendiile din zona. desisuri scunde si multi arbusti. Pentru a putea ajunge pe insulita. Spatiul verde si pozitionarea spatiului. Din Str. este caracterizata de prezenta copacilor inalti.

partea din dreapta este delimitata de o imprejmuire ca o retea. precum cea alba din imagine. statutul de degradare al zonei . strada Plumbuita care duce la Manastire. La acest pod care duce la insula cu far se poate ajunge de pe strada ingusta care vine de la manstire sau venind din sud. ocupa. Locul necesita o importanta interventie de reamenajare si imbunatatire. fiind unicul punct de acces catre insulita si catre far. In imaginile de mai jos se poate vedea micul pod de fier . de culoare verde inchis. masinile. datorita lipsei unei retele de canalizare si a posibilitatii de epurare. din zona 1 . trotuarul. foarte poluata. din fier. amplificand.Fotografia de mai jos ilustreaza foarte bine felul in care se prezinta strada principala din zona 1. 22 . care este utilizata de locuitorii din zona ca niste zone de atarnat rufele. pe bucati. In imaginea din dreapta jos se poate vedea apa lacului insalubra. de pe Strada Ricinului. intr-o evidenta stare de degradare .

mergand spre manstire. locuit de numerosi caini vagabonzi. Asa cum se poate observa. cealalta varianta. se afla intr-o stare de degradare a mediului avansata. mai complexa tinand cont de starea de abandon si prezenta unei stradute nepavate. fiind nevoie asadar de o interventie pentru recuperare si valorificare. Strada Plumbuita. care. de la Manastire. traversand Strada Ricinului. deci. Plumbuita. in plus.Sagetile galbene indica posibilitatile actuale de acces catre insulita: una de la sud. se pot observa vestitele haine atarnate pe gardul din sarma. prin prezenta lor ii descurajeaa pe potentialii vizitatori sa mearga mai departe. faptul ca apa este statuta amplifica efectul de poluare. in poza alaturata. refluxul apelor. nepermitand. Pentru vizitatorii parcului acest lucru reprezinta un ulterior indiciu al starii de degradare a zonei. Traversand Str. lacul Plumbuita. Parcul este. Lipsa unui sistem de epurare. 23 .

Este delimitata in partea sa sudica de o strada principala. strada Dna Ghica. zona 2 incepe din punctul intersectiei cu Str. blocuri care se gasesc in conditii nu foarte potrivit. Petricani. care se uneste la vest cu prima parte din Sos. Zona 2 Zona 2 se gaseste la sudul zonei Plumbutia. Sos. unele dintre acestea sunt insa intro stare de restructurare. la Nord zona este delimitata de marginile lacului Plumbuita si de Str.b. Cremenita. Paroseni si Sos. Colentina si se continua cu Str. La vest. Sinaia. Zonele care se gasesc de-a lungul perimetrului sud-vestic al zonei 2. care traverseaza Sos. care coincid cu cele doua strazi. si se dezvolta de-a lungul partii finale a ultimei dintre cele doua strazi. Petricani. Ricinului. Petricani si D-na Ghica. pentru ca apoi sa dea la est in Str. 24 . se caracterizeaza prin prezenta structurilor de locuinte.

impreuna cu activitati comerciale de toate tipurile precum centrul foto. magazinul cosmetic. fast-food-uri si supermarket-uri. se ajunge la Str. Luand-o spre Sud. o mare artera de comunicatie. Zona este caracterizata de o urbanizare puternica: sunt prezente ample zone cu parcari neconventionale de-a lungul si de-a latul blocurilor locuite.Traversand portiunea din Soseaua Petricani spre Sud. 25 . se poate observa trecerea de la o zona in intregime inconjurata in majoritatea ei de spatiu verde pe ambele parti ale strazii la o zona complet urbanizata. D-na Ghica.

chiar daca este periferica. asfaltul pe sosele in Strada Colentina este intr-o stare destul de buna. zona. este legata de restul orasului de o retea de transport in comun destul de dezvoltat. Asa cum se poate vedea din poza de mai sus. Din foto se vede cum zona este bine intretinuta: strazile sunt curate. asa cum este 282. Pe cand pe partea stanga blocurile sunt despartite de prezenta zonelor verzi. de partea cealalta strada este ca un bloc format din cladiri construite adiacent. sunt prezente recipiente imense pentru reciclarea diferentiata a gunoaielor. precum linia de tramvai si legaturile prin intermediul autobuzului. ingrijirea liniei de electricitate este optima.De-a lungul si de-a latul suprafetei stradale sunt prezente blocuri de locuinte. 26 .

care favorizeaza traficul intens caracteristic periferiei Bucurestiului. Doamna Ghica. precum Mega Image si Mc Donald. chiar daca sunt prezente si cateva zone verzi. imprastiate din loc in loc. Colentina. cat si a vilelor individuale. sunt diverse activitati comerciale. continuand spre Sud. Zona care se afla intre Sos. inconjurata de verdeata. ajungem la biserica cu acelasi nume. este foarte ingrijita si este intr-o stare foarte buna. ce delimiteaza zona 2 la est. Strada D-na Ghica.In plus. Soseaua Colentina este una din principalele cai de comunicatie. in timp ce latura cealalta este complet delimitata de cladiri.Colentina si Str. Indreptandu-ne spre Sud. O latura a strazii este marginita de zona verde. cu prezenta atat a blocurilor realizate in ciment. cu o densitate mare a populatiei. 27 . Zona rezulta a fi o aglomerare urbana.Sinaia. spre Str. se intalneste la intersectie cu Sos. este caracterizata prin multitudinea de cladiri. Constructia.

delimitata de strazile Petricani. Aceasta strada se intretaie cu o strada de acces de mici dimensiuni. cu prezenta parcurilor si copacilor. In partea de nord. D-na Ghica. se observa o cladire. 28 . Colentina si se termina in spatele lacului Plumbuita. situata la Sud-Est. si lacul Plumbuita este aproape in intregime verde.Partea interna din zona 2. care se intrepatrunde cu zona verde. care incepe de la intersectia D-na Ghica si Str. Comunicarea interna este asigurata de o strada principala. reprezentand o comunicare cu zona de locuinte din acest perimetru. imprejmuita in totalitate de copaci.

Aceasta strada. Sos. Andronache delimiteaza zona 3 pana la intersectia cu Str. Fundeni. In interiorul acestei parti a zonei 3. 51. se observa numeroase locuinte de tipul blocurilor. Petre Negulescu. Petricani si luand-o pe Strada D-na Ghica. Fundeni si punctul in care se intalneste Str. Granita zonei de analiza se continua cu Str. permite si legatura traficului vehiculelor care vin dinspre nor vest Str. definita ”Plumbuita -Steaua Rosie Petricani din Sectorul 2 Bucuresti”. asa cum se vede si in fotografiile zonei. o strada paralela cu Sos. care se curbeaza spre sud-vest si se intersecteaza cu marginea lacului Pumbuita. si se afla intre Fabrica de Gheata si intersectia in forma literei T dintre aceasta si Sos. de Str. Granita de Sud este formata in intregime de Sos. de la nord est la sud vest. Zona este apoi delimitata tot in corespondenta cu aceasta. si de prima parte din Sos. 29 . 66. cu cea care vine dinspre sud est. Zona 3 Micro zona 3 se afla in partea estica a arealului analizat. Colentina. Fabrica de Gheata. Aceasta parte din microzona 3. Andronache. e 667. Salciilor pana in punctul in care se intalneste cu Str. in afara de faptul ca parcurge intregul cartier Colentina. Colentina. Traversand Str. Aceasta ultima portiune. Strada Gherghitei. delimitata de Soseaua Colentina. Sos. inchide o importanta strada de comunicatie a Bucurestiului. de unde ajunge mai apoi iar in Sos. traversand Sos. Colentina. Emanciparii. in zona cuprinsa intre suprapunerea Str. rezulta a fi un spatiu cu o densitate destul de mare. Simetriei cu Salciilor. Pe latura nordica. Fabrica de Gheata.Petre Negulescu. Simietrei. care pana la 31 martie 2009 a fost reconstruita in mare parte. Colentina. Pentru o portiune de cativa zeci de metri granita este formata de Str. inchizand in acest fel perimetrul zonei 3. Simetriei cu Sos. Fundeni. pentru a se continua mai apoi cu Str.Fundeni. care prezinta doua benzi pe fiecare din sensurile de mers si este caracterizata si de prezenta statiilor de tramvai si de autobuze 21. Emanciparii se ajunge intr-un final la Str.c.

mai ales cea formata din chinezi. mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice. Realizate de Cooper Beach. precum activitatile de import alimentar. Cooper Beach Tower vor fi blocuri cu 12 etaje. iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. in apropierea lacului. In zona se gasesc si servicii private precum cabinetele stomatologice de mici dimensiuni. viitoarele locuinte. Colentina. Fabrica de Gheata si Sos. 30 .Zona inglobeaza diferite portiuni comerciale. Existenta acestor micro activitati economice diverse reflecta prezenta unui ridicat procent de populatie straina care locuieste in zona. cu un numar de 156 apartamente. In interiorul zonei cuprinsa de la Str. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul Plumbuita si catre parc. magazine specializate in ustensile necesare pentru uz caznic si constructii.

tesutul urban si dimensiunea fiecarei unitati de locuinte prezentate mai sus. caracterizate de diferente ale tesutului urban si a tipurilor de locuinta.De-a lungul Str. Salciilor apar in plus cateva activitati industriale. uneori locuintele prezente aici in zona 3. Zona 3 se termina cu zona descrisa mai sus si este destul de populata. Aceasta parte a zonei 3 este delimitata de strazile: Gherghitei. Str.Andronache care da in Sos. 31 . adapostesc mai multe familii si sunt construite pe un etaj. Poza de jos ne arata insa . Sos. magazine de telefonie. Poza ne arata granita dintre cele doua sub zone ale microzonei 3. Gherghitei si Sos. Fundeni. Emanciparii. Radulescu Polixenia. Totodata. materiale electronice si centre foto. In aproprierea Str. sunt cateva activitati comerciale de mici dimensiuni precum magazine alimentare. Colentina si Andronache. Tipologia de locuinte mai frecvente in aceasta parte a zonei 3 este formata din case pentru cate o familie cu gradini nu foarte mari/medii. patiserii. Simetriei si Salciilor. Granita este reprezentata de Str. macelarii. aproximativ in intersectia unde se gaseste un moment in forma de avion. Colentina. leaga diversele strazi de blocuri de-o parte si de alta si inchid aceasta parte a micro zonei 3. Intr-adevar doua strazi asfaltate. iar soselele sunt asfaltate. o zona mai diversificata din punct de vedere al tesutului urban si din punct de vedere al caracteristicilor locuintelor. pe structuri de tipul blocurilor. Toata zona este deservita de iluminare stradala. Zona este deci in general bine deservita si din punct de vedere stradal. mici magazine specializate in materiale de constructii. Gorgan Spataru si Str. cu o perspectiva mai larga.

Acesta este in prezent frecventat de familiile celor care locuiesc aici. nu numai pentru construirea noilor nuclee rezidentiale. Fabrica de Gheata a fost utilizata pentru realizarea unui parc. precum Cooper Beach Tower. dar si pentru realizarea de investitii pentru deshiderea punctelor de restaurare din partea marilor lanturi de fast-food precum Mac Donald’s si Mega Image. si de hotelul “Colentina”. 32 . Fabrica de Gheata. se poate vedea ezitarea diverselor parti din micro zona 3 neutilizate. dar nici comercial si nici de locuit sau de inchiriat. au fost folosite gratie pozitiei panoramice. O restransa parte de teren cuprinsa intre Str.Luand-o iar pe Str. Fasia de teren care se extinde in vecinatatea lacului. Toata zona de pe langa parc cu jocuri pentru copii si mese de picnic a fost in cele din urma reamenajata. nici in scop industrial.

Z. in conditii bune . apropiate una de alta in prelungire. Nicolae. Capitan Zamfir a Marcu. Str. Spre deosebire de Strada Tudor Mihai. in schimb. la Est de strada Oituz (cum putem vedea si in fotografia cu numarul 2) la Sud de strada Emanciparii si Fabrica de Gheata. Litoralului. pozitionate respectiv la inceputul si la sfarsitul strazii. de o zona de fabrici care nu mai functioneaza insa si niste zone verzi de dimensiuni neregulate si acoperite de pamant. sunt 3 cladiri de birouri care sunt reprezentate de cladiri formate din constructii de mici dimensiuni. Nicolae. departate una de alta . care par a fi int-un stadiu de saracie. Zona 4 Zona 4 se gaseste in partea Nord. Pe latura interna a strazii care este paralela cu 33 .Estica a zonei urbane Plumbuita si este delimitata la Nord de strada Tudor Mihai. Strada Zamfir Nicolae traverseaza perpendicular aceste trei siruri de constructii. exceptand doua case private. Tudor Mihai nu prezinta de-a lungul ei multe cladiri si contructii pe latura nordica a strazii. Z. Patru strazi principale traverseaza paralel zona 4: Str. Tudor Mihai. pe partea nordica a strazii Zamfir Nicolae gasim si blocuri de dimensiuni mai mici dar cu niste conditii mai bune pentru a putea fi locuite. la vest de marginile lacului Plumbuita.d. Pe partea strazii care se intersecteaza cu Str. si care sunt de fapt locuite de persoane.

chiar daca sunt total diverse una fata de alta. dar inainteaza pana la intersectia cu strada Gherghitei. in stilul unor mici vile. acest areal intern al zonei 4. cu distanta intre ele. numarul caselor in conditii bune si vile se micsoreaza din ce in ce mai mult cu cat ne afundam in aceasta zona interna: in Str. asa cum se observa in cea de-a 4° fotografie. Cum se poate vedea si in fotografia a treia. Parcurgand Strada Litoralului. nu doar traverseaza arealul blocurilor contruite si al baracilor numeroase si depozitelor. Astfel de cladiri sunt multe. cladiri cu strucuturi de dimensiuni foarte mari si destul de noi si ingrijite se intersecteaza cu constructii de mici dimensiuni ale caror acoperisuri stau sa cada. se poate observa prezenta cu totul necorespunzatoare a cladirilor necorcondante intre ele: astfel. in timp ce restul strazii este format de diverse tipuri de baraci. “Motul – Service Auto”. inainte de a ajunge in strada Gherghitei. intr-adevar. de exemplu. sunt asezate in asa maniera si atat de aproape si concentrate. Inaintand pe Str. Emanciparii este zona reprezentata de cea mai mare densitate de cladiri iesite din comun si abandonate parca pentru ele insele. care se intinde de la Str. strada in analiza este in principal formata din cladiri de dimensiuni mici. nearanjate de nici un fel din punct de vedere al aspectului urbanistic. Emanciparii se observa doar 3 locuinte. Emanciparii.Strada Capitan Zamfir si Marcu au fost construite cladiri prefabricate care au functii industriale pentru stocarea si depozitarea marfurilor. sunt prezente case noi. care inchide zona 4. Capitan Zamfir Marcu pana la Str. 34 . in timp ce. Astfel de strada. de dimensiuni mici si in stare foarte proasta. Asa cum se poate observa continuand acelasi traseu pana la intersectia cu Str. Capitan Zamfir si Marcu ne gasim in partea distrusa a zonei 4. De altfel. atelier mecanic de dimensiuni medii si activitati in sectorul mecanic si de reparatii si intretinere a automobilelor. facand-o sa fie o zona foarte densa de constructii. Particularitatea care face ca aceasta strada sa se distinga fata de alte strazi analizate mai devreme este ca astfel de cladiri cum sunt aici. si cladiri care sunt folosite in diferite activitati. in ultima parte a strazii.

In zona de analizat sunt prezente doar 3 cladiri folosite ca si locuinte si una care este formata din mai multe baraci. Gherghitei are si cateva locuri de verdeata care alterneaza cu diversele cladiri destinate folosirii comerciale si pentru productie. si nu prezinta nici un fel de constructie sau cladire care sa fie dedicata activitatii de productie. intr-adevar. dar sunt foarte la intamplare asezate una fata de alta. care odata au servit pentru diverse activitati productive. Str. acest spatiu este ocupat de baraci abandonate. si segmente ale teritoriului folosita aproape numai ca zone de aruncare a deseurilor produse de fabricile si companiile din zona. Aceasta microzona este cu totul inactiva. fiind complet abandonata cu zone mlastinoase. sau mai bine zis Strada Gherghitei se intinde pana la marginea lacului Plumbuita. In ceea ce priveste restul suprafetei. a carei lungime transversala taie cele cinci strazi analizate mai sus. delimiteaza cea de-a patra micro-zona la interiorul zonei 4. Zonele verzi pe care le analizam nu sunt asezate intr-o anumita ordine.Inainte sa se termine Strada Emanciparii patrundem pe Str Gherghitei. aceasta parte din strada Emanciparii. ca si de zone verzi care nu sunt deloc ingrijite 35 .

de exemplu. se observa prezenta cladirilor distruse si a resturilor de constructii. in prima parte a Str.care dau direct spre lac. mai precis numeroase baraci imprastiate care alterneaza cu depozitele si cu locuintele propriu-zise. care fac pesisajul sa fie si mai deplorabil. si structura ei la sfarsitul strazii inainte de intersectia cu Soseaua Andronache: aici. Este vorba de mici cladiri locuibile multifamiliare si de nivel mediu-slab. Astfel de structuri au o forma non-conformista – cum putem observa in fotografia de mai jos – pentru ca par abandonate in ceea ce priveste ingrijirea lor si construite din materiale de o clitate foarte proasta. care delimiteaza in est zona 4 legand direct Strada Tudor Mihai de Strada Emanciparii. si spatiul ramane ocupat de cladiri si baraci de dimensiuni mici. depozite pentru firme si fabrici. Oituz vedem cladiri de marime medie si in conditii bune. alcatuite din structuri care pot fi locuite. nici in scop industrial. Se pot vedea pana la 3 astfel de vile care sunt in curs de constructie pe la jumatatea strazii Oituz. alcatuite din mai multe etaje si in care se simte o ingrijire periodica. Cum putem observa din urmatoarea fotografie. 36 . Asa cum putem observa si in imaginea de mai sus. Se poate vedea existenta unor cosntructii neutilizate. un mare lant de productie si distributie de imbracaminte precum “Losan SRL” detine chiar pe Str. Diversele hambare ale depozitelor se intrepatrund cu cladirile care sunt in curs de constructie. Se pot numara cel putin 5 exemple de astfel de structuri in prima jumatate a Str. Oituz cateva hambare pentru depozitare si pentru fabricarea propriilor produse . Fotografia ne arata exact imaginea strazii Oituz. care detin pe aceasta strada cateva sedii pentru producerea la scara larga. in timp ce numarul de hambare prezente aici este net superior si depozitele sunt distribuite pe intreaga lungime a strazii Oituz. ajungem la Strada Oituz. si nici macar pentru a fi locuite. nici comercial sau tertiar in general. Cum putem vedea din fotografia alaturata. pe langa structurile care arata mai putin bine intalnim si structuri care arata foarte bine. mai ales in partile de pe langa cladiri. unde se alterneaza peisajul cu mari cladiri de un ciment gri. Oituz. Este prezent si un al 4-lea tip de structura. Al doilea tip de structura sunt magaziile. acestea fiind realizate in scopul locuirii. Inaintand pe partea opusa fata de Strada Gherghitei si a lacului Plumbuita. atfel de tipuri de structuri sunt in general realizate pe 3 etaje si au o gradina interioara. Pe masura ce ne apropiem de malul lacului Plumbuita. Si flora prezenta in aceasta microzona apare foarte slab dezvoltata si foarte neingrijita.

de o complexitate si diversitate sociala. doua pe sensul de dus si doua pe sensul de intors si leaga cartierul cu restul Bucurestiului. Aceasta strada este compusa din 4 benzi. Petricani pe stanga este lacul Tei. Ajungand pe teritoriul in analiza al Soselei Petricani se observa ca aceasta strada are un trafic relativ mediu. iar in sud. Paroseni. in tip ce pe partea dreapta este o serie de constructii si depozite destul de vechi si unele in stare de abandon. La inceputul strazii Sos. sunt cu totul absente parcarile vehiculelor de dimensiuni mai mari. acestea fiind parcate in maniera dezordonata pe marginea strazii. Steaua Rosie. Aceasta zona se extinde pe distanta intregului teritoriu si e caracterizat de o mare diferentiere atat sociala cat si economica si a mediului. 37 . Aceasta zona peninsulara este marginita de Tei Toboc si se arata la nord si vest a lacului Plumbuita in timp ce in est se invecineaza cu lacul Tei. gasindu-se din loc in loc gropi daca o iei pe strada de la un capat la altul. dens. asadar. Zona 5 Zona 5 este situata in partea nord-estica a cartierului Plumbuita si este delimitata la vest de Sos. In plus. aceasta zona incepe la inceputul Sos.Strada nu este foarte bine asfaltata. nefiind prezenta nici un fel de trecere de pietoni sau trotuar. e. Si la nord de Strada Sipca si de Strada Raul Colentina in timp ce la est este marginita de Str. si. Petricani si Str.

ca si in restul cartierului Tei Toboc. Sunt insa probleme cu epurarea apei si cu canalizarea in general. Nu este prezenta in aceasta parte a cartierului nici o zona comerciala sau vreun chiosc de vanare a produselor alimentare de diverse tipuri. o nevoie de reamenajare si de restructurare a spatiilor verzi. deci este compus din cladiri si depozite de tot felul si de cateva case recent contruite. spre terminarea cartierului Tei Toboc sunt terenuri nefolosite si lasate in custodia proprietarilor si au rams asa in paragina. In acest perimetru. astfel incat diverse buruiuni cresc dupa bunul plac. se pot observa pe dreapta diverse strazi care dau in aceasta strada si sunt asfaltate. este prezenta multitudinea de baraci si de depozite. este destul de variat. In plus. Aceasta strada este situata la nord de zona Tei Toboc si este marginita in totalitate de lacul Plumbuita. Inaintand pe Sos. insa la sfarsitul lor sau trecand de Strada Sipca nu mai rezulta a fi acoperite de asfalt. se ajunge in Str.Inceputul zonei 5. Sipca. si iluminarea stradala si legaturile de curent electric functioneaza perfect. Petricani. Terminand de parcurs Sos. Petricani. Spatiile verzi in aceasta zona sunt destul de numeroase dar de mici dimensiuni si total abbandonate. precum tot restul cartierului. Rezulta. fara ca cineva sa se ocupe de aspectul acesta. Se poate observa ca in aceasta zona a cartierului Tei Toboc chiar daca strazile nu rezulta a fi asfaltate. 38 . nu este nici o modalitate de trasnport urban care sa permita locuitorilor rezidenti aici sa se poata deplasa cu usurinta si sa poata ajunge in orice zona a Bucurestiului. asadar.

Se poate observa ca de-a lungul lacului Plumbuita si Tei. desi acest cartier ar avea un enorm potential. de ce nu. In realitate. la marginea strazilor sunt din plin gunoaie si deseuri adunate de la locuitorii de aici de toate tipurile. ar putea duce la o imbunatatire generala a conditiilor de viata si a viabilitatii cartierului. aceasta parte a cartierului este alimentata de curent electric. 39 . Toate strazile interne ale cartierului sunt lispsite de asfalt. Compozitia calitativa si cantitativa a caselor si a strazilor care se arata pe aceste strazi este mult diversa fata de strada Petricani. oferind posibilitatea de costruire a unor spatii publice si locuinte. si in aceasta parte a cartierului nu pare a se desfasura vreo activitate comerciala sau a fi vreun magazin alimentar sau vreo linie de transport public. nu exista drumuri. o actiune de refacere a mediului cu o restructurare a caselor deja existente. adunate la marginea strazilor. apa nu este mai curata decat in alte parti. de la Strada Sipca se ajunge la o alta strada care margineste lacul Plumbuita care se numeste Raul Colentina. se observa o diferenta semnificativa. Locuintele de-a lungul strazii Sipca sunt inferioare calitativ fata de strada mai sus mentionate si. situata in partea de nord vest a cartierului Tei Toboc. trotuare sau sisteme de protectie care sa impiedice accesul la lac. situatia acestor strazi este cu adevarat deplorabila. dar nu este deloc o retea de canalizare iar strazile de pe marginea lacului nu sunt deloc asfaltate. Apropo de lac. In plus. Lasand putin de-o parte aceasta strada si uitandu-ne pe strazile laterale acesteia. Acestea nu sunt asfaltate. sunt prezente locuri cu deseuri imprastiate pe ici pe colo. mai ales pentru cei care deja locuiesc in aceasta zona si. Asa cum s-a adaugat si mai sus. pentru ca acest cartier are potential dar nu este valorificat. fundul este tulbure. asa cum a fost specificat si mai devreme. a unor potentiali turisit in viitor. mai ales pe perioada iernii. creand astfel probleme enorme populatiei care locuieste aici. Dincolo de toate aceste lucruri negative si privind mai departe in viitor. este plin de alge si de tot felul de deseuri aruncate in lac. Mergand mai departe.

in apropierea de Str. Raul Colentina. si ceea ce se poate vedea aici. avand si multe gropi care ar face imposibila inaintarea vehiculelor si a pietonilor. este prezenta iluminarea publica si legatura de curent elctric. si lipseste cu desavarsire canalizarea atat de importanta. insa legat de restul. care se prezinta c aun mediu propice de aparitie a sobolanilor. chiar daca acesta este compromis si ar putea avea si el probleme la precipitatii. si pe aceste strazi situate spre interior. Totusi. 40 . deseurile abandonate pe marginea strazii si prezenta depozitelor si a depozitelor de toate felurile. purtatori de boli diverse care ar putea fi transmisible si la om. transformand-o intr-o o zona foarte atractiva.O astfel de strada este foarte asemanatoare cu strada Sipca prin prezenta iluminarii publice si asfaltului. este evident contrastul dintre locuintele care sunt pe marginea lacului cu o constructie moderna si apartinand unei clase sociale inalte. In mod cert problemele acestea se constituie intr-un focar de boli infectioase datorita deseurilor care sunt abandonate aici. Si aici zona se deschide spre marginea lacului si face ca cei care se ocupa de amenajarea urbanistica sa ii puna pe ganduri cu reamenajarea ei. aceste strazi rezulta a fi impracticabile datorita faptului ca nu sunt asfaltate. Langa aceasta.

strazile de aici sunt asfaltate chiar daca intr-un mod deplorabil. Beliu. intreaga zona este caracterizata de mult mai multe probleme fata de zonele care marginesc lacurile Tei si Plumbuita. Este un aspect foarte important intrucat majoritatea populatiei care locuieste aici este de varsta inaintata. Aceste strazi sunt tot mai putin largi si in anumite portiuni este o urma de asfalt ramas de la foste asfaltari. si la strada numita Steaua Rosie. Steaua Rosie intrand in interiorul peninsului se intalnesc in ordinea urmatoarele strazi: N. ca si energia electrica la nivelul locuintelor. asa cum s-a spus si mai sus. Continuand itinerariul. Spre deosebire de altele. Petricani. Si in aceasta zona se poate observa prezenta deseurilor si a gunoaielor imprastiate pe marginea lacului si in zonele apropiate acestuia. la fel ca pe Sos. Aceasta strada se prezinta ca si cele anterior descrise. Costantin Beiu. multe terenuri in paragina. Zamfir. avand nevoie de mijoace de transport. Dupa str. pe masura ce se inainteaza spre cartierul Tei Toboc. In aceasta zona este si un cimitir. Iluminarea stradala este prezenta. depozite intangibile si parasite. au niste probleme esentiale. nici in acesta zona nu sunt legaturi de mijloace publice de tran sport. si astfel se poate observa lipsa retelei de canalizare si prezenta locuintelor prost facute. precum lipsa totala a trotuarelor. Este prezenta iluminarea stradala si este energie electrica in fiecare casa. B. Astfel de strazi. situatia caselor construite cu materiale precare si daunatoare mediului si nerezistente. Se poate concluziona ca. in realitate. 41 . se ajunge din nou la lacul Plumbuita.In plus. iar situatia nu se schimba mult de la un loc la altul.

f. 42 . delimiteaza partea de est a zonei si margineste pe de o parte lacul. impejmuind parcul si separandu-l de zona 1. asa cum se vede si in cele doua poze din lateral. aceastea rezulta a fi total impracticabila si este aproape imposibila trecerea cu masini pe aici. este relevanta si Str. Intradevar. Plumbuita si Strada Ricinului.Situatia strazii este intr-adevar foarte preocupanta. Zona 6 Perimetrul zonei 6 este foarte bine delimitat de 2 strazi foarte importante precum Str. Cealalta strada insa. In plus. Prima strada margineste zona 6 pe partea de vest. Tamaioarei care traverseaza central toata zona.

multe din acoperisuri sunt construite din materiale poluante si daunatoare pentru sanatatea indivizilor care locuiesc acolo. vazand numarul mare de autovehicule parcate pe ambele parti ale carosabilului. Plumbuita incepe in partea sudica a zonei 6. tinand cont de caldura si decompunerea deseurilor. Casele sunt in conditii degradante. dat fiind lipsa canalelor adecvate. In plus gardurile aproape distruse de rugina. se ajunge la intersectia cu Str. cand apar precipitatiile mai ales in perioada iernii. Ricinului. probabil. Tamaioarei. Str. In partea de sud a hartii. Strada este destul de ampla si pe alocuri se prezinta destul de bine. Ricinului. Inaintand. Acest lucru ar putea provoca dezastre foarte mari. foarte des in gramezi imense la marginea strazii. divide practic perimetrul in 2 parti. facand stanga se ajunge Str. Conditia in care apare aceasta strada este in mod sigur mult mai buna fata de conditiile strazilor prezentate mai devreme. traversand zona de la sud la nord. ar putea fi destul de problematic. unde se poate observa o serie compacta de locuinte. Zona pare oricum a fi foarte dens populata. fara nici o ingrijire speciala. care. Neglijenta este foarte vizibila in partea stanga a strazii. precum servicii sanitare chimice. Dupa o analiza mai profunda s-a observat ca. Ajunsi la capatul strazii Tamaioarei. chiar daca in anumite puncte degradarea este extrem de evidenta. care zac. multe par aproape distruse sau construite cu materiale foarte putin stabile si putin rezistente.Str. locuitorii acestor locuri sunt constransi sa utilizeze cateva structuri mobile. abia spalate. a iesit la iveala si lipsa unui loc adecvat pentru strangerea gunoaielor. care margineste lacul Plumbuita. marginand lacul. mai ales in perioada verii. 43 . si acestea. multe dintre ele aparand intr-o stare evidenta de abandon sau de degradare. sunt utilizate de locuitori pentru a-si usca rufele. Situatia acestei strazi ne apare foarte delicta din punct de vedere urbanistic. Reteaua electrica este prezenta pe intreaga strada si pare a fi functionala. Ne apare foarte dificila si situatia igienico – sanitara. Plumbuita se incruciseaza cu Str. Acest lucru. oricum in conditii de degradare. Pe langa asta. Situatia stradala a zonei este complet neadecvata pentru ca rezulta ca aceasta nu este asfaltata. cand strada se umple de noroaie ramanand impracticabila. Tocmai de aceea. chiar daca este evidenta necesitatea unei noi revizii. si ajunge pana la manastire.

referitor la strazi din cartier.44%. sasi (0.01%).Petricani este esential sa analizam si aspectul demografic si situatia statistica a populatiei si distributia acesteia pe sexe si grupe de varsta. reprezentand 53. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2. in decembrie 2006 populatia Sectorului fiind alcatuita din 193. actualizata la nivelul datei de 01.E a Bucurestiului. in sens usor pozitiv.40 ani M F 404 458 6 16 4 4 0 0 0 0 2 2 7 6 6 5 40 . sunt baruri. mai in detaliu.1 Distributia populatiei Situat in partea de N.593 persoane de sex masculin. cu o suprafata de 32 km2.M 1014 21 11 9 0 3 23 30 Tot. Gherghitei Intr. La nivel de sector convietuiesc romani (cca.12%). intr-adevar. cu diferente minore de la un an la altul. se poate observa o iluminare destul de scazuta a strazii. Safirului Intr. secui (0.F 1173 31 14 4 0 7 14 34 44 .05. situatia zonei pare destul de dificila si pentru recuperare ar fi necesare.74% reprezentand cca. 96%). Structura pe sexe este echilibrata. Memoriei Intr.300 locuitori). Cu toate eforturile. natalitatea. insa. Ceea ce ne face sa analizam mai in profunzime este conditia in care se afla lacul. romi (1. Ineu Intr. este posibila realizarea a numeroase vile.03%).2009. 2. 6. Existenta unui mic excedent feminin poate influenta. Referitor la distributia populatiei in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani. locuinte din materiale noi si intr-o stare foarte buna. populatia Sectorului 2 reprezinta un procent de 18. ale carui ape tulburi lasa sa se vada urma unei poluari daunator pentru locuitorii din zona. Bucuresti.2.559 de locuitori.011 de persoane. cu foarte multi copaci prezenti pe ambele parti ale trotuarului.60 ani M F 279 347 9 8 5 6 0 0 0 0 1 2 4 3 8 8 peste 60 ani M F 127 186 1 3 0 2 0 0 0 0 0 2 3 3 5 12 Total 2187 52 25 13 0 10 37 64 Tot. macedoromani (0.Steua Rosie .18 ani M F 40 35 2 1 0 1 9 4 0 0 0 0 7 1 10 6 18 .01%) totalizand aproximativ 363. Constantin Beiu Intr. numeroase opere de epurare a apei si curatare. in mod particular. Strada Aleea Sinaia Intr.619 persoane de sex feminin. Tiglelor 0 -14 ani M F 164 147 3 3 2 1 0 0 0 0 0 1 2 1 1 3 14 . Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor a furnizat urmatoarele date statistice a persoanelor care domiciliaza in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani. care ar putea fi un pericol pentru locuitorii din zona. probabil.56% si un numar de 167. germani (0. Analizand. cea mai importanta modificare fiind inregistrata in intervalul 2001-2002 cand populatia Sectorului a scazut cu 17. pe langa numeroasele centre comerciale care. In intervalul 2000-2007. populatia Sectorului 2 a avut o evolutie descrescatoare.33%). Strada pare a fi asfaltata si zona este deservita de tot ce trebuie.2. corespunzator unui procent de 46.7% din populatia Capitalei insumand in anul 2006. Afirmarii Intr.212 din populatia Capitalei. extrasa din baza de date de evidanta a persoanelor a Mun.Aici. Ceea ce uimeste in mod favorabil este mai ales aranjamentul urbanistic care se adapteaza perfect carasteristicilor peisajului din zona. 361. Pentru a obtine o imagine cat mai relevanta a zonei Plumbuita. maghiari (0.

Petricani Str. Logofatul Carstea Str. Pietrisului Str. Petre Ispir Str. I. Mihai Tudor Str. Fabrica de Gheata Str. Ivarului Str. Emanciparii Str. Petre Negulescu Str. Brana Str. Lopetii Str. Nicolae Zamfir Str. Simetriei Str. Bujorul Alb Str. Andronache Sos. Polixemia Radulescu Str. Steaua Rosie Str. Folclorului Str. Gimalau Str. Culmea Fagarasului Str. Ferestrei Str. Ghimbav Str. Savu Bara Str. Constantin Beiu Str. Linotipului Str. Tomovici 22 443 0 6 17 39 41 3 118 3 3 1 1 0 7 9 42 4 23 9 1 3 3 5 4 3 15 2 4 5 24 0 2 2 14 5 2 10 6 11 32 16 12 7 0 23 18 2 0 6 8 16 77 1 3 26 30 9 30 428 0 4 25 28 38 3 142 4 5 2 1 0 18 12 38 2 18 8 5 4 1 3 4 1 30 1 5 6 14 0 7 5 10 11 8 12 8 8 31 17 6 3 1 26 22 1 0 3 9 15 66 3 3 25 25 6 5 85 0 2 9 13 7 0 30 0 6 0 3 0 2 1 0 4 0 1 1 4 0 4 0 0 8 1 0 5 1 0 2 2 3 2 2 3 9 3 6 6 2 2 1 13 2 2 0 8 1 0 11 0 0 9 1 2 8 92 0 3 8 14 8 1 27 0 1 2 2 0 3 3 0 11 0 3 0 3 2 2 0 0 10 0 0 6 4 0 1 4 1 1 2 5 3 0 10 3 3 1 2 2 0 1 8 7 6 1 11 0 0 5 2 2 40 1542 0 11 59 56 147 8 509 14 16 2 28 0 21 21 149 6 36 28 8 21 11 20 13 7 82 7 15 28 24 0 9 24 44 14 19 36 24 18 79 24 39 27 7 48 11 8 42 6 18 48 126 8 6 25 113 16 38 1551 0 11 68 69 164 3 501 9 12 4 21 0 21 22 127 2 43 34 12 19 9 13 13 4 74 4 16 33 55 0 9 16 32 15 10 36 25 22 84 36 24 15 2 63 12 4 44 10 25 39 146 5 5 39 104 18 36 1186 0 11 48 65 106 6 357 9 7 3 0 0 12 11 106 4 36 20 10 11 12 12 3 1 76 6 7 33 42 0 5 15 23 4 9 30 12 13 60 29 35 6 10 45 5 3 41 6 20 36 142 5 3 12 69 14 39 1574 0 13 53 60 156 3 389 12 9 3 0 0 14 13 130 5 27 25 6 13 14 10 6 5 74 7 8 24 47 0 10 11 25 5 16 33 13 8 54 27 30 9 7 40 11 3 37 7 20 39 165 8 3 14 79 16 22 827 0 4 12 26 46 2 258 7 4 1 11 0 1 6 38 1 15 4 5 3 7 7 2 2 28 4 0 7 25 0 5 5 12 1 1 18 9 1 16 9 12 8 4 19 5 1 13 5 12 19 174 5 4 7 38 8 33 1145 3 5 28 35 75 1 300 9 6 2 16 0 12 10 69 2 19 8 8 8 7 5 1 1 46 6 2 17 29 0 3 4 21 4 6 26 10 4 37 12 23 16 7 23 4 5 35 5 12 34 173 7 2 11 41 16 273 8873 3 70 327 405 788 30 2631 67 69 20 83 0 111 108 699 41 217 140 56 89 66 81 46 24 443 38 57 164 265 0 53 88 185 62 75 209 119 88 409 179 186 94 41 302 90 30 220 63 131 247 1091 42 29 173 502 107 125 4083 0 34 145 199 347 19 1272 33 36 7 43 0 43 48 335 19 110 62 25 42 33 48 22 13 209 20 26 78 116 0 23 48 96 26 33 97 60 46 193 84 100 50 22 148 41 16 96 31 59 119 530 19 16 79 251 49 148 4790 3 36 182 206 441 11 1359 34 33 13 40 0 68 60 364 22 107 78 31 47 33 33 24 11 234 18 31 86 149 0 30 40 89 36 42 112 59 42 216 95 86 44 19 154 49 14 124 32 72 128 561 23 13 94 251 58 45 . Sinaia Str. Tamaioarei Str. Stefan Pascale Str. Elevatorului Str. Oituz Str. Porumbaceanu Str. Sipca Str. Dumitrescu Tanase Str. Parau Str. Magura Vaii Str. Marcu Zamfir Str. Stanga Str. Colentina Str. Geicu Str. Palamidei Str. N. Plumbuita Str. Doamna Ghica Str. Mica Str. Nicolae Paraschiv Str. Olanelor Str. Gherghitei Str. Dumitru Tane Str. Paroseni Str. Aristotel Str. I. Ion Marin Str. I. Salciilor Str. Ricinului Str. Litoralului Str. Raul Colentina Str.Sos. Neagota Str. Cremenita Str. Gorgan Spatarul Str.

Pentru a studia prezenta 47% si distributia demografica pe baza varstei 53% cetatenilor. Zamfir Gh.14 3% grupa si peste 61 ani ultima grupa. Se observa 15 . intre 41 si 60 de ani a patra 19% 0 .18 ca mai mult de o treime din populatie apartine 19 . Zona 1 15% 0% 10% 24% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 46 . evidentiind procentul major al persoanelor de sex feminin (53%) si inferioritatea celor de sex masculin (47%). de la 15 la 18 ani. zone urmata apoi de zona 3 (24%). Total partial Total pe clase de varsta Total populatia 18 1388 22 1389 2777 2 354 2 344 698 35 4232 33 4316 8548 18 3212 18 3821 7033 5 1927 5 2662 4589 158 78 80 23645 11113 12532 Graficul urmator ilustreaza structura distributiei demografice in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Pe langa o analiza detaliata a structurii demografice sub aspectul raportului masculinDistributia populatiei feminin. se trage concluzia ca zona Distributia populatiei pe cea mai dens locuita este zona 2 (45%). cei mai putini fiind cei care apartin Peste 60 grupei 15-18 ani. Observand distributia populatiei in cadrul cartierului studiat. imagine care reprezinta o caracteristica a intregului perimetru Plumbuita in complexul sau.Str. zona 5 (15%) 6% si zona 4 (10% din total). se observa si procentul populatiei de grupe de sex pentru fiecare din cele 6 zone care alcatuiesc perimetrul de studiu. demonstrand o imbatranire avansata a populatiei din cartier. impartite pe 5 Procentul populatiei grupe de varsta. dupa cum urmeaza: de la 0 la totale 14 ani.40 30% 36% grupei de varsta cuprinsa intre 19 si 40 de ani. Aceste date evidentiaza o situatie destul de ingrijoratoare. Feminin Graficul circular din dreapta prezinta procentele acestor categorii. populatia cartierului a fost Masculin impartita in 5 categorii de varsta. Copiii si tinerii pana in 14 ani reprezinta doar 41 . de la 19 la 40 ani o a 12% treia categorie.60 12%. anume doar 3%.

18 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 6 16% 29% 40% 11% 4% 0 .40 ani 19 .14 ani 15 . anume 32%). populatia populatia de peste 61 de ani este concentrata majoritar in zonele 2 si 3 (22% din populatiei depasind aceasta varsta).18 ani 19 .14 ani 15 . Distributia populatiei pe categorii de varsta… 22% 4% 3% 39% 0 .40 ani 32% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 3 22% 11% 2% 36% 29% 0 . In acelasi timp.18 ani 19 . mai precis 15-18 ani (al carui procent ajunge la 5%).40 ani Considerand distributia populatiei in cadrul fiecarei zone.18 ani 19 . cu un procent corespunzator de 16%. sunt prezentate in continuare 5 grafice care ilustreaza datele pentru fiecare grupa de varsta: 47 . Pentru zona 1 nu a fost ilustrat un astfel de grafic. urmata de zona 2 (cu un procent asemanator.40 ani 33% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 5 14% 27% 38% 16% 5% 0 .18 ani 19 .Prezentam in continuare cele 5 grafice circulare care descriu distributia demografica pe baza varstelor in fiecare zona in parte. Referitor la populatia cu varsta cuprinsa intre 19-40 ani. procentul cel mai mare se inregistreaza in zona 6 (40%) si in zona 2 (in care aceasta grupa de varsta totalizeaza 39%).14 ani 15 . distributia populatiei in baza sectoriala si teritoriala a fost analizata luand ca punct de referinta si diferitele categorii in care a fost impartita populatia intregului perimetru. dat fiind faptul ca nu prezinta o concentrare de populatie rezidenta in acest spatiu.14 ani 15 .40 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 4 18% 11% 3% 35% 0 . Zona care corespunde celui mai mare procent al populatiei cu varsta cuprinsa intre 41 si 60 de ani este zona 4 (cu un procent de 33%). rezulta ca prima grupa de varsta (0-14 ani) este cel mai bine concentrata in zona 5.14 ani 15 . zona 5 este si zona cu cea mai mare concentrare a populatiei din cea de-a doua grupa de varsta. In cele din urma. Astfel. Pe langa analiza in functie de zonele in care a fost impartit arealul cartierului.

Zona 4 2.Distributia populatiei categoria 0-14 ani 19% 9% 22% 5% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 15-18 ani 19% 6% 50% 9% 16% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 19-40 ani 13% 6% 10% 22% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 41-60 ani 12% 5% 11% 23% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria peste 60 ani 10% 4% 9% 25% 52% Zona 2 Zona 3 Zona 2 prezinta cele mai multe particularitati in ceea ce priveste aspectul demografic: este interesant astfel de observat ca grupa de varsta 0-14 ani este prezenta cu precadere in zona 2.316 femei) – 36% • intre 41-60 ani → 7. Trebuie mentionat faptul ca numarul 48 .232 barbati si 4.2.2.821 femei) – 30% • peste 60 ani → 4. iar distributia reala si oficiala a acestora pe grupe de varsta se prezinta astfel: • intre 0-14 ani → 2. sectorul 2 si cartierul Plumbuita este posibil sa observam tendinta demografica a acestuia din urma.389 femei) – 12% • intre 15-18 ani → 698 persoane (354 barbati si 344 femei) – 3% • intre 19-40 an → 8.388 barbati si 1.033 persoane (3.465 persoane.589 persoane (1.465 persoane Analizand datele referitoare la intreaga populatie din Bucuresti.777 persoane (1.212 barbati si 3.548 persoane (4.662 femei) – 19% pentru un total de: 23.927 barbati si 2. si tot in cadrul acesteia se gaseste si procentul cel mai mare al persoanelor cu varsta peste 61 de ani. Spor natural Numarul de cetateni cu adresa de domiciliu pe strazile din zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani este de 23.

comparativ cu alte cartiere. actualizata la nivelul datei de 30. trage un semnal de alarma cu privire la viitorul trend demografic din cartier. Procentul de 3% in plus in cazul populatiei in varsta. locuite in principal de persoane in varsta.5% din totalul populatiei cartierului). important indicator al nivelului scazut de viata.2. Datele comunicate au fost extrase din baza de date a evidentei persoanelor a municipiului Bucuresti. Creanga sau Colentina). se impune continuarea programelor de masuri pentru a tine trendul de crestere a natalitatii.236 359. al carui procent in totalul populatiei din Plumbuita este de 19%. Sporul natural pentru intreg anul 2008 atunci este negativ (-180 unitati). Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita Sub aspect social. Drept urmare.3 -2.3 19.4 -0. cu circa 3 puncte procentuale mai mult. micsoreaza segmentul populatiei apte de munca (19-60 ani).7% Procentul tinerilor (‹18) 17. Alti 19% din acestia sustin ca venitul mediu al locuitorilor din cartier este cuprins intre 500 si 800 49 .000 pers) 10.9 Rata mortalitatii (la 1. asa cum se intampla si in cazul altor cartiere ale sectorului. simultan cu impulsionarea activitatilor economice. care s-a inrautatit ca urmare a scaderii veniturilor familiilor defavorizate in primul rand. cel mai apasator se resimt problemele finanziare. il constituie nivelul celor trei componente ale educatiei: formala.931. astfel incat nu se poate estima cu exactitate numarul de casatorii din baza de date. adica 49. Populatie Bucuresti Sectorul 2 Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 1. ceea ce demonstreaza diferenta tot mai mare intre sexe.000 pers) 11. Alt factor.07. cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin probleme referitoare la nivelul de trai.9% 16. pe masura inaintarii in varsta a locuitorilor.4 Procentul varstnicilor (+60) 18. Cum rezulta si din chestionarele la care rezidentii au fost rugati sa raspunda.8% 19. Acest proces de crestere a numarului persoanelor cu varsta peste 40 de ani (un total de 11622. trebuie subliniate faptul ca 58% din acestia sunt femei. protectia sociala a varstnicilor.1 9. pentru persoanele cu domiciliul pe strazile din zona de interes. ceva mai mare ca in alte zone ale sectorului 2. precizam ca in decursul anului 2008 s-au nascut 252 persoane cu domiciliul in zona Plumbuita si au decedat 432 persoane cu domiciliul in zona de referinta. In ceea ce priveste numarul casatoriilor inregistrate in intervalul cuprins intre anii 2001-2008.465 9. situatia statistica extrasa din baza de date nu este relevanta deoarece nu toate persoanele declara sau prezinta actele de casatorie la ghiseu. trebuie sa mentionam faptul ca se inregistreaza o tendinta negativa. In plus.2009.0% In privinta sporului natural. asa cum sunt zonele peninsulare.3 Raportul natalitate/ mortalitate -1. nonformala si informala. In ceea ce priveste date referitoare la raportul natalitate/mortalitate. ca si in cartiere precum Baicului.107 Rata natalitatii (la 1.0% 15. care totalizeaza 66% din populatia cartierului. crearea de noi locuri de munca si cresterea calitatii pentru serviciile medicale.5 12.1 9. in special in anumite zone. in vederea operarii in baza de date a mentiunilor de casatorie.persoanelor tinere sub 18 ani pastreaza aceeasi linie ca si in alte cartiere ale sectorului 2 (aproximativ 15%. 73% din intervievati au un venit mai mic de 500 RON. Cu toate acestea.5% 23. ceea ce demonstreaza ca populatia din zona analizata prezinta o concentratie a batranilor.3. Numarul persoanelor in varsta in schimb. 2.

2% in cazul barbatilor. transformarea unor spatii in zone de pasunat pentru animale domestice (cai. In plus.3% pentru cele de sex masculin).4%). sanitare si de asistenta oferita persoanelor dezavantajate. Categoria celor fara studii. Este lesne de inteles nivelul de trai pe care si-l pot permite cetatenii din Plumbuita. peste media din Bucuresti • Spor natural negativ • Rata populatiei sub 18 ani sub media din Bucuresti • Rata somajului ridicata Riscuri • Descrestere demografica • Imbatranirea populatiei si scaderea populatiei apte de munca • Scaderea numarului populatiei 50 .4% (67.5% barbatii). cel mai mare procent al persoanelor somere s-a inregistrat in cazul barbatilor cu varste cuprinse intre 30-39 ani (76%). delincventa in zona peninsulara. Totodata. unde viata cotidiana a populatiei este caracterizata de substantive precum “excluziune” si “singuratate”. pentru crearea de noi locuri de munca • Cresterea mobilitatii populatiei • Imbunatatirea standardelor educazionale ale populatiei Puncte slabe • Concentrare a populatie in varsta. este in crestere si rata somajului.RON.Petricani. Trebuie evidentiata si deficienta existenta la nivelul serviciilor sociale.2.2% femeile).9%.6% in cazul femeilor si de 6. procentul populatiei active fara locuri de munca inregistrat la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani era de 8.5% (35.2%. situatia ilustreaza un procent de dezocupare de 14. se descrie ca fiind neintegrata in structura sociala. 62.Steaua Rosie .8% barbatii si 21. O mare parte din numarul persoanelor fara locuri de munca este reprezentat de tineri cu varsta sub 25 de ani (25. ceea ce alimenteaza nesiguranta populatiei. in special cei cu studii inferioare. Clasa sociala mijlocie din zona Plumbuita . Aspectele ce deriva din aceste probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de asigurare a securitatii publice. asa cum era de asteptat.8% femeile si un procent ceva mai ridicat 53. existenta unor strazi neasfaltate. mai precis 28. unde rata somajului ajunge la 7. In plus. poluarea mediului. gaste). cainii vagabonzi. Din populatia cu studii medii. Analiza SWOT a situatiei demografice Puncte tari • Concentrare a populatiei cu varsta apta de munca • Rata mortalitatii mai mare decat media pe Bucuresti • Zona cu potential de extindere comercial si rezidential Oportunitati • Dezvoltarea spatiului rezidential • Expansiunea spatiilor comerciale. In ultima perioada. In cazul impartirii pe sexe. existenta unor foste spatii industriale abandonate.3% barbati si 53.2% femei) sunt ocupati.3%. depozitarea deseurilor in zona lacului. degradarea cartierului si indiferenta locuitorilor. Dificultati in gasirea unui loc de munca intampina si tieni cu varste sub 20 ani. superioara fata de nivelul national (8%) si fata de cel al Bucurestiului (8. care reprezinta o proportie semnificativa a populatiei. perceptia negativa asupra acestei zone. In ceea ce priveste ocuparea pe piata muncii. 2. Astfel. precum lipsa canalizarii.1%). Trebuie subliniate mai apoi problemele reale ale zonei. 76. ajungand la 28.8% din populatia cu studii superioareare un loc de munca (79% in cazul persoanelor de sex feminin si doar 72.4.8% in medie (43. procentul persoanelor fara loc de munca a atins nivelul cel mai inalt in cazul tinerilor sub 20 de ani. prezinta cel mai mic procent de ocupare pe piata muncii. gradul de ocupare a populatiei cu varste peste 15 ani era de 49. cu astfel de venituri.

care reprezinta 13.81%) • peste 55 ani: 77 persoane (28.5. sunt prezentate si in graficul circular prezentat in continuare.53%) • intre 25 – 29 ani: 23 persoane (8. Tinerii in schimb intampina cele mai putine probleme atunci cand vine vorba de gasirea unui lco de munca. asadar. Urmeaza categoria celor cu varsta cuprinsa intre 30 si 39 de ani (59 de persoane somere).2009.97%) • intre 50 – 55 ani : 51 persoane (18.25% din someri din sectorul 2. reiese ca. din care: -cu studii superiore: 17 persoane -cu studii medii: 48 persoane -muncitori calificati si necalificati: 206 persoane Conform datelor publicate in evidentele oficiale. Situatia generala din interiorul cartierului Plumbuita nu difera de media la nivel national.06. Din acest total in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.046 someri indemnizati. sau pe care l-au pierdut in aceasta perioada de criza economica. Forta de munca si Somaj Cu privire la situatia somerilor in datele trimise de catre ALOFM sector 2.48%) • intre 30 – 39 ani : 59 persoane (21. care probabil sunt in cautarea unui alt loc de munca. ca cei care intampina mai multe probleme in gasirea unui loc de munca sunt cei apropiati de varsta pensionarii si cei intre 30 si 39 de ani.41%) Asa cum reiese din histograma alaturata. unde sunt prezentate in date absolute informatiile referitoare la situatia somerilor din zona de studiu. exista in evidenta un numar de 2. tabelul urmator prezinta repartitia pe grupe de varsta a somerilor din zona de studiu. Se observa astfel cum cei 271 someri sunt impartiti dupa in urmatoarele categorii: • sub 25 ani: 15 (5. in cartierului Plumbuita.77%) • intre 40 – 49 ani : 46 persoane (16. Rezulta. Repartitia pe grupe de varsta a somerilor sub 25 ani intre 30-39 ani intre 25-29 29 ani intre 40-49 49 ani peste 55 ani Repartitia pe grupe de varsta a somerilor (%) 28% 6% 8% sub 25 ani intre 50-59 ani 22% intre 25-29 ani 19% 77 intre 30-39 ani 17% intre 50-59 ani intre 30-39 ani 51 46 59 23 15 intre 40-49 ani intre 50-59 ani peste 55 ani sub 25 ani 51 . Cei mai putini sunt tinerii cu varsta sub 29 de ani. sunt in evidenta 271 someri in plata.2. cei mai multi dintre ei (77) apartin grupei de varsta de peste 55 ani. nemultumiti de cel pe care l-au avut initial. in data de 02.2. Aceleasi date. sub forma de procente. care totalizeaza 38 de persoane in situatie de somaj.

Trebuie sa evidentiem ca situatia care reiese din actele oficiale este total diferita de cea reala, avand in vedere ca nu ia in considerare cetatenii care nu lucreaza sau lucreaza din cand in cand la negru, si nu o declara.Ingrijorator este faptul ca populatia tanara este afectata cu precadere de acest fenomen, fiind necesare programe de reconversie profesionala si educatie (pregatire profesionala initiala si continua). Din acest total, trebuie sa evidentiem ca 15 persoane sunt sub 25 ani, care reprezinta 9.2% din total somerilor. 2.2.6. Multiculturalism In ceea ce priveste structura populatiei din Plumbuita, aceasta este eterogena. Romanii reprezinta majoritatea, dar pe langa ei mai sunt si alte minoritari, cea mai reprezentativa fiind cea a etniei rrome. Cetatenii romani nu sunt inregistrati in Registrul National privind Evidenta Persoanelor dupa criteriul etnic. Conform ultimelor inregistrari statistice realizate la nivelul anului 2007 ponderea populatiei rrome declarate din totalul populatiei Sectorului este de 1,74%, ceea ce reprezinta un numar de aproximativ 6.300 de persoane. Insa, din surse provenite de la asociatiile rrome se estimeaza ca la nivelul Sectorului exista un numar de aproximativ 20.000 de etnici rromi. Oricum, trebuie sa mentionam ca neoficial in Sectorul 2 locuiesc 10.000 de rromi din care 3% locuiesc in zona Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani, pentru un total de 300 de unitati. Pentru o analiza corecta a situatiei populatiei rrome care locuieste in Sectorul 2, un rol deosebit il are intelegerea factorilor determinanti ai conditiilor socio-economice. Astfel, printr-un raport elaborat in cadrul proiectului “Campanie de promovare a sanatatii in comunitatile de rromi” finantat prin programul PHARE si a unor chestionare aplicate in comunitatea rroma de catre expertii locali rromi si reprezentanti DGASPC Sector 2, au fost evidentiate mai multe aspecte legate de starea reala a acestei comunitatii, care se caracterizeaza prin: • standard de viata scazut, • lipsa actelor de identitate (s-a evidentiat faptul ca majoritatea familiilor sunt formate din cupluri in concubinaj) • nivel precar de locuire (multe familii nu detin locuinta proprietate personala, motiv pentru care inchiriaza de multe ori locuinte cu statut incert de proprietate, locuind fara forme legale) • nivel de studii foarte scazut si prezenta unui grad ridicat de analfabetism • venituri mici (venitul mediu pe membru de familie este sub venitul mediu garantat, existand chiar familii care nu au nicio sursa de venit). Anchetele sociale realizate la nivel local au identificat si alte elemente definitorii pentru situatia cetatenilor rromi, precum: ocuparea abuziva a unor terenuri si spatii, realizarea de constructii fara autorizatii, o stare de incertitudine in ceea ce priveste actele de proprietate, existenta unor spatii improprii pentru locuire (baraca, bordei), asa cum se poate observa foarte clar si in fotorafiile care ilustreaza capitolul referitor la analiza tesutului urban al arealului. Un procent semnificativ din populatia de etnie rroma, adulti si copii nu sunt inscrisi la medicul de familie. Problemele de sanatate ale populatiei de rromi sunt complexe, dar nu au o determinare etnica ci, mai degraba, educationala (stilul de viata) si socio-economica (nivelul de trai scazut). Referitor la ocuparea cetatenilor de etnie in rroma pe piata muncii, se poate spune ca, in general, gradul de ocupare este destul de mic. Un numar semnificativ de rromi obtin venituri din munci necalificate, in domeniul colectarii deseurilor si ca muncitori zilieri. Ponderea mare a casnicelor in totalul populatiei feminine de etnie rroma arata slaba participare a femeii rrome pe piata muncii.

52

In cadrul arealului analizat, sunt 3 zone (din cele 6 in care a fost impartit perimetrul) in care prezenta acestei etnii se face mai bine simtita. Poate ca cea mai reprezentativa zona sub acest aspect este zona 4, situata in imediata apropiere a Manastirii Plumbuita. Informatiile existente referitoare la cetatenii de origine rroma (informatii provenite in special din chestionarele pe care cetatenii din zona le-au completat) arata ca acestia nu au un loc de munca stabil, desfasurand diferite activititati precum colectarea fierului vechi si/sau a sticlelor goale. Copiii care apartin acestor familii nu frecventeaza scoala, petrecandu-si timpul in general pe strazile cartierului, ceea ce duce la integrarea lor in bande de cartier si la crearea unui ambient social periculos. Pentru rezolvarea acestor problematici, institutiile administrative si diferite organizatii ar trebui sa lanseze diferite programe de integrare sociala pentru membrii acestei comunitati. Concluzionand, se observa existenta unor diferente de dezvoltare intre zona analizata si alte cartiere ale capitalei, disapritati evidente mai ales la nivelul educatiei, al conditiilor de viata, al serviciilor medicale si sociale. De asemenea, exista o segregare sociala intre membrii etniei rrome si populatia de origine romana, diferenta care a dus la o distantare sociala a celor din comunitatea rroma. 2.2.7. Educatie In zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, se gasesc urmatoarele unitati de invatamant: I. Gradinita 137 (str. Plumbuita nr. 5 - sectorul 2 - 021-240.75.81, mijloace de tran sport care permit accesul: Troleibuze: 66: statia D-na Ghica; Tramvaie: 21: statia D-na Ghica; Autobuze: 101,143,182,282: D-na Ghica); II. Gradinita de copii nr. 11, unde sunt inscrisi aproximativ 100 de copii (aleea Sinaia nr. 2 sectorul 2, 021-240.47.55). III. Scoala generala cu clasele 1-8 Nr. 39 (Soseaua Colentina, Nr.91, Sectorul 2- 021.2403025).

IV.

Centru de limba araba situat in Str. Fabrica de Gheata nr 14, sector 2 si scoala “Jerusalem School Bucharest” pentru copii musulmani.

