CURS

1
Primal mom in care s-au creat interesele pentru restaurare.

AUGUSTUS
Primul moment il putem consemna in perioada Imperiului Roman , acum 2010 ani ,
cand constatam pentru prima data ca exista un interes pentru ceea ce facuserea inaintea
lor , grecii . Primul dintre cei care e interest de acest lucru este Augustus , apoi Adrianus care
gasesc in arta greceasca modelul , exemplul , =nta pentru ceea ce ar trebui sa e arta
=mpului lor . De aceea , exista si o sintagma exemplaria greca folsita de Adrianus in
sensul in care ceea ce creasera grecii (Imperiul Roman a inghi=t din punct de vedere poli=c
si militar Grecia) , a preluat si o serie de bunuri ar=s=ce , considerate nu ca o prada de
razboi (lucru comun in perioada aceea ) ci ca niste obiecte care aveau o cu totul alta
semnica=e erau ceva exemplar , spunea despre =ntele care trebuie a=se. De alJel ,
Adrian , in vila sa de la Tripoli foloseste statui luate din Grecia pt acest mo=v in opinia lui
fusese si opinia lui Augustus - grecii erau cei care asezasera niste standarde ar=s=ce la un
moment dat.

Istoric , Imperiul Roman decade , este atacat din exterior de barbari , se divide in
Imeriul Roman de Rasarit cu capital la Constan=nopol si in Imperiul Roman de Apus cu
capital inta la Roma si apoi la Ravenna , iar in acest proces istoric avem de a face cu 2
momente :

1. Consemnat in secolul IV cand se constata un ape=t pt colec=a obiectelor de arta

si acest ape=t , considerat prima epoca a colec=onarilor ni-l explicam nu pe
ra=uni de ordin cultural (cum era cazul la Adrian produse exemplare ale artei )
ci e vb de o tezaurizare . In aceasta perioada economia Imperiul Roman
decazuse , nu mai era economia unui schimb monetar , era o economie
ancla=zata , oamenii descopera pentru prima data ca arta poate sa e si un
mijloc de a tezauriza de a =ne niste valori . Intr-o perioada in care banii nu mai
aveau forta lor de dinainte , cand atacurile erau din ce in ce mai dese avem de a
face cu o moda a colec=onarii.

TEODORIC

2. La incep secolului al VII lea , in mod paradoxal este legat de gura unui barbar
(daca prima daca era vorba de 2 impara= normali) . Acum e vb de un conducator
militar si poli=c de extrac=e barbara , Teodoric ,care la inceputul secolului al VI
lea conduce prin cucerire Roma, Imperiul Roman de Apus . Gasim intr-o serie de
documente emise de Teodoric,lucruri foarte interesante . Spune intr-una din
scrisorile trimise : ai grija ca toate ruinele din Roma sa e reparate , Roma cea
binecuvantata dintre orasele lumii , in Roma nu trebuie sa se gaseasca nimic
sordid si mediocru . Dupa ce tocmai a intrat ca si cuceritor , repara
construc=ile,palatele si for=ca=ile Romei . Mai spune ca este important atat sa
pastrezi cat si sa creezi si comanda =gle pentru repararea acestor situri si spune
ca vezi ca acest lucru sa se indeplineasaca , as>el incat sa meritam multumurile
trecu?lor regi a caror opera noi am dat o nemuritoare ?nerete .

In genere , cand cineva facea cuceriri , atunci con=nua opera=unea militara

prin distrugerea a ce se gasea la fata locului ; Teodoric impunea repararea a ceea
ce el gasise in Roma , nicidecum sa distruga , spune ca face acest lucru pentru a
bine merita multumirile trecu=lor regi , a celor impotriva carora el luptase si
cas=gase . Teodoric si-a dat seama ca daca a putut cas=ga militar , era mai greu
sa guverneze un teritoriu asupra caruia nu avea nici legi=mitatea dinsa=ca , nu
era descendentul unuia dintre fos=i regi sau impara= , nu avea nici legimi=tatea
a cetateanului roman , el venea din afara imperiului si nici nu avea nici
legimitatea unei caste princiale .

Vedem in aceasta a=tudinea a lui Teodoric pentru prim data un interes

foarte concret pe care unii l-au avut pentru a se raporta intr-un anumit fel fata
de operele trecutului . Adrianus si Augusut care se raportau fata de staiunile
grecilor aveau o perspec=va culturala , Teodiric nu avea o asJel de
perspec=va ,era eminamente poli=ca pentru a-si gasi o legi=mitate , mimand ,
facand lucruri pe care in civiliza=a romana nu le faceau decat mostenitorii .

Termenul de par=moniu este un termen la=n care deneste rela=e juridica

intre mostenitor si parintele sau , tatal sau , forta barba=lor , iar par=moniul era
in esenta aceasta rela=e de primire a bunurilor pe care le-a primit de la parinte ,
dar si a grijii lor . In legisla=a romana , atunci cand preluai mostenirea , o preluai
cu toate cele bune si cele rele luai si datoriile , obliga=ile ; par=moniul ,
mostenirea este o ches=e care nu poate refuzata , se poate vinde dar aceasta
instrainare inseamna ca am intrat in posesie . Grija pt lucruri facute de al=i era
intotdeauna de aceasta rela=e .Teodoric considera ca : aratand ca ingrijesc
palatele , oamenii se vor uita ca la un mostenitor , ceea ce ii dadea o
legi=mitate u=la .

Pt prima data cand putem constata ca cineva se intereseaza de ceea ce au

facut alte generaii in sesnsul protejarii acestor artefacte interes poli=c ,
interesant de remarcat . Incat sa meritam .. , termenul de nemuritoare
=nerete. Daca privim cu mintea si ochii de astazi , vedem ca ceea ce noi astazi
gandim si anume ca protejarea par=moniului , monumentelor istorice ,
capodoperelor artei este o ches=e fara decadere. Noi nu ne-am propus sa
pastram Venus din Milo doar pana in 2010 , sau pana la o anumita data , atunci
cand clasam si protejam ca monument istoric ceva nu o facem pt 50 de ani , este
pt totdeauna. Teore=c ne asteptam ca un monument istoric protejat sa se duca
in =mp atat cat lumea va exista .

Aceasta idee o vedem pt prma data in aceasta expresie . nemuritoare ,,

 Ceea ce a cerut Teodoric cons=tuie o excep=e (reconstruire). Regula evului mediu
=mpuriu era aceea ca lucrurile erau pastrate atat =mp cat foloseau la ceva ; a folosi la ceva
incadra o paleta larga : ca material de construc=e - lua zidaria de piatra , la a-= folosi ca
funda=e si desigur pana la a-= fol ca atare in scopurile, u=lizarile sale proprii .

*Aici imaginea Pantheonoui din Roma este una suges=va pentru ca spre deosebire
de alte temple ale Romei , ne-a parvenit rela=ve intact , pt ca la un moment dat la inceputul
secolului al VII lea a fost transformat intr-o biserica cres=na . Spa=ul interior a fost
considerat a potrivit ; daca intra= acum se poate ci=t la intrare ca intra= in Biserica Santa
Maria Mar=ra . Asa au scapat in Roma si o serie de statui , pentru ca au fost confundate cu
ediciile unor sn= sau cu statuia imparatului Constan=n care fusese sacricat pentru ca
daduse libertate bisericii si cultului cres=n . In rest , construc=ile pe percursul evului mediu
nu erau protejate ci erau folosite material , locul lor pe care il ocupau in cetate, in oras .

CAROL CEL MARE

Pe acest fondul al acestui =p de rela=e foarte pragma=c , lipsita de scrupule avem

din cand in cand niste repetari ale momentului Teodoric cu aproape aceleasi mo=va=i .
Avem momentul Carol cel Mare care poli=c dorea o recons=tuire a Imperiului
Roman .Proiectul sau poli=c era sa readuca sub sceptul sau Imperiul Roman si atunci in
Capela Pala=na de la Athena reia un model spa=al care in opinia sa il leaga cel mai bine de
Imperiul Roman , reia modelul spa=al de la San Vitale de la Ravenna , aduce chiar de la
Ravenna o serie de piese de decora=e , sculpturi , capitele, pe care le inglobeaza in
construc=ile sale de la A??? . Vrea sa spuna ca eu sunt descendentul acestui imperiu
care este arhitectural reprezentat la Ravenna pe care il simbolizez aici acest lucru da
legi=mizare proiectelor mele .

Lafel ca si Teodoric,Carol cel Mare , numeste pe Decinhat , supraintendent al

construc=ilor publice ,este primul ministru al construc=ilor publice de care avem cunoastere
in Europa . Spuneam , regula este folosim ce ne poate folosi , nu avem nici o obliga=e fata
de trecut sau fata de obiectele trecutului .

*2 exemple unde 2 amteatre romane sunt folosite pe intreaga perioada a Evului

Mediu , poate chiar si dupa , pana spre sfarsitul secolului al VIII lea , cand se demonteaza
aceste construc=i . Intr-unul din cazuri , prin sec olul X , intreaga localitate era stransa in
acest amteatru , foarte avantajos pentru protec=a care o oferea , incinta ind inconjurata .

COLUMNA LUI TRAIAN

In 1162 la Roma , senatul Romei (senatul azi consiliul local al ceta=i Roma) decide
ca sa protejeze Columna lui Traian de orice posibila distrugere , degradare si sa pedepseasca
cu o pedepsa aspra , cu moartea si conscarea averii orice atac la adresa acestui ediciu .

Explica=a : in conictul intre imparat si papa in care imparatul la vremea respec=ve

era Frederic al II-lea de Barbarosa , Roma , oras romanic a ob=nut partea imparatului pentru
ca doreau sa ob=na lafel ca si comunele din Flandra statutul de oras liber , supus numai
autorita=i imparatului . Roma =ne parte imparatului , care cas=ga . In 1143 , urmare a
acestui deznodamant , Roma devine cetate libera , nu mai depindea de ierarhia nobiliara si
poli=c era doar supusa imparatului , era o comuna libera . Aceasta noua realitate ii face pe
cei din senatul Romei , sa gaseasca si o modalitate de a o si reprezenta . Au inceput sa se
gandeasca cum pot arata concetatenilor ca sunt un oras liber . In opinia lor , aceasta situa=e
poli=ca era foarte asemanatoare cu ceea ce pt ei parea sa fost perioada Impriului Roman ,
in care Roma era cetatea princeps a lumii . Se indreapta catre ceva ce poate sa le lege
existenta din 1143 si ceea ce se intamplase cu 1000 de ani inainte ; dintre toate construc=ile
care ramasesera in picioare la acel moment, una din cele 2 columne din Roma lui Marc
Aurelius si Traian ( foarte mult folosite de pelerine care urcau si priveau Roma si locurile de
pelerinaj ) . Gasesc ca aceasta columna asezata in cel mai important ansamblu civic al
an=chita=i romane-Forul lui Traian , cel mai amplu ansamblu de piete civice , ei considera
ca spre deosebire de Columna lui Marc Aurelius , Columna lui Traian este mai bine folosita
ca simbol al realita=i poli=ce de libertate , de autonomie pe care o cucerisera , vorbeste
despre aceleasi liberta= pe care romanii de acum 1000 de ani le aveau . In decretul pe care
il aproba in 1162: as>el incat sa nu e nicicand distrusa sau mu?lita si pastrata pt onoarea
poporului roman , atat ?mp cat lumea va exsita . Se preia ideea de protec=e , idea care
ramane valabila pana astazi . (aminteste de Teodoric nemuritoare =nerete) .

!!!!!!!!!!!!

Aceasta nu consemneaza o schimbare generala de a=tudini . Este un interes foarte

precis pe un element construc=v . In rest Forul lui Augustus, are logia Cavalerilor de Malta
ridicata peste construc=a an=ca , in Rimini Arcul lui Traian e folosit pt intarirea unei por= ,
Orasul Luca pe intreg amteatrul a fost construita , generata , o piata ovala pt simplul mo=v
ca toate locuintele erau construite pe gradenele amteatrului . Colloseumul a folosit
pentrut materialul de construc=e , traver=nul starea este datorata imprumutarii
materialului de construc=e din acest ediciu pentru toate construc=ile Romei.

Pe acest fond ajungem in perioada renasterii unde lucrurile incep sa se schimbe intr-
un mod semnica=v . Spre deosebire de evul mediu se observa o generalizare a interesului
fata de construc=ile si operele de arta ale trecultului , nu mai era doar interesul unei
personae sau numai interesul exprimarii unui statut poli=c. Ar=s=i renasterii impartasesc
idea lui Adrian ca in operele de arta ale an=chita=i (greces= si romane) se gaseste secretul
unor opera , cercetand ceea ce se gaseste pastrat in ceea ce facusera inaintasii pot scurta
drumul spre gasirea retetelor de a=ngere a perfec=unii obiectelor de arta . Odata obiectele
masurate , desenate , descrise , intelese , ele nu mai prezentau vreun interes. Avem aceasta
scizofrenie intre un interes foarte intens pentru a descoperi , pt a gasi noi inscrip=i , noi
obiecte , pt a cerceta si masura construc=ile , pentru a intelege rapoartele par=lor si o lipsa
totala de interes pt protejarea a ceea ce s-a cercetat , masurat cu o clipa inainte .

Asa incat in renastere constatam o imporanta pierdere de patrimoniu an=c prin

folosirea intensiva a locului , materialelor din care erau facute acestea . Poate ca cel mai bun
exemplu este felul in care a fost tratata Basilica Paleocres=na Sfantul Petru care a fost
demolata pentru ca pe locul ei sa e ridicata Catedrala Sfantul Petru . Nici chiar elemente
care =n de cultul relicvelor nu impiedicau o distrugere , inlocuire a construc=ilor vechi cu
altele noi .

In aceasta perioada unul din ar=s=i renasterii , Rafael Sanchez este insarcinat de
papalitate sa se ocupe de bunul mers al lucrarilor la catedrala Sfantu Petru , in acelas =mp ,
sa aibe grija de statuile an=ce existente in Roma . Intr-un raport pe care Rafael il scrie in
1525 Papei Leon al X lea descrie ac=vitatea sa si insista papei sa ia masurile cuvenite pentru
a impiedica distrugerile la care era supus patrimoniul an=chita=i Romei . Materialul de
construc=e era foarte la indemana , era o perioada de boom al constric=ilor , structurile ,
marmura din care erau facute erau un bun material pt a ars si de a ob=ne varul si pe acest
fond, distrugerile erau foarte importante . Prin aceasta scrisoare , Rafael Santzio aduce o
serie de argumente care apar pentru prima data in aceasta incercare de a vedea cum a
evoluat rela=a dintre civiliza=a europeana si lucrurile facute de inaintasi . El vine si arata ca
respecJul pt operele de arhitectura ale inaintasilor are ceva din spiritual cres=n si respectul
pe care cres=nul trebuie sa il aibe pt parin= , pt relicvele sn=lor , pt tara si locul in care
traiesc . Este pentru prima data cand nu mai exista un interes pragma=c , de legi=mizare
poli=ca , de interes de simbolizare ci apare ceva cu adevarat cultural . Este pentru prima
data cand cineva incearca ca mo=veze de ce era important sa pastram ceea ce au facut al=i
nu prin prisma unor interese meschine , ci din perspec=va unor valori culturale ingemanate
de aceste obiecte . In acest text vedem cumva , din nou, aceasta idee a protejarii pentru
todeauna , Rafael subliniind ca ceea ce natura si =mpul nu a fost in stare sa distruga , o fac
cu mare succes oamenii in cazul Romei si spune ca reusesc sa distruga o cetate ce in contra
legilor naturii parea a extrasa mor=i si promisa eternita=i . In aceasta epistola , dincolo
de aceste aspecte morale de e=ca cres=na , ce se bazau pe un cult al relicvelor ce fusese
bine dezv In =mp , Rafael mai aduce niste argumente . El spune ca nu a putut invata mai
mult si mai bine despre lucruri care pare imposibile astazi de facut decat din cercetarea
lucrurilor facute de inaintasi . Spune ca ceea ce lor le parea foarte simplu , noua , astazi ne
pare imposibil . Lafel , adduce acest spirit al renastesii care cauta secretul proceselor ,
frumuse=i . mai spune ceva f important pt ca a ramas in lozoa europeana . Astazi spunem
legat de un monument in stare precare de conservare : asa ceva nu mai poate facut
(decora=i , tehnici , oamenii cababili sa le reia) . Aceasta idee a unor lucruri stapanite de
trecut , dar care astazi noi nu mai s=m cum sa le facem apare in acest moment si este
marturisit de Rafael in scrisoarea sa catre Leon al X lea: si cand examinez ra=unea. lor le
erau facile , noua ni se par imposibile . Deci vine cu o serie de argumente bazate pe e=ca
cres=na , argumente care pleaca de la rolul educa=v si forma=v al studierii monentelor
pentru ca la un moment dat sa evoce si aceasta apropiere pe care el o vede intre grija si
dragostea pentru ceea ce au facut inaintasii si pentru grija si dragostea pe care biserica o
propavaduia pentru familia si pentru patria cres=nata=i.

Aceasta interven=e a lui Rafael face ca Papa Leon al Xlea si apoi si al=i sa emita o
serie de decrete papale prin care pedepseau distrugerea monumentelor si a statuilor
an=chita=i . Sunt vreo 40 de decrete papale care pedepsesc .
 Perioada renasterii este cea care incearca lafel ca si perioada anterioara sa
foloseasca locurile monumentelor an=ce sau monumentele in masura in care acestea
permiteau . Exemple : Templul Athenei si Faus=nei , sunt constr care sunt fol in fel si chip :
Teatrul lui Marcelius - resedinta nobiliara ; transformari ale unor construc=i in spa=i de
produc=e : Coloseumul- tesatorie , alte spa=i ale forurilor imperial abatoare , macelarii .

Rela=a cu construc=ile trecutului este si teore=zata . Alber= in Zece car= despre

arhitectura observa ca exista 2 =puri de greseli care pot observate la construc=ile vechi ,
aceste greseli jus=cand interven=a arhitectului contemporan ; corectarea greselilor era un
lucru resc de acceptat . Sunt greseli manuale sau sunt greseli mentale , de concep=e care
jus=ca o interven=e mai aplecata a arhitectului . In randul acestor greseli mintale este si
compozi=a specic medievala care nu corespundea principiilor renasterii .

Ex de interven=i pe strucruri medievaleale lui Alber= :

*Templul din Rimini , in care el vine cu o intreaga camasa de arhitectura in

spiritual renasterii cu arcade , iar in spetele ei se vede structura veche , medievala de
caramida a unei biserici medievale

*Santa Maria Novella , Florentza , structura medievala pe care Alber= o placheaza cu

aceasta fatada de piatra , realizata in principiile renasterii

Alte interven=i la Pantheon , Templul Agripa ; Palladio Basilica din Vicetza , imbraca
cu un vesmand pe care poate prac=ca principiile s=lis=ce ale renasterii ; Santa Maria de
Angeli , Roma , Michelangelo , nu intervine asupra interiorului decat cu cateva decora=i ;
Teatrul lui Marcelius suprainaetajare ; cea mai clara inlocuirea basilicii a Sfantului Petru
cu catedrala de astazi .
 CURS 2

Privinta generala asupra lucrului facut de al=i in trecut . Totusi , exista si limite intyre
ce renasterea nu considera important decat an=chitatea clasica romana si greceasca , iar pe
de alta parte nu considera importanta cunoasterea ca si protejarea lucrurilor produse in
epoca an=chita=i , ba, mai degraba , dupa cunoastere , protejarea nu intervine niciodata.
Rolul apropierii de monumentele an=ce este de a cunoaste secretele dupa care ar=s=i ,
arhitec=i , sculptorii ar putea sa a=nga perfec=unea

Dar in fond, este pt prima data cand la o scara vasta exista o const a unei leg intre
prez si crea=ile trecultului aspect din scrisoarea lui Rafal pt prima data dim interesului nu
mai este una de interes pol si un interes e=c , moral (se ref la imp bunurilor relicvele par,
ingrijirii relicvelor ).

Momentul din jumatatea sec 16 cand in Franta avem pentru prima data apare idea
pe care azi am numi-o zona de protec= e aunui mom . Francis 1 mergand sa viz .. ajunge in
orasul sic ere guvernatorului orasului . sa faca asJel incat templul roman Maison Caree
sa e protejat ai construc=ile sa nu se alipeasca , sa nu ii s=rbeasca perceperea realizeaza
zonele de prot ale mon . Acesta in memoriu vb despre acest mom si consecintele sale .

Ceea ce incepuse renasterea sa faca , sa trimita in interesul pub o preocupare pt

lucrurile trecutului , incepe pe masura mai curand a ex=nderii lumii cunoscute prin marile
descoperiri geograce , sa avem de a face in sec 17 , cu precadere sec 18 , cu ceea ce am
putea sa spune o noua moda a colec=ei de arta si o spargere a monopolului pe care il
exercita anta an=chita=i in interesul pub. Lumea devine mai mare prin desc geo , nu mai
consta doar in lumea si in arta europeana . In sec 17 avem de-a face cu cons=tuirea unui
muzeu in sensul in care noi astazi consideram muzeu ca ins=tu=e - .. Museum in Oxford , o
ins=tu=e care aduna , conserva si cerceteaza bunurile ar=s=ce . Pe fondul acestui interes
pentru lucruri exo=ce din locuri indepartate , din locuri in care exploratorii ajungeau din ce
in ce mai departe , avem de-a face si cu un eveniment foarte important descoperirea in
Peninsula Italica in 1738, apoi 1748 a doua orase atunci acoperite de lava Veziuvului in
epu=a din 79 , era noastra , Este vorba de orasele Herculanum si Pompei .
 Ele sunt descoperite si soarta face ca sa poata studiate de un important om de
s=inta al perioadei , angajat , secretar al unui puternic cardinal , mai apoi devenit papa ,
Johan care in baza descoperirilor , cercetarilor pe care le face ,a noilor descoperiri de
opera de arta , realizeaza o serie de lucrari punand bazele unei discipline s=nt , el ind cons
de at , parintele ist artei an=ce . aceste desc vin intr-un mom in care artefactele ant fusesera
epuizate ca cercetare , unele chiar pierdute din lipsa interesului de cercetare si momentul
1738/1748 aduce o noua energie in aceasta aplecare a interesului europeanului pentru
arta trecutului . Ramanem in con=nuare intr-o sfera a cercetarii , nu neaparat si a protejarii .

