1.Analizați Palatul și domeniul Peleș sau Columna lui Traian prin prisma teoriei lui A.

Riegl
referitoare la monumentul istoric și valorile memoriale ale monumentului istoric.

Din cursul 1

● Columna lui Traian - pastrata (cred ca de catre regele Teodoric) ca simbol al libertatii
civice. El prefera sa fie vazut ca un guvernator si protector al Romei, deoarece nu era un
mostenitor al tronului. Prin aratarea respectului fata de patrimoniul Romei, el creste
increderea oamenilor in abilitatile si intentiile sale.
○ Roma devine o comuna libera, nesupusa autoritatii feudale locale, in cazul
acesta papalitatea
● Ea reprezenta un element public general, iar elementul de interes care a dus la
pastrarea Columnei => obiect de patrimoniu, a fost onoarea poporului roman
○ “Astfel incat sa nu fie nicicand distrusa sau mutilata” => mostenire + transmiterea
generatiilor urmatoare a responsabilitatii de pastrare
● Columna lui Traian comemoreaza razboaiele daco-romane (ratiune istorica si politica)
=> monument (valoare memoriala)
● Pastrata datorita regelui Teodoric + marcheaza libertatea civica (straturi istorice) =>
monument istoric

2. Comentați restaurarea bis. Mân. Cozia sau a bis. Sf. Anton - Curtea Veche punând accentul
pe corespondența dintre doctrina contemporană și problematica majoră a restaurării
monumentului.

Din cursul 13

● Nicolae Ghika-Budesti restaureaza Manastirea Cozia conform teoriei contemporane de

restaurare
● Incearca readucerea monumentului la starea initiala, totodata marcand interventiile
facute si conferind constructiei un strat istoric
● El elimina elementele pur decorative plasate in urma unei restaurari anterioare
○ Elimina turlele oarbe
○ Elimina tencuiala de peste paramentul original (reconfera valoarea plastica
initiala)
○ Descopera invelitoarea in partea posterioara pentru o revenire la starea originala
○ Completeaza elementele de piatra distruse
● Pridvorul reprezinta un element cheie
○ A fost adaugat la restaurarea anterioara
○ Impiedica vederea bisericii => il coboara evident si lasa sa se vada ca acesta a
fost ulterior adaugat bisericii initiale

3.Care sunt trăsăturile esențiale care dau măsura autenticității monumentului istoric? Exemple
pentru ilustrarea autenticității unei restaurări.

1. Substanta / materia,
2. Conceptia,
 3. Tehnica de constructie
4. Ambientul monumentului - Cadru / context (pana in 1984)
a. Forma
b. Uz / functiune
c. Credinta / sentiment
d. Limba / Patrimoniu imaterial (dupa 1984)

Campanilul din Piata San Marco (prabusit in 1902 si reconstruit in 1903)

● Pastrare a autenticitatii monumentului privind tehnica de constructie si materialul original

○ O dimensiune a autenticitatii monumentului de arhitectura sta in capacitatea sa
de a servi functiei pe care a servit-o in trecut (Carlo Chenis)
○ Interventia umana trebuie sa urmareasca mentinerea sa in interiorul obiectivitatii
stiintifice al acesteia pentru a garanta pastrarea autenticitatii obiectului

4.Care este motivul pentru care C. Boito solicita marcarea distinctivă a intervenției? În ce fel
sugera el că se poate face acest lucru?

Din cursul 6

● Camillo Boito clarifica diferenta dintre teoria lui Viollet le Duc si cea alui John Ruskin. Si
marcheaza punctual unde este permisa interventia si unde este necesara pastrarea
intacta a monumentului
● Sec XIX este primul secol care trateaza restaurarea non interventional, sau minim
invaziv
● El considera ca abordarea restaurarii trebuie facuta in incremente si interventia oprita
atunci cand s-a ajuns la scopul lucrarii
● In cazul in care interventiile sunt necesare pentru imaginea de ansamblu a
monumentului si intretinerea, pastrarea sau conservarea acestuia, distinctia dintre
elementele contemporane si cele existente trebuie atent marcata pentru a pastra
autenticitatea monumentului
● Acest lucru se poate face in 8 moduri
○ Diferentierea stilului (alegerea unui stil contrastant sau nu, dar care sa scoata in
evidenta monumentul)
○ Diferentierea materialului (acelasi lucru ca la stil)
○ Eliminarea figurilor sau ornamenticii (inserarea strict volumetrica a elementelor
lipsa)
○ Expunerea partilor vechi eliminate spre a fi vizibile publicului si a pastra contextul
istoric al monumentului
○ Inscrierea pe elementele de reintregire a datei restaurarii sau a unui semn
conventional
○ Epigrafii (anotari / inscriptii) descriptive pe cladire
 ○ Descriere fotografica a etapelor de restaurare si expunerea seriei pentru
intelegerea lucrarii
○ Notorietatea (ex: fatada de vest de la Sanata Maria del Fiore - casigata in urma
unui concurs)

5. Care sunt principalele contribuții ale lui J.J. Winkelmann si a lui B. Cavaceppi la dezvoltarea
teoriei restaurării operelor de artă?