53

In general, nefiind universitati in zona (in apropiere se afla doar Universitatea Tehnica de Constructii, www.utcb.ro in B-dul Lacul Tei nr.124 si centrele de la Fundeni), trebuie sa mentionam faptul ca nu exista nici centre de specializare sectoriala sau de cercetare, publice sau apartinand unor structuri private. In consecinta, forta de munca din cartier, care oricum nu are prea multe posibilitati de angajare, data fiind carenta de structuri industriale private si de societati in cadrul cartierului, este deficitara prin lipsa know-how-ului tehnic. O explicatie a acestui fapt consta in intreruperea studiilor, putini fiind cei care au studii superioare, in lipsa posibilitatii de formare tehnica sau in lipsa ofertei de locuri de munca, care sa le dea posibilitatea sa se angajeze si sa perfectioneze. Studentii, prin intermediul arterei Colentina, Tei si Fundeni, frecventeaza centrele din centrul capitalei. Problema majora a zonei Plumbuita in domeniul specializarii resurselor umane este generata de lipsa unitatilor de invatamant specializate si nivelul salarial al locuitorilor din aceasta arie urbana. Slaba calificare a tinerilor genereaza slaba adaptare a fortei de munca la nivelul zonei pentru meserii calificate, solicitate de putinele intreprinderi (mai ales cele din sectorul serviciilor) care au investitii in areal. Riscul major este ca mare parte dintre tineri, din cauza situatiei lor de trai, poate sa sa devina infractori sau sa migreze in alte zone din Bucuresti/tara. 2.2.8. Servicii sociale In cartier exista si o serie de probleme generate de lipsa de servicii sociale: din pacate exista o lipsa de asistenta integrata la nivel de populatie, insuficienta proiectelor sociale pentru populatia din zona, absenta unui sistem de asigurare a securitatii persoanelor. Inainte de tot, trebuie si sa mentionam faptul ca Mănăstirea susţine constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcţionează un cabinet medical şi o farmacie, înfiinţate şi susţinute cu ajutorul sponsorilor, unde populaţia cu venituri mici beneficiază, în limita posibilităţilor, de asistenţă medicală şi medicamente gratuite. La nivelul zonei Plumbuita, pentru care s-au prezentat informatiile, exista Serviciul de Asistenta Sociala, “Masina de Paine (S.A.S.M.P.), cu sediul la adresa din Str. Maina de Paine nr. 65. Acest serviciu este unul din cele 5 servicii de specialitate in structura organizatorica a institutiei, acoperind o zona relevanta a sectorului 2 din perspectiva asistentei sociale. O parte din principiile care au stat la baza infiintarii serviciilor de specialitate descentralizate, in diferite zone sau cartiere ale sectorului 2, sunt urmatoarele: - asigurarea unui acces rapid al beneficiarilor la serviciile sociale, prin sedii in imediata apropiere a comunitatii, cu decongestionarea sediului central al institutiei; - asigurarea unor mai eficiente idntificiari, stabiliri da masuri si monitorizari ale cazurilor sociale din zonele arondate serviciilor de speciali tate, printr-o acoperire adecvata a
54

problemelor specifice in ceea ce priveste raportul numerului reprezentantilor institutiei si al cazurilor din zona ( cunoasterea mai exacta a problemelor, interventie mai rapida etc.); - gestionarea la un nivel superior a informatiilor referitoare la beneficiarii de servicii si prestatii sociale din zona (grad de detaliere ridicat, posibilitatea de a intocmirapid situatii mai exacte etc.); Activitatea desfasurata de serviciile de specialitate este orientata catre cazurile persoanelor sau grupurilor pentru care nu s-au instituit masuri de asistanta sociala prin centrele aflate in subordine. La nivelul zonei Plumbuita nu exista centre care sa asigure asistentia sociala in sistem rezidential, nici pentru adulti, nici pentru copii, desi populatia din zona beneficiaza de diferite forme de protectie, in functie de grupul vulnerabil din care face parte. Spre exemplu, o parte din adulti beneficiaza de servicii socio-psiho-medicale in regim de urgenta prin Ambulanta Sociala (S.I.U.S.) sau de prestatii sociale aflate in evidenta altor compartimnte. In situatiile statistice prezentate in continuare, pentru o mai corecta analiza a situatiei socioeconomice si a starii de sanatate a populatiei din zona, grupurile analizate in functie de serviciile si prestatiile sociale acordate, au fost impartite pe categorii de varsta. Pentru cateva din arterele mari, care se incadreaza numai partial in zona analizata, numarul persoanelor nu a fost delimitat in functie de codul postal al domiciliului (numar calastra), ci dupa denumirea arterei, existand posibilitatea ca situatiile sa contina un numar mai mare de beneficiari. Spre exemplificare, strazile D-na Ghica si Colentina se incadreaza numai partial in zona analizata, insa situatiile nu fac distinctie intre persoanele cu domiciliul situat in zona sau in exterioul acesteia. De asemenea, exista situatii in care o persoana poate aparea in mai nulte statistici, in cazul in care i se ofera mai multe servicii sau prestatii sociale. Totodata, precizam faptul ca, pentru o evidentiere mai clara, informatiile au fost prezentate grafic, in functie de categoriile analizate. Au fost intocmite astfel, urmatoarele situatii statistice: • situatia generala a zonei Plumbuita : o Distributia pe strazi a beneficiarilor de asistentia sociala ; • Situatii referitoare la persoanele cu handicap, ale caror drepturi au fost stabilite in conformitate cu Legea nr. 448/2006n privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: o situatia persoanelor cu handicap din zona alalizata – repartizaerea pe grade de handicap; NR. PERSOANE CU HANDICAP Gr. 1 Gr. 2 Gr. 3 52 533 12 • situatii pe categori de servicii si prestatii sociale (persoane fara venituri si cu venituri sub nivelul venitului minim garantat prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minin garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; beneficiari ai O.U.G. nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentale, beneficiari ai H.C.L. Sector 2 nr. 159/2007privind stabilirea categoriilor de persoane beneficiare si a ajutoarelor finnciare de urgenta acordate,in vederea depasirii unor situatii de dificultate care pot duce la marginalizzare si excluziune sociala, servicii socio-psiho-medicale prin Ambulanta Sociala): o situatia acordarii serviciilor si prestatiilor sociale in zona, trim. I anul 2009;
55

TOTAL SERVICII SI PRESTATII SOCIALE ACORDATE AJ AJ SER AS ASIST AJUT A SE UT UT VICII IS ENTA OAR L RV OR OR MED TE SOCIA E O ICII SO FIN ICAL N PRI LA SI INCA C CI AN E T N MEDIC LZIR A AL CIA STO A E TII AM ALE R MAT SO PRIN LOC BU OLO CI “CRUC UINT LA GICE A A NT EA ALBG GRA L LEM A ALBE TUIT A NE SO NA” E CI AL A 16 545 91 62 1 1201 75 17

PE RS OA NE CU HA ND IC AP

1%

Total servicii si prestatii 21% 23% sociale acordate
3% 46%

1%

3% 2% 0%

AJUTOR SOCIAL AJUTOR FINANCIAR

597

o structura pe sexe si categorii de varsta;
FEMININ F> F> =1 =3 8 5 Si Si F< F< 35 45 1 13 0 F> =4 5 F< 59 38 3 F >5 9 MASCULIN M> M> M> =18 =35 =45 Si Si Si M< M< M< 35 59 45 102 142 249 M> =59

Structura pe sexe si categorii de varsta
M>=18 Si M<35 M>59 M>=35 Si M<45 F>=18 Si F<35 M>=45 Si M<59 F>=35 Si F<45

65 8

334

F>=45 Si F<59

F>59 33% 5% 7% 12% 17% 19% 7% 0%

0%

Structura pe sexe si categorii de varsta: Feminin
F>=18 Si F<35 56% F>=45 Si F<59 F>=35 Si33% F<45 F>59

11%

Structura pe sexe si 12% categorii de varsta: Masculin
41%
M>=18 Si M<35 M>=45 Si M<59

17% M>=35 Si M<45 30% M>59

Persoane beneficiare ale prevederilor O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzi rea locuintei, precum si a unor facilitati opulatiei pentru energiei termice, cu modificarile si completarile ulterioare:
56

In afara limitelor zonei de studiu in schimb. D-na Ghica. Unul dintre ele se afla in apropierea intersectiei dintre Str. inspre alte cartiere si 57 . rata superioara daca facem referire la alte cartiere ale sectorului 2 din Bucuresti.10. una dintre acestea fiind chiar lipsa serviciilor medicale in perimetrul cartierului. D-na Ghica si Sos. La sud de perimetrul studiat. Migratie Deoarece nu exista statistici referitoare la fluxul si evolutia emigrarii legale a fortei de munca din cartierul Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani s-a realizat un sondaj telefonic pe un esantion reprezentativ cu administratorii blocurilor din zona Petricani/ D-na Ghica / Colentina din perimetru de studiu.o beneficiari de ajutoare pentru incalzirea locuintei. Lipsa serviciilor sociale de sanatate. prin deplasarea la domiciliul acestora. pe Bulevardul Lacul Tei. sunt mai multe puncte farmaceutice. in spatele Universitatii de Constructii. pe baza limitelor teritoriale delimitate in vederea obtinerii de date referitoare la fluxul emigrantilor. procentajul cetatenilor care au emigrat legal in strainatate a fost egal cu 7% din total. zone care deservesc cam intregul cartier. Lacul Tei. Fundeni) si un al treilea in Str. In ceea ce priveste migratia interna Bucurestiului. Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. Servicii de sanatate Cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin lipsa unor servicii sociale de baza. Tesatoarelor.9. din populatia totala cu resedinta in zona respectiva. Cel mai apropiat spital este Spitalul E. pe Sos. Cele doua farmacii se afla una la intersectia strazilor Petricani. cu o abordare “bottom-up”. Fundeni. educatie sau de alta natura produce un impact negativ asupra confortului intregii populatii la nivelul acestei zone. trecand apoi la somaj si criminalitate (infractiuni si talharii). situat in imediata vecinatate a zonei. ceea ce creaza dificultati populatiei. AJUTOARE INCALZIRE LOCUINTA LEMNE LEMNE GAZE NATURALE RADET 246 217 738 Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. 2.2. Coelntina. Pe baza interviurilor se poate observa ca. se afla si Institutul Clinic Fundeni. care asigura asistenta gratuita cetatenilor. cartiere precum Baicului sau Ion Creanga de exemplu. cealalata la intersectia dintre strada Fabrica de Gheata si Gherghitei. locuitorii nu beneficiaza de un altfel de asistenta medicala. In afara de doua farmacii existente in cadrul arealului. Exista in schimb serviciul de ambulanta al Primariei Sectorului 2.2. un altul in Str. pornind de la venturile pe familie (aflate in medie sub limita de subzistenta). Clopotului (zona Sos. Irza. la est de perimetrul delimitat. 2. unul dintre principalele centre medicale la nivel national chiar.

Brigada de la Politie Rutiera si Politia Comunitara Sector 2) au rezultat o serie de aspecte privind existenta unor fapte ce pot pune in pericol siguranta cetatenilor. 3 furturi din societati comerciale. Doamna Ghica. 119 au fost comise in segmental stradal (6 talharii. distrugeri. 5 distrugeri. 2. 5 distrugeri. rezultate din opiniile intervievatilor. D-na Ghica la str Oradea).M. 6 furturi simple si 1 furt de autovehicul. 75% din acestia mentionau o rata a migratiei de 65%.30 fapte din care 2 talharii.P. motivand acest procent prin lipsa oportunitatilor de lucru la nivelul cartierului. ci doar la date aproximative. Noile vile construite in cartier apartin celor care deja locuiau in zona si care au avut posibilitatea de a investi in imbunatatirea propriei locuinte. nefiind inca finalizate. rezulta ca cele mai multe persoane care emigreaza nu au o specializare profesionala si nici studii superiore. Fabrica de Gheata si din Sos. In general. producerea unor infractiuni stradale in unele zone cu potential criminogen ridicat in arealul “Plumbuita” (furturi. Lacul Tei la str. Astfel.2. talhari. Fabrica de Gheata). zone deja aglomerate si populate. Viitorul flux de locuitori va ocupa zona din str. delimitate de Parcul Plumbuita si de lac si cele rezidentiale din zona 4 a perimetrului analizat. 69 de furturi din auto.) precum si frecvente accidente auto produse pe principalele artere de circulatie (sos Clolentina.1.21 fapte din care 1 talharie. ceea ce insemana ca cetateanul buucrestean nu doreste sa se mute in zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. care a fost descrisa in capitolul de tesut urban pe zone. Colentina si Bd. nu au dat nastere unui flux migratoriu intern in zona de studiu. lucru confirmat si in cadrul celei de-a doua consultari publice.23 fapte din care 1 talharie. Ca urmare a raspunsurilor inregistrate la sondaj. locuiesc mai multe familii care comit diferite infractiuni. 28 de distrugeri.11. Din analiza efectuata se constata ca cele mai afectate artere de circulatie unde s-au inregistrat diferite infractiuni sunt: -Soseaua Colentina (de la str. 1 furt din buzunare/genti. 6 distrugeri. 13 furturi din autovehicule si 2 furturi de autovehicule -Soseaua Colentina (pana la str. care nu poate fi considerat atractiv pentru populatie in scopuri rezidentiale. 23 distrugeri. Din cartierul Tei Toboc. nu am avut acces la date concrete. 66 furturi din autovehicule. 16 furturi din autovehicule. 1 furt din buzunare/genti.2. Din totalul de 148 de fapte cu caracter penal. Situatia referitor la criminalitate 2. bd Lacul Tei si sos Petricani) si strazile adiacente acestora. Trebuie amintit si faptul ca marile complexe rezidentiale in constructie (Lakeland.sectoare. etc. 14 furturi simple si 9 furturi de autovehicule). 14 furturi simple si 9 furturi din autovehicule). acestia aleg Italia si Spania. Date statistice privind infractionalitatea Urmare a analizei efectuate de catre factorii responsabili din domeniul ordinii si sigurantei publice la nivelul Sectorului 2 (D. lasand in continuare descoperite zonele peninsulare. Ca destinatii. Berindei). In interiorul cartierului nu au fost construite structuri locative noi in complexe integrate de vile indivuduale sau duplex. zona nu este foarte cautata de potentiali chiriasi. 58 .P-Sector 2 Politie. 11 furturi din locuinte. Principalele infractiuni sunt reprezentate de cele 148 de fapte penale cu autori neconoscuti comise numai in primele 6 luni ale acestui an (13 talharii. 15 furturi din autovehicule si 1 furt de autovehicul -Strada Domnea Ghica (de la bd.11. consum de droguri.G. Copper Beach). zona cu cea mai mare rata a infractionalitatii in cadrul perimetrului analizat.

dar si comecializarea de droguri.2. recurg la diverse fapte cu caracter penal (talharii. 1 furt din buzunare/genti. Se constata de asemnea ca unii consumatori de droguri. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. furturi din buzunare genti etc. 22 furturi din autovehicule. Din analiza datelor statistice ale anului 2009 rezulta ca arealul este controlat si dominat infractional de 2 gasti de cartier in zona strazii Gimalau. Din intregul cartier. Datele si informatiile obtinute prin acest sistem de catre personalul destinat supravegherii si monitorizarii acestor zone vor putea ti transmise operativ pentru a fi explorate si ce catre alte institutii de pe raza Sectorului 2 – Politia. explozii. Arealul este dominat de existenta Lacului si Parcului Plumbuita. distrugeri si furturi. inconjurate de gunoaie menajere sau deseuri provenite de la materiale de constructii. Ilegalitati in zona peninsulara Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii.In perimetrul delimitat de Soseaua Petricani-Strada Sipca-Strada Raul Colentina-Strada Steaua Rosie-45 fapte din care 2 talharii. In acest caz. Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. calamitati naturale. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenirea si combaterea unor fapte infractionale comise cu violenta. Asistenta Sociala. atat al Politiei Sectorului 2 cat si al Politiei Comuitare Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace technice a acestui areal. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii. Paroseni si Gimalau constand in talharii. Apa Nova. fapt care a dus la producerea a numeroase fapte de tulburare a ordinii publice pe strazile Constantin Beiu. Raul Colentina. zone pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere in special in zona malurilor lacului. Administratia Domeniului Public. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. accidente. Asa cum se intampla in general. Steaua Rosie. 2. initiate de primarie sau de companii private. probleme care. pe timp de 24 de ore. protectia mediului inconjurator. Avand in vedere numarul redus de etective. etc. polarea mediului sau traficul de droguri. aceasta zona este locuita in special de populatie de etnie rroma. Politia Rutiera. 8 furturi simple si 5 furturi de autovehicule. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2 . Intamplator sau nu. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona.11. sediul Politiei Sector 2 si la Brigada Politiei Rutiere. avarii. dar si insalubritatea prezenta aici. Pompierii. atrag atentia presei.).2. a insulei. Transportul Local etc. 7 distrugeri. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din cadrul dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. conflictele sunt generate in principal de stilul de viata al rromilor. Ricinului si Fabrica de Gheata. prin proiecte de restructurare si modernizare. 59 . prevenirea precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de interes public si privat. Ambulanta. care traiesc in case darapanate. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. pentru a-si plati achizitionarea acestora. pe strazile Sipca. interactiunea dintre aceasta etnie si romani duce la aparitia de conflicte. Exista insa si incercari de rezolvare a acestora si de imbunatatire a conditiilor de viata din areal. bineinteles.

infiintarea unor servicii sociale. lacului si manastirii. completata de dispretul si lispa de interes a localnicilor fata de mediul in care isi desfasoara propriile activitati creeaza un tablou greu de imaginat pentru timpurile in care traim. faptul ca nu au contracte cu firma de salubrizare care opereaza in zona ii face sa depoziteze resturile menajere in zona lacului. Daca toate aceste elemente ar fi mai bine valorificate. prin integrarea acestor categorii in programe sociale. In zona parcului si a manastirii sunt prezente foarte multe urme care indica consumul de stupefiante. Mai mult chiar. Zona fiind cunoscuta ca una saraca. Pe langa deseurile menajere. Proiectele in desfasurare si cele viitoare vor contribui cu siguranta la transformarea cartierului si la crearea unei imagini mai bune in opinia publica. ceea ce reprezinta un potential cultural si social important . Tot mai multi au acces la astfel de stupefiante. In ciuda problemelor. Au fost inregistrate diverse sesizari in special cu privire la consumul de droguri. asa-numitul “drog al saracilor”. Copiii nu se sfiesc sa umble dezbracati pe strazi. Preotii de la manastire au facut in repetate randuri sesizari la Primarie si la alte autoritati. din consumatori ajung chiar dealeri.prezenta parcului. De altfel. Lipsa de educatie si de simt civic se vede foarte clar si in comportamentul celor care locuiesc in zona. traficul de droguri nu mai este de mult un aspect necunoscut pentru oamenii legii. in general se vinde heroina. Astfel. Situatia de agraveaza cand minorii. grupurile de rromi alimenteaza criminalitatea din zona peninsulara a cartierului Plumbuita. aceasta zona a cartierului Plumbuita este o zona cu un potential ridicat. care ofera anumite servicii (mai ales medicale) familiilor defavorizate.ducand astfel la poluarea zonei. locuitorii din acest areal au transformat zona lacului intr-un depozit de aparate electronice vechi. ducand acolo practic toate lucrurile de care nu mai au nevoie in gospodarie. amintind numarul foarte mare de seringi folosite la injectarea de substante halucinogene si apoi aruncate si abandonate pe spatiul public. imaginea fiind mai degraba aceea a unei mahalale din secolul al XIX-lea. contribuie la scaderea ratei criminalitatii - - Oportunitati Puncte slabe pozitionarea cartierului in afara centrului orasului perimetrul parcului si al manastirii perceput ca zona cu risc major anturajul stradal infractionalitate ridicata traficul si consumul de droguri numar redus al efectivelor de politisti care supravegheaza zona situatie financiara precara pentru mare parte din locuitorii zonei aparitia de conflicte intre populatia de etnie rroma si romani mare parte din populatie nu are contract cu firmele de salubrizare Amenintari 60 . ceea ce. beneficiind de prezenta manastirii. Puncte tari . isi fac chiar nevoile pe strazi. obiecte de mobilier si materiale de constructii. ceea ce constituie unul dintre principalele aspecte negative ale zonei. Lipsa canalizarilor. a parcului si a lacului. din pacate de varste tot mai fragede. zona peninsulara sin Plumbuita ar putea deveni o mare atractie pentru investitori.

care duce la cresterea ratei somajului si a saraciei si. curatenia sectorului in zonele vizualizate. a ratei criminalitatii scaderea gradului de instruire scolara a tinerilor Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala. centre de reintegrare sociala a copiilor strazii.Centre de zi pentru batrani sau persoane cu nevoi • Existenta serviciilor publice (ALOFM) si speciale private de ocupare a fortei de munca .12.25% din totalul sectorului 2) • Stabilitatea a indicatorilor sociali si • Spor natural negativ (-180 unitati) demografici • Fenomenul de migratie ia amploare (65% din • Predominarea populatiei cu varsta apta de membrii comunitatii se transfera in alte zone ale munca si tendinta de imbatranire a populatiei Bucurestiului.2.Spatii pentru activitati recreative si culturale • Infiintarea unor servicii si programe de • Inexistenta pistelor pentru biciclisti sprijinire a familiilor defavorizate in cadrul 61 . Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenire si combaterea incalcarii regulilor de comert stradal. atat al Politiei Sectorului 2 cat si ai Politiei Comunitarie Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice. de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. etc. 2. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii. Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din catru dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. Avand in vedere numarul redus de efective.000 locuitori • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri. accidente etc. avarii. 1 scoala de • Lipsa serviciilor sociale precum: limba araba) . combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor. rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace tehnice a acestui areal. protectia mediului inconjurator.interesul personalului autoritatilor publice de a se implica in realizarea sigurantei comunitare .Centre pentru victime ale violentei in familie financiare alocate de catre Consiliul Local al . implicit. sediul Politiei Sector 2 si Brigada Politiei Rutiere. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier.Centre pentru persoanele fara adapost Sectorului 2 . precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de inters public si privat. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2.posibilitatea accesarii unor programe de finantare pentru alcatuirea unor programe sociale (reconversie profesionala. 1 scoala generala.instalarea unui sistem de supraveghere cu camere video in zona parcului ..Centre pentru copii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani • Administrarea eficienta a resurselor . conform rezultatelor chestionarelor) • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 • Probleme de siguranta si ordine publica gradinite. explozii. adica (persoane domiciliate in cartierul Plumbuita) 13.) - - - - lipsa de educatie si simt civic si dezinteresul populatiei pentru zona in care isi desfasoara activitatile sau in care locuieste deficit de personal in cadrul Politiei Comunitare si insuficienta resurselor materiale alocate pentru serviciile de siguranta publica inexistenta unor programe sociale pentru reducerea faptelor de violenta si pentru integrarea in societate a tinerilor care comit astfel de fapte criza economica mondiala. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: Puncte tari Puncte slabe • Populatie de aproape 24. pe timp de 24 de ore. calamitati naturale.

Astfel. 62 . Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice Analiza economica a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani porneste in primul rand de la pozitionarea Sectorului 2 in capitala tarii.3 Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.3.1. pe o retea institutionala prezenta. ce se bazeaza pe o forta de munca cu o inalta calificare si pe un sistem de comunicatii dezvoltat dar. ambientului economic al capitalei.Dezvoltarea regionala . care ofera servicii socio-psiho-medicale unor categorii de populatie • Prezenta parcului si a Manastirii Plumbuita. comparativ cu restul tarii (datele studiului CNP.075 la nivelul Bucurestiului). acordare de rechizite gratuite. este si cel mai important centru politic. accesul pe piata muncii si calitatea vietii acestora vor ramane in continuare la un nivel scazut • Atitudinea negativa a comunitatilor locale fata de rromi • Migratia populatiei calificate inspre alte zone ale Bucurestiului • Insuficienta si chiar lipsa spatiilor de locuit (mai ales pentru tineri) • Cresterea ratei somajului • Cresterea numarului de beneficiari de asistenta sociala • Interes tot mai scazut al populatiei tinere pentru continuarea studiilor postliceale si universitare • Neconcordanta intre oferta educationala si cerintele pietei de munca 2. care se poate transforma intr-un centru cultural si recreativ al perimetrului Oportunitati • Definirea unor proiecte de imbunatatire a centrelor sociale si scolare • Infiintarea punctelor de servicii medicale • Amenajarea unor locuri de recreere atat pentru copii cat si pentru adulti • Cresterea numarului de agenti de politie prezenti in zona pentru asigurarea sigurantei cetatenilor • Dezvoltarea unor programelor de protectie sociala a varstnicilor • Impulsionarea activitatilor economice.prezent si perspective indicau la nivelul anului 2006 o valoare de 3. in acelasi timp. constituie principalul factor care explica valoarea net superiora a PIB-ului pe cap de locuitor in Bucuresti. programe pentru dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul unor programe sociale • Existenta unei forte de munca necalificata • Inexistenta unor unitati de invatamant liceal in zona • Lipsa unor servicii de sanatate in cadrul perimetrului analizat • Lipsa unei piete agroalimentare • Nivel insuficient de asigurare a securitatii elevilor si cadrelor didactice in perimetrul unitatilor de invatamant • Insuficienta personalului calificat care sa acopere nevoia de servicii sociale oferite • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Amenintari • Gradul scazut de integrare a populatiei rrome. care. crearea de noi locuri de munca • Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene • Existenta programelor de sustinere financiara a elevilor (acordarea suplimentului de hrana. economic si cultural-stiintific al tarii. nu in ultimul rand.000 euro a PIB-ului la nivel National si de 9.Manastirii • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala. ceea ce inseamna ca nivelul educational.

La capitolul societati comerciale si economice, sectorul 2 insumeaza peste 17% in cifra de afaceri a capitalei, doar ca acestea nu sunt distribuite in mod uniform, ceea ce inseamna ca in cadrul sectorului sunt si zone de vid comercial. La sfarsitul anului 2005 in Sectorul 2 al Municipiului Bucuresti erau 21.417 agenti economici. 21.391 (99%) din acestea erau in registrate ca proprietati majoritar private. Din punct de vedere al marimii acestor agenti economici, la aceeasi data predominau societatile “micro” (mai putin de 9 angajati), in numar de 19.316 sau 90% din total. Sectorul economic al cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani rezulta din conformatia fizicogeografica a teritoriului, din eterogenitatea tesutului urban si din prezenta unor importante cai de comunicatie. Această zonă a sectorului 2 din Bucureşti a fost dintotdeauna cunoscută pentru existenţa unor fabrici de gheaţă în zona bisericii din D-na Ghica şi pentru fabrica de ceramică (construită în 1870), pentru fortăreţele turceşti din vecinătatea Str. Gherghitei, instalaţie care acum nu mai există şi care prelucra nisipul în anii ’30. Pana in 1989, desi exista o fabrica de glucoză în zonă, exista intenţia ca zona să fie demolată, inclusiv casele locuitorilor din zonă şi crearea unui mare parc şi a unei zone de agrement. Inainte de revoluţie, în afară de cafeneaua localizată pe insula din vecinătatea Mănăstirii din Plumbuita, lacul era traversat de vaporase si era foarte frecventat de către copii şi locuitori ai zonei. In vremea lui Ceauşescu, se intenţiona crearea unui bazin sportiv pentru sporturi nautice cu scopul de a transforma zona într-un sat olimpic (in zona de sud a lacului Plumbuita). Trebuie de asemenea menţionat modul în care conformaţia ţesutului urban s-a schimbat în ultimii 30 de ani, având în vedere faptul că braţul occidental al lacului Plumbuita era compus înainte din case, cel puţin până la inundaţiile din 1976-1979 de pe str. Colentina şi Str. Fabrica de Gheata (nu exista încă partea de pământ din str. Ricinului). Centrul cartierului este dominat de o zona verde, marginita pe trei dintre laturi de lacul Plumbuita, in interiorul careia se afla manastirea Plumbuita, relevanta pentru patrimoniul cultural-istoric (zona 1). Astfel, zona se caracterizeaza prin lipsa cailor de comunicatie, cu exceptia unui pod care face legatura intre manastire si celalalt mal. Lipsa de infrastructura ingreuneaza dezvoltarea de zone productive, caracteristice centrelor culturale. Zona prezinta potential sub aspect turistic, dar este nevoie de masuri clare de recalificare. Chiar in apropierea malurilor lacului Plumbuita, data fiind distanta fata de principalele artere de comunicatie, se intind zone rezidentiale supuse fenomenului de degradare urbana si lipsite de activitati productive (zona 6). In perimetrele urmatoare (zona 4, 5, 6) in schimb, se concentreaza in mare parte activitatile productive, ce tin in general de sectorul secundar. Multe firme si depozite care opereaza in sectorul constructiilor se localizeaza in aceasta zona, ca urmare a prezentei strazilor asfaltate si a preturilor scazute ale terenurilor. Aceste societati, caracterizate de o cifra mica de afaceri, sunt localizate in general in zonele exterioare lacului, zone cu o prezenta scazuta a activitatilor tertiare. Un astfel de tesut productiv se intalneste mai ales in apropierea strazilor Steaua Rosie, in zona de nord-vest, si Fabrica de Gheata, Emanciparii, Andronache. Aceasta zona, in afara de centrele comerciale din sectorul alimentar deja prezente, McDonald’s si Mega Image, se prezinta ca un perimetru supus proceselor de transformare, ca urmare a alocarii investitiilor destinate realizarii de noi spatii rezidentiale, de exemplu complexul Cooper Beach. De-a lungul malurilor lacului, se intind zone foarte degradate, de multe ori fara servicii de canalizare sau de colectare a gunoiului si cu strazi neasfaltate. In aceste perimetre multe locuinte sunt darapanate si lipsesc activitatile productive, atat cele secundare, cat si cele tertiare.
63

Zona caracterizata de o astfel de structura urbana este cea cuprinsa intre Str. Ricinului si Str. Plumbuita. De fapt, cele trei strazi principale ale micro-zonei analizate, Plumbuita, Ricinului si Tamaioarei, insumeaza circa 70% din activitatile economice, ceea ce demonstreaza lipsa aproape in totalitate a agentilor econimici in strazile din imprejur. Zona verde se intinde si la sud de lac, dincolo de Str. Ricinului (zona 2). Acest areal margineste una dintre cele mai productive arii si, in acelasi timp, una dintre cele mai diversificate din macro-zona. Astfel, spatiul delimitat de strazile Siania, Dna Ghica si Sos. Colentina reprezinta perimetrul cu cea mai mare concentrare a activitatilor din intregul cartier studiat. Principalele artere de comunicatie ale cartierului, adica Petricani, Colentina, Dna Ghica, Gherghitei, situate din punct de vedere geografic in partile extreme ale arealului, sunt si strazile care concentreaza cel mai mare numar de societati economice, dintre care cele mai multe opereaza in sectorul tertiar. Asa cum se poate vedea din graficul alaturat, zona 2 este dominanta din punct de vedere al prezentei agentilor economici. Serviciile concentrate aici sunt in general legate de activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative.

Un caz particular in ceea ce priveste concentrarea de servicii in apropierea strazilor importante il reprezinta Str. Dna Ghica. Aceasta artera, care delimiteaza in sud tot perimetrul, este foarte locuita pe latura de sud-est, in timp ce pe partea cealalta se intinde doar un spatiu verde. De altfel, Dna Ghica este o artera importanta in cadrul cartierului, la o oarecare distanta de zonele degradate. Aceasta strada, care totalizeaza un numar de 187 activitati profesiona profesionale, le, stiintifice si tehnice si 91 de societati care activeaza in sectorul transporturi si depozite de materiale, demonstreaza, pe langa o prezenta semnificativa a unei concentrari de societati mici si mijlocii din sectorul teriar, si o insemnata specializare in prestarea de servicii calificate. Alte activitati prezente in Str. Dna Ghica sunt: servicii ITC, intermedieri financiare, servicii publice si administrative, restaurante si hotel. Sos. Colentina (zona 3) se caracterizeaza, in schimb, prin prezenta numeroaselor activitati din sectorul alimentatiei, cu specific etnic (mai ales chinezesti si arabe), a fast-foodurilor, import-export cu produse pentru locuinte si alte servicii, de care beneficiaza populatia rezidenta, eterogena, care se concentreaza in special in apartamente de bloc. Si zona din partea de est a lacului (zona 4), ce se intinde intre strazile Emanciparii si Gherghitei, concentreaza un numar seminificativ de intreprinderi mici care activeaza in sectorul tertiar.

64

Activitatile din cartier sunt in general impartite pe sectoare: activitati de spectacol, transformari industriale si sectorul alimentar cu un procent de circa 8%; 40% din activitati apartin sectorului constructiilor (desi cu o concentrare mai mica decat in alte cartiere); serviciile financiare si de real estate reprezinta 14% si tot 14% si activitatile din sectorul hotelier si al restaurantelor. Sub aspect turistic, zona prezinta potential. Perimetrul imediat urmator, situat tot in zona 4 de analiza, subliniaza existenta unei discontinuitati la nivelul distributiei activitatilor tertiare. Aceasta micro-zona, cuprinsa intre Gherghitei si lacul Plumbuita, este o zona mlastinoasa si este caracterizata prin prezenta unor spatii inactive si parasite. Saptiile verzi prezente au aparut ca urmare a incetarii fostelor activitati. De altfel, strada Emanciparii, desi usor de parcurs, nu prezinta o concentrare deosebita a activitatilor economice si comerciale, din cauza conditiilor tesutului urban si social.

In concluzie, se face simtita o puternica prezenta a activitatilor economice si o eterogenitate a sectoarelor productive, care corespund principalelor artere stradale dens locuite. Amintim in schimb, un procent scazut al dezvoltarii economice in zonele situate la o oarecare distanta de axele principale, aflate in apropierea lacului si degradate din punct de vedere social si urban. De altfel, sectorul tertiar se concentreaza in lungul strazilor principale, in timp ce in restul teritoriului se distribuie omogen activitatile ce tin de sectorul secundar.

65

2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Ca urmare a analizei economice prezentate mai sus si in baza datelor oficiale ale Institutului National de Statistica cu privire la societatile care activeaza in sectorul 2 al capitalei, date care au fost selectionate in functie de strazile prezente in perimetrul studiat, putem analiza acum cifrele de afaceri ale societatilor din Plumbuita, care activeaza in diferite sectoare economice. Metodologia de lucru care s-a folosit se bazeaza pe impartirea societatilor in 6 zone care constituie macro-zone, in functie de cifra de afaceri inregistrata. Astfel, societatile au fost impartite in 3 categorii: cele cu o cifra de afaceri anuala mai mare de 4.200.000 RON (1 milion de euro), cele a caror cifra de afaceri este cuprinsa intre 1.050.000 si 4.200.000 RON (intre 250.000 si 1 milion de euro) si societati cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 1.050.000 RON (250.000 euro). In baza acestei clasificari, rezulta ca la nivelul intregului cartier, societatile cu o cifra de afaceri mai mare de 4.200.000 RON sunt 11, prezentate in tabelul de mai jos. Cifra de afaceri in RON
17.919.476 17.166.831 14.803.412 13.811.284 11.212.915 10.363.739 8.317.201 6.745.984 5.786.999 4.442.330 4.307.017

Societate
NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL (www.nexidian.ro) EVID-CONT CONSULT SRL MTC MATERIAL COMPANY S.R.L. BREJAWI INTERNATIONAL SRL FARR GROUP SRL INFOMED SRL CORE METALIAT EXIM SRL SIND TEL ROMANIA SRL KLASS PRODEXPORT SRL (www.klass.ro) STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

Ca urmare a impartirii teritoriului in zone functionale, analizam in continuare cele mai mari realitati economice, dupa cifra de afaceri. Din totalul de 1.775 societati prezente in periemtrul de studiu, am preferat sa nu luam in considerare societatile cu o cifra de afaceri mai mica de 250.000 euro pe an, existente in numar foarte mare. Pentru o mai buna cartare a operatorilor economici prezenti in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani, prezentam in continuare lista celor mai mari societati din zona in functie de cifra de afaceri exprimata in RON, enumerate in ordine descrescatoare. Evident, o asemenea analiza nu va fi facuta si pentru zona 1, unde nu este prezenta niciun fel de activitate economica. Zona 2 Trepte ale cifrei de afaceri – peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 14.803.412 10.363.739 4.442.330 4.307.017 Societate MTC MATERIAL COMPANY S.R.L INFOMED SRL STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

66

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.605.003 3.425.710 3.408.363 3.338.769 3.298.267 3.251.094 3.019.865 2.930.061 2.807.122 2.473.445 2.396.758 2.321.713 2.313.485 2.234.258 2.033.496 2.013.227 1.988.484 1.969.666 1.867.606 1.854.668 1.815.542 1.797.662 1.760.784 1.722.392 1.693.068 1.652.597 Societate Cifra de afaceri in RON Societate

ARCADE DOORS SRL 1.569.186 ANDA & YB COM TRADING SRL 1.533.432 BABY STAR 2000 SRL 1.475.983 PETRIA II SRL 1.459.824 MEDIVETSIM IMPEX SRL 1.434.367 PROFESIONAL PRODSERV SRL 1.421.024 LEVEL WOOD PROD EXIM SRL 1.400.396 GINROX PRODCOM SRL 1.397.682 TOP EXPERT DCE SRL 1.382.620 DIGITAL BIT SRL 1.376.152 HIDROPROIECT DESIGN SA 1.375.072 DAHER COM SRL 1.350.760 EL STUDIO DESIGN SRL 1.340.337 FAREN COMEXIM SRL 1.330.572 POWER NET SRL 1.328.796 ALTAMIRA PRODIMPEX SRL 1.307.988 F& D IDEAL TRADING SRL 1.264.605 SERVCO & CONTA SRL 1.223.143 GROUP M.G. INTERNATIONAL 1.216.053 LUDICOM ART SRL 1.190.824 EL MUNDO TOUR SRL 1.177.506 MOD EXPRES INTERNATIONAL 1.161.422 EXPERT LINE SRL 1.084.930 PRONET COMPUTERS COMIMPREST1.062.133 ROCO'CO TEAM-IMPEX SRL 1.059.950 EKOL INVEST SRL

RIVA SRL ACTEC SRL CAVIO PROD SRL EURO TRANS GROUP SRL TUDOR SELF SRL WEB MEDIA SERVICES SRL SMART STAR SRL SYS IMPEX SRL CHENNING TRADING S.R.L. A.S. VIDA EXIM SRL GAUDEAMUS TRADE GENICOM INTERMED SRL LIQENG COMIMPEX SRL ZHONG XIN IMPEX SRL CABO PROD CORPORATION SRL GOLDEN BRICK CONSTRUCT SRL PETRIA SRL MEDIA SYMBIO S.R.L. PATELA SERV COM IMPEX SRL MANICEX TRADING SRL AKIL 97 CO-IMPEX S.R.L. GELPA SRL NOVA - ROM HL SRL YUJING IMPEX SRL ROMANIA GUO CHENG

Zona 3 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON 11.212.915

Societate FARR GROUP SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.418.075 3.331.119 2.963.253 2.596.915 Societate Cifra de afaceri in RON 1.710.436 1.616.319 1.124.031 1.123.261 Societate

PH PNEUMOSERVICE SRL JINDA COMPANY SRL TORNADO DISTRIBUTION 2002 SRL TRAFFIC COMETAL SA

FACHANG SRL DANKO DIVERS SRL HAMEDAN COM SRL RUXCONTAD GRUP SRL

67

Zona 4 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 8.317.201 Societate CORE MATALIAT EXIM SRL Cifra de afaceri in RON 6.745.984 Societate SIND TEL ROMANIA SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.269.023 2.558.657 Cifra de afaceri Societate in RON CULTURE BUSINESS SRL 2.027.701 NISACO PROD COM SRL WEIXIN INTERNATIONAL DEVELOPMENT SRL Societate

Zona 5 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 17.919.476 17.166.831 Cifra de afaceri in RON 13.811.284 NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL EVID-CONT CONSULT SRL Societate Societate BREJAWI INTERNATIONAL SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 0 RON
Cifra de afaceri in RON 2.909.972 2.396.758 Societate

SANTINA '96 COMPREST SRL HIDROPROIECT DESIGN SA

Cifra de afaceri in RON 1.892.397

Societate LOID GRUP SRL

Zona 6 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON Societate 5.786.999 KLASS PRODEXPORT SRL

2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice Considerand impartirea teritoriului care constituie obiectul nostru de studiu in sase micro-zone, vom analiza in continuare in detaliu aceste diviziuni, din punct de vedere al activitatilor economice. Precizam faptul ca este posibila o analiza pentru fiecare micro-zona si fiecare strada in parte, si nu doar una cu caracter general, ca urmare a selectarii tuturor persoanelor juridice prezente pe ficare strada a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. In primul rand, trebuie mentionat faptul ca zona 1, ca urmare a conformatiei sale, nu prezinta nicun tip de activitate economica, cu exceptia fluxului turistic sau a donatiilor pentru Manastirea Plumbuita. 2.3.2.2.1. Zona 2 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Numarul total de societati care desfasoara activitati economice in zona 2 este de 921 unitati. Distributia teritoriala este puternic neomogena. Acest aspect depinde de lungimea strazilor, de pozitia strategica in care se gasesc si de eterogenitatea geografica a zonei, impartita intre spatii verzi si zona urbana. Strada cu cea mai mare rata a activitatilor este Sos. Colentina, unde activeaza 366
68

urmata de D-na Ghica cu 318 societati. dministrative. Bujorul Alb. b) Analiza activitatilor economice pe strazi Analizand distributia operatorilor economici pe sos. stiintifice. unde functioneaza doar 22 de societati. fie prin predominanta vegetativi. Colentina. tehnice sia dministrative. Totusi. Cremenita. Din aceasta categorie face parte str. diferenta fata de primele doua artere este destul destul de mare. petricani 2% Strada crementi a 5% 300 400 Doamna Ghica 34% Aleea Sinaia 10% Strada sinaia 8% Acest fapt este lesene de inteles. care traverseaza o zona urbana. Asta inseamna ca 74% din activitatile economice din zona 2 se conc concentreaza entreaza pe aceste doua strazi. 69 . sau traverseaza o zona caracterizata de prezenta spatiilor rezidentiale. Distributia activitatilor economice pe strazi Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Sos colentina 40% 366 318 90 70 43 22 12 0 100 200 Bujorul alb 1% Str. Petricani si Bujorul Alb. In graficele de mai jos este presentata aceasta situatie. pe Aleea Sinaia opereaza 90 de societati. Petricani. asadar vizibilitatea activitatilor ce se desfasoara. dar si volumul de trafic. fiind practic artere secundare ale Sos. Strazile cu o prezenta redusa a activitatilor economice sunt Cremenita. Conform datelor. rezulta ca cea mai mare parte a acestora desfasoara activitati professionale. densitatea scazuta a firmelor prezente aici se explica fie prin lungimea redusa a strazilor strazilor (cum este cazul str. Comparativ cu strazile amintite deja . cu 43 societati). Colentina. urmate maia poi de constructii. Colentina. asa cum se intampla pe str. atat in procente cat si in valori absolute. Sinaia. data fiind lungimea celor doua strazi si pozitia lor centrala. mai ales in cazul Sos. mai precis. tran sport si depozit. strazile care urmeaza dupa cele doua mai sus amintite sunt Aleea Sinaia si Str. Acets lucru se datoreaza faptului ca cele doua strazi sunt mult mai scurte si nu au o pozitie centrala. Numarul agentilor economici este mai mic de 100. in timp ce pe strada Sinaia 70.operatori economici.

Prezenta activitatilor economice in zonele ramase este foarte redusa. 70 . stiintifice. mai putin de 10 unitati. cu o valoare absoluta de 187 societati dintr-un total de 318. divertisment 2% Activitati de spectacole. daca ne gandim ca din punct de vedere cantitativ este vorba de circa 10 unitati. adica 58%.asigurari si Real Estate 2% Activitati profesionale. tehnice si administrative 50% Activitati profesionale.stiintifice. tehnice si administrative 50% Constructii. Prezenta celorlalte sectoare nu este relevanta. tehnice si administrative” . culturale si recreative 2% Intermedieri financiare. asa cum sunt serviciile publice si administrative. In procente. Invatamant si asistenta sociala 1% Hoteluri. Celelalte 54 de societati ramase se impart in alte 8 sectoare. se observa o concentrare mai mare a activitatilor economice din categoria “activitati profesionale. concentrarea acestui sector este de 25%. Trebuie subliniata in schimb absenta serviciilor publice si administrative. restaurante. Trebuie mentionat faptul ca sunt sectoare de activitate din cadrul carora activeaza cate o singura societate. care in valori procentuale inseamna 85%. transporturi si depozitare 35% Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 4% O astfel de analiza economica se poate face si pentru str. Astfel.In valori absolte. stiintifice. transporturilor si depozitelor. D-na Ghica. Un al doilea sector bine reprezentat pe aceasta artera este cel al constructiilor. cu exceptia zonei industriei prelucratoare si de administrare a deseurilor. Concentrarea activitatilor pe Strada Sos Colentina Valori in procente Industria alimentara si agricultura 1% Servicii publice si administrative 0% Sanatate. in timp ce restul agentilor apartin celorlalte categorii. numarul total de societati care activeaza in aceste sectoare este 312 dintr-un total de 366.

Invatamant… 3 ITC 3 0 50 100 150 200 Dupa numarul de societati. Si in cazul strazilor Sinaia si Cremenita. transporturilor si depozitelor pe de o parte si a celor legate de activitati profesionale. se observa ca predominanta este categoria activitatilor profesionale. In valori absolute. stiintifice. urmate de alte 18 care desfasoara activitati din categoria activitatilor professionale.Concentrarea activitatilor pe Strada Doamna Ghica Valori absolute 187 91 Industria… 11 Hoteluri. Analizand mai in detaliu datele. transporturilor si depozitelor. stiintifice. tehnice si administrative pe de alta parte si toate celelalte 8 categorii de activitati. societatile apartinatoare la cele doua sectoare majore numara numara 775 unitati dintr-un total de 921 cate sunt in registrate in total in zona 2. In ambele cazuri. mai mult de 50% din agentii economici apartin activitatilor de constructii. De altfel. strazile care in termeni absoluti au o prezenta scazuta a agentilor economici sunt Petricani si Bujorul Alb. In shimb. 71 . sunt singurele strazi fara activitati ins ectorul industriei alimenatare si agricole. care numara 355 societati. adica 39% din total. urmeaza analiza Aleii Sinaia. transporturi si depozite.… 8 Industria alimentara si… 7 Activitati de… 4 Intermedieri… 4 Sanatate. mai precis 420. restaurante. c) Activitati economice in zona 2 Din analiza distributiei operatorilor economici pe baza sectorului de care apartine. ceea ce in valori relative inseamna 84%. In acest caz. proportia distributiei economice este cam aceeasi. sanatatii si asitentei sociale. rezulta ca pe toate strazile exista o puternica discrepanta intre prezenta societatilor din sectoarele constructiilor. Societatile implicate in acest sector sunt aproape jumatate. a serviciilor publice si administrative. a restaurantelor. tehncie si administrative. Raman astfel doar 19 societati cu activitati in alte domenii. transport si depozite. mai precis 53 de firme. tehnice si administrative. cele mai multe activitati aparin categoriei constructii. unde functioneaza 90 societati. stiintifice. cu 22 respectiv 12 societati.6%. ceea ce trans format in valori relative inseamna 45. Al doilea sector cu o prezenta insemnata este cel al cosntructiilor.

in numar absolut. In concluzie. situatia este similara cu cea care se obtine prin analizarea distributiei societatilor pe strazi. referitor la distributia societatilor in cadrul diferitelor sectoare de activitate. acestea fiind concentrate cu precadere in Sos. cu accent pe fiecare strada. servicii legate de intermedieri financiare. 118 operatori economici. Colentina in schimb. cea mai mare concentrare de activitati tertiare se concentreaza in strada D-na Ghica. dar. In cazul Sos. administrarea deseurilor. se poate spune ca la nivelul zonei 2.3%. sunt implicate 12 societati din 921. Colentina. Celelalte 6 categorii de activitati ramase sunt: industria alimentara sia gricultura.7% si rezulta din raportul dintre activitatile tertiare (209) si totalul celor din sectorul primar. Coelntina). Concret. adica doar 1. In toate aceste categorii activeaza in intreaga zona 2. asigurari si activitati in sectorul cultural.Lipsesc agentii economici care opereaza in cadrul serviciilor publice si administrative.6%) de-a lungul Sos. 60% din firme opereaza in sectorul tertiar. adica 0. analizand graficul de mai sus.7% raportat la doar 60% in Sos. d) Analiza activitatilor tertiare De interes este si analiza specifica a sectorului tertiar. sunt prezente doar 3 firme. sectorul hotelier si al restaurantelor. strada Colentina prezinta cel mai mare numar de activitati prin comparatie cu celelalte. Valorile relative sunt egale cu 65. In valori absolute. Dna Ghica) si societatile din sectorul tertiar. in cazul primul sector mentionat mai sus.8%.3% din toata zona 2. Concret. raportat la activitatile totale. asa cum se vede si in graficul de mai jos. 72 . cele de sanatate si de asistenta sociala. Colentina (366 in Colentina. IT&C. Rezulta astfel un contrast intre datele referitoare la prezenta operatorilor economici. secundar si tertiar (318) pe strada. mai numeroase in Str. D-na Ghica (65. in raport cu 318 in Str. adica 12. Aceasta diferenta este determinata de prezenta semnificativa a societatilor care activeaza in sectorul secundar (34.

Colentina si Str. o zona caracterizata de o concentrare scazuta a activitatilor productive si cu un spatiu locuibil de dimensioni medii. In valori absolute. 2. In Sos. Petricani. 73 . In schimb. D-na Ghica pe de o parte. si celelalte strazi pe de alta parte. usor de plasat pe piata ca urmare a preturilor accesibile si a pozitiei geografice favorabile. inferioara procentului de 45%. structura sociala a cartierului si structura economica productiva. Colentina este cea mai mare concentrare de activitati tertiare din toata zona 2. Microzona 3 poate fi impartita in 3 segmente diferite: segmentul litoral.Asa cum este ilustrat in graficul alaturat. Pe primele doua artere. Ultimul grafic ilustreaza activitatile tertiare pentru fiecare strada in parte raportat la totalul operatorilor economici care activeaza in sectorul tertiar in intreaga zona 2 (adica 514 societati). strada D-na Ghica are cele mai mare numar de agenti tertiari.3. in care se fac investitii pentru construirea unor proiecte rezidentiale. concentrarea de activitati tertiare pe celelalte strazi este redusa. in timp ce pe cele din urma se intalnesc cu precadere activitati secundare. Zona 3 Microaria pe care o analizam in continare este o zona puternic eterogena a orasului daca luam in considerare tesutul urban. in timp ce Bujorul Alb si Petricani au cel mai mic numar de societati care activeaza in acest sector.2.2. si un al treilea segment. Sinaia si in Str. cea mai mica concentrare se intalneste in Str. predomina activitatile tertiare.2. Comparand fiecare strada se observa o diferenta mare intre Sos. caracterizat printr-o densitate mare a locuintelor. cele mai importante din zona. Acesta este un rezultat al prezentei semnificative de activitati secundare. unde isi au sediul si numeroase societati cu activitati productive secundare si tertiare.

ca urmare a propriului tesut social. cu o valoare medie intre 1500 si 1800 euro/mp. cuprinsa intre Sos. Microaria 3 este un sector important in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din punct de vedere economic productiv. 30 societati care ofera servicii tehnice administrative si professionale. dinspre Sos. Fabrica de Gheata deonstreaza aceasta situatie. cele mai diversificate. de asemenea. permite legatura dintre traficul ce vine din nord-vest prin intermediul strazii Petricani si care continua cu Dna Ghica si cel din sud-est. 148 dintre apertamente vor avea vedere la lac lacul ul si parcul Plumbuita. 2 societati care desfasoara activitati de asigurari si real estate si 3 care se ocupa de transformarea si administrarea deseurilor. Colentina in apropiere constituie o atractie pentru cele mai multe societati din microaria analizata.Prima dintre cele trei zone descrise mai sus. Astfel. Zona analizata a fost definita. 7 care desfasoara activitati IT&C. Particularitatea acestei zone sub aspectul profilului urban social si economic consta in faptul ca densitatea urbana ridicata si locuintele de tip bloc coexista cu o realitate diversificata din punct de vedere geografic si economic. transporturilor si depozitelor de marfa. caracterizat de o valoare ridicata a densitatii urbane si de un sistem de artere de comunicatie ca o locatie ideala pentru realizarea de investitii directe si pentru deschiderea de magazine si restaurante de catre catene mari precum McDonald si Mega Image si a unui hotel. ingradite si degradate. care pot avea posibilitati bune de dezvoltare a propriei afaceri. Aceasta situatie economico-productiva demonstreza o valoare a terenului si o pozitie geografica privilegiata. In imediata apropire functioneaza si o scoala generala si o scoala de limba araba. cea care margineste lacul. Fabrica de Gheata si Andronache. in aceasta zoan au fost realizate investitii importante atat in volum cat si ca recalificare si relansare a zonei. pe langa faptul ca strabate intreg cartierul Colentina de la nord la sud-vest. multumita tarficu tarficului lui zilnic din zona si prezentei transportului public. Coelntina. Aceasta strada. De altfel. in ciuda faptului ca prezentei Sos. anume Sos. 74 . Structura productiva din str. prezinta inca numeroase spatii nefolosite. aici isi au sediul 61 de societati care opereaza in sectorul constructiilor. este a doua microzona dupa numarul absolut de firme care activeaza sau au sediul legal aici. Asa cum se observa in graficul alaturat. Limita de sud este alcatuita din principala strada a zoeni. Asa cum a fost descris si anterior. In aceasta zona se desfasoara si diferite activitati tertiare. Colentina. 5 societati active in sectorul serviciilor culturale si spectacolelor. Pe aceasta artera se concentreaza cea mai mare parte din activitatile productive ale cartierului si. Str. Fundeni. bine reprezentata de diferitele servicii cu potential de devoltare si recalificare. viitorul complex rezidential Cooper Beach Tower va fi realizat de grupul Cooper Beach cu 12 etaje si va avea 156 apartamente.

Colentina. a ctivitatilor de import-export de produse de artizanat si alimentare. iar impartirea lor pe sectoare de activitate este foarte diferita de cea de pe Sos. Tipologia caselor cea mai frecvent intlanita este cea a locuintelor monofamiliare. tehnico-stiintifice s-a dezvoltat cu precadere in zona. 76 activitati professionale. Simetriei si Salciilor. Astfel. centre de reparatii si servicii ITC. Aici se afla un numar destul de mic de societati. Este strada cea mai relevanta pentru concentrarea de activitati si pentru diversitatea acestora. Acest aspect se explica prin desnitatea urbana scazuta si lipsa unor artere importante de comunicatie. Acest areal. transport si depozitare. realitatea economica a acestui perimetru se prezinta ca fiind destul de putin dezvoltata si diversificata. 4 societati din sectorul ITC si cateva activitati de servicii de diferite tipuri (culturale. analizata anterior. Pe strazile adiacente in schimb. Se poate observa ca prestatia serviciilor profesionale. care apartin comunitatii arabe si chineze din cartier. iluminat stradal si unele strazi sunt asfaltate. 9 in sectorul hotelier sau al restaurantelor. este caracterizat de eterogenitatea etnica. pe langa densitatea urbana. tehnice si administrative. care se desfasoara in strazile Salciilor si Spataru. Acest aspect este evident prin prezenta restaurantelor. desi exista o gama complexa de activitati productive. mai ales in ceea ce priveste activitatile menite sa serveasca piata locala. 9 in industria alimentara si agricoltura. 12 societati ITC. Concret. transport si depozite de marfa. 15 in industria prelucratoare sau de prelucrare a deseurilor. 75 . amintim prezenta a 21 de societati care activeaza in sectorul constructiilor si al transporturilor. Cu exceptia unor activitati de constructii. prezenta serviciilor diversificate din Sos. Cea de-a treia zona. prezenta saptiilor verzi a stimulat dezvoltarea unui nucleu rezidential. 2 in sectorul serviciilor de sanatate si asistenta sociala. este delimitata de strazile Gherghitei. recreative) si activitati profesionale. zona poate fi considerata ca avand o preponderenta a activitatilor tertiare. situatia este diferita din punct de vedere al activitatilor productive. tehnice si stiintifice. Colentina se explica prin importanta acestei artere ca si cale de comunicatie pentru intreaga zona sin imediata sa apropiere. ca si existenta serviciilor publice in zona alaturata (scoala generala). desi in aceeasi microarie 3.Strada a fost restructurata de curand si reprezinta o cale de comunicare importanta atat pentru transportul privat cat si pentru cel public. Emanciparii. situata in imediata apropiere a acesteia. cu urmari evidente si la nivel economic. 3 in cadrul serviciilor publice administrative. In ciuda densitatii urbane. 6 in sectorul de intermedieri financiare si asigurari. ceea ce reprezinta un factor important in dezvoltarea activitatilor productive tertiare. activitati din sectorul restaurantelor si hotelier. de alimente sau de servicii de transport marfa. serviciilor logistice si de transport. Datele prezinta o repartitie destul de echilibrata intre serviciile si activitatile productive. Diveristatea ce caracterizeaza Sos. Zona beneficiaza de servicii de canalizare. Sunt inregistrate 413 societati. dar cu perspective de dezvoltare in ceea ce priveste recalificarea spatiului din punct de vedere urban si social. din care 273 operatori in sectorul de constructii. activittai culturale. In plus. Numarul mare de activitati de transport si depozitare evidentiaza numarul semnificativ de societati mici care activeaza in distributia de produse artizanale. Realitatea descrisa pana acum demonstreaza o situatie critica. Coelntina.

Distributia activitatilor economice Sos. atat ca numar absolut. Colentina pe strazi 110 Fabrica de Gheata 29 Sos. apartinand sectorului tertiar. Simetriei Sos. Andronache Fabrica de Gheata Sos.Zona 3 % activitatilor tertiare in cadrul activitatilor totaleZona 3 Fabrica de Gheata Emanciparii Sos. Colentina. Colentina Str. transportul si depozitarea constituie principala activitate productiva.Zona Industria Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor Constructii. Distributia activitatilor tertiare pe strazi . Graficul prezinta situatia celui de-al treilea sector din cadrul microzonei 3. divertisment ITC Intermedieri financiare. Andronache 19 Str. restaurante. Andronache Gorgan Spatarul 0 Intrand in mai multe detalii. Simetriei 0% 1% 2% 3% 4% Dumitrescu Tanase Str Salcilor Emanciparii Str. Toate aceste activitati. Zonele in care sunt prezente cele mai multe societati sunt pe Sos. 0 100 200 300 400 500 alimentara si agricultura 3 Activitati economice . din graficul de mai sus putem intelege repartitia activitatilor aferente sectorului tertiar pe strazile zonei 3. caracterizata de predominarea functiei rezidentiale. Invatamant si asistenta sociala Activitati de spectacole. 76 . culturale si recreative 63% 18% 4% 3% 3% 1% 1% 1% 2% 4% Analizand graficul urmator. Colentina si in zona laculului Plumbuita (str. stiintifice. se poate observa compozitia economica a cartierului: constructiile. Fabrica de Gheata). cat si relativ. Colentina 41 33 28 26 24 25% 65% Sos. tehnice si administrative. Pe restul strazilor nuamrul societatilor scade. tehnice si administrative Servicii publice si administrative Sanatate. asa cum s-a spus si anterior. in Sos. urmata de activitatile profesionale. ca si celelalte ce tin de alte sectoare de activitate sunt concentrate. Simetriei 9 Emanciparii 8 Gorgan Spatarul 4 Str Salcilor 4 Dumitrescu Tanase 0 Strada\Polixemia… 413 In graficul alaturat este ilustrat un tablou complet al distributiei activitatilor economice in cadrul microzonei 3. asigurari si Real Estate Activitati profesionale. transporturi si depozitare Hoteluri.

legata de sectorul transporturi si constructiilor. Str.3. Bara Zamfir pe strazi ei aproape toate activitatile economice din zona. economici. care traverseaza practic Tomovic 1% 4% 4% aproape toata zona 4. cu cel mai mare numar de operatori. Oituz. 32% 6% Str. Oituz 8% Emanciparii. insumand Str. ca urmare a lungimii Str. Strada Mica. Strada cu ce mai puternica activitate Str. Strada Strada Industria Industria Gherghitei restaurante. Oituz. recreative Litoralului.2. Distributia teritoriala aIntr. fiind strazi mici. Gherghitei. Zona 4 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Acest paragraf urmareste distributia activitatilor economice in cele 14 strazi care apartin de zona 4. Mihai 1% Ion 2% 1% Ion Acest lucru este normal. 11% Str. spectacole. unde Gherghit Str. 77 .2. Gherghitei.2. In zona 4 Str. Impartirea acestora se prezinta destul de eterogena si depinde de dimensiunile strazilor si de pozitia mai mult sau mai putin strategica a acestor strazi. comparand Concentrarea activitatilor pe Hoteluri. cu se intersecteaza 4 artere principale – Str. O descriere exacta a distributiei Zamfir territoriale a activitatilor economice in zona 4 11% se poate vedea in graficul circular alaturat. asa cum este ilustrat si in graficul de mai jos: De altfel. b) Distributia teritoriala a activitatilor economice pe strazi Zona cu cea mai mare concentrare a activitatilor economice este Strada Gherghitei. Str. Str. 67% culturale si Gherghitei. Str. Tudor Geicu Stanga si vizibilitaii strazii. asa cum s-a vazut si in Negules ui partea de analiza a tesutului urban. in zone de multe Petre Litoralul ori greu accesibile. datele referitoare la prelucratoare alimentara si .3. Mihai Tudor Marcu 9% si Str. SavuNicolae economici functioneaza 30 de societati.Valori in ITC procente strazile prezente in zona divertisment si gestionarea 2% agricultura 2% 4. depozitelor Activitati de depozitare si transporturilor – Str. nu se 5% arii ei bucura de o prezenta semnificativa a agentilor Str. prezenta a operatorilor asigurari si economici activitatea Real Estate predominanta este cea 11% Constructii. agentilor economica este strada Gherghitei. 16% Str. se observa ca pe deseurilor 5% Intermedieri strazile cu cea mai mare 2% financiare. Strada i Emancip Gherghit Mihai Tudor si Strada Savu Bara.

