P. 1
lacul plumbuita

lacul plumbuita

|Views: 127|Likes:
Published by Nicoleta Chircu
Plan integrat de dezvoltare a zonei plumbuita
Plan integrat de dezvoltare a zonei plumbuita

More info:

Published by: Nicoleta Chircu on Nov 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/08/2014

pdf

text

original

1

Consiliul Local al Sectorul 2 Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 18 August 2009

Consiliul Local al Sectorul 2, Bucuresti

Plan Integrat de Dezvoltare Urbana a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, din Sectorul 2, Bucuresti

18 August 2009 Acest raport contine 275 pagini

© 2009 Finance & Consulting Group, a Romanian limited liability company. All rights reserved. Printed in Romania.
2

Cuprins
1. Preambul
1.1. Elaborator 1.2. Obiectivele proiectului de consultanta 1.3. Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

Pg 7 7 7 10 12 12 12 14 15 18 44 44 48 49 50 51 52 53 54 57 57 58 58 59 61 62 62 66 66 68 86 87 89 95 95 95 96 106 109
3

2. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana
2.1. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.1. Justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2.1.2. Caracteristici geografice 2.1.3. Zonificare Functionala 2.1.4. Analiza tesutului urban existent 2.2. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.2.1. Distributia populatiei 2.2.2. Spor natural 2.2.3. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita 2.2.4. Analiza SWOT a situatiei demografice 2.2.5. Forta de munca si Somaj 2.2.6. Multiculturalism 2.2.7. Educatie 2.2.8. Servicii sociale 2.2.9. Servicii de sanatate 2.2.10. Migratie 2.2.11. Situatia referitor la criminalitate 2.2.11.1. Date statistice privind infractionalitatea 2.2.11.2. Ilegalitati in zona peninsulara 2.2.12. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale 2.3. Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.3.1. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice 2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice 2.3.3. Servicii publice 2.3.4. Situatia referitoare la mediu in cartierul Plumbuita 2.3.5. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita- Steaua Rosie – Petricani 2.3.6. Analiza SWOT a situatiei economice 2.4. Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.4.1. Investitii imobiliare 2.4.2. Alte investitii economice 2.4.3. Infrastructura publica - spatii verzi si parcari 2.4.4. Infrastructura publica

2.4.5. Accessibilitate si sistemul de transport public privat 2.4.6. Conditii de trafic in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.7. Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul 2.4.8. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei 2.4.9. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 2.4.9.1. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone 2.4.9.2. Apa si canalizarea 2.5. Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2.5.1. Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor b) La nivelul populatiei 2.5.2. Reclamatiile din cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 2.5.3. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie 2.5.4. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 2.6. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2.6.1. Infrastructura publica urbana 2.6.2. Infrastructura sociala 2.6.3. Infrastructura de afaceri 2.7. Analiza SWOT a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

113 116 117 118 119 119 124 128 128 128 130 133 136 136 138 138 139 141 144 146 146 146 146 147 148 150 151 151 152 155 155 157 157 159 159 161 161 164
4

3. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana
3.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.1. Elemente externe zonei 3.1.1.1. Prioritati la nivelul UE 3.1.1.2. Prioritati la nivelul national 3.1.1.3. Prioritati la nivelul regional 3.1.1.4. Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti 3.1.2. Elemente specifice zonei 3.1.2.1. Politici publice 3.1.2.2. Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucuresti 3.1.3. Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani 3.1.4. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov 3.1.5. Viziunea administratiei locale 3.1.6. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie Petricani 3.2. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani 3.3. Politici si programe 3.4. Prioritati de dezvoltare 3.4.1. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.4.2. Incluziune sociala, egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale

3.4.3. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice 3.5. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 3.6. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de devoltare durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani

166 167 168 170 170 171 173 176 176 179 179 180 183 184 184 190 192 195 198

4. Planul de actiune
4.1. Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.1.1. Lista proiectelor 4.1.2. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 4.2. Surse de finantare 4.2.1. Fonduri nerambursabile 4.2.2. Fonduri rambursabile 4.2.3. Surse Proprii Primariei Sectorului 2 4.2.4. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 4.2.5. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3. Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional, axa prioritara 1, Domeniul de interventie 1.1 4.3.1 Proiect 1 - Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie, Plumbuita, inclusiv drum de halaj 4.3.2. Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 4.3.3. Proiect 3 - Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice - Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 4.3.4. Proiect 4 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) - Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.3.5. Proiect 5 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie, Plumbuita) 4.4. Bugetul estimat al proiectelor 4.4.1. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR 4.4.2. Bugetul estimat al proiectelor elegibile pe Axa 1.1 4.5. Perioada de implementare a proiectelor 4.5.1. Perioada de implementare a proiectelor POR 4.5.2. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.6. Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.6.1. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR 4.6.2. Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.1 4.7. Managementul implementarii planului integrat 4.7.1. Justificarea metodologica 4.7.2. Managementul implementarii

5. Informarea publicului in procesul elaborarii planului
5.1. Informarea publicului 5.1.1. Consultarea publica 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica

200 200 206 212 212 213 215 215 220 224 224 224 230 230 230 232
5

1.I consultare: lista participantilor Anexa 11 .Steaua Rosie .5. Anexe Anexa 1 .Minuta II intalnire Anexa 15 .Retea Apa-Canalizare TeiToboc Anexa 17 .Invitatie III consultare publica Anexa 10 .III consultare: lista participantilor Anexa 13 .Retea Apa-Canalizare Plumbuita Anexa 18 – Flyer Planul Integrat de Dezvoltare Urbana 6 .Petricani Anexa 4 .Model de chestionar pt cetateni Anexa 6 .II consultare: lista participantilor Anexa 12 .Minuta I intalnire Anexa 14 .Minuta III intalnire Anexa 16 .3.Adresa din partea Evidenta Persoanelor Anexa 5 .Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2 .Harta Plumbuita .Model de chestionar pt firme Anexa 7 .Harta satelitare Plumbuita.Petricani Anexa 3 .Invitatie II consultare publica Anexa 9 . Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala 234 236 236 236 237 238 239 244 249 250 251 252 256 262 268 269 271 273 274 275 6.Steaua Rosie .Invitatie I consultare publica Anexa 8 .

in cadrul acestei axe prioritare. cresterea competitivitatii si a ocuparii. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita/ Steaua Rosie/ Petricani din sectorul 2. Acesta vizeaza rezolvarea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. Experientele europene anterioare au aratat ca abordarea integrata a problemelor a fost o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane durabile. Acest document de planificare a dezvoltarii zonei de actiune urbana clar delimitata.Co Group are in portofoliul sau mai mult de 250 de clienti. • activitatilor de reabilitare a infrastructurii de baza. • actiunilor pentru dezvoltarea economica.1 Preambul 1. asa cum sunt: • activitatilor de renovare fizica a mediului urban. condusi de un spirit dinamic. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate. inovativ si orientat catre satisfacerea clientilor. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. firma de drept romanesc infiintata in aprilie 2006. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. Bucuresti. cat si a zonei inconjuratoare. grupul ofera clientilor publici si privati sprijin total in administrarea societatilor si in management proiectelor. se va implementa prin proiecte individuale colectate si depuse de primariile eligibile.finco-group. Bucuresti este elaborat de Finance & Consulting Group Srl (www. propunandu-se ca partener strategic in dezvoltarea de proiecte ale societatilor si administratiei publice din Romania. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de actiune urbana”).1 Elaborator Master Planul de Dezvoltare Durabila a Zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. Abordarea integrata a problemelor economice. multumita unei echipe de consultanti si profesionisti de cel mai inalt nivel. Din acest motiv.eu). Planul integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. care are ca scop asigurarea cresterii economice si crearea de locuri de munca. care sa respecte cerintele de elaborare 7 . In dubla provocare de inovare si imbunatatire continua a performantelor.2 Obiectivele proiectului de consultanta Planul integrat de dezvoltare urbana este un document de planificare strategica a dezvoltarii ce se poate referi la un centru urban sau zona de actiune urbana. Aceasta abordare consta in sprijinirea simultana a unor probleme intre care exista relatii de interdependenta. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. • integrarii grupurilor etnice in conditiile protejarii mediului. Planul contine strategia de dezvoltare pe termen lung a zonei respectiva. Fin. plan care se implementeaza prin proiectele individuale identificate in planul de actiune. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. 1. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente.

Obiectivele specifice acestei cercetari converg catre realizarea unui sistem coerent si complet de date si informatii. Domeniul Major de Interventie 1. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. de mediu. asa ca acest documentul strategic de planificare a dezvoltarii va corela politicile sectoriale economice. in concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National Strategic de Referinta. dar si obiectivele specifice necesar a fi atinse pentru a rezolva problemele identificate. anume cresterea rolului economic si social al oraselor. 3. prin reabilitarea infrastructurii urbane. Avantajul unei abordari integrate a problemelor economice. sociale. Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor. Master Planul de Dezvoltare Durabila a fost elaborat in patru etape: 1. Obiectivul acestui domeniu major de interventie il reprezinta – conform Programului Operational Regional . si care sa propuna optiunile de dezvoltare strategica pentru regenerarea urbana a zonei. inclusiv a serviciilor sociale in zona vizata. sociale si de mediu din zonele urbane degradate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza atat zona urbana cat si arealele adiacente. analiza generala a zonei de actiune urbana si comparatie cu Sector 2 si Municipiul Bucuresti. clar delimitate spatial in cadrul oraselor. prin aplicarea unei abordari policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atat asupra dezvoltarii de ansamblu a orasului. inclusiv a serviciilor sociale. prin Programul Operational Regional s-a prevazut ca. Din acest motiv. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate. Bucuresti. 8 . precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru actuala perioada de programare 2007-2013. In acest context. 2. planurile integrate de dezvoltare si regenerare urbana vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR. Planul are drept scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. cat si a zonei inconjuratoare. Scopul final al proiectului il constituie rezolvarea simultana a o serie de probleme identificate la nivelul zonei Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. sector 2.1 – Planuri integrate de Dezvoltare. vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. Sub-domeniul: Centre urbane. Planul Integrat porneste de la analize socio-economice ale zonei de actiune urbana si identifica nevoile si problemele care trebuie depasite. transport cu politicile teritoriale specifice dezvoltarii durabile a zonei. in vederea atragerii de catre Primaria Sectorului 2 Bucuresti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare.cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase.ale unui plan integrat de dezvoltare urbana. elaborarea Planului de actiune. in cadrul Programului Operational Regional. in cadrul acestei axe prioritare. precum si actiuni de reabilitare a infrastructurii sociale si imbunatatirea serviciilor sociale. Obiectivul secundar al proiectului consta in aplicarea pe baza acestui document . care sa fundamenteze analiza nevoilor locale si a orientarilor strategice de dezvoltare si care sa furnizeze informatii relevante privind situatia din zona Plumbuita / Steaua Rosie/ Petricani. de dezvoltare a activitatilor antreprenoriale pentru ocuparea fortei de munca. intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele adiacente zonei de interventie propriu-zise – zona Plumbuita. avand ca scop regenerarea arealelor urbane (zone de actiune urbana). precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului. imbunatatirea serviciilor urbane.

MPDD ia in considerare si prioritatile formulate in urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influenta elaborarea sa: Documente strategice Documente de programare – Fonduri structurale Documente planificare urbana de • Planul National de Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2007-2013. • Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila. • Programele Operationale Sectoriale pentru perioada 2007-2013. La nivel national: • Programul Operational Regional 2007-2013. • pentru a vedea costurile monetare. • Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013. • Cadrul Strategic National de Referinta pentru 2007-2013. • Programul de Cooperare Interregionala INTERREG IV C. atat din partea mediului de afaceri. documentele de programare strategica la nivelul Uniunii Europene si mondial. cat si din partea Primariei. • pentru a implica cat mai multi beneficiari in acest proces: mediul educational. • pentru a asigura beneficii egale pentru toti membrii comunitatii. • Programul de Cooperare Interregionala URBACT II.4. comunitatea de afaceri. Bucuresti este elaborat in concordanta cu: • Legislatia Comunitara (europeana si nationala) in domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii). ONG-uri. Pe langa avantajele generate de interesul socio-economic. • pentru a fi folosita ca instrument de atragere a investitiilor. • Planul Urbanistic General si regulamentul aferent. La nivel international: • Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei. Master Planul de dezvoltare durabila (MPDD) a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani din Sectorul 2. Planul integrat de dezvoltare este necesar si datorita altor beneficii conexe: • pentru a crea o viziune a comunitatii locale cu privire la dezvoltarea sa in viitor. elaborarea Portofoliului de proiecte finantabile. • pentru a stabili si a agrea scopuri comune de dezvoltare a localitatii. • Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucuresti-Ilfov. • Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2). • Programul de Cooperare Interregionala INTERACT 2007-2013. de resurse umane si timp care sunt implicate in dezvoltarea locala. 9 .

macedoromani (0. doar linia care merge de la strada Oituz si str. populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei. reprezentand un major punct de transport prin situarea in apropierea arterelor de transport importante ale orasului. este principala intrare catre zona de studiu.74%). In general.Salcilor) reprezintă limita de nord al perimetrului în discuţie. Această arteră se întinde pe verticală conectând inima sectorului 2 atât de zonele de producţie şi de birourile din Pipera/Tei. Mihai Tudor. Zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani. Conform statisticilor.01%). marea majoritatea a străzilor interne ale zonei în discuţie (mai ales cele două peninsule) sunt greu accesibile. pentru conexiunile cu platforma industrial industri ă Pipera şi pentru accesul la provincia Ilfov. str. • Strada Petricani. Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei. secui (0. Colentina1 reprezintă limita de sud. în judetul Ilfov. zona Plumbuita –Steaua Rosie e Petricani are o mare importantă din punct de vedere istoric. Afumati (pana la iesirea din municipiul Bucuresti). cu o medie de varsta de 40 ani. cât şi de Tunari şi de alte centre localizate în nord sau exteriorul municipiului Bucureşti. detine o localizare strategica în cadrul sectorului 2 (mai mult decat alte macro-zone precum Baicului şi Creanga). maghiari (0.03%).01%). sasi (0.3 Contextul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . cu o densitate a populaţiei de 11. germani (0. Fundeni pana la intrarea pe Sos. 96%). 10 . Din punct de vedere geografic. D-na Ghica. Petricani. ţărmul reprezinta o limită naturală care trebuie luata in considerare.56% populatia de gen feminin. atât în analiza problemelor existente cât şi ca punct de plecare pentru o dezvoltare integrată şi durabilă a zonei. 1 Soseaua Colentina. D-na Ghica şi Sos. Gherghitei şi având în vedere că zona e limitrofă unor zone precum Tei. Zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Trebuie menţionat însă că datorită prezenţei lacului acului Plumbuita. • Tărmul nordic al lacului Plumbuita. odată activă din punct de vedere industrial şi foarte atractivă pentru populaţia Bucureştiului datorită prezenţei parcului şi lacului Plumbuita şi al faimoasei mănăstiri. zona e delimitată de urmatoarele artere de circulatie: • Str. D-na Ghica şi Fundeni. în vecinătatea arterelor Colentina. Oituz. reprezintă limita de vest care delimitează zona de lacul Tei. este localizata strategic in capitala. Acesta se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. Colentina. datorită prezenţei arterelor precum Sos. accentuând caracterul periferic al zonei.332 loc/km². a cărui morfologie generează două peninsule subţiri de forma unei potcoave. cartierul Andronache/ Creanga şi Fundeni. Str.33%).44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53.1. desfasurandu-se pe o suprafata de 32 km² cu o populatie de 360. un procent de 46. fosta fabrică de ceramica parasita.12%). In Sectorul 2 convietuiesc romani (cca. Situata in partea centrala a Sectorului 2 Bucuresti. romi (1. Aceasta este cea mai importanta ruta de acces si delimiteaza zona de studiu pe partea de vest de la intersectia cu Sos. Sectorul 2 se caracterizeaza printr-un relief plat de campie.000 locuitori.Petricani Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a orasului Bucuresti. până la Pepiniera Tei Toboc. populatia Sectorului 2 este una tanara. Andronache (începutul. cultural si religios pentru sectorul 2. Andronache. Sos. strada cu cel mai mare debit din sectorul 2 si artera de iesire din Bucuresti spre Buzau si Nord-Estul tarii. Dintre acestia. Str. având în vedere prezenţa arterelor fundamentale pentru viabilitatea din sectorul 2 şi pentru circulaţia din capitală.

Cu excepţia câtorva societăţi care produc mobilă. necesită o serie de intervenţii urgente care să respecte o strategie integrată de dezvoltare durabilă. Aceasta segregare sociala a condus la procese de formare a inegalitatilor si la o distantare sociala (marginalizare si chiar la izolare sociala). Bucuresti. genereaza un impact negativ asupra atragerii investitiilor si dezvoltarii de noi activitati economice. Imaginea de cartier degradat. ceea ce determina activitati comerciale cu volum redus. publicitate şi consultanţă. instalaţii urbane. • infrastructura de acces deficitara pentru locuitori. Zona pe care o avem in studiu prezinta mari disparitati infrastructurale. • un fond de locuinte vechi şi improvizat (în special in cele două peninsule si in zona Gherghitei-Tudor Mihai. unde se găsesc diverse cazărmi din metal). • In vederea implementarii Agendei Locale 21. periferic si nedezvoltat. problemele de natură socială. ţinând cont de logica regenerării urbane şi construcţiei unei identităţi locale pe baza patrimoniului existent2. de o calitate foarte slaba a mediului construit. Sectorul 2 devenind primul sector din Bucuresti care pune in practica acest instrument modern de planificare si management care urmareste o abordare integrata a problemelor comunitatii locale. • lipsa de integrare a comunitatii rrome si grad ridicat de separare sociala (mai ales în cele două zone peninsulare. ambientală şi economică. Numeroasele probleme cu care se confruntă zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani în ceea ce priveşte infrastructura. Fundeni si ajunge la Str. economice si sociale in raport cu alte zone ale sectorului 2 si cu realitatea existenta la nivelul Bucurestiului. Primaria Sectorului 2 Bucuresti impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finantare. cu un grad ridicat de periculozitate şi având consecinţe asupra vieţii şi condiţiilor sociale ale locuitorilor. mai ales în ceea ce priveşte problema gunoaielor. construirea capacitatilor pentru dezvoltare durabila va presupune un echilibru intre noile infrastructuri publice. ceea ce demonstrează că zona nu este un pol productiv important pentru sectorul 2 şi cu atât mai puţin pentru Bucureşti. • infrastructura tehnica (utilitatile) care necesita extinderi si modernizari importante in tot perimetru. Colentina care porneste de la sos. La nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. 2 11 . Hortensei (care reprezinta inceputului cartierului Colentina). in special in zona Tei Toboc si arealul locuit din peninsula Plumbuita. sau care derulează anumite activităţi comerciale. bazandu-se pe potentialul de dezvoltare al zonei. mai ales daca vorbim despre instalatiile de productie existente. încălţăminte. cu o mare concentraţie de populaţie romă). trebuie mentionata absenta totala a unei retele productive locale şi prezenţa unui număr reduse de firme care să activeze în cartier. mai ales din cauza deficienţelor reţelei de apă şi situaţiei grave a reţelei de canalizare (absentă aproape în totalitate într-un cartier din centrul unei capitale europene) • mari probleme legate de ambient din cauza lacului Plumbuita şi a nivelului redus de educaţie civică a populaţiei. • infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata. societăţi de servicii. care subliniaza caracterul economic al zonei ca fiind cu precadere de servicii. Zona noastra de studiu nu este dezvoltata nici din punct de vedere industrial. fiind caracterizata prin: • starea ridicata a infractionalitatii.Perimetrul de est al zonei noastre este delimitat de str. aşa cum există şi pe străzile din partea de est a peninsulei Tei Toboc. Salcilor şi de Sos. care sa faca posibila dezvoltarea armonioasa si durabila a Sectorului 2. echitatea sociala si protectia mediului. dezvoltarea economica.

o mai mare accesibilitate. Iar centrele si reperele culturale sunt perfecte pentru proiectele de regenerare urbana. In zona Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani este nevoie de accentuarea identitatii cartierului. Zona se confruntă cu probleme diverse. Administraţia publică a sectorului şi administraţia generală au datoria de a pune în aplicare politici concrete pentru recuperarea zonei. probleme cu poluarea apelor). probleme cu reţeaua de apă. dar şi cu un nivel ridicat al criminalităţii locale (care se organizează şi afectează şi alte zone sau ţări). Situaţia gravă existentă şi înrăutăţită de-a lungul anilor a amplificat degradarea şi izolarea zonei care are nevoie astăzi de o serie de intervenţii integrate şi orientate către recuperarea cartierului şi regenerarea urbană. de gradul de degradare al constructiilor si o puternica tendinta. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se confrunta cu mai multe probleme fundamentale. majoritatea proiectelor reusite de gen fiind bazate pe repere culturale preexistente.Ricinului pentru peninsula Plumbuita) demonstrează gradul de accesibilitate redus al zonei în ceea ce priveşte transportul cu auto-vehiculul. de securitate si nivelul de trai in spatiile publice. zona dispune de un anumit potenţial turistic şi cultural şi de agrement. folosita inspirat. Un program de recuperare urbană bine structurat ar putea să transforme ţesutul urban al zonei discutate pentru a favoriza o distribuţie mai echilibrată a 3 Marele avantaj al zonei este dimensiunea culturala. absenţa staţiilor de pompaj pentru apa din lac.645 locuitori din sectorul 2 nu beneficiază de aceste servicii). Poate ca toate problemele semnalate si de care se lovesc locuitorii se vor rezolva in momentul in care vor incepe o serie sistematica de actiuni de interventii programate pe teritoriu. dar si o schimbare estetica pozitiva.1 Justificarea alegerii zonei de actiune urbana De decenii. degradarea spaţiilor verzi. Caracterizarea generala a zonei de actiune urbana 2. Identificarea si justificarea alegerii zonei de actiune urbana 2. nivelul redus de educaţie şi condiţiile precare de trai. conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural şi arhitectural existent3. In afara piorităţilor sociale şi de infrastructură care trebuie soluţionate imediat. prima dintre ele fiind cea privitoare la marile carenţe în infrastructură (străzi care nu sunt asfaltate. absenţa totală a serviciilor medico-sanitare şi sociale pentru rezidenţi (mai mult de 23. construirea unei zona urbane functionale. integrare care poate tine de o imbunatatire a infrastructurii urbane.2. bandele de cartier) fac din cartierul Plumbuita –Steaua Rosie – Petricani o zona de granita. zona Plumbuita – Steaua Rosie .1. putin dezirabila ca zona de locuit sau de lucrat pentru populatia din Bucuresti. prioritate au apărarea. 12 . inca in curs. veniturile foarte mici ale populaţiei. care. ridicarea calitatii vietii si serviciilor. Pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare. prin optimizarea conditiilor mediului urban si regenerand perimetrul cartierului dintr-o perspectiva sustenabila. poate atrage atat turisti. este necesar să se structureze demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. Munchen sau Londra. 4 Regenerarea urbana se produce doar intr-un teritoriu care functioneaza in anumite conditii.1. Aspecte relevante legate de lipsa infrastructurii (într-o zonă deja periferică dată fiind morfologia celor două peninsule create de lac).Petricani este bine cunoscuta de administratia publica pentru o serie de probleme nerezolvate şi pentru o serie de condiţii minime care ar trebui să fie garantate cetăţenilor din cartier. cat mai ales investitii majore. de segregare etnica (rrom) si sociala (familiile numeroase. pe baza unei logice de dezvoltare integrata a teritoriului4. asa cum s-a intamplat in orase precum Copenhaga. avand în vedere faptul ca se constata disparitati de dezvoltare intre zona si celelalte zone ale sectorului si ale Bucurestiului. absenţa canalizărilor.imbunatatind nivelul de trai in zona pentru locuitori. esenta fiind reconsiderarea pentru un confort superior. Faptul că la cele două peninsule se poate ajunge printr-o singură arteră (Petricani pentru Tei Toboc şi Plumbuita. Caracterul de segregare al cartierului se regaseste in integrarea redusa a zonei in restul orasului. Din contra.

Petricani. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. problemele sunt acute si impun solutii urgente: punctele critice ale zonei au nevoie de raspunsuri ad hoc. Tocmai datorita acestor motivatii foarte puternice s-a orientat analiza socio-economico-structurala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Proiectele de investitii vor trebui sa vizeze revigorarea socio-economica a zonei prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediata a comunitatii locale: modernizarea strazilor. Plumbuita . ambientală şi socială care caracterizează zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. a infrastructurii existente deja care isi sporeste utilitatea. Ca si alte zone periferice. de asemenea.serviciilor şi a infrastructurii şi pentru a îmbunătăţi calitatea ambientală şi arhitectonică a spaţiului urban.Petricani. sociala. Daca planificarea urbana in reamanajarea unei zone inseamna. turistic. De altfel. saraciei si a deteriorarii in general. pentru a elimina condiţiile de abandon şi de degradare urbană. creare ex novo sau de conversie trebuie sa se bazeze pe o atenta evaluare a caracteristicilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie . pentru a reduce marginalizarea sociala si de mediu. prin integrarea strategiilor de dezvoltare economica.Petricani catre un studiu calitativ-cantitativ a tuturor fenomenelor care se vor prezenta in aceasta zona. fie acelea care necesita o noua proiectare si constructie. inclusiv transportul urban. orientata spre reechilibrarea functiilor urbane si valorificarea potentialului specific (cultural. a devenit o prioritate a Administratiei Primariei Sectorului 2 regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steua Rosie – Petricani. stiut fiind faptul ca reclasificarea zonei este absolut necesara. In cadrul acestei axe prioritare se finanteaza proiecte de regenerare urbana. servicii sociale in sprijinul populatie locale. Orice posibilitate de reinnoire. rezolvarea problemei referitoare la criminalitate si infractiuni. comercial. care traieste o stare de degradare urbana si nemultumire sociala. garantarea unui minim de servicii sociale si sanitare pentru rezidenti prin reabilitatea infrastructurii sociale. urbana si de mediu. O politica orientata spre regenerarea urbana. rezidential) fiecarei zone a cartierului. in conformitate cu principiile de sustenabilitate. ar trebui efectuata intr-un cadru concordant cu strategia de planificare integrata si durabila. Este intr-adevar aceasta baza de la care se pleaca pentru a optimiza intr-un mod cat mai coerent regenerarea intregii zona Plumbuita – Steaua Rosie . reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.Steaua Rosie . Reconditionarea zonelor din Plumbuita.Steaua 5 In cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala. Este de o importanta majora abordarea integrata a dezvoltarii urbane. De aici deriva necesitatea de a individualiza criteriile de transformare concordante cu caracteristicile fiecarui mediu. ca in ciuda neglijarii intretinerii. Programul Operational Regional 2007 – 2013 pentru Romania include fonduri pentru proiectele care se integreaza in Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – zone de actiunea urbana. deoarece nu toate modelele pot fi extinse dincolo de mediul geografic la care fac referire. acces la utilitati pentru locuitorii din cartier. a construi ex novo inseamna a rationaliza interventiile care trebuie efectuate dintr-un punct de vedere care presupune armonizarea potentialului fie de structurile care trebuie reevaluate. vizeaza posibilitatea concreta pentru zonele periferice de a reconstrui sau de a forma ex novo o proprie identitate si un nou rol functional. actiunea de dezvoltare si incluziune sociala se bazeaza pe recuperarea si valorificarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice. Pe termen scurt.Petricani. Obiectivul administratiei consista in regenerare urbana prin care se intentioneaza revigorarea unei zone periferice cu pronuntate carente structurale si cu o nemultumire generala la nivel socioeconomic. solutii pentru o mai buna accessibilitate din toate zonele cartierului. In contextul dezvoltarii viitoare. astfel cu atat mai mult cu cat exista oportunitatile de finantare oferite de programele europene5. de agrement. 13 .

Floreasca. Arealul Plumbuita – Soseaua Rosie . Perimetrul zonei obiect de studiu nu are o forma regulata. fiind localizat intre cartierul Tei (perimetrul este marginita la vest de Lacul Tei). astfel incat delimitarea este data atat de artere de circulatie. Colentina formeaza o salba de lacuri naturale: Mogosoaia. suprapunandu-se Campiei Bucurestiului. o simpla “rana urbana” care trebuie rezolvata in scurt timp prin intermediul instrumentelor structurale. zona Andronache (in nord). situata chiar la nord de lacul Plumbuita. Sos. 14 . Sos. formand astfel o zona peninsulara si una insulara si zoan exterioara acestui spatiu. Sectorul 2 se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. care acum sunt lipsite de activitate si de semnificatie. care despart zona de studiu de cartierul Fundeni • Limita estica este formata din Strada Salciilor. ci ar trebui sa se observe oportunitatea interventiilor structurale si strategice pentru dezvoltarea si recalificarea intregului sector 2 si al orasului.2 Caracteristici geografice Situat in partea de nord-est a Bucurestiului. care imparte zona in mai multe segmente. limita care separa cartierul Andronache • In nord. dincolo de care se intinde Lacul si Parcul Tei • Delimitarea in partea de sud este data de strada Sinaia. zona de studiu este marginita de: • Limita de vest a cartierului. Salba de lacuri a fost creata incepand cu anul 1936. traverseaza zona de nord a Bucurestiului si curge mai apoi inspre Dambovita. Pantelimon. Colentina si Strada Simetriei. rolul pe care aceste zone il poate avea in procesul de transformare urbana rezulta strategic. in zona lacului Plumbuita. Tei. Mihai Tudor si de malul nordic al lacului Plumbuita Cartierul Plumbuita s-a dezvoltat pe un relief jos.1. Astfel. Ca si imagine geografica. formata de strada Petricani. Fundeni. Pe teritoriul Capitalei. Cadrul natural favorizeaza asadar dezvoltarea asezarilor umane. delimitarea este data de Str. Baneasa. Insa ideal ar fi sa nu se perceapa zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani ca una periferica si degradata.4 km pe aria Municipiului Bucuresti. surse de oxigen pentru echilibrul climatic si improspatarea atmosferei poluate a orasului. zona de studiu este dominata de prezenta lacului Plumbuita. de coeziune sociala si de identitate care o separa de celelalte cartiere avantajate din acest punct de vedere. in continuare. cu a sa forma de semicerc. totodata. strada Cremenita. al carei afluent este si in care se varsa dupa un curs de 98 km. Andronache pana la intersectia cu Strada Oituz si.Rosie – Petricani trebuie sa-si aduca aportul la relansarea sectorului 2. zona cartierului Doamna Ghica (in sud) si in vecinatatea cartierului Fundeni (in est). Herastrau. dintre care 37. rau care izvoreste din zona dealurilor Targovistei. in lunca raului Colentina. cat si de limita lacului care da si numele zonei. depasind diferenta de calitate a vietii urbane. cu prelungiri in zona judetului Ilfov ce conduc spre orasele Buzau si Urziceni. cat si pentru ca zonele degradate constituie o oportunitate de recuperare si refolosire fizica a unor areale din oras. Dovada a faptului ca teritoriul a fost candva acoperit de faimosii codri ai Vlasiei este padurea Andronache. de strada Oituz.Petricani are o pozitie centrala inc adrul sectorului. In plus. continuata in sud-vest de strada Doamna Ghica. prin bararea cursului raului si asanarea albiei mlastinite a raului. Plumbuita. 2. o subunitate a Campiei Vlasiei. Prezenta lacurilor si a spatiilor verzi constituie o adevarata oaza de verdeata si. Colentina. atat din prisma faptului ca este vorba de o ocazie de redefinire a structurarii sistemului teritorial din Sectorul 2.

Atat iarna cat si vara se caracterizeaza prin prezenta redusa a precipitatiilor. ceea ce a condus la acumularea de mari cantitati de namol insalubru. temperaturile coboara destul de mult. Diferentele de temperatura intre vara si iarna pot ajunge pana la 60 de grade. caracterizata de prezenta celor patru anotimpuri. asadar. dar si in gospodariile localnicilor din zona. deoarece interesul acordat in amenajarea acestui spatiu verde este foarte scazut. in consecinta. 2. Cu toate acestea. de vile in cosntructie si mormane de moloz. Iarna. aporturi de nutrienti). Acest lucru se datoreaza deversarii direct in raul Colentina a apelor uzate rezultate in unitatile industriale din amonte de Bucuresti: Buftea (industria alimentara. in cadrul si in vecinatatea parcului Plumbuita. Schimbarile ce au intervenit la nivelul cadrului natural al zonei au urmarit sporirea functionalitatii in concordanta cu dezvoltarea economica si spatiala a cartierului.1. Zonificare Functionala Cu obiectivul administratiei publice al recalificarii urbanistice se face referire la reevaluarea si relansarea zonei in ceea ce priveste structura si caracterul social si economic. Clima este temperat-continentala.In prezent. mai ales in luna ianuarie. pe cealalta in schimb. obiect al studiului nostru. indicam mai jos o lista care le cuprinde integral. industria usoara. Pentru a crea o imagine mai clara a celor 66 de strazi. Astfel. Din punct de vedere al vegetatiei. in mod esential. zona are o amplasare foarte buna. la imposibilitatea practicarii de activitati de agrement. nu se evidentiaza printr-o diversitate a speciilor flauristice. strazile perimetrului sunt enumerate in 15 . calitatea apei lacului nu corespunde standardelor calitative. Astfel. este bine definit de graficul din dreapta. in timp ce verile sunt foarte calde in ultimii ani. motiv penru care nu poate fi utilizata in scop domestic. pe recuperarea si reevaluarea zonei urbane si reevaluarea din punct de vedere socio–economic. Pe de alta parte. care evidentiaza clar delimitarea spatiului ce formeaza perimetrul cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. lacul este inconjurat pe de o parte de blocurile din cartier. Depunerile de aluviuni transportate de apele care alimenteaza lacul a dus la dezvoltarea excesiva a vegetatiei acvatice si. Mogosoaia (industria cinematografica). cu atat mai mult cu cat nu exista retea de canalizare si statii de epurare care sa colecteze apele menajere.3. Centrul urban. Actiunea de dezvoltare si de integrare sociala se bazeaza. obiect al studiului nostru. Crevedia (ferma de crestere a pasarilor). chiar caniculare (cu temperaturi care pot ajunge si pana la 45 de grade la umbra). fundurile lacurilor de pe raul Colentina nu au mai fost dragate de mai bine de 30 de ani. Intalnim. pentru a reduce situatia de marginalizare sociala si ambientala. doar arborii obisnuiti in parcurile bucurestene. Un astfel de piesaj prezinta atractie doar pentru pescarii care se incumeta sa-si desfasoare pasiunea intrun mediu insalubru si dezolant.

In imediata vecinătate a cartierului Pipera (nord). Str. Petre Negulescu 51. Cremenita 16. Andronache 10. Linotipului 34.Intr. Str. Str. Mihai Tudor 41. Constantin Beiu 15. Str. Petricani 52. Gimalau 27. cartierul Plumbuita – Steaua Rosie .Intr. Str. Porumbaceanu 30. Nicolae Zamfir 45. Ion Marin 32. Doamna Ghica 18. Str. Mica 40. Str. Str. Tamaioarei 65. Str. prin două peninsule şi o insulă şi prin prezenţa renumitei Mănăstiri Plumbuita (asa cum este reprezentată mai jos). Str. Colentina. Afirmarii 3. Culmea Fagarasului 17. Emanciparii 21. Str. Paroseni 49. Stefan Pascale 64. Ivarului 33. Str. Str. Simetriei 60. Ineu 6.Intr. Gherghitei 25. Salciilor 58. Str. Gorgan Spatarul 28.Sos. Folclorului 24. Str.Intr. Ricinului 57. Str. Str. Sinaia 61. Str. Polixemia Radulescu 55. Str. Aristotel 12. Str. Str. Neagota 43. I. Str. Nicolae Paraschiv 44. Lopetii 37. Bujorul Alb 14. Ghimbav 26.Petricani se caracterizează prin numeroase spaţii verzi (Parcul Plumbuita 1 şi 2). Str. Str. Plumbuita 54. Litoralului 35. Logofatul Carstea 36. N. Str. Raul Colentina 56. Str.Str. Ferestrei 23. Brana 13. Dumitru Tane 19. Tiglelor 9. Pietrisului 53. Str. Str. Petre Ispir 50. Str. Str. Geicu 29. Fundeni şi Andronache (sud şi est). Palamidei 48. I. Str. Harta de mai jos arată clar localizarea cartierului discutat în interiorul sectorului 2. Zamfir Gh. Str.Intr. Sipca 62. Str. Constantin Beiu 4. Str. Tei (vest).Intr. Str. Oituz 46. I. Str. Str. Marcu Zamfir 39. Fabrica de Gheata 22. Str. prin spatii industriale parasite (in mov) şi prin inceputul arterelor Colentina-Andronache care duc către cartierul Creanga.Intr. Tomovici 66. Str. Str. Elevatorului 20. Str. Str. Olanelor 47. Str. Str. Gherghitei 5. Str. Str. Str. Memoriei 7. Safirului 8. Str. 1.Aleea Sinaia 2. Str. Magura Vaii 38. Parau 42. Str.urmatorul tabel.Sos. 16 . Str. Str. Stanga 31. Savu Bara 59. Colentina 11. Str. prin prezenţa a 3 braţe ale lacului Plumbuita. Steaua Rosie 63.Str. Str.

ro. necesare la elaborarea proiectului. Din planul urbanistic general al sectorului 2. desi pentru sectorul 2 sunt prevazute diferite PUZ-uri pentru anumite zone. pentru o mai buna observare a zonei. pentru cartierul Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani nu exista un PUZ specific. cu atat mai mult cu cat nu o portiune de strada. dar o singura adresa poate influenta prelucrarea datelor statistice selectate pentru fiecare strada in parte.ps2.Prezentam in continuare o harta (imagine satelitara) pe care se pot vedea si numele strazilor din cuprinsul zonei analizate. am extrapolat si 17 . Limitele amintite prezinta o importanta deosebita din punct de vedere al integrarii cladirilor si activitatilor economice din cuprinsul zonei. Trebuie facuta si mentiunea ca. Perimetrul arealului a fost delimitat cu o linie galbena. document public si prezent pe www.

Emanciparii. înconjurată de o zonă mixtă constituită dintr-un ţesut urban într-un teritoriu de importanţă majoră dar cu capacităţi reduse pentru absorbţia traficului intens (Gherghitei.Salcilor – Sos. cu excepţia părţii de sud. La inceput. face zona mai putin practicabilă. Analiza tesutului urban existent Pentru o descriere mai buna a unei zone asa de variate si complexe. oferta de mobilitate publică este absentă in peninsulă Plumbuita şi în arealul din Tei Toboc. Lipsa omogenităţii specifice zonei. începutul sos. Insula se întinde de-a lungul lacului în partea dinspre Steaua Rosie (asa cum si sos Petricani e limitrofă lacului Tei) şi cele două ţărmuri ale râului Colentina sunt considerate spaţii verzi de protecţie. Dna Ghica ce se află între intersecţia Petricani-Tei şi sensul giratoriu Ghica-Colentina). 2. la absenţa soluţionării problemelor de infrastructură ale rezidenţilor şi la o sărăcire lentă şi tragică a patrimoniului natural al zonei. nefiind legaturi cu centrul din Sectorul 2 si cu zonele mai periferice ale cartierului. Specificul celor două peninsule şi funcţionalitatea actuală a lacului şi a spaţiilor verzi arată opţiunea pentru un plan urbanistic care a favorizat politici locative ale zonei exterioare marilor artere. Sos. in afara de lacul Plumbuita. din spaţii verzi şi dintr-o zonă in care este necesara elaborarea de planuri urbanistice zonale (in gri). cat si si practico-locativ. Din analiza in detaliu a Planului Urbanistic. fiecare strada a perimetrului din zona Plumbuita.4. atat de ordin arhitectonic. scopul vizitei a fost acela de a oferi o impresie initiala a zonei. Colentina şi Str. Colentina. observăm prezenţa unei zone mixte comercialo-rezidenţială. din analiza Sos. cuprinsă intre străzile Gherghitei – Str. obiect al unor planuri şi modernizări recente (străzi asfaltate). în timp ce celelalte spaţii verzi sunt considerate spaţii verzi cu acces public nelimitat. Oituz. In schimb. precum Str.Mihai Tudor – Str.Colentina.Str. D-na Ghica.1. obtinand in linii mari un tablou urbanistic zonal al portiunii care se analizeaza (jos dreapta). limita sud-estică a perimetrului nostru. Andronache).Steaua Rosie . Ulterior. este în schimb compusă dintr-o zonă rezidenţială (în gri deschis). Partea de sud a zonei discutate. opţiune care a condus încet la abandonul zonei.delimitat si aici zona-obiect a studiului (jos stinga). dincolo de a fi in mod vizibil haotica. se observă că partea centrală a perimetrului discutat este compusa aproape exclusiv. Astfel de zone cuprind şi câteva locuinte colective în blocuri cu regim de inalţime ridicată (peste P+6 niveluri).Petricani. tipică pentru o mare arteră şi dens populată (aşa cum este Str.Petricani a fost analizata 18 . linia metodologica urmata din partea staff-ului de cercetare a fost o dezvoltare directa a studiului prin vizite pe teren si prin analize efectuate la fata locului. În afară de arterele de comunicaţii importante.

Sinaia Sos. Oituz. Plumbuita Str. Andronache Sos. La Est granita este reprezentata de Str. Litoralului Str. Ferestrei Str. I. Lacul Plumbuita delimiteaza la Nord zona “Plumbuita Steaua-Rosie Petricani”. Colentina Str. Cremenita Str. Porumbaceanu Str. pana la numarul 347. Safirului Intr. Gherghitei Str. Aristotel Str. Marcu Zamfir Str. Culmea Fagarasului Str. Colentina Str. Petricani. Oituz in zona cuprinsa intre numerele civice 45 si 60. Polixemia Radulescu Str. mai mult sau mai putin organizate. Geicu Str. Andronache. Petricani. Sinaia si Strada D-na Ghica. reprezinta intregul perimetru de Sud din zona PlumbuitaGranita zonei inainteaza la vest de-a lungul Strazii D-na Ghica pana la rond. care merge mai departe pana cand se intalneste cu Str. Petre Negulescu Zona 5 Intr. Tamaioarei 19 . I. Plumbuita Zona 2 Al. se ajunge la incrucisarea cu Str. Ghimbav Str. Inaintand spre Nord de-a lungul Str. Chiar daca este doar o portiune din sectorul 2. Fabrica de Gheata Str. pana in punctul in care se intalneste cu Str. Brana Str. D-na Ghica Str. Salciilor va da in Str. Salciilor. Folclorului Str. Sinaia Zona 3 Sos.Steaua Rosie .Petricani si cu clarificarea nevoilor pentru o regenerare urbana de cartier.Petricani se caracterizeaza printr-o mare varietate urbana data de zonele rezidentiale. dar cu carente evidente. Andronache. Gorgan Spatarul Str. Pentru o descriere optima a tesutului urban existent in perimetrul zonei pe care o studiem. aceasta intalnindu-se cu Str. Bujorul Alb Str. Salciilor Str. In tabelul urmator vom lista strazile care formeaza fiecare zona.de mai multe ori pentru o descriere detaliata a fiecarui segment care compune cartierul. Gimalau Zona 6 Str. Ineu Intr. Nic. care reprezinta granita de Est a zonei. Colentina. Dumitrescu Tanase Str. Aceasta ultima strada. Emanciparii Str. Simetriei Zona 4 Intr. Tudor Mihai si cu Str. Continuand drumul din Str. Mihai Tudor Str. care delimiteaza in partea nordica teritoriul. impreuna cu Str. Mai departe. granita zonei inainteaza spre Str. Str. Constantin Beiu Str. Oituz Str. Linotipului Str. zona Plumbuita . Ivarului Str. analizam marginea zonei in detaliu impartita in mai multe microzone. Zona 1 Str. Elevatorului Str. Stanga Str. I. Constantin Beiu Intr. Tiglelor Str. defalcate in functie de diferitele caracteristici ale structurii urbane. care se gasesc respectiv la colt cu Str. Inaintand in directia Nord Est. Mica Str. Memoriei Intr. de la numerele civice 99 si 106. precum si prin zone utilizate pentru schimburi comerciale.Zamfir Str. Afirmarii Intr. Aceasta etapa a fost importanta pentru familiarizarea cercetatorilor cu zona urbana si comerciala a cartierului Plumbuita. Neagota Str.Steaua Rosie . Tudor Mihai. Dumitru Tane Str. se ajunge din nou la rondul cu lacul Plumbuita. Gherghitei Str. Cremenita. Ricinului Str. din centrul urban analizat.

de-a lungul coastei. Ion Marin Str. Paroseni Str. Petricani Str. Lopetii Str. care printr-un noroc a supravietuit demolarii multor edificii istorice. care au avut loc in timpul regimului comunist.Str. intr-o stare evidenta de abandon. Tomovici Str. In zona nordvestica la stanga manastirii. Peninsula este inconjurata. Neagota Str. o straduta acoperita cu pamant duce pana la Strada Ricinului. care duce la o insulita. Nicolae Paraschiv Str. a. de o strada marginita de arbori de-o parte si de alta care delimiteaza pana la pod toata zona. Palamidei Str. Raul Colentina Str. 20 . Olanelor Str. de o ampla si difuza zona de verdeata si de apropierea de lac. Magura Vaii Str. Sipca Str. Savu Bara Str. Steaua Rosie Str. Plumbuita. Zona se distinge prin prezenta slaba si aglomerata de casute. Zona 1. Stefan Pascale Str. Logofatul Carstea Str. Zona 1 Zona 1 ar putea fi definita ca si zona cea mai verde din cartier. Petre Ispir Str. foarte bogata in verdeata si caracterizata in zona sud-orientala de prezenta unui far de mici dimensiuni. ce merge de-a lungul lacului Plumbuita. In partea nord-vestica vom gasi un pod. Zamfir Gh. zona fiind caracterizata de prezenta manastirii. Parau Str. Pietrisului Str. care este taiata in doua de Str. se caracterizeaza prin prezenta unor ample spatii verzi si prin apropierea de lacul Plumbuita care inconjoara si limiteaza toata zona nord – centrala si cea vest – centrala. N.

Din Str. Lacul care inconjoara pensinsula caracterizeaza statutul de abandon si de degradare a zonei. campuri intinse. desisuri scunde si multi arbusti. Plumbuita in directia manastirii (parcului).Intrand pe Str. zona este traversata de strazi cu pamant si asfalt. Manastirea Plumbuita atrage numerosi pelegrini. Cladirea se distinge prin prezenta unui acoperis verde si prin albul zidurilor cladirii. dar si in cel cultural. Parcul. folosit in trecut pentru a putea fi vazute incendiile din zona. este caracterizata de prezenta copacilor inalti. Spatiul verde si pozitionarea spatiului. care se indreapta in aceasta directie nu doar pentru a se bucura de frumusetea locului. Manastirea constituie un potential centru de dezvoltare al cartierului. Calitatea constructiei denota o recenta restructurare. Ajunsi pe insula se poate observa un mic far. deoarece este inconjurata de verdeata si se situeaza in partea centrala a zonei 1. asa cum se poate observa si in fotografia de mai jos. se prezinta bine pentru viitoarele investitii in sectorul de food&beverage. fiind un potential punct atractiv pentru locuitorii acestei zone si pentru numerosii visitatori. Plumbita se ajunge la Manastire. cu o structura odihnitoare. dar cu un impact vizual puternic si situata intr-o zona linistitoare. se poate urmari cursul unui suvoi de apa care nu face altceva decat sa accentueze imaginea degradata a invelisului stradal: trotuarul este mai mult utilizat pentru parcarea masinilor locuitorilor din zona si din strada se pot vedea amplele spatii verzi care caracterizeaza zona pana in apropierea lacului . care este situata in zona nord-vestica. 21 . foarte ingrijita desi nu foarte impunatoare. Tot peisajul este infrumusetat de prezenta unui mic parculet de jocuri si de bancute. Pentru a putea ajunge pe insulita. ci si de la viata frenetica a orasului. nu doar de la haosul urban. domina zona. dar si pentru a-si regasi pacea si linistea sufleteasca. o puteti lua si pe podul de fier. lipsa unui sistem hidric si al canalizarii precare. Vegetatia este alcatuita din copaci inalti si boscheti si iarba. in dreapta strazii Plumbuita.

Fotografia de mai jos ilustreaza foarte bine felul in care se prezinta strada principala din zona 1. fiind unicul punct de acces catre insulita si catre far. trotuarul. pe bucati. Locul necesita o importanta interventie de reamenajare si imbunatatire. ocupa. din fier. datorita lipsei unei retele de canalizare si a posibilitatii de epurare. masinile. La acest pod care duce la insula cu far se poate ajunge de pe strada ingusta care vine de la manstire sau venind din sud. din zona 1 . precum cea alba din imagine. foarte poluata. intr-o evidenta stare de degradare . partea din dreapta este delimitata de o imprejmuire ca o retea. In imaginile de mai jos se poate vedea micul pod de fier . care este utilizata de locuitorii din zona ca niste zone de atarnat rufele. de pe Strada Ricinului. statutul de degradare al zonei . 22 . amplificand. In imaginea din dreapta jos se poate vedea apa lacului insalubra. strada Plumbuita care duce la Manastire. de culoare verde inchis.

in plus. fiind nevoie asadar de o interventie pentru recuperare si valorificare. se afla intr-o stare de degradare a mediului avansata. deci. Lipsa unui sistem de epurare. Plumbuita. Strada Plumbuita. mergand spre manstire. Traversand Str.Sagetile galbene indica posibilitatile actuale de acces catre insulita: una de la sud. Parcul este. de la Manastire. refluxul apelor. cealalta varianta. Asa cum se poate observa. nepermitand. prin prezenta lor ii descurajeaa pe potentialii vizitatori sa mearga mai departe. Pentru vizitatorii parcului acest lucru reprezinta un ulterior indiciu al starii de degradare a zonei. lacul Plumbuita. se pot observa vestitele haine atarnate pe gardul din sarma. faptul ca apa este statuta amplifica efectul de poluare. in poza alaturata. mai complexa tinand cont de starea de abandon si prezenta unei stradute nepavate. care. traversand Strada Ricinului. 23 . locuit de numerosi caini vagabonzi.

zona 2 incepe din punctul intersectiei cu Str. Zonele care se gasesc de-a lungul perimetrului sud-vestic al zonei 2. Paroseni si Sos. Ricinului. se caracterizeaza prin prezenta structurilor de locuinte. la Nord zona este delimitata de marginile lacului Plumbuita si de Str. si se dezvolta de-a lungul partii finale a ultimei dintre cele doua strazi. care se uneste la vest cu prima parte din Sos. Sos. care coincid cu cele doua strazi. Petricani. unele dintre acestea sunt insa intro stare de restructurare. Zona 2 Zona 2 se gaseste la sudul zonei Plumbutia. Colentina si se continua cu Str. Petricani si D-na Ghica.b. strada Dna Ghica. care traverseaza Sos. La vest. Sinaia. 24 . Este delimitata in partea sa sudica de o strada principala. pentru ca apoi sa dea la est in Str. blocuri care se gasesc in conditii nu foarte potrivit. Petricani. Cremenita.

fast-food-uri si supermarket-uri. impreuna cu activitati comerciale de toate tipurile precum centrul foto. 25 .Traversand portiunea din Soseaua Petricani spre Sud. o mare artera de comunicatie. Luand-o spre Sud. magazinul cosmetic. se poate observa trecerea de la o zona in intregime inconjurata in majoritatea ei de spatiu verde pe ambele parti ale strazii la o zona complet urbanizata. Zona este caracterizata de o urbanizare puternica: sunt prezente ample zone cu parcari neconventionale de-a lungul si de-a latul blocurilor locuite. D-na Ghica. se ajunge la Str.

26 . chiar daca este periferica. este legata de restul orasului de o retea de transport in comun destul de dezvoltat. asa cum este 282. Asa cum se poate vedea din poza de mai sus. Din foto se vede cum zona este bine intretinuta: strazile sunt curate. Pe cand pe partea stanga blocurile sunt despartite de prezenta zonelor verzi. asfaltul pe sosele in Strada Colentina este intr-o stare destul de buna. sunt prezente recipiente imense pentru reciclarea diferentiata a gunoaielor. precum linia de tramvai si legaturile prin intermediul autobuzului. zona.De-a lungul si de-a latul suprafetei stradale sunt prezente blocuri de locuinte. ingrijirea liniei de electricitate este optima. de partea cealalta strada este ca un bloc format din cladiri construite adiacent.

se intalneste la intersectie cu Sos. in timp ce latura cealalta este complet delimitata de cladiri. O latura a strazii este marginita de zona verde. cat si a vilelor individuale. cu o densitate mare a populatiei. Soseaua Colentina este una din principalele cai de comunicatie. cu prezenta atat a blocurilor realizate in ciment. ajungem la biserica cu acelasi nume. Indreptandu-ne spre Sud. imprastiate din loc in loc. precum Mega Image si Mc Donald. spre Str. Colentina. Strada D-na Ghica. Zona care se afla intre Sos. continuand spre Sud. este caracterizata prin multitudinea de cladiri. chiar daca sunt prezente si cateva zone verzi. inconjurata de verdeata. 27 . Constructia. este foarte ingrijita si este intr-o stare foarte buna.Colentina si Str. care favorizeaza traficul intens caracteristic periferiei Bucurestiului. Doamna Ghica.In plus. ce delimiteaza zona 2 la est.Sinaia. Zona rezulta a fi o aglomerare urbana. sunt diverse activitati comerciale.

care incepe de la intersectia D-na Ghica si Str. Aceasta strada se intretaie cu o strada de acces de mici dimensiuni. 28 . care se intrepatrunde cu zona verde.Partea interna din zona 2. situata la Sud-Est. se observa o cladire. si lacul Plumbuita este aproape in intregime verde. imprejmuita in totalitate de copaci. In partea de nord. Comunicarea interna este asigurata de o strada principala. D-na Ghica. reprezentand o comunicare cu zona de locuinte din acest perimetru. Colentina si se termina in spatele lacului Plumbuita. delimitata de strazile Petricani. cu prezenta parcurilor si copacilor.

cu cea care vine dinspre sud est. 29 . in zona cuprinsa intre suprapunerea Str. in afara de faptul ca parcurge intregul cartier Colentina. Aceasta parte din microzona 3. de Str.Fundeni. 51. traversand Sos. care se curbeaza spre sud-vest si se intersecteaza cu marginea lacului Pumbuita. Granita de Sud este formata in intregime de Sos. Sos. Aceasta ultima portiune. si de prima parte din Sos.Petre Negulescu. de la nord est la sud vest. Fundeni si punctul in care se intalneste Str. Zona este apoi delimitata tot in corespondenta cu aceasta. Fabrica de Gheata. Traversand Str. de unde ajunge mai apoi iar in Sos. Simietrei. 66. Andronache. Salciilor pana in punctul in care se intalneste cu Str. care prezinta doua benzi pe fiecare din sensurile de mers si este caracterizata si de prezenta statiilor de tramvai si de autobuze 21. Fundeni. Simetriei cu Salciilor. Emanciparii se ajunge intr-un final la Str. si se afla intre Fabrica de Gheata si intersectia in forma literei T dintre aceasta si Sos. Petricani si luand-o pe Strada D-na Ghica. Fabrica de Gheata. rezulta a fi un spatiu cu o densitate destul de mare. Colentina. Aceasta strada. inchizand in acest fel perimetrul zonei 3. o strada paralela cu Sos. Andronache delimiteaza zona 3 pana la intersectia cu Str. Strada Gherghitei. Colentina. Fundeni. permite si legatura traficului vehiculelor care vin dinspre nor vest Str. e 667. Emanciparii. care pana la 31 martie 2009 a fost reconstruita in mare parte. Pentru o portiune de cativa zeci de metri granita este formata de Str. Colentina. definita ”Plumbuita -Steaua Rosie Petricani din Sectorul 2 Bucuresti”. Colentina. se observa numeroase locuinte de tipul blocurilor. Granita zonei de analiza se continua cu Str. In interiorul acestei parti a zonei 3. Simetriei cu Sos. delimitata de Soseaua Colentina. inchide o importanta strada de comunicatie a Bucurestiului. pentru a se continua mai apoi cu Str. asa cum se vede si in fotografiile zonei. Zona 3 Micro zona 3 se afla in partea estica a arealului analizat. Pe latura nordica. Sos.c. Petre Negulescu.

30 . Cooper Beach Tower vor fi blocuri cu 12 etaje. Fabrica de Gheata si Sos. magazine specializate in ustensile necesare pentru uz caznic si constructii. In interiorul zonei cuprinsa de la Str. mai mult in ceea ce priveste produsele asiatice.Zona inglobeaza diferite portiuni comerciale. precum activitatile de import alimentar. Realizate de Cooper Beach. iar valoarea medie va fi de 1500 si 1800 euro/mp. cu un numar de 156 apartamente. se afla un important santier pentru realizarea noilor cladiri de locuinte. in apropierea lacului. In zona se gasesc si servicii private precum cabinetele stomatologice de mici dimensiuni. mai ales cea formata din chinezi. 148 apartamente vor avea vedere catre lacul Plumbuita si catre parc. Existenta acestor micro activitati economice diverse reflecta prezenta unui ridicat procent de populatie straina care locuieste in zona. viitoarele locuinte. Colentina.

cu o perspectiva mai larga. Simetriei si Salciilor. o zona mai diversificata din punct de vedere al tesutului urban si din punct de vedere al caracteristicilor locuintelor. Emanciparii. Radulescu Polixenia. Zona este deci in general bine deservita si din punct de vedere stradal. adapostesc mai multe familii si sunt construite pe un etaj. 31 .De-a lungul Str. leaga diversele strazi de blocuri de-o parte si de alta si inchid aceasta parte a micro zonei 3. patiserii. uneori locuintele prezente aici in zona 3. Colentina. pe structuri de tipul blocurilor. Poza ne arata granita dintre cele doua sub zone ale microzonei 3. iar soselele sunt asfaltate. Salciilor apar in plus cateva activitati industriale. aproximativ in intersectia unde se gaseste un moment in forma de avion. Zona 3 se termina cu zona descrisa mai sus si este destul de populata.Andronache care da in Sos. mici magazine specializate in materiale de constructii. Granita este reprezentata de Str. materiale electronice si centre foto. In aproprierea Str. macelarii. Str. Intr-adevar doua strazi asfaltate. magazine de telefonie. tesutul urban si dimensiunea fiecarei unitati de locuinte prezentate mai sus. Gorgan Spataru si Str. Colentina si Andronache. sunt cateva activitati comerciale de mici dimensiuni precum magazine alimentare. caracterizate de diferente ale tesutului urban si a tipurilor de locuinta. Aceasta parte a zonei 3 este delimitata de strazile: Gherghitei. Toata zona este deservita de iluminare stradala. Sos. Poza de jos ne arata insa . Tipologia de locuinte mai frecvente in aceasta parte a zonei 3 este formata din case pentru cate o familie cu gradini nu foarte mari/medii. Gherghitei si Sos. Fundeni. Totodata.

Fabrica de Gheata. au fost folosite gratie pozitiei panoramice. Toata zona de pe langa parc cu jocuri pentru copii si mese de picnic a fost in cele din urma reamenajata. nu numai pentru construirea noilor nuclee rezidentiale. Fabrica de Gheata a fost utilizata pentru realizarea unui parc.Luand-o iar pe Str. O restransa parte de teren cuprinsa intre Str. se poate vedea ezitarea diverselor parti din micro zona 3 neutilizate. dar nici comercial si nici de locuit sau de inchiriat. dar si pentru realizarea de investitii pentru deshiderea punctelor de restaurare din partea marilor lanturi de fast-food precum Mac Donald’s si Mega Image. Fasia de teren care se extinde in vecinatatea lacului. si de hotelul “Colentina”. Acesta este in prezent frecventat de familiile celor care locuiesc aici. nici in scop industrial. 32 . precum Cooper Beach Tower.

apropiate una de alta in prelungire. Tudor Mihai. Zona 4 Zona 4 se gaseste in partea Nord. Nicolae.d. Patru strazi principale traverseaza paralel zona 4: Str. Z. pozitionate respectiv la inceputul si la sfarsitul strazii. care par a fi int-un stadiu de saracie. Strada Zamfir Nicolae traverseaza perpendicular aceste trei siruri de constructii. Capitan Zamfir a Marcu. de o zona de fabrici care nu mai functioneaza insa si niste zone verzi de dimensiuni neregulate si acoperite de pamant. la Est de strada Oituz (cum putem vedea si in fotografia cu numarul 2) la Sud de strada Emanciparii si Fabrica de Gheata. la vest de marginile lacului Plumbuita. departate una de alta . Pe partea strazii care se intersecteaza cu Str. Tudor Mihai nu prezinta de-a lungul ei multe cladiri si contructii pe latura nordica a strazii. pe partea nordica a strazii Zamfir Nicolae gasim si blocuri de dimensiuni mai mici dar cu niste conditii mai bune pentru a putea fi locuite. Litoralului.Estica a zonei urbane Plumbuita si este delimitata la Nord de strada Tudor Mihai. Pe latura interna a strazii care este paralela cu 33 . in conditii bune . si care sunt de fapt locuite de persoane. in schimb. exceptand doua case private. Z. Nicolae. Str. sunt 3 cladiri de birouri care sunt reprezentate de cladiri formate din constructii de mici dimensiuni. Spre deosebire de Strada Tudor Mihai.

si cladiri care sunt folosite in diferite activitati. in ultima parte a strazii. dar inainteaza pana la intersectia cu strada Gherghitei. Emanciparii este zona reprezentata de cea mai mare densitate de cladiri iesite din comun si abandonate parca pentru ele insele. Emanciparii se observa doar 3 locuinte. care se intinde de la Str. Capitan Zamfir si Marcu ne gasim in partea distrusa a zonei 4. asa cum se observa in cea de-a 4° fotografie. nearanjate de nici un fel din punct de vedere al aspectului urbanistic. sunt asezate in asa maniera si atat de aproape si concentrate. cu distanta intre ele. Parcurgand Strada Litoralului. sunt prezente case noi. cladiri cu strucuturi de dimensiuni foarte mari si destul de noi si ingrijite se intersecteaza cu constructii de mici dimensiuni ale caror acoperisuri stau sa cada. acest areal intern al zonei 4. De altfel. strada in analiza este in principal formata din cladiri de dimensiuni mici. Astfel de cladiri sunt multe. chiar daca sunt total diverse una fata de alta. Particularitatea care face ca aceasta strada sa se distinga fata de alte strazi analizate mai devreme este ca astfel de cladiri cum sunt aici. care inchide zona 4. se poate observa prezenta cu totul necorespunzatoare a cladirilor necorcondante intre ele: astfel.Strada Capitan Zamfir si Marcu au fost construite cladiri prefabricate care au functii industriale pentru stocarea si depozitarea marfurilor. de exemplu. intr-adevar. atelier mecanic de dimensiuni medii si activitati in sectorul mecanic si de reparatii si intretinere a automobilelor. 34 . in timp ce. Cum se poate vedea si in fotografia a treia. in stilul unor mici vile. Capitan Zamfir Marcu pana la Str. inainte de a ajunge in strada Gherghitei. de dimensiuni mici si in stare foarte proasta. numarul caselor in conditii bune si vile se micsoreaza din ce in ce mai mult cu cat ne afundam in aceasta zona interna: in Str. in timp ce restul strazii este format de diverse tipuri de baraci. Astfel de strada. nu doar traverseaza arealul blocurilor contruite si al baracilor numeroase si depozitelor. Inaintand pe Str. Emanciparii. Asa cum se poate observa continuand acelasi traseu pana la intersectia cu Str. facand-o sa fie o zona foarte densa de constructii. “Motul – Service Auto”.

si segmente ale teritoriului folosita aproape numai ca zone de aruncare a deseurilor produse de fabricile si companiile din zona. ca si de zone verzi care nu sunt deloc ingrijite 35 . intr-adevar. fiind complet abandonata cu zone mlastinoase. si nu prezinta nici un fel de constructie sau cladire care sa fie dedicata activitatii de productie. a carei lungime transversala taie cele cinci strazi analizate mai sus. aceasta parte din strada Emanciparii. In ceea ce priveste restul suprafetei. delimiteaza cea de-a patra micro-zona la interiorul zonei 4. dar sunt foarte la intamplare asezate una fata de alta. Zonele verzi pe care le analizam nu sunt asezate intr-o anumita ordine. Gherghitei are si cateva locuri de verdeata care alterneaza cu diversele cladiri destinate folosirii comerciale si pentru productie. In zona de analizat sunt prezente doar 3 cladiri folosite ca si locuinte si una care este formata din mai multe baraci. Aceasta microzona este cu totul inactiva.Inainte sa se termine Strada Emanciparii patrundem pe Str Gherghitei. care odata au servit pentru diverse activitati productive. acest spatiu este ocupat de baraci abandonate. Str. sau mai bine zis Strada Gherghitei se intinde pana la marginea lacului Plumbuita.

de exemplu. acestea fiind realizate in scopul locuirii. Astfel de structuri au o forma non-conformista – cum putem observa in fotografia de mai jos – pentru ca par abandonate in ceea ce priveste ingrijirea lor si construite din materiale de o clitate foarte proasta. Al doilea tip de structura sunt magaziile. nici in scop industrial. care detin pe aceasta strada cateva sedii pentru producerea la scara larga. pe langa structurile care arata mai putin bine intalnim si structuri care arata foarte bine. unde se alterneaza peisajul cu mari cladiri de un ciment gri. care fac pesisajul sa fie si mai deplorabil. Oituz cateva hambare pentru depozitare si pentru fabricarea propriilor produse . Inaintand pe partea opusa fata de Strada Gherghitei si a lacului Plumbuita. Pe masura ce ne apropiem de malul lacului Plumbuita. Oituz. Este vorba de mici cladiri locuibile multifamiliare si de nivel mediu-slab.care dau direct spre lac. Si flora prezenta in aceasta microzona apare foarte slab dezvoltata si foarte neingrijita. atfel de tipuri de structuri sunt in general realizate pe 3 etaje si au o gradina interioara. alcatuite din structuri care pot fi locuite. Este prezent si un al 4-lea tip de structura. Fotografia ne arata exact imaginea strazii Oituz. depozite pentru firme si fabrici. se observa prezenta cladirilor distruse si a resturilor de constructii. mai precis numeroase baraci imprastiate care alterneaza cu depozitele si cu locuintele propriu-zise. un mare lant de productie si distributie de imbracaminte precum “Losan SRL” detine chiar pe Str. Diversele hambare ale depozitelor se intrepatrund cu cladirile care sunt in curs de constructie. Se pot numara cel putin 5 exemple de astfel de structuri in prima jumatate a Str. Se poate vedea existenta unor cosntructii neutilizate. Cum putem vedea din fotografia alaturata. mai ales in partile de pe langa cladiri. Se pot vedea pana la 3 astfel de vile care sunt in curs de constructie pe la jumatatea strazii Oituz. Oituz vedem cladiri de marime medie si in conditii bune. 36 . si structura ei la sfarsitul strazii inainte de intersectia cu Soseaua Andronache: aici. in timp ce numarul de hambare prezente aici este net superior si depozitele sunt distribuite pe intreaga lungime a strazii Oituz. in prima parte a Str. si spatiul ramane ocupat de cladiri si baraci de dimensiuni mici. nici comercial sau tertiar in general. ajungem la Strada Oituz. Asa cum putem observa si in imaginea de mai sus. Cum putem observa din urmatoarea fotografie. care delimiteaza in est zona 4 legand direct Strada Tudor Mihai de Strada Emanciparii. alcatuite din mai multe etaje si in care se simte o ingrijire periodica. si nici macar pentru a fi locuite.

Aceasta zona peninsulara este marginita de Tei Toboc si se arata la nord si vest a lacului Plumbuita in timp ce in est se invecineaza cu lacul Tei. gasindu-se din loc in loc gropi daca o iei pe strada de la un capat la altul. de o complexitate si diversitate sociala. in tip ce pe partea dreapta este o serie de constructii si depozite destul de vechi si unele in stare de abandon. Ajungand pe teritoriul in analiza al Soselei Petricani se observa ca aceasta strada are un trafic relativ mediu. In plus. si. Petricani pe stanga este lacul Tei. nefiind prezenta nici un fel de trecere de pietoni sau trotuar. Si la nord de Strada Sipca si de Strada Raul Colentina in timp ce la est este marginita de Str. dens. acestea fiind parcate in maniera dezordonata pe marginea strazii.Strada nu este foarte bine asfaltata. Zona 5 Zona 5 este situata in partea nord-estica a cartierului Plumbuita si este delimitata la vest de Sos. iar in sud. asadar. Petricani si Str. aceasta zona incepe la inceputul Sos. Aceasta zona se extinde pe distanta intregului teritoriu si e caracterizat de o mare diferentiere atat sociala cat si economica si a mediului. Paroseni. Aceasta strada este compusa din 4 benzi. sunt cu totul absente parcarile vehiculelor de dimensiuni mai mari. 37 . Steaua Rosie. e. La inceputul strazii Sos. doua pe sensul de dus si doua pe sensul de intors si leaga cartierul cu restul Bucurestiului.

asadar. Inaintand pe Sos. Rezulta. nu este nici o modalitate de trasnport urban care sa permita locuitorilor rezidenti aici sa se poata deplasa cu usurinta si sa poata ajunge in orice zona a Bucurestiului. astfel incat diverse buruiuni cresc dupa bunul plac. Se poate observa ca in aceasta zona a cartierului Tei Toboc chiar daca strazile nu rezulta a fi asfaltate. Spatiile verzi in aceasta zona sunt destul de numeroase dar de mici dimensiuni si total abbandonate. Terminand de parcurs Sos. ca si in restul cartierului Tei Toboc. o nevoie de reamenajare si de restructurare a spatiilor verzi. Aceasta strada este situata la nord de zona Tei Toboc si este marginita in totalitate de lacul Plumbuita. deci este compus din cladiri si depozite de tot felul si de cateva case recent contruite. Petricani. Sipca. fara ca cineva sa se ocupe de aspectul acesta. In acest perimetru. Nu este prezenta in aceasta parte a cartierului nici o zona comerciala sau vreun chiosc de vanare a produselor alimentare de diverse tipuri. In plus. este destul de variat. insa la sfarsitul lor sau trecand de Strada Sipca nu mai rezulta a fi acoperite de asfalt. este prezenta multitudinea de baraci si de depozite. precum tot restul cartierului. spre terminarea cartierului Tei Toboc sunt terenuri nefolosite si lasate in custodia proprietarilor si au rams asa in paragina. 38 . Sunt insa probleme cu epurarea apei si cu canalizarea in general.Inceputul zonei 5. se ajunge in Str. si iluminarea stradala si legaturile de curent electric functioneaza perfect. Petricani. se pot observa pe dreapta diverse strazi care dau in aceasta strada si sunt asfaltate.

a unor potentiali turisit in viitor. situata in partea de nord vest a cartierului Tei Toboc. mai ales pe perioada iernii. pentru ca acest cartier are potential dar nu este valorificat. In realitate. de la Strada Sipca se ajunge la o alta strada care margineste lacul Plumbuita care se numeste Raul Colentina. ar putea duce la o imbunatatire generala a conditiilor de viata si a viabilitatii cartierului. situatia acestor strazi este cu adevarat deplorabila. sunt prezente locuri cu deseuri imprastiate pe ici pe colo. la marginea strazilor sunt din plin gunoaie si deseuri adunate de la locuitorii de aici de toate tipurile. nu exista drumuri. oferind posibilitatea de costruire a unor spatii publice si locuinte. o actiune de refacere a mediului cu o restructurare a caselor deja existente. de ce nu. desi acest cartier ar avea un enorm potential. adunate la marginea strazilor. asa cum a fost specificat si mai devreme. fundul este tulbure. Locuintele de-a lungul strazii Sipca sunt inferioare calitativ fata de strada mai sus mentionate si. Asa cum s-a adaugat si mai sus. si in aceasta parte a cartierului nu pare a se desfasura vreo activitate comerciala sau a fi vreun magazin alimentar sau vreo linie de transport public. Dincolo de toate aceste lucruri negative si privind mai departe in viitor. Lasand putin de-o parte aceasta strada si uitandu-ne pe strazile laterale acesteia. dar nu este deloc o retea de canalizare iar strazile de pe marginea lacului nu sunt deloc asfaltate. creand astfel probleme enorme populatiei care locuieste aici. aceasta parte a cartierului este alimentata de curent electric. se observa o diferenta semnificativa. 39 . trotuare sau sisteme de protectie care sa impiedice accesul la lac. Compozitia calitativa si cantitativa a caselor si a strazilor care se arata pe aceste strazi este mult diversa fata de strada Petricani. este plin de alge si de tot felul de deseuri aruncate in lac. Mergand mai departe. In plus. mai ales pentru cei care deja locuiesc in aceasta zona si. apa nu este mai curata decat in alte parti.Se poate observa ca de-a lungul lacului Plumbuita si Tei. Acestea nu sunt asfaltate. Toate strazile interne ale cartierului sunt lispsite de asfalt. Apropo de lac.