Interesul s=in=c , academic creste si prin aportul enciclopedis=lor . Sec 18,sec

luminilor este si sec enciclopedis=lor , un grup de oameni care considerau ca lumea poate sa
e cunoscuta si explicata s=in=c in toate domeniile sale . Opera enciclopedis=lor
urmareste sa deneasca ecare obiect , ecare fenomen al lumii cunoscute . Avem in acest
spectru al ac=vita=i enciclopedis=lor si denirea termenului cu care noi incepem sa lucam
monument .. considera ca un monumentul este o construc=ve care are o scara ampla ,
este ceva maiestuos , mon este legat in denirea data de deimensiune , de prestanta si
e=mologie ei cons ca termenul provine de un cuvant la=m momen , cuvant care
inseamna a amin= ,a aver=za. De alJel , avem chiar o placa pe Colloseum in care este
folosit acest termen pt a a amin= jerJa mar=rilor cres=ni in spa=al interior al
Colloseumului . Deci , in per sec 18 , termenul era asociat unei construc=i de dimensiuni
importante , cu multa enfaza , si unui gest de amin=re , de rememorare , de aver=zare .

Sec 18 se termina cu cateva lucruri importante pe care le aduce Revolu=a

Franceza.Din perspec=va a ce studiem noi trebuie sa amin=m ca Revolu=a Franceza a
insemnat pt part art al Fra un atac si o distrugere cum nici o alta per nu a consemnat.Avem
in perioada 1789-1794 , perioada principala a revolu=e o serie de distrugeri ale palatelor ,
construc=ilor ,distugeri care erau generate de asimilarea constr regalita=i , nobilimii sau a
clerului cu nobilimea , regale si cu clerul . Revolu=a incepe ca o miscare a celei de-a 3 a stari
(oameni care nu erau nici cleri , nici nobilime- burghezia in ascensiune) pt
detronareaprivilegiilor nobilimii si a clerului . La scurt tp dupa izbucnirea rev , unul dintre
revolu=onari , Camil spune intr-un discurs pol ca 40 000 de castele au cons=tuit prada
bogata revolu=ei . Cu alte cuvinte , 40 000 de const de mari dim (resedinte nobiliare ,
aba=i , manas=ri , bis) au intrat in patrimonial statului , rev , urmare a na=onalizarii ,
bunurilor impotriva careia starea a 3a , revolu=a se aruncase. In aceasta prima parte a rev
fr , constr nobilimii , clerului sufera o imp distr pt ca sunt cons ca simboluri ale starilor
respec=ve

*o machete a aba=ei de la .. pe care am invatat-o ca un model al aba=ilor

romanicului burgun francez din care au ramas un singur turn ; la Notre Dame imaginea
frontului de vest cu galeria regilor , in care statuile au fost mu=late deoarece s-a considerat
ca acestea reprezentau gurile regilor Frantei si l-au decapitate (regii erau din vechiul
testament defapt), tot aici , la Notre Dame au dat jos plesa pe care mai apoi Viollet le Duc a
reconstruit-o , deoarece aceasta avea in varf era un care in opinia rev era simbolul
regalita=i prin oarea de crin ; lafel la Saint Denis (necropola regilor Frantei ) au scos
acoperisul , au distrus plesa catedralei din aceleai mo=ve si au lasat construc=a sa se
distruga prin expunerea la intemperii .

Acesta a fost primul impuls , primele efecte asupra part pe care le-a generat
Revolu=a Franceza dupa principiul ca aceste monumente, dupa si sensul pe care il dadea
enciclopedia , aduceau aminte de aristocra=e , de starile care le apar=nusera , aduceau
aminte de epoca despo=smului .

Cu toate acestea , presiunile generate de evou=a evenimentelor , revolu=a se aa la

un momnet dat in fata unui atac venit de afara , trebuie sa apere armat teritoriul fr , criza
ec face ca totusi , rela=ve repede , chiar si revolu=onarii sa realiz ca nu pot sa inlocuiasca
construc=ile trecutului cu noi construc=i ale liberta=i , ale rev asa cum isi doreau sic a vor
trebui totusi sa foloseasca din pct de vedere economic era nevoie de prefecturi , primarii ,
spitale , puscarii .

In a a doua parte avem o sch de capcare pleaca de la concre=zarea aceste valori ec a

part . De alJel , cineva spunea ca nici cea mai bogata din societate nu este capabila sa
inlocuiasca pe parcursul unei genera=i in mod semnica=v construc=ile pe care le-a
mostenit sic a desi noua ni se pare ca ritmul sch eate rapid , totusi numar mare de
construc=ilor existente face ca raportul dintre ceea ce putem construi , demoland sa e
totusi mic in raport cu ceea ce mostenim din trecut . In fata acestei realita= schimba pu=n
deciziile si ac=unile si pe fondul existentei unor voci care spuneau totusi , dand la o parte
simbolurile , sunt niste piese de arta impotante care ne pot arata evolu=a istoriei de astazi ,
ritmul distrugerilor scade .

Una dintre aceste voci care cons=en=zeaza spectrul poli=c pentru ca se adreseaza in
fata adunarii cons=tuante cerand o decizie favorabila pt inventarierea monumentelor este
care pledeaza in fata adunarii pt ca piesele ramase dupa distrugerea aba=ilor , constr in
ca in picioare , biserici , aba=i , resedinte sa e, de vreme ce erau na=onalizare intrasera in
part public , inventariate . El vine in fata poli=cienilor cu un asJel de catalog pe care el il
in=tulase An=chi Na=onal , adica An=chita=le Na=onale sau Culegere de Mon , El ind
an=car , a considerat ca termenul de an=chita= este cel potrivit.

Este pt prima data cand intr-un doc public este fol termenul de mon si de mon ist pt
a dene aceasta categ a unor bunuri de sorginte ist , consistenta ar=s=ca , e ele construc=i
sau buca= de construc=e . Ce este important este ca pana la urma adunarea cons=tuanta
decide in favoarea acestui inventor si acesta este primul inventor cunoscutr al mon ist .
Acest an 1790 cu aceasta ini=a=ca de inventariere este defapt mom de nastere a unei idei ,
categorii , concept care se cheama patrimoniu na=onal . AsJel , cu ajutorul Revolu=ei
Franceze se iden=ca boga=a culturala ce piate vazuta prin opera de arta cu conceptul de
na=uni .

Intr-un fel se petrece ceea ce am vazut la Teudoric at cand e vb de o fractura intre

ceea ce era un system si ceea ce rev considera cat b sa e un nou system de guvernare . de
at pana astazi , fr considera ca part nat si na=unea sunt 2 concepte in stransa legatura .
na=unea- impartaseste , se bucura , este mostenitoare si garantul unui part cultural nat =>
dorinta de a in primul plan al culturii .

Dupa Franta , toate tarile europene , printer care si Romania , cand s-au cosituit ca
na=uni (Germania , italia , Romania ) au adoptat acelas concept al na=unii care este denit
prin par=moniu cultural na=onal .

Tot perioada Revolu=ei Franceze este si cea in care se consemneaza primele mari
muzee publice dupa modelul .. de la Oxford avem insituirea Muzeul Luvru construc=a
acestui palat a fost muzeul revolu=ei prima data . Aceasta cons=en=zare a dimensiunei
economice , a patrimoniului ,a importantei monumentelor ca locuri in care se pot intampla
ac=vita= umane , face ca o serie de biserici sa scape distrugerilor care erau caracteris=ce
primei etape , Un ex este Saint V care erse astazi Pantheonul Frantei pt ca acolo sunt
depusi marii oamnei ai poli=cii si culturii Frantei , ridicata de Ludovic al 16lea , pt a multumi
ca a scapat de o boala grava . Construc=a este salvata pt ca foloseste unor u=lizari de care
avea nevoie rev . Un alt exemplu este de la Stralzburg unde Palatul Episcopal este
transformat in prefectura . Un at ex , Versailles unde palatal a scapat pentru ca intre =mp
ideea ca arta este calea pe care poporul poate ajunge la libertate , cucerise destui adep= .

Aceste idei pe care le-a generat Revolu=a Franceza incep sa se gaseasca si in evolu=a
altor tari din Europa Prusia , nucleul viitoarei Germanii unde avem de-a face cu opera si
gandurile unui arh Frederick S , lucrari cuplate astazi in centrul Berlinului , Insula
Muzeelor .Arhitectul este insarcinat de regale Prusiei sa se ocupe de mon publice . S se
apleaca aspupra aceste pb , si emite cateva principia inca valabile : idea ca a pastra
monumentele nu este treaba unui singur om ci trebuie sa se bazeze pe existent unei
ins=tu=i ; si asa cum facuze in Fra Mi existent unui inventor al mon sip e de alta parte Sh ..
este primul care de vremece aceasta ingrijire este de interes general , aceasta trebuie
nantata de , print axe si impozite . Nu in ul=mul rand vorbeste de felul in care tb sa se
intervina asupra monumentelor , are o opinie oarecum inedita in contextual epocii :
pledeaza pentru interven=a minima , nu pt interven=i ample .

Plecand de la aceasta idea a lui Sh , ex a 2 arh angaja= de statul papal si care asupra
catorva mon ale an=chita=i la incep sec al 19 lea au niste interven=i pe care astazi
constatam ca sunt exemplare, corecte din persp pe care noi o avem

*arh Rafal Stern arcul lui Constan=n consolideaza si restaureaza , apoi la Colloseum

*arh Giusepe Vladie Colloseumul ,Arcul lui Titus

Incepand cu Stern si interven=a la Arcul lui Constan=n avem pentru prima data
situa=a in care cineva intervine aducand terenul la starea din momentul in care a fost
ridicat monumentul , construc=a, Stern eliminand construc=ile si degajand terenul pana la
pavimentul roman in jurul mon , sip t prima data realizand cu elemente de metal o
consolidare a constr si mai ales o ancorare a elemenelor ornamentale . La Colloseum ,
problema pe care o are e a consolidarii si stabilizarii acestei constr ce din cauza secolelor in
care a fost fol ca si cariera isi pierduse integralitatea . E o construc=e care rezista foarte bine
atat =mp cat inelele sale structural sunt intregi . Numai ca , asa cum vedem , din cauza
carierei de traver=ne ,arcele care erau echibrate unele de altele , din cauza ruperii
incepusera sa se descarce , crea un pericol de prabusire . Rafael vine si aplica un sistem care
era oarecum cun , cel al contrafortului . Interesant este ca stern allege sa faca acest
contrafort dintrun mat contemporan caramida pe care il arata ca atare ,a I vedem unde
este mat an=c si unde este interven=a .

In partea opus ape circumverinta exterioara , Giusepe Valadier . Ca principiu fol tot
contrafortul , doar ca el nu face unul plin ci face un nr descrescator de arcade de pa parter la
ul=mul nivel asJel incat acest contrafort sa e aratata de o serie de deschideri . La randul
sau si Valadier face acest lucru folosind caramida , cu excep=a locurilor unde se realiza
ornamenta=a , prolatura .

Interven=a lui Stern si Valadier este surprinzator de corecta din perspec=va noastra
de astazi cand si noi consideram ca daca intervii asupra unui mon este normal sa e usor de
observant ce este mat ist , si ce este intervenia noastra

A doua lucrare a lui Valadier , cea mai interesanta , na , este restaurarea Arcului lui
Titus , care in perioada evului mediu fusese inglobat intr-o incinta de for=ca=i. Valadier
recoins=tuie geometria generala a arcului , dar se ab=ne acolo unde a reconsituit arcul sa
recons=tuie si decora=a sau elementele de modelatura si oprindu-se la forme s=lizate ,
elemente care nu merg pana in ul=mul detaliu . De la departare ci=m coinstr asa cum
trebuie , cand ne apropiem desc care sunt locurile care au fost pastrate in =mp prin
decora=e , parina , degrader , si zone cu coloane fara caneluri , prole mult simplicate pe
care Valadier le-a marcat ca si interven=e .

In Franta 1830 - scrisoare pe care min de interne , Francoi Guizot , istoric , pe care
acesta o adreseaza regelui pt a-I cere sa e de accord cu ins=tuirea unei inalte demnita=
publice pe care el o den ca ind Inspector gen al mon istorice . In scrioasere se sugereaza ca
monumentele istorice pe care Franta le are provoaca invidia Europei ; spre deosebire de
orice alta tara din Europa , Franta poate prin monumentele sale sa e un adevarat manual
al istoriei , ca aceste monumente istorice sunt perla coroanei Frantei . Cere ca pentru
aceasta perla a coroanei monumentele istorice sa e pastrate si sa se ins=tuie la
mininsterul de interne aceasta func=e de inspector general al monumentelor istorice . Ce ar
face acest inspector inspectorul va trebui inainte de toate sa stabileasca o lista a
monumentelor care vor trebui sa e restaurate , sa faca obiectul unei aten=i serioase din
pargea guvernului si ca aceasta lista va trebui sa e transmisa mininsterului de interne unde
ea sa faca obiectul unei alocari de fonduri . De alJel , inca din 1820 , ministerul de interne
fusese insarcinat sa aloce niste bani pt repara=i la o serie de resedinte regale . Monarhia
doreste ca prin ingrijirea resedintelor regale sa ob=na ceea ce am vazut ca de la Teodoric
dorea sa ob=na in asJel de situa=i o legi=mitate pe care publicul sa o faca intre trecut ,
intre dinas=ile si monarhia din perioadele respec=ve .

Regele nu rezista la aceste argumente si este de accord cu inintarea postului de

inspector general al monumentelor , asa ca din 1830 in Franta se creaza aceasta pozi=e care
va genera prin diverse etape desprinderea acestei ac=vita= de ingrijire a monumentelor de
la ministerul interne si cons=tuirea ministerului responsabil de cultura in Franta . la 1830 nu
exista un ministru al culturii , ministerul de interne se ocupa de construc=i si de aceea acest
func=onar a fost inintat la min de interne .

in 1837 , alaturi de inspector general al monumentelor se creaza o comisie

superioara a monumentelor care ajuta ispectorul prin redactarea acestei liste de mon ist si
in stabilirea priorita=lor in conservarea si interven=a la constr respec=ve . Prac=c , din 1837
aceasta ins=tu=e devine germenul a ceea ce mai tarziu va ministerul culturii . Astazi , tarile
care au un sistem de protec=e a monumente istorice au o asJel de comisie , un for s=inc
care ajuta min culturii.

a fost primul inspector general .

Prospere Merime.. ? a fost al doile insp general al mon a facut ceea ce se cerea ,cel
care scoate la iveala frumusetea , boga=a si valoarea romanicului . Pana la el se accepta ca
este valoroasa crea=a an=chita=i , se accepta ca go=cul are o oarecare valoare pt ca este un
spirit na=onal in franta , dar romanicul era cons a fo o per in care mesterii nu reuseau sa
construiasca construc=i perfecte baza premergatoare go=cului . P.M aduce in vizor
valoarea , boga=a arhitecturii romanice .

Este cel care incearca sa normeze rela=a pe care o aveau arhitec=i cu monumentele
si nu era o perioada bogata in specialis= , constata acest lucru si considera ca principalul
principiu este acela de a nu face rau , a nu inova . El constata ca e nevoie de specializare
atunci cand un arhitect se apleaca asupra unui monument istoric si in nici un caz a nu
considera ca s=i mai bine cum se restaureaza o construc=e .

Al treile inspector general este Eugene Emanuel Viollet le Duc theore=cian al arh .
Este un apropiat al lui Vitet (primul inspector general ) si este ul unui asa zis arhitectului
viocezean , care se ocupa de construc=a unei vioceze , lucru care il face sa cunoasca mai
bine , de tanar , construc=ile medievale. Are curajul ca la 26 de ani , atunci cand nici unul
dintre arhitec= nu si-a luat raspunderea sa intervina asupra bazilicii Madelaine de la Vezelay
(Vezlei) , to= considerand ca aceasta nu mai putea salvata , in 1840 Viollet le Duc spune ca
el crede ca poate sa consolideze sis a intervina asupra acesteia si in contra tuturor parerilor ,
el chiar reuseste sa faca acest lucru .

Este cel care pt prima data def termenul de restaurare si da o def restaurarii intr-un
ar=col la restaura=on=asupra restaurarii , intr-o lucrare pt care a devenit cunoscut
dic=onaire . Aici da o serie de deni=i diferitelor categorii cu care opera in arhitectura .
In aceasta denire a restaurarrii el spune ca atat termenul cat si ac=vitatea pe care termenul
o deneste sunt amandoua moderne , aratand ca pana in sec 19 prac=c nu exista o
ac=vitate care sa poata denumita ca restaurare ( pe parcursul evului mediu , a renasterii
se reparau , se consolidau sau chiar se demolau construc=i) si da aceasta deni=e : a
restaura o cladire nu inseana a o conserva , a o repara sau a o reconstrui . Este a o restabili
intr-o integralitatei in care poatesa nu existat niciodata . Socanta pt noi ,a stazi nu
acest lucru este cel pe care il luam in calcul cand vb despre restaurare , dart b sa
cons=en=zam ca in mom in care restaurarea este teore=zata . O spune nu dintr-o
perspec=va teore=ca , ci dupa ani de preac=ca in care a plecat de la ideea ca orice interv a
arh asupra unei const ist trebuie sa ii dea acesteia o noua speranta de viata , mai mare ,
interv sale pleaca de la ideea ca mai ales in const go=ca medieval orice element ar exista are
o ra=une de a nimic nu este in plus in arh medieval . deneste s=lul ca ind acea
ra=une care guverneaza existenta par=olor . Viollet le Duc spune at cand intyervenim , tb sa
ne punem in sit acestei logici pe care mesterul , arh constr a stapanit-o sau a stapanit-o
par=al . tb sa ducem aceasta perfec=une a s=lului ca logica a lucrurilor sis a ducem constr la
o perfec=une , perfomanta ai sa ii dam aceasta s[eranta de viata .

Arata ca pt prima data sec 19 prin acumularile in s=inta istorica , este primul
moment al evolu=ei europeanului in care se poate face restaurare . Spune doar acum cand
s=m atatea despre trecut putem intradevar sa gasim logica si sa urmarim logica trecutului at
cand intervenim pe un mon . da ex printer s=intele natural care aj la diverse concluzii ,
puteau spune cum arata animalul resp .

Cons=en=zam pe de-o parte ca Viollet le Duc era nu un paseist ci unul din arh poate
cel mai puternic orientat catre viitor din ra=onalismul pe care il propavaduia , sis a connst ca
la mom la care si-a inceput act nu existau repere care s ail contrazica f mult . O buna parte
din constr care au trecut prin san=erele sale pb nu ar mai existat azi daca el nu ar
intervenit . Interv lui si a scolii pe care o genereaza in Fr si exterior , urmaresc a=ngerea
acestei perf a s=lului si de aceea sc si doctrina se cheama doctrina unita=i de s=l . 2
lucrari : . Care arata aceasta idee ca nu se urmareste aducerea construc=ei la o stare care
a avut-o candva ci aducerea la o perfec=une a s=lului care in opinia arh constr ii apar=ne .

*.. si .. aratau poate apfe pt ca at cand au fost luate erau degradate total .

Viollet le Duc este in multe din scrierile sale suprinzator pentru ca deseori una spune
si alta face. Cand se refera la rest Notre Dame , el spune ca cel care se apropie de Notre
Dame trebuie sa isi suspende orice urma de subiec=vism , orice gand si sa se supuna
monumentului . Sensul supunerii la care el se refera nu este supunerea fata de isoria
ediciului ci fata de ra=unile interne ale ediciului , e alJel , linia lui directoare . Exista un
citat in care vedem ca defapt restaurarea este o expresie a gandurilor despre calea pe care
arhitectura trebuie sa o urmeze ca pe un demers intellectual : daca europeanul a a=ns
aceasta faza , a cun , si e interest de mon , el o face pt ca deplasandu-se din ce in ce mai
repede spre viitor , europeanul are nevoie din ce in ce mai multa nevoie de repere ale
trecutului .

El impreuna cu alt arh este implicat in rest de la notre dame , in tp rev cat a
supferit o serie de distrugeri (decapitarea regilor ) , la 3 dintre statui este portretul lui v l d ,
e vb de o interven=e spectaculoasa de a reconstrui o piesa remarcabila din plesa go=ca ,
unul din cei 12 apostoli in loc sa e orientat in jos , este orientat catre plesa (autoportret a
lui v l d ) , adduce os erie de sculpture pe care le astzeaza in locurile in care cons ca art b sa
e , modica o serie de goluri de ferestre val s=lis=ca superioara celei pe care o avea , o
himera proiectata de v l d sau piese de decora=e , unuri dintre portaluri erte marcat cu
culoare inchisa acolo unde a fost restaurat

O alta restaurare este unul dintre arh scolii lui v l d constan=n .. la sf laurentziu
extrage fatada renascen=sta si face o presupunere de fatada go=ca .

la cat din Angouleme care realizeaza o rest in maniera scolii lui v l d punand in
partea de sus o compozi=e al lui paul abadie care considera ca asa s=lul cat este implinit

La noi in tara andre lencompte , pus la dispozi=a principelui pt a restura cateva din
bis , mon principatelor . Serie de interven=i f libere , subiec=ve .

