Memoriu Zona Protejata NR 34 - Pitar Mos

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR.
34 "PITAR MOS"
Cuprinsul Raportului preliminar

1. Adecvarea coninutului documentaiei la situaia din teren i la metodologia aprobat anterior
Elaboratori: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR, arh. Irina POPESCU CRIVEANU, conf.dr.arh. Mihaela CRITICOS, lect.dr.arh.
Valeriu Eugen DRGAN
1.1. Metodologia aprobat i zonele protejate reglementate anterior
1.2. Principalele aspecte metodologice ale ofertei tehnice n funcie de grupele de activiti
a. Colectarea i interpretarea datelor referitoare la evoluia teritoriului i imobilelor, n vederea formulrii
restriciilor i permisivitilor de intervenie
b. Formularea obiectivelor specifice de protejare i punere n valoare a patrimoniului construit i pregtirea
fazei reglementare
c. Stabilirea regulilor urbanistice care permit evoluia controlat a teritoriului i imobilelor
1.3. Necesitatea i oportunitatea adecvrii metodologiei la situaia concret a ZP nr. 34 Pitar Mo
1.4. Factori influennd adecvarea metodologiei
a. Modificarea legislaiei i a normativelor
b. Evoluia practicii urbanistice i iniierea procesului de revizuire a Planului Urbanistic General
c. Dinamica proceselor de dezvoltare urban
d. Creterea implicrii populaiei n procesul de dezvoltare urban
1.5. Domenii de adecvare a metodei:
a. Analiza caracteristicilor i valorilor zonei,
b. Stabilirea opinilor de dezvoltare
c. Reglementarea urbanistic a zonei
2. Situaia la zi a bazei documentare referitare la zon

Elaboratori: arh. Claudia CONSTANTINESCU, dr.arh. Vera MARIN, ing. Bujor ALECU, arh. Irina POPESCU-CRIVEANU
3. Regimul urbanistic al zonelor studiate

Elaboratori: urb. Alexandra ANA-VIINESCU, urb. Alina DRGOESCU, arh. Irina POPESCU-CRIVEANU, arh. Toader
POPESCU
4. Concluzii relevante pentru continuarea studiului

Elaboratori: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR, conf.dr.arh. Mihaela CRITICOS, arh. Irina POPESCU CRIVEANU
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
Viabilitatea metodei pentru zona de studiu

Adecvarea lexicului fiei de cartare
Crearea sistemului specific de reglementare
Implicaii pentru zonele protejate vecine probleme de ordin juridic
Asigurarea documentaiilor i informaiilor de baz de ctre autoritile i instituiile publice care le
gestioneaz
5. Anexe
protecie
Definirea regimului tehnic al construciilor supuse autorizrii n zonele protejate i n zonele de pro
tecie a monumentelor, n scopul protejrii patrimoniului arhitectural i urbanistic al municipiului Bucureti.
Etapa a IIPag. 1/75
II-a/2009 - Fundamentare teoretic. Beneficiar: Primria Municipiului Bucureti. Faza 1. Analiza situaiei existente - U.A.U.I.M.U.A.U.I.M. -C.C.P.
C.C.P. E.C./Quattro Design S.R.L. 02.2011.
02 .2011.
MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"
1. Adecvarea coninutului documentaiei la situaia din teren i la metodologia aprobat anterior

Elaboratori: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR, arh. Irina POPESCU CRIVEANU, conf.dr.arh. Mihaela CRITICOS,
lect.dr.arh. Valeriu Eugen DRGAN
1.1. Metodologia aprobat i zonele protejate reglementate anterior

PUZ-ZPC aprobat prin HCGMB 279/2000 (UAUIM-CCPEC, ef de proiect lect.dr.arh. Dan Marin) a stabilit, pentru
Municipiul Bucureti, un numr de 98 de zone protejate, marea majoritate a acestora fiind cuprins n limitele istorice ale
oraului Bucureti (1831); n afara acestei arii, sunt considerate zone protejate parcelrile realizate n prima jumtate a
sec. XX, n limita teritoriului administrativ al oraului stabilit n anul 1895.
Aceste zone protejate sunt grupate n 19 categorii (A-S), artate n Lista zonelor protejate construite aprobate prin
HCGMB 279/2000 [Anexa 1], fiecare dintre acestea avnd anexat un text reglementar.
n intervalul 2005-2006 a fost elaborat o serie de studii sub denumirea Definirea regimului tehnic al construciilor
supuse autorizrii n zonele protejate i n zonele de protecie a monumentelor, n scopul protejrii patrimoniului
arhitectural i urbanistic al municipiului Bucureti (UAUIM-CCPEC, ef de proiect prof.dr.arh. Anca Brtuleanu), i anume:
Etapa I (fundamentarea teoretic), cu urmtoarele faze:
Faza I - Fundamentarea teoretic a metodologiei de inventariere, evaluare i reglementare a valorilor culturale din
Z.C.P. stabilite prin P.U.Z. "Zone construite protejate n Municipiul Bucureti";
Faza II - Validarea metodologiei propuse prin aplicarea acesteia n urmtoarele tipuri diferite de Z.C.P.: strad
comercial din structura urban tradiional (Z.C.P. 02 Calea Griviei), bulevard rezidenial (Z.C.P. 12 Bulevardul
Lascr Catargiu), esut tradiional difuz (Z.C.P. Zona Icoanei) i parcelare tradiional reglementat (Z.C.P. 53
Parcelarea Mornand).
Etapa II (palierul operaional), cu urmtoarele faze:

Faza I - Studiul pilot de aplicare a metodologiei validate ntr-un prim lot, alctuit din urmtoarele patru Z.C.P.: 04
Bulevardul Magheru, 38 Zona Labirint, 46 Parcelarea Vatra Luminoas, 48 Parcelarea Filipescu, 49 Parcelarea
Bonaparte - Mora, 56 Parcelarea UCB, 73 Parcelarea Domenii i 94 Zona Cderea Bastiliei;
Faza II - Omogenizarea coninutului studiului din etapa I faza II - pentru cele patru Z.C.P. studiate (Z.C.P. 02 Calea
Griviei, Z.C.P. 12 Bulevardul Lascr Catargiu, Z.C.P. 40 Zona Icoanei i Z.C.P. 53 Parcelarea Mornand) -, n
conformitate cu structura i coninutul validat i aplicat pentru cele opt zone (Z.C.P. 04 Bulevardul Magheru, Z.C.P.
38 Labirint, Z.C.P. 46 Parcelarea Vatra Luminoas, Z.C.P. 48 Parcelarea Filipescu, Z.C.P. 49 Parcelarea Bonaparte Mora, Z.C.P. 56 Parcelarea UCB, Z.C.P. 73 Parcelarea Domenii i Z.C.P. 94 Zona Cderea Bastiliei).
n urma acestor studii a fost elaborat n Etapa III un Regulament adiional, aprobat prin HCGMB nr. 34/2009
pentru urmtoarele zone protejate construite stabilite, definite i reglementate n anul 1999, prin P.U.Z. "Zone construite
protejate n Municipiul Bucureti":
Z.P. nr. 02 Calea Griviei;
Z.P. nr. 04 Bulevardul Magheru [parial teritoriul corespunztor ZP nr. 04 a, b din 2000]
Z.P. nr. 12 Bulevardul Lascr Catargiu;
Z.P. nr. 38 Zona Labirint;
Z.P. nr. 40 Zona Icoanei;
Z.P. nr. 46 Parcelarea Vatra Luminoas;
Z.P. nr. 48 Parcelarea Filipescu;
Z.P. nr. 49 Parcelarea Bonaparte - Mora;
Z.P. nr. 53 Parcelarea Mornand;
Z.P. nr. 56 Parcelarea U.C.B.;
Z.P. nr. 73 Parcelarea Domenii;
Z.P. nr. 94 Zona Cderea Bastiliei.
protecie
Etapa a IIPag. 2/75
02 .2011.
Dac reglementrile din 2000 nu se refer dect la condiiile de construibilitate ale imobilelor din cele 98 de zone
protejate, fr s stabileasc grade de protecie pentru cldirile care nu erau la data aceea incluse n Lista
Monumentelor Istorice, efortul metodologic din anii 2005-2006 a condus la includerea unor dispoziii referitoare la
acestea, pentru cele 12 zone menionate mai sus n Regulamentul adiional.
Astfel, se disting (Art. 3) urmtoarele grade de protecie, stabilite detaliat n scopul protejrii patrimoniului arhitectural i
urbanistic al municipiului Bucureti:
Cldiri, spaii amenajate i/sau spaii plantate care impun un grad mare de protecie, categorie n care sunt incluse
i imobilele clasate n grupa A i B, n conformitate cu Lista Monumentelor Istorice publicat n Monitorul Oficial al
Romniei nr.646 bis din 16 iulie 2004.
Cldiri care impun un grad mediu de protecie;
Cldiri care nu impun un grad de protecie.
Gradele de protecie precizate n Art.3. corespund urmtoarelor posibiliti difereniate de intervenie (stabilite n art. 4):
Conservarea obligatorie a cldirilor, a spaiilor amenajate i a spaiilor plantate care dein un grad mare de protecie;
Posibila intervenie de modificare a cldirilor cu un grad mediu de protecie;
Posibila desfiinare a cldirilor care nu impun un grad de protecie.
n plus, se introduce obligativitatea elaborrii unor studii istorice de fundamentare a interveniilor din zonele protejate
respective (art. 5), care trebuie s precizeze ntr-un capitol distinct destinat concluziilor, att pentru obiectul de studiu
(asupra cruia este solicitat intervenia), ct i pentru zona nvecinat acestuia, cel puin urmtoarele categorii de
elemente valorice (art. 5.1):
Elementele cu valoare semnificativ - care trebuie conservate i puse n valoare;
Elementele cu valoare nesemnificativ - asupra crora se poate interveni fr restricii de conservare;
Elementele nocive - care trebuie obligatoriu nlturate pentru punerea n valoare i conservarea valorilor instituite i
identificate la nivelul imobilului studiat i al zonei nvecinate.
Interveniile trebuie s se supun concluziilor studiilor respective (Art. 6.7), numai dac acestea din urm au obinut un
aviz favorabil al M.C.C. (Art. 6.6); acest aviz este prealabil avizului M.C.C. obligatoriu, prin lege, pentru orice intervenie n
teritoriul zonelor protejate respective.
Regulamentul stabilete categoriile de intervenie permise n zonele protejate, n funcie gradul de protecie
corespunztor (Art. 7):
Pentru gradul de protecie mare al cldirilor, al spaiilor amenajate i al spaiilor plantate sunt obligatorii interveniile
de conservare - restaurare sau de restaurare i mbuntire a strii de conservare;
Pentru gradul de protecie mediu al cldirilor sunt posibile interveniile de asanare - dezvoltare a imobilelor, de
conservare - restaurare a faadelor, precum i de restructurare a fondului construit cu integrarea n valorile culturale
ale imobilelor nvecinate;
Pentru cldirile care nu impun un grad de protecie deosebit sunt posibile interveniile de desfiinare a fondului
construit, cu obligativitatea remodelrii arhitecturale prin integrarea n caracterul zonei..
Aprobarea Regulamentului adiional a stabilit deci condiii de interzicere a desfiinrii n cadrul unor imobile care nu sunt
nscrise n L.M.I. n cele 12 zone protejate respective i a introdus obligativitatea elaborrii unui studiu istoric de
fundamentare a crui avizare de ctre MCC este obligatorie; concluziile studiu istoric avizat favorabil condiioneaz
proiectele de autorizare a construirii, respectiv desfiinrii cldirilor.
Pentru a stabili reglementrile zonelor protejate din Etapa a II-a 2009, obiect al prezentului contract (Z.P. nr. 10
Calea Dorobani; Z.P. nr. 32 Vasile Conta i Z.P. nr. 34 Pitar Mo), metoda de lucru este cea propus de UAUIMCCPEC i aprobat de CGMB prin "Definirea regimului tehnic al construciilor supuse autorizrii n zonele protejate i n
zonele de protecie a monumentelor, n scopul protejrii patrimoniului arhitectural i urbanistic al municipiului Bucureti
- etapa I/2005" (Metodologie, criterii de fundamentare, identificarea tipurilor de zone protejate i a traseelor culturale,
studii pilot pe tipuri de zone protejate) i validat prin Faza II a aceluiai studiu pentru cele 12 Zone Construite Protejate
(ZCP) menionate mai sus.
protecie
Etapa a IIPag. 3/75
02 .2011.
Zonele protejate reglementate deja au fost astfel alese nct s cuprind tipuri diverse de esut urban cu valori istorice:
Strad comercial din structura urban tradiional Z.P. 02 Calea Griviei;
Bulevard rezidenial Z.P. 12 Bulevardul Lascr Catargiu
Bulevardul modernist Z.P. 04 Bulevardul Magheru [parial teritoriul corespunztor Z.P. nr. 04 Brtianu
subzonele a, b din 2000]
esut tradiional difuz Z.P. 40 Zona Icoanei, Z.P. 38 Zona Labirint i Z.P. 94 Zona Cderea Bastiliei
Parcelare reglementat Z.P. 53 Parcelarea Mornand, Z.P. 46 Parcelarea Vatra Luminoas, Z.P. 48 Parcelarea
Filipescu, Z.P. 49 Parcelarea Bonaparte - Mora, Z.P. 56 Parcelarea UCB, Z.P. 73 Parcelarea Domenii
n dorina de a obiectiviza i obiectiva protejarea patrimoniului construit urban, metodologia de reglementare a regimului
tehnic al imobilelor din ZP, adoptat de documentaia citat mai sus, se fundamenteaz pe urmtoarele
A. Structur legic:
1. Stabilirea categoriilor de valoare cultural i definirea criteriilor de ncadrare a imobilelor n acestea, relaionarea
cu gradele de protecie corespunztoare
2. Configurarea unui instrument analitic de investigare Fia de inventariere, adecvat criteriilor de ncadrare n
categorile de valoare cultural [Anexa 2]
3. Stabilirea n cadrul Z.I.R.1 (corespunztoare Z.P.) a criteriilor de delimitare i de definire a S.I.R.2
d. Stabilirea categoriilor de reglementri generate de metodologia de inventariere i evaluare a imobilelor, a
componentelor lor i a spaiilor publice cuprinse n Z.P. actuale
B. Secven operaional:
1. Studiul istoric zonal elaborat n scopul de a evidenia evoluia istoric a elementelor constitutive ale esutului
urban [Anexa 3],
2. Cartare cu folosirea fielor de inventariere ntocmite pentru fiecare dintre corpurile de cldire ale imobilelor ce
alctuiesc Z.P.
3. Evaluarea i ncadrarea fiecrui corp de cldire din Z.P. ntr-una dintre categoriile valorice de elemente
4. Delimitarea S.I.R. ce alctuiesc Z.I.R. (corespunztoare Z. P. actuale), pe baza concluziilor rezultate din studiul
istoric zonal i al cercetrii ntreprinse n cadrul procesului de cartare;
5. Reglementrile de protecie elaborate n scopul particularizrii i detalierii reglementrilor n vigoare
Instrumentele de lucru definite de metodologie sunt:
Fisa de inventariere
Fiele de identificare pentru imobilele cu grad ridicat de protecie.
Instrumentele de reglementare instituite de metodologia de protejare a valorilor imobilelor din Z.P. sunt:
Plana de decizie cu privire la gradulde protecie al cldirilor, al spaiilor amenajate i plantate din Z.P. [Anexa 4]
Lista imobilelor cuprinse n Z.P. studiat cu precizarea corpurilor de cldire ce l alctuiesc i a gradului lor de
protecie, stabilit conform planei de decizie [Anexa 5]
Desfurarea fronturilor cu precizarea gradului de protecie al cldirilor [Anexa 6]
TOATE ACESTE COMPONENTE STRUCTURALE I OPERAIONALE SUNT PRELUATE I FOLOSITE N PREZENTA
DOCUMENTAIE, MPREUN CU UN SET DE ADAPTRI IMPUSE DE SITUAIA CONCRET, DE SPECIFICUL TERITORIUL
REGLEMENTAT, DE MODIFICRILE LEGISLATIVE APRUTE NTRE TIMP I DE FENOMENELE URBANE CE SE MANIFEST N
SPAIUL ZONEI CONSTRUITE PROTEJATE NR. 34 PITAR MO
1
2
Z.I.R. (zone istorice protejate)

S.I.R. (subzone istorice protejate)
protecie
Etapa a IIPag. 4/75
02 .2011.
1.2. Principalele aspecte metodologice ale ofertei tehnice n funcie de grupele de activiti
Documentaia are ca obiectiv global, conform caietului de sarcini Stabilirea unor reglementri integrate prin grade de
protectie i restricii i permisiviti de intervenie, i categorii de intervenii ncurajate de autoritile locale n scopul
susinerii interesului public, care s orienteze dezvoltarea urbanistic a zonelor i deblocarea/pregtirea procesului de
investiii compatibile cu funciunea dominant a zonei.
Activitile elaboratorului i respectiv rezultatele acestora sunt urmtoarele:
a. Colectarea i interpretarea datelor referitoare la evoluia teritoriului i imobilelor, n vederea formulrii
restriciilor i permisivitilor de intervenie
Rezultnd:
Studii preliminare
Studiu istoric de fundamentare
Fia de caracterizare a zonei protejate
Fie de caracterizare i evaluare a imobilelor
b. Formularea obiectivelor specifice de protejare i punere n valoare a patrimoniului construit i pregtirea fazei
reglementare
Rezultnd:
Studiu urbanistic
Propuneri de dezvoltare
c. Stabilirea regulilor urbanistice care permit evoluia controlat a teritoriului i imobilelor
Rezultnd:
Regulament de protecie i intervenie
Fie de reglementare a imobilelor
1.3. Necesitatea adecvrii metodologiei la situaia concret a ZP nr. 34 PITAR MO

Beneficiarul a pus n faa elaboratorului dou obiective strategice pe care le dorete obinute prin aplicarea
documentaiei achiziionate:
OS1. Asigurarea continuitii fizice, funcionale i spirituale a cadrului construit din ora i stimularea interesului
economic i cultural pentru utilizarea acestuia;
OS2. Protejarea i punerea n valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice i a ansamblurilor arhitecturale i
urbanistice deosebite, precum i a contextului i caracteristicilor care contureaz semnificaia lor istoric.
Adecvarea aspectelor metodologice formulate n etapele precedente de studiu n vederea atingerea obiectivelor
strategice ale beneficiarului ine cont de mai multe realiti, care vor fi descrise n continuare (Cap. 1.4).
Nevoia unei adecvri metodologice deriv din poziia ZCP 34 Pitar Mo n esutul urban i din vecintatea sa
consistent cu alte zone construite protejate (ZCP 21, ZCP 4 i ZCP 13), dar mai ales din impactul deosebit al ZCP 4
Brtianu i ZCP 13 Dacia asupra nevoii unei analize detaliate a imobilelor din zona de limit n vederea unei
reglementri corecte n raport cu valorile zonei i asigurrii continuitii fizic, funcional i spiritual a cadrului
construit din ora [Anexa 6].
Un alt element ce face ca o adecvare a metodologiei sa fie de dorit st n valoarea deosebit a imobilelor din ZP pe fondul
unei diversiti a texturilor, stilurilor, relaiilor dintre spaiul construit-amenajat-neconstruit. Toate acestea contribuie la
nevoia de a adnci i detalia pe paliere mai subtile analiza fcut prin operaiunea de cartare, meninnd cmpurile i
capitolele fiei de inventariere.
Pe de alt parte, presiunile imobiliare i interveniile realizate n ultimii 10 ani n zon solicit o privire critic mai precis,
din perspectiva concilierii proteciei cu dezvoltarea. Aceasta conduce la o mai clar i mai segmentat reglementare, n
care definirea indicilor urbanistici trebuie ponderat i coroborat cu celelalte reglementri i, mai ales, cu cele
referitoare la relaia dintre spaiul public i cel privat .
Nu n ultimul rnd, Z.P. subiect are valene pentru o evaluare a peisajului urban, ca o categorie valoric n sine,
protejat prin Convenia Peisajului European a Consiliului Europei.
protecie
Etapa a IIPag. 5/75
02 .2011.
1.4. Factori influennd adecvarea metodologiei

Adecvarea metodologiei este determinat de schimbrile legislative, administrative i este influenat de procese
economice i sociale petrecute n intervalul de 5 ani de la momentul elaborrii metodologiei descrise n Cap. 1.1. Acestor
factori li se adaug posibilitatea de analizare a modului de evoluie specific al zonei protejate n intervalul considerat
(2006-2011). Nu n ultimul rnd, experiena acumulat n procesul de elaborare a fazelor anterioare de studiu precum i
experiena personal a autorilor prezentului studiu contribuie la mbuntirea metodei de lucru i, implicit, a rezultatelor
scontate.
a. Modificarea legislaiei i a normativelor
n perioada 2000-2010, dar cu precdere dup 2006 au fost introduse un numr de modificri legislaiei n vigoare. n
mod deosebit, asupra modului de analiz i a mecanismelor de reglementare a regimului tehnic al imobilelor din ZCP
acioneaz, influeneaz sau determin metodologic urmtoarele :
a.1 Introducerea evalurii peisajului n vederea protejrii valorilor acestuia, ca urmare a aderrii Romniei la Convenia
European a Peisajului
Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conveniei europene a peisajului, adoptat la Florena la 20 octombrie 2000
atest angajamentul statului romn de a asigura realizarea obiectivelor nscrise n aceast Convenie.
Convenia se aplic pentru ntregul teritoriu naional al statelor semnatare i acoper areale naturale, rurale, urbane
i suburbane. Sunt incluse suprafee terestre, ape interioare i areale marine. Se refer la peisaje care pot fi
considerate deosebite, precum i la peisaje obinuite sau degradate.
Peisajul este neles ca un "patrimoniu comun" al crui management trebuie s genereze "acorduri n domeniul
economic i social", prin care s se "ajung la o dezvoltare durabil bazat pe o relaie echitabil i armonioas
ntre necesitile sociale, activitile economice i mediu". "Peisajul contribuie la formarea culturilor locale i este o
component de baz a patrimoniului natural i cultural european, contribuind la bunstarea uman i la
consolidarea identitii europene". 3
Metodologia de identificare i de evaluare a peisajului propune urmtoarea schem:

Identificarea peisajului
Evaluarea peisajului (coninut, percepere i dimensiune patrimonial)
Protecia peisajului
Cadrul metodologic de identificare, evaluare i protejare a peisajului propus de studiul pilot menionat se va reflecta
n adecvri ale procesului de formulare a obiectivelor specifice de protejare i punere n valoare a patrimoniului
construit.
a.2 Modificarea L 350 - 2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul prin OG 27 din 27 August 2008
Articolele relevante din acest act normativ, cu influen asupra fazei de stabilire a regulilor urbanistice care permit
evoluia controlat a teritoriului i imobilelor, sunt:
Art. 31.1 (4) : La emiterea autorizaiei de construire de ctre autoritatea public competent, pe lng prevederile
documentaiilor de urbanism i ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute n vedere
urmtoarele aspecte: (...)
d) existena riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute
i protejate potrivit legii;
Art. 31.2. - n baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaiile de construire se emit direct pentru zonele
pentru care exist reglementri privind regimul juridic, economic i tehnic al imobilelor, cuprinse n Regulamentul
local de urbanism - R.L.U. aferent acestuia.
Metodologia de identificare i de evaluare a peisajului, Studiu pilot: zona protejat natural i construit de interes naional Borduani, Beneficiar: Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor
Publice i Locuinelor, Direcia General Dezvoltare Teritorial, elaborator: S.C. Quattro Design S.R.L. proiectant general, Muzeul Naional de Istorie a Romniei proiectant de
specialitate, S.C. Point Zero S.R.L. proiectant de specialitate, faza I, cap. 1.1.1. Cerinele conveniei europene a peisajului i a altor texte legate de aceasta, autor arh. Irina
Popescu-Criveanu
protecie
Etapa a IIPag. 6/75
02 .2011.
Art. 31.3. - Zonele asupra crora s-a instituit un anumit regim de protecie sau interdicie, care nu pot fi suficient
reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenia/delimita n cadrul acestuia n vederea detalierii prin
planuri urbanistice zonale."
Art. 32. - (1) n cazul n care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la
prevederile documentaiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiv sau dac condiiile specifice ale
amplasamentului ori natura obiectivelor de investiii o impun, autoritatea public local are dreptul ca, dupa caz, prin
certificatul de urbanism:
a) s resping cererea n mod justificat;
b) s solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai n baza unui aviz prealabil de oportunitate ntocmit de ctre
structura specializat condus de arhitectul-sef i aprobat de ctre consiliul local, prin care se stabilesc:
1. teritoriul care urmeaz s fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
2. categoria/categoriile funcional/funcionale a/ale dezvoltrii i eventualele servitui;
3. reglementri obligatorii sau dotri de interes public necesare;
c) s solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu.
(2) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau, dupa caz, a Planului urbanistic de detaliu, se poate intocmi
documentaia tehnic n vederea obinerii autorizaiei de construire.
(3) Noua documentaie de urbanism, cuprinznd intervenia solicitat, poate fi aprobat numai dupa o perioada de
cel puin 12 luni de la data aprobrii documentaiei de urbanism iniiale.
Art. 47 - (5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale
care trateaz pri din acestea. Sunt admise numai modificri care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu i
care nu modifica caracterul general al zonei.
a.3 Modificarea L. 422-2001 privind protejarea monumentelor istorice prin introducerea unor prevederi specifice zonelor
protejate
Prin Legea 259-2006 pentru modificarea i completarea Legii nr. 422-2001 privind protejarea monumentelor
istorice au foist aduse o serie de modificri textului de baz, ce a fost i republicat. Modificrile aduse prin acest act
normativ L. 422-2001 i care fac interesul documentaiei de fa, n sensul oportunitii unei adecvri a fazei de
stabilire a regulilor urbanistice care permit evoluia controlat a teritoriului i imobilelor, sunt:
Art. 18. - (1) Monumentele istorice, zonele de protecie si zonele construite protejate, definite potrivit legii, se
evideniaz n planurile de amenajare a teritoriului si n planurile urbanistice ale unitilor administrativ-teritoriale.
(2) n condiiile legii si n baza avizului Ministerului Culturii si Cultelor, n scopul protejrii valorilor de patrimoniu
cultural ce au determinat instituirea zonei construite protejate, autoritile publice locale pot institui servitui, pot
interzice desfiinarea sau modificarea construciilor.
(3) Calitatea de monument istoric, precum si cea de zon construit protejat, de oras istoric sau de sat istoric se
marcheaz printr-un nsemn distinctiv amplasat de reprezentanii primriilor pe monumentul istoric, la intrarea n
zona construit protejat sau n orasul istoric ori satul istoric, dup caz, n conformitate cu normele metodologice
aprobate prin ordin al ministrului Culturii si Cultelor. Costul nsemnelor distinctive se suport de ctre autoritile
publice locale.
a.4 Modificarea L. 50-1991 privind autorizarea construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor, republicat,
precum i a normelor sale de aplicare
Prin Ordonana de Urgen nr. 214 din 4 decembrie 2008, publicat n Monitorul Oficial partea I nr. 847 din 16
decembrie 2008, s-au adus modificri L.50-1991, cu impact asupra fazei de stabilire a regulilor urbanistice care
permit evoluia controlat a teritoriului i imobilelor astfel:
Litera a) a art. 3 a fost modificat de pct. 4 al art. I
b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si
orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente
istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii;
eliminndu-se din textul iniial sintagma inclusiv la cele din zonele lor de protectie i nlocuindu-se cu
protecie
Etapa a IIPag. 7/75
02 .2011.
b) lucrri de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum i
orice alte lucrri, indiferent de valoarea lor, care urmeaz s fie efectuate la construcii reprezentnd monumente
istorice, stabilite potrivit legii;
Art. 4 a cptat urmtorul coninut:
Art. 4. - Autorizaiile de construire se emit de preedinii consiliilor judeene, de primarul general al municipiului
Bucureti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureti, ai oraelor i comunelor pentru executarea
lucrrilor definite la art. 3, dupa cum urmeaz: (...)
c) de primarul general al municipiului Bucureti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucureti, pentru
lucrrile care se execut:
1. pe terenuri care depesc limita administrativ-teritorial a unui sector i cele din extravilan;
2. la construcii reprezentnd monumente istorice, clasate sau n procedura de clasare potrivit legii;
b. Evoluia practicii urbanistice i iniierea procesului de revizuire a Planului Urbanistic General
Iniierea procesului de revizuire a P.U.G. reprezint o etap important n planificarea urban. n particular, caietul de
sarcini solicit revizuirea zonelor protejate construite n teritoriul administrativ al Municipiului Bucureti precum i
tratarea problemelor zonelor de protecie a monumentelor istorice.
Studiul de fa se constituie, astfel, ntr-o etap pregtitoare a acestei faze de revizuire, n logica evoluiei practicii
urbanistice n Romnia. Aceast evoluie presupune o bun justificare a deciziilor urbanistice care, n zonele cu caracter
istoric, sunt subordonate obiectivelor de protejare a patrimoniului construit.
n particular, bunele practici urbanistice europene vizeaz ca obiectiv major securitatea juridic a locuitorilor,
n sensul consistenei, preciziei i stabilitii reglementrilor. Pentru aceasta, metodologia va fi extins n ceea ce privete
chestiunea revizuirii reglementrilor zonelor protejate, problem care nu a fost tratat n etapele de studiu 2005-2006.
n plus, n contextul administrativ actual, caracterizat de scderea numrului funcionarilor publici i de diminuarea
specialitilor din instituiile publice de specialitate, dar i de instabilitatea legislaiei, apare ca necesar o mai mare
responsabilitate n ceea ce privee claritatea exprimrii reglementrilor.
c. Dinamica proceselor de dezvoltare urban
Municipiul Bucureti este polul dezvoltrii economice, sociale i teritoriale din Romnia. n ultimii ani PIB Bucuretiului a
reprezentat cca 25% din PIB Romniei. Acest lucru semnific att o dezvoltare economic, dar i o reflectare a acestei
dinamici n plan urbanistic. PIB-ul ridicat al Bucuretiului produce procese urbanistice i este produs, la rndul su, de
ele. Este de datoria administraiei publice locale a municipiului Bucureti s faciliteze obiectivarea n timp real a
proceselor economice n plan teritorial, dup cum aceeai administraie public local trebuie s gseasc
instrumentele pentru a adapta rspunsul su la presiunile economice fr s greveze asupra obiectivelor i intereselor pe
termen lung ale colectivitii locale sau chiar ale naiunii.
Din aceast perspectiv, definirea precis i adecvat a regimului tehnic al imobilelor din zonele protejate - teritorii de
regul conservatoare n dezvoltare i de lentoare dac nu chiar i de incertitudine administrativ rspunde unei
cerine vitale de adaptare a administraiei constrngerilor dinamicii economice.
Cteva din fenomenele curente ale economiei oraului Bucureti sunt n mod particular relevante :
c.1. Instituirea i dezvoltarea rapid a programului de reabilitare termic a cldirilor,
Programul de reabilitare termic a construciilor marcheaz deja prin aspectul din pcate inconfundabil o bun parte
din centrul oraului (nu centrul istoric, din fericire). Volumul lucrrilor i suprafeele angajate de acest program
modific consistent peisajul urban, dndu-i, cel puin n formula actual de punere n practic a acestui program,
aspectul unui stil socialist revival. Este de dorit ca acest program, benefic din punct de vedere energetic, s nu i
plteasc eficiena prin desfigurarea construciilor care fac, prin modenatur, decoraie, fineea muchiilor sau
dimpotriv, unduirea suprafeelor, valoarea peisajului urban al Bucuretiului. Reglementarea zonelor construite
protejate trebuie s conin prevederi n acest domeniu.
c.2. Continuarea lent programului de consolidare a imobilelor multietajate de locuine aflate n clasa 1 de risc seismic
Programul de consolidare a locuinelor colective multietajate, stabilit prin Legea nr din, a produs un numr important
de expertize i cldiri cu bulin roie dar un numr mult prea mic de imobile consolidate. Procesul de consolidare a
protecie
Etapa a IIPag. 8/75
02 .2011.
unei construcii expertizate n clasa 1 de risc seismic dureaz n medie 6 ani iar lipsa fondurilor i impedimentele de
ordin juridic i administrativ adaug la acest termen prelungiri deseori indefinite. Peisajului dezolant al cldirilor cu
bulina roie la intrare i schele ce trdeaz antiere ce nu se mai isprvesc, i se adaug cel al construciilor vecine
ce-i depreciaz valoarea de pia, i decad ca urmare a dezinteresului administratorilor lor pentru un imobil ce nu
mai prezint potenialul de profit iniial. Prin urmare, existena unui numr de construcii expertizate n clasa 1 de risc
seismic, n unele cazuri concentrarea lor sau amplasarea n poziii strategice reprezint o vulnerabilitate pentru
zona n care acestea se afl, vulnerabilitate ce se manifest cu consecine vizibile i pernicioase asupra valorilor
culturale ale zonei, cu mult nainte ca vreo micare seismic s-i fac simit efectele. Cartarea imobilelor i
consecinele sale asupra reglementrii trebuie, prin urmare, s in cont de aceste aspecte.
c.3. Boom-ul imobiliar al anilor 2006-2008, urmat de recesiunea anilor 2009-2011
Avntul industriei construciilor din perioada 2006-2008, amorsat nc de la nceputul anilor 2000, a fcut ca
asupra patrimoniului construit al oraului Bucureti s se exercite, ca de altfel n multe alte orae mari din Romnia,
o puternic presiune speculativ. Aceast presiune a pus n cauz capacitatea administraiei locale de a face fa cu
mijloacele urbanismului reglementativ. Actuala recesiune las un respiro responsabililor locali, care au o ans
nesperat de a valorifica timpul pentru a stabili reglementri eficiente, simplu de urmrit, monitorizat, i, pe cale de
consecin, mai profitabil de respectat dect de ocolit.
d. Creterea implicrii populaiei n procesul de dezvoltare urban
Creterea interesului populaiei referitor la modificrile survenite n ora a survenit n urma investiiilor masive care au
caracterizat intervalul 2000-2008. Efectele nedorite ale speculei funciare caracteristice perioadei de cretere economic
masiv (ocupare excesiv a terenurilor, n special n zonele centrale ale oraelor, deseori cu desfiinarea cldirilor
existente anterior, fie ele cu valoare istoric i arhitectural cert; modernizri ale cldirilor existente prin modificarea
volumelor, finisajelor, tmplriilor etc.) se simt puternic n zonele protejate ale Municipiului Bucureti. Constituirea unei
voci publice (format n special de ONG active n domeniul patrimonial) n favoarea conservrii fondului istoric i n
vavoarea limitrii construirii n zonele istorice reprezint un factor benefic care contribuie la echilibrarea conflictului de
interese dintre obiectivele de conservare i dezvoltare. De asemenea, benefic este i marcarea cu plcue de identificare
a construciilor monument istoric, realizat de ctre autoritatea public. Din punct de vedere metodic, publicitatea unor
cazuri de ilegaliti comise n zone protejate conduce la o mai bun nelegere a faliilor sistemelor de protecie i de
reglementare i la mbuntirea acestora.
protecie
Etapa a IIPag. 9/75
02 .2011.
1.5. Domenii de adecvare a metodei

a. Analiza caracteristicilor i valorilor zonei
Analiza stilistic a fondului construit aspecte metodologice
Experiena etapelor precedente ale proiectului a demonstrat necesitatea unei nuanri suplimentare a criteriilor
metodologice, inclusiv din punctul de vedere al expresiei stilistice dincolo de criteriile general-valabile deja stabilite i
verificate n cadrul studiilor anterioare.
Aceast [re]calibrare a criteriilor de analiz stilistic urmrete o mai bun adecvare a metodei de cercetare la situaia
concret a fiecrei zone sau a unei serii de zone comparabile, avnd n vedere caracterul complex i eterogen al formelor
arhitecturale i urbane din perimetrul central al oraului Bucureti.
Ca atare, se propune extinderea i detalierea paletarului stilistic utilizat n fazele precedente prin introducerea unor noi
categorii sau sub-categorii i printr-o explicitare ct mai precis a acestora. Corecta ncadrare stilistic a fondului
construit, pe lng interesul pur tiinific, constituie un instrument esenial pentru procesul de evaluare, i anume pentru
definirea relevanei stilistice a cldirilor n sensul coerenei stilistice, al caracterului exemplar (reprezentativitii)
pentru un anumit stil, curent sau autor, al originalitii n interpretarea unui limbaj stilistic consacrat, al raritii sau
unicitii in contextul zonei sau al arhitecturii romaneti, precum i n sensul apartenenei la un ansamblu arhitecturalurban coerent.
Zonele protejate care fac obiectul fazei actuale a proiectului (ZP 10, ZP 32 i ZP 34) prezint o serie de caractere comune,
datorate poziionrii n cadrul oraului i, implicit, a modului i perioadei de constituire i dezvoltare.
Fiind vorba despre zone preponderent rezideniale la origine, situate ntre limita de nord a centrului istoric i limita de
nord a zonei centrale, care cunosc o dezvoltare dinamic la sfritul sec. al XIX-lea i nceputul sec. XX, fondul construit
este completat, nlocuit i/sau densificat ncepnd din aceast perioad n mai mare msur dect cel din perimetrul
centrului istoric, clar configurat nc din perioada anterioar, sau cel din zonele dezvoltate ulterior, cum sunt parcelrile
reglementate. De aceea mozaicul stilistic se prezint mai variat, att prin extinderea repertoriului de referin spre un
numr mai mare de orientri sau mode arhitecturale, ct i prin apariia unor etape sau variante diferite ale aceluiai stil
sau curent.
n acest sens, nuanarea expresiilor stilistice identificate n cele trei zone devine un suport util pentru ntocmirea fielor de
caracterizare a imobilelor i fundamentarea analizei zonelor propuse, ca i pentru continuarea procesului de evaluare i
reglementare integrat a valorilor culturale n cazul zonelor protejate care nu au fcut nc obiectul unui proiect detaliat.
Pentru optimizarea metodei de cercetare i pentru o mai strns corelare a rezultatelor s-a considerat necesar
ntocmirea unui ghid stilistic constnd dintr-un inventar al formulelor stilistice prezente n zonele studiate i o
caracterizare concis a acestora, nsoit de ilustraii relevante. Aceasta deoarece, n aprecierea, definirea i denumirea
stilurilor arhitecturale din perioada modern (ncepnd din a doua jumtate a sec. al XVIII-lea), persist nc o mare
diversitate de opinii, i, n plus, o serie de curente europene nu se manifest pe teritoriul Romniei n stare pur, ci
interfernd ntre ele sau cu tradiii locale. Prin urmare, realizarea unui paletar stilistic ct mai precis i detaliat, adecvat
obiectului de studiu, dublat de un lexic specific normat, va avea ca rezultat unificarea criteriilor stilistice n cadrul echipei
de cercetare i va putea fi preluat sau adaptat pentru elaborarea n viitor a unor studii similare.
Aspecte metodologice ale analizei strii construciilor
Cercetarea strii fizice a construciilor se face prin observare direct, din zonele de acces public, i n unele dintre cazuri,
prin investigarea vizual a spaiilor semi-publice de tipul gangurilor, scrilor interioare, acoperiuri, terase. Nu pot fi
evaluate pivniele dei pentru multe imobile ele constituie o caracteristic a construciilor; n msura n care exist
ferestre sau ui de acces, va fi semnalat prezena pivnielor. Nu este posibil o expertiz tehnic a construciilor, i, n
aceast situaie, starea evaluat a construciilor este exclusiv o evaluare vizual a:
protecie
Etapa a IIPag. 10/
02 .2011.
10/75
1.
Elemente
investigate
Peretele de
faad
principal
2.
Elemente
decorative de
faad
3.
Tmplrie
exterioar
ElementeElemente-trsturi
arhitecturale evaluate
nealiniere, nclinare,
umflare (burt),
fisuri, crpturi, fracturi,
lacune (sprturi)
balcoane, profilaturi,
ancadramente, console,
strat de uzur (tencuial)
vitrine, pori, ui, ferestre
Constatri i concluzii posibile
Clasa de stare
nevoie de expertizare structural prezena exclude de la clasarea

n B sau B\
nevoie de expertizare structural prezena exclude de la clasarea
superioar lui M\
urme de infiltraii
exclude de la clasarea n B
sau B\
neutilizarea sau neocuparea
parial sau total
lips de ntreinere i nevoia
exclude de la clasarea n B
reparaii
neutilizarea sau neocuparea
parial sau total
4.
5.
Ali perei
exteriori
Acoperiul
Idem peretele de faad

principal
streaina-cornia
nvelitoarea
6.
Soclul
urme de infiltraii
degradarea elementelor de
etaneizare
degradarea elementelor de
etaneizare
lipsa unor poriuni de acoperi
prezena exclude de la clasarea

n B sau B\
superioar lui M\

superioar lui M\
Vor fi definite 4 clase (F. Bun, Bun, Medie, Proast) cu cte 2 sub-categorii: stare stabil sau dinamic negativ.
b. Stabilirea opiunilor de dezvoltare
Avnd n vedere c reglementrile din 2000 nu cuprind formularea detaliat a unei opiuni de dezvoltare pentru zonele
protejate, studiul va preciza, n mod detaliat, urmtoarele:
Poziia Z.I.R. n zona central a Municipiului Bucureti
Situaia zonei i disfuncionaliti;
Obiectivele de de protejare a valorilor cuprinse n Z.I.R.
Potenialul de dezvoltare al Z.I.R.
Propunerile de dezvoltare astfel justificate vor fi ndreptate ctre urmtoarele:
mbuntirea situaiei Z.I.R.
Propuneri pentru investiii publice
Alte intervenii prioritare
Costul estimativ al interveniilor (pe baza unor indici globali)
Menionm c ultimele 3 puncte sunt derivate din cerinele caietului de sarcini i vor fi elaborate pornind de la un
scenariu referitor la aciunile publice considerat posibil n perioada imediat urmtoare.
c. Reglementarea urbanistic a zonei
Regulamentul de protecie i intervenie va respecta Regulamentului General de Urbanism aprobat prin HG 525/1996.
Vor fi preluate elementele valide ale regulamentului actual aferent PUZ Zone construite protejate n Municipiul Bucureti,
aprobat prin HCGMB 269/2000, urmrindu-se respectarea metodei i principiilor formulate prin Regulamentul adiional
din 2006 precum i anexele Caietului de Sarcini.
protecie
Etapa a IIPag. 11/
02 .2011.
11/75
Reglementarea va urmri obinerea unui grad de dezvoltare maxim n condiiile de restricii i permisiviti rezultate din
analiza caracteristicilor i valorilor zonei i n consecven cu opiunile de dezvoltare stabilite. Se va urmri satisfacerea
interesului de dezvoltare propriu fiecrui proprietar, fr ns ca aceasta s conduc la lezarea proprietarilor vecini sau la
lezarea interesului public major din zon, acela al protejrii valorilor istorice, arhitecturale i urbanistice.
Nu n ultimul rnd, se vor crea condiii de construibilitate direct pentru imobilele din zon, astfel nct s nu mai fie
necesar elaborarea de documentaii de urbanism suplimentare cauzate de lipsa de detaliere a reglementrilor; astfel,
se vine n ntmpinarea modificrilor legislative existente i de perspectiv care vizeaz eliminarea practicilor derogatorii.
protecie
Etapa a IIPag. 12/
02 .2011.
12/75
2. Situaia la zi a bazei documentare referitare

referitare la zon
Elaboratori: arh. Irina POPESCU-CRIVEANU, conf.dr.arh. Sergiu NISTOR
arh. Claudia CONSTANTINESCU, dr.arh. Vera MARIN, ing. Bujor ALECU
2.1. Date bibliografice i de arhiv

a. Date bibliografice
Datele bibliografice necesare studiului au fost colectate de echipa de cercetare i sunt n curs de studiere. O prim list
preliminar a acestora este prezentat n Anexa 10
b. Date de arhiv
Este n curs de desfurare cercetarea sistematic a datelor referitoare la planurile de alinieri ale strzilor precum i la
cele referitoare la autorizaiile de construire, la Arhivele Statului. Cercetarea este necesar n vederea completrii datelor
bibliografice referitoare la evoluia istoric a zonelor i a celor referitoare la datarea cldirilor i identificarea arhitecilor
i proprietarilor, n vederea crerii unei baze de date istorice ct mai cuprinztoare care s conduc la o evaluare just a
fondului construit existent.
c. Studii i proiecte anterioare
Au fost identificate studii istorice anterioare referitoare la zonele studiate. Acestea vor fi consultate, extrgndu-se
informaiile inedite cuprinse n acestea. Cercetarea a fost ntreprins cu sprijinul D.C.P.N. Bucureti, n arhiva acestei
instituii.
2.2. Date cartografice

a. Planuri topografice actualizate pentru zonele de studiu
Planurile (scrile 1:2.000; 1:500) au fost solicitate P.M.B. prin Adresa nr. 115/01.02.2011 UAUIM/CCPEC 973964/01.02.2011PMB. Se menioneaz c, n lipsa acestora, se va lucra pe fondurile topografice 1991 n care
se vor introduce reprezentri orientative ale construciilor noi. Acestea vor fi reproduse dup dosarele de autorizare de
la P.M.B. sau, n absena acestora, se va desena pe plan conturul aproximativ rezultat din observaiile de teren.
b. Planuri istorice
Majoritatea planurilor istorice necesare stabilirii evoluiei esutului urban sunt disponibile n arhivele personale ale
elaboratorilor. A fost solicitat i obinut sprijinul P.M.B. Adresa nr. 116/01.02.2011 UAUIM/CCPEC - 973958/
01.02.2011 PMB, cu rspuns nr. 669/03.02.2011 pentru facilitarea accesului n coleciile Muzeului de Istorie i
Art a Municipiului Bucureti, urmnd ca cercettorii din echip s identifice acele reprezentri cartografice unicat
din colecia menionat.
2.3. Documentaii de urbanism i acte administrative

a. Planuri urbanistice zonale i de detaliu
Sunt n curs de cercetare planurile urbanistice care produc sau au produs efecte asupra zonelor n studiu; cercetarea a
fost limitat de mai muli factori: (1) dificultatea de a obine dosare complete de la arhivele P.M.B. i ale primriilor de
sector pentru lucrrile recente; (2) dificultatea de a obine informaii referitoare la documentaii anterioare momentului
de nceput al publicrii pe Internet a Hotrrilor de aprobare a documentaiilor de urbanism, n cazul primriilor de sector
i (3) frecventele modificri ale competenelor de aprobare a PUZ i PUD n zonele protejate.
n continuare sunt prezentate informaiile obinute la 05.02.2011.
protecie
Etapa a IIPag. 13/
02 .2011.
13/75
a.1. Lista P.U.Z. aprobate n teritoriul Z.P. nr. 34 Pitar Mo

Nr. crt.
imobil (cf.
Anexei 3)
Toate
(Sect.
2)
81
Calitatea
Strada
Denumirea
Planuri Urbanistice Zonale
Denumirile strzilor, n ordine

alfabetic, cf. Sorin Borduanu.
Teritoriul administrat de Primria

Sectorului 2
Hotrri ale C.G.M.B. i ale C.L. al Sect. 1 i 2, disponibile la adresele internet ale P.M.B., P.S.1., P.S.2 pna la data de 05.02.2011
Emitent Nr.
Nr. Hotarre
aviz C.T.U.A.T.
Aviz comisie
Lucrri
potal
C.L./ C.G.M.B.
consilieri
C.L.
99/14.08.2003
Plan Urbanistic Zonal al Sectorului 2,
P.S.2
neaprobat de CGMB n curs de aplicare
Lupu, Dionisie
PMB
56
-----
Consultare
02.02.2011
----
a.2. Lista P.U.D. aprobate n teritoriul Z.P. nr. 34 Pitar Mo

Nr. crt.
imobil (cf.
Anexei 3)
Calitatea
Denumirea
Planuri Urbanistice de Detaliu

Hotrri ale C.G.M.B. i ale C.L. al Sect. 1 i 2, disponibile la adresele internet ale P.M.B., P.S.1., P.S.2 pna la data de 05.02.2011.
Emitent Nr.
Nr. Hotarre
Nr. aviz C.T.U.A.T.
Data
Lucrri
potal
C.L./ C.G.M.B.
CGMB
59
----29/2/45/23.07
----Concesiune 85 mp
.2007
C.L.
6471/23.03.2004
25 CA
43/25.02.2004
constructii definitive amplasata pe teren
P.S.1
66
7/27.10.2003
proprietate privata persoana juridica
C.L.
19
257/16.10.200
14 CA
127/16.07.200
constructii definitive amplasata pe teren
P.S.1
3
1/02.06.2003
3
proprietate privata persoana fizica
C.L.
25A
355/18.11.200
6 CA
40/03.11.2004
constructii amplasate pe teren proprietate
P.S.1
4
3/12.10.2004
privata persoana fizica
74
Strada
Lupu, Dionisie
84
Strada
Lupu, Dionisie
135
Strada
Verona, Artur, pictor
144
Strada
Polona
Nu a fost posibil verificarea tuturor Hotararilor de consiliu Sect. 2 - multe HCL ce privesc documentaiile de urbanism nu sunt postate mpreun cu anexa ce ar cuprinde adresele
b. Autorizaii de construire i autorizaii de desfiinare; certificate de urbanism

Sunt n curs de cercetare autorizaiile de construire i de desfiinare precum i certificatele de urbanism recente emise
pentru imobile situate n teritoriile zonelor protejate studiate. zonelor n studiu; cercetarea a fost limitat de mai muli
factori: (a) dificultatea de a obine dosare complete de la arhivele P.M.B. i ale primriilor de sector pentru lucrrile
recente; (2) dificultatea de a obine informaii referitoare la documentaii anterioare momentului de nceput al publicrii
pe Internet a Hotrrilor de aprobare a documentaiilor de urbanism, n cazul primriilor de sector i (3) frecventele
modificri ale competenelor de aprobare a PUZ i PUD n zonele protejate.
b.1. Lista autorizaiilor de construire emise n Z.P. 34 - Pitar Mos
Nr. crt.
imobil (cf.
Anexei 3)
Calitatea
Denumirea
Autorizaii de construire

Autorizaii de construire disponibile la adresele internet ale P.M.B., P.S.1., P.S.2 pna la data de 05.02.2011.
Emitent
Nr.
Nr. crt.
Nr. A.C./
Data
Beneficiar
Funciune
potal
Nr. CU
STRADA
ENESCU, GEORGE
fr
Strada
Enescu, George
P.M.B.
3032
12386
120/917
209/201
0
8.6.2010
SC LUXPRIMUM SRL
AMPLASARE FIRMA
LUMINOASA
25.
Strada
Enescu, George
P.S.1
8/40488
17.10.07
0004/01
/E
8.01.2008
PROTOPOPESCU CALIN
MODIFICARI INTERIOARE
26.
Strada
Grigorescu, Eremia, General
P.M.B.
3642
3
12689
418/
942379/
2010
29.10.2010
ANTAL GABRIEL
REFACERE FATADA
31.
Strada
P.S.1
13
30442/0
3
6/G
11.03.2004
ALIMEHMED MOAZES
44.
Strada
P.M.B.
16
12121
22/
725055
/2008
21.4.2008
RICHARD LEE HEREN
MODIFICARE FATADA PT
CREARE ACCES DIN
STRADA
CONSOLIDARE
SUPRAETAJARE
REAMENAJARE
RESTAURARE
AFI SPITALUL CLINIC

OFTALMOLOGIC
GRIGORESCU PETRE
PIATA
LAHOVARI, ALEXANDRU
52.
Piaa
Lahovari, Alexandru
P.M.B.
12053
041/6422
59/2007
10.7.2007
53.
Piaa
Lahovari, Alexandru
P.S.1
1A
44378/0
4
5/L
28.04.2005
58.
Piaa
Lahovari, Alexandru
P.S.1
161/
43103
04.12.08
12.03.2009
P.S.2
33
62.
STRADA
LUPU, DIONISIE
Strada
Lupu, Dionisie
CENTRUL DE CONSERVARE SI
VALORIFICARE A TRADITIEI SI
CREATIEI POPULARE
27.11.06
1425/69L
/ 60001
67.
Strada
Lupu, Dionisie
P.M.B.
43
12456
187/
919361/
2010
2.7.2010
BOSSY GHICA IRINA

IONESCU DAN IONESCU
ADRIANA IOANA
77.
Strada
Lupu, Dionisie
P.S.1
65
23/D
6.05.2004
SERGHIDES WANDA
81.
Strada
Lupu, Dionisie
P.S.1
56
12727
/04
200/10/L
7/29509
14.08.09
14.10.2009
SMIGELSCHI MARINA
FINALIZARE
CONSOLIDARE
MODIFICARE INTRARE
APARTAMENT
CONSOLIDARE,
MANSARDARE POD
EXTINDERE
CONSOLIDARE,MANSARD
I CURTE DE LUMIN
INTRARE IN LEGALITATE
MANSARDA SCARA
ACCES
DESFIINTARE
LOC.SP+P+POD SI ANEXA
protecie
Etapa a IIPag. 14/
02 .2011.
14/75
83.
Strada
Lupu, Dionisie
P.S.1
62
2253
/06
1329
/36/L
29.08.2006
84.
Strada
Lupu, Dionisie
P.S.1
24318
/04
30/L
9921/04
P.M.B.
6466
6466
68
P.M.B.
P.M.B.
24.09.2004
CRACIUN CONSTANTIN
TRAIAN
ABACO N.
CONSOLIDARE LOC
DP+P+MP
CONSTR. BIROURI
2/L
7/04/2004
ABACO NICHOLAS
DESFIINTARE LOCUINTA
780
021/L/1
3L/00
16.08.2000
CONSOLIDARE BIROURI
68
2789
061/42/2
004
5.11.2004
7072
7072
12221
055/8573
41/2009
07.09.2009
12265
099/878
018/200
9
2.7.2010
COMPANIA NATIONALA A
URANIULUI
COMPANIA NATIONALA A
URANIULUI
SC SMARTOWN INVESTMENTS
SRL
SC SMARTOWN INVESTMENTS
SRL IONESCU PAUL
P.M.B.
74
12164
61/
789662/
2008
17.12.2008
SC ELGINMED CENTER SRL
REAMENAJARE
APARTAMENT
TROXTER CHRISTOPHER
AMENAJARE
APARTAMENT
REAMENAJARE
RECOMPARTIMENTARE
LOCUINTA LUX
BIROURI S+P+2E
P.S.1
85.
86.
Strada
Strada
Lupu, Dionisie
Lupu, Dionisie
P.M.B.
87.
Strada
Lupu, Dionisie
REPARARE SI REFACERE
ACOPERIS
DESFIINTARE PARTIALA
DESFIINTARE CORP
ANEXA
STRADA
MICHELET, JULES
101.
Strada
Michelet, Jules
P.S.1
25
13645
/06
442/44/
M
9.05.2006
102.
Strada
Michelet, Jules
P.M.B.
12278
O12/886
829/201
0
9.2.2010
106
Strada
Michelet, Jules
P.S.1
18
20564
/04
41/M
10.06.2005
SC AVIVIM CONSTRUCT
P.M.B.
18
790
063M/
98M/00
21.9.2000
AVIVIM CONSTRUCT GONEN