Litoralului. ba chiar sunt spatii parasite. numarul de activitati care se desfasoara pe aceasta strada este redus. Zo Zonele nele verzi amintite nu sunt organizate bine. Asa cum am prezentat deja in analiza tesutului urban. hotelurilor. dar si sectorul investitiilor financiare. care prezinta un numar semnificativ de activitati in comparatie cu celelalte. Str. neavand nicio activitate productiva in registrata. Totusi.Histograma alaturata ilustreaza distributia activitatilor economice pentru cele 13 strazi din teritoriu. in sensul ca nu prezinta cladiri cu destinatie productiva. tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a sectoarelor active in zona tin de sectorul industrial. activitatile cu cea mai mare prezenta apartin de sectorul constructiilor. Marcu Zamfir. De altfel. Emanciparii. unde unele zone au fost transformate in locuri de depozitare a gunoiului. este cel care inregistreaza cea mai mare densitate a spatiilor abandonate. Ghrghitei. fiind prezente doar 9 societati. se observa ca si concentrarea locuintelor scade pe masura ce se intra in zona. Acest lucru nu este valabil si pentru Strada Gherghitei. asigurarilor si cel de real estate. depozitelor si transporturilor. cu cei circa 30 de agenti economici. sunt prezente in special depozitele si fabricile. Emanciparii. Pe strada Oituz. sunt prezente 4 tipuri de structuri. care. imaginea este aceea a unui spatiu abandonat. Strada Emanciparii rezulta de altfel si din analiza tesutului urban ca fiind una dintre cele mai bune strazi ca si accesibilitate. este clar ca cele mai multe societati commerciale s gasesc in Str. se pot numara doar 3 locuinte pe strada Emanciparii. 78 . Se evidentiaza si alte strazi in afara de Oituz si Gherghitei. atat pentru depozit cat si pentru fabricarea produselor vestimentare. caracterizata de prezenta zonelor verzi. restaurantelor. societatile inregistrate cu activitate in aceste sectoare sunt numeroase si volumul de investitii este semnificativ. care se alterneaza cu depozite si fabrici cu uz comercial si productiv. comercial si financiar si impartirea societatilor este echilibrata (cu exceptia Str. in timp ce restul strazii este ocupat de baraci. reprezinta cel mai mare procent al prezentei activitatilor din zona). Oituz. Strada Mica nu a fost considerata. Asadar. Aceasta microzona este complet inactiva. cum ar fi: Str. legand direct Strada Tudor Mihai si Strada Emanciparii. c) Concentrarea activitatilor economice Desi nu este mentionat in datele statistice pe care le-am prelucrat pana acum. d) Lista sectoarelor economice pentru fiecare strada Clasificare economica a fiecaruia dintre sectoarele de activitate se prezinta destul de omogena in zona 4. Capitan Marcu Zamfir si Str. Tomovici si Str. Si asta deoarece mai mult de jumatate din lungimea strazii. care delimiteaza in est zona 4. mai precis fragmentul cuprins intre Str. Astfel. Str.

asigurari… sociala si alta in sectorul 2 Industria alimentara si agricultura recreativ si cultural. 5 opereaza in campul financiar si al asigurarilor. culturale… domeniul sanatate si asistenta 5 Intermedieri financiare. functioneaza o societate care opereaza in industria prelucratoare. 5 activitati apartinand domeniului financiar. Gherghitei se desfasoara doua activitati din sectorul restaurantelor si una singura ce tine de sectorul financira. Se mai desfasoara si activitati de servicii publice si administrative si activitati recreative-culturale (cate un singer operant). transporturi si depozitare Hoteluri. se observa diferitele tipuri de activitati economice si sectoare productive. Pe strada Litoralului gasim doua activitati din cadrul sectorului alimentar. una de ITC. al asigurarilor si de real estate. Invatamant si asistenta sociala Graficul prezentat ilustreaza asadar valorile absolute ale prezentei pe strazi a activitatilor economice. Pe Intr. alte doau ca apartin de industria prelucratoare. Gherghitei este una dintre cele mai importante din punct de vedere al activitatilor economice: Pe strada Ion Geicu Concentrarea activitatilor pe strada functioneaza o societate in -Valori Absolute industria alimentara. Asa cums epoate vedea si in graficul urmator. transporturi si… sectorul restaurantelor. restaurante. una in 5 Activitati de spectacole. Pe str strada ada Emanciparii. la care se adauga o activitate din sectorul sanatatii si al serviciilor sociale. al restuarantelor si al divertismentului. de asigurari si real estate. Prin intermediul unei analize detaliate. stiintifice. Pe strada Gherghitei sunt doi operatori care desfasoara activitati in sectorul industriei alimentare. 11 din cadrul sectorului cosntructiilor. divertisment activitati din sectorul 1 const ructiilor. asigurari si Real Estate Industria alimentara si agricultura Activitati de spectacole. 79 .Zona 4 Constructii. tehnice si administrative ITC Servicii publice si administrative Sanatate. una in 30 Constructii. o activitate in cadrul sectorului financiar. in timp ce alte 5 au activitati recreative si culturale. O alta societate desfasoara activitati in domeniul divertismentului si al restaurantelor. transporturilor si depozitarii. una in sectorul ITC. Str. cinci agenti comerciali in cadrul sectorului hotelier. culturale si recreative Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 14% Activitati profesionale. restaurante. In schimb functioneaza 30 de agenti comerciali in sectorul constructiilor. transporturilor si depozitarii. divertisment 42% Intermedieri financiare. real-estate. transporturilor si Industria prelucratoare si… depozitelor si una din 0 5 10 15 20 25 30 domeniul restaurantelor.6% 8% 8% 14% 5% 1%1% 1% Activitati economice . Pe strada 1 ITC Ion Stanga functioneaza 5 1 Hoteluri. unul care activeaza in industria prelcuratoare prelcuratoare si gestionarea deseurilor.

doua societati cu activitati profesionale. tehnice si administrative si doua care activeaza in domeniul recreativ si cultural. De-a lungul str. cele cu Str. Petre Negulescu Intr. activitatile cele mai prezente in aceasta zona 10% sunt cele legate de cosntructii. de 14% investitiile finanziare. Strada Marcu Zamfir 24 7% 5% 24% %). Se observa astfel ca Strada Petre Negulescu prezinta cea mai mica concentrare de activittai tertiare.ZONA 4 poate imparti in trei grupe. Nici in Nicolae Zamfir prezenta activitatilor economice nu este foarte numeroasa. Sunt opt societati care functioneaz ain domeniul restaurantelor. situatia etse un pic diferita. Oituz Str. in sensul ca pentru a intelege caracterul dispersat al distributiei activitatilor. dupa cum urmeaza – strazile cu un procent pana in Str. Deja pe str. Urmeaza apoi Intr. Tomovici Ion Geicu un procent mediu al prezentei acestor activitati (Strada Str. Asa cum a fost prezentat si in analiza tesutului urban. tehnice si administrative si una pe domeniul cultural-recreativ. Strada Litoralului Emanciparii Gherghitei 12%) si in cele din urma strazile cu o distributie mai Str. trei agenti in domeniul activitatilor profesionale. prezenta activitatilor tertiare este mai densa (7%).Strada Marcu Zamfir se caracterizeaza prin prezenta unui operator din sectorul industriei alimentare. respectiv 14%). asigurari si real estate. doi din industria prelucratoare. Mihai Tudor se poate vorbi despre despre un operator din industria alimentara. Acest grafic circular este crescator. Distributia activitatilor apare eterogena pana la un punct: astfel. asa cum este prezentata in graficul alaturat. e) Distributia activitatilor tertiare pe strazi In continuare prezentam un studiu detaliat asupra distributiei activitatilor tertiare pe strazi. cu doar 3% din societati care activeaza in acest scetor. patru in sectorul financiar. in timp ce pe str. una in constructii. unde activitatile tertiare se alterneaza intr-o masura echilibrata cu alte tipuri de activitati. In cele din urma. stiintifice. Mica nu functioneaza niciun tip de activitate comerciala sau economica. Litoralului Ion Geicu 7%. Petru Negulescu functioneaza doi operatori din industria industria alimentara. 12%. ar trebui citit in sens orar. Strada Gherghitei si strada Marcu Zamfir sunt doua zone in care sunt concentrate cele mai multe activitati de servicii (20% respectiv 24%). transportului si depozitarii. Urmeaza strazile Oituz. pe strada Tomovici se observa prezenta unei societati care activeaza in sectorul alimentar. Litoralului si Emanciparii (cu o prezenta de 10%. un altul din industria prelucratoare si a gestionarii deseurilor. Asa cum aminteam deja. Strada Oituz 10 %. Situatia. al asigurarilor si de real estate si doua in cadrul serviciilor publice si administrative. Gherghitei 5% al prezentei serviciilor (primele trei strazi). in Str. 80 . una in industria prelucratoare si alta in doemniul constructiilor. stiintifice. o societate care se ocupa de ITC. Strada Gherghitei 20%. in domeniul constructiilor. Activeaza aici doua societati. zona 4 se tertiare pe strazi. asa cum se vede si in graficul de mai jos. depozite si tran sport. in cadrul zonei 4. Ion Geicu. Marcu Zamfir insemnata a serviciilor tertiare (Strada Emancipari 3% 5% 14%. de asigurari si real estate. Gherghitei cu 5% din operanti.In strada Savu Bara opereaza o singura societate. Astfel. pentru inceput se poate afirma ca distributia activitatilor tertiare se prezinta dispersata. in cele din urma. destul de omogene intre ele. 20% 12% de sectroul restaurantelor si. Tomovici. 5 in sectorul constructiilor si doi pe partea financiara. Pe strada Oituz functioneaza sapte societati in domeniul cosntructiilor. la acelasi nivel cu Str. (7%).

Sipca. una in domeniul sanatatii si asistentei sociale. a dus la nasterea unei microzone diferita de tesutul social si urban sin restul arealului Tei Toboc. Zona 5 Pentru analiza structurii economice si a distributiei si concentrarii activitatilor economice in microaria 5. mai ales in zona strazilor Neagota. o societate care desfasoara activitati in sectorul administratiei publice si una care activeaza in sectorul cultural. Marcu Zamfir. al asigurarilor si de real estate. 2.4. De altfel.Urmatorul grafic este o histograma care urmareste sa demonstreze natura diferitelor activitati de pe fiecare strada. O ultima strada. cele care activeaza in sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor si inc el alc osntructiilor. stiintifice. prezenta diferitelor servicii in teritoriu si a posibilitatilor acestei populatii populatii de a beneficia de servicii diferite. nu in ultimul rand. Astfel. 81 . Slaba diversificare a activitatilor productive care functioneaza in microzona 5 evidentiaza faptul ca doar unele tipuri de activitati. tehnice si administrative. pe strada Emanciparii se gaseste o societate care opereaza in industria prelucrarii si gestionali deseurilor. al industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. transporturilor si depozitelor resimt intr-o masura mica structura sociala a cartierului. a dus la crearea unui sistem sistem de activitati productive diversificate. De mentionat insa ca nu sunt prezente toate toate categoriale in cadrul acesui areal de analiza. Ferestrei. strazic concentreaza si cea mai mare prezenta a serviciilor. vedem ca acesta este acrcaterizat de o mare diferentiere atat sociala. Mai ales prin analizarea activitatilor ce se desfasoara in strazile Emanciparii. in cocnluzie.2. la randul sau. de alimnetatie publicarestaurante (8 societati). doar 8 din cele 10 tipuri de activitati se regasesc in microzona analizata in acest paragraf. Totusi. prezinta activitati din sectoarele industriei alimentare. folosit si in cazul celorlalte microzone. Observand structura geografica a teritoriului cartierului Tei Toboc. una in sectroul alimentatiei publice si al restaurantelor. au fost luate in considerare aceleasi categorii ale clasificarii CAEN. Prezenta unei retele de strazi imbunatatite. cat si ambientala si.2. Marcu Zamfir. Paroseni si Gimalau. fiind vorba despre o zona aproape abandonata si care nu beneficiaza de servicii esentiale pentru populatie si in acleasi timp pentru desfasurarea unor activitati economice. ceea ce vine sa completeze analiza teritoriala facuta in primul paragraf. Ion Geicu.3. activitati profesionale. care. Alta societate ofera servicii culturale/recreative. ITC si. 5 operatori in sectorul alimentatiei publice si hotelier. conditiile economice ale populatiei care locuieste aici. o societate in domeniul financiar. Strada Ion Geicu prezinta o societate care activeaza in industria alimentara. de o complexitate si diversi tate a situatiilor sociale. arealul analizat pare a fi destul de omogen din punct de vedere al activitatilor economice prezente. a spatiilor verzi publice si a malului lacului in partea de vest a zonei 5. a energiei electrice.

a celor de servicii. desi cu putini operatori din fiecare categorie. Alte sectoare prezente. tehnice si administrative. doua pe fiecare sens de circulatie.Aceasta zona este traversata de Strada Petricani. servicii tehnice. se evidentiaza o predominare a activitatilor professionale. cu o predominare aproape absoluta a sectorului industriei 82 . Analiza completa a compozotiei microzonei 5. de o categorie mai buna de locuinte si de un cost al terenurilor destul de scazut. nu in ultimul rand. strada care. restaurantele. alimentara si industria de prelucrare si depozitare. Activitatile care au sediul aici beneficiaza de o mai buna retea rutiera. anume cea de constructii. Urmeaza. sunt serviciile ITC. Perimetrul poate fi definit ca o zona putin relevanta pentru activitaea economica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. activitati culturale si recreative. sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor. intermedieri financiare si real estate. serviciile de asigurari. Concentrarea cea mai mare de firme din aceste categorii se afla in strazile Constantin Beiu. care tin de categoria serviciilor tertiare. desi cu o concentrare ceva ma mare in Str. Atat activitatile legate de structuri de primi primire re si restaurante. si leaga orasul si cartierul de referinta cu imprejurimile Buucrestiului. daca consideram intregul perimetru Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. este alcatuita din patru benzi. Acesti factori considerati impreuna explica prezenta nu numai a industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. Trecand in revista si celelalte tipuri de activitati economice prezente in zona. cat si cele ale industriei agro-alimentare numara 3 operatori care functioneaza in cadrul microzonei 5. stiintifice si profesionale. Paroseni si Gimalau. dupa numarul de societati. sub profilul tipurilor de activitati productive subliniaza o prezenta predominanta a societatilor care activeaza in sectorul constructiilor si transporturilor (46). Constantin Beiu si Paroseni. Din aceasta ultima categorie. Zona studiata a atras un numar mic de activitati economice. Aceste activitati sunt impartite intr-o masura omogena in tot perimetrul. In restul cartierului sunt prezente in cea mai mare aprte doar trei tipuri de activitati. dar si a sectorului de constructii si depozite de marfa si. amintim prezenta serviciilor de publica alimentatie/restaurante. dar un numar important de societati in raport cu toata microzona 5. asa cum a fost deja descris anterior.

in termeni relativi sau absoluti. fiind sediul a 2 operatori din domeniul prelucrarii deseurilor. Constantin Beiu. 83 . transporturi si depositare. din care 6 apartin sectorului de constructii si transporturi. Sunt prezente in total 5 firme. Str. 1 in tran sport si depozitare de marfa. In Str. 1 in activitati tehnice. 1 in sectorul structurilor receptive. Totusi. Asa cum rezulta din datele si din graficele corespunzatoare. Cum reiese si din graficul si din prezentarea perimetrului. comparativ cu cel de servicii. Str. una de domeniul hightech si ultima de sectorul industriei alimentare. tehnice si administrative. se concentreaza in partea de vest a cartierului. unde sunt prezente 8 societati. precum serviciile publice si sanitare. iar ultima intreprinde activitati stiintifice. Neagota. cele mai multe firme. Din graficul urmator se pot extrage diferite informatii cu privire la structura economica generala a cartierului. element emplematic al realitatii sociale ale zonei. relevante pentru activitatile productive prezente. Ferestrei. Neagota. sectoarele de constructii. Sunt prezente mai apoi si cateva categorii. professionale sau administrative. in zona definita de strazile Paroseni. Strada Neagota adaposteste 7 societati (2 in industria prelucrarii deseurilor. 1 in prelucrarea deseurilor. 1 ce tine de activitatile structurilor receptive si doua in sectorul activitatilor culturale. Conctantin Beiu. Ferestrei functioneaza 7 firme (5 in constructii si transporturi. In Str. una opereaza in sectorul prelucrarii deseurilor. ca si cel alimentar si al industriilor de prelucrare a deseurilor constiutie nucleul definitoriu al activitatilor economice in chestiune. 1 in sectroul activittailor professionale. aceasta zona a cartierului este mai diversificata din punct de vedere al profilului activitatilor economice. Asa cum a fost descris si mai devreme. stiintifice si profesionale). La analiza situatiei specifice a unor strazi.prelucratoare. in raport cu alte microzone ale cartieului Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. 2 in sectorul activitatilor culturale si artistice recreative). 1 in sectorul constructiilro si transporturilor. Constatin Beiu. Strada Gimalau este cea de-a patra strada analizata sub profilul concentrarilor societatilor din fiecare sector. Paroseni prezinta cea mai mare concentrare de societati din total. ne vom referi la urmatoarele strazi: Str. stiintifice. dinc are 3 activeaza ins ectorul constructiilor transporturilor di depozitarii de marfuri. prezentul perimetru se prezinta ca fiind putin dezvoltat din punct de vedere al profilului realitatilor economice care functioneaza aici. Ferestrei si Gimalau.

care. din numarul total de agenti economici prezentin microzona 5. Petre Ispir Intr. Nicolae Paraschiv Str.5. Firmele care functioneaza in cadrul acestei zone sunt specializate in cea mai mare parte pe activitati de transport si depozitare marfuri. de altfel.2. Olanelor Str. Costantin Beiu Intr. stiintifice. Steaua Rosie Gimalau 1%1% 1% Ferestrei 1% 1% 4% 3% 1% 4% 17% 4% 10% 4% 4% 9% 5% 9% 5% 4% 6% 4% Garficul de mai sus ne prezinta o perspectiva analitica a localizarii activitatilor sectorului tertiar in zona.Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Intr. Pietrisului Str. divertisment puternice prezente de activitati specializzate in Industria alimentara si agricultura transportul de marfa. este posibila Constructii. 3% Servicii publice si administrative asa cum se ilustreaza si 3% in graficul circular Industria prelucratoare si gestionarea 2% 2% deseurilor alaturat. transporturi si depozitare individualizarea unei 59% Hoteluri. Zona 6 Zona 6 se deosebeste de celelalte printr-o prezenta foarte redusa a societatilor economice. ceea ce indica o specializare productiva scazuta. Palamidei Str. Diagrama alaturata ilustreaz ain schimb procentul societatilor pentru fiecare sector. care ocupa 18% dina ctivitatile din zona. ITC 17% Circa 60% dina ctivitati sunt cuprinse.2. cu cei 13 agenti economici. reprezinta in mod sigur partea cea mai importanta a perimetrului perimetrului considerat. Plumbuita. Invatamant si asistenta 7% sociala acets sector productiv. 2. Cea mai mare concentrare se observa pe strada principala. Lopetii Str. Afirmarii Intr. Mai sunt prezente societati care ofera servicii de ITC (7%) si firme care opereaza in sectorul de prelucrare a deseurilor. activitati care nu necesita o dotare tehnolgica. Urmeaza mai apoi sectorul serviciilor. statisticile diferitelor tehnice si administrative activitati. 84 . Safirului Str. Tigleror Folclorului Ion Marin Str. Sipca Str. in 7% Sanatate. Memoriei Intr.3. Structura functionala a activitatilor apartine de sectoarele de tran sport si depositare marfuri. Analizand in detaliu Activitati economice . restaurante.Zona 6 Activitati profesionale. Magura Vaii Str.

cu cele 13 societati dinc are 9 in cadrul categoriei cosntructiilor si transporturilor. 2 in cadrul activitatilor stiintifice. unde sunt prezente aceleasi activitati de transport si depositare de marfuri (7 din 12) 85 . Tamaioarei. dupa numaruld e agenti economici: • Plumbuita. cea mai mare densitate este. Microzona analizata ina cest paragraf este caracterizata printr-o puternica prezenta a activtatilor netehnologizate. caracterizata de prezenta activitatilor de transport si depozitare (9 din 13) • A doua in ordinea importantei este Str. In graficul urmator sunt prezentate procentele Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi concentrarilor activitatilor economice pe strazi. Asa cum a mai fost spus deja. in ordine descrescatoare. Cea de-a doua strada ca importanta este Tamaioarei. paralela cu Plumbuita si carcaterizata de prezenta a 12 operatori economici. industria agro-alimentara si prelucrarea deseurilor au cate un singer reprezentant. ARISTOTE PLUMBUI Zona 6 Astfel. asa cum era L LINOTIPU TA de asteptat. data fiind lungimea arterei. Este lesne de esplica acest lucru. Distributia pe strazi a activitatilor confirma concentrarea majora a operatorilor economici in strazile mai lungi si mai accesibile. Plumbuita. stiintifice si administrative. strada cu cea mai mare densitate de activitati economice este Str. care 3% LUI 32% totalizeaza 70% din totalul activitatilor. profesionlae si administrative. Serviciile ITC. Histograma alaturata ilustreaza valorile absolute ale prezentei activitatilor economice pe strazi. pe cele trei artere principale. impartiti pe sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 7 in sectorul edilitar. Serviciile legate de asemenea activitate demonstreaza si prezenta semnificativa a celor care opereaza in sectroul activitatilor professionale. Plumbuita care reprezinta 33% din activitatile desfasurate in zona 6. cele doua strazi analizate insumeaza 50% din operatorii economici activi in zona. cat si prin ELEVATO intretinerea lor. si a spatiilor largi de depozitare a marfurilor. Strada Plumbuita este reprezentativa. ceea ce se 2% explica atat prin lungimea acestora. 2 care opereaza in activitatile professionale. RULUI RICINULU I 22% TAMAIOA REI 29% 5% ION PORUMB ACEANU 7% Analizam in continuare vocatia economica a fiecarei strazi din interiorul microzonei 6. care reunesc 1/5 din totalul activitatilor economice. Pana acum. stiintifice si administrative si cate una in ITC si sanatate si asistenta sociala.multumita mai ales pozitiei strategice a strazii principale.

3. transporturilor si depozitarii marfurilor • Celelalte 4 strazi ramase urmeaza aceeasi schema. de asemenea. Doamna Ghica si Sos. in fata Palatului Ghica. este cu siguranta nevoie de o inteventie externa. locuitorii fiind obligati sa se deplaseze pe jos pana la cele mai apropiate statii RATB. este si o statie de benzina Agip. Fundeni. Am descris astfel. 2. insa toate aceste trasee marginesc cartierul pe latura vestica si sudica. zona 6 este caracterizata de prezenta unor intreprinderi low-tech. biserica de la intersectia dintre Str. Doamna Ghica si Bulevardul Lacul Tei. in cartier mai sunt alte 3 biserici . cu activitati care nu necesita o specializare tecnologica. tabloul general al zonei Plumbuita-Steaua Rosie-Petricani. Astfel. situata chiar la intersectia dintre Sos. de la case darapanate la vile sau de la zone lipsite total de servicii.vorbim despre o zona in care sunt prezente servicii bancare. stiintifice. care poate duce atat la cresterea economica a arealului. tehncie si administrative si diferite servicii. ceea ce indica starea de degaradare si saracie a zonei. spatii verzi amenajate pentru copii (locuri de joaca) si pensionari (locuri de recreere. In ceea ce priveste transportul public. unde 6 din 9 societati desfasoara activitati ins ectorul constructiilor. benzinarii. Cu exceptia catorva farmacii si cabinete stomatologice. Din punct de vedere al lacasurilor de cult. la cares e adauga si activitati professionale. 282). Colentina si Sos.3. Astfel. Colentina. farmacii.Urmeaza Str. Ricinului. In cartier exista. 86 • . in special in partea sudica. Singurul supermarket. imaginile intalnite trecand de la spatii verzi la terenuri parasite. Nu in ultimul rand. Tot pe Sos. situata la intersectia strazilor Petricani. in zona Sos. Serviciile publice de baza sunt prezente pe arterele exterioare ale cartierului. cat si la schimbarea calitatii vietii locuitorilor. la nord de lacul Plumbuita isi are sediul societatea Supoercom. locuitorii benficiind insa de localizarea in imediata vecinatate a Spitalului E. Activitatea comerciala se polarizeaza pe principalele cai de acces din cartier. Petricani. spatii comerciale. deschiderea acestui punct comericla a oferit si numeroase locuri de munca pentru locuitori. pe strada Cremenita functiona Piata Colentina. Cea de-a doua benzinarie este Lukoil. La sud de Sos. Imaginea de ansamblu este aceea de cartier aflat intr-o vizibila stare de degradare. si o moschee. Fabrica de Gheata. cu un aspect rural chiar. fara sa existe insa un serviciu dominant care sa dea un caracter specific cartierului. 182. in cartier functioneaza o sucursala a Bancii BRD. In ceea ce priveste serviciile. Irza si a Institutului Clinic Fundeni. dar si spalatorii auto. spatiu nefolosit in prezent. punctele de asistenta medicala lipsesc in cadrul arealului studiat. care apartine retelei Mega Image. in partea de sud a cartierului. zona este deservita de o serie de autobuze (liniile 167. fast-fooduri. depozite pentru materiale de constructii. prezenta Manastirii Plumbuita in centrul cartierului este dominanta. Pe langa aceasta insa. in cateva cuvinte. fiind prezente aceleasi activitati. Colentina si biserica “Cuvioasa Paraschiva” in str. Colentina. sub mai multe aspecte. Servicii publice Perimetrul care constituie obiectul de studiu al prezentului proiect se caracterizeaza prin aspectul general contrastant. Colentina. la intersectia cu Doamna Ghica. unde acestia pot juca table. Pe langa faptul ca este principalul punct de aprovizionare pentru populatia din zona. este situat la intersectia dintre Soseaua Andronache si Colentina. sah). pentru cetatenii de origine musulmana. Interiorul zonei in schimb este lipsit de mijloace de tran sport. troleibuze (66) si tramvaie (21). Pentru reabilitarea acestui perimetru. situata tot in zona strazii Fabrica de Gheata. la una dintre cele mai aglomerate artele ale Bucurestiului. care se ocupa de salubrizare in sectorul 2.“Inaltarea Domnului” Ghica-Tei in Str.

Abia in 2006 de exemplu. Pe ţărm. cu incendiile provocate de instalatiile electrice improvizate.02) încadrând secţiunea în clasa II de calitate. pentru că. înregistrandu-se o biomasă de 104. Din pacate. cu număr redus de indivizi (în iunie) şi Crucigenia (august). Plumbuita. Inafara de gunoaie si alge. Stadiul trofic: hipertrof. atat din punct de vedere infractional. unde se amestecă ape pluviale şi menajere. cat si din punctul de vedere al insalubritatii. ulei. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată (56.42 mg/l) însă se dezvoltă puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides. mai precis un total de 17 strazi la nivelul ambelor cartiere. Braţul secundar al lacului e închis.2.stare ecologică slabă. Tot lacul creat din partea Raului Colentina a fost construit pentru agrement6. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. in cartierele Plumbuita si Colentina au fost investiti 7 milioane de RON pentru retelele de apa si canalizare. cu traficul sau cu consumul de droguri. Lacul Plumbuita este partea cea mai depresionară din zonă şi direcţionează toate apele secundare din cartier. având în vedere că nu funcţionează conducta dintre cele două braţe ale lacului. trebuie mentionat că apele lacului sunt poluate cu grasimi.Steua Rosie . în zona lacului există rampe special create pentru deversarea gunoaielor. Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea râului Colentina s-a materializat prin amenajarea hidrotehnică a lacurilor Tei. benzină şi dau tot la est spre strada.4 mg/l în zona de mijloc a lacului. prezinta conditii de viata mult sub nivelul celor normale in secolul XXI intr-o capitala europeana. indicele de saprobitate (2. 7 Singura apă curgătoare care străbate teritoriul Sectorului 2 este râul Colentina. neexistând conducte sau decantoare înainte de intrarea în lac. ci doar anumite areale. nu există nici măcar containere sau coşuri de gunoi care să înfrâneze parţial dorinţa de a polua. iar apele nu se întâlnesc. In schimb. irigaţii. mai precis pentru construirea unei statii de pompare a apelor si a retelei de canalizare. iar acum rezidenţii din zona lacului aruncă în lac gunoaie şi reziduuri din construcţii. aceste probleme nu sunt singulare la nivelul Bucurestiului. Analiza biologică a evidenţiat la nivelul algelor planctonice o dominantă a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie. în campaniile următoare să devină dominante algele verzi din genul Scenedesmus. Oamenii s-au obisnuit cu gramezile de gunoaie. Aphanizomenon gracile. Schema de amenajare a râului Colentina este compusă din 15 lacuri amplasate în cascadă. sub forma unor acumulări permanente pentru folosinţe de piscicultură. Microcystis) şi Cryptophytele. lipsa de simt civic a unora dintre cei care locuiesc sau lucreaza in zona nu fac decat sa strice imaginea acestei arii. Fundeni şi Pantelimon.Petricani Zona care constituie obiectul prezentului studiu. Indicele de saprobitate mediu încadrează secţiunea în clasa IV de calitate . agrement. care face parte din bazinul Argeş şi este afluent de stânga al Dâmboviţei. Mai mult. Prezenta parcului si a lacului in zona ar trebui sa fie un punct in favoarea locuitorilor. In martie are loc înflorirea puternică a diatomeelor (Cyclotella meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella vulgaris). Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică corespunzătoare clasei II de calitate. Cartierul Plumbuita este unul dintre cartierele bucurestene care si-a format in timp imaginea unui cartier de risc. Principala problema in aceste zone o constituie pozitionarea pe raul Colentina. creând astfel alge şi miros de putrefacţie. Calitatea apei din râului Colentina7 si din lacul Plumbuita a fost în programul de control pentru zone vulnerabile şi substanţe organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic . Cu toate acestea nu au fost scoase de pe harta zonelor inundabile cartierele in intregime. atenuarea viiturilor. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia azotaţilor care în primavară au depăşit limita clasei III de calitate.III. ceea ce nu permite evacuarea apelor pluviale si menajere in sens gravitational.4 Situatia referitoare la mediu in zona Plumbuita. 87 .3.

Din punct de vedere al Protectiei Mediului. cei care isi doresc sa ajunga la manastire pentru a se reculeaga. direct in strada sau pe malul lacului. unul dintre locasurile de cult importante ale Bucurestiului. • lipsa sistemului de aprovizionare cu apa si de preluare a apelor uzate. se afla Manastirea Plumbuita. Voluntarii care s-au ocupat de ecologizarea lacului Plumbuita in cadrul unei actiuni de salubrizare organizate de Administratia Nationala Apele Romane la inceputul lunii iunie a acestui an. intreg arealul fiind practic transformat intr-o groapa de gunoi. este departe de a a avea destinatia initiala. program care s-a repetat in aceasta primavara. • lipsa unui sistem de colectare selectiva a deseurilor din ambalaje rezultate din activitatile comerciale din perimetru. Mirosurile sunt greu de suportat. In total. artari. Locuitorii cartierului sunt depasiti de situatia aceasta si au apelat in mai multe randuri atat la autoritati cat si la mass-media in incercarea de a solutiona problema. multi dintre locuitori refuza sa incheie contracte de salubrizare.Pe langa problema colectarii apelor. acestia acuza firma de salubritate ca nu trec saptamani la rand prin cartier pentru a ridica gunoaiele. in cele doua etape ale programului au fost plantati circa 700 arbori – mesteceni. in zona mentionata au fost identificate urmatoarele nereguli: • depozitari de deseuri din constructii rezultate in urma interventiilor asupra unor constructii ce au fost amplasate anterior. • lipsa unui loc special amenajat pentru depozitarea deseurilor menajere. Astfel. zona cartierului Plumbuita se confrunta si cu problema deseurilor menajere din preajma lacului. In acelasi timp. aceea de zona de agrement. In prezent. menajere. au colectat peste 160 metri cubi (aproape 5 tone). a carei imagine este completata de personaje care cer mai mult sau mai putin amenintator “da-mi o tigara” sau “n-ai cumva un leu?”. in toamna anului trecut s-a desfasurat si o campanie de plantare de arbori. • lipsa contractelor de prestari servicii privind salubritatea. in mijlocul aceluiasi parc. care oricum la nivelul Bucurestiului se afla in numar redus comparativ cu nevoile numarului populatiei. • prezenta urmelor de ardere a deseurilor de orice fel. Acest proiect a contribuit astfel la suplimentarea zonei verzi. Pe de alta parte. Pentru schimbarea imaginii parcului si imbunatatirea conditiilor de viata a celor care locuiesc in arealul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. ca sa nu mai vorbim despre imaginea de nedescris pe care toti care lucreaza sau locuiesc in zona sunt nevoiti sa o vada zilnic. sunt envoiti sa traverseze zona descrisa mai sus. Parcul Plumbuita a fost amenajat ca zona de agrement in anul 1977 si includea terenuri de joaca pentru copii si chiar o fantana in mijlocul lacului. Aceasta situatie este cu atat mai constrastanta cu cat. preferand astfel sa arunce gunoaiele menajere si nu numai. Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. 88 . frasini si stejari.

Calitatea apei din lacul Plumbuita foarte scazuta . datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb. • Mănăstirea Plumbuita (figura 3).Steaua Rosie – Petricani In cartierul Plumbuita sunt mai multe locatii istorice si monumentale. asa cum ar fi: • Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1). care vor schimba imaginea curateniei in zona cartierului .Absenta de minim doi statie de pompare apelor menajere zonei lacului si pluviale (costuri mari de executare si grad de . zona prezinta diferite puncte de atractie. Pentru a rezuma prezenta analiza ce face referire la aspectele de mediu ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.Consumul de droguri in parc si in zona manastirii Oportunitati Amenintari .Prezenta parcului si a lacului Plumbuita. . Asa cum se observa pe harta de alaturi.Investitii pentru retele de apa si canalizare . 89 . adaugam in continuare o analiza Swot sectoriala.Multe familii nu au contracte cu firmele de salubrizare .Dezinteresul locuitorilor din zona pentru mentinerea zona.Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare.5. • Monumentul Eroilor 1916-1918 (figura 2). Puncte tari Puncte slabe .Inexistenta unui loc special pentru colectarea aparatelor electrice si electrocasnice 2. • „Palatul Ghika Tei” (figura 5).Nivel de trai scazut (7 milioane RON in 2006 pentru zona .3.Depozitarea deseurilor menajere. Numele de Plumbuita ia fost dat de localnici. importante si atractive pentru Regiunea BucurestiIlfov.Dezvoltarea de proiecte rezidentiale in .Programe de ecologizare si salubrizare a .Pozitionarea pe raul Colentina.Dezvoltarea de programe de plantare de amortizare este de minim 10 ani) arbori pentru suplimentarea zonei verzi . fapt care nu permite care ar putea fi transformat intr-un spatiu evacuarea apelor menajere si pluviale in sens cultural si de agrement gravitational . din constructii si a deja existente aparatelor electrocasnice pe malurile lacului . Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita . de interes cultural.Infractionalitate Plumbuita si Colentina) .Absenta de cos de gunoi pe malul lacului .Lipsa retelelor de canalizare pe majoritatea dintre strazi din Petricani – Steua Rosie – Petricani .

Elena Roşca şi Dan Broscăuţeanu. salonul vanatorec. precum si saloanele care mantin denumirile fostelor lor destinatii: sala de receptie. de domnitorul Grugore al IV-lea Ghica (1822-1828) A fost restaurat si transformat in restaurant de epoca (Restaurantul Tei). a italianului Giacometti. Se remarca holul de primire a carui bolta pastreaza pictura initiala. În anul 1978. cabinetul de lucru. „Palatul Ghika Tei” (figura 5). zona cuprinsa intre Sos. palatul este restaurat de Sorin Ilfoveanu. salonul Ludovic si sala tronului9. in stil diferit de cel traditional (1833). construit fiind in 1822. Palatul Ghica a fost construit in stil neoclasic. Exista si o sala muzeu unde sunt expuse obiecte ce reflecta istoria acestui monument (dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Petricani si lac prezinta mai multe puncte de interes istoric.Cum se poate observa si in fotografia satelitara prezentata mai jos. ce foloseste vara terasa dinspre lac cu 450 de locuri la mese. pe fundatiile unor case mai vechi.Turism 1983). in anul 1822. Graur Florescu . asupra carora ne oprim pentru o descriere detaliata si pentru o prezentare a potentialului artistic foarte mare. este o construcţie în stil neoclasic.editura Sport. cu motive romantice. ca resedinta de vara. Biserica Ghica-Tei a fost paraclis al palatului. care mărgineşte latura sudică a lacului. pe locul vechii case părinteşti a banului Dumitrache Ghica8. ridicată de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica în anul 1822. 9 8 90 . Palatul Ghica-Tei este cel mai reprezentativ monument de arhitectura neoclasica italiana din oras.

ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tânăr(1559-1568). Ca toate constructiile de acest fel si manastirea Plumbuita a avut multe de îndurat. pictata de pictorul italian Giacometti (Bucuresti in date si intamplari Radu Olteanu . în apropierea ei s-a dus cunoscuta lupta dintre 91 . sector 2). care dateaza de la mijl.Doamna Ghica. Doamna Ghica nr. Acest prim ctitor al manastirii era fiul lui Mircea Ciobanul. asezamântul monahal a fost numit de populatie „Plumbuita". Mănăstirea Plumbuita (figura 3).3. Realizata in 1883 de mesterul Iosif Weltz. Fosta Capela a Palatului Domnesc al Printului Grigore Ghica. în curtea Bisericii "Înălţarea Domnului" . la 25 octombrie.Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1): o biserică ortodoxă din Bucureşti (Str. Fiind acoperit cu tabla de plumb. 1585-1591). In apropierea structurii se gaseste si Monumentul funerar Grigore Ghica (Str. Astfel în 1595 a suferit urmarile invaziei turcesti condusa de Sinan Pasa iar în 1632. Opera lui a fost terminata de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si Mihnea Turcitul (1577-1583.Ed. ridicată de Matei Basarab în 1647. Paideia . XVIII – XIX. zidita în anul 1833. sec.2002). în incinta căreia se află şi Casa domnească. Doamna Ghica 3 sector 2).

biserica mănăstirii. Biserica manastirii prezinta atat caractere arhitecturale tipic muntenesti. chiliile. de plan triconc. Pantelimon si Ioan cel Nou de la Suceava. Până recent. aceasta fiind prima carte tiparita la Bucuresti. care evidentiaza influenta arhitecturii moldovenesti. Casa Domneasca are arcade pe masive de zidarie la parter si arcade mai numeroase. cuprinde titluri valoroase. cu turla pe naos. În ultimul sfert al veacului al XVI-lea a functionat aici o tipografie. 92 . de aproape un metru. inclusiv o secţie de turnat clopote. Restaurare şi Patrimoniu din cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Manastirea a suferit mult si în urma cutremurelor din 1802 si 1838 iar apoi a fost transformata în închisoare pentru revolutionarii de la 1848. Între 1933-1940 manastirea a fost supusa unor restaurari serioase conduse de Comisia Monumentelor Istorice. de tâmplărie mecanică şi manuală. de preparat tămaie şi ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal. cat si ancadramente de tip gotic la ferestre. Are ziduri foarte groase. sprijinit de moldoveni si de tatari. fiul lui Constantin Ilias. la etaj. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: 1. turnul clopotniţă. 4. unde. care este facatoare de minuni. Tabloul votiv al bisericii ii infatiseaza pe voievodul-ctitor Matei Basarab si pe Elena Doamna. Radu. construind si un rând de case domnesti. Casa Domnească: aici este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă. 2. în 1647. 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către stareţul Simeon Tatu). In interior se afla moaste ale Sfantului Ierarh Nicolae si ale Sfintilor Mucenici Gheorghe. 3. sprijinite pe coloane cilindrice. fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectura civila anterioara secolului al XIX-lea care se pastreaza in Bucuresti. precum şi picturi murale originale. Biblioteca mănăstirii. Mai detinem o icoana a Sfantului Nicolae de secol XVIII. Dupa câstigarea luptei. mănăstirea dispunea de ateliere de sculptură. unele vechi de 500 de ani. cunoscut muzeu de carte veche. În cadrul mănăstirii funcţionează atelierele Secţiei de Pictură. cladirea manastirii. Pantelimon şi Ioan cel Nou de la Suceava.Matei Basarab si rivalul sau la domnie. printre altele a fost scos în 1582 un „Tetraevanghel". (Cel mai mare clopot turnat la Mănăstirea Plumbuita are 1200 de kg şi este în funcţiune la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti). În interiorul bisericii se află moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfinţilor Mucenici Gheorghe. Matei Basarab a refacut.

stareţ fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. si anume biserica din Strada Doamna Ghica. mareşalul Ion Antonescu începe o acţiune de restaurare. Biserica este avariată grav de cutremurul din 1942. biserica mănăstirii este restaurată prin grija Patriarhului Iustinian.Începând cu secolul al XIX-lea. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor şi rezultatul celui de Al Doilea Război Mondial nu au permis finalizarea acestui proiect. Este târnosită pe 24 iunie 1958. Harta satelitara atasata prezinta foarte bine localizarea si structura in cadrul ariei de studiu. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti. Printre altele. trebuie amintita prezenta tunelului subteran de sub Lacul Colentina. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea şi clopotniţa. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina. Mentionam mai apoi faptul ca in cadrul perimetrului cartierului care constituie zona de studiu este prezenta si una dintre cele mai importante biserici ortodoxe din zona cartierului Colentina. s-au format mai multe legende cu privire la momentul aparitiei si la functionalitatea acesteia. Cum originea acestei constructii (ca de altfel nici a celorlalte refugii si tuneluri care creeza o adevarat retea in subteranele Bucurestiului) nu este foarte clara. mănăstirea este supusă unei renovări ample. în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. dorind ca Plumbuita să devină Panteonul Naţional al eroilor căzuţi în războiul pentru reîntregirea neamului. 93 . la intersectia cu Sos. În prezent. iar locul său de veci să fie în acest lăcaş. Mănăstirea este părăsită. fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popeşti-Leordeni. Colentina. toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. fiind transformată în biserică de mir. bazate mai mult sau mai putin pe date istorice. Plumbuita decade şi ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. În anii 1954-1955. În 1940. Muzeul din Casa Domnească este închis pentru lucrări de restaurare.

Dupa sapaturi s-a observat ca tunelul incepe in pivnitele Palatului cu o portiune verticala prevazuta cu o scara de lemn care coboara zeci de metri sub pamant. tunelul din nordul Bucurestiului. care se poate observa atat din Parcul Plumbuita cat si din zona strazii Ricinului. plina de moloz. 94 . a fost descoperit in jurul anului 1948. are mai mult de 1 km lungime. Ca si dimensioni. trebuie amintita construirea recenta a fantanii arteziene de pe lacul Plumbuita. Pe langa punctele de interes istoric. La momentul descoperirii. totul se prezenta ca o zidarie patrata. trece pe sub lacul Colentina si ajunge in zona Manastirii. Se crede ca acest tunel de refugiu a aparut in secolul al XIX-lea.Astfel. care leaga pivnita Palatului Ghica de Manastirea Plumbuita.

Denumit "Blue Tower".suprafete extinse necultivate si abandonate .investitii care sa urmareasca construirea unei statii de epurare a apelor 2.4.pozitie periferica in raport cu centrul orasului . Noile complexe ce se construiesc incearca sa vina in intampinarea clasei de populatie cu venituri medii.cresterea ratei somajului in aceasta perioada de criza . Colentina. cu prezenta intreprinderilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Amenintari .prezenta numeroasa a societatilor cu o cifra de afaceri foarte scazuta .piata de consum tot mai scazuta. Conform programului. punand la dispozitia cumparatorilor tot confortul necesar.lipsa unor cai de comunicatie fluviala . Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2. In plus. ansamblul imobiliar din Plumbuita este proiectat sa ofere un mix de apartamente. pozitia geografica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani constituie ea insasi un avantaj.potential turistic cultural-artistic prin prezenta manastirii . de la garsoniere pana la penthouse-uri.reamenajarea spatiilor verzi abandonate si transformarea lor in spatii urbane sau productive . dezvoltatorii care au demarat proiecte in acest cartier au mizat pe avantajul de a construi ansambluri rezidentiale cu vedere spre lacul si parcul Plumbuita.2. al carui dezvoltator anunta in 2007 valoarea totala a proiectului la circa 30 milioane de euro.775 societati economice .poluarea apelor lacului .15 societati a caror cifra de afaceri depaseste 4. Investitii imobiliare Zona Plumbuita a cartierului Colentina a intrat in ultimii ani in atentia investitorilor imobiliari. specializate in sectorul tertiar Puncte slabe . In ciuda aspectului saracacios si a locuintelor individuale modeste care caracterizeaza mare parte din zona de studiu. beneficiind de servicii in imediata apropiere.investitii private pentru construirea de spatii rezidentiale . Analiza SWOT a situatiei economice Puncte tari .000 RON/an .prezenta a trei artere de circulatie importante: Sos. In acest scop. Petricani .prezenta a 1.adancirea echilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta .dificultati in gasirea de personal cu o inalta calificare . lucrarile de constructie incepute in anul 2007 ar trebui finalizate in cursul acestui an. cu dificultati in infruntarea crizei economice . ca urmare a scaderii puterii de cumparare in aceasta perioada .predominarea sectorului secundar in zona din jurul lacului.nivel scazut al productivitatii (low tech) .4.500. imbina suprafetele mai mici ale apartamentelor vechi cu design si facilitati moderne.6. Cladirea are 16 etaje si este costruita 95 . Proiectul consta in construirea a 156 de apartamente in strada Fabrica de Gheata.zona accesibila din centru .3. Principalul proiect care se realizeaza in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este ansamblul imobiliar Cooper Beach.interes scazut pentru introducerea de noi tehnologii Oportunitati .predominarea societatilor de mici dimensiuni.lipsa retelei de canalizare si a unei statii de epurare . prin faptul ca este o zona accesibila atat din centrul orasului cat si venind din afara si este situata intr-o zona populata.lipsa unor artere principale si usor de parcurs in cadrul cartierului . D-na Ghica.79% dintre activitatile productive sunt concentrate in lungul celor trei artere.1.fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata .nivel de trai scazut .

mai ales in cazul micilor intreprinzatori. 10 sali de cinema si 2000 de locuri de parcare. De mentionat insa un alt factor.350 si 1. Suprafetele apartamentelor variaza intre 50 mp si 300 mp. Ca si suprafete. Preturile de vanzare pe metru patrat variaza intre 1. Din pacate. care a dus la stagnarea multor investitii. apartamentele cu doua camere 79 mp. cat si celor care au familii.200 euro pe mp. influentand procesul de regenerare urbana a cartierului. se afla Academia de paintball. Suprafetele acestor tipuri de apartamente sunt cuprinse intre 30 mp in cazul garsonierelor si 90 mp la apartamentele de patru camere. Preturile de vanzare pornesc de la 1. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. 2. Cu toate acestea.500 mp. Pe malul lacului Plumbuita se afla o fosta fabrica de caramida.pe un teren de 5. in timp ce penthouseurile ajung pana la 200 mp. urmand sa cuprinda spatii verzi. De-a lungul strazii Petricani. anume situatia economica globala.000 mq (imaginea de mai jos. in imediata apropiere a lacului. ce va cuprinde 250 de magazine. piscina si parcari. Academia functioneaza in prezent si este dotata cu diferite trasee.500 euro. dar dezvoltatorii ofera si alte variante. Prin interventii de reamenajare a spatiului ar permite extinderea zonelor verzi (cums e poate vedea in harta din stanga jos). labirinte si constructii din lemn. avand un total de 4000 de apartamente. Garsonierele au o suprafata medie de 45 mp. cele cu 4 camere 170 mp. zona nu a atras atentia investitorilor economici. Un alt proiect planuit pentru a fi dezvoltat in zona lacului Plumbuita apartine investitorilor israeliani care detin si complexul Planorama. complet abandonata. in aceeasi zona a lacului Plumbuita este proiectata si constructia unui centru comercial. lucrurile se pot schimba in bine pentru cartierul din imprejurul Lacului Plumbuita. numit Galleria Bucharest. Proiectul este unul complex. Modalitatea standard de plata cel mai des promovata este 25% avans şi 75% la receptie. In ceea ce priveste blocurile construite in perioada comunista.4. La sfarsitul anului 2008 mai erau disponibile 25 de apartamente din totalul de 156. cele mai multe dintre ele au fost costruite inainte de 1977. cluburi si restaurante. apartamentele din proiectul Blue Tower corespund atat cerintelor celor care locuiesc singuri. In primul rand din cauza lipsei utilitatilor precum apa si canalizare. chiar in apropierea lacului. costul pe mp intr-un astfel de apartament era in jur de 1. cele cu 3 camere 120 mp. dreapta). daca ne gandim ca sunt in curs de desfasurare proiecte pentru extinderea retelelor de utilitati sau de construire a complexelor rezidentiale mai sus amintite. exista unele structuri care se evidentiaza. Pe langa proiectele imobiliare.650 euro. drumurile neasfaltate facand dificil accesul masinilor de tonaj mare care ar trebui sa faca aprovizionarea agentilor economici.2 Alte investitii economice In cadrul perimetrului analizat. Tot pe malul lacului. Acest nou proiect ar urma sa se numeasca Planorama II si conform planurilor proiectului va cuprinde 12 blocuri a cate 16 etaje. mai apoi din cauza starii proaste a majoritatii strazilor. sub aspectul profilului economic-comercial si rezidential. gradinita. absolut necesare in desfasurarea oricarei activitati economice. La sfarsitul anului 2008. o investitie recenta ce se desfasoara pe o suprafata de 4. ceea ce cu siguranta va contribui la schimbarea imaginii zonei. 96 .

urmand a fi cedat mai apoi companiei care a realizat investitia.580 de euro pe metru patrat. balcoane private si centrala de incalzire. Blue Tower este o constructie de 16 etaje. Totalul de apartamente ajunge la 156. Dezvoltatorul imobiliar Copper Beech a lansat proiectul Blue Tower in valoare de 30 de milioane de euro. Copper 97 . constind intr-un mix de 156 de apartamente. se desfasoara o zona folosita ca parcare / service auto de catre Univers Company.500 de metri patrati. Apartamentele vor avea finisari de lux. ferestre. constructia a ajuns la cel de-al 13-lea etaj. finantarea fiind asigurata in proportie de 48% de la Alpha Bank Romania si restul din sursele proprii ale companiei. Intre Str. Complexul va include si spatii de parcare.In lungul malului lacului Plumbuita. pe o zona extinsa au fost costruite mai multe hale industriale. a carei constructie a inceput in august 2007. garsoniere si penthouse-uri. Cladirea dispune de locuri de parcare subterana si supraterana. si va fi finalizata la jumatatea anului 2009. Cooper Beach. Gherghitei si lacul Plumbuita. Investitia atrasa de acest ansamblu se ridica la circa 30 milioane de euro. in zona Strazii Gherghitei. proeictul este administrat de Grupul FDP. folosit pentru schimb de marfuri si depozit. realizat de societatea Cooper Beach. in zona Colentina din Bucuresti. Pretul locuintelor variaza intre 1. 95% dintre apartamente avind vedere catre lacul Plumbuita si parcul din apropiere. Acest spatiu. oferind si garaje la preturi de 12.500 mp se desfasoara santierul proiectului rezidential Blue Tower. una dintre companiile renumite in acest spatiu (imaginea din stanga jos).400 si 1.in apropiere de lac. pe o suprafata de 5. In prezent. Pentru moment. in cartierul Fabrica de Gheata. Cladirea Blue Tower are 16 etaje si este construita pe un teren cu o suprafata de 5. Pe str. este sediul central si productiv al Supercom. Fabrica de Gheata.000 de euro.

va renegocia in urmatoarele doua luni termenii contractului de credit in valoare de circa 15 milioane de euro cu Alpha Bank. euro pe piata romaneasca pe termen mediu. va fi derulat pe un teren de nouă hectare. din cartierul bucureştean Colentina. un club cu baruri.200 euro / mp. şansele de finalizare a unor proiecte de asemenea anvergură par destul de slabe. iar în mijlocul complexului va exista un parc cu o suprafaţă de 7. totalizând 6.500 euro). a spus Zemer-Tov. daca perioada de criza va permite acest lucru. discotecă şi restaurante. unde se va construi proeictul Lakeland Residence. iar preţurile de vânzare vor porni de la 1. Creditul a fost accesat pentru dezvoltarea proiectului Blue Tower din zona Plumbuita. Publicul tinta al primului proiect al dezvoltatorului complexului rezidential sunt persoanele de peste 25 de ani. cu un venit mediu spre ridicat (1. Desi proiectul a fost oprit de criza economica si amanat. Acesta as trebui cuprinde un ansamblu de blocuri cu un regim maxim de înălţime de P+45E. proiectul aşteaptă aprobarea PUZului de către municipalitate. Proiectul. asigurati atat din surse personale. dar si prin credite bancare). iar momentan suntem in faza de selectie a constructorului.000 de apartamente. aceste noi orăşele pot deveni realitate. Deocamdată. Suprafeţele apartamentelor vor varia între 50 de mp şi 300 de mp. Colentina. Proiectantii proiectului sunt firma austriaca Baumschlager & Eberle. Sigma Proiect Development pregateste demararea lucrarilor pentru un nou ansamblu rezidential cu 1. 11 Dezvoltatorul imobiliar spaniol CP Grupo are un buget de investitii imobiliare de 100 mil.700 de apartamente noi si 20. Dar în cazul în care dezvoltatorii au experienţă în crearea unor comunităţi de mari dimensiuni şi sunt susţinuti de o bancă puternică pe piaţa locală. proiect care era deja inceput din luna august a anului 2007. peste aceste proiecte s-a lăsat liniştea. totalizând circa 4. La o primă vedere. Conform ultimelor informaţii.Beech.000 de mp'. lansarea şi. intre doua si 16 etaje. Proiectul va include şi o grădiniţă. Complexul va include şi două nivele subterane de parcări. Potrivit dezvoltatorilor EuroHabitat. mai ales. 10 98 . Un alt mare proiect despre care s-a vorbit foarte mult în ultimi ani de zile este parcul rezidenţial Manhattan-ul Bucureştean din Şos. Un alt santier din zona lacului Plumbuita este cel din Sos. Petricani. impreuna cu arhitectul local All Plan Construction. Lucrarile de constructie vor incepe in 2009 si se vor incheia in 2011. condus de compania spaniola CP Grupo11 si realizat de Terratest Geotehnic. trebuie mentionat ca: “vor fi 12 blocuri a câte 16 etaje fiecare. finalizarea unui astfel de proiect implică multe riscuri şi necesită calcule financiare elaborate. care va fi numit Planorama II şi a cărui valoare va depăşi 600 de milioane de euro.000 de metri patrati de spatii comerciale (14 cladiri. 12 'Pe malul lacului va fi o alee încadrată de copaci.800 de apartamente. care a amanat din cauza crizei majoritatea proiectelor rezidentiale planificate. cu o valoare a investitiei de 210 milioane euro. Grupul de investitori israelieni care deţin ansamblul Planorama din Bucureşti ar fi trebuit sa inceapa in iulie 2009 lucrările de construcţie a unui cartier rezidenţial în zona Lacului Plumbuita. amplasat langa lacul Plumbuita. piscină şi un centru de tratament şi înfrumuseţare. dată fiind şi cererea foarte mare pentru locuinţele noi. De altfel. Complexul va cuprinde 144 de apartamente costruite pe 15 etaje si va beneficia de parcari Proiectul este subterane10. însă. proiectul se remarcă prin existenţa unor suprafeţe importante de spaţii verzi12.

43 str.688. 14 str.11.00 245.00 184.726.810.08.062. Şipca nr. schimb.00 194. I. .11.int.000.08 06.00 158..06 03.70 277.06 13.000.07 26. 32 str. 6 A str.00 610.07 20.00 219. 34 şos.cu un nivel modif.în leg.07 13.06 1. Petricani nr. Şipca nr.02.00 263.09 14. 19 str. vom face referire la lista autorizatiilor de construire eliberate in perioada 2006 – aprilie 2009 in zona Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita.03.06 13.724. 21 C str.070.438. 6 şos.00 1.12 858.11.00 123.cu 2 etaje . Şipca nr.000.00 10.07 24. Şipca nr.119.440.0 12.în leg.02.00 122.910. Petricani nr.07. Paroşeni nr.258.03.00 550.495.000.et.839. 34 str.. 38 A str. Paroşeni nr.10.. 2 str.. 12 str.00 1.08 15.02.00 922.Pentru a prezenta mai bine investiţiile private cele mai importante din zonă.641.00 2.00 1.00 50. 6 str. Şipca nr.00 794.07 02..00 7. Beiu Constantin nr.09.02. Neagota nr. 46 D şos. Ferestrei nr.06 30.04.06 14.10.01. II la AC 90"P"/2006 amplasare staţie GSM mansardare amplasare pilonet pt. Măgura Văii nr. .. supraetj.00 250.09.00 110. lot 2) str.remod.00 123. extindere parter locuinţă S+P+3E+M şi ref.00 831. 6 str.729.000. . Petricani nr.00 1. 14 str.08 04.06 19.P+2E RK.06. Măgura Văii nr.074.07. Paroşeni nr.00 214. Ferestrei nr.01.00 610.00 7.000.04.07 14. Autorizare de costruire 708/90 P/ 31360/37232 1082/128 P/ 47897 1160/134 P/ 55719 661/71 P/ 32005 1351/145 P/ 61903 115/24 P/ 6036 1240/148 P/ 67338 220/31 P/ 19707 321/38 P/27764 701/62 S/ 34902 702/63 S/ 34901 1057/100 S/ 46113 1334/124 S/ 58729 152/16 S/ 10639 120/10 S/ 10533 226/19 S/ 10539/17302 1446/135 S/ 72232/80475 947/14 N/ 47528 158/2 N/ 14290 1483/162 M/ 62130 46/2 M/ 1937 766/50 B/ 35648 1660/111 B/ 92399 1228/56 F/ 58332 44/4 F/ 1031 231/10 F/ 12798 482/68 P/ 25207 1327/158 P/ 57145/58859 45/11 P/ 398 239/30 P/ 14892 Tipologia locuinţă D+P+2E consolid.704.00 1..000.06 07.708.00 358.00 1.magazie parter locuinţă P+1E locuinţă P+1E intr. 49 str.comp.09 07.40 23.06 07.290.07 21.00 50.400.formă acoperiş.09 10. 45 (fost 41-49. 1 str.340.00 194.07 14.locuinţă P+1E Strada şos.315.07.990.08 13. .00 940.024.423. 6 D str.464. Petricani nr. 24 B str. Şipca nr.00 1.096.08 19.300. intr.00 192. 4 str.03.09 30.00 973. Petricani nr. 20 str.06 15.00 1. Petricani nr.00 Data 07.35 5.06 24.09.00 20. Ds+P+2-3E consolid.52 99 . Petricani nr.00 166.65 151..320.641.00 200.împrejmuire desfiinţare anexe desfiinţare intr.096. 6 şos.20 188.extind. 4 str. 14 A str.509.locuinţă P+1E locuinţă P+1E+Emansardat extindere anexă locuinţă P+1E şi împrejmuire locuinţă P+2E locuinţă P+1E+pod circulabil intr. Petricani nr.învelit. antenă GSM consolid.815. Şipca nr.07.794. 65 Cheltuieli (RON) 581.06 24.00 4. Beiu Constantin nr.08 11.00 961.50 18.în leg. Neagota nr.03.02.00 400.00 25.00 19.09 16. supraetj.în leg.modif.100.extind.extind. Paroşeni nr. 22 str.11.12.00 2.10.388.30 292.locuinţă S+P+1E împrejmuire locuinţă Sp+P+2E+M locuinţă P+1Em locuinţă P+1E locuinţă P+1E+M locuinţă P+1E consolid. 11 str. 10 str. Ferestrei nr.764.06. Petricani nr. Şipca nr.supraet j.00 1.07 02.00 412.

supraetajare reamenajare locuri joacă consolid.278. 47 str..50 113. Paroşeni nr.00 2. Paroşeni nr.06 20.77 1.00 380.07.00 1.locuinţă P+1E consolid.496.00 1.02.10.10.07 02. Gimalău nr.09 06.supraetj locuinţă P+1E locuinţă P+2E împrejmuire locuinţă P+1E şi gard extindere P+1E locuinţă P+1E consolidare.00 69. 1 str.41 1.07 14.29 116.00 3. extindere.00 202. Ţiglelor nr. Logofătul Cârstea nr.. .10. Tămâioarei nr.80 753. 27 str. 49 str.498. 53 str. 103 str.692/73 P/ 39289 1406/152 P/ 66113 1474/160 P/ 71091 1595/170 P/ 77405 1681/182 P/ 82307 1284/156 P/ 66669 1363/85 T/ 64985 889/63 T/ 45270 742/22 G/ 36081 1534/60 G/ 85264 122/3 G/ 7973 183/9 G/ 17012 626/81 C/ 27909 1021/48 L/ 35287/42722 797/41 L/ 47132 734/48 B/ 36153 1000/21 O/ 41851/45894 719/33 F/ 38401 358/30 S/ 7114/19830 902/81 S/ 39482/43053 136/13 S/ 6362 1549/152 S/ 74657 1629/159 S/ 78052 49/5 S/ 5864 586/62 P/ 30539 1373/130 P/ 60728 1377/132 P/ 54146 1400/150 M/ 66431 113/23 P/ 74441/9631 333/50 P/ 18476 108/9 T/ 41687/7049 408/35 T/ 27597 consolidare. 9 intr.18 580. 27 str.620.00 93. Plumbuita nr.373.018. 101 str.. 12 str.613.00 5.45 575. Steaua Roşie nr.80 115. Paroşeni nr.11. Olanelor nr.extindere. etajare consolid.126.05.06 01. 12-14 str.extindere modificare construcţie autoriz. Steaua Roşie nr.09.051.140.00 ? 543.02.00 15.228.50 2.07 14.86 193.948.07 25.535.650.420.06 19.07 10. .în leg.11.09 25.00 5. mansardare birouri intr.07 27.00 22.. 26 str.865.12. 10 intr.47 scutit 151.07 22.857.00 215.07 28. 30-32 str. 27 str.09.00 404.300..07 04. extind.00 201..768.06 19.03.12. 1 şi 2 str. Brâna nr.605. Gimalău nr. Steaua Roşie nr.773. 26 str.02. 12 B str.060.. Gimalău nr.033.750.10.08 10.465.357.80 467..08 13.000.06 20.000.supraetj.00 565.000.00 412.05. Plumbuita nr.007.extindere. extindere.076. 67 str.101. 26 str. supraetajare locuinţă S+P+1E locuinţă locuinţă regim de urgenţă str.00 192.60 760.07.07 25.reconf.00 1.06 08.00 1.00 79.500.în leg.06 02.06.06 30.06. comercial consolid. Plumbuita nr.07 10.07.12.09 10. 113 552.270.08.000.00 34.58 153.00 25. Ţiglelor nr.724. extindere cu P+Em locuinţă P+1E şi gard intr. Plumbuita nr. Plumbuita nr. Folclorului nr. Paroşeni nr. Steaua Roşie nr.00 scutit 225.122. Steaua Roşie nr.00 scutit 495.00 280.256. Logofătul Cârstea nr.50 53.remod..00 354.104. mansardare construcţie lemn .07 17.03 1. Gimalău nr. extindere locuinţă P+2E cf.06 150.00 1. . supraetajare locuinţă S+P+1E cu sp.00 347.07. 26 str.06 10. 35 str.50 212.în leg.07 04.. 23-25 str. Logofăt Cârstea nr. Tămâioarei nr.750.remod.11.00 100 . 5 str.360.065. Plumbuita nr. Pietrişului nr.549.06 03.08.00 1.00 1. 65 str. etajare împrejmuire locuinţă P+1E+M intr.00 2.00 Scutit 471.47 50. 25 str.062. cu 2 etaje locuinţă P+1E+M extindere cu S+P+1E+2E consolid.11.08 02. 5 str.00 530. 65 str.08 17. Paroşeni nr.00 56.625. Steaua Roşie nr.08 27. 43 B str.580.001.09 19.07. 63 str.control-pază consolid.02.160. 99 str.02.PUD consolidare.00 1.05.00 1.04.

06 20. cu un corp P+1Em locuinţă P+1E.Ds+P+2E+M 101 . 62A-64 str.. Orice autorizaţie e înregistrată după stradă şi numărul personal. 30 B str. 1. 1.40 15.424. Ricinului nr.2006 148 CA 10/7 din 28.325. Elevatorului nr.10.în leg.01.08 23. 1. 14A Str.06 06. .000.07. 64 str. Tămâioarei nr.036.00 10.3 x P+4E Complex multifuncţional Spălătorie auto şi birouri . Tămâioarei nr.00 175.06.P+1E şi P+1E+M locuinţă P+1E+M şi ref. Aristotel nr. Ricinului nr.05. Tămâioarei nr.Ds+P+2E Imobile multifuncţionale .P+1E Locuinta .00 2.00 28. Ricinului nr.00 908.000.202. 26 str.00 750.589. colţ cu str.02.09. 1 Str.000. împrejmuire .06 14.06. 5.00 1. . lot 2 Str. Ion Porumbăceanu nr.P+1E Complex locuinţe ANL Ansamblu de locuinţe . Tămâioarei nr. 6 str.în leg.00 235.000.10.294. şi gard locuinţă P+1E locuinţă P+1E consolidare. înafară de cazul în care este cerut planul urbanistic de dezvoltare punctuală.07.în leg.09. lot 1 Str.00 100. . 46B Avis 80 CA 9/23 din 2007 122 CA 12/28 din 2007 93 CA 10/21 din 27.08 24.09 03.03.02.09 13.08 19. Linotipului 166. 24 str.2007 207 AC 12/6 din 22.07 09. Ricinului nr.07 05. 82 A str.09 17.4S+P+10E+12E+14Er Locuinta unifamiliala .841/57 T/ 26405/34006/40593 1496/93 T/ 71766/72681 953/66 T/ 46403 1095/79 T/ 50499 1269/68 T/ 53888 896/43 T/ 30570 1506/74 T/ 82504 18/3 T/ 2617 111/9 T/ 7901 25/3 R/ 72614 510/32 R/ 26808 577/36 R/ 24079 722/40 R/ 34891 915/47 R/ 44370 1299/42 R/ 58025 513/27 R/ 34920 740/31 R/ 46356 149/7 A/ 9916 1268/167 C/ 56897 1191/124 P/ 55648 3/1 G/ 94638 236/6 E/ 11228 locuinţă P+1E intr.940. fosă septică şi puţ apă menajeră str.44 650. extind.06.00 188. Ghimbav nr.cfPUD consolidare.00 18. Fabrica de Gheaţă nr. 6 str. Tămâioarei nr.00 149. 24 str.000. Ferestrei nr.07 09. Petricani nr.820.00 248. 102 str.311.01. Ferestrei nr.06 08. extindere cu un corp P+1E cf.în leg.00 Mai mult. Petricani nr.00 1. 19 Str.00 25.034.extind.00 100.S+P+16E Imobil de locuinţe colective . Strada si nr.84 1.PUD locuinţă Sp+P+1E+2Em locuinţă P+1E împrejmuire locuinţă P+1E garaj locuinţă P+1E+pod intr.2004 5 CA 1/6 din 17.08 187.00 109. Culmea Făgăraşului nr. Tămâioarei nr.00 137.50 363.654.09 13.868.372. 4 str. Ricinului nr.schimb.07 15.60 78. vom ataşa evidenţa autorizaţiilor PUD care s-au cerut la Directia Investitii din PS2.000. Tămâioarei nr.07. Fabrica de Gheaţă nr. Ricinului nr. civic Str.386.00 6.00 121. destin. . extindere.locuinţă amenajare garaj 2 imobile . lot 2 Str. 12 A str.00 10. 116 B str. 32 Str.703.08.08.P+2E Locuinţă .2008 22 CA 6/1 din 2001 135 CA 13/1 din 2003 234 CA 19/6 din 2003 66 CA 5/1 din 2004 112 CA 7/36 din 2004 163 CA 11/5 din 2004 Tipologia de cerere Imobil de locuinţe colective .P+M Extindere locuinta .06 10.201.00 500.07 04. Petricani nr.06 08.08 12. supraetj.47 342.03.11.861.consolid.00 175.împrejmuire loc.10. Logofat Cârstea Str. 14 str. amenajări intr.06 15.05..967.02.01.500. Petricani nr.55 206.00 175. mansardare intr. Petricani nr.00 664.778.56 685.12. 9 str.06 08.00 825.00 3.75 165.etajare consolidare.. 8A-10 str.50 941. Ricinului nr. Ricinului nr.P+1E+M Imobil de locuit .834.06. 43 B str.20 1. 11 Str. Ferestrei nr.731. 9A Str. S+P+1E+2Eretras. Petricani nr.886. Tămâioarei nr.30 2.09 991.802. 43 B str. 30 B str. împrejm.00 1.00 1. Tămâioarei nr. 30 B str.00 830. 82 C str. 11A Str.