Aceeasi trasatura a int care urmaresc o unitate a s=lului indierent de

imperfec=unile pe care etapele ist : George din Anglia : chichester , wesminster abbey.

CURS 3

Cri=ci ale =mpului , ramanem in sec 19 , jum sec 20 , pt a vedea ce se int in parallel
cu dez acestora din pct de vdr ins=tu=onal , de la 1830 in fr avem un insp gen al mon , la
1837 acesta este ajutat de o comisie superioara a mon ist care exista si astazi in toate tarile
europene , vom vedea cum se dezv opiniile despre ingrijirea part .

Este o perioada in care exista o preocupare pentru patrimoniu in Franta . Aratam

data trecuta ca grija pt aspectul ins=tu=onal la care se facea referire in scrisoarea trimisa de
catre Guizot , provenea din faptul ca in acel an , in Franta , se revine la monarhie care
incearca sa se lege de istoria monarhiei fr prin recuperarea rel pe care monarhia a avut-o
intotdeauna cu resedintele regale si nobiliare.mon are iteres in a ingriji si a arata ca se
ingrijeste de mon si incepund cu anii 20 ai secolului 19 incep san=ere de restaurare . de la
aceste opera=uni in care lucr erau cuprinse in dosare si dosarele clasate , ne vine termenul
de clasare a mon .

lucrurile sunt intr-un process . nimeni nu era posesorul unei prac=ce sau unei teorii
care sa spuna lucr correct asa se fac . Acest lucru s=muleaza o debatere despre patrimoniu
si despre felul in cum trebuie acesta tratat , si vedem 2 opinii ale unor personalita= ale
=pului : .. si Victor Hugo , pers care nu sunt arh , nu au fost restauratori , sunt oameni de
cultura , implicate poli=c si care isi expun niste pareri legate de tratamentul ln care era
supus patrimoniul fr in per resp . La jum sec al 19 avem o puternica , na=ve transf a
parisului , planul prefectului de sena Osman , care traseaza bulevardele , traversari ale
tesutului istoric , dar distruguri ale part . Impotriva miscarilor de stardaa, revolu=onare
(1830 , 1848-rev care se petrec in sp urban al parisului ) prefectul de sena Osman considera
ca degajarea pietelor , degajarea prin trasarea bulevardelor are si un asJel de beneuciu o
mai buna stapanire a miscarilor populare din paris . exista si o serie de considerente legate
de concep=ile urb ale perioadei in felul in care a fost trasat parisul acelei per .
 Sunt oameni care remarca ca o data cu aceasta modernizare a Parisului se petrec
lucruri care sunt mai importante in percep=a part , spune ca de ce tb sa facem goluri in
jurul catedralelor de vreme ce ele au fost construite pentru a vazute de la mica
apropiere , sa te domine prin supriza pe care =-o da perceperea lor din apropierea lor . *
Notre Dame astazi vedem trasate cu un marcaj din piatra alba limitele constr si a strazilor
care avansau pana in apropiata proximitate a catedralei . *la strazburg rela=a dintre tesutul
urban si biserica , = se deschide catedrala de la o distanta f mica , efectul este cy totul
altul .* aba=a Saint Denis e foarte suges=va pt efectul diferit de percepere a catedralei .

Vocea care probabil a generat cel mai puternic efect a fost cea a lui Victor Hugo . el era
poet , un om implicat poli=tc , un revolu=onar , ca urmare a ac=unilor sale si a opiniilor
sale , el a fost exilat . Victor Hugo scrie in jurul anilor 30 o serie de ar=cole publicate sub
suptaritulul Razboi Demolatorilor . Se ridica in aceste ar=cole pub in ziare , adresate
publicului mare , se ridica impor=va atacului impotriva patrimoniului Frantei , atac exercitat
de dezv indistriala si urbanis=ca a fr sub aceasta perioada a monahriei . El spune la moment
dat ca este =mp pentru tot felul de legi si de reglementari care mai de care mai caudate pt
a adduce o har=e de la un minister la altul este nevoie de o lege , nu este =mp , spune el , pt
ca o lege necesare pt salvarea patrimoniu , o lege a mon sa e elaborate si promulgate .
Este pentru prima data cand cineva ( ne gandim ca suntem la ul=ma treime a sec 19 ) ,
nimeni pana in acel mom nu se pronuntase pt o lege a ptr , pt o lege care sa protejeze mon
ist . Unul din arg pe care le adduce in fac acestei idei : sunt 2 lucruri intr-un
ediciu :folosinta si frumusetea. Folosinta apar?ne prorietarului , frumusetea apar?ne
tuturor. Arata ca dreptul de prorietate in virtutea caruia un proprietar poate sa dispuna si
de despiintarea imobilului , nu trebuie sa se exercite atunci cand este vorba de
monumente ., de constr care sunt puternic evocatoare pt ist fr . Intrucat aceste monumente
nu apar=n decat prin folosinta proprietarului ci si prin frumusete (val culturale) ele tb sa e
protejate printr-o lege care sa interzica in virturtutea acestui interes public .

aceasta idee este defapt fundamentul din pct de veder juridic al legilor de protec=e a mon
ist in Europa . si in legea romaneasca de astazi este invocate interesul public general care
face ca asupra proprieta=lor par=culare care sunt mon ist sa se exercite prin lege un anumit
control referitor la exerci=ul dreptului de roprietate , fara sa se nege dreptul de proprietate
pe care orice proprietar il are . Cons=tu=a romana spune ca dreptul de proprietate se
exercita conform legii . Legea romaneasca priveste valoarea culturala a unui imobil ca o
valoare de interes general . In virtutea interesului general se stabileste o forma de
servitute , o anumita limitare a exerci=ului dr de propr.

Aceasta idee este adusa pt prima data in despatere publica intr-unul dintre ar=cole
Razboiul de Victor Hugo : a distruge inseamna o depasire a drepturilor .

De la mom in care incepe sa lucreze asupra mon ist , prac=cand o restaurare in consens cu
teoria sa referitoare la ce inseamna restaurarea , V l Duc devin =nta unor cri=ci f acide . Cea
mai imp si cea mai produc=ve vine de peste Canalul Manecii , din Anglia si apa=ne lui John
Ruskin alaturi de Viollet le Duc este considerat unul dintre teore=cienii arhitecturii . Se
naste in 1819 , moare in 1900 si este o gura emblema=ca a perioadei victoriene . Inuenta
sa asupra publicului britanic in chiar per vie=i sale se dat si apropierii de regina Victoria si
intr-un fel faptului ca ideila sale lozoce sunt caracteris=ce per marcate de regina
victoria .

El nu este un arh , nu este un constructor , el este un lozof , este=cian. Pornim de la

perisajul perioadei respec=ve , marcat de pe de-o parte de victoria Angliei asupra lui
Napoleon ,lucru care deschide publicului dupa mai mult de 30 de ani din nou con=nentul (de
la incep rev fr 1789 pana in 1915 fr si Anglia au fost intr-o cin=nua disputa care a agenerat o
blocada a fr de catre Anglia) . Acest lucru genereaza un iteres deosebit , e si perioada in care
apare pt prima data cumva organizata ac=vitatea turis=ca . Aceste interes pentru valorile
culturale ale con=nentului se combina cu un ineters dintr-o persp pol care este Acela de a
da , de genera o preocupare si o ocupare tuturor celor care au fost sub arme , in armata
import lui napoleon care dupa 1815 se intorc acasa . Ideea care apare este aceea a unui
program de constr a bisericilor . Se aloca o suma important apt mom resp 2 mil de lire pt
constr a peste 200 de bis in localita=le mai mici , in loc mai degraba rurale . Desigur , apare
pb in ce =mp , care pb sa e forma pe care sa o ia aceste bis ele tb sa e proiectate , in
maniera go=ca ; go=cul era cons s=lul nat britanic . Era evident ca nus e putea aplica un s=l
care sa se apropiete de ceea ce se putea considera specic fr(classicism , renascen=st) .
dupa infrangerea fr , in nici un caz nici un s=l apropiat fr nu trebuia acceptat .

Acest lucru face ca sa apara un inetes deosebit pt a cerceta felul in care intercut constuiau
britanicii bis in s=lul go=c , ceea ce genereaza o apropiere de conbstr trecutului , o cercetare
a acestora si o prac=ca in consecinta . in 1840 , parlamentul britanic , a lui , este un foarte
bun exemplu de perfec=unea la care a a juns cercetarea modalita=i de const go=ca pt a fol
in aceasta per .

aceasta apropiere de trecut , cercetarea constr trecutului ii va servi alaturi de curiozitatea

britanicilor pt ceea ce era redescoperirea con=nentului pt exemplicarea teoriilor sale .

despre Ruskin trebuie sa vorbim de 2 princ lucrari : cele 7 lampi ale arhitecturii din 1848 ,
The severn lamps of architecture si o luctare din 1849 pietrele vene=ei , The stone of
Venice , scrisa ca urmare a unui turneu in Europa , in care a gasit vene=a ca un symbol ,
exemplu al cresterii de decadentei unei civiliza=i , dand exemplu vene=ei pt a vb de
fenomenele din soc si arta brit .

Aceasta prima lucrare din 1848 ,cele 7 lampi ale arhitecturii care il face pe Ruskin sa e
considerat ca theore=cian al arhitecturii , are 7 capitole , principii si in aceste principia avem
principiul al 6lea , lampa memoriei , in acest capito avem princ opinii despre monument si
restaurare .

Incepe orin o arma=e foarte puternica , clara , care se re=ne usor : putem trai fara
arhitectura , putem sa adoram pe Dumnezeu fara ea , dar fara arhitectura nu ne putem
adduce aminte una din trasaturile pe care el o vede arhitecturii , este ca una din func=ile
arhitecturii este aceea de a ne aduce aminte . Vorbim despre rolul arhitectului in societate ,
el arata ca sunt 2 lucruri pe care o societate tb sa le ia in considerare referitor la arh :
 1. Sa ingrijeasca construc=ile trecutului pentru ca ele ne aduc aminte

2. Rolul arhitectului este sa construiasca avand cons=inta faptului ca ceea ce el

proiecteaza , rizica astazi vor monumentele epocilor viitoare sic a in ceea ce
constr noi astazi trebuie sa existe acele nuclee de valori de rememorare pe care
urmasii nostril vor tb sa le descopere si pretuiasca .

Spune ca nu cladirea care este puternic decorate cu cine s=e ce pre=ozita= , ci cladirea care
con=ne cea mai puternica evocare reprezinta construc=ilr valoroase . Ruskin este cu mult in
inaintea perioadei , pt ca pt prima data cineva deneste valoarea unor construc=i care la
prima vedere par modeste , deneste importanta par=moniului urban minor pt ca acest
par=moniu vorbeste despre felul in care au trait niste oameni la un moment dat . Rupe acea
def a mon care lega termenul de scarea impozanta , de marimea , de enfaza conteaza ceea
ce este dincole de aceste lucruri . Gloria sa sta in varsta si puterea evocatoare, in contrastul
lor tacut cu caracterul tranzitoriu al celorlalte lucruri . Arata ca exista case care in care noi
vedem diferenta dintre present si obiecte care sunt facute sa se piarda la un mom dat si ca
sim=tm in raport cu anumite constr ale trecutului , nevoie ca acele constr sa ramana .

Plecand de la aceasta idee el analizeaza arh si spune in subtext ca vb de o opera de crea=e ,

opera de crea=a oarecum pusa in compara=ve cu op crea=ei divine . Ceaa ce ne-au lasta cei
din trecut este o opera de crea=e duce la concluzie ca asa cum nu ne propunem niciodata
sa modicam crea=a unui pictor , a carui opera o cons deni=ve incheiata , nu avem nici un
dret ca sa intervenim asupra crea=ilor trecutului pt care noi suntem doar un mijlocitor intre
trecut si genera=ile viitoare . In aceasta consecinta sta defapt cri=ca majora pe care Ruskin o
face restaurarii asa cum era ea vazuta de Viollet le Duc pt ca el spunea ca are dreptul sa
intervina asupra unei construc=i si la capatul lucrarii sa e lasata intr-o forma in care ea sa
nu i existat niciodata .

El spune ca defapt ceea ce poate sa fac genera=a din care facem parte e sa ingrijeasca mon ,
sa faca asJel incat distrugerea , caderea , dregadarea sa sa e ince=nita , dar pe undeva
spune ca tb sa acceptam ca asa cum in restul lumii lucrurile au un inceput si un sfarsit , tb sa
acceptam si acest fenomen in cazul part construit pt ca restaurarea este o minciuna
absoluta . felul in care se restaura scoala lui Viollet le Duc, ceea ce se ob=nea, este calicat
ca o minciuna absoluta , pt ca spune se ia ceva ce este adevarat si se inlocuieste cu altceva
care nici macar nu este asat ca ind altceva ca opera a trecutului .

Restaurarea este distrugerea totala pe care o construc?e o poate suporta , o distrugere in

urmare a careia nu pot gasite nici un fel de urma , o distrugere acompaniata cu o falsa
descriere a monumentului . E o pozi=e polemica , foarte transanta care duce lucrurile la
cealalta limita : cel mult putem intre=ne monumentele , cel mult putem sa ingrijim daca
avem nevoie de spa=i mai mari decat cele din cladirea primita din partea trecutului , nu
avem decat sa facem o alta casa , nu avem voie din punct de vedere moral sa ne apropiem
de cladirile trecutului . Ce este de subliniat in textul lui Ruskin ca ori de cate ori in text se vb
de restaurare este vb de restaurarea conceputa in maniera scolii lui v l d si nu putem sa
contrapunem textul lui Ruskin termenului de restaurare pe care il avem astazi .
Opiniile lui Ruskin au avut o mare forta de patrundere . el nu numai ca a scris , a =nut
numeroase conferinte prin care a propovaduit ideile sale . Si nu in ult rand gaseste in
ac=vitatea unuia din prietenii sai , William Morris , o sus=nere , lucru care se vede in
manifestul unei societa= din acele societa= britanice tradi=onale , este vorba de Societatea
pt protec=a constr ist , cons=tuita in 1877 si in care se spune ca pledam pt conservare in
contra restaurarii ediciilor , orice ediciu apar?nand trecutului este demna de a
intre?nuta si ingrijita , facandu-se apel la aceste mijloace mai pu=n spectaculoase dar care
pastreaza mai mult din auten=citatea materialelor , concep=ei originala . William Morris
spune sa ingrijim zilnic , sa prop?m zidul ce se inclina , sa se repare acoperisul , sa se curate
burlanele as>el incat defapt lucrurile care conduc la degradari sa e evitate . [] sa trateze
construc?ile ca monumente ale unei arte trecute , create de mesteri disparu? pe care arta
moderna nu poate intervene far a distuge.

Denire aceea ce noi astazi spunem ca este dezvoltare durabila , lumea in genere plaseaza
aceasta deni=e in 1984 , cand el este folosit intr-un raport care spune dezvoltarea
durabila priveste nevoile prezentului , fara a compromite posibilitatea genera?ilor viitoare
de a-si sa?sce nevoile lor. In lucrarea sa din 1848 , Ruskin are un pasaj spunand ca
Dumnezeu ne-a imprumutat Pamantul pe durata vie?i noastre , este o mare oportunitate
care apar?ne noua si celor care vor veni dupa noi a caror nume sunt deja scrise in cartea
crea?ei [] nu avem nici un drept prin ceea ce face sau neglijam sa- I penalizam sau privam
de un drept pe care ei l-ar putut avea din partea noastra mostenire.

Ruskin face o compara=ve intre aceasta rela=e dintr-o genera=e si cele care urmeaza si
recolta ac=vita=lor noastre : cu cat vom plasa mai departe rezultatul muncii noastre , cu atat
va mai durabil.

In Italia , sf sec 19 , unde pe de-o parte avem de-a face cu un fenomen care tb remarcat-
inbterven=i asupra mon ist , generate de cons=tuirea statului na=onal si de nevoia de a
arata na=unii prin interven=ile de restaurare a mon istoria , forta poprului it. In per dec
7-8-8 a sec 19 , o serie de interven=i la mari mon in orase semnica=ve . Toate interv se
caract intr-o grija de a recupera integralitatea constr , de a o arata in splendoarea ei , de obt
un mon perfect . Acest lucru se face in Florenta , prin concursuri na=onale si interna=onale
pt incheierea fatadei catedrelei Santa Maria del Fiore , a fatadei de vest , fatada este
realizata in 1870 in tp ce machetaria de piatra de jur imprejur apar=ne per medieval .
Inchiderea este datorata acestei lucrari din 1870.

Alte interven=i la Milano , Castelul S .. in par=le care isi pierdusera o serie de elemente
arhitecturale , avem de a face cu reintregiri , in genere interven=ile urmaresc aceste
reintregire pt a le arata ca simboluri ale trecutului in fata unei na=uni proaspat cons=tuite

Pe ndul aceste ac=vita= oarecum intense , intalnim opera teore=ca si fascica a lui Camilo
Boito care este arh , are si cateva lucrari de rastaurare in regiunea vene=ei . In acest
context , Boito este preocupat de felul in care se intervenea asupra mon , e o per in care se
intervine destul de mult
In Conservare sau restaurare pe o maniera destul de usor de parcurs , e vb de un dialog
dintre 2 persoane , el exploreaza teoriile despre resturare ale epocii v l d si Ruskin, in
incercarea de a desprinde ce este obiec=v , ce este fundamental intre aceste pozi=i . Camilo
Boito gaseste o cale de mijloc si este prin acest demers care urmareste stabilirea unor piloni
obiec=vi considerat ca ind fondatorul restauarii ca intervenite , ca o disciplina s=in=ca
printr-o abordare obiec=va si nu polemica .Pleaca de la ideea ca desi restaurarea asa cum
fusese denite de Viollet le Duc nu este ceea ce trebuie , nici respingerea interven=ei
asupra monumentului istoric cum o vedea Ruskin , nu este de acceptat si vine cu acest
argument ca atunci cand vedem ca ceva piere in ochii nostrii totusi avem si datoria ,
respinsabilitatea sa intervenim . In argumenta=a sa pt dreptul interven=ei el adduce arg din
trecut intotdeauna ecare genera=e a intervenit , a fost o legi=mitate a interven=ei .

Il consideram ca cel care fundamenteaza restaurarea ca s=inta , aceasta din cauza ca el

planteaza ca factor obiec=v al rest un lucru pe care noi il numim azi auten=citate si in jurul
acestui concept de auten=citate el analizeaza atat rest cum fusese def de v l d cat si opinia
contrara a lui r . e primul care def niste principia ale rest care defapt , pornesc de la
evaluarea interven=ei in raport cu acest element central , auten=citatea . La Camilo Boito ,
un mom este vazut compus din diverse straturi . O construc=e istorica ne ajunge in
prezentul genera=ei de azi ca un nucleu realizat la momoentul ini=al dar care este inglobat
in straturi adaugate in =mp . In mod paradoxal ,si C B este cel care descopera acest lucru ,
chiar in cazul unor monumente la care noi credem ca nu s-a intervenit , avem acest invelis al
unui strat care s-a adaugat in =mp . Camilo Boito este cel care descopera si valorizeaza
astest strat si anume , pa?na , adica uzura semnica=va , uzura care o da trecerea tp , si e
primul care spune ca acest invelis este parte a ist ediciului si este unur dintre aceste
component ale auten=cita=i pe care rest tb sa o pastreze . El dezvolta un principiu de
ac=une de o maniera catren , mon istorice trebuie sa i? pastreze aspectul lor venerabil si
pitoresc , daca completari ori reconstruiri se dovedesc a indispensabile , le-as face as>el
incat sa se vada ca aceste lucrari sunt opera contemporaneita?i .este de preferat sa
consolideze decat sa repar si este de preferat sa repair decat sa restaurezi . el realizeaza ca
interven=a de rest este ceva ce ataca pana la urma materialul authen=c al monumentului ,
pt ca tb sa ajunga trecand de acele straturi vb in nucleul mon si atunci spune cu cat
interven=a va mai pu=n profunda , este de preferat sa te opres= acolo unde ai ob=nut
strictul necesar . Este de preferat sa consolidezi decat sa faci mai mult sis a repair . este de
preferat sa repair decat sa restaurezi adica sa intervii cu ceva mai amplu .

El este cel care ins=tuie pentru prima data in discrusul theore=c despre restaurare principii
care art b sa e urmarite : pastrarea pa=nei , pastrerea tuturor interven=ilor , refuzul unei
restaurari pe ?pologie s?lis?ca care in opinia lui Camilo Boito nu are nici o baza pt ca nu se
duce catre ceva care a existrat vreodata ci doar pe ceva ce exista doar pur teor=c , dezvolta
ideea a legi?mita?i prezentului care tb sa aiba dreptul de a intervene asupra mon chiar si pt
a le folosi si mai remarca ca intr-o interven=e asupra monumentelor istorice vor exista
locuri in care vom intervene conservand , restaurand , consolidand sau intre=nuand ; nu
exista o singura cale sau o sg forma de int.
 Pentru interven=ile contemporane , Camilo Boito insista si dezvolta un intreg aparat pt
marcarea interven?ei . El pleaca de la ideea ca int contempt b sa e dis=nct marcata ,
aratata in int de restaurare. O caracteris=ca a unui lucru care poate denit ca o abordare
s=in=ca exprima importanta descrierii int si a cercetarii mon in vederea int .