INVEST CONSTRUCT
P.M.B.
18
1274
11JO/
1J/01
2.3.2001
GONEN INVEST CONSTRUCT

SRL, AVINIM CONSTRUCT SRL
P.M.B.
18
585
061M/
98M/00
12.9.2000
AVIVIM CONSTRUCT GONEN

INVEST CONSTRUCT
019P/
1P/99
62/P
3.5.1999
STOICA CRISTIAN
CONSOLIDARE
8.09.2004
BALTEANU BEATRICE
8.01.2008
PROTOPOPESCU CALIN
DOBRE CONSTANTIN
DOBRE ELENA
SC STAV SRL
reamenajare inerioara
ap.24, nchdere balcon
reamenajare inerioara
ap.24, nchdere balcon
DESFIINTARE
SC MBL COMPUTERS SRL
STRADA
PITAR, MOS
112.
Strada
Pitar, Mos
P.M.B.
15
3480
117.
Strada
Pitar, Mos
P.S.1
25
P.S.1
25
23261
/04
40488
17.10.07
P.S.1
25
22834
12.06.07
1108/101
/P
16.11.2007
121.
Strada
Pitar, Mos
P.S.1
18/
20134
10.06.09
135/8/P
20/07/2009
128.
Strada
Pitar, Mos
P.M.B.
20
12602
14.9.2010
135.
Strada
Verona, Arthur, pictor
P.S.1
19
2693
/25482
28.06.07
332/
940475/
2010
1016/35
/V
SC MEDICAL PRESTIGE SRL
24.10.2007
ORDINUL ARHITECTILOR
DIN ROMANIA
BIROURI+LOC
SERVICIU+ANEXE
+PARCAJE
RECONFORMARE ET 4
CONSTRUCTIE
AUTORIZATA ANTERIOR
DEMOLARE
SEMNALISTICA
LUMINOASA
PERGOLA
b.2. Lista certificatelor de urbanism emise n teritoriul Z.P. nr. 34 - Pitar Mos dup 01.01.2009
Nr. crt.
imobil (cf.
Anexei 3)
26.
Calitatea
Denumirea
Certificate de urbanism

Certificate de urbanism disponibile la adresele internet ale P.M.B., P.S.2. pna la data de de 05.02.2011.
Emitent Nr.
ID
Nr. C.U.
Data
Beneficiar
Funciune
potal
STRADA
GRIGORESCU, EREMIA,
GENERAL
Strada
P.M.B.
13450
613
30.12.2009
ANTAL GABRIEL
LUCRARI DE REFACERE
FATADE
491
14.12.2009
IMOBIL LOCUINTE SI BIROURI
161/431
03
04.12.08
12.03.2009
SC LAHOVARY
GRUP SRL SANDU
FEIG
CENTRUL
DE
CONSERVARE SI
VALORIFICARE
A
TRADITIEI
SI
CREATIEI
POPULARE
SC FALCON
CONSULTING SRL
IONESCU DAN
IONESCU ADRIANA
IOANA
BRATU GEORGE
NECULAI BRATU
CORINA MIHAELA
SC SMARTOWN
INVESTMENTS SRL
SC SMARTOWN
INVESTMENTS SRL
REFACERE ACOPERIS
MANSARDARE POD SCARA
ACCES
INCHIDERE TERASA SI MARIRE
SUPRAFATA VITRATA
PIATA
LAHOVARI, ALEXANDRU
54.
Piaa
Lahovari, Alexandru
P.M.B.
13329
58.
Piaa
Lahovari, Alexandru
P.S.1
545/
12/L
59.
Piaa
Lahovari, Alexandru
P.M.B.
13125
288
12.11.2009
STRADA
LUPU, DIONISIE
67.
Strada
Lupu, Dionisie
P.M.B.
43
13475
638
30.12.2009
80.
Strada
Lupu, Dionisie
P.M.B.
54
12903
068
14.04.2009
86.
Strada
Lupu, Dionisie
P.M.B.
7072
7072
13089
252
03.11.2009
12961
125
24.06.2009
P.M.B.
Regim de
nlime
CONSOLIDARE, MANSARDARE
POD
EXTINDERE
EXTINDERE REAMENAJARE
DESFIINTARE CORP ANEXA C

CONSOLIDARE EXTINDERE
RESTAURARE
protecie
Etapa a IIPag. 15/
02 .2011.
15/75
102.
STRADA
MICHELET, JULES
Strada
Michelet, Jules
P.M.B.
7072
P.S.1
P.M.B.
12872
037
19.03.2009
SC SMARTOWN
INVESTMENTS SRL
DESFIINTARE PARTIALA
CONSTRUCTIE PARAZIT
70/1374
8
27.04.09
14.05.2009
SC MBL
COMPUTERS
70/
1036
/97/M
13336
498
14.12.2009
P.M.B.
13300
462
10.12.2009
P.M.B.
13297
459
10.12.2009
SC MBL
COMPUTERS SRL
SC MBL
COMPUTERS SRL
SC STUDIO GINA'S
FASHION SRL
CONSOLIDARE, REAMENAJ.,
COMPART., REFACERE
IMPREJMUIRE
DESFIINTARE GARAJ
CONSOLIDARE LOCUINTA LUX
REAMENAJARE IMPREJMUIRE
AMPLASARE SEMNALISTICA
103.
Strada
Michelet, Jules
104.
Strada
Michelet, Jules
1012
14
105.
Strada
Michelet, Jules
16
13223
386
26.11.2009
COMAN NICULAIE
EXTINDERE LOCUINTA
P.M.B.
20
13539
0052
29.01.2009
SC MEDICAL
PRESTIGE SRL
AMPLASARE SEMNALISTICA
P.S.1
15
179
15.07.2009
IORDAN NICOLETA
128.
133.
STRADA
PITAR, MOS
Strada
Pitar, Mos
STRADA
VERONA, ARTUR, PICTOR

PICTOR
Strada
1717/
68/V
MODIFICARE, REPARARE,
EXTINDERE, REFACERE
IMPREJMUIRE
/1001
15.01.09
135.
Strada
P.M.B.
19
12846
011
16.02.2009
O.A.R.
CONSOLIDARE REPARARE
MANSARDARE RESTAURARE
Surse : www.pmb.ro
www.primariasector1.ro
www.ps2.ro
b.3. Lista avizelor M.C.P.N. i D.C.P.N.-M.B. emise n teritoriul Z.P. nr. 34 Pitar Mo
La acest moment, nu avem informaii n aceast direcie; pe msura dobndirii lor, ele se vor ncadra ntr-un tabel precum
cel de mai jos.
Nr. crt.
imobil (cf.
Anexei 3)
x.
Calitatea
Strada
Denumirea
Avize ale M.C.P.N. i D.C.P.N-M.B.

Avize identificate n arhiva D.C.P.N.-M.B. pna la data de de 04.02.2011.

Emitent Nr.
ID
Nr.
Data
Beneficiar
potal
C.U.
D.C.P.
N.-M.B.
M.C.C.
Nume, Prenume
Funciune
Regim de
nlime
b.4. Alte avize emise n teritoriul Z.P. nr. 34 Pitar Mo

La acest moment, nu avem informaii n aceast direcie; pe msura dobndirii lor, ele se vor ncadra ntr-un tabel precum
cel de mai jos.
Nr. crt.
imobil (cf.
Anexei 3)
x.
Calitatea
Strada
Denumirea
Avize ale furnizorilor de utiliti....

Emitent
Nr.
potal
ID
Nr.
C.U.
Data
Beneficiar
Funciune
Regim de
nlime
Nume, Prenume
protecie
Etapa a IIPag. 16/
02 .2011.
16/75
3. Regimul urbanistic al zonelor studiate

Elaboratori: arh. Irina POPESCU-CRIVEANU, urb. Alexandra ANA-VIINESCU, urb. Alina DRGOESCU, arh. Toader
POPESCU
Regimul urbanistic al Z.P. nr. 34 Pitar Mo este stabilit, n principiu, de cea mai restrictiv, mai recent i mai detaliat
documentaie de urbanism referitoare la teritoriul su. Documentaia elaborat special pentru reglementarea ZP nr. 34
este PUZ-ZPC aprobat prin HCGMB 279/2000, care instituie un regim de construire omogen n zon, chiar dac aceasta
nu este, n fapt, omogen. Astfel, nevoia de adaptare la situaia concret pe lng dorina proprietarilor de a construi
intensiv - au favorizat regimul derogatoriu pentru interveniile din zon.
Aceast documentaie este preluat i ctre documentaiile ulterioare importante (Planul Urbanistic General al
Municipiului Bucureti, aprobat cu HCGMB nr. 269/2000, Planul Urbanistic Zonal Sect. 2, aprobat cu HCL nr. 99/2003).
Planul Urbanistic General submparte ZP nr. 34 Pitar Mo n dou subzone, criteriul fiind cel funcional (sumar tratat n
PUZ ZCP). Astfel, o parte a ZP nr. 34 (aria situat la vest de str. Dionisie Lupu; toate parcelele cu cu adrese pe str. G.
Enescu, Calea Dorobanilor, i Piaa Al. Lahovari; parcelele situate pe frontul estic al str. Dionisie Lupu) este ncadrat n
CP4 - Subzona
Subzona nucleului central comercial i
i de afaceri.
afaceri Restul zonei este ncadrat n M1 - Subzona mixt situat n zona
protejat.
protejat
n ceea ce privete Planul Urbanistic Zonal Sect. 2, acesta ncadreaz majoritatea zonei n UTR C.P.1b - subzona central
protejat, structurat,
structurat, cuprinznd esut urban difuz situat la distan de transport n comun de mare capacitate i n care
densitile sunt ponderate de capacitatea de preluare a fluxului de automobile la orele de vrf i de asigurarea locurilor
de parcare.
parcare Zona reglementat de PUG ca M1 este n acest caz, ncadrat n M1a2 - subzona centrala protejata,
structurata, cuprinzand tesut urban difuz, situat la distanta de transport in comun de mare capacitate si in care
densitatile sunt ponderate de capacitatea de preluare a fluxului de automobile la orele de varf si de asigurarea locurilor
de parcare.
parcare.
Din analiza individual i comparat a acestor documentaii reies urmtoarele observaii:
- delimitarea zonei protejate este, cel mai adesea, aproximativ i neclar; nu sunt evideniate explicit
imobilele care face parte din ZP;
- nu sunt suficient detaliate tipurile de intervenii posibile asupra fondului construit i amenajrilor existente;
- prevederile privitoare la utilizarea funcional a parcelelor nu sunt corelate ntre documentaii;
- caracteristicile parcelelor stabilite RLU aferent PUZ ZPC (suprafee minime, lungimi de aliniament etc) nu
sunt corelate cu specificul zonei i nu sunt adaptate, de multe ori, la realitatea din teren;
- unele prevederi regulamentare (n special din RLU aferent PUZ ZPC) sunt formulate neclar sau ambiguu,
lsnd loc interpretrilor; de asemenea, majoritatea au un grad de generalitate prea mare;
- reglementrile referitoare la indicatori i indici urbanistici (POT, CUT, Hmax) nu sunt date pe parcele, ci pe
ansamblul zonei / subzonelor, ceea ce d natere unor situaii de inaplicabilitate (sau aplicabilitate
defectuoas) a acestora;
- valorile reglementate ale indicatorilor i indicilor urbanistici nu sunt corelate ntre documentaii, ceea ce
produce situaii de conflict;
- elementele privitoare la reglementarea aspectului exterior al construciilor sunt vagi i sumare.
Este, de asemenea, de remarcat faptul c documentaia PUZ Sect. 2 (aplicat de Primria Sect. 2, dei nu a fost aprobat
legal de ctre C.G.M.B.), dei este ulterioar PUZ ZCP, nu preia dect selectiv elemente din acesta (pe alocuri
introducnd chiar prevederi diferite sau contrare).
n plus, au fost aprobate n ultimii ani 5 documentaii de urbanism (1 PUZ i 4 PUD v. 2.3.a.1 i 2.3.a.2), ale cror reguli
derog de la regulamentele locale ce nsoesc PUZ ZCP, PUG i PUZ Sect. 2. Odat cu intrarea n vigoare a prevederilor OG
nr. 27/2008, aceste derogri n zonele construite protejate au devenit mai dificil de obinut.
Expunem mai jos un tabel comparativ cu valorile principalilor indicatori i indici urbanistici, pentru a sublinia gradul de
necorelare ntre documentaiile de urbanism majore.
protecie
Etapa a IIPag. 17/
02 .2011.
17/75
PUZ ZPC nr. 34 Pitar Mo

Subzone
POT
CUT
PUG Mun. Bucureti
PUZ Sect.
Sect. 2
CP4
M1
CP1b
M1a2
65%
70% (pn la
100% n cazuri
speciale)
Cf. PUZ ZCP
Recomandat
max. 80% i cf.
PUZ ZCP (65%)
Cf. PUZ ZCP

(65%) (pn la
100% n cazuri
speciale)
3,0 (1,9 pentru

parcele mici)
Cf. PUZ ZCP
2,4 (1,9 pentru

parcele mici)
4,5 prin PUD
aprobat (?) i
cf. PUZ ZCP
Cf. PUZ ZCP
2,0 (4,5 n scuarul J. Michelet;

5,0 n Piaa Al. Lahovari)
(65%)
(2,0)
(2,0)
4,5 prin PUD
(?)
Nelimitat prin
PUZ aprobat
Hmax
13m (24m n scuarul J. Michelet;

27m n Piaa Al. Lahovari)
+ Un nivel suplimentar retras din
planul faadei cu 1,5m
12m (+un nivel

suplimentar la
cldirile de col
+ 2 niveluri
retrase)
12m (+un nivel

suplimentar la
cldirile de col
+ 2 niveluri
retrase)
Distana ntre
aliniamente
opuse + 2
niveluri
suplimentare
retrase + alte
depiri n
situaii
speciale
Distana ntre
aliniamente
opuse + 2
niveluri
suplimentare
retrase + alte
depiri n
situaii
speciale
Nelimitat prin
PUZ aprobat
Ca urmare a acestor constatri, RLU aferent prezentei documentaii i propune s clarifice neconcordanele ntre
documentaiile existente, precum i s adapteze prevederile regulamentare la specificul zonei, prin stabilirea unui set de
reguli explicite, propriu fiecrei parcele. De asemenea, va fi clarificat i obiectul studiului, prin delimitarea clar a zonei i
identificarea fiecrui imobil care face parte din aceasta. Aceast delimitare (care va avea ca punct de plecare limitele
stabilite prin PUZ ZCP n vigoare) va ine seama de realitatea din teren (evitnd mprirea unor parcele ntre mai multe
ZP), de coerena evident a unor subzone sau ansambluri urbane, precum i de limitele stabilite i aprobate prin alte PUZ
pentru zone construite protejate aprobate anterior.
protecie
Etapa a IIPag. 18/
02 .2011.
18/75
4. Concluzii relevante pentru continuarea studiului

Elaboratori: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR, drd.arh. Irina POPESCU CRIVEANU
4.1. Viabilitatea metodei pentru zona de studiu
Experiena internaional certific n general eficiena tuturor metodelor de cercetare care presupun evaluarea unei zone
att la nivel global, ct i la nivel particular, individual pentru fiecare imobil. Cele dou tipuri de observaii avnd fiecare
relevana i contribuia proprie n procesul de evaluare cultural, aspect care st la baza reglementrilor de intervenie
ntr-o zon construit protejat.
Metodologia propus i aplicat n cadrul documentaiei "Definirea regimului tehnic al construciilor supuse autorizrii
n zonele protejate i n zonele de protecie a monumentelor, n scopul protejrii patrimoniului arhitectural i urbanistic al
municipiului Bucureti - etapa I/2005" (Metodologie, criterii de fundamentare, identificarea tipurilor de zone protejate i
a traseelor culturale, studii pilot pe tipuri de zone protejate) - realizat conform contractului nr. 39/2005 ncheiat ntre
U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C. i C.P.U.M.B. al P.M.B. - reprezint o astfel de modalitate de analiz adaptat la legislaia i
normele n vigoare la acea dat, n scopul de a rspunde ct mai obiectiv relaiei (de multe ori antagonice) dintre
interesul pentru protecia valorilor culturale i cel pentru dezvoltare acestora prin schimbri radicale.
Chiar dac intervalul relativ scurt scurs de la intrarea n vigoare a amintitei documentaii nu permite o evaluare foarte
exact cu privire la eficiena acesteia (cu att mai mult cu ct aceast perioad se suprapune pe perioada crizei
economice ce a afectat i sectorul imobiliar), totui exist semnale pozitive semnificative care susin detalierea regimului
de reglementare i protecie a valorilor culturale pe baza acestei metodologii.
Trebuie precizat faptul c metodologia de evaluare cultural a zonelor construite protejate utilizat n cazul
documentaiei sus amintite poate i chiar este necesar s suporte actualizri periodice, fie ca urmare a modificrilor
aduse actelor normative n vigoare la un moment dat, fie ca urmare a creterii gradului de accesibilitate la datele din
arhive sau datorate unor nuanri de natur doctrinar. Toate aceste schimbri reprezint modaliti de adecvare a unei
documentaii n raport cu situaia existent la un moment dat, ns acest lucru presupune pstrarea principiilor de baz
fr a modifica stuctura fundamental a conceptului metodologic elaborat, avizat i aprobat anterior.
Astfel, se poate afirma faptul c metodologia de evaluare cultural a zonelor construite
construite protejate utilizat anterior este
viabil pentru c se fundamenteaz pe cu
cunoaterea ct mai riguroas i detaliat a identitii i evoluiei tuturor
componentelor care alctuiesc esutul urban al unei zone protejate, ceea ce permite o evaluare cu un grad
grad mare de
acuratee i obiectivitate.
obiectivitate
Un alt principiu al metodologiei sus amintit presupune pe de o parte cercetarea istoric (prin utilizarea datelor de
arhiv ce au un grad ridicat de concretee) i cercetarea situaiei identificate
identificate punctual in situ (fapt care asigur i
actualizarea datelor oficiale consemate n legtur cu statutul unei anumite zone), iar pe de alt parte, concluziile care
stau la baza reglementrilor au n vedere i documentaiile aprobate dar care nc nu au produs
produs efect n teren.
teren
O alt calitate a metodologiei utilizate n cazul celor 12 zone construite protejate (n msura pe care o permite acest
nivel de cercetare) este diminuarea sau chiar eliminarea factorului arbitrar din procesul decizional,
decizional responsabilitatea
protejrii valorilor culturale n raport cu solicitrile de intervenie fiind deja filtrat prin statutul de protecie stabilit n
mod particular i nu doar la nivel global, adic n raport cu zona.
Un alt aspect, deloc neglijabil, este cel dat de cunoaterea
cunoaterea public statutului de protecie al fiecrui corp de cldire
existent n aceste zone construite protejate,
protejate ceea ce permite orientarea investitorilor i adaptarea inteniilor lor n
cunotin de cauz.
cauz
Nu n ultimul rnd consemnarea regimului de protecie al valorilor culturale prin modalitatea de nregistrare tripl a
datelor: grafic (plana de decizie), fotografic (desfurrile fronturilor) i scriptic (lista imobilelor din zon) elimin
posibilele confuzii ce ar putea aprea n legtur cu eventualele necorelri de natur cadastral aprute ntre situaiile
din teren i cele consemnate n planurile topografice.
Altfel spus prin utilizarea acestei metodologii exist att premiza unei evaluari ct mai obiective a valorilor culturale
existente ntrntr-o zon construit protejat, ct i posibilitatea argumentrii pertinente a reglementrilor particularizate de
intervenie (restricii i permisiviti).
protecie
Etapa a IIPag. 19/
02 .2011.
19/75
4.2. Adecvarea lexicului fiei de cartare

Lexicul fiei de cartare: starea cldirilor
#
1
Cod
FB
Denumire
Semn conven.
Foarte bun
Verde nchis
B\
M\
Mediocr
Portocaliu
(galben dungi)
Proast
R\
Elemente circumstaniale de
apreciere
cldire arhitectural sntoas, fr probleme de Ocupate, cu semne

hidroizolare sau nevoi de reparaii
ntreinere permanent
de
Bun
cldire arhitectural sntoas, fr probleme de Parial ocupate, vacante

hidroizolare sau nevoi de reparaii
Verde deschis ameninri fr efecte tangibile
(verde dungi)
Satisfctoare cldire arhitectural sntoas, cu nevoi de reparaii Ocupate, cu semne de
capacitate de ntreinere
la elemente nestructurale i artnd
corespunztoare
semne de aciune a ameninrilor cu efecte tangibile
Fr
risc
imediat
de
Galben
deteriorare, sau
Reparaii n derulare
Rou
Stare
Stare
Foarte proast
Violet
(rou dungi)
cldire arhitectural sntoas dar cu nevoi de Parial ocupate sau vacante

reparaii
Semne de continuare a
deteriorarilor i
semne de aciune a ameninrilor cu efecte tangibile
ntreinere deficitar
zidrie deteriorat i-sau
acoperi spart i-sau
evacuri ale apelor defecte,
atacuri biologice i deteriorare a majoritii
elementelor constructive, inclusiv a zidriei
exterioare, sau
afectare a majoritii prilor cldirii de ctre un
incendiu sau alt dezastru
semne de degradare severe dar cu reversibilitate a
situaiei
degradri sau semne de instabilitate structural,
pierderi importante de suprafa de nvelitoare
conducnd la degradri majore ale interiorului,
cea mai mare parte a cldirii afectat de efectele
unor incendii sau alte dezastre naturale
semne de degradare importante, nereversibilitate a
situaiei
Ocupate,
Deteriorare lent; fr soluii
stabilite, sau
Soluii
stabilite
dar
neimplementate
(antier
nedeschis, sau deschis i
intrerupt)
Prsire, parial ocupate

Risc iminent de deteriorare
rapid; fr soluii de
intervenie stabilite sau
Soluie de intervenie stabilit
dar neimplementat
protecie
Etapa a IIPag. 20/
02 .2011.
20/75
Lexicul fiei de cartare: stiluri

1. Stiluri vernaculare tipuri morfo-stilistice caracteristice unui stil local"
Nr.
crt.
1.
Stil / categorie
stilistic
Post-bizantin
- stil romnesc
(specific cldirilor de
cult)
Perioada istoric
Bucureti
Nedeterminat
2.
Popular urban
(specific cldirilor de
locuit)
Cca 1850-1930;
exemple rare din
perioade anterioare
sau posterioare
Caracteristici
Tipo-morfologie tradiional:
volum paralelipipedic masiv cu abside
semicilindrice, cu pridvor nchis sau
deschis
acoperire n pant, turle poligonale cu
cupole
decoraie tradiional (bru, arcaturi
oarbe) sau derivat din alte stiluri
(clasic, gotic, neoromnesc).
Cldiri P sau P+1 modeste ca scar i

tratare cu tip tradiional :
locuin cu hall central i dou camere,
derivat din tipul tradiional, aezat n
mijlocul parcelei; casa-vagon derivat
din primul tip, aezat cu o latur pe
limita dintre parcele i expus ctre S
sau E, cu o faad pe aliniament sau
retras fa de acesta, locuin cu
prvlie, pe aliniament, n mai multe
variante etc.
Variante:
a simple: - acoperire n pant sub 30o,
cu streain proeminent pe console
decorative sau cu corni profilat; marcare a intrrii prin decro supranlat
i/sau prin coronament; - galerie sau
geamlc n aripa din spatele parcelei;
goluri rectangulare sau n arc plat;
modenatur simpl (ancadramente
profilate sau plate, muluri orizontale),
bosaje sau rosturi continue din tencuial
b combinate: elemente decorative
mprumutate din diverse stiluri (oriental,
neoclasic, neoromnesc, eclectism
academic i pitoresc) i adaptate /
simplificate.
Not:
Un studiu tipologic al cldirilor bucuretene, corelat cu tipurile de esut urban i cu perioada de construire va face
obiectul unei etape ulterioare. n momentul de fa am considerat suficient o ncadrare tipologic sumar care s
scoat n evidena stilul local i elementele sale definitorii.
Acest stil local nu este un neaprat opus stilurilor culte, grania dintre acestea fiind fragil. Astfel, biserica Pitar
Mo este n urmtoarea situaie: mahalaua este pomenit n 1690, ceea ce presupune existena la acea dat a unei
biserici n locul celei actuale, probabil din lemn; biserica de zid a fost construit de Alex. Moruzi n 1795, apoi
refacut n 1898 de arh. tefan Ciocrlan (antreprenor Gh. tefanescu, pictor Fritz Elsner), dup cum este nscris n
pisanie. n cazul locuinelor, dac repertoriul stilistic mprumutat devine foarte elaborat, coerent i predominant ca
expresie, cldirea va fi ncadrat la stilul respectiv, dar cu elemente de vernacular tradiional.
protecie
Etapa a IIPag. 21/
02 .2011.
21/75
2. Stiluri ntlnite n zonele studiate

Nr.
crt.
3.
Stil / categorie
categorie
stilistic
Neoclasicism
Perioada istoric
Bucureti
Cca 1860-1880
4.
Neogotic
Cca 1860-1880
5.
Eclectism
Cca 1880-1920
Caracteristici
Exemple
Inspirat direct de arhitectura