Din cursul 3

● Johann Joachim Winklemann (1717 - 1768 - inainte de Revolutia Franceza),

bibliotecarul cardinalului Albani (care devine papa) studiaza si descoperirile de la
Herculanum si Pompei. (parintele arheologiei si a disciplinei Istoria Artei)
● Considera ca pentru a atinge “maretia inegalabila a artei” aceasta trebuie sa imite arta
Antica greceasca. In Grecia a fost atinsa “frumusetea ideala”
● Winklemann defineste o metoda de analiza stiintifica si obiectiva a artei
○ Nu este suficient ca arta sa fie caracterizata subiectiv
○ Descrierea subiectiva trebuie sa explice ratiunea frumusetii obiectului si
trasaturile caracteristice stilului sau
○ Arta poate fi analizata si explicata, nu are loc de subiectivism
● 1745 - Edisct al ducelui de Milano - niciun pictor, sculptor sau arhitect, ori de alta
profesie, universitar sau nu, nu poate distruge sau retusa picturi sau sculpturi antice sau
modern, aflate in proprietatea publica, fara acordul Academiei, sub actiunea unei amenzi
de 20 de scuzi
○ Nici macar cei care isi desfasoara activitatea in mediul artistic nu au voie sa
intervina asupra operelor antice, decat cu un aviz din partea unui for extern
(expertiza + privire obiectiva)
○ “Prin restaurare o serie de statui si-au schimbat caracterul” - interventiile trebuie
identificate distinct
● Bartolomeo Cavaceppi (“restaurator” al cardinalului - inainte de Revolutia Franceza)
● Urmareste teoria lui Winklemann (prezinta restaurarile: 1 - descrierea operei antice, 2 -
consultarile cu specialisti, 3 - interventia proprie)
● “Dar as dori ca o opera sa contina cel putin ⅔ din [materialul] antic , iar partile cele mai
interesante sa nu fie moderne”
○ Recomanda necompletarea sculpturilor atunci cand nu pot fi determinate
caracteristicile initiale. Restaurarea nu poate avea valoarea unei creatii
○ Restaurarea sta si in imitarea menierei si a tehnicii artistului, nu doar incercarea
reintregirii piesei de arta

6.Care sunt cele mai importante moșteniri transmise doctrinei contemporane a restaurării de
către teoria și practica lui Viollet le Duc ? De ce?

Din cursul 5

● Teoria fundamentata de Viollet le Duc incepand din 1864 este una rationalista, bazata
pe demersuri logice si obiective, facute in prealabil u+*nei restaurari
● Introduce in practica restaurarilor spiritul modern, stiintific, in analiza constructiei si
folosirea materialelor
● Desi Viollet le Duc propune o unitate de stil radicala, bazata pe incadrarea in totalitate a
unei cladiri restaurate in epoca si stilul arhitectural initial sau care ar fi trebuit sa descrie
cladire, aceasta nu mai este folosita si apreciata in restaurarea contemporana
 ● In schimb, demersul stiintific propus de Viollet le Duc a fost transmis si este inca utilizat
in teoria si practica moderna a restaurarii.
● Observarea si studierea elementelor pastrate sunt necesare, dar nu suficiente pentru a
deduce cum ar fi trebuit sa arate monumentul
● Orice creatie (aici cu referire la restaurare) se naste ca urmare a unui demers logic si se
supune unor legi anterioare ideii creatoare
● Cunoasterea trecutului ne ajuta sa restauram si sa pregatim edificiul pentru viitor (prin
cunoastere si cercetare)

7.Zona de protecție a monumentului istoric în legislația din România. Cum se instituie, cum se
delimitează, ce consecințe administrative, urbanistice și tehnice atrage după sine.

● Se instituie pe cat posibil deodata cu monumentul

● Se delimiteaza in urma unei analize urbanistice si topografice
● Are ca scop protejarea integritatii acestuia, implicit a cadrului sau

8.Care este motivul pentru care J. Ruskin nu accepta intervențiile la construcțiile istorice și-l
critica pe Viollet le Duc pentru restaurările sale?

