CURS 1 - P1

Regulament
Higrotermica, transfer de caldura si
• 14 cursuri umiditate
(săptămânal , marţi 8:30)
Acustica, protectie acustica(teoria
• 1 lucrare pe parcurs generala privind acustica si
elementele aplicate in domeniu privind
(posibilă îndrumare, la cerere) constructia elementelor de acustica),
Iluminat natural, insorire, protectie
• examen solara( tot ce tine de interactiunea
cladirii cu radiatia solara si tot ce
(întrebări cu răspuns liber, permisă
inseamna ea)
orice documentatie,
, dar nu
colaborare)

Regulament

Nota finală

• 30% lucrare
• 70% examen

Nota examenului final

trebuie să fie minim 5.00

FC2 curs 1 Page 1

CURS 1 - P2

Umiditate

Umiditatea aerului
Cantitatea de vapori de apă aflată la un moment
dat în aer

Ceea ce vom discuta in continuare se refera la o aprofundare a analizei referitoare la transferul de

vapori.

Scurta recapitulare.
Toata analiza realizata pe care am facut-o in ceea ce priveste transferul de caldura si de vapori, s-a
facut in cadrul unei ipoteze de calcul, pe care o numim regim termic stationar. Am fcut clulele plecand
de la aceasta premiza ca temperaturile sunt fixate de confort la interior si in functie de zona climatica si
sezon la exterior si tot ce a urmat acestei epoteze simplificatoare, sigur ca depinde de faptul ca s-a
considerat aceasta ipoteza a regimului termic stationar. Ne dam seama ca in realitate lururile nu sunt
chiar asa. Adica exista o contiinua variatie, atat a temperaturiilor cat si a umiditatii relatie in interior si
exterior(momentul in care sunt mai multe persoane intr-o incapere, creste nivelul de umiditate din
incapere, in momentul in care se deschide geamul sa se aeriseasca intra aerul rece iarna si iese o
buna parte din aerul cald incarcat cu vapori, deci se produce si o reducere a temperaturii si a umiditatii
in interior). Lucrurile variaza destul de mult.

Umiditatea aerului=cantitatea de vapori de apa ce se afla in aer la un moment dat

Stim ca aerul e un amestec de gaze, in cea mai mare proportie ontine azot, ceva oxigen, mai putin
dioxid de carbon si mai putine multe alte componente printre care si vapori de apa, apa in stare
gazoasa.
Cantiatea de apa ce se afla in aer primeste numele de umiditatea aerului.

Umiditate

Umiditatea aeru lui

Cantitatea de vapori de apă aflată la un moment
dat în aer

- umiditate de saturaţie
- umiditate abso lută
- umiditate relativa

FC2 curs 1 Page 2

CURS 1 - P3

Dicutam despre umiditate de saturatie, umiditate absoluta si umiditate relativa.

Saturatia este data de faptul ca in orice moment in anumite conditii date exista o limita a cantitatii de
vapori care se pot afla in aer, e o limita fizica, in moentul in acre aceasta limita se depaseste, surplusul
condenseaza, se transforma in apa in forma lichida.(nu ploaie, ci in particule fine pe care le percepem ca
ceata).

Umiditatea de saturatie e umiditatea maxima ce poate fi atinsa in anumite conditii de la care surplusul de
umiditate se transforma in alta forma de agregare, din gaz in lichid. Umiditatea absoluta este cantitatea
efectiva de vapori care se fala in aer, ea se poate exprima in doua modalitati diferite. Grame de vapori
intr-un anumit volum de aer (g vapori in mcub de aer), si aerul are o greutate
(1m cub de aer=1200g=1,2kg). Vaporii de apa au si ei o masa are se oate determina si care se poate
raporta la volumul de aer in care se gasesc.

Cealalta metoda de a cuantifica umiditatea absoluta e prin presiunea vaporiilor. Orice gaz care este
impins intr-o incita va exercita o presiune asupra peretiilor incintei. Aceasta presiune este cu atat mai
mare cu cat cantitatea de gaz este mai mare in icinta data. Se poate face o raportare inversa, in functie
de presiune sa se determine cantitatea de gaz. In momentul de fata in constructii se utilizeaza versiunea
cu presiuni. Exprimarea cantitatii de vapori nu prin g la mcub ci prin presiunea vaporilor.

Umiditatea relativa este o valoare raportata la limita, la saturatie. Folosim foarte des acest sistem de
umiditate relativa pentru ca este modul in care noi a oameni percepem umiditatea. Nu perceem neaparat
valoriile absolute ci doar relatia cu saturatia. Cand spunem ca umiditatea este foarte mare, ea poate sa
nu fie foarte mare in cantitatea absoluta, dar este foarte mare in raport cu limita si asta este ceea ce
percepe omul si de asemenea in raport cu aceasta limita, cu aceasta umiditate de saturatie,
functioneaza si materialele de constructii. Microorganismele incep sa se dezvolte pe suprafata
elementelor de constructie atunci cand umiditatea depaseste 80%, deci nu conteaza valoarea absoluta
ci sa se aproprie de acea limita a vaporilor, mai mult din 80% din limita de saturatie. Lucram cu aceasta
unitate relaiva si ea este foarte importanta.

Umiditate

Presiunea partiala a vaporiilor,

este acea presiune pe care o
exercita vaporii de apa asupra
incintei. Presiune partiala a
Presiunea parţială a vaporilor - Pv
vaporilor se numeste partiala
presiunea pe care o exercită vaporii de apă existenţi pentru ca ea este determinata
într-un amestec de gaz (aer), atunci când ocupă folosind doar vaporii de apa din
singuri, la aceeaşi temperatură, întreg volumul amestecul de gaze pe care il
amestecului rprezinta aerul. Se noteaza cu p
indice v si se masoara cu Pascali
sau mm coloana de mercur (Hg)
p._ [Pa], [mmHg]

FC2 curs 1 Page 3

CURS 1 - P4

Umiditate

Presiunea de saturatie este

limita, este presiunea pe care o
pot atinge vaporii in conditii de
Presiunea de saturaţie - p, saturatie.
presiunea vaporilor în condiţii de sat uraţi e

Umiditate

Presiunea de saturaţie - p, Presiunea de saturatie se

masoara si ea tot in pascali,
presiunea vaporilor în condi ţ ii de saturalie
apare indicele s pt a indica ca e
cea de saturatie.

n [Pa], [mmHg]

Umiditate
Umiditatea relativa se noteaza
de obicei cu litera greceasca Fi
mic

Umiditate relativă - <P

Umiditate

Se determina raportand presiunea

partiala a vaporiilor la presiunea
de saturatie, inmultind cu 100 ca
Umi ditate relativă - Q sa o exprimam in procente. !00%
umiditate relativa inseamna ca s-a
atins limita de saturatie. 0% nu rea
se poate pentru ca practic in orice
conditii in aer exista o cantitate
mai mica sau mai mare de vapori
,p_P, 100 de apa. Nu exista situatii de 0%
p, umiditate, dar sunt sanse mari sa
existe 100% umiditate.

FC2 curs 1 Page 4

CURS 1 - P5

Umiditate

Punct de rouă - 8,
temperatura pentru care valoarea presiunii parţiale a
vaporilor dintr-un volum oarecare de aer este egală cu
presiunea de satu raţie

Definim acel faimos punct de roua de care toata lumea a auzit si il foloseste in mod gresit ca pe
temperatura pentru care presiune partiala a vaporilor devine egala cu presiunea de saturatie.

Pentru conditiile normale de interior 20 de grade si 60% umiditate, punctul de roua este la 12 grade. Cu
alte cuvinte o suprafata care aare temperatura mai mica de 12 grade va genera condesc pentru ca aerul
incarcat cu vapori de apa care ajunge in apropierea acestei surafete va produce condensarea vaporiilor
de apa pe suprafata cu temeratura mai mica de 12 grade.(temperatura punctului de roua pentru
suprafata de interior in conditii normale de 20 de grade cu 60% umiditate).

Punctul de roua nu este o valoare absoluta. Ea este o valoare are depinde de niste conditii date, in
general sunt 20 grade temperatura interioara si 50% sau 60% umiditate, dar nu e neaparat, nu e ceva
impus, obligatoriu. Determinrea punctului de roua se face in functie de conditiile particulare care se
aplica in momentul respectiv.

Tempe·atura pres1„n.=e;. de satura11e

T l'C) p,[Pa)
30 4244
20 2340
1228
fi 11

260
103

Tabel cu valori ale presiunii de saturatie. Presiunea de satruratie, limita cantitatii de vapori care poate
exista in aer depinde in mod pratic pentru ceea ce facem noi in constructii doar de temperatura. Vedeti in
acest tabel cam care este relatia. Relatia nu este liniara, este exponentiala. La o crestere relativ mica a
temeperaturii crestrea saturatiei este mult mai mare sau invers, la redecerea temperaturii u valori
constnte, presiiunea de saturatie se reduce cu valori semnificativ diferite si atunci de acii rezulta toate
problemele nostre. Cantitatea de vapori care trece prin elementele de constructie, trece relativ liniar.
Temperatura scade in mod relativ liniar, in schimb presiuniile de saturatie variaza exponential si atunci
lucrurile se complica, apare acel risc de condens si condensul propriu zis.

FC2 curs 1 Page 5

CURS 1 - P6

Difuzia vaporilor
Difuzia vaporilor
Deplasarea vaporilor de apă din zcnele cu presiune parţială mai mare
spre zone cu presiune parţială mai m ică

Vaporii se deplaseaza, reprezinta si ei o forma de energie si conform legilor universale care se aplica
in domeniul termodinamicii si al fizicii in general, tendinta naturala e de a se mentine un echilibru si
atunci vaporii din zonele cu presiune partiaa mai mare se deplaseaza intodeauna in mod natural spre
zone cu presiune partiala mai mica, spre zone cu energie mai mica in asa fel incat sa se obtina dupa
un anumit timp un echilibru.

Difuzia vaporilor
Difuzia vapor lor
Deplasarea vapo·ilor de apă din zonele cu presiune par;ială mai mare
spre zone cu presiune parţială mai m ică

Coeficientul de permeabilitate la vapori - µ

debitul de vapori care străbate perpendicular 1m 2 de Slf)rafaţă a unui
element de conS!ructie omogen cu grosimea de 1m când d if erenţa
presiunilor vaporilor pe cele două feţe este de o unitate

Ne intereseaza o modalitate de a cuantifica aceasta difuzie. Avem doua modalitati. O marime care
cunatifica capacitatea elementelor de constructie de a fi sau nu permeabila la vapori se numeste
coeficientul de permeabilitate la vapori si se noteaza cu miu. Se cuantifica cantitatea de vapori care trece
prin grosimea unui element de constructie.

Difuzia vaporilor
Difuzia vapori lor Exista o a doua marime
Deplasarea vaporilor de apă dir zone:e cu presiJne parpala mai ma,e care indica cu cat un
spre zore cu presi,.,ne part ală rnai micâ material de constructie e
mai putin permeabil decat
aerul. Aerul e considerat
Coeficientul de permeabi litate la vapori - µ unitatea prin aer vaporii
debitul de vapori care străbate perpend ,cular 1m:: de supratata a uJlui de apa circula liberi, nu
elemen: oe cons1ruc;ie omogen cu grosimea de 1m ca-xi di'eren1a putem gasii un material
presil:nilor vaporilor pe r.e!e do u ă fAţe este de o unitate mai permeabil la vapori
decat aerul si atunci orice
material e mai putin e mai
Factorul permeabi l itâţii la vapori - µ 0 putin permeabil la vapori
fac:or care inoica de cale on cn material oe constructje este mai putin si va avea un factor al
per-neabil la vapori decâ1aerul permeabilitatii la vapori
mai mic decat 1.

FC2 curs 1 Page 6

CURS 1 - P7

Difuzia vaporilor
Difuzia vaporilor
Deplasarea vaporilor de apă din zonele cu presiune parţială mai mare
spre zone cu presiune parţială mai mică

Coeficientul de permeabilitate la vapori - µ

debitul de vapori care străbate perpendicular 1m2 de suprafaţă a unui
element de construcţie omogen cu grosimea de 1m când diferenţa
presiunilor vaporilor pe cele două feţe este de o unitate

Factorul permeabilităţii la vapori - µ 0

factor care indică de câte ori un material de construcţie este mai puţin
permeabil la vapori decât aerul

Practic noi in momentul acesta cu aceasta marime lucram, cu factorul pearmeabilitatii la vapori se
noteaza ci miu indice D si ea cuantifica, exprima cu cat elementul, materialul respectiv este mai putin
permeabil decat aerul.
Vata minerala care e un material poris si practic nu are rezistenta la vapori are acest factor 1. Polistirenul
expandat care e un material cu porii inchisi care nu comunica intre ei este un material destul de etans si
are aprox 30 factorul de permeabilitate la vapori.

Comportarea la difuzia vaporilor

Rezistenţa la permeabilitate la vapori a unui strat omogen al unui

element de co nstrucţie
F: :: .. r.1 [m·s] M = 54x i 08

Folosind aceasta proprietate a materialelor, discutam mai departe despre elemente de constructie care,
sunt alcatuite din straturi care au o anumita grosime. Materialul in sine se comporta intr-un animite fel,
dar intra in componenta peretelui sau terasei cladirii cu o anumita grosime si practic marimea care
cuantifica transferul de vapori printr-un element de constructie se numeste rezistenta de permeabilitate
la vapori si are aceasta relatie(nu e de aplicat/invatat), e necesar ca sa intelegem ce conditioneaza
acest transfer.
d-grosimea, inmultit cu miu-factorul de difuzie la vapori. Cu cat grosimea este mai mare sau factorul de
difuzie la vapori este mai mare cu atat rezistenta elementului la permeabilitate la vapori va fi mai mare,
M-constanta.

FC2 curs 1 Page 7

CURS 1 - P8

Comportarea la difuzia vaporilor

Rezistenţa la permeabilitate la vapori a unui strat omogen al unui

element de construcţie

R d . (l .M [m/s] M = 54x108

Rezistenţa la permeabilitate la vapori a unui element de construcţie

alcătuit din mai multe straturi omogene

R R . -R , ... . R ) (d 11 ) M [m/s]

In situatia in care elementul de constructie are mai multe straturi se aduna rezistentele calculate pentru
fiecare strat.

Comportarea la difuzia vaporilor

Presiunea parţială
a vaporilor în planul j al unui element de
construcţie alcătuit din mai multe straturi omogene

p p p p ~R [Pa]
R

Folosind aceasta rezistenta la permeabilitate la vapori putem sa calculam presiuni partiale in planul
diferitelor straturi ale elementului de constructie.

FC2 curs 1 Page 8

CURS 1 - P9

PS,Pv
[Pa]
Exemplu
2340

Alcătuire:

g~~I •beton armat 15 cm

BETON ARIJIAT ZIDAFIIE BCA

•zidărie b.c.a. 25 cm
1599
1508
14041413 R:: 1.043 m 2 k W
T" :: 15.8 C

1016

716

489
321
206 165
165
140
9.18 57.51 57.51 57.51 11.88 11.8811.88
11.88 11.88 11.5 Rv -1o"

Cu care se poate face o asemenea reprezentare grafica in care sa comparam curba de variatie a
presiunii de saturatie, limita(marcata cu rosu), fata de variatia efectiva a presiunilor partiale a vaporilor
marcata cu albastru. In situatia de dorit in care presiunea partiala a vaporilor nu intalneste curba
presiuniilor de satruratie, lucrurile sunt tinute sub control, nu apare risc de producere a condensului.

In situatia in care curba albastra a presiuniilor partiale depaseste valorile presiunilor de saturatie vor
aparea probleme pentru ca fizic nu este posibila depasirea presiuii de saturatie si atunci se va produce
o cantitate de apa lichida provenita din condens mai mica sau mai mare in functie de presiuni intre
valoarea efectiva si valoarea de saturatie.

FC2 curs 1 Page 9

CURS 1 - P10

Comportarea la difuzia vaporilor

Condiţii
tehnice şi niveluri de performanţa ale alcatuirilor
elementelor de inchidere:

Ceea ce ne intereseaza in final este sa respectam cele doua cerinte, conditii pe care le pune normativul,
acesta nu interzice aparitia condensului.

Normativul limiteaza cantitatea de condens si aceasta limitare se refera la umiditatea masica a

materialelor componente. Adica la cantitatea de apa raportata la masa generala a elementului
respectiv. Vata minerala suporta o cantitate relativ mica de apa pt ca are o masa mica si se
imbiba usor cu apa porii, in vreme ce betonul poate sa suporte o cantitate mult mai mare
raportata la masa lui care este mare fata de cea a vatei minerale. Pentru fiecare material exista
o limita a acestei umididati masice(tabele).

A doua cerinta se refera la acumularea progresiva de apa care nu este permisa. Ceea ce
condenseaza in timpul sezonului rece si se acumuleaza in elementele de constructie, trebuie sa
se elimine complet n sezonul cald astfel incat la inceperea unui nou ciclu de sezon rece sa se
reseteze situatia, sa inceapa de la 0. Aici incepe sa intervina modificari in regimul termic
stationar(temperaturi constante si umiditati constante) cand vorbim de sezon rece si sezon
cald. Intram in zona variatiei temperaturiilo si umiditatilor pe care trebuie sa le luam in discutie,
in analiza.

Ca cerinta se pune aceasta conditie si anume cantitatea de aa, masa apei produsa din condens
sa fie mai mica decat masa apei ce se poate evapora in timpul sezonului cald din grosimea
elementului de constructie pentru ca fenomenul este reflexibil, ceea ce codenseaza se si
evapora atunci cand sunt create conditiile corespunzatoare.

FC2 curs 1 Page 10

CURS 1 - P11

Intram in subiectul propriu zis de azi.

Analiza transferului de vapori realizata in mod traditional poarta numele celui ce a dezvoltat acest
sistem, Glaser. E o analiza statica bazata pe valori fixate ale temperaturilor interioara, exterioara si a
umiditatiilor interioara, exterioara si care se bazeaza doar pe diferenta de presiune a vaporiilor. De
faptul ca vaporii se transfera din zona cu presiune mai mare in zona cu presiune partiala mai mica. In
final ceea ce determinam prin aceasta metoda este doar o indicatie pentru ca metoda nu ne da
posibilitatea sa calculam cantitatea de vapori de apa care se produce si cantitatea care se evapora. Are
o serie de limiari, este interesanta pentru ca permite o analiza relativ rapida si usoara a feomenului din
care sa rezulte daca sunt potentiale probleme si trebuie vazut mai departe ce se intampla sau nu.

Rezulta ca se produce condesns, ai o problema trebuie sa rezolvi mai departe, rezulta ca nu se

intampla nimic, stai linistit lucrurile sunt ok.

Ce se poate face?
Solutia este o varianta de analiza
dinamica, o analiza care sa ia in
considerare variatia de
temperatura si umiditate, trebuie
folosit un soft dedicat acestui
scop. Acesta se face cu un soft
denumit WUFI, e facut de un
institut de cercetari din germania
si are la baza o lucrare de
.... .. doctorat din 95. In momentul de
. •f- _/'

.. ~-
-~ l
I •
T fata e la versiunea 6 si are o
serie intreaga de simulari si
... ... rezultate experimentale ce
confirma corectitudinea
rezultatelor experimentale.
Este nteresant si merita folosit
pentru ca e vorba de o analiza
dinamica cu pas orar(se poate
face analiza din ora in ora sau si
din minut in minut daca vrem). Iti
trebuie date la acel pas.

FC2 curs 1 Page 11

CURS 1 - P12

Analiza transferului de vapori Programul foloseste pentru

simulare valori reale ale
parametrilor meteorologici,
Modern (WUFI) valori care sunt culese
•-,~~IC---Nlot/llll prelucrate si pregatite preluate
T 11ap...,.,,.,
de la statii meteorologice din
l~~
~-10_ if~~--~!~
'~
intreaga lume, inclusiv date pe
111,oll OIIIQ4'
...
lt1Ş'/ !Jţ~QI ;JlltJf
care le obtin satelitii cum ar fi
intensitatea radiatiei solare.
Foloseste date reale care
ajuta mult in apropierea
lucrurilor de realitate.

Un alt element care poate

devenii important este ca ia in
l.-o:f,idT •- po)ll~$..:t,c,,o
calcul toate mecanismele de
i.o:,,4T,~~"""""'~"b-
~V119CMDAl"9ANt11'1neaFamr~
-n-,,.,~- ~ transport ale umiditatii nu doar
Î"~ C o ~ '-Oe ! ~ N I
~-f191~ diferenta de presiune de
G,~1E.-T111:!1al
vapori pentru ca se produce si
o sectiune capilara si ate
fenomene fizice care maresc
transferul umiditatii dintr-o
zona in alta pe care metoda
anterioara nu le poate
cuantifica. De multe ori nu
sunt relevante, dar pot sa fie
situatii in care sa devina
important, acest mecanism
diferit de transport a umiditatii.

Se calculeaza in mod foarte

precis cantitatea de apa din
fiecare strat al alcatuirii pe
care o analizam.

FC2 curs 1 Page 12

CURS 1 - P13
0.101----+---+-+--+-l--+---+-+--+---I
0~1-+--+- l -+--+- l -+--+-1--l
O.~O -1 0 O softurile specializate de simulare.
Mai mult decat atat, se da putin peste
cap in momentul in care studiem mai
atent inclusiv un concept ce parea
destul de clar. Am discutat la inceputul
analizei transferului de caldura ca
fiecare material are o propietate de a
transfera sau de a se opune
transferului de caldura si am cuantificat
aceasta proprietate prin marimea pe
care o numim conductivitate termica.
Aceasta conductivitate nu e o valoare
fixa, ea depinde de temperatura. In
acest grafic variatia nu e mare, dar
exista. Aceasta este luata in calcul prin

Variatia conductivitatii are loc si cu

umiditatea. In momentul in care
materialul se umezeste, i se umple
porii cu apa. Proprietatea de a izola,
de a se opune transferului de caldura
este de cele mai multe ori data de
acesti pori umpluti cu aer, in momentul
in care sunt umpluti cu apa se cam
pierde din capacitatea de a opri
transferul de caldura, de a izola. In
acest grafic variatia este foarte mare,
deci aici lucrurile sunt importante si
trebuie avute in vedere pentru ca
putem obtine rezultate ce nu seamana
cu realitatea. E exact spirala pe care
nu dorim sa intram, in momentul in
care un element de constructie nu
termoizoleaza suficient, trec vaporii de
apa se produce condensul, condensul
strica, reduce isolarea pe care o face
peretele care oricum nu era suficienta,
temperatura se reduce si mai tare,
condesul creste si mai tare si tot asa e
o spirala spre lucruri tot mai negative.
Apar microorganisme, ciuperci,
mucegaiuri etc.
Analiza transferului de vapori

Acumularea umidităţii

Un alt fenomen care se roduce e legat

de faptul ca se dovedeste ca
materialele se comporta foarte ciudat
la felul cum au capacitatea de a
absorbi apa.
)
_./

FC2 curs 1 Page 13

CURS 1 - P14
Mai precis in apropiere de limita de saturatie privim tot felul de fenomene mai sofisticate, rezultatul este
ca se mareste foarte tare capacitatea materialului de a retine umiditatea.

Observati graficul, in momentul in care umiditatea relativa se apropie de 1, graficul se duce pe verticala
foarte mult.

Avem valori relativ mici, pleaca de la 0 si cresterea este usoara, undeva la 90% umiditate avem pe la 20
kg pe mcub, e facut pentru beton. 20kg de apa pe mcub de beton nu reprezinta mare lucru, un mcub
beton are 2000kg aprox deci reprezinta 1%, e ceva normal, dar vedeti ca pe masura ce unitatea creste
si se apropie de 100%, de 1, cantitatea de apa care poate fi acumulata de materialul respectiv se duce
catre aproape 200, aproape de 10 ori mai multa apa in conditiile in care umiditatea se aproprie de
saturatie, nu e foarte evident, aceset lucruri influenteaza foarte mult cum se comporta elementul in
alcatuirea respectiva, cumva in bine de data asta. Se dovedeste ca in realitate amterialele au
capacitatea sa inglibeze mult mai multa apa care ar balti la baza peretelui daca se produce apa din
condens si materialul nu este capabil sa retina aceasta apa

Analizam putin programul.

Este versiunea 6, a fost testat prin
multiple variante, au facut
nenumarate teste in diferite conditii in
mai multe zone de pe glob si s-au
verificat toate ipotezele si modalitatiile
de lucru.

Acest program face o definire

detaliata a straturilor componente ale
alcatuirii. Programul face o analiza
unidirectionala, considera trasferul de
apa si vapori perpendiculara pe
suprafata elemnentului de constructie
care apare in program in pozitie
verticala. Trasferul acesta de vapori,
ca si cel de caldura, nu are relatie cu
directia se face in mod egal in toate
directiile, desi se poate definii unghiul
de inclinare al elementului de
constructie pentru alte motive
(radiatia solara, cantitatea de loaie
pe care o poate absorbii).

Se pot defini in detaliu straturile componente, se poate utiliza de asemenea o retea de calcul adaptabila,
in partea de jos reprezinta gridul retelei de calcul, zona aceea foarte deasa cu niste liniute gri, practic se
vede cat de dese sunt punctele retelei de calcul. De obicei aceasta retea se indeseste in apropierea
zonei de contact intre doua materiale si se rareste pe zona de mijloc pentru a obtimiza utiliza utilizarea
resurselor si timpul de calcul.

FC2 curs 1 Page 14

CURS 1 - P15

Exista o baza de date cu materiale

predefinite. In caz in care dorim sa
luam in calcul si alti parametrii decat
presiunea de vapori si permeabilitatea
la vapori a elementului de constructie,
trebuie sa definim acesti parametrii.
Trebuie luata in calcul si densitate,
porzitate, caldura specifica, variatia
acestor parametrii cu temperatura si
umiditatea, lucrurile se complica putin,
dar evident ca folosim din plin baza de
date oferita de program.

WUFI

·1 · •;-:,..·_,,,,:_.:,· ~,;,·: " . .. Bază de date cu

.. - .... • - ., . ' Exista functiile hidrotermice care
.

.
.. .. . ..
·• •
'
I • • •.
.
. , ·-.
,.
...., _,.. •

,·
• •· • - · •

materiale predefinite sunt predefinite pentru materialele

., .. .... " existente, introducerea de noi
(complet editab i lă)

--iii.--
•• materiale trebuie facuta cu atentie si
i cat de mult sa folosim materiale

!!::iii
•• predefinite sau care corespund cat
mai bine materialelor noastre.

G,~h IEditTeble l
20
_J'..,,,,,.,.,. Avem variatia conductivitatii termice
1.6
..,,,,,.,.,. cu umiditate.
_J<'
1.2
..,,,,,.,.,.
08

0.4

FC2 curs 1 Page 15

CURS 1 - P16

Se poate definii atat orientarea

fatadei fata de punctele cardinale,
cat si inclinarea acesteia fata de
planul orizontal. Ne intereseaza
acest lucru pentru ca transferul de
caldura si transferul de umiditate
are loc in aceleasi conditii in orice
directie, dar programul poate sa ia
in calcul (daca are informatia la
dispozitie) radiatia solara.
Radiatia solara ajuta la uscarea
peretelui, la eliminarea umiditatii si
atunci e un parametru ce merita
luat in considerare, fisierele de date
meteorologice contin deobicei si
radiatia solara si atunci lucrurile
functioneaza.
Inclinarea este importanta atata pentru cantitatea de radiatie ce o primeste suprafata respectiva cat si
daca exista informatii privind ploile, privind cantitatea de precipitatii, se poate lua in considerare
umezeala absorbita de elementul respectiv care provine de la ploaie si se adauga celorlalte mecanisme
de transport a umiditatii.
Se definesc niste conditii de contur,
care in cazul nostru sunt acei
coeficienti de transfer
superficial(discutati la transferul
termic). Valori in principiu fixate in
functie de pozitia suprafetei interior-
exterior si de pozitia fluxului termic, se
pot introduce valori corespunzatoare
unor pelicule care sa aiba rezistenta
la transferul vaporiilor, de exemplu o
vopsitorie de ulei, silicoane etc care
nu este 100% permeabila la vapori,
sigura ca va influenta comportarea
elementului sau un tapet care este
lipit pe suprafata interioara a peretelui
va avea o influenta asupra transferului
de vapori care poate fi luata in calcul
direct aici ca sa nu mai introducem un
strat suplimentar foarte subtire care
sa cuantifice aceasta comportare la
vapori.

Se introduc tot ca conditii de plecare,

initiale temperatura si umiditatea in
straturile componente ale
elementului.

FC2 curs 1 Page 16

CURS 1 - P17
Aici se poate merge pe doua abordari posibile. Prima este de a pleca de la o valoare arbitrara de ex 20
grade si 80% umiditate, in urma simularii daca aceasta dureaza suficient de mult se obtine un rezultat
care nu mai depinde de conditiile initiale alese pentru ca lucrurile dupa o rulare in timp suficient de mult
se regleaza, daca am introdus o unitate excesiva ea se va elimina, de la o umiditate prea mica ea va
creste din calcule pas in pas, din aproape in aproape.

Cealalata abordare, daca nu vreau sa intind aceasta simulare pe o perioada prea lunga pentru ca
foloseste prea multe resurse se poate face o estimare, iar aceasta estimare permite introducerea unor
valori mai apropiate de realitate care sa obtina mai rapid echilibrul si a independentei de valorile
introduse initial. Se poate inclusiv citii dintr-un fisier valoarea calculata anterior pentru temperatura si
umiditate in diferitele straturi ale alcatuirii.
Analiza se face in regim dinamic pe
o durata pe care o aleg, in mod tipic
se face pe 3 ani asa in cat dupa al 3
lea an lucrurile sa se echilibreze si
sa obtinem rezultate corecte, se
Slart & End / Profilo s
poate intinde si pe 5, 10, 20 ani daca
CdculCIIIOn
su,,
I
IPlollte 1
Pro11e~
I Oo,e

his-ol-2012
vrem sa verificam anumite situatii.
.... l"'"''' j lS-OJ--2'015 Pasul de timp tipic este de o ora, pt
ca este destul de mic sa preia
variatiile de temperatura si umiditate
si destul de mare sa nu incarce
excesiv sistemul, pt un an de analiza
I l CH0-2012
sunt 8760 de pasi.

Pentru fiecare pas programul trebuie

sa calculeze o balanta a
temperaturilor si umiditatiilor in toata
grosimea elementului de constructie,
cu un calculator bun dureaza o
analiza de 5 ani in cateva minute, nu
e ceva ce iese instantaneu.

Se folosesc date reale privind

temperatura si umiditatea, aveti aici
reprezentanta valoarea temperaturii
pe un an de zile pentru bucuresti, cu
rosu deschis e valoarea medie si cu
rosu mai inchis sunt valori din ora in
ora inregistrate. Se lucreaza cu niste
medii multi anuale, valoarea din 23
feb 2021 nu e aceasi cu valoarea din
2020 sau 2019. Execeptand
o.- G m 1J;88

-1'54.i>J~c;;- ~~
G omas •
incalzirea globala care incepe sa dea
peste cap orice predictie si situatie
-n..-~1"41'
~ M- ~ 1 " 1 1 1 1
V.,,FWIIMr~l'olll
cunoscuta, lucrurile ca medie multi
N~Aal,,$.,,,......1.i•
anuala sunt in zona corecta.
.
OIM11gF1&111S""" l"""l•l

·ffi· .
La fel se lucreaza cu umiditate, sunt
preluate informatii despre radiatia
solara si daca exista despre
precipitatii(bucuresti in forma aratata
de el nu exista), nu avem informatia
nu folosim componenta, nu e luata in
calcul.

FC2 curs 1 Page 17

CURS 1 - P18

Mai avem de analizat ce se intampla la

interior. Pot fi puse sub mai multe
forme, exista doua standarde
internationale, EN15026 si EN13788,
care definesc o relatie intre mediul
interior si cel exterior, fiecare are
princiipile si metodele ei care se aplica.

Noua ne-ar placea sa spunem ca iarna in interior avem 20 grade, dar avem atat constant?

Umiditatea, este intr-o anumita marja considerata 50-60%, pentru perioada de iarna este foarte mult, in
realitate in interior iarna, umiditatea e mai redusa, sub 30% de multe ori care e sub limita de confirt. Iarna
aerul eterior e foarte uscat in mod absolut pentru ca temperatura e mica si cantitatea de umiditate ce
poate exista e mica.

Inevitabil spatiile interioare trebuie ventilate, nu avem in locuinte sisteme de conditionare si de

preincalzirea aerului ca in birouri spitale etc. In momentul in care deschidem geamul o cantitate mare de
vaporii interiori ies in exterior o data cu aerul cald , intra in interior aer rece care contine foarte putina, in
mod absolut umiditate care contine foarte putina umiditate, si aceasta umiditate se uniformizeaza relativ
repede,dar reziltatul general este ca intr-un spatiu care nu este complet neventilat , umiditatea relativa
este relativ redusa in sezonul rece. Din anumite puncte de vedere e convenabil pentru ca se reduce rscul
de a se produce condens, din alte puncte de vedere nu e bine pentru ca o umiditate foarte redusa nu e
buna pentru sanatate. Nici prea mult nici prea putin, limita e undeva considerata la 30%, sub 30% se
produce uscarea excesiva a mucoaselor si exista anumite organisme care se simt mai bine in aceste
conditii: praful, alergiile sunt accentuate etc.

Practic vedeti aici cum arata graficele din dreapta sus si jos, temperatura e cu rosu si umiditatea cu
albastru, variatia pe durata unui an a temperaturii interioare pe care o consideram pana acum constanta
de 20 de grade. La fel in partea de jos e variatia umiditatii relative interioare care este intre 40 si 70% in
sezonul cald. Vara umiditatea interioara creste entru ca avem mult mai multa relatie cu aerul exterior, se
deschid mai mult geamurile etc. Practic fiecare din variantele acestor standarde permit setari ulterioare si
diferite variante pe care le poti alege in functie de situatie, de exemplu aici este afisat rufe sau mai multe
persoane deci se produce relativ mai multa umiditate in spatiile respective.

FC2 curs 1 Page 18

CURS 2 - P1

Analizam alcatuirea cu ajutorul

celor doua metode. Sistemul clasic
de analiza a transferului de vapori,
metoda Glasier si varianta mai
noua exemplificata print softul
WUFI, care este o metoda de
analiza dinamica a transferului de
caldura si vapori.

Ideal ar fi fost sa facem aceasta

termoizolare la exterior, dar daca
nu se poate, sunt situatii in care
nu avem obtiuni si trebuie sa
facem aceasta termoizolare la
interior.

Sigur ca vom avea niste straturi

de finisaj, un gips carton la
interior pentru vata minerala si o
tencuiala simpla pentru zidaria de
blocuri ceramice la exterior.

FC2 curs 2 Page 1

CURS 2 - P2

Glaser Analiza de tip Glaser, cea pe

care teoretic stim sa o facem,
e lucrarea din anul anterior,
nr. material d A. R T q> µO Rv pv ps conduce la un asemenea
interior 20 60 1404 2340
tabel prin care apar straturile
1 strat aer interior 0, 125 18,86 1404 2185
2 placa gipscarton 1,25 0,37 0,034 18,56 6,5 4,388 1331 2145
alcatuirii si diferitele marimi
Io V ţ) I l 00) e b J 00 'I H calculate sau preluate din
4vata minerală 2 0,04 0,476 14,23 1,1 1,188 1311 1621 tabele, documentatie. Ne
5vata minerală 2 0,04 0,476 9,90 1, 1 1, 188 1218 intereseaza variatia
6vata minerală 2 0,04 0,476 5,58 1, 1 1,188 907 temperaturii in grosimea
?vata minerală 2 0,04 0,476 1,25 1, 1 1,188 669
peretelui, avem aceasta
avata minerală 2 0,04 0,476 -3 ,08 1, 1 1,188 476
9 zidărie blocuri ceramice 5 0,20 0,248 -5,33 4 10,800 391
scadere de la 18,86 grade pe
1Ozidărie blocuri ceramice 5 0,20 0,248 -7 ,58 4 10,800 321 fata interioara a peretului,
11 zidărie blocuri ceramice 5 0,20 0,248 -9,83 4 10,800 264 ajungand deja -3 la ultima
11 zidărie blocuri ceramice 5 0,20 0,248 -12,08 4 10,800 217 feliuta de vata minerala si
11 zidărie blocuri ceramice 5 0,20 0,248 -14,33 4 10,800 177 sigur ca pe exterior avem
12 tencuială var-ciment 3 0,93 0,032 -14,62 7,1 11,502 140 172
14,62 pe fata exterioara si -15
13 strat aer exterior 0,042 -15,00 85 140 165
exterior -15 85
temperatura aerului exterior.
3 852

Rezistenta peretelui, 3,85 este foarte buna, temperatura pe fata interioara iarasi este foarte bune.
Limita de confort este de 4 grade, diferenta intre aerul interior si fata interioara a peretelui exterior. Noi
avem o diferenta de mai putin de 2 grade ceea ce e foarte bine.
Din punct de vedere al transferului de vapori lucrurile se citesc in ultimele doua coloane, acolo avem
presiune partiala a vaporilor si presiune de saturatie a vaporilor.
Presiunea de saturatie este limita si ea depinde practic doar de tem[eraturi. Presiunea partiala a
vaporilor este cantitatea efectiva de vapori care ajunge in acel loc si care daca depaseste valoarea
presiunii de saturatie, va condensa, surplusul va condensa poentru ca nu poate exista sub forma de
vapori o cantitate mai mare decat cea de saturatie. Uitandu-ne la aceste doua coloane, constatam ca
la un moment dat, mai precis linia 5, deja a doua felie de vata minerala, presiunea de saturatie este
deja depasita.
Am marcat cu fond colorat practic cea mai mare parte din grosimea peretelui se depaseste presiunea
de saturatie de catre presiunea partiala a vaporilor, ceea ce inseamna ca vom avea probleme de
condens. Constatam facand aceasta analiza prin metoda Glasier ca exista niste ptobleme si ca exista
o zona destul de extinsa in grosimea peretelui care ridica probleme din punctul de vedere al
transferului de vapori, exista risc de condes pentru ca sunt diferite presiunea de saturatia de catre
presiunea partiala a vaporilor.

Glaser
nr. material d A. R T <P µO Rv pv ps Cat de mare este acest risc
interior 20 60 1404 2340 de condens?
1 strat aer interior 0,125 18,86 1404 2185
Se poate calcua diferenta
2 placa gipscarton 1,25 0,37 0,034 18,56 6,5 4,388 1331 2145
'> b;iri r po1 o l CJ 1 00 1ts 6 r '11 131 2 <l
de presiuni, dar aceasta
4 vata minerală 2 0,04 0,476 14,23 1, 1 1,188 1311 1621 diferenta de presiuni nu ne
5 vata minerală 2 0,04 0,476 9,90 1, 1 1,188 1218 ajuta foarte mult pentru ca
6 vata minerală 2 0,04 0,476 5,58 1, 1 1,188 907 nu ne spune cata cantitate
7 vata minerală 2 0,04 0,476 1,25 1, 1 1,188 669 de apa se va forma sau cat
avata minera lă 2 0,04 0,476 -3,08 1, 1 1,188 476 de grav va fi condensul.
9 zidărie blocuri ceramice 5 0,20 0,248 -5,33 4 10,800 391
1Ozidărie blocuri ceramice 5 0,20 0,248 -7,58 4 10,800 32 1
11 zidărie blocuri ceramice 5 0,20 0,248 -9,83 4 10,800 264
11 zidărie blocuri ceramice 5 0,20 0,248 -12,08 4 10,800 2 17
11 zidărie blocuri ceramice 5 0,20 0,248 -14,33 4 10,800 177
12 tencuială var-ciment 3 0,93 0,032 -14,62 7 ,1 11 ,502 140 172
13 strat aer exterior 0,042 -15,00 85 140 165
exterior -15 85
3 852

FC2 curs 2 Page 2

CURS 2 - P3

Sigur ca putem sa banuim ca va

fi o problema serioasa, acesta
este graficul. E de asteptat ca
problemele sa fie cat mai mari cu
atat diferenta de presiuni e mai
mare, dar nu avem o cuantificare
a acestor probleme.

Putem sa determinam ca avem

661 pascali diferenta. Ce imi da
aceasta diferenta de 661 pascali?
nu stiu.

Cealalta varianta. Metoda de

analiza dinamica. Aici vom defini
®""""
- Q Case: 1 lt (Ac:L Case)
• ComPOll9nt
Pro;oct/Caso:
Iffi%.' Wik5i5
CUI"$ fizica 2018111
On11"""-t11e~tw,i;.,: S""-'t J!Slao:Coef
alcatuirea, programul lucreaza in
, , _..,,
.;" fi\!i .j¾\, .;41
✓ SILl!licoi Tr~n:i;lo,!"COill
L~rNarow
V • - . t .-~fM21 ________
Tht(;,11[""]
010 __j
mod automat si obligatoriu cu
✓ illllllitlCO~III
• ~COl'il'OI
exterioril la stanga, deci e invers
;;; c 1<"'1111e
f!la111ck.G,;;,pl, in reprezentare fata de cea pe
care am invatat-o mai devreme.
La stanga avem exteriorul si la
dreapta avem interiorul. Avem o
tencuiala, o zidarie de blocuri
ceramice, o vata minerala 10 cm
si o placa de gips carton de
12,5mm.
"""/wklrnillklll

"
1Qlal Thel!IMIP~illlC•
"Va )56~

FC2 curs 2 Page 3

CURS 2 - P4
Se mai observa punctele de
monitorizare, exista niste simboluri de
camera, ele pot fi amplasate oriunde
simtim nevoia in grosimea peretelui, in
a ■e~ 1 ~®
®- P ~ : 0,irs f1.1:G2018.IJ1
principal ne intereseaza la trecerea
li C aH: 1 •1411,e.t.C-I
i;, • c--•"'
" AUP#AAit@tl=tffl
intre un material si altul pentru ca in
..f 0.,,l;MOII
✓ Surt.c-e î••mhneo.t
✓ lniMIICoedloot
grosimea unui material lucrurile se
.--ecOIB'OI
-rc.n-.
. CDo.i,..~
petrec oarecum continu.
Ne intereseaza mai degraba ce se
intampla la terminarea stratului de un
anumit material si trecerea catre un
strat din alt material.
Programul foloseste mereu un punct
de monitorizare pe fata interioara si
Q Mo11c1"...0;ibb;r.sa
unul pe fata exterioara, ele sunt
lJ, E.umplllC.;ai;fl
oricand acolo, dar daca vrem
monitorizare mai atenta in grosimea
peretelui trebuie sa introducem la
inceput aceste puncte suplimentare pe
care le vedeti acum introduse.

<l) P,oJl'(I Project,'Case: QIA fizica 2018/11

:I C...111 (N,L C...j
lf C,o~p,-t jOulfQorca,,,.,.11.dS.de) lrldoo1Q-~lgt(ŞIO,..
.,...,,_
✓ A'IHll'ltlt:,,Mcl'lmlJ>elllOII,

✓ $.mcelr~Coo-A
~✓ W!~I CMid...-
GAStRAE1o:I
Pentru prima comparatie nu o sa
. e-;. eo„o1
cam-
wu.~1111•:Hillf u_.o.tr.d$tteCll!YaP__..ni
folosesc abilitatea programului de a
✓~
✓ ----(P9,IS.I folosi date dinamice (date
[!J OuJCk~ n

L_,_:;_,...~,C)~--~'
ir - -·"---,j 1,s1„-----------< meteorealice) ci o sa fortez programul
sa calculeze folosind aceleasi valori
IUII

pe care le-am folosit in calculul

Glaser.

·-,.,_
/fl - ~ l l s & ! 01.s fiz:it.a 20UIJfl
ii C.-: 111 (Art Case)
~Clmki(l.-s~1 j'""..,,,-c-,.,-~-,,...
-,-. .-,
.,.,._.,,
✓ AINll'tl)y·Mo~Pol~

A•'"'" I~ •-"""'• ] ll!:to<m•

✓ Sulf;ooe 1,...,w,eoo1~ Si anume: -15 temperatura, 85%
✓--
Iii«-<
WTA(lo,N<U,lfl<;o !r1Cll(E U.W-QiilMdS,..°""'e ~ , 1 -
umiditate la exterior si 20 grade si
....-
fe~1nn/Relu,.,a~
✓ Ckldi:iul,le!ftSâl
✓~
,............ 60% umiditate pentru mediul interior.
-So,..ct~

" Ce se intampla folosind aceste valori?

!·I''"' -~ ...
"" M
I
Jlll

I
" I I
I

FC2 curs 2 Page 4

CURS 2 - P5

WUFI
Total Wat cr Content
100~- - - ~ - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
In urma unuei analize P3, rezultatul,
ceea ce produce programul este un
grafic de acest tip. Cantitatea totala de
apa, pe orizontala avem timp (cei 3 ani
L de analiza), pe verticala avem continut
de apa(cantitate de apa din alcatuirea
L peretelui), kg pe m patrat de perete, kg
de apa repartizate, distribuite intr-un
metru patrat de perete, vorbind de
+- +- ansamblul peretelui cu toate cele x
straturi cu care a fost el definit.
01.03.2020 01_03..2021 01.os.20n

Constatam un singur lucru in acest grafic, o crestere constanta a cantitatii de apa din perete pe durata
celor 3 ani de analiza. Chestia asta nu poate sa fie bine, nu poti sa consideri convenabila o situatie in
care umiditatea din perete creste in mod continuu. Acuma vedeti ca se vorbeste de un alt content, nu se
precizeaza forma sub care aceasta este prezenta, daca este sub forma lichida sau sub forma de vapori,
pana la urma nici nu este atat de important, conteaza cantitatea. Ce e de facut mai departe? Intai si
intai trebuie sa lungim durata de analiza pana la o stabilizare a situatiei, pana cand intelegem ce se
intampla, deocamdata avem o crestere continua. Pana unde se va continua aceasta crestere?

O analiza pe 10 ani ne arata ca se

WUFI produce o stabilizare ca situatie, vedeti
ca dupa aproximativ 8 ani se atinge un
2'0
Total Wale, Conlonl platou de la care exista o variatie mult
I mai mica care devne cumva ciclica,

~ ----
cantitatea insa este foarte mare, vedeti
200 +- ca s-a plecat de la foarte putin si s-a
V ajuns la aproximativ 240 kg de apa pe
/ metru patrat. Fiecare metru patrat de

__
,
/ V +-
perete va contine apoape 240 kg de apa.
Sigur ca peretele in sine are si el o
greutate, blocurile ceramice au si ele o
V greutate de 800 kg pe metru cub deci 25
___ ~~
,
+-
de cm, inseamna cam 200 kg pe metru
patrat de perete sunt numai blocurile
Vi
/ I
Anallz■ pe
I
1Oani ceramice, dar apa e ceva mi mult decat
atat ceea ce este foarte foarte mult.
81.0l 20HI 01 0 1..2020 01 01 2021 01.01.2022 0101 202:3 0101 2024 01 01..2025 01 01.202$ 01 01.2027 01 01.2028

WUFI
V ata m iOOfala (O,CM2) Putem sa citim continutul de apa in
60 I00

I fiecare strat al peretelui in parte si ne

uitam la vata minerala pentru ca
.. I- - - -f--
I
"' anticipam ca acolo sunt probleme. Vata
minerala e un material usor, poros care
"' I-
/ 60 ';f
evident ca va ingloba o cantitate

,. I /1 I '° I•
i!.
i
!
semnificativa de apa si dupa analiza pe 3
ani constatam acelasi lucru, o crstere
continua a cantitatii de apa.

12
I
___/
I 20

o
Ol.03.2019 0 1.09.2019 01.03-2020 01.09-2020 0 1.03.2021 01.09..202:~

FC2 curs 2 Page 5

CURS 2 - P6

WUFI
Va ta mfnorala (0,042)
I 66667
Lungim analiza pe 10 ani si ajungem la
acelasi platou in ultimii daoi ani deci dupa 8
I
ani de crestere se produce o stabilizare.
800

,_ V
,/ 4-
1m .33

I
Problema este insa ca acea cantitate de apa
ce s-a stabilizat depaseste insa 800 de kg pe
metru cub. Aici cand vorbim de straturi
distincte, straturi individuale, exprimarea se
face cu kg pe metru cub , iar pentru vata
I
minerala care ea insasi are 30kg pe metru
V -
cub(vata minerala de interior), e enorm sa
vorbim de 900 kg de apa la 1 metru cub de
/
200 333-33

Analiza pe ~ O ani vata minerala cand vata minerala insasi nu

/ I are decat 30 kg. E evident ca nu e posibil asa
o
OJ.0 1.2017 01 01..2020 0 1.0l.2021 01 01.2022 Ol.Ol 2023 01.0 1.20.M Ol.01.2025 0 1 0 1.20:ZG 01 01.20V' 0 1.01..2028
ceva, este o crestere peste orice fel de linie.

t1'J'Mll'·•""-M n ~ t . c, ..-it,t.17-'._H7.._,.,_ _.,._w,

f_1'tffl ~ IP-- ~"W/1 ~ ~ • l\tl'JI~ I

0 '" " 11 " :;:~ ,;, I!> ■ !!L::, • (()

® ~ - l .l(A<:L0.• ) Propet/CaSOI cvr.J firiai 2018/11
111 c - - i fit# d I I ,1
OMIO~~
„ jjj 4 t I -Rid