Antichitii clasice, netrecut prin filtrul
Renaterii i Barocului (dei spre finalul
perioadei adopt i formule
renascentiste):
volume geometrice simple, plinuri
mari,
decor sobru, elemente preluate cu
rigoare arheologic din repertoriul
clasicismului grec sau roman
Iniial - preluare liber, n spiritul
sensibilitii pitoresc-romantice, a
limbajului arhitecturii gotice, uneori n
combinaie cu alte stiluri medievale.
-odat cu epuizarea etosului romantic
se ntlnete cu eclectismul istoricist
(vezi rd. 5.1.), dar n zonele studiate
nu apar dect exemple de romantism
neogotic, nu i de eclectism neogotic.
-elemente specifice: arce frnte, plate
sau n acolad; cornie cu festoane i
maiculiuri; creneluri i pinioane;
capiteluri, console-capitel i profile
foliate
Istoricist
Revival riguros al stilurilor anterioare
clasicismului (bizantin, romanic, gotic,
Renatere italian timpurie, francez,
german). n zonele studiate,
predomin exemplele inspirate din
Renaterea francez i italian timpurie
Academic (Beaux(Beaux-Arts)
Stil de sintez; elemente derivate din
stilurile clasicismului francez (de la
Ludovic XIII la Ludovic XVI) sau din
renaterea i barocul german
protecie
Etapa a IIPag. 22/
02 .2011.
22/75
Trziu
Formule contaminate de estetica
1900, (forme organice sau stilizate
geometric), cu o plastic accentuat i
partiie vertical a faadelor sau
formule clasicizante, epurate
(ancadramente simple cu cheie de arc,
cornie cu modilioane), cu partiie
orizontal
Pitoresc
Formule derivate din diferite tradiii
regionale europene sau exotice, dintre
care n zonele studiate se ntlnesc
a - variante italienizante de sec. XIX
timpuriu (stil pitoresc italienizant),
inspirate de modele vernaculare ale
Renaterii italiene i foarte rspndite
n vernacularul urban bucuretean:
acoperiuri joase cu streini largi pe
console decorative simple sau duble,
ancadramente elaborate, portice de
intrare cu coloane i fronton sau
acoperi supranlat
b - variante trzii, meridionale,
influenate de regionalismul modern
(stil pitoresc meridional - maur, mauroflorentin, mediteraneean, balcanic) vezi pct. 11
6.
Arta 1900
Cca 1890-1920
Art Nouveau
Elemente specifice grefate pe tipologii
tradiionale sau aparinnd
eclectismului
-arcade eliptice sau n form de
potcoav, marchize
-ornamente florale elaborate, chei de
arc n form de figuri feminine de
factur simbolist
protecie
Etapa a IIPag. 23/
02 .2011.
23/75
Sec
Secession
Factur clasicizant cu ordonan
stilizat i ornamentaie geometric
sobr (romburi, octogoane, cercuri sau
elipse nscrise n panouri rectangulare,
chenare decorative):
-compoziie bazat pe partiia
vertical a faadelor
-bovindouri poligonale pe unul sau
mai multe niveluri
Alte coli
7.
Neoromnesc
Cca 1885-1906
Timpuriu
Interpretare liber, n spirit eclectic i
pitoresc, a tradiiei vernaculare i culte,
mpreun cu diferite alte referine;
marcat de stilul lui Ion Mincu (referine
rurale locale i italienizante) i Ion
Socolescu (tent oriental pronunat)
Cca 1906-1924
Matur
Selecie mai riguroas a temelor i
motivelor din tradiia naional
streini proeminente pe console,
ocnie, arcade plate sau
semicirculare, ferestre bi- sau trifore
bovindouri pe unul sau mai multe
niveluri, turnuri n consol, loggii cu
arcade trilobate sau n acolad
elemente din lemn sculptat (console,
balustrade, colonete i grinzi sau
arce pentru loggii i foioare,
jardiniere)
ornamentic brncoveneasc
(ancadramente, parapete i frize cu
ornamente foliate, coloane, profile
torsadate)
Trziu
Forme simplificate, epurate,
geometrizate; renunare la ornamentele
aplicate: denticuli, ocnie, rame plate,
console lemn
Cca 1925-1940
protecie
Etapa a IIPag. 24/
02 .2011.
24/75
8.
9.
Art Deco
Modernism
interbelic
C ca 1925-1930
Timpuriu
Derivat din eclectismul trziu
decoraie clasicizant stilizat
geometric i aplatizat (inclusiv
pilatri, frize, cornie cu ove i
denticuli, etc.)
motive geometrice specifice riflaje
/ striuri verticale sau orizontale,
retrageri telescopice, zig-zaguri
feronerii decorative
C ca 1925-1935
Matur
nglobeaz aportul expresionismului
compoziie dinamic, adesea bazat
pe contrastul ntre orizontal i
vertical sau pe retrageri n trepte ale
volumului
suprafee curbe sau cutate
motive geometrice specifice: riflaje /
striuri verticale sau orizontale,
retrageri telescopice, zig-zaguri
ferestre-fant sau hublou
Accesorii ornamentale frecvente:
feronerii decorative
Cca 1935-1945
Trziu
Orientare spre
estetica aerodinamic (stilul
pachebot) registre orizontale,
coluri rotunjite, ferestre-hublou
Stilul Internaional forme pure,
lipsite de ornamente aplicate, dar
miznd pe combinaii de materiale,
texturi i culori
Cca 1930-1945
Variant moderat a Stilului

Internaional, cu rare manifestari
radicale, prefernd variante permisive
fa de tradiie.
volume geometrice simple, lipsite de
ornamente aplicate, dar pstrnd o
modenatur simplificat
compoziii bazate pe registre
orizontale caracteristice, uneori
echilibrate de accente verticale, sau
pe ritmuri de nervuri verticale
amintind de ordonana clasic.
protecie
Etapa a IIPag. 25/
02 .2011.
25/75
10.
Regionalism
modern
Cca 1925-1945
Stiluri vernaculare (mediteraneene,

balcanice, romneti) interpretate de
arhiteci, derivate din filonul
eclectismului pitoresc: creneluri,
streini largi pe console de lemn,
bovindouri i balcoane pe console de
lemn,arce n form de potcoav, n
acolad, semicirculare sau frnte,
ferestre separate prin colonete, grilaje
de ferestre i balcoane din fier forjat,
pazii cu olane, traforuri
11.
Clasicism realistsocialist
Cca 1945-1955
12.
Modernism
postbelic
Cca 1960-1989
Reluare a discursului modernist n

epoca post-stalinist (volume
paralelipipedice simple, eventual cu
copertine flotante; registre
preponderant orizontale; compoziii
repetitive de plinuri i goluri, lipsite de
ornament). Dup 1970 influene ale
brutalismului: o estetic a betonului
aparent i a scheletului structural sau a
tehnologiei de prefabricare sincer
exprimate n faad; plastica de faad
mai accentuat.
Reluare a discursului modernist n
epoca post-stalinist
Dup 1970 influene ale
brutalismului o estetic a betonului
aparent i a scheletului structural sau a
tehnologiei de prefabricare sincer
exprimate n faad.
13.
Contemporan
Post-1989
Mare diversitate morfo-stilistic,

reflectnd diferite curente i modele
internaionale.
14.
Astilistic
Nedeterminat
Arhitectur utilitar, neutr, lipsit de

intenii estetice, sau cldiri care n timp
i-au pierdut componentele stilistice
ale faadelor.
protecie
Etapa a IIPag. 26/
02 .2011.
26/75
4.3. Crearea sistemului specific de reglementare

Legislaia romn nu are prescripii specifice referitoare la zone protejate construite. Reproducem definiiile prezente n
legislaie precum dispoziiile referitoare la planurile urbanistice zonale.
I. Definiii
[1] Zon protejat suprafaa delimitat n jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale
subsolului, n jurul sau n lungul unor oglinzi de ap etc. i care, prin documentaiile de amenajare a teritoriului i de
urbanism, se impun msuri restrictive de protecie a acestora prin distan, funcionalitate, nlime i volumetrie, n
scopul ocrotirii sntii publice, a mediului i patrimoniului natural i construit (Legea 242/2009, art. I.16).
[2] "Zone naturale sau construite, delimitate geografic i/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural
i/sau cultural i sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a patrimoniului"
(Legea 5/2000, ART. 1.2)
[3] Teritoriile delimitate geografic, n cuprinsul crora se afl elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau
cultural cu valoare deosebit. In raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt: a] zone naturale
protejate, instituite pentru protejarea i punerea n valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebit; b] zone
construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea i punerea n valoare a patrimoniului construit, cu valoare
istoric, cultural sau memorialistic deosebit (Legea 5/2000, Anexa 2)
Singurul act normativ care detaliaz dimensiunile conceptului i stabilete elemente de metod pentru crearea unui
cadru reglementar special este Ordinul ministrului transporturilor i turismului nr. 562/2003 pentru aprobarea
Reglementrii tehnice "Metodologie de elaborare i coninutul-cadru al documentaiilor de urbanism pentru zone
construite protejate (PUZ)" (publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Anul 172 (XVI), Nr. 125 bis din 11
februarie 2004).
II. Planul urbanistic zonal
[1] Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urban de reglementare specific, prin care se coordoneaz
dezvoltarea urbanistic integrat a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau
printr-o dinamic urban accentuat. Planul urbanistic zonal asigur corelarea programelor de dezvoltare urban
integrat a zonei cu Planul Urbanistic General
[2] Planul urbanistic zonal cuprinde reglementri asupra zonei referitoare la:
a] organizarea reelei stradale;
b] organizarea arhitectural-urbanistic n funcie de caracteristicile structurii urbane;
c] modul de utilizare a terenurilor;
d] dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e] statutul juridic i circulaia terenurilor;
f] protejarea monumentelor istorice i servitui n zonele de protecie ale acestora.
[3] Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie n cazul:
a] zonelor centrale ale localitilor;
b] zonelor protejate i de protecie a monumentelor, a complexelor de odihn i agrement, a parcurilor industriale, a
parcelrilor;
c] altor zone stabilite de autoritile publice locale din localiti, potrivit legii.
[4] Stabilirea zonelor pentru care se ntocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regul n Planul urbanistic
general.
[5] Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate dect n integralitatea lor, cu excepia
modificrilor fcute n conformitate cu prevederile alin. (5) lit. b) i alin. (6) ale art. 32, i care nu altereaz
caracterul general al zonei.
(Legea 350/2001, art. 47; OG27/2008, art. I.17; Legea 242/2009, art. I.8, I.9).
protecie
Etapa a IIPag. 27/
02 .2011.
27/75
III. Conceptul de zon protejat natural i construit:

Concept juridic i urbanistic care are o expresie teritorial variabil i care trimite la o zon delimitat topografic, n jurul i
n legtur cu prezena unor valori naturale sau/i construite a cror protejare
protejare este de interes public i care este subiect
urbanism.
banism. Conceptul s-a dezvoltat n
al unui regim juridic special instituit prin lege i stabilit prin documentaii de ur
practic, n mod similar cazurilor din alte state europene.
Regimul juridic special are ca scop protejarea urbanistic a valorilor naturale sau/i construite, care este de interes
public. In numele acestui interes, n zona respectiv se instituie un numr de servitui urbanistice, a cror respectare este
urmrit de persoanele juridice abilitate i constituie numai o parte a activitii de protejare a zonei.
Practica internaional a consfinit stabilirea unor perimetre unde valorile sunt protejate prin dezvoltarea integrat a
zonei. Acest obiectiv se obine prin crearea de instrumente urbanistice care stabilesc servitui n ceeea ce privete
desfiinarea construciilor chiar i a celor neclasate n L.M.I. - , modul de construire, diminuarea schimbrilor, controlul
activitilor umane, realizarea echilibrului ntre elementele pstrate i cele noi. n Romnia, aceste zone nu au un regim
juridic explicit n legislaie; valorile sunt protejate NUMAI prin obligativitatea obinerii avizelor M.C.P.N. i, n anumite
situaii, al M.D.R.T.; desfiinarea oricrei construcii care nu este clasat n LMI este posibil. Dup aprobarea P.U.Z.,
avizul M.C.P.N. se refer la intervenie i nu la condiiile de construibilitate ale parcelei (care sunt legale, fiind aprobate
anterior).
IV. Conceptul de zon protejat natural i construit:
Astfel, este necesar ca P.U.Z. s constituie un instrument urbanistic performant, care s stabileasc n mod precis i
pentru fiecare imobil n parte servituile generate de statutul de zon protejat, stabilind posibilitate/imposibilitatea
desfiinrii construciilor i condiiile de construibilitate.
4.4. Probleme de ordin juridic generate de procesul de revizuire al PUZ-ZPC
Procesul de revizuire a PUZ-ZPC aprobat prin HCGMB 279/2000 (98 zone protejate) a avut urmtoarele faze:
[1] Aprobarea Regulamentului adiional, prin HCGMB nr. 34/2009 pentru 12 zone protejate construite;
[2] Elaborarea de PUZ i RLU pentru alte 3 zone protejate construite [n studiu].
Dac n etapa 1 s-au stabilit grade de protecie i posibiliti de intervenie pentru zonele respective, n etapa 2 se vor
elabora, alturi de acestea, reguli de construibilitate pentru fiecare imobil. Procesul de revizuire va continua n momentul
elaborrii P.U.G. al Municipiului Bucureti.
n procesul de revizuire s-au constatat anumite deficiene ale PUZ-ZPC; acestea au fost comentate din unghi de vedere
tehnic n Cap. 3. O problem esenial rmne cea a stabilirii teritoriului zonelor protejate. Astfel, din analiza limitelor ZP
n studiu s-au constatat probleme de fond i de form, crora li s-a rspuns printr-o atitudine adecvat cazului n spe.
[1] Stabilirea ZP nu a avut la baz o studiere detaliat a esutului urban, astfel c exist cazuri n care imobile nvecinate,
cu caracteristici similare, sunt incluse n ZP diferite (de exemplu, Parcul Ioanid parcelare unitar este inclus n 2
ZP: ZP 70 - Parcul Ioanid i ZP 40 Icoanei). n acest caz, teritoriul ZP 40 Icoanei a fost mprit n dou SIR
(subzone istorice de referin), dup caracteristica major referitoare la momentul i modul de formare a esutului
urban, urmnd ca reglementarea teritoriului ZP 70 Ioanid i a fragmentului respectiv din ZP 40 Icoanei s fie
similar. Repetarea acestui procedeu pentru toate ZP va conduce la reconfigurarea limitelor interioare dup zone de
natur omogen i, deci, reglementri omogene corect distribuite n teritoriul urban.
[2] Delimitarea ZP nu a avut la baz o studiere a formrii esutului urban, astfel c exist numeroase inadvertene, care
conduc la probleme juridice importante:
a] Exist imobile care sunt incluse n 2 sau mai multe ZP vecine; n acest caz, servituile care greveaz imobilul
respectiv se adiioneaz. n practic ns, se ia n considerare cea mai convenabil dintre reguli, ceea ce poate
conduce la dezvoltri nedorite. n acest caz, imobilele n cauz au fost incluse ntr-una singur dintre ZP i
excluse din celelalte.
b] Exist imobile sau pri de imobile situate ntre mai multe ZP dar care nu aparin niciuneia dintre acestea. n
acest caz, imobilele n cauz au fost incluse ntr-una dintre ZP vecine.
Aceste modificri trebuie s fac obiectul aprobrii CGMB, ca punct distinct. n cazul n care un imobil a fost exclus din
teritoriul unei ZP n etapa 2 i nu a fost inclus n mod formal i legal n teritoriul altei ZP, regimul de tranziie este cel
definit prin PUZ-ZPC aprobat prin HCGMB 279/2000.
protecie
Etapa a IIPag. 28/
02 .2011.
28/75
4.5. Asigurarea documentaiilor i informaiilor de baz de ctre autoritile i instituiile publice care le gestioneaz
Stadiul colectrii datelor a fost expus n Cap. 2. Menionm urmtoarele disfuncii n ceea ce privete activitatea de
colectare a datelor, ntlnite pn n momentul de fa:
1. Documentaiile de urbanism anterioare, finanate din fonduri publice, sunt accesibile, fie pe site-urile PMB i PS1, fie
n arhiva PMB i CPU, fie circul n mediul profesional.
2. Documentaiile de urbanism anterioare, finanate din fonduri private, sunt parial accesibile: pe site-urile PMB i PS1
sunt prezentate numai planele de reglementri (este deci dificil de analizat documentaia n ntregime); pe site-ul
PS2, acestea nu mai sunt deloc vizibile.
3. Autorizaiile de construire sunt cel mai puin vizibile; pe site-uri sunt prezentate numai adresele i categoriile de
lucrri; modalitatea de nregistrare a informaiiilor nu este uniform nici n cadrul aceleiai primrii; nu pot fi
cunoscute proiectele de autorizare a construirii, dei sunt documente publice. Autorizaiile de desfiinare sunt
nregistrate fie separat (PS1), fie mpreun (PS2, PMB).
O alt problem general este referitoare la faptul c documentaiile mai vechi (n general anterioare anilor 2000) nu
sunt accesibile.
Principala problem pe care o semnalm este aceea a planurilor topografice actualizate. Aa cum a fost menionat n
Cap. 2.2, planurile (scrile 1:2.000; 1:500) au fost solicitate P.M.B. prin Adresa nr. 115/01.02.2011 UAUIM/CCPEC 973964/01.02.2011PMB. Se menioneaz c, n lipsa acestora, se va lucra pe fondurile topografice 1991 n care se vor
introduce reprezentri ale construciilor noi. Acestea vor fi reproduse dup dosarele de autorizare de la P.M.B. (dac
acestea ne vor fi puse la dispoziie) sau, n absena acestora, se va desena pe plan conturul aproximativ rezultat din
observaiile de teren.
n orice caz, semnalm necesitatea obinerii unui aviz al OCPI al mun. Bucureti, care n general solicit existena
planurilor actualizate. Considerm necesar ca PMB ca beneficiar s ncheie un acord cu OCPI n acest sens, acord
care trebuie s vizeze toate documentaiile de urbanism de interes public.
protecie
Etapa a IIPag. 29/
02 .2011.
29/75
5. Anexe
Anexa 1. Lista zonelor protejate aprobate prin HCGMB nr. 279/2000
Anexa 2. Fia de inventariere
Anexa 3. Studiu istoric zonal (extras)
Anexa 4. Plana de decizie cu precizarea categoriilor de protecie
Anexa 5. Lista imobilelor cuprinse n Z.C.P. studiat cu precizarea corpurilor de cldire ce l alctuiesc i a
gradului lor de protecie
Anexa 6. Desfurarea fronturilor cu precizarea gradului de protecie al cldirilor
Anexa 7. Regulamentul local de urbanism pentru ZP nr. 34 Pitar Mo aprobat prin HCGMB nr. 279/2000
Anexa 8. Regulamentul local de urbanism aferent PUG, valabil pentru teritoriul ZP nr. 34 Pitar Mo aprobat
prin HCGMB nr. 269/2000 (extras)
Anexa 9. Regulamentul local de urbanism aferent PUZ sect. 2 valabil pentru teritoriul ZP nr. 34 Pitar Mo
aprobat prin HCL sect. 2 nr. 99/2003 (extras)
Anexa 10. Surse documentare i bibliografie (selectiv)
protecie
Etapa a IIPag. 30/
02 .2011.
30/75
Anexa 1. Lista zonelor protejate aprobate prin HCGMB nr. HCGMB 279/2000
A.
B.
C.
D.
Strad tradiional comercial

Bulevardul modernist:
Bulevardul haussmannian
Bulevardul haussmannian de esut
3 ZP
1 ZP
3 ZP
4 ZP
E.
F.
G.
H.
Bulevardul rezidenial
Bulevardul promenad
Strada simbol a oraului
Strada de esut tradiional major
2 ZP
2 ZP
1 ZP
6 ZP
I.
J.
K.
L.
Strada major
Nucleul comercial tradiional
Nucleu monumental
esut(ul) tradiional difuz
3 ZP
1 ZP
1 ZP
19 ZP
M. esutul(ul) istoric difuz
7 ZP
M. Parcelare reglementat
31 ZP
N. Grupare de ansambluri
O. Fragment martor
P. Reper
1 ZP
2 ZP
4 Z.P.
Q. Parcuri istorice
5 Z.P.
R. Parc i grup de incinte

S. Parc
1 Z.P.
1 Z.P.
01. Calea Moilor; 02. Calea Griviei; 03. Calea Clrailor

04. Brtianu
05. Carol; 06. Elisabeta Koglniceanu; 07. Ferdinand
08. Hristo Botev; 09. Regina Maria; 10. Calea Dorobani;
11. 11 Iunie
12. Lascr Catargiu; 13. Dacia
14. Aviatorilor; 15. Kiseleff
16. Calea Victoriei
17. C.A. Rosetti Maria Rosetti Popa Petre; 18. Vasile Lascr;
19. Traian; 20. Batitei; 21. Jean-Louis Calderon Polon;
22. Mntuleasa
23. tirbei Vod; 24. Eminescu; 25. Mreti
26. Zona Lipscani
27. Zona Stavropoleos
28. Zona Amzei; 29. Zona Nicolae Iorga; 30. Zona Colei;
31. Zona Caimatei; 32. Zona Vasile Lascr; 33. Zona Thomas
Masaryk; 34. Zona Pitar Mo; 35. Zona Bibicescu; 36. Zona
Negustori; 37. Zona Sf. tefan; 38. Zona Labirint; 39. Zona
Armeneasc; 40. Zona Icoanei; 41. Zona Silvestru; 42. Zona
Brezoianu; 43. Zona Coblcescu; 94. Zona Cderea Basitiliei;
97. Zona Occidentului
44. Zona Temiana; 86. Zona Antim; 87. Zona Principatele
Unite; 89. Zona Criului; 90. Zona Bucur; 98. Zona Horei;
95. Zona Polon
46. Parcelarea Vatra Luminoas; 47. Parcelarea Blanc;
48. Parcelarea Filipescu; 49. Parcelarea Bonaparte-Mora;
50. Parcelarea estoria Mecanic; 51. Parcelarea Edilitatea;
52. Parcelarea Societii Generale pentru Construirea de
Locuine Ieftine; 53. Parcelarea Mornand; 54. Parcelarea
Mornand; 54. Parcelarea Dorobani I; 55. Parcelarea Dorobani
II; 56. Parcelarea U.C.B.; 57. Parcelarea Monnet;
58. Parcelarea Clucerului; 59. Parcelarea Jianu; 60. Parcelarea
Docenilor; 61. Parcelarea Maior Coravu; 62. Parcelarea
Baicului; 63. Parcelarea Inter (Filaret); 64. Parcelarea
Mmulari; 65. Parcelarea tirbei Vod; 66. Parcelarea nvoirii;
67. Parcelarea Tacu; 68. Parcelarea Intrarea Viilor;
69. Parcelarea Oelul Rou; 70. Parcelarea Parcul Ioanid;
71. Parcelarea Cosielor; 72. Parcelarea Averescu;
73. Parcelarea Domenii; 88. Parcelarea Gramont;
93. Parcelarea Uruguay; 96. Parcelarea Haralambie;
74. Agronomie Complex Sportiv Tineretului
75. Zona Strehaia; 76. Biserica Mihai-Vod Sapienei
77. Academia Militar; 78. Palatul Cotroceni; 79. Dealul
Mitropoliei; 80. Radu Vod
81. Parcul Cimigiu; 82. Parcul Carol; 83. Parcul Herstru;
84. Parcul Delavrancea; 85. Grdina Botanic
91. Zona Facultii de Medicin
92. Plumbuita
protecie
Etapa a IIPag. 31/
02 .2011.
31/75
Anexa 2 : Fi
Fia de inventariere
MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 02 CALEA GRIVIEI
Fia 1. Fia de caracterizare a imobilului Calea Griviei, nr.76, corp A
1. LOCALIZARE
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
Unitate administrativ-teritorial
Sector
Strad, numr
Cod potal
Carou topografic (1:500)
Municipiul BUCURETI
1
Calea Griviei, nr.76
010734
11E1, 11E4
2. REGIM JURIDIC DE PROTECIE

2.1.
2.2.
2.3.
Monument istoric (categoria

monument)
Monument istoric (categoria
ansamblu)
Monument istoric (categoria sit)
B-II-a-B-18836/ - Ansamblul de arhitectura Calea Griviei

B-II-s-B-17910/ B/ Sit I: Splaiul Independenei - str. Vasile Prvan - str. Berzei - str. Buzeti - str. Sevastopol - str.
Grigore Alexandrescu - str. Polon - str. Mihai Eminescu - str. Traian - str. Popa Nan - str. Tepe Vod - str. Traian - str. dr.
Maximilian Popper - str. Anton Pann - Bd. Mircea Vod - Bd. Corneliu Coposu - str. Halelor
2.4.
Zon de protecie a altor M.I.
B
2.5.
Zon protejat construit
NR. 02 CALEA GRIVIEI
*Imobilul este monument istoric dac: (a) este nscris n LMI la categoria monument sau (b) face parte din suprafaa unui ansamblu sau sit nscrise n L.M.I.
3.STATUT PROPRIETATE
3.1.
]3.2.
3.3.
Proprietari actuali
Utilizatori actuali
Proprietari anteriori
Eftimie Veduva cf. AN-DMB, fond PMB-Alinieri, dosar 20 / 188(7), Iohan Svab, cf. plan
1911
4.DESCRIEREA PARCELEI
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
Suprafaa i dimensiunile parcelei (mp)

Numrul aliniamentelor parcelei
Numrul de cldiri pe parcel
Amplasarea cldirilor pe parcel
4.5.
4.6.
4.7.
Indicatori urbanistici
Indici urbanistici
Procentul spaiilor plantate
St= 435,5 mp, La= 8,6 m, Amin= 60 m, Amax= 60 m

1
2
Corp A - Pe aliniament, 3 faade
Corp B - Retras fa de aliniament cu 36 m;dou faade (trei dintre laturi sunt poziionate pe limita
de proprietate: str. Buzeti nr. 6, str. Buzeti nr. 14 i Calea Griviei nr. 74)
AC1= 170 mp, AD1= 850 mp, Hc= ntre 15 i 20 m, AC= 281 mp, AD= 989 mp
POT1= 39%, CUT1= 1,95, Niv= P+4, POT= 64,5%, CUT= 2,27
-
protecie
Etapa a IIPag. 32/
02 .2011.
32/75
5.DATAREA CLDIRILOR
5.1.
5.2.
Datare prin perioade/secole

Datare prin intervale de date
5.3.
5.4.
Datare precis
Justificarea datrii
Secolul al XX-lea
ante 1852 1852-1880 1880-1911 1911-1930 1930-1945 1945-1960 1960-1990 post
1990
Not: Intervalele sunt definite dup planuri (1852), perioadele de referin pentru stilurile
curente bucuretene.
n funcie de compoziia arhitectural i elementele stilistice prezente.
6. ANALIZA CLDIRILOR*
6.1.
6.2.
6.3.
Ctitor/finanator
Arhitect/antrepriz/meter
Tipul arhitectural al cldirilor:
- REZIDENIAL: Locuin popular tradiional Locuin urban modern unifamilial

Locuin contemporan unifamilial
Locuin boiereasc tradiional Idem multifamilial (2-6 apartamente)
Idem multifamilial (2-6 ap.)
Locuin urban tradiional
Idem multifamilial (peste 6 apart.)
Idem multifamilial
- TERIAR:
Prvlie, crcium tradiional
Cldire modern comercial
Cldire contemporan comercial

Atelier meteugresc
Cldire modern de birouri/comer
Cldire contemp. de birouri/comer

Manufactur, mic industrie
Cldire modern industrial
Cldire contemporan industrial
- MIXT:
Locuin urban cu prvlii,

Locuin urban contemporan
ateliere la parter
Locuin urban modern

cu spaii comerciale i de birouri
cu spaii comerciale i de birouri

- TIPURI:
Cldiri de nvmnt
Cldiri administrative:..............
....................................
SPECIALE
Biserici, capele
..................................................
.......................................................
6.4.
Stilul cldirilor:
1/STIL CONTURAT
Neoclasicism
Art deco
2/ELEMENTE DE STIL Romantism (neogotic)
Modernism interbelic
3/ASTILISTIC
Eclectism (academism) de
modern internaional;
coal francez, german;
coli naionale:............
A/ARHITECT
alte coli: ......................
Modernism postbelic
B/METER
(modern internaional;
Alte tipuri:
Neo-romnesc de coal
Mincu, Socolescu;
alte coli: ...............................
Arta 1900 de coal
francez, german, austriac;
alte coli: ...............................
curente: ......................
6.5.
6.6.
Etape semnificative de construire

Istoricul imobilului/cldirilor
7.DESCRIEREA CLDIRILOR
7.1.
7.2.
7.3.
7.4.
7.5.
7.6.
Accesul n cldire
Tip acoperire/pante
Materiale i tehnici de construcie
Tehnici/elem. constructive speciale
Finisaje exterioare
Decoraii exterioare/interioare
7.7.
7.8.
Inscripii, medalioane .a.