O astfel de strada este foarte asemanatoare cu strada Sipca prin prezenta iluminarii publice si asfaltului. Raul Colentina. si ceea ce se poate vedea aici. Totusi. deseurile abandonate pe marginea strazii si prezenta depozitelor si a depozitelor de toate felurile. purtatori de boli diverse care ar putea fi transmisible si la om. transformand-o intr-o o zona foarte atractiva. 40 . si lipseste cu desavarsire canalizarea atat de importanta. care se prezinta c aun mediu propice de aparitie a sobolanilor. In mod cert problemele acestea se constituie intr-un focar de boli infectioase datorita deseurilor care sunt abandonate aici. avand si multe gropi care ar face imposibila inaintarea vehiculelor si a pietonilor. Si aici zona se deschide spre marginea lacului si face ca cei care se ocupa de amenajarea urbanistica sa ii puna pe ganduri cu reamenajarea ei. este evident contrastul dintre locuintele care sunt pe marginea lacului cu o constructie moderna si apartinand unei clase sociale inalte. in apropierea de Str. si pe aceste strazi situate spre interior. Langa aceasta. este prezenta iluminarea publica si legatura de curent elctric. chiar daca acesta este compromis si ar putea avea si el probleme la precipitatii. aceste strazi rezulta a fi impracticabile datorita faptului ca nu sunt asfaltate. insa legat de restul.

Petricani. Costantin Beiu. Si in aceasta zona se poate observa prezenta deseurilor si a gunoaielor imprastiate pe marginea lacului si in zonele apropiate acestuia. Steaua Rosie intrand in interiorul peninsului se intalnesc in ordinea urmatoarele strazi: N. ca si energia electrica la nivelul locuintelor. Aceste strazi sunt tot mai putin largi si in anumite portiuni este o urma de asfalt ramas de la foste asfaltari. pe masura ce se inainteaza spre cartierul Tei Toboc. Iluminarea stradala este prezenta. 41 . Beliu. intreaga zona este caracterizata de mult mai multe probleme fata de zonele care marginesc lacurile Tei si Plumbuita. nici in acesta zona nu sunt legaturi de mijloace publice de tran sport. depozite intangibile si parasite. Este prezenta iluminarea stradala si este energie electrica in fiecare casa. In aceasta zona este si un cimitir. multe terenuri in paragina. Astfel de strazi. Dupa str. Se poate concluziona ca.In plus. precum lipsa totala a trotuarelor. Zamfir. au niste probleme esentiale. strazile de aici sunt asfaltate chiar daca intr-un mod deplorabil. Aceasta strada se prezinta ca si cele anterior descrise. la fel ca pe Sos. Spre deosebire de altele. se ajunge din nou la lacul Plumbuita. si la strada numita Steaua Rosie. asa cum s-a spus si mai sus. avand nevoie de mijoace de transport. si astfel se poate observa lipsa retelei de canalizare si prezenta locuintelor prost facute. iar situatia nu se schimba mult de la un loc la altul. situatia caselor construite cu materiale precare si daunatoare mediului si nerezistente. B. Continuand itinerariul. Este un aspect foarte important intrucat majoritatea populatiei care locuieste aici este de varsta inaintata. in realitate.

f. Intradevar. asa cum se vede si in cele doua poze din lateral. Plumbuita si Strada Ricinului.Situatia strazii este intr-adevar foarte preocupanta. In plus. delimiteaza partea de est a zonei si margineste pe de o parte lacul. Cealalta strada insa. Tamaioarei care traverseaza central toata zona. este relevanta si Str. Zona 6 Perimetrul zonei 6 este foarte bine delimitat de 2 strazi foarte importante precum Str. impejmuind parcul si separandu-l de zona 1. aceastea rezulta a fi total impracticabila si este aproape imposibila trecerea cu masini pe aici. Prima strada margineste zona 6 pe partea de vest. 42 .

In plus gardurile aproape distruse de rugina. locuitorii acestor locuri sunt constransi sa utilizeze cateva structuri mobile. abia spalate. se ajunge la intersectia cu Str. Inaintand. Acest lucru ar putea provoca dezastre foarte mari. foarte des in gramezi imense la marginea strazii. Situatia stradala a zonei este complet neadecvata pentru ca rezulta ca aceasta nu este asfaltata. Pe langa asta. dat fiind lipsa canalelor adecvate. Acest lucru. oricum in conditii de degradare. mai ales in perioada verii. tinand cont de caldura si decompunerea deseurilor. si ajunge pana la manastire. Ne apare foarte dificila si situatia igienico – sanitara. 43 . vazand numarul mare de autovehicule parcate pe ambele parti ale carosabilului. Tamaioarei. marginand lacul. fara nici o ingrijire speciala. Situatia acestei strazi ne apare foarte delicta din punct de vedere urbanistic. probabil. sunt utilizate de locuitori pentru a-si usca rufele. traversand zona de la sud la nord. Str. precum servicii sanitare chimice. Ricinului. Plumbuita se incruciseaza cu Str. si acestea. chiar daca in anumite puncte degradarea este extrem de evidenta. a iesit la iveala si lipsa unui loc adecvat pentru strangerea gunoaielor. Dupa o analiza mai profunda s-a observat ca. ar putea fi destul de problematic. Ricinului. cand strada se umple de noroaie ramanand impracticabila. Conditia in care apare aceasta strada este in mod sigur mult mai buna fata de conditiile strazilor prezentate mai devreme. cand apar precipitatiile mai ales in perioada iernii. divide practic perimetrul in 2 parti.Str. Strada este destul de ampla si pe alocuri se prezinta destul de bine. Ajunsi la capatul strazii Tamaioarei. chiar daca este evidenta necesitatea unei noi revizii. multe din acoperisuri sunt construite din materiale poluante si daunatoare pentru sanatatea indivizilor care locuiesc acolo. care zac. Plumbuita incepe in partea sudica a zonei 6. facand stanga se ajunge Str. Tocmai de aceea. care margineste lacul Plumbuita. multe dintre ele aparand intr-o stare evidenta de abandon sau de degradare. Reteaua electrica este prezenta pe intreaga strada si pare a fi functionala. In partea de sud a hartii. Zona pare oricum a fi foarte dens populata. multe par aproape distruse sau construite cu materiale foarte putin stabile si putin rezistente. Neglijenta este foarte vizibila in partea stanga a strazii. unde se poate observa o serie compacta de locuinte. Casele sunt in conditii degradante. care.

extrasa din baza de date de evidanta a persoanelor a Mun. Caracteristici demografice si sociale ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2.05. actualizata la nivelul datei de 01. romi (1. reprezentand 53.2. intr-adevar. 6. 96%). populatia Sectorului 2 a avut o evolutie descrescatoare. in decembrie 2006 populatia Sectorului fiind alcatuita din 193.M 1014 21 11 9 0 3 23 30 Tot. macedoromani (0. situatia zonei pare destul de dificila si pentru recuperare ar fi necesare.56% si un numar de 167. Bucuresti. Strada Aleea Sinaia Intr. Strada pare a fi asfaltata si zona este deservita de tot ce trebuie.011 de persoane. Constantin Beiu Intr.01%). Referitor la distributia populatiei in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani. La nivel de sector convietuiesc romani (cca. Tiglelor 0 -14 ani M F 164 147 3 3 2 1 0 0 0 0 0 1 2 1 1 3 14 .74% reprezentand cca. germani (0. 361. Safirului Intr. in mod particular. mai in detaliu.619 persoane de sex feminin.03%). cu diferente minore de la un an la altul.Aici. se poate observa o iluminare destul de scazuta a strazii. locuinte din materiale noi si intr-o stare foarte buna.33%). In intervalul 2000-2007. populatia Sectorului 2 reprezinta un procent de 18. in sens usor pozitiv. sunt baruri.212 din populatia Capitalei. probabil.Petricani este esential sa analizam si aspectul demografic si situatia statistica a populatiei si distributia acesteia pe sexe si grupe de varsta.2.7% din populatia Capitalei insumand in anul 2006.1 Distributia populatiei Situat in partea de N. Cu toate eforturile. cu foarte multi copaci prezenti pe ambele parti ale trotuarului.60 ani M F 279 347 9 8 5 6 0 0 0 0 1 2 4 3 8 8 peste 60 ani M F 127 186 1 3 0 2 0 0 0 0 0 2 3 3 5 12 Total 2187 52 25 13 0 10 37 64 Tot. sasi (0. maghiari (0. Ceea ce ne face sa analizam mai in profunzime este conditia in care se afla lacul.559 de locuitori. secui (0.E a Bucurestiului.01%) totalizand aproximativ 363. Gherghitei Intr. care ar putea fi un pericol pentru locuitorii din zona. cea mai importanta modificare fiind inregistrata in intervalul 2001-2002 cand populatia Sectorului a scazut cu 17. Ineu Intr. Afirmarii Intr. pe langa numeroasele centre comerciale care.F 1173 31 14 4 0 7 14 34 44 . corespunzator unui procent de 46. insa. natalitatea.44%. Pentru a obtine o imagine cat mai relevanta a zonei Plumbuita. Ceea ce uimeste in mod favorabil este mai ales aranjamentul urbanistic care se adapteaza perfect carasteristicilor peisajului din zona.40 ani M F 404 458 6 16 4 4 0 0 0 0 2 2 7 6 6 5 40 . Structura pe sexe este echilibrata.593 persoane de sex masculin. este posibila realizarea a numeroase vile.18 ani M F 40 35 2 1 0 1 9 4 0 0 0 0 7 1 10 6 18 . cu o suprafata de 32 km2. ale carui ape tulburi lasa sa se vada urma unei poluari daunator pentru locuitorii din zona. numeroase opere de epurare a apei si curatare.300 locuitori). 2. Existenta unui mic excedent feminin poate influenta.Steua Rosie . Memoriei Intr. Analizand.12%).2009. referitor la strazi din cartier. Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor a furnizat urmatoarele date statistice a persoanelor care domiciliaza in zona Plumbuita/ Steua Rosie / Petricani.

I. Logofatul Carstea Str. Parau Str. Sipca Str. Marcu Zamfir Str. Mica Str. Gimalau Str. Oituz Str. Emanciparii Str. N. Bujorul Alb Str. Brana Str. Tomovici 22 443 0 6 17 39 41 3 118 3 3 1 1 0 7 9 42 4 23 9 1 3 3 5 4 3 15 2 4 5 24 0 2 2 14 5 2 10 6 11 32 16 12 7 0 23 18 2 0 6 8 16 77 1 3 26 30 9 30 428 0 4 25 28 38 3 142 4 5 2 1 0 18 12 38 2 18 8 5 4 1 3 4 1 30 1 5 6 14 0 7 5 10 11 8 12 8 8 31 17 6 3 1 26 22 1 0 3 9 15 66 3 3 25 25 6 5 85 0 2 9 13 7 0 30 0 6 0 3 0 2 1 0 4 0 1 1 4 0 4 0 0 8 1 0 5 1 0 2 2 3 2 2 3 9 3 6 6 2 2 1 13 2 2 0 8 1 0 11 0 0 9 1 2 8 92 0 3 8 14 8 1 27 0 1 2 2 0 3 3 0 11 0 3 0 3 2 2 0 0 10 0 0 6 4 0 1 4 1 1 2 5 3 0 10 3 3 1 2 2 0 1 8 7 6 1 11 0 0 5 2 2 40 1542 0 11 59 56 147 8 509 14 16 2 28 0 21 21 149 6 36 28 8 21 11 20 13 7 82 7 15 28 24 0 9 24 44 14 19 36 24 18 79 24 39 27 7 48 11 8 42 6 18 48 126 8 6 25 113 16 38 1551 0 11 68 69 164 3 501 9 12 4 21 0 21 22 127 2 43 34 12 19 9 13 13 4 74 4 16 33 55 0 9 16 32 15 10 36 25 22 84 36 24 15 2 63 12 4 44 10 25 39 146 5 5 39 104 18 36 1186 0 11 48 65 106 6 357 9 7 3 0 0 12 11 106 4 36 20 10 11 12 12 3 1 76 6 7 33 42 0 5 15 23 4 9 30 12 13 60 29 35 6 10 45 5 3 41 6 20 36 142 5 3 12 69 14 39 1574 0 13 53 60 156 3 389 12 9 3 0 0 14 13 130 5 27 25 6 13 14 10 6 5 74 7 8 24 47 0 10 11 25 5 16 33 13 8 54 27 30 9 7 40 11 3 37 7 20 39 165 8 3 14 79 16 22 827 0 4 12 26 46 2 258 7 4 1 11 0 1 6 38 1 15 4 5 3 7 7 2 2 28 4 0 7 25 0 5 5 12 1 1 18 9 1 16 9 12 8 4 19 5 1 13 5 12 19 174 5 4 7 38 8 33 1145 3 5 28 35 75 1 300 9 6 2 16 0 12 10 69 2 19 8 8 8 7 5 1 1 46 6 2 17 29 0 3 4 21 4 6 26 10 4 37 12 23 16 7 23 4 5 35 5 12 34 173 7 2 11 41 16 273 8873 3 70 327 405 788 30 2631 67 69 20 83 0 111 108 699 41 217 140 56 89 66 81 46 24 443 38 57 164 265 0 53 88 185 62 75 209 119 88 409 179 186 94 41 302 90 30 220 63 131 247 1091 42 29 173 502 107 125 4083 0 34 145 199 347 19 1272 33 36 7 43 0 43 48 335 19 110 62 25 42 33 48 22 13 209 20 26 78 116 0 23 48 96 26 33 97 60 46 193 84 100 50 22 148 41 16 96 31 59 119 530 19 16 79 251 49 148 4790 3 36 182 206 441 11 1359 34 33 13 40 0 68 60 364 22 107 78 31 47 33 33 24 11 234 18 31 86 149 0 30 40 89 36 42 112 59 42 216 95 86 44 19 154 49 14 124 32 72 128 561 23 13 94 251 58 45 . Salciilor Str. Stefan Pascale Str. Petre Ispir Str. Petre Negulescu Str. Sinaia Str. Savu Bara Str. Cremenita Str.Sos. Fabrica de Gheata Str. Gorgan Spatarul Str. Paroseni Str. Ivarului Str. Lopetii Str. Geicu Str. I. Olanelor Str. Palamidei Str. Andronache Sos. Dumitrescu Tanase Str. Colentina Str. Ferestrei Str. Linotipului Str. Culmea Fagarasului Str. Elevatorului Str. Ion Marin Str. Aristotel Str. Dumitru Tane Str. Constantin Beiu Str. Neagota Str. Ricinului Str. Nicolae Zamfir Str. Nicolae Paraschiv Str. I. Steaua Rosie Str. Folclorului Str. Petricani Str. Simetriei Str. Ghimbav Str. Magura Vaii Str. Gherghitei Str. Stanga Str. Pietrisului Str. Plumbuita Str. Doamna Ghica Str. Litoralului Str. Tamaioarei Str. Raul Colentina Str. Mihai Tudor Str. Polixemia Radulescu Str. Porumbaceanu Str.

intre 41 si 60 de ani a patra 19% 0 . demonstrand o imbatranire avansata a populatiei din cartier. de la 15 la 18 ani. zone urmata apoi de zona 3 (24%).14 3% grupa si peste 61 ani ultima grupa. Zona 1 15% 0% 10% 24% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 46 .40 30% 36% grupei de varsta cuprinsa intre 19 si 40 de ani. anume doar 3%. dupa cum urmeaza: de la 0 la totale 14 ani. se observa si procentul populatiei de grupe de sex pentru fiecare din cele 6 zone care alcatuiesc perimetrul de studiu. Zamfir Gh. Feminin Graficul circular din dreapta prezinta procentele acestor categorii. cei mai putini fiind cei care apartin Peste 60 grupei 15-18 ani. evidentiind procentul major al persoanelor de sex feminin (53%) si inferioritatea celor de sex masculin (47%).60 12%.18 ca mai mult de o treime din populatie apartine 19 . zona 5 (15%) 6% si zona 4 (10% din total). Copiii si tinerii pana in 14 ani reprezinta doar 41 .Str. Aceste date evidentiaza o situatie destul de ingrijoratoare. de la 19 la 40 ani o a 12% treia categorie. populatia cartierului a fost Masculin impartita in 5 categorii de varsta. Pe langa o analiza detaliata a structurii demografice sub aspectul raportului masculinDistributia populatiei feminin. Pentru a studia prezenta 47% si distributia demografica pe baza varstei 53% cetatenilor. Observand distributia populatiei in cadrul cartierului studiat. se trage concluzia ca zona Distributia populatiei pe cea mai dens locuita este zona 2 (45%). impartite pe 5 Procentul populatiei grupe de varsta. imagine care reprezinta o caracteristica a intregului perimetru Plumbuita in complexul sau. Se observa 15 . Total partial Total pe clase de varsta Total populatia 18 1388 22 1389 2777 2 354 2 344 698 35 4232 33 4316 8548 18 3212 18 3821 7033 5 1927 5 2662 4589 158 78 80 23645 11113 12532 Graficul urmator ilustreaza structura distributiei demografice in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.

mai precis 15-18 ani (al carui procent ajunge la 5%). sunt prezentate in continuare 5 grafice care ilustreaza datele pentru fiecare grupa de varsta: 47 . populatia populatia de peste 61 de ani este concentrata majoritar in zonele 2 si 3 (22% din populatiei depasind aceasta varsta). distributia populatiei in baza sectoriala si teritoriala a fost analizata luand ca punct de referinta si diferitele categorii in care a fost impartita populatia intregului perimetru. In cele din urma.18 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 6 16% 29% 40% 11% 4% 0 . dat fiind faptul ca nu prezinta o concentrare de populatie rezidenta in acest spatiu.40 ani Considerand distributia populatiei in cadrul fiecarei zone. Pe langa analiza in functie de zonele in care a fost impartit arealul cartierului. Distributia populatiei pe categorii de varsta… 22% 4% 3% 39% 0 .14 ani 15 .18 ani 19 . urmata de zona 2 (cu un procent asemanator. Referitor la populatia cu varsta cuprinsa intre 19-40 ani. cu un procent corespunzator de 16%.40 ani Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 4 18% 11% 3% 35% 0 . rezulta ca prima grupa de varsta (0-14 ani) este cel mai bine concentrata in zona 5.14 ani 15 . Astfel. anume 32%). Pentru zona 1 nu a fost ilustrat un astfel de grafic. procentul cel mai mare se inregistreaza in zona 6 (40%) si in zona 2 (in care aceasta grupa de varsta totalizeaza 39%).40 ani 33% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 5 14% 27% 38% 16% 5% 0 .Prezentam in continuare cele 5 grafice circulare care descriu distributia demografica pe baza varstelor in fiecare zona in parte.18 ani 19 . zona 5 este si zona cu cea mai mare concentrare a populatiei din cea de-a doua grupa de varsta. In acelasi timp.18 ani 19 .14 ani 15 .40 ani 19 .14 ani 15 .40 ani 32% Distributia populatiei pe categorii de varsta Zona 3 22% 11% 2% 36% 29% 0 . Zona care corespunde celui mai mare procent al populatiei cu varsta cuprinsa intre 41 si 60 de ani este zona 4 (cu un procent de 33%).18 ani 19 .14 ani 15 .

212 barbati si 3.2.Distributia populatiei categoria 0-14 ani 19% 9% 22% 5% 45% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 15-18 ani 19% 6% 50% 9% 16% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 19-40 ani 13% 6% 10% 22% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria 41-60 ani 12% 5% 11% 23% 49% Zona 2 Zona 3 Zona 4 Distributia populatiei categoria peste 60 ani 10% 4% 9% 25% 52% Zona 2 Zona 3 Zona 2 prezinta cele mai multe particularitati in ceea ce priveste aspectul demografic: este interesant astfel de observat ca grupa de varsta 0-14 ani este prezenta cu precadere in zona 2.927 barbati si 2.589 persoane (1.777 persoane (1.033 persoane (3.662 femei) – 19% pentru un total de: 23.316 femei) – 36% • intre 41-60 ani → 7.465 persoane Analizand datele referitoare la intreaga populatie din Bucuresti.389 femei) – 12% • intre 15-18 ani → 698 persoane (354 barbati si 344 femei) – 3% • intre 19-40 an → 8.465 persoane.2. iar distributia reala si oficiala a acestora pe grupe de varsta se prezinta astfel: • intre 0-14 ani → 2. Trebuie mentionat faptul ca numarul 48 .548 persoane (4. si tot in cadrul acesteia se gaseste si procentul cel mai mare al persoanelor cu varsta peste 61 de ani. Spor natural Numarul de cetateni cu adresa de domiciliu pe strazile din zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani este de 23.232 barbati si 4.821 femei) – 30% • peste 60 ani → 4. Zona 4 2.388 barbati si 1. sectorul 2 si cartierul Plumbuita este posibil sa observam tendinta demografica a acestuia din urma.

cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin probleme referitoare la nivelul de trai. ceea ce demonstreaza diferenta tot mai mare intre sexe. ceva mai mare ca in alte zone ale sectorului 2. adica 49. crearea de noi locuri de munca si cresterea calitatii pentru serviciile medicale. actualizata la nivelul datei de 30.236 359.000 pers) 10.000 pers) 11. care s-a inrautatit ca urmare a scaderii veniturilor familiilor defavorizate in primul rand. Populatie Bucuresti Sectorul 2 Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani 1. simultan cu impulsionarea activitatilor economice. Alti 19% din acestia sustin ca venitul mediu al locuitorilor din cartier este cuprins intre 500 si 800 49 . care totalizeaza 66% din populatia cartierului. 73% din intervievati au un venit mai mic de 500 RON.5% din totalul populatiei cartierului).2.107 Rata natalitatii (la 1.3 Raportul natalitate/ mortalitate -1.2009. al carui procent in totalul populatiei din Plumbuita este de 19%.931. Principalii indicatori sociali in zona Plumbuita Sub aspect social. situatia statistica extrasa din baza de date nu este relevanta deoarece nu toate persoanele declara sau prezinta actele de casatorie la ghiseu. Cu toate acestea. trebuie subliniate faptul ca 58% din acestia sunt femei.3 -2. cel mai apasator se resimt problemele finanziare. protectia sociala a varstnicilor.5% 23.07. Numarul persoanelor in varsta in schimb.465 9. ceea ce demonstreaza ca populatia din zona analizata prezinta o concentratie a batranilor. Sporul natural pentru intreg anul 2008 atunci este negativ (-180 unitati). micsoreaza segmentul populatiei apte de munca (19-60 ani). Procentul de 3% in plus in cazul populatiei in varsta. Cum rezulta si din chestionarele la care rezidentii au fost rugati sa raspunda.1 9. Acest proces de crestere a numarului persoanelor cu varsta peste 40 de ani (un total de 11622. in vederea operarii in baza de date a mentiunilor de casatorie. In plus.5 12. Alt factor. il constituie nivelul celor trei componente ale educatiei: formala.0% In privinta sporului natural. In ceea ce priveste date referitoare la raportul natalitate/mortalitate. nonformala si informala.7% Procentul tinerilor (‹18) 17.3 19. in special in anumite zone. comparativ cu alte cartiere. important indicator al nivelului scazut de viata.4 -0. 2. asa cum sunt zonele peninsulare. In ceea ce priveste numarul casatoriilor inregistrate in intervalul cuprins intre anii 2001-2008. Datele comunicate au fost extrase din baza de date a evidentei persoanelor a municipiului Bucuresti. pe masura inaintarii in varsta a locuitorilor. precizam ca in decursul anului 2008 s-au nascut 252 persoane cu domiciliul in zona Plumbuita si au decedat 432 persoane cu domiciliul in zona de referinta.9% 16.persoanelor tinere sub 18 ani pastreaza aceeasi linie ca si in alte cartiere ale sectorului 2 (aproximativ 15%. Drept urmare. Creanga sau Colentina). asa cum se intampla si in cazul altor cartiere ale sectorului.8% 19. ca si in cartiere precum Baicului. cu circa 3 puncte procentuale mai mult.4 Procentul varstnicilor (+60) 18. trebuie sa mentionam faptul ca se inregistreaza o tendinta negativa.3.1 9. astfel incat nu se poate estima cu exactitate numarul de casatorii din baza de date.0% 15.9 Rata mortalitatii (la 1. trage un semnal de alarma cu privire la viitorul trend demografic din cartier. pentru persoanele cu domiciliul pe strazile din zona de interes. locuite in principal de persoane in varsta. se impune continuarea programelor de masuri pentru a tine trendul de crestere a natalitatii.

procentul populatiei active fara locuri de munca inregistrat la nivelul zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani era de 8. peste media din Bucuresti • Spor natural negativ • Rata populatiei sub 18 ani sub media din Bucuresti • Rata somajului ridicata Riscuri • Descrestere demografica • Imbatranirea populatiei si scaderea populatiei apte de munca • Scaderea numarului populatiei 50 .8% barbatii si 21.2% femeile). 2.2%. Astfel. In plus. Analiza SWOT a situatiei demografice Puncte tari • Concentrare a populatiei cu varsta apta de munca • Rata mortalitatii mai mare decat media pe Bucuresti • Zona cu potential de extindere comercial si rezidential Oportunitati • Dezvoltarea spatiului rezidential • Expansiunea spatiilor comerciale. gaste). delincventa in zona peninsulara. care reprezinta o proportie semnificativa a populatiei.1%). ceea ce alimenteaza nesiguranta populatiei.8% in medie (43. existenta unor strazi neasfaltate.6% in cazul femeilor si de 6.3% barbati si 53. degradarea cartierului si indiferenta locuitorilor.8% femeile si un procent ceva mai ridicat 53. Trebuie evidentiata si deficienta existenta la nivelul serviciilor sociale. in special cei cu studii inferioare. 76. procentul persoanelor fara loc de munca a atins nivelul cel mai inalt in cazul tinerilor sub 20 de ani. Din populatia cu studii medii. sanitare si de asistenta oferita persoanelor dezavantajate. Trebuie subliniate mai apoi problemele reale ale zonei. 62.5% barbatii).Petricani.9%.8% din populatia cu studii superioareare un loc de munca (79% in cazul persoanelor de sex feminin si doar 72.4% (67. Categoria celor fara studii. In cazul impartirii pe sexe. O mare parte din numarul persoanelor fara locuri de munca este reprezentat de tineri cu varsta sub 25 de ani (25. In ultima perioada. ajungand la 28. precum lipsa canalizarii. cel mai mare procent al persoanelor somere s-a inregistrat in cazul barbatilor cu varste cuprinse intre 30-39 ani (76%).3%. Aspectele ce deriva din aceste probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de asigurare a securitatii publice. cu astfel de venituri. perceptia negativa asupra acestei zone.4%). cainii vagabonzi. unde viata cotidiana a populatiei este caracterizata de substantive precum “excluziune” si “singuratate”. In ceea ce priveste ocuparea pe piata muncii. Dificultati in gasirea unui loc de munca intampina si tieni cu varste sub 20 ani.5% (35. Totodata. existenta unor foste spatii industriale abandonate. prezinta cel mai mic procent de ocupare pe piata muncii.Steaua Rosie . este in crestere si rata somajului. situatia ilustreaza un procent de dezocupare de 14. superioara fata de nivelul national (8%) si fata de cel al Bucurestiului (8. In plus. unde rata somajului ajunge la 7. pentru crearea de noi locuri de munca • Cresterea mobilitatii populatiei • Imbunatatirea standardelor educazionale ale populatiei Puncte slabe • Concentrare a populatie in varsta. depozitarea deseurilor in zona lacului. asa cum era de asteptat. se descrie ca fiind neintegrata in structura sociala. mai precis 28.RON. poluarea mediului.4.2% in cazul barbatilor.2. transformarea unor spatii in zone de pasunat pentru animale domestice (cai.2% femei) sunt ocupati. gradul de ocupare a populatiei cu varste peste 15 ani era de 49. Clasa sociala mijlocie din zona Plumbuita .3% pentru cele de sex masculin). Este lesne de inteles nivelul de trai pe care si-l pot permite cetatenii din Plumbuita.

reiese ca.046 someri indemnizati.77%) • intre 40 – 49 ani : 46 persoane (16.2. Situatia generala din interiorul cartierului Plumbuita nu difera de media la nivel national.25% din someri din sectorul 2.5. care totalizeaza 38 de persoane in situatie de somaj. din care: -cu studii superiore: 17 persoane -cu studii medii: 48 persoane -muncitori calificati si necalificati: 206 persoane Conform datelor publicate in evidentele oficiale. sunt prezentate si in graficul circular prezentat in continuare.2. Urmeaza categoria celor cu varsta cuprinsa intre 30 si 39 de ani (59 de persoane somere). sub forma de procente.48%) • intre 30 – 39 ani : 59 persoane (21. tabelul urmator prezinta repartitia pe grupe de varsta a somerilor din zona de studiu. asadar. ca cei care intampina mai multe probleme in gasirea unui loc de munca sunt cei apropiati de varsta pensionarii si cei intre 30 si 39 de ani. care probabil sunt in cautarea unui alt loc de munca. in cartierului Plumbuita. unde sunt prezentate in date absolute informatiile referitoare la situatia somerilor din zona de studiu. Rezulta. Repartitia pe grupe de varsta a somerilor sub 25 ani intre 30-39 ani intre 25-29 29 ani intre 40-49 49 ani peste 55 ani Repartitia pe grupe de varsta a somerilor (%) 28% 6% 8% sub 25 ani intre 50-59 ani 22% intre 25-29 ani 19% 77 intre 30-39 ani 17% intre 50-59 ani intre 30-39 ani 51 46 59 23 15 intre 40-49 ani intre 50-59 ani peste 55 ani sub 25 ani 51 .2009. exista in evidenta un numar de 2. Aceleasi date. Din acest total in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.53%) • intre 25 – 29 ani: 23 persoane (8. sau pe care l-au pierdut in aceasta perioada de criza economica. Tinerii in schimb intampina cele mai putine probleme atunci cand vine vorba de gasirea unui lco de munca. nemultumiti de cel pe care l-au avut initial.81%) • peste 55 ani: 77 persoane (28. Cei mai putini sunt tinerii cu varsta sub 29 de ani.06. Forta de munca si Somaj Cu privire la situatia somerilor in datele trimise de catre ALOFM sector 2.41%) Asa cum reiese din histograma alaturata.97%) • intre 50 – 55 ani : 51 persoane (18. sunt in evidenta 271 someri in plata. in data de 02. Se observa astfel cum cei 271 someri sunt impartiti dupa in urmatoarele categorii: • sub 25 ani: 15 (5. care reprezinta 13. cei mai multi dintre ei (77) apartin grupei de varsta de peste 55 ani.

Trebuie sa evidentiem ca situatia care reiese din actele oficiale este total diferita de cea reala, avand in vedere ca nu ia in considerare cetatenii care nu lucreaza sau lucreaza din cand in cand la negru, si nu o declara.Ingrijorator este faptul ca populatia tanara este afectata cu precadere de acest fenomen, fiind necesare programe de reconversie profesionala si educatie (pregatire profesionala initiala si continua). Din acest total, trebuie sa evidentiem ca 15 persoane sunt sub 25 ani, care reprezinta 9.2% din total somerilor. 2.2.6. Multiculturalism In ceea ce priveste structura populatiei din Plumbuita, aceasta este eterogena. Romanii reprezinta majoritatea, dar pe langa ei mai sunt si alte minoritari, cea mai reprezentativa fiind cea a etniei rrome. Cetatenii romani nu sunt inregistrati in Registrul National privind Evidenta Persoanelor dupa criteriul etnic. Conform ultimelor inregistrari statistice realizate la nivelul anului 2007 ponderea populatiei rrome declarate din totalul populatiei Sectorului este de 1,74%, ceea ce reprezinta un numar de aproximativ 6.300 de persoane. Insa, din surse provenite de la asociatiile rrome se estimeaza ca la nivelul Sectorului exista un numar de aproximativ 20.000 de etnici rromi. Oricum, trebuie sa mentionam ca neoficial in Sectorul 2 locuiesc 10.000 de rromi din care 3% locuiesc in zona Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani, pentru un total de 300 de unitati. Pentru o analiza corecta a situatiei populatiei rrome care locuieste in Sectorul 2, un rol deosebit il are intelegerea factorilor determinanti ai conditiilor socio-economice. Astfel, printr-un raport elaborat in cadrul proiectului “Campanie de promovare a sanatatii in comunitatile de rromi” finantat prin programul PHARE si a unor chestionare aplicate in comunitatea rroma de catre expertii locali rromi si reprezentanti DGASPC Sector 2, au fost evidentiate mai multe aspecte legate de starea reala a acestei comunitatii, care se caracterizeaza prin: • standard de viata scazut, • lipsa actelor de identitate (s-a evidentiat faptul ca majoritatea familiilor sunt formate din cupluri in concubinaj) • nivel precar de locuire (multe familii nu detin locuinta proprietate personala, motiv pentru care inchiriaza de multe ori locuinte cu statut incert de proprietate, locuind fara forme legale) • nivel de studii foarte scazut si prezenta unui grad ridicat de analfabetism • venituri mici (venitul mediu pe membru de familie este sub venitul mediu garantat, existand chiar familii care nu au nicio sursa de venit). Anchetele sociale realizate la nivel local au identificat si alte elemente definitorii pentru situatia cetatenilor rromi, precum: ocuparea abuziva a unor terenuri si spatii, realizarea de constructii fara autorizatii, o stare de incertitudine in ceea ce priveste actele de proprietate, existenta unor spatii improprii pentru locuire (baraca, bordei), asa cum se poate observa foarte clar si in fotorafiile care ilustreaza capitolul referitor la analiza tesutului urban al arealului. Un procent semnificativ din populatia de etnie rroma, adulti si copii nu sunt inscrisi la medicul de familie. Problemele de sanatate ale populatiei de rromi sunt complexe, dar nu au o determinare etnica ci, mai degraba, educationala (stilul de viata) si socio-economica (nivelul de trai scazut). Referitor la ocuparea cetatenilor de etnie in rroma pe piata muncii, se poate spune ca, in general, gradul de ocupare este destul de mic. Un numar semnificativ de rromi obtin venituri din munci necalificate, in domeniul colectarii deseurilor si ca muncitori zilieri. Ponderea mare a casnicelor in totalul populatiei feminine de etnie rroma arata slaba participare a femeii rrome pe piata muncii.

52

In cadrul arealului analizat, sunt 3 zone (din cele 6 in care a fost impartit perimetrul) in care prezenta acestei etnii se face mai bine simtita. Poate ca cea mai reprezentativa zona sub acest aspect este zona 4, situata in imediata apropiere a Manastirii Plumbuita. Informatiile existente referitoare la cetatenii de origine rroma (informatii provenite in special din chestionarele pe care cetatenii din zona le-au completat) arata ca acestia nu au un loc de munca stabil, desfasurand diferite activititati precum colectarea fierului vechi si/sau a sticlelor goale. Copiii care apartin acestor familii nu frecventeaza scoala, petrecandu-si timpul in general pe strazile cartierului, ceea ce duce la integrarea lor in bande de cartier si la crearea unui ambient social periculos. Pentru rezolvarea acestor problematici, institutiile administrative si diferite organizatii ar trebui sa lanseze diferite programe de integrare sociala pentru membrii acestei comunitati. Concluzionand, se observa existenta unor diferente de dezvoltare intre zona analizata si alte cartiere ale capitalei, disapritati evidente mai ales la nivelul educatiei, al conditiilor de viata, al serviciilor medicale si sociale. De asemenea, exista o segregare sociala intre membrii etniei rrome si populatia de origine romana, diferenta care a dus la o distantare sociala a celor din comunitatea rroma. 2.2.7. Educatie In zona Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani, se gasesc urmatoarele unitati de invatamant: I. Gradinita 137 (str. Plumbuita nr. 5 - sectorul 2 - 021-240.75.81, mijloace de tran sport care permit accesul: Troleibuze: 66: statia D-na Ghica; Tramvaie: 21: statia D-na Ghica; Autobuze: 101,143,182,282: D-na Ghica); II. Gradinita de copii nr. 11, unde sunt inscrisi aproximativ 100 de copii (aleea Sinaia nr. 2 sectorul 2, 021-240.47.55). III. Scoala generala cu clasele 1-8 Nr. 39 (Soseaua Colentina, Nr.91, Sectorul 2- 021.2403025).

IV.

Centru de limba araba situat in Str. Fabrica de Gheata nr 14, sector 2 si scoala “Jerusalem School Bucharest” pentru copii musulmani.

53

In general, nefiind universitati in zona (in apropiere se afla doar Universitatea Tehnica de Constructii, www.utcb.ro in B-dul Lacul Tei nr.124 si centrele de la Fundeni), trebuie sa mentionam faptul ca nu exista nici centre de specializare sectoriala sau de cercetare, publice sau apartinand unor structuri private. In consecinta, forta de munca din cartier, care oricum nu are prea multe posibilitati de angajare, data fiind carenta de structuri industriale private si de societati in cadrul cartierului, este deficitara prin lipsa know-how-ului tehnic. O explicatie a acestui fapt consta in intreruperea studiilor, putini fiind cei care au studii superioare, in lipsa posibilitatii de formare tehnica sau in lipsa ofertei de locuri de munca, care sa le dea posibilitatea sa se angajeze si sa perfectioneze. Studentii, prin intermediul arterei Colentina, Tei si Fundeni, frecventeaza centrele din centrul capitalei. Problema majora a zonei Plumbuita in domeniul specializarii resurselor umane este generata de lipsa unitatilor de invatamant specializate si nivelul salarial al locuitorilor din aceasta arie urbana. Slaba calificare a tinerilor genereaza slaba adaptare a fortei de munca la nivelul zonei pentru meserii calificate, solicitate de putinele intreprinderi (mai ales cele din sectorul serviciilor) care au investitii in areal. Riscul major este ca mare parte dintre tineri, din cauza situatiei lor de trai, poate sa sa devina infractori sau sa migreze in alte zone din Bucuresti/tara. 2.2.8. Servicii sociale In cartier exista si o serie de probleme generate de lipsa de servicii sociale: din pacate exista o lipsa de asistenta integrata la nivel de populatie, insuficienta proiectelor sociale pentru populatia din zona, absenta unui sistem de asigurare a securitatii persoanelor. Inainte de tot, trebuie si sa mentionam faptul ca Mănăstirea susţine constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcţionează un cabinet medical şi o farmacie, înfiinţate şi susţinute cu ajutorul sponsorilor, unde populaţia cu venituri mici beneficiază, în limita posibilităţilor, de asistenţă medicală şi medicamente gratuite. La nivelul zonei Plumbuita, pentru care s-au prezentat informatiile, exista Serviciul de Asistenta Sociala, “Masina de Paine (S.A.S.M.P.), cu sediul la adresa din Str. Maina de Paine nr. 65. Acest serviciu este unul din cele 5 servicii de specialitate in structura organizatorica a institutiei, acoperind o zona relevanta a sectorului 2 din perspectiva asistentei sociale. O parte din principiile care au stat la baza infiintarii serviciilor de specialitate descentralizate, in diferite zone sau cartiere ale sectorului 2, sunt urmatoarele: - asigurarea unui acces rapid al beneficiarilor la serviciile sociale, prin sedii in imediata apropiere a comunitatii, cu decongestionarea sediului central al institutiei; - asigurarea unor mai eficiente idntificiari, stabiliri da masuri si monitorizari ale cazurilor sociale din zonele arondate serviciilor de speciali tate, printr-o acoperire adecvata a
54

problemelor specifice in ceea ce priveste raportul numerului reprezentantilor institutiei si al cazurilor din zona ( cunoasterea mai exacta a problemelor, interventie mai rapida etc.); - gestionarea la un nivel superior a informatiilor referitoare la beneficiarii de servicii si prestatii sociale din zona (grad de detaliere ridicat, posibilitatea de a intocmirapid situatii mai exacte etc.); Activitatea desfasurata de serviciile de specialitate este orientata catre cazurile persoanelor sau grupurilor pentru care nu s-au instituit masuri de asistanta sociala prin centrele aflate in subordine. La nivelul zonei Plumbuita nu exista centre care sa asigure asistentia sociala in sistem rezidential, nici pentru adulti, nici pentru copii, desi populatia din zona beneficiaza de diferite forme de protectie, in functie de grupul vulnerabil din care face parte. Spre exemplu, o parte din adulti beneficiaza de servicii socio-psiho-medicale in regim de urgenta prin Ambulanta Sociala (S.I.U.S.) sau de prestatii sociale aflate in evidenta altor compartimnte. In situatiile statistice prezentate in continuare, pentru o mai corecta analiza a situatiei socioeconomice si a starii de sanatate a populatiei din zona, grupurile analizate in functie de serviciile si prestatiile sociale acordate, au fost impartite pe categorii de varsta. Pentru cateva din arterele mari, care se incadreaza numai partial in zona analizata, numarul persoanelor nu a fost delimitat in functie de codul postal al domiciliului (numar calastra), ci dupa denumirea arterei, existand posibilitatea ca situatiile sa contina un numar mai mare de beneficiari. Spre exemplificare, strazile D-na Ghica si Colentina se incadreaza numai partial in zona analizata, insa situatiile nu fac distinctie intre persoanele cu domiciliul situat in zona sau in exterioul acesteia. De asemenea, exista situatii in care o persoana poate aparea in mai nulte statistici, in cazul in care i se ofera mai multe servicii sau prestatii sociale. Totodata, precizam faptul ca, pentru o evidentiere mai clara, informatiile au fost prezentate grafic, in functie de categoriile analizate. Au fost intocmite astfel, urmatoarele situatii statistice: • situatia generala a zonei Plumbuita : o Distributia pe strazi a beneficiarilor de asistentia sociala ; • Situatii referitoare la persoanele cu handicap, ale caror drepturi au fost stabilite in conformitate cu Legea nr. 448/2006n privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: o situatia persoanelor cu handicap din zona alalizata – repartizaerea pe grade de handicap; NR. PERSOANE CU HANDICAP Gr. 1 Gr. 2 Gr. 3 52 533 12 • situatii pe categori de servicii si prestatii sociale (persoane fara venituri si cu venituri sub nivelul venitului minim garantat prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minin garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; beneficiari ai O.U.G. nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentale, beneficiari ai H.C.L. Sector 2 nr. 159/2007privind stabilirea categoriilor de persoane beneficiare si a ajutoarelor finnciare de urgenta acordate,in vederea depasirii unor situatii de dificultate care pot duce la marginalizzare si excluziune sociala, servicii socio-psiho-medicale prin Ambulanta Sociala): o situatia acordarii serviciilor si prestatiilor sociale in zona, trim. I anul 2009;
55

TOTAL SERVICII SI PRESTATII SOCIALE ACORDATE AJ AJ SER AS ASIST AJUT A SE UT UT VICII IS ENTA OAR L RV OR OR MED TE SOCIA E O ICII SO FIN ICAL N PRI LA SI INCA C CI AN E T N MEDIC LZIR A AL CIA STO A E TII AM ALE R MAT SO PRIN LOC BU OLO CI “CRUC UINT LA GICE A A NT EA ALBG GRA L LEM A ALBE TUIT A NE SO NA” E CI AL A 16 545 91 62 1 1201 75 17

PE RS OA NE CU HA ND IC AP

1%

Total servicii si prestatii 21% 23% sociale acordate
3% 46%

1%

3% 2% 0%

AJUTOR SOCIAL AJUTOR FINANCIAR

597

o structura pe sexe si categorii de varsta;
FEMININ F> F> =1 =3 8 5 Si Si F< F< 35 45 1 13 0 F> =4 5 F< 59 38 3 F >5 9 MASCULIN M> M> M> =18 =35 =45 Si Si Si M< M< M< 35 59 45 102 142 249 M> =59

Structura pe sexe si categorii de varsta
M>=18 Si M<35 M>59 M>=35 Si M<45 F>=18 Si F<35 M>=45 Si M<59 F>=35 Si F<45

65 8

334

F>=45 Si F<59

F>59 33% 5% 7% 12% 17% 19% 7% 0%

0%

Structura pe sexe si categorii de varsta: Feminin
F>=18 Si F<35 56% F>=45 Si F<59 F>=35 Si33% F<45 F>59

11%

Structura pe sexe si 12% categorii de varsta: Masculin
41%
M>=18 Si M<35 M>=45 Si M<59

17% M>=35 Si M<45 30% M>59

Persoane beneficiare ale prevederilor O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzi rea locuintei, precum si a unor facilitati opulatiei pentru energiei termice, cu modificarile si completarile ulterioare:
56

cu o abordare “bottom-up”. pornind de la venturile pe familie (aflate in medie sub limita de subzistenta). Lacul Tei. Irza. ceea ce creaza dificultati populatiei. La sud de perimetrul studiat. Fundeni.o beneficiari de ajutoare pentru incalzirea locuintei. pe Sos. situat in imediata vecinatate a zonei. 2. In afara de doua farmacii existente in cadrul arealului.2. pe baza limitelor teritoriale delimitate in vederea obtinerii de date referitoare la fluxul emigrantilor. D-na Ghica. Fundeni) si un al treilea in Str. D-na Ghica si Sos. In afara limitelor zonei de studiu in schimb. trecand apoi la somaj si criminalitate (infractiuni si talharii). care asigura asistenta gratuita cetatenilor. Cele doua farmacii se afla una la intersectia strazilor Petricani. Cel mai apropiat spital este Spitalul E. In ceea ce priveste migratia interna Bucurestiului. locuitorii nu beneficiaza de un altfel de asistenta medicala. Migratie Deoarece nu exista statistici referitoare la fluxul si evolutia emigrarii legale a fortei de munca din cartierul Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani s-a realizat un sondaj telefonic pe un esantion reprezentativ cu administratorii blocurilor din zona Petricani/ D-na Ghica / Colentina din perimetru de studiu. la est de perimetrul delimitat. cartiere precum Baicului sau Ion Creanga de exemplu. pe Bulevardul Lacul Tei. Pe baza interviurilor se poate observa ca. inspre alte cartiere si 57 . se afla si Institutul Clinic Fundeni. in spatele Universitatii de Constructii. din populatia totala cu resedinta in zona respectiva. Exista in schimb serviciul de ambulanta al Primariei Sectorului 2. AJUTOARE INCALZIRE LOCUINTA LEMNE LEMNE GAZE NATURALE RADET 246 217 738 Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. Unul dintre ele se afla in apropierea intersectiei dintre Str. procentajul cetatenilor care au emigrat legal in strainatate a fost egal cu 7% din total. cealalata la intersectia dintre strada Fabrica de Gheata si Gherghitei. sunt mai multe puncte farmaceutice. unul dintre principalele centre medicale la nivel national chiar. Tesatoarelor.10.9. un altul in Str. 2.2. Coelntina. una dintre acestea fiind chiar lipsa serviciilor medicale in perimetrul cartierului. Lipsa serviciilor sociale de sanatate. rata superioara daca facem referire la alte cartiere ale sectorului 2 din Bucuresti. Servicii de sanatate Cartierul Plumbuita se caracterizeaza prin lipsa unor servicii sociale de baza. zone care deservesc cam intregul cartier. Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala. Clopotului (zona Sos. educatie sau de alta natura produce un impact negativ asupra confortului intregii populatii la nivelul acestei zone. prin deplasarea la domiciliul acestora.

23 distrugeri.21 fapte din care 1 talharie. 14 furturi simple si 9 furturi din autovehicule). Fabrica de Gheata si din Sos. 5 distrugeri. 66 furturi din autovehicule. etc. Din analiza efectuata se constata ca cele mai afectate artere de circulatie unde s-au inregistrat diferite infractiuni sunt: -Soseaua Colentina (de la str. Din cartierul Tei Toboc. 6 furturi simple si 1 furt de autovehicul. Colentina si Bd. 11 furturi din locuinte. 75% din acestia mentionau o rata a migratiei de 65%. 58 . ci doar la date aproximative. consum de droguri. nefiind inca finalizate. Trebuie amintit si faptul ca marile complexe rezidentiale in constructie (Lakeland. Copper Beach).M. 13 furturi din autovehicule si 2 furturi de autovehicule -Soseaua Colentina (pana la str. 2. nu am avut acces la date concrete. care nu poate fi considerat atractiv pentru populatie in scopuri rezidentiale. 6 distrugeri. rezultate din opiniile intervievatilor. In general.sectoare.23 fapte din care 1 talharie. locuiesc mai multe familii care comit diferite infractiuni. zone deja aglomerate si populate. Astfel. Ca destinatii. Principalele infractiuni sunt reprezentate de cele 148 de fapte penale cu autori neconoscuti comise numai in primele 6 luni ale acestui an (13 talharii. acestia aleg Italia si Spania. 69 de furturi din auto. ceea ce insemana ca cetateanul buucrestean nu doreste sa se mute in zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. 15 furturi din autovehicule si 1 furt de autovehicul -Strada Domnea Ghica (de la bd. zona cu cea mai mare rata a infractionalitatii in cadrul perimetrului analizat. 1 furt din buzunare/genti. rezulta ca cele mai multe persoane care emigreaza nu au o specializare profesionala si nici studii superiore. Date statistice privind infractionalitatea Urmare a analizei efectuate de catre factorii responsabili din domeniul ordinii si sigurantei publice la nivelul Sectorului 2 (D.2. Berindei). Doamna Ghica. Situatia referitor la criminalitate 2. Noile vile construite in cartier apartin celor care deja locuiau in zona si care au avut posibilitatea de a investi in imbunatatirea propriei locuinte. 119 au fost comise in segmental stradal (6 talharii. D-na Ghica la str Oradea). care a fost descrisa in capitolul de tesut urban pe zone. motivand acest procent prin lipsa oportunitatilor de lucru la nivelul cartierului.1.) precum si frecvente accidente auto produse pe principalele artere de circulatie (sos Clolentina. distrugeri.11.G. 1 furt din buzunare/genti. 14 furturi simple si 9 furturi de autovehicule). 3 furturi din societati comerciale. 16 furturi din autovehicule. lucru confirmat si in cadrul celei de-a doua consultari publice. bd Lacul Tei si sos Petricani) si strazile adiacente acestora. delimitate de Parcul Plumbuita si de lac si cele rezidentiale din zona 4 a perimetrului analizat. Fabrica de Gheata). 5 distrugeri. In interiorul cartierului nu au fost construite structuri locative noi in complexe integrate de vile indivuduale sau duplex.11.30 fapte din care 2 talharii. lasand in continuare descoperite zonele peninsulare. nu au dat nastere unui flux migratoriu intern in zona de studiu. Lacul Tei la str.P-Sector 2 Politie. zona nu este foarte cautata de potentiali chiriasi. Brigada de la Politie Rutiera si Politia Comunitara Sector 2) au rezultat o serie de aspecte privind existenta unor fapte ce pot pune in pericol siguranta cetatenilor. 28 de distrugeri.2. talhari. producerea unor infractiuni stradale in unele zone cu potential criminogen ridicat in arealul “Plumbuita” (furturi. Ca urmare a raspunsurilor inregistrate la sondaj. Din totalul de 148 de fapte cu caracter penal. Viitorul flux de locuitori va ocupa zona din str.P.

pe timp de 24 de ore. recurg la diverse fapte cu caracter penal (talharii. accidente. Ricinului si Fabrica de Gheata. interactiunea dintre aceasta etnie si romani duce la aparitia de conflicte. polarea mediului sau traficul de droguri.2. Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. bineinteles. 59 . Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din cadrul dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. calamitati naturale. Paroseni si Gimalau constand in talharii. Din analiza datelor statistice ale anului 2009 rezulta ca arealul este controlat si dominat infractional de 2 gasti de cartier in zona strazii Gimalau. atat al Politiei Sectorului 2 cat si al Politiei Comuitare Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace technice a acestui areal. Avand in vedere numarul redus de etective.). 7 distrugeri. zone pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere in special in zona malurilor lacului. 1 furt din buzunare/genti.11. 22 furturi din autovehicule. 2. Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier. In acest caz. furturi din buzunare genti etc. Asistenta Sociala. atrag atentia presei. pe strazile Sipca. Raul Colentina. 8 furturi simple si 5 furturi de autovehicule. Transportul Local etc. inconjurate de gunoaie menajere sau deseuri provenite de la materiale de constructii. distrugeri si furturi. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2 . Arealul este dominat de existenta Lacului si Parcului Plumbuita. Se constata de asemnea ca unii consumatori de droguri. initiate de primarie sau de companii private. etc. care traiesc in case darapanate. aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. Asa cum se intampla in general. Ilegalitati in zona peninsulara Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. conflictele sunt generate in principal de stilul de viata al rromilor. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenirea si combaterea unor fapte infractionale comise cu violenta. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii. aceasta zona este locuita in special de populatie de etnie rroma. explozii. dar si comecializarea de droguri. prevenirea precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de interes public si privat. sediul Politiei Sector 2 si la Brigada Politiei Rutiere. Pompierii. a insulei. Exista insa si incercari de rezolvare a acestora si de imbunatatire a conditiilor de viata din areal. Politia Rutiera. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona. Apa Nova. dar si insalubritatea prezenta aici. avarii.2.In perimetrul delimitat de Soseaua Petricani-Strada Sipca-Strada Raul Colentina-Strada Steaua Rosie-45 fapte din care 2 talharii. probleme care. Ambulanta. fapt care a dus la producerea a numeroase fapte de tulburare a ordinii publice pe strazile Constantin Beiu. protectia mediului inconjurator. prin proiecte de restructurare si modernizare. Administratia Domeniului Public. Datele si informatiile obtinute prin acest sistem de catre personalul destinat supravegherii si monitorizarii acestor zone vor putea ti transmise operativ pentru a fi explorate si ce catre alte institutii de pe raza Sectorului 2 – Politia. Intamplator sau nu. pentru a-si plati achizitionarea acestora. Din intregul cartier. Steaua Rosie.

Pe langa deseurile menajere. Zona fiind cunoscuta ca una saraca. ceea ce constituie unul dintre principalele aspecte negative ale zonei. lacului si manastirii. isi fac chiar nevoile pe strazi. In ciuda problemelor. Tot mai multi au acces la astfel de stupefiante. grupurile de rromi alimenteaza criminalitatea din zona peninsulara a cartierului Plumbuita. a parcului si a lacului. amintind numarul foarte mare de seringi folosite la injectarea de substante halucinogene si apoi aruncate si abandonate pe spatiul public. contribuie la scaderea ratei criminalitatii - - Oportunitati Puncte slabe pozitionarea cartierului in afara centrului orasului perimetrul parcului si al manastirii perceput ca zona cu risc major anturajul stradal infractionalitate ridicata traficul si consumul de droguri numar redus al efectivelor de politisti care supravegheaza zona situatie financiara precara pentru mare parte din locuitorii zonei aparitia de conflicte intre populatia de etnie rroma si romani mare parte din populatie nu are contract cu firmele de salubrizare Amenintari 60 . Lipsa de educatie si de simt civic se vede foarte clar si in comportamentul celor care locuiesc in zona. Proiectele in desfasurare si cele viitoare vor contribui cu siguranta la transformarea cartierului si la crearea unei imagini mai bune in opinia publica. din consumatori ajung chiar dealeri. Preotii de la manastire au facut in repetate randuri sesizari la Primarie si la alte autoritati. din pacate de varste tot mai fragede. beneficiind de prezenta manastirii. De altfel. zona peninsulara sin Plumbuita ar putea deveni o mare atractie pentru investitori. traficul de droguri nu mai este de mult un aspect necunoscut pentru oamenii legii. aceasta zona a cartierului Plumbuita este o zona cu un potential ridicat. obiecte de mobilier si materiale de constructii. prin integrarea acestor categorii in programe sociale. Daca toate aceste elemente ar fi mai bine valorificate. asa-numitul “drog al saracilor”. ceea ce. imaginea fiind mai degraba aceea a unei mahalale din secolul al XIX-lea. Lipsa canalizarilor. in general se vinde heroina. Puncte tari .prezenta parcului. locuitorii din acest areal au transformat zona lacului intr-un depozit de aparate electronice vechi. completata de dispretul si lispa de interes a localnicilor fata de mediul in care isi desfasoara propriile activitati creeaza un tablou greu de imaginat pentru timpurile in care traim. care ofera anumite servicii (mai ales medicale) familiilor defavorizate. Astfel. faptul ca nu au contracte cu firma de salubrizare care opereaza in zona ii face sa depoziteze resturile menajere in zona lacului. In zona parcului si a manastirii sunt prezente foarte multe urme care indica consumul de stupefiante. Situatia de agraveaza cand minorii. Copiii nu se sfiesc sa umble dezbracati pe strazi.infiintarea unor servicii sociale. Au fost inregistrate diverse sesizari in special cu privire la consumul de droguri. Mai mult chiar. ducand acolo practic toate lucrurile de care nu mai au nevoie in gospodarie.ducand astfel la poluarea zonei. ceea ce reprezinta un potential cultural si social important .

interesul personalului autoritatilor publice de a se implica in realizarea sigurantei comunitare . care duce la cresterea ratei somajului si a saraciei si. 1 scoala de • Lipsa serviciilor sociale precum: limba araba) . protectia mediului inconjurator. 2.. Totodata prin acest sistem se va actiona pentru prevenire si combaterea incalcarii regulilor de comert stradal. conform rezultatelor chestionarelor) • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 • Probleme de siguranta si ordine publica gradinite.12. fapt ce va crea conditii favorabile realizarii interventiei operative si eficace a echipajelor de ordine publica a Politiei Comunitare si a Politiei Sectorului 2. accidente etc. adica (persoane domiciliate in cartierul Plumbuita) 13. 1 scoala generala. rezulta necesitatea monitorizarii prin mijloace tehnice a acestui areal. precum si o monitorizare in detaliu a traficului rutier.000 locuitori • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri.Centre pentru persoanele fara adapost Sectorului 2 . calamitati naturale.Centre de zi pentru batrani sau persoane cu nevoi • Existenta serviciilor publice (ALOFM) si speciale private de ocupare a fortei de munca . Aceasta va fi coordonata de catre personalul de serviciu din catru dispeceratului ce se va instala la sediul Politiei Comunitare a Sectorului 2. explozii. Analiza SWOT privind caracteristicile sociale Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: Puncte tari Puncte slabe • Populatie de aproape 24. de ansamblu si de detaliu a obiectivelor existente in zona. implicit.2. sediul Politiei Sector 2 si Brigada Politiei Rutiere. combaterii fenomenului infractional si cresterii gradului de siguranta al cetatenilor. prevenirea unor fapte antisociale sau interventia operativa in cazul unor incendii. curatenia sectorului in zonele vizualizate. etc. a ratei criminalitatii scaderea gradului de instruire scolara a tinerilor Prin instalarea mijloacelor tehnice se va realiza o supraveghere generala.25% din totalul sectorului 2) • Stabilitatea a indicatorilor sociali si • Spor natural negativ (-180 unitati) demografici • Fenomenul de migratie ia amploare (65% din • Predominarea populatiei cu varsta apta de membrii comunitatii se transfera in alte zone ale munca si tendinta de imbatranire a populatiei Bucurestiului.Spatii pentru activitati recreative si culturale • Infiintarea unor servicii si programe de • Inexistenta pistelor pentru biciclisti sprijinire a familiilor defavorizate in cadrul 61 . pe timp de 24 de ore. Avand in vedere numarul redus de efective.) - - - - lipsa de educatie si simt civic si dezinteresul populatiei pentru zona in care isi desfasoara activitatile sau in care locuieste deficit de personal in cadrul Politiei Comunitare si insuficienta resurselor materiale alocate pentru serviciile de siguranta publica inexistenta unor programe sociale pentru reducerea faptelor de violenta si pentru integrarea in societate a tinerilor care comit astfel de fapte criza economica mondiala.Centre pentru copii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani • Administrarea eficienta a resurselor . atat al Politiei Sectorului 2 cat si ai Politiei Comunitarie Sector 2 destinate asigurarii ordinii si sigurantei publice.instalarea unui sistem de supraveghere cu camere video in zona parcului .Centre pentru victime ale violentei in familie financiare alocate de catre Consiliul Local al . avarii.posibilitatea accesarii unor programe de finantare pentru alcatuirea unor programe sociale (reconversie profesionala. precum si asigurarea pazei unor obiective si bunuri de inters public si privat. centre de reintegrare sociala a copiilor strazii.

este si cel mai important centru politic. economic si cultural-stiintific al tarii. in acelasi timp.000 euro a PIB-ului la nivel National si de 9. acordare de rechizite gratuite. crearea de noi locuri de munca • Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene • Existenta programelor de sustinere financiara a elevilor (acordarea suplimentului de hrana. care ofera servicii socio-psiho-medicale unor categorii de populatie • Prezenta parcului si a Manastirii Plumbuita. 62 .3 Caracteristici economice ale zonei de actiune urbana si comparatie cu orasul 2. ceea ce inseamna ca nivelul educational. ce se bazeaza pe o forta de munca cu o inalta calificare si pe un sistem de comunicatii dezvoltat dar. programe pentru dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul unor programe sociale • Existenta unei forte de munca necalificata • Inexistenta unor unitati de invatamant liceal in zona • Lipsa unor servicii de sanatate in cadrul perimetrului analizat • Lipsa unei piete agroalimentare • Nivel insuficient de asigurare a securitatii elevilor si cadrelor didactice in perimetrul unitatilor de invatamant • Insuficienta personalului calificat care sa acopere nevoia de servicii sociale oferite • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Amenintari • Gradul scazut de integrare a populatiei rrome. ambientului economic al capitalei.1. comparativ cu restul tarii (datele studiului CNP. constituie principalul factor care explica valoarea net superiora a PIB-ului pe cap de locuitor in Bucuresti. care se poate transforma intr-un centru cultural si recreativ al perimetrului Oportunitati • Definirea unor proiecte de imbunatatire a centrelor sociale si scolare • Infiintarea punctelor de servicii medicale • Amenajarea unor locuri de recreere atat pentru copii cat si pentru adulti • Cresterea numarului de agenti de politie prezenti in zona pentru asigurarea sigurantei cetatenilor • Dezvoltarea unor programelor de protectie sociala a varstnicilor • Impulsionarea activitatilor economice.3. nu in ultimul rand. care.Manastirii • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala. Astfel.075 la nivelul Bucurestiului). pe o retea institutionala prezenta.Dezvoltarea regionala . accesul pe piata muncii si calitatea vietii acestora vor ramane in continuare la un nivel scazut • Atitudinea negativa a comunitatilor locale fata de rromi • Migratia populatiei calificate inspre alte zone ale Bucurestiului • Insuficienta si chiar lipsa spatiilor de locuit (mai ales pentru tineri) • Cresterea ratei somajului • Cresterea numarului de beneficiari de asistenta sociala • Interes tot mai scazut al populatiei tinere pentru continuarea studiilor postliceale si universitare • Neconcordanta intre oferta educationala si cerintele pietei de munca 2.prezent si perspective indicau la nivelul anului 2006 o valoare de 3. Profilul Economic al cartierului Plumbuita si distributia activitatilor economice Analiza economica a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani porneste in primul rand de la pozitionarea Sectorului 2 in capitala tarii.

La capitolul societati comerciale si economice, sectorul 2 insumeaza peste 17% in cifra de afaceri a capitalei, doar ca acestea nu sunt distribuite in mod uniform, ceea ce inseamna ca in cadrul sectorului sunt si zone de vid comercial. La sfarsitul anului 2005 in Sectorul 2 al Municipiului Bucuresti erau 21.417 agenti economici. 21.391 (99%) din acestea erau in registrate ca proprietati majoritar private. Din punct de vedere al marimii acestor agenti economici, la aceeasi data predominau societatile “micro” (mai putin de 9 angajati), in numar de 19.316 sau 90% din total. Sectorul economic al cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani rezulta din conformatia fizicogeografica a teritoriului, din eterogenitatea tesutului urban si din prezenta unor importante cai de comunicatie. Această zonă a sectorului 2 din Bucureşti a fost dintotdeauna cunoscută pentru existenţa unor fabrici de gheaţă în zona bisericii din D-na Ghica şi pentru fabrica de ceramică (construită în 1870), pentru fortăreţele turceşti din vecinătatea Str. Gherghitei, instalaţie care acum nu mai există şi care prelucra nisipul în anii ’30. Pana in 1989, desi exista o fabrica de glucoză în zonă, exista intenţia ca zona să fie demolată, inclusiv casele locuitorilor din zonă şi crearea unui mare parc şi a unei zone de agrement. Inainte de revoluţie, în afară de cafeneaua localizată pe insula din vecinătatea Mănăstirii din Plumbuita, lacul era traversat de vaporase si era foarte frecventat de către copii şi locuitori ai zonei. In vremea lui Ceauşescu, se intenţiona crearea unui bazin sportiv pentru sporturi nautice cu scopul de a transforma zona într-un sat olimpic (in zona de sud a lacului Plumbuita). Trebuie de asemenea menţionat modul în care conformaţia ţesutului urban s-a schimbat în ultimii 30 de ani, având în vedere faptul că braţul occidental al lacului Plumbuita era compus înainte din case, cel puţin până la inundaţiile din 1976-1979 de pe str. Colentina şi Str. Fabrica de Gheata (nu exista încă partea de pământ din str. Ricinului). Centrul cartierului este dominat de o zona verde, marginita pe trei dintre laturi de lacul Plumbuita, in interiorul careia se afla manastirea Plumbuita, relevanta pentru patrimoniul cultural-istoric (zona 1). Astfel, zona se caracterizeaza prin lipsa cailor de comunicatie, cu exceptia unui pod care face legatura intre manastire si celalalt mal. Lipsa de infrastructura ingreuneaza dezvoltarea de zone productive, caracteristice centrelor culturale. Zona prezinta potential sub aspect turistic, dar este nevoie de masuri clare de recalificare. Chiar in apropierea malurilor lacului Plumbuita, data fiind distanta fata de principalele artere de comunicatie, se intind zone rezidentiale supuse fenomenului de degradare urbana si lipsite de activitati productive (zona 6). In perimetrele urmatoare (zona 4, 5, 6) in schimb, se concentreaza in mare parte activitatile productive, ce tin in general de sectorul secundar. Multe firme si depozite care opereaza in sectorul constructiilor se localizeaza in aceasta zona, ca urmare a prezentei strazilor asfaltate si a preturilor scazute ale terenurilor. Aceste societati, caracterizate de o cifra mica de afaceri, sunt localizate in general in zonele exterioare lacului, zone cu o prezenta scazuta a activitatilor tertiare. Un astfel de tesut productiv se intalneste mai ales in apropierea strazilor Steaua Rosie, in zona de nord-vest, si Fabrica de Gheata, Emanciparii, Andronache. Aceasta zona, in afara de centrele comerciale din sectorul alimentar deja prezente, McDonald’s si Mega Image, se prezinta ca un perimetru supus proceselor de transformare, ca urmare a alocarii investitiilor destinate realizarii de noi spatii rezidentiale, de exemplu complexul Cooper Beach. De-a lungul malurilor lacului, se intind zone foarte degradate, de multe ori fara servicii de canalizare sau de colectare a gunoiului si cu strazi neasfaltate. In aceste perimetre multe locuinte sunt darapanate si lipsesc activitatile productive, atat cele secundare, cat si cele tertiare.
63

Zona caracterizata de o astfel de structura urbana este cea cuprinsa intre Str. Ricinului si Str. Plumbuita. De fapt, cele trei strazi principale ale micro-zonei analizate, Plumbuita, Ricinului si Tamaioarei, insumeaza circa 70% din activitatile economice, ceea ce demonstreaza lipsa aproape in totalitate a agentilor econimici in strazile din imprejur. Zona verde se intinde si la sud de lac, dincolo de Str. Ricinului (zona 2). Acest areal margineste una dintre cele mai productive arii si, in acelasi timp, una dintre cele mai diversificate din macro-zona. Astfel, spatiul delimitat de strazile Siania, Dna Ghica si Sos. Colentina reprezinta perimetrul cu cea mai mare concentrare a activitatilor din intregul cartier studiat. Principalele artere de comunicatie ale cartierului, adica Petricani, Colentina, Dna Ghica, Gherghitei, situate din punct de vedere geografic in partile extreme ale arealului, sunt si strazile care concentreaza cel mai mare numar de societati economice, dintre care cele mai multe opereaza in sectorul tertiar. Asa cum se poate vedea din graficul alaturat, zona 2 este dominanta din punct de vedere al prezentei agentilor economici. Serviciile concentrate aici sunt in general legate de activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative.

Un caz particular in ceea ce priveste concentrarea de servicii in apropierea strazilor importante il reprezinta Str. Dna Ghica. Aceasta artera, care delimiteaza in sud tot perimetrul, este foarte locuita pe latura de sud-est, in timp ce pe partea cealalta se intinde doar un spatiu verde. De altfel, Dna Ghica este o artera importanta in cadrul cartierului, la o oarecare distanta de zonele degradate. Aceasta strada, care totalizeaza un numar de 187 activitati profesiona profesionale, le, stiintifice si tehnice si 91 de societati care activeaza in sectorul transporturi si depozite de materiale, demonstreaza, pe langa o prezenta semnificativa a unei concentrari de societati mici si mijlocii din sectorul teriar, si o insemnata specializare in prestarea de servicii calificate. Alte activitati prezente in Str. Dna Ghica sunt: servicii ITC, intermedieri financiare, servicii publice si administrative, restaurante si hotel. Sos. Colentina (zona 3) se caracterizeaza, in schimb, prin prezenta numeroaselor activitati din sectorul alimentatiei, cu specific etnic (mai ales chinezesti si arabe), a fast-foodurilor, import-export cu produse pentru locuinte si alte servicii, de care beneficiaza populatia rezidenta, eterogena, care se concentreaza in special in apartamente de bloc. Si zona din partea de est a lacului (zona 4), ce se intinde intre strazile Emanciparii si Gherghitei, concentreaza un numar seminificativ de intreprinderi mici care activeaza in sectorul tertiar.

64

Activitatile din cartier sunt in general impartite pe sectoare: activitati de spectacol, transformari industriale si sectorul alimentar cu un procent de circa 8%; 40% din activitati apartin sectorului constructiilor (desi cu o concentrare mai mica decat in alte cartiere); serviciile financiare si de real estate reprezinta 14% si tot 14% si activitatile din sectorul hotelier si al restaurantelor. Sub aspect turistic, zona prezinta potential. Perimetrul imediat urmator, situat tot in zona 4 de analiza, subliniaza existenta unei discontinuitati la nivelul distributiei activitatilor tertiare. Aceasta micro-zona, cuprinsa intre Gherghitei si lacul Plumbuita, este o zona mlastinoasa si este caracterizata prin prezenta unor spatii inactive si parasite. Saptiile verzi prezente au aparut ca urmare a incetarii fostelor activitati. De altfel, strada Emanciparii, desi usor de parcurs, nu prezinta o concentrare deosebita a activitatilor economice si comerciale, din cauza conditiilor tesutului urban si social.

In concluzie, se face simtita o puternica prezenta a activitatilor economice si o eterogenitate a sectoarelor productive, care corespund principalelor artere stradale dens locuite. Amintim in schimb, un procent scazut al dezvoltarii economice in zonele situate la o oarecare distanta de axele principale, aflate in apropierea lacului si degradate din punct de vedere social si urban. De altfel, sectorul tertiar se concentreaza in lungul strazilor principale, in timp ce in restul teritoriului se distribuie omogen activitatile ce tin de sectorul secundar.