-~-
,;O(~ Lly,tr,,..,.
~~~':coi.a .,.,..,,......,•~1
- ~c:a-,i
C)o.tl:kG~
Ce se intampla in aceste puncte de
monitorizare pe care le-am marcat?

WUFI

__,_ ----
O 3925 m jlnt(!O(ll" Surface)

Punct de monitorizare:
80
Primul punct este cel de pe fata interioara a
peretelui, aici vedem printr-o reprezentare
grafica a temperaturii si umiditatii relative,
faţa interioară
20
variatia pe durata perioadei de analiza. In
I cazul nostru prima perioada a dost de 3 ani.

t
- r- -~
Constatam ca, curba rosie este temperatura,
aceasta a pornit de la 20 de grade asa am
- - setat conditiile initiale si a scazut foarte abrupt

,.. .. pana la valoarea pe care o asteptam de fapt

------ - I pe fata interioara a peretelui dupa care se

constata ca e o continua scadere in intervalul
18 ◄
~ 60
de 3 ani, nu foarte mare, de la 18,9-19 grade
0 1.03-2019 0109.2019 01.03.2020 0 1.00.2020 Ot.03.2021 01.09.2021
pana la 18,4, dar este o continua scadere.

Umiditatea relativa de alta parte are si ea o continua crestere, pe dreapta vedeti scara, axa umiditatii
relative, e o crestere de la 62-63 pana la 64%, deci iara mica, dar totusi o crstere. E putin ciudat, de ce
avem aceasta crestere a umiditatii si scadere a temperaturii? Pentru ca in principiu in conditiile in care
am fixat temperatura si am fixat umiditatea, le-am luat ca in regimul termic stationar, 20 grade la
interior -15 la exterior, temperatura pe fata interioara a peretelui ar trebui sa fie aia pe care am calculat-o.

FC2 curs 2 Page 6

CURS 2 - P7
De ce variaza? Variatia este data de umezirea vatei minerale, am atins la un moment dat subiectul asta
saptamana trecuta cand am aratat unul din avantajele sistemului de analiza dinamica, faptul ca se ia in
considerare variatia coeficientului de conductivitate termica a materialulu cu temperatura si umiditatea.

Vata minerala este un material poros, ea izoleaza pentru ca are in componenta multi pori care reduc
transferul de caldura. In momentul in care vata acumuleaza umezeala, umezeala umple porii de aer si in
acest fel reduce capacitatea stratului restpectiv de a izola termic. Rezultatul este o reducere a temperaturii
si practic se intra intr-o spirala a degradarii situatiei rezultatul find ca in timp de fapt rezistenta termica a
peretelui scade, temperaturile si pe fata interioara si in grosimea peretului scad si umiditatea creste, exact
ce vedem in acest grafic.

WUFI

20
----
0.3786 m

I
Punct de monitorizare :
.. Ce se intampla pe urmatorul punct de
monitorizare intre vata minerala si gips
vatămin./gipscarton carton?
19 5
I
72
Avem o situatie similara, o temperatura
I care se reduce, putin dar se reduce de la
u' 19 - 18,4 pana la 17 si ceva, umiitatea relativa
'--
! in cazul acesta se reduce, ceea ce nu ar
!
i fi o problema in sine.
111.5 --

~ - -- ..
-- I
tI
-r-......
I

17.S
-----.....
01.03..20 19 01.09..2019 0 1.03.2020 0 1.09.2020 01.03..2021

Aici apare de fapt problema, la punctul de

monitorizare urmator, cel de la fata
exterioara a vatei minerale, intre vata
minerala si blocurile ceramice. Aici vedem
ca avem o scadere similara a temperaturii
care incepe sa devina semnificativa, de la
WUFI 0 grade ajungem undeva la -10 dupa 3

,.
L,----
__,_ ----
0.28 14 m

I 1
00
ani de zile, ceea ce e cam mare variatia.
Problema reala este cresterea umiditatii
relative, vedeti ca dupa circa 1 an se
18
f
/ Punct de monitorizare:
cărămidă/vată min. -
atinge, startul e in 1.10, deci simularea
pleaca pe 1.10 inainte de 1.09, curba
aceea verde atinge 100%, ajunge mai
12
devreme de un an sa creasca umidiyatea
t la valoarea maxima de 100%, evident
acesta este de fapt motivul pentru care se

------- r---_ l
I
~

..
75
intampla scaderile de temperatura pentru
ca acumuland umiditate vata minerala isi
pierde din capacitatea de termoizolare.
Din punctul asta de vedere rezultatul este
comparabi cu cel al variantei Glaser,
01.03.2019 0 1.09.2019 0 1.03.2020 OU».2020 01.03.2021 01.09.2021 constatam ca se intampla condens, ca se
atinge 100% umiditate si ca avem
condens. Problema este ca nu am folosit
cu adevarat puterea analizei dinamice
pentru ca am limitat temperatura si
umiditatea la valorile anterioare, la
valorile regimului stationar.

FC2 curs 2 Page 7

CURS 2 - P8
Ce se intampla insa daca folosim acum datele
WUFI meteo reale? Variatia reala a temperaturilor si
umiditatii relative pe durata unui an in locul in
l/ 1'1!,1111' ..... IJ ~ - " " ' 6 , t J H , t T 1 a . ~... •-•IIV care se afla constructia respectiva. Fisierul
""""' ..... &- ~ ~ Qoto- ~.-...1,• I
Dr.: Q l 'e\c :S-r;ţ Q ■ 8.;.. ? 'W ® folosit este cel pentru Bucuresti si aveti

-~\i
✓ iu■ e.mÎO'>, .. P I - ~.... M• liliel' 2018{t.)
!il-
+ a,,,,11 jo-a-Ml,lAlWIJ . . . . _ ~. .8'dol graficul variatiei temperaturii cu rosu si
✓ 0.-(1,..t.&dl,
.,.__~s.• ~ ~ X•C-• G°ENmat D eN1~ umiditatii relative cu albastru pentru durata
Clo.d.âu,p1,

o;;::'.tt~.
1!1- .... -(_.......(
a.n...n.[.1AOl,l_&o<hlof«IMlm_rM:C.oc,., I

1..,...•.,..,./Aioitr,• ~ ~ O..• -ir-

D,N(a_ 9-_
unui an de zile. Aceste valori sunt niste medii
,l,~T1190,-.W
, ... ~ l i. . . .
U c... ,,,
l- t;--
'311b..__Aaobn1JS
Bv...-••Jlln.Ot
6P'ltc♦'R'..
~ t it J'jJ ;Jţ..,..,.,,
ţJ• •
f 4w
~"
multi anuale, nu este un anumit an, dar
valoriile sunt foarte apropiate fata de cele
-•c.r-- ! - ~
!il ....

; ✓-
✓ t'.l~•l'-.,.ll;JNH;

a-..
C~t,;,•
'1."' OIM

-
01L• 0111. J••l reale si ele rezulta dintr-o mediere a valorilor
multi anuale.
lj~:;:ffl~
es1-.--~c
li!l91oc~-~,l1i
e::~"
·--~-.......
,t,~T~·
!I C.-~W.11AnC.-11)
1;:::.-~
!f' C....11
✓ o.i.i....f._ttSoltoţ
✓ "4oO<Po,111Do

Pentru interior se preia dupa anumite reguli,

WUFI variatia conditiilor de mediu exterioare,
temperatura si umidtate. Se introduce si un
ff', W!,lll•P,.SJ l>'~A.-ll«>,U~.!Tll.~•-let"'·rl/1,"# anumit grad de incarcare cu umiditate in
fM:_.a~ri,<~~~ffM~P
D l'I Q 'l\ri-Q:C ■ B~? 'I ® spatiu interior, umezeala in interior depinde si

·--
,lll!r.lMPMT.......... Proj,oct,'CH« a.s lllzi,c,ii, 2(U&'t!
·-~!,,'()lot.
a c-,., ~a.-..-....Sodtt 1..... c--.~- de felul cum e utilizat spatiul. Oamenii produc
El«-
✓ C,o~P•~
JI!.....-.... lia:;w.,c- S ,CHIJâtlll j fQ!'.N'1SB ] G ~1'° umiditate deci spatii in care sunt mai multe
✓-- a-.
6~- ,_
- - '11()..1.,IIK:-1~ ....,
persoane vor genera mai multa umiditate

z ,rn~rifBEj
Î..-.!PWftAIR. . . . . . . . . . . .
f3To'11"''-~
UW-C-•l-
er--116--.....c
cl&h<,..-~JS
decat spatii cu mai putine persoane, plantele
liiv••-•ft.lMll
liil"-<•'lf'N....
,li,Nofi.PMT•9'11H•""81> 1:1 genereala umiditate, diferitele activitati

·---- -ri- caznice sau diferite feluri de activitati

, liii'-'»9".IM(ilJN
f:I C - . ll'l~ C - ) ,;~
_,..,__tei
I 'li JO li Ji-,, QIIII IAf'
r-
IIIO 111~

Iii ....
-t-✓ ~tl„&cMI industriale. Deci dupa cum este utilizat spatiul
✓ ........-.,i.s,,,,.1
ca.....c..., respectiv se poate lua in calcul si o anumita
&1v111.,,·- ~
a.,.,._c.-..u,.,
l!!T-IIIU-»•~C
ll5111oc-~11~ J't:=__JJ
r-===1î incarcare cu umiditate in spatiul respectiv, de
-~r-........-
lciv•-••J&0-.11
19~..'K'•- eemplu aici este cu o incarcare mare de
~t:0COOffl~SNM•)
l!!I0:0.1'm
l!IU•rn
J ;li li
__ ,_tQ
• I(> ZI • k-=-=-=-~
1:,!' umiditate si vedeti ca avem o variatie a
~O!'lSm..-i""-),.
umiditatii, se vede in dreapta jos de pe la 40%
pana la 70% umiditate relativa interioara.

WUFI
Total Water Conteni

Cu aceste date, rezultatul analizei arata asa.

Vedeti ca avemm acelas grafic al variatiei
cantitatii de apa din grosimea peretelui, dar
nu mai avem acea crestere constanta pentru
ca exista vedeti crestere pe prima parte a
i graficului pana la 1 martie dupa incepe o
! scadere pentru ca intram in sezonul cald. In
j 5'-lc f-- - - - + - - ---111

sezonul cald lucrurile se inverseaza, se

produce o evaporare a apei acumulate in
grosimea elementelor de constructie, deci e
de asteptat, e normal sa se intample asa.

In final ceea ce ne intereseaza sa citim in acest grafic nu este atat valoarea efectiva cat trendul, tendinta
pe care o putem citii in evolutie pe mai multi ani, in cazul acesta lucrurile sunt destul de clare, exista o
variatie ciclica pe durata unui an, dar tendinta multi anuala este de usoara reducere, vedeti ca varful
dupa primul an este putin mai sus decat varful dupa al doilea an si este putin mai sus decat varful dupa
al 3 lea an, incet incet se produce o reducere a valorii cantitatii maxime de apa din grosimea peretelui.
Aceasta valoarea in marimea absoluta este undeva intre 7 si 8 kg pe mp, mai devreme aveam sute,
diferenta este semnificativa. Aceasta este de fapt situatia reala.

FC2 curs 2 Page 8

CURS 2 - P9
Ce se intampla in vata minerala? Ceva similar,
WUFI avem o variatie ciclica, anuala, dar ca tendinta
generala vedem ca este cu o usoara scadere,
Vaia miocr.Jla (0.042)
= ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , . - - - - -,3.75 varful este putin peste 2, dupa al doilea an
coboara putin peste 2 si al 3 lea an e cam la
3.33
fel cu al doilea, deci se produce o stabilizare.
In masura in care aceasta stabilizare nu s-ar fi
produs trebuia sa prelungim analiza pentru 5,
8 10 ani. Softul pentru aceasta analiza de 3
ani are un calculator optim dureaza intre
1minut si 2 minute. Nu este ceva foarte
complicat de calculat, pe de-o parte nu e nici
ceva instantaneu pe de-o alta parte, deci nu
1.67 ma duc de la inceput in 10 ani de analiza,
incep cu 3 ani si in functie de cum evolueaza
rezultatele judec daca trebuie sa extind pe mai
multi ani analiza.

Ce se intampla in punctele de monitorizare?

WUFI Aici avem punctul dintre vata si gips carton,
am sarit evolutia pe fata interioara pentru ca
--,-- ___
0 .3786m
,._ in general evolutia pe fata interioara este
foarte putin deendenta de ce se intampla in
grosimea peretelui si depinde mai degraba de
conditiile interioare de mediu. Conditiile
" interioare de mediu sunt cele pe care le-am
stabilit la inceput, deci nu merita foarte mult
~
60[
..
·f,
~
timp pierdut cu aceasta analiza, dar intrand
I
acum in grosimea peretelui putem sa
! 50
.!
.I constatam situatia. Aici vedem variatia

--t .. temperaturii si a umiditatii pe acei 3 ani de

analiza, pentru temperaturi lucrurile sunt in
regula, nu avem ce sa constatam ciudat sau
.. 0 1.03.2019 01.09.2019 01.01.2020 0 1.0 9.2020 01.03.2021 Ol.09.202f
anormal.

Umiditatea variaza intre putin sub 40% si pana spre 75-76%, varfurile acelea de umiditate. Acum sigur
ca poate fi important de vazut cand se produc varfurile pentru ca una este sa am varfurile in ianuarie-
februarie cand este cel mai frig si alta este sa am varfurile acestea in iunie-iulie cand e foarte cald. Se
constata ca varfurile sunt in vara intre aprilie si septembrie, deci varfurile nu sunt o problema, dar inca nu
am ajuns in puctul critic.

WUFI

"
_
__ , ____.._0.2814 m

100
Revenim cu graficul anterior, punctul critic
Punct de monitorizare:

t
unde constatam ca inainte de 1 septembrie,
cărămidă/vată min.
(situaţia anterioară) .. inainte de primul an de analiza deja se
,, atingea 100% umiditatea si ramanea 100% in
~
+

r
.. ,,. E vata minerala.
•'~ • •
~

l
"

..
OI. Ol.2019 OI.O"J.201!11 01.03.2020 0 1.09.2020 0 1 0J.2021 0 1.Cf'J..2«27?

FC2 curs 2 Page 9

CURS 2 - P10
Ce se intampla in situatia mult mai aproape
WUFI de realitate? Iata, punctul de monitorizare
intre caramida si vata minearla, deci la
02814 m exteriorul vatei minerale variatia umiditatii nu
mai atinge ici pe departe saturatia, nu mai
ajunge la 100%, ceea ce in principiu este
bine, asta ne dorim, sa evitam situatia in
care in oricare din straturile peretelui se
atinge saturatia si orice cantitate de vapori
E practic condeseaza. In realitate insa trebuie
i 12 -lll'if----HI-Jif-L--H,----ţ-1/ftT
sa ne uitam si la cifre, avem variatia
! umiditatii, e practic foarte stabila, apare o
foarte usoara scadere intre primul an si al 3
lea an, vedeti ca este intre putin peste 80%
si intre 90-92%, nu atinge 100% dar valorile
sunt mari.
01.03.2015 Ol 0'.l .2019 OIJJJ..2020 OU9.2020 0 1 OJ.2021 01.0,2(.'Qf

De ce ne deranjeaza umiditatea in general?

Umiditatea poate sa genereze degradarea materialelor, sigur ca sunt materiale mai sensibile la umiditate
si materiale care nu sunt afectate de umiditate.

Al doilea motiv pentru care ne deranjeaza umiditatea este pentru ca se reduce capacitatea de
termoizolare a materialelor si intram in acea spirala care duce intr-o directie pe care nu o dorim.
Cel mai important factor pentru care nu dorim umiditate este riscul de dezvoltare a ciupercilor,
mucegaiurilor si micro organimelor. Problema este ca aceste microorgaisme se dezvolta ininte de a
aparea condensul, deci nu e nevoie ca peretele sa fie ud ca sa creasca pe el mucegai si ciuperci.
Cresterea incepe in momentul in care sunt atinse conditiile optime sau de pornire pentru cresterea
acestor microorganisme, conditiile depind intr-o anumita masura de temperatura, dar cresterea se
produce incepand de pe la 75-78% umiditate relativa, valoarea aceasta creste cand temperatura scade,
la o temperatura mai scazuta e nevoie de o umiditate ceva mai mare, dar undeva in zona 80% incep sa
creasca aceste micro organisme.

Studiile arata ca microorganismele, ciupercile, mucegaiurile nu dispar, ele cresc in momentul in care au
conditii favorabile, cand nu mai au conditii favorabile nu mai cresc, dar nu mor, raman acolo. Cand
primesc din nou conditii favorabile cresc in continuare. E o situatie foarte nefavorabila din punctul nostru
de vedere care trebuie evitata. Evitarea nu se poate face decat reducand umiditatea relativa si pe
suprafata si in interiorul elementului de constructie la mai putin de 80%. In cazul de fata situatia nu este
favorabila adica avem practic tot timpul anului conditii favorabile pentru dezvoltarea micro organismelor,
rezultatul este ca dupa cativa ani daca am desface aceasta vata minerala o vom gasi mucegaita pe
toata fata interioara si asta nu este accetat, evident ca sporii aceia mai devreme sau mai tarziu ajuns si
in interiorul spatiilor de locuit.
Locallon: KUU_Uucharest.1~4:,!00_IWl;.<.;.epw; WUI-IIII
Porolherm Robusl 25 + Vaia rnin. 10 c m + GK
~

40 ~ - -- - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - -

'.?~'f- ----------1,f---=------t~'-C)
(Wlm')

> 10001
750
500
250
o
~
______.__.
500 100
[mm/h)
>100 400 80

10 60 l
f
40
!
o.1 20 ~

0 ,01 o o
3 25 10 1,25
·Tencuială mortar ciment C107 'Bloc ceramic Robust 25 'Vata minerala
'Placa gips-carton

FC2 curs 2 Page 10

CURS 2 - P11

Ar trebui sa aveti acum un filmulet, vedeti aici este o reprezentare a acestei analize pe trei ani de zile in
care in jumatatea de sus se vede variatia de temperatura si jos cea de umiditate.
Cu linie rosie si verde este valoarea instantanee si cu zona colorata rosu mai deschis si verde mai
deschis este intervalul de variatie.
Mai citim in stanga variatia radiatiei solare pentru ca este luata in calcul inclusiv aceasta variatie a
radiatiei solare care ajuta la eliminarea umezelii din elementul de constructie, mai vedeti in partea de jos
al fiecarui grafic sensul de transfer al caldurii si umiditatii, vedeti ca se tot schimba intre interior si exterior
in functie de cum variaza temperaturile si umiditatiile.
Ceea ce am ajuns undeva la jumatate, deci la 1 an si jumatate din analiza, ceea ce ne intereseaza in
final, sigur graficul asta ete interesant ca imagine, ne ajuta sa intelegem lucrurile, dar nu pe baza lui se
pot lua deciziile, ceea ce citim de fapt aici este variatia, cel mai important element pe care il putem citii
aici este variatia umiditati relative.
Vedeti ca la trecerea dintre vata minerala si blocul ceramic, variatia aceasta este undeva intre 80 si 90 si
ceva %, nu se atinge saturatia, dar valorile sunt ridicate, mai departe si in blocul ceramic umiditatea este
foarte mare adica este in majoritatea timpului mai mare de 80% ceea ce nu este favorabil. Creaza
conditii faorabile pentru dezvoltarea mucegaiurilor si ciupercilor si alte micro organisme care nu sunt
convenabile. Deci trebuie facut ceva.

Spuneam ca avem nevoie de o imbunatatire, deci am constatat ca situatia nu este atat de dramatica pe
cat o prezicea din analiza Glaser, analiza Glaser zicea condens, diferenta mare de presiuni a vaporiilor,
risc mare de condens va fi multa apa din condens in grosimea peretelui.
E adevarat, se dovedeste ca in realitate lucrurile nu sunt atat de dramatice pentru ca vine sezonul cald,
pana la sezoul cald avem o perioada de primavra, ideea este ca nu avem tot timpul acea temeratura
exterioara de calcul de -15 grade, au fost zile in sir in care au fost temperaturi pozitive, in Bucuresti cel
putin, deci lucrurile nu sunt atat de dramatice precum le-ar prezice analiza in regim termic stationar, dar
pe de alta parte nici nu este necesara aparitia condensului ca sa avem probleme. Aici este buba de fapt,
problemele apar si la umiditate crescuta de peste 75-78% si atunci ati vazuta analiza facuta cat se poate
de atent arata ca variatia umiditatii relative este de 80-90% in stratul de vata minerala si mai departe in
stratul de zidarie, blocuri ceramice.
Trebuie facut ceva. Cea mai buna solutie ar fi sa putem pune termoizolatia la exteriorul peretelui asta ar
rezolva automat orice problema de condens, din pacate sunt situatii in care nu se poate si atunci trebuie
gasita o solutie pastrand stratul termoizolant la interior, solutia de obicei este de amplasare a unei bariere
de vapori. In exemplul ce l-am dat acum bariera de vapori este o folie de polietilena caere se monteaza
pe fata interioara a vatei minerale inainte de montarea placilor de gips catron.
O alta solutie ar putea sa fie cu un finisaj, nu stiu daca e destul de eficient, nu am facut aceasta analiza,
dar ca solutie de principiu exista, fie un tapet rezistent la vapori lipit pe gips carton fie chiar o pelicula, o
vopsea care sa aiba rezistenta la trecerea vaporilor, sigur ca trebuie verificata rezistenta.

FC2 curs 2 Page 11

CURS 2 - P12
Ce rezulta in urma aplicarii acestei
bariere de vapori sub forma de folie de
polietilena.
In analiza Glaser, vedeti graficul
presiunilor de vapori, partiale si de
saturatie, efectul barierei de vaori este
foarte evident, avem un strat foarte
subtire care nu are rezistenta termica,
deci nu se produce nicio variatie de
temperatura acolo, neavand variatie de
temperatura nu avem nici variatie de
presiune de saturatie, variatia insa este
la presiunea partiala a vaporilor pentru
ca acest strat este etans la vapori si
reduce foarte mult, vedeti cum coboara
graficul albastru, se reduce foarte mult
presiunea partiala a vaporilor si practic
in acest fel problema este rezolvata
pentru ca nu se mai ating cele doua
grafice, lucrurile din punct de vedere
Glaser sunt rezolvate.

WUFI Ce se intampla la o analiza mai

exacta? Se intampla aceasta
Total Wa ter Conteni
reprezentare a cantitatii de apa din
grosimea peretelui, elementul de
constructie. S-a plecat de la o valoare
mare, am plecat de la 80% ceea ce e
mult, nu e de asteptat o umiditate de
80% in elementele de constructie, dar
prefer sa plec de la o umiditate mare
in principiu pe care sa o vad ca se
reduce, decat sa vad ca plec de la o
valoare mica pe care sa o vad cum
creste si sa nu stiu pana unde creste,
deci abordarea mi se pare mai corecta
de la mare la mic.
Iata rezultatul, am plecat de la ceva
relativ mare si se constata o reducere.

WUFI Daca vreau sa stiu cat se va reduce

Tolal Wal Bf Conteni
nu am decat sa prelungesc analiza,
iata pe 10 ani si vedeti ca deja de la
al 3-lea an practic s-a produs o
stabilizare, deci analiza anterioara de
fapt imi era suficienta stind acum ca
de fapt al 4 lea si al 5 lea an mai
departe raman in zona in care se afla
acums i al 3 lea. Deci exista o
variatie a cantitatii de apa totale din
elementul de constructie care insa
este stabilizata si este normal sa
existe pentru ca ea se bazeaza pe o
variatie continua a conditiilor de
d1.01.2019 01.01.2020 01.0 1.2021 01.01.2022 01.0 1.2023 01.01.2024 01.0 1.2 025 01.01..2026 01.01..2021 01.01..2028
mediu.

FC2 curs 2 Page 12

FC2 curs 2 Page 13
CURS 2 - P13

WUFI

...
Ce se intampla in vata minerala? Ceva
similar, dar uitati-va putin la marimi, vorbim
de 0,4 pana la 1,2 kg de apa pe m cub de
material. Am avut la un moment dat niste
valori de ordinul sutelor de kg, suntem deja
intr-o zona rationala, plauzibila si posibila.

0 1 OJ.201, 01 0,201, 0 1 OJ.2020 0 1 0'-2.020 01 Ol.2021

WUFI
07.814 m
Mai departe ar fi sa vedem analiza punctelor
de monitorizare si anume a temperaturiilor si
umiditatii relative. Nu scrie aici, dar ar trebui
sa fim in acel punct critic si anume intre vata
minerala si zidaria de blocuri cermice. Si
constatati ca aici avem de aface cu o
scadere, ma uit la curba verde pentru ca
aceea e cea care ma intereseaza cel mai
tare si aici am plecat de la 80%, avem o
scadere si in final o stabilizare, vedeti in zona
valorii maxime de 66%.

Ca sa avem asigurata aceasta stabilizare am

WUFI facut analiza pe 10 ai si vedeti ca devine
'

__,__ 02814 m

---·-- ..
foarte evident, variatia anuala este undeva
intre 54-66%, valori care nu ridica niciun fel
de riscuri din punctul de vedere al
,.

18
h~ ,.

"
ocupantilor cladirii, nu se va forma niciun fel
de mucegai sau alte microorganisme pentru
ca nu se ajunge nici macar la 70% umiditate

."
E
I

!
relativa? Variatia de temperaturi vedeti ca
este undeva intre putin sub 0, sunt niste
perioade in an, vedeti inainte de 1.01, deci
undeva pe final de decembrie cand
temperatura in acest punct al peretelui scade
sub 0 grade, dar altfel valorile sunt pozitive si
se duc vara pana peste 24 de grade.

Aceasta ar fi discutia legata de aceasta analiza dinamica a transferului de vapori, analiza mult mai
precisa cu rezultate mult mai exacte dar cumva mai dificil de interpretat. Nu o luati ca si cum am facut
degeaba toata analiza Glaser ca este o situatie si o metoda depasita, are sensul si avantajele ei in a va
ajuta sa intelegeti fenomenul si sa gasiti o citire rapida a unor probleme. Oricat de prietenoase ar fi
programele de tipul WUFI ele necesita introducerea unor informatii si un anumit nivel de cunostinte si o
intelegere mult mai atenta a fenomenului si a rezultatelor pe care le da programul pentru ca a intelege si
a interpreta aceste grafice nu e foarte simplu si poti sa scapi din vedere anumite lucruri si sa interpretezi
ca nu ar fi probleme cand de fapt problemele pot sa existe.

FC2 curs 2 Page 14

CURS 2 - P14
Ramanem cu aceasta intelegere a faptului ca metoda Glaser este rapida si chiar daca nu este foarte
precisa si elaborata ea ne da indicatie foarte clara a existentei unei probleme. In masura in care gasim
aceste probleme, constatam ca ele exista, trebuie rezolvate cumva prin schimbarea alcatuirii daca se
poate sau daca nu se poate, prin introducerea unei bariere de vapori. Nu uitati va rog niciodata bariera
de vapori nu se pune altundeva decat pe fata calda a stratului termoizolator, ea poate sa fie mai spre
interior, cum spuneam fata calda ar fi intre vata minerala si gips carton in alcatuirea pe care am aratat-o
mai devreme, as putea sa o mut mai spre interior, dar niciodata mai spre exterior. A pune o bariera de
vapori spre fata rece a termoizolatiei creste probleme pentru ca opreste vaporii sa iasa din alcatuirea
peretelui si atunci practic ii fortez sa condenseze in grosimea peretelui, in zona exact unde nu as vrea sa
am aceasta problema. Retineti ca bariera de vapori este un strat delicat care trebuie gandit cu atentie si
amplasat neaparat acolo unde ii este locul, altfel riscam sa cream mai multe probleme decat vrem sa
rezolvam.

Mai avem timp sa intram putin in zona de

REGIM TERMIC NESTATIONAR
'
I potezăde calcul termotehnic
(mai apropiată de situaţia reală)
în care se consideră o variaţie
uniformă a temperaturii în timp,
corespunzătoare ciclului zi-noapte
regim termic nestationar, dar revenim cumva
la calculul transferului termic acum. Va
aduceti aminte ca toata discutia legata de
transferul termic si de vapori s-a bazat pe
ipoteza de calcul numita regim termin
statioar. Facem un pas inainte si mergem
acum catre ipoteza numita regim termic
nestationar. Acolo unde luam in consideratie
o variatie a temperaturii, dar aceasta variatie
este considerata pe durata unui ciclu zilnic.
Deci nu avem de aface cu acea variatie reala
pe intreaga durata a anului, lucram cu variatii
de 24 de ore si anume cu aceasta variatie
ciclica, de fapt ati vazut si in graficele
anterioare ca practic variatiile sunt
aproximativ ciclice si pe durata unui an intreg
si pe durata unei zile.

Lasand deoparte vaporii si ramanand in domeniul termic de transfer de caldura. Ce se intampla in

momentul in care trecem de la regim termic stationar de la temperaturi fixate la regim termic nestationar
respectiv la aceasta variatie pe durata unei zile, pe 24.

REGIM TERMIC NESTATIONAR

'

Constat ca in primul rand ca vom avea o

variatie ciclica a temperaturii si in elementul
de constructie, e normal sa preia acea
În aceste condiţii se constată: variatie a temperatturii eterioare se preia si in
• variaţia ciclică a temperaturii în elementul de constructie.
elementul de construcţie , datorate
variaţiilor ciclice ale temperaturii
exterioare

FC2 curs 2 Page 15

CURS 2 - P15

REGIM TERMIC NESTATIONAR

•

Aceasta variatie insa este din ce in ce mai

În aceste condiţii se constată: redusa, mai atenuata in grosimea
elementului de constructie, deci elementul
• amplitudinea variaţiilor este din ce în de constructie reduce, atenueaza intr-o
ce mai mică în grosimea elementului anumita masura variatia de temperatura.

REGIM TERMIC NESTATIONAR

•
În aceste condiţii se constată:
• ciclul vari aţiei temperaturii în
grosimea elementului de construcţie
se păstrează (24 ore) dar este din ce
în ce mai întârziat în grosimea
elementului
DEFINITU
'
Se constata in plus ca ciclul de variatie se
pastreaza, durata variatiei ramane la 24
de ore, dar apare o intarziere din ce in ce
mai mare pe masura ce intram in
grosimea peretelui. Cu alte cuvinte daca
varful de temperatura la exterior este la
ora 3 dupaamiaza, pe masura ce
avansam in grosimea peretelui, varful de
temperatura intarzie din ce in ce mai mult,
ajunge sa fie la ora 7 seara sau si mai
tarziu deoinde de grosiema si alcatuirea
peretelui. Deci apare aceasta intarziere a
variatiei de temperatura n raport cu ce se
intampla in exterior.

Practic marimea care conteaza, cu care

Stabilitate termică : lucram in aceasta ipoteza a regimului
termic nestationar se numeste stabilitate
- capacitatea termica. Stabilitatea termica este o
• clădirii , marime complexa care exprima
• a încăperi lor acesteia, capacitatea cladirii in ansamblu, a
• a elementelor de închidere incaperilor acesteia si a elementelor de
inchidere, deci vedeti ca discutam la 3
niveluri: ansamblul cladirii, elementele,
incaperiile cladiri si elementele de
inchidere, anvelopa cladirii.
DEFINITU
'

Stabilitate termică :

- capacitatea Deci capacitatea fiecaruia din aceste

• clădirii ,
• a încăperilor acesteia,
• a elementelor de închidere
de a se opune variaţiilor de temperatură,
micşorând amplitudinea acestora şi
realizând o defazare în timp
elemente de a se opune variatilor de
temperatura, micsorand amplitudinea lor
si realizand defazarea in timp. Deci
practic cladirea, incaperiile si elementele
de inchidere ale cladirii se opun variatiilor
de temperatura micsorand amplitudinea,
marimea acestor variatii si realizand o
intarziere.

FC2 curs 2 Page 16

CURS 2 - P16

DEFINITU
'
In plus tot stabilitate termica se numeste si
capacitatea de a acumula sau ceda caldura.
Stabilitate termică : Deci numim aceasta capacitate tot
stabilitate termica. Veti mai intalnii ermenul
- capacitatea de a acumula sau ceda de inertie termica, el a fost inlocuit cu
căldură
stabilitate termica in terminologia actuala in
ultimii 15-20 de ani, in principiu inertie
termica inseamna acelasi lucru, dar se
foloseste termenul de stabilitate termica.

Ne intereseaza o cuantificare a acestei

stabilitati termice, cat de mult prezinta fiecare
material sau element de constructie stabilitate
termica. Pentru asta avem la dispozitie o
DEFINITU marime caracteristica materialului si o
' marime care cuantifica elementul de
constructie asa cum ati vazut si la rezistenta
termica si la transferul de vapori. Coeficientul
de asimilare termica a materialului este
Coeficient de asimilare termică proprietatea materialului, exprima cantitatea
de caldura pe care un material o acumuleaza
a materialului (s) : in acel ciclu de variatie a temperaturilor de 24
ore. Cantitatea de caldura se exprima in Watti
cantitatea de căldură acumulată
pe m patrat Kelvin pentru ca ea depinde de
de un material într-un ciclu de suprafata materialului si depinde de diferenta
variaţie a temperaturii de temperatura. Kelvin acela cuantifica
[W/m2 K] diferentele de temperatura. Vatul este
marimea care exprima cantitatea de caldura
sa spunem, sigur ca vatul este unitatea de
masura pentru putere.

DEFINITU Cu aceasta marime s, indicele de asimilare

'
se calculeaza marimea care exprima
comportarea elementului de constructie, se
numeste indice al inertiei termice, se noteaza
cu D si reprezinta produsul dintre R
Indice al inerţiei termice (D) : (rezistenta termica) si s (coeficientul de
asimilare termica), deci practic stabilitatea
produsul dintre rezistenţa la termica, inertia termica, vedeti ca a fost
permeabilitate termică (R) şi inlocuita terminologia de inertie termica cu
ctabilitate termica, dar marimea se numeste
coeficientul de asimilare termică in continuare indice al inertiei termice.
al materialului (s) Marimea se numeste indice al inertiei
termice si ea cuantifica stabilitatea termica a
O:::: R · s elementului de constructie, este rezistenta
inmultita cu coeficientul de asimilare termica.

Vedeti ca un element de constructie va avea o inertie termica mai buna daca va avea rezistenta termica
mai buna si daca va avea similare termica mai buna, mai mare, deci lucrurile depind si de una si de alta.
Spun asta pentru ca asimilarea termica si rezistenta termica sunt cumva in opozitie, pentru a avea
asimilare termica e nevoie de masa, pentru rezistenta termica masa in generlal nu ajuta. Rezistenta
termica este mai buna pentru elementele usoare, poroase care contin pori umpluti cu aer, deci e cumva o
contradictie in termeni, dar sigur ca prin combinarea unor straturi, realizarea unui element de constructie
din mai multe straturi din materiale diferite se pot obtine rezultate optime din ambele puncte de vedere si
rezistenta termica adica izolare si inertie termica adica asimilare relativ mare de caldura.

FC2 curs 2 Page 17

CURS 2 - P17

ELEMENTE DE CALCUL

Cum lucram in continuare? Din punctul acesta

1. Clasificare a clădirilor pe grupe: de vedere al stabilitatii termice, cladirile se
a,b,c clasifica in 3 grupe, 3 categoii mari.

Categoria a in care intra cladiri pentru

Categoria ,.a· sanatate (spitale, policlinici, sanatorii) si
hoteluri cu mai mult de 3 stele inclusiv, de fapt
Clădiri pentru ocrotirea sănătăţii aici intra si alte cladiri daca au sisteme de
(spitale, policlinici, sanatorii) conditionare a aerului, deci pot sa fie cladiri
de birouri care functioneaza cu sisteme de
Hoteluri~ 3 stele conditionare a aerului.

ELEMENTE DE CALCUL
In categoria b intra marea majoritate a
celorlalte tipuri de constructii(locuinte,
gradinite, scoli, birouri, cultura, magazine sport
1. Clasificare a clădirilor pe grupe: etc.) cu conditia sa nu aiba sisteme
a,b,c centralizate de conditionare a aerului, nu
vorbim de aparatele de conditionare pe care le
punem noi in locuinta,vorbim de sistem
Categoria ,.b" centralizat la nivelul intregii cladiri, cu centrale
de tratarea aerului, cu chillere si etc., deci tot
Locuinţe, grădiniţe , şcoli, birouri,
pachetul de instalatii pentru intreaga cladire.
cultură , magazine, sport ş.a.m . d . Practic cele mai multe cladiri intra in aceasta
categorie b.
< celelalte clădiri >

ELEMENTE DE CALCUL

1. Clasificare a clădirilor pe grupe: Categoria c o constituie doar cladiriile cu

a, b,c ocupare temporara de tipul casa de
vacanta sau constructiile cu caracter
provizoriu. Deci relativ putine cladiri in
Categoria „c'' aceasta categorie c.
Clădiricu ocupare temporară
(case de vacanţă etc.)
Construcţii cu caracter provizoriu

FC2 curs 2 Page 18

CURS 2 - P18
De ce facem aceasta clasificare?
ELEMENTE DE CALCUL
Din punctul de vedere al stabilitatii termice
pentru cladirile din grupa a calculul este
obligatoriu, nu este ceva la indemana
arhitectului, nu noi facem aceste calcule, ele
2. Pentru clădirile din grupa „a" se fac de ingineri si specialisti, dar trebuie sa
stim ca se face un asemenea calcul si ca
⇒ calcul obligatoriu trebuie avut in vedere. Pentru cladiriile din
grupa a este obligatorie analiza. Nu putem sa
la stabilitate termică
facem spitale sau hoteluri de nivel ridicat fara
sa avem in vedere si aceasta problema a
stabilitatii termice.

ELEMENTE DE CALCUL

3. Pentru clădirile din grupa „b" Cladirile normale, cladirile obisnuite, cele din
⇒ condiţii: grupa b pot sa aiba sau nu nevoie de calcul.
In situatia in care sunt indeplinite aceste
• masa specifică a zonei opace > 100 kg/m 2 conditii scapam de necesitatea calcului la
stabilitate termica. Care sunt conditiile,
• masa specifică a planşeului terasă > 300 kg/m 2 vedeti ca ele sunt mai multe, avem: masa
• masa specifică a planşeelor interm. > 200 kg/m 2 specifica a zonei opace mai mare decat 100
A.
kg pe m patrat (e putin).
• grad de vitrare al închiderilor v 0.35
A · A.

Luam un exemplu sa intelegem ce vorbim, luam un perete de fatada, macar 25 cm, perete de BCA de 25
cm. BCA are 600 kg pe m cub, un perete de 25 de cm are un sfert de m deci 150 kg pe m patrat, e peste
100. E cam cel mai usor perete de zidarie pe care mi l-as putea imagina pentru fatada, caramida, blocuri
ceramice sunt mai grele decat atat.
Deci 100kg pe m patrat este un perete usor fie ca este facut din panouri sandvis de tabla, fie ca este
facut dintr-o structura de lemn si termoizolatie si niste foi subtiri de inchidere fie placaj, osb, gips carton
etc. Deci in masura n care masa specifica a zonei opace este mai mare de 100 kg indeplinim aceasta
conditie, deci avem un perete cat de cat masiv, BCA, zidarie, beton.

Pe urma masa specifica a planseului terasa mai mare de 300gk pe m patrat.

E greu? E usor?
Daca planseul este din beton nu avem nicio problema, betonul are undeva la 2200-2500 kg pe m cub, 10
cm de beton inseamna deja 250 kh pe m patrat, sigur avem peste 10 cm pentru ca nu putem avea
plansee mai mici de 12,5 sau 13 cm in ziua de azi. Betonul armat indeplineste fara discutii aceasta
conditie.
Problemele apar doar la inchideri cu plansee usoare cu tot felul de solutii metalice sau lemn etc.
Apare o conditie ciudata, se cere ca masa specifica a planseelor intermediare sa fie peste 200 kg pe m
patrat, iarasi daca sunt din beton nu avem probleme, daca sunt plansee usoare sunt sanse sa nu se
poata indeplini aceasta conditie.

Urmatoarea conditie, gradul de vitrare al inchiderilor sa die mai mic de 35%, adica aria ferestrelor
raportata la totalul fatadei, arie plin plus arie fereastra sa fie mai mic de 0,35, cu alte cuvinte, peretii
cortina nu indeplinesc aceasta conditie.
De exemplu cand inchidem toata casa in sticla, nu spun ca nu se poate, dar apare un element
suplimentar de facut, la acest calcul la stabilitate termica.

FC2 curs 2 Page 19

CURS 2 - P19
Mai avem doua conditii.
ELEMENTE DE CALCUL
Indicele de inertie termica sa fie mai mare de
3 pentru pereti si mai mare de 3,5 pentru
planseu terasa, asta e relativ usor in
realitate.
3. Pentru clădirile din grupa „b"
⇒ condiţii : Si ultima conditie ca rezistentele termice
minime sa raspunda cerintelor de
• indice de inerţie termică D 3 pentru pereţi, economisire a energiei, valoare minima 1,8
pentru pereti, 5 pentru terase. Asta nu ar
D · 3.5 pt. planşeul terasă
trebui sa fie o problema pentru ca oricum
• rezistenţe termice minime conform cerinţelor de trebuie sa indeplinim aceste cerinte minime,
economisire a energiei ele de fapt au devenit si mai stricte acum
pentru ca trebuie sa proiectam cladiri near 0
(R ~ 1.8 pentru pereţi , R. ~ 5 pentru terasă etc.) energy, nu mai e suficient sa respectam
valorile acestea care au fost stabilite in 2012.

ELEMENTE DE CALCUL

Deci avand toate aceste conditii indeplinite

3. Pentru clădirile din grupa „b" nu este necesara verificarea ulterioara la
stabilitate termica a cladirii si a elementelor
componente ale cladirii. Daca cel putin una
din conditii nu e indeplinita trebuie facuta
dacă sunt îndeplinite TOATE analiza la stabilitate termica. O sa vedem ca
condiţiile, nu este necesară lucrul asta nu e prea la indemana, nu e
foarte simplu.
verificarea la stabilitate termică

ELEMENTE DE CALCUL

4. Pentru clădirile din grupa „c" Pentru cladirile din grupa c nu este necesara
verificarea stabilitatii termice oricum, e de
asteptat sunt cladiri temporare, cladiri de
vacanta utilizate anumite perioade scurte de
nu este necesară verificarea timp.
prin calcul a stabilităţii termice

FC2 curs 2 Page 20

CURS 2 - P20
STABILITATE TERMICĂ
1. Stabilitatea termică a încăperilor
- amplitudinea de oscilaţie a
temperaturii aerului interior Ar,
variaţia maximă a temperaturii
aerului interior dintr-o încăpere,
faţă de temperatura de calcul (T,)
STABILITATE TERMICĂ
1. Stabilitatea term ică a încăperilor
- amplitudinea de oscilaţie a
temperaturii aerului interior Ar ,
clădiri
Amplitudinea de oscilaţie a Grupa de
temperaturii aerului interior · a b
Iarna 1.0 1,0
Vara 3,0 5,0
STABILITATE TERMICĂ
2. Stabil itatea termică a
elementelor de închidere
- coeficientul de amortizare a amplitudinii
oscilaţiei temperaturii aerului exterior ,
- coeficientul de defazare a oscilaţiei
temperaturii aerului exterior
- coeficientul de stabilitate termică a unui
element de închidere, pe timp de iarnă C
FC2 curs 2 Page 21
Haideti sa vedem ce presupune aceasta
analiza a stabilitatii termice. In primul rand se
determina amplitudinea de oscilatie a
temperaturii aerului interior, cu alte cuvinte
care este variatia temperaturii aerului in
interior ca o urmare a variatilor de
temperatura din exterior. Noi ne-am dori ca in
interior temperatura sa fie 20 de grade,
temperatura de confort. Va dati seama ca
lucrul asta nu este asa de usor de obtinut si
cu cat variatia temperaturii exterioare este
mai mare, cu atat va exista in interior o
variatie si acesta variatie trebuie determinata.
Conditia pe care o cere normativul, este ca
in functie de grupa de cladiri sa nu se
depaseasca anumite valori limita, distinct
pentru sezonul rece si sezonul cald. Vedeti
ca iarna limita este de 1 grad, vara
amplitudinea poate sa ajunga la 3 grade
pentru grupa a de cladiri si 5 grade pentru
grupa b, deci pentru cladiriile obisnuite se
accepta o variatie de 5 grade.
C
-
-
O alta marime care trebuie determinata, de
fapt o alta serie de marimi se refera la
stabilitatea elementelor de inchidere,
capacitatea anvelopei cladirii de a asigura
aceasta stabilitate termica. Aici avem 3
marimi. Sunt complicate si nu mai sta sa ne
explice ce si cum se calculeaza.
CURS 2 - P21
STABILITATE TERMICĂ
2. Stabilitatea termică a
elementelor de închidere
- coeficientul de amortizare a amplitudinii
oscilaţiei temperaturii aerului exterior \ 1
Raportul dintre amplitudinea de oscilaţie a
temperaturii echivalente de calcul a
aerului exterior (ATe) ş i amplitudinea de
oscilaţie a temperaturii suprafeţei
interioare a elementului de închidere (AT5 ,)
STABILITATE TERMICĂ
2. Stabilitatea termică a
elementelor de închidere
- coeficientul de defazare a oscilaţiei
temperaturii aerului exterior :
timpul, exprimat în ore, după care un
maxim de temperatură a aerului exterior
care vine în contact cu o faţă a unui
element de închidere se resimte tot la o
valoare maximă pe faţa opusă a acestuia
STABILITATE TERMICĂ
2. Stabilitatea term ică a
elementelor de închidere
- coeficientul de defazare a oscilaţiei
temperaturii aerului exterior :
Coeficient :. [ore]
Element de închidere
a b
Pereţi exteriori (parte plină) 12 9 8
Planşeu terasă 13 11
FC2 curs 2 Page 22
Poate una merita explicata mai
departe, acest coeficient de
amortizare a amplitudinii.
Dar nu sta sa ne explice, trece mai
departe. U A U
Poate aceasta marime e mai la
indemana putin e mai usor de inteles.
E vorba de coeficientul de defazare a
oscilatiei temperaturii aerului eterior,
acest epsilon care reprezinta timpul
dupa care un maxim de temperatura
care se petrece la exterior ajunge in
interior. Presupunem ca avem un
maxim la exterior la ora 3 dupamasa,
ma intereseaza la ce ora voi percepe
acel maxim in interior. Pentru ca e clar
ca lucrurile nu se petrec instantaneu,
dimineata e racoare si bine, vorbim de
vara, afara incepe sa se incalzeasca,
bate soarele se face din ce in ce mai
cald, in interior inca e bine, la 3-4
dupa-amiaza se atinge maximul de
temperatura afara, in interior inca este
bine, dar clar temperatura creste. Ne
intereseaza cand se produce maximul
de temperatura in interior.
Conditia pentru acest coeficient, vedeti
ca depinde iarasi de categoria de
incadrare a cladirii. Pentru cladirile
obisnuite valoarea normata este de 9
ore, deci e necesar ca varful de
temperatura sa se perceapa la interior
abia peste 9 ore. Pentu cladiriile de
clasa a valoarea este chiar de 12 ore.
C
Nu stim daca se si obtin aceste valori
in realutate, presupunem ca se obtin.
9
CURS 2 - P22

Haideti sa trecem putin printre niste

valori efective, sa intelegem putin
cum se comporta cateva dintre
materialele si alcatuirile normale cu
care putem avea de-a face.

Mai intai care este valoarea acestui coeficient de asimilare termica, deci proprietatea materialului, cum
se comporta diferite materiale. Aveti aici vata minerala, BCA, caramida plina, apa si beton armat,
materiale uzuale in orice constructii.

Am pus apa pur si simplu ca sa ne facem o idee, sigur ca in sine nu este un material de constructie, ea
intra in componenta multor materiale, dar nu o folosim ca atare, dar apa e un material interesant din
punctul acesta al acumularii de caldura.

Vedeti ca in principiu cu cat materialul este mai greu, mai dens cu atat are un coeficient de asimilare
mai mare.

Apa este clar mai putin densa decat caramida plina dar totusi are o capacitate termica mai mare.

Lucrurile aici nu au surprize, cu cat elementul este mai usor, mai poros, mai bun izolatorm uitati-va la
vata minerala si BCA, cu atat asimilarea lui termica este mai mica,coeficientul de asimilare este mai
redus.
Deci exact contradictia de care va vorbeam mai devreme, materialele bune izolatoare nu pot sa si
acumuleze caldura.

FC2 curs 2 Page 23

CURS 2 - P23

Ce se intampla intr-o alcatuire reala?

Am analizat cateva alcatuiri comune
de pereti de fatada.
Iata clasica caramida de 37,5
tencuita pe ambele parti.

Pe urma avem o caramida plina cu

polistiren expandat la exterior.

Zidarie din BCA fara alta

termoizolatie, 40 cm poate fi suficient.

FC2 curs 2 Page 24

CURS 2 - P24

Un perete usor, el este peretele

folosit in 2012 la casa Prispa de
la Madrid. Peretele este alcatuit
din 24 cm de vata minerala
inchisa pe ambele parti cu placi
de osb, la interior gis carton, la
exterior cu aquaboard, placile
similare cu gips cartonul dar
pentru exterior. Deci un perete
usor, foarte bun termoizolant.

Si in final o alcatuire cu beton

si vata minerala, de asemenea
la exterior tencuit si finisat sa
spunem.

Iata pentru cele 5 alcatuiri valorile

rezistentelor termice si a indicelui
de inertie termica, D.

2. Cărămidă 24 + EPS 10 cm 3,8

3. BCA40 cm 4,59 7,1
4. OSB + Vată min. 24cm + OSB 7,48 2,5

FC2 curs 2 Page 25

CURS 2 - P25
Pentru caramida avem rezistenta foarte slaba 0,72 fara de un minim de 1,8 daca punem si conditiile
termice ne trebuie de fapt 2 si ceva.
Caramida cu polistiren deja suntem in zona corecta, peste 3.
BCA de 40 vedeti ca poate sa ajunga peste 4,5.

Cea mai buna valoare o are peretele usor pentru ca are practic cel mai mare volum de vata minerala si
il vedeti ca depaseste sensibil pe toate din-nainte.
Betonul cu vata minerala, destul de bun si el, putin peste 3. Din punct de vedere al indicelui de inertie
termica lucrurile stau putin diferit.
Caramida plina are o valoare foarte buna, caramida cu polistiren are o valoare mai putin buna, de ce,
pentru ca e mai subtire stratul de caramida, cel care asimileaza caldura mai bine, deci in cazul asta
vedem ca surplusul de izolare termica nu e suficient ca sa compenseze scaderea de masivitate.
BCA de 40 este cea mai potrivita varianta din acest punct de vedere, combina izolarea termica si
capacitatea de asimilare termica.

Varianta de perete usor are clar cea mai slaba capacitate de asimilare termica, paradoxal betonul
are cea mai slaba inertie termica pentru ca desi aparent betonul ar fi cel mai favorabil material cu
asimilarea termica cea mai buna, grosimea nu e suficient de mare si rezistenta termica de ansamblu nu
sunt suficient de mari ca sa duca la un idice al inertiei termice mai bun.

Pentru aceste alcatuiri am calculat

coeficientul acela de defazare. Cu linia
verde punctata este valoarea normata,
valoare ceruta prin reglementarile in
vigoare, observati ca putine din alcatuirile
pe care le-am analizat, mai exact 2 din 5
ating sau depasesc aceasta valoare
normata. Caramida plina da, in schimb
caramida cu polistiren nu, BCA da,
alcatuirea usoara nu, betonul cu vata
minerala nu. Interesanta constatare. Am
adaugat o a 6-a alcatuire, un perete cu
triplu strat in care avem vata minerala
prinsa intre doua straturi de beton, in
aceast alcatuire triplutrat lucrurile se
rezolva, vedeti ca valoarea coeficientului
de defazare depaseste limita de norma.

CONCLUZII Tragem singuri concluziile in ultima

instanta, dar avand in vedere si discutia
• Rezistenţa termică bună nu e suficientă pe care o fac in continuare. Ce concluzi
putem sa tragen in continuare din aceasta
pe timp de vară
analiza? Prima concluzie ar fi aceea ca pe
timp de vara rezistenta termica buna nu e
suficienta.
CONCLUZII
• Rezistenţa termică bună nu e suficientă
pe timp de vară
Adica ea trebuie compensata de o
• Pentru a menţine confortul într-o capacitate de asimilare, de acumulare de
caldura a materialului, asa numita
clădire , fără utilizarea unor sisteme stabilitate termica.
active, este mai importantă stabilitatea
termică

FC2 curs 2 Page 26

CURS 2 - P26

CONCLUZII
• Rezistenţa termică bună nu e suficientă
pe timp de vară
• Pentru a menţine confortul într-o
clădire , fără utilizarea unor sisteme
Stabilitate termica pe care o da combinatia
active, este mai importantă stabilitatea
de izolare termica si masivitate.
termică

• Stabilitatea termică este dată de

combinaţia izolare termică+ masivitate

Hai sa luam putin in detaliu ca sa intelegem putin fenomenul.

Iarna lucrurile sunt destul de clare, ne dorim o temperatura pe cat posibil constanta si la o valoare de
confort in interior, pentru asta folosim o instalatie de cladire, nu isi prea pune nimeni problema sa aiba o
casa confortabila care sa nu fie incalzita iarna. Pun in paranteze cladirile pasive, discutam cu alta ocazie
de ele, dar pentru o cladire normala nu ne punem problema ca am dori aceasta cladire sa functioneze
toata iarna fara o instalatie de incalzire. Deci avem o instalatie de caldura, o instalatie care produce
caldura, utilizam aceata caldura ca sa incalzim casa, sa mentinem o temperatura optima, iar scopul din
punct de vedere termic este de a izola cat se poate mai bine cladirea pentru a reduce pierderile de
caldura ca sa avem o cladire eficienta energetic, adica sa o mentinem la temperatura optima interioara
cu un consum cat mai mic de caldura, de energie.

Ce se intampla vara? Am putea sa avem o abordare similara care produce frig, sigur ca din punct de
vedere al fenomenului fizic nu e foarte corect sa zici ca produci frig, de fapt ai o instalatie care elimina
caldura, dar am putea avea similar cu ce se intampla iarna, o instalatie care sa produca frig si care sa
mentina temperatura in interior la valoarea considerata optima. Si atunci ne-ar interesa in egala masura
izolarea termica a cladirii care sa reduca transferul de caldura, de fapt sa reduca cantitatea de caldura
care vine din exterior catre interior si care pe urma ar trebui scoasa prin instalatia care produce frig, cu
toate ghilimelele de rigoare.
Problema este ca vara ne-am dori o cladire care sa functioneze fara instalatie de frig, fara aer
conditionat.
Si daca aveti avantajul de a beneficia de o casa la tara a unei bunici sau a unei rude probabl ca stiti deja
despre ce vorbesc, se poate si exista suficiente exemple de cladiri care functioneaza pe perioada de
vara fara a avea nevoie de instalatie de aer conditionat. Aceasta functionare se bazeaza pe principiul
stabilitatii termice. Pentru asta e nevoie ca cladirea in ansamblul ei si diferite elemente de constructie sa
aiba capacitatea de a acumula o anumita cantitate de caldura, preferabil cat mai multa, cantitate pe
care dupa un anumit timp, deci aici conteaza acel defazaj in loc sa o dea spre interior si sa creasca
temperatura din interior o vor elimina inapoi in exteror pentru ca intre timp in exterior s-a redus
temperatura, s-a facut noapte si afara devine mai rece decat in interior si atunci directia de transfer a
caldurii se inverseaza, deci asta este sensul acumularii de caldura. In acelasi timp obligatoriu, sisemul
acesta se combina cu ventlatia pentru ca vara cand e foarte cald afara preferi sa inchizi geamul pentru
ca daca il deschizi iti intra mai multa caldura decat aer in casa.
In schimb seara cand se racoreste afara deschid geamul si elimin si in acest fel surplusul de caldura din
interior. Deci acesta ar fi sensul de functionare eficienta energetica din punctul de vedere al unei cladiri
prin capacitate de asimilare a caldurii, prun stabilitatea termica a cladirii in ansamblu si a elementelor
sale componente de a intarzia transmiterea varfului de caldura de la exterior catre interior ca sa permita
ulterior disiparea acestei calduri acumulate de cladire tot in exterior in masura in care temperatura in
exterior se reduce, exista aceasta variatie pe durata unei zile si atunci cand se racoreste afara sa poata
fi inversata directia de transfer a caldurii.

FC2 curs 2 Page 27

CURS 3 - P1

Intram in subiectul principal al acestui

curs care este partea de acustica si
anume discutia legata de acustica
incaperilor.

Vom avea astazi discutia referitoare la

o scurta istorie al domeniului acesta al
acusticii in constructii si arhitectura.
Saptamana viitoare punctul 2 si 3 si
4. Vom vedea cum trebuie analizate
aceste spatii si ce trebuie avut in
vedere pentru ca acestea sa poata
functiona in conditii optime din punctul
de vedere al acusticii.

Scurt istoric, haideti sa vedem cum a

evoluat acest domeniu in timp.

FC2 curs 3 Page 1

CURS 3 - P2

O prima aparitie a unor spatii cu

destinatie acustica o reprezinta
cunoscutele amfitiatre grecesti si
romane, ele fucntionau pentru
reprezentatiile dramatice din acea
vreme. Exista o evolutie si aici,
lucrurile au plecat din grecia antica,
exista aceasta forma semicirculara,
era suprafata scenei pe care avea loc
spectacolul, publicul era asezat pe
gradene construite pe o panta,
amfiteatrele erau construite in zone
avantajoase din acest punct de
vedere, folosind aceasta panta a
terenului pentru distributia publicului.

Constructie similara pe panta terenului, forma aceasta de semicerc.

FC2 curs 3 Page 2

CURS 3 - P3

Romanii au dus la un nivel superior aceasta stiinta si arta in acelasi timp. A aparut in zona de scena un
perete al scenei si romanii au completat putin elementul natural.

Au intervenit, in partea din dreapta se vede foarte clar, au ajutat putin lucrurile, in sensul ca au
completat constructia in asa fel incat sa adauge elementele care lipseau terenului natural sa spunem.
Teatrul din Aspendos e unul dintre cele mai bine pastrate. Se mai tin evenimente in acest spatiu, desi
s-au rarit pentru ca si-au dat seama ca nu ajuta conservarii si pastrarii acestor ruine faptul ca vine un
numar mare de persoane si se realizeaza aceste spectacole in interior, deci practic s-au mai rarit
spectacolele care au loc in Aspendos cel putin.

Un alt exemplu de teatru din Amman din Iordania,

vedeti acelasi principiu se foloseste panta
terenului dar se completeaza cu elemente
construite acolo unde este nevoie si cei care ati
fost cu siguranta ati avut parte de prezentarile
ghizilor turistici care se simt datori sa evidentieze
acustica deosebita pe care o au aceste teatre. Se
fac experimente cu monede care sunt lasate sa
cada pe jos, cu soapte care sunt spuse in zona
scenei si publicul verifica in partea superioara a
gradenelor ca se aude ce s-a soptit, inclusiv cu
aprinderea unor chibrituri care ar trebui sa se
auda foarte bine in zona departata a gradenelor.

SCURT ISTORIC
Bineinteles ca exista un grup de
cercetatori care si-au dorit sa
'Falling coins. striking matches. and whispering verifice cumva valabilitatea acestor
voices to demonstrate the acoustics of an open afirmatii. E vorba de niste cadre
air amphitheatre' didactice de la Universitatea din
The Journal of the Acoustical Society of America
Eindhoven care au facut in
2016-2017 o cercetare foarte
141 (5):3859-3859 · June 2017
serioasa cu acest titlu. Lucrarea este
C. Hak, R. Wenmaekers, N. Hoekstra, B. Nicolai publicata in cea mai prestigioasa
Technische Universiteit Eindhoven publicatie de acustica.

FC2 curs 3 Page 3

CURS 3 - P4

Si-au propus sa analizeze cat se poate de stintific si obiectiv calitatile acusticii si amfiteatrelor romane
si grecesti.

Herodes Atticus, Epidaurus and Argos

w=:w . w
o 10 20 ao .to som

Pentru asta au ales 3 amfiteatre.

FC2 curs 3 Page 4

CURS 3 - P5

Pentru fiecare au folosit doua pozitii ale sursei. Au folosit sursa clasica folosita in masurarile de acustica,
acest dodecaedru regulat care contine un numar de 12 difuzoare care emit sunetul in mod egal toate
directiile, este cea mai apropiata varianta a unei surse omnidirectionale si vedeti in aceasta imagine
marcate cu galben pozitiile receptorilor, au avut sursa pusa pe scena si au amplasat 240 de pozitii de
microfon distribuite pe toata suprafata gradenelor pentru a putea determina in mod obiectiv ce se aude in
diferite puncte ale gradenelor amfiteatrului.

S-a plecat de la aceasta teorie

pe care o reprezinta ghizii
turistici, aprinderea unui chibrit,
ruperea unei foi, caderea unui
ac sau a unei monede.

FC2 curs 3 Page 5

CURS 3 - P6

Lucrurile au fost cuantificate in mod

obiectiv. De exemplu a fost determinat
nivelul de zgomot, nivelul sonor
produs prin aprinderea unui chibrit. Ce
vedeti aici este o reprezentare a
nivelului sonor pe suprafata
gradenelor amfiteatrului. Nivelul de
putere acustica este 57 de dB produs
prin aprinderea unui chibrit. Scara,
reprezetarea grafica e facuta ca un
nivel de presiune sonora. Lucrurile ca
sa reamintim putin sunt similare celor
care se petrec cu sursa de lumina.

Ganditi-va la un bec, are 100 de watti are flux luminos de 1700-1800 de lumi, el produce acest flux
luminos, dar ceea ce percepem noi nu este fluxul luminos al becului ci este iluminarea pe o anumita
suprafata. Cu cat ma indepartez de bec cu atat iluminarea va fi mai mica chiar daca becul produce acelasi
flux luminos.
Ceva similar se poate discuta legat de puterea acustica, ceea ce emite sursa si e o valoare constanta, iar
presiunea acustica ceea ce percepem noi din puterea emisa de sursa si aceasta presiune acustica
depinde foarte mult de distanta, variaza cu distanta si asta este ceea ce se vede in aceasta imagine. In
zona centrala,zona apropiata de sursa avem valori cu rosu, apropiate de 45 dB si pe masura ce ne
departam lucrurile se duc in zona galben spre versui unde suntem in zona 20-15dB.
Linia punctata reprezinta granita considerata abia definibila, perceptibila pentru ca exista o limita de la care
nivelul sonor nu mai este perceput. In ceea ce priveste perceperea aprinderii unui chibrit dincolo de
aceasta linie, acest semicerc punctat nu se mai sesizeaza nimic.

Aici avem curba corespunzatoare unui

nivel sonor care permite
recunoasterea evenimentului nu doar
sesizarea faptului ca s-a intampla
ceva. Deci ca sa sesizes ca s-a aprins
un chibrit sa recunosc din sunetul pe
care il percep ca s-a aprins un chibrit
trebuie sa fiu plasat in interiorul
cercului punctat din aceasta imagine,
adica undeva foarte aproape de
centru. Nu se pune problema ca
undeva la jumatatea gradenelor sau in
partea din spate a teatrului sa sesizez,
sa aud ca s-a aprins un chibrit.

FC2 curs 3 Page 6

CURS 3 - P7

Ceva similar pentru caderea unei monede,

se aude ceva inclusiv pana la partea de
sus a gradenelor pana in punctul cel mai
departat de centru.

Numai in prima treime este recunoscuta

miscarea adica aud ceva, dar ca sa si
inteleg ce s-a intamplat sa recunosc
zgomotul respectiv trebuie sa fiu plasat
undeva in prima treime a gradenelor.

Concluzia pe care au facut-o cercetatorii a

fost ca nu prea s-au gasit dovezile unei
acustice extraordinare a acestor teatre
grecesti. Sa nu cadem in extrema cealalta,
ceea ce incerc sa va transmit este de fapt
ca teatrele grecesti nu aveau nimic
supranatural in ele, nu aveau o acustica
deosebita pe care nu reusim sa o
intelegem astazi asa cum se mai spune pe
la diferite ocazii, asta nu inseamna ca nu
se aude nimic in ele, ati vazut ca ezista
zone in care se aude mai bine si zone in
care se aude mai putin bine, dar ele
funtioneaza asa cum ne asteptam sa
functioneze. Faptul ca este distribuit in
aceasta amplasare pe gradene, pe diferite
niveluri ajuta la o mai buna auditie pentru
ca sunetul se delaseaza in mod natural in
toate directiile dar avand nelimitat accesul,
deplasarea spre verticala pe directia
respectiva.

E favorizata transmiterea sunetului catre persoanele care stau mai departe de scena, deci nu e nimic
supranatural, nu e nimic extraordinar, dar este o amplasare favorabila a publicului, deci serveste pana la
urma scopului si anume acea de a favoriza auditia care ar fi fost mult mai proasta intr-un spatiu distribuit
pe orizontala. Daca publicul ar fi stat la aceasi distanta de scena intr-un spatiu orzontal ar fi auzit mult mai
slab decat o face pe gradenele teatrelor grecesti. Distributia pe forma de amfiteatru are un avantaj
particular care este amplasarea pe panta, panta care da vizibilitate ajuta in aceasi masura si la auditia
convenabila, favorabila.

FC2 curs 3 Page 7

CURS 3 - P8
Istoric

SCURT ISTORIC

Antichitate - amfiteatre Ramanem tot la antichitate.

Vitruviu

Despre arhitectură
10 volume
Istoric

SCURT ISTORIC

Vitruviu
Despre arhitectură
In cele 10 volume ale lucrarii despre
Cartea a V-a - Edificiile municipale arhitectura ale lui Vitruviu exista mentiuni
Cap. 3 Teatre despe teatre. Capitolul 3 din cartea a 5-a se
numeste Teatre. Cartea a 5 a cu teorie
Cap. 4 Despre armonie referitoare la edificiile munincipale, era o
Cap. 5 Despre vasele teatrelor teorie intreaga de definit cladrile publice in
Roma Antica.

Vitruviu explica amplasarea acelor vase de

rezonanta numite Echea care erau gandite
pentru a aimbunatatii acustica din aceste
amfiteatre, din pacate nu s-au pastrat aceste
vase, nu le-am gasit in vremurile moderne,
evident ca ele au fost furate si refolosit
metalul respectiv. Erau niste vase metalice
amplasate in peretii gradenelor, vedeti in
axonometria sectionata din dreapta, se
amplasau in dreptul inelelor de circulatie si
era o teorie intreaga in functie de
dimensiunea teatrului cate inele de circulatie
si unde trebuie amplasate aceste vase care
aveau la randul lor anumite dimensiuni care
sa amplifice anumite sunete.

Erau cumva acordate intr-o teorie intreaga pentru a functiona ca un ansamblu, nu avem din pacate
aceste vase ca sa vedem in ce masura ele functionau. Nu faceau mare diferenta avand in vedere ca
erau foarte putine raportat la volumul spatiul, dar probabil ca imbunatateau cu ceva situatia care oricum
era deja imbunatatita cu aceasta amplasare in panta a spectatorilor.

FC2 curs 3 Page 8

CURS 3 - P9

Dupa perioada mai neagra a istoriei evului

mediu si ce s-a intamplat acolo, lucrurile
incep sa se imbunatateasca din multe
puncte de vedere si dupa momentul
Renasterii apare aceasta personalitate a
stintei din acea vreem, Athanasius
Kircher, e un fel de Leonardo Da Vinci a
perioadei. Era calugar iezuit la baza, el a
scris o gramada de lucrari stintifice.

ATHANASII KIRCHERI
E SOC.~JESLL

PHONURGIA
N OVA SI Y E

Conjugium Mcchanico-phy/icun1
ARTIS & NATVRA: Ceea ce ne-a atras atentia este lucrarea
PARANYMPHA PHONOSOPHTA
ConcinnannnJ numita Phonurgia Nova, care este cat se
q..J
NIYeR.tJ SONORV.M "(..,l7'VI.J, 'PROPRIE'T,,U, PIRE putea de serioasa la perioada aceea.
"'--,.pn,1,:-1-,,,,,c-~.- ..tf,-/rlfl,,t, ,~.,_,xWita-
-~) i.n,.,_,,,,_,..."",,,.,,.,~ ""'<",,,,..'""
, ,,,,..Jff/lfl#Jf'lllffl,fa-,..,lll~J_•-• ,_,• .u.r1t
Mtl~.!:,.,-;t:,,:;;.:::;.:~Z~=t-
,...,~.:;:t,,~ J,fm'f:::,tlf'.dt

- ,.__ .

"' __ ..,,
!ă
' ~

C.,/.:rPl'l>O:!(Al
Per RaooL„t111• OIUHl&L ,\N,-io /,:f. OC. LXXllt

C. dirccb.is, fivc phonopcotus;

C H B. dico non nifi axcm A
rcflccn în D. mcd1wn punem
inca: axes conorwn confticuanc , c

In carte este tratata problema sunetului,

problema acusticii. Vedeti ca trecand
peste denumirile ciudate a reusit sa
inteleaga niste principii de acustica cu
mult inaintea definirii si dezvoltarilor din
punct de vedere stintific.

FC2 curs 3 Page 9

CURS 3 - P10

Iata intelegerea reflexiei

sunetului si a felului in care
aceasta reflexie poate fi folosita
pentru imbunatatirea auditiei.

Exista o serie intreaga de aplicatii,

ce vedeti in stanga de exemplu
sunt numite statui vorbitoare
pentru ca preluau sunetul din
curtiile interioare si il transmiteau
in apropierea statuilor plasate in
interior si erau numite statui
vorbitoare.

Un alt exemplu simiar, sistemul

acesta de transmitere a sunetului
la distanta.
Ganditi-va ca suntem in anul
1680, ce gandire extraordinara si
ce capacitate de intelegere a
fenomenului de transmitere a
sunetului si a felului cum se
comporta din punct de vedere
fizic unda acustica si radiatia
sonora.

FC2 curs 3 Page 10

CURS 3 - P11

Mergand un pic mai departe, in 1870 a

fost inaugurata aceasta sala celebra
(in ea are loc concertul de Anul Nou
de la Viena).

Este considerata in top 3 in al salilor

din lume din punct de vedere al
calitatiilor acustice, este bazata asa
cum erau toate lucrarile epocii.

Avem aici o vedere din exterior. Era

bazata asa cum erau toate lucrarile
epocii pe incercare si eroare, erau sali
care s-au dovedit bune, principiul
modelul acelora a fost preluat si folosit
in continuare pentru crearea unor alte
sali.

FC2 curs 3 Page 11

CURS 3 - P12

Aici avem Concertgebow din Amsterdam,

sala de concerte din aproximativ aceeasi
perioada, vedeti 1888.

O sala extraordinara care poate sa

functioneze inclusiv ca sala de bal, sala
de evenimente.

Aceeasi sala intr-o alta schema de

functionare. Tot pachetul de scaune de la
parter se ascund in pardoseala si se
obtine aceasta suprafata plana care
poate sa fie folosita in diferite scopuri.

FC2 curs 3 Page 12

CURS 3 - P13
Istoric Domeniul acusticii arhitecturale incepe
sa se dezvolte pe caele doua directii
SCURT ISTORIC majore, pe de-o parte transmiterea
sunetului in constructii si componenta
ACUSTICA ARHITECTURALA care ne intereseaza cel mai mult,
protectia la zgomot, protectia la
zgomotul care se propaga in
constructii. Aeasta a avut parte de o
Sunetul în construcţie - protecţia la zgomot dezvoltare lenta care s-a desfasurat in
principiu in paralel cu dezvoltarea
- dezvoltare lentă în paralel cu dezvoltarea industriei constructilor. Pe principiul
industriei construcţi ilor trial and error, cand s-a constatat ca
- reuşitecontinuate, greşeli evitate lucrurile functioneaza a fost repetat
(un perete mai gros este mai izolant, sistemul, cand s-a constatat ca apar
anumite greseli ele au fost evitate in
un covor aduce puţină linişte etc.)
coninuare, s-a constat ca un perete
mai gros izoleaza mai bine, s-a
constatata ca amplasarea unui covor
intr-un spatiu reduce putin nivelul de
zgomot din acel spatiu, mers in
continuare din aproape in aproape pe
acest concept.

Istoric

SCURT ISTORIC Pe directia cealalta a spatiilor de

auditie lucrurile au functionat prin
ACUSTICA ARHITECTURALA copierea unor spatii reusite. Sali de
teatru, de opera, de teatru sunt mult
mai vechi de secol 19, au inceput sa
Spaţiile de audiţie fie construite in secol 16, ele au
- încercăride copiere a unor reuşite - Garnier - evoluat si au fost pastrate cele bune
si evitate cele care au dat rezultate
Opera din Paris gresite.

Un exemplu foarte util este acela al

Operei Garnier din Paris, arhitectul
acestei cladiri a recunoscut in mod
cinstit ca oricat s-a chinuit nu a reusit
sa inteleaga problemele de acustica.
Sala este buna din punct de vedere
al acusticii, el a fost apreciat si laudat
dar a recunoscut ca a copiat exemple
din alte parti, sali pe care le-a gasit
corespunzatoare din punctul de
vedere al acusticii si oricat a incercat
sa inteleaga ce le face sa fie
corespunzatoare nu a reusit, dar din
fericire copiind lucrurile gasite in alte
parti a obtinut o sala care
functioneaza foarte bine din puctul de
vedere al acusticii.

FC2 curs 3 Page 13

CURS 3 - P14

Sala cu multe peripetii, candelabrul

acela a cazut in capul unor spectatori,
a omorat cativa dintre ei, dar din
punct de vedere a acusticii e un
spatiu apreciat si un spatiu care
functioneaza in conditii optime.

lstorlC

SCURT ISTORIC

ACUSTICA ARHITECTURALA
Acustica devine practic o stinta odata
cu aparitia lui Wallace Sabine, cel
Spaţiile de audiţie care a pus bazele acusticii ca stinta
prin studiul reverberatiei.
- încercăride copiere a unor reuşite - Garnier -
Opera din Paris
- Wallace Sabine (1868-1919)
• REVERBERAŢIA (Fogg Lecture Hali - Harvard)

FC2 curs 3 Page 14

CURS 3 - P15

Problema a aparut la acest

amfiteatru din Harvard care in
1895 era programat pentru a fi
demolat. Se auzea atat de prost
incat conducerea scolii a hotarat
ca el trebuie remodelat si
construit pentru ca nu se pot tine
cursuri in el. Wallace Sabine era
asistent, a fost insarcinat de a
face o ultima incercare de a
imbunatati lucrurile si in masura
in care el nu ar fi reusit asta
cladirea urma sa fie demolata si
reconstruita cu speranta de a fi
adusa la un nivel corespunzator
din punctul de vedere al acusticii.

Sabine a luat-o cat se poate de stintific si a facut tot felul de experimente si a reusit in urma acestor
cativa ani de munca si experimente sa inteleaga ce determina acustica proasta, sigur ca noi stim acum
ca e vorba de reverberatie si ca reverberatia este influentata de absorbtia sonora de spatiul respectiv,
dar lucrurie astea au trebuit descoperite. In final Sabine a reusit sa inteleaga acest fenomen si sa
salveze sa spunem amfiteatrul de la demolare prin introducerea unei cantitati suficiente de absorbtie
care sa reduca reverberatia.
Reverberatia excesiva face ca discursul, vorbirea sa fie ininteligibila sau sa fie cu un nivel prea scazut
de inteligibilitate, ganditi-va la ce se intampla cand auziti anunturile la megafon intr-o gara, mai ales
intr-o gara de mari dimensiuni, se aude dar nu se intelege, nivelul sonor este ridicat, nu poti sa spui ca
nu auzi, dar inteligibilitatea este atat de proasta incat e posibil sa nu intelegi ce incearca sa se
comunice, cu atat mai mult daca anuntul se face intr-o limba straina pe care in principiu o cunosti, dar
nefiind limba materna e mai greu de inteles daca nu prinzi fiecare silaba a anuntului.

Istoric

SCURT ISTORIC

ACUSTICA ARHITECTURALA
Ceea ce a reusit Sabin a fost
Spaţiile de audiţie imediat recunoscut si apreciat si a
primit destul de repede sarcina de
- încercăride copiere a unor reuşite - Garnier - a ajuta la proiectarea unei sali de
Opera din Paris concerte si anume Boston
Symphony Hall, cladirea
- Wallace Sabine (1868-1919) filarmonicii din Boston.
• REVERBERAŢIA (Fogg Lecture Hall - Harvard)
• Copiere + reverberaţie: Boston Symphony Hall
(seamănă cu Wiener Musikverein)

FC2 curs 3 Page 15

CURS 3 - P16

Aceasta a fost gandita ca un mix din

copierea unor sali corecte din punct
de vedere acustic in combinatie cu
aceasta intelegere pe care a
capatat-o Sabine privin absorbtia si
reverberatia. Rezultatul a fost sala
din Boston care este si ea impreuna
cu cea din Viena considerata top 3
in acest moment. Vedeti ca
seamana destul de mult cu cea din
Viena care chiar daca nu a avut ca
punct de pornire sala din Viena si a
avut o sala care nu mai exista astazi
din Lich din Germania.

Inaugurata in 1900 aceasta sala vedeti

ca e mai mult sau mai putin similara
celei din Viena, forma simpla
rectangulara dar cu peretii avand
tratamente de detaliu destul de lucrate.
Suprafetele de mari dimensiuni de
forme plane sunt lucrate, si tavanul
vedeti casetat si foarte elaborat si
suprafetele peretiilor de asemenea
complexe.

Istoric

SCURT ISTORIC

ACUSTICA ARHITECTURALA

Pe masura ce timpul trece incepe sa

Spaţiile de audiţie fie inteleasa importanta geometriei
- încercăride copiere a unor reuşite - Garnier - spatiilor, urmeaza o serie de simulari
Opera din Paris care se fac pe machete, initial
machete cu lumina folosita pentru a
- Wallace Sabine (1868-1919) simula sunetul dupa care au fost
• REVERBERAŢIA (Fogg Lecture Hall - Harvard) folosite si machete cu sunet.
• Copiere + reverberaţie : Boston Simphony Hali
(seamănă cu Wiener Musikverein)

- importanţa geometriei - simulări pe machete

fizice (optic, apoi acustic)

FC2 curs 3 Page 16

CURS 3 - P17

In anii 80 au inceput sa apara si

simulari digitale. Sigur ca astazi
sunt folosite pe scara larga
simularile pe calculator, dar sa nu
credeti ca nu se mai folosesc si
astazi simularile pe macheta, la
salile mari, serioase se produce si
simularea pe macheta.

E vorba de Le Corbusier, este un

proiect nu e o cladire care sa si se
fi executat, a fost vorba de un
concurs al Palatul Natiunilor din
Geneva pe care nu l-a castigat
Corbusier, dar observati in
aceasta sectiune gandirea din
punct de vedere al acusticii,
curbura acelui tavan care inchide
spatiul la partea superioara este
gandita asa fel incat sa conduca
reflectiile sonore spre zona din
spate a balconului stang, lucruri
care au fost gandite inca din
inceputul secolului 20.

1l

Este sala de conferinte a

Alvar Aalto
biblioteca din Vii puri, 1935
bibliotecii din Viipuri de Alvar
Aalto. Spatiu destul de mare, dar
cu inaltme foarte mica, vedeti cat
de atent s-a preocupat Aalto sa
gandeasca aceasta suprafata a
tavanului pentru ca sunetul sa fie
reflectat acolo unde trebuie, sa
ajute distributia corecta a
suntetului in spatiu, pentru anul 35
este o realizare extraordinara din
punct de vedere acustic.

FC2 curs 3 Page 17

CURS 3 - P18

In anii 60 avem de-a face cu

aceasta capodopera a
arhitecturii si a acusticii,
Philarmonica Noua din Berlin,
filarmonica veche inca
functioneaza.

E vorba de lucrarea lui Hans

Scharoum. Interiorul este facut
de un acustician german Lotar
Kremer, care a lucrat in
stransa colaborare cu marele
dirijor Herbert von Karajan
care avea de fapt baza,
conducatorul filarmonicii din
Berlin si el si-a dorit foarte tare
aceasta sala speciala si sigur
ca a constribuit foarte mult la
realizarea acestei sali.

Este prima sala de tip Vignard , de tip arena in care publicul, este schimbata paradigma practic, nu mai
avem zona scenei si zona publicului amplasat cumva regulat, ordonat in fata scenei, publicul este
ampplasat pe aceste terase succesive, de acolo vine vigniard de la amplasarea teraselor cu vita de vie
pe pantele terenului.
Publicul nu este limitat la zona din fata a scenei, este organizat inclusiv pe laterale si pe zona din spate
a orchestirei cu avantajele si dezavantajele aferente. Unul din avantahe este posibilitatea de a avea o
apropiere mai mare de scena, de muzicieni.

Unul din dezavantaje este ca sunetul este totusi perceput diferit.

Multe din instrumentele muzicale au o anumita directionalitate a sunetului, ele emit preponderent intr-o
anumita directie si ele sunt amplasate pe scena si orientate in asa fel incat emisia sa fie catre public. In
momentul in care publicul sta in laterial si cumva si in spatele orchestrei exista acest risc si aceasta
problema a perceptiei a sunetului fata de cei care stau in fata orchestrei. Cei care cumpara bilete in
acele zone ale salii accepta asta pentru celelalte avantaje, considera ca este un minus ce e compesat
de alte avantaje.

FC2 curs 3 Page 18

CURS 3 - P19
Panzele acelea nu sunt panze,
sunt de fapt panouri din lemn
suspendate deasupra scenei, ele
nu au fost plasate acolo de la
inceput, acustica initiala a salii nu
a fost de top. La un moment dat
s-a ajuns la concluzia ca este
nevoie de amplasarea acelor
panouri suspendate care sa
reduca distanta dintre scena si
tavan care sa permita o reflexie
mai rapida a sunetului catre zona
publicului. A fost nevoie de
aceasta imbunatatire ulterioara.
Veti cam vedea in fiecare din
salile bune acest tip de suprafaat
reflectanta amplasata in zona
scenei, in apropierea scenei in
general in salile acestea mai
complexe de tip arena.

Cateva sali mai moderne sa

spunem. Sala din centrul de
concerte din Lucerna, Jean Nouvel
este arhitectul.

FC2 curs 3 Page 19

CURS 3 - P20

Si aici sunt niste inovatii din

punctul de vedere al acusticii, e
vorba de o introducere a unor
camere de reverberatie.

Exista niste usi foarte mari care

sunt in partea de sus a salii, le
vedeti in zona de sus a imaginii,
cel mai de sus nivel, in zona
balconului, care se deschid si
maresc practic volumul salii
conducand la o crestere
semnificativa a reverberatiei si
atunci prin controlul acestor usi de
mari dimensiuni, dechiderea sau
inchiderea lor, se obtine o acustica
variabila adaptata tipului de
spectacol care are loc in sala
respectiva.

Exista spectacole care cer o

reverberatie mai mare si exista
spectacole care cer o reverberatie
mai redusa putin care sunt potrivite
unei sali mai putin reverberate si
rezultatul este ca sala se poate
adapta foarte bine tipului de
spectacol care are loc acolo.

Cea mai noua si una dintre cele

mai cunoscute sali este
Filarmonica din Hamburg.

FC2 curs 3 Page 20

CURS 3 - P21
Interiorul duce concceptul acesta de sala
de tip arena la un alt nivel, aici avem de-a
face cu o proiectare foarte complexa,
simulari pe calculator extrem de elaborate
care au dus practic la determinarea
fiecarei suprafete a cojii care inchide
aceasta sala. In plus se vede cumva in
dreapta, dincolo de forma generala a
suprafetei exista o forma de detaliu care e
gandita pentru a crea difuzia sunetului,
pentru a ajuta la o distributie cat mai
uniforma a sunetului in spatiu. La toate
acestea se adauga si acea planie care
coboara din tavan si acre functioneaza ca
o suprafata reflectanta care este mobila,
ea se poate ridica sau cobora de
aemenea in functie de necesitatea de
distributie a sunetului reflectat de aceasta
suprafata in functie de tipul de spectacol
care se petrece acolo.

Lucrurile ajung la un asemenea nivel de

complexitate incat practic e nevoie de
simulari foarte complexe, din fericire in
ziua de azi se pot realiza. Acusticienii sunt
Agata si Toyota, o firma Japoneza care a
facut mai multe lucrari de aceasta
categorie,

inclusiv Filarmonica din Paris pe care a

proiectat-o Jean Nouvel.

FC2 curs 3 Page 21

CURS 3 - P22

In punctul in pricipiu de vedere

sala e similara celei din
Hamburg, tot aceasta organizare
de tip Vineyard, de asemenea
suprafete curbe, foarte elaborat
studiate care sa distribuie in
spatiul interior sunetul asa cum
este necesar pentru o auditie
corespunzatoare.

De asemenea vedeti suprafete

reflectante care coboara din tavan
si sunt de asemenea controlabile.

Merita amintit si acest spatiu al

Salii de Congrese din Berlin,
rezultat in urma interventiei lui
Norman Foster care de data
aceasta merge pe alt principiu
acustic, amplificarea sonora,
spatiul acesta nu functioneaza cu o
acustica naturala, un spatiu de
mari dimensiuni se vad boxele
atarnate in partea din fata a salii.
Lucrurile sigur ca rezulta ca o
combinatie, intodeauna acustica
salii este importanta, partea de
amplificare sonora ajuta sau
adauga dimensiune suplimentara
acusticii naturale.

FC2 curs 3 Page 22

CURS 4 - P1
Discutam urmatoarele cursuri probleme de acustica.
Si in particular probleme de acustica incaperii.

Elementele de baza. Ce e sunetul, cum

se transmite el prin aer etc.
Sunetul este miscarea oscilatorie a unui
mediu elastic, de cele mai multe ori acest
mediu elastic este aerul dar poate sa fie
si elementul de constructie, placa sau
peretele cladirii. In acelasi timp aceasta
definitie ne spune foarte clar ca in lipsa
unui mediu elastic nu putem vorbi despre
sunet, cu alte cuvinte in spatiu, in vid nu
avem sunet pentru ca nu exista mediu
care sa transmita aceste oscilatii pe care
le percepem noi ca find sunet.
Efectul prezent in imagine este acelasi
ca si cum ai arunca o piatra intr-un lac
linistit. Adica acele unde care se
departeaza de zona centrala in care au
fost produse.

Relatia cu frecventele sonore sper ca

este clara tuturor. Aici avem claviatura
unui pian, intrumentul cu cea mai intinsa
gama de note, fiecarei note muzicale ii
corespunde un sunet de o anumita
frecventa particulara. Nota Do de jos are
frecventa de 161,63 Hz.

Domeniul acesta al frecventelor pe care urechea le poate auzi, le poate percepe este destul de intins,
porneste de undeva la 20 Hz si se intinde undeva la 16000-20000 Hz. Nu este atat de importanta
aceasta limita superioara, dar vorbim de un interval de 3 ori ordinea de marimi.
Lumina este de la simplu la dublu, radiatia luminoasa, lungimea de unda perceputa de ochi ca lumina
este cuprinsa in domeniul 380 pana la 780 nanometri, de la simplu la dublu.
Pentru sunet intervalul este de 3 ori ordinea de marime, de 1000 de ori diferenta. Acest interval mare
trebuie cumva gestioat prin subimpartire in intervale mai mici, bazandu-ne si pe perceptia noastra asupra
sunetului, practic impartirea se face in aceste octave care sunt intervale de dublare a frecventei sonore.

Din ce ati facut la muzica, octava este un domeniu format din 8 intervale egal spatiate din punct de
vedere muzical. Din punct de vedere matematic si stiintific, octava este un interval dublare a frecventei.
Clapele pianului nu sunt degeaba dispuse asa, observati ca intre Do de jos si Do de sus este o octava,
marcate cu albastru cian Do de jos, Do de sus are doar sagetica si indicatia aferenta, dar practic este
aceasi clapa si aceasi dispozitie a clapelor pe un interval de o octava, deci mergand ori la stanga ori la
dreapta tasta Do este in aceasi relatie cu tastele din apropierea ei si nota obtinuta este aceeasi nota Do,
Do mai de jos sau Do mai de sus, noi nu obisnuim sa le numerotam, dar in sistemul englezesc, cel cu
litere, Do este C si se oteaza C4, C5 etc, deci nota Do primeste si o cifra corespunzatoare octavei in care
se afla. Retinem ca intervalul acesta destul de intins pe care il reprezinta frecventele audibile este