Informaii referitoare la interioare
Din domeniul public, pentru magazinul de la parter, prin gang, pentru celelalte spaii
arpant acoperit cu tabl, ntre 30 i 45
Zidarie portant
Cromatic: gri-faad, alb i gri-sectorul de sud-est, alb i maro- tmplrii
Bovindou masiv prezent pe 1/3 din faada principal (n conformitate cu regulamentele
urbanistice n vigoare la data construiri) se desfoar pe trei niveluri accentund direcia
vertical. Aceast vertical este estompat de orizontalele balcoanelor care apar la fiecare
nivel i cornia puternic care nchide volumul la partea superioar.
-
8. STAREA DE CONSERVARE
8.1.
8.2.
8.3.
8.4.
Starea general
de conservare
Starea decoraiilor
faadei/finisajelor ext.
Lucrri de restaurare/reparaii
majore recente
Modificri vizibile ale materialelor,
finisajelor, elementelor arhitecturale
Foarte bun
Bun
Medie
Proast
Foarte bun
Bun
Medie
Proast
protecie
Etapa a IIPag. 33/
02 .2011.
33/75
9. AMENAJABILUL PARCELEI
9.1.
9.2.
9.3.
9.4.
mprejmuire (datare, descriere,

modificri)
Construcii-anex (datare, descriere,
poziionare)
Grdin amenajat/parc (datare,
descriere, elemente arhitecturale,
modificri)
Suprafee plantate (grdin de
faad, grdin spontan)
10. NIVELUL DE INTERES

10.1.
10.2.
10.3.
10.4.
10.5.
Regimul de protecie actual

Observaii referitoare la valoarea
istoric i arhitectural a cldirilor
Observaii referitoare la gradul de
conservare necesar
Observaii referitoare la valoarea
spaiilor libere/spaiilor plantate
Observaii referitoare la
interveniile posibile
CLDIRE NEPROTEJAT
VALOARE ISTORIC I ARHITECTURAL - MEDIE
VALOARE URBANISTIC - MARE
ANVELOPANTA OBLIGATORIU DE CONSERVAT PRIN REGULAMENTUL
AFERENT PREZENTULUI PUZ
FAADA I ACOPERIREA OBLIGATORIU DE CONSERVAT
protecie
Etapa a IIPag. 34/
02 .2011.
34/75
Anexa 3: Studiu istoric zonal (extras)

plan din: "Definirea regimului tehnic al construciilor supuse autorizrii n zonele protejate i n zonele de protecie a
monumentelor, n scopul protejrii patrimoniului arhitectural i urbanistic al municipiului Bucureti - etapa I/2005"
(Metodologie, criterii de fundamentare, identificarea tipurilor de zone protejate i a traseelor culturale, studii pilot pe
tipuri de zone protejate), elaborator UAUIM-CCPEC
protecie
Etapa a IIPag. 35/
02 .2011.
35/75
Anexa 4: Plana de decizie cu precizarea categoriilor de protecie

protecie
Etapa a IIPag. 36/
02 .2011.
36/75
Anexa 5:
5: Lista imobilelor cuprinse n Z.C.P.
Z.C.P. studiat
studiat cu precizarea corpurilor de cldire ce l alctuiesc i a gradului
lor de protecie
protecie
Etapa a IIPag. 37/
02 .2011.
37/75
Anexa 6: Desfurarea fronturilor cu precizarea

precizarea gradului de protecie al cldirilor
protecie
Etapa a IIPag. 38/
02 .2011.
38/75
Anexa 7. Regulamentul
Regulamentul local de urbanism pentru ZP nr. 34 Pitar Mo aprobat prin HCGMB nr. 279/2000
I. DESCRIERE
a. delimitare:
- zon definit de artere majore - bd. Magheru - bd.Dacia i de strzi de importan medie
- str. C.A Rosetti - str. A.D. Xenopol - str. Polon i include n aceste limite poriunile strzilor: George Enescu,
Dionisie Lupu, Julles Michelet, Pitar Mo, Actor Arthur Verona, G-ral Eremia Grigorescu, Columb, Intr. Armaului,
Tache Ionescu i Piaa Alex. Lahovari
b. caracteristici:
- zon rezidenial cu coagulri locale de funcii publice mai ales n vecintatea bulevardului Magheru i n Piaa
Alex. Lahovari
- esut tradiional definit de strzi cu traseu neregulat, caracterizat prin diversitate tipologic, coerent n ciuda
varietii volumetrice, a nlimii i limbajului arhitectural
- regim de construcie discontinuu, cu cldiri izolate sau grupate de nlimi variabile.
- nlime variabil ntre anumite limite (cu accente locale care nu afecteaz scara zonei);
- prezena vizibil a vegetaiei izolate;
c. evoluie:
evolu ie:
- spontan i nereglementat specific.
- o poriune din oraul premodern cu tram stradal tradiional, rectificat la sf. sec. al XIX-lea i care a fost
delimitat ca atare prin tierea bulevardelor Magheru i Dacia i prin creterea importanei strzii Jean-Louis
Calderon.
- nlocuire i densificare gradual i neomogen a fondului construit.
d. agresiuni:
- lipsa de ntreinere a cldirilor i spaiilor publice
e. valoare:
- esut rezidenial tradiional tipic - unicat la nivel internaional, cu un fond construit de valoare arhitectural
ridicat.
- zon n care coexist locuine individuale, locuine colective (interbelice) i construcii de interes public ntr-un
raport echilibrat i caracteristic pentru centrul tradiional al Bucuretiului.
f.grad de protecie:
protec ie:
- maxim - se protejeaz valorile arhitectural - urbanistice, istorice i de mediu natural n ansamblul lor: trama
stradal, fondul construit, caracterul i valoarea urbanistic; sunt permise intervenii care conserv i
poteneaz valorile existente.
g. intervenii:
interven ii:
- reabilitarea i punerea n valoare a nucleelor (Piaa Alex. Lahovari, scuarul Jules Michelet)
- pstrarea diversitii tipologice i funcionale: alternana construit / liber, nlime variabil ntre anumite
limite (cu accente locale care nu afecteaz scara zonei), combinaia dintre locuire i servicii (cu pstrarea locuirii
ntr-o proporie de cel puin 50%)
- preluarea diferenelor de nlime prin formule de legtur.
- punerea n valoare cldirilor monument sau a celor susceptibile a fi declarate monument (consolidare,
restaurare, ntreinere).
- protecia vegetaiei.
protecie
Etapa a IIPag. 39/
02 .2011.
39/75
II. UTILIZARE FUNCIONAL

FUNC IONAL
a. utilizri admise:
- locuine individuale i semicolective.
- se menin neschimbate acele utilizri iniiale ale cldirilor care corespund cerinelor actuale sau se admite
revenirea la acestea
b. utilizri admise cu condiionri:
condi ionri:
- funciuni cu caracter comercial, servicii, administrativ cu urmtoarele condiii
(1) funciunea s nu stnjeneasc vecintile
(2) funciunea s nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a caracterului/elementelor
valoroase ale interiorului
(3) s nu afecteze vegetaia existent (curi de faad i arbori)
(4) s nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare n interiorul parcelei sau pe domeniul public
(5) suprafaa destinat comerului, serviciilor, birourilor s fie egal cu cea destinat locuinelor
c. utilizri interzise:
- activiti care pot provoca degradarea cldirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de zon protejat;
- activiti productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- construcii provizorii de orice natur - inclusiv chiocuri i panouri publicitare, de orice dimensiune i indiferent
de modalitatea lor de montare;
- depozitare en-gros;
- depozitarea pentru vnzare a unor cantiti mari de substane inflamabile sau toxice;
- activiti care utilizeaz pentru depozitare i producie terenul vizibil din circulaiile publice sau din instituiile
publice;
- depozitri de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deeurilor urbane;
- staionarea i gararea autovehicolelor n construcii multietajate;
- lucrri de terasament de natur s afecteze amenajrile din spaiile publice i construciile de pe parcelele
adiacente;
- orice lucrri de terasament care pot s provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care mpiedic
evacuarea i colectarea apelor meteorice.
III. AMPLASAREA CLDIRILOR
a. caracteristicile parcelelor:
- se consider construibile parcelele avnd minim 150 mp i un front la strad de minim 8.0 m n cazul
construciilor niruite dintre dou calcane laterale i de minim 12.0 metri n cazul construciilor cuplate i
izolate; parcelele sub 150 mp pentru a deveni construibile, este necesar s se comaseze cu una dintre parcelele
adiacente;
b. amplasarea fa de aliniament:
- aezarea cldirilor se va face pe aliniament cu excepia situaiilor precizate n plana anex.
- aezarea cldirilor fa de strad: regim n principal discontinuu, preponderent grupat, posibil ns i izolat sau
cuplat n funcie de situaiile locale precizate n plana anex
protecie
Etapa a IIPag. 40/
02 .2011.
40/75
- la interseciile dintre strzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendicular pe bisectoarea unghiului
dintre strzi avnd o lungime de minim 12,0 metri pe strzile de categoria I i a II-a i de 6,0 metri pe strzile de
categoria a III-a.
c. alinierea lateral ii posterioar:
- n cazul n care pe una din limitele laterale ale parcelei exist calcanul unei construcii nvecinate, noua cldire
se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim 15,0 metri de la aliniament iar fa de limita opus a parcelei
se va retrage la o distan egal cu jumtate din nlimea la corni, dar nu mai puin de 3,0 metri;
- n cazul n care parcela se nvecineaz cu cldiri retrase fa de limitele laterale ale parcelei, noua cldire se va
retrage obligatoriu fa de ambele limite laterale ale parcelei la - o distan de 3,0 metri pentru cldirile cu
h<10,0 metri
- o distan egal cu jumtate din nlime, dar nu mai puin de 3.0 metri, pentru cldirile cu h>10,0 metri
- cldirile se vor retrage fa de limita posterioar la o distan de cel puin jumtate din nlimea cldirii
msurat la corni dar nu mai puin de 5.0 metri.
d. amplasarea cldirilor pe aceeai parcel
- cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu jumtate din nlimea la corni a celei mai nalte dintre ele;
- distana se poate reduce la 1/4 din nlime numai n cazul n care faadele prezint calcane sau ferestre care
nu asigur luminarea unor ncperi fie de locuit, fie pentru alte activiti ce necesit lumin natural.
IV. ECHIPAREA CLDIRILOR
a. circulaii
circula ii ii accese:
- parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaie
public n mod direct sau prin drept de trecere legal obinut prin una din proprietile nvecinate;
- n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spaiile publice a persoanelor handicapate sau cu
dificulti de deplasare.
b. staionarea
sta ionarea autovehiculelor:
- staionarea vehicolelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara circulaiilor publice.
c. condiii
condi ii de echipare edilitar:
- toate construciile vor fi racordate la reelele edilitare publice;
- se recomand la cldirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la canalizarea pluvial s fie fcut
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheii;
- se va asigura n mod special evacuarea rapid i captarea apelor meteorice n reeaua de canalizare;
- toate noile branamente pentru electricitate i telecomunicaii vor fi realizate ngropat;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit n locuri vizibile din circulaiile publice i se recomand evitarea
dispunerii vizibile a cablurilor TV;
- se interzice amplasarea firidelor de branament pentru electricitate, telecomunicaii i gaze pe faadele
principale ale cldirilor;
- se interzice montarea aparatelor de aer condiionat pe faadele ctre strad, sau pe cele laterale n cazul n
care ele se deschid ctre curi de onoare.
d. spaii
spa ii libere ii plantate:
- spaiile libere vizibile din circulaiile publice vor fi tratate ca grdini de faad;
- spaiile neconstruite i neocupate de accese i trotuare de gard vor fi nierbate i plantate cu un arbore la
fiecare 100 mp;
protecie
Etapa a IIPag. 41/
02 .2011.
41/75
- se recomand ca pentru mbuntirea microclimatului i pentru protecia construciei s se evite

impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
e. mprejmuiri:
- gardurile spre strad vor fi transparente, vor avea nlimea de maxim 2.00 metri; gardurile vor avea un soclu
opac de circa 0.60 m., partea superioar fiind transparent realizat din fier forjat sau plas metalic i vor
putea fi dublate de gard viu; pe limitele laterale i posterioare gardurile vor fi opace i vor avea nlimea
minim de 2.00 metri.
V. CONFORMAREA CLDIRILOR
a. nlimi
nl imi admise:
- maximum 13 m (cu excepia cldirilor din frontul Pieei Alex Lahovari - maximum 27 m i a celor din scuarul
Jules Michelet - maximum 24 m ), minimum 10 m.
- peste nlimea admis se accept realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m fa de planul vertical al
faadei. nlimea noilor construcii nu va putea depi, totodat, cu mai mult de 3 m nlimea cldirilor
existente nvecinate. Se admite realizarea unui element arhitectural care poate depi cu 3 m nlimea
maxim vertical (13 m), desfurat pe cel mult o treime din lungimea faadei.
b. aspectul exterior:
- orice intervenie asupra monumentelor de arhitectur declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza
numai n condiiile legii. Prin restaurarea cldirilor existente (inclusiv prin msurile de consolidare a structurilor),
se va pstra sau se va reveni la (dac este cazul) arhitectura iniial a faadelor.
- arhitectura noilor cldiri va respecta caracterul arhitectural general al zonei, nscriinduse, nainte de toate, n
scara definit de cldirile existente.
- se interzic suprafee vitrate de mari dimensiuni (perete cortin), imitaiile de materiale sau utilizarea improprie
a materialelor (placaje ceramice sau suprafee metalice strlucitoare), utilizarea culorilor stridente.
VI. OCUPAREA II UTILIZAREA PARCELEI
a. procent maxim de ocupare al terenului (POT):
- maxim admis: 65%. Suprafaa rmas liber trebuie s fie de cel putin 50 mp.
b. coeficient de utilizare al terenului (CUT):
- maxim admis: 2 (cu excepia cldirilor din frontul Pieei Alex Lahovari - maximum 5 i a celor din scuarul Jules
Michelet - maximum 4,5 )
c. zone nonnon-aedificandi
d. alte servitui
servitu i
- servitui de nlime (non altius tollendi) se vor introduce n vecintatea accentelor verticale istorice (turle de
biserici, cupole ale cldirilor publice). De asemenea trebuie introduce criterii de utilizare a materialelor, a
mprejmuirilor, a culorilor, a tipurilor de pavaje, a esenelor vegetale etc.
VII. SPAII
SPA II PUBLICE
a. traseu
- se pstreaz traseele actuale ale strzilor, conform planei anex.
b. profil transversal
- se pstreaz profilele actuale.
protecie
Etapa a IIPag. 42/
02 .2011.
42/75
c. echipare ii amenajare
- nu exist condiionri stilistice, dar se va avea n vedere subordonarea oricror elemente de mobilier urban
caracterului cldirilor i condiionarea realizrii lor de aceleai avize de specialitate ca i construciile.
d. plantaie
planta ie
- interveniile asupra Pieei Alex. Lahovari i a scuarului Jules Michelet vor fi subordinate caracterului fiecruia,
public n primul caz, rezidenial n cel de al doilea i vor fi supuse acelorai avize de specialitate ca i
construciile.
VIII. CONDIII
CONDI II DE AVIZARE
- n vederea autorizrii cldirilor noi i a interveniilor asupra cldirilor existente sunt necesare studii de inserie,
fotomontaje sau machete.
- n condiiile respectrii prezentului regulament:
- se elibereaz Certificatul de urbanism fr avizul prealabil al Ministerului Culturii;
- pentru faza Proiect de autorizaie de construire este necesar avizul Ministerului Culturii;
- n cazul unei propuneri diferite fa de prezentul regulament:
- se elibereaz Certificatul de Urbanism numai n baza aprobrii unui PUZ avnd avizele Ministerului Lucrrilor
Publice i Amenajrii Teritoriului i Ministerului Culturii
- pentru faza Proiect de autorizaie de construire este necesar avizul Ministerului Culturii;
- pentru intervenii n spaiul public (mobilier urban, pavimente, vegetaie, etc.), neincluse n acest regulament,
se vor ntocmi proiecte ce vor fi avizate conform legii, inclusiv prin avizul Ministerului Lucrrilor Publice i
Amenajrii Teritoriului i Ministerului Culturii la faza Certificat de urbanism i al i Ministerului Culturii la faza
Proiect de autorizaie de construire.
protecie
Etapa a IIPag. 43/
02 .2011.
43/75
Anexa 8. Regulamentul local de urbanism aferent PUG, valabil pentru teritoriul ZP nr. 34 Pitar Mo aprobat prin
HCGMB nr. 269/2000 (extras)
Cf. PUG aprobat cu HCGMB nr. 269/2000, cuprinde urmtoarele subzone funcionale:
CP4 - Subzona nucleului
nucleului central comercial si de afaceri (aria situat la vest de str. Dionisie Lupu; toate parcelele
cu cu adrese pe str. G. Enescu, Calea Dorobanilor, i Piaa Al. Lahovari; parcelele situate pe frontul estic al str.
Dionisie Lupu)
M1 - Subzona mixt situat
situat n zona protejat (restul zonei situate la est de str. Dionisie Lupu)
CP4 - Subzona nucleului central comercial si de afaceri

SECIUNEA I: UTILIZARE FUNCTIONALA
ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE
Constituind o zon principal de polarizare a comerului i serviciilor, n cazul conversiei funciunilor din cldirile
actuale i n cazul reconstruciei unor cldiri fr valoare, se vor dispune funciuni comerciale i servicii de prim
categorie, compatibile cu prestigiul Capitalei birouri, hoteluri, servicii publice i de interes general;
La parter spre strad, cu excepia spaiilor de acces la nivelurile superioare i a pasajelor spre curtea interioar,
se vor dispune funciuni care permit accesul liber al locuitorilor i turitilor, avnd preponderent caracter de
comer i servicii de standard ridicat: magazine de lux, magazine specializate, restaurante, cofetrii, cafenele,
baruri, agenii, bnci i oficii bancare, anticariate, consignaii, galerii de art, reprezentane comerciale, birouri
diverse, servicii colective i personale, distracii, servicii pentru recreere etc.
ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI
[fr prevederi]
ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE
[fr prevederi]
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFORMARE A CLADIRILOR
CLADIRILOR
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI)
Se menine parcelarul existent cu urmtoarele condiii:
- n cazul cldirilor cu nlimi sub P+4 niveluri se consider construibile parcelele avnd minim 150 mp i
un front la strad de minim 8,0 m pentru construciile nscrise ntre dou calcane laterale i de minim
10,0 metri n cazul construciilor cuplate i izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni construibile,
este necesar s se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;
- n cazul cldirilor cu noi cu nlimi peste P+4 niveluri se consider construibile parcelele avnd minim
400 mp i un front la strad de minim 12,0 m pentru construciile nscrise ntre dou calcane laterale i de
minim 15,0 metri n cazul construciilor cuplate i izolate; parcelele sub 400 mp pentru a deveni
construibile, este necesar s se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;
- n cazul comasrii parcelelor din zona protejat se vor menine amprentele vechii lotizri prin tratarea
arhitectural i prin amenajrile din curi - dalaje, parapete, jardiniere fixe, plantaii etc.;
- n cazuri speciale, n zone cu parcelri protejate, n vederea meninerii caracterului specific al parcelrii
pot fi considerate construibile parcelele sub 150 mp. pe baza unor documentaii de urbanism PUD nsoite
de ilustrare de tem i desfurri stradale.
protecie
Etapa a IIPag. 44/
02 .2011.
44/75
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT

Construciile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform caracterului strzii cu
urmtoarele condiii:
- n cazul n care pe parcelele nvecinate construciile sunt retrase de la aliniament se va respecta
retragerea existent; dac retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominant pe strad,
instituit prin regulamentele anterioare, evideniat prin cldiri mai noi i n stare bun;
- n cazul n care parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie dispus pe aliniament, iar pe cealalt
latur cu o construcie n stare bun sau cu o cldire monument de arhitectur retras de la aliniament,
noua cldire va fi dispus pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retras, pentru a nu evidenia un
calcan ;
- n cazul n care parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie retras de la aliniament, iar pe
cealalt latur cu o construcie neviabil iar caracterul strzii indic tendina cldirilor mai noi de a se
retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regul cu 4.0 metri, noua cldire se va
retrage de la aliniament conform retragerii existente;
- la interseciile dintre strzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendicular pe bisectoarea
unghiului dintre strzi avnd o lungime de minim 12,0 metri pe strzile de categoria I i a II-a i de 6,0
metri pe strzile de categoria a III-a;
- n cazul unei parcele de col situat ntr-o intersecie constituit pe celelalte coluri cu 1 3 cldiri avnd
colurile teite conform regulamentelor anterioare, aliniamentul va prelua dimensiunea existent a
teiturii.
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Se va menine situaia actual dominant a regimului de construire, continuu sau discontinuu;
Banda de construibilitate fa de alinierea cldirilor va fi de maxim 15,0 metri n cazul cldirilor cu nlimi de
pn la P+4 niveluri i de maxim 20.0 metri n cazul cldirilor cu nlimi de peste P+4 niveluri, cu condiia
respectrii distanei de 5 metri fa de limita posterioar;
n cazul fronturilor continue, cldirile se vor alipi de calcanele cldirilor nvecinate dispuse pe ambele limite
laterale ale parcelelor pn la o distan maxim 15,0 metri dac cldirile au pn la P+4 niveluri i de maxim
20,0 metri dac cldirile au peste P+4 niveluri i se vor retrage fa de limita posterioar a parcelei la o distan
de cel puin jumtate din nlimea cldirii msurat la corni, dar nu mai puin de 5.0 metri;
n cazul fronturilor discontinue, n care parcela se nvecineaz numai pe una dintre limitele laterale cu o cldire
avnd calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalt latur se nvecineaz cu o cldire retras de la limita
lateral a parcelei i avnd pe faada lateral ferestre ale unor ncperi principale, noua cldire se va alipi de
calcanul existent, iar fa de limita opus se va retrage la o distan egal cu minim 1/3 din nlime, dar nu
mai puin de 3,0 metri; se admit retrageri de minim 3,0 metri la construciile cu P+2 niveluri avnd pe faada
lateral ferestre de la ncperi principale precum i la construciile cu P+3,4 niveluri avnd pe faada lateral
ferestre de la ncperi n care nu au loc activiti permanente i deci care nu necesit lumin natural; pentru
cldirile mai nalte de P+4 niveluri retragerea minim va fi de 4,0 metri;
n cazul n care cldirea se nvecineaz pe ambele laturi cu cldiri existente retrase fa de limitele parcelelor, se
va dispune izolat i se va retrage fa de ambele limite laterale ale parcelei la o distan egal cu minim 1/3 din
nlime dar nu mai puin de 3,0 metri; se admit distane de minim 3,0 metri la construciile cu P+2 niveluri
avnd pe faada lateral ferestre de la ncperi principale i la construciile cu P+3,4 niveluri avnd pe faada
lateral ferestre de la ncperi n care nu au loc activiti permanente i deci care nu necesit deci lumin
natural; pentru cldiri mai nalte retragerea minim va fi de 4,0 metri;
Se interzice construirea pe limita parcelei dac aceasta este i linia de separaie fa de o cldire public
retras de la limita lateral a parcelei sau fa de o biseric ortodox; n aceste cazuri retragerea minim va fi
de 4,0 metri;
Cldirile care alctuiesc fronturi discontinue se vor retrage fa de limita posterioar a parcelei la o distan de
cel puin jumtate din nlimea cldirii msurat la corni, dar nu mai puin de 5.0 metri.
protecie
Etapa a IIPag. 45/
02 .2011.
45/75
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI PARCEL

Se admite acoperirea curilor nchise sau n form de U la cldirile cu funciuni de birouri, hoteluri, comer,
recreere care pot deveni astfel spaii funcionale de tip galerii, hall-uri, zone de recepie, sli de expoziie, etc.
ARTICOLUL 8 - CIRCULAII I ACCESE
Parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaie
public n mod direct sau prin drept de trecere legal obinut prin una din proprietile nvecinate;
n cazul fronturilor continue la strad se va asigura un acces carosabil n curtea posterioar printr-un pasaj care
s permit accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;
n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spaiile publice a persoanelor handicapate sau cu
dificulti de deplasare.
Se recomand amplificarea circulaiei pietonale prin crearea pasajelor i deschiderea curilor cu funciuni
atractive pentru pietoni.
ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staionarea vehiculelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara circulaiilor publice;
n cazul n care nu exist spaiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin
prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau n cooperare ori concesionarea locurilor
necesare; aceste parcaje se vor situa la distana de maxim 150 metri.
ARTICOLUL 10 - NALTIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR
nlimea maxim admisibil este egal cu distana dintre aliniamente; pot fi adugate suplimentar unul sau
dou niveluri n funcie de volumetria caracteristic strzii, cu condiia retragerii acestora n limitele unui arc de
cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;
n cazul n care ntr-o intersecie exist deja o marcare pe col a poziiei favorizate a cldirilor printr-un plus de
nlime, se admite pentru o nou cldire de col depirea n planul faadei a nlimii maxime admisibile cu
unul sau dou niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de la intersecie, peste care pot urma alte dou
niveluri retrase n limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade dup cum
urmeaz:
Numr niveluri suplimentare

admise *):
ntre aliniamente(metri)
nlimea
maxim
admis
/ profile standard actuale
(metri)
Limea strzii
(A) retrase n interiorul unui

Numr niveluri arc de cerc cu raza de 4,0
convenionale metri i tangenta la 45 o la
acesta
(3.0 metri)
(B) n planul faadei la cldirile
de col pe o lungime de maxim
15 metri, apoi retrase (A)
Sub 9 metri
7 - 10
P+1+M, P+2
(A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel
9,01 11,00
12
P+2 +M
(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5

m. =10 metri (categoria III)
protecie
Etapa a IIPag. 46/
02 .2011.
46/75
11,01 13,00
13
P+3
13,01 16,00
16
P+4
16,01 19,00
19
P+5
(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
19,01 22,00
22
P+6
22,01 25,00
25
P+7
25,01 27,00
27
P+8
27,01 30,0
30
P+9
30,1 33,00
33
P+10
33,01 36,00
36
P+11
36,01 39,00
39
P+12
39,01 42,00
42
P+13
42,01- 45,00 i peste
45
P+14
Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3
metri =13 metri (categoria III)
Carosabil 14 m. + trotuare 2x4

= 22 m .(categoria II)

= 26 m. .(categoria II)