Din cursul 5

● Doctrina anti interventionista

○ Militeaza pentru o abordare de tipul non interventie, mai degraba o intretinere la
starea actuala a ceea ce exista deja. ‘’Aveti grija de monumentele voastre si nu
veti avea nevoie sa le restaurati.’’ J.Ruskin
○ Argumenteaza lipsa unui drept moral de a interveni pe cladirile existente, ele
apartinand in parte celor care le-au construit si in parte tuturor ce generatiilor
care ne vor urma.
○ Dreptul de a demola ceva revine strict celor care il construiesc.
● Critica pentru Viollet le Duc
○ ‘’Ruskin militeaza pentru o etica si cauta sa impuna conceptia sa morala asupra
monumentului unei societati pe care propriile tendinte o antreneaza in sens
invers.’’ Fr.Choay
○ Modelul de operare pe care Viollet le Duc il urmeaza in practica sa merge
impotriva principiilor enuntate de doctrina anti interventionista propusa si
sustinuta de Ruskin.
○ Viollet le Duc urmeaza doctrina unitatii de stil, in care restaurarea presupune o
interventie directa asupra monumentului, prin demolare inlocuire si remodelare a
spatiului pentru a creea o imagine ideala, integra a stilului al carui exponent este
momnumentul.
○ Critica pentru Viollet le Duc este motivata astfel de o nepotrivire fundamentala a
principiilor morale aplicate si enuntate in teoria si practica de restaurare.
●

Din cursul 6

● Stilul Gotic este ales ca expresie a unitatii nationale dupa razboaiele Napoleoniene
 ● John Ruskin considera ca restaurarea cladirilor (mobilizare inn masa pe intreaga
suprafata a tarii) trebuie facuta in mod etic si ca aceasta trebuie sa tina cont de valoarea
evocatoare a monumentului
● Pentru ca aceasta sa fie posibila, este necesara o abordare antiinterventionista,
arhitectura este considerata gest creator, iar dreptul de modificare a creatiei este cuvenit
strict creatorului acesteia (nu modificari, doar intretinere, datoria de a le transmite mai
departe)
● Puternica influenta religioasa in abordarea lui Ruskin
○ Orice creatie (mai putin divina) este sortita pieirii
○ Acest lucru trebuie asumat si in privinta monumentelor
○ Este permisa doar prelungirea vietii, nu conditionarea si alterarea menirii
● Gloria sta in perioada in care obiectul de arhitectura a traversat epocile si s-a incarcat cu
putere evocatoare
○ Valorizarea tuturor epocilor arhitecturale / perioadelor istorice
● Prin interventia facuta unui monument, caracterul si memoria istorica a acestuia este
alterata => nu mai are aceeasi valoare evocatoare
● John Ruskin critica abordarea pur rationala a lui Viollet le Duc de a aduce integral
monumentul intr-o perioada / intr-un stil, din cauza lipsei / scaderii caracterului unui
monument dupa interventia asupra acestuia + prelungirea artificiala si fortata a duratei
de viata a edificiului

9. Cum se numește actul care instituie protecția legală a monumentelor istorice din România:
cum sunt definite în acesta monumentele și cum sunt împărțite în categorii din punct de vedere
legal?

Legea privind protejarea monumentelor istorice (Legea 422-20015) este actul care instituie
protecția legală a monumentelor istorice din România. Acesta este structurat in 7 Titluri,
împărțite la rândul lor in 62 de articole. Conform articolului 3, monumentele istorice sunt
împărțite in următoarele categorii:

- monument

- ansamblu

- sit

monumentul fiind definit ca o construcţie sau parte de construcţie, împreună cu instalaţiile,

componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară care fac parte
integrantă din acestea, precum şi lucrări artistice comemorative, funerare, de for public,
împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice
semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios,
social, ştiinţific sau tehnic.

- Conform articolului 8, Monumentele istorice se clasează astfel: în grupa A -

monumentele istorice de valoare naţională şi universală; în grupa B - monumentele
istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

10. Care este documentul cuprinzând monumentele istorice din România. Care este structura
documentului și cum sunt împartite monumentele istorice în tipuri și categorii.
Documentul = LMI (lista monumentelor istorice)
Realizat 2010 - actualizat 2015
Structura - in functie de natura lor :
I. Monumente de arheologie
II. De arhitectura
III. De for public
IV. Memoriale si funerare

Din punct de vedere valoric:

Grupa A. monumente istorice de valoare nationala sau universala
Grupa B. monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local

11.Restaurarea interbelică a bisericii mânăstirii Cozia de către N. Ghika –Budești poartă

amprenta teoriei lui Viollet le Duc, a lui John Ruskin, sau C. Boito? Explicați.

Din cursul 13

● La restaurarea Manastirii Cozia, Nicolae Ghika foloseste clar elemente din teoria lui
Camillo Boito
● Adauga elemente strict necesare pentru aspectul unitar al monumentului
● Lasa vizibile straturile istoriei si a restaurarilor anterioare (pridvor)
● Readucerea la ideologia initiala a arhitecturii, insa tinand cont de toate straturile istorice

12.Care sunt condițiile puse de Carta de la Veneția conservării ruinelor. Care poate fi rolul și
contribuția arhitectului in intervențiile asupra descoperirilor arheologice.