impartit in octave, in intervale de dublare a frecventei, aceasta impartire ajuta la gestionarea domeniului
respectiv.

FC2 curs 4 Page 1

CURS 4 - P2

FRECVENTA

• INFRASUNETE - 1.. . 16 Hz
• SUNETE AUDIBILE - 16 .. .20000 Hz
• ULTRASUNETE - peste 20000 Hz

grave (joase) I medii I înalte

3 I ,5 Hz
mmm
111111 1111 111 1
63 Hz 125 Hz
l"l!~WllI" I"m I
250 Hz !)O() Hz I OOO Hz
1m 1 1111111
2000 Hz 4000 Hz
i------1
8000 Hz

Din acelasi punct de vedere al frecventelor, oscilatiile pe care le percepem ca sunete pot sa aiba
frecvente mai joase decat limita perceptiei si atunci se numesc infrasunete sau pot sa aiba frecvente
superioare celei maxime pe care o percepe urechea umana, se numesc ultrasunete.

Ultrasunetele sunt percepute de unele animale, infrasunetele le percepem si noi dar nu cu urechea le
simtim in stomac de-obicei, in organele interne, dar nu cu urechea.

Putem imparti acest domeniu in trei subdomenii mari: sunete joase, sunete medii si sunete inalte,
trecerea se face undeva la 200 Hz intre joase si medii, undeva la 2000-2500Hz spre sunetele inalte, sau
vedeti in graficul de mai sus impartire pe octave.
Octavele standardizate sunt centrate in frecventele pe care le aveti afisate.

O sa le reluam mai precis pentru

domeniul utilizabil in constructii.
FRECVENTA Vedeti ca domeniul acela destul
de larg intre 16 si 2000 de Hz
este redus cumva intre 100 si
5000 Hz, practic acest interval
este important din punct de
Interval de 6 octave în constructii
vedere al constructiilor, al
Octava acusticii in arhitectura. Pe de o
LC) o o
o
o
o
o
o
o parte pe masura ce mergem
N LC) oLC) o o o catre frecventele joase, urechea
N N s;j"
este mai putin sensibila si
o LC) o o o LC) o o oC') o o o o o o oLC) o o lucrurile sunt mai putin grave, pe
o N CD o LC) T""" o oLC) o o LC) o o o o o
N N C') V CD co o N <D o LC) os;j" LC)
o
T""" T""" T"""
T""" T""" T""" N N
T"""
C') de alta parte, in directia cealalta
Treime
de octava din noiu urechea percepe mai
Interval pentru studii în treime de octava putin pe de o parte, pe de alta
parte sunetul de frecventa inalta
este foarte usor atenuat in aer la
trecerea prin moleculele de aer
frectventele inalte sunt atemuate
destul de semnificativ, deci nu se
justifica o analiza mai atenta
dincolo de 4000-5000 Hz din
acest punct de vedere.

FC2 curs 4 Page 2

CURS 4 - P3
NIVEL SONOR
Nivelul sonor ex primă „ mărimea"
sunetului (amplitudinea undei sonore)
prin raportare la pragul percepţiei
umane (valoare de referinţă).
intensitate sonoră efectivă
lg ---------------- ------------------------
intensitate sonoră de referinţă
Vorbim de nivel sonor ca in marime care
sa cuantifice intensitatea, as fi vrut sa evit
cuvantul intensitate pentru ca el exprima
o marime foarte particulara a sunetului,
vorbim defapt despre amplitudinea undei
sonore. Aceasta amplitudine se poate
masura in mod absolut, dar e mai putin
interesant, ceea ce ne intereseaza in
mod real este cum percepem noi ca
oameni amplitudinea undei sonore.
Aceasta perceptie este la noi relativa, noi
nu percepem sunetul in mod absolut, il
percepem mereu prin raportare la ceva,
fie la pragul de referinta fie la alte sunete
din apropiere sau percepute anterior sau
simultan. Atunci cel mai convenabil este
sa exprimam marimea sunetului,
amplitudinea sonora prin nivel sonor.

Nivelul sonor este un raport intre marimea fizica efectiva si referinta.

Referinta in cazul acusticii este pragul perceptiei umane, care difera de la frecventa la frecventa.
Pragul acesta se considera pentru presiune acustica 20 de micro Pascali si este corespunzator frecventei
de 1000Hz in realitate, practic orice valoare exprimata in dB reprezinta un nivel, adica un raport exprimat
logaritmic, de fapt logaritmul unui raport dintre marimea fizica si marimea de referinta.

Marimea fizica obiectiva pentru sunet poate sa fie putere sonora, intensitate sonora sau presiune sonora.
Ca principiu general puterea sonora este o caracteristica a sursei, noi nu percepem puterea sursei, noi
percepem presiunea sonora.

Analogia pe care am facut-o la cursul din anul trecut este cea a unui bec. Avem un bec de 100 de Watti
care produce o anumita cantitate de lumina, flux luminos este ceea ce produce o sursa de lumina, dar
ceea ce percepem noi nu este fluxul luminos, noi percepem iluminare, daca ne ducem mai departe de
acel bec vom primi o cantitate mai mica de lumina, o iluminare mai redusa. Asta nu inseamna ca se
modifica puterea becului sau fluxul luminos pe care il produce, doar perceperea noastra este redusa.
Ceva similar se intampla cu puterea si presiunea sonora.
Puterea sonora este caracteristica a sursei, ea este constanta.
Presiunea sonora este efectul produs de sursa respectiva la o anumita distanta, acolo unde ascultam sau
percepem acel sunet. In general discutam de presiunea sonora, dar indiferent ca este presiune, putere
sau intensitate (este puterea raportata la suprafata), mai putin vom lucram cu intensitate in general
lucram cu presiuni sonore, dar in todeauna ele sunt nivel de presiune sonora, nivel de putere sonora etc.
pentru ca avem aceasta raportare logaritmica la marimea de referinta, pragul de audibilitate care este
pragul de referinta.

Avem aici o exprimare a avantajului de a

NIVEL SONOR lucra cu niveluri sonore. Coloana din
intensitate nivel lumină stanga este exprimarea fizica, uzuala a
Wim2 dB Ix domeniului de valori audibile pentru
0.000000000001 1.1 o 12 o o intensitatea sonora intre 0,000000000001
0.00000000001 1.1o 11 10 Watti pe m patrat si pragul limita de la
0.0000000001 1.1o 10 20 care se produce durere si distrugere a
0,000000001 1.10·9 30 20 organelor auditive este 10 Watti pe m
0.00000001 1.10 8 40
patrat. Putem sa exprimam stintific aceste
0,0000001 1.1 o7 50 200
0,000001 1.1 o6 60
valori pe coloana a 2-a, dar cel mai
0.00001 1.1o5 70 convenabil este sa lucram cu nivel sonor
0.0001 1.10 4 80 2000 care va fi exprimat printr-o valoare intre 0
0.001 1.10 3 90 si 130, dB este zecime de Bel, deci sunt
0.01 1.1 o2 100 intre 0 si 13B, este mai convenabil sa
0.1 1.1 o 1 11 O lucram cu dB, cu zecimi de B pe aceasta
1.100 120 20000
1.101
scara intre 0 si 110.
10 130

FC2 curs 4 Page 3

CURS 4 - P4
Pentru analogie avem pus in dreapta o corespondenta in cazul luminii, nivelul de iluminare care se
masoara in luxi. Sigur ca si ochiul are un prag de percepere al luminii care poate fi considerat valoare 0
si corespunzator nivelului de 120dB avem un echivalent de circa 20000 lx, peste aceasta valoare similar
cu ce se intampla cu auzul se strica si capacitatea de percepere a luminii.
Stiti foarte bine ca nu e permis sa ne uitam in soare dincolo de faptul ca e dificil de facut asa ceva se
strica vederea in mod definitiv, se arde retina, la fel se intampla daca faceti greseala sa va uitati intr-o
operatie fara protectie.

NIVEL SONOR In concluzie putem sa asemuim

auzul cu o balanta care poate
cantari in mod simultan 1gram si
pana la 1 milion de tone, atat de
Auzu l: extins este domeniul pe care il
o ba l anţă care poate cântări percepem cu auzul, cu urechea.
1 gram ş i 1 mil ion de tone

Pentru sunete care nu sunt simple

nu intodeauna putem discuta de
NIVEL ECHIVALENT note muzicale, de sunete simple,
de fapt foarte rar putem discuta
de sunete simple. In realitate
avem de aface cu sunete
complexe, cu sunete care variaza
exprimarea unui sunet complex variabil în timp mai ales destul de mult in timp si
ca sunet constant ce produce aceleaş i efecte atunci ne intereseaza o
posibiliatte de a exprima marimea
acestui sunet, amplitudinea
acestui sunet printr-o marime
corespunzatoare. Marimea
Nivelul ech ivalent poate fi considerat ,,media " aceasta se numeste nivel
nivelurilor sonore variabi le în timp, însă din echivalent de sunet, nivelul
punct de vedere matematic este integrala echivalent este un fel de medie al
nivelurilor instantanee inregistrate
energiei so nore în timpul cons iderat. secunda de secunda sau fractiune
de secunda dupa fractiune de
secunda. Matematic vorbin este
integrala energiei sonore, practic
considerati ca este o medie.

Avem aici o reprezentare, cu

verde este un grafic al evolutiei
nivelului sonor, aici este pe
frecvente intr-un anumit interval de
timp, graficul se poate face si ca
suma energiei din toate
frecventele, variatia in functie de
timp, deci practic lucrurile sunt mai
complicate pentru ca avem doua
variabile. Variaza energia in
functie de timp pe de alta parte
variaza energia in functie de
frecventa, deci avem variatia dupa
doua marimi distincte.

FC2 curs 4 Page 4

CURS 4 - P5
Linia punctata negru cu notatia Leq este nivelul echivalent,care reprezinta suma energiei sonore pe acel
interval. Daca luati suprafata devrde de desupra liniei punctate cu ea veti putea acoperi integral zona alba
aflata sub linia punctata, asta reprezinta nivelul echivalent. Marimea, nivelul sonor corespunzator energiei
sonore emise in acel interval repartizate in mod egal in timp sau in frecventa. Vom lucra cu acest nivel
echivalent.

Doi cercetatori, Weber si Fechner, legea

se cheama Weber-Fechner pentru ca au
descoperit oarecum simultan aceasta
Q) relatie intre marimea fizica stimulului si
fii· electricitate
felul in care organele noastre de simt
~ .I ,
= Al. : căldură lumină percep situatia respectiva. Avem aici
v, I I
," sunet
_p!a_9_
' ,
_,_ - , jQo:m_ , ' 100.000 lx 120dB • , • ' sunet lumina, caldura, deci 3 simturi:
- - - - - - - - - - - - - - 1012~ dB - - - auditiv, vazului si tactil, care vedeti intr-o
0
exprimare logaritmica pe orizontala avem
nu intensitati ci logaritmul intensitatii,
cresterea este liniara, mai abrupta sau
mai putin mai abrupta, dar practic avem
de aface cu o variatie logaritmica a
_·_;;,::l _pr~~ minim 10 10
5 1010 1012 logaritm
irntensitate
perceptiei in raport cu cresterea
O fizic
stimulului. Aceast variatie este mai
abrupta la caldura, este mai putin abrupta
Legea Weber-Fechner
la lumina si cea mai lenta variatie este in
cadrul sunetului ceea ce permite un
domeniu mai intins de perceptie.

Retineti cel putin aceasta relatie logaritmica intre cresterea stimulului si cresterea senzatiei. Din punct de
vedere auditiv pentru dublarea senzatiei nu e suficienta dublarea intensitatii sau a presiunii sonore, este
nevoie o crestere de 10 ori a marimii fizice pentru ca perceptia sa fie de dublare. Asa functioneaza
organul nostru de simt urechea, urechea este receptorul, creierul primeste semnalul si il interpreteaza in
mod corespunzator.

REZONANTA
MISCĂRI OSCILATORII IMPUSE UNOR "SISTEME•, CARE DEVIN MAXIME LA
FRECVENŢE CARE COINCID CU FRECVE NŢA DE REZONANŢĂ PROPRIE

CORPURI MATERIALE (elastice)

~~ ~
lovire, frecare , deformare mecanica

.e;;i
CORZI ~
· lovire ciupire

VOLUME DE AER
"vârtef curent de aer
vibraţii aeriene primite
:~ ~
4o
~
~~ -

~~rl...-;-~tw: ~
COMBINATU de CORPURI ŞI
VOLUME DE AER OMC4~ t ~tu,.,) ~--✓
se influenţează reciproc /

~ ~~ +4 i&. 1 t
~ a.tn.,
~
~
~Jd
I

FC2 curs 4 Page 5

CURS 4 - P6

In relatie cu sunetul avem fenomenul de rezonanta. Rezonanta este definita ca o miscare oscilatorie pe
care o preia un sistem, iar aceasta miscare oscilatorie devine maxima atunci cand se atinge coincidenta
cu frecventa proprie de rezonanta. Aici putem sa vorbim despre corpuri materiale care prin lovire sau
deformare mecanica intra in rezonanta si produc un anume sunet corespunzator acestei rezonante,
corzile prin lovire sau ciupire, ganditi-va l ao vioara sau o chitara care produc sunet in acest mod. Putem
avea volume de aer cu aplicatie directa la teoria rezonatorilor si instrumentele muzicale care sunt
combinatii de corpuri sau corzi si volume de aer.

Acustica spaţială In situatii extreme se poate

ajunge la lucruri mai putin dorite.
REZONANTA Infrasunetele le percepem in
'
corp pentru ca ele corespund
unor frecvente proprii ale unor
EXEMPLE EXTREME organe interne si de la acesta se
coincidenţa cu frecvenţa proprie a unor corpuri
ajunge la o rezonanta care nu o
dormi si cauzeaza rau. Un sunet
care corespunde frecventei de
• stări
de rău organism uman (abdomen) rezonanta a unui pahar il face sa
cauzat de infrasunete - 6- 15 Hz se sparga si ceea ce cu adevarat
este grav si cu totul nedorit este
• pahare de sti clă care se sparg ca frecventa de miscare a
• rezonanţa unor structuri de construcţii la pamantului la un cutremur sa
corespunda frecventei de
cutremur
rezonanta a unei cladiri ceea ce
o va face sa amplifice aceasta
miscare si intr-un final sa se
darame, sa isi piarda cpacitatea
de rezistenta.

Acustica spaţi ală

REZONANTA
'

EXEMPLE EXTREME
coincidenţa cu frecvenţa proprie a unor corpuri
Putem sa dam ca exemplu pozitiv
al acestui fenomen de rezonanta
• amortizoare: un pendul de 660 tone la sistemul de amortizare pe care il
turnul Taipei (h - 509 m) folosesc unele cladiri pentru a
rezista cutremurelor.

FC2 curs 4 Page 6

CURS 4 - P7

Turnul din Taipei, Taipei 101.

Are la partea superioara un pendul

care are ca rol sa contrabalanseze
miscarea pe care o produce
seismul si in felul acesta se
anuleaza cele doua miscari. Vedeti
este undeva la partea superioara a
cladirii.

Putem sa gasim destule exemple

negative ale acestui fenomen de
rezonanta spre exemplu: un pod
suspendat care a cedat in urma
faptului ca un pluton de soldati a
marsaluit in cadenta pe acest pod.

FC2 curs 4 Page 7

CURS 4 - P8

S-a nimerit ca frecventa de

rezonanta a podului sa
coincida cu cadenta in care
paseau soldatii, miscarea a
fost amplificata si a dus la
prabusirea podului in 1831.
In armata era o regula, cand
se trecea podul se iesea din
cadenta ca sa nu existe un
asemenea risc de prabusire.

Un exemplu mai recent,

Milenium Bridge din Londra. A
fost inchis la cateva ore dupa
ce a fost inaugurat pentru ca
s-a constatat ca atunci cand
sunt multe persoane s-a
produs o oscilatie foarte
neplacuta, se pare ca nu era
niciun pericol structural dar ca
senzatie a persoanelor care
erau pe pod nu era ceva
acceptabil si a fost inchis pana
cand au adaugat niste cabluri
care sa il contravantuiasca si
sa il ridigizeze.

FC2 curs 4 Page 8

CURS 4 - P9

Un alt exemplu este un pod din

Washington Dc, Tacoma Narrows
care s-a daramat in urma unui vant
puternic.

Vantul a pus in vibratie podul si s-a

intamplat sa coincida cu frecventa
proprie de rezonanta aceasta vibratie
s-a amplificat si in final s-a daramat.

A fost reconstruit.

FC2 curs 4 Page 9

CURS 4 - P10

L.
1
P\:RÎOADÂ + 1JJt':ţ > ~
__ _ ____ , - -~'I..~-u- "'~
.;.~-,;T --- L

_____}
_ _I p t
I ~
~~ ~
l w
l -4~-_,---
j LU~ GIME DE U~l)A ~ ~~
"~i- (~)
LU1'.IG/tv\t UN.OĂ
~~ ~
~~ ~~

(0.02 - z.o _,. } l>NQC\ 1,oNOAA $\ MfLĂ ÎN f)E~.

c k ~ ~ ~ , U M - - ~ ,-

Un grafic, o imagine sugestiva realizata de somnul profesor Smighelschi acum cativa ani in care e
concentrat tot ce tine de sunet.
Vedeti, pe de-o parte avem o defasurare in timp, pe de-o parte avem o desfasurare in spatiu exista o
receptare a evolutiei a sunetului in timp, in acelasi timp in desfasurare in spatiu.
Exista o energie sonora care se atenueaza in timp si spatiu, se reduce cu distanta si timpul, exista o
serie de marimi care sunt relationae intre ele, frecventa este viteza impartita la lungimea de umda,
lungimea de unda este viteza impartita la frecventa.
Viteza sunetului depinde de mediul in care se propaga, in aer este de 340 m pe secunda pentru
temperatura de 20 de grade. In beton e de 3000m pe secunda, depinde de proprietatiile mediului,
depinde intr-o mica masura si de temperatura, dar mult mai putin.

Ne intereseaza mai departe cum se

comporta sunetul in spatiu inchis.

FC2 curs 4 Page 10

CURS 4 - P11

In principiu sunetul se distribuie liber

in spatiu in toate directiile, aerul este
izotrop dinacest punct de vedere, nu
are o directie preferata pentru a
transmite sunetul, acesta se
transmite egal in toate directiile, dar
in momentul in care sunetul intalneste
o limita, o suprafata a incintei are
inchide un anumit spatiu, se pot
produce trei fenomene.

disipat transmis

Sunetul se poate reflecta se poate intoarce in spatiul de unde a provenit, sunetul se poate transmite prin
elementul respectiv, ajungand dincolo de elementul de constructie pe care il intalniste si al treilea
fenomen care se poate produce este o disipare a sunetului, o transformare a energiei sonore intr-un alt
tip de enrergie, calorica de cele mai multe ori. Din punctul de vedere al acusticii incaperilor ne
intereseaza mai putin daca sunetul este disipat sau transmis. Atunci cand discutam de protectia
acustica ne interesa partea transmisa, cautam sa reducem pe cat se poate transmiterea sunetului dintr-
o incapere in alta.

Acum ceea ce ne intereseaza este

--.. sunetul reflectat, deci din acest punct
.. ~~
.. . ..\ . '
'
de vedere putem sa spunem ca
',

"'
:
, .. ·,·'-.'-\
\ ' I i
\
'
\
I sunetul intaleste o suprafata care
\ \ \ I I

delimiteaza incaperea si sunetul este

; }))))) reflectat sau absorbit. Cand sunetul
, , / / este absorbit este mai putin important
-- , ,'
ca el este transmis sau disipat,
, - I
important este ca el nu se mai
intoarce din spatiul in acre a provenit,
deci din acest punct de vedere este
absorbit.

at t ·a

FC2 curs 4 Page 11

CURS 4 - P12
Reflexia sunetului se face similar cu cea a
luminii adica unghiul de incidenta este egal
cu unghiul de reflexie fata de normala la
.. .. ...., ..-..' \, suprafata, fata de directia perpendiculara
..
~ , ~ pe suprafata pe care sunetul se reflecta.

\;;.· Daca vorbim de suprafete plane am putea

sa raportam aceste unghiuri fata de
suprafata , in momentul in care suprafata
insa nu mai este plana avem nevoie de
aceasta normala pentru ca putem sa
trasam normala la o sfera, normala la o
-· .
suprafat curba, dar este mult mai greu sa
discutam despe unghiul pe care il face
raza sonora cu o suprafata, deci ramanem
la aceasta definitie a normalei.

Suprafata reflecta din punct de vedere

sonor cu conditia ca denivelarile
suprafetei, asperitatile suprafetei sa nu
depaseasca o zecime din lungimea de
unda a sunetului. Aici incep sa apara
diferentele fata de lumina, o surafata
reflecta lumina daca este foarte lucioasa
adica daca are asperitati foarte fine pentru
ca lumina are lungimi de unda foarte mici
de ordinul micronilor, in cazul sunetului
lucrurile sunt mai putin dramatice in
sensul in care o suprafata lucioasa
reflecta sunetul la fel de bine ca o
suprafata rugoasa pentru ca lungimile de
unda ale radiatiei sonore sunt mult mai
mari decat cele ale radiatiei luminoase si
atunci si marimea acestor neregularitati
poate fi crescuta in cazul sunetului.

Pentru sunet de 4000Hz putem avea asperitati de pana la 1 cm, pentru un sunet de 125Hz putem sa
discutam si pana la 25 de cm. Daca vreti un exemplu concret, un perete de caramida tencuit pefect lis si
lucios reflecta sunetul egal, la fel de bine ca un perete din caramid aparenta cu rosturile vizibile si
decalate fata de suprafata apa aparenta a caramizii pentru ca diferentele in planeitati si in asteritatiile
suprafetei sunt duficient de mici in raport cu lungimea de unda a sunetului astfel incat sa nu apara
diferente.

REFLEXIE

Pe de-o alta parte este nevoie si de o

- pentru ca unda să interacţioneze cu anumita dimensiune a suprafetei pentru
suprafaţa: ca sunetul sa interactioneze cu acea
suprafata. Suprafete mai mici de un sfert
dimensiune > 1/4 Î,
din lungimea de unda a sunetului sunt
depasite, ocolite de unda sonora.
125 Hz - ), = 2,7 m; dimensiuni> 65 cm
4000 Hz - ), = 8,5 cm; dimensiuni> 2 cm

FC2 curs 4 Page 12

CURS 4 - P13

Ele nu mai pot sa reflecte sunetul pentru

ca sunt prea mici in rapot cu dimensiunea
aceasta a lungimii de unda.

Ca sa exprimam, sa cuantificam reflexia si

absorbtia sunetului, definim doi coeficienti:
coeficient de reflexie a sunetului si
coeficient de absorbtie a sunetului. Sigur
ca matematic vorbind, energia sunetului
reflectat si energia sunetului absorbit
formeaza impreuna energia incidenta,
initialul, si atunci este evident ca cunoscand
unul din coeficienti sau o parte din energie,
putem imediat sa determinam cealalta parte
deci nu avem niciodata nevoie de ambii
coeficienti.
Coeficientii se definesc prin raportul intre
energia sonora absorbita sau reflectat si
energia incidenta, din motivul acesta
coeficientii sunt subunitari, nu pot sa fie mai
mari de 1 sau mai mari de 100% daca sunt
exprimati procentuali. Cunoscand unul din
coeficienti putem sa il aflam pe celalalt
efectuand o operatie aritmetica simpla.

1-absorbtia=reflexia sau 100-absorbtia daca

este exprimat procentual ne va da valoarea
coeficientului de reflexie.

Reflexia este multipla intr-un spatiu inchis,

deci nu priviti lucrurile limitativ.
Sunetul in urma unei reflexi isi pierde parte
din energie, dar deobicei ii ramane destula
energie cat sa se reflecte in continuare de
foarte multe ori.

Avem aici un exemplu, avem exemplul

reflexiei de ordinul 1, sursa care ajunge la
ascultator in urma unei reflexii, in cazul
acestei imagini avem reflexie in mijlocul
tavanului, la fel de bine se poate intampla ca
sunetul sa ajunga la ascultator in urma a
doua reflexii si avem doua exemple aicicea,
fie in peretele din spatele sursei si apoi in
tavan. fie in tavan si apoi in peretele din
spatele ascultatorului, deci in ambele situatii
vorbim despre doua reflexii.

FC2 curs 4 Page 13

CURS 4 - P14

Iata exemplul salii in care sunt studiate

aceste reflexii sonore, aici avem
reprezentata prima reflexie, sursa este in
punctul marcat cu rosu si cu albastru
sunt razele sonore, nu sunt reprezentate
razele directe, ceea ce vedeti aici este
doar raza corespunzatoare primei reflexii.

Intr-o reprezentare similara, a doua

reflexie, deci ele sunt studiate de obicei
distinct reflexie cu reflexie.

Se poate face si o suprapunere. Aici

avem suprapunerea reflexiilor 1 si 2, la ce
ne ajuta aceasta analiza, putem sa
estimam sau sa constatam cat de bine
sunt acoperite cu reflexii zonele din sala,
aici ar mai trebui reprezentat spatiul
ocupat de public si se poate estima in ce
masura apar zone in care sunetul este
mai putin dens, suprapunerea aceasta de
reflexii se poate sa aiba niste goluri sau
din contra sa fie niste zone cu excesiv de
multe reflexii, ceea ce si asta este ceva
posibil, situatia focalizarii.

FC2 curs 4 Page 14

CURS 4 - P15
Ce se intampla cand sunetul intalneste
o suprafata plana?
Fasciculul sonor emis de sursa
intalneste aceasta surprafata si este
reflectat, fasciculul vedeti ca este
divergent prin intalnirea cu aceasta
suprafata plana, se pastreaza
divergenta, vedeti o asa numita sursa
virtuala notata cu S1 este ceea ce s-ar
intampla daca am urmarii sa obtinem
fasciculul reflectat, evitand
reflexia,considerand sursa in pozitie
simetrica fata de suprafata reflectata,
deci daca am avea o sursa in pozitia S1
care ar emite un fascicul similar cu cel
emis de sursa S, rezultatul in sala va fi
similar celui obtinut in reflexie.

Ce se intampla daca suprafata pe care o

intalneste sunetul este convexa? Practic
se mareste imprastierea razelor sonore,
se obtine o crestere a divergenta
fasciculului.

Invers daca suprafata este concava

rezultatul este o concentrare a fascicului
care va puteti imagina ca undeva la o
distanta mai mare razele acestea se vor
intalnii din nou, in general acest fenomen
este de evitat. Cautam sa evitam situatii
in care fasciculul sonor se concentreaza
intr-un punct.

FC2 curs 4 Page 15

CURS 4 - P16

Se pot cauta solutii si la asemenea suprafata

convexa poate sa dea ceea ce numim
reflexie difuza, adica imprastiere a sunetului
in mod egal in toate directiile, in felul acesta
se pierde focalizarea foarte precisa a reflexiei
si se obtine o imprastiere relativ uniforma a
sunetului reflectat.

S-a constatat ca un asemenea element de

difuzie format dintr-o serie de ridicaturi si
adancituri calculata la o anumita dimensiune,
produce un efect de difuzie similar unor
suprafete convexe de tip semicerc. Diferitele
adancituri si ridicaturi raspund in mod diferit
unor frecvente sonore particulare si atunci prin
combinarea ina celasi element a diferitelor
dimensiuni ale lamelelor se obtine o difuzie
relativ uniforma la mai multe frecvente.

Iata cum arata asemenea elemente in

realitate. Ceea ce vedeti aici este construit la
partea superioara din lemn si la partea
inferioara din piatra, functioneaza la fel de
bine si cu lemn si cu piatra, rezultatul este o
suprafata care imprastie foarte bine sunetul in
lic sa trimita niste reflexii care sunt foarte
tintite, foarte dirijate, ceea ce e in general de
evitat in cazul unor sali de concerte. Aici
avem Filarmonica din Ploiesti.

Un alt exemplu, elementele acestea de

difuzie pot sa fie bidirectionale, in loc sa fie
lamele pe o singura directe, au devenit niste
casete care au distributie pe doua directii a
variatiei acesteia de adancime si iesire din
planul respectiv.

FC2 curs 4 Page 16

CURS 4 - P17

Vedeti aici o imagine a modulelor care au

fost realizate la Ploiesti. Exista o relatie
matematica intre latime si adancime asa
incat sa se obtina efectul necesar.

Un alt exemplu de suprafata din aceasta

difuzanta pe peretele din spate al unei
camere de regie tehnica.

Si ajungem la elementul cheie sa

REVERBERATIA
Fenomen produs în spaţiile închise. ca urmare
a reflexiilor succesive ale undelor sonore de
peretii incintei . având un dublu efect:
• întărire a sunetului (urmare a reflexiilor
multiple pe suprafeţele ce delimitează incinta)
• prelungire a sunetului în spaţiul de emisie
după oprirea sursei sonore
spunem al problemei si anume
reverberatia. Reverberatia este cel
mai important fenomen in acustica
incaperilor, practic tot se invarte in
jurul acestui concept si acestui
fenomen. Ce este reverberatia?
Este un fenomen care se produce
in spatii inchise, nu vom avea
reverberatie in spatiu deschis,
producerea acestui fenomen are
loc prin reflexii succesive ale
undelor sonore care intalnesc
peretii incintei, deci se produce o
multitudine de reflexii, ganditi-va
ca sunetul circula cu peste 300 de
m pe secunda, dimensiunile
incaperii sunt de ordinul a cativa
metri pana la cativa zeci de metrii.
Practic in intervalul de timp de
cateva secunde se produc zeci de
reflexi, iar rezultatul acestor
reflexii succesive este dublu.

FC2 curs 4 Page 17

CURS 4 - P18
Pe de-o parte se produce o intarire a sunetului pentru ca se suprapun reflexii succesive care intaresc,
maresc energia sunetului perceputa in zona respectiva. Pe de-o alta parte se produce o prelungire a
sunetului dupa oprirea sunetului, aceasta prelungire se datoreaza tot reflexilor succesive care vin din ce
in ce mai tarziu, sunetul chiar si la 300 m/s dureaza un timp sa ajunga dintr-un loc in altul, vorbim de
zeci de mili secunde, acestea la un moment dat se pot transforma in intervale de timp de ordinul
secundelor si chiar mai mult de cateva secunde in anumite situatii.

REVERBERATIA

Definiţie matematică
intervalul de timp în care nivelul sonor în
spaţiul respectiv, după oprirea sursei de sunet,
se reduce cu 60 dB

L = -60 dB
I = 1/1.000.000 W /m 2
Din punct de vedere al definitiei, matematic vorbind, reverberatia este definita ca find intervalul de timp in
care nivelul sonor se reduce cu 60dB dupa oprirea sursei, deci cea mai simpla modalitate de a masura
reverberatia intr-un spatiu este de a produce un sunet in acel spatiu si de a cronometra cat dureaza de la
oprirea sursei pana cand nivelul in spatiul respectiv se reduce cu 16 dB. Aceasta durata este definita ca
durata de reverberatie.
Din punctul de vedere al nivelului sonor vorbim de o scadere de 60dB, deci o reducere a nivelului sonor
indiferent cat este nivelul.
E vorba de ceva relativ, am produs un nivel sonor, nu conteaza cat e de mare, poate sa fie 50, poate sa
fie 100, ceea ce trebuie sa determine este timpul dupa care acest nivel se reduce cu 60 dB.
Daca produc 50 dB cum pot sa masor o reducere cu 60 dB?

Din punctul de vedere al energiei sonore, intensitatea sau presiunea sonora trebuie sa se reduca de
1000000 de ori pentru ca 60 dB inseamna 6 B, adica 10 la puterea a 6-a energie sonora mai mult decat
pragul de referinta, pentru ca nivelul sonor este raport intre marime fizica si prag, logaritmul este inversul
ridicarii la putere.
Pe terasa unei cladiri se amplaseaza diferite echipamente necesare functionarii cladirii: chillere, centrale
de tratare a aerului, ventilatoare etc. toate acestea produc zgomot, producatorul echipamentului
respectiv da o fisa tehnica in care este dat si nivelul sonor. Ajungem la situatia in care avem doua
chillere, trei centrale de tratare, ventilatoare etc, fiecare cu nivelul lui sonor, anumiti arhitecti sunt tentati
sa adune aritmetic aceste niveluri sonore. Am un chiller care face 65 dB, unul care face 80 dB, unul care
face 69 dB etc. Daca le adunam pe toate ajungem la o valoare de 300 dB. Incercam sa ne gandim ce
inseamna 300bD, dar nu e posibil asa ceva.

Ca sa va faceti o idee, presiunea atmosferica este de 1 atmosfera pe pamant, daca vrem sa exprimam in
pascal aceasta presiune vorbim de 100000 de Pa, 101300 Pa e valoarea standard a presiune
atmosferice la nivelul marii, desigur ca ea variaza putin din cauza conditiilor meteorologice, dar lucram cu
aceasta valoare medie standard 101000 Pa. Daca raportam aceasta valoare de 101000 Pa la nivelul de
referinta a pragului de auditie care este 20 de microPa, rezulta un nivel sonor egal cu 194 dB, deci
practic asta este marimea maxima a unei unde sonore care poate exista pe pamant, pentru ca unda
sonora este o oscilatie, are un maxim si un minim.
Amplitudinea acestei oscilatii ajunge sa fie egala cu cea presiunea atmosferica, nu poate sa o
depaseasca. Ar putea, dar ar crea o presiune mai mare decat cea atmosferica, e mai greu sa o reduca,
nu ptem avea presiuni negative in atmosfe. Deci nu se poate pune problema sa avem o suma de
echipamente care sa produca un sunet de 300 dB pentru ca limita fizica pe care o putem intalnii, nici nu
vreau sa ma gandesc ce s-ar intampla daca s-ar roduce un sunet de 194 dB, adica o variatie a presiunii
produsa de un sunet care sa fie egala cu presiunea atmosferica. Retinem ca dB nu se pot adun aritmetic,
sunt catvea exceptii dar in general nu putem aplica formule de aritmetica pentru lucruri cu dB.

FC2 curs 4 Page 18

 Revenim la reverberatie. Graficul ce
CURS 4 - P19 reprezinta fenomenul de reverberatie.
Avem pe orizontala timp, pe verticala
nivel sonor. Avem o perioada de
liniste in care nu exista sursa de
sunet, la momentul marcat cu bulina
rosie se porneste sursa de sunet,
aproape instantaneu avem un nivel
sonor care corespunde nivelului
nivel produs de sunet (in realitate aceasta
sonor Nivel sonor
total în sa lă
crestere are loc in cateva
milisecunde, dar se considera destul
Nivel sunet direct de putine sa fie crestere instantanee).
Dupa aceasta crestere instantanee se
întărirea sunetuiui direct constata ca nivelul sonor continua sa
creasca, dar nu asa de repede,
gradual, sa spunem cumva pana
Start sunet Stop sunet / timp
camd se atinge un platou, un echilibru
regim staţ ionar
si pe acest echilibru se mentine cat
timp sursa produce un sunet constant
si nivelul sonor in incapere va fi
constant, dar va fi mai ridicat decat
nivelul produs de sursa, cu acea
diferenta pe care am marcat-o in
grafic ca intarirea sunetului direct.

Deci acesta este primul efect al reverberatiei, intarirea sunetului produs de o sursa, cresterea
nivelului sonor cu o anumita marime. In momentul marcat cu albastru dupa ce am parcurs un regim
stationar in care sursa emite un sunet continuu, in incapere avem un nivel constant mai mare decat cel al
sursei, dar in continuare constant, deci nu e o crestere continua, se atinge un platou. La momentul
marcat cu albastru oprim sursa si constatam ca nivelul sonor este departe dea scadea brusc, se
produce o scadere lenta a nivelului sonor, cat de lenta poate sa depinda, dar in orice caz nu este o
scadere instantanee. Masurand intervalul de timp necesar unei descresteri cu 60 dB, obtinem durata de
reverberatie, sigur sa nivelul sonor continua sa scada, noi masuram doar cei 60 dB.
Ce se intamppla daca in camera nu ajung la 60 dB, am un nivel de 50 dB, opresc sursa, ce fac nu pot sa
determin reverberatia pentru ca nu pot sa fac o scadere de 60 dB pentru ca nu am 60 de dB in spatiu
respectiv. Pot sa o fac pentru ca foarte rar se masoara efectiv o decrestere de 60dB, de obicei se
masoara o descrestere de 30 dB sau chiar 20 dB, air durata de reverberatie se interpoleaza. Pe
principiul simplu ca daca dureaza 1 secunda sa descreasca cu 30 dB atunci pentru 60 dB va avea
nevoie de 2 secunde. Durata de reverberatie se raporteaza la aceasta descrestere de 60 dB, dar in
realiate masurarea ei se poate pe un interval mai mic, de 30 dB sau de 20 dB de descrestere.

Un alt exemplu, o alta sala. O sala

mai reverberanta in care reverberatia
este mai mare. Ce se schimba?
Creste nivelul sonor, la acelasi nivel
nivel sonor produs de sursa, efectul intr-o
sonor Nivel sonor sala mai reverberanta va fi un nivel
total în sală sonor total mai ridicat, mai mare.
Nivelul acesta mai ridicat nu are
Nivel sunet direct
legatura cu sursa ci cu sala, spatiul in
care este produs sunetul. Cand sursa
se opreste, durata de descrestere
este mai lunga, descresterea este
L_~------------------------'."-~---.► mai lenta daca sala este mai
S_tai:_t_s_unet Stop sunet / timp
durata de reverberaţie
reverberanta pentru ca reflexiile sunt
regim staţionar descreştere
mai puternice.

FC2 curs 4 Page 19

CURS 4 - P20

nivel A. Un alt exemplu. Situatie a unei sali

sonor Nivel sonor mai surde, mai putin reverberate.
total în sală Si aici se va produce o intarire
sunetului direct, dar mai putin, mai
Nivel sunet direct redusa aceasta intarire, dupa care
cand sunetul se opreste, cand
sursa se inchide, scaderea de
nivel sonor in incapere va fi mai
.___._.;.__ _ _ _ _ _--4.__ _ _ _ _.,.__.,.__ _,.__ _ ► brusca, mai abrupta. Durata de
SJart sunet / timp reverberatie va fi mai redusa.

REVERBERATIA

Durata de reverberatie
'
î = 0.16V/A

V = volumul spaţiului
A = aria de absorbtie echivalentă
'

Partea care ne intereseaza in final este bine inteles sa putem sa estimam aceasta durata de reverberatie
in asa fel incat sa estimam aceasta durata de reverberatie in asa fel incat sa proiectam spatiile de auditie
asa incat sa raspunda necesarului, functiunii pe care o vor avea.

Din fericire relatia pe care a determinat-o Sabine in 1900 si care isi pastreaza in anumite conditii
valabilitatea este extraordinar de simpla. Durata de reverberatie este egala cu raportul intre volumul
spatiului si absorbtia din acel spatiu. Lucrurile pot sa nu fie atat de simple in situatia in care distributia
absorbtiei in spatiu si geometria spatiului este complicate. In momentul in care geometria spatiului etse
complicata vom avea zone diferite cu reverberatii diferite in spatiu, deci nu va fi un camp sonor uniform in
spatiul respectiv.
Pentru caperile obisnuite putem sa folosim cu destula precizie aceasta relatie destul de simpla.

FC2 curs 4 Page 20

CURS 4 - P21
Cum se calculeaza aria de absorbtie
echivalenta.

Relativ simplu, operatii aritmetice

elementare, inmultiri si adunari. Trebuie
luate in considerare toate suprafetele
diferite, avem nevoie de coeficietii de
absorbtie ai acestor suprafete diferite,
asta este o proprietate pe care
producatorul diferitelor tipuri de materiale
ar trebui sa ne-o dea sau gasim aceste
informatii in normative sau tabel existent
undeva, intr-o documentatie oarecare.

Calculand aria suprafetei respective si inmultind aria cu coeficientul de absorbtie obtinem practic
absorbtia echivalenta aferenta acelei suprafete, adunand ma departe aceste absorbtii echivalente pentru
toate tipurile diferite de suprafete, calculam aria totala de absorbtie echvalenta in spatiul respectiv la
care trebuie adaugata absorbtia corespunzatoare oamenilor sau obiectelor din incapere pentru ca
oamenii si obiectele au si ei o absorbtie intr-o anumita masura si in plus exista o absorbtie a sunetului in
aer, e importanta la sunete inalte, numai peste 1000Hz putem vorbi de absorbtia sunetului in aer si chiar
si la frecvente de 2000-4000Hz, devine semnificativa numai la volume mai mari. Pentru o sala de curs
de ex, sala de cateva xeci de persoane absorbtia sunetului in aer este neglijabila, valorile sunt extrem
de mici.

Lucrurile par simple, dar ele se complica

REVERBERATIA putin pentru ca avem aceasta intindere
destul de mare a frecventelor sonore si
este necesar sa facem calcule cel putin in
benzi de o octava.
Calcule separate In realitate sunetul se comporta diferit la
- în 6 benzi de frecvenţe de octavă interactiunea cu diferitele materiale
utilizate in constructii.
125 Hz ! 250 Hz i 500 Hz / 1OOO Hz
2000 Hz / 4000 Hz Anumite materiale sunt mai absorbante la
- în benzi de frecvenţe de treime de octavă anumite frecvente si mai putin absorbante
la alte frecvente.
50 I 63 / 80 / 100 / 125 / 160 / 200 I 250 / 315 / Deci lucrurile difera si nu putem face
400 I 500 I 630 / 800 I 1OOO / 1250 / 1600 I decat un calcul defalcat cel putin pe
2000 I 2500 / 3150 / 4000 / 5000 / 6300 I 8000 Hz aceste 6 benzi de octava, calcule mai
precise ce presupun lucrul in benzi de
treime de octava care vedeti sunt deja
mult mai multe. Practic ce veti face voi va
fi o simplificare a lucrurilor in sensul ca
veti lucra pe trei domenii, am grupat 2
cate 2 cele 6 benzi de frecventa de
octava in asa fel incat sa putem discuta
de frecvente joase pentru 125-250,
frecvente medii pentru 500-1000 Hz si
frecvente inalte pentru 2000-4000. Deci
exelul pe care l-am pregatit si pe care o
sa il folositi la lucrarea practica va
gestiona aceste 3 domenii cumprinzand
fiecare cate doua benzi de frecventa.

FC2 curs 4 Page 21

CURS 4 - P22
Reiau foarte repede tipurile de
MATERIALE 51 STRUCTURI materiale si structuri
FONOABSORBANTE fonoabsorbante. Acum le veti folosi
in mod practic.
Avem materialele poroase, avem
membrane vibrante si rezonatori,
sunt aceste 3 tipuri distincte de
materiale si stucturi fonoaborbante.
In mai multe cazuri e vorba de
• Materiale poroase material, in mai multe cazuri
• Membrane vibrante acelasi material intr-o alcatuire
particulara poate sa aiba o alta
• Rezonatori comportare, deci e importanta si
structura nu doar materialul.
• Structuri absorbante complexe
Se mai pot folosi si combinatii ale
acestor 3 posibilitati, le-am numit
structuri absorbante complexe.

Materialele poroase sunt

materiale care au pori deschisi si
comunicanti.
Un mod particular si particular,
polistirenul este 0 din punct de
vedere acustic pentru ca porii
acestui material sunt inchisi si nu
comunica, deci din punct de
vedere acustic el nu are nici o
valoare, din punct de vedere
termic e similar cu vata minerala
ca proprietati.

Exemple de materiale poroase

utile in acustica: materiale textile
(plusuri, catifea, mocheta),
tencuieli poroase, placi din
materiale poroase, sigur ca vata
minerala este cel mai folosit, cel
mai bin exemplu, dar gasim si
alte tipuri de fibre, de placi din
materiale poroase (celuloza)

Aveti aici un grafic al absorbtiei

acestor materiale poroase. In
principiu absorbtia creste cu
cresterea frecventei, deci la
frecvente inalte absorb foarte
bine, la frecvente medii bine, la
frecvente joase, prost. Aceasta
este caracteristica tuturor
materialelor poroase.

FC2 curs 4 Page 22

CURS 4 - P23
Daca sistemul de montaj permite
un material mai gros va absorbi
ceva mai bine, dar din pacate nu
este ca la termice. La izolarea
termica, un strat dublu de vata
minerala dadea o rezistenta
termica dubla, o izolare de doua
ori mai mare, in cazul absorbtilor
acustice lucrurile nu stau asa. In
principiu cresterea de absorbtie
variaza aproximativ cu logaritmul
grosimii, cu alte cuvinte ca sa
dublez absorbtia trebuie sa cresc
de 10 ori grosimea. In realitate
veti cauta valorile determinate
pentru diferite grosimi, nu o sa
facem calcule. Ca principiu
teoretic absorbtia nu depinde
proportional cu grosimea ci
depinde cu logaritmul grosimii.

Daca reusim sa montam aceasta

suprafata poroasa la o anumita
7 distanta de perete, de suprafata
oe-~-
_____ ......._ ...... ~ ,p,,a,,.,n.., C)ll!'Ac.~- rigida se obtine o crestere
--,o~ kz..
absorbtiei la frecvente joase.
VAf,:.ĂA"J"A.,. A B ~ ~ T i c i O., ~REC>J.
-~ ' l > ~ A ~ ,....,,..1 B4.1,-JA "-" -
"Fe..ec.ure.,-nc ~ .·oe.a,- LA A...AclLe
pJ{~ 'b.TRA°T D~ ·

3 - aplicarea depărtată de suprafaţa rigidă

duce la o crestere a absorbtiei la frecvente
' ' '
joase

TEXTILE

Exemple textile.

FC2 curs 4 Page 23

CURS 4 - P24

In particular acest produs numit

Trevira este interesant pentru ca este
o catifea din plus care este ignifuga.
Fibra respectiva nu arde, asta nu
inseamna ca nu se deterioreaza, dar
nu arde cu flacara si nu produce fum.

Un alt exemplu, combinatie de

material textil. Fata este realizata din
material textil si absorbtia este data
de acest burete relativ subtire, el
poate sa aiba 10 sau 20 mm.

Exista si o varianta cu un fel de pasla care are 3mm grosime.

FC2 curs 4 Page 24

CURS 4 - P25

MATERIALE TEXTILE+ BURETE

ACOUSTICS
for Vlbr-asto 10 .1nd 20,glued to «MKA!te
Sigur ca absorbtia depinde intr-o
anumita masura de grosime, dar
depinde intr-o chiar mai mare
masura de felul in care este facut
VIBRASTO [FR] montajul suprafetei respective.
ACOUSTICS
f« Ylbr,11~0 10 ar,d 20
gli.d Io pl.a1terb011rd Krww-ad anto a lralMI ;and ;a 4 5 - ~Y" of rod: wool
Daca este lipit de beton (graficul
din stanga) absorbtia este mica la
frecvente joase, daca este aplicat
pe carton absorbtia l afrecvente
joase creste semnificativ.

La frecvente medii si inalte e cam

tot pe acolo.

Exista si varianta in care acest

produs este lipit sau montat
cumva pe vata minerala si atunci
iarasi avem o crestere a
absorbtiei la frecvete medii si
inalte. Cateva exemple, ce vedeti
benzile de pe perete sunt facute
cu acest material.

Pot fi chiar si corpuri montate prin

atarnare de tavan.

FC2 curs 4 Page 25

CURS 4 - P26

Stalpul este imbracat in acest

material, la fel si suprafetele din
tavan.

Aici tavan si avem si jaluzele din

acelasi material, au rol de a
obtura lumina si de a absorbi
sunetul din spatiu.

Paleta de culori.

FC2 curs 4 Page 26

CURS 4 - P27

Un alt tip de produs este placa poroasa.

Aici avem exemplu de la echophon, dar
exista nenumarati alti producatori de
asemenea placi folosite la tavane. Faptul
ca vi le arat si ca au o comportare buna
din punct de vedere acustic nu inseamna
ca se pot folosi oriunde, noi ca arhitecti
trebuie sa judecam adecvarea folosirii
unui produs. Mi-as dori sa nu vad in salile
de conferinta sau in salile de concerte
asemenea tratamente acustice, sunt
corecte din punct de vedere acustic, strict,
dar nu puteam sa judecam dintr-un singur
punct de vedere atunci cand facem un
proiect.

Din punct de vedere acustic pentru cladirile de birouri se pot folosii aceste placi poroase, au o grosime de
2 cm, este aproape imposibil sa fie montate pe formae curbe, diferite de pla, pentru ca vedeti ele sunt
asezaete pe acest profil metalic cu T orientat in jos, deci suprafetele sunt plane. Urmeaza s afaceti o
lucrare in care gasesc mult prea multe asemenea produse care nu au ce cauta in acel proiect si nu sunt
corect nici desenate. Trebuie sa ne gandim daca sunt fezabil tehnic, daca se poate realiza asa ceva.

Aveti aici un grafic al absorbtiei, diferenta

intre curba punctata si curba rosie o face
distanta la acre este montata placa
respectiva fata de tavan. Cu cat este mai
aproape de tavan cu atat absorbtia la
frecvente joase este mai slaba, deci curba
punctata este la distanta foarte mica de
tavan. In momentul in care spatiul este
mai mare creste si absorbtia la frecvente
joase destul de semnificativ.

Se pot folosi aceste placi poroase si in

acest sistem in care sunt suspendate.

FC2 curs 4 Page 27

CURS 4 - P28

Pot sa aiba diferite forme.

Sistemele de suspendare care sunt

gandite, sunt disponibile in mod
comercial, functioneaza in mod cat se
poate de bine si se obtine cumva altfel
de imagine decat cea de tavan casetat
de birouri.

TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

Un alt exemplu: tencuieli poroase

fonoabsorbante. Observati ce se intampla
in sectiune, suprafata vizibila nu se
deosebeste cu nimic de cea a unei
tencuieli obisnuite, dar ea vedeti ca sta
pe un strat de vata minerala si se
bazeaza pe alte straturi succesive de
material special.

FC2 curs 4 Page 28

CURS 4 - P29

Grosimea vatei minerale

:)
.,~
poate sa varieze intre 3-7cm.
~ 30mm
o
:S50mm
~ 70mm

In functie de asta variaza si

absorbtia, de asemenea tipul
de tencuiala poate sa fie mai
fin sau mai rugos si in functie
de asta difera putin si
coeficientul de absorbtie.

Rezultatul este o suprafata

continua care insa are si
proprietatea de a fi
fonoabsorbanta

FC2 curs 4 Page 29

CURS 4 - P30

Vedeti si aici se evita tavanul casetat, in

schimb se obtine o suprafata similara din
punct de vedere acustic, de absorbtie.

Cel de-al doilea tip de materiale cu

proprietati fonoabsorbante sunt
membranele vibrante.
Membrana vibranta nu este o alcatuire ci
un material in sine, este o membrana
elastica prinsa de un schelet. Membrana
clasica este dintr-un placaj de 3-5mm
grosime pe sipci de lemn. Un efect similar
se obtine cu placile de gips carton sau cu
placi din materiale compozite finisate cu
turnir acre au o anumita grosime ceva mai
mare decat placajul. Pentru acest tip de
alcatuire absorbtia se face nu prin porii
materialului, materialul nu e poros,
absorbtia se face prin vibratii de ansamblu,
de aia se si numesc membrane vibrante.

Absorbtia este semnificativa in domeniul frecventelor joase, acolo unde lungimea de unda a sunetului
este mare. In general exista o formula de calcul in functie de grosimea membranei, de distanta la care
se afla de perete si introducerea unui strat absorbant in spatele membranei se pot calcula frecventa ei
de rezonanta si la aceasta frecventa va avea absorbtie maxima. Creste eficacitatea daca in spatele
membranei, in spatiul dintre membrana si peretele masiv se introduce un material poros care in 99% din
cazuri este vata minerala.

Aveti aici un grafic de absorbtie, e un

varf de absorbtie la acea frecventa de
rezonanta care e undeva intre 80-250 Hz
dupa care absorbtia este destul de
redusa, creste putin daca se umple
spatiul cu vata minerala, cu material
poros.

FC2 curs 4 Page 30

CURS 4 - P31
Cel de-al 3-lea tip il prezinta rezonatorii.
Rezonatorii sunt cavitati, vase, spatii de
aer cu un volum exact, dat care comunica
cu spatiul din care provine sunetul printr-
un gat, o deschidere de mici dimensiuni,
ceea ce face ca sunetul sa patrunda prin
acea deschidere si sa se disipe mai
departe in interiorul cavitatii find cumva
captiv in acel volum. Exista o formula cu
care se poate calcula in functie de
volumul de aer dde adancimea gatului
etc., dar avem de aface cu o absorbtie
foarte selectiva, cu un varf de absorbtie la
o frecventa foarte speciala specifica
fiecarui rezonator, dupa care si in stanga
spre frecvente joase si in dreapta spre
frecvente inalte absorbtia se reduce.

Nu prea avem de-a face in ziua de astazi cu rezonatorii clasici, avem de-a face cu rezonatorii cuplati.
Rezonatorii cuplati sunt placi cu perforatii, functioneaza ca un mic rezumator cu spatiul de aer din spate,
acesta nu este separat de aceea spunem ca sunt cuplati rezonatorii, dar efectul este cel de rezonator.

Vedeti aici graficul de absorbtie, acel varf

undeva in domeniul frecventelor joase se
1. -07
A - 5Ct-H~.MA , e,..- VA~1A-f1A '°"&- . 1/ ·,~
produce reducerea acestui varf de
e>o~&"T'IEI CLJ .FR.e.CVl!.NTA .
absorbtie.
1.-06
RB.2:.01'.JA'Tt,R..J CUPLATI

...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
Ca exemple concrete avem placile din
...........................................
...........................................
........................................... lemn perforate, Gustafs e un exemplu, mai
..........................................
...........................................
........................................... sunt si altele, nu interpretati gresit. Placa
...........................................
...........................................
........................................... nu este propriu zis din lemn, este dintr-un
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
..........................................
...........................................
material compozit, doar fetele sunt
...........................................
··········································· furniruite. In functie de gradul de perforatie
se obtine si comportarea din punct de
vedere acustic.

FC2 curs 4 Page 31

CURS 4 - P32

...

.. 80

'- I
1 Batrens and 1 Ba rtens and ai, space 1 Metal barten
msular,on 2 Bartens and insulation 2 12 mm Plywood
2 Capax profi/e 3 Capax profile n.b. board
3 Gustafs panel 4 Gustafs panel 3 12 mm Gypsum board
4 Capax profile
5 Gustafs panel

Avem de-a face cu un sistem gandit de la cap la coada, cu un sistem de placi, un sistem de prinderi cu
profile de aluminiu cat se poate de elegante si complet gandite.

Vedeti aici cateva curbe de absorbtie.

PH8 inseamna perforatii rotunde cu
diamentul de 8 mm, PH10 inseamna
perforatii cu diamentrul de 10 mm,
este o diferenta, dar nu majora.
In ambele cazuri avem de aface cu
acel varf de absorbtie care este
undeva la frecvente joase.
Curba bleu si curba albastru inchis
difera prin distanta fata de elementul
masiv. In principiu curba albastra este
valabila pentru pereti care placa nu
se poate monta la distante foarte
mare de perete, adica se poate dar
nu este convenabil. Curba bleu este
pentru placile montate la tavan,acolo
unde suspendarea se face la o
distanta relativ mai mare si acolo
creste ca si la membranele vibrante si
la materiale poroase, creste putin la
absorbtia de frecvente joase.

FC2 curs 4 Page 32

CURS 4 - P33

Un alt exemplu de placa perforata,

cea produsa de Topakustik, cand
veniti la scoala puteti sa o admirati
pe peretii de la amfiteatru. Aici
vedeti ca avem de aface cu doua
straturi de material, cel din spate
are perforatii mari, cel din fata are
.2
I •
perforatii mai mici si suprafata
0 .8

i:: ~-~
:
vizibila este acoperita cu acest riflaj
0 .2 • care permite obtinerea unei imagini
o~~ ~ uniforme. Suprafata folosita pentru
peretii de la amfiteatru are partea
13/3 M - 6%
din fata a spatiului cu placi fara
perforatii si cea din spate cu placi
cu perforatii, ceea ce nu se vede cu
ochiul liber decat daac esti foarte
atent. Imaginea este una unitara in
care se evita acest joc de suprafete
perforate si neperforate.

FC2 curs 4 Page 33

CURS 4 - P34

Sau poate joc intre placile perforate si

neperforate, avem libertatea sa
obtinem imaginea pe care ne-o dorim.
Gasim in ziua de astazi materialele
necesare ca sa obtinem aceasta
imagine.

Iata aici, pe tavan pe acest coridor.

Si inchei cu ultimele doua slideuri cu

acesta suprafata de tavan de
asemenea rezonator cuplat, de
asemenea placa perforata, doar ca
este de gips carton.

Din punct de vedere acustic, exemplul

e de la Siniat, dar toti producatorii au
asemenea produse.

FC2 curs 4 Page 34

CURS 4 - P35

REZONATORI CUPLATI (PLACI PERFORATE)

Acustică - coeficienţ i de absorbţie a sunetului

ÎnAlţ1me plenum Vat\ minerală 125 Hz 250 Hz 500 Hz 1000 Hz 2000 Hz 4000 Hz a., clasa SAA NRC Nr certificare
1 0,45 (M) o
0,12 I 0,35 0 ,78 0,75 0.39 0,30 I 0,55 I 0 ,55
100mm 20mm 0 ,24 0,61 1,05 0,88 0.59 0.39 0,60 (M) C 0,75 0,80
40mm 0,39 I 0.71 I 1,05 0,90 0,56 0,39 to.6oCLM> C I 0,80 I 0,80
S1mulare
. 0,62 0,82 0.55 0.57 0,47 035 O.SO(l.) o 0,60 0,60
400mm 20mm 0,61 I 0,84 I 0,73 0,82 0.65 0 .44 I o,65 CL) C I 0,75 I 0,75
40mm 0,67 I
0,88 o,n 0,85 0,64 0.41 0,65(l.) C 0,75 0,80

Î nă l ţime plenum 100 mm Înălţime plenum 400 mm

) -

Din punct de vedere acustic placa de gips carton si placa de tip Gustas sunt absolut similare.
Ele se comporta similar, decizia tine de imagine si costruri, placa de gips carton este semnificativ mai
ieftina decat placa cu furnir.
Este si mai ieftin de montat, Gustav se monteaza foarte usor doar ca trebuie platit costul pentru
sistemul de prindere.
Si pentru Siniat, pentru gips cartonul perforat vedeti acelasi alura a curbei de absorbtie, exista un varf
undeva in zona 350-400 Hz dupa care cadere si in stanga si in dreapta catre amebele zone de
frecventa.
Depinde putin si de tipul de perforatii si de distanta fata de masiv si de vata minerala care se introduce
in spate, evident daca nu introducem vata minerala absorbtia este mult redusa, dar ea exista totusi
adica functioneaza in continuare efectul acela de rezonator chiar daca nu este montata vata minerala
in spate.

Ceea ce puteti vedea in sala B, tavanul este tratat cu gips carton perforat, puteti vedea cu ochiul liber
ca nu e nimic in spatiile perforatiilor, ceea ce inseamna ca nu este foarte fonoabsorbant, dar totusi isi
face treaba, este fonoabsorbant dar mai putin.

FC2 curs 4 Page 35

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P1

Chiar daca tema principala este acustica incaperilor, ea nu poate fi detasata de problemele de protectie acustica,
pt. ca cea mai minunata sala de spectacole dpdv al acusticii incaperilor este inutila daca se aude zgomotul extern.

Orice sunet care nu este dorit la un moment dat se califica in aceasta categorie pe care o numim zgomot.
Trebuie sa facem distinctia intre zgomotul aerian si de impact.
Sunet = miscare oscilatorie a unui mediu elastic, pentru zgomotul aerian mediul elastic, mediul de transmitere
este aerul.
Cel de impact trebuie tratat in mod diferit pt. ca se transmite in mod diferit si masurile pe care trebuie si putem sa
le luam pentru a reduce aceasta transmisie sunt altele, sunt diferite.

De fiecare data ne intereseaza o posibilitate de a cuantifica izolarea, adica reducerea transmisiei.

Pentru izolarea la zgomot aerian vorbim de indice de atenuare.
R = reduction
L1-L1 diferenta de nivel intre spatiul unde se produce zgomotul si spatiul in care se receptioneaza, se produce
acest zgomot.

Mai apare acea corectie ce tine de dimensiunea partitiei comune, aria elementului ce separa cele 2 spatii S, si aria
de absorbtie in spatiul de receptie A. Deci se face o corectie care tine seama pe de o parte de dimensiunea
elementului care face separarea si pe alta parte de proprietatile elementului de absorbtie, pentru ca intr -o sala cu
absorbtie mai mare, nivelul de zgomot rezultat va fi mai mic, iar intr-o sala cu reverberatiemare si absorbtie mica
sunetul va fi amplificat, va fi mai ridicat nivelul produs de aceeasi sursa.

Deci daca indicele de izolare se determina printr-o diferenta cu o corectie, inseamna ca nici invers nu pot sa
procedez, nu pot sa spun ca daca intr-un spatiu am un anumit nivel de zgomot si peretele izoleaza/atenueaza un
anumit numar de decibeli, in spatiul celalalt voi avea diferenta simpla intre nivel si atenuare, pentru ca mai
intervine aceasta corectie.

Aceasta discutie se face in cel putin 6 frecvente de octava intre 125 si 4000 hz. In realitate indicii de izolare se
determina pe 16 intervale de treimi de octava, intre 100 si 3150 in Europa, in America 125 -4000.

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 1

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P2
Pentru fiecare dintre aceste intervale de treime de octava se determina un indice de atenuare R, ce se reprezinta
grafic (asemanator cu imaginea).
Sunt valori diferite pt. diferite frecvente, pentru ca elementele de constructie nu se comporta la fel la diferitele
frecvente ale sunetului.
Protecţie acustic~

IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -

Interval de 6 octave în constructii

Octava
o o o
L() o o o o o
N L() oL() o o o
N N ""<t-

o L() o o o L() o o o o o o o o o o o o
o N co o L() ..-- o oL() (") o o L() o o oL() L() o o
N N (") ""<t- co co o N co o ..-- o o
N N (") ""<t- L()
Treime
de octava
Interval pentru studii în treime de octava

Din cei 6 indici de atenuare in benzi de octava sau cei 16 in benzi de treimi de octava se determina o marime unica
numita indice de izolare Rw. El nu este o mmedie, este o marime determinata printr-o anumita procedura
standardizata, care se bazeaza pe aceasta curba de referinta trasata cu rosu. Aceasta curba se deplaseaza pe
verticala in sus sau in jos pana cand suma diferentelor nefavorabile este <32.

Ex.: Aceasta valore de 52 nu inseamna ca peretele atenueaza zgomotul cu 52 db la orice frecventa. Vedeti cum
arata curba neagra, comportarea reala a peretelui si unde se afla valoarea de 52.

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 2

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P3
Ce facem cu aceasta marime?

La marimea de 52 se adauga coeficienti de corectie c si c trafic. Cand vorbim despre zgomot de trafic (fatada ce
trebuie sa izoleze la zgomotul de trafic) trebuie sa luam in calcul acest coeficient. Zgomotul de trafic are
predominant frecvente joase si acest perete izoleaza mult mai slab decat la frecvente medii si inalte, de aceea
corectia pentru zgomotul de trafic trebuie sa fie -7.

Problemele in realitate vin de la faptul ca exista aceasta diferenta inerenta intre laborator si cladire. Aceasta
diferenta este data de transmiterea sunetului pe cai colaterale, in laborator se iau masuri pentru a se evita, a se
anula aceasta transmisie pe cai colaterale, intr-o constructie obisnuita aceste masuri nu se pot lua.

Cele 2 incaperi care se folosesc pentru determinarea in laborator au structurile separate printru-un rost, iar
atunci cand se monteaza elementul de incercat se iau masuri sa nu se transmita sunetul decat prin acel
element masurat, ceea ce in practica nu se poate.

Proteq1e acust1c:t

IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -

lntotdeauna R'w < Rw

Datorită transmisiei sunetului pe

căi colaterale

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 3

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P4
Imagine: 2 incaperi, observati cate cai de transmitere exista, dincolo de calea directa (cea mai groasa).
Transmiterea sunetului se poate face si prin elementele legate de partitia dintre cele 2 spatii. Sunt situatii in care
aceste transmisii colaterale devin mai importante decat transmisia principala. Sunt situatii in care degeaba folosim
un element care in sine ar fi foarte bun izolator daca efectul acestuia este anulat de cai semnificative de transmitere
colaterale.

P rotecţie acu stica

Aceste cai reprezinta de fapt posibilitatea de transmitere IZOLARE ACUSTICA

a vibratiei induse de sunet si mai departe aceasta - ZGOMOT AERIAN -
vibratie se transforma in partea cealalta a incaperii in
sunet si se evita/ocoleste in felul aceasta elementul
principal care ar trebui sa izoleze bine/cat se poate de
bine. In situatii obisnuite reducerea de izolare pe care o
produc aceste cai colaterale se poate considera intre 3
si 5 decibeli, dar nu este o garantie, sunt stuatii in care
~
,>----rl--- -~~~--
i ----~ Fd
\..,°'

putem avea de-a face si cu 10, 12 db. E foarte dificil a

11■1■1■1■1 1111■1„ Dd
1
reduce aceste transmisii prin cai colaterale prin diferite
solutii de detaliu care presupun straturi elastice si - _,__,. E s
rezemari speciale, iar de multe ori structura nu ne D d
t
permite, sau trebuie legat la randul lui de samburele de ■
beton care se afla la intersectia peretilor, si esnu se
poate face structural.

IZOLARE ACUSTICA
Ceea ce trebuie gestionat este aceasta diferenta intre
val. masurata in lab. si valoarea pe care ne asteptam sa
- ZGOMOT AERIAN -
o obtinem in constructii. Noi avem nevoie de
performanta acelui obiect in cladire, nu in laborator. CAI COLATERALE DE TRANSMISIE
Trebuie sa evitam posibilitatea principalei probleme de a
fi data de o proiectare defectuoasa. Trebuie sa ne luam A ZGOMOTULUI
o marja de siguranta, pe care o reprezinta aceasta
diferenta intre transmisia masurata in laborator si - datorate transmisiei vibraţi ilor către şi dinspre
transmisia care se intampla cu adevarat in cladire, pereţii şi planşeele alăturate
transmisia sonora in acest caz. Aceasta poate fi 3 db - micşorează izolarea efectivă în medie cu 3-5 dB
minim pentru altcatuirile masive, minim 5 db pentru
faţă de determ inările făcute în laborator.
alcaturirile usoare.
- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor
rezemări sau separări prin intermediul unor
straturi elastice

Pentru a obtine izolare atunci cand vorbim despre Pro tect1e acustica

pereti si plansee masive, din materiale ccare au masa, IZOLARE ACUSTICA

sunt 2 elemente care ajuta la obtinerea izolarii - ZGOMOT AERIAN -
acustice: etanseitatea si masa, bazandu-ne pe acea
empirica lege a masei, care spune ca izolarea unui
element creste cu 6 db la fiecare dublare a masei.
Etanseitatea este esentiala pentru ca orice
comunicare intre o parte si alta a elementului de Pereţi simpli, planşee
constructie prin transmiterea aerului si a vibratiilor din
aer devine o sursa secundara de zzgomot, deci practic (elemente masive)
se anuleaza orice fel de izolare, daca nu avem • etanşeitate
etanseitate.
• legea masei

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 4

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P5
Izolarea se manifesta similar pe verticala sau Pro tecţie acustica

pe orizonatal, nu depinde de directie. Sa nu IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN

existe placi de BA mai mici de 12,5 cm, din
considerente de cutremur. Caramida plina de 1 1 , 1. Be:ton armat netenruit
2.1. gf()Şimo10i:m 49
12,5 are un indice de 49, comparabil cu cel al 6.1.

BA de 10 cm. Betonul e mai dens, mai greu,

deci grosime mai mica echivaleaza cu grosime
mai mare de caramida. Caramida de 25 2 1.1. Beoton armai netencuit
(peretele de o caramida) are 54, caramida de 2.1. grosime 12,Sc.m
6.1.

37,5 (o caramida jumate) are 57. Peste aceste

valori trebuie lucrat cu alte tipuri de alcatuiri, din
straturi multiple.
3 1.1. Beton armai netencuit
2.1. grosime 14cm

In documentatie avem alcatuiri masive din mai "·

multe straturi, dar extrem de rar se pot folosi in
constructiile moderne, extrem de putine
functiuni accepta asemenea alcatuiri in ziua de
azi.

Atunci cand vorbim de alcatuiri usoare masa

intervine doar in mica masura si se aplica un alt IZOLARE ACUSTICA
principiu, care realizeaza izolare, acela numit - ZGOMOT AERIAN -
masa-resort-masa. Avem 2 placi relativ usoare,
dar care au o oarecare masa (nu sunt foi de
hartie) si ele sunt legate printr-un resort si atunci ALCĂTU IRI UŞOARE
transmiterea sunetului este am ortizata de acest
resort plasat intre cele 2 mase. In realitate nu Nu mai funcţionează direct principiul general al
lucram cu arcuri, ci cu straturi de aer si straturi legii masei (decât în mică măsură)
de material elastic.
Izolarea (atenuarea transmiterii zgomotului) se
realizează conform principiului
Principiul mai de detaliu pe care functioneaza
"masa - r·esmt - masa·
aceste alcatuiri usoare presupune o etansare
foarte buna (etansarea este extrem de
importanta in orice situatie), masa care este data
de multiplicarea numarului de straturi (gips-
carton de ex., o placa de gk are o anumita
masa, daca pui mai multe creste corespunzator
masa elementului pe care il compui si in modul
acesta obtii o imbunatatire a izolarii, dar in
aceeasi masura e importanta o alternare de
straturi mai grele si de aer cu materiale poroase IZOLARE ACUSTICA
(resorturile functioneaza in imbunatatirea izolarii) - ZGOMOT AERIAN -
si o separare cat mai buna, o eliminare a
punctilor fonice, a legaturilor rigide intre
elementele acestea componente ale alcatuirii. ALCĂTUIR I UŞOARE

Degeaba vorbesc eu de masa-resort masa, • ETANŞAREA

daca in unele lopcuri in loc de resort am un • MASA
element rigid care conecteaza cele doua mase, • MULTIPLICAREA
iar acolo se pierde destul de mult din izolare. numărului de straturi (dublare, triplare)
• ALTERNARE
(plăci grele (etanşe) - straturi de aer -
materiale poroase)
• SEPARARE, DESOLIDARIZARE

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 5

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P6
In mod concret peretii cu un singur rand
de montanti au indici de izolare cuprinsi
intre 45 si 50 de db. Diferentele sunt date
de grosimea montantului, de spatiul dintre
placile de gips-carton si de grosimea
stratului de vata minerala din interior. Nivel
superior de obtine daca se dubleaza
numarul de placi si urcam pana in
apropiere de 60, dar nu se depasesc 60
db pentru acest gen de pereti cu un singur
rand de montanti.

Ca sa depasim acest nivel avem nevoie

neaparat de 2 randuri de montanti. 3
placi se folosesc doar din motive de
rezistenta la foc, dar e mai convenabil
dpdv acustic sa ramanem la 2 placi pe
fiecare parte si sa avem dublarea
structurii. Se poate urca pana la 70 db si
pot sa inceapa o serie intreaga de
subtilitati (pereti de cinema, la separarea
peretilor de cinema in mall-uri si ajung
pana la 80 db).

Daca transmisia pe la partea superioara si

inferioara a unui perete de 80 db este de
ordinuil 50 voi aveda in partea cealalta
putin mai mult de 50 izolare, deci se
anuleaza orice fel de efort de a face un
perete bun izolator, e foarte sensibila
problema.

Avem nevoie neaparat de 2 randuri de

montanti. 3 placi se folosesc doar din
motive de rezistenta la foc, dar e mai
convenabil dpdv acustic sa ramanem la 2
placi pe fiecare parte si sa avem
dublarea structurii. Se poate urca pana la
70 db si pot sa inceapa o serie intreaga
de subtilitati (pereti de cinema, la
separarea peretilor de cinema in mall-uri
si ajung pana la 80 db).
~li25mm-•

¼iijfy·• ~ -
- + - - &25111111---,,..

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 6

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P7
Putem discuta si de dublaje de gips-
carton, care permit cresterea izolarii
unui perete masiv, deci este o alta
solutie de a imbunatatii izolarea unui
perete masiv fara a dubla cu inca un
perete masiv. Dublajele functioneaza
mai bine cu atat cu cat sunt mai putin
solidarizate cu elementul pe care il
dubleaza si, din pacate, eficienta lor
este invers proportionala cu
capacitatea peretelui pe care sunt
aplicate. Acelasi dublaj va avea un
efect mult mai bun pe un perete slab
decat pe un perete puternic din punct
de vedere al izolarii la zgomot si
practic se ajunge din nou la o limita
foarte greu de depasit. Daca iau un
perete slab pe care il dublez, voi
obtine o valoare asemanatoare cu un
perete bun care la randul lui e dublat,
cu un plus mult mai redus.

Legat de ferestre: izolare pe care o da fereastra este inerent mult mai slaba decat izolarea pe care o poate da un
element opac, un element plin, orice am face. Un element plin se duce usor peste 60 db ca indice de izolare, pe
masura ce un element vitrat nu ajunge la 40.

Solutia pentru izolarea la zgomot pentru sticla este sticla laminata, cu dublu avantaj: izolarea la zgomot si rezistenta
mecanica foparte cresctuta, daca se sparge nu cade.

Un geam laminat 44.2 inseamna 2 foi de polivinil (pvb) si 2 sticle de 4 mm. Montat intr-o alcatuire tip termopan se
obtin indici de izolare de ordin 42, 44 db.
66.2 una din fete are aproape 13 mm, una are 10 mm
44.2/16/66.2 inseamna termopan format cu 2 sticle laminate si ajunge la abia 48 db, mai mult nu putem obtine.
Daca ne uitam la coef. de corectie aferenti frecventelor joase se mai pierd 5 db din acest 48 in realitate, pentru ca
ne intereseaza sa izoleze fata de zgomotul de trafic.

Pro:ec;1e ar:Jslica

IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN

FERESTRE

• STICLĂ

- geam laminat 44.2 mm Rw = 37 dB

- geam dublu 44.2/16/6 mm Rw = 42 dB
- geam dublu 66.2/16/1O mm Rw = 44 dB
- geam dublu 44.2/16/66.2 mm Rw = 48 dB
- geam dublu 6/16/8 mm Rw = 36 dB

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 7

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P8

Atunci cand discutam de problema protectiei acustice recomanda o strategie in 3 pasi: punerea problemei
(determinarea nivelului de zgomot si a nivelului tolerabil in spatiul protejat, identificarea tipului de transmisie de
sunet (aerian sau de impact)), apoi luarea unor masuri generale, care in general nu costa, dar care trebuie luate
din timp, sau particulare, care pot deveni scumpe; se poate actiona in 3 puncte, zone principale: la sursa, pe
calea de transmisie intre sursa si spatiul protejat (nu mereu sursa e lipita de spatiul protejat, poate sa existe o cale
de transimie), iar intr-o masura mai mica se poate interveni pe spatiul protejat.

Schema: sa identificam mai repede valoarea minima a indicelui de izolare a zgomotului aerian, grupandsptiile
protejate si cele zgomotoase in categorii dupa nivelul de zgomot acceptat sau nivelul de zgomot estimat/produs.

Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

FATA DE ZGOMOTE AERIENE

Alegerea corectă a elementului de construcţie
care să asigure izolarea acustică suficientă

- R'w minim necesar

Normat reglementat (obligatoriu)
Recomandat - nivel de confort dorit
- Transmisii colaterale
- Alcătuire masivă sau usoara
- Dimensiuni, caracteristici adaptate spaţi ului

R’w indice de izolare, valoarea minim necesara, masurata in situ, nu in laborator

Nivel normat - valoarea la care ne obliga normativul

Trebuie tinut cont de transmisiile colaterale obligatoriu, nu prevedem in proiecte obiecte care au strict valoarea
indicelui masurat in laborator egala cu cea necesara in constructie, pt. ca niciodata nu veti obtine acea valoare
masurata in laborator in constructie si vor aparea probleme.

Sunt din ce in ce mai rare structurile care presupun alcatuiri masive. Exceptand locuintele cu cazuri particulare, se
ofera alcatuiri usoare. Este greu de justificat si practic imposibil o alcatuire masiva dubla intr-o cladire obisnuita.
Greseli: parchet in spital, mocheta in hol comun al unui impobil de locuinte colective

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 8

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P9
Izolarea la zgomot de impact se cuantifica intr-un mod mai ciudat, prin nivelul de zgomot de impact; Nu exprima
izolarea decat indirect, ci nivelul sonor ce se masoara in camera de sub cea in care se produce impactul.
n - normalizare.

In aceste conditii valorile mai mici sunt mai bune, deci izolarea la zgomot de impact e mai buna daca valorile sunt
mai mici, ceea ce parte a fi o problema majora in practica si in viata de zi cu zi.

Sistemul e similar in determinarea unei marimi unice, exista o variatie destul de importanta a comportarii elemntelor
de constructie in functie de diferite frecvente si atunci se face din nou acel grafic al nivelului masurat in spatiul de
dedesubt si in functie de o curba standardizata se determina acel L’ n,w , w - waited, poonderat, dar nu reprezinta
medie. Diferentele nu mai sunt atat de mari ca si in cazul zgomotului aerian, pentru ca deja principalul mod de
transmitere a zgomotului este prin vibratie; impactul produs asupra planseului determina punerea acestuia in
vibratie si vibratia transmite catre aer in spatiul de dedesubt oscilatia respectiva.

IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT DE IMPACT-

Planşee

Nivel de zgomot de impact

Ln [dB(A)]

Nivelul sonor măsurat în camera situată

sub cea în care este produs zgomotul

Ln.w L'n.w

-dispozitivul care produce zgomotul atunci cand se stabileste valoarea indicelui de izolare

PROTECTI E ACUSTICA
PROTECTIE ACUSTICA
- ZGOMOT DE IMPACT-

FATA DE ZGOMOTE DE IMPACT

Necesar izolare (nivel de zgomot de impact)
• apartament - apartament:
Posibi lităţi de acţiune:
L n,w maxim = 62 dB
- acţiune la sursă (pardoseală) • salon bolnavi (spital) - salon bolnavi
- interpunere (dală flotantă) L n,w maxim = 65 dB
- desolidarizare (tavan suspendat) • biblioteci (şcoli) - săli de clasă

- combinaţii L n.w maxim = 58 dB

Biblioteca e cea protejata, deci sala de clasa e deasupra. Valorile necesare sunt intre 55-58 si 65-68.

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 9

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P10
Planseele simple din BA au valori de peste 70, ceea ce indreptateste ca niciodata un planseu simplu nu va
asigura izolarea necesara dpdv al zgomotului de impact,mai trebuie ceva; acel ceva este natural sa existe,
pardoseala, pentru ca in marea majoritate a cazurilor avem de-a face cu o pardoseala, ce aduce o imbunatatire
a nivelului de zgomot de impact delta Ln. Practic in laborator se masoara un planseu gol, dupa care se
monteaza pardoseala, se masoara din nou si se face diferente intre cele doua marimi si diferenta e delta L. Asa
se procedeaza ca sa gasim in documentatia produselor pe care le folosim, pe care le avem in constructii.

PROTECTIE ACUSTICA PROTECTIE ACUSTICA

- ZGOMOT DE IMPACT- - ZGOMOT DE IMPACT-

Pardoseli
Planşee Îmbunătăţirea nivelului de zgomot de impact
• beton armat 10cm - Ln_w= 77 dB tiln [dB(A)]
• beton armat 12,5cm - L11 w= 75 dB
Reducerea nivelului de zgomot de impact
• beton armat 14cm - Ln w= 74 dB măsurat în spaţiul protejat (dedesubt),
• beton armat 16cm - Lnw= 73 dB datorată existenţei pardoselii

In proiect, atunci cand lucram cu aceste produse, trebuie sa determinam nivelul de zgomot de impact al
ansamblului placa + pardoseala, ansamblu ce se determina prin diferenta aritmetica intre nivelul placii si nivelul
imbunatatirii pe care o aduce pardoseala. In acest caz e permisa o operatie simpla aritmetica cu valori in db pentru
ca se reverseaza operatia facuta pentru determinarea delta L-ului. Lucram cu marimi determinate anterior in
laborator exact pe acest principiu si deci nu este o greseala sa scadem aceste niveluri sonore.

In mod concret avem de-a face cu pardoseli care nu au efect asupra zgomotului de impact (valoare delta L foarte
apropiata de 0) - pardoseli rigide piatra, gresie, mozaic, montate direct pe sapa pe placa, nu au nici un fel de strat
elastic, de atenuare a zgomotului de impact

straturi elastice - efect mediu de actiune la sursa

-dale flotante, cu efect de reducere a transmisie prin interpunerea unui strat elastic.

PROTECTIE ACUSTICA PROTECTIE ACUSTICA

- ZGOMOT DE IMPACT- - ZGOMOT DE IMPACT-

Pardoseli
Planşeu + pardoseală
- fără efect asupra zgomotului de impact
nivel de zgomot de impact al ansamblului
,:\Ln = O
L n,w ansamblu = L n,w placa - d l n [dB(A)] - straturi elastice, efect mediu

Reducerea nivelului de zgomot de Aln = 7 -15 dB

impact măsurat în spaţiul protejat - dale flotante
(dedesubt), prin efectul combinat Aln > 20 dB
al planşeului şi pardoselii

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 10

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P11

Varianta optima din punct de vedere al izolarii la zgomot de impact o reprezinta pardoseala pe dala flotanta, unde
avem un strat elastic (10-20 mm grosime, nu e ceva excesiv de gros, din vata minerala speciala pentru pardoseli,
desi exista si dale flotante pe alte materiale elastice, nu pe polistiren). Pardoselile acestea pe dale flotante duc
pana la 23-28 db semnificativ peste nivelul minim cerut pentru izolare.

Am gasit in documentatia isover o varianta cu vata 30 mm care ridica la 30 db; E discutabil daca se justifica
ingrosarea cu 1cm la vata pt a castiga 2cm la izolare (28 e o valoare extrem de buna) - acest cm se inmulteste cu
sute sau mii de mp si se traduce in cost, ce trebuie justificat.

PROTECTIE ACUSTICA
- ZGOMOT DE IMPACT- Varianta desolidarizarii: unde intervine un tavan
suspendat elastic care sa reduca transmisia
zgomotului spre int. incaperii pe care o vrem
protejate.

Tavane suspendate elastic, etanşe In primul rand acest tavan trebuie sa fie etans, iese
• Placă b.a. 14cm + tavan elastic gipscarton din discutie orice fel de tavan casetat folosit in
placat (gr. totală 4cm) Ln,w=71 dB birouri sau oriunde altundeva, pt. ca nu sunt
etanse; in plus, fiind formate din placi de fibra
• Placă b.a. 14cm + tavan elastic gipscarton
minerala a caror scop este fonoabsorbtia, acestea
cu schelet elastic suspendat
nu sunt nici izolante (nu sunt suficient de masive
(dist.min. 20cm) Ln,w=64 dB incat sa reduca intr-o masura suficienta
transmiterea zgomotului).

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 11

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P12
Pt. a asigura izolare fata de zgomotul de impact trebuie
aleasa alcatuirea corecta: asta presupune sa determinati PROTECTIE ACUSTICA
valoarea maxim necesara pentru ansamblul
placa+pardoseala (planseu), sa vedeti cat da placa FATA DE ZGOMOTE DE IMPACT
(elem. care nu e sub controlul nostru, toate elem. de
BA - grosimea placii e data de incarcarea pe care Alegerea corectă a alcătuirii care să asigure
trebuie sa o suporte, deschiderea la care sunt plasate izolarea suficientă la zgomot de impact.
reazemele si ea intervine intr-un calcul mult mai
complicat al rigiditatii cladirii)
L'w maxim necesar pentru planşeu

~ L„ suplimentar pentru pardoseală

Nivelul de zgomot de impact la o placa de 14 vs de 16 ->
Normat / reglementat (obligatoriu)
ne uitam in tabel
Recomandat - nivel de confort dorit
Se evita: mocheta in holurile comune, parchet in sala de
Dimensiuni, caracteristici adaptate spaţiului
mese, etc.
La impact valorile mai mici sunt mai bune!! De ex. daca
nivelul normat e 58. un nivel optim s-ar putea sa fie 55,
50...

CRITERII STUDIU
săli cu destinaţie acustică

1. Nivel acceptabil al zgomotului

de fond
2. Distribuţie corectă a sunetului
în spaţiu

• Uniformitate - difuzitate
• Claritate
• Evitare greşeli acustice

Sala cu destinatie acustica - orice sala in care se produce un eveniment de natura acustica: sala de concerte, sala
de curs, sala de conferinte (poate fi si sala de conferinte de 10 pers., si amfiteatru de 500 de pers.), sala de
repetitii, sala de teatru - in general spatii in care se produce un eveniment ce implica sunet: vorbit, cantat (la
instrument live sau emis de un sistem electronic, de un difuzor)
2. Exista o sursa (vorbitor, muzician, orchestra, cor, difuzor),
de la sursa catre public, audienta, sunetul trebuie sa se
distribuie corect in spatiul salii); trebuie sa aqvem o
uniformitaate a spatiului in sala, urmarind o claritate ce ne
permite intelegerea discursului vorbit sau perceperea
distincta a instrumentelor uei orchestre si evitam eventualele
greseli acusstice, mai mult sau mai putin evidente.

3. Nu amestecam distributia corecta a sunetului in spatii CRITERII STUDIU

(reflexii, transmiterea sunetului corect in tot spatiul salii) de săli cu destinaţie acustică
reverbderatie, chiar daca nu pot fi complet separae;
reverberatia depinde de volum si de absorbtia spatiului
3. Controlul reverberaţiei
(suprafetelor si persoanelor din incapere). Si reverberatia
controleaza oarecum distributia sunetului in spatiu, dar exista • Volum
si elem. ce nu pot fi controlate prin reverberatie, ele trebuie • Absorbţie
controlate si rezolvate distinct.
4. Criteriul performerilor
4. Valabil pentru spatiul scenei (sali de concert), lucrurile (spaţiul scenei - săli de concerte)
trebuie gandite in detaliu pentru a permite muzicienilor sa se
auda unii pe altii, lucru care nu e important in salile de