= 33 m.(categoria I)

metri = 44 m.
*) n toate cazurile n care construciile au acoperi cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.
n cazul fronturilor continue, atunci cnd noua construcie depete ca nlime o construcie alturat viabil,
este obligatoriu ca volumul care se nal peste calcanul existent s fie retras de la limita de proprietate cu
minim 3,0 metri n cazul cldirilor pn la P+4 niveluri i cu 4,0 n cel al cldirilor peste P+4 niveluri, pentru a fi
tratat ca faad lateral;
Pentru construciile cuplate la calcanul unei cldiri existente viabile este obligatorie preluarea conturului
calcanului acesteia n zona vizibil din domeniul public;
Se interzice autorizarea cldirilor care aduc noi calcane n imaginea zonei centrale;
n cazul racordrii ntre strzi cu limi diferite, cu cldiri avnd regim diferit de nlime, se va prelungi regimul
cel mai nalt spre strada secundar pe o lungime de 50,0 metri dac strada are 6 sau 4 fire de circulaie i pe o
lungime de 25,0 metri dac strada are 2 fire de circulaie; n cazul n care diferena este mai mare de dou
niveluri, racordarea se va face n trepte.
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR
Orice intervenie asupra monumentelor de arhitectur declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza
numai n condiiile legii;
Orice intervenie asupra faadelor existente, ca i modul de realizare al unor noi construcii, completri sau
extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclam, necesit studii de specialitate, avizate conform legii;
Arhitectura noilor cldiri se va subordona cerinelor de coeren a secvenelor particulare de esut urban i va
participa la punerea n valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o expresie arhitectural
contemporan; aceasta va ine seama de caracterul zonei i de caracteristicile cldirilor nvecinate n ceea ce
privete:
protecie
Etapa a IIPag. 47/
02 .2011.
47/75
- volumetria simplitatea volumelor, adecvarea scrii, controlul imaginii din toate direciile din care
volumul este perceput n relaie cu cadrul construit n care se insereaz, armonizarea modului de
acoperire, evitarea evidenierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrri tehnice, etc.;
- arhitectura faadelor armonizarea cu scara strzii ca ritm al liniilor de for verticale i orizontale i ca
frecven a elementeloraccent, armonizarea cu vecintile imediate ca proporii ale elementelor
arhitecturale, ca relief al faadei, ca transparen a balustradelor balcoanelor i logiilor, etc.;
- materiale de construcie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a cldirilor nvecinate, evitarea
materialelor care pot compromite integrarea n caracterul zonei, respectarea materialelor construciei
iniiale n caz de refacere i extindere;
- culoare armonizarea culorii cu arhitectura cldirii, respectarea ambianei cromatice a strzii,
sublinierea eventual a ritmului faadelor etc.;
- n vederea autorizrii se vor prezenta studii suplimentare de inserie pentru noile cldiri sau pentru
intervenii asupra cldirilor existente ( ilustrri grafice, fotomontaje, machete);
- se interzic imitaii stilistice dup arhitecturi strine zonei, realizarea unor false mansarde, imitaii de
materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strlucitoare;
- se interzice desfigurarea arhitecturii faadelor i deteriorarea finisajelor prin tratarea vitrinelor i a
registrului parterului sau prin instalarea firmelor i a panourilor de afiaj, inclusiv a sistemelor de iluminare
a acestora ;
- elementele de mobilier urban vor respecta valoarea zonei protejate i arhitectura cldirilor.
Noile intervenii vor urmri creterea gradului de coeren, vor respecta caracterul arhitecturii nucleului central
din perioada interbelic i vor accentua prin arhitectura noilor cldiri, prin amenajrile exterioare i prin
elementele de mobilier urban, firme, reclame, iluminat nocturn, vegetaie, importana i atractivitatea zonei
tradiionale de maxim polaritate comercial i de afaceri a Capitalei.
ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR
Toate construciile noi sau reabilitate vor fi racordate la reelele edilitare publice de ap, canalizare;
n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente care administreaz
resursele de ap;
La cldirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvial va fi fcut pe sub trotuare
pentru a se evita producerea gheii;
Se va asigura evacuarea rapid a apelor meteorice din spaiile accesibile publicului la reeaua de canalizare;
Noile cldiri vor fi echipate fie cu o anten colectiv i o reea de videocomunicaii conform reglementrilor
tehnice n vigoare, fie cu un branament la reeaua cablat;
Toate noile branamente pentru electricitate i telecomunicaii vor fi realizate ngropat;
Se interzice dispunerea pe faade a antenelor TV-satelit i a antenelor pentru telefonia mobil.
Cu excepia telecomunicaiilor speciale, se interzice dispunerea de pilonei zbrelii (tripozi unii cu grinzi cu
zbrele) pe terasele cldirilor care nu sunt tehnice sau industriale.
ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE
Spaiile libere vizibile din circulaiile publice vor fi tratate ca grdini de faad;
Curile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier urban, plantaii
decorative, inclusiv pe faade;
Spaiile neconstruite i neocupate de accese i trotuare de gard vor fi nierbate i plantate cu un arbore la
fiecare 40 mp.;
Se recomand ca pentru mbuntirea microclimatului i pentru protecia construciei s se evite
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
protecie
Etapa a IIPag. 48/
02 .2011.
48/75
Elementele fixe de mobilier urban din spaiile accesibile publicului se vor subordona caracterului zonei,
necesitnd aceleai avize de specialitate ca i construciile.
ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI
Se va menine caracterul existent al mprejmuirilor astfel:
- n cazul fronturilor retrase de la aliniament, gardurile spre strad vor avea, conform regulamentelor
anterioare, nlimea de minim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioar fiind
transparent realizat din fier forjat sau plas metalic i vor putea fi dublate de gard viu; poate fi
autorizat o nlime diferit n cazul reconstruciei sau restaurrii unei mprejmuiri existente sau pentru a
permite racordarea la o mprejmuire existent;
- stlpii de susinere n cazul n care nu sunt metalici, se vor armoniza cu finisajul cldirii principale i al
gardurilor alturate;
- porile se vor armoniza cu mprejmuirea;
- pe limitele laterale i posterioare gardurile vor fi opace i vor avea nlimea maxim de 2.50 metri;
aceast nlime permite mascarea fa de vecinti a garajelor, serelor etc.;
- construciile publice vor putea face excepie ca dimensiuni i calitate a decoraiei gardurilor i porilor de
intrare care se vor armoniza cu arhitectura cldirii.
SECIUNEA III: POSIBILITI
POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE
OCUPARE I UTILIZARE A TERENULUI
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT %)
POT maxim = 70%;
n cazul unor extinderi sau noi inserii se admite acoperirea restului curii n proporie de 80% cu cldiri cu
maxim 2 niveluri (H = 8 metri) pentru activiti comerciale, sli de spectacole etc.;
n mod excepional, n cazul construciilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public, al celor care
sunt nconjurate pe trei laturi de calcane ale unor construcii existente valoroase sau al celor care refac o
construcie valoroas disprut, POT poate ajunge pn la 100%;
POT 100% poate fi admis i n cazul acoperirii integrale cu luminator a curilor nchise sau n form de U;
Pentru funciunile publice se vor respecta normele n vigoare sau tema specific.
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
n cazul unor extinderi sau noi inserii se admite CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. teren
Pentru parcelele cu suprafaa mai mic de 350 mp. sau cu raport ntre laturi mai mare de 1/5, CUT maxim 1,9
mp. ADC / mp. teren.
Pentru funciunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului;
n cazul mansardelor, aria suplimentar convenional = maxim 0,6 x arie nivel curent.
protecie
Etapa a IIPag. 49/
02 .2011.
49/75
M1 - Subzona mixt situat n zona protejat
SECIUNEA I: UTILIZARE FUNCIONAL

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE
Sunt admise urmtoarele utilizri:
- instituii, servicii i echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal, de sector i de cartier;
- sedii ale unor companii i firme, servicii pentru ntreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare,
consultan n diferite domenii i alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective i personale;
- sedii ale unor organizaii politice, profesionale etc.;
- lcauri de cult;
- comer cu amnuntul;
- activiti manufacturiere;
- depozitare mic-gros;
- hoteluri, pensiuni, agenii de turism;
- restaurante, baruri, cofetrii, cafenele etc.;
- sport i recreere n spaii acoperite;
- parcaje la sol i multietajate;
- spaii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spaii plantate - scuaruri;
- locuine cu partiu obinuit;
- locuine cu partiu special care includ spaii pentru profesiuni liberale.
ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI
Cldirile vor avea la parterul orientat spre strad i spre traseele pietonale:
- funciuni care admit accesul publicului n mod permanent sau conform unui program de funcionare
specific i vor fi prevzute cu vitrine luminate noaptea; se recomand ca activitile n care accesul
publicului nu este liber s nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea strzii incluse n zona mixt i s
nu formeze segmente de astfel de fronturi mai lungi de 40 metri;
- se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaz buturi alcoolice la o distan mai mic de
100 metri de servicii i echipamente publice i de biserici;
- pentru orice utilizri se va ine seama de condiiile geotehnice i de zonare seismic;
- n zonele existente se admite conversia locuinelor n alte funciuni, cu condiia meninerii ponderii
locuinelor n proporie de minim 30 % din ADC;
- se admite completarea cu cldiri comerciale n interspaiile dintre blocuri cu condiia s se menin
accesele carosabile i trecerile pietonale necesare, vegetaia existent, i s se respecte cerinele de
protecie a cldirilor de locuit din imediata vecintate.
Orice intervenie n zonele protejate va respecta prevederile legii.
protecie
Etapa a IIPag. 50/
02 .2011.
50/75
ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE

Se interzic urmtoarele utilizri:
- activiti productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- construcii provizorii de orice natur;
- dispunerea de panouri de afiaj pe plinurile faadelor, desfigurnd arhitectura i deteriornd finisajul
acestora;
- depozitare en-gros;
- staii de ntreinere auto cu capacitate de peste 5 maini;
- curtorii chimice;
- depozitri de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deeurilor urbane;
- depozitarea pentru vnzare a unor cantiti mari de substane inflamabile sau toxice;
- activiti care utilizeaz pentru depozitare i producie terenul vizibil din circulaiile publice sau din
instituiile publice;
- lucrri de terasament de natur s afecteze amenajrile din spaiile publice i construciile de pe
parcelele adiacente;
- orice lucrri de terasament care pot s provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care mpiedic
evacuarea i colectarea apelor meteorice.
SECIUNEA II: CONDIII

CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE
ECHIPARE I CONFIGURARE A CLDIRILOR
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI)
Se vor menine caracteristicile parcelarului din zona protejat.
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT
Se va respecta caracterul zonei protejate prin meninerea tipului tradiional de raportare la aliniament.
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Se va respecta caracterul zonei protejate prin meninerea retragerilor curente fa de limitele parcelelor.
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI PARCEL
Se va respecta caracterul zonei protejate prin meninerea distanelor caracteristice.
ARTICOLUL 8 - CIRCULAII I ACCESE
Se va menine modul de acces pe parcel caracteristic zonei protejate.
ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staionarea autovehiculelor necesare funcionrii diferitelor activiti se admite numai n interiorul parcelei, deci
n afara circulaiilor publice;
n cazul n care nu se pot asigura n limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin
prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj n cooperare ori concesionarea locurilor necesare ntr-un
protecie
Etapa a IIPag. 51/
02 .2011.
51/75
parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate n cadrul centrului de cartier sau n zona adiacent la o distan de
maxim 250 metri;
Se recomand ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol s se fac n suprafee dimensionate i dispuse
astfel nct s permit ulterior, odat cu creterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje
supraetajate.
ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR
n zona protejat se va respecta alinierea cornielor existente; n cazul unor volume care depesc nlimea
vecintilor imediate pentru acordarea autorizaiei se vor prezenta justificri suplimentare privind nscrierea n
zona protejat i relaiile cu monumentele existente (sau propuse a fi declarate) care sunt situate n limita de
100 metri, precum i privind impactul noii volumetrii asupra siluetei interioare i generale a Bucuretilor;
nlimea maxim admisibil n planul faadei nu va depi distana dintre aliniamente; pot fi adugate
suplimentar unul sau dou niveluri n funcie de volumetria caracteristic strzii, cu condiia retragerii acestora
n limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;
Numr niveluri suplimentare
admise *):
ntre aliniamente(metri)
nlimea
maxim
admis
/ profile standard actuale
(metri)
Limea strzii
(A) retrase n interiorul unui

Numr niveluri arc de cerc cu raza de 4,0
convenionale metri i tangenta la 45 o la
acesta
(3.0 metri)
(B) n planul faadei la cldirile
de col pe o lungime de maxim
15 metri, apoi retrase (A)
Sub 9 metri
7 - 10
P+1+M, P+2
(A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel
9,01 11,00
12
P+2 +M
13
P+3
(B) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
13,01 16,00
16
P+4
(B) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
16,01 19,00
19
P+5
(B) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
19,01 22,00
22
P+6
22,01 25,00
25
P+7
25,01 27,00
27
P+8
27,01 30,0
30
P+9
30,1 33,00
33
P+10
36
P+11
Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5

m. =10 metri (categoria III)
11,01 13,00
Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3
metri =13 metri (categoria III)

= 22 m .(categoria II)

= 26 m. .(categoria II)

= 33 m.(categoria I)
33,01 36,00
protecie
Etapa a IIPag. 52/
02 .2011.
52/75
36,01 39,00
39
P+12
39,01 42,00
42
P+13
42,01- 45,00 i peste
45
P+14

metri = 44 m.
*) n toate cazurile n care construciile au acoperi cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.
Pentru cldirile foarte nalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuraiei de ansamblu
innduse seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaie, de pe splaiuri i de pe
corniele Dmboviei i Colentinei;
n intersecii se admit unul sau dou niveluri suplimentare n planul faadelor pe o lungime de 15 metri de la
intersecia aliniamentelor, dup care pot urma nc alte dou niveluri retrase n interiorul unui arc de cerc cu
raza de 4,0 metri i a tangentei la acesta la 45 grade (conform tabelului anterior);
n cazul racordrii ntre strzi cu limi diferite, cu cldiri avnd regim diferit de nlime, se va prelungi regimul
cel mai nalt spre strada secundar pe o lungime de 50,0 metri dac strada are 6 sau 4 fire de circulaie i pe o
lungime de 25,0 metri dac strada are 2 fire de circulaie; dac diferena este mai mare de dou niveluri,
racordarea se va face n trepte.
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR
Orice intervenii vor necesita studii de inserie avizate conform legii;
Se interzice modificarea aspectului cldirilor existente prin tratarea diferit a finisajului parterului de cel al
nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel.
ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR
Toate cldirile vor fi racordate la reelele tehnico-edilitare publice;
n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente care administreaz
resursele de ap;
Se va asigura posibilitatea racordrii la sistemele moderne de telecomunicaii;
Dat fiind intensitatea circulaiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluvial este obligatoriu s fie
fcut pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheii;
Se va asigura n mod special evacuarea rapid i captarea apelor meteorice din spaiile rezervate pietonilor, din
spaiile mineralizate i din spaiile plantate cu gazon;
Se interzice dispunerea pe faade a antenelor TV-satelit i a antenelor pentru telefonia mobil i dispunerea
vizibil a cablurilor TV;
Cu excepia telecomunicaiilor speciale, se interzice dispunerea de pilonei zbrelii (tripozi unii cu grinzi cu
zbrele) pe terasele cldirilor care nu sunt tehnice sau industriale.
ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE
Se vor identifica, proteja i pstra n timpul executrii construciilor arborii importani existeni avnd peste 4.00
metri nlime i diametrul tulpinii peste 15.00 cm; n cazul tierii unui arbore se vor planta n schimb ali 10
arbori n perimetrul unor spaii plantate publice din apropiere;
n grdinile de faad ale echipamentelor publice minim 40% din suprafa va fi prevzut cu plantaii nalte;
Terenul care nu este acoperit cu construcii, platforme i circulaii va fi acoperit cu gazon i plantat cu un arbore
la fiecare 100 mp;
Se recomand ca minim 75% din terasele neutilizabile i 10% din terasele utilizabile ale construciilor s fie
amenajate ca spaii verzi pentru ameliorarea microclimatului i a imaginii oferite ctre cldirile nvecinate;
protecie
Etapa a IIPag. 53/
02 .2011.
53/75
Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare i vor fi nconjurate cu un gard viu de 1,20
metri nlime;
n zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rdcin pot mri sensibilitatea la umiditate
a terenului de fundare.
ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI
Se va respecta tipul existent de mprejmuiri cu condiia ca acestea s fie transparente i s aib un soclu opac
de maxim 0,60 metri ctre strad; n cazul unificrii funciunilor interioare a mai multor cldiri se va menine
prin tratarea terenului amprenta parcelarului tradiional.
Se recomand separarea spre strad a terenurilor echipamentelor publice i bisericilor cu garduri transparente
de 2,00 metri nlime din care 0,60 metri soclu opac, dublate de gard viu. Gardurile de pe limitele laterale i
posterioare vor fi opace i vor avea nlimea de minim 2,20 metri;
Spaiile comerciale i alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu
garduri vii i pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc.
SECIUNEA III: POSIBILITTI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE A TERENULUI
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
Conform caracterului zonei protejate
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
Conform caracterului zonei protejate
protecie
Etapa a IIPag. 54/
02 .2011.
54/75
Anexa 9. Regulamentul local de urbanism aferent PUZ sect. 2 valabil pentru teritoriul ZP nr. 34 Pitar Mo aprobat
prin HCL sect. 2 nr. 99/2003 (extras)
Zona construit protejat Nr. 34 Pitar Mo se ntinde att pe teritoriul Sectorului 1 Bucureti, ct i pe
teritoriul sectorului 2. Imobilele din zona protejat n cauz cu adres n sectorul 2 sunt urmtoarele:
strada Pitar Mo, numerele potale 2-4, 6, 8, 10, 12, strada Dionisie Lupu, numerele potale 31, 33,
35, 37, 39, 41.
Regulamentul aferent PUZ Sector 2, aprobat prin HCL sect. 2 nr. 99/2003 (neaprobat de PMB) preia
prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZ - ZONE CONSTRUITE PROTEJATE pentru
zonele i unitile teritoriale de referin protejate. Toate construciile vor respecta cea mai restrictiva
regul dintre cele stabilite de prezentul regulament sau Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZ ZONE CONSTRUITE PROTEJATE
ncadrare
Partea de zon protejat nr. 34 Pitar Mo care aparine sectorului 2 este ncadrat integral prin
Regulamentul PUZ Sector 2 n subzona central C.P.1b. Restul zonei (care aparine sect. 1, dar care
este tratat n documentaia PUZ Sect. 2, este ncadrat parial n subzona central C.P.1b i parial n
subzona mixt, U.T.R. M1a2.
C.P.1b
Partea de zon protejat ncadrat n subzona central C.P.1b cuprinde toate imobilele din zona
protejat nr. 34 Pitar, cu excepia urmtoarelor: str. Columb nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6-8, 7, 9, 10, 11, 12, 13,
str. Eremia Grigorescu, nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8A, 8B, 8C, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 22,
24, 26, str. Xenopol nr. 3, 5, 7, 9, 11, 13, Intrarea Sfatului nr. 1, 2, 3, 4 (ele aparinnd subzonei mixte,
U.T.R. M1a2).
C.P. Subzona central situat n limitele zonei de protecie
protecie a valorilor istorice i arhitecturalarhitecturalurbanistice
C.P.1. - subzona centrala protejata structurata - in care regulamentul urmareste sa mentina si sa
intareasca statutul de zona reprezentativa dar si sa contribuie la punerea in valoare a fondului
construit
construit existent; se aplica prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZ - ZONE
CONSTRUITE PROTEJATE
U.T.R. C.P.1b - subzona centrala protejata, structurata cuprinzand tesut urban difuz situat la distanta de
transport in comun de mare capacitate
capacitate si in care densitatile sunt poderate de capacitatea de preluare
a fluxului de automobile la orele de varf si de asigurarea locurilor de parcare;
DEROGARI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI
Prin derogare se intelege modificarea doar a uneia dintre conditiile de construire: aliniere; POT; CUT;
regim de inaltime.
Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai in urmatoarele situatii:
- conditii de fundare dificile care justifica un mod de construire diferit de cel admis prin prezentul
regulament
- descoperirea in urma sapaturilor a unor marturii arheologice care impun salvarea si protejaea lor
- situarea speciala a parcelei in cadrul orasului intr-o zona de interes maxim sau conditionata de
existenta pe terenurile alaturate a unor cladiri care trebuiesc mentinute
protecie
Etapa a IIPag. 55/
02 .2011.
55/75
- dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se inscriu in prevederile regulamentului

Derogarea este posibila cu avizul Comisiei de Urbanism si Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului a
Consiliului General al Municipiului Bucuresti in baza referatului Departamentului de Urbanism si Amenajarea
Teritoriului din Primaria Municipiului Bucuresti
Modificarea mai multor conditii de construire constituie modificare a regulamentului si poate avea loc
numai pe baza unei documentatii de urbanism elaborate si aprobate conform legii astfel:
- modificari privind functiunile admise, regimul de inaltime, CUT si depasirea alinierii spre strada a
constructiilor sunt posibile in baza PUZ
- modificarea alinierii spre limitele laterale si de spate de proprietate si a POT este posibila in baza
PUD insotit de ilustrare de arhitectura
Prescripii speciale pe zon
Caracteristici ale zonei centrale: concentrarea cea mai compacta de cladiri protejate, fcnd parte din zona
istoric a oraului, concentrarea majoritatii institutiilor publice de importan internaional, naional i
municipal, concentrarea celor mai importante spaii urbane reprezentative ale capitalei (strazi, piete, scuaruri).
Dezvoltarea sa istorica face ca zona sa poata fi caracterizata in prezent ca o zona eclectica, coerenta in
diversitatea ei: absenta alinierii spre strada a cladirilor, absenta alinierii la cornise a cladirilor, absenta unitatii
de trotuare a fronturilor construite (desi in anumite insule raspandite pe teritoriul sau exista si fragmente
realizate pe baza unor regulamente coerente si stricte). Sunt adeseori alaturate moduri de construire total
diferite rezultat al unei conceptii diferite asupra orasului - cladiri parter retrase de la limita de proprietate alaturi
de fragmente de fronturi construite compact si cu cornise de 21 m sau mai mult.
Disfuncii ale zonei centrale: In acelasi timp zona prezinta si o serie de disfunctii:
disfunctii
- neglijarea intretinerii fondului vechi construit precum si interventiile brutale prin demolari din anii
80 au generat o suma de spatii destructurate
- diversitatea de ansamblu a zonei uneori se transforma in lipsa de coerenta prin hiatusurile
existente intre zona centrala principala a orasului si nucleele de centralitate dezvoltate in timp in
zone semicentrale; ex. Obor
- zona in ansamblul sau nu este prietenoasa, lipsind preocuparea pentru amenajarea unor zone
coerente in care prioritatea sa o aiba pietonii, find insuficiente locurile de odihna si contemplare,
spatiile care sa favorizeze contactele sociale si turismul
- exista inca disfunctii in organizarea circulatiei majore a zonei - o serie de legaturi vitale pentru
buna functionare a orasului ne fiind inca realizate si supraincarcand cu trafic alte artere cu vocatie
de promenada pietonala
- exista inca in zona centrala sau la limita ei o serie de activitati (de regula industrii, depozite sau
statii de intretinere auto) incompatibile cu statutul de zona centrala.
Caracteristica de diversitate si lipsa de omogenitate a zonei care uneori devine disfunctie in acelasi timp a
devenit un element de particularitate si de farmec al acestei zone. Mentinerea acestui caracter face imposibila
aplicarea unor reglementari rigide ca implicand cu necesitate o anumita elasticitate a reglementarilor care
trebuiesc aplicate cu creativitate atat de promotorii de investitii cat si de administrator.
n subzona teritorial de referin C.P.1. (subzona central protejat structurat), regulamentul PUZ Sector 2
urmrete meninerea i ntrirea statutului de zon reprezentativ, i n acelai timp contribuia la punerea n
valoare a fondului construit existent.
Protecia valorilor istorice i arhitecturalarhitectural-urbanistice
Zona C.P.1b. pstreaz fragmentar esutul urban rezultat din succesiunea diferitelor etape de precizare a tramei
stradale ca trasee i profile i de reconstrucie spontan sau bazat pe regulamente urbanistice ori proiecte.
Aceast zon conine un numr mare de monumente de arhitectur nscrise n lista monumentelor sau propuse
a fi nscrise conform studiului de fundamentare, ntre care se gsesc importante i reprezentative cldiri
destinate funciunilor publice, biserici sau foste cldiri rezideniale de mare valoare istoric, arhitectural i
memorial, adpostind acum diferite alte funciuni, precum i cldiri de locuit.
protecie
Etapa a IIPag. 56/
02 .2011.
56/75
Regulamentul urmrete pstrarea caracterului i particularitilor fiecruia dintre segmentele caracteristice ale
cadrului construit, n scopul meninerii diversitii i accenturii prestigiului cultural al zonei centrale.
Orice intervenie n zona protejat necesit avizul Ministerului Culturii.
n vederea autorizrii cldirilor noi cu funciuni care se ncadreaz n specificul zonei, este necesar elaborarea
i aprobarea unor documentaii de urbanism PUD / P.U.Z. cu ilustrarea modului de inserie volumetric n cadrul
arhitectural urbanistic existent.
Pentru intervenii n spaiul public (mobilier urban, pavimente, vegetaie, etc.), neincluse n acest regulament, se
vor ntocmi proiecte pe ansamblul subzonei centrale suprapus peste nucleul istoric (subzona Lipscani i
subzona Sf. Gheorghe) ce vor fi avizate de Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei i de
Ministerul Culturii.
SECIUNEA 1. Utilizare funcional
UTILIZARI ADMISE (ART.1)

- se menin neschimbate acele utilizri iniiale ale cldirilor care corespund cerinelor actuale sau se
admite revenirea la acestea . Se admit conversii ale funciunilor n condiiile n care orice schimbare de
destinaie a cldirilor monument de arhitectur i din centrul istoric se avizeaz conform legii;
- se admit conversii funcionale compatibile cu caracterul zonei i cu statutul de protecie al cldirilor
pentru: funciuni publice de interes supramunicipal i municipal, administrative, culturale, de
nvmnt, funciuni teriare superioare, media, edituri, agenii, comer, servicii profesionale i
personale, recreere i turism, locuine;
- se admite extinderea vadurilor comerciale si utilizarea pentru funciuni atractive pentru turism a curilor
cldirilor, a subsolurilor i a mansardelor;
- se admite acoperirea cu sticl a curilor nchise sau n form de U, n vederea transformrii lor n spaii
funcionale interioare;
- se vor menine activitile productive manufacturiere compatibile cu statutul zonei centrale protejate i
atractive pentru turismul cultural; activitile incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie
sau relocare
- n cazul conversiei i extinderii funciunilor din cldirile actuale, ca i n cazul introducerii unor noi
funciuni i al reconstruciei unor cldiri fr valoare, vor fi dispuse la parterul cldirilor i, eventual, n
curi, acele funciuni care permit accesul liber al locuitorilor i turitilor.
UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI (ART.2)

- se admit cladiri cu functiuni care nu permit accesul liber al publicului cu conditia ca la nivelul parterului
si mezaninului frontul spre strada sa fie destinat unor spatii accesibile locuitorilor si turistilor
- comert, expozitii, restaurante, recreere, servicii personale si colective, etc.;
- se admit la parterul cladirilor cu front la domeniul public functiuni care nu permit accesul liber al
publicului numai cu conditia ca acestea sa nu reprezinte mai mult de 30% din frontul strazilor si sa nu se
grupeze mai mult de doua astfel de cladiri;
- se admit locuinte la nivelurile superioare ale cladirilor avand alte functiuni, de preferinta un partiu
special adaptat zonei centrale de afaceri;
- se admite conversia in alte functiuni a locuintelor situate in cladiri existente cu conditia mentinerii a
unei ponderi a locuintelor de minim 30% din totalul ariei construite desfasurate pe parcela in cauza
- se mentin unitatile productive actuale cu conditia sa nu fie poluanta, sa nu prezinte risc tehnologic sau
sa fie incomode prin traficul generat si sa fie compatibile ca functionare si aspect cu zona centrala si a
obtinerii avizului Agentiei pentru protectia mediului a Municipiului Bucuresti
- se admit restaurante de orice tip care comercializeaz pentru consum buturi alcoolice numai la o
distan de minim 100 metri de instituiile publice supramunicipale i municipale i de lcaurile de
cult;
protecie
Etapa a IIPag. 57/
02 .2011.
57/75
- se admit extinderi sau reconstrucii ale cldirilor existente lipsite de valoare cu urmtoarele dou
condiii:
condiii
(1) - funciunea propus s nu stnjeneasc vecintile sau, n caz contrar, proiectul s
demonstreze eliminarea sursei de incomodare sau poluare;
(2) - proiectul s asigure ameliorarea aspectului construciei i amenajrilor i o mai bun integrare
n zona protejat.
UTILIZARI INTERZISE (ART.3)

- se interzice epuizarea rezervei de teren pentru zona centrala prin admiterea neselectiva a unor
functiuni inferioare statutului acestei zone
- sunt interzise urmatoarele tipuri de activitati si de lucrari:
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- constructii provizorii de orice natura;
- depozitare en gros;
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din
institutiile publice;
- depozitari de materiale refolosibile;
- statii de intretinere auto;
- spalatorii chimice;
- platforme de precolectare a deseurilor urbane;
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice
- construcii provizorii de orice natur;
- dispunerea pe faade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile i a antenelor pentru telefonie
mobil;
- cu excepia telecomunicaiilor speciale, se interzice dispunerea de pilonei zbrelii (tripozi unii cu
grinzi cu zbrele) pe terasele cldirilor dac acestea nu au caracter tehnic;
- dispunerea de panouri de afiaj pe plinurile faadelor, desfigurnd arhitectura cldirilor i deteriornd
finisajul acestora;
SECIUNEA 2. Condiii de amplasare, echipare i configurare a cldirilor
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMESNSIUNI) (ART.4)