Ricinului nr. 9 Str.P+1E Extindere imobil de locuit . Ds+P+6E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe . Petricani nr. Petricani nr. 53 Str. 18 Str. subparcela 8. 22 Str. Petricani nr.3S+P+22E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . lot 4.2S+P+10E Imobil de birouri .S+P+3E+M Imobil de locuinţe . Folclorului nr. Ricinului nr. 50. Petricani nr.Ds+P+2E Locuinţă .P+1E+M Extindere şi supraetajare imobil de locuit . Petricani nr. 40B Str. Neagota nr. 1 Str. 1.P+1E+M Locuinţă . lot 1 Str. 1. Plumbuita nr.Sp+P+4E+5Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . 1 Str.P+1E+M Locuinţă . Gimalău nr.20xDs+P+2E Imobil de locuit . Ion Porumbăceanu nr.3S+P+12E Ansamblu imobile de birouri . Ricinului nr. 34 Str. 46D Str. Pietrişului nr. 6 Str. Paroşeni nr. Pascale Ştefan nr.S+P+2E+3Er Imobil de locuinţe . Plumbuita nr.Ds+P+2E.P+1E+M Imobil de locuit . 72 Str. 30B Str. lot 2 323 CA 17/5 din 2005 381 CA 21/12 din 2005 84 CA 5/31 din 2006 269 CA 17/11 din 2006 359 CA 23/20 din 2006 21 CA 3/5 din 2007 62 CA 8/8 din 2007 205 CA 17/11 din 2007 355 CA 26/3 din 2007 160 CA 9/1 din 2008 223 CA 12/27 din 2008 270 CA 15/11 din 2008 320 CA 16/45 din 2008 374 CA 17/58 din 2008 403 CA 18/20 din 2008 410 CA 19/1 din 2008 406 CA 18/23 din 2008 418 CA 19/9 din 2008 150 CA 14/ 7 din 2003 220 CA 12/ 23 din 2008 365 CA 17/47 din 2008 205 CA 12/ 2 din 2005 335 CA 18/17 din 2005 225 CA 12/29 din 2008 60 CA 8/3 din 2007 259 CA 15/3 din 2004 54 CA 4/12 din 2008 278 CA 16/15 din 2004 133 CA 13/9 din 2007 11 CA 1/18 din 2006 99 CA 11/6 din 2007 103 CA 9/19 din 2009 299 CA 16/14 din 2008 341 CA 25/4 din 2007 129 CA 7/36 din 2006 166 CA 9/10din 2006 59 CA 8/2 din 2007 52 CA 7/8 din 2007 308 CA 16/23 din 2008 25 CA 2/17 din 2004 125 CA 8/17 din 2004 261 CA 15/6 din 2004 331 CA 18/11 din 2005 75 CA 5/17 din 2006 297 CA 19/15 din 2006 117 CA 7/22 din 2006 Extindere şi supraetajare locuinţă .P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Râul Colentina nr.Sp+P+1E+M Locuinţă . 9A Str. 2x3S+P+45E Imobil de locuinţe .P+1E Locuinţă .P+M Imobil de locuit . 5 Str. 36 Str. 62 Str.P+1E 102 .Ds+P+2E Extindere şi supraetajare imobil de locuit . lot 2 Str. CB3 Str.P+1E+M Locuinţă unifamilială .P+1E Locuinţă unifamilială . 7 Str. 32 Str. M2b Str. Gimalău nr.6x3S+P+30E. Măgura Văii nr. 1.Ds+P+2E Locuinţă . Sold. 70-72 Str. 50A Str. 46B Str.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . 4-6 Str. 1. Petricani nr. Gimalău nr.S+P+2E+4Er Imobil de locuinţe . Plumbuita nr. 66B Str.P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă .P+1E Imobil de locuit . 25 Str.P+2E+Em Imobil de locuit . Petricani nr. 12A Str. 128 -154. 3 Str. 52 Str. Ivărului nr.P+1E+M Imobil multifuncţional .P+1E Locuinţă . Ghimbav nr. 47 Str.S+P+3E+4-5Er Imobil de locuinţe . Ispir Petre nr. 48.P+1E Imobil de locuit şi comerţ Extindere şi supraetajare locuinţă . 128 -154. Ricinului nr. Petricani nr. Neagota nr.P+1E+M Locuinţă unifamilială . 99 Str.Str. 6 Str. Petricani nr.5 Str. 3 Str. 128 -154.P+3E+M Imobil de locuit . Petricani nr. Petricani nr. 63 Str.P+1E Imobil de locuit . Paroşeni nr.S+P+3E+6-7Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii . 20 Str. Ion Porumbăceanu nr.2S+P+10-14E Locuinţă . Petricani nr.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr.P+1E Imobil de locuit . Petricani nr.P+1E Extindere şi supraetajare imobil de locuit .P+1E Locuinţă .P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr. parcela 72 Str. Paroşeni nr. 26 Str. Petricani nr. M2a Str. 29. 1. 70-72 Str. Petricani nr. 49 Str. 109-111 Str.S+P+3E+4Er Imobil multifuncţional . Gimalău nr. Ricinului nr. Paroşeni nr.2 Str.P+1E+M Extindere imobil de locuit . Petricani nr.

43B Str. 29. Tămâioarei nr.S+P+2E+M Locuinţă . Şipca nr.P+1E+M Imobil de locuinţe şi birouri .P+2E+M Imobil de locuinţe . Şipca nr. 20 Str.P+1E Locuinţă .P+1E+M Extindere locuinţă .S+P+2E+3Er. Str. S+P+5E+6Er Imobil de locuit . Ţiglelor nr. 14 Str. trebuie menţionat că mai mult de jumătate din cereri au făcut referire la locuinte individuale şi imobile de locuinte (aproximativ 59% din cereri).P+M Locuinţă . 103 . Tămâioarei nr. 121-123 Str. Tămâioarei nr. Şipca nr. 50 Str. 23% din cereri (19) au făcut referire la extinderea şi supraetajarea locuinţei. 27.P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă .P+1Ep Locuinţă . 33B Str. se poate vedea evidenţa şi graficul referitoare la cererile de PUZ de strazi. 14 Str. 46A Str.S+P+1E+M Locuinţă . Tămâioarei nr. 14. 20 Str. 40 Str.S+P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . 75A Str. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. 12 Str.P+1E Extindere şi mansardare locuinţă . Tămâioarei nr. 24 Str.S+P+1E Locuinţă . Petricani şi Str. 12B 104 CA 11/2 din 2003 180 CA 12/2 din 2004 309 CA 18/8 din 2004 368 CA 20/19 din 2005 292 CA 19/8 din 2006 291 CA 16/2 din 2008 223 CA 13/7 din 2005 238 CA 13/18 din 2006 332 CA 17/4 din 2008 44 CA 6/1 din 2002 65 CA 7/10 din 2003 115 CA 12/5 din 2003 282 CA 17/3 din 2004 92 CA 7/7 din 2005 248 CA 13/10 din 2005 377 CA 21/5 din 2005 312 CA 21/4 din 2006 29 CA 4/5 din 2007 197 CA 17/2 din 2007 409 CA 29/4 din 2007 34 CA 3/3 din 2008 101 CA 7/16 din 2008 334 CA 17/6 din 2008 370 CA 17/54 din 2008 245 CA 13/26 din 2006 40 CA 6/1 din 2007 Locuinţă . 82 Str. Tămâioarei nr. Steaua Roşie nr. Şipca nr. Au existat 6 cereri pentru complexuri rezidenţiale noi şi 5 cereri pentru imobile destinate să fie folosite ca birouri. 74 Str.S+P+1E+M Imobil de locuit .Str.P+1E Locuinţă . Steaua Roşie nr.S+P+4E Imobil multifuncţional . Tămâioarei nr.S+P+1E+M Imobil de locuit . lot 2 Str. 26 Str. 10 Str. 82A Str. 43B Str. 27 Str.Ds+P+1E+M Locuinţă .P+1Ep+Mp Asa cu meste sublimiate in tabel prezentat pe dreapta. Tămâioarei nr. 99 Str. Tămâioarei nr. Şipca nr.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . Tamaioarei sunt străzile unde sunt concentrate majoritatea acestor cereri.P+1E+M Locuinţă .S+P+2E Locuinţă . Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. 51 Str.P+1E+M Locuinţă . Mai jos. Tămâioarei nr.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . 31 Str. 77 Str.Parter Imobil de locuit .P+1E Imobil de locuit . Tămâioarei nr. Steaua Roşie nr. Ţiglelor nr. Şipca nr.

turism. Petricani 24 Str. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. "oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa". Gimalău 4 Str. Surse din CGMB au precizat. Telegondola dorita de edili sectoarelor 1 si 2 ar urma sa aiba mai multe functiuni . Folclorului 1 Str. Ricinului 5 Str. Ţiglelor 2 Consiliile locale ale sectoarelor 1 si 2 au aprobat hotarari prin care se asociaza pentru a construi o telegondola care va circula peste lacurile de pe raul Colentina din Capitala. Plumbuita 3 Str. agrement si transport public. Ispir Petre 1 Str. ca asocierea nu are mari sanse sa fie aprobata in 2009. peste lacurile de pe raul Colentina si pana in zona Herastrau. Fundeni. Herăstrău. Fabrica de Gheaţă 2 Str. Pietrişului 1 Str. in opinia edililor. Ideea unei telegondole cu capacitatea de 4-6 persoane apartine primarului sectorului 2. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. Neculai Ontanu. Şipca 6 Str. insa. Un alt avantaj al proiectului este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei.Strada / Nr. in acest mod. Telegondola va rezolva doua probleme dintr-un foc: cea a traficului supra-aglomerat si va atrage turistii care vor sa se afle macar o data deasupra Bucurestiului. Pascale Ştefan 1 Str. din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru ca proiectul sa fie pus in practica.În proiect se prevede că vor fi montaţi stâlpi de susţinere a cablurilor din 700 în 700 de metri şi că vor fi prevăzute şase staţii. dupa cum promit edilii. Steaua Roşie 3 Str. care vrea ca bucurestenii sa se poata deplasa. oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa. Logofat Cârstea 1 Str. amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Plumbuita. asocierea avand insa nevoie si de acceptul Consiliul General al Muncipiului Bucuresti (CGMB). de agrement şi de transport prin realizarea telegondolei peste lacurile Colentina.turism. Un alt avantaj al acestui proiect este. Sold. agrement si transport public. Proiectul telegondolei doreste valorificarea potenţialului natural turistic. Ghimbav 1 Str. Telegondola va avea mai multe functiuni . Tei. Ivărului 1 Str. Ion Porumbăceanu 2 Str. Ferestrei 3 Str. Râul Colentina 1 Str. Paroşeni 4 Str. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Traseul aerian pe care vor putea circula bucureştenii este de la Pavilionul H din parcul Herăstrău până la Cora în şoseaua Pantelimon. Măgura Văii 1 Str. Floreasca. Neagota 2 Str. Avize de PUD care s-a cerut Str. Tămâioarei 15 Str. 104 .

Andronache si un complex rezidential. intre Str. vor exista doua niveluri de parcare. este un lucru care trebuie mentionat. sprijinită pe două culei fundate pe câte şase piloţi foraţi la adâncime de 16 metri. trebuie mentionat faptul ca se obtin autorizatii pentru constructia unui mall in zona care a fost un timp utilizata pentru productia Helitube. In aceasta zona se intentioneaza construirea unui mall multi-terasat. in faza de proiect. Primul pas în demersurile Primăriei Sectorului 2 pentru reabilitarea salbei de lacuri şi a amenajării telegondolei în Capitală. Accentul vertical propus va fi destinat birourilor. in cea mai mare parte pozitive. cu un diametru de cca. in cazul in care se finalizeaza17. Andronache. 17 Ar implica pentru intreaga zona. pentru ca in esenta este vorba despre tipuri de comert total diferite. cu mini-ecluze prin care râul Colentina va deveni navigabil pentru ambarcaţiuni. Colentina si Andronache. trafic intens si noi probleme legate de locurile de parcare. Intr-adevar. Mall-ul este. 17 iulie 2009. constructia mall-ului ar rezolva nu numai problemele legate de absenta unui centru de agregare pentru viata sociala a cartierului. 14 Noua variantă de trafic asigură accesul direct al locuitorilor de pe malul stâng către piaţa Cremeniţa.). efecte colaterale de regenerare urbana. Pantelimon. 17 iulie. cu autorizatiile care au fost deja obtinute. Pasarela peste râul Colentina13. de fiecare data preturile apartamentelor din zona au crescut brusc. Suceava si Str. incluzand astfel zona obiect de studiu al prezentului proiect. Intre cele doua sosele. este programata in anii urmatori. iar constructia sa. in momentul de fata. de catre acelasi dezvoltator. ca o contra-propunere comerciala care sa anuleze activitatea centrului Europa16. În acest mod. Colentina. Colentina si Sos. dupa Carrefour Colentina si inainte de intrarea in complexul comercial Europa. mai exact intre Sos. Este bine-cunoscut faptul ca orice contructie de tip mall modifica starea comertului nu doar in zona Andronache si a sectorului 2. Cremeniţa şi Vasile Băcilă. a fost făcut vineri. previzibile in cazul unei astfel de investitii similare in teritoriu (crearea spontana a unor servicii publice ulterioare pentru vizitatorii mall-ului. face parte din acest amplu proiect şi este menită să uşureze traficul locuitorilor care vor să traverseze de pe o parte pe cealaltă. dar ar genera toate acele efecte colaterale. avand in vedere care sunt implicatiile unui astfel de proiect. pe malul drept al râului. un interes crescut in sectorul de imobiliare. deoarece pe acest mal se construiesc locuinţe pentru bucureşteni şi fluctuaţia populaţiei va fi mult mai mare. pasarela asigură tranzitul pietonal pentru locuitorii cartierelor Doamna Ghica. Ramane de stabilit ce se va petrece cu spatiul din spatele mall-ului. când s-a inaugurat cea mai nouă şi modernă pasarelă pietonală. reuşindu-se astfel fluidizarea tranzitului pietonal14. Chiar daca este in afara zonei care constituie obiectul studiului nostru. prospectul Soselei Colentina va fi amplificat la 28m. Se presupune ca va fi situat in fata benzinariei OMV din Sos. 13 105 . exista strazi constituite dintr-o retea foarte fragila care s-ar putea dezvolta cu aceasta ocazie. legaturi cu centrul. pusă la dispoziţia locuitorilor din cartierul Colentina. ci in intreg orasul15. Oricum.Dobroieşti. Pasarela peste râul Colentina este realizată dintr-o dală de beton armat pe o suprafaţă de 280 mp. cu atat mai mult cu cat in zona vor mai aparea masini. râul cu acelaşi nume. asa cum s-a intamplat si in Bucuresti: la construirea unui mall.4. Amenajarea pasarelei în dreptul pieţei Colentina a fost gândită ca urmare a construirii pieţei situate pe strada Cremeniţa nr. fie si numai in stadiu de proiect. de forma aproximativ rotunda. pentru ca este necesara cu orice pret o fluidizare a circulatiei. 16 POT-ul propus este de 55%. diversi experti nu sunt de acord cu posibilitatea de anulare a problemelor referitoare la inlocuirea activitatii comerciale a complexului comercial Europa prin noul spatiu comercial. 200m. inaugurată vineri. Siragului. 15 Efectele sunt adesea rapide in cazul unor astfel de proiecte. iar CUT-ul nu va depasi 1. inclusiv zona limitrofa mall-ului. daca va fi cazul. acest fapt fiind o consecinta clasica a acestui gen de proiect. Cat despre intentia de a construi un mall comercial pe Sos. etc. tele gondola urmand sa treaca pe deasupra ei. 13-15.

spatii verzi si parcari Zonele verzi sunt alcătuite din 896. pentru o dezvoltare sănătoasă. 451. Intregul spatiu va fi inconjurat de o perdea verde. structurat pe 2 etaje subterane. respectiv Str. schimband total imaginea si imbunatatind calitatea vietii locuitorilor sub aspect ambiental si social. cu o altitudine maxima de 35 m. viitorul spatiu comercial ce umeaza a fi construit (in cazul in care proiectul va fi aprobat) in zona Andronache se va intinde pe o suprafata considerabila. ii confera o pozitie avantajata in comparatie cu alte parcuri bucurestene. Limita vestica o constituie Str. 18 Suprafaţa medie totală care revine unui locuitor este de aproximativ 9. si dintr-o cladire de birouri. Suprafata parcului si pozitia sa il fac usor de frecventat de toti locuitorii cartierului. Amplasamentul pe malul lacului Plumbuita.4. iar suprafaţa medie a spaţiului verde public pentru un locuitor este de 3. fiecare persoană are nevoie de aproximativ 12-16 mp de spaţiu verde. situat chiar in centrul perimetrului c\de studiu Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita. în condiţiile în care se înregistrează o tendinţă continuă de reducere a acestora. parter si 2 etaje supraterane (in zona centrala). Plumbuita. formata prin plantarea mai multor arbori si arbusti. în timp ce media internaţională recomandată este de 26 de metri pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor.73 m². parter si 16 etaje supraterane.iar in sud-est si sud-vest de Sos. 2.14% din suprafaţa sectorului18.500 m² spaţii verzi stradale (scuaruri şi platbande) şi 2.952 m² de grădini şi parcuri publice. Impactul asupra intregii cartier va fi pozitiv. Doamna Ghica. De asemenea. 106 . ajungand astfel la o inaltime maxima de 60 m. reprezentând aproximativ 11.Asa cum se vede si in schita alaturata.3. Complexul va fi alcatuit din centrul comercial propriu-zis.515 m² spaţii verzi în ansambluri de locuinţe. devine evident că în Sectorul 2 suprafaţa spaţiilor verzi este insuficientă. avand 2 etaje subterane.87 m². Infrastructura publica . proiectul cuprinde si o serie de constructii adiacente. In zona Plumbuita – Steua rosie . Colentina.208. În aceste condiţii. Normele europene prevăd că. Parcul este delimitat in nord si est de lac.Petricani peisajul este dominat de prezenta Parcului Plumbuita.

dotate cu jucarii si mobilier specific. pe o suprafata de 80 ha. amatori de skateboard. O zona amenajata este si spatiul care marginaste in sud lacul Plumbuita. la care aveau acces toti cetatenii. 107 . In cadrul acestui parc este amenajat si Strandul Tei. constructie ce dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Pe lac a fost construita si o fantana arteziana. In 2007. De curand. care constituie limita vestica a perimetrului in studiu. fiind un spatiu organizat pentru ca acestia sa se poata intalni.7 milioane de lei. 6 hectare din parc au fost retrocedate de instanta in baza unei expertize gresite. mesteacăn. Sunt spatii imprejmuite. Dotarilor initiale. Spatiile de joaca amenajate pentru copii deja exista in cartier. Dintre speciile de arbori existente. renovata. le-a fost adaugat ulerior un teren de fotbal (cu acces pe baza de plata). fag. 19 Mânăstirea Plumbuita (1559). In imediata apropiere a locului de joaca din Fabrica de Gheata exista si un loc de recreere pentru batrani. de-a lungul aleilor se gasesc numeroase banci. ambele dedicate copiilor. dud. a fost amenajat un spatiu in cadrul parcului. dar tinand cont de faptul ca zona a intrat in interesul investitorilor imobiliari. de dimensiuni mult mai reduse. este Parcul Petricani. Imbunatatirile aduse constau in amenajarea unui gard care imprejmuieste spatiul parcului si schimbarea bancutelor. corn. Pentru moment peisagistica acestui spatiu este foarte simpla. cu siguranta ca se vor aduce imbunatatiri si sub acest aspect.Spatiul a fost amenajat ca zona de agrement in 1977. situat pe Strada Petricani. locuri de joaca pentru copii. in nordul parcului. care constau in alei. in sud-vestul parcului. in Parcul Plumbuita mai este amenjat un spatiu dedicat adolescentilor. arţar. o tipografie şi ateliere tipografice. Pe langa acestea. insa putine si nu foarte bine distribuite la nivelul intregului cartier. curate si ingrijite. terenul a fost salvat si inapoiat spatiului public. sunt multi copaci si plante. catalpă. In luna decembrie a anului trecut. platan şi salcâm. Amintim aici Manastirea Plumbuita19. evitandu-se astfel o situatie similara celei din parcul Bordei. In cadrul parcului se afla doua obiective arhitecturale istorice ale Bucurestiului. stejar. Un alt parc amenajat. plop. frasin. situat intre lac si strada Fabrica de Gheata. a fost şi este un important centru cultural al Bucureştilor. ordonata si curata. pe latura dinspre strada Plumbuita si un altul in strada Fabrica de Gheata. care tipăreau şi decorau cărţi bisericeşti. doar gazon si arbori. indiferent de varsta. Primaria a organizat in parcul Plumbuita si un patinoar in aer liber. Prin interventia Primariei Sectorul 2. Aici a funcţionat încă din secolul al XV-lea. Administratia Locala a sectorului 2 a investit in reabilitarea parcului circa 3. urmand a fi construit un complex rezidential. o pergola cu mese si scaune. cel mai vechi lăcaş religios din Sectorul 2. Astfel. Dar acestea doua sunt insuficiente pentru copiii din intreg cartierul. cele mai întâlnite specii sunt: tei. socializa si juca sah sau table. Fauna este caracteristică zonelor de câmpie fiind reprezentată în special de păsări. castan. ctitorita in secolul al XVI-lea si Palatul Ghica Tei. Structura este bine intretinuta. conifere. lampadare si cosuri de gunoi.

referitor la primul patinoar in aer liber cu instalatie de iluminat nocturn. Este asadar evident ca. Fabrica de Gheata. de exemplu economic. Singura parcare amenajata este cea situata intre malul lacului si Str. fie in spatii verzi amenajate. Este vorba despre zone care sunt acoperite in prezent de pamant si noroi. dupa care a urmat un program demonstrativ de patinaj Acestea fiind spatiile verzi la care locuitorii au acces. cat si straini. de exercitii demonstrative ale pompierilor sau serbari organizate cu ocazia diferitelor sarbatori. fie in cladiri cu destinatii economice (tertiare) ar putea contribui la cresterea nivelului de trai in zona. fara constructii. locuitorii s-au putut bucura de numeroase spectacole. Primarul sectorului 2. In ceea ce priveste spatiile de parcare. Poate fi amintit astfel si spatiul fostei fabrici de caramida. a caror destinatie devine di pacate aceea de spatiu de depozitare a gunoaielor. in Strada Sipca. acest teren ar putea intra fara probleme in folosul cetatenilor. Ontanu a primit o pereche de patine pentru gheata. Astfel. a inaugurat deja un proiect specific sezonului rece. la care au participat atat artisti romani. spatii de recreere si agrement. datorita amplasarii chiar pe malul lacului. In felul acesta. In zona cuprinsa intre lacul Tei si lacul Plumbuita (care corespunde zonei nr. zone linistite pentru varstnici sau ar putea fi dedicat unui alt scop. de asemenea. prin construirea unui complex de birouri. acestea sunt putine.Parcul Plumbuita este. la degradarea vizuala a cartierului contribuie si masinile parcate pe trotuare in fata locuintelor de catre cetatenii din zona. Unele dintre terenurile amintite mai sus ca fiind abondonate si lasate din neglijenta in grija nimanui ar putea fi folosite chiar in acest scop. Neculai Ontanu. fiind un spatiu trist. Patinoarul a fost amenajat in Parcul Plumbuita din cartierul Colentina. care in prezent este abandona in neglijenta. 5 din analiza tesutului urban) sunt prezente alte doua astfel de spatii nefolosite. La deschidere. cu potential. s-ar putea construi un loc de joaca pentru copii. in raport cu nevoile cetatenilor. de deseuri (fiind transformate in spatii de depozitare a gunoiului de catre cetatenii cartierului) sau de resturile constructiilor care le ocupa initial. Prin dezafectarea si reabilitarea zonei. Transformarea acestor terenuri. care din lipsa spatiilor de parcare sunt nevoiti sa procedeze in acest fel. reintroducand in circuit a terenurilor nefolosite momentan si mai ales prin construirea de parcari 108 . Toate aceste spatii ar putea fi evaluate ca potentiale resurse. prin imbunatatirea amenajarii zonelor deja dedicate spatiilor verzi publice. si scena mai multor evenimente organizate in aer liber in cartier. exista in cartier si spatii libere. Vorbim despre un teren aflat intre Strada Petricani si Strada Paroseni si despre un altul situat chiar pe malul lacului plumbuita.

2. M Denumire Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorulu i Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Tip imbrac Trotuar/Ca rosabil Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton Beton/Beton Beton/Piatra de riu . in general. O alta posibilitate este aceea de a crea o zona rezidentiala. de asemenea in zona peninsulara sau in imprejurimi. Fundeni. Si in ceea ce priveste transportul public. este important de subliniat faptul ca toate liniile de autobuz.pentru locuitorii cartierului. M Sup. adaugam in continuare o lista completa a strazilor asfaltate si a celor care nu au fost inca asfaltate.). Introcandu-ne la infrastructura publica. 45 strazi nu sunt asfaltate./Pamint Pamint/Pami nt Asfalt/Asfalt . Petricani. Andronache. date fiind particularitatile acesteia. operelor si reprezentatiilor teatrale./Pamint Lung.4. In interiorul cartierului sunt zone de interes. in aceasta zona./Piatra de riu . Caros . Infrastructura publica In analizarea infrastructurii publice in cartierul Plumbuita trebuie evidentiata absenta sau slaba prezenta a infrastructurii publice care sa corespunda nevoilor populatiei care locuieste in zona sau. Colentina. s-ar putea dezvolta puncte sociale de intalniri (centre sociale. in cele din urma. anume: intersectia Petricani – Dna Ghica. librarii. care se pot constitui in oportunitati pentru dezvoltarea turismului in zona. Legat de acest aspect. Mp Sup Total a mp Limite de la Strada Limite pana la Strada Raul Colentina Valoare deviz general Valoar e C+m LEI 50 2 200 4 200 400 Pascal Tamai oarei Petrica ni Gimala u Ricinul ui Linotip ului Neagot a Steaua Rosie Colenti na Elevat 314000 286000 81 662 210 98 65 300 224 157 127 - 1 1 2 1 1 1 - 162 1192 798 235 5 6 3 4 3 7 381 3972 651 402 195 2010 2128 942 597 543 5164 1449 637 195 2010 2576 1256 597 Steua Rosie Steua Rosie Tamaioar ei Porumbac eanu Pietrisului Steua Rosie - 370000 4059000 911000 502000 168000 2044000 1311000 2220000 303000 337000 369600 0 829000 457000 153000 186100 0 119400 0 202200 0 276000 448 314 10 6 5 109 . tuturor celor care interactioneaza din diferite motive cu acest perimetru. Colentina si. Trot. etc. Sub aspectul prezent. Cartierul Plumbuita este accesibil din exterior prin trei intersectii mari. pe langa aceste propuneri. Mp Lat. troleibuz sau tramvai strabat doar arterele principale – Str. fiind in acelasi timp accesibil dar greu de strabatut din cauza impracticabilitatii strazilor. Asa cum se poate vedea. cartierul nu este atractiv pentru spatii rezidentiale. Strada ml Sup. Caro s. de intersectia dintre Sos. intreaga zona ar avea de castigat. mai ales pe strazile care imprejmuiesc lacul. ar trebui luata in considere si posibilitatea amenajarii de zone destinate concertelor.4. urmata de incucisarea dintre Dna Ghica si Sos. dar mai ales ca si calitate a vietii. Lu ng Tro t. Sos. atat din punct de vedere al aspectului urban. Sos. Dna Ghica. Coelntina si Sos.

/Pamint Piatra de riu/Piatra de riu . Magura Vaii 136 2 406 4 544 952 6613000 394 314 2 1 1182 628 8 6 3152 1821 4334 2449 1808000 1796000 Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. Petre. 30 72 340 312 1 1 202 624 3 7 9 5 90 482 2890 1685 90 684 2890 2309 Simetriei Gimalau Steua Rosie Raul Colentina Steua Rosie Petricani Steua Rosie 90000 404000 2162000 1778000 82000 368000 196900 0 162000 0 115 197 577 1 1 1 230 453 1269 8 5 6 690 1024 3635 920 1478 4905 620000 802000 3913000 585000 697000 290800 0 178300 0 394 2 1340 6 2403 3743 1958000 Palamidei Pietrisului Plumbuita 169 285 862 - 1 1 338 6 8 963 2366 6120 1301 2366 7844 - 564000 1366000 5582000 1724 7 514000 124400 0 508400 0 110 . 45 303 - 2 - 180 6 8 270 2363 450 2363 Gimalau Tamaioar ei Tamaioar ei Oituz Raul Colentina Steua Rosie Steua Rosie Gimalau 615000 1865000 560000 169900 0 Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea 75 118 535 - 1 3 150 3 4 225 496 2943 375 496 5618 204000 339000 2754000 186000 309000 255000 0 2675 6 50 1 100 6 300 400 734000 669000 575500 0 164600 0 163500 0 Lopetii Marin Ion. Cap./Piatra de riu Asfalt/Piatra de riu .orului Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan./Piatra de riu Dale/Piatra cubica Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Piatra de riu Beton/Beton Piatra de riu Beton/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu ./Pamint Asfalt/Asfalt Raul Colenti na Petrica ni Ferestr ei Plumb uita Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Gimala u Gimala u Ferestr ei Beiu Consta ntin Colenti na Sipca Gimala u Stefan Pascale Gimala u Petre Ispir Gimala u Gimala u Petrica ni Colenti na Steua Rosie 211300 0 Gimalau 505 1 1263 6 2980 4242 2319000 Ineu Ispir. Sold./Pamint Asfalt/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Dale/Piatra cubica . Sold.

/Beton . Ricinului./Beton Beton/Piatra de riu Dale/Pamint Dale/Pamint . ca urmare a degradarii asfaltului.Porumbace anu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului .Raul Colentina./Pamint . dar aflate intr-o stare foarte proasta. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe. Sold./Piatra de riu Piatra de riu/Pamint . Tip imbrac Trotuar Piatra de riu 13% 3% 29% Beton 13% 42% 24% Pamint Carosabil Dale Piatra de riu Asfalt Beton Piatra cubica Asfalt Pamint 5% 5% 50% 16% 111 . Plumbuita. Sipca. TOTAL 72 - - 5 360 360 Zamfir Marcu Raul Colentina Gimalau Ricinului Oituz Raul Colentina Steua Rosie 244000 222000 104500 0 309900 0 131100 0 821000 447200 0 255600 0 679000 807000 140 560 299 100 780 375 150 104 - 1 2 2 2 - 280 12 6 6 5 1610 3360 1884 500 5304 3000 825 936 1890 3380 1884 500 7800 4425 1425 936 1147000 3403000 1440000 901000 4911000 2892000 746000 886000 2496 1426 600 7 8 6 9 165 1 330 6 990 1320 934000 7734400 0 850000 694460 00 La strazile neasfaltate s-ar putea adauga si unele artere asfaltate. Exemple foarte bune de astfel de strazi sunt Str./Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu 115 238 - 1 476 6 6 725 1380 725 1856 Elevat orului Gimala u Colenti na Tamai oarei Beiu Consta ntin Zamfir Nicola e Parose ni Petrica ni Petrica ni Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Petrica ni Gimala u Steua Rosie Gorgan Spataru Tamaioar ei 412000 1790000 375000 163000 0 114 917 1 2 319 3668 6 7 627 6419 946 10087 632000 6518000 576000 593600 0 Safirului Stanga Ion Cap. Str. pline de gropi si crapaturi de dimensiuni destul de mari. Str. In graficele de mai jos rezumăm datele referitoare la tipul de trotuar şi de carosabil în tot perimetrul studiat.Raul Str./ Pamint Beton/Beton Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton .

).Având în vedere faptul că zonele care au cea mai mare nevoie de intervenţii se regăsesc în zonele 5 şi 6 (peninsula Tei Toboc şi Plumbuita). etc. pancarde care sa interzica aruncarea gunoiului in zona lacului de exemplu. De altfel. să analizăm mai atent situaţia trotuarului şi al carosabilului în cele două microzone. dar ingrijindu-i si inlocuindu-i totusi acolo unde este cazul. In interiorul cartierului este functonabil iluminatul public. prezente in numar mic. ceea ce da o imagine de degradare urbana. piste de biciclete. Este necesara amenajarea spatiilor verzi din perimetrul analizat. Tip imbrac Trotuar Zona 5 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale Tip imbrac Trotuar Zona 6 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale 6% 0% 6% 53% 40% 0% 0% 35% 0% 60% Carosabil Zona 5 Piatra de riu Asfalt Beton Piatra Cubica Pamint Asfalt Carosabil Zona 6 Piatra de riu Beton Piatra Cubica Pamint 4% 13% 0% 13% 70% 13% 25% 12% 0% 50% O alta tema ce trebuie adusa in discutie este aceea a iluminatului public. pastrand arborii deja existenti. Spatiile verzi se prezinta ca fiind putin functionale pentru cetatenii cartierului si ai Bucurestiului chiar. desi distantele intre stalpi sunt destul de mari. organizata sau nu. in aceste zone. Plumbuita. dar mai ales a strazilor. din cauza vizibilitatii scazute si a lipsei de control. se poate desfasura fara a intampina niciun fel de probleme. Programul care se refera la spatiile destinate activitatilor sportive si de joaca ar trebui sa cuprinda restructurarea si completarea spatiilor de acest fel. iar elementele de amenajare urbana. Arealul prezinta potential si ofera posibilitatea transformarii spatiului verde din cadrul tesutului urban. astfel incat sa permita o mai buna desfasurare a activitatilor sportive. Obiectivul este ca toate aceste elemente sa contribuie la definirea mediului inconjurator. iluminatul public lipseste lipseste cu desavarsire.Colentina si un alt spatiu amenajat in Str. Proiectul ar putea sa includa printre altele demolarea gardurilor 112 . devenind astfel un spatiu in care viata rau-famata. prin cresterea gradului de confort si siguranta pe timp de noapte. D-na Ghica si Sos. In zona lacurilor Tei si Plumbuita in schimb. Spatiile dedicate activitatilor sportive se situeaza in part partea ea de sud a lacului Plumbuita: se pot considera doua structuri sportive intre Str. pot avea loc diferite infractiuni. cat si la corpuri de iluminat. ar trebui inlocuite cu altele noi – si facem aici referire atat la obiectele de mobilier stradal si alte elemente de amenajare urbana (cosuri de gunoi.

intre intersectia Colentina-D-na Ghica si intersectia cu strada Salciilor. nu in ultimul rand. gravitatea situatiei fiind evidenta in starea de degradare si abandonare a anumitor strazi secundare si chiar in aspectul malos si culoarea apei lacului: acest aspect influenteaza negativ nu numai calitatea vietii cetatenilor. riscand in felul acesta contractarea de boli. pana in Str. precum internet sau electricitate. Lacul Tei. desi este externa perimetrului analizat.privat Arealul Colentina – Steaua Rosie – Plumbuita se desfasoara la nord-est de centrul Bucurestiului si este despartit de restul orasului de lacul Plumbuita. caracteristici de demaraj si franare. din trafic local. Pe o piata foarte competitiva. care delimiteaza macrozona in partea de vest si face legatura intre peninsula Tei Toboc de strada D-na Ghica si Sos.rupte si invechite si crearea unora noi.Petricani-Bd. in orice caz. fiind circulate de tramvaie. Barbu Vacarescu. Zona Plumbuita – Steaua Rosie . 113 . De altfel. lipsa infrastructurilor inluenteaza in mod negativ viata unei societati. Colentina. avand o distributie variata cu mai multe tipuri de vehicule care prin gabaritul in dimensiune si greutate influenteaza comoditatea traficului urban prin manevrabilitate. troleibuze si tramvaie – insa acestea nu au o distributie uniforma la nivelul intregului cartier.5. Aceasta artera uneste intersectia dintre Petricani – Tei – Ghica cu cartierul Tei. inscrierea in viraje si in intersectii. Lipsa acestor servicii face dificila prezenta turistilor in zona. lipsite fiind de serviciile de apa si canalizare. sunt areale in cadrul cartierului in care lipsesc si alte servicii de baza pentru viata cotidiana. Un alt factor determinant care duce la atractivitatea scazuta a cartierului consta in lipsa totala de activitati legate de promovarea si informarea structurilor din zona. Realizarea unor astfel de trasee ar duce la promovarea turismului in zona. Lacul Plumbuita ar putea deveni navigabil prin desfasurarea de lucrari de amenajare pentru navigatie cu barcute. ca urmare a inexistentei unui sistem de drenare a apelor. O imagine a acestor conditii de viata pe care le suporta locuitorii di zonele studiate o reprezinta copii. care. realizarea unei instalatii de irigare a terenului de fotbal si organizarea spatiilor verzi. nu ar putea desfasura activitati productive sau. cu cate doua benzi.Lacul Tei pana la intersectia GhicaColentina. atat a personaleor cat si a marfurilor.4. Zona nu este deservita de nicio statie de metrou. Accessibilitate si sistemul de transport public . In acest scop ar putea fi organizate puncte de informare. In perimetrul analizat. Componenta traficului este eterogena. nevoiti sa-si faca nevoile pe strada.Petricani este deservit de o serie de mijloace de transport – autobuze. Fluxurile de trafic se compun din: trafic de origine. • Sos. zonele peninsulare nu beneficiaza de o retea de canalizare. intre intersectia dintre Sos. Doamna Ghica si Petricani). Zona analizata in prezentul studiu. O alta artera ce are un rol important in accesibilitatea in zona noastra de studiu este Bd. Principalele cai de acces in cartierul studiat sunt: • Strada Petricani. dar chiar si o posibila localizare de activitati productive. Potentialul arealului este clar diminuat de lipsa unor infrastructuri atat de necesare. • Str. Colentina. D-na Ghica. 2. asa cum este cea actuala. putin apreciate. Tranzitarea zonei si a altor autovehicule similare este practic aproape imposibila. ar fi limitate in implementarea activitatilor lor. Arterele indicate prezinta fiecare doua sensuri de mers. generat de activitatile economice desfasurate in zona si. putin cunoscute si din cauza asta. face dificila circulatia in areal. situatie care devine si mai dificila iarna sau in perioadele ploioase. cu exceptia celor trei artere principale (Colentina.

zonele din centru si estice ale cartierului nu au nicun fel de conexiune RATB. situata si ea in afara zonei de studiu. se face doar cu autobuze private. mijloacele de transport public lipsesc in zonele urmatoare: • Zona limitrofa Parcului Plumbuita (Manastirea Plumbuita). Lacul Tei cu Str. acest aspect este foarte important pentru fluiditatea circulatiei si la orele de varf. Strada Steaua Rosie este greu accesibila chiar si locuitorilor. In ceea ce priveste transportul public. care face legatura cu Bd. Coelntina. cea din urma este traversata de linia tramvaielor 16 si 36. perimetru legat de restul zonei printr-o singura strada. Colentina. Dimitrie Pompei la nord. Practic. Lacul Plumbuita si inchisa la sud de Sos. Concret. traficul este foarte intens in ciuda prezentei celor doua sensuri giratorii. permite accesul dinspre estul Bucurestiului in zona Plumbuita. locuitorii cartierului Plumbuita – Steua Rosie . fara dificultati. mai ales cand ploua sau ninge. zonele bine servite de transportul public sunt cele din apropierea limitelor de sud si est. In schimb. Fundeni. Lacul Tei. troleibuz sau tramvai.Petricani sunt nevoiti sa parcurca pe jos distante mai mici sau mai mari pentru a ajunge in cea mai apropiata statie de autobuz. venind din partea de est a orasului si terminandu-se la Sos. Colentina si D-na Ghica si Bd. Ricinului si Lacul Plumbuita • Zona estica a perimetrului analizat. Colentina si Str. delimitata de Str. Sos. cea mai apropiata gara fiind cea de la Bucuresti Obor. Liniile de tramvai sunt prezente doar pe doua dintre strazi. la o distanta de cel putin 2 km. Petricani. Lipseste orice forma de transport public. Accesul la manastire. este o artera aglomerata pentru traficul rutier. Petricani. O a treia strada. Strada Plumbuita. care ar trebui sa asigure o buna circulatie a traficului privat in zona Peninsula Tei Toboc. macrozona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este foarte bine deservita de liniile de tran sport urban. Str. Colentina. Alte doua linii de tramvai parcurg si Sos. Petricani si D-na Ghica. Calea ferata nu este in apropierea zonei de studiu. Linia tramvaiului 17 ajunge in partea de sud-vest a zonei. Aceasta fiind situatia. Lacul Tei in sud si cu Bd. Petricani. cuprinsa intre Lacul Plumbuita. Sos. Dna Ghica si Sos. • Toata microzona delimitata de Str.In apropierea intersectiilor dintre Sos. D-na Ghica. pe langa faptul can u exista o retea stradala asfaltata. in intersectai dintre Bd. Plumbuita. 114 . care corespund principalelor artere de comunciatie din macrozona. o cunoscuta destinatie turistica a Regiunii Bucuresti-Ilfov. Este vorba despre liniile 1 si 21. De altfel. De altfel. care parcurg zona de sud si est a macrozonei. Accesul la insula din vecinatatea manastirii este permis doar pietonilor.

Pe Sos Petricani intre Bd Lacul Tei si Bd Dimitrie Pompeiu functioneaza liniile de tramvaie 16 si 36. Pe Sos Colentina. Intre Bd Lacul 6 Tei si sos Colentina si 143 (intre Sos Colentina si Str Heliade intre Vii). 432. 412. Referitor la situatia statiilor RATB. Fundeni. strada care se termina in Sos. Str Cpt. pe cartierul Andronache. Andronache. Peris. 253. iar strada Andronache de autobuzul numarul 153. 426. 56. se prezinta mult mai bine decat cea din interiorul zonei de studiu. 682 iar intre Sos Fundeni si Str Sportului functioneaza liniile 21. 182. Str Gerghitei. 253. Str. Colentina. pe strada D-na Ghica autobuzul numarul 282. 417. Str Zamfira Nicolae. Liniile de autobuz in schimb strabat mai multe strazi. 101. pe Str. 409. Alte autobuze . 416. 143. Gheorghe Roventa. 66. intre Str Teiul Doamnei si Str Doamna Ghica functioneaza liniile 21. 454.182. Liniile de autobuz si tramvai permit o legatura frecevnta intre partea de sud a zonei analizate si centrul orasului. 682 intre Str Doamna Ghica si Sos Fundeni functioneaza liniile 21. Sos Colentina. Astfel. 66.153. 115 . 155. 411 – circula pe Sos. functioneaza linia 682 pe Sos Colentina Sos. Str Cornisei cu intoarcere prin Mentiunii. 282. 409. Str Oituz. 415. D-na Ghica. Petricani circula autobuzul 167. situatia legaturilor exterioare si strazile de acces principale pentru cine provine din alte zone ale orasului. functioneaza liniile 282. Pe Str. Soseaua Colentina este traversata de linia de troleibuz 66 si autobuzele 182 si 282.In general. 182.

care traverseaza si delimiteaza partea vestica a perimetrului studiat. 116 .Steaua Rosie . Strada prezinta doua sensuri de mers. iluminat public. conform analizei noastre. Are doua benzi pe fiecare sens. Sos. o artera cu un trafic mediu. fara a fi delimitate insa. cand si mai multi bucuresteni ies cu masinile personale.Petricani Dintr-o analiza a traficului stradal in cadrul macrozonei de studiu rezulta o discrepanta evidenta intre arterele de comunicatie. probleme precum semafoare care nu functioneaza sau lucrari de infrastructura. este un punct care trebuie traversat in mod obligatoriu pentru patrunderea in zona. Aceasta prezinta doua benzi pe fiecare sens. Pe langa faptul ca reprezinta poarta de iesire/intrare in Bucuresti. cand zapada este stransa si depozitata in gramezi pe marginea carosabilului. fundamentala la nivelul perimetruluiobiect de studiu. O strada care are deschidere in Sos. ceea ce inseamna si valori foarte ridicate ale poluarii. Andronache. Si aceasta este o importanta artera de circulatie. Strada se deosebeste de celelalte prin prezenta a doua sensuri de mers si a 8 benzi. spatii pentru parcari. Fabrica de Gheata. De asemenea. stabilit la 83 de masini pe minut. Sos. Au fost numarate 35 de masini pe minut. Lipsesc in schimb pistele ciclabile. determina cel mai mare flux auto.4. D-na Ghica. dar lipsesc trecerile de pietoni. Colentina este Str. desi nesemnalate. spatii verzi care separa carosabilul de trotuare. Traficul se ridica la 54 de masini pe minut. conditiile se ingreuneaza in zilele ploioase. sau iarna. Intr-o statistica recenta a Brigadei de Politie Rutiera a Capitalei. Conditii de trafic in zona Plumbuita. dupa Iuliu Maniu. daca ne gandim la sensul invers). desi nu intotdeauna regulamentare. exista un sens giratoriu in intersectia dintre Sos. Colentina a rezultat a fi a doua cea mai periculoasa sosea din Bucuresti. mai ales din vina pietonilor care incearca sa traverseze prin locuri nepermise. ceea ce duce la producerea de multe accidente. data fiind desfasurarea in linie dreapta a strazii si lipsa intersectiilor importante si a sensurilor giratorii. In plus. treceri de pietoni si parcari. se poate circula cu viteza destul de mare. soldate cu 4 morti si 38 de raniti grav. Str. Principalele cauze ale accidentelor sunt. semafoarele si pistele ciclabile. adica cele doua cartiere care se desfasoara de o parte si de alta a lacului Plumbuita. Sos. neacordarea de prioritate pietonilor. asa cum aminteam si anterior. Colentina si Str. este marginita de trotuare. In anul 2008 s-au inregistrat pe Sos. trotuare pe ambele parti si piste ciclabile. Colentina este cea mai importanta artera de comunicatie. Astfel. dar fara piste pentru biciclete. Asfaltul se prezinta gaurit. treceri de pietoni. traversarea neregulamentara a pietonilor.6. Colentina reprezinta punctul de iesire din Bucuresti catre orasele din estul tarii (respectiv de intrare. fiind in acelasi timp si strada de acces in zona Tei Toboc. Cu alte cuvinte. Prezinta 4 benzi si beneficiaza de iluminat public. localizarea arterei. In plus. Colentina este strabatuta de un trafic intens si rapid si ca urmare a faptului ca in zona functioneaza mai multe centre comerciale. In partea de sud-vest a arealului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Traficul este de 22 de masini pe minut in medie. continuandu-se cu DN2. diferenta creata pe de o parte de importanta logistica a strazilor. cu iluminat public si trotuare. accesibila din Str. asa cum era amintit si mai sus. cat si de starea de pastrare a acestora. atat din punct de vedere ambiental cat si fonic. Colentina nu mai putin de 132 accidente. se desfasoara Str. treceri de pietoni. Gheorghitei sau din Colentina. care se desfasoara in mai toate perioadele anului. Pe langa faptul ca uneste zona Andronache de zona Tei. duc la formarea de cozi nesfarsite si la ore intregi petrecute in trafic. Cea de-a treia strada este Petricani. in care are deschidere si Calea Mosilor (o alta cale de comunicatie cu un trafic intens la nivelul Bucurestiului).2. In interiorul zonei. viteza neadaptata la conditiile de drum si nerespectarea culorii rosii a semaforului de catre conducatorii de autovehicule.

are o pozitie strategica. in partea exterioara perimetrului analizat. Colentina si Doamna dezvoltarii durabile Ghica si Petricani • Renovarea si asfaltarea tuturor strazilor • Proiecte de investitii in infrastructura facuta din • Fluidizarea traficului si ameliorarea accesibilitatii partea Primariei Sectorului 2 cetatenilor la zonele de utilitate publica • Accesibilitate la autobuze si la troleibuze (str.ceea ce incetineste traficul auto. sunt strazi care din cauza pozitiei marginale si a starii proaste in care se afla. De asemenea. • Oportunitati pentru turism Petricani. Astfel de situatia creeaza dificultati pentru cetatenii care locuiesc in zona. Paroseni si Steaua Rosie. Fundeni. este intr-o stare proasta. Constantin Beiu . dar lipsesc semafoarele si pistele pentru biciclete. Desi este o strada secundara. Cand ploua. total neasfaltata si pe marginea careia sunt depozitate resturi menajere si deseuri. Numarul mediu de masini este de 14 pe minut. atat pentru autoturisme. Colentina si Str.4. in Sos. peninsulara si in spatiile din imprejurimi • Prezenta ariilor largi disponibile pentru • Dezvoltarea complexului rezidential din strada dezvoltare Fabrica de Gheata si crearea unei zone • Prezenta Parcul Plumbuita si a Manastirii rezidentiale in lungul strazilor din jurul lacului Puncte slabe Amenintari • Situatia dezastruoasa referitoare la canalizare in • Neabsorbirea fondurilor nerambursabile prin POR zona • Dezvoltari rezidentiale . Trebuie sa amintim faptul ca 27 dintre strazile arealului studiat nu sunt asfaltate. Sos. cat si pentru pietoni. care reprezinta principalul pol al zonei. fiind aproape imposibil de parcurs este Str. necesitand imbunatatiri. asfaltata doar partial. Una dintre strazile care se afla intr-o stare de ingrijire foarte proasta. In sudul zonei de studiu. autobuzele 182 si 282 si in strada principale si strazile de acces Andronache autobuzul numarul153) – liniile de • Noi parcursuri de transport urban tramvai sunt accesibile din Sos. De-a lungul strazii sunt trotuare si treceri de pietoni. 2. fiind foarte greu de strabatut.7 Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul Analiza SWOT privind caracteristicile referitoare la accessibilitate si transport in zona Plumbuita: Puncte tari Oportunitatii • Localizarea in vecinatatea arterelor majore de • Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea trafic din sectorul 2. Nu exista piste ciclabile. al carui trafic intens este influentat in mare masura de spitalul Fundeni. Gherghitei prezinta un trafic mediu de 6 masini pe minut. Str. In aceeasi situatie sunt Str. ce permite legatura dintre zona Sos. Nici trotuarele nu sunt foarte ingrijite.potential de segregare a 117 . iar parcarile nu sunt semnalate prin benzi. Ultima parte a strazii nu este asfaltata. strada D-na Ghica comerciala dinspre zonele interne ale cartierului linia de autobuz 282. cu gauri in asfalt.Colentina • Largirea benzilor de circulatie pentru arterele troleibuzul 66. Strada Ricinului. parcarile nu sunt delimitate si lipsesc iluminatul public si pistele ciclabile. • Imbunatatirea transportului public spre zona Petricani linia de autobuz 167. Colentina si partea de nord a perimetrului. pe strazi se formeaza noroi. se afla si Sos. Aceasta din urma este traversata de • Crearea in zona peninsulara de spatii sociale liniile de tramvai 16 si 36. prezinta un trafic foarte redus. care leaga perimetrul • Infiintarea de zone destinate organizarii de studiat cu Bd Lacul Tei in sud si cu Bd Dimitrie concerte si spectacole de teatru in zona Pompei in nord.

Doamna Ghica. care se continua ulterior cu Calea Mosilor. 118 . Desi din punct de vedere geografic nu este tocmai o zona izolata a capitalei. sub aspect economic si social poate fi definita fara probleme ca un cartier marginas. iar cele mai multe dintre acestea sunt de o calitate scazuta. zona noastra de studiu este legata de centrul orasului. asa cum este si cazul proiectului amintit mai sus. au contribuit la crearea acestui tablou si gradul de degradare al zonei si mai ales problemele sociale. Fabrica de Gheata. Sos. Colentina. intre lacul Plumbuita si Strada Petricani (din cauza neasfaltarii strazilor) • • • noii populatii (zona Fabrica de Gheata) Trafic intens pe arterele care fac legatura cu centrul orasului . Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei Imaginea cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este una pozitiva in viziunea locuitorilor din celelalte zone ale Bucurestiului. Aspectele care au dus la conturarea unei astfel de perceptii sunt in primul rand cele legate de lipsa unor servicii precum reteaua de canalizare sau de apa. Colentina este continuata de DN2 si. Nedezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) in urma expansiunii rezidentiale. precum Bucurestiul. fiind prezente diferite tipologii de locuinte. Din aceste motive. Structura urbanistica este aceea a unui cartier mic. cu putin interactiuni cu zonele invecinate. in ciuda pozitie sale intre bratele lacului Plumbuita. oferind in acest fel confort la un pret convenabil. care au atras si atentia presei. de calitate slaba si nefinisate. pana la complexe rezidentiale in constructie – asa cum este cazul proiectului Cooper Beach. iar in celalalt sens. dedicandu-se mai mult categoriei de populatie cu venituri medii. Plumbuita si Str. Destinatia spatiului este cu precadere rezidentiala. Spatiile de locuit sunt adesea dezordonate. sarac.• • • • • • • Calitatea scazuta a fondului construit existent. totusi. De asemenea. Oferta imobiliara din ultimii ani a cunoscut o diversificare in schimb.Colentina. specific unui oras mare. locuitorii din aceasta zona sunt privati. Petricani. Colentina. Cele mai raspandite tipuri de locuinte raman insa apartamentele de bloc.8. Apartamentele din aceste complexe imobiliare imbina caracteristici ale apartamentelor din blocurile comuniste – suprafata mai redusa – cu facilitatile si designul specifice apartamentelor noi. Insuficienta colaborare intre autoritatile locale pentru dezvoltarea proiectelor de imbunatatire a aspectului si accesibilitatii cartierului 2. Ricinului. ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte areale din Bucuresti. Astfel. Cu alte cuvinte. Situatia aceasta se explica prin lipsa unei infrastructuri moderne si a unor linii de transport care sa faca legatura intre centrul Bucurestiului si spatiul in discutie. in special in zona centrala a perimetrului urban ales Crearea infrastructurii rutiere Situatia deficitara ailuminatului public in spatiile verzi si in zona lacului Plumbuita Situatia deficitara referitoare la necesitatea crearii de spatii de joaca pentru copii Acces redus la servicii medicale si la spitalele cele mai apropiate Lipsa unei piete agroalimentare Lipsa unei retele de transport public in zona Peninsulei Tei Toboc. de la case saracacioase si darapanate in zona cuprinsa intre Str.4. desi prin intermediul Sos. in general slab dezvoltat. care se dezvolta in prezent in Str. perimetrul analizat se prezinta ca o insula izolata. absolut necesare intr-o comunitate umana civilizata si normale pentru perioada in care traim si de care. intre lac si Sos. putinele cazuri in care zona in studiu este amintita in mass-media se datoreaza tocmai acestor aspecte. vorbim despre o segregare a zonei si o atractivitate scazuta pentru investitori.

1. care desfasoara activitati economice. In plus. Colentina. in acelasi timp.) si cel rezidential (blocuri.9. Bara Savu Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Domna Ghica Elevatorului Emanciparii Ferestrei Tip artera INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA Nr. Din punct de vedere social. dezinteresul locuitorilor fata de zona in care traiesc.775 societati. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Petricani 2. etc. Sistemul infrastructurii stradale din cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este in cea mai mare parte invechit. nivelul de infractionalitate. Atractiile publice sunt reprezentate de existenta in inima perimetrului analizat a Manastirii Plumbuita. oferind o perspectiva buna pentru economica locala. nefolosite. cu cele fara nicio destinatie.Pe langa functia rezidentiala. Cu exceptia proiectului rezidential Cooper Beach. ajungand in acest fel in apele lacului.4. una dintre principalele artere ale sectorului 2 chiar.).SA. fiind stopate investitiile. 2. depozitarea deseurilor menajere si a resturilor electronice in zona malurilor lacului. ceea ce ar modifica echilibrul natural al mediului inconjurator si ar atrage investitori in mai multe sectoare deficitare la nivel local – amintim aici sectorul serviciilor (banci.4. care sa urmareasca crearea unui punct focal de viata a comunitatii. In scopul regenerarii urbane a perimetrului Plumbuita este nevoie de o specializare functionala a zonei. demonstreaza nivelul slab de dezvoltare a spatiului studiat si. supermarketuri. Mai mult decat atat. trebuie mentionat faptul ca in cadrul perimetrului se alterneaza zonele cu functii rezidentiale sau comerciale. este cunoscuta problema grupurilor de rromi care prin neacceptarea regulilor de conduita sociala. locuitorii au pierdut numeroase oportunitati de angajare in zona. Va facem de asemenea urmatoarele precizari: 119 . Din punct de vedere al spatiilor de productie si spatii comerciale. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone Denumire strada Afirmarii Aristotel Sold. Referitor la sistemul de iluminat public existent in zonele Petricani-Steaua-Rosie-Plumbuita. in ciuda preturilor accesibile in ceea ce priveste chiriile. Cele mai multe dintre ele se concentreaza in zona Sos. accesul nu foarte usor o pune in umbra.Steaua Rosie Plumbuita pentru strazile din cartier. nefunctional si degradat. stalpi 18 13 30 5 1 4 24 8 5 4 16 Situatia sistemului de iluminat public este gestionata de catre SC Luxten Lighting Co. etc. unitati de invatamant. nefiind valorificata la adevaratul ei potential. perimetrul analizat in prezentul studiu adaposteste si 1. spatii pentru birouri. cu exceptia supermarketului Mega Image si a restaurantului McDonald nu a mai fost facuta o alta investitie in cadrul cartierului. Astfel. In felul acesta. trebuie sa mentionam situatia sistemului de iluminat public existent in zonele Petricani . unul dintre cele mai importante lacase de cult din Bucuresti. contextul economic prezent a avut un impact negativ asupra imaginii generale a zonei si a calitatii spatiilor construite. evidentiind in acest fel necesitatea aplicarii unor modificari sociale si de structura. in Plumbuita nu au mai fost facute alte investitii. farmacii. ca si scurgerea apelor menajere pe strazi. cu toate ca nu exista un punct central al activitatilor comericale.9. Cu toate acestea. refuza sa se integreze in cadrul comunitatii locale. axa principala a cartierului. spatii culturale. accetuand astfel imaginea negativa a unui areal deja lipsit de servicii la nivel local – centre de recreere.

1A-45 si nr. Zamfir Gheorghe Zamfir Nicolae Fabricu de Gheata Sos.Folclorului Sold. Zamfir A.Marin Ion Magura Vaii Neagota Negulescu Oiutz nr. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. 18-336 St. Bujorui Alb Crementina STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA 17 7 31 55 16 20 7 16 29 9 3 5 6 5 11 12 15 33 5 6 8 17 5 101 8 23 4 4 4 25 4 4 23 5 11 11 21 7 9 7 5 14 6 13 22 61 33 9 13 28 20 - - Reteaua de iluminat public din zona mentionata are o vechime de peste 30 ani. Tomovici Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Cap.Geicu Ion Gherghitei Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Cao. 2-38 Sos. 1-67 si nr. ceea ce o face sa fie destul de uzata: Stalpii (de lemn. beton centifugat fisurati tip SCP ) sunt in momentul de fata utilizati atat pentru sistemul de iluminat public cat si pentru distributia altor retele (electric. Colentina nr. Petre Ispirescu Ivarolui Linotipului Litoralului Logofatul Carstea Lopeti Sold. 2-60 Olanclor Paraschiv N. Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tanaioarei Sold. Marcu Sold. telefonie) facand dificile operatiile de intretinere/mentinere a instalatiei de iluminat public. 43-309 si nr. Andronache nr. 2-98 Cap.2-60 Petrisului Plumbuita Porumbacc-anulon Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Salciilor Simetriei nr. cablu. 120 . 1-27 si nr. 2-52 si 1-71 Gorgan Spataru nr. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petricani nr.

nr 2-10 Sinaia 5% STRADA STRADA ALEEA 15 22 45 Retea de iluminat public Clasica 9% TYIR Subterana Clasica+TYIR 51% 35% In ceea ce priveşte tipologia reţelei de iluminat public. Strazi cu retea Clasica: Afirmarii Aristotel Sold. după care urmează străzile dotate cu reţea subterană de iluminat şi.Marin Ion Negulescu Oiutz nr. Bujorui Alb Sinaia Strazi cu retea Subterana Plumbuita Fabricu de Gheata Sos. Petre Ispirescu Ivarolui Gherghitei Ghimbav Litoralului Logofatul Carstea Magura Vaii Neagota Olanclor Paraschiv N. Tomovici Cap. 2-60 Porumbacc-anulon Radulescu Polixenia Ricinului Tanaioarei Sold. 1A-45 si nr. 1-7 si nr. doar 5% din străzi posedă o reţea clasică şi TYIR.2-60 Simetriei 1-67 si 2-98 TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYR TYIR TYIR Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Clasica/ TYIR Clasica+TYIR 121 . Pascale Crementina Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Strazi cu retea TYIR: Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Domna Ghica Sold.Geicu Ion Gherghitei Gimalau Ineu Linotipului Lopeti Sold. Marcu Zamfir Nicolae Dumitrescu Tanase Brgd. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petrisului Raul Colentina Safirului Salciilor Safirului Salciilor Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Sold.Sinaia Doamna Ghica nr. 83. Bara Savu Culmea Fagarasului Elevatorului Emanciparii Ferestrei Folclorului Cao. este interesant de observat în graficul alăturat că în macro-zonă aproximativ jumătate din străzi posedă o reţea clasică. în timp ce aproximativ 35% beneficiază de o tipologie TYIR. în cele din urmă. Colentina 43-309 si 18-336 D-na Ghica Sinaia Strazi cu retea Clasica+TYIR Petricani nr. Zamfir A. Andronache 2-52 si 1-71 Sos. Zamfir Gheorghe Gorgan Spataru 1-27 si 2-38 St.

In anumite cazuri pentru aceeaşi zonă au fost dispuse ambele sisteme. localizată în zona 2 vecinătatea Lacului Plumbuita. în zonă sunt utilizate două tipuri de reţele de distribuţie a energiei electrice: cel aerian şi cel subteran. Graficul reprezentând condiţia reţelei de distribuţie a Tipuri de retea electrica in curentului electric în zona 3 arată o acoperire totală zona 3 a teritoriului şi un procentaj relevant. Acest lucru e un indicator al condiţiei unor Ae+Su 64% servicii de distribuţie energetică mai eficiente şi mai Niciun tip sigure. 11% din macro-zonă este conectată la reţeaua de distribuţie printr-un sistem aerian. Prezenţa sistemului de furnizare subteran e un indicator al sistemului de distribuţie al curentului electric relativ mai sigur şi mai eficient. în zonă nu există străzi care să beneficieze de sistemul de furnizare al energiei electrice. In plus. de 36% Subteran legături subterane pentru furnizarea de energie electric ă.Steaua Rosie – Aerian Petricani. nu există 38% străzi unde să lipsească lumina electrică. Subteran 62% Ae+Su Niciun tip 122 . Similar.Sipca Clasica Cap. Tipuri de retea electrica-total 1% 11% 23% 65% Aerean Subteran Sub+ ae Niciun tip Situaţia generală arată o situaţie la fel de îngrijorătoare în ceea ce priveşte distribuţia de energie electrică în zonă. Lipsa luminii electrice se intâlneşte într-un singur Tipuri de retea electrica in caz: pe strada Logofatul Carstea. Acesta este de fapt utilizat cu precădere în străzile cu o activitate economică mai intensă şi cu o mai mare densitate urbană. Stanga Ion Steaua Rosie Clasica Clasica+TYIR La momentul de faţă. In graficul alăturat putem 0% 0% observa că zona 2 este caracterizată de o cotă Aerian semnificativă în comparaţie cu întreaga zonă. în interiorul peninsulei Tei Toboc. cel mai mare 0% 0% din cadrul macro-zonei Plumbuita . de legături subterane.