conferinte; spatiile de concerte rock, unde se foloseste
amplificare, se folosesc ecrane ce permit acest lucru, sau se
mai folosesc casti; e importanta aceasta comunicare pentru
muzicieni.

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 12

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P13

Detalierea intr-o oarecare masura a lucrurilor: 1. ZGOMOT DE FOND

a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond

a. Exista normative care stabilesc niveluri maxim
admisibile, ele vin din necesitate, nu sunt ceva
negativ; imi ofera valori de la care sa pot lucra mai Normative - nivel maxim admis
departe si o justificare in fata beneficiarului; acesta • 25 dB(A) săli de concert, teatru
va incerca mereu sa gaseasca solutii mai ieftine,
mai proaste, mai putin performante si in lipsa unui • 30 dB(A) săli de conferinţe
normativ cu cerinte clare va fi dificil a convinge săli de spectacole
beneficiarul de solutii mai scumpe care sa dea un • 35 dB(A) amfiteatre, săli festivităţi (şcoli)
anumit nivel de performanta a constructiei sau a săli multifuncţionale (hoteluri)
anumitei alcatuiri.
• 45 dB(A) meeting rooms (birouri)

De multe ori normativele dau minime decente, este

util sa depasim aceste valori, sa ridicam nivelul;
depinde de abilitatile de a convinge beneficiarii, dar
trebuie macar mers la acest nivel minim.
1. ZGOMOT DE FOND

Aceste valori sunt nivele globale, care se calculeaza

adunand energia sonora in fiecare banda de a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond
frecventa. Se fac masuratori in benzi de treime de
octava si se cumuleaza energia sonora din fiecare
Normative - nivel maxim admis
din acestea.
curbe limită pe frecvenţe
• CZ (curbe de zgomot) - Ro
• NC (Noise Criterion) - US
Ca sa se verifice respectarea cerintei se foloseste si
limita pe frecvente, prin curbe limita. • RC (Room Criteria) - EU

Valoarea NC care se atribuie unui spatiu este cea

mai de sus (ridicata) curba care nu intersecteaza
graficul valorilor reale. Putem avea valori foarte mici,
de exemplu NC15, dar daca la o frecventa avem un
NC Curves (ANSI S12.2-2008)
varf care atinge curba 25, spatiul respectiv va fi 100
declarat de 25.
90 +

80 t
'ic'
~ 70 2î----2:+-.__;;~==-'"f"~- -=:::±:=:::::r NC-70
oi
>
.S! 60 =~===~===lţ+:::-: NC-65
~ NC-60
~ - -- - L _ _ NC-55
:::, so
"' - - - - - - - NC-50
"'
CI>

.,,~ 40 I ""---.:::::~l-::.:::;;~Î:::::::j NC-45

C
:::, 30
-
----.L.__ NC-40
NC-35
o - - - - - NC-30
"' -- _.- - NC-25
20
NC-20
- - - - - NC· lS
10

o
t
16 31.5 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Octave Band Center Frequency [Hz)

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 13

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P14
Cum putem obtine acest nivel acceptabil
al zgomotului de fond? Prin protectie
acustica fata de exterior si fata de interior; 1. ZGOMOT DE FOND
fata de exterior trebuie sa avem in vedere
un amplasament, pereti exteriori si
posibilitatea de a folosi spatii tampon.
Este important un amplasament pe cat
a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond
posibil linistit, desi de multe ori nu avem
optiuni aici, nu foarte aproape de cai de Protectie acustică - exterior
circulatie majore, aeroporturi sau cai '
ferate. - amplasament
- pereţi exteriori
Ca sa stiu cat trebuie sa izolez trebuie
sa stiu nivelul de zgomot (il determin, il - spaţii tampon
masor de preferabil, de ex. in cazul
traficului difera de la situatie la situatie,
in functie de artera, viteza cu care se
circula, conditiile de trafic si asa mai
departe).

Se face o masuratoare a nivelului de

zgomot in apropierea amplasamentului
si in functie de nivelul sonor care se
gasesc acolo se dimensioneaza 1. ZGOMOT DE FOND
elementele de protectie acustica,
fatadele si tot ce presupune alcatuirea
de fatada. Zonele vitrate izoleaza mai
putin decat zonele de plin. a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond

Atunci cand avem o combinatie de plin si Protecţie acustică - exterior

vitraj rezultatul e mai apropiat de indicele
de izolare al vitrajului decat de o valoare - amplasament
medie aritmetica. E irelevant cat izoleaza Se recomandă alegerea unor amplasamente
plinul, daca am suprafata mare de vitraj,
liniştite (în nici un caz în apropierea unor artere
devine esentiala comportarea vitrajului si
atunci e preferabil ca pe de o parte de circ ulaţie majore, căi ferate, aeroporturi etc.)
elementele care necesita protectie fata
de sunet (spatiile, incaperile) sa nu fie
amplasate la fatada si automat la fatada
expusa cel mai mult zgomotului.

Preferabil e sa existe spatii tampon, naturale si necesare de cele mai multe ori, de ex. garderoba, foayere, spatii
anexe ale salii care ne permit foarte convenabil sa amplasam sala direct la zona zgomotoasa, la fatada.

1. ZGOMOT DE FOND 1. ZGOMOT DE FOND

a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond

Protecţie acustică - exterior

Protecţie acustică - exterior
spaţii tampon
pereti exteriori
Se recomandă insistent (.,strongly
Atenţie: zonele vitrate au întotdeauna indici de
recommended') ca sala în d iscuţie să nu fie
izolare mai reduşi decât porţiun ile de plin;
plasată adiacent unei faţade şi în niciun caz
indicele rezultant al comb inaţiei plin/vitraj este
celei de la artera de circu laţie inten să.
influenţat decisiv de indicele de izolare mai
redus (al vitrajului)

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 14

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P15

Din punct de vedere a protectiei fata de

zzgomotul produs in interior e foarte
important ca peretii si planseele care
1. ZGOMOT DE FOND
delimiteaza sala si spatiile pe care vrem
sa le protejam sa aiba indici de protejare
potriviti pentru scopul pentru care au fost
a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond
ganditi.

Casa in casa: detasare a structurii salii si Protecţie acustică - interior

a zonelor importante a fi protejate de
restul cladirii - complicata, nu e fezabila - indici de izolare zgomot aerian R' w
in orice tip de situatie. (pereţi , planşee , uşi etc.)

- indici de izolare zgomot de impact L'nw

'
(planşee)
- detaşare de restul structurii
- eventual sistem „ casă în ca să "

E de evitat amplasarea de usi intre

spatiile ce trebuie izolare - solutie sasuri
cu dublarea usii sau acces indirect, 1. ZGOMOT DE FOND
printr-un spatiu tert.

a . Nivel acceptabil al zgomotului de fond

Protecţie acustică - interior

- indici de izolare zgomot aerian R'w
(pereţi , planşee , uşi etc.)

Pereţii şi planşeele care închid spaţiul sălii trebuie

astfel alcătuiţi încât să respecte cel puţin indicele
minim de izolare normat, depinzând de funcţiunile
spaţiilor pe care le separă

1 . ZGOMOT DE FOND

a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond

Protectie acustică - interior

'
- indici de izolare zgomot aerian R'w
(pereţi , planşee , uşi etc.)
Uşile sunt puncte slabe în izolare şi trebuie tratate cu
mare atenţie. Există uşi izolante, dar cu valori Rw de
40-55 dB, în niciun caz 70 dB.
Este preferabilă, de multe ori, introducerea unor sasuri
de acces.

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 15

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P16

Exemplu: sala de concerte radio

Sala are o structura proprie, iar restul cladirii o structura independenta: avem de-a face cu o structura dublata.

Avem panouri care pivoteaza si controleaza reflexia sunetului. Usile nu sunt dublate pentru ca spatiile adiacente
sunt foayere care in timpul concertelor nu sunt folosite.

Fiecare parte a peretelui corespunde unei structuri: structura int preia peretele int, structura restului cladirii preia
partea de foayer.

Contur negru: spatiu al unei regii tehnice

sus - sala, jos restul cladirii

dist. intre cei 2 pereti 1 metru, tubulaturi de
instalatii, amplasate a.i. sa nu permita
transmiterea vibratiilor intre cele 2 fete ale
peretilor.

-,·. I

~..~ .:i.... ... ...: .'L,•...r::-:-:::::-.::1..,...r::::-:::::.•:i

I I
Sala Alfred Alexandrescu: dublarea usilor,
intre hol si studio si intre hol si regie (control I
room), vizorul dintre regie si spatiul salii e
alcatuit cu 3 randuri de sticla, cu randul din
mijloc inclinat, sa se obtina maximul posibil ! ~ rfa.• ' a'.. t - t i.

de izolare. Studioul este cu propria lui

structura, la distanta de restul cladirii. .,.,
I
l.

F1RSTFLOCRPUN SC ' J100

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 16

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P17
Masurare in privinta nivelului de zgomot facuta in sala pe un loc anume:

A fost masurat nivelul zgomotului de fond pentru 2 variante de functionare a sistemului de aer conditionat - inainte de
reabilitarea salii, care a vizat interventii doar la nivelul scenei, schimbarea materialelor scaunelor si pardoselii,
instalatii.

nivelul ridicat al ventilatiei - linie continua groasa

linie intrerupta groasa - functionarea la nivel scazut
Sala nu are contact cu exteriorul, oamenii consuma destul de repede aerul din incapere deci nu pot functiona fara
instalatie de ventilare.

Nivelul la turatie mare era foarte aproape de curba limita (cz25), dar nu o depasea, era in limitele acceptabile, chiar
si la 52 de ani de la construire functiona la un nivel de zgomot acceptabil.
Cand era liniste in sala, chiar daca se respecta valoarea normata, in realitate zgomotul produs de instalatie era
perceptibil.

.. P4 (loc 481)
-

+
-- ....r--r
-
-
H;cll
· - Z~dBIAI
- · -!Sd810
H

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 17

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P18

Problema: asigurarea unui nivel de

zgomot corect in sala presupune si
limitarea zgomotului produs de instalatii. 1 . ZGOMOT DE FOND

Ca sa putem obtine acest nivel redus de

zgomot trebuie lucrat cu viteze mici de
aer. Debitul necesar de aer nu il putem b. Limitare zgomot instalaţii
controla, depinde de volumul salii si de
numarul de persoane, rezulta un volum
de aer ce trebuie introdus pe ora in ln special ventilaţii
spatiul respectiv. - în general nivel maxim cu 5 dB(A) sub cel
admis în spaţiul respectiv
Viteza cu care acesta e introdus in sala
poate fi controlat prin numarul de grile de - atenţie mare!
ventilare folosite (cu cate avem mai
multe grile, cu suprafata mai mare, cu
atat viteza va fi mai mica si zgomotul mai
mic.) .

Orice reducere in suprafata

sau cantitatea grilelor genereaza
cresterea vitezei aerului care trebuie
introdus. 1. ZGOMOT DE FOND

b. Limitare zgomot instalaţii

ln special ventilaţii
Nivelu I de zgomot depinde în primul rând de
viteza cu care este introdus aerul. Dat fiind că
se lucrează cu volume mari si trebuie introdus
cu viteză mică . unica solutie posibilă este
prevederea unor grile de ventilatie suficient de
mari si de multe. oricât de neplăcut ne-ar fi din
punct de vedere arhitectural!

1. ZGOMOT DE FOND

O pardoseala dura va produce zgomot.

c. Limitare zgomot interior

- pardoseala
- mobilier
- grile ventilaţie: suprafeţe mari / număr
mare, viteză aer mică

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 18

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P19
2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ 2 . DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ

a. Volumul sălii b. Formă .

proporţii
■ DU
■u
ln funcţie de tipul de producţie sonoră:

-vorbire (conferi nţe, teatru) 4-6 mci pers.

forme prea

u
(audiţie natura la) 8-1 O mc,pers.

-■
muzica regu late

2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ 2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ

li 2 3 liii1

□ LJ
a. Volumul sălii b. Formă,
proporţi i
LJ
----
uuu
____ _iI __ _
~----- -- I
,}_
muzico
I ~

--- I -. i--~

ce ou
v0!1>0 2,3- forme

--- - -
i I
-
-
conferlnte
recomandate
,- î'
I
50 100 200 300 400 500 1000
Numo, de auditori

2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ

Proporţii c . Dimensiuni
2.6
r\ ,/
recomandate
2.4
,,,. ~ ACUSTICA NATURALA (săli mari)
I
2.2
2.0 I J Teatre 900 locuri

1.8
I V Opera 1500-1800 locuri

1.6
I I Concert
V - clasice (shoe-box) 1500-1800 locuri
1.4
- arena 2000 locuri
1.2

2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ

d . Uniformitate, difuzitate

D istribuţie cât mai uniformă a sunetului

în spaţiul sălii
reflex11 sonore corecte (compenseaza
cresterea distantei)
reflex11 d in toate dll"ect11le
pentru muz ică foarte importante reflex11 le
sosite dir1 lateral

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 19

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P20

2. DISTRIBUTIE SPATIALĂI I

e. C laritate

Prima reflexie sosită cât mai repede

(preferabil sub 30 ms)

Evitare ecou (întârziere > 50/80 ms faţă de

sunetul direct)

2. DISTRIBUTIE SPATIALĂ I I

f. Evitare greşeli acustice

1. ecou

2. reflexii târzii

3. umbre sonore

4 . focalizări

5. ecou de fluturare

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 20

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P21

NE

1. ecou
2. reflexii târzii
3. umbre sonore
4. focalizări
5. ecou de
fluturare

PLAN

1/\fTÎR.zjE"ra::-A
ill~ETIJLU R.eF-!Ecr;zH° ·

s
A.$CUL-!1ITO 12-

2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ

ecou

Decalaj I întârziere maximă acceptabilă:

- vorbire - 50 ms (1 /20 sec) ⇒ 17 m
- muzică - 80 ms (1 /12 sec) ⇒ 27 m

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 21

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P22

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 22

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P23

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 23

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P24

2 . DISTRIBUTIE SPATIALĂ
' '
ecou de fluturare

Doi pereţi paraleli

2 . DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ

ecou de fluturare

Soluţii

- modificare unghiuri (eliminare

paralelisme)
- tratare fonoabsorbantă a uneia
din laturi (nu în zona scenei!)

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 24

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P25

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 25

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P26

0 0-~
.. (

- - 0

-
0 '
r • • - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - •• - - ••• • 4

-
LEGENDA TRA TA MENTe ACUSTICE
-Fotoliuta1:>1:sat1ntegtal
• Parcl0$Hlil moehtUi
ş • Gip,tC:at1on l2.5"M'I QJ 4Qmm vatt, n'lll'\oOl'.U
6 - ~ou compovl 12,5mm gr1»1me. f.11a
furniru1ti, fără perf<lfaţii (bp Guslafs)
1 - Panou compoz,t 12,5mm grotime, fata
fl.irnlrulta, f)el'lora\11 05120mm cu pâsli
acusuca fi 4Dmm vatA nwM!falA (tip G.istatst
a - GipscMon l)efforat 0013 ev strM acuS1ic, cu

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 26

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P27

de r erberatlon
en secondes
,_.. 1. orgă, a.d.
2. muzică

-- '-~
... ~
s imfonică, a.d.
__. ~
3. orgă, înr.
....... ~
C.:r,:: ...... 1.i- .-3

_... .. ......,.
4. operă, a.d.
L- .-__;:;,. _,_4.---
5. jazz, muzică de
... _ ... 5
.. -
C ameră, direct

--
~ i.--- ~!-::-':"'"
I- ____ .... 6. vorb ire, direct
Io-
.... ... ~1- I_.,•

--- -
7. vorbire, înr.
i,,-::,
_-..
.... ':::
-.. i...
I•
--- 1,,,, - •-
8. varietăţi, înr.

.... - i
:
I Volu

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 27

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 P28

FIICA CONSTRUCTIILOR CURS 5 Page 28

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p1

SALI CU DESTINATIE ACUSTICA

- Nu sunt doar salile de concerte

- Mai pot fi Sali de conferinta, Sali de meeting-uri in cladiri de birouri (pot fi si in scoli, Sali de evenimente samd) care sa
aiba problema acusticii incaperii

- Am discutat primul dintre criteriile de studiu legate de acest tip de Sali respectiv NIVELUL ACCEPTABIL AL
ZGOMOTULUI DE FOND (este un criteriu foarte important; nu face doi bani acustica incaperii daca nivelul zgomotului
de fond este prea ridicat, daca e zgomot in sala respectiva, nu mai conteaza daca se aude bine, daca sunt controlate
reflexele sonore samd; singurul efect care va fi sesizabil va fi zgomotul de fond si va fi ingrozitor de deranjant; deci
trebuie luate toate masurile ca sa fie respectate nivelurile limita; in aceasta situatie, cu cat mai jos, cu atat mai bine
nivelul de zgomot
CRITERII STUDIU
săli cu destinaţie acustică
In continuare analizam al doilea criteriu , al doilea
element care trebuie luat in considerare si anume 1. Nivel acceptabil al zgomotului
DISTRIBUTIA CORECTA A SUNETULUI IN SPATIU
de fond
(cele 4 criterii pe care le-am prezentat nu sunt intr-o 2. Distribuţie corectă a sunetului
competitie, ierarhie unul cu celalalt ci ele trebuie in egala
în spaţiu
masura indeplinite pentru a avea o functionare corecta a
spatiului si o acustica corespunzatoare; deci nu inseamna Uniformitate - difuzitate
ca e mai important zgomotul de fond decat distributia Claritate
corecta in spatiu sau reverberatia e mai putin importanta
• Evitare greşeli acustice
pentru ca e a 3-a pe lista; toate sunt importante si trebuie
adresate in egala masura;
le-am luat in lista intr-o logica constructiva a lucrurilor pt ca inainte sa poti discuta de distributia corecta a sunetului in
spatiu trebuie sa ai spatiul corit si la asezarea incaperii respective in ansamblul cladirii trebuie sa tinem cont de cerintele
unui nivel acceptabil al zomotului de fond - e bine sa nu asezam un spatiu senzibil langa un spatiu foarte zgomotos sau sa
asezam langa fatada samd - exista o serie de criterii pe care trebuie sa le aveti in vedere atunci cand va croiti in mare
compartimentarea interioara, partiul; dupa, intram din ce in ce mai mult in detaliu si discutam despre distributia sunetului,
reverberatie si finisaje, tratamente samd)

Deci, punctul 2 al discutiei = DISTRIBUTIA SUNETULUI IN SPATIU

- Aici, VOLUMUL este de foarte mare importanta; volumul 2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ
conteaza si influenteaza decisiv felul in care se distribuie
sunetul in spatiul respectiv
- Aici exista o recomandare care va ajuta sa va a . Volumul sălii
dimensionati corespunzator salile in functie de tipul de
productie sonora: pentru VORBIRE (conferinte, cursuri,
prelegeri, teatru) volumul optim este cuprins intre 4 si 6
mc/pers; ln funcţie de tipul de producţie sonoră:
- Deci plecam de la numarul de persoane pe care il dorim in
vorbire (conferinte . teatru) 4-6 mc pers .
audienta si in functie de acest numar putem sa calculam
foarte usor necesarul de volum al salii muzica (auditie naturala) 8-1 O mc pers.
- Pentru MUZICA volumul creste si se ajunge pana la 8-10 si
chiar mai multi mc/pers; salile de muzica trebuie sa aiba
un volum mai amplu; e necesar asta;

!!!!! NU ESTE O NORMA !!!!! Nu este o reglementare impusa ci este o recomandare ceea ce inseamna ca nu este interzis sa
avem Sali mai mici sau mai mari decat acest volum dar se face pe proprie raspundere. Un volum mai mic, in special pentru
muzica, va face imposibilia obtinerea duratei de reverberatie optima; un volum mai mare va genera o serie de probleme din
punct de vedere acustic , inclusiv, posibil la un moment dat o reverberatie prea mare , care ar putea fi reglata si problemele
vin din alte zone. DECI este o recomadare, dar incercati sa nu iesiti foarte tare din aceasta recomandare.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 1

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p2
In realitate lucrurile sunt un pic mai complicate. Vedeti ca volumul 2 . DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ
recomandat creste putin cu numarul de locuri in sala; depinde si
de tipul de muzica pt ca putem sa avem muzica simfonica, de
camera, rock, tot muzica, dar difera necesarul de reverberatie si a . Volumul salii
de claitate sonora a salii (in principiu: o sala mai mare, si volumul
de spectatori trebuie sa fie mai mare) 3_ - - -

i=..=--=--------1--+--t--+---ţ-~2•--
-:=::i
rruzlcxj

- ~~
Forma si proportiile salii influenteaza intr-o foarte mare masura 1---+-=-f"""=::+-t---ţ----,-, llort>O

distributia sunetului in spatiu. Ca principiu general: formele prea

regulate nu sunt potrivite; in special pt Sali mici, proportiile
- - --
---- --- _!. - -

50 l 00 200 300 400 500 1000

apropiate de patrat (si alte forme: hexagon, octogon samd) Nl.mllr de <IU~!orl
creeaza niste probleme acustice . Pe scurt, sunt de evitat.

Retineti, insa, ca aceeasi discutie se poate purta in sectiuni. Deci,

nicio sala care are proportia (de ex din coloana 2?? Cred ca voia
sa zica 1, prostu drq) care are inaltimea egala cu latimea, nu este
potrivita. Deci dimensiunile nu trebuei sa fie apropiate intre ele.
LJ
Deci, formele recomandate sunt cele din coloanele 2 si 3. varianta
2 este clasica forma de sala numita "SHOEBOX" - cutie de pantofi.
u
o
Oricat ar parea de simplist si boring (ca tine) salile de acest tip
raman cele mai bune din lume, referinddu-ma la Sali de concerte.

Salile de mai mici dimensiuni, de conferinte, de tot felul de

evenimente - va fi dificil sa capete forme fanteziste in proiectele
reale. Atunci cand veti ajunge sa justificati fiecare mp construit,
fiecare element pe care il propuneti in proiectul vostru se mai
schimba putin lucrurile, veti avea o perceptie usor diferita asupra
libertatii de expresie si a formelor folosite.

In ceea ce proveste proportiile , exista un DOMENIU DE

PROPORTII RECOMANDATE.

Aici vorbim pe orizontala: de relatia dintre lungimea si inaltimea

salii si pe verticala raportul dintre latimea si inaltimea salii.

Observati ca se evita valorile intregi. Problema aici vine de la

modurile proprii de vibratie ale incaperii care depind de aceste
rapoarte intre laturi, mai precis dorim ca aceste moduri proprii de
vibratie sa fie cat mai multe si cat mai egal distribuite in domeniul
frecventelor .
2 . DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ
In momentul in care avem 2 dimensiuni egale, cele 2 dimensiuni
vor genera moduri proprii ale incaperii, identice, care se produc la
b. Forma , Proportil
aceeasi frecventa, pe ambele directii si asta va reduce numarul de 2.6
proporţii recomandate
moduri si distributia lor in domeniul frecventelor si rezultatul va fi 2.4
/"', .,,,
ca sala respectiva va reactiona in mod particular la anumite ,,.. ~
2.2
frecvente. Problema nu e ca sala reactioneaza particular, ci I
2.0
problema este ca nu se va putea obtine un camp sonor uniform in V
1.8
suprafara salii. Vor fi diferente sesizabile la distante relativ mici. I /
l.6
l.4
~

l.2
RETINETI: sunt anumite proportii recomandate intre laturile
1 1.2 1.4 1.6 1.8 2.0 L/h
incaperii si e bine sa evitam formele prea regulate

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 2

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p3
Ce se intampla cu ORIENTAREA PERETILOR?
- Cu peretii PARALELI este destul de clar ce genereaza
(macar de spuneai si pt astia mai prosti :( )

- Cu peretii DIVERGENTI: ei vor avea tendinta sa stranga

reflexiile catre laterale, ceea ce nu este favorabil pentru
ca zona centrala a salii (unde este de obicei marea
majoritate a publicului) va primi mai putine reflexii
sonore din pereti

- Varianta cu pereti CONVERGENTI este mult mai

convenabila dpdv acustic; ea ajuta la dirijarea relfexiilor
sonore catre zona publicului, catre mijlocul salii, acolo
unde ne intereseaza. Sigur ca dpdv arhitectural este mai
putin convenaabil (de asta nu se inteleg inginerii cu
arhitectii csf aia e); reduce Cuma numarul de persoane
care pot sa se gaseasca in sala respectiva

Atunci cand vorbim de acustica naturala trebuie sa acceptam

ca exista niste limite pentru ca acustica naturala inseamna ca 2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ
nu putem amplifica in mod artificial sunetul; singrua
amplificare este cea pe care o da reverberatia din sala
respectiva si aceasta este limitata. c . Dimen s iuni

Practic, salile de dimensiuni mari, cu acustica naturala sunt ACUSTICA NATURALA (sali mari)
limitate la un numar de locuri din aceste ratiuni practice,
fizice. Salile de teatru nu prea pot sa depaseasca 900 locuri pt • Teatre 900 locuri
ca sursa sonora este vocea si vocea are o anumita putere • Opera 1500-1800 locuri
acustica; nu poti sa tipi tot timpul, ca sa te auda publicul aflat • Concert
la distanta mare. - clasice (shoe-box ) 1500-1800 locuri
- arena 2000 loc uri
Pentru opera, acolo unde este mix de voce si instrumente se
ajunge la 1800, chiar si 2000 de locuri. Si pt concert numarul
este intre 1500 si 2000 dar nuveti gasi Sali de concerte cu
acustica naturala de 4000 locuri (Sala Palatului are ~4200 si nu Ca sunt 2100-2200, cam astea sunt limitele unei acustici
este o sala de concert, acolo este un mare compromis de care naturale. Motivele sunt cele pe care le-am expus: PUTEREA
o sa discutam cu alta ocazie - mai bine lasa) SONORA A SURSEI. (fie ca e voce, fie ca e orchestra)

In privinta unei distributii uniforme a sunetului in sala,

trebuie sa ne asiguram ca toate locurile disponibile primesc 2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ
suficient de mult sunet. Pe de-o parte avem SUNETUL DIRECT
(care se reduce cu distanta; va readuc aminte discutia: pt
surse punctule -> reducere de 6 db la fiecare dublare a d . Uniformitate. difuzitate
distantei; deci daca o persoana din primul rand, aflata la 1 m
distanta de scena, aude un nivel sonor de 80 db, o persoana Distribuţie cât mai uniformă a sunetului
aflata cu 1 m mai in spate va auzi doar 74 db samd; asta se în spaţiul sălii
intampla in spatiu deschis; in sala, intr-un spatiu inchis, reflex11 sonore corecte (compenseaza
intervine reverberatia care ne ajuta si aevident avem nevoie
cresterea d 1stante11
de ea pentru a amplfiica intr-o oarecare masura sunetul
reflex11 din toate d1rect11ie
produs de sursa, pe de-o parte, pe de alta parte, de a
uniformiza nivelul sonor in sala prin cumularea de reflexii pentru muzica foarte importante reflex11le
succesive sunetului direct care sosesc dupa acesta dar sosite din la.tera.I
suficient de repede incat sa nu fie percepute ca ecou

Ne intereseaza in principal sa primim reflexii din toate directiile, dar pt muzica sunt foarte importante reflexiile din lateral; ele
genereaza acea spatialitate sonora pe care o dorim intr=o sala de concerte

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 3

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p4

Pentru a asigura o claritate pe care iarasi o dorim este util 2 . DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ
/necesar ca prima reflexie sa vina cat mai repede .

Ce inseamna claritate de fapt? Atunci cand vorbim de voce, e. Claritate

discurs, sunetul reflectat vine cu oarecare intarziere. Aceasta
intarziere face ca ceea ce percepem ca fiind sunet relfectat sa
se suprapuna peste urmatoarele cuvinte pe care vorbitorul le
rosteste si pe care le percepem prin sunetul direct care vine
mai repede .
Deci, cu cat reflexia vine mai tarziu , cu atat se reduce
claritatea, cu atat se deduce inteligibiliatea vorbirii pt ca incep
sa se suprapuna silabele. Sigur ca reflexia va avea un nivel
sonor un pic redus fata de sunetul redus, incepe sa depinda
de distanta, pozitia in sala samd dar pt claritate, pentru a
avea aceasta intelegere foarte buna a vocii este important ca
prima reflexie, cea care intareste cel mai bine sunetul direct
sa soseasca mai devreme de 30 msec. O intarziere mai mare
de 50 msec incepe sa produca ecou adica devine perceptibila
distinct, in loc sa se adune si sa se amestece cu sunetul direct
si cu celelalte reflexii .
Prima reflexie sosită cât mai repede
(preferabil sub 30 ms)
Evitare ecou (intarz1ere > 50/80 ms fa ta de
su11ctul dircctI
In cazul muzicii lucrurile sunt mai putin stricte pentru ca acolo
chiar dorim o anumita suprapunere in timp a notelor; dar si
aici exista limite pe de-o parte. Pe de alta parte, calritatea in
muzica presupune capacitatea de a distinge diferitele
instrumente. Notele produse de diferite instrumente, ne-am
dori sa fie perceptibile distinct si nu amestecate la gramada
intr-o uniformitate care sa nu spuna nimic.

Avem aici o reprezentare grafica sugestiva. Sunetul direct

ajunge pe lungimea a , sunetul reflectat parcurge b+c+d. 2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ
30 msec la viteza normala a sunetului inspatiile interioare care
este undeva in jurul valorii de 340 m/s inseamna 11 m.
b + 1c-cf, -a< 11 m ,
Deci ne intereseaza sa obtinem reflexii In cat mai multe puncte, e. Claritate respectiv d , 11 111
preferabil in toate punctele din sala care sa soseasca cu o
diferenta de traseu mai mica de 11 m intre sunetul care ajunge
direct (linia directa de vedere intre sursa si auditor) si acest 1.Ec.::r,zrr-
traseu de reflexie din tavan sau perete.

Incepeti probabil sa intelegeti (crezi tu!!) ca are un rol dim.

Salii: cu cat sala e mai mare, va avea o inaltime mai mare,
tavanul va fi ami sus, refelxiile vor veni mai tarziu, deci incepe s
sa se piarda din calitate -> asta este unul din efectele depasirii A.$C0L.-71TT012.-
volumului recomandat

In aceeasi masura daca sala e prea lata, reflexiile din pereti

vor ajunge ami tarziu si daca tot vorbeam de Sala Palatului (nu
pls) zero reflexii din pereti acolo pt ca are aproape 50 m 2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ
latime , este foarte mare.

O alta problema foarte…… f. Evitare greşeli acustice

1. ecou

2. reflexii târzii

… dar pot sa fie umbre sonore, pot sa fie focalizari, poate sa 3. umbre sonore
apara ecou de fluturare
4 . focalizări

5. ecou de fluturare

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 4

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p5 2 . DISTRIBUŢIE SPAŢIALA

Avem aici in aceasta reprezentare in plan si sectiune

principalele probleme care pot sa apara :
- ECOU
- REFLEXII TARZII
- UMBRE
1. Evitare
~Jresell
acustrce
r
Cand se produce ecoul?

E aceeasi imagine, acelasi principiu , diferenta de traseu

intre sunetul direct si sunetul reflectat cu observatiia ca
SONORE,
- FOCALIZARI,
- ECOU DE
FLUTURARE.
[]D l.ecou
2. reflexii

4 focaJizări
5. ecou do
tlu!Ufat9

PI.AN
tăt:zil
3. umbre soncwe

sunetul reflectat nu ajunge sa creeze neaparat ecou la Cand discutam de exou?

prima relfexie, dar sunetul reflectat poate sa parcurga
pana la auditor 3-4-8-10 reflexii si daca aceste reflexii se
produc in materiale care nu sunt fonoabsorbante , energia
sunetului ramasa dupa aceste reflexii poate fi foarte
aproape de energia initiala si atunci exista riscul perceperii
unui ecou
Atyunci cand pentru vorbire intarzierea depaseste 50
msec, pentru muzica intarzierea depaseste 80 msec; in
lungime inseamna 17 m pentru vorbire, conferinte si 27
m pentru muzica. Sunt lungimi relativ mari care nu se
aplica pt Sali de mici dimensiuni.

2 . DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ

ecou

Decalaj I întârziere maximă acceptabilă:

• vorbire - 50 ms (1 /20 sec) ⇒ 17 m

A - muzică - 80 ms (1 /12 sec) ⇒ 27 m
A.$QJL..71rr012.-

Daca avem o reflectograma, o reprezentare grafica in timp a nivelului sonor vom vedea ca putem citi pe ea foarte bine ata
tsunetul direct, vedeti, exista uninterval de timp in care nu se intampla nimic (intervalul necesar sunetului direct s aajunga
la auditor . Sunetul circula cu 340 m/s, ajunge repede dar nu instantaneu. Daca vorbim de intervale de timp de ordinul
milisecundelor si zecilor de milisec, sunt necesare cateva milisec sau zeci de milisec pt ca sunetul sa ajunga de la sursa la
urechea auditorului pe cea mai scurta cale .
Acel interval este de liniste, dupa care prima verticala, cea cu grosime mai
mare reprezinta nivelul sonor produs de dunetul direct, dupa care urmeaza
iarasi o pauza pana la momentul sosirii primei reflexii . Aici este important ca
prima reflexie sa ajunga repede pentru a intari sunetul direct si a mari
claritatea. Dupa prima reflexie incep sa soseasca urmatoarele reflexii care de
obicei sunt destul de apropiate. Problema e sa vedeti ma ideparte cand
ajung ?? reflexii intarziate fata de sunetul direct cu nivel sonor peste cel care
e generat de reflexiile continuue - acel moment este perceput ca ECOU. Acea
~ ·:WJ.:
.IU LW'.j. . _,.,----;
reflexie puternica sosita la mai mult de 50 msec genereaza ecou . E foarte
important sa nu amestecati ecoul cu reverberatia.

Daca ignoram reflexia care produce acest varf din mijlocul imaginii, reverberatia este data de aceasta succesiune de reflexii
dar care se reduc in timp ca nivel, reverberatia e de ordinul secundelor, cateva zecii de secunda pana la 1-2 sec. Nu are nicio
legatura acest interval de timp, aceste durate de reverberatie cu milisecundele de care vorbim la ecou. ( GRESIT in lucrari:
reverberatia trebuie sa fie de 50 msec ca sa nu se produca ecou XXX ).

DECI ECOUL ESTE PRODUS DE O REFLEXIE PUTERNICA, DE UN SUNET REFLEECTAT CARE AJUNGE PREA TARZIU IN COMPARATIE
CU SUNETUL DIRECT SAU CU ANSAMBLUL CELORLALTE REFLEXII. Intervalul de timp dupa care sesizam ecoul este de 50 msec
pt voce si 80 msec pt muzica. In interiorul acestui interval urechea, practic, percepe contopirea sunetelor si intarirea sunetului
initial data de reflexia care ajunge suficient de ???

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 5

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p6
Iata cam care ar fi posibilele trasee generaoare de ecou intr-o sala de mari dimesniuni
(pt o sala de conferinte de 10 persoane greu de prespupus riscul aparitiei unui ecou,
deci vorbim de spatii de mari dimensiuni) ; dar intr-o sala de sport exista acest risc, deci
trebuie sa judecam lucrurile chiar daca sala de sport nu e o sala cu destinatie acustica.

Intr-o sala cu turn de scena, unul din riscurile pe care
trebuie sa-l tratam este acest ecou care se produce in
tavanul Sali. Nu e foarte dificil. De obicei tipul acesta de
spatii apare la teatre; acolo turnul scenei este plin de
decoruri care prin natura lor sunt fonoabsorbante si
atunci riscul este eliminat aproape natural. Dar pot sa
apara situatii in care sa lipseasca decorurile si atunci e
important sa gandim avand in vedere toate scenariile de
utilizare a spatiului si atunci e usor de rezolvat prin
tratare fonoabsorbanta a tavanului turnului de scena.
Fiind la inaltime nu tre sa fie unfinisaj deosebit ci
trebuie doar sa aiba calitatea fonoabsorbanta
Un al doilea traseu este asa numitul ECOU DE COLT (pot sa
fie refelxii multiple): sunetul se reflexta in partea din spate
a tavanului, dupa care se reflecta in peretele de fund, dupa
care se intoarce catre locurile din fata -> ele fiind aproape
de scena primesc sunetul direct foarte repede si vor primi
o reflexie destul de tarzie care va genera acest efect de
ecou care este neplacut si de evitat.
Lucrurile sunt usor de rezolvat printr-o tratare
fonoabsrobanta a peretelui de fund. In anumite situatii si
oartea din spate a tavanului se trateaza la fel dar cel putin
una trebuie ca sa fie evitat acest asa numit ecou de colt

Alt posibil traseu generator de ecou este situatia in care
tavanul este prea sus.sunt cazuri, Sali cu mai multe randuri
de balcoane care au tavanul destul de sus. Si iar pt locurile
din fata care primesc rapid sunetul direct poate aparea
acest risc de ecou produs de suentul reflectat din tavan la
o distanta relativ mare.
Aici se poate apela la o varianta de remodelare a tava-
nului in asa fel incat inaltimea sa fie redusa in zona scenei
si sa se ridice gradual spre spate sau exista varianta ampla-
sarii unor panouri suspendate la o inaltime mai mica care
sa reflecte mai rapid sunetul catre locurile din fata.
Alta varianta de producere a ecoului o reprezinta parapetul
balconului (de obicei zona din spate este ridicata pt ca altfel
vizibilitatea este foarte slaba si prin ridicarea unor pachete de
locuri, apare un parapet in zona din spate). Acest parapet, in
fucntie de distantele, dimensiunile salii poate genera un ecou
catre locurile din fata.
Una din solutii este o tratare fonoabsorbanta dar sunt situatii in
care ar fi prea multa absorbtie in spatiul salii daca s-ar trata si
acest parapet si atunci este posibila o tratare difuzanta adica un
tratament cu fatete cu o suprafata cu multa volumetrie care sa
imprastie sunetul si sa nu reflecte intr-o singura directie.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 6

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p7
2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ
O problema care apare neasteptat de des este cea a
ECOULUI DE FLUTURARE care poate sa apara si in Sali
obisnuite si in Sali de mici dimensiuni . ecou de fluturare

ECOUL DE FLUTURARE apare intre 2 pereti paraleli,

atunci cand sursa sonora si auditorul sunt plasati intre
doi pereti paraleli. Se poate produce in aceeasi amsura
si intre pardoseala si tavan cu conditia ca suprafetele sa s

+ +
8 I
se si comporte similar dpdv al reflexiei sunetului . A

Este un efect neplacut si nedorit. E cu atat mai

important cu cat spatiul este mai mare si depinde si de
nivelul sonor al sursei dar atunci cand se produce este
foarte neplacut.

Se poate intampla si pe trasee mai complexe, mai putin

evidente. Observat varianta din stanga, sursa nu e
plasata intre pereti paraleli si totusi se poate produce
acest ecou de fluturare prin reflexii succesive pe traseul
celor doua linii cu sageti
De asemenea, pot sa apara, foarte rar, in cazul unor
suprafete curbe .

In viata reala, cel mai comun, situatia se produce atunci

cand avem pereti paraleli, pardoseala si tavan paralele in
zona sursei

Intr-o sala cu destinatie acustica trebuie luate masuri sa

nu apara acest ecou.

Putem avea doua categorii de masuri:

- Varianta geometrica (prin modficiarea unghiului 2. DISTRIBUŢIE SPAŢIALĂ
unuia sau ambelor suprafete in asa fel incat sa nu
mai avem paralelism; foarte simplu in cazul ecou de fluturare
tavanului sa fie putin inclinat; in situatia peretilor
paraleli poate fi una sau ambele suprafete usor
inclinata ca unghi in asa fel incat sa iesim din Soluţii
aceasta suprapunere a reflexiilor succesive) - modificare unghiuri (eliminare
- Tratarea fonoabsorbanta a uneia dintre suprafete paralelisme)
(sau a ambelor) dar nu este recomandat ao
- tratare fonoabsorbantă a uneia
asemenea tratare in zona scenei , a sursei - acolo
vrem ca suprafetele sa fie reflectante si sa
din laturi (nu în zona scenei!)
transmita cat mai bien sunetul catre public, deci
in zona sursei ramane evitarea paralelismului

(se mai poate intervenii asupra geometriei de detaliu

in asa fel incat sa se rupa cumva reflexia care duce in
directia peretelui paralel - o tratare difuzanta.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 7

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p8

O alta problema majora care trebuie evitata in orice sala, in

special in salile cu destinatie acustica este RISCUL DE
FOCALIZARE A SUNETULUI.

Focalizarea este generaa de suprafete concave. Aici se vede,

cred, suficient de bine: este un teatru intr-o reprezentare
schematica, si avem aici reflexiile sonore reprezentate ca
raze si prin felul cum sunt ele distribuite in spatiu se vede
clar ca avem niste zone de focalizare.

FOCALIZARE = suprapunerea unor mai multe reflexii sonore

in acelasi punct. Este evident ca in acele puncte nivelul sonor
va fi mai ridicat. Cel mai probabil va exista si o diferentiere
de frecvente pt ca suprafetele….

De exemplu, o sala rotunda, pe care domnul arhitect a dorit-o

rotunda; iata ce se inrampla cu reflexiile sonore; aici lucrurile
sunt mai clar exprimate (nu pt mine da e ok): cu linie punctata
in partea de sus este podiumul, este zona in care se afla sursa,
cu rosu e marcat locul de unde au fost emise razele sonore,
deci sa presupunem ca este un vorbitor pe podium; prima
reflexie este reprezentata cu albastru iar cu linie punctata
este conturul ocupat de public in sala, evident publicul nu sta
peste tot in sala, exista o zona in care sta pe scaun si mai sunt
si criculatii si alte zone care nu ne intereseaza foarte tare.

Dar este evident ca va fi o zona in partea din spate a

pachetului de locuri ocupate de public in care nivelul sonor va
fi mai ridicat (se suprapun mai multe prime reflexii acolo) si in
aceeasi masura putin mai in fata, in zona centrala a salii va fi o
lipsa de reflexii
Deci, intotdeauna focalizarile produc si o lipsa intr-o zona apropiata; evident ca nu este ceva convenabil si trebuie rezolvata
cumva aceasta problema

Aici avem aceeasi reprezentare dupa o interventie in doua

directii.

Intr-o prima directie: jumatatea de sus a salii a fost fatetata;

forma generala a ramas circulara si ea se citeste ca o sala,
dar au fost adaugate niste elemente plane, orientate astfel
incat sa …. (vina cred) in partea de jos a salii - tratamentul
este fonoabsorbant - care inseamna ca nu se mai genereaza
reflexia si aceasta combinatie de fatetare reflectanta pe
jumatatea din fata si tratament fonoabsorbant, pastrand
curbura pe jumatatea din spate schimba putin lucrurile in
sensul ca observati: nu e perfectiunea obtinuta dar macar au
fost eliminate acele zone de focalizare foarte clara.
Rezultatul: tinand cont ca sala nu e foarte mare (~80 locuri)

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 8

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p9

Vedeti aici un plan real si vedeti cam cum sunt organizate suprafetele care au fost orientate in asa fel incat sa reflecte
sunetul in directiile dorite. Vedeti ca avem unghiuri de 81,6, de 84,1 deci lucrurile au fost controlate foarte precis ca sa
genereze reflexiile acolo unde ne dorim

Si ajungem I nzona DURATEI DE REVERBERATIE. Aici exista

intotdeauna o TINTA, O VALOARE DORITA, RECOMANDATA; aceasta
valoare depinde de 2 paramtrii: 3. REVERBERAŢIE
- TIPUL DE PRODUCTIE SONORA
- VOLUMUL SPATIULUI
TINTA:
Pt muzica dorim, necesitam o reverberatie mai mare iar pt voce Valoare recomandată
reverberatia trebuie sa fie mai mica. Ce se intampla daca nu atingem
necesarul de reverberatie? Intr-un cuvant: Vom avea acustica
ln funcţie de:
proasta. In maimulte cuvinte: Depinde putin de situatiein sensul ca
tipul de producţie sonoră
pt voce o reverberatie prea mare va face vorbirea greu inteligibila
- volumul spaţiului
sau neinteligibila deloc (ganditi-va ce se intampla cand mergeti al o
slujba in biserica: reverberatia e foarte mare, sunetul se aude destul
de puternic, dar e foarte greu s adistingeti cuvintele pe care le auziti.

Sau ganditi-va ce se intampla intr-o gara, atunci cand se anunta la megafon (Gara de nord ftw) sosirea unui tren : se aude
foarte tare dar e foarte dificil de inteles fiecare cuvant - este efectul unei reverberatii prea puternice - asta e principalul efect:
reduce inteligibilitatea pt ca se suprapune sufeltul reflectat cu prea mare intarziere peste sunetul direct si rezultatul este ca
vocea devine di nce in ce mai inteligibila pe masura ce creste acest decalaj. In cazul muzicii lucrurile sunt mai putin dramatice
dar si acolo o suprapunere prea lunga strica lucrurile, "murdareste" . Sigur ca dpinde si de tipul de muzica, pt muzica de orga
este cautata o reverberatie mare. Muzica de orga suna foarte bine in biserici cu o reverberatie de 5-6-8 sec. Pt alte tipuri de
muzica deja devine prea mult. Deci, sunt nistel limite subiective la un moment dat dar ele nu trebuie depasite.

In directia cealalta: cu o reverberatie prea mica ajuta la voce, creste inteligibilitatea dar nu mai ajuta cu distanta . O sala cu
reverberatie prea mica va face dificil de auzit discursul, vocea, in zona din spate (…?) direct care se reduce cu distanta. Deci
asta e problema cu reverberatia prea redusa .

In cazul muzicii, pe langa asta, mai apre si problema ca muzica va suna sec , va fi prea putin amestecata, cumva. In cazul
muzicii trebuie amestecat sunetul direc tcu sunetul reflectat, e necesara aceasta completare a sunetului direct cu cel
refelctat. In masuira in care mergeti la concerte( mergeam inainte de covrigel ms) veti intelege imediat daca va ganditi la
diferenta intre a asculta un concert in sala si a asculta acleasi conceert la tv sau cd (wtf?!) in living. Problema nu vine de la
calitatea redarii cd-ului; cd-ul are fidelitate foarte buna si reda sunetele destul de fidel. Diferenta e facuta de spatiu pt ca in
sala de concerte avem si acea reverberatie care creeaza si suprapunerea secventelor sonore pe de-o parte si spatialitatea
data de acele refelexii din laterale care ajuta foarte mult la perceperea sunetului . In living nu avem reverberatie, nu avem
spatialitate, sunetul e sec; acelasi sunet. Asta este diferenta pe care o face reverberatia si ea este important sa fie in zona
optima, nici prea mult, nici prea putin

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 9

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p10
Care este acea valoare optima?
3. REVERBERAŢIE
Folosind de obicei un asemenea grafic in care vedem mai
multe tipuri de productii sonore. Putem sa avem orga, muzica
Valoare recomandată
simfonica, opera, jazz, muzica de camera, voce. (a.d - auditie
directa, inr. - inregistrare). de r trbtntlon
ensecond6 1. orgă, a.d.
I --- 2. muzică
Pt auditie directa vedeti clar ca cea mai ridicata durata se s imfonică, a.d.
- ---
cere pt muzica de orga, urmeaza muzica simfonica, urmeaza
opera, apoi jazz si muzica de camera si abia pe urma vocea . 1~-~ ...
,__:,. --2-
J

-◄--
3.
4.
orgă, inr.
operă, a.d.
5. jazz, muzică de

- ---_,_
j

Lucurile sunt extrem de simple: in functie de volumul salii pe -- i- -

- ....,1. .

---
i.---
Cameră, direct
6. vorbire, direct

care il avem pe orizontala, ridicam pe verticala in dreptul --- - --.-:: -- 7. vorbire, înr.
8. varietăţi, înr.

- -
volumului pe care il avem in cazul nostru concret si al - Volu
intersectia cu curba corespunzatoare, citim pe orizontala so 100 JOO 500 1OOO 2000 StlOO 10000 2$•~ m'
""
durata necesara de reverberatie.

Sa luam un exemplu: pt o sala de 5000 m3 (daca e o sala de concerte inseaman ca are cam 500-600 locuri daca ar fi sa ne
incadram in intervalul recomndat de 8-10 m3/spectator, deci nu uitati de aceste recomandari) daca vorbim de o sala de
concert simfonic, necesarul de reverberatie este la 1,7 sec. daca este muzica de camera, atunci necesarul este doar de 1,2 sec.
Aceeasi sala folosita pt conferinte sau teatru va trebui sa aiba o reverberatie de 1 sec; peste 1 sec incep sa apara problemele
de care am discutat.

Deci, ce inseamna vorbire, inregistrat si varietati? In general ele se aplica in situatia in care sunetul este redat prin amplificare
electronica. Pt aceste cazuri se recomanda o reverberatie mai redusa decat cea pt acustica nasturala. Vedeti ca, pt aceeasi sala
de 5000 m3 se poate ajunge pana la 0.8 sec. Poate parea putin diferenta intre 1 si 1,2 sec dar este una sesizabila si conteaza.

Deci lucrurile sunt foarte simple: avem un numar de persoane pt care dimensionam sala, in functie de acest numar ne rezulta
un volum (in anumite limite); pt acest volum si tipul de productie pe care o avem in sala respectiva, rezulta o durata de
reverberatie.
Cum facem sa obtinem acea durata de reverberatie? Ne aducem aminte formula de calcul a reverberatiei. Din fericire,
lucrurile sunt atat de simple, in sensul ca reverberatia este 0,16 din VOLUM supra ARIE DE ABSORBTIE ECHIVALENTA.
Volumul se refera la volumul spatiului interior, volumul de aer; aria de absorbtie este un pic mai complcat de calculat.

ARIE DE ABSORBTIE
- Fiecare suprafata expusa sunetului din sala respectiva absoarbe intr-o anumita masura suentul si reflecta restul. Practic
nu exista suprafata care sa reflecte 100% si sunt putine situatiile in care anumite suprafete absorb 100% sunetul. Exista
suprafete cu coeficient de asborbtie 1, dar cu 0 nu prea exista, 0,01; 0,03 exista; deci 1,2,3% din sunet tot este absorbit
si restul se reflecta.
- Aceasta absorbtie pe care o da TIPUL DE SUPRAFATA se inmulteste cu aria acelei suprafete si se aduna pentru toate
suprafetele din incapere si rezulta o arie echivalenta de absorbtie la care se adauga absrobtia pe care o dau persoanele
si obiectele din spatiu (si publicul absroarbe din sunet) si daca e irana si publicul e imbracat gros absoarbe semnificativ;
de asemenea obiectele din spatiul respectiv absorb sunetul si in plus o parte din sunet este absorbit prin simpla
circulatie prin aer ( ea devarat ca asta se intampla numai la frecvente inalte, incepand de la 1000 Hz dar putin; pe la
2000-4000 Hz incepe sa devina semnificativa absorbtia in aer si , din nou, la volume mari (la volume mici nu prea
conteaza)

3. REVERBERAŢIE 3. REVERBERAŢIE

Aria de absorbţie ech i valentă

Durata de reverberaţie
T = O 1GV A
A 2. S , ,. • 2. a + A

V = volumul spaţi ului S, = aria suprafeţei i

A = aria de absorbţie echivalentă u, = coeficient de absorbţie al suprafeţei i
a1 = absorbţia persoanei sau obiectului j
Aae, = absorbţia sunetului în aer

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 10

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p11
Pe aceste socoteli se fac in benzi de frecventa . Aceste 6 benzi standard
de frecvente de octava pt ca suprafetele, materialele, structurile se
comporta diferit la diferite frecvente si nu putem decat sa analizam
separat pe frecvente comportarea elementelor de constructie

Dpdv al finisajelor si tratamentelor acustice, avem mai multe categorii,

mai multe situatii posibile.

Exista SUPRAFETE REFELCTANTE (masive, rigide, care nu au PORI si care

reflecta sunetul , au coeficienti de absortie intre 0 - foarte rar - si 0,1 ->
deci asborsb intre 1 si pana in 10% din sunetul primit si restul este
reflectat, intors in spatiul de unde sunetul provine .

Urmeaza cele 3 categorii de tratamente si materiale FONOABSROBANTE

Avem categoria materioalelor absorbante POROASE (cele care au pori

deschisi si comunicanti, cu coeficienti de absrobtie de pe la 0,6 pana la
1,0 si aici lucrurile depind foarte tare de situatie - si de material si de
grosime si de felul in care este montat acel material si in ulrima instanta
de frecventa. La frecvente joase, materialele poroase nu se ridica la
valori de 0,6, sunt undeva la 0,1-0,2 si depinde iarasi de caracteristicile
concrete. Dar in principiu materialele poroase cu aceasta caracteristica:
sa aiba pori deschisi si comunicanti sunt foarte bune absorbante la
frecvente inalte , bune absorbante la frecvente medii, putin utile la
frecvente joase.

Pt frecvente joase avem MEMBRANELE VIBRANTE (care sunt placi subtiri, montate prin schelet; ele absorb nu prin pori
(materialul din care e facut membrana este refelctant de fapt) dar absorb prin VIBRATII DE ANSAMBLU ale intregii structuri,
ale intregii membrane. Pt frecventele joase, acolo unde ele sunt eficiente , asborbtia este de ordinul a 0,3 - 0,5. in general
intr-un domeniu relativ ingust de frecvente, si al celelalte frecvente absorbtia scade destul de mult.

A treia categorie de structuri fonoabsrobante o reprezinta REZONATORII CUPLATI (foarte rar se folosesc astazi rezonatori
clasici; in mod frecvent se folosesc rezonatorii cuplati care sunt de fapt niste placi perforate plasate la oarecare distanta de
elementul masiv. Practic functioneaza ca o multime de mici rezonatori legati intre ei; in spatele placii spatiul este deschis sau
eventual este introdusa o saltea de amterial poros

Daca ar fi sa reprezentam grafic evolutia absorbtiei pe

frecvente pt diferitele tipuri de materiale am obtine
ceva de acest tip.
Observati
- cu linie punct - materialul reflectant;
- cu verde - materialul poros (incepe sa fie foaret bun
fonoabsorbant de pe la 500 HZ, cu mici variatii in
functie de grosime si tipul de material, dar ca principiu
aici suntem;
- cu linie intrerupta albastra - rezonatorii cuplati (exista
un varf in zona frecventelor medii si pe urma se reduce
absorbtia; si aici depinde de gradul de perforatie ,
distanta fata de elem. Masiv si de cat de mult material
poros este in spate
- pt membranele vibrante (linie rosie) varful este la
frecvente joase si ep urma absorbtia scade destul de
mult catre celelalte frecvente

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 11

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 p12
Ceea ce incerc sa va transmit este ca nu exista materialul, structura sau alcatuirea perfecta. Fiecare are plusuri si minusuri; are
zone in care exceleaza si zone in care nu prea ne ajuta si foarte rar puteti sa proiectati o sala de auditie cu un singur material .
Deci aveti nevoie, pt a avea o acustica buna, optima, de mai mult etipuri de alcatuiri si tratamente acustice, incluzand in
capitolul tratamente acustice si suprafetele reflectante care trebuie sa existe, deci o sala corecta trebuie sa aiba si suprafete
reflectante; nu putem obtine o acustica buna doar cu tratamente acustice fonoabsrobante, deci include in aceasta categorie
toate tipurile de suprafete care trebuie sa fie VARIATE. (nu putem obtine acustica optima decat folosind o avrietate de solutii si
de tratamente )

Nu trebuie uitate tratamentele acustice DIFUZANTE. Ele

sunt refelctante, in principiu, deci nu abrosb sunetul, il 3. REVERBERAŢIE
trimite inapoi din spatiul in care provine dar aceasta
reflexie se face in mod difuz; mse distribuie in multiple Finisaje / tratamente acustice
directii in loc sa avem de-a face cu acea reflexie clasica
similara celei din optica.
Difuzante
Practic, raza sonora se sparge in raze sonore de mai mica capacitate de a reflecta difuz sunetul (raza
energie care se distribuie in spatiu in diferite directii si sonoră incidentă este · spartă ' în multiple raze

acest tip de reflexie difuza este foarte inportanta si cautata de energie mică împrăsti ate în multe d1rect1i)
de multe ori in spatiile cu destinatie acustica pt ca ea ajuta
la obtinerea unui camp sonor unifrom in spatiul salii.

Suprafetele plane de mari dimensiuni genereaza reflexii

"specular" , reflexia clasica de tip optic ( o raza trimisa se
intoarce intr-o directie simetrica); problema ca acest tip de
reflexie perfecta conduce la obtinerea unor zone ami bine
acoperite si zone ami putin bine acoperite in spatiul salii

Cu cat refelxiile sunt mai difuze, mai imprastiate, cu atat se amesteca mai bine sunetul in sala. Scopul dinal este de a avea
valori cat mai egale ale sunetului in spatiul salii si pt asta ajuta difuzia - vazuta ca o proprietate de reflexie in multiple directii
a sunetului

Continuam data viitoare cu sugestii clare de interventie pe salile cu care veti avea in mod zurent de-a face.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 6 Page 12

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p1
Continuam discutia despre Sali cu destinatie acustica. Am analizat in
cursurile anterioroare cele 3 probleme majore care trebuie atinse; pe ACUSTICA NATURALA
de-o parte, sa ne asiguram ca avem un zgomot de fond redus in spatiul
salii iar pt asta trebuie sa:
1. Zgomot de fond
- controlam zgomotul transmis in interior, fie ca el ajunge acolo din a . zgomot transmis m interior
exteriorul cladirii sau din alte spatii interioare;
b . zgomot instalaţii

- trebuie sa controlam zgomotul produs de instalatiile cladirii, in c . zgomot propriu

particular ventilatia si conditionarea, care se dovedeste ca in general
produc cel mai ridicat nivel de zgomot;

- si intr-o masura mai mica, dar nu trebuie pierdut din vedere,

zgomotul propriu, zgomotul produs in sala. Zgomotul acesta produs in
sala e mai putin o problema dar si aici: anumite tipuri de mobilier,
anumite tipuri de pardoseli, pot sa ridice problema.

A doua chestiune foarte importanta este ASIGURAREA UNEI

DISTRIBUTII CORECTE A SUNETULUI IN SPATIU. Ne asigurm ca vom
avea aceasta distributie corecta respectand: ACUSTICA NATURALA

- un volum optim 2. Distribuţie corecta în spaţiu

- anumite forme, sau alegand anumite forme si proportii in zona
a . volum optim
corecta sau optima a recomandarilor
- dimensiunile salii sunt si ele importante si in corelare Cu volumul b . forma. proporţii

conduc la o acustica buna; ++ trebuie cautata si obtinuta pe cat posibil c . dimensiuni

o difuzitate, uniformizare a sunetului in spatiu
d . uniformitate. difuzitate
- claritatea este foarte importanta si o obtinem prin asigurarea unor
e . claritate
reflexii rapide, reflexii care sa soseasca la auditor cu mai putin de 30
milisecunde intarziere fata de sunetul direct f. evitare greseli acustice
- si nu inultimul rand: evitarea oricaror greseli acustice; trebuie prin
proiectarea salii sa ne asiguram ca nu avem nici ecou, nici umbre
acustice, nici ecou de fluturare sau reflexii intarziate in cadrul salii

Dpdv al REVERBERATIEI avem:

ACUSTICA NATURALA
- o valoare recomandata; o valoare pe care o alegem, ogasim in
functie de tipul de productie sonora si in functie de marimea salii, de
3. Controlul reverberaţiei
volumul spatiului;
a . valoare recomandata
Reverberatia pe care o a calculam depinde de: volum si de absorbtie; b . volum
direct proportional cu volumul; variaza invers proportional cu
c . absorbtie
absorbtia in spatiul respectiv, absorbtia fiind suma absorbtiilor
realizate de fiecare din suprafetele existente ale inchiderii, ale cojii
salii; ++ la care se adauga ABSORBTIA REALIZATA DE PUBLIC SI 4. Criteriul performerilor
ABSORBTIA REALIZATA DE OBIECTELE DIN SPATIU, in general
a. auditie reciproca
mobilier , scaune.

Pentru Sali de concerte, pentru scenele salilor de concerte apare un

al 4-lea criteriu - criteriul performerilor. Acolo este important ca
membrii orchestrei sau ansamblului care canta in scena sa se auda
recipric, sa se auda pe ei si sa-I auda pe ceilalti colegi in asa fel incat
sa poata fi coordonati in interpretarea pe care o fac

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 1

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p2

Privind cumva din alt punct de vedere, din alta directie, lucrurile, ce
inseamna de fapt acustica naturala? Ea permite desfasurarea
activitatilor care presupun auditie intr-un spatiu inchis prin
asigurarea unui nivel optim pt fiecare din persoanele care se gasesc
in sala, care audiaza spectacolul. Auditia naturala inseamna ca nu se
recurge la masuri artificiale, la amplificare electronica, iar problema
apare din cauza faptului ca sunetul direct este atenuat cu distanta;
el se reduce ca intensitate, ca nivel sonor cu 6 db la fiecare dublare
a distantei, ceea ce face ca in zona din spate a salii, nivelul sunetului
direct sa fie semnificativ redus in comparatie cu sunetul perceput in
primele randuri ale publicului. Situatia asta nu este acceptabila
pentru o auditie corecta si este necesar ca reverberatia salii,
reflexiile sonore care provin din suprafetele inconjuratoare ale
volumului salii sa compenseze aceasta reducere a nivelului sonor in
asa fel incat nivelul perceput pe toata suprafata acoperita de public
sa fie relativ uniforma.

In mod practic, acustica naturala reprezinta modul in care sala ACUSTICA NATURALA
raspunde stimulilor acustici, raspunde sunetului produs pe scena
sau in zona in care se produce evenimentul sonor, fie discursul,
vocea, fie interpretarea muzicala. Acust ica naturala

• reprezintă în mod practic modul în care sala

Poate nu pare, dar, acustica naturala este si baza amplificarii răspunde stimulilor acustici
sonore electronice pt ca orice sistem de amplificare nu poate
• este elementul de bază şi pentru amplificarea
decat sa adauge proprietatilor naturale ale salii si oricat ar parea electronică . amplificarea se suprapune peste
de neverosimil, amplificarea electronica nu salveaza o sala care proprietăţile acustice naturale ale sălii
are o acustica naturala proasta . Nu poti face minuni cu • amplificarea nu poate salva o sală cu acustică
amplificarea electronica pt ca problemele pe care le da o sala naturală incorectă
gresit proiectata si realizata nu sunt decat scoase in evidenta,
amplificate prin introducerea sistemelor electronice (difuzoare si
amplificatoare)

Putem spune ca acustica naturala reprezinta controlul spatio-

temporal, deci in spatiu si in timp, al reflexiilor sonore si desigur
ca cifrele astea nu sunt chiar asa fixe dar in principiu contam cam
80% pe geometrie si cam 20% pe tratamente acustice pentru ACUSTICA NATURALA
asigurarea unei acustici naturale corecte.
Acustica naturala = Controlul spatic-temporal
Tratamentele acustice nu pot repara o geometrie nereusita!!
al reflexiilor sonore

Deci e foarte importanta geometria salii si geometria salii este

100% in controlul nostru de arhitecti . Nu va veni nimeni sa 80% geometrie
impuna o anumita geometrie sau sa ne rezolve propblemele date 20% tratamente acustice
de o geometrie nefericita
Tratamentele acustice nu pot repara o geometrie nereuş1tă 1

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 2

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p3

ACUSTICA INSEAMNA REFLEXII SONORE. DE UNDE tre sa vina aceste reflexii sonore?

Pentru voce sunt preferabile reflexiile preponderene din fata; ele pot sa vina si din laterale DAR nu sunt dorite reflexiile din
spate. Urechea percepe directia din care vine sunetul; creierul de fapt si urechea este receptorul ; creierul este cel care
primeste informatia si o proceseaza si prin faptul ca primeste de la cele doua urechi informatia , este capabil sa distinga, sa
proceseze directia din care vine sunetul. Este destul de ciudat sa vezi persoana vorbind in fata ta si sa percepi sunetul
venind din spate . E ceva care nu este dezirabil din punctul asta de vedere.

Pentru muzica ne dorimin general o baie de sunet, ne dorim sa percepem sunetul din toate directiile. Sunt foarte
importante reflexiile sonore din laterale pt ca ele sunt cele care dau spatialitate sunetului si ajuta la impresia generala,
speciala, pe care o avem intr-o sala de spectacole, de concerte

REFLEXII SONORE REFLEXII SONORE

De unde? Cand?

a. prime reflexii rapide (cât mai repede)

- vorbire - preponderent din faţă
b. durata totală (reverberaţie)
- muzică - d'imprejur, din toate părţi l e
- scurtă 0 .6 -0.9 s vorbire
(difuzie), dar f. important din lateral - mai lungă 0 .8-1 .3 s Jazz. muz. de cameră

1.2 -1 6 s operă

- lungă 1 .5-2 2 s concert simfonic. orgă

CAND tre sa vina aceste reflexii?

Intotdeauna ne dorim niste prime reflexii rapide; cu cat mai rapide cu atat mai bine. Ele vor imbunatati claritatea; pt vorbire
ajuta la inteligibilitate mai buna; pt muzica ajuta la percepera notelor muzicale si a instrumentelor in mod individual.

Ca durata totala, reflexiile produc REVERBERATIE iar aici exista diferente semnificative in functie de tipul de productie
sonora.
- Pentru voce, durata tre sa fie relativ scurta ; sigur ca ea depinde si de marimea spatiului dar in principiu valorile
normale pt spatii in care se vorbeste, pt Sali de conferinta sau teatre, sunt intre 0,6-0,9 secunde. Deci, in general, sub
o secunda.
- Pentru muzica, depinde foarte tare de tipul de muzica (jazz, de camera) - variaza, vedeti cam 0,8 pana la 1,3 secunde;
pentru muzica de opera valorile sunt mai mari (1,2-1,6 secunde); pentru concert simfonic si ma iales pt concerte de
orga valorile optime sunt ceva mai mari mergand pana la 2,2 secunde, chiar mai mult pt concerte de muzica de orga.
DAR din nou, depinde si de dimensiunea spatiului

Voi va veti ocupa, in conditii normale de proiectare, de SALI MICI ŞI MIJLOCII

Sali mici si mijlocii. Ce inseamna Sali mici si mijlocii: sigur
ca nu exista o granita clara trasata dar as incadra in
categoria salilor mici pe cele sub 100 de persoane si in
categoria celor mijlocii pana undeva la 300-400-500 locuri.

Mai departe sunt Sali mari si salile mari ridica la randul lor
probleme ceva mai mari. Pt salile mici si mijlocii
problemele sunt un pic mai reduse , in primulu rand pt ca
Principii generale
dimensiunile salilor sunt mai reduse si atunci se reduce si
riscul de aparitie a unor probleme acustice, defecte si Posibilitâţi de intervenţie
erori.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 3

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p4
SALI MICI ŞI MIJLOCII
Ca principiu pt FORMA si PROPORTII ale salilor trebuie
evitate formele regulate , deci nu patrate, hexagoane Formă,
regulate sau cercuri. Recomandarea este de a nu avea proporţii

proportii, rapoarte numere intregi intre dimensiunile -se evită

formele
laturilor. Deci sunt de evitat nu doar patratele (patrat poate regulate
fi si in plan si in sectiune - ambele cazuri de evitat) ci este de SCENA PUBLIC
-se respectă
evitat si raportul 1/2 sau 1/3 intre lungime si inaltime de ex, anumite
proporţii
deci trebuie cautate rapoarte care sa nu fie numere intregi, recomandate
intre dim salii. între laturile
sălii

Dpdv al volumului exista niste recomandari care iarasi tin de

tipul de productie: pentru vorbire volumul optim este intre SALI MICI ŞI MIJLOCII
4-6 mc/spectator; pentru muzica intre 8-10 mc/spectator cu
observatia ca nu este deloc bine …. Nu si a continuat fraza Volum
(deci valorile astea, volumele astea sunt recomandate, nu se are în
sunt obligatorii). Problema este ca daca se coboara sub vedere volumul
recomandat de
valorile minime devine foarte dificil de obtinut reverberatia 4-6 m3 /
optima, in special pt Sali de concerte. Mergand peste SCENA PIUBLIC
spectator
valoarea superioara se poate asigura acustica dar trebuie pentru vorbire,
respectiv
marita cantitatea de absrobtie si iarasi in anumite situatii pot 8-1 O m3/
aparea probleme DECI luati-o ca pe o recomandare care va spectator
.___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ____, pentru muzică
ajuta la asigurarea unei acustici corecte fara a introduce tot
felul de solutii deosebite.

Avem cateva recomandari pe care le analizam in continuare punct

cu punct. SALI MICI SI MIJLOCII
'
1. fluturare
I
Dpdv al PLANULUI; ce vedeti aici este o schema de plan: avem o . J •..••.•••.•

zona a scenei, care este sursa sonora si avem o zona a publicului.

Una din principalele probleme in zona scenei este riscul aparitiei
ecoului de fluturare si acest risc se evita foarte usor RUPAND
ACEST PARALELISM deci introducand o suprafata inclinata care sa
SCENA PUBLIC
evite reflexiile succesive produse intre suprafete paralele si
reflectante.

Cealalta varianta de rezolvare ar fi fost introducerea unei

suprafete fonoabsorbante DAR nu vrem asta in zona scenei pt ca
dorim ca sunetul din zona scenei sa fie cat mai bine si cat mai
rapid reflectat catre zona ocupata de public

SALI MICI SI MIJLOCII

I

Aceasta suprafata care evita ecoul de fluturare poate sa fie si 1. fluturare

putin curba (o curbura convexa) care sa ajute la imprastierea
reflexiilor catre zona publicului. Aceasta inclinare a suprafetei I
ajuta si la o mai buna distributie a relfexiiloe catre public. I
I
I eventual fundal curb
I ,
Poate fi luata in considerare introducerea unui perete de fundal al 1/
scenei care sa fie usor curbat (aceasta curbura este cicnava, si ea r
I
SCENA PUBLIC
risca sa genereze focalixari , sa genereze concentrari de reflexii in I
I
anumite puncte . Din acest notiv este important ca raza de I
curbura sa fie mai mare decat lungimea salii, asa se pooate \
I

controla; asta inseamna ca se va produce o focalizare dar ea se

produce inafara lungimii salii deci nu mai reprezinta o problema si
folosim partea utila a zonei de focalizare care este o convergenta a re ublic
razelor sonore dar nu pana intr-un punct ci doar pe o zina mai
concentrata spre spatele salii

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 4

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p5
SALI MICI SI MIJLOCII
1. fluturare '
Ce putem face in continuare pt o mai buna distributie a
sunetului catre zona spectatorilor : pot introduce niste I
I
elemente usor diferit orientate, pe laturile salii . De ce ar fi I
I eventual fundal curb
necesare aceste elemente ? I ,

r1/I SCENA PUBLIC

Haideti sa intelegem putin reflexia, felul cum se reflecta I
sunetul. I
I

\ - -- \
I2, reflexii spre public 3, reflexii păstrate spre
public, nu spre spate

Avem aici un fascicul de raze (albastru) care lovesc peretele

salii de la jumatate spre partea de fund si conform cu regulile
…. Reflexia sunetului asa cum sper ca am inteles cu totii
conceptul general similar cu cel al razei de lumina, conduce la
acest fascicul de culoare verde si observam ca in situatia in
care peretii sunt paraleli, jumatatea din spate a peretelui
reflecta sunetul catre partea din spate a salii .

Cu alte cuvinte, zona centrala ocupata de public primeste

foarte putine reflexii iar aceasta interventie pe laterale ajuta
de fapt la dirijarea acestor reflexii din lateral catre zona
centrala a salii, acolo unde sunt necesare aceste reflexii.

4. reflexii suplim,
1. fluturare din laterale
--- ----
Ar ajuta la asta si o posibila inclinare convergenta a laturilor pe I
I
jumatatea din spate a salii. Asta sigur ca nu intotdeauna e I
fezabil pt ca presupune reducerea numarului de locuri in rr-
I
- - .
eventual fundal curb

spate, deci nu spun ca toate aceste masuri trebuie sa se rI SCENA PUBLIC

regaseasca in fiecare sala. Ele trebuie judecate de la caz la caz I
I
si adoptate unele dintre ele I
\ I
,---~I
2, reflexii s re ublic 3, reflexii păstrate spre
public, nu spre spate

Putem sa mai ajutam putin cu reflexii tot pe zona din spate a 4, reflexii suplim.
1. fluturare din laterale
salii. Trebuie putina grija pt a nu exagera cu aceste suprafete
inclinate si intotdeauna nu trebuie sa pierdem din vedere
,
----
ansamblul, the big picture. Deci, interventiile acestea trebuie I
I
corelate cu dimensiunea salii si cu ce se intampla acolo. Deci I eventual fundal curb
I
eu va prezint toate variantele posibile de interventie dar nu
~ SCENA PUBLIC
inseamna ca trebuie toate folosite. Tre sa stiti care sunt; ce I
5. (eventual)
I
posibilitati de actiune aveti DAR care dintre variante va fi cea I reflexii suplim.
I
aleasa depinde de voi, si de imaginea si de constrangerile pe \
\
t. s ate
care le aveti la fiecare caz in parte.

2. reflexii s re ublic 3. reflexii păstrate spre

public, nu spre spate

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 5

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p6

Ce se intampla in sectiune? Intr-o sectiune longitudinala

avem scena in partea stanga si publicul in partea dreapta.
Sigur ca ele nu ocupa o pozitie egala ca importanta dar aici
este o schema, nu o sectiune reala printr-o sala; ar fi o sala
mult prea inalta pentru lungimea ei deci luati-o ca atare, e o
schema SCENA PUBLIC

Secţiune longitudinală

SALI MICI ŞI MIJLOCII

O prima masura pe care ar trebui sa o luam ar fi ridicarea
sursei pe un podium, pe o scena, pe o suprafata macar de 30
cm mai sus fata de suprafata pe care este asezat publicul.
Asta ajuta pe de-o parte la vizibilitate, pe de alta parte ajuta
si al acustica pt ca daca raza vizuala este neintrerupta, in
aceeasi masura va fi si raza sonora, deci se va auzi sunetul
direct, nu va fi blocat de alte persoane aflate mai in fata. reflectant

1. podium
măcar 30cm PUBLIC
Peretele din spate al scenei, trebuie sa fie reflectant . El
I
distribuie reflexiile sonore si ajuta foarte mult sunetul direct
daca este reflectant. Daca este absorbant, nu e bine.
Secţiune longitudinală

SALI MICI ŞI MIJLOCII

In aceeasi masura a respectarii vizibilitatii care se coreleaza

foarte bine cu auditia corecta, este util sa asezam publicul
pe o panta. Adica o sala cu 7-8-10 randuri de public , de
scaune nu va avea cea mai buna acustica pt randurile din
spate pt ca vor fi mascate cumva; persoanele care stau in
rel!!! t n
randurile acestea din spate vor fi inumbra acustica a celor
din fata . Asa cum nu ai vizibilitate directa, nu ai nici auditie
directa si asta incurca dpdv al auditiei.

Pe zona scenei insa, avem aceeasi problema si pe verticala,

de risc de aparitie a ecoului de fluturare, pt ca avem doua
suprafete paralele care sunt ambele reflectante, si cel puţin înclinare
fluturare reflexii s11re sală )
pardoseala si tavanul. E mai putin dramatic pt ca cel mai I_.!.
•----~
probabil suprafetele sunt diferite dar exista totusi acest risc
de aparitie a ecoului si recomandarea este de a introduce pe
zona scenei, podiumului, a unei suprafete usor inclinate care
poate sa fie ori tavanul de ansamblu al salii, ori doar o
suprafata, un panou suspendat, ceva care sa rupa acest
paralelism.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 6

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p7

Din nou, depinzand putin de dimensiunea salii, se poate opta

pt o suprafata usor convexa, cu o usoara curbura, care va cel puţin înclinare
fluturare reflexii s re sală
ajuta la imprastierea reflexiilor din aceasta zona de tavan, ca
sa acopere o zona mai mare din surpafata ocupata de public,
convex
~
deci o usoara curbura ajuta foarte multe.
~
l
divergent în faţă
podium
măcar30cm

I
Pt Sali de dimensiuni ceva mai mari, se poate continua
aceasta curbura a tavanului inversand spre zona din spate,
sau centru (in functie de dimensiuni) printr-o curbura usor
concava, cu aceeasi atentie al curbura concava, sa aiba raza
de curbura cel putin de dimensiunea salii, de dimensiunea
zonei pe care se reflecta sunetul . Deci in cazul asta ar trebui
sa fie dimensiunea din sectiune - de fapt centrul de curbura sa
iasa afara din sala, pe scurt. Asta ar fi varianta cea mai usor de
adoptat.

Din nou, si pe suprafata tavanului se poate intervenii cu o

lucratura mai de detaliu care sa suplimenteze cumva
reflexiile care sa fie trimise catre zona publicului, altfel
jumatatea din spate a tavanului va trimite reflexii pe
deasupra capetelor spectatorilor, catre zona din spate a
salii. Deci nu va genera reflexii utile, sigur ele conteaza in
economia generala a reverberatiei, dar nu vor conta ca
prime reflexii rapide care sa ajunga la urechile
spectatorului si atunci aceasta tratare in niste suprafete
reflectante orientate putin diferit, ele pot sa fie plane, usor
curbe, convexe curbura, care sa imprastie sunetul, poate fi
utila.

convex
Zona din spate a tavanului in general ar cam trebui sa fie redane
convergent spre spate
fonoabsrobanta. La mare nevoie, daca lipsesc reflexii din
alte zone, se poate si aici introduce o suprafata usor
inclinata cu grija la directia si felul cum ajung reflexiile la
spectatori, in asa fel incat sa nu primesti reflexia chiar de
deasupra, deci sa nu vina chiar pe directie verticala si in
niciun caz sa nu vina din spate deci chiar daca vine de sus,
sa vina putin din fata; in asa fel trebuie orientata aceasta
inclinare a tavanului incat sa trimita reflexiile un pic din
fata persoanei si nu chiar de deasupra si in niciun caz
dinspate.

Zona din spate a salii , peretele de fund al salii trebuie

eventual înclinat
tratat fonoabsorbant. Motivele pt care avem nevoie de spre spate

acest tratament fonoabsorbant in spatele salii sunt cel

putin doua: 1. refelxia sunetului in acest perete care se
intoarce catre locurile din fata risca sa genereze ecou,
sigur in salile mai mari. 2. chiar si in salile de mici dim, n
uprea ne dorim sa percepem sunetul venit din spate, deci
exista aceastsa discrepanta evidenta intre ce vedem,
sursa,si ce auzim. Nu dorim sa percepem sursa ca venind
din spate. Si atunc ilucrurile sunt simplu de rezolvat: se
trateaza fonoabsorbant suprafata peretelui de fund.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 7

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p8
Ajungem la durata de reverberatie pentru ca pana acum
am vb de geometrie; geometria trebuie completata de REVERBERATIE
tratamentele acustice dispuse unde trebuie dar in '
cantitatea necesara pt a controla durata de reverberatie.

Ca definitie, sper ca va aduceti aminte, e vb de intervalul

Du rata de reverberaţie
de timp necesar pt ca nivelul sonor in spatiu, sa se reduca
cu 60 dB, dupa oprirea sursei. La oprirea sursei, nivelul nu este definită
ca durata necesară .
se reduce instantaneu ci descreste treotat. Masurand după oprirea sursei sonore, pentru
intervalul necesar pt aceasta descrestere de 60 dB, ca nivelul sonor în spaţiu să
obtinem durata de reverberatie. descrească cu 60 dB

Ceea ce ne propunem, tinta pt aceasta durata de

reverberatie, este infunctie de: pe de-o parte de tipul
de productie sonora, voce sau muzica, pe de alta parte
de volumul spatiului, de dimensiunile spatiului in care
se produce evenimentul sonor.

Nu exista o formula dupa care se calculeaza, nu exista

tabele; de obicei durata optima se citeste dintr-un REVERBERAŢIE
asemenea grafic

Ţ IN TA :

Valoare recomandată

d<r rbffldon
ensecondcs 1. orgă, a.d.
ln funcţie de:
~
2. m uzică

-- ·~ ...,
_y
simfonică,

3. orgi, înr.
a.d.

- tipul de producţie sonoră

- -- .....·--
4• operă, a .d.
f --~
muzică de
5• Jazz,
- volumul spaţiului
-- - -- i..-
- C amcră , direct
6 . vorbire, direct

----:.
~

- 7. vorbire, înr.
8. varietăţi, înr.
- '
: VohJme

100 100 SOO 1000 2000 S(l0O 10000 u,-,eo m,

"'
Pe orizontala avem VOLUMUL in mc, pe verticala avem DURATA in secunde si citirea se face pe una dincurbele corespunzatoare
tipului de productie.
Putem sa luam un exemplu pe acest grafic. Sa spunem ca avem o sala de concerte de 5000 mc; ridicam pe verticala de la 5000;
unde intersecteaza curba 2 - cea care corespunde muzicii simfonice in auditie directa; mergem pe orizontala si vedem ca
suntem undeva la 1,7 secunde. Deci asta ar fi valoarea recomandata; nu e cazul sa umblam cu 7 zecimale deci nu ajuta prea
mult sa spunem ca nu e 1,7 si ca e 1,72 pt ca exista o marja de variatie de plus-minus 20% care este acceptabila pt durata de
reverberatie si vom vedea in exercitiul pe care o sa-l faceti, si in fisierul pe care vi-l pun la dispozitie, va da aceasta marja de
plus-minus 20%.

3. REVERBERAŢIE
Din punctul calculului de vedere, estimarea duratei de
reverberatie se face neasteotat de simplu, din aceasta
formula simple T=0,16V/A.
D urata de reve rbe raţie
Volumul este cantitatea de aer din spatiul respectiv.
T = 0 . 16V A
Aria de absrobtie echivalenta se calculeaza simplu prin
operatii aritmetice elementare: adunare, inmultire. V = volumul s paţiu l u i

A = aria de absorbţie echiva lentă

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 8

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p9
Practic se ia fiecare tip de suprafata din sala, I se
calculeaza aria si se inmulteste cu coef de abs al suprafetei
respective. Este parchet, mocheta, gk, beton aparent sau
caramida tencuita - au coef de abs diferiti. Deci, fiecare tip
de suprafata are un anumit coef de absorbtie, e inmulteste
cu aria respectiva si se aduna aceste produse, geenrand
totalul absorbtiei anvelopei salii, conturului salii.

La care se adauga absorbtia persoanelor si obiectelor din

dpatiu, in general e vorba de mobilier si de cele mai multe
ori sunt scaunele. Persoanele si mobilierul din spatiu au o
contributie importanta la absorbtia din spatiul respectiv si
in niciun caz nu putem ignora aceasta absrobtie.

Iar o a treia componenta - absorbtia in aer - este mai

importanta pentru Sali mari si functioneaza doar pt
frecventele inalte , incepand de la 1000 Hz, de obicei pt
2000 si 4000 Hz este mai importanta aceasta absorbtie a
sunetului in aer . 3. REVERBERAŢIE

Ideea e ca atunci cand sunetul circula in urma reflexiilor