● Conservarea ruinelor = pastrarea caracterului istoric (valoarea istorica este pierduta)

● Reconstituirea este admisa doar in urma unor cataclisme / distrugeri (Campanil San
Marco)

motivul

● Arhitectul trebuie sa:

○ Protejeze ruinele
○ Le scoata in evidenta prin interventii peisagere

13. Restaurarea în Carta de la Veneția: cum este definită, ce scop are, care sunt temeiurile și
limitele deciziilor în restaurare; care este poziția Cartei de la Veneția despre unitatea de stil în
restaurare.

● “Restaurarea este o operatie extrem de specializata, cu un caracter exceptional”

● Cauta sa reveleze valoarea estetica si istorica a monumentului
● Este considerata atunci cand conservarea nu mai este destul - degradare
● Are loc strict in baza unei cercetari elaborate (arheologic + istoric)
○ Orice lucrare necesara bunei functionari = caracter contemporan
 ● Respinge unitatea de stil (V Le Duc) ca si scop al restaurarii
○ Considera relevante etapele istorice ale unui monument (Camilo Boito)
■
■
■
■ Acorda importanta contributiei tuturor perioadelor ce au contribuit la
edificarea monumentului
■
■ Revelarea unei stari ascunse

14.Unde se vede influența teoriei lui C. Brandi în Carta de la Veneția? Explicați.z

● Art 1 - Definitii
○ Recunoasterea valorii artistice a unui monument
○ Recunoasterea sa ca opera de arta

● Art 3 - Scopuri
○ “In felul in care cautam metoda de restaurare trebuie sa fie adecvata caracterului
predominant”
■ (Versailles, Galerie de glas – valoarea artistica a spatiului comanda felul in care
intervenim)

15.Unde se vede influența teoriei lui A. Riegl în Carta de la Veneția? Explicați

● Art 1 - Definitii
○ Sustine importanta martuiei / incarcaturii istorice a unui monument

● Art 3 - Scopuri
○ Interventia trebuie sa tina cont de marturia si incarcatura istorica a monumentelor
■ (Histria, terme – o marturie istorica in care dimensiunea artistica este pierduta)
 ● Acesta face diferenta intre monument si monument istoric:
○ Monument = artefact creat de mana omului, structura arhitecturala / sculpturala,
“intentionala”, ridicata strict pentru comemorarea unui fapt, a unei personalitati
sau a unui eveniment (columne, mausoleuri)
○ Monument istoric = obiect care cu trecerea timpului devine obiect evocator prin
incarcatura sa istorica si culturala

16.Care sunt principalele obligații stabilite de lege proprietarului sau administratorului unui
monument istoric (ce îi este interzis, cum trebuie să realizeze execuția lucrărilor la monumental
istoric, ce obligații are cand dorește să-l închirieze sau să-l înstrăineze, etc).

● Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi

asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii
sau obiceiului, revin proprietarului.
Execuția lucrărilor:
● Proprietarul trebuie sa să respecte - condiţiile şi termenele de execuţie cuprinse (pentru
lucrari de interventie)
în avizul de specialitate atunci când execută ei înşişi lucrări de întreţinere curentă sau orice alte
intervenţii, conform prevederilor prezentei legi
Obligații la închiriere și instrainare :
● să înştiinţeze autoritatile despre intetia de inchiriere si pentru a parcurge toate
procedeele necesare pentru aceasta
● să notifice viitorului proprietar, chiriaş sau concesionar regimul juridic al monumentului
istoric pe care îl deţine, precum şiobligatiile in ce priveste folosirea monumentului;
● Sa instiinteze autoritatile cu privire la toate modificarile de proprietar sau administrator si
sa transmita copii dupa actele doveditoare

17. Care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă o construcție din România pentru a fi clasată
monument istoric, conform legii?

● Clasarea in LMI (lista monumentelor istorice) - calitatea de monument istoric oferita

monumentului
● Calitate - semnificatie pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală

● ansamblul ( grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori
muzeistic de construcţii urbane sau rurale care împreună cu terenul aferent formează o
unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din
punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios,
social, ştiinţific sau tehnic)
● monumentul (construcţie sau parte de construcţie, împreună cu instalaţiile,
componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară care fac parte
integrantă din acestea, precum şi lucrări artistice comemorative, funerare, de for public,
împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice
 semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic,
religios, social, ştiinţific sau tehnic)
● situl (- teren delimitat topografic cuprinzând acele creaţii umane în cadru natural care
sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic,
arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific, tehnic sau al peisajului
cultural.)
● Concluzie - stfel, un monument istoric trebuie sa fie semnificativ si sa reprezinte o
mărturie cultural-istorica

18. Care este scopul și care sunt principalele obiective ale studiului istoric premergător
restaurării unui monument de arhitectură?