SP-3W şi stâlpi RATB. Retea de iluminat public si de telefonia: Tip Stalpi Beton Metalici 8m 2% 1% 13% 18% Beton+Lemn SP-3W 3% 3% 60% 123 . Ambele condiţii prezentate se regăsesc în zona Tei Toboc. de tip metalici 8m. într-un număr net inferior. putem observa din grafic că marea majoritate a străzilor din interiorul zonei posedă o bază de reţele de iluminat public de tip beton. aproximativ 13% de tip beton+lemn. 18% de tip lemn şi restul străzilor. Acesta e un indicator al ineficienţei reţelei din zonă. Strada Logofat nu dispune de o reţea electrică. procentajul de legături aeriene e preponderent. în cazul în care legătura aeriană nu este în conformitate cu normele sau prezintă standarde scăzute de siguranţă şi eficienţă. aflată între strada Petricani şi lacul Plumbuita. 86% Ae+Su Niciun tip 4% Tipuri de retea electrica in zona 5 21% 14% Aerian Subteran Ae+Su Niciun tip 61% Situaţia reprezentată e destul de gravă şi provine din absenţa unei legături pe o stradă din zonă şi din prezenţa unui procent ridicat de străzi dotate cu electricitate pintr-un sistem de legături strict aeriene. metalici 10m.Tipuri de retea electrica in zona 4 0% 0% 14% Aerian Subteran In zona 4. graficul care prezintă cota de legături subterane indică necesitatea de a pune în siguranţă o parte din sistemul de distribuţie energetică. Ae+Su Niciun tip Analizând datele referitoare la reţeaua de iluminat public şi la stâlpii corespunzători (pentru electricitate şi telefonie). 0% Tipuri de retea electrica in zona 6 14% 43% 43% Aerian Subteran Graficul alăturat evidenţiază o condiţie foarte neomogenă pentru zona 6 în ceea ce priveşte conectarea zonei la energia electrică.

Strazi cu Stalpi Tip Beton: Afirmarii Beton Aristotel Beton Sold. Zamfir A. 1A-45 si nr. SF-ul a fost predat din partea PMB şi la momentul actual PS2 aşteaptă un feedback de la Primăria Generală. Tomovici Tudor Mihai Cap. Petre Beton Ispirescu Ivarolui Beton Linotipului Beton Lopeti Beton Sold. aşa cum putem vedea în graficul alăturat.Marin Ion Beton Negulescu Beton Oiutz nr.2. Microzona Ricinului – Tamaioarei – Plumbuita pare să fie bine acoperită de reţeaua de distribuţie a apei. trebuie menţionată existenţa unei reţele ilegale de conducte cu un diametru de 1 000 de mm şi care ar trebui eliminate şi direcţionate către Soseaua Petricani. 2-60 Olanclor Porumbaccanulon Petricani nr. 1-7 si nr. a retelelor de ape si canalizare existente in zona Petricani Steaua Rosie . 2-52 si Metalici 10 m 1-71 Strazi cu Stalpi Tip SP-3W: Fabricu de Gheata Sinaia SP-3W SP-3W 2. 124 . Bujorui Alb Crementina Sinaia Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Strazi cu Stalpi Tip Beton+Lemn: Elevatorului Beton+Lemn Gimalau Beton+Lemn Magura Vaii Beton+Lemn Mica Beton+Lemn Neagota Beton+Lemn Paroseni Beton+Lemn Simetriei nr. rezultă că 26 de străzi nu sunt dotate cu o instalaţie de reţea de apă. Stanga Ion Tanaioarei Sold.9. Mai ales în zona Tei Toboc. 2-98 Beton+Lemn Steaua Rosie Beton+Lemn Sipca Beton+Lemn Strazi cu Stalpi Tip Metalici 8m: Plumbuita Metalici 8m Doamna Ghica nr. se pare că a fost depus la PMB un studiu de fezabilitate cu privire la reţeaua de apă şi de canalizare a zonei Plumbuita – Petricani – Steaua Rosie. Andronache nr. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. analizând datele furnizate de Apa Nova Bucureşti. cu potenţialitatea unor variante diferite ferite de investiţii care oscilează de la 3.Geicu Ion Beton Gherghitei Beton Gherghitei Beton Ghimbav Beton Ineu Beton Cao. de unde şi nevoia absolută a unei staţii de pompaj pentru apele din zonă. Apa si canalizarea Analizam acum situatia.5 la 7 milioane de euro (costuri ridicate de execuţie şi timp mare de amortizare). nr 2-10 Strazi cu Stalpi Tip Metalici 10m: Sos. Din analiza reţelei de apă şi de canalizare a zonei Petricani .4.Steaua Rosie – Plumbuita. 1-67 si nr. în schimb lipseşte reţeaua de canalizare: singura reţea existentă e aceea care serveşte lacului şi care e pluvială şi non-menajeră. Metalici 8m 83.Plumbuita. Bara Beton Savu Beiu Beton Constantin Brana Beton Culmea Beton Fagarasului Domna Ghica Beton Ferestrei Beton Folclorului Beton Sold. primita de la SC Apa Nova Bucuresti SA.2-60 Radulescu Polixenia Ricinului Salciilor Cap. Marcu Zamfir Nicolae Gorgan Spataru 127 si 2-38 St. Tip Retea Apa nu detinem in cuncesiune retea de apa detinem in cuncesiune retea de apa 39% 61% La momentul de faţă.

Intr. Intr. Tip Retea Canal nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesiune retea de canalizare 19% 81% Problema reţelei de canalizare este de o prioritate absolută faţă de celelalte probleme ale zonei. atât din punctul de vedere al reconstruirii imaginii cartierului cât şi vizavi de condiţiile sanitare şi sociale ale cetăţenilor rezidenţi. cu toate consecinţele legate de poluare. ceea ce arată o altă problemă a zonei Plumbuita . Intr. Intr. Intr. lucru de evitat pe viitor având în vedere faptul că cea pluvială se varsă în lac. Neagota Oleanuz Paraschiv Parau Nicholae Paroseni Palamidei Petricani Pietriusului Porumbacea Raul Colentina Ricinului Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tamaioarei 125 . Aristotel Beiu Constantin Constantin. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune reteaua de canalizare: Afirmarii. igienă şi la condiţiile de viaţă ale cetăţenilor. Parau Nicolae Palamidei Pietriusului Raul Colentina Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca In ceea ce priveşte structura reţelei de canalizare. Mica Neagota Paraschiv N . Aristotel Brana Constantin. Cap Ispir Petre Ivarului Linatipului Logofat Carstea Lopetii Sold Marin Ion Magura Vaii Memoriei. Intr. Ghimbav Ineu. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune retea de apa: Afirmarii. Intr.Steaua Rosie Petricani. putem vedea în grafic că numai 13 străzi prezintă un astfel de sistem. Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite.La momentul actual canalizarea menajer m ă şi pluvială sunt amestecate. turistică şi socială a cartierului. Intr. Intr. mai ales peninsula Tei Toboc şi zona Plumbuita ale cărei străzi sunt aproape în totalitate lipsite de serviciul de canalizare cu toate consecinţele referitoare la ambient. Cap Ispir Petre Linatipului Logofat Carstea Magura Vaii Memoriei. Intr. Reţeaua pluvială ar trebui să dispună cel puţin de nişte decantoare la intrarea în lac. acţiuni esenţiale pentru îmbunătăţirea străzilor şi pentru relansarea economică. Brana Culemea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. Ghimbav Ineu.

Petricani pana la Str. Olanelor. Gimalau. Paroseni. Marin Ion. Stefan Pascii. Soldat D. Neagoita şi Str. Această structură a reţelei de apă este de dimensiuni mari. Se pare însă că această instalaţie e ineficientă deoarece acoperă doar o parte redusă din strada Ricinului şi nu are acces la reţeaua de apă care acoperă Sos. Ferestrei. Lopetii. In schimb. zona prezintă o reţea de apă de un volum mare dar de o extensie limitată în partea de sud. Zona cuprinsă în interiorul străzii Petricani. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente in zona de la Str. Str. Magura Vaii. Ricinului. Aristotel. prezintă o reţea de ape care se extinde de la începutul străzii Petricani şi se întinde în interiorul zonei prin Str. adică la linia de-a lungul capătului străzii Ricinului înainte de a ajunge în strada Colentina. Stra. Betu Costantin. adică prin întreaga stradă Petricani. Plumbuita pana la Str. sistemul de apă este absent în străzile secundare şi mici. Petre Ispir. zona prezintă un sistem de canalizare care se propagă pe străzile Petricani. Steaua Rosie. Ghimbav. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare.Steaua Rosie – Plumbuita. Str. Steaua Rosie nu e prevăzută cu un sistem de canalizare. Str. adică Str. Ambele reţelele de retea de apa si apă şi de canalizare sunt canalizare absente în 25 de străzi ale cartierului analizat Din analiza reţelei de apă a celor 6 zone ale regiunii Petricani . Dumitru Tane. străzii Neagoită şi străzii Paroseni în exterior. Str. Paroseni. Plumbuita. Nicolae Parau. Zona cuprinsă în interiorul străzii Plumbuita şi străzii Ricinului inului e dotată de o instalaţie de apă care se extinde prin trei străzi principale. Ar fi deci util ca reţeaua de apă să fie mutată din interiorul străzii Ferestrei. Toată partea de la Nord si de la Est. Str. In plus. Str. Tamaioarei şi Str. Nicolae Paraschiv Str. Linotipului.Se poate deci deduce că Tip Retea de apa si canalizare situaţia zonei Petricani Steaua Rosie – Plumbuita nu detinem in e deosebit de gravă din cuncesiune punct de vedere igienicoretea de apa si 32% sanitar: aproape jumătate canalizare din străzi nu beneficiază detinem in de niciuna din cele două 68% cuncesiune reţele. Str. Cap. Colentina 126 . Soldat Gheorghe Zamfir şi o bună parte din str. rezultă că zona 6 are cea mai mare concentraţie de străzi de unde lipseşte reţeaua de ape (cu un procentaj de 45%). adica Str. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente existente in zona de la Str. Str. dar arată faptul că este distribuită în partea centrală a suprafeţei unde străzile sunt de dimensiuni mici şi deci nu sunt adecvate pentru a suferi o intervenţie viitoare de lărgire a reţelei de apă pentru a o face mai eficientă şi adaptată pentru a distribui un sistem de apă complex în toată zona. Ricinului şi care este legată direct la Statie Pompe instalată la începutul şoselei Colentina. Str. Brana. Negoita. Str. Afirmarii. strada Steaua Rosie şi delimitată la nord de lacul Plumbuita. Folcloru Folclorului şi mai puţin pe strada Steua Rosie. Acelaşi lucru se poate spune şi despre structura reţelei de canalizare care e absentă în străzile interne ale zonei precum pe Str.

rezultă că zona 4 beneficiază de cea mai mare concentraţie de străzi cu instalaţii ale reţelei de canalizare (38%). Zona 2 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 4 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 38% 62% Zona 5 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 3% 97% Zona 3 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 6 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 17% 83% 63% 37% 9% 91% 127 . în timp ce zona 5 e cea mai săracă în instalaţii de canalizare. aşa cum se arată în graficele de alături. aşa cum se poate vedea în graficele alăturate.Zona 2 şi zona 5 sunt zonele care beneficiază cel mai mult de instalaţiile reţelei de apă. După analiza reţelei de canalizare ale celor 6 zone.

O a doua etapa a chestionarului incerca sa sublinieze nevoile de imbunatatire a zonei in viziunea acelorasi operatori. propunandu-se luarea unor masuri imediate pentru reabilitarea strazilor si pentru infiintarea mai multor locuri de parcare. care incerca evidentierea principalelor probleme existente in zona. Trecand la urmatorul set de intrebari. 1 insemna “foarte multumit” si 5 “deloc multumit”. unde raspunsurile urmareau o scara de la 1 la 5. ce va sprijini strategic reinnoirea acestui perimetru. rezulta ca principala prioritate in viziunea comunitatii de afaceri o constituie legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. Cu alte cuvinte. sectorul constructiilor si al infrastructurii edilitare. si anume: situatia actuala a zonei Plumbuita.Petricani li s-a solicitat completarea unui chestionar. in timp ce 5 era echivalentul pentru “deloc necesar”.5. 128 . Astfel. dezvoltarea unor masuri care sa conduca la dezvoltarea zonei. au fost si cateva intrebari deschise. in ideea formularii unor strategii de dezvoltarea urbana ce vor sta la baza alcatuirii masterpanului zonei mai sus amintite. Tinta chestionarului era de a ajuta autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona. siguranta cetateanului. Urmeaza apoi sistemul rutier. De asemenea. Cele mai multe intrebari erau de tip scala. In primul rand este de amintita reteaua de canalizare. in timp ce a treia parte era concentrata pe stabilirea prioritatilor in rezolvarea situatiilor problematice.5 Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2. nevoia de imbunatatire a situatiei actuale si prioritatea rezolvarii problemelor identificate. unde intrebarile s-au concentrat pe sectorul transporturilor.1 Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor Firmelor operante in perimetrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie . care au dat ocazia intervievatilor sa formuleze singuri problemele cu care se confrunta in cartierul analizat sau sa mentioneze fiecare ce proiecte dezvoltate de primarie ar putea duce la cresterea potentialului de devoltare a societatii in care activeaza sau care ar fi domeniile de activitate care considera ca s-ar putea dezvolta mai mult in zona. Surprinzator. si anume: situatia curenta. despe care 83% spun ca situatia actuala este departe de nivelul dorit. singurele aspecte pozitive in viziunea comunitatii de afaceri sunt accesul la internet si reteua de gaze. din analizarea raspunsurilor completate de operatori. dar si asupra imbunatatirii iluminatului public in zona. respectiv 62%. Din raspunsurile referitoare la sectorul constructiilor si infrastructurii edilitare. Intrebarile chestionarului erau organizate in trei directii principale. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. Analiza chestionarelor se va face indicand frecventa raspunsurilor intervievatilor in procente. respectiv 1 “foarte necesar”. referitor la problema transporturilor in zona avuta in studiu. Intrebarile au fost structurate pe mai multe categorii. Lipsa locurilor de parcare si fluenta traficului rutier sunt aspecte care pentru circa 71% dintre respondenti nu satisfac nevoile operatorilor comerciali din zona. De asemenea. rezulta ca cele mai multe dintre aspectele enuntate ii nemultumesc. raspunsurile s-au concentrat in procente mari (cuprinse intre 66 si 83%) si asupra situatiei sistemului rutier.2. sectorul serviciilor. de care peste 90% se declara nemultumiti. de care se arata multumiti circa 80%. respondentii au fost de acord cu luarea unor masuri care sa conduca la imbunatatirea conditiilor de transport si la fluidizarea traficului rutier (circa 71% considerand foarte necesare astfel de masuri). intr-o prima faza se urmarea identificarea opiniilor comunitatii de afaceri cu privire la situatia prezenta.

6 6. cand li s-a cerut sa enumere 5 probleme care considera ca ar trebui sa se rezolve cat mai curand in perimetrul cartierului respondentii au indicat in primul rand lipsa canalizarii.6 40 40 13.6 6. Cei mai multi au raspuns ca nu au gasit ceva mai mai bun sau ca aveau deja in proprietate acel teren (62% din respondenti). transport si depozitare a gunoiului (50% din respondenti) respondenti) si mai ales infiintarea unor centre medicale (75%). operatorii economici considera ca nu este nici foarte usor dar nici foarte greu sa se gaseasca si ca. Probleme enuntate din totalul respondentilor Canalizare Salubrizarea zonei Reabilitare strazi Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastrcutura Infiintarea de locuri de parcare Amenajare fosa septica Amenajare parc Amenajarea laculului Sistemul rutier Servicii medicale Alimentarea cu energie electrica Apa curenta Trafic % 66.6 6.3 13. reabilitarea strazilor si a asigurarea sigurarea sigurantei publice in cartier.6 6. De asemenea.3 6. ceea ce indica faptul ca acestea sunt intr-adevar cele mai apasatoare exigente cu care se confrunta operatorii economici din zona zona avuta in studiu. in general. au urmat mai multe intrebari adresate numai societatilor.000 RON pe luna. La intrebarile legate de forta de munca din zona.6 46.6 6. Astfel. Cu privire la siguranta cetateanului.In sectorul constructiilor se subliniaza necesitatea imbunatatirii serviciilor de colectare. la mai putin de 1. o intrebare era dedicata motivului pentru care operatorii economici au ales sa opereze in zona analizata. Astfel. Au urmat apoi intrebarile deschise.6 Raspunsuri exprimate in procente Canalizare referitoare la problemele enuntate de catre firme Salubrizarea 2% 2% zonei 2% Reabilitare strazi 2% 3% 2% 2% 3%3% 5% 5% 14% 14% 24% 17% Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastructura Infiintarea de locuri de parcare 129 . Circa 75% din intervievati au declarat ca activeaza activeaza ins ectorul comertului si ca sunt proprietarii unor microintreprinderi. Din intrebarile adresate comunitatii de afaceri.6 6. imbunatatirea alimentarii cu energie electrica sau gasirea de solutii pentru descongestionarea traficului. au mai rezultat informatii legate de chiria lunara a halelor sau a birourilor. conform a 44% din respondenti.6 6. dar si infiintarea unor servicii medicale. De asemenea. Raspunsurile au reluat de multe ori probleme care se regaseau si in intrebarile anterioare. cei care forta de munca din zona are un nivel de pregatire care se limiteaza la 8 clase.6 6. care se situeaza. amenajarea lacului si a parcului si transformarea intr-o insula de agrement. acestia au raspuns in totalitate ca nu au platit niciodata taxa de protectie pentru a-si desfasura activitatea in zona. salubrizarea zonei. In continuarea acestor intrebari generale. cei care desfasoara afaceri in zona de studiu se declara convinsi ca rezultatele firmei au de suferit din cauza amplasarii in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. peste 79% din cei care au completat chestionarele au considerat foarte necesara luarea unor masuri pentru cresterea gradului de siguranta publica.

descris prin cuvinet precum: nesiguranta. construirea de noi locuinte. cat si din intrebari deschise. fluidizarea traficului. conform raspunsurilor intervievatilor. in timp ce ultima parte puncta aflarea prioritatii rezolvarii unor probleme in viziunea locuitorilor.Steaua Rosie – Petricani. lipsa canalizare. curatenia stradala. Urmatorul set de intrebari se concentra pe identificarea nevoilor de imbunatatire a situatiei actuale. problemele cele mai urgente pe care autoritatile ar trebui sa le rezolve pentru imbunatatirea zonei se refera la sistemul rutier (reabilitarea soselelor si a strazilor). formularea unor strategii de dezvoltare urbana in scopul elaborarii masterpalnului zonei mai sus amintite. principalele proiecte care ar putea duce la cresterea potentialului de dezvoltare a zonei sunt urmatoarele: pasaj rutier reorganizare sistem iluminat modernizare carosabil sistematizarea arhitectonica extinderea suprafetelor verzi construirea de locuinte posturi fixe de politie deratizare curatenie reabilitare zona siguranta cetatenilor Proiecte de realizat asistenta medicala amenajare lac canalizare agrement investitii imobiliare infrastructura asfaltare strazi dezapezire pe timp de iarna parcari stopare infractionalitate infiintarea unei piete agroalimentare Din analiza completa a chestionarelor. dar si parcuri ingrijite. rezulta asadar ca firmele situate in zona Plumbuita – Steaua Rosie . b) La nivelul populatiei Chestionarele realizate cu un esantion reprezentativ al populatiei. mizerie. furturi.atat intrebari de tip scala. astfel incat nu este luata in considerare posibilitatea unui transfer al activitatii. Alaturi de chestionarul aplicat agentilor economici din zona. Pentru o analiza mai eficienta a rezultatelor chestionarelor. rezultand astfel un tablou real. Chestionarul a fost alcatuit din mai multe tipuri de intrebari .Petricani considera ca zona are posibilitatea de a se dezvolta in continuare. zona placuta. crearea de locuri de parcare. de asemenea. care au dat posibilitatea respondentilor sa-si exprime liber nevoile si parerile. de asemenea. extinderea retelei de canalizare. li s-a cerut respondentilor sa descrie in cateva cuvinte zona in care opereaza. cel dedicat populatiei urmarea. Au fost. poluare. In viziunea celor chestionati. nivel de trai scazut. si 130 . care a permis autoritatilor sa evalueze perceptia si opiniile cetatenilor. Concluzionand.Tot prin intrebari cu raspunsuri deschise. s-a considerat ca sunt cei mai in masura sa identifice problemele si necesitatile care ar trebui rezolvate cu prioritate. urmareau crearea unei imagini care sa oglindeasca cat mai bine conditiile sociale ale cartierului Plumbuita . intr-o prima parte se dorea cunoasterea opiniei cetatenilor cu privire la situatia actuala. infiintarea centrelor de asistenta medicalam amenajarea parcurilor si spatiilor verzi. Astfel. lipsa echipajelor de politie stradala. mentionam ca intrebarile urmareau trei directii principale. Locuitorii din zona fiind cei care se confrunta zilnic cu problemele si situatiile din cartier.

De asemenea. unde respondentii trebuiau sa aleaga o varianta de raspuns dintr-o lista de raspunsuri. in timp ce 78% considera importanta cresterea preocuparilor cetatenilor pentru protectia mediului. sistemul rutier (68% din cei care au completat chestionare). Raspunsurile intrebarilor de tip scala scala urmareau o scala de la la 1 la 5. Nu in ultimul rand. Principalele nemultumiri exprimate de locuitorii cartierului Plumbuita lipsa activitati sportive-… reteaua de apa traficul rutier posibilitatea gasirii unui… reteaua de canalizare % 0% 20% 40% 60% 80% 100% Pe lista neagra alcatuita de locuitorii din zona in c ceea eea ce priveste situatia actuala a cartierului lor. starea spatiilor verzi si a locurilor de joaca. Astfel. acestia raspunzand negativ la aproape toate intrebarile. aproape 92% dintre respondenti declarandu-se nemultumiti. Surprinzator. se mai adauga iluminatul stradal. cetatenii nu se declara multumiti de niciunul dintre punctele enumerate in lista intrebarilor. 131 . de curatenia din cartier. care sa duca la dezvoltarea zonei. unde cifra 1 insemna „foarte multumit” si 5 „deloc multumit”. reteaua de gaze (58%).intrebari tip grila. respectiv 54%). Alte puncte esentiale punctate de cetateni au facut referire la numarul si la starea unitatilor de asistenta medicala si a unitatilor de invatamant (64%. Trecand la cea de-a doua parte a chestionarului. de siguranta personala in cadrul cartierului (circa 68% din locuitori indicand aceste aspecte ca principale probleme). Primul set de intrebari a scos la iveala foarte multe nemultumiri ale cetatenilor. poluarea sau lipsa unor activitati sportiverecreative in cartier (46%) sau activitati culturale (49%) reprezinta nevoi identificate de locuitorii din Plumbuita. in ceea ce priveste siguranta siguranta cetateanului si protejarea mediului inconjurator. locuitorii din Plumbuita s-au aratat foarte nemultumiti in primul rand de reteaua de canalizare. in timp ce 5 insemna „deloc necesar”. La alte intrebari. 1 insemna „foarte necesar”. cetatenii din Plumbuita au fost rugati sa-si exprime opinia referitoare la nevoia de imbunatatire a situatiei actuale. de posibilitatile de a gasi un loc de munca in zona. transportul in comun. reteaua de apa (51%). sunt 73% din locuitori care considera foarte necesare masuri precum cresterea numarului de politisti comunitari in zona.

5% respectiv 5%).78 0.07 des nominalizata sub diferite forme. De altfel.57 3.25 populatia cartierului Plumbuita este prezentata in tabelul si servicii medicale 6. De asemenea.89 Canalizare Raspunsuri exprimate in % referitoare la problemele enuntate de catre cetateni Starea drumurilor/asflatare 1% 1% 1% 1% 1% 1% Educatie / scoli si gradinite 2% 4% 2% 1% 1% 1% 2% 3%2% Sectie politie/siguranta populatiei 4% 27% Curatenie 17% 10% 6% 6% 6% Gaze Parcari Servicii medicale 132 .89 0. identificate cu ajutorul intrebarilor grila.35 3.89 0. sunt cauzate in general de venitul familiilor sub limita supravietuirii si de rata somajului (25%).78 1. care ar putea fi mult mai bine valorificat si curatenie 9. gradinite acte de proprietate piete criminalitate furturi fluenta traficului rutier somaj magazine locuinte 5. Ca si in cazul chestionarelor la care au raspuns agentii economici. multe dintre raspunsurile indicate la intrebarile deschise se regaseau in problemele enuntate in primul set de intrebari. la curatenia din starea drumurilor/asflatare 26. factorii care au dus la amplificarea acestor probleme au fost in primul rand marginalizarea sociala (4%) si lipsa ajutoarelor economice publice (2%). Probleme enuntate din totalul % Au fost amintite in continuare aspecte relative la reteaua de respondentilor canalizare. violenta de orice tip sau criminalitate influenteaza intr-o masura mult mai mica viata sociala in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (12.57 3.89 0. Lista completa a gaze 8.78 cartier.78 1.89 0. la necesitatea infiintarii unor patrule de politie canalizare 41.67 1. Principalele cauze ale problemelor populatiei din cartierul Plumbuita 33% 5% 13% 25% 25% venitul redus al familiilor somaj droguri/alcoolis m In viziunea locuitorilor.82 lacului Plumbuita.57 2.96 care sa asigure ordinea si sigurnata publica.Principalele probleme cu care se confrunta populatia.82 transformat intr-o zona de agrement. in momentul in care le-a fost adresata o intrebare care privea in special gradul in care criminalitatea este prezenta in zona. ceea ce nu face decat sa sublinieze importanta si necesitatea rezolvarii acestor nevoi. Factori precum droguri/alcolism. a fost foarte educatie / scoli si gradinite 16. cei mai multi dintre respondenti (38%) au indicat o slaba prezenta a acestui factor.89 0. la problema parcarilor. amenajarea spatii verzi apa curenta iluminatul public locuri de munca transport in comun integrarea copiilor rromi in scoli.25 graficul de mai jos.92 sesizarilor enuntate si considerate prioritare de catre parcari 6. situatia parcului si a sectie politie/siguranta 9.

Sesizarea telefonica referitoare la lucrarea apartinand Sc Distrigaz Sud SA care blocheaza accesul locatarilor in imobil si ghena pe Aleea Sinaia nr. Memoriu referitori la borduri si trotuar pt biciclisti biciclisti Memoriu referitor la desfiintarea cismelelor. Sesizare referitoare la lipsa tribunelor in mini stadionul de la Parcul Plumbuita. Sesizare privind 3 masini abandonate pe str.2 Reclamatiile din zona Plumbuita. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in Parcul Plumbuita. D-na Ghica.l6bl77.propune distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare cum ar fi zona 10 . Mentionam ca este vorba de doua Dacii cu nr.5. nu doar cei din dreptul cladirii Gradina cu Poney. Mentionam ca necesita a fi udati toti platanii din zona Palatului Ghica si cei din zona Manastirii Plumbuita. defectiune iluminat public Sesizare referitoare la panta strada defecta -se strange apa de la ploaie Solicitare asfaltare strada reparare trotuare amenajare alveole. prezenta gropi pe portiunea dintre Palatul Ghica si prima alee care duce in parcul Plumbuita.Steua Rosie .Tei –Toboc Sesizare referitoare la necesitatea curatarii lacului Plumbuita + dotarea bodyguarzilor cu cele necesare. aflat pe marginea lacului Plumbuita. langa ghereta de la rond.Plumbuita . Solicitare . Beiu Constantin si Ferestrei in programul de reabilitare. Sesizare telefonica referitoare la nefinalizarea lucrari de catre Acvatot. precum si vandalizare mobilier urban de catre tineri turbulenti. Sesizare privind deteriorarea unui stalp metalic de iluminat public. Sesizare referitoare la udare platani in Parcul Plumbuita. Cremenita vis-a-vis de Politia Comunitara. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la taierea pomilor in parcul Plumbuita. Sesizare privind defectiune iluminat public diurn in parcul Plumbuita. B 95 BMW si de 133 . iar cand ploua fantanile din pare sa fie oprite Sesizare privind necesitatea introducerii str. Sesizare privind iluminatul public ce functioneaza ziua pe aleile din Parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la necesitatea relocarii containerului de gunoi din Parcul Plumbuita. deoarece in jurul lui este imprastiat foarte mult gunoi si duce la producerea unui focar de infectie. Mentionam ca la intersectia acestor doua strazi este mult noroi. iar acestia sa impiedice persoanele care pescuiesc cu plasa in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la deteriorare poarta de acces in parcul Plumbuita. solicitare referitoare necesitate plantare braduti intre aleea pietonala si bl 1-7 pe bd. au acoperit lucrarea cu pietris in urma cu o luna. Sesizare referitoare la iluminat public diurn pana la orele 10-11 in Parcul Plumbuita.2. de inmatriculare B 04 RBV.Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 Anexam in continuare lista intreaga a sesizarilor si reclamatiilor inregistrate la Primaria Sectorului 2 in perioada mai sus amintita: Anul 2009 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Pentru Sesizare telefonica referitoare la stalpi de iluminat public non-functionali.

iar marcajul zebrei de pietoni nu este suficient de vizibil. Sesizare privind lipsa capac canal pe str Fabrica de Gheata in parcarea blocului nr. in dreptul nr IB §i nr 5. Solicitare primita de la "Margarit Daniel" (8582338). Mentionam ca domnul Margarit Daniel propune ca in momentul in care strazile sunt maturate sa se ridice si sacii cu deseuri menajere Sesizare privind distribuire tomberoane de catre Supercom persoanelor fara contract pe Str Paroseni si Str Gimalau Sesizare privind defectiune conducta de apa pe strada Beiu Constantin in fafa imobilelor nr. 65.05.2009 22:35:19 . Str Beiu Constantin Aleea §trandul Tei. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Paroseni. Petricani. Sesizare referitoare la gunoi pe marginea Lacului Plumbuita. Sesizare referitoare la neaducere la nivel a canalelor pe str Oituz. 134 . de inmatriculare DB 05 VHH.lipsa iluminat public la Sos Petricani. Mentionam ca petentul dore§te si montarea unor panouri care sa interzica aruncarea gunoiului pe spatiul verde precum si o amenda specifica privind aceasta fapta. Mentionam ca in urma accidentului petrecut in data de 02. Mentionam ca acesta prezinta un real pericol pentru copii celor 2 §coli aflate in zona Sesizare privind neingrijire parculet din Aleea §trandul Tei aflat la intersectia cu str.2008 stalpii de iluminat public au fost inlocuiti fara a se monta becuri la ace§tia. in dreptul statiei RATB tramvai. sect. Intrarea Sefirului.C.95. in urma salubrizarii strazilor. Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile: Beiu Constantin. Mentionam ca acestea nu sunt ridicate de aproximativ 3 saptamani Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile Petricani si Beiul Constantin Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strada Beiul Constantin Sesizare privind necesitatea ridicarii sacilor de gunoi de catre reprezentantii S. Ferestrei. langa fostul targul de animale. Petricani. precum si montarea de cosuri de gunoi pe marginea lacului.03.A. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Ferestrei sect 2. Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semn de semnalizare intermitent in mijlocul carosabilului la trecerea de pietoni din dreptul Pietei Cremenita. Beiu Constantin nr.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • un microbuz albastru cu nr. Mentionam ca aceasta este defecta de aproximativ 1 luna Sesizare privind montarea de limitator de viteza si indicator cu lumina galbena intermitenta la trecerea de pietoni sos Petricani intersectie cu str C-tin Beiu si Aleea §trandul Tei. Sesizare privind lisa becuri pentru stalpii de iluminat din Sos. in data de 19. Mentionam ca exista un semn de avertizare dar nu este vizibil din cauza coronamentului copacilor din zona. Petricani la statia §trandul Tei. Paroseni Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere aflate la intersectia strazii Beiul Constantin cu Sos. 2. Aceasta situatie favorizeaza producerea de accidente. Aceste trei ma§ini au somatiile in geam dar nu sunt ridicate. deoarece in zona se afla o gradinita de copii si numeroase persoane insotite de copii mici tranziteaza zona catre pare. SUPERCOM S. atat pe str Ricinului cat si pe partea opusa a acesteia. Sesizare privind functionarea fara intrerupere a iluminatului public din Parcul Plumbuita Sesizare lipsa iluminat stradal -Str. 46 si 48.

Paroseni. care musca batranii si copii. Dna Ghica. Beiu Constantin) Distributie tomberoane de gunoi persoanelor care nu au contract cu firma de salubrizare si ridicarea gunoiului menajer si neridicarea deseurilor menajere Probleme cu iluminatul public (str. Sos. respectiv str. fca mizerie. care impiedica accesul catre Clubul Seniorilor. in zona parcului si chiar si in fata manastirii • Criminalitatea in zona peninsulara a cartierului • Transformarea lacului si a zonelor inconjuratoare in adevarate focare de infectie prin depozitarea deseurilor menare in aceste spatii 135 • . in data de 11. • Sesizare referitor haite mari de caini comunitari agresivi in parcul Plumbuita. Sector 2. Pentru a evidentia cat mai bine problemele observate de populatia cartierului. Oituz. str. Petricani. impiedica accesul catre Clubul Seniorilor) • Prezenta seringilor folosite de cei care isi injecteaza diferite substante halucinogene.2009 12:09:31 -construire baie fara autorizatie la Str. Dna Ghica. in zona parcului Plumbuita (sunt agresivi. • Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semafor acustic pe str. Ricinului nr. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita in sectorul 2. s-a intocmit urmatorul tabel care cuprinde principalele probleme rezumate pe macrozone. parcul Plumbuita. in fata Bisericii si a Parcului Plumbuita) Semnalizarea • • • • • • • Realizarea de constructii in spatiul privat fara autorizatie Reinfiintarea statiei de autobuz linie 282 pe str. • Sesizare referitor la prezenta a numerosi caini comunitari in Parcul Plumbuita. in fata Bisericii din fata parcului Plumbuita + necesitate reinfiintare pe str. 95) Reabilitarea strazilor (intersectia Beiu Constantin cu Ferestrei). mai ales in zonele in care se strange apa dupa ploi Reabilitarea bordurii trotuarelor si amenajarea pistelor pentru bi ciclisti Montarea semafoarelor acustice (sesizare referitoare la str. Mentionam ca acestia ataca oamenii si fac mizerie. 68 sect. desfiintarea celor existente Depozitarea de gunoaie in zona lacului Masini abbandonate Distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare Lipsa tribunelor in mini stadionul Problema cainilor comunitari.Sesizare privind semnalizare necorespunzatoare a trecerii de pietoni la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita • Solicitare primita de la (8582530). Ferestrei.05. Beiu Constantin) Neingrijirea spatiilor verzi Lipsa cismelelor de apa. Dna Ghica statia de autobuz 282. 2. Fabrica de Gheata nr. Mentionam ca. Dna Ghica Defectiune conducte apa (str. Mentionam ca in ultima perioada au avut loc foarte multe accidente ca urmare a semnalizarii necorespunzatoare a trecerii de pietoni. Strazi • • Social • • • • Siguranta • • • • • Montarea de limitatoare de viteza si indicatoare cu lumina galbena intermitenta la trecerile de pietoni (sesizare primita pentru interesectia Ctin Beiu si Aleea Strandul Tei) Lucrari pentru adducerea la nivel a gurilor de canal sau lipsa capacelor de canal (str. str. proprietarul de la adresa respectiva a construit o baie in curtea proprie.

Astfel. nicidecum a unui cartier bucurestean. o principala prioritate in viziunea atat a locuitorilor cat si a agentilor economici o reprezinta legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. care lipseste pe foarte multe dintre strazi. Rezultatele acestor chestionare prezinta autoritatilor perceptia exacta a cetatenilor si nevoilor acestora. locurile de parcare existente nu fac fata nevoilor populatiei. amenajarea mai multor locuri de joaca pentru copii. Pe de o parte au fost subliniate aspectele negative specifice fiecareia dintre cele doua categorii in parte si pe de alta parte au fost identificate si raspunsuri comune. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic Infrastructura stradala este unul din punctele sensibile ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Desi caracterizat cu precadere ca un cartier rezidential. care are o structura stradala alcatuita din 67 artere.3. de curatenie cartierului sau de siguranta publica. De asemenea. si inca unul a carui populatie are o putere economica scazuta. De asemnea. acoperit cu praf atunci cand vremea este calduroasa si secetoasa si de noroi in perioada ploilor. chiar a unei gradinite si a unei piete agroalimentare. Acest aspect. De altfel. Locuitorii s-au plans si de prezenta cainilor vagabonzi pe strazile cartierului. transport si depozitare a gunoiului. Cei mai multi s-au declarat nemultumiti de aspecte precum reteaua de canalizare.necorespunzatoare a trecerilor de pietoni (sesizare referitoare la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita) • din Parcul Plumbuita Lucrari ale furnizorilor de servicii care ingreuneaza accesul in zona 2. reabilitarea retelelor stradale a fost un alt aspect enuntat de populatia din Plumbuita. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie In scopul de a sprijini autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona pentru formularea unor strategii de dezvoltare urbana ce vor sta la baza alcaturii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana dedicat perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. foarte importanta este si prezenta activitatilor culturale si sportive-recreative in viziunea intervievatilor.5. dau imaginea unei localitati rurale. Nu au fost uitate problemele legate de imbunatatirea serviciilor de colectare. unul pentru cetateni si un altul pentru agentii economici. Strazile au aspectul de camp deschis. s-a adus in prim plan nevoia infiintarii unor centre medicale. la nivelul arealului mai sus amintit s-au alcatuit doua modele de chestionare. respondentii au mentionat lucrarile de extindere a retelelor de utilitati. Concluzionand.4. In continuare au fost aminitite problemele legate de fluenta traficului. neasfaltate in cele mai multe cazuri. In ceea ce priveste sectorul constructiilor. fapt care indica necesitatea gasirii unor solutii pentru remedierea acestor lipsuri ale cetatenilor. lucru greu de imaginat intr-o capitala europeana. Si lipsa locurilor de parcare ridica mari probleme in cartierul analizat. Multi locuitori se tem pentru pentru viata lor si pentru bunurile personale. cu atat mai mult cu cat zona nu este bine iluminata. din care 3 strazi cu o importanta 136 .5. dintre cei care locuiesc sau care lucreaza in zona. 2. mai ales odata cu lasarea serii. Pe langa acestea. este necesara si infiintarea unui centru medical. cetatenii si operatorii economici care au completat chestionarele au mai amintit si aspecte precum lipsa transportului comun la nivelul intregului cartier. la care se adauga starea proasta a strazilor. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala.

pentru cei care au domiciliul in interiorul zonei Tei Toboc. montarea de limitatoare de viteza pe strazile care permit circularea cu viteza mare. a pietrisului sau a pamantului care le acopera. care limiteaza zona in studiu pe latura vestica – Sos. se propune adoptarea unor masuri precum: 1. Soseaua Colentina este caracterizata de un trafic intens. 4. au fost identificate mai multe proiecte ce ar trebui puse in practica pentru ridicarea standardelor de viata ale rezidentilor. Doamna Ghica. in care nu toate strazile sunt asfaltate si a caror stare actuala prezinta pericol de producere a accidentelor. Petricani si Str. fiind greu accesibile transportului. Altfel spus.deosebita la nivelul intregului sector: Sos. Bd. cat si al transporturilor de marfa catre centrele comerciale care functioneaza in arealul din jurul acestei artere. faptul ca nu beneficiaza de servicii de transport public devine problematic. celelalte mijloace strabatand celelalte doua artere. Astfel. Fabrica de Gheata. 2. fiind printre altele una dintre cele mai intens traficate artere la nivelul Bucurestiului. In scopul imbunatatirii infrastructurii rutiere. a inceput constructia complexului rezidential Cooper Beach din Str. Dupa cum se amintea si mai sus. Asa cum a fost deja amintit anterior. Tot aceasta cale de comunicatie concentreaza si cele mai multe mijloace de transport in comun. Colentina. prin functiile pe care le indeplineste la nivelul intregului cartier si chiar al sectorului. Un alt punct care necesita atentia deosebita a autoritatilor il reprezinta transportul. din cauza pietrelor sparte. imediat in spatele Sos. la interior. de punerea in functiune a iluminatului public in zona parcului si a lacului. Colentina. Cu alte cuvinte. care pot fi inchiriate la preturi convenabile. centre commerciale si depozite. Traficul este intens. nu este traversat de niciun fel de mijloc de transport. In felul acesta. D-na Ghica. Oituz. perimetrul studiat este delimitat in partea sudica de una dintre arterele cu cea mai intensa circulatie. Sos. a atras si atentia proiectelor imobiliare. altele insa. ceea ce poate duce la producerea de accidente. imaginea zonei se va schimba. drumuri care fac conexiunea intre capitala si orasele din estul tarii (Moldova). asfaltarea trotuarelor strazilor nou amenajate si amenajarea celor existente. inspre lac. 3. Primaria Sectorului 2 a implementat proiecte de reabilitare a strazilor. Colentina. astfel incat toti cetatenii din zona vor beneficia de imbunatatirile aduse. de gasirea unor solutii pentru interzicerea depozitarii de deseuri in imediata 137 . Colentina. a retelei de apa si canalizare pe anumite strazi. crearea de noi locuri de parcare supraterane. au fost enuntate nevoile de dezvoltare cu privire la zona de studiu. Pentru a veni in sprijinul cetatenilor si a celor care desfasoara activitati in acest spatiu. mai ales in zonele rezidentiale. rezidentii din zona care nu au masini personale fiind nevoiti sa se deplaseze pe jos pana la cea mai apropiata statie de autobuz/troleibuz/tramvai. Gherghitei si Str. atat din cauza numarului mare al autoturismelor rezidentilor. sau in zona cuprinsa intre Str. situatia prezentata nu constituie un aspect foarte dificil. sunt in stare de degradare. Str. Daca pentru cei care locuiesc in apropierea acestor artere principale. Aceasta aglomeratie se explica prin faptul ca face legatura intre centrul orasului si DN2 / E60. o problema principala in cadrul perimetrului o constituie starea drumurilor. Odata finalizat acest proiect. prin modernizarea infrastructurilor. Sos. pe langa piata de imobile in scop comercial – reprezentate de locatii pentru constructia de spatii de birouri. perimetrul. atat pietonal cat si auto. Considerand problemele enuntate mai sus. modernizarea drumurilor. au intrat in atentia investitorilor si spatiile din vecinatate. Petricani. Vorbim astfel despre reorganizarea spatiilor verzi si amenajarea de locuri de joaca pentru copii. Parte dintre ele au fost deja reabilitate.

care comunica unele cu altele. Evident. Solutia indicata pentru aceasta problema este cresterea numarului politistilor comunitari. Petricani. pentru cei care nu au o calificare sau care nu-si gasesc de lucru in domeniul in care sunt calificati si doresc sa-si faca o noua specializare. Str. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2. Sunt si alte servicii care lipsesc in perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. Beiu Constantin. dar prezenta unor cabinete medicale sau a unui dispensar medical este absolut necesara. Dupa o prima analiza a teritoriului iese la iveala un contrast evident intre situatia arterelor principale ale zonei. care sunt in conditii jalnice. Colentina. de organizarea unor spatii de parcare.apropiere a lacului.Steaua Rosie – Petricani cer o imbunatatire a conditiilor generale ale cartierului. Printre operele de intretinere. Acest contrast este reprezentat mai ales printr-o diferenta a aspectului calitativ al strazilor si conditiile de viabilitate stradala si pietonala pe fiecare dintre aceste strazi. prin eliminarea gaurilor care reprezinta un obstacol in bunul mers al circulatiei autovehiculelor si prin largirea strazilor de legatura pe diverse portiuni din zona. de infiintarea unor servicii medicale. pe langa problemele care priveau amenajarea sau organizarea spatiilor verzi sau infiintarea spatiilor de petrecere a timpului liber dedicate diferitelor grupe de varste. a caror situatie in prezent este negativa. Un alt aspect important al serviciilor sociale. este cel al serviciilor medicale. daca ne gandim la importanta sa in cadrul unei comunitati in care populatie prezinta o tendinta de imbatranire. acestea au o importanta secundara. ar trebui sa se inceapa o opera de intretinere a invelisul stradal. trebuie mentionata si problema sigurantei publice. dar prin comparatie cu cele amintite anterior. care a fost subliniat atat in rezultatele chestionarelor la care cetatenii si agentii economici au raspuns. 2. Str. Este adevarat ca populatia din zona beneficiaza de serviciile ambulantei sociale. Din punct de vedere al serviciilor publice si sociale. securitatea cetatenilor este un aspect operational al acestor nevoi. Str. tot printre masurile urgente care trebuiesc luate amintim extinderea retelelor de apa si mai ales de canalizare. precum Sos. ar trebui sa tinteasca mai ales spre imbunatatirea accesibilitatii si viabilitatii strazilor minore interne. Steaua Rosie. cat si in cadrul consultarilor publice organizate anterior alcatuirii prezentului studiu. pe langa folosirea tuturor suprafetelor. In plus. cu obiectivul specific de reamenajare a teritoriului. ar fi necesara infiintarea de noi treceri de pietoni si restaurarea celor deja existente. Acesta este unul dintre punctele care trebuie sa atraga cea mai multa atentie din partea autoritatilor. cu scopul de a face traficul pietonal mai bun. spre deosebire de strazile de legatura interna si de dimensiuni mai mici. parcarile si punctele de traversare 138 .6. ca si de cele ale Clubului Seniorilor. precum Str. D-na Ghica e Sos. pe langa faptul ca ar trebui mai intai de toate asfaltate strazile care sunt inca acoperite de pamant (ceea ce nu face decat sa ingreuneze conditiile de circulatie auto si pietonala cand ploua sau ninge).6. Ricinului.1 Infrastructura publica urbana Lipsurile existente la nivelul infrastructurii zonei Plumbuita . In acest sens. rezulta a fi de o mare importanta si introducerea de semne stradale orizontale (de exemplu dungile pentru separarea benzilor. acestea fiind prioritatile. o sala de sport sau chiar centre de formare profesionala. Putem sa amintim printre acestea infiintarea unei piete agroalimentare sau organizarea unor spatii de recreere si petrecere a timpului liber. cum ar fi o biblioteca la care sa aiba acces toti cetatenii. Astfel. Interventiile necesare pentru restaurarea si reechilibrarea acestui standard calitativ in toate strazile din zona.

care poate fi obtinut prin implementarea diverselor cosuri de gunoi pentru diferitele tipuri de gunoaie. In ceea ce priveste strazile de dimensiuni mai mari. sau mai bine zis Sos. calitatea vietii in general. cat si spre lac. Reamenajarea infrastructurii strazilor este necesara deoarece ar permite imbunatatirea ritmului de viata a locuitorilor si ar face mai usoara accesibilitatea in zona ceea ce ar duce la imbunatatirea si marirea activitatilor economice in acest perimetru. este necesara implementarea unor semne de circulatie si avertizare verticale si orizontale. Colentina. deci. sa se tina cont atat de apele rezultate din activitatile domestice cat si de cele din precipitatii.Steaua Rosie . ar putea fi realizate asa-zisele “fose biologice” sau conducte pentru ape menajere si pentru garantarea nivelului de igiena si. Cu o imbunatatire a retelei stradale. pentru orientarea in maniera disciplinata a mersului vehiculelor si mijloacelor de transport. Petricani si D-na Ghica. Lipsa liniilor de autobuz si tramvaie in zonele interne care sunt departe de principalele axe de comunicare. Recalificarea acestei zone ar trebui sa vizeze si imbunatatirea sistemului de canalizare pentru adunarea apelor menajere. Colentina – Str.2. mai ales ca actuala retea de tramvaie permite doar accesul in zona limitrofa in partea centrala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . 2. pe de alta parte. O reamenajare a zonei ar face ca accesibilitatea interna prin mijloacele de transport care au trasee pe strazile mai putin importante si mai mici sa fie mai buna. Este prezenta o retea de servicii publice doar in strazile care delimiteaza macro-zona la Sud si Est. serviciile locuitorilor si. pe de o parte. in consecinta.Petricani este in prezent o zona care beneficiaza de o slaba infrastructura sociala. mai ales daca nu au masina proprie. element care mareste gradul de degradare si izolare a persoanelor care locuiesc aici. cu costuri majore si timpi tot mai mari pentru cei care au nevoie de anumite servicii sociale. In acest sens. Pentru a garanta o mai buna siguranta. Str. Petricani. ar fi posibila ajungerea la un nivel de comunicare urbana. Infrastructura sociala Zona Plumbuita . 139 .Petricani. si spre manastirea Plumbuita. De o foarte mare importanta rezulta a fi si prezenta unui sistem de utilizare a gunoaielor in conformitate cu respectarea mediului inconjurator si mentinerea unui nivel adecvat de igiena. Barierele arhitectonice contituie de asemenea o dificultate pentru persoanele cu probleme de sanatate.pietonala) si verticale. reprezinta o foarte mare dificultate pentru locuitori. este fundamentala construirea unui sistem de retea de canalizare mixta pentru a aduna atat apele murdare urbane cat si pe cele rezultate din ploi. mai ales in interiorul noilor spatii publice cu importanta socio-culturala. precum Sos. Distantele mari si slaba legatura stradala a anumitor zone fac tot mai dificila accesibilitatea in cateva din portiunile interne a serviciilor in perimetrul luat in analiza. marind o eventuala activitate turistico/economica indreptata atat spre zonele de verdeata de aici. care se deschide intre Strada Gherghitei. Pentru a elimina riscul de inundare a strazilor din cauza ploilor si a evita crearea de inundatii care ar pune in pericol si ar crea pagube locuitorilor si celor care folosesc strazile si asigurarea curatarii apelor murdare departe de locuintele oamenilor si cele de birouri. o interventie de reamenajare a zonei nu poate porni daca exista in continuare aceasta bariera arhitectonica si imbunatatirea accesibilitatii fata de ceea ce li se ofera acum rezidentilor si persoanelor care vin aici. garantand.6. facand astfel mai placuta si usoara circulatia nocturna in trafic. Si construirea eventualelor canale si a unui centru de epurare in apropierea marginii lacului Plumbuita. D-na Ghica si Sos. ar trebui realizata pentru a imbunatatirea nivelului de igiena si diminuarea gradului de poluare. Este nevoie. este necesara instalarea unui sistem de iluminare prin lampi prezente pe toata lungimea strazii.

planificarea urbanistica a cartierului nu a tinut cont suficient de mult in ceea ce priveste necesitatile de a fi create spatii publice fundamentale pentru a putea coexista din punct de vedere social si cultural a cetatenilor care locuiesc aici. Colentina. de altfel. acestea nu reprezinta intregul potential al zonei din punct de vedere al activitatilor sportive. In plus.precum si in insula care este in apropiere de Manastirea Plumbuita. etnica si sociala. ar putea constitui un sistem de prevenire a activitatilor ilegale mai ales in zona spatiilor verzi si in apropierea marginii lacului. Factorul infrastructural poate fi un punct determinant pentru noile forme de coexistare interculturala.culturale. Pe langa aceasta. ca si de aparitie a delincventilor. izolarea zonei si a persoanelor care locuiesc aici depinde mai ales de spatiile de unire publica. in prim plan fiind abuzul de substante stupefiante si alcoolul. baschet si alte sporturi. in special in anumite zone unde starea de degradare este tot mai mare. Singurele structuri care in momentul de fata ar putea atrage activitati de schimb cultural si socializare in zona. pentru a mari procentul de siguranta al persoanelor care locuiesc aici. Previziunea realizarii unui nou Centru Social si a unei biblioteci a cartierului. bibliotecile. prezenta activitatilor culturale si artistice de acest tip ar putea atrage in mod sigur diverse activitati economice (pub-cafenele. absenta structurilor socio. intr-adevar. precum pietele. cu capacitate de a atrage un numar mare de persoane. activitati cu un potential economic dezvoltat. stilurile de viata caracterizate ca fiind de nivel jos din punct de vedere al standardelor igienice si de sanatate. Intr-adevar. discoteci-baruri). lansari de carti si diverse alte activitati in general. spatii care lipsesc cu desavarsire atat in peninsula Tei Toboc. ar trebui puse la punct serviciile de paza. In plus. muzeele si teatrele. odata exploatate toate modurile de recreere in intreaga zona. Protectia zonei prin efectuarea rondurilor Politiei Comunitare. nu dispune de cinematografe. slaba atentie acordata partii gunoaielor. organizata urmarind o logica zonala. sunt cateva structuri sportive precum zonele de joaca. nici zona imediat apropriata axei de comunicare principala. atat pentru cei care locuiesc aici cat si pentru turisti. cat si in peninsula Ricinului-Tamaioarei-Plumbuita. zonele sportive si recreative. realizandu-se in acest mod zone predispuse la ghetouri (Tei Toboc). concerte si festivaluri. ar dota zona cu structuri necesare pentru dezvoltarea diverselor activitati artistico-cultural. asa cum se intampla intre comunitatea rroma si celelalte prezente aici. zona luata spre analiza este total lipsita de spatii recreative si locuri destinate schimbului cultural. Modul dificil de intalnire si interactiune intre diversele etnii prezente in aceasta zona. centrele culturale. Totusi. procentul mare de abandon scolar.Oituz – Emanciparii – Gherghitei. chiar si sporturile acvatice ar putea fi practicate pe lac. ar putea fi imbunatatit printr-o atentie deosebita alocata apectului politic si cultural. prin promovarea expozitiilor (pictura. Acest element rezulta tot mai critic cu cat zona este foarte neomogena sub aspect etnic si cultural. teatre si centre unde sa te poti culturaliza in general. zonele verzi dotate cu un sistem de monitorizare si de paza. reprezentata de areale unde accesul este aproape inexistent. Creste astfel si riscul de izolare sociala pentru cine locuieste aici si de marire a criminalitatii in zona. de fotbal. atat dintre rezidenti cat si turisti. ar putea fi dificultatile care s-ar putea rezolva cu 140 . prin intermediul camerelor de supraveghere capabile sa monitoreze activitatea in interiorul zonei. inclusiv in strazile din perimetrul Tudor Mihai. ceea ce lipseste cu desavarsire in Bucuresti si in Romania in general. ar putea fi instituita o zona cu o imensa activitate culturala. Sos. In plus. Sunt multe problematicile de tip social si ambiental. diferite activitati si work-shopuri artistice si culturale. Structura etnico-sociala si culturala este. sculptura). In plus.

ar putea fi niste puncte de sprijin pentru dezvoltare si contituire a noilor baze economice zonale. tinichigerie.evitand astfel infiintarea si functionarea unor servicii de doua ori. un Club al Seniorilor. Chiar daca exista farmacie sociala. parchet. gratuite pana la o anumita limita. ar putea avea adevarate beneficii. Astfel. ar diminua numarul somerilor care locuiesc aici si ar creste starea de bunastare si viata mai buna a locuitorilor. In ceea ce priveste spatiile pentru persoanele in varsta. cu structura bine organizata de operatori si persoane care se se ocupe de partea sociala si culturala. Prezenta numeroasa a populatiei care are nevoie de ajutor necesita mai multa asistenta. Consecintele pozitive ale actiunii de acest tip ar putea sa reprezinte o foarte mare reducere a activitatilor ilegale in zona si o marire a activitatilor economice atrase de o diminuare pe plan larg a degradarii zonei. cu siguranta. Sunt si magazine care vand diferite produse alimentare sau industriale. In cartier lipseste si un punct de asistenta permanenta. ceea ce ar influenta pozitiv procentul rezidentilor fara loc de munca. se bucura de o pozitie strategica si nu foarte periferica fata de centru si prezenta un potential foarte mare de dezvoltare in ceea ce priveste infrastructura. si zona Plumbuita – Steaua Rosie. ingrijiri la domiciliu si structuri de protectie. s-ar putea considera potentialul structurii sociale deja existente . structura care nu este totusi suficienta pentru a satisface toate nevoile populatiei cu varsta inaintata din intreg perimetrul. dar reprezentant un imbold pentru proiectul de aprovizionare cu medicamente. avand in vedere situatia avantajoasa in care se gaseste sectorul 2. cartierul are deja un centru de dimensiuni mici ce-i drept. zona ramane in plan general fara resurse in gradul de a fi specializate si capabile sa raspunde nevoilor intregii populatii care locuieste in acest cartier. care se confrunta cu un declin economic si social. facand ca serviciul de asistenta sociala sa fie mai dezvoltat per total pentru intreaga populatie. O asemenea actiune nu ar presupune un efort si sarcini atat de grele. cheltuieli care sunt acoperite prin ajutoare sociale.ajutorul centrelor de informare permanenta. rezidentiala. In plus. servicii de prim ajutor si de ingijire a bolnavilor.6.3. 141 . Perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. care in zona de analiza nu sunt prevazute. fiind utile campaniile de informare si de prevenire legate de sfera sociala si sanitara si legate de asistenta sociala a tinerilor si a batranilor. Strcturile cartierului nu reusesc sa satisfaca nevoile primare cum ar fi asistenta persoanelor cu probleme sociale si psihologice si a activitatilor de asistenta informativa prin intermediul celor care ii consulta. reparatii auto etc. servicii de strungarie. o situatie din care. mase plastice. de oferire de asistenta sociala si de asigurare de ture suplimentare ale doctorilor si stomatologilor in zona. ar putea constitui mai apoi un adevarat stimul in ceea ce priveste dezvoltarea in planul muncii si formarea capitalului uman.Petricani.Farmacia Sociala din interiorul Manastirii Plumbuita . in ceea ce priveste forta de munca. in privinta ocuparii specializate pe domenii in ceea ce priveste munca si conditia psihologica si sociala a locuitorilor. a serviciilor si localizarea productiva (nu sunt prezente in perimetrul acestei societati in ceea ce priveste productia). In toata zona sunt putine societati de productie: mobila. Infrastructura de afaceri Retele de transport eficiente. sudura. O serie de interventii bazate pe infrastructura business ar putea sa sprijine atat comertul en-gross cat si cel endetail in zona. Cursurile de formare profesionala. telecomunicatiile si energia sunt servicii esentiale. 2. pentru ca existenta si accesibilitatea lor este necesara pentru cresterea economica. Aceste lucruri ar fi fundamentale mai ales in ceea ce priveste tinerele mame. care in momentul acesta la Bucuresti nu reprezinta o dezvoltare industriala.

Sectorul 2 este unul dintre cele mai dezvoltate din Bucuresti din punct de vedere economic. sunt prezenti 21. In ceea ce ar insemna dezvoltarea investitiilor in sector din punct de vedere informational. 142 . Mai mult. • O marire a serviciilor de inalta tehnologie precum furnizarea si crearea retelelor fixe si wireless in scopul de a se imbunatati mai ales posibilitatea de informare a intreprinderilor si a operatorilor. astfel. a volumului de afaceri.5% din zona totala a sectorului 2 si numarul companiilor prezente aici constituie 5. Colentina prezinta si acum. un procentaj minim. precum Sos. eliminarea deseurilor trebuie sa se faca in mod natural in mediu si. Zona ar avea insa nevoie de: • Imbunatatirea calitativa a strazilor si a transporturilor publice in general. al asiguarilor.trebuie specificat ca zona Plumbuita are o populaţie de circa 24. zona reprezentata de Str. anumite zone s-au evidentiat in analiza noastra prin anumite activitati in care merita sa se investeasca in continuare pentru dezvoltarea cartierului.7% din totalul firmelor din sector. PIB-ul pe cap de locuitor este aproape triplu fata de media orasului (9. Am putea deduce astfel ca pe arterele principale de legatura prezentate mai sus se concentreaza un procent de activitati cu un ptential mare in paralel cu legatura numarului total al activitatilor prezente in sectorul 2. Colentina. financiare. multumita propriei pozitii strategice. Str. Daca am lua in considerare urmatoarele premize: a) Zona se prezinta intr-o maniera neomogena cu o foarte mare concentrare a activitatilor productive in apropierea arterelor care fac legatura cu axele mari.000 euro). • Optimizarea zonei trebuie sa se bazeze pe o imbunatatire a serviciului de curatenie urbana.075 euro fata de media de 3. In general. cat si in zonele limitrofe si cele rezidentiale ar facilita transportul de marfuri. crescand volumul acestora si. Petricani si Strada D-na Ghica. b) Zona este reprezentata de 6. prin urmare. datorita densitatii urbane si volumului mare de trafic o buna atractivitate in ceea ce priveste investitia. c) In interiorul arterelor de legatura principale circa 80% din activitatile zonei Plumbuita Steaua Rosie .000 de locuitori din care preponderent sunt locuitorii cu vârsta aptă de muncă pentru care trebuie identificate posibilităţi de angajare in zona. Sub aspect economic. capabila sa valorizeze zona fundamental pentru tipul de servicii si activitati care prevad o relationare directa cu clientii. Am putea analiza dezvoltarea diverselor tipologii de infrastructura de business in zona luand in considerare diversele tipuri de investitii in teritoriu care ar putea fi realizate si astfel am putea vedea potentialul cresterii oferite de fiecare oferta din zona pentru fiecare dintre acestea. iar acest procent reuseste aproape sa compenseze deficitul activitatilor economice pe strazile mai putin importante din zona. Prin urmare.7% din total. prin intermediul proiectelor ce urmează să se implementeze prin fonduri structurale. este de dorit o actiune care sa favorizeze cresterea acestei valori. cifra care reprezinta numai 5. imbunatatirea infrastructurii existente si construirea unor noi strazi in apropierea lacului Plumbuita . favorizand in acest mod accesibilitatea in zona a muncitorilor si a potentialilor clienti. Petricani / Sos. sa se realizeze infrastructura ulterioara. reprezinta punctul slab al sectorului: aici au fost. • Opere de recalificare urbana complexa. ale capacitatilor de vanzare si distributie.Petricani. Dar cartierul Plumbuita / Petricani / Steaua Rosie. oficial 1.417 operatori economici activi.775 operatori economici.

a catorva companii. Pana la momentul in care acest tip de investitie poate fi pus in practica. Potentialul zonei pentru acest tip de investitie este fortat de prezenta zonelor verzi si de elementele de relevanta arhitecturala istorica si culturala. dar care nu este dezvoltat la maxim. creand astfel un nou brand pentru capitala si aducand cu ea o serie de activitati economice colaterale pentru aceasta zona. ar putea sa fie favorabila. ne dam seama cum diferite zone mai mici sunt deja utilizate. discoteci cu vedere directa la lac. cateva importante investitii au fost realizate de marile GDO alimentare. ne dam seama cum potential destul de dezvoltat ale diverselor infrastucturi urbane si generale de recalificare in zona ar putea avea un impact pozitiv in ceea ce priveste cresterea investitiilor imobiliare. ca urmare a faptului ca terenurile sunt ieftine si a prezentei in zona a importantelor axe stradale. Fabrica de Gheata.Analizand posibilitatile de dezvoltare ale investitiilor de pe piata imobiliara. legala si controlata. Gherghitei. Prezenta unui astfel de tip de investitie lasa sa se presupuna existenta unui potential al investitiilor de acest tip. artistice si mai ales cele recreative. Referindu-se la realitatea comerciala a intregului cartier se observa ca nu exista piete agro-alimentare. care benficiaza de mijloacele de transport in comun si care are un trafic destul de intens. printr-o marire a valorii pamantului. La ceea ce s-a scris deja trebuie adaugat un punct de importanta vitala: construirea centrului comercial Andronache. Nasterea investitiilor de acest tip si a unui nou impuls pentru santierele deja existente. Aceste strazi (Colentina. cat si pe cea din celelalte zone (zona 4. in consecinta. Daca consideram in ultima instanta potentialul de crestere al activitatii de stocare. ar putea constitui un serviciu important pentru locuitorii din zona. ar trebui in primul rand sa se imbunatateasca infrastructurile stradale si retelele de distributie energetica. Fabrica de Gheata). precum distractiile in baruri. car ar putea intra in circuitele turistice. a vanzarilor de terenuri si a chiriilor. in al doilea rand ar fi necesar. dezvoltarea unei structuri corespunzatoare pentru realizarea unei piete agroalimentare stabile. ceea ce ar face ca o serie de activitati economice sa mearga bine. In plus. cu cea mai mare concentrare a populatiei. lucru pretios pentru activitatile comerciale de mica si mare intreprindere din zona. oferind posibilitatea de a se ajunge in acest fel la Manastire. precum Supercom. ce ar putea fi folosit prin infiintarea unui traseu pitoresc strabatut de un trenulet. sunt intr-adevar cele mai active din punct de vedere economic. In zona este prezent si un pasaj subteran care leaga Palatul Ghica de Manastire. ( dintre cele sigure) precum cel realizat de Copper Beach. inclusiv activitatile culturale. Petricani. cat si pentru promovarea activitatilor culturale si recreative care pot fi realizate in zona. o crestere demografica. ar putea fi un factor de stimulare a dezvoltarii zonei in mod indirect. Din punct de vedere al realizarii investitiilor productive in sectorul de distributie alimentara. in pozitie strategica. printre care Mc Donald’s si Mega Image. obiect de interes din partea marilor intreprinzatori imobiliari pentru pozitia sa favorabila constructiei de noi centre rezidentiale precum si birouri (fiind aproape de zona Pipera). nu beneficiaza in schimb de un numar de puncte de restaurare suficient pentru a putea satisface intreaga zona. distributie a marfurilor si activitatii de transformare si gestiune a deseurilor. In zona imediat urmatoare a intersectiei dintre Colentina si Str. favorizate de prezenta unor zone neutilizate in apropierea intregii parti de est a malului Lacului Plumbuita. sunt arterele mari de circulatie care dispun de un potential productiv a investitiilor. 5 e 6). foarte bine deservite de mijloace de transport. Ghica. care desi este in afara perimetrului pe care il analizam. mai ales pentru lansarea 143 . Zona. Str. infiintarea unor noi sedii rezidentiale si. ar putea fi unul dintre viitoarele puncte de dezvoltarea a acestui loc. pentru a putea deservi nu doar populatia care locuieste in acea zona. Zona lacustra ar putea sa fie utilizata atat pentru promovarea sportului nautic.