succesive prin aer, o parte din energia sonora este
transformata in energie termica, prin frecarea cu Calcule separate în 6 benzi de frecvenţe de octavă

moleculele de aer . • 125 Hz

• 250 H1
Ganditi-va ca intr-o sala cu o reverberatie de 1 sec, sunetul
circula 1 secunda in aer. Un numar de reflexii, multe, • 500 Hz
puitine, depinde de traseul parcurs de sunet, dar in final, e • 1OOO Hz
vorba de 1 sec; viteza sunetului este de 340 m/s deci • 2000 Hz
practic sunetul, fiecare raza sonora emisa de sursa,
vorbitor sau muzician, parcurge in spatiu, pana la stingere, • 4000 Hz
pana la reducerea cu 60 dB, 340 metri. E importanta
aceasta lungime, atunci cand vorbim de absorbtia in aer.
Sigur ca pt Sali mici e mai putin important si putem sa
ignoram. Exercitiul pe care-l veti face ignora de fapt
aceasta absorbtie a sunetului in aer

Lucrurile se complica putin pt ca elementele de constructie nu se compoirta la fel la diferitele frecvente sonore si atunci nu
putem sa luam la gramada lucrurile ci trebuie sa analizam situatia pe frecvente, mai precis in aceste 6 benzi standardizate de
frecventa: 125 si 250 le consideram zona frecvetelor joase, 500 si 1000 zona frecventelor medii si 2000 si 4000 zona
frecventelor inalte .

3. REVERBERAŢIE
Suprafete si tratamentele acustice pot sa fie REFLECTANTE.
In general sunt suprafete masive, rigide, suprafete care nu
au pori si care nu absorb sunetul ceea ce inseamna ca il Finisaje / tratamente acustice
refeflecta in cea mai mare parte, coeficientul de absorbtie
variaza intre 0.0 si 0.1 pt suprafetele reflectante - e o
Reflectante (masive rigide fără l/ = 00 ... 01
aproximare, un domeniu relativ; nu inseamna ca o
pori la suprafată)
suprafata care care 0,12 coeficient de absorbtie este
absorbant; e doar putin mai absorbanta decat una cu 0.10
dar tot reflectanta este.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 9

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p10

Un caz particular de surpafete reflectante sunt cele DIFUZANTE,

sunt cele care reflecta sunetul dar nu intr-o singura directie asa
cum face o suprafata plana, ci imprastie reflexia in multiple raze
distribuite in mai multe directii.

Aceasta reflexie difuza este foarte importanta pentru salile de

concerte mai ales pt ca ajuta la uniformizarea sunetului in
spatiu, la creearea acelui asa numit CAMP ACUSTIC DIFUZ.

Avem pe urma TRATAMENTELE / SUPRAFETELE

FONOABSORBANTE care sunt de mai multe tipuri, le-am mai
discutat in cursurile anterioare (ATUNCI NU LE MAI DISCUTA
ms) : putem sa avemsuprafete poroase (pori deschisi si
comunicanti), putem sa avem membrane vibrante (placi
subtiri, din materiale care n-ar fi absorbante dar prin felul in
care sunt ele montate si prin vibratiile de ansamblu devin
absorbante la frecvente joase ) si avem rezonatorii cuplati
(placi perforate aflate la o anumita distanta de suprafata
masiva, care functioneaza pe principiul rezonatorului doar ca
sunt multi si mici .

Rezultatul, vedem intr-o asemenea reprezentare grafica

proprietatile fiecaruia dintre aceste tipuri de materiale:

- cu linie punct - materiale reflectante, undeva foarte jos;

- cu verde - materiale poroase, vedeti ca de pe la 500 Hz el
esunt foarte eficiente; sigur ca depinde si de felul de
montare dar ca principiu de acolo absorbtia incepe sa devina
foarte buna
- pentru membranele vibrande - curba rosie - exista un
maxim de absorbtie la frecvente joase, dupa care o scadere
mai accentuata pana la 500 si pe urma mai lenta, dar in orice
caz de la 500 incolo membranele vibrante nu mai pot fi
considerate absprbanti, deci cand vb de membrane vibrante
ele nu pot fi considerate absorbante decat pt frecvente jaose
si un pic spre medii iar mai departe sunt practic reflectante.
- in ceea ce priveste rezonatorii cuplati - linie intrerupta
albastra - lucrurile sunt si aici putin diferite; exista un varf de
absorbtie care de obicei este intre 250 si 500 Hz, depinde
putin de caracteristicile particulare ale placii respective; si
grosimea placi iconteaza si procentul de perforatie (diametru
si distanta dintre perforatii) ; conteaza intr-o anumita masura
si distanta la care este montata fata de elementul masiv + ce
se intampla inspatiul din spate, daca e doar aer sau daca e
montata si o salteluta din material poros. Dar in principiu,
toate tipurile de tratamente din palci perforate au aceasta
caracteristica de absorbtie: ceva mai putin la joase, unvarf
i
intre joase si medii , dupa care coboara spre frecventele
inalte (aici iar incepe sa depinde de procentul de perforatii,
daca exista sau nu vata minerala in spate)

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 10

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p11
Dar ceea ce e important sa intelegeti din toata
povestea asa si dinaceste grafice este ca in cele mai
multe cauzuri aveti nevoie de COMBINATII: nu se
poate obtine aproape niciodata acustica optima intr-o
sala folosind un singur tip de tratament. Nu poti sa
....... Relettiint
spui ca vreau material textil, imbrac toata sala in
material textil si voi avea acustica optima, nu se poate. ..,..,.
--Maten.al

- - M.-nbrW

Materialele textile sunt foare absorbante la inalte,

bune absorbante al medii , aproape delco la joase. O
sala facuta numai cu material textil va fi extrem de
proasta dpdv al frecventelor joase si probabil prea
absorbanta la frecventele inalte.

In aceeasi masura, daca folositi numai membrane

vibrante va iesi corect la joase dar va fi prea putin
absorbanta la medii si inalte deci intotdeauna trebuie
COMBINATII.

Rezonatorii cuplati vor avea maxim de absorbtie in

zona medie sau la trecerea intre joase si medii DECI
este necesara utilizarea unor combinatii de
tratamente de fiecare data, tre sa le aveti pe toate in
vedere. Si cred ca exista suficiente optiuni incat sa fie
satisfacatoare pt toate gusturiile
POZITIONARE TRATAMENTE
UNDE se pozitioneaza tratamentele acustice ???
E relativ simplu, trebuie respectate niste principii
simple.
Principii
In primul rand, in zona sursei (scena, podium) trebuie
sa amplasam suprafete reflectante pt ca ne dorim ca
sunetul sa se reflecte in aceste suprafete si sa se a. în zona sursei (scena, podium)
indrepte in cat mai mare masura in zona ocupata de
suprafeţe cât mai reflectante
catre public .
b. în spatele sălii suprafeţe absorbante
Deci lucrurile devin extrem de simple: in zona sursei
reflectant iar in zona din spateel salii incepem sa
plasam tratamente, suprafete fonoabsorbante .

Astea sunt niste principii, nu el luati chiar ca atare, in

sensul ca discutam in continuare UNDE se pot plasa
aceste TRATAMENTEE FONOABSORBANTE

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 11

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p12
UNDE SE PLASEAZA TRATAMENTELE FONOABSORBANTE?
In primul rand, pe peretele de fund al salii. Peretele
de fund al salii am stabilit deja ca risca sa produca
ecou , mai ales in Sali de amri dimensiuni pe de-o
parte, pe de alta parte da acele reflexii sonore care
vin din spate si pe care nu prea le dorim.

Atunci cel mai simplu este sa rezolvam aceste

probleme amplasand tratamente fonoabsorbante pe
peretele de fund al salii .

Putina atentie la aceste tratamente fonoabsorbante

pentru caexista riscul de a rpopune anumite
tratamente fonoabsorbante care nu sunt fonoabs.
La toate frecventele . Spre ex o membrana vibranat
pusa pe peretele din spate nu este o solutie potrivita
pt ca ea este fonoabs. La joase dar la inalte va
reflecta aproape integral sunetul care ajunge acolo
DECI trebuie cautate acele materiale care sa fie cat
de cat eficiente la mai multe frecvente

Sigur ca se poate gandi si o combinatie de membrane cu materiale poroase pt zona din spate a salii si atunci lucrurile se
combina putin si se optimizeaza

Alte zone pe care se pot amplasa suprafete fonoabs.

sunt zonele care nu dau reflexii utile directe catre
public. De ex: partea superioara a peretilor pt ca
sunetul care ajunge acolo si se reflecta mai departe
se duce spre tavan sau catre zona din spate a salii,
nu ajunge in zona ocupata de public si atunci in
masura in care este necesara amplasarea unor
tratamente fonoabs. ele pot sa mearga pe jumatatea
superioara a peretilor.

In aceeasi masura pot sa fie amplasate aceste

suprafete fonoabs. pe fasiile laterale ale tavanului.
Principiul este acelasi: in general zona centrala a
tavanului reflecta sunetul inapoi catre public; zonele
laterale nu reflecta direct catre public ci reflecta mai
departe catre pereti si alte zone.

Deci, introducem aceste suprafete absorbante acolo unde nu sunt generate reflexii rapide, utile catre public.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 12

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 p13

Intr-o imagine plana, exista zone care pot sa

incurce lucrurile, vedeti zonele marcate cu POZITIONARE TRATAMENTE
portocaliu, ele sunt in umbra sonora a
reflexiei directe, a reflexiei prime DAR ele
pot sa genereze reflexii necontrolate la a 3,
4,5 -a reflexie adica sunetul poate sa vina de
undeva din spate si sa intalneasca aceste
suprafete mici (cele colorate cu portocaliu)
si sa intoarca sunetul din diferite directii.
Deci lucrurile sunt dificil de controlat si e de
-- ---- . -
preferat sa tratam fonoabs. aceste zone pt a
evita riscurile

c. suprafeţe care pot da reflexii necontrolate

In masura in care inca este necesara fonoabs.

Se mai poate amplasa pe zona centrala a
tavanului, in zona din spate a salii, nu mai mult
de treimea din spate a salii, pt ca daca am veni
mai in fata, am vaduvi locurile din spate de
reflexiile utile, necesare care vin din tavan.

Si iarasi in masura in care este nevoie, se cere

suplimentare cu reflexii, putem apela la aceste
suprafete laterale din partea de jos a peretilor,
DAR tot in treimea din spate a salii, nu venim
prea mult in fata.

DECI, conceptul general este ca din socoteala duratei de reverberatie, rezulta niste suprafete fonoabs. care trebuie distribuite
in spatiul salii. Socoteala de reverberatie incepe cu lucrurile fixe (volum, numar de locuri, aceste locuri genereaza o absorbtie,
fie ca sunt goale sau ocupate de public ; la aceasta absorbtie va trebui sa adaugam suplimentar anumite suprafete pana la
obtinerea duratei de reverberatie optima ).

Pasul urmator este distribuirea in spatiul salii a suprafetelor fonoabsorbante, rezultate ca necesare si distributia se face dupa
regulile pe care le-am expus. In primul rand, peretele de fund al salii, suprafetele superioare ale peretilor laterali, suprafetele
laterale ale tavanului si in masura inc are mai este necesar, partea din spate de jos a peretilor si partea din spate, centrala a
tavanului . In masura in care volumul salii este prea mare, va fi nevoie de o cantitate mare de absorbtie si aceasta cantitate
mare risca sa intre peste zone in care avem nevoie de reflexii -> de asta e bine sa respectati acele recomandari privind
volumul/spectator, pt ca nu dorim sa acoperim cu suprafete fonoabs. zonele care genereaza reflexii necesare publicului, altfel
riscam sa obtinem o sala prea surda, o sala in care nu se aude decat sunetul direct , care va fi din ce in ce mai atenuat cu
distanta si o sala in care, daca e de conferinte -> nu se aude bine in zona din spate deci va cere introducerea unor sisteme de
amplificare , iar daca e un spatiu de muzica, chiar daca se aude, lipseste efectul reverberatiei, lipseste acea invaluire sonora
pe care o cautam, de care avem nevoie intr-o sala de concerte

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 7 Page 13

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p1
Astazi dedic aceasta sesiune de curs explicatiilor privind lucrarea pe care tre sa o faceti. Informatiile despre lucrare se
gasesc pe platforma allbim uauim. Ceea ce va trebuie intr-o prima forma este evident TEMA. Nu o sa o citesc acum dar o
afisez ca sa vedem elementele importante. Nu proiectam o casa, proiectam o sala dintr-o casa (proiectul de HOTEL din
primul semestru); in acest proiect ar trebui sa aveti o sala de conferinte sau multifunctionala de ceva mai mari dimensiuni.
Sigur ca activitatea pe care o facem este de proiectare (asta ne dorim sa facem) dar as face o distinctie intre o lucrare si un
proiect.

Asa cum am discutat in cursurile anterioare, ne intereseaza in principal 2 aspecte

- Geometria salii
- Partea de reverberatie, de tratamente acustice, care sa controleze reverberatia

Pentru GEOMETRIE va trebui sa reluati putin informatiile pe care le-am transmis cursurile anterioare, in special ULTIMUL
curs, acolo am discutat principiile generale si principalele interventii pe care el puteti face awsupra geometriei. In principiu
ar trebui plecat de la VOLUMUL SPATIULUI, de la dimensiunea mare a salii, care sa corespunda cat de cat, macar, cu valorile
recomandate. In principiu tema de proiectare va cere fie o anumita suprafata, fie un anumit numar de persoane. Logic este
numarul de persoane pt ca in principal despre asta e vorba intr- o cladire de hotel: vreau sa am o sala de conferinte pt 100
de persoane , suprafata va rezulta din aceasta cerinta.

Va asigurati ca volumul nu este nici foarte mic in raport cu numarul de persoane, nici foarte mare. Daca volumul este foarte
mic, e o problema mai serioasa si ar trebui sa va ganditi serios la reducerea numarului de persoane. Daca va rezulta un
volum foarte mare, lucrurile sunt mai simplu de rezolvat, in sensul ca pe de-o parte poate ati fost prea generosi cu spatiile,
adica ati asezat prea rasfirate persoanele in spatiul disponibil deci s-ar putea sa fie usor sa cresteti putin capacitatea salii si
cealalta optiune este sa redueti intr- oanumita masura volumul ceea ce iar e relativ usor, folosind un tavan suspendat care
sa coboare mai mult si care sa reduca din volumul initial al spatiului.

Dpdv al geometriei ne intereseaza in principal EVITAREA GRESELILOR; cea mai frecvent intalnita greseala este cea a aparitiei
ecoului de fluturare deci cautam sa nu avem suprafete paralele reflectante in zona sursei si a doua problema este cea a
reflexiilor care vin prea tarziu (de obicei din peretele din spate, sau dintr-o combinatie de tavan si perete din spate sau
perete lateral si perete din spate.

Deci aici poate interveni intr-o anumita masura geometria; in cealalta parte a solutiei este prin tratamentele acustice
aplicate acolo.

A doua problema pe care o urmarim prin geometrie este sa dirijam in mod optim reflexiile catre suprafata ocupata de
public. Pe de-o parte vrem PRIME REFLEXII FOARTE RAPIDE deci avem nevoie ca supraftaa tavanului si a peretilor, in special
zonele din jumatatea sau cel putin treimea din fata salii sa reflecte sunetul cat mai rapid si cat mai corect orientat catre
zona ocupata de public in asa fel incat sa avem claritate cat mai buna si inteligibilitate a vocii. In plus, sigur ca ne intereseaza
si acoperirea salii cu reflexii, compensarea reducerii nivelului sunetului direct cu distanta deci vrem o acoperire cat mai
unifroma cu reflexii venite pe cat se poate din cat mai multe directii. Pt voce sunt de evitat cat mai mult reflexiile care vin
din spate deci orice interventie asupra geometriei trebuie sa verifice si faptul ca nu genereaza reflexii care vin sin spate pt
anumite zone din public.

Pentru REVERBERATIE trebuie sa gasiti varianta optima sau valoarea optima a reverberatiei pt care aveti la dispozitie acest
grafic. In functie de volumul salii si tipul de productie (probabil vorbire ca vorbim de Sali de conferinta, dar puteti avea la un
moment dat si Sali multifunctionale si sa faceti o analiza pt un tip de muzica ). Daca ar fi sa luam un exemplu: sa zicem ca
avem o sala de 2000 metri cubi, pentru vorbire avem curba 6. 2000 se intersecteaza cu curba 6 si ne uitam pe orizontala ->
avem 0,9; nu va bateti capul cu cea de-a doua zecimala; oricum va aduceti aminte ca exista un interval de +- 20% in jurul
acestei valori considerate optime care este domeniul acceptat pentru variatia duratei de reverberatie).

Deci in exemplul luat, pt o sala de 2000 metri LUCRARE PRACTICĂ ACUSTICĂ- STUDIUL UNEI SĂLI OE AUDIŢIE

cubi, pt voce, conferinte sau teatre durata

optima de reverberatie este 0,9.
lucrarea nu este un proiect ci un studiu-eseu aplicatlll pe tema ac usticii s~iik>r da audrţie.
S. va a1ege o pOfţlUn9 din dădiri&a po1eclală
in cadrul prc»K1\lh.Jli ~ da atelier din Mm. 1 (cu
1ematică generală de hotel), care s:i conţinill sala de conferinţe sau muftifi.n:ţionali de
10

u
t•
.
...
dimefll1unde cele mai rnen Scopul lucram e-ste de a p-opune o sol.t~e pentru funcţlOn.lree sahl U
1·1
pt'rt eevţtd nan1ral6

Studiu
A. Geometric· se va re~ un S1tdiu slmpl1fle1u (Manual) al 1elieitlllor SOr'IO<e "'1le, tn plen fi
...." r::'-

seeţlllnfl. pe baza c.§ruia se va dtmnirva fomia geomelncă optimi a sălii. în plan fi secţiune
u t:~CLLL10•L__,..
LJLU,.,.l.!J.1.L.-LJ--U--'-.l..ll1J
,,..'-,_J..,""'":::;'
8. Revert>eraţle: se °" r:,ropune durate de revefberaţie reo:i,nend.ati '4 se VO( tace e,ilc:ule OUtMa oe reverber„tle optima la tooo HZ
simphfu1e de optirnu.e a acesteia {inr~li ş;i prop,si), foJoWld tabelul de calcul ids cu hta 1, orga, audlOt dlr&Cta
de alcătuiri fonoabsorbenle fi.maale ca doetmentaţie. Se pot utihza !Şi afte date de :Z. mudca simfonic., audita d !r.cti
doclfflen1are cu coridi~a precizării su,selor. Tratamentele li- finisajele rezultate vor fi dis.puse 3, org11, lnr"9latrar•
in a,)lţjul U lii «H"lforrn cu prin(:11)it„ g:,e,neralt l)rtztntatt IO eurs, .t. 0Pff8, audltla dfn<:ta
5, Jazz, mudc• dii camtra, l!Udltle directa

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 1

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p2
Deci asta este prima operatie pe care trebuie sa o faceti. Sa determinati in functie de marimea salii si de tipul de productie
sonora, necesarul de reverberatie. Folosind acest necesar, aveti la dispozitie un fisier excel care va permite sa calculati
foarte convenabil reverberatia salii. Sigur, este o reverberatie estimata in sala, dar ea se dovedeste a fi destul de apropiata
de realitate in cele mai multe din cazuri.

Fisierul are o serie de indicatii de utilizare care ar trebui sa va fie suficiente. n-o sa le citesc pe fiecare, o sa va explic
principiile de utilizare.(!! SA NU FOLOSITI FISIERE DIN ANII ANTERIORI!!!)

Conceptul general este de a introduce informatie in casutele cu FOND GRI. Deci va trebui sa introduceti numele vostru,
grupa, sala, varianta de studiu, volumul si durata de reverberatie recomandata. In privinta salii, am stabilit deja, est esala
de dimensiunile cele mai mari din cadrul hotelului. Se va pune mai devreme sau mai tarziu intrebarea: eu in hotelul meu nu
am nicio sala; as zice ca e ciudat sa aveti un asa hotel dar daca se intampla o asemnea situatie, nu am nimic impotriva sa
folositi o alta sala dintr-o alta sala, conditia este sa fie un proiect propriu. Important acum e sa detaliati sala nu sa refaceti o
cladire. (blah blah). Deci, cu speranta ca aveti asa o sala in hotelul pe care l-ati proiectat in primul semestru, daca nu, accept
sa fie din alt proiect, dar sa fie propriu.

Pentru aceasta sala ar trebui sa analizati 2 VARIANTE. Sa plecati de la o prima iteratie, sa spunem o prima analiza pe sala
netratata in niciun fel.

Deci, avem o sala INITIALA, de 2000 metri cubi si o duratie de reverberatie recomandata de 0,9. deci presupunem ca avem
aceasta sala si facem prima analiza pe ea. La 2000 metri cubi, inaltimea salii sa fie de 7 m, asta inseamna o suprafata de 285
metri patrati adica 15x19; 285/20 = 14.25; 14x20=280 m sa aiba in plan si o inaltime de 7 m; 14x20x7=1,960 deci am ajustat
volumul. Ce se intampla deocamdata, este evident ca excel ul actualizeaza imediat calculele pt toate valorile pe care le
introduceti. Valorile duratei de revereberatie sunt putin inspaimantatoare in momentul asta.

Va dati seama, 70 sec e ceva imposibil, dar ele rezulta din cauza faptului ca am introdus acest volum care este destul de
mare, fara sa introducem niciun fel de suprafata absorbanta in interior si atunci evident ca 0,16V/A, daca A este aproape de
0, reverberatia este foarte mare. Lucrurile se regleaza cand introducem informatiile complete in tabel.

In ce constau aceste informatii: in suprafetele care inchid acest volum, care delimiteaza sal, plus informatiile referitoare la
public si mobilier.

Primele doua linii din tabel sunt rezervate publicului si scaunelor din sala, deci nu introduceti altceva si nu introduceti public
in alta parte. Si aici conceptul este foarte simplu si nu stiu daca l-ati mai prins la partea de calcul termic dar nu conteaza.

,.
...- - -
.,_.... .
a~•
- - ·-~ - - ....
....
__,._ o
o G __
....... ..... f
A 8 C E H_ 8 C E G H

Student. ~-----------------~
"412021 1
2
.A-MJOOS(U
......
• Calcul estimativ al duratei de reverberaţîe
3 .-._u
.,_,
•e .....
, . ~ -~lc,n--.Ji

-·
._iNt,Mlr,lttM.'Nl"'l
............ ...,"""''o„.. OOJ

...
oo.os.,
5
aJ
·- ...
1MO me
ue,
7 .....
G ._Ll

8 UJ
p , . ~ ...1ţh~I
.__..,..pa1dl•t,....,._.,.~
r..~ ~ 1 • ~ " ou[
,
....... ....
... OIO

·-.,,,..
0,0
1 9 e • SUNAf[Tli RICilDE
Durata de revett>.,etilo T u c, (Sabine) 76.17 44.415 39.45 10 • ,ooo
1111.J..l 8ea>fi•pa1m o.o, OD> ,
_...
10 TO\al a.bsorbtle e-chtv•nta 1.00 4.10 7.10 8.00 12 I U
11 Coeficient mediu de absCKbtie • o 4,1 7 10 8.00 13 LU
Ur~IIMt•Mlmri!U!'.J
1 ~ ,....JMl.l ODO ""
'"'
,. .,. . ,.,. .,...... . ,,.. ,... ::1
----
12 00)
,..,...w-- ,4 1.1..1 ........ .,_,.,ou)••,...!W 00,

... ""-' _,..,,1~1toe,.,.o,:,1,...,.,

~ ~
15
13
.... ,_
Cod r--.-1r.la!Mnt
,.... UOH,
18
lll
C- ~fffl,OltOt.ill
oa,

.....,., .....
00,

. "" ,., "',,. ,.. ... .,.

15 ,.,..llilltlUUQ ',.
, ro 17 ....I
' 021

.•' ,, ' --
18 NU 18 C.Ul fn1Nrlt110U1tu11"3Yliil•ml0~.,.btton 0141 OC<
' Pan p . ~ ~ ( ) 1 1 - - )
I 19 ~..., [NCl#~C11Dtlrf"1te'ftllllA1DJOIOID'i!OSUIUlf'ICU50Wt- Oli 0'7 0.71

--
17 L1' OOO 0001 OOO OOO OOO OOO
18 ţ..!...!.....
-+ 0 __!..tXI
~~ :ro: ooo, 26 LLOJ rn.itwl Y'itw.ntoO!lninlli:iev.ad-...,ali !;(mm O.lJ,
....
o...
,.,.
0.90
1~
20
• •
•
OOO

...... ...
OOO
OCO
OOO
OOO OOO OOO OOO
OOO
OOO
21 u.oo
22 U.01
lglfJlf)VîllfMIOCUhWl.-~cuwl'M'l4~.W~
E.copO"Al111110 W~ C ~ ~. . .oL4()1,,nJ
...
:::J ,.,
""'
,

...
0,,0

·-'" ---
l" 23 u.o,
,.,
...I
\',jf)lf'1ftfl ~A~ţj "•~lllbl•,klli,lll!IKtp11.,.._1..-,_I
21 7
22 I
l 11
•o OOO OOO
OOO
OOO
OOO
OOO
OOO
OOO
OOO
24 UAJ: \'Mlt'IMl-'iAr40!t0i,-,.jlt10t.-•MiPOl't
.,, o„ ""'
25 U.01 ,-~0,t6l"'"l)ul1.-~...-~ o"'
.,,
I~~
25 " "'
!JJ_
:-::--:ro:
......
OOO
OOO
OOO
OOO
ooo.
OOO
26
27
c.u, ,.,,.wii,ţroAl<ulll•,-,c,fll"1K..... Ut)"9#11Wd,•
'" ....
'"'
,..,
-
U.tJ
1"
" o
o
0001
ooo'
OOO OOO OOO OOO 28 CA,t!
J--Wli'MoAA•Mlt11111!.ICllf-•,UH..,_ IJ'1111MIO,I(,~--
ai.... rekl•t111fkobSLP/C7'AJO
011
,.,.; '"'
1.00
28
,,,
" '"
-
OOO OOO OOO OOO 29 0- NJID(lf.PI.Uwiu
__I
27
-·--

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 2

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p3
Aveti nevoie de un cod corespunzator finisajului - tratament acustic. • •
Codurile sunt in acest tabel numit TRATAMENTE. Ele sunt grupate pe
„ Calcul estimativ al duratei de re-verberaţie
categorii si codul e format dintr-o litera si doua cifre, separate prin
•
punct. Haideti sa lasam mai tarziu fotoliile si sa ne ocupam de 1
•• "'
SUPRAFETELE CARE INCHID SALA. ,o
., u ,o
--. .....
TO'lallab~edw.-nta 290.00 57.50 126.80

"",-~...,.,.-------------~--~---~-~-
1s11r_ c ...
eo.llowntm.diuO.~b-•

~-
0.2• 0 ◄5

a.-..,,__. A

:: ;-~:: ::::.-:::=:;--:-:_.._,,,, -~--~~

, . tl'l ---.

Avem o PARDOSEALA, niste PERETI si un TAVAN. , t,..

t
O:rt
0)1
__pt
'HO
O~
OQ
J$1
•W

••~~=
PARDOSELI
::;.:-1',.._!==------------,,➔-----=-=-=~"~~c,-=
10 , ..."" o ooo ooa o«>

''"
i': ,_:_,.---,=------------+--..,._=-~=~•••4-~••mo,~-~
,m ;'~;"·~=~~°'-~:='m"
lh ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~_ţ_:-_:-~--'lţ_:!fc-'-~_:"-c-'ll-~-c::--::·
'" {: ::
In tabelul de pardoseli avem: mozaic si amrmura, covor PVC, mocheta, ,.a,
parchet, parchet masiv, scanduri pe grinzisoare.
:~

.
t1
:- ; - : :
>------- '"'
''"
OOO 100 0) IOJ

"
Sa presupunem ca sala respectiva a fost gandita cu parchet deci A.3.1
sau vreti cu mocheta atunci A.2.3. . Punem in tabel codul. A preluat
tratamentul de mocheta si au fost preluati coeficientii de absorbtie
• -L. o
corespunzatori (0,10; 0,18; 0,42). Mai avem nevoie de o suprafata a
acestei mochete, daca sala are 14x20=280 inseamna ca o sa avem 280
·-·,==============================
• Calcul estimativ al durat.ei de reverberaţie

m patrati de mocheta si vedeti ca deja valorile reverberatiei s-au dus

mult in jos, s-au redus foarte tare . •'
'
•o T9!!1!!~ffftltlttţ)wlf!l-i,~ ~ w ~~ ~~ ~~

- .... .c:~... ::R: •=l

c-~MmHliulMO~ it 01 0 10 020
" ..,_.
:!C,~--C-CM-~-~-,----------~~,-~=-~~=~---cc=-
Sala asta are niste PERETI. Ce suprafata de pereti: avem 14x20 .l_ a MMlill a ........ A

dimensiunile in plan, 14+20=34, 34x2=68 - perimetrul, 68x7=476 m

:: ~ ~--=~~-----+--"I-~
,e, ,,----,..,. -~----"'---1 ...-~ .. .., ... ,.,,., '"'...
ll.L__l~
0,0 I

...... . ..,...... ......... ,., ...

ff ff 111•
17a IU l ---
ftM

patrati de perete. Ce tratament consideram ca avem pe acesti pereti: '"

'"

..... ..."' .....

om
intr-o prima instanta probabil ca sunt niste suprafete rigide; hai sa -~ '®
'" ,., Ol!Wl------;jji!
.
zicem ca poate nu e beton aparent, avem tencuiala zugravita, care este
pe o zidarie. B.1.3 este suprafata de encuiala zugravita.

Mai ne trebuie un TAVAN, care va avea o suprafata egala cu pardoseala

de 280 m patrati si cautam un cod pt tavan; ia uitati tavane reflectante:
tencuiala pe rabit (VA ROG SA NU VAD TENCUIALA PE RABIT IN
PROIECTELE VOASTRE - DABI AR FI DEZAMAGITA SA AUDA ASTA
DOMNU PANA!!!!!, nu stiu daca sunteti constienti ce inseamna
•
'""'"'--
• Calcul estimativ al duratei de reverberaţie
~-G
; ..._,
VMÎolnt.
VolWM
o •

IM,,..
ttlO i lflC
J

'"°"''
j

tencuiala pe rabit dar exceptand interventia pe cladiri existente, nu 1

T- U
,,.
- -

aveti de-a face cu tencuiala pe rabit, tencuiala pe rabit este gips- ,.•• Tow t ~ . c l l i vtlilnlla 1039.00 7522
009
.,,. 0 11
"'
,,uo
cartonul comunist =))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) pe vremea anilor " " CM9CMffeffiNMlllt.o.ot'tni.il

··~~~~----------~~~~~~-=~--=~
70-80' nu exista gips-carton ci singura solutie de a face ceea ce putem
face astazi cu gips-cartonul era aceasta tencuiala pe rabit. NU se mai
face in ziua de astazi, deci daca va ganditi vreodata la tencuiala pe
rabit, duceti-va direct la gips-carton) .....,
Tavan gips-carton la 20,40 cm, cu/fara vata. Evident ca putem sa avem un tavan din beton aparent, putem sa avem un tavan
cu suprafata din tencuiala zugravita, tencuiala este desigur al randul ei facuta pe o placa din beton cel mai probabil dar
putem prelua aceste tratamente si pt tavane, nu e interzis. Deci, stabilim daca avem un tavan masiv, tencuit, sau poate chiar
cu beton aparent sau avem un tavan de gips-carton .

Hai sa consideram un tavan de gips-carton pt care ar trebui inteles urmatorul concept (care se aplica la toate tratamentele,
nu doar al gips-carton): gasiti aici gk la distanta 20 cm si gk la distanta 40 cm, asta nu inseamna ca singurele variante de tavan
pe care le puteti introduce in proiect sunt la 20 si 40 cm, voi aveti gk-ul acolo unde va rezulta din alte considerente decat cele
acustice; poate din controlul pe care vreti sa il aveti asupra volumului saptiului, poate din faptul ca trebuie prin acest tavan
trebuie sa coborati sub o anumita grinda (dim grinzii nu o aleg eu ca arhitect) si atunci distanta intre tavan si placa rezulta in
functie de acea grinda sau mai departe decat grinda, de spatiul necesar sa treaca niste tubulaturi de instalatii, deci exista
multe constrangeri si de lucruri care sunt impuse, care nu vin din acustica.

Voi veti plasa tavanul sau tratamentele acolo unde este necesar iar pt a studia efectul dpdv acustic, luat idin tabel varianta
cea mai apropiata de cea pe care o aveti in proiect, deci daca am un tavan la 60 cm, o sa iau din tabel codul E.4.04 (tavan
12,5 gk cu 40 mm vata la 40 cm; daca n-are vata iau codul E.4.02. Vata incepe sa devina decizia rea, daca o pun sau nu pun si
decizia asta depinde de ce rezulta din socoteala.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 3

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p4
Care e diferenta? Daca ne uitam la coeficientii de absorbtie,
varianta cu vata minerala este ceva mai absorbant (0,09 vs 0,12;
0,03 vs 0,06, deci e dublu la frecvente medii si chiar semnificative A B p o H
"'4/2021
al inalte, de la 0,01 pana la 0,13). Deci in functie de suprafata pe """"":::=================================
care o are aceasta placare cu tavan de gips carton, s-ar putea sa • Calcul estlmabv al duratei de reverberaţie

••
faca o mica diferenta.
•
...
Deci hai sa luam varianta CU VATA. E.4.04 si o trecem in tabel.
Acum, am introdus si tavanul, am inchis practi; am luat in discutie
10
li

.." ...
12

.. CN
Tot,a1•b~e<:tw•n111

--
----
Coefidenc mlldiu <» abs.ofbtlil •

-g.
1o+l 50

-""'- ,:i1
0.1
76..32

,,. . H.t.

n'
0.00

.
9419

,_..
.... ......._..,,.,.,.
0. 18
l8f57

.. • - . ....
toate suprafetele care inchid sala. Probabil cineva o sa intrebe mai
15 1_ ~ , . - ~ - -c--.l"lo! l„-:.ll
,,.
'
,.• .,, "' 1.'!.
18 ' N1!' °'nif1UU11n.,.;;--~~11U,-iM>
-- -- - .,. ....,,"' ,.>« '"
,. ....,...
,..,,..
17
,_ .., oa nteo
devreme sau mai tarziu: da nu vrem sa si intram in camera asta?
... .....,
,..
18 no>
,. r~=.l•Ot " f-,~ ,,""""'!' ...___ .....
...,.,,., • ... .' .."' ..,...,.,
...
tO ~fi
b~_oo:

._ ... ·-
~-~~-~,_,,. 1 li O ,o
'
,. . .... ·-
...... .. ...'"''"' .......... ......... ...
i, •m om

Deci vom avea nevoie de o usa. Gasim usile intr-o categorie

22
.... ~!' JtD_ _•~._!Ol'I_ _• .,,

separata: usi, ferestre, goluri. Luam usa masiva M.1.02; usa are 1
23

23 ·-
.. . ·-·-
" "
"
·- <>
-
""
om
ON
""
m cu 2,10 m; la sala asta de 1960 m cubi, i-ar trebui vreo 4 usi, deci
o suprafata de 8,4 m patrati de usi ( la curs a gresit si a scris 8,5 si
abia la final i-a zis cineva…. ). Se intampla ceva aici, am scris 8,5 dar I[

a aparut 9 deci programul rotunjeste si nu afiseaza zecimalele dar

asta nu inseamna ca nu calculeaza cu valorile efectiv introduse A B C o
(vedeti in linia de sus apare in continuare 8,5. an.,.~,.,,.,,,
Sala
• Calcul u timatlv al duratei de reverberaţie Vlflent, ln.t..ala
VolUnl 1NO
Deci am introsud ssi aceasta suprafata de usi si normal ar fi sa o •1 , _ MC..

scad din suprafata peretilor (476-8,4=467,6, la curs i-a dat 476,5). • 0uro1111 Ol „Wt'Nr.O. T MO 1......,
>03000 79 15 t3a5 180 1.t:

_..
--
10 l qla el>tiurbN i,,,;:hw••n•
Deci am redus suprafata peretilor cu cea a usilor .
·--·- ........ .-..·- -·...... --·..,-
li Coelclfflt mediu de abl.ofbliit • 0.1 0.09 O.HI
12
... ...
13
14 - -- c.i-,._,,...,...
IIOGH•

.
.. . .... --
IS J _ ~ ~ ~ ~ _ { l ! i - . 1 • tL_____llCI ~R_____!__Tţl___,!_~_ _>~-
Mai trebuie sa luam in calcul publicul si scaunele din sala. Evident i,.,, ....... " •a e,,-
10 J I
,..,
Oli! >IIO '70

- .. ...... ...... ...,., .....,. ""

:10Cl
llfl . . . . . . . . . . . . .)
"
ca sala asta nu e facuta sa fie goala; e facuta sa aiba in ea public, ,. 11
"" r...,....,12~1111...,..,_._. .... ,o.-
llrtO

...'" ~;:•1
T.-C--"1
li •
t ·,
.. -- ......'""" .... ,.,,., ...,., ........, ....,.,.,
20 !... I!"
publicul sta pe niste scaune; cate scaune vom avea? Putem sa 21 , ., 1(0 1J.!~tS

.., .. ...
OM OOO
1'101,l:

pornim in acest exemplu invers: daca avem 1960 mcubi si

22
Z3 .
" ,
••23 .," " .....
.. ·-- -!: ...,~ ... ...'" ... .....
OOO

recomandat este 6 mcubi/persoana, o sa impart 1960 la 6 si o sa "

~
t '"'., OOO
OOO
om

imi rezulte 326 de persoane. Introducem, hai sa zicem 325. ce

reprezinta aceste 325? N usunt metri patrati, sunt numar de
persoane si numar de scaune . Observati ca scaunele si persoanele
trebuie introduse la bucata, nu la suprafata, deci nu calculez
suprafata ocupata de public, calculez doar numarul de persoane. A B o H

Ca …. Avem N- categoria public si scaune. Se ia in calcul, fie un , Calcul estimativ al duratei de re verberaţi e

scaun gol, fie o persoana asezata pe scaun (asta este conceptul

general). Putem avea si persoane izolate dar le luam ca atare doar • ou.-.,... ,.WfW,aoe T „e {lablM) ' ..
pentru situatia in care avem un numar mare de asemenea
•
10
11
TOia •bsotMilo 1Ktw•n1111
Co.ficlfltt mMiu d9 IIWOfbtill- •
1006.00
0 I
1„0..30
020
20700
...
... .
" - CM
~- --------------~---~~--------
persoane izolate deci nu va batei capul cu o persoana izolata care 13• r""'f~
1•c11

;:I;-f;8:::.-=:!::::::~.
o--.......-i-
..., ,,.
"' ...
este speaker-ul, persoana care vb pe scena, lasati-o pierduta acea IJI01S-2M

!ia„
OGt 04

persoana (eu sunt pierduta e ok).

17 I
1a11
te,
:: ;- ~,~-~~-
Jl
111,
~
r~,_,._.,..
r10t (J.... .,.._t1_,R1.__ _,•..i•°""
010
00,
0 11
21100
•l'o
DM
OUi
OOJ
OOO
.. ,. o..-.
-0111~ o,,
O,Q

..."".,,
111•

0 1)
om

--;;-~"-+-=._-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_--r-_-_-_--c1..,.._-__,:~:,_-_-_-.,:c.:,._-..,::
111 OJO
o,..,
...::,~~=="--'
OtO
·- :~:
Deci noi vom avea 325 de persoane pe scaune sau mai putine 22 cc
:
'
~-~~ OOO OC. OOl--tet'. Oto tO,

persoane pe scaune si restul scaune goale. Ca principiu general, : :;- , :➔:: ::- -:= :·:· ::~: !:}
vreau sa fac studiu pentru sala plina adica daca proiectez o sala de
325 de persoane vreau ca ea sa functioneze optim dpdv acustic,
cand in ea sunt 325 de persoane. Pot dup-aia, dupa ce o fac sa
functioneze optim, la capacitatea ei normala, plina, pot sa-m ipun
problema ce se intampla cand sala este doar jumatate ocupata dar
asta e o chestiune secundara. Pt studiul vostru nu as complica
lucrurile (amuzant, nici eu ms) deci nu av obositi creierasul cu mai
mult de atat si haideti sa facem analiza pt SALA PLINA.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 4

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p5
Pentru sala plina avem persoana pe scaun lemn, persoana pe
scaun tapisat, persoana pe fotoliu tapisat, acestea sunt cele 3
variante. C ualte cuvinte, este important cat de absorbant este
scaunul (cel mai putin este cel de lemn, cel mai puternic A _L C o E G H

.. _
'ol/2021
absorbant este fotoliul tapisat). In functie de ceea ce urmarim sa S1UOet11[::::::::::::::::::::::::::::::::::J Orut>•
Sal
obtinem, alegem si varianta potrivita. • Calcul estimativ al durate, de rever~ratie
•
v•r1'inuii
Volun, , ... ......
Intr-o sala de conferinte ma astept sa am cel putin niste scaune 2.10
'-· o,
1 lt ....
semi-tapisate dar probabil sunt integral tapisate deci putem sa 10 Toul a b-l«btie echiva~ 1036.0 0 150.05 226.50 330.Bi

luam varianta N.2.3. Ce inseamna densitate amre/mica:

densitate mica este atunci cand sunt scaune/fotolii dispuse intr-
11
12
13......
,.ft.L ~
1•
15
CM

--
Codcl• nt ffl4tdiu ot aibffrbtt. •

0.-.N~
-.. ·~·
...J
"' ..,
Ol

. .. ,,.
,;
0 22

tNO H r

,,.,,
,. "' 1,.,., !!" ,.,.,
,.,
032

. .......... .
.........
~Jlt-~a..:..,ilM'IIIIW•

,.. o" ....

-· .
OOO
un foyer de exemplu, intr-un spatiu in care sunt separate,
kl4 ,.. . ..,...llllN(t.Ntlil
,.'
.. .
17

·--
. .. ,--
~...:_
- ,.,
'" ,,• .... .., '"'
,. ., ....
..•• ....... ......,
18 00<
distantate; atunci cand sunt randuri de scaune unul langa altul, • ",
,. o" "·
[40, r__,..,~ t:l~w 4111-o.a ... n

--
flldill tOmi
20 '" OOO

"'
,oo
111
'"
,oo
mergeti pe desnsitate mare. Deci codul ar fi N.2.3. in situatia in
care as avea si scauna goale, ar trebui sa merg pe N.1.4 si atunci
21
~
·-
..
' "
• ""
.. ,, ·-·-
23
24
.,
.!'... " '
o
o ...,.,""
1 00
"" o•
00

,.
110
OOO_
0(11
OOO
.,
.... . ......
,., OOO

~ ,., ---f,
OOO .!):OC
as reduce din numarul de persoane si as adauga diferenta la 28 o• .,
" OOO

fotoliu tapisat adica la scaunele goale. Repet, ma intereseaza in

aceasat lucrare, analiza pt sala plina.
- - ........ .,,.,. . . . --- !1111. - - - ....

•· ll
~-·- .
l.l--

Deci in momentul asta am introdus datele complete pentru I "

A-L. o o
aceasta sala pe care am luat-o ca exemplu, FARA TRATAMENTE C H
1

SPECIALE, cu niste finisaje absolut normale (mocheta, tencuiala, s........::::::::::::::::::::::::::::::::::J 0

...,.~•A1202
Sal
• Calcul estimativ al duratei de rever~ra ţie
tavan gk, usi, poate avea si ferestre daca are si se vor introduce). varianta
Voll#n 1t60
tnlAta
mc.

•
Ce am obtinut? O sala cu o durata de reverberatie de 2,1 la
7
I

•
Ov,ag de r■'Hfbt,.. T NO. (lal:>lnie)
T-

2.)7
0

, .. SK..

u,
10 Tolll • b.-.orbw Ktw•lon• 133.2> 1i8 50 241.29
joase, 1,39 la medii si 0,95 la inalte. Cam asta se intampla in 11 Co.-lci• nl meciu de AbMMbtlil- •
1038,00
OI o,. 02,

orice sala care nu este tratata in mod special: a avea o " -~--"';,...,
:: -7,-,.1;=--
=:=-: -: - =-----...-.,-~---.,------,,...,.,.
-..---- . .. ..=..-,.-;-,---.-;-,=_~-:-~.,....
,-t--,-1.:"T'"-.-;."' 1-••- ~-=:-.-,..
reverberatie mare la joase, mai mica la medii si relativ mica la 11 :J kl~ ~,-_..__,_..,,.111M-l f1} IH) 014 OIG ,,,, 000
17:, )1 ~-hei 2111 fOI 11 OOII 2HO 010 2HO
inalte. De unde vine asta: din absorbtia pe care o da publicul. 11 • 111, r--....i• «i •a, ""' oew, "'"' ... °"' r.i•
10 , E.◄ O&~-~t2Si,,nw40...••-- i.dl:lt.4b * t11 33« 008 1e• 013 :ie.o
Deci intotdeauna intr-o sala vom avea public pt ca d-aia facem 20L.!!.!,tr.i ~i--.. ____ --+--~•--•~•~•-~"~•,~•~"'~~o_r.---2•~
sala iar publicul si sala sunt mai puternic absorbante la inalte si
mult mai putin absorbante la joase. Rezultatul este o sala cu
21 7

: :
211,111
II

: : l~
11••
"'""

~-'-:-i'~:~:-+:~::~------------+--'li-':=: f: ~-
f(l'J

::
•m
OJY

!! ::
n
OOO

om
OOO
OIO
ooo
OCO
OCO
oro
..
OOO

,.,
!...•,
.,
,.,.,
aceasta tendinta a variatiei de reverberatie, care evident nu este
cea optim.
Acuma, ca avem sau nu valoarea corecta a reverberatiei la frecvente inalte, asta poate sa depinda. Daca n-am fi avut mochea
si am fi avut parchet -> iata daca sala avea parchet (sau marmura pe jos) aveam aceasta situatie in care nici la fecvente inalte
nu am fi obtinut o valoare apropiata de cea corecta. Deci concluzia foarte clara a acestei prime analize este ca avem nevoie de
suprafete fonoabsorbante in sala, ceea ce stiam deja, dar nu pt asta facem analiza ci pt a initia procesul. Avem deja volum,
avem deja suprafetele, am pornit lucrurile.

Voi va trebui sa salvati aceasta analiza initiala si sa faceti in paralel optimizarea. Deci in final va trebui sa predati doua pagini
rezultate din acest excel: una este pt aceasta varianta initiala (ar trebui salvat fisierul cu acest nume), apoi redeschis si reluata
analiza pt varianta finala: ce putem face pt a ne duce in directia care trebuie?

Evident, trebuie adaugate TRATAMENTE FONOABSORBANTE. Aici introducem tartamente si o suprafata pt tratamente, dupa
care ne vom duce sivom amplasa acele tratamente in spatiul salii!!!!! Lucrurile trebuie sa mearga cumva mana in mana. In
momentul in care introduc o suprafata fonoabsorbanta ar trebui sa ma gandesc si unde va sta ea in sala. Principiile de
amplsasare a acestor suprafete le-am discutat cursul trecut (curs 7).

Cele DOUA REGULI MARI sunt foarte simple: zona din fata , unde e sursa, vrem sa aiba cat mai multe tratamente
REFELECTANTE, care sa trimita reflexii rapide si sa acopere cu reflexii suprafata publicului, zonele din spate ale salii, in mod
obligatoriu peretele de fund al salii, dar si, posibil, suprafete adiacente acestui perete de fund, vor fi FONOABSORBANTE, pt ca
nu vrem sa primim reflexii sonore din spate, pe de-o parte, si pe de alta parte aceste reflexii pot sa genereze ecou pt Sali de
mai mari dimensiuni sau pt anumite trasee mai speciale de reflexie a sunetului.

Deci, astea sunt principiile generale.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 5

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p6
Incepem cu peretele de fund al salii si continuam cu partea superioara a peretilor laterali, partile laterale ale tavanului, din
spate spre in fata; in orice caz, lasam cel putin prima treime din tavan reflectanta si cel putin jumatate din partea de jos a
peretilor iarasi tre sa fie reflectanta, materia din fata(??) si zona scenei tratata cu suprafete reflectante . Aici intervine
problema volumului prea mare. Daca avem un volum prea mare raportat la numarul de persoane vom avea nevoie de foarte
multa fonoabsrobtie si va trebui sa ajungem sa amplasam aceste suprafete fonoabsorbante pe zonele din fata ale salii unde
am vrea de fapt sa avem reflexii deci intramintr-o contradictie care e greu de rezolvat.

Ce optiuni avem in privinta tratamentelor fonoabsorbante?

Aveti in tabel destule variante si numeni nu va impiedica sa cautati propriile voastre solutii deca cele din tabel nu va satisfac.
Exista o categorie de suprafete poroase: tesatura cu burete tip Vibrasto, Ecophon Akusto Wall, vata mnerala, tencuiala
fonoabsorbanta Sto Feinputz sau Akustikputz, burete reliefat. Deci, simplul fapt ca gasiti in acest tabel niste tratamente,
niste materiale propuse nu inseamna ca ele sunt neaparat bune de folosit (si de ce ni le mai dai fmm). Trebuie sa judecati
putin lucrurile, avand in vedere, functiunea salii, imaginea salii, un minim concept arhitectural deci nu puteti judeca lucrurile
punandu-va ochelari de cal si sa spuneti ca dpdv acustic eu am urmatoarele tinte si le urmez orbeste; lucrurile trebuie gandite
in ansamblu si ansamblul va obliga sa nu uitati ca sunteti arhitecti in primul rand.

Pt o sala de mici sau medii dimensiuni, probabil ca veti fi autorul integral. Pt o sala de mai mari dimensiuni cel mai probabil
veti apela al ajutorul unui acustician dar ramaneti autorul principal, ramaneti arhitectul cladirii sau al spatiului deci veti avea o
interactiune cu inginerul (acusticianul) dar ramaneti proiectantul spatiului si cladirii.

Deci, gasiti in acest tabel TAVANE CASETATE, dar nu stiu daca e de dorit sa folositi un asemenea tavan casetat intr-o sala de
conferinta; nu stiu daca e posibil sa folositi un asemenea tavan casetat ca sa faceti cu el nu stiu ce forme de tavan adica tre sa
si intelegeti Cuma fost gandit un anumit produs si sa nu iesiti din zona rationalului. Tavanele casetate sunt patratele de 60x60
cu vreo 2 cm grosime si nu se pot curba deci este imposibil sa optin, folosind tavan casetat, suprafete curbe, nu se poate . E un
semn de intrebare si in ce masura pot sa montez aceste tavane intr-o suprafata inclinata, chiar daca e plana, pt ca ele sunt
gandite sa fie simplu asezate pe o structura din niste T-uri metalice asezate invers, cu capul in jos; in momentul in care ridic
aceste T-uri, lucrurile nu mai functioneaza in cea mai optima forma. DECI, ganditi-va putin atunci cand alegeti un anumit
tratament ca el sa fie si potrivit dpdv arhitectural si sa poata fi realizat si dpdv tehnic.

Nu stiti ce reprezinta un anumit produs pe care il gasiti in tabel, cautati!! Nu folositi orbeste!!! ( a vb el dupa dar mi-e lene sa
scriu dar ideea e ca nu tre sa folosim un material/tratament doar ca ne iese bine la calcule ci tre sa se si potriveasca el acolo..
Simplu si la obiect nu cum o zice el in juma de ora o idee!!! Multumesc) + nu amestecati prea multe materiale; nu e rational ca
intr-o sala sa folosesc 6-7 tipuri de materiale; e adevarat, am spus ca nu puteti face o sala cu un singur tip de tratament dar
asta nu inseamna ca tre s ao dati in extrema cealalta si sa folositi 10 tipuri de materiale diferite . Deci, ganditi si dpdv
arhietctural si al imaginii, sala respectiva. Nu va limitati sec, doar la calculul de tratamente acustice si absorbtie.

REVENIM!! Thx

117
Trecem la VARIANTA FINALA: am nevoie sa maresc
suprafata fonoabsorbanta, am nevoie de un perete ~

de fund fonoabsorbant: ce sa fie pe acest perete? '" "'

A B C __o_ E F G H
Ma uit la niste tratamente posibile, o varianta este sa 1
2 Student
v.4/2021

pun Ecophon Akusto Wall, adica niste placi de 4 cm 3

grosime dintr-un fel de vata minerala care au o fata • Calcul estimativ al duratei de
5
reverberaţie til\ala

textila deci obtinem si o imagine; le gasiti la noi in 8

7
scoala pe peretele de fund al salii A3, niste panouri 8
9
Ourata de revetberatie T sec. (Sabine) 1.7S 0.97

10
de 60x240 care se monteaza pe o structura metalica Total obşorbtio cchîvolcnbl 1036.50 180.30 292.60 324.62

....
li Coeficient mediu de absorbtie a 0 .2 0.28 0.31
12
ce nu se vede; arata foaret bine si sunt destul de ,

. .. -·--
13 S11p111r,u
"'· Cod F'l11•1j•t19Ul-.t
«
1000Ht
14
"'· o.tlulnlr• 1HffCYl'tM• ...ei
,.,«
puternic fonoabsorbante (0,5 la joase; 1,00 la medii
...
A A o. 4:1001-tr · '
15 N.23 139.15
18
I
"" "'"''"'"
fOIOi11WO!S81$101'd(lltlut81i) ""o 02' 7'00 0.47
o,,
1$2.75
0.00'.
si 0,9 la mari). Hai sa o luam pe asta, deci trecem in ' N.1, OOO 02' OOO

....., ... ....1680! .., o,o 2e.oo:

... ......
17
18' "",, rencual&zuorMaPl~(MtllGI: 200
'10
001
""'
,.., OOO n•o
006 ,.,.
tabel C.2.01, a aparut produsul si mai avem nevoie 19 lL
,., ,..........
~CM ~ 12.!ffnicu,Omm_.,nn. .. CÎsl 40t111 ~ o.,
"'"'
,., OOO 36.ftll

de o suprafata. Daca sala are 14 m latime; inmultit cu

20 •
21
22 •
1 201 Et""......., Al.llSIOWllJC(IIIHIOl.l'IIMlr8WO!OS "°"') ..•
o
OOO
OOO
'900
OOO
,oo
OOO
085
,eoo
OOO OOO
4f,j
,.,.
OOO
7 m vom avea 98 m patrati. Evident ca va trebui sa 23 • " """ o OOO OOO OOO OOO OOO
24 ~ '" '""
OOO

scadem aceasta suprafata din tencuiala zugravita 25

2B
. ~ ,._! I

·" ·-· - O_
o
o
ijll
OOO
OOO
OOO
OOO
OOO
OOO
OOO
OOO
0.00
OOO
OOO
:::~ OOO
468-98=370 m patrati
12
" "'"' OOO

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 6

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p7

Am rezolvat problema doar partial; vedeti ca am ajuns in zona corecta pt medii si inalte dar in continuare avem o problema al
frecvente joase. Deci am nevoie sa amresc absorbtia la joase, fara sa o maresc foarte tare la medii si inalte pt ca risc sa cobor
prea mult cu celelalte doua valori. Si atunci incep sa ma uit in tabel la un produs care sa aiba invers (ecophonul are absorbtie
mai mica la joase si mai mare al medii si inalte). Caut ceva pe dos, in principiu acesta poate sa fie o membrana vibranta - placaj
pe sipci (0,46 joase; 0,09 medii; 0,02 inalte) sau poate fi ceva de genul rezonatorilor cuplati, ceva de tip panou perforat; gk-ul
perforat: Knauf Apertura gk perforat sau Rigips Rigitone - sunt denumirile lor pt aceste placi perforate; 8/18 inseamna
perforatii de 8 mm la distanta de 18 mm interax; toate sunt cu strat acustic sau cu impaslitura (la Knauf) ;pot sa aiba sau nu
vata minerala in spate; pot sa fie montate la o distanta mai mica sau mai mare de perete/planseu/elementul masiv. Ca
principiu general: distanta mica este cea pt pereti; distanta mare ste cea pt plansee; pt ca nu e foarte rational sa am o sala de
anumite dimensiuni, dupa care sa reduc foarte mult acele dimensiuni, introducand niste finisaje care mananca foarte mult din
suprafata salii . Sunt situatii in care nici dpdv al protectiei la foc nu veti avea permisiunea sa veniti cu tratamente acustice sau
finisaje la distanta f mare de pereti. Deci logica este sa pastram aceasta relatie intre distanta fata de masiv si suprafata pe care
este aplicat tratamentul respectiv, verticale sau orizontale.

Putem sa cautam in tabel niste valori potrivite si de ex Gyptone Activ'Air BIG Quattro 41, 45 mm plenum - sunt niste placi
perforate cu perforatii patrate; 41-42-46-47 sunt niste coduri care tin de cum sunt dispuse perforatiile in suprafata placii. O
varianta mai potrivita pentru ce ne trebuie noua ar fi: K.4.03 - va reduce la joasee dar va reduce si la medii si inalte intr-o buna
masura; deci nu ar fi bun DAR NOI INCERCAM (perseverent pana asta). Introducem codul; unde si cata suprafata introducem;
pai in principiu vom folosi pt pereti; la peretii laterali ma iavem 370 m patrati deci hai sa incercam 100 m patrati in prima
varianta; nu pare a fi destul nici 200 m patrati si vedeti ca incepe sa scada destul de mult valoarea pt frecventele inalte si
atunci poate ca ne limitam la aceasta suprafata si cautam… oricum tre sa reducem cei 200 m patrati de la pereti, deci mai
avem 170 m pe perete.

-- .
--- I
,..,.,
'
':
: _..,_,._,_~
C•kul ea;QmatiY al dwlite1de rn-el'W1'11t,e"
.
'
: CKul Hdmaliv ..i dur• t•i de revel"Mni~•

:' °"""........- , - . ~
..
'
; Cak:ul ettln\.tillv a1 duratd d e ,eve,btraţi,t

' Ol,,. . . . . . . . . . . . . . . , _ ~

ID
~_... .........
TOllll~«tww...,_

~-~------------~----~
:!
lfl

l J • 00.
~_... _.....
, - ~ - - -..

- -
, ,al.! :~ ;::::::..,-:=..,,
- --- - ----~--- - :•=-c=--==-=- - - - - --c=r---==--r-~~- ~~
1,1_,. ----- '°'l " • " • ,.__
--="~"'-....,~- - -L--1

20 • ,,._,.;"..=- - ---·--
li , .J_.ilil! • .._'""'-'. ...,,-.ot-.-L-
...t.••
U • ..-..-.-.. - -....-,_
-:-,I, J• • -
~ -,, _ -"O
.il:ii:::~=:_______:==t::::t:ii::::i~~:::ftj~~ ,,::,~~~·"i~-~-':c""="=-~~~~~~~~~~~~~~~~l---~-::..1-~-;,"::_~-:;,";,_'-~-';,'::_~~~-~-";,_'::_~""i._
"-
Mai putem pune ceva fonoabsorbant si pe tavan. Deocamdata tavanul este gk la 40 cm, dar este gips plin (0,12 joase; 0,06
medii; 0,13 inalte - sunt in general valori mici de absrorbtie, deci o suprafata reflectanta). Atunci o sa cautam si pt tavan ceva
fonoabsorbant; poate s afie acelasi Gyptone, doar ca va fi cu valoare mai mare pt plenum. Nu prea gasesc o valoare care sa-
mi convina . Hai sa facem de dragul exercitiului: sa pastram acelasi model de perforatii, doar mergem pe varianta de 185 mm
plenum. Punem codul K.4.04 si vom pune o anumita suprafata din tavan. Tavanul are 280 mp , hai sa incercam cu 100. vedeti
ce s-a intamplat: am ajuns unde trebuie cu frecventele joase, dar am coborat prea mult cu frecventele medii si inalte si atunci
se pune intrebarea: ce am putea sa facem?

Inseamna ca e prea multa suprafata perforata si va trebui sa gasim un alt tip de tratament care sa absoarba mai mult la joase
si mai putin la medii si inalte. Deci o sa reduc 100 mp de pe perete pe care ii punem ca rezerva (i-a pus mai jos) + mmai
trebuia sa reduc 100 mp de la tavan de gk plin.
.. = - - - - - -

.
, C• kul tslimativ at dun tl!'t de reve~aţie­
.
', Calcul e-stimativ aJ duutei ~ r evert>na~
'
,..,,,

•
'
: O,,,.■---,-,--.
10
11
T...,~K~
e--MOo6. ... - - ..
10
11
,_ ___,__h,y.......
~ " " ........ ~ .
,,.,.
!~--- ,-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - "
,1 ... -
h•-,-
_-_

--·
-------------------
::,..,, ,.,.;-fil~:::::..--~
~--
"'
:: u-... --- ■- •
a
n~
IT!_
21 ,1 "ll""l"ll!U,,0"1'1'..,,..'ill.i'1 " -""I
ll

.
I ~11"1_~-~•-~.L'"!., ..,~, " -!!<',

: ~=·
Q
U • ol ..- - • ..,._
2t .. " -
,.'"'

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 7

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p8
• A •

Atunci o sa am nevoie de o suprafata, un tratament, care sa I· ,

absoarba mai nimic la inalte si foarte bine la joase. Pai stiu

care este tratamentul asta: MEMBRANA VIBRANTA - placaj pe A -.!L_ C o E G H
V 4/2021
sipci G.1.01 (0,41 jooase; 0,21 medii; 0,08 inalte) sau G.1.02 Sfud@nt Grupa
Sala
(0,46 joase; 0,09 medii; 0,02 inalte) -> asya este ce caut. Deci
aceasta 100 mp de pe perete o aloc pt tratamentul G.1.02. si 8
•s Calcul estimativ al duratei de reverberaţie va rieinta
Volum
T,._,...._
... .....
0.8
me
sec.
7
am ajuns deja cu toate valorile in zona corecta. 8 Ouretll!I de ravarberarie T u c. (Sabina) 1.00 , .n 0.82
9
10 Total absorbtio ec.hivaMnta 1036.50 316.30 ◄ 10.60 386.82
11 Coeffcient mediu de abs.orbtie a 0.3 0.40 0.3 7

,.,. . . .
Sigur ca se pot face ma ideparte ajustari mai de finete, eu am 12
.,,....
13
"'· Ced R'lluf-tnlll!W'lt Supr-.fd.1
."' ... 11100H.1

pus asa la gramada 100 mp. In realitate cel mai probabil ca nu

-·
14 ."1.., -. o.r-il____!!__PfffClll'tM• ONp A
15 ~•• lotllv 152.75
I N.23 b~
"" 024 lSOO 13.'115 0.◄7

,.. ..
. .. ,,."" ..."" ,,.,
18 o OIS OOO 024 OOO 019 OOO
' ,. -•·""' N.I <I
fOkliulilOfWf_tlOCilOllbut&li)
voi avea fix 100 mp. In realitate mai avem o problema: ,.. ,"".. ... .,.
,...
17 010 2800
18 '
• '3 rencu11111aio1aw:& ""' 006
volumul acesta de 1960 mc era calculat pe dimensiunile •• ::~
,., .,,........ 'fli„
19 E.404 f,._..oipsc.-.OO 12.!nmcv40mm_.rnn. llâst 4~n o" OOO

initiale ale salii; cobor cu un tavan de gk de 40 cm distanta

20
21 1
.• ....
""" Ec...,...... NJdl/0 C (Olll\Otll 118rll~ O'O!. ......)
-
.. o„ "" .... ,.,.
"''• o" I"
'900
o 1D 08'
090

fata de placa; introduc niste tratamente care au o grosime ->

22
23
1(4 03 1n..o-Aolf1A,{ 81GOll&l)(OC! 45fmlic,l&oum ◄~..-. ...m1~
~ / ' a f l M 81GOtl&llfOC2 1~P@nom
100
100 "'
...
"'
""'
""'
005
0'8 ....
6600 0'3
0'0
'300
•OOO
24 ~
,.,, ,oo

·-·-
25
~ ~Sn11pe~pc• W Y l l ' i l t . ~ - o OOO "'"'
OOO
00>
OOO
9~_
OOO
000:
OOO
2.00!
OOO
mai se reduce volumul util al spatiului. "
28
" '" o OOO OOO OOO OOO OOO OOO

Ar trebui luat ain considerare aceasta reducere; s-ar putea sa amplasati niste gradene, s-ar putea sa amplasati sursa pe un
podium -> acel podium si acele gradene vor reduce din volum deci trebuie gandit in ansamblu toata sala, cu toate interventiile
care se fac asupra ei, si ajustat, in masura in care este necesar, ca sa va apropiati cat mai mult de acest 0,9 recomandat. Sigur
ca 20% din 0,9 inseamna 0,18 deci limita inferioara este 0,72; este inca acceptat dar as cauta variantele in care m-as apropia
mai tare de aceasta valoare 0,9, daca se poate. Repet, nu merita analiza, pana nu se introduce CORECT volumul, tinand cont de
toate interventiile pe care le-as face asupra geometriei

UNDE ASEZAM TRATAMENTELE RESPECTIVE

Dupa ce obtin varianta finala a acestui tabel, pasul urmator ar fi de amplasare a acestor valori, acestor tratamente care au
rezultat din calcul in spatiul salii, deci ma duc inapoi in sala. Am 98 mp de Ecophon Akusto Wall; asta stiu deja ca de fpat am
plecat de la unde plasez aceasta suprafata : 98 mp este suprafata pretelui de fund a salii; deci ecophonul se duce acolo.

Dupa care, am 100 mp de Gyptone Activ'Air BIG Quattro 42, 45 mm planum, deci este o placa de gk perforat care este plasata
la 4,5 cm fata de perete, in spatiul respectiv se introduce vata minerala dar intrebarea este unde pun aceasta suprafata dpdv al
tratamentului acustic. In principiu ar trebui sa fie in partea din spate a salii, sau la partea superioara a peretilor. Mi-ar placea sa
aveti si o gandire arhitecturala. Sigur ca, linia de minima rezistenta e sa impart 100 in 2, sa spun 50 mp pe stanga si 50 mp pe
dreapta, sala are 7 m inaltime, 7x7=49, deci am 7 m latime, 7 m inaltime de suprafata perforata. E corect, minimalist dpdv
acustic. Poate voi treceti un pic deasupra acestei gandiri minimaliste si judecati putin si dpdv arhitectural: cum ati vrea sa arate
sala asta. Si dpdv acustic este optim ca suprafetele sa fie un pic variate si atunci poate ca e convenabil sa distribui aceasta suta
de mp de panouri perforate in alternanta cu panoul plin sau in alternanat cu panourile de placaj 5 mm pe sipci, care tot pe
peretii laterali se vor duce, tot la distanta de 45 mm , deci lucrurile sunt compatibile.

Sau, iarasi pot sa fac o variatie de suprafata : jumatatea de jos ...

•~
a peretelui sa fie cu placaj si jumatatea de sus a peretelui sa fie - :t:1-·
,,_ ..
·•
·- .
~-"'°" ...... ... ... .
• A • -
4~•-
.
I· .,l,
perforat. Placajul este absorbant numai la joase; daca vedeti ""
m,
valorile pt medii si inalte sunt 0,09 si 0,02 deci el este aproape A _a_ C E G H J
la fel de reflectant ca si tencuiala masiva. In plus, poate ca S!ud@nt
V 4 (2021

acesti 170 mp de tencuiala zugravita ii transform si pe ei intr- .....

un gk pt ca va fi greu sa combin placajele care sunt la o •s Calcul estimativ al duratei de reverberaţie
8
'"'
sec:.
anumita distanta deperete cu niste suprafete de tencuiala 7
8 Ouraa ravarbtratie T uc. \Sabfoa ) de Q_ţ18 0.82
zugravita care nu au cum sa fie la distanta , deci voi obtine 9
10 Total absorbtio ec.hivalltnta 1038.50 322.78 409.88 383.7◄
O.♦O
niste decalaje in plan, care imi convin sua nu dpdv arh. Atunci 1112 Coe11chmt mediu ab5orbtie a 0.3 de 0.3 7

s-ar putea sa pastram tencuala zugravita doar pe suprafata 15

•.. c-
r-----
ll
14 '!!,_
I N.23
,_,
.......-tt.tanwo,i

~ru,lffelM1Mt
·~~
~-'°"51,~l)ue.•.......__,,._,l
""
,.,
& " ptol"d •

024
. A
78.00
. IDDO lt.&

.I
l :J,9.75 0.◄7
. .- N~
t5HSI
peretelui scneei, care ar fi egal cu peretele de fund, deci am 18
17 ' ""
18 ' . l1
o
f"OIOlu~!tt)(ll(llltut&a.)

,. oa, ""' ,""

P8t'OO!INMl'.laftl"«.
"'' ...
015 OOO 024

.. "'",...'"
OOO 01•
010
)00!
2UO

. .... --
avea 98 mp aici si mai raman 72 mp care sa fie cu gk la distanta 19 • '3 r1M1cu&11a,o1M&
,., o" I„ 006
'"

...,.,
◄~n
"" ~
E:.4_!14_ ~ .P5Car1Dn 12.!fflnc\l 40mm.,..nn. lld~ OOO
!_ -
Wit
10 cm cu vata minerala, de fapt fara vata minerala, vedeti ca 20 •
21 ,.,
""
"
1 ,.• o„
o"
"' ,oo
AlJ.teiloW„C(llllll0lli nArfl~nO!, "OWft) '900
010
....'" OOO

""'
"'
am 0,11 joase; 0,03 medii; 0,01 inalte deci mai cresc un pic 23 •
22 1(4 03 Au,,tlvl BIGOJellf0.«2
'" ""
.....
~/'afllvl81G01&llf04:2 1~~num
,oo ""'
◄Slm>Ntttum • ~.-.-.'1111~ 100
100
...
053
085
0'8 ....
6600 0'3

.,.
OOO
OOO

25 r,;- ,., oro

~
' ..
24 ~5hll_pt,'llţ)Cl 900
~
O.Yll'llt.45n1m 009

absorbtia la joase fara sa afectez mediile si inaltele. Deci o sa I o 72 o"

K.101 G!DSC~ 12 5,m, llldd 10cm 00, 72

trec in tabel K.1.01;

28
" ·~ 1" o noo OOO OOO
"" noo )00

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 8

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p9
Deci am 72 mp de gk care vor fi in partea din fata a salii, pe peretii laterali; dupa care, pe pereti, voi avea de pus 100 mp placaj
5 mm si 100 mp Gyptone Aktiv'Air, cam asta ar fi socoteala; cum ii distribui? Decideti si voi in functie de cum vreti sa arate
sala.
........ __ ..._,...,
Pe tavan o sa am 100 mp de gk care sigur vor trebui amplasati pe u·-
jumatatea din fata a salii. Sala are 280 mp suprafata, deci 180 e s --

mai mult de jumatate, ceea ce e bine, merg un pic spre spate; A 8 C _ D_ E G

restul va fi din gk perforat, acest Aktiv'Air BIG Quattro cu 185 S IIJOlnt_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
. , _ ~
• 4/2021
mm plenum. • Calcul estimativ al dur.itei de reverberaţie
Sal
"•rilnlll .,.._
Volum 1NO 1nC1
r, _ 01 Mc

Am 180 mp in aceastqa socoteala dar daca ar fi sa facem o O.N o.n

socoteala mai exacta: am latime de 14 m; 100/14=7.14 m; 10
11
Tvt.i .t.•ori;Jw 1Khiv■lotnW
Cotl'lcNnt mediu d e ~ •
10J8.-50
o.3
l23 19
o.a
• l O CI
o.37
38A 01

probabil ca n-o so faceti de 7.14 m si atunci daca luam 7.20x14= " - - -""-4111·~
---------------~------------
100.8 deci 101 mp si atunci mai reducem 1 mp dintavanul de gk.
,. ffl
13 ,_, CM

15 1
,e-,
o.-,,.,_.......
~?l , ~J!!.~~oi,,.,il~___!!!O!! - ·-.
t~~~-'7' H_i.!1.

1 mp e putin aici dar ar trebui sa existe in general aceasta reglare

1:-1,--.....,_:lllllit111e.ic„ i
... ..... ...... .... ... OGCI 011
,..,
OOO.

u,. ,, ,_.......
..... ••
~

"" ,, .. .., "' .,,

corecta a suprafetelor in raport cu dimensiunile amplasate in \i .
i0 •
11 I
C"4Q4. iT...i, - ;. - d:~n,10..,. _. _ lllo.l 40m
MICO ••~.. -
101 t'.C •"""-la ll'MICI , _ _. ,,,.
..?.11
"'
,,. „N
"' "' o~i
"" ""'
... 1011 t:IV,
ort
•11t
spatiu. ~~ ~;i::::::::::: ::=ne::._.._-_·-___,f--'"''.'1-'::~
24 ,;-ţilClt ~ ~-?'"?>!IX• c:in~ ,i,_ tOC t..O.
::
<1&00
j:~=~: ::
.009 9001 Oct HO
25 11 r..: , ~1 ,n.-..-u!)llaa111 ... ,~
29 ,., r.,,, ,.....
,1 -,,1 ,w oOl , .. r 0•1 on
O U' Ofl.1

Ar mai fi o discutie legata tot de partea arhitecturala a lucrurilor. Acustic vorbind am rezolvat problema, vedeti ca valorile
sunt toate negre, deci sunt in intervalul considerat corect. Intrebarea este: imi convine ce am in sala? Am parchet pejos, am
tencuiala pe peretele scenei, am gk pe laterale, dupa am placaj, dupa am gk perforat iar pe spate am Ecophon (suprafata
textila) - acustic vorbind e corect; arhitectural, vizual vorbind, va convine aceasta combinatie de suprafete? Voi decideti.
Daca va convine, s-a inchis discutia; daca nu va convine, atunci puteti sa optimizati cumva si din punctul acesta de vedere al
imaginii si folosirii materialelor. Poate ca nu vreti sa amestecati lemnul cu gk-ul cu tencuiala si cu textil si atunci scot textilul
din spate si pun tot un tratament cu gk perforat. Vad ce se intampla, poate mai ajustez celelalte suprafete. Daca nu-m
iconvine combinatia de placaj cu gk perforat, pot sa folosesc in loc de gk perforat -> placi din lemn perforat; n-o sa gasesc
perforatii patrate la lemn dar altfel, dpdv acustic ele se comporta similar. Exista varianta Topakustic, pe care o intalniti pe
peretii amfiteatrului din scoala.

!!!!! Fara tencuiala pe rabit la solutii de secol 21; as prefera sa nu vad tavane casetate in spatii ale unor Sali de conferinte si
evitati variante care nu se pot realiza dpdv tehnic !!!!!

Vedeti ca fonoabsorbtia si fonoreflexia rezulta din valorile coeficientilor de absorbtie. Nu pot sa numesc un tavan absorbant
casetat un tavan care are 0,11 si 0,07 coeficienti de absorbtie. Deci el este fonoabsorbant, nu pt ca il numesc eu
fonoabsorbant, sau pt ca mi-l vinde un producator tampit sub denumirea de tavan fonoabsorbant. El este fonoabsorbant
daca are coeficienti mari de absorbtie la cat mai multe frecvente, preferabil la toate. Ingeneral tavanele casetate sunt
fonoabsrobante dar nu este o regula obligatorie.
Q n o • O • te li ll ~- '!' • , A !)

-
Poate sa apara mai devreeme sau maitarziu
intrebarea: am gasit un material care ma
intereseaza si pe care nu-l am in tabel, ce pot sa
fac? (send help) -> adaugati materialul pe care il
doriti in acest tabel; cum se face: am aici BIG
--•
-- C
- -~
•11•11-
" ;,1-
..

Quattro 44, care nu apare in documentatia din

tabel pt ca nu exista pe site-ul din Romania, am
gasit in alta parte informatia si iara: coeficientii pt
absorbtie; vedeti variante de absorbtie pt
distanta d esuspendare 58, 200 sau 400 mm,
cu/fara vata minerala ;
-----.-,!.. . . _.. :,_, ,.___~·--..
4<-"o: ...........
1"6_ _ _ ,.._ _, . . , _ .... .....,_dl!'lf_,_
"-•--..--"""--'IIOJ.!o• ,..- -

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 9

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p10
cum facem: in primul rand -> in tabel, in prima linie goala, trebuie sa introduceti un cod, in ordine crescatoare, trebuie sa fie
distinct (nu unul care mai exista deja); aveti varianta Z.1.2 sua Z.2.1, introducet idescrierea materialului: denumirea placii, la
ce distanta si grosime vata minerala (in cazul asta);

Acum urmeaza sa introduc coeficientul de absorbtie; la 250 Hz producatorul imi spune 0,64, e corect, dar eu in tabelul pt
lucrare nu am valoarea la 125 Hz si atunci va trebui sa introduc media valorilor la 125 si 250 Hz pt ca tabelul pe care vi l-am
pus voua la dispozitie a incercat sa simplifice lucrurile si sa reduca aceasta analiza la 3 domenii de frecventa: joase, medii si
inalte, si nu la 6 frecvente distincte; deci pe scurt faceti media -> 0,62 pt joase, urmatoarea valoare la 1000, tre sa fac media
intre 500 si 1000 de la producator -> 0,76 la medii; pt 4000 in tabelul nostru , media intre 2 si 4 kHz -> undeva la 0,77 pt
inalte. Am introdus aceste valori si daca ne ducem in tabel si introduc codul Z.2.1 -> gasesc produsul respectiv si pot sa-I dau o
anumita suprafata. Deci e simplu, introducet iinformatiile dar care trebuie luate de la un producator din fise tehnice.
-- • • - '; :i,A _ _ _ ..,, -- • • •

_,._i..- R, @ GIO.
a, p.
Ac:oustk1
Practicai absorpttOn coot flcient ctp
A
12, , .... . l_..... ,p ... ~ 11111,--.,,...-h _ • ....
LO t -- + - - ~ - t - -
125 TAM , _, ... Ip ... _ , , ,, ..-ia, o-....... ~

128rAn , _.., .. ~ 1,\ ,00,,,,.......... :io,,,...~ - l t , -

127 , ..... 0 ,1
, - •.... lll> M.1:JOIN,1'!4alllt."'h-
128fA.N
!29u.•
f-.,.ll,IJ/) 1,\ lDlw""'-ooM,.ll)itl'IY-. t - -
l _ __ ll,(t l,\ l.»tfflN-,a n-w-• ...,...., •.•l.-_j;::::= ..--a!:-~===:::i==-
110 , ...11 10,0... ... . .,. ... ,to,,,.-,.i...,~·h-
131 , ..... l - ~..alt.l<llo\ _ - . O _ JOr,"'~ - I• - o.• --1r--
u2,..... ,_.,...lt."t,\ }00,,,t~ ~ - - ~ - ..-
133 fA.11 '-"'•'t.i4"'1"'""<1a<nl,11'.11Mo-.f'U.!11h_ ..__ o.2
13'4 v 1-11 ,,,...__...,l.,.. Ml.... t.,.._ttl.,_,. . ...... '°"""'•-""-,_
135,,._., 1-•ţli.l.... Wll: ll)"°'b-t(J"°'""".,._P.U.l ",,_lo,. . . .
o.o ....- - - - - - - 250
- - - - - -soo
--
13'Mu
,,.
l !loNlfflj,lfµa Mll<IN',. nl J)°""INWMA.~~-••101N
'"
"~] U .I

,.,
,..o,u
,.,
,.........
,
,,.,
:::I
""
151

"'
,.s.,.
,·----
- ( Ac:oustlc propertles:

absorpnon coefflaent «P
..
& ·· C!:1 • 0 • •

G.
(li

124
C O
•...
.,. o
~
.....,... ' li!

E±t l
,,.
25
.,. l'l
,,.
.......
m ,,_
,,.
30
...'"' ,
r.

...
1)1 l ll

....,. ......• u
132 Ul u,
13.3
" ...•Ir>

... ...
....,, ·-.....,
135 · ""

·-
136 ·~
m
o
,~,.
138 „ no
..,
t:::5 "',,,
,..,:Jl
..,....
,•.,•
,.
,.,
''°
"
LU
c prop e rtles:

~
I b~
..= ·- . •we
".__,_

1• A S H
2 Sk.ldWl( _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _J

C.alcul estimativ al duratei de rever~ratie .....

U l

,o
..
li
To WIM.IOl'tlOIKNv• llt.n„
Codcwm mediu de abuftMN- a
1030.50
0.3
W ,,
0.40
,,040
0.37
)e.t01

,,._ _,..oe 041.

.
1•1'~•'- _11,1,\
•,
OOO ON OOO 019 OOO

"" ~1'00,
l~
ICltt
O~
Ot1
00
11,1

•oo
111 ~--
100

"'~' o... S4"'........!.~--4'.0~

•ro
-,,:i -ooii- ••1- ow_
.)0, ,,.+ o,,
:1001
011
ooo oe •• on ooo
V

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 10

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p11
Va propun sa ne uitam pe o lucrare din anul anterior ca sa intelegeti mai bine. In general incerc sa evit sa va arat aceste
lucrari pt ca aveti tentatia de a face la fel; mai ales daca lucrarea respectiva a luat o nota buna iar scopul nu este acesta.
Scopul este sa rezolvati situatia voastar particulara, nu sa copiati o rezolvare facuta de altcineva.
Deci, vi se cere o prima plansa cu intregul etaj pe care se gaseste sala voastra, aici vedeti marcat acest amfiteatru. Exista un
memoriu: n-o sa intru in discutie cu el acum. Exista doua tabele de reverberatie (unul pt varianta initiala; unul pt varianta
finala). Evident ca invarianta finala ma astept ca valorile duratei de reverberatie sa fie cele optime.
Si urmeaza niste planse: un plan care contine, pe de-o parte: o analiza manuala a refelxiilor in spatiul salii si pe de alta
parte: tratamentele propuse cu amplasarea si descrierea lor.
Hai sa le luam pe rand. E un proiect de nota mare, dar nu e perfect, deci va arat ce e bine si ce nu e bine la fiecare din
planse. Apreciez ca a vrut sa sugereze prin culoare tipul de tratament, vedeti cu verde(cred ca voia sa zica albastru) sunt
tratamentele reflectante iar cu maro tratamentele fonoabsorbante. Personal as fi evitat culoarea si as fi folosit mai degraba
o grafica alb-negru. Dar e corect culoarea si apreciez faptul ca si-a pus aceasta problema a exprimarii tipului de tratament
fonoabsorbant.
o
•

•
1 1

•
" ..

1„
. jt ·-R:~

6•
~

[~ lmic·. ~ ~

;3: ...
•

:' ..
"•

..
~ !._j~ .,

'>

·•
•~

!~
01 ! :
li

[,
•
I I

o ~
•'

. I •
p

•
"
"

"

j •'
~

..
1

•
'
- ,.-,;,•;,,;~) ~ill.

•
g_
.....

,. ~ ■ D -w
C
.,

'•l·
ni.ţn
i- :I Pi t'
!U H, 1, t ;l ft1ll
i

H
l

:,•

t'l[
.~ii

~H
,u,,~" ir :., H h{
trt
rt

r1
l7

ti, !(i

·\i
m

t!i
t[II

! .
.i

1
,r
T

r ·

rl
I . ·-

l
l- , .,;;
,

I
-
I

Jj~-1,•~ rw t-ti 1l·

i.mî! 1 f{ i 11
iIr"I•hq! 1n lu IJi

!p
1·,

:ii
,11
i-l

-i

!p: [t lI ¾,~Jt;Î ~
iJI f11·fl ,lJ 'Jt 1·J
·I f:'11
l•

a ,
t It .lt!, iI• i•

j
1

li .
0
••l • I-· i'"1
Tr( t • îl
.
•
~ ~

-
- ,~!

o
ln
y

i·
l I! . ' :

1
I

~
·I l·

l
l'f• 1 • 1, '
11
i

I....... ~1 -.

.,.
.

t •
~.,..,.....

i11
I!

•
'~
., ~.

.,.
I
lh'ii!i

1
1h1hu
f,.•,•1 :
-e. -

1IHilt
i tfh

1l1,••i
11,~,ii
, •. 'i

•!~•1''

,·
' itflJ
. ! ' •
••'-• •
IP~ij
!•LI
r,:

11
•t•

1,!t
'•

; .

!I
6

...
.
...

f m
".•
„m

o"
•

•
••

..
"...
: .,

p•

I„
•I

I:,

•I
&.

~
.. .;

A
p

I,

"I ,
,

p
. î,

r. ,

!
i
"

"
I
u
I

•!
I
...!
i
i!
I
i
.

"'
,}. ~ - ·-·;:: : ,· trr

j
"'
.ri • .!î l

Î I

LI
.I l
1, 1 i

'
i

.
rn111 1

.:.· I Îi
j

~: I

•
!I\•
·•m··
111~1' !I
I

!
fi

I
- '
. .

.
IH

iii
ij!

~,~
i''I

I
6
.
•

!"
."
•

l,

f----W' " .
"e
.,

,3

D.
•'"

•I
",

I'
p

..

~
!
":

I
II

I
P.
r' i
.•, (

r.
l
FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 11
FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p12

Vedeti ca in zona scenei suprafetele de pereti laterali nu sunt paralele deci a fost evitata aceasta problema a ecoului de
fluturare . Sincer, nu prea vad ratiunea pt care zonele din … zonele acestea inclinate (cu rosu) daca au vreo ratiune as vrea sa
o inteleg; deci ar fi trebuit sa faca o analiza a directiei in care se reflecta sunetul si ar fi constatat ca nu ajuta la mare lucru
aceasta inclinare a suprafetei, deci nu dirijeaza sunetul direct catre public, il dirijeaza tot catre un perete lateral si atunci
intrebarea este daca aceasta zona de inclinare a peretelui din zona scenei are vreun sens. Deci incercati sa nu facet ilucru
gratuit; poate ca se justifica dpdv al conceptiei arhitecturale.

I
boit' ~

bclll PUI-
Oowrreic

____ c- )
~ " (i) .. •
__, ~

Mai departe, aceasta analiza a reflexiilor e putin excesiva dpdv grafic adica: pt o anumita suprafata plana, mi-ar fi suficienta
prima raza sonora si ultima raza sonora (razele intermediare nu sunt utile pt ca ele nu dau informatie suplimentara); prima
raza se reflecta aici si a doua raza se reflecta aici; deci zona acoperita de reflexii pe care o da aceasta suprafata este aici. Nu
vreau sa hasurati dar vreau sa intelegeti; deci aceasta zona hasurata este cea pe care ne-o acopera cu reflexii panoul din
lateral.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 12

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p13
Urmatorul panou acopera si el o alta zona , care in principiu as prefera sa nu fie prea mult suprapusa cu aceasta (prima?)
zona. Pare a fi cam aceasta suprafata, deci nu se suprapune, e bine. (ce am hasurat eu cu verde) nu se amesteca una cu alta.
Sigur, se pot suprapune intr-o anumita masura. Fiind o sala simetrica e suficienta analiza reflexiilor pe o singura jumatate din
sala. Nu e gresit ca a facut-o si pe jumatatea cealalta,dar era suficient pe o jumatate. Suprafetele fonoabsrobante NU mai
dau reflexii deci nu facem studiu de reflexii pe suprafete care nu sunt reflectante.

Vedeti indicate tratamentele: Gustafs panou plin pt zona scenei; de asemenea pt aceste laterale; exista o zona foarte mica
de lambriu lemn masiv, nu stiu exact care e ratiunea dar nu prea se justifica sa pun 50 cm de suprafata de lambriu intr-o sala
atat de mare; dpdv acustic suprafata asta nu are cum sa aduca un aport semnificativ; zona din spate a salii vedeti ca este
tratata cu Gustafs PH 5 deci este panou de Gustafs perforat si de asemenea lateralele pe zona din spate unde este si partea
de acces sunt tratate tot asa cu aceasta suprafata fonoabsorbanta; in masura in care asta corespunde cu tabelul, lucrurile
sunt perfect ok. Observati va rog ca exista niste grosimi si distante. E bine a aveti justificari pt fiecare chestie schimbata in
memoriu ( dm me cand ajungeti aici ca va explic ce a vrut sa zica, in caz ca n-ati inteles) dar nuva lungiti cu memoiru ma imult
de o pagina

ro .a •

-----~c- )Eb

_____ l G,st.,hf!ISltS..m
C. f!ilokm:t l'.ll
O,
FOAIER
GIM!sPffi Jts.n 11.[l(I.
1111
~C:~--"- ""rb;::======::;;:o ~
o
"'

6'sluS,OIOf,ah1Z)fflfl

::~::~::/
FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 13
FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p14
Hai sa ne uitam un pic si la sectiune. Acelasi concept de reprexentare, vedeti cu verde (eu vad to albastru e ok)suprafetele
reflectante si cu maro suprafetele fonoabsorbante; cu parchet pe scena si cu mocheta pe zona publicului, perfect posibil; la
fel de posibil era cu parchet peste tot; suprafetele acelea curbe se pot obtine din Gustafs, dar deja e putin exagerat aici,
adica eu sunt de acord ca, conceptul general este de a avea o curcbura pe zona din fata si o curbura inversa pe zona mai din
spate dar nici chiar asa.

In primul rand aici este o raza de curbura foarte mica, ceea ce de fapt va genera un punct de focalizare a reflexiilor( cred ca
zice unde amfacut eu punctul rosu?? ). Nici tehnic nu se poate obtine pt ca placa de Gustafs are o anumita rigiditate, ea nu
poate fi curbata la orice dimensiune, are o raza minima de curbura sub care nu mai poate fi indoita ca se crapa, se rupe,
deci nu exagerati cu astfel de lucruri.

t:d11Pot-

SECD-UfilA- SC(l(O I :J QO

... ,,.,.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 14

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 p15

Altfel, vedeti, exista niste suprafete inclinate ale tavanului care dirijeaza reflexiile acolo unde sunt dorite. Si aici probabil
ca mi-as dori mai degraba analiza reflexiei primei raze si a ultimei raze de pe suprafata respectiva si cu ocazia asat ar fi
constatat ca de fapt, probabil as fi vrut ca ea sa fie un pic mai aplatizata in asa fel incat sa trimita ultima raza mai catre
ultimul rand de scaune. Si sigur, as fi ridicat putin ; sau as fi coborat totul, sau as fi ridicat putin ultimul panou din zona
din spate a balconului.

Altfel, lucrurile sunt destul de in regula. Si iarasi observati ca desenul asta este rupt dintr-o casa, care exista, nu este un
chenar deci v-as ruga sa nu vad in plan si in sectiune numai niste contururi. Tre sa fim intr-o casa, tre sa avem o
structura; avem niste placi, grinzi, stalpi, avem niste completari, sala asta nu pluteste in aer, ea sta intr-o casa
n

(!)
••
c- )
rio
GU11ol1 PH8 12,Smm
~
· 12Jm11 cu pâslo ocus1i<ă
,,r,'-'-,'-:-l~7f..---,.~sp~.-. ,-, v.mîn.40m111, 200mm sp.oe, :-
lfJ
Ir,=;;::==:;:::::=~:;:::::=:::;:;::~~~==;:;:~~;-~- ;~ !? li.
I'<,
I
o.
"
i,;
msp.oer
o
"';.,
lambriulemn rnosiv
20 m,n o2·3cm

Sectiunea cealalta in care din nou vedeti …. (ori nu a zis ori s-a intrerupt srry) !!!!!!!!PREDARE SAPTAMANA 12!!!!!!!

Hi;w~ b ol:!, OOO.,,,~ <i'> fii El 0. © ' > li!) O O ~ 0 ~ I,,: E;l J;'l t!:· Of (;) .t? â
I bdllPUI-

fol•liu Io ilal 210 I:.<.

;.,

SECŢIUNE B-B scara ) · 100

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 8 Page 15

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p1

Incheiem subiectul salilor cu destinatie acustica. Facem

un fel de recapitulare privind subiectele, problemele pe Studiu acustic simplificat
care trebuie sale atingeti, avand in vedere ca acestea
sunt salile cu care va veti confrunta in mod curent in
1. Funcţiune/ program
activitatea voastra de proiectanti. Sali de dimensiuni
mici si medii. Aceste sali fac de obicei parte din cladiri
Clădiri publice cu spaţii de audiţie
publice, fie de invatamant, fie cladiri de birouri in care
veti avea sali de conferinte sau de sedinte, fie hoteluri - învăţământ
care contin fie sali de conferinte, sali de bal, de
- birouri (săli şedinţe. conferinţe)
evenimente. In final chiar si salile de restaurant trebuie
gandite si din aceasta perspectiva a functionarii cu - hoteluri (conferinţe. săli polivalente)
destinatie de auditie, de diferite feluri.

Ca tipuri de spatii putem sa avem sali de dimensiuni fixe cu mobilier fix. Sunt cele mai uzuale, in care exista niste scaune sau
fotolii in pozitie fixata. Exista posibilitatea de a avea sali polivalente cu mobilier fix. Aceste sali polivalente presupun o
anumita variatie a duratei de reverberatie pt ca altfel nu se poate asigura polivalenta dpdv acustic. Acceptabil la un moment
dat sa fie folosita si sonorizarea, un sistem audio de amplificare sonora care salveaza putin lipsa de reverberatie.

Putem avea sali polivalente care au volum fixat, dar in

care poate sa varieze mobilarea, pot fi niste gradene Studiu acustic simplificat
mobile sau niste sisteme de schimbare a pozitiei
spectatorilor. Iarasi cu sau fara sonorizare. Si putem
Tipuri de spaţ11
sa avem varianta cea mai complexa in care sa fie si o
geometrie variabila. Aceasta asigura o variatie a · cu mobilier fix (scaune, fotol11)
volumului, care implicit influenteaza durata de - polivalente cu mobilier fix (sonorizare.
reverberatie. Extinderea in spatiile alaturate nu se eventual reverberat1e variabilă)

refera neaparat la public, ci doar la volumul acustic al • polivalente in volum fix (mobilare variată,
salii. Nu vorbim de sali care se fac din 2 una, ci vorbim sonorizare)
de sali care pe aceeasi configuratie a publicului, - cu geometrie variabilă (compartimentări
permit o crestere a volumului care sa conduca la o
mobile_extindere spaţ11 alaturate)
crestere a reverberatiei.

Dpdv al functiunilor acestor spatii. Asa cum am zis

deja probabil cele mai multe sali sunt de conferinte. Studiu acustic simplificat
Pot fi cu scaune simple, pot fi cu scaune si pupitre.
Ganditi-va la ce se intampla in sala frescelor de
Funcţiu111
exemplu. Pot fi cu mese de lucru. Deci persoanele din
audenta pot avea chiar o masa pe care sa noteze sau - conferinţe (cu scaune simple
sa lucreze ceva. Pot fi spatii organizate in care sa scaune+ pupitre. mese de lucru)
existe un podium cu o anumita zona dedicata - sed1nţe cu prez1d1u
prezidiului. Sau pot fi spatii pt mese rotunde, spatii in - mese rotunde I expoz1ţ11 / concursuri
care(se practica mult asta la expozitii sau concursuri)
- aud1t11 muzicale
publicul este organizat in grupuri la diferite mese, pt
a lucra/discuta/audia anumite prezentari de ·: I

arta/cultura , dar intr-o forma in care se colaboreaza

in grupuri, in cadrul salilor respective.

Sigur ca putem avea si varianta de functiune asociata cu auditiile muzicale. Dar dupa cum vedeti in aceasta listare,
predominant avem de-a face cu voce, cu functiuni asociate vorbirii. Conferinte, discutii.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 1

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p2
Ce presupune studiul acustic pe care trebuie sa il ganditi, sa il realizati pt proiectarea unui asemenea spatiu?

In primul rand trebuie sa aveti in vedere protectia

acustica. Acest element e obligatoriu sa fie gandit de la
primele schite, de la primele idei pe care le dezvoltati Studiu acustic simplificat
pt ca implica alegerea corecta a amplasamentului,
implica evitarea amplasarii spatiilor protejate foarte Protecţia acustica
aproape de peretii exteriori care sunt orientati catre
surse de zgomot, strazi zgomotoase, cai ferate, curs de Necesar a fi avută în vedere încă de la
scoala, etc. Exista zone mai aglomerate ale anumitor primele sch1te de part1u . prin:
fatade si zone mai linistite ale altor fatade. - amplasament
Intotdeauna trebuie sa va orientati catre zonele • evitare pereţi exteriori spre surse de zgomot
linistite. Este de preferat sa folositi pe cat posibil spatii
- spaţ11 tampon
tampon, care nu produc prea mult zgomot, si spatii
care nu sunt influentate, deranjate de zgomot, in asa - îndepărtarea spaţiilor tehnice
fel incat sa separati cumva zonele foarte zgomotoase
de sala si spatiile care trebuie protejate, si in aceeasi
masura trebuie avut grija la spatiile tehnice

. Sigur ca spatiile tehnice sunt multe, mai multe decat va place voua sa credeti acum. Ele intotdeauna trebuie cat mai tare
distantate de spatiile de auditie. Este o conditie absolut obligatorie, foarte importanta. Niciodata nu acceptati spatii din