C B este cel acre incearca si da o prima reteta asupra ce =p de int si cum art b int in fc de
vechimea mon . Realizeaza o clasicare a restaurarilor dupa vechimea mon carora interv de
rest tb sa e adresate . Pt mon an=chita=i este potrivit o int de conservare in care cea mai
spectaculoasa forma de interven=e nu poate decat anas=loza (=asezarea in pozi=e ver=cal
a unor elemente care au compus un zid.coloana,elem care sunt gasite la fata locului , asa
cum la faza locului vedem tamburii , capitelurile prabusite ) .

Pt mon evului mediu el cere o rest discrete cu un min de completari si asemanarea pe care o
face acestui =p de rest o face raportand-o cu int pe o picture . Asa cum dupa cum nu vom
dori sa e evidenta si majora int de rest a unui tablou , lafel tb sa procedam si in rest mon
evului mediu .

Pt renastere , baroc si per contemp restauro architectonico in care interven=iloe vor mai
ample , dar marcate .

Da si 8 suges=i despre cum pot aceste int marcate la un ediciu mon ist :

1.poate o diferen=ere a s=lului , in raport cu cel al constr ist

2. poate fol o dif de mat

3. pot anumite s=lizari ale ornamen=cii sau eliminari de gure orn

4.piesele care pot eliminate , expuse in aporpierea mon Vene=a , capitele vechi ale col
Palatului Dogilor

5.marcata prin incrip=onarea elem inlocuit

6.poate realiz printr-o epigrae , explica=e

7.descrieri

8. marcarea prin notorietatea cazului ,*fatada Santa Maria del Fiore , unde concursul a facut
notoriu faptul ca fatada a fost o internenvit contemporana la per resp

ALOIS RIEGEL
Odata cu C B intram intr-o zina in care discu=iile despre rest ajung sa e niste dezbateri cu
instrumente si metode s=in=ce , progresul este adus de un domn Alois Riegel in Viena
anului 1903 care realizeaza o lucrare C.. modern al mon , lucrare care sinte=zeaza studiile
sale personale facute ca urmare a insarcinarii primate de elabora o lege pt protejarea part
din imperiul austoungar. Riegel era la momentul la care a primit aceasta insarcinare
curatorul unei sec=i a muzeului de arta decora=va din viena si de aceea gaseste u=l ca
inainte de a face o propunere cu privire la mecanismul de protejare a monumentelor
istorice sa studieze din punct de vedere theore=c pb ce este un monument , ce semnica=i
are un monument istoric si in fond din ceval este monument compus . Sarcina de a alcatui
un mecanism care sa protejeze part arh era cu atat mai dicila cu cat imperiul cuprindea
jumatate din Europa , cu o multutudine de civiliza=i si tradi=i construc=ve , nu era deloc
simplu de raspuns la ce e de facut cand tb sa protejezi un mon e ca el se aa in
Transilvania , Croa=a , Gali=a etc .

Rigel scrie aceasta carte . ??? care este astazi cons una din lucrarile de capatai pt denirea
monumentului istoric , astzi o consideram foarte valabila . In primul rand descopera faptul
ca exista o diferenta nu numia de cuvinte ci si semna=ca intre monument si monument
istoric . El arata ca in =mp ce monumentul se refera la ceva ce este din start incarcat cu o
valoare de rememorare , e vorba de acea valoare pe are o descoperise si Ruskin Columna
lui Traian care a fost ridicata cu ocazia victoriei lui Traian , in cazul monumentului istoric
suntem in situa=a unei structuri arhitecturale care a fost ridicata pentru a folosi drept
resedinta/locuinta/biserica/for=ca=e s.a. si care printr-un proces ce s-a desfasurat in =mp
s-a incarcat cu valori de rememorare , lucru care o diferen=aza de monumentul pur . Deci
exista monumentul care a fost cladit pentru a spune un anumit lucru , pt a se referi la un
animit mom , personalitate si mon ist care este o str arhitecturala care nu are aceasta
ambi=e la mom creeri sale , nu proiectam monumete istorice , dar care in =mp au ajuns la
noi cu niste val de rememorare care nu au stat in inten=a proiectantului , beneciarului ,
nantatorului . Asadar , existe monumente inten=onale si monumente neinten=onale .

El descopera insa ca in familia mare a mon ist sunt incluse si mon inten=onale pt ca dincolo
de ceea ce a dorit de la bun inceput sa e spus prin ridicarea de exemplu , Columnei lui
Traian , in tp s-a incarcat si cu alte senica=i decat cea dorita ini=ala prima str care este
protejata ca un mom ist .

Daca trebuie sa ne preocupam cu ingrijirea mon , at putem observa ca atat tp cat vor exista
cei carora semnica=a din monument li se adreseaza , ei se vor ocupa de ingrijirea acestor
structure * mon funerare , ne ingrijim de monumentele funere ale familiei , la momentul la
care nu mai exista descenden= , at incep sa se vada faptul ca aceste monumente nu mai
sunt ingrijite . Spre deosebire de aceasta situa=e par=culara a monumentelor , monumentul
istoric nu creeaza o par=culara rela=e cu un anumit grup asJel incat sa se poata vb despre
responsabilitatea lui pt conservarea si starea mon ist . R spune ca , de aceea legea pe care
tb sa o propunem , sist pe care tb sa il imaginam trebuie sa se adreseze mon ist si nu mon .
Pt cam on ist sunt prin natura semnica=ilor lor , comnuica cu intreaga popula=e ,
colec=vitate si rolul unei legi este sa reglementeze rela=a dintre aceaste comunitate si mon
ist .

R este cel care descopera aceasta diferenta monument incarcat cu semnica=e aprioric,
mon ist o str a carei semnicare se realizeaza a posterioric .

Mai apoi , el pleaca de le ideea ca intr-o disputa cu privire la ce si cum tb intervenit asupra
unui mon ist , essen=al este de a privi mon ist nu numai ca o en=tate tehnica , nu e doar o
construc=ve , un par=u cu o existent zica , el arata ca societatea isi deneste mon ist .
Depinde de momentul , de genera=e , de val pe care noi le impartasim daca vedem intr-o
casa doar o constr frumoasa sau daca vedem in ea un mon ist . Rigel descopera ca defapt
exista o corespondenta intre ceea ce noi consideram valoros si valorile care sunt existe
cuprinse in str zica a mon ist . Sunt perioade in care, lucruri care noua astazi ni se par
valoroase , au fost considerate respingatoare ; barocul la un moment dat fost considerat
ceva oribil . Aceasta situa=e arata ca exista o rela=vitate in sensul rela=ei care trebuie sa
existe intre ceea ce consideram valoris si ceea ce vedem in jurul nostrum.

Pentru ca sa s=m cum trebuie sa restauram , trebuie sa analizam aceste valori pt ca a

restaura inseamna , defapt , a intervene , a salva , a conserva , sau a reface intr-oforma
valori ascunse sau pierdute . Esenta pb este valoarea . El incepe sa analizeze si sa deneasca
valorile monumentale din ce familii , ce =puri de valori sunt cons=tuite mon . *zidul
berlinului = monument astazi , in 1961 era un zid pe care trebuia sa il aseze intre socialismul
victorios si capitalismul decadent , iar pt cei l-au sarit a fost un bluestem , pt noi astazi si
ramasitele sale este un monument .

R incearca sa descopera care sunt aceste valori . El descopera ca elemental central ,

fundamental pt a vb de mon il cons=tuie o val oarecare de rememorare fara ea nu se
poate vb de un monument . Constr tb sa ne spuna ceva despre trecut , daca nu , nu pot
spune ca este monument . O constr a lui Frank Ghery nu poate considerate monument
istoric numai pentru ca este o realizare , pt c nu con=ne aceasta val de rememorare

Al doile lucru pe care il constata este ca aceasta categorie a val de rememorare poate
compusa din cateva =puri de valori . Prima pe care o descopera , cel dintai care ii arata
impotanta , este valoarea de vechime , se cons=tuie la un mon ist prin acele semen material
care vb in fata privitorului despre existent in =mp a constr . sunt semnele care il dis=ng de
constr modern sau contemporane . ne asteptam at cand ne apropiem fata de un mon ist sa
sesizam prin anumite trasaturi ca este o constr nemoderna , const care a fost realizata cu
ceva tp inaine- imperfec=uni , uz\ura , pa=na.

O a doua val de rememorare este cea pe care R pe care o numeste val ist , cea care repr
rememorarea catre privitor a unor fapte , a unor date , informa=i legate de ist ediciului .

A treie val de rememorare este cea pe care o def ca ind val de rememorare inten=onala ,
acea incarcatura de mesaj care a fost pusa de la inceput , care vb despre un lucru prcis si
care este intotdeauna de gasit in monument (nu mon ist )

Fata de aceste 3 val , exista insa si anumite val pe care le def ca val de contemporaneitate ,
cele prin care mon ist exista pt noi si care defapt au fost garantul in =mp a existentei si
pastrarii mon . fara val de contempraneitate pe care genera=ile sa le perceput , mon
trecutului ar fost demolate . aceste val sunt cele de u=lizare si val de arta . Val de arta
care in opinia lui R se imparte in val de noutate si val arta rela=ve , cele 2 aspecte prin care
desi nu neaparat repr ceea ce noi preferam din pt de vdr ar=c=c . avem intelegere si placer
sa admriram si crea=i arh ale trecutului pe care nu neaparat le-m gasi de refacut, acceptam
ca val ar=s=ca si ceea ce a creat go=cul , barocul etc .

Daca ar numia descoperirea acestor val , lucr lui R ar fost doar teore=ca , numai ca R
arata ca pt a interveni correct asupra unui mon ist tb sa faci acele opera=uni care se
adreseaza in mod correct ecareia dintre aceste valori (rememorane / contemporaneitate)
pt ca valorile sunte cele care fac diferenta dintre o lucrare de restaurare si una de reparare .
Spune ca nu putem spune de la inceput cum tb sa intervenim asupra unui mon fara a-l
analiza si a vedea de exemplu ca zidul de incinta este imp pt valoarea de vechime (arata
uzura =mpului , semnul obuzelor de atac etc ) , nu putem spune cum intervenim inainte de a
vedea in galleria oglinzilor de la Versailles ca acolo este esenta valoarii de arta . El remarca
ca dicultatea in restaurare este in faptul ca deseori interven=ile cele mai corecte asupra
uneia dintre valorile monumentale pot sa nu e neaparat interven=a care tb sa e facuta in
raport cu alta valoare monumentala . Din pct de vedere al val de vechime tb sa lasam sa se
vada pa=na , e cea care comunica cu noi vechimea ediciului , din ptc de vedere al valorii de
arta nu ne-ar placea sa vedem in galleria oglinzilor fumul lumanarilor asezat pe picturile
plafoanelor . Tb sa evaluam ce este mai important intr-un anumit ediciu . La Versailles ,
este mai importanta val de arta .

CURS 4

Dupa Riegel , Europa trece prin primul Razboi Mondial , lucru care este important din
perspec=va faptului ca este pt prima data cand avem o importanta distrugere a part arh a
con=nentului europ .a mai existat razb de 20 de ani , jum sec 17 care a cuprins Europa , dar
at nu exista cons=inta faptului ca exista patrimoniu cultural . de data aceasta avem un razb
care se poarta in inima construita a europei si efectul distrugerilor mai ales cele de pe
frontal de vest ( s-a concre=zat in 4 ani de lupte pe teritoriul N Frantei , Belgiei si Ger ) , a
produs f mari distrugeri . distrugeri f imp pt orasele andrei incat dupa terminarea razb ,
decizia a fost una fara precedent pana in acel moment : de a reconstrui . multe orase au
trait distrugerile unor razboaie , dar in genere dupa trecerea razb , construc=ile noi
inlocuiau constr distruse . de data aceasta avem o sit cu totul nou , avem orase ca .. in belgia
sau ca in franta sau.. in andra care sunt distruse in marea majoritate a constr , centrelor
lor istorice . asazi daca mergem la Insbruc vom vedea o imensa constr palat de tesaturi a
orasului , primaria orasului , constr care la prima vedere credem ca dateaza inca din evul
mediu , ei bine ele sunt reconstruite . distrugerea oraselor aata pe linia acestui front a fost
atat de mare incat oamenii dupa mom pacii au cons ca viata lor nu mai poate sa se deruleze
fara reperele care le erau cunoscute si care le dadeau iden=tate , mai ales in zona andrei ,
cea a primei zone cu orase libere din Europa .

Aceasta experienta la o scara atat de vasta , combinata cu faptul ca razboiul a

generat si structuri poli=ce care avea ca scop sa faca imposibilia reizbucnirea unui nou
razboi . O asJel de structura a fost Liga Na=unilor , precursoarea ONU , org care si-a creat o
ramura care se chema Organiza=a de Cooperare Intelectuala , mai apoi Ins=tutul de
Cooperare Intelectuala , cu sediul la Paris , precursorul a UNESCO de astazi (pt educa=e ,
s=inta si cultura) .

Aceasta org organizeaza in 1931 la Athena , la invita=a guvernului , o mare

conferinta pe tema protejarii mon ist . Aceasta conferinta e realizata la mom si locul acela
pt ca era mom la care aproape ca se incheiase lucrarile de consolidare si restaurare de pe
acropola Athenei . Ansamblul de pe acropola Athenei a fost distrus in mare masura datorita
unei explozii a prafului de pusca ce fusese depozitat in interiorul Parthenonului de catre
turci si un =r a aprins aceasta materie explozibila . Existau si o serie de distrugeri generate
de =mp , existau problem legate de stabilitatea stancilor . Guv grec dupa primul razb mond
prganizeaza o campanie de consolidare si restaurare condusa de Nicholaus . acesta
realizeaza consolidariile si restaurarile de pe Acropola Athenei folosind metalul si noul
material , care parea a rezolvarea tuturor problemelor , anume betonul armat si cimentul
Portland . in 1931 guv grec invita aceasta organiza=e sa sus=na aceasta conferinta pt a le si
arata ce au reusit sa faca .

Produsul acestei conf este o declara=ve ramasa de atunci in parohia ideilor despre
restaurare drept Carta de la Athena a rest din 1931. La 2 ani dupa acest moment , in 1933 ,
Congresul Interna=onal de Arhitectura Moderna , miscarea care a fost condusa de Le
Corbusier , =ne tot la Athena o Conferinta , care se lasa si acesta cu o Carta , dar care nu are
nimic de a face cu doc despre care bvb noi , ba dimpotriva , din perspec=va urbanismului ai
arh modern , Carta de la Athena din 1933 este chiar opusul a ceea ce spunea Carta
restaurarilor din 1931 .

Este de remarcat cap pt prima data , in mod coherent , avem opinii despre mon si
despre interven=a asupra lor , nu ca idei a unei pers , nu ca mesaj al unei scoli de restaurari ,
ci un mesaj tehnc , profesional care are aspectul unui consens in lumea specialis=lor in
restaurare . Este prima incercare de a da un instrument s=in=c valabil peste tot in ceea ce
priveste restaurarea monumentelor istorice .

Principalele puncte : o serie de lucruri care le recunoastrem a proven din gandirea

celor care s-au aplecat peste aceste aspect ( Camilo Boito , Alois Riegel ) . Vedem insa si
impactul pe care in acel moment nu era departe de razb care a trauma=zat spirirul
European si vedem o serie de aplecari catre sensul social al mon si scopul social al protearii
acestora . Carta de la Athena este un document care propavaduieste , asa cum Camilo Boito
arata , o con=nuitate , o situa= in care protejarea monumentelor este vazuta ca o
combina=e intre conservare , consolidare si restaurare . Pt prima data vb despre nevoia
ingrijirii permanente a part cultural , idee preluata de la Ruskin , dar care de data asta este
exprimata si din pct de vdr opera=onal aratat ca statele sunt datoare sa prevada mijloacele
administra=ve si nanciare pt ca aceasta intre=nere sa se poata realiza . Este doc in care pt
prima data se accepta la niv mondial iodeea ca etapele din existent unui ediciu au drept de
existent si dupa restaurare , ca este un lucru f important pt ca la acel moment reexele
gandirii lui Viollet le Duc si a scolii sale erau puternice . Etapele trebuie sa e pastrate at
cand e vb despre o interven=e . Se vb pt prima data e rolul social al monumentelor , de
u=lizarea lor , de posibilitatea impunerii unor restric=i proprietarului de monument istoric in
virtutea faptului cam on este imp nu numia pt proprietar dar sip t colec=vitate . este un doc
in care se face o mare propaganda folosirii tehnicilor modern de consolidare (mai ales ca
oamenilor li se aratase la Athena de catre Nicholaus capacita=le , virtu=le consolidarilor cu
metal si beton armat ) sip area ca pb de aceasta factura au fost indepartate odata cu
folosirea celor 2 materiale . Este pt prima data cand se vorbeste de cooperarea
interna=onala in protejarea monumentelor .

*Efetul trecerii tp asupra restaurarii de la Athena dezasrtuos , ceea cela 1931 s-a
dovedit a un cosmar , metalul folosit a produs suri si crapaturi ale pietrei prin ruginirea sa
si maririi volumului . betonul a fact ca din cauza diferentei de temperature si de umiditate ,
piatra sa aiba f mult de suferit . Astazi se lucreaza cu alte metale , de =p =tan

Op=mismul din 1931 cu privire la succesul pe care o putea avea tehnica moderna in
consolidare nu a fost pana la urma conrmat de realitate . Nu pt ca tehincile moderne nu ar
capabile sa rezolve anumite problem ci pt faptul ca at cand fol o metoda moderna tb sa o
fac dup ace am testat tehnica , nu testam pe oameni medicamente , o facem intai pe
animale . In 1931 nimeni nu s=a cum se va comporta in tp betonul armat sau cimentul
portland .

E o confuzie frecventa intre 1931, 1933 . Un exemplu in ceea ce proveste part , misc
mod privea orasul dintr-o persp sociala si igienista . avem ideile lui Le Corbusier
materializate in planul B pt paris din 1926 in care orasul era vazuta ca o vasta campie pe
care se ridicau construc=i de 30 de etaje , asezate spa=al pe un fel de campie cu gazon ,
intre care mergeau sosele , autostrazi si ici-colo cateva din mon parisului pastrate doar in
virtutea caracterului de capodopera si de exemplu excep=onal .

Miscarea moderna nu recunostea in patrimonial construit decat , cel mult , proba de

maiestriei a constr . Acest part tb pastrat , luate si =nute doar acele capete de serie , cel mai
bun rezultat al unui anumit program , al unei anumite tehnici de constr :trebuie alese cu
grija ceea ce trebuie pastrat .

Promotorul acestei idei , Le Corbusier , indragos=t de perspec=va pe care o dadea

urbanismu , existent automibilului , in 1943 in Parisul ocupat isi schimba total aceasta
perspec=va , urmare a faptului ca in 1943 , in plin razboi , nu exista benzina in Paris . Toata
benzina era fol de armata germana si foarte pu=ne masini existau care mergeau cu un fel de
gaz . Atunci , intr-una din zile le Corbusier face o plimbare pe care o descrie intr-unul din
ziarele epocii , si remarca bucuria pe care i-o da o asJel de plimbare in admira=a
construc=ilor .

*forul imperial al lui TRaian din Roma

Anii 30 in Italia sunt marca= in pct de vdr pol de gura lui Musolini . Incepe o
campanie de cercetare arheologica a centrului Romei si de de.. a construc=ilor imperial ale
an=chita=i pt ca visul lui pol se scala pe aceasta idee a recuperarii mare=ei imperiului
roman . Protand de aceasta ocazie , apare si un interes professional pt zona asta
patrimoniala sip t prob legate de restaurare si de punere in valoare a mon . apar Gustavo
Gi .. fauritorul facula=i de arh din Roma si Cezare Brandi , primul director al unei structure -
ins=tutul central de restaurare , exista si astazi cu aceeasi denumire .

Cezare Brandi a generat o serie de norme , medote , aportari asupra restaurarii pe

care le-a sintetoizat intr-o lurare Theoria restaurarii . Se gaseste tradusa in limba romana .
Este cumva ul=mul par pe care un specialist il face si care ramane inaintea unui moment in
care normele , deontologia restaurarii se vor concre=za intr-o carte numita Carta de la
Vene=a . Per linia celor care au gandit ce este , c ear trebui sa e restaurarea , Brandi este
ultumul din aceasta linie care adduce o contribu=e importanta teoriei rest .

Viollet le Duc spunea ca termenul , ca si con=nutul, sunt amandoua moderne , este

o modalitate care poate sa conduca la realizarea unui obiect care poate sa existat
niciodata . Brandi spune ca a vorbi despre restaurare inseamna a ne referi la o modalitate
de intevren?e umana specica ac?unii noastre asupra operelor de arta . El arata dis=nc=a
care exista intre reabilitare , reparare si restaurare . Asa dupa cum Riegel incepea prin a
arata care este dis=nc=a dintre monument si monument istoric , Brandi spune in jurul
nostru sunt o sumedenie de obiecte care au diverse u=lizari , cu diverse scopuri ; atunci
cand unele sau altele dintre ele nu mai pot servi scopului pt care au fost create , le reparam ,
le reabilitam , dar restauram exclusiv ceea ce pt noi nu este doar un obiect , ci doar ce face
parte din lumea artei .