65

2.3.2. Analiza bazei de productie existente in zona Plumbuita 2.3.2.1. Principalele societati care activeaza in cartierul Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani Ca urmare a analizei economice prezentate mai sus si in baza datelor oficiale ale Institutului National de Statistica cu privire la societatile care activeaza in sectorul 2 al capitalei, date care au fost selectionate in functie de strazile prezente in perimetrul studiat, putem analiza acum cifrele de afaceri ale societatilor din Plumbuita, care activeaza in diferite sectoare economice. Metodologia de lucru care s-a folosit se bazeaza pe impartirea societatilor in 6 zone care constituie macro-zone, in functie de cifra de afaceri inregistrata. Astfel, societatile au fost impartite in 3 categorii: cele cu o cifra de afaceri anuala mai mare de 4.200.000 RON (1 milion de euro), cele a caror cifra de afaceri este cuprinsa intre 1.050.000 si 4.200.000 RON (intre 250.000 si 1 milion de euro) si societati cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 1.050.000 RON (250.000 euro). In baza acestei clasificari, rezulta ca la nivelul intregului cartier, societatile cu o cifra de afaceri mai mare de 4.200.000 RON sunt 11, prezentate in tabelul de mai jos. Cifra de afaceri in RON
17.919.476 17.166.831 14.803.412 13.811.284 11.212.915 10.363.739 8.317.201 6.745.984 5.786.999 4.442.330 4.307.017

Societate
NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL (www.nexidian.ro) EVID-CONT CONSULT SRL MTC MATERIAL COMPANY S.R.L. BREJAWI INTERNATIONAL SRL FARR GROUP SRL INFOMED SRL CORE METALIAT EXIM SRL SIND TEL ROMANIA SRL KLASS PRODEXPORT SRL (www.klass.ro) STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

Ca urmare a impartirii teritoriului in zone functionale, analizam in continuare cele mai mari realitati economice, dupa cifra de afaceri. Din totalul de 1.775 societati prezente in periemtrul de studiu, am preferat sa nu luam in considerare societatile cu o cifra de afaceri mai mica de 250.000 euro pe an, existente in numar foarte mare. Pentru o mai buna cartare a operatorilor economici prezenti in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani, prezentam in continuare lista celor mai mari societati din zona in functie de cifra de afaceri exprimata in RON, enumerate in ordine descrescatoare. Evident, o asemenea analiza nu va fi facuta si pentru zona 1, unde nu este prezenta niciun fel de activitate economica. Zona 2 Trepte ale cifrei de afaceri – peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 14.803.412 10.363.739 4.442.330 4.307.017 Societate MTC MATERIAL COMPANY S.R.L INFOMED SRL STALDIROM IMPORT-EXPORT SRL DONIROM COMERCIAL SRL

66

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.605.003 3.425.710 3.408.363 3.338.769 3.298.267 3.251.094 3.019.865 2.930.061 2.807.122 2.473.445 2.396.758 2.321.713 2.313.485 2.234.258 2.033.496 2.013.227 1.988.484 1.969.666 1.867.606 1.854.668 1.815.542 1.797.662 1.760.784 1.722.392 1.693.068 1.652.597 Societate Cifra de afaceri in RON Societate

ARCADE DOORS SRL 1.569.186 ANDA & YB COM TRADING SRL 1.533.432 BABY STAR 2000 SRL 1.475.983 PETRIA II SRL 1.459.824 MEDIVETSIM IMPEX SRL 1.434.367 PROFESIONAL PRODSERV SRL 1.421.024 LEVEL WOOD PROD EXIM SRL 1.400.396 GINROX PRODCOM SRL 1.397.682 TOP EXPERT DCE SRL 1.382.620 DIGITAL BIT SRL 1.376.152 HIDROPROIECT DESIGN SA 1.375.072 DAHER COM SRL 1.350.760 EL STUDIO DESIGN SRL 1.340.337 FAREN COMEXIM SRL 1.330.572 POWER NET SRL 1.328.796 ALTAMIRA PRODIMPEX SRL 1.307.988 F& D IDEAL TRADING SRL 1.264.605 SERVCO & CONTA SRL 1.223.143 GROUP M.G. INTERNATIONAL 1.216.053 LUDICOM ART SRL 1.190.824 EL MUNDO TOUR SRL 1.177.506 MOD EXPRES INTERNATIONAL 1.161.422 EXPERT LINE SRL 1.084.930 PRONET COMPUTERS COMIMPREST1.062.133 ROCO'CO TEAM-IMPEX SRL 1.059.950 EKOL INVEST SRL

RIVA SRL ACTEC SRL CAVIO PROD SRL EURO TRANS GROUP SRL TUDOR SELF SRL WEB MEDIA SERVICES SRL SMART STAR SRL SYS IMPEX SRL CHENNING TRADING S.R.L. A.S. VIDA EXIM SRL GAUDEAMUS TRADE GENICOM INTERMED SRL LIQENG COMIMPEX SRL ZHONG XIN IMPEX SRL CABO PROD CORPORATION SRL GOLDEN BRICK CONSTRUCT SRL PETRIA SRL MEDIA SYMBIO S.R.L. PATELA SERV COM IMPEX SRL MANICEX TRADING SRL AKIL 97 CO-IMPEX S.R.L. GELPA SRL NOVA - ROM HL SRL YUJING IMPEX SRL ROMANIA GUO CHENG

Zona 3 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON 11.212.915

Societate FARR GROUP SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.418.075 3.331.119 2.963.253 2.596.915 Societate Cifra de afaceri in RON 1.710.436 1.616.319 1.124.031 1.123.261 Societate

PH PNEUMOSERVICE SRL JINDA COMPANY SRL TORNADO DISTRIBUTION 2002 SRL TRAFFIC COMETAL SA

FACHANG SRL DANKO DIVERS SRL HAMEDAN COM SRL RUXCONTAD GRUP SRL

67

Zona 4 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 8.317.201 Societate CORE MATALIAT EXIM SRL Cifra de afaceri in RON 6.745.984 Societate SIND TEL ROMANIA SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 4.200.000 RON
Cifra de afaceri in RON 3.269.023 2.558.657 Cifra de afaceri Societate in RON CULTURE BUSINESS SRL 2.027.701 NISACO PROD COM SRL WEIXIN INTERNATIONAL DEVELOPMENT SRL Societate

Zona 5 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron
Cifra de afaceri in RON 17.919.476 17.166.831 Cifra de afaceri in RON 13.811.284 NEXIDIAN GENERAL CONSULTING SRL EVID-CONT CONSULT SRL Societate Societate BREJAWI INTERNATIONAL SRL

Trepte ale cifrei de afaceri – De la 1.050.000 la 0 RON
Cifra de afaceri in RON 2.909.972 2.396.758 Societate

SANTINA '96 COMPREST SRL HIDROPROIECT DESIGN SA

Cifra de afaceri in RON 1.892.397

Societate LOID GRUP SRL

Zona 6 Trepte ale cifrei de afaceri – Peste 4.200.000 Ron Cifra de afaceri in RON Societate 5.786.999 KLASS PRODEXPORT SRL

2.3.2.2. Analiza zonala a activitatilor economice Considerand impartirea teritoriului care constituie obiectul nostru de studiu in sase micro-zone, vom analiza in continuare in detaliu aceste diviziuni, din punct de vedere al activitatilor economice. Precizam faptul ca este posibila o analiza pentru fiecare micro-zona si fiecare strada in parte, si nu doar una cu caracter general, ca urmare a selectarii tuturor persoanelor juridice prezente pe ficare strada a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. In primul rand, trebuie mentionat faptul ca zona 1, ca urmare a conformatiei sale, nu prezinta nicun tip de activitate economica, cu exceptia fluxului turistic sau a donatiilor pentru Manastirea Plumbuita. 2.3.2.2.1. Zona 2 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Numarul total de societati care desfasoara activitati economice in zona 2 este de 921 unitati. Distributia teritoriala este puternic neomogena. Acest aspect depinde de lungimea strazilor, de pozitia strategica in care se gasesc si de eterogenitatea geografica a zonei, impartita intre spatii verzi si zona urbana. Strada cu cea mai mare rata a activitatilor este Sos. Colentina, unde activeaza 366
68

dar si volumul de trafic. urmata de D-na Ghica cu 318 societati. Colentina. asa cum se intampla pe str. rezulta ca cea mai mare parte a acestora desfasoara activitati professionale. Distributia activitatilor economice pe strazi Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Sos colentina 40% 366 318 90 70 43 22 12 0 100 200 Bujorul alb 1% Str. sau traverseaza o zona caracterizata de prezenta spatiilor rezidentiale. Colentina. fie prin predominanta vegetativi. Din aceasta categorie face parte str. densitatea scazuta a firmelor prezente aici se explica fie prin lungimea redusa a strazilor strazilor (cum este cazul str.operatori economici. atat in procente cat si in valori absolute. tehnice sia dministrative. care traverseaza o zona urbana. 69 . mai ales in cazul Sos. Bujorul Alb. tran sport si depozit. Colentina. stiintifice. data fiind lungimea celor doua strazi si pozitia lor centrala. Strazile cu o prezenta redusa a activitatilor economice sunt Cremenita. Comparativ cu strazile amintite deja . strazile care urmeaza dupa cele doua mai sus amintite sunt Aleea Sinaia si Str. Petricani si Bujorul Alb. mai precis. Acets lucru se datoreaza faptului ca cele doua strazi sunt mult mai scurte si nu au o pozitie centrala. Totusi. Numarul agentilor economici este mai mic de 100. pe Aleea Sinaia opereaza 90 de societati. dministrative. Cremenita. unde functioneaza doar 22 de societati. in timp ce pe strada Sinaia 70. diferenta fata de primele doua artere este destul destul de mare. In graficele de mai jos este presentata aceasta situatie. Asta inseamna ca 74% din activitatile economice din zona 2 se conc concentreaza entreaza pe aceste doua strazi. urmate maia poi de constructii. cu 43 societati). petricani 2% Strada crementi a 5% 300 400 Doamna Ghica 34% Aleea Sinaia 10% Strada sinaia 8% Acest fapt este lesene de inteles. Sinaia. asadar vizibilitatea activitatilor ce se desfasoara. Petricani. b) Analiza activitatilor economice pe strazi Analizand distributia operatorilor economici pe sos. Conform datelor. fiind practic artere secundare ale Sos.

Celelalte 54 de societati ramase se impart in alte 8 sectoare. Concentrarea activitatilor pe Strada Sos Colentina Valori in procente Industria alimentara si agricultura 1% Servicii publice si administrative 0% Sanatate. Prezenta activitatilor economice in zonele ramase este foarte redusa. cu o valoare absoluta de 187 societati dintr-un total de 318. stiintifice. tehnice si administrative” .asigurari si Real Estate 2% Activitati profesionale. Astfel. transporturilor si depozitelor. In procente. culturale si recreative 2% Intermedieri financiare. in timp ce restul agentilor apartin celorlalte categorii. divertisment 2% Activitati de spectacole. asa cum sunt serviciile publice si administrative. tehnice si administrative 50% Constructii. se observa o concentrare mai mare a activitatilor economice din categoria “activitati profesionale. cu exceptia zonei industriei prelucratoare si de administrare a deseurilor. Invatamant si asistenta sociala 1% Hoteluri. Trebuie subliniata in schimb absenta serviciilor publice si administrative. concentrarea acestui sector este de 25%. Prezenta celorlalte sectoare nu este relevanta. daca ne gandim ca din punct de vedere cantitativ este vorba de circa 10 unitati.In valori absolte. transporturi si depozitare 35% Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 4% O astfel de analiza economica se poate face si pentru str. Trebuie mentionat faptul ca sunt sectoare de activitate din cadrul carora activeaza cate o singura societate. adica 58%. 70 . tehnice si administrative 50% Activitati profesionale. stiintifice. care in valori procentuale inseamna 85%.stiintifice. restaurante. mai putin de 10 unitati. D-na Ghica. Un al doilea sector bine reprezentat pe aceasta artera este cel al constructiilor. numarul total de societati care activeaza in aceste sectoare este 312 dintr-un total de 366.

urmeaza analiza Aleii Sinaia. ceea ce in valori relative inseamna 84%. Analizand mai in detaliu datele. Si in cazul strazilor Sinaia si Cremenita. care numara 355 societati. sanatatii si asitentei sociale. mai precis 53 de firme. De altfel. mai precis 420. societatile apartinatoare la cele doua sectoare majore numara numara 775 unitati dintr-un total de 921 cate sunt in registrate in total in zona 2. unde functioneaza 90 societati. tehnice si administrative pe de alta parte si toate celelalte 8 categorii de activitati. cele mai multe activitati aparin categoriei constructii. proportia distributiei economice este cam aceeasi. stiintifice. restaurante. sunt singurele strazi fara activitati ins ectorul industriei alimenatare si agricole. adica 39% din total. stiintifice. In shimb. rezulta ca pe toate strazile exista o puternica discrepanta intre prezenta societatilor din sectoarele constructiilor. cu 22 respectiv 12 societati. a restaurantelor. In acest caz. stiintifice.Concentrarea activitatilor pe Strada Doamna Ghica Valori absolute 187 91 Industria… 11 Hoteluri. Al doilea sector cu o prezenta insemnata este cel al cosntructiilor. se observa ca predominanta este categoria activitatilor profesionale. c) Activitati economice in zona 2 Din analiza distributiei operatorilor economici pe baza sectorului de care apartine. ceea ce trans format in valori relative inseamna 45. Societatile implicate in acest sector sunt aproape jumatate. transporturi si depozite. tehnice si administrative. strazile care in termeni absoluti au o prezenta scazuta a agentilor economici sunt Petricani si Bujorul Alb. In valori absolute. a serviciilor publice si administrative. transport si depozite. tehncie si administrative.… 8 Industria alimentara si… 7 Activitati de… 4 Intermedieri… 4 Sanatate. transporturilor si depozitelor.6%. urmate de alte 18 care desfasoara activitati din categoria activitatilor professionale. In ambele cazuri. 71 . Raman astfel doar 19 societati cu activitati in alte domenii. mai mult de 50% din agentii economici apartin activitatilor de constructii. transporturilor si depozitelor pe de o parte si a celor legate de activitati profesionale. Invatamant… 3 ITC 3 0 50 100 150 200 Dupa numarul de societati.

In concluzie. 118 operatori economici. acestea fiind concentrate cu precadere in Sos. in numar absolut. dar. sectorul hotelier si al restaurantelor. se poate spune ca la nivelul zonei 2. Colentina in schimb. Aceasta diferenta este determinata de prezenta semnificativa a societatilor care activeaza in sectorul secundar (34.Lipsesc agentii economici care opereaza in cadrul serviciilor publice si administrative.6%) de-a lungul Sos. Colentina (366 in Colentina. analizand graficul de mai sus. In cazul Sos. cu accent pe fiecare strada. 72 . in cazul primul sector mentionat mai sus. Colentina. Concret.7% raportat la doar 60% in Sos. adica doar 1. IT&C. secundar si tertiar (318) pe strada. cele de sanatate si de asistenta sociala. asa cum se vede si in graficul de mai jos. adica 12.7% si rezulta din raportul dintre activitatile tertiare (209) si totalul celor din sectorul primar. cea mai mare concentrare de activitati tertiare se concentreaza in strada D-na Ghica. Valorile relative sunt egale cu 65. mai numeroase in Str. 60% din firme opereaza in sectorul tertiar. Dna Ghica) si societatile din sectorul tertiar. in raport cu 318 in Str. d) Analiza activitatilor tertiare De interes este si analiza specifica a sectorului tertiar. servicii legate de intermedieri financiare.8%. referitor la distributia societatilor in cadrul diferitelor sectoare de activitate. Celelalte 6 categorii de activitati ramase sunt: industria alimentara sia gricultura.3% din toata zona 2. asigurari si activitati in sectorul cultural. raportat la activitatile totale. situatia este similara cu cea care se obtine prin analizarea distributiei societatilor pe strazi. strada Colentina prezinta cel mai mare numar de activitati prin comparatie cu celelalte. Rezulta astfel un contrast intre datele referitoare la prezenta operatorilor economici. adica 0. sunt implicate 12 societati din 921. administrarea deseurilor. sunt prezente doar 3 firme. In toate aceste categorii activeaza in intreaga zona 2. Concret. In valori absolute.3%. Coelntina). D-na Ghica (65.

cele mai importante din zona. Colentina este cea mai mare concentrare de activitati tertiare din toata zona 2. In schimb. inferioara procentului de 45%. usor de plasat pe piata ca urmare a preturilor accesibile si a pozitiei geografice favorabile. Comparand fiecare strada se observa o diferenta mare intre Sos. cea mai mica concentrare se intalneste in Str. concentrarea de activitati tertiare pe celelalte strazi este redusa.2. 73 .3. in care se fac investitii pentru construirea unor proiecte rezidentiale. o zona caracterizata de o concentrare scazuta a activitatilor productive si cu un spatiu locuibil de dimensioni medii. in timp ce pe cele din urma se intalnesc cu precadere activitati secundare. predomina activitatile tertiare. unde isi au sediul si numeroase societati cu activitati productive secundare si tertiare.2. In valori absolute. Petricani. si un al treilea segment. Sinaia si in Str.Asa cum este ilustrat in graficul alaturat. D-na Ghica pe de o parte. 2. Colentina si Str. caracterizat printr-o densitate mare a locuintelor. Acesta este un rezultat al prezentei semnificative de activitati secundare. In Sos. Microzona 3 poate fi impartita in 3 segmente diferite: segmentul litoral. Ultimul grafic ilustreaza activitatile tertiare pentru fiecare strada in parte raportat la totalul operatorilor economici care activeaza in sectorul tertiar in intreaga zona 2 (adica 514 societati). Pe primele doua artere.2. strada D-na Ghica are cele mai mare numar de agenti tertiari. structura sociala a cartierului si structura economica productiva. Zona 3 Microaria pe care o analizam in continare este o zona puternic eterogena a orasului daca luam in considerare tesutul urban. si celelalte strazi pe de alta parte. in timp ce Bujorul Alb si Petricani au cel mai mic numar de societati care activeaza in acest sector.

Microaria 3 este un sector important in cadrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din punct de vedere economic productiv. pe langa faptul ca strabate intreg cartierul Colentina de la nord la sud-vest. Asa cum se observa in graficul alaturat. Pe aceasta artera se concentreaza cea mai mare parte din activitatile productive ale cartierului si. In aceasta zona se desfasoara si diferite activitati tertiare. Zona analizata a fost definita. Particularitatea acestei zone sub aspectul profilului urban social si economic consta in faptul ca densitatea urbana ridicata si locuintele de tip bloc coexista cu o realitate diversificata din punct de vedere geografic si economic. Limita de sud este alcatuita din principala strada a zoeni. Fabrica de Gheata deonstreaza aceasta situatie. transporturilor si depozitelor de marfa. este a doua microzona dupa numarul absolut de firme care activeaza sau au sediul legal aici. cea care margineste lacul. Structura productiva din str. prezinta inca numeroase spatii nefolosite. care pot avea posibilitati bune de dezvoltare a propriei afaceri. ingradite si degradate. Coelntina. Astfel. bine reprezentata de diferitele servicii cu potential de devoltare si recalificare. in ciuda faptului ca prezentei Sos. 74 . Aceasta situatie economico-productiva demonstreza o valoare a terenului si o pozitie geografica privilegiata. aici isi au sediul 61 de societati care opereaza in sectorul constructiilor. Asa cum a fost descris si anterior. ca urmare a propriului tesut social. Aceasta strada. 2 societati care desfasoara activitati de asigurari si real estate si 3 care se ocupa de transformarea si administrarea deseurilor. cuprinsa intre Sos. 5 societati active in sectorul serviciilor culturale si spectacolelor. Colentina. 148 dintre apertamente vor avea vedere la lac lacul ul si parcul Plumbuita. cu o valoare medie intre 1500 si 1800 euro/mp. Colentina in apropiere constituie o atractie pentru cele mai multe societati din microaria analizata. Str. anume Sos. 7 care desfasoara activitati IT&C. multumita tarficu tarficului lui zilnic din zona si prezentei transportului public. In imediata apropire functioneaza si o scoala generala si o scoala de limba araba. Fundeni. 30 societati care ofera servicii tehnice administrative si professionale. cele mai diversificate. viitorul complex rezidential Cooper Beach Tower va fi realizat de grupul Cooper Beach cu 12 etaje si va avea 156 apartamente. permite legatura dintre traficul ce vine din nord-vest prin intermediul strazii Petricani si care continua cu Dna Ghica si cel din sud-est. in aceasta zoan au fost realizate investitii importante atat in volum cat si ca recalificare si relansare a zonei. caracterizat de o valoare ridicata a densitatii urbane si de un sistem de artere de comunicatie ca o locatie ideala pentru realizarea de investitii directe si pentru deschiderea de magazine si restaurante de catre catene mari precum McDonald si Mega Image si a unui hotel.Prima dintre cele trei zone descrise mai sus. de asemenea. Fabrica de Gheata si Andronache. dinspre Sos. De altfel.

Sunt inregistrate 413 societati. Tipologia caselor cea mai frecvent intlanita este cea a locuintelor monofamiliare. 9 in industria alimentara si agricoltura. 76 activitati professionale. este delimitata de strazile Gherghitei. amintim prezenta a 21 de societati care activeaza in sectorul constructiilor si al transporturilor. tehnice si administrative. desi in aceeasi microarie 3. Zona beneficiaza de servicii de canalizare. situata in imediata apropiere a acesteia. este caracterizat de eterogenitatea etnica. a ctivitatilor de import-export de produse de artizanat si alimentare. In plus. Aici se afla un numar destul de mic de societati. de alimente sau de servicii de transport marfa. analizata anterior. cu urmari evidente si la nivel economic. 75 . care se desfasoara in strazile Salciilor si Spataru. Acest aspect se explica prin desnitatea urbana scazuta si lipsa unor artere importante de comunicatie. 12 societati ITC. realitatea economica a acestui perimetru se prezinta ca fiind destul de putin dezvoltata si diversificata. Datele prezinta o repartitie destul de echilibrata intre serviciile si activitatile productive. Cea de-a treia zona. ca si existenta serviciilor publice in zona alaturata (scoala generala). Concret. activittai culturale. activitati din sectorul restaurantelor si hotelier. recreative) si activitati profesionale. Emanciparii. prezenta serviciilor diversificate din Sos. Diveristatea ce caracterizeaza Sos. zona poate fi considerata ca avand o preponderenta a activitatilor tertiare. Coelntina. In ciuda densitatii urbane. 2 in sectorul serviciilor de sanatate si asistenta sociala. transport si depozite de marfa. Este strada cea mai relevanta pentru concentrarea de activitati si pentru diversitatea acestora. Colentina. Numarul mare de activitati de transport si depozitare evidentiaza numarul semnificativ de societati mici care activeaza in distributia de produse artizanale. 15 in industria prelucratoare sau de prelucrare a deseurilor. Pe strazile adiacente in schimb. pe langa densitatea urbana. 6 in sectorul de intermedieri financiare si asigurari. 4 societati din sectorul ITC si cateva activitati de servicii de diferite tipuri (culturale. transport si depozitare. tehnico-stiintifice s-a dezvoltat cu precadere in zona. Acest areal. tehnice si stiintifice. iluminat stradal si unele strazi sunt asfaltate. Cu exceptia unor activitati de constructii. din care 273 operatori in sectorul de constructii. desi exista o gama complexa de activitati productive. Acest aspect este evident prin prezenta restaurantelor. Colentina se explica prin importanta acestei artere ca si cale de comunicatie pentru intreaga zona sin imediata sa apropiere. Astfel. 9 in sectorul hotelier sau al restaurantelor. care apartin comunitatii arabe si chineze din cartier. centre de reparatii si servicii ITC. situatia este diferita din punct de vedere al activitatilor productive. dar cu perspective de dezvoltare in ceea ce priveste recalificarea spatiului din punct de vedere urban si social. mai ales in ceea ce priveste activitatile menite sa serveasca piata locala. Realitatea descrisa pana acum demonstreaza o situatie critica. serviciilor logistice si de transport. 3 in cadrul serviciilor publice administrative. prezenta saptiilor verzi a stimulat dezvoltarea unui nucleu rezidential. ceea ce reprezinta un factor important in dezvoltarea activitatilor productive tertiare. iar impartirea lor pe sectoare de activitate este foarte diferita de cea de pe Sos. Simetriei si Salciilor. Se poate observa ca prestatia serviciilor profesionale.Strada a fost restructurata de curand si reprezinta o cale de comunicare importanta atat pentru transportul privat cat si pentru cel public.

Pe restul strazilor nuamrul societatilor scade. culturale si recreative 63% 18% 4% 3% 3% 1% 1% 1% 2% 4% Analizand graficul urmator. Colentina pe strazi 110 Fabrica de Gheata 29 Sos. asigurari si Real Estate Activitati profesionale. atat ca numar absolut. Simetriei 0% 1% 2% 3% 4% Dumitrescu Tanase Str Salcilor Emanciparii Str. transportul si depozitarea constituie principala activitate productiva. se poate observa compozitia economica a cartierului: constructiile. Graficul prezinta situatia celui de-al treilea sector din cadrul microzonei 3. Andronache 19 Str. transporturi si depozitare Hoteluri. caracterizata de predominarea functiei rezidentiale. Invatamant si asistenta sociala Activitati de spectacole. Toate aceste activitati. Zonele in care sunt prezente cele mai multe societati sunt pe Sos. divertisment ITC Intermedieri financiare. tehnice si administrative.Zona 3 % activitatilor tertiare in cadrul activitatilor totaleZona 3 Fabrica de Gheata Emanciparii Sos. cat si relativ. ca si celelalte ce tin de alte sectoare de activitate sunt concentrate. Andronache Fabrica de Gheata Sos. in Sos. tehnice si administrative Servicii publice si administrative Sanatate.Distributia activitatilor economice Sos. Simetriei Sos. Andronache Gorgan Spatarul 0 Intrand in mai multe detalii. Colentina. restaurante. Simetriei 9 Emanciparii 8 Gorgan Spatarul 4 Str Salcilor 4 Dumitrescu Tanase 0 Strada\Polixemia… 413 In graficul alaturat este ilustrat un tablou complet al distributiei activitatilor economice in cadrul microzonei 3. stiintifice. Colentina 41 33 28 26 24 25% 65% Sos. asa cum s-a spus si anterior.Zona Industria Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor Constructii. Fabrica de Gheata). Colentina Str. Distributia activitatilor tertiare pe strazi . apartinand sectorului tertiar. Colentina si in zona laculului Plumbuita (str. 76 . 0 100 200 300 400 500 alimentara si agricultura 3 Activitati economice . urmata de activitatile profesionale. din graficul de mai sus putem intelege repartitia activitatilor aferente sectorului tertiar pe strazile zonei 3.

In zona 4 Str. Oituz. Distributia teritoriala aIntr. cu cel mai mare numar de operatori. care traverseaza practic Tomovic 1% 4% 4% aproape toata zona 4. insumand Str. Tudor Geicu Stanga si vizibilitaii strazii. asa cum s-a vazut si in Negules ui partea de analiza a tesutului urban. datele referitoare la prelucratoare alimentara si . 16% Str.3. Oituz 8% Emanciparii. se observa ca pe deseurilor 5% Intermedieri strazile cu cea mai mare 2% financiare.2. Gherghitei. in zone de multe Petre Litoralul ori greu accesibile. 67% culturale si Gherghitei. SavuNicolae economici functioneaza 30 de societati. recreative Litoralului. unde Gherghit Str. Strada cu ce mai puternica activitate Str. Mihai 1% Ion 2% 1% Ion Acest lucru este normal. fiind strazi mici.3. asa cum este ilustrat si in graficul de mai jos: De altfel. spectacole. Strada Strada Industria Industria Gherghitei restaurante. Mihai Tudor Marcu 9% si Str. Strada Mica. depozitelor Activitati de depozitare si transporturilor – Str. nu se 5% arii ei bucura de o prezenta semnificativa a agentilor Str. 32% 6% Str. prezenta a operatorilor asigurari si economici activitatea Real Estate predominanta este cea 11% Constructii. ca urmare a lungimii Str.2. Oituz. Strada i Emancip Gherghit Mihai Tudor si Strada Savu Bara. agentilor economica este strada Gherghitei. Zona 4 a) Distributia teritoriala a operatorilor economici pe strazi Acest paragraf urmareste distributia activitatilor economice in cele 14 strazi care apartin de zona 4. Impartirea acestora se prezinta destul de eterogena si depinde de dimensiunile strazilor si de pozitia mai mult sau mai putin strategica a acestor strazi. 11% Str. Str. Bara Zamfir pe strazi ei aproape toate activitatile economice din zona. b) Distributia teritoriala a activitatilor economice pe strazi Zona cu cea mai mare concentrare a activitatilor economice este Strada Gherghitei. O descriere exacta a distributiei Zamfir territoriale a activitatilor economice in zona 4 11% se poate vedea in graficul circular alaturat. Str.2. 77 .Valori in ITC procente strazile prezente in zona divertisment si gestionarea 2% agricultura 2% 4. cu se intersecteaza 4 artere principale – Str. legata de sectorul transporturi si constructiilor. Gherghitei. comparand Concentrarea activitatilor pe Hoteluri. economici. Str. Str.

Totusi. Asa cum am prezentat deja in analiza tesutului urban. mai precis fragmentul cuprins intre Str. Litoralului. Marcu Zamfir. sunt prezente in special depozitele si fabricile. care. asigurarilor si cel de real estate. hotelurilor. este clar ca cele mai multe societati commerciale s gasesc in Str. Emanciparii. Pe strada Oituz. dar si sectorul investitiilor financiare. unde unele zone au fost transformate in locuri de depozitare a gunoiului. reprezinta cel mai mare procent al prezentei activitatilor din zona). Str.Histograma alaturata ilustreaza distributia activitatilor economice pentru cele 13 strazi din teritoriu. in sensul ca nu prezinta cladiri cu destinatie productiva. imaginea este aceea a unui spatiu abandonat. atat pentru depozit cat si pentru fabricarea produselor vestimentare. 78 . depozitelor si transporturilor. Astfel. Emanciparii. restaurantelor. se pot numara doar 3 locuinte pe strada Emanciparii. Capitan Marcu Zamfir si Str. care se alterneaza cu depozite si fabrici cu uz comercial si productiv. Tomovici si Str. tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a sectoarelor active in zona tin de sectorul industrial. se observa ca si concentrarea locuintelor scade pe masura ce se intra in zona. neavand nicio activitate productiva in registrata. cu cei circa 30 de agenti economici. Ghrghitei. ba chiar sunt spatii parasite. Oituz. Str. este cel care inregistreaza cea mai mare densitate a spatiilor abandonate. c) Concentrarea activitatilor economice Desi nu este mentionat in datele statistice pe care le-am prelucrat pana acum. societatile inregistrate cu activitate in aceste sectoare sunt numeroase si volumul de investitii este semnificativ. cum ar fi: Str. Asadar. care delimiteaza in est zona 4. numarul de activitati care se desfasoara pe aceasta strada este redus. comercial si financiar si impartirea societatilor este echilibrata (cu exceptia Str. in timp ce restul strazii este ocupat de baraci. activitatile cu cea mai mare prezenta apartin de sectorul constructiilor. caracterizata de prezenta zonelor verzi. Strada Mica nu a fost considerata. Zo Zonele nele verzi amintite nu sunt organizate bine. Si asta deoarece mai mult de jumatate din lungimea strazii. Aceasta microzona este complet inactiva. De altfel. Acest lucru nu este valabil si pentru Strada Gherghitei. sunt prezente 4 tipuri de structuri. d) Lista sectoarelor economice pentru fiecare strada Clasificare economica a fiecaruia dintre sectoarele de activitate se prezinta destul de omogena in zona 4. care prezinta un numar semnificativ de activitati in comparatie cu celelalte. Se evidentiaza si alte strazi in afara de Oituz si Gherghitei. legand direct Strada Tudor Mihai si Strada Emanciparii. fiind prezente doar 9 societati. Strada Emanciparii rezulta de altfel si din analiza tesutului urban ca fiind una dintre cele mai bune strazi ca si accesibilitate.

culturale… domeniul sanatate si asistenta 5 Intermedieri financiare. in timp ce alte 5 au activitati recreative si culturale. transporturi si depozitare Hoteluri. unul care activeaza in industria prelcuratoare prelcuratoare si gestionarea deseurilor. culturale si recreative Industria prelucratoare si gestionarea deseurilor 14% Activitati profesionale. al asigurarilor si de real estate. Pe strada Litoralului gasim doua activitati din cadrul sectorului alimentar. 79 . transporturilor si depozitarii. stiintifice. al restuarantelor si al divertismentului. divertisment 42% Intermedieri financiare. divertisment activitati din sectorul 1 const ructiilor. Pe strada Gherghitei sunt doi operatori care desfasoara activitati in sectorul industriei alimentare. Pe strada 1 ITC Ion Stanga functioneaza 5 1 Hoteluri. alte doau ca apartin de industria prelucratoare. Gherghitei se desfasoara doua activitati din sectorul restaurantelor si una singura ce tine de sectorul financira.Zona 4 Constructii. Asa cums epoate vedea si in graficul urmator. Str. 11 din cadrul sectorului cosntructiilor. asigurari… sociala si alta in sectorul 2 Industria alimentara si agricultura recreativ si cultural. cinci agenti comerciali in cadrul sectorului hotelier. transporturi si… sectorul restaurantelor.6% 8% 8% 14% 5% 1%1% 1% Activitati economice . la care se adauga o activitate din sectorul sanatatii si al serviciilor sociale. transporturilor si Industria prelucratoare si… depozitelor si una din 0 5 10 15 20 25 30 domeniul restaurantelor. Prin intermediul unei analize detaliate. restaurante. 5 activitati apartinand domeniului financiar. se observa diferitele tipuri de activitati economice si sectoare productive. Gherghitei este una dintre cele mai importante din punct de vedere al activitatilor economice: Pe strada Ion Geicu Concentrarea activitatilor pe strada functioneaza o societate in -Valori Absolute industria alimentara. Se mai desfasoara si activitati de servicii publice si administrative si activitati recreative-culturale (cate un singer operant). una in 5 Activitati de spectacole. o activitate in cadrul sectorului financiar. de asigurari si real estate. real-estate. Invatamant si asistenta sociala Graficul prezentat ilustreaza asadar valorile absolute ale prezentei pe strazi a activitatilor economice. O alta societate desfasoara activitati in domeniul divertismentului si al restaurantelor. Pe str strada ada Emanciparii. asigurari si Real Estate Industria alimentara si agricultura Activitati de spectacole. tehnice si administrative ITC Servicii publice si administrative Sanatate. functioneaza o societate care opereaza in industria prelucratoare. una in sectorul ITC. una de ITC. restaurante. una in 30 Constructii. In schimb functioneaza 30 de agenti comerciali in sectorul constructiilor. 5 opereaza in campul financiar si al asigurarilor. transporturilor si depozitarii. Pe Intr.

stiintifice. Urmeaza apoi Intr. Marcu Zamfir insemnata a serviciilor tertiare (Strada Emancipari 3% 5% 14%. una in constructii. Strada Gherghitei si strada Marcu Zamfir sunt doua zone in care sunt concentrate cele mai multe activitati de servicii (20% respectiv 24%). in Str. la acelasi nivel cu Str. zona 4 se tertiare pe strazi. un altul din industria prelucratoare si a gestionarii deseurilor.ZONA 4 poate imparti in trei grupe.In strada Savu Bara opereaza o singura societate. o societate care se ocupa de ITC. cu doar 3% din societati care activeaza in acest scetor. Activeaza aici doua societati. Litoralului Ion Geicu 7%. Deja pe str. unde activitatile tertiare se alterneaza intr-o masura echilibrata cu alte tipuri de activitati. doi din industria prelucratoare. in cele din urma. Oituz Str. in timp ce pe str. destul de omogene intre ele. Nici in Nicolae Zamfir prezenta activitatilor economice nu este foarte numeroasa. Astfel. trei agenti in domeniul activitatilor profesionale. in cadrul zonei 4. Asa cum aminteam deja. 20% 12% de sectroul restaurantelor si. tehnice si administrative si doua care activeaza in domeniul recreativ si cultural. Tomovici. Petre Negulescu Intr. transportului si depozitarii. in domeniul constructiilor. Acest grafic circular este crescator. In cele din urma. Strada Marcu Zamfir 24 7% 5% 24% %). Distributia activitatilor apare eterogena pana la un punct: astfel. Situatia. cele cu Str. asa cum este prezentata in graficul alaturat. al asigurarilor si de real estate si doua in cadrul serviciilor publice si administrative. (7%). prezenta activitatilor tertiare este mai densa (7%). Gherghitei cu 5% din operanti. Mica nu functioneaza niciun tip de activitate comerciala sau economica. Urmeaza strazile Oituz. una in industria prelucratoare si alta in doemniul constructiilor. e) Distributia activitatilor tertiare pe strazi In continuare prezentam un studiu detaliat asupra distributiei activitatilor tertiare pe strazi. de asigurari si real estate. patru in sectorul financiar. doua societati cu activitati profesionale. Mihai Tudor se poate vorbi despre despre un operator din industria alimentara. 80 . Gherghitei 5% al prezentei serviciilor (primele trei strazi). pe strada Tomovici se observa prezenta unei societati care activeaza in sectorul alimentar. 12%. dupa cum urmeaza – strazile cu un procent pana in Str. Strada Oituz 10 %. Litoralului si Emanciparii (cu o prezenta de 10%. Asa cum a fost prezentat si in analiza tesutului urban. pentru inceput se poate afirma ca distributia activitatilor tertiare se prezinta dispersata. de 14% investitiile finanziare.Strada Marcu Zamfir se caracterizeaza prin prezenta unui operator din sectorul industriei alimentare. Strada Gherghitei 20%. De-a lungul str. 5 in sectorul constructiilor si doi pe partea financiara. Se observa astfel ca Strada Petre Negulescu prezinta cea mai mica concentrare de activittai tertiare. asa cum se vede si in graficul de mai jos. Tomovici Ion Geicu un procent mediu al prezentei acestor activitati (Strada Str. Strada Litoralului Emanciparii Gherghitei 12%) si in cele din urma strazile cu o distributie mai Str. tehnice si administrative si una pe domeniul cultural-recreativ. situatia etse un pic diferita. Petru Negulescu functioneaza doi operatori din industria industria alimentara. asigurari si real estate. Sunt opt societati care functioneaz ain domeniul restaurantelor. respectiv 14%). Pe strada Oituz functioneaza sapte societati in domeniul cosntructiilor. ar trebui citit in sens orar. stiintifice. depozite si tran sport. in sensul ca pentru a intelege caracterul dispersat al distributiei activitatilor. Ion Geicu. activitatile cele mai prezente in aceasta zona 10% sunt cele legate de cosntructii.

Astfel. folosit si in cazul celorlalte microzone. a dus la nasterea unei microzone diferita de tesutul social si urban sin restul arealului Tei Toboc. care. De mentionat insa ca nu sunt prezente toate toate categoriale in cadrul acesui areal de analiza. Alta societate ofera servicii culturale/recreative. o societate in domeniul financiar. Totusi. Marcu Zamfir. vedem ca acesta este acrcaterizat de o mare diferentiere atat sociala. stiintifice. pe strada Emanciparii se gaseste o societate care opereaza in industria prelucrarii si gestionali deseurilor. Zona 5 Pentru analiza structurii economice si a distributiei si concentrarii activitatilor economice in microaria 5. a spatiilor verzi publice si a malului lacului in partea de vest a zonei 5. al industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. doar 8 din cele 10 tipuri de activitati se regasesc in microzona analizata in acest paragraf. a dus la crearea unui sistem sistem de activitati productive diversificate.3. Prezenta unei retele de strazi imbunatatite. al asigurarilor si de real estate. Ion Geicu. nu in ultimul rand.4. o societate care desfasoara activitati in sectorul administratiei publice si una care activeaza in sectorul cultural. Ferestrei.2. cele care activeaza in sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor si inc el alc osntructiilor. de alimnetatie publicarestaurante (8 societati). a energiei electrice. arealul analizat pare a fi destul de omogen din punct de vedere al activitatilor economice prezente. fiind vorba despre o zona aproape abandonata si care nu beneficiaza de servicii esentiale pentru populatie si in acleasi timp pentru desfasurarea unor activitati economice. 81 . au fost luate in considerare aceleasi categorii ale clasificarii CAEN. mai ales in zona strazilor Neagota. Mai ales prin analizarea activitatilor ce se desfasoara in strazile Emanciparii. 2. de o complexitate si diversi tate a situatiilor sociale. prezinta activitati din sectoarele industriei alimentare. la randul sau. Observand structura geografica a teritoriului cartierului Tei Toboc.2. 5 operatori in sectorul alimentatiei publice si hotelier. una in domeniul sanatatii si asistentei sociale. transporturilor si depozitelor resimt intr-o masura mica structura sociala a cartierului. activitati profesionale. cat si ambientala si. De altfel. ceea ce vine sa completeze analiza teritoriala facuta in primul paragraf. Strada Ion Geicu prezinta o societate care activeaza in industria alimentara. in cocnluzie.Urmatorul grafic este o histograma care urmareste sa demonstreze natura diferitelor activitati de pe fiecare strada. conditiile economice ale populatiei care locuieste aici. Marcu Zamfir. Paroseni si Gimalau. Sipca. ITC si. prezenta diferitelor servicii in teritoriu si a posibilitatilor acestei populatii populatii de a beneficia de servicii diferite. tehnice si administrative. strazic concentreaza si cea mai mare prezenta a serviciilor. Slaba diversificare a activitatilor productive care functioneaza in microzona 5 evidentiaza faptul ca doar unele tipuri de activitati. O ultima strada. una in sectroul alimentatiei publice si al restaurantelor.

stiintifice si profesionale. este alcatuita din patru benzi. si leaga orasul si cartierul de referinta cu imprejurimile Buucrestiului. servicii tehnice. daca consideram intregul perimetru Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. asa cum a fost deja descris anterior. Concentrarea cea mai mare de firme din aceste categorii se afla in strazile Constantin Beiu. alimentara si industria de prelucrare si depozitare. tehnice si administrative. In restul cartierului sunt prezente in cea mai mare aprte doar trei tipuri de activitati. cu o predominare aproape absoluta a sectorului industriei 82 . sub profilul tipurilor de activitati productive subliniaza o prezenta predominanta a societatilor care activeaza in sectorul constructiilor si transporturilor (46). anume cea de constructii. amintim prezenta serviciilor de publica alimentatie/restaurante. intermedieri financiare si real estate. Urmeaza. strada care. Acesti factori considerati impreuna explica prezenta nu numai a industriei de prelucrare si gestionare a deseurilor. Constantin Beiu si Paroseni. Atat activitatile legate de structuri de primi primire re si restaurante. Trecand in revista si celelalte tipuri de activitati economice prezente in zona. care tin de categoria serviciilor tertiare. nu in ultimul rand. doua pe fiecare sens de circulatie. Perimetrul poate fi definit ca o zona putin relevanta pentru activitaea economica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. desi cu o concentrare ceva ma mare in Str. dar un numar important de societati in raport cu toata microzona 5. Din aceasta ultima categorie. a celor de servicii. serviciile de asigurari. cat si cele ale industriei agro-alimentare numara 3 operatori care functioneaza in cadrul microzonei 5.Aceasta zona este traversata de Strada Petricani. dupa numarul de societati. Zona studiata a atras un numar mic de activitati economice. activitati culturale si recreative. desi cu putini operatori din fiecare categorie. Analiza completa a compozotiei microzonei 5. se evidentiaza o predominare a activitatilor professionale. restaurantele. Alte sectoare prezente. de o categorie mai buna de locuinte si de un cost al terenurilor destul de scazut. sunt serviciile ITC. Paroseni si Gimalau. Activitatile care au sediul aici beneficiaza de o mai buna retea rutiera. dar si a sectorului de constructii si depozite de marfa si. sectorul prelucrarii si gestionarii deseurilor. Aceste activitati sunt impartite intr-o masura omogena in tot perimetrul.

1 in sectroul activittailor professionale. aceasta zona a cartierului este mai diversificata din punct de vedere al profilului activitatilor economice. precum serviciile publice si sanitare. Paroseni prezinta cea mai mare concentrare de societati din total. Conctantin Beiu. In Str. Neagota. Cum reiese si din graficul si din prezentarea perimetrului. Ferestrei. Asa cum a fost descris si mai devreme. Str. 1 in tran sport si depozitare de marfa. Din graficul urmator se pot extrage diferite informatii cu privire la structura economica generala a cartierului. In Str. Ferestrei functioneaza 7 firme (5 in constructii si transporturi. din care 6 apartin sectorului de constructii si transporturi. Strada Neagota adaposteste 7 societati (2 in industria prelucrarii deseurilor. Sunt prezente mai apoi si cateva categorii. relevante pentru activitatile productive prezente.prelucratoare. Ferestrei si Gimalau. prezentul perimetru se prezinta ca fiind putin dezvoltat din punct de vedere al profilului realitatilor economice care functioneaza aici. professionale sau administrative. in raport cu alte microzone ale cartieului Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. ne vom referi la urmatoarele strazi: Str. Constantin Beiu. dinc are 3 activeaza ins ectorul constructiilor transporturilor di depozitarii de marfuri. 1 in prelucrarea deseurilor. sectoarele de constructii. transporturi si depositare. cele mai multe firme. comparativ cu cel de servicii. fiind sediul a 2 operatori din domeniul prelucrarii deseurilor. stiintifice. 2 in sectorul activitatilor culturale si artistice recreative). se concentreaza in partea de vest a cartierului. iar ultima intreprinde activitati stiintifice. Neagota. in termeni relativi sau absoluti. Sunt prezente in total 5 firme. Totusi. 1 ce tine de activitatile structurilor receptive si doua in sectorul activitatilor culturale. 83 . in zona definita de strazile Paroseni. 1 in sectorul structurilor receptive. Str. Strada Gimalau este cea de-a patra strada analizata sub profilul concentrarilor societatilor din fiecare sector. una opereaza in sectorul prelucrarii deseurilor. element emplematic al realitatii sociale ale zonei. Constatin Beiu. Asa cum rezulta din datele si din graficele corespunzatoare. ca si cel alimentar si al industriilor de prelucrare a deseurilor constiutie nucleul definitoriu al activitatilor economice in chestiune. La analiza situatiei specifice a unor strazi. unde sunt prezente 8 societati. tehnice si administrative. una de domeniul hightech si ultima de sectorul industriei alimentare. 1 in activitati tehnice. 1 in sectorul constructiilro si transporturilor. stiintifice si profesionale).

Lopetii Str. reprezinta in mod sigur partea cea mai importanta a perimetrului perimetrului considerat.Zona 6 Activitati profesionale. Sipca Str. Mai sunt prezente societati care ofera servicii de ITC (7%) si firme care opereaza in sectorul de prelucrare a deseurilor. Pietrisului Str. Petre Ispir Intr. in 7% Sanatate. cu cei 13 agenti economici.5. Steaua Rosie Gimalau 1%1% 1% Ferestrei 1% 1% 4% 3% 1% 4% 17% 4% 10% 4% 4% 9% 5% 9% 5% 4% 6% 4% Garficul de mai sus ne prezinta o perspectiva analitica a localizarii activitatilor sectorului tertiar in zona. este posibila Constructii. Plumbuita. 3% Servicii publice si administrative asa cum se ilustreaza si 3% in graficul circular Industria prelucratoare si gestionarea 2% 2% deseurilor alaturat. Palamidei Str. Memoriei Intr. Magura Vaii Str. restaurante. transporturi si depozitare individualizarea unei 59% Hoteluri. Firmele care functioneaza in cadrul acestei zone sunt specializate in cea mai mare parte pe activitati de transport si depozitare marfuri. ITC 17% Circa 60% dina ctivitati sunt cuprinse. ceea ce indica o specializare productiva scazuta.3. 84 . Tigleror Folclorului Ion Marin Str. stiintifice. care. Diagrama alaturata ilustreaz ain schimb procentul societatilor pentru fiecare sector.2. Zona 6 Zona 6 se deosebeste de celelalte printr-o prezenta foarte redusa a societatilor economice. Afirmarii Intr. Costantin Beiu Intr. care ocupa 18% dina ctivitatile din zona. Olanelor Str. activitati care nu necesita o dotare tehnolgica. de altfel. statisticile diferitelor tehnice si administrative activitati.2. Invatamant si asistenta 7% sociala acets sector productiv. Cea mai mare concentrare se observa pe strada principala. Safirului Str. din numarul total de agenti economici prezentin microzona 5. Urmeaza mai apoi sectorul serviciilor. Analizand in detaliu Activitati economice . divertisment puternice prezente de activitati specializzate in Industria alimentara si agricultura transportul de marfa. Structura functionala a activitatilor apartine de sectoarele de tran sport si depositare marfuri. 2.Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi Intr. Nicolae Paraschiv Str.

ARISTOTE PLUMBUI Zona 6 Astfel. impartiti pe sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 7 in sectorul edilitar. paralela cu Plumbuita si carcaterizata de prezenta a 12 operatori economici. Strada Plumbuita este reprezentativa. 2 in cadrul activitatilor stiintifice. Asa cum a mai fost spus deja. dupa numaruld e agenti economici: • Plumbuita. Pana acum. care 3% LUI 32% totalizeaza 70% din totalul activitatilor. ceea ce se 2% explica atat prin lungimea acestora. Plumbuita care reprezinta 33% din activitatile desfasurate in zona 6. Histograma alaturata ilustreaza valorile absolute ale prezentei activitatilor economice pe strazi. cea mai mare densitate este. care reunesc 1/5 din totalul activitatilor economice. Tamaioarei. caracterizata de prezenta activitatilor de transport si depozitare (9 din 13) • A doua in ordinea importantei este Str. industria agro-alimentara si prelucrarea deseurilor au cate un singer reprezentant. RULUI RICINULU I 22% TAMAIOA REI 29% 5% ION PORUMB ACEANU 7% Analizam in continuare vocatia economica a fiecarei strazi din interiorul microzonei 6. cu cele 13 societati dinc are 9 in cadrul categoriei cosntructiilor si transporturilor. stiintifice si administrative. pe cele trei artere principale. Serviciile ITC. In graficul urmator sunt prezentate procentele Distributia teritoriala a agentilor economici pe strazi concentrarilor activitatilor economice pe strazi. Este lesne de esplica acest lucru. 2 care opereaza in activitatile professionale. Microzona analizata ina cest paragraf este caracterizata printr-o puternica prezenta a activtatilor netehnologizate. in ordine descrescatoare. strada cu cea mai mare densitate de activitati economice este Str.multumita mai ales pozitiei strategice a strazii principale. asa cum era L LINOTIPU TA de asteptat. si a spatiilor largi de depozitare a marfurilor. Distributia pe strazi a activitatilor confirma concentrarea majora a operatorilor economici in strazile mai lungi si mai accesibile. cele doua strazi analizate insumeaza 50% din operatorii economici activi in zona. Plumbuita. profesionlae si administrative. stiintifice si administrative si cate una in ITC si sanatate si asistenta sociala. Serviciile legate de asemenea activitate demonstreaza si prezenta semnificativa a celor care opereaza in sectroul activitatilor professionale. cat si prin ELEVATO intretinerea lor. unde sunt prezente aceleasi activitati de transport si depositare de marfuri (7 din 12) 85 . Cea de-a doua strada ca importanta este Tamaioarei. data fiind lungimea arterei.

imaginile intalnite trecand de la spatii verzi la terenuri parasite. 182. unde acestia pot juca table. Cea de-a doua benzinarie este Lukoil. transporturilor si depozitarii marfurilor • Celelalte 4 strazi ramase urmeaza aceeasi schema. Ricinului. Irza si a Institutului Clinic Fundeni. tabloul general al zonei Plumbuita-Steaua Rosie-Petricani. In cartier exista. biserica de la intersectia dintre Str. in cartier mai sunt alte 3 biserici . care se ocupa de salubrizare in sectorul 2. si o moschee. Imaginea de ansamblu este aceea de cartier aflat intr-o vizibila stare de degradare. Fundeni. punctele de asistenta medicala lipsesc in cadrul arealului studiat. Fabrica de Gheata. sah). Doamna Ghica si Sos. Singurul supermarket. unde 6 din 9 societati desfasoara activitati ins ectorul constructiilor. Nu in ultimul rand.3. de la case darapanate la vile sau de la zone lipsite total de servicii. spatiu nefolosit in prezent. depozite pentru materiale de constructii. la intersectia cu Doamna Ghica. de asemenea. La sud de Sos. Petricani. fara sa existe insa un serviciu dominant care sa dea un caracter specific cartierului. zona este deservita de o serie de autobuze (liniile 167. Activitatea comerciala se polarizeaza pe principalele cai de acces din cartier. Colentina. Colentina. in cateva cuvinte. troleibuze (66) si tramvaie (21). Pe langa aceasta insa. tehncie si administrative si diferite servicii. Pe langa faptul ca este principalul punct de aprovizionare pentru populatia din zona. Colentina si biserica “Cuvioasa Paraschiva” in str. spatii verzi amenajate pentru copii (locuri de joaca) si pensionari (locuri de recreere. farmacii. situata la intersectia strazilor Petricani. cu un aspect rural chiar. Pentru reabilitarea acestui perimetru. Colentina si Sos. in fata Palatului Ghica. in zona Sos. 86 • . la nord de lacul Plumbuita isi are sediul societatea Supoercom. locuitorii benficiind insa de localizarea in imediata vecinatate a Spitalului E. cat si la schimbarea calitatii vietii locuitorilor. la cares e adauga si activitati professionale. fiind prezente aceleasi activitati.3. Din punct de vedere al lacasurilor de cult. este cu siguranta nevoie de o inteventie externa. pe strada Cremenita functiona Piata Colentina. In ceea ce priveste transportul public. Interiorul zonei in schimb este lipsit de mijloace de tran sport. in partea de sud a cartierului.“Inaltarea Domnului” Ghica-Tei in Str. ceea ce indica starea de degaradare si saracie a zonei. este situat la intersectia dintre Soseaua Andronache si Colentina. Serviciile publice de baza sunt prezente pe arterele exterioare ale cartierului. 282). in special in partea sudica. deschiderea acestui punct comericla a oferit si numeroase locuri de munca pentru locuitori. Am descris astfel. cu activitati care nu necesita o specializare tecnologica. spatii comerciale. care poate duce atat la cresterea economica a arealului. Astfel. la una dintre cele mai aglomerate artele ale Bucurestiului. pentru cetatenii de origine musulmana. stiintifice. dar si spalatorii auto. in cartier functioneaza o sucursala a Bancii BRD. Colentina. fast-fooduri. este si o statie de benzina Agip.vorbim despre o zona in care sunt prezente servicii bancare. sub mai multe aspecte. Astfel. prezenta Manastirii Plumbuita in centrul cartierului este dominanta. Cu exceptia catorva farmacii si cabinete stomatologice. situata tot in zona strazii Fabrica de Gheata. benzinarii. insa toate aceste trasee marginesc cartierul pe latura vestica si sudica. Doamna Ghica si Bulevardul Lacul Tei. In ceea ce priveste serviciile. Tot pe Sos. care apartine retelei Mega Image. locuitorii fiind obligati sa se deplaseze pe jos pana la cele mai apropiate statii RATB. Servicii publice Perimetrul care constituie obiectul de studiu al prezentului proiect se caracterizeaza prin aspectul general contrastant.Urmeaza Str. zona 6 este caracterizata de prezenta unor intreprinderi low-tech. 2. situata chiar la intersectia dintre Sos.

Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. ulei.stare ecologică slabă.02) încadrând secţiunea în clasa II de calitate. agrement. ci doar anumite areale. lipsa de simt civic a unora dintre cei care locuiesc sau lucreaza in zona nu fac decat sa strice imaginea acestei arii. sub forma unor acumulări permanente pentru folosinţe de piscicultură. benzină şi dau tot la est spre strada. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată (56. 7 Singura apă curgătoare care străbate teritoriul Sectorului 2 este râul Colentina. Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea râului Colentina s-a materializat prin amenajarea hidrotehnică a lacurilor Tei. iar acum rezidenţii din zona lacului aruncă în lac gunoaie şi reziduuri din construcţii.Petricani Zona care constituie obiectul prezentului studiu.4 Situatia referitoare la mediu in zona Plumbuita.42 mg/l) însă se dezvoltă puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides. cu traficul sau cu consumul de droguri. având în vedere că nu funcţionează conducta dintre cele două braţe ale lacului. Abia in 2006 de exemplu.3. Din pacate. cu incendiile provocate de instalatiile electrice improvizate. Principala problema in aceste zone o constituie pozitionarea pe raul Colentina. nu există nici măcar containere sau coşuri de gunoi care să înfrâneze parţial dorinţa de a polua. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia azotaţilor care în primavară au depăşit limita clasei III de calitate. Pe ţărm. Mai mult. Braţul secundar al lacului e închis. Tot lacul creat din partea Raului Colentina a fost construit pentru agrement6. Cartierul Plumbuita este unul dintre cartierele bucurestene care si-a format in timp imaginea unui cartier de risc. Inafara de gunoaie si alge. Stadiul trofic: hipertrof. atenuarea viiturilor. mai precis pentru construirea unei statii de pompare a apelor si a retelei de canalizare. iar apele nu se întâlnesc. Aphanizomenon gracile. ceea ce nu permite evacuarea apelor pluviale si menajere in sens gravitational. care face parte din bazinul Argeş şi este afluent de stânga al Dâmboviţei. Oamenii s-au obisnuit cu gramezile de gunoaie. unde se amestecă ape pluviale şi menajere. mai precis un total de 17 strazi la nivelul ambelor cartiere. In schimb. Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică corespunzătoare clasei II de calitate. Cu toate acestea nu au fost scoase de pe harta zonelor inundabile cartierele in intregime. Fundeni şi Pantelimon. înregistrandu-se o biomasă de 104. Indicele de saprobitate mediu încadrează secţiunea în clasa IV de calitate . Microcystis) şi Cryptophytele. în zona lacului există rampe special create pentru deversarea gunoaielor. Calitatea apei din râului Colentina7 si din lacul Plumbuita a fost în programul de control pentru zone vulnerabile şi substanţe organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic . aceste probleme nu sunt singulare la nivelul Bucurestiului. Analiza biologică a evidenţiat la nivelul algelor planctonice o dominantă a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie.III.2. prezinta conditii de viata mult sub nivelul celor normale in secolul XXI intr-o capitala europeana. pentru că. creând astfel alge şi miros de putrefacţie.Steua Rosie . în campaniile următoare să devină dominante algele verzi din genul Scenedesmus. Prezenta parcului si a lacului in zona ar trebui sa fie un punct in favoarea locuitorilor. Lacul Plumbuita este partea cea mai depresionară din zonă şi direcţionează toate apele secundare din cartier. 87 . cu număr redus de indivizi (în iunie) şi Crucigenia (august). atat din punct de vedere infractional.4 mg/l în zona de mijloc a lacului. in cartierele Plumbuita si Colentina au fost investiti 7 milioane de RON pentru retelele de apa si canalizare. Plumbuita. neexistând conducte sau decantoare înainte de intrarea în lac. In martie are loc înflorirea puternică a diatomeelor (Cyclotella meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella vulgaris). irigaţii. Schema de amenajare a râului Colentina este compusă din 15 lacuri amplasate în cascadă. cat si din punctul de vedere al insalubritatii. trebuie mentionat că apele lacului sunt poluate cu grasimi. indicele de saprobitate (2.

menajere. Pe de alta parte. cei care isi doresc sa ajunga la manastire pentru a se reculeaga. Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare. Pentru schimbarea imaginii parcului si imbunatatirea conditiilor de viata a celor care locuiesc in arealul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. artari. sunt envoiti sa traverseze zona descrisa mai sus. Voluntarii care s-au ocupat de ecologizarea lacului Plumbuita in cadrul unei actiuni de salubrizare organizate de Administratia Nationala Apele Romane la inceputul lunii iunie a acestui an. au colectat peste 160 metri cubi (aproape 5 tone). • lipsa sistemului de aprovizionare cu apa si de preluare a apelor uzate. • lipsa contractelor de prestari servicii privind salubritatea. in mijlocul aceluiasi parc. 88 . se afla Manastirea Plumbuita. In acelasi timp. frasini si stejari. este departe de a a avea destinatia initiala. • prezenta urmelor de ardere a deseurilor de orice fel. • lipsa unui loc special amenajat pentru depozitarea deseurilor menajere. Mirosurile sunt greu de suportat. Aceasta situatie este cu atat mai constrastanta cu cat. unul dintre locasurile de cult importante ale Bucurestiului. direct in strada sau pe malul lacului. Parcul Plumbuita a fost amenajat ca zona de agrement in anul 1977 si includea terenuri de joaca pentru copii si chiar o fantana in mijlocul lacului. a carei imagine este completata de personaje care cer mai mult sau mai putin amenintator “da-mi o tigara” sau “n-ai cumva un leu?”. ca sa nu mai vorbim despre imaginea de nedescris pe care toti care lucreaza sau locuiesc in zona sunt nevoiti sa o vada zilnic. in toamna anului trecut s-a desfasurat si o campanie de plantare de arbori.Pe langa problema colectarii apelor. Acest proiect a contribuit astfel la suplimentarea zonei verzi. in cele doua etape ale programului au fost plantati circa 700 arbori – mesteceni. Astfel. in zona mentionata au fost identificate urmatoarele nereguli: • depozitari de deseuri din constructii rezultate in urma interventiilor asupra unor constructii ce au fost amplasate anterior. care oricum la nivelul Bucurestiului se afla in numar redus comparativ cu nevoile numarului populatiei. In total. Din punct de vedere al Protectiei Mediului. zona cartierului Plumbuita se confrunta si cu problema deseurilor menajere din preajma lacului. acestia acuza firma de salubritate ca nu trec saptamani la rand prin cartier pentru a ridica gunoaiele. In prezent. program care s-a repetat in aceasta primavara. intreg arealul fiind practic transformat intr-o groapa de gunoi. preferand astfel sa arunce gunoaiele menajere si nu numai. Locuitorii cartierului sunt depasiti de situatia aceasta si au apelat in mai multe randuri atat la autoritati cat si la mass-media in incercarea de a solutiona problema. • lipsa unui sistem de colectare selectiva a deseurilor din ambalaje rezultate din activitatile comerciale din perimetru. aceea de zona de agrement. multi dintre locuitori refuza sa incheie contracte de salubrizare.

Reglementarea neconformitatilor mentionate mai sus duce la imbunatatirea accesibilitatii in zona – obiectiv specific al proiectului de dezvoltare.Pozitionarea pe raul Colentina.Investitii pentru retele de apa si canalizare . 89 . adaugam in continuare o analiza Swot sectoriala.Infractionalitate Plumbuita si Colentina) .Steaua Rosie – Petricani In cartierul Plumbuita sunt mai multe locatii istorice si monumentale. • Mănăstirea Plumbuita (figura 3).Depozitarea deseurilor menajere. asa cum ar fi: • Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1).Absenta de cos de gunoi pe malul lacului . importante si atractive pentru Regiunea BucurestiIlfov. Pentru a rezuma prezenta analiza ce face referire la aspectele de mediu ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. care vor schimba imaginea curateniei in zona cartierului .Programe de ecologizare si salubrizare a . • Monumentul Eroilor 1916-1918 (figura 2). Puncte tari Puncte slabe .Inexistenta unui loc special pentru colectarea aparatelor electrice si electrocasnice 2.3. zona prezinta diferite puncte de atractie.Prezenta parcului si a lacului Plumbuita. fapt care nu permite care ar putea fi transformat intr-un spatiu evacuarea apelor menajere si pluviale in sens cultural si de agrement gravitational . • „Palatul Ghika Tei” (figura 5). Numele de Plumbuita ia fost dat de localnici. Asa cum se observa pe harta de alaturi. Patrimoniul cultural al cartierului Plumbuita .Dezvoltarea de programe de plantare de amortizare este de minim 10 ani) arbori pentru suplimentarea zonei verzi .5.Calitatea apei din lacul Plumbuita foarte scazuta . de interes cultural.Consumul de droguri in parc si in zona manastirii Oportunitati Amenintari . datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb.Dezvoltarea de proiecte rezidentiale in .Multe familii nu au contracte cu firmele de salubrizare .Dezinteresul locuitorilor din zona pentru mentinerea zona.Nivel de trai scazut (7 milioane RON in 2006 pentru zona . din constructii si a deja existente aparatelor electrocasnice pe malurile lacului .Lipsa retelelor de canalizare pe majoritatea dintre strazi din Petricani – Steua Rosie – Petricani .Absenta de minim doi statie de pompare apelor menajere zonei lacului si pluviale (costuri mari de executare si grad de . .

pe locul vechii case părinteşti a banului Dumitrache Ghica8. asupra carora ne oprim pentru o descriere detaliata si pentru o prezentare a potentialului artistic foarte mare. ca resedinta de vara. Biserica Ghica-Tei a fost paraclis al palatului.Turism 1983). este o construcţie în stil neoclasic. Palatul Ghica-Tei este cel mai reprezentativ monument de arhitectura neoclasica italiana din oras. care mărgineşte latura sudică a lacului. palatul este restaurat de Sorin Ilfoveanu. pe fundatiile unor case mai vechi. salonul vanatorec. Petricani si lac prezinta mai multe puncte de interes istoric. zona cuprinsa intre Sos.Cum se poate observa si in fotografia satelitara prezentata mai jos. 9 8 90 . Graur Florescu . Se remarca holul de primire a carui bolta pastreaza pictura initiala. in stil diferit de cel traditional (1833). cu motive romantice. ridicată de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica în anul 1822. În anul 1978. Exista si o sala muzeu unde sunt expuse obiecte ce reflecta istoria acestui monument (dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. construit fiind in 1822. de domnitorul Grugore al IV-lea Ghica (1822-1828) A fost restaurat si transformat in restaurant de epoca (Restaurantul Tei). a italianului Giacometti. cabinetul de lucru. salonul Ludovic si sala tronului9.editura Sport. ce foloseste vara terasa dinspre lac cu 450 de locuri la mese. precum si saloanele care mantin denumirile fostelor lor destinatii: sala de receptie. Elena Roşca şi Dan Broscăuţeanu. „Palatul Ghika Tei” (figura 5). Palatul Ghica a fost construit in stil neoclasic. in anul 1822.

în apropierea ei s-a dus cunoscuta lupta dintre 91 . Doamna Ghica 3 sector 2). Astfel în 1595 a suferit urmarile invaziei turcesti condusa de Sinan Pasa iar în 1632. Fosta Capela a Palatului Domnesc al Printului Grigore Ghica. Realizata in 1883 de mesterul Iosif Weltz. sec. XVIII – XIX. Fiind acoperit cu tabla de plumb. care dateaza de la mijl. In apropierea structurii se gaseste si Monumentul funerar Grigore Ghica (Str. zidita în anul 1833. Paideia . sector 2). în incinta căreia se află şi Casa domnească. Ca toate constructiile de acest fel si manastirea Plumbuita a avut multe de îndurat.2002). ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tânăr(1559-1568). asezamântul monahal a fost numit de populatie „Plumbuita". Doamna Ghica nr.Ed.Biserica „Inaltarea Domnului Paraclisul Familei Ghica–Tei” (figura 1): o biserică ortodoxă din Bucureşti (Str.3. pictata de pictorul italian Giacometti (Bucuresti in date si intamplari Radu Olteanu . Mănăstirea Plumbuita (figura 3). 1585-1591). Opera lui a fost terminata de succesorii la tron: Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si Mihnea Turcitul (1577-1583. Acest prim ctitor al manastirii era fiul lui Mircea Ciobanul. la 25 octombrie. ridicată de Matei Basarab în 1647.Doamna Ghica. în curtea Bisericii "Înălţarea Domnului" .

În cadrul mănăstirii funcţionează atelierele Secţiei de Pictură. inclusiv o secţie de turnat clopote. mănăstirea dispunea de ateliere de sculptură. Radu. cladirea manastirii. fiul lui Constantin Ilias. Tabloul votiv al bisericii ii infatiseaza pe voievodul-ctitor Matei Basarab si pe Elena Doamna. cunoscut muzeu de carte veche. Casa Domnească: aici este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă. construind si un rând de case domnesti. 4. chiliile. Pantelimon şi Ioan cel Nou de la Suceava. cu turla pe naos. Biblioteca mănăstirii. de preparat tămaie şi ateliere de prelucrare a obiectelor de cult din metal. Dupa câstigarea luptei. Matei Basarab a refacut. de plan triconc. Mai detinem o icoana a Sfantului Nicolae de secol XVIII. precum şi picturi murale originale. 2. În ultimul sfert al veacului al XVI-lea a functionat aici o tipografie. Până recent. Pantelimon si Ioan cel Nou de la Suceava. în 1647. 3. cuprinde titluri valoroase. fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectura civila anterioara secolului al XIX-lea care se pastreaza in Bucuresti. care este facatoare de minuni. la etaj. sprijinite pe coloane cilindrice. 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către stareţul Simeon Tatu). Restaurare şi Patrimoniu din cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti. de tâmplărie mecanică şi manuală. de aproape un metru. sprijinit de moldoveni si de tatari. biserica mănăstirii. turnul clopotniţă.Matei Basarab si rivalul sau la domnie. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: 1. (Cel mai mare clopot turnat la Mănăstirea Plumbuita are 1200 de kg şi este în funcţiune la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti). In interior se afla moaste ale Sfantului Ierarh Nicolae si ale Sfintilor Mucenici Gheorghe. În interiorul bisericii se află moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfinţilor Mucenici Gheorghe. aceasta fiind prima carte tiparita la Bucuresti. Casa Domneasca are arcade pe masive de zidarie la parter si arcade mai numeroase. care evidentiaza influenta arhitecturii moldovenesti. printre altele a fost scos în 1582 un „Tetraevanghel". Între 1933-1940 manastirea a fost supusa unor restaurari serioase conduse de Comisia Monumentelor Istorice. 92 . Manastirea a suferit mult si în urma cutremurelor din 1802 si 1838 iar apoi a fost transformata în închisoare pentru revolutionarii de la 1848. cat si ancadramente de tip gotic la ferestre. Are ziduri foarte groase. Biserica manastirii prezinta atat caractere arhitecturale tipic muntenesti. unele vechi de 500 de ani. unde.

În prezent. mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. si anume biserica din Strada Doamna Ghica. În 1940. biserica mănăstirii este restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. s-au format mai multe legende cu privire la momentul aparitiei si la functionalitatea acesteia. Cum originea acestei constructii (ca de altfel nici a celorlalte refugii si tuneluri care creeza o adevarat retea in subteranele Bucurestiului) nu este foarte clara. Este târnosită pe 24 iunie 1958. stareţ fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. la intersectia cu Sos. fiind transformată în biserică de mir. trebuie amintita prezenta tunelului subteran de sub Lacul Colentina. toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. Harta satelitara atasata prezinta foarte bine localizarea si structura in cadrul ariei de studiu. iar locul său de veci să fie în acest lăcaş. mareşalul Ion Antonescu începe o acţiune de restaurare. 93 . fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popeşti-Leordeni. Mentionam mai apoi faptul ca in cadrul perimetrului cartierului care constituie zona de studiu este prezenta si una dintre cele mai importante biserici ortodoxe din zona cartierului Colentina. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor şi rezultatul celui de Al Doilea Război Mondial nu au permis finalizarea acestui proiect. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea şi clopotniţa. dorind ca Plumbuita să devină Panteonul Naţional al eroilor căzuţi în războiul pentru reîntregirea neamului. Muzeul din Casa Domnească este închis pentru lucrări de restaurare. Mănăstirea este părăsită. În anii 1954-1955. Biserica este avariată grav de cutremurul din 1942. Colentina. Plumbuita decade şi ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. mănăstirea este supusă unei renovări ample. Printre altele. în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina.Începând cu secolul al XIX-lea. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti. bazate mai mult sau mai putin pe date istorice.

plina de moloz. a fost descoperit in jurul anului 1948. 94 . care leaga pivnita Palatului Ghica de Manastirea Plumbuita. trebuie amintita construirea recenta a fantanii arteziene de pe lacul Plumbuita. Pe langa punctele de interes istoric. Ca si dimensioni. care se poate observa atat din Parcul Plumbuita cat si din zona strazii Ricinului.Astfel. are mai mult de 1 km lungime. La momentul descoperirii. Se crede ca acest tunel de refugiu a aparut in secolul al XIX-lea. tunelul din nordul Bucurestiului. trece pe sub lacul Colentina si ajunge in zona Manastirii. totul se prezenta ca o zidarie patrata. Dupa sapaturi s-a observat ca tunelul incepe in pivnitele Palatului cu o portiune verticala prevazuta cu o scara de lemn care coboara zeci de metri sub pamant.

specializate in sectorul tertiar Puncte slabe .4.nivel scazut al productivitatii (low tech) .lipsa unor cai de comunicatie fluviala .pozitie periferica in raport cu centrul orasului .15 societati a caror cifra de afaceri depaseste 4.4.775 societati economice .79% dintre activitatile productive sunt concentrate in lungul celor trei artere.cresterea ratei somajului in aceasta perioada de criza .adancirea echilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta .zona accesibila din centru . prin faptul ca este o zona accesibila atat din centrul orasului cat si venind din afara si este situata intr-o zona populata. lucrarile de constructie incepute in anul 2007 ar trebui finalizate in cursul acestui an.500.prezenta numeroasa a societatilor cu o cifra de afaceri foarte scazuta . Investitii imobiliare Zona Plumbuita a cartierului Colentina a intrat in ultimii ani in atentia investitorilor imobiliari.predominarea societatilor de mici dimensiuni.2.lipsa retelei de canalizare si a unei statii de epurare . punand la dispozitia cumparatorilor tot confortul necesar.investitii care sa urmareasca construirea unei statii de epurare a apelor 2. In ciuda aspectului saracacios si a locuintelor individuale modeste care caracterizeaza mare parte din zona de studiu. de la garsoniere pana la penthouse-uri. In plus. Conform programului.poluarea apelor lacului . Analiza SWOT a situatiei economice Puncte tari . Petricani .reamenajarea spatiilor verzi abandonate si transformarea lor in spatii urbane sau productive . In acest scop. D-na Ghica.lipsa unor artere principale si usor de parcurs in cadrul cartierului .piata de consum tot mai scazuta. dezvoltatorii care au demarat proiecte in acest cartier au mizat pe avantajul de a construi ansambluri rezidentiale cu vedere spre lacul si parcul Plumbuita.dificultati in gasirea de personal cu o inalta calificare . ca urmare a scaderii puterii de cumparare in aceasta perioada .prezenta a 1. pozitia geografica a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani constituie ea insasi un avantaj.prezenta a trei artere de circulatie importante: Sos.000 RON/an . imbina suprafetele mai mici ale apartamentelor vechi cu design si facilitati moderne. Cladirea are 16 etaje si este costruita 95 . Proiectul consta in construirea a 156 de apartamente in strada Fabrica de Gheata. beneficiind de servicii in imediata apropiere. Denumit "Blue Tower".6. Noile complexe ce se construiesc incearca sa vina in intampinarea clasei de populatie cu venituri medii.potential turistic cultural-artistic prin prezenta manastirii .nivel de trai scazut . Colentina.3. cu dificultati in infruntarea crizei economice . al carui dezvoltator anunta in 2007 valoarea totala a proiectului la circa 30 milioane de euro.investitii private pentru construirea de spatii rezidentiale .predominarea sectorului secundar in zona din jurul lacului. Principalul proiect care se realizeaza in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este ansamblul imobiliar Cooper Beach.interes scazut pentru introducerea de noi tehnologii Oportunitati .1.suprafete extinse necultivate si abandonate . cu prezenta intreprinderilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Amenintari . ansamblul imobiliar din Plumbuita este proiectat sa ofere un mix de apartamente.fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata . Dinamica investitiilor in zona de actiune urbana 2.