acestea tehnice adiacente unei sali de conferinte, unei sali de evenimente, unei sali care are ca scop auditia. Oricat de mult
ar parea ca lucrurile nu vor genera probleme, mai devreme sau mai tarziu veti constata ca sunt probleme, pt ca
echipamentele pot genera zgomot ulterior montarii, a utilizarii. Incep sa se uzeze, incep sa genereze probleme si lucrurile se
degradeaza in timp, nu sunt la fel de bune ca la inceput.

Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

a. forma în plan: practic oricare. cu evitarea

formelor prea regulate
b. determinarea volumului - recomandabil
4.5 - 5.5 m:1 spectator
c. în secţiune preferabil panta conform
curbei de v1z1b1litate

In faza de partiu incepem sa intram in detalii. Trebuie gandita o forma in plan a acestor spatii. Nu exista restrictii majore dar
evitati formele prea regulate. Fara sali patrate, sau cu sectiune patrata. Evitati alte forme de poligoane regulate, evitati
cercul.

Volumul spatiului, dimensiunea spatiului. Lucrurile sunt extrem de simple si la indemana. Exista un volum recomandat care
variaza pentru spatiile cu functiune de voce, intre 4,5 si 5,5 m cubi/ spectator. In niciun caz nu coborati sub valoarea aceasta.
Evitati valori mult prea mari. E adevarat ca acolo se pot gasi solutii relativ usoare dar cel mai convenabil, cel mai la indemana
este sa va incadrati in aceasta valoare optima.

In ceea ce priveste forma in sectiune este recomandat sa se urmareasca panta necesara pt vizibilitate. Deci in functie de
adancimea salii, de nr de locuri, nr de randuri de locuri, organizati lucrurile in sectiune in asa fel incat sa asigurati vizibilitatea si
aceasta va da si auditie corecta.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 2

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p3

Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

d. înălt1me mică cel putin în zona scenei I

pod1umulu1 (pentru reflexu rapide din tavan
s1 - eventual - m1csorare volum)
e. evitarea ecoului (lung1m1 sau înălţimi mari)
prin d1fuz1e sau absorbt1e

Dpdv al inaltimii in zona scenei, este recomandat ca aceasta sa nu depaseasca norma. Ne intereseaza pe de-o parte reflexie
rapida din tavan, pe de alta parte sa nu avem un volum prea ridicat. Se poate bineinteles rezolva si cu anumite elemente
suspendate dar acelea nu infuenteaza volumul. Trebuie gasita mereu varianta optima.

In functie si de dimensiuni, trebuie avut in vedere evitarea ecoului, care poate sa apara in cazul in care exista trasee de
reflexii lungi, peste 27m pt voce. Ganditi-ca ca pot sa existe trasee mai ciudate, deci nu spuneti " a pai sala mea are 10 m, nu
am cum sa jung la un traseu de 20 si ceva. Se poate intampla sa fie 3-4 refelxii succesive care sa conduca intr-un final la
perceperea unui sunet venit foarte tarziu prin aceasta reflexie succesiva si care sa genereze acea senzatie de ecou. Aici
lucrurile sunt relativ usor de controlat pt ca suprafetele din spatele salii se recomanda sa fie tratate fonoabsorbant si atunci
lucrurile in buna masura se rezolva.

Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

f. evitarea ecoului de fluturare (fără

suprafete paralele peret1 sau tavan-

pardoseală. în zona sursei sonore)
g . evitare focalizări (curburi concave în plan
sau în secţiune cu raza apropiată de
d1mens1unile săh1)

Foarte importanta evitarea ecoului de fluturare, care apare intre suprafete paralele reflectante, deci aveti grija si la pereti si
la relatia tavanului cu pardoseala in zona de podium, acolo unde acestea trebue evitate. Cum se evita? Preferabil printr-o
ajustare a geometriei, in asa fel incat sa se elimine aceste paralelisme. Se poate prin introducerea unor suprafete
fonoabsorbante, ceea ce nu este recomandat in zona sursei, pt ca acolo vrem sa fie sunetul cat mai bine reflectat, catre
public. Se mai pot folosi tratamente difuzante, adica suprafete care sunt reflectante, dar nu reflecta directional, ci imprastiat
pe mai multe directii. Si atunci se obtine aceasta difuzie si se evita in felul acesta ecoul de fluturare.

Alta problema pe care trebuie sa o aveti in vedere este evitarea focalizarilor. Preferabil ar fi sa nu aveti curburi concave in plan
sau in sectiune, deloc, sau daca ele exista in niciun caz sa nu aiba raza de dimensiuni apropiate cu cele ale salii. Raza de
curbura trebuie sa fie mai mare decat lungimea cea mai mare a salii. Focalizarile sunt un eveniment neplacut pe care trebuie
sa il evitam.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 3

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p4

In faza de proiect tehnic, in plan revenim la ideea evitarii paralelismului, pe de o parte. Pe de alta parte in general in zona salii
ne dorim o deschidere a peretilor catre sala in asa fel incat sa imprastie, sa extinda zona de raze sonore reflectate catre
public, in vreme ce de la jumatatea salii spre spate, este convenabila o convergenta a peretilor salii, in asa fel incar reflexiile
sonore sa fie dirijate mai spre interiorul salii in loc sa fie trimise catre lateral. Sigur ca eu va expun aici niste principii generale,
si niste variante optime dpdv acustic. As zice ca in afara unei sali majore de concerte acustica joaca si ea un rol, dar nu este
pe locul 1. Sunt de acord ca intr-o sala de conferinte a unui hotel, nu pot sa judec lucrurile numai din punctul de vedere al
acusticii, trebuie sa am in vedere si alte criterii.

Deci acceptand ca acustica nu este prima voastra prioritate, acceptati si voi ca ea trebuie sa fie in prioritati. Deci trebuie sa
judecam lucrurile si din acest punct de vedere. Nu e singurul lucru, singurul criteriu, sau singurul aspect pe care trebuie sa il
avem in vedere dar trebuie sa gasim cumva optim calea de mijloc intre toate constrangerile. Pana la urma veti vedea, va
place sau nu va place veti avea mai mult de-a face cu constrangeri decat cu libertati in proiectarea de arhitectura.

Studiu acustic simplificat

3. Definitivare geometrie (pr. tehnic)

· cea mai utilă zonă este in prima treime a săl11

o · copertină ' convexă poate să furnizeze

reflex11 pentru întreaga zona ocupată de public
· eventual panouri suspendate când inălt1mea

săh1 este mare

In zona tavanului cea mai utila parte a sa este prima sa treime din fata. Acolo acea portiune transmite reflexii rapide catre
public ceea ce contribuie pe de-o parte la cresterea claritatii, si pe de alta parte la compensarea, pt locurile din spate mai ales,
a reducerii nivelului sunetului direct. Daca tavanul din zona din fata este taiat sus, aceste prime reflexii vor ajunge prea tarziu.
Si asta nu este favorabil, si atunci solutia este de a cobori tavanul sau de a introduce niste suprafete coborate, niste copertine
ceva, niste panouri suspendare care sa trimita reflexiile sonore mai rapid. In masura in care este convenabil, aceasta curbura
convexa a copertinei imprastie si mai bine reflexiile, deci este convenabil. In niciun caz nu introduceti aici suprafete concave pt
ca ele vor focaliza sunetul si nu sunt convenabile. Panourile suspendate, sigur ajuta si ele, dar repet, ele nu influenteaza
volumul, deci trebuie gandite in relatie cu un volum corect.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 4

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p5

Studiu acustic simplificat

4 . Verificare protecţie la zgomot

a. . ." I ' I · c1rculaţ11lor adiacente

(fonoabsorb!te)
b. zgomot aerian peret1 s1 plansee
către spaţ11le alăturate s1 in special c1rculat11 s1
foaiere

Din punctul de vedere al protectiei spatiului de auditie, ne intereseaza ca circulatiile si zonele adiacente, foyerele sa fie
insonorizate. Asta inseamna sa fie tratate acustic chiar daca nu sunt spatii de auditie, dar printr-o tratare fonoabsorbanta se
reduce reverberatia care amplifica zgomotul generat in aceste spatii. Si circulatiile, si foyerele, ma iales cand sunt de mari
dimensiuni - produc zgomot, pt faptul ca gazduiesc multe persoane care vorbesc, circulca. Ceea ce ne intereseaza ca
zgomotul produs de circulatii sau foaiere sa nu fie amplificat prin efectul inevitabil al reverberatiei. Deci insonorizare, asta
inseamna, reducerea nivelului de zgomot prin reducerea reverberatiei. Nu se va putea reduce sub nivelul produs de sursa,
dar nu va depasi prea mult, daca spatiile sunt insonorizate.

Pasul urmator este izolarea, alegerea alcatuirilor corecte pentru pereti si plansee, care sa izoleze zgomotul produs in spatiile
adiacente salii. Atentie putin la impact, pt ca la impact zgomotul se poate transfera, se poate propaga si pe diagonala, adica
pot aparea surprize, sa se auda zgomotul produs intr-un spatiu care nu este direct adiacent, ci este ceva mai departe. (numai
pt xzgomotul de impact se poate produce asta). Atentie deci, cand spatiile acestea de auditie au deasupra lor alte tipuri de
spatii, chiar si pe diagonala, nu neaparat direct deasupra.

Stud iu acustic simplificat

4. Verificare protectie la zgomot

c. l ,. , '.· (preferabil cu sas)

d 1nstalat1a de . • · ·
(viteza aerului redusa control zgomot din
centrală)

O problema care tine de izolare o reprezinta usile. Usile intotdeauna sunt punctul slab in izolarea unui perete. Avem nevoie
de ele, dar tocmai prin faptul ca ele se deschid, si nu sunt perfect etanse, usile sunt zone prin care se transmite mult mai mult
zgomot decat prin pereti. Solutia cea mai favorabila este cea cu sas de acces. Exista o dublare a usii care impune trecerea
printr-un sas, dar asta in general nu este o problema. Problema este sa ai spatiul necesar introducerii acestui sas. De la caz la
caz trebuie gandit si acolo unde este necesar trebuie prevazut acest sas de acces.

O problema serioasa in aceste spatii de auditie o reprezinta instalatia de ventilare si climatizare. De cele mai multe ori este
principala sursa de zgomot in aceste tipuri de spatii. Ceea ce sigur ca nu este foarte tare sub controlul nostru, dar ceea ce
trebuie noi sa facem este sa dam inginerului specificatia corecta. Asta trebuie facut de la primele faze de proiectare pt ca de
multe ori devine foarte dificil de schimbat ulterior. Asta presupune pe de-o parte echipamente care sa nu genereze prea mult
zgomot. Problema asta se poate in principiu rezolva amplasand aceste echipamente la o distanta suficienta, undeva intr-un
subsol poate sta foarte bine o centrala generatoare de zgomot. Dar cealalta problema este chiar aerul care este introdus in
sala. Acest aer daca intra cu viteza prea mare genereaza zgomot. Si singura solutie de a reduce viteza, este de a avea grile de
mari dimensiuni si multe ca numar. Alta varianta nu este. Trebuie precizat in primul rand si acceptat ca vom avea mai multe
grile in spatiul salii si comunicat acest fapt catre instalator. Nu este ideal dpdv estetic dar e singura solutie de a rezolva
problema zgomotului.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 5

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p6

Studiu acustic simplificat

5. Studiul duratei de reverberaţie

a. în funct,e de volum s, de funct,unea săl11.

alegerea durate, optime de reverberat,e (T)

care trebuie realizată la toate frecvenţele

b. se calculează toate suprafetele perimetrale

numărul s1 tipul de scaune (auditori). într-o
primă propunere de 100% (eventual 75%)
ocupare

Din punctul de vedere al duratei de reverberatie, lucrurile cred ca ar trebui sa fie deja lamurite. Exista o valoare optima a
reverberatiei. Pe cat posibil aceasta valoare trebuie obtinuta la toate frecventele. Deci o reprezentare grafica ideala a duratei
de reverberatie intr-o sala perfecta ar fi o linie orizontala. Aceeasi valoare la toate frecventele. Sigur ca asa cum de multe ori
se intampla in viata, cazurile ideal sunt rare spre deloc. Dar totusi trebuie sa tindeti catre aceasta situatie ideala si atunci prin
studiul pe care il faceti sa incercati sa obtineti valori cat mai apropiate de aceasta valoare optima.

Principiul este de a calcula suprafetele perimetrale, suprafetele care inchid sala, precum si scaunele si publicul din sala. Se
lucreaza cu 100% ocupare, in primul rand. Puteti face o analiza si pt mai putini oameni dar nu inainte sa faceti pt sala plina.
Nu puteti justifica proiectarea unei sali de 200 de locuri pe care sa o faceti optima acustica la 150. Daca este o sala de 200 de
locuri inseamna ca este nevoie de acestea, toate, si ea trebuie facuta sa fie perfecta atunci cand este ocupata 100%. Dupa aia
pot discuta ce se intampla cand sala este doar jumatate sau este mai goala, dar intai trebuie sa rezolv problema cu sala plina,
la capacitate normala.

Studiu acustic simplificat

5. Studiul duratei de reverberaţie

c. pentru calculul duratei de reverberaţie se

poate recurge la tabelul xls de calcul cu
baza de date aferentă. s1mpllflcată prin
păstrarea a trei frecvenţe din 6
d. optimizare se modifică (adaugă/scad) tipuri
sau suprafete de finisaJe fonoabsorbante

Aveti la dispozitie tabelul de calcul. Se calculeaza simplu durata de reverberatie, pe care urmeaza sa o optimizati, o aduceti
cat mai aproape de valoarea dorita, la fiecare din domeniile de frecventa, joase, medii inalte. Cum faceti aceasta
optimizare? Sper ca ati inteles. Prin adaugarea sau scoaterea anumitor tipuri de materiale si tratamente acustice, sau prin
jonglarea cu suprafetele ocupate de aceste tipuri de tratamente.

Pasul urmator dupa ce ati obtinut valoarea convenabila este ca in paralel cu gandirea de arhitectura interioara sa distribuiti
aceste finisaje si tratamente in spatiul salii. Este evident ca nu putem detasa problemele de acustica pe partea de design
interior, de amenajare interioara a salii, pt ca cele mai multe din tratamentele acustice sunt vizibile. Si ele evident
influenteaza si arhitectura salii, si vizual si din toate punctele de vedere situatia. Inclusiv olfactiv.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 6

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p7

Studiu acustic simplificat

6 . Poz1tionare f1111saJe - tratamente

fonoabsorbante

ln paralel cu studiul de arhitectura interioara

a în zona sursei 1scena · podium) supralele
cât mai rPflpctilnlP
b. în spatele salii (în special peretele de fund
al sal11) eventual s1 la partea superioara a
peretilor s1 laterala a tavanului. suprilf PtPIP
fono.1 bsor bilntf'

Cum se distribuie aceste tratamente acustice si finisaje in spatiul salii? Aveti 2 mari principii care sunt extrem de simple. Pe
de-o parte in zona sursei dorim sa amplasam suprafete reflectante, pt ca dorim ca sunetul produs de vorbitor, sau de
muzician, sa fie cat mai direct, mai rapid si mai complet trimis, reflectat catre zona publicului, iar in zona din spate a salii
trebuie amplasate tratamente fonoabsorbante. Acest trebuie nu inseammna ca automat umplem totul cu fonoabsorbtie.
Solutia optima rezulta in urma acestui proces complex de studiu. Ca principiu general, peretele de fund al salii este in marea
majoritate a situatiilor fonoabsorbamt. Trebuie tratat fonoabsorbant.

Restul suprafetelor, am avut saptamana trecuta acel curs in care v-am aratat pe zone distincte unde se pot ele amplasa. In
principiu, din studiul duratei de reverberatie rezulta niste suprafete de tratamente fonoabsorbante. Ele se distribuie in
primul rand pe peretele din spate al salii. Apoi se pot amplasa pe peretii laterali in jumatatea superioara. Se pot amplasa de
asemenea, pe fasii laterale ale terenului. Nu pe centru, pe laterale. Pana catre jumatatea salii, chiar si mai departe. Evitam
suprafetele care pot sa deaa reflexii utile catre zona publicului.

Studiu acustic simplificat

7 . POLIVALENTA - Acustica
naturala si l sau sonorizare

reverberatie variabilă prin panouri mobile.

mod1f1cari in lin1saie (perdele)
în comb111at1e cu sonorizare se alege
reverberat1a cea mai mică s1 se recurge la
sisteme electroacustice

Pentru sali polivalente se poate avea in vedere obtinerea unei reverberatii variabile. Sala polivalenta inseamna ca in ea se
desfasoara mai multe tipuri de productii sonore. Poate fi teatru, conferinte, concert de muzica etc. Si atunci este necesara o
valoare diferita a reverberatiei pt diferitele tipuri de evenimente si pt asta evident ca trebuie cumva introduse niste variatii in
absorbtie. Pot fi niste panouri mobile. Ex sala de la Gabroveni. Pe peretii laterali sunt niste panouri care pivoteaza. Pe o fata au
suprafete reflectante, lemn, si pe fata opusa au suprafete fonoabsorbante din lemn perforat. Si prin rabatarea acestora se
poate varia suprafata de absorbtie si se obtiine o anumita variatie in durata de reverberatie. Nu e foarte mare, dar suficient
cat sa se faca o diferentiere. Mai pot aparea si perdele, ele sunt de multe ori cu semnul intrebarii, pt ca ele ridica niste
probleme legate de protectia la foc.

Dpdv acustic ele au dezavantajul ca au o foarte diferita absorbtie, au una foarte buna la frecvente inalte si din ce in ce mai
slaba pt frecvente medii si joase, si atunci relizeaza foarte usor un dezechilibru al duratei de reverberatie pe frecvente. In
situatia in care salile au sisteme de sonorizare, atunci se cere o reverberatie mai redusa, si se merge pe varianta cea mai
redusa a reverberatiei, recurgand ulterior la sistemele acestea de amplificare. Sala palatului, are mai bine de 50000 m cubi, e
foarte mare, si are o durata de reverberatie de ordinul a 0,9 secunde. Sala radio, are 900 + locuri, fata de 4000+ cat are sala
palatului, deci este de aproape 5 ori mai mica, si are o durata de reverberatie de ordinul a 1,5 secunde. E o diferenta
sesizabila. Sala palatului a fost gandita sa functioneze cu sonorizare din start, si fara nicio urma de intentie de a fi folosita
pentru concerte.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 7

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p8
Incheiem aici subiectul salilor de auditie. Sper ca aveti toate informatiile, si le-ati receptionat si inteles. Va rog sa va ganditi la
rezolvarea lucrarii, plecand de la tema, trecand prin informatiile pe care le-am dat si aplicandu-le pe proiectul vostru
particular de la atelier.
MASURARI ACUSTICE

1. Acustica cladirilor (building acoustic)

nivel de zgomot (Leq, Lpea•· LNx etc.)

izolare acustică (Rw, Dn. Ln etc.)

Continuam cu subiectul masurarilor acustice. Chiar daca nu o sa faceti propriu-zis masurari presupun, mi se pare util sa
intelegetii putin ce reprezinta ele pt ca se relationeaza cu acustica in constructii si cu ceea ce trebuie sa intelegeti si sa
controlati ca arhitecti. Masurarile se pot referi la acustica cladirilor, asa zisul building acoustic in engleza ( m-ai spart ),
respectiv nivel de zgomot sau izolare acustica. Avem aici niste simboluri pe care le-am discutat, dar hai sa le revedem pe scurt.

Leq = inseamna nivel echivalent, L este notatia uzuala pt nivel. Nivel va aduceti aminte este o raportare logaritmica la un prag,
la un nivel de referinta, valoare de referinta. Ca nivel se poate discuta si de putere si de presiunea acustica, dar de obicei
vorbim de presiune. Iar nivelul echivalent este o valoare medie a unui nivel variabil in timp, corespunzatoare unui nivel
constant care produce acelasi efect. De fapt contine aceeasi energie sonora ca si nivelul variabil.

Lpeak este nivelul de varf. Reprezinta cel mai ridicat nivel din intervalul respectiv de timp.

LN este nivelul indexat, si x este un procent, 10% sau 90% sun cele mai folosite dar pot fi si altele. Reprezinta nivelul sonor care
este depasit pt acel procent din durata totala a masurarii. Deci nivelul LN10 reprezinta nivelul depasit in 10%din timpul de
masurare. Acest nivel indexat ne da o idee desore cum variaza nivelul de zgomot in timp. Daca spun nivelul echivalent este de
60 decibeli, nu am nicio idee cum a variat acel nivel in timp. Stiu doar ca efectul mediu al zgomotului respectiv corespunde
unui nivel de 60 de decibeli. In momentul in care stiu ca LN10 este 70 de decibeli atunci deja am o informatie. 10% din timpul
de analiza a fost depasit nivelul de 70, ceea ce inseamna ca am avut suficient timp in care niveul a fost sub 60 care este media,
in asa fel incat sa se poata ajunge la aceasta medie de 60. In principiu pt zgomotul de trafic, de exemplu, se considera LN90 ca
nivelul de fond, deci nivelul care este depasit 90%din timp, dar se pot face tot felul de analize. (dec LN este nivelul indexat timp
de atat din durata masurarii)

Pentru izolarea acustica, Rw este indicele de izolare. R vine de la reduction, deci nu va ganditi in termeni de rezisteta. E vorba
de izolare sonora, reducere a transmiterii zgomotului.

Dn este diferenta de nivel, diferenta normalizata. Ln este nivelul de zgomot de impact.

Sper ca ati inteles si ati retinut ca izolarea la zgomot de impact se exprima prin aceasta marime numita nivel de zgomot de
impact, si care reprezinta de fapt nivelul masutrat in spatiul de sub cel in care se produce zgomotul de impact. Ceea ce este
putin contra intuitiv, in sensul ca atunci cand vorbim de izolare la zgomot aerian, valorile mai mari indica o izolare mai buna.
Cand vorbim de impact lucrurile sunt pe dos. Valorile mai mici ale nivelului de zgomot de impact reprezinta o izolare mai buna
a planseului si a pardoselii. Odata inteles nu mai e nicio problema.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 8

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p9

Celalali domeniu in care putem face masurari acustice e acustica incaperii. Respectiv in primul si in primul rand durata de
reverberatie, dar exista o serie intreaga de alte marimi care caracterizeaza auditia in spatii, in special muzica dar si pt voce.
Ele sunt definite intr-un standard international ISO 3382. EDT, de exemplu , este durata de descrestere timpurie, traducere
„tampita” dar e vorba de o marime similara cu cea a reverberatiei insa mult mai apropiata de felul in care percepem noi,
auditorii aceasta reverberatie. In principiu reverberatia este o caracteristica a spatiului. Ea este mai mult sau mai putin egala
in spatiul respectiv. EDT ul e perceput putin diferit fara de reverberatie, si depinde mai tare de pozitia in spatiul salii.

G este… eh.. Aici e o discutie mai lunga. Termenul de tarie sonora, sound strength, reprezinta cat de puternic este perceput
sunetul in sala.(se cauta inca o traducere mai buna, pt ca taria sonora reprezenta altceva) Se raporteaza la efectul pe care il
produce aceeasi sursa in aer liber, la o distanta de 10m. Deci G asta reprezinta, de fapt relatia intre sunetul perceput in sala
in comparatie cu sunetul produs de aceeasi sursa, in exterior, in spatiu deschis la o distanta de 10m.

C50, C80 se cheama claritate si reprezinta raportul intre energia care soseste timpuriu, in primele 50 sau 80 milisecunde de
la producerea sunetului respectiv, raportat la energia care soseste dupa acest interval. Deci este un raport early-late
energy.(raportul dintre energia care soseste mai devreme si cea care soseste mai tarziu) Asta da claritate vocii si muzicii,
ajuta la inteligibilitate, si pt muzica usureaza perceperea distincta a intrumentelor si chiar a notelor cantate, produse de un
singur instrument.

LF vine de la lateral fraction, se cheama fractiune de energie laterala si cuantifica raportul intre energia sonora care vine din
laterale raportata la restul de energie, care soseste din cealalta directie. Cu cat aceasta valoare este mai mare, in special
pentru muzica, cu atat muzica, spatialitatea sursei este perceputa mai pregnant. Simti, sesizezi diferitele intrumente, plasate
diferit in spatiu. Nu primesti sunetul amestecat din toate instrumentele, ci incepi sa distingi intre diferitele pozitii in spatiu
ale intrumentelor, ale muzicienilor.

Durata de reverberatie, de ce este notata T20 si T30. Noi stim ca durata de reverberatie este marimea in secunde care
exprima reducerea nivelului sonor in incapere cu 60 de decibeli. Problema este ca masurarea acestei reduceri de 60 de
decibeli nu este la indemana, e dificila de mute ori, pt ca asta presupune ca nivelul sonor generat sa fie cu mai mult de 60 de
decibeli peste nivelul zgomotului de fond. In asa fel incat sa pot sa masotr descresterea si sa ma opresc undeva inainte sa
ajung in zgomotul de fond. In momentul in care am un zgomot de fond de ordinul a 30 decibeli, ceea ce e foarte bun, pt ca
intr-o locuinta nivelul de zgomot admis este 35. 30 de decibeli este un nivel de zgomot corect, dar hai sa spunem 25 care
este nivelul de sunet intr-un studio de inregistrari, este nivelul pe care il puteti auzi in locuintele voastre noaptea tarziu. In
bucuresti e greu sa cobori sub 20- 25. Deci peste 25 niveul de fond, trebuie sa am un prag, minim 5, deci peste 30 trebuie sa
pun nivelul sursei, asta inseamna 60 cu 30=90. Deci trebuie sa produc un nivel de zgomot de cel putin 90 decibei si sa sper
ca atunci cand fac masurarile nivelul de zgomot de fond nu va depasi 25. Ceea ce de multe ori este dificil. Nu neaparat ca
nivel global, dar pe frecvente aproape mereu exista niste variatii.

MASURARI ACUSTICE

2. Acustica incapcrilor (room acoustic)

- durata de reverberaţie (T20 • î 30 )
- mărimi specifice - ISO 3382
(EDT. G. C 50 . C80, LF etc.)

Pe scurt e dificil sa masor aceasta descrestere de 60 si practica uzuala este de a masura doar pe 30 de decibeli descresterea
si de a calcula prin extrapolare valoarea corespunzatoare descresterii de 60. Se poate insa si pe 20 de decibeli face aceasta
masurare. Deci T20 reprezinta durata de reverberatie, descresterea de 60 de decibeli, dar masurata doar pentru 20 si
extrapolata pentru 60. T30 la fel.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 9

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p10
Ce ne trebuie pt a face masurari acustice?

In primul rand instrumentul principal se numeste sonometru integrator, pt ca face integrarea masurarilor direct in aparat.
Acesta este un aparat complex care determina nivelurile de zgomot pe benzi de frecventa, de octava sau de treime de octava, si
permite si calcule, integrari ale nivelurilor sonore in diferite feluri. Variantele moderne sigur ca au ecran tactil cu care se poate
opera mult mai usor, dar elementul important este tot lantul de masurare care se bazeaza pe un microfon omnidirectional.

Microfonul este dispozitivul care printr o membrana foarte fina preia variatiile de presiune sonora generate de unda sonora, si
transforma aceste variatii de presiune in variatii de reticitate, de curent. Sonometrul citeste aceste variatii si le cuantifica in nivel
sonor, in decibeli.

Dificultatea vine din faptul ca sonometrul trebuie sa fie invariabil la schimbarile de mediu. Trebuie sa masoare aceeasi valoare a
nivelului sonor atunci cand temperatura variaza, atunci cand umiditatea variaza, atunci cand presiunea atmosferica variaza. Aici
este problema, si asta este motivul pt care aparatele de acest fel sunt scumpe de obicei. Pt ca ele sunt facute sa dea aceeasi
valoare foarte precisa in orice conditii de variatie de mediu ambiant.

Este necesar si un calibrator acustic, care este un aparat care are o unica functie si anume acela de a genera o frecventa foarte
precisa la un nivel sonor foarte precis. E vorba de frecventa de 1000 de hz, si un nivel sonor de 94 de decibeli. Deci orice s-ar
intampla, el genereaza aceasta frecventa foarte precisa, la nivelul precis de 94 decibeli. In gaura aceea pe care o vedeti in
imagine se introduce microfonul, si aparatul se autocalibreaza stiind ca primeste acest semnal foarte precis. Aste este
sensul.Pot sa va spun ca din 2007 de cand am in laborator acest aparat, variatiile de la o calibrare la alta sunt de ordinul a sub
0.1db. Deci sunt variatii de obicei la a doua zecimala intre diferitele calibrari. Procedurile de masurare obliga la o calibrare la
inceputul masurarii si una la finalul masurarii, obligand ca daca diferenta dintre calibrari este mai mare de 0.5 db sa se anuleze
toate rezultatele si sa se reia masurarile. Variatia acceptata este de 0,5. (deci daca este mai mare se anuleaza toate
rezultatele analizei si se reiau)

Alt echipament necesar pt masurari, este o sursa de sunet, sursa aceasta trebuie sa emita sunet in mod egal in toate directiile,
si pt acest motiv au fost amplasate 12 difuzoare in fetele unui dodecaedru regulat. Emite sunet, depinde de amplificator, dar
undeva in zona 90- 95 de decibeli, si aproximativ egal in toate directiile. Sigur ca la asta se mai adauga si o serie de cabluri si
trepiede si accesorii, dar acestea sunt echipamentele necesare pentru asigurari acustice.

MASURARI ACUSTICE
Acustica cladirilor

sonometru integrator
microfon omnid1recţ1onal
calibrator acustic
sursa de sunet omn1direcţ1onala
(dodecaedru)
cabluri. trepiede. accesorii

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 10

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p11

Intotdeauna cand vorbim de masurari trebuie sa discutam si despre standard, pt ca acestea trebuie facute dupa o anumita
procedura standardizata, pt ca altfel nu avem niciun fel de garantie a faptului ca vom obtine rezultate comparabile. Niciodata
rezultatele nu sunt identice pt ca exista intotdeauna un anumit grad de incertitudine a masurarii. Daca vreti ganditi-va ca
masurati o lungime, aveti o linie cu care o masurati. Acea lungime are o incertitudine a masurarii. Aceasta este data pe de-o
parte de precizia cu care sunt marcate gradatiile pe linie. Pe de alta parte de precizia cu care cititi voi acele gradatii. Orice fel
de masurare pe lumea asta este supusa unui anumit nivel de incertitudine. Se aplica si pentru sunet. Scopul este sa reducem
aceasta incertitudine pe cat posibil.

Si in orice caz primul pas pe care trebuie sa il facem este sa urmam o procedura pt o anumita masurare. Pentru zgomot in
interior si in exterior exista standardele ISO 1996 care definesc niste marimi, niste notiuni si definesc niste proceduri. Pentru
izolare este seria de standarde 16283. Este standard european, standard international si standardul romanesc. Ca principiu
toate standardele europene, pt ca suntem membrii uniunii, devin automat standarde romane. Ele de multe ori sunt traduse,
dar devin standarde romane si fara a fi traduse. E doar prima pagina in romana ( nu pot =))) ) restul e in engleza sau in
franceza sau in germana. Sigur ca trebuie cumparat si pt orice fel de masurare trebuie respectat.

Exista si o serie de standarde romane 6161, care se refera la masurari si care nu au corespondent in standarde
internationale. Sunt niste fineturi, niste detalii de procedura, si sigur ca ele au un istoric in spate, exista de dinainte de a fi noi
membrii in uniune. Dar pt ca prevad niste proceduri care nu sunt detaliate in alte standarde europene, am decis ca merita sa
le pastram.

Detaliem un exemplu. O masurare a unui indice de izolare, in situ. R’ inseamna ca nu este in laborator, ci este in cladire. In
santier. Conceptul este urmatorul : masor elementul separator, un perete in cazul nostru. Acest perete pe care vreau sa il
masor, separa 2 incaperi. Intotdeauna trebuie sa aleg una din incaperi ca incapere sursa si cealalta ca incapere de receptie. In
incaperea sursa, evident voi pune sursa sonora, si in incaperea de receptie voi avea microfoanele cu care masor nivelul
transmis in acea incapere. Conceptul general este ca nu pot sa masor direct indicele de izolare. El se calculeaza cu valorile
masurate pt nivel de zgomot pt reverberatie, pt arie.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 11

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p12
Iata cum arata in plan, era vb de o cladire de birouri in care sunt compartimentate niste spatii de birouri individuale de cca
10mp. Problema care aparuse, de fapt era ca persoanele din birouri auzeau destul de clar ce vorbea colegul din biroul de
alaturi, ceea ce este absurd pt acest gen de compartimentare. Atunci primul pas a fost sa fie determinata izolarea acestor
pereti, si dupa aceea propunerea unor solutii.

Am facut 2 masurari. Partitia A, cea care separa 2 birouri, si partitia B cea care separa un birou de spatiul comun de circulatie.
Procedura este de a efectua aceste 4 masurari. In primul rand se masoara L1, nivelul de zgomot in spatiul sursa, L2 este nivelul
de zgomot in spatiul de receptie, mai trebuie nivelul de zgomot de fond in spatiul de receptie si reverberatia tot in spatiu de
receptie. Pt ca reverberatia amplifica zgomotul transmis in spatiul de receptie. Si atunci trebuie sa corectez in funtie de valoarea
reverberatiei, valoarea pe care o masor in acel spatiu.

Pare simplu, dar e mai complicat putin, pt ca pt a determina L1 si L2, se fac de fapt 10 masurari. Se pune sursa in 2 pozitii
distincte si pt fiecare pozitie a sursei trebuie masurat in 5 pozitii ale microfonului, cel putin. E un minim. Mai mult, exista
niste distante minime. In primul rand, nici sursa nici microfonul nu au voie sa fie mai aproape de o distanta minima de peretii
de contur ai incaperii. Zonele hasurate in imagine. 70 cm in realitate. Deci nu pot sa ma apropii cu microfonul mai putin de
70 cm de niciuna din suprafetele care delimiteaza incaperea. Nu pot sa ma apropii la mai putin de un metru de sursa. Deci
exista o raza, trasata cu rosu in care nu am voie sa asez microfoanele in jurul sursei. Nici pozitiile de microfon nu pot fi prea
apropiate unele de altele. Trebuie sa mentin o anumita distanta si intre diferitele pozitii ale microfonului. In final vedeti ca
rezulta mai simplu sau mai complicat, o pozitionare a acestor microfoane si sursa, in asa fel incat in final sa se obtina 10
valori pt L1, pt nivelul in spatiul sursei si alte 10 valori pt L2, valori pt nivelul de zgomot in spatiul de receptie.

Tot in spatiul de receptie se masoara in cele 5 puncte, nivelul de zgomot de fond, si tot aici pt 2 pozitii ale sursei si minim 3
pozitii ale microfonului, reverberatia.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 12

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p13
Valorile acestea se reprezinta grafic.

Aceasta reprezentare grafica ne ajuta sa verificam pe de-o parte ca nivelul de zgomot de fond sa fie sub nivelul util al
semnalului, L2. Conditia ideala ar fi sa fie minim 10 decibeli diferenta. Daca sunt mai putini, trebuie aplicate niste corectii.
Macar 6 ar trebui sa fie diferenta. Valorile pe care le vedeti aici sunt de fapt niste valori medii

. Aici avem pt L1, pentru nivelul din camera sursa, suprapunerea celor 10 masuratori facute. Vedeti ca exista niste variatii,
dar nu foarte mari. Ceea ce pare mai intersant de vazut aici ar fi variatia nivelurilor masurate pe frecvente. Uitati-va la
frecventa de 200 Hz, avem o valoare sub 75 db, in timp ce la 250 avem aproape de 85 db, deci aproape 10 db diferenta intre
200 si 250 Hz . De unde vine diferenta asta? Suntem in spatiul sursei, sursa, prin standard, prin definitie, emite un sunet
uniform in toate frecventele, deci problema nu e de la sursa ,ci problema este de la incapere. Incaprerea nu a fos tstudiata
dpdv acustic in asa fel inca tsa aiba un raspuns egal la toate frecventele si atunci amplifica putin frecventa de 250 si reduce
frecventa de 200 si rezultatul este aceasta diferenta. Vedeti cam cum arata curba de nivel de zgomot in spatiul respectiv si
putem sa ne imaginam de aici raspunsul salii la diferitele frecvente.

In spatiul de receptie se masoara durata de reverberatie. Avem aici o reprezentare grafica. Si aici vedeti variatie destul de
mare. Iarasi, este un spatiu de birou, nu unul tratat special dpdv acustic, deci nu a avut nimeni atentia si grija necesara sa
amplaseze diferite tratamente acustice care sa conduca la o uniformizare a duratei de reverberatie . Avem 2 secunde la 63
Hz, avem 0.6 secunde la 4000 Hz.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 13

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p14
Cu toate aceste valori calculam indicele de izolare al peretelui , care se face cu aceasta relatie din imagine. L1 - L2, deci
diferenta de nivel intre cele 2 spatii, care insa se corecteaza cu 10lg(S/A) (S - aria , A- absorptia in spatiul respectiv , aria este a
peretelui , a elementului de separare, de fapt a partiei comune din elementul de separare, pt ca pot sa fie amplasate doar
partial, pe un perete comun, diferitele incaperi , iar A este abroptia in spatiul de receptie ). De fapt, de aia masuram
reverberatia , ca sa calculam pe urma absorptia in spatiul de receptie.

MASURARI ACUSTICE
Acustica clă d iri l or

R - L. - L + 1Olq(S
. Ai
'

In final se face aceasta reprezentare grafica a R-ului, a indicelui de izolare, care se calculeaza distinct in benzile de frecventa de
treime de octava si vedeti ca n-avem nici aici un grafic uniform. De data asta motivul este ca elementul de constructie,
peretele, raspunde diferit, se comporta diferit la diferite frecvente si atunci apare aceasta variatie a izolarii pe care o asigura .
Pe aceasta curba se suprapune cu curba standardizata care se deplaseaza pe verticala pana indeplineste niste conditii, iar
rezultatul Rw este 53 in aceasta reprezentare.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 14

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p15
Concret, pt cladirea pe care ati vazut-o si pt spatiile pe care le-ati vazut, avem niste pereti cu structura metalica , cu profile
de 75 mm, dubla placare cu gk de 12,5 mm pe fiecare din fete si strat de 75 mm de vata minerala . Deci un perete absolut
standard , de gk, groisme totala 12,5 cm, care in laborator are un indice de izolare de 53 db. Deci asta e valoarea pe care o
asteptam in cladire.

MASURARI ACUSTICE
Acustica cladirilor

Alcătuire pereţi

• schelet simplu metalic. structura CW75

• placare DUBLA pe ambele părt1 cu gips-
carton (AB) 12.5 mm grosime
• 75 mm la interior
vată minerală
(ISOVER AKUSTO)

Asta e cladirea, si pt peretele care separa doua birouri alaturate, graficul de variate a indicelui de izolare este cel cu negru.
Valoarea estimata, obtinuta in laborator este 53 dB, iar valoarea obtinuta in cladire este 35 dB.Cam mare diferenta. Ce en
facem? Sau pana la a vedea ce ne facem , cum explicam aceasta diferenta? Ganditi-va, sunteti proiectanti si ati proiectat o
cladire, s-a executa tsi beneficiarul spune ca nu poate folosi cladirea pt ca nu am intimitate, aud ce vorbeste colegul meu. Nu
functioneaza o asemena cladire in aceste conditii. Ce puteti face? Ati pus un perete corect. 53 dB este suficient, normativul
cere intre birouri 46 dB, deci daca pun 53 dB ar trebui sa fi usuficient de acoperit. Care e problema? Ce s-a intamplat?

MASURARI ACUSTICE
Acustica c ladirilor

A1 -A2
Perete
birou-birou

R. esl,mill 53 dB

-
...... ---- ---- -.
_ ..._

Hai sa ne mai uitam o data la plan.avem niste pereti, dar hai sa intelegem constructia. Constructia e o cladire de birouri care
are o pardoseala suprainaltata, care e continua si un tavan suspenda tcare si el e continuu. Partitiile astea care au fost
facute ulterior, nu merg din placa in placa. Ele pleaca din pardoseala supra inaltata si se opresc in tavanul suspendat. Asta
este o problema. Prima problema. Asta inseamna ca sunetul poate trece foarte usor dintr-o camera in alta prin tavanul
suspendat si pe deasupra tavanului suspendat. Si intr-o masura similara, mai putin probabil pt ca placile astea de pardoseala
sunt mai zdravene, tavanul are 20mm grosime, poate nici atat, dar pardoseala are vreo 4cm si e o placa mai solida. Deci mai
probabil se duce mai mult prin tavan, dar se duce ceva din sunet si prin pardoseala si pe sub pardoseala.

Si daca ne uitam la aceasta imagine (partiul) putem sa identificam cealalta cale semnificativa de transmitere suplimantara a
sunetului. Fatada. Avem o fatada cortina care are niste profilase de aluminiu de 5cm grosime, in care bate peretele de
compartimentare. Peretele are 12.5cm si montantul de fatada are 5cm. Ne putem astepta sa se intample ceva acolo, nu? Ei
bine se intampla. ( uau ) Rezultatul e o pierdere practic de 18 decibeli intre valoarea masurata in laborator si valoarea
masurata in cladire. Evident ca trebuia facut ceva.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 15

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p16
Ce se poate face? In primul rand trebuie intrerupta transmisia deasupra tavanului si sub pardoseala. S-au introdus niste saltele
din vata minerala mai densa, care sa realizeze aceasta intrerupere. Sigur va dati seama ca nu e foarte simplu sa trebuiasca sa
umbli la fiecare partitie deasupra tavanului, sa scoti niste placi, sa montezi vata aia minerala, pe ce o tii, complicat.

Cealalta problema s-a rezolvat placand practic montantul de fatada, stanga dreapta, cu niste placi de 20mm grosime din MDF,
vopsite cu o culoare similara cu cea a montantului, care au ingrosat cumva zona respectiva si au redus transmiterea
zgomotului pe acolo. In final nu s-a mai cerut o noua masurare dar s-a declarat acceptabila solutia, deci problemele s-au
rezolvat, probabil nu perfect dar la un nivel la care sa fie acceptabil rezultatul.
Cealalta partitie contine o parte de perete si o parte de usa. Cand faci o asemenea masurare este imposibil sa separi valoarea
sau sa determini separat izolarea peretelui si izolarea usii. Nu poti sa determini decat izolarea ansamblului, care inseamna
portiunea de perete cu portiunea de usa. Care sa fie valoarea estimata? Se poate calcula teoretic, daca am cunoaste valoarea
de laborator a peretelui si cea a usii. Nu s a cunoscut valoarea usii, deci nu am putut calcula aceasta valoare. Rezultatul
masurat a fost 29 decibeli, indicele de izolare al partitiei compuse din parte plina si usa.

Peretele e acelasi, deci partea de perete are 53, usa impreuna cu celelalte transmisii pe sub, sau pe deasupra, reduc aceasta
valoare la 29. E de vazut daca e mult sau putin. Sigur ca daca stai pe hol si tragi cu urechea o sa auzi ce se vorbeste. Pe de alta
parte nu sta toata lumea sa traga cu urechea, deci s-arr putea sa fie acceptabila valoarea asta. Daca nu e acceptabila mi-e
teama ca solutia nu poate sa vina decat prin schimbarea usii. Nu ai cum sa imbunatatesti izolarea unei usi decat eventual
montand un set de gardinuri suplimentare, dar asta doar daca nu este foarte bine etansata. Altfel trebuie alta usa.

Celalalt domeniu al masurarii acusticii inceprilor presupune determinarea acestor valori (durata de
reverberatie si pe urma celelalte valori mai specializate)

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 16

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p17
Ca aparatura , in principiu sunt aceleasi echipamente . Apare in plus un microfon special "figure of 8" care are o sensibilitate
catre o anumita directie si o sensibilitate foarte redusa pedirectia cealalta. Sensul fiind de a prelua sunetul care vine din
laterale si nu pe cel care vine din fata sau din spate. In felul asta se poate face acea marime numita fractiune de energie
laterala care raporteaza energia care soseste din lateral fata de energia care soseste din celelalte directii . Este absolut necesar
un soft aici care sigur ca se combina cu un laptop si o placa de sunet care sa controleze si sa gestioneze lucrurile .

MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperi lor

microfon omnid1recţ1onal
microfon bid1recţ1onal (.figure of 8")
sursa sunet omnid1recţ1onală
(dodecaedru)
preamplificator. placă sunet. laptop
software (DIRAC. EASERA)

Ca procedura, se emite un sunet special, care baleiaza prin toate frecventele. El pleaca de la frecvente joase pe care noi nu
le auzim. In timp ce mcirofoanele si soft-ul la care sunt ele conectate intregistreaza raspunsul salii (stiind foarte precis ce s-a
emis si ceea ce s-a receptionat pe fiecare frecventa in parte, se poate calcula printr-o procedura numita integrare inversa ,
se calculeaza fiecare din marimile necesare, in soft. Deci iarasi, nu se masoara direct fiecare dintre marimi dar ele se
deriveaza prin proceduri matematice bine definite

Rezultatul, iata aici o reprezentare grafica a duratei de reverberatie masurate pt 10 puncte de receptie si 4 pozitii ale sursei.
Nu se masoara simultan. Se pune sursa intr-un singur loc, microfonul intr-un loc si se masoara. Se ia microfonul se muta in
alt loc -se masoara iar. Si tot asa se fac serii de asemenea masurari . Sunetul acela baleiat este emis de 3 ori. (sau de 5 ori
uneori) si programul masoara de 3(5) ori raspunsul salii si face o medie si rezultatul este reda tintr-un astfel de grafic.

Ce putem citi aici?pute mciti fiecare valoare in parte, faptul ca exista o variatie, deci aceas durata de reverberatie pe care o
discutam noi ca fiind caracteristica unui spatiu, unei Sali,ea nu este in realitate o unica valaore. In reslitate exista variatii ale
duratei de reverberatie in functie de pozitia in sala. Variatiile nu sunt foarte mari pe se-o parte si scopul catre care tindem
este de a avea un sunet difuz in sala, adica un sunet care sa fie pe cat se poate mai uniform in spatiu locupat de public.

I.A

uo

1
iI ilill
--
FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 17
FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p18
Pe de alta parte daca ne uitam la o alta reprezentare o sa vedem o variatie pe frecvente. Aici graficul rosu arata valori
masurate, graficul portocaliu, bleu, si albastru reprezinta valorile tinta. Bleu este valoarea considerata optima si cu albastru si
portocaliu sunt limitele, sau domeniul in care ar putea sa varieze aceste valori dorite.

"
··~-------
I·~
..
... t-1 li\ N

Haideti sa vedem un exemplu concret, sper ca toata lumea cunoaste sala A3. Probabil ca atunci cand ati intrat voi in
facultate, sala arata asa.

Intre timp s-a intamplat ceva, o sa vedem imediat. Am facut masurarea parametrilor acustici ai salii, folosind 2 pozitii ale
sursei, le vedeti marcate cu rosu, si 9 pozitii de receptie marcate cu albastru. Pt sursa in pozitia 1 nu au fost folosite 8 si 9 pt
ca sunt prea apropiate de sursa si nu ar fi relevante. Vedeti cum sunt ele distribuite. 1,2,3,4 sunt din ce in ce mai deparatte,
dupa care 5,6,7 vin inapoi. O sa fie de vazut rezultatele in functie de aceasta amplasare. Durata de reverberatie arata asa.

MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Durata de
reverbera he
T. T.

_
..... ,.. .._

Cu rosu acela visiniu este media valorilor masurate in 2 surse si 7-9 puncte de receptie, cu verde sunt valorile maxime, cu
mov valorile minime masurate pe frecvente. Cu linie intrerupta portocalie sunt valorile recomantate. Pt acel volum al salii si
pentru tipul de productie sonora, pentru voce valoarea revomandata ar fi 0,7. Valori masurate vedeti ca variaza. Coboara la
0,93 dar oricum e mai mult decat 0,7.

Valori masurate pe surse si receptori. Aici sunt mediile pe 500-1000 hz. Vedeti ca dpdv al duratei de reverberatie nu este o
variatie semnificativa, pt sursa 1 mai ales. Sursa 1 este cea pusa in fata, deci pozitia profesorului. Exista o variatie dar suntem
in zona 1,4- sub 1,5 deci o variatie mica. Ar fi permisa o variatie de 20% dar nu e cazul.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 18

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p19
Daca facem aceeasi analiza pe frecventa, de data asta. Avem 7 pozitii de receptie. Pt fiecare din ele sunt reprezentate
sunete joase, sunete medii, sunete inalte. Se vede foarte clar ca joase si medii sunt pe undeva la 1,4. Iar inaltele sunt sensibil
mai jos la 1,0, deci o diferenta semnificativa de data asta intre frecvente joase si medii si cele inalte.

Valori comparabile, similare si pt EDT. E un fel de durata de reverberatie dar e mai apropiat de ceea ce simtim noi ca
perceptie a reverberatiei intr-un spatiu. .

MASURARI ACUSTICE
Acustica î n căpe ri l or

Durata de
descrestere
timpurie
EDT

Mai interesante ar fi aceste valori ale claritatii. Claritatea ar fi raportul intre sunetul care vine in primele 50 milisecunde, si
restul, sunetul care vine mai tarziu.

MASURARI ACUSTICE
Acustica î n că p e ri l o r

Indicele
timpuriu
târziu
(i;lar1talei:1)
c~{I

Vc:1011 oµt,rne.
-3 5 + 3.5 0B

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 19

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p20
Vedeti ca valorile medii se invart intre -2 si +2. Daca incepem sa ne uitam pe pozitii, ia uitati cum incepe sa varieze aceasta
claritate. Avem pentru sursa 1. Sursa plasata in fata, deci cea care corespunde situatiei comune de folosire a salii, in care
profesorul vorbeste si studentii asculta din spate. Doar pentru prima pozitie care e cea mai apropiata de sursa avem o
claritate pozitiva. Pt toate celelalte pozitii, valorile sunt negative. Si ele cam variaza cu pozitia in sala. Pe masura ce
mergem spre spatele salii claritatea se reduce. Claritatea este destul de direct legata de inteligibilitatea vocii. Deci e clar ca
din ce in ce, mergand catre spatele salii, va fi mai greu de inteles vocea. Vor fi mai greu de distins cuvintele pe care le
rosteste vorbitorul.

MASURARI ACUSTICE
Acustica î n căpe ri l o r

Indicele
••

·I I
, -' rr' ' :L-
~.
timpuriu-
tâ rziu
1claritatea1
c~,,
.
,
.. Valori optime
-3.5 ... + 3.5 dB

Aceeasi reprezentare dar pe frecvente acum. Vedeti , incepe sa iasa in evidenta relatia dintre claritate si reverberatie. Pt
frecvente inalte, va aduceti aminte, ca aveam o reverberatie mai mica, pe la 1secunda. Uitati-va la claritate. Valorile cu verde
la frecvente inalte sunt pozitive. Deci avem reverberatie mai mica, avem claritate mai buna, in vreme ce pt medii si joase,
claritatea este la valori negative. Ele nu s neaparat proaste, sunt considerate optime valorile cuprinse intre -3,5 si +3,5. Dar
vedeti ca pt locurile din spate R3 si R4 sunt in spate, claritatea este jos, mai ales in zona frecventelor joase.

MASURARI ACUSTICE
Acustica î n căperi l or

Indicele
Ul

li .rr•' ,•( (t
târziu
1claritatea 1
c,.. ,

.. - Valori optime
-3.5 • 3.5 dB

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 20

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p21
Inteligibilitatea vorbirii se exprima foarte precis prin aceasta marime numita indicele transmisiei vorbirii. (pg 94) STI = speach
transmision index. Si aceasta marime are dupa cum vedeti in grafic o variatie a valorilor care cam reflecta pozitia in sala. Pe
masura ce ma duc spre spatele salii inteligibilitatea se reduce. Ceea ce de fapt am inteles si din valoarea C50, din valoarea
claritatii.

Ul
...,
....
-
i~
....
I~ ll111 :=
Ce inseamna valorile astea? Ca sa intelegem ce facem cu ele. Deci suntem undeva intre 0,56 minim si 0,62 maxim. Exista
acest tabel cu interpretarea rezultatelor. Suntem in zona buna, adica valori intre 0,45-0,6. Singura valoare peste 0,6 este in
primul sau in al 2lea rand. Restul sunt in zona buna

....
....
' -

i~
....
11 ~ ~ 111 :- ~ ·

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 21

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 p22
O alta marime care se numeste Alcons, articulation loss of consonants, procent de pierdere a articulatiei consoanelor. In
ideea ca intelegem mai bine vorbirea daca intelegem consoanele decat vocalele. Consoanele sunt mai importante pt
inteligibilitate decat vocalele, pt ca vocalele le putem completa chiar si daca nu le auzim foarte bine. Se calculeaza acest
indice care reprezinta procentul in care intelegerea consoanelor este pierduta. Aici valori mai mici sunt mai bune, pt ca se
pierde mai putin. Se coreleaza destul de bine cu STI ul. Valorile sunt din nou bune, din nou primul loc, ala apropiat de sursa,
coboara in zona foarte buna.

Concluzii masurate (fix slide ul asta nu merge teapa ce nai mai loat teapa) ar fi ca avem de-a face cu o sala buna, dar nu
foarte buna, nu excelenta. E o sala acceptabila. Durata de reverberatie este in mod clar prea ridicata, ceea ce inseamna ca
pe de-o parte zona va avea un nivel mai ridicat de zgomot in sala, pe de alta parte vom avea o inteligibilitate mai putin buna
a vocii. Asta nu inseamna ca se coboara sub limita acceptabila. Dar ar putea fi mai bine.

Continuam data viitoare si va arat interventia din sala A3.

MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Intervenţie pentru îmbunătăţire :

(cu ltm1t~nle existente buget limitat necesitatea
anterventae1 foarte rapide personal calificat
1nex1stent)

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 9 Page 22

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P1
Sa reluam putin de unde am ramas data trecuta. Era vorba de acel exemplu de masurare si ce s-a mai intamplat in sala A3.
Aceasta sala e la etajul 2 in cladirea veche. Asa arata ea inainte de interventia pe care am facut-o cu sprijinul celor de la
ecophon(poza stanga). Am facut la vremea respectiva o masurare a parametrilor acustici. Aveti in acest plan (poza mjiloc)
pozitiile surselor cu rosu, si a microfoanelor, a punctelor de receptie marcate cu albastru. Si am constatat ceea ce se cam
auzea si cu urechea, faptul ca durata de reverberatie in sala era destul de mare.(poza dreapta)

Si anume dupa cum vedeti in acest grafic, cam de 2 ori mai mare decat cea recomandata. Pt volumul salii si pentru scopul ei,
sala de curs, durata recomandata ar fi fost in jurul valorii de 0,7, luand in considerare acei 20% acceptati. Dar in niciun caz in
zona 1,5 secunde asa cum se intampla la 250- 500hz.

MASURARI ACUSTICE MASURARI ACUSTICE

Acustica încăperilor Acustica încăperilor

T30 ISl)
,.,.

. 11
'·"
'·"
.,. ....

{~Uh11 1r:
.!OA!) -~
! lt,60 -~

...._
- ~
O,.tO ~IWII

'·"
....
0.20 ·-

Din punctul de vedere al inteligibilitatii, aici sunt niste grafice pe puncte de receptie si pe frecvente. Se vede foarte clar ca
exista o diferenta neta intre frecventele medii si joase care sunt undeva la 1,4 si frecventele inalte care sunt in zona 1
secunda. Deci dincolo de reverberatia prea mare exista si un dezechilibru al reverberatiei pe frecvente.

MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperi lor

1
,_ EOT
... Indicele

: ----~
!~
...
-...
~-~-
=-
U1h~l11:~
EDT ul este mai apropiat de felul in care percepem noi subiectiv reverberatia. Are inca valori foarte mari. Claritatea am mai
trecut odata prin ea. STI ul care este principala masura care indica inteligibilitatea vocii, vorbirii, exceptand R1, vedeti ca
este punctul cel mai apropiat de vorbitor, inteligibilitatea este undeva in zona 0,58.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 1

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P2

c,.

:~
,!u: ~--
o.•
--
---·

·~

Claritatea a explicat-o in cursul anterior.

MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Indicele
....

·UIh~ Ili===·~·
In acest tabel de interpretare a intervalelor inteligibilitatii, 0,58 este in zona considerata buna. Ceea ce sigur, ne bucura, e o
sala rezonbabila, dar vedeti ca mai sunt niste trepte pana la un nivel superior de calitate acustica a salii.

Alta marime care exprima inteligibilitatea ALCONS, de asemenea da valori in zona considerata buna. practic aveam de-a face
cu o sala cu durata de reverberatie prea ridicata, cam dublu in raport cu valorile recomandate la frecventele specifice vocii.
Inteligibilitatea in categoria considerata buna, ceea ce ati vazut, este considerata zona medie, nu este excelenta. Si tinand
cont de fapt de dimensiuni o sala de dimensiuni relativ mici nu poate avea probleme majore dpdv acustic, dar asta nu
inseamna ca nu ar putea fi adusa la un nivel superior din acest punct de vedere.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 2

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P3
Practic aveam o sala decenta, dar am putea avea mai mult decat atat. Ce s-a facut? Ce interventie am putut avea in aceasta
sala?

In primul rand trebuie sa intelegem limitarile. Bugetul limitat ( mhm ) e un fel elegant de a spune ca uauim nu a putut oferi
un leu pt aceasta interventie, si nici macar niste oameni cat de cat calificati care sa ajute la executarea lucrarii. ( de ce nu ma
surprinde ) In plus, fiind o sala de curs ea nu putea fi scoasa din functiune pe o durata lunga de timp. Orice fel de interventie
trebuia facuta intr-un timp foarte scurt.

MASURARI ACUSTICE
Acustica incăperilor

Intervenţie pentru îmbunătăţire:

(cu limitările existente: buget limitat, necesitatea
intervenţiei foarte rapide, personal calificat
inexistent)
- placare fonoabsorbantă a peretelui din spate
cu panouri Ecophon Wali A (vată minerală cu
faţă textilă, 4 cm grosime)
- placare tavan - zona din spate şi parţial
lateralele sălii (plăci Ecophon Master 2 cm
grosime, lipite direct pe tavanul existent de
gipscarton)

Evident, sponsorizare Ecophon- Saint Gobain

Si atunci practic singurele optinui pe care le-am avut la dispozitie au fost o placare fonoabsorbanta a peretelui din spate.
Peretele din spate nu este bine sa fie reflectant, sau daca este reflectant e neaparat sa fie difuzanta aceasta reflexie, adica
imprastiata in cat mai multe directii si nu o suprafata plana care sa intoarca reflexiile foarte repede inapoi in partea din fata.
Deci pe peretele din spate avem o placare fonoabsorbanta cu panouri ecophon cu goluri. Practic sunt niste panouri de 4cm
grosime din vata minerala, care sunt finisate cu o fata textila care arata foarte bine. A ul indica faptul ca muchia este si ea
finisata. Deci practic suprafata textila nu e doar pe fata ci se intoarce si pe canturi, in asa fel incat atunci cand se alatura 2
panouri se formeaza doar u nnut foarte fin care arata foarte bine.

A doua posibila interventie a fost o placare pe tavan, si aici am profitat de singurele panouri pe care le cunosc eu, cel putin in
Romania, placi care se pot lipi direct pe tavan, pe tavanul existent. In cazul nostru tavanul era din gips-carton. Deci pur si
simplu au fost lipite aceste placi ecophon master de 2cm grosime pe suprafata de gips-carton a tavanului existent. Singura
interventie care a trebuit facuta a fost sa fie demontate corpurile de iluminat in zona respectiva. Au fost montate placile, au
fost decupate gaurile pt corpuri, si au fost repozitionate corpurile de iluminat. Sigur, nu a fost varianta ideala din punctul de
vedere al iluminatului, dar nu a fost alta optiune. Deci cred ca e evident pt toata lumea ca a fost o sponsorizare din partea
ecophon si a firmei mama, saint gobain, pt care nici macar nu avem o recunoastere vizibila, o placuta care nu s-a mai pus in
final la intrarea in sala. ( ce naspa huo uauim ) Dar faceti o vizita cand ajungeti in scoala. Sigur ca probabil nu va amintiti cum
suna sala inainte de interventie.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 3

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P4
Ce se intampla dupa interventie?

Iata un grafic al duratei de reverberatie, tot asa sunt

facute valori medii intre toate punctele de masurare, dar
vedeti ca curba cu culoare rosie, care este valoarea no
1,80 . . . - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - ··----
medie dupa interventie, fata de curba albastra care este
-.
1,60 + - - - - - --- .. --
----
----
-◄- ...------ -- -- - ·-
durata de reverberatie inainte de interventie, 1,40 +-=;:;.a,-:.; _ _ - - - --3-,,;;;:-- -
diferentele sunt absolut evidente. l,lO ~ = =li:~ ~-----.. .:::,-..,
Au fost reduse semnificativ duratele de reverberatie
incepand cu 250hz pana la 4000 hz. Deci clar o 0,60 Recomanda!
interventie minimalista ca necesar de lucru si de timp, a 0,40 +------------------
avut un efect major din punctul de vedere al auditiei. 0,20 +------------------
0,00 ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
63 lZS zso soo 1000 lOOO 4000
Frecvenţa [Hz)

Din punctul de vedere al valorilor efective, vedeti in

paranteze valorile anterioare si cu portocaliu diferenta in
procente. Deci avem pana la 50% reducere la frecventa
500hz. Undeva in zona 35% la frecvente inalte si doar 16% la
125hz, si practic deloc la 63hz.

Ceea ce ne asteptam de fapt, daca ne gandim la materialele

folosite, la produsele folosite. Sunt placi din materiale
poroase care au proprietati bune de absorbtie de la 500hz in
sus. Se vede foarte clar rezultatul aici. Practic chiar si la
250hz a fost semnificativ efectul, dar la frecvente joase
practic s-a schimbat foarte putin.In orice caz incepand cu .. ,.., ,.,,
250 hz suntem in zona recomandata +/-10%. '"' ""
F.--iip~d

1,16S 0,87s
(1.38) (1,54)
1% 16% 44... 50% 41% 35% 33%

Deci semnificativ in zona corecta din acest pct de vedere. Ce s-a intamplat cu inteligibilitatea? STI ul inainte de interventie
era in zona buna, dupa interventie devine foarte buna inteligibilitatea. Dincolo de jumatatea intervalului considerat foarte
bun. Deci suntem mai aproape de excelent.

MASURARI ACUSTICE MASURARI ACUSTICE

Acustica încăperilor Acustica încăperilor

Indicele Indicele
transmisiei r n mi i i

-- - - -- ,-
,- -
t f- - - ,_ f-

-
-
-
- E

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 4

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P5

Sa vedem niste imagini. Faceti abstractie de panourile din spate

Uitati-va ce e in spate, este peretele placat cu panourile de
Ecophon. Ele nu merg pana jos ci se opresc undeva la 50cm de
pardoseala. Pe tavan se vede acea forma de U care a fost
suplimentata cu placare cu aceste placi de 2cm lipite. Sigur ca
totul a fost optimizat, s-au pus placi intregi, s-a evitat sa se taie si
sa se piarda din material.

Fara indoiala ca relatia intre lumini si placile de tavan e complet

aiurea, dar am stabilit ca e imposibil sa refacem pozitiile
luminilor ca sa aiba o relatie cu placile acestea de tavan, si pur si
simplu s-au decupat gaurile circulare si s-au remontat luminile.

Avem acea zona continua pe spate (poza 3 de sus in jos) care este placata
cu panouri fonoabsorbante pe tavan. Dupa care cele 2 fasii pe laterale care
suplimenteaza absorbtia pe acele zone, pe laterale. Se vede aici (poza de
jos stanga) profilul de aluminiu in care s-au montat panourile de perete,
caci nu sunt lipite, ci sunt asezate pe conturul acestor profile. Se vede rostul
intre panouri. (poza jos mijloc) Se monteaza in 2 ore toata povestea asta,
tot montajul a durat 2 zile jumate facuta de 2 oameni de la ecophon. Ai
nostrii de abia au fost in stare sa ne aduca o scara ( cat shade =)) ) Si am
avut si un electrician care s-a ocupat de lumini. Aici (poza jos dreapta) se
vede partea de jos a panourilor, deci acest profil de aluminiu este vizibil dar
arata foarte bine, nu ridica probleme.

Si ati vazut rezultatele masurarilor, diferenta este semnificativa. Ce incerc

sa va transmit? Ca si in spatiile existente se poate obtine o acustica foarte
mult imbunatatita cu o interventie minimala. In plus, atunci cand
proiectati o sala cu asemenea scop, curs seminar conferinte, meetinguri
s.a.m.d merita si trebuie sa aveti in vedere o minima tratare dpdv al
absorbtiei acustice, al tratamentelor minime fonoabsorbante.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 5

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P6
Practic am obtinut o durata de reverberatie
optima pt 5 din cele 6 benzi de octava curente.
A 7-a ar fi in zona de 63hz unde nu am MASURARI ACUSTICE
intervenit, nu am imbunatatit nimic. Dar pt Acustica Încăperilor
voce banda de 63hv nu este importanta, pt ca
domeniul util in cazul vocii se duce undeva
intre 250-2000hz in conditii normale, iar din
După intervenţie:
punctul de vedere al inteligibilitatii am crescut
la 0,68-0,7, adica foarte buna, pt 6 puncte de - Durata de reverberatie
masurare din 7. Este in continuare si al 7-lea în limitele a ±10% din valoarea optimă
intr-o zona foarte buna, doar cu putin sub 0,68. pentru 5 benzi de octavă din 6
- Inteligibilitate „foarte bună··
Deci dintr-o sala medie, mediocra, devine o
(0,68-0,7 pentru 6 puncte de măsurare
sala de curs foarte buna. Ce inseamna asta
pentru voi, studentii care audiati cursuri? Va e din 7)
mai usor sa intelegeti ce vorbeste profesorul,
va este mai usor sa va concentrati. Profesorul Devine o sală foarte bună
poate sa vorbeasca la un nivel mai redus,
oboseste mai putin.

Ne oprim din discutat despre masurari. Mai

avem de discutat o parte data de simulari SIMULARE ACUSTICA
acustice. E vorba de reproducere pe calculator a
modului in care s edeplaseaza, se comporta
sunetul in spatiul unei incaperi. Practic
reprezentam sunetul ca raze similare celor de Reproducerea pe calculator a
lumina. Interactiunea dintre sunet si
suprafetele care delimiteaza spatiul, este modului în care se deplasează
similara celei pe care o are lumina. Razele sunt sunetul în spaţiul încăperii studiate.
reflectate, intoarse inapoi in spatiul din care
provin, cu o pierdere de energie sonora Sunetul este reprezentat ca „raze"
corespunzatoare proprietatilor de absorbtie ale
suprafetelor respective. Aici ar fi o discutie ceva similare celor de lumină , iar
mai complicata pt ca in realitate intervine interacţiunea cu suprafeţele
frecventa sonora. Lucrurile se schimba radical la
o anumita frecventa, mai exact la aceasta
delimitatoare determină traseul
frecventa critica, frecventa Schroeder,cel care a razelor în spaţiu
dezvoltat aceasta teorie, deasupra acestei
frecvente lucrurile se comporta asa cum am
discutat pana acum.

Am citit recent o comparatie interesanta, anume ca sala se comportan ca o masa de biliard. In sensul ca felul cum se
deplaseaza sunetul in spatiul salii este similar miscarii bilelor de biliard pe masa. Razele sonore intalnesc suprafetele
delimitatoare ale salii, se reflecta dupa aceleasi reguli din optica, cele care se aplica si bilelor de biliard pe masa. Dar sub
aceasta frecventa limita, lucrurile se comporta diferit. Sunetul se comporta diferit, sala se comporta ca o sticla pe care suflati
aer pe gura sticlei. Sala devine un rezonator. Mai jos de aceasta frecventa limita, toata discutia facuta cu reflexia sunetului ca
raza isi pierde sensul, nu mai este valabila.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 6

 SIMULARE ACUSTICA

2D
- rapid, fără resurse mari
- informaţii utile pentru conformarea
geometriei spaţ i ului
- în general la faza studiilor
preliminare

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 7

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P7
Din fericire aceasta frecventa in marea majoritate a cazurilor este suficient de jos, incat sa ne permita sa ignoram problemele
respective. De exemplu, pt o sala de 1000 m cubi care ar avea o durata de reverberatie de 0,8 secunde ca valoare optima,
frecventa aceasta limita este undeva la 56 HZ. Ceea ce insemana ca practic nu ne incurca cu nimic. Nu coboram niciodata sub
56 hz, pt mai mult emotive. Pe de-o parte vocea umana nu poate produce aceasta frecventa, nici instrumentele muzicale nu
prea se duc atat de jos ca frecventa. Pe de alta parte urechea percepe mult mai atenuat aceste frecvente. Deci nu avem
interesul sa le producem. Anumite sisteme audio dedicate pot lucra la acest nivel de frecventa, dar pt un spatiu de conferinte
nu avem aceasta problema.

Problemele pot aparea la sali de dimensiuni mai mici, unde sisteme de amplificare sau instrumente muzicale produc frecvente
joase, sub 100hz, si acolo pot aparea aceste probleme si ele nu pot fi rezolvate cu teoria pe care am discutat-o pana acum,
aceea a reflexiei sunetului similara razelor de lumina. Recomandarea este daca faceti asemenea sali, daca veti avea de
proiectat home cinema, sau un studio de inregistrari amenajat intr-un spatiu personal al cuiva, aveti nevoie de un specialist
care sa va ghideze in zona aceasta a frecventelor joase. Pt ca altfel sala va suna nenatural si neplacut.

Revenim la problemele noastre care functioneaza in marea

majortate a cazurilor. Sunetul tratat ca raza similara celor de SIMULARE ACUSTICA
lumina. Putem avea simulari facute in 2d, bidimensionale. Evident
ca ele permit un calcul rapid si care nu necesita multe resurse. Ne
dau informatii utile mai ales la fazele preliminare, pt a ne ajuta sa 2D
conformam corect geometria spatiului pe care il proiectam. Din rapid, fără resurse mari
acest punct de vedere aceasta simulare este utila. Sigur ca exista informaţii
utile pentru conformarea
limitari, in primul rand tin de faptul ca tratamentul acesta 2d geometriei spaţiul ui
poate sa scape din vedere niste lucruri care sa schimbe putin în general la faza studiilor
situatia. Ganditi-va de exemplu la amplasarea publicului pe o preliminare
panta destul de accentuata. Daca eu fac o analiza 2d in plan,
peretele din spate al salii pare sa reflecte sunetul inapoi catre
zona scenei, unde este produs.
Dar in realitate peretele din spate al salii este mult mai sus decat cota la care se afla scena. Si atunci sunetul reflectat va fi de
fapt intors in partea de sus a scenei, acolo unde nu deranjeaza. Deci se poate ca aceasta analiza 2d sa dea rezultate care sa nu
corespunda realitatii, dar de cele mai multe ori si cu atentia aferenta este utila.

Cred ca v-am mai aratat imaginea asta, (poza jos stanga) o situatie de sala nefericita ca forma propusa si dorita de arhitect. Ea
produce in mod evident focalizari de sunet, zone in care se suprapun razele reflectate, si zone in care lipsesc aceste raze
reflectate. Ceea ce vedem aici cu albastru este prima reflexie. Deci din sursa marcata cu crucea rosie, sunt emise raze sonore
in toate directiile. Ele nu sunt reprezentate in imagine. Aceste raze sonore intalnesc conturul salii si se reflecta. Acea reflexie
este reprezentata cu albastru, doar prima. In imaginea urmatoare (poza jos mijloc) este a doua reflexie, deci este continuarea
razelor albastre caci si acelea se reflecta la randul lor.

Fenomenul asta se repeta de 30-50 de ori depinde de cat de reflectante sunt suprafetele salii si cat de mare e volumul salii,
bineinteles. In final, sigur ca ele se suprapun, dar odata cu cresterea ordinului reflexiei, scade in mod corespunzator energia
sonora. Deci cele mai importante sunt primele. Aici (poza jos dreapta) vedeti suprapunerea primei reflexii cu cea de-a doua).
Se vede ca se atenueaza putin efectul focalizarii dar totusi ramane vizibil. O asemenea analiza ne poate ajuta sa intelegem
problema si sa cautam niste solutii. Sigur solutiile pot fi geometrice sau de tratament acustic.

.
••• ••••••• ••••••• • •••••••••nHn•• •••••
'

'
'-n• ••-••••••-•••••••••••n,.'

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 8

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P8
Cealalta varianta este o simulare in 3d care
sigur ca va duce la rezultate mult mai apropiate
de realitate dar va necesita un consum
SIMULARE ACUSTICA
semnificativ de resurse, dincolo de faptul ca
softurile care pot sa faca asta sunt putine si
scumpe. Va fi nevoie de timp pentru simulare,
si ma refer la ore. Am avut simulari care au
durat 3 zile jumate. Sigur ca efortul este 3D
rasplatit prin rezultatele apropiate de realitate
- consum major de resurse
care se pot obtine.
- durată mare de timp pentru fiecare
simulare
- rezultate precise, apropiate de
realitate

Ce vedeti aici este modelul 3d folosit la

simularea aulei de la politehnica. Este un
proiect al domnului profesor Spirescu. Sala a
fost inaugurata cred ca in 2018. Vedeti cam
care este nivelul de detaliere al volumului.

Iata cum arata sala in realitate. Sunt fotografii

chiar de la inaugurare, de la inceputul anului
universitar probabil 2018-2019.

Vedeti cum sunt organizate fatetat

suprafetele peretilor, vedeti si tavanul. E o
poveste intreaga cu aceasta sala, in care nu
intru. Au fost niste decizii favorabile
acusticii, altele mai putin favorabile. Pana la
urma trebuie sa tratam toate aspectele.

/
/ /

' ' '' \

..
j

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 9

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P9
Vedeti aici o sectiune transversala (prima poza), un detaliu cu
lamelele de tavan (a doua poza). Ele au trebuit sa aiba o
orientare care nu l-a bucurat foarte tare pe domnul Spirescu,
dar trebuie sa gasim acest compromis. Din punctul acusticii de
vedere as fi preferat un tavan continuu, adica sa nu mai aiba
acele intreruperi, dar am gasit aceasta varianta de compromis.
Pe pereti exista niste panouri care se pot rabate cu scopul de a
expune suprafete mai absorbante sau mai reflectante. (poza 3)

Sala asta a fost gandita initial ca sala de conferinte exclusiv,

dupa care in timpul executiei s-a avansat ideea ca ea ar trebui de
fapt sa foloseasca la mai multe intrebuintari, sa poata fi folosita
si ca sala de teatru si suplimentar niste spatii care sa fie folosite
drept cabine pt actori si spatii utile intr-un teatru, dar si pt
eventuale concerte. Si atunci s-au complicat foarte tare dpdv
acustic, pt ca, dupa cum sper ca toata lumea a inteles, nu putem
avea aceeasi durata de reverberatie pt teatru voce, si pt --·
concerte. --~:-·' .. -! - Ţ!,J-1- ~~ -1- - 0 I
I 0
0
0,'
0 ., I 0 ,' I
'0
I 0 , 0 I

I , 0 , .......,,,.
.

Cum putem sa variem durata de reverberatie? Prin varierea

volumului, sau prin varierea absorbtiei. In cazul de fata volumul
era fixat, nu prea aveam posibilitatea sa mai umblam la el, si i I li I ;s
singura solutie a fost introducerea acestor suprafete cu o
oarecare variatie. Gandirea a fost sa avem niste suprafete de
gips-carton perforat care sa fie fonoabsorbante si niste
--- t

suprafete din lemn care sa fie reflectante. In final s-a dovedit ca

bugetul nu a permis lemnul, si suprafetele reflectante sunt tot
de gips-carton. In plus rabaterea acestor panouri este o
distractie fenomenala pt ca trebuie scoase cate 2 scaune din
zona respectiva. 2 scaune de pe 2 randuri. ( mor) Teoretic este ~-~- __
_CCWII#,..__
.....
posibil, practic nu stiu in ce masura se va face cu adevarat. -:::....~
•r~-.,.-
'tl'Y,~ . . . ........
--
•T4-~

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 10

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P10

Revenind la simulare, avem geometria volumetria

spatiului respectiv. Cu rosu sunt reprezentate
suprafetele ocupate de public, a1, a2, a3...a6. A vine de
la audienta. Sala este simetrica, toata analiza este
facuta pe jumatate din suprafata salii. Cand spun
analiza ma refer la receptionarea parametrilor acustici
pe aceste suprafete ocupate de public. Reflexiile se fac
pe toata sala, deci sunetul este corect distribuit in
intreg spatiul salii 3d, dar receptia razelor sonore este
facuta doar pe suprafetele reprezentate cu rosu.

Practic rezultatul este reprezentat sub forma unei asemenea

harti acustice, in care sunt reprezentate valorile diferitilor
parametrii. Parametrul in cazul acesta este direct SPL (sound
presure level) si e vorba despre sunetul direct, deci avem o
sursa sonora plasata in scena. Programul lucreaza cu difuzoare
ca surse sonore, dar putem alege un difuzor care sa imite foarte
apropiat caracteristicile vocii umane, si ca intensitate, nivel
sonor si ca directivitate a emisiei sunetului, ca putere sonora.
Cu aceasta sursa vedem ca nivelul de presiune acustica, nivelul
sonor in spatiul respectiv, asa cum ne-am astepta descreste de
la verdele acesta care inseamna 83-84 decibeli pana catre
albastru mai deschis care inseamna 67 decibeli, deci avem o
diferenta de nivel de peste 16 decibeli intre locurile din fata si
locurile din spate. Aici e vorba de sunetul direct. Deci vedem cat
se poate de clar reducerea sunetului direct cu distanta.

Urmatoarea harta sonora este a sunetului total. Total SPL unde

se cumuleaza efectul sunetului direct cu efectul produs de
reverberatie, de reflexiile succesive. Si aici vedeti ca diferenta s-a
redus la mai putin de 10 decibeli. Exista in continuare o diferenta.
Nu pretind ca este o sala exceptionala din niciun punct de
~;J,dlJ
vedere, sau ma limitez la domeniul acustic. Este o sala decenta,
....•" atat s-a putut obtine in conditiile si cu limitarile date. Si vedeti ca
"
li
• distributia nivelului sonor este relativ uniforma, sunt variatii
relativ mici. Sigur ca exista o zona in fata de tot in apropierea
sursei unde nivelul sonor este mai ridicat, dar in restul salii vedeti
ca variatia este undeva intre 79-80 pana la 83 decibeli. Deci in
marea majoritate a spatiului salii diferenta de nivel nu depaseste
3 decibeli.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 11

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P11

Alt parametru EDT ul este reprezentat aici, early decay time, este
vorba de reverberatia perceputa, felul cum percepe urechea
reverberatia in spatiul respectiv. Aici lucrurile stau mai putin
bine, in sensul ca avem o variatie cam mare intre 0,6 pana la 1,2.
De la simplu la dublu, ceea ce nu prea e bine. Dar asta este ceea
ce s-a putut obtine in conditiile date. In zona din spate a salii, si
zona din spate lateral, vor fi percepute ca zone cu reverberatie
mai redusa.

Reverberatia propriu-zisa, T20 ul este mult maii uniforma si mai

apropiata de valoarea optima. Vedeti ca variatia este doar intre
0,87 si 1,09. Deci fata de durata optima de o secunda, vedeti ca
variatia este in limitele a +/- 10-12%. Ceea ce este foarte bine.
Durata de reverberatie fiind un parametru obiectiv, care exprima
comportarea salii.

Aceeasi reprezentare pentru T30. Acum de ce as face T30 si T20?

T20 este de fapt o extrapolare a reducerii de nivel sonor de 60 de
decibeli, bazata pe primii 20. T 30 se bazeaza pe reducerea de 30
decibeli pt a extrapola la 60. Ideal ar fi ca valorile la T20 si T30 sa
fie identice. Daca ele nu sunt identice inseamna ca de fapt
descresterea sunetului nu este perfect uniforma. Exista undeva o
rupere a curbei de descrestere, ceea ce in general nu ne dorim.
Deci o comparatie intre T20 si T30 ne permite sa estimam nu
doar durata efectiva ci si felul cum se comporta aceasta
descrestere in timpul numit durata de reverberatie. In cazul de
fata T30 este comparabil cu T20. Vedeti avem 0,89 si 1,13. Deci
lucrurile sunt controlabile, in regula din acest punct de vedere.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 12

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P12

C50 este claritatea pentru voce. Claritatea este raportul intre

energia sonora care soseste in primele 50 de milisecunde,
fata de energia care soseste dupa acestea. Pt voce sigur ca
influenteaza inteligiblitatea. Pt muzica este si ea importanta
dar se face la 80 de milisecunde aceasta distinctie intre
sunetul care vine devreme si sunetul care vine tarziu. Valori
intre -1,4 si 7,2 aproape. Excludem zona din fata care este
foarte aproape de sursa si care evident ca beneficiaza de
claritate foarte buna. Practic suntem in zona intre 0 spate
centru, si 2-3-5 decibeli ceea ce este o valoare corecta. Ar
putea fi mai buna dar nu este o valoare rea.

Pentru muzica lucrurile sunt chiar mai bune. Vedeti valori in

jurul valorii de 6 decibeli. Sigur aici este vorba de frecventa
de 1000hz. Analizele astea se fac pe 20+ intervale de treime
de octava. Deci lucrurile sunt complicate in realitate.

Fractiunea de energie lateriala - trecem mai departe ca e ma

iputin interesanta ( ca tot cursul tau).

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 13

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P13

Taria sonora indica cat de puternic este perceput sunetul in spatiu,

cat de tare se aude sunetul. Valoarea 1 pt sound strength (tarie),