- Pentru a fi construibila direct,
direct in baza prezentului regulament o parcela trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
a) sa aiba o suprafata minima de 150 m.;
b) sa aiba un front la strada de:
- minimum 6,0 m. in cazul constructiilor insiruite (2 calcane laterale)
- minimum 9,0 m. in cazul constructiilor cuplate (un calcan lateral, o fatada laterala)
- minimum 12,0 m. in cazul constructiilor izolate (patru fatade)
- O parcela poate fi adusa in conditii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin
contopire cu aceasta (regrupare parcele)
protecie
Etapa a IIPag. 58/
02 .2011.
58/75
- Nu se acorda autorizatie de construire pentru locuinte pe parcele care nu sunt construibile conform
prevederilor prezentului articol.
- Aceeasi prevedere se aplica parcelelor care devin neconstruibile prin aparitie in urma unei impartiri de
teren (iesire din indiviziune, instrainare, mostenire)
- Pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul General al Municipiului
Bucuresti poate decide autorizarea unor constructii cu conditia elaborarii unui Plan Urbanistic de Detaliu
si a unei ilustrari de arhitectura care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte
prevederi ale prezentului regulament.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT (ART.5)

- Aliniamentul este definit in sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcatie intre domeniul
public si proprietatea privata.
- Racordarea aliniamentelor la intersectiile strazilor se va face printr-o linie perpendiculara pe
bisectoarea dintre aliniamente, avand lungimea de 12,00 m. pe strazile de categoria I-a si a II-a de 6,00
m. pe cele de categoria a III-a
- Cladirile care adapostesc functiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o
distanta de minim 6,00 m cu conditia sa nu lase vizibile calcane ale cladirilor obligatoriu de mentinut
situate pe limitele laterale ale parcelelor
- In raport cu caracterul strazilor existente, cladirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase, cu
conditia sa nu lase aparente calcane ale cladirilor invecinate propuse a fi mentinute datorita valorii lor
arhitectural -urbanistice sau de intrebuintare
- Retragerile sau iesirile la nivelele de deasupra parterului in afara alinierii pot fi autorizate cu conditia sa
se inscrie in tipologia si gabaritele constructiilor existente pe strada respectiva, in conditiile pastrarii unei
distante de min. 4.50 m. fata de nivelul terenului si avizarii documentatiei de catre Departamentul de
Urbanism si Amenajarea Teritoriului
- Balcoanele sau bow-windowurile pot depasi cu max. 0,90 m. alinierea spre strada
- Cornisele pot iesi din alinierea strazii cu max. 1/10 din largirea strazii si fara a depasi 1,20 m.
- Amplasarea de garaje si functiuni tehnice in subteran este permisa pe intreaga suprafata a parcelei
pana la limita propusa pentru domeniul public cu conditia asigurarii suprafetelor obligatorii de spatii
verzi cu un strat de pamant vegetal cu o grosime de min. 2,0 m.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR (ART.6)

- cladirile care adapostesc functiuni de interes general si locuinte si alcatuiesc fronturi continue prin
alipire de calcanele cladirilor invecinate vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la o
distanta de maxim 20.00 m. de la aliniament dupa care se vor retrage cel putin fata de una din limitele
de proprietate putand ajunge astfel pana la max. 40,0 m. lungime
- cladirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci cand se cupleaza cu o cladire posibil de realizat
pe parcela alaturata sau se alipesc de calcanul unei cladiri alaturate protejate sau in stare buna si sunt
indeplinite urmatoarele conditii:
- parcela alaturata este libera de constructii
- peretele realizat pe limita de proprietate atunci cand ramane vizibil din domeniul public va fi tratat cu
aceeasi atentie si aceleasi materiale de finisaj ca si celelalte fatade
- in cazul retragerii de la limita laterala de proprietate aceasta va fi de min.3,0 m. pentru P+2 niveluri
(atunci cand sunt orientate ferestre de la incaperi principale) si P+3 niveluri (atunci cand sunt orientate
ferestre de la dependinte)
- se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o
cladire publica dispusa izolat sau fata de o biserica ortodoxa; in acest caz se admite o retragere fata de
limitele parcelei de min. 4,00 m.
protecie
Etapa a IIPag. 59/
02 .2011.
59/75
- cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea
cladirii masurate la cornise, dar nu mai putin de 5,00 m
- se interzice construirea pe limita posterioara a parcelei, cu exceptia cazului in care exista un calcan al
unei cladiri principale, iar noua constructie se limiteaza la acoperirea acestuia.
- balcoanele sau bow-windowurile de fatada, deasupra strazii, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita
laterala de proprietate. Ele pot fi prelungite pana la limita cu acordul notarial al vecinilor, atunci insa
balcoanele trebuie sa fie in aceeasi linie orizontala
- pe strazile cu distanta intre alinierile fatadelor sub 10,0 m. se admit balcoane sau bow-windowuri pe
fatadele spre strada, numai cand depasesc alinierea fatadelor cu cel mult 0,30 m.
- proiectia balcoanelor si bow-windowurilor pe fatada respectiva nu trebuie sa depaseasca 1/3 din
suprafata acesteia. Suprafata fatadei se considera socotind lungimea totala a fatadei proprietatii si
inaltimea maxima reglementata pe strada respectiva
AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI PARCEL (ART.7)

- cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea la cornisa a celei mai inalte
dintre ele
- distanta se poate reduce la 1/4 din inaltime, dar nu mai putin de 3,00 m. numai in cazul in care
fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru
alte activitati ce necesita lumina naturala
- in cazul adaugirii unui corp nou la o cladire existenta, noua constructie nu va ascunde elemente de
arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic inscrise in lista CMI sau descoperite in timpul
lucrarilor. Se va urmari dimpotriva, punerea lor in valoare.
CIRCULAII I ACCESE (ART.8)

- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. latime dintr-o
circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile
invecinate. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de
stingere a incendiilor. Cand latimea accesului este mai mica de 3,5 m. este obligatorie obtinerea avizului
Brigazii de pompieri a Municipiului Bucuresti;
- in cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un
pasaj dimensonat astfel incat sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanta
dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 30,00 m.;
- numarul si configuratia acceselor se vor incadra in prevederile Anexei nr.4 Regulamentului General de
Urbanism
- se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai in timpul
programului de functionare precum si pentru accese de serviciu;
- in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau
cu dificultati de deplasare.
STAIONAREA AUTOVEHICULELOR (ART.9)

- Stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai in interiorul
parcelei, deci in afara circulatiilor publice
- Calculul capacitatii de parcare in functie de obiectiv, modul de amplasare si detaliile de proiectare se
vor asigura in conformitate cu Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme
in localitati urbane (indicativ P132-93) si Anexa nr.5 a Regulamentului General de Urbanism
- In cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin
prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj in cooperare ori concesionarea locurilor necesare
intr-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate in zona adiacenta la o distanta de maxim 250 metri
protecie
Etapa a IIPag. 60/
02 .2011.
60/75
- Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice cladire noua sau extindere a suprafetei utile
pentru o cladire existenta. In cazul schimbarii functiunii unei cladiri existente se va cere un numar de
locuri de parcare corespunzator noii functiuni, diminuat cu numarul de locuri corespunzator vechii
functiunii, considerate ca existand
- Se recomanda ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol sa se faca in suprafete dimensionate si
dispuse astfel incat sa permita ulterior, odata cu cresterea gradului de motorizare, construirea unor
parcaje supraetajate.
NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR (ART.10)

- inaltimea cladirilor la cornise nu va fi mai mare decat distanta pana la alinierea spre strada admisa
pentru cladirile situate pe frontul opus al aceleiasi strazi
- inaltimea constructiilor va respecta planul inaltimilor care face parte integranta din prezentul
regulament
- depasirea acestei inaltimi este posibila numai cand prin aceasta nu se realizeaza un calcan spre o
cladire protejata sau aflata in stare buna si mentinuta si numai in urmatoarele conditii:
- pentru parcele avand o suprafata de min.350 mp. pentru cladiri cu max. P+4 niveluri
- pentru parcele avand o suprafata de min. 700 mp. pentru cladiri cu pana la P+6 niveluri
- pentru parcele avand o suprafata de min. 1000 mp. pentru cladiri cu pana la P+9 niveluri
- pentru parcele avand o suprafata de min. 2000 mp. pentru cladiri mai inalte de P+10
niveluri
- atunci cand prin realizarea unei cladiri care se inscrie in prevederile regulamentului se
dezveleste calcanul unei cladiri existente mentinute
- se admite depasirea cu max. 2 niveluri retrase fata de planul fatadei in interiorul unui cerc cu raza de 4
m. si tangenta la 45 grade la acesta
- se admite realizarea unor cladiri cu inaltime mai mare pe parcelele care respecta dimensiunile
mentionate anterior si care sunt situate in amplasament care necesita a fi subliniate (intersectii de
strazi, piatete, cornise), amplasate in baza unor PUD-uri aprobate in CP1a PUZ-uri aprobate in CP1b .
- in cazul racordarii intre strazi avand regim diferit de inaltime, se va prelungi regimul cel mai inalt spre
strada secundara pe o lungime de 50.00 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulatie si pe o lungime
de 25.00 metri daca strada are 2 fire de circulatie
- atunci cand noua constructie depaseste ca inaltime constructia alaturata propusa a fi mentinuta este
obligatoriu ca volumul care se inalta sa fie retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca fatada
conform Codului Civil. Pentru constructiile cuplate la calcanul unei cladiri existente este obligatorie
preluarea amprentei calcanului acesteia in zona vizibila din domeniul public. Motivele de decoratiune
ale acoperisului, lucarne, etc. trebuie sa fie inscrise intr-un gabarit paralel cu acel al partii superioare a
cladirii, situat la 1,50 m. departare de acesta.
ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR (ART.11)

- aspectul cladirilor, reclamelor si elementelor de mobilier urban noi va fi subordonat cerintelor specifice
unei diversitati de functiuni si exprimarii prestigiului investitorilor dar cu conditia realizarii unor
ansambluri compozitionale care sa tina seama de rolul social al strazilor zonei mixte, de particularitatile
sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de
covizibilitate;
- aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor
actuale ale arhitecturii europene de coerenta si eleganta;
- se va asigura o tratare similara a tuturor fatadelor aceleiasi cladiri avand in vedere perceperea acestora
din cladirile inalte;
protecie
Etapa a IIPag. 61/
02 .2011.
61/75
- se va acorda atentie modului de tratate a acoperisurilor sau teraselor perceptibile intr-o perspectiva
descendenta din cladirile inalte;
- se interzice afectarea aspectului arhitectural al cladirilor prin dispunere neadecvata a reclamelor pe
plinurile fatadelor, parapete, balcoane, etc.
- se interzice modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferita a finisajului parterului de cel
al nivelurilor superioare
- orice constructie noua, sau modificare a uneia existente trebuie sa se inscrie armonios in zona, fiind
posibila si armonia prin contrast. In acest sens la solicitarea Departamentului de Urbanism si
Amenajarea Teritoriului, proiectele pentru autorizare pot fi avizate de catre o comisie tehnica de
specialitate abilitata prin Dispozitia Primarului General al Municipiului Bucuresti
- sunt interzise imitatiile de materiale ca: piatra falsa, caramida falsa, lemn fals, folosirea in exterior a
unor materiale fabricate pentru interior si materialele de constructie precare (de tip asbociment, tabla
ondulata, plastic ondulat, etc.)
Intervenii asupra cldirilor existente
- vor fi mentinute si in functie de nevoie, restaurate urmatoarele categorii de imobile:
- imobilele sau fragmentele de imobile inregistrate ca monumente pe listele Comisiei Monumentelor
Istorice;
- pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus;
- elementele de mobilier urban (sculpturi, feronerii, imprejmuiri din fier forjat), amenajari ale spatiilor
publice aferente imobilelor mentionate mai sus
- Pentru imobilele inregistrate ca monument, masurile de conservare si protejare cuprind si elementele
de arhitectura interioare ca: scari, picturi interioare, decoratiuni, lambriuri si toate elementele decorative
apartinand imobilului. Mentinerea in situatia originala si restaurarea lor vor trebui asigurate in aceleasi
condirii ca si pentru elementele exterioare.
- Pentru imobilele inregistrate ca avand calitate arhitecturala sunt permise lucrarile de reconversie
functionala si modificari interioare cu conditia pastrarii aspectului exterior.
- Inlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu conditia ca noile
constructii sa fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural.
- Sunt interzise lucrarile de imbunatatire asupra constructiilor incompatibile din punct de vedere
functional sau arhitectural cu zona, altele decat cele menite sa contribuie la schimbarea cu o functiune
compatibila cu zona si armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei
- Descoperirea in cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura veche (bolti, sculptura, decoratii)
necunoscute in momentul autorizarii trebuie declarata imediat emitentului autorizatiei conform
prevederilor legale. Lucrarile nu vor putea fi continuate decat in masura in care ele nu vor prejudicia
cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a vestigiilor descoperite
Reguli particulare pentru comer
- Cererile de Certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi,
trebuiesc insotite de un dosar continand toate elementele necesare unei bune cunoasteri a starii actuale
a parterului, a contextului sau (fatada totala a imobilului si a celor alaturate) precum si a situatiei sale
originale.
Este admisa si recomandata reconversia functiunilor de la parterul cladirilor cu front la domeniul public
in functiuni cu acces public si deschiderea de vitrine spre domeniul public
- Ocuparea caii publice va fi limitata prin regulile in vigoare. Singurele ce pot fi autorizate sunt
amenajarile temporare reduse la simple etalaje mobile in masura in care ele nu incomodeaza circulatia
pietonala
- Sistemele de protectie impotriva furtului si de inchidere, trebuie sa fie complet ascunse atunci cand
magazinul este deschis
protecie
Etapa a IIPag. 62/
02 .2011.
62/75
CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR (ART.12)

- Apa potabila
Orice constructie noua de locuit si orice local putand servi pentru munca, odihna sau agrement,
trebuie sa fie racordata la reteaua publica de distributie a apei potabile sau sa-si aiba asigurat
necesarul din sursa proprie, cu avizul Inspectoratului Sanitar Bucuresti.
- Canalizare menajera
Racordarea la reteaua de canalizare este obligatorie pentru orice constructie sau instalatie noua.
- Canalizare pluviala
Amenajarile pe orice teren trebuiesc astfel realizate incat sa permita scurgerea apelor meteorice
spre reteaua publica colectoare a acestora
Racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare
pentru a se evita producerea ghetii
- Retele electrice, telefonice si CATV
Cablurile de alimentare cu energie electrica destinata consumului particular ca si iluminatului
public, de asemenea si retelele de telecomunicatii trebuiesc introduse in subteran. In caz de
imposibilitate tehnica si numai atunci, pot fi dispuse astfel incat sa urmareasca liniile de cornisa
ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbra ale acoperisurilor.
Bransamentele, pe cat posibil trebuiesc ascunse; in caz de imposibilitate tehnica majora, ele
trebuiesc plasate la extremitatile fatadelor si vopsite in tonul fatadelor pe care se aplica.
- Gaze
Toate conductele in afara imobilelor vor fi amplasate in subteran.
- Salubritate
Orice cladire de locuit (locuinte individuale sau colective) precum si orice unitate cu caracter
lucrativ, pentru odihna sau recreere, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea
deseurilor menajere in containere.
SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE (ART.13)

- spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate cu un
arbore la fiecare 100 mp.;
- se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulatii pietonale, terase;
- se recomanda inverzirea teraselor neutilizabile ale cladirilor cu inaltime mai mica de P+2 niveluri in
proportie de 70%;
- parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate in zona cu
un gard viu de minim 1,20 metri
- spatiile libere din fata constructiilor in front continuu vor fi tratate in mod obligatoriu in continuitate cu
spatiul public chiar atunci cand frontul este retras de la aliniament si nu poate fi utilizat pentru
amenajarea de locuri de parcare decat retragerea este mai mare de 11 m. si o banda de cel putin 5 m.
paralela cu fatada este tratata ca spatiu liber circulatiei pietonale sau spatiu plantat
- spatiul dintre aliniament (limita dintre proprietate si domeniul public) si alinierea principala a cladirilor
va fi tratat in mod obligatoriu ca spatiu verde sau spatiu liber circulatiei pietonale
- se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand
peste 4,00 m. inaltime si diametrul tulpinii peste 15,00 cm. in cazul taierii unui arbore se vor planta in
schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere
- in gradinile de fatade ale echipamentelor publice minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii
inalte.
protecie
Etapa a IIPag. 63/
02 .2011.
63/75
MPREJMUIRI (ART.14)
- Imprejmuirile spre strada sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o inaltime de 1,80 m.
realizate din fier forjat si cu un soclu de 60 cm. din piatra sau beton mozaicat;
- in cazul unificarii functiunilor interioare a mai multor cladiri se va mentine prin tratarea terenului spre
domeniul public si a imprejmuirilor amprenta parcelarului traditional
- In toate cazurile se va asigura perceperea de catre trecator a fatadei cu vedere la strada. Se interzice
vopsirea in culori stridente si stralucitoare a imprejmuirilor
- Se recomanda separarea terenurilor echipamentelor publice si bisericilor cu garduri transparente de
1,80 m. inaltime din care 0,60 m. soclu opac, dublate de gard viu
- Spatiile comerciale si alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu
borduri sau cu garduri vii si pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele, etc.
SECIUNEA 3. Posibiliti maxime de ocupare i utilizare a terenului
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (ART.15)

- Procentul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre proiectia la
sol a constructiei ridicata deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei. In calculul proiectiei nu
vor fi incluse iesirile in exterior a balcoanelor inchise sau deschise in consola deasupra domeniuluipublic
si nici elementele cu rol decorativ sau de protectie ca stresini, copertine,etc. Curtile de aerisire pana la
2,0 mp., suprafata inclusiv, intra in suprafata construita
- Pentru parcelele a caror capacitate de ocupare si utilizare a terenului a fost epuizata (prin utilizarea la
maxim a POT) restul terenului ramane neconstruibil chiar si in situatia instrainarii acestuia sau divizarii
parcelelor
In mod exceptional in cazul constructiilor care sunt delimitate pe toat laturile de domeniul public si de
calcane ale unor constructii existente valoroase sau refac o constructie valoroasa disparuta POT poate
ajunge pana la 100%
Referiri directe numai la zona CP1a [CP1a - POT recomandat
recomandat = max. 80% si conform PUZ - Zone
construite protejate]
COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (ART.16)

- Coeficientul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre
suprafata construita desfasurata si suprafata parcelei
- in calculul suprafetei construite desfasurate nu sunt incluse suprafata garajelor si spatiilor tehnice
amplasate in subteran precum si suprafetele balcoanelor si teraselor deschise precum si a podurilor
neutilizabile
- in calculul suprafetei construite desfasurate nu este considerata decat jumatate din suprafata ocupata
la parter de functiunile deschise publicului pe o adancime de maxim 20,0 m. de la limita strazii
Coeficientul de utilizare a terenului in zona mixta din perimetrul central al Municipiului Bucuresti este
de 2,4. Pentru parcelele cu suprafata mai mica de 350 mp.
mp sau cu raport al laturilor mai mic de 1/5
coeficientul de utilizare a terenului se stabileste la max. 1,9
In subzonele CP1a coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare, dupa cum
urmeaza:
- cu 0,5 pentru parcelele cu suprafata mai mare de 1000 mp.
- cu 0,5 pentru parcelele situate la intersectia a doua strazi (parcelele de colt, sau in cazul intersectiei in
T parcela situata in dreptul strazii care nu se mai continua)
protecie
Etapa a IIPag. 64/
02 .2011.
64/75
- cu 0,5 prin PUD pentru terenuri care-si modifica situatia juridica (asociere sau comasare parcele
rezultand o parcela cu o suprafata de min. 700 m.) sau functionala (reconversie functionala - pentru
functiuni existente incompatibile incompatibile cu zona)
- cu 0,5 pentru terenuri situate in subzona CP1a beneficind in apropiere de transport in comun de mare
capacitate
Posibilitati de depasire a CUT
- Proprietarii parcelelor din care prin PUZ sun propuse fragmente spre transfer catre domeniul public
beneficiaza de un spor al suprafetei desfasurate admise egal cu de 3 ori suprafata de teren transferata
spre domeniul public atunci cand acest transfer este facut pe baza de act notarial si fara despagubiri din
partea Primariei Municipiului Bucuresti
CP1b - in baza PUD aprobat conform Legii 50/1991 - CUT maxim = 4,5 si conform PUZ - Zone construite
protejate ; n cazul mansardelor, aria suplimentar convenional = maxim 0,6 x arie nivel curent.
Pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permisa
si recomandata demolarea constructiilor existente, avand un CUT superior celui permis prin prezentul
regulament noile constructii vor putea mentine coeficientul de utilizare a terenului existent cu incadrarea
in celelalte prevederi ale regulamentului
Cererile de eliberare a certificatului de urbanism pentru situatii in care este permisa depasirea CUT de
2,4 vor fi insotite in mod obligatoriu de ilustrare de arhitectura.
protecie
Etapa a IIPag. 65/
02 .2011.
65/75
M.1.a2
Partea de zon protejat ncadrat n subzona mixt, U.T.R. M1a2 cuprinde urmtoarele imobile: str.
Columb nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6-8, 7, 9, 10, 11, 12, 13, str. Eremia Grigorescu, nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8A, 8B, 8C, 9,
10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 22, 24, 26, str. Xenopol nr. 3, 5, 7, 9, 11, 13, Intrarea
Sfatului nr. 1, 2, 3, 4.
M Zona mixt mixt coninnd instituii, servicii i echipamente publice, servicii de interes general (servicii
manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective i personale,
personale, comer, hoteluri, restaurante, recreere) activiti
productive micimici-nepoluante i locuine
Strategia general propus prin P.U.Z. si Regulamentul local urmrete:
1. Pstrarea i ncurajarea i ntrirea mixitii funcionale precum i diferenierea just a zonei mixte - funcie de
locaia i rolul sau n teritoriul sectorului.
2. Conturarea zonei mixte ca o zona de dezvoltare directionat a Bucuretiului n lungul unor artere de legtur
cu alte zone funcionale importante ale acestuia, valorificnd mai bine n acest scop infrastructura existent
3. nlocuirea funciunilor incompatibile i transformarea lor in zone funcionale mixte, dinamice i capabile s
asigure rapid reconversia funcional dorit.
M1 Subzona mixt situat n limitele zonei

arhitectural--urbanistice.
zonei de protecie a valorilor istorice i arhitectural
M1a Subzona mixt protejat structurat n care regulamentul urmrete s menin i s
ntreasc statutul de zon reprezentativ dar i s contribuie la punerea n valoare a fondului
construit existent.
U.T.R. M1.a.2. Subzona central protejat, structurat, care conine esut urban difuz, situat la
distanta de transport in comun de mare capacitate si in care densitatile sunt ponderate de capacitatea
de preluare a fluxului de automobile
automobile la orele de varf si de asigurarea locurilor de parcare.
SECIUNEA 1. Utilizare funcional
UTILIZARI ADMISE (ART.1)

Sunt admise urmtoarele utilizri:
- instituii, servicii i echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal, de sector i de cartier;
- lcauri de cult;
- sedii ale unor companii i firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare,
consultan n diferite domenii i alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective si personale;
- sedii ale unor organizatii politice, profesionale, etc.;
- comert cu amanuntul;
- depozitare mic-gros;
- hoteluri, pensiuni, agentii de turism;
- restaurante, baruri, cofetrii, cafenele, etc.;
- sport si recreere in spatii acoperite;
- parcaje la sol si multietajate;
protecie
Etapa a IIPag. 66/
02 .2011.
66/75
- spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;

- spatii plantate - scuaruri, gradina de cartier;
- locuinte cu partiu obisnuit;
- locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale.
UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI (ART.2)

- toate cldirile vor avea la parterul orientat spre strada funciuni care admit accesul publicului n mod
permanent sau conform unui program de functionare; se admit activitati in care accesul publicului nu
este liber numai cu conditia ca sa nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea strazii incluse in zona
mixta;
- in zonele existente se admite conversia locuintelor in alte functiuni, cu condiia meninerii ponderii
locuinelor in proportie de minim 30% din ADC pe parcela n cauz;
- se admite completarea cu cladiri comerciale n interspaiile dintre blocuri cu conditia sa se mentina
accesele carosabile si trecerile pietonale necesare si sa se respecte cerintele de protectie a cladirilor
existente
- orice interventie in zonele protejate M1 vor respecta prevederile legii; se recomanda mentinerea
activitatilor initiale sau introducerea activitatilor compatibile cu caracterul zonei protejate
- se mentin unitatile productive actuale cu conditia sa nu fie poluanta, sa nu prezinte risc tehnlogic sau
sa fie incomode prin traficul generat si sa fie compatibile ca functionare si aspect cu zona mixta si a
obtinerii avizului Agentiei pentru Protecia Mediului a Municipiului Bucureti.
UTILIZARI INTERZISE (ART.3)

Sunt interzise urmatoarele tipuri de activitati si de lucrari:
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- constructii provizorii de orice natura; cu exceptia celor pentru organizare de santier pe durata existentei
santierului;
- depozitare en gros;
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati de substante inflamabile sau toxice;
- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din
institutiile publice;
- depozitari de materiale refolosibile;
- statii de intretinere auto;
- spalatorii chimice;
- platforme de precolectare a deseurilor urbane;
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.
SECIUNEA 2. Condiii de amplasare, echipare i configurare a cldirilor
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMESNSIUNI) (ART.4)

Pentru a fi construibila direct, in baza prezentului regulament o parcela trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
a) sa aiba o suprafata minima de 150 m.;
protecie
Etapa a IIPag. 67/
02 .2011.
67/75
b) sa aiba un front la strada de:

- minimum 6,0 m. in cazul constructiilor insiruite (2 calcane laterale)
- minimum 9,0 m. in cazul constructiilor cuplate (un calcan lateral, o fatada laterala)
- minimum 12,0 m. in cazul constructiilor izolate (patru fatade)
- in cazul constructiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp., cu un front la strada de
min. 30 m.
- O parcela poate fi adusa in conditii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin
contopire cu aceasta (regrupare parcele)
- Nu se acorda autorizatie de construire locuinte pe parcelele care nu sunt construibile conform
prevederilor prezentului articol. Aceeasi prevedere se aplica parcelelor care devin neconstruibile prin
aparitie in urma unei impartiri de teren (iesire din indiviziune, insrinare, mostenire)
- Pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul Local al Sect.2 poate
decide autorizarea unor constructii cu conditia elaborarii unui Plan Urbanistic de Detaliu si a unei ilustrari
de arhitectura care sa demonsreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale
prezentului regulament.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT (ART.5)

Aliniamentul este definit in sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcatie intre domeniul
public si prprietatea privata
- In raport cu caracterul strazilor existente cladirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu
conditia sa nu lase aparente calcane ale cladirilor invecinate propuse a fi mentinute datorita valorii lor
arhitectural urbanistice sau de intrebuintare
- Reragerile sau iesirile la nivelele de deasupra parterului in afara alinierii pot fi autorizate cu conditia sa
se inscrie in tipologia si gabaritele constructiilor existente pe strada respectiva, in conditiile pastrarii unei
distante de min. 4,50 m. fata de nivelul terenului si avizarii documentatiei de catre Departamentul
deUrbanism si Amenajarea Teritoriului.
M2a - n cazul strzilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile cldiri care nu sunt servicii sau
echipamente publice se amplaseaz pe aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5.00 metri numai
cu condiia ca cldirile adiacente s fie retrase fa de limitele laterale ale parcelelor i s prezinte
faade laterale; n cazul n care cldirile de pe parcelele adiacente prezint calcane este obligatorie
alipirea la acestea; M2a - n cazul strzilor cu fronturi continue sau discontinue retrase fa de
aliniament se va respecta o retragere de minim 5.00 metri.
- Balcoanele sau bow-windowurile pot depasi cum max. 0,90 m. alinierea spre strada
- Cornisele pot iesi din alinierea strazii cu max. 1/10 din largimea strazii si fara a depasi 1,20 m.
- Amplasarea de garaje si functiuni tehnice in subteran este permisa pe intreaga suprafata a parcelei
pana la limita propusa pentru domeniul public cu conditia asigurarii suprafetelor obligatorii de spatii
verzi cu un strat de pamant vegetal cu o grosime de min. 2,0 m.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE I POSTERIOARE ALE PARCELELOR (ART.6)