El arata ca sunt construc=i sau obiecte pe care desi le folosim in mod curent in buna
masura datorita calita=lor lor , pe care noi le plasma in zona artei printr-un mechanism
cons=ent , subiec=v . El spuen ca atunci cand vorbim depsre restaurare inseamna

1. Recunoastem ca interven=a noastra se face asupra unui obiect aat in lumea

artei ; in clipa in care restauram o casa , ii dam o calitate si alta de a
resedinta cuiva , o privim dintr-o persp ar=s=ca

2. Daca ne referim la interven=a de restaurare inseamna ca sesizm ca exista un

menaj intre materiale (zidarie , decora=e , mortar ) din perspec=va
substantei ; ac=onam pe de-o pasrte asupra materialului , dar o facem pt
ca suntem cons=en= de faptul ca obiectul nu este doar material , el are o
dimensiune este=ca , are niste mesaje si semnica=i
 3. Aceasta ac=une asupra acestui obiect pe care il consideram de arta e
deoarece pt ca aceste mesaje si semnica=i de care suntem cons=en= sa
le putem transmite mai departe . De aceea el intr-o formula mai
academica spune ca este momentul metodologic al recunoasterii operei
de arta , recunoastem ca nu avem o casa ci din pct de vrd esthe=c exista
niste valori ; dubla sa polaritate este=ca si istorica el spune ca e un ob de
arat dar care nu este produs acum , nu vom restaura o opera de arta
proaspat produsa ; o facem pt ca aceste val sa se poata transmite catre
viitor

Din aceasta deni=e academica , el extrage cateva principii:

1.In restaurare noi ne adresam exclusiv materiei , substantei . ne adresam par=i

material , intervenim asupra zidariei , nu intervenim asupra ideii , nu restauram mesajul cu
care a fost inzestrata construc=a sau monumental

2. rest vizeaza ob=nerea la nalul rest a unei unita= poten=ale a operei de arta de
arh . at cand ne propunem sa rest un ediciu vom proiecta o interven=a care va realiza o
reunicare a par=lor acestor edicii . In ceea ce inseamna unitatea poten=ala a operei de
arta , Brandi pleaca de la ideea ca at cand avem de-a face cu o opera de arta , construc=i ,
biserici , noi percepem ecare din buca=le care alcatuies zic construc=a ca buca= ale unui
intreg .

Fiecare dintre par=le operei de arata con=ne in ea si samburele intregului

observa=a pe care o face Brandi => nu putem sa restauram decat ceea ce are consistenta
unei opera de arta pt ca in esenta a restaura inseamna a avea mai pu=ne piese decat in
trecut , inseamna ca din 60% putem ajunge la 100% . Acest lucru este posibil doar daca acei
60 % comunica cum arata construc=a atunci cand era intreaga . Daca cei 60 % nu ar putea
vb despre cei 40 % , daca nu am s= sa vedem , nu am putea face niciodata nici o restaurare .

Atrage aten=a asupra faptului ar=s=c si istoric in aceasta opera=une pt ca avand 60

% este f usor ca ceea ce noi spunem despre diferenta de 40 % e sa nu e din punct de
vedere ar=s=c ceea ce era , e din pct de vdr istoric sa nu arate cum a evoluat in tp
construc=a . el pastreaza aceasta idee pe care o arata pt prima data Camilo Bonito , si
anume ca trecere in =mp , pa=na este parte de ist a edicului , chiar daca pare ca mananca
din material ediciului .

*o coloana din templul lui zeus care a cazut, mosaic idendicare a operei de arta .
daca astazi am gasi doar baza si capitelul am putea sa restauram coloana in intregime pt ca
baza si capitelul con=n toata informa=a de care am nevoie . exista o logica a frumuse=i
coloanei , dezvoltata in ordinal grecesc de arhitectura

Ceea ce remarca brandi este ca in restaurare trebuie deni=v respinsa analogia pt

ca ,spune el, atata tp cat acceptam ca ceea ce rest este o opera de arta , acceptam ca
genereaza ob unice , nu putem sa tragem concluzii dintr-o piesa oarecare pt a o muta la
rest . putem sa avem rept a lui venus cu maini , dar nu putem trage nici o concluzie pt venus
din milo ; numeni nu isi va propune vreodata sa restaureze venus din milo . sunt sit in care
putem sa restauram un ediciu pornind de la date luate de la un alt ediciu , dar in genere ,
analogia , ca daca o bis din sec 15 are o turla de anumita dimensiune , nu la toate se
intampla asa => fals este=c .

I .Brandi ,si dupa Brandi to= cei care restaureaza ,folosesc termenul de integrare pt a
vb despre ceva ce noi arh spunem reintregire . E vb de sit in care avem o parte din opera de
arta pierduta , nu mai eista . B spune ca rest urmareste restabilirea unei unita= poten=ale ,
formale , o reintregire a formei , nu e vb de unitatea s=lis=ca de care vb V l D ci de
inchiderea formei . Brandi spune tb ca interven=a de integrare sa foloseasca suges=ile gasite
in fragmentele existente . Ceea ce Cb spunea marcarea interven=ilor prin o simplicare a
modelaturii , decora=ei , C B aratand ca aceasta marcare a interven=ei in integrare ,
reintregirilor , tb sa e f greu sesizabila de la departare in tp ce din apropiere sa poata
obs .

*arcul lui =tus , restaurarea lui valadie , in care f correct , v asta face . de la
departare , piesa este vazuta ca o piesa arh completa : are cele 2 baze , arcul si arhitrava .
cand ne aporpiem constatam lucrarea de reintregire a lui Vladier materialul nou ,
modelatura .

II . B sesizeaza ca exista 2 straturi : stratul vizibil si substratul aat dedesupt , cel care
ofera consistenta obiectului . Daca exercita un principiu f clar in ceea ce poriveste
reintegrarea acestui strat , exista o mai mare libertate in a propune diverse rezolvari la
substrat , atunci cand reintregim o construc=ve putem sa avem o mai mare libertate in a
stabili ceea ce este invizibil , deasupra careia va sta o forma oarecare de decora=e .

III. Prudenta , gandirea in perspec=va at cand faci o rest . Orice interven=e de rest nu
trebuie sa impiedice ci dimpotriva , sa inlesneasca viitoare interven=i . o rest reversibila ca
tehnica este preferabila iunei rest care nu erste reversibila . E posibil ca informa=a care a
stat la baza restaurarii , in =mp , sa e completata de alte inf , sau sa se dovedeasca falsa .
Brandi spune in conceperea modalita=i de interven=e tb sa intotdeauna ca daca tu es= in
situa=a in care trebuie sa restaurezi , cu siguranta nu vei ul=mul . Ceva ce a avut un
process de degradare , in tp va preluat . Tb gandit ca ceea ce faci sa poata la un mom dat
desfacut .

Pb restaurarii ruinelor avem de-a face in anii 30 cu mari san=ere arheologice si

desigur ca din pct de vdr poli=c , Musolini si cei care il sus=neau din persp ac=unii
administra=ve in domeniul part , erau tenta= sa mearga pe calea unei recons=tuiri plecand
de la ruinele descoperite ,sa ajunga la recons=tuirea construc=ilor pt ca poli=c era f
avantajoc . In acest climat , Brandi arata ca rest ruinelor tb sa se limiteze la ac=uni de
conservare sau de anas=loza . Ruinele con=n foarte pu=ne informa=i , material al operei de
arata a.i. sa outem ajunge la o unitate formala a obiectului prin restaurare . acea zona
nedocumentata , necunoscuta , dintre ruina si ceea ce a fost candva constr , ne duce in zona
falsului istoric sau esthe=c . Opera de arta ne spune cu ecare par=cica despre intreg , dar
exista si o limita de la care daca am mult prea pu=n din opera , nu mai pot sa recons=tui un
intreg .

Adaugirile daca pastrarea adaugirilor este un lucru mai degraba resc intr-o rest ,
eliminarea adaugirilor pe care constr le-a capatat tb intotdeauna foarte fundamentata .
exista etape care au produs adaugiri , at cand spun ca o parte din ele tb sa le demolez pt a
lasa nucleul , acest lucru tb bine fundamentat pt ca in fond adaugirile sunt par= ale
existentei istorice a ediciului . A pastra adaugirile este preferabil , daca nu am mo=v f
intemeiate sa nu .

CURS 5
bis de la dealul frumos ?????-tema de atelier , explica=i

Biserica , incinta turnuri si bas=oane si ziduri de incinte si un camin cultural. In

afara de cetate , sunt 2 alte cladiri in dir rel cu cetatea - casa parohiala (mon ist , constr a
barocului rural) si sc saseasca . loc a fost fondata de colonis=i sasi . la mij sec 12 regii
ungariei apar colonis=i . doc ne spune ca in 1374 despre existent acestei localita= care a
purtat mai multe denumiri , mai mult sau mai pu=n apropiate de denimirea existent az - si
maghiara . constr bis for=cate , cercetatorii ist spun ca prima constr a uni lacas de cult sa
i datat dinainte de prima invazie din 1241 , ceea ce vedem azi ind dezvoltari ale unei
structure care a fost realizata dupa 1241 . aceasta invazie tatara din 1241 care a reusit sa
distruga cam tot ceea ce au ridicat colinis=i a aratat nevoia unei for=cari a localita=lor ,
incepand prima data cu prncipalele constr bisericile . asJel incat vazand ca o aparare cu
palisade de lemn , nuiele nu este deloc buna avem de a face nu numia in dealul frumos , cu
bis ridicate , for=cate , intai prin realizarea unei for=ca=i de jur imprejur , apoi chiar prin
for=carea in sine a bisericii . sunt peste 500 localita= de colonizare din care sunt peste cca
250 de cata= , bis , inca ramase in buna masura si astazi .

Bis de la dealul frumos are cateva par=cularita= : biserica ce isi arata inca o faza
bazilicala , o str cu nava principla si colaterala , in care prima are o inal=me mai mare decat
ce-a de-a doua , o bis ce dincolo de aceasta str baziliocala are 2 turnuri (unul pe E , altul pe
V) a.i. dn mul=tudnea de loc , putem spunem cad oar 59 au bis realizate dupa sist bazilicat ,
vreo 10-11 au bis care au o inchiiere in partea de e intr-o forma rectangulara , si numai 4 bis
care au aceasta trasatura a unei bis ce incepe si se incheie u un turn de aparare .

Din interior se observa ca ini=al a fost o str romanica de =p balizical ceea ce se vede
pe intradosul bazulicii are rol decora=ve , se obs nervurile s=lului go=c , dar este o expresie
a modei si no o expresie structural , vedem legatura dintre nava principal si colaterala prin
arcade si inca si astazi , chiar daca a existat o transformare ce a ridicat navele laterale pt a
ajunge la inal=mea celei principale , se poate sesiza aceasta formula ini=ala bazilicala .

Altarul este un spa=u in plan patrat ,se observa galriile ce au fost asezate la un mom
dat in mom ridicarii colateralelor biserica hala . localitate aapare pe har=le europene la
1567 .la un mom dat , in sec 15 , popula=a ajunsese spre 1000 de locuitori , ceea ca a fortat
marirea bisericii ; au contat si factori externi precum nevoia de aparare si apari=a unor noi
sisteme de construc=ve .

Turnul de vest este un turn clopotnita si apare ca o formula de inbunata=re a

defensive . in genere , in aceste localita= , procesula fost Acela de for=care a acestui pct
important nu numai de natura simbolica , dar era si locul in care oamenii isi aduceau averile
in caz de razboi . procesul incepe cu edicarea unei incinte si cont cu for=carea bisericii .
clopotnita de pe latura de v este realizata prin zidirea din interior a zonei navei
principale . ?????????????????????

CURS 6

Principiile contemporane de restaurare , carta de la vene=a

 Setul de princ contempornae sunt cuprinse in Carta de la Vene;a , sau
in Carta Interna=onal a conservarii si restaurarii mon ist . in sec 20 , incepand cu imediat
terminarea primului razb mon s-a incercaat sa se stabileasca uns et de principii care sa
guverneze restaurarea , care sa e unanim acceptate . In 1931 un asJel de set de principia
a fost compus si a realizat declara=a de la Athena din 1931 , cunoscut si drept Carta de la
Athena a rest .

impactul acestui don nu a fost f mare pt ca imediat , Europa a intrat in cel de-al doile
rm , exista inca de la jumatatea deceniului 4 o stare conictuala care facea pu=n probabila
raspandirea unor principii de ac=une culturala .

A venit al Doilea Razboi Mondial si odata cu acesta s-au repetat distrugerile , ba chiar
mai mult , din Primul Razboi Mondial . Lafel ca si dupa primul razboi , at cand in 1945 europa
a cunoscut din nou pacea , o serie intreaga a unei largi par= a patrimoniului cultural al
europenilor s-a vazut a fost distruse . intr-o serie de locuri , orase ale europei (cracovia )
oamenii au hotarat cat tb sa reconstruiasca ,asa dupa cum a existat un program de
reconstruire a europei nanat in buna masura prin acel program Marchall nantare
americana , in cadrul aces= act de reconstr s-a pus in e cat si in v pb reconstruc=i ,
reconsituirii unor simboluri iden=tare , unor constr , a unor spa=i urbane de cea mai mare
important a pt specicul cultural al colec=vita=lor si al popoarelor europene .

Dupa al 2lea rm avem aceasta par=cularitate de ordin oli=c : Europa este impar=ta in
doua din pct de vdr pol si ideologic , Europa de vest unde se implementeaza acest plan
Marchall , si statele es=ce sunt sub comanta Moscovei , in care reconstr postbelica si
reconstr economica a fost de inspira=a sovie=ca . atat in tarile de e siVarsovia , racovia ,
orasele din Polonia , da si in V avem de-a face cu un san=er deosebit de reconstr si
recons=t a mon ist sau a spa=ilor urbane ist . aceasta vasta experienta a suscitat niste pb
metodolocice . inainte de al 2lea rm , specialist precum brandi spuneau ca nu este jus=cata
o recos=tuire in integralitate atunci cand toata materia istorica s-a pierdut . pe de alta
parte , la sc anilor 50 apar o serie de noi experiente legate de o campanie interna=onala de
salvare a a mon nubiene ( pe valea nilului in egipt ) .

Egipt , dupa na=onalizarea canalului desuez decide sa realizeze o serie de lucrari de

amenajare hidrotehnica , sa constr un baraj care sa regleze ciclul transi=onal al indunda=ilor
sis a dea energie barajul de la aslan . era o lucrare de inspira=e sovie=ca , cu o nantare
puternica din partea soie=cilor , dar a ridicat problema monumentelor aate in teritoriul
care urma sa e inundat . se cere spirijin comunita=i interna=onale pt salvarea acelor
monumente . un vast program de colectare de conturi si apoi de asistenta tehnica s san=er ,
cu sprijin interna=onal este realizata de UNESCO la sf anilor 50 , inceputul anilor 60 . Urmare
a acestui program , o sumedenie de temple , cel al lui Ramses al 2lea , sun reconstruite si
reamplasate pe cote mai inale , despura niv apelor barajului .

Acest vast program interna=onal aduce in discu=e problema- exista oare

posibilitatea de a conveni pe plan mondial asupra unor principii care sa e unanim
acceptate in ceea ce priveste restaurarea mon ist ? exista u=in mod real un fundament al
rest oriunde unde s-ar intampla ele ?

Pb este pus ape tapet la Vene=a , mai 1964 , cea de-a doua reuniure a tehnicienilor si
arhitec=lor de restaurare . Este remarcat ca este un congres interna=onal intradevar deschis
pe plan mondial pt ca par=cipa atat din estul europei , vestul europei , sua(v in sesn poli=c) .
este poate unul dintr primele mom in care dupa declansarea razboiului , estul si vestul se
intalnesc sa puna bazele unei lucrari commune . in 1963 , a fost o asJel de intalnire cand
rusii si americanii au decis sa nu mai faca experienta cu arma nucleara in atmosfera pt ca au
constatat ca creeaza o oroaore interna=nala . este probabil ca reuniunea din 1964 se reia un
dialog intre 2 par= ale lumii .

La aceasta reuniune , din partea romaine a fost grigore ionescu , gheorghe cunischii ,
au fost comunicari , prezentari , un grup de lucru a fost insarcinat sa prezinte un cadru
norma=v al restarailor . aces=a prezinta un set de 16 ar=cole care este adoptat in
cvasiunanimitate pt ca au existat 2 ab=neri din partea americanilor si rept din acel moment
singurul document unanim acceptat care guverneaza principiile restaurarii .

Din 1965 pana astazi in cateva randuri s-a pus pb daca aceste 16 art sunt inca
valabile in totalitatea lor , daca mai poate adaugat / scos ceva . de ecare data concl a fost
ca fata de consensul care l-au intrunit cele 16 art , toate propunerile nu au intocmit un asJel
de consesn . avem o carta a restaurarilor cu aceste 16 art pt ca este vb de un document care
a fost acceptat in unanimitate de specialist din intreaga lume .

Acest set de propozi=i este inca valabil nu pt ca este o dogma sau o biblie care nu
poate pusa in calcul . Rezultatul dezbaterilor a fost acela ca prin ceea ce carta proclama in
preambul cele 16 art sunt intoteauna de aplicat in func=e , in rela=e , adaptate contextului
cultural al locului in care se gaseste monumental , aceasta adaptabilitatea a principiului la
sensului pe care in ecare loc il capata mon ist (riegel spune aca noi suntem cei care vedem
valori in mon ist , mon ist nu sunt create de la inceput inzestrate ) ; aceasta rezistenta in tp
este datorata acestei adaptari normei la sensul pe care rest si mon ist il capata in ecare
cultura si civiliza=ei . este esen=al ca princ ce ghideaza protejarea si restaurarea sa e
stabilite si agreate pe plan interna=onal , dar , ecare tara ind responsabila de aplicarea
acestora in contextual proriei culturi si tradi=i .

*in Romania au fpst recons=tuite o serie de turle , de la bis de sat , la mari

cladiri episcopale mitropolii . at cand arh restaurator a realizat reconst turlei ,a avut
la indemana o inf rela=ve saraca . a avut la disp picture care infa=sa c=torul cu
modelul bis din care se vedea existent turlei si inf care i-o dadea sec=une abazei
turlei , aate in pod care in urma cutremului . inal=mea turlei , cat era raportul bazei
cu inal=mea nu era o inf care putea extrasa din pictura care nu era un relevei si
care mai degraba arata topologic rel dintre ob arhitecturale .

restauratorii din romania au mers pe calea recons=tuirii turlelor ,d esi

inal=me pe car eo propuneau era in sensul cartei de la vene=a doar o ipoteza , nu
 era ceva documentat , obiec=v ; Carta de la Vene=a spune ca restaurarea trebuie sa
se opreasca acolo und incepe ipoteza tb sa ramanem in spectrul obiec=vului ,
documentatului .

Oare ce au facut Stefan Bals este de condamnat ? daca analizam care este rolul turlei
in raport cu biserica , turla de pe naos , sub aceasta se desef ritualul religios de cea mai mare
importanta . se observa ca in peisajul rural ca accentul ver=cal al turlei da sens simbolis=cii
si iden=ta=i satului romanesc .

O biserica ca are diculta= in a-si duce la bun sf misiunea va o bis ce de indata ce oamenii
vor avea mijloacele sa inalte alta o vor face si vor neglija vechea constr . in aceasta balanta
nu au gresit atat t cat au avut grija sa arate care este mat authen=c si unde este interven=a
lor.

ART 1 DEFINITII
Def mon ist , cea care ramane cea pe care o acceptam si astazi si daca o parcurgem
conceptul de mon ist acopera nu numai opera arhitecturala izolata , dar si ansamblul rural
sau urban in care se gaseste marturia unei civiliza?i constatam ca defapt deni=a valorica
ceeace spunea Riegel este essen=al pt un obiect e ca el sa con=na o valoare de
rememorare , marturia inseamna rememorare . Def are aceasta principal caracteris=ca de
obiect architectural care poate mai mare , mai mic , intr-un sit rural , urban , singur dar
care vb despre ceva . Dincolo de func=unea pe care o indeplineste , uneori in totala lipsa de
leg cu ceea ce face pt noi astazi , este marturia a ceea ce a fost .

Def nu poate decat sa ne dea exemple , ce poate sa e aceasta marturie : a ceva ce a

durat f mult si s-a asezat pe un teritoriu f mare

* Egipt , platoul Gizez cu Piramidele = repr civ egipteana , chiar daca Snxul au fpst
ridicate intr-o anumita perioada a acestei civiliza=i ; * in Nordul Moldovei , at bisericile cum
este Voronetul rememoreaza pt noi despre o anumita etapa , domnia lui Stefan cel Mare ,
despre arh din per resp , a urmasilor sai imediat dupa ei Petru Rares

marturia unui precis eveniment , a unui lucru care s-a intamplat intr-un anumit loc ,
la o anumita data

*Coloana fara de sfarsit a lui Brancusi , Ansambul Eroilor care a fost ridicat pentru a
comemora Batalia de pe Jiu din Primul Razboi Mondial . So=a primului min de at i-a
comandat si a pla=t cu fondurile unei asocia=i de caritate a femeilor liberale acest
ansamblul , nu statul roman . Brancusi prin ansamblul care porneste de la masa tacerii
poarta sarutului coloana vb despre sacricul ostasilor romani

*vizita Papei , a Reginei Victoria

 Aceasta def are un nucleu fundamental -MARTURIA si o serie de calica=ve care =n
de ce este rememorat , dar in partea a doua se subliniaza ca sunt mai multe construc=i mai
degraba modeste decat capodopera ce formeaza stocul actual a par=moniului .