200. Dana Ghica. 1 scoala de limba araba) crearea de noi locuri de munca • Infiintarea unor servicii si programe de sprijinire • Existenta programelor de sustinere a familiilor defavorizate in cadrul manastirii financiara a elevino (acordarea suplimentului de hrana.000 ron/an transformarea lor in spatii economice sau destinatii productive • 79% dintre activitatile economice sunt concentrate in lungul celor trei artere principale Sos. acordarea de • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala. reusind astfel sa combata depozitarea ilegala a deseurilor.7 Analiza SWOT a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . un control foarte mare al teritoriului. Str.42‰ in zona Plumbuita.• Posibila dezvoltare in zona din jurul lacului Plumbuita a spatiului rezidential Panorama complexul rezidential “Blue Tower”. 1 • Impulsionarea activitatilor economice si scoala generala. programe pentru ofera servicii socio-psiho-medicale dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul programelor sociale Infractionalitate • Existenta patrulelor de interventie Infractionalitate • Instalarea unui sistem de supraveghere video • Disponibilitatea administratiilor publice de a se implica in cresterea sigurantei comunitare Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana • Prezenta principalelor artere de transport din • Existenta unor terenuri nefolosite in 144 .775 societati economice rezidentiale • 15 din aceste societati au o cifra de afaceri de • Reorganizarea spatiilor abandonate si peste 4.Petricani Puncte tari Oportunitati Situatia economica Situatia economica • Dezvoltarea unui mediu economic. care rechizite gratuite.000 locuitori • Potential de extindere comercial si rezidential. Colentina. Sos.5‰ in Bucuresti) Caracteristici sociale Caracteristici sociale • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 gradinite. prin prezenta • Investitii private in construirea de spatii celor 1.3‰ in sectorul 2 si 11. ceea ce poate duce la crearea de • Predominarea populatiei din grupa de varsta apta lcouri de munca de munca (66% locuitori cu varsta cuprinsa intre 19-60) • Cresterea fenomenului de mobilitate a populatiei • Rata scazuta a mortalitatii (9. in raport cu 12.unui numar semnificativ de activitati in sectorul de gestionare si de adunare a deseurilor. care se II si a complexului comercial Galleria adreseaza populatiei cu venituri medii Bucharest • Posibilitatea obtinerii de finantari de la bugetul local si din fonduri externe Situatia demografica Situatia demografica • Populatie de aproape 24. Petricani Investitii Investitii • Punct de interes pentru investii imobiliare . 2.

9% in Bucuresti ) • Spor natural negativ (-0. raportat la 16. din cauza gradului scazut de integrare a membrilor etniei • Spatii locative insuficiente Infractionalitate • cresterea ratei somajului si a saraciei. 167. 1 Amenintari Situatia economica societatilor de mici • Predominarea dimensiuni. adica 13. troleibuz 66.9‰ in sectorul 2 ) • procentul populatiei sub 18 ani mai mic in raport cu media pe Bucuresti (15% in Plumbuita.29% din totalul de 21.5% in sectorul 2 si 17.• sectorul 2 – Colentina. victime ale violentei in familie • Lipsa serviciilor medicale publice in cadrul perimetrului analizat • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Infractionalitate • Potential criminogen ridicat (conform datelor Politiei Comunitare: 148 fapte penale in primele 6 luni ale anului: 13 talharii. 3 furturi din societati commerciale. ca urmare a scaderii puterii de cumparare Investitii • Stagnarea investitiilor in perioada crizei • Inasprirea conditiilor de obtinere a finantarilor Situatia demografica • Fenomenul de migratie ia amploare (din chestionare rezulta ca 65% din membrii comunitatii se transfera in alte zone ale Bucurestiului) • Imbatranirea populatiei Caracteristici sociale • Nivel educational scazut in cadrul comunitatii de rromi. tramvaie 16 i 36) • • prezent.25% din totalul sectorului 2) • Probleme de siguranta publica • Lipsa unor centre de zi dedicate unor grupuri tinta: persoane cu nevoi speciale. 182. ce ar putea fi trasformate in spatii productive Asfaltarea strazilor din interiorul arealului Organizarea unei piete agro-alimentare Puncte slabe Situatia economica • Prezenta scazuta a agentilor economici (8. 69 furturi din auto. ca si accesul pe piata muncii. copii mai mici de 3 ani. ceea ce inseamna in realitate o cifra si mai mica • Nivel de trai scazut • Nivel scazut al productivitatii (activitati low tech) si prezenta societatilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Investitii atractivitate pentru investitorii • Slaba economici din cauza aspectului neingrijit al zonei si a lipsei serviciilor Situatia demografica • rata natalitatii mai mica decat media pe Bucuresti (9.3‰) Caracteristici sociale • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri. 28 distrugeri. 282. D-na Ghica si Petricani Zona strabatuta pe arterele externe de mai multe mijloace de transport public (autobuze 153. 11 furturi din locuinte. ceea ce are ca si consecinte cresterea ratei criminalitatii • lipsa unor programe sociale pentru reduce rea faptelor de violenta comise de gastile de 145 .1‰ in Plumbuita.1‰ in Bucuresti si 9. comparativ cu 10.417 operatori inregistrati in sectorul 2) • Nu toate firmele inregistrate au intr-adevar punctual de activitate in cartier. care au dificultati in infruntarea crizei economice • Cresterea ratei somajului • Fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata • Piata de consum tot mai scazuta.

a contextului socio-economic. de mediu. Sector 2. 3. Bucuresti este elaborat in concordanta cu prioritatile stabilite la nivelurile: Uniunii Europene. precum si pe baza sugestiilor partenerilor/ actorilor locali consultati. Politia Comunitara Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana • Situatia negativa in ceea ce priveste retelele de • Posibila concentrare a investitiilor in canalizare si de apa infrastructura in zona Fabrica de Gheata.1.furt din buzunare/genti. Jandarmerie.1. 9 cartier furturi de autovehicule) • numarul redus al efectivelor de politisti si insuficienta colaborare intre institutiile responsabile – Politie. cat si la 146 . care au fost transformate • Trafic foarte intens pe cele 3 artere principale in depozite de deseuri menajere • Insufiecienta structurilor dedicate timpului liber si activitatilor culturale • Inexistenta unei piete agroalimentare 3. obiectivele / prioritatile identificate.1. Elemente externe zonei Masterplanul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. competitivitate regionala si cooperare teritoriala europeana).1. regional si local.1. unde se construieste complexul rezidential • 27 din cele 67 de strazi sunt neasfaltate • Lipsa unei retele de transport in interiorul zonei • Neluarea unor masuri pentru curatarea spatiilor nefolosite. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie . de accessibilitate si transport si pe piata imobiliara. national. Prioritati la nivelul UE Romania trebuie sa se racordeze atat la Politica de Coeziune a Uniunii Europene (care se axeaza pe trei obiective: convergenta. planul de actiune ales pentru zona Plumbuita au la baza analiza cadrului strategic. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana 3.1. 3.Petricani Strategia definita. 14 furturi simple.

Asadar. Strategia PND include sase prioritati nationale de dezvoltare. cu un PIB<75%. Programul Operational Regional (2007 – 2013). Trebuie aminitit faptul ca propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in perioada de programare 2007-2013 reflecta o reorientare in sensul sustinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale incluse in Agenda Lisabona si Agenda Göteborg. obiectivul amintit urmareste accelerarea procesului de convergenta a Statelor membre si a regiunilor mai putin dezvoltate. Planul National de Dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013. urban-rural. etc. 2. regiunea X fata de media nationala etc. prin folosirea PND-ului. protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC). in primul rand asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. Pe aceleasi obiective ale Agendei Lisabona si ale Agendei Göteborg se axeaza strategia de dezvoltare a PND 2007-2013. In acelasi timp. si anume cresterea competitivitatii.2 Prioritati la nivelul national Enumeram in continuare principalele documente strategice necesare in procesul de dezvoltare strategica a Romaniei. PND serveste si la stabilirea ordinii prioritatilor investitiilor publice pentru dezvoltare. bugete locale. Totodata. proveniente atat din surse interne (buget de stat. pe de o parte intre Romania si Uniunea Europeana. etc. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei.1. reprezentand strategia agreata de Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale. 3. Tot in baza PND a fost elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007 . la nivel national: 1. instrumentul fundamental pe care Romania il are la dispozitie in idea de a recuperara cat mai rapid decalajul existent la nivel socio-economic. Cadrul Strategic National de Referinta (2007 – 2013). ca si fundamentarea acesteia pe masuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european. Planul National de Dezvoltare (PND) (2007 – 2013). Toate regiunile Romaniei se incadreaza in obiectivul “Convergenta”. care se axeaza pe reducerea cat mai rapida a decalajelor existente fata de UE prin metode promovate la nivel european si care vor beneficia de o sustinere financiara substantiala din partea UE. ocuparea deplina si protectia durabila a mediului.prioritatile Agendei Lisabona. este documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala. PND constituie.2013. Cu alte cuvinte. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala. credite externe. la indeplinirea carora va trebui sa contribuie. cat si externe (fondurile structurale si de coeziune. ce grupeaza in interior mai multe domenii si sub-domenii prioritare: 1. 3. Astfel.).1. si a directiilor catre care vor fi alocate fondurile publice pentru investitii.). incercand in acest scop imbunatattirea conditiilor pentru cresterea si ocuparea fortei de munca. 147 . si pe de alta parte la nivel intern (ex. 3.). cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. Programul National de Dezvoltare se concentreaza. 4. Romania puncteaza alinierea politicii sale de dezvoltare la prioritatile europene de dezvoltare. al carui scop consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala in regiunile din cadrul UE. de altfel. Proiectele desfasurate sub obiectivul “Convergenta” pot fi finalizate prin cele trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). 2. fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit.

POR. inclusiv cele sociale. Cadrul Strategic Regional pentru Regiunea Bucuresti – Ilfov. si prin dezvoltarea structurilor ce ofera sprijin dezvoltarii afacerilor si antreprenoriatului. Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala si Planul de implementare a planului regional de actiune 2006 + 2008. adica “sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile. care sustin cresterea economica”. dezvoltarea resurselor umane. De asemenea. si crearea locurilor de munca de calitate pentru toti. Prioritati la nivelul regional La nivel regional au fost adoptate urmatoarele planuri si strategii: 1. dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol. diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. infrastructura sociala. Programul Operational Regional acopera sase arii principale. 3. Acestea sunt impartite la randul lor in sectiuni mult mai specifice. asemenea celoralte programe operazionale. pana in 2015. intarirea capacitatii administrative. 2. Ca obiectiv general. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (2007-2013) urmareste sa sprijine proiectele regionale de investitii publice. POR urmareste reducerea diferentelor existente la nivel socio-economic. prin reabilitarea infrastructurii urbane. care are ca scop ajutorarea regiunilor UE cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana a UE 27. in cadrul urmatoarelor domenii: transport. 5. Fondurile pentru proiectele finantate prin POR vin de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR).1. cat si social. Strategia regionala de inovare a regiunii Bucuresti – Ilfov. care se adreseaza celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei. mediu. turism. imbunatatirea serviciilor urbane. contribuie la indeplinirea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala si al Cadrului Strategic de Referinta. Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere.1. Pentru alcatuirea Strategiei de dezvoltare durabila a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie Petricani s-au avut in vedere si obiectivele ca apartin Programului Operational Regional.3. 4. prin notiunea de “calitate a vietii” s-a definit accesul la serviciile publice. in regiunile Romaniei. atat din punct de vedere economic. urmareste cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. Bucuresti – Ilfov. s-a stabilit aducerea nivelului calitatii vietii in regiunea Bucuresti-Ilfov la acelasi nivel cu cel inregistrat in celelalte capitale europene. adica diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala. cooperare transnationala. 148 . intr-un context de crestere sustinuta si durabila.4. intre regiuni mai dezvoltate sau mai putin dezvoltate ale tarii. 3. cultura. domeniul major de interventie – Planuri integrate de dezvoltare urbana. Prin obiectivul sau general. prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri. 6. Prima axa prioritara. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov 2007 – 2013 (PDR BI). numite Axe prioritare. care vor incerca sa obtina finantare prin Programele Operationale Sectoriale si Regionale. POR-ul este un document stategic care urmareste implementarea elementelor Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala din Planul National de Dezvoltare. unul dintre Programele Operationale romanesti agreate de UE. denumite Domenii de Interventie. dezvoltare si regenerare urbana. promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. 30% din totalul fondurilor au fost alocate de Programul Operational Regional acestei axe.

Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chisinau – Bucuresti – Dimitrovgrad – Alexandropolis (strazi. Imbunatatirea capacitatii administarative regionale 2. specializarea functionala prin inovare (cu alte cuvinte urmareste consolidarea unui parteneriat intern intr-un numar de sectoare bazate pe servicii si productie). Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca Prioritati 1. Mediu 4. Optiunea legata de structura activitatilor economice 3.In regiunea Bucuresti-Ilfov intra capitala tarii si judetul Ilfov. in proportie de peste 90%. Astfel: 1. lungime totala: 6 500 km). articulate pe patru prioritati de dezvoltare. Lungime totala: 3. 149 . Cresterea economica si crearea locurilor e munca Obiectivul I: Imbunatatirea capacitatii administrative Priveste eforturile foarte mari pe care o administratie locala sau regionala trebuie sa le faca in mod sustinut. in scopul rezolvarii problemelor de mediu. Obiectivul II: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii Este prioritatea regionala principala. Obiective specifice 1. Optiunea spatial teritoriala: – intarirea zonei metropolitane printr-o coeziune si competitivitate spatiala (urmareste integrarea policentrica de dezvoltare prin vectorii de atractie ai orasului: poli de dezvoltare noi in cadrul regiunii. porturi. Administrarea regionala 2. alaturi de axa de dezvoltare Bucuresti – Ilfov: Voluntari si Otopeni). aeroporturi. ceea ce face ca regiunea sa fie. legatura la Dunare prin feribot. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii 3.258 km) si 2. Imbunatatirea calitatii mediului inclusiv utilizarea eficienta a resurselor de energie 4. de trafic si sociale. Optiunea de dezvoltare Dintr-o analiza a nevoilor au rezultat patru obiective specifice. Accesibilitate si mobilitate 3. transport combinat. urbana. Pentru definirea strategiei de dezvoltare a regiunii au fost numite trei seturi de optiuni principale: 1. bunastarea sociala si protectia mediului inconjurator si la ocuparea deplina a fortei de munca pentru combaterea saraciei si excluderii sociale). In plus. sprijinirea cresterii economice durabile (se refera la cresterea standardului de viata. daca se tine cont de faptul ca Bucurestiul este principalul nod de transport al tarii. cale ferata. capitala Romaniei va fi traversata si de doua din coridoarele PanEuropene multimodale. Coridorul IX: Helsinki – S. calea ferata. iesire la port. 2. Coridorul IV: Berlin – Nümberg – Praga – Budapesta – Bucuresti – Constanta – Salonic – Istanbul (legatura EU-Drumul Sud-Est European.

se refera la diversificarea si internationalizarea economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. care duce la reducerea emisiilor de gaze si. 150 . Obiectivul III: Imbunatatirea calitatii mediului Acest obiectiv se bazeaza pe principiul de durabilitate. 3. a zonelor urbane si rurale si a sistemelor de productie locale. a produselor si a sistemelor de gestiune a standardele impuse de competitia globala si interna si in acelasi timp. economie rurala si marketing regional Investitiile care se incadreaza in acest obiectiv servesc la imbunatatirea structurii si performantei activitatilor economice din regiune. totodata.1. internationalizarea economiei regionale trebuie incurajata prin ajutarea IMM-urilor in accesarea pietelor si furnizorilor externi. Acest factor. exprimat in acest caz prin dezvoltarea coerenta a teritoriului. Totodata. plus faptul ca Bucurestiul este un important centru feroviar. de asemenea.urmareste contributia la dezvoltarea regionala prin raspunderea si responsabilitatea deplina in administrarea resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. Prioritatea 2 – acesibilitate si mobilitate – se refera la imbunatatirea atractivitatii regiunii Bucuresti-Ilfov si la dezvoltarea de oportunitati prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. Obiectivul IV: Investitii in inovare regionala si internationalizare. Prioritatea 4 – cresterea economica si ocuparea fortei de munca – urmareste sprijinirea educatiei si cercetarii.Petricani se regasesc printre cele propuse de PUG: 1. Prioritatea 1 – guvernarea regionala . care au rolul de piloni ai cresterii economice si a reducerii saraciei. prin compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului punctand pe integritatea fizica si pe identitatea culturala a zonei. Nu trebuie neglijate nici efectele pozitive pe care astfel de masuri le au asupra sanatatii umane si nici timpii de transport. obiectiv strategic nr. care includ si resursele “virtuale”. In Planul National de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov (elaborat pentru perioada 2007-2013) au fost incluse patru prioritati de dezvoltare. 3. pot reduce dependenta de traficul rutier. dar mai ales reducerea impactului activitatilor antropice asupra mediului natural si regenerarea sistemelor naturale de mediu. termenul de durabilitate exprima imbunatatirea calitatii vietii si a conditiilor de locuit.1. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele strategice si urbanistice de dezvoltare. turism si cultura. care constituie unul dintre coridoarele Pan Europene de Transport. care in acest fel se diminueaza. a costurilor de transport. I – accentuarea identitatii Municipiului Bucuresti in vederea transformarii sale intr-o metropola europeana. intr-un context de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. Obiectivele Primariei Sectorului 2 si ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie . a inovatiei si imbunatatirea productivitatii. precum alocarile financiare din fonduri publice. educatie si ocuparea fortei de munca.Prezenta in apropiere a Dunarii. dupa cum urmeaza: 1. este un avantaj important pentru regiunea Bucuresti Ilfov. Prioritatea 3 – mediu – are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa reduca impactului activitatilor umane asupra sistemelor naturale si de mediu.4 Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti In ceea ce priveste municipiul Bucuresti. 4. 2. Intreprinderile au nevoie de sprijin pentru imbunatatirea activitatilor. precum si prioritatile necesare pentru realizarea acestora.

sanse egale pentru persoanele defavorizate. imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala. cat si metropolitan.2. administrarea apelor reziduale. obiectiv strategic nr. In ceea ce priveste dependentii de droguri: centre de reabilitare. III . a spatiilor verzi. anume Primaria Sectorului 2. II – dezvoltarea atractivitatii Municipiului Bucuresti pentru a corespunde cu pozitia sa de Capitala a Romaniei. renovarea cladirilor pentru a oferi spatiu unor activitati economice. Aceste foruri sunt abilitate sa decide modul in care sunt alocate fondurile alocate dezvoltarii de investitii la nivel local. supraveghere cu dispozitive video. asociatii mutuale. dezvoltarea colaborarii public-privat. ce se axeaza pe: sprijinirea companiilor. Aceasta pozitie deriva din rolul de capitala. imbunatatirea iluminarii stradale. dezvoltare rurala si mediu. in conformitate cu normele comunitare aflate in vigoare. 151 . 4. resurse umane. Cresterea confortului vietii: facilitarea accesului la servicii medicale si alte servicii publice. servicii pentru IMM-uri.1. implicarea in viata comunitatii. reducerea poluarii fonice. 5. proiecte de reabilitare. 3. Dezvoltarea mixta a zonei Plumbuita. prin: reabilitarea spatiilor publice. implicarea rezidentilor in supravegherea cartierelor. 3. Primaria Sectorului 2 a stabilit obiective de dezvoltare pentru perioadele de planificare a fondurilor europene. Oferirea de facilitati: facilitarea serviciilor pentru varstnici si copii. integrarea minoritatilor. asigurarea sigurantei si prevenirea infractionalitatii.dezvoltarea capitalei ca Aglomeratie Urbana si a rolului sau activ atat la nivel regional. Dezvoltarea comunitara prin: imbunatatirea capitalului social. comert. In mod special. monitorizarea calitatii aerului. oferind astfel posibilitatea de a gestiona programele de dezvoltare economica integrata. Elemente specifice zonei Procesul de dezvoltare a sectorului 2 este sub directa coordonare a autoritatii publice locale. care urmareste protejarea mediului inconjurator si a sanatatii locuitorilor. obiectiv strategic nr. gradinite). prin intermediul institutiei Primarului si a Consiliului Local. promovarea surselor de energie reinnoita. 4. Dezvoltarea inovatiei antreprenoriale si stimularea fortei de munca. planuri de formare si invatare a limbilor orientate spre nevoile caracteristice minoritatilor. 3. 6. sau stabilit urmatoarele politici publice: 1. sociale. Aceste documente au fost elaborate pentru a sta la baza accesarii Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Reintegrarea persoanelor excluse: consiliere. ca urmare a indicatorilor economici si sociali. de unde se va pleca inspre dezvoltarea celorlalte regiuni. reducerea consumului de apa si energie.2. Zona Plumbuita este unul din beneficiarii interventiilor publice ale PS2.1 Politici publice In vederea implementarii unor programe si actiuni specifice. 2. Municipiul Bucuresti reprezinta principalul pol de dezvoltare al acestor unitati teritoriale. zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani este obiectul interventiei publice. transporturi. prin mijloace sustenabile. obiective care au ca principal scop imbunatatirea vietii locuitorilor.2. obiectiv strategic nr. in functie de necesitatile identificate. facilitati de ingrijire a copiilor (crese. IV – imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor. iar politicile publice dezvoltate pentru zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani vor fi compatibile cu interventia in alte zone ale sectorului 2: 3.1. Planurile de dezvoltare nationala si regionala pentru perioada 2007-2013 cuprind cele cinci domenii prioritare: competitivitate.

sprijin pentru IMM-uri. 3. cresterea ocuparii locurilor de munca. promovarea educatiei integrate si planuri de formare care vizeaza reintegrarea persoanelor marginalizate si defavorizate.2 Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2. de asemenea. Din punct de vedere al obiectivelor. putem proiecta dezvoltarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Bucuresti (dupa o atenta evaluare a nevoilor la nivel local) si Planul Local de Dezvoltare Durabila a Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti. Fluidizarea traficului Reducerea numarului de accidente rutiere prin cresterea sigurantei traficului rutier (realizarea unui iluminat rutier adecvat normelor). dezvoltarea serviciilor de interes public (domeniile prioritare fiind: educatie si formare. si continuand cu nivelul regional si municipal. sisteme de IT pentru managementul resurselor umane.2. Dezvoltarea societatii informationale prin: educatie si cultura. in special in zonele cu risc ridicat de infractionalitate. Trebuie sa se considere. 7. Asigurarea securitatii in scoli. care rezuma problemele politicilor locale din ultimii ani: Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti – llfov Dezvoltarea serviciilor Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului Dezvoltarea constructiilor pentru activitati economice Valorificarea potentialului turistic Imbunatatirea calitatii locuirii Siguranta populatiei la nivelul Sectorului 2 Realizarea iluminatului pietonal in mediul urban. Bucuresti Strategia de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Eficientizarea energetica a sistemelor de iluminat urban.Petricani are la baza strategiile de dezvoltare adoptate la nivel local – Sector 2. Reducerea cheltuielilor aferente iluminatului urban. este esentiala colaborarea intre toate autoritatile implicate la nivelul sectorului 2. sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare pentru formare. care cuprinde: 1) Strategia Locala de Dezvoltare Durabila.1. sanatate. adica pornind de la nivelul european. 2) Planul Local de Actiune si 3) Portofoliul de proiecte. Astfel de proces de dezvoltare tin cont de elementele de dezvoltare durabila si constrangerile impuse de finantarile europene. mediu inconjurator. comert electronic) Pentru succesul efectuarii unor schimbari radicale in zona studiata. Urmand o metoda deductiva.Petricani ca element intrinsec al dezvoltarii mai largi a Sectorului 2.conectarea transportului public la zona locurilor de munca si de formare in zona respectiva sau in afara acesteia. importanta majora a politicilor si programele dezvoltate si promovate de Primaria Municipiului Bucuresti. 152 . Cresterea suprafetelor de spatii verzi Gestionarea eficienta a deseurilor Reabilitarea energetica a blocurilor in vederea indeplinirii prevederilor protocolului de la Kyoto. nevoile identificate de PS2 la nivel de macrocategorii sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Sub aspectul dezvoltarii sociale la nivelul Sectorului 2. Cresterii nivelului educational si a nivelului de acces la educatie. in contextul exercitiului programatic national privind atingerea tintelor la nivel local de convergenta si coeziune. Protectia populatiei rrome Dezvoltarea serviciilor de sanatate (Extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spitalelor si dotarea cu aparatura medicala) Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor si asigurarea securitatii in scoli. 153 . obiectivele strategice pe termen mediu si-au structurat prioritatile dupa cum urmeaza: Siguranta cetatenilor din cartier si lupta impotriva bandelor de cartier si a crimei organizate Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora prin dezvoltarea serviciilor de tip centru de zi Dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale. 2. mediu inconjurator si minoritari (rromi). Strategia de dezvoltare durabila a sectorului 2 puncteaza elementele de viziune strategica de dezvoltare a intregului sector. dar care sunt apte de munca Atragerea prin programe de pregatire si stimulare a personalului din sistemul de asistenta sociala. Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Asigurarea unui sistem educational eficient.Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora Protectia populatiei rrome Cresterea calitatii vietii pentru populatia rroma Cresterea accesului pe piata muncii pentru rromi Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie pentru rromi Protectia sociala a persoanelor cu venituri reduse. Cresterii accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare. Dezvoltarea serviciilor de sanatate Dezvoltarea infrastructurii scolare Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor. Protectia victimelor violentei in familie si a persoanelor cu venituri reduse. Imbunatatirea dezvoltarii de programe pentru diminuarea fenomenului de migrare a fortei de munca de inalta calificare Sustinerea pregatirii continue a personalului din invatamant Asemenea obiective specifice puncteaza pe realizarea pe termen lung a: 1. cultural. Protectia victimelor violentei in familie. economic. Reabilitarea patrimoniului cultural – istoric Valorificarea patrimoniului cultural – istoric Constientizarea publicului cu privire la valorile culturale – istorice locale Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale Atragerea de resurse financiare pentru valorificarea mostenirii culturale Dezvoltarea unui centru cultural polivalent la nivelul Sectorului 2 Strategia de dezvoltare durabila elaborata in Agenda 21 a sectorului 2 din Bucuresti cuprinde o descriere detaliata a aspectelor relevante referitoare la obiectivele macro-zonelor: social. Dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii scolare si unitatilor de invatamant Asigurarea unui sistem educational eficient. prin: Derularea programelor de invatare pe parcursul intregii vieti Dezvoltarea programelor educationale de prevenire a abandonului scolar. prin: Sprijinirea procesului de pregatire continua a personalului din sistemul de asistenta sociala Reducerea numarului de persoane asistate social.

Identificarea unor solutii pentru includerea romilor in sistemul asigurarilor de sanatate. Solutionarea problemelor privind documentele de identitate si stare civila b. medicatie compensata 4. Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului prin planuri integrate de regenerare urbana a zonelor deficitare 3. inscrierea la medicul de familie. 5. Cresterea nivelului veniturilor familiale c. politicilor de incluziune sociala. Constientizarea publicului cu privire la valorile cultural . Valorificarea potentialului turistic prin refacerea si modernizarea patrimoniului arhitectural cu valoare cultural-istorica Referitor la dezvoltarea culturii. Fluidizarea traficului si dezvoltarea infrastructurii de transport 4. Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare 3. prin: a. considerand urmatoarele obiective generale ca fiind strategice pentru integrarea si incluziunea sociala a rromilor: 1. Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie 2. proiectele considerate prioritare vizeaza in mod special politicile de protectie si asistenta. Valorizarea si promovarea turistica a obiectivelor culturale reprezentative pentru sector prin promovarea de evenimente culturale si inscrierea obiectivelor in circuite turistice prin parteneriate public-private. Cresterea accesului pe piata muncii In scopul indeplinirii obiectivelor amintite si a minimalizarii riscurilor. obiectivele strategice de dezvoltare culturala pe termen mediu si lung in sectorul 2 sunt urmatoarele: 1. 3. 4.istorice locale si atragerea lor la evenimente. calificarea resurselor umane la accesul pe piata muncii. sa reduca munca la negru (facilitand accesul la piata de munca) si sa puna accentul pe eliminarea actiunilor discriminatorii la adresa etniei rrome (prin 154 . PS2 a inteles ca este nevoie de o abordare integrata a chestiunilor comunitatii. Dezvoltarea sectorului de constructii (pentru activitati economice si ansambluri comerciale/ rezidentiale) si extinderea retelelor tehnico-edilitare si reabilitarea fondului construit existent in zonele deficitare 6. Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti-Ilfov. 2. integrarea minoritatilor. Reabilitarea patrimoniului si fondului cultural existent. 4. Atragerea de resurse financiare externe si guvernamentale pentru valorificarea mostenirii culturale. Cresterii calitatii vietii. Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale. Cu privire la etnia rroma. Cresterii accesului pe piata muncii. crearea / reorganizarea structurilor de asistenta sociala. In ceea ce priveste dezvoltarea economica. Imbunatatirea si diversificarea serviciilor publice 5. Primaria Sectorului 2 se focalizeaza pe implementarea actiunilor care sa intensifice actiunile de preventie si control (pentru reducerea gradului de infractionalitate). 2. Ca urmare a structurii specifice a cartierului analizat (Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani).3. au fost considerate prioritare pe termen mediu si lung urmatoarele obiective: 1. Cresterea calitatii vietii.

amenajarea de noi parcuri b. carton) si valorificarea acestora pentru diferite intrebuintari. astfel incat programul sa aiba succes. Utilizarea surselor de energie neconventionale.3 Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . cat si de cele ale firmelor si institutiilor care participa la dezvoltarea zonei. 3. care priveste colaborarea intre toate sectoarele comunitatilor locale – cetateni.1. Reducerea poluarii aerului (prin devierea traficului pe unele artere secundare si prin promovarea utilizarii mijloacelor de transport alternative) si a solului si imbunatatirea calitatii apei. Din punct de vedere al mediului inconjurator. este individualizata de 155 . Una stfel de proces urmareste cresterea simtului de apartenenta la comunitatea locala. 3. folosirea bicicletei. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov Comunitatea urbana locala a cartierului Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. a diferitelor programe de asistenta sanitara. hartie. Gestionarea eficienta a deseurilor bazate pe colectare selectiva si crearea unei statii de transfer.4. iar mijloacele individuale de transport raman a fi utilizate doar pentru facilitarea accesului catre serviciile locale si pentru mentinerea activitatii economice in oras. • Modele de utilizare durabila a terenurilor: acest element consta in planificarea urbana. 4. • Cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii: pentru a respecta mandatul dat de Agenda 21. Foarte importanta este strangerea relatiilor dintre institutii si comunitatea locala. pentru a reduce nevoia de mobilitate. 3. grupuri de interese – programul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Promovarea problematicii de mediu si educatia ecologica prin dezvoltarea de programe multianuale pentru informarea cetatenilor cu privire la problemele de mediu 5. a mijloacelor de transport in comun). plantarea de pomi si gard viu pe marginea acestora pentru absorbtia noxelor provenite de la autovehicule 2.1. aprobat in cadrul Summit-ului de la Rio de Janeiro. prin care se doreste dezvoltarea terenurilor si proiectarea noilor zone de interventie. utilizare a fortei de munca si a spatiului locativ.intermediul programelor nationale si europene de incluziune sociala si formare profesionala pentru comunitatea rroma). • Echitate sociala: se doreste integrarea nevoilor esentiale din punct de vedere social. cu protectia mediului. in scopul de a rezolva problema distributiei inechitabile a bogatiei.Petricani Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se bazeaza pe urmatoarele principii de dezvoltare: • Dezvoltare durabila: element fundamental al planului de dezvoltare a zonei Plumbuita. unde deseurile menajere sa fie depozitate dupa sortare (sticle. Cresterea suprafetelor de spatii verzi. in acelasi timp. prin: a.Petricani trebuie sa tina cont atat de nevoile locuitorilor. stimularea utilizarii mijloacelor de transport ecologice (mersul pe jos. firme. • Modele de mobilitate urbana durabila: se urmareste stoparea utilizarii inutile a vehiculelor motorizate si. Primaria Sectorul 2 a considerat prioritare si strategice urmatoarele obiective: 1.

precum: „nivelul de calitate a vietii in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene.43 milioane Euro din Fondul Social European si 94 milioane Euro de la administratiile locale. 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune. Viziunea zonei Plumbuita trebuie sa aiba in vedere si cerintele Regiunii de Dezvoltare BucurestiIlfov. care este inclusa in Planul Regional de Dezvoltare (PRD). 1413. 1 Prioritatea Guvernare regionala Alocari totale 50 milioane Euro. 897 milioane investitii planificate de administratia locala. proces fundamentat pe analizele diagnostic realizate in etape precedente (mediul existent). 5 Dezvoltarea si 714 milioane Euro. Obiectivul principal este de a sprijini zone de actiune urbana defavorizate in implementarea programelor pentru a fi revigorate social si economic.834. 521. Descriere Principalul scop este acela de a contribui la dezvoltarea regionala prin raspundere si responsabilitate deplina in procesul de alocare si gestionare a resurselor fizice si nemateriale ale regiunii.43 milioane Euro. 790 milioane Euro investitii private/FI.2013 sunt incluse tinte generice. 156 . din care 600.alte comunitati similare locale prin caracteristicile specifice care o definesc. din care economica si 300 milioane Euro din Fondul ocuparea fortei European pentru Dezvoltare de munca Regionala. In cadrul viziunii strategice definite la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov pe o perioada cuprinsa intre 2007 . precum si a diversificarii si internationalizarii economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. 250 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare Rurala. in contextul cresterii sustinute si durabile si a asigurarii locurilor de munca de calitate pentru toti”. Scopul principal consta in imbunatatirea gradului de atractivitate al regiunii BucurestiIlfov si in dezvoltarea oportunitatilor prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. ce urmareste punctele prioritare prezentate in continuare: Nr. inovatie si imbunatatire a productivitatii. Mediul 1. din care 274 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. asa cum sunt alocarile financiare din fonduri publice. din care 16 milioane din Fondul Social European. din care 270 regenerarea milioane Euro din Fondul urbana European pentru Dezvoltare Regionala. urmarind prin asta ocuparea deplina a fortei de munca si incluziunea sociala. intr-un cadru de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania.721 milioane Euro.584 milioane Euro din FEDR. 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune.5 finantare de la administratia locala. Aceste elemente definitorii stau astfel la baza procesului de planificare strategica a perimetrului analizat. inclusiv resursele “virtuale”.084 milioane Euro. Principalul obiectiv al prioritatii pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca consta in sprijinirea sectorului de educatie&cercetare. pe consultarea unor documente oficiale care contin date statistice si pe consultari publice cu actorii locali interesati. 2 Accesibilitate si mobilitate 3 4 3. 304 de la administratia locala si 14 Obiectivul principal al strategiei de mediu a regiunii Bucuresti-Ilfov urmareste imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa duca la dimuarea presiunii asezarilor umane si productive asupra sistemelor si resurselor naturale. Cresterea 915.

Astfel. lucru care va duce la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din zonele respective. Pentru realizarea acestor proiecte au fost luate in considerare aspectele specifice cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani.Petricani a fost realizat conform Strategiei de dezvoltare durabila a Sectorului 2 si viziunii stabilite la nivelul municipiului Bucuresti. prezentate in numar destul de mare (aproape 90 numai al nivelul acestui an). guvernarea regionala este reprezentata de administratia de sector. infrastructura. proiecte care urmaresc extinderea categoriei de servicii oferite cetatenilor. Inovatie. domeniul social. in domenii precum: regenerare urbana / amenajarea spatiilor verzi. o conditie esentiala pentru eficienta unei administratii publice este o buna guvernare. intitulat “Al saselea raport periodic privind situatia sociala si economica si dezvoltarea regiunilor in UE”. Structura Activitatii Economice si Eficacitatea Serviciilor pentru firme). In cazul Municipiului Bucuresti. adica cu Primaria Generala a Bucurestiului. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si Programul Operational Regional 2007-2013 sunt instrumentele principale care servesc indeplinirii obiectivelor prioritatilor mentionate in PRD. ca proiectul strategic al cartierului Plumbuita . mostenirea arhitecturala si functionalitatea urbana a zonei analizate. Mai multe dintre aceste proiecte fac referire concreta si la perimetrul Plumbuita. proiecte sociale si dezvoltare comunitara. Proiectul de fata are ca scop imbunatatirea vietii cetatenilor din sector. existand astfel un raport direct si obligatoriu intre cele doua institutitii. mediu. proiecte de mediu. sociala. unul dintre aceste proiecte. este cel referitor la realizarea traseului telegondolei peste Lacul Colentina. Asa cum reiese si din studiul DG Regio. a carui activitate nu se poate desfasura fara o legatura directa cu guvernarea locala. 157 . Proiectele propuse. Altfel spus.Steaua Rosie . Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steua Rosie . in timp ce restul de 65% este sustinut de ceilalti patru factori (Accesibilitate si Mobilitate. Astfel. 3. Studiul mai sus amintit demonstra ca guvernarea regionala reprezenta 35% din competitivitatea teritoriala totala. viziunea de dezvoltare a Regiunii nu poate fi pusa in practica fara o corelare cu viziunea de dezvoltare urbana si metropolitana. domeniu economic. 3.Petricani Primaria Sectorului 2 are in plan mai multe proiecte pentru reabilitarea si modernizarea diferitelor zone mai putin favorizate ale sectorului.5 Viziunea administratiei locale Viziunea administratiei locale vine sa continue politicile locale ale Consiliului Local al Primariei. care se refera la structura geografica. Rezulta asadar. zona de studiu a prezentului Proiect Integrat de Dezvoltare Urbana. Asa cum s-a intamplat si in anii trecuti. comerciala. care include si cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. sectorul cultural – si de zone ale sectorului 2.1.6. cultura si turism. folosindu-se de interventiile si finantarile publice.contributie din surse private. acopera o gama larga de ramuri – domeniul economic. Individualizarea zonelor cheie in care se pot aplica finantarile venite de la UE reprezinta o prioritate strategica si depinde de nivelul guvernarii locale si de viziunea de dezvoltare a PS2. Administratia locala a PS2 isi demostreaza capacitatea sa administrativa care-i permite sa promoveze si sa asigure dezvoltarea proiectelor sale: „Primaria Sectorului 2 Bucuresti iti propune sa devina un etalon al calitatii la nivelul primariilor din Romania prin obtinerea si mentinerea unui sistem de elita in furnizarea serviciilor catre cetateni si ceilalti clienti”. se spera ca si anul acesta o parte dintre proiecte isi vor gasi aplicabilitatea si ca vor fi implementate.1.

Scopul acestui proiect este acela de a oferi celor care locuiesc sau lucreaza in arealul lacului Colentina un plus de confort. Amenajarea Teritoriului si Echilibrului Ecologic. Camera Deputatilor – Comisia de Administratie Publica.D. sunt in derulare in prezent lucrari de introducere a retelelor de canalizare pe strazile Bujorul Alb si Cremenita (1 SPAU si 3 statii de preepurare a apelor meteorice SPAM). un avantaj foarte important al proiectului consta in descongestionarea traficului si in amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. Consilier obstesc zona Plumbuita. Totul a pornit de la reprezentantii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania si de la cei ai Asociatiei “Bio-Romania”. Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti. Scopul principal al acestui grup il constituie rezolvarea problematicilor constante in zona lacului. A. este posibila si infiintarea unor trasee pentru vaporase pe lacurile Tei si Plumbuita. Proiectul.Directia Apelor Arges – Vedea S. un astfel de program urmareste transformarea zonei in favoarea cetatenilor. dedicat schimbarii imaginii cartierului. Valorizarea acestui areal nu se refera doar la aspectul cultural. Cercetarii. In cadrul intalnirilor lunare ale membrilor grupului se vor prezenta propuneri si idei de solutionare a problemelor din zona direct afectata. Primaria Sectorului 2 desfasoara lucrari de asfaltare (din zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani fiind inclusa in acest program Str. prin crearea de noi locuri de munca si atragerea de investitii din sectorul public-privat. cunoscuta fiind problema traficului intens din aceasta zona a Bucurestiului. proiectul telegondola urmareste si punerea in valoare si includerea in circuitul turistic a unor zone cu potential natural si antropic deosebit (fiind vorba aici de valorificarea salbei de lacuri si a zonelor verzi din acea zona a Bucurestiului). Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din sectorul 2. Directia de Sanatate Publica 158 . un alt proiect analizat de Administratia Primariei Sectorului 2 face referire la construirea unui pasaj rutier in zona soselelor Colentina. ci si la cel economic. care a primit deja aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. neasfaltarea strazilor. In acelasi timp.G. Spatarul Gorgan). Cu alte cuvinte. Ilfov-Bucuresti. Fundeni. Primaria Municipiului Burcuresti.A. Astfel. Inovarii. Pe alte strazi. pasaj care ar avea ca scop descongestionarea traficului pe traseul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov. Sector 2. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. probleme sociale si infractionale. Andronache si a strazii Gherghitei. Primaria intentioneaza ca acest proiect sa fie eligibil pentru finantarea cu fonduri europene. odata cu amenajarea eficienta a zonei lacurilor. In paralel cu initiativele Primariei Sectorului 2. care au lansat in partea a doua a lunii iulie 2009 acest proiect. Pe langa descongestionarea traficului. Ministerul Educatiei. a luat fiinta si un Grup de Lucru numit “Adopta Lacul Plumbuita – Adopta O 9 Atitudine!”. si anume – lipsa canalizarii. au fost luate in considerare si alte iniziative.P. Acestea fiind proiectele cu reale sanse de punere in practica. Alte proiecte aflate in coordonarea Primariei Sectorului 2 se refera la investiiile in retelele de apa si canalizare. Din acesta categorie. care vor avea opriri in diferite puncte de interes public stabilite de-a lungul acestora. Politia Comunitara a Sectorului 2. Pe langa functia turistica de interes regional si impactul pe care l-ar avea asupra Bucurestiului. se vrea si punerea la punct a unui program de masuri coerente pentru gestionarea deseurilor din acel perimetru. prin acordarea unui plus de activitati. este in acest moment in stadiu de elaborare a Studiului de Oportunitate si de realizare a Caietului de Sarcini. care este proiectata sa porneasca in acest nod rutier. La prima intalnire au participat reprezentanti ai diferitelor administratii publice si institutii culturale: Administratia Nationala “Apele Române” .

special in zona de maluri de pel ac Plumbuta aferente zonei Steua Rosie si Plumbuita). dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in cartier Plumbuita –Steaua Rosie Petricani.Petricani (special in peninsula Tei Toboc si in pensinsula Plumbuita. oferirea de sanse egale pentru minoritatii (special rromi) din cartier. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. incluziune sociala.Petricani. Manastirea Plumbuita si-a anuntat intentia de a se implica activ prin organizarea de activitati cu caracter social – cultural si educativ in folosul comunitatii locale. prin atragerea de investitii strategice. pentru o programare pe perioada medie/lunga au fost identificate urmatoarele 6 directii strategice: 1. 2. unde in anul de 450 ani de istoria Manastirului nu ajunge sistema de trasport public).Petricani.2. In vederea atingerii acestor obiective.Municipiul Bucuresti. Teatrul Tandarica. obiectiv care se transpune in trei obiective specifice: 1. Sectia 7 Politie. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale. Universitatea Ecologica din Bucuresti. Ca urmare a analizei diagonistic realizate la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . 4.Petricani si celelalte zone din Sectorul 2 si ale Municipiului Bucuresti. 2. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie . Zona prezinta un potential nefolosit si pentru desfasurarea unor activitati culturale. consideram esentiala sustinerea colectiva a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunitatii. S. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. de infrastructurii de transport si de infrastructurii de utilitati (in primis referitor la retea de apa si canalizare din cartier.. Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita –Steaua Rosie . Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie . de agrement si turistice.. recreative. competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in perimetru Plumbuita – Steaua Rosie . 3. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltare comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate (nu exista incartier nicun centru de asistenta sociale-sanitara).Petricani In urma consultarilor publice cu actorii locali interesati.C. 3. Garda de Mediu. Obiectivul general este referitor la imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). 5. imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani prin actiuni si politici de: Dezvoltarea urbana (modernizarea strazilor. 6. precum si efortul comun in implementarea de proiecte de dezvoltare strategice la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . resolvand probleme de mediu din zona.R. 3. Manastirea Plumbuita. crestera sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii.L. Politici si programe 159 . Manor Center S. cresterea suprafetelor de spatii verzi folosibili din partea populatiei. 3.Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. construirea de 2 pasaj suprateran).Petricani urmareste pe termen mediu si lung urmatoarele obiective strategice si specifice. asigurare acces la zone deconectate din cartier.3. sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane (nu exista in cartier nicun centru de specialitate). bine conoscute si nerezolvate din 1992). infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite perimetre din zona de actiune urbana Plumbuita –Steaua Rosie.

SII-A3-2: Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice.Petricani. Politica SII. 160 . SI-A2-2: Imbunatatirea sigurantei publice pentru cetateni.Petricani).Petricani.Petricani.Petricani Programul S1-A1-1: Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi si drumuri urbane (cuprinzand infrastructura aferenta: trotuare. drum de halaj. Politica SI.Sectiunea I: Modernizarea infrastructurii locale Politica SI-A1: Cresterea accesibilitatii si a mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Programul: SII-A2-1: Gestionarea eficienta a deseurilor.) Politica SI-B1: Fluidizarea si descongestionarea traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programe: SI-B1-1 Realizarea sistemului de management al traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani .A3: Imbunatatirea infrastructurii si a serviciilor sociale in zona Plumbuita – Steaua Rosie . sistem de iluminat. persoanele fara adapost din zona Plumbuita – Steaua Rosie . Politica SII-A3. Dezvoltarea sistemului de managenent al deseurilor in zona Plumbuita – Steaua Rosie . SI-A3-2: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate. Politica SI. SI-B1-2 Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Plumbuita – Steaua Rosie . Politica SI-C1: Cresterea atractivitatii economice a domeniului public: Programul SI-C1-1: Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi. SI-B1-3: Amenajarea de locuri de parcare in zona Plumbuita – Steaua Rosie . varstnici. locuri de joaca Politica SI-A2 Siguranta cetatenilor Programe: SI-A2-1 Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani. minori cu parinti plecati in strainatate. copii si adulti cu dizabilitati. poduri. Sectiunea II: Infrastructura de mediu Politica SII-A1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Programul: SII-A-1: Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare. SI-B1-4: Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Plumbuita – Steaua Rosie . SII-A3-3: Cresterea suprafetelor de spatii verzi. piste ciclabile etc. parcari.Petricani Programe: SI-A3-1: Modernizarea centrelor sociale si diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate in situatie de risc social (persoanele cu nevoi speciale. Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice Programe: SII-A3-1: Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica.A4: Imbunatatirea infrastructurii educationale in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programul: SI-A4-1: Dezvoltarea infrastructurii preuniversitare/scolare. pasaje.A2.

Sectiunea III. Crearea structurilor de sprijin al afacerilor Programul: SIII-A1-1: Crearea si oferirea conditiilor de infrastructura in vederea dezvoltarii economice.4. a unei tabere de sculptura / sezatori si cenacluri literare.Steua Rosie . a unor zone de fitness si agrement. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Programul: SIV-A1-1: Recrutarea. iar frontiera reprezentată de lac al cărui derum de halaj nu e modernizat iar malurile lacului nu sunt amenajate. Infrastructura economica Politica SIII-A1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . Capitala se va imbogati cu singurul parc cultural din tara. 3. reprezintă o adevărată barieră pentru majoritatea populaţiei. toate acestea cu finantari europene. autoritatile vor amenaja un teren de sport cu nocturna. dotari pentru tenis de masa. De asemenea. In cadrul analizei facute de primarul sectorului 2 impreuna cu specialistii in materie s-a discutat demararea cat mai curand a lucrarilor de reabilitare a zonelor verzi. a unei biblioteci publice in spatiul foisorului existent si a unei cafenele literare. Promovarea incluziunii sociale pe piata muncii Programul: SIV-A3-1: Integrarea pe piata muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap si a rromilor Pe langa politicile amintite mai sus. Printre altele.Steaua Rosie . un punct medical.Petricani priveste imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii in zona. un alt program pe care autoritatile locale ale sectorului 2 vor sa-l implementeze se refera la insula Plumbuita si la transformarea acesteia intr-un "parc cultural" prin amenajarea unor spatii de joaca. Multe zone sunt deconectate total. Dezvoltarea resurselor umane Politica SIV-A1.4.Petricani Prioritatea specifica pentru dezvoltarea aerealului Plumbuita . Prioritati de dezvoltare 3. In cartier trebuie sa fie asigurate legaturi eficiente ale infrastructurii de transport şi e necesară o îmbunătăţire a condiţiilor actuale ale străzilor. Această carenţă structurală în termeni de accesibilitate a făcut ca acest cartier 161 . urmate de trasarea si amenajarea aleilor de promenada si acces. generând enclave locative în interiorul celor două peninsule. Iluminatului arhitectural si ambiental urmeaza a fi asigurat de surse de energie regenerabila. de va amenaja o zona de belvedere cu locuri de relaxare si una de agrement cu promenada. care va fi in acest fel inclusa in circuitul turistic monahal al Bucurestiului. vor amplasa un debarcader pentru inchirierea ambarcatiunilor pe lac si vor construi fantani arteziene. Promovarea masurilor active de ocupare Programul: SIV-A2-1: Promovarea masurilor active pe piata muncii Politica SIV-A3. Politica SIII-A2.SII-A3-4: Informare si constientizare publica privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora. instruirea si perfectionarea personalului din sectorul serviciilor sociale Politica SIV-A2. având în vedere că mai mult de 45 de străzi nu sunt asfaltate. Sectiunea IV. Lucrarile de amenajare vor pune astfel in valoare si Manastirea Plumbuita. Promovarea tehnologiei informatiilor Programul: SIII-A2-2: Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice.1. care va avea o suprafata de circa 2 hectare. de curatenie a insulei si a apei.

Prioritati de dezvoltare Aria de interventia 20 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati 1. scaderea timpului de calatorie pentru locuitori si calitatea mediului ar putea fi îmbunatatita prin reducerea dependentei de transportul rutier. în timp ce majoritatea zonelor din cartier sunt prost conectate la arterele stradale. Str. sos. 4. centre sportive. sociale. Andronache. Petricani. centre sportive. precum străzile Sos. alte zone. B. Dezafectarea/ reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . Pentru reducerea timpului de calatorie. Aceasta prioritate este consistenta cu celelalte prioritati regionale si locale. educationale. Gherghitei.Sos. Avand in vedere analiza diagnostica si pe baza sondajului de opinie facuta in zona Plumbuita . recreationale. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3. Colentina.să fie din ce în ce mai marginal. In zona e nevoie de o crestere a eficacitatii si a eficientei transportului public.Str.2 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati. Dezafectarea/reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in cercuit pentru noi activitati – spatii publice. în vederea reducerii numarului de vehicule care circula în timpul zilei de pe arterele Colentina-D-na Ghica . Axele strategice de urmarit pentru a indeplini un astfel de obiectiv de devoltare sunt: 1) Dezvoltarea urbana. accesibil tuturor locuitorilor (accesul facil la mijloacele de transport in comun. Reabilitarea transport urban infrastructurii de B. deci reducând traficul si emisiile de gaze. In plus. Inafară de un trafic mai bine organizat şi de o îmbunătăţire al accesului la anumite zone.Steua Rosie . Modernizarea infrastructurii de transport urban. Investitiile în aceasta prioritate sunt coerente atât cu strategia de la Lisabona. axele individualizate pentru imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii pentru fiecare dintre cele trei axe sunt urmatoarele: 1.parcuri. sociale. Infrastructura urbana A. nivel înalt de calitate si o crestere a atractivitatii locala. a aglomerarii. 3) Dezvoltarea infrastructurii de utilitati. educationale. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice Masuri a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile viitoare 1. în timp ce un nivel înalt de atractivitate ar fi o pre-conditie pentru investitii durabile în activitatile economice si. cât si cu politicile sectoriale ale UE si nationale. Dezvoltare urbana i.1 Infrastructura urbana A. Cresterea functionalitatii spatiilor publice.Petricani si a necesitatilor cartierului. D-na Ghica şi. Fundeni. Reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . recreationale b) Dezvoltare urbana mixta a zonei 1. 21 162 . 2. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare din zona. de asemenea. chiar dacă externă perimetrului. 2) Dezvoltarea infrastructurii de transport. ii. sos. este esentiala pentru îmbunatatirea imaginii cartierului20. Impactul va consta în costuri reduse.spatii publice. Dezvoltarea unui tesut permeabil. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale de 1. accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale). sunt artere foarte populate şi de o importanţă capitală pentru traficul din sectorul 2 şi pentru municipiul Bucureşti21. Sos. a zgomotului asociat si a numarului de accidente rutiere este nevoie sa se îmbunatateasca mobilitatea sia per le strade menzionate come si in aerelul limitrof. Fundeni.

Reabilitarea infrastructurii de transport urban a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b) Optimizarea circulatiei 163 . 2.1 Infrastructura de transport rutier A. Dezvoltarea unei zone de agrement 3. Crearea unui centru multifunctional pentru persoanele varstnice 2. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor B.4 Cresterea gradului de constientizare a populatiei. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor a) Modernizarea managementului deseurilor 1. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor.Obiective operationale Masuri a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice 1. Rezolvarea problemelor de mediu 1. Infiintarea unei linii de metrou subteran. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. Schimbarea mentalitatii si a comportamentului fata de mediu a) Constientizarea populatiei privind obiectivele dezvoltarii durabile 1. iii. Amenajarea spatiilor publice A. Dezvoltare infrastructurii de trasport i. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu de 1.Crearea unui dispensar 4. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu A. 2. B. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri Cresterea gradului de constientizare a populatiei. Optimizarea circulatiei Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale 2. Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri iv. 2. Amenajarea spatiilor publice C. Surse de energie alternativa de 1.3 Rezolvarea problemelor de mediu A. Amenajarea spatiilor publice a) Reducerea poluarii 1. Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public 1. Amenajarea parcului Plumbuita si amenajare complexa de pe lacul aferente zonei Steaua Rosie si Plumbuita C. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale a. cu puncte de reciclare la nivelul sub-zonelor. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei privind protectia mediului. Infrastructura de trasport rutier 1.

Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. politicile si actiunile ar trebui sa se concentreaza pe lupta pentru o calitate mai buna a vietii prin cresterea nivelului de trai si pentru accesul la oportunitati pentru toti locuitorii din cartier Plumbuita – Steaua Rosie . intravilanul existent. Imbunatatirea infrastructurii de utilitatii: canalizare. Crearea de parcari subterane si supraterane.4. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. ii.1 Infrastructura de utilitati A. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in 1. Incluziune sociala. In scopul de a realiza prioritatea referitoare la Dezvoltarea comunitara (cultura. Racordarea tuturor gospodariilor la epurare ape reziduale. cablu TV. retelele de alimentare a) Extinderea utilitatilor in zonele a) Modernizarea retelei de utilitati publice intravilane 1. începând cu anul 1997 saracia a cunoscut o crestere atingând maximul perioadei în anul 2000 (35%). Deci. 3. Racordarea tuturor gospodariilor la retelele de alimentare (apa-canal. Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de transport. trebuie avute in vedere urmatoarele macroobiective: 1. B. linii telefonice. În prima jumatate a anilor 90 saracia a crescut. 22 164 . electricitate. 4. Dezvoltarea infrastructurii de utilitatii i. apa potabila. Optimizarea fluxului traficului auto prin crearea de sensuri unice de circulatie pe strazi 2. si a persoanelor marginalizate sau cu handicap este o prioritate importanta si zona de saracie reprezentata de cele doua pensinsule necesita raspunsuri publice adecvate22. iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioada scurta de declin. a saracilor. Infrastructura urbana 1.1. internet) Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 3. În acest sens.Masuri 1. gaze 2. Totusi. energie termica.Petricani. 2. Modernizarea de strazi. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale I. gaze. incluziunea sociala a minoritatii. gaze. Ratele scazute ale ocuparii fortei de munca precum si ratele scazute de participare la educatie si încadrarea în munca a minoritatilor etnice trebuie sa creasca semnificativ. multiculturalism) in mediul social. 3. drumuri si poduri. Prevenirea excluderii sociale este o sarcina fundamentala pentru Administratia Publica si scopul sau este înlaturarea barierelor în vederea participarii la viata de zi cu zi si a îmbunatatirii accesului la serviciile care satisfac nevoile rezidentilor. Extinderea/ modernizarea a. Reabilitarea infrastructurii sociale Tranzitia în România a fost însotita de o crestere exploziva a saraciei. 1. Modernizarea retelelor de apa-canal. 3.2. acesta fiind un scop intrinsec al modelului social şi de bunăstare european. servicii sociale. apa potabila. discriminarea si inegalitatea sunt recunoscute ca necesitând o abordare coordonata si comprehensiva pentru tratarea lor în mod eficace. sanatate. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale Este esenţial ca cetăţenii să poată beneficia şi contribui la progresul economic şi social. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati: canalizare. Conectarea zonei la Soseaua Fundeni. Infrastructura de utilitati 1. epurare ape reziduale. Probleme ca saracia. a femeilor.

Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. Crearea unui post de referent cultural din cartier pentru rromi in cadrul Primariei Sectorului 2 2. Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Plumbuita . b) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni 1. atât datorita unei calificari slabe. Asigurarea accessului la educatie si formare al populatiei.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. 23 Populatia Rroma este în mod disproportionat afectata de saracie. Marirea numarului din politisti.Steua Rosie .3. Reabilitarea infrastructurii sociale a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dizabilitati. prin: a. Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii a. cât si reticentei unor angajatori de a-i încadra în munca.Petricani prin formarea de asistenti sociali Masuri 1.2. b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii 1.7 ori mai mare decât al unei persoane facând parte din etnia majoritara sau din alte grupuri etnice minoritare.Steua Rosie . desi reprezinta doar 7% din totalul persoanelor sarace din România. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) c) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii sociale 1. 1.Petricani23 1. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate.Petricani a) Activitati recreationale (sportive / culturale) 1.i. Dezvoltarea resurselor umane I. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice. 2. Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu disabilitatii Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni Pregatirea resurselor umane si suport pentru serviciile sociale 1.Steua Rosie . Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Plumbuita Steua Rosie . 3. Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane a. Cresterea accesului la cultura. iii. Securitatea cetatenilor din zona liber. Cresterea accesului la cultura b. Integrare inter-etnica a) Exploatarea potentialului multicultural din zona Plumbuita . Persoanele apartinând etniei rrome se confrunta cu o serie de dificultati de integrare pe piata muncii.1.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale A.Petricani I. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul B. Riscul unei persoane Rroma de a fi saraca este de 2. Securitatea cetatenilor din zona Plumbuita .Steaua Rosie – Petricani. Dezvoltarea de relatii multiculturale Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 1. b. ii. 1. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul liber. 165 . Construirea de noi spaţii pentru sport Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii Crearea unui centru multifunctional. 2. Plumbuita .

c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor b) Programe de pregatire continua Masuri 1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca. imbinarea dintre elementele naturale (parcul si Lacul Plumbuita in cazul de fata) si cele antropice (manastirea) construind tabloul ideal pentru amenajarea unor spatii recreative. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). de de 1. si cel profesional si tehnic C. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prezinta potential si pentru desfasurarea unor activitati culturale. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca. reconversia profesionala.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei din zona Plumbuita . adaptarea la cerintele pietei muncii.1 Dezvoltarea mediului economic A. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice Dezvoltarea si diversificarea activitatilor in zona ce constituie obiectul prezentului studiu se bazeaza pe atragerea de investitii strategice. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu si vocational. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant existente / infiintarea de noi unitati de invatamant 1.3.Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii 2. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu. Dezvoltarea de servicii pentru mediul antreprenorial a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 2.corelate cu nevoile pietei muncii. de agrement si culturale si pentru valorificarea complexului manastirii din punct de vedere turistic. Prioritati dezvoltare Aria 166 . Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri.Steua Rosie . orientare. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii. 2. a) Organizarea de targuri de locuri de munca 1. acordarea de stimulente (burse de studiu. Realizarea de centre de informare pentru cetateni. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT 1. dezvoltarea antreprenoriatului) . organizare jobshop-uri. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. investitii care sa contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil. Comercializarea produselor agroalimentare B. stagii de practica) tinerilor 3. 1. Reabilitarea infrastructurii de educatie. 2.Petricani A. Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1.4. Servicii de consiliere.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei Plumbuita .Steaua Rosie Petricani A. B.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A.