Cu toate acestea. piscina si parcari. chiar in apropierea lacului. Pe malul lacului Plumbuita se afla o fosta fabrica de caramida. o investitie recenta ce se desfasoara pe o suprafata de 4. dreapta). avand un total de 4000 de apartamente.2 Alte investitii economice In cadrul perimetrului analizat. cele mai multe dintre ele au fost costruite inainte de 1977. zona nu a atras atentia investitorilor economici. cluburi si restaurante. lucrurile se pot schimba in bine pentru cartierul din imprejurul Lacului Plumbuita.500 euro. gradinita. cele cu 4 camere 170 mp. Academia functioneaza in prezent si este dotata cu diferite trasee. Suprafetele apartamentelor variaza intre 50 mp si 300 mp. drumurile neasfaltate facand dificil accesul masinilor de tonaj mare care ar trebui sa faca aprovizionarea agentilor economici.000 mq (imaginea de mai jos. ceea ce cu siguranta va contribui la schimbarea imaginii zonei. 10 sali de cinema si 2000 de locuri de parcare. Proiectul este unul complex. mai apoi din cauza starii proaste a majoritatii strazilor. complet abandonata. cat si celor care au familii. apartamentele cu doua camere 79 mp. Ca si suprafete. 2. urmand sa cuprinda spatii verzi.pe un teren de 5. De mentionat insa un alt factor. in imediata apropiere a lacului. daca ne gandim ca sunt in curs de desfasurare proiecte pentru extinderea retelelor de utilitati sau de construire a complexelor rezidentiale mai sus amintite. numit Galleria Bucharest. Preturile de vanzare pornesc de la 1. influentand procesul de regenerare urbana a cartierului. labirinte si constructii din lemn.500 mp. in timp ce penthouseurile ajung pana la 200 mp. ce va cuprinde 250 de magazine. anume situatia economica globala. Preturile de vanzare pe metru patrat variaza intre 1. Prin interventii de reamenajare a spatiului ar permite extinderea zonelor verzi (cums e poate vedea in harta din stanga jos). In primul rand din cauza lipsei utilitatilor precum apa si canalizare. cele cu 3 camere 120 mp. Tot pe malul lacului. costul pe mp intr-un astfel de apartament era in jur de 1. care a dus la stagnarea multor investitii. Din pacate.4. Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.350 si 1. Un alt proiect planuit pentru a fi dezvoltat in zona lacului Plumbuita apartine investitorilor israeliani care detin si complexul Planorama. In ceea ce priveste blocurile construite in perioada comunista. sub aspectul profilului economic-comercial si rezidential. mai ales in cazul micilor intreprinzatori. Modalitatea standard de plata cel mai des promovata este 25% avans şi 75% la receptie. Garsonierele au o suprafata medie de 45 mp. Pe langa proiectele imobiliare. exista unele structuri care se evidentiaza.650 euro. apartamentele din proiectul Blue Tower corespund atat cerintelor celor care locuiesc singuri. 96 . dar dezvoltatorii ofera si alte variante. Suprafetele acestor tipuri de apartamente sunt cuprinse intre 30 mp in cazul garsonierelor si 90 mp la apartamentele de patru camere. absolut necesare in desfasurarea oricarei activitati economice. Acest nou proiect ar urma sa se numeasca Planorama II si conform planurilor proiectului va cuprinde 12 blocuri a cate 16 etaje. La sfarsitul anului 2008. De-a lungul strazii Petricani.200 euro pe mp. La sfarsitul anului 2008 mai erau disponibile 25 de apartamente din totalul de 156. se afla Academia de paintball. in aceeasi zona a lacului Plumbuita este proiectata si constructia unui centru comercial.

Pe str. Fabrica de Gheata. Pretul locuintelor variaza intre 1. una dintre companiile renumite in acest spatiu (imaginea din stanga jos). In prezent.500 de metri patrati. Intre Str. realizat de societatea Cooper Beach. finantarea fiind asigurata in proportie de 48% de la Alpha Bank Romania si restul din sursele proprii ale companiei. Cladirea dispune de locuri de parcare subterana si supraterana.500 mp se desfasoara santierul proiectului rezidential Blue Tower. Cladirea Blue Tower are 16 etaje si este construita pe un teren cu o suprafata de 5. in cartierul Fabrica de Gheata. este sediul central si productiv al Supercom. balcoane private si centrala de incalzire. constructia a ajuns la cel de-al 13-lea etaj.580 de euro pe metru patrat. Totalul de apartamente ajunge la 156.In lungul malului lacului Plumbuita. si va fi finalizata la jumatatea anului 2009. Cooper Beach. Gherghitei si lacul Plumbuita. Pentru moment. in zona Colentina din Bucuresti. ferestre. Investitia atrasa de acest ansamblu se ridica la circa 30 milioane de euro. constind intr-un mix de 156 de apartamente.400 si 1. Dezvoltatorul imobiliar Copper Beech a lansat proiectul Blue Tower in valoare de 30 de milioane de euro. Acest spatiu. urmand a fi cedat mai apoi companiei care a realizat investitia. garsoniere si penthouse-uri. Blue Tower este o constructie de 16 etaje. Copper 97 . Apartamentele vor avea finisari de lux. 95% dintre apartamente avind vedere catre lacul Plumbuita si parcul din apropiere. folosit pentru schimb de marfuri si depozit. pe o zona extinsa au fost costruite mai multe hale industriale. se desfasoara o zona folosita ca parcare / service auto de catre Univers Company. oferind si garaje la preturi de 12. Complexul va include si spatii de parcare.in apropiere de lac. proeictul este administrat de Grupul FDP.000 de euro. in zona Strazii Gherghitei. pe o suprafata de 5. a carei constructie a inceput in august 2007.

Proiectul va include şi o grădiniţă. Deocamdată. va fi derulat pe un teren de nouă hectare.800 de apartamente.700 de apartamente noi si 20. La o primă vedere. proiect care era deja inceput din luna august a anului 2007. Lucrarile de constructie vor incepe in 2009 si se vor incheia in 2011. Acesta as trebui cuprinde un ansamblu de blocuri cu un regim maxim de înălţime de P+45E. Grupul de investitori israelieni care deţin ansamblul Planorama din Bucureşti ar fi trebuit sa inceapa in iulie 2009 lucrările de construcţie a unui cartier rezidenţial în zona Lacului Plumbuita. Suprafeţele apartamentelor vor varia între 50 de mp şi 300 de mp. euro pe piata romaneasca pe termen mediu. aceste noi orăşele pot deveni realitate. De altfel. lansarea şi. Complexul va include şi două nivele subterane de parcări. 10 98 . piscină şi un centru de tratament şi înfrumuseţare. 12 'Pe malul lacului va fi o alee încadrată de copaci. 11 Dezvoltatorul imobiliar spaniol CP Grupo are un buget de investitii imobiliare de 100 mil. Creditul a fost accesat pentru dezvoltarea proiectului Blue Tower din zona Plumbuita. Desi proiectul a fost oprit de criza economica si amanat.000 de metri patrati de spatii comerciale (14 cladiri. totalizând 6. cu un venit mediu spre ridicat (1.000 de apartamente. a spus Zemer-Tov. mai ales. iar momentan suntem in faza de selectie a constructorului. trebuie mentionat ca: “vor fi 12 blocuri a câte 16 etaje fiecare. asigurati atat din surse personale. care va fi numit Planorama II şi a cărui valoare va depăşi 600 de milioane de euro. condus de compania spaniola CP Grupo11 si realizat de Terratest Geotehnic. impreuna cu arhitectul local All Plan Construction. daca perioada de criza va permite acest lucru.500 euro). discotecă şi restaurante.Beech. iar în mijlocul complexului va exista un parc cu o suprafaţă de 7. proiectul se remarcă prin existenţa unor suprafeţe importante de spaţii verzi12. care a amanat din cauza crizei majoritatea proiectelor rezidentiale planificate.000 de mp'. însă. peste aceste proiecte s-a lăsat liniştea. finalizarea unui astfel de proiect implică multe riscuri şi necesită calcule financiare elaborate. Publicul tinta al primului proiect al dezvoltatorului complexului rezidential sunt persoanele de peste 25 de ani. un club cu baruri.200 euro / mp. unde se va construi proeictul Lakeland Residence. din cartierul bucureştean Colentina. Dar în cazul în care dezvoltatorii au experienţă în crearea unor comunităţi de mari dimensiuni şi sunt susţinuti de o bancă puternică pe piaţa locală. Potrivit dezvoltatorilor EuroHabitat. Sigma Proiect Development pregateste demararea lucrarilor pentru un nou ansamblu rezidential cu 1. şansele de finalizare a unor proiecte de asemenea anvergură par destul de slabe. va renegocia in urmatoarele doua luni termenii contractului de credit in valoare de circa 15 milioane de euro cu Alpha Bank. Proiectul. amplasat langa lacul Plumbuita. Un alt santier din zona lacului Plumbuita este cel din Sos. Un alt mare proiect despre care s-a vorbit foarte mult în ultimi ani de zile este parcul rezidenţial Manhattan-ul Bucureştean din Şos. Petricani. Complexul va cuprinde 144 de apartamente costruite pe 15 etaje si va beneficia de parcari Proiectul este subterane10. intre doua si 16 etaje. proiectul aşteaptă aprobarea PUZului de către municipalitate. iar preţurile de vânzare vor porni de la 1. cu o valoare a investitiei de 210 milioane euro. dată fiind şi cererea foarte mare pentru locuinţele noi. dar si prin credite bancare). Conform ultimelor informaţii. Proiectantii proiectului sunt firma austriaca Baumschlager & Eberle. Colentina. totalizând circa 4.

Şipca nr. Petricani nr. I. 10 str. Ferestrei nr. 21 C str.07 20.00 158.00 831.07.02.724. antenă GSM consolid.729. 45 (fost 41-49. 1 str.070.000.258.52 99 .în leg.438.09.09 07.02.06 24.07.09 10. 34 şos. extindere parter locuinţă S+P+3E+M şi ref.704.08 13. supraetj.08 15.locuinţă S+P+1E împrejmuire locuinţă Sp+P+2E+M locuinţă P+1Em locuinţă P+1E locuinţă P+1E+M locuinţă P+1E consolid. Şipca nr.315.119.688.00 20.00 50.00 25. 38 A str. 14 A str. 20 str.00 Data 07.09 16.01.08 04.839.00 50.în leg. 14 str.00 250.06 19.et.06 15.00 263.07 02.00 358.00 2.00 4.06 07.00 122. Beiu Constantin nr.04.65 151.00 110. Şipca nr.30 292. 6 A str..290.01. supraetj.70 277. 6 str.00 922. 24 B str. 46 D şos.07 02. Petricani nr.03.02.06 24.00 7.509. intr.învelit.440.10.815.00 19.03.Pentru a prezenta mai bine investiţiile private cele mai importante din zonă. 6 şos.în leg.03.00 123. 6 str.04.11.074. Petricani nr.00 194.726.062.09 30.locuinţă P+1E Strada şos. 6 D str. .07 26.comp.10.00 7. II la AC 90"P"/2006 amplasare staţie GSM mansardare amplasare pilonet pt.320. Şipca nr.00 1. 12 str.extind. 19 str.00 184.794. 14 str.07. Petricani nr.extind.400. 4 str.000. schimb.00 1.07 14.00 2. Petricani nr.810.35 5.10. 22 str..formă acoperiş. Şipca nr.împrejmuire desfiinţare anexe desfiinţare intr. 32 str.910. .03.00 550.06 13.423...00 1.50 18. Neagota nr.cu 2 etaje .00 1. Paroşeni nr.09 14. 43 str.990.07 13.în leg.0 12.000. vom face referire la lista autorizatiilor de construire eliberate in perioada 2006 – aprilie 2009 in zona Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita.708. Paroşeni nr. Petricani nr.641.00 610. 65 Cheltuieli (RON) 581.000.00 940. Paroşeni nr.300. Ferestrei nr.07 21. Neagota nr.00 123.11.764.464.cu un nivel modif.00 973.11. 49 str.00 610.00 1. Măgura Văii nr. .00 1.magazie parter locuinţă P+1E locuinţă P+1E intr. lot 2) str.08 06.100.024. Petricani nr.extind.00 194.06 30. Petricani nr.00 400. 2 str.06 07. Şipca nr.12.09.08 11.00 214.06 13.096.P+2E RK. Şipca nr.07.00 192. .. Beiu Constantin nr. Ferestrei nr.00 1.06 14.modif.00 794.06 03. 4 str. 11 str.09.11.40 23.00 166. 34 str.00 412..06.00 219.locuinţă P+1E locuinţă P+1E+Emansardat extindere anexă locuinţă P+1E şi împrejmuire locuinţă P+2E locuinţă P+1E+pod circulabil intr.000. Ds+P+2-3E consolid.00 1.07 24.096.00 245. Măgura Văii nr.08..20 188.02..00 961.340.388.00 1.supraet j.641. Paroşeni nr.remod. 6 şos. Şipca nr.int.495.12 858.00 10.08 19. Petricani nr.000. Autorizare de costruire 708/90 P/ 31360/37232 1082/128 P/ 47897 1160/134 P/ 55719 661/71 P/ 32005 1351/145 P/ 61903 115/24 P/ 6036 1240/148 P/ 67338 220/31 P/ 19707 321/38 P/27764 701/62 S/ 34902 702/63 S/ 34901 1057/100 S/ 46113 1334/124 S/ 58729 152/16 S/ 10639 120/10 S/ 10533 226/19 S/ 10539/17302 1446/135 S/ 72232/80475 947/14 N/ 47528 158/2 N/ 14290 1483/162 M/ 62130 46/2 M/ 1937 766/50 B/ 35648 1660/111 B/ 92399 1228/56 F/ 58332 44/4 F/ 1031 231/10 F/ 12798 482/68 P/ 25207 1327/158 P/ 57145/58859 45/11 P/ 398 239/30 P/ 14892 Tipologia locuinţă D+P+2E consolid.06 1.00 200.06.07 14.000.02.

724.00 1.00 1.reconf. Plumbuita nr.10.373.00 530.80 115. Ţiglelor nr. Logofăt Cârstea nr. 101 str.06 02.08 02.000.02. Steaua Roşie nr.00 ? 543. Plumbuita nr.07.00 354.104.000.605.02.08 17. 10 intr.02.47 50.06 20.692/73 P/ 39289 1406/152 P/ 66113 1474/160 P/ 71091 1595/170 P/ 77405 1681/182 P/ 82307 1284/156 P/ 66669 1363/85 T/ 64985 889/63 T/ 45270 742/22 G/ 36081 1534/60 G/ 85264 122/3 G/ 7973 183/9 G/ 17012 626/81 C/ 27909 1021/48 L/ 35287/42722 797/41 L/ 47132 734/48 B/ 36153 1000/21 O/ 41851/45894 719/33 F/ 38401 358/30 S/ 7114/19830 902/81 S/ 39482/43053 136/13 S/ 6362 1549/152 S/ 74657 1629/159 S/ 78052 49/5 S/ 5864 586/62 P/ 30539 1373/130 P/ 60728 1377/132 P/ 54146 1400/150 M/ 66431 113/23 P/ 74441/9631 333/50 P/ 18476 108/9 T/ 41687/7049 408/35 T/ 27597 consolidare. 1 şi 2 str.06 19.420.11.07 25.360.09 06.768. 25 str. Steaua Roşie nr. 26 str. 53 str.05. 47 str.496.357.051.00 scutit 225.29 116.140. 27 str..00 25.00 1. 49 str.09 25. Steaua Roşie nr.în leg.06 08.00 22. 1 str.în leg.extindere modificare construcţie autoriz.101.033.09.948.07. 43 B str.locuinţă P+1E consolid.06 10.07 14. extindere.228.. Gimalău nr.în leg. 12 B str.remod. Plumbuita nr.05. extindere.00 201. comercial consolid. 99 str.extindere.500.50 53.. Gimalău nr.000.865.09 19.00 215. Paroşeni nr. Paroşeni nr.07 10. mansardare birouri intr.11. Plumbuita nr.060.00 3.07 22.160.supraetj.remod. mansardare construcţie lemn .06 30. supraetajare locuinţă S+P+1E locuinţă locuinţă regim de urgenţă str.50 113.08 13. 113 552. Tămâioarei nr.11. 67 str. Ţiglelor nr.07 02.613. .001.11.018.06 01.06.00 280.00 1.07 27.00 34.00 1.supraetj locuinţă P+1E locuinţă P+2E împrejmuire locuinţă P+1E şi gard extindere P+1E locuinţă P+1E consolidare. 23-25 str.00 56.05.77 1. Plumbuita nr.12. Gimalău nr.00 15.00 100 .465. 12-14 str.857. .00 565.00 1. 27 str. 65 str. Steaua Roşie nr.02. etajare consolid. etajare împrejmuire locuinţă P+1E+M intr.625.00 93.07 04.122.07 14. extindere cu P+Em locuinţă P+1E şi gard intr.00 347.03 1.06 19.300. 12 str. 103 str. Steaua Roşie nr.PUD consolidare.control-pază consolid.00 1. 35 str. Paroşeni nr..07 28. Brâna nr. 26 str.000.07.18 580. Steaua Roşie nr. 63 str. Pietrişului nr.00 2.06.07 17.03. 26 str. cu 2 etaje locuinţă P+1E+M extindere cu S+P+1E+2E consolid.535.45 575. 27 str.10.80 753.256.620.549.065.12.09 10.50 2.extindere.498.10. Logofătul Cârstea nr.126.08... extindere locuinţă P+2E cf.58 153.06 150.80 467.. 5 str.07 25. supraetajare reamenajare locuri joacă consolid.00 404.50 212. .07 10.00 69. Plumbuita nr.10.. 5 str. 26 str.00 412.750.007.04.00 5. 30-32 str.00 1.60 760.07.00 2. Gimalău nr.12..00 5.86 193. 65 str.00 scutit 495. Paroşeni nr.650.09. Paroşeni nr.00 202.00 79.08. supraetajare locuinţă S+P+1E cu sp.270.47 scutit 151. Logofătul Cârstea nr.00 192. Tămâioarei nr.07. 9 intr.06 20.062.07 04. Olanelor nr.06 03.02.750.00 1. extind.08 27.00 Scutit 471.076. Folclorului nr..278.773.08 10.41 1.580.00 380.

00 830. lot 1 Str.56 685. 26 str.locuinţă amenajare garaj 2 imobile .00 825.00 235. Fabrica de Gheaţă nr.00 137.în leg.00 248.00 1.în leg.extind. 14A Str. fosă septică şi puţ apă menajeră str.50 363.schimb. 1.. 24 str.00 1. extindere. Tămâioarei nr. 43 B str. .2006 148 CA 10/7 din 28.PUD locuinţă Sp+P+1E+2Em locuinţă P+1E împrejmuire locuinţă P+1E garaj locuinţă P+1E+pod intr. lot 2 Str.06 20.325.4S+P+10E+12E+14Er Locuinta unifamiliala . 116 B str.P+1E Complex locuinţe ANL Ansamblu de locuinţe .01.06. destin.08 24. supraetj.01. 6 str.654.Ds+P+2E+M 101 . Fabrica de Gheaţă nr.în leg.07 05. 5. S+P+1E+2Eretras. 12 A str.02.06 06. Tămâioarei nr.10.2007 207 AC 12/6 din 22.00 908. Culmea Făgăraşului nr.202. Ricinului nr.868.07 09. 102 str.00 100. Ricinului nr.00 750.424.09 17.Ds+P+2E Imobile multifuncţionale .P+1E şi P+1E+M locuinţă P+1E+M şi ref.08 23. 30 B str. 11 Str. cu un corp P+1Em locuinţă P+1E.09 13.731.47 342.00 2.00 10.000.940. Ricinului nr. Aristotel nr.03.00 500. . Tămâioarei nr. Ricinului nr.000. 43 B str. 1. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr.00 121.09 991. 11A Str.09.02.06.50 941.P+1E Locuinta .. 64 str. Ferestrei nr.07 09.841/57 T/ 26405/34006/40593 1496/93 T/ 71766/72681 953/66 T/ 46403 1095/79 T/ 50499 1269/68 T/ 53888 896/43 T/ 30570 1506/74 T/ 82504 18/3 T/ 2617 111/9 T/ 7901 25/3 R/ 72614 510/32 R/ 26808 577/36 R/ 24079 722/40 R/ 34891 915/47 R/ 44370 1299/42 R/ 58025 513/27 R/ 34920 740/31 R/ 46356 149/7 A/ 9916 1268/167 C/ 56897 1191/124 P/ 55648 3/1 G/ 94638 236/6 E/ 11228 locuinţă P+1E intr.07. Petricani nr. Ion Porumbăceanu nr.02.05.00 28. Strada si nr. colţ cu str.06 15.în leg. .00 1.10.08.09 03.00 175.00 6.00 1.07. 30 B str.P+2E Locuinţă .40 15.06 14. .000. 9A Str.820.08 19.06 10.000. 30 B str. 1 Str.05.08 12. Petricani nr. 6 str. Petricani nr.2004 5 CA 1/6 din 17.06 08.00 18.06.201.06 08. 8A-10 str.11.07 15.00 Mai mult. împrejmuire . 14 str.60 78. lot 2 Str.consolid. Ricinului nr.886.06. 62A-64 str. 32 Str. Orice autorizaţie e înregistrată după stradă şi numărul personal.84 1.07. Tămâioarei nr.75 165. împrejm.967. Ricinului nr.589.12. mansardare intr.00 100.386.294.08 187. 9 str.P+M Extindere locuinta .861. 82 A str. Ferestrei nr.00 3. Tămâioarei nr. 4 str.55 206.împrejmuire loc. înafară de cazul în care este cerut planul urbanistic de dezvoltare punctuală. 82 C str.500. extindere cu un corp P+1E cf.2008 22 CA 6/1 din 2001 135 CA 13/1 din 2003 234 CA 19/6 din 2003 66 CA 5/1 din 2004 112 CA 7/36 din 2004 163 CA 11/5 din 2004 Tipologia de cerere Imobil de locuinţe colective .cfPUD consolidare. Ricinului nr.07 04.00 109.00 149.etajare consolidare.44 650.30 2. 46B Avis 80 CA 9/23 din 2007 122 CA 12/28 din 2007 93 CA 10/21 din 27.10.00 188. extind.000. şi gard locuinţă P+1E locuinţă P+1E consolidare.09.00 25.778.01. Tămâioarei nr.00 175.08.03. Ghimbav nr. Petricani nr.034. Ricinului nr.311. Petricani nr. Elevatorului nr..20 1. amenajări intr. Petricani nr.06 08. 19 Str.00 10.00 175. 1. 24 str. Tămâioarei nr.S+P+16E Imobil de locuinţe colective . Logofat Cârstea Str.000.3 x P+4E Complex multifuncţional Spălătorie auto şi birouri .00 664.P+1E+M Imobil de locuit . Linotipului 166.802.703. civic Str.09 13.036.834.372. vom ataşa evidenţa autorizaţiilor PUD care s-au cerut la Directia Investitii din PS2. Ferestrei nr.

P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Neagota nr.P+1E+M Locuinţă . Petricani nr. Ion Porumbăceanu nr.S+P+3E+4Er Imobil multifuncţional . 50A Str. 99 Str. Paroşeni nr.Str. 1. Plumbuita nr.P+1E Imobil de locuit şi comerţ Extindere şi supraetajare locuinţă . Ivărului nr. Petricani nr. Gimalău nr.P+1E+M Imobil de locuit . subparcela 8.P+1E+M Locuinţă unifamilială . Pascale Ştefan nr. Paroşeni nr. Plumbuita nr. 25 Str. lot 2 323 CA 17/5 din 2005 381 CA 21/12 din 2005 84 CA 5/31 din 2006 269 CA 17/11 din 2006 359 CA 23/20 din 2006 21 CA 3/5 din 2007 62 CA 8/8 din 2007 205 CA 17/11 din 2007 355 CA 26/3 din 2007 160 CA 9/1 din 2008 223 CA 12/27 din 2008 270 CA 15/11 din 2008 320 CA 16/45 din 2008 374 CA 17/58 din 2008 403 CA 18/20 din 2008 410 CA 19/1 din 2008 406 CA 18/23 din 2008 418 CA 19/9 din 2008 150 CA 14/ 7 din 2003 220 CA 12/ 23 din 2008 365 CA 17/47 din 2008 205 CA 12/ 2 din 2005 335 CA 18/17 din 2005 225 CA 12/29 din 2008 60 CA 8/3 din 2007 259 CA 15/3 din 2004 54 CA 4/12 din 2008 278 CA 16/15 din 2004 133 CA 13/9 din 2007 11 CA 1/18 din 2006 99 CA 11/6 din 2007 103 CA 9/19 din 2009 299 CA 16/14 din 2008 341 CA 25/4 din 2007 129 CA 7/36 din 2006 166 CA 9/10din 2006 59 CA 8/2 din 2007 52 CA 7/8 din 2007 308 CA 16/23 din 2008 25 CA 2/17 din 2004 125 CA 8/17 din 2004 261 CA 15/6 din 2004 331 CA 18/11 din 2005 75 CA 5/17 din 2006 297 CA 19/15 din 2006 117 CA 7/22 din 2006 Extindere şi supraetajare locuinţă .2S+P+10-14E Locuinţă . Petricani nr. 49 Str.P+1E Locuinţă . 7 Str. Neagota nr. 40B Str. 1 Str. 46B Str. lot 1 Str. 47 Str. 62 Str.P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . Paroşeni nr. 32 Str. 70-72 Str. Măgura Văii nr. 1.2 Str.P+1E 102 .P+M Imobil de locuit . Petricani nr. parcela 72 Str. 20 Str. Petricani nr. 22 Str. 26 Str. Râul Colentina nr. Ricinului nr.Ds+P+2E Locuinţă . 1.Ds+P+2E Extindere şi supraetajare imobil de locuit . Ricinului nr.P+1E+M Locuinţă . 1. Petricani nr.P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă . Ricinului nr. 3 Str. 9A Str. M2b Str. 48.P+1E Imobil de locuit .P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă .P+2E+Em Imobil de locuit .P+3E+M Imobil de locuit . Ricinului nr. lot 4.P+1E Locuinţă unifamilială . M2a Str. Ghimbav nr. 63 Str. Petricani nr.2S+P+10E Imobil de birouri . Petricani nr. Petricani nr. 70-72 Str. Sold. 30B Str.P+1E Imobil de locuit .S+P+3E+4-5Er Imobil de locuinţe . 36 Str.3S+P+22E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii .S+P+3E+6-7Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii .Ds+P+2E Locuinţă .6x3S+P+30E. Ion Porumbăceanu nr. CB3 Str.S+P+2E+3Er Imobil de locuinţe .5 Str. 128 -154. 1.P+1E+M Extindere şi supraetajare imobil de locuit . Gimalău nr. Pietrişului nr.20xDs+P+2E Imobil de locuit . lot 2 Str.Ds+P+2E.P+1E Imobil de locuit . 46D Str.Sp+P+4E+5Er Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe locuirii .3S+P+12E Ansamblu imobile de birouri .P+1E Extindere şi supraetajare imobil de locuit . Paroşeni nr.P+1E Locuinţă .P+1E+M Locuinţă unifamilială .P+1E Locuinţă . 34 Str. 2x3S+P+45E Imobil de locuinţe . Petricani nr.S+P+2E+4Er Imobil de locuinţe . 53 Str. 128 -154. Ricinului nr.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . Petricani nr. Gimalău nr. Gimalău nr. 50.P+1E+M Extindere imobil de locuit . Petricani nr. 3 Str. Ds+P+6E Ansamblu rezindenţial cu dotări conexe . Petricani nr. 29. 4-6 Str. Petricani nr. 52 Str.Sp+P+1E+M Locuinţă .P+1E Extindere imobil de locuit . 72 Str. 9 Str. 109-111 Str. Plumbuita nr. Petricani nr. 6 Str. Petricani nr. 1 Str. 12A Str. 6 Str. 66B Str.P+1E+M Imobil multifuncţional .S+P+3E+M Imobil de locuinţe . 18 Str. Petricani nr. Ispir Petre nr. 128 -154. Petricani nr. Folclorului nr. 5 Str.

trebuie menţionat că mai mult de jumătate din cereri au făcut referire la locuinte individuale şi imobile de locuinte (aproximativ 59% din cereri).S+P+4E Imobil multifuncţional .S+P+2E Locuinţă . 31 Str. 74 Str. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. Mai jos. 99 Str. Str. 46A Str. 50 Str.P+1Ep+Mp Asa cu meste sublimiate in tabel prezentat pe dreapta. Steaua Roşie nr.P+1E+M Imobil de locuinţe şi birouri . Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. 20 Str.P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă . 26 Str. Au existat 6 cereri pentru complexuri rezidenţiale noi şi 5 cereri pentru imobile destinate să fie folosite ca birouri. 14. 14 Str.S+P+1E+M Locuinţă . S+P+5E+6Er Imobil de locuit . 27. Tămâioarei nr.P+1E+M Locuinţă . Ţiglelor nr.P+M Locuinţă .P+1E+M Extindere şi supraetajare locuinţă . 24 Str.P+1E+M Extindere locuinţă . 82 Str. se poate vedea evidenţa şi graficul referitoare la cererile de PUZ de strazi.S+P+1E Locuinţă . 82A Str. Şipca nr. Tămâioarei nr. 27 Str. 77 Str.P+1Ep Locuinţă .Parter Imobil de locuit .P+1E Locuinţă . 23% din cereri (19) au făcut referire la extinderea şi supraetajarea locuinţei. 10 Str. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. 29.Str.S+P+1E Extindere şi supraetajare locuinţă . 103 . Tămâioarei nr. 20 Str. 40 Str. Ţiglelor nr. 51 Str. 75A Str. 14 Str. Steaua Roşie nr. Steaua Roşie nr.S+P+1E+M Imobil de locuit . Şipca nr. Tămâioarei nr. 43B Str. Tămâioarei nr. Tămâioarei nr. lot 2 Str. Şipca nr.P+2E+M Imobil de locuinţe . Tămâioarei nr. 12 Str. Tămâioarei nr. Tamaioarei sunt străzile unde sunt concentrate majoritatea acestor cereri. Petricani şi Str.P+1E+M Locuinţă .P+1E Extindere şi mansardare locuinţă . 33B Str.Ds+P+1E+M Locuinţă .P+2E Extindere şi supraetajare locuinţă .P+1E Locuinţă . 12B 104 CA 11/2 din 2003 180 CA 12/2 din 2004 309 CA 18/8 din 2004 368 CA 20/19 din 2005 292 CA 19/8 din 2006 291 CA 16/2 din 2008 223 CA 13/7 din 2005 238 CA 13/18 din 2006 332 CA 17/4 din 2008 44 CA 6/1 din 2002 65 CA 7/10 din 2003 115 CA 12/5 din 2003 282 CA 17/3 din 2004 92 CA 7/7 din 2005 248 CA 13/10 din 2005 377 CA 21/5 din 2005 312 CA 21/4 din 2006 29 CA 4/5 din 2007 197 CA 17/2 din 2007 409 CA 29/4 din 2007 34 CA 3/3 din 2008 101 CA 7/16 din 2008 334 CA 17/6 din 2008 370 CA 17/54 din 2008 245 CA 13/26 din 2006 40 CA 6/1 din 2007 Locuinţă . Tămâioarei nr. Şipca nr. Şipca nr. 121-123 Str. Şipca nr.S+P+2E+3Er.S+P+2E+M Locuinţă .S+P+1E+M Imobil de locuit . 43B Str.P+1E Imobil de locuit .

Un alt avantaj al proiectului este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei. "oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa". Ricinului 5 Str. asocierea avand insa nevoie si de acceptul Consiliul General al Muncipiului Bucuresti (CGMB). agrement si transport public. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. Ferestrei 3 Str. Petricani 24 Str. Plumbuita 3 Str. Avize de PUD care s-a cerut Str. din cauza lipsei resurselor financiare necesare pentru ca proiectul sa fie pus in practica.turism.turism. Telegondola dorita de edili sectoarelor 1 si 2 ar urma sa aiba mai multe functiuni . Râul Colentina 1 Str.În proiect se prevede că vor fi montaţi stâlpi de susţinere a cablurilor din 700 în 700 de metri şi că vor fi prevăzute şase staţii. Traseul aerian pe care vor putea circula bucureştenii este de la Pavilionul H din parcul Herăstrău până la Cora în şoseaua Pantelimon. Floreasca. Proiectul telegondolei doreste valorificarea potenţialului natural turistic. dupa cum promit edilii. peste lacurile de pe raul Colentina si pana in zona Herastrau. Şipca 6 Str. ca asocierea nu are mari sanse sa fie aprobata in 2009. Logofat Cârstea 1 Str. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. Măgura Văii 1 Str. Pietrişului 1 Str. Pascale Ştefan 1 Str.Strada / Nr. Paroşeni 4 Str. Fabrica de Gheaţă 2 Str. Ţiglelor 2 Consiliile locale ale sectoarelor 1 si 2 au aprobat hotarari prin care se asociaza pentru a construi o telegondola care va circula peste lacurile de pe raul Colentina din Capitala. Plumbuita. Herăstrău. Surse din CGMB au precizat. care vor permite descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei cu acest mijloc de transport. oferind utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi si luciul de apa. Ghimbav 1 Str. Sold. in opinia edililor. 104 . Telegondola va avea mai multe functiuni . Ideea unei telegondole cu capacitatea de 4-6 persoane apartine primarului sectorului 2. de agrement şi de transport prin realizarea telegondolei peste lacurile Colentina. Telegondola va rezolva doua probleme dintr-un foc: cea a traficului supra-aglomerat si va atrage turistii care vor sa se afle macar o data deasupra Bucurestiului. agrement si transport public. Folclorului 1 Str. Tei. Neculai Ontanu. insa. Gimalău 4 Str. Proiectul construirii telegondolei mai presupune amenajarea de parcari la capetele liniei. Ion Porumbăceanu 2 Str. Un alt avantaj al acestui proiect este. Ivărului 1 Str. in acest mod. care vrea ca bucurestenii sa se poata deplasa. Fundeni. Steaua Roşie 3 Str. Ispir Petre 1 Str. Neagota 2 Str. Tămâioarei 15 Str.

previzibile in cazul unei astfel de investitii similare in teritoriu (crearea spontana a unor servicii publice ulterioare pentru vizitatorii mall-ului. pe malul drept al râului. cu mini-ecluze prin care râul Colentina va deveni navigabil pentru ambarcaţiuni. râul cu acelaşi nume. dupa Carrefour Colentina si inainte de intrarea in complexul comercial Europa. Colentina si Sos. inclusiv zona limitrofa mall-ului. când s-a inaugurat cea mai nouă şi modernă pasarelă pietonală.Dobroieşti. sprijinită pe două culei fundate pe câte şase piloţi foraţi la adâncime de 16 metri.). cu autorizatiile care au fost deja obtinute. pasarela asigură tranzitul pietonal pentru locuitorii cartierelor Doamna Ghica. iar constructia sa. fie si numai in stadiu de proiect. pusă la dispoziţia locuitorilor din cartierul Colentina. În acest mod. Oricum. Intr-adevar. Se presupune ca va fi situat in fata benzinariei OMV din Sos. 14 Noua variantă de trafic asigură accesul direct al locuitorilor de pe malul stâng către piaţa Cremeniţa. In aceasta zona se intentioneaza construirea unui mall multi-terasat. asa cum s-a intamplat si in Bucuresti: la construirea unui mall. a fost făcut vineri. Chiar daca este in afara zonei care constituie obiectul studiului nostru. este programata in anii urmatori. incluzand astfel zona obiect de studiu al prezentului proiect. 17 iulie 2009. un interes crescut in sectorul de imobiliare. trafic intens si noi probleme legate de locurile de parcare. vor exista doua niveluri de parcare. 17 Ar implica pentru intreaga zona. avand in vedere care sunt implicatiile unui astfel de proiect. pentru ca este necesara cu orice pret o fluidizare a circulatiei. este un lucru care trebuie mentionat. ca o contra-propunere comerciala care sa anuleze activitatea centrului Europa16. inaugurată vineri. Cremeniţa şi Vasile Băcilă. face parte din acest amplu proiect şi este menită să uşureze traficul locuitorilor care vor să traverseze de pe o parte pe cealaltă. efecte colaterale de regenerare urbana. 200m. Cat despre intentia de a construi un mall comercial pe Sos. exista strazi constituite dintr-o retea foarte fragila care s-ar putea dezvolta cu aceasta ocazie. de catre acelasi dezvoltator. Ramane de stabilit ce se va petrece cu spatiul din spatele mall-ului. intre Str. Siragului. in momentul de fata. 13 105 . tele gondola urmand sa treaca pe deasupra ei. trebuie mentionat faptul ca se obtin autorizatii pentru constructia unui mall in zona care a fost un timp utilizata pentru productia Helitube. 17 iulie. Intre cele doua sosele. deoarece pe acest mal se construiesc locuinţe pentru bucureşteni şi fluctuaţia populaţiei va fi mult mai mare.4. Pasarela peste râul Colentina13. daca va fi cazul. etc. mai exact intre Sos. Amenajarea pasarelei în dreptul pieţei Colentina a fost gândită ca urmare a construirii pieţei situate pe strada Cremeniţa nr. cu un diametru de cca. ci in intreg orasul15. 15 Efectele sunt adesea rapide in cazul unor astfel de proiecte. diversi experti nu sunt de acord cu posibilitatea de anulare a problemelor referitoare la inlocuirea activitatii comerciale a complexului comercial Europa prin noul spatiu comercial. Mall-ul este. in faza de proiect. Pantelimon. Colentina. de fiecare data preturile apartamentelor din zona au crescut brusc. Andronache. Colentina si Andronache. Suceava si Str. in cea mai mare parte pozitive. reuşindu-se astfel fluidizarea tranzitului pietonal14. iar CUT-ul nu va depasi 1. Primul pas în demersurile Primăriei Sectorului 2 pentru reabilitarea salbei de lacuri şi a amenajării telegondolei în Capitală. prospectul Soselei Colentina va fi amplificat la 28m. in cazul in care se finalizeaza17. acest fapt fiind o consecinta clasica a acestui gen de proiect. constructia mall-ului ar rezolva nu numai problemele legate de absenta unui centru de agregare pentru viata sociala a cartierului. pentru ca in esenta este vorba despre tipuri de comert total diferite. Este bine-cunoscut faptul ca orice contructie de tip mall modifica starea comertului nu doar in zona Andronache si a sectorului 2. legaturi cu centrul. 13-15. Andronache si un complex rezidential. dar ar genera toate acele efecte colaterale. de forma aproximativ rotunda. Pasarela peste râul Colentina este realizată dintr-o dală de beton armat pe o suprafaţă de 280 mp. Accentul vertical propus va fi destinat birourilor. 16 POT-ul propus este de 55%. cu atat mai mult cu cat in zona vor mai aparea masini.

Limita vestica o constituie Str. Intregul spatiu va fi inconjurat de o perdea verde. si dintr-o cladire de birouri. ii confera o pozitie avantajata in comparatie cu alte parcuri bucurestene. structurat pe 2 etaje subterane. Infrastructura publica . situat chiar in centrul perimetrului c\de studiu Petricani – Steaua Rosie – Plumbuita. pentru o dezvoltare sănătoasă. viitorul spatiu comercial ce umeaza a fi construit (in cazul in care proiectul va fi aprobat) in zona Andronache se va intinde pe o suprafata considerabila.iar in sud-est si sud-vest de Sos. cu o altitudine maxima de 35 m.73 m². Impactul asupra intregii cartier va fi pozitiv.Petricani peisajul este dominat de prezenta Parcului Plumbuita. Parcul este delimitat in nord si est de lac. în condiţiile în care se înregistrează o tendinţă continuă de reducere a acestora. Plumbuita.952 m² de grădini şi parcuri publice. ajungand astfel la o inaltime maxima de 60 m.515 m² spaţii verzi în ansambluri de locuinţe.87 m². parter si 16 etaje supraterane. în timp ce media internaţională recomandată este de 26 de metri pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor. Suprafata parcului si pozitia sa il fac usor de frecventat de toti locuitorii cartierului. avand 2 etaje subterane. În aceste condiţii. proiectul cuprinde si o serie de constructii adiacente. devine evident că în Sectorul 2 suprafaţa spaţiilor verzi este insuficientă.3. fiecare persoană are nevoie de aproximativ 12-16 mp de spaţiu verde. 106 . 451. 2. parter si 2 etaje supraterane (in zona centrala). Normele europene prevăd că. reprezentând aproximativ 11. De asemenea. formata prin plantarea mai multor arbori si arbusti. Doamna Ghica. Amplasamentul pe malul lacului Plumbuita. 18 Suprafaţa medie totală care revine unui locuitor este de aproximativ 9. Complexul va fi alcatuit din centrul comercial propriu-zis. Colentina.Asa cum se vede si in schita alaturata. respectiv Str.14% din suprafaţa sectorului18.spatii verzi si parcari Zonele verzi sunt alcătuite din 896. In zona Plumbuita – Steua rosie .500 m² spaţii verzi stradale (scuaruri şi platbande) şi 2.208.4. iar suprafaţa medie a spaţiului verde public pentru un locuitor este de 3. schimband total imaginea si imbunatatind calitatea vietii locuitorilor sub aspect ambiental si social.

Amintim aici Manastirea Plumbuita19. dud. care constau in alei. Un alt parc amenajat. 107 . situat intre lac si strada Fabrica de Gheata. este Parcul Petricani. renovata. in nordul parcului. Aici a funcţionat încă din secolul al XV-lea. de dimensiuni mult mai reduse. cel mai vechi lăcaş religios din Sectorul 2. plop. terenul a fost salvat si inapoiat spatiului public. De curand. 6 hectare din parc au fost retrocedate de instanta in baza unei expertize gresite. fag. Pe lac a fost construita si o fantana arteziana. la care aveau acces toti cetatenii. stejar. Dar acestea doua sunt insuficiente pentru copiii din intreg cartierul. Prin interventia Primariei Sectorul 2. sunt multi copaci si plante. Sunt spatii imprejmuite. In imediata apropiere a locului de joaca din Fabrica de Gheata exista si un loc de recreere pentru batrani. socializa si juca sah sau table. ambele dedicate copiilor. urmand a fi construit un complex rezidential. doar gazon si arbori. In luna decembrie a anului trecut. castan. cu siguranta ca se vor aduce imbunatatiri si sub acest aspect. pe o suprafata de 80 ha. constructie ce dateaza din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Pentru moment peisagistica acestui spatiu este foarte simpla. amatori de skateboard. locuri de joaca pentru copii. dotate cu jucarii si mobilier specific. dar tinand cont de faptul ca zona a intrat in interesul investitorilor imobiliari. mesteacăn.7 milioane de lei. Fauna este caracteristică zonelor de câmpie fiind reprezentată în special de păsări. frasin. lampadare si cosuri de gunoi. insa putine si nu foarte bine distribuite la nivelul intregului cartier. in sud-vestul parcului. 19 Mânăstirea Plumbuita (1559). indiferent de varsta. ordonata si curata. Primaria a organizat in parcul Plumbuita si un patinoar in aer liber. Structura este bine intretinuta. evitandu-se astfel o situatie similara celei din parcul Bordei. o tipografie şi ateliere tipografice. in Parcul Plumbuita mai este amenjat un spatiu dedicat adolescentilor. conifere. care tipăreau şi decorau cărţi bisericeşti. situat pe Strada Petricani. a fost şi este un important centru cultural al Bucureştilor. O zona amenajata este si spatiul care marginaste in sud lacul Plumbuita. curate si ingrijite. In 2007. Imbunatatirile aduse constau in amenajarea unui gard care imprejmuieste spatiul parcului si schimbarea bancutelor. Administratia Locala a sectorului 2 a investit in reabilitarea parcului circa 3. le-a fost adaugat ulerior un teren de fotbal (cu acces pe baza de plata). In cadrul acestui parc este amenajat si Strandul Tei. a fost amenajat un spatiu in cadrul parcului. Dintre speciile de arbori existente. Dotarilor initiale. In cadrul parcului se afla doua obiective arhitecturale istorice ale Bucurestiului. o pergola cu mese si scaune. corn. ctitorita in secolul al XVI-lea si Palatul Ghica Tei. de-a lungul aleilor se gasesc numeroase banci. arţar. care constituie limita vestica a perimetrului in studiu. catalpă. platan şi salcâm. Pe langa acestea. pe latura dinspre strada Plumbuita si un altul in strada Fabrica de Gheata. Spatiile de joaca amenajate pentru copii deja exista in cartier.Spatiul a fost amenajat ca zona de agrement in 1977. fiind un spatiu organizat pentru ca acestia sa se poata intalni. Astfel. cele mai întâlnite specii sunt: tei.

la degradarea vizuala a cartierului contribuie si masinile parcate pe trotuare in fata locuintelor de catre cetatenii din zona. s-ar putea construi un loc de joaca pentru copii. a inaugurat deja un proiect specific sezonului rece. de deseuri (fiind transformate in spatii de depozitare a gunoiului de catre cetatenii cartierului) sau de resturile constructiilor care le ocupa initial. Vorbim despre un teren aflat intre Strada Petricani si Strada Paroseni si despre un altul situat chiar pe malul lacului plumbuita. de asemenea. locuitorii s-au putut bucura de numeroase spectacole. fiind un spatiu trist. Prin dezafectarea si reabilitarea zonei. Primarul sectorului 2. acest teren ar putea intra fara probleme in folosul cetatenilor. fie in spatii verzi amenajate. a caror destinatie devine di pacate aceea de spatiu de depozitare a gunoaielor. Unele dintre terenurile amintite mai sus ca fiind abondonate si lasate din neglijenta in grija nimanui ar putea fi folosite chiar in acest scop. datorita amplasarii chiar pe malul lacului. reintroducand in circuit a terenurilor nefolosite momentan si mai ales prin construirea de parcari 108 . prin imbunatatirea amenajarii zonelor deja dedicate spatiilor verzi publice. fie in cladiri cu destinatii economice (tertiare) ar putea contribui la cresterea nivelului de trai in zona. prin construirea unui complex de birouri. Neculai Ontanu. Toate aceste spatii ar putea fi evaluate ca potentiale resurse. Este asadar evident ca. in Strada Sipca. in raport cu nevoile cetatenilor.Parcul Plumbuita este. de exercitii demonstrative ale pompierilor sau serbari organizate cu ocazia diferitelor sarbatori. cu potential. acestea sunt putine. Fabrica de Gheata. care din lipsa spatiilor de parcare sunt nevoiti sa procedeze in acest fel. de exemplu economic. Patinoarul a fost amenajat in Parcul Plumbuita din cartierul Colentina. referitor la primul patinoar in aer liber cu instalatie de iluminat nocturn. Transformarea acestor terenuri. cat si straini. Singura parcare amenajata este cea situata intre malul lacului si Str. In felul acesta. 5 din analiza tesutului urban) sunt prezente alte doua astfel de spatii nefolosite. care in prezent este abandona in neglijenta. Este vorba despre zone care sunt acoperite in prezent de pamant si noroi. si scena mai multor evenimente organizate in aer liber in cartier. dupa care a urmat un program demonstrativ de patinaj Acestea fiind spatiile verzi la care locuitorii au acces. zone linistite pentru varstnici sau ar putea fi dedicat unui alt scop. la care au participat atat artisti romani. spatii de recreere si agrement. In zona cuprinsa intre lacul Tei si lacul Plumbuita (care corespunde zonei nr. Astfel. La deschidere. Ontanu a primit o pereche de patine pentru gheata. exista in cartier si spatii libere. fara constructii. Poate fi amintit astfel si spatiul fostei fabrici de caramida. In ceea ce priveste spatiile de parcare.

urmata de incucisarea dintre Dna Ghica si Sos. s-ar putea dezvolta puncte sociale de intalniri (centre sociale. Coelntina si Sos. Mp Sup Total a mp Limite de la Strada Limite pana la Strada Raul Colentina Valoare deviz general Valoar e C+m LEI 50 2 200 4 200 400 Pascal Tamai oarei Petrica ni Gimala u Ricinul ui Linotip ului Neagot a Steaua Rosie Colenti na Elevat 314000 286000 81 662 210 98 65 300 224 157 127 - 1 1 2 1 1 1 - 162 1192 798 235 5 6 3 4 3 7 381 3972 651 402 195 2010 2128 942 597 543 5164 1449 637 195 2010 2576 1256 597 Steua Rosie Steua Rosie Tamaioar ei Porumbac eanu Pietrisului Steua Rosie - 370000 4059000 911000 502000 168000 2044000 1311000 2220000 303000 337000 369600 0 829000 457000 153000 186100 0 119400 0 202200 0 276000 448 314 10 6 5 109 . atat din punct de vedere al aspectului urban. in aceasta zona. 2.4. dar mai ales ca si calitate a vietii. Strada ml Sup. tuturor celor care interactioneaza din diferite motive cu acest perimetru. Caro s. este important de subliniat faptul ca toate liniile de autobuz. troleibuz sau tramvai strabat doar arterele principale – Str. cartierul nu este atractiv pentru spatii rezidentiale./Pamint Lung. in general. Infrastructura publica In analizarea infrastructurii publice in cartierul Plumbuita trebuie evidentiata absenta sau slaba prezenta a infrastructurii publice care sa corespunda nevoilor populatiei care locuieste in zona sau. fiind in acelasi timp accesibil dar greu de strabatut din cauza impracticabilitatii strazilor. pe langa aceste propuneri. de intersectia dintre Sos. Andronache.4. Si in ceea ce priveste transportul public. Mp Lat. operelor si reprezentatiilor teatrale. Petricani. anume: intersectia Petricani – Dna Ghica.pentru locuitorii cartierului. Lu ng Tro t. O alta posibilitate este aceea de a crea o zona rezidentiala. care se pot constitui in oportunitati pentru dezvoltarea turismului in zona. Asa cum se poate vedea. Cartierul Plumbuita este accesibil din exterior prin trei intersectii mari. M Sup. Dna Ghica. Fundeni. de asemenea in zona peninsulara sau in imprejurimi. in cele din urma. Legat de acest aspect./Pamint Pamint/Pami nt Asfalt/Asfalt . intreaga zona ar avea de castigat. M Denumire Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorulu i Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Tip imbrac Trotuar/Ca rosabil Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton Beton/Beton Beton/Piatra de riu . librarii. Introcandu-ne la infrastructura publica. Trot. In interiorul cartierului sunt zone de interes. 45 strazi nu sunt asfaltate. Sub aspectul prezent. Colentina. Sos. Sos. ar trebui luata in considere si posibilitatea amenajarii de zone destinate concertelor. date fiind particularitatile acesteia. Caros . mai ales pe strazile care imprejmuiesc lacul.). etc./Piatra de riu . adaugam in continuare o lista completa a strazilor asfaltate si a celor care nu au fost inca asfaltate. Colentina si.

Sold./Pamint Asfalt/Asfalt Raul Colenti na Petrica ni Ferestr ei Plumb uita Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Gimala u Gimala u Ferestr ei Beiu Consta ntin Colenti na Sipca Gimala u Stefan Pascale Gimala u Petre Ispir Gimala u Gimala u Petrica ni Colenti na Steua Rosie 211300 0 Gimalau 505 1 1263 6 2980 4242 2319000 Ineu Ispir./Piatra de riu Asfalt/Piatra de riu . 30 72 340 312 1 1 202 624 3 7 9 5 90 482 2890 1685 90 684 2890 2309 Simetriei Gimalau Steua Rosie Raul Colentina Steua Rosie Petricani Steua Rosie 90000 404000 2162000 1778000 82000 368000 196900 0 162000 0 115 197 577 1 1 1 230 453 1269 8 5 6 690 1024 3635 920 1478 4905 620000 802000 3913000 585000 697000 290800 0 178300 0 394 2 1340 6 2403 3743 1958000 Palamidei Pietrisului Plumbuita 169 285 862 - 1 1 338 6 8 963 2366 6120 1301 2366 7844 - 564000 1366000 5582000 1724 7 514000 124400 0 508400 0 110 . Cap. Sold./Piatra de riu Dale/Piatra cubica Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Piatra de riu Beton/Beton Piatra de riu Beton/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu ./Pamint Asfalt/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu Dale/Piatra cubica . Magura Vaii 136 2 406 4 544 952 6613000 394 314 2 1 1182 628 8 6 3152 1821 4334 2449 1808000 1796000 Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. Petre. 45 303 - 2 - 180 6 8 270 2363 450 2363 Gimalau Tamaioar ei Tamaioar ei Oituz Raul Colentina Steua Rosie Steua Rosie Gimalau 615000 1865000 560000 169900 0 Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea 75 118 535 - 1 3 150 3 4 225 496 2943 375 496 5618 204000 339000 2754000 186000 309000 255000 0 2675 6 50 1 100 6 300 400 734000 669000 575500 0 164600 0 163500 0 Lopetii Marin Ion./Pamint Piatra de riu/Piatra de riu .orului Piatra de riu/Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu . Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan.

TOTAL 72 - - 5 360 360 Zamfir Marcu Raul Colentina Gimalau Ricinului Oituz Raul Colentina Steua Rosie 244000 222000 104500 0 309900 0 131100 0 821000 447200 0 255600 0 679000 807000 140 560 299 100 780 375 150 104 - 1 2 2 2 - 280 12 6 6 5 1610 3360 1884 500 5304 3000 825 936 1890 3380 1884 500 7800 4425 1425 936 1147000 3403000 1440000 901000 4911000 2892000 746000 886000 2496 1426 600 7 8 6 9 165 1 330 6 990 1320 934000 7734400 0 850000 694460 00 La strazile neasfaltate s-ar putea adauga si unele artere asfaltate. ca urmare a degradarii asfaltului. Exemple foarte bune de astfel de strazi sunt Str.Raul Str. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe./Pamint . Plumbuita./Beton Beton/Piatra de riu Dale/Pamint Dale/Pamint . Str./Beton . Str. pline de gropi si crapaturi de dimensiuni destul de mari./Piatra de riu Piatra de riu/Pamint .Raul Colentina.Porumbace anu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului . dar aflate intr-o stare foarte proasta. Tip imbrac Trotuar Piatra de riu 13% 3% 29% Beton 13% 42% 24% Pamint Carosabil Dale Piatra de riu Asfalt Beton Piatra cubica Asfalt Pamint 5% 5% 50% 16% 111 . Sold. Ricinului. Sipca./ Pamint Beton/Beton Piatra de riu/Piatra de riu Beton/Beton ./Piatra de riu Piatra de riu/Piatra de riu 115 238 - 1 476 6 6 725 1380 725 1856 Elevat orului Gimala u Colenti na Tamai oarei Beiu Consta ntin Zamfir Nicola e Parose ni Petrica ni Petrica ni Ricinul ui Ghergh itei Stefan Pascale Petrica ni Gimala u Steua Rosie Gorgan Spataru Tamaioar ei 412000 1790000 375000 163000 0 114 917 1 2 319 3668 6 7 627 6419 946 10087 632000 6518000 576000 593600 0 Safirului Stanga Ion Cap. In graficele de mai jos rezumăm datele referitoare la tipul de trotuar şi de carosabil în tot perimetrul studiat.

dar mai ales a strazilor.Având în vedere faptul că zonele care au cea mai mare nevoie de intervenţii se regăsesc în zonele 5 şi 6 (peninsula Tei Toboc şi Plumbuita). Obiectivul este ca toate aceste elemente sa contribuie la definirea mediului inconjurator. din cauza vizibilitatii scazute si a lipsei de control. in aceste zone. pastrand arborii deja existenti. De altfel. Spatiile verzi se prezinta ca fiind putin functionale pentru cetatenii cartierului si ai Bucurestiului chiar. Programul care se refera la spatiile destinate activitatilor sportive si de joaca ar trebui sa cuprinda restructurarea si completarea spatiilor de acest fel. ar trebui inlocuite cu altele noi – si facem aici referire atat la obiectele de mobilier stradal si alte elemente de amenajare urbana (cosuri de gunoi. dar ingrijindu-i si inlocuindu-i totusi acolo unde este cazul.). Spatiile dedicate activitatilor sportive se situeaza in part partea ea de sud a lacului Plumbuita: se pot considera doua structuri sportive intre Str. Proiectul ar putea sa includa printre altele demolarea gardurilor 112 . pot avea loc diferite infractiuni. se poate desfasura fara a intampina niciun fel de probleme. desi distantele intre stalpi sunt destul de mari. In interiorul cartierului este functonabil iluminatul public. pancarde care sa interzica aruncarea gunoiului in zona lacului de exemplu. să analizăm mai atent situaţia trotuarului şi al carosabilului în cele două microzone. Tip imbrac Trotuar Zona 5 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale Tip imbrac Trotuar Zona 6 Piatra de riu Beton Pamint Asfalt Dale 6% 0% 6% 53% 40% 0% 0% 35% 0% 60% Carosabil Zona 5 Piatra de riu Asfalt Beton Piatra Cubica Pamint Asfalt Carosabil Zona 6 Piatra de riu Beton Piatra Cubica Pamint 4% 13% 0% 13% 70% 13% 25% 12% 0% 50% O alta tema ce trebuie adusa in discutie este aceea a iluminatului public. Plumbuita. Arealul prezinta potential si ofera posibilitatea transformarii spatiului verde din cadrul tesutului urban. etc. iluminatul public lipseste lipseste cu desavarsire. cat si la corpuri de iluminat. In zona lacurilor Tei si Plumbuita in schimb. D-na Ghica si Sos. piste de biciclete. prin cresterea gradului de confort si siguranta pe timp de noapte. prezente in numar mic.Colentina si un alt spatiu amenajat in Str. organizata sau nu. astfel incat sa permita o mai buna desfasurare a activitatilor sportive. devenind astfel un spatiu in care viata rau-famata. Este necesara amenajarea spatiilor verzi din perimetrul analizat. ceea ce da o imagine de degradare urbana. iar elementele de amenajare urbana.

generat de activitatile economice desfasurate in zona si. in orice caz. riscand in felul acesta contractarea de boli. 2. Zona Plumbuita – Steaua Rosie . Zona analizata in prezentul studiu. precum internet sau electricitate. Tranzitarea zonei si a altor autovehicule similare este practic aproape imposibila. care. asa cum este cea actuala. nu in ultimul rand. Un alt factor determinant care duce la atractivitatea scazuta a cartierului consta in lipsa totala de activitati legate de promovarea si informarea structurilor din zona. Potentialul arealului este clar diminuat de lipsa unor infrastructuri atat de necesare. cu cate doua benzi. putin cunoscute si din cauza asta. Componenta traficului este eterogena.rupte si invechite si crearea unora noi. Arterele indicate prezinta fiecare doua sensuri de mers. inscrierea in viraje si in intersectii. desi este externa perimetrului analizat. • Sos. cu exceptia celor trei artere principale (Colentina. Fluxurile de trafic se compun din: trafic de origine. intre intersectia Colentina-D-na Ghica si intersectia cu strada Salciilor. 113 . Colentina. De altfel. zonele peninsulare nu beneficiaza de o retea de canalizare. dar chiar si o posibila localizare de activitati productive. D-na Ghica. ca urmare a inexistentei unui sistem de drenare a apelor. lipsite fiind de serviciile de apa si canalizare.Lacul Tei pana la intersectia GhicaColentina. avand o distributie variata cu mai multe tipuri de vehicule care prin gabaritul in dimensiune si greutate influenteaza comoditatea traficului urban prin manevrabilitate. ar fi limitate in implementarea activitatilor lor.4. sunt areale in cadrul cartierului in care lipsesc si alte servicii de baza pentru viata cotidiana. • Str. Lacul Tei. Pe o piata foarte competitiva. O alta artera ce are un rol important in accesibilitatea in zona noastra de studiu este Bd. Barbu Vacarescu. Zona nu este deservita de nicio statie de metrou. gravitatea situatiei fiind evidenta in starea de degradare si abandonare a anumitor strazi secundare si chiar in aspectul malos si culoarea apei lacului: acest aspect influenteaza negativ nu numai calitatea vietii cetatenilor. Doamna Ghica si Petricani). Principalele cai de acces in cartierul studiat sunt: • Strada Petricani. Colentina. Lacul Plumbuita ar putea deveni navigabil prin desfasurarea de lucrari de amenajare pentru navigatie cu barcute. intre intersectia dintre Sos. atat a personaleor cat si a marfurilor. nu ar putea desfasura activitati productive sau. O imagine a acestor conditii de viata pe care le suporta locuitorii di zonele studiate o reprezinta copii. Accessibilitate si sistemul de transport public . situatie care devine si mai dificila iarna sau in perioadele ploioase. In acest scop ar putea fi organizate puncte de informare. lipsa infrastructurilor inluenteaza in mod negativ viata unei societati. pana in Str.5.Petricani este deservit de o serie de mijloace de transport – autobuze. putin apreciate. face dificila circulatia in areal.privat Arealul Colentina – Steaua Rosie – Plumbuita se desfasoara la nord-est de centrul Bucurestiului si este despartit de restul orasului de lacul Plumbuita. fiind circulate de tramvaie. realizarea unei instalatii de irigare a terenului de fotbal si organizarea spatiilor verzi. caracteristici de demaraj si franare. Aceasta artera uneste intersectia dintre Petricani – Tei – Ghica cu cartierul Tei. In perimetrul analizat.Petricani-Bd. care delimiteaza macrozona in partea de vest si face legatura intre peninsula Tei Toboc de strada D-na Ghica si Sos. din trafic local. Realizarea unor astfel de trasee ar duce la promovarea turismului in zona. troleibuze si tramvaie – insa acestea nu au o distributie uniforma la nivelul intregului cartier. nevoiti sa-si faca nevoile pe strada. Lipsa acestor servicii face dificila prezenta turistilor in zona.

cea mai apropiata gara fiind cea de la Bucuresti Obor. Str. mai ales cand ploua sau ninge. Strada Plumbuita. Liniile de tramvai sunt prezente doar pe doua dintre strazi. Accesul la insula din vecinatatea manastirii este permis doar pietonilor. Colentina. venind din partea de est a orasului si terminandu-se la Sos. Plumbuita. Practic. fara dificultati. delimitata de Str. Alte doua linii de tramvai parcurg si Sos. Lacul Plumbuita si inchisa la sud de Sos. Coelntina. Colentina si D-na Ghica si Bd. situata si ea in afara zonei de studiu. Concret. care corespund principalelor artere de comunciatie din macrozona. o cunoscuta destinatie turistica a Regiunii Bucuresti-Ilfov. Fundeni. De altfel. O a treia strada. care parcurg zona de sud si est a macrozonei. in intersectai dintre Bd. 114 . mijloacele de transport public lipsesc in zonele urmatoare: • Zona limitrofa Parcului Plumbuita (Manastirea Plumbuita). care ar trebui sa asigure o buna circulatie a traficului privat in zona Peninsula Tei Toboc. este o artera aglomerata pentru traficul rutier. • Toata microzona delimitata de Str. Sos. troleibuz sau tramvai. In ceea ce priveste transportul public. se face doar cu autobuze private. Colentina si Str. cea din urma este traversata de linia tramvaielor 16 si 36. Sos. acest aspect este foarte important pentru fluiditatea circulatiei si la orele de varf. permite accesul dinspre estul Bucurestiului in zona Plumbuita. Dna Ghica si Sos. Colentina. traficul este foarte intens in ciuda prezentei celor doua sensuri giratorii. D-na Ghica. zonele din centru si estice ale cartierului nu au nicun fel de conexiune RATB. Este vorba despre liniile 1 si 21. Strada Steaua Rosie este greu accesibila chiar si locuitorilor. macrozona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este foarte bine deservita de liniile de tran sport urban. In schimb.In apropierea intersectiilor dintre Sos. Lipseste orice forma de transport public. Accesul la manastire. locuitorii cartierului Plumbuita – Steua Rosie . Petricani. Calea ferata nu este in apropierea zonei de studiu. Ricinului si Lacul Plumbuita • Zona estica a perimetrului analizat. cuprinsa intre Lacul Plumbuita. perimetru legat de restul zonei printr-o singura strada. Petricani si D-na Ghica. Lacul Tei in sud si cu Bd. De altfel. pe langa faptul can u exista o retea stradala asfaltata. Aceasta fiind situatia. care face legatura cu Bd. Petricani.Petricani sunt nevoiti sa parcurca pe jos distante mai mici sau mai mari pentru a ajunge in cea mai apropiata statie de autobuz. Petricani. Lacul Tei cu Str. la o distanta de cel putin 2 km. Dimitrie Pompei la nord. zonele bine servite de transportul public sunt cele din apropierea limitelor de sud si est. Linia tramvaiului 17 ajunge in partea de sud-vest a zonei. Lacul Tei.

282. Andronache. 56. 143. Str. se prezinta mult mai bine decat cea din interiorul zonei de studiu. Str Gerghitei. 409. Gheorghe Roventa. pe Str. D-na Ghica. 682 intre Str Doamna Ghica si Sos Fundeni functioneaza liniile 21. Str Oituz. 253. 101. Referitor la situatia statiilor RATB. 412. 426. intre Str Teiul Doamnei si Str Doamna Ghica functioneaza liniile 21. 454. Soseaua Colentina este traversata de linia de troleibuz 66 si autobuzele 182 si 282. Pe Sos Colentina. Str Cornisei cu intoarcere prin Mentiunii. 417. 253. 66. Peris. Petricani circula autobuzul 167.153. functioneaza linia 682 pe Sos Colentina Sos. Str Cpt. 416. 66. 682 iar intre Sos Fundeni si Str Sportului functioneaza liniile 21. situatia legaturilor exterioare si strazile de acces principale pentru cine provine din alte zone ale orasului. Liniile de autobuz in schimb strabat mai multe strazi. Fundeni. strada care se termina in Sos. Liniile de autobuz si tramvai permit o legatura frecevnta intre partea de sud a zonei analizate si centrul orasului. 155. Intre Bd Lacul 6 Tei si sos Colentina si 143 (intre Sos Colentina si Str Heliade intre Vii). Sos Colentina. pe cartierul Andronache. 182. Str Zamfira Nicolae.182. 432. functioneaza liniile 282. 411 – circula pe Sos. 115 . Pe Sos Petricani intre Bd Lacul Tei si Bd Dimitrie Pompeiu functioneaza liniile de tramvaie 16 si 36. Colentina. Pe Str. Alte autobuze . 415. 182. Astfel.In general. pe strada D-na Ghica autobuzul numarul 282. 409. iar strada Andronache de autobuzul numarul 153.

probleme precum semafoare care nu functioneaza sau lucrari de infrastructura. In anul 2008 s-au inregistrat pe Sos. determina cel mai mare flux auto. Fabrica de Gheata. cand si mai multi bucuresteni ies cu masinile personale. stabilit la 83 de masini pe minut. fiind in acelasi timp si strada de acces in zona Tei Toboc. in care are deschidere si Calea Mosilor (o alta cale de comunicatie cu un trafic intens la nivelul Bucurestiului). Au fost numarate 35 de masini pe minut. asa cum aminteam si anterior. sau iarna. dupa Iuliu Maniu. Strada se deosebeste de celelalte prin prezenta a doua sensuri de mers si a 8 benzi. Colentina este Str. accesibila din Str. Astfel. Cu alte cuvinte. Conditii de trafic in zona Plumbuita. este marginita de trotuare. Traficul se ridica la 54 de masini pe minut. Prezinta 4 benzi si beneficiaza de iluminat public. treceri de pietoni. Sos. Colentina reprezinta punctul de iesire din Bucuresti catre orasele din estul tarii (respectiv de intrare. 116 . soldate cu 4 morti si 38 de raniti grav. Pe langa faptul ca reprezinta poarta de iesire/intrare in Bucuresti. Colentina a rezultat a fi a doua cea mai periculoasa sosea din Bucuresti. cand zapada este stransa si depozitata in gramezi pe marginea carosabilului. conform analizei noastre. neacordarea de prioritate pietonilor. In plus. Sos. Gheorghitei sau din Colentina. care traverseaza si delimiteaza partea vestica a perimetrului studiat. dar fara piste pentru biciclete. Asfaltul se prezinta gaurit. ceea ce inseamna si valori foarte ridicate ale poluarii. Andronache. Colentina si Str. se poate circula cu viteza destul de mare. care se desfasoara in mai toate perioadele anului. diferenta creata pe de o parte de importanta logistica a strazilor. Cea de-a treia strada este Petricani. desi nesemnalate. mai ales din vina pietonilor care incearca sa traverseze prin locuri nepermise.2. trotuare pe ambele parti si piste ciclabile. atat din punct de vedere ambiental cat si fonic. D-na Ghica. cat si de starea de pastrare a acestora. daca ne gandim la sensul invers).6. data fiind desfasurarea in linie dreapta a strazii si lipsa intersectiilor importante si a sensurilor giratorii.Petricani Dintr-o analiza a traficului stradal in cadrul macrozonei de studiu rezulta o discrepanta evidenta intre arterele de comunicatie. Are doua benzi pe fiecare sens. cu iluminat public si trotuare. Lipsesc in schimb pistele ciclabile. Sos. localizarea arterei. spatii verzi care separa carosabilul de trotuare. In partea de sud-vest a arealului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. iluminat public. ceea ce duce la producerea de multe accidente. In plus. traversarea neregulamentara a pietonilor. Colentina este cea mai importanta artera de comunicatie.Steaua Rosie . fundamentala la nivelul perimetruluiobiect de studiu. viteza neadaptata la conditiile de drum si nerespectarea culorii rosii a semaforului de catre conducatorii de autovehicule. Si aceasta este o importanta artera de circulatie. spatii pentru parcari. Str. continuandu-se cu DN2. fara a fi delimitate insa. Colentina este strabatuta de un trafic intens si rapid si ca urmare a faptului ca in zona functioneaza mai multe centre comerciale. dar lipsesc trecerile de pietoni. o artera cu un trafic mediu. duc la formarea de cozi nesfarsite si la ore intregi petrecute in trafic. este un punct care trebuie traversat in mod obligatoriu pentru patrunderea in zona. De asemenea. treceri de pietoni si parcari. semafoarele si pistele ciclabile. treceri de pietoni. O strada care are deschidere in Sos.4. Colentina nu mai putin de 132 accidente. se desfasoara Str. Traficul este de 22 de masini pe minut in medie. conditiile se ingreuneaza in zilele ploioase. adica cele doua cartiere care se desfasoara de o parte si de alta a lacului Plumbuita. Aceasta prezinta doua benzi pe fiecare sens. Principalele cauze ale accidentelor sunt. desi nu intotdeauna regulamentare. In interiorul zonei. Pe langa faptul ca uneste zona Andronache de zona Tei. Intr-o statistica recenta a Brigadei de Politie Rutiera a Capitalei. Strada prezinta doua sensuri de mers. exista un sens giratoriu in intersectia dintre Sos. asa cum era amintit si mai sus.

