U.A.U.I.M.

CURS
ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA

ANUL II- ARHITECTURA

Dr.arh. Angelica Stan

CURS 7

SUB-SISTEMUL MORFOLOGIC VIAR

3 SCARI DE ABORDARE

NIVEL TERITORIAL – oras + aglomeratie urbana/

zona metropolitana
- conexiuni, structura retea rutiera, trafic major

NIVELUL ORASULUI
- structura tramelor stradale, trafic urban

NIVEL LOCAL
- strada, fronturile
Analiza sistemului viar al
orasului pleaca de la
intelegerea relatiilor lui in
teritoriu.

-Nivel periurban
-Nivel judetean
-Nivel regional
-Nivel national
-Nivel european
NIVELUL ORASULUI
- Analiza calitativa a tramelor stradale
NIVEL LOCAL
-tipologia strazilor, fronturilor
- relatii spatio- functionale
COMPONENTELE mobilitatii:

1. SUPORTUL MISCARII – CADRUL FIZIC/

INFRASTRUCRTURA

2. MISCAREA / TRAFICUL (vehicule, pietoni)

FACTORI DETERMINANTI AI MOBILITATII URBANE:

1. ADMINSTRATORII

2. ECONOMIA

3. ASPECTELE SOCIALE COMPONENTE DE

STUDIU AL
MOBILITATII
4. MODUL DE UTILIZARE/
URBANE
FUNCTIUNI

5. MEDIUL
2 PALIERE DE ANALIZE

ANALIZA CALITATIVA

urbanistul
•morfologia tramelor stradale
•ierarhia retelei stradale
•spatiul strazii

complementaritate
•tipologia intersectiilor, fronturile, relatiile spatiale si
functionale ale strazii

ANALIZA CANTITATIVA

inginerul
•analize de trafic (ale deplasarilor vehiculelor , oamenilor,
etc)
•intensitatea, fluenta, dinamica deplasarilor in raport cu
interesele oamenilor, etc
MOBILITATEA URBANA- RELATII DE INTERDEPENDENTA
CRITERII DE ANALIZA MORFOLOGICA A SISTEMULUI VIAR:

-GEOMETRIA TRAMEI STRADALE – cu referire la profilul

longitudinal: trama rectangulara / ramificata/ radial-concentrica/
mixta

- VECHIMEA TRAMEI STRADALE - tronsoane pastrate din per.

mediavala, strapungeri de artere in perioada moderna, etc

- MODUL DE APARITIE – trama proiectata/ spontana

-GABARITELE TRAMEI / IMPORTANTA – categoria I, II, III, IV-

prezenta / absenta transportului in comun

-FORMA INTERSECTIILOR – in T, in X, in L, giratii, etc

-CARACTERUL STRAZII dupa functiunea dominanta-comerciala,

de promenada, de tranzit, etc
CALITATEA MORFOLOGICA A SUB-SISTEMULUI VIAR:

design

FORMA

MISCARE coeziune
eficienta FUNCTIUNE

SEMNIFICATIE

cultura
ANALIZA MORFOLOGICA A TRAMELORSTRADALE
-IERARHIZARE
-TIPOLOGII IN FUNCTIE DE SPATIU / FUNCTIE/ UTILIZARE

A_ sistem “arbore”- zone

centrale istorice-
conectivitate mare
B_ sistem “grid” – zone
(semi)centrale de extensie
- conectivitate medie-mare
C_sistem “mixt” (de
umplere) – zone
perifericeconectivitate
medie
D_sistem “cul de sac”-
zone periferice-
conectivitate redusa
Schema tipologiei ABCD Transect
dupa Stephen Marshall, op.cit. pag.84
Rolul urban al strazii

scară
măsură
identitate spatiala
perceptie unitara
conectivitate morfo-
spatiala

compactitate
Cristalizarea Schema ilustrand modul de abordare a
strazii in toate componentele si relatiile pe
spatiului urban care le presupune
(peisaj urban) Adaptare dupa S. Marshall, op.cit, p.6
 Semnificatia spatiala a strazii Michel de Certeau-
in Ciprian Mihali –
Strada “Inventarea
Drum spatiului”
Circulatie – oameni, bunuri, marfuri, idei
Cotidian

Strada ca relatie intre loc de munca si casa (domiciliu)

- Normativitatea strazii – negativa (interzice) –

legea + “opinia publica”, “bunul simt”, “lumea”, “ceilalti”

- dar si loc al tensiunii, al violentei revendicarilor comunitare

Strada ca fatada / publicitate (public si promotie)/ ecran de proiectie
Strada = deschis-ul/ deschidere spatiala si temporala

Strada = simbolul imprevizibilitatii (a ramane pe drumuri, oameni ai strazii,

etc)
Strada ca loc al expresiei umanitatii – intamplarea
 Conditiile in care strada devine atragatoare:
1. Delimitare PUBLIC – PRIVAT- reguli precise de trecere,
mecanisme de protectie, mecanisme de intermediere