Cu privire la cel de-al doilea punct amintit mai sus. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Astfel. Foarte importante sunt cazurile in care terenurile sau imobilele necesare dezvoltarii urbane sunt expropriate. Stafful din Primarie. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante 3. beneficiind in plus si de experienta acumulata in proiectele pregatite si implementate anterior. In timpul procesului de implementare pot aparea diferite probleme. pentru drumurile tehnologice. judetean si local prevazute la art.Petricani Rolul principal in implementarea unui plan integrat de dezvoltare durabila la nivelul unui centru de actiune urbana ii revine Primariei Sectorului 2. care urmareau tematica finantarilor nermabursabile si managementul proiectelor. dupa o dreapta si prealabila despagubire. capacitatea de administrare. 43/1997 privind regimul drumurilor. Ulterior declararii utilitatii publice. cu modificarile si completarile ulterioare. Cu privire la exproprierea cladirilor in schimb. implementarea unor proiecte la nivelul sectorului 2 mai poate fi incetinita sau chiar oprita din cauza situatiilor in care responsabilitatile sunt impartite intre 167 . 184 din 21/10/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. in tot sau in parte. indicand numelui proprietarilor. Instantele judecatoresti competente vor putea hotari exproprierea numai dupa ce utilitatea publica s-a declarat potrivit prezentei legi. 198/2004 stabileste cadrul juridic pentru luarea unor masuri de pregatire prealabila a executarii lucrarilor de constructie de drumuri de interes national. drumurile temporare. ceea ce poate duce la inadecvarea si necorelarea prioritatilor identificate. conform Legii nr. 5 din Ordonanta Guvernului nr. drumurile ocolitoare. trebuie mentionat ca totul depinde de bugetul Primariei. se poate face numai pentru cauza de utilitate publica.5. aprobate conform legii. alcatuit din resursele tehnice si cele din cadrul Directiei Managementului Proiectelor si Integrarea Europeana. Cu exceptia situatiilor descrise mai sus. cele mai multe din acestea avand legatura cu lichiditatile financiare. Municipiile reprezinta expropriatorul pentru drumurile de interes local. Staff-ul Primariei Sectorului 2 dispune de capacitatea de realizare si implementare a proiectelor. referitor la expropierea de terenuri. expropriatorul imobilului va avea sarcina de a alcatui planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre expropriere. pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. in timpul implementarii pot aparea riscuri legate fie de neimplicarea mediului privat in sustinerea masurilor. Sub aspect financiar. Terenurile necesare pentru relocarea utilitatilor. cat si de parteneriatele incheiate. precum si cele necesare gropilor de imprumut pot fi expropriate si se supun prevederilor acestei legi. 33 din 27/05/1994 exproprierea de imobile. au participat la o serie de cursuri de instruire. republicata. prin hotarare judecatoreasca. Utilitatea publica se declara de catre Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local. dar. si anume capacitatea administrativa.interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1. Legea nr. Acest pas implica in prealabil efectuarea unei cercetari si este conditionat de inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului. posibile litigii si exproprieri de terenuri si / sau imobile. fie de riscul programatic de dezvolatre existent la nivelul autoritatilor centrale sau al Primariei Generale. este de mentionat ca implementarea proiectelor depinde atat de caapcitatea institutionala a PS2. dar atragerea de fonduri europene prin programul POR poate contribui in mod semnificativ la dezvoltarea locala. precum si ofertele de despagubire.

peste 60 ani. persoane foste dependente de droguri. femei. national. reabilitate si modernizate pentru alte destinatii (mp) Obiective de patrimoniu cultural mondial – UNESCO -. persoane de etnie roma. IMM-uri. trotuare. scuaruri. pasaje. din care: copii. conform Ghidului solicitantului. 19-60 ani.1 din cadrul Programului Operational Regional. domeniul major de interventie 1.) Terenuri poluate/neutilizate amenajate pentru alte tipuri de activitati (ha) Imbunatatirea transportului public urban Linii de tramvai/troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) Crearea. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de dezvoltare durabila a Zonei Plumbuita – Steaua Rosie -Petricani Indicatorii constituie masuratori specifice ale obiectivelor enuntate in Master Planul Zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din Sectorul 2.) Crearea de locuri de munca Locuri de munca nou create total (nr-echiv.6. etc. administratiile locale nu pot dezvolta niciun fel de lucrari pentru reabilitarea / modernizarea acestora. etc).(re)integrate pe piata muncii (nr) Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr. (mp) Cladiri aflate in stare de degradare. din care: femei/ barbati 168 . varstnici. Axa prioritara 1. pe categorii de marime: microintreprinderi. dezvoltarea mediului de afaceri Structuri de afaceri create/dotate (mp) Structuri de afaceri modernizate/dotate (mp) Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr. prevede urmatorii indicatori de monitorizare la nivel de proiect: Crearea. in cazul unui raport de activitate. beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . Altfel spus. 3. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. Cazuri concrete sunt de exemplu arterele de circulatie principale. local din mediul urban. barbati. drept urmare. intreprinderi mari Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale Centre sociale modernizate (mp) Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar). persoane foste dependente de droguri. modernizarea. norma intreaga). restaurate (nr. alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati. persoane cu dizabilitati. echiparea infrastructurii urbane Spatii publice modernizate: strazi. Persoane din categorii defavorizate (persoane de etnie roma. dezvoltarea. construite/ modernizate/ extinse (km) Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). care nu intra in sarcinile primariilor de sector. Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. etc).administratia locala si cea municipala sau trec total in sarcina administratiei Municipiului Bucuresti.) Infrastructura feroviara construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura rutiera construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura utilitati de baza create/ modernizate/extinse in structura de afaceri (km) Drumuri de acces la SSA. indicatorii permit masurarea gradului de indeplinire a obiectivelor si demonstreaza modul in care s-a ajuns la punerea in practica a acestora.

Proiecte care valorifica patrimoniul cultural –istoric (nr) . Cu privire la cele 6 directii strategice indicate de noi.Input (Intrari) – pentru corelarea resurselor implicate raportat la rezultate. . Cresterea suprafetelor de spatii verzi Asigurarea sigurantei cetatenilor din cartier si . 2.Linii de tramvai/ troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) III. total (nr-echiv. certificate de urbanism. IV.Steua Rosie .Proiecte care asigura servicii care promoveaza egalitatea de sanse si incluziunea sociala in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) . controale efectuate). sunt doua tipuri de indicatori ce vor fi folositi pentru masurarea eficacitatii obiectivelor propuse. Acestia sunt prezentati in continuare: 1. Infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite aree din zona de actiune urbana Plumbuita. numar de plangeri sau petitii.Locuitori care beneficiaza de implementarea PIDU-lui (nr. etc.Output (Iesiri)– pentru a masura rezultatele imediate. eventual pe termen lung.Petricani. masurabile ale proiectelor. pasaje. numar de articole favorabilenefavorabile de presa.Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr.Proiecte care asigura sustenabilitatea si imbunatatirea infrastructurii publice urbane in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) . norma intreaga). din care: femei/ barbati Locuri de munca nou create ocupate de persoane de etnie rroma: total (nr-echiv.Locuri de munca dupa durata angajarii: permanente /temporare. Indicatorii subiectivi sunt indicatori de satisfactie a consumatorului. trotuare. .Locuri de munca create / salvate in „zonele de actiune urbana” (nr.Steua Rosie Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti.) 169 . (mp) II.Strazile noi asfaltate (nr.) . .Spatii publice modernizate: scuaruri.Suprafete spatii verzi nou create (ha) .Companii stabilite in „zonele de actiune urbana” (nr.) . satisfactie exprimata in date de opinie publica.Proiecte care promoveaza dezvoltarea mediului de afaceri si antreprenoriatului in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .Zone industriale dezafectate reabilitate si/sau folosite pentru dezvoltare (ha) In cazul zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Pentru fiecare Proiect identificat la nivelul Portofoliului de Proiecte vor fi utilizati indicatori de program: . Indicatorii obiectivi (avize de constructii.Extinderea suprafatelor de spatii verzi deja existente (ha) . Acest fel de indicatori sunt cei de Impact – pentru a masura efectul real in societate. Dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor existente intre zona Plumbuita.) . I.) . am putea sa reducem lista indicatorilor obiectivi. etc. norma intreaga) .

peste 60 ani. Planul de actiune 4. . din in dificultate.) in zona Plumbuita. a dezbaterilor si consultarilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . intreprinderi mari 4.Petricani prin prisma a) celor trei obiective specifice de dezvoltare: 1. sprijinirea care: copii.1. pe categorii de marime: microintreprinderi. persoane de etnie roma.Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de sustinerea categoriilor sociale centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar).Petricani s-a conturat profilul strategic al zonei. Fiecare axa strategica a presupus identificarea unei serii de prioritati de dezvoltare a zonei. egalitate de sanse.Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). construite/ modernizate/ extinse firmelor. formarii si ocuparii resurselor alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati. femei. barbati.V. pentru fiecare dintre acestea fiind trasate obiectivele specifice. Ca urmare a acestor analize. (km) .Structuri de afaceri modernizate/create/dotate (mp) dezvoltarea mediului de afaceri . Prioritatile si potentialul de dezvoltare al zonei au fost identificate pe baza analizei diagnostic si a nevoilor de dezvoltare. oferirea de sanse egale foste dependente de droguri. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . care apoi au determinat proiecte individuale de dezvoltare. 19-60 ani.Steua .(re)integrate pe piata muncii (nr) Competitivitate economica: . VI.Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. IMM-uri. pentru minoritatii. combaterea criminalitatii Dezvoltarea serviciilor sociale . 2. national. care cuprinde trasaturi locale ce pot constitui factori care influenteaza negativ sau pozitiv dezvoltarea pe termen lung. Incluziunea sociala.Centre sociale modernizate (mp) si devoltare comunitara: . varstnici. etc). dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale. 170 .Infrastructura rutiera construita/ modernizata extinsa in Rosie .Persoane din categorii defavorizate beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate . regional si municipal si confruntarea rezultatelor acestor analize cu datele statistice existente sunt elementele care stau la baza strategiei de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . . Plecand de la stabilirea obiectivului general si a celor specifice de dezvoltare. aria de interventie precum si masurile care sunt necesare pentru rezolvarea problemelor identificate.Drumuri de acces la SSA. analizele documentelor strategice la nivel comunitar.Petricani Analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial. persoane umane. s-a continuat cu identificarea celor 6 directii strategice de dezvoltare pe baza nevoilor si a potentialului de dezvoltare a zonei.Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. determinand un numar de 5 proiecte de dezvoltare care vizeaza regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani.Petricani.Petricani si cresterea interiorul SSA (km) gradului de competitivitate a .

O1-D1-1.Petricani • Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie . In special. 171 .Steua Rosie Petricani D1 Directia strategica: Dezvoltare urbana Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite zone din Plumbuita – Steaua Rosie .Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita . ne vom axa pe urmatoarele obiective: • Cresterea suprafetelor de spatii verzi. locuri de joaca) . • Siguranta cetatenilor si lupta impotriva criminalitatii.3.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Sursa de Finantare: POR Axa Prioritara 1 Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . 2. O1-D2-2 .Steua Rosie – Petricani.1. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltarea comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . inclusiv drum de halaj • Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita • Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Plumbuita.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita • Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.Steua Rosie . 4.Petricani. b) celor sase directii de dezvoltare: 1. 3. oferirea de sanse egale pentru minoritari. competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor.Steua Rosie . devoltarea unei infrastructuri de utilitati.Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti. 5. 6. dezvoltarea resurselor umane. sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane. Lista proiectelor 01 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani prin atragerea de investitii strategice. O1-D1-2 . Plumbuita) Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport Proiect nr.1. . 4.

O1-D3-6 Extinderea retelelor de apa si canalizare O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor Proiect nr. O2-D4-10 .Steua Rosie – Petricani: Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere Proiect nr. dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale D4 Directia strategica Dezvoltarea comunitara (cultura. egalitate de sanse.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Proiect nr. Gherghitei • Componenta 7: Sisteme de management al traficului • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita Proiect nr. O1-D1-4 – Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Axa prioritara 4 – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in furnizarea energiei electrice. D-na Ghica • Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita.Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita . dezvoltarea resurselor umane si a 172 .Steua Rosie Petricani D3 Directia strategica: Dezvoltarea infrastructurii de utilitati Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Proiect nr. Sursa de Finantare: Bugetul local O1 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . Colentina intersectie cu str. O1-D1-3 . sanatate.Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr. O2-D4-9 .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr.• Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. in conditiile combaterii schimbarilor climatice Domeniul Major de Interventie 4. O2-D4-11 . O1-D2-5 . egalitate de sanse. Fundeni si Str. servicii sociale) Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. O2-D4-12 .Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 3 O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala.

Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 173 .1. 4. O3-D5-13 . a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.serviciilor sociale D5 Directia strategica Dezvoltarea resurselor umane Sursa de Finantare: POSDRU Axa prioritara 6 Proiect nr.2.

Petricani a de trasport tranzit: Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Plumbuita – 174 . D-na Ghica 3.1 .Petricani zone verzi dupa normele urbanistice 1.Steua Rosie .Steua a deseurilor si reciclarea acestora Rosie .Petricani privind protectia mediului 1.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru pe timp de noapte iluminatul pe timp de noapte Permanentizarea unor campanii de informare si Proiect nr. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.2 .3 . Plumbuita) Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public Proiect nr.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.Steua Rosie . specifice. Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 5.Campania de constientizare privind colectarea selectiva coscientizare a populatiei zonei Plumbuita . Colentina intersectie cu Str. inclusiv drum de halaj 2.Petricani Obiective Directii Masuri Proiecte individuale specifice de strategice dezvoltare a. locuri de joaca) . Plumbuita. prioritatii la nivelul zonei Ion Plumbuita . 1. 2 . Dezvoltare Dezvoltarea unui tesut permeabil.Petricani prin impunerea si promovarea conform prevederilor prezentului Masterplan si mobilitati in unor norme si modele de devoltare pentru zona prioectele viitoare din zona.Obiective generale. Componenta 2 – Pasaj suprateran Sos. Componenta 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Gherghitei 4.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea 2. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri/ serviciilor publice in zona Plumbuita . Cresterea functionalitatii spatilor publici Proiect nr. Fundeni si Str. accessibil Proiect nr. Componenta 6 .4 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea infrastructur absorbtia fluxul ridicat de trafic rutier greu si de serviciilor publice in zona Plumbuita .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 6. Componenta 3 – Pasaj suprateran Sos. Dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru Proiect nr. Recomandam ca Plumbuita dezvoltarile viitoare sa includa un mix Steua Rosie functional care se completezze oferta existenta Petricani 1.Steua Rosie .Steua Steaua Rosie .Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Imbunatatirea urbana tuturor locuitorilor zonei Plumbuita .Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala accessibilitatii Rosie .

Petricani Componenta 7: Sisteme de management al traficului Proiect nr. in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect nr. 8 .Steaua Rosie .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani . Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta Extinderea/ infinta rea de linii de autobus 2.Program de pregatire profesionala initiala pentru profesionalainitiala si continua in vederea populatia de etnie rroma din cartier. 7 .Petricani securitatii locuitorilor zonei Dezvoltarea resurselor umane Plasarea de camere de supraveghere in spatii Proiect nr.1.6 . dezvoltarea antreprenonoriatului( corelate cu nevoile piatei munci 175 . Incluziune Dezvoltarea sociala. adaptarea la cerintele pietei munci.5 . Creare de piste pentru ciclisti pe arterele principale ale zonei 3. umane si a multicultura servicilor lism) sociale Modernizarea retele de apa-canal Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita .Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarul din politisti in cartierul Proiect nr.Sistem de supraveghere video si management publice informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Infintarea unui centru de asistenta sociala acordata Proiect nr. comunitara egalitate de (cultura.9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala (Clubul grupurilor dezavantajate Seniorilor) acordata persoanelor varstnice Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de Proiect nr. a carui tema este integrarea asigurari (re)insertiei pe piata fortei de munca: rromilor in viata comunitara reconversia profesionala.2 .10 . sanse. Creare de parcai subterane si supraterane 2.Oferire de servicii de asistenta medicala in cadrul asistenta medicala) centrului de asistenta sociala Club Seniorilor Infintarea de centre de pregati rea Proiect nr. sanatatea. Dezvoltarea infrastructur ii de utilitatii b.11 . dezvoltarea servicii resurselor sociale.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport.

FSE Dezvoltarea Resurselor Umane Familiei si Protectiei Romania si Sociale nivelul mediu Programul Operational Dezvoltarea Ministerul FSE al celorlalate capacitatii Administrative Administratiei si state membre. ale carui actiuni sunt sustinute de fonduri structurale. isi propune dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. telecomunicatii. turism. sanatate si instrumente financiare pentru cooperare teritoriala.2. contribuind. Programul Operational Autoritatea de Instrumente Strategia Management Structurale urmarita se Programul Operational Sectorial pentru Ministerul FEDR. Bugetul local al Primariei Sectorului 2. inclusiv a serviciilor sociale. Astfel. anume impulsionarea dezvoltarii regionale prin reducerea diferentelor intre regiunile Romaniei.1 Programul Operational Regional Programul Operational Regional are rolul de a implementa elementele Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND. educatie. FC propune reducerea Programul Operational Sectorial Ministerul Economiei FEDR Cresterea Competitivitatii Economice disparitatilor existente la Programul Operational Regional Ministerul Dezvoltarii FEDR nivel social si Regionale si Locuintei economic intre Programul Operational Sectorial Ministerul Muncii. pe de alta parte. energie. mediu. infrastructura in transport. alaturi de celelalte Programe Sectoriale.1.2. 4. proiectele vor primi finantare prin programele de fonduri comunitare. In continuare sunt prezentate pe rand cele doua tipuri de surse. cat si din fonduri rambursabile. Totodata. cresterea eficientei administrative si integrare sociala si Fondul de Coeziune (FC) – finanteaza actiuni ce fac parte din domeniul retelelor transeuropene de transport si mediu. prin reabilitatea infrastructurii urbane si prin imbunatatirea serviciilor urbane. 176 . Programul Operational Asistenta Tehnica Internelor Ministerul Economiei FEDR 4. referitoare la educatie si formare profesionala.4. Axa prioritara 1 a POR – „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere” are ca obiectiv cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. Proiectele de dezvoltare urbana in zona cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani pot beenficia de finantari / co-finantari provenite din mai multe fonduri: pe de o parte. FC desfasoara pe o Transport Transporturilor si perioada de Infrastructurii sapte ani si isi Programul Operational Sectorial Mediu Ministerul Mediului FEDR. adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor. Fondul Social European (FSE) – sustine proiecte de natura sociala. mai precis prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – acorda spijin financiar pentru IMM-uri (in vederea crearii de locuri de munca durabile).2 Surse de finantare Finantarile proiectelor pot proveni atat din fonduri nerambursabile. cercetare si dezvoltare. surse nerambursabile de finantare comunitara si surse rambursabile (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare co-finantare).1 Fonduri nerambursabile Romania va beneficia de spijin prin intermediul obiectivului „Converegenta”. la indeplinirea obiectivului general.

care corespund obiectivelor axei prioritare 1 a POR-ului. c. POS Dezvoltarea Resurselor Umane).1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. Cu exceptia proiectelor incluse in Planul integrat pentru dezvoltare urbana. sistemele hidroedilitare (apa si canalizare).1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii de operatiuni si activitati eligibile: a.Axa prioritara mai sus amintita include un singur domeniu de interventie. celelalte categorii de proiecte ale centrelor urbane. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. din mediul urban b. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura” se adreseaza reabilitarii si modernizarii retelei de drumuri judetene. dar si la constructia / reabilitarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/sau urban.000 de locuitori si diferite de primele doua categorii). asa cum sunt cele care vizeaza infrastructura de transport. Planuri integrate de dezvoltare urbana. domeniul major de interventie 1. ceea ce va duce la atingerea obiectivului specific al Programului Operational Regional. reabilitarea sit-urilor industriale poluate si pregatirea pentru noi activitati. dezvoltarea mediului de afaceri pot cere finantari si in cadrul altor axe ale POR (Axa prioritara 2 –„Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. poli de dezvoltare urbana. Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane este sprijinita in totalitate de axa prioritara 1. Astfel de planuri integrate se vor implementa avand la baza proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane. a strazilor urbane. incluse in planurile integrate de dezvoltare urbana ce vor fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1. dar si din zonele limitrofe ale acestor perimetre. Existenta a doua proiecte din categorii diferite de operatiuni constituie o conditie a eligibilitatii planurilor integrate. Axa proritara 2 – „Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. obligatorie de altfel.1. Acesta. inclusiv transportul urban: i.000 de locuitori si diferite de polii de crestere si de polii de dezvoltare urbana.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. Pentru a fi eligibile. care includ si transportul urban. cu singurul Domeniu major de interventie 2. acoperind astfel mai multe categorii de beneficiari: poli de crestere. proiectele individuale. este divizat in trei sub-domenii. reprezentati de 13 orase/municipii si centre urbane. in procesul de dezvoltare a unor zone mai izolate din cadrul unei 177 . reabilitarea infrastructurii sociale. Unul dintre acestea trebuie sa se refere la reabilitarea infrastructurii urbane si la imbunatatirea serviciilor urbane. Proiectele finanatate prin Axa prioritara 1 fac referire la 3 categorii de structuri: poli de crestere – alcatuiti dintr-un mare centru urban si zona sa de influenta. cu singurul Domeniu major de interventie 2. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura”) sau alte programe operationale sectoriale (POS Mediu. sociale si de mediu din zonele urbane aflate in stadiu de degradare. adica dezvoltarea social-economica a orasului. eligibile doar in cadrul Axei prioritare 1. national si local. patrimoniu cultural mondial (UNESCO). anume: 1. reprezentate de orase/municipii cu populatie mai mare de 10. la randul lui. infrastructura publica urbana ii. transport si mobilitatea populatiei iii. axa prioritara 1 permite rezolvarea simultanta a problemelor economice. Prin finantarea de planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. Axa in discutie indeplineste o etapa de tranzit. poli de dezvoltare urbana. centre urbane (orase/municipii cu o populatie superioara a 10.

b. ceea ce are ca finalitate stimularea dezvoltarii economice durabile. Beneficiarii finantarilor prin intermediul Axei prioritare 2 sunt cei care corespund categoriilor de mai jos: a.regiuni. telefonie). infiintata de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice constituite in baza Legii administratiei publice locale nr. Un proiect propus pentru obtinerea finantarii prin Axa prioritara 2 a POR. municipiul. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1. c. electricitate. Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale Sunt considerati parteneri urmatoarele unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. Asociatie pentru Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Entitate cu personalitate juridica. gaze. 215/2001 republicata. • Devierea retelelor de apa. orasul si comuna (consiliile locale). bunurilor si serviciilor. • Eliberarea si amenajarea terenului. prin formarea de conditii favorabile pentru transportul de marfuri si de calatori. Domeniul major de interventie 2. 2 si 3). de drept privat. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele. • Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa. orasul (consiliile locale). solicitantii pot fi unitatile administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). In cazul consiliilor locale. telefonie. precum si in justitie. canalizare. Obiectivul sau se refera la imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si mobilitatii populatiei. Pentru indeplinirea acestui obiectiv un prim pas necesar consta in imbunatatirea infrastructurii de transport. care incearca sa obtina finantari din fonduri structurale (FEDR) si/sau de la bugetul de stat. Insumarea tuturor acestor factori pot duce la o dezvoltare mai rapida a Romaniei in general si a fiecarei regiuni in parte. electricitate. cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine. 215/2001. Astfel. stand la baza cresterii competitivitatii societatilor si a mobilitatii fortei de munca. dezvoltarea infrastructurii de transport va facilita si cooperarea interregionala. municipiul. primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice. cu modificarile si completarile ulterioare. gaze si canal. atat din punct de vedere temporar. Activitatile eligibile orientative in cadrul proiectului pot fi: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. 178 . • Amenajari pentru protectia mediului. ceea ce va inregistra mai apoi consecinte pozitive in randul mobilitatii populatiei si a bunurilor.1. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane. trebuie sa corespunda uneia din urmatoare categorii de operatiuni: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. Autoritati ale administratiei publice locale In conformitate cu prevederile Legii nr. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete. cat si economic.

acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. Din pacate insa. BERD a inceput finantarea investitiilor importante in sectorul infrastructurii inca din 1995. Ispir Petre. pe langa finantarile proprii. in scopul intaririi competitivitatii si accesului la piete externe 2.Trebuie mentionat faptul ca activitatile enumerate mai sus ca fiind eligibile au caracter orientativ. BERD si-a extins sprijinul si la nivelul altor tipuri de infrastructura: modernizarea sistemului de incalzire centralizata. Sectorul energetic – acorda investitii companiilor din sectorul public si privat. Cap. urmarind cresterea cooperarii regionale si a comertului. reabilitarea infrastructurii din centrul istoric al Bucurestiului si imbunatatirea infrastructurii privind deseurile solide. pentru anul 2009. modernizarea soselelor. In afara de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. care se stabileste in cadrul intalnirilor de consiliu si se distribuie spre toate departamentele si directiile din cadrul Primariei. 179 . Orice alte activitati a caror eligibilitate este dovedita de solicitant. finantarile erau adresate investitiilor din sistemul de apa si canalizare24. Tamaioarei si Plumbuita in cartierul cu acelasi nume. BERD investeste atat in sectorul public cat si in cel privat. Astfel. Pentru Romania. prin fonduri proprii.2. in special cea de transport. transportul si distributia de energie 3. 4. 4. modernizarea liniilor de tramvai. Cei care beneficiaza de imprumuturile BERD sunt in general societatile furnizoare de utilitati detinute de municipalitati. insa amanarea din diverse motive a proiectului a determinat administratia locala sa se ocupe. cele 30 din Steaua Rosie-Petricani si 10 in Plumbuita trebuia sa fie modernizate cu bani de la Banca Europeana de Investitii (BEI). in masura relevantei. Programele Operationale aflate sub obiectivul „Cooperare Teritoriala Europeana”.1. de aceasta problema. asigurarand astfel cofinantarea alaturi de fondurile structurale disponibile din partea Uniunii Europene. Paroseni. BERD va sprijini in continuare Romania si in ceea ce priveste proiectele de infrastructura municipala. BERD reprezinta un catalizator major pentru investitii. Raul Colentina. Steaua Rosie si Sipca din zona Petricani si Ricinului.3 Surse Proprii Primariei Sectorului 2 In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. Sectorul privat – tinteste sustinerea intreprinderilor private autohtone.2. Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare mobilizeaza. 4.2 Alte fonduri nerambursabile • Programul Operational Sectorial Mediu • Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane • De asemenea. care se ocupa de producerea. imbunatatirea transportului public. Guvernul a luat in calcul limitarea cotelor de TVA 24 Dintre toate investitiile necesare la nivelul infrastructurii. trebuie mentionat ca in perioada 2006-2007 se vorbea de nevoia crearii in perimetrul care reprezinta obiectul nostru de studiu doua statii de pompare a apei. investitii straine directe semnificative.2 Fonduri rambursabile O sursa de finantari rambursabile pentru proiectele administratiilor locale o constituie Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. alte surse de creditare pot fi obligatiunile municipale si institutiile bancare. Totodata. Ca si principal investitor institutional in regiune. Infrastructura – se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii nationale. Dupa ce initial. Printre strazile care trebuia sa fie modernizate se numara Gimalau. pot fi utilizate pentru pregatirea parteneriatelor si proiectelor pentru a consolida rolul transfrontalier si transnational al acestor orase/municipii. In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. innoirea parcului de autobuze. Initial. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. pot fi inscrise pentru obtinerea de finantari. strategia axandu-se pe urmatoarele directii prioritare: 1.2.

4.2.Petricani 180 . dar si cele care urmeaza sa inceapa. O astfel de masura se traduce prin reduce rea investitiilor de la bugetul de stat. 4.platite catre administratiile locale. ca o masura anticriza. ceea ce afecteaza lucrarile deja incepute si aflate in curs de desfasurare. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .

1 . Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. locuri de joaca) .2 . Proiect nr.2 . Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.Petricani Potentiale surse de finantare Proiecte individuale Alternativa 1 Alte alternative Buget local Proiect nr. inclusiv drum de halaj 2.6 .Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie . Componenta 2: Pasaj suprateran Sos.7 . Proiect nr.Extinderea retelelor de apa si canalizare prioritara 1 / Buget local Buget local Proiect nr.Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 181 .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita POS Mediu Axa POR Axa prioritara 2 Proiect nr.Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora local Budget local Proiect nr. Colentina intersectie cu str.2 . Fundeni si Str. Proiect nr.Petricani 1.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie . Plumbuita.Petricani • Componenta 7: Sisteme de management al traficului POS CCE Axa Buget local Proiect nr.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.4 . D-na Ghica 2.5 . Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 3.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.2 .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului prioritara 4 Fondul de mediu POS Mediu si buget Proiect nr.3 . Gherghitei POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Primaria Generala Buget local Steaua Rosie .8 .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei POR Axa prioritara 1 Buget local Proiect nr.Petricani Bucuresti 1. Plumbuita) Budgat local / Budget POR Axa prioritara 2.

11 .Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.10 .9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr.Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect nr. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 182 .POR Axa prioritara 3 POR Axa prioritara 3 POS DRU Axa prioritara 6 Buget local Buget local Buget local Proiect nr.

frescelor.806 milioane euro din FEDR si 273. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.90 156.4.11 Sud 197. persoane aflate in dificultate) si dotarea acestora cu echipamente specifice. Sub-domeniul: Centre urbane la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti – Ilfov este de 123.58 Nord Vest 168. Programului Operational Regional i-a fost distribuita suma de 1. astfel cum este indicata mai sus. pentru perioada 2007-2013. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1. maxim 20% reprezinta alocarea dedicata finantarii proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare urbana promovate de catre polii de dezvoltare urbana.85 115. In tabelul de mai jos este prezentata repartizarea pe regiuni de dezvoltare a alocarilor financiare pentru Axa prioritara 1. protejarea si conservarea monumentelor istorice. inclusiv echipamente de informare si comunicare.34 milioane euro.reabilitarea / modernizarea cladirilor destinate serviciilor sociale (centre de ingrijire a copiilor. din mediul urban . 2. national si local.998/2008. domeniul major de interventie 1. ce urmeaza a fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1.restaurarea. centre pentru tineret.5.poli urbani de crestere". inclusiv transportul urban: .117.26 milioni di euro.infrastructura publica urbana . reabilitarea infrastructurii sociale: .726. centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente.restaurarea.04 182.365 milioane euro co-finantare nationala. iar restul sumelor disponibile sunt prevazute pentru centrele urbane.1 Totalul resurselor financiare alocate Programului Operational Regional 2007-2013 este egal cu 4. 2. din care 3.2.84 Bucuresti Ilfov 123. 183 .60 Vest 143.07 Sud Vest 194. Conform HG nr. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri.04 Pentru a indeplini criteriile de eligibilitate a operatiunilor si activitatilor.02 milioane euro provin de la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR).43 Sud Est 184.refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate. 3. in interiorul zonei de protectie a acestora.568. Restul este asigurat din fonduri publice nationale. picturilor murale exterioare.14 Centru 151.1 – Planuri integrate de devoltare urbana. in cazul centrelor rezidentiale pentru copii. este prevazut pentru finantarea proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare elaborate de catre cei sapte poli de crestere.transport si mobilitatea populatiei .64 121. din care: FEDR Nord Est 227. din care 1. prin: 1.26 99. impartirea acestor sume pe tipuri de proiecte se face dupa cum urmeaza: un procent de maxim 50% din alocarea financiara totala a Axei prioritare 1 a POR.19 135. Domeniul de interventie 1.391. alocarea financiara disponibila pentru Domeniul major de interventie 1.33 148. Sumele reprezinta milioane de euro: Regiunea de dezvoltare Alocarea financiara totala. protejarea si conservarea picturilor interioare. centre pentru persoane varstnice.patrimoniu cultural mondial (UNESCO). Mergand mai in amanunt. capacitatea acestora nu trebuie sa depaseasca 50 de locuri.171 milioane euro pentru axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor .96 159. proiectele prezentate in planurile integrate de dezvoltare urbana.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii: 1. consolidarea.

000.000.proiectele ce apartin operatiunii Reabilitarea infrastructurii sociale: intre 350.Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie.3.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana. etc. Plumbuita. sub-domeniul: centre urbane.1. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa respectivele planuri. incluziv drum de halaj 184 . trebuie sa se incadreze pentru fiecare din cele trei operatiuni eligibile: .000 lei.000 lei si 85. Valoarea totala a proiectului reprezinta suma cheltuielilor eligibile si neeligibile inclusiv a TVA –ului aferent acestora.proiectele care se incadreaza in operatiunea Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri: intre 1.000 lei.700. Ghidul solicitantului precizeaza limite minime si maxime intre care proiectele de dezvoltare din Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere. Domeniul de interventie 1. Proiect 1 . Selectia planurilor ce urmeaza a primi finantarea se face pe baze competitive.achizitionarea si instalarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere. . inclusiv transportul urban are ca limita maxima a proiectelor 1.) Planurile integrate de dezvoltare a centrelor urbane sunt finantate exclusiv din axa prioritara 1 a POR. .3 Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional 4. 4.000 lei..operatiunea Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.700.000 lei si minima 90.000 lei si 3.500.

prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. Plumbuita. cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere. a bunurilor si serviciilor în vederea stimularii dezvoltarii 185 . Angela. 7. de dezvoltare economica si sociala a regiunii Bucuresti Ilfov. se incadreaza in obiectivele Domeniului de investitie al POR intitulat „Planuri integrate de dezvoltare urbana”. Fax: 021. ceea ce va determina si cresterea investitiilor in zona. proiectului Telefon: 021-209600 int. Plumbuita. locuri atractive pentru investitii.1– Centre Urbane.ro b) DESCRIERE PROIECTULUI 1. 6. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. 3. in special cele mai slab dezvoltate. imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza. Bucuresti si Primaria Municipiului Bucuresti Entitatea responsabila cu implementarea Consiliul Local al Primariei Sectorului 2. incluziv drum de halaj Localizarea proiectului Zona Plumbuita – Steua Rosie . contribuind astfel la imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona.a) INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT 1. durabile si obiectiv specific) echilibrate teritorial. 598. sociale. prin intermediul proiectului. Astfel. Prin proiect se doreste îmbunatairea infrastructurii urbane de transport la nivelul cartierului. Obiectivul Domeniului major de interventie 1.Petricani. se va realiza imbunatatirea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane de baza ale regiunii mentionate. sub-domeniul Centre urbane. Obiectivele proiectului (obiectiv general. pentru a facilita mobilitatea populatiei. Titlul proiectului Reabilitarea infrastructurii urbane in Zona Plumbuita – Steaua Rosie . pentru a face din regiunile Romaniei. inclusiv a serviciilor sociale. potrivit nevoilor si resurselor specifice.Petricani Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. si in special a zonei vizate de proiect. incluziv drum de halaj”.Petricani (reprezentare grafica pe harta) Anul realizarii investitiei Iunie 2010.2096252. a tuturor regiunilor Romaniei.Iunie 2012 Durata proiectului 24 luni Beneficiarul proiectului /Parteneri Consiliul Local al Primariei Sectorului 2. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana.1 – „ Planuri integrate de dezvoltare urbana il reprezinta – conform Programului Operational Regional . Obiectivul general al proiectului consta in reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Plumbuita – Steua Rosie .cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. 4. realizand incadrarea obiectivului general al priectului in obiectivul general POR masura 1. Email: angelatoderita@ps2. 2. Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice. Bucuresti proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului Toderita C. Obiectivele proiectului intitulat „ Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. 5.

• Infrumusetarea peisajului prin solutii moderne.Petricani. • inlaturarea aspectului neingrijit si neunitar al aleilor ce deservesc spatiile urbane. • realizarea suprastructurii stradale.Petricani”. printr-o abordare policentrica. • Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. prin realizarea de trotuare si asigurarea accesului la proprietati. incluziv drum de halaj sunt: • modernizarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane.2. • mentinerea viabilitatii retelei rutiere . • promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie . in conditiile dezvoltarii continue a traficului. • sistematizarea verticala a zonei aferente strazii. • cresterea calitatii peisajului. • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare. o delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: o reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. Se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. o reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. Se intentioneaza sistematizarea pe verticala a zonei aferente strazilor cuprinse in zona prin: • realizarea infrastructurii stradale. • Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri. Obiectivele specifice ale programului POR sunt: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. • cresterea gradului de confort al populatiei. cu scopul imbunatatirii confortului si sigurantei circulatiei.Steaua Rosie . printr-o abordare policentrica. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului “Modernizare strazilor din cartierul Plumbuita . Potentialii beneficiari ai proiectului: Grupurile tinta propuse au fost astfel alese incat actiunea 186 . pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. • Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor. Zonele tinta si / sau grupurile tinta economice durabile a cartierului. • cresterea gradului de siguranta rutiera. pietoni si biciclisti. inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia.

printre altii. persoanele care nu locuiesc in zona dar care trec prin zona cartierului Plumbuita – Petricani atat cu automobilul personal. o Forta de munca din zona (in special tineri. Beneficiarii indirecti sunt. mijloace de transport in comun si nu numai. Beneficiarii directi : Primii beneficiari ai investitiei sunt toti locuitorii din zona Plumbuita – Steaua Rosie . someri). actionandu-se in sfera decizionala a sectorului economic.Petricani. modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale). femei.1 Identificare furnizori servicii. Beneficiarii indirecti ai investitiei propuse sunt.2 Intocmire si depunere proiect 1. Prin implementarea acestui proiect persoanele din grupul tinta vor beneficia de un bun confort si de stoparea fenomenului de degradare al mediului inconjurator prin infrumusetarea peisajului prin solutii moderne si infrastructurii stradale. Printr-o abordare integrata se are in vedere sprijinirea dezvoltarii de lunga durata a potentialului economic si social local si al regiunii in ansamblu. fiecare cu atributiile specifice fisei postului. Demararea proiect: Aceasta activitate presupune toate demersurile necesare inceperii proiectului propus. Principalele activitati din proiect proiectului sa aiba un impact socio-economic semnificativ in zona de dezvoltare.Petricani. 187 . lucrari si bunuri. insa responsabilul principal este managerul de proiect care va coordona intreaga activitate. cu subactivitatile mentionate este de 3 luni. turistii. Durata acestei activitati. Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 1. cu urmatoarele subactivitati. o Firmele care vor participa la implementarea proiectului.3 Semnare contract de finantare In cadrul acestei activitati sunt implicati toti membrii echipei de proiect. Acestia vor beneficia in mod direct de o retea rutiera modernizata (modernizarea carosabilului.3.Petricani carora li se vor oferi conditii mai bune de infrastructura de transport. o Comunitatea de afaceri din zona . Acestia vor avea parte de o buna fluidizare a traficului datorita moderizarii strazilor din aceasta zona. Grupul tinta vizat prin implementarea acestui proiect este reprezentat de locuitorii cartierul Plumbuita – Steua Rosie . agentii economici care îsi desfasoara activitatea. 1. 1. de asemenea sunt partile interesate de dezvoltarea comunitatii locale: o Consiliul Local . persoanele care tranziteaza zona Manastirul Plumbuita. Dintre beneficiarii directi putem aminti si firmele din domenii diverse si cladiri de birouri care va fi in zona cartierului Plumbuita .

ca si atributie este in sarcina managerului de proiect. Monitorizare si control: 5. 6. ea urmand a se desfasura pe intreaga perioada de implementare a proiectului. de 24 de luni.1 Realizare panouri 6. conform instructiunilor din ghidul solicitantului.2 Anunturi in media 6.3 Intocmirea de rapoarte financiare Activitatea de monitorizare si control se desfasoara pe parcursul celor 24 de luni de implementare de catre managerul de proiect in colaborare cu ceilalti membri ai echipei. 4.4 Constructii Activitatea de lucrari de constructii se desfasoara pe parcursul tuturor celor 24 de luni de implementare.3 Organizare de santier 4. pliante. Urmarirea intocmirii si depunerii proiectului tehnic cade in sarcina responsabilului tehnic.4 Realizare fotografii.2 Realizarea de controale pe teren in vederea identificarii stadiului de implementare a proiectului.2. Rapoartele financiare vor fi realizate de catre responsabilul financiar al proiectului.1 Amenajare protectia mediului 4. Se vor intocmi in acest sens rapoarte periodice si se vor realiza controale anuntate si inopinate la locul de desfasurare a investitiilor in vederea urmaririi modului de desfasurare a acestora si a preintampinarii eventualelor probleme ce pot aparea. 3. 5.1 Solicitarea de catre managerul de proiect a unor rapoarte periodice. 5. Coordonarea proiectului. Elaborare si depunere Proiect tehnic Dupa semnarea contractului de finantare este necesara depunerea proiectului tehnic. Aceasta activitate se va realiza in prima luna de dupa semnarea contractului de finantare.5 Placa permanenta Realizarea activitatii de informare prin publicitate si marketing este in atributia managerului de 188 . Coordonare proiect 3. Monitorizarea desfasurarii acestei activitati conform conditiilor contractuale este in atributia reprezentantului tehnic. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 4.2 Asistenta tehnica 4.2 Realizarea de sedinte de lucru.1 Realizare de rapoarte de progres.3 Publicitate pe site-ul primariei 6. Publicitate si marketing 6. 3. brosuri 6. banere. in stransa colaborare cu managerul de proiect 5.

cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere turistic si de agreement. infrastructura stradala din zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani al in Zona Plumbuita – Steua Rosie . . cu efecte pozitive asupra dezvoltarii economice si atractivitatii zonei. S-a optat pentru accesarea de fonduri europene in vederea rezolvarii problemelor identificate.Bucuresti.cresterea accessibilitati in zona. îngreunând Petricani astfel desfasurarea traficului rutier si pietonal în zona. inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. pe parcursul implementarii proiectului. contribuind la promovarea zonei ca target turistic.Petricani. 7. Justificarea proiectului: nevoi identificate În momentul de fata.Sectorul 2 este insuficient dezvoltata sau prezinta un grad ridicat de deteriorare. III. conform graficului.cresterea atractivitatii zonei Plumbuita – Steua Rosie . local. Proiectul propus raspunde demersurilor de revitalizare a zonei prin modernizarea infrastructurii stradale.delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala. muncitorilor si agentilor economici). Necesitatea implementarii acestui proiect apare din necesitatea sa se obtina o imbunatatire a confortului si a sigurantei circulatie.1 Receptia lucrarilor. . Asigurarea acestor conditii va permite valorificarea si conservarea patrimoniului istoric. Inchidere proiect 7. prin intermediul proiectelor. Impactul estimat al proiectului (impact .proiect si se va desfasura periodic. In vederea rezolvarii acestor probleme s-a realizat un Plan local de Dezvoltare al sectorului 2 si un Plan Integrat Dezvoltare Urbana pentru Zona Plumbuita – Steua Rosie .Petricani de 45 strazi din Sector 2 . .imbunatatirea infrastructurii urbane. 5.Petricania. 4. Cu ajutorul responsabilului financiar se vor intocmi documentele contabile referitoare la inchiderea proiectului precum si cele necesare rambursarii cheltuielilor eligibile conform contractului de finantare. regional. . Prin implementarea acestui proiect Sectorul 2 isi propune sa reabiliteze strazi.2 Rambursarea cheltuielilor de catre autoritatea contractanta conform contractului de finantare Inchiderea proiectului se va realiza dupa terminarea investitiilor care vor fi predate managerului de proiect.reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale.reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. national) . INCADRARE IN TIMP : 189 . . se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: .cresterea gradului de confort social (crearea de facilitati locuitorilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. 7. Pentru atingerea acestui deziderat se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. trotuare si spatiile verzi din zona Plumbuita – Steua Rosie .

Bucureşti şi Poliţia Comunitară Toderita C.000 Euro (40. Telefon: 021-209600 int. Localizarea proiectului 3. Ricinului/ Str. domeniul major de interventie 1. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. Angela.2096252. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Steaua Rosie.3. Fax: 021. DESCRIEREA PROIECTULUI: 190 . de Str. 5. Tamaioarei – Lacul Plumbuita (reprezentare grafică pe hartă) 2010-2011 12 luni Primăria Sectorului 2.090000 RON) V. Plumbuita. 7. 4.500. Sector 2. Bucureşti în parteneriat cu Poliţia Comunitară.1.Petricani : Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Zone Peninsulari – delimitata 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Petricani .Paroseni/ Lacul Plumbuita/ Strada Sipca.Str. Axa Prioritara 1. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii I. sub domeniul centre urbane 4. Email: angelatoderita@ps2. Bucureşti Primăria Sectorului 2.2. de Sos. Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona Plumbuita – Steaua Rosie . Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. 2. Incadrare in timp -Data de incepere a proiectului: Iunie 2010 -Data incheierii proiectului: Iunie 2012 -Situatia curenta a proiectului: In curs de implementare IV. 6. 598. Titlul proiectului 2.ro II. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI Estimati costul total al proiectului 9.

Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă 3.. .1. caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse. Axa Prioritara 1. obiectiv specific) 2. selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate. polarea mediului sau traficul de droguri.prevenirea şi reducerea consumului de droguri în spaţiile publice din zona Plumbuita. Numărul crescut al infracţiunilor care se petrec în zona Plumbuita măresc gradul de nesiguranţă al locuitorilor şi vizitatorilor acestei zone. Obiectivele proiectului (obiectiv general. Grupurile tinta: locuitorii din cartier. securităţii locuitorilor şi copii din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prin un sistem de supraveghere video si management informational pentru crestere siguranta sociale si prevenirea criminalitati. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. proiectelor tehnice. Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR. 5 Asigurarea personalului responsabil cu supravegherea. calugari. 4 Monitorizarea implementării proiectului de investiţii. care va consta în amplasarea de camere de supraveghere pe principalele artere rutiere şi spaţiile publice. stabilirea modului de transmitere a datelor. care să asigure: . Elaborarea documentaţiilor de atribuire. evaluarea. sisteme anti-vandalizare). spatiile verzi din parcul Plumbuita.schimbarea imaginii cartierului.1. 191 .prevenirea şi combaterea actelor de violenţă si infractionalitate (mediu) pe malul lacului Plumbuita. . turisti. echiparea dispeceratului. În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi: 1. dând o imagine negativă acesteia. care va fi perceput ca sigur si linistit Zona tinta: zona Plumbuita – Steaua Rosie . Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii.Petricani (intersecţii. . De aici rezultă nevoia de instalare a unui sistem de supraveghere şi monitorizare. Principalele activităţi din proiect 4. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Plumbuita – Steaua Rosie . Din intregul cartier. 3. selectarea şi contractarea companiei (iilor) în vederea achiziţionării sistemului de monitorizare (stabilirea locurilor de montare a camerelor video. 2. evaluarea. zone in care s-au inregistrat infractiuni conform datelor de la politie. lansarea licitaţiei publice. dar si insalubritatea prezenta aici. stabilirea numărului de camere de supraveghere. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major.Petricani Obiectivul general este îmbunătăţire siguranţei. Lansarea licitaţiei publice.prevenirea şi combatearea actelor de violenţă în spaţiile publice. staţii de autobuz si spatiile cu factori de risc ridicat). vizitator de parcuri. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradală şi in proximitatea şcolilor si a obiectivelor de interes public.

2096252.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. 5. 2. Proiect 3 . 1. INCADRARE IN TIMP : prevenirea anumitor fenomene sociale degradante la adresa persoanelor. 6.96 ha delimitat de Str. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Municipiul Bucuresti. 7.3. domeniul major de interventie 1. V.Data de incepere a proiectului: . zona 192 II. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. national) • • • • • • III. Telefon: 021-209600 int. obiectiv specific) . prevenirea şi combaterea consumului de droguri (zona Plumbuita si parc).3. depistarea reţelelor de traficanţi de droguri. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. 3. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Fax: 021. sub domeniul centre urbane 4. Str. reducerea violenţei (Zona Peninsuare). reducerea numărului de infracţiuni si îmbunătăţirea condiţiilor de asigurare a ordinii şi liniştii publice.5. Incadrare in timp . Sector 2 Teren in suprafata de 1. Email: angelatoderita@ps2.000 Euro (2.Situatia curenta a proiectului: Estimati costul total al proiectului 2010 2011 In planificare Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 710. 4. regional. 598. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Axa Prioritara 1. Angela. scăderea/ descurajarea comportamentului indisciplinar pe străzi. Steaua Rosie. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita I.200 RON) lei IV. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. Racinului. pe zone parasite si pe maul lacului Plumbuita. Impactul estimat al proiectului (impact local.996. Obiectivele proiectului (obiectiv general.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana.Data incheierii proiectului: .

Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu 193 . Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.2. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale controlarea nivelului lacului utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni . proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. avand un numar de aproximativ 23. pe parcursul derularii contractului de lucrari. printre lucrarile de constructii ce se vor executa enumeram: o Crearea unui stavilar in zona insulei Plumbuita o Amenajarea bazei lacului prin betonare o Crearea in partea sudica a lacului a unei scurgeri a apei din lac in Raul Colentina Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. Ca obiective specifice. Transferul dreptului de administrare a zonei vestice a Lacului Plumbuita de la Apele Romana la Consiliul Local al Sectorului 2 Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate).500 locuitori. Principalele activitati din proiect 4.

sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. panza freatica. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. aer). crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. fapt ce creeaza un disconfort vizual. national) alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. social. iar pe perioada de iarna transformarea lacului in patinoar. depozitarea necontrolata a deseurilor.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 12 ha de suprafata recreationala (lac) controlarea nivelului apei din lac prin stavilarul din dreptul insulei Plumbuita si prin canalul de scurgere amenajat in partea sudica a lacului utilizarea lacului in perioada de vara pentru activitati de agrement (barci. fara a 194 . gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. pe cale de consecinta. regional. in mod indirect. etc. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul.5. Impactul estimat al proiectului (impact local. 23. reciclare a deseurilor solide municipale.). economic si al infrastructurii. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. hidrobiciclete. zone verzi) . in structura primariei. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. pe intreaga durata de analiza a proiectului.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). Avand un nivel controlat al apei se poate goli periodic lacul permitand curatarea acestuia de impuritati si deseuri.

195 . Obiectivele proiectului (obiectiv general. 6. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. 2. Sector 2 Teren in suprafata de 1. locuri de joaca) . Angela.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national.000 Ron) IV. Incadrare in timp . INCADRARE IN TIMP : 1. contribuind astfel la marginalizarea acestora.4.3. 3. 7.000 euro (14.2096252. intrucat rezultatele proiectului. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune II. 5.500. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Municipiul Bucuresti. Axa Prioritara 1. 598. Impactul national: nu este cazul. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. Fax: 021. Telefon: 021-209600 int. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. domeniul major de interventie 1.96 ha delimitat de Str. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita I.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 3. sub domeniul centre urbane 4. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Str. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. 4. Email: angelatoderita@ps2. III. desi semnificative in plan local. Estimati costul total al proiectului V.770. Racinului. Steaua Rosie. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. Proiect 4 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana.apela la metodele traditionale.

Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri.obiectiv specific) 2. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. 196 . Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. Principalele activitati din proiect 4. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona sociala. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. depozitarea necontrolata a deseurilor. fapt ce creeaza un disconfort vizual. zone verzi) . aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. pe parcursul derularii contractului de lucrari. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. panza freatica. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate).sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. economic si al infrastructurii.500 locuitori. Ca obiective specifice. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. social. aer). avand un numar de aproximativ 23. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana.

500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 1. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. INCADRARE IN TIMP : 1. intrucat rezultatele proiectului. Impactul national: nu este cazul. regional. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national.Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) 197 . lipsa de siguranta pe care o resimte populatia nevoita sa tranziteze zona propusa pentru construirea viitorului parc. pe cale de consecinta. reciclare a deseurilor solide municipale. in structura primariei. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. pe intreaga durata de analiza a proiectului. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. national) gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. Incadrare in timp . care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. 23.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca.5. desi semnificative in plan local. fara a apela la metodele traditionale. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. III. Impactul estimat al proiectului (impact local. in mod indirect. contribuind astfel la marginalizarea acestora.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului).

INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. 3.5.3. Angela. Steaua Rosie. Plumbuita) I. 7. sub domeniul centre urbane 4. Obiectivele proiectului (obiectiv general.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Sector 2 Teren in suprafata de 1. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. avand un numar de aproximativ 23. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 198 . Telefon: 021-209600 int. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.500 locuitori. 4.330. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita Municipiul Bucuresti. Fax: 021. Estimati costul total al proiectului V. Axa Prioritara 1. Email: angelatoderita@ps2. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Racinului.- Situatia curenta a proiectului: Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 1.2096252. 6. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana.000 Euro (6. 5.96 ha delimitat de Str.500. Str. Ca obiective specifice. 598. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. obiectiv specific) 2. 2.000 RON) IV. II. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. Proiect 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. domeniul major de interventie 1.

social. economic si al infrastructurii. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul.2 (ca 199 . 23. zone verzi) . national) Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). pe parcursul derularii contractului de lucrari. Principalele activitati din proiect 4. in structura primariei.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona 5. panza freatica. depozitarea necontrolata a deseurilor.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 4. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. Impactul estimat al proiectului (impact local. in mod indirect. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. fapt ce creeaza un disconfort vizual. regional. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). aer).3. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri.

care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR In tabelul urmator sunt listate estimarile de buget necesare pentru a realiza obiectivele de investitii propuse si asistenta tehnica in implementare. pe intreaga durata de analiza a proiectului. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative.4.000 euro (8. contribuind astfel la marginalizarea acestora. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Incadrare in timp . III.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 2. pentru proiecte de dezvoltare cu finantare POR:Buget 200 . reciclare a deseurilor solide municipale. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. sub domeniul centre urbane 4.urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). INCADRARE IN TIMP : 1. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri.100. fara a apela la metodele traditionale. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.4. Impactul national: nu este cazul. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si.862. Bugetul estimat al proiectelor 4.000 RON) IV. intrucat rezultatele proiectului. desi semnificative in plan local. Estimati costul total al proiectului V. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. domeniul major de interventie 1. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. Axa Prioritara 1. pe cale de consecinta.

D-na Ghica Local al PS2 creaza mari cozile la semafoar si PMB Componenta 3: Componenta 3: Componenta 3: 01.07.Petricani Consiliul Local al PS2 Componenta 1: si PMB Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.958 lei) 2 Componenta 1 Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Obiective specifice: .210.000 RON) Componenta 3: 6.500. Gherghitei mobilitatii in zona estica din lacul Plumbuita Obiective specifice: Fluidizarea traficului din intersectia Sos.090000 RON) 2 Componenta 2: Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in tot Sectorul 2 si in zona sudica din cartier Componenta 2: Plumbuita – Steua Rosie .03. unde trece si tramvai si se 01. crt. Plumbuita. Perioada de implementare Denumire proiect Solicitant Obiectiv si activitati propuse Anul inceperii Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Fundeni si Str.Petricani cu Consiliul un set de masuri de Local al PS2 reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .2011 31.500.06.04.06.2013 Colentia – Doamna Ghica.2012 9.05. Colentina – Sos.Petricani 01.amenajarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto.promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie .2011 30.000 Euro (40.000 Euro (2.000 Euro (23.2010 31. pietoni si biciclisti . Actualizarea planului urbanistic zonal astfel incat acesta sa raspunda noii directii de dezvoltare a zonei. Anul finalizarii Total (lei) 1 O mai buna incadrare a noilor dezvoltari intr-o strategie pentru zona. 01.Petricani Pasaj suprateran Sos.03.532.2011 str. inclusiv drum de halaj.2010 01.000.04.000 Euro (128. Fundeni Componenta 2: 5.000 RON) 201 .Nr.2013 Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. Obiective specifice: Fluidizarea traficului la intersectia Componenta 2: Componenta 2: Colentina intersectie cu Consiliul 31.

2010 Amenajarea complexa a si PMB in special a spatiilor recreationale zonei vestice a lacului • imbunatatirea gradului de protectie a mediului Plumbuita inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement • intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Componenta 5 Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Componenta 5: mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Plumbuita (aferenta zonei in special a spatiilor recreationale Steaua Rosie.06.2011 3.000 euro (14.100. proiectul isi propune: 01. prin Componenta 6: imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Amenajarea de noi spatii Municipiului Bucuresti.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.2 2 2 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. proiectul isi Consiliul pregătirea lor pentru noi propune: activităţi economice Local al PS2 • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.07.862.000 euro (8.330.000 RON) 31.ameliorarea calitatii mediului ambiant . zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.07.Petricani Amenajarea de noi spatii Obiective specifice: publice (spatii verzi. locuri Consiliul . 01. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.000 RON) 202 .770.000 Ron) 31.06.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine 01.06.2011 1.500. prin intermediul carora va fi Amenajarea terenurilor şi transpus in realitate obiectivul general.000 Euro (6.500.Local al PS2 Manastirul Plumbuita si PMB Crearea unui parc de .2010 malurilor de pe lacul si PMB cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. Amenajarea complexa a Local al PS2 Ca obiective specifice. zona Plumbuita – Steaua publice (spatii verzi) – Consiliul Rosie – Petricani. Componenta 4: Ca obiective specifice.2010 de joaca) in cartier .2011 2. Plumbuita) cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului 31.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de utilitate publica in zona petrecere a timpului liber Plumbuita .07.

crearea de noi locuri de parcare Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani .Petricani Plumbuita – Steaua Rosie Obiective specifice Componenta 8: .08.2010 31. Consiliul Componenta 8: Crearea de . 2 2 3 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Componenta 7 Consiliul Plumbuita – Steaua Rosie Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Local al PS2 .500.reducerea cheltuielor la energie electrica 01.000 RON) Componenta 8: Componenta 8: 01.09.000 RON) 01.330.000 euro (2.2010 31.07.06.Petricani Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea vizibilittaii si sigurantei cetatenilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .000 lei) 203 .2011 200.sporirea confortului in utilizarea spatiului carosabil si Componenta 9: Crearea de al trotuarelor parcari supraterane in zona .Petricani si PMB Obiective specifice: optimizarea circulatiei in zona Componenta 7: Sisteme de management al traficului Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si serviciilor publice in zona mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .2011 Componenta 8: 60.08.110.2012 500.mai buna utilizare a spatiilor publice . de noapte Obiectivul specific: achizitia si instalarea de lampadare publice bazate pe panouri solare.2010 31.2012 Componenta 9: 1. care ofera: .200 RON) Componenta 9: Componenta 9: 01.cresterea sigurantei cetatenilor .000 euro (253.inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.09.000 Euro (844.cresterea traficului rutier alternativ si crearea in zona un circuit turistic pentru biciclisti.08.Petricani.09.cresterea culturii sportive si civice la nivelul Local al PS2 sectorului piste ciclabile (Ricinului – si PMB Obiective specifice Componenta 9: Parcul Plumbuita – Colentina) .2011 31.000 euro (6. precum si a Utilizarea tehnologiei celor ce tranziteaza sectorul /zona prin montarea si celulelor fotovoltaice Consiliul modernizarea sistemului de iluminat public utilizand pentru iluminatul pe timp Local al PS2 energia solara (celule fotovoltaice).

000 Euro (105. . .440.4 Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Consiliul Local al PS2 in parteneriat cu operatorul de salubrizare Obiectiv general: crearea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor la nivelul Sectorului 2 Obiective specifice: .2010 2. Obiectivul specific consta in realizarea unui studiu de oportunitate tinand cont de scenariile de dezvoltare prezente si viitoare ale cartierului. 01. responsabilizarea.000 euro (in functia de devizul elaborat in faza de pre-fezabilitate) (8. prin reorganizarea interna a politiei comunitare (realocari. Obiectiv specific: extinderea sistemelor de alimentare 01.2010 31.05.Petricani.2011 31.schimbarea mentalitatii locuitorilor zonei Plumbuita Steaua Rosie – Petricani si a comportamnetului acestora fata de mediu.2010 31. Principali activitatii din proiect: .12.2010 710.2010 30.Cresterea efectivului de politisti in zonele considerate periculoase.12.Stabilirea zonelor unde trebuie intarita siguranta publica.reciclarea unui volum mai mare de deseuri 01.07.stimularea colectarii selective .2010 al actelor ilicite. Obiectivul specific urmareste marirea numarului de politisti in zonele unde se inregistreaza un nivel ridicat 01.2010 cu apa si canalizare la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .600 RON) 6 7 Consiliul Local al PS2/ Politia Comunitara Marirea numarului de si Politia politisti in vederea Capitalei asigurarii securitatii (Ministerul locuitorilor zonei de Interne si Reformei Administrati ve) 8 Sistem de supraveghere Consiliul Obiectivul general al proiectului: imbunatatirea conditiilor de viata si a conditiilor de mediu.cresterea sigurantei si a ordinii publice. Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei.07. Proiectul urmareste: .2011 30.01.000 lei) 31.12.000.000 Euro (126.prevenirea si combaterea actelor de violenta.01.asigurarea comunicarii intre locuitori si politisti.07. 01.500 RON) 31.000 Euro 204 . Obiectivul general este cresterea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii.600 RON) 5 Studiu de oportunitate Consiliul privind necesitatea crearii Local al PS2 de noi linii de transport Consiliul Local al PS2 Extinderea retelelor de apa in si canalizare parteneriat cu PMB Obiectivul general al proiectului urmareste analizarea necesitatii crearii de noi linii de transport public in urma dezvoltarii cartierului.2010 25.12. .000 Eur (126. angajari de personal). .

specializate. lansarea licitatiei publice.000 RON) 01.2010 de asistenta sociala si medicala care sa furnizeze servicii complexe.220.400 RON) 205 . Serviciile acordate in cadrul acestui centru de asistenta sociala sunt: consiliere.200 RON) 9 Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice (Clubul Seniorilor) Consiliul Local al PS2. Bucuresti Agentia Nationala Ocupare Fortei Munca al / de a de Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea starii de sanatate si siguranta a populatiei varstnice din zona Plumbuita –. Obiectivul specific consta in identificarea persoanelor rrome fara pregatire initiala.Petricani prin realizarea infrastructurii de asistenta sociala si medicala. (2.000 RON) 30.04.04. ingrijire medicala.000. Activitatii prevazute: 1.000 Euro (4. Obiectivul specific consta in modernizarea unui imobil si transformarea acestuia intr-un centrului 01. care sa asigure prevenirea si combatearea actelor de violenta in spatiile publice. precum si suport persoanelor varstnice. Obiectivul General al proiectului urmareste gradul de absorbtie a persoanelor dezocupate in piata muncii si imbunatatirea gradului de integrare in comunitate a populatiei rrome.05. etc).000 Euro (506.2011 120. selectarea 30. hrana si socializare.05. Sector 2. Directia de Protectie Sociala 11 Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. mecanica. Elaborarea documentatiilor de atribuire.2012 500.110.000 Euro (2.2010 si pregatirea acestora in meserii solicitate la nivel de sector si la nivelul municipiului Bucuresti (constructii.07.2012 1. Obiectivul general este imbunatatirea starii de sanatate a locuitorilor prin oferta de servicii de asistenta medicala in clubul Seniorilor a diverselor grupuri 01. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara Consiliul Local PS2.996. Directia de Protectie Sociala 10 Furnizare de asistenta medicala primara in cadrul centrului de asistenta sociala Consiliul Local al PS2. evaluarea. 01. Acest centru poate sa furnizese accesul rapid la servicii medicale primare si sa ofera servicii persoanelor aflate in dificultate. Bucuresti securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie .video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Local al PS2 in parteneriat cu Politia Comunitara.2010 afectate de fenomenele sociale.07.Petricani. de asistenta sociala si medicala. Obiectiv specific este instalarea unui sistem de supraveghere stradala. cu sau fara loc de munca.

877. crt Denumire proiect Solicit ant Perioada de implemen tare Obiectiv si activitati propuse Buget proiect 206 . Monitorizarea implementarii proiectului.000 Euro (146.100 RON) 4. 4. 2.805. Bugetul estimat al proiectelor eligibile pe Axa 1. evaluarea. Lansarea licitatiei publice.4. selectarea si contractarea companiei (iilor) care vor furniza cursurile de pregatire profesionala. Elaborarea dosarului de finantare (cererea de finantare si documentele suport) conform specificatiilor din Ghidul Solicitantului aferent Programului Operational in cadrul caruia se aplica pentru obtinerea finantarii nerambursabile. Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat TOTAL 34.1 Nr .000 Euro 34.2.805. 3.si contractarea companiei (iilor) care se va/vorocupa de intocmirea dosarului de finantare.