- cladirile care adapostesc functiuni de interes general si locuinte si alcatuiesc fronturi continue prin
alipire de calcanele cladirilor invecinate vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la o
distanta de maxim 20.00 m. de la aliniament dupa care se vor retrage cel putin de una din limitele de
proprietate putand ajunge astfel pana la max. 40,0 m. lungime
- cladirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci cand se cupleaza cu o cladire posibil de realizat
pe parcela alaturata sau se alipesc de calcanul unei cladiri alaturate protejate sau in stare buna si sunt
indeplinite urmatoarele conditii:
= parcela alaturata este libera de constructii
= peretele realizat pe limita de proprietate atunci cand ramane vizibil
protecie
Etapa a IIPag. 68/
02 .2011.
68/75
din domeniul public va fi tratat cu aceeasi atentie si aceleasi materiale de finisaj ca si celelalte fatade
- in cazul retragerii de la limita laterala de proprietate aceasta va fi de min. 3,0 m.pentru P+2 niveluri
(atunci cand sunt orientate ferestre de la incaperi principale) si P+3 niveluri (atunci cand sunt orientate
ferestre de la dependinte)
- se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o
cladire publica dispusa izolat sau fata de o biserica ortodoxa; in acest caz se admite o retragere fata de
limitele parcelei de min. 4,00 m.
- cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea
cladirii masurate la cornise, dar nu mai putin de 5,00 m.
- se interzice construiea pe limita posterioara a parcelei, cu exceptia cazului in care exista un calcan al
unei cladiri principale, iar noua constructie se limiteaza la acoperirea acestuia
- balcoanele si bow-windowurile de fatada, deasupra strazii, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita
laterala de proprietate. Ele pot fi prelungite pana la limita cu acordul notarial al vecinilor, atunci insa
balcoanele trebuie sa fie in aceeasi linie orizontala
- pe strazile cu distanta intre alinierile fatadelor sub 10,0 m. se admit balcoane sau bow-windowuri pe
fatade spre strada, numai cand depasesc alinierea fatadelor cu cel mult 0,30 m.
- proiectia balcoanelor si bow-windowurilor pe fatada respectiva nu trebuie sa depaseasca 1/3 din
suprafata acesteia. Suprafata fatadei se considera socotind lungimea totala a fatadei proprietatii si
inaltimea maxima reglementata pe strada respectiva
- se recomanda ca pentru respectarea intimitatii locuintelor, parapetul ferestrelor de pe fatadele laterale
ale cladirilor din zona mixta cu alte functiuni decat locuinte, care sunt orientate spre locuintele de pe
parcelele laterale, situate la mai putin de 10,0 m. sa aiba parapetul ferestrelor la min.1,90 m. de la
pardoseala incaperilor.
AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI PARCEL (ART.7)

- cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea la cornise a celei mai inalte
dintre ele
- distanta se poate reduce la 1/4 din inaltime, dar nu mai putin de 3,00 m.numai in cazul in care
fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru
alte activitati ce necesita lumina naturala
- in cazul adaugirii unui corp nou la o cladire existenta, noua constructie nu va ascunde elemente de
arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic, inscrise in lista CMI sau descoperite in timpul
lucrarilor. Se va urmari dimpotriva, punerea lor in valoare.
CIRCULAII I ACCESE (ART.8)

- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. latime dinr-o
circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile
invecinate; Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de
stingere a incendiilor. Cand latimea accesului este mai mica de 3,5 m. este obligatorie obtinerea avizului
Brigazii de pompieri a Municipiului Bucureti.
- in cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un
pasaj dimensionat astfel incat sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanta
dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 30,00 m.
m
- numarul si configuratia acceselor se vor incadra in prevederile Anexei nr.4 a Regulamentului General
de Urbanism.
- se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai in timpul
programului de functionare precum si pentru accese de serviciu.
- in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau
cu dificultati de deplasare.
protecie
Etapa a IIPag. 69/
02 .2011.
69/75
STAIONAREA AUTOVEHICULELOR (ART.9)

- Staionarea autovehiculelor necesare functionarii diferiteor activitati se admite numai in interiorul
parcelei, deci in afara circulatiilor publice
- Calculul capacitatii de parcare in functie de obiectiv, modul de amplasare si detaliile de proiectare se
vor asigura in conformitate cu Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme
in localitati urbane (indicativ P132-93) si Anexa nr.5 a Regulamentului General de Urbanism
- In cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin
prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj in cooperare ori concesionarea locurilor necesare
intr-un parcaj colectiv;aceste parcaje vor fi situate in zona adiacenta la o distanta de max. 250 metri
- Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice cladire noua sau extindere a suprafetei utile
pentru o cladire existenta. In cazul schimbarii functiunii unei cladiri existente, se va cere un numar de
locuri de parcare corespunzator noii functuni, diminuat cu numarul de locuri corespunzator vechii
functiuni, considerate ca existand
- Se recomanda ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol sa se faca in suprafete dimensionate si
dispuse astfel incat sa permita ulterior, odata cu cresterea gradului de motorizare, construirea unor
parcaje supraetajate.
NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR (ART.10)

- nlimea cldirilor la cornie nu va fi mai mare dect distana pn la alinierea spre strada admisa
pentru cladirile situate pe frontul opus al aceleiasi strazi.
- inaltimea constructiilor va respecta planul inaltimilor care face parte integranta din prezentul
regulament
- depasirea acestei inaltimi este posibila numai cand prin aceasta nu se realizeaza un calcan spre o
cladire protejata sau aflata in stare buna si mentinuta si numai in urmatoarele conditii:
- parcele avand o suprafata de min.350 mp. pentru cladiri cu max. P+4 niveluri
- pentru parcele avand o suprafata de min.700 mp. pentru cladiri cu pana la P+6 niveluri
- pentru parcele avand o suprafata de min.1000 mp. pentru cladiri cu pana la P+9 niveluri
- pentru parcele avand o suprafata de min. 2000 mp. pentru cladiri mai inalte de P+10 niveluri
- atunci cand prin realizarea unei cladiri care se inscrie in prevederile regulamentului se dezveleste
calcanul unei cladiri existente mentinute
- se admite depasirea cu max. 2 niveluri retrase fata de planul fatadei in interiorul unui cerc cu raza
de 4 m i tangenta la 45 grade la acesta.
- se admite realizarea unor cladiri cu inaltime mai mare pe parcelele care respecta dimensiunile
mentionate anterior si care sunt situate in amplasamente care necesita a fi subliniate (intersectii de
strazi, piatete, cornise), amplasate in baza unor PUD-uri aprobate in si PUZ-uri aprobate in M1a2.
- in cazul racordarii intre strazi avand regim diferit de inaltime, se va prelungi regimul cel mai inalt spre
strada secundara pe o lungime de 50.00 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulate si pe o lungime
de 25.0 metri daca strada are 2 fire de circulatie.
- atunci cand noua constructie depaseste ca inaltime constructia alaturata propusa a fi mentinuta este
obligatoriu ca volumul care se inalta sa fie retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca fatada
conform Codului Civil. Pentru constructiile cuplate la calcanul unei cladiri existente este obligatorie
preluarea amprentei calcanului acesteia in zona vizibila din domeniul public.
- Motivele de decoratiune ale acoperisului, lucarne, etc. trebuie sa fie inscrise intr-un gabarit paralel cu
acel al partii superioare a cladirii, situat la 1,50 m. departare de acesta.
protecie
Etapa a IIPag. 70/
02 .2011.
70/75
ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR (ART.11)

- aspectul cladirilor, reclamelor si elementelor de mobilier urban noi va fi subordonat cerintelor specifice
unei diversitati de functiuni si exprimarii prestigiului investitorilor dar cu conditia realizarii unor
ansambluri compozitionale care sa tina seama de rolul social al strazilor zonei mixte, de particularitatile
sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de
covizibilitate;
- aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor
actuale ale arhitecturii europene de coerenta si eleganta;
- se va asigura o tratare similara a tuturor fatadelor aceleiasi cladiri avand in vedere perceperea acestora
din cladirile inalte;
- se va acorda atentie modului de tratate a acoperisurilor sau teraselor perceptibile intr-o perspectiva
descendenta din cladirile inalte;
- orice constructie noua, sau modificare a uneia existente trebuie sa se inscrie armonios in zona, fiind
posibila si armonia prin contrast. In acest sens la solicitarea Departamentului de Urbanism si
Amenajarea Teritoriului, proiectele pentru autorizare pot fi avizate de catre o comisie tehnica de
specialitate abilitata prin Dispozitia Primarului General al Municipiului Bucuresti
- sunt interzise imitatiile de materiale ca: piatra falsa, caramida falsa, lemn fals, folosirea in exterior a
unor materiale fabricate pentru interior si materialele de constructie precare (de tip asbociment, tabla
ondulata, plastic ondulat, etc.).
Intervenii asupra cldirilor existente
- vor fi mentinute si in functie de nevoie, restaurate urmatoarele categori de imobile:
- imobilele sau fragmentele de imobile inregistrate ca monumente pe listele Comisiei Monumentelor
Istorice;
- pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus
- elementele de mobilier urban (sculpturi, feronerii, imprejmuiri din fier forjat), amenajari ale spatiilor
publice aferente imobilelor mentionate mai sus
- Pentru imobilele inregistrate ca monument, masurile de conservare si protejare cuprind si elementele
de arhitectura interioare ca: scari, picturi interioare, decoratiuni, lambriuri si toate elementele decorative
apartinand imobilului. Mentinerea in situatia originala si restaurarea lor vor trebui asigurate in aceleasi
conditii ca si pentru elementele exterioare.
- Pentru imobilele inregistrate ca avand calitate arhitecturala sunt permise lucrarile de reconversie
functionala si modificari interioare cu conditia pastrarii aspectului exterior
- Inlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu conditia ca noile
constructii sa fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural
- Sunt interzise lucrarile de imbunatatire asupra constructiilor incompatibile din punct de vedere
functional sau arhitectural cu zona, altele decat cele menite sa contribuie la schimbarea cu o functiune
compatibila cu zona si armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei
- Descoperirea in cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura veche (bolti, sculptura, decorati)
necunoscute in momentul autorizarii trebuie declarata imediat emitentului autorizatiei conform
prevederilor legale. Lucrarile nu vor putea fi continuate decat in masura in care ele nu vor prejudicia
cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a vestigiilor descoperite
Reguli particulare pentru comer
- Cererile de Certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi,
trebuiesc insotite de un dosar continand toate elementele necesare unei bune cunoasteri a starii actuale
a parterului, a contextului sau (fatada totala a imobilului si a celor alaturate) precum si a situatiei sale
originale
- Ocuparea caii publice va fi limitata prin regulile in vigoare. Singurele ce pot fi autorizate sunt
amenajarile temporare reduse la simple etalaje mobile in masura in care ele nu incomodeaza circulatia
pietonala
protecie
Etapa a IIPag. 71/
02 .2011.
71/75
- Sistemele de protectie impotriva furtului si de inchidere, trebuie sa fie complet

ascunse atunci cand magazinul este deschis
CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR (ART.12)

- Apa potabila: orice constructie noua de locuit si orice local putand servi pentru munca, odihna sau
agrement, trebuie sa fie racordata la reteaua publica de distributie a apei potabile sau sa-si aiba
asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul Inspectoratului Sanitar Bucuresti.
- Canalizare menajera: racordarea la reteaua de canalizare este obligatorie pentru orice constructie sau
instalatie noua.
- Canalizare pluviala: Amenajarile pe orice teren trebuiesc astfel realizate incat sa permita scurgerea
apelor meteorice spre reteaua publica colectoare a acestora; racordarea burlanelor la canalizarea
pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheii
- Retele electrice, telefonice si CATV - cablurile de alimentare cu energie electrica destinata consumului
particular ca si iluminatului public, de asemenea si retelele de telecomunicatii trebuiesc introduse in
subteran. In caz de imposibilitate tehnica si numai atunci, pot fi dispuse astfel incat sa urmareasca liniile
de cornisa ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbra ale acoperisurilor.
Bransamentele, pe cat posibil trebuiesc ascunse; in caz de imposibilitate tehnica majora, ele trebuiesc
plasate la extremitatile fatadelor si vopsite in tonul fatadelor pe care se aplica.
- Gaze: Toate conductele in afara imobilelor vor fi amplasate in subteran.
- Salubritate: orice cladire de locuit (locuinte individuale sau colective) precum si orice unitate cu caracter
lucrativ, pentru odihna sau recreere, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea deseurilor
menajere in containere.
SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE (ART.13)

- spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate cu un
arbore la fiecare 100 mp.;
- se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar
pentru accese, circulatii pietonale, terase;
- se recomanda inverzirea teraselor neutilizabile ale cladirilor cu inaltime mai mica de P+2 niveluri in
proportie de 70%;
- spatiile libere din fata constructiilor in front continuu vor fi tratate in mod obligatoriu in continuitate cu
spatiul public chiar atunci cand frontul este retras
de la aliniament si nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare
decat retragerea este mai mare de 11 m. si o banda de cel putin 5 m. paralela
cu fatada este tratata ca spatiu liber circulatiei pietonale sau spatiu plantat
- spatiul dintre aliniament (limita dintre proprietate si domeniul public) si alinierea principala a cladirilor
va fi tratat in mod obligatoriu ca spatiu verde
sau spatiu liber circulatiei pietonale
- se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand
peste 4,00 m. inaltime si diametrul tulpinii peste
15,00 cm. in cazul taierii unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in
perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere
- in gradinile de fatade ale echipamentelor publice minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii
inalte
protecie
Etapa a IIPag. 72/
02 .2011.
72/75
MPREJMUIRI (ART.14)
- Imprejmuirile spre strada sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o inaltime de 1,80 m. realizate
din fier forjat si cu un soclu de 60 cm. din piatra sau beton mozaicat; in cazul unificarii functiunilor interioare
a mai multor cladiri se va mentine prin tratarea terenului spre domeniul public si a imprejmuirilor amprenta
parcelarului tradiional - in zona M1
- In toate cazurile se va asigura perceperea de catre trecator a fatadei cu vedere la strada. Se interzice
vopsirea in culori stridente si stralucitoare a imprejmuirilor; se recomanda separarea terenurilor
echipamentelor publice si bisericilor cu garduri transparente de 1,80 m. inaltime din care 0,60 m. soclu opac,
dublate de gard viu
Spatiile comerciale si alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau
cu garduri vii si pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele, etc.
SECIUNEA 3. Posibiliti maxime de ocupare i utilizare a terenului
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (ART.15)

- Procentul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre proiectia la sol
a constructiei ridicata deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei. In calculul proiectiei nu vor fi
incluse iesirile in exterior a balcoanelor inchise sau deschise in consola deasupra domeniului public si nici
elementele cu rol decorativ sau de protectie ca stresini, copertine, etc. Curtile de aerisire pana la 2,0 mp.,
suprafata inclusiv, intra in suprafata construita
- Pentru parcelele a caror capacitate de ocupare si utilizare a terenului a fost epuizata (prin utilizarea la
maxim a POT) restul terenului ramane neconstruibil chiar si in situatia instrainarii acestuia sau divizarii
parcelelor
M1 - conform caracterului zonei protejate si reglementarilor continute in PUZ Zone construite protejate
M1a2 - In mod exceptional in cazul constructiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public si
de calcane ale unor constructii existente valoroase sau refac o constructie valoroasa disparuta POT poate
ajunge pana la 100%
COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (ART.16)

- Coeficientul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre suprafata
construita desfasurata si suprafata parcelei
- in calculul suprafetei construite desfasurate nu sunt incluse suprafata garajelor si spatiilor tehnice
amplasate in subteran precum si suprafetele balcoanelor si teraselor deschise precum si a podurilor
neutilizabile; in calculul suprafetei construite desfasurate nu este considerata decat jumatate din suprafata
ocupata la parter de functiunile deschise publicului pe o adancime de maxim 20,0 m. de la limita strazii M1 conform caracterului zonei protejate
Posibiliti de depire a CUT
Proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer catre domeniul public
beneficiaza de un spor al suprafetei desfasurate admise egal cu de 3 ori suprafata de teren transferata spre
domeniul public atunci cand acest transfer este facut pe baza de act notarial si fara despagubiri din partea
Primariei Municipiului Bucuresti.
n M1a2, posibilitatea de depire a CUT se poate face in baza unui PUD aprobat conform Legii 50/1991
pentru CUT maxim = 4,5.
Pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permisa si
recomandata demolarea constructiilor existente, avand un CUT superior celui permis prin prezentul
regulament noile constructii vor putea mentine coeficientul de utilizare a terenului existent cu incadrarea in
celelalte prevederi ale regulamentului.
Cererile de eliberare a certificatului de urbanism pentru situatii in care este permisa depasirea CUT de 2,4
vor fi insotite in mod obligatoriu de ilustrare de arhitectura.
protecie
Etapa a IIPag. 73/
02 .2011.
73/75
Anexa 10. Surse documentare i bibliografie (selectiv)

Elaborator: lect.dr.arh. Valeriu Eugen DRGAN
a. Arhive i biblioteci publice din Municipiul Bucureti

Direcia Municipiului Bucureti a Arhivelor Naionale ale Romniei;
Primria Municipiului Bucureti - Direcia Urbanism i Amenajarea Teritoriului (arhiv);
Primria Municipiului Bucureti - Departamentul Patrimoniului Imobiliar - Direcia de Cadastru;
Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional (arhiv);
Direcia pentru Cultur i Patrimoniul Cultural Naional al Municipiului Bucureti (arhiv);
Institutul Naional al Monumentelor Istorice (arhiv);
Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureti (arhiva i bibliotec);
Biblioteca Academiei Romne (hri i stampe).
b. Publicaii, articole i lucrri nepublicate

nepublicate
George D., FLORESCU, Din vechiul Bucureti Biserici, curi Boereti i hanuri ntre anii 1790-1791
dup dou planuri inedite (de la fritul veacului al XVII-lea), Institutul de Arte Grafice Lupta N.
Stroil, Bucureti, 1935;
Florian, GEORGESCU, Paul, I., CERNOVODEANU, Ioana, CRISTACHE-PANAIT, Documente privind istoria
oraului Bucureti, Bucureti: Muzeul de istorie a oraului Bucureti, 1960;
Constantin C., GIURESCU, Istoria Bucuretilor, Bucureti: Editura pentru Literatur, 1996;
Nicolae, LASCU, Legislaie i dezvoltare urban, Bucureti 1831-1952, Tez de doctorat, Bucureti,
1997;
Cezara, MUCENIC, Bucureti, Un veac de arhitectur civil, secolul XIX, Silex, Casa de Editur. Pres i
Impresariat, Bucureti, 1997, ISBN 973-97927-6-6;
Radu, OLTEANU, Bucuretii n date i ntmplri, Editura Paideia, Colecia crilor de referin, Bucureti,
2002, ISBN 973-596-069-9;
Gheorghe, PARUSI, Cronologia Bucuretilor 20 septembrie 1459 31 decembrie 1989 Zilele, faptele,
oamenii Capitalei de-a lungul a 530 de ani, Editura Compania, Bucureti, 2005, ISBN 978-973-7841-452;
Toma, SOCOLESCU, Fresca arhitecilor care au lucrat n Romania n epoca modern 1800-1925, Editura
Caligraf Design, Bucureti, 2004, ISBN 973-86771-1-4.
c. Studii
Studii i proiecte
Sanda, VOICULESCU, coordonator, Analiza valorilor istorice din Rezervaia de arhitectur nr. 1 a
Municipiului Bucureti Zona Lipscani Curtea Veche, C.I.A.R.T.A a I.A.I.M., 1995;
C.I.&T.A.C.P., .Analiza valorilor culturale pentru PUZ Centrul Istoric al Municipiului Bucureti, Bucureti:
U.A.U.I.M. C.I.&T.A.C.P., 2003.
C.I.&T.A.C.P., "Definirea regimului tehnic al construciilor supuse autorizrii n zonele protejate i n
zonele de protecie a monumentelor, n scopul protejrii patrimoniului arhitectural i urbanistic al
municipiului Bucureti - etapa I, II i III", 2005-2007.
protecie
Etapa a IIPag. 74/
02 .2011.
74/75
d. Planuri i ghiduri istorice i actuale ale oraului Bucureti

1789 - Franz Purcel PLAN - Von der Haupt und Residenz-Stadt Bukurescht, in der grossen Wallache,
wolche den 9-ten. - November 1789, von deden Kaserlichen Kniglichen Oestereichischen Trouppen,
unter Comando zei(-)ner Durchlaucht des Feldmarschals Prinzen von Saxen Coburg, in Besitz genohmen
worden.;
1791 - Ferdinand Ernst, Plan der Wallachischen Haupt u. Residenz Stadt BUCHAREST;
1846 - Plan cartografic redesenat Cincinat Sfinescu (1915) Planul Bucuretiului ridicat i nivelat - din
porunca D-lui Marelui Vornic al Departamentului Trebilor din Nuntru - Barbu tirbei - dup ntocmirea
Seciei Inginereti - sub direcia special - a - Maiorului Baron Rudolf Artur Borozin - n zilele Prea naltului
Domn Stpnitor - Gheorghe Dimitrie Bibescu V. V. - anul 1846, ediia) sc.1:1.000;
1852 - Maiorul Rudolf Borroczyn - Planul Bukurestiului Ridikat, tras chi publikat - din porunka Prea
nltzatului Domn Stpnitor - Barbu Dimitrie Stirbeiu V. V. - de - Maior Baron Rudolf Artur Borroczyn
1852, scara 1:10.000, 4 carouri;
1856 - Friedrich Jung - Plan cartografic al Bucuretiului;
1871 - Dimitrie Pappasoglu - Plan cartografic - Bucuresci, capitala Romniei;
1883 - D. P. Sesquires, Gr. Cerchez - Plan general Bucureti (planul oraului);
1893 - G. A. Orscu - Planul Oraului Bucuresci Revdut i corectat conform rectificrei Dmboviei,
planurilor de aliniere al stradelor i bulevardelor. sub direcia, D-lui G. A. Orscu eful Serviciului
1893;
1895-1899 - Institutul Geografic al Armatei - Plan topografic (4plane) - Planul oraului Bucureti lucrat
de Institutul Geografic al Armatei pentru Primria Capitalei n al XXXIII-lea an al Domniei M. S. Regelui
CAROL I 1895 - 1899 - Scara 1:5.000;
1911 - Institutul Geografic al Armatei - (4plane) - Planul oraului Bucureti. Ediia oficial. 1911 Scara
1:5.000;
1911 - Institutul Geografic al Armatei - Planul topografic al Municipiului Bucureti, 1911, Scara 1:1.000;
1914 - Atelierele SOCEC Bucureti - Planul oraului Bucureti dup ultimele date oficiale - lucrat n
Atelierele SOCEC & Co., Bucureti Editura Librriei SOCEC & Co., Societate Anonim 1914;
1923 - Maior. Mihai C. Pntea desenat de: R. Fredi Wahnig (Ghid sc.1:10.000, 28 de plane) - Planul i
ghidul oraului Bucureti, Bucureti;
1927 - Compagnie Arienne Franaise Suresnes (Seine) Aerofotografie;
1934 - Fundaia pentru Literatur i Art - Regele Carol II ntocmit de: ctgr. Fredi Wahnig editat de:
SOCEC & Co. S.A. (Ghid 15 plane) Bucureti - Ghid Oficial - cu 20 Hri pentru Orientare cu Planul
Municipiului Bucureti ntocmit i desenat dup datele Primriei Municipiului Bucureti de Fredi Wahnig cartograf-ef din Institutul Geologic al Romniei Fundaia pentru Literatur i Art - Regele Carol II;
1935 - 1939 - Planul Director de Sistematizare din 1935 i Regulamentul de Construcii i Alinieri al
Municipiului Bucureti din 1939;
1940 - colonel Ulisse Smboteanu i prof. cartograf M. D. Moldoveanu, editat de: SOCEC & Co., S. A. Planul Municipiul Bucureti de colonel Ulisse Simboteanu i prof. cartograf M.D. Moldoveanu - 1940 Scara 1:15.000 - Librria SOCEC & Co., S. A.;
1943 - ntocmit de: g-ral. Constantin Teodorescu executat n: Atelierele Institutului Cartografic Unirea Braov. Planul Unirea - Municipiul Bucureti i mprejurimile - ediia XIII cu planul: Bucureti - Municipiul
i mprejurimile ntocmit de General C-tin. Teodorescu - Scara 1:15.000;
1991 - Planul topografic al Municipiului Bucureti revizuit, sc. 1: 2.000 i 1:500.
protecie
Etapa a IIPag. 75/
02 .2011.
75/75

Memoriu Zona Protejata NR 34 - Pitar Mos

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Zona Protejata NR 34 - Pitar Mos

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR.

Cuprinsul Raportului preliminar

2. Situaia la zi a bazei documentare referitare la zon

3. Regimul urbanistic al zonelor studiate

4. Concluzii relevante pentru continuarea studiului

Viabilitatea metodei pentru zona de studiu

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

1. Adecvarea coninutului documentaiei la situaia din teren i la metodologia aprobat anterior

1.1. Metodologia aprobat i zonele protejate reglementate anterior

Etapa II (palierul operaional), cu urmtoarele faze:

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

Z.I.R. (zone istorice protejate)

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

1.3. Necesitatea adecvrii metodologiei la situaia concret a ZP nr. 34 PITAR MO

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

1.4. Factori influennd adecvarea metodologiei

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

1.5. Domenii de adecvare a metodei

Aspecte metodologice ale analizei strii construciilor

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

Constatri i concluzii posibile

nevoie de expertizare structural prezena exclude de la clasarea

Idem peretele de faad

prezena exclude de la clasarea

prezena exclude de la clasarea

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

2. Situaia la zi a bazei documentare referitare

2.1. Date bibliografice i de arhiv

2.2. Date cartografice

2.3. Documentaii de urbanism i acte administrative

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

a.1. Lista P.U.Z. aprobate n teritoriul Z.P. nr. 34 Pitar Mo

Planuri Urbanistice Zonale

Denumirile strzilor, n ordine

Teritoriul administrat de Primria

a.2. Lista P.U.D. aprobate n teritoriul Z.P. nr. 34 Pitar Mo

Planuri Urbanistice de Detaliu

Denumirile strzilor, n ordine

Verona, Artur, pictor

b. Autorizaii de construire i autorizaii de desfiinare; certificate de urbanism

Denumirile strzilor, n ordine

Grigorescu, Eremia, General

Grigorescu, Eremia, General

Grigorescu, Eremia, General

RICHARD LEE HEREN

AFI SPITALUL CLINIC

BOSSY GHICA IRINA

MUNICIPIUL BUCURETI ZONA PROTEJAT NR. 34 "PITAR MOS"

SC ELGINMED CENTER SRL

AVIVIM CONSTRUCT GONEN

GONEN INVEST CONSTRUCT

AVIVIM CONSTRUCT GONEN

SC MBL COMPUTERS SRL

Verona, Arthur, pictor

SC MEDICAL PRESTIGE SRL

Denumirile strzilor, n ordine

Grigorescu, Eremia, General

IMOBIL LOCUINTE SI BIROURI