2. Supravegherea strazii de catre proprietarii aferenti – orientare

cladirilor cu ferestrele la strada

3. Utilizarea permenenta a trotuarelor (supravegherea reciproca a

trecatorilor)

Jane Jacobs – “Apologia strazii” –

in “The Death and Life of Great
American Cities” (1961 !)
Rutina strazii
Route – ca drum / traseu
routine - banalitate, previzibilitate

-preventie (pe baza experientei

anterioare)

-Rutina este psihologic odihnitoare

- creeaza siguranta la nivel mental

-negocirea dintre interdict (lege, norma)

si trangresiune (incalcarea ei)

>> fluiditatea traseelor

rapiditatea transportului

caracterul lizibil si accesibil al

semnelor si reperelor
Neatentia prietenosa
“civil inattention” (Erving Goffman – “La mise en
scene de la vie cotidienne” )
momentul incrucisarii privirilor si
indepartarea

- instaurarea unei increderi superficiale

-studiul scurt al distantelor si contactelor
(confortul corporal, tinuta, gestica)

- formarea unei tasaturi complexe de

indici si semnale – ca ansamblu de ritmuri
sociale atent reprimate si controlate (~
“fond sonor” )

- transmiterea mesajului de absenta a

ostilitatii si de incredere pe care ceilalti o
pot avea in noi
1966
Perioada Medievala –
RELATIONAREA prin
intermediul spatiilor
interconectate
 John Nash
Regents Street/Park

LINKAGE
Edmund Bacon Design of
Cities (1967) emphasis on
connection and large scale
structuring of space.
Perioada
postmoderna–strada
ca scena
directionalitatea,
viteza

(1977)
 Elemente morfologice si tehnice de proiectare a strazii
PROFILUL STRAZII > CARACTERUL STRAZII
Geometria traseului
Lungimea
ELEMENTE TEHNICE DE PROIECTARE Axele strazilor
Numarul de benzi
Intersectiile, trecerile de pietoni
Continuitatea trotuarelor
Parcaje

ELEMENTE FUNCTIONALE Fronturile stradale

Accesele de deservire a activitatilor
Corelarea functionala

min.50m
ELEMENTE SPATIALE Gabarite
Cornisa artere secundare

Contur
Silueta
Accente
Ritm
Dominanta artere secundare
Cateva teorii morfologice asupra tramelor stradale

a. După Stephen Marshall, există 3 modele principale de trame stradale:

„modelul geometric”, „modelul topologic” şi „modelul ierarhic”
(Marshall, 2004).

Figura 1 Cele 3 modele principale de retele / trame stradale:a) „modelul geometric”,

b)„modelul topologic” și c) „modelul ierarhic” (Marshall, 2004)
b. Dupa Unwin (1920), criteriul dominant este regularitatea, rezultând
-reţele regulate (rectilinii, circulare, diagonale, radiale)
-retele /neregulate,

c. Dupa Camillo Sitte – o diferenţiere între

-modelele tipologice „pure” geometric şi
-modele „hibride” geometric, care sunt rezultatul unor permutări succesive şi
combinaţii între tipurile „pure”.
d. Dupa Allan Jacobs
Eficienta si calitate

Canada Mortgage and Housing Corporation

https://www.cmhc-schl.gc.ca/publications/en/rh-pr/tech/socio75.html
Adaptabilitate la profilul functional si la gradul de motorizare

Canada Mortgage and Housing Corporation

https://www.cmhc-schl.gc.ca/publications/en/rh-pr/tech/socio75.html
Elemente normative
Categoria I- profil min.38
Categoria II - profil min.24
Categoria III - profil min.12
Categoria IV

Rmin.6,0m

Max.50m

Miin.5,5-6,0m
HOTARÂREA GUVERNULUI Nr. 525/1996 pentru aprobarea
Regulamentului General de Urbanism
ARTICOLUL 18
Amplasarea constructiilor fata de drumuri publice
(1) În zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale
administratiei publice:
a) constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de întretinere si de
exploatare;
b) parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv
functiunile lorcomplementare: magazine, restaurante etc.);
c) conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte
produsepetroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii
sau constructiide acest gen.
(2) În sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se întelege ampriza, fâsiile de
siguranta si fâsiile de protectie.
(21) În scopul asigurarii calitatii spatiului public, a protectiei mediului si sigurantei si sanatatii
locuitorilor,precum si pentru cresterea gradului de securitate a retelelor edilitare, în zona
drumurilor publice situate în
intravilanul localitatilor, lucrarile de constructii pentru realizarea/extinderea retelelor edilitare
prevazute laalin. (1) lit. c), inclusiv pentru traversarea de catre acestea a drumurilor publice, se
executa în varianta de amplasare subterana, cu respectarea reglementarilor tehnice specifice în
vigoare.
Elemente normative – in raport cu alte functiuni
utilizare mp. / loc minim mp. / locuitor maxim