Strada Ricinului. 2. Una dintre strazile care se afla intr-o stare de ingrijire foarte proasta. Sos. fiind foarte greu de strabatut.4. este intr-o stare proasta. Nu exista piste ciclabile. necesitand imbunatatiri. cu gauri in asfalt. Ultima parte a strazii nu este asfaltata. strada D-na Ghica comerciala dinspre zonele interne ale cartierului linia de autobuz 282. Aceasta din urma este traversata de • Crearea in zona peninsulara de spatii sociale liniile de tramvai 16 si 36. De-a lungul strazii sunt trotuare si treceri de pietoni. Colentina si Doamna dezvoltarii durabile Ghica si Petricani • Renovarea si asfaltarea tuturor strazilor • Proiecte de investitii in infrastructura facuta din • Fluidizarea traficului si ameliorarea accesibilitatii partea Primariei Sectorului 2 cetatenilor la zonele de utilitate publica • Accesibilitate la autobuze si la troleibuze (str. autobuzele 182 si 282 si in strada principale si strazile de acces Andronache autobuzul numarul153) – liniile de • Noi parcursuri de transport urban tramvai sunt accesibile din Sos. dar lipsesc semafoarele si pistele pentru biciclete. fiind aproape imposibil de parcurs este Str. prezinta un trafic foarte redus. total neasfaltata si pe marginea careia sunt depozitate resturi menajere si deseuri. asfaltata doar partial. in Sos. atat pentru autoturisme.potential de segregare a 117 . iar parcarile nu sunt semnalate prin benzi. Str. Paroseni si Steaua Rosie. ce permite legatura dintre zona Sos. De asemenea. parcarile nu sunt delimitate si lipsesc iluminatul public si pistele ciclabile. Nici trotuarele nu sunt foarte ingrijite. care reprezinta principalul pol al zonei.ceea ce incetineste traficul auto. • Imbunatatirea transportului public spre zona Petricani linia de autobuz 167. cat si pentru pietoni. • Oportunitati pentru turism Petricani.Colentina • Largirea benzilor de circulatie pentru arterele troleibuzul 66. in partea exterioara perimetrului analizat. Cand ploua. al carui trafic intens este influentat in mare masura de spitalul Fundeni. Astfel de situatia creeaza dificultati pentru cetatenii care locuiesc in zona. sunt strazi care din cauza pozitiei marginale si a starii proaste in care se afla. are o pozitie strategica. peninsulara si in spatiile din imprejurimi • Prezenta ariilor largi disponibile pentru • Dezvoltarea complexului rezidential din strada dezvoltare Fabrica de Gheata si crearea unei zone • Prezenta Parcul Plumbuita si a Manastirii rezidentiale in lungul strazilor din jurul lacului Puncte slabe Amenintari • Situatia dezastruoasa referitoare la canalizare in • Neabsorbirea fondurilor nerambursabile prin POR zona • Dezvoltari rezidentiale . In sudul zonei de studiu. In aceeasi situatie sunt Str. Gherghitei prezinta un trafic mediu de 6 masini pe minut. care leaga perimetrul • Infiintarea de zone destinate organizarii de studiat cu Bd Lacul Tei in sud si cu Bd Dimitrie concerte si spectacole de teatru in zona Pompei in nord. Numarul mediu de masini este de 14 pe minut. Colentina si partea de nord a perimetrului. Trebuie sa amintim faptul ca 27 dintre strazile arealului studiat nu sunt asfaltate. Fundeni. Desi este o strada secundara. Constantin Beiu . pe strazi se formeaza noroi.7 Analiza SWOT privind accesibilitatea si transportul Analiza SWOT privind caracteristicile referitoare la accessibilitate si transport in zona Plumbuita: Puncte tari Oportunitatii • Localizarea in vecinatatea arterelor majore de • Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea trafic din sectorul 2. se afla si Sos. Colentina si Str.

Desi din punct de vedere geografic nu este tocmai o zona izolata a capitalei.• • • • • • • Calitatea scazuta a fondului construit existent. putinele cazuri in care zona in studiu este amintita in mass-media se datoreaza tocmai acestor aspecte. Din aceste motive. sub aspect economic si social poate fi definita fara probleme ca un cartier marginas. care au atras si atentia presei. precum Bucurestiul. Oferta imobiliara din ultimii ani a cunoscut o diversificare in schimb. locuitorii din aceasta zona sunt privati. pana la complexe rezidentiale in constructie – asa cum este cazul proiectului Cooper Beach. Cadru rezumativ al aspectelor generale ale zonei Imaginea cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani nu este una pozitiva in viziunea locuitorilor din celelalte zone ale Bucurestiului. de calitate slaba si nefinisate. oferind in acest fel confort la un pret convenabil. Nedezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) in urma expansiunii rezidentiale. de la case saracacioase si darapanate in zona cuprinsa intre Str. in special in zona centrala a perimetrului urban ales Crearea infrastructurii rutiere Situatia deficitara ailuminatului public in spatiile verzi si in zona lacului Plumbuita Situatia deficitara referitoare la necesitatea crearii de spatii de joaca pentru copii Acces redus la servicii medicale si la spitalele cele mai apropiate Lipsa unei piete agroalimentare Lipsa unei retele de transport public in zona Peninsulei Tei Toboc. in ciuda pozitie sale intre bratele lacului Plumbuita. totusi. absolut necesare intr-o comunitate umana civilizata si normale pentru perioada in care traim si de care. Situatia aceasta se explica prin lipsa unei infrastructuri moderne si a unor linii de transport care sa faca legatura intre centrul Bucurestiului si spatiul in discutie. Plumbuita si Str. Cele mai raspandite tipuri de locuinte raman insa apartamentele de bloc. iar in celalalt sens. care se dezvolta in prezent in Str. Destinatia spatiului este cu precadere rezidentiala. iar cele mai multe dintre acestea sunt de o calitate scazuta. au contribuit la crearea acestui tablou si gradul de degradare al zonei si mai ales problemele sociale. ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte areale din Bucuresti. in general slab dezvoltat. cu putin interactiuni cu zonele invecinate. vorbim despre o segregare a zonei si o atractivitate scazuta pentru investitori. care se continua ulterior cu Calea Mosilor. dedicandu-se mai mult categoriei de populatie cu venituri medii. Astfel. Sos. zona noastra de studiu este legata de centrul orasului. Apartamentele din aceste complexe imobiliare imbina caracteristici ale apartamentelor din blocurile comuniste – suprafata mai redusa – cu facilitatile si designul specifice apartamentelor noi. intre lac si Sos. Ricinului. Petricani. fiind prezente diferite tipologii de locuinte. Colentina este continuata de DN2 si. specific unui oras mare.8. perimetrul analizat se prezinta ca o insula izolata. Spatiile de locuit sunt adesea dezordonate. desi prin intermediul Sos. Insuficienta colaborare intre autoritatile locale pentru dezvoltarea proiectelor de imbunatatire a aspectului si accesibilitatii cartierului 2. Doamna Ghica.4. sarac. Fabrica de Gheata. Colentina. Structura urbanistica este aceea a unui cartier mic. intre lacul Plumbuita si Strada Petricani (din cauza neasfaltarii strazilor) • • • noii populatii (zona Fabrica de Gheata) Trafic intens pe arterele care fac legatura cu centrul orasului . De asemenea. 118 . Cu alte cuvinte.Colentina. Aspectele care au dus la conturarea unei astfel de perceptii sunt in primul rand cele legate de lipsa unor servicii precum reteaua de canalizare sau de apa. Colentina. asa cum este si cazul proiectului amintit mai sus.

supermarketuri. Mai mult decat atat. oferind o perspectiva buna pentru economica locala. Sistemul infrastructurii stradale din cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este in cea mai mare parte invechit. depozitarea deseurilor menajere si a resturilor electronice in zona malurilor lacului. care desfasoara activitati economice. trebuie sa mentionam situatia sistemului de iluminat public existent in zonele Petricani . nefunctional si degradat.9. farmacii. cu toate ca nu exista un punct central al activitatilor comericale. contextul economic prezent a avut un impact negativ asupra imaginii generale a zonei si a calitatii spatiilor construite. Colentina.). Va facem de asemenea urmatoarele precizari: 119 . refuza sa se integreze in cadrul comunitatii locale. trebuie mentionat faptul ca in cadrul perimetrului se alterneaza zonele cu functii rezidentiale sau comerciale. perimetrul analizat in prezentul studiu adaposteste si 1.4. unul dintre cele mai importante lacase de cult din Bucuresti. nivelul de infractionalitate. demonstreaza nivelul slab de dezvoltare a spatiului studiat si.775 societati. stalpi 18 13 30 5 1 4 24 8 5 4 16 Situatia sistemului de iluminat public este gestionata de catre SC Luxten Lighting Co.Steaua Rosie Plumbuita pentru strazile din cartier. una dintre principalele artere ale sectorului 2 chiar.9. Cu toate acestea. Bara Savu Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Domna Ghica Elevatorului Emanciparii Ferestrei Tip artera INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA Nr. Reteaua de utilitati in zona Plumbuita / Petricani 2. nefolosite. in Plumbuita nu au mai fost facute alte investitii. Din punct de vedere al spatiilor de productie si spatii comerciale. spatii pentru birouri. axa principala a cartierului. nefiind valorificata la adevaratul ei potential. cu cele fara nicio destinatie. Din punct de vedere social. locuitorii au pierdut numeroase oportunitati de angajare in zona. in acelasi timp. In plus.) si cel rezidential (blocuri. Cu exceptia proiectului rezidential Cooper Beach. Cele mai multe dintre ele se concentreaza in zona Sos. evidentiind in acest fel necesitatea aplicarii unor modificari sociale si de structura. ajungand in acest fel in apele lacului.SA. etc. In scopul regenerarii urbane a perimetrului Plumbuita este nevoie de o specializare functionala a zonei. dezinteresul locuitorilor fata de zona in care traiesc. Astfel. Atractiile publice sunt reprezentate de existenta in inima perimetrului analizat a Manastirii Plumbuita. in ciuda preturilor accesibile in ceea ce priveste chiriile.1. In felul acesta. care sa urmareasca crearea unui punct focal de viata a comunitatii. Referitor la sistemul de iluminat public existent in zonele Petricani-Steaua-Rosie-Plumbuita. accetuand astfel imaginea negativa a unui areal deja lipsit de servicii la nivel local – centre de recreere.4. accesul nu foarte usor o pune in umbra. ca si scurgerea apelor menajere pe strazi. Retea de iluminat public pe strazi si pe zone Denumire strada Afirmarii Aristotel Sold. ceea ce ar modifica echilibrul natural al mediului inconjurator si ar atrage investitori in mai multe sectoare deficitare la nivel local – amintim aici sectorul serviciilor (banci. etc. cu exceptia supermarketului Mega Image si a restaurantului McDonald nu a mai fost facuta o alta investitie in cadrul cartierului. este cunoscuta problema grupurilor de rromi care prin neacceptarea regulilor de conduita sociala. 2. spatii culturale. unitati de invatamant.Pe langa functia rezidentiala. fiind stopate investitiile.

1A-45 si nr. Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tanaioarei Sold. 2-52 si 1-71 Gorgan Spataru nr. telefonie) facand dificile operatiile de intretinere/mentinere a instalatiei de iluminat public. Marcu Sold. Bujorui Alb Crementina STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA STRADA INTRARE STRADA STRADA STRADA STRADA SOSEA STRADA SOSEA STRADA STRADA STRADA STRADA 17 7 31 55 16 20 7 16 29 9 3 5 6 5 11 12 15 33 5 6 8 17 5 101 8 23 4 4 4 25 4 4 23 5 11 11 21 7 9 7 5 14 6 13 22 61 33 9 13 28 20 - - Reteaua de iluminat public din zona mentionata are o vechime de peste 30 ani. 43-309 si nr. ceea ce o face sa fie destul de uzata: Stalpii (de lemn. 1-27 si nr. 2-60 Olanclor Paraschiv N. cablu. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petricani nr. Zamfir Gheorghe Zamfir Nicolae Fabricu de Gheata Sos. Tomovici Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Cap. 120 . 2-38 Sos. Petre Ispirescu Ivarolui Linotipului Litoralului Logofatul Carstea Lopeti Sold.2-60 Petrisului Plumbuita Porumbacc-anulon Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Salciilor Simetriei nr.Folclorului Sold.Marin Ion Magura Vaii Neagota Negulescu Oiutz nr. Colentina nr. 1-67 si nr. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd. Zamfir A. beton centifugat fisurati tip SCP ) sunt in momentul de fata utilizati atat pentru sistemul de iluminat public cat si pentru distributia altor retele (electric.Geicu Ion Gherghitei Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Cao. 2-98 Cap. Andronache nr. 18-336 St.

Andronache 2-52 si 1-71 Sos. Zamfir A.Geicu Ion Gherghitei Gimalau Ineu Linotipului Lopeti Sold. Petre Ispirescu Ivarolui Gherghitei Ghimbav Litoralului Logofatul Carstea Magura Vaii Neagota Olanclor Paraschiv N. 1-7 si nr. după care urmează străzile dotate cu reţea subterană de iluminat şi. Colentina 43-309 si 18-336 D-na Ghica Sinaia Strazi cu retea Clasica+TYIR Petricani nr.Marin Ion Negulescu Oiutz nr. Bara Savu Culmea Fagarasului Elevatorului Emanciparii Ferestrei Folclorului Cao. Bujorui Alb Sinaia Strazi cu retea Subterana Plumbuita Fabricu de Gheata Sos. Marcu Zamfir Nicolae Dumitrescu Tanase Brgd. 1A-45 si nr. este interesant de observat în graficul alăturat că în macro-zonă aproximativ jumătate din străzi posedă o reţea clasică. în cele din urmă. Tomovici Cap.2-60 Simetriei 1-67 si 2-98 TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYIR TYR TYIR TYIR Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Subterana Clasica/ TYIR Clasica+TYIR 121 . 83. în timp ce aproximativ 35% beneficiază de o tipologie TYIR.Sinaia Doamna Ghica nr. Strazi cu retea Clasica: Afirmarii Aristotel Sold. doar 5% din străzi posedă o reţea clasică şi TYIR. 2-60 Porumbacc-anulon Radulescu Polixenia Ricinului Tanaioarei Sold. nr 2-10 Sinaia 5% STRADA STRADA ALEEA 15 22 45 Retea de iluminat public Clasica 9% TYIR Subterana Clasica+TYIR 51% 35% In ceea ce priveşte tipologia reţelei de iluminat public. Parau Nicolae Paroseni Palamidei Petrisului Raul Colentina Safirului Salciilor Safirului Salciilor Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Sold. Pascale Crementina Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Clasica Strazi cu retea TYIR: Beiu Constantin Beiu Constantin Brana Domna Ghica Sold. Zamfir Gheorghe Gorgan Spataru 1-27 si 2-38 St.

cel mai mare 0% 0% din cadrul macro-zonei Plumbuita . Prezenţa sistemului de furnizare subteran e un indicator al sistemului de distribuţie al curentului electric relativ mai sigur şi mai eficient.Steaua Rosie – Aerian Petricani. Lipsa luminii electrice se intâlneşte într-un singur Tipuri de retea electrica in caz: pe strada Logofatul Carstea. In graficul alăturat putem 0% 0% observa că zona 2 este caracterizată de o cotă Aerian semnificativă în comparaţie cu întreaga zonă. Subteran 62% Ae+Su Niciun tip 122 . Graficul reprezentând condiţia reţelei de distribuţie a Tipuri de retea electrica in curentului electric în zona 3 arată o acoperire totală zona 3 a teritoriului şi un procentaj relevant.Sipca Clasica Cap. In anumite cazuri pentru aceeaşi zonă au fost dispuse ambele sisteme. în zonă sunt utilizate două tipuri de reţele de distribuţie a energiei electrice: cel aerian şi cel subteran. Similar. Tipuri de retea electrica-total 1% 11% 23% 65% Aerean Subteran Sub+ ae Niciun tip Situaţia generală arată o situaţie la fel de îngrijorătoare în ceea ce priveşte distribuţia de energie electrică în zonă. localizată în zona 2 vecinătatea Lacului Plumbuita. In plus. de legături subterane. în interiorul peninsulei Tei Toboc. Acest lucru e un indicator al condiţiei unor Ae+Su 64% servicii de distribuţie energetică mai eficiente şi mai Niciun tip sigure. în zonă nu există străzi care să beneficieze de sistemul de furnizare al energiei electrice. de 36% Subteran legături subterane pentru furnizarea de energie electric ă. Acesta este de fapt utilizat cu precădere în străzile cu o activitate economică mai intensă şi cu o mai mare densitate urbană. Stanga Ion Steaua Rosie Clasica Clasica+TYIR La momentul de faţă. nu există 38% străzi unde să lipsească lumina electrică. 11% din macro-zonă este conectată la reţeaua de distribuţie printr-un sistem aerian.

18% de tip lemn şi restul străzilor. 0% Tipuri de retea electrica in zona 6 14% 43% 43% Aerian Subteran Graficul alăturat evidenţiază o condiţie foarte neomogenă pentru zona 6 în ceea ce priveşte conectarea zonei la energia electrică. Strada Logofat nu dispune de o reţea electrică. în cazul în care legătura aeriană nu este în conformitate cu normele sau prezintă standarde scăzute de siguranţă şi eficienţă. graficul care prezintă cota de legături subterane indică necesitatea de a pune în siguranţă o parte din sistemul de distribuţie energetică. aproximativ 13% de tip beton+lemn.Tipuri de retea electrica in zona 4 0% 0% 14% Aerian Subteran In zona 4. într-un număr net inferior. 86% Ae+Su Niciun tip 4% Tipuri de retea electrica in zona 5 21% 14% Aerian Subteran Ae+Su Niciun tip 61% Situaţia reprezentată e destul de gravă şi provine din absenţa unei legături pe o stradă din zonă şi din prezenţa unui procent ridicat de străzi dotate cu electricitate pintr-un sistem de legături strict aeriene. aflată între strada Petricani şi lacul Plumbuita. procentajul de legături aeriene e preponderent. de tip metalici 8m. putem observa din grafic că marea majoritate a străzilor din interiorul zonei posedă o bază de reţele de iluminat public de tip beton. Ae+Su Niciun tip Analizând datele referitoare la reţeaua de iluminat public şi la stâlpii corespunzători (pentru electricitate şi telefonie). metalici 10m. SP-3W şi stâlpi RATB. Ambele condiţii prezentate se regăsesc în zona Tei Toboc. Acesta e un indicator al ineficienţei reţelei din zonă. Retea de iluminat public si de telefonia: Tip Stalpi Beton Metalici 8m 2% 1% 13% 18% Beton+Lemn SP-3W 3% 3% 60% 123 .

SF-ul a fost predat din partea PMB şi la momentul actual PS2 aşteaptă un feedback de la Primăria Generală. Stanga Ion Tanaioarei Sold. 2-60 Olanclor Porumbaccanulon Petricani nr. 1-7 si nr. Mai ales în zona Tei Toboc. cu potenţialitatea unor variante diferite ferite de investiţii care oscilează de la 3. Pascale Dumitrescu Tanase Brgd.2. de unde şi nevoia absolută a unei staţii de pompaj pentru apele din zonă.Steaua Rosie – Plumbuita. 1A-45 si nr. nr 2-10 Strazi cu Stalpi Tip Metalici 10m: Sos. 1-67 si nr.9. trebuie menţionată existenţa unei reţele ilegale de conducte cu un diametru de 1 000 de mm şi care ar trebui eliminate şi direcţionate către Soseaua Petricani. rezultă că 26 de străzi nu sunt dotate cu o instalaţie de reţea de apă. Zamfir A. Andronache nr. se pare că a fost depus la PMB un studiu de fezabilitate cu privire la reţeaua de apă şi de canalizare a zonei Plumbuita – Petricani – Steaua Rosie.Marin Ion Beton Negulescu Beton Oiutz nr. primita de la SC Apa Nova Bucuresti SA. Marcu Zamfir Nicolae Gorgan Spataru 127 si 2-38 St.Plumbuita.Strazi cu Stalpi Tip Beton: Afirmarii Beton Aristotel Beton Sold. analizând datele furnizate de Apa Nova Bucureşti. Bara Beton Savu Beiu Beton Constantin Brana Beton Culmea Beton Fagarasului Domna Ghica Beton Ferestrei Beton Folclorului Beton Sold. a retelelor de ape si canalizare existente in zona Petricani Steaua Rosie . Apa si canalizarea Analizam acum situatia. 2-52 si Metalici 10 m 1-71 Strazi cu Stalpi Tip SP-3W: Fabricu de Gheata Sinaia SP-3W SP-3W 2. 124 .4. Metalici 8m 83.2-60 Radulescu Polixenia Ricinului Salciilor Cap. Petre Beton Ispirescu Ivarolui Beton Linotipului Beton Lopeti Beton Sold. Bujorui Alb Crementina Sinaia Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Beton Strazi cu Stalpi Tip Beton+Lemn: Elevatorului Beton+Lemn Gimalau Beton+Lemn Magura Vaii Beton+Lemn Mica Beton+Lemn Neagota Beton+Lemn Paroseni Beton+Lemn Simetriei nr. 2-98 Beton+Lemn Steaua Rosie Beton+Lemn Sipca Beton+Lemn Strazi cu Stalpi Tip Metalici 8m: Plumbuita Metalici 8m Doamna Ghica nr.5 la 7 milioane de euro (costuri ridicate de execuţie şi timp mare de amortizare). Din analiza reţelei de apă şi de canalizare a zonei Petricani .Geicu Ion Beton Gherghitei Beton Gherghitei Beton Ghimbav Beton Ineu Beton Cao. Tomovici Tudor Mihai Cap. în schimb lipseşte reţeaua de canalizare: singura reţea existentă e aceea care serveşte lacului şi care e pluvială şi non-menajeră. aşa cum putem vedea în graficul alăturat. Microzona Ricinului – Tamaioarei – Plumbuita pare să fie bine acoperită de reţeaua de distribuţie a apei. Tip Retea Apa nu detinem in cuncesiune retea de apa detinem in cuncesiune retea de apa 39% 61% La momentul de faţă.

lucru de evitat pe viitor având în vedere faptul că cea pluvială se varsă în lac. Cap Ispir Petre Linatipului Logofat Carstea Magura Vaii Memoriei. acţiuni esenţiale pentru îmbunătăţirea străzilor şi pentru relansarea economică. turistică şi socială a cartierului. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune retea de apa: Afirmarii. atât din punctul de vedere al reconstruirii imaginii cartierului cât şi vizavi de condiţiile sanitare şi sociale ale cetăţenilor rezidenţi.Steaua Rosie Petricani. Intr. Neagota Oleanuz Paraschiv Parau Nicholae Paroseni Palamidei Petricani Pietriusului Porumbacea Raul Colentina Ricinului Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca Tamaioarei 125 . Brana Culemea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. putem vedea în grafic că numai 13 străzi prezintă un astfel de sistem. mai ales peninsula Tei Toboc şi zona Plumbuita ale cărei străzi sunt aproape în totalitate lipsite de serviciul de canalizare cu toate consecinţele referitoare la ambient. Aristotel Beiu Constantin Constantin. Intr. cu toate consecinţele legate de poluare. igienă şi la condiţiile de viaţă ale cetăţenilor. Strazile unde PS2 nu detine in concesiune reteaua de canalizare: Afirmarii. Tip Retea Canal nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesiune retea de canalizare 19% 81% Problema reţelei de canalizare este de o prioritate absolută faţă de celelalte probleme ale zonei. Intr.La momentul actual canalizarea menajer m ă şi pluvială sunt amestecate. Intr. Intr. Reţeaua pluvială ar trebui să dispună cel puţin de nişte decantoare la intrarea în lac. Intr. ceea ce arată o altă problemă a zonei Plumbuita . Parau Nicolae Palamidei Pietriusului Raul Colentina Safirului Cap Stanga Ion Steaua Rosie Sipca In ceea ce priveşte structura reţelei de canalizare. Intr. Cap Ispir Petre Ivarului Linatipului Logofat Carstea Lopetii Sold Marin Ion Magura Vaii Memoriei. Mica Neagota Paraschiv N . Ghimbav Ineu. Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghite. Ghimbav Ineu. Intr. Aristotel Brana Constantin. Intr. Intr.

Steaua Rosie nu e prevăzută cu un sistem de canalizare. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente existente in zona de la Str. Ferestrei. Neagoita şi Str. In plus. adică la linia de-a lungul capătului străzii Ricinului înainte de a ajunge în strada Colentina. Ricinului şi care este legată direct la Statie Pompe instalată la începutul şoselei Colentina. In schimb. Gimalau. adică prin întreaga stradă Petricani. Negoita.Steaua Rosie – Plumbuita. Magura Vaii. Cap. adică Str. Lopetii. Str. Afirmarii. adica Str. zona prezintă o reţea de apă de un volum mare dar de o extensie limitată în partea de sud. Str. Nicolae Parau. Str. Marin Ion. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare. Petricani pana la Str. Plumbuita pana la Str. Olanelor. Soldat D. Brana. Str. Petre Ispir. Folcloru Folclorului şi mai puţin pe strada Steua Rosie. Str. Această structură a reţelei de apă este de dimensiuni mari. sistemul de apă este absent în străzile secundare şi mici. Str. Plumbuita. străzii Neagoită şi străzii Paroseni în exterior. Str. Nicolae Paraschiv Str. Ar fi deci util ca reţeaua de apă să fie mutată din interiorul străzii Ferestrei. Str. Zona cuprinsă în interiorul străzii Petricani. Zona cuprinsă în interiorul străzii Plumbuita şi străzii Ricinului inului e dotată de o instalaţie de apă care se extinde prin trei străzi principale. Toată partea de la Nord si de la Est. Dumitru Tane. Aristotel. Stra. Str. Paroseni. Analizam acum situaţia retelelor de ape si canalizare existente in zona de la Str. Linotipului. Paroseni.Se poate deci deduce că Tip Retea de apa si canalizare situaţia zonei Petricani Steaua Rosie – Plumbuita nu detinem in e deosebit de gravă din cuncesiune punct de vedere igienicoretea de apa si 32% sanitar: aproape jumătate canalizare din străzi nu beneficiază detinem in de niciuna din cele două 68% cuncesiune reţele. Se pare însă că această instalaţie e ineficientă deoarece acoperă doar o parte redusă din strada Ricinului şi nu are acces la reţeaua de apă care acoperă Sos. prezintă o reţea de ape care se extinde de la începutul străzii Petricani şi se întinde în interiorul zonei prin Str. Steaua Rosie. Acelaşi lucru se poate spune şi despre structura reţelei de canalizare care e absentă în străzile interne ale zonei precum pe Str. Ricinului. Colentina 126 . Stefan Pascii. strada Steaua Rosie şi delimitată la nord de lacul Plumbuita. Ambele reţelele de retea de apa si apă şi de canalizare sunt canalizare absente în 25 de străzi ale cartierului analizat Din analiza reţelei de apă a celor 6 zone ale regiunii Petricani . rezultă că zona 6 are cea mai mare concentraţie de străzi de unde lipseşte reţeaua de ape (cu un procentaj de 45%). Betu Costantin. zona prezintă un sistem de canalizare care se propagă pe străzile Petricani. Str. Ghimbav. dar arată faptul că este distribuită în partea centrală a suprafeţei unde străzile sunt de dimensiuni mici şi deci nu sunt adecvate pentru a suferi o intervenţie viitoare de lărgire a reţelei de apă pentru a o face mai eficientă şi adaptată pentru a distribui un sistem de apă complex în toată zona. Soldat Gheorghe Zamfir şi o bună parte din str. Tamaioarei şi Str.

în timp ce zona 5 e cea mai săracă în instalaţii de canalizare. aşa cum se arată în graficele de alături. După analiza reţelei de canalizare ale celor 6 zone. aşa cum se poate vedea în graficele alăturate. Zona 2 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 4 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 38% 62% Zona 5 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 3% 97% Zona 3 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare Zona 6 nu detinem in cuncesiune retea de canalizare detinem in cuncesium retea de canalizare 17% 83% 63% 37% 9% 91% 127 .Zona 2 şi zona 5 sunt zonele care beneficiază cel mai mult de instalaţiile reţelei de apă. rezultă că zona 4 beneficiază de cea mai mare concentraţie de străzi cu instalaţii ale reţelei de canalizare (38%).

sectorul serviciilor.2. au fost si cateva intrebari deschise. de care se arata multumiti circa 80%. care incerca evidentierea principalelor probleme existente in zona. sectorul constructiilor si al infrastructurii edilitare. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. in ideea formularii unor strategii de dezvoltarea urbana ce vor sta la baza alcatuirii masterpanului zonei mai sus amintite. dar si asupra imbunatatirii iluminatului public in zona. ce va sprijini strategic reinnoirea acestui perimetru.Petricani li s-a solicitat completarea unui chestionar. Trecand la urmatorul set de intrebari. si anume: situatia actuala a zonei Plumbuita. unde intrebarile s-au concentrat pe sectorul transporturilor. raspunsurile s-au concentrat in procente mari (cuprinse intre 66 si 83%) si asupra situatiei sistemului rutier. rezulta ca principala prioritate in viziunea comunitatii de afaceri o constituie legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. intr-o prima faza se urmarea identificarea opiniilor comunitatii de afaceri cu privire la situatia prezenta. Analiza chestionarelor se va face indicand frecventa raspunsurilor intervievatilor in procente. nevoia de imbunatatire a situatiei actuale si prioritatea rezolvarii problemelor identificate. rezulta ca cele mai multe dintre aspectele enuntate ii nemultumesc. In primul rand este de amintita reteaua de canalizare.5 Nevoi de dezvoltare identificate in zona de actiune urbana 2. Din raspunsurile referitoare la sectorul constructiilor si infrastructurii edilitare.5. in timp ce a treia parte era concentrata pe stabilirea prioritatilor in rezolvarea situatiilor problematice. Astfel. De asemenea. respectiv 1 “foarte necesar”. de care peste 90% se declara nemultumiti. Surprinzator. dezvoltarea unor masuri care sa conduca la dezvoltarea zonei. Cele mai multe intrebari erau de tip scala. propunandu-se luarea unor masuri imediate pentru reabilitarea strazilor si pentru infiintarea mai multor locuri de parcare. singurele aspecte pozitive in viziunea comunitatii de afaceri sunt accesul la internet si reteua de gaze. care au dat ocazia intervievatilor sa formuleze singuri problemele cu care se confrunta in cartierul analizat sau sa mentioneze fiecare ce proiecte dezvoltate de primarie ar putea duce la cresterea potentialului de devoltare a societatii in care activeaza sau care ar fi domeniile de activitate care considera ca s-ar putea dezvolta mai mult in zona. siguranta cetateanului. unde raspunsurile urmareau o scara de la 1 la 5. Tinta chestionarului era de a ajuta autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona. 128 . 1 insemna “foarte multumit” si 5 “deloc multumit”. O a doua etapa a chestionarului incerca sa sublinieze nevoile de imbunatatire a zonei in viziunea acelorasi operatori. din analizarea raspunsurilor completate de operatori.1 Opinii privind situatia existenta si nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie a) La nivelul firmelor Firmelor operante in perimetrul cartierului Plumbuita – Steaua Rosie . si anume: situatia curenta. Cu alte cuvinte. respondentii au fost de acord cu luarea unor masuri care sa conduca la imbunatatirea conditiilor de transport si la fluidizarea traficului rutier (circa 71% considerand foarte necesare astfel de masuri). De asemenea. Intrebarile chestionarului erau organizate in trei directii principale. referitor la problema transporturilor in zona avuta in studiu. respectiv 62%. in timp ce 5 era echivalentul pentru “deloc necesar”. despe care 83% spun ca situatia actuala este departe de nivelul dorit. Lipsa locurilor de parcare si fluenta traficului rutier sunt aspecte care pentru circa 71% dintre respondenti nu satisfac nevoile operatorilor comerciali din zona. Intrebarile au fost structurate pe mai multe categorii. Urmeaza apoi sistemul rutier.

000 RON pe luna. care se situeaza. Au urmat apoi intrebarile deschise.6 6. operatorii economici considera ca nu este nici foarte usor dar nici foarte greu sa se gaseasca si ca.6 6.6 6. amenajarea lacului si a parcului si transformarea intr-o insula de agrement.In sectorul constructiilor se subliniaza necesitatea imbunatatirii serviciilor de colectare. in general. peste 79% din cei care au completat chestionarele au considerat foarte necesara luarea unor masuri pentru cresterea gradului de siguranta publica. acestia au raspuns in totalitate ca nu au platit niciodata taxa de protectie pentru a-si desfasura activitatea in zona. Astfel. imbunatatirea alimentarii cu energie electrica sau gasirea de solutii pentru descongestionarea traficului. transport si depozitare a gunoiului (50% din respondenti) respondenti) si mai ales infiintarea unor centre medicale (75%).6 Raspunsuri exprimate in procente Canalizare referitoare la problemele enuntate de catre firme Salubrizarea 2% 2% zonei 2% Reabilitare strazi 2% 3% 2% 2% 3%3% 5% 5% 14% 14% 24% 17% Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastructura Infiintarea de locuri de parcare 129 . Cu privire la siguranta cetateanului. Astfel.6 46. ceea ce indica faptul ca acestea sunt intr-adevar cele mai apasatoare exigente cu care se confrunta operatorii economici din zona zona avuta in studiu. dar si infiintarea unor servicii medicale. cei care desfasoara afaceri in zona de studiu se declara convinsi ca rezultatele firmei au de suferit din cauza amplasarii in Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. La intrebarile legate de forta de munca din zona. cei care forta de munca din zona are un nivel de pregatire care se limiteaza la 8 clase.6 6.3 6.6 6. In continuarea acestor intrebari generale. Circa 75% din intervievati au declarat ca activeaza activeaza ins ectorul comertului si ca sunt proprietarii unor microintreprinderi. reabilitarea strazilor si a asigurarea sigurarea sigurantei publice in cartier. De asemenea.6 6.6 6. conform a 44% din respondenti. De asemenea.6 40 40 13. Raspunsurile au reluat de multe ori probleme care se regaseau si in intrebarile anterioare. Din intrebarile adresate comunitatii de afaceri. Cei mai multi au raspuns ca nu au gasit ceva mai mai bun sau ca aveau deja in proprietate acel teren (62% din respondenti).3 13. salubrizarea zonei. au mai rezultat informatii legate de chiria lunara a halelor sau a birourilor. cand li s-a cerut sa enumere 5 probleme care considera ca ar trebui sa se rezolve cat mai curand in perimetrul cartierului respondentii au indicat in primul rand lipsa canalizarii. Probleme enuntate din totalul respondentilor Canalizare Salubrizarea zonei Reabilitare strazi Securitatea zonei Infractionalitate Modernizare infrastrcutura Infiintarea de locuri de parcare Amenajare fosa septica Amenajare parc Amenajarea laculului Sistemul rutier Servicii medicale Alimentarea cu energie electrica Apa curenta Trafic % 66.6 6. au urmat mai multe intrebari adresate numai societatilor. la mai putin de 1. o intrebare era dedicata motivului pentru care operatorii economici au ales sa opereze in zona analizata.

In viziunea celor chestionati. nivel de trai scazut. poluare. b) La nivelul populatiei Chestionarele realizate cu un esantion reprezentativ al populatiei. rezulta asadar ca firmele situate in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Chestionarul a fost alcatuit din mai multe tipuri de intrebari . principalele proiecte care ar putea duce la cresterea potentialului de dezvoltare a zonei sunt urmatoarele: pasaj rutier reorganizare sistem iluminat modernizare carosabil sistematizarea arhitectonica extinderea suprafetelor verzi construirea de locuinte posturi fixe de politie deratizare curatenie reabilitare zona siguranta cetatenilor Proiecte de realizat asistenta medicala amenajare lac canalizare agrement investitii imobiliare infrastructura asfaltare strazi dezapezire pe timp de iarna parcari stopare infractionalitate infiintarea unei piete agroalimentare Din analiza completa a chestionarelor. urmareau crearea unei imagini care sa oglindeasca cat mai bine conditiile sociale ale cartierului Plumbuita . mentionam ca intrebarile urmareau trei directii principale. Alaturi de chestionarul aplicat agentilor economici din zona. curatenia stradala. s-a considerat ca sunt cei mai in masura sa identifice problemele si necesitatile care ar trebui rezolvate cu prioritate. Urmatorul set de intrebari se concentra pe identificarea nevoilor de imbunatatire a situatiei actuale. li s-a cerut respondentilor sa descrie in cateva cuvinte zona in care opereaza. Concluzionand.Tot prin intrebari cu raspunsuri deschise. de asemenea. lipsa echipajelor de politie stradala.Steaua Rosie – Petricani. crearea de locuri de parcare. cel dedicat populatiei urmarea. Au fost. conform raspunsurilor intervievatilor. Astfel. rezultand astfel un tablou real.atat intrebari de tip scala. intr-o prima parte se dorea cunoasterea opiniei cetatenilor cu privire la situatia actuala. mizerie. dar si parcuri ingrijite. fluidizarea traficului. extinderea retelei de canalizare. cat si din intrebari deschise.Petricani considera ca zona are posibilitatea de a se dezvolta in continuare. care a permis autoritatilor sa evalueze perceptia si opiniile cetatenilor. construirea de noi locuinte. astfel incat nu este luata in considerare posibilitatea unui transfer al activitatii. Pentru o analiza mai eficienta a rezultatelor chestionarelor. in timp ce ultima parte puncta aflarea prioritatii rezolvarii unor probleme in viziunea locuitorilor. furturi. Locuitorii din zona fiind cei care se confrunta zilnic cu problemele si situatiile din cartier. care au dat posibilitatea respondentilor sa-si exprime liber nevoile si parerile. descris prin cuvinet precum: nesiguranta. zona placuta. infiintarea centrelor de asistenta medicalam amenajarea parcurilor si spatiilor verzi. si 130 . formularea unor strategii de dezvoltare urbana in scopul elaborarii masterpalnului zonei mai sus amintite. de asemenea. problemele cele mai urgente pe care autoritatile ar trebui sa le rezolve pentru imbunatatirea zonei se refera la sistemul rutier (reabilitarea soselelor si a strazilor). lipsa canalizare.

Astfel. de siguranta personala in cadrul cartierului (circa 68% din locuitori indicand aceste aspecte ca principale probleme). Surprinzator. aproape 92% dintre respondenti declarandu-se nemultumiti. Trecand la cea de-a doua parte a chestionarului. reteaua de gaze (58%). Primul set de intrebari a scos la iveala foarte multe nemultumiri ale cetatenilor. Alte puncte esentiale punctate de cetateni au facut referire la numarul si la starea unitatilor de asistenta medicala si a unitatilor de invatamant (64%. poluarea sau lipsa unor activitati sportiverecreative in cartier (46%) sau activitati culturale (49%) reprezinta nevoi identificate de locuitorii din Plumbuita. starea spatiilor verzi si a locurilor de joaca.intrebari tip grila. 131 . Nu in ultimul rand. unde respondentii trebuiau sa aleaga o varianta de raspuns dintr-o lista de raspunsuri. se mai adauga iluminatul stradal. in ceea ce priveste siguranta siguranta cetateanului si protejarea mediului inconjurator. in timp ce 5 insemna „deloc necesar”. 1 insemna „foarte necesar”. de posibilitatile de a gasi un loc de munca in zona. reteaua de apa (51%). respectiv 54%). cetatenii din Plumbuita au fost rugati sa-si exprime opinia referitoare la nevoia de imbunatatire a situatiei actuale. Raspunsurile intrebarilor de tip scala scala urmareau o scala de la la 1 la 5. locuitorii din Plumbuita s-au aratat foarte nemultumiti in primul rand de reteaua de canalizare. sunt 73% din locuitori care considera foarte necesare masuri precum cresterea numarului de politisti comunitari in zona. acestia raspunzand negativ la aproape toate intrebarile. La alte intrebari. de curatenia din cartier. care sa duca la dezvoltarea zonei. cetatenii nu se declara multumiti de niciunul dintre punctele enumerate in lista intrebarilor. Principalele nemultumiri exprimate de locuitorii cartierului Plumbuita lipsa activitati sportive-… reteaua de apa traficul rutier posibilitatea gasirii unui… reteaua de canalizare % 0% 20% 40% 60% 80% 100% Pe lista neagra alcatuita de locuitorii din zona in c ceea eea ce priveste situatia actuala a cartierului lor. in timp ce 78% considera importanta cresterea preocuparilor cetatenilor pentru protectia mediului. sistemul rutier (68% din cei care au completat chestionare). transportul in comun. unde cifra 1 insemna „foarte multumit” si 5 „deloc multumit”. De asemenea.

89 0.78 0. sunt cauzate in general de venitul familiilor sub limita supravietuirii si de rata somajului (25%).Principalele probleme cu care se confrunta populatia. multe dintre raspunsurile indicate la intrebarile deschise se regaseau in problemele enuntate in primul set de intrebari. ceea ce nu face decat sa sublinieze importanta si necesitatea rezolvarii acestor nevoi.78 1. violenta de orice tip sau criminalitate influenteaza intr-o masura mult mai mica viata sociala in cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (12. situatia parcului si a sectie politie/siguranta 9. care ar putea fi mult mai bine valorificat si curatenie 9.89 0.96 care sa asigure ordinea si sigurnata publica. la curatenia din starea drumurilor/asflatare 26.82 transformat intr-o zona de agrement.89 0. la necesitatea infiintarii unor patrule de politie canalizare 41. Principalele cauze ale problemelor populatiei din cartierul Plumbuita 33% 5% 13% 25% 25% venitul redus al familiilor somaj droguri/alcoolis m In viziunea locuitorilor.89 Canalizare Raspunsuri exprimate in % referitoare la problemele enuntate de catre cetateni Starea drumurilor/asflatare 1% 1% 1% 1% 1% 1% Educatie / scoli si gradinite 2% 4% 2% 1% 1% 1% 2% 3%2% Sectie politie/siguranta populatiei 4% 27% Curatenie 17% 10% 6% 6% 6% Gaze Parcari Servicii medicale 132 . De asemenea. factorii care au dus la amplificarea acestor probleme au fost in primul rand marginalizarea sociala (4%) si lipsa ajutoarelor economice publice (2%).82 lacului Plumbuita.57 3.67 1. gradinite acte de proprietate piete criminalitate furturi fluenta traficului rutier somaj magazine locuinte 5.57 3.92 sesizarilor enuntate si considerate prioritare de catre parcari 6.5% respectiv 5%). in momentul in care le-a fost adresata o intrebare care privea in special gradul in care criminalitatea este prezenta in zona. Factori precum droguri/alcolism. Ca si in cazul chestionarelor la care au raspuns agentii economici.35 3. a fost foarte educatie / scoli si gradinite 16. cei mai multi dintre respondenti (38%) au indicat o slaba prezenta a acestui factor. Lista completa a gaze 8. identificate cu ajutorul intrebarilor grila. Probleme enuntate din totalul % Au fost amintite in continuare aspecte relative la reteaua de respondentilor canalizare.07 des nominalizata sub diferite forme. De altfel.89 0.78 1.78 cartier. amenajarea spatii verzi apa curenta iluminatul public locuri de munca transport in comun integrarea copiilor rromi in scoli.25 populatia cartierului Plumbuita este prezentata in tabelul si servicii medicale 6.25 graficul de mai jos. la problema parcarilor.57 2.89 0.

Sesizare privind 3 masini abandonate pe str.Petricani inregistrate la Primaria Sectorului 2 Anexam in continuare lista intreaga a sesizarilor si reclamatiilor inregistrate la Primaria Sectorului 2 in perioada mai sus amintita: Anul 2009 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Pentru Sesizare telefonica referitoare la stalpi de iluminat public non-functionali.Plumbuita . D-na Ghica. Sesizarea telefonica referitoare la lucrarea apartinand Sc Distrigaz Sud SA care blocheaza accesul locatarilor in imobil si ghena pe Aleea Sinaia nr.5.Tei –Toboc Sesizare referitoare la necesitatea curatarii lacului Plumbuita + dotarea bodyguarzilor cu cele necesare. iar acestia sa impiedice persoanele care pescuiesc cu plasa in parcul Plumbuita. solicitare referitoare necesitate plantare braduti intre aleea pietonala si bl 1-7 pe bd.propune distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare cum ar fi zona 10 . Cremenita vis-a-vis de Politia Comunitara. au acoperit lucrarea cu pietris in urma cu o luna. Mentionam ca necesita a fi udati toti platanii din zona Palatului Ghica si cei din zona Manastirii Plumbuita.2. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in parcul Plumbuita.l6bl77. Beiu Constantin si Ferestrei in programul de reabilitare.Steua Rosie . de inmatriculare B 04 RBV. Sesizare referitoare la deteriorare poarta de acces in parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la taierea pomilor in parcul Plumbuita. Memoriu referitori la borduri si trotuar pt biciclisti biciclisti Memoriu referitor la desfiintarea cismelelor. Sesizare referitoare la iluminat public diurn pana la orele 10-11 in Parcul Plumbuita. aflat pe marginea lacului Plumbuita. B 95 BMW si de 133 . prezenta gropi pe portiunea dintre Palatul Ghica si prima alee care duce in parcul Plumbuita. nu doar cei din dreptul cladirii Gradina cu Poney. langa ghereta de la rond. Sesizare privind deteriorarea unui stalp metalic de iluminat public. Sesizare referitoare la iluminat public diurn in Parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la necesitatea relocarii containerului de gunoi din Parcul Plumbuita. Sesizare referitoare la lipsa tribunelor in mini stadionul de la Parcul Plumbuita. Sesizare telefonica referitoare la nefinalizarea lucrari de catre Acvatot. Sesizare privind iluminatul public ce functioneaza ziua pe aleile din Parcul Plumbuita. Sesizare privind defectiune iluminat public diurn in parcul Plumbuita. Solicitare . Mentionam ca este vorba de doua Dacii cu nr. Sesizare referitoare la udare platani in Parcul Plumbuita.2 Reclamatiile din zona Plumbuita. precum si vandalizare mobilier urban de catre tineri turbulenti. defectiune iluminat public Sesizare referitoare la panta strada defecta -se strange apa de la ploaie Solicitare asfaltare strada reparare trotuare amenajare alveole. Mentionam ca la intersectia acestor doua strazi este mult noroi. deoarece in jurul lui este imprastiat foarte mult gunoi si duce la producerea unui focar de infectie. iar cand ploua fantanile din pare sa fie oprite Sesizare privind necesitatea introducerii str.

Sesizare privind functionarea fara intrerupere a iluminatului public din Parcul Plumbuita Sesizare lipsa iluminat stradal -Str. Petricani. Petricani la statia §trandul Tei. Str Beiu Constantin Aleea §trandul Tei.lipsa iluminat public la Sos Petricani.2009 22:35:19 .05. Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semn de semnalizare intermitent in mijlocul carosabilului la trecerea de pietoni din dreptul Pietei Cremenita. Aceste trei ma§ini au somatiile in geam dar nu sunt ridicate. Sesizare referitoare la gunoi pe marginea Lacului Plumbuita. Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile: Beiu Constantin. iar marcajul zebrei de pietoni nu este suficient de vizibil. Paroseni Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere aflate la intersectia strazii Beiul Constantin cu Sos. in urma salubrizarii strazilor. Ferestrei. Mentionam ca domnul Margarit Daniel propune ca in momentul in care strazile sunt maturate sa se ridice si sacii cu deseuri menajere Sesizare privind distribuire tomberoane de catre Supercom persoanelor fara contract pe Str Paroseni si Str Gimalau Sesizare privind defectiune conducta de apa pe strada Beiu Constantin in fafa imobilelor nr. Sesizare privind lisa becuri pentru stalpii de iluminat din Sos. atat pe str Ricinului cat si pe partea opusa a acesteia. de inmatriculare DB 05 VHH. precum si montarea de cosuri de gunoi pe marginea lacului. Petricani. Mentionam ca acesta prezinta un real pericol pentru copii celor 2 §coli aflate in zona Sesizare privind neingrijire parculet din Aleea §trandul Tei aflat la intersectia cu str. in dreptul nr IB §i nr 5. Intrarea Sefirului.A. SUPERCOM S. 46 si 48. 65. Sesizare privind lipsa capac canal pe str Fabrica de Gheata in parcarea blocului nr. Mentionam ca exista un semn de avertizare dar nu este vizibil din cauza coronamentului copacilor din zona. Mentionam ca aceasta este defecta de aproximativ 1 luna Sesizare privind montarea de limitator de viteza si indicator cu lumina galbena intermitenta la trecerea de pietoni sos Petricani intersectie cu str C-tin Beiu si Aleea §trandul Tei. Mentionam ca acestea nu sunt ridicate de aproximativ 3 saptamani Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strazile Petricani si Beiul Constantin Sesizare privind neridicarea deseurilor menajere pe strada Beiul Constantin Sesizare privind necesitatea ridicarii sacilor de gunoi de catre reprezentantii S. Aceasta situatie favorizeaza producerea de accidente.C. in data de 19.03. sect. Solicitare primita de la "Margarit Daniel" (8582338). Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Paroseni.95. Sesizare referitoare la neaducere la nivel a canalelor pe str Oituz.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • un microbuz albastru cu nr. Beiu Constantin nr. 2. Mentionam ca in urma accidentului petrecut in data de 02.2008 stalpii de iluminat public au fost inlocuiti fara a se monta becuri la ace§tia. Mentionam ca petentul dore§te si montarea unor panouri care sa interzica aruncarea gunoiului pe spatiul verde precum si o amenda specifica privind aceasta fapta. langa fostul targul de animale. Sesizare referitoare la lipsa iluminatului public pe Str Ferestrei sect 2. deoarece in zona se afla o gradinita de copii si numeroase persoane insotite de copii mici tranziteaza zona catre pare. in dreptul statiei RATB tramvai. 134 .

Mentionam ca in ultima perioada au avut loc foarte multe accidente ca urmare a semnalizarii necorespunzatoare a trecerii de pietoni. Sector 2. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita • Solicitare primita de la (8582530). Sos.2009 12:09:31 -construire baie fara autorizatie la Str. Dna Ghica. Dna Ghica. Ricinului nr. in zona parcului si chiar si in fata manastirii • Criminalitatea in zona peninsulara a cartierului • Transformarea lacului si a zonelor inconjuratoare in adevarate focare de infectie prin depozitarea deseurilor menare in aceste spatii 135 • . 2. parcul Plumbuita. • Sesizare referitoare la prezenta cainilor comunitari in parcul Plumbuita in sectorul 2. in fata Bisericii din fata parcului Plumbuita + necesitate reinfiintare pe str. Dna Ghica statia de autobuz 282. respectiv str. • Sesizare referitoare la necesitatea montarii unui semafor acustic pe str. Paroseni. Fabrica de Gheata nr. Mentionam ca acestia ataca oamenii si fac mizerie. Pentru a evidentia cat mai bine problemele observate de populatia cartierului. 68 sect. Mentionam ca. Beiu Constantin) Neingrijirea spatiilor verzi Lipsa cismelelor de apa. fca mizerie. Dna Ghica Defectiune conducte apa (str. in fata Bisericii si a Parcului Plumbuita) Semnalizarea • • • • • • • Realizarea de constructii in spatiul privat fara autorizatie Reinfiintarea statiei de autobuz linie 282 pe str.05. Petricani. impiedica accesul catre Clubul Seniorilor) • Prezenta seringilor folosite de cei care isi injecteaza diferite substante halucinogene. proprietarul de la adresa respectiva a construit o baie in curtea proprie. • Sesizare referitor haite mari de caini comunitari agresivi in parcul Plumbuita. in zona parcului Plumbuita (sunt agresivi. care musca batranii si copii. s-a intocmit urmatorul tabel care cuprinde principalele probleme rezumate pe macrozone. Ferestrei. • Sesizare referitor la prezenta a numerosi caini comunitari in Parcul Plumbuita.Sesizare privind semnalizare necorespunzatoare a trecerii de pietoni la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita. desfiintarea celor existente Depozitarea de gunoaie in zona lacului Masini abbandonate Distribuirea de WC-uri ecologice catre familiile din zonele fara canalizare Lipsa tribunelor in mini stadionul Problema cainilor comunitari. str. Strazi • • Social • • • • Siguranta • • • • • Montarea de limitatoare de viteza si indicatoare cu lumina galbena intermitenta la trecerile de pietoni (sesizare primita pentru interesectia Ctin Beiu si Aleea Strandul Tei) Lucrari pentru adducerea la nivel a gurilor de canal sau lipsa capacelor de canal (str. mai ales in zonele in care se strange apa dupa ploi Reabilitarea bordurii trotuarelor si amenajarea pistelor pentru bi ciclisti Montarea semafoarelor acustice (sesizare referitoare la str. str. in data de 11. care impiedica accesul catre Clubul Seniorilor. Oituz. 95) Reabilitarea strazilor (intersectia Beiu Constantin cu Ferestrei). Beiu Constantin) Distributie tomberoane de gunoi persoanelor care nu au contract cu firma de salubrizare si ridicarea gunoiului menajer si neridicarea deseurilor menajere Probleme cu iluminatul public (str.

din care 3 strazi cu o importanta 136 . reabilitarea retelelor stradale a fost un alt aspect enuntat de populatia din Plumbuita. Nu au fost uitate problemele legate de imbunatatirea serviciilor de colectare. neasfaltate in cele mai multe cazuri. Strazile au aspectul de camp deschis. amenajarea mai multor locuri de joaca pentru copii. Locuitorii s-au plans si de prezenta cainilor vagabonzi pe strazile cartierului. De altfel. o principala prioritate in viziunea atat a locuitorilor cat si a agentilor economici o reprezinta legarea zonei la reteua de canalizare a Bucurestiului. la care se adauga starea proasta a strazilor.4.5. aproape 96% dintre respondenti indicand aceasta ca o problema fundamentala. locurile de parcare existente nu fac fata nevoilor populatiei. Concluzionand. Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic Infrastructura stradala este unul din punctele sensibile ale cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Pe de o parte au fost subliniate aspectele negative specifice fiecareia dintre cele doua categorii in parte si pe de alta parte au fost identificate si raspunsuri comune. de curatenie cartierului sau de siguranta publica. respondentii au mentionat lucrarile de extindere a retelelor de utilitati. mai ales odata cu lasarea serii. acoperit cu praf atunci cand vremea este calduroasa si secetoasa si de noroi in perioada ploilor.necorespunzatoare a trecerilor de pietoni (sesizare referitoare la intersectia strazii Plumbuita cu Piata Cremenita) • din Parcul Plumbuita Lucrari ale furnizorilor de servicii care ingreuneaza accesul in zona 2. fapt care indica necesitatea gasirii unor solutii pentru remedierea acestor lipsuri ale cetatenilor. In ceea ce priveste sectorul constructiilor. Multi locuitori se tem pentru pentru viata lor si pentru bunurile personale. 2. Acest aspect. cetatenii si operatorii economici care au completat chestionarele au mai amintit si aspecte precum lipsa transportului comun la nivelul intregului cartier. dintre cei care locuiesc sau care lucreaza in zona. foarte importanta este si prezenta activitatilor culturale si sportive-recreative in viziunea intervievatilor.3. care lipseste pe foarte multe dintre strazi. cu atat mai mult cu cat zona nu este bine iluminata.5. De asemenea. s-a adus in prim plan nevoia infiintarii unor centre medicale. Astfel. este necesara si infiintarea unui centru medical. nicidecum a unui cartier bucurestean. lucru greu de imaginat intr-o capitala europeana. Nevoi de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie In scopul de a sprijini autoritatile sectorului 2 in identificarea nevoilor populatiei si a operatorilor economici din zona pentru formularea unor strategii de dezvoltare urbana ce vor sta la baza alcaturii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana dedicat perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Cei mai multi s-au declarat nemultumiti de aspecte precum reteaua de canalizare. chiar a unei gradinite si a unei piete agroalimentare. transport si depozitare a gunoiului. la nivelul arealului mai sus amintit s-au alcatuit doua modele de chestionare. unul pentru cetateni si un altul pentru agentii economici. Desi caracterizat cu precadere ca un cartier rezidential. Pe langa acestea. In continuare au fost aminitite problemele legate de fluenta traficului. Rezultatele acestor chestionare prezinta autoritatilor perceptia exacta a cetatenilor si nevoilor acestora. De asemnea. si inca unul a carui populatie are o putere economica scazuta. dau imaginea unei localitati rurale. care are o structura stradala alcatuita din 67 artere. Si lipsa locurilor de parcare ridica mari probleme in cartierul analizat.

Soseaua Colentina este caracterizata de un trafic intens. In felul acesta. a atras si atentia proiectelor imobiliare. prin modernizarea infrastructurilor. de gasirea unor solutii pentru interzicerea depozitarii de deseuri in imediata 137 . Gherghitei si Str. o problema principala in cadrul perimetrului o constituie starea drumurilor. faptul ca nu beneficiaza de servicii de transport public devine problematic. Aceasta aglomeratie se explica prin faptul ca face legatura intre centrul orasului si DN2 / E60. pe langa piata de imobile in scop comercial – reprezentate de locatii pentru constructia de spatii de birouri. sunt in stare de degradare. astfel incat toti cetatenii din zona vor beneficia de imbunatatirile aduse. Dupa cum se amintea si mai sus. crearea de noi locuri de parcare supraterane. Colentina. Doamna Ghica. pentru cei care au domiciliul in interiorul zonei Tei Toboc. Asa cum a fost deja amintit anterior.deosebita la nivelul intregului sector: Sos. mai ales in zonele rezidentiale. inspre lac. a retelei de apa si canalizare pe anumite strazi. la interior. celelalte mijloace strabatand celelalte doua artere. Altfel spus. imediat in spatele Sos. au intrat in atentia investitorilor si spatiile din vecinatate. perimetrul studiat este delimitat in partea sudica de una dintre arterele cu cea mai intensa circulatie. Daca pentru cei care locuiesc in apropierea acestor artere principale. asfaltarea trotuarelor strazilor nou amenajate si amenajarea celor existente. Str. se propune adoptarea unor masuri precum: 1. din cauza pietrelor sparte. 3. atat pietonal cat si auto. care limiteaza zona in studiu pe latura vestica – Sos. Sos. altele insa. nu este traversat de niciun fel de mijloc de transport. Pentru a veni in sprijinul cetatenilor si a celor care desfasoara activitati in acest spatiu. Fabrica de Gheata. rezidentii din zona care nu au masini personale fiind nevoiti sa se deplaseze pe jos pana la cea mai apropiata statie de autobuz/troleibuz/tramvai. Astfel. Vorbim astfel despre reorganizarea spatiilor verzi si amenajarea de locuri de joaca pentru copii. ceea ce poate duce la producerea de accidente. Bd. care pot fi inchiriate la preturi convenabile. drumuri care fac conexiunea intre capitala si orasele din estul tarii (Moldova). Odata finalizat acest proiect. fiind greu accesibile transportului. perimetrul. de punerea in functiune a iluminatului public in zona parcului si a lacului. a inceput constructia complexului rezidential Cooper Beach din Str. 4. Petricani. atat din cauza numarului mare al autoturismelor rezidentilor. centre commerciale si depozite. Sos. imaginea zonei se va schimba. Considerand problemele enuntate mai sus. 2. D-na Ghica. Petricani si Str. fiind printre altele una dintre cele mai intens traficate artere la nivelul Bucurestiului. Parte dintre ele au fost deja reabilitate. In scopul imbunatatirii infrastructurii rutiere. a pietrisului sau a pamantului care le acopera. Tot aceasta cale de comunicatie concentreaza si cele mai multe mijloace de transport in comun. Colentina. cat si al transporturilor de marfa catre centrele comerciale care functioneaza in arealul din jurul acestei artere. Un alt punct care necesita atentia deosebita a autoritatilor il reprezinta transportul. modernizarea drumurilor. Colentina. in care nu toate strazile sunt asfaltate si a caror stare actuala prezinta pericol de producere a accidentelor. situatia prezentata nu constituie un aspect foarte dificil. Cu alte cuvinte. Colentina. sau in zona cuprinsa intre Str. prin functiile pe care le indeplineste la nivelul intregului cartier si chiar al sectorului. au fost identificate mai multe proiecte ce ar trebui puse in practica pentru ridicarea standardelor de viata ale rezidentilor. au fost enuntate nevoile de dezvoltare cu privire la zona de studiu. Oituz. Primaria Sectorului 2 a implementat proiecte de reabilitare a strazilor. Traficul este intens. montarea de limitatoare de viteza pe strazile care permit circularea cu viteza mare.

rezulta a fi de o mare importanta si introducerea de semne stradale orizontale (de exemplu dungile pentru separarea benzilor. spre deosebire de strazile de legatura interna si de dimensiuni mai mici. Ricinului. pe langa faptul ca ar trebui mai intai de toate asfaltate strazile care sunt inca acoperite de pamant (ceea ce nu face decat sa ingreuneze conditiile de circulatie auto si pietonala cand ploua sau ninge). de organizarea unor spatii de parcare. precum Sos. acestea au o importanta secundara. parcarile si punctele de traversare 138 . de infiintarea unor servicii medicale. Acesta este unul dintre punctele care trebuie sa atraga cea mai multa atentie din partea autoritatilor.6. tot printre masurile urgente care trebuiesc luate amintim extinderea retelelor de apa si mai ales de canalizare. prin eliminarea gaurilor care reprezinta un obstacol in bunul mers al circulatiei autovehiculelor si prin largirea strazilor de legatura pe diverse portiuni din zona. ar trebui sa tinteasca mai ales spre imbunatatirea accesibilitatii si viabilitatii strazilor minore interne. pentru cei care nu au o calificare sau care nu-si gasesc de lucru in domeniul in care sunt calificati si doresc sa-si faca o noua specializare. cu obiectivul specific de reamenajare a teritoriului.6. Din punct de vedere al serviciilor publice si sociale. Petricani. Astfel. ca si de cele ale Clubului Seniorilor. In acest sens. Acest contrast este reprezentat mai ales printr-o diferenta a aspectului calitativ al strazilor si conditiile de viabilitate stradala si pietonala pe fiecare dintre aceste strazi. ar trebui sa se inceapa o opera de intretinere a invelisul stradal. care comunica unele cu altele. Un alt aspect important al serviciilor sociale.apropiere a lacului. precum Str. Evident. In plus. cu scopul de a face traficul pietonal mai bun.Steaua Rosie – Petricani cer o imbunatatire a conditiilor generale ale cartierului. Str. 2. cat si in cadrul consultarilor publice organizate anterior alcatuirii prezentului studiu. Solutia indicata pentru aceasta problema este cresterea numarului politistilor comunitari. trebuie mentionata si problema sigurantei publice. pe langa problemele care priveau amenajarea sau organizarea spatiilor verzi sau infiintarea spatiilor de petrecere a timpului liber dedicate diferitelor grupe de varste. daca ne gandim la importanta sa in cadrul unei comunitati in care populatie prezinta o tendinta de imbatranire. Str. acestea fiind prioritatile. Interventiile necesare pentru restaurarea si reechilibrarea acestui standard calitativ in toate strazile din zona. a caror situatie in prezent este negativa. ar fi necesara infiintarea de noi treceri de pietoni si restaurarea celor deja existente. care a fost subliniat atat in rezultatele chestionarelor la care cetatenii si agentii economici au raspuns. o sala de sport sau chiar centre de formare profesionala. Str. Printre operele de intretinere. Dupa o prima analiza a teritoriului iese la iveala un contrast evident intre situatia arterelor principale ale zonei. Sunt si alte servicii care lipsesc in perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie –Petricani. cum ar fi o biblioteca la care sa aiba acces toti cetatenii. pe langa folosirea tuturor suprafetelor. Colentina. Beiu Constantin. Este adevarat ca populatia din zona beneficiaza de serviciile ambulantei sociale. dar prin comparatie cu cele amintite anterior. securitatea cetatenilor este un aspect operational al acestor nevoi.1 Infrastructura publica urbana Lipsurile existente la nivelul infrastructurii zonei Plumbuita . D-na Ghica e Sos. Steaua Rosie. care sunt in conditii jalnice. Potential de dezvoltare a zonei de actiune urbana 2. dar prezenta unor cabinete medicale sau a unui dispensar medical este absolut necesara. este cel al serviciilor medicale. Putem sa amintim printre acestea infiintarea unei piete agroalimentare sau organizarea unor spatii de recreere si petrecere a timpului liber.

este necesara instalarea unui sistem de iluminare prin lampi prezente pe toata lungimea strazii.Petricani. 139 . element care mareste gradul de degradare si izolare a persoanelor care locuiesc aici. calitatea vietii in general.pietonala) si verticale. mai ales daca nu au masina proprie. pentru orientarea in maniera disciplinata a mersului vehiculelor si mijloacelor de transport. garantand. precum Sos. este necesara implementarea unor semne de circulatie si avertizare verticale si orizontale. sau mai bine zis Sos. mai ales in interiorul noilor spatii publice cu importanta socio-culturala. Petricani. Este nevoie. Si construirea eventualelor canale si a unui centru de epurare in apropierea marginii lacului Plumbuita. Reamenajarea infrastructurii strazilor este necesara deoarece ar permite imbunatatirea ritmului de viata a locuitorilor si ar face mai usoara accesibilitatea in zona ceea ce ar duce la imbunatatirea si marirea activitatilor economice in acest perimetru. 2. o interventie de reamenajare a zonei nu poate porni daca exista in continuare aceasta bariera arhitectonica si imbunatatirea accesibilitatii fata de ceea ce li se ofera acum rezidentilor si persoanelor care vin aici. Colentina – Str. reprezinta o foarte mare dificultate pentru locuitori. Infrastructura sociala Zona Plumbuita . Pentru a elimina riscul de inundare a strazilor din cauza ploilor si a evita crearea de inundatii care ar pune in pericol si ar crea pagube locuitorilor si celor care folosesc strazile si asigurarea curatarii apelor murdare departe de locuintele oamenilor si cele de birouri. deci. ar putea fi realizate asa-zisele “fose biologice” sau conducte pentru ape menajere si pentru garantarea nivelului de igiena si. In acest sens. este fundamentala construirea unui sistem de retea de canalizare mixta pentru a aduna atat apele murdare urbane cat si pe cele rezultate din ploi. Petricani si D-na Ghica. De o foarte mare importanta rezulta a fi si prezenta unui sistem de utilizare a gunoaielor in conformitate cu respectarea mediului inconjurator si mentinerea unui nivel adecvat de igiena. O reamenajare a zonei ar face ca accesibilitatea interna prin mijloacele de transport care au trasee pe strazile mai putin importante si mai mici sa fie mai buna. Pentru a garanta o mai buna siguranta. marind o eventuala activitate turistico/economica indreptata atat spre zonele de verdeata de aici. Distantele mari si slaba legatura stradala a anumitor zone fac tot mai dificila accesibilitatea in cateva din portiunile interne a serviciilor in perimetrul luat in analiza. pe de o parte. D-na Ghica si Sos. pe de alta parte. facand astfel mai placuta si usoara circulatia nocturna in trafic. Cu o imbunatatire a retelei stradale. cu costuri majore si timpi tot mai mari pentru cei care au nevoie de anumite servicii sociale. Str. mai ales ca actuala retea de tramvaie permite doar accesul in zona limitrofa in partea centrala a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Recalificarea acestei zone ar trebui sa vizeze si imbunatatirea sistemului de canalizare pentru adunarea apelor menajere. care se deschide intre Strada Gherghitei. ar fi posibila ajungerea la un nivel de comunicare urbana. sa se tina cont atat de apele rezultate din activitatile domestice cat si de cele din precipitatii. Lipsa liniilor de autobuz si tramvaie in zonele interne care sunt departe de principalele axe de comunicare. ar trebui realizata pentru a imbunatatirea nivelului de igiena si diminuarea gradului de poluare. Colentina. Barierele arhitectonice contituie de asemenea o dificultate pentru persoanele cu probleme de sanatate. serviciile locuitorilor si.Steaua Rosie . si spre manastirea Plumbuita. Este prezenta o retea de servicii publice doar in strazile care delimiteaza macro-zona la Sud si Est. cat si spre lac.Petricani este in prezent o zona care beneficiaza de o slaba infrastructura sociala.6.2. In ceea ce priveste strazile de dimensiuni mai mari. in consecinta. care poate fi obtinut prin implementarea diverselor cosuri de gunoi pentru diferitele tipuri de gunoaie.

asa cum se intampla intre comunitatea rroma si celelalte prezente aici.precum si in insula care este in apropiere de Manastirea Plumbuita. chiar si sporturile acvatice ar putea fi practicate pe lac. discoteci-baruri). In plus. baschet si alte sporturi. precum pietele. spatii care lipsesc cu desavarsire atat in peninsula Tei Toboc. absenta structurilor socio. inclusiv in strazile din perimetrul Tudor Mihai. organizata urmarind o logica zonala. Factorul infrastructural poate fi un punct determinant pentru noile forme de coexistare interculturala. izolarea zonei si a persoanelor care locuiesc aici depinde mai ales de spatiile de unire publica. atat pentru cei care locuiesc aici cat si pentru turisti. muzeele si teatrele.Oituz – Emanciparii – Gherghitei. realizandu-se in acest mod zone predispuse la ghetouri (Tei Toboc). ar putea fi instituita o zona cu o imensa activitate culturala. ar trebui puse la punct serviciile de paza. Previziunea realizarii unui nou Centru Social si a unei biblioteci a cartierului. in special in anumite zone unde starea de degradare este tot mai mare. etnica si sociala. lansari de carti si diverse alte activitati in general. ar dota zona cu structuri necesare pentru dezvoltarea diverselor activitati artistico-cultural. ar putea fi dificultatile care s-ar putea rezolva cu 140 . cu capacitate de a atrage un numar mare de persoane. ar putea constitui un sistem de prevenire a activitatilor ilegale mai ales in zona spatiilor verzi si in apropierea marginii lacului. Sos. odata exploatate toate modurile de recreere in intreaga zona. centrele culturale. Colentina. stilurile de viata caracterizate ca fiind de nivel jos din punct de vedere al standardelor igienice si de sanatate. zonele sportive si recreative. ar putea fi imbunatatit printr-o atentie deosebita alocata apectului politic si cultural. teatre si centre unde sa te poti culturaliza in general. ceea ce lipseste cu desavarsire in Bucuresti si in Romania in general. reprezentata de areale unde accesul este aproape inexistent. sculptura). intr-adevar. Protectia zonei prin efectuarea rondurilor Politiei Comunitare. zonele verzi dotate cu un sistem de monitorizare si de paza. Structura etnico-sociala si culturala este. cat si in peninsula Ricinului-Tamaioarei-Plumbuita. Acest element rezulta tot mai critic cu cat zona este foarte neomogena sub aspect etnic si cultural. prin promovarea expozitiilor (pictura.culturale. concerte si festivaluri. de altfel. Creste astfel si riscul de izolare sociala pentru cine locuieste aici si de marire a criminalitatii in zona. Intr-adevar. Pe langa aceasta. Modul dificil de intalnire si interactiune intre diversele etnii prezente in aceasta zona. procentul mare de abandon scolar. In plus. pentru a mari procentul de siguranta al persoanelor care locuiesc aici. de fotbal. ca si de aparitie a delincventilor. activitati cu un potential economic dezvoltat. slaba atentie acordata partii gunoaielor. bibliotecile. nu dispune de cinematografe. diferite activitati si work-shopuri artistice si culturale. Totusi. in prim plan fiind abuzul de substante stupefiante si alcoolul. Sunt multe problematicile de tip social si ambiental. acestea nu reprezinta intregul potential al zonei din punct de vedere al activitatilor sportive. In plus. Singurele structuri care in momentul de fata ar putea atrage activitati de schimb cultural si socializare in zona. sunt cateva structuri sportive precum zonele de joaca. nici zona imediat apropriata axei de comunicare principala. prezenta activitatilor culturale si artistice de acest tip ar putea atrage in mod sigur diverse activitati economice (pub-cafenele. atat dintre rezidenti cat si turisti. zona luata spre analiza este total lipsita de spatii recreative si locuri destinate schimbului cultural. planificarea urbanistica a cartierului nu a tinut cont suficient de mult in ceea ce priveste necesitatile de a fi create spatii publice fundamentale pentru a putea coexista din punct de vedere social si cultural a cetatenilor care locuiesc aici. prin intermediul camerelor de supraveghere capabile sa monitoreze activitatea in interiorul zonei. In plus.

cheltuieli care sunt acoperite prin ajutoare sociale. ingrijiri la domiciliu si structuri de protectie. si zona Plumbuita – Steaua Rosie. sudura.6. telecomunicatiile si energia sunt servicii esentiale. un Club al Seniorilor. Sunt si magazine care vand diferite produse alimentare sau industriale. ar putea fi niste puncte de sprijin pentru dezvoltare si contituire a noilor baze economice zonale. 141 . ar putea constitui mai apoi un adevarat stimul in ceea ce priveste dezvoltarea in planul muncii si formarea capitalului uman. care in zona de analiza nu sunt prevazute. mase plastice. cartierul are deja un centru de dimensiuni mici ce-i drept. servicii de strungarie. 2. O asemenea actiune nu ar presupune un efort si sarcini atat de grele. Astfel. Infrastructura de afaceri Retele de transport eficiente. O serie de interventii bazate pe infrastructura business ar putea sa sprijine atat comertul en-gross cat si cel endetail in zona. ar putea avea adevarate beneficii. In toata zona sunt putine societati de productie: mobila. ceea ce ar influenta pozitiv procentul rezidentilor fara loc de munca. care in momentul acesta la Bucuresti nu reprezinta o dezvoltare industriala. Aceste lucruri ar fi fundamentale mai ales in ceea ce priveste tinerele mame.3.Farmacia Sociala din interiorul Manastirii Plumbuita . avand in vedere situatia avantajoasa in care se gaseste sectorul 2. pentru ca existenta si accesibilitatea lor este necesara pentru cresterea economica. Consecintele pozitive ale actiunii de acest tip ar putea sa reprezinte o foarte mare reducere a activitatilor ilegale in zona si o marire a activitatilor economice atrase de o diminuare pe plan larg a degradarii zonei. a serviciilor si localizarea productiva (nu sunt prezente in perimetrul acestei societati in ceea ce priveste productia). ar diminua numarul somerilor care locuiesc aici si ar creste starea de bunastare si viata mai buna a locuitorilor. in privinta ocuparii specializate pe domenii in ceea ce priveste munca si conditia psihologica si sociala a locuitorilor. facand ca serviciul de asistenta sociala sa fie mai dezvoltat per total pentru intreaga populatie. parchet. care se confrunta cu un declin economic si social. zona ramane in plan general fara resurse in gradul de a fi specializate si capabile sa raspunde nevoilor intregii populatii care locuieste in acest cartier. gratuite pana la o anumita limita.ajutorul centrelor de informare permanenta. se bucura de o pozitie strategica si nu foarte periferica fata de centru si prezenta un potential foarte mare de dezvoltare in ceea ce priveste infrastructura. tinichigerie. dar reprezentant un imbold pentru proiectul de aprovizionare cu medicamente. servicii de prim ajutor si de ingijire a bolnavilor.Petricani. In ceea ce priveste spatiile pentru persoanele in varsta. Chiar daca exista farmacie sociala. fiind utile campaniile de informare si de prevenire legate de sfera sociala si sanitara si legate de asistenta sociala a tinerilor si a batranilor. In cartier lipseste si un punct de asistenta permanenta.evitand astfel infiintarea si functionarea unor servicii de doua ori. Perimetrul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. in ceea ce priveste forta de munca. cu structura bine organizata de operatori si persoane care se se ocupe de partea sociala si culturala. o situatie din care. reparatii auto etc. de oferire de asistenta sociala si de asigurare de ture suplimentare ale doctorilor si stomatologilor in zona. Cursurile de formare profesionala. rezidentiala. structura care nu este totusi suficienta pentru a satisface toate nevoile populatiei cu varsta inaintata din intreg perimetrul. Prezenta numeroasa a populatiei care are nevoie de ajutor necesita mai multa asistenta. cu siguranta. s-ar putea considera potentialul structurii sociale deja existente . Strcturile cartierului nu reusesc sa satisfaca nevoile primare cum ar fi asistenta persoanelor cu probleme sociale si psihologice si a activitatilor de asistenta informativa prin intermediul celor care ii consulta. In plus.

anumite zone s-au evidentiat in analiza noastra prin anumite activitati in care merita sa se investeasca in continuare pentru dezvoltarea cartierului. reprezinta punctul slab al sectorului: aici au fost. Colentina prezinta si acum. a volumului de afaceri. Str. Mai mult. Petricani / Sos. prin urmare. cifra care reprezinta numai 5. cat si in zonele limitrofe si cele rezidentiale ar facilita transportul de marfuri.075 euro fata de media de 3. Daca am lua in considerare urmatoarele premize: a) Zona se prezinta intr-o maniera neomogena cu o foarte mare concentrare a activitatilor productive in apropierea arterelor care fac legatura cu axele mari. zona reprezentata de Str. Petricani si Strada D-na Ghica. crescand volumul acestora si. un procentaj minim. Dar cartierul Plumbuita / Petricani / Steaua Rosie.7% din totalul firmelor din sector. Am putea analiza dezvoltarea diverselor tipologii de infrastructura de business in zona luand in considerare diversele tipuri de investitii in teritoriu care ar putea fi realizate si astfel am putea vedea potentialul cresterii oferite de fiecare oferta din zona pentru fiecare dintre acestea. capabila sa valorizeze zona fundamental pentru tipul de servicii si activitati care prevad o relationare directa cu clientii. prin intermediul proiectelor ce urmează să se implementeze prin fonduri structurale. Sub aspect economic.000 euro). al asiguarilor. iar acest procent reuseste aproape sa compenseze deficitul activitatilor economice pe strazile mai putin importante din zona. 142 .417 operatori economici activi. PIB-ul pe cap de locuitor este aproape triplu fata de media orasului (9. • Opere de recalificare urbana complexa. • O marire a serviciilor de inalta tehnologie precum furnizarea si crearea retelelor fixe si wireless in scopul de a se imbunatati mai ales posibilitatea de informare a intreprinderilor si a operatorilor. financiare.5% din zona totala a sectorului 2 si numarul companiilor prezente aici constituie 5. precum Sos. multumita propriei pozitii strategice. Am putea deduce astfel ca pe arterele principale de legatura prezentate mai sus se concentreaza un procent de activitati cu un ptential mare in paralel cu legatura numarului total al activitatilor prezente in sectorul 2. Prin urmare. imbunatatirea infrastructurii existente si construirea unor noi strazi in apropierea lacului Plumbuita .775 operatori economici. datorita densitatii urbane si volumului mare de trafic o buna atractivitate in ceea ce priveste investitia. eliminarea deseurilor trebuie sa se faca in mod natural in mediu si. astfel. Colentina. sunt prezenti 21. sa se realizeze infrastructura ulterioara. este de dorit o actiune care sa favorizeze cresterea acestei valori.Petricani. Zona ar avea insa nevoie de: • Imbunatatirea calitativa a strazilor si a transporturilor publice in general. c) In interiorul arterelor de legatura principale circa 80% din activitatile zonei Plumbuita Steaua Rosie .7% din total. ale capacitatilor de vanzare si distributie. b) Zona este reprezentata de 6. In general. In ceea ce ar insemna dezvoltarea investitiilor in sector din punct de vedere informational. favorizand in acest mod accesibilitatea in zona a muncitorilor si a potentialilor clienti.000 de locuitori din care preponderent sunt locuitorii cu vârsta aptă de muncă pentru care trebuie identificate posibilităţi de angajare in zona. • Optimizarea zonei trebuie sa se bazeze pe o imbunatatire a serviciului de curatenie urbana.trebuie specificat ca zona Plumbuita are o populaţie de circa 24. Sectorul 2 este unul dintre cele mai dezvoltate din Bucuresti din punct de vedere economic. oficial 1.

distributie a marfurilor si activitatii de transformare si gestiune a deseurilor. Zona lacustra ar putea sa fie utilizata atat pentru promovarea sportului nautic. Din punct de vedere al realizarii investitiilor productive in sectorul de distributie alimentara. in al doilea rand ar fi necesar. sunt arterele mari de circulatie care dispun de un potential productiv a investitiilor. care desi este in afara perimetrului pe care il analizam. dar care nu este dezvoltat la maxim. care benficiaza de mijloacele de transport in comun si care are un trafic destul de intens. discoteci cu vedere directa la lac.Analizand posibilitatile de dezvoltare ale investitiilor de pe piata imobiliara. inclusiv activitatile culturale. nu beneficiaza in schimb de un numar de puncte de restaurare suficient pentru a putea satisface intreaga zona. ar putea sa fie favorabila. legala si controlata. foarte bine deservite de mijloace de transport. infiintarea unor noi sedii rezidentiale si. Zona. La ceea ce s-a scris deja trebuie adaugat un punct de importanta vitala: construirea centrului comercial Andronache. lucru pretios pentru activitatile comerciale de mica si mare intreprindere din zona. Fabrica de Gheata). favorizate de prezenta unor zone neutilizate in apropierea intregii parti de est a malului Lacului Plumbuita. Fabrica de Gheata. cu cea mai mare concentrare a populatiei. printr-o marire a valorii pamantului. cateva importante investitii au fost realizate de marile GDO alimentare. Gherghitei. sunt intr-adevar cele mai active din punct de vedere economic. creand astfel un nou brand pentru capitala si aducand cu ea o serie de activitati economice colaterale pentru aceasta zona. oferind posibilitatea de a se ajunge in acest fel la Manastire. o crestere demografica. precum Supercom. precum distractiile in baruri. ( dintre cele sigure) precum cel realizat de Copper Beach. ne dam seama cum potential destul de dezvoltat ale diverselor infrastucturi urbane si generale de recalificare in zona ar putea avea un impact pozitiv in ceea ce priveste cresterea investitiilor imobiliare. ar putea constitui un serviciu important pentru locuitorii din zona. In plus. cat si pentru promovarea activitatilor culturale si recreative care pot fi realizate in zona. Str. Pana la momentul in care acest tip de investitie poate fi pus in practica. ar putea fi un factor de stimulare a dezvoltarii zonei in mod indirect. pentru a putea deservi nu doar populatia care locuieste in acea zona. in consecinta. Aceste strazi (Colentina. Daca consideram in ultima instanta potentialul de crestere al activitatii de stocare. cat si pe cea din celelalte zone (zona 4. ceea ce ar face ca o serie de activitati economice sa mearga bine. a vanzarilor de terenuri si a chiriilor. Petricani. obiect de interes din partea marilor intreprinzatori imobiliari pentru pozitia sa favorabila constructiei de noi centre rezidentiale precum si birouri (fiind aproape de zona Pipera). ar trebui in primul rand sa se imbunatateasca infrastructurile stradale si retelele de distributie energetica. ca urmare a faptului ca terenurile sunt ieftine si a prezentei in zona a importantelor axe stradale. Potentialul zonei pentru acest tip de investitie este fortat de prezenta zonelor verzi si de elementele de relevanta arhitecturala istorica si culturala. in pozitie strategica. a catorva companii. In zona este prezent si un pasaj subteran care leaga Palatul Ghica de Manastire. mai ales pentru lansarea 143 . dezvoltarea unei structuri corespunzatoare pentru realizarea unei piete agroalimentare stabile. car ar putea intra in circuitele turistice. printre care Mc Donald’s si Mega Image. Referindu-se la realitatea comerciala a intregului cartier se observa ca nu exista piete agro-alimentare. ce ar putea fi folosit prin infiintarea unui traseu pitoresc strabatut de un trenulet. ar putea fi unul dintre viitoarele puncte de dezvoltarea a acestui loc. artistice si mai ales cele recreative. Prezenta unui astfel de tip de investitie lasa sa se presupuna existenta unui potential al investitiilor de acest tip. 5 e 6). Nasterea investitiilor de acest tip si a unui nou impuls pentru santierele deja existente. ne dam seama cum diferite zone mai mici sunt deja utilizate. In zona imediat urmatoare a intersectiei dintre Colentina si Str. Ghica.