Din cursul 11

● Scopul studiului istoric este fundamentarea deciziilor pentru restaurare (precizarea +

identificarea valorilor => luarea deciziilor)
○ Parte a documentatiei tehnice referitoare la o cladire monument istoric
○ Este adus la nivel de studiu de fezabilitate
● Obiectivele unui studiu istoric
○ Evaluarea situatiei existente + stabilirea valorilor istorice
○ Evidentierea / identificarea obligatiilor, restrictiilor, permisivitatilor de interventie
● Multe dintre obiectivele studiului istoric se bazeaza pe analiza unor dovezi / surse de
informatie scrise sau tiparite, insa analiza vizuala a cladirii la fata locului poate releva
anumite informatii folositoare pentru concluzia studiului istoric
● Pe baza acestuia se iau decizii si se trag concluzii privind
○ Conditiile de amplasare
○ Conditiile + principalele solutii tehnice
○ Tema de proiectare
○ Finantarea

19.Care este explicația lui C. Brandi pentru a demonstra că opera de artă, și doar opera de artă
poate fi restaurată?

Restaurare - reparare (Marcel Duchamp, Fantana)

● Opera de arta = produs uman recunoscut.

○ Devine unica / se diferentiaza de celelalte obiecte
● Sustine ca materialul este restaurat, nu obiectul in sine
○ transmiterea operei de arta catre viitor
● Doar opera de arta poate fi restaurata deoarece este generata de mesaj - plus valoare

20.Care sunt tipurile de restaurare definite de C.Boito, cum le caracterizează și căror

monumente le recomandă? Cum consideră C. Boito restaurarea stilistică?

Din cursul 6

● Camillo Boito enunta 3 tipuri de restaurare care sunt privite din punct de vedere tehnic si
istoric:
 ○ Restauro archeologico: care este potrivita pentru cladirile din perioada
Antichitatii.
○ Aceasta se face prin anastiloza (reconstruirea in urma unui studiu cu exactitate a
monumentului) si distinctia clara dintre nou si vechi
○ Restauro pittorico (pitoreasca): pentru Evul Mediu
○ Restaurare discreta cu minim de interventii. Completarea strict volumetrica a
elementelor lipsa
○ Restauro architettonico: potrivita pentru monumentele care dateaza incepand din
Renastere
○ Se realizeaza prin completare, sau inlocuirea partilor lipsa, dar cu acestea
marcate distinctiv
● Restaurarea stilistica (ajutor, cred ca se refera ca inlocuirea elementelor se face strict
volumetric, fara un aport artistic / stilistic) pentru pastrarea autenticitatii
● Restaurarea stilistica - Viollet le Duc
○ Model din punct de vedere al ratiunii interventioniste
○ Insa nu trebuie afectat caracterul evocator si substraturile istorice ale
monumentului

21.Care este motivul pentru care Viollet le Duc spunea că un monument restaurat poate să
capete un aspect pe care nu l-a avut niciodată?

Din cursul 4

● Definirea restaurarii ca un termen modern

○ Defineste restaurarea nu ca pe o conservare ci mai degraba ca pe o restabilire
intr-o ‘’integralitate care poate sa nu fi existat niciodata’’
○ Motiveaza atitudinea ca pe un fenomen complex, intelectual, o compara cu o
colectie ce serveste ca unealta pentru pregatirea lucrarilor viitoare.
○ ‘’Tot asa cum strangem o vasta biblioteca pentru a pregati lucrari viitoare.’’
○ Epoca ‘’Ea si-a propus sa analizeze trecutul, sa-i compare si sa-i clasifice
fenomenele si sa-i construiasca istoria sa veritabila, urmarindu-i pas cu pas
traseul, dezvoltarea si fazele succesive ale umanitatii.’’

Din cursul 5

● Doctrina fundamentata si detaliata de catre Viollet le Duc se bazeaza pe o unitate a

stilului si incadrarea cladirii restaurate intr-o stare “ce poate sa nu fi existat niciodata”
● In opinia lui, restaurarea corecta trebuie facuta in normele ratiunii si integralitatea trebuie
sa decurga din logica pe care arhitectul o descopera, intelege si urmareste in tehnica de
restaurare (ideal sprijinit pe logica)
● Restaurarea trebuie sa fie bazata pe un demers logic, bazat pe dovezi si care sa
cuprinda toate informatiile necesare pentru o lucrare desavarsita
● Dupa identificarea si stabilirea epocii si elementelor necesare pentru incadrarea
edificiului intr-un stil unitar, aceasta poate ajunge sub o forma in care ea sa nu fi existat
vreodata, dar care sa tinda catre perfectiunea stilului, conform ideologiei moderne de la
sfarsitul secolului XIX)

22.Prin ce instituţii şi organisme - şi cu ce atribuţii specifice fiecare - se exercită autoritatea

Statului în protecţia patrimoniului construit în România.