circulaţii şi transporturi (exclusiv aeroport) 5,3 10,15

din care: căi de comunicaţie 2,0 5,0
gări, garaje 1,0 1,5
depouri, reparaţii 0,2 0,5
spaţii călători 2,0 3,
anexe autotransport 0,1 0,15
alimentare cu apă 0,2 0,5
canalizare 0,7 2,0
învăţământ 6,4 12,35
cultură 0,4 0,8
sport 14,2 28,8
sănătate, asistenţă socială 5,2 7,1
administraţie, justiţie, armată, poliţie, 0,4 0,8
organisme internaţionale,
comerţ şi alte 0,1 0,2
TOTAL 50, 0 60,0
PROFILUL LONGITUDINAL

PROFILUL TRANSVERSAL
Fronturi stradale
Aspecte morfo-spatiale ale frontului stradal
CONTUR / SILUETA / ACCENTE
LINIA DE CORNISA
LINIA DE CORNISA
CORELARE
FUNCTIONALA
RITMURI/ MODENATURA
FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONT CONTINUU
- O lungime de min.30m
- Poate fi format dintr-o cladire
sau mai multe

FRONT DISCONTINUU
INCHIS ( domina plinurile
>50% plin)
DESCHIS (domina golurile
>50% gol)

FRONT ALVEOLAR

- alternanta coerenta spatiu construit

/ liber

FRONT DESTRUCTURAT
 FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONTUL CONTINUU

Locuinte insiruite pe parcela

cu sau fara comert la parter
Locuinte colective
Birouri, servicii

INSULA “COMPACTA”
 FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII
FRONTUL DISCONTINUU

-alinierea cladirilor pe aliniament sau retras

-Apar goluri = retragerile constructiilor fata de limitele laterale ale parcelelor
-Ritmuri lineare/progresive, tonuri, accente: muzicalitatea unei strazi
 FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII
FRONTUL ALVEOLAR

SPATIU PRIVAT

SPATIU SEMIPUBLIC

SPATIU PUBLIC
 LOCUINTA TRADITIONALA / VAGON
MORFOLOGIA SPATIULUI SEMIPUBLIC

...initial ...dezvoltarea anexelor gospodaresti ...a doua locuinta

pe latura opusa

sau
sau
extindere pe
extindere si
aliniament
supraetajare
si supraetajare
pe fund de lot
 LA ALINIAMENT
in functie de
ALINIERE sau CARACTERUL STRAZII
RETRASA DE LA ALINIAMENT

? ?
 FRONTURI STRADALE- REGULAMENT

- daca pe parcelele învecinate construcţiile sunt retrase

de la aliniament se va respecta retragerea existentă;
-dacă retragerile sunt inegale se va respecta retragerea
dominantă pe stradă, instituită prin regulamentele
anterioare, evidenţiată prin clădiri mai noi şi în stare
bună;

monument -daca parcela se învecinează pe o latură cu o

construcţie dispusă pe aliniament, iar pe cealaltă latură
cu o construcţie în stare bună sau cu o clădire
monument de arhitectură retrasă de la aliniament, noua
clădire va fi dispusă pe aliniament, dar se va racorda la
alinierea retrasă, pentru a nu evidenţia un calcan

Stare rea - daca parcela se învecinează pe o latură cu o

construcţie retrasă de la aliniament, iar pe cealaltă latură
cu o construcţie neviabilă iar caracterul străzii indică
tendinţa clădirilor mai noi de a se retrage de la
aliniament, noua clădire se va retrage de la
aliniament conform retragerii existente;
 FRONTURI STRADALE- REGULAMENT
Min.5m

- banda de construibilitate faţă de alinierea

clădirilor va fi de maxim 15,0 metri în cazul clădirilor cu
înălţimi de până la P+4 niveluri şi de maxim 20.0 metri
Max.15m în cazul clădirilor cu înălţimi de peste P+4 niveluri, cu
20m
condiţia respectării distanţei de 5 metri faţă de limita
posterioară;

Min.1/3H –
1/2H/3m-4m - în cazul fronturilor discontinue, în care
parcela se învecinează numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de
proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o
clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având
pe faţada laterală ferestre ale unor încăperi principale,
noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de
limita opusă se va retrage la o distanţă egală cu minim
1/3 din înălţime (CP) ( ½ in CA) dar nu mai puţin de 3,0
metri (CP ) (4,0m in CA)
Front continuu larg, monumental Front continuu ingust, intim
Front continuu cu perspectiva inchisa

Front continuu cu perspectiva deschisa

Barbican, UK Grenoble, Franta

Front continuu larg cu cornise variabile
Front continuu cu dominanta de masa si capat de perspectiva

Front continuu omogen, “la cornisa”

Front continuu la apa
Front discontinuu inchis – domina “plinul’
Ritm egal, monotonie