*Moara din Bruges , un oras cu palate , lucrari care pot catalogate capodopera .
construc=a acestei mori nu ar spune nimic din pct de vdr ar=s=c , dar este una din pu=nele
care faceau in secolele 15 si incep 16 , defapt boga=a orasului Bruges . el si-a creat palatele
at cand canalul care lega orasul de Marea Nordului aducea la Bruges nave incarcate cu
cereal care erau procesate in aceste mori . la un mom dat acest canal a colmatat , a devenit
nisipos , navele nu au mai venit , morile au incetat sa mai macine , au fost demolate , din
acel moment si-a pierdut suprema=a in favoarea Amsterdamului . intr-un fel aceasta
saracie brusca dupa o perioada de inorire economica a carei marturie este moara , face ca
noi astazi sa-I putem vedea frumuse=le pt ca dup ace au ridicat aceste palate nu au mai avut
bani sa le inlocuiasca cu noi constr.Moara b depsre atapa in care s-a acumulat boga=a

ART 2 CONSERVARE SI RESTAURARE

Art 2 incearca cumva sa plaseze act de conservare si rest in spectrul act umane ale
sec 20 insistand asupra faptului ca a conserva si restaura nu reprezinta un apel neaparat la
tehnicile trecutului , ca defapt in aceste ac=vita= este de dorit sa e aplicate cele mai
importante si noi cuceriri ale s=intei si tehnicii daca ele servesc la protejarea patr .

Prac=ca a aratat ca in afara constr special (inalte si poduri ) , locul unde the cele mai
avansate sun fol in constr este conservarea si rest mon ist . * stabilizarea Turnului din
Pisa,c*uratarea cu laser a obiectelor de patrimoniu cultural a sculpturilor de pe fadate ,
*scanarea 3d ,

Ideea restauratorului ca in profesorului in varsta care s=e f bine ce a facut alt arh
este departe de adevar . Restauratorii cei mai import sunt cei care s=u sa fol s=inta si
tehnica contemporana

*curatarea unui portal la Notre Dame cu laser , cataplasme

*fatada din Bruxelle sus?nuta de o structura metalica spectaculoasa pt ca in interior

sa se poata lucre

Art 2 spune nu numai ca avem de-a face cu o ac=vitate care face apel la s=inta si
tehnica contemporana , dar , cumva , arata ca apelul la acestea sa e facut in scopul
protejarii patr arh . Vedem din ce in ce mai des , mai mult ca aceasta the contem etse fol nu
pt a proteja patr (Bruxelles , sprijiinirea fatadei , dar in ne , opera=unea nu este una de
protejare ). Val culturale ale unui obiect de arhitectura nu stau doar in fatada , a folosi the
contemp pt a maximize protul imobiliar nu este ceva in sensul ar=colului .
 ART 3-scopul restaurarii si conservarii
Spune intr-o singura fraza scopul cns si rest este de a proteja atat ca opera de arta ,
cat si ca marturie ist . Dincolo de aceasta banalitate , art 3 este unul dintre cele mai
importante deoarece ne vorbeste despre scopul restaurarii . Se intervine pt a proteja niste
valori , art 3 artrage aten=a asupra faptului cam on ist este o stranie , par=culare combina=e
intre val istorica (de document , de rememorare , depsre ce s-a intamplat ) si val este=ce ,
ar=s=ce . Mon in buna masura ni se adreseaza celor mai educa= , celor care intelegem carei
per apar=ne constr dar si celor care sunt sensibili la val art. Cand intervenim asupra unui
mon sa nu uitam ca este compus din aceste 2 valori topite , amestecate, nu pot usor
despar=te . Asa cum spunea Riegel , tb sa ne adresam ecareia dintre aceste 2 val cu o
ac=une tehnica specica

*Galeria Oglinzilor de la Versailles, are o rezistenta exprimare a val este=cii . val de

este=ca face ca interven=a restauratorului sa e centrata pe reintregirea formelor care sa
faca posibila admirarea de catre vizitatori a acestora . la mom la care au inceput lucrarile ,
oglinzile isi pierduera stratul de argint , de oglindire , tavanele era afumat de la candelabra ,
pardoseala era cu lipsa de parchet ar i existat discu=a ca daca aceste semne ale trecerii tp
nu ar i tb respectate , daca nu ar fost jus=cat ca in locul in care lipsea o parte a
parchetului sa nu e inlocuita deoarece introduceam un lemn nous pre deosebire care avea
mai mult de 300 de ani , daca nu cumva plafonul afumat nu era o forma a pa=nei =mpului .
In acest loc valoarea ar=s=ca este mai importanta . Prin urmare , interven=a tb sa
favorizeze val de arta a locului , intr-o forma oarecare intr-o forma de defavorizare a val de
ist

*Termele de la Histria. Aici nimeni nu isi va pune problema sa recompuna incaperea ,

sa gaseasca care poate zugraveala plafonului si pere=lor pt a putea receptata val art .
Aici avem de-a face cu memoria ist pe care locul ne-o exprima , ne arata cum faceau romanii
baile , ce material foloseau si asta este ceea ce exprima acest monument .

ART 4 CONSERVARE
Pentru conservarea monumentelor este necesar ca ele sa e ingrijite
permanent .Este o idee pe care am intalnit-o pt prima data la Ruskin si Morris
intre=nerea inainte de restaurare . Se reia aceasta teza pt a sublinia ca primul lucru care
intra in categ interv de cons este aceasta intre=nere permanenta . O construc=ve istorica
neintre=nuta va avea un proces de degradare mai accelerat cu atat mai mult daca nu va
intre=nut . O construc=e care isi pierde la un mom dat o parte din jgheaburi si burlane in
scurt tp isi va degrada tencuiala , apoi o parte din zidarie , apoi apa inltrate in funda=e va
duce la distrugere .

*Domul din Main exemplu a modului in care in Germania exista o ac=vitate

con=nua de intre=nere a bis , catedrelai . Angaja= permanent , care vin in ecare zip t a
intre=ne constr catedralei . sunt cei care au grija sa repare , reface piesele de piatra
deteriorare de poluare . Defapt , deseori , constatam ca undeva exista o schema , un loc in
care se lucreaza ; acest lucru nu se termina niciodata .

ART 5 - UTILIZARE
Aduce in discu=e pb u=lizarii mon istorice : Conservarea mon este facilitata de
alocarea lor unor u?lizari sociale si contemporane . o as>el de u?lizare este de dorit , dar ea
nu trebuie sa modice dispunerea sau decora?a cladirii .

Avem intotdeauna o marja de acomodare intre arhitectura mon ist si func=unea

contemporana care este de dorit sa o capate . Atat funciunea cat si construc=a au un prag
de adaptabilitate una la cealalta . Construc=a monumentelor istorice rar nu poate sa e intr-
un fel modicata pt a serivi unei u=lizari , situa=e in care nu putem face vreo modicare ,
dupa cum sunt foarte rare situa=ile in care func=unea contemporana pe care dorim ca mon
s ao preia sa nu poate si ea adaptata localizarii in mon ist .

Limitele acestei adaptari dintre constr si funct : compozi=a , respecJul pt compozi=a

arhitecturala si respecJul pt decora=a cladirii . nu vom admite ca din considerente
func=onala o constr care e compusa dupa un principiu sa o marun=m a.i sa nu mai e
evidenta axialitatea , monumentalitatea ,numai pt ca func nu cere aceste elemente de
compozi=e . Desigur , nu vom accepta sa razuim decora=a int numai pt ca nu ne este
necesara .

O invatatura pe care ist o arata este ca ceea ce noi am primit din trecut cam on ist s-
a realizat pt ca pe parcursul acestor mon ist ele s-au putut adapta unor noi u=lizari . f pu=ne
constr s-au pastrat cu func=unea ini=ala .

* Pantheonul a rez dintre multele temple ale romei deoarece in 608 a fost tranf in
biserica ; nici o bis din forul roman nu a fost pastrata . in ideea folosirii au fost anumite
modicari , cand Bernini a realizat niste mici turle in stanga si dreapta (urechile de magar ale
lui Bernini )

*Castelul Ducilor de Flandra , construc=ve care a fost for=ca=e , resedinta , in tp rev

fr a fost cucerita de fr , a fost transf in puscarie si spital de campanie , apoi iun sec 19 sa e
fol tesatorie ; o serie intreaga de modicari s-au facut . azi acest castel este muzeu si
foloseste la manifestari culturale . O intreaga serie de u=lizari care au lasat urme pe
ediciu , dar fara de care azi numai o parte ar i fost in picioare

*car=er , la incep anilor 60 . era un ansamblu de constr realizare de femei vaduve ce

alegeau de buna voie sa isi petreaca restul vie=i intr-o formula pseudomonars=ca si aceste
car=ere astazi sunt unele dintre ele incluse in patr mondial . acest berlinaj era menit sa e
desintata la incep anilor 60 cand universitatea catolica a preluat acest ansamblu si l-a
transf in campus resedinte , laboratoare , bibioteci , centre de studiu .
 *intr-un oras din Ungaria , o moschee (Ungaria a fost cucerita de otomani ) , in chiar
centrul orasului . Dupa alungarea turcilor , sf sec 17 , moscheea nu a fost distrusa , este tranf
intr-un lacas de cult catholic .

*sinagoga din Sibiu

*viaduct din Paris , unde intreg viaduct a fost transformat intr-o promenade la
partea superioara , iar la partea inferioara in bu=curi de arta

* State Modern din Londra , acomodata intr-o central electrica (acest proiect cu
centre de inf turis=ca in bis care nu mai au enoriasi )

*Aba=a N.. din Luxemburg , locul in care a fost semnat tratatul de aderare la UE a
Romaniei si Bulgariei , o aba=e transformata in centru cultural care a fost puscarie in per
ocupa=ei naziste

ART 6 CADRUL INCONJURATOR MONUMENTELOR

Este important sa conservam monumentele istorice , dar este lafel de important ca
acolo unde ambientul lor exista , el sa e , lafel , conservat , Cadrul tradi=onal tb sa e
pastrat . rama in care se aa imagine , monumental istoric trebuie sa exista si ea .

Nici o constr noua , nici o demolare nu trebuie sa afecteze acest cadru tradi?onal ,
daca acest cadru trad exista . Asa cum in art 5 se spunea de adaptabilitate si de limitele in
care o func=une poate localizata intr-un mon ist pastrarea compozi=ei si a
ornamenta=ei int contemp in cadrul inconjurator trad e permis . Se poate constr langa
mon ist , tb controlata scara constr , rela=a de masa si de culoare intre constr noua sau golul
care se naste prin demolar si mon ist . in jurul mon ist tb sa existe un control asupra ceea ce
se intampla . deseori intelegem mon ist si datorita rela=ei pe care el o are cu mediul
inconjurator .

*Strazburg , catedrala este descoperita dupa accesul pe care il faci pe o strada

ingusta

*int in cadrul construit Bruges(constr noi inserate in tesutul tradi=onal) , Frankfurd

Studiul de impact visual : texture , culori , marimi ; casa in raport cu mon ist .

ART 7 RELATIA DINTRE MONUMENT SI LOCUL IN

CARE A FOST RIDICAT
Monumentul este inseparabil de locul pt care a fost proiectat , de locul in care a fost
constr . monumentele sunt facute sa ramana acolo at cand stabilim ca pt noi o anumita
cladire este important apt val culturala si o protejam cam on ist , in acelas tp spunem ca eat
b sa ramane in acelas loc .
 1964 este la pu=n tp dup ace cu eforturi deosebite , in egipt , o serie importanta de
mon sunt stramutate cu banii intyregii comunita= interna=onal . se punea problema ca daca
aceasta era o regula general valabila, de respectat intotdeauna , inseamna ca tot ceea ce s-a
facut pana din 55 la sfarsitul anilor 64 pana acum in egipt este de aruncat => art 7 spune ca
at cand considerente ce =n de singura posibilitate de a salva mon in fata unei amenintari de
neinlaturat , ca at pot sa il stramut .

*in calea avanselor , pe un teren instabil si e in pericol sa e dus la vale este

jus=cat sa stramut acel monument

Atr 7 in ul=ma parte sau jus=cat de un interes na=onal sau interna=onal de

importanta covarsitoare . era foarte greu in 1964 sa spui ca tot ceea ce s-a facut in Irak sau
Egipt nu este bine , in condi=ile in care aceste mon nu au fost stramutate pt ca venea peste
el un cataclism natural , ci datorita dorintei omului in locul respec=ve nilul urma sa creasca
cu ca=va metrii . de principiu ar trebui cumva uitat . este greu sa gases= sit in care interesul
nat si internat sa se manifeste obiec=v si nu prin act poli=cului anii in care Ceausescu
stramuta bisericile in spatele blocurilor de locuit .

*monumentele stamutate din Campania din 1964

 Curs 7

Cap 8
- este un narator care da o regula de comportament, in ceea ce priveste obiectele
structurale ,in ceea ce priveste decora=a monumentului istoric

Si regula este ca DECORATIA e ea structurala , nestructurala sau chiar de mobilier x ,ele

ind concepute o data cu monumentul trebuie sa ramana in cadrul acestuia.

Cu toate acestea ca si in art 7 si art 8 vb despre situa=i in care acesta regula are excep=i si
anume ca in sit de la ar=colul 7 evident ca excep=a este situa=a in care singura posibilitate
de a salva,de a pastra ,decora=a structurala,nestructurala de orice natura ar ea este
extragerea acesteia din cadrul monumentului istoric.

Caz celebrul : Erehteionul si Caria=da de la Erehteion .Dupa cum s=m una dintre ele
este in Anglia la Bri=sh Museum , dar chiar si pe Acropola originalele au fost de fapt
inlocuite cu copii.Originalele se gasesc in Muzeul Acropolei , deoarece poluarea Atenei este
atat de grava, incat marmura acestor Caria=de era intr-un proces de degradare atat de
avansat, incat a le =ne in con=nuare expuse ar insemnat o certa distrugere a acestora.

Art 8 spune : Exista o singura situa=e in care se jus=ca sa luam piese de decora=e ,piese de
sculptura sau alta forma de decora=e si sa o amplasam in alta parte decat in cadrul
monumentului,daca aceasta este singura cale de a le asigura protec=a , conservarea .

Avem suciente situa=i de acest gen si ele sunt celebre , pentru ca pe de-o parte
aceasta extragere si reamplasare le da o anumita celebritate , este o situa=e excep=onala si
in al doilea rand pentru ca in mod evident cu cat decora=a este mai importanta , mai
valoroasa, cu atat grija de a o conserva este si ea mai mare si in anumite situa=i aceasta
impune sa e protejata intr-un spa=u clima=zat , intr-un spa=u ferit de ac=unile nebenece
ale poluarii atmosferice.AsJel vom vorbi de cateva asJel de situa=i , este vorba de
sculpturile alate deseori pe exteriorul catedralelor , pe care le gasim astazi in muzeele
catedralelor ( Ex. caii de bronz ai Basilicii San Marco , care se gasesc de fapt expusi in
interior , si care au o copie ce se gaseste pe logia exterioara a Basilicii .Sunt niste sculpturi de
bronz din perioada an=chita=i clasice greces=.)

Art 9 este cel cu care incepe capitolul de restaurare.

Si este primul ar=col in care se incearca a se explicita ce este de fapt restaurarea. Pana la
art .9 si inclusiv art .8 de care am discutat , se vorbea de conservare. Pana la urma deseori
vorbim de san=ere de restaurare , al=i spun lucrare de conservare , unde este diferenta ? art
9 incearca sa transeze acesta limita intre restaurare si conservare,aratand ca scopul
restaurarii este acela de a revela , de a scoate la lumina,de a expune din nou, de a ne arata
valori care pana la aceasta interven=e intr-un fel sau in altul ne-au fost necunoscute.Daca
atunci cand se pune problema conservarii un obiect arhietctural sau a unor piese din cadrul
unui monument istoric discutam de o patologie clara a obiectului asupra careia intervenim
cu un tratament la fel de clar , chiar daca nu este foarte simplu, si la capatul interven=ei
facem o analiza, vedem care sunt micro organismele ,care sunt cariiile si apelam la un biolog
pentru a aa tratamentul = ac=une de concervare,la capatul acestei ac=uni avem tot
aceleasi valori si elemente pe care luate in cunos=nta la inceputul ac=vita=i,restaurarea in
schimb presupune o stare nala dupa interven=a noastra care s deosebeste fata de ceea ce
fusese ini=al,avem daca vre= avem o imagine la sfarsit diferita de fotograa obiectului la
inceput = asa a fost , asa este=.

Ori de cate ori cineva ne poate prezenta o asJel de situa=e ,cu doua imagini : asa a fost asa
este,inseamna ca intre cele doua stari s-a petrecut o interven=e care este posibil sa e de
restaurare.

Deci scopul ei este de a pastra si revela valoarea este=ca si istorica a monumentului ,

a pastra evident pentru ca in font indiferent ca vorbim de conservare sau restaurare scopul
interven=ei noastre este de a invinge existenta valorilor monumentului spre viitor, dar
restaurarea spre deosebire de conservare scoate la iveala ceva necunoscut.Acest ceva
necunoscut ne-a fost pana la acesta interven=e , e ascuns , e dintr-un mo=v sau altul in
alte a lipsit.

Art.9 accentueaza si asupra faptului ca este o opera=une restaurarea,specializata si

cu caracter excep=onal . Spre deosebire de conservare , unde problema pe care interven=a
noastra doreste sa o rezolve este o problema simpla sa zicem,dar care cere o abordare sa
spunem din perspec=va unei singure specialita= ; In restaurare avem nevoie intotdeauna de
o echipa mul=disciplinara , tocmai pentru ca suntem in situa=a in care nu toate valorile
istorice si ar=s=ce ale ediciului sunt evidente si le putem analiza,sunt multe lucruri
ascunse;sunt multe lucruri necunoscute. Din aceasta perspec=va nu putem de la inceput sa
spunem ce trebuie facut , in restaurare intotodeauna avem o faza de inves=gare istorica si
ar=s=ca a ediciului care trebuie sa ne scoata in evidenta care sunt valorile , ce din aceste
valori s-a pierdut in parte , mai mult sau mai pu=n sau in totalitate , pentru ca scopul
restaurarii este acela de a putea sa scot la iveala toate valorile pe care la un moment dat
acest monument le-a avut.De aceea in restaurare,desi in majoritatea cazurilor ea este
condusa de un arhitect specializat in restaurare , avem o echipa care cuprinde un
documentariu care s=e sa caute in arhiva,avem aproape intotdeauna un arheolog care s=e
sa interpreteze prin prisma metodei arheologice istoria si etapizarea construc=ilor in
monumentul pe care il avem de restaurat , avem deseori probleme structurale care necesita
in echipa un structurist dupa cum avem deseori nevoie de un biolog , sau de un chimist, sau
de un zician , in func=e de problemele specice ale obiectului.

Dar intotdeauna vom avea nevoie de cineva care sa exploreze istoria ediciului , sa
ne clarice cu privire la etapele de construc=e , aces=a sunt istoricul de arta si arheologul ,
pentru ca ei ne vor ajuta sa desprindem care sunt valorile istorice pe care va trebui sa le
puem in valoare, sa le conservam si sa le punem in valoare , si vom avea intotdeauna nevoie
de cineva sa ne reliefeze valorile este=ce,istoric de arta,istoric de arhitectura un istoric
specializat care sa spuna ,,acestea sunt valorile este=ce pe care trebuie sa le conservam ,sa
le punem in valoare.

Art. 9 ne spune ca vorbim de restaurare in mod cert doar prin spectrul ac=vita=lor in
care avem informa=e si document auten=c.Deci noi nu vom putea sa spunem ca este
restaurare decat acolo si atunci cand orice decizie care a fost luata si materializata in
san=erul de restaurare a plecat de la informa=i si date culese de aceasta faza
premergatoare care se in=tuleaza cercetare.Dincolo de ceea ce este cert, ar=colul 9 ne
spune ca este ipoteza,ipoteza nu mai este restaurare,interven=a de restaurare , se numeste
asa pentru ca se bazeaza pe ceea ce s-a descoperit si este cert atestat prin cercetarea
istorica si ar=s=ca.

Cand intervenim asupra unui monument istoric , o facem in ziua de astazi pentru
oamenii care traiesc astazi,sigur ca facem pentru ca sa scoaltem la iveala si sa prezentam
valorile istorice si este=ce ;monumentul trebuie sa traiasca,el trebuie sa poata folosit , iar
pentru conservarea si intre=nerea sa are nevoie de acesta folosinta. Deseori suntem pusi in
situa=a de a adapta monumentul pentru folosirea sa in societatea contemporana , ori acest
lucru nu inseamna numai lucrari care scot la iveala valorile ascunse ale trecutului , mai scot
la iveala si interven=i de adaptare a spa=ilor sau chiar lucrari de completare a
monumentului.

Ar=colul 9 ne spune ca aceste lucrari trebuie : 1) sa se rezume la ceea ce este strict

necesar , trebuie sa e in mod evident pentru oricine ar u=liza si s-ar apropia de
monument , deci aten=e art.9 spune clar ca este restaurare orice interven=e care respecta
datele obiec=ve ale cercetarii , si nu avem voie sa spunem ceva asta neinsemnand ca nu
poate sa existe o completare a monumentului.O completare care poate desigur sa e ceva
adaugat,o completare poate sa e ceva intervenit in interior , dar care nu este prezentat cu
ceva confundabil cu valorile trecutului , valorile pe care le expunem noi prin interven=e
trebuie sa e unele obiec=v determinate prin cercetarea arhitecturala,istorica si este=ca a
monumentului.Ar=colul se incheie vorbind despre aceasta cercetare,arheologica si istorica,
cu care defapt incepe demersul nostru.Accentuam asupra faptului ca intr-o opera=une de
restaurare aceasta cercetare, sigur este lucrul cu care incepem ,dar nu se va incheia o data
cu deschiderea san=erului , ba dimpo=va cu cat san=erul este mai avansat si cercetarea va
urmari san=erul;pentru ca evident nu pot sta in interiorul unei biserici inainte de a avea
san=er acolo , putem face un sondaj,putem merge in biblioteca,putem merge in arhiva spre
a cauta anumite informa=i ,dar abia cand incep sa am muncitori pe san=er , incep sa am
schele in jurul monumentului,atunci incep sa am acces la materia monumentului istoric ; pot
sa am acces in locuri care pot sa-mi arate care sunt etapele de construire,deci aceasta
inves=gare a monumentului incepe inainte de san=er dar con=nua mult dupa inceperea
lucrarilor .