1 scoala de limba araba) crearea de noi locuri de munca • Infiintarea unor servicii si programe de sprijinire • Existenta programelor de sustinere a familiilor defavorizate in cadrul manastirii financiara a elevino (acordarea suplimentului de hrana. 1 • Impulsionarea activitatilor economice si scoala generala. prin prezenta • Investitii private in construirea de spatii celor 1. acordarea de • Existenta serviciului de Ambulanta Sociala.Petricani Puncte tari Oportunitati Situatia economica Situatia economica • Dezvoltarea unui mediu economic.3‰ in sectorul 2 si 11. reusind astfel sa combata depozitarea ilegala a deseurilor. ceea ce poate duce la crearea de • Predominarea populatiei din grupa de varsta apta lcouri de munca de munca (66% locuitori cu varsta cuprinsa intre 19-60) • Cresterea fenomenului de mobilitate a populatiei • Rata scazuta a mortalitatii (9.7 Analiza SWOT a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Dana Ghica. Str.5‰ in Bucuresti) Caracteristici sociale Caracteristici sociale • Prezenta a 4 unitati de invatamant (2 gradinite.42‰ in zona Plumbuita. un control foarte mare al teritoriului. in raport cu 12.unui numar semnificativ de activitati in sectorul de gestionare si de adunare a deseurilor.200. 2. Colentina. Sos. care rechizite gratuite. Petricani Investitii Investitii • Punct de interes pentru investii imobiliare . programe pentru ofera servicii socio-psiho-medicale dotarea cu calculatoare) • Dezvoltarea de centre rezidentiale in cadrul programelor sociale Infractionalitate • Existenta patrulelor de interventie Infractionalitate • Instalarea unui sistem de supraveghere video • Disponibilitatea administratiilor publice de a se implica in cresterea sigurantei comunitare Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana a) Accesibilitate si infrastructura urbana • Prezenta principalelor artere de transport din • Existenta unor terenuri nefolosite in 144 .000 locuitori • Potential de extindere comercial si rezidential. care se II si a complexului comercial Galleria adreseaza populatiei cu venituri medii Bucharest • Posibilitatea obtinerii de finantari de la bugetul local si din fonduri externe Situatia demografica Situatia demografica • Populatie de aproape 24.000 ron/an transformarea lor in spatii economice sau destinatii productive • 79% dintre activitatile economice sunt concentrate in lungul celor trei artere principale Sos.• Posibila dezvoltare in zona din jurul lacului Plumbuita a spatiului rezidential Panorama complexul rezidential “Blue Tower”.775 societati economice rezidentiale • 15 din aceste societati au o cifra de afaceri de • Reorganizarea spatiilor abandonate si peste 4.

28 distrugeri.417 operatori inregistrati in sectorul 2) • Nu toate firmele inregistrate au intr-adevar punctual de activitate in cartier. din cauza gradului scazut de integrare a membrilor etniei • Spatii locative insuficiente Infractionalitate • cresterea ratei somajului si a saraciei. ce ar putea fi trasformate in spatii productive Asfaltarea strazilor din interiorul arealului Organizarea unei piete agro-alimentare Puncte slabe Situatia economica • Prezenta scazuta a agentilor economici (8. 11 furturi din locuinte. D-na Ghica si Petricani Zona strabatuta pe arterele externe de mai multe mijloace de transport public (autobuze 153. tramvaie 16 i 36) • • prezent. ca si accesul pe piata muncii. 69 furturi din auto. 282. victime ale violentei in familie • Lipsa serviciilor medicale publice in cadrul perimetrului analizat • Inexistenta unor programe de incluziune sociala a membrilor etniei rrome Infractionalitate • Potential criminogen ridicat (conform datelor Politiei Comunitare: 148 fapte penale in primele 6 luni ale anului: 13 talharii. 3 furturi din societati commerciale. comparativ cu 10. raportat la 16. 167. care au dificultati in infruntarea crizei economice • Cresterea ratei somajului • Fenomenul de emigrare a fortei de munca specializata • Piata de consum tot mai scazuta. ceea ce inseamna in realitate o cifra si mai mica • Nivel de trai scazut • Nivel scazut al productivitatii (activitati low tech) si prezenta societatilor care nu se bazeaza pe un nivel tehnologic ridicat Investitii atractivitate pentru investitorii • Slaba economici din cauza aspectului neingrijit al zonei si a lipsei serviciilor Situatia demografica • rata natalitatii mai mica decat media pe Bucuresti (9.3‰) Caracteristici sociale • Nivel ridicat al ratei somajului (271 someri. troleibuz 66.29% din totalul de 21. adica 13. 1 Amenintari Situatia economica societatilor de mici • Predominarea dimensiuni. copii mai mici de 3 ani.9‰ in sectorul 2 ) • procentul populatiei sub 18 ani mai mic in raport cu media pe Bucuresti (15% in Plumbuita.1‰ in Bucuresti si 9. ceea ce are ca si consecinte cresterea ratei criminalitatii • lipsa unor programe sociale pentru reduce rea faptelor de violenta comise de gastile de 145 . 182.• sectorul 2 – Colentina.25% din totalul sectorului 2) • Probleme de siguranta publica • Lipsa unor centre de zi dedicate unor grupuri tinta: persoane cu nevoi speciale.1‰ in Plumbuita.9% in Bucuresti ) • Spor natural negativ (-0.5% in sectorul 2 si 17. ca urmare a scaderii puterii de cumparare Investitii • Stagnarea investitiilor in perioada crizei • Inasprirea conditiilor de obtinere a finantarilor Situatia demografica • Fenomenul de migratie ia amploare (din chestionare rezulta ca 65% din membrii comunitatii se transfera in alte zone ale Bucurestiului) • Imbatranirea populatiei Caracteristici sociale • Nivel educational scazut in cadrul comunitatii de rromi.

Bucuresti este elaborat in concordanta cu prioritatile stabilite la nivelurile: Uniunii Europene. regional si local. Prioritati la nivelul UE Romania trebuie sa se racordeze atat la Politica de Coeziune a Uniunii Europene (care se axeaza pe trei obiective: convergenta.Petricani Strategia definita.1. obiectivele / prioritatile identificate.1. unde se construieste complexul rezidential • 27 din cele 67 de strazi sunt neasfaltate • Lipsa unei retele de transport in interiorul zonei • Neluarea unor masuri pentru curatarea spatiilor nefolosite. de mediu. 3. precum si pe baza sugestiilor partenerilor/ actorilor locali consultati. 9 cartier furturi de autovehicule) • numarul redus al efectivelor de politisti si insuficienta colaborare intre institutiile responsabile – Politie.1. Fundamentarea strategiei zonei Plumbuita – Steaua Rosie . 14 furturi simple. Politia Comunitara Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana • Situatia negativa in ceea ce priveste retelele de • Posibila concentrare a investitiilor in canalizare si de apa infrastructura in zona Fabrica de Gheata.1. national. care au fost transformate • Trafic foarte intens pe cele 3 artere principale in depozite de deseuri menajere • Insufiecienta structurilor dedicate timpului liber si activitatilor culturale • Inexistenta unei piete agroalimentare 3. competitivitate regionala si cooperare teritoriala europeana). planul de actiune ales pentru zona Plumbuita au la baza analiza cadrului strategic. Sector 2. Strategia dezvoltarii zonei de actiune urbana 3. a contextului socio-economic. cat si la 146 . de accessibilitate si transport si pe piata imobiliara.furt din buzunare/genti. Elemente externe zonei Masterplanul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. 3. Jandarmerie.1.1.

de altfel. Programul National de Dezvoltare se concentreaza.1. credite externe. 3. urban-rural. care se axeaza pe reducerea cat mai rapida a decalajelor existente fata de UE prin metode promovate la nivel european si care vor beneficia de o sustinere financiara substantiala din partea UE. Strategia PND include sase prioritati nationale de dezvoltare. bugete locale. Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC).1. Proiectele desfasurate sub obiectivul “Convergenta” pot fi finalizate prin cele trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). in primul rand asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune.2 Prioritati la nivelul national Enumeram in continuare principalele documente strategice necesare in procesul de dezvoltare strategica a Romaniei. In acelasi timp. Tot in baza PND a fost elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007 . 147 . protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. PND constituie. Cu alte cuvinte. ce grupeaza in interior mai multe domenii si sub-domenii prioritare: 1. dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. 2.). ocuparea deplina si protectia durabila a mediului.). ca si fundamentarea acesteia pe masuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european. instrumentul fundamental pe care Romania il are la dispozitie in idea de a recuperara cat mai rapid decalajul existent la nivel socio-economic. la indeplinirea carora va trebui sa contribuie. Romania puncteaza alinierea politicii sale de dezvoltare la prioritatile europene de dezvoltare. 3. si anume cresterea competitivitatii. cu un PIB<75%. Toate regiunile Romaniei se incadreaza in obiectivul “Convergenta”. Pe aceleasi obiective ale Agendei Lisabona si ale Agendei Göteborg se axeaza strategia de dezvoltare a PND 2007-2013. cat si externe (fondurile structurale si de coeziune. la nivel national: 1. regiunea X fata de media nationala etc. etc.2013. Planul National de Dezvoltare (PND) (2007 – 2013). Asadar. si a directiilor catre care vor fi alocate fondurile publice pentru investitii. pe de o parte intre Romania si Uniunea Europeana. etc. cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. este documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala. Totodata. obiectivul amintit urmareste accelerarea procesului de convergenta a Statelor membre si a regiunilor mai putin dezvoltate. fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit. reprezentand strategia agreata de Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale. 2. Trebuie aminitit faptul ca propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in perioada de programare 2007-2013 reflecta o reorientare in sensul sustinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale incluse in Agenda Lisabona si Agenda Göteborg. Astfel. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala. proveniente atat din surse interne (buget de stat. Planul National de Dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013.). Cadrul Strategic National de Referinta (2007 – 2013). incercand in acest scop imbunatattirea conditiilor pentru cresterea si ocuparea fortei de munca. al carui scop consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala in regiunile din cadrul UE.prioritatile Agendei Lisabona. PND serveste si la stabilirea ordinii prioritatilor investitiilor publice pentru dezvoltare. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei. prin folosirea PND-ului. Programul Operational Regional (2007 – 2013). si pe de alta parte la nivel intern (ex. 3. 4.

cooperare transnationala. dezvoltarea resurselor umane. Bucuresti – Ilfov. De asemenea. s-a stabilit aducerea nivelului calitatii vietii in regiunea Bucuresti-Ilfov la acelasi nivel cu cel inregistrat in celelalte capitale europene. diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii. cat si social. pana in 2015. si crearea locurilor de munca de calitate pentru toti. dezvoltare si regenerare urbana. Acestea sunt impartite la randul lor in sectiuni mult mai specifice. Pentru alcatuirea Strategiei de dezvoltare durabila a perimetrului Plumbuita – Steaua Rosie Petricani s-au avut in vedere si obiectivele ca apartin Programului Operational Regional. Planul regional de actiune pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala si Planul de implementare a planului regional de actiune 2006 + 2008. Prioritati la nivelul regional La nivel regional au fost adoptate urmatoarele planuri si strategii: 1.3.1. care sustin cresterea economica”. unul dintre Programele Operationale romanesti agreate de UE. Strategia regionala de inovare a regiunii Bucuresti – Ilfov. si prin dezvoltarea structurilor ce ofera sprijin dezvoltarii afacerilor si antreprenoriatului. cultura. numite Axe prioritare. Fondurile pentru proiectele finantate prin POR vin de la Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). POR urmareste reducerea diferentelor existente la nivel socio-economic. adica diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala.1. 5. care se adreseaza celor opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei.4. 4. care vor incerca sa obtina finantare prin Programele Operationale Sectoriale si Regionale. 148 . Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere. turism. intarirea capacitatii administrative. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (2007-2013) urmareste sa sprijine proiectele regionale de investitii publice. Prima axa prioritara. 6. 3. 30% din totalul fondurilor au fost alocate de Programul Operational Regional acestei axe. Ca obiectiv general. infrastructura sociala. denumite Domenii de Interventie. Cadrul Strategic Regional pentru Regiunea Bucuresti – Ilfov. intr-un context de crestere sustinuta si durabila. imbunatatirea serviciilor urbane. POR-ul este un document stategic care urmareste implementarea elementelor Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala din Planul National de Dezvoltare. 3. adica “sprijinirea si promovarea dezvoltarii locale durabile. Programul Operational Regional acopera sase arii principale. inclusiv cele sociale. in cadrul urmatoarelor domenii: transport. dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol. Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov 2007 – 2013 (PDR BI). mediu. Prin obiectivul sau general. care are ca scop ajutorarea regiunilor UE cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana a UE 27. urmareste cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca. intre regiuni mai dezvoltate sau mai putin dezvoltate ale tarii. atat din punct de vedere economic. in regiunile Romaniei. prin reabilitarea infrastructurii urbane. POR. promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. domeniul major de interventie – Planuri integrate de dezvoltare urbana. asemenea celoralte programe operazionale. prin notiunea de “calitate a vietii” s-a definit accesul la serviciile publice. contribuie la indeplinirea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala si al Cadrului Strategic de Referinta. 2. prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri.

Pentru definirea strategiei de dezvoltare a regiunii au fost numite trei seturi de optiuni principale: 1. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii 3. de trafic si sociale. Imbunatatirea capacitatii administarative regionale 2. Accesibilitate si mobilitate 3. legatura la Dunare prin feribot. daca se tine cont de faptul ca Bucurestiul este principalul nod de transport al tarii. Optiunea legata de structura activitatilor economice 3. 2. in proportie de peste 90%. alaturi de axa de dezvoltare Bucuresti – Ilfov: Voluntari si Otopeni). 149 . Coridorul IV: Berlin – Nümberg – Praga – Budapesta – Bucuresti – Constanta – Salonic – Istanbul (legatura EU-Drumul Sud-Est European. Cresterea economica si crearea locurilor e munca Obiectivul I: Imbunatatirea capacitatii administrative Priveste eforturile foarte mari pe care o administratie locala sau regionala trebuie sa le faca in mod sustinut. capitala Romaniei va fi traversata si de doua din coridoarele PanEuropene multimodale. ceea ce face ca regiunea sa fie. Optiunea de dezvoltare Dintr-o analiza a nevoilor au rezultat patru obiective specifice. Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca Prioritati 1. Coridorul IX: Helsinki – S. specializarea functionala prin inovare (cu alte cuvinte urmareste consolidarea unui parteneriat intern intr-un numar de sectoare bazate pe servicii si productie). In plus. urbana. in scopul rezolvarii problemelor de mediu.258 km) si 2. Administrarea regionala 2. Optiunea spatial teritoriala: – intarirea zonei metropolitane printr-o coeziune si competitivitate spatiala (urmareste integrarea policentrica de dezvoltare prin vectorii de atractie ai orasului: poli de dezvoltare noi in cadrul regiunii. Obiectivul II: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii Este prioritatea regionala principala.In regiunea Bucuresti-Ilfov intra capitala tarii si judetul Ilfov. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chisinau – Bucuresti – Dimitrovgrad – Alexandropolis (strazi. Mediu 4. articulate pe patru prioritati de dezvoltare. Lungime totala: 3. bunastarea sociala si protectia mediului inconjurator si la ocuparea deplina a fortei de munca pentru combaterea saraciei si excluderii sociale). Obiective specifice 1. porturi. sprijinirea cresterii economice durabile (se refera la cresterea standardului de viata. calea ferata. transport combinat. Astfel: 1. cale ferata. lungime totala: 6 500 km). Imbunatatirea calitatii mediului inclusiv utilizarea eficienta a resurselor de energie 4. aeroporturi. iesire la port.

termenul de durabilitate exprima imbunatatirea calitatii vietii si a conditiilor de locuit. educatie si ocuparea fortei de munca. a zonelor urbane si rurale si a sistemelor de productie locale. pot reduce dependenta de traficul rutier. totodata. a inovatiei si imbunatatirea productivitatii. Obiectivele Primariei Sectorului 2 si ale zonei Plumbuita – Steaua Rosie . de asemenea. care constituie unul dintre coridoarele Pan Europene de Transport. 3. precum alocarile financiare din fonduri publice. turism si cultura. precum si prioritatile necesare pentru realizarea acestora. se refera la diversificarea si internationalizarea economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. Obiectivul III: Imbunatatirea calitatii mediului Acest obiectiv se bazeaza pe principiul de durabilitate. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele strategice si urbanistice de dezvoltare. Prioritatea 2 – acesibilitate si mobilitate – se refera la imbunatatirea atractivitatii regiunii Bucuresti-Ilfov si la dezvoltarea de oportunitati prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. care in acest fel se diminueaza. care includ si resursele “virtuale”. internationalizarea economiei regionale trebuie incurajata prin ajutarea IMM-urilor in accesarea pietelor si furnizorilor externi. economie rurala si marketing regional Investitiile care se incadreaza in acest obiectiv servesc la imbunatatirea structurii si performantei activitatilor economice din regiune. dar mai ales reducerea impactului activitatilor antropice asupra mediului natural si regenerarea sistemelor naturale de mediu. 2.1. I – accentuarea identitatii Municipiului Bucuresti in vederea transformarii sale intr-o metropola europeana.urmareste contributia la dezvoltarea regionala prin raspunderea si responsabilitatea deplina in administrarea resurselor fizice si nemateriale ale regiunii. Prioritatea 4 – cresterea economica si ocuparea fortei de munca – urmareste sprijinirea educatiei si cercetarii. Acest factor. exprimat in acest caz prin dezvoltarea coerenta a teritoriului.4 Prioritati la nivelul municipiului Bucuresti In ceea ce priveste municipiul Bucuresti.Petricani se regasesc printre cele propuse de PUG: 1.Prezenta in apropiere a Dunarii. intr-un context de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania. obiectiv strategic nr. dupa cum urmeaza: 1. este un avantaj important pentru regiunea Bucuresti Ilfov. Obiectivul IV: Investitii in inovare regionala si internationalizare. Prioritatea 3 – mediu – are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa reduca impactului activitatilor umane asupra sistemelor naturale si de mediu. care duce la reducerea emisiilor de gaze si. plus faptul ca Bucurestiul este un important centru feroviar. Totodata. 150 .1. prin compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului punctand pe integritatea fizica si pe identitatea culturala a zonei. 4. Intreprinderile au nevoie de sprijin pentru imbunatatirea activitatilor. Nu trebuie neglijate nici efectele pozitive pe care astfel de masuri le au asupra sanatatii umane si nici timpii de transport. In Planul National de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov (elaborat pentru perioada 2007-2013) au fost incluse patru prioritati de dezvoltare. care au rolul de piloni ai cresterii economice si a reducerii saraciei. a produselor si a sistemelor de gestiune a standardele impuse de competitia globala si interna si in acelasi timp. Prioritatea 1 – guvernarea regionala . 3. a costurilor de transport.

planuri de formare si invatare a limbilor orientate spre nevoile caracteristice minoritatilor. III . proiecte de reabilitare.1.2. 4. asigurarea sigurantei si prevenirea infractionalitatii. imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala. 3. reducerea poluarii fonice. obiectiv strategic nr. Zona Plumbuita este unul din beneficiarii interventiilor publice ale PS2. Cresterea confortului vietii: facilitarea accesului la servicii medicale si alte servicii publice. sanse egale pentru persoanele defavorizate.1 Politici publice In vederea implementarii unor programe si actiuni specifice. ce se axeaza pe: sprijinirea companiilor. cat si metropolitan. supraveghere cu dispozitive video. in conformitate cu normele comunitare aflate in vigoare. resurse umane. integrarea minoritatilor. oferind astfel posibilitatea de a gestiona programele de dezvoltare economica integrata. anume Primaria Sectorului 2.2. Elemente specifice zonei Procesul de dezvoltare a sectorului 2 este sub directa coordonare a autoritatii publice locale. imbunatatirea iluminarii stradale. Dezvoltarea comunitara prin: imbunatatirea capitalului social. obiectiv strategic nr.dezvoltarea capitalei ca Aglomeratie Urbana si a rolului sau activ atat la nivel regional. II – dezvoltarea atractivitatii Municipiului Bucuresti pentru a corespunde cu pozitia sa de Capitala a Romaniei. dezvoltare rurala si mediu. de unde se va pleca inspre dezvoltarea celorlalte regiuni. transporturi. in functie de necesitatile identificate. iar politicile publice dezvoltate pentru zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani vor fi compatibile cu interventia in alte zone ale sectorului 2: 3. implicarea rezidentilor in supravegherea cartierelor. Municipiul Bucuresti reprezinta principalul pol de dezvoltare al acestor unitati teritoriale. 4. Primaria Sectorului 2 a stabilit obiective de dezvoltare pentru perioadele de planificare a fondurilor europene. asociatii mutuale. Aceste foruri sunt abilitate sa decide modul in care sunt alocate fondurile alocate dezvoltarii de investitii la nivel local. care urmareste protejarea mediului inconjurator si a sanatatii locuitorilor. 2. Oferirea de facilitati: facilitarea serviciilor pentru varstnici si copii. prin: reabilitarea spatiilor publice. Aceasta pozitie deriva din rolul de capitala. dezvoltarea colaborarii public-privat. Aceste documente au fost elaborate pentru a sta la baza accesarii Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. obiectiv strategic nr. comert. 3. In ceea ce priveste dependentii de droguri: centre de reabilitare. Planurile de dezvoltare nationala si regionala pentru perioada 2007-2013 cuprind cele cinci domenii prioritare: competitivitate. implicarea in viata comunitatii. facilitati de ingrijire a copiilor (crese. Dezvoltarea mixta a zonei Plumbuita. sociale. 3. a spatiilor verzi. 151 .1. prin mijloace sustenabile. In mod special. gradinite). Dezvoltarea inovatiei antreprenoriale si stimularea fortei de munca. reducerea consumului de apa si energie. renovarea cladirilor pentru a oferi spatiu unor activitati economice. promovarea surselor de energie reinnoita. sau stabilit urmatoarele politici publice: 1. Reintegrarea persoanelor excluse: consiliere. 6. zona Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani este obiectul interventiei publice.2. monitorizarea calitatii aerului. administrarea apelor reziduale. obiective care au ca principal scop imbunatatirea vietii locuitorilor. IV – imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor. prin intermediul institutiei Primarului si a Consiliului Local. 5. ca urmare a indicatorilor economici si sociali. servicii pentru IMM-uri.

de asemenea. dezvoltarea serviciilor de interes public (domeniile prioritare fiind: educatie si formare. sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare pentru formare. Dezvoltarea societatii informationale prin: educatie si cultura. Fluidizarea traficului Reducerea numarului de accidente rutiere prin cresterea sigurantei traficului rutier (realizarea unui iluminat rutier adecvat normelor). care cuprinde: 1) Strategia Locala de Dezvoltare Durabila. 2) Planul Local de Actiune si 3) Portofoliul de proiecte. Bucuresti (dupa o atenta evaluare a nevoilor la nivel local) si Planul Local de Dezvoltare Durabila a Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti. este esentiala colaborarea intre toate autoritatile implicate la nivelul sectorului 2.Petricani ca element intrinsec al dezvoltarii mai largi a Sectorului 2. putem proiecta dezvoltarea zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Bucuresti Strategia de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Din punct de vedere al obiectivelor. sanatate. nevoile identificate de PS2 la nivel de macrocategorii sunt prezentate in tabelul de mai jos. in special in zonele cu risc ridicat de infractionalitate. cresterea ocuparii locurilor de munca. sprijin pentru IMM-uri.1. Trebuie sa se considere. 3. Astfel de proces de dezvoltare tin cont de elementele de dezvoltare durabila si constrangerile impuse de finantarile europene. 7. mediu inconjurator. Asigurarea securitatii in scoli.2. sisteme de IT pentru managementul resurselor umane.conectarea transportului public la zona locurilor de munca si de formare in zona respectiva sau in afara acesteia. Eficientizarea energetica a sistemelor de iluminat urban. promovarea educatiei integrate si planuri de formare care vizeaza reintegrarea persoanelor marginalizate si defavorizate. importanta majora a politicilor si programele dezvoltate si promovate de Primaria Municipiului Bucuresti. comert electronic) Pentru succesul efectuarii unor schimbari radicale in zona studiata. Urmand o metoda deductiva.2 Prioritati de dezvoltare la nivelul Sectorului 2. Reducerea cheltuielilor aferente iluminatului urban. si continuand cu nivelul regional si municipal. 152 . care rezuma problemele politicilor locale din ultimii ani: Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti – llfov Dezvoltarea serviciilor Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului Dezvoltarea constructiilor pentru activitati economice Valorificarea potentialului turistic Imbunatatirea calitatii locuirii Siguranta populatiei la nivelul Sectorului 2 Realizarea iluminatului pietonal in mediul urban. adica pornind de la nivelul european.Petricani are la baza strategiile de dezvoltare adoptate la nivel local – Sector 2. Cresterea suprafetelor de spatii verzi Gestionarea eficienta a deseurilor Reabilitarea energetica a blocurilor in vederea indeplinirii prevederilor protocolului de la Kyoto.

Imbunatatirea dezvoltarii de programe pentru diminuarea fenomenului de migrare a fortei de munca de inalta calificare Sustinerea pregatirii continue a personalului din invatamant Asemenea obiective specifice puncteaza pe realizarea pe termen lung a: 1.Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora Protectia populatiei rrome Cresterea calitatii vietii pentru populatia rroma Cresterea accesului pe piata muncii pentru rromi Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie pentru rromi Protectia sociala a persoanelor cu venituri reduse. in contextul exercitiului programatic national privind atingerea tintelor la nivel local de convergenta si coeziune. cultural. Protectia victimelor violentei in familie si a persoanelor cu venituri reduse. prin: Sprijinirea procesului de pregatire continua a personalului din sistemul de asistenta sociala Reducerea numarului de persoane asistate social. prin: Derularea programelor de invatare pe parcursul intregii vieti Dezvoltarea programelor educationale de prevenire a abandonului scolar. Dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii scolare si unitatilor de invatamant Asigurarea unui sistem educational eficient. obiectivele strategice pe termen mediu si-au structurat prioritatile dupa cum urmeaza: Siguranta cetatenilor din cartier si lupta impotriva bandelor de cartier si a crimei organizate Combaterea riscurilor de excluziune sociala a persoanelor varstnice si cresterea calitatii vietii acestora prin dezvoltarea serviciilor de tip centru de zi Dezvoltarea si diversificarea gamei de servicii sociale. Dezvoltarea serviciilor de sanatate Dezvoltarea infrastructurii scolare Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor. Protectia populatiei rrome Dezvoltarea serviciilor de sanatate (Extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spitalelor si dotarea cu aparatura medicala) Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Protectia si promovarea drepturilor copiilor si tinerilor si asigurarea securitatii in scoli. dar care sunt apte de munca Atragerea prin programe de pregatire si stimulare a personalului din sistemul de asistenta sociala. Sub aspectul dezvoltarii sociale la nivelul Sectorului 2. 153 . Reabilitarea patrimoniului cultural – istoric Valorificarea patrimoniului cultural – istoric Constientizarea publicului cu privire la valorile culturale – istorice locale Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale Atragerea de resurse financiare pentru valorificarea mostenirii culturale Dezvoltarea unui centru cultural polivalent la nivelul Sectorului 2 Strategia de dezvoltare durabila elaborata in Agenda 21 a sectorului 2 din Bucuresti cuprinde o descriere detaliata a aspectelor relevante referitoare la obiectivele macro-zonelor: social. Cresterii nivelului educational si a nivelului de acces la educatie. Cresterii accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare. Protectia victimelor violentei in familie. 2. mediu inconjurator si minoritari (rromi). Strategia de dezvoltare durabila a sectorului 2 puncteaza elementele de viziune strategica de dezvoltare a intregului sector. economic. Promovarea integrarii sociale a persoanelor cu handicap Asigurarea unui sistem educational eficient.

Cresterea rolului economic si social al Sectorului 2 in cadrul regiunii Bucuresti-Ilfov. Cresterea calitatii vietii. 2. Valorizarea si promovarea turistica a obiectivelor culturale reprezentative pentru sector prin promovarea de evenimente culturale si inscrierea obiectivelor in circuite turistice prin parteneriate public-private. Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor Sectorului prin planuri integrate de regenerare urbana a zonelor deficitare 3. Atragerea de resurse financiare externe si guvernamentale pentru valorificarea mostenirii culturale. PS2 a inteles ca este nevoie de o abordare integrata a chestiunilor comunitatii. obiectivele strategice de dezvoltare culturala pe termen mediu si lung in sectorul 2 sunt urmatoarele: 1. Cu privire la etnia rroma. Cresterea nivelului educational si a nivelului de acces la educatie 2. considerand urmatoarele obiective generale ca fiind strategice pentru integrarea si incluziunea sociala a rromilor: 1. crearea / reorganizarea structurilor de asistenta sociala. Dezvoltarea sectorului de constructii (pentru activitati economice si ansambluri comerciale/ rezidentiale) si extinderea retelelor tehnico-edilitare si reabilitarea fondului construit existent in zonele deficitare 6. Cresterii calitatii vietii. Identificarea unor solutii pentru includerea romilor in sistemul asigurarilor de sanatate. Imbunatatirea si diversificarea serviciilor publice 5. politicilor de incluziune sociala.3. proiectele considerate prioritare vizeaza in mod special politicile de protectie si asistenta. inscrierea la medicul de familie. Ca urmare a structurii specifice a cartierului analizat (Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). Integrarea actiunilor culturale in viata comunitatii locale. 3. Fluidizarea traficului si dezvoltarea infrastructurii de transport 4. 4. calificarea resurselor umane la accesul pe piata muncii. Solutionarea problemelor privind documentele de identitate si stare civila b. In ceea ce priveste dezvoltarea economica. integrarea minoritatilor. prin: a. Constientizarea publicului cu privire la valorile cultural . Reabilitarea patrimoniului si fondului cultural existent. sa reduca munca la negru (facilitand accesul la piata de munca) si sa puna accentul pe eliminarea actiunilor discriminatorii la adresa etniei rrome (prin 154 . 2. Cresterii accesului pe piata muncii. Cresterea accesului pe piata muncii In scopul indeplinirii obiectivelor amintite si a minimalizarii riscurilor. Cresterea nivelului veniturilor familiale c. Cresterea accesului la servicii de asistenta medicala si servicii comunitare 3. 5.istorice locale si atragerea lor la evenimente. Primaria Sectorului 2 se focalizeaza pe implementarea actiunilor care sa intensifice actiunile de preventie si control (pentru reducerea gradului de infractionalitate). medicatie compensata 4. 4. au fost considerate prioritare pe termen mediu si lung urmatoarele obiective: 1. Valorificarea potentialului turistic prin refacerea si modernizarea patrimoniului arhitectural cu valoare cultural-istorica Referitor la dezvoltarea culturii.

care priveste colaborarea intre toate sectoarele comunitatilor locale – cetateni. iar mijloacele individuale de transport raman a fi utilizate doar pentru facilitarea accesului catre serviciile locale si pentru mentinerea activitatii economice in oras. Viziunea strategica a Regiunii de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov Comunitatea urbana locala a cartierului Plumbuita / Steaua Rosie / Petricani. Din punct de vedere al mediului inconjurator. • Modele de mobilitate urbana durabila: se urmareste stoparea utilizarii inutile a vehiculelor motorizate si. hartie. cu protectia mediului. a mijloacelor de transport in comun).3 Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . a diferitelor programe de asistenta sanitara. aprobat in cadrul Summit-ului de la Rio de Janeiro.intermediul programelor nationale si europene de incluziune sociala si formare profesionala pentru comunitatea rroma). • Cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii: pentru a respecta mandatul dat de Agenda 21. prin care se doreste dezvoltarea terenurilor si proiectarea noilor zone de interventie.1. astfel incat programul sa aiba succes. carton) si valorificarea acestora pentru diferite intrebuintari. in acelasi timp. este individualizata de 155 . in scopul de a rezolva problema distributiei inechitabile a bogatiei. 3. Foarte importanta este strangerea relatiilor dintre institutii si comunitatea locala. • Echitate sociala: se doreste integrarea nevoilor esentiale din punct de vedere social. utilizare a fortei de munca si a spatiului locativ. firme. Una stfel de proces urmareste cresterea simtului de apartenenta la comunitatea locala. unde deseurile menajere sa fie depozitate dupa sortare (sticle.4. Reducerea poluarii aerului (prin devierea traficului pe unele artere secundare si prin promovarea utilizarii mijloacelor de transport alternative) si a solului si imbunatatirea calitatii apei.Petricani Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani se bazeaza pe urmatoarele principii de dezvoltare: • Dezvoltare durabila: element fundamental al planului de dezvoltare a zonei Plumbuita. amenajarea de noi parcuri b. cat si de cele ale firmelor si institutiilor care participa la dezvoltarea zonei. Gestionarea eficienta a deseurilor bazate pe colectare selectiva si crearea unei statii de transfer. Primaria Sectorul 2 a considerat prioritare si strategice urmatoarele obiective: 1. folosirea bicicletei. stimularea utilizarii mijloacelor de transport ecologice (mersul pe jos. Utilizarea surselor de energie neconventionale. pentru a reduce nevoia de mobilitate.Petricani trebuie sa tina cont atat de nevoile locuitorilor. grupuri de interese – programul de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Cresterea suprafetelor de spatii verzi. 4. 3. prin: a. plantarea de pomi si gard viu pe marginea acestora pentru absorbtia noxelor provenite de la autovehicule 2. Promovarea problematicii de mediu si educatia ecologica prin dezvoltarea de programe multianuale pentru informarea cetatenilor cu privire la problemele de mediu 5. 3. • Modele de utilizare durabila a terenurilor: acest element consta in planificarea urbana.1.

Obiectivul principal este de a sprijini zone de actiune urbana defavorizate in implementarea programelor pentru a fi revigorate social si economic. asa cum sunt alocarile financiare din fonduri publice. 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune. 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune.084 milioane Euro. pe consultarea unor documente oficiale care contin date statistice si pe consultari publice cu actorii locali interesati. precum: „nivelul de calitate a vietii in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene. Descriere Principalul scop este acela de a contribui la dezvoltarea regionala prin raspundere si responsabilitate deplina in procesul de alocare si gestionare a resurselor fizice si nemateriale ale regiunii.43 milioane Euro din Fondul Social European si 94 milioane Euro de la administratiile locale. Aceste elemente definitorii stau astfel la baza procesului de planificare strategica a perimetrului analizat. precum si a diversificarii si internationalizarii economiei regionale ca piloni ai cresterii economice si ai crearii locurilor de munca. intr-un cadru de durabilitate si deplina conformitate cu acquis-ul comunitar si cu alte angajamente internationale asumate de Romania.43 milioane Euro.721 milioane Euro. din care economica si 300 milioane Euro din Fondul ocuparea fortei European pentru Dezvoltare de munca Regionala. Mediul 1.2013 sunt incluse tinte generice.5 finantare de la administratia locala. Scopul principal consta in imbunatatirea gradului de atractivitate al regiunii BucurestiIlfov si in dezvoltarea oportunitatilor prin cresterea accesibilitatii in regiune si a mobilitatii intre regiuni. 250 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare Rurala. din care 16 milioane din Fondul Social European. 521. In cadrul viziunii strategice definite la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov pe o perioada cuprinsa intre 2007 .584 milioane Euro din FEDR. inclusiv resursele “virtuale”. din care 600. 2 Accesibilitate si mobilitate 3 4 3. care este inclusa in Planul Regional de Dezvoltare (PRD). din care 270 regenerarea milioane Euro din Fondul urbana European pentru Dezvoltare Regionala. 304 de la administratia locala si 14 Obiectivul principal al strategiei de mediu a regiunii Bucuresti-Ilfov urmareste imbunatatirea calitatii vietii prin adoptarea unei abordari in dezvoltarea teritoriului care sa duca la dimuarea presiunii asezarilor umane si productive asupra sistemelor si resurselor naturale. Principalul obiectiv al prioritatii pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca consta in sprijinirea sectorului de educatie&cercetare. in contextul cresterii sustinute si durabile si a asigurarii locurilor de munca de calitate pentru toti”. proces fundamentat pe analizele diagnostic realizate in etape precedente (mediul existent). Cresterea 915. 897 milioane investitii planificate de administratia locala. 5 Dezvoltarea si 714 milioane Euro.alte comunitati similare locale prin caracteristicile specifice care o definesc. Viziunea zonei Plumbuita trebuie sa aiba in vedere si cerintele Regiunii de Dezvoltare BucurestiIlfov. ce urmareste punctele prioritare prezentate in continuare: Nr. 1413. din care 274 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. inovatie si imbunatatire a productivitatii. 156 . 1 Prioritatea Guvernare regionala Alocari totale 50 milioane Euro. urmarind prin asta ocuparea deplina a fortei de munca si incluziunea sociala.834. 790 milioane Euro investitii private/FI.

Petricani Primaria Sectorului 2 are in plan mai multe proiecte pentru reabilitarea si modernizarea diferitelor zone mai putin favorizate ale sectorului.5 Viziunea administratiei locale Viziunea administratiei locale vine sa continue politicile locale ale Consiliului Local al Primariei. folosindu-se de interventiile si finantarile publice. Administratia locala a PS2 isi demostreaza capacitatea sa administrativa care-i permite sa promoveze si sa asigure dezvoltarea proiectelor sale: „Primaria Sectorului 2 Bucuresti iti propune sa devina un etalon al calitatii la nivelul primariilor din Romania prin obtinerea si mentinerea unui sistem de elita in furnizarea serviciilor catre cetateni si ceilalti clienti”. guvernarea regionala este reprezentata de administratia de sector. existand astfel un raport direct si obligatoriu intre cele doua institutitii. sociala. se spera ca si anul acesta o parte dintre proiecte isi vor gasi aplicabilitatea si ca vor fi implementate. Proiectul de fata are ca scop imbunatatirea vietii cetatenilor din sector. Proiecte ale PS2 pentru reabilitarea zonei Plumbuita – Steua Rosie . In cazul Municipiului Bucuresti. Asa cum s-a intamplat si in anii trecuti.1. domeniul social. Rezulta asadar. Astfel.Petricani a fost realizat conform Strategiei de dezvoltare durabila a Sectorului 2 si viziunii stabilite la nivelul municipiului Bucuresti. intitulat “Al saselea raport periodic privind situatia sociala si economica si dezvoltarea regiunilor in UE”. proiecte de mediu. comerciala. cultura si turism. 3. Studiul mai sus amintit demonstra ca guvernarea regionala reprezenta 35% din competitivitatea teritoriala totala. Proiectele propuse. adica cu Primaria Generala a Bucurestiului. zona de studiu a prezentului Proiect Integrat de Dezvoltare Urbana. este cel referitor la realizarea traseului telegondolei peste Lacul Colentina. in timp ce restul de 65% este sustinut de ceilalti patru factori (Accesibilitate si Mobilitate. viziunea de dezvoltare a Regiunii nu poate fi pusa in practica fara o corelare cu viziunea de dezvoltare urbana si metropolitana. domeniu economic. Altfel spus. Individualizarea zonelor cheie in care se pot aplica finantarile venite de la UE reprezinta o prioritate strategica si depinde de nivelul guvernarii locale si de viziunea de dezvoltare a PS2. unul dintre aceste proiecte. care se refera la structura geografica. Structura Activitatii Economice si Eficacitatea Serviciilor pentru firme). prezentate in numar destul de mare (aproape 90 numai al nivelul acestui an).Steaua Rosie .6. mostenirea arhitecturala si functionalitatea urbana a zonei analizate.contributie din surse private. mediu. Asa cum reiese si din studiul DG Regio. a carui activitate nu se poate desfasura fara o legatura directa cu guvernarea locala. Astfel. ca proiectul strategic al cartierului Plumbuita . in domenii precum: regenerare urbana / amenajarea spatiilor verzi. sectorul cultural – si de zone ale sectorului 2. infrastructura. 3. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si Programul Operational Regional 2007-2013 sunt instrumentele principale care servesc indeplinirii obiectivelor prioritatilor mentionate in PRD. Pentru realizarea acestor proiecte au fost luate in considerare aspectele specifice cartierului Plumbuita/ Steaua Rosie / Petricani. proiecte care urmaresc extinderea categoriei de servicii oferite cetatenilor. Mai multe dintre aceste proiecte fac referire concreta si la perimetrul Plumbuita.1. care include si cartierul Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. o conditie esentiala pentru eficienta unei administratii publice este o buna guvernare. acopera o gama larga de ramuri – domeniul economic. lucru care va duce la imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din zonele respective. Inovatie. proiecte sociale si dezvoltare comunitara. 157 .

un astfel de program urmareste transformarea zonei in favoarea cetatenilor. prin acordarea unui plus de activitati. Spatarul Gorgan). Acestea fiind proiectele cu reale sanse de punere in practica.Scopul acestui proiect este acela de a oferi celor care locuiesc sau lucreaza in arealul lacului Colentina un plus de confort. Pe langa descongestionarea traficului. probleme sociale si infractionale. Primaria Sectorului 2 desfasoara lucrari de asfaltare (din zona de studiu Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani fiind inclusa in acest program Str. care vor avea opriri in diferite puncte de interes public stabilite de-a lungul acestora. un alt proiect analizat de Administratia Primariei Sectorului 2 face referire la construirea unui pasaj rutier in zona soselelor Colentina. Consilier obstesc zona Plumbuita. Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti. Valorizarea acestui areal nu se refera doar la aspectul cultural. In paralel cu initiativele Primariei Sectorului 2. Alte proiecte aflate in coordonarea Primariei Sectorului 2 se refera la investiiile in retelele de apa si canalizare. care a primit deja aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. este posibila si infiintarea unor trasee pentru vaporase pe lacurile Tei si Plumbuita. se vrea si punerea la punct a unui program de masuri coerente pentru gestionarea deseurilor din acel perimetru. Astfel. La prima intalnire au participat reprezentanti ai diferitelor administratii publice si institutii culturale: Administratia Nationala “Apele Române” .G. Inovarii. In cadrul intalnirilor lunare ale membrilor grupului se vor prezenta propuneri si idei de solutionare a problemelor din zona direct afectata. Din acesta categorie. Cercetarii. Scopul principal al acestui grup il constituie rezolvarea problematicilor constante in zona lacului. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Sector 2. a luat fiinta si un Grup de Lucru numit “Adopta Lacul Plumbuita – Adopta O 9 Atitudine!”. In acelasi timp. Directia de Sanatate Publica 158 . Andronache si a strazii Gherghitei. Camera Deputatilor – Comisia de Administratie Publica. Ministerul Educatiei. Proiectul.P. sunt in derulare in prezent lucrari de introducere a retelelor de canalizare pe strazile Bujorul Alb si Cremenita (1 SPAU si 3 statii de preepurare a apelor meteorice SPAM). ci si la cel economic.D.A. Primaria Municipiului Burcuresti. neasfaltarea strazilor. care au lansat in partea a doua a lunii iulie 2009 acest proiect. Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din sectorul 2. proiectul telegondola urmareste si punerea in valoare si includerea in circuitul turistic a unor zone cu potential natural si antropic deosebit (fiind vorba aici de valorificarea salbei de lacuri si a zonelor verzi din acea zona a Bucurestiului). odata cu amenajarea eficienta a zonei lacurilor. dedicat schimbarii imaginii cartierului. Pe alte strazi. Totul a pornit de la reprezentantii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania si de la cei ai Asociatiei “Bio-Romania”. si anume – lipsa canalizarii. Ilfov-Bucuresti. Pe langa functia turistica de interes regional si impactul pe care l-ar avea asupra Bucurestiului. Primaria intentioneaza ca acest proiect sa fie eligibil pentru finantarea cu fonduri europene. un avantaj foarte important al proiectului consta in descongestionarea traficului si in amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei.Directia Apelor Arges – Vedea S. Fundeni. Amenajarea Teritoriului si Echilibrului Ecologic. care este proiectata sa porneasca in acest nod rutier. Cu alte cuvinte. cunoscuta fiind problema traficului intens din aceasta zona a Bucurestiului. Politia Comunitara a Sectorului 2. prin crearea de noi locuri de munca si atragerea de investitii din sectorul public-privat. au fost luate in considerare si alte iniziative. este in acest moment in stadiu de elaborare a Studiului de Oportunitate si de realizare a Caietului de Sarcini. A. pasaj care ar avea ca scop descongestionarea traficului pe traseul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov.

Petricani. 3.Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. special in zona de maluri de pel ac Plumbuta aferente zonei Steua Rosie si Plumbuita). oferirea de sanse egale pentru minoritatii (special rromi) din cartier. precum si efortul comun in implementarea de proiecte de dezvoltare strategice la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . Manor Center S. resolvand probleme de mediu din zona. recreative. In vederea atingerii acestor obiective. dezvoltarea serviciilor sociale si devoltare comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate (nu exista incartier nicun centru de asistenta sociale-sanitara). prin atragerea de investitii strategice. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.Petricani (special in peninsula Tei Toboc si in pensinsula Plumbuita. Obiectivul general este referitor la imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani). S. Manastirea Plumbuita si-a anuntat intentia de a se implica activ prin organizarea de activitati cu caracter social – cultural si educativ in folosul comunitatii locale. imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani prin actiuni si politici de: Dezvoltarea urbana (modernizarea strazilor. pentru o programare pe perioada medie/lunga au fost identificate urmatoarele 6 directii strategice: 1. Sectia 7 Politie. Zona prezinta un potential nefolosit si pentru desfasurarea unor activitati culturale. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. obiectiv care se transpune in trei obiective specifice: 1. unde in anul de 450 ani de istoria Manastirului nu ajunge sistema de trasport public). 2.L. competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in perimetru Plumbuita – Steaua Rosie .. Obiectivele strategice ale dezvoltarii zonei Plumbuita –Steaua Rosie .Petricani si celelalte zone din Sectorul 2 si ale Municipiului Bucuresti. 3.C.Petricani. Garda de Mediu.Petricani urmareste pe termen mediu si lung urmatoarele obiective strategice si specifice. Politici si programe 159 . consideram esentiala sustinerea colectiva a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunitatii. asigurare acces la zone deconectate din cartier. Teatrul Tandarica.R.3. 6. cresterea suprafetelor de spatii verzi folosibili din partea populatiei. Strategia de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita –Steaua Rosie . 3.Petricani In urma consultarilor publice cu actorii locali interesati. 3. bine conoscute si nerezolvate din 1992). crestera sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii.Municipiul Bucuresti.. dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in cartier Plumbuita –Steaua Rosie Petricani. Universitatea Ecologica din Bucuresti. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite perimetre din zona de actiune urbana Plumbuita –Steaua Rosie. Manastirea Plumbuita.2. sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane (nu exista in cartier nicun centru de specialitate). 2. de agrement si turistice. de infrastructurii de transport si de infrastructurii de utilitati (in primis referitor la retea de apa si canalizare din cartier. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie . Ca urmare a analizei diagonistic realizate la nivelul zonei Plumbuita –Steaua Rosie . construirea de 2 pasaj suprateran). egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale. incluziune sociala. 4. 5.

SII-A3-2: Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice. SI-B1-3: Amenajarea de locuri de parcare in zona Plumbuita – Steaua Rosie . persoanele fara adapost din zona Plumbuita – Steaua Rosie . poduri. Politica SI-C1: Cresterea atractivitatii economice a domeniului public: Programul SI-C1-1: Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi. varstnici.Petricani.A2. piste ciclabile etc. Politica SI. Sectiunea II: Infrastructura de mediu Politica SII-A1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Programul: SII-A-1: Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare.Petricani. Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice Programe: SII-A3-1: Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica. SI-A2-2: Imbunatatirea sigurantei publice pentru cetateni. locuri de joaca Politica SI-A2 Siguranta cetatenilor Programe: SI-A2-1 Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani.Petricani. copii si adulti cu dizabilitati.A3: Imbunatatirea infrastructurii si a serviciilor sociale in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Politica SI.A4: Imbunatatirea infrastructurii educationale in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programul: SI-A4-1: Dezvoltarea infrastructurii preuniversitare/scolare. parcari. drum de halaj. minori cu parinti plecati in strainatate. Dezvoltarea sistemului de managenent al deseurilor in zona Plumbuita – Steaua Rosie . SI-B1-4: Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Plumbuita – Steaua Rosie . 160 .Sectiunea I: Modernizarea infrastructurii locale Politica SI-A1: Cresterea accesibilitatii si a mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .) Politica SI-B1: Fluidizarea si descongestionarea traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Programe: SI-B1-1 Realizarea sistemului de management al traficului in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani . Politica SII-A3.Petricani Programul S1-A1-1: Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi si drumuri urbane (cuprinzand infrastructura aferenta: trotuare. pasaje. SI-B1-2 Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Plumbuita – Steaua Rosie . SII-A3-3: Cresterea suprafetelor de spatii verzi.Petricani Programe: SI-A3-1: Modernizarea centrelor sociale si diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate in situatie de risc social (persoanele cu nevoi speciale. SI-A3-2: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate.Petricani Programul: SII-A2-1: Gestionarea eficienta a deseurilor.Petricani). Politica SII. sistem de iluminat.

1.Steaua Rosie . instruirea si perfectionarea personalului din sectorul serviciilor sociale Politica SIV-A2.4. Crearea structurilor de sprijin al afacerilor Programul: SIII-A1-1: Crearea si oferirea conditiilor de infrastructura in vederea dezvoltarii economice. toate acestea cu finantari europene. Capitala se va imbogati cu singurul parc cultural din tara. un punct medical. Imbunatatirea accessibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . Infrastructura economica Politica SIII-A1. Sectiunea IV. a unei tabere de sculptura / sezatori si cenacluri literare. un alt program pe care autoritatile locale ale sectorului 2 vor sa-l implementeze se refera la insula Plumbuita si la transformarea acesteia intr-un "parc cultural" prin amenajarea unor spatii de joaca. de curatenie a insulei si a apei. vor amplasa un debarcader pentru inchirierea ambarcatiunilor pe lac si vor construi fantani arteziene. a unei biblioteci publice in spatiul foisorului existent si a unei cafenele literare.Steua Rosie .Petricani priveste imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii in zona. In cadrul analizei facute de primarul sectorului 2 impreuna cu specialistii in materie s-a discutat demararea cat mai curand a lucrarilor de reabilitare a zonelor verzi. autoritatile vor amenaja un teren de sport cu nocturna. Promovarea masurilor active de ocupare Programul: SIV-A2-1: Promovarea masurilor active pe piata muncii Politica SIV-A3. care va avea o suprafata de circa 2 hectare. iar frontiera reprezentată de lac al cărui derum de halaj nu e modernizat iar malurile lacului nu sunt amenajate. Multe zone sunt deconectate total. care va fi in acest fel inclusa in circuitul turistic monahal al Bucurestiului. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Programul: SIV-A1-1: Recrutarea.4. Promovarea incluziunii sociale pe piata muncii Programul: SIV-A3-1: Integrarea pe piata muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap si a rromilor Pe langa politicile amintite mai sus. De asemenea. a unor zone de fitness si agrement. urmate de trasarea si amenajarea aleilor de promenada si acces. Politica SIII-A2.SII-A3-4: Informare si constientizare publica privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora. Această carenţă structurală în termeni de accesibilitate a făcut ca acest cartier 161 . Dezvoltarea resurselor umane Politica SIV-A1. In cartier trebuie sa fie asigurate legaturi eficiente ale infrastructurii de transport şi e necesară o îmbunătăţire a condiţiilor actuale ale străzilor. Prioritati de dezvoltare 3. Printre altele. Lucrarile de amenajare vor pune astfel in valoare si Manastirea Plumbuita. Sectiunea III. reprezintă o adevărată barieră pentru majoritatea populaţiei. generând enclave locative în interiorul celor două peninsule. Iluminatului arhitectural si ambiental urmeaza a fi asigurat de surse de energie regenerabila. 3. având în vedere că mai mult de 45 de străzi nu sunt asfaltate.Petricani Prioritatea specifica pentru dezvoltarea aerealului Plumbuita . Promovarea tehnologiei informatiilor Programul: SIII-A2-2: Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice. dotari pentru tenis de masa. de va amenaja o zona de belvedere cu locuri de relaxare si una de agrement cu promenada.

Gherghitei. în timp ce un nivel înalt de atractivitate ar fi o pre-conditie pentru investitii durabile în activitatile economice si. 21 162 . In zona e nevoie de o crestere a eficacitatii si a eficientei transportului public. Dezvoltarea unui tesut permeabil. Sos. axele individualizate pentru imbunatatirea accesabilitatii si mobilitatii pentru fiecare dintre cele trei axe sunt urmatoarele: 1. Modernizarea infrastructurii de transport urban. D-na Ghica şi. Pentru reducerea timpului de calatorie. B. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. alte zone.parcuri. 3) Dezvoltarea infrastructurii de utilitati. 4.spatii publice. a aglomerarii. în vederea reducerii numarului de vehicule care circula în timpul zilei de pe arterele Colentina-D-na Ghica . educationale. Reabilitarea transport urban infrastructurii de B. precum străzile Sos. Dezafectarea/reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in cercuit pentru noi activitati – spatii publice. chiar dacă externă perimetrului. scaderea timpului de calatorie pentru locuitori si calitatea mediului ar putea fi îmbunatatita prin reducerea dependentei de transportul rutier.să fie din ce în ce mai marginal. Dezvoltare urbana i. recreationale.2 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati.Petricani si a necesitatilor cartierului. Colentina. Fundeni. Prioritati de dezvoltare Aria de interventia 20 Reabilitarea zonelor industriale in vederea dezvoltarii de noi activitati 1.Str.Sos. de asemenea. sociale. educationale. Inafară de un trafic mai bine organizat şi de o îmbunătăţire al accesului la anumite zone. Dezafectarea/ reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati . Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice Masuri a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile viitoare 1. sos. sos.1 Infrastructura urbana A. recreationale b) Dezvoltare urbana mixta a zonei 1. Str. Fundeni. nivel înalt de calitate si o crestere a atractivitatii locala. accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale). deci reducând traficul si emisiile de gaze. 2. Axele strategice de urmarit pentru a indeplini un astfel de obiectiv de devoltare sunt: 1) Dezvoltarea urbana. în timp ce majoritatea zonelor din cartier sunt prost conectate la arterele stradale. In plus. Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare din zona. Andronache. 2) Dezvoltarea infrastructurii de transport. Aceasta prioritate este consistenta cu celelalte prioritati regionale si locale. centre sportive. Cresterea functionalitatii spatiilor publice. sociale. este esentiala pentru îmbunatatirea imaginii cartierului20. accesibil tuturor locuitorilor (accesul facil la mijloacele de transport in comun. ii. Avand in vedere analiza diagnostica si pe baza sondajului de opinie facuta in zona Plumbuita . Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale de 1. sunt artere foarte populate şi de o importanţă capitală pentru traficul din sectorul 2 şi pentru municipiul Bucureşti21. a zgomotului asociat si a numarului de accidente rutiere este nevoie sa se îmbunatateasca mobilitatea sia per le strade menzionate come si in aerelul limitrof. centre sportive. Petricani.Steua Rosie . Investitiile în aceasta prioritate sunt coerente atât cu strategia de la Lisabona. Infrastructura urbana A. Impactul va consta în costuri reduse. cât si cu politicile sectoriale ale UE si nationale. Reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati .

Reabilitarea infrastructurii de transport urban a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b) Optimizarea circulatiei 163 . Amenajarea parcului Plumbuita si amenajare complexa de pe lacul aferente zonei Steaua Rosie si Plumbuita C. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei privind protectia mediului. Dezvoltarea unei zone de agrement 3. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor. Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public 1. Schimbarea mentalitatii si a comportamentului fata de mediu a) Constientizarea populatiei privind obiectivele dezvoltarii durabile 1. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. Dezvoltare infrastructurii de trasport i. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor a) Modernizarea managementului deseurilor 1. Infrastructura de trasport rutier 1. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale a. B. iii. 2. 2.1 Infrastructura de transport rutier A. Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera pentru fluidizarea circulatiei b.3 Rezolvarea problemelor de mediu A. Crearea unui centru multifunctional pentru persoanele varstnice 2.Obiective operationale Masuri a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice 1. cu puncte de reciclare la nivelul sub-zonelor. Optimizarea circulatiei Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale 2. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu de 1. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri iv. Amenajarea spatiilor publice C. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor B.Crearea unui dispensar 4. Infiintarea unei linii de metrou subteran. Prioritati dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri Cresterea gradului de constientizare a populatiei. Surse de energie alternativa de 1. Amenajarea spatiilor publice A. 2. Rezolvarea problemelor de mediu 1. a actorilor publici si privati privind problemele de mediu A.4 Cresterea gradului de constientizare a populatiei. Amenajarea spatiilor publice a) Reducerea poluarii 1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei.

incluziunea sociala a minoritatii. apa potabila. 2. Modernizarea de strazi.1 Infrastructura de utilitati A. sanatate. Racordarea tuturor gospodariilor la epurare ape reziduale. gaze. cablu TV. iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioada scurta de declin. Prevenirea excluderii sociale este o sarcina fundamentala pentru Administratia Publica si scopul sau este înlaturarea barierelor în vederea participarii la viata de zi cu zi si a îmbunatatirii accesului la serviciile care satisfac nevoile rezidentilor. Totusi. discriminarea si inegalitatea sunt recunoscute ca necesitând o abordare coordonata si comprehensiva pentru tratarea lor în mod eficace. Conectarea zonei la Soseaua Fundeni. 22 164 . În prima jumatate a anilor 90 saracia a crescut.4.1. 1. retelele de alimentare a) Extinderea utilitatilor in zonele a) Modernizarea retelei de utilitati publice intravilane 1. ii. Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de transport. In scopul de a realiza prioritatea referitoare la Dezvoltarea comunitara (cultura. politicile si actiunile ar trebui sa se concentreaza pe lupta pentru o calitate mai buna a vietii prin cresterea nivelului de trai si pentru accesul la oportunitati pentru toti locuitorii din cartier Plumbuita – Steaua Rosie . 3. În acest sens. energie termica. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in 1. Deci. a femeilor. Infrastructura de utilitati 1. a saracilor. 4. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale I. drumuri si poduri. 3. servicii sociale. Ratele scazute ale ocuparii fortei de munca precum si ratele scazute de participare la educatie si încadrarea în munca a minoritatilor etnice trebuie sa creasca semnificativ. trebuie avute in vedere urmatoarele macroobiective: 1. începând cu anul 1997 saracia a cunoscut o crestere atingând maximul perioadei în anul 2000 (35%). B. Incluziune sociala. Modernizarea retelelor de apa-canal. gaze 2. internet) Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 3. Optimizarea fluxului traficului auto prin crearea de sensuri unice de circulatie pe strazi 2. intravilanul existent. Dezvoltarea infrastructurii de utilitatii i. gaze. Imbunatatirea infrastructurii de utilitatii: canalizare. epurare ape reziduale. si a persoanelor marginalizate sau cu handicap este o prioritate importanta si zona de saracie reprezentata de cele doua pensinsule necesita raspunsuri publice adecvate22.Masuri 1.Petricani. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. Racordarea tuturor gospodariilor la retelele de alimentare (apa-canal.2. 3. Reabilitarea infrastructurii sociale Tranzitia în România a fost însotita de o crestere exploziva a saraciei. egalitate de sanse si cresterea serviciilor sociale Este esenţial ca cetăţenii să poată beneficia şi contribui la progresul economic şi social. multiculturalism) in mediul social. linii telefonice. Extinderea/ modernizarea a. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati: canalizare. apa potabila. acesta fiind un scop intrinsec al modelului social şi de bunăstare european. electricitate. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. Infrastructura urbana 1. Crearea de parcari subterane si supraterane. Probleme ca saracia.

desi reprezinta doar 7% din totalul persoanelor sarace din România. Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane a.1.7 ori mai mare decât al unei persoane facând parte din etnia majoritara sau din alte grupuri etnice minoritare. Dezvoltarea resurselor umane I. 3.Petricani a) Activitati recreationale (sportive / culturale) 1. Asigurarea accessului la educatie si formare al populatiei.i.Petricani I.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale A.Petricani23 1. atât datorita unei calificari slabe. Plumbuita . Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii a.Steua Rosie . Securitatea cetatenilor din zona Plumbuita . b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii 1. 23 Populatia Rroma este în mod disproportionat afectata de saracie. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) c) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii sociale 1. Persoanele apartinând etniei rrome se confrunta cu o serie de dificultati de integrare pe piata muncii.Steua Rosie . Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul liber. 1. Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Plumbuita Steua Rosie . Cresterea accesului la cultura b. Integrare inter-etnica a) Exploatarea potentialului multicultural din zona Plumbuita .3.Petricani prin formarea de asistenti sociali Masuri 1. ii.2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. Reabilitarea infrastructurii sociale a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dizabilitati. Crearea unui post de referent cultural din cartier pentru rromi in cadrul Primariei Sectorului 2 2. Dezvoltarea de relatii multiculturale Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 1. iii. Cresterea accesului la cultura.Steua Rosie .Steaua Rosie – Petricani. Marirea numarului din politisti. Securitatea cetatenilor din zona liber. Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu disabilitatii Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni Pregatirea resurselor umane si suport pentru serviciile sociale 1. cât si reticentei unor angajatori de a-i încadra în munca. b) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni 1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. Construirea de noi spaţii pentru sport Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii Crearea unui centru multifunctional. Riscul unei persoane Rroma de a fi saraca este de 2. 1. prin: a. 2. 2. b. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru timpul B. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice. 165 . Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Plumbuita .