Instituții cu atribuții în protejarea monumentelor isotrice:

 ● Ministerul Culturii (MC)
○ Clasare, instituire zone de protecție, avize pentru intervenții asupra MI grupa A
○ Expropiere MI grupa A
○ Preemșiune MI grupa A
○ Finanțare a Programului Național de Restaurare
● Direcțiile județene pentru cultură și a Mun. București (DJC)
○ Dosar clasare, avize MI gr. B, inspecție și control
● Institutul Național al Patrimoniului, subordonat MC
○ Evidența MI, Lista MI, derularea Programului Naț. de Restaurare
○ Examinează specialiștii în vederea atestării

23.Care este diferența dintre intervențiile de conservare și restaurare, conform Cartei de la

Veneția. Exemple pentru lucrări de restaurare și de conservare (min. 1+1 = 2).

● Conservare = protejare
○ Conservarea poate consta in buna intretinere a monumentului
■ Ex. Templele Egiptului antic de la Aswan

● Restaurarea vizeaza o interventie asupra monumentului

○ Intervine cand apar semne de degradare - conservarea nu face fata
■ Ex. Biserica Manastirii Cozia

24. Cum a evoluat relația dintre modul de utilizare și tipul de intervenție la un monument? Care
este poziția Cartei de la Veneția privitoare la utilizarea contemporană a monumentelor istorice?

● Evul mediu - atribuirea functiunilor pentru pastrarea

● Gustavo Giovanonni (1932)
○ Mentioneaza atribuirea unor utilizari similare cu cele originale (pt conservare)
● Conferinta de la Atena (1933)
○ Recunoasterea dreptului comunitatii inaintea celui privat
■ Atribuirea de functiuni sociale
● Carta de la Venetia (1964)
○ Recomanda atribuirea unei utilizari sociale
■ Trebuie conservate dispunerea, dispozitia si decoratia

25. Care sunt principalele informații pe care le poate aduce cercetarea arhitecturală a
monumentului și cea arheologică a terenului aferent acestuia?

Din cursul 12
 ● Cercetarea arhitecturala verifica datele obtinute prin cercetarea documentara
(indirecta) sau arheologica (directa)
● Aceasta se bazeaza pe pregatirea si nivelul de experienta al arhitectului care
face corelarea interdisciplinara a informatiilor
● Cercetarea arhitecturala
○ Etapele de realizare a cladirii (indicii din restaurari anterioare sau
schimbari de functiune)
○ Valorile istorice ( materializate in constructie) - elemente evocatoare
○ Starea de conservare a valorilor istorice - calitatea acestora
○ Stabilirea tipurilor de interventii - anterioare - si care au schimbat
caracterul cladirii
○ Cercetarea arhitecturala facuta la fata locului clarifica si evita confuzia
documentelor scrise sau imprimate
● Cercetarea arheologica este un tip direct de investigare, de cele mai multe ori
distructiva
○ Este folosita atunci cand relevee de arhitectura nu exista in sursele de
informare
○ Cercetarea si analizarea terenului aferent monumentului poate da
informatii legate de vechimea si perioada istorica in care acesta a fost
construit
○ De asemenea poate stabili nivelul original de calcare => informatii despre
proportii (interioare, fatade, etc)

26. Care poate să fie motivul pentru care strămutarea unei biserici poate fi acceptata? Exemplu.
Dar extragerea frescelor de pe pereții ei? Exemplu.

● Stramutarea - metoda de conservare de ultima instanta

○ Cand este ceruta de salvgardarea monumentului
■ Protejarea Bisericilor de la demolare din considerente urbanistice
(Ceausescu)
● Extragerea decoratiunilor - protectie in ultima instanta
○ Cand nu mai poate fi conservata
■

Cred ca ar mai trebui adaugat ceva la a doua parte 27. Cum a apărut sintagma de ”patrimoniu
national” - definind valorile culturale ale unui popor – și care este legătura acestui concept cu
monumentul istoric?

Din cursul 3

● Legatura dintre cetateni / coeziunea nationala trebuie sa isi gaseasca un alt fundament
decat relatia de pana atunci dintre regi si supusii lor (oops, intai il pierd ca putere in stat,
apoi il pierd de tot)
● Este necesara instituirea altui regim politic. Ca pretext pentru unirea conationalilor este
inventia conceptului de patrimoniu national
● Patrimoniu = nu doar o suma de bunuri, dar si o sursa de responsabilitate
● Monument => bun public menit a fi protejat => patrimoniu cultural national
● Monumentele erau folosite in discursul politic al vremii: monumentele trebuie pastrate
pentru calitatea lor artistica, deci si pentru memoria istorica politica
28. Descrieți relația cu patrimoniul arhitectural a autorităților în perioada Revoluției Franceze.
Ce idei despre teoria și practica protecției patrimoniului transmite această perioadă Europei sec.
XIX/XX?