Ex : la Dealul Frumos spre xemplu nu am putut sa descoperim anumite elemente legate de

construire decat pe parcurl san=erului.Desigur se puteau face presupuneri dar ele urmau a
vericate in =mpul san=erului.

Trebuie spus ca arhitectul este cel care piloteaza aceasta prima faza a restaurarii si anume ,
cercetarea .El nu trebuie sa abdice de la acesta capacitate si sarcina.Putem avea un istoric
foarte bun,care sa cunoasca la ce arhiva trebuie sa se duca pentru a scoate la iveala istoricul
caldirii,al ediciului,dar el nu va capabil sa rela=oneze ce este scris cu realitatea construita.
Acest lucru numai arhitectul in poate face .

Surse:

- documentele despre monument

- construc=a poate si ea o sursa
- ne trebuie un arheolog pentru ca el este cel care ne poate lamuri cu privire la ce a
fost inainte de perioada pe care arhitectura contemporana a ediciului ne-o arata
- arheologul este cel care ne oate spune unde era nivelul de calcare atunci cand a fost
ridicata construc=a importanta acestui lucru : evident ca propor=ile sunt
intotdeauna legate de inal=mea vizibila a fatadei,de inal=mea vizibila a incaperilor ,
lucru care intr-o interven=e de restaurare noi trebuie sa il determinam.
Unul dintre importan=i istorici de arta contemporana Mihail Peter ( sau Petre !!!!) incerca
intr-o sinteza sa arate aceasta diferenta dintre restaurare si concervare. El spunea
conservarea incearca sa stabilizeze ediciul in problema=ca sa,in patologia sa in bolile de
care sufera,in =mp ce restaurarea are ca prima componenta denirea valorilor ediciului .
Cel care intervine pentru a omora lacustele sau micro-organismele intr-o construc=e de
lemn,intr-o biserica de lemn o poate face fara a-si pune problema valorilor este=ce sau
istorice ale ediciului.Este o opera=une pur tehnica care incearca sa rezolve aceasta
problma,rela=v simplu.

Restaurarea pleaca de la ideea ca in monumentul pe care il atacam sunt valori ce

inca nu au fost puse in expresia lor cea mai potrivita , ca sunt lucruri ascunse, ca sunt etape
care con=n valori ce au fost acoperite de alte etape.
 Ar;colul 10
are doua meniri : 1. sa arate ca ceea ce noi spunem contorizare , este de fapt in cazul
monumentelor istorice o interven=e de restaurare , dar care are ca subiect structura
ediciului si a doua menire este aceea de a discuta metodologic care sunt tehnicile , si care
este prioritatea de selec=e a acestor tehnici atunci cand vorbim de consolidare.

Despre prima menire a ar=colului 10 : oricine poate sa consolideze orice construc=e ,

tot consolidare se cheama si prop=rea unui zid dupa ce s-a intrat cu chit in el.Dupa cutremur
o serie de cladiri sunt consolidate . In cazul monumentelor istorice nu avem de-a face cu
aceeasi metoda de consolidare, pentru ca daca am aplica aceeasi metoda ca si la blocurile
zguduite de un cutremur sau la zidul in care se aa atunci ar insemna ca la multe dintre
aceste monumente am gasi niste propteli sau la altele am gasi niste imensi stalpi de beton
aa= ,undeva sa zicem in mijlocul naosului unei biserici, meni= sa sus=na turla ce a fost in
pericol sa cada la un cutremur .

- ne asteptam sa stabilizam o structura ce are probleme dar in nici un caz nu ne

asteptam ca aceasta solu=e sa inlocuiasca , sa e vizibila si sa inlocuiasca valorile
esen=ale,este=ce si istorice ale monumentului
- desigur ca in principiu ne-am astepta ca ceea ce face inginerul in colaborarea si
restaurarea unui monument sa e cat mai pu=n vizibil

Ar=colul 10 plaseaza aceasta consolidare sunt tutela , sub spectrul restaurarii = restaurare
structurala .

Scopul restaurarii este acela de a pastra si eviden=a valori .ar=colul 10 vorbeste despre
aceasta rela=e a consolidarii cu restaurarea si putem spune ca termenul cel mai corect este
de restaurare structurala. De ce restaurare structurala ? Pentru ca in font si stuctura si
materia unui monument istoric face parte din parohia sa de valori.Valoarea arhitecturii
go=ce sta in buna masura si in valoarea sistemului sau structural. Valoarea arhitecturii
bizan=ne si postbizan=ne sta in buna masura in sitemul de acoperire,de bol=re a spa=ilor ,
in materialele u=lizate. Daca am plecat de la ideea ca doar forma conteaza nu si materialul
monumentelor istorice,atunci zicem ...

A doua menire a ar=colului 10 : este sa ne dea un fel de ambrozie ; atunci cand trebuie sa
consolidam un monement istoric trebuie sa folosim aceleasi principii ale restaurarii si sa
aplicam de fapt o restaurare structurala.dar ce tehnici putem sa folosim , putem sa folosim
tehnici contemporane .Va aduc aminte ca in 1931 Carta de la Atena facea o pledoarie
extraordinara pentru folosirea acestor tehnici contemporane , ceea ce la momentul
respec=v insemna o pledoarie pentru betonul armat pentru ciment. Ei bine , pana in 1964
deja era clar ca betonul armat si cimentul portland nu erau acel universal care se credea ca
poate in 1931.
de aceea ar=colul 10 este mult mai preudent :si spune ca daca pot sa rezolv problemele
structrale ale ediciului prin tehnici tradi=onale trebuie sa apelez la aceste tehnici
tradi=onale.Pentru ca ele in fond sunt parte din existenta istorica a ediciului si in mod cert
au o compa=bilitate tehnica de 100% cu ceea ce este vechi . Abia dupa ce consta= ca
tehnicile tradi=onale nu pot sa imi stabilizeze situa=a , atunci desigur ma pot gandi la tehnici
contemporane . Dar si atunci art 10 spune : aten=e la toate tehnicile contemporane aate la
dispozi=e trebuie sa alegi ceea ce este demonstrat prin sine si ceea ce este probat prin
ezperienta . pentru ca monumentul nu este un cobai.O data ce un monument se distruge
din cauza aplicarii unei tehnologii ce nu a fost testata ,ce nu a fost probata din punct de
vedere s=in=c acesta se distruge deni=v si nu acest lucru il dorim .

Deci a dori este tehnica tradi=onala daca se poate nu atunci apelul la tehnica
contemporana , dar numai dupa ce am probat tehnica contemporana si am cer=tudinea
demonstrata s=in=c ca nu este daunatoare pentru monumentele istorice.Conceptul de
consolidare trebuie sa e intotdeauna acela nu de inlocuire a structurii istorice ci de
sprijinire a structurii , este sa con=nue misiunea ajutata de tehnica contemporana . Asa
incat intotdeauna va trebui sa vedem ce din misiunea structurala mai poate preluat de
structura veche si sa contam pe aceasta structura.In genere monumentele istorice care au
probleme de consolidare astazi au o existenta mul=seculara ceea ce inseama chiar daca
putem constata astazi greseli,e de concept e de execu=e,totusi ceva din structura lor este
u=l , pentru ca alJel nu ar ajuns pana in zilele noastre.

Si ceea ce noi trebuie sa facem este sa vedem unde sunt elemetele sensibile ale
structurii istorice , si sa cautam sa venim cu o solu=e pentru a micsora aceste sensibilita= si
in nici-un caz sa nu inlocuim,a nu subs=tui o structura istorica cu una contemporana,oricat
de performanat ar a nostra,si oricat de slaba ar cea istorica . Chiar slabiciunea structurii
istorice este parte a marturiei monumentului.

Dar a ramas o sensibilitate structurala generata de amplasarea turlei pronaosului, care

spijina pe o serie de stalpi de caramida, aa= in aceasta zona de vest a bisericii, este vorba
de o greutate importanta ce in cazul unui seism se balanseaza, ind asezata ca un fel de
pendul pe niste elemente foarte pu=n capabile sa reziste la in=ndere.

Stalpii de caramida au o frumoasa decora=e din jocul caramizilor, si in interiorul acestora s-a
forat si s-a introdus o structura de beton armat decomprimat legata in funda=e si la partea
superioara.

In acest mod se pastreaza ideea si conceptul structural ,acela al sprijinirii turlei de pe

pronaos pe o amlada de stalpi de caramida, dar suplimenteaza incapacitatea la in=ndere a
zidariei de caramida cu o structura de beton armat.

Art 11.
Doctrina contemporana a restaurarii este impotriva unita=i de s=l
- va aduce= aminte de - prima teorie a restaurarii cea promovata de Violew le Duc, vorbea
de obiec=vul arhitecului restaurator de a gasi o perfec=une a s=lului si o unitate s=lis=ca a
ediciului restaurat

- trebuie sa respectam contribu=a tuturor etapelor, avem de-a face cu monumente care
sunt realizate in etape diferite, nu avem dreptul sa decidem care dintre etape trebuie sa e
pastrata in defavoarea sau prin eliminarea unei alte etape

imagine go=

exemplu car=er istoric zid roman con=nua zid medieval, pe care se aseaza niste cladiri
de sec 18

caloarea culturala este data de aceasta caracteris=ca, au de cele mai multe ori o serie de
etape care au ajuns pana aici

este vorba de a a pastra toate etapele care au contribuit la edicarea monumentului,

unitatea de s=l neind un scop al restaurarii deci apreciaza direct aceste teorii ale lui
Violew le Duc

- apare insa o problema atunci cand spui ca trebuie sa pastrezi toate etapele : ce fac daca
am de-a face cu 2 etape, una care ascunde valorii lasate de o etaa anterioara = art 11
transeaza din punct de vedere metodologic aceasta problema si spune ca nu po= sa
desintezi o etapa ce ascunde o faza anterioara decat in situa=a in care ceea ce desintezi
este de mica valoare in =mp ceea ce se scoate la iveala , ceea ce se expune prin
indepartarea acestui strat, este de mare valoare si in plus se gaseste intr-o stare de
conservare ce poate asigura existenta acestui strat devoalat.

- in clipa in care am eliminat un strat, trebuie sa e p bine jus=cat

- a men=ne acoperirea unui strat de un strat ulterior, inseamna de fapt a =ne in viata a 2
etape, chiar daca una este invizibila,

exemplu : Manas-rea Cozia

restaurare din Romania intre cele doua razboaie mondiale 29-33

-interven=e a lui Nicolae Ghica Budes= Manas=rea Coziei care se aa in fata unei situa=i p
dicile privdorul brancovenesc adaugat ulterior in sec 18, acoperea frontul de vest al
bisericii de sfarsit de sec 14.

- Manas=rea Cozia este una din primele construc=i din Tara Romaneasca de foatre mare
impotanta , este vorba de un model adus de mesterii din Serbia pe acest teritoriu si se
punea problema ce este jus=cat de facut, aten=e la acel moment nu exista Carta de la
Vene=a
- Ghica gaseste o solu=e pentru a arata frontul de vest al bisericii, micsorand partea
superioara a privdorului, asJel incat sa poate vazuta in parte zona de arhibolta a peretului
de vest care tradeaza bol=rea interioara a pronaosului

- solu=e care pleaca de la ideea ca acest pridvor este un elemnet valoros, face parte dintr-o
etapa importanta a istoriei arhitecturii

exemplu: Biserica Episcopala Alba Iulia

- suprapunere de fresca, in 2 etape

- se respinge ideea de a scoate fresca noua pentru a se arata fresca veche

exemplu : Catedrala din Bruges

- tur romanic ingropat intr-un turn go=c

Art 12.
Vorbeste despre o alta problema a prac=cii restaurarii, reintregirea deci completarea
pieselor lipsa.

Exemple:

- portalul de la Cozia

Completarea la o parte de la ancadrament

- Arcul lui Titus

Resataurarea lui Valadir de la inceputul sec 19

Corec=tu=nea acestei interven=i

S=lizare a elementelor folosite pentru reintregire

- De la indepartare reintregirile trebuie sa arate obiectul intreg, iar de la apropiere sa vezi

diferenta dintre ce a facut mesterul ini=al si ce a facut restauratorul

- art 12 ne aver=zeaza cu privire la tenta=a si pericolul de a falsica marturia istorica :

exemplu : cris=alnita Manas=rii Moldovita, unde restauratorul a gasit o ruina si a realizat o
reintregire in care multe elemente se dau a istorice desi nu a existat nicio marturie despre
felul in care existau ancadramentele, ferestrele si usile etajului superior
- Rela=a dintre ceea ce noi reintregim cu materialul istoric, auten=c , a existat o tenta=e
mult =mp dupa 1964, plecand si de la teoria lui Camilo Boito care punea accent pe marcarea
interven=ilor, ca aceasta interven=e noua de reintregire sa e puternica

- Astazi se considera ca impactul vizual al unei marcari foarte evidenta intre materialul
istoric si ceea ce noi am facut sa reintregim este daunatoare perceperii monumentului ca
obiect al receptarii sale ar=s=ce

- in prac=ca vorbim de reintregiri de ancadramente, portaluri, elemente de =pul turlelor

- a reintregi inseamna a s=i ca ceva a existat , in locul cu pricina, a s=i cum arata acel lucru
sau parte din ansamblul arhitectural pierdut si a interveni, adica a proteja locul respec=v cu
un element care pe de-o parte se incadreaza in ansamblul arhitectural dar are anumite
semne care il tradeaza faptul ca ete opera sa nu a mesterului din trecut

exemple :

fresca de la pridvorul Coziei

manas-rea Cisnadioara, reintregirea prolelor, decora=ilor prolelor

art 13
Completariile reperezinta locul in care noi intervenim pentru prima data, nu exista ceva,
este un lucru adaugat de noi, si nu o interven=e unde exista ceva inainte

Ac=unea completarilor este asa cum spuneam vorbind de textul art 9 , aceea de a strict
necesare folosirii contemporane a monumentului si completarile sunt de la arh
contemporana, trebuie sa poarte amprenta interven=ei contemporane. Aceasta insa nu
trebuie sa conduca la schimbarea raportului, la schimbarea centrului de greutate vizual si a
rap de valori intre ce face restauratorul si monumental istoric, ramane de la inceput pana la
sfarsitul interven=ei lucrul cel mai important.

Completarea nu are rolul de a schimba caracterul compozi?ei

Exemplu :

Luvru

- Asezarea unui important pachet de servicii pentru a nu dezechilibra din punct de vedere
composi=onal ceea ce trebuia sa ramana a perceput de oameni ca ind compozi=a ini=ala
a Palatului Luvru

Curtea de la Bri-sh Museum

Art 14
Se refera la aplicarea principiilor restaurarii la vecinatatea, la ambientul monumentelor

In esenta spune ca ceea ce este stabilit pentru monumente trebuie sa faca si obiectul
aplicarii si pe vecinatatea acestora

Art 15
Se refera la sapaturile, cercetarile arheologice

Insista asupra faptului ca niciodata o ruina nu trebuie sa faca obiectului unei recons=tuiri, ca
singurul pe care il putem accepta in cazul ruinelor este conservarea sitului si a obiectelor
care au fost descoperite odata cu ruina.

Pentru ca materialul pierdut este atat de mare in raport cu ceea ce a ramas,incat zona aceea
a ipotezei care era o bariera in exerci=ul restauraii este p aproape

In cel mai bun caz putem vorbi de anas=loza, asezarea pieselor ce se gaseau intr-o coloana
sau un zid si care la un moment dat au cazut, pe care le gasim la fata locului si pe care le
putem repozi=ona astefel incat sa recreem o coloana sau un zid, este vorba de o ipoteza, o
recntruire ipote=ca

Exemplu : Forul lui Traian Roma

Art 16
Importanta documentarii restaurarii

Un monument odata restaurat va mai subiectul unei interven=i

Trebuie documentat tot ce s-a gasit, si cei care vor veni dupa noi sa s=e ce s-a facut acolo,
deoarece poate vor ac=ona mai bine, cu tehnici mult mai moderne
 Curs 8
Principiile deontologice ale restaurarii

- principiul prudentei presupune a stabili ceea ce este de facut si a vedea cine este
calificat pentru o interventie;
- identificarea problemelor ar trebui sa o poata face orice architect cu experienta in
domeniul monumentelor istorice;
- Ludovic Vitet: In primul rand nu trebuie sa faci rau.
- cand ne apropiem de un monument istoric trebuie sa ne oprim la limita experientei
noastre pentru a nu face mai mult rau decat bine;
- primul pas consta in investigarea monumentului;
- o parte din probleme se pot explica la fata locului (ex: o fisura sau o fractura = o
incarcare pe care zidul nu a putut sa o suporte sau o tasare inegala a solului);
- pentru celelalte lucruri ce nu pot fi explicate la fata locului este utila cercetarea de
arhiva;
- instrumentul cel mai important in identificarea si marcarea problemelor este releveul
arhitectural; acesta este si o sursa de descoperire a istoriei edificiului (ex: cand masurand
observam ca un zid este mai gros si altul mai subtire banuim ca cel gros este foarte vechi iar
celalalt este mai nou);
- in releveu se face marcarea fisurilor, a degradarilor, a schimbarilor de material, a
atacurilor biologice (licheni, muschi) si a gradului de profunzime al atacului materialului
istoric;
- in urma investigarii la fata locului se ajunge la decizia cu privire la ce trebuie facutsi
intrarea in spectrul unor interventii de conservare sau de restaurare;
 - diferenta dintre conservare si restaurare sta in diferenta de valoare istorica si estetica
pe care o arata restaurarea la sfarsit, in timp ce conservarea e o operatiune in care avem un
proces de degradare pe care trebuie sa il stopam; la conservare nu descoperim valori sau
lucruri noi, in timp ce restaurarea presupune aducerea a ceva necunoscut la iveala, aratarea
lucrurilor ascunse sau pierdute;
- nu putem sti de la inceput ce este de facut; o serie de lucrari se vor arata ca fiind
necesare abia dupa incheierea tututor investigatiilor iar unele chiar dupa inceperea lucrarii;
- investigatiile trebuiesc facute de specialisti si cu aparate de specialitate; trebuie sa
stim exact ce specialisti ne pot ajuta si cu ce (arheolog, inginer structurist, istoric,
topometrist);
-decizia cu privire la modul in care fructificam ceea ce a descoperit arheologul revine
conducatorului de santier;
- art 10 din Carta de la Venetia: indiferent de solutia de restaurare sau modalitatea de
investigare trebuie sa avem grija ca tehnicile folosite sa fie verificate prin experienta;
- trebuie determinat de la inceput care sunt actiunile importante din spectrul restaurarii
si ce se poate face pentru a nu spori riscurile pe care le suporta monumentul;
- trebuie sa identificam locurile din monument care cer o interventie; aceasta trebuie
directionata catre locul care pune in pericol viata monumentului;
- trebuie sa stabilim limitele interventiei structurale de la care incolo distrugem
materialul si valoarea istorica a edificiului;
- trebuie sa directionam interventia spre locurile care impun actiunea contemporana
dar trebuie sa dimensionam amplitudinea interventiei astfel incat sa nu pierdem valorile
monumentului; prin aceasta dimensionare putem minimiza inlocuirea materialului istoric
valoros (ex: protezarea unor grinzi putrezite la Dealu Frumos in loc de inlocuirea lor);
- putem alege dintre modalitatile de interventie pe cea care afecteaza cel mai putin
materialul istoric;
- interventia trebuie gandita in raport cu materialul si cu tehnica;
- nu trebuie sa gasim alternative contemporane acolo unde exista valori traditionale ci
sa le conservam pe acestea din urma;
- despre marcarea interventiei: distinctia nu este necesar sa fie una foarte directa,
contrastanta; poate fi vizibila de la apropiere dar nu inseamna ca nu putem folosi materialul
compatibil traditional pentru reintregire;
- solutia propusa pentru o interventie contemporana trebuie sa fie una reversibila,
asupra careia sa poata sa se intervina;
- trebuie sa conservam valorile in primul rand; tot ceea ce facem in plus este strict
necesar dar subsumat nevoii de conservare; avem o structura arheologica si avem nevoie de o
structura de protectie care sa asigure conservarea a ceea ce se aflla sub ea;
- se poate interveni si cu elemente moderne care vor face monumentul mai usor, mai
confortabil de folosit;
- aceasta solutie contemporana trebuie sa serveasca conservarii; daca felul in care este
gandita folosirea momnumentului il pune in risc trebuie gasita alta solutie;
- despre autenticitate: in preambulul Cartei de la Venetia se spune ca toate principiile
din Carta sunt menite ca aplicate sa poate sa transmita monumentele istorice generatiilor
viitoare in deplinul respect al autenticitatii;
- Camilo Boito spunea ca exista un factor obiectiv care comanda actiunea noastra
atunci cand intervenim asupra unui monument istoric: autenticitatea;
 - interventia de restaurare este corecta daca respecta principiul autenticitatii;
- in 1987 un document UNESCO relativ la patrimoniul national spune ca
autenticitatea inseamna a respecta materialul, tehnica, conceptul si locul in care s-a realizat
monumentul istoric;
- asadar a respecta autenticitatea unui monument prin interventia de restaurare
inseamna ca la sfarsitul interventiei materialul din care este facut monumentul sa fie intr-o
masura cat mai mare cel original (folosirea a cat mai mult din ce avem si utilizarea pentru
reintregire a unor materiale traditionale);
- tot respectarea autenticitatii presupune ca interventia sa identifice care a fost
conceptul arhitectural si sa nu intervenim cu altul care sa il nege pe cel istoric (etapele
existentei unui edificiu trebuie sa poata fi recunoscute prin interventie);
- pe cat posibil trebuie sa intervenim cu tehnici de tipul celei prin care s-a creat
monumentul;
- autenticitatea amplasamentului inseamna respectul fata de locul in care este cladit si
pentru ambianta;

CURS 9
Sensurile auten=ce

- aceasta categorie a devenit categoria centrala a conservarii sirestaurarii monumentelor

-un monument trebuie sa isi pastreze auten=citatea oricateinterven=i, orice am face atunci
cand intervenim pentrurestaurarea sau conservarea sa

-cel care a introdus termenul de auten=citate in discursul legat de restaurare a fost C.Boito
la sf sec 19 si prin introducerea autenci=ta=i se trece de la opiniile ideologice, polemeice
despre restaurare, la un drum s=in=c.