2 Colectare si analiza oferte 7.1 Amenajare protectia mediului Cos turi neel igib ile (lei) Valoarea investitiei TOTAL (lei) (inclusiv TVA) este de 1 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Plumbuita.60 368 32 0 RO RO RO N N N 9.000 Euro (40. 59.0 1.500.3 Selectie furnizori servicii 8. Demararea procedurii de achizitii publice pentru serviciile de proiectare.2 Depunere cerere de finantare cu anexe 6.3 Selectie furnizori servicii 6. printr-o abordare policentrica.1 Intocmire proiect conform ghidului POR 1.1 –Centre urbane 6. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului Modernizare strazi Cartierului Plumbuita – Steaua Rosie . pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 5.8 9.62 609.090000 RON) 207 . asistenta tehnica si consultanta cu urmatoarele subactivitati: 5.Petricani sunt: • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane.1 Trimitere cereri de oferte 7.2 Colectare si analiza oferte 5.3 Semnare contract de finantare 7.Val Co oar ntri A buti e n e ner ul am pro Anul fi bur prie incep n sabi cost erii al uri la iz soli elig ar cita ibil ii e ta (lei) (lei) Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Elaborare si depunere proiect 6. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 8.1 Trimitere cereri de oferte 5. Achizitii publice pentru servicii de constructii. dotari 7. inclusiv drum de halaj Consil iul Local al sector ului 2 2010 2 0 1 2 29.

5 Placa comemorativa 7. securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie .2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Consil iul Local al Prima riei Sector 2 8.3 Organizare de santier 8.200 RON) 2 0 1 1 2. urmarire a investitiilor urbane) 6.2.000Euro (2. Angajarea de personal si training 7.1. Centralizarea Cv-urilor 7. precum si a unor obiective locale de interes cuprinse in aceasta zona.5 719. Obiectivul specific al proiectului: Supravegherea video permanenta (24/7) si in timp real a zonei delimitate de zonei delimitate de peninsula Tei Toboc si peninsula Plumbuita.2 Asistenta tehnica 8. combatere si instrumentare juridica a infractiunilor si cresterea gradului de protectie a mediului. Angajarea personalului 7. Anuntarea posturilor disponibile 7.4 Constructii 5. Principalele activitati din proiect: 2010 • Organizarea Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) • Indeplinirea formalitatilor de achizitie publica • Realizarea proiectului de executie • Achizitia echipamentelor si executia lucrarilor de instalare si testare a sistemului de supraveghere • Auditul proiectului • Asigurarea activitatilor de informare si publicitate • Scolarizarea si instruirea operatorilor sistemului 710. gestiune. Training 8. Organizarea de interviuri 7. 1.4 Anunt inchidere proiect 6.1 Anunt incepere proiect 6. Achizitie bunuri lista de dotari: (soft management integrat. modernizarea managementului operational si al resurselor.23 45. Publicitate si marketing 6.3 Anunt de progres 6.996. Inchidere proiect Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei.2 Panou descriere proiect 6.3.57 42 088 0 RO RO RO N N N 208 .4. planificare.6.Petricani. eficientizarea activitatilor de depistare.

prin imbunatatirea infrastructurii urbane in setorul 2 al Municipiului Bucuresti. proiectul isi propune: • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.71 1.000 RON) 209 . Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .ameliorarea calitatii mediului ambiant . pe parcursul derularii contractului de lucrari.16 5. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale.Petricani Obiective specifice: .54 0. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent.24 3.770.Petricani.000 euro (14.51 96. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.2 4. Principali activitati din proiect: Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor 2010 de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate).500.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine Manastirul Plumbuita .crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de petrecere a timpului liber .3 Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Consil iul Local al PS2 si PMB Crearea unui parc de utilitate publica in cartierul Plumbuita Consil iul Local al Sector ului 2 al Munic ipiului Bucur esti 4 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.330.000 Euro (6.000 Ron) 2 0 1 1 4.500.58 9.20 16 4 0 RO RO RO N N N 1. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).98 2. 2 0 1 1 8. zona cartier Plumbuita – Steua Rosie .80 0 0 0 RO RO RO N N N 3. Ca obiective specifice. in special a spatiilor 2010 recreationale • imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.04 4.

Plumbuita. 2 0 1 1 660 041 8 RO N 2.000 0 RON) RO RO N N Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat 17. in special a spatiilor 2010 recreationale cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti. proiectul isi propune: cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. inclusiv drum de halaj Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 3 .000 8980160 2245040 3544800 14770000 3.4 6.Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.862.048.310.000 euro 13. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.310. locuri de joaca) Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Contributie proprie Valoare nerambursabila costuri Costuri solicitata (Lei) eligibile (lei) neeligibile (lei) Total (lei) Total (Euro) 29859032 609368 9621600 40090000 9.5 Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Plumbuita) Consil iul Local al PS2 si PMB Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.000 2231570 45542 719088 2996200 710.500.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 . Ca obiective specifice.000 Euro TOTAL 73.200 RON (17.100.12 2.000 Euro) Denumire proiect Proiect 1 .000 210 .500.500.88 70 (8.000 4714584 96216 1519200 6330000 1.

Proiect 5 . Plumbuita) 6600418 52385764 13470 3009636 2126880 17531568 8862000 2.100.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.310.000 73048200 17.000 Total 211 .

D-na Ghica Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. inclusiv drum de halaj Componenta 2: Pasaj suprateran Sos.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .an) Proiect 1 .5. Plumbuita) Componenta 7: Sisteme de management al traficului Componenta 8: Crearea de piste ciclabile 212 .Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Perioada de implementare a proiectelor 4.4.Petricani Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Perioada de implementare a proiectelor POR 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna.5. Colentina intersectie cu str. Plumbuita.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Proiect 2 . Fundeni si Str.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Gherghitei Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. locuri de joaca) .1.

cu implementarea prevazuta de la 1 ianuarie 2009 pana la 1 ianuarie 2011. Plumbuita. inclusiv drum de halaj” dureaza 12 luni. trebuie mentionate urmatoarele: 1. 2.Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect 7 .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Proiect 8 . cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (iulie 2010 – iulie 2011).Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 9 .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect 6 .Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect 5 .Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect 10 .“Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” dureaza 12 luni.(Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect 3 .1 Perioadele de implementare a celor cinci proiecte de dezvoltare sunt programate pentru perioada 2010-2011.Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect 11 . 213 .5. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 4. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.2.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Proiect 4 .Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. Referitor la cele cinci proiecte.

din care durata de executie 8 luni.an) Proiect 1: “Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. cu implementarea prevazuta pentru ani 2010.“Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” 214 . “Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” dureaza 12 luni.3. cu implemntarea prevazuta pentru ani 2010. inclusiv drum de halaj” Proiect 2 – “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” Proiect 3 .Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 . Plumbuita. Tabelul urmator reprezinta starea desfasurarii lucrarilor prevazute: 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna. dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna).2011 (iulie 2010 – iulie 2011) .2011 (iulie 2010 – iulie 2011). cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (inceput prevazut pentru 1 iulie 2010). 5. dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna).“Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” Proiect 5 . „Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita” dureaza 12 luni. 4. “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” dureaza 12 luni.

6 Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.4. locuri de joaca) . 3. Plumbuita. D-na Ghica Pasaj suprateran Sos.Petricani 1. 8.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . 2.Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Gherghitei Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice . 7. 5.6.1. 9. Fundeni si Str. Plumbuita) Sisteme de management al traficului Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita harta 2 harta 3 harta 3 harta 4 harta 5 harta 6 harta 7 harta 8 harta 9 harta 10 harta 1 harta 11 harta 12 si harta 13 harta 14 harta 15 harta 16 harta 1 Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice 215 . Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR Scopul principal Proiect 1 Proiect 2 Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 7 Proiect 8 Proiect 9 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. 4. Colentina intersectie cu str.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. 6. inclusiv drum de halaj Pasaj suprateran Sos.

1 si nr. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara harta 16 harta 1 Harta 1 – Zona de actiune urbana “Plumbuita – Steua RosiePetricani” (Proiecte nr.Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.Proiect nr. inclusiv drum de halaj 216 . Plumbuita. 11) Harta 2 . Componenta 1 .Proiect 10 Proiect 11 Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. 2.

Proiect nr. componenta 5 – Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Harta 6 . Componenta 2 . D-na Ghica si compunenta 3 .Proiect nr. 2. componenta 4 –Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Harta 5 . Fundeni si Str. Colentina intersectie cu str. Gherghitei Harta 4 . 2. Plumbuita) 217 .Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul (aferenta zonei Steaua Rosie. 2 – Componenta 6 .Pasaj suprateran Sos. 2.Proiect nr.Harta 3 .Proiect nr.Pasaj suprateran Sos.

Harta 7 .Proiect nr. 2 – Componenta 9 .Proiect nr.Proiect nr.Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita) Harta 10 . 2 –Componenta 7. 3 – Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte 218 .Sisteme de management al traficului Harta 8 . 2 – Componenta 8 – Creare de piste ciclabile Harta 9(Proiect nr.

7 – Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei 219 .Proiect nr.Proiect nr. 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de apa Harta 14 . 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de Canalizare Harta 13 .Proiect nr.Proiect nr.Harta 11 . 5 – Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Harta 12 .

2.Proiect nr. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 Localizarea celor cinci proiecte integrate de dezvoltare propuse pentru obtinerea de finantare in cadrul Programului Operational Regional . 10 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice si furnizarea de asistenta in cadrul centrului de asistenta sociala 4.6.Proiect nr.Harta 15 . 9 si nr.axa prioritara 1 este urmatoarea: 220 . 8 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii Harta 16 .

incluziv drum de halaj. Palamidei Pietrisului Plumbuita Porumbaceanu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Stanga Ion Cap. Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea Lopetii Marin Ion.Petricani. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe 221 . Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan. Sold.Proiect 1 – Modernizare strazi cartierului Plumbuita Steaua Rosie . astfel incat este mult mai bine definita si zona rezidentiala din cadrul perimetrului pe care il avem in studiu. Petre. Magura Vaii Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. Cu privire la acest proiect. Pentru a fi vizualizate mai usor le-am evidentiat in violet. Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Ispir. Sold. in tabelul ce urmeaza graficului sunt prezentate strazile ce vor fi reabilitate. Cap.

pe baza indicatiilor primite de la Politia Comunitara.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita”. Pentru o scurgere mai eficienta a apelor. utilizarea a zonei vestica lacului (in galben. tinand cont si de rezultatele studiului de fezabilitate si a analizelor cost-beneficiu.Petricani. 222 . In graficul alaturat. asa cum se poate observa si pe harta zonei) va fi pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement. Proiect 3 . Localizarea lor exacta va fi definita mai apoi in fisa de proiect. Prin acest proiect. un control sistematic al nivelului lacului si intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator. am incercta sa localizam camerele video in zonele strategice ale cartierului. Proiectul isi propune cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate in zona vestica a lacului Plumbuita. este prevazuta si o noua conducta pentru a decanta apelor din lac in raul Colentina.Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie.

96 ha si este localizat in patratul verde din grafic alaturat. cuprind zona Steua Rosie si peninsula Plumbuita. viitorul parc va fi construit intre Str.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Teren unde va fi amenajat un parc de utilitate publica este in suprafata de 1. Ricinului si Manastirea Plumbuita. Proiect 5 . Proiectul se va desfasura pe toata parte nordica a malului lacului Plumbuita. Str. Asa cum se poate observa si pe harta zonei. adica in zona de centru-nord est a perimetrului studiat.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita”. Plumbuita).Proiect 4 . 223 . Plumbuita.

• Definirea unui instrument de monitorizare a rezultatelor intermediare si finale. dar si a aspectului economic si social. coordonarea dintre continutul planului si documentatiile ce fac referire la proiectele propuse pentru obtinerea de finantare prin intermediul Axei 1. avand ca instrument aprecierea veniturilor realizate odata cu punerea in practica a planului.7.Petricani si in relatia reciproca de interdependenta.1 a Programului Operational Regional (Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane se va asigura in totalitate din axa prioritara 1 a POR. menita sa realizeze un acord intre diferitii agenti si grupuri de interese. • Dezvoltarea unui proces de implementare a strategiilor. • Formularea strategiilor si a planurilor de devoltare pentru zonele de interventie si definirea prioritatilor (sub un aspect organic si global). propriile investitii.7 Managementul implementarii planului integrat 4. propriile politici. printr-un efort comun si sustinut.2.1 Justificarea metodologica Procesul ce duce la identificarea planului integrat de dezvoltare durabila este definit ca fiind principala metoda in cadrul careia. In cele ce urmeaza se face o descriere a conditiilor si metodelor de administrare a implementarii Planului Integrat. c) sistemul de control al rezultatelor proiectelor propuse. asadar. planurile respective urmand a fi selectate pe baze competitive. propriile alegeri prioritare. rezultatul unui proces decizional organizat. se urmareste determinarea performantelor si a rezultatelor implementarii. in functie de un aspect care puncteaza pe impartasirea activa a deciziilor. Elaborarea Masterplanului pentru zona Plumbuita – Steaua Rosie . totul pentru o optimizare a eficientei. indiferent de sursa de finantare (POR – prioritate principala sau 224 . aria urbana a sectorului 2 si societatile locale care opereaza aici pot construi. b) definirea metodelor si a resurselor umane si materiale pentru concretizarea obiectivelor. elaborand printr-o atitudine deschisa si flexibila. • Identificarea actorilor organizarii si a diferitelor competente de profil. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa aceste planuri).4. Planul de dezvoltare durabila cuprinde si un desfasurator ce va permite monitorizarea evolutiei mecanismelor de implementare. Identificarea partenerilor strategici in etapa de elaborare a Planului Integrat “Zona Plumbuita – Steua Rosie .7. Managementul implementarii Managementul implementarii presupune implementarea Planului Integrat de Dezvoltare si proiectele integrante ale acestuia. Prin acest proces de supraveghere in timp. considerand sistemul de inteventii necesare dezvoltarii sale intr-un cadru organic si global.Petricani” explica relatiile existente intre departamentele aplicantului si partenerii publici si privati care conteaza in procesul de programare strategica a perimetrului Plumbuita – Steua Rosie . in acelasi timp.Petricani si ulterioara implementare a acestuia reprezinta. 4. Principalele etape ale proiectului de planificare strategica au in general urmatoarea alcatuire: • Analiza de mediu interna si externa. alcatuit pe de o parte dintr-o analiza specifica a contextului planului si pe de alta parte din propuneri creative: a) programul obiectivelor. o viziune comuna si dinamica a propriului viitor si a propriei pozitii competitionale. Intreg procesul este caracterizat de participarea publica in diferitele faze de costructie. Obiectivul actiunii planului strategic este de fapt acela de a ordona cerintele de transformare a centrului de actiune urbana. Aceasta prezentare urmareste asigurarea conditiilor de implementare a proiectelor existente in cadrul Planului Integrat si.

un buget total de aproximativ 146. un plan integrat este relevant pentru o zona de actiune urbana. Intrucat pentru perioada 2010-2013 este estimata o implementare a unor proiecte individuale in valoarea de aproximativ 73.Directia Urbanism si Gestionarea Teritoriului va sprijini implementarea proiectelor din perspectiva reglementarilor urbanistice.alte surse de finantare). Unitatea formata din reprezentanti ai principalelor directii cu atributii in domeniul dezvoltarii urbane: .Directia Economica va asigura resursele financiare necesare implementarii proiectelor. . adica 34. intrucat procedura publica de implementare a proiectelor poate cauza aceasta prelungire si de asemenea. Evaluarea procesului de formare a planului integrat este un element esential in economia proiectului. tehnica si financiara din acest document vor implementa Planul Integrat de Dezvoltare in timpul si in conditiile estimate.Steaua Rosie . necesitatile sale si oportunitatile viitoare reprezinta obiectivele urmarite de metodele de implementare. Un management performant va asigura atingerea obiectivelor in conformitate cu standardele propuse.310. Pentru a contracara posibilele probleme de management sau de coerenta in desfasurarea proiectului. respectiv 2010-2013. Se estimeaza ca perioada de finantare pentru finantarea si implementarea Planului Integrat „Zona Plumbuita.Directia Juridica va asigura suportul necesar privind aspectele juridice din cadrul proiectelor. si din punct de vedere financiar.000 Euro milioane de Euro (finantare proprie si confinantare din fonduri externe).Petricani” este de 3 ani. 225 .100 RON.200 milioane lei (17. Perioada de implementare estimata poate depasi 2 ani.Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana va sustine activitatea echipelor de implementare asigurand transferul de know how privind implementarea proiectelor cu finantare externa.048. timp si resurse.000 Euro). S-a creat o Unitate de Implementare a Planului Integrat coordonata de Primarul Sectorului 2. Modul de bugetare temporara si financiara a proiectelor este factorul in functie de care este realizat managementul. planificarea pe termen scurt urmareste atragerea finantarii externe prin Programul Operational Regional. impactul implementarii strategiei. . . luand in considerare si disponibilitatea de finantare sau cofinantare a Primariei Sectorului 2. Similar administratiei. Evaluarea corecta a potentialului zonei de interventie.877. In continuare se ve descrie cum capacitatea operationala. in limitele bugetului si folosind resursele de care dispune beneficiarul. Procesul de coordonare a activitatilor interdependente pentru asigurarea conditiilor in vederea atingerii obiectivelor prezentului proiect de investitii reprezinta managementul proiectului. sunt urmarite trei etape principale • Evaluarea ex-ante: necesara pentru distribuirea adecvata a resurselor • Evaluarea intermediara: necesara pentru a determina daca strategia urmarita este eficienta si modul in care se poate optimiza managementul • Evaluarea ex-post: analiza rezultatului. ca o consecinta logica a unui Masterplan care vizeaza solutionarea diverselor probleme pe termen scurt si mediu. Axa 1.805. la timp.1. asigurand un echilibru optim intre performanta. etapa ce poate fi aplicata la nivel local prin functionarii instruiti. activitate vitala pentru implementarea proiectului.

Angela Toderita Reprezentant Dir.Serviciul Strategii. Director Bogdan Parvanu Reprezentant DRP. Se va avea grija sa existe un flux informational permanent astfel incat toti participantii sa dispuna de informatiile necesare.Economica. rolul managerului de proiect si al echipei fiind determinant in sensul ca astfel se vor stabili eventualele corectii necesare in derularea proiectului.Directia Investitii si Servicii Publice se va implica in rezolvarea problemelor ce tin de avize. Evaluarea se va realiza dupa parcurgerea etapelor cheie. Juridica. acorduri. inclusiv elaborarea unor proceduri de lucru care sa asigure indeplinirea obiectivelor propuse.Ion Marin Reprezentant Dir. Director DMPIE. . autorizatii si in ceea ce priveste reglementarile referitoare la investitiile publice. - 226 . evaluarea propusa fiind una participativa. Director Corneliu Drug In procedura de evaluare interna sunt implicati toti membrii unitatii. Planificare si Managementul Calitatii va asigura monitorizarea indeplinirii indicatorilor la nivelul planului integrat si este responsabil de asigurarea calitatii in derularea activitatii. Director Elena Nita Reprezentant DUGT. Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP. Director DE. Grupul de Coordonare este compus din: Manager coordonator.

4. verificarea eligibilitatii acestora.Astfel. Evaluarea initiala a costurilor de proiectare si a costurilor necesare pentru a implementa masurile propuse. evaluarea masurilor propuse in cadrul planului integrat si verificarea legalitatii proiectului integrat. Analiza Cost-Beneficiu. Sarcinile presupuse de managementul Planului Integrat „Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani” sunt: 1. Plan de Afaceri. Realizarea caietelor de sarcini cu scopul de a face studiile de fezabilitate necesare aplicarii masurilor propuse (Studii de Fezabilitate. Unitatea de Implementare al Planului Integrat va urmari: definirea prioritatilor de finantare propuse si. Identificarea nevoilor si evaluarea posibilitatilor de atingere a obiectivelor propuse 2. 227 . adaptarea noile cerinte legale (daca este cazul) si elaborarea Cererilor de Finantare. estimarea bugetelor. alegerea indicatorilor de monitorizare si evacuare. Studii de Impact). Reevaluarea Planului Integrat. 3. totodata. nevoilor de cofinantare si sumelor necesare.

Vor fi stabilite structurile unitatilor de implementare la nivel de proiect astfel incat membrii acestora sa acopere activitatile tehnice. economice. Inserarea elementelor tehnice si financiare in PIDU si in Cererile de Finantare a proiectelor. Acesta trebuie sa fie evaluat si aprobat de autoritatile competente (OI.). si institutionale. Obtinerea Acordurilor si Avizelor necesare masurilor propuse si realizarea Documentelor Administrative pentru depunerea Cererilor de Finantare (Certificat Fiscal. Titluri de Proprietate sau Contracte de Inchiriere. Realizarea unei dezbateri publice si inserarea propunerilor celor implicati. Depunerea documentatiei de finantare la OI ADR Bucuresti Ilfov. etc. Realizarea achizitiei publice. cat si controlul financiar.5. este sustinuta la nivel de management de o structura responsabila atat in ceea ce priveste managementul tout court. Obtinerea Hotararii Consiliului Local Sector 2 pentru obtinerea finantarii proiectelor prioritare si asigurarea co-finantarii din bugetul local. MDRL): conditie necesara pentru ca lucrarea facuta la nivel de proiect sa poata fi efectuata pana la implementare. 228 . 11. CV-uri. Inainte de a fi pus in practica. proiectul trece la nivelul de implementare care. 9. prin monitorizarea unei unitati specifice. 7. Scrisoare de bonitate financiara. Realizarea variantei finale a PIDU si a cererilor de finantare. AM. proiectul urmeaza schema de mai jos. 8. 10. 12. Analiza informatiilor. 6. In cazul unui feedback pozitiv.

Componenta.Activitatea echipelor va fi sustinuta. UIP este responsabila de respectarea obligatiilor delegate de Autoritatea Contractanta catre Beneficiar. Unitatea de Implementare la nivel de proiect individual Scopul infiintarii Unitatii de Implementare la nivel de proiect individual este sa asigure implementarea cu succes si la timp a proiectului. In vederea implementarii cu succes a proiectelor Consiliul Local al Sectorului 2 in calitate de beneficiar al finantarii nerambursabile va asigura la nivelul fiecarui proiect individual: ■ infiintarea Unitatilor de Implementare a proiectelor. ■ contractarea serviciilor de management de proiect cu rolul de asistenta in implementare. Unitatea de Implementare a Proiectului va fi constituita din : ■ manager de proiect ■ responsabil tehnic ■ responsabil financiar ■ responsabil cu achizitiile ■ consultantul 229 . responsabili de desfasurarea curenta a activitatilor si a subactivitatilor Planului. a proiectelor individuale si de indeplinirea obiectivelor.Petricani. monitorizata si evaluata de un Grup de Coordonare care va fi compus din Membrii echipei manageriale a Planului Integrat de dezvoltare urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .

Consultantul (Firma de Management de Proiect) va dispune de experti cu calificari si abilitati necesare pentru : ■ Pe durata lucrarilor de constructie asigura respectarea legislatiei specifice domeniului abordat de investitie. In acest fel. ■ asistenta la intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media. Informarea publicului in procesul elaborarii planului 5. procesul decizional a fost imbunatatit mai ales prin 230 . Pentru a implica populatia si comunitatea de afaceri din zona Plumbuita . prin care se organizează grupuri consultative. 5. Activitatile desfasurate la nivelul UIP vor consta in: ■ Monitorizarea evolutiei proiectului sub aspectul incadrarii activitatilor in bugetul estimat si in graficul de timp. ■ Asigurarea respectarii cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari.Steaua Rosie . consultarea publicului reprezintă un schimb interactiv de informatii. ■ asistenta la intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare. ■ Aprobarea draft-urilor rapoartelor de progres si a raportului final elaborate de consultant ■ intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare.1 Consultarea publica Forma sustinuta de asociere a societăţii ca întreg. o elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare o intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. ■ asigurarea respectarea legislatiei specifice domeniului pe durata efectuarii lucrarilor de investitie. ■ Asigurarea comunicarii dintre beneficiar si Organismul Intermediar. ■ Asigura managementul de risc al proiectului.Petricani in decizia de politica publica şi de a incuraja exprimarea lor libera fata de autoritatea publica. ■ urmarirea indeplinirii indicatorilor asumati prin documentatia de finantare. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari. ■ participarea la vizitele pe teren. ■ asistenta in elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare. ■ Asigura comunicarea dintre beneficiar si Organismul Intermediar. ■ Elaborarea draft-ului raportului de progres. ■ Asigurarea managementului de risc al proiectului.Atributiile Unitatii de Implementare a Proiectului constau in evaluarea interna si raportarea progresului proiectului catre organismele abilitate.1. ■ Asigura respectarea cerintelor si procedurilor de identitate vizuala.1 Informarea publicului 5. ■ Monitorizeaza activitatea firmei care va asigura managementul proiectului finantat. s-a organizat o consultare publica. ■ Monitorizarea activitatii firmei care va asigura managementul proiectului finantat.

faptul ca s-au aplicat proceduri eficiente de colaborare la toate nivelurile din cadrul administratiei publice. Scopul consultării publice a fost acela de a colecta opiniile populatiei si comunitatii de afaceri cu privire la continutul, la strategie, la obiective si masurile Master planului de dezvoltare durabila a zonei, optiunile de dezvoltare propuse si potentialele proiecte de dezvoltare pentru obtinerea acceptului din partea grupurilor tinta. Dezbaterea a fost organizată de Comisia de initiere a audierii publice. Comisia a fost formata din Directia Management Proiecte si Integrare Europeana. Prin dezbatere, a oferit publicului de trei ori posibilitatea de a-si exprima opiniile in legatura cu Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani. Grupurile-tinta au fost invitate la dezbatere si astfel au fost colectate multe opinii despre Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Primaria Sectorului 2 a intreprins acele activitati care conduc la implicarea comunitatii in dezbaterea pe marginea documentului strategic si la colectarea acelor perceptii si necesitati care au condus la realizarea Master Planului. Actori la nivel local au constituit grupurile-tinta ale consultarii publice. Printre acestia se numără: Comunitatea locala (cca 23500 locuitori); • Reprezentanti ai Administratiei publice locale din sectorul 2 • Reprezentanti ai Agentiei de Dezvoltare Regională Bucuresti-Ilfov • Reprezentanţi ai Agentiei pentru Protectia Mediului • Reprezentanţi ai Apelor Romane şi Apa Nova • Reprezentanţi ai Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca • Reprezentanti ai mediului de afaceri • Reprezentanti ai societăţii civile • Consilieri Obstesti Ca metoda de consultare, a fost aleasă audierea publica şi care s-a derulat la sediul Primariei Sectorului 2. S-au identificat expertii necesari subiectului (actori istitutionali, tehnicieni, publicul afectat ori posibil afectat sau care are un interes in procesul decizional inclusiv organizatiile neguvernamentale relevante, mass media), fie din cadrul organizatiei proprii, fie independenti. Consultarea publica a respectat metodologiă specifică de consultare propusă prin intermediul legii 52/2003 privind transparenta decizionala. Experti ai audierii publice au colectat opiniile martorilor si au efectuat sinteza depozitiilor acestora, sub forma de raport. Există mai multe motive pentru care s-a ales audierea ca metoda de consultare publica. Acestea sunt: • Prin audierea publica orice structura de interese, de la autoritatea publica, ONG-un, coalitii, aliante, organisme, organizatii, isi aduce contributia transparenta la actul decizional al politicilor publice. • Audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii si puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere prezinta importanta. • Audierea publica ofera posibilitatea reprezentantilor administratiei publice locale de a asculta si de a auzi parerile cetatenilor inainte de a lua decizia finala. Instrumente metodologice pentru promovarea proiectului si internalizarea si externalizarea discutiilor:
231

1. Mai intai, s-a realizat o ancheta socio-economică. 2. Au fost prezentate o serie de obiective si de strategii pentru dezvoltarea integrata a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani 3. S-au organizat întalniri de lucru cu expertii Primariei si coordonatorii principalelor servicii publice la nivel de autoritate locala. Astfel, au fost consultate Departamentele Primariei si Administratia Domeniului Public, Apelor Romane, Apa Nova, Centrul National de Administrare privind Evidenta Persoanelor, Politia Comunitara; 4. S-a consultat populatia prin audiere publica pentru a identifica problemele zonale impreuna cu actori locali si actori istitutionali si pentru a face propuneri de dezvoltare. Planul integrat a fost mai apoi revizuit in functie de concluziile consultarii. 5. S-au organizat intalnirile de lucru cu actori-cheie la nivel local (Reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai Asociatii de Locatari si Proprietari); 6. La finalizarea proiectului, publicul tinta si actorii cheie la nivel decizional au fost implicati in formularea de feedback pe marginea propunerilor din Master Plan. In cazul evenimente organizate de PS2, publicul a fost consultat in procesul elaborarii planului. Publicul a trebuit sa completeze un chestionar referitor la problemele, nevoile si la cererile care nu pot fi amanate din punctul de vedere al populatiei, ale caror rezultate le-am analizat in paragrafele precedente. Intrebarile chestionarului au fost elaborate de staff-ul Directiei de Management Proiecte si Integrare Europeana şi au avut ca scop strangerea de elemente pentru a defini frecventa si dinamicile relationale a celor intervievati, starea socio-economica si de integrare, calitatea serviciilor oferite de cartier si gradul de disponibilitate in ceea ce priveste recalificarea. S-a realizat o cercetare orientata spre adunarea, in afara de necesitatile si dorintele exprimate ale cetatenilor, acelei parti ne-exprimate, care poate oferi un exercitiu de citire a starii de spirit si a emotiilor populatiei. Astfel, participantii la consultarile publice, actori cheie ai sistemului local din zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani, si-au expus propriul punct de vedere referitor la subiectul supus dezbaterii, ea fiind denumita in prezenta procedura martor. Aceasta consultare a populatiei si firmelor cu privire la opinia fata de intentia de reabilitare/dezvoltare a constituit un element important pentru a identifica nevoile comunitatii de afaceri si ale cetatenilor la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. De asemenea, a fost implementata o campanie informativa specifica prin intermediul unor flyere cu ajutorul Primariei Sectorului 2. Se doreşte ca documentele dezvoltate in cadrul proiectului usa aiba un impact atat la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani cat si la nivelul sectorului 2 sau al orasului Bucuresti. Prin activitatile de informare si consultare, atat implicarea publicului cat si sustenabilitatea abordarii au fost asigurate. 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica Pe parcursul procesului de elaborare al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), s-au realizat întalniri între actorii principali în dezvoltarea localitatii: autorităti publice locale, agenti economici, cetăteni, în vederea identificarii proiectelor prioritare care raspund nevoilor stringente ale cartierului Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani. În vederea informării si consultării comunitătii locale privind planul integrat, s-a asigurat procesului de implicare a populatiei urbane în procesul de elaborare a PIDU-lui. Pentru ca planul integrat de dezvoltare a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani sa fie acceptat de catre populatia beneficiara si sa aiba sustinerea actorilor cheie implicati, Primaria Sectorului 2 a utilizat o serie de instrumente de popularizare si informare, instrumente care au la baza norme si legi privind participarea publica a cetatenilor si societatii civile.
232

Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a avut următoarele obiective: • Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat; • Asigurarea implicării factorilor de decizie; • Identificarea nevoi de devoltare din partea locuitori din cartier; • Sustinerea procesului de constientizare a cetătenilor privind problemele si potentialul de dezvoltare al cartierului si educarea comunitătii privind valorile locale; • Responsabilizarea factorilor-cheie si a comunitătii privind deciziile în dezvoltarea urbană; • Facilitarea procesului de aprobare si asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. Persoanele cheie din localitate (conducătorii principalelor instituţii din localitate, reprezentanţi ai agenţilor economici şi ai sectorului neguvernamental) au fost invitate nominal la întâlnirile de către Primăria Sectorul 2. Cu ocazia culegerii de informaţii despre infrastructura, probleme de mediu si situaţia socio-economică curentă, au fost realizate discuţii cu reprezentanţi discuţii cu reprezentanţii tuturor instituţiilor din Sectorul 2, ai Poliţiei Comunitare, al Agentiei de Protectia Mediului, ai Apelor Romane, ai Apa Nova, al ADP Sectorul 2, ai Agenţiei Locală de Ocupare a Forţei de Muncă. În aceste întâlniri, reprezentanţii acestor instituţii au fost informaţi asupra intenţiei muncipalităţii de a prelua o parte din priorităţile din prezent PIDU. Prezentarea Master Plan-ului Zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani se bazeaza pe: 1. O etapa importanta de consultare a publicului, etapa initiata de Primaria Sectorului 2 odata cu inceperea studiilor pentru identificarea problemelor si nevoilor din zona. Scopul acestei consultari publice a fost de a identifica nevoile de dezvoltare ale zonei, resimţite la nivelul comunităţii, în funcţie de solicitările şi sesizările locuitorilor. Aceasta prima consultare a avut loc in sediul Primariei Sectorului 2 (Sala Tudor Arghezi), pe data de 17 iulie 2009, la ora 11.00. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Schimbare radicală a zonei Petricani Steaua Roşie – Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/07/17_2/10.html, unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate niste slide-uri referitoare la nevoile si prioritati de dezvoltarea a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU la anexa nr. 13. 2. Alta etapa importanta a consultarii s-a realizat odata cu efectuarea studiilor de perceptie cu privire la dezvoltarea zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Au fost din nou convocaţi pe data de 6 august 2009 (ora 11.00, Sala Tudor Arghezi, Sediul PS2) reprezentanţi ai comunităţii pentru a discuta şi propune priorităţile şi proiectele care vor face obiectul investiţiilor din acest plan. Specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai comunităţii respective s-au întâlnit la Primăria Sectorului 2 pentru a analiza modalităţile de reabilitare a infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a celor sociale. Pe baza analizei efectuate pentru identificarea nevoilor de dezvoltare a fost elaborată o strategie de dezvoltare, structurată pe obiective şi măsuri prioritare. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Modernizarea cartierului Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/08/06/02.html unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate urmatoarele slide-uri, referitoare la un draft asupra strategiei adoptate si a proiectelor propuse pentru zona de actiune Plumbuita Steua Rosie Petricani, disponibile online pe
233

http://www.ps2.ro/download/PIDU%20ZONA%20PLUMBUITA.pdf. Minuta acestei consultari publice este atasata la prezentul PIDU, sub forma anexei nr. 14. 3. Cea de-a treia consultare publica, ce a incheiat practic elaborarea PIDU-lui, a avut rolul de a evidentia proiectele ce au fost propuse in prezentul studiu, in scopul rezolvarii problemelor identificate anterior. Intalnirea a avut loc in ziua de 9 octombrie 2009. Cei prezenti au avut, asadar, ocazia sa dezbata varianta finala a PIDU-lui, care a urmarit identificarea tuturor problemelo de infrastructura, mediu, sociale, economice si culturale ale arealului analizat. Mai multe informatii cu privire la eveniment sunt disponibile pe site-ul PS2, in cadrul articolului intitulat “Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie Petricani”, accesibil la adresa http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/10/09/08.html. De asemenea, la aceeasi adresa sunt postate si fotografiile din timpul intalnirii. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU, la anexa nr. 15. Actiunea de consultare a societatii civile si participarea publicului larg a fost sustinuta de o actiune de marketing si comunicare, care a constat in elaborarea unui flyer, care a fost pus la dispozitia cetetenilor si a altor parti interesate si a fost pus online pe websitul Primariei Sectorul 2 la urmatoare adresa: www.ps2.ro/download/Flyer_PIDU%20Ion%20Plumbuita - Steua Rosie Petricani.pdf. Aceasta forma de comunicare adresata cetatenilor are ca scop principal incurajarea implicarii acestora, pentru a dezvolta ideea ca isi aduc contributia activa la modernizarea cartierului25. 5.1.3. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala Legea numarul 544 din 12 octombrie 2001 privind contenciosului administrativ. reglementeaza modul de solutionare a litigiilor dintre cetateni si autoritatile publice atunci cand drepturile si interesele cetatenilor sunt lezate de acte administrative ilegale sau de refuzul autoritatilor de a raspunde cetatenilor in conditiile prevazute de lege. Modificata de: OUG 190/2005; L. 262/2007; OUG 100/2007 aprobata cu modificari de L. 97/2008; L. 100/2008. Legea 544 detaliaza liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza si garanteaza accesul liber si neingradit la informatiile de interes public. Astfel, se prevad urmatoarele: Art. 1. Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei. Art. 5. /(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: a. actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;

Motivul care sta la baza pregatirii acestor materiale publicitare se incadreaza in logica unui plan de regandire a relatiei dintre cetateni si institutii, ale carui implicatii pot fi intelese printr-un concept de comunicare publica ca flux informativ dintre cetateni si administratia publica.

25

234

b. structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice; c. numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice; d. coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet; e. sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; f. programele si strategiile proprii; g. lista cuprinzand documentele de interes public; h. lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii; i. modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate. (2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1). (3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. (4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin: a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. In conformitate cu aceasta lege (Art. 3) obligatia de transparenta reprezinta obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice. In acelasi temei, asociatia legal constituita reprezinta orice organizatie civica, sindicala, patronala sau orice alt grup asociativ de reprezentare civica. Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 reglementeaza modul de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor si institutiilor publice petitii formulate in nume propriu, precum si modul de solutionare a acestora. Potrivit Art. 6, autoritatile publice sunt obligate sa organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care sa primeasca, sa inregistreze, sa se ingrijeasca de rezolvarea petitiilor si sa expedieze raspunsurile catre petitionari.

235

6.Petricani 236 .Steaua Rosie . Anexe Anexa 1: Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2: Harta Plumbuita .

Petricani 237 .Steua Rosie .Anexa 3: Harta satelitare Plumbuita.

Anexa 4: Adresa din partea Evidenta Persoanelor 238 .

acestea fiind utilizate în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. reţele de apă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 e. reţelele de gaze Foarte mulţumit g.) Deloc mulţumit 4 5 l. tenis etc. iluminatul stradal Foarte mulţumit b. În ce măsură sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani referitoare la: 1. protejarea securităţii personale (agresiuni fizice. străzi. 2. sistemul rutier (şosele.Anexa 5: Model de chestionar pt cetateni Primăria Sector 2 Bucureşti Data completării Completat de Nr. Foarte mulţumit 1 2 3 4 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 a. reţelele de canalizare Foarte mulţumit f. activitatea sportivă în zonă (terenuri de fotbal.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. găsirea unui loc de muncă pentru tineri Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 j. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ 3. curăţenie Foarte mulţumit h. transportul în comun Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 i. protejarea locuinţelor ş i a bunurilor personale 239 . spaţiile verzi şi locuri de joacă Foarte mulţumit c. poluarea în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 Foarte mulţumit 1 2 3 2 3 4 5 k. alei) Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 d. activităţile culturale în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 m. furturi). Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA POPULAŢIEI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA ZONEI PLUMBUITA – STEAUA ROSIE .

posibilităţile locale de aprovizionare cu alimente Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 r. accesul la Internet în zonă OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE .1 Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 n. numărul şi starea unităţilor de înv ăţământ din zonă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 t. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar a. locurile de parcare Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 q. îmbunătăţirea condiţiilor de transport Foarte necesar d. fluidizarea traficului rutier II. Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. În domeniul transportului Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. zonele de agrement Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 o. înfiinţarea de linii noi care s ă acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei Foarte necesar c. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 p. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente Foarte necesar b.PETRICANI 4. b. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit Deloc mulţumit s. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar extinderea / modernizarea reţelei de canal 240 .

zone de agrement. În domeniul îngrijirii sănătăţii şi modernizării învăţământului Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. deschiderea unor centre de agrement în zonă (s ăli spectacole. a locaţiilor pentru petrecerea timpului liber Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. transportului şi depozitării gunoiului Foarte necesar b. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicale Foarte necesar Deloc necesar construirea de noi grădiniţe 241 . reabilitarea sistemului rutier (şosele. creş terea numărului locurilor de parcare III. b. străzi.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 g. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. a spaţiilor verzi. îmbunătăţirea izolaţiei apartamentelor din vechile blocuri Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 h.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. În domeniul întreţinerii curăţeniei stradale. îmbunătăţirea colectării. întreţinerea mai bună a spaţiilor verzi existente Foarte necesar c. alei) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. amenajare piste pentru biciclişti IV. expoziţii etc. întreţinerea mai bună a spaţiilor de joacă existente Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. încurajarea activităţii sportive prin construirea de terenuri de sport Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 g. amenajarea de noi spaţii de joacă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e.

construirea de spaţii de alimentaţie public ă (restaurante.PETRICANI 5.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. În domeniul siguranţei cetăţeanului şi protejarea mediului înconjurător Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. modernizarea pieţei agro-alimentare din zonă Foarte necesar c.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? a) Consiliul local Foarte mult Foarte puţin 242 . grădiniţe) V. creş terea accesului la Internet în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. terase etc. creş terea preocupărilor cetăţenilor din zonă pentru protecţia mediului OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . construirea de noi pieţe agro-alimentare Foarte necesar b. creş terea serviciilor bancare în zonă (bancomate. creş terea colaborării dintre cetăţeni şi poliţia comunitară Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 c. creş terea numărului de poliţiş ti comunitari în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 b. În domeniul comerţului şi serviciilor Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. construirea de noi şcoli. modernizarea/reabilitarea unităţilor de învăţământ (şcoli. sucursale bancare) VI. construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. licee Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 d.

.......... Ocupaţie... în ce măsură/proporţie este prezentă? Foarte mult Foarte puţin 7......... 8.. 10...1 Foarte mult 2 3 4 5 Foarte puţin b) Primăria Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin c) ONG-uri Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin d) Instituţii independente Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 5 Aţi putea indica 2 caracterizări succinte pentru a descrie populaţia care locuieşte in zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani? 1) .... aceste probleme s-au amplificat in decursul anilor? 1) Da 2) Nu 9. Daca da. 11..... Sex Masculin Feminin 6............. Vârstă 10-20 ani 21-40 ani 41-65 ani Peste 65 ani 7. 1 2 3 4 5 6........ care sunt problemele principale cu care se confrunta populaţia din aceasta zona? (selectaţi 3 răspunsuri in ordinea importanţei. După părerea Dvs... 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… CONFIGURAŢIA DEMOGRAFICĂ CARACTERIZAREA RESPONDENTULUI 5..........................…………………………… 2) ………………………. Puteţi indica venitul mediu al unui locuitor din zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani ? 1) Mai puţin de 500 RON 2) Intre 500 si 800 RON 3) Intre 800 si 1000 RON 4) Peste 1000 RON Enumeraţi cel mult 5 probleme care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs.......... după părerea Dvs. ce a favorizat amplificarea acestor probleme? 1) Marginalizare sociala 2) Lipsa ajutoarelor economice publice 3) Politia nu este prezenta 4) Lipsa de educaţie/instruire 5) Alt motiv :...... vă rugăm să indicaţi ordinea răspunsurilor indicând de ordine numărul în dreptul acestora) 1) Venitul familiilor sub limita supravieţuirii 2) Şomaj 3) Droguri/alcoolism 4) Violenta in familie si nu numai 5) Criminalitate 8... După părerea Dvs....... 12................. Studii primare gimnaziale liceale superioare 243 .. In ceea ce priveşte criminalitatea...

Venit mediu lunar net (personal) Sub 500 RON 500-1500 RON Peste 1500 RON 10.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. străzi. curăţenie Foarte mulţumit 1 aa. poluarea în zonă 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 244 . reţelele de gaze Foarte mulţumit 1 z. Etnie: Română Maghiară Germană Rromă Rromă 11. Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA COMUNITĂŢII DE AFACERI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . Stare civilă Necăsătorit Căsătorit 11. transportul în comun Foarte mulţumit bb. ele folosind în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani referitoare la: Foarte mulţumit 1 u. sistemul rutier (şosele. reţele de apă 15. Număr copii Nici unul 1-3 copii mai mult de trei copii Anexa 6: Model de chestionar pt firme Data completării Completat de Nr. iluminatul stradal Foarte mulţumit 1 v. alei) Foarte mulţumit 1 w.9. În ce măsură Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 x. reţelele de canalizare Foarte mulţumit 1 y.

posibilităţile locale de aprovizionare ale firmei Foarte mulţumit 1 ff. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente 1 Foarte necesar b. îmbunătăţirea condiţiilor de transport 1 Foarte necesar d. În domeniul transportului Foarte necesar a. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit 1 gg. locurile de parcare 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 ee. Altele (specificaţi)…………………………………………. Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I. fluidizarea traficului rutier 1 Foarte necesar e. accesul la Internet în zonă 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 5 OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE .PETRICANI 16. Altele (specificaţi)…………………………………………. 1 Foarte necesar f. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 dd. înfiinţarea de linii noi care să acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei 1 Foarte necesar c.1 Foarte mulţumit 1 cc. 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 245 .

creşterea accesului la Internet în zonă Foarte necesar d. Altele (specificaţi)…………………………………………. creşterea numărului locurilor de parcare Foarte necesar h. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar 1 j. transportului şi depozitării gunoiului Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar Foarte necesar 1 b. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 l. Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 extinderea / modernizarea reţelei de canal Foarte necesar 1 k. Altele (specificaţi)…………………………………………. sucursale bancare) e. reabilitarea sistemului rutier (şosele.II. Altele (specificaţi)…………………………………………. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 i. 1 Foarte necesar 246 . îmbunătăţirea colectării. alei) Foarte necesar 1 n. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 m. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicală Foarte necesar 1 c. În domeniul serviciilor Foarte necesar 1 g. 1 Foarte necesar 1 III. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 o. străzi. i. creşterea serviciilor bancare în zonă (bancomate.

În domeniul siguranţei cetăţeanului 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Foarte necesar 1 d.. etc. Da 2. Preturile avantajoase pe piaţa imobiliară din zonă 3. Consideraţi că performanţa şi rezultatele firmei Dvs...... 19. Care este motivul pentru care v-aţi amplasat firma/întreprinderea in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani din sectorul 2? 1... noi clienţi. sunt penalizate pentru ca este localizată in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani (cifra de afaceri. Altele (specificaţi)…………………………………………... Daca da. Aţi putea indica doua cuvinte care va vin in minte când va gândiţi la cartierul Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1.. Nu am găsit altceva mai bun 4.. IV.... 2…………………………...1 Foarte necesar f.. Poziţia strategica fata de restul oraşului 2.. Alt motiv:. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? Foarte mult Foarte puţin a) Consiliul local 1 Foarte mult b) Primăria 1 Foarte mult c) ONG-uri 1 Foarte mult d) Instituţii independente 1 Foarte mult e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 18. creşterea numărului de poliţişti comunitari în zonă Foarte necesar 1 e.): 1.... 20... ……………………………. de ce? (explicaţi in maxim 2 rânduri) …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 247 .. 5.. creşterea colaborării dintre firme şi poliţia comunitară 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE PETRICANI 17... Nu 21.

. Peste 4000 RON 6... In medie care este nivelul de pregătire al forţei de muncă din zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1... În condiţiile actuale de dezvoltare ale zonei Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani există potenţial de dezvoltare pentru firma dvs.. Nu 27. Domeniul 2………………………………………………………………………………………… 3. 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… 28.. Care este cuantumul chiriei lunare a halelor si/sau birourilor? 1. Liceu 5..... Mare 248 ... 8 clase 4. Nu 3... Nu ştiu 17.. Da 2..... Aţi plătit vreodată taxă de protecţie? 1. Da... Care este sectorul de activitate al firmei Dvs. cat de uşor se găseşte in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? Foarte mult Foarte puţin 1 2 3 4 5 23.. Enumeraţi cel mult 5 probleme cu care se confruntă firma dvs. Intre 1000 si 2000 RON 3.. In ceea ce priveşte forţa de munca. Tip întreprindere 1.. Domeniul 3………………………………………………………………………………………… 16.. Fara diploma 2.... Mai puţin de 1000 RON 2. am plătit-o in trecut 3..22. Microîntreprindere 2.. Intre 2000 si 3000 RON 4.... ? 1. Ce proiecte consideraţi că ar trebui realizate în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani care să conducă la creşterea potenţialului de dezvoltare a firmei dvs: 1) 2) 3) 4) 5) ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… DATE DE IDENTIFICARE 8. Care este costul mediu al forţei de munca pe oră in zonă? ………. Intre 3000 si 4000 RON 5. Menţionaţi 3 domenii de activitate care credeţi că ar putea să se dezvolte la nivelul zonei: 1. IMM 3. 4 clase 3. 29. Da.... Domeniul 1………………………………………………………………………………………… 2. Nu plătesc chirie/ proprietate personala 26..... o plătesc 2...? .... Calificare post-universitate 24.. RON/h 25. Universitate 6. şi care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs.

Cifra de afaceri (conform bilanţ 2007) 11. Servicii …………………………………. Construcţii 3. Comerţ 4. Număr de angajaţi (conform bilanţ 2007) 1. Domeniul de activitate 10. Industrie 2. Anexa 7: Invitatie I consultare publica 249 .9.(EUR) ………………………………….

Anexa 8: Invitatie II consultare publica 250 .

Anexa 9: Invitatie III consultare publica 251 .

Anexa 10: I consultare: lista participantilor 252 .

253 .

254 .

255 .

Anexa 11: II consultare: lista participantilor 256 .

257 .

258 .

259 .

260 .

261 .

Anexa 12: III consultare: lista participantilor 262 .

263 .

264 .

265 .

266 .

267 .

Anexa 13: Minuta I intalnire 268 .

o accesibilitatea pe unele străzi este blocată de vegetaţia dezvoltată haotic. 6. pe diferite domenii Analizarea obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare a zonei. reprezentanţi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. o lipsesc trotuarele. 11-13. punctele slabe. oportunităţile şi ameninţările pe următoarele linii: caracteristicile economice. propuneri Participanţi: reprezentanţi Administraţia publică locală Sector 2. Chiristigiilor nr. din Sectorul 2 Ordinea de zi: Prezentarea analizei zonei. scopul elaborării planului integrat de dezvoltare locală a zonei. cei prezenţi au fost invitaţi să-şi exprime punctul de vedere referitor la aspectele semnalate. Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. accentuându-se punctele tari. pentru prezentarea materialului supus consultării publice. şi a continuat cu rezumarea structurii planului integrat. a luat cuvântul pentru a puncta unele aspecte care caracterizează zona: o existenţa în cartier (Zona de studiu) a unui număr semnificativ de persoane care ocupă abuziv unele proprietăţi.______________/ ______________ Minuta încheiată astăzi. o igienizarea întregii zone. o evacuarea persoanelor care locuiesc ilegal. prin traversarea insulei Plumbuita. Fax: 0040-021-2096284 Nr. reprezentant al firmei care elaborează documentul. dl Dimache a continuat cu enumerarea unei serii de propuneri care pot avea aplicabilitate imediată: o redeschiderea drumului către Mănăstirea Plumbuita. locuitor al zonei. pentru a se contura astfel mai bine punctele care vor constitui analiza SWOT. Distrigaz. cu identificarea arterelor de circulaţie care o delimitează. probele de mediu. reprezentanţi ai mediului de afaceri. Bogdan Chiriac. Ulterior. …) Consilieri Obşteşti. pe diferite domenii. dir. caracteristicile sociale. În continuare a dat cuvântul dlui. propuse de consultant Prezentarea primelor propuneri de proiecte. (a se vedea prezentarea anexată prezentei minute). După prezentarea acestor situaţii. Axa 1 Discuţii. Agenţia pentru Protecţia Mediului.2009 cu ocazia consultării publice organizate pentru elaborarea Planului integrat de dezvoltare urbană a zonei Plumbuita-Steaua Roşie-Pretricani. eligibile POR. precum şi scopul întâlnii prezente. Dl.Anexa 14: Minuta II intalnire ROMÂNIA Municipiul Bucureşti Primăria Sector 2 Direcţia Management Proiecte şi Integrare Europeană Serviciul Managementul Proiect www. Angela Toderiţă care a subliniat motivele care au condus la alegerea zonei. cu diversificarea tipurilor de activităţi în funcţie de nevoile actuale (ex: confecţionare de mobilier stradal) o înfiinţarea unui traseu pentru un tren de agrement care să traverseze zona 269 .ps2. o reluarea activităţilor specifice care se derulau în urmă cu mai mulţi ani în interiorul Mănăstirii Plumbuita ( ex: ateliere pentru confecţionarea obiectelor de cult).08. fenomenul fiind o consecinţă a migraţiei dinspre zonele rurale către acest cartier al Bucureştiului. Dl Bogdan Chiriac a prezentat celor prezenţi zona de studiu. accesibilitatea şi transportul. unele terenuri libere fiind utilizate în acest scop. prezenţa câinilor comunitari în număr mare. o nu există toalete publice. o există foarte multe zone unde se acumulează cantităţi semnificative de deşeuri provenite şi de la construcţii. reprezentanţi furnizori de utilităţi (Apa Nova. Gheorghe Dimache. o se remarcă un nivel ridicat al zgomotului. Tel: 0040-021-2096252. reprezentanţii companiei Finance & Consulting Group Întâlnirea a fost deschisă de dna.ro .Str. S-a trecut în continuare la prezentarea zonei.

dl Diaconeasa) o O problemă prioritară ar fi redeschiderea drumului de acces la Mănăstirea Plumbuita. În acest sens. (dl Dimache Gheorghe) o Referitor la situaţia deşeurilor. Dimache. Dna Angela Toderiţă a încheiat întâlnirea subliniind că opiniile exprimate de toţi participanţii vor fi incluse în planul integrat care va fi consultat şi pe pagina de site a Primăriei. proiectelor şi totodată s-ar putea înfiinţa o grădiniţă pentru copii de etnie romă (o posibilă locaţie ar putea fi fostul centru de butelii) o Instalarea unui sistem de monitorizare video este o prioritate pentru zonă (dl Dimache) o La momentul realizării infrastructurii de utilităţi şi a celei rutiere este necesară şi realizarea unui sistem subteran pentru cablurile electrice. deşi în anii anteriori nu a existat transport public. Dl. este util a se menţiona în PIDU o propunere referitoare la introducerea unui sistem de colectare selectivă în zonă (dna Daiana Tănăsescu) o Legat de propunerea realizării unor piste pentru biciclete. Director. pe străzile Ferestrei şi Paroşeni trebuie deviate conductele magistrale de alimentare cu apă. participanţii au remarcat că în prezent nu există disponibilitate de spaţiu. participanţii au ridicat diferite probleme. subliniind următoarele aspecte: sunt multe deşeuri. dl. Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului. dl. dl dir. În continuare a vorbit despre situaţia existentă la nivelul lacului Plumbuita. a făcut o scurtă trecere în revistă a tipurilor de probleme legate de protecţia mediului în zona vizată. A propus ca această reţea să fie identificată cu exactitate şi să se analizeze posibilitatea reutilizării acesteia. Dna. dl. reprezentantul SC Apa Nova a explicat că datorită caracterului depresionar al acestei zone este necesară realizarea unei staţii de pompare. (conform prezentării anexate prezentei minute). o posibilitate ar fi dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul mănăstirii În continuare participanţii au revenit la aspectele legate de utilităţile din zonă. Daniel Mărgărit. consilier obştesc a continuat discuţia menţionând că trebuie să existe o foarte strânsă colaborare între instituţii care au diferite atribuţii şi cetăţeni. Mihail Geangu (DGAPI) a menţionat că propunerea nu se poate concretiza întrucât nu există suficient spaţiu.o organizarea de evenimente culturale pe insula Plumbuita. în acest sens menţionând următoarele: o lipsa canalizării este cea mai gravă problemă a zonei o există zone unde reţeaua de gaze nu este prezentă o la solicitarea cetăţenilor de a li se oferi informaţii cu privire la momentul de începere a lucrărilor pentru reţeaua de canalizare. pentru a se putea ajunge astfel la un interes comun şi la rezolvarea problemelor. Albu Inocenţiu. reprezentatul Apele Române a luat cuvântul pentru a aduce a cunoştinţa celor prezenţi că anual instituţia pe care o reprezintă desfăşoară 2-3 acţiuni de salubrizare. cu plata unor sume de bani sau cu prestare de muncă în folosul comunităţii pescuitul pe lac ar trebui interzis sau ar putea fi permis după achitarea unei taxe care să fie utilizată pentru întreţinerea lacului Dl. au înaintat propuneri şi au făcut observaţii relevante. (dl. Daiana Tănăsescu. Pe baza celor expuse de consultant. cu tematici specifice o amenajarea unor locuri de joacă o amenajarea unui punct pentru oferirea serviciilor de asistenţă sanitară Dl. după cum urmează: o în cadrul PIDU ar trebui detaliat aspectul referitor la transportul în zonă. Valeriu Diaconeasa. (dl Alexandru Cristea) o Referitor la propunerea de construire unei săli de sport în incinta şcolii din zonă. după următoarea structură: obiective specifice de dezvoltare. aria de intervenţie. Poliţia Comunitară Sector 2. Angela Toderiţă 270 . prin insulă (dl. Referitor la problematica legată de Lacul Plumbuita. Mănescu Mihai) o Ar fi necesară implicarea cetăţenilor de etnie romă în derularea tuturor activităţilor. menţionând de asemenea că este absolut necesară o strânsă colaborare între instituţiile care au diferite atribuţii în ceea ce priveşte lacul şi zona înconjurătoare. Cele menţionate constituie factori care întârzie demararea lucrărilor. priorităţi de dezvoltare. neutilizată în prezent şi a unei staţii de pompare care deservea lacul Plumbuita. a luat cuvântul pentru face unele observaţii cu privire la modul de abordare a protecţiei mediului. o Referitor la propunerea de înfiinţare a unui centru de asistenţă socială. se pot înfiinţa linii dar doar pe străzile care traversează întregul cartier şi care au dimensiunile necesare pentru susţinerea unui astfel de serviciu. cei prezenţi au remarcat că propunerea nu este fezabilă la nivelul cartierului. Enea Mihai. iar în plus. În partea II-a a întâlnirii au fost prezentate obiectivele şi priorităţile de dezvoltare. măsuri. având în vedere problemele de infrastructură şi de infracţionalitate. axe strategice. Şef Serviciu Protecţia Mediului. care să specifice în mod explicit şi aspecte de mediu consultantul care elaborează PIDU ar trebui să participe pe de o parte la o serie de întâlniri cu reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului şi pe de altă parte să discute cu cetăţenii şi să preia nevoile şi propunerile acestora. dl Dimache. A reamintit de asemenea că administraţia locală aşteaptă în continuare propuneri şi că se vor organiza şi alte sesiuni de consultări. obiective operaţionale ale priorităţii. Mihail Fâcă. care trebuie soluţionate prin acţiunea tuturor şi de asemenea trebuie reglementate foarte clar zonele în care fiecare instituţie are atribuţii. a menţionat: în cadrul analizei SWOT a zonei nu au fost detaliate suficient problemele legate de protecţia mediului pentru orice proiect iniţiat ar trebui stabilite încă de la faza de propunere criteriile de performanţă ale proiectului. Gheorghe Guţă a luat cuvântul pentru a expune unele informaţii legate de existenţa unei reţele de canalizare. s-ar putea aduce bărci de agrement pe lac şi s-ar putea înfiinţa o patrulă civilă pentru a stopa fenomenul de aruncare a deşeurilor persoana din partea Apelor Române care este responsabilă pentru lacul Plumbuita nu este permanent prezentă la post şi nu îşi îndeplineşte toate sarcinile ar trebui aplicate amenzi. A menţionat de asemenea că există unele neconcordanţe în activitatea instituţiilor cu responsabilităţi. atât pe lac cât şi pe maluri.

271 . Sub domeniul Centre Urbane. . . . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . Petricani: a efectuat demersuri către Primăria Sectorului 2.a solicitat ca Poliţia Comunitară să intervină în zonă pentru a tine situaţia sub control. .a prezentat concluziile Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani precum şi proiectele aferente acestei zone.a precizat că zona supusă atenţiei este Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani. Apa Nova pentru rezolvarea acestei situaţii. . doar 5 dintre acestea sunt eligibile restul urmând a fi finanţate prin alte surse de finanţare. Primăria Municipiului Bucureşti. din cele 11 proiecte ce au fost identificate la nivelul zonei. potenţialul turistic al lacului).a menţionat că se confruntă cu foarte multe probleme legate de lipsa de civilizaţie a unor cetăţeni de etnie romă din zonă. activităţi de agrement. ceea ce nu s-a întâmplat până acum. . . . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .încearcă de 1 an de zile să rezolve problema canalizării pe str. Petricani: .a precizat că nu toate aceste proiecte sunt eligibile prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere. . . Sub domeniul Centre Urbane.actualizarea Planului Urbanistic Zonal şi reconfigurarea spaţială a zonei. enumerând proiectele care au fost identificate în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani (în număr de 11).Anexa 15: Minuta III intalnire Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani D-ra Luisa Drăgoi – Şef Serviciu Management Proiecte DMPIE: .a precizat ca a discutat cu cei de la ApaNova despre canalizare şi apă şi aceştia au precizat că urmează să demareze aceste proiecte cu finanţare de la Primăria Municipiului Bucureşti.a amintit zona de studiu care a fost supusă analizei. . D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str. dând asigurări că vor realiza aceste investiţii în zonă.a precizat că introducerea apei şi a canalizării în zonă este o acţiune prioritară.a precizat că a primit un răspuns din partea Apa Nova prin care i se comunica că până în luna mai 2009 se va realiza canalizarea pe str. din care 5 proiecte sunt eligibile în cadrul Programului Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.a precizat că toate străzile din cadrul acestor proiecte sunt incluse în programul de modernizare şi reabilitare.a deschis consultarea publică.a oferit detalii despre proiectul amenajare maluri (curăţare lac.a întrebat cine va realiza canalizarea în zonă. .a precizat că prin realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani s-a urmărit elaborarea unui document de planificare urbană de lungă durată precum şi identificarea unei metodologii de elaborare a planurilor integrate care va constitui un model pentru regenerarea urbană şi a altor zone defavorizate ale Sectorului 2. Petricani.

reciclare” trebuie să fie folosit separat de campanii. Elena Iancu – Direcţia Urbanism . şi. .. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . menţionând că reciclarea este o activitate ulterioară colectării selective. iar acest lucru necesită efectuarea unor demersuri legislative.D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str.a ridicat problema animalelor de companie abandonate (câini). Petricani există mulţi cetăţeni de etnie romă săraci care nu lucrează.a precizat că pe str.. care are ca obiectiv amenajarea râului Colentina pe partea dreapta a acestuia.a precizat că există un proiect al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru tot ce ţine de râul Colentina. .a întrebat dacă există nelămuriri în legătură cu proiectele care au fost prezentate. camere video. precizând că termenul de .reciclare” din denumirea proiectului. Petricani.este nemulţumită că nu există canalizare pe strada unde domiciliază. 2) Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii 2010.a precizat ca lacului i se poate da o întrebuinţare şi pe durata iernii. . . inclusiv drumul de halaj. precum şi hărţile aferente acestora (străzi. Doamna Daiana Tănăsescu – Poliţia Comunitară Sector 2 – Mediu: . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . şi anume aceea de patinoar. amenajare lac): 1) Modernizare străzi din cartierul Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani.a precizat că insula se află în administrarea Apelor Romane şi pentru ca proiectul propus să fie eligibil.Campanie de colectare selectivă a deşeurilor”. 4) Modernizarea si amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi şi locuri de joacă) 5) Modernizarea unui centru de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate (persoane vârstnice).a precizat că există o scurgere mică şi nu acoperă întreaga cantitate de apă. .a prezentat cele 5 proiecte eligibile pentru finanţare din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabila a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani.2011 (12 luni). a solicitat să fie scos termenul de . Doamna Daiana Tanasescu – Politia Comunitara Sector 2 – Mediu: . în acest sens. Sub domeniul Centre Urbane.A solicitat să fie comunicată valoarea estimativă a proiectelor care urmează să fie finanţate prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere. este nevoie de transferul dreptului de administrare către Primăria Sectorului 2.a întrebat cum se va realiza scurgerea apei din lac.va încerca să facă tot posibilul ca să rezolve problema canalizării pe str.s-a referit la proiectul intitulat . Petricani: . 272 . Apa Nova a recomandat să fie realizată o altă scurgere paralelă ca să aibă un debit mai mare la golirea lui. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . . 3) Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi complexe – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita. 2010 – 2012 (24 de luni)..

Anexa 16: Retea Apa-Canalizare TeiToboc 273 .

Anexa 17: Retea Apa-Canalizare Plumbuita 274 .

Anexa 18 – Flyer Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 275 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.