Din cursul 3

● 2 procese:
○ 1. Distrugerile constructiilor nobilimii si ale bisericii, deoarece acestea aduc
aminte de existenta feudalismului si a despotismului
○ 2. Nationalizarea (02.11.1789 nationalizarea bunurilor clerului, 31.10.1791
nationalizarea bunurilor nobililor plecati in exil) si apoi utilizarea acestora pentru
spatiile institutionale
○ Adunarea Constituanta decide crearea unui comitet special al monumentelor
(preocuparea de protejare a patrimoniului)
○ Aubin-Luis Millin: primul organism de gestiune a patrimoniului (inventar):
“acestea sunt monumentele pretioase pe care le-am desemnat a fi luate din
calea coasei distrugatoare a timpului”
○ Folosirea administrativa a termenului monument
○ Monument => bun public menit a fi protejat => patrimoniu cultural national
○ Monumentele erau folosite in discursul politic al vremii: monumentele trebuie
pastrate pentru calitatea lor artistica, deci si pentru memoria istorica politica (red
flag)
○ Monumentul ca document administrativ: intocmirea rapoartelor despre starea
monumentelor => reforma teritorial-administrativa (contributie la inventarul lui A-L
Millin)
● Aparitia termenului de patrimoniu national + patrimoniu cultural national
○ “Monumentele importante sunt patrmoniul tuturor, (...) ele trebuie intretinute,
marite, infrumusetate pe cheltuiala tuturor”
○ Patrimoniul este un nou motiv pentru “legarea conationalilor” - nu doar o suma de
bunuri, ci si o sursa de responsabilitate
○ Infiintarea muzeelor => spatii alr muzelor, ale memoriilor
● Monumentul devine o entitate si o categorie care face parte dintr-o categorie mai ampla
- patrimoniu national

29. Prin ce rămân importante restaurările de la înc. sec. XIX ale Colosseumului și Arcului lui
Titus?

Din cursul 4

● Raffael Stern si Giuseppe Valadier angajati de catre stat sa se ocupe de monumentele

relevante pentru religia crestina
● Colosseum
○ 1806 - Raffael Stern - partea estica a Colosseum-ului
○ Prima propunere (D. Schiavonni) respinsa, deoarece implica demolarea partiala
○ Deoarece Colosseumul prezenta probleme structurale cauzate de
descompletarea si extragerea materialelor de constructie folosite in Evul Mediu
pentru constructia altor cladiri (Colosseumul nu mai prezenta o functiune
relevanta)
○ Stern propune o restaurare similara cu a lui Schiavonni, dar care nu implica
demolarea a niciunei parti a Colosseumului
 ○ Stern realizeaza un contrafort de sprijin din caramida pe funsatie de travertin,
propus in spatele partilor afectate (pastreaza degradarile structurii antice)
○ Interventia sa este explicit marcata prin diferenta de material
○ Vizibilitatea interventiei este un criteriu al performantei in restaurare
○ 1820 - Giuseppe Valadier - partea vestica a Colosseum-ului
○ Acelasi principiu aplicat si de Stern
○ Consolidare prin completare de arcade in retrageri de inaltime
○ Foloseste un material diferit pentru a distinge interventia
○ Caramida + travertin (doar pentru bazele si capitelurile coloanelor)
● Arcul lui Titus
○ 1819 - 1821 - desi restaurarea acestuia este insarcinata lui Stern in 1817, el
moare in 1820
○ Foloseste din nou principiul aplicat de Stern, de a marca interventiile prin
materialitate diferita
○ 1 - demoleaza Arcul, 2 - inventariaza atent piesele antice pentru o corecta
repozitionare, 3 - reconstituie Arcul cu miez de caramida
○ Nu transpune intreaga decoratie a coloanelor in interventie (alta marcare a
interventiei)
○ Atat aprecieri, cat si critici: “vizitatorul nu are dubii asupra ce este autentic si
ceea ce a fost adaugat numai pentru a da senzatia de intreg” (de la departare nu
se sesizeaza interventia, dar este usor de urmarit de la apropiere), critica - Arcul
este reconstruit si nu pastrat ca monument

30. Explicați de ce C. Boito declara că ”eu prefer restaurările ratate celor reușite”. Care este
poziția lui C. Boito in raport cu teoriile lui Viollet le Duc si J. Ruskin despre intervenția asupra
monumentelor?

Din cursul 6

● Camillo Boito sustine restaurarii minime necesare si a interventiilor atent marcate pentru
a putea fi separate elementele monumentului de cele ale insertiilor
● El numeste o restaurare “ratata” una care nu a fost indeplinita conform teoriilor dinaintea
sa, si anume o restaurare care nu marcheaza interventiile, ba chiar le ascunde, pentru
integralitate
● El prefera o restaurare “ratata” uneia reusite, deoarece acestea, neprezentand destula
atentie pentru detalii, lasa sa se distinga partea istorica de cea contemporan, iar in
opinia lui Camillo Boito, nemarcarea interventiei pune in pericol autenticitatea
monumentului