Modernizarea unitatilor de invatamant existente. B. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu si vocational. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT 1. Prioritati dezvoltare Aria 166 . reconversia profesionala.Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii 2. Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. organizare jobshop-uri. Servicii de consiliere.4.Steua Rosie .3.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane A. dezvoltarea antreprenoriatului) .Steaua Rosie Petricani A.1 Dezvoltarea mediului economic A.Petricani A. orientare. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat Prioritati de dezvoltare Aria de interventie Obiective operationale Masuri 2. de de 1. de agrement si culturale si pentru valorificarea complexului manastirii din punct de vedere turistic. stagii de practica) tinerilor 3. Realizarea de centre de informare pentru cetateni. 1. Comercializarea produselor agroalimentare B. Reabilitarea infrastructurii de educatie. acordarea de stimulente (burse de studiu.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei din zona Plumbuita . imbinarea dintre elementele naturale (parcul si Lacul Plumbuita in cazul de fata) si cele antropice (manastirea) construind tabloul ideal pentru amenajarea unor spatii recreative. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii. c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor b) Programe de pregatire continua Masuri 1. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca. adaptarea la cerintele pietei muncii. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice Dezvoltarea si diversificarea activitatilor in zona ce constituie obiectul prezentului studiu se bazeaza pe atragerea de investitii strategice. Modernizarea procesului de invatamant obligatoriu. a) Organizarea de targuri de locuri de munca 1.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelul zonei Plumbuita . 2. si cel profesional si tehnic C. investitii care sa contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri. 2. Dezvoltarea de servicii pentru mediul antreprenorial a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor 1. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant existente / infiintarea de noi unitati de invatamant 1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca.corelate cu nevoile pietei muncii. Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prezinta potential si pentru desfasurarea unor activitati culturale.

Terenurile necesare pentru relocarea utilitatilor. dar. republicata. Cu privire la exproprierea cladirilor in schimb. ceea ce poate duce la inadecvarea si necorelarea prioritatilor identificate. in tot sau in parte. Ulterior declararii utilitatii publice.Petricani Rolul principal in implementarea unui plan integrat de dezvoltare durabila la nivelul unui centru de actiune urbana ii revine Primariei Sectorului 2. precum si cele necesare gropilor de imprumut pot fi expropriate si se supun prevederilor acestei legi. Staff-ul Primariei Sectorului 2 dispune de capacitatea de realizare si implementare a proiectelor. este de mentionat ca implementarea proiectelor depinde atat de caapcitatea institutionala a PS2. Sub aspect financiar. si anume capacitatea administrativa. dar atragerea de fonduri europene prin programul POR poate contribui in mod semnificativ la dezvoltarea locala. beneficiind in plus si de experienta acumulata in proiectele pregatite si implementate anterior. Instantele judecatoresti competente vor putea hotari exproprierea numai dupa ce utilitatea publica s-a declarat potrivit prezentei legi. alcatuit din resursele tehnice si cele din cadrul Directiei Managementului Proiectelor si Integrarea Europeana. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante 3. Cu privire la cel de-al doilea punct amintit mai sus. 198/2004 stabileste cadrul juridic pentru luarea unor masuri de pregatire prealabila a executarii lucrarilor de constructie de drumuri de interes national. cele mai multe din acestea avand legatura cu lichiditatile financiare. in timpul implementarii pot aparea riscuri legate fie de neimplicarea mediului privat in sustinerea masurilor. 33 din 27/05/1994 exproprierea de imobile. care urmareau tematica finantarilor nermabursabile si managementul proiectelor. 43/1997 privind regimul drumurilor. se poate face numai pentru cauza de utilitate publica. Astfel. Utilitatea publica se declara de catre Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local. expropriatorul imobilului va avea sarcina de a alcatui planurile cuprinzand terenurile si constructiile propuse spre expropriere. pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei. 5 din Ordonanta Guvernului nr. Acest pas implica in prealabil efectuarea unei cercetari si este conditionat de inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului. referitor la expropierea de terenuri. dupa o dreapta si prealabila despagubire. fie de riscul programatic de dezvolatre existent la nivelul autoritatilor centrale sau al Primariei Generale. trebuie mentionat ca totul depinde de bugetul Primariei. In timpul procesului de implementare pot aparea diferite probleme.5. Stafful din Primarie. pentru drumurile tehnologice.interventie Obiective operationale ale prioritatii Masuri a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare 1. Legea nr. posibile litigii si exproprieri de terenuri si / sau imobile. 184 din 21/10/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. prin hotarare judecatoreasca. au participat la o serie de cursuri de instruire. drumurile temporare. Municipiile reprezinta expropriatorul pentru drumurile de interes local. precum si ofertele de despagubire. capacitatea de administrare. Cu exceptia situatiilor descrise mai sus. Restrictii ale dezvoltarii urbane in zona Plumbuita – Steaua Rosie . aprobate conform legii. indicand numelui proprietarilor. cat si de parteneriatele incheiate. judetean si local prevazute la art. implementarea unor proiecte la nivelul sectorului 2 mai poate fi incetinita sau chiar oprita din cauza situatiilor in care responsabilitatile sunt impartite intre 167 . drumurile ocolitoare. conform Legii nr. Foarte importante sunt cazurile in care terenurile sau imobilele necesare dezvoltarii urbane sunt expropriate. cu modificarile si completarile ulterioare.

pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. dezvoltarea. alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati.1 din cadrul Programului Operational Regional. drept urmare.6. national. in cazul unui raport de activitate. femei. Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. Axa prioritara 1. Indicatori propusi pentru masurarea implementarii Master Planului de dezvoltare durabila a Zonei Plumbuita – Steaua Rosie -Petricani Indicatorii constituie masuratori specifice ale obiectivelor enuntate in Master Planul Zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani din Sectorul 2. scuaruri. 19-60 ani. norma intreaga). intreprinderi mari Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale Centre sociale modernizate (mp) Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar). persoane foste dependente de droguri. din care: femei/ barbati 168 . prevede urmatorii indicatori de monitorizare la nivel de proiect: Crearea. peste 60 ani. reabilitate si modernizate pentru alte destinatii (mp) Obiective de patrimoniu cultural mondial – UNESCO -. pe categorii de marime: microintreprinderi. pasaje. construite/ modernizate/ extinse (km) Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). echiparea infrastructurii urbane Spatii publice modernizate: strazi. trotuare. dezvoltarea mediului de afaceri Structuri de afaceri create/dotate (mp) Structuri de afaceri modernizate/dotate (mp) Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr. conform Ghidului solicitantului.) Crearea de locuri de munca Locuri de munca nou create total (nr-echiv. local din mediul urban. modernizarea. administratiile locale nu pot dezvolta niciun fel de lucrari pentru reabilitarea / modernizarea acestora. etc. 3. persoane de etnie roma. din care: copii.) Terenuri poluate/neutilizate amenajate pentru alte tipuri de activitati (ha) Imbunatatirea transportului public urban Linii de tramvai/troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) Crearea. persoane cu dizabilitati. Cazuri concrete sunt de exemplu arterele de circulatie principale. etc). persoane foste dependente de droguri. IMM-uri.) Infrastructura feroviara construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura rutiera construita/ modernizata/ extinsa in interiorul SSA (km) Infrastructura utilitati de baza create/ modernizate/extinse in structura de afaceri (km) Drumuri de acces la SSA. restaurate (nr. etc).administratia locala si cea municipala sau trec total in sarcina administratiei Municipiului Bucuresti. Persoane din categorii defavorizate (persoane de etnie roma.(re)integrate pe piata muncii (nr) Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr. barbati. (mp) Cladiri aflate in stare de degradare. indicatorii permit masurarea gradului de indeplinire a obiectivelor si demonstreaza modul in care s-a ajuns la punerea in practica a acestora. care nu intra in sarcinile primariilor de sector. varstnici. domeniul major de interventie 1. Altfel spus. beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate .

Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii achizitionate (nr. sunt doua tipuri de indicatori ce vor fi folositi pentru masurarea eficacitatii obiectivelor propuse. din care: femei/ barbati Locuri de munca nou create ocupate de persoane de etnie rroma: total (nr-echiv.Output (Iesiri)– pentru a masura rezultatele imediate. norma intreaga).Locuitori care beneficiaza de implementarea PIDU-lui (nr. norma intreaga) . Pentru fiecare Proiect identificat la nivelul Portofoliului de Proiecte vor fi utilizati indicatori de program: .Strazile noi asfaltate (nr.Spatii publice modernizate: scuaruri. Cu privire la cele 6 directii strategice indicate de noi.) 169 . Infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite aree din zona de actiune urbana Plumbuita. I. Dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor existente intre zona Plumbuita.Suprafete spatii verzi nou create (ha) .Locuri de munca dupa durata angajarii: permanente /temporare.) .) .Input (Intrari) – pentru corelarea resurselor implicate raportat la rezultate. etc. pasaje.Petricani. Cresterea suprafetelor de spatii verzi Asigurarea sigurantei cetatenilor din cartier si .Steua Rosie . Indicatorii obiectivi (avize de constructii.) . .) .Steua Rosie Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti.Proiecte care valorifica patrimoniul cultural –istoric (nr) .Companii stabilite in „zonele de actiune urbana” (nr. etc. total (nr-echiv. trotuare. numar de articole favorabilenefavorabile de presa.Locuri de munca create / salvate in „zonele de actiune urbana” (nr.Extinderea suprafatelor de spatii verzi deja existente (ha) . Acestia sunt prezentati in continuare: 1. eventual pe termen lung. . satisfactie exprimata in date de opinie publica. am putea sa reducem lista indicatorilor obiectivi.Proiecte care promoveaza dezvoltarea mediului de afaceri si antreprenoriatului in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) . certificate de urbanism. 2.Linii de tramvai/ troleibuze nou-infiintate/modernizate (km) III. masurabile ale proiectelor.Proiecte care asigura sustenabilitatea si imbunatatirea infrastructurii publice urbane in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) .Proiecte care asigura servicii care promoveaza egalitatea de sanse si incluziunea sociala in cadrul planurilor integrate (% din bugetul total alocat) . numar de plangeri sau petitii. Indicatorii subiectivi sunt indicatori de satisfactie a consumatorului. (mp) II.Zone industriale dezafectate reabilitate si/sau folosite pentru dezvoltare (ha) In cazul zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. . IV. controale efectuate). Acest fel de indicatori sunt cei de Impact – pentru a masura efectul real in societate.

Structuri de afaceri modernizate/create/dotate (mp) dezvoltarea mediului de afaceri . oferirea de sanse egale foste dependente de droguri.Petricani. barbati. pentru minoritatii. persoane de etnie roma. peste 60 ani.Beneficiari de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate/ dezvoltate/ echipate. Plecand de la stabilirea obiectivului general si a celor specifice de dezvoltare.Persoane din categorii defavorizate beneficiare de servicii sociale oferite de centrele sociale modernizate /dezvoltate/echipate .Centre sociale modernizate (mp) si devoltare comunitara: . analizele documentelor strategice la nivel comunitar. sprijinirea care: copii. determinand un numar de 5 proiecte de dezvoltare care vizeaza regenerarea urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Drumuri de acces la SSA.Petricani prin prisma a) celor trei obiective specifice de dezvoltare: 1. Planul de actiune 4. Fiecare axa strategica a presupus identificarea unei serii de prioritati de dezvoltare a zonei. din in dificultate. s-a continuat cu identificarea celor 6 directii strategice de dezvoltare pe baza nevoilor si a potentialului de dezvoltare a zonei.Structuri de afaceri dotate cu echipamente IT (nr.Steua . . combaterea criminalitatii Dezvoltarea serviciilor sociale . VI.Petricani Analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial.V. IMM-uri. 170 .Petricani s-a conturat profilul strategic al zonei. persoane umane. pe grupe de varsta (numar): 0-18 ani. etc). Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . care cuprinde trasaturi locale ce pot constitui factori care influenteaza negativ sau pozitiv dezvoltarea pe termen lung.Petricani si cresterea interiorul SSA (km) gradului de competitivitate a .Infrastructura rutiera construita/ modernizata extinsa in Rosie .Persoane care beneficiaza de serviciile sociale oferite de sustinerea categoriilor sociale centrul social modernizat/ dezvoltat /echipat (numar). Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . intreprinderi mari 4. Incluziunea sociala. varstnici.Companii stabilite in orasele care au beneficiat de investitii pe baza planurilor de dezvoltare (nr). pentru fiecare dintre acestea fiind trasate obiectivele specifice.(re)integrate pe piata muncii (nr) Competitivitate economica: .1. egalitate de sanse. (km) .) in zona Plumbuita. national. 19-60 ani. .Petricani. aria de interventie precum si masurile care sunt necesare pentru rezolvarea problemelor identificate. pe categorii de marime: microintreprinderi. care apoi au determinat proiecte individuale de dezvoltare. femei. construite/ modernizate/ extinse firmelor. formarii si ocuparii resurselor alte persoane defavorizate (persoane cu dizabilitati. Prioritatile si potentialul de dezvoltare al zonei au fost identificate pe baza analizei diagnostic si a nevoilor de dezvoltare. a dezbaterilor si consultarilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Ca urmare a acestor analize. 2. regional si municipal si confruntarea rezultatelor acestor analize cu datele statistice existente sunt elementele care stau la baza strategiei de dezvoltare a zonei Plumbuita – Steaua Rosie . dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale.

b) celor sase directii de dezvoltare: 1.Petricani • Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. • Siguranta cetatenilor si lupta impotriva criminalitatii. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani prin atragerea de investitii strategice.3.Petricani si celelalte zone ale Municipiului Bucuresti. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de trafic si de inexistenta unei infrastructuri de transport corespunzatoare in anumite zone din Plumbuita – Steaua Rosie .Steua Rosie .Steua Rosie .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita • Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.Petricani. 4.1. dezvoltare urbana: diminuarea disparitatilor de dezvoltare existente intre zona Plumbuita – Steaua Rosie .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . dezvoltarea serviciilor sociale si devoltarea comunitara: sustinerea categoriilor sociale in dificultate. O1-D1-2 . Plumbuita) Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport Proiect nr. . 171 . oferirea de sanse egale pentru minoritari.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Sursa de Finantare: POR Axa Prioritara 1 Proiect nr.Steua Rosie Petricani D1 Directia strategica: Dezvoltare urbana Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. 2. Plumbuita. In special. O1-D2-2 . devoltarea unei infrastructuri de utilitati.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita . dezvoltarea resurselor umane. locuri de joaca) . 3. Lista proiectelor 01 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita . competitivitate economica: dezvoltarea mediului de afaceri in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani si cresterea gradului de competitivitate a firmelor. 6. 5.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita .1. O1-D1-1. dezvoltarea mediului de afaceri in mod durabil. ne vom axa pe urmatoarele obiective: • Cresterea suprafetelor de spatii verzi. 4.Steua Rosie – Petricani. inclusiv drum de halaj • Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita • Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. sprijinirea formarii si ocuparii resurselor umane.

servicii sociale) Sursa de Finantare: Bugetul local Proiect nr. dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale D4 Directia strategica Dezvoltarea comunitara (cultura. O2-D4-9 .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita. sanatate.Steua Rosie – Petricani: Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere Proiect nr.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr.Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr. O1-D1-3 . dezvoltarea resurselor umane si a 172 . O2-D4-10 .2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Proiect nr. O2-D4-11 . Sursa de Finantare: Bugetul local O1 Obiectiv Specific: Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita .• Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. egalitate de sanse.Steua Rosie Petricani D3 Directia strategica: Dezvoltarea infrastructurii de utilitati Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Proiect nr. Colentina intersectie cu str.Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita . O1-D1-4 – Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Sursa de Finantare: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice Axa prioritara 4 – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in furnizarea energiei electrice. D-na Ghica • Componenta 3: Pasaj suprateran Sos. egalitate de sanse. Fundeni si Str. in conditiile combaterii schimbarilor climatice Domeniul Major de Interventie 4. O1-D2-5 . O2-D4-12 .Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Sursa de Finantare: Programul Operational Regional Axa prioritara 3 O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala. Gherghitei • Componenta 7: Sisteme de management al traficului • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita Proiect nr.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor Proiect nr. O1-D3-6 Extinderea retelelor de apa si canalizare O2 Obiectiv Specific: Incluziune sociala.

serviciilor sociale D5 Directia strategica Dezvoltarea resurselor umane Sursa de Finantare: POSDRU Axa prioritara 6 Proiect nr.2. O3-D5-13 . 4.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara. Matricea proiectelor de dezvoltare urbana 173 .1.

Colentina intersectie cu Str.Petricani prin impunerea si promovarea conform prevederilor prezentului Masterplan si mobilitati in unor norme si modele de devoltare pentru zona prioectele viitoare din zona. specifice. Plumbuita. Componenta 6 . accessibil Proiect nr. Recomandam ca Plumbuita dezvoltarile viitoare sa includa un mix Steua Rosie functional care se completezze oferta existenta Petricani 1.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 6.Petricani zone verzi dupa normele urbanistice 1. 1.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea 2. D-na Ghica 3.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala accessibilitatii Rosie .Campania de constientizare privind colectarea selectiva coscientizare a populatiei zonei Plumbuita . Componenta 2 – Pasaj suprateran Sos. prioritatii la nivelul zonei Ion Plumbuita . Dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru Proiect nr. locuri de joaca) . Dezvoltare Dezvoltarea unui tesut permeabil.1 .Steua Rosie .Steua Rosie . Cresterea functionalitatii spatilor publici Proiect nr.Steua a deseurilor si reciclarea acestora Rosie .Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Gherghitei 4.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru pe timp de noapte iluminatul pe timp de noapte Permanentizarea unor campanii de informare si Proiect nr. inclusiv drum de halaj 2.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita Imbunatatirea urbana tuturor locuitorilor zonei Plumbuita .Petricani Obiective Directii Masuri Proiecte individuale specifice de strategice dezvoltare a.Petricani privind protectia mediului 1.3 .Obiective generale.Steua Rosie .4 .2 .Petricani a de trasport tranzit: Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Plumbuita – 174 . Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 5. 2 . Intretinerea si amenajarea de noi parcuri/ serviciilor publice in zona Plumbuita .Steua Steaua Rosie . Plumbuita) Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public Proiect nr. Fundeni si Str.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea infrastructur absorbtia fluxul ridicat de trafic rutier greu si de serviciilor publice in zona Plumbuita . Componenta 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. Componenta 3 – Pasaj suprateran Sos. Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.

umane si a multicultura servicilor lism) sociale Modernizarea retele de apa-canal Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect nr.Sistem de supraveghere video si management publice informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Infintarea unui centru de asistenta sociala acordata Proiect nr.Oferire de servicii de asistenta medicala in cadrul asistenta medicala) centrului de asistenta sociala Club Seniorilor Infintarea de centre de pregati rea Proiect nr.Steaua Rosie . 8 .9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala (Clubul grupurilor dezavantajate Seniorilor) acordata persoanelor varstnice Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de Proiect nr. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta Extinderea/ infinta rea de linii de autobus 2. Creare de piste pentru ciclisti pe arterele principale ale zonei 3. comunitara egalitate de (cultura. sanse. adaptarea la cerintele pietei munci.5 . Incluziune Dezvoltarea sociala.10 . Dezvoltarea infrastructur ii de utilitatii b.Petricani Componenta 7: Sisteme de management al traficului Proiect nr.Program de pregatire profesionala initiala pentru profesionalainitiala si continua in vederea populatia de etnie rroma din cartier.1. 7 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita .Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani .2 .11 . Creare de parcai subterane si supraterane 2. a carui tema este integrarea asigurari (re)insertiei pe piata fortei de munca: rromilor in viata comunitara reconversia profesionala. dezvoltarea antreprenonoriatului( corelate cu nevoile piatei munci 175 . sanatatea.Petricani securitatii locuitorilor zonei Dezvoltarea resurselor umane Plasarea de camere de supraveghere in spatii Proiect nr. in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect nr.6 . dezvoltarea servicii resurselor sociale.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport.Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarul din politisti in cartierul Proiect nr.

adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor. inclusiv a serviciilor sociale. 176 . Astfel. Totodata. FC propune reducerea Programul Operational Sectorial Ministerul Economiei FEDR Cresterea Competitivitatii Economice disparitatilor existente la Programul Operational Regional Ministerul Dezvoltarii FEDR nivel social si Regionale si Locuintei economic intre Programul Operational Sectorial Ministerul Muncii. 4. referitoare la educatie si formare profesionala. educatie. cresterea eficientei administrative si integrare sociala si Fondul de Coeziune (FC) – finanteaza actiuni ce fac parte din domeniul retelelor transeuropene de transport si mediu. isi propune dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.1 Fonduri nerambursabile Romania va beneficia de spijin prin intermediul obiectivului „Converegenta”.4. Bugetul local al Primariei Sectorului 2. Programul Operational Autoritatea de Instrumente Strategia Management Structurale urmarita se Programul Operational Sectorial pentru Ministerul FEDR. cercetare si dezvoltare. ale carui actiuni sunt sustinute de fonduri structurale.2. alaturi de celelalte Programe Sectoriale.2 Surse de finantare Finantarile proiectelor pot proveni atat din fonduri nerambursabile. Programul Operational Asistenta Tehnica Internelor Ministerul Economiei FEDR 4. Proiectele de dezvoltare urbana in zona cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani pot beenficia de finantari / co-finantari provenite din mai multe fonduri: pe de o parte. FC desfasoara pe o Transport Transporturilor si perioada de Infrastructurii sapte ani si isi Programul Operational Sectorial Mediu Ministerul Mediului FEDR. FSE Dezvoltarea Resurselor Umane Familiei si Protectiei Romania si Sociale nivelul mediu Programul Operational Dezvoltarea Ministerul FSE al celorlalate capacitatii Administrative Administratiei si state membre. mediu. anume impulsionarea dezvoltarii regionale prin reducerea diferentelor intre regiunile Romaniei.1 Programul Operational Regional Programul Operational Regional are rolul de a implementa elementele Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND. contribuind. Axa prioritara 1 a POR – „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere” are ca obiectiv cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase.1. surse nerambursabile de finantare comunitara si surse rambursabile (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare co-finantare). energie. turism. la indeplinirea obiectivului general. telecomunicatii. pe de alta parte. cat si din fonduri rambursabile. In continuare sunt prezentate pe rand cele doua tipuri de surse. Fondul Social European (FSE) – sustine proiecte de natura sociala.2. prin reabilitatea infrastructurii urbane si prin imbunatatirea serviciilor urbane. proiectele vor primi finantare prin programele de fonduri comunitare. sanatate si instrumente financiare pentru cooperare teritoriala. mai precis prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – acorda spijin financiar pentru IMM-uri (in vederea crearii de locuri de munca durabile). infrastructura in transport.

eligibile doar in cadrul Axei prioritare 1. dezvoltarea mediului de afaceri pot cere finantari si in cadrul altor axe ale POR (Axa prioritara 2 –„Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. inclusiv transportul urban: i.000 de locuitori si diferite de primele doua categorii). dar si din zonele limitrofe ale acestor perimetre. Axa proritara 2 – „Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”. Astfel de planuri integrate se vor implementa avand la baza proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura” se adreseaza reabilitarii si modernizarii retelei de drumuri judetene. Unul dintre acestea trebuie sa se refere la reabilitarea infrastructurii urbane si la imbunatatirea serviciilor urbane. din mediul urban b. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. Acesta. Proiectele finanatate prin Axa prioritara 1 fac referire la 3 categorii de structuri: poli de crestere – alcatuiti dintr-un mare centru urban si zona sa de influenta. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri. la randul lui. proiectele individuale. poli de dezvoltare urbana. dar si la constructia / reabilitarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/sau urban. care corespund obiectivelor axei prioritare 1 a POR-ului. obligatorie de altfel. acoperind astfel mai multe categorii de beneficiari: poli de crestere. Cu exceptia proiectelor incluse in Planul integrat pentru dezvoltare urbana. reabilitarea infrastructurii sociale. patrimoniu cultural mondial (UNESCO). transport si mobilitatea populatiei iii. Pentru a fi eligibile. care includ si transportul urban.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene.1. Axa in discutie indeplineste o etapa de tranzit.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii de operatiuni si activitati eligibile: a.000 de locuitori si diferite de polii de crestere si de polii de dezvoltare urbana. Planuri integrate de dezvoltare urbana.1 – „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene.Axa prioritara mai sus amintita include un singur domeniu de interventie. centre urbane (orase/municipii cu o populatie superioara a 10. sociale si de mediu din zonele urbane aflate in stadiu de degradare. c. reabilitarea sit-urilor industriale poluate si pregatirea pentru noi activitati. poli de dezvoltare urbana. a strazilor urbane. domeniul major de interventie 1. POS Dezvoltarea Resurselor Umane). este divizat in trei sub-domenii. infrastructura publica urbana ii. in procesul de dezvoltare a unor zone mai izolate din cadrul unei 177 . axa prioritara 1 permite rezolvarea simultanta a problemelor economice. ceea ce va duce la atingerea obiectivului specific al Programului Operational Regional. cu singurul Domeniu major de interventie 2. strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura”) sau alte programe operationale sectoriale (POS Mediu. reprezentati de 13 orase/municipii si centre urbane. Existenta a doua proiecte din categorii diferite de operatiuni constituie o conditie a eligibilitatii planurilor integrate. reprezentate de orase/municipii cu populatie mai mare de 10. incluse in planurile integrate de dezvoltare urbana ce vor fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1. anume: 1. Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane este sprijinita in totalitate de axa prioritara 1. national si local. Prin finantarea de planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung. asa cum sunt cele care vizeaza infrastructura de transport. sistemele hidroedilitare (apa si canalizare). cu singurul Domeniu major de interventie 2. celelalte categorii de proiecte ale centrelor urbane. adica dezvoltarea social-economica a orasului.

• Devierea retelelor de apa. 215/2001. cat si economic. b. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. canalizare. orasul si comuna (consiliile locale). 178 . Insumarea tuturor acestor factori pot duce la o dezvoltare mai rapida a Romaniei in general si a fiecarei regiuni in parte. Obiectivul sau se refera la imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si mobilitatii populatiei.1. atat din punct de vedere temporar. gaze si canal. orasul (consiliile locale). • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane. ceea ce are ca finalitate stimularea dezvoltarii economice durabile. telefonie). municipiul. electricitate. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete. Astfel. trebuie sa corespunda uneia din urmatoare categorii de operatiuni: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. 2 si 3). cu modificarile si completarile ulterioare. dezvoltarea infrastructurii de transport va facilita si cooperarea interregionala. primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice. bunurilor si serviciilor. • Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean si/ sau urban. Parteneriate intre autoritati ale administratiei publice locale Sunt considerati parteneri urmatoarele unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). • Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1. Domeniul major de interventie 2. Beneficiarii finantarilor prin intermediul Axei prioritare 2 sunt cei care corespund categoriilor de mai jos: a. • Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa. c. 215/2001 republicata. municipiul. • Amenajari pentru protectia mediului. de drept privat. precum si in justitie. prin formarea de conditii favorabile pentru transportul de marfuri si de calatori. infiintata de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice constituite in baza Legii administratiei publice locale nr.regiuni. • Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele. Asociatie pentru Dezvoltare Intercomunitara (ADI) Entitate cu personalitate juridica. cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine. gaze. telefonie. In cazul consiliilor locale. solicitantii pot fi unitatile administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale): judetul (consiliile judetene). stand la baza cresterii competitivitatii societatilor si a mobilitatii fortei de munca. Activitatile eligibile orientative in cadrul proiectului pot fi: • Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene. • Eliberarea si amenajarea terenului. Un proiect propus pentru obtinerea finantarii prin Axa prioritara 2 a POR. care incearca sa obtina finantari din fonduri structurale (FEDR) si/sau de la bugetul de stat. Autoritati ale administratiei publice locale In conformitate cu prevederile Legii nr. electricitate. ceea ce va inregistra mai apoi consecinte pozitive in randul mobilitatii populatiei si a bunurilor. Pentru indeplinirea acestui obiectiv un prim pas necesar consta in imbunatatirea infrastructurii de transport.

insa amanarea din diverse motive a proiectului a determinat administratia locala sa se ocupe. pentru anul 2009. modernizarea liniilor de tramvai. Sectorul privat – tinteste sustinerea intreprinderilor private autohtone. BERD a inceput finantarea investitiilor importante in sectorul infrastructurii inca din 1995.Trebuie mentionat faptul ca activitatile enumerate mai sus ca fiind eligibile au caracter orientativ. de aceasta problema. 4. Infrastructura – se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii nationale. BERD va sprijini in continuare Romania si in ceea ce priveste proiectele de infrastructura municipala. Tamaioarei si Plumbuita in cartierul cu acelasi nume. Dupa ce initial. Paroseni. Astfel. trebuie mentionat ca in perioada 2006-2007 se vorbea de nevoia crearii in perimetrul care reprezinta obiectul nostru de studiu doua statii de pompare a apei. pot fi inscrise pentru obtinerea de finantari.2. cele 30 din Steaua Rosie-Petricani si 10 in Plumbuita trebuia sa fie modernizate cu bani de la Banca Europeana de Investitii (BEI). Cei care beneficiaza de imprumuturile BERD sunt in general societatile furnizoare de utilitati detinute de municipalitati. investitii straine directe semnificative. Guvernul a luat in calcul limitarea cotelor de TVA 24 Dintre toate investitiile necesare la nivelul infrastructurii.2. BERD reprezinta un catalizator major pentru investitii. Programele Operationale aflate sub obiectivul „Cooperare Teritoriala Europeana”. imbunatatirea transportului public. in masura relevantei. In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. pot fi utilizate pentru pregatirea parteneriatelor si proiectelor pentru a consolida rolul transfrontalier si transnational al acestor orase/municipii. Ispir Petre. BERD si-a extins sprijinul si la nivelul altor tipuri de infrastructura: modernizarea sistemului de incalzire centralizata. innoirea parcului de autobuze.1. acestea provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2. Totodata. 179 . modernizarea soselelor. Steaua Rosie si Sipca din zona Petricani si Ricinului. urmarind cresterea cooperarii regionale si a comertului. Printre strazile care trebuia sa fie modernizate se numara Gimalau. Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare mobilizeaza. 4. strategia axandu-se pe urmatoarele directii prioritare: 1. transportul si distributia de energie 3. pe langa finantarile proprii. Sectorul energetic – acorda investitii companiilor din sectorul public si privat. Pentru Romania. BERD investeste atat in sectorul public cat si in cel privat. Orice alte activitati a caror eligibilitate este dovedita de solicitant. Cap. In afara de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. alte surse de creditare pot fi obligatiunile municipale si institutiile bancare. Din pacate insa. finantarile erau adresate investitiilor din sistemul de apa si canalizare24. Initial. prin fonduri proprii.2. in special cea de transport.2 Fonduri rambursabile O sursa de finantari rambursabile pentru proiectele administratiilor locale o constituie Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Ca si principal investitor institutional in regiune.3 Surse Proprii Primariei Sectorului 2 In ceea ce priveste sursele proprii de finantare ale Primariei Sectorului 2. asigurarand astfel cofinantarea alaturi de fondurile structurale disponibile din partea Uniunii Europene. Raul Colentina. in scopul intaririi competitivitatii si accesului la piete externe 2. reabilitarea infrastructurii din centrul istoric al Bucurestiului si imbunatatirea infrastructurii privind deseurile solide. care se stabileste in cadrul intalnirilor de consiliu si se distribuie spre toate departamentele si directiile din cadrul Primariei. care se ocupa de producerea. 4.2 Alte fonduri nerambursabile • Programul Operational Sectorial Mediu • Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane • De asemenea.

ca o masura anticriza. O astfel de masura se traduce prin reduce rea investitiilor de la bugetul de stat. Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .platite catre administratiile locale. 4. ceea ce afecteaza lucrarile deja incepute si aflate in curs de desfasurare.Petricani 180 . dar si cele care urmeaza sa inceapa.4.2.

Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii 181 .Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului prioritara 4 Fondul de mediu POS Mediu si buget Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .Petricani 1.2 .Petricani Bucuresti 1. Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Primaria Generala Buget local Steaua Rosie .Petricani • Componenta 7: Sisteme de management al traficului POS CCE Axa Buget local Proiect nr.5 . Proiect nr.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .2 . Componenta 2: Pasaj suprateran Sos. Fundeni si Str.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .Extinderea retelelor de apa si canalizare prioritara 1 / Buget local Buget local Proiect nr. Gherghitei POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.3 . D-na Ghica 2. locuri de joaca) . Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice: Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita 3.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei POR Axa prioritara 1 Buget local Proiect nr.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Buget local Steaua Rosie .Petricani Potentiale surse de finantare Proiecte individuale Alternativa 1 Alte alternative Buget local Proiect nr.7 .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita 4.2 . Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2.4 .Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora local Budget local Proiect nr. Colentina intersectie cu str. Proiect nr. Proiect nr. Proiect nr.2 .Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita POS Mediu Axa POR Axa prioritara 2 Proiect nr.Petricani • Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Plumbuita • Componenta 8: Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) POR Axa prioritara 1 POR Axa prioritara 2. Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.6 . inclusiv drum de halaj 2.Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .8 .1 . Plumbuita. Plumbuita) Budgat local / Budget POR Axa prioritara 2. Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.

Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 182 .10 .11 .POR Axa prioritara 3 POR Axa prioritara 3 POS DRU Axa prioritara 6 Buget local Buget local Buget local Proiect nr.9 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect nr.Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect nr.

Sumele reprezinta milioane de euro: Regiunea de dezvoltare Alocarea financiara totala. consolidarea.14 Centru 151. pentru perioada 2007-2013. dezvoltarea durabila a mediului de afaceri.568.726.391.patrimoniu cultural mondial (UNESCO).90 156.07 Sud Vest 194. din care 3.refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate. inclusiv echipamente de informare si comunicare.64 121.04 Pentru a indeplini criteriile de eligibilitate a operatiunilor si activitatilor.58 Nord Vest 168.1 al POR trebuie sa se incadreze in urmatoarele categorii: 1.transport si mobilitatea populatiei . capacitatea acestora nu trebuie sa depaseasca 50 de locuri.33 148. alocarea financiara disponibila pentru Domeniul major de interventie 1. Restul este asigurat din fonduri publice nationale. reabilitarea infrastructurii sociale: . centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente. din care 1. centre pentru persoane varstnice. ce urmeaza a fi finantate prin intermediul Axei prioritare 1. protejarea si conservarea monumentelor istorice. national si local. In tabelul de mai jos este prezentata repartizarea pe regiuni de dezvoltare a alocarilor financiare pentru Axa prioritara 1. impartirea acestor sume pe tipuri de proiecte se face dupa cum urmeaza: un procent de maxim 50% din alocarea financiara totala a Axei prioritare 1 a POR. Mergand mai in amanunt.43 Sud Est 184.806 milioane euro din FEDR si 273.reabilitarea / modernizarea cladirilor destinate serviciilor sociale (centre de ingrijire a copiilor. maxim 20% reprezinta alocarea dedicata finantarii proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare urbana promovate de catre polii de dezvoltare urbana.171 milioane euro pentru axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor .1 – Planuri integrate de devoltare urbana. reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.11 Sud 197. persoane aflate in dificultate) si dotarea acestora cu echipamente specifice. protejarea si conservarea picturilor interioare. proiectele prezentate in planurile integrate de dezvoltare urbana. centre pentru tineret.poli urbani de crestere". 3. inclusiv transportul urban: . in cazul centrelor rezidentiale pentru copii.60 Vest 143. 2.19 135. Domeniul de interventie 1.26 99. frescelor. astfel cum este indicata mai sus. prin: 1.998/2008. Activitatile eligibile ale axei prioritare 1.5.2.restaurarea.34 milioane euro. Sub-domeniul: Centre urbane la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti – Ilfov este de 123.117. in interiorul zonei de protectie a acestora.85 115.infrastructura publica urbana . este prevazut pentru finantarea proiectelor incluse in Planurile integrate de dezvoltare elaborate de catre cei sapte poli de crestere.1 Totalul resurselor financiare alocate Programului Operational Regional 2007-2013 este egal cu 4.4.365 milioane euro co-finantare nationala. Programului Operational Regional i-a fost distribuita suma de 1.restaurarea. domeniul major de interventie 1.04 182. iar restul sumelor disponibile sunt prevazute pentru centrele urbane. picturilor murale exterioare. din mediul urban . 183 .26 milioni di euro. 2.96 159.02 milioane euro provin de la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR). din care: FEDR Nord Est 227.84 Bucuresti Ilfov 123. Conform HG nr.

Ghidul solicitantului precizeaza limite minime si maxime intre care proiectele de dezvoltare din Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere. Valoarea totala a proiectului reprezinta suma cheltuielilor eligibile si neeligibile inclusiv a TVA –ului aferent acestora. Selectia planurilor ce urmeaza a primi finantarea se face pe baze competitive. Plumbuita.000.000 lei.) Planurile integrate de dezvoltare a centrelor urbane sunt finantate exclusiv din axa prioritara 1 a POR. in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa respectivele planuri. etc. inclusiv transportul urban are ca limita maxima a proiectelor 1. .proiectele ce apartin operatiunii Reabilitarea infrastructurii sociale: intre 350.operatiunea Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane.Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie.000 lei.3. trebuie sa se incadreze pentru fiecare din cele trei operatiuni eligibile: . 4. . Domeniul de interventie 1. sub-domeniul: centre urbane.700.3 Lista proiectelor eligibile in cadrul Programului Operational Regional 4.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana.000 lei si 85.000 lei. Proiect 1 .proiectele care se incadreaza in operatiunea Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri: intre 1. incluziv drum de halaj 184 .700.achizitionarea si instalarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere.000 lei si minima 90.500..000.1.000 lei si 3.

a bunurilor si serviciilor în vederea stimularii dezvoltarii 185 . cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere. Obiectivele proiectului intitulat „ Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. a tuturor regiunilor Romaniei. incluziv drum de halaj Localizarea proiectului Zona Plumbuita – Steua Rosie . Astfel. Titlul proiectului Reabilitarea infrastructurii urbane in Zona Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani Modernizare strazilor din cartierul Steaua Rosie. 3.1 – „ Planuri integrate de dezvoltare urbana il reprezinta – conform Programului Operational Regional . se va realiza imbunatatirea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane de baza ale regiunii mentionate. 2. precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.2096252. Plumbuita. Obiectivele proiectului (obiectiv general. Obiectivul general al proiectului consta in reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Plumbuita – Steua Rosie . Obiectivul Domeniului major de interventie 1.1– Centre Urbane. 4. Email: angelatoderita@ps2. inclusiv a serviciilor sociale. sub-domeniul Centre urbane.ro b) DESCRIERE PROIECTULUI 1.Petricani. Angela. sociale. ceea ce va determina si cresterea investitiilor in zona. pentru a facilita mobilitatea populatiei. de dezvoltare economica si sociala a regiunii Bucuresti Ilfov.Petricani (reprezentare grafica pe harta) Anul realizarii investitiei Iunie 2010. Bucuresti proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului Toderita C. proiectului Telefon: 021-209600 int.a) INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT 1. Prin proiect se doreste îmbunatairea infrastructurii urbane de transport la nivelul cartierului. 7. Plumbuita. durabile si obiectiv specific) echilibrate teritorial. imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. in special cele mai slab dezvoltate. 6.cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase. 5. Fax: 021. prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane. potrivit nevoilor si resurselor specifice. locuri atractive pentru investitii. Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice. realizand incadrarea obiectivului general al priectului in obiectivul general POR masura 1. incluziv drum de halaj”. se incadreaza in obiectivele Domeniului de investitie al POR intitulat „Planuri integrate de dezvoltare urbana”. pentru a face din regiunile Romaniei. si in special a zonei vizate de proiect. Bucuresti si Primaria Municipiului Bucuresti Entitatea responsabila cu implementarea Consiliul Local al Primariei Sectorului 2.Iunie 2012 Durata proiectului 24 luni Beneficiarul proiectului /Parteneri Consiliul Local al Primariei Sectorului 2. 598. contribuind astfel la imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona. prin intermediul proiectului.

printr-o abordare policentrica.Petricani. Obiectivele specifice ale programului POR sunt: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane.2. printr-o abordare policentrica. inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. • mentinerea viabilitatii retelei rutiere . • realizarea suprastructurii stradale. • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare. • Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor.Steaua Rosie . • sistematizarea verticala a zonei aferente strazii. • cresterea gradului de confort al populatiei. Zonele tinta si / sau grupurile tinta economice durabile a cartierului. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: o reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. o delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala. • Infrumusetarea peisajului prin solutii moderne. prin realizarea de trotuare si asigurarea accesului la proprietati. • promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie . cu scopul imbunatatirii confortului si sigurantei circulatiei.Petricani”. • cresterea calitatii peisajului. • Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri. • Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului “Modernizare strazilor din cartierul Plumbuita . pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane. Se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor. pietoni si biciclisti. Potentialii beneficiari ai proiectului: Grupurile tinta propuse au fost astfel alese incat actiunea 186 . • inlaturarea aspectului neingrijit si neunitar al aleilor ce deservesc spatiile urbane. in conditiile dezvoltarii continue a traficului. Se intentioneaza sistematizarea pe verticala a zonei aferente strazilor cuprinse in zona prin: • realizarea infrastructurii stradale. • cresterea gradului de siguranta rutiera. o reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. incluziv drum de halaj sunt: • modernizarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto.

Beneficiarii directi : Primii beneficiari ai investitiei sunt toti locuitorii din zona Plumbuita – Steaua Rosie . fiecare cu atributiile specifice fisei postului. Acestia vor avea parte de o buna fluidizare a traficului datorita moderizarii strazilor din aceasta zona. o Comunitatea de afaceri din zona . Principalele activitati din proiect proiectului sa aiba un impact socio-economic semnificativ in zona de dezvoltare. Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 1. de asemenea sunt partile interesate de dezvoltarea comunitatii locale: o Consiliul Local . Durata acestei activitati. lucrari si bunuri.3 Semnare contract de finantare In cadrul acestei activitati sunt implicati toti membrii echipei de proiect. insa responsabilul principal este managerul de proiect care va coordona intreaga activitate. Demararea proiect: Aceasta activitate presupune toate demersurile necesare inceperii proiectului propus.3.2 Intocmire si depunere proiect 1. mijloace de transport in comun si nu numai. printre altii. femei. Beneficiarii indirecti ai investitiei propuse sunt. 187 . someri). 1.Petricani carora li se vor oferi conditii mai bune de infrastructura de transport. Printr-o abordare integrata se are in vedere sprijinirea dezvoltarii de lunga durata a potentialului economic si social local si al regiunii in ansamblu. Grupul tinta vizat prin implementarea acestui proiect este reprezentat de locuitorii cartierul Plumbuita – Steua Rosie .1 Identificare furnizori servicii. turistii. cu urmatoarele subactivitati.Petricani. Acestia vor beneficia in mod direct de o retea rutiera modernizata (modernizarea carosabilului. persoanele care nu locuiesc in zona dar care trec prin zona cartierului Plumbuita – Petricani atat cu automobilul personal. modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale). o Firmele care vor participa la implementarea proiectului. actionandu-se in sfera decizionala a sectorului economic. Beneficiarii indirecti sunt. agentii economici care îsi desfasoara activitatea. o Forta de munca din zona (in special tineri.Petricani. persoanele care tranziteaza zona Manastirul Plumbuita. cu subactivitatile mentionate este de 3 luni. 1. Prin implementarea acestui proiect persoanele din grupul tinta vor beneficia de un bun confort si de stoparea fenomenului de degradare al mediului inconjurator prin infrumusetarea peisajului prin solutii moderne si infrastructurii stradale. Dintre beneficiarii directi putem aminti si firmele din domenii diverse si cladiri de birouri care va fi in zona cartierului Plumbuita .

Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 4.3 Publicitate pe site-ul primariei 6.1 Solicitarea de catre managerul de proiect a unor rapoarte periodice. Aceasta activitate se va realiza in prima luna de dupa semnarea contractului de finantare. Monitorizare si control: 5.4 Constructii Activitatea de lucrari de constructii se desfasoara pe parcursul tuturor celor 24 de luni de implementare. Coordonare proiect 3.3 Organizare de santier 4. Urmarirea intocmirii si depunerii proiectului tehnic cade in sarcina responsabilului tehnic.3 Intocmirea de rapoarte financiare Activitatea de monitorizare si control se desfasoara pe parcursul celor 24 de luni de implementare de catre managerul de proiect in colaborare cu ceilalti membri ai echipei. Monitorizarea desfasurarii acestei activitati conform conditiilor contractuale este in atributia reprezentantului tehnic.2. pliante. 4. Elaborare si depunere Proiect tehnic Dupa semnarea contractului de finantare este necesara depunerea proiectului tehnic. in stransa colaborare cu managerul de proiect 5. brosuri 6.2 Realizarea de sedinte de lucru.1 Amenajare protectia mediului 4.4 Realizare fotografii. 5. 3. Se vor intocmi in acest sens rapoarte periodice si se vor realiza controale anuntate si inopinate la locul de desfasurare a investitiilor in vederea urmaririi modului de desfasurare a acestora si a preintampinarii eventualelor probleme ce pot aparea. 3. 5.2 Asistenta tehnica 4.1 Realizare panouri 6. ea urmand a se desfasura pe intreaga perioada de implementare a proiectului. conform instructiunilor din ghidul solicitantului. 6. Coordonarea proiectului.1 Realizare de rapoarte de progres. ca si atributie este in sarcina managerului de proiect.5 Placa permanenta Realizarea activitatii de informare prin publicitate si marketing este in atributia managerului de 188 . Publicitate si marketing 6. banere.2 Anunturi in media 6. de 24 de luni.2 Realizarea de controale pe teren in vederea identificarii stadiului de implementare a proiectului. Rapoartele financiare vor fi realizate de catre responsabilul financiar al proiectului.

Prin implementarea acestui proiect Sectorul 2 isi propune sa reabiliteze strazi. 7. . Inchidere proiect 7.2 Rambursarea cheltuielilor de catre autoritatea contractanta conform contractului de finantare Inchiderea proiectului se va realiza dupa terminarea investitiilor care vor fi predate managerului de proiect.Petricania. . infrastructura stradala din zona Plumbuita – Steua Rosie – Petricani al in Zona Plumbuita – Steua Rosie . Proiectul propus raspunde demersurilor de revitalizare a zonei prin modernizarea infrastructurii stradale. conform graficului. national) .1 Receptia lucrarilor. 5.reabilitarea si/sau modernizarea carosabilului. Asigurarea acestor conditii va permite valorificarea si conservarea patrimoniului istoric.delimitarea corecta a spatiilor verzi din trama stradala. Pentru atingerea acestui deziderat se vor amenaja aceste strazi conform standardelor nationale si europene. pe parcursul implementarii proiectului.Petricani. Cu ajutorul responsabilului financiar se vor intocmi documentele contabile referitoare la inchiderea proiectului precum si cele necesare rambursarii cheltuielilor eligibile conform contractului de finantare.reabilitare si/sau modernizarea trotuarelor si aleilor pietonale. . Justificarea proiectului: nevoi identificate În momentul de fata. 4. contribuind la promovarea zonei ca target turistic.Sectorul 2 este insuficient dezvoltata sau prezinta un grad ridicat de deteriorare. Impactul estimat al proiectului (impact . III. cu efecte pozitive asupra dezvoltarii economice si atractivitatii zonei. .cresterea atractivitatii zonei Plumbuita – Steua Rosie . muncitorilor si agentilor economici). INCADRARE IN TIMP : 189 .Petricani de 45 strazi din Sector 2 . trotuare si spatiile verzi din zona Plumbuita – Steua Rosie . local. inclusiv prin plantarea de gard viu si a unor garduri de protectie in scopul menajarii si prevenirii deteriorarii acestuia. prin intermediul proiectelor.imbunatatirea infrastructurii urbane. S-a optat pentru accesarea de fonduri europene in vederea rezolvarii problemelor identificate.cresterea gradului de confort social (crearea de facilitati locuitorilor zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. se vor delimita strict trotuarele sau partea carosabila de spatiile verzi prin: .cresterea atractivitatii zonei din punct de vedere turistic si de agreement. 7.proiect si se va desfasura periodic. .cresterea accessibilitati in zona. Necesitatea implementarii acestui proiect apare din necesitatea sa se obtina o imbunatatire a confortului si a sigurantei circulatie.Bucuresti. îngreunând Petricani astfel desfasurarea traficului rutier si pietonal în zona. regional. In vederea rezolvarii acestor probleme s-a realizat un Plan local de Dezvoltare al sectorului 2 si un Plan Integrat Dezvoltare Urbana pentru Zona Plumbuita – Steua Rosie .

DESCRIEREA PROIECTULUI: 190 . Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii I.090000 RON) V. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. de Sos. Telefon: 021-209600 int.3. Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona Plumbuita – Steaua Rosie . Bucureşti şi Poliţia Comunitară Toderita C. Fax: 021. sub domeniul centre urbane 4. Angela.1. Plumbuita. Steaua Rosie. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. Sector 2. 6.Paroseni/ Lacul Plumbuita/ Strada Sipca. 7. 4. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT: 1.2. Petricani . 598. Incadrare in timp -Data de incepere a proiectului: Iunie 2010 -Data incheierii proiectului: Iunie 2012 -Situatia curenta a proiectului: In curs de implementare IV. Bucureşti în parteneriat cu Poliţia Comunitară. de Str. Ricinului/ Str.ro II.500. Tamaioarei – Lacul Plumbuita (reprezentare grafică pe hartă) 2010-2011 12 luni Primăria Sectorului 2. Bucureşti Primăria Sectorului 2.Str. Axa Prioritara 1. 5.2096252. Email: angelatoderita@ps2. Localizarea proiectului 3. Titlul proiectului 2. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI Estimati costul total al proiectului 9. domeniul major de interventie 1. 2.000 Euro (40.Petricani : Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Zone Peninsulari – delimitata 1.

4 Monitorizarea implementării proiectului de investiţii. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradală şi in proximitatea şcolilor si a obiectivelor de interes public. care va consta în amplasarea de camere de supraveghere pe principalele artere rutiere şi spaţiile publice.schimbarea imaginii cartierului. staţii de autobuz si spatiile cu factori de risc ridicat). Nu lipsesc probleme precum accesibilitatea la retele de utilitati publice. 3. turisti. Grupurile tinta: locuitorii din cartier. stabilirea numărului de camere de supraveghere. calugari. De aici rezultă nevoia de instalare a unui sistem de supraveghere şi monitorizare. evaluarea. selectarea şi contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de întocmirea studiilor de fezabilitate. Elaborarea documentaţiilor de atribuire. evaluarea. spatiile verzi din parcul Plumbuita..prevenirea şi combaterea actelor de violenţă si infractionalitate (mediu) pe malul lacului Plumbuita. dar si insalubritatea prezenta aici.1. Zona peninsulara a cartierului Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani este reprezentata de arealul parcului si al manastirii. Obiectivele proiectului (obiectiv general. proiectelor tehnice. echiparea dispeceratului. 191 . lansarea licitaţiei publice. sisteme anti-vandalizare). Din intregul cartier. Principalele activităţi din proiect 4. securităţii locuitorilor şi copii din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani prin un sistem de supraveghere video si management informational pentru crestere siguranta sociale si prevenirea criminalitati. Este cunoscuta starea de infractionalitate ridicata care se inregistreaza in aceasta zona.Petricani Obiectivul general este îmbunătăţire siguranţei. dând o imagine negativă acesteia. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă 3.1. . stabilirea modului de transmitere a datelor. selectarea şi contractarea companiei (iilor) în vederea achiziţionării sistemului de monitorizare (stabilirea locurilor de montare a camerelor video.prevenirea şi combatearea actelor de violenţă în spaţiile publice. Lansarea licitaţiei publice. caietelor de sarcini şi detalii de execuţie pentru investiţiile propuse.prevenirea şi reducerea consumului de droguri în spaţiile publice din zona Plumbuita. În vederea implementării acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activităţi: 1. obiectiv specific) 2. 5 Asigurarea personalului responsabil cu supravegherea. 2. care va fi perceput ca sigur si linistit Zona tinta: zona Plumbuita – Steaua Rosie . Elaborarea documentaţiei conform specificaţiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR. . aceasta arie are reputatia de zona cu risc major. zone in care s-au inregistrat infractiuni conform datelor de la politie. care să asigure: .Petricani (intersecţii. Numărul crescut al infracţiunilor care se petrec în zona Plumbuita măresc gradul de nesiguranţă al locuitorilor şi vizitatorilor acestei zone. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Plumbuita – Steaua Rosie . polarea mediului sau traficul de droguri. . Axa Prioritara 1. vizitator de parcuri.

3.96 ha delimitat de Str. sub domeniul centre urbane 4. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. domeniul major de interventie 1. V.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. 1. reducerea violenţei (Zona Peninsuare). Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. Telefon: 021-209600 int. Obiectivele proiectului (obiectiv general.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita I. prevenirea şi combaterea consumului de droguri (zona Plumbuita si parc).3. zona 192 II. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. Proiect 3 . regional. Impactul estimat al proiectului (impact local.000 Euro (2. Str.Data de incepere a proiectului: . Axa Prioritara 1. obiectiv specific) .3. depistarea reţelelor de traficanţi de droguri.200 RON) lei IV.996. 6. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Fax: 021. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.Situatia curenta a proiectului: Estimati costul total al proiectului 2010 2011 In planificare Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 710. Steaua Rosie. 598. Incadrare in timp .5. Angela. Email: angelatoderita@ps2. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. 7. 5. reducerea numărului de infracţiuni si îmbunătăţirea condiţiilor de asigurare a ordinii şi liniştii publice. 2. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. 4.Data incheierii proiectului: . pe zone parasite si pe maul lacului Plumbuita. Racinului. INCADRARE IN TIMP : prevenirea anumitor fenomene sociale degradante la adresa persoanelor. national) • • • • • • III. Sector 2 Teren in suprafata de 1.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Municipiul Bucuresti. scăderea/ descurajarea comportamentului indisciplinar pe străzi.2096252. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana.

500 locuitori. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni . Ca obiective specifice. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. avand un numar de aproximativ 23. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale controlarea nivelului lacului utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.2. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. pe parcursul derularii contractului de lucrari. Transferul dreptului de administrare a zonei vestice a Lacului Plumbuita de la Apele Romana la Consiliul Local al Sectorului 2 Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Principalele activitati din proiect 4. printre lucrarile de constructii ce se vor executa enumeram: o Crearea unui stavilar in zona insulei Plumbuita o Amenajarea bazei lacului prin betonare o Crearea in partea sudica a lacului a unei scurgeri a apei din lac in Raul Colentina Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu 193 . Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3.

pe intreaga durata de analiza a proiectului. reciclare a deseurilor solide municipale. national) alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 12 ha de suprafata recreationala (lac) controlarea nivelului apei din lac prin stavilarul din dreptul insulei Plumbuita si prin canalul de scurgere amenajat in partea sudica a lacului utilizarea lacului in perioada de vara pentru activitati de agrement (barci. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. social. iar pe perioada de iarna transformarea lacului in patinoar. Impactul estimat al proiectului (impact local. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. zone verzi) . imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. 23. in structura primariei.). gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). depozitarea necontrolata a deseurilor.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. fara a 194 . se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. in mod indirect. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si.5. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. economic si al infrastructurii. regional. pe cale de consecinta. Avand un nivel controlat al apei se poate goli periodic lacul permitand curatarea acestuia de impuritati si deseuri. hidrobiciclete. etc. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. aer). fapt ce creeaza un disconfort vizual. panza freatica.

Str. locuri de joaca) . Axa Prioritara 1. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana.2096252. Impactul national: nu este cazul.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. Steaua Rosie. 195 . sub domeniul centre urbane 4. 7. contribuind astfel la marginalizarea acestora.apela la metodele traditionale. 6. Sector 2 Teren in suprafata de 1. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. Fax: 021. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 3. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. Estimati costul total al proiectului V.500. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Municipiul Bucuresti. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. Angela. 5. 4.Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita I. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1.96 ha delimitat de Str. Incadrare in timp . Racinului.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune II. 2. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. domeniul major de interventie 1.770. Obiectivele proiectului (obiectiv general. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni.3. desi semnificative in plan local. Proiect 4 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.000 Ron) IV.000 euro (14. III. intrucat rezultatele proiectului. Telefon: 021-209600 int. Email: angelatoderita@ps2. INCADRARE IN TIMP : 1. 3.4. 598.

Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. social. panza freatica.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana.obiectiv specific) 2. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona sociala. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. depozitarea necontrolata a deseurilor. avand un numar de aproximativ 23.500 locuitori. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 3. pe parcursul derularii contractului de lucrari. economic si al infrastructurii. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri. 196 . in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Principalele activitati din proiect 4. aer). prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. Ca obiective specifice. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret. zone verzi) . fapt ce creeaza un disconfort vizual. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).

se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca.5. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national. fara a apela la metodele traditionale. III. regional. contribuind astfel la marginalizarea acestora.Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) 197 . INCADRARE IN TIMP : 1. reciclare a deseurilor solide municipale.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. Incadrare in timp . intrucat rezultatele proiectului. Impactul national: nu este cazul.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 1. 23. desi semnificative in plan local. in structura primariei. in mod indirect. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. national) gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). Impactul estimat al proiectului (impact local. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri.2 (ca urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). lipsa de siguranta pe care o resimte populatia nevoita sa tranziteze zona propusa pentru construirea viitorului parc. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. pe cale de consecinta. pe intreaga durata de analiza a proiectului. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat.

5.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. din care durata de excutie 8 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Toderita C. 3. 2. obiectiv specific) 2. Sector 2 Teren in suprafata de 1. 598. Director – Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana. Steaua Rosie. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabila cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita Municipiul Bucuresti. sub domeniul centre urbane 4. Estimati costul total al proiectului V. domeniul major de interventie 1. Axa Prioritara 1. Proiect 5 – Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general. proiectul isi propune: conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana. Ca obiective specifice. Insula Plumbuita 2010-2011 12 luni. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Obiectivele proiectului (obiectiv general. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.500 locuitori. Angela.96 ha delimitat de Str. Str.330. 7. 4. Racinului. Email: angelatoderita@ps2.2096252. avand un numar de aproximativ 23.5. Plumbuita) I.000 RON) IV.- Situatia curenta a proiectului: Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 1. 6. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Telefon: 021-209600 int.000 Euro (6.ro Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. in special a spatiilor recreationale crearea de noi locuri de munca cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator promovarea nediscriminarii si a incluziunii sociale Zona tina o reprezinta zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. Zonele tinta si / sau grupurile tinta 198 .500. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional. cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.3. Fax: 021. II. INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: 1.

national) Grupul tinta este populatia din zona respectiva dar si locuitorii din Sectorul 2 si Municipiul Bucuresti. Principalele activitati din proiect 4. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari).3.2 ha de suprafata recreationala (parc) crearea de noi locuri de munca: se va crea un loc de munca. Impactul local se va concretiza in: cresterea calitatii vietii pentru populatia din zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani (aprox. 23. social. Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona 5. zone verzi) . in structura primariei. economic si al infrastructurii. panza freatica. actorii principali fiind reprezentati de populatia varstnica si de tineret.500 locuitori) ameliorarea semnificativa a gradului de coeziune a zonei conceperea si implementarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbana cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate cu 4. Impactul estimat al proiectului (impact local. nerespectarea principiului nediscriminarii si promovarii incluziunii sociale. pe parcursul derularii contractului de lucrari. fapt ce creeaza un disconfort vizual. Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate). depozitarea necontrolata a deseurilor. pune in pericol sanatatea populatiei si polueaza factorii de mediu (solul. regional.2 (ca 199 . Aceasta lipsa de coeziune este cauzata de existenta unor puncte slabe in plan demografic. aspecte ce au fost indentificate si prioritizate prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. Proiectul propus se incadreaza in masurile ce vor fi adoptate de catre Primaria Sectorului 2 in vederea descresterii lipsei de coeziune sociale a zonei Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani cu alte cartiere ale sectorului 2 si ale orasului in ansamblul sau. gradul redus de constientizare de catre populatie a importantei existentei unui sistem de management al deseurilor (in principal in ceea ce priveste colectarea selectiva). in mod indirect. Nevoile identificate prin acest Plan si carora li se adreseaza proiectul propus sunt urmatoarele: lipsa spatiilor recreationale (parcuri.sub 50% din suprafata medie alocata in cadrul UE pentru fiecare locuitor in parte. prin luarea in considerare a unui factor de multiplicare minim de 1:1. a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. aer).

4.urmare a dezvoltarii de activitati economice in proximitatea parcului). PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operational Regional.862. domeniul major de interventie 1. Impact regional: singurul potential impact este acela al crearii unui model de urmat. INCADRARE IN TIMP : 1. care poate fi replicat cu succes si in cazul altor unitati teritorial-administrative. contribuind astfel la marginalizarea acestora. intrucat rezultatele proiectului.000 euro (8. Estimati costul total al proiectului V. se estimeaza crearea aditionala a unui numar de 38 locuri de munca. Axa Prioritara 1.1. fara a apela la metodele traditionale. pe intreaga durata de analiza a proiectului. Impactul national: nu este cazul. sub domeniul centre urbane 4. iar in al doilea rand – prin pubelele si campania de educare a publicului – in cresterea gradului de colectarea selectiva si. reciclare a deseurilor solide municipale. Bugetul estimat al proiectelor cu finantare POR In tabelul urmator sunt listate estimarile de buget necesare pentru a realiza obiectivele de investitii propuse si asistenta tehnica in implementare.4. care eticheteaza anumite obiective ca fiind „destinate persoanelor cu dizabilitati”.1: Planuri integrate de dezvoltare urbana. imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator: implementarea proiectului propus se va concretiza in primul rand in salubrizarea unei zone care in prezent face obiectul depozitarii necontrolate de deseuri. nu se propaga in mod evident si cuantificabil la nivel national.000 RON) IV. pentru proiecte de dezvoltare cu finantare POR:Buget 200 . pe cale de consecinta. desi semnificative in plan local. Bugetul estimat al proiectelor 4. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Incadrare in timp .Data de incepere a proiectului: Data incheierii proiectului: Situatia curenta a proiectului: Data de incepere a proiectului: iulie 2010 (data estimata pentru incheierea contractului de finantare) Data incheierii proiectului: iulie 2011 (data estimata pentru finalizarea lucrarilor de constructie) Situatia curenta a proiectului: se analizeaza posiblitate a de a se realiza transferul dreptului de administrare a la cului de la Apele Romane la Consiliul Local al Sectorului 2 Valoarea investitiei totale (inclusiv TVA) este de 2.100. promovarea in mod activ a principiului nediscriminarii si incluziunii sociale: in cadrul parcului vor exista facilitati care sa permita accesul persoanelor cu dizabilitati. III.

D-na Ghica Local al PS2 creaza mari cozile la semafoar si PMB Componenta 3: Componenta 3: Componenta 3: 01.090000 RON) 2 Componenta 2: Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in tot Sectorul 2 si in zona sudica din cartier Componenta 2: Plumbuita – Steua Rosie .03. pietoni si biciclisti . Gherghitei mobilitatii in zona estica din lacul Plumbuita Obiective specifice: Fluidizarea traficului din intersectia Sos.Petricani 01.500.000 RON) 201 . crt.04.2011 str.000 Euro (40. 01.Nr. Plumbuita. Actualizarea planului urbanistic zonal astfel incat acesta sa raspunda noii directii de dezvoltare a zonei.05.Petricani Pasaj suprateran Sos.2012 9.2010 01.000 RON) Componenta 3: 6. Obiective specifice: Fluidizarea traficului la intersectia Componenta 2: Componenta 2: Colentina intersectie cu Consiliul 31.210.06.amenajarea strazilor in vederea cresterii confortului si sigurantei in utilizare pentru conducatorii auto.03. Anul finalizarii Total (lei) 1 O mai buna incadrare a noilor dezvoltari intr-o strategie pentru zona.958 lei) 2 Componenta 1 Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie Petricani Obiective specifice: .000 Euro (2.2013 Colentia – Doamna Ghica. unde trece si tramvai si se 01.Petricani Consiliul Local al PS2 Componenta 1: si PMB Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.2011 30.promovarea imaginii zonei Plumbuita – Steaua Rosie .07.2010 31. Colentina – Sos.04. Fundeni Componenta 2: 5.532.000 Euro (23. Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Fundeni si Str.000 Euro (128.000. Perioada de implementare Denumire proiect Solicitant Obiectiv si activitati propuse Anul inceperii Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .06. inclusiv drum de halaj.500.2013 Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.2011 31.Petricani cu Consiliul un set de masuri de Local al PS2 reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .

2 2 2 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. Amenajarea complexa a Local al PS2 Ca obiective specifice. proiectul isi propune: 01.862.06.500.100.500. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine 01.ameliorarea calitatii mediului ambiant . locuri Consiliul .000 Euro (6.330. 01.2010 malurilor de pe lacul si PMB cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.07. prin Componenta 6: imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Amenajarea de noi spatii Municipiului Bucuresti.Petricani Amenajarea de noi spatii Obiective specifice: publice (spatii verzi. Componenta 4: Ca obiective specifice.2010 Amenajarea complexa a si PMB in special a spatiilor recreationale zonei vestice a lacului • imbunatatirea gradului de protectie a mediului Plumbuita inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement • intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Componenta 5 Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Componenta 5: mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie .07. Plumbuita (aferenta zonei in special a spatiilor recreationale Steaua Rosie. Plumbuita) cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului 31.000 Ron) 31. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.000 euro (14.2011 1.2011 3.06.000 RON) 31.06.07.000 euro (8. zona Plumbuita – Steaua publice (spatii verzi) – Consiliul Rosie – Petricani.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de utilitate publica in zona petrecere a timpului liber Plumbuita .000 RON) 202 .2011 2.Local al PS2 Manastirul Plumbuita si PMB Crearea unui parc de .2010 de joaca) in cartier .intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.770. proiectul isi Consiliul pregătirea lor pentru noi propune: activităţi economice Local al PS2 • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate. prin intermediul carora va fi Amenajarea terenurilor şi transpus in realitate obiectivul general.

crearea de noi locuri de parcare Plumbuita – Steaua Rosie .reducerea cheltuielor la energie electrica 01.2012 Componenta 9: 1.08.2011 Componenta 8: 60.Petricani mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .000 RON) Componenta 8: Componenta 8: 01.sporirea confortului in utilizarea spatiului carosabil si Componenta 9: Crearea de al trotuarelor parcari supraterane in zona .09.inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.330. precum si a Utilizarea tehnologiei celor ce tranziteaza sectorul /zona prin montarea si celulelor fotovoltaice Consiliul modernizarea sistemului de iluminat public utilizand pentru iluminatul pe timp Local al PS2 energia solara (celule fotovoltaice).2010 31.Petricani Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea vizibilittaii si sigurantei cetatenilor din zona Plumbuita – Steaua Rosie . Consiliul Componenta 8: Crearea de .09.2012 500.000 euro (2.000 euro (6.200 RON) Componenta 9: Componenta 9: 01.mai buna utilizare a spatiilor publice .08. care ofera: .000 lei) 203 .08. 2 2 3 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Componenta 7 Consiliul Plumbuita – Steaua Rosie Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si Local al PS2 .cresterea sigurantei cetatenilor .000 euro (253.cresterea culturii sportive si civice la nivelul Local al PS2 sectorului piste ciclabile (Ricinului – si PMB Obiective specifice Componenta 9: Parcul Plumbuita – Colentina) .Petricani si PMB Obiective specifice: optimizarea circulatiei in zona Componenta 7: Sisteme de management al traficului Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si serviciilor publice in zona mobilitatii in zona Plumbuita – Steua Rosie .2011 200.000 Euro (844.000 RON) 01.500.2011 31.2010 31.110.cresterea traficului rutier alternativ si crearea in zona un circuit turistic pentru biciclisti.Petricani.06.Petricani .2010 31.07.Petricani Plumbuita – Steaua Rosie Obiective specifice Componenta 8: . de noapte Obiectivul specific: achizitia si instalarea de lampadare publice bazate pe panouri solare.09.

prevenirea si combaterea actelor de violenta.000 euro (in functia de devizul elaborat in faza de pre-fezabilitate) (8.2010 al actelor ilicite. Obiectiv specific: extinderea sistemelor de alimentare 01. Obiectivul specific consta in realizarea unui studiu de oportunitate tinand cont de scenariile de dezvoltare prezente si viitoare ale cartierului.2010 31.05.12. responsabilizarea.Stabilirea zonelor unde trebuie intarita siguranta publica.asigurarea comunicarii intre locuitori si politisti.12.12.07.2010 cu apa si canalizare la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie .12.000 Euro (105. .2010 31.07.2011 31.cresterea sigurantei si a ordinii publice.Cresterea efectivului de politisti in zonele considerate periculoase. prin reorganizarea interna a politiei comunitare (realocari.000 Eur (126. Principali activitatii din proiect: .2011 30.440. 01. Obiectivul specific urmareste marirea numarului de politisti in zonele unde se inregistreaza un nivel ridicat 01.000. Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei.000 Euro 204 . 01.000 lei) 31.01.01.600 RON) 5 Studiu de oportunitate Consiliul privind necesitatea crearii Local al PS2 de noi linii de transport Consiliul Local al PS2 Extinderea retelelor de apa in si canalizare parteneriat cu PMB Obiectivul general al proiectului urmareste analizarea necesitatii crearii de noi linii de transport public in urma dezvoltarii cartierului. Proiectul urmareste: .2010 710. Obiectivul general este cresterea sigurantei locuitorilor si prevenirea criminalitatii.Petricani.stimularea colectarii selective . . angajari de personal).2010 2.600 RON) 6 7 Consiliul Local al PS2/ Politia Comunitara Marirea numarului de si Politia politisti in vederea Capitalei asigurarii securitatii (Ministerul locuitorilor zonei de Interne si Reformei Administrati ve) 8 Sistem de supraveghere Consiliul Obiectivul general al proiectului: imbunatatirea conditiilor de viata si a conditiilor de mediu.2010 25.07. . .reciclarea unui volum mai mare de deseuri 01.000 Euro (126.2010 30.4 Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Consiliul Local al PS2 in parteneriat cu operatorul de salubrizare Obiectiv general: crearea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor la nivelul Sectorului 2 Obiective specifice: .500 RON) 31.schimbarea mentalitatii locuitorilor zonei Plumbuita Steaua Rosie – Petricani si a comportamnetului acestora fata de mediu.

05.04.000 RON) 30. precum si suport persoanelor varstnice.000 Euro (506. selectarea 30. mecanica.04. Acest centru poate sa furnizese accesul rapid la servicii medicale primare si sa ofera servicii persoanelor aflate in dificultate. (2. Obiectiv specific este instalarea unui sistem de supraveghere stradala. de asistenta sociala si medicala. Elaborarea documentatiilor de atribuire.220. Bucuresti securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie .2010 si pregatirea acestora in meserii solicitate la nivel de sector si la nivelul municipiului Bucuresti (constructii.video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Local al PS2 in parteneriat cu Politia Comunitara.07.Petricani prin realizarea infrastructurii de asistenta sociala si medicala.996. ingrijire medicala.2012 1. Directia de Protectie Sociala 10 Furnizare de asistenta medicala primara in cadrul centrului de asistenta sociala Consiliul Local al PS2. hrana si socializare. Bucuresti Agentia Nationala Ocupare Fortei Munca al / de a de Obiectivul general al proiectului urmareste imbunatatirea starii de sanatate si siguranta a populatiei varstnice din zona Plumbuita –. etc).200 RON) 9 Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice (Clubul Seniorilor) Consiliul Local al PS2. Obiectivul General al proiectului urmareste gradul de absorbtie a persoanelor dezocupate in piata muncii si imbunatatirea gradului de integrare in comunitate a populatiei rrome.000.2011 120.000 Euro (2.05. Sector 2. Obiectivul specific consta in identificarea persoanelor rrome fara pregatire initiala. Obiectivul specific consta in modernizarea unui imobil si transformarea acestuia intr-un centrului 01. Activitatii prevazute: 1. specializate. evaluarea. 01.2010 afectate de fenomenele sociale. Directia de Protectie Sociala 11 Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. Obiectivul general este imbunatatirea starii de sanatate a locuitorilor prin oferta de servicii de asistenta medicala in clubul Seniorilor a diverselor grupuri 01.07. cu sau fara loc de munca.110.Petricani.2010 de asistenta sociala si medicala care sa furnizeze servicii complexe. lansarea licitatiei publice.000 Euro (4. Serviciile acordate in cadrul acestui centru de asistenta sociala sunt: consiliere.000 RON) 01. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara Consiliul Local PS2.2012 500. care sa asigure prevenirea si combatearea actelor de violenta in spatiile publice.400 RON) 205 .

Lansarea licitatiei publice.805. 2.877. selectarea si contractarea companiei (iilor) care vor furniza cursurile de pregatire profesionala.2. Bugetul estimat al proiectelor eligibile pe Axa 1.si contractarea companiei (iilor) care se va/vorocupa de intocmirea dosarului de finantare. crt Denumire proiect Solicit ant Perioada de implemen tare Obiectiv si activitati propuse Buget proiect 206 . 3.000 Euro 34.000 Euro (146. Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat TOTAL 34. 4. Monitorizarea implementarii proiectului.100 RON) 4.1 Nr . Elaborarea dosarului de finantare (cererea de finantare si documentele suport) conform specificatiilor din Ghidul Solicitantului aferent Programului Operational in cadrul caruia se aplica pentru obtinerea finantarii nerambursabile.805.4. evaluarea.