echivaleaza cu ceea ce am auzi de la aceeasi sursa amplasata in aer
liber la o distanta de 10m. Valori mai mari evident reprezinta nivel
sonor mai puternic, valori mai mici, nivel mai scazut. Doar ultimele
randuri din spate au valori un pic sub 1. In rest avem valori de 2- 3 pt
jumatatea din spate a salii, si un pic mai mari pt jumatatea din fata,
ceea ce in principiu sunt valori foarte bune.

STI, speach transmision index, marimea care indica inteligibilitatea

vorbirii. Avem valori in zona considerata foarte buna. intre 0,6 si 0,75.
Foarte putine zone peste 75 sunt chiar in fata, ceea ce este de
asteptat, si nu coboara sub.

Celalalt parametru care indica inteligibilitatea, articulation loss

consonants, pierderea articulatiei consoanelor. Valori din nou in zona
considerata foarte buna. Aici se vede putin efectul faptului ca tavanul
nu este o suprafata continua. Exista zone din tavan, acele intreruperi
intre placi, unde sunetul practic este absorbit, trece pe acolo si nu se
mai intoarce in spatiul salii. Efectul este pe aceasta zona centrala a
salii, acolo unde vedeti ca valoarea inteligibilitatii este mai redusa.
Culoarea albastra. 6-6,5 poate 7 valoare pt alcons.

INTREBARE DIN PUBLIC:

Fiecare pixel reprezinta un loc? Nu. Calculul se face pe un grid, gridul este editabil, poate fi setat. Cred ca este la un metru in
aceasta reprezentare dar nu sunt sigur. Este evident o relatie de optimizare. Cu cat faci gridul mai mic, cu atat rezultatele sunt
mai precise, dar necesarul de calcul creste din pacate exponential, nu proportional. Deci daca faci gridul la jumatate creste de
4 sau 5 ori necesarul de calcul. Trebuie gasita intotdeauna o valoare optima, pt ca nu merita mers pe o precizie extrema. Nu
obtii informatie semnificativa in plus, in schimb maresti foarte mult necesarul de calcul. In particular softul acesta este de 32
biti, ceea ce inseamna ca are un acces limitat la memorie, cantitatea maxima de memorie pe care o poate accesa este de 4
GB. Degeaba am eu 32 GB in calculator pt ca softul acesta nu poate accesa decat 4gb si acestia limiteaza de fapt numarul total
de puncte de calcul pe gridul respectiv. E o relatie nu foarte directa, dar exista niste limitari. Se lucreaza la versiunea
urmatoare a acestui soft. Problema tipului de calcul ramane, adica ce vedeti aici se calculeaza in cca 2,5 ore. Daca as reduce la
jumatate rezolutia gridului deci as mari de 2 ori pasul, ar merge in mai putin de o ora. Dar chiar si asa sa astepti sa ruleze o ora
e mult.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 14

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P14
Va voi arata niste simulari care au durat 3 zile jumate. Deci avem calculatoare perfotrmante dar inca sunt simulari care necesita
timp. Inclusiv o simulare de transfer de vapori care dureaza 2 minute e neplacuta.

O simulare mai speciala pe care am facut-o acum ceva

vreme. Avem aici faimoasa catedrala a mantuirii, sau cum
se mai numeste, care are niste dimensiuni pe care le
cunoasteti, cred. Am facut o serie intreaga de simulari si au
fost determinati o serie intreaga de parametrii. Din pacate
valorile sunt cam micute ca sa poata fi citite, dar rezultatele
sunt destul de dramatic negative. Durata de reverberatie
este de ordinul a 9 secunde, la 2000hz.

Sigur ca este o simulare, si este facuta in anumite ipoteze de

lucru. Nu imi dau seama cat de mult au contat ipotezele pe
care le-am luat in calcul la simulare, si cat sunt respectate in
realitate. Ideea a fost ca am incercat sa convingem
beneficiarul, patriarhia sa introduca niste suprafete
fonoabsorbante. Si nu am avut succes, cel putin in fazele la
care am avut aceste discutii. La un moment dat nu ne-au mai
chemat la discutii. (LESIN) pt ca piatra pe jos, piatra pe pereti,
fresca, totul este masiv, totul este reflectant, nimic nu este
absorbant. Nu au acceptat niciun fel de materiale textile,
niciun fel de placaje perforate pe la tavane sau in zone mai
putin vizivile. Si atunci daca nu ai nimci absorbant ,totul este
reflectant.

Rezultatul la volumul acesta imens este o durata de reverberatie foarte

mare. 9 secunde este foarte mult. Ganditi-va ca in 1900 cand Sabine a
inceput toata aceasta discutie cu durata de reverberatie si cu acustica,
problema a fost o sala de conferinte care avea reverberatia de ordinul a 4
secunde si ceva, si era inutilizabil. Aici vorbim de 9 secunde. Nu stiu ce se va
intelege din slujba. E adevarat ca poate nu e necesar sa se inteleaga foarte
mult (=)))))) mor cu el). Au spus ca se vor baza foarte mult pe difuzoare care
vor emite sunetul intr-un fascicul foarte bine controlat; de acord este util
intr-o prima faza un asemenea difuzor, pt ca el intr-adevar directioneaza
sunetul exact unde trebuie, catre zona ocupata de public.

Problema este ca sunetul emis trece pe langa urechile publicului si se

reflecta mai departe pe suprafetele reflectante ale salii, acolo unde niciun
sistem electronic nu mai poate avea interventie. Deci lucrurile se complica.
Pt ca odata reflectat acest sunet devine parte a reverberatiei, si aceasta
incurca intelegerea urmatoarelor cuvinte care sunt rostite. Si daca dai
difuzorul mai tare nu faci decat sa amplifici intr-o spirala continua
fenomenul. Deci nu cred ca se poate rezolva ceva cu difuzoare oricat ar fi
sunetul de directional.

Avem aici si o reprezentare aspeech transmision index STI, suntem in zona

sub 0,2, deci, mai putin culoarea albastra care este undeva la 0,27 si movul
care se duce undeva la 0,4, restul este sub 0,2. Asta inseamna inacceptabil
dpdv a linteligibilitatii.

Vom vedea in ce masura este sau nu este valablila aceasta simulare. Poate
ca s-au gasit la faza de detaliere niste suprafete fonoabsorbante care soua
ne-au lipsit infaza aceasat de simulare

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 15

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P15
Va mai prezint un exemplu care preia cate ceva din
ambele elemente discutate adica si parte de
masurare acustica, si parte de simulare acustica.
Cred ca toata lumea cunoaste cladirea operei
nationale. Octav Doicescu, 1954 cred. Inainte de
interventia din 2014 arata asa (pozele de mai jos):

Personal nu mi-am dat seama ca ar fi neaparat

probleme acustice. Parea ca se aude suficient de
bine, din punctul unui spectator nespecialist in
muzica. Dar din discutia cu directorul si persoanele
implicate a rezultat ca exista o serie de probleme.

O prima problema, sunetul sec al salii. Practic lipsea invaluirea sonora pe care o asteptai intr-o sala de concert. Sunetul direct se
auzea foarte bine dar el nu era sustinut de acea reverberatie asteptata intr-o sala de spectacol, intr-o sala de concerte.

O alta problema pe care nu o poti percepe ca persoana din public, era lipsa raspunsului salii pentru artisti. Artistii au nevoie sa
perceapa reactia publicului. Si in momentul in care nu simt, nu aud raspunsul publicului nu sunt multumiti, satisfacuti de felul
cum raspunde dpdv acustic sala respectiva. In plus exista o problema de auditie reciproca intre muzicienii din fosa, si artistii de
pe scena. Din cauza faptului ca scena avansa prea mult deasupra fosei, nu se auzea suficient de bine muzica orchestrei in scena,
in zona scenei. Si practic artistii aveau tendinta sa avanseze mai mult decat ar fi fost nevoie catre buza scenei. Din acest motiv al
lipsei de auditie corecta a sunetului orchestrei.

Fosa in sine era o tragedie. Vedeti cum arata. Nu era loc.

Nici pe orizontala, nici pe verticala. Fara sa mai discutam
de aspect, de faptul ca sunt lucruri neatinse din anii 50.
Scosesera niste placi de tavan ca sa le incapa
instrumentele. Contrabasii nu aveau loc, il puneau pe
niste platforme si nu incapeau. Asa arata zona din care au
scos placile de tavan ca sa poata pozitiona corect
instrumentele.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 16

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P16

Am beneficiat de ajutorul domnumul

profesor Wolfgang Ahnert, o personalitate
care pe langa nenumarate sali pe care le-a
proiectat dpdv acustic, este autorul uneia
din cele mai serioase si puternice
programe de simulare. Sunt vreo 3 sau 4
programe serioase de simulare acustica in
lume, din care 2 sunt cele mai cunoscute.
Odeon-ul facut de o firma daneza si Easy
cel facut de aceasta firma din Berlin. Easy
ul e mai puternic in partea de integrare cu
surse sonore artificiale, cu difuzor.

De fapt el asa a pornit ca soft care sa permita simularea introducerii unor difuzoare in spatiu. Foarte curand s a realizat ca
nu se poate face aceasta analiza fara a lua in considerare raspunsul natural al salii si atunci practic lucrurile au evoluat si a
devenit unul din cele mai puternice softuri. Practic sunt doar 2 care conteaza.

Colaborator, desigur, domnul profesor Smigelschi, e inca in activitate dpdv al acusticii dar nu mai preda.

A avut loc o analiza a situatiei existente.

In primul rand o masurare a parametrilor Analiză existent

acustici ai salii. Pe urma am rugat pe toata • Determinare obiectivă a parametrilor
lumea practic, artisti, cor , membrii acustici (măsurare)
orchestrei sa completeze niste chestionare.
• Chestionare-tip adresate artiştilor, corului,
Am adresat o serie de intrebari privind felul Opera
cum percep fiecare dintre ei sala si acustica. Naţionala membrilor orchestrei
Bucureşti

Am avut discutii cu dirijori si artisti mai Slud1u • Discuţiicu dirijori, artişti. membri ai
acushc
importanti, si am avut parte si de impresii orchestrei
dr a rh
subiective. Radu • Impresii subiective ale specialiştilor
Pană

Practic au fost determinati o serie intreag

ade parametirii acustici, cei mai importanti
fiind durata de reverberatie, durata de
descrestere timpurie, nivel de tarie, Parametri acustici
claritate, fractiune de energie laterala. • Durata de reverberaţie T20
Opera • Durata de descreştere timpurie EDT
Nationala
Sigur ca mai putin interesanta Bu~ureşti Nivel de tărie al sălii G
Studiu
inteligibilitatea vorbirii, pt ca nu este un acustic
• Claritatea C 80
spatiu destinat pt conferinte. dr arh
Ra du
Pan.a

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 17

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P17
Ca procedura de masurare am folosit sursa
omnidirectionala -dodecaedrul. Acest
dodecaedru care a fost amplasat in 4 pozitii pe
scena si in 3 pozitii in fosa de orchestra. Procedura de măsurare

Sursa sonoră
,, -! ;,,.
.,,
Am avut receptori, microfoane. In sala, in loja, - pe scenă

la balcon, practic in toate zonele ocupate de

public, si de asemenea pe scena si in fosa.
Adica am vrut sa determinam ce aude
muzicianul din fosa din ce canta artistul pe
Opera
Naţionala
Bucureşti
Sludiu
- în

- în
fosă

Receptori (microfoane):
sa lă / loj i / balcon
'\\_~
acushc
- pe scenă/ în fosă 1
scena si reciproc. In total au fost 171 pozitii
dr a rh
distincte , sursa-microfon. A fost un maraton Radu
Pană
171 poziţii sursă-microfon
de masurare in spatiul operei.

Rezultatul a fost prezentat sub forma unui raport

de vreo 40 de pagini in care au fost tot felul de
grafice si interpretarea lor. Aici vedeti durata de
reverberatie reprezentata pt 10 puncte de
receptie din spatiul salii si al balconului, pentru 4
pozitii ale sursei in scena. Practic se observa ca
exista o variatie a duratei de reverberatie, dar pe
medie valorile sunt undeva intre 1,1 si 1,15
secunde ca reverberatia salii, medie pe
frecventele de 500 si 1000 de Hz.

,,,
Intr-o alta reprezentare, pe frecvente, curba

j
l,l<l
rosie reprezinta media tuturor valorilor masurate
in sala. Vedeti ca exista o descrestere continua '" 1,50

de la 63 pana la 8000hz cu valori medii in zona

1,1-1,15 secunde si ceva mai jos pt frecvente
!··
1.0S - ...~"
1,7~
inalte. l.00 -

0,51>
., " " " "
}1.~
~
1, ] ..

,,,.
o.,~
0,,0
..

Care este zona optima pt aceasta sala? Vedeti

cu albastru o durata de reverberatie de 1,5
secunde, ar fi de dorit, cu o crestere in zona ])'>

frecventelor joase pana la 2-2,15 secunde.

'·"'
Practic valorile medii masurate sunt sub
intervalul admis de 20% reducere fata de
1,1.5
,.,.
''
durata optima. Practic la nicio frecventa nu
2,15

,,,. ---•vo
lR5 , - MAX
suntem nici macar aproape de durata de ,... '---P-- ♦------~--♦ -
'·" M IN

reverberatie optima. Sigur ca asta explica mult

din problemele constatate.
0,15
., "' "' •. "
..,. ., soo 1000 JOOO "U)) 81))()

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 18

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P18
, .... . .
Intelegerea fenomenului e destul de simpla, ,
uitandu-ne la alcatuirea suprafetelor care ~
delimiteaza sala. Avem numai suprafete I

poroase, textile, mocheta pe jos, scaune

integral tapisate, peretii lojiilor, peretii salii in , I
'\ j
..,),
I
partea din spate, tavanele lojilor, perdele la ~
j
I
intrari s.a.m.d. deci numai suprafete poroase

s\
Opera
Naţ1onalâ
I
~-- l
fonoabsorbante.
f
Bucure'i'li
Studiu
acustic

dram
Radu
Pan,a

' • 1
--

Pe baza unui volum 3d pe care l-am produs prof. Ahnerfs team

noi, echipa domnului Ahnert a rulat mai intai EASE simulation

o simulare care sa corespunda valorilor

existente, deci au calibrat cumva lucrurile
bazandu-se pe valorile masurate, in asa fel
incat sa obtina …

…iata aici se vad valorile simulate cu verde cat prof. Ahnerfs team
EASE simulation
sunt de apropiate de valorile reprezentate cu
rosu. Practic au gasit proprietatile
corespunzatoare ale suprafetelor care inchid
sala care sa corespunda valorilor efectiv
Bucharest ONB, simulation of reverberation t ime
masurate.
2,0

1,8 - - - - - •·•·••••·•·••••·•·••··-·· ••·• - · • • · • - - - - --

Scotand mocheta si toate suprafetele de plush ~ 1,6
si de catifea din sala s-a obtinut in simulare -~
ţ 1,4

curba albastra. Deci valori semnificativ mai ~ 1,2

;::
mari ale duratei de reverberatie, de la 1,2 la g 1,0 1,B 1,10
1,03
1,5, de la 1,13 la 1,44. Cam o crestere cu 0,3 i 0,8 - M~surffllent Avg

secunde cam la toate frecventele. Inca putin 10,

.6 -
-
simulationas measured
without any c.arpet and fabric linings and with new design of pit
CI: 0,4 --==tlJ)J>er1Jmt.----
sub optim, dar mult mai aproape de valorile - Ta, get RT
0,2
dorite. O variatie mai puternica ar fi fost dificil 0,0
...... Lowt-r limit

de obtinut in conditiile existente. 125 250 500 1000 2000 4000

Octave band center frequency in Hz

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 19

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P19
Asa arata sala in timpul santierului. Au fost scoase scaunele si mocheta, sunt niste grile de ventilatie in pardoseala.
Suprafetele de tencuiala cu decoratie au fost pastrate intacte, ele au avut valoare arhitecturala si nu a fost voie sa le atingem,
si nici n a fost nevoie, pt ca isi fac treaba foarte bine. Sunt suprafete reflectant difuzante care ajuta foarte mult, dar restul a
trebuit schimbat.

Din punct de vedere al auditiei cele mai bune locuri sunt cele din partea de sus a balconului, (poza 2) acolo unde sunt
considerate la vanzare cele mai proaste. Acustic vorbind erau cele mai bune pt ca beneficiau de reflexia directa din tavanul de
lemn reflcetant. Iata si fosa de orchestra (poza 3) unde a fost o interentie semnificativa: s-a introdus o platforma hidraulica,
care poate fi ridicata astfel incat sa inchida complet fosa si sa extinda scena cu suprafata respectiva -operatiune care s efacea
si inainte, dar manual, prin instalarea unei schele (le lua 2 zile sa o monteze si o zi sa o demonteze).

Asa arata sala acum, cu pardoseala din lemn, parchet, cu intradosul spatarelor din lemn, cu intradosul sezutului scaunului
tot din lemn. Peretii lojilor, tavanul lojilor toate sunt din lemn, nu mai avem plush, textil, decat pe suprafata scaunului care
este oricum acoperit de persoana care se aseaza, si cortina care se strange, sunt singurele suprafete textile ramase.

Vedeti niste imagini de ansamblu. Fosa (poza jos stanga) care cum spuneam este o platforma hidraulica, se ridica. Se vad
profilele metalice care servesc la glisarea platformei.

Sprafata aceasta a peretelui din fata al fosei este reflectanta,in asa fel incat sunetul produs de orchestra sa fie reflectat
catre zona scenei, sa fie auzit de artistii de pe scena cat se poate de bine (adica pt a fi auzit sunetul din fosa cat se poate de
clar pe scena, de catre artisti).

Peretele din spate al fosei (poza jos dreapta) are niste panouri absorbante care pot glisa pe niste sine, in asa fel incat fiecare
dirijor sa isi poata organiza orchestra dpdv al auditiei, asa cum considera necesar. Anumite instrumente produc sunet prea
puternic, din punctul de vedere al dirijorului. Lucrurile difera in mod subiectiv. Prin glisarea acestor panouri se poate asigura
o absorbtie si o reducere in anumite limite a nivelului produs de anumite instrumente.

Pe o scena normala sunt plasate mai in spate aceste instrumente, atunci cand ai loc si ai nevoie sa o faci.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 20

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P20
Zona balconului. Avem si aici un covor pvc
reflectant pe pardoseala. Toti parapetii au fost
placati cu suprafete din lemn. Mainile curente
care erau cu plush au fost inlocuite, acoperite
cu piele. S-a constatat ca mainile curente, cele
originale nu au fost schimbate ca piesa. Nu
fusesera niciodata gandite sa fie aparente,
deci ele nu aveau tratament adecvat.

(Poza 1)Scaunele din zona de jos din parterul salii, sezutul de asemenea cu lemn. Parchet pe jos in sala si in loji.

(Poza 2) Peretii si tavanele lojilor si panourile despartitoare, toate sunt cu panouri din lemn. Spatarele scaunelor din loji, cu
lemn. Mainile curente cu piele. Totul a fost facut in asa fel incat sa elimine cat mai mult din suprafetele fonoabsorbante.

Un plan de detaliu al lojiilor.

Un plan de tavan al lojilor.(poza 2) Fiecare panou a fost masurat, decupat,realizat pe dimensiuni particulare, nu sunt 2 la
fel. A fost o munca extraordinara din partea constructorului care s-a descurcat foarte bine.

Niste planse de detaliu (poza 3)

-t : f ·=!1:
0

-~
>: . I

_.,_ _.,._
.....____,_,__ ... ..
~ ---"'
---
......._
.-..--
-~
·--

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 21

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 P21
Parapetii (poza 1), vedeti cat de fin si elegant sunt lucrate toate suprafetele din lemn. Si la balcon (poza 2). Tot balconul (poza
3) , lemn, piele si textil doar pe suprafetele sezutului si spatarului si cotierelor.

Iata aici un studiu pe care l-am facut pt a determina suprafata optima pt grilele de ventilatie. In partea de sus este grila originala,
care era „URATA” (lol). Si a fost o operatiune intreaga cu inginerul de instalatii care a avut nevoie de o anumita suprafata prin
care sa introduca aerul prin aceste grile.

In final am depistat varianta optima si ca diametru al gaurilor si suprafata ocupata, si parerea mea este ca este corespunzatoare.

=:--~~,
:.-a:.!;;:,,....-
l'll!M.l'IWW~•Jlb'-•111r11
l!lt"•"'~
_..:;c__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ \WtU,otlA l (to_,.,,.11)

___
...___.,_
,.,.
--·
..............
,....
l ' I I W -'91-l n.' ...
....
~
_,_
,o,,1;. . . .

-·__ ___
~,...,
a............

~ ... •1·-...,>
~'"'=•·"_............
.,

Iata aici comparatia intre scaunele initiale si versiunea restaurata.

Sunt cele originale, nu s -a schimbat decat catifeaua si lacul. Erau
naclaite in straturi succesive de vopsea alba, inclusiv elementul
acesta decorativ care s-a dovetit a fi din alama. A fost extraordinar
de frumos restaurat. Va dati seama ca sunt vreo 800 si ceva de
scaune.

Inchei cu aceasta imagine fish eye si cu speranta ca ramaneti cu

intelegerea faptului ca merita si trebuie avuta putina atentie la
tratarea acustica a unor spatii comune, pana la urma, nu
neaparat sali de concerte sau sali de opera.

Orice sala de curs, conferinte, intr-o cladire de birouri, intr-un

hotel, necesita un minim de atentie dpdv al tartarii acustice si e
pacat sa nu o faceti pt ca diferenta de functionalitate si confort
in spatiul respectiv este enorma.

Costurile sunt minimale daca este gandita de la inceput.

Diferenta intre un gk normal si unul perforat e minimala, e un pic
mai scump dar nu intr-atat incat sa nu se justifice un tratament
acustic corespunzator.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 10 Page 22

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P1

CONCERT HALLS
ANO
OPERA HOUSES

10 IIRANIK

■ii
■-
Avem alt subiect astazi. Inchidem domeniul acusticii cu o prezentare Care mi as dori sa va bucure un pic. Nu va face subiectul
examenului. Sunt lucruri generale prezentate pe parcurs. Ideea este sa vedem si sa diacutam putin mai in detaliu cateva din
cele mai bune si cele mai cunoscute sali din lume. O carte in referinta asta este cea a carei coperta o vedeti pe ecran. Este
scrisa de un mare acustician. A lasat in urma o mostenire intreaga de lucrari si articole si carti, una dintre aceste carti fiind
aceasta care este cat se poate de interesanta si pentru arhitecti, nu doar pentru acusticieni. El si-a propus in aceasta carte sa
prezinte cele mai bune 100 de sali din lume, incercand sa faca o ierarhizare, un clasament sa spunem, constient cat de riscant
este sa intocmesti un clasament, si ca acesta nu poate decat sa reflecte opinii subiective. Dar acestea pot duce la o apreciere
obiectiva a situatiei.

Ideea este ca a avut discutii cu sute de muzicieni, dirijori, persoane de specialitate in domeniu, care au formulat opinii despre
diferitele sali in care au cantat sau in care au audiat concerte si opera. In final a rezultat acest clasament prezentat in carte.

Eu o sa va prezint primele 11 sali, plus o serie de alte sali care cu siguranta prezinta interes cel putin din punctul nostru de
vedere, al arhitecților. Ca sa stim la ce ne asteptam, pe locul 1 apare sala Grosser Musikvereinsaal din Viena. Cea pe care o
cunoastem cu totii de la concertele de anul nou.

Pe locul 2 este Boston Symphony, Hall cea de care v-am spus ca este realizata cu ajutorul lui Wallace Clement Sabine, cel care a
pus bazele acusticii ca stiinta.

A treia ar fi Teatro Colon din Buenos Aires, desi teatrul poate functiona si ca sala de concerte. Locul 4 Konzerthaus din Berlin,
nu este noua filarmonica ci cea veche. (Pe restul doar le-a citit)

Deci vedeti care este top 10 al acestui clasament.

Exista cateva sali care nici macar nu intra in top 100. Centrul de congrese din Lucerna, de exemplu, care e o sala cu elemente
de importanta.

Sigur ca intr-o carte scoasa in 2004 nu putem gasi sali care au fost inaugurate dupa aceasta data. O sa vedeti putin si lucruri
mai noi, precum filarmonica din Paris sau cea din Hamburg. E greu sa le incadram in mod obiectiv undeva. Ele sunt considerate
ca avand o acustica foarte buna.

Beranek - Concert Halls and Opera Houses Beranek - Concert Halls and Opera Houses

1. Viena - Grosser Musikvereinsaal 11. Dallas - McDermot/Meyerson Hali

2. Boston - Symphony Hali 16. Berlin - Neue Philharmonie

3. Buenos Aires - Teatro Colon 46. Londra - Royal Festival Hali

4. Berlin - Konzerthaus S3. Sydney - Opera House

5. Amsterdam - Concertgebow 56. Londra - Barbican, Large Concert Hali
6. Tokyo - Tokyo Opera City 58. Londra - Royal Albert Hali
7. Zurich - Grosser Tonhallesaal ... Lucerne - Culture and Congress (enter
8. New York - Carnegie Hali

9. Basel - Stadt Casino

10. Cardiff - St. David's Hali

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 1

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P2
1. Sala din Viena inaugurata in 1870, arhitectul nu ne spune mare
lucru, nu stim cine a fost acustician, posibil sa nu fi avut un 1. Viena - Grosser Musikvereinsaal
consultant din acustica. Eram inca in perioada in care lucrurile se
faceau cumva dupa ureche, dupa modelul unor alte sali care s-au
dovedit a fi bune. Opera din Paris e cumva celebra prin faptul ca
autorul sau a recunoscut ca nu a reusit sa inteleaga misterul Inaugurată în 1870
acusticii salii si ca i-a iesit din pur noroc fara sa reuseasca sa Arh. Theophil Ritter von Hansen
inteleaga mecanismul si felul in care sa controleze fenomenul.
15.000 m 1, Jt,so i,ll ,, 11 , 8,93 m 1/spectator
Sala este sub forma clasica shoe box, paralelipiped, are un volum 35,7 X 19,8 X 17,4 m
de 15000 m cubi, 1680 locuri si aproape 9 metri cubi de spectator.
T,ev .' O , (ocupată)/ 3,05 s (neocupată)
Va aduceti aminte, volumul recomandat pt sali e concerte era intre
8-10 m cubi/spectator, posibil peste, dar foarte putin recomandabil
sub. Deci intre 8 si 10 vedeti ca sala aceasta considerata de multa
lume, cea mai buna din lume, este exact la mijloc intre aceste
valori recomandate.

Ca dimensiuni generale vedeti, aproape 36m , latime aproape 20,

inaltime 17,4. Durata de reverberatie, 2 secunde cand sala este
ocupata, si 3 secunde cand sala este goala. Diferenta este destul de
mare. E normal sa existe aceasta diferenta pt ca publicul aduce o
cantitate mare de absorbtie in sala si cu siguranta face o diferenta,
care vedeti in acest caz este semnificativa. Vor fi si alte sali in care
diferenta e mult mai redusa, dar intotdeauna exista o diferenta
intre sala goala si sala ocupata.

O sala clasica, rectangulara, dar asta nu inseamna simpla. Forma

generala este simpla, dar vedeti ca decoratia si de pe pereti, si de 0
pe tavan schimba sala, influenteaza major felul in care se comporta
suprafetele peretilor si tavanului dpdv acustic, in sensul ca avem o
reflexie difuza, avem elemente care contribuie la imprastierea in
toate directiile ale reflexiilor sonore. Nu avem suprafete plane de
mari dimensiuni, suprafete simple, fara niciun fel de tratament de
ltAJ'N)CAh,CnY U.IGI! ITAOI: IS„ S.~ STAOf tHO
detaliu. In felul acesta se obtine de fapt acel sunet uniform care 0 lAJtOll'Tjlt,Q! ♦14 ~ -U. SlAGI 1011

este cautat in salile de concerte pe de-o parte. © ...

© 110
• lloUiOU$

Pe de alta parte latimea relativ mica permite sosirea in timp a

reflexiilor din lateral. Poate inaltimea nu permite lucrul acesta, dar
vedeti ca se obtin de fapt reflexii din suprafetele laterale ale salii.

Exista aceste balcoane laterale pe toata lungimea salii, si foarte

putine locuri sunt si in spatele salii, in spatele orchestrei la balcon.
-
De fapt aici este o imagine dintr-un concert normal. La concertele
de anul nou veti vedea mai multe persoane in sala. Este un caz
special. Locurile se vand cu un an inainte. Sunt ocupate inclusiv
t'O ft
locurile de la nivelul scenei din spatele orchestrei, unde de obicei
•••
J&.iJiji
l
:.........::
N ......
----= =-- M
...,
ar sta corul sau nu sta nimeni.

In exterior vedeti o imagine cu aceasta sala, nimic spectaculos. O

imagine clasica de secolul 19.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 2

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P3
2. Sala din Boston a fost inaugurata in 1900, deci putin
mai tarziu decat cea din Viena. Ea nu are ca model chiar 2. Boston - Symphony Hali
sala din Viena. Sabine, consultantul acustic al arhitectilor,
a avut ca model sala din Leipzig, care in momentul acesta
nu mai este in picioare. Sigur ca s-au respectat principiile
general cunoscute, forma rectangulara. Vedeti ca are mai Inaugurată în 1900
multe locuri aceasta sala, are un volum sub cel
Arh. McKim, Mead, White/ Acust. Wallace Sabine
recomandat. 7,14 este binisor sub 8, valoarea minima
considerata optima. 18.750 m 3 , .lt,.''. I"'::,, 7,14 m 3/spectator
39 X 22,9 X 18,6 m
Dimensiunile sunt absolut comparabile cu cele ale salii din
viena, si durata de reverberatie este putin mai redusa, pt T,ev 1 f, , (ocupată)/ 2,5 s (neocupată)
ca e mai mult public, volumul e tot pe acolo. Rezulta o
durata ceva mai redusa, dar este considerata una din
salile cu acustica cea mai buna. Acum trebuie sa aveti in
vedere faptul ca nu doar reverberatia este cea care
defineste o buna acustica. E vorba si de claritatea
sunetului, e vorba si de reflexiile laterale, cele care produc 0
sentimentul acesta de invaluire sonora pe care il cautam si
il apreciem in salile de concert. Deci lucrurile sunt ceva
mai complexe decat daca ne gandim doar la reverberatia
salii.

Vedeti forma in plan, scena este intr-o zona cu pereti in

forma de evantai, se deschid spre sala. Deci este evitat 0

-= \lillill~\
paralelismul peretilor in zona sursei sonore.

Si in sectiune se intampla ceva similar, tavanul nu este

drept, este inclinat. 0 ~=
O imagine din interior. Avem 2 randuri de balcoane. Sala e
comparabila ca dimensiuni si cu ceva mai multe locuri.
-----
Asta ar fi principala diferenta fata de viena. Observati si
pe pereti si pe tavan, acelasi tip de decoratie care ajuta la
imprastierea reflexiilor sonore, la difuzie.

O imagine exterioara, nimic spectaculos.

0

0
-
0

~ t • ~ M ~ M M ~ M "
al'ffl,2 :;;;;.: --------- ----, ,,c •
I O ...,, N IO

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 3

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P4
3. Teatro Colon din Buenos Aires, inaugurat in 1908,
arhitect Victor Meano, nu stim despre acustician
nimic. Aici ar fi un caz mai special, e vorba de un
teatru, e vorba de o sala de aprox 21500 m cubi, cu
aproape 2500 locuri. Pentru teatre este permis un
volum specific mai mic. Durata de reverberatie mai
mica, vedeti, 1,6 secunde pt sala ocupata. E
considerata o sala cu acustica foarte buna si pt
concert, cu conditia instalarii unei incinte speciale pt
orchestra. O sa vedem in plan si sectiune.

Teatrul are forma clasica de opera.

Acea forma de potcoava. Exista inele cu boxe, cu loji

pe contur, si vedeti in zona scenei reprezentata incinta
pentru concert. Conditia ca sa functioneze pt concert
este ca orchestra sa fie amplasata nu intr-o scena de ,. ...
teatru care este foarte larga si cu o inaltime foarte 0 „
0 ...
mare , ci intr-o incinta reflectanta, care sa permita 0 ...
auditia reciproca a muzicienilor. 0 ,n
0 ...
Vedeti si o sectiune. E o forma clasica de teatru de 9 ~:=-
opera. Introducand insa aceasta incinta acustica pt
orchestra in scena, poate sa functioneze si ca spatiu pt
concert. Si se dovedeste ca este foarte apreciata dpdv
al acusticii. Nu sunt prea multe, posibil sa fie singura
sala care functioneaza in felul acesta.
@0

0
e
I
. Jr
..
IIITIIIO~NC

0 ...
@ m
0 ...
@ 0 ....
0 ht
0 0m
0 0 ...
0 ® ~~
0
0
@)
0

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 4

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P5
4. Mai departe avem o sala din Berlin,
inaugurata in 1821, a fost distrusa in al doilea 4. Berlin - Konzerthaus (Schau spielhau s)
razboi mondial, si reconstruita, restaurata in
1984. Arhitecti si acusticieni germani. O sala
iar, in forma clasica de shoe box. 15 000 de m
cubi, cu 1575-1677 locuri, depinde in ce
masura sunt ocupate anumite zone. 9,5 m
Inaugurată în 1821, distrusă în război, restaurată 1984
cubi/spectator. Durata de reverberatie de 2
secunde si 2,5 in varianta neocupata. Arh. Karl Friedrich Schinkel / Prasser

Vedeti niste planuri, o sectiune. Forma clasica Acust .W. Fasold, U. Lehmann, H.P. Tennhardt
rectangulara, decoratii clasice, pereti,
15.000 m 3 , 1575 (1677) locur i, 9,53 m 3/spectator
parapeti. Din nou aceeasi idee, nu gasim
suprafete plane de mari dimensiuni pt ca ele 24,1 X 20,7 X 17,7 m
ar dauna dpdv al acusticii, pt ca ar da reflexii
prea concentrate, fixate pe o anumita zona. T,cv 2.0 s (ocupată)/ 2,5 s (neocupată)
Scopul nostru este de a obtine un camp sonor
cat mai difuz, cat mai uniform.

2 randuri de balcoane pe toata lungimea salii. HOfl)MI. ~ 1 V d 2 IIOWS, ' 171

CIIICHUTJIA 10 l!OWS l !I07
1.AIIGC ,en
Vedeti nu e nimic pt public in spatele SNAll OIICHl$TIIA " IIOWS,

orchetrei. In principiu e un motiv pt asta. 0 l'N• CHOll\l l e

© ..,
© tlO

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 5

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P6
5. Concertgebow din Amsterdam, iarasi una din cele
mai bune sali din lume. Inaugurata in 1888, un 5. Amsterdam - Concertgebow
arhitect olandez. 18780 m cubi, 2037 locuri. Putin
peste 9 m cubi/spectator. Durata de reverberatie 2
secunde. Va dati seama ca aceasta durata de
reverberatiie nu este chiar identica la toate
frecventele. Valorile pe care vi le dau eu sunt Inaugurată în 1888
valorile medii la 500 si 1000 de hz. Ele sunt de fapt
Arh. A.L. van Gendt
luate in discutie. In realitate intotdeauna la
frecvente inalte durata de reverberatie scade pt ca 18.780 m 1 , )C1 n IClt \11 , , 9,2 m 1/ spect ator
apare absorbtia inevitabila a sunetului in aer. La
26,2 X 27,7 X 17,1 m
frecvente inalte e un fenomen care nu poate fi
ocolit. La frecvente joase de multe ori durata de T,._,v .J .O s (ocupată)/ 2,59 s (neocupată)
reverberatie este un pic mai ridicata pt ca in general
avem mai putina absorbtie.

Acelasi principiu general, decoratii, elemente de

---;;;;;;;;f -
detaliu pe pereti si pe tavan, care in final ajuta la o
reflexie difuza a sunetului. Exista pt public in spatele
orchestrei. Un element special pt aceasta sala este
n;
l(i& ==a==

~
posiblitatea de a fi folosita si in alte scopuri, pt
banchete pt evenimente. o 111
Scaunele se coboara in pardoseala, si se obtine o
suprafata plana, unde vedeti ca se pot face si alte
evenimente decat concerte, e ceva special.

O imagine din exterior, este in centrul orasului.

o ~ IIIIIIIIIIIIIIIII IIIIIIIIIII
dim 1111111111~11111111
III,~
,~.ia
m

SU.TINO CAPACnY 20V

0 130&

e 3\2

(z) 4 20

0
t,

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 6

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P7
6. Tokyo - TOC Tokyo Opera City
6. Practic prima sala moderna, noua este Tokyo opera city,
inaugurata in 1997. Takahiki Yanagisawa - arhitect si
consultantii acustici sunt Beranek si Takenaka research.
Takenaka bineinteles ca este o firma japoneza, Beranek,
autorul cartii si unul din marii acusticieni ai lumii. 15300 m Inaugurată în 1997
cubi, 1636 locuri. Inaltimea de 21,5 este discutabila. Durata Arh. Takahiki Yanagisawa + TAK Associated
de reverberatie este de 1,96 secunde.
Acust. Beranek + Takenaka Research
Forma in plan este clasica, shoe box, rectangulara. Dar forma 15.300 m 1 , 1r, ,n 11,c .n 1, 9,4 m 1/spectator
in sectiune este speciala. Exista acest tavan, aceasta forma
33,8 X 20,0 X 21,5 m
de piramida. Suprafetele sunt foarte atent tratate in detaliu,
chiar daca par plane, ele nu sunt plane. T,ev l "u ·.• (ocupată)/ 2,8 s (neocupată)
Vedeti 2 randuri de balcoane laterale pe toata lungimea salii.
Vedeti ce efect special are aceasta forma in sectiune. Vedeti
ca exista o suprafata, un element suspendat deasupra scenei
care permite obtinerea de reflexii rapide din tavan catre
public, pt ca altfel suprafata tavanului devine prea departata.

Au fost facute studii amanuntite pt forma parapetilor, de

exemplu, in asa fel incat sa reflecte sunetul acolo unde
trebuie.

Iata cum arata din exterior. Este inclusa intr-un complex care
include si acest turn de 70 de etaje in Tokyo.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 7

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P8

7. Sala de concerte din Zurich inaugurata in 1895. 7. Zurich - Grosser Tonhallesaal

Arhitecti vienezi. O sala mai micuta, sa spunem. La limita
de jos, avem 7,37 m cubi/ spectator. Totusi durata de
reverberatie este de 2 secunde, deci relativ mare pt
volumul mic al salii. Forma generala de shoe box, cutie de Inaugurată în 1895, renovată 1930
pantofi, dar vedeti ca aceasta nu exclude rotunjiri si
elemente de detaliu care sa iasa din forma aceasta Arh. Fellner, Helmer (Viena)
generala simplista. 11.400 m 3 , I S-H, 11)( 111 , 7,37 m 3 /spectator

O imagine din interior, si o imagine din exterior, o cladire 29,6 X 19,5 X 14 m

clasica . T,~v 7 O')•, (ocupată)/ 3, 15 s (neocupată)

~
... -i:,:......:::
~ -,o
_...,_____._...__

0
0
-

o6 O OH 10•0 IOtofO I OtO

llA!INOUHl;ff't\...
,,u
0m
0..,

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 8

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P9
8. Carnegie Hall din New york, de asemenea inainte de
inceputul secolului 20 inaugurata. A trecut prin 2 8 . New York - Carnegie Hall
renovari succesive. A fost un relativ scandal dupa prima
pt ca nu a corespuns dpdv acustic.

Kirkegaard a reusit in 1989 intr-un final sa obtina

acustica dorita. O sala destul de mare. 2800 locuri. Cu o Inaugurată în 1891, renovată 1986, 1989
forma relativ speciala. Durata relativ mica la Arh. William Tuthill / renov. James Polshek
dimensiunile sale. Sa spunem ca s-ar incadra in
categoria shoebox. Vedeti cat este de rectangulara Acust. A. Melzer (1986) / Kirkegaard (1989)
forma in plan. ( unde naiba..) 24.270 m 3, )8(1.1 oe 111 , 8,65 m 3 /spectator

E o sala care sa spunem ca este un mix intre o sala 32,9 X 25,9 X 23.8 m
clasica de concert si o sala de opera. Avand acea zona
T,rv l 8 " (ocupată) / 2,05 s (neocupată)
de loji, 2 randuri de balcoane mai degraba specifice
salilor de opera si pe urma continua cu un balcon
corespunzator salilor de concerte.

In final dupa a doua interventia, acustica este

considerata foarte buna.

-
0 -
0 -
0 „

8. New York - Carnegie Hali

0
0
0
0

o IO
un
..
'5Z5Z!iiiioioiiiiiioiiiiiiiiiiiif= = = -------= .......

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 9

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P10

9. Casino ul din Basel inaugurat in 1976, 10500 m

cubi, 1448 locuri, 7,25 in zona mai redusa a 9 . Basel - Stadt-Casino
spatiului/spectator.

Reverberatie 1,77 cu sala ocupata. Din nou forma

de dreptunghi, cu o scena mai special tratata cu
aceste suprafete curbe.
Inaugurată în 1776
Toate salile au un balcon intr-o forma sau alta, Arh. Johann Jacob Stehlin-Burckhardt
inclusiv cele laterale. Vedeti ca sunt cateva locuri si
in spatele orchestrei. Asta nu au toate salile. 10.500 m 1, 1448 locuri, 7,25 m 1/spectator

Suprafetele peretilor si tavanului, de asemenea cu 23,5 X 21,0 X 15,2 m

toate aceste decoratii si elemente de detaliu care T,cv 1. 77 s (ocupată)/ 2,31 s (neocupată)
sa contribuie la reflexia difuza a sunetului.

Din exterior nici nu ai zice ce se gaseste inauntru.

SEATil'IOCAA:M:llY , ...

0 HO
© "'

0101,(140 to 60 fO 10 10
,u,
o ,o to

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 10

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P11
10. St. David’s Hall din Cardiff. O sala moderna 1982. Seymour Harris arhitect, Sandy Brown acustician. Volum 22000 m cubi,
putin sub 2000 locuri, volum relativ mare -> 11,2 m cubi/ spectator. Durata de reverberatie putin sub 2 secunde. Este prima
sala care iese din tiparul shoe box, din tiparul formelor general rectangulare din top 10. vedeti ca tiate celelalte Sali au fost in
aceasta forma clasica de shoe box

Sala aceasta este asa numitul tipar de „arena” -

10. Cardiff - St. David' s Hali Vineyard-. E vorba de sugestia acelor terase succesive
pe care este cultivata vita de vie, si intr-un mod
similar sunt dispuse si locurile spectatorilor in
pachete amplasate la diferite inaltimi in jurul unei
scene amplasate relativ central in sala. Nu chiar
Inaugurată în 1982 perfect geometric central, dar relativ central. In
sensul ca publicul este distribuit aproape egal si in
Arh . Seymour Harris/ Acust. Sandy Brown spatele orchestrei.
22.000 m 3, 19S7 loc uri, 11,2 m 3/spectator
27,4 X 27,4 X 18 m Sunt intotdeauna si avantaje si dezavantaje.
Avantajele ar fi o distanta mult mai redusa intre
T,cv 1.9G s (_ocupată)/ 2,15 s (neocupată) public si orchestra ceea ce contribuie, fara indoiala la
calitatea spectacolului, si la auditie intr-o buna
masura. Vizual ajuta mai mult.

"
~
\ '\
l [[ffl!JE îl. . . .
I
'

-(~
----
..... ~
~
0 -
0 -

Sigur ca exista si o serie de dezavantaje, in primul rand

amplasarea in spatele orchestrei a publicului e problematica din
punctul de vedere al emisiei sunetului. Pt ca majoritatea
instrumentelor muzicale emit sunetul in mod directionat. Nu
emit uniform in toate directiile, si amplasarea muzicienilor se
face in asa fel incat sunetul sa fie emis preponderent catre fata,
catre public in scena clasica, ceea ce inseamna ca este foarte
probabil ca persoanele care se afla in spate sa auda putin alta
muzica, alt sunet, fata de cele care stau in fata.

Acest lucru este corectat putin de efectul general al reverberatiei

care uniformizeaza cumva in ansamblu sunetul. Lucrurile sunt in
continuare discutate. Totusi impresia generala ramane ca salile
de tip shoe box ar fi mai bune dpdv acustic.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 11

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P12

Si in masura in care acustica este suficient de buna, se accepta ca nu este chiar cea mai bina (ok bro).

Alte imagini, vedeti ceva mai bine poate consolele succesive pe care sunt amplasate zonele de public .

O imagine cu sala goala si o imagine cu pachetele de locuri (poti sa iti alegi atunci cand iti cumperi biletul si zona in care
doresti sa stai) .

Vazuta din exterior sala este mai putin spectaculoasa, este inghesuita intr-o zona cu locuinte si spatii comerciale in centrul
orasului . Au fost ceva probleme cu izolarea fonica dar au fost rezolvate.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 12

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P13

11. Mc Dermott Hall din Dallas, inaugurata in 1989, deci este o 11. Dallas - Mc Dermott Hali
sala noua. Pei Cobb Freed - arhitect, ARTEC - consultant acustic.
ARTEC este una din cele mai mari firme de consultanta acustica
din SUA si nu nu lucreaza decat pt Sali de tip show box. Deci cu
ARTEC nu poti sa proiectezi o sala de tip arena. Ei nu accepta Inaugurată în 1989
decat Sali in sti lshow box, considera ca doar acestea pot sa iasa
bine dpdv acustic. Arh. Pei Cobb Freed / Acust. ARTE(

23.900 m 1, h "' , ,· , 11,6 m 1/spectator

Sala din Dallas are aproape 24000 m cubi si 20665 locuri, deci 30,8 X 25,6 X 26,2 m
merge in zona superioara a volumului alocat (pe spectator) ,
dimensiuni generale un pic mai mari . T, 0 , .' <' .' ', . (ocupată)/ 2,9 - 2,6 s (neocupată)

Si pt prima data vedem o durata de reverberatie variabila, intre 2,5 -2,8 secunde. Cum se obtine aceasta variatie a duratei de
reverberatie? Prin existenta unor camere de reverberatie , care pot fi deschise catre spatiul principal si in felul acesta se creste
volumul salii si se poate mari durata de reverberatie.

0 0
-++- - - - - - - - - ·
0

~ o ~ ~ • 4 • N ~ m m
W6Se™"\- .. F::::::S ,,, f
O tO 20 :10

Vedeti ca froma generala, numita shoe box, nici macar nu prea mai e un dreptunghi in cazul asta dar e considerat ain
continuare in categoria shoe box, ca forma generala .

Iata in sectiune se vad camerele de reverberatie , stanga-dreapta in partea de sus. Exista o serie de panouri care se deschid si
permit circulatia sunetului in aceste camera . In ectiunea longitudinala vedeti panourile care sunt amplasate la partea
superioara a salii.

11 Dallas - Mc Dermott Hali

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 13

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P14
Cateva imagini, o imagine spre scena si una dinspre scena catre spateel salii. Inca o data, mai degraba forma generala este de
shoe box, altfel vedeti ca nu cred ca I se pare cuiva ca sala asta seamana cu o cutie de pantofi.

Exista o copertina foarte dezvotata deasupra scenei, daca nu ma insel are 40 tone si este glisanta pe verticala, poate fi
coborata sau ridicata, in asa fel incat sa ofere reflexii sonore pt zona din auditie care este dorita. Deci se regleaza iin functie
de pozitia orchestrei si de ceea ce se urmareste pt acustica unui concert particular. De asemenea, aceastsa variatie , care nu e
mare, de la 2,5 pana la 2,8 e o valoare posibil de ajustat in functie de tipul de concert dorit.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 14

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P15
Filarmonica cea noua din Berlin. In 1963 a fost finalizata. Este
de fapt deschizatoarea de drumuri pt aceasta forma speciala Berlin - Neue Philharmonie
pe care o numim ARENA sau Vineyard in engleza.

Scharoun este arhitectul , Lothar Cremer este acusticianul,

unul din amrii acusticieni germani.
Inaugurată în 1963

O sala de 21 000 m cubi, 2218 locuri, pot fi amplasate Arh. Hans Scharoun / Acust. Lothar Cremer
persoane si pe zona corului si atunci se mai suplimenteaza 21 OOO m 3, n IS~: .l(! l,H 1.r , 9 m 3/ spectator
putin capacitatea. ….( aici s-a intrerupt putin inregistrearea
lol). 29 X 42.7 X 12.8 m

T,ev l n ) (ocupată)/ 2.15 s ( neocupată)

Sunt sigur ca stiti imaginea exterioara. Sunt doua Sali de fapt,
una - sala mare despre care vorbim si exista si o sala de
concerte de camera , de aprox 400 locuri.

Aceasta (poza din dreapta, de langa cea exterioara) este sala mare, forma de arena cu aceste platforme distribuite la
diferite inaltimi pe care este amplasat publicul.

Scena este undeva in mijloc. Vedeti aceste suprafete albe care sunt gandite ca sa dea reflexii laterale, deci sa compenseze
cumva lipsa peretilor laterali sau distanta foarte mare la care se afla peretii laterali . In felul acesta se compenseaza putin cu
aceste suprafete verticale care permit obtinerea unor reflexii din lateral.

Vedeti aici (poza dreapta) niste panouri suspendate care n-au fost de la inceput proiectate . Poate stiti, sala aceasta este
rezultatul dorintei si gandirii marelui dirijor Herbert von Karajan, cu care au colaborat strans si arhitectul si acusticianul. El a
avut propriile pareri, dorinte pt realizarea salii dpdv acustic. Panourile suspendate au fost adaugate ulterior, in anii 90 pt a
compensa inaltimea relativ ridicata a tavanului salii, care nu oferea reflexii suficient de rapide pt public. Deci a fost necesara
aceasta imbunatatire prin adaugarea unor panouri succesive, care au aceasta for a convexa, usor curbata, care sa ajute la
imprastierea reflexiilor catre zona ocupata de public,

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 15

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P16
Walt Disney Concert Hall din Los Angeles, inaugurata in
2003 , proiectata de Fank Gehry, cu consultant acustic Los Angeles - Walt Disney Concert Hali
din Japonia, Nagata Acoustics.

300 si ceva de mii de m cubi , 2265 locuri, 13 m cubi/

spectator , relativ mult ,deci un volum relativ mare pt nr
Inaugurată în 2003
de locuri.
Arh. Frank Gehry / Acust. Nagata Acoustics
Totusi o durata de reverberatie de 2 secunde, relativ
30 600 m1, .J F,', I,)( l1r 1, 13.5 m 3/spectator
mica pt acest volum.

T,0 • .7 O o (ocupată)/ 2.2 s (neocupată)

Probabil ca o putem considera undeva al jumatate drum intre shoe box si arena. Vedeti 2 imagini din directii opuse, ctre
spatele salii si catre scena. Nu stiu daca sa o consider mai mutl arena sau mai mult shoe box. Probabil ca e mai aproape
un pic de arena. Dar are si caracteristici de tip shoe box.

Un tavan complet special, o orga speciala si cu siguranta vet irecunoaste imaginile din exterior

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 16

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P17
Filarmonica din Paris, inaugurata in 2015, Jean
Nouvel - arhietect, Nagata Acoustic - firma Paris - Philharmonie
japoneza a functionat drept consultant personal al
arhitectului iar acustica generala este facuta de
Marshall Day Acoustics, o firma din Australia.

37 700 m cubi, 2400 locuri, peste 15 m

Inaugurată în 2015
cubi/sepctator, este un volum foarte mare
raportat la nr de spectatori. Arh . Jean Nouvel / Acust . Nagata Acoustic + Marshall
Day Acoustics
Durata de reverberatie 2,6 secunde. Se spune ca
are o acustica buna (da tu nu esti sigur nu I asa 37 700 m 3 , )400 locur i, 15.7 m 3/ spectator
bossule).cat de buan este relativ greu de judecat.

T,ev 2.6 s (ocupată)/ 3.1 s (neocupată)

Cateva imagin idin interior in care se vede forma de arena, de vineyard, zone amplasate la diferite inaltimi , public de jur
imprejurul scenei..
Exista aceasta "farfurie" , acest eleemnt central , care este suspendat si care genereaza reflexii ma irapide. Exista posibilitatea
si de a fi deplasat pe verticala.
Alta imagine (dreaota), vedeti tratamentul de pe pereti, suprafata peretilor, chiar si aceasta curbura, care nu e plana, este
tratata in detaliu ca sa difuzeze sunetul, vedeti formele geometrice amplasate pe suprafata peretilor si parapetului.

Alta imagine din partea de sus de la balcon (stanga) - panouri suspendate care sa corecteze forma ma iputin favorabila a
tavanului salii, deci sa intoarca cumva sunetul intr-un mod controlat (vedeti ce forma are acest panou suspendat din dreapta
imaginii) . Evident ca se lucreaza cu softuri de generare de cel mai mare nivel dar sa stiti ca se fac si machete . Inca sunt
necesare si de obicei se lucreaza pe machete la scara 1:20 sau 1:25. Alta imagine (mijloc) - se vede mai bine suprafata
parapetului in ce fel e tratata; se vede putin si suprafata tavanului (in centru) care nici ea nu e e omisa. Deci sunt evitate cat
mai mult cu putinta suprafete lise, care sa reflecte in mod concentrat razele sonore.

O imagine din exterior.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 17

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P18
Incheiem cu probabil cea mai noua dintre salile acestea acustice faimoase. Inaugurata in 2017 Filarmonica din Hamburg.
Herzog & de Meuron arhietcti cu Nagata Acoustic consultantii dpdv acustic. Toyota este unul din acusticieni. Nagata este
fondatorul dar este foarte in varsta. 23 000 m cubi, 2100 locuri, mai aproape de ce stim ca este recomandat 10.9 m
cubi/spectator. Durata de reverberatie 2.3 secunde (ocupata) si 2.4 secunde (neocupata). Poate cea mai mica diferenta intre
reverberatia salii in forma ocupata si neocupata. Au reusit sa faca in asa fel incat absorbtia pe care o dau scaunele goale sa fie
foarte aproape de absorbtia pe care o obtin atunci cand sunt ocupate cu public. Forma de vineyard, de arena cu orchestra
dispusa central si publicul organizat pe diferite terase, zone plasate la diferite niveluri

Hamburg - ElbPhilharmonie

Inaugurată în 2017
Arh. Herzog & de Meuron / Acust. Nagata Acoustic
23000mJ, .,1\lll \\( l\,,10.9m 3/spectator

T„v .' ,_ (ocupată)/ 2.4 s (neocupată)

Suprafete foarte fluide, curbe continue dar tratare de suprafata speciala. Vedeti si aici un element central ca o ciuperca
rasturnata care are acelasi rol de a controla de a trimite, de a produce reflexii sonore mai rapide catre zona publicului,
deoarece tavanul e cam sus. Aceasta ciuperca se poate deplasa pe verticala printr-un mecanism. Observati peretii ridicati in
jurul orchestrei, necesari pt ca orchestra sa se auda, si muzicienii sa se auda unii pe altii. In mod normal lucrul acesta se
intamola in scena prin faptul ca exista peretii si tavanul scenei. La teatrul Colon ati vazut acea incinta speciala facuta in cadrul
scenei de teatru tot in acest scop, dar sigur si cu scopul de a reflecta sunetul catre public, mai rapid. Aici sunt realizati acesti
pereti masivi.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 18

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 P19
Suprafetele si pe pereti si pe tavan sunt dintr-un ipsos care are
120kg/mp deci sunt niste panouri destul de masive. O placa din gips
carton care are 12,5 cm grosime are cam 8kg/mp.

Iata o sectiune (pagina anterioara) , stiti povestea - cladirea este

construita pe vechile docuri din Hamburg. Se vede intr-o imagine
exterioara.
- . ------

ltX ~ L
In plan sigur ca exista o serie intreaga de planuri succesive.

Iata o schema (poza dreapta schema reflexii) cu ceea ce tot vorbesc

de cand am inceput cursul. Acele reflexii difuze cautate. O suprafata
poate sa fie absorbanta si atunci evident, cea mai mare parte din sunet
nu revine in spatiul salii. Putem sa avem o suprafata reflectanta, dar
vedeti cum reflecta o suprafata plana. Practic trimite razele sonore in
aceeasi directie.

Si varianta de reflexie difuza in care razele sonore sunt imprastiate in

toate directiile.

Iata un detaliu al panourilor din aceasta sala. Suprafata este tratata in

asa fel incat sa imprastie sunetul intoate directiile. Sunt panouri din
ipsos in principal. Ele sunt prefabricate. In detaliu se vad rosturile
dintre panouri. Aprecierile au fost pozitive dpdv al acusticii. Poate va fi
facut un clasament mai actual la un moment dat. Sunt multe de
adaugat.
Incheiem subiectul acusticii arhitecturale. Va doresc sa aveti sansa sa
proiectati astfel de spatii marete, insa realist vorbind, mici sanse.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 11 Page 19

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P1
In primul rand, ce inseamna sustenabilitate? DEX ONLINE spune ca este calitatea unei activitati antropice (desfasurate de
oamei) de a se desfasura fara a epuiza resursele disponibile si fara a distruge mediul, deci fara a compromite posibilitatile
de satisfacere a nevoilor generatiilor urmatoare.

Deci un mod de a privi sustenabilitatea este acesta de a nu reduce posibiliattile generatiilor viitoare de a beneficia de
aceleasi resurse de care beneficiem si noi

SUSTENABILITATE

Definiţie (DEX Online)

Calitate a unei activităţi antropice de a

se desfăşura fără a epuiza resursele
disponibile şi fără a distruge mediul,
deci fără a compromite posibilităţile de
satisfacere a nevoilor generaţiilor
următoare

Webster Dictionary defineste sustainable ca capable of being sustained, ceea ce e doar a-l defini prin el insusi.dar spune ina
a doua definitie spune ca sustainable = of, relating to, or being a method of harvesting or using a resource so that the
resource is not depleted or permanently demaged. Cu alte cuvinte aproximativ aceeasi definitie de a utiliza o resursa in asa
fel incat aceasta sa nu fie epuizata sau distrusa intr-un mod permanent.

Dictionary.com da o definitie care se refera la Enviromental Science (Stiinta Mediului): calitatea de a nu fi daunatoare
mediului sau de a apuiza resursele naturale si inacest fel sustinerea unei balante ecologice pe termen lung, a unui echilibru
ecologic pe termen lung. Deci despre asta este vorba.

SUSTAINABLE SU STAI NABI LITY

Definiţie (Webster Dictionary) Definiţie (dictionary.com)

1. capable of being sustained • the ability to be sustained, supported,

2. of, relating to, or being a method of
harvesting or using a resource so that
the resource is not depleted or
permanently damaged
upheld, or confirmed.
• (Environmental Science) : the q1Uality of
not being harmful to the environment or
depleting natural resources, and thereby
supporting long-term ecologica! balance

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 1

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P2
Ati auzit probabil de cei 3 piloni ai sustenabilitatii. Cele
3 domenii care permit asiguraraea sustenabilitatii. E
vorba despre societate, economie si mediu. La
intersectia acestor 3 domenii putem vorbi despre
sustenabilitate. Sigur ca fiecare are rolul sau important.

,,, SOCIETY

ECONOMY

Daca ar fi sa gandim lucrurile mai realist, ele ar trebui

sa arate asa, in sensul ca societatea in ansamblul sau
este parte din mediu, nu poate iesi in afara mediului
inconjurator, in aceeasi masura in care economia se
gaseste in interiorul zonei clar definite de societate.

Revenind la reprezentarea anterioara, se pot defini

zone locale de intersectie intre domenii. Intre
societate, social si economic avem zona echitabilului.
Intre mediu si economic avem zona viabilului. Intre
mediu si social, avem zona suportabilului. La intalnirea
tuturor acestor zone, deci corpul comun al tuturor
acestor zone este domeniul sustenabilitatii.

Economic

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 2

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P3

Putem discuta despre sustenabilitate la mai multe

SAO PAULO
niveluri. La nivel de oras exista o abordare numita circles
of sustenability care a pornit de la cartea lui paul james si
care analizeaza fiecare oras prin prisma a 4 mari domenii.

Aici a aparut domeniul politicii, dar se dovedeste ca e

dificil sa discutam lucruri serioase in afara acestui
domeniu. Vedeti cele 3 domenii clasice care definesc
sustenabilitatea, economia, ecologie/mediu si
cultura/societate sunt cu siguranta aici. Fiecare din aceste _.,.
4 domenii principale este impartit in 7 subdomenii.

Sa luam de exemplu, ecologia. Avem materiale si

energie, apa si aer, flora si fauna, habitat si alimentatie,
---
Good

--
SafiSlactofy♦
$al;Î$lfletOIY

H!Qlf,U--
Bod
c"'""'
•s.c, P.wlo M.ICtO Mettopoltan Regiof\ 2012

locuri si spatii, constructii si asezari, emisii si deseuri. CIRCLES OF SUSTAINABILITY

jOVANCU llt UHAN SUS1'AUIUIUTV' SEftlES

Pt fiecare din aceste 28 de subdomenii, 4 domenii a

cate 7 subdomenii fiecare, se evalueaza calitatile Urban Sustainabilityin
sustenabile ale orasului, ale asezarii respective pe o Theory and Practice
scara de 9 valori, de la critic pana la virbant. Vorbim de
nivelul de sustenabilitate.

In functie de aceasta evaluare facuta printr-o

procedura definita in aceasta publicatie pot sa participe
experti =, persoane care cunosc localitatea respectiva,
experti independenti s.a.m.d. -e o procedura intreaga.

Rezulta in final aceste cercuri ale sustenabilitatii, acest

grafic foarte sugestiv si foarte complex, cu foarte multa
informatie cuprinsa in el, in care se poate citi cat de
l'.\GI J.I\IIS
sustenabila este dezvoltarea unui oras si in ce masura
anumite zone necesita interventii.

De exemplu aici este pentru Melborne, cartea contine o serie

de studii de caz facute pt cateva orase din lume, si evident
ECONOMIC$ .
........,., ...__
Exdw,ptt&Transl•
AcoounUng & Aeguluan --·--
·-
ECOLOGY
~ & Alr
A:tralF..-ia
defineste o metodologie de lucru, prin care se poate face
- ·- .,_,..,_
Conal~&Uee
t.ebovr&Wd.,.

aceasta evaluare pt orice oras din lume. TflCl'WIOIOOy& 1nni.tf'UCIUM

WM!ttl&Dildlutlon Emilllion l W..

~·-
OP;anlunon f. Gc,,,ernance

--·-
uw&Jufltlm
-·-
~,c,~y
~&~ion

-·-
a.w, Mewllng

-·-
Sto.liîty 6 Act'#d Gendar a Ganetmiana:
~ & t...amlng
Eh:::elAcoou~"r
POLITIC$ CULTURE
Vibrant
Good

MELBOURNE HigNy S.Oisfactory

Satisl~+
Satlslactory
Satlslactory-
2011 HigNy Unsatlslactory
Bad
Criticai

CIRCLES OF SUSTAINABILITY

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 3

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P4
Putem de asemenea discuta despre sustenabilitate la
nivel de cladire. Pt asta au fost dezvoltate sisteme de Sisteme evaluare clădiri
evaluare si de certificare ale cladirilor sustenabile, sustenabile
despre care cu siguranta ati auzit.

In Marea Britanie si Europa in general, este folosit

sistemul BREEM. • BREEAM - UK, Europa
In USA si Canada e folosit preponderent sistemul • LEED - USA, Canada
LEED. • Green Star -Australia, NZ, SA
In realitate ambele sunt raspandite in intreaga lume. • CASBEE - Japonia
Lucrurile nu difera fundamental, principiul general • China 3 Star - China
este acelasi.
• HK BEAM - Hong Kong

Toate sunt sisteme de certificare a sustenabilitatii

cladirilor. Ele se refera la proiectare, constructie si
functionarea, operarea cladirilor, in raport cu cele
mai bune practici si la niveluri sporite fata de
reglementarile minimale. BREEAM

Ganditi-va ca orice cladire trebuie sa respecte

standardele valabile in tara respectiva si nu este
sustenabila prin asta. Ea devine sustenabila
ridicandu-se deasupra acestor standarde minimale, Building Research Establishment's
sigur pe criterii foarte clar definite si respectand Environmental Assessment Method
conditii bine stabilite.
Sistem de certificare a calităţilor
sustenabile ale clădirilor - privind
BREEM este un acronim, vine de la building research proiectarea, construcţia şi operarea în
establishment ( institutia care gestioneaza sistemul acord cu cele mai bune practici
acesta) enviormental assessment method (metoda
de evaluare a calitatilor de mediu) . Sistemele de
certificare sunt de nevoie, deci nu te obliga nimeni in
acest moment sa respecti un asemenea sistem sau sa
certifici cladirea dupa unul din aceste sisteme.
Proprietarul decide daca doreste, si mai departe ce
BREEAM
anume, sau la ce nivel urmareste sa obtina aceasta
certificare.

BREEM a fost initiat in 1990. Sunt peste 250 000

cladiri certificate in peste 50 de tari. Numarul Iniţiat în 1990, peste 250.000 clădiri
evolueaza continuu. Sistemul a pornit cu standarde
certificate, în 50 de ţări
de certificare pt Marea Britanie, dar ulterior a fost
dezvoltata o schema pentru afara acesteia. Anumite
tari au decis sa adapteze local acest standard, ceea ce
Scheme de certificare pentru UK şi
obliga la folosirea standardului adaptat. In general lnternational, plus adaptări naţionale
este convenabil pt ca se realizeaza o corelare a unor particulare (NL, ES, NOR, DE)
cerinte, poate straine tarii respective cu conditiile
concrete din tara respectiva. In restul tarilor se
foloseste schema generala international.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 4

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P5
BREEM ul in afara UK a pornit cu europe comercial in
2009. Era un sistem care se limita la cladiri BREEAM
comerciale, de birouri sau industriale. Pt locuinte sau
pt alte tipuri de cladiri trebuiau obtinute scheme
speciale produse de BREEM, bespoke se numesc, BREEAM Europe Commercial 2009
generate special pt cladirea respectiva.
BREEAM lnternational New Construction 2013
In 2013 a aparut o schema mai generala numita BREEAM lnternational New Construction 2016
international new construction care reducea foarte
mult numarul de necesare scheme particulare. Si
evolutia acestei scheme este international BREEAM ln-Use lnternational 2015
construction 2016. Acesta este sistemul curent valabil
si astazi pt certificarea BREEM pt cladiri noi. Aplicabil în afara UK
Exista si posibilitatea de a certifica cladiri existente Valabil de la data înregistrării în sistem, până la
mergand pe varianta in use, international 2015. obţinerea certificării
Acesta este anul in care a fost pusa in functiune
schema respectiva. Vedeti ca ele se actualizeaza dar
nu neaparat foarte des, in niciun caz in fiecare an.
Evident ca o schema mai noua impune conditii mai BREEAM
stricte si mai dure pt a obtine certificarea respectiva.

Sistemul functioneaza printr-o inregistrare a intentiei

de certificare a cladirii. Schema valabila in momentul Certificare la faza de proiectare
inregistrarii initiale ramane in vigoare pana la (provizorie) şi după execuţie (definitivă)
certificarea finala. Aceea dureaza ani. Se porneste la
momentul proiectarii. Proiectarea poate dura un an Sistem de credite negociabile pentru
pt o cladire complexa. Dupa care urmeaza executia si majoritatea criteriilor
analiza cladirii finalizate.
Câteva criterii obligatorii, în rest există
Certificarea se face in 2 stagii, in doua niveluri. Intr-o libertatea alegerii domeniilor în care se
prima faza avem o certificare provizorie realizata la
punctează
faza de proiectare. Dupa care se face varianta
definitiva dupa finalizarea executiei, se verifica fiecare
criteriu in parte, in cladire la fata locului. In final daca
se respecta toate cerintele se acorda certificatul.

Functioneaza printr-un sistem de credite acordate diferitelor criterii de certificare. In marea lor majoritate creditele sunt
necgociabile in sensul ca proiectantul si investitorul cladirii aleg ce credite urmeaza sa obtina in baza calitatilor particulare ale
cladirii pe care o certific.

In anumite situatii sunt mai usor de obtinut anumite credite si atunci e normal sa le urmaresti pe acelea, in alte cazuri alte
credite si asa mai departe. Cateva credite sunt obligatorii deci nu poti certifica o cladire daca nu indeplinesti anumite cerinte,
dar acestea sunt relativ putine. Libertatea este foarte mare in a alege domeniile care sunt considerate avantajoase pt cladirea
respectiva.
Se acorda un maxim de 158 credite dar punctajul pt certificare BREEAM
este de fapt un procent, reprezinta procentul obtinut din totalul
posibil de credite pt ca nu se pot acorda toate creditele tuturor
cladirilor. Fiecare tip de cladire poate primi anumite credite si nu Total maxim posibil de 158 credite;
se califica pt a obtine alte credite. Deci nr total de credite posibile punctajul se bazează pe procentajul
variaza de la cladire la cladire. obţinut la fiecare criteriu , la care se aplică
ponderi distincte
Cele obtinute sunt mai putine si ceea ce se calculeaza este
procentul celor obtinute din cele posibile. Exista insa o Datorită ponde rării , unele credite au

ponderare. Aceleasi credite pt aceleasi criterii, in cazul anumitor valoare mai mare (variaţie între 0,35% şi

cladiri au o anumita pondere, in cazul altor cladiri pot avea 0,85% I credit pentru punctajul total)
ponderi diferite. In felul acesta practic acelasi credit obtinut
poate sa insemne mai mult sau mai putin in raport cu suma
totala de credite.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 5

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P6
(ultima poza de pe pagina anterioara ) Daca ar fi
sa dau un exemplu, iluminatul natural pt cladiri BREEAM
de birouri, de exemplu. Acelasi credit acordat
valoreaza in economia generala mai mult decat
valoreaza acelasi credit pt spatiile de locuit.
Certificare
-pass (~ 30%) top 75% clădiri
(poza de langa) In final se obtine o certificare la
un anumit nivel. Nivelul este dat de procentul de -good (~ 45%) top 50% clădiri
credite obtinute din total. Daca se depaseste 30%
atunci este pass. very good (2: 55%) top 25% clădiri

Vedeti procentele, pt autstanding e nevoie de

peste 85% din creditele posibile. Sistemul e facut
in asa fel incat aproximativ 1% din cladiri sa poata
obtine nivelul outstanding. Nu e usor de obtinut
acest nivel.

Exista 10 domenii de evaluare. Management, DOMENII DE EVALUARE

sanatate, energie, transport, apa. Ele sunt
prescurtate la primele 3 litere din denumirea in
engleza. Si vedeti si numarul de credite posibil a fi
obtinute. [Man] Management 21 cr.
[Hea] Sănătate 25 cr.
In realitate, de la caz la caz, numarul real este mai [Ene] Energie 35 cr.
mic pt o cladire particulara. Evident ca ponderea [Tra] Transport 13 cr.
maxima este data energiei. Sigur ca o cladire
sustenabila trebuie sa fie economica, sa consume [Wat] Apă 1O cr.
putina energie si sa genereze emisii reduse de
carbon, dar si alte criterii sunt in aceeasi masura
importante si vedeti ca se acorda 25 credite pt
sanatate.

DOMENII DE EVALUARE
Deci pt calitatea spatiilor din cladirea respectiva
in raport cu utilizatorii acestor spatii. 21 credite
pt management, foarte mult. El e ceva ce nu este
sub controlul nostru. Celelalte domenii, criterii de [Mat] Materiale 12 cr.
evaluare materiale, deseuri, utilizarea terenului si
ecologie, poluare. De asemenea pana la 10 [Wst] Deşeuri (reziduuri) 9 cr.
credite se pot acorda pentru inovare.
[LE] Utilizarea terenului
şi ecologie 1O cr.
[Pol] Poluare 13 cr.
In anumite domenii sunt apreciate elementele de
noutate si elementele speciale care inoveaza intr-
un fel sau altul lucruri din acest domeniu.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 6

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P7
Pt management vedeti ca sunt domenii in care noi
nu avem control ca arhitecti. E vorba de actiunile
MANAGEMENT
investitorului, actiunile constructorului cladirii si
mai departe utilizarea si post utilizarea cladirii.

Domeniul in care putem noi ca arhitecti sa

intervenim este foarte clar health and wellbeing Man 01 Project brief and design
este denumirea completa, deci sanatate si stare de
bine. Starea de bine a utilizatorilor cladirii este Man 02 Life cycle cost and service life
foarte importanta pt ca nu trebuie sa scapam din planning
vedere scopul principal pt care proiectam cladiri.
Man 03 Responsible construction practices
Pt utilizatori. Aici avem o serie de subdomenii.
Confort vizual, calitatea aerului interior, mai putin
Man 04 Commissioning and handover
probabil util acest safe containement in labs (cladiri Man 05 Aftercare
cu laboratoare unde trebuie sa fie luate toate
masurile pt a avea siguranta compusilor sau
elementelor cu care se lucreaza), confort termic, si
performanta acustica. O sa detaliam cateva dintre
ele pt a vedea ce presupun aceste cerinte.

Confort vizual, prima cerinta de la sanatate si stare HEALTH AND WELLBEING

de bine. Exista o precerinta. Fara indeplinirea
precerintei nu se discuta mai departe caci aici e
unul din putinele cazuri in care avem conditii
impuse. Conditia este ca toate lampile fluorescente Hea 01 Visual comfort
sa fie echipate cu balast de inalta frecventa.
Hea 02 lndoor air quality
Aceasta cerinta este aproape automat indeplinita
de sistemele moderne de lumini fluorescente. Hea 03 Safe containment in laboratories
Balastul este un fel de transformator care exista in Hea 04 Thermal comfort
orice corp de iluminat cu lampi fluorescente dar in
ziua de astazi toate sunt electronice si sunt de Hea 05 Acoustic performance
inalta frecventa. Deci e aproape automata
indeplinirea. In plus s au dezvotat destul de mult
lampile cu led si practic deja se poate proiecta si
executa o constructie exclusiv cu sistem de iluminat
cu led. Deci practic dinnou aceasta precerinta
devine automat indeplinita.

Ce credite sunt disponibile? Vedeti ca avem un HEALTH AND WELLBEING

credit pentru controlul stralucirilor, cu alte cuvinte
posibilitatea utilizatorilor cladirii de a reduce
stralucirea generata de soare si de reflexiile luminii
din exterior. Avem pana la 4 credite pt criterii de Hea 01 Visual comfort
iluminat natural. 1 credit pentru vedere in exterior.
O. precerintă : toate lămpile fluorescente sunt
Vedeti cat de important este considerat acest echipate cu balast de înaltă frecvenţă
criteriu care este pur subiectiv, faptul ca din spatiile
interioare se asigura posibilitatea vederii spre 1. controlul strălucirilor (1cr)
exterior. Si inca un credit pentru niveluri zonare si 2. iluminat natural (până la 4 cr)
control pt iluminat interior si exterior. Evident ca
scopul este sa nu trebuiasca sa aprinzi lumina pe un 3. vedere în exterior (1cr)
intreg nivel ca sa poti sa ajungi la locul tau de 4 . niveluri, zonare şi control pt. iluminat interior şi
munca. Ideea este sa fie foarte clar zonificate
exterior ( 1cr)
portiuni de cladire care sa fie iluminate si
controlate. De asemenea pt iluminatul exterior.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 7

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P8
Confortul termic, alt criteriu. 1 credit daca se realizeaza o
modelare termala, prin care se determina indicii care HEALTH AND WELLBEING
exprima confortul interior, pmv si ppt. pmv reprezinta
votul mediu previzibil, si ppd este procentul de persoane
nemultumite dintr-un grup mare de persoane care ar fi
expuse ambiantei termice din spatiile respective. Hea 04 Thermal comfort
1. modelare termală ( 1cr)
Aceasta modelara este calculata pentru variatiile
indici PMV, PPD, cu variaţii sezonale
sezonale. Pt sezon cald si pt sezon rece. Se poate obtine
un credit pentru adaptabilitate la un scenariu de 2. adaptabilitate pentru scenariu de schimbare
schimbare climatica. Ideea este ca experimentam deja climatică (1 cr)
aceste schimbari climatice si se incurajeaza gandirea prin 3. zonare termală şi control ( 1cr)
proiect a constructiei sa poata raspunde unor diferite
scenarii de schimbare climatica. Sigur ca se detaliaza
documentatia si ce inseamna acest scenariu. Ideea este
de a lua in calcul, nu doar situatia actuala a conditiilor de
mediu si a situatiei ci si posibilitatea de adaptare a cladirii
la schimbarea acestor conditii. Un credit pentru zonare
termala si control.
HEALTH AND WELLBEING
E destul de logic, ganditi-va la o cladire de birouri, nu
vrem sa avem pe tot nivelul unei cladiri de birouri Hea 05 Acoustic performance
aceleasi conditii termice. Ideea este sa fie zonificata
cladirea in asa fel incat in functie de ce s eintampa in O. precer inta: analiză SQA consultanţă zgomot şi

spatiul respectiv si de preferintele utilizatorilor sa poata cerinţe acustice

fi controlat in mod diferit mediul interior.

SOA = Suitably Oualified Acoustician
diplomă doctorat, calificare în domeniu
Mai detaliat putin, pt ca am discutat acest semestru,
performantele acustice. Aici exista o precerinta si anume minim 3 ani experienţă relevantă (demonstrarea înţelegerii practice a
factori lor care afectează acustica în relatie cu construcţia ş1 mediul
ca un consultant acustic SQA se refera la un acusticiam înconiurător)
calificat din punctul de vedere BREEM, care sa ofere membru al unui corp profesional corespunzător
consultanta in ceea ce priveste criteriile acustice ale
cladirii. Daca doresti creditele pe domeniul acustic,
trebuie sa angajezi acest consultant la faza de proiectare.

Un credit se poate obtine pt zgomot de fond redus si

izolare corespunzatoare impotriva zgomotului. Un credit HEALTH AND WELLBEING
pentru durata de reverberatie corespunzatoare, in
spatiile care necesita aceasta durata. Pana la 4 credite se
pot obtine doar in cladiri rezidentiale, pt performanta Hea 05 Acoustic performance
acustica superioara.
O. precerinta : analiză SQA consultanţă zgomot şi

Deci vedeti aici un exemplu de diferentiere intre tipurile cerinţe acustice

de cladiri. Domeniul acesta este considerat foarte

Analiză ş1 consultanţă la fazele preliminare de proiectare privind·
important pt cladirile de locuit, si atunci o cladire mai
performanta din acest punct de vedere obtine mai multe surse de zgomot exterior cu impact asupra sitului

credite la certificare BREEM. Pt birouri nu sunt organizarea sitului ş1 zonarea clădirii dpdv acustic
disponibile aceste credite, sau pentru cladiri comerciale. cerinţe acustice pentru utilizatori cu probleme de auz ş1 comunicare
tratarea acustică a diferitelor zone s1 faţade
Ce presupune acest SQA? O diploma si o calificare in
domeniu, un minim de 3 ani de experienta relevanta in
domeniul respectiv. Vedeti ca pentru BREEM simpla
diploma nu este suficienta.
Nu e suficient sa fi studiat domeniul respectiv, trebuie sa si activezi in el, sa ai o anumita experienta care sa iti permita
intelegerea practica a lucrurilor si propunerea unor solutii reale si realiste. Ce trebuie sa produca acest consultant? Vedeti ca
intr-o prima faza preliminara de proiectare e nevoie de o analiza a surselor de zgomot exterior care influenteaza situl pe care
se construieste cladirea. Se propune o organizare a amplasarii cladirii pe teren si o zonare a cladirii dpdv acutstic.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 8

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P9
Pot fi facute cerinte acustice speciale pentru persoane cu probleme de auz si comunicare. Sa stiti ca sunt mai multi decat am
crede si pot fi luate masuri care sa imbunatateasca foarte mult comunicarea cu aceste persoane. Tratarea acustica a diferitelor
zone de constructie si a diferitelor fatade. Iar este foarte important pt asigurarea unui mediu interior corespunzator. Sigur ca in
plus, consultanta se refera la toate criteriile care sunt detaliate in continuare.

HEALTH AND WELLBEING

Primul credit care poate fi obtinut se refera la
zgomot de fond interior si izolare fata de zgomot.
Evident ca prima conditie pt a avea confort
Hea 05 Acoustic performance
acustic este ca nivelul de zgomot de fond sa fie 1. zgomot de fond interior şi izolare zgomot ( 1cr.)
sub anumite limite. Va aduceti aminte discutia,
exista norme, ca de exemplu pt spatiile de locuit 1.1 Toate spaţiile (în stare neocupată) îndeplinesc cerinţele cele mai
nivelul este de 35decibeli. stricte privind nivelul de zgomot de fond detaliate în:
reglementările naţionale sau alte standarde de bună practică

acolo unde nu există reglementări sau acestea nu prevăd limite de

zgomot se apl ică valori considerate de bună practică (tabel)
Pt birouri exista si aici anumite limite. Toate Criteriul se demonstrează prin măsurări ale n1velulu1 de zgomot de fond
spatiile ocupate de oameni in general prevad LAeql (în m1n1m 4 încăperi)

aceste limite de nivel de zgomot de fond, fie in

reglementari nationale, fie in tabelul din manualul
BREEM. Evident ca trebuie indeplinite cerintele
cele mai stricte. Intotdeauna trebuie respectata
cerinta cea mai stricta. Daca este cea nationala,
care bate cerintele BREEM, atunci o respectam pe
aceea.

HEALTH AND WELLBEING

Dar in general o cladire certificata are calitati mai
bune si atunci sigur ca se ridica deasupra Hea 05 Acoustic performance
standardelor minime pe care trebuie sa le 1. zgomot de fond interior şi izolare zgomot ( 1 cr.)
indeplineasca orice cladire. Demonstrarea
indeplinirii criteriului se face prin masurari. Deci 1.2 Izolarea acustică între spaţiile sensibile şi alte spaţii respectă
sigur ca la nivel de proiectare, prevezi o anumita cerinţe ledetaliate în:
alcatuire sau un set de alcatuiri care sa permita reglementări le naţionale sau alte standarde de bună practică
obtinerea valorilor necesare, dar in final acolo unde nu există reglementări sau acestea nu prevăd valori
obtinerea definitiva a creditului pt certificare se minime ale izolării, se aplică valoarea li mită Dw+LAeq T > 75: dacă
poate face doar prin dovedirea cu masurari, ca confidenţialitatea este importantă se aplică Dw+LAeqT > 85

nivelurile de zgomot respective sunt obtinute, Criteriul se demonstrează prin măsu rări ale d1ferente1 de nivel sonor D,,
sunt reale in cladire. s1n1velulu1de zgomot de fond L,,,.,11

In aceeasi masura pt izolarea fata de zgomot, peretii, planseele trebuie sa asigure aceste niveluri de izolare. Fie cele din
reglementari nationale, fie acolo unde acestea nu exista sau nu prevad valori, trebuie respectate cerintele BREEM, care sunt
putin ciudat exprimate, nu printr un indice de izolare, ci prin aceasta suma intre diferenta de nivel sonor si nivelul de zgomot
admis in spatiul respectiv.

Si atunci in functie de cat de importanta este confidentialitatea in spatiile respective, se merge pe aceasta suma peste 75 sau
peste 85 decibeli. Oricum lucrurile trebuie realizate sau finalizate cu ajutorul unui consultant. Deci aici nu va veti putea
descurca singuri. Sigur, consultantul conlucreaza cu arhitectii si cu proiectantii cladirii, nu vin la final si va spun ca nu e bine.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 9

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P10
Un alt credit este disponibil pt durata de reverberatie.
Altfel spus in spatiile utilizate pt vorbire sau muzica HEALTH AND WELLBEING
valorile duratei de reverberatie trebuie fie limitate fie
incadrate in anumite zone, domenii optime. Sa luam
Hea 05 Acoustic performance
cateva exemple. Pentru spatii de plan deschis 0,8
secunde, pt sali de clasa de mici dimensiuni mai mic de 2. durata de reverberaţie ( 1cr.)
0,8, pt sali mai mari mai mic de o secunda.
Durata de reverberaţie în încăperile utilizate pentru vorbire (inclusiv
meeting rooms ~i conferinţe) sau muzică (aud iţii, concerte. repetiţi i)
respectă cerinţele detaliate în

reg lementările naţionale sau alte standarde de bună practică