● Camillo Boito incearca sa clarifice diferentele dintre teoria lui Viollet le Duc si cea a lui
John Ruskin
● Teoria propusa de acesta se bazeaza pe elemente provenite din ambele, insa care sunt
guvernate de pastrarea autenticitatii unui monument
● In opinia lui Boito, restaurarea isi are locul in evolutia monumentelor, insa ea trebuie
facuta cu masura si trebuie folosita o abordare incrementala pentru a nu se intrece
masura si a se evita scopul lucrarii
○ Viollet le Duc sustine restaurarea, ba chiar isi ia libertatea artistica de a
imbunatati un monument si de a-l plasa intr-o epoca anume (voita a fi cea
originala)
 ○ John Ruskin respinge complet restaurarea, abordand o doctrina
antiinterventionista si care sustine doar intretinerea, pastrarea sau conservarea
unui monument, insa nu si prelungirea sau alterarea duratei acesteia (deoarece
doar creatiile divine nu sunt menite pieririi)
● O alta opinie a lui Boito este aceea ca interventiile trebuie clar marcate in procesul de
restaurare pentru a putea distinge intre monument si interventie si pentru a evita
confuzia sau chiar pierderea autenticitatii unui monument
○ Viollet le Duc este impotriva marcarii interventiilor, acest lucru pentru a crea o
unitate de stil si tinderea catre perfectiunea arhitecturala
○ John Ruskin nu precizeaza pozitia sa fata de marcarea interventiilo, acesta
evitandu-le pe cat posibil

31. Care sunt principalele informații pe care le poate obține arhitectul din realizarea și studiul
releveului de arhitectură?

Din cursul 12

● Releveul de arhitectura este folosit ca sursa de informare si baza pentru analiza ce sta
la baza unui studiu istoric
● El sta la baza fundamentarii deciziilor si a concluziilor tehnice in privinta restaurarii si
cele ale cercetarilor pentru studiul de fezabilitate
● Releveul de arhitectura are mare credibilitate
○ Realizat de profesionisti
○ Realizat la scara
● Informatii pe baza releveului
○ Informatii directe si clare
○ Compartimentare
○ Structura
○ Functionalitate
○ Ierarhizarea spatiala
○ Parti restaurate sau restaurabile

32. Care sunt și pentru ce au fost criticate restaurările lui A. Lecomte du Nouy?

Din cursul 13

● Andre Leconte du Nouy urmeaza si aplica teoria lui Viollet le Duc

● Manastirea Argesului
● Isi permite demolarea si reconstructia arbitrara bazata pe aceasta teorie
○ Sustine ca este capabil sa construiasca o forma perfecta datorita cunoasterii din
secolul XIX
● Demoleaza cladirile din incinta
● Edifica Palatul Episcopal
● Inlocuieste ancadramentele
● Inlocuieste piatra de parament cu o piatra noua
● Modifica partea superioara a turlelor + coronament metalic adaugat
● Extrage fresca si vrea sa o inlocuiasca cu o pictura in ulei cu regele si regina (ctitori)
○ Enerveaza oamenii preocupati de restaurare si nu numai
○ Este acuzat ca a suprimat istoria edificiilor
○ Interventia sa sterge istoria si arta romaneasca
○ O inlocuieste cu viziunea arhitectului despre cum ar fi trebuit sa fie
33. Care sunt argumentele în favoarea protejării monumentelor antichității romane invocate de
către Raffael Sanzio în scrisoarea adresată Papei Leon X? Ce rămâne actual dintre acestea?

Din cursul 2

● Argument 1: Roma este “patria tuturor crestinilor” ( Sf. Petru a fondat biserica catolica,
biserica crestina universala)
○ Acest rol de patrie a crestinatatii a facut ca oamenii sa priveasca Roma ca o
cetate eterna. Locul in care a fost fondata biserica catolica universala trebuie sa
fie promis eternitatii. (valoare hedonistica)
○ Datorie morala de a pastra si celebra un loc care adaposteste bazele religiei
urmate a atator oameni
● Argument 2: “Prin conservarea exemplului anticilor sanctitatea voastra va incerca a le
egala si a le depasi”
○ Nu doar ratiunea religioasa il impinge pe Rafael sa ceara masuri impotriva
distrugerilor, ci si faptul ca vestigiile antice si ratiunea divina a anticilor tind catre
perfectiune
○ Doar prin conservarea exemplului, exemplul antic poate fi egalat si depasit
(scuze de repetitie, atat am putut)
○ Model + sursa de inspiratie pentru noile creatii si pentru cresterea nivelului
artistic al vremii
● Argument 3: “deseori imi explic de ce multe lucruri care lor le erau facile noua ni se par
imposibile”
○ Realizeaza ca, dat fiind schimbarile tehnologice in spectrul materialelor,
mesterilor etc. (resurse), restaurarea si reproducerea tehnicilor si a produselor
devine imposibila
○ Capacitate de edificare scazuta => evolutie / crestere a nivelului artistic incetinita

Actual ramane al treilea argument. Tehnologia actuala nu este capabila sa recreeze sau sa
restaureze operele trecutului fara ca acestea sa isi piarda din valoare.