1 Trimitere cereri de oferte 5.2 Colectare si analiza oferte 7.1 Trimitere cereri de oferte 7. Elaborare si depunere proiect 6.1 –Centre urbane 6. Demararea procedurii de achizitii publice pentru serviciile de proiectare. inclusiv drum de halaj Consil iul Local al sector ului 2 2010 2 0 1 2 29.3 Semnare contract de finantare 7.090000 RON) 207 . pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor • Imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare Activitatile concrete ale proiectului sunt urmatoarele: 5.3 Selectie furnizori servicii 8.1 Intocmire proiect conform ghidului POR 1. dotari 7. Lucrari de constructii si instalatii in vederea realizarii investitiei 8.3 Selectie furnizori servicii 6. printr-o abordare policentrica.62 609.000 Euro (40.Val Co oar ntri A buti e n e ner ul am pro Anul fi bur prie incep n sabi cost erii al uri la iz soli elig ar cita ibil ii e ta (lei) (lei) Obiectiv pe termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani. 59.0 1.500.2 Colectare si analiza oferte 5.8 9.1 Amenajare protectia mediului Cos turi neel igib ile (lei) Valoarea investitiei TOTAL (lei) (inclusiv TVA) este de 1 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Plumbuita.2 Depunere cerere de finantare cu anexe 6. Achizitii publice pentru servicii de constructii. asistenta tehnica si consultanta cu urmatoarele subactivitati: 5.60 368 32 0 RO RO RO N N N 9. Obiectivele specifice care vor fi atinse prin intermediul proiectului Modernizare strazi Cartierului Plumbuita – Steaua Rosie .Petricani sunt: • Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane.

Organizarea de interviuri 7.5 719. Achizitie bunuri lista de dotari: (soft management integrat.2 Panou descriere proiect 6.996.1. Angajarea personalului 7.2. securitatii locuitorilor din zona Plumbuita – Steua Rosie .2 Asistenta tehnica 8. Training 8.Petricani. Principalele activitati din proiect: 2010 • Organizarea Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) • Indeplinirea formalitatilor de achizitie publica • Realizarea proiectului de executie • Achizitia echipamentelor si executia lucrarilor de instalare si testare a sistemului de supraveghere • Auditul proiectului • Asigurarea activitatilor de informare si publicitate • Scolarizarea si instruirea operatorilor sistemului 710.4 Anunt inchidere proiect 6. Obiectivul specific al proiectului: Supravegherea video permanenta (24/7) si in timp real a zonei delimitate de zonei delimitate de peninsula Tei Toboc si peninsula Plumbuita. precum si a unor obiective locale de interes cuprinse in aceasta zona.5 Placa comemorativa 7.4 Constructii 5. Publicitate si marketing 6.57 42 088 0 RO RO RO N N N 208 . Centralizarea Cv-urilor 7.23 45.6.2 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Consil iul Local al Prima riei Sector 2 8.200 RON) 2 0 1 1 2. Inchidere proiect Obiectivul general este imbunatatirea sigurantei.000Euro (2. combatere si instrumentare juridica a infractiunilor si cresterea gradului de protectie a mediului. gestiune. urmarire a investitiilor urbane) 6.3. modernizarea managementului operational si al resurselor. 1. eficientizarea activitatilor de depistare.3 Organizare de santier 8.3 Anunt de progres 6. Angajarea de personal si training 7.4. planificare.1 Anunt incepere proiect 6. Anuntarea posturilor disponibile 7.

500. prin intermediul carora va fi transpus in realitate obiectivul general.ameliorarea calitatii mediului ambiant . Obiectiv e termen lung: imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie . Ca obiective specifice.imbunatatirea calitatii spatiului public pe margine Manastirul Plumbuita . prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.000 Ron) 2 0 1 1 4.04 4.3 Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Consil iul Local al PS2 si PMB Crearea unui parc de utilitate publica in cartierul Plumbuita Consil iul Local al Sector ului 2 al Munic ipiului Bucur esti 4 Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.770.Petricani.000 RON) 209 . a serviciilor de audit si a lucrarilor de constructii – 3 luni Negocierea si incheierea contractelor – 1 luna Executarea lucrarilor de constructii prevazute – 8 luni Monitorizarea implementarii proiectului – 12 luni Auditarea cheltuielilor proiectului – 8 luni (in paralel cu executarea lucrarilor de constructii) Informare si publicitate – 3 luni (intermitent. in special a spatiilor 2010 recreationale • imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator • controlarea nivelului lacului • utilizarea lacului pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement intretinerea si igenizarea mult mai simpla a lacului Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala. Principali activitati din proiect: Derularea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea serviciilor 2010 de management al executiei proiectului (care vor include si asistenta pentru derularea activitatilor de informare si publicitate).000 euro (14.80 0 0 0 RO RO RO N N N 3. proiectul isi propune: • cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.330. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in setorul 2 al Municipiului Bucuresti.2 4. zona cartier Plumbuita – Steua Rosie .24 3.intarirea identitatii si imbunatatirea imaginii locale. si in special cu o luna inainte de finalizarea acestor lucrari). zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.000 Euro (6.98 2. pe parcursul derularii contractului de lucrari. 2 0 1 1 8.Petricani Obiective specifice: .54 0.crearea de spatii verzi si oferirea de facilitati de petrecere a timpului liber .500.51 96.16 5.58 9.20 16 4 0 RO RO RO N N N 1.71 1.

Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 .5 Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. proiectul isi propune: cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate.000 8980160 2245040 3544800 14770000 3.862.000 210 .000 euro 13.048.100. prin imbunatatirea infrastructurii urbane in sectorul 2 al Municipiului Bucuresti.000 4714584 96216 1519200 6330000 1.000 2231570 45542 719088 2996200 710.500.88 70 (8.500.000 Euro TOTAL 73.4 6.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. inclusiv drum de halaj Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 3 . locuri de joaca) Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Contributie proprie Valoare nerambursabila costuri Costuri solicitata (Lei) eligibile (lei) neeligibile (lei) Total (lei) Total (Euro) 29859032 609368 9621600 40090000 9. 2 0 1 1 660 041 8 RO N 2. Ca obiective specifice. in special a spatiilor 2010 recreationale cresterea gradului de siguranta a populatiei imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator rezolvarea probleme de scurgere apei din lac in raul Colentina creare o noua destinatia turistica in Bucuresti.000 Euro) Denumire proiect Proiect 1 .Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.000 0 RON) RO RO N N Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat 17.12 2. Plumbuita) Consil iul Local al PS2 si PMB Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea calitatii vietii si a gradului de coeziune sociala.500.310.200 RON (17. Plumbuita.310. zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani.

310.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie.000 73048200 17. Plumbuita) 6600418 52385764 13470 3009636 2126880 17531568 8862000 2.000 Total 211 .100.Proiect 5 .

4.5. Plumbuita. locuri de joaca) .an) Proiect 1 . inclusiv drum de halaj Componenta 2: Pasaj suprateran Sos.Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . D-na Ghica Componenta 3: Pasaj suprateran Sos.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Proiect 2 .Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Componenta 6: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Perioada de implementare a proiectelor 4. Gherghitei Componenta 4: Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Componenta 5: Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie .5. Plumbuita) Componenta 7: Sisteme de management al traficului Componenta 8: Crearea de piste ciclabile 212 . Fundeni si Str.1. Perioada de implementare a proiectelor POR 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna.Petricani Componenta 1: Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Colentina intersectie cu str.

inclusiv drum de halaj” dureaza 12 luni.(Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Componenta 9: Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita Proiect 3 .5. Perioada de implementare a proiectelor eligibile pe Axa 1.2.Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect 5 . 2.Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Proiect 4 .Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect 11 . cu implementarea prevazuta de la 1 ianuarie 2009 pana la 1 ianuarie 2011. trebuie mentionate urmatoarele: 1. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 4.1 Perioadele de implementare a celor cinci proiecte de dezvoltare sunt programate pentru perioada 2010-2011.Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Proiect 8 . cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (iulie 2010 – iulie 2011). “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” dureaza 12 luni.Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Proiect 9 .Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice Proiect 10 .“Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. Plumbuita.Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect 7 . 213 . Referitor la cele cinci proiecte.Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier.Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Proiect 6 .

5.Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Proiect 4 . dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna).an) Proiect 1: “Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.“Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” 214 . cu implemntarea prevazuta pentru ani 2010. cu implementarea prevazuta pentru anii 2010-2011 (inceput prevazut pentru 1 iulie 2010). inclusiv drum de halaj” Proiect 2 – “Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii” Proiect 3 .2011 (iulie 2010 – iulie 2011).2011 (iulie 2010 – iulie 2011) . din care durata de executie 8 luni. Plumbuita.3. Tabelul urmator reprezinta starea desfasurarii lucrarilor prevazute: 2 2 2 2 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 2 3 I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI I A S O N D I F MA MI a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u u u e c o i a e a p a u n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n l g p t v c n b r r i n Implementarea (luna. “Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita” dureaza 12 luni. cu implementarea prevazuta pentru ani 2010.“Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” Proiect 5 . „Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita” dureaza 12 luni. “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita” dureaza 12 luni. dar cu durata de executie de 8 luni (lucrari vor incepe dupa iarna). 4.

Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Colentina intersectie cu str.6. Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 7 Proiect 8 Proiect 9 Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie. D-na Ghica Pasaj suprateran Sos. Plumbuita.6 Harta zonelor de actiune a proiectelor 4.Petricani 1. 7. Harta zonelor de actiune a proiectelor cu finantare POR Scopul principal Proiect 1 Proiect 2 Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Plumbuita – Steaua Rosie . Gherghitei Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice . 9. locuri de joaca) .4.Petricani cu un set de masuri de reconfigurare spatiala conform prevederilor prezentului Masterplan Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie . 6. 2. inclusiv drum de halaj Pasaj suprateran Sos. 5. Plumbuita) Sisteme de management al traficului Crearea de piste ciclabile (Ricinului – Parcul Plumbuita – Colentina) Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita harta 2 harta 3 harta 3 harta 4 harta 5 harta 6 harta 7 harta 8 harta 9 harta 10 harta 1 harta 11 harta 12 si harta 13 harta 14 harta 15 harta 16 harta 1 Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte malul lacului Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de transport in peninsula Tei toboc si in peninsula Plumbuita Extinderea retelelor de apa si canalizare Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice 215 . Fundeni si Str. 8.1.Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi. 4. 3.

2. inclusiv drum de halaj 216 .Proiect 10 Proiect 11 Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din cartier. a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara harta 16 harta 1 Harta 1 – Zona de actiune urbana “Plumbuita – Steua RosiePetricani” (Proiecte nr.Proiect nr. Componenta 1 . 1 si nr. 11) Harta 2 . Plumbuita.Modernizare străzi cartierul Steaua Roşie.

Colentina intersectie cu str.Pasaj suprateran Sos. 2. D-na Ghica si compunenta 3 . componenta 5 – Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita Harta 6 . 2. Componenta 2 . componenta 4 –Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita Harta 5 .Proiect nr. 2.Proiect nr.Harta 3 .Proiect nr.Proiect nr.Pasaj suprateran Sos. 2 – Componenta 6 . Gherghitei Harta 4 .Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul (aferenta zonei Steaua Rosie. Fundeni si Str. Plumbuita) 217 .

2 – Componenta 9 . 3 – Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte 218 .Harta 7 .Crearea de parcari supraterane in zona Manastirea Plumbuita) Harta 10 .Sisteme de management al traficului Harta 8 .Proiect nr.Proiect nr.Proiect nr. 2 – Componenta 8 – Creare de piste ciclabile Harta 9(Proiect nr. 2 –Componenta 7.

Proiect nr.Proiect nr.Proiect nr.Harta 11 . 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de apa Harta 14 . 6 – Extinderea retelelor de apa si canalizare) – Retea de Canalizare Harta 13 . 7 – Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei 219 .Proiect nr. 5 – Studiu de oportunitate privind necesitatea crearii de noi linii de tran sport in peninsula Tei Toboc si in peninsula Plumbuita Harta 12 .

10 – Modernizarea unui centru de asistenta sociala acordata persoanelor varstnice si furnizarea de asistenta in cadrul centrului de asistenta sociala 4.6. 8 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii Harta 16 .1 Localizarea celor cinci proiecte integrate de dezvoltare propuse pentru obtinerea de finantare in cadrul Programului Operational Regional .2. 9 si nr.Proiect nr.Harta 15 .axa prioritara 1 este urmatoarea: 220 . Harta zonelor de actiune a proiectelor eligibile pe Axa 1.Proiect nr.

Sold. Cap. Pentru a fi vizualizate mai usor le-am evidentiat in violet. Cu privire la acest proiect.Petricani.Proiect 1 – Modernizare strazi cartierului Plumbuita Steaua Rosie . Ivarului Linotipului Litoralului Logofatul Cirstea Lopetii Marin Ion. in tabelul ce urmeaza graficului sunt prezentate strazile ce vor fi reabilitate. Magura Vaii Memoriei Mica Neagota Olanelor Paraschiv N. Afirmarii Aristotel Beiu Constantin Brana Culmea Fagarasului Elevatorului Ferestrei Folclorului Gherghitei Ghimbav Gimalau Ineu Ispir. Palamidei Pietrisului Plumbuita Porumbaceanu Ion Raul Colentina Radulescu Polixenia Ricinului Safirului Stanga Ion Cap. Steaua Rosie Sipca Strandul Tei Tamaioarei Tudor Mihai Tane Dumitru Tiglelor Zamfir Gheorghe 221 . Sold. astfel incat este mult mai bine definita si zona rezidentiala din cadrul perimetrului pe care il avem in studiu. Petre. Parau nicolae Paroseni Pascale Stefan. incluziv drum de halaj.

imbunatatirea gradului de protectie a mediului inconjurator.Petricani. Localizarea lor exacta va fi definita mai apoi in fisa de proiect. am incercta sa localizam camerele video in zonele strategice ale cartierului.Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi economice – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita”. Proiectul isi propune cresterea suprafetei spatiilor publice modernizate in zona vestica a lacului Plumbuita. pe baza indicatiilor primite de la Politia Comunitara. In graficul alaturat. un control sistematic al nivelului lacului si intretinerea si igenizarea mult mai facila a lacului. asa cum se poate observa si pe harta zonei) va fi pe toata durata anului pentru activitati recreative si de agrement. Proiect 3 . tinand cont si de rezultatele studiului de fezabilitate si a analizelor cost-beneficiu. utilizarea a zonei vestica lacului (in galben. este prevazuta si o noua conducta pentru a decanta apelor din lac in raul Colentina. Prin acest proiect. Pentru o scurgere mai eficienta a apelor.Proiect 2 – Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Plumbuita – Steaua Rosie. 222 .

adica in zona de centru-nord est a perimetrului studiat. cuprind zona Steua Rosie si peninsula Plumbuita. 223 .Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani: “Crearea unui parc de utilitate publica in zona Plumbuita”. Proiectul se va desfasura pe toata parte nordica a malului lacului Plumbuita. Proiect 5 . Str. Ricinului si Manastirea Plumbuita.96 ha si este localizat in patratul verde din grafic alaturat.Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi) – Amenajarea complexa a malurilor de pe lacul Plumbuita (aferenta zonei Steaua Rosie. Asa cum se poate observa si pe harta zonei.Proiect 4 . Plumbuita). Teren unde va fi amenajat un parc de utilitate publica este in suprafata de 1. Plumbuita. viitorul parc va fi construit intre Str.

1 Justificarea metodologica Procesul ce duce la identificarea planului integrat de dezvoltare durabila este definit ca fiind principala metoda in cadrul careia. Prin acest proces de supraveghere in timp. rezultatul unui proces decizional organizat.Petricani” explica relatiile existente intre departamentele aplicantului si partenerii publici si privati care conteaza in procesul de programare strategica a perimetrului Plumbuita – Steua Rosie . in functie de calitatea acestora si a maturitatii proiectelor prin care se vor implementa aceste planuri). • Dezvoltarea unui proces de implementare a strategiilor. Aceasta prezentare urmareste asigurarea conditiilor de implementare a proiectelor existente in cadrul Planului Integrat si.Petricani si ulterioara implementare a acestuia reprezinta. 4. coordonarea dintre continutul planului si documentatiile ce fac referire la proiectele propuse pentru obtinerea de finantare prin intermediul Axei 1. avand ca instrument aprecierea veniturilor realizate odata cu punerea in practica a planului. elaborand printr-o atitudine deschisa si flexibila. Identificarea partenerilor strategici in etapa de elaborare a Planului Integrat “Zona Plumbuita – Steua Rosie .7. Managementul implementarii Managementul implementarii presupune implementarea Planului Integrat de Dezvoltare si proiectele integrante ale acestuia. in acelasi timp.2. • Definirea unui instrument de monitorizare a rezultatelor intermediare si finale. Principalele etape ale proiectului de planificare strategica au in general urmatoarea alcatuire: • Analiza de mediu interna si externa. In cele ce urmeaza se face o descriere a conditiilor si metodelor de administrare a implementarii Planului Integrat. se urmareste determinarea performantelor si a rezultatelor implementarii. menita sa realizeze un acord intre diferitii agenti si grupuri de interese. propriile investitii. printr-un efort comun si sustinut. considerand sistemul de inteventii necesare dezvoltarii sale intr-un cadru organic si global. in functie de un aspect care puncteaza pe impartasirea activa a deciziilor.1 a Programului Operational Regional (Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane se va asigura in totalitate din axa prioritara 1 a POR. Elaborarea Masterplanului pentru zona Plumbuita – Steaua Rosie . dar si a aspectului economic si social. • Formularea strategiilor si a planurilor de devoltare pentru zonele de interventie si definirea prioritatilor (sub un aspect organic si global). aria urbana a sectorului 2 si societatile locale care opereaza aici pot construi. • Identificarea actorilor organizarii si a diferitelor competente de profil. Intreg procesul este caracterizat de participarea publica in diferitele faze de costructie. b) definirea metodelor si a resurselor umane si materiale pentru concretizarea obiectivelor.7 Managementul implementarii planului integrat 4.Petricani si in relatia reciproca de interdependenta. planurile respective urmand a fi selectate pe baze competitive. Obiectivul actiunii planului strategic este de fapt acela de a ordona cerintele de transformare a centrului de actiune urbana. indiferent de sursa de finantare (POR – prioritate principala sau 224 . propriile politici. totul pentru o optimizare a eficientei. o viziune comuna si dinamica a propriului viitor si a propriei pozitii competitionale.7. propriile alegeri prioritare. asadar. Planul de dezvoltare durabila cuprinde si un desfasurator ce va permite monitorizarea evolutiei mecanismelor de implementare. alcatuit pe de o parte dintr-o analiza specifica a contextului planului si pe de alta parte din propuneri creative: a) programul obiectivelor. c) sistemul de control al rezultatelor proiectelor propuse.4.

impactul implementarii strategiei. Evaluarea corecta a potentialului zonei de interventie.Directia Managementul Proiectelor si Integrare Europeana va sustine activitatea echipelor de implementare asigurand transferul de know how privind implementarea proiectelor cu finantare externa. tehnica si financiara din acest document vor implementa Planul Integrat de Dezvoltare in timpul si in conditiile estimate. un buget total de aproximativ 146.000 Euro milioane de Euro (finantare proprie si confinantare din fonduri externe). planificarea pe termen scurt urmareste atragerea finantarii externe prin Programul Operational Regional. luand in considerare si disponibilitatea de finantare sau cofinantare a Primariei Sectorului 2. Modul de bugetare temporara si financiara a proiectelor este factorul in functie de care este realizat managementul. Unitatea formata din reprezentanti ai principalelor directii cu atributii in domeniul dezvoltarii urbane: . etapa ce poate fi aplicata la nivel local prin functionarii instruiti. In continuare se ve descrie cum capacitatea operationala. intrucat procedura publica de implementare a proiectelor poate cauza aceasta prelungire si de asemenea.310.200 milioane lei (17. 225 . ca o consecinta logica a unui Masterplan care vizeaza solutionarea diverselor probleme pe termen scurt si mediu. in limitele bugetului si folosind resursele de care dispune beneficiarul.805. adica 34.1. Axa 1. timp si resurse. Evaluarea procesului de formare a planului integrat este un element esential in economia proiectului.Petricani” este de 3 ani. Un management performant va asigura atingerea obiectivelor in conformitate cu standardele propuse. un plan integrat este relevant pentru o zona de actiune urbana.000 Euro). Pentru a contracara posibilele probleme de management sau de coerenta in desfasurarea proiectului. activitate vitala pentru implementarea proiectului.Directia Economica va asigura resursele financiare necesare implementarii proiectelor.Directia Urbanism si Gestionarea Teritoriului va sprijini implementarea proiectelor din perspectiva reglementarilor urbanistice. Se estimeaza ca perioada de finantare pentru finantarea si implementarea Planului Integrat „Zona Plumbuita.Directia Juridica va asigura suportul necesar privind aspectele juridice din cadrul proiectelor.100 RON.048. Similar administratiei.877. respectiv 2010-2013. Procesul de coordonare a activitatilor interdependente pentru asigurarea conditiilor in vederea atingerii obiectivelor prezentului proiect de investitii reprezinta managementul proiectului. Intrucat pentru perioada 2010-2013 este estimata o implementare a unor proiecte individuale in valoarea de aproximativ 73.alte surse de finantare). . . si din punct de vedere financiar. Perioada de implementare estimata poate depasi 2 ani. necesitatile sale si oportunitatile viitoare reprezinta obiectivele urmarite de metodele de implementare.Steaua Rosie . . sunt urmarite trei etape principale • Evaluarea ex-ante: necesara pentru distribuirea adecvata a resurselor • Evaluarea intermediara: necesara pentru a determina daca strategia urmarita este eficienta si modul in care se poate optimiza managementul • Evaluarea ex-post: analiza rezultatului. S-a creat o Unitate de Implementare a Planului Integrat coordonata de Primarul Sectorului 2. la timp. asigurand un echilibru optim intre performanta.

Evaluarea se va realiza dupa parcurgerea etapelor cheie. rolul managerului de proiect si al echipei fiind determinant in sensul ca astfel se vor stabili eventualele corectii necesare in derularea proiectului. Grupul de Coordonare este compus din: Manager coordonator.Ion Marin Reprezentant Dir. . Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP. Director DE. Director Bogdan Parvanu Reprezentant DRP. autorizatii si in ceea ce priveste reglementarile referitoare la investitiile publice. Director Elena Nita Reprezentant DUGT.Economica.Directia Investitii si Servicii Publice se va implica in rezolvarea problemelor ce tin de avize. Se va avea grija sa existe un flux informational permanent astfel incat toti participantii sa dispuna de informatiile necesare. Director DMPIE. Planificare si Managementul Calitatii va asigura monitorizarea indeplinirii indicatorilor la nivelul planului integrat si este responsabil de asigurarea calitatii in derularea activitatii. - 226 .Serviciul Strategii. Juridica. Director Corneliu Drug In procedura de evaluare interna sunt implicati toti membrii unitatii.Angela Toderita Reprezentant Dir. evaluarea propusa fiind una participativa. inclusiv elaborarea unor proceduri de lucru care sa asigure indeplinirea obiectivelor propuse. acorduri.

4. 3. estimarea bugetelor. Plan de Afaceri.Astfel. evaluarea masurilor propuse in cadrul planului integrat si verificarea legalitatii proiectului integrat. Unitatea de Implementare al Planului Integrat va urmari: definirea prioritatilor de finantare propuse si. Studii de Impact). Realizarea caietelor de sarcini cu scopul de a face studiile de fezabilitate necesare aplicarii masurilor propuse (Studii de Fezabilitate. Analiza Cost-Beneficiu. Identificarea nevoilor si evaluarea posibilitatilor de atingere a obiectivelor propuse 2. Sarcinile presupuse de managementul Planului Integrat „Zona Plumbuita – Steaua Rosie – Petricani” sunt: 1. nevoilor de cofinantare si sumelor necesare. adaptarea noile cerinte legale (daca este cazul) si elaborarea Cererilor de Finantare. verificarea eligibilitatii acestora. Evaluarea initiala a costurilor de proiectare si a costurilor necesare pentru a implementa masurile propuse. 227 . totodata. alegerea indicatorilor de monitorizare si evacuare. Reevaluarea Planului Integrat.

10. proiectul urmeaza schema de mai jos. etc. Obtinerea Hotararii Consiliului Local Sector 2 pentru obtinerea finantarii proiectelor prioritare si asigurarea co-finantarii din bugetul local. AM. este sustinuta la nivel de management de o structura responsabila atat in ceea ce priveste managementul tout court. si institutionale. 11. CV-uri. Inserarea elementelor tehnice si financiare in PIDU si in Cererile de Finantare a proiectelor. MDRL): conditie necesara pentru ca lucrarea facuta la nivel de proiect sa poata fi efectuata pana la implementare. Analiza informatiilor.5. Vor fi stabilite structurile unitatilor de implementare la nivel de proiect astfel incat membrii acestora sa acopere activitatile tehnice. 7. proiectul trece la nivelul de implementare care. In cazul unui feedback pozitiv. Inainte de a fi pus in practica. Realizarea unei dezbateri publice si inserarea propunerilor celor implicati. cat si controlul financiar.). Obtinerea Acordurilor si Avizelor necesare masurilor propuse si realizarea Documentelor Administrative pentru depunerea Cererilor de Finantare (Certificat Fiscal. 8. 228 . Depunerea documentatiei de finantare la OI ADR Bucuresti Ilfov. Scrisoare de bonitate financiara. economice. 12. 9. 6. Realizarea achizitiei publice. Acesta trebuie sa fie evaluat si aprobat de autoritatile competente (OI. Titluri de Proprietate sau Contracte de Inchiriere. prin monitorizarea unei unitati specifice. Realizarea variantei finale a PIDU si a cererilor de finantare.

a proiectelor individuale si de indeplinirea obiectivelor. Unitatea de Implementare a Proiectului va fi constituita din : ■ manager de proiect ■ responsabil tehnic ■ responsabil financiar ■ responsabil cu achizitiile ■ consultantul 229 . ■ contractarea serviciilor de management de proiect cu rolul de asistenta in implementare.Petricani. In vederea implementarii cu succes a proiectelor Consiliul Local al Sectorului 2 in calitate de beneficiar al finantarii nerambursabile va asigura la nivelul fiecarui proiect individual: ■ infiintarea Unitatilor de Implementare a proiectelor. Unitatea de Implementare la nivel de proiect individual Scopul infiintarii Unitatii de Implementare la nivel de proiect individual este sa asigure implementarea cu succes si la timp a proiectului. responsabili de desfasurarea curenta a activitatilor si a subactivitatilor Planului. monitorizata si evaluata de un Grup de Coordonare care va fi compus din Membrii echipei manageriale a Planului Integrat de dezvoltare urbana a zonei Plumbuita – Steaua Rosie .Activitatea echipelor va fi sustinuta. UIP este responsabila de respectarea obligatiilor delegate de Autoritatea Contractanta catre Beneficiar. Componenta.

■ Elaborarea draft-ului raportului de progres. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari. Informarea publicului in procesul elaborarii planului 5. ■ Monitorizarea activitatii firmei care va asigura managementul proiectului finantat. s-a organizat o consultare publica. ■ Asigurarea respectarii cerintelor si procedurilor de identitate vizuala.1. ■ asistenta in elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare. ■ Asigurarea managementului de risc al proiectului. ■ asistenta la intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare. prin care se organizează grupuri consultative. 5. ■ Monitorizeaza activitatea firmei care va asigura managementul proiectului finantat.Steaua Rosie . ■ Asigura comunicarea dintre beneficiar si Organismul Intermediar. ■ Asigurarea comunicarii dintre beneficiar si Organismul Intermediar. procesul decizional a fost imbunatatit mai ales prin 230 . consultarea publicului reprezintă un schimb interactiv de informatii. ■ Realizarea si monitorizarea achizitiilor publice de servicii si lucrari. Activitatile desfasurate la nivelul UIP vor consta in: ■ Monitorizarea evolutiei proiectului sub aspectul incadrarii activitatilor in bugetul estimat si in graficul de timp.Petricani in decizia de politica publica şi de a incuraja exprimarea lor libera fata de autoritatea publica. ■ Asigura respectarea cerintelor si procedurilor de identitate vizuala. ■ urmarirea indeplinirii indicatorilor asumati prin documentatia de finantare. o elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare o intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. ■ Asigura managementul de risc al proiectului. ■ asigurarea respectarea legislatiei specifice domeniului pe durata efectuarii lucrarilor de investitie. Consultantul (Firma de Management de Proiect) va dispune de experti cu calificari si abilitati necesare pentru : ■ Pe durata lucrarilor de constructie asigura respectarea legislatiei specifice domeniului abordat de investitie. ■ Aprobarea draft-urilor rapoartelor de progres si a raportului final elaborate de consultant ■ intocmirea cererilor de pre-finantare si de rambursare.Atributiile Unitatii de Implementare a Proiectului constau in evaluarea interna si raportarea progresului proiectului catre organismele abilitate.1 Consultarea publica Forma sustinuta de asociere a societăţii ca întreg.1 Informarea publicului 5. Pentru a implica populatia si comunitatea de afaceri din zona Plumbuita . interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media. ■ asistenta la intocmirea notificarilor privind depunerea cererilor de pre-finantare / rambursare pentru trimestrul urmator. In acest fel. ■ participarea la vizitele pe teren.

faptul ca s-au aplicat proceduri eficiente de colaborare la toate nivelurile din cadrul administratiei publice. Scopul consultării publice a fost acela de a colecta opiniile populatiei si comunitatii de afaceri cu privire la continutul, la strategie, la obiective si masurile Master planului de dezvoltare durabila a zonei, optiunile de dezvoltare propuse si potentialele proiecte de dezvoltare pentru obtinerea acceptului din partea grupurilor tinta. Dezbaterea a fost organizată de Comisia de initiere a audierii publice. Comisia a fost formata din Directia Management Proiecte si Integrare Europeana. Prin dezbatere, a oferit publicului de trei ori posibilitatea de a-si exprima opiniile in legatura cu Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani. Grupurile-tinta au fost invitate la dezbatere si astfel au fost colectate multe opinii despre Master planul de dezvoltare durabila a zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Primaria Sectorului 2 a intreprins acele activitati care conduc la implicarea comunitatii in dezbaterea pe marginea documentului strategic si la colectarea acelor perceptii si necesitati care au condus la realizarea Master Planului. Actori la nivel local au constituit grupurile-tinta ale consultarii publice. Printre acestia se numără: Comunitatea locala (cca 23500 locuitori); • Reprezentanti ai Administratiei publice locale din sectorul 2 • Reprezentanti ai Agentiei de Dezvoltare Regională Bucuresti-Ilfov • Reprezentanţi ai Agentiei pentru Protectia Mediului • Reprezentanţi ai Apelor Romane şi Apa Nova • Reprezentanţi ai Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca • Reprezentanti ai mediului de afaceri • Reprezentanti ai societăţii civile • Consilieri Obstesti Ca metoda de consultare, a fost aleasă audierea publica şi care s-a derulat la sediul Primariei Sectorului 2. S-au identificat expertii necesari subiectului (actori istitutionali, tehnicieni, publicul afectat ori posibil afectat sau care are un interes in procesul decizional inclusiv organizatiile neguvernamentale relevante, mass media), fie din cadrul organizatiei proprii, fie independenti. Consultarea publica a respectat metodologiă specifică de consultare propusă prin intermediul legii 52/2003 privind transparenta decizionala. Experti ai audierii publice au colectat opiniile martorilor si au efectuat sinteza depozitiilor acestora, sub forma de raport. Există mai multe motive pentru care s-a ales audierea ca metoda de consultare publica. Acestea sunt: • Prin audierea publica orice structura de interese, de la autoritatea publica, ONG-un, coalitii, aliante, organisme, organizatii, isi aduce contributia transparenta la actul decizional al politicilor publice. • Audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii si puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere prezinta importanta. • Audierea publica ofera posibilitatea reprezentantilor administratiei publice locale de a asculta si de a auzi parerile cetatenilor inainte de a lua decizia finala. Instrumente metodologice pentru promovarea proiectului si internalizarea si externalizarea discutiilor:
231

1. Mai intai, s-a realizat o ancheta socio-economică. 2. Au fost prezentate o serie de obiective si de strategii pentru dezvoltarea integrata a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani 3. S-au organizat întalniri de lucru cu expertii Primariei si coordonatorii principalelor servicii publice la nivel de autoritate locala. Astfel, au fost consultate Departamentele Primariei si Administratia Domeniului Public, Apelor Romane, Apa Nova, Centrul National de Administrare privind Evidenta Persoanelor, Politia Comunitara; 4. S-a consultat populatia prin audiere publica pentru a identifica problemele zonale impreuna cu actori locali si actori istitutionali si pentru a face propuneri de dezvoltare. Planul integrat a fost mai apoi revizuit in functie de concluziile consultarii. 5. S-au organizat intalnirile de lucru cu actori-cheie la nivel local (Reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai Asociatii de Locatari si Proprietari); 6. La finalizarea proiectului, publicul tinta si actorii cheie la nivel decizional au fost implicati in formularea de feedback pe marginea propunerilor din Master Plan. In cazul evenimente organizate de PS2, publicul a fost consultat in procesul elaborarii planului. Publicul a trebuit sa completeze un chestionar referitor la problemele, nevoile si la cererile care nu pot fi amanate din punctul de vedere al populatiei, ale caror rezultate le-am analizat in paragrafele precedente. Intrebarile chestionarului au fost elaborate de staff-ul Directiei de Management Proiecte si Integrare Europeana şi au avut ca scop strangerea de elemente pentru a defini frecventa si dinamicile relationale a celor intervievati, starea socio-economica si de integrare, calitatea serviciilor oferite de cartier si gradul de disponibilitate in ceea ce priveste recalificarea. S-a realizat o cercetare orientata spre adunarea, in afara de necesitatile si dorintele exprimate ale cetatenilor, acelei parti ne-exprimate, care poate oferi un exercitiu de citire a starii de spirit si a emotiilor populatiei. Astfel, participantii la consultarile publice, actori cheie ai sistemului local din zona Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani, si-au expus propriul punct de vedere referitor la subiectul supus dezbaterii, ea fiind denumita in prezenta procedura martor. Aceasta consultare a populatiei si firmelor cu privire la opinia fata de intentia de reabilitare/dezvoltare a constituit un element important pentru a identifica nevoile comunitatii de afaceri si ale cetatenilor la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. De asemenea, a fost implementata o campanie informativa specifica prin intermediul unor flyere cu ajutorul Primariei Sectorului 2. Se doreşte ca documentele dezvoltate in cadrul proiectului usa aiba un impact atat la nivelul zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani cat si la nivelul sectorului 2 sau al orasului Bucuresti. Prin activitatile de informare si consultare, atat implicarea publicului cat si sustenabilitatea abordarii au fost asigurate. 5.1.2. Revista presei referitoare la activitati de consultare publica Pe parcursul procesului de elaborare al Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), s-au realizat întalniri între actorii principali în dezvoltarea localitatii: autorităti publice locale, agenti economici, cetăteni, în vederea identificarii proiectelor prioritare care raspund nevoilor stringente ale cartierului Plumbuita- Steaua Rosie - Petricani. În vederea informării si consultării comunitătii locale privind planul integrat, s-a asigurat procesului de implicare a populatiei urbane în procesul de elaborare a PIDU-lui. Pentru ca planul integrat de dezvoltare a zonei Plumbuita - Steua Rosie - Petricani sa fie acceptat de catre populatia beneficiara si sa aiba sustinerea actorilor cheie implicati, Primaria Sectorului 2 a utilizat o serie de instrumente de popularizare si informare, instrumente care au la baza norme si legi privind participarea publica a cetatenilor si societatii civile.
232

Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a avut următoarele obiective: • Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat; • Asigurarea implicării factorilor de decizie; • Identificarea nevoi de devoltare din partea locuitori din cartier; • Sustinerea procesului de constientizare a cetătenilor privind problemele si potentialul de dezvoltare al cartierului si educarea comunitătii privind valorile locale; • Responsabilizarea factorilor-cheie si a comunitătii privind deciziile în dezvoltarea urbană; • Facilitarea procesului de aprobare si asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. Persoanele cheie din localitate (conducătorii principalelor instituţii din localitate, reprezentanţi ai agenţilor economici şi ai sectorului neguvernamental) au fost invitate nominal la întâlnirile de către Primăria Sectorul 2. Cu ocazia culegerii de informaţii despre infrastructura, probleme de mediu si situaţia socio-economică curentă, au fost realizate discuţii cu reprezentanţi discuţii cu reprezentanţii tuturor instituţiilor din Sectorul 2, ai Poliţiei Comunitare, al Agentiei de Protectia Mediului, ai Apelor Romane, ai Apa Nova, al ADP Sectorul 2, ai Agenţiei Locală de Ocupare a Forţei de Muncă. În aceste întâlniri, reprezentanţii acestor instituţii au fost informaţi asupra intenţiei muncipalităţii de a prelua o parte din priorităţile din prezent PIDU. Prezentarea Master Plan-ului Zona Plumbuita - Steua Rosie - Petricani se bazeaza pe: 1. O etapa importanta de consultare a publicului, etapa initiata de Primaria Sectorului 2 odata cu inceperea studiilor pentru identificarea problemelor si nevoilor din zona. Scopul acestei consultari publice a fost de a identifica nevoile de dezvoltare ale zonei, resimţite la nivelul comunităţii, în funcţie de solicitările şi sesizările locuitorilor. Aceasta prima consultare a avut loc in sediul Primariei Sectorului 2 (Sala Tudor Arghezi), pe data de 17 iulie 2009, la ora 11.00. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Schimbare radicală a zonei Petricani Steaua Roşie – Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/07/17_2/10.html, unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate niste slide-uri referitoare la nevoile si prioritati de dezvoltarea a zonei Plumbuita – Steaua Rosie - Petricani. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU la anexa nr. 13. 2. Alta etapa importanta a consultarii s-a realizat odata cu efectuarea studiilor de perceptie cu privire la dezvoltarea zonei Plumbuita - Steaua Rosie - Petricani. Au fost din nou convocaţi pe data de 6 august 2009 (ora 11.00, Sala Tudor Arghezi, Sediul PS2) reprezentanţi ai comunităţii pentru a discuta şi propune priorităţile şi proiectele care vor face obiectul investiţiilor din acest plan. Specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai comunităţii respective s-au întâlnit la Primăria Sectorului 2 pentru a analiza modalităţile de reabilitare a infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a celor sociale. Pe baza analizei efectuate pentru identificarea nevoilor de dezvoltare a fost elaborată o strategie de dezvoltare, structurată pe obiective şi măsuri prioritare. Un rezumat al evenimentului este disponibil online pe site-ul PS2 „Modernizarea cartierului Plumbuita” la urmatoare adresa: http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/08/06/02.html unde sunt postate si pozele evenimentului. In timpul consultarii au fost prezentate urmatoarele slide-uri, referitoare la un draft asupra strategiei adoptate si a proiectelor propuse pentru zona de actiune Plumbuita Steua Rosie Petricani, disponibile online pe
233

http://www.ps2.ro/download/PIDU%20ZONA%20PLUMBUITA.pdf. Minuta acestei consultari publice este atasata la prezentul PIDU, sub forma anexei nr. 14. 3. Cea de-a treia consultare publica, ce a incheiat practic elaborarea PIDU-lui, a avut rolul de a evidentia proiectele ce au fost propuse in prezentul studiu, in scopul rezolvarii problemelor identificate anterior. Intalnirea a avut loc in ziua de 9 octombrie 2009. Cei prezenti au avut, asadar, ocazia sa dezbata varianta finala a PIDU-lui, care a urmarit identificarea tuturor problemelo de infrastructura, mediu, sociale, economice si culturale ale arealului analizat. Mai multe informatii cu privire la eveniment sunt disponibile pe site-ul PS2, in cadrul articolului intitulat “Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie Petricani”, accesibil la adresa http://www.ps2.ro/Pagini/Stirea_zilei/04_Evenimente/2009/10/09/08.html. De asemenea, la aceeasi adresa sunt postate si fotografiile din timpul intalnirii. Minuta consultarii publice este atasata la PIDU, la anexa nr. 15. Actiunea de consultare a societatii civile si participarea publicului larg a fost sustinuta de o actiune de marketing si comunicare, care a constat in elaborarea unui flyer, care a fost pus la dispozitia cetetenilor si a altor parti interesate si a fost pus online pe websitul Primariei Sectorul 2 la urmatoare adresa: www.ps2.ro/download/Flyer_PIDU%20Ion%20Plumbuita - Steua Rosie Petricani.pdf. Aceasta forma de comunicare adresata cetatenilor are ca scop principal incurajarea implicarii acestora, pentru a dezvolta ideea ca isi aduc contributia activa la modernizarea cartierului25. 5.1.3. Legislatie relevanta privind informarea publica si transparenta decizionala Legea numarul 544 din 12 octombrie 2001 privind contenciosului administrativ. reglementeaza modul de solutionare a litigiilor dintre cetateni si autoritatile publice atunci cand drepturile si interesele cetatenilor sunt lezate de acte administrative ilegale sau de refuzul autoritatilor de a raspunde cetatenilor in conditiile prevazute de lege. Modificata de: OUG 190/2005; L. 262/2007; OUG 100/2007 aprobata cu modificari de L. 97/2008; L. 100/2008. Legea 544 detaliaza liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza si garanteaza accesul liber si neingradit la informatiile de interes public. Astfel, se prevad urmatoarele: Art. 1. Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei. Art. 5. /(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: a. actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;

Motivul care sta la baza pregatirii acestor materiale publicitare se incadreaza in logica unui plan de regandire a relatiei dintre cetateni si institutii, ale carui implicatii pot fi intelese printr-un concept de comunicare publica ca flux informativ dintre cetateni si administratia publica.

25

234

b. structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice; c. numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice; d. coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet; e. sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; f. programele si strategiile proprii; g. lista cuprinzand documentele de interes public; h. lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii; i. modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate. (2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1). (3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a. (4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin: a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora. In conformitate cu aceasta lege (Art. 3) obligatia de transparenta reprezinta obligatia autoritatilor administratiei publice de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice. In acelasi temei, asociatia legal constituita reprezinta orice organizatie civica, sindicala, patronala sau orice alt grup asociativ de reprezentare civica. Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 reglementeaza modul de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor si institutiilor publice petitii formulate in nume propriu, precum si modul de solutionare a acestora. Potrivit Art. 6, autoritatile publice sunt obligate sa organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care sa primeasca, sa inregistreze, sa se ingrijeasca de rezolvarea petitiilor si sa expedieze raspunsurile catre petitionari.

235

Steaua Rosie .Petricani 236 .6. Anexe Anexa 1: Delimitarea zona Plumbuita prin PUZ Sector 2 Anexa 2: Harta Plumbuita .

Anexa 3: Harta satelitare Plumbuita.Petricani 237 .Steua Rosie .

Anexa 4: Adresa din partea Evidenta Persoanelor 238 .

găsirea unui loc de muncă pentru tineri Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 j. reţele de apă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 e. alei) Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 d. activitatea sportivă în zonă (terenuri de fotbal. reţelele de canalizare Foarte mulţumit f. transportul în comun Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 i. activităţile culturale în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 m. sistemul rutier (şosele. străzi.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. furturi).) Deloc mulţumit 4 5 l. spaţiile verzi şi locuri de joacă Foarte mulţumit c. iluminatul stradal Foarte mulţumit b. reţelele de gaze Foarte mulţumit g. poluarea în zonă Foarte mulţumit Deloc mulţumit 1 Foarte mulţumit 1 2 3 2 3 4 5 k. Foarte mulţumit 1 2 3 4 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 1 2 3 4 5 a. curăţenie Foarte mulţumit h. În ce măsură sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani referitoare la: 1. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ 3. acestea fiind utilizate în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă.Anexa 5: Model de chestionar pt cetateni Primăria Sector 2 Bucureşti Data completării Completat de Nr. protejarea locuinţelor ş i a bunurilor personale 239 . Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA POPULAŢIEI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA ZONEI PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . 2. protejarea securităţii personale (agresiuni fizice. tenis etc.

zonele de agrement Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 o. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar extinderea / modernizarea reţelei de canal 240 . posibilităţile locale de aprovizionare cu alimente Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 r. accesul la Internet în zonă OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE .1 Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 n. În domeniul transportului Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. b. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar a. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 p. creşterea numărului de vehicule pe liniile existente Foarte necesar b. numărul şi starea unităţilor de înv ăţământ din zonă Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 t.PETRICANI 4. îmbunătăţirea condiţiilor de transport Foarte necesar d. fluidizarea traficului rutier II. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit Deloc mulţumit s. înfiinţarea de linii noi care s ă acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei Foarte necesar c. locurile de parcare Foarte mulţumit 1 2 3 Deloc mulţumit 4 5 q. Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I.

amenajarea de noi spaţii de joacă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. străzi.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. zone de agrement. expoziţii etc. creş terea numărului locurilor de parcare III. încurajarea activităţii sportive prin construirea de terenuri de sport Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 g. b. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 g. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. deschiderea unor centre de agrement în zonă (s ăli spectacole. întreţinerea mai bună a spaţiilor de joacă existente Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. a spaţiilor verzi. îmbunătăţirea colectării. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e. transportului şi depozitării gunoiului Foarte necesar b. îmbunătăţirea izolaţiei apartamentelor din vechile blocuri Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 h. amenajare piste pentru biciclişti IV.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. întreţinerea mai bună a spaţiilor verzi existente Foarte necesar c. În domeniul întreţinerii curăţeniei stradale. alei) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. În domeniul îngrijirii sănătăţii şi modernizării învăţământului Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. a locaţiilor pentru petrecerea timpului liber Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicale Foarte necesar Deloc necesar construirea de noi grădiniţe 241 . reabilitarea sistemului rutier (şosele.

terase etc. În domeniul siguranţei cetăţeanului şi protejarea mediului înconjurător Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 a. construirea de noi şcoli. În domeniul comerţului şi serviciilor Foarte necesar 1 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 a. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? a) Consiliul local Foarte mult Foarte puţin 242 . creş terea serviciilor bancare în zonă (bancomate. construirea de spaţii de alimentaţie public ă (restaurante. sucursale bancare) VI. creş terea preocupărilor cetăţenilor din zonă pentru protecţia mediului OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . creş terea accesului la Internet în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 f. construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 d. construirea de noi pieţe agro-alimentare Foarte necesar b. grădiniţe) V. modernizarea pieţei agro-alimentare din zonă Foarte necesar c. creş terea colaborării dintre cetăţeni şi poliţia comunitară Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 c.1 Foarte necesar 1 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 c. modernizarea/reabilitarea unităţilor de învăţământ (şcoli.) Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 e.PETRICANI 5. creş terea numărului de poliţiş ti comunitari în zonă Foarte necesar 1 2 3 Deloc necesar 4 5 b. licee Foarte necesar Deloc necesar 1 2 3 4 5 d.

. Ocupaţie................ 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… CONFIGURAŢIA DEMOGRAFICĂ CARACTERIZAREA RESPONDENTULUI 5. în ce măsură/proporţie este prezentă? Foarte mult Foarte puţin 7........ 11.. Sex Masculin Feminin 6...... 1 2 3 4 5 6.... După părerea Dvs.. ce a favorizat amplificarea acestor probleme? 1) Marginalizare sociala 2) Lipsa ajutoarelor economice publice 3) Politia nu este prezenta 4) Lipsa de educaţie/instruire 5) Alt motiv :............... Vârstă 10-20 ani 21-40 ani 41-65 ani Peste 65 ani 7.........…………………………… 2) ………………………................ vă rugăm să indicaţi ordinea răspunsurilor indicând de ordine numărul în dreptul acestora) 1) Venitul familiilor sub limita supravieţuirii 2) Şomaj 3) Droguri/alcoolism 4) Violenta in familie si nu numai 5) Criminalitate 8.....1 Foarte mult 2 3 4 5 Foarte puţin b) Primăria Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin c) ONG-uri Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin d) Instituţii independente Foarte mult 1 2 3 4 5 Foarte puţin e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 5 Aţi putea indica 2 caracterizări succinte pentru a descrie populaţia care locuieşte in zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani? 1) .. Daca da.... 12...... aceste probleme s-au amplificat in decursul anilor? 1) Da 2) Nu 9. după părerea Dvs.. In ceea ce priveşte criminalitatea.. După părerea Dvs...... Puteţi indica venitul mediu al unui locuitor din zona Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani ? 1) Mai puţin de 500 RON 2) Intre 500 si 800 RON 3) Intre 800 si 1000 RON 4) Peste 1000 RON Enumeraţi cel mult 5 probleme care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs...... Studii primare gimnaziale liceale superioare 243 ........... 10. 8........ care sunt problemele principale cu care se confrunta populaţia din aceasta zona? (selectaţi 3 răspunsuri in ordinea importanţei......

Chestionar CHESTIONAR PRIVIND OPINIA COMUNITĂŢII DE AFACERI REFERITOARE LA DEZVOLTAREA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . străzi. transportul în comun Foarte mulţumit bb. Stare civilă Necăsătorit Căsătorit 11. poluarea în zonă 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 244 . În ce măsură Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 x.9. reţelele de canalizare Foarte mulţumit 1 y. OPINII PRIVIND SITUAŢIA CURENTĂ sunteţi mulţumit de situaţia actuală în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani referitoare la: Foarte mulţumit 1 u. sistemul rutier (şosele. Etnie: Română Maghiară Germană Rromă Rromă 11. iluminatul stradal Foarte mulţumit 1 v. alei) Foarte mulţumit 1 w. Venit mediu lunar net (personal) Sub 500 RON 500-1500 RON Peste 1500 RON 10. ele folosind în mod depersonalizat la analiza privind nevoile de dezvoltare durabilă. Număr copii Nici unul 1-3 copii mai mult de trei copii Anexa 6: Model de chestionar pt firme Data completării Completat de Nr. curăţenie Foarte mulţumit 1 aa.PETRICANI Notă: Răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate strict confidenţial. reţele de apă 15. reţelele de gaze Foarte mulţumit 1 z.

accesul la Internet în zonă 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Deloc mulţumit 5 Deloc mulţumit 5 OPINII CU PRIVIRE LA NEVOIA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ACTUALE ÎN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE . creşterea numărului de vehicule pe liniile existente 1 Foarte necesar b.PETRICANI 16. fluidizarea traficului rutier 1 Foarte necesar e. Altele (specificaţi)…………………………………………. înfiinţarea de linii noi care să acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei 1 Foarte necesar c. Altele (specificaţi)…………………………………………. fluenţa traficului rutier Foarte mulţumit 1 dd. numărul şi starea unităţilor de asistenţa medicală Foarte mulţumit 1 gg. Vă rugăm să vă exprimaţi opinia cu privire la necesitatea unor măsuri în zonă care să conducă la dezvoltarea acesteia: I.1 Foarte mulţumit 1 cc. 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 245 . 1 Foarte necesar f. posibilităţile locale de aprovizionare ale firmei Foarte mulţumit 1 ff. îmbunătăţirea condiţiilor de transport 1 Foarte necesar d. În domeniul transportului Foarte necesar a. locurile de parcare 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit 2 3 4 5 Deloc mulţumit Foarte mulţumit 1 ee.

transportului şi depozitării gunoiului Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar Foarte necesar 1 b. creşterea serviciilor bancare în zonă (bancomate. îmbunătăţirea colectării. reabilitarea sistemului rutier (şosele. Altele (specificaţi)…………………………………………. alei) Foarte necesar 1 n. 1 Foarte necesar 1 III. creşterea accesului la Internet în zonă Foarte necesar d. În domeniul construcţiilor şi infrastructurii edilitare Foarte necesar 1 i. străzi. 1 Foarte necesar 246 . înfiinţarea de noi centre de asistenţă medicală Foarte necesar 1 c. extinderea / modernizarea reţelei de gaz Foarte necesar 1 l.II. creşterea numărului locurilor de parcare Foarte necesar h. îmbunătăţirea iluminatului public în zonă Foarte necesar 1 o. sucursale bancare) e. În domeniul serviciilor Foarte necesar 1 g. Altele (specificaţi)…………………………………………. extinderea reţelelor de electricitate Foarte necesar 1 m. Altele (specificaţi)…………………………………………. Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 Deloc necesar 2 3 4 5 extinderea / modernizarea reţelei de canal Foarte necesar 1 k. i. extinderea / modernizarea reţelei de apă Foarte necesar 1 j.

Consideraţi că performanţa şi rezultatele firmei Dvs. Altele (specificaţi)………………………………………….. Care este opinia dumneavoastră cu privire la gradul de implicare al următorilor factori pentru rezolvarea în viitor a problemelor de infrastructură locală şi a serviciilor de sprijin ? Foarte mult Foarte puţin a) Consiliul local 1 Foarte mult b) Primăria 1 Foarte mult c) ONG-uri 1 Foarte mult d) Instituţii independente 1 Foarte mult e) Grupuri de iniţiativă privată 1 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 2 3 4 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 Foarte puţin 5 18.. Poziţia strategica fata de restul oraşului 2. Care este motivul pentru care v-aţi amplasat firma/întreprinderea in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani din sectorul 2? 1... Daca da. …………………………….1 Foarte necesar f.... sunt penalizate pentru ca este localizată in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani (cifra de afaceri.... 20. creşterea numărului de poliţişti comunitari în zonă Foarte necesar 1 e. În domeniul siguranţei cetăţeanului 2 3 4 5 Deloc necesar 1 2 3 4 5 Foarte necesar 1 d. Aţi putea indica doua cuvinte care va vin in minte când va gândiţi la cartierul Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1. 5.. etc... de ce? (explicaţi in maxim 2 rânduri) …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 247 ... Nu am găsit altceva mai bun 4. 19.. Alt motiv:.. IV.... noi clienţi..): 1.. Da 2.. Nu 21.... creşterea colaborării dintre firme şi poliţia comunitară 2 3 4 2 3 4 Deloc necesar 5 Deloc necesar 5 OPINII CU PRIVIRE LA PRIORITATEA REZOLVĂRII UNOR PROBLEME DIN ZONA PLUMBUITA – STEAUA ROSIE PETRICANI 17. Preturile avantajoase pe piaţa imobiliară din zonă 3. 2…………………………...

Liceu 5. Domeniul 2………………………………………………………………………………………… 3.. RON/h 25.. Peste 4000 RON 6.. Ce proiecte consideraţi că ar trebui realizate în zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani care să conducă la creşterea potenţialului de dezvoltare a firmei dvs: 1) 2) 3) 4) 5) ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… DATE DE IDENTIFICARE 8. Microîntreprindere 2. Intre 3000 si 4000 RON 5. Intre 1000 si 2000 RON 3.. Mai puţin de 1000 RON 2... Nu ştiu 17. Nu 27... Mare 248 .. o plătesc 2. şi care consideraţi că trebuie rezolvate cât mai curând în zona dvs. 4 clase 3. am plătit-o in trecut 3..... Aţi plătit vreodată taxă de protecţie? 1. Care este sectorul de activitate al firmei Dvs.? .. Da.... 1) ………………………………………………………………………………………………………… 2) ………………………………………………………………………………………………………… 3) ………………………………………………………………………………………………………… 4) ………………………………………………………………………………………………………… 5) ………………………………………………………………………………………………………… 28. Tip întreprindere 1..... Fara diploma 2. Da... In medie care este nivelul de pregătire al forţei de muncă din zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? 1.. 8 clase 4. Da 2.. 29.. Menţionaţi 3 domenii de activitate care credeţi că ar putea să se dezvolte la nivelul zonei: 1. Domeniul 1………………………………………………………………………………………… 2.. Enumeraţi cel mult 5 probleme cu care se confruntă firma dvs.. Nu 3... În condiţiile actuale de dezvoltare ale zonei Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani există potenţial de dezvoltare pentru firma dvs........ Care este costul mediu al forţei de munca pe oră in zonă? ………. Care este cuantumul chiriei lunare a halelor si/sau birourilor? 1..22. ? 1.... Universitate 6.. cat de uşor se găseşte in zona Plumbuita-Steaua Roşie – Petricani? Foarte mult Foarte puţin 1 2 3 4 5 23... In ceea ce priveşte forţa de munca.. Intre 2000 si 3000 RON 4. Calificare post-universitate 24. Nu plătesc chirie/ proprietate personala 26... IMM 3. Domeniul 3………………………………………………………………………………………… 16.

Număr de angajaţi (conform bilanţ 2007) 1. Industrie 2. Servicii …………………………………. Cifra de afaceri (conform bilanţ 2007) 11.9. Construcţii 3. Anexa 7: Invitatie I consultare publica 249 .(EUR) …………………………………. Comerţ 4. Domeniul de activitate 10.

Anexa 8: Invitatie II consultare publica 250 .

Anexa 9: Invitatie III consultare publica 251 .

Anexa 10: I consultare: lista participantilor 252 .

253 .

254 .

255 .

Anexa 11: II consultare: lista participantilor 256 .

257 .

258 .

259 .

260 .

261 .

Anexa 12: III consultare: lista participantilor 262 .

263 .

264 .

265 .

266 .

267 .

Anexa 13: Minuta I intalnire 268 .

din Sectorul 2 Ordinea de zi: Prezentarea analizei zonei. prezenţa câinilor comunitari în număr mare. Dl Bogdan Chiriac a prezentat celor prezenţi zona de studiu. caracteristicile sociale. accentuându-se punctele tari. Bogdan Chiriac. Angela Toderiţă care a subliniat motivele care au condus la alegerea zonei. Ulterior. o reluarea activităţilor specifice care se derulau în urmă cu mai mulţi ani în interiorul Mănăstirii Plumbuita ( ex: ateliere pentru confecţionarea obiectelor de cult). Tel: 0040-021-2096252. fenomenul fiind o consecinţă a migraţiei dinspre zonele rurale către acest cartier al Bucureştiului. prin traversarea insulei Plumbuita.08. 11-13. o igienizarea întregii zone. pentru prezentarea materialului supus consultării publice. oportunităţile şi ameninţările pe următoarele linii: caracteristicile economice. o nu există toalete publice. punctele slabe. cu identificarea arterelor de circulaţie care o delimitează. eligibile POR. După prezentarea acestor situaţii. o se remarcă un nivel ridicat al zgomotului. 6. …) Consilieri Obşteşti. locuitor al zonei. Chiristigiilor nr. o evacuarea persoanelor care locuiesc ilegal. reprezentanţii companiei Finance & Consulting Group Întâlnirea a fost deschisă de dna. accesibilitatea şi transportul.ro . În continuare a dat cuvântul dlui. precum şi scopul întâlnii prezente.2009 cu ocazia consultării publice organizate pentru elaborarea Planului integrat de dezvoltare urbană a zonei Plumbuita-Steaua Roşie-Pretricani. reprezentanţi furnizori de utilităţi (Apa Nova. (a se vedea prezentarea anexată prezentei minute). unele terenuri libere fiind utilizate în acest scop.Anexa 14: Minuta II intalnire ROMÂNIA Municipiul Bucureşti Primăria Sector 2 Direcţia Management Proiecte şi Integrare Europeană Serviciul Managementul Proiect www. a luat cuvântul pentru a puncta unele aspecte care caracterizează zona: o existenţa în cartier (Zona de studiu) a unui număr semnificativ de persoane care ocupă abuziv unele proprietăţi. pe diferite domenii Analizarea obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare a zonei. cei prezenţi au fost invitaţi să-şi exprime punctul de vedere referitor la aspectele semnalate. reprezentanţi Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. reprezentant al firmei care elaborează documentul. o accesibilitatea pe unele străzi este blocată de vegetaţia dezvoltată haotic. Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Gheorghe Dimache. pe diferite domenii.ps2. scopul elaborării planului integrat de dezvoltare locală a zonei. cu diversificarea tipurilor de activităţi în funcţie de nevoile actuale (ex: confecţionare de mobilier stradal) o înfiinţarea unui traseu pentru un tren de agrement care să traverseze zona 269 . dir. reprezentanţi ai mediului de afaceri. şi a continuat cu rezumarea structurii planului integrat. dl Dimache a continuat cu enumerarea unei serii de propuneri care pot avea aplicabilitate imediată: o redeschiderea drumului către Mănăstirea Plumbuita. Dl.Str. propuneri Participanţi: reprezentanţi Administraţia publică locală Sector 2. o lipsesc trotuarele. probele de mediu. Distrigaz. Fax: 0040-021-2096284 Nr. propuse de consultant Prezentarea primelor propuneri de proiecte. Agenţia pentru Protecţia Mediului. S-a trecut în continuare la prezentarea zonei. Axa 1 Discuţii. o există foarte multe zone unde se acumulează cantităţi semnificative de deşeuri provenite şi de la construcţii.______________/ ______________ Minuta încheiată astăzi. pentru a se contura astfel mai bine punctele care vor constitui analiza SWOT.

Mihail Geangu (DGAPI) a menţionat că propunerea nu se poate concretiza întrucât nu există suficient spaţiu. care trebuie soluţionate prin acţiunea tuturor şi de asemenea trebuie reglementate foarte clar zonele în care fiecare instituţie are atribuţii. cei prezenţi au remarcat că propunerea nu este fezabilă la nivelul cartierului. Referitor la problematica legată de Lacul Plumbuita. care să specifice în mod explicit şi aspecte de mediu consultantul care elaborează PIDU ar trebui să participe pe de o parte la o serie de întâlniri cu reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului şi pe de altă parte să discute cu cetăţenii şi să preia nevoile şi propunerile acestora. dl dir. dl Diaconeasa) o O problemă prioritară ar fi redeschiderea drumului de acces la Mănăstirea Plumbuita. obiective operaţionale ale priorităţii. a făcut o scurtă trecere în revistă a tipurilor de probleme legate de protecţia mediului în zona vizată. (dl Alexandru Cristea) o Referitor la propunerea de construire unei săli de sport în incinta şcolii din zonă. Poliţia Comunitară Sector 2. (dl. având în vedere problemele de infrastructură şi de infracţionalitate. În partea II-a a întâlnirii au fost prezentate obiectivele şi priorităţile de dezvoltare. aria de intervenţie. axe strategice. a menţionat: în cadrul analizei SWOT a zonei nu au fost detaliate suficient problemele legate de protecţia mediului pentru orice proiect iniţiat ar trebui stabilite încă de la faza de propunere criteriile de performanţă ale proiectului. pentru a se putea ajunge astfel la un interes comun şi la rezolvarea problemelor. participanţii au ridicat diferite probleme. În acest sens. Dl. dl Dimache. Cele menţionate constituie factori care întârzie demararea lucrărilor. în acest sens menţionând următoarele: o lipsa canalizării este cea mai gravă problemă a zonei o există zone unde reţeaua de gaze nu este prezentă o la solicitarea cetăţenilor de a li se oferi informaţii cu privire la momentul de începere a lucrărilor pentru reţeaua de canalizare. Mihail Fâcă. Director.o organizarea de evenimente culturale pe insula Plumbuita. Angela Toderiţă 270 . (dl Dimache Gheorghe) o Referitor la situaţia deşeurilor. (conform prezentării anexate prezentei minute). dl. se pot înfiinţa linii dar doar pe străzile care traversează întregul cartier şi care au dimensiunile necesare pentru susţinerea unui astfel de serviciu. Gheorghe Guţă a luat cuvântul pentru a expune unele informaţii legate de existenţa unei reţele de canalizare. cu plata unor sume de bani sau cu prestare de muncă în folosul comunităţii pescuitul pe lac ar trebui interzis sau ar putea fi permis după achitarea unei taxe care să fie utilizată pentru întreţinerea lacului Dl. reprezentatul Apele Române a luat cuvântul pentru a aduce a cunoştinţa celor prezenţi că anual instituţia pe care o reprezintă desfăşoară 2-3 acţiuni de salubrizare. după cum urmează: o în cadrul PIDU ar trebui detaliat aspectul referitor la transportul în zonă. A propus ca această reţea să fie identificată cu exactitate şi să se analizeze posibilitatea reutilizării acesteia. Şef Serviciu Protecţia Mediului. dl. Dna. A reamintit de asemenea că administraţia locală aşteaptă în continuare propuneri şi că se vor organiza şi alte sesiuni de consultări. Daniel Mărgărit. o posibilitate ar fi dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul mănăstirii În continuare participanţii au revenit la aspectele legate de utilităţile din zonă. menţionând de asemenea că este absolut necesară o strânsă colaborare între instituţiile care au diferite atribuţii în ceea ce priveşte lacul şi zona înconjurătoare. a luat cuvântul pentru face unele observaţii cu privire la modul de abordare a protecţiei mediului. deşi în anii anteriori nu a existat transport public. Daiana Tănăsescu. participanţii au remarcat că în prezent nu există disponibilitate de spaţiu. Mănescu Mihai) o Ar fi necesară implicarea cetăţenilor de etnie romă în derularea tuturor activităţilor. consilier obştesc a continuat discuţia menţionând că trebuie să existe o foarte strânsă colaborare între instituţii care au diferite atribuţii şi cetăţeni. proiectelor şi totodată s-ar putea înfiinţa o grădiniţă pentru copii de etnie romă (o posibilă locaţie ar putea fi fostul centru de butelii) o Instalarea unui sistem de monitorizare video este o prioritate pentru zonă (dl Dimache) o La momentul realizării infrastructurii de utilităţi şi a celei rutiere este necesară şi realizarea unui sistem subteran pentru cablurile electrice. este util a se menţiona în PIDU o propunere referitoare la introducerea unui sistem de colectare selectivă în zonă (dna Daiana Tănăsescu) o Legat de propunerea realizării unor piste pentru biciclete. s-ar putea aduce bărci de agrement pe lac şi s-ar putea înfiinţa o patrulă civilă pentru a stopa fenomenul de aruncare a deşeurilor persoana din partea Apelor Române care este responsabilă pentru lacul Plumbuita nu este permanent prezentă la post şi nu îşi îndeplineşte toate sarcinile ar trebui aplicate amenzi. priorităţi de dezvoltare. reprezentantul SC Apa Nova a explicat că datorită caracterului depresionar al acestei zone este necesară realizarea unei staţii de pompare. În continuare a vorbit despre situaţia existentă la nivelul lacului Plumbuita. Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului. dl. pe străzile Ferestrei şi Paroşeni trebuie deviate conductele magistrale de alimentare cu apă. cu tematici specifice o amenajarea unor locuri de joacă o amenajarea unui punct pentru oferirea serviciilor de asistenţă sanitară Dl. Pe baza celor expuse de consultant. Albu Inocenţiu. o Referitor la propunerea de înfiinţare a unui centru de asistenţă socială. măsuri. Valeriu Diaconeasa. iar în plus. subliniind următoarele aspecte: sunt multe deşeuri. Dna Angela Toderiţă a încheiat întâlnirea subliniind că opiniile exprimate de toţi participanţii vor fi incluse în planul integrat care va fi consultat şi pe pagina de site a Primăriei. atât pe lac cât şi pe maluri. A menţionat de asemenea că există unele neconcordanţe în activitatea instituţiilor cu responsabilităţi. prin insulă (dl. au înaintat propuneri şi au făcut observaţii relevante. după următoarea structură: obiective specifice de dezvoltare. Enea Mihai. neutilizată în prezent şi a unei staţii de pompare care deservea lacul Plumbuita. Dimache.

a solicitat ca Poliţia Comunitară să intervină în zonă pentru a tine situaţia sub control. . .a prezentat concluziile Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani precum şi proiectele aferente acestei zone. din cele 11 proiecte ce au fost identificate la nivelul zonei. Sub domeniul Centre Urbane.a precizat ca a discutat cu cei de la ApaNova despre canalizare şi apă şi aceştia au precizat că urmează să demareze aceste proiecte cu finanţare de la Primăria Municipiului Bucureşti. . .Anexa 15: Minuta III intalnire Consultare publică pentru modernizarea zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani D-ra Luisa Drăgoi – Şef Serviciu Management Proiecte DMPIE: .a oferit detalii despre proiectul amenajare maluri (curăţare lac. potenţialul turistic al lacului). doar 5 dintre acestea sunt eligibile restul urmând a fi finanţate prin alte surse de finanţare. . dând asigurări că vor realiza aceste investiţii în zonă. Petricani.a precizat că prin realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani s-a urmărit elaborarea unui document de planificare urbană de lungă durată precum şi identificarea unei metodologii de elaborare a planurilor integrate care va constitui un model pentru regenerarea urbană şi a altor zone defavorizate ale Sectorului 2.a menţionat că se confruntă cu foarte multe probleme legate de lipsa de civilizaţie a unor cetăţeni de etnie romă din zonă. . 271 . ceea ce nu s-a întâmplat până acum.a deschis consultarea publică. Primăria Municipiului Bucureşti. . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str. .actualizarea Planului Urbanistic Zonal şi reconfigurarea spaţială a zonei. . activităţi de agrement. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . Apa Nova pentru rezolvarea acestei situaţii.a precizat că a primit un răspuns din partea Apa Nova prin care i se comunica că până în luna mai 2009 se va realiza canalizarea pe str. . enumerând proiectele care au fost identificate în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabilă a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani (în număr de 11). Petricani: a efectuat demersuri către Primăria Sectorului 2.a amintit zona de studiu care a fost supusă analizei.încearcă de 1 an de zile să rezolve problema canalizării pe str. .a precizat că toate străzile din cadrul acestor proiecte sunt incluse în programul de modernizare şi reabilitare.a precizat că nu toate aceste proiecte sunt eligibile prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.a întrebat cine va realiza canalizarea în zonă.a precizat că zona supusă atenţiei este Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani.a precizat că introducerea apei şi a canalizării în zonă este o acţiune prioritară. Petricani: . . Sub domeniul Centre Urbane. din care 5 proiecte sunt eligibile în cadrul Programului Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere.

272 .a prezentat cele 5 proiecte eligibile pentru finanţare din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Durabila a zonei Plumbuita – Steaua Roşie – Petricani.va încerca să facă tot posibilul ca să rezolve problema canalizării pe str. Petricani există mulţi cetăţeni de etnie romă săraci care nu lucrează. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .2011 (12 luni). 4) Modernizarea si amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi şi locuri de joacă) 5) Modernizarea unui centru de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate (persoane vârstnice). camere video.este nemulţumită că nu există canalizare pe strada unde domiciliază.a întrebat cum se va realiza scurgerea apei din lac... amenajare lac): 1) Modernizare străzi din cartierul Steaua Roşie – Plumbuita – Petricani. . . Apa Nova a recomandat să fie realizată o altă scurgere paralelă ca să aibă un debit mai mare la golirea lui. 3) Amenajarea terenurilor şi pregătirea lor pentru noi activităţi complexe – Amenajarea complexa a zonei vestice a lacului Plumbuita. şi anume aceea de patinoar. 2010 – 2012 (24 de luni).reciclare” din denumirea proiectului. .a precizat că insula se află în administrarea Apelor Romane şi pentru ca proiectul propus să fie eligibil.a precizat că există un proiect al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru tot ce ţine de râul Colentina. Elena Iancu – Direcţia Urbanism . D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: . menţionând că reciclarea este o activitate ulterioară colectării selective.reciclare” trebuie să fie folosit separat de campanii. .a ridicat problema animalelor de companie abandonate (câini). Doamna Daiana Tănăsescu – Poliţia Comunitară Sector 2 – Mediu: . . iar acest lucru necesită efectuarea unor demersuri legislative. .Campanie de colectare selectivă a deşeurilor”. precum şi hărţile aferente acestora (străzi.a precizat că există o scurgere mică şi nu acoperă întreaga cantitate de apă. şi.s-a referit la proiectul intitulat . Petricani: .a întrebat dacă există nelămuriri în legătură cu proiectele care au fost prezentate. Petricani. inclusiv drumul de halaj. 2) Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii 2010. Doamna Daiana Tanasescu – Politia Comunitara Sector 2 – Mediu: . a solicitat să fie scos termenul de ..a precizat ca lacului i se poate da o întrebuinţare şi pe durata iernii. în acest sens.a precizat că pe str. precizând că termenul de .D-na Andrei Rodica – locuitor de pe str. care are ca obiectiv amenajarea râului Colentina pe partea dreapta a acestuia. este nevoie de transferul dreptului de administrare către Primăria Sectorului 2. Sub domeniul Centre Urbane.A solicitat să fie comunicată valoarea estimativă a proiectelor care urmează să fie finanţate prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 1 –Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere. D-nul Bogdan Chiriac – Finance & Consulting Group: .

Anexa 16: Retea Apa-Canalizare TeiToboc 273 .

Anexa 17: Retea Apa-Canalizare Plumbuita 274 .

Anexa 18 – Flyer Plan Integrat de Dezvoltare Urbana 275 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->