-citat michael cristor care releva importanta auten=cita=i pentru lumeacontemporana. ceea
ce putem constata este ca intr-o lume care parca de momentul la care boito introducea
termenul de auten=citate, sec 20 vine cu o dezvoltare deosebita a capacita=lor tehnice de
mul=mplicare, copiere, reproducere

-ceea ce este intradevar oriiginal in aceasta lume devine valorors si interesul pentru
autenc=citate va marca interesul oamenilor sec 21
-"locul unde noi avem cer=tudinea auten=cita=i pe care o cautam este trecutul." trecutul
este garan=a auten=cita=i. prin urmarea cautarea trecutului mai degraba decat cautarea
locului este ceea ce ne cheama, ne indeamna sa megem in orase istorice, sa cautam in orase
centrele istorice ale lor, sa vedem monumetele istorice . trecutul este real, trecutul este
auten=ci si asta il face atrac=v. oamenii nu isi doresc sa viziteze alte locuri cat doresc sa
viziteze alte vremuri, ptr ca acolo, in aceasta materializare si prezentare a trecutuilu, gasesc
ceea ce cauta, auten=citatea.

-auten=citatea este un factor comun pentru tot ceeaa ce este scris in catra de la vene=a

- se spune acolo ca este de datoria noastra de a inmana genera=ilor viitoare in boga=a

integrala a auten=cita=i lor

-ce intelegm prin auten=citate? cetateanul european este preocupat de auten=citatea pe

care o gasim in materie, in substata, in materialul din care sunt facute

-concepem auten=citatea ca termen in contrapondere cu falsul, cu copiatul, vedem

auten=citatea ca lucrul pozi=v dintre cins=t si corupt, intre sacru si porfan concepem
auten=citatea ca o valoare in sine. daca ceva este auten=c atunci acest lucru se adauga unor
calita= care se pot enumera cum ar frumusete, interesant, daca vindem ceva care este
auten=c, il vom vinde mai scump. inseamna ca plasam o valoare in acest termen si in
intelesul sau. ca termen, auten=citate deriva din la=na si greaca si are ca sens ceva ce
izvoraste de la o autoritate, adica nu este numai original, dar si ins=tuie un anumit
lucru.spre deosebire de copie, e ceva ce a fost stabiit si nu mai poate schimbat.in istorie si
mai ales in evul mediu, a auten=c era suprema calitate a unui obiect.acest lucru se refea la
calitatea relicvelor. moastele sn=lor erau auten=ca si valoarea lor statea in acesta
auten=citate. boga=a unei aba=i se tragea din posesia acestor moaste. auten=citate
insemna atat material cat si context cat si mesajul original si noi astazi concepem ca o
trasatura a auten=cita=i contextul in care ne este prezentat obiectul. daca de ex avem o
copie dupa un maestru celebru, dar daca aceasra este prezentata intr-un muzeu, o anumita
valoare legata de auten=citate o plasam ptr ca ne raportam la acea copie in raport cu
sen=mentele pe care le avem atunci cand admiram obiectele intr-un muzeu.

-amplasarea in locul in care erau originalele le da totusi o anumita can=tate de auten=citate,

deorarece =n locul originalului aceasta preocupare despre ce ramane auten=ca atunci cand
suntem intr-un proces con=nuu de reparare,inlocuire a pietelor care se degradeaza intr-un
artefact.

-cand intervenim asupra monumentelor deseori inlocuim materialul original, degradat cu

altul nou. cu cat nr de interven=i este mai mare cu cat ele sunt mai dese cu atat aceasta
schimbare a consistentei materiale a monumentului este mai serioase, mai importanta. la
capatul unei restaurari la care avem de aface cu intregiri avem acelasi obiect avem un
respect al auten=cita=i sau dimpotriva. cineva remarca insa ca acest criteriu al auten=cita=i
nu tsa exclusiv in materialitatea sa ci si in felul in care este folosit lucrul respec=v.Serban
cantacuzino in punea intrebarea daca o biserica ce este folosita ca altceva decat un spa=u
de cult spre deosebire de o biserica mai prost intre=nuta dar care foloseste inca drept
spa=u cultual, care dintre ele este mai auten=ca? si pleda pentru u=lizarea ptr care
monumentele au fost realizate.

apropo de relicve, de auten=citatea lor in evul mediu si tot discutand de rolul pe care il
joaca auten=citatea ca rela=e dintre u=lizare si obiect si societate cineva remarca ca pe
undeva criteriul cel mai important in a stabili autenc=citatea era capacitatea con=nua de a
face minuni. proba ca o relicva era auten=ca nu statea in istoria acesteia ci in capacitatea de
a genera in prezent minuni.

felul in care monumentul serveste scopurilor ptr care a fost creat este o forma importanata
a auten=cita=i.

spre epoca noastra, auten=citate a fost considerat ceea ce s=in=c a putut probat. ceva ce
era intarit de cercetarile oamenilor de s=inta. astazi, auten=c este printre altele ceea ce
este cer=cat. Exista o intreaga preocupare a lumii moderne de a asigura si demonstra
auten=citatea. daca in evul mediu acest lucru era impus oamenilor de realitatea miracolelor
lumea moderna a dezvoltat un sistem s=in=c prin care cer=ca auten=citatea.o idee a
acestui =p de auten=citate este ideea ca obiectul nu a fost a=ns, nu

a fost folosit.exista o intreaga istorie a ul=melor secole in care interven=a oamenilor asupra
operelor trecutului a fost de alterare a acestora.

Sergio remarca diferenta intre ac=unea arhitectului si a conservatorului plecand de la ideea

de a nu a=nge, de a nu extrage materialul istoric intr-o conservare. arhitectura este o arta,
permite libertate, in =mp ce conservarea este o s=inta.sfarsitul sec 19 este marcat de
apari=a ideii de auten=citate ca nucleu a restaurarii prin teoria lui Boido care vb despre
sensul restaurarii fundamentat pe respectul auten=cita=i. face referire la rel pe care in evul
mediu oamenii au avut-o cu relicvele ca rela=e de percepere a auen=cita=i.orice alterare
sau adaugare structurii ini=ale va considerata drept monument si tratata ca atare. atunci
cand spunem ceva este auten=c inseamna ca intre ceea ce s-a dorit a spus prin cera=a
ar=s=ca si ceeea ce noi percepem nu a intervenit un ltru care sa distorsioneze mesajul sau
semnica=a. inecrand sa deneasca aceste componente ele vin din pastrarea nealterata a
formei si designului, din pastrarea materialita=i si substantei, a uzului si func=unii, din
folosirea in con=nuare si evidenta a tehnicilor si tradi=ilor. o dimensiune a auten=cita=i este
cea a amplasamentului, credinntele si sen=mentele care sunt generate de obiectul respec=v
si ceeace se creaza ca patrimoniu prin material in jurul monumentului.auten=citatea in
ghidul de punere in prac=ca a conven=ei patrimponiului mondial: vede auten=citatea in
forma materie, folosinta, tradi=i, amplsament, spiritualitate. acest concept este ceva ce
evolueaza in =mp. daca in=al se spunea ca auten=c este ce este material, astazi
dimensiunea auten=cita=i este mult mai mare. sensul auten=cita=i va evolua in fun=e de
evolu=a societa=i.sunt lucruri a caror auten=citate deriva nu de la momentul crearii
lor.inamicul auten=cita=i in lumea contemporana este kitsch'ul. recons=tuirea a fost o
moda a roman=smului, a fost o moda a perioadei de avant na=onal.
Cercetarea in conservarea si restaurarea monumentelor are drept scop fundamentarea
deciziilor pe care trebuie sa le luam in pr de restaurare. studiul istoric este parte a
documenta=ei noastre. obiec=vele in cadrul studiului istoric sunt o evaluare a construc=ei
din prisma valorilor istorice si plecand de la felul in care studiul istoric ne arata cum se
aseaza val istorice in ediciul pe care il avem de restaurat ne asteptam ca el sa ne precizeze
care ne sunt liberta=le de ac=une, obliga=i, constrangerile restric=ile.

in ob=nerea acestor obiec=ve studiul istoric prezinta ca prin rezultat evolu=a in =mp a
ediciului.

valorile istorice nu pot alJel reprezentate pe releveul de arhitectura decat plecand de la

felul in care a evoluat construc=a in =mp. monumentul poate sa e cercetat si poate se
clarice anumite lucruri.dicultatea este aceea de a gasi momentul in care monumentul
poate sa e inves=gat.

=purile de inves=ga=i prin care "vorbim" cu istoria monumentului:

1. arhiva

2. cercetari cartograce- are marele avantaj ca ne poate ajuta in mod direct sa evaluam
evolu=a in =mp a unor

construc=i

3. cercetarea econograca lucru ce presupune evaluarea imaginilor istorice in raport cu

ediciul (fotograi,

car= postale de epoca, gravuri)- elemane care trebuie coroborate cu realitatea

4. relevee

5. cercetarea arheologica- eviden=erea etapelor de costruc=e, stabilirea nivelului de

incarcare, datarea pe

mijloace arheologice a construc=ei

6. arhitecturala- s=inta si capacitatea de interpretare a lucrurilor din privinta arhitectului,

intelegerea

unor detalii tehnice

 CURS 1O

Scopul studiului istoric

Este un lucru care il facem noi, arhitec=i, ind principalii contributori la studiul istoric.

Scopul este de a fundamenta deciziile din pr de restaurare. El are aspectul unei lucrari
fundamentale, dar sensul de existenta al studiului istoric ca parte a documenta=ei tehnice,
este acela de a deni ce trebuie facut, adica ce este valoros,= analiza substantei
monumentului istoric.

Aceasta analiza se transforma in judecata de valoare prin intermediul unei fundamentari a

etapelor de evolu=e a mon istoric. Aceste etape in ev mon ist genereaza aprecierea noastra,
daca o anumita parte a constr este sau nu valoroasa. Acolo unde avem marturi ale unei
etape importante in ist arhi avem de aface cu valoare. Prim instrument: stabilirea etapelor
in evolu=a obiectului arhitectural, evol care duce la concluzi la ce este valoros.=> 3 mair
categorii: - conservare, -restaurare ,

La polul opus avem locuri unde material prima intr adevar valoroasa dpdv istoric sau
esthe=c este acoperita,este mascata,este milimizata,este mancata de interven=i noi si
nocive.este una de eliminare,de asanare a par=lor nocive ale construc=ei.

Inytre aceste doua extreme sunt locurile unde exista posibilitatea unei interven=i care sa ia
forma oricarei modicari a construc=ei pt a face fata noilor cerinte func=onale,sau unde nu
pot sa spunca valorile iden=cate trebuie sa conduca neaparat la conservare sau restaurare
sau unde nici nu pot sa spun ca zona respec=ve nu poate sa ramana asa.in aceasta zona pot
sa iau decizii oarecum liber in fs de interesele func=onale ale construc=ei.

Primele doua conservare sau restaurare si eliminarea par=lor nocive fac parte din restric=ile
pe care ni le impune cladirea.Cea de a doua este zona permisibilita=lor.

Toate inves=ga=ile de care am vb data trecuta ne ajuta sa stabilim aceste 3 mari

categorii ,dar cel care are ul=mul cuvant este arhitectul,responsabilul studiului istoric .De
obicei este unarhitect specializat pt ca noi s=m ce poatasa aiba sens dpdv architectural
atunci cand spunem conservare,asanare sau interven=i liberA FARA restric=i.

Studiul istoric face apel la o serie de colaboratori ,architect,arheolog,documentarist,dar cea

mai buna situa=e este ca noi,ca arhitec=i sa ne implicam in ches=a asta pentru ca alJel ne
vom trezi cu nijte concluzii care dpdv architectural vor foarte greu de respectat.

Exista si o inves=gare facuta de architect ,dincolo de inves=ga=a cartograca,juridica,

iconograca ,etc.Este cea care face in principal pe noi interpretand analizand construc=a si
ajutandu ne de releveul de arhitectura. In aceasta ac=vitate noi suntem ajuta= de faptul ca
s=m di n meseria noastra sa facem anumite corelari .Noi s=m de ex ca cv,un gol ce are o
dimensiune de =p 80/180 este potrivit pentru obiec=vele de usi,o incapere cu o anumita
func=une are o anumita dispunere a acceselor.etc. atunci cand sesizam o anumita anomalie
de la norme le generale ale arhitecturii sau fata de regulile pe care in anumite etape in ist
arh ne invata ca func=onalul in construc=i,atunci ne punem problema ca in construc=a pe
care o analizam nu este un zid in plus care separa spa=al care normal tebuia sa e o sala mai
mare ,daca nu cumva acel gol de 80/180 nu reprezinta un gol de usa care tradeaza un nivel
intermediar la un moment dat carese aa undeva sus .Golurile dintr o zidarie reprezinta
locul unde erau incastrate nijte grinzi de lemn ,aici intervenind istoricii de arta care pot sa
dateze In fs de decora=e ,de =p cu o anumita precizie elementele exitenta unui anumit
ediciu.

Uneori decora=a,uneori morfologia generala arhitecturala ne conduc prin intermediul

zidurillor la o anumita datare ca perioada dar avem dese situa=i in care ne confruntam cu un
rivaivel,cu un neo ,cu lucruri care par a lucruri istorice dar sunt rela=ve noi ,Sunt o
sumkedenie de construc=i in zona Kisselef care sunt facute de o maniera roman=ca ,creind
impresia unei arhitecturi maure sau istorice in orice caz.Aten=e la inscrip=i.Avem pe dealul
frumos care nu vb despre fundarea construc=ei ci despre o anumita etapa a desavarsirii
incintei formata din turnurile de colt

Inves=ga=a arhitecturala si implicit ceea ce facem noi are marele merit de a putea sa
verice ceea ce documentaristul ,istoricul poate sa e in confuzie ,sa e derutat .Avem de ex
Palatul unesco de pe s=rbei voda ,avem situa=i in care nijte documente vorbesc de cate=
diferite care se aa pe acelasi loc ,la aceeasi adresa ,Avem situa=i in care documenta=a de
autorizare a construc=ei nu a fost realizata intocmai ca ceea ce s a depus spre acceptare de
catre primarie .Avem situa=i in care intre mom proiectului sic el al execu=ei proprietarul si
a schimbat gandurile sau moda a evoluat (pe lipscani magazinul familia care a fost
autorizat cu o frumoasa fatada eclec=ca ,intre tp s a schimbat moda si proprietarul a cerut
acolo sa e o fatada s=il miscare moderna ).

Fara controlul pe care arhitectul si inves=garea de arhitecutra il face la fata locului ,o serie
de interpretari date de documnetele altor specialis= pot sa e foarte eronate . noi putem sa
conrmam toate arma=ile istoricului si ale arheologului sa revericam pe documente . un
lucru ne mai este la indemana prin ceea ce invatam noi arhitec=i.Este vb de logica
construc=ve .Sopre deosebire de ceilal= specialist care ne ajuta la studiul istoric suntem cei
care inteleg uitandu se la un monument ce a putut sa e inainte si ce a fost o interven=e
ulterioara,pt ca putem sa intelegem efec=v felul in care se poate folosi materialul.suntem
cei care putem sa interpretam ceea ce vedem la fata locului sis a spunem :acest lucru este
evident in fata celuilalt .Avea aceasta discu=e referitor par=i de sus a bisericii de la dealul
frumos unde se vede urma arcadei unuo presupus portal in interiorul caruia este codul mic
al pere=lor si deasupra cariua este un cot mai elevat de facgtura go=ca.Intrebarea este care
este ordinea acestor elemente.Arhitectul poate sa dea ordinea prin prisma
cunos=ntelor;odata analizand s=lul sis a priveasca din punctual de vedere al tehnicxita=i de
construire .Avem capacitatea ca plecand de la nijte urma sa exprimam ce a fost inainte
acolo si sa gasim dovezile materiale care sa cer=ce acest lucru.

In transilvania bisericile erau for=cate si isi men=neau func=unea de biserica intarindu se

exteriorul cu zidurile bisericii ca pere=i unei cur= interioare.

Una din metode, pe care le folosim pt a realiza inves=garea arhitecturala este cea a studiului
de tarament incercam sa vedem ce se aa sub stratul de tencuiala pt a stabili daca
monumentul resp are faze anterioare celei pe care o vedem.

Pt analiza unei case: - studiul istoric se face pt a s= ce trebuie facut in proiectul de

restaurare , pt ca nimeni nu spune ce trebuie facut. Trebui stabilite etapele si valorile
( pozi=a locului pe planurile bucures=ului vorbeste despre vechimea parcelei si a
construc=ilor )

PROTEJAREA MONUEMNTELOR ISTORICE prin diverse instrumente

Ceea ace consideram sa se pastreze , sa nu e mu=lat, inseamna sa intram in domeniul
foarte sensibil al dreptului de proprietate. Casele apar=n oamenilor, drept de proprietate.
At cand discutam despre prot monum istorice despre asta vbim: ca nu lasam pe de=natorul
casei respec=ve sa faca ce vrea el. Ca sa putem face ches=a asta avem nevoie de lege.
Dreptul de proprietate nu poate ingradit decat prin lege. CE trebuie sa cunoastem ca
proiectant de arhitecture sunt : Cine se ocupa de protejarea monum in Ro? CU ce
instrumente se realiz? Care sunt obliga=ile proprietarului si care din acestea aj sa e sarcini
in contractul nostru cu acesta?

Autoritate resp din RO este Ministerul culturii. El este auytoritate care este insarcinata de
lege sa protejeze monumentele. Cum face? Stabilind ce este in Ro momnument istoric. Daca
avem un client care ne intreaba am o casa, este monument? Raspunsul unde putem aa ce
este mon si nu este: LISTA MONUMENTELOR ISTORICE. De la Ministerul Culturii. O gasim si
pe internet: pe pagina ministerului culturii si este structurata pe judete ( ex Botosani -
monumentele din Botosani structurate pe localita= ) Ce importanta are acest lucru? Va
trebui sa facem o documenta=e suplimentara ce va supusa ministerului cul spre
aprobare , va dura mai mult , va costa mai mult!

2) Al doilea instrument prin care MC protej monumnetele ( PRIMUL este a deni ce este
monument in aceasta tara) AVIZ actul de autoritate al MC prin care el se declara de acord
cu interven=ile pe care proprietarii de mon istorice doresc sa le faca asupra cladirii mon
istoric. Acest lucru se consemn intr-o doc semnata de arhitect. Suntem obliga= de leagea
422 dar si legea autorizarii construc=ilor.

3) CLASAREA al 3lea instrument Procedura de clasare este un instru al MC prin care

acolo unde este considerat jus=cat , sunt valori este=ce, memoriale, de natura s=in=ca,
se considera ca imobilul resp au calita necesare pt a un interes public general care sa
jus=ce pastrarea lor si clasarea ca monument istoric. Esen=al este sa intelegem ca : UN
MON ISTORIC ESTE CEVA CE ESTE PROTEJAT , alJel putem vb de valori arhitecturale, Nu
putem spune NU AI VOIE PT CA (daca el vrea sa demoleze o asJel de casa) . nu ai voie pt ca
colec=vitatea la scara na=onala are un interes public ca aceste valori sa nu se piarda. In
trecerea de la un statut normal la statutul de monument istoric trebuie sa intervina intre
specialis= si proprietar un factor de autoritate. ( casele intra in lista monumentelor! ) Exista
si un proces simetric de declasare: casa trebuie scoasa de pe lista mon istorice. NR
monumentelor creste con=nuu.

4) INSTITUIREA ZONEI DE PROTECTIE zona de protec=e este menita sa apere, sa conserve

ceea ce in jurul mon se pastreaza. Se va creea o zona de protec=e , ini=al delimitata in mod
automat prin o protec=e 100m Legea spune : zoina de protec=e se delimiteaza printr un
studiu urbanis=c , print-o doc de =po plan urbanis=c zonal urmand limite de parcela.

5) PRESIUNEA este dreptul prin care autoritatea publica poate sa e primul ofertant in cazul
deciziei de vanzare a unui mon istoric. Daca vrei sa vinzi un mi tre sa anun= la MC , abia
dupa raspuns mon poate vandut.
6) EXPROPRIEREA at cand un mon istoric este in pericol de ac=unea exercitata de prop sau ,
at imobilul se poate expropria plecand de la ideea ca mon istoric trebuie protejat pt
interesul public.

A interveni fara aviz asupra unui monument istoric nu este contraven=e, este infrac=une.
Proprietarul este dator sa intre=na monumentul istoric .