In orice caz acordarea creditului se face in urma unor
acolo unde nu există reglementări sau acestea nu prevăd valori
masurari . deci facem calcule, proiectam, dar in final se explicite se aplică valorile BREEAM
verifica ceea ce s-a obtinut. Si atunci e important pt ca în plus, pentru toate spaţiile de învăţămănt. cursuri etc sunt indicate
lucrurile nu pot functiona in felul in care suntem noi valon limită ale T
obisnuiti. Facem niste proiecte extraordinare si la
executie constructorul face niste economii minunate,
eliminand multe din lucrurile pe care proiectantul le-a
gandit acolo. Nu merge asa. Aici trebuie sa dovedesti
prin masurare.

HEALTH AND WELLBEING

Pentru cladiri rezidentiale se pot obtine pana la 4 credite
suplimentare pt performante acustice deasupra
nivelurilor minime. Un credit pt minim 3 decibeli mai
Hea 05 Acoustic performance
bine decat cerintele minime. 3 credite pentru 5 decibeli, 2. durata de reverberaţie (1cr.)
4 credite pt valori la zgomot aerian si zgmot de impact
cu 8 decibeli mai mult decat cele minime. Sigur ca Plan deschis < 0.8 s

trebuie dovedit. Mai multe masurari in diverste puncte Săli de clasă (m1c1, < 50 pers ) < 0 .8 s

ale casei. Săli de clasă (man. > 50 pers.) < 1.0 s

Criteriul se demonstrează prin măsurări ale durate, de reverberat1e T
(în general se face media valorilor în benzile de frecvenţă de octavă de
500 Hz. 1000 Hz. 2000 Hz
Mai avem inca 4 subdomenii pt domeniul sanatatii.
Accesibilitate, pericol, spatiu privat si calitatea apei. Nu o
sa detaliam dar din nume va puteti da seama despre ce e
vorba.

HEALTH ANO WELLBEING

HEALTH AND WELLBEING

Hea 05 Acoustic performance Hea 06 Accessibi lity

3. performanţe acustice - rezidenţiale (1-4cr) Hea 07 Hazards

Hea 08 Private space
Dormitoare în locuinţe
Hea 09 Water quality
1 credit Valori ale izolă rii la zgomot aerian şi de impact cu 3 dB mai
bune decât cele minime date de reglementări
3 credite Valori ale izolă ri i la zgomot aerian şi de impact cu 5 dB mai
bune decât cele minime date de reglementări
5 credite Valori ale izolă rii la zgomot aerian şi de impact cu 8 dB mai
bune d ecât cele minime date de reglementări
Criteriul se demonstrează prin măsurări ale d1ferente1de 111vel
standardizate Dnr•,•, si nivelului de zgomot de impact standardizat L'. r ,.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 10

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P11

Domeniu energiei consta in reducerea energiei ENEIRGY

utilizate si a emisiilor de carbon. Monitorizarea
energiei, foarte importanta. Iluminat exterior. No
carbon design, inseamna proiectare pt a obtine
emisii reduse de carbon. Si un criteriu care nu se Ene 01 Reduction of energy use and
aplica tuturor cladirilor, eficienta energetica pt
stocarea la rece, refrigerare. Va dati seama ca se carbon emissions
aplica mai degraba spatiilor comerciale sau Ene 02 Energy monitoring
cladirilor care au nevoie de acestea.
Ene 03 Externai lighting
Detaliam putin criteriul 3, iluminat exterior. Se
obtine un credit daca avem o cladire proiectata Ene 04 Low carbon design
sa functioneze fara necesitatea iluminarii
exterioare. E vorba de a putea avea o functionare Ene 05 Energy efficient cald storage
corespunzatoare in cladirea respectiva fara a fi
nevoie de iluminat exterior. Ceea ce uneori se
poate.

Dar exista si o alta alternativa. Daca este nevoie

de iluminat exterior si cladirea nu poate
functiona fara acest sistem se poate obtine
creditul daca se indemplinesc aceste 2 conditii. ENERGY
Eficacitatea luminoasa a lampilor de minim 60
lumeni/watt. Deja e depasit de tehnologiile
moderne. A doua cerinta este prevederea unor
sisteme care sa opreasca functionarea Ene 03 Externai lighting
iluminatului exterior pe timp de zi. Ceea ce inca
1. clădirea a fost proiectată să funcţioneze fără
vedem ca se intampla in orasele noastre frecvent.
necesitatea iluminări i exterioare (1 cr)
De asemenea montarea unor senzori de prezenta alternativ
in zonele pietonale adica acolo unde e vorba de a
ilumina o cale de acces de exemplu sa nu fie irosit 1'. eficacitatea luminoasă a lămpilor exterioare
curentul, energia pt a ilumina calea de acces cand este de minim 60 lm/W
nu avem nicio persoana care sa circule pe acolo.
Deci un sistem care sa circule cu senzori, sa fie 2. sisteme care împiedică funcţionarea pe timp de
eficientizata folosirea sistemului de iluminat zi şi senzori de prezenţă în zonele pietonale
exterior.

Inca 4 cerinte pentru energie. As zice ca e

interesant de discutat putin despre drying space,
spatii de uscare. Este exact ce v-ati imagina. E ENERGY
vorba de a prevedea un spatiu pt uscarea rufelor
in cladirile rezidentiale. Ciudat sau nu, iata ca este
si asta luat in calcul.
Ene 06 Energy efficient installations are
specified.
Ene 07 Energy efficient laboratory systems
Ene 08 Energy efficient equipment
Ene 09 Drying space

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 11

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P12
Pentru transport, transportul consuma multa
energie si produce mult dioxid de carbon, deci e
important de avut in vedere si controlate aceste
TRANSPORT
consumuri si emisii.

Tra 01 Public transport accessibility

Tra 02 Proximity to amenities
Accesibilitatea transportului public, apropierea de
utilitati, modalitati alternative de transport, Tra 03 Alternative modes of transport
capacitate maxima de locuri de parcare, plan de
transport, si home office. Inca din 2016 se punea Tra 04 Maximum car parking capacity
aceasta problema a posibilitatii angajatilor de a Tra 05 Travel plan
lucra de acasa. Interesant si aceasta capacitate
maxima a locurilor de parcare. E vorba de a limita Tra 06 Home office
nr total de locuri de parcare disponibile. Se pot
acorda 1 sau 2 credite. Facand o relationare
foarte precisa a numarului maxim de locuri de
parcare in raport cu nr de utilizatori ai cladirii, si
cu accesiblitatea transportului public.

TRANSPORT

Evident ca intentia este de a ii incuraja pe

utilizatori sa foloseasca transportul public si nu
propriile autoturisme pt a veni la munca. Si
ganditi-va cum se raporteaza asta la cerintele
primariilor din Romania care cer din ce in ce mai
multe locuri de parcare si se fac subsoluri si
parasubsolui cu sute de locuri de parcare.
Tra 04 Maximum car parking capacity
1. se limitează numărul de locuri de parcare
disponibile (1-2cr)
creditele se acordă după nr. maxim de locuri
parcare I nr. de utilizatori (angajaţi, vizitatori ,
clienţi etc.), dar în funcţie de accesibilitatea
transportului public

Cladirea Bloomberg din Londra facuta de Foster

care are un nivel foarte ridicat de certificare
BREEM, are 5 locuri de parcare. Atat. In Londra.

WATER

Apa. Alt criteriu important. Consumul de apa sigur

ca este important de redus. Pt a ajuta la
reducerea consumului, monitorizarea este foarte Wat 01 Water consumption
importanta. Aceasta monitorizare in masura in Wat 02 Water monitoring
care este destept facuta ajuta la reducerea
consumului. O foarte mare cantitate de apa se Wat 03 Water leak detection and prevention
pierde prin scurgeri care nu sunt detectate la
timp, si atunci se acorda credite pt aceste sisteme Wat 04 Water efficient equipment
si evident, pt echipamente si instalatii eficiente
dpdv al consumului de apa. Robineti de exemplu
care reduc fluxul de curgere a apei, sau robineti
cu senzori care dau drumul la apa doar cand e
nevoie de apa.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 12

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P13
Pentru materiale se face o analiza a ciclului de viata si a impactului materialelor din acest punct de vedere pt ca lucrurile
trebuie gandite incepand de la extragerea materiei prime, transport, prelucrare si apoi mai departe transport la santier, la
locul constructiei. Lucrurile trebuie gandite pe intregul ciclu. Se poate vorbi chiar si mai departe: folsoire, post-utilizare,
demolare samd.

Responsible sourcing of construction product - e vorba de a obtine din surse "responsabile" . De ex a nu folosi lemnul din
defrisari ilegale.

Insulation nu apare ca element distinct in 2016, el este inclus in alte criterii din alte domenii. Design for durability and
resiliance, si material efficiency se intelege ideea din spatele denumirilor.

MATERIALS

Mat 05 Designing for durability and

resilience
Mat 06 Material efficiency

Deseuri. Un management al deseurilor constructiei, este o chestiune care tine mai degraba de constructor, de organizarea de
santier.

Recycled aggregates - Folosirea unor agregate reciclabile. La constructie se vede.

Operational waste - Deseurile care rezulta din functionarea cladirii. Si aici trebuie luate masuri pt a reduce asta.

Speculative finishes - o sa detaliem imedat.

Din nou apare adaptarea la schimbarile climatice.

Si adaptarea functionala, unde avem un mare rol ca arhitecti

WASTE WASTE

Wst 01 Construction waste management Wst 04 Speculative finishes

Wst 02 Recycled aggregates 1. încurajarea specificării şi montării finisajelor de
către ocupantul clădirii (chiriaş) şi a evita astfel
Wst 03a Operational waste
pierderile inutile de materiale ( 1cr)
Wst 04 Speculative finishes
Wst 05 Adaptation to climate change
Wst 06 Functional adaptability

Haideti sa vedem ce este cu finisajele “speculative” . ideea este de a incuraja alegerea si montarea finisajelor de catre
ocupantul final al cladirii si nu de catre investitor, pt a evita pierderi inutile de material. Adica nu are sens ca investitorul sa
finiseze spatiile, pt ca sa le inchirieze si compania sau chiriasul respectiv sa vina si sa desfaca tot si sa schimbe complet
lucrurile. Deci conceptul general este de a finisa doar partile comune, nucleul cladirii si de a lasa inclusiv instalatiile de aer
ventilat sa fie lasate la alegerea viitorului chirias. Si atunci se poate obtine acest credit.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 13

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P14

Utilizarea terenului si ecologie. LAND USE AND ECOLOGY

Alegerea sitului, se pot obtine 2 credite daca se
alege un teren care a mai fost anterior ocupat de
constructii. Sensul este de a incuraja folosirea
terenurilor deja utilizate pt constructii si de a nu
LE 01 Site selection
extinde pe cat posibil constructia pe terenuri LE 02 Ecological value of site and
care nu au mai fost construite, pt a pastra,
evident caracterul ecologic si biodiversitatea pe
protection of ecological features
terenurile respective. LE 03 Mir1imisir1g impact or1 cx1stillg site
ecoloqy
LE 04 Enhancing site ecology
LE 05 Long term impact on biodiversity

Se mai poate acorda un credit pt folosirea unui

teren contaminat. Acestea sunt in general
LAND USE AND ECOLOGY
terenuri industriale sau terenuri pe care au fost
depozitate deseuri, genul acesta de situatii.
Evident ca ele trebuie decontaminate, exista un
cost si un timp care se aloca acestei operatii, dar
ulterior terenul poate fi folosit si se obtine credit
LE 01 Site selection
pentru certificare de cladire sustenabila. 1. teren ocupat anterior (2cr)
încurajarea utilizării unui teren folosit şi anterior
pentru construcţii
2. teren contaminat (1 cr)

Poluarea. Avem coeficient de impact al POLLUTION

refrigerantilor. Emisii de oxid de carbon.
Suprafete de apa. Reducerea poluarii
luminoase si reducerea poluarii acustice, cea
de zgomot. Poluarea luminoasa este o Pol 01 Impact of refrigerants
problema. In marile orase pe timp de noapte
cerul a devenit foarte putin vizibil, stelele sunt Pol 02 NOx emissions
foarte greu de observat. In zonele rurale se
observa imediat diferenta. Pol 03 Surface water run-off
Pol 04 Reduction of night time light pollution
Pol 05 Reduction of noise pollution

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 14

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P15

Cateva exemple de cladiri din Romania. Sunt peste 250 de cladiri certificate ca green buildings, ca si cladiri sustenabile. Dupa
diferite sisteme de certificare, BREEM, LEED, etc. e adevarat ca cele mai multe sunt in marile orase, in bucuresti, cluj,
timisoara, brasov, constanta.

O cladire din Cluj,

certificata in use.

+ un centru de business
tot din Cluj, certificat in
use, deci o cladire
existenta care a fost
renovata si cu aceasta
·-·------
-·--·---
------
ocazie a primit certificare -------
BREEM.

Sediul LIDL, vorbim de cladirea de

birouri din spate, nu de magazinul
propriu zis. Este prima cladire care a
primit certificare outstanding in
Romania. Credeti-ma ca este greu
Tholl"°'Nll:.i:AM ........... lo..ildl,_a _

-
de obtinut.

O alta cladire BREEM cred ca e very good, sediul Renault din Militari. The Bridge presupun ca toata lumea il stie pt
ca este in zona podului grozavesti.

Un alt exemplu, Globalworth

campus, cladire din pipera, un
ansamblu de 3 cladiri, 2 sunt la
strada si una undeva in spate.

Avem destule cladiri si in bucuresti si in tara si ele in continuare se certifica. E adevarat ca la noi, cele mai multe sunt cladiri de
birouri, pt ca certificarea are niste costuri. Si investitorii de cladiri de birouri sunt cei mai interesati sa acopere aceste costuri
pt ca si le pot recupera ulterior, atat prin costurile reduse de intretinere, de functionare a cladirii, cat si prin posibilitatea de a
inchiria unor firme mari, care nu mai vin in cladiri care nu sunt certificate. Multinationalele mari nu mai accepta sa inchirieze
spatii care sa nu mai fie certificate dupa unul din sistemele acestea de cladiri verzi. Si in plus pot cere tarife mai mari la
inchiriere justificate si de calitatea sporita a confortului interior.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 15

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P16

Acum trecem la domeniul care este mai CLADIRI nZEB

aproape de noi. E vorba de cladiri nZEB , cladiri
near zero energy care spre deosebire de
certificarea de cladiri sustenabile devine o
obligatie, a devenit deja obligatie dupa 31 Legea 372/2005 privind performanţa
decembrie 2020. Avem o serie de directive energetică a clădirilor (republicată 2016)
europene, prima a fost elaborata in 2010,
referitoare la performanta energetica a
cladirilor - EPBD - energy performance building Directiva 2018/844/UE
directive, care au fost actualizate succesiv.
Directiva 2012/27/UE
Directiva 2010/31 /UE
Directivele europene este obligatoriu sa fie
transpuse in legi nationale si noi avem legea
372/2005 privind performanta energetica a
cladirilor. Aceasta lege a fost publicata in 2016
si actualizata ulterior ca sa corespunda noilor
directive europene.

CLADIRI nZEB
Printre altele aceasa lege precizeaza ca toate
cladirile noi pt care receptia la terminarea
lucrarilor se efectueaza incepand cu 31 Legea 372/2005
decembrie 2020, for fi cladiri nZEB. Lucrurile au
fost putin nuantate. Practic toate cladirile care
vor fi construite incepand cu certificate de - clădirile noi, pentru care recepţia la
urbanism emise dupa 1 ianuarie 2021 vor fi terminarea lucrărilor se efectuează începând
cladiri verzi. cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri nZEB

Deci s-a lasat cumva posibilitatea cladirilor care

au inceput sa fie proiectate fara a fi nZEB sa
poata fi finalizate asa cum au fost proiectate.
Deci e schimbat putin sensul, dar cu siguranta
ceea ce se proiecteaza de acum incolo trebuie
sa fie cladire nZEB.
CLADIRI nZEB

In plus aceeasi lege, preuand cerinta din
directiva europeana precizeaza ca toate
cladirile publice, deci cele care sunt in
proprietatea sau administrarea autoritatilor
administratiei publice, receptionate dupa 31
decembrie 2018 trebuie sa fie cladiri nZEB.
Deeci ideea era ca statul sa inceapa prin a da
niste exemple . Acuma nu stiu cate cladiri
publice s-au construit la noi din 2018 incoace,
dar cu siguranta foarte putine.
Legea 372/2005
- clădirile noi, pentru care recepţia la
terminarea lucrărilor se efectuează începând
cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri nZEB
- clădirile noi din proprietatea/administrarea
autorităţilor administraţiei publice care
urmează să fie recepţionate după 31
decembrie 2018 vor fi clădiri nZEB

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 16

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P17
Evident ca se pune intrebarea ce este de fapt o
cladire nZEB? O definitie care s-ar putea sa vi se
para usor vaga este aceasta : cladirea cu consum
CLADIRI nZEB
de energie aproape egal cu zero, este cladirea cu
o performanta energetica foarte ridicata la care
necesarul de energie din surse conventionale Definiţie
este aproape egal cu zero sau foarte scazut, si
acest necesar este acoperit in proportie de minim
30% cu energie din surse regenerabile. Clădirea cu consum de energie aproape egal
cu zero este clădirea cu o performanţă
energetică foarte ridicată , la care necesarul
Aproape egal cu zero, e o formulare vaga. Este de energie din surse convenţionale este
formularea din directiva europeana. Sensul a fost aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi
de a lasa fiecare stat membru sa judece acest
aproape egal cu zero. In aceeasi masura foarte este acoperit, în proporţie de minim 30%, cu
scazut. Ce inseamna? O sa vedem imediat. energie din surse regenerabile

De asemenea aceasta propotie de acoperire cu

energie regenerabila a fost lasata la dispozitia CLADIRI nZEB
deciziei statelor membre. Realitatea este ca in
acest moment procentul este de 10%. Se va ridica
la 30% odata cu aprobarea actualizarii
metodologiei de calcul a performantei energetice Energie
care este inca intr-o faza finala de avizare. Din
acel moment cerinta va fi de minim 30%.
Energie finală

energia consumată efectiv în clădire

Intram putin in detalii si sper ca lucrurile vor
deveni clare.

In primul rand discutam de 2 feluri de energie. In

cladire utilizam efectiv energie finala. Asa se
numeste din punctul acesta de vedere al
cladirilor nZEB si al utilizarii energiei. Energia
consumata efectiv in cladire se numeste energie
finala. Ca este energie electrica, gaz natural sau
ce o fi , este energia finala.
CLADIRI nZEB

Exista insa posibilitatea de a exprima aceasta

energie finala ca energie primara, ca energie care Energie
nu a fost supusa vreunui proces de conversie sau
transformare. Ganditi-va ca pt a produce energie
Energie finală
electrica, se folosesc de exemplu centrale pe
carbuni. Carbunele este energia primara dar el nu energia consumată efectiv în clădire
produce direct energie electrica.
Energie primară

energia care nu a fost supusă nici unui

Pt a ajunge energie electrica e nevoie e un intreg proces de conversie sau de transformare
proces si in final este un alt consum de energie
primara de carbune sau de petrol sau de alta
sursa primara de energie pt a obtine energie
electrica, finala. Pe langa faptul ca exista anumite
pierderi, ca de exemplu pt transportul energiei.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 17

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P18
In final lucram cu niste coeficienti de conversie,
care ne permit sa convertim energia finala pe
care o folosim efectiv in cladire, in energie
CLADIRI nZEB
primara, care e cumva o masura generala a
lucrurilor. Nu e nevoie sa mai precizez forma Coeficienţi de conversie
efectiva de energie utilizata. E modul de
generalizare a consumului de energie. Vedeti
energie finală ~ energie primară
ca pt gaz natural se foloseste un coefisient de
o u b Coefi e sie
1.17, deci de fapt pt a produce un kwatt ora de
energie, folosind gazul natural, se consuma de Gaz natural
fapt 1,17 kwatti ora de energie primara pt a Peleţi
produce caldura cu centrala pe peleti, Lemne de foc 1,20
coeficientul este 0,8. Lemnele de foc au 1.2.
Termoficare 0,92
Energie electrică (SEN) 2,50
Energia electrica folosita din sistemul energetic En. electrică (produs PV) 1,00
national are un coeficient de conversie de 2.5.
Deci pt fiecare kwatt ora de energie electrica
pe care il folosim, de fapt se consuma 2.5
kwatti ora de energie primara.

Energia produsa din panouri fotovoltaice are

coeficient 1 pt ca ceea ce producem folosim CLADIRI nZEB
local si direct 100%. De asemenea energia
termica produsa din panouri solare are tot 1.
Cerinte minime
'
1. Rezistenţa termică corectată minimă R 'min
Intelegand aspectul asta, toate referirile care se
fac la consumul de energie al cladirii se exprima [m2K/W]
ca energie primara. Daca hotaram ca vrem sa
- clădiri rezidentiale / nerezidentiale
incalzim cladirea cu energie electrica va trebui ' '
sa avem in vedere ca necesarul de energie al - clădiri noi / clădiri existente
cladirii trebuie inmultit cu 2,5 ca sa obtinem
energia primara. Deci de fapt vom consuma
mai multa energie primara decat daca este
energie preluata din sistemul energetic
national. Daca reusim sa producem energia la
fata locului atunci raportul este 1 la 1 deci va fi
mult mai eficient.

Ce cerinte au aceste cladiri nZEB? Exista un pachet de cerinte la nivelul componentelor cladirii, respectiv rezistente termice
corectate minime, pt elementele componente ale cladirilor, pt anvelopa cladirii. Aici se face o distinctie intre cladiri
rezidentiale si nerezidentiale, intre cladiri noi si cladiri existente, putem sa vedem intr-un tabel o comparatie pt principalele

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 18

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P19

Cladirile noi trebuie sa aiba rezistenta

minima a peretilor opaci exteriori de 4mp
K/watt. Pt renovarea cladirilor existente,
minim 3. Anterior introducerii cladirilor
nZEB, valoarea era 1,8, deci vedeti ca este o
crestere semnificativa a rezistentei termice
minime pt pereti exteriori. Exista o crestere
si pt tamplaria exterioara, mai mica. De
asemenea o crestere pt planseele terasa,
sau sub pod, de la 5 la 6,67.
Pereţi exteriori
4,00 3,00 1,80
(zona opacă)

Tâmplărie exterioară 1 , 11 0,90 0,77

Planşee terasă / sub pod 6,67 5,00 5,00
Planşee peste subsol
Plăci pe sol

Pt cladiri nerezidentiale valorile vedeti ca

sunt putin mai mici , 3 in loc de 4. Apare o
valoare pt fatade cortina, 0,77. Deci poate
fi putin mai putin performanta in
comparatie cu tamplariile normale.

Pt cladiri nerezidentiale nu aveam niste

emcn mwe OPaa existente ante
valori impuse in sistemul anterior. Era •
doar coeficientul global. Deci ansamblul nZEB
performantei cladirii trebuia sa respecte Pereţi exteriori (z . opacă ) 3 ,00 3,00
anumite valori dar nu se impuneau valori Tâmplărie exterioară 0 ,90 0,90
minime pe componente.
Faţade cortină 0 ,77 0,77
Planşee terasă / sub pod 6 ,00 5,00
Planşee

..
-
peste subsol
li
2,50
' I

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 19

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P20
Al doilea palier al cerintelor unei cladiri de a fi nZEB
este ca pe ansamblul cladirii sa avem un consum
maxim de energie primara, o cantitate maxima de
emisii de dioxid de carbon si o contributie minima
de energie din surse regenerabile.
Valorile acestea depind de functiunea cladirii si de
incadrarea in zona climatica. E normal ca o cladire
amplasata intr-o zona rece va avea nevoie de mai
multa energie pt a fi incalzita decat una dintr-o zona
calda. Deci exista aceasta marja care se permite.

CLADIRI nZEB CLADIRI nZEB

Cerinţe minime
2 Ansamblul clâdir1i Energie primară

- Energie primară - max. ... kWh/m2/an Valori limită

- Emisii CO2 - max . ... kg/m 2/an - funcţiunea clădirii (locuinţe individuale /
- Contribuţie surse regenerabile - min. 30% colective, birouri, învăţământ, sanitare)
- zona climatică (I....V)
- în funcţie de destinaţia clăd i rii

- în funcţie de zona climatică

Hideti sa vedem niste valori. Consumuri maxime de energie primara kWh/m patrat, an pentru cladiri noi.

Locuinte individuale, vedeti ca exista o variatie in functie de zona climatica, nu foarte mare, dar exista. Pt locuinte colective
valorile sunt mai mici iar pt birouri valorile sunt si mai mici. Deci practic trebuie sa ne incadram cu constructia in aceste valori
minime.

In aceeasi masura exista limite pt emisiile de CO2. aici lucrurile depind de tipurile d eenergie folosita pt ca fiecare din sursele
de energie disponibile sau folosite in cladire au o anumita cantitate de dioxid de carbon asociat. Daca folosim incalzirea cu
gaze e una. Daca folodim incalzire cu lemne este alta. Daca folosim electrica iarasi sunt alte valori. In final, suma emisiilor
produse de cladire trebuie sa se incadreze in aceste limite

Din nou sunt valori mai mari la locuinte individuale, valori mai mici la colective, si mai mici la birouri. Sigur ca tabelul este mai
mare si gasiti in el si alte tipuri de functiuni. Cladiri comerciale, cladiri de invatamant, cladiri de sanatate s.a.m.d.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 20

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P21
Trebuie sa intelegeti ca vorbim despre intreaga
energie consumata de cladire, nu doar pt CLADIRI nZEB
incalzire. Dar acolo putem noi ca arhitecti sa
controlam lucrurile. Dar nZEB este definit prin
consumul total de energie a cladirii care Energie finală / primară
inseamna incalzire, apa calda, ventilare, racire si
iluminat. In privinta iluminatului e clar ca avem un - încălzire

mare aport pt ca putem creste aportul de - apă caldă menajeră

iluminare naturala, ceea ce va reduce in mod - ventilare
corespunzator necesarul de consum de energie pt
iluminatul artificial. - răcire

- iluminat

CLADIRI nZEB

Haideti sa intelegem putin unde putem sa Energie încălzire

intervenim. Poate va mai aduceti aminte formula
aceasta care pare neprietenoasa. Era vorba de un 24
bilant termic anual al constructiei. Si anume,
O C N. G - (O - O ) [kWh/(m3 .an)]
1000
necesarul de caldura pt incalzire al constructiei
este dat de pierderile de energie minus aporturile
de energie. Trecand peste constantele 24, 100
care fac conversia din zi in ora si din watti in
kwatti, c ul este o constanta.

Practic avem o marime “N 12 teta i” , care e numarul de grade zile, care cuantifica conditiile de mediu.

Avem o a doua marime G, coeficientul global care cuantifica pierderile de caldura.

Si avem o a treia marime care cuantifica aporturile de caldura. Acum sunt de acord ca discutia de aici se bazeaza pe coeficie ntul
global, care e gandit in volum. Exprima kWatti ora/m, cub si ani.

Sistemul de metodologie de calcul a

performantei energetice cuantifica
energia consumata pe metru patrat si
an, e vorba de metru patrat util. deci
lucrurile au o alta exprimare dar
reprezinta acelasi lucru pt ca in final
difera putin valorile, dar sensul e
acelasi.

E vorba de energia consumata pentru a incalzi sau a raci cladirea

respectiva. Pana la urma este egal, daca raportez … aceeasi casa
consuma aceeasi energie. Nu conteaza daca raportez consumul la
volum, sau la suprafata cladirii. E o conventie pana la urma.
Deci ce vedeti aici este exprimat in termeni de volum si al fel de
bine se poate exprima si in termeni de suprafata si lucrurile nu se
schimba ca principiu.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 21

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P22
Practic, ceea ce trebuie sa facem este sa reusim o reducere
a pierderilor de caldura si o crestere a aportului de caldura. CLADIRI nZEB

Reducem pierderile prin imbunatatirea izolarii anvelopei Energie încălzire

dar si prin reducerea neetanseitatilor s iprin cresterea
nivelului general de etansare al cladirii, crestem aporile prin 24
expunerea suprafetelor vitrate catre orientarile favorbaile si O C · N. · G (O · O J [kWh/(m3 an)]
1000
prin prevederea unor sticle mai permisive pt radiatia solara.
Reducere C reştere
Pierderi de Aporturi de
căldură căldură

Intram iar intr-o zona pe care am studiat-o anul trecut.

Coeficientul global G. E vorba de suma pierderilor raportata
la volum. Pierderile de caldura prin anvelopa la care se
adauga pierderile de caldura prin ventilatie si neetanseitate.
M acela este nr de schimburi de aer pe ora.

O cladire neetansa poate sa aiba 1, 1,2 schimburi de aer pe CLADIRI nZEB

ora. Minimul cerut pentru buna functionare a persoanelor
din interiorul incaperilor este 0.5. deci se cere un minim de

e
jumatate de volum de aer proaspat pe ora, din volumul Energie încălzire
incaperii respective. Acest aer proaspat daca vine direct din
exterior ia cu el aerul viciat care este eliminat, o buna
cantitate de caldura.
L.
\ r .
'A T
(; = \ lll {),34 · /l [kWh/(m 3 .an))
V

pierderi prin
ventilaţie

Si atunci aceasta relatie si aceasta suma ar trebui sa intelegeti ca oricat am reduce pierderile prin anvelopa, daca nu
intervenim si asupra pierderilor prin ventilatie si prin neetanseitati, nu vom reusi sa coboram sub un anumit nivel pierderile
totale de caldura. Si practic se ajunge la necesitatea de a avea o ventilatie controlata cu sisteme de recuperare a caldurii din
aerul viciat.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 22

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 P23

Ca o concluzie pentru intreg capitolul acesta CLADIRI nZEB

referitor la cladiri nZEB retineti in primul rand ca
orice cladire pe care o proiectam de acum incolo
trebuie sa fie nZEB. Concluzie

Pt a obtine aceste valori care nu sunt usor de - cre~tere izolare termică

obtinut e nevoie , in primul rand de o crestere a - ventilaţie cu recuperare de căldură
izolarii termice, dar corelat cu un sistem de - instalaţii eficiente
ventilatie cu recuperare de caldura.
- iluminat economic (natural + electric)
In ansamblu, instalatiile trebuie sa fie eficiente,
iluminatul trebuie sa fie economic, si aici o buna
parte din aport trebuie sa fie al luminii naturale.

Trebuie gasite intotdeauna variantele optime pt intreg ansamblul. Sunt lucruri care trebuie sa fie in portofoliul vostru de
gandire atunci cand proiectati. Nu este unicul criteriu, asa cum spuneam si in domeniul acustic, dar nici nu le puteti ignora pt
ca ele intr-o forma sau alta trebuie rezolvate, aceste probleme. Nu veti reusi sa obtineti cladiri nZEB numai din instalatii.
Trebuie si o gandire corespunzatoare dpdv arhitectural.

Inchei cu cateva lucruri despre casa pasiva. Ea este un

CASA PASIVĂ
concept mai vechi. In 1990 a fost infiintat institutul
casei pasive din Darmstadt. Exista un nr de cladiri
certificate. Ele sunt mai mult rezidentiale dar nu doar
atat. Conceptul initial a fost construirea unei cladiri PassivHaus Institut -
care sa functioneze fara energie. Pare un pic indraznet. Darmstadt, Germania
A fost posibil. Casa pasiva nu inseamna de fapt fara - 1990
energie dar inseamna o cladire care consuma extrem - cca 25.000 clădiri certificate
de putina energie, in conditiile in care asigura un - nu doar rezidenţiale
confort deosebit termic.

Pt a fi declarata casa pasiva, o cladire trebuie sa

indeplineasca o serie de conditii destul de stricte:

CASA PASIVĂ CASA PASIVĂ

Confort termic deosebit. cu consum redus

de energie

Cond1t11 Cor1d 1t11

- necesar de încălzire s 15 kWh/m2 .an - rezistenţe termice f. ridicate ale
- necesar de răcire s 15 kWh/m2 .an elementelor anvelopei (R = 7,5-10 m2K/W)
- consum total de energie s 60 kWh/m2 .an - eliminare punţi termice ('!1 ~ 0,01 O W/mK)
- etanşeitate a anvelopei s 0,6 vol./h - ventilare cu recuperare de căldură

ELIMINAREA PUNTILOR TERMICE - in contextul caselo pasive inseamna obtinerea unui coeficient de transfer termic aferent
puntilor respective sub 0,01 W/mK, si atunci se considera ca s-a redus destul efectul pe care il produce puntea termica.

FIZICA CONSTRUCTIILOR CURS 12 Page 23

Curs 13 - P1
Am ajuns la final si intram abia acum in partea
de iluminat.
Incerc sa va starnesc putin interesul pentru
partea de iluminat.

Lighting design ul e undeva la intersectia

arhitecturii, al design ului interior si al design
ului de obiect. Si vreau sa nu va ganditi doar la
arhitectura. Incerc sa va sensibilizez cu
imaginile care urmeaza sa vedeti ca toti marii
arhitecti au avut preocupari in acest domeniu
si, a proiecta o cladire corecta si a face cu
adevarat arhitectura presupune luarea in
considerare a tuturor aspectelor posibile.
Daca lasati iluminatul pe mana inginerului
instalator, nu are cum sa iasa bine. In cel mai
fericit caz o sa iasa corect dpdv al nivelului de
iluminare. Dar nu va asteptati de la inginerul
instalator sa creeze atmosfera cu lumina, sa
ierarhizeze spatiile, s.a.m.d.
Sunt o gramada de componente care tin de iluminare pe care trebuie sa le gandim noi ca arhitecti, si va doresc sa
ajungeti sa le ganditi.

ZUMT081!L

Project Networks are complex

Members have different tocai points

Architect ~ Has only a vague idea about lighting.

User ~ 1s not aware what lighting quality is.
Lightmg Designer ~ ln many cases not involved.
zumtobel.com Electrical Engineer ~ Wants no trouble with lighting.
Controller lnvestor ~ Don't even ask.

introducere

repere în istoria design-ului

FC2 Page 1
Curs 13 - P2
Asa un slide de inceput care mi s a parut foarte amuzant si trist in acelasi timp, zumtobel este o firma ultra serioasa
care produce corpuri de iluminat, sper sa fi auzit de ea, dar daca nu , retineti si uitati-va pe ce produc. Ei isi pun
aceasta problema a controlarii luminii de la inceput prin primele faze de proiectare, si au constatat ca arhitectul in
general are doar o vaga idee despre iluminat. Utilizatorul e clar ca nu are niciun fel de habar. Specialistul, lighting
designerul nu e de cele mai multe ori implicat deloc, inginerul instalator cu specialitatea electrice, in general nu
vrea niciun fel de complicatie, dar o sa vedeti ca in general inginerii nu prea vor niciun fel de complicatii, cauta
intotdeauna iesirea cea mai simpla din orice fel de problema. Iar investitorii nici macar nu sunt intrebati.
Cumva lucrurile pleaca din acelasi punct, acela al costului. Sigur ca a angaja un lighting designer costa. In aceeasi
masura costa timpul unui arhitect dedicat gandirii problemelor de iluminat. Dar e o zona care trebuie si ea
abordata cumva, introdusa in economia costurilor si procesului de proiectare al unei cladiri.

Scurt istoric al surselor lumininoase. In 1879 thomas a. Edison inventa, sa spunem lampa cu incandescenta. A
facut sute de incercari de incercari si experimente pana a ajuns la ceva stabil. Sigur ca aceasta inventie, lampa cu
incandescenta a ramas aproape neschimbata timp de mai bine de 100 de ani. In ziua de astazi tinde sa fie
eliminata din functiune pt ca este de departe cel mai putin eficient sistem de iluminat disponibil in momentul de
fata.

Tuburile fluorescente au aparut in 1937 pt prima oara la o expozitie internationala de la new york. Ele au fost
folosite pt reclame la inceput.

In 1960 apare lampa cu halogen care este de fapt o evolutie a lampii clasice cu incandescenta, nimic altceva.
Ledurile au fost inventate in 1965 dar nu au fost folosite pt iluminat propriu-zis, au avut alte utilizari. Spre
sfarsitul anilor 1980 apar lampile fluorescente compacte, care sunt o declinare, evolutie a tuburilor fluorescente.
Principiul este acelasi, doar forma compacta le face mai usor de utilizat.

Si evident ca apare aceasta explozie a utilizarii ledurilor pt iluminat. Dezvoltarea a fost culminanta si este clar ca
mergem in aceasta directie, ledurile prezentand o serie intreaga de avantaje, si deja costurile nu mai reprezinta
un reglementaj major cum era acum zeci de ani.

FC2 Page 2
Curs 13 - P3
REPERE IN ISTORIA DESIGN-ULUI

O scurta istorie a lighting design-

ului care sa va convinga ca merita
aruncat un ochi asupra acestui
domeniu. Chiar si ca arhitecti
normali ar trebui sa aveti un minim
de interes si de atentie sa acordati
acestui domeniu.

In anii 1900, Carhel Rennie

Mackintosh, vedeti cam ce
producea, faimoasele lui saloane
de ceai. Aceasta era locuinta sa,
care a fost distrusa in anii 60 si
reconstruita ulterior (se regaseste
in Glasgow).

Dincolo de arhitectura si-a pus

problema iluminatului: are un
design special la corpurile de
iluminat si care se integreaza
foarte bine cu specificul
arhitecturii sale.

Saloanele de ceai au beneficiat si

ele de aceste corpuri de iluminat.

FC2 Page 3
Curs 13 - P4

Evolutie data de necesitatea

gandirii acestor corpuri de
iluminat;

Nici Frank Lloyd Wright nu a fost

departe de aceasta zona. Si el a
simtit nevoia sa integreze
corpurile de iluminat in designul
de interior al spatiilor sale. A fost
folosit iluminatul cu gaz la
vremea respectiva. Ulterior au
fost transformate in sisteme
moderne.

FC2 Page 4
Curs 13 - P5

Imagine: Henry van der Velde, cu

aspect industrial

Imagine: Peter Behrens, beneficia de

corpuri de iluminat gandite special

Imagine: art nouveau din Bruxelles la

inceput de secol 20, Josef Hoffmann

FC2 Page 5
Curs 13 - P6

Eileen Gray, arhitect si designer.

Corp asezat pe pardoseala, se
actiona de la un buton apasat cu
piciorul. Corpul acesta suspendat.

Ritvelt , casa Schroder 1924, de Stijl.

A produs mobilier, si de asemenea
corpuri de iluminat care sa fie din
povestea respectiva in cladirea
respectiva.

FC2 Page 6
Curs 13 - P7

Epoca Bauhaus:

J.J.P. Oud
Wilhelm Wagenfeld
Marianne Brandt

Corbusier a gandit si el sisteme

de iluminat in unitatea de locuit
de la Marseille.

FC2 Page 7
Curs 13 - P8

A iluminat acest coridor.

1/GHII/IG
Alvar Aalto, faimosul design scandinav.

-
AJII

H0r efter den gamle, erfarne

Huslaege, Pas paa 0 Jnene l

Paul Henningsen, acest corp de

iluminat este realizat in 1925, dar este
pe cat se poate de actual.

FC2 Page 8
Curs 13 - P9

Louis Poulsen este compania care il

produce. Vedeti cum arata intr- o
amenajare moderna de sala de
conferinte intr-o cladire de birouri.

Achille Casteglioni, designer italian.

A produs si el o serie intreaga de
elemente de mare nume, de mare
rezonanta.

FC2 Page 9
Curs 13 - P10

BI
Anii 60, perfect valabil astazi;

Tizio, emblematic;

introducere

repere în istoria design-ului

Michele de Lucchi, designer italian;

FC2 Page 10
Curs 13 - P11

Ron Arad

Ingo Maurer - el da si nume

interesante obiectelor sale.

Stanga jos: Campari

Stanga: Savoie
Dreapta: Porca Miseria!

FC2 Page 11
Curs 13 - P12

Cat se poate de actual este

Zettel. Corpul acesta cu coli de
hartie care se pot inlocui, se pot
adauga.

FC2 Page 12
Curs 13 - P13

-
) \ OFF

FC2 Page 13
Curs 13 - P14

Renzo Piano, Bucuresti , langa

magazinul Victoriei.

Mario Botta

Richard Foster

FC2 Page 14
Curs 13 - P15

Zaha Hadid
2 m lungime

Santiagao Calatrava

Tom Dixton, designer, este un nume

important in domeniul acesta al
corpurilor de iluminat.

FC2 Page 15
Curs 13 - P16

Ross Lovegrove

Artemida - firma italiana care

lucreaza cu cei mai mari
designeri, are reprezentanta si
in Bucuresti.

Herzog & de Meuron

FC2 Page 16
Curs 13 - P17

Richard Rogers

Karim Rashid

Este clar ca viitorul este al

ledurilor, nu mai are nimeni
nicio indoilala. Ele au intrat
timid si au fost scumpe. Au
ajuns sa inlocuiasca prin asa
numitele corpuri retrofit,
actualele sau vechile lampi cu
incandescenta si chiar si pe cele
fluorescente. Dar incet incet se
dezvolta in directia normala, sa
spunem, aceea a integrarii cat
mai stranse si cat mai putin
evidente a iluminatului cu
arhitectura.

FC2 Page 17
Curs 13 - P18
Sunt atatea avantaje pe care le dau ledurile incat
nici nu este necesar sa discutam despre alte
sisteme. Pretul a fost pana acum problema, dar
incepe sa nu mai fie.

Iata un exemplu, corp de iluminat pt birouri,

produs de zumtobel. Segmente diferite care pot fi
controlate independent dintru un sistem de
control montat pe perete. Se poate controla atat
elementul care se aprinde sau nu cat si
intensitatea si chiar si temperatura de culoare.

-----
~-·-···

-....~ . -·-. Putem spune, ca tendinte care inca se mentin, se

pune accent pe efectul luminii, suprafete
luminoase, linii luminoare, iluminat indirect cu
surse mascate, surse care sunt ascunse. Corpul de
iluminat este tratat ca obiect de design. De multe
ori de inspiratie industriala.

tendinte în iluminat:
'

• accent pe efectul luminii - suprafeţe , linii

luminoase sau iluminat indirect cu surse
mascate în scafe, denivelări

corp de iluminat - obiect de design sau

inspiraţie industrială (prin dimensiuni,
materiale)

r
introducere

repere în istoria design-ului

FC2 Page 18
v

FC2 Page 19
Curs 13 - P19

Sistemul de suprafete luminoase nu este

ceva cu adevarat nou. Cu siguranta stiti cu
totii pavilionul lui Mies Van der Rohe de la
Barcelona. Suprafata aceasta de onix , cred,
piatra naturala, este cumva o suprafata
luminoasa, are o fanta sus pe unde patrunde
lumina naturala. Deci este un precursor al
sistemelor de suprafete luminoase, folosind
chiar lumina naturala pe timp de zi. Sigur ca
pe timp de noapte este lumina artificiala. Se
tinde catre aceste suprafete de mari
dimensiuni care sunt suprafete luminoase.

Muzeul MAXI din Roma, Zaha Hadid. Vedeti

in imagini folosirea acestor suprafete
luminoase de mari dimensiuni. Ele ajuta la
compunerea spatiului, nu doar la obtinerea
nivelului de iluminare dorit.

FC2 Page 20
Curs 13 - P20

Un alt exemplu, sala de conferinte in

cladirea in care se gaseste sediul
firmei adidas.

Ca tendinta efecte decorative

realizate cu suprafete luminoase si cu
tot felul de surse amplasate.

Jean Nouvel

FC2 Page 21
Curs 13 - P21

Iluminat indirect, mascata sursa.

Se obtin aceste efecte de
iluminare.

Spuneam despre stilul industrial

si despre aceasta tendinta.
Vedeti corpul de iluminat,
elemente de instalatii la vedere,
conducte, tubulaturi etc. Este
inca un trend care se mentine.

Corpuri de mari dimensiuni cu

acest aspect industrial.

FC2 Page 22
Curs 13 - P22

De asemenea suprafete luminoase

interactive. Senzori de prezenta,
senzori de miscare care permit aceasta
variatie si acest joc al iluminatuluui.

Lumina poate sa devina spectacol. Se

fac proiectii, instalatii.

Ideea a plecat de la Lyon.

rr C• ••
:·····i····~•• .. ';

1· =::-:F_-_J

FC2 Page 23
Curs 13 - P23

FC2 Page 24
Curs 13 - P24

FC2 Page 25
Curs 13 - P25

Dan Flavin: lumina ca sa

creeze arta

Reinterpretare a picturilor
prin lumina.

introducere

repere în istoria design-ului

FC2 Page 26
Curs 13 - P26

James Turrell foloseste intreaga

cladire pt a expune arta pe care o
creeaza folosind lumina. E un
eveniment temporar.

Kumi Yamashita, hartie si lumina;

FC2 Page 27
Curs 13 - P27

Stanga: coridor din cladirea

noua a facultatii
Dreapta: balcon etajul 3 cladirea
vehe
-workshop-uri de incercare de
punere in valoare prin lumina

FC2 Page 28
Curs 13 - P28
Mergem putin mai in directia fizicii.
Haideti sa ne amintim putin. Lumina
este o unda electromagnetica, o
radiatie electromagnetica. Omul
percepe domeniul cuprinst intre 380 si
780 de nanometrii ca lumina. Ochiul
este receptorul, creierul este cel care
analizeaza si intelege sau transforma
semnalul respectiv in lumina pe care o
vedem. Fiecare domeniu de lungimi de
unda este perceput ca o culoare
distincta intre violet si rosu, trecand
prin albastru, verde, oranj, asa cum
stim cu totii.
lumina: mediu luminos
surse : corpuri
sisteme de control

Lumina alba este o suma a

componentelor colorate. Nu ii
corespunde o anumita lungime de unda
a radiatiei, ci este doar suma lungimilor
de unda corespunzatoare ale diferitelor
culori.

Prisma aceasta triunghiulara a permis

descompunerea luminii din cauza
indicelui de refractie diferit al sticlei, n=
1,5, fata de aer care este n=1. Si din
cauza ca la trecerea dintr-un mediu in
altul aer-sticla-aer lumina se refracta,
se produce aceaste dispersie, aceasta
modificare de unghi a radiatiei in
functie de lungimea ei de unda, si
practic se poate descompune radiatia
alba in elementele componente.

FC2 Page 29
Curs 13 - P29
Am discutat de 2 modalitati de
producere a culorii. Prin mix de
lumina sau prin mix de pigmenti.
Pt surse, pt obiectele care produc
lumina, amestecarea culorilor
fundamentale, rosu, albastru si
verde produce alb.

Aditionarea luminii colorate produce

lumina alba. In cazul suprafetelor
iluminate care reflecta lumina,
componentele primare cyan, galben
si magenta, produc prin diferenta
reprezentata de negru. Adica practic
suprafata respectiva nu mai reflecta
nimic pt ca absoarbe toate cele 3
componente si efectul este ca
respectiva suprafata pare a fi
neagra.

Stiinta care studiaza domeniul

iluminatului se numeste fotometrie.
Ea masoara senzatia luminoasa si
marimile care caracterizeaza sursele
si corpurile pe care aceste surse le
ilumineaza.

Sa vedem care sunt marimile fizice

cu care putem sa lucram in domeniul
iluminatului.

In ceea ce priveste sursele

luminoase avem 3 marimi principale.
Flux, iluminare si intensitate
luminoasa. Luminanta este undeva
la granita, pt ca ea se refera atat la
sursele de lumina cat si la corpurile
iluminate. Si avem celelalte 2,
eficacitate si energie luminoasa,
marimi care se relationeaza cu
energia consumata pt a produce
lumina respectiva.

FC2 Page 30
Curs 13 - P30
Sa le luam pe rand. Fluxul luminos este
marimea de baza. Ea caracterizeaza o
mărimi
sursa luminoasa si este de fapt
fizice
cantitatea totala de lumina pe care o
flux luminos - ,;1 emite o sursa. Se noteaza cu „fi” mare si

I •
' ca unitate de masura are lumen-ul
(lumen-ul este unitatea ce masoara
fluxul luminos, cantitatea de lumina). In
I cantitatea de lumină
emisă de o sursă
l!!Îf
mod normal, vedeti sugerat in aceasta
I ~ ~
imagine, o sursa emite in majoritatea
cazurilor, in toate directiile, sau in mai
'
I I" ,, [ </1] = 1 Im ( lurnen)
I
multe directii. Suma energiei luminoase
pe care o emite sursa se numeste flux
luminos si este principala caracteristica a
lumină; mediu luminos sursei care il produce.
surse: corpuri
sisteme de control

Fluxul acesta luminos care cade pe o

suprafata reprezinta flux/ suprafata
(relatia matematica). Unitatea de masura
se numeste lux, lx prescurtat. Pluralul este
lucsi. Iar in marea majoritate a cazurilor
aceasta este unitatea, sau marimea care
ne va interesa. Pt ca folosim surse de
lumina care produc un anume flux luminos
dar scopul nu este sa producem flux
luminos, ci in marea majoritate a cazurilor
este sa iluminam o anumita suprafata.
Masa de lucru, cartea pe care citim,
s.a.m.d. Si atunci unitatea cea mai folosita
dpdv al arhitectilor, al proiectantilor de
sisteme de iluminare in spatiile pe care le
proiectam, ne intereseaza aceasta
iluminare, aceasta marime care reprezinta
distributia fluxului luminos pe o suprafata.

mărimi Cateva exemple de niveluri de iluminare.

fizice Soarele produce cca 100.000 lucsi, cerul
acoperit de ordinul a 10.000, iar luminarea
exemple nivel de iluminare
unei zone de lucru trebuie sa fie cam de
1000 lucsi, o zona de circulatie la 100 lucsi,
Sunli ht 11111 strazile noaptea 10 lucsi, si noaptea cand
este luna plina, si nu mai este un alt mijloc
Overcast sky 10000
de iluminare, nivelul este de un lux,
Task li htin 1000
diferenta destul de mare. Si aici intervine
Circulation zone li htin 100 capacitatea extraordinara a ochiului de a
Street li htin 10 realiza o adaptare la asemenea niveluri
Moonli ht foarte diferite de iluminare, similar cumva
capacitatii urechii de a comprima un
lumina: mediu luminos
domeniu foarte mare de niveluri sonore,
surse: corpuri
sisteme de control
de intensitati sonore.

FC2 Page 31
Curs 13 - P31
In cazul ochiului intervine acea perioada de adaptare. Deci pt a trece de la un nivel mai ridicat la un nivel mai
redus, ochiul are nevoie de o perioada de timp in care sa se adapteze. Stim asta si stim si cum functioneaza.
Primul efect este de bezna, pare ca nu se mai vede nimic, dupa care incet incet intre in functiune bastonasele din
retina si incep sa receptioneze informatia.

Cea de-a treia marime se numeste

intensitate luminoasa, notata cu I, se
mai numeste densitate unghiulara si
e vorba de fluxul luminos emis de o
sursa care se distribuie intr-un unghi
solid. Deci spre deosebire de
iluminare care este pe o suprafata,
intensitatea luminoasa este
distribuita intr-un unghi solid, intr-
un con de lumina. Relatia este flux (e
gresita litera acolo, trebuia sa fie
„fi”)/omega. Omega este simbolul
pentru un solid.

Cum se defineste unghiul solid? Este

lumină; mediu luminos raportul dintre aria decupata pe o
surse; corpuri sfera de unghiul solid, raportata la
sisteme de control patratul razei. Este trecerea de la 2D
la 3D a definitiei radianului.

Mai stim? Radianul era unitatea de masura a unghiurilor plane, definit ca raportul intre lungimea arcului de cerc
subintins de unghiul de cerc si raza cercului. Un unghi plan complet, 360 grade, era egal cu 2pi radiani. Pt ca
lungimea cercului este 2pi R, impartit la raza, raman 2pi. Intr un mod similar se face definitia unui unghi solid,
trecand de la cerc la sfera si de la raza la raza la patrat. Rezulta ca un unghi solid complet care inchide sau
cuprinde tot spatiul are 4pi steradian. Pentru iluminat folosim intensitate luminoasa care reprezinta fluxul
distribuit intr-un unghi solid.

Daca ar fi sa exprimam unghiul solid

prin unghiul plan obtinut in sectiune,
cum vedeti in aceasta imagine,
aceeasi sursa, acelasi flux luminos,
distribuit intr-un unghi foarte ingust
produce 3100 de candele. Distribuit
mai larg vedeti, 10 grade in sectiune,
produce 800 candele. Intr-un unghi si
800 candelas mai larg de 30 grade, produce o
intensitate luminoasa de 50 candele.
Deci este importanta distributia
aceasta in unghi solid. Cu cat unghiul
este mai intins, mai larg, cu atat
intensitatea luminoasa este mai
redusa. Deci am vazut cele 3 marimi
care caracterizeaza sursele.

FC2 Page 32
Curs 13 - P32
In continuare avem luminanta, cea
de-a 4-a marime care se aplica atat
surselor cat si obiectelor iluminate.
Ea e definita ca fiind stralucirea unei
suprafete. Aceasta stralucire
depinde atat de iluminarea pe care o
primeste suprafata, cat si de fluxul
luminos pe care suprafata il radiaza
catre privitor. Aici nu va mai dau
relatia pt ca e mai complicata.
Intervine unghiul sub care este
privita suprafata respectiva. Vedeti
in imagine ca aceeasi foaie de hartie
poate sa aiba 48 de candele/mp,
daca e pe masa, si 60 candele/mp
daca e tinuta la un alt unghi, pt ca ea
reflecta in felul acesta mai multa
lumina pt privitor.

V-ati intalnit cu aceasta marime cand v-ati cumparat un ecran de calculator sau un televizor sau un laptop, pt ca
este una din marimile foarte mult scoasa in evidenta de producatorii de ecrane. Stralucirea ecranului. Intentia
este de a sugera ca o stralucire mai mare este mai buna. Nu stiu daca este neaparat asa, dar aceasta este
importanta in domeniul iluminatului, in special pt a controla straluciri prea ridicate. Trebuie sa avem grija la
suprafetele care pot da reflexii de intensitate foarte ridicata, pt ca ele creaza disconfort in general.

Marimile energetice se refera in

principal la eficacitatea luminoasa,
mărimi
la raportul intre fluxul luminos emis
fizice de sursa si puterea pe care o
energetice consuma sursa pt a produce aceasta
cantitate de lumina. Este raportul
f□_ i n~ ·..·~- intre flux si putere, lumen pe watt,

-
: - - - U N P Effi<acy Ruulh: eficacitatea luminoasă -e
l2J - raportul dintre fluxul emis
cati lumeni produc pentru 1 watt de
energie electrica pe care il consum.
de sursă şi puterea

O
J2'WtTCirc:i,1t,Fl"°'"""1un.,

"""""'~ consumată de aceasta

+ ~••,•., Aveti 3 exemple aici. Lampa cu
11111st he-tor " 0.95 e = <D/P incandescenta este de departe cea

I GW Mtlll H1ll6t Ump

20Cll4.ll'lltl\l

+ ~...
~

Ba,llast F.u1or • 0.75

56 ~
.....,.
[ e] = 1 lm/W
mai putin eficienta sursa luminoasa,
18 lumeni pe watt, si este cazul
fericit pt ca cu cat puterea e mai
lumină ;mediu luminos mica cu atat si eficacitatea este mai
surse; corpuri redusa. Deci un bec de 60 watti are
sisteme de control mai putin de 16 lumeni pe watt.
Lampile fluorescente au eficacitate
mult mai buna, de ordinul a 50 de
lumeni pe watt, deci cam de 3 ori
cat lampile cu incandescenta.

De ce au eficacitate slaba lampile cu incandescenta? Pt ca ele produc mai mult caldura decat lumina. Energia
electrica se transfera doar intr-o mica parte in lumina si restul in caldura. Pt lampile fluorescente vedeti,
eficacitatea este mult mai buna. si mai buna este eficacitatea surselor de lumina cu LED, care poate sa
depaseasca 100 de lumeni pe watt, si evident ca lucrurile merg in aceasta directie si va creste aceasta
eficacitate.
Evident ca fiind o eficacitate de 5-6 ori mai buna decat cea a lampilor cu incandescenta, se obtine un consum
de 5-6 ori mai mic decat cel consumat de lampile cu incandescenta pt aceeasi cantitate de lumina produsa, pt
acelasi flux luminos.

FC2 Page 33
Curs 13 - P33
In contextul incalzirii globale si al crizei de energie este evident ca se cauta cele mai eficiente solutii. Lampile cu
incandescenta clasice sunt deja interzise, cel putin pe domeniul uniunii europene, dar si in sua si australia. A fost
un plan pe mai multi ani prin care sa se renunte la productia acestora, si teoretic, nu ar trebui sa mai puteti
cumpara asemenea surse.

Mai puteti, probabil, surse cu halogen, care sunt inca surse cu incandescenta, dar halogenii le fac sa fie mai
eficiente, si cred ca inca mai sunt permise. Si s-ar putea sa mai gasiti si tot felul de produse chinezesti care nu au
nicio tangenta cu legislatia uniunii europene.

In ceea ce priveste materialele,

mărimi caracteristice materialelor
în r·elatie cu lumrna
• factorul de reflexie -
• factorul de transmisie -
• factorul de absorbţie -
lumină ; mediu luminos
surse; corpuri
sisteme de control
suprafetele care nu sunt surse de
lumina, in relatie cu lumina avem
aceste 3 marimi care exprima, de
fapt ce se poate intampla atunci
reflectanţa p cand raza luminoasa intalneste
suprafata unui material care nu este
transmitanţa , sursa de lumina. Lumina se poate
reflecta, deci intoarce inapoi in
mediul din care a provenit. Poate fi
absorbanţa a
transmisa dincolo, catre un alt
mediu, sau poate fi absorbita, adica
transformata intr-o alta forma de
energie, de cele mai multe ori este
calorica.

Sigur ca fiecar dintre aceste fenomene are asociat un factor. Reflexie, transmisie sau absorbtie (ele se mai numesc
si reflectanta, transmitanta sau absorbanta), care este definit ca raport intre fluxul luminos
reflectat/transmis/absorbit si fluxul luminos total. Din acest motiv cei 3 factori au valori subunitare si intotdeauna
suma lor este egala cu 1. Daca un material nu este transparent sau translucid, factorul de transmisie va fi 0, si
atunci restul ramane pentru reflexie si absorbtie. Daca avem un material transparent vom avea predominant un
factor de transmisie.
Ar mai fi de spus ca nici macar materialele pe care le consideram transparente nu transmit 100% radiatia
luminoasa. O sticla simpla, un geam de 4mm grosime care e cel mai comun geam folosit, are un factor de
transmisie de ordinul a 0,9. Deci doar cca 90% din radiatia luminoasa se transmite prin sticla normala. Exista si
sticle speciale cu factor de transmisie mai bun dar in general nu se obtine niciodata 100%.

'°' 10, SO<t.. 30'- ,....

'°' .10,
■
.... ■
:,o„ ■
,...
ao-.. 10,
■
,.,. ■
50'1. ,... Cateva exemple de factori de

60\.
■■■
10-. so, ,.,.
30'\.
reflexie sau reflectanta, pt diferite
culori. Cu cat culorile sunt mai

.... "'" .... 30„ ■

deschise, cu atat factorul de reflexie
10,
este mai mare. Culorile mai inchise
■ ■■ absorb mai mult din radiatia
luminoasa.
De asemenea anumite materiale
sunt mai reflectante, altele mai
putin reflectante.

FC2 Page 34
Curs 13 - P34

In ceea ce priveste reflexia luminii

putem avea de-a face cu o reflexie
perfecta, sau directa, ceea ce
produce oglinda. Sau putem avea
de-a face cu o reflexie difuza sau
mixta. Reflexia difuza este data de o
suprafata mata care imprasie raza
reflectata in toate directiile.
Reflexia mixta, imprastiata, este o
combinatie intre reflexie directa,
perfecta, si cea difuza care imprastie
razele reflectante.

Putem vedea aici o serie de

exemple. Vedeti, in functie de tipuri,
suprafete din stanga pe care este
proiectata imaginea acelui Y, se vede
in dreapta tipul de reflexie. De la o
reflexie directa in mijloc in stanga
vedeti reflexie difuza completa, se
pierde complet forma literei y, nu se
mai recunoaste, pt ca razele
reflectate sunt imprastiate egal in
toate directiile.

Reflexie difuza perfecta

o dau, cum spuneam,
suprafetele mate. De
exemplu pereti sau
plafoane zugravite cu
suprafete lise de ipsos
sau ciment. Ipsosul e mai
bun. Hartia mata.
Panouri translucide ale
unor corpuri de iluminat
s.a.m.d.

O difuzie imperfecta sau

mixta o dau suprafetele
vopsite in ulei, care au
un anumit luciu.

FC2 Page 35
Curs 13 - P35

Intr-un mod similar putem discuta

despre transmisia luminii care
pentru un element transparent
poate fi directa, dar pt un element
translucid, care nu este perfect clar,
transmisia este difuza, si anume prin
imprastierea in toate directiile a
razei incidente, a razei transmise
prin elementul respectiv.

FC2 Page 36
Curs 13 - P36
Lumina in relatie cu vederea. Dupa
cum stim ochiul e doar receptor,
ochiul primeste informatia si o
transmite prin nervul optic spre
creier. Imaginea este oglindita cu
180 grade. Creierul o reface in
pozitia ei normala. Primim imagine
de la 2 ochi care se afla la o
anumita distanta unul de altul,
ceea ce inseamna ca imaginile
receptionate de cei 2 ochi nu vor fi
identice. Prin suprapunere si
analiza, creierul recreaza impresia
de 3D, de volumetrie si spatiu
tridimensional.
lumină; mediu luminos
surse; corpuri
sisteme de control

Vedeti o vaza sau 2 siluete. Depinde

cum va uitati la aceasta imagine, din
ce unghi si unde se focuseaza privirea.
Tine de felul in care percepem
lucrurile.

lumină; mediu luminos

surse; corpuri
sisteme de control

De asemenea perceptia 3D este foarte

mult dependenta de lumini si umbre.
Pt ca acestea permit aceasta detasare
a obiectelor ca fiind tridimensionale,
ca fiind parte din spatiu, si nu ca o
reprezentare plana.

FC2 Page 37
Curs 13 - P37

0001100,e

.- , , , ■
· ·.

-
t . ·' I
asupra efectelor cantitative şi
... I I pedc-101(0
calitative ale mediului luminos

lumină; mediu luminos

surse; corpuri
sisteme de control

Societatea IESNA
inseamna iluminating
enginiring society of North
America. Are o serie
intreaga de documentatii
in acest domeniu. Au
definit vizibilitatea drept
abilitatea de a extrage
informatii vizuale. Concept
complex cu mai multe
componente care pot fi
analizate si intelese fiecare
in parte.

FC2 Page 38
Curs 13 - P38

In acceptiunea lor si in felul in care

lumină; mediu luminos
surse; corpuri
sisteme de control
au fost definiti acesti termeni, practic
ceea ce numim vizibilitate
influenteaza confort vizual, perceptie
estetica, sanatate, etc. Deci este
foarte important sa controlam acest
complex de vizibilitate pt a asigura
utilizatorilor cladirii atata confort cat
si sanatate si celelalte aspecte pe
care le cautam si le dorim, sa fie
indeplinite de fiecare cladire pe care
o proiectam.

Exista un domeniu de unghiuri

spatiale proprii perceptiei umane.
Exista variatii minore de la persoana
la persoana, dar in principiu exista
unghi vizual in plan orizontal si in
plan vertical cu o zona centrala de
maxima acuitate dupa care scade in
masura ce ne indepartam axul central
al privirii.

Din punctul de vedere al sensibilitatii

spectrale , ochiul nu este la fel de
sensibil la toate frecventele sau
lungimile de unda ale radiatiei
luminoase. Pe timp de zi cand ochiul
este acomodat cu nivelul de lumina
comun in timpul zilei, varful de
sensibilitate este la 555 de nanometri,
lungime de unda careia ii corespunde
culoarea galben-verzui. La aceasta
ochiul are maximul de sensibilitate pe
timpul zilei, VEDERE FOTOPICA asa
numita.

FC2 Page 39
Curs 13 - P39
Dupa care vedeti ca si in stanga spre albastru si violet precum si in dreapta spre rosu, sensibilitatea scade
semnificativ. Scara pe verticala este o scara logaritmica. Deci vedeti ca la 430-450 nanometri, deci in zona
albastru-violet, sensibilitatea ochiului este de 1000 de ori mai mica decat la 550 nanometri. La fel la 700 de
nanometri in zona culorii rosii, de asemenea sensibilitatea este redusa cam de 1000 de ori.

Pe perioada de noapte, VEDERE SCOTOPICA, dupa acea perioada de ADAPTARE necesara, ochiul devine mai
sensibil. Varful de sensibilitate creste cam de 2,5 ori in raport cu capacitatea de percepere a luminii pe timp de zi si
se deplaseaza in acelasi timp catre 400 nanometrii (480-acolo este varful de sensibilitate). Si vedeti, scaderea mai
ales in zona albastra este mult mai putin accentuata. Se ajunge la o sensibilitate mult mai mare; varful e doar de
2,5 ori mai sensibil. Dar daca va uitati la frecventele de 450 nanometri, diferenta este de 100 de ori. Creste
semnificativ sensibilitatea vederii la lungimi de unda din domeniul albastru-violet. Asta ne ajuta sa vedem noaptea,
percepand mai putin culorile la momentul respectiv.

Ochiul are capacitatea de a se

adapta vederii la diferite distante.
Se cheama acomodare vizuala. In
termeni de aparatura foto se
numeste focus. Deci ochiul are
capacitatea de a focusa, de a forma
o imagine clara a obiectelor care se
gasesc la diferite distante. Aceasta
adaptare este spontana, dar face
de fapt prin curbura muschiului
ochiului, lentilei care primeste
lumina si o transmite mai departe
catre retina.

Exista si o adaptare
luminoasa, si o adaptare
cromatica. E vorba de ceea
ce am discutat putin mai
devreme, capacitatea
ochiului de a percepe
luminante si culori diferite.
Cu cat diferenta este mai
mare cu atat timpul necesar
pt adaptare creste si
intotdeauna este mai mare
timpul necesar pt a trece de
la valori mari la valori mici.
Dar aceasta adaptare se
face de la lumina puternica
la intuneric puternic poate
sa dureze 15-20 minute
pana la o adaptare
completa.

FC2 Page 40
Curs 13 - P40
Precizia sau acuitatea vizuala este
capacitatea de a distinge 2 puncte
sau 2 obiecte foarte apropiate unul
de altul. Capacitatea asta variaza
foarte tare cu iluminarea ochiului.
Sigur ca depinde si de la un individ la
altul, dar pt acelasi individ
capacitatea este mai buna daca
nivelul de iluminare este mai ridicat.
Din acest motiv, nivelul de iluminare
care controleaza acuitatea vizuala
este un element foarte important
pentru diferitele spatii de lucru si
spatii in care se desfasora diferite
activitati.

Contrastul de luminanta dat de

diferenta de luminanta intre un
obiect si fondul pe care apare acest
obiect, ne permite, de fapt sa
distingem obiectele in spatiu. Se
produce acest efect de silueta care
este amplificat in aceasta imagine,
maximizat. Dar in lipsa acestui efect
nu am putea distinge obiectele pe
un fundal diferit. Ar fi totul la acelasi
nivel fara a putea separa obiectele.

Discutam despre orbire in

luminotehnica. Termenul are alt
inteles decat in domeniul medical.
Nu inseamna pierderea vederii,
inseamna doar un disconfort sau o
reducere a capacitatii de distingere a
obiectelor pe care o determina fie o
distributie nefavorabila a
luminantelor, fie o etapizare de
valori extreme, foarte mare foarte
mic, manifestate in timp sau spatiu
sau contraste excesive.

FC2 Page 41
Curs 13 - P41

Exemplul cel mai la indemana, aceasta

reflexie a corpului de iluminat din tavan,
produsa in ecranul lucios al laptopului.
Sigur ca nu ne face orbi, dar in termeni
luminotehnici, acest fenomen se
numeste orbire. Produce un discomfort.
Trebuie depistat si evitat prin masuri
corespunzatoare. De exemplu, in cazul
acesta in care se stie ca se folosesc
ecrane care pot sa fie lucioase, solutia
este ca corpurile de iluminat sa aiba o
distributie a luminii indirecta. Sa fie
orientata in sus, si lumina sa vina prin
reflexie din tavan. Si atunci se evita acest
exect neplacut de orbire.

mediul
luminos

lumina: mediu luminos

surse: corpuri
sisteme de control

Discutam putin despre factorii cantitativi

si calitativi care determina mediul
luminos. Acesta este important pt ca
ofera confort vizual, functionalitate si
atmosfera spatiilor interioare. Avem 2
factori cantitativi, nivel de iluminare, si
distributia fluxurilor. Pot fi cuantificati,
pot fi masurati relativ usor. Si avem, de
asemenea o serie de factori calitativi care
sunt mai dificil de cuantificat: distributia
luminantelor, modelarea, culoarea
luminii.

FC2 Page 42
 Factorii cantitativi definesc cumva, in
Curs 13 - P42 primul rand nivelul de iluminare, pt
nlvel de iluminare tip de activitate • sarcim1 vlzuall'li
ca avem la dispozitie aceasta
E (Ix) funcţiune modalitate simpla si convenabila de
20 - 30 - 50 zone de circulafte a face calcului si posibilitatea de a
depozitirl
50 - 100 - 150 zone de cireula~e. holurt masura efectiv cantitatea de lumina
100 - 150 - 200 Tncilperi Tn care aciMtatea nu este conlinu~ -
elemente cantitative din cladire.
h oluri principale. sc6r1
200 - 300 • 500 sarcini vizuale simple
săli de teatru, concert. fabrică
Veti intalni in majoritatea situatiilor
300 - 500 - 750 sarcini vizuale medii aceasta tripleta de valori pt fiecar
d ii de clasa. biblioteci. spaţii pentru asamblare nivelul de iluminare edin tipurile de activitati, si respectiv
500 - 750 - 1000 sarcini vizuale Impuse
birouri. laboratoare de măsurători precise (orizontal sau vertical) de spatii. Vedeti pt zonele de
750-1000- 1500 sarcini vizuale dificile
factor de bază în circulatie avem 20-30-50. Minim-
atellere de asamblare fin~
1000 - 1500 - 2000 sarcini vlzuate speciale iluminat, a permis optim, preferabil-maxim. Nu e gresit
asamblare electroni~. atelier de bijuterii
normarea, calculul şi sa fie mai mult de 50 dar in general
Peste 2000 sarcini vizuale toarte exacte
masa de operaţie măsurarea intotdeauna intervine un optim. Deci
-------~ e un maxim care nu este
lumină; mediu luminos recomandat sa fie depasit. Aceste
surse; corpuri valori sunt folosite pt proiectare, dar
sisteme de control trebuie sa fie si masurabile in
constructie.

In aceeasi masura avem a doua

marime cantitativa care este
distributia fluxului luminos. E vorba
de felul cum este emis fluxul luminos
in raport cu obiectele sau
suprafetele care trebuie iluminate.
Putem avea flux direct, ceea ce
inseamna ca tot fluxul luminos este
directionat spre obiectul sau
suprafata care trebuie iluminata.
Flux indirect care inseamna ca tot
fluxul este in directia opusa celei pe
care iluminam iar lumina ajunge prin
reflexie prin alte suprafete. Si putem
avea diferite niveluri intermediare
intre combinatii de direct si indirect.

In principiu iluminat direct inseamna

peste 90% din flux sa fie orientat direct.
Indirect, peste 90% din flux sa fie
indirect, sa nu fie orientat catre zona
pe care vrem sa o iluminam. Direct
indirect inseamna 50-50%. Semidirect
inseamna intre 40 si 60% flux directc, si
semidirect inseamna invers.

In stanga sus vedeti flux indirect,

stanga jos este flux direct, si in dreapta
este invers. In principiu, fluxul direct
este asociat cu eficienta. Cel indirect
este mai degraba asociat cu relaxarea,
si atunci in functie de ce se doreste in
lumină ; mediu luminos spatiul respectiv, trebuie gandita si
surse; corpuri distributia uminii care sa ajute in
sisteme de control realizarea scopului si crearea ambiantei
necesare in spatiul respectiv.

FC2 Page 43
Curs 13 - P43
Dpdv calitativ discutam despre
distributia luminantelor. O teorie
care incepe sa fie contestata, este
cea a distributiei echilibrate a
luminantelor. S-a mers foarte mult
timp pe acest concept, si anume ca
intr-un anumit spatiu se necesita
aceasta distributie echilibrata a
luminantelor, sa nu existe contraste,
zone foarte puternic/foarte slab
iluminate. S a constatat totusi ca
exista beneficii dpdv psihologic daca
spatiile prezinta si contraste de
luminanta. In plus contraste
puternice de luminanta sunt utilizate
lumină; mediu luminos
din ce in ce mai mult cu scop artistic
surse; corpuri
sau cu scop comercial.
sisteme de control
Ex.: O vitrina, spoturi, zone mai
puternic luminate. In contrast cu
distributia echilibrata, aceasta devine
mai interesanta.

Un alt aspect calitativ este modelarea.

Observati fara foarte multa discutie, 6
imagini diferite ale aceluiasi obiect,
obtinute doar prin iluminare diferita.
Asta inseamna modelare, scoaterea in
evidenta a volumului respectiv, a
obiectului respectiv prin felul in care
este facuta iluminarea. Vedeti ce
diferente dramatice se pot obtine
intre imagine normala, si imagini
contrastante cu redare dramatica sau
imagini fara contraste care conduc la
o redare plata a obiectului sau
volumului respectiv.

Un alt exemplu, vedeti prin diferenta

de iluminare ce efect diferit se obtine.
Aici este vorba de un element mai
important deci varianta din dreapta ar
fi mai potrivita.

lumină ;mediu luminos

surse; corpuri
sisteme de control

FC2 Page 44
Curs 13 - P44

Un alt exemplu, punerea in evidenta

a unor texturi , a unor suprafete prin
lumina. Iar vorbim de modelare.

lumină ; mediu luminos

surse; corpuri
sisteme de control

cu loarea lu minii

culoarea aparentă a sursei de lumină

• redarea culorilor

• perceperea culorii suprafeţelor

lumină; mediu luminos

Un alt aspect calitativ, culoarea
surse; corpuri
luminii. Aici nu ne referim la lumina
sisteme de control
colorata, ne referim la lumina alba
care are o asa numita culoare
aparenta. E vorba de lumina alba,
care insa are o tenta usor galbuie sau
usor albastruie.
Lumina calda nu e lumina galbena; ea
are o usoara tenta galbuie.
Conceptul stiintific este
TEMPERATURA DE CULOARE,
temperatura la care trebuie incalzit
un corp perfect negru pentru a radia
acea lumina.
Daca vorbesc de temperatura de
culoare 3300K vorbesc de o lumina
calda pe care ar emite-o un corp
perfect negru la temperatura de
3300K.

1 Kelvin e 273.16 Celsius.

FC2 Page 45
Curs 13 - P45
Suntem inca obisnuiti cu lumina calda as zice. Sursele cu incandescenta au temperatura de culoare in zona 2700K.
Ele sunt surse de lumina calda.

LED urile care au aparut in ultima vreme, produc mult mai usor si mai eficient, si deci mai ieftin, lumina rece.
Lumina rece in general este mai putin placuta pentru ochi si pentru creier. In general aveti grija cand faceti
specificatiile pt sursele de lumina, e important sa aveti in vedere acest lucru. In marea majoritate a cazurilor va
veti dori lumina calda. Trebuie sa stiti sa faceti diferenta si sa aveti grija la specificatii si la respectarea
specificatiilor din proiect.

Iata un exemplu de asa numit

iluminat biodinamic in care lumina
naturala prezinta o variatie a
temperaturii de culoare. Dimineata si
seara avem lumina calda. La mijlocul
zilei avem lumina mai rece, deci
exista o variatie naturala a
temperaturii de culoare a luminii si in
spatii de birouri sau alte tipuri de
spatii mai ales care nu au conexiune
cu exteriorul, s a introdus acest
sistem de variatie in timp a
temperaturii de culoare a luminii
care sa sugereze cumva sistemul in
care variaza lumina in mod natural.

..... -
I
'
I

FC2 Page 46
Curs 13 - P46
A nu se confunda cu lumina colorata
care nu are legatura cu temperatura de
culoare. E vorba de radiatie luminoasa
intr-o zona ingusta a spectrului unei
culori. Merita mentionat ca pe alte
continente lucrurile sunt percepute
putin diferit. Aici e vorba de continentul
asiatic unde culorile au alta semnificatie
si un alt impact, fata de ce se intampla
la noi. De asemenea in zonele calde,
prin Dubai de ex, e preferata lumina
rece, desi nu aduce nimic rece.
Psihologic vorbind lumea prefera
aceasta lumina rece, tinand cont de
conditiile climatice curente. Dar la noi
este preferata lumina calda.

cum
Lumina si culoarea reflectate sunt cele
percepem pe care le percepem de fapt.
culoarea
materialelor

fascicolu l de lumină atinge o

suprafată - aceasta absoarbe
o parte a spectrului şi reflectă
culoarea proprie

lege;:i conservar,1 fluxului lu1111110s

lumină ; med iu luminos

surse; corpuri
sisteme de control

~-
...
G)
<U -
:i
! G)
~ râ
::J
<.>
G) + ~
'fii .E
- C:

~ <.> F-
Q.

FC2 Page 47
Curs 13 - P47

lumina: mediu luminos

surse: corpuri
sisteme de control

lumina: mediu luminos

surse: corpuri
sisteme de control

FC2 Page 48
Curs 13 - P48
o o o o

o o o o

•o•o• o
•o•

.....
o o o o

o o
o
•o o o

of

o o o

FC2 Page 49
Curs 13 - P49

SURSE DE LUMINA
ARTIFICIALA

FC2 Page 50
Curs 13 - P50

FC2 Page 51
Curs 13 - P51

.,_....... ~,~ dl"I u,,,,,ipi ~ ul ~ t i p u r i

~-~,
l..,Nltn'IP6 t
• iiiii= !!! III'I'
_
_,,
~-«~• '
lodcde61Crecw.•~ 1
'...
,,__ _ _ _ Cl,I

~""°'__...
T
--- --·
I~••• ,-,J,c-o'.-c

}
a ~ e -,,,,,,-1
...,.,._ '
r111_

.,_J
~--..
t
_._. ,
-.....c-.a.....10. ~1'1.0
-~- --
"
,
t
i,r,olW,I,.."- ,

"
st.1-:.,. - . ,llt,oe,,

FC2 Page 52
Curs 13 - P52
surse
incandescente

forme

~Q_ 2 ~ ~ -~ Q9 O ~ 9 Q~ 9 9 ,; v 'I
identificabile în codul
lămpii

V Q?. Y 'I. 9 9- 9 9. · __: ·_: A - forma standard, B -

lumânare, C - con, E -
ovoid, F - flacără, G -
,,._ ~-- o 9 fJ '1 <J '9 '7 9 . ~ glob, K - ciupercă
alungită, M - ciupercă, R

Q Q ~~- -~ --~ - ~---~ . - paraboloid, T - tub sau

cilindru, PAR - circular
'°•- $N ..., "':;:' - -- -,:._-. _ _._ -;::."""

FC2 Page 53
Curs 13 - P53

~LJ~
~

l f1

FC2 Page 54
Curs 13 - P54

pin -----J-il
lămpi fluorescente

"cathod conversia energiei electrice în lumină se

realizează prin agitarea atomilor de gaz sau
vapori metalici asupra cărora acţionează un
câmp electric realizat prin aplicarea tensiunii
phosphor
coating argon strat luminofor - acoperă pereţii de sticlă la
gas
interior şi are rolul de a realiza conversia
energiei emise în spectrul UV în energie în
spectrul vizibil
- determină culoarea luminii, indicele de redare
a culorii

FC2 Page 55
Curs 13 - P55
balast

FC2 Page 56
Curs 13 - P56

FC2 Page 57
Curs 13 - P57

FC2 Page 58
Curs 13 - P58

,<.olor<..ove MX t'ov,,erl..ore• eW Cove MX PowerCore'

-- -

Common 60W Common 11.W Philips 12.5W

lncondescent Bulb CFL Bulb AmbientLED Bulb
u .e• 60W per bvlb u•e• I AW per lxolb u>e> 12 !,W per bu b
for 800 lu men, for 800 lumen> lor 800 lumen,

I bulb lo>t> 1,200 hn I bulb lo,h I 0,000 ~,., I bulb lo,r, 25,000 hn

20 yeon • 21 bulb• 20 yeo.-. • 3 CFl bulb, 20 yeon • I LED bu b

FC2 Page 59
Curs 13 - P59

,
... . fi
t-- r
l

FC2 Page 60
Curs 13 - P60

FC2 Page 61
Curs 13 - P61

parametrii surselor de lumină

fluxul luminos
temperatura de culoare
redarea culorilor

spectrul sursei
eficacitatea luminoasă
durata de funcţionare
timpul de punere în funcţiune
geometria şi dimensiunile

FC2 Page 62
Curs 13 - P62

;,l.-- - - •-
'

Imagine: indicele de redare al culorii

CRI = capacitatea luminii de redare a culorii obiectului luminat.
Se denatureaza culorile din cauza faptului ca lumina care pare alba nu contine anumite componente din spectrul
complet al culorii albe, componente pe care nu le percepem vizual, dar care interactionand cu culorile obiectelor
pe care le avem ajungem la deformarea perceptarii acestor culori.
Ex. un magazin vs cand vedem obiectul cumparat la lumina naturala
Tine de calitatea sursei folosite si trebuie specificat.

FC2 Page 63
Curs 13 - P63

Stanga sus: graficul emisiei unui bec

clasic cu incandescenta. Spectrul
emisiei, luminos, este continuu. Desigur
ca sunt mai multe readiatii in domeniul
rosu decat in albastru. Lumina naturala
are un spectru luminos continuu.
Corpurile fluorescente nu ai continuu.
Exista varfuri pe diferite frecvente.
Mixul acestor varfuri pare a fi lumina
alba dar in realitate ele interactioneaza
cu obiectele pe care le vedem si
denatureaza culorile. Cele mai slabe
ajung sa denaturezxe destul de
puternic.

CE ARF TREBUI SA
CONTINA ETICHETA
+capacitatea de redare a
culorilor
-ledurile au viata maik
lunga
-Un bec cu incandescenta
1000 de ore medie
-Una e durata de viata de
supravietuire si una e cea
economica pt ca in timp
fluxul luminos produs
scade si din cauza
raportului flux luminos-
durata de viata devine
neeconomic. Trebuie un
plan de mentenanta ce
stabileste intervale clare la
care se schimba, nu cand
se ard, pt ca se urmareste
o eficienta (sa nu fie redus
nivelul de iluminare prea
mult si sa nu se consume
prea multa energie).

FC2 Page 64
Curs 13 - P64

FC2 Page 65
Curs 13 - P65

FC2 Page 66
Curs 13 - P66
Zumtobel Aero

illl i

-~li
CHRIS RfDflRI DESIU IS PIECISIII C

FC2 Page 67
Curs 13 - P67
I

1111111111, .
!•l•l•l•l•l•l•l•l•l•l•l•l•l•I

FC2 Page 68
Curs 13 - P68

caractoristic1 lu111inoteil111cc

randament

unghi de protecţie vizuală

curbe de distribuţie a intensităţilor luminoase

100% Efficiency
randament

l_
•(I\_ corpul de iluminat
reduce fluxul emis în
comparaţie cu fluxul
sursei
• 70% Efficiency

FC2 Page 69
Curs 13 - P69
sistem optic multistrat
micro-piramidal

fMML,M-4},,,z:::z. ,~ ~ "'-<;

I ~:==- 'Nllh mt:ro-P)flfflldal

S...pport.-.; 1..,.

FC2 Page 70
Curs 13 - P70

I
I
150W
~
HIT-DE • Rx7s

120mm

DDD

FC2 Page 71
Curs 13 - P71

prima cifră • x a doua cifră - y

protecţia echipamentului împotriva protecţia echipamentului din interior

pătrunderii de corpuri străine împotriva pătrunderii apei

o neprotejat o neprotejat
protecţie
protejat împotriva obiectek>r protejat împotriva picăturilor de
agenţi solide mai mici de 50mm apă pe verticală
agresivi 2 protejat împotriva obiectelor 2 proteJat împotriva piditurik>r de
solide mai mici de 12mm apă la un unghi mai mic de 15°

IP xy: 3 protejat împotriva obiectek>r 3 protejat împotriva pătrunderii apei

solide mai mici de 2,5mm pulverizate
x - particule
4 protejat împotriva obiectelor 4 protejat impotliva stropirii cu apă
y - umiditate solide mai mici de 1mm

5 protejat împotriva prafului 5 prote1at impotnva jetului de apă

6 etanş la praf 6 protejat împotriva valurilor

puternice
7 7 protejai împotriva imersiunii

8 8 proteJat împotriva scufundarii

--- • - 'I' ,,,

I
,,, ll f

,~
Corpun• ..,.,,'™'t ?\.Seu~"""
lnc:•""te MOl'l:~te ş.iK>end•t Ol 1'1"0f"C•re •~re~
~""·

-~-
,, - ~~- ~
....,. ....

--- -- ~,
0J el ~l'ICl'C VCf'lic.LI Sdttfrc OJ fl'ION:ll!'C in
tl'lde:,ond,et,:6 Pro eCl:Ollfe

I
II ,,... ,,,
Â
,,, ,., ,,,
Co,w,,dQllu.-1
<::O<"O\ll'l·•lul'l"l\.tQII $o_,..,,.Q.lfflOl'ltt-r•in te:itec~I• l,1fflU«oll"
<.,,...,,.;.,.111,.,.~ -,e,11..,..,,.~lc

FC2 Page 72
Curs 13 - P72

FC2 Page 73
Curs 13 - P73

I~
I
o b

■ ··-

---
■ 1.1, .... _
...
1!!!! ,_.,
■ -­
~--
■ I!!!!
•

FC2 Page 74
Curs 13 - P74

daywave phihps

--- ~-
·-·-
-- --
-- __--
·--·-· ,._
---p-.. ..,, .......... .. ''""'"'•'•
..................

--
..

FC2 Page 75
Curs 13 - P75

FC2 Page 76
Curs 13 - P76
Scrittura -Artemide 2013
Carlotta de Bevilacqua

r [ ]
Milano 2013

FC2 Page 77
Curs 13 - P77
Luminous Textile
St"'f;,pa<:~.W~

FC2 Page 78
Curs 13 - P78

----
FC2 Page 79
Curs 13 - P79

FC2 Page 80
Curs 13 - P80
controlul sistemelor de iluminat

senzori de mişcare (prezenţă) - funcţionarea spaţiului

este imprevizibilă
programare pe bază de orar - funcţionare predictibilă

$1şteme de oontrol funcţionare pe bază de cartele, chei (hotel)

independente de inte.nor
dimmere manuale (de perete, telecomandă, sisteme GPS,
smart-phone-uri) - variaţia nivelului de iluminare, a
I culorii, distribuţiei fluxului
((< ~ l)) fotocelule - în cazurile în care există lumină naturală
(compensare)
control pe t>ad de corp
de ,turn.nat 1ntenor

-~
~ 19 Iii r-:r.iA
~ 11
Soluţii ,nteorate de

FC2 Page 81
Curs 13 - P81

FC2 Page 82
Curs 13 - P82

r--, :1/
_,, :~
......
I

FC2 Page 83
Curs 13 - P83

FC